You are on page 1of 16

Centralizări în Stații ‐ proiect

1

TEMA PROIECTULUI 

Pentru  o  stație  de  cale  ferată  având  configurația  liniilor  stabilită  prin  temă,  se  vor întocmi următoarele planuri și scheme electrice:  Cap. 1 ‐ Planuri comune pentru întreaga stație  1.  Planul  monofilar,  în  ipoteza  că  semnalele  de  ieșire  de  pe  directă  au  drumuri  de  alunecare,  cele  de  ieșire  în  abatere  nu  au  drumuri  de  alunecare,  iar  stația se află pe o secție de circulație fără bloc de linie automat.  2.  Programul de înzăvorâre și tabelul de parcursuri incompatibile. 

Cap.  2  ‐  Proiectarea  unei  instalații  de  centralizare  tip  CR  ‐2  (doar  pentru  capătul propriu încercuit)  1.  2.  3.  Schema de control secțiuni circulație (KSC).  Schema de control secțiuni (KS).  Schema releelor de comandă a semnalelor (S). 

La toate liniile de tragere sau de evitare se prevăd saboți centralizați.  NOTA BENE:  Toate  planșele  se  executa  de  mână  și  cu  rigla,  având  notate  clar  denumirile  contactelor  și  ale  releelor,  precum  și  stările  normale  ale  acestora.  Tabelele  se  pot  realiza și la calculator.  Proiectul  va  avea  o  foaie  de  capăt,  pe  care  se  vor  trece  numele și  prenumele  studentului,  grupa,  numele  îndrumătorului  de  proiect,  și  va  fi  legat  în  copertă  tip  dosar (nu se vor folosi plicuri de plastic).  Proiectele se vor preda în ultimele două săptămâni de școală.  Nu se primesc proiecte care:   nu conțin toate planșele și tabelele cerute prin temă   nu sunt legate în dosar   nu respectă indicațiile de redactare 

2 ‐ Plan monofilar  Sapt.6 ‐ Schema KSC.8 ‐ Schema KS.10 ‐ Schema S. verificare schema KSC  Sapt. verificare schema KS  Sapt.14 ‐ Predare proiect și susținerea testului de evaluare  Punctarea rezultatelor:   Punctaj  pe  parcursul  semestrului:  20p  (câte  5p  pentru  fiecare  etapă  adusă  la  timp  și  câte  2p  pentru  fiecare  etapă  adusă  cu  întârziere).  În  ultimele două săptămâni nu se mai fac verificări.7 ‐ Schema KS. verificare schema KS  Sapt.13 ‐ Predare proiect și susținerea testului de evaluare  Sapt. verificare schema KS  Sapt. verificare tabele  Sapt.11 ‐ Schema S. verificare tabele  Sapt.4 ‐   Sapt.9 ‐ Schema S.3 ‐ Tabele. verificare schema KS  Sapt. verificare schema KSC  Sapt.Centralizări în Stații ‐ proiect 2 Orarul semestrului 2:                Sapt.5 ‐ Schema KSC.12 ‐ Schema S.   Punctaj pentru proiectul final: 30p   Punctaj pentru testul de evaluare: 50p  .1 ‐ Plan monofilar  Sapt. verificare plan monofilar  Sapt.

  planul  monofilar  cuprinde  elementele  stației  ce  fac  parte  din  instalația  de  centralizare:  macazuri.  În  afară  de  linii. Planul monofilar  În  planul  monofilar  (vezi  prezentarea  Plan  Monofilar. semnale.  Simbolul  acestuia  este  reprezentat în figura de mai jos. saboți de deraiere.Centralizări în Stații ‐ proiect 3 1.  se  desenează  cu  o  singură  linie.  contraacul. toate acestea fiind marcate în mod individual  și respectând anumite reguli.  În  următoarea  figură  se  pot  observa  (pe  mijloc  și  în  partea  stângă)  toate  pozițiile  posibile  de  reprezentare  a  unui  macaz  simplu  în  funcție  de  situațiile  întâlnite.   1 1 1 1 1 3 1 1 1 1 1 3   Figura 2  .pps)  liniile  stației  sunt  reprezentate  prin  axa  lor.  1.1. Amplasarea macazurilor.  inima  macazului  și  un  electromecanism  de  macaz  pentru  manevrarea  acestuia. în partea dreaptă fiind reprezentată dubla joncțiune.    Figura 1  Un  macaz  simplu  permite  circulația  în  două  direcții  (patru  sensuri)  numite  directă și abatere. a saboţilor de deraiere și numerotarea acestora  Macazurile   Macazul  simplu  cuprinde  acul.

  De  obicei.  acolo  unde  distanţa  dintre  liniile  convergente  este  de  3.  Sabotul  de  deraiere  centralizat  este  acționat  de  un  electromecanism  de  macaz.  Ea  indică  până  în  ce  punct  poate  opri  un  vehicul.  în  vederea  protejării  zonei  de  după  sabot  împotriva  mișcărilor  neautorizate  ale  vehiculelor  aflate  înaintea  sabotului.  Se  amplasează  pe  liniile  de  manevră  (tragere)  sau  de  evitare.  Marca  de  siguranţă  (reprezentată  prin  două  liniuțe  paralele)  constă  într‐un  reper  de  beton  (sau  cupon  de  şină). 5) pentru capătul X şi cifre pare (2.  Saboţii de deraiere   Sabotul  de  deraiere  este  destinat  ca  în  poziția  "pe  linie"  să  deraieze  orice  vehicul  care  ar  trece  peste  el.  două  linii  de  încrucişare  dublă şi  linii  de  legătură.  Se  amplasează  în  spatele  macazului.  folosind cifre impare (1.  aceasta  este folosită și pentru efectuarea de manevre în interiorul stației.Centralizări în Stații ‐ proiect 4 Dubla  joncțiune  (vezi  prezentarea  Dubla  Jonctiune.  . 6) pentru capătul Y.    Figura 3  Linia  de  evitare  reprezintă  o  porţiune  de  linie  anume  construită  pentru  a  se  evita  ciocnirile  de  trenuri.  astfel  încât  să  nu  pericliteze cu tampoanele circulaţia pe linia vecină. O dublă joncțiune permite circulația în patru direcții (opt sensuri). S4) pentru saboţii din capătul Y.  cu  o  dungă  mediană  albă.  atunci  când  frânarea  este  defectuoasă. 4.  montat  pentru  a  permite  circulaţia  vehiculelor  feroviare  de  pe  o  linie  pe  alta.  iar  sabotul  luat  de  pe  linie  pe  ”‐”.  S3)  pentru  saboţii  din  capătul X şi cu litera S având ca indici cifre pare (S2.  Sabotul  pus  pe  linie  (poziţie  în  care  conduce  la  deraierea  vagoanelor)  se  consideră  pe  ”+”  .  Macazurile  se  numerotează  începând  cu  macazul  cel  mai  îndepărtat  de  staţie.  vopsit  în  negru. 3.5m.pps)  este  un  dispozitiv  format  din  patru  macazuri  grupate  două  câte  două  (fiecare  grup  fiind  acționat  de  către  un  singur  electromecanism  de  macaz).   Nu‐ merotarea  se  face  cu  litera  S  având  ca  indici  cifre  impare  (S1  .

3. pentru prevestirea indicațiilor semnalelor de intrare.  II)  pentru  liniile  directe  (intrarea şi  ieşirea  la şi  de  la  aceste  linii  necesită  toate  macazurile  de  acces  pe  poziţia  “+“).    de  ieşire.  În această stație. necesară efectuării unei operaţiuni de manevră). Numerotarea liniilor de garare  Liniile  de  garare  se  numerotează  începând  de  la  cabina  de  centralizare.  Semnalele se amplasează pe partea dreaptă a liniilor. deci vor avea cel mult o linie directă. pentru permiterea sau interzicerea intrării unui tren în stație. în sensul de circulaţie.  Staţiile  date  prin  temă  sunt  situate  pe  secţii  de  circulaţie  pe  linie  simplă. Pot apărea situaţii în care nu există linie  directă. Amplasarea şi notarea semnalelor  Prin  semnal  se  înțelege  instalația  sau  mijlocul  prevăzut  în  regulamentul  de  semnalizare.Centralizări în Stații ‐ proiect 5 1.  folosind  cifre  arabe  (1.  pentru  permiterea  sau  interzicerea  ieşirii  unui  tren  din  stație.  Semnalele pentru circulație sunt:    de intrare.   prevestitoare.  1.  necesară  efectuării  unei  operaţiuni  de  intrare/ieșire în/din stație).  2)  pentru  liniile  în  abatere  (acele  linii  ale  staţiei  la  care  accesul  se  face  peste  cel  puţin  un  macaz  pe  “‐”) şi  cifre  romane  (I. cu ajutorul căruia se transmit sau se primesc ordine şi indicații de către  personalul care asigură desfăşurarea traficului feroviar. caz în care toate liniile se numerotează cu cifre arabe. în funcție de destinația lor vor exista:   semnale  pentru  circulație  (parcursul  de  circulație  este  definit  prin  porţiunea  de  linii şi  macazuri  pentru  care  au  fost  asigurate  condiţiile  de  siguranţa  circulaţiei.   semnale  pentru  manevră  (parcursul  de  manevră  este  definit  prin  porţiunea  de  linii şi  macazuri  pentru  care  au  fost  asigurate  condiţiile  de  siguranţa circulaţiei.  în linie curentă.2.  Modul de simbolizare al focurilor unui semnal este următorul:    Figura 4  .

  Componența  semnalului  este  prezentată  în  figura următoare.    Figura 5  Prevestitoarele  semnalelor  de  intrare ‐  se  amplasează  înainte  de  semnalul  de  intrare  asociat  şi  se  notează  PrX  pentru  capătul  X  şi  PrY  pentru  capătul  Y.Centralizări în Stații ‐ proiect 6 Semnalele de intrare ‐ se amplasează înainte de intrarea în staţie şi se notează  X  pentru  capătul  X şi  Y  pentru  capătul  Y.  Componența semnalului este prezentată în figura următoare.   semnalul  complet  se  amplasează  acolo  unde  ieșirea  din  stație  se  face și  peste macazuri aflate pe "‐" (al doilea semnal reprezentat mai sus). YIII ‐ semnale de ieşire din capătul X (linia 3 este în acest caz linia  directă).    Figura 7  Cele  trei  tipuri  de  semnale  corespund  celor  trei  tipuri  de  situații  întâlnite.  astfel:   în  cazul  în  care  ieșirea  din  stație  se  face  numai  peste  macazuri  aflate  pe  "+"  nu  mai  este  necesară  reducerea  vitezei.  XII. Y2.  X3  ‐  semnale  de  ieşire  din  capătul  Y  (Cu  “II”  s‐a  notat  linia  a  doua.  iar  cele  din  capătul  Y  se  notează  cu  litera  X  având ca indice numărul liniei de garare. considerată linie directă).  deci  focul  galben  lipsește  din componența semnalului (primul semnal reprezentat mai sus).  Exemple de notare:   X1.  Componența semnalelor este prezentată în figura următoare.    Figura 6  Semnalele  de  ieşire  ‐  se  amplasează  la  extremităţile  liniilor  de  garare  în  ambele  capete  ale  staţiei.  .   Y1.  Semnalele  de  ieşire  din  capătul  X  se  notează  cu  litera  Y  având  ca  indice  numărul  liniei  de  garare.

  .  Se  măsoară  de  la  piciorul  semnalului  până  la  marca  de  siguranţă  a  primului macaz întâlnit în sensul de mers.  M4 ‐  semnale  de  manevră  din  capătul  Y  (cu  M2  s‐a  notat  semnalul  de manevră de la vârful primului macaz.  Exemple de notare:   M1. Marcarea drumurilor de alunecare (unde este cazul)  Drumul  de  alunecare  reprezintă  spaţiul  de  protecţie  situat  în  spatele  unui  semnal.  se  vor  lua  în  considerare  doar  primele  două  situaţii.   Drumul de alunecare poate lua următoarele valori:   100  m  dacă  intrarea  la  linia  de  primire  a  trenului  se  face  pe  directă  (numai peste macazuri aflate pe poziția "+").  Semnalele  de  manevră ‐  se  amplasează  la  vârful  primului  macaz  din  staţie. iar cu M3 semnalul de manevră  de pe linia de evitare).  fiind  posibilă  numai  efectuarea  de  parcursuri  de  manevră  către  o  linie  de  evitare.  Componența semnalului de manevră este prezentată în figura următoare.  dacă  este  nevoie.  semnalul  de ieșire va fi cel reprezentat în poziția a treia din figura de mai sus).Centralizări în Stații ‐ proiect 7  în  cazul  în  care  nu  se  poate  ieși  din  stație  (nu  există  deci  parcursuri  de  circulație  ce  pot  pleca  de  la  acel  semnal).    Figura 8  1.  folosind  litera  M  având  ca  indici  cifre  impare  pentru  capătul  X  şi  cifre  pare  pentru  capătul Y.  necesar  pentru  evitarea  acostării  trenului  care  circulă  pe  linia  vecină.  precum şi  în  alte  poziţii. iar cu M4 semnalul de manevră  de pe linia de evitare).  la  liniile  de  tragere  sau  de  evitare  (orientate  astfel  încât  să  permită  manevra  de  la  aceste  linii  spre  interiorul  staţiei).  Semnalele de manevră se notează începând cu semnalul de la vârful primului macaz.  Pentru  staţiile  date  prin  temă.  M3 ‐  semnale  de  manevră  din  capătul  X  (cu  M1  s‐a  notat  semnalul  de manevră de la vârful primului macaz.  dacă  eficienţa  sistemului  de  frânare  a  trenului  care  trebuie  să  oprească  la  acest  semnal  este  scăzută.   50 m dacă intrarea la linia de primire a trenului se face în abatere.4.   M2.

  pentru  realizarea  continuităţii  mecanice  a  firului  de  şină  şi  a  suprafeţelor  de  rulare  ale  ciupercii  şinei.  .  se  va  prevedea  cu  drum  de  alunecare  de  100m  semnalul  de  ieşire  de  la  capătul  liniei  de  primire  la  care  intrarea  se  face  pe  “pseudodirectă“  (care  necesită  toate  macazurile  pe  “+“  pentru  intrarea  în  stație  din  capătul respectiv).  Observaţie:  pentru  situaţiile  în  care  nu  se  poate  pune  în  evidenţă  o  linie  directă  care  să  străbată  întreaga  staţie.    Figura 10  1.Centralizări în Stații ‐ proiect 8  200 ‐ 250 m pentru toate semnalele de intrare.  Joanta  izolantă  realizează  întreruperea circuitului electric între capetele a două cupoane de şine consecutive. Împărţirea pe secţiuni izolate a liniilor şi numerotarea acestora  Împărţirea  pe  secţiuni  izolate  presupune  de  fapt  amplasarea  joantelor  izolante.5.  50m Y1 (cu drum de alunecare) 100m X X 200-250m (intotdeauna) 1 3 YII (cu drum de alunecare) marca de siguranta Y3 (fara drum de alunecare)   Figura 9  Prin temă se indică faptul că numai semnalele de ieşire de la capătul liniilor de  primire cu intrare pe directă au drumuri de alunecare.  Joanta  reprezintă  ansamblul  constructiv  care  asigură  legătura  între  capetele  a  două şine  adiacente.

  acestea  se  amplasează  în  dreptul  semnalelor  de  manevră  sau  de  circulaţie  (excepţie  fac  semnalele  de  ieşire  prevăzute  cu  drum  de  alunecare.  Aceste  reguli  conduc  la  existenţa mai multor tipuri de secţiuni izolate.    Figura 12  De  asemenea.  Dacă  în  apropierea  unui  macaz  se  află  un  sabot  de  deraiere.  secţiunea prevestitorului.  sabotul  va  fi  inclus  în  secțiunea izolată a macazului respectiv.  precum  şi  în  zonele  de  macazuri  ale  staţiei.  secţiunea liniei de tragere sau de evitare.  macazurile  conjugate  (cele  care  formează  diagonale  între  linii.Centralizări în Stații ‐ proiect 9 Ca  reguli  generale.  unde  joantele  sunt  amplasate  dincolo  de  semnal.  secţiunea liniei de garare.     Figura 13  . şi anume:  a) b) c) d) e) f) secţiunea dinaintea prevestitorului.  mai  aproape  de  marca  de  siguranţă).    Figura 11  Secțiunile  de  macaz  (tipul  d))  pot  cuprinde  un  singur  macaz  simplu  sau  se  pot  grupa  câte  2  macazuri  cu  condiția  ca  acestea  să  nu  fie  unul  în  abaterea  celuilalt.  secţiunea de macaz.  secţiunea semnalului de intrare.  acestea  manevrându‐se  simultan  pentru  a  evita  intersectarea  a  două  parcursuri  diferite) trebuie să fie amplasate în secţiuni diferite.

 0122 ‐ c (capY)   tipul b)        0[număr  linie  directă  sau  pseudodirectă]1  ‐  c  (cale)  (pentru  cap  X)  0[număr linie directă sau pseudodirectă]2 ‐ c (cale) (pentru cap Y)  Exemple: 021 ‐ c (cap X).  Dacă  în  apropierea  unei  duble  joncțiuni  se  află  un  sabot  de  deraiere.  sabotul  va  fi  inclus  în  secțiunea  izolată  a  dublei joncțiuni. 022 ‐c (cap Y)   tipul c)  0[număr linie directă sau pseudodirectă]3 ‐ c (cale) (pentru cap X)  0[număr linie directă sau pseudodirectă]4 ‐ c (cale) (pentru cap Y)  Exemple: 023 ‐ c (cap X). 024 ‐ c (cap Y)   tipul d)  [nr.Centralizări în Stații ‐ proiect 10 Dubla  joncțiune  se  amplasează  întotdeauna  într‐o  singură  secțiune  izolată. macaz] ‐ [nr.    Figura 14  Numerotarea secţiunilor:   tipul a)   01[număr  linie  directă  sau  pseudodirectă]1  ‐  c  (cale)  (pentru  cap  X)  01[număr linie directă sau pseudodirectă]2 ‐ c (cale) (pentru cap Y)  Exemple: 0121 ‐ c (capX). 2‐SI. macaz (sabot)] ‐ SI (secţiune izolată)    Exemple: 1‐5‐SI. 7‐9‐S1‐SI   tipul e)   [număr linie de garare] ‐ c (cale)   .  separată  de  alte  secțiuni  de  cale  sau  cu  macaz. macaz] ‐ [nr.

  secţiunea  liniei  de  tragere sau de evitare se va nota 3M.Centralizări în Stații ‐ proiect 11 Exemple: I ‐ c . 042 ‐ c (cap Y)   dacă  nu  este  controlată  electric  ‐  primeşte  numele  semnalului  de  manevră  ce  deserveşte  secţiunea  respectivă. III ‐ c   tipul f)   dacă este controlată electric  0[număr linie]1 ‐ c (cale) (pentru cap X)  0[număr linie]2 ‐ c (cale) (pentru cap Y)  Exemple : 031 ‐ c (cap X).  dar  notarea  se  face  cu ordinea simbolurilor inversată  Exemplu:  dacă  semnalul  de  manevră  se  numeşte  M3.  Pentru  staţiile  date  prin  temă  se  va  lua  în  considerare  prima  situaţie ‐  secţiuni  de evitare sau de tragere controlate electric.  Exemple de marcare a secțiunilor izolate în planul monofilar:  0121C 024C 1C 1-5 SI 6-8-S2 SI   .

doc)  se  completează  capetele  liniilor și  coloanelor  cu  toate  parcursurile  de  circulație  posibile  (dacă  există  situații  când  anumite  parcursuri  de  ieșire  către  capătul  Y  nu  se  pot  realiza. Nu se admit în nici o situaţie!    Figura 15  Observație:  în  cazul  situației  comparării  unui  parcurs  de  intrare  dintr‐un  capăt  la  o  linie  de  garare  (de  ex.  X  →  2)  cu  un  parcurs  de  ieșire  de  la  acea  linie  către  capătul opus (de ex.  marcându‐ se  cu  X  parcursurile  incompatibile și  lăsând  spațiu  gol  acolo  unde  sunt  compatibile. și între parcursurile de manevră. între parcursuri de circulație și  parcursuri de manevră.   două  de  ieșire  din  stație  (plecând  de  la  unul  din  semnalele  de  ieșire  aflate  la  capetele  liniilor  de  garare și  terminând  parcursul  pe  secțiunea  unei  linii  de  evitare  ‐  0"n"1C  sau  0"n"2C  ‐  sau  pe  una  din  secțiunile  izolate de la intrarea în stație ‐ 0"n"3C sau 0"n"4C).  .  Se vor face comparații între parcursurile de circulație. Tabelul de parcursuri incompatibile  În  tabelul  parcursurilor  incompatibile  (fișierul  Tabel  1.  sunt  parcursuri  care  au  cel  puţin  un  punct  comun. caz în care parcursurile sunt incompatibile.  Ca  exemplu  se  pot  vedea  parcursurile  de  manevră  alese  în  cazul  tabelului  prezentat în clasă.Centralizări în Stații ‐ proiect 12 2.  se șterg  din tabel liniile și coloanele corespunzătoare) și se vor alege numai 4 manevre:    două  de  intrare  în  stație  (plecând  de  la  unul  din  semnalele  de  manevră  notate cu M și terminând parcursul pe una din liniile de garare). 2 → Y) există două situații:   sunt trenuri diferite.  Se  compară  două  câte  două  parcursurile  ce  se  pot  realiza  în  stație.  Compatibilitatea parcursurilor de circulație  Parcursuri  incompatibile  de  grad  0.

 Prelungirea unui parcurs dincolo  de  semnalul  de  la  capătul  acestuia  reprezintă  spațiul  de  frânare  necesar  trenului  dacă acesta nu a putut opri la culoarea roșie a semnalului și a fost frânat automat.  astfel  că  un  tren  care  nu  a  putut  opri  la  un  semnal  pe  roşu  va  avea  totuşi  spaţiul  de  frânare  necesar  pentru  a  se  opri  înainte  de  a  se  intersecta  cu  un  alt  parcurs  ce  se  efectuează simultan.  Parcursuri  incompatibile  de  gradul  1.  astfel  încât  trenul  care  nu  a  oprit  la  culoarea roșie să fie dirijat către linia de evitare.    Figura 16    Parcursurile incompatibile de grad 1 sunt admise doar în anumite situaţii:   atunci  când  există  drum  de  alunecare  dincolo  de  semnalele  ce  marchează  sfârşitul  acestor  parcursuri.  caz  în  care parcursurile sunt considerate compatibile.  sunt  parcursurile  care  au  un  punct  comun pe unul dintre ele şi pe prelungirea celuilalt.    Figura 17   atunci  când  este  posibilă  "dirijarea"  prelungirii  parcursului  către  o  linie  de  evitare.  prin  poziționarea  provizorie  a  macazurilor  aflate  după  semnalul  de  la  capătul  parcursului.  . În acest caz parcursul nu se mai prelungește. Se va alege acest caz.Centralizări în Stații ‐ proiect 13  este  vorba  de  același  tren  (se  face  trecere  fără  oprire  prin  stație).

  distanţa  este  de  cca.  Să  exemplificăm acest lucru folosind semnalele X4 şi X5 din figura de mai sus.  adică  macazul  5  (distanţa  de  la  semnalele  YX  şi  X5  până  la  marca  macazului  5  este  de  cca.  Este  posibil.  .Centralizări în Stații ‐ proiect 14   Figura 18  Caz special de compatibilitate a 2 parcursuri  Figura 19  Prin temă se ştie că semnalele de ieşire de pe directă au drumuri de alunecare  de 100 m. iar semnalele de ieşire în abatere nu au drum de alunecare (faţă de marca  de  siguranţă  a  primului  macaz  întâlnit  în  sensul  de  mers).  Acestea  nu  au  drum  de  alunecare  de  50  m  faţă  de  primul  macaz  întâlnit  în  sensul  de  mers.  Nici  faţă  de  următorul  macaz.  ca  de  la  aceste  semnale  de  ieşire  în  abatere  şi  până  la  alte  macazuri  mai  îndepărtate  să  existe  un  spaţiu  (de  50  m)  care  să  poată  juca  rol  de  drum  de  alunecare.  3+21+2  =  26  m  <  50  m  necesari  pentru  asigurarea  drumului  de  alunecare  în  abatere).  3m ‐  vezi  figura).  Rezultă  deci  că  semnalele  X4  şi  X5  vor  avea  drum  de  alunecare  faţă  de  macazul  1.  însă.  fără  a  permite  însă  efectuarea  parcursurilor  peste  macazurile 3 şi 5.  permiţând  efectuarea  unor  parcursuri  peste  acest  macaz.  respectiv  3.  Faţă  de  marca  macazului  1.  însă.  cele  două  semnale  nu  au  drum  de  alunecare  (în  acest  caz  distanţa  de  la  X4  şi  X5  până  la  marca  macazului  3  este  de  cca.  3+21+2+21+12+3  =  62  m  >  50  m.

Secțiuni izolate controlate în parcurs  În  această  parte  a  tabelului  (fișierul  Tabel  2.  În  ceea  ce  privește  parcursurile  de  manevră  trebuie  reținut  că  acestea  nu  se  prelungesc.  . macazul sau macazurile peste care  trece  prelungirea  parcursului  se  vor  poziționa  corespunzător.   Saboții  vor  fi  marcați  cu  “‐“  (ridicați  de  pe  linie)  atunci  când  linia  de  evitare  este  folosită  pentru  realizarea  unei  manevre  sau  când  este  necesară  "dirijarea"  prelungirii unui parcurs de circulație.2.  3.  De  ex.  Pentru  fiecare  din  parcursurile  de  circulație  și  cele  de  manevră  alese  se  verifică  pe  planul  monofilar  care  sunt  macazurile  peste  care  trece  fiecare  parcurs și  se  marchează  în  tabel  poziția  respectivelor  macazuri  folosind  convenţia  “+”  pentru  acces pe directă.  macazul  6  este  macaz  de  acoperire și  va  trebui  să  fie  poziționat  pe    pentru  a  putea  dirija  trenul  roșu  către  linia de evitare. Poziția macazurilor și saboților  În  această  parte  a  tabelului  (fișierul  Tabel  1.  acestea  numindu‐se  macazuri  de  acoperire. Programul de înzăvorâre  3.doc)  se  completează  în  capătul  coloanelor  codurile  tuturor  secțiunilor  izolate  existente  în  stație  cu  excepția  secțiunilor  semnalelor  prevestitoare  și  a  secțiunilor  de  dinaintea  semnalelor  prevestitoare.Centralizări în Stații ‐ proiect 15 Deși cazul prezentat nu poate fi generalizat pentru toate situațiile constructive  din  realitate.1.  astfel  încât  trenul  să  fie  dirijat  către  linia  de  evitare.  iar  cazurile  de  incompatibilitate  sunt  mai  puține  (a  se  vedea  capitolul  prezentat la curs). În acest caz. în cazul în care nu oprește la semnalul Y2.  aceasta  se  va  face  peste  maxim  două  macazuri  (cum  sunt  macazurile  3  și  5  din  exemplul  anterior).  pentru  a  ușura  munca  se  va  considera  că  pentru  toate  cazurile  când  este  necesară  prelungirea  unui  parcurs.  în  figura  18.  și  se  vor  trece  în  tabel  cu    sau  . “‐“ pentru acces în abatere.  în  stația  primită  ca  temă.doc)  se  completează  în  capătul  coloanelor numerele tuturor macazurilor și saboților existenți în stație.  3.  al  treilea  macaz  (macazul  1  din  exemplu)  putând  fi  folosit  pentru  alte  parcursuri  simultane.

3.  X(Y)  ‐  Galben.  3..  Nu  se  controlează  secţiunea liniei de garare de la care se face ieşirea. Semnale  În  această  parte  a  tabelului  (fișierul  Tabel  2..   pentru un parcurs de ieșire circulație ce include cel puțin un macaz aflat  pe  "‐"  succesiunea  semnalelor  este  următoarea:  semnalul  de  la  care  pleacă parcursul (X1 ..  semnalul  de  la  capătul  parcursului  (X1  .  Pentru  parcursurile  de  manevră  se  marchează  toate  secţiunile  începând  cu  prima secţiune de după semnalul ce autorizează parcursul şi terminând cu secţiunea  pe care se termină manevra respectivă.  X(Y)  ‐  GalbenGalben. astfel:   pentru  un  parcurs  de  intrare  circulație  numai  peste  macazuri  aflate  pe  "+"  succesiunea  semnalelor  este  următoarea:  PrX(Y)  ‐  Verde.) ‐ Roșu.... semnalul de la capătul parcursului (X1 .  se  marchează  toate  secţiunile  începând  cu  prima  secţiune  de  după  semnalul  de  ieşire  ce  autorizează  parcursul  şi  terminând  cu  secţiunea  prevestitorului.  secţiunile  controlate  în  acel  parcurs diferă.  sau Y1 ...  .   pentru  un  parcurs  de  ieșire  circulație  numai  peste  macazuri  aflate  pe  "+"  succesiunea  semnalelor  este  următoarea:  semnalul  de  la  care  pleacă parcursul (X1 ..   pentru  parcursurile  de  manevră  se  marchează  cu  indicația  Alb semnalul de la care pleacă parcursul respectiv.) ‐ VerdeGalben.  se  marchează  în  tabel  cu  un  X  toate  secţiunile  începând  cu  secţiunea  semnalului  de  intrare  şi  terminând cu secţiunea liniei de garare la care se face intrarea..    pentru  parcursurile  de  ieşire  circulaţie.doc)  se  completează  în  capătul  coloanelor codurile tuturor semnalelor existente în stație.. sau Y1 .   pentru  un  parcurs  de  intrare  circulație  ce  include  cel  puțin  un  macaz  aflat  pe  "‐"  succesiunea  semnalelor  este  următoarea:  PrX(Y)  ‐  Galben  clipitor.  Pentru  fiecare  parcurs  se  vor  reprezenta  simbolic  indicaţiile  luminoase  ale  semnalelor ce autorizează parcursul respectiv..) ‐ Roșu..) ‐ Verde.. astfel:    pentru  parcursurile  de  intrare  circulaţie. sau Y1 ..Centralizări în Stații ‐ proiect 16 În  funcție  de  tipul  parcursului  de  circulaţie. sau Y1 ..