Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012

Biologie Celulara 2012

-Subiecte Rezolvate-

Autori: Cristina Zabava Valentina Negoita Monica Grigore Andreea Vulpe Sabo Alexandru Sultan Tiberiu David Emanuel Anton

1

Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012

1. Conceptul actual despre organizarea mebranelor celulare
Membrana celulara este acea ultrastructura, formata in principal din lipide si protine, care separa, dar si uneste celula cu mediul. Cercetarile asupra membranei celulare au plecat de la 0 – din momentul in care era confirmata existenta celulelor insa nu se stia ca acestea sunt strajuite de o membrana celulara. A fost nevoie de W. F. B. Hofmeister, in secolul XIX sa afirme celula este captusita la exterior de un strat diferit ca si compozitie, fata de interiorul celulei. Experimentele lui Goerter si Grendel au dus cercetarea mai departe, intentia fiind desigur sa se determine mai mult despre compozitia membranei. Printr-un experiment simplu, cunoscandu-se propietatile lipidelor, s-a dovedit constituentul principal al unei membrane – lipidele si ca acestea sunt organizate in bistrat. Ulterior, din consideratii biofizice, s-a dovedit ca acestea contin si proteine (care reduc tensiunea superficiala). In 1957 – J. Robertson lanseaza modelul de „unit membrane”, care desi nu in totalitate corect, intuia oarecum structura. In 1972 S. J. Singer si G. L. Nicholson (prin studii de ME si inghetare-fracturare) au postulat modelul mozaicului fluid, care uneste propietatile fizico-chimice ale membranelor. Mozaic – deoarece membrana celulara da dovadade heterogenitate comopzitionala, dontinand glucide, lipide si proteine organizate specific. Fluid – deoarece toate componentele membranei sunt intr-o continua dinamica, oarecum ordonata, deoarece componentele nu trec dintr-un strat lipidic in altul, respectiv de pe o fata a membranei pe alta.

2. Compozitia chimica globala a membranei celulare
Compozitia membranelor difera de compozitia citosolica si extracelulara prin caractere fizicochimice. Astfele, cele doua componente sunt foarte hidratate, scufundate in apa fiind hidrofile pe cand membrana, mediul de separare dintre doua spatii hidrofile, va trebuii sa aiba caracteristici fiziochimice diferite, opuse chiar – hidrofobe, astfel putand fi explicata concentratia procentuala scazuta in apa a membranei – 20 – 30% si crescuta in materie de „reziduu uscat”. Reziduul uscat prezinta si el o heterogenitate fiind compus 40-50% lipide, 50-60% proteine, 10% glucide si 1% substante minerale. Componenta lipidica este de baza in membranele celulare – datorita strucutruii lipidice – un capat hidrofil, altul hidrofob. Membrana celulara nu constituie o bariera absoulta,ci una relatativa avand astfel doua functii: (1) De bariera (2) Metabolica

3. Lipidele membranare, definitie, clasificari
„Lipidele memnranare reprezinta o categorie larga de substate organice, relativ insolubile in apa, solubile in cei mai multi solventi organici, cu caracter amfifil, multe dintre ele fiind esteri ai unor alcooli polihidroxilici cu acizi grasi.” Desi exista o mare gama de lipide – in membrana celulara nu se gasec toate tipurile ci doar 3 categorii importante: (1) Fosfolipide – 70-75% 2

Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 a) Fosfogliceride – pornesc de la glicerol b) Fosfosfingozide – pornesc de la sfingozina (amino-alcool nesaturat cu doi carboni asimetrici) [Glicerol aminat la C2, cu lant lung mononesaturat la C1] Dupa ce se ataseaza la C3 al fosfogliceridelor putem face o clasficiare mai precisa: i. Fosfatidilcoline (PC) (cand fac parte din b) – echivalentul este sfingo mielina SM) ii. Fosfatidiletanolamine (PE) iii. Fosfatidilserine (PS) iv. Fosfatidilinozitoli (PI) v. Acid Fosfatidic (PA) N.B. – mai sunt de amintit: cardiolipinele si plasmalogenele (2) Colesterol – 20-25% (3) Glicolipide (din clasa sfingolipidelor) – 1-10%

4. Fosfolipide membranare. Distributie, mobilitate.
Tipurile de fosfolipide mebranare au fost clasificate mai sus. Legat de distributia lor: (1) Membrana externa: PC si SM (echivalentul lor = sfingozina legata fosforic de colina) (2) Membrana interna: PE, PS, PI – exclusiv in membrana interna - Colesterolul este distribuit egal intre cele 2 membrane. - Glicolipdele (contin sfingozina si colina dar nu au fosfor – in membrana externa) N.B. Aparitia PS in membrana externa este semn ca celula intra intr-un proces apoptotic. Varietatea fosfolipidelor mai poate fi nuantata prin tipurile de acizi grasi de la pe care ii contine legati la C1 si C2 (in ordine frecventei):  C1 – palmitic(16), stearic(18), miristic(14).  C2 – oleic, linoleic, linolenic, arahidonic. Prin mobiliatea lipidelor membranare, trebuie sa luam in considerare dinamica componentelor organice – ele nu sunt statice – sunt intr-o continua agitatie. Astfel miscarile sunt:  Intramoleculare – de rotatie(intregul corp) si flexie(e cozii)  Intermoleculare – difuzie laterala (in planul unei foite lipidice), flip-flop (trecerea dintr-o foita a bistratului in alta - foarte rara, aproape nula) Fluiditatea se moduleaza prin mai multi factori: - Fizici: presiune, temperatura - Chimici: intrinseci sau extrinseci o Din categoria celor intrinseci, componenta chimic propriu-zisa: acizii grasi saturati scad fluiditatea, cei nesaturati o cresc, coleterolul o scade, rigidizeaza membrana.

3

Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012

5. Rolul lipidelor membranare.
Referitor la rolul lipidelor membranare, acestea sunt doua majore: (1) Structurale – bistrat lipidic, membrana selectiva (2) Metabolice – ambianta biosociala – uneste celula cu mediul – poate prezenta variatii fiziologice si patologice devenind tinte terapeutice. Deasemenea prezinta roluri in semnalizarea celulara prin componenta glicolipide. Functia metabolica se poate modula prin fosfolipaze – enzime ce cliveaza lipidele existente cu un scop – unul „metabolic” – in comunicarea celulara (exemplu: cascada PLC cu IP3) Pot fi de mai multe feluri dupa locul unde cliveaza: 1. PLA1 – elibereaza acidul gras din pozitia 1 2. PLA2 - elibereaza acidul gras din pozitia 2 3. PLB – cumuleaza activitatea A1 si A2 4. PLC – elibereaza DAG 5. PLD – elimina restul legat fosforic – cu eliberare de PA

6. Proteinele membranare. Generalitati si clasficari.
Proteinele sunt si ele o componenta esentiala in organizarea membranelor, reprezentand cantitativ 50% din masa membranei celulare. Raportrul molecular lipide:proteine este de 50:1, deoarece proteinele sunt macromolecule cugreutate moleculara mult mai mare. A reiesit din subiectele tratate anterior, ca lipidele au doua roluri – structurale si metabolice, cel mai important insa fiind cel structural. Proteinele membranare, datorita conformatiilor complexe pe care pot sa le adopte, contribuie la rolul metabolic al celulei, prin care se intelege bineinteles si comunicarea intra- si intercelulara, activitatea enzimatica – etc. Astfel putem formula: (1) Cu cat rolul structural al unei membrane este mai important, cu atat va contine mai multe lipide. (2) Cu cat rolul metabolic al unei membrane este mai important, cu atat va contine mai multe proteine. O prima clasificare a proteinelor se poate face pe baza localizarii lor in membrane: (1) Extrinseci – periferice (25%) – de o parte sau de alta: endo- sau ectoproteine (2) Intrinseci – integrale (75%) – proteine ce se afla in bistratul lipdic, strabatandu-l total sau partial. Ectoproteinele se pot lega de un rest etanolaminic aparinand unei proteine din membrana externa – proces care se numeste glipiere – partea lipidica care se leaga de PI ramane in membrana interna – ancora glicofosfatidilinozitolica. Endoproteinele se pot atasa membranei interne – tranzitoriu si reversibil – prin reactii de acilare (se leaga la diversi acizi grasi). Si in acest caz, ancora este cufundata in bistrat. Aceasta ancorare poate fi necesara in exprimarea functiilor unor proteine – abia dupa legare adoptand conformatia necesara activitatii ei. Exemplu – proteinele G mici trebuie se se lege – se face tranzitia functionala dintre proteina citosolica si membranara.

4

Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 [Uneori o ancora nu este de ajuns, fiind necesare mai multe. Legarea proteinelor de domeniile extra- sau intracelulare se face cu ajutorul enzimelor specifice. Inhibitorii ai acestorenzime pot astfel juca roluri in dezvoltarea tumorilor – daca proteinele cu rol in crestere nu se mai pot atasa membranei atunci procesul proliferarii este stopat.] Majoritatea proteinelor integrale, strabat sun transmembranare, isi expun partile hidrofobe in interiorul bistratului lipidic, pe cand partile hidrofile se afla la extremitati. Proteinele integrale care se afla numai partial in membrane au fost considerate multa vreme inexistente, astazi recunoscandu-se doua dintre ele: (1) Citocromul B5 (2) Caveolina Structuri secundare si tertiare Proteine integrale, care strabat stratul lipidic in intregime au mai multe domenii, unul central – transmembranar si doua la extremitati – endo- si ectodomeniu. Referitor la organizarea structurilor secundare si tertiare – la extremitati acestea pot lua conformatiile de alfa-helix si beta-foaie pliata. In componenta transmembrana se credea ca singura confromatie posibila este cea de afla-helix, insa s-a dovedit si existenta a unor structuri de beta-foaie pliata care formeaza un fel de butoias cu doage prin al caror centru se poate traversa membrana – pori. O alta modalitate de clasificare – unipas / multipas dupa numarul de treceri prin membrana sau tip I – capatul amino in ectodomeniu, tip II, capatul amino in endodomeniu.

7. Exemple de proteine membranare: descriere si mobilitate
Pentru exemplificarea tipurilor de proteine s-au folosit membrane eritrocitare la studiu. Odata recolatate, au suferit o separare electroforetica in urma careia diferitele proteine au migrat in camp electric conform gradientului lor de marime. Dupa rezultatele electroforezei, proteinele s-au numit dupa forma in care apareau:benzi: banda 1, banda 2, banda 3 etc. 1. Glicoforina (A,B,C,D,E) – este o glicoproteina a membranei eritrocitare, avand un ectodomeniu mare de care se leaga 16 lanturi glucidice si un endodomeniu mic. Functiile nu sunt cunoscute exact desi se stiu urmatoarele: i. Glicoforina C - are functie structurala ii. Izoforma a glicoforinei A – poate restabili functia benzii 3 mutante. iii. Absenta glicoforinelor – cum este cazul in anemie endemica nu se manifesta. 2. Anion Exchanger 3 – AE1 – banda 3 – care este canal anionic de schimb pentru HCO3- si Cl- si prezint la endodomeniu atasata anhidraza carbonica. 3. Spectrina – este o endoproteina importanta ce joaca un rolfundamental in structurarea citoscheletului atasat membranei. 4. Actina – este si ea o endoproteine ce joaca rol in formarea citoscheletului. 5. Banda 4.1 – Este o proteine globulara de legatura intre citoschelet format din actina si spectrin pe de-o parte si foita interna a membranei prin legarea la glicoforina C 5

Mobilitatea proteinelor membranare si rolul ei Proteinele prezinta doua tipuri de miscari: (1) Difuzie rotationala – miscarea de rotatie in jurul propriei axe. de 1000 de ori mai lenta decat cea a lipidelor – din cauza gabaritului (2) Difuzie laterala – mult mai lenta decat a lipidelor Viteaza de rotatie si difuzie laterala depind de interactiunile proteinelor intre ele – putand sa se incetineasca sau sa se accelereze. din considerente functionale. proteine marcate imunofluorescent au fost observate miscandu-se  Limfocitele marcate cu proteine fluorescente – acestea s-au redistributi sub forma de pete – fenomen numit patching/capping  Experimente facute pentru determinarea migrarii moleculelor de rodopsina din celulele cu bastonase din retina – aceste experimente au permis determinarea vitezi si capacitatilor de difuzie. Determinarea miscarilor s-a facut coletaral altor cercetari:  La heterocarioni. 8. Ankirina – o alta endoproteina globulara ce contribuie asemeni benzii 4.1 la ancorare – se leaga la subunitatea beta a spectrinei si la banda 3. 6 . Miscarile proteinelor au rol functional – astfel ele pot migra in membrana spre locuri unde sunt utile – asta implica si distributie heterogena – spre exemplu in celulele polare – distributia proteica este diferita la polul apical fata de cel laterbazal.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 6.

1 si ankirina au deasemenea rol in ancorare. Polimerii de actina se leaga si ei in ochiurile retelei la spectrina.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 9. Glicoforina C.1 Ankirina Acestea se leaga ca in imagine – componenta principala fiind spectrina. pe care le-am amintit mai devreme:       Glicoforina C Anion Exchanger 3 – AE1 – banda 3 Spectrina Actina Banda 4. banda 4. Citoscheletul asociat membranei: descriere si functii Trecerea de la membrana lipidica la citosol – acesta din urma fiind foarte complex structurat se face printr-o structura proteica deasemenea complexa – citoscheletul atasat membranei. 7 . format din endo proteine aranjate sub forma de ochiuri si noduri. avand rol in ancorarea ei. monomeri de spectrina se rotesc cate doi in contrasens formand dimeri care fixati cap la cap polimerizeaza si formeaza o retea la care se leaga celalalte elemente.

Rolul proteinelor membranare Proteinele prezinta aceleasi roluri ca si lipidele: (1) Structural – proteinele exemplificate la citoschelet (2) Metabolic – in comunicare inter.si polizaharide atasate de lipide sau proteine. intra doar cateva. ultimii nefiind monozaharide. ele nefiind un element de sine stator. N-acetil-glucozamina. galactoza. Glicocalixul: definitie. Este compus din oligo. 8 . avand ca rezultat o schimbare – fie ea enzimatica sau la nivelul sintezei proteice. Categoriile de glucide care participa la formarea glicocalixului sunt numite glicoconjugate si sunt de trei feluri: o Glicolipide o Glicoproteine o Proteoglicani Grosimea glicocalixului variaza intre 20-50nm variind de la tesut la tesut (spre exemplu.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 10. din cauza aciditatii stratul este mai gros si exista si glicoproteine specifice – mucine). in stomac. deoarece celula nu prezinta anumite enzime. se face prin control enzimatic. Asadar. cel din urma nu este pe deplin cunoscut. Componentele Nu toate monozaharidele existente intra in constitutia membranelor. de la celula la celula si chiar la o singura celula – diferita la polul apical fata de cel bazolateral. care sunt: glucoza.si intracelulara. Asamblarea componentelor nu este intamplatoare. acizi sialici (o familie care deriva de la acidul neuraminic). Se pote formula o regula – grosimea glicocalixului este cu atat mai mare cu cat proteinele sunt mai putin implicate in interactiunea cu alte celule. au rol structural si metabolic. cum este cazul receptorilor si integrinelor – au rol in preluarea semnalelor din mediul extracelular – prelucrarea acestuia si angajarea mai departe a altor componente in contiunarea semnalizarii catre alti centrii – proces care se amplifica. manoza.  Caderinele – deasemenea proteiene cu rol structuralsimetabolic 11. caracterizare generala Glicocalixul reprezinta componenta glucidica astasata pe fata externa a membranei celulare. Pentru a intelege mai bine rolurile este necesar sa exemplificam:  Integrinele – sunt heterodimeri cu rol in aderenta celulelor la matricea extracelulara si in trasnmiterea de informatii legate de caracteristici fizico-chimice ale unor structuri macromoleculare din mediul extracelular. sestieinsa ca integrinele apar in procese ca diferentierea si moartea celulara. fucoza. N-acetil-galactozamina. iar asta exclude anumite posibilitati de asamblare. pot avea roluri de o Receptori o Transportori prin sau cu membrana o Enzime – Semnalizare Proteinele membranare. xiloza (prin care partea glucidica se leaga de o proteine) si acizi uronici.

Un caz asemantoril intalnim la eritrocite – care prezinta si ele un glicocalix gros. Conceptul de microdomenii de membrana Pentru a defini conceptul micrdomenii. Eritrocitele. Fertilizarea – capacitatia – modificari enzimatice – glicoproteice si lipidice ce cresc metabolisul si motilitatea spermatozoidului – cat sireactia acrozomiala etc. stratul glucidic este mult mare. Extravazarea leucocitelor – diapedeza – reprezinta trecerea unor celule sangvine din sange in tesuturi – se declanseaza printr-o cascada complexa la un stimul inflamator. serine. 10% proteine. (2) Glicoproteinele – contin o proteine de baza la ale caror asparagine. Aceste lanturi au si ele o structura speciala – sunt formate dintro structura dizahardica repetitiva – un zahar sau aminozahar si un acid uronic (cu exceptia keratan-sulfatilor care contin un zahar si un aminozahar. Aceste structuri contin mai multe monozaharide decat glicolipidele. Functiile componentei glucidice a membranelor Glucidele au mai multe roluri importante: (1) Rol protector – fiind o bariera intre spatiul extracelular si bistratul lipidic cu componentele sale. Datorita distributiei asimetrice si a dinamicii lipidelor – despre care am spus mai devreme ca se comporta ca un fluid (modelul mozaic fluid) se poate spune ca prezinta propietati mezomorfe. astfel (2) Glucoza nu se afla niciodata terminal (3) Acizii sialici se afla la capatulterminal (poate aparea chiar sub forma de polimer) 12. Grupul sangvin AB0 – se bazeaza tot pe recunostere de tip glucidic e.contin un singur lant oligozaharidic. Fenomene fiziologice care se bazeaza pe unele modificari glucidice la suprafatacelulelor. b. ramurile vor bi. exemple fiind a. (3) Proteoglicani – descoperiti tarziu. Jonctiuni celulare. c. in stomac. treonine se leaga lanturi glucidice – la prima prin legaturi N-glicozidice. nu au acid uronic) Exista anumite reglui in formarea lanturi: (1) Capetele lanturilor au incarcatura negativa. trebuie luata in considerare distributia asimetrica lipidelor in membrana – distributie realizata cu mare consum energetic prin procesul de biogeneza. la ultimele doua prin legaturi O-glicozidice. ca ale cristalelor lichide: 9 . d. Acizii sialici au rol indiferentiere si moarte celulara 13. La locurile de legare se ramifica astfel incat. sunt torsionate datorita gruparilor hidroxil pe care le prezinta. deobicei neramificat si ca numar sunt cam 13-15. (3) Procese de recunoastere celulara – comunicarea celulelor intre ele. Spre exemplu. (2) Asigura electronegativitatea partii externa a membranei celulare – lucru ce face opreste interactiunea dintre celule. Nu au o conformatie linara. lanturile lor glucidice sunt cele mai lungi si poarta denumirea de GAG (glicozaminoglicani).sau triantenare. compozitie speciala – 90% glucide. aceasta realizandu-se prin control celular – numai atunci cand este cazul si unde este cazul – ex.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 Se poate face o diferentiere intre diferitele tipuri de glucide continute: (1) Glicolipidele – 10% . Receptori celulari – majoritate glicoproteine f. dupa desializare sunt eliminate din organism.

ne-am putea gandi ca moleculele semnal ar trebuii sa fie exlcusiv hidrofobe pentru a putea difuza prin bistratul lipidic membranar. The mechanical properties and the symmetry properties of these phases are intermediate between those of a liquid and those of a crystal. Receptorii intracelulari leaga de regula hormoni steroizi. Receptorii intracelulari sunt componente complexe ale semnalizarii celulare cu localizare intracelulara. agrega(desi nu foarte stabil) spontan laolalta. colesterolul. tirodieni. Un al doilea criteriu de clasificare l-ar putea constitui localizarea receptorului in „repaus”. dupa considerente biochimice in microdomenii de membrana. A more proper name is ‘mesomorphic phases” Mai mult decat atat. care initiaza transcriptia genica. astfel. retinoizii si vitamina D care difuzeaza prin membrana celulara astfel realizandu-se un prim criteriu de clasificare. Receptori intracelulari (nucleari) – definitie. Majoritatea au fost identificati prin secventiere ADN insa liganzii specifici nu sunt in totatlitate cunoscuti. glicolipidele si anumite proteine din membrana prezinta capactitatea de a se uni. care la legarea moleculei semnal disociaza. Cum spuneam. Receptorii au un situs de legare la ADN – fiecare receptor se leaga la portiunea de ADN specifica unde se gaseste gena pe care o moduleaza. atasandu-se o alta proteina. PI) sunt mai slab reprezentate (5) Lipidele prezinta acizi grasi saturati – mai rigizi! 14. lucru explicat prin variatia unor componente: (1) Colesterol de 3-5 ori mai abundent (2) Sfingolipidele (SM si glicolipdele) sunt cu 30-35% mai abundente (3) Glicerofosfolipdele mai slab reprezentate (4) Lipidele foitei interne (PS. Exista si cazuri in care molecula semnal inceteaza transcriptia genica – efectul moleculei semnal. toti facand parte dintr-o superfamilie. 10 . ele prezinta o fluiditate mai scazuta. exista si receptori nucleari care leaga molecule lipidice de provenienta intracelulara si moduleaza activitatea intrinseca a celulei. fosfolipedele. numita coactivator. In cadurul membranelor se respecta modelul de plute lipidice – lipid rafts si reprezinta conglomerate ce au un scop structural (ex: caveolina) sau metabolic – tin anumite structuri legate pentru a forma complexe de actiune supramoleculare. but rather a cascade of transitions involving new phases. For this reason they have often been called liquid crystals. plutele lipidice se agrega pe considerente fizico-chimice si construiesc complexe – fie ele plane sau invaginari(caveole). criterii de clasificare. adica. ce ce este de asteptat. De regula. Receptorii nucleari sunt inruditi structural. receptorul pentru cortizol se afla in citosol si intra in nucleu dupa ce molecula semnal s-a legat.certain organic materials do not show a single transition from solid to liquid.. insa. Receptorii leaga molecule specifice – deoarece participa la semnalizarea intercelulara prin hormoni si alti mediatori.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 „. conglomerate de mai multe tipuri de lipide si proteine ce se afla la un moment dat unite.. ce leaga molecule semnal specifice si declanseaza raspunsuri specifice prin modularea de gene reglatoare. in forma inactiva receptorul este legat de o proteine numita corespresor. mediat prin receptori specifici putand fi al 3-lea criteriu de clasificare. pe cand reeptorii pentru hormon tiroidieni si retinozi se afla deja in nucleu.

AMPc activeaza protein-kinaza A astfel: protein kinaza disociaza in subunitatile R si C: subunitatile R se leaga de 2 AMPc. Cei care inhiba adenilat ciclaza sunt Adrenalina α2 si SS. enima citoplasmatica ce catalizeaza reactia de transformare AMPc in AMP. GMPc este mediatorul semnalelor luminoase cuplat cu Gt. iar proteinele reglatoare sunt pkA. Exemple: AMPc. AMPc este un nucleotid ciclic cu rol de mesager secund reglat de fosfodiesteraza si adenilatciclaza. Aceasta permite cataliza reactiei de transformare a ATP in AMPc. 15. se cupleaza cu proteinele Gs care stimuleaza adenilat ciclaza.” 16. Hormonii care activeaza adenilat ciclaza sunt Glucagonul. activata de Gs si inhibata de Gi si catalizeaza reactia de formare a mesagerului secund AMPc din ATP. Fosfodiestereaza. proteine Gs/Gi. DAG ramane ancorat de membrana lipidica si activeaza pkC. ACTH. Mesagerii secunzi sunt AMPc. iar subunitatile C vor cataliza transferul P de pe ATP pe o proteina celulara specifica. Exemple: pkA (adenilat ciclaza). integral membranara. PTH. Adrenalina prin β1 si β2. Ca2+ functioneaza ca mesager secund impreuna cu previousii* sau independent sau cu legandu-se de calmodulina-> calmodulina+4Ca. Cascada adenilat-ciclazei Sistemul adenilat ciclazei contine: receptori hormonali. Multe celule au acelasi tip de receptor intracelular dar efectul difera prin faptul ca sunt atasate la secvente ADN diferite. efectori intracelulari Mesagerii secunzi sunt compusi care poarta informatia transmisa de primul mesager avand capacitatea de a modifica activitatea unor proteine intracelulare care pot avea rol enzimatic.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 Raspunsul specific al celulei este determinat de natura celulei tinta dar si de natura moleculei semnal. Adenilat ciclaza este o protein-enzima. exemple. Mesagerii secunzi: definitie. IP3 determina deschiderea canelelor ionice ptr Ca2+ din reticulul endoplasmic in citosol. pkC(fosfolipaza C) 11 . R2C2 inactiva. IP3.Ca2+ AMPc este un nucleotid ciclic cu rol de mesager secund reglat de fosfodiesteraza si adenilatciclaza. GMPc. DAG. adenilat ciclaza si fosfodiesteraza. Protein-kinaza A prezinta doua subunitati reglatoare si doua subunitati catalitice. Efectorii intracelulari sunt activati de mesagerii secunzi ca raspuns la mesajul primit de la hormoni/neurotransmitatori. “Hormonul se leaga de receptor. intervin in contractie sau in asigurarea permeabilitatii membranare.

moleculele sau ionii traverseaza membrana celulara prin pori/spatii intermoleculare datorita energiei lor cinetice. de viteza miscarii cat si de numarul porilor prin care trec moleculele/ionii. Exista doua tipuri de difuziune: difuziune simpla si difuziune facilitata.ex: aldosteronul) Difuziunea facilitata necesita interactiunea moleculei cu o proteina transportatoare care le ajuta sa traverseze membrana(Glut4-pentru glucoza. fara a fi necesara legarea lor de o proteina carrier.azotul. Acesti receptori citokinici actioneaza prin enzime – tirozin kinaze citoplasmatice – JAK „Janus kinase” care fosforileaza si activeaza proteine reglatoare genice – STAT – „signal transducers and activators of trasncription”. Difuziunea se supune legilor termodinamicii.g.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 17. 12 . alcoolul. 19.CO2) fie prin canalele hidrofile ale proteinelor(canale de Na. rata depinzand de: permeabilitatea membranei. rata depinzand de: permeabilitatea membranei. suprafata. moleculele sau ionii traverseaza membrana celulara prin pori/spatii intermoleculare datorita energiei lor cinetice. Exista doua tipuri de difuziune: difuziune simpla si difuziune facilitata. Prin difuziune simpla. diferenta de presiune si potential si temperatura. diferenta de concentratie.K care functioneaza ca o poarta pentru anioni controlate voltaj-dependent sau prin ligand.K care functioneaza ca o poarta pentru anioni controlate voltaj-dependent sau prin ligand. Rata difuziunii este determinata de cantitatea de substanta existenta. Se poate face fie prin bistratul lipidic (subst liposolubile: O2. exemple Difuziunea sau transportul pasiv reprezinta trecerea prin membrana celulara a moleculelor mici. diferenta de concentratie. Rata difuziunii este determinata de cantitatea de substanta existenta. anumiti aminoacizi). fara a fi necesara legarea lor de o proteina carrier. 18. Calea de semnalizare JAK – STAT Este o cale de semnalizarea intalnita in semnalizarea prin mediatori locali – citokine dar si pentru hormoni – e. in sensul gradientului de concentratie/electrochimic fara consum de energie(ATP). Prin difuziune simpla. Rata difuziunii creste odata cu concentratia insa atinge un maximum.ex: aldosteronul) Difuziunea facilitata necesita interactiunea moleculei cu o proteina transportatoare care le ajuta sa traverseze membrana(Glut4-pentru glucoza. somatotropina si prolactina. in sensul gradientului de concentratie/electrochimic fara consum de energie(ATP).azotul. Difuziunea se supune legilor termodinamicii.CO2) fie prin canalele hidrofile ale proteinelor(canale de Na. anumiti aminoacizi). Se poate face fie prin bistratul lipidic (subst liposolubile: O2. Rata difuziunii creste odata cu concentratia insa atinge un maximum. exemple Difuziunea sau transportul pasiv reprezinta trecerea prin membrana celulara a moleculelor mici. de viteza miscarii cat si de numarul porilor prin care trec moleculele/ionii. diferenta de presiune si potential si temperatura. alcoolul. suprafata. Transportul pasiv: clasificare. Transportul pasiv: clasificare.

Patologia poate aparea si la nivelul glandelor salivare sau arborelui traheobronisc unde pot aparea deficiente secretorii. Deasemenea se pot lega proteine adaptoare – Ras-MAP-kinaze. Dupa aceasta fosforilare ea disociaza legandu-se de alta proteine STAT activata. Dupa legare. impreuna cu alte proteine reglatoare se leaga la un ADN responsive element stimuland transcriptia genica. Semnificatii si implicatii medicale Aquaporinele sunt canale de apa ce pot fi introduse in membrana celulara la nevoie. La nivel cerebral – localizarea AQP apare la jonciunile hematoneuronale. Transportul activ de solviti prin membrane genereaza gradiente osomtice care atrag dupa sine transportul apei – facilitat in acest caz de AQP. aquaporinele nu sunt permeabile nici pentru protoni. Aceste resturi activate pot deveni punti pentru legarea proteinlor STAT.S-a observat o inaintare mai inceata a tumorilor la soareci care nu prezentau AQP. Prezenta aquaporinelor in anumite tesuturi explica caracteristicile lor speciale realizabile in anumite circumstante.2.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 Proteinele STAT sunt localizate in citosol si sunte denumite proteine latente – deoarece migreaza in nucleu si isi exercita functia – reglarea transcriptiei genice – numai dupa ce au fost activate. O proteina STAT prezinta un domeniu SH2 care indeplineste doua functii. Dimerul STAT. Aceste domenii tirozinkinazice fosforileaza resturi tirozinice din structura receptorilor intracelulari.3 Tyk2). lipsa AQP in anumite tesuturi poate declansa patologia – lipsa lor la nivel renal poate cauza o absorbtie ineficienta de apa. iar pe de alta parte prezinta aminoacizi hidrofobi. Se pot declansa astfel edeme cerebrale. se leaga de puntea de tirozina amintita mai devreme. activand aceste resturi tirozinice. care urmareste in principiu desfosforilarea componentelor. 20. In migrarea celulara – AQP intervin in angiogeneza – explicabil si la nivel tumoral. Porul este mult prea ingust pentru un ion hidratat. Putem spune ca membrana este mai permeabila daca prezinta AQP. Astfel. iar deshidratrea lui ar necesita un consum energetic nerealizabil in acel loc. de la care pot pleca si implicatiile medicale. Aceste aquaporine sunt foarte abundente in celule unde transportul de apa este foarte intens – celulele epiteliale si rinchi. 2. Ele isi realizeaza functia prin structuralor deosebita – prezina un por care are grupari carbonil dispuse pe peretii circulari interiori pe de-o parte. 1. In primul rand. asociati functional cu proteinele JAK (1. Principala caracteristica prin care se evidentiaza aquaporinele este capacitatea lor de a actiona ca si canale de apa fara insa a permite traficul ionilor – caracteristica importanta in mentinerea gradientelor de concentratie ionica. aquaporinele mai prezinta doua asaparagine care se leaga la atomul de oxigen. intra in nucleu unde. Implicate in acest caz sunt in special astrocitele. activat. proteina STAT este fosforilata fiind practic activata. 13 . Transportul prin celule epiteliale – AQP sunt implicate in transportul de apa in anumite tesuturi. Inactivarea acestui sistem se face prin bucla de feedback negativ realizabila la mai multe etaje. crescandule activitatea domenilor tirozin kinazice. Receptorii citokinici sunt deobice dimeri sau trimeri. Aquaporine. Deoarece se leaga la oxigen si nu la hidrogen. Pentru moleculele de apa. Legarea moleculei semnal declanseaza o tranzatie conformationala care apropie proteinele JAK una de alta astfel incate aceastea sa se „transfosforileze” astfel activandu-se. 3.

calea mesagerilor secunzi: reglarea canalelor prin fosfo/defosfo 3. 21. Reglarea poate fi facuta prin mai multe moduri: 1. Inactive sunt legate de GDP si devin active cand sunt legate de GTP. Proteinele G sunt o familie de proteine cu rol in transmiterea semnalelor.Gt. Metabolismul lipidic – AQP exista in membrana adipocitelor influentand traficul transmembranar – contribuind astfel la hipertrofia acestora. mentinand celula polarizata -H/K ATPaza: scoate H in afara celulei (intalnita mai des la celulele din stomac) -Ca ATPaza: cu rol in contractia musculara. cascada fosfolipazei C. determinand schimbari metabolice in interiorul celulei. Subunitatea α este cea care ii confera rolul. Canalele ionice urmează calea proteinelor de export. Ulterior suferă o serie de prelucrări în drumul spre cisternele aparatului Golgi.Gi. 22. isi modifica conformatia cand ligandul s-a atasat de el 4. Modalitati generice de reglare a activitatii canalelor ionice membranare Canalele ionice sunt complexe proteice care permit intrarea/iesirea diferitilor ioni prin membrana celulara. Exemple de canale ionice: -Na/K ATPaza: pastreaza un gradient electrochimic constant. 14 . 5. Sunt evidentiate mai multe tipuri de proteine G: Gs. Inactivarea se face prin activitatea hidrolazica intrinseca a subunitatii alfa.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 4. Sunt proteine “switch”. Transportul activ este impartit in doua tipuri in functie de sursa de energie utilizata ptr transport: transportul activ primar si transportul activ secundar. 2. reasociandu-se cu subunitatile beta si gamma.Gq.Proteinele G heterotrimice. La nivelul pielii – aquagliceroporinele regleaza nivelul hidratarii prin transportul moleculelor de glicerol. fara ele fiind imposibil acest lucru. de unde sunt secretate în vezicule de exocitoză. Au activitate GTP-azica. Transport activ – clasificare si exemple Transportul activ reprezinta trecerea substantelor/ionilor prin membrana impotriva unui gradient de concentratie/electrochimic cu consumul ATP. deschiderea data de modificarile mecanice induse de citoschelet 23. fiind sintetizate de ribozomii ataşaţi reticulului endoplasmic rugos (RER). Cateva exemple unde sunt intalnite proteinele G: cascada adenilat ciclazei. β si γ. Proteinele G heterotrimerice sunt alcatuite din 3 subunitati α. Odata activata. subunitatea α se detaseaza de celelalte unitati si activeaza o enzima (mesageri secunzi) sau un canal ionic. exista unele canale voltaj-dependente care se deschid numai cand diferenta de potential specifica tipului de celula e atinsa 5.

iar H spre lumen. In cel sescundar. Diferenta de concentratie a Na asigura energia necesara intrarii glucozei in celula. este utilizata energia unui gradient ionic de concentratie. Liganzii pentru acesti receptori sunt solubili (hormoni peptidici) in care includem: NGF. Este nevoie in ambele cazuri de prezenta unor proteine carrier. generat anterior prin transport activ pimar. zaharide. Astfel resturile fosfotirozinice servesc ca “docking sites” ptr diferite proteine care vor transmite semnalul mai departe (PLC. Are loc o modificare conformationala ce favorizeaza legarea ATP (ptr insulina) si legarea de proteine substrat (ptr EGF/NGF). RTK monomerici se vor dimeriza devenind activi a. 24. Mecanismul semnalizarii celulare via receptorii cu activitate tirozinkinazica RTK reprezinta acea clasa de receptori care au prezinta activitate protein tirozin-kinazica intrinseca in domeniile citosolice. peptide chiar si proteine. V-class hidrolizeaza ATP-ul in timp ce F-class sintetizeaza ATP(de aceea el se gaseste in membrana interna mitocondriala) ABC class cu patru domenii centrale: 2 transmembranare si 2 citosolice unde leaga ATP transporta atat ioni cat si aminoacizi. energia provine direct din descompunerea ATP sau a altor fosfati macroergici. Semnalizarea RTK are o gama variata de functii incluzand reglare proliferarii celulare si diferentierii. Pompe ATP-aze: definitie. Legarea hormonilor de receptor ii stimuleaza activitatea tirozin kinazica care stimuleaza cascada Ras-MAP kinaza. EGF si insulina. Ca ATPaza care scoate Ca din citosol (prezenta in reticulul sarcoplasmic. mentinand pe interior un potential electric negativ. Ajuns in contact cu ligandul. Transportul activ secundar: simport si antiport. pormovarea supravietuirii celulare si modularea metabolismului celular. Cand locusurile sunt legate proteina isi exercita rolul ATPazic. In cazul antiportului: Na-H (la nivelul tubului contort proximal al nefronului). Na/K ATPaza care expulzeaza 3Na in afara si 2K in interior. Simport: glucoza+Na. Acestea sunt impartite in 4 clase: P-class: alcatuite din 2 subunitati α care se fosforileaza si 2 β care regleaza functia de transport. Transport activ primar: pompa Na-K prezenta in toate celulele cu rolul de a polariza celula. 15 .i.IP3-kinaza). Proteina caraus are doua situsuri de legare la partea externa: unul ptr glucoza si celalalt ptr Na. RTK pot fi monomerici sau dimerici (cum al fi cel pentru insulina). exemple Pompele ATPazice sunt pompele care folosesc energia obtinuta din hidroliza ATP in ADP pentru a transporta ioni sau diferite molecule impotriva gradientelor lor de concentratie/electrochimice. FGF. proteina caraus prezinta la extremitatea endocelulara 3 situsuri de legare Na si la extremitatea exterioara se afla 2 situsuri pentru K. 25. clasificare. Au un domeniu transmembranar si unul citoplasmatic. crescandu-i activitatea kinazica. K/H ATPaza care transporta H in afara si K in interior ( prezenta in cel de la nivelul stomacului) F-class + V-class: sunt similare intre ele si mult mai complicate decat pompele P-class si pompeaza doar protoni si nu implica fosforilari ale proteinelor. kinaza din subunitatea unuia va fosforila tirozina din subunitatea cealalta. Na se deplaseaza dinspre lumen spre nefrocit.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 In cazul celui primar.

Materialul internalizat este inconjurat cu o mica portiune a membranei plasmatice care se va invagina in celula formand o vezicula ce contine materialul ingerat Fagocitoza – încorporare de particule străine (bacterii). pentru a fi recunoscuți de către fagocite. indepartandu-se astfel complexul receptorligand. Dupa fuzionarea membranelor se formeaza o vezicula mare intracelulara-fagozom. Etapele fagocitozei Prin fagocitoza celulele specializate.in lichidul tisular de catre pinozomi ce vor fuziona şi ei cu lizozomii primari Endocitoza fata de difuziunea simpla facilitatat.Adaptinele se leaga la clatrina de pe fata citosolica. Adesee acești agenți trebuie sa fie marcați de către anticorpi. celulele gliale. macrofagele. Etape: 1.transport activ.macrofagele-preiau si digera particule mari cum ar fii:bacteriile. monocitele. Legarea unei particule de receptor declanseaza emiterea pseudopodelor care inconjoara particula.acestia se leaga de recep de pe suprafata bazolaterala si prin transcitoza(fara interactiune cu lizozomi) ajung pe suprafata apicala unde receptorii se disociaza de anticorpi eliberandu-I in secretiile extracelulare. Alte tipuri de celule. astfel particule mari preluate in vacuole de fagozomi sunt digerate in urma fuzionarii cu lizozomii.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 26.in care continutul va fii sortat pt transport la lizozomi sau reciclati la membrana celulara. Ca exemplu vom lua colesterolul care este transportat prin sange sub forma de particule lipoproteice.formand depresiuni care se invagineaza.cele mai cunoscute fiind cele cu densitate joasa LDL.pasiv care sunt mecanisme de transport prin membrana este un mecanism de transport cu membrana.Care sunt destinatiile posibile ale materialului extracelular internalizat prin endocitoza mediata de receptori? Celulele eucariote sunt capabile sa preia din mediul inconjurator macromolecule si particule printr-un process numit endocitoza. 27.detritusurile. De ex: anumite tipuri de cel epiteliale transporta anticorpi din sange-lapte.leucocite și limfocite. In cazul cel epiteliale are loc procesul de transcitoza.stopandu-se rasp celulei la stimulare proces numit down regulation. care operează prin fagocitoză sunt granulocitele neutrofile.celule imbatranite. Chemotactismul – fenomenul de atragere/respingere a celulei fagocitare 16 . celulele dendritice din organele limfatice. Endo mediata de receptori are urmat mecanism: macromolec care vor fii internalizate se leaga de receptori specifici care sunt concentrati in zone specializate ale membranei: depresiuni tapetate cu clatrina. Fagozomul fuzioneaza cu lizozomul in interiorul caruia materialul ingerat este digerat de hidrolazele acide lizozomale Prin fagozitoza sunt distruși agenții patogeni de către macrofagii sistemului imunitar. Aceste vezicule fuzioneaza cu endozomii timpurii. Clatrina se va ansambla formand o structura in forma de cos care deformeaza membrana.molecule fara fluid interstitial de catre fagozomi ce vor fuziona cu lizozomii primari formănd lizozomi secundari Pinocitoza – înglobarea unor macromolecule aflate în soluţie.Aceasta se invagineaza si formeaza vezicula cu invelis de clatrina ce va contine liganzii( macromolec ingerate). de ex cei pt factori de crestere sunt internalizati impreuna cu factorii de crestere si degradati in lizozim. Nu toti receptorii sunt reciclati.

invaginarea particulei străine și formarea fagozomului.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 2. Adeziunea . care se leaga la un complex proteic format din alfa. beta. claudine si JAMs (junction adhesion molecules). Zonula Adherens -se afla sub jonctiunea stransa.membrana celulei fagocitare aderă la membrana particulei. Jonctiuni de atasare cu filamente de actina Fac parte din categoria jonctiunilor focale( leaga celula de matrice) care indeplinesc rolul de adeziune. Digestia . gamma catenine -beta cateninele si gamma cateninele se leaga de domeniul citoplasmatic al cadherinei si la alfa catenina -alfa-catenina se leaga la vinculina 17 . Acestea vor forma niste legaturi extrem de stranse cu randurile similare de aceeasi proteina din celula adiacenta. Ingestia . Au dispozitie in panglica. si este o cale de comunicare intre 2 celule situate la 15-20nm distanta -legaturile extracelulare sunt realizate de glicoproteina cadherina. Cele doua tipuri de jonctiuni de atasare cu filamente de actina sunt zonula adherens si focala. etapă datorată lectinelor de pe suprafața microorganismului. Ca2+ este necesar formarii jonctiunilor. 3. Functii: a) Dispozitive de adeziune intracelulara flexibile si sigure b) Bariere chimice+ fizice intercelulare c) Confera polaritate celulelor implicate d) Aparitie timpurie initial sub forma de macule ca apoi sa fie transformate in zonule pe masura diferentierii celulare sau sa dispara 29. 28.sunt impermeabile pentru markerii intracelulari separand net compartimentele tisulare cu diferite compozitii chimice Formeaza bariere care impiedica trecerea moleculelor si ionilor printre celulele epiteliale si separa domeniul apical de cel bazolateral blocand difuzia libera a lipidelor+proteinelor intre cele 2 domenii Sunt formate dintr-o retea de lanturi proteice paralele care acopera intreaga circumferinta a celulei. Jonctiuniile stranse Sunt dispozitive structurale de legare(adeziune) intre celule sau intre celula-matrice extracelulara care au menirea de a stabiliza tesutul sau a media comunicarea intracelulara. Tripsina rupe jonctiunile-> rolul structural al proteinelor. 4.realizată de enzime intracelulare. ce urmează a fi ingerată.fiecare lant este format din siruri de proteine multipas: ocludine.

glicoproteina de atasare fiind caderina Ca2+ dependenta alcatuita din desmocolina si desmocleina.diferiti de primii atat biochimic cat si functional)-conecteaza suprafata bazala a cel epiteliale la lamina bazala(structura speciala a matricei extracel dispusa la interfata dintre epitelii-tesut conjunctiv) 31. keratine-tari( intalnite in structura unghiilor.parului) sau moi-epitelii care captusesc cavitatile interne ale organismului 2. Desmozomii leaga celulele situate la 30nm distanta.flexibile cu propietati de geluri semisolubile 18 .prin intermediul acestor jonctiuni.celule musculare netede sau leucocite 3. vinculina si tensina -actina din citoschelet se asociaza cu tensina -tensina se asociaza cu talina -talina se asociaza cu alfa-actinina -alfa-actinina si talina se leaga la endodomeniul integrinei -ectodomeniul integrinei se asociaza fibronectinei din matrice 30. Acestea formeaza placa desmozomala(aspect de semidisc) caracteristica desmozomului.Jonctiuni de ancorare pe filamente intermediare Reprezinta puncte de contact intercelular sub frma de butoni care leaga strans celule din diferite tesuturi.in special epitelii Desmozomii reprezinta situsuri de ancorare pe filamente intermediare.functionarea tesuturilor epiteiale si in integrarea mecanica a diferitelor structuri ale citosolului Hemidesmozomii ( jumatati de desmozomi. lamine nucleare-componente ale invelisului nuclear Au rol in intretinerea. desmina-celule musculare 4.intalnita in fibroblaste. formand o retea continua in intreg tesutul Filamentele pot fi: 1.coarnelor. Filamentele intermediare ale celulelor adiacente se interconecteaza indirect.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 -vinculina se leaga de actina din citoscheletul asociat membranei Jonctiunea focala -reprezinta o cale de comunicare celula-matrice -elementul de legatura din matrice este fibronectina -celula se ataseaza la fibronectina prin glicoproteina integrina-de endodomeniul integrinei se ataseaza fibrele de stress (actina cross-linkata de alfa-actinina) -atasarea fibrelor de stres la integrina se face prin talina.subtiri. Domeniile citosolice ale caderinei interactioneaza cu plakoglobine si plakofiline. vimetina. filamente de actina Actina e proteina cea mai abundenta a citoscheletului care prin polimerizare formeaza filamente de actina. neurofilamente 5.

Monomerii leaga deasemenea AtP care este hidrolizat la ADP urmarind ansamblarea filamentelor. astfel exista 4 stari alea actinei:actina G-ATP. Polimerizarea nu necesita neaparat ATP insa cele care leaga ATP polimerizeaza mult mai repede. F-ATP si actina F-ADP. Deoarece actina legata de ATP disociaza mai lent decat cea legata de ADP duce la o diferenta de concentractie. Mg si un marker fluorescent legat covalent la actina.. subtiri si flexibile. Nucleatie.concentratia monomerilor de actina G scade pana se atinge un ecilibru cu filamentul.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 Sunt prezente in general sub membrana plasmatica formand retea cu rol de suport mecanic ce determina forma celulei si miscarile suprafetei celulare . toti monomerii sunt orientati in aceeasi directie=> polaritate distincta si 2 capete plus(+) si minus(-) diferite unul fata de celalalt.cu alti 2 monomeri de actina => polimerizare monomerii formeaza flamentele de actina (actina-F) Fiecare molecula de actina contine un cation de Mg complexat cu ATP sau ADP. In celulele musculare reprezinta 20% pe cand in restul celulelor 5-10% di totalul prot celulare Moleculele individuale de actina sunt prot globulare cu 375 de aminoac.formarea jonctiunilor. actina G-ADP.fenomenul Treadmilling iustrand dinamica filamentelor Roluri: participa la formarea cilului prin formarea citoscheletului . Diferenta dintre acestea fiind de 23-25 reziduri de aa 19 .formarea diferentierilor celulare:permanente sau temporare Exista 4 tipuri d actina :alfa 1 si alfa 4 specifice fibrei musculare.apoi actina G va polimeriza spontan daca nivelu ionic creste Polimerizarea in vitro necesita K. Beta si gama specifice celulelor nemusculare. Fiecare monomer de actina este rotit cu 166grade in cadrul filamentului. 2. Faza de crestere-monomerii prin aditie reversibila la ambele capete(+-) cresc. Intr-o celula predomina G-ATP si F-ADP.formarea unor agregate mici formate din 3 monomeri de actinaG. In sol cu nivel ionic scazut actina F se depolimerizeaza in monomeri.sa se divida si sa migreze.diviziune celulara. Dupa ce filamentele cresc. Polaritatea este importanta la ansamblare si stabilirea directiei unice a miscarii relative a miozinei in raport cu actina Ansamblarea se face in solutii de concentratii ionice diferite. Fiecare monomer de actina-G(actina globulara)are situsuri de legare care mediaza interactiile capcoada. Capetele filamentelor cresc cu rate diferite astfel: monomerii de actina sunt fixati mai rapid la capatul(+) decat la (-). polimerizarea are loc in 3 etape: 1.. 3. diametrul de 7nm. Este o structura polara cu subunitati dispuse in alfa-helix.adaptare a formei celulare la momentul functional.acesta fiind motivul pt care actina F se constituie ca dublu helix. Aceasta stare de echilibru e mentinuta datorita monomerilor de actina G care sunt inlocuiti cu subunitati de la extremitatea filamentului fara a se modifica masa. permitand celulei sa ingere diferite particule. Prin clivarea intamplatoare si spontana a filamentelor care cresc se pt genera centrii de nucleatie care amplifica elongarea.

34 filamente intermediare Sunt denumite astfel avand diametrul intre diametrele celorlalte 2 componente principale ale citoscheletului: filamentele de actina(~7nm)si microtubuli(~25nm). Profilina –se leaga la monomeri blocand incorporarea in filamente. Comportamentul in contractie: se hidrolizeaza ATP si capul miozinei isi schimba conformatia. La inceput capul miozinei adera de actina. Fiecare tip de celula epiteliala sintetizeaza un tip de keratina din categoria I (acida) si un tip de proteina din categoria II(bazica) ambele copolimerizand 20 . Se leaga ATP si miozina isi pierde afinitatea ptr actina si se deplaseaza de-a lungul filamentului. Coada e reprezentata de cozurile lanturilor grele rasucite sub forma de alfa helix. transformand energia chimica in energie mecanica. capul miozinei ramane slap legat de actina.bazate pe similaritati intre secventele de aminoacizi: Tipul I si II sunt keratine. Gelsolina-promoveaza deplasarea filamentelor de actina. In cel. cu rol de motor molecular. Filamentul gros= cateva sute de molecule de miozina dispuse paralel si asociate prin cozile lor. Alcatuita din 2 lanturi grele si 4 lanturi usoare(2 esentiale si 2 reglatoare) Fiecare lant greu care o portiune globulara si una alfa helicoidala Cele 2 capete globulare(capul miozinei) au fiecare atasate cate 2 lanturi usoare(gatul miozinei). nemusculare formeaza fibrele de stress si centurile de aderenta. Timozina-(5kd)cea mai abundenta. Rotirea capului impinge filamentele si ajunge inapoi in conformatia originala rigor. 33. 4. iar cand Pi este eliberat capul se roteste cu 45 de grade. Se mai poate asocia cu unele fosflipide(PIP2) stimuland polimerizarea actinei ca raspuns la semnalele intercelulare 3. Organizarea si asocierea lor cu membrana plasmatica sugereaza ca principala lor functiune este de sustinere mecanica a celulelor si tesuturiloe nefiind implicate in miscare Sunt alcatuite dintr-o multitudine de proteine calsificate in 6 grupuri. Se hidrolizeaza ATP. Este activata de Ca++ si d aceea poate fii stimulata de semnalele extracel ce pot creste concentratia de Ca intracelular. Filamente de miozina Miozina este o proteina cu greutate moleculara de 500kd.insa permite schimbul ADP cu ATP => monomerii de G-ATP ansamblati rapid in filament. Proteine asociate actinei Atat ansamblarea cat si dezansamblarea sunt influentate de prot ce actioneaza fie prin separarea monomerilor prevenind incorporarea lor in filamente sau se pot lega la capetele filamentului prevenind aditia monomerilor 1. Fragmenteaza filamentele ramanand legata de capetele (+) fiind o prot ce blocheaza cresterea filamnetelor.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 32.se leaga la actina G-ADP si impiedica ansamblarea in filamente 2. Proteinele de la capete: cap Z prezenta la extremitatea (+) si tropomodulina(-) care se leaga la capetele filamentelor de actina prevenind pierderea/aditia de monomeri.

fibroblaste.iar extremitatea (-) ancorata intr-o retea termianala formata din spectrina ce acopera un strat de filamente intermediare.lcatuita din microtubuli si proteinele lor asociate.stereocili.componente ale anvelopei nucleare Tip VI nestina-celulele stem din SNC Toate proteinele filamentelor intermediare au o portiune centrala alfa helicoidala. nepolar cu capetele identice formand un tetramer 3. Stereocilii sunt forme specializate de microvili din celulele auditive ale urechii interne care detecteaza vibratiile sonore.desmina (fibre musculare striate prinzandu-se de membrana Z). Miscarile sunt datorate interactiunii dintre actina-miozina din reteaua terminala Se gasesc in enterocite.similar ca structura centriolului avand triplete de microtubuli.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 formand un filament. Corpusculul are rol in formarea si cresterea microtubulului.NF-H prezente in neuronii motori ai SNC.NF-M 3.abundente la cel epiteliale implicate in absortie . Unele din prima categorie se numesc jeratine si produc unghii si fire de par Tipul III include vimentina (celule musculare netede. Ansamblarea se face in 4 stadii: 1. se asociaza anti paralel. Miscarea rezulta din alunecarea dubletelor externe unul pe celalalt. Cilii se gasesc in special in mucoasa uterina si epiteliul olfactiv. 35 microvili. Microtubulii au un aranjament caracteristic 9+2(un dubletcentral inconjurat de 9 dublete periferice)in cadrul dubletelor periferice exista un microtubul complet format din 13 protofilamente si un microtubul incomplet format din 10-11 protofilamente. 8 protofilamente alcatuiesc un filament intermediar.digitiforme. Extremitatea (+) este legata de o proteina de acoperire. ansamblarea sub forma de protofilamente 4.laminele nucleare –intalnite in majoritatea cel eucariote. NF-L. 21 .cili Cilii si flagelii sunt prelungiri ale membranei plasmatice constitute din microtubuli care determina miscarea anumitor tipuri de celule eucariote.pe suprafata apicala formeaza marginea in perie formata din ~1000 microvili ce maresc de 10-20 ori suprafata de absortie Contin 20-30 filamente de actina paralele legate transversal si foarte strans prin fimbrina sau vilina.leucocite). Microvilii –extensii permanente. proteine fibrilare gliale acide ( celule gliale.aditional fiecare microtubul A mai contine atasate 2 brate de dineina a carui motor va determina bataia cililor si flagelilor Capatul microtubulilor este ancorat in corpusculul bazal.flageli. se asociaza in dimeri 2.flancata de capetele amino si carboxi-terminale. Microtubulii periferici sunt legati de perecea centrala prin legaturi radiare alcatuite din nexina. 2. Structura fundamentala de baza a cillor si flagelilor este axonema .nefrocite si in toate celulele cu rol in absortie. 4 alfa-internexina in neuroni in stadii de dezvoltare embrionara) Tip V. Actina e legata prin punti laterale formate din calmodulina asociata cu miozina I. iar periferia se exprima in neuronii SNP ) Tip IV –proteine din neurofilamente( 1.

Protofilamentele. Aceasta va forma complexe inelare folositoare ca situsuri de nucleatie pt anasamblarea viitorilor microtubuli.sunt structuri polare cu 2 capete distincte.la fel ca la actina..Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 36.transport intra de organite.in determinismul unor miscari:locomotia celulara.in marea majoritatea a cazurilor centrul de organizare e centrozomul localizat in apropierea nucleului -Centrozomul(centrul celular) poate fii alcatuit din 2 centrioli orientati perpendicular unul pe celalalt si inconjurati de un material amorf pericentriolar. De asemenea genereaza si miscarea cililor sau al flagelilor prin faptul ca la baza acestora se gaseste intotdeauna prezent un centriol numit corpuscul bazal 38. -Proteina asociata centrozomilor_gamma tubulina.deci nu centriolul ci materialul pericentriolar initiaza ansamblarea microtubulilor.centriolii si materialul perinuclear se duplica inca din interfaza ramanand insa 22 . Microtubulii Reprezinta a 3a componenta principala a citoscheletului fiind repreentat de formatiuni cilindrice cu diametru de 25 nm numite microtubuli Precum filamentele de actina sunt structuri dinamice ce se ansambleaza/dezansambleaza continuu la nivelul celulei fiind dependenta de concentratia de Ca ++ si de a moleculelor de AMPc din citosol Rol in mentinerea formei celulare . separare cromozomi in mitoza Alcatuiti dintr-un singur tip de proteina-tubulina. -In timpul mitozei microtubulii se extind din centrul celular duplicat pentru a forma fusul de diviziune ce este responsabil de separarea si distributia cromozomilor in celulele fiice astfel se formeaza doi centrii de organizare a microtubulilor la polii opusi ai fusului mitotic. Centrii de organizare ai microtubulilor: -Se extind in celula din centrii de organizare ai microtubulilor in care sunt ancorati cu capetele. Centriolii si centrul celular Centriolii sunt organite cilindrice stabile in citoplasma celulelor Au un diametru de 0. Aceasta polaritate e importanta in stabilirea sensului de-a lungul microtubulului Atat alfa cat si beta tubulina leaga GTP care functioneaza analog ATP-ului legat de actina .alcatuiti in general din 13 protofilamente ansamblate in jurul unui spatiu central. particular GTP legat de beta este hidrolizat si urmat de polimerizare Au comportament de Treadmillling(ansamblare/dezansamblare in care moleculele de GTP sunt pierdute de la capetele (-) si sunt inlocuite prin aditie de molecule de tubilina legate de GTP la capatul (+) 37.similar corpuscului bazal al cilului sau flagelului(sunt precursorii corpuscului bazal)intrand in componenta centrului celular Centrozomul(centrul celular) poate fii alcatuit din 2 centrioli orientati perpendicular unul pe celalalt si inconjurati de un material amorf pericentriolar Microtubulii care provin din centrozom nu se vor termina in centriol ci in materialul pericentriolar care initiaza ansamblarea microtubulilor sau poate capta extremitatile microtubuilorpolimerizati independent in citosol Centrul celular este responsabil de initierea si declansarea diviziunii celulare formand fusul de diviziune prin microtubuli.15 nm si o lungime de pana la 0. Dimerii de tubulina polimerizeaza pt a forma microtubuli.5 nm Sunt alcatuiti din 9 triplete de microtubuli.

ARNr e transcris in nucleol care contin toate genele subunitatii 45S.extremitatile lor libere sunt stabile deoarece se suprapun in centrul celulei 3.situati in nodurile retelei microtrabeculare din hialoplasma. Structura.fie atasati citomembranelor.organizare.sunt sediul biosintezei proteinelor specifice. Ribozomi. Kinetocorici-atasati la kinetocorii din centrul centrozomului condensati in celulele mitotice(aceasta atasare stabilizeaza microtubulii) 2. Pe masuara ce mitoza se desfasoara cromozomii metafazici se aliniaza in placa metafazica. 40. 28S si 5.apoi cromozomii se separa iar cele 2 cromatide ale fiecarui cromozom sunt trase spre polii opusi ai fusului.8S.atat la pk cat si la ek. Exceptie face subunitatea 5S care se sintetizeaza in afara nucleolului. Microtubulii polari-provin dn cei 2 centrozomi.sunt subcelulare rotunde sau ovale cu dimensiuni cuprinse intre 100-300 A In citoplasma celulelor eucariote sunt liberi(in nodurile retelei microtrabeculare din hialoplasma)fie atasati citomembranelor(RE. In stadiul final al mitozei invelisul nuclear se reface. Cea mica contine 18S.biogeneza Ribozomii (granulele lu Palade) sunt organite celulare minuscule prezente in nr foarte mare(in afara hematiti adulte unde nu exista). Ribozomii sunt sediul sintezei proteinelor specifice.la celulele ek ribozomii au dimensiuni mai mari decat la pk si nu prezinta membrane la periferie. Mai multi ribozomi insirati pe un ARN alcatatuiesc poliribozomi(ergozom).nu prezinta membrana la periferie. In stare de repaus ribozomii sunt constituiti din 2 subunitati:60S respective 40S la ek si 50S resprectiv 30S la pk. Biogeneza: Proteinele ribozomale sunt sintetizate in citoplasma in apropierea nucelolui.membrana externa a nucleului si la suprafata microsomilor) Sunt generati de nucleoli. Agregatele ribozomale sunt forma activa a ribozomilor. -Intrarea in mitoza creste viteza de deplasare a microtubulilor crescand si nr celor eiberati.Functiile ribozomului Ribozomiii sau granulele lui Palade sunt prezenti in toate celulele .cu exceptia hematiilor adulte.cromoomii se decondenseaza si are loc citokineza.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 impreuna pana la inceputul mitozei cand cei 2 centrioli separati se misca catre extremnitati opuse ale nucleului formand cei 2 poli ai fusuui de diviziune.In citoplasama ek ribozomii sun liberi . 23 . 39. Astrali. ioni bivalenti si apa. Acestea traverseaza membrana prin transport activ prin porii nucleari. -Microtubulii care iradiaza din centrozomi sunt d 3 tipuri: 1. Subunitatea mare e alcatuita din ARN 5S. Mai multi ribozomi insirati de-a lungul lantului de arn-m alc o unitate functional activaPOLIRIBOZOM sau ERGOZOM. In stare de repaus sunt constituiti din 2 subunitati:mare si mica Subunitatea mare-50 S si mica 30S sunt specifice celulelor procariote iar 40S respectiv 60S celor eucariote. Ribozomii sunt alcatuiti 65% ARNr si 35% ribonucleoproteine.se intind spre periferia celulei si au extremitatea(+)libera. cele doua subunitati fiind legate de un fragment fin de ARNm.

Proteinele ribozomale reprezinta circa 45% in ribozomi. Rosu in Sudan IV) ME – aspect electronoclar MET – aspect electronodens (nu atat de inchis precum melaninele) Incluziunile pigmentare pot aparea in 3 circumstante: (1) Tranzitoriu – in celule hepatica postprandial. Al 2lea complex (11S) desface ubiquitina de antigenele intracelulare. ea actioneaza dupa o schema care se deruleaza in 3 etape: 1. Arn-ul ribosomal este localizat in ribozom. ac glutamic si ac aspartic. Ubiquitina leaga proteinele de proteozomi. ME MO – prezinta un aspect clar pe preparatele standard (Alb in HE. Ubiquitina activate este apoi transferata la rezidurile de cisteina de pe enzima E2 2.cantitativ el reprezentand ~80% din totalul arn-ului cellular. 41. proportionale ca numar cu cantitatea de lipide ingerate. Legarea ubiquitinei la substratul proteic se face la capatul amino al rezidurilor de lizina(localizate dintr-un loc neordonat al substratului proteic si accesibil lui E3)-poliubiquitinizare 3.hepatice si nervoase). sub forma de piacturi lipidice izolate. Ei sunt numerosi in cel aflate in fazele de crestere si in cel cu sinteza crescuta de proteine(cel pancreatice.au character basic asemanator histonelor si sunt bogate in lizina arginina. Subunitatile alfa formeaza partea externa a inelelor iar cele beta partea interna. Incluziuni lipidice – aspect MO. Rol: degradeaza proteinele denaturante in peptide mici -format din 2 compartimente majore: miez si 2 complexe reglatoare Miezul(20S) este format din cate 2 subunitati alfa si beta aranjate in 4 inele. 1. In etapa a2a se produce recunoasterea substratului si implica una din enzimele E3(ubiquitin ligaza). Ribozomii au capacitatea de a se uni .acestea au mai multe tipuri de activitati: -act asemanatoare caspazelor-cliveaza aa acizi -act asemanatoare tripsinei-cliveaza aa bazici -act asemanatoare chemotripsinei-cliveaza rezidurile hidrofobe Unul dintre complexele reglatoare (Reglatorul 19 S) are componente ce fac parte din familia ATP-azelor si componente implicate in recunoasterea complexului ubiquitin-proteina si desfacerea din complex a ubiquitinei. Agregatele ribozomale constituie forme active a ribozomilor.E3 reprezinta o familie ce catalizeaza transferul ubiquitinei la substratul proteic fie direct fie prin intermediar. Degradarea proteinelor mediate de ubiquitina -localizati atat in citoplasma cat si in nucleoplasma. Cu acetat de uranul rbz liberi apar mai putin densi la fluxul de elctroni.in timp ce rbz atasati de membrane datorita C% crescute de arn redau imagini dense.alcatuind structuri polimere determinate de C% mediunlui in ioni de Mg2+. Activitatea proteolitica se gaseste pe subunitatile beta. Structura proteazomilor. Activarea ubiquitinei este activate de enzima E1.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 Numarul de ribozomi ce intra in alcatuirea unui poliribozom depinde de marimea molec proteice care va fi sintetizata. sunt repede metabolizate si dispar din citoplasma lacetevaore dupa ingestie (2) Temporar – spre exemplu in celule secretorii din glanda mamara in lactatie 24 . Subunitatile 19S completeaza procesul prin dezubiquitinizarea substratului 42.

Este produsul nedigerat al unor reactii litice la nivel subcelular. ME MO – se evidentiaza cu ajutorul coloratiei carmin amoniacal best – plaje mai mult sau mai putin intinse ce nu ocupa niciodata intreaga citoplasma. apare in macrofage. (2) Lipofuscina – pigmentul de uzura – apare odata cu imbatranirea. pot aparea in conditii fiziologice si patologice. Aspectul lor ultrastructural este de organit delimitat de membrana de 0. Incluziunea lipidica din cadrul unei celule este uniloculara. neagra-maronie – aspect granular cu diametru granulelor mai mic de 800nm ME – Melanina . se coloreaza in ROSU. celule stelate si se depoziteaza in cheratinocite. macrofage. Dau culoarea galbena adipocitelor. Se poate confunda cu (1) sau (2) in coloratia HE. Acestia se caracterizeaza si prin criterii histochimice: (1) Se identifica datorita fosfatazei acide prezinte in lumenul lizozomal (2) In imunoelectromicroscopia se gasesc hidrolaze specifice. In piele. Incluziuni glicogen – aspect MO. Se poateevidentia si prin PAS ME – bastonase (particule alfa) sau rozete (particule beta). Celula capata aspectul de inel cu pecete. Structura si ultrastructura lizozomilor. formatiuni electronodense.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 (3) Permanent – in adipocite albe sau brune Adipocitele au forma rotunjita cand sunt izolate sau poligonala cand sunt grupate.5 μm in diametru. Incluziuni pigmentare – aspect MO. si lipsesc receptori pentru M6P 25 . 43. Cele fiziologice: (1) Melanina – pigment negru evident in epidermul pielii.se evidentiaza structura fina a granulelor. ocupa intreaga citplasma – pe care o impinge catre periferie. in SNC – substanta neagra. Lizozomii sunt organitele digestiei intracelulare descoperite de Christian deDuve. este sintetizata in melanocite. celulenervoase. MO – fulg de nea. cu exceptia hematiei adulte. MO – granulatii galben-maronii (chiar si in HE) ME – formatiuni electronodense (3) Hemosiderina – reziduul nedigerabil rezultat in urma distrugerii hematiilor. aspect electronodens 45. dar capata o coloratie specifica prin coloratia cu albastru Prusia datorita atomilor de FE pe care ii contine MO – aspect granular marioniu ME – aspect granular electronodens 44. Din categoria celor patologice sunt pigmentii biliari – bilirubina in celulele Kupfer sau hepatocite. ce se gasesc in toate celulele. in special in miocardite. avand adesea un miez electronodens. ME Incluziunile lipidice sunt de mai multe feluri.

proportionale ca nr cu cant de lipide ingerate. proteinele din structura sa sunt intens glicozilate pe fata interna. 46. aceste constituind astfel structura M-6-P-Nacetil-glucozamina – ultima portiune fiind un „capacel”. Incluziuni lipidice: aspect MO. ocupând aproximativ 0. Pentru a spori rezistenta peretelui membranar. ea trebuie sa reziste la actiunea enzimelor din interiorul lizozomului.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 Într-o singură celulă pot exista câteva sute de lizozomi. Lipidele apar la microscopul fotonic(optic) sub forma unor picaturi sferice evidentiate cu coloranti specifici de tipul Sudanului sau OsO4(tetraoxid de osmiu) in hepatocite.in celulele secretorii din glanda mamara in perioada lactatiei. -remanent-in cel specializate al tesutului conjunctiv numite adipocite In patologie se pot obsera numeroase incluziuni lipidice in hepatocitele alcoolicilor. acesta presupune adaugarea unui rest de M6P. 26 . Membrana lizozomilor are o structura specifica. de diferite marimi. structurile ajunse de la RE poarta structuri oligozaharidice Nglicozidice. in doua etape: (1) La nivlelul cis-Golgi. Odata ce vezicula este „matura” – acesta este exocitata din aparatul Golgi in citosol. tot la nivel golgian. La microscopul electronic.dispar dupa ce se gtermina perioada lactatiei. intre care se realizeaza o comunicare precisa avand ca rezultat exportul proteinlor lizozomale catre lizozom.sub forma de picaturi lipidice isolate. La nivelul aparatului Golgi se realizeaza marcarea enzimelor ce sunt destinate transportului catre lizozom. Ulterior. proteinelor structurale din membrana sa. structura se aglomereaza intr-o singura vezicula ce poarta un invelis de clatrina. Cea mai mare parte a lizozomilor este dispusă în regiunea juxtanucleară în strânsă vecinătate cu aparatul Golgi.sunt repede metabolizate si dispar din citoplasma la cateva ore dupa ingestie. membrana lizozomului contine o pompa – Na+/H+ ATP-aza ce asigura aciditatea luminala. Acesta biogeneza presupune activitatea RE – primul pas in sinteza si a aparatului Golgi – continuarea maturarii si sortare. 45. dar si protein-enzimelor pe care le contine si care ii asigura functia hidrolitica. Biogeneza Biogeneza lizozomului implica biosinteaza proteinlor ce apartin lizozomului. acumularile de grasimi au forme ovalare sau sferice. (2) La nivelul trans-Golgi – printr-un mecanims neelucidat complet – se pierde capacelul de N-acetil-glucozamina. la C6 al acesteia se adauga o N-acetil-glucozamina impreuna cu un P. La cel putin o manoza din structura lantului. ME Incluziunile lipidice pot si intalnite in celula in urmatoarele circumstante: -tranzitoriu-celula hepatica postprandial. Sunt de aminitit doua proteine din structura lizozomului:: IgpA si IgpB – unipas tip I. Vezicula exocitata – fara invelis de clatrina se va numi lizozom primar. centrul organizator al microtubulilor şi endozomii secundari faza avansata de evolutie. ramanand liber restul de M6P. rezistenta. -temporar-pe o durata de timp variabila. Biogeneza si functiile lizozomului. Deasemenea.5 – 5% din volumul celular. proces in urma caruia isi pierde invelisul de clatrina. luminala. celulele corticosuprarenalei si corpului galben din ovar.

in endozom se poate produce digestia. care sunt superfluu sunt digerate lizozomal. N. locul unde se produce digestia. o prezinta doar pe cea „digestiva”.sau pinocitoza si sunt acoperite de un strat de proteine (clatrina. In unele cazuri ramane un mic reziduu pigmentar care este exocitat si ramane in celula pentru tot restul vietii organismului. proteaze.si intracelular care mai intai sunt prelucrate – „dezasamblare si reciclare”. glicozilare – ce le asigura functia digestiva. Ei contin un lumen acid. nucleaze. insa acesta nu functioneaza biochimic decat la un pH mai scazut – precum este in lizozom. toate componentele de origine endo sau exogena. Limfocitele se apropie de celula tinta si isi secreta enzimele care sunt instant activate de conditiie de mediu. Moleculele din spatiul intracelular formeaza de autofagozomi – vezicule responsabile de distrugerea unor structuri sau organite inutile in structura celulara. Tipurile de interactiune dintre lizozomi si endofagozomii secundari pot fi sistemtizati astfel: (1) Kiss and Run – lizozomul interactioneaza scurt cu endozomul secundar. Functie Lizozomii (Christian deDuve) sunt organite celulare cu rol digestiv celular. mai putin in hematia adulta. Ei contin enzime hidrolitice. pana cand endozomul se „matureaza” si devine lizozom. Lizozomii interactioneaza cu endozomii secundari si produc endofagozomul. se diferntiaza prin faptul ca includ enzime hidrolitice specifice celulelor in care se afla. sulfataze. Lizozomii interactioneaza cu molecule provenite din spatiul extra. se produce un schimb chimic. acesta asigura un ph de actiune. dar si alte tipuri de enzime. cu doua unitati mai jos decat pH-ul citosolic. La nivelul retelei trans-Golgi se gaseste o enzima lizozomala – fosfataza acida – fapt ce dovedeste biosinteza enzime in forma activa. coatomer.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 Lizozomii primari fuzioneaza acum cu endozomii tarzii – producand lizozomi secundari sau. lipaze. Moleculele din spatiul extracelular sunt introduse in celula prin endo. ceveolina) formand un endozom – acestia fiind la randulor de maimulte feluri – primar si secundar. iar lizozomul poate pleca mai departe sa interactioneze cu alti endozomi secundari. fuzioneaza cu lizozomi secundari deja exsitenti. glicozidaze. prezente in toate celulele. (2) Fusion – lizozomul si endozomul fuzioneaza producand un organism hibrid in care are loc digestia – aminoacizii si alti metaboliti rezultati sunt trasnportati incitosol pentru a fi reutilizati. 27 . Un exemplu bun sunt celulele de e linia imuna – limfocitele T care contin in lumenul lor lizozomi cu enzime hidrolitice specifice mentinute inactive datorita pH-ului. Exista doua tipuri de lizozomi: (1) Lizozomi secretori – o combinatie intre lizozomi conventionali si granule secretorii. (2) Lizozomi conventionali – nu au functia secretorie. gasindu-se in cantitate mare in hepatocite si macrofage. fosfataze.B – Modelul maturarii – presupunea interactiunea consecutiva a unor endozomi primari cu alte vezicule intre care au loc schimburi.

Aceasta reactie are loc si in mitcondrie. Ultrastructura peroxizomilor examinat la MET releva o membrana simpla de cca. utilizeaza H2O2-ul generat de alte enzime ca substrat reducator. conform reactiei: RH2 + O2 -> R + H2O2 Catalaza.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 N. Peroxizomul. Peroxizomii sunt un sediu al ultizarii oxigenului ce contine multe enzime – catalaza. Se mai numesc corpi reziduali. ce faciliteaza utilizarea oxigenului ca substrat reducator – ei oxideaza alte subtraturi – le preiau atomii de hidrogen. Micro – fagocitoza unei singure protien (2) Autoliza – intervine in apoptoza (3) Heterofagie – pentru materiale celulare (4) Crinofagie – digestia produsilor de secretie in celulele secretorii in vederea reglarii calitatii si cantitatii 47. H2O2 + RH2 -> R + 2H2O Se poate realiza o clasificare a functiilor: (1) Reactii de oxidare a altor substraturi . Biogeneza si functiile peroxizomului. urat oxidaza si HMG-CoA reductaza(tinta statinelor cu rol in scaderea colesterolului) intr-o concentratie foarte mare.detoxifiere (2) Degradarea acizilor grasi – β-oxidare. Functii Functia peroxizomilor este data de enzimele pe care le contin. la interiorul careiraexista o matrice granulara amorfa sau fibrilara. poate fi de doua feluri: i. dar lipsesc in peroxizomii umani. (3) Descompunerea purinelor cu formare de acid uric (4) Produc si importa colesterol 28 . enzima peroxizomala. Acesta trebuie sa isi importe toate proteinele constituente si o face printr-un mecanism de import selectiv.B. jucand un rol in detoxifiere. Macro – componentele ce trebuie fagocitate sunt acoperite de un strat de REN ii. insa sediul pricnipal este peroxizomul. cu transformarea lor in acetil-CoA. 6nm grosime. Structura si ultrastructura. oxidand alte substraturi. maeterialul continut nu poate fi degradat in continuare. 48. In aceasta matrice se poate observa unerori una sau mai multe structuri cristaline inconjurate de material amorf mediu electronodens. nu de o membrana dubla precum cea a mitocondriei) ce nu contine ADN sau ribozomi. Actiunea lizozomilor se poate sistematiza: (1) Autofagie – digestia componentelor. Aceste structuri sunt denumite cristaloizi – conglomerat de urat oxidaza – se gasesc la in regnul animal.2 – Lizozomii tertiari – sunt lizozomi ajunsi intr-un stadiu de epuizare enzimatica. Peroxizomul este un organit celular ce se gaseste in toate celulele eucariote. inconjurat de o singura membrana ( un singur bistrat lipidic.

Peptidul semanl se afla la capatul N-terminal . stocarea ionilor de calciu. cu numeroase anastomoze. Secventele semnal ale proteinelor se leaga de proteinele PEX si sunt transportate spre peroxizom. forme . Deasemenea poseda capacitatea de a prolifera. 9 – ultima este absolut necesara genezei.Prin centrifugare se separa impreuna cu membrana celulara si cu ap Golgi in fractia microzomala . PEX 19. 3. . Proteinele matricei peroxizomale sunt sintetizate din ADN nuclear prin poliribozomii citoplasmatici liberi. detoxifiere celulara 50. Procesul este putin cunoscut. ce continua cisternele RER --> REN .RER: sinteza de proteine. Biogeneza O functie a peroxizomului – ce il incadreaza la categoria organisme autonom este capacitatea acestuia de a se divide.Reprezinta un organit delimitat de endomembrane.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 (5) Sinteza plasmalogeni – contin primele 2 enzime necesare Peroxizomii sunt organite care se adapteaza repede mediului in care se afla. PEX 11 este modulatoare a genezei si poate fi produsa sub actiunea stimulilor externi. Se importa PEX 16. clasificare. Exista 3 proteine implicate in procesul de formare PEX3. 5. care pot prezenta sau nu pe suprafata citoplasmatica ribozomi atasati .Zonele organizate sub forma de cisterne prezinta de regula ribozomi atasati pe membrana citoplasmattica a organitului si fomeaza RER. asta explica heterogenitatea structurala a peroxizomilor din cadrul aceluiasi organism. Mecanismul prin care lanţul polipeptidic este transferat din citosol în reticulul endoplasmic. prelucrarea si transportul lor spre ap Golgi REN: metabolizarea lipidelor. In peroxizom se elibereaza proteinele noi.RER si REN sunt 2 forme de organizare diferita ale aceluiasi organit . implica formarea bistratului lipidic si importul proteinelor in bistrat. proces ATP-dependent. iar zonele structurate sub forma de tubuli. 2. desi nu posed material genetic. proliferare indusa in doua faze: (1) Prolifereaza din muguri preexistenti (2) Crestere prin import de proteine Desi se poate autoreplica si prezinta functia de proliferare – nu este un organit autonom – el depinde de REN in anumite circumstante – astfel el este incadrat in cateogria – organite semiautonome. Proteinele contin secvente semnal PTS1 si PTS2 –ce folosesc la directionarea proteinelor spre peroxizom. 3. 49 Reticulul endoplasmatic: definiţie. Se formeaza intai bistratul lipidic – se presupune ca se formeaza in RE inainte de a se importa proteinele PEX mai sus mentionate. 1. 4.Procesul este mediat de 2 componente: particula de recunoastere a semnalului (signal recognition particle = SRP) si receptorul corespunzator 29 . organizat sub forma unei retele de cisterne si/sau tubuli. PEX 16.

.si post-traducere (=maturare) procese ce vor fi finalizate la nivelul aparatului Golgi Modificarile co-traducere o Au loc la nivelul transloconului o Initierea glicozilarii proteinelor  In RE este initiata formarea structurilor N-glicozidice..Dupa ce acestea sunt ocupate se expune un al treilea situs de legare pt receptorul de pe membrana RE. SRP blocheaza sinteza proteinelor in lipsa RER Acest complex transfera lantul polipeptidic si ribozomul unui alt complex/ = translocon Transloconul prezinta un canal hidrofil prin care are loc elongatia polipeptidului direct de pe ribozom in lumenul RE. (enzima oligozaharid-trasnferaza este indiferenta la asp care nu se afla in aceasta secventa)  Substratul pentru reactie il reprezinta dolicil-difosfo-oligozaharidul o Hidroxilari la nivelul lantului polipeptidic – hidroxilarile prolinei si lizinei se petrec in proteine ale matricei extracelulare o Carboxilarea acidului glutamica in pozitia gama --> proteinele coagularii se la unele proteine ale matricii osoase . In caz contrar Rolul reticulului endoplasmic în biosinteza lipidelor membranare RE participa la biosinteza tuturor lipidelor membranare Colesterolul este produs din acetil-Co A cu ajutorul enzimelor: HMG (3-hidroxi 3metilglutaril) CoA reductaza. - . o Asistearea proteinelor pt impachetarea corecta  Asistata de proteine numite s(h)aperone (chaperone)  Un exemplu de saperona il constituie calnexina. Astfel. cele destinate exportului sau prelucrarii in RE. golgi sunt eliberate de o semnalpeptidaza (enzima ce actioneaz asupra unui peptid semnam ce dicteaza hidroliza polipeptidului) Cele care nu contin aceasta peptida semnal pentru semnal-peptidaza vor deveni proteine transmembranare a RE La nivelul RE polipeptidul sufera modificari co.-Asn-XSer(Thr). Altul = disulfid izomeraza ce supravegheaza formarea corecta de legaturi disulfidice  S(h)aperona cu cel mai larg spectru de actiunie se numeste BiP (binding protein) si elibereaza polipetidul translocat numai dupa ce este corect impachetat.sintaza.. scualen. - - - 52. In momentul preluarii ribozomului de catre translocon se disociaza si SRP --> situl A ribozomal este din nou liber --> sinteza proteica este reluata Rolul reticulului endoplasmic în biosinteza si prelucrarea proteinelor Biosinteza tuturor proteinelor incepe in citosol (exceptie cele codificate de ADN-ul mitocondrial) Dupa ce sunt preluate de translocon soarta polipeptidului este dictata de tipul sau. prin grefarea de resturi oligozaharide pe asparagina aflata in secventa consens . sucualen – oxidociclaza. Totodata.Modificari post-traducere o Glipiarea = ancorarea unor ectoproteine la bistratul lipidic printr-o ancora glicofosfatidilinozitolica.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 SRP are initial 2 situri de legare pt peptidul in curs de semnalizare si pt situsul A ribozomal. Intermediar: lanosterolul 30 - 51.

producerea sfingolipidelor (prin modificarea ceramidelor produse in RE) 2.Fiecare stiva de cisterna (ultrastructura) prezinta o fata cis(de intrare) si una trans (de iesire) .sortarea si transportul moleculelor catre destinatia finala: in celula sau in afara celulei( prin exocitoza) 8.de iesire.prezinta o retea de microvezicule(20-80 nm) ce realizeaza comunicare cu RER ->o fata trans (concava. Fiecare stiva are 2 fete: -> o fata cis (convexa. Polarizarea biochimica a aparatului Golgi si semnificatia ei. -se prezinta sub forma unei stive de 3-7 cisterne curbate localizata perinuclear.1-0. producerea glicozaminglicanilor 4. Este orientata spre RE si se mai numeste si imatura.de intrare.Fata cis: o Convexa si prezinta o retea de microvezicule.5 micrometri) Distributia echipamentului enzymatic: -reteaua si cisternele cis-reduc ionii metalici -cisternele mediene-actiune monozidazica -cisterne trans-prezinta nucleozid difosfataze -reteaua trans-contine fisfataza acid apt lizozo 54. . imatura) orientate spre RE si nucleu. Sunt sintetizate in foita interna a RE. biogeneza si traficul intracelular al membranelor 55. marcarea enzimelor lizozomale 6. PE si PS (PS se produce numai prin acest mecanism la mamifere) - 53. Funcţiile aparatului Golgi 1. maturarea proteinelor (proces ce necesita atat modificari enumerate la 2-5 cat si prelucrari proteolitice) 7. Ultrastructura aparatului Golgi. Exemplificare pe PC: o Se obtine acid fosfatidic din acil-CoA si glicerol-3-P o Se elimina P din PA --> DAG o Se adauga fosfo-colina la nivelul DAG o PC va fi translocata in foita externa cu ajtorul flipazelor (maresc frecventa miscarilor flip-flop) Au loc si procese de disproportionare (trecerea unui glicerofosfatid in altul): o PE --> PC o Exista procese de conversie in ambele sensuri intre PC.Polaritatea aparatului Golgi este atat morfologica.matura) orientate spre membrana plasmatica. prezinta o retea de macrovezicule (diametru 0. cat si biochimica . sulfatarea unor glucide (substratul de pe care sulfo-transferaza transfera sulfatul este 3’ fosfoadenozin 5’ fosfosulfat) 5. -este delimitat de endomembrane -Nr variaza ajungand pana la 50 in hepatocit.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 Ceramidele – care vor fi transformate in sfingomieline sau glicolipide la nivelul aparatului Golgi Glicerofosfatidele. glicolizarea proteinelor-prelucrarea structurilor N-glicozidice-continuarea tunderii si efectuarea glicolizarii terminale -formarea in intregime a structurilor O-glicozidice inserate pe serina sau streonina 3. Aici se gasesc enzime cu proprietatea de a reduce ioni metalici .Fata trans: 31 .

De mentionat pt domnul Leabu ar mai fi faptul ca desi modelele acestea au fost propuse de mai bine de 50 de ani. Mecanismele prin care transportul se face sunt departe de a fi elucidate.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 o Concava si prezinta o retea de macrovezicule.Trafic trans-Ap Golgi – Membrana apicala Mecanismele sortarii : .mecanisme ce implica structuri de tip pluta lipidica Transportul elementelor rezultate prin sortare implica un rnecanism cooperativ. apoi ruta fllamentelor de actina. Este orientata spre membrana celulara = fata matura. Sortare la nivelul complexului Golgi (cu participate proteinelor de invelis COP I si a proteinei G monomerice Arf1 cu rol reglator) 4. nu a fost luata inco o decizie in favoarea vreunuia dintre ele.reglatori( proteinele monomerice G) 3. .De notat faptul ca ambele metode reprezinta si posibilitatea transportului retrograd .Returul la RE (cu reciclarea unor componente) Transportul respecta un mechanism tip suveica ce implica atat un transport anterograd (de la RE la Ap Golgi) cat si un transport retrograde (de la Ap Golgi la RE).mecanisme ce implica str glucidice din glucolipide si glicoproteine de pe fata luminala a organitului . Traficul catre Ap Golgi 3. 57. cert este ca el implica: 1. drept urmare. Modele asupra dinamicii aparatului Golgi.membrana celulara. 1. au fost propuse 2 modele: cel al transportului vezicular si cel al maturarii veziculelor . aparatul Golgi se varsa in RE datorita unui transport retrograd. Rezultatele nu pot fi explicate decat acceptand ca brefeldina A blocheaza specific transportul anterograd si ca.diferite proteine de invelis (COPII si COP I 2. care foloseste initial ruta rnicrotubulilor.Modalitatea prin care aparatul golgi isi mentine polaritatea a fost explicata prin doua modele: Modelul transportului vezicular si modelul maturarii cisternelor ( spre deosebire de prima in care complexul tinta este transportat intr-o vezicula independenta. Reteaua trans are in alcatuire fosfataza acida (enzima specifica pt lizozomi) . in acest model intreaga vezicula golgiana evolueaza. intrucat la aceste celule s-au regasit enzime golgiene in RE si anvelopa nucleara. transportul RE-Golgi -implica urmatoarele procese: 1.structuri intermediare (ERGIC/VTC) 58. Transportul Golgi. se “matureaza” dinspre fata cis spre fata trans.Modelul maturarii veziculelor presupune ca metoda de transport anterograd de pe fata cis pe fata trans maturarea intregii vezicule.Modelul transportului vezicular sustine ca metoda de transport intre vezicula donatoare si vezicula acceptoare inglobarea substantelor de interes in microvezicule ( diam ~ 50 nm) . Prezenta transportului retrograd s-a demonstrat la celulele tratate cu brefeldina A. 32 . Transportul retrograd al proteinelor reziduale se face prin transport vezicular . existand dovezi pro si contro pt ambele.Pt explicarea mentinerii polarizarii aparatului Golgi in pofida miscarilor anterograde de la nivelul sau. Sortarea la nivelul elementelor tranzitionale ale RE (cu participarea proteinelor de invelis COP II si a proteinei G monomerice Sar1 cu rol reglator) 2. Procesul are loc atat anterograd cat si retrograd (de la ap Golgi la RE) 56.

ca urmare a legarii unui mesager primar la un recepor specific din membrana celulei respective. De mentionat ar mai fi faptul ca. maturarea. Veziculele folosesc initial proteine motoare din familia dyneinelor pt a se deplasa catre capul (-) al microtubulilor apoi cand ajung la filamentele de actina folosesc proteine motor . Exocitoza reprezinta procesul de eliminare a unor produsi de secretie in spatiul extracelular prin intermediul fuzionarii veziculelor ce contin materialul de interes cu membrana celulara. Exemplu : colagenul tip I (daca s-ar matura in interiorul celulei s-ar integra in structurile ei intracelulare. 33 . 2. ce asteapta a fi exocitate dupa primirea unui semnal. c. Exocitoza: definiţie. Opereaza in toate tipurile de celule b. 59. Acest lucru necesita si dezvoltarea matricei extracelulare. tipuri de exocitoză . fapt pt care se secreta si componente ale acesteia b) Calea de secretie semnalizata a.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 Microtubulii ce trec pe langa cisternele golgi sunt orientate cu capul (-) catre membrane apicala strabatand partial tesatura de filamente de actina. Exemplu : insulina  Adesea continutul veziculelor de secretie sufera un proces de condensare  Directionarea veziculelor/vacuolelor spre membrana se face prin folosirea proteinelor (SNARE) Pentru domnul Leabu ar mai fi de precizat faptul ca termenul de ciclu secretor nu este cel optim de folosit aici. determinand situatii patologice.sortare si veziculare se face prin proteinele G monomerice.Trafic trans-Ap Golgi – Membrana bazo-laterala Sortare: prin motive de aminoacizi Transport: tot pe calea microtubulilor insa catre capul (+) prin folosirea kinezinelor (proteinele motor) Reglarea mecanismelor de selectie.  De mentionat este faptul ca de multe ori in cazul produsilor de secretie maturarea implica hidroliza unor pro. maturarea moleculelor secretate are loc exact in momentul exocitarii. Este un proces ce implica urmatoarele etape: a) Biosinteze moleculelor/macromoleculelor de secretie b) Prelucrarea. sortarea si vezicularea acestora c) Secretia propriu-zisa (detaliata in subiectul urmator) Primele doua etape cuprind o sinteza o subiectelor 50-56. Are loc concomitent cu traficul noilor suprafete de membrana necesare pt a inlocui componente nefunctionale sau pt a satisface nevoile de crestere. deoarece termenul de ”ciclu” implica reciclari ale unor componente. ci ca. mai corect ar fi termenul de cale secretorie. Ajungand la nivelul membrane apicale membrane veziculelor fuzioneaza cu membrane celulara marindu-I suprafata. Ciclul secretor. 60.de regula. Se cunosc doua astfel de cai: a) Calea de secretie constitutiva a. Este. De multe ori acest semnal este reprezentat de cresterea concentratiei citosolice de Ca. specifica celulelor specializate in secretie. fenomen despre care nu avem dovezi suficiente pentru a-l sustine. b. Produsii de secretie sunt stocati in vezicule aflate langa membrana celulara.sau pre-pro-componente. in unele situatii.miozina I cu ajutorul careia se deplaseaza de-a lungul acestor filamente.

Aceasta activeaza la randul sau alte caspaze („cascada caspazelor”). 3. Deasemenea. se leaga de APAF – Apoptotic protease activating factor 1 si ATP si formeaza o strucutura. Calea mitocondriala – activata prin factori exogeni – specii reactive ale oxigenului. 2. actioneaza proteolitic asupra proteinelor intracelulare inducand apopotoza. actioneaza asuprea gelsolinei. ce apara insa si in cazul detoriorarilor usoare de ordin exogen (cele grele produc necroza). ce joaca un rol esential in organogeneza si reinnoirea celulara. Rolul mitocondriilor in apoptoza – (Mecanismele apopotozei) Apoptoza reprezinta moartea celulara programata. Aceasta structura leaga 7 molecule de procaspaza 9 si formeaza caspaza 9 – forma activa. care. 34 . Legarea semnalului induce transformari la nivelul „Death domain”-ului consecutiv cu recrutarea la nivelul acestuia a procaspazei 8. 7 dintre aceste structuri legate intre ele.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 61. Caspazele activate interactioneaza cu factorul inhibitor al caspazelor (ICAD) si il inhiba. cresteri ale [Ca2+] intramitosolic si caspaze. Rezultatul activarii este deschiderea unui por larg in membrana mitocondriala interna – MPTP – Mitochondrial Permeability Transition Pore. care. schimba forma celulei. impreuna. potentand astfel cascada. formeaza un oligomer sub forma de roata cu spite numit apoptosom. ce induce apoptoza. In cazul unei nepotriviri usoare seactiveaza transcrierea p21 ce opreste ciclul celular (probabil pentru corectare). ruperea membranei externe mitocondriale si eliberarea citocromului C in citosol. urmata de umflarea celulara. Calea nucleara – se bazeaza pe existenta unei proteine nucleare – tumor suppressor p53 – ce detecteaza nepotriviri intre bazele azotate la nivelul ADNului. prin actiunea proteolitica a domeniului produce caspaza 8 – forma activa. care este in stransa legatura cu actina din matrix si ca urmare. Calea extrinseca – se bazeaza pe existenta a semnalelor exracelulare ce se leaga la membrana celulara – pe asa numiti – „Death receptor” – DR (Apartin familiei TNFR – Tumor necrosis factor receptor) – ce contin un domeniu intracelular numit „Death domain”. Caracteristicile apopotozei pot fi rezumate: (1) Sunt consumatoare de ATP (2) Sunt controlate genetic (3) Se „pastreaza” organitele (4) Se pastreaza integritatea celulara (5) Absenta inflamatiei (6) Micsorare celulara (7) Se formeaza „corpuri apopototice” delimitate de membrane ce pot fi usor fagocitate Exista 3 cai ce interactioneaza in mecanismul apoptotic: 1. Citocromul C eliberat in citosol.

La MO -nucleul este studiat folosind coloranti bazici cea mai folosita coloratie fiind hemalauneozina=>violet -nucleul este BAZOFIL Componente cere pot aparea legate de nucleu sau pe langa acesta: -membrana nucleara(care de cele mai multe ori nu se observa) -la periferie e delim de invelis nuclear -cromatina-bazofila -granule -filamente -blocuri -in nuclei inchisi la culoare se pot observa nucleoli->care exista in totii nuclei -cariolimfa-lichidul nuclear format in mare parte din proteine Nucleii eucromatici au aspect veziculos. Nucleul este sediu: -adn-ului. Deasemenea. Nucleii tahicromatici sunt intens bazofili. Este un organit celular cu multiple funcţii diferenţiat in procesul evoluţiei şi în continuă perfecţionare şi organizare . 68. aspect MO.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 In cazul unei erori severe la nivelul ADN-ului p53 isi autostimuleaza propria trasncriere si actioneaza consecutiva la activarea factorilor proapoptotici – BAX si inactiveaza factorii antiapoptotici – BCL2. incapacitatea organismului de a scapa de celulele afectate crescand riscul de cancer. ME Nucleul mai este denumit carion şi este formaţiunea cea mai reprezentativa a celulei. activeaza factorii Fas – ce activeaza calea descrisa la punctul (1). Modificarea cantitativa BAX:BCL2 – activeaza MPTP – declansand apoptoza pe cale mitocondriala (2).prezinta granulatii finesi in general au aspect granular sau fibrilar. Eucromatina contine aden-ul care poate fi pus in evident prin urmatoarele metode: -reactia Fulgen:AND-rosu violet -reactia Bracket:-verde-metil-pironina=> AND-verde ARN-rosu La ME remarcam remarcam: -nucleoplasma-care cuprinde matricea nucleara -heterocromatina electronodensa si eucromatina electronoclara -nucleolii -membrana nuclear cu cisternele nucleare care apare intrerupta din loc in loc de complexele por La microscopul cu fluorescenta: DAPI-4’. Nucleul este componentul subcelular preznt doar in celulele ek si numai in interfaza-perioada dintre doua diviziuni succesive.Nucleul celular: definitie. -centrul de control si comanda a celulei ek.6-diamino-2-phenylindol-AND-ul capata fluorescent-nucleul devenind albastru 35 . Dereglari ale mecanismului apopotozei provoaca imbatranirea. puratatorul informatiei genetice.adica a sintezei ARN-m.adica informatia pe baza careia se sintetizeaza proteinele -autoreplicarii adn-ului -transcriptiei maesajului genetic.

Pe sectiuni colorate cu hemalaun-eozina si examinate la mo invelisul nuclear apare ca o linie de culoare rosu-violaaceu.acesta fiind prea subtire ptr a fi obsrevata la MO.. ultrastructura Definitie Invelisul nuclear este un complex membranar characteristic celulelor ek.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 69. Ultrastructura Structura inv nuclear nu este microscopica ci ultramicroscopica.cuboide. Prin urmare acesta asigura binecunoscuta stabilitate genetica mai mare a ek in raport cu pk. Aparitia in evolutie a invelisului cellular a reprezentat un avantaj decisiv prin crearea unui compartiment subcelular separat in care isi are sediul adn si in care se desfasoara autoreplicarea si transcriptia. Nucleul este prezent in toate celulele organismului uman cu cateva exceptii: -hematiile adulte -fibrele cristaliniene sau trombocitele. Elementele componente ala invelisului nuclear: -membrane nucleare int si ext -spatiul perinuclear 36 .poliedrice) -alingit in celulele inalte sau fuziforme -turtit in cel in care exista acumulari de material -lobat in unele leucocite -inmugurit in megacariocite etc.secretoare de mucus etc) -nucleu plasat la unirea treimii bazale cu cea mijlocie in celulele secretoare seroase din pancreasul exocrin si parotide. pozitie ce poate fi socotita strategica dpdv al rolului sau. de obicei nucleul ocupa o pozitie cantrala in nucleu. 70. Localizare.In realitate grosimea totatala a invelisului nuclear fiind de cca 400A de 5 ori sub limita de rezolutie a mo. Ultrastructural inv nuclear are 2 caracteristici esentiale. Numar: de regula”o celula-un nucleu”. forma. localizare Raspandire. Exista insa cateva exceptii: -celule binucleate:hepatocitele si unii ganglioni din neuronii simpatici -celule cu cateva zeci de nuclei:osteoclastele si celulele gigante Langhans care apar in tuberculoza -celule cu cateva sute de nuclei:fibra muscular striata(40 de nuclei pe cm) Forma.Nucleul celular: numar.Exceptii: -nucleu excentric in cellule care acumuleaza anumite material in citoplasma(cellule adipoasa. Importanta:prezenta invelisului nuclear si prin intermediul acestuia a nucleului insusi ca entitate subcelulara individualizata este trasatura esentiala morfologica care deosebeste ek de pk. De obicei forma nucleului urmareste forma celulei+>nucleul prezinta o mare varietate de forme: -rotund-ovalar in celulele izodiametrice(sferice. Invelisul nuclear: definitie.El separa doar in perioada interfazica continutul nuclear de citoplasma si implicit controleaza schimburile dintre nucleu si citoplasma.este dublu(formar din doua membrane concentrice) si prezinta pori . organizare.

cu diametru de 100-150A 37 . Masele anulare(subanulii): sunt in numar de 8 substructuri aproximativ sferice dispuse in matricea anulara . Ambele mb au cca 70-80 A Organizare supramoleculara: -cel putin apparent ambele mb au o ultrastructura asemanatoare altor citomembrane in sesnul ca apar trilaminate la ME -fiecare este alc din 3 straturi:un start osmiofob(clar la fluxul de electroni) cuprins intre 2 straturi osmiofile(dense la fluxul de elcrtoni) B. in primul rand permitand trecerea ARNm din nucleu in citoplasma Dimensiuni: diametrul cuprins intre:300-1000A. Numarul:proportional cu activitatea celulei: cu cat sinteza de arn este mai mare cu atat celula respectiva va avea mai multi pori. dar acest fapt nu inseamna ca este gol. Diafragmul: -uneori oblitereaza orificiul anular -format dintr-un mat mai dens decat matricea citoplasmatica sau decat carioplasma -nu este o membrana dpdv ultrastructural si prin urmare UN ARE VALOARE FUNCTIONALA Granula centrala: ocupa uneori centrul porului.care se proecteaza atat pe versantul citoplasmatic cat si pe cele nucleoplasmice.In medie porii ocupa cca 10-20% din invelisul nuclear. fara mat biologic.variabil de la o cel la alta si in oarecare masura chiar si in caeeasi celula. in fct de tipul cellular si organism Forma: dupa ultimele cercetari se considera ca forma porilor ar varia intre circular si polygonal. Fiecare are un diam de ~200A si o dispozitie simatrica radial. Def:formatiuni ultrastructurale atasate circumferintei sau perimetrului porilor.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 -porii -materialul anular/anulii -lamina densa interna A.Porii Def:Discontinuitati in spatiul perinuclear dat de fuzionarea celor 2 membrane. Dpdv biochimic este alc din proteine deoarece dispare dupa digestia cu tripsina.Membranele inv nuclear Mb ext:este in contact direct cu citoplasma si pe ea se pot atasa ribozomi. Importanta:rolul lor este essential in realizarea schimburilor dintre nucleu si citoplasma. C. Mb interna:delimiteaza continutul nuclear. Acesta formeaza impreuna cu porul ”complexul por”. Componente: Matricea anulara:(anulul propriu-zis) este un inel de material dens la fluxul de elctroni . D.Spatiul perinuclear(cistern perinucleara) Def: spatiul care separa cele 2 mb ale inv nuclear Diametru: grosimea spatiului perinuclear este de ~200-300A . Grosime. Continutul:in spatiul perinuclear prin metode uzuale de investigare nu s-a putut confirma existent unei substructuri macromoleculare.Materialul anular(anulii) Termenul de “material anular” tine sa inlocuiasca termenul de annulus folosit in anii 60’.

transport (generalitati)-am tartat acest subiect mai sus la 70. molecule cu greutate molecular mai mica de 60 de KDa:aa nucleotide oligozaharide -se face in fct de gradientul de concentratie -se face prin canale periferice *T ACTIV-prin partea centrala a porului -molec mai mari de 60 de kDa -necesita enzyme ptr transport:6ATP-aze -viteza de transport este invers proportional cu dimensiunile molec de transportat(cu cat molecula e mai mare cu ata transportul decurge mai incet) -exista un import si un export in ambele sensuri: #TRANSP ACTIV PTR IMPORT -proteine nucleare-cu afinitate ptr nucleu 38 . ROLUL:-se presupune ca ar avea loc de suport ptr mb nuclear interna 71.(in continuare voi scrie din curs) Porul nuclear -este zona de intrerupere a invelisului nuclear -la nivelul sau se gaseste complexul por -rol-regleaza schimburile dintre nucleu si citoplasama -functioneaza ca o bariera selectiva in ambele sensuri -sunt structuri dinamice care par si dispar in sunctie de activitatea celulei -in nr de ~3000-4000 pe un nucleu -dimensiuni:10nm in repaus 25 nm in stare activa(are loc transport) Complexul Por -structura ordonata cu aspect octagonal vazut de sus -format din urmatoarele structuri: *anul sau mase anulare-subunitati proteice a 20nm in nr de 8(sunt 8 citoplasmatice –se insera pe citoplasma si 8 nuceloplasmice ce se insere pe fibrilele nucleoplasmice si pe inelul nucleoplasmic formand COSULETUL FIBROS AL PORULUI TRANSPORTUL PRIN POR -se face in ambele sesuri si este de 2 tipuri-ACTIV SI PASIV *T PASIV-trec elem cu diametre foarte mici:ioni ce Na+ siK+. Materialul fibrilar-reprezentat de fibrele ce se ancoreaza pe de o parte de masele anulare iar pe de alta parte de granula centrala. E.Porul nuclear.Lamina densa interna Definitie:strat electronoopac aplicat pe frontul nucleoplasmic al mb nucleare interne Apare clar pe img de ME dupa fizarea cu GLUTARALDEHIDA Ultrastructura: -grosime de cca200-600A in functie de tipul cellular si de procedeul de fixare folosit -prezinta o zona fin granulara sau fin fibrilara localizata intre mb interna a inv nuclear si masele cromatiniene periferice Compozitia biochimica nu este inca cunoscuta.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 -formal datorita pozitiei ei strategica a fost considerata gardianul porului -aceasta nu ar fi considerata structura permanenta ci un complex Arn-proteine surprins in tranzit prin por.

si pars amorfa. evidentiere MO.similar dar Nu identice cu ribozomiidin citoplasma.a carei functie principala este biogeneza ribozomilor(cu exceptia ribozomilor mitocondriali).Proteinele putand fi libere la suptafata sau mascate. ultrastructura Definitie: Formatiune corpusculara intranucleara. fondul omogen(astructurat la microscopul optic)in care este dispusa nucelolema. Importanta Nucleolul are importanta vitala ptr celula=>mutantii anucleolari nu sunt viabili In absenta nucleolului nu se formeaza ribozomi prin urmareARNm si ARNt nu trec din nucleu in citoplasa si este blocata sinteza proteica.pars granulose(componenta granulara)-alc din granule de 150A diametru.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 -enzime necesare ptr replicarea adn -complexe ribonucleoproteice -complexe ligand-receptor-hormon -factori ptr transcriptie PROTEINELE TREBUIE SA AIBA IN STRUCTURA LOR SECVENTE SEMNAL DE ADRESARE NUCLEARA (+LIZINA SI ARGININA).care se gasesc.secventa semnal recunoscuta in citoplasma de receptori care se apaseaza la proteina formand un complex din fibrele citoplasmatice=> POR Complexul se va desface si receptorul se recicleaza.este repartizata la PERIFERIA NUCLEOLULUI(cromatina perinucleara) dar patrunde si in interior sub forma de benzi(cromatina intranucreara) d. Ptr export procesele sunt similar:ARNt-ARNm-ribozomi 72.formatiune filamentoasa rasucita ca un ghem.pars fibrosa(componenta fibrilara)-formata din filamente de 50A. Microscopie elecrtomica-ULTRASTRUCTURA Nucleolul este un component subcelular care NU este delimitat si NU contine citomembrane.pars cromosoma(componenta cromozomala)-alc din fibre comatiniene .ESTE COMPONENTA NUCLEARA DOMINANTA c. COMPOZITIE CHIMICA Principalele componente chimice ale nucleolului sunt AND. Microscopie optica (structura) Coloratie uzuala hemalaun-eozina:evidentiaza nucleolul ca un corpuscul bazofil mai ales in nuclei eucromatici(tipic celulei nervoase) Coloratia Fulgen:care pune in evident in mod selectiv and-ul colorand cromatina in rosuviolaceu. compozitie chimica.pars amorfa(componenta astructurata)-omogena. in functie de tipul cellular si de momentul functional in proportie aproximativa de 3%.7%si90% din greutatea uscata.ARN si proteine.permite individualoizarea unui corpuscul cromatinian atasat nucleolului asanumita CROMATINA ASOCIATA NUCLEOLULUI Impregnarile argentice:au scos in evident doua componente in structura nucleolului:nucleolema . Nucleolul: rol. grupate in pachete si oranizate in retea.prezenta numai in interfaza. Ultrastructural in alc nucleolului intra 4 componente: a.de densitate medie la fluxul de electroni 39 . b.

Desi rolul secventelor SAR nu este f bine precizat se considerea ca participa la organizarea crz si reglarea transcrierii si replicarii adn. La MO in urma coloratiilor uzuale (HE) in interiorul nucleului apare o substanta cu mare afinitate ptr colorantii bazici care a fost denumita CROMATINA.Cromatina: definitie. Raporturile cantitative si topografice dintre aceste componente variaza in raport cu tipul celualar si in mod special cu momentul functional. Macromolec de AND se fixeaza pe proteinele Scaffod prin intremediul unor secvente polinucleotidice denumite regiuni de atasare la scaffold(SAR-scaffod associated regions) sau MAR-matrix-attachment regions.Matricea nucleara: ultrastructura. Cromatina se clasifica in -eucromatina-prezenta in nucelii eucromatinici(veziculosi) care sunt de obicei de talie mare care sunt slab cromatici) *palid colorata *crz decondensati *fibre de cromatina despiralizate *active genetic -heterocromatina-prezenta in nuclei heterocromatinici(tahicromatici)-care sunt intens cromatici si de talie mica. 73. Compozitie chimica: Este alcatuita in esenta din ADN si histone(protein bazice) CROMATINA SI CRZ REPREZINTA 2 FORME DE ORGANIZARE A ACELUIASI MATERIAL GENETIV(AND) : -CROMATINA=FORMA DE EXISTENTA A COMPLAXULUI AND-HISTONE IN INTERFAZA -CRZ=(CROMATINA CONDENSATA)SUNT FORME DE INALTA ORGANIZARE A COMPLECXULUI AND-HISTONE IN TIMPUL DIVIZIUNII INDIRECTE-MITOZEI Clasificare. Filamentele matricei nucleare sunt dispuse intr-o retea 3d ce formeaza in int celulei o structura cu rol analog citoscheletului. roluri(asta e tot ce am gasit) Studiile privind organizarea interna a nucleului au condus la identifiarea unei retele de natura proteica numita MATRICE NUCLEARA alc din proteine nehistonice numite proteine SCAFFOLD. *segmentele cromozomiale raman condensate *inactiva genetic *este de doua feluri-constitutica -facultativa-autozomala 40 .Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 -se discuta daca reprezinta in mod real o component a nucleolului sau este cariolimfa care umple spatiul dintre cecelalte component nucleolare Toate cele 4 componente nucleolare pot fi distinse in acelais nucleol clar numai in CAZURI RARE. 74. Matricea nucelara reprezinra sediul unor procese imp cum ar fi replicarea and si procesare a arn heterogen nucrelar(hnARN) precursorul arn-ului mesager. clasificare Definitie :cromatina si spatiile intercomatiniene aclatuiesc impreuna nucleoplasma(karioplasma). reprezentand materialul biologic exranuclolar continut in interiorul invelisului nuclear.

Nucleozomul este compus dintr-un miez care contine cate 2 molecule de histone H3si H4.arn-polimeraze -enzime ce intervin in acetilarea.care esta alc din 8 molecule de histone. Histone si proteine nehistonice. H1-specificitate de specie -au rol cheie in organizarea si fnctioanarea cromatinei:mentine struct comatinei . nucleol si cromatina Rol:reglare activitate si diferentiere gene -and. adica nu se mai face transcriptie. 75. roluri Indiferent daca este eucromatina sau heterocromatina. din punct de vedere ultrastructural cromatina apare alcatuita sub forma de”fibre de cromatina” cu diametrul de 100A . caractere generale.metilarea. fosforilarea nucleoproteinelor 41 . fiind cromatina pe care se face transcriptia-sinteza de ARNm .Fiind incarcate pozitiv se leaga de gruparila fosfat ale and-ului incarcate negativ. nu contine gene structurale si pe ea nu se face niciodata transcriptie. Fibra de cromatina la randul ei este alcatuita din nucleozomi.contine gene structural.H3si H4-nu au specificitate de specie -au rol structural-formeaza nucleozomii Proteinele nehistonice -sunt sintetizate in citoplasma-sunt acide -se gasesc in nucleoplasma. fie se va putea face transcriptie daca se transforma temporar in eucromatina.H3si H4. invelisul acestui miez fiind alcatuit din alte histone H2A si H2B. Legatura dintre nucleozomi este realizata ptin linkeri formati din AND care trece de la un nucelozom la altul si histona H1.H2B. Este genetic inactiva. Sintetizate in citoplasam ajung in nucleu prin transport activa(prin pori). desi fie s-a facut transcriptie intr-o perioada anterioara.H1. Este portiunea functional activa a cromatinei. Structura fibrei de cromatina are la baza o unitate repetitiva numita nucleozom.Fibra de cromatina. constitutiva sau facultativa. Cel mai tipic ex de heterocronatina facultativa este cromatina de sex sau corpusculul bar. Proteinele histonice sunt bazice numai la ek.H2b. Acets tip de cromatina contine dpdv chimic acel tip de and-repetitiv care nu are semnificatia de molecual functionaal H Facultativa:este o cromatina care nu este obligatoriu condensata in interfaza.care insa sunt inactive.impiedica transcrierea genelor si spiralizarea crz H2a.care se coloreaza foarte intens cu coloranti bazici.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 -gonozomala #Eucromatina –cromatina mai putin condensate si care se coloreaza mai putin intens dar este purtatoare de gene structurael. Heterocromatina-se disting doua tipuri de cromatina. Sunt 5 tipuri in functie de continutul in arginina si lizina .H2a. AND-ul face cate 2 ture de superhelix in jurul fiecarui nucleozom. constistutiva si facultative H Constitutiva:este cromatina constant condensata in interfaza.

În ceea ce priveşte heterocromatina.). inclusiv în telofază. interfază şiprofaza timpurie. reprezentată prinsegmente cromosomiale heterocromatinizate. unii viermi) la care întregul set cromosomial este heterocromatic . Din aceste cauze. heterocromatina poate fi 42 . Destul de frecvent estelocalizată şi în apropierea organizatorilor nucleolari şi spre capetele cromosomilor. dar mai ales în jurul centromerului. Sunt şi autori care consideră că există o heterocromatină nativă. heterocromatina se colorează intens şi este vizibilă şi în interfaza ciclului celular (în nucleii celulelor în interfază). Procesul autoreplicării semiconservative a ADN-ului. Replicarea ADN-ului. cucomportament tipic în cazul diviziunii celulare (se spiralizează. încă de la naşterea organismului şi o heterocromatină funcţională.Heterocromatina constitutiva. se decondensează şi se colorează). se poate accepta că ea nu se transmite de la o generaţie la alta. Zonele heterocromatice sunt răspândite pe întreaga lungime a cromosomului. Sunt unele specii (broaştele ţestoase. Cu aceastăocazie se poate menţiona faptul că în aceste zone cromosomiale (heterocromatice) au loc cele mai frecvente ruperi ale cromosomilor. însă. Heterocromatina gonozomala Heterocromatina reprezintă materialul unor regiuni (uneori al unor întregi cromosomi)heteropicnotice. care se individualizează temporar. se condensează. După ultimele observaţii şi experimente.heterocromatina şi eucromatina trebuiesc privite nu ca unităţi distincte şi discontinue alecromosomilor.. 77.Eucromatina Eucromatina reprezintă materialul normal. apar şi unele aspecte deosebit de interesante. În consecinţă. Deci. se desfăşoară asincron. Înconformitate cu această clasificare. în zonele eucromatice şi heterocromatice. dinamice atât în timp cât şi în spaţiu. ci se formează într -un anumit stadiu al ontogeniei. caracterizate prin structură densă şi compactă. se pare că oriceregiune a cromosomului poate deveni. Eucromatina activă conţine genele ce vor fi transcrise în ARNm. izopicnotic. replicarea eucromatinei este mult mai timpurie. la un moment dat.enzimelor etc. Heterocromatina este componenta preferenţială a cromosomilor sexuali şi a celor suplimentari (cromosomii B). În consecinţă. O altă clasificare a tipurilor de heterocromatină a fost propusă de Brown. heterocromatică. începe la nivelul eucromatinei. în stadiile timpurii de dezvoltare embrionară. în 1965. deţinătorul informaţiei genetice.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 76. încomparaţie cu cea a heterocromatinei. eucromatina este de două tipuri: eucromatina activă şi eucromatina permisivă. ci stări ale cromatinei. ca oconcluzie firească. Eucromatina permisivă este reprezentată de acea porţiune din eucromatină care devineactivă doar după ce acceptă (permite) semnale declanşatoare (din categoria hormonilor.De pildă. heterocromatina lipseşte. unde formează heterocromatina centromerică. La rândul ei. în faza S din ciclul diviziunii celulare.

În stadiul de blastocist. iniţial. în care activitatea genică estecomplet blocată. asigurându-se astfel egalitatea între cele două sexe. Deocamdată nu se cunoaşte rolul concret al knobilor şi nici dacă au sau nu gene cantonate pe ei. Apoi. Aici apar un fel de noduli. în unele regiuni cromoso miale. denumiţi knobi.Sunt doar. În acest context. s-a demonstrat că în heterocromatină există gene funcţionale.din întâmplare. Heterocromatina constitutivă poate fi prezentă şi în alţi cromosomi. Fenomenul este cunoscut subnumele de compensaţie de doză. care devine genetic inactivă şi se evidenţiază în nucleul interfazicsub forma unui corpuscul intens colorat.înheterocromatina centromerică. Heterocromatina poate apărea supercondensată. Numărul şi topografia knobilor sunt constante pentru anumiţi cromosomi. Dar. dacă prin fecundarea respectivului ovul se ajunge din nou la un zigot femel. Heterocromatina facultativă este considerată cea din unul dintre cei doi cr omosomi X. de la femelele de mamifere de pildă.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 Constitutivă şi facultativă . cunoscut sub numele de cromatină sexuală sau corpusculBar. prin studiiefectuate pe tomate. fiind localizată (deobicei) de ambele părţi ale centromerului. unul dintre cromosomii X devine nefuncţional. bastonaşul de tobă (drum-stick) etc. în momentul în care cromosomul X inactivat de la femelă ajungesă fie unicul cromosom X de la mascul. în 1961. el devine funcţional. acesta va avea ambii cromosomi X funcţionali. presupuneri cu privire la rolul lor în procesele de gametogeneză 43 . Iniţial se considera că zonele heterocromatice nu conţin gene funcţionale. nimereşte. Heterocromatina constitutivă este identificată în cromosomul Y de la Drosophila melanogaster sau de la alte specii şi are ca trăsătură definitorie faptul că se constituie încă de la începutul vieţii individului şi rămâne în această stare (genetic inactivă) pe tot parcursul dezvoltăriiindividuale. Important este faptul că heterocromatina facultativă arecapacităţi reversibile. . astfel încât. Dar el devine activ şi în ovulul în care. unuldintre ei devine nefuncţional capătă statutul de cromatină sexuală pentru întreg ciclul ontogenetic. cum estecazul la Zea mays .

B. complexe. intre doua stadii de latenta. [N.Diferentele intre diferite celule ce prolifereaza cu diferite viteze au loc in acest stadiu]  G2 – este faza dintre replicarea ADN-ului (stadiul S) si mitoza (stadiul M) 44 . celula nu ar avea timp sa creasca in masa:  G1 – este faza de la sfarsitul unei mitoze pana la inceputul replicarii ADN. . preparatoare ale diviziunii si dureaza mult mai mult. prin care celula pote fi controlata. Stadiile interfazei – prezinta un stadiu central. in viata oricarei celule exista o ciclicitate care poate fi subdivizata functional in mai multe faze. in acest timp au loc procese ordonate. celalalte faze ale ciclului celular sunt premergatoare. durata mitozei este de doar 1 ora. De aici rezulta ca. doua principale: 1. este faza in care celula creste in dimensiune (sinteza de proteine) iar la momentul potrivit va trece in faza S. Cu toate acestea. O celula vizualizata la microscop in timp interfazei. 2. Defapt. Stadiul M – este stadiul esential in ciclul celular. Deasemenea exist puncte de control – checkpointuri . Ciclul celular – faze. mecanisme de control Dupa cum reiese din imagine. Interfaza – este faza a ciclului celular ce are loc intre doua mitoze. premergatoare mitozei ce pregatesc celula.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 78. Mitoza in sine este un procedeu complex subimpartit in mai multe faze. pare doar sa creasca. (1) Stadiul S (Synthesis) – este faza propriu-zisa in care se replica ADN-ul. M – vine de la mitoza – care presupune clivarea definitiva a unei celule in doua celule identice. procesul central fiind replicarea ADN-ului nuclear(dublarea – doua copii identice). strajuita de doua faze de „latenta” (2) Stadiile G (Gap) – au loc inainte si dupa stadiul S si sunt faze de siguranta in care celula creste – daca stadiile nu ar exista.in interfaza.

Semnalele ce se transmit pot fi de tipul „brake” – ce pot incetini activtiatea intr-una din stadiile ciclului la momente precise . insa poate dura zile. sufera procese de activare – inactivare in cursul ciculului celular (2) Cyclin dependent protein kinase . au loc si alte evenimente – spre exemplu. Desi inainte se credea ca mecanismele celulare se autoregleaza sub forma unei cascade – respectiv sub forma unui domino – fiecare pas implinit declansandu-l pe urmatorul. Este la randul ei activata de (1). Mecanismul de control se bazeaza pe procese biochimie. in care ADN-ul nu se mai replica. saptamani ani. Exista astfel: (1) Cyclin – ciclina – moduleaza activitatea (2). inafara de replicarea ADN-ului si sinteza de proteine. este necesara tratarea cu timidina marcata – aceasta este folosita intens de celulele ce se afla in stadiul S. prin care se poate modula activitatea celulelor. el insusi fiind constituit de un complex proteic cu interactiune complexa. 79. Aspecte generale biogeneza = producerea oricarui element de organizare a structurilor vii 45 . la care se adauga si diferiti „senzori” prin care se trasnmit semnalele la nivel central. Exista 2 tipuri de CDK. Chiar daca stadiile unei culuturi nu sunt sincron ~30% se vor afla in stadiul S. Deasemenea. un stadiu de conservare. centrozomul trebuie sa dubleze si el si sa formeaze fusul de diviziune.Biogeneza unei structure celulare. activandu-le. Celulala aflata instadiul G1 – poate sa intre in stadiul G0. Din acest stadiu poate sa iasa. Pentru a determina in ce stadiu se afla celula.checkpointuri: (1) In faza G1 – inaintea intrarii in S (2) In faza G2 – inainte intrarii in M Din punct de vedere biochimic. unul pentru cele doua checkpointuri. activitatea se regleaza prin protein-kinaze. in stadiul S are loc o productie accelerata de proteine histonice dar si de proteinenzime ce produc ADN-ul. conceptia actuala prevede un mecanism central de control ce poate modula activitatea celulelor dupa nevoie. Controlul ciclulului celular.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012  G0 – este un stadiu de pauza.este complexul format de ciclina si CDK-ul fazei G2 – si induce o actiune fosforilanta explozica cu feedback pozitiv ce declanseaza trecerea de la o faza la alta. In interfaza.CDK – fosforileaza anumite proteine subordonate la resturile de serina si treonina. (3) M-phase promoting factor – MPF . eliberarea ciclinei din complex oprind brusc activitatea.

membrana celulara. de asamblare corecta a lor in noua structura si de transportare a lor in locurile corespunzatoare din celula ROLUL RE IN BIOSINTEZA LIPIDELOR MEMBRANARE Implicarea majora revine partii netede a RE. colaboreaza 3 organite: ribozomi.proteine absorbite de o parte sau de cealalta a bistratului . ex. Ceea ce este valabil pentru biogeneza membranelor este valabil si pentru cea a endomembranelor: . RE.producerea si hidroliza trigliceridelor .proteine cufundate in bistrat. Biosinteza componentelor moleculare ale structurii 2.aparat Golgi. maturarea si asamblarea se petrece atat pe parcursul biosintezei. 80.lipide organizate sub forma de bistrat . cat si dupa definitivarea ei. Pentru aceasta. Directionarea structurii catre locul din celula unde isi va desfasura activitatea Aceste etape nu se desfasoara intr-o anumita ordine.sau poli. strabatandu-l complet sau partial . Biogeneza membranelor incepe cu biosinteza componentelor moleculare care vor forma membrana. a proteinelor membranare si a componentei glucidice a membranelor. Maturarea si asamblarea componentelor moleculare in cadrul structurii 3. ceramide. Colesterol materia prima: acetil-CoA intermediar de baza: acid mevalonic (format din acetil-CoA prin activitatea HMG CoA reductazei) .Rolul RE in biogeneza membranelor biogeneza membranelor = totalitatea proceselor de biosinteza si maturare a componentelor acestora. dimpotriva.zaharidica) purtata de structuri lipidice sau proteice din organizarea membranei Biosinteza componentelor moleculare:se abordeaza biosinteza lipidelor membranare.biosinteza tuturor lipidelor membranare(forma finala sau precursor) minoritare: colesterol. majoritare:glicerofosfatidele (~70%) .in urma unor etape. cel mai adesea evenimentele se petrec simultan.pe fata externa a membranei exista o componenta glucidica (oligo.desaturarea acizilor grasi Are mecanisme ce distribuie lipidele intr-un bistrat asimetric si heterogen.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 biogeneza unei structure celulare = producerea in interiorul celulei a elementul din organizarea celulei:organite celulare.endomembranele(ce delimiteaza unele organite) biosinteza = fenomen ce se refera la producerea de biomolecule in interiorul celulei si reprezinta o etapa a procesului mai amplu de biogeneza Etape biogeneza: 1. Maturarea structurii pentru asigurarea functionalitaii sale 4. acidul mevalonic devine farnezil-fosfat 46 . Participa prin intermediul pachetului enzimatic la: .

ROLUL RE IN BIOSINTEZA PROTEINELOR MEMBRANARE Implicarea majora revine partii rugoase a RE. materia prima: sfingamine(este precursor al sfingozinei.formarea structurii primare a lantului polipeptidic (prin intermediul transloconului) si eliberarea lantului in lumen.adaugarea fosfo-colinei la hidroxilul diacilglicerolului (sub actiunea colinfosfo-transferazei) Desaturarea acizilor grasi Se face prin actiunea unui complex enzimatic ce contine citocrom b5. Procesul de maturare va fi initiat la nivelul RE. Rolul maturarii proteinelor este acela de a le aduce in stare functionala.transformari asupra proteinelor.lanosterolul se transforma in colesterol Ceramide Sunt produse la nivelul RE. continuat si finalizat la nivelul aparatului Golgi! 47 . sau inserarea in membrana . obtinut din L-serina si palmitil-CoA) .obtinerea acidului fosfatidic (sub actiunea acil-transferazelor) din acetil-CoA si glicerol-3fosfat .ceramidele sunt transformate in sfingomieline sau glicolipide la nivelul complexului Golgi Glicerofosfatidele Vom exemplifica prin fosfatidilcoline (PC) Biosinteza la nivelul foitei interne a RE(lucru valabil si pentru celelalte glicerofosfatide) materia prima: acetil-CoA si glicerol-3-fosfat . Intervine prin: .scualenul se ciclizeaza si se oxideaza.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 .prelucrarea lanturilor polipeptidice:  modificarea chimica la unele resturi ale aa  asistarea proteinelor pentru o corecta impachetare (saperone) ex. NADH-citocrom b5reductaza si acid gras desaturaze. care au loc concomitent sau dupa traducere Modificarile co-/post. calnexina .traducere constituie etape ale fenomenului numit maturarea proteinelor.eliminarea fosfatului din acidul fosfatidic (sub actiunea fosfatidil-fosfatazei) cu formarea diacilglicerolului . de a le sorta si redirectiona catre locurile din celula carora le sunt destinate.in urma amidarii sfingaminelor se formeaza ceramide . formand lanosterolul (sub actiunea scualenoxidociclazei) .prin imbinarea a 2 molecule de farnezil-fosfat se produce scualenul (sub actiunea scualensintazei) . reprezinta precursori ai sfingomielinelor si glicolipidelor.

adica acele componente care scapa accidental in microveziculele de transport in timpul selectarii si segregarii materialului exportat. in fiecare etapa. pe masura ce procesele biochimice avanseaza. . controversa ramane actuala. trafic trans-Golgi – membrana celulara:  trafic trans-Golgi – membrana apicala  trafic trans-Golgi – membrana latero-bazala Traficul trans-Golgi – membrana apicala presupune participarea: 48 . in toata adancimea complexului Golgi. modelul transportului vezicular (model tip suveica) 2. Modelul maturarii cisternelor: . ceea ce favorizeaza modelul maturarii cisternelor. inmuguririi si desprinderii structurilor de transport din membrana RE . desprinderea lor sub forma unor vezicule de transport. migrarea catre cisterna urmatoare (acceptoare). modelul maturarii cisternelor Mecanism tip suveica: . B.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 81. trafic trans-Golgi – lizozom 2.transport anterograd: facut prin microvezicule. Realizat intre RE si complexul Golgi: 1. Fiecare model are dovezi si contra-argumente.transport retrograd: returnarea componentelor rezidente in RE.reciclarea componentelor necesare reluarii procesului Au fost evidentiate vezicule de transport ce contin molecule transportate si prelucrate la nivelul organitului. presupune segregarea moleculelor a caror prelucrare este terminata in membrana cisternelor donoare.transport anterograd: se face prin inaintarea intregii cisterne dinspre fata cis catre fata trans. predarea moleculelor/macromoleculelor transportate in vederea prelucrarii corespunzatoare bagajului enzimatic al noii cisterne . argument in favoarea modelului tip suveica. proteinele sunt returnate cisernelor anterioare printr-un transport vezicular. Realizat intre trans-Golgi si locatia finala: 1.Semnificatia traficului intracelular al membranelor Parte componenta din procesul de biogeneza a membranelor. Prin Golgi sunt transportate agregate moleculare ce depasesc diametrul unor vezicule de transport. fuzionarea cu membrana acesteia.transport retrograd: din cisternele maturate. A.

49 . Pentru fiecare membrana tinta exista o pereche specifica v-SNARE/t-SNARE. Transportul: se face tot pe calea microtubulilor. Imperecherea corecta atrage declansarea mecanismelor de fuziune a membranelor. Traficul trans-Golgian – membrana latero-bazala presupune participarea aa. Directionarea traficului membranar este asigurata de diversitatea proteinelor SNARE.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 -structurilor glucidice ale glicoproteinelor sau glicolipidelor de pe fata luminala a organitului -structurilor de tip pluta lipidica Transportul: implica un mecanism cooperativ. apoi ruta filamentelor de actina.Microtubulii sunt orientati cu capul (-) catre membrana apicala. Specificitatea acestei perechi asigura transportul corect catre membrana acceptoare. prin folosirea kinezinelor (proteine motor specifice pentru microtubuli) Este astfel folosita orientarea diferita a microtubulilor cu capul (+) catre membrana latero-bazala. insa catre capul (+). strabatand partial tesatura de filamente de actina. Din endodomeniile proteinelor transmembranare. care foloseste initial ruta microtubulilor.

aceste subiecte fiind materialul perfect pt un review al materiei inaintea examenului. Unde-s multi munca se imparte! 3. 4. 2. Bafta la examen! 50 . Pentru o buna intelegere este recomandata lecturarea cursurilor. Ar trebui sa consideram ca e destul de invatat. S-a considerat inutila rezolvarea subiectelor legate de mitocondrie intrucat exista un curs special despre acest organit in care subiectele sunt foarte bine rezolvate.Biologie Celulara – Subiecte rezolvate 2012 Note: 1. Speram la o colaborare mai buna la urmatoarele examene. spre binele tuturor. sa nu ne facem viata mai grea decat trebuie sa fie prin cautarea individuala a materialele necesare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful