P. 1
psihanaliza

psihanaliza

|Views: 28|Likes:
Published by Georgiana Ciobanu
psihanaliza
psihanaliza

More info:

Published by: Georgiana Ciobanu on Sep 01, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/26/2014

pdf

text

original

Psihanaliza-S.

Freud Inconstientul si lumea viselor Lui Freud îi datorãm termenul de inconstient, care este o componentã a psihicului uman,alcãtuitã din pulsiuni si dorinte refulate - adicã eliminate din constiintã datoritã continutuluilor dezagreabil sau imoral - si care nu cunoaste nici timpul si nici realitatea exterioarã.Aceste dorinti refulate se manifestã fie în vis, fie prin diferite simptomuri. De altfel Freudconsiderã visul ca fiind, într-un fel, un soi de simptom nevrotic.Pentru el cauza visului este o dorintã iar continutul visului este realizarea acestei dorinte.Dar realizarea dorintei este deghizatã, mascatã, în continutul visului, din douã motive: pe de o parte aceasta permite o descãrcare inofensivã a energiei reprimate de dorinta interzisã, iar pede altã parte, disimularea adevãratei naturi a dorintei, permite persoanei care viseazã sãdoarmã în liniste. Ceea ce-l conduce pe Freud, în final, la concluzia cã visul este o tentativã derealizare a dorintei refulate.Visul este realizarea simbolicã a urmãtoarele tipuri de dorinte:• dorinte infantile, vechi, care fac obiectul unor interdictii culturale si care nu pot accede lanivel constient în forma lor brutã, neprelucratã. Sunt dorinte de tipul perversiunilor, incestuluisau tendinte distructive, antisociale, criminale.• dorinte fiziologice prezente : foame, sex, excretie...• dorinte prezente, costient asumate, care nu pot fi satisfãcute din cauza unor circumstanteexterioare.• dorinte prezente, respinse în incostient datoritã faptului cã nu pot fi acceptate de cenzuramoralã, socialã.Filozofic, inconstientul era definit ca " lipsã de constiintã " , rezultat al unor dereglãri în urmaunor stãri confuzionale.Freud însã doteazã inconstientul de un alt tip de constiintã. Inconstientul este o instantã psihicã normalã la om care precede chiar existenta constiintei. nconstientul nu este amorf si inert ci este animat de o logicã ( proces primar ) diferitã de ceaa constientului. El este capabil de a elabora un discurs si a produce manifestãri care pot fi percepute de constiintã ( proces secundar ). În acest sens actul ratat, simptomul si visul, suntcele mai rãspândite expresii ale sale.Existenta unei cunoasteri inconstiente apare ca un paradox. Cu toate acestea analiza clinicãfreudianã a nevrozelor pune în evidentã o cunoastere inconstientã disimulatã si, în acelasitimp, încercând a se face cunoscutã ( procesul de refulare).Este ca si cum un rezervor urias de cunoastere si informatii se aflã în stare de gestatie înteritoriul stãpânit de inconstient iar accesarea datelor la nivel constient s-ar face prinintermediul unui mecanism de apãrare, care are ca scop tocmai protectia egoului contra presiunii enorme a masei de cunostinte. Cãci cunoasterea constientã al cãrei continut e circumscris frontierelor egoului nu poate niciodatã gera, manipula, masa enormã a cunoasteriiînglobate în inconstient.Cãci Freud gãseste cã inconstientul are douã aspecte diferite si complementare.El vorbeste despre un inconstient "de jos" - un fel de depozit, de arhivã care continereziduurile personalitãtii- si un inconstient "de sus" asimilat supra-Eului - expresie a unor instante socializate ale psihicului, de naturã preponderent inconstiente.Eul (Ego) în acceptia lui Freud are un rol de observator, de regulator si declansator. Elinteractioneazã si este supus exigentelor care provin din rezervorul de pulsiuni si gândurirefulate, precum si imperativelor

în plinã miscare. prinextensie.Inconstientul se manifestã în planul constientului de manierã simbolicã. care are tendinta permanentã de ase manifesta. Astfel visul devine materialul care permite interpretarea simptomului si. etc). mascatã. ceea ce presupuneîn egalã mãsurã limitarea angoasei la un nivel acceptabil si acordare unei pãrti de satisfactie pulsiunilor. regresia. care se ocupãde fenomenele psihice inaccesibile în mod direct constiintei.Ideea de inconstient este în continuã evolutie si se îmbogãteste cu noi semnificatii. deformatã.Între inconstient si constient se aflã bariera cenzurii care foloseste simbolul în încercarea permanentã de a mentine echilibrul individualitãtii. ci este un domeniu dinamic. " groapa de gunoi " aconstientului. Conflictul care se exprimã prin simptom se regãseste în visele pacientului. .Munca de analizã care este parte componentã a psihanalizei si implicã tocmai o anihilare amecanismelor de apãrare ale Eului. Asadar psihicul uman nu se reduce numai la constiintã. Eul poate cãuta sã nege realitatea sau chiar sã se "refugieze" înlumea fantasmelor pentru a se proteja. optimal. constientul nefiind capabil sãacceadã direct informatia nedeformatã. "interzise". Inconstientul nu este un depozit de vechituri nefolositoare. nevrozã sau psihozã.Pentru a mentine integritatea personalitãtii Eul cautã sã se protejeze dezvoltând anumitemecanisme de apãrare (refularea. asa cum a considerat psihologia pânãla aparitia psihanalizei. izolarea.Supra-Eului (prezentat ca fiind expresia interiorizãriiinterdictiilor). exprimarea lor fiind deghizatã. "învingãtor" si eficace implicã mãsuri de apãrare eficace. constientul neputândidentifica despre ce este vorba. nedeviatã pe care inconstientul o detine.Pentru a scãpa de angoasã. face ca pulsiunile si afectele refulate. Freud ajunge sã stabileascã o legãturã decontinut între simptom si vis. de a se revela continuu în planul constientului. continuturile inconstiente nu se pot manifesta direct în planulconstiintei.Analizând diferitele aspecte ale simptomului. ajutã la întelegerea naturii inconstientului. Totodatã este supus presiunii realitãtii lumii exterioare.Psihologia constientului trebuie completatã cu o psihologie a inconstientului.Ca urmare simptomul nevrotic este pentru pacient de neînteles.Un Ego puternic.Asa cum am mai spus. lumea obiectelor. sãredevinã constiente si ca urmare obligã Eul sã se reorganizeze la un nivel superior. ceea ce va afecta raportul sãu cu realitatea si urmareaeste deschiderea drumului spre delir.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->