EXERCIŢIUL NR.

1: Desenul de ansamblu al scripetului

EXERCIŢIUL NR. 1: Desenul de ansamblu al scripetului
1

Avantajul important al proiectării asistate de calculator constă în primul rând în uşurinţa cu care se pot modifica desene existente pentru a obţine altele noi. Modificarea adusă unui desen se numeşte editare. Obiectivul acestui exerciţiu este să vă familiarizeze cu câteva comenzi şi tehnici utilizate la editarea unui desen şi să demonstreze uşurinţa cu care se poate schimba ce a fost făcut anterior în AutoCAD. De asemenea, exerciţiul vă va înzestra cu experienţă în utilizarea comenzii zoom pentru a lucra mai precis pe aria desenului. Exerciţiul urmăreşte crearea unui desen de ansamblu bidimensional pentru un scripete, realizat prin asamblarea părţilor componente deja existente. Comenzi noi grid snap move osnap (modurile de apucare: midpoint, intersection şi centre) zoom (window şi all) erase (cu fereastră de selectare) redraw trim save exit

Procedura de desenare 1. Alegeţi opţiunea New... din meniul derulant File iar la apariţia ferestrei pentru numele desenului prototip (Prototype...) alegeţi fişierul PARTS.DWG din directorul LEVEL1, în caseta New Drawing Name... introduceţi numele noului desen: Pulley şi apăsaţi butonul OK. Se va crea un nou desen cu numele Pulley bazat pe entităţi dintr-un desen existent care va fi încărcat pe ecran. 2. Mutaţi cursorul în partea de sus a ecranului în meniul derulant Options şi selectaţi opţiunea Drawing Aids. AutoCAD-ul va afişa o fereastră de dialog care vă permite să daţi valori instrumentelor de desenare pe care le veţi folosi. Utilizarea comenzilor grid şi snap În acest exerciţiu veţi utiliza instrumentele de desenare grid şi snap. Grid-ul este o grilă de puncte de referinţă care apare pe ecran. Punctele nu sunt parte a desenului şi pot fi afişate sau nu. Snap-ul face ca orice punct introdus cu un mijloc de punctare să fie localizat în nodurile unui grid invizibil. Dacă grid-ul este afişat, snap-ul poate fi setat să coincidă cu grid-ul vizibil setat anterior, spre exemplu, la acelaşi spaţiu sau la jumătatea spaţiului grid-ului. În partea dreaptă a ferestrei de dialog veţi vedea numele unor variate moduri de desenare. Acestea pot fi activate bifând căsuţa adiacentă. Dacă un instrument de desenare este activat, în căsuţa adiacentă va apărea o bifă. În mijlocul şi dreapta ferestrei de dialog veţi vedea căsuţa care permite setarea valorilor pentru spaţiul snap-ului şi respectiv a grid-ului.

8. Selectaţi comanda Zoom cu opţiunea All din meniul derulant View pentru revenire la imaginea anterioară. 9. Utilizînd comanda Move, aliniaţi cealaltă proiecţie a suportului pe partea stângă a ansamblului existent. Alegeţi primul punct al deplasării în centrul cercului de pe proiecţia laterală a 2

suportului. Pentru cel de-al doilea punct al deplasării, utilizaţi grid -ul şi snap-ul pentru a alinia vederea laterală cu linia de centru a suportului la linia din asamblarea existentă, ca în figura 3.

Figura 4 10. Ştergeţi axele care indică centrul cercului de pe proiecţia laterală a suportului din stânga folosind comanda Erase din meniul Modify. 11. Având ca referinţă figura 4, mutaţi roata circulară în acel loc utilizând opţiunea Centre din modul de prindere (Shift şi butonul din dreapta al mouse-ului) pentru a selecta punctul de plecare în centrul rolei şi la fel pentru al doilea punct care este centrul cercului de pe cadrul scripetelui. Când utilizaţi opţiunea centre, trebuie selectată circumferinţa respectivului cerc specificând astfel cercul al cărui centru îl doriţi.

Comanda TRIM Comanda Trim vă permite să ştergeţi părţi ale unor entităţi delimitate de muchii tăietoare specificate. Mai întâi se definesc entităţile ce au fost desemnate ca muchii tăietoare şi apoi obiectele care vor fi tăiate. Rezultatul

este prezentat în figura următoare. 12. Alegeţi comanda Trim din meniul derulant Modify. Selectaţi cu mouse-ul muchiile tăietoare indicate în figura 5. Indicaţi terminarea selecţiei cu butonul din dreapta al mouse-ului. Specificaţi porţiunea cuprinsă între muchiile tăietoare care trebuie ştearsă clicând pe cerc. 13.Pentru a completa ansamblul scripetelui, mutaţi ambele vederi ale cârligului în poziţia corespunzătoare desenului de referinţă. În ambele cazuri, utilizaţi opţiunea Midpoint a modului de 3

apucare, pentru a alege punctul de mijloc al liniei de bază a cîrligului ca punct de pornire pentru deplasare şi punctul de mijloc al părţii de sus a ansamblului scripetelui ca punct final al deplasării, ca în figura 6.

Figura 6 14. Ştergeţi, cu comanda Erase, entităţile text provenite din desenul iniţial. Puteţi de asemenea şterge axul, care nu apare în desenul de ansamblu, în ambele proiecţii poziţia axului fiind suprapusă peste linii (cercuri) deja existente, conţinute în celelalte elemente ale desenului de ansamblu.

Încheierea unei sesiuni de lucru în AutoCAD Puteţi termina un desen în AutoCAD utilizând una din comenzile Save sau Save As... din meniul File. Comanda Save salvează noua versiune a desenului sub numele curent. Comanda Save As... salvează desenul sub un alt nume. Pentru încheierea sesiunii de lucru, se alege comanda Exit din meniul File. Dacă aţi făcut în desen schimbări pe care apoi vreţi să le abandonaţi, clicaţi pe butonul No. Cu această comandă nu se salvează schimbările făcute în ultima sesiune. Dacă vreţi să salvaţi ultimele modificări, apăsaţi pe butonul Yes. Cînd realizaţi un desen în AutoCAD, este mai bine să salvaţi periodic modificările făcute. Aceasta vă va proteja munca în caz de întrerupere a curentului sau de erori de sistem. 15. Alegeţi comanda Exit, cu opţiunea No, pentru a ieşi din AutoCAD fără salvare.

EXERCIŢIUL NR. 1: Desenul de ansamblu al scripetului

4

realizat prin asamblarea părţilor componente deja existente. Obiectivul acestui exerciţiu este să vă familiarizeze cu câteva comenzi şi tehnici utilizate la editarea unui desen şi să demonstreze uşurinţa cu care se poate schimba ce a fost făcut anterior în AutoCAD. Comenzi noi grid snap move osnap (modurile de apucare: midpoint. exerciţiul vă va înzestra cu experienţă în utilizarea comenzii zoom pentru a lucra mai precis pe aria desenului. Exerciţiul urmăreşte crearea unui desen de ansamblu bidimensional pentru un scripete.Avantajul important al proiectării asistate de calculator constă în primul rând în uşurinţa cu care se pot modifica desene existente pentru a obţine altele noi. intersection şi centre) zoom (window şi all) erase (cu fereastră de selectare) redraw 5 . De asemenea. Modificarea adusă unui desen se numeşte editare.

selectaţi proiecţia laterală a rolei. La apariţia prompterului Base point or displacement: pentru deplasare alegeţi punctul din grid ce coincide cu colţul din stînga sus al suportului şi apoi mutaţi selecţia făcută anterior în aria goală a ecranului. Mutaţi cursorul în partea de sus a ecranului. Apăsaţi <RETURN> (din butonul din dreapta al mouseului sau de la tasatură) pentru a confirma selecţia.. suportul. Utilizând din nou comanda Move aşa cum se poate vedea în figura 2 cu opţiunea window . In caseta New Drawing Name. Apăsaţi butonul New din bara standard ( Standard Toolbar ).) alegeţi fişierul PARTS.. Deschideţi o fereastră window clicând cu mouseul. cîrligul şi axul. şi selectaţi opţiunea Drawing Aids. Atunci cînd va fi aleasă entitatea va apare punctată. iar la apariţia ferestrei pentru numele desenului prototip (Prototype. Cînd sunteţi mulţumit cu noua poziţie. Base point Second point 6 . şi Object Snap . 6.. introduceţi numele noului desen: Pulley şi apăsaţi butonul OK.. 5. ca în figura 1. inclusiv linia de centru. punctaţi pe ecran pentru a o confirma.trim save exit Procedura de desenare 1. 3. Din meniul derulant Tools alegeţi submeniul Toolbars şi activaţi succesiv barele de meniu: Modify . pentru a şti că s-a făcut selecţia. AutoCAD-ul va afişa o fereastră de dialog care vă permite să daţi valori instrumentelor de desenare pe care le veţi folosi. Creaţi o fereastră care să cuprindă proiecţia din dreapta a suportului scripetelui. Poate fi observată apariţia comenzii move la promperul Command: şi în meniul lateral. Acolo vor fi asamblate rola. pentru a confirma setările Figura 1 făcute.DWG din directorul LEVEL1. 2. Asiguraţi-vă că grid-ul şi snap-ul sunt amândouă activate şi apoi apăsaţi O. 4.K. în meniul Options. Se va crea un nou desen cu numele Pulley bazat pe entităţi dintr-un desen existent care va fi încărcat pe ecran. Selectaţi comanda Move din toolbar-ul Modify.

Cele 4 linii întrerupte de pe cadrul scripetelui nu sunt necesare pentru acest desen simplu aşa că selectaţi-le pentru a le şterge din desen. aliniaţi cealaltă proiecţie a suportului pe partea stîngă a ansamblului existent. 7. Ştergeţi axele care indică centrul cercului de pe proiecţia laterală a suportului din stânga folosind comanda Erase din toolbar-ul Modify. Cursorul se va transforma acum într-un dreptunghi care poate fi utilizat pentru ştergerea unei singure entităţi. marcat cu un punct în partea stângă a figurii 2 (practic linia al cărei mijloc doriţi să o selectaţi) Pentru a localiza al doilea punct al deplasării pentru rolă se alege Snap to Intersection selectaţi intersecţia prezentată cu un punct în partea dreaptă a figurii 2. utilizaţi grid -ul şi snap-ul pentru a alinia vederea laterală cu linia de centru a suportului la linia din asamblarea existentă. mutaţi roata circulară în acel loc utilizînd opţiunea Snap to Centre din toolbar-ul Object Snap pentru a selecta punctul de plecare în centrul rolei şi la fel pentru al doilea punct. selectaţi modul de prindere Snap to Midpoint din toolbar-ul Object Snap. Figura 4 7 . Având ca referinţă figura 4. Pe intersecţia cursorului va apărea un pătrat (aperture) pe care puteţi să-l utilizaţi pentru a selecta mijlocul liniei din partea stângă a rolei scripetelui. Utilizînd comanda Move . şi din toolbar-ul Standard şi creaţi o fereastră care 8. Apăsaţi butonul Erase din toolbar-ul Modify. Apăsaţi butonul Zoom All anterioară. Apăsaţi butonul Zoom Window include cele două părţi asamblate anterior. apăsaţi butonul din dreapta al mouse-ului sau tastaţi Enter. La terminarea selectării. 12. ca în figura 3. 10. din toolbar-ul Standard pentru a reveni la imaginea 11. Când utilizaţi opţiunea centre. care este centrul cercului de pe cadrul scripetelui. trebuie selectată circumferinţa respectivului cerc specificînd astfel cercul al cărui centru îl doriţi.Figura 2 La apariţia prompterului Base point. 9. Figura3 11. Pentru cel de-al doilea punct al deplasării. Alegeţi primul punct al deplasării în centrul cercului de pe proiecţia laterală a suportului utilizând Snap to Center . Regeneraţi desenul apăsânf tasta F7 de două ori.

de asemenea. Selectaţi cu mouse-ul muchiile tăietoare indicate în figura 5. În ambele cazuri.Pentru a completa ansamblul scripetelui. 15. 2: Birou 8 . Inchideţi sesiunea de lucru în Autocad prin apăsarea de două ori a icon-ului ferestrei Autocad . şterge axul. pentru a alege punctul de mijloc al liniei de bază a cârligului ca punct de pornire pentru deplasare şi punctul de mijloc al părţii de sus a ansamblului scripetelui ca punct final al deplasării. Ştergeţi cu Erase entităţile text provenite din desenul iniţial. Puteţi. Figura 5 13. EXERCIŢIUL NR. Specificaţi porţiunea cuprinsă între muchiile tăietoare. care nu apare în desenul de ansamblu. Indicaţi terminarea selecţiei cu butonul din dreapta al mouse-ului. clicând pe cerc.12. ca în figura 6. mutaţi ambele vederi ale cârligului în poziţia corespunzătoare desenului de referinţă. Figura 6 14. conţinute în celelalte elemente ale desenului de ansamblu. Apăsaţi butonul Trim din toolbar-ul Modify. utilizaţi opţiunea Snap to Midpoint a modului de apucare. în ambele proiecţii poziţia axului fiind suprapusă peste linii (cercuri) deja existente. Apăsaţi butonul Yes pentru a salva sau No pentru a nu salva modificările făcute. care trebuie ştearsă.

2: Birou Orice desen din AutoCAD poate fi executat la scara 1:1 setând limitele desenului la dimensiunea convenabilă. Comenzi noi ucs line undo circle mirror 9 . În acest exerciţiu se va completa desenul plan al unui birou desenând schematic mobilierul. folosind comenzile Line şi Circle. definind punctele în coordonate absolute. Pentru a mări posibilităţile de orientare alegeţi o nouă origine a sistemului de coordonate UCS (User Coordinate Sistem) legată de o entitate existentă.EXERCIŢIUL NR. relative şi polare.

de exemplu aveţi mărită o zonă a desenului iar originea sistemului nu apare în imaginea dată. desenul fiind executat la dimensiunea reală. de către utilizator. Dacă ele nu sunt actualizate la fiecare schimbare de poziţie a mouse-ului.Procedura de desenare 1. se clichează pe butonul Rename To: (se observă modificarea numelui UCS-ului) şi se iese clicând butonul OK. În acest exerciţiu. Aceasta permite să creaţi noile entităţi la distanţe specificate relativ faţă de noua origine. dar ele vor fi descrise detaliat în exerciţiile pentru desenele 3D.. mutând cursorul în meniul derulant View alegând Set UCS şi Origin . noi sisteme de coordonate numite UCS (User Coordinate System).. Dacă simbolul este afişat în originea sistemului de coordonate curent atunci va apare o mică cruce la baza acestuia... Din fereastra comenzii Named UCS. Pentru a determina poziţia originii noului UCS. caz în care "W"-ul existent pe braţul axei Y dispare. se introduce numele noului UCS (de exemplu COLT ). Din acest punct de vedere. acesta putând fi identificat după " W"-ul existent pe braţul axei Y al simbolului de mai jos. 10 . Pătratul din colţul simbolului UCS este afişat dacă axa Z este spre utilizator şi nu este afişat dacă axa Z este orientată înspre ecran. Mutând cursorul în colţul din dreapta sus al ecranului puteţi observa că limitele desenului sunt foarte mari.. UCS-ul este afişat acum în punctul specificat iar absenţa literei " W" din simbolul său arată că vă aflaţi în sistemul de coordonate propriu şi nu în WCS. Stabiliţi noua origine a UCS-ului în colţul din stânga jos al zidului exterior. Pentru a denumi noul UCS se alege din meniul derulant View comanda Named UCS.DWG directorul LEVEL1 pentru a încărca desenul ce conţine planul biroului pe care se va lucra.. obţinăndu-se fereastra din figura 1. se şterge *NO NAME*. Alegeţi opţiunea Open. se clichează în câmpul Rename To:. Orientarea axei Z este mai puţin importantă la desenul plan (2D) dar devine indispensabilă în cazul desenelor tridimensionale (3D). Se selectează UCS-ul *NO NAME*. Y şi Z în sistemul de coordonate curent. 3. Dacă acest icon nu poate apare în origine. din meniul derulant File şi selectaţi fişierul OFFICE. se poate alege oricare UCS pentru a fi setat ca fiind cel curent.. selectaţi colţul din stânga jos al zidului exterior al biroului folosind opţiunea Intersection a modului de prindere ( Shift şi butonul din dreapta al mouseului). din Simbolul UCS în sistemul de coordonate WCS Proiecţia plană a biroului este afişată în mod curent în sistemul de coordonate WCS (World Coordinate Sistem). Se pot defini. este preferabil să alegem originea sistemului de referinţă în colţul din stânga jos al conturului biroului. Mişcaţi mouse-ul şi verificaţi dacă afişarea coordonatelor este făcută în mod dinamic în partea de jos a ecranului în linia de stare. se poate activa modul coord prin apăsarea tastei F6. simbolul UCS-ului poate lua diferite forme. Sensul pozitiv al axei Z va fi implicit orientat înafara ecranului. simbolul UCS-ului va apare implicit în colţul din stânga al ecranului iar crucea de la baza lui nu va fi afişată. Acest semn indică direcţiile axelor X. 2.

specificând un punct @5.2.1.18.5 grade cu direcţia axei X. De exemplu. Dacă UCSul nu a fost afişat în noua origine. calculului coordonatelor sale faţă de sistemul de referinţă curent. In acest submeniu. 1 Simbolul UCS în sistemul de coordonate propriu La crearea unui nou UCS. aţi introdus punctul de coordonate absolute 15.5.10 atunci.6. simbolul său ar trebui afişat în originea sistemului de coordonate curent. Un punct 3D este definit prin valorile lui X.2. De exemplu. Aceastea pot fi. centrul şi raza unui cerc. nebifarea opţiunii Icon are ca rezultat neafişarea simbolului UCS. De exemplu. relative sau polare. Introducerea coordonatelor în AutoCAD La executarea unui desen în AutoCAD. trebuie tipărit 4.5. Coordonate polare În unele cazuri. În AutoCAD se poate specifica un punct prin coordonatele sale absolute. Verificaţi apoi dacă este bifat Icon Origin în submeniul UCS al meniului derulant Options. de exemplu. verificaţi mai întîi dacă există suficient spaţiu pentru aceasta. Aceasta se poate face introducînd coordonatele polare. Coordonate absolute Se poate introduce un punct tastând valorile coordonatelor sale X şi Y faţă de sistemul de referinţă curent care poate fi UCS sau WCS.Figura. dar în multe cazuri este mai uşoară specificarea coordonatelor introducînd valorile de la tastatură.7. caracterul @ va arăta că punctul este dat relativ iar < va specifica unghiului. unele date specifice entităţilor trebuie introduse prin coordonatele lor. Cele două valori vor fi separate de o virgulă. @ 50<35. Y şi Z ca în exemplul 2. Tastînd @ înaintea unui set de coordonate AutoCAD-ul va considera punctul ca fiind relativ la ultimul punct introdus. 11 .8.5 reprezintă punctul plasat la distanţa 50 şi unghiul de 35. pentru a specifica un punct de coordonate x = 4.5 şi y = 8. Poziţia punctelor poate fi selectată folosind mouse-ul. faţă de ultimul punct. Coordonate relative Uneori este preferabilă specificarea unui punct prin coordonatele sale relative faţă de un punct definit anterior.8. dacă sfârşitul unei linii este în punctul de coordonate 10.5. Aceasta se poate controla prin apariţia unei mici cruci la baza respectivului semn. este necesară definirea unui punct cunoscând distanţa faţă de ultimul punct introdus şi unghiul pe care îl face dreapta definită de cele două puncte cu direcţia axei X. punctul de sfârşit al unei linii.

Folosiţi opţiunea window . direcţia unghiului 0 şi sensul pozitiv pot fi modificate cu comanda units. se tastează C (close) la prompterul To point: . 4. 6. selectaţi cele trei articole de mobilier şi confirmaţi terminarea selecţiei cu Enter de pe mouse. selectaţi Circle din meniul derulant Draw cu opţiunea Center Radius. Aceste valori vor fi tastate la primul prompter al comenzii Line (în zona Command:) şi sunt evidenţiate printr-un punct în figura 2.4700. Trasaţi conturul desenului cu o linie din punctul de coordonate 2200. Pentru a desena scaunul. 4700 faţă de originea noului UCS. Şi acest punct este îngroşat în figura 2. Dacă dorim să trasăm un contur închis. Figura. Folosind comanda Mirror din meniul derulant Construct puteţi oglindi entităţi în desen.Unghiurile în AutoCAD sunt specificate în grade zecimale. selectaţi comanda Line din meniul derulant Draw. iar poziţia unghiului de 0 grade este corespunzătoare orei 3 de pe cadranul unui ceas. 2 5. cu sensul pozitiv în sens invers acelui unui ceasornic. Fişetul din figură poate fi desenat în mod similar pornind din punctul de coordonate 1200. Asiguraţi-vă că modurile grid (F7). fişet şi scaun poziţionate în colţul din stînga sus al biroului. Aceastea sunt prezentate în diagrama alăturată. care în acest caz este 250. În cazul de faţă.5900. AutoCAD-ul vă va cere să introduceţi raza cercului. comanda Undo din meniul derulant Edit anulează ultima comandă revenind la etapa anterioară din procesul de desenare. Alegeţi primul punct al liniei de oglindire în partea de sus a zidului folosind opţiunea de prindere Midpoint (Shift şi butonul din dreapta al mouse-ului). Aveţi deja desenată acum o staţie de lucru cuprinzînd un birou. doriţi să lăsaţi staţia de lucru originală intactă. Modul de afişare a unghiurilor. snap (F9) şi ortho (F8) sunt activate (on) folosind facilităţile oferite de acestea pentru a completa biroul. introduceţi centrul cercului în punctul de coordonate 2700. Pentru a desena biroul din figura 2. Al doilea punct al liniei de oglindire este mijlocul părţii de jos a zidului. La copierea unui grup de entităţi cu comanda Mirror aveţi în mod opţional posibilitatea de a şterge obiectul iniţial. 12 . păstrând doar imaginea în oglindă a acestuia. Dacă aţi comis o greşeală în timpul trasării conturului. controlând dimensiunile după coordonatele afişate în partea superioară a ecranului. aşa că apăsaţi < Return> pentru a confirma implicit NO la întrebarea Delete old object? . AutoCAD-ul va produce automat linia de închidere.

Salvaţi desenul cu comanda Save şi părăsiţi editorul de desenare cu Exit. Introduceţi punctele următoare în coordonate relative tastînd @ înaintea coordonatelor. se alege (cu midpoint ) primul punct al liniei de oglindire la mijlocul peretelui din dreapta.0. iar pentru al doilea punct clicaţi într-un punct oarecare de pe perpendiculara pe acest perete.-3000 şi @-3500. folosiţi comanda Line cu punctul de început în mijlocul peretelui de sus (vezi desenul de referinţă). Pentru desenarea pereţilor despărţitori dintre staţiile de lucru. 8. Repetaţi comanda anterioară şi oglindiţi cele două staţii de lucru în partea de jos a biroului. EXERCIŢIUL NR.2500.0. 10. Cu modul Ortho activat. 2: Birou 13 . Încheiaţi compartimentarea biroului din stînga sus prin introducerea punctelor @ 0. @1500<45. @2700. iar celelalte trei puncte indicatile prin coordonatele relative şi polare @ 0.Figura 3 După aceasta desenul va arăta ca în figura 3. 7. cu linia de oglindire perpendiculară pe peretele din dreapta. 9. Desenaţi celălalt perete de divizare a biroului începând din punctul de mijloc (opţiunea midpoint ) al zidului din partea inferioară a ecranului.

relative şi polare. folosind comenzile Line şi Circle. În acest exerciţiu se va completa desenul plan al unui birou desenînd schematic mobilierul. Pentru a mări posibilităţile de orientare se alege o nouă origine a sistemului de coordonate UCS (User Coordinate Sistem) legată de o entitate existentă.EXERCIŢIUL NR. Comenzi noi ucs line undo circle mirror Procedura de desenare 14 . definind punctele în coordonate absolute. 2: Birou Orice desen din AutoCAD poate fi executat la scara 1:1 setând limitele desenului la dimensiunea convenabilă.

se şterge *NO NAME*. obţinăndu-se fereastra din figura 1. Mutaţi cursorul in toolbar-ul Standard. se poate activa modul coord prin apăsarea tastei F6. Alegeţi opţiunea New din toolbar-ul Standard şi selectaţi fişierul OFFICE. Aceasta permite să creaţi noile entităţi la distanţe specificate relativ faţă de noua origine. Dacă ele nu sînt actualizate la fiecare schimbare de poziţie a mouse-ului.1. selectaţi Origin UCS şi ţinânând apăsat butonul din stânga al . Mişcaţi mouse-ul şi verificaţi dacă afişarea coordonatelor este făcută în mod dinamic în partea de jos a ecranului în linia de stare.4700 faţă de originea noului UCS. Asiguraţi-vă că 15 . se clichează în câmpul Rename To:. 5. Daţi numele birou desenului prin introducerea în căsuţa New Drawing Name. Din fereastra comenzii Named UCS se poate alege oricare UCS pentru a fi setat ca fiind cel curent. apasaţi butonul curent de UCS mouse-ului. se introduce numele noului UCS (de exemplu COLT ). Aceste valori vor fi tastate la primul prompter al comenzii Line (în zona Command:) şi sunt evidenţiate printr-un punct în figura 2. 3. În acest exerciţiu. se clichează pe butonul Rename To: (se observă modificarea numelui UCS-ului) şi se iese clicând butonul OK. Trasaţi conturul desenului cu o linie din punctul de coordonate 2200. Se selectează UCS-ul *NO NAME*. Pentru a determina poziţia originii noului UCS selectaţi colţul din stînga jos al zidului exterior al biroului folosind opţiunea Intersection . Din meniul derulant Tools activaţi toolbar-urile: Draw Modify şi Object Snap . desenul fiind executat la dimensiunea reală. 4. 2. Pentru a denumi noul UCS se alege din toolbar-ul Standard butonul de UCS şi apoi Named UCS .DWG din directorul LEVEL1 pentru a încărca desenul ce conţine planul biroului pe care se va lucra. Stabiliţi noua origine a UCS-ului în colţul din stânga jos al zidului exterior.. Mutând cursorul în colţul din dreapta sus al ecranului puteţi observa că limitele desenului sunt foarte mari. selectaţi Line din toolbar-ul Draw. UCS-ul este afişat acum în punctul specificat iar absenţa literei " W" din simbolul său arată că vă aflaţi în sistemul de coordonate propriu şi nu în WCS.. Pentru a desena biroul din figura 2. este preferabil să alegem originea sistemului de referinţă în colţul din stânga jos al conturului biroului.

puteţi oglindi entităţi în desen.4700. La cererea Select objects:. care în acest caz este 250. Dacă aţi comis o greşeală în timpul trasării conturului. 5900. fişet şi scaun poziţionate în colţul din stînga sus al biroului. Dacă dorim să trasăm un contur închis. selectaţi Circle Center Radius din toolbar-ul Draw. Fişetul din figură poate fi desenat în mod similar pornind din punctul de coordonate 1200. Fiset Birou Figura 2 6. controlând dimensiunile după coordonatele afişate în partea superioară a ecranului sau utilizând specificarea coordonatelor relative cu @. AutoCAD-ul va produce automat linia de închidere. snap (F9) şi ortho (F8) sunt activate (on) folosind facilităţile oferite de acestea pentru a completa biroul. Alegeţi primul punct al liniei de oglindire apasând butonul Snap to Midpoint din 16 . Apasănd butonul Mirror din toolbar-ul Modify. Aveţi deja desenată acum o staţie de lucru cuprinzînd un birou. se tastează C (close) la prompterul To point: . comanda Undo din meniul derulant Edit anulează ultima comandă revenind la etapa anterioară din procesul de desenare. introduceţi centrul cercului în punctul de coordonate 2700.Figura 1 modurile grid (F7). AutoCAD-ul vă va cere să introduceţi raza cercului. 7. Pentru a desena scaunul. Şi acest punct este îngroşat în figura 2. selectaţi cu Window cele trei articole de mobilier şi confirmaţi terminarea selecţiei cu Enter de pe mouse.

În cazul de faţă. Încheiaţi compartimentarea biroului din stînga sus prin introducerea punctelor @ 0. Salvaţi desenul cu comanda Save şi părăsiţi editorul de desenare Exit. EXERCIŢIUL NR. cu punctul de început în mijlocul peretelui de sus (vezi desenul de referinţă). păstrând doar imaginea în oglindă a acestuia. Desenaţi celălat perete de divizare a biroului din punctul de mijloc (opţiunea midpoint ) a zidului din partea inferioară a ecranului cu coordonatele relative şi polare @ 0.0. 11. @1500<45. Introduceţi punctele următoare în coordonate relative tastînd @ înaintea coordonatelor. desenul va arăta ca în figura 3. aşa că apăsaţi <Return> pentru a confirma implicit NO la întrebarea Delete old object? . Al doilea punct al liniei de oglindire este mijlocul liniei peretelui de jos.2500. După aceasta. Figura 3 8. Pentru desenarea pereţilor despărţitori dintre staţiile de lucru. 10. Cu modul Ortho activat. apasati butonul Line din toolbar-ul Draw. iar pentru al doilea punct clicaţi într-un punct oarecare de pe perpendiculara pe acest perete. Repetaţi comanda anterioară şi oglindiţi cele două staţii de lucru în partea de jos a biroului. @2700. se alege (cu midpoint ) primul punct al liniei de oglindire la mijlocul peretelui din dreapta.-3000 şi @-3500.0. 9. La copierea unui grup de entităţi cu comanda Mirror aveţi în mod opţional posibilitatea de a şterge obiectul iniţial. lăsaţi staţia de lucru originală intactă.toolbar-ul Object Snap şi apoi clicaţi într-un punct oarecare de pe linia interoară a peretelui de sus al biroului. 4: Mixer 17 . cu linia de oglindire perpendiculară pe peretele din dreapta.

Privind desenul de referinţă. 4: Mixer AutoCAD-ul furnizează o serie de comenzi care vă permit să măriţi viteza de execuţie a desenelor şi implicit productivitatea. In acest exerciţiu se desenează un mixer audio cu patru canale având inserată o casetă audio. care pot fi uşor create folosind comenzile de editare amintite anterior. Comenzi noi arc offset copy array stretch insert 18 . Folosind comenzi ca Offset şi Array este posibilă multiplicarea entităţilor dintr-un desen.EXERCITIUL NR. observăm că el conţine mai multe elemente comune unui mixer audio.

20. 6. până în punctul @22. După ce selectaţi polilinia. Este important ca această origine să fie selectată cu precizie pentru că dimensiunile următoare din exerciţiu vor respecta acest sistem de coordonate şi nu World Coordinate Sistem (WCS). 2. În acest caz este preferabil să definim următoarele entităţi având ca referinţă colţul din stânga jos al conturului creat. Dacă semnul UCS-ului nu s-a mutat în punctul specificat. Similar cu exerciţiul 2 (Birou) ce a fost parcurs anterior. tastînd "c". Simbolul UCS se va muta în noua origine creată (ca în figura 1). Tastaţi <Return> pentru a relansa comanda Fillet şi P. Trasaţi o linie din mijlocul liniei de bază a noului dreptunghi creat. Pentru a rotunji colţurile conturului mixerului. trebuie schimbată variabila de sistem ucsicon aşa cum a fost arătat în exerciţiul 2 sau tastând setvar şi apoi ucsicon.. Setaţi limitele spaţiului de desenare la valorile unui format de hârtie A3 (420x297) cu comanda Drawing Limits din menil derulant Data. Atribuiţi variabilei valoarea 3 şi asiguraţi-vă că icon-ul este afişat în originea UCS-ului curent. Reamintim că după trasarea celei de-a treia linii. este preferabil să avem originea sistemului de coordonate într-un punct cunoscut al unui obiect existent. 5 pentru snap şi verificaţi că ambele moduri sunt activate apăsînd tastele F7 (grid ) şi F9 (snap). 19 . din meniul derulant View. figura 2). Desenarea indicatoarelor de volum Prima componentă a mixerului pe care o vom desena este indicatorul dreptunghiular de volum (v. curba va fi închisă automat. Creaţi un contur închis dreptunghiular pentru mixer folosind comanda Polyline cu punctul de start de coordonate 20. veţi observa că toate colţurile au fost rotunjite dintr-o singură operaţie. Selectaţi opţiunea Set UCS/Origin din meniul derulant View şi definiţi un nou UCS cu originea în colţul din stânga jos al conturului desenat folosind opţiunea Intersection a modului osnap pentru a selecta punctul respectiv. Setaţi valorile 10 pentru grid.0) în acest nou punct. evidenţiat printr-un cerc în figura 2. tastaţi R şi setaţi raza de rotunjire 5. Creaţi un nou desen cu numele Mixer. Denumiţi noul UCS (*NO NAME*) cu comanda Named UCS.5<120. desenând o polilinie cu dimensiunile 40x25. iar coordonatele afişate pe ecran vor fi (0. Măriţi zona indicatorului cu comanda Zoom/Window din meniul derulant View. după care faceţi un Zoom All. folosind modul osnap opţiunea Midpoint . 3.. 5. selectaţi comanda Fillet din meniul derulant Construct. 4. putând fi obţinut folosind grila şi coordonatele afişate în partea inferioară a ecranului sau tastând coordonatele relative ale colţurilor. Conturul are dimensiunile 350 mm pe X şi 275 mm pe Y. Diferitele valori ale acestei variabile schimbă modul de afişare a simbolului UCS pe ecran. 240. pentru a selecta opţiunea de rotunjire pentru polyline. Începeţi din punctul de coordonate 20.Procedura de desenare 1. care este situat deasupra celor 12 butoane circulare.

tastaţi distanţa 2 iar la prompterul Side to offset? alegeţi un punct din interiorul dreptunghiului. Figura 3 9. Întrerupeţi liniile din interiorul ultimului dreptunghi trasat folosind comanda Trim apoi Zoom Previous pentru a obţine imaginea anterioară.5.5. Opţiunile de selectare window sau crossing nu pot fi folosite pentru această comandă. putând astfel selecta un punct prin care va trece paralela. 27. selectaţi entitatea folosind pickbox-ul de selectare a punctului. Desenaţi un arc folosind comanda Arc din meniul Draw. Executaţi Zoom Previous pentru a vedea desenul complet al mixerului. sau tastând " t" (Through ). Selectaţi opţiunea 3 Points indicând primul punct în colţul din dreapta jos. Măriţi zona cursorului cu ajutorul comenzii Zoom Window din meniul derulant View. Începând din punctul de coordonate 27.10 cu lungimea de 10 pe axa X şi de 110 pe axa Y folosind comanda Polyline (vezi figura 3). Regeneraţi desenul cu F7 de două ori. folosind comanda Polyline.10 iar punctul de sfârşit la intersecţia din stânga jos.50 Figura 4 12. al doilea relativ la primul @ -20. Desenarea potenţiometrelor de volum Privind desenul ţintă se pot observa câte un potenţiometru pentru fiecare canal al mixerului şi două auxiliare pentru controlul semnalului de ieşire al mixerului. Selectaţi comanda Offset din meniul derulant Construct. Comanda OFFSET Comanda offset construieşte o paralelă la o curbă închisă sau deschisă la distanţă specificată faţă de aceasta. Puteţi de asemenea specifica distanţa dintre liniile paralele tipărind valoarea deplasării. După specificarea distanţei. 20 . 8. Completaţi indicatorul folosind comanda Trim pentru a şterge partea indicatorului ce trece sub nivelul arcului. Desenaţi un dreptunghi cu un colţ în punctul de coordonate 35. 11. desenaţi cursorul ca în figura 4.Toate aceste entităţi se obţin 35.7. definind distanţa prin selectarea a două puncte. cu dimensiunea orizontală 25 mm iar cea verticală 10 mm. 10. 50.10prin repetarea unui singur potenţiometru de volum desenat.

folosind comanda Offset. @30. 15. AutoCAD-ul cere numărul de rânduri (linii orizontale) . Pentru desenarea butoanelor circulare folosiţi comanda Array pentru a crea liniile radiale din jurul butonului şi apoi copiaţi butonul într-o reţea pentru a produce compartimentul de control pentru un canal al mixerului.145 cu diametrul de 20 mm ca în figura 6.15 cursorul aşa cum este arătat în figura 5. Dacă cercul apare sub forma unui poligon regulat. AutoCAD-ul va cere centrul reţelei circulare. după selectarea obiectului care constituie elementul tabloului (matricii). Comanda copy din AutoCAD permite să alegeţi un număr de entităţi din desen şi să le repetaţi în orice alt loc în desen.15 pînă în punctul @30. funcţie de cadranul cercului ce va fi selectat.0 pentru a reprezenta linia de bază a scalei potenţiometrului. Trasaţi o linie din punctul 40. 18. tastaţi regen pentru a obţine desenul cercului. Alegeţi Copy din meniul derulant Construct şi folosiţi window pentru a selecta potenţiomatrul existent.Trasaţi un cerc cu centrul în punctul de coordonate 40. a modului osnap. Dacă alegeţi o reţea rectangulară. Deplasarea entităţilor copiate se face identic comenzii Move prezentată în exerciţiul 1. Trasaţi o linie din centrul cercului vertical până la intersecţia cu acesta. 270. Privind desenul ţintă observăm un potenţiometru mai lung ce poate fi obţinut făcând o copie a celui existent urmând să-l modificăm ulterior. Sistemul cere apoi distanţa dintre rânduri şi dintre coloane. Măriţi din nou zona cursorului şi folosiţi comanda Trim pentru a tăia zona care depăşeşte 25. Pentru a facilita introducerea detaliilor butonului se foloseşte comanda zoom. (Asiguraţi-vă că aţi introdus diametrul de 20 mm şi nu raza).-4 reprezentând una din liniile exterioare butonului. 0 la primul prompter <Base point or displacement>/Multiple apoi <Return> la cererea Second point of displacement şi aveţi deja introdusă valoarea deplasării.0 Figura 5 14. 16. Trasaţi o linie din punctul de coordonate 25. utilizând opţiunea Quadrant. Desenaţi 10 linii paralele cu aceasta la distanţa de 10 mm.160 până în punctul @ 0. Daţi comanda Zoom All pentru a reveni la imaginea anterioară. Comanda Array Comanda Array permite crearea de copii multiple ale unui obiect într-o reţea rectangulară sau circulară (polară). Obiectul selectat trebuie sa fie plasat în colţul stânga-jos al reţelei de dispunere.rows şi coloane (linii verticale) columns.13. 21 . 180. Figura 6 17. Dacă alegeţi o reţea de dispunere polară. Aceasta localizează cursorul în punctele cu unghiurile la centru de 0. Tastaţi 215. având selectat un obiect. 90.

după care folosiţi opţiunea de selectare window încadrând butonul. pentru a vedea întregul mixer. Pentru ca cele 11 linii să acopere întregul cerc. Desenarea celor trei canale ale mixerului Celelalte trei canale ale mixerului pot fi create folosind comanda array opţiunea rectangular. Celelalte două butoane ale primului canal vor fi create folosind facilitatea de dispunere rectangulară oferită de comanda array. Introduceţi valorile 3 pentru pentru numărul de rânduri ( rows) şi 1 pentru numărul de coloane (columns). Distanţa dintre centrele cercurilor ce trebuie copiate este de 35 mm. 20. 19. Alegeti comanda Zoom cu optiunea previous. mixerul va arăta ca cel ilustrat în figura 7. 21. Cele două cursoare mai mari se pot obţine plecând de la un cursor obişnuit al unuia din cele patru canale ale mixerului. cele trei butoane şi potenţiometrul cu cursor ca entităţi pentru a fi dispuse rectangular cu comanda array. iar această valoare trebuie introdusă la cererea " Unit cell or distance between rows ". O valoare pozitivă plasează copiile în sens contrar acelor de ceasornic iar o valoare negativă produce o etalare în sensul orar. alegeţi comanda Array cu opţiunea polar. Alegeţi Array cu opţiunea rectangular. apoi selectaţi centrul cercului ca centru de dispunere al copiilor şi introduceţi valoarea 11 pentru numărul de elemente din reţea. tastaţi "Y" sau <Return> la prompterul următor pentru a confirma că entităţile vor fi rotite în jurul centrului reţelei de dispunere. ca element al matricii. din meniul derulant View. 22 . Selectaţi linia mică a butonului. Modificarea lungimii acestuia poate fi uşor obţinută folosind comanda Stretch. Din meniul derulant Construct. Figura 7 Introducând valoarea 1 pentru numărul de rânduri şi 4 pentru numărul de coloane cu distanţa dintre coloane de 50 mm. Puteţi de asemenea alege dacă obiectele vor fi rotite sau nu corespunzător poziţiei lor din reţea. Selectaţi indicatorul de volum.Rotite Nerotite Apoi trebuie să introduceţi unghiul peste care vor fi dispuse copiile obiectului sursă. tastaţi < Return> pentru a accepta valoarea implicită de 360 grade a unghiului peste care vor fi copiate entităţile. Pentru ca liniile scării gradate să fie rotite.

23 . măriţi zona cursorului care va fi întins. Selectaţi comanda Stretch din meniul Modify şi folosiţi optiunea c (crossing) pentru a încadra într-o fereastră partea superioară a potenţiometrului ca în figura 8. Creaţi celelalte linii orizontale folosind comanda Array cu opţiunea rectangular cu 11 rânduri. Selectarea entităţilor pentru comanda Stretch se face doar cu opţiunile c (crossing) sau w (window) . Figura 10 Butoanele casetei trebuie desenate corespunzător dimensiunilor din figura 10.23. Selectaţi cursorul şi daţi pentru primul punct al liniei de oglindire coordonatele 280. 27. 25.15 până în punctul @ 90.30. Trasaţi un nou contur din punctul de coordonate 220.190 cu lungimea de 120 şi lăţimea 75 ca în figura 10. Pentru a construi cele 11 linii orizontale reprezentând scala potenţiometrului trasaţi mai intii o linie din punctul de coordonate 235. Folosiţi comanda zoom all pentru a obţine imaginea completă a desenului şi selectaţi comanda mirror din meniul derulant Construct. 26. Figura 8 Figura 9 24. Completaţi desenul mixerului prin desenarea casetei. Tăiaţi porţiunile liniilor orizontale ce trec peste cele două cursoare.0 apoi apăsaţi tasta F8 pentru activarea modului ortho şi selectaţi un punct pe verticală ca în figura 9. o coloană şi distanţa dintre rânduri de 13 mm. Alegeţi primul punct într-unul din colţurile cursorului şi definiţi noul punct ca @ 0. Trasarea conturului casetei 28. Răspundeţi cu N pentru cererea Delete the old object? .0. Folosind comanda Zoom cu opţiunea window .

29. Pentru a completa desenul selectaţi comanda Insert din meniul derulant Draw. Această comandă permite introducerea unui alt desen, sau părţi componente ale desenului curent numite "blocuri", în desenul existent. Comenzile Insert şi Block vor fi detaliate în exerciţiile următoare. La apariţia ferestrei de selectare a fişierului sau blocului, în dreptul casuţei File tastaţi Cassette. Următorul prompter cere "Insertion point " (punctul de inserţie) care va avea coordonatele 225,195. Menţineţi factorii de scară la valorile implicite < 1> şi rotaţia la valoarea < 0>. 30. Salvaţi desenul şi părăsiţi editorul de desenare.

EXERCIŢIUL NR. 4: Mixer

24

EXERCITIUL NR. 4: Mixer
AutoCAD-ul furnizează o serie de comenzi care vă permit să măriţi viteza de execuţie a desenelor şi implicit productivitatea. Folosind comenzi ca Offset şi Array este posibilă multiplicarea entităţilor dintr-un desen. In acest exerciţiu se desenează un mixer audio cu patru canale având inserată o casetă audio. Privind desenul de referinţă, observăm că el conţine mai multe elemente comune unui mixer audio, care pot fi uşor create folosind comenzile de editare amintite anterior. Comenzi noi arc offset copy array stretch insert

Procedura de desenare 1. Creaţi un nou desen cu numele Mixer. Setaţi limitele spaţiului de desenare la valorile unui format de hârtie A3 (420x297) cu comanda Drawing Limits din meniul derulant Data, după care faceţi un Zoom All din toolbar-ul Standard. Setaţi valorile 10 pentru grid, 5 pentru snap şi verificaţi că ambele moduri sunt activate apăsând tastele F7 (grid) şi F9 (snap). 2. Din meniul derulant Tools cu opţiunea Toolbars alegeţi Draw, Modify şi Object Snap. 3. Creaţi un contur închis dreptunghiular pentru mixer folosind comanda Polyline cu punctul de start de coordonate 20, 20. Conturul are dimensiunile 350 mm pe X şi 275 mm pe Y, putând fi obţinut folosind grila şi coordonatele afişate în partea inferioară a ecranului sau tastând coordonatele relative ale colţurilor. Reamintim că după trasarea celei de-a treia linii, tastând c, curba va fi închisă automat. 3. Similar cu exerciţiul 2 (Birou) ce a fost parcurs anterior, este preferabil să avem originea sistemului de coordonate într-un punct cunoscut al unui obiect existent. În acest caz este preferabil să definim următoarele entităţi având ca referinţă colţul din stânga jos al conturului creat.

Figura 1 Selectaţi opţiunea Origin UCS din Toolbar-ul Standard şi definiţi un nou UCS cu originea

în colţul din stânga jos al conturului desenat folosind opţiunea Intersection din toolbar-ul Object Snap pentru a selecta punctul respectiv. Este important ca această origine să fie selectată cu precizie 25

pentru că dimensiunile următoare din exerciţiu vor respecta acest sistem de coordonate şi nu World Coordinate Sistem (WCS). Redenumiţi noul UCS cu Named UCS din toolbar-ul Standard. Simbolul UCS se va muta în noua origine creată (ca în figura 1), iar coordonatele afişate pe ecran vor fi (0,0) în acest nou punct. Dacă semnul UCS-ului nu s-a mutat în punctul specificat, trebuie schimbată variabila de sistem ucsicon aşa cum a fost arătat în exerciţiul 2 sau tastând setvar şi apoi ucsicon. Diferitele valori ale acestei variabile schimbă modul de afişare a simbolului UCS pe ecran. Atribuiţi variabilei valoarea 3 şi asiguraţi-vă că icon-ul este afişat în originea UCS-ului curent. Denumiţi noul UCS (*NO NAME*) cu Named UCS din toolbar-ul Standard.

5. Pentru a rotunji colţurile conturului mixerului, selectaţi Fillet din toolbar-ul Modify, tastaţi R şi setaţi raza de rotunjire 5. Tastaţi <Return> pentru a relansa comanda Fillet şi P, pentru a selecta opţiunea de rotunjire pentru polyline. După ce selectaţi polilinia, veţi observa că toate colţurile au fost rotunjite dintr-o singură operaţie. Desenarea indicatorului de volum Prima componentă a mixerului pe care o vom desena este indicatorul dreptunghiular de volum (v. figura 2), care este situat deasupra celor 12 butoane circulare.

Figura 2 5. Începeţi din punctul de coordonate 20, 240, evidenţiat printr-un cerc în figura 2, desenând o polilinie cu dimensiunile 40x25. Măriţi zona indicatorului cu comanda Zoom Window din toolbarul Standard. 6. Trasaţi o linie din mijlocul liniei de bază a noului dreptunghi creat, folosind modul osnap opţiunea Midpoint , până în punctul @22.5<120. 7. Desenaţi un arc folosind comanda Arc din toolbar-ul Draw. Selectaţi opţiunea Arc 3 Points indicând primul punct în colţul din dreapta jos, al doilea relativ la primul @ -20,10 iar punctul de sfârşit la intersecţia din stânga jos. Regeneraţi desenul cu F7 de două ori. 8. Completaţi indicatorul folosind comanda Trim sub nivelul arcului. Executaţi Zoom Previous complet al mixerului. Desenarea potenţiometrelor de volum Privind desenul ţintă se pot observa câte un potenţiometru pentru fiecare canal al mixerului şi două auxiliare pentru controlul semnalului de ieşire al mixerului.Toate aceste entităţi se obţin prin repetarea unui singur potenţiometru ce va fi desenat. 9. Desenaţi un dreptunghi cu un colţ în punctul de coordonate 35,10 cu lungimea de 10 pe axa X şi de 110 pe axa Y folosind comanda Polyline (vezi figura 3). pentru a şterge partea indicatorului ce trece

din toolbar-ul Standard pentru a vedea desenul

26

35,10

Figura 3 10. Selectaţi comanda Offset din toolbar-ul Modify, tastaţi distanţa 2 iar la prompterul Side to offset? alegeţi un punct din interiorul dreptunghiului. 11. Începând din punctul de coordonate 27.5, 50, desenaţi cursorul ca în figura 4, cu dimensiunea orizontală 25 mm iar cea verticală 10 mm, folosind comanda Polyline 12. Măriţi zona cursorului cu ajutorul comenzii Zoom Window .

din toolbar-ul Standard. apoi Zoom

Întrerupeţi liniile din interiorul ultimului dreptunghi trasat folosind comanda Trim Previous pentru a obţine imaginea anterioară.

13. Privind desenul ţintă observăm un potenţiometru mai lung ce poate fi obţinut făcând o copie a celui existent urmând să-l modificăm ulterior. Comanda copy din AutoCAD permite să alegeţi un număr de entităţi din desen şi să le repetaţi în orice alt loc în desen. Alegeţi Copy Object toolbar-ul Modify şi folosiţi din

27.5,50

Figura 4 window pentru a selecta potenţiometrul existent. Deplasarea entităţilor copiate se face identic comenzii Move prezentată în exerciţiul 1. Tastaţi 215, 0 la primul prompter <Base point or displacement>/Multiple apoi <Return> la cererea Second point of displacement şi aveţi deja introdusă valoarea deplasării. 14. Trasaţi o linie din punctul de coordonate 25,15 pînă în punctul @30,0 pentru a reprezenta linia de bază a scalei potenţiometrului. Desenaţi 10 linii paralele cu aceasta la distanţa de 10 mm, folosind comanda Offset . pentru a tăia zona care depăşeşte cursorul pentru a reveni la imaginea anterioară.

15. Măriţi din nou zona cursorului şi folosiţi Trim aşa cum este arătat în figura 5. Măriţi cu Zoom All

27

apoi selectaţi centrul cercului ca centru de dispunere al copiilor şi introduceţi valoarea 11 pentru numărul de elemente din reţea. Selectaţi linia mică a butonului.Trasaţi un cerc cu centrul în punctul de coordonate 40. Distanţa dintre centrele cercurilor ce trebuie copiate este de 35 mm. 270. Celelalte două butoane ale primului canal vor fi create folosind facilitatea de dispunere rectangulară oferită de comanda array. 180. 19.0 Figura 5 16. (Asiguraţi-vă că aţi introdus diametrul de 20 mm şi nu raza).25. Dacă cercul apare sub forma unui poligon regulat. Pentru ca liniile scării gradate să fie rotite. Alegeţi Zoom Previous . tastaţi <Return> pentru a accepta valoarea implicită de 360 grade a unghiului peste care vor fi copiate entităţile. Introducînd valoarea 1 pentru numărul de rânduri şi 4 pentru numărul de coloane cu distanţa dintre coloane de 50 mm. Pentru ca cele 11 linii să acopere întregul cerc. Trasaţi o linie din centrul cercului vertical până la intersecţia cu acesta. 20. din toolbar-ul Standard. Alegeţi Rectangular Array toolbar-ul Modify. funcţie de cadranul cercului ce va fi selectat.145 cu diametrul de 20 mm ca în figura 6. Din toolbar-ul Modify alegeţi Polar Array . iar această valoare trebuie introdusă la cererea Unit cell or distance between rows . Figura 6 17. ca element al matricii. 18. utilizând opţiunea osnap Quadrant . cele trei butoane şi potenţiometrul cu cursor ca entităţi pentru a fi dispuse rectangular cu comanda array.15 @30. 21. 28 .-4 reprezentând una din liniile exterioare butonului. mixerul va arăta ca cel ilustrat în figura 7.160 până în punctul @ 0. Trasaţi o linie din punctul 40. Pentru desenarea butoanelor circulare folosiţi Rectangular Array pentru a crea liniile radiale din jurul butonului şi apoi copiaţi butonul într-o reţea pentru a produce compartimentul de control pentru un canal al mixerului. după care folosiţi opţiunea de selectare window (tastând w) încadraţi butonul. 90. tastaţi regen pentru a obţine desenul cercului. Aceasta localizează cursorul în punctele cu unghiurile la centru de 0. Introduceţi valorile 3 pentru pentru numărul de rânduri (rows) şi 1 pentru numărul de coloane (columns). Selectaţi indicatorul de volum. Pentru a facilita introducerea detaliilor butonului se foloseşte comanda zoom. Desenarea celor trei canale ale mixerului Celelalte trei canale ale mixerului pot fi create folosind Rectangular Array . tastaţi "Y" sau <Return> la prompterul următor pentru a confirma că entităţile vor fi rotite în jurul centrului reţelei de dispunere.

Folosind comanda Zoom Window . 25. . Pentru a construi cele 11 linii orizontale reprezentând scala potenţiometrului.30. Selectaţi Stretch toolbar-ul Modify şi folosiţi optiunea c (crossing) pentru a încadra într-o fereastră partea superioară a potenţiometrului ca în figura 8. 0 apoi apăsaţi tasta F8 pentru activarea modului ortho şi selectaţi un punct pe verticală ca în figura 9. măriţi zona cursorului care va fi întins. trasaţi mai întâi o linie din punctul de coordonate 235. Folosiţi comanda zoom all pentru a obţine imaginea completă a desenului şi selectaţi Mirror din toolbar-ul Modify. Răspundeţi cu N pentru cererea Delete the old object? . 29 . Selectaţi cu o fereastră definită cu cursorul şi daţi pentru primul punct al liniei de oglindire coordonatele 280. Figura 7 Linia de oglindire Figura 8 Figura 9 24. Alegeţi primul punct într-unul din colţurile cursorului şi definiţi noul punct ca @ 0.15 până în punctul @ 90. Selectarea entităţilor pentru comanda Stretch se face doar cu opţiunile c (crossing) sau w (window) .Cele două cursoare mai mari se pot obţine plecând de la un cursor obişnuit al unuia din cele patru canale ale mixerului. Modificarea lungimii acestuia poate fi uşor obţinută folosind Stretch 23. 0.

190 cu lungimea de 120 şi lăţimea 75 ca în figura 10. La apariţia ferestrei de selectare a fişierului sau blocului. Această comandă permite introducerea unui alt desen sau părţi componente ale desenului curent. Creaţi celelalte linii orizontale folosind Rectangular Array cu opţiunea cu 11 rânduri. în dreptul căsuţei File. 5: Indicator 30 . Salvaţi desenul şi părăsiţi editorul de desenare. în desenul existent. 30. o coloană şi distanţa dintre rânduri de 13 mm. Completaţi desenul mixerului prin desenarea casetei. Butoanele casetei trebuie desenate corespunzător dimensiunilor din figura 10. 27..195.. Pentru a completa desenul selectaţi comanda Insert Block din toolbar-ul DRAW . alegeţi Cassette din folder-ul Level1. Figura 10 29.26. Trasarea conturului casetei 28. numite blocuri. Taiaţi cu Trim porţiunile liniilor orizontale ce trec peste cele două cursoare. EXERCIŢIUL NR. Următorul prompter cere Insertion point : (punctul de inserţie) care va avea coordonatele 225. Trasaţi un nou contur din punctul de coordonate 220. Menţineţi factorii de scară la valorile implicite <1> şi rotaţia la valoarea < 0>.

În acest exerciţiu veţi desena şi adăuga detalii text într-un indicator. să vă creaţi propriul stil de text. bazat pe fonturile disponibile lungind. Puteţi. Comenzi noi text dtext ddedit style 31 . care vă permit să adnotaţi desenul Dvs.EXERCIŢIUL NR. de asemenea. utilizând o varietate de opţiuni de text. 5: Indicator AutoCAD-ul este înzestrat cu o varietate de facilităţi de creare a textului şi tipurilor de fonturi. comprimând sau înclinând setul existent de caractere.

Din folder-ul r13/com/ fonts alegeti fontul romans şi apăsaţi butonul Open. Selectarea unui font din pull down menu 3. In zona Font File: apăsaţi butonul Browse. Veţi defini mai târziu. vor apărea cererile pentru variate detalii ce pot fi schimbate pentru a crea un stil propriu. 2. în acest exerciţiu. 32 .10. Setaţi grid-ul la valoarea 5 şi snap-ul la 2. adecvat cu cerinţele Dvs. Setaţi limitele desenului la 150. Utilizând comanda Line. un nou stil. aceasta fiind prevăzută cu opţiunile Text şi Dynamic Text şi Single-Line Text.5.Procedura de desenare Figura 1 1. Creaţi un nou desen denumit TEXT. construiţi indicatorul la dimensiunile prezentate în figura 1. Apăsaţi <RETURN> pentru a lăsa setările curente la valorile implicite.100 şi apoi daţi comanda Zoom cu opţiunea All. cu colţul din stânga jos în punctul de coordonate 10. Selectarea unui tip de aliniere a textului din pull down menu Alinierea textului Diagrama următoare prezintă poziţiile principale de aliniere care pot fi utilizate în AutoCAD. Pentru a adăuga text desenului AutoCAD R13 va pune la dispoziţie comanda Text din meniul derulant Draw. In continuare. Selectaţi Text Style din meniul derulant Data.

4.45. ca în figura 3. În mod similar. La prompter va apare cererea pentru punctul de unde va începe textul.Textul va fi creat în indicator după cum apare în figura 2. ca în figura 4. 6. Selectaţi comanda Text cu opţiunea Dynamic text din meniul derulant Draw. de exemplu Top (vârf) şi Centre (centru).Pentru următoarele trei texte.5 şi unghiul de rotaţie de 0. Figura 2 5.25 şi aceleaşi setări pentru înălţimea şi unghiul de rotaţie a textului. Introduceţi ML (pentru aliniere mijloc stânga) şi apoi coordonatele punctului 15. Introduceţi textul Data: cu punctul de aliniere de coordonate 128.35.28 şi aceleaşi setări pentru înălţime şi rotire.5 şi apoi acelaşi lucru pentru unghiul de înclinare la valoarea 0.Creaţi următoarele texte în aria de deasupra indicatorului cu înălţimea 2. Poziţia Top/Centre va fi tastată TC. tastând în final de două ori <ENTER> pentru a ieşi din editare.Prin introducerea unei combinaţii de poziţii. creaţi textul Desenat: cu punctul de aliniere de coordonate 15. textul poate fi poziţionat precis faţă de un punct particular din desen.5 şi un unghi de rotaţie de 0 grade. înălţimea textului de 2. veţi folosi ca mod de aliniere al textului Midlle Centre (MC mijloc centru). Veţi folosi acum alt tip de aliniere Top Right (TR dreapta sus). Apăsaţi <ENTER> pentru a confirma înălţimea curentă a textului la valoarea de 2. 7.5 şi unghiul de rotaţie 0. Combinaţia poate fi aleasă la linia de comandă. 10. Creaţi textul Scara: cu punctul de aliniere de coordonate 15.28. cu înălţimea textului 2. 33 . Introduceţi cuvântul Titlu: . 11. Creaţi textul Desen nr. cu punctul de pornire din dreapta sus de coordonate 88.

0.5 90. Detalii Aliniere Midlle Centre Midlle Centre Midlle Centre Coordonatele punctului de aliniere 27.5.5 Figura 4 Crearea unui nou stil de text Veţi vedea din desenul de referinţă că textul "REVIZII" este creat utilizând alinierea verticală a literelor.Selectaţi meniul Text Style din meniul derulant Data. Pentru a produce acest efect este nevoie să creaţi un nou stil de text. 87. 87. 12.5.".Figura 3 Text Data Init. Această opţiune vă va permite să definiţi stilurile de care aveţi nevoie.K. 87. Tastaţi ca nume pentru noul stil "VERTICAL". Figura 5 34 .5 42. AutoCAD-ul va afişa automat fereastra de dialog cu fonturile pentru selectare permiţîndu-vă să alegeţi un font existent care va fi atribuit noului stil. Selectaţi fontul SIMPLEX şi apoi clickaţi pe "O.

Utilizînd comanda text cu opţiunea dynamic din meniul Draw din pull down menu . 14.La următoarele promptere apăsaţi <RETURN> pentru a confirma toate setările implicite exceptînd prompterul pentru vertical.Selectaţi comanda TEXT cu opţiunea Dynamic din meniul derulant Draw şi introduceţi punctul de aliniere de coordonate 15.15. Apoi puteţi edita textul care va fi actualizat cînd veţi clicka pe "O.85. cu factorul de lăţime 1. 5: Indicator 35 .5 şi unghiul de rotire la 270 şi apoi tastaţi textul "REVIZII" pe ecran obţinîndu-se o imagine similară celei din figura 5. definiti un nou stil cu numele detalii. aceasta pentru a crea text vertical. Introduceţi "y" pentru DA. La linia de comandă veţi fi informat că noul stil curent este VERTICAL.. Cu o înălţime adecvată a textului. care poate fi lansată din meniul derulant Modify.Salvaţi desenul cu SAVE şi apoi iesiţi din AutoCAD cu comanda EXIT. Figura 6 15. cu înălţimea 5 şi unghiul de rotaţie 0..K. Această comandă vă cere să selectaţi o entitate text din desen după care va afişa o fereastră de dialog. Lăsaţi înălţimea la 2. EXERCIŢIUL NR. selectaţi fontul ITALIC COMPLEX şi apăsaţi <ENTER> pentru a lăsa toate setările la valoarea lor implicită.. 17.5 şi unghiul de oblicitate 20. 13. umpleţi rubrica Detalii în desenul Dvs. creaţi textul "Autodesk Ltd. Lăsaţi setările rămase la valoarea lor implicită.Utilizînd opţiunea Text Style din meniul derulant Data." pentru a termina şi ieşi din această comandă.Creaţi un nou stil denumit "COMPANY" bazat pe fontul ROMANC. cu înălţimea 0. ca în figura 6. 16." cu modul de aliniere MC în punctul de coordonate 70. Modificarea textului într-un desen AutoCAD-ul conţine comanda Edit Text.

36 .

utilizând o varietate de opţiuni de text. 3. activaţi toolbar-ul Draw. construiţi indicatorul la dimensiunile prezentate în figura 1. In zona Font File: apăsaţi butonul Browse. Figura 1 Pentru a adăuga text desenului.5.10 (cotele sunt informative. care vă permit să adnotaţi desenul. Dynamic Text şi Single-Line Text Selectarea unui font din pull down menu 3. de asemenea. Din folder-ul r13/com/ fonts alegeti fontul romans şi apăsaţi butonul Open. adecvat cu cerinţele Dvs. un nou stil. bazat pe fonturile disponibile. Creaţi un nou desen denumit TEXT. ele nu se desenează!). În acest exerciţiu veţi desena şi adăuga detalii text într-un indicator. lungind. să vă creaţi propriul stil de text. Apăsaţi <RETURN> pentru a lăsa setările curente la valorile implicite. Comenzi noi text dtext ddedit style Procedura de desenare 1. opţiunea Toolbars. Setaţi grid-ul la valoarea 5 şi snap-ul la 2. cu colţul din stânga jos în punctul de coordonate 10. Din meniul derulant Tools. 37 .EXERCIŢIUL NR. în acest exerciţiu.100 şi apoi daţi comanda Zoom All . . Din meniul derulant Data selectaţi Drawing Limits şi setaţi limitele desenului la 150. In continuare vor apărea cererile pentru variate detalii ce pot fi schimbate pentru a crea un stil propriu. AutoCAD R13 vă pune la dispoziţie comanda Text din toolbarul Draw. Selectaţi Text Style din meniul derulant Data. Veţi defini mai târziu. Utilizând comanda Line . comprimând sau înclinând setul de caractere existent. 2. aceasta fiind prevăzută cu opţiunile Text . 5: Indicator AutoCAD-ul este înzestrat cu o varietate de facilităţi de creare a textului şi tipurilor de fonturi. Puteţi.

Textul va fi creat în indicator după cum apare în figura 2.28 şi aceleaşi setări pentru înălţime şi rotire. Prin introducerea unei combinaţii de poziţii.5 şi un unghi de rotaţie de 0 grade.: cu punctul de pornire din dreapta sus de coordonate 88. Introduceţi textul Data: cu punctul de aliniere de coordonate 128. ca în figura 4. va apare la prompter cererea pentru punctul de unde va începe textul. 4. Veţi folosi acum alt tip de aliniere Top Right (TR dreapta sus). Introduceţi cuvântul Titlu: .28. 7. 10. Poziţia Top/Centre va fi tastată TC. Creaţi textul Scara: cu punctul de aliniere de coordonate 15.5 şi unghiul de rotaţie 0. Figura 2 5. Introduceţi ML (pentru aliniere mijloc stânga) şi apoi coordonatele punctului 15. tastând în final de două ori <ENTER> pentru a ieşi din editare. 38 . În mod similar. de exemplu Top (vârf) şi Centre (centru).Creaţi următoarele texte în aria de deasupra indicatorului cu înălţimea 2.5 şi unghiul de rotaţie de 0. Selectaţi Dtext (Dynamic text) din toolbar-ul Draw. cu înălţimea textului 2.Pentru următoarele trei texte veţi folosi ca mod de aliniere al textului Midle Centre (MC mijloc centru).45.25 şi aceleaşi setări pentru înălţimea şi unghiul de rotaţie a textului. ca în figura 3. Introduceţi înălţimea curentă a textului de 2. textul poate fi poziţionat precis faţă de un punct particular din desen. creaţi textul Desenat: cu punctul de aliniere de coordonate 15. Creaţi textul Desen nr. înălţimea textului de 2. 11.Selectarea unui tip de aliniere a textului din pull down menu Alinierea textului Diagrama următoare prezintă poziţiile principale de aliniere care pot fi utilizate în AutoCAD.5 şi apoi confirmaţi cu <ENTER> unghiul de înclinare la valoarea 0.35. 6. Combinaţia poate fi aleasă la linia de comandă.

5 90.. şi alegeţi din folderul C:\r13\com\fonts fişierul simplex. 87. 87. 87. La opţiunile Effects bifaţi Vertical după care apăsaţi butoanele Apply şi Close. Figura 5 39 .5. Detalii Aliniere Midlle Centre Midlle Centre Midlle Centre Coordonatele punctului de aliniere 27.5.Figura 3 Text Data Init. Această opţiune vă va permite să definiţi stilurile de care aveţi nevoie.5 42..Selectaţi meniul Text Style din meniul derulant Data.0. Pentru Font File: apăsaţi pe butonul Browse. 12. Tastaţi ca nume pentru noul stil VERTICAL şi apăsaţi butonul New.5 Figura 4 Crearea unui nou stil de text Veţi vedea din desenul de referinţă că textul REVIZII este creat utilizând alinierea verticală a literelor. Pentru a produce acest efect este nevoie să creaţi un nou stil de text.

Figura 6 16. definiţi un nou stil cu numele detalii. cu factorul de lăţime 1.5 şi unghiul de rotire la 270 şi apoi tastaţi textul REVIZII.Utilizând opţiunea Text Style din meniul derulant Data. Modificarea textului într-un desen AutoCAD-ul conţine comanda Edit Text în toolbar-ul Modify. pe ecran obţinîndu-se o imagine similară celei din figura 5. ca în figura 6.. Lăsaţi înălţimea la 2. 14.Selectaţi Dtext (Dynamic Text) din Toolbar-ul Draw şi introduceţi punctul de aliniere de coordonate 15.15. Apoi puteţi edita textul care va fi actualizat când veţi clica pe OK pentru a termina şi ieşi din această comandă. Această comandă vă cere să selectaţi o entitate text din desen după care va afişa o fereastră de dialog. cu înălţimea 5 şi unghiul de rotaţie 0.Salvaţi desenul cu SAVE şi apoi iesiţi din AutoCAD cu comanda EXIT. cu modul de aliniere MC în punctul de coordonate 70.Creaţi un nou stil denumit COMPANY bazat pe fontul ROMANC. Cu o înălţime adecvată a textului.Utilizând Dynamic Text creaţi textul Autodesk Ltd. selectaţi fontul italicc (ITALIC COMPLEX) şi apăsaţi <ENTER> pentru a lăsa toate setările la valoarea lor implicită. 15.5 şi unghiul de oblicitate 20. 17.85. DESEN DE REFERINŢĂ: Piesă turnată 40 .13. umpleţi rubrica Detalii în desenul Dvs. cu înălţimea 0.

În acest exerciţiu vor fi folosite facilităţi de cotare pentru piesa turnată din desenul prototip Casting .EXERCIŢIUL Nr. vertical şi aligned diameter continue şi baseline angular leader radius 41 . 6: Piesa turnată AutoCAD-ul furnizează o gamă largă de posibilităţi de cotare a desenelor. Comenzi noi dim linear horizontal.

Selectaţi Aligned din opţiunea Dimension a meniului derulant Draw . 2. Din lista de moduri de prindere va fi selectat punctul cel mai apropiat de centrul cursorului.Procedura de desenare 1. 3. 42 . Selectaţi prima extremitate a liniei în colţul din dreapta jos al piesei turnate şi a doua în centrul celor două cercuri (atenţie. In cutia de dialog apăsaţi butonul Annotation . Aceasta vă permite să adăugaţi dimensiuni (cote) liniare înclinate. Punctaţi colţul din stânga jos al piesei turnate ca prim punct al dimensiunii de cotare şi colţul din dreapta jos reprezentînd a doua extremitate a originii liniei. Se dimensionează acum cavitatea din partea stângă a piesei turnate. ca în figura 3. Obţineţi cutia de dialog Annotation în care apăsaţi butonul Units. vor trebui indicate două puncte ce determină dimensiunea orizontală ce va fi cotată. la selectarea centrului trebuie indicat cercul al cărui centru interesează!). Începeţi un nou desen numit DIM1 bazat pe prototipul CASTING . Pe ecran vor fi observate trei proiecţii ale unei piese turnate ce a fost încărcată. cen (pentru a avea setate modurile de prindere intersection şi midpoint ). Figura 1 Dimensionare liniară 5. Specificaţi un punct la aproximativ 30 mm sub limita inferioară a piesei turnate.Plasaţi dimensiunea liniei de cotă la aproximativ 30 mm în partea dreaptă a ultimei linii din această proiecţie. Tastaţi osnap la prompterul Commnad: şi introduceţi int. Aceste opţiuni de indicare precisă a punctelor vă vor ajuta să cotaţi precis şi rapid. AutoCAD-ul cere locul în care va fi plasată linia de cotă. Setaţi locaţia liniei de cotă la aproximativ 30 mm de marginea proiecţiei. Inchideţi cutiile de dialog apăsând pe OK. Selectaţi Dimension Liniar din meniul derulant Draw. Măriţi zona proiecţiei frontale a piesei turnate ca în figura 1. În afară de aceste puncte trebuie specifiat şi un punct prin care trece linia de cotă corespunzătoare. In editorul de desenare. Figura 2 7. 4. Din meniul derulant Data alegeţi Dimension Style. 6. Dimensiunea verticală va fi creată ca în figura 2. Asiguraţi-vă că modurile grid şi snap au fost activate. Din meniul derulant Draw selectaţi Dimensioning cu opţiunea Linear. In cutia de dialog Primary Units alegeţi din opţiunile Precision valoarea 0 pentru a nu avea zecimale. folosind comanda Zoom Window . Lăsaţi suficient spaţiu în jurul proiecţiei pentru a putea adăuga cotele.

selectându-l într-un punct corespunzător poziţiei orei 11 a unui ceasornic. Ieşiţi din cutiile de dialog cu OK. Folosind comanda zoom all vizualizaţi întregul desen după care cu zoom window măriţi proiecţia laterală a piesei turnate aşa cum este arătat în figura 6. În linia de comandă va apare cererea de selectare a arcului sau cercului ce urmează a fi cotat. Din meniul derulant Data alegeţi Dimension Style şi apăsaşi butonul Format.. Din meniul derulant Draw selectaţi Dimensioning/Radial/Diameter. 6. Figura 5 Folosirea opţiunii Continue 43 Figura 6 . Figura 4 8. Cotaţi cercul mai mic în acelaşi mod. Se poate observa acum că o imagine a cotei de diametru apare pe ecran. după care puteţi regla locaţia textului în mod dinamic ca în figura 4. Selectaţi cercul exterior al piesei într-o poziţie corespunzătoare orei 1 pe cadranul unui ceasornic.. 9. 7.Prin deplasarea mouse-ului puteţi modifica poziţia cotei diametrului. Lăsaţi suficient spaţiu în jurul proiecţiei pentru a putea adăuga cotele.Figura 3 Dimensionarea cercurilor Pentru a completa dimensionarea acestei proiecţii trebuie adăugate cotele celor două cercuri. In cutia de dialog Format bifaţi User Defined pentru a putea indica poziţia textului cotei.

14. Figura 7 11. Figura 8 Folosirea opţiunii Baseline 13. La prima cerere din linia de comandă apăsaţi < Return> pentru a putea specifica punctele necesare cotei unghiulare. aşa cum este arătat în figura 7. Reveniţi în meniul Dimensioning şi selectaţi Continue. Rutina baseline va considera că prima extensie a cotei ce trebuie trasată corespunde cotei precedente. Trasarea cotelor unghiulare (angular) 17. 15. ca în figura 10. 16. Confirmaţi valoarea cotei terminând cotarea cu această bază (vezi figura 11). ca în figura 12. Selectaţi colţul din dreapta jos al piesei turnate şi tastaţi < Return> la cererea textului cotei. Cota de 150 mm va fi creată cu caracteristici comune cotei de 15 mm. Trasaţi cota orizontală de 69 mm ce reprezintă lungimea bosajului. Selectaţi poziţia liniei de cotă la aproximativ 30 mm de corpul piesei turnate. Alegeţi a doua extremitate a cotei în punctul în care nervura înclinată întâlneşte baza piesei turnate. Revenind la proiecţia cotată iniţial. Folosind opţiunea Dimensioning/ Linear trasaţi cota de 80 mm din colţul din stânga jos al piesei turnate până la baza nervurii. Trasaţi cota verticală de 15 mm (v. Selectaţi colţul din dreapta sus al bosajului piesei turnate. 12. La prima cerere a punctelor ce definesc 44 . selectaţi Continue şi tastaţi <Return> la prompterul următor după care veţi selecta cota liniară de 40 mm. Nu este nevoie să specificaţi prima extremitate a cotei deoarece aceasta este atribuită implicit de AutoCAD ultimului punct al cotei trasate anterior. aşa cum este ilustrat în figura 8. În linia de comandă va apare cerea de selectare a celei de-a doua extremităţi a liniei de cotă. Selectaţi Dimensioning/Angular. Alegeţi al doilea punct în partea superioară a bosajului piesei. figura 9) punctând colţul din stânga jos al piesei turnate ca primă extensie a liniei de cotă. Selectaţi Dimensioning/Baseline din meniul derulant Draw.10.

290 şi tastaţi <Return> pentru a completa detaliile liniei leader. Introduceţi extremitatea celui de-al doilea braţ al unghiului alegând un punct oarecare pe verticala ce trece prin vertex. 45 . urmăriţi figura 12 pentru a identifica punctele ce trebuiesc selectate. 20. Figura 12 Figura 13 Cotarea leader Figura 14 18. La cererea primei extremităţi a unui braţ al unghiului alegeţi capătul de sus a liniei înclinate. Tastaţi coordonatele punctului de sfârşit al liniei leader 130. Selectaţi opţiunea Dimensioning/Leader. cu ajutorul modului ortho.unghiul selectaţi punctul în care nervura înclinată întâlneşte baza piesei turnate. 19. Figura 15 La cererea textului introduceţi M10 pentru a specifica gaura filetată din figura 14. Cota unghiulară va fi trasată ca în figura 12. Măriţi întregul desen cu comanda Zoom All. Daţi comanda Zoom Window pentru a obţine vederea din figura 13. Aceasta vă permite să introduceţi note despre anumite entităţi din desen. Dacă este necesar. Dezactivaţi modul snap (off) şi la cererea From point selectaţi un punct de pe cercul exterior în poziţia corespunzătoare orei 10 pe cadranul unui ceas folosind opţiunea Nearest a modului osnap. indicându-le printr-o săgeată.

Se observă că AutoCAD-ul marchează automat centrele cercurilor şi axele de simetrie. ca în figura 16. folosind tehnicile de cotare Dimensioning/Linear şi Dimensioning/Continue . selectaţi cercul din dreapta sus într-un punct corespunzător orei 1 de pe cadranul unui ceas. La cererea arcului sau cercului ce trebuie dimensionat. Folosiţi comanda Zoom All pentru a vedea întregul desen. 25. 46 . Specificaţi poziţia textului la aproximativ 30 mm în afara piesei (vezi figura 17). ca în figura 17. 23. 22. Specificaţi dinamic locaţia textului la aproximativ 30 mm în exteriorul piesei turnate. Selectaţi din nou opţiunea Drawing/Radius şi alegeţi raza de rotunjire a colţului din stânga sus al piesei turnate. Figura 16 Figura 17 24. Salvaţi desenul şi ieşiţi din editorul de desenare.Cotarea razelor 21. Folosiţi zoom window pentru a crea o imagine similară celei din figura 15. Selectaţi opţiunea Radius din meniul derulant Draw/Dimensioning . Opţiunea radius lucrează în acelaşi mod cu diameter. Completaţi dimensiunile proiecţiei plane.

DESEN DE REFERINŢĂ: Piesă turnată 47 .

Pe ecran vor fi observate trei proiecţii ale unei piese turnate ce a fost încărcată. 6: Piesa turnată AutoCAD-ul furnizează o gamă largă de posibilităţi de cotare a desenelor. Comenzi noi dim linear horizontal. 3. Bifaţi modurile de selectare intersection şi midpoint . 5. Din lista de moduri de prindere va fi selectat punctul cel mai apropiat de centrul cursorului. Aceste opţiuni de indicare precisă a punctelor vă vor ajuta să cotaţi precis şi rapid. Lăsaţi suficient spaţiu în jurul proiecţiei pentru a putea adăuga cotele. 2. Asiguraţi-vă că modurile grid şi snap au fost activate.EXERCIŢIUL Nr. In cutia de dialog Primary Units alegeţi din opţiunile Precision valoarea 0 pentru a nu avea zecimale. În acest exerciţiu vor fi folosite facilităţi de cotare pentru piesa turnată din desenul prototip Casting . Din toolbar-ul Dimensioning alegeţi Dimension Style . vertical şi aligned diameter continue şi baseline angular leader radius Procedura de desenare 1. Din meniul derulant Tools alegeţi Toolbars/Dimensioning . Dimensionare liniară 48 . In cutia de dialog apăsaţi butonul Annotation . Inchideţi cutiile de dialog apăsând pe OK. folosind comanda Zoom Window din toolbar-ul Standard. Figura 1 4. Începeţi un nou desen numit DIM1 bazat pe prototipul CASTING . Alegeţi Running Object Snap din toolbar-ul Standard. Măriţi zona proiecţiei frontale a piesei turnate ca în figura 1. Obţineţi cutia de dialog Annotation în care apăsaţi butonul Units.

Din toolbar-ului Dimensioning selectaţi Diameter Dimension apare . Selectaţi prima extremitate a liniei în colţul din dreapta jos al piesei turnate şi a doua în centrul celor două cercuri (atenţie. 7. Punctaţi colţul din stânga jos al piesei turnate ca prim punct al dimensiunii de cotare şi colţul din dreapta jos reprezentînd a doua extremitate a originii liniei. vor trebui indicate două puncte ce determină dimensiunea orizontală ce va fi cotată. În linia de comandă va 49 . trebuie specifiat şi un punct prin care trece linia de cotă corespunzătoare. In editorul de desenare.Plasaţi dimensiunea liniei de cotă la aproximativ 30 mm în partea dreaptă a ultimei linii din această proiecţie. Aceasta vă permite să adăugaţi dimensiuni (cote) liniare înclinate. Din toolbar-ul Dimensioning selectaţi Linear . Specificaţi un punct la aproximativ 30 mm sub limita inferioară a piesei turnate. Se dimensionează acum cavitatea din partea stângă a piesei turnate. la selectarea centrului trebuie indicat cercul al cărui centru interesează).6. Setaţi locaţia liniei de cotă la aproximativ 30 mm de marginea proiecţiei. În afară de aceste puncte. Figura 2 8. Selectaţi Aligned Dimension a toolbar-ului Dimensioning . Figura 3 Dimensionarea cercurilor Pentru a completa dimensionarea acestei proiecţii trebuie adăugate cotele celor două cercuri. Din toolbar-ul Dimensioning selectaţi Linear . Dimensiunea verticală va fi creată ca în figura 2. ca în figura 3. 9. AutoCAD-ul cere locul în care va fi plasată linia de cotă.

Figura 4 cererea de selectare a arcului sau cercului ce urmează a fi cotat. după care puteţi regla locaţia textului în mod dinamic. ca în figura 4. Lăsaţi suficient spaţiu în jurul proiecţiei pentru a putea adăuga cotele. Cotaţi cercul mai mic în acelaşi mod. Folosind comanda zoom all vizualizaţi întregul desen după care cu zoom window măriţi proiecţia laterală a piesei turnate aşa cum este arătat în figura 6. Selectaţi cercul exterior al piesei într-o poziţie corespunzătoare orei 1 pe cadranul unui ceasornic. 10.Prin deplasarea mouse-ului puteţi modifica poziţia cotei diametrului. Figura 7 11. selectându-l într-un punct corespunzător poziţiei orei 11 a unui ceasornic. 50 . Figura 5 Figura 6 Se poate observa acum că o imagine a cotei de diametru apare pe ecran.

16. 13. Folosind opţiunea Linear Dimension trasaţi cota de 80 mm din colţul din stânga jos al piesei turnate până la baza nervurii. Nu este nevoie să specificaţi prima extremitate a cotei deoarece aceasta este atribuită implicit de AutoCAD ultimului punct al cotei trasate anterior. Selectaţi colţul din dreapta jos al piesei turnate. Rutina baseline va considera ca primă extensie a cotei ce trebuie trasată corespunde cotei precedente. Trasaţi cota verticală de 15 mm (vezi figura 9) punctând colţul din stânga jos al piesei turnate ca primă extensie a liniei de cotă. aşa cum este arătat în figura 7. Figura 9 51 . Selectaţi poziţia liniei de cotă la aproximativ 30 mm de corpul piesei turnate. Revenind la proiecţia cotată iniţial. Figura 8 Folosirea opţiunii Baseline 15. Alegeţi a doua extremitate a cotei în punctul în care nervura înclinată întâlneşte baza piesei turnate. 14. Selectaţi Baseline Dimension . În linia de comandă va apare cererea de selectare a celei de-a doua extremităţi a liniei de cotă. aşa cum este ilustrat în figura 8. Reveniţi în toolbar-ul Dimensioning şi selectaţi Continue Dimension . selectaţi Continue Dimension şi tastaţi < Return> la prompterul următor după care veţi selecta cota liniară de 40 mm.Folosirea opţiunii Continue 12.

Confirmaţi valoarea cotei terminând cotarea cu această bază (vezi figura 11). ca în figura 12. 15.Figura 10 Figura 11 Selectaţi colţul din dreapta sus al bosajului piesei turnate. Alegeţi al doilea punct în partea superioară a bosajului piesei.Trasaţi cota orizontală de 69 mm ce reprezintă lungimea bosajului. Introduceţi extremitatea 52 . 14. Trasarea cotelor unghiulare (angular) 16. Selectaţi Angular Dimension . ca în figura 10. La cererea primei extremităţi a unui braţ al unghiului alegeţi capătul de sus al liniei înclinate. Cota de 150 mm va fi creată cu caracteristici comune cotei de 15 mm. La prima cerere a punctelor ce definesc unghiul selectaţi punctul în care nervura înclinată întâlneşte baza piesei turnate. urmăriţi figura 12 pentru a identifica punctele ce trebuiesc selectate. Apăsaţi <Return> pentru a putea specifica punctele necesare cotei unghiulare. Dacă este necesar.

La cererea textului introduceţi M10 pentru a specifica gaura filetată din figura 14. Cota unghiulară va fi trasată ca în figura 12. Folosiţi zoom window pentru a crea o imagine similară celei din figura 15. Selectaţi opţiunea Radius Dimension . Aceasta vă permite să introduceţi note despre anumite entităţi din desen. Figura 15 19. cu ajutorul modului ortho. 53 . ca în figura 16. Introduceţi cota R5 şi specificaţi dinamic locaţia textului la aproximativ 30 mm în exteriorul piesei turnate. Tastaţi coordonatele punctului de sfârşit al liniei leader 130. 21. indicându-le printr-o săgeată. Cotarea razelor 20.Figura 12 celui de-al doilea braţ al unghiului alegând un punct oarecare pe verticala ce trece prin vertex. Selectaţi opţiunea Leader din toolbar-ul Dimensioning. Figura 13 Cotarea leader 17. La cererea arcului sau cercului ce trebuie dimensionat. 18. Opţiunea Radius lucrează în acelaşi mod cu Diameter. Daţi comanda Zoom Window Figura 14 pentru a obţine vederea din figura 13. selectaţi cercul din dreapta sus întrun punct corespunzător orei 1 de pe cadranul unui ceas. Măriţi întregul desen cu comanda Zoom All. Dezactivaţi modul snap (off) şi la cererea From point selectaţi un punct de pe cercul exterior în poziţia corespunzătoare orei 10 pe cadranul unui ceas folosind opţiunea nearest a modului osnap. 290 şi tastaţi <Return> pentru a completa detaliile liniei leader.

Selectaţi din nou opţiunea Radius Dimension şi alegeţi raza de rotunjire a colţului din stânga sus a piesei turnate. Introduceţi textul pentru linia de cotă R10 specificând şi de astă dată poziţia textului la aproximativ 30 mm în afara piesei (vezi figura 17). Completaţi dimensiunile proiecţiei plane ca în figura 17. Se observă că AutoCAD-ul marchează automat centrele cercurilor şi axele de simetrie. Salvaţi desenul şi ieşiţi din editorul de desenare.Figura 16 Figura 17 22. 24. EXERCIŢIUL NR. 7: Balcon 54 . Folosiţi comanda Zoom All pentru a vedea întregul desen. folosind tehnicile de cotare Linear Dimension şi Continue Dimension . 23.

7 .Balcon În acest exerciţiu se vor aplica haşuri pe secţiunile piesei din desenul de referinţă.EXERCIŢIUL NR. conţinînd mai multe tipuri de materiale ce vor fi haşurate în mod diferit. Diagrama din figura 1 prezintă secţiunile transversale ale unui balcon. Figura 1 Comenzi noi 55 .

Acest dreptunghi are culoarea 6 magenta. Utilizarea tipurilor de haşuri 2. Indicarea suprafeţelor ce vor fi haşurate se poate face fie clicând pe butonul Select Objects < si apoi clicând pe conturul ce va fi haşurat.. Apoi veţi observa o secţiune transversală a balconului ce urmează a fi haşurat. grinda cu profil în " I" şi un dreptunghi de culoare mov ( magenta .Selectaţi grinda în " I".. Tipul de haşură este creat ca bloc care trebuie apoi să umple o arie riguros determinată în desen.6). 4. După tastarea unui <ENTER> la terminarea selectiei. fie clicând pe butonul Pick Points < si apoi clicând într-un punct din interiorul ariei respective. in zona Pattern Type. Privind desenul de referinţă veţi vedea că dreptunghiul din colţul din dreapta sus al detaliului trebuie haşurat cu linii orizontale. Setaţi layer-ul curent EXT_PLY. fereastra Boundary Hatch reapare pe ecran. selectaţi User-Defined. Haşurarea AutoCAD furnizează o bibliotecă de haşuri standard stocate în fişierul ACAD. După clicarea pe butonul Select objects. Aceste patern-uri trebuiesc definite întotdeauna cu linie continuă. Selectaţi Hatch din meniul derulant Draw şi clicaţi pe opţiunea Hatch. cu opţiunea Hatch.PAT. haşura va fi aplicată pe obiectele selectate ca în figura 3. Începeţi un nou desen numit balcon bayat pe prototipul hatch.In fereastra care apare. Utilizând comanda zoom măriţi aria afişată pe ecran care include cele patru cercuri (de culoare verde).. selectaţi dreptunghiul de culoare 6 . Clicând acum pe butonul Apply. Figura 2 3.. In câmpul Angle introduceţi valoarea de 450 pentru înclinarea liniilor haşurii. Setaţi unghiul de înclinare a haşurii la 0.Selectaţi din nou Hatch din meniul derulant Draw. Primele componente ce trebuiesc haşurate sunt din oţel. Setaţi layer-ul curent Steel din fereastra comenzii Layer. 5. care este o singură polilinie închisă şi cele patru cercuri (de culoare verde) ce reprezintă barele din oţel forjat. întrerupte. puncte etc. Haşura va fi creată întotdeauna în layer-ul curent. (meniul derulant Data). Haşura este produsă ca o singură entitate care poate fi ştearsă uşor în cazul în care se doreşte aceasta... Cînd haşuraţi o suprafaţă puteţi alege unul din patern-uri (mod de haşurare) sau vă definiţi propriul patern utilizând opţiunile comenzii hatch. . adoptând culoarea şi tipul liniei respective. 56 . cum este arătat în figura 2. Acestea includ grinda cu profil " I" şi cele patru bare din oţel forjat (de culoare verde) ale grinzii din beton.magenta. Acestea nu sunt tipuri de linii ale AutoCADului. iar spaţiul dintre linii de 2. fiecare linie sau punct din pattern fiind o entitate separată. el reprezentînd un placaj exterior.hatch Procedura de desenare 1. Tipurile de haşuri pot conţine linii continui.. iar în câmpul Spacing introduceţi valoarea 2 pentru spaţiul dintre linii.

cu opţiunea Hatch. aşa că setaţi layer-ul curent "brick" 7.Figura 3 Veţi obţine atunci două arii haşurate aplicate desenului ca în figura 3. In câmpul Pattern Type selectaţi opţiunea Predefined ..Alegeţi opţiunea Pick points < şi punctaţi cele două dreptunghiuri galbene pentru a obţine o haşura ca în figura 5. se va derula o listă cu tipurile de haşură predefinite. . acesta va fi afişat în fereastra de preview din zona Pattern Type. Daţi comanda zoom previous pentru a vedea întregul desen. După selectarea celui dorit. Figura 5 Scara haşurii 57 . şi selectaţi o fereastră în care veţi include cele două dreptunghiuri de culoare galbenă şi polilinia de culoare roşie aşa cum este ilustrat în figura 4 Figura 4 .Selectaţi din nou Hatch din meniul derulant Draw. Clicând pe butonul cu săgeată in jos al câmpului Pattern. Folosiţi comanda zoom. Selectaţi modelul de haşură ansi32. Cele două dreptunghiuri galbene reprezintă secţiunile de-a lungul zidăriei. Selectarea unui mod de haşură predefinit 6.. Introduceţi valoarea 10 pentru scara haşurii şi 0 pentru unghiul de înclinare. folosit în mod curent pentru secţiunile zidăriei.

Figura 6 Figura 7 În continuare exerciţiul se axează pe selectarea tipurilor de haşuri ce vor fi aplicate pe polilinii închise ce delimitează arii în desen. explicînd tehnica selectării unei ferestre şi crearea unei haşuri în exteriorul acesteia (outline). Setaţi layer-ul curent "FIBRE_CEMENT ". Folosind comanda zoom window generaţi o imagine ca cea din figura 8. Dacă cunoaşteţi numele tipului de haşură care trebuie aplicată. această arie fiind apoi umplută cu puncte ca în figura 6. zigzag). ele avînd un nume sugestiv pentru tipul haşurii ( dot. Setaţi layer-ul curent "render" şi lansaţi comanda hatch din meniul derulant Draw. Selectaţi "dots" pentru numele haşurii (desfăşurând lista din fereastra Pattern: . după care modificaţi. În cele mai multe cazuri trebuiesc haşurate forme neregulate ce includ un număr de entităţi diferite.cyan care vor fi apoi haşurate cu un pattern corespunzător cimentului.Scara implicită a haşurii cu valoarea 1 a fost setată să asigure umplerea ariilor dintr-un desen cu limitele 420. in fereastra Scale. Daţi comanda zoom all pentru a vedea imaginea întregului desen. Clicaţi pe butonul Select objects < şi apoi selectaţi cele trei dreptunghiuri de culoare 4 . Tipurile de haşuri din biblioteca AutoCAD-ului nu sînt definite folosind numele standardului internaţional ca ansi32. şi apoi numele haşurii ar-sand şi factorul de scalare 2. 10.297 cu o densitate de linii adecvată. 58 . Alegeţi comanda hatch. factorul de scalare pe valoarea 20. Haşurarea formelor complexe 11. Afişarea tipurilor de haşură existente 8. Clicaţi apoi pe butonul Select objects < pentru indicarea perimetrului de haşurat şi selectaţi (clicaţi pe) polilinia de culoare roşie care reprezintă tencuiala părţii frontale a balconului. Dacă lucraţi cu alte limite de desenare trebuie mărită sau micşorată scara haşurii asigurînd o densitate corespunzătoare dimensiunilor desenului. Următoarele etape ale exerciţiului prezintă două metode pentru haşurarea unor astfel de arii. Daţi comanda Zoom previous pentru a vedea întregul desen şi apoi folosiţi comanda Zoom window pentru a obţine un detaliu asemănător celui din figura 7. Setarea scării la o valoare prea mică duce la o creştere a perioadei de haşurare şi în acelaşi timp a mărimii fişierului. se poate scrie acesta la cerea respectivă cu rezultate mai bune decît prin selectarea lui dintr-un meniu icon. 9.

AutoCAD-ul produce tipuri de haşuri lucrînd cu forme exterioare entităţilor ariei de haşurare defită. In final clicaţi Apply şi obţineţi haşura ca în figura 9.O Toate entităţile selectate cu modul ansi31.N 59 Toate entităţile selectate cu modul ansi31. Alegând opţiunea Pick Points < . Toate entităţile selectate pentru haşurare ansi31. haşurare ce nu va continua pînă la apariţia unei alte frontiere interioare.I . Setaţi layer-ul curent CONCRETE după care daţi comanda hatch şi introduceţi tipul de haşură AR-CONC setând factorul de scalare 2.Figura 8 12. Figura 9 Haşurarea regiunilor complexe De notat că barele din oţel nu au fost haşurate cu tipul de haşură AR-CONC deoarece au fost incluse în aceeaşi selecţie a structurii. Puteţi vedea cum va arăta zona haşurata clicând pe butonul Preview Hatch şi eventual ajustând factorul de scalare la valoarea dorită. clicaţi într-un punct oarecare deasupra celor patru bare de oţel şi apoi daţi <ENTER> . iar în cutia de dialog Advanced Options selectaţi Style Outer. Dacă doriţi să haşuraţi numai regiunea exterioară apăsaţi butonul Advanced. este oprită haşurarea la prima frontieră întîlnită. La întîlnirea oricăror alte regiuni închise care sînt selectate. Efectele opţiunilor Style sunt ilustrate în figurile de mai jos.

Folosiţi comanda pan pentru a vedea partea de sus a balconului ca în figura 10.13. Figura 10 14. Figura 11 15. 7: Balcon 60 . ajungând la o imagine similară cu cea din figura 11. EXERCIŢIUL NR. Măriţi întregul desen după care salvaţi desenul ( save) şi părăsiţi editorul de desenare (exit). Haşuraţi partea de sus a balconului în mod similar cu cel de la punctul 12.

conţinînd mai multe tipuri de materiale ce vor fi haşurate în mod diferit.EXERCIŢIUL NR. Diagrama din figura 1 prezintă secţiunile transversale ale unui balcon. Figura 1 61 .Balcon În acest exerciţiu se vor aplica haşuri pe secţiunile piesei din desenul de referinţă. 7 .

PAT. Haşurarea AutoCAD furnizează o bibliotecă de haşuri standard stocate în fişierul ACAD. adoptând culoarea şi tipul liniei respective.Comenzi noi hatch Procedura de desenare 1. In câmpul Angle introduceţi valoarea de 450 pentru înclinarea liniilor haşurii. După tastarea unui <ENTER> la terminarea selectiei. Deschideţi toolbarul Draw. fereastra Boundary Hatch reapare pe ecran. Tipul de haşură este creat ca bloc care trebuie apoi să umple o arie riguros determinată în desen. care este o singură polilinie închisă şi cele patru cercuri (de culoare verde) ce reprezintă barele din oţel forjat. 3. haşura va fi aplicată pe obiectele selectate ca în figura 3.6). Cînd haşuraţi o suprafaţă puteţi alege unul din patern-uri (mod de haşurare) sau vă definiţi propriul patern utilizând opţiunile comenzii hatch. Clicând acum pe butonul Apply. Indicarea suprafeţelor ce vor fi haşurate se poate face fie clicând pe butonul Select Objects < si apoi clicând pe conturul ce va fi haşurat. Apoi veţi observa o secţiune transversală a balconului ce urmează a fi haşurat. Haşura va fi creată întotdeauna în layer-ul curent. Acestea nu sunt tipuri de linii ale AutoCADului. Selectaţi Hatch din toolbarul Draw.Selectaţi grinda în " I". Tipurile de haşuri pot conţine linii continui. Aceste patern-uri trebuiesc definite întotdeauna cu linie continuă. fiecare linie sau punct din pattern fiind o entitate separată. grinda cu profil în " I" şi un dreptunghi de culoare mov ( magenta . Primele componente ce trebuiesc haşurate sînt din oţel. selectaţi UserDefined. Haşura este produsă ca o singură entitate care poate fi ştearsă uşor în cazul în care se doreşte aceasta. fie clicând pe butonul Pick Points < si apoi clicând într-un punct din interiorul ariei respective. Utilizarea tipurilor de haşuri 2. Acestea includ grinda cu profil " I" şi cele patru bare din oţel forjat (de culoare verde) ale grinzii din beton. puncte etc. Începeţi un nou desen numit balcon bazat pe prototipul hatch. iar în câmpul Spacing introduceţi valoarea 2 pentru spaţiul dintre linii. cum este arătat în figura 2. Layer Control (meniul derulant) 3. Figura 2 Setaţi layerul curent Steel din fereastra de acces rapid la layere. in zona Pattern Type. întrerupte. In fereastra care apare. Utilizând zoom măriţi aria afişată pe ecran care include cele patru cercuri (de culoare verde). 62 .

Apăsaţi din nou Hatch din toolbarul Draw. Acest dreptunghi are culoarea 6 magenta. Setaţi unghiul de înclinare a haşurii la 0. el reprezentînd un placaj exterior. Figura 5 63 . se va derula o listă cu tipurile de haşură predefinite. Clicând pe butonul cu săgeată in jos al câmpului Pattern. aşa că setaţi layerul curent "brick" 7. Veţi obţine atunci două arii haşurate aplicate desenului ca în figura 3. folosit în mod curent pentru secţiunile zidăriei.Figura 3 4. iar spaţiul dintre linii de 2. După clicarea pe butonul Select objects. Figura 4 Selectarea unui mod de haşură predefinit 6. In câmpul Pattern Type selectaţi opţiunea Predefined. Setaţi layerul curent EXT_PLY. 5. Folosiţi zoom şi selectaţi o fereastră în care veţi include cele două dreptunghiuri de culoare galbenă şi polilinia de culoare roşie aşa cum este ilustrat în figura 4. După selectarea celui dorit.Selectaţi din nou Hatch din toolbarul Draw. Selectaţi modelul de haşură ansi32. Privind desenul de referinţă veţi vedea că dreptunghiul din colţul din dreapta sus al detaliului trebuie haşurat cu linii orizontale. Cele două dreptunghiuri galbene reprezintă secţiunile de-a lungul zidăriei. acesta va fi afişat în fereastra de preview din zona Pattern Type. Acţionaţi zoom previous pentru a vedea întregul desen. selectaţi dreptunghiul de culoare 6 magenta.

Dacă cunoaşteţi numele tipului de haşură care trebuie aplicată. după care modificaţi. 9. se poate scrie acesta la cerea respectivă cu rezultate mai bune decît prin selectarea lui dintr-un meniu icon. Clicaţi pe butonul Select objects < şi apoi selectaţi cele trei dreptunghiuri de culoare 4 .Introduceţi valoarea 10 pentru scara haşurii şi 0 pentru unghiul de înclinare. Tipurile de haşuri din biblioteca AutoCAD-ului nu sunt definite folosind numele standardului internaţional ca ansi32. Setaţi layerul curent "FIBRE_CEMENT ". explicînd tehnica selectării unei ferestre şi crearea unei haşuri în exteriorul acesteia (outline). Daţi comanda Zoom previous pentru a vedea întregul desen şi apoi folosiţi butonul Zoom window pentru a obţine un detaliu asemănător celui din figura 7.Alegeţi opţiunea Pick points < şi punctaţi cele două dreptunghiuri galbene pentru a obţine o haşura ca în figura 5. Haşurarea formelor complexe 64 . Următoarele etape ale exerciţiului prezintă două metode pentru haşurarea unor astfel de arii. Apăsaţi hatch şi apoi introduceţi numele haşurii ar-sand şi factorul de scalare 2. 10. in fereastra Scale. această arie fiind apoi umplută cu puncte ca în figura 6. zigzag). Figura 6 Figura 7 În continuare exerciţiul se axează pe selectarea tipurilor de haşuri ce vor fi aplicate pe polilinii închise ce delimitează arii în desen.cyan care vor fi apoi haşurate cu un pattern corespunzător cimentului. Setaţi layerul curent " render" şi lansaţi comanda hatch cu butonul . Afişarea tipurilor de haşură existente 8. Daţi comanda zoom all cu butonul pentru a vedea imaginea întregului desen. Selectaţi "dots" pentru numele haşurii (desfăşurând lista din fereastra Pattern: . factorul de scalare pe valoarea 20. ele având un nume sugestiv pentru tipul haşurii ( dot. Clicaţi apoi pe butonul Select objects < pentru indicarea perimetrului de haşurat şi selectaţi (clicaţi pe) polilinia de culoare roşie care reprezintă tencuiala părţii frontale a balconului. În cele mai multe cazuri trebuiesc haşurate forme neregulate ce includ un număr de entităţi diferite.

haşurare ce nu va continua pînă la apariţia unei alte frontiere interioare. Cu butonul zoom window generaţi o imagine ca cea din figura 8. Dacă doriţi să haşuraţi numai regiunea exterioară apăsaţi butonul Advanced. In final clicaţi Apply şi obţineţi haşura ca în figura 9. Alegând opţiunea Pick Points < . Efectele opţiunilor Style sunt ilustrate în figurile de mai jos.N Toate entităţile selectate cu modul ansi31. AutoCAD-ul produce tipuri de haşuri lucrînd cu forme exterioare entităţilor ariei de haşurare defită. Setaţi layerul curent CONCRETE după care daţi comanda hatch cu butonul şi introduceţi tipul de haşură AR-CONC setând factorul de scalare 2. La întîlnirea oricăror alte regiuni închise care sînt selectate. este oprită haşurarea la prima frontieră întîlnită.11. Puteţi vedea cum va arăta zona haşurata clicând pe butonul Preview Hatch şi eventual ajustând factorul de scalare la valoarea dorită.O Toate entităţile selectate cu modul 65 ansi31. Haşurarea regiunilor complexe De notat că barele din oţel nu au fost haşurate cu tipul de haşură AR-CONC deoarece au fost incluse în aceeaşi selecţie a structurii. Figura 8 12.I . Toate entităţile selectate pentru haşurare ansi31. iar în cutia de dialog Advanced Options selectaţi Style Outer. clicaţi întrun punct oarecare deasupra celor patru bare de oţel şi apoi daţi <ENTER> .

ajungând la o imagine similară cu cea din figura 11.Figura 10 13. EXERCIŢIUL NR. Haşuraţi partea de sus a balconului în mod similar cu cel de la punctul 12. Folosiţi comanda pan dată cu butonul figura 10. 15. Măriţi întregul desen după care salvaţi desenul ( save) şi părăsiţi editorul de desenare (exit). 9: Circuit 66 . pentru a vedea partea de sus a balconului ca în Figura 11 14.

Exerciţiul implică crearea a două componente electrice la care vor fi asignate patru atribute cuprinzînd numărul curent ( part). De asemenea este ilustrat modul în care atributele asignate unui bloc conţin informaţii ce pot fi extrase într-un fişier extern construind astfel o listă simplă a materialelor ce au fost create. Comenzi noi attdef block wblock 67 .EXERCIŢIUL NR. furnizor (supplier) şi cost (price). 9: Circuit În acest exerciţiu va fi prezentat modul de definire a blocurilor cu atribute. valoare (value).

din meniul derulant Construct.. Asiguraţi-vă că ambele sunt activate ( On).insert donut ddatte attext Procedura de desenare 1. din meniul derulant Options.. Desenarea componentelor 2. Folosiţi stilul implicit standard pentru tipul de caractere folosite în textul atributelor.. Figure 1 Umplerea armăturilor condensatorului se face folosind comanda Polyline din meniul derulant Draw.. setaţi pasul grid -ului pe 10 iar al snapului pe 5. iar din fereastra deschisă de Drawing Aids. creaţi atributele pentru rezistor dispunînd de informaţiile de mai jos. folosind coordonatele punctelor de început şi dimensiunile prevăzute în figura 1. Definirea atributelor componente 3. După setarea punctului de start al poliliniei pentru prima armătură a condensatorului tastaţi "W" pentru a apela opţiunea width (grosime) şi introduceţi valoarea 2.5 pentru punctul de început confirmînd cu <ENTER> aceaşi valoare pentru sfîrşit.297. Folosind comanda Attribute. Desenaţi componentele rezistorului şi condensatorului. Atributele rezistorului: Part 68 . Începeţi un nou desen cu numele Circuit cu limitele implicite 420.

170 Text height: 5mm Text rotation angle: 0 Atributele rezistorului: Value Attribute modes: Invisible:N Constant:N Verify:Y Preset:N Attribute tag: "Value" Attribute prompt: "Enter the resistance" Default attribute value: "10K" Text allignment: start point at coordinate 150.Attribute modes: Invisible:N Constant:N Verify:Y Preset:N Attribute tag:"Part" Attribute prompt: "Enter the part number" Default attribute value: "R1" Text allignment: start point at coordinate 150.160 Text height: 5mm Text rotation angle: 0 Atributele rezistorului: Supplier Attribute modes: Invisible:Y Constant:Y Verify:N Preset:N Attribute tag: "Supplier" Attribute value: "ACAD Electrics" Text allignment: start point at coordinate 150.150 Text height: 5mm Text rotation angle: 0 Atributele rezistorului: Price Attribute modes: Invisible:Y Constant:N Verify:Y Preset:N Attribute tag: "Price" Attribute prompt: "The component price is" 69 .

Alegeţi comanda Block din meniul derulant Construct şi tastaţi. definiţi următoarele atribute pentru condensator.. din meniul derulant Construct. RES.Default attribute value: "0.130 Text height: 5mm Text rotation angle: 0 Atributele condensatorului: Supplier 70 . Alegeţi punctul de inserţie al blocului la sfârşitul unuia din capetele conductorului şi folosiţi pentru selectarea tuturor entităţilor o fereastră c (crossing). ele pot fi salvate ca bloc. 5. incluzând şi eticheta atributelor..185 Text height: 5mm Text rotation angle: 0 Atributele condensatorului: Value Attribute modes: Invisible:N Constant:N Verify:Y Preset:N Attribute tag:"Value" Attribute prompt: "Enter the capacitante" Default attribute value:"10uF" Text allignment: start point at coordinate 240. avînd disponibile informaţiile de mai jos. Folosind comanda Attribute. obţinînd astfel bloc.01" Text allignment: start point at coordinate 150. Odată definite aceste atribute pentru un rezistor. la cerea pentru numele blocului.140 Text height: 5mm Text rotation angle: 0 4. Atributele condensatorului: Part Attribute modes: Invisible:N Constant:N Verify:Y Preset:N Attribute tag: "Part" Attribute prompt: "Enter the part number" Default attribute value: "C1" Text allignment: start point at coordinate 240.

DWG extern. creind astfel un bloc.... Alegeţi punctul de inserţie al blocului la sfărşitul unuia din capetele conductorului şi folosiţi pentru selectarea tuturor entităţilor o fereastră c (crossing ). CAP. Construiţi nodurile din diagramă folosind comanda Donut din submeniul Circle al meniului derulant Draw (alegeţi diametrul interior 0 şi cel exterior 3). În unele cazuri. actualizând de fiecare dată valorile atributelor cerute in fereastra de dialog la inserarea blocului.110 Text height: 5mm Text rotation angle: 0 6. Folosind comanda Insert cu optiunea Block..Attribute modes: Invisible:Y Constant:Y Verify:N Preset:N Attribute tag:"Supplier" Attribute value: "ACAD Electrics" Text allignment: start point at coordinate 240. 71 .. Inserarea componentelor 7. Această funcţie este similară cu cea a comenzii block. După aceea AutoCAD-ul va deschide fereastra de dialog " Edit Attributes" care afişează lista valorilor curente ale atributelor asignate blocurilor. din meniul derulant Draw.. cu deosebirea că scrie informaţiile într-un fişier . Din meniul derulant Modify alegeti comanda Attrbute cu opţiunea Edit. introduceţi blocurile rezistorului şi condensatorului înapoi în desen. incluzănd şi eticheta atributelor. Păstraţi factorul de scară 1 pe X şi pe Y şi unghiul de rotaţie 0. Puteţi actualiza orice valoare a atributelor selectănd căsuţa respectivă. din fereastra afişată la această comandă. sau Cancel pentru a le lăsa nemodificate. se poate scrie un fişier pe disc.01" Text allignment: start point at coordinate 240. după care selectaţi OK pentru a confirma schimbarea. şi apoi clicaţi pe blocul dorit. Verificarea valorilor atributelor de pe ecran 9. Alegeţi comanda block din meniul Construct şi scrieţi. Un block normal poate fi inserat numai în desenul în care a fost definit pe cînd un fişier desen poate fi inserat în orice desen.120 Text height: 5mm Text rotation angle: 0 Atributele condensatorului: Price Attribute modes: Invisible:Y Constant:N Verify:Y Preset:N Attribute tag:"Price" Attribute prompt: "The component price is" Default attribute value:"0. se pot verifica şi/sau actualiza valorile atributelor care au fost atribuite blocurilor din desenul curent. tastînd numele blocurilor RES şi CAP in cămpul Block. Desenaţi schema din desenul de referinţă prin inserarea şi poziţionarea celor trei rezistoare şi trei condensatoare. Diferenţa între comenzile block şi wblock Cu comanda wblock (write block) tastată la prompterul Command:. la cerea pentru numele blocului.

dwg Textul următor ilustrează conţinutul şi structura fişierului extras. Alegerea formatului de ieşire După lansarea comenzii attext AutoCAD-ul cere tipul fişier de ieşire.01 140.0 250. Folosirea unui fişier şablon Avînd ales tipul fişierului de ieşire.txt de tip SDF. AutoCAD-ul va cere numele unui fişier şablon. PRICE constituie un cîmp numeric care conţine maxim 6 caractere cu două zecimale.10 160. TXT şi dacă este salvat în directorul ACAD\DWGS va apare în fereastra de dialog la afişarea fişierelor şablon.0 350.Drawing Interchange Format. Acesta tebuie să indice AutoCAD-ului modul de structurare a informaţiei extrase. Entity . Cîmpurile de înregistrare au mărimea fixată.Space Delimited Format. De exemplu.0 150. R1 10K ACAD ELECTRICS 0.0 72 . fără avea separatori de cîmp sau caractere de delimitatare a acestora. Aceasta este o variantă de fişier desen interschimbabil din AutoCAD. Fişierul şablon de mai jos poate fi pregătit. Opţiunile sînt: CDF .0 C2 100uF ACAD ELECTRICS 0.Comma Delimited File .01 50.0 R2 1K ACAD ELECTRICS 0. Fişierul extras din Circuit.0 250. Fiecare linie specifică un cîmp ce va fi scis în fişierul extras. următoarele informaţii dau o descriere sumară a acestui lucru. Extensia fişierului trebuie să fie . care conţine numai blocuri de referinţă şi atributele. Următorul caracter trebuie să fie " C" sau "N" ceea ce specifică dacă următoarele informaţii vor cuprinde text sau şir numeric. PART C003000 (numele componentei) VALUE C005000 (valoarea componentei) SUPPLIER C015000 (Numele furnizorului) PRICE N006002 (preţul componentelor) BL:X N007001 (coordonata X a punctului de inserţie în sistemul de cordonate WCS) BL:Y N007001 (coordonata Y a punctului de inserţie în sistemul de coordonate WCS) Fiecare linie începe cu numele cîmpului care trebuie ataşat etichetei atributului ( tag attributes) respectiv din desen. Odată selectate puteţi opta pentru unul din formatele CDF. DXF .0 150. AutoCAD-ul afişează numele fişierului în care informaţiile vor fi extrase.10 250.Extragerea informaţiilor atribuite blocurilor Deşi în acest exerciţiu nu vom scrie efectiv atributele într-un format de ieşire. Fişierul de ieşire Avînd specificat numele fişierului şablon. Acesta poate avea numele fişierului şablon. în care cîmpurile înregistrărior sînt separate de virgulă iar caracterele fiecărei înregistrări sînt cuprinse între ghilimele ( quote). pentru desenul " CIRCUIT " pe care l-aţi creat.01 140. SDF sau DXF.Această opţiune permite selectarea entităţilor specifice acelor atribute pe care doriţi să le extrageţi. SDF . circuit. Următorii trei digiţi determină lăţimea cîmpului în caractere şi ultimele trei numărul de zecimale. oricum numele implicit oferit de AutoCAD va fi al fişierului desen. Fişierul trebuie să fie pregătit anterior folosind un editor sau procesor de text capabil să producă un fişier ASCII. Acesta este de fapt standardul pentru introducerea datelor în sistemele de baze de date computerizate. din desenul de referinţă. utilizând un editor de text.0 C1 10uF ACAD ELECTRICS 0. Comanda attext permite extragerea atributelor dintr-un fişier AutoCAD şi scrierea lor pe disc pentru analiza lui ulterioară cu alte programe sau transferul lor într-o bază de date.0 R3 100K ACAD ELECTRICS 0.

0 350.0 Fişier incomplet EXERCIŢIUL NR.C3 1UF ACAD ELECTRICS 0. 8: Circuit 73 .01 215.

din meniul derulant Options.. Deschideţi toolbarurile Draw şi Attribute Figura 1 2. Asiguraţi-vă că ambele sunt activate ( On).297. valoare (value). Comenzi noi attdef block wblock insert donut ddatte attext Procedura de desenare 1. iar din fereastra deschisă de Drawing Aids.EXERCIŢIUL NR. De asemenea este ilustrat modul în care atributele asignate unui bloc conţin informaţii ce pot fi extrase într-un fişier extern construind astfel o listă simplă a materialelor ce au fost create. 74 . folosind coordonatele punctelor de început şi dimensiunile prevăzute în figura 1. Exerciţiul implică crearea a două componente electrice la care vor fi asignate patru atribute cuprinzînd numărul curent ( part). furnizor (supplier) şi cost (price). Începeţi un nou desen cu numele Circuit cu limitele implicite 420. Desenaţi componentele rezistorului şi condensatorului. Desenarea componentelor 2. 8: Circuit În acest exerciţiu va fi prezentat modul de definire a blocurilor cu atribute. setaţi pasul grid -ului pe 10 iar al snapului pe 5..

Atributele rezistorului: Part Attribute modes: Invisible:N Constant:N Verify:Y Preset:N Attribute tag:"Part" Attribute prompt: "Enter the part number" Default attribute value: "R1" Text allignment: start point at coordinate 150. creaţi atributele pentru rezistor dispunînd de informaţiile de mai jos.170 Text height: 5mm Text rotation angle: 0 Atributele rezistorului: Value Attribute modes: Invisible:N Constant:N Verify:Y Preset:N Attribute tag: "Value" Attribute prompt: "Enter the resistance" Default attribute value: "10K" Text allignment: start point at coordinate 150.5 pentru punctul de început confirmînd cu <ENTER> aceaşi valoare pentru sfîrşit. Definirea atributelor componente 3. După setarea punctului de start al poliliniei pentru prima armătură a condensatorului tastaţi "W" pentru a apela opţiunea width (grosime) şi introduceţi valoarea 2. Folosind butonul Define Attribute din toolbarul Attribute.Umplerea armăturilor condensatorului se face folosind Polyline din toolbarul Draw. Folosiţi stilul implicit standard pentru tipul de caractere folosite în textul atributelor.160 Text height: 5mm Text rotation angle: 0 Atributele rezistorului: Supplier Attribute modes: Invisible:Y Constant:Y Verify:N Preset:N 75 .

. RES.01" Text allignment: start point at coordinate 150.Attribute tag: "Supplier" Attribute value: "ACAD Electrics" Text allignment: start point at coordinate 150. Alegeţi punctul de inserţie al blocului la sfârşitul unuia din capetele conductorului şi folosiţi pentru selectarea tuturor entităţilor o fereastră c (crossing) .150 Text height: 5mm Text rotation angle: 0 Atributele rezistorului: Price Attribute modes: Invisible:Y Constant:N Verify:Y Preset:N Attribute tag: "Price" Attribute prompt: "The component price is" Default attribute value: "0. Odată definite aceste atribute pentru un rezistor.140 Text height: 5mm Text rotation angle: 0 4.185 Text height: 5mm Text rotation angle: 0 76 . la cerea pentru numele blocului. Apăsaţi butonul Block din toolbarul Draw şi tastaţi. Atributele condensatorului: Part Attribute modes: Invisible:N Constant:N Verify:Y Preset:N Attribute tag: "Part" Attribute prompt: "Enter the part number" Default attribute value: "C1" Text allignment: start point at coordinate 240. incluzând şi eticheta atributelor. din meniul derulant Construct. definiţi următoarele atribute pentru condensator. 5.. obţinînd astfel un bloc. avînd disponibile informaţiile de mai jos. ele pot fi salvate ca bloc. Folosind comanda Attribute.

Alegeţi comanda block din meniul Construct şi scrieţi. Alegeţi punctul de inserţie al blocului la sfărşitul unuia din capetele conductorului şi folosiţi 77 .Atributele condensatorului: Value Attribute modes: Invisible:N Constant:N Verify:Y Preset:N Attribute tag:"Value" Attribute prompt: "Enter the capacitante" Default attribute value:"10uF" Text allignment: start point at coordinate 240.120 Text height: 5mm Text rotation angle: 0 Atributele condensatorului: Price Attribute modes: Invisible:Y Constant:N Verify:Y Preset:N Attribute tag:"Price" Attribute prompt: "The component price is" Default attribute value:"0.01" Text allignment: start point at coordinate 240.110 Text height: 5mm Text rotation angle: 0 6. CAP.130 Text height: 5mm Text rotation angle: 0 Atributele condensatorului: Supplier Attribute modes: Invisible:Y Constant:Y Verify:N Preset:N Attribute tag:"Supplier" Attribute value: "ACAD Electrics" Text allignment: start point at coordinate 240. la cerea pentru numele blocului.

introduceţi blocurile rezistorului şi condensatorului înapoi în desen. Inserarea componentelor 7. Din toolbarul Attribute alegeti butonul Edit Attrbute şi apoi clicaţi pe blocul dorit. Folosind butonul Insert Block din toolbarul Draw. incluzănd şi eticheta atributelor. După aceea AutoCAD-ul va deschide fereastra de dialog " Edit Attributes" care afişează lista valorilor curente ale atributelor asignate blocurilor. În unele cazuri. după care selectaţi OK pentru a confirma schimbarea. Desenaţi schema din desenul de referinţă prin inserarea şi poziţionarea celor trei rezistoare şi trei condensatoare... din fereastra afişată la această comandă. 9: Introducere în PAPER SPACE 78 . Păstraţi factorul de scară 1 pe X şi pe Y şi unghiul de rotaţie 0. actualizând de fiecare dată valorile atributelor cerute in fereastra de dialog la inserarea blocului. Verificarea valorilor atributelor de pe ecran 9. Construiţi nodurile din diagramă folosind butonul Donut al toolbarului Draw (alegeţi diametrul interior 0 şi cel exterior 3). creind astfel un bloc. sau Cancel pentru a le lăsa nemodificate. din submeniul Circle EXERCIŢIUL NR. Puteţi actualiza orice valoare a atributelor selectănd căsuţa respectivă.pentru selectarea tuturor entităţilor o fereastră c (crossing ). se pot verifica şi/sau actualiza valorile atributelor care au fost atribuite blocurilor din desenul curent. tastând numele blocurilor RES şi CAP in câmpul Block.

Comenzi noi tilemode mview pspace zoom (xp) vplayer 79 . Principiul este de a realiza un 'obiect virtual' în spaţiul de modelare. Acest obiect virtual este un desen realizat la scara 1:1. Utilizând desenul mixerului (pe care l-aţi completat anterior în curs) veţi seta afişarea a 3 vederi cu scări diferite ce permit cotarea unui număr de caracteristici. Pe hârtie pot fi mai multe vederi ale obiectului virtual. Formatul hârtiei poate fi la alegere şi nu este legat de mărimea obiectului virtual. Desenul sau proiecţii ale desenului scară 1:1 este 'aşezat' pe hârtie. Conceptul spaţiului de hârtie (paper space) este legat de cel al spaţiului de modelare ( model space). 10: Introducere în PAPER SPACE Acest exerciţiu face o introducere în utilizarea spaţiului de hârtie şi tipărirea vederilor multiple.EXERCIŢIUL NR. fiecare dintre ele putând avea o scară diferită.

. ce corespunde formatului ISO A3. Din meniul derulant View alegeţi Floating Viewports . limitele pentru model space vor fi setate. La următorul prompter introduceţi "f" pentru fit. Acest icon este afişat pentru a indica că este afişat spaţiul hârtiei.. Veţi vedea apoi 80 . la 11 000 cu 9 000 (asiguraţi-vă că unităţile de măsură pentru desen sunt milimetrii). şi setaţi precizia de afişare ( Precision ) la 0 (fără zecimale) după care apăsaţi butonul OK. 2. Inainte de a deschide o fereastră viewport. La acel moment mixerul este situat în model space acolo unde a fost creat. în model space (spaţiul de modelare în care este realizat obiectul virtual). 5. Acesta este prezentat în figura următoare. AutoCAD-ul vă va cere să specificaţi aria în care vor fi deschise cele 3 ferestre. In cutia de dialog apăsaţi butonul Units.. pentru ca cele 3 ferestre să umple întreg formatul. Pentru a realiza aceste 3 ferestre selectaţi 3 Viewports. Este utilizată apoi comanda mview pentru a permite viyualiyarea modelului în model space prin ferestre numite Viewport. O fereastră (viewport) în paper space este considerată ca o entitate (similară cu o linie sau un cerc). Aceasta înseamnă că va apare în layer-ul curent al desenului. alegeţi comanda Drawing limits din meniul derulant Data. Când creaţi ferestrele puteţi alege să le definiţi prin deschiderea unei ferestre dinamic pe ecran sau selectând una din configuraţiile presetate existente. Pentru a 'pune' obiectul virtual pe hârtie. Apăsaţi <RETURN> pentru a alege configuraţia de ferestre Right. 0 iar colţul din dreapta sus la 420. Limitele în model şi paper space Definirea limitelor în model space şi paper space este diferită. Limitele pentru paper space sunt determinate de mărimea formatului de desenare pe care doriţi să tipăriţi desenul final. Daţi comanda zoom cu opţiunea all pentru a vă asigura că pe ecran se afişează întreaga extensie a limitelor. 6. Din meniul derulant Data alegeţi comanda Dimension Style şi apăsaţi butonul Annotation. Iconul pentru paper space Veţi vedea acum că iconul care este afişat normal în partea din stânga jos a ecranului este înlocuit de un vinclu care reprezintă iconul pentru paper space. este preferabil să creaţi un layer în care să se afle conturul ferestrei pentru a fi îngheţat pe desenul final. Faceţi acest layer curent. Utilizând opţiunea Layers. Vedera mixerului va dispare pentru că pe ecran este afişată o foaie goală de hârtie. Vederea curentă încărcată pe ecran arată mixerul într-o singură fereastră. care este implicită. Colţul din stânga jos va fi setat la valoarea 0. În desenul de referinţă veţi vedea că va trebui să realizaţi 3 vederi diferite ale modelului. Veţi vedea de asemenea că în linia de stare (bara inferioară) este indicat PAPER. Din meniul derulant View alegeţi Paper Space.Procedura de desenare 1. Comenzile de vizualizare în 3D ale AutoCAD-ului nu funcţionează când se lucrează în acest mod. cu două ferestre la stânga şi o fereastră la dreapta. Dacă planul casei este desenat la mărime naturală. de exemplu.. aceasta trebuie 'creată'. 4. încărcaţi desenul existent Mixer. pentru cazul nostru formatul ISO A3 care este 420 pe 297 mm. din meniul derualnt Data creaţi un nou layer numit PSVPORTS cu culoarea cyan şi tipul de linie continuous . Utilizând opţiunea Open din meniul File. Prin urmare limitele vor fi setate independent pentru paper şi model space. 297. Lucrând în paper space.

4xp. potrivită pentru a fi afişată pe formatul particular de hârtie setat în paper space. puteţi să le faceţi active (stare vizualizatâ de cursorul grafic). Cu alte cuvinte. va trebui să selectaţi fereastra în model space şi să daţi la comanda zoom un factor de scalare 0. 8. executarea comenzii zoom şi trecerea din nou în model space.pe ecran apărând în paper space 3 ferestre cu imaginea mixerului în fiecare din ele (cum apar în figura 1). Acest factor de scalare poate fi introdus şi ca 1/2x. Veţi vedea că ferestrele făcute în paper space sunt automat trecute în model space. Punctând în fiecare din ferestre. Figura 1 Modificarea şi scalarea vederilor în paper space 7. Creaţi o vedere cu scara 1:1 a mixerului dând comanda zoom cu factorul de scalare 1xp. acesta poate fi obţinut prin trecerea în paper space. 10.După ce a fost realizată vederea la scară nu se mai poate utiliza comanda zoom în fereastra viewport. ce setaţi în paper space va fi direct transmis la printer sau plotter la scara 1:1. Vederile din Model space ale obiectului virtual trebuie vizualizate pe hârtie (în paper space) la o anumită scară. Activaţi fereastra din stânga sus.Faceţi activă fereastra din stânga jos. Alegeţi Floating Model Space din meniul derulant View pentru a avea acces la spaţiul de modelare prin intermediul ferestrelor viewport. Pentru a afişa modelul la scara 1/2 într-o anumită fereastră din paper space. Daţi comanda zoom all în fiecare din cele 3 ferestre pentru ca în fiecare din ele să se vadă complet desenul mixerului. 9. realizând astfel cadrul necesar cotării (aşa cum este ilustrat în figura 2). Marele avantaj la acestă metodă este că puteţi realiza toate vederile şi detaliile necesare în model space. care apoi pot fi tipărite din paper space făcând egalarea dintre o unitate la tipărire cu o unitate din paper space. Pentru a obţine o vedere a mixerului. Utilizaţi comanda pan pentru a ajusta vederea.5xp. daţi comanda zoom la tastatură (introducând zoom sau simplu z) şi introduceţi factorul de scalare 0. Privind desenul de referinţă puteţi observa că există o vedere mărită a mixerului ce permite dimensionarea detaliilor. Veţi vedea acum că vederea la această scară este prea mare pentru a umple complet fereastra. Dacă este necesar un zoom. care să dea cadrul necesar ca dimensiunile de gabarit să fie adăugate. Această fereastră urmează să fie folosită pentru a da cotele de gabarit ale mixerului. Figura 2 81 . Comanda zoom are opţiunea xp care permite crearea unei vederi la o scară precisă a modelului.

75xp şi apoi cu comanda pan creaţi imaginea din figura 3.Lucrând în fereastra din dreapta. Aceasta se face prin selectarea din meniul derulant Data a opţiunii Dimension Style. layerele care le conţin vor fi îngheţate mai târziu. Scalarea textului dimensiunii la o mărime adecvată Fiind dată posibilitatea de a seta ferestre în paper space cu factori de scalare diferiţi. daţi comanda zoom cu factorul de scalare . ca în figura 5. Figura 3 Cotarea desenului Acum. Înălţimea textului este generată de setarea curentă pentru înălţimea textului în paper space. Figura 4 14.Faceţi layer-ul DIM2 curent şi dimensionaţi mixerul în fereastra din stânga jos. va fi afişat şi tipărit la aceeaşi înălţime standard. Faceţi layer-ul DIM1 curent şi cotaţaţi mixerul în fereastra din stânga sus ca în figura 4. AutoCADul vă asigură că textul cotelor. In acest fel în toate ferestrele cotele vor fi afişate cu aceeaşi mărime a textului pentru cote şi a săgeţilor. 12. Veţi vedea cum cotele sunt reflectate de asemenea şi în celelalte ferestre.11. Apăsaţi butonul Geometry iar în cutia de dialog bifaţi Scale to paper space.Creaţi layer-ele următoare: Name Culoare DIM1 Cyan DIM2 Blue DIM3 Red Tip de linie Continuous Continuous Continuous 13. având cele trei vederi ale mixerului. 82 . puteţi începe adăugarea cotelor în desen. Deoarece cotele din celelalte ferestre nu trebuie să fie afişate. Dacă cote realizate în una dintre ferestre vor fi afişate şi în alte ferestre atunci va fi necesar să creaţi 3 layere asociate cotelor pentru a vă permite ca vizualizarea dimensiunilor să fie controlată în fiecare fereastră separat. în toate ferestrele.

Faceţi layer-ul 0 curent.9x astfel încât marginile ferestrelor să fie vizibile.Figura 5 15.Faceţi layer-ul DIM3 curent şi dimensionaţi mixerul în fereastra din dreapta ca. Răspundeţi cu <Return> la restul întrebărilor şi fereastra din stânga sus va fi actualizată cu noua configuraţie a layerelor ca în figura 7. DIM3. 17. 83 . Figura 6 Controlul vizibilităţii layer-elor 16. în fereastra curentă sau selectaţi una dintre ele. Această comandă vă permite să controlaţi vizibilitatea layer-elor particulare în anumite ferestre specificate.Tastaţi ps la prompterul command: pentru a vă întoarce în paper space. Selectaţi Freeze pentru a îngheţa afişarea lazerelor pe care le indicaţi la prompterul Command: .Faceţi fereastra din stânga sus activă. în figura 6. Introduceţi DIM2. Daţi comanda zoom cu factorul de scalre 0. Veţi vedea apoi că în linia de comandă sunteţi întrebaţi: dacă layer-ele vor fi îngheţate în toate ferestrele. Selectaţi Viewport Layer Controls din meniul derulant Data.

9: Introducere în PAPER SPACE 84 .Îngheţaţi layer-ele DIM1 şi DIM2 în fereastra din dreapta.Îngheţaţi layer-ul PSVPORTS pentru a obţine desenul final identic cu cel de referinţă. EXERCIŢIUL NR. care înconjoară tot desenul. îngheţaţi layer-ele DIM1 şi DIM3 în fereastra din stânga jos (figura 8).Salvaţi desenul şi ieşiţi din editorul de desenare cu comanda quit. de la colţurile ferestrelor existente. 21. Figura 9 20.Figura 7 18.Utilizând comanda line desenaţi un contur dreptunghiular. ca în figura 9. 22. Figura 8 19.Analog.

fiecare dintre ele putând avea o scară diferită. Comenzi noi tilemode mview pspace zoom (xp) vplayer 85 . Acest obiect virtual este un desen realizat la scara 1:1. Pe hârtie pot fi mai multe vederi ale obiectului virtual. Formatul hârtiei poate fi la alegere şi nu este legat de mărimea obiectului virtual. Conceptul spaţiului de hârtie (paper space) este legat de cel al spaţiului de modelare ( model space).EXERCIŢIUL NR. Desenul sau proiecţii ale desenului scară 1:1 este 'aşezat' pe hârtie. Utilizând desenul mixerului (pe care l-aţi completat anterior în curs) veţi seta afişarea a 3 vederi cu scări diferite ce permit cotarea unui număr de caracteristici. Principiul este de a realiza un 'obiect virtual' în spaţiul de modelare. 9: Introducere în PAPER SPACE Acest exerciţiu face o introducere în utilizarea spaţiului de hârtie şi tipărirea vederilor multiple.

O fereastră (viewport) în paper space este considerată ca o entitate (similară cu o linie sau un cerc). este preferabil să creaţi un layer în care să se afle conturul ferestrei pentru a fi îngheţat pe desenul final. aceasta trebuie 'creată'. ce corespunde formatului ISO A3. Colţul din stânga jos va fi setat la valoarea 0.. 4. Utilizând opţiunea Open din toolbar-ul Standard. Alegeţi Floating Model Space din toolbar-ul Standard pentru a avea acces la spaţiul de modelare prin intermediul ferestrelor viewport. 2. Din toolbar-ul Standard alegeţi Paper Space . încărcaţi desenul existent Mixer. Este utilizată apoi comanda mview pentru a permite vizualizarea modelului în model space prin ferestre numite Viewport. în model space (spaţiul de modelare în care este realizat obiectul virtual). La următorul prompter introduceţi "f" pentru fit. 0 iar colţul din dreapta sus la 420. 297. Lucrând în paper space. AutoCAD-ul vă va cere să specificaţi aria în care vor fi deschise cele 3 ferestre. cu două ferestre la stânga şi o fereastră la dreapta. Din meniul derulant View alegeţi Floating Viewports. alegeţi comanda Drawing limits din meniul derulant Data.. In cutia de dialog apăsaţi butonul Units. Faceţi acest layer curent. Din meniul derulant Tools alegeţi opţiunea Toolbars şi activaţi Dimensioning. Apăsaţi <RETURN> pentru a alege configuraţia de ferestre Right. Daţi comanda zoom cu opţiunea all pentru a vă asigura că pe ecran se afişează întreaga extensie a limitelor. Punctând în fiecare din ferestre. Pentru a 'pune' obiectul virtual pe hârtie. În desenul de referinţă veţi vedea că va trebui să realizaţi 3 vederi diferite ale modelului. 5. 6. Modificarea şi scalarea vederilor în paper space 7. Veţi vedea că ferestrele făcute în paper space sunt automat trecute în model space. Utilizând opţiunea Layers din stânga barei Layer Control. care este implicită. Veţi vedea apoi pe ecran apărând în paper space 3 ferestre cu imaginea mixerului în fiecare din ele (cum apar în figura 1). Din toolbar-ul Dimensioning alegeţi Dimension Style şi apăsaţi butonul Annotation al cutiei de dialog. La acest moment mixerul este situat în model space acolo unde a fost creat. Când creaţi ferestrele puteţi alege să le definiţi prin deschiderea dinamicâ pe ecran sau selectând una din configuraţiile presetate existente. Figura 1 86 . creaţi un nou layer numit PSVPORTS cu culoarea cyan şi tipul de linie continuous . Vederea curentă încărcată pe ecran arată mixerul într-o singură fereastră. Aceasta înseamnă că va apare în layer-ul curent al desenului. Vedera mixerului va dispare pentru că pe ecran este afişată o foaie goală de hârtie. şi setaţi precizia de afişare ( Precision ) la 0 (fără zecimale) după care apăsaţi butonul OK.Procedura de desenare 1. puteţi să le faceţi active (stare vizualizatâ de cursorul grafic). Pentru a realiza aceste 3 ferestre selectaţi 3 Viewports. pentru ca cele 3 ferestre să umple întreg formatul. Inainte de a deschide o fereastră viewport.

Dacă este necesar un zoom.4xp. Marele avantaj la acestă metodă de creare a unei copii a desenului este că puteţi realiza toate vederile şi detaliile necesare în model space. acesta poate fi obţinut prin trecerea în paper space. Pentru a afişa modelul la scara 1/2 într-o anumită fereastră din paper space. Vederile din Model space ale obiectului virtual trebuie vizualizate pe hârtie (în paper space) la o anumită scară. ce setaţi în paper space va fi direct transmis la printer sau plotter la scara 1:1. 9. Pentru a obţine o vedere a mixerului. daţi comanda zoom cu factorul de scalare . daţi comanda zoom la tastatură (introducând zoom sau simpu z) şi introduceţi factorul de scalare 0. Figura 3 Cotarea desenului Acum. realizând astfel cadrul necesar cotării (aşa cum este ilustrat în figura 2). care să dea cadrul necesar ca dimensiunile de gabarit să fie adăugate.5xp.După ce a fost realizată vederea la scară nu se mai poate utiliza comanda zoom în fereastra viewport. Cu alte cuvinte. Această fereastră urmează să fie folosită pentru a da cotele de gabarit ale mixerului.Lucrând în fereastra din dreapta. 10. care apoi pot fi tipărite din paper space făcând egalarea dintre o unitate la tipărire cu o unitate din paper space. va trebui să selectaţi fereastra în model space şi să daţi la comanda zoom un factor de scalare 0.8. Privind desenul de referinţă. Veţi vedea acum că vederea la această scară este prea mare pentru a umple complet fereastra. Activaţi fereastra din stânga sus.75xp şi apoi cu comanda pan creaţi imaginea din figura 3. potrivită pentru a fi afişată pe formatul particular de hârtie setat în paper space. Daţi comanda zoom all în fiecare din cele 3 ferestre pentru ca în fiecare din ele să se vadă complet desenul mixerului. 87 . având cele trei vederi ale mixerului.Faceţi activă fereastra din stânga jos. Creaţi o vedere cu scara 1:1 a mixerului dând comanda zoom cu factorul de scalare 1xp. Comanda zoom are opţiunea xp care permite crearea unei vederi la o scară precisă a modelului. Acest factor de scalare poate fi introdus şi ca 1/2x. puteţi observa că există o vedere mărită a mixerului ce permite dimensionarea detaliilor. Figura 2 11. puteţi începe adăugarea cotelor în desen. executarea comenzii zoom şi trecerea din nou în model space. Utilizaţi comanda pan pentru a ajusta vederea.

Înălţimea textului este generată de setarea curentă pentru înălţimea textului în paper space. layerele care le conţin vor fi îngheţate mai târziu. Faceţi layer-ul DIM1 curent şi cotaţaţi mixerul în fereastra din stânga sus ca în figura 4. Apăsaţi butonul Geometry iar în cutia de dialog bifaţi Scale to paper space. Veţi vedea cum cotele sunt reflectate de asemenea şi în celelalte ferestre.Faceţi layer-ul DIM2 curent şi dimensionaţi mixerul în fereastra din stânga jos. Deoarece cotele din celelalte ferestre nu trebuie să fie afişate. Aceasta se face prin selectarea opţiunii Dimension Style .Creaţi layer-ele următoare: Name DIM1 DIM2 DIM3 Culoare Cyan Blue Red Tip de linie Continuous Continuous Continuous 13. va fi afişat şi tipărit la aceeaşi înălţime standard. In acest fel în toate ferestrele cotele vor fi afişate cu aceeaşi mărime a textului pentru cote şi săgeţi. AutoCADul vă asigură că textul cotelor. ca în figura 5. Figura 5 15. în toate ferestrele. în figura 6.Faceţi layer-ul DIM3 curent şi dimensionaţi mixerul în fereastra din dreapta ca. 12. 88 . Figura 4 14. Dacă cote realizate în una dintre ferestre vor fi afişate şi în alte ferestre atunci va fi necesar să creaţi 3 layere asociate cotelor pentru a vă permite ca vizualizarea dimensiunilor să fie controlată în fiecare fereastră separat.Scalarea textului dimensiunii la o mărime adecvată Fiind dată posibilitatea de a seta ferestre în paper space cu factori de scalare diferiţi.

Figura 6 Controlul vizibilităţii layer-elor 16.Analog. îngheţaţi layer-ele DIM1 şi DIM3 în fereastra din stânga jos (figura 8). 21. 18. 19. 20. Selectaţi Freeze pentru a îngheţa afişarea lazerelor pe care le indicaţi la prompterul Commnad:.Apăsaţi Paper Space din toolbar-ul Standard pentru a vă întoarce în paper space. Această comandă vă permite să controlaţi vizibilitatea layer-elor particulare în anumite ferestre specificate. Daţi comanda zoom cu factorul de scalre 0.9x astfel încât marginile ferestrelor să fie vizibile. în fereastra curentă sau selectaţi una dintre ele. 17. care înconjoară tot desenul.Salvaţi desenul şi ieşiţi din editorul de desenare cu comanda quit. Veţi vedea apoi că în linia de comandă sunteţi întrebaţi: dacă layer-ele vor fi îngheţate în toate ferestrele. 89 . de la colţurile ferestrelor existente. 22. Selectaţi Viewport Layer Controls din meniul derulant Data. Faceţi layer-ul 0 curent. DIM3.Îngheţaţi layer-ul PSVPORTS pentru a obţine desenul final identic cu cel de referinţă.Reveniţi în Model Space şi faceţi fereastra din stânga sus activă. ca în figura 9.Utilizând comanda line desenaţi un contur dreptunghiular. Răspundeţi cu <Return> la restul întrebărilor şi fereastra din stânga sus va fi actualizată cu noua configuraţie a layer-elor ca în figura 7.Îngheţaţi layer-ele DIM1 şi DIM2 în fereastra din dreapta. Introduceţi DIM2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful