sa ~, stiu sa <teste ideea fundamentali a,"a~este~;c[rti.

:' ..... :' .. ,

invata un' 'l~cru
),(1
J

esential: , sa ne , delinim asa , cum sintem in realitate, ruei mai buni, , ruei mai rai . .•
"
t-i.l "

JACQUES

SALOME

Adesea, in relatiilenoastre familiale,'de prieterue sau de iubire, smtemprin~i i~tr-o cape-ana: fie ne acuzam pe noi in~ine de eeea ce nu merge in via~anoastra, fie ii acuzam pe eeilal~i.De vina simt insa deficientele , de comunicare. Avem nevoie sa in~elegem mecanismele ee guverneaza eomuniearea ~irela~iilecu ceilal~ioameni pentru a dobindi mai multi seninatate si , mai multi efieien~a.Luerarea de fa~ane pune la dispozi~ie mijloaeele practice pentru a deveni un partener mai bun
I A. I •

cA

M-"AS ASCUlJA,

S·INTELEGE
/1.1 I

, ,

,...

pentru nOt m~me ~1 pentru eel pe c~re 11pre~U1m.

ISBN

973-8356-13-X

J~~~ll~lllIIJ~ llll~11
11

>

-'-

COLECTIA CARTI CHEIE ~

U .
de

D

Colectie initiata 1Jicoordonata IREN ARSENE

JACQUES SALOME este psihosociolog, formator, scriitor ~i poet. ~i-a ob~inut licen~ain psihiatrie sociala la Ecole pratique des Hautes Etudes en Sciences Sociales (Paris). Este fondatorul Centrului de formare in rela\ii interumane "Le Regard fertile" de la Roussillon-en-Provence, unde preda buna parte dintre cursurile de formare. A predat timp de 15 ani la Universite de Lille III. Jacques Salome dorqte sa transfonne comunicarea intr-o materie de sine statatoare ce se preda in ~coli~icrede in responsabilizarea individului in vederea crearii unor rela~ii sanatoase, printr-o comunicare activa. ~i-a inceput cariera in domeniul rela\iilor interumane pornind de la cercetarile ~i lucrarile ce apar\in curentului psihologic umanist, reprezentat de Carl Rogers. La inceputurile carierei sale, s-a folosit de psihanaliza, mergind pc direqia propusa de Milton Erickson, pentru care incon~tientul este un rezervor de resurse, ~i nu 0 componenta intunecata a psihicului. fn primele sale cursuri de formare, Jacques Salome a folosit tehnici corporale cum ar fi Rebirth, bionergia sau mi;loacele de expresie scenid, preCUll1 psihodrama. Dupa aceste numeroase experien~e, ajunge la 0 metoda personala. EI creeaza un sistem teoretico-practic, dezvoltind concepte ~i instrumente proprii. Astfel ia na~tere metoda ESPERE (Energie Specifid Pentru 0 Ecologic Rela~ionala Esen\iala). Scopul demersurilor sale pedagogice ~i educative nu este acela de a da sfaturi, ci de a stimula reflec~iapersonala ~i maturizarea, de a declan~a trezirea con~tiin~ei~iluarea de pozi~ie fa~ade sine ~i fa~ade ceilal\i. Punctul de plecare este exprimarea personala. A format pina in prezent peste 40 000 de asisten\i sociali, medici, psihologi ~iconsultan\i. A \inut conferin\e ~icursuri de formare ~i arc discipoli (moderatori in metoda ESPERE ~iformatori de moderatori) in Fran\a, Belgia, Quebec, Elve~ia,Insulele Reunion. Este autor a peste 30 de car\i, coauror alunor lucrari de referin~a despre comunicare ~i cuplu, teoretician in cadrul Asocia\iei pentru Comunicare Rela\ionala prin Ascultare Activa. Car\ile sale au fost traduse in 27 de limbi. Semneaza cronici permallente in revistele Psychologies (Fran\a) ~i Le Guide Ressources (Canada); numeroase apari~ii in presa francofona (articole cu ~idespre el, interviuri ~icronici ale conferin\elor sale): Nouveaux Cles, Madame Figaro, Medicine naturelle, Presence Magazine, La vie, La marine, Journal de Quebec, La presse, Magazine 7 jours, Entrevue, Le devoir, Phares, Mariage. Este tatal a cinci copii. SYLVIE GALLAND a fost directoarea Centrului de Psihoterapie pentru copii al spitalului din Lausanne.

JACQUES SALOME·

SYLVIE GALLAND

Daca rn.-a9asculta,

m-a~ intelege
Traducere de

ELENA NECULCEA

I/1

GJ/~Qc;l.~1 )

BUCURE$TI, 2002

Descrierea

elP

Tuturar celar pentru care libertatea de a fi are la baza respectul, fntelegerea ?i taleranta.
a Bibliotecii Nationale

SALOME, JACQUES

Dadi m-a;; asculta, m-a;; intelege / Jacques Salome; trad.: Elena Neculcea Bucure;;ti: Curtea Veche Publishing, 2002 328 p.; 20 em (Girti cheie; 37) Tit. orig. (fr): Si je m'ecoulais, je m'entendrais ISBN 973-8356-13-X 1. Sylvie Galland II. Neculcea, Elena (trad.)
159.9

Coperta coleetiei de DAN PERJOVSCHI Coperta de DAN STANCIU.

Jacques Salome, Sylvie Galland
51 JE M'ECOUTAI5, JE M'ENTENDRAI5

Copyright © 1990, Les Editions de I'Homme Publie avec l'accord des Editions de I'Homme © Curtea Veehe Publishing, 2002, pentru prezenta versitme romimeasdi ISBN 973-8356-13-X

Cuvint inainte
A cornunica, a avea 0 relatie, a imparti: nimic nu ni se pare mai important, esential pentru existenta noastra. A avea sentimentul ca e~ti parte a unui ansamblu mai vast, ca e~ti recunoscut, identificat, ca apartii unui grup, unei comunitati lingvistice este una dintre cele mai profunde ~i vitale aspiratii umane. Dar nicaieri nu sintem invatati sa comunicam, nici in familie 9i cu am mai putin la ~coala. In sistemul ~colar, comunicarea se bazeaza pe 0 dinamica specifica, de tip intrebare-raspuns. Copilul nu poate da un raspuns personal; nu-i sint acceptate decit raspunsul din carte sau cel a~teptat de invatator. Timp de 15 pina la 20 de ani din viata noastra sintem obligati sa producem raspunsuri, sa mergem in directia a~teptarilor celorlalti· Devenim astfel handicapati - ni9te infirmi in ce prive~te relatiile noastre. Cind ne dam seama de lacunele noastre, avem nevoie de mult timp pentru a reinvata, pentru a reinventa mijloacele concrete prin care sa traim mai bine, sa ne intelegem mai bine cu celalalt 9i sa-l intelegem mai bine. In aceasta carte ne-am propus sa va oferim unele dintre descoperirile noastre; acestea vor reprezenta citeva puncte de reper ce ne pot ajuta sa ne facem mai bine intele~i ~i sa-i intelegem mai bine pe ceilalti. Aceste cai ce conduc spre 0 comunicare activa, spre relatii sanatoase, ne vor permite mai ales

8

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

sa ne cunoa~tem mai bine pe noi in~ine, sa descoperim ce e mai bun in noi, necunoscutul din fiecare. In continuare, vom dezvolta ideea ca este necesar ca fiecare sa-~i asume responsabilitatea imbunatatirii relatiei cu sine insu~i ~i cu ceilalti. Pentru aceasta trebuie sa intelegem anumite mecanisme care guverneaza comunicarea ;;i relatiile intime. Mai trebuie, de asemenea, sa evitam 0 dubla capcana,;;i anume fie sa-i acuzam pe ceilalp de ceea ce nu merge, fie sa ne acuzam pe noi in~ine ~i sa ne denigram.

Comunicarea
de a Ji fmbriteatCl fn euvinte, trebuie sit se Jormeze, mie mamifer dureros, fn stnzJundul unui pfntee, aeolo unde prime~te dreptul de a avea un sens, un sunet, a origine.

o vorbit, hzainte

Alain Bosquet

Cine oare nu cunoa~te sentimentul difuz ca nu comunica bine cu sine si cu ceilalti? Cine oare nu se loveste zilnic de difi~ultatea de 'a se expri~a 9i de a se face intel~s? Daca vreau sa-mi imbunatatesc comunicarea, trebuie mai intii sa-mi pun intrebari despre felul in care am invatat sa comunic. Probabil 0 sa-mi dau seama ca am invatat sa nu comunic. sa descopar ca de foarte timpuriu in existenta mea am fost privat de dreptulla cuvint chiar de dHre cei care ma iubeau ~i care, crezind ca ma inteleg, vorbeau in locul meu.

0

Anticomunicarea
Parintii 9i pedagogii mai degraba impun limite dedt sa invite la libera exprimare. $i mai gray este faptul ca i9i insugesc exprimarea noastra pentru a vorbi despre noi, in 10cuP nostru. Dar eel mai rau este faptul ca resping ceea ce exprimam noi personal.
1 Am inventat aceasta expresie, a vorbi despre eineva fn locul situ, pentru a descrie 0 exprimare aldHuita din imperative categorice ("Fii.altfel decit e;;ti").,din explicatii ("Daca nu vii, inseamna ca ti-e frica") ;;inegare ("Tu nu e;;ti neferici.t, ai tot ce-ti trebuie"). Exprimarea cuiva care imi spune cum ma vede el, care imi intinde 0 oglinda, deformata, evident, totu;;i 0 oglinda este cu totul altceva. Acea exprimare poate fi relevanta, ma poate ajuta sa ma cunosc mai bine. Diferenta consUl.in intenp.a celui care imi vorbe;;te despre mine.

,,$i rnai e ceva, am uitat sa-# spun ca slnt olog In ale comunicarii."

Vom descrie,de asemenea, cele mai frecvente capcane dintr-o relatie ~i \Tom oferi reperele ~ipunctele de sprijin care ni se par importante, nu pentru a gasi solutii, ci pentru a pastra directia buna in intretinerea relatiilor.

---------------~---------------""""'>

•• ~_.- -

10

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Comunicarea

11

"Mi-e frica, spune copilul. - N-ai nid un motiv, spune tatal." "Ma doare, spune copilul cu genunchiul julit. - N-ai nimic, spune mama." Aceste mesaje par banale, ele smt generate de buna intentie a parintilor de a-9i lini9ti copiii. Dorinta de a-i scapa pe copii de temeri este 0 meteahna frecventa a parintilor. Oar la fel de bine, aceste mesaje mseamna 9i: "Nu poti avea incredere in ce simti tu, eu 9tiu ce trebuie sa simti tu." Ei ii dicteaza altuia emotiile 9i sentimentele pe care ar trebui sa Ie aiba 9i nu Ie are. Poti ordona sau interzice un act (daca raportul de forte permite!) - "Nu ai voie sa 10ve9tibebelu9ulm cap" -, dar este imposibil sa impui sentimentele - "Trebuie sa-l iube9ti" -, indiferent de virsta. Impunerea genereaza confuzii. eel care mcearca 0 emotie se mdoie9te de propria lui traire atund dnd 0 persoana importanta pentru el (unul dintre parinti, de exemplu) ii denigreaza, ii neaga sau incearca sa-i imp una trairile sau sentimentele. "Trebuie sa-l iube9ti, este fratele tau, nu 9tia ce face cmd ti-a stricat jucaria ... " "Oar, dragule, 9tii prea bine ca va iubesc la fel; nu fac diferente intre tine 9i sora ta." ,,$tii ca te adora, chiar daca se infurie. $i apoi, nu ar trebui sa il contrazid, 9tii ca nu suporta." $i astfel invatam sa comunicam, prin negarea trairilor noastre de catre cei care ne iubesc. $i ii vedem negindu-9i inclusiv propriile sentimente. "E9ti trista, mama, plingi? - Nu, stai lini9tit, nu am nimic." Nimic? "Mami nu-l iube9te pe tati. Ce are cu ell - Nu-i adevarat, ce treaba ai tu cu asta? Sa 9tii ca il iube9te ... " Daci'inu facem efortul de a stabili citeva reguli fund amentale pentm 0 comunicare fireasca, riscam ca toata viata sa su-

"Ea lmi spune eit mit iubepte Iafel ea pe el, dar eu pi el nu slntem Iafel."

porUim 9i sa transmitem constringeri care saboteaza comunicarea 9i care fac ca relatiile intime sa devina dificile, dureroase. Principii de

bad,

Bazele unei comunidiri veritabile sint U90r de enuntat 9i cumplit de greu de aplicat. Ele se organizeaza m functie de trei pozitii fundamentale: • Recunosc 9i Ii confirm celuilalt di exprimarea sa Ii este proprie, ca sentimentele sau parerile ii apartin. • Ma exprim vorbind despre mine, afirmmdu-mi pozitia. • Doresc sa reunesc punctul tau de vedere 9i pe al meu, nu opunmdu-le sau confundmdu-Ie, ci adunmdu-le unullinga celalalt, confruntmdu-Ie. De aid se poate na9te 0 uniune, un schimb. Aceste trei pozitii au drept corolare imediate:

12

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE

Comunicarea

13

• Nu 11las pe ceUilalt sa vorbeasca despre mine in locul meu. • II invit sa vorbeasca despre el insw}i. • Admit ca "a te intelege cu cineva" nu inseamna a avea aceea9i parere, acelea9i sentimente, acela:;;ipunet de vedere. • Accept sa fac diferenta intre ceea ce vine de la celalalt (9i ii apartine) 9i ceea ce simt eu (9i imi apartine)l. Copilului diruia ii este frica ii voi spune: ,Sp este frica" 9i poate ii voi propune sa-mi vorbeasca des pre frica lui. A9 putea, eventual, sa-i spun mai apoi ca mie nu-mi este frica, sa-i spun ca nu ma tern de acellucru. Prietenului care vorbe9te despre mine in locul meu ("Ar trebui sa te mai intereseze :;;ialtceva dedt benzile desenate") a:;;incerca sa-i raspund cu un refuz ("Nu vreau sa-mi impui tu ce ar trebui sa ma intereseze") sau cu 0 invitatie ("Oaca vrei, poti sa-mi spui ce simti cind ma vezi cu nasul in benzile mele desenate, ca in seara asta.") Vorbim despre ceilalti in locullor pentru ca nu :;;timsa Ie vorbim despre noi, iar exprimarea celorlalti despre noi in 10cuI nostru dureaza pina la moarte, daca nu ne asumam riscul de a ne recuceri dreptulla exprimare. Una dintre mizele fundamentale ale oricarei tentative de formare este sa-ti reiei in stapinire propria exprimare. Grice schimbare trece prin aceasta na:;;tere dificila, dureroasa: sa ajung la 0 forma de exprimare proprie, care sa fie a mea, diferita de a tuturor celor care m-au crescut sau mi-au fost alaturi.

"Nu

pi

se pare di este prea cald aici?"

A te exprima nu inseamna inca a comunica, este doar un bilet pentru dus, in timp ce comunicarea este un bilet dus-intors care presupune etape succesive: • • • • Ma exprim. Primesc confirmarea ca limbajul'meu a fost inteles. Ascult ce spune celalalt. Ii confirm ca I-am inteles.

Comunicare ~i exprimare
A comunica inseamna a reuni. Oar ce avem noi de reunit? Fie diferentele dintre noi, fie asemanarile.
1 In ce prive;;te comunicarea, conftmdam adesea cele doua jumatati ale unei relatii, fratii Terieur, dintre care unul se nume;;te Alain ;;i celalalt Alex ...

Aceste secvente aparent simple ascund nenumarate capcane. De fapt, celalalt nu reacponeaza la ce i-am spus eu, ci la ce a inteles el, in functie de fe1u1in care cuvinte1e mele i:;iiga·· sesc ecoul in e1;uneori este 0 diferenta enorma intre ceea ce am vrut eu sa spun 9i ceea ce a inteles el. Bineinte1es, 9i reciproca este va1abila. Cind ma adresez cuiva, in cursul unei convorbiri difidle 9i importante, ar trebui sa-1 intreb: "Ce ai inteles?" Cind cineva imi vorbe:;;te, ar trebui sa-i spun: ,,lata ce am mte1es eu din ce mi-ai spus." A-i aduce ce1uilalt 0 confirmare nu inseamna nid sa-l aprobi, nid sa recuno9ti ca opinia sa este fundamen-

14

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Comunicarea

15

tata, ci pur $i simplu sa recuno$ti acel punct de vedere ca fiindallui. ,,- Camerele de gazare nu au existat niciodata, sint doar a inventie a evreilor ca sa aiba de ce se plinge. - Dumneavoastra spuneti ea nu au existat niciodata, a$a credeti dumneavoastra, ca acestea sint a inventie a evreilor ca sa fie compatimiti. E parerea dumneavoastra, eu nu a imparta$esc." In acest caz, putem incheia discutia la acest stadiu ... sau il putem invita pe celalalt sa explice pe ce i~i bazeaza convingerea. Eu pot sa incerc sa explic pe ce se bazeaza convingerea mea. Pot schimba registrul $i-l pot invita sa se exprime. Ce vrea sa spuna atunci cind neaga existenta camerelor de gazare din timpul celui de-al doilea razboi mondial, ce mesaj vrea sa transmita ... ? Vom incerca, in capitolele care urmeaza, sa identifidim mai clar atitudinile care impiediea sau faciliteaza comuniearea, oprindu-ne asupra fiecareia dintre cele patru etape prezente in oriee comunieare: • • • • a vorbi; a nu spune; a asculta; a intelege.

Exprimarea verbala (nu yom aborda aici multiplele limbaje ale trupului sau ale gesturilor) se poate situa pe cel putin cinci niveluri distincte. Nivelul faptelor Acesta este registrul anecdotie, cel care ne permite sa spunem ce ~i cum s-a inr-rmplat. Unii tin sa reproduca detaliat $i fidel ce au vazut, ce au facut, ce s-a intimplat. Povestesc, de exemplu, actiunea filmului pe care I-am vazut aseara. Era yorba despre un tata divortat care face 0 calatorie impreuna cu fiica sa. $i povestesc numeroasele incidente care au loc de-a lungul expeditiei. Pot sa ma arat entuziasmat, debordant sau mai rezervat in privinta unuia sau altuia dintre aspectele povestirii. Nivelul senzatiilor ~i sentimentelor Acesta este registrul experientelorsau al trairilor legate de un eveniment, de 0 senzatie sau de a intilnire. Zona sensibila a reactiilor afective nu lipse9te niciodata, furnieatura emotionala exista in fiecare, ca sursa inepuizabila a unei exprimari proprii ... dnd aceasta este posibila. Aceasta posibilitate va depinde de disponibilitatea mea de a ma dezvalui, de a face cunoscuta experienta mea intima. Mai depinde ~i de felul in care celalalt ma intelege 9i ma indeamna sa-mi exprim aceasta latura. A~ putea spune dt de emotionat am fast in timpul acestui film, dt m-au tulburat anumite scene. Aveam lacrimi in ochi vazind eforturile pe care Ie facea acel tata pentru a d~tiga dragostea fiieei lui. Traiam momente de veselie $i bucurie cfud vedeam complicitatea $i tandretea dintre ei, ma simteam trist cind neintelegerea reciproca Ii despartea ... $i daca cel caruia Ii vorbesc este important pentru mine (semnifieativ, adica inseamna ceva pentru mine),imi va fi necesar ca el sa primeasca mesajul, sa ma inteleaga.. Aceasta ascultare imi este indispensabila. Multe neintelegeri ~i frustrari apar intr-o relatie ea urmare a acestui fapt: celalalt, din ratillni numai de el ~tiute (are un prag scazut de toleranta, este insensibilla emotii, se teme, ra-

A vorbi
Cuvintele ~tiu despre noi lueruri pe care noi nu Ie ~tim despre ele.

Rene Char

A vorbi despre ce e mai greu, a vorbi despre sine $i nu a perora despre altii, despre lume, despre viatiL .. Sa-i vorbesc altcuiva despre mine - asta ar insemna sa-mi exprim perceptia asupra realitatii, trairile, sentimentele. Nu se insista niciodata suficient asupra importantei lui "eu", atit de frecvent inlocuit cu "noi" sau cu "tu".

16

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Comunicarea
Nivelul gindirii, al ideilor

17

[,;;

mine surd :;;imut la anumite lucruri ... ), nu ma poate intelege; el ma priveaza de aceasta latura vitala pentru mine - cea a experientei mele, a trairii - sau 0 denigreaza. Acest decalaj se aflala originea unui numar incredibil de nemtelegeri :;;isuferinte m cadrul familiei. Ne a:;;teptam cu totii ca, printr-un miracol, celalalt (mama, tata, fratele, sora) sa imi imparta:;;easca sentimentele, sa-mi inteleaga sensibilitatea, sa primeasca emotiile mele fara a :;;iIe insu:;;i. alta dificultate apare atund dnd celalalt imi raspunde intr-un registru diferit de al meu.

o

,,- Mama, sa :;;tiica pentru mine a fast extrem de dureros faptul ca. mi s-a taiat parul atit de scurt la 6 ani. - Oar ~rau paduchi in :;;coala,intelegi?" Nu, nu pot sa inteleg daca nu ma simt mai intii interes. Eu vorbesc de sentimente :;;iea vorbe:;;te de fapte.
Cuvintele ne pot lamuri asupra impasului reciproc ... fara ca aceasta sa ne consoleze.

Generalizari, evaluari normative, consideratii logice: 0 mare parte dintre interactiunile noastre se stabilesc la acest nivel rational sau pornesc de aid. Ginduri discursive, ginduri-oglinda, gmduri razlete, ideiIe leaga :;;isustin emotiile la un nivel ridicat. Ele ne permit sa ne clasificam experienta, sa 0 asimilam, ne protejeaza, permitindu-ne uneori sa ne deta:;;am. Gindurile sint puncte de reper indispensabile, balize necesare in haosul sau in multitudinea de situatii din viatiL Gmdul este evadarea cuvintului spre orizonturi infinite. Este amplificarea omului pma la granite Ie cunoscute ale cosmosului. Acela:;;ifilm, 11 voi critic a, il voi evalua - mi se pare frumos :;;i subtil--, apoi imi voi imparta:;;i reflectiile asupra relatiei din~ tre tata :;;i£iica, asupra diferentei dintre geDeratii, asupra aces~. tui gen de film sentimental sau asupra artei de a comunica! '" Sint atitea :;;iatitea placeri (sau suferinte) care vin sa-mi ~ amplifice gindurile, sa construiasca :;;isa darime lumi, sa inventeze sau sa distruga relatii, sa reuneasca sau sa separe posibilul :;;iimposibilul. Nivelul amintirilor Orice experienta triHta i:;;igase:;;te ecoul mtr-una mai veche, trimitmdu-ne la momente din trecut. Acest strat afectiv nu este mtotdeauna accesibil direct sau imediat. Cred ca a:;;putea spune fara prea multe ezitari ca acest film m-a facut sa-mi retraiesc propria experienta, de copil cu parinti divortati, ca mi-a amintit de vizitele tatiilui meu, de atitea sperante :;;idezamagiri. Poate ca ma face sa-mi reconsider toata mitologia personala despre notiunea de tata, de camin sau de familie. E ca :;;icum fiecare eveniment din prezent i:;;igase:;;te€coul intr-un trecut mai apropiat sau mai indepartat. Aceastii reactivare mai mult sau mai putin con:;;tientalasa in noi urme care cmd :;;icind ne marcheaza relatiile, interactiunile cu ceilalti·

"Dar erau paduchi in f'coala!... "

anumita doamna, care mi se adreseaza pentru prima data in timpul ul!€i ~f;'_tJ.ltre prietenL imi ~einvie aminBIBLIOTECA PUBucA I

o

,,8. p, HA$f1EU"
I
A..-

$05. ~tef~n eel Mare Nr.20

18

DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE

Comunicarea

19

tirea unei situatii de acum aproape 40 de ani. Aveam 8 ani, eram la :;;coalaprimara:;;i eram supus sadismului une1linvatatoare care avea aceea:;;i forma a gurii ca :;;iinterlocutoarea mea din prezent. .. $i tara sa-mi dau seama, imi vine sa 0 agresez, sa 0 umilese, sa combat fara pic de curtoazie punctul sau de vedere, care nu era chiar atit de diferit de al meu. Ma arat rautacios, artagos, nemilos :;;isimt nevoia sa 0 reduc la tacere aici, la aceasta reuniune intre prieteni. .. prieteni care sint toti uimiti de ie:;;ireamea. Nivelul imaginarului zii personale pot fi de asemenea reunite dteodata. Fantasmele ~ dorintele impreuna cu toata- suita fanteFilmul despre care am vorbit, de exemplu imi de imaginasem ca voi face unul de acela:;;itip, dar un pic diferit. Ar fi fost I mai degraba axat pe relatia de cuplu, eu a:;;fi fost regizorul, / iar in rolul principal ar fi fost. .. $i in mintea mea incep sa port discutii cu Delphine Seyring sau Juliette Binoche ... In conversatie, viata imaginara, atlt de importanta pentru fiecare, este sursa creativitatii, daca acceptam sa 0 imparta:;;im~Iidaca celalalt 0 intelege drept ceea ce este: a viafa imaginara. Daca poate sa inteleaga ca traducerea in cuvinte a imagi:narului meu nu inseama ca 0 sa-l pun in practica. Nevoia de a fi inteles este specifica imaginarului. Nu-ti poti imparta:;;i propriul imaginar, nu poti dedt sa asi:;;tila el. Imaginarul are nevoie sa fie respectat. comunicare deplina este 0 implicare comuna, in care am posibilitatea sa ma exprim, sa fiu inteles :;;i sa-l inteleg pe celalalt la cele cind niveluri, in diverse momente ale unei relatii. Adesea, cuvintele ne ramin blocate la un nivel sau altul. In functie de situatie :;;ide interlocutor, in functie de subiectul abordat, in functie de dezinvoltura sau de temerile noastre :;;i mai ales in functie de felul in care sintem ascultati, privilegiem cu precadere un registru :;;ievitam sau respingem altele cu aceea:;;iperseverenta. Comunicarile eficiente evolueaza liber de la 0 dimensiune la alta. Ele lasa cuvintelesa circule in fiecare din aceste di-

mensiuni. Da, arice demers in vederea comunicarii trebuie sa fie efident, sa permita 0 deschidere, 0 amplificare. relatie libera (cea care imi permite sa fiu eu insumi) este o relatie in care tot,:l poate fi spus1. Auzim uneari: "Imi vine greu, nu pot sa-i spun ca ... " sau: "Refuza sa asculte ce Ii spun" sau: "Nu indraznesc sa-i spun pentru ca mi-e teama de reactia lui." Teama de a spune, de a te exprima liber este adinc inradacinata in multe relatii apropiate. Aceasta teama bareaza calea spre entuziasm, spre elan, spre creativitate. Impune retineri, intretine resentimentullegat de frustrarea de a nu spune.

o

I

Uneori, a~teptam prea mult de la limbaj, de La mitul cuv'intului potrivit ~iadevarat, In vreme ce cuvintele descriu realitafi diferite pentru fiecare.

o

Adesea sper ca printr-un schimb de cuvinte :;;ide fraze voi avea acces la 0 comunicare eficienta :;;isavuroasa, a:;;acum imi daresc. Cita vreme va exista in mine a"ceasta speranta cu gust de absolut, dupa purtarea unui dialog ma voi simti adesea cuprins de 0 dezamagire care nu-mi da pace, de 0 angoasa surda in stomac sau de 0 furie inexplicabila ce-:;;icroie:;;te drum spre violenta. Este 0 diferenta foarte mare intre ceea ce traiesc :;;iceea ce spun despre aceasta,intre ceea ce planuiesc sa spun :;;iceea ce ma aud spunmd. $i este 0 diferenta la fel de mare intre ce spun eu :;;ice intelege interlocutorul meu, in functie de perceptiile :;;ireferintele proprii. rar eu nici macar nu :;;tiuce a inteles sau a perceput. Uneori, urmeaza sa descopar, cu incintare sau cu stupoare, zile sau chiar saptamini m~li tirziu. Gindurile:;;i imaginile secrete ale celuilalt imi sint complet necunoscute, a:;;a cum :;;i lui Ii sint necunoscute ale mele. Chiar :;;icele ale partenerei cu care impart patul :;;ipiinea, chiar :;;icele ale copilului pe care il inconjor cu 0 dragoste plina de grija inca de la na:;;tere. Misterul ramine, nici macar eu
1 Ceea ce nu inseamna ca tatul trebuie spus. Simplul fapt de a (iti ca este posibil iti da 0 extraordinara incredere in tine, in celalalt.

4L

20

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Comunicarea

21

ei nureu:;;im sa comunidim despre 0 buna parte dintre lucrurile esentiale. Astfel, in orice exprimare verbala - care nu inseamna totu:;;idialog - va exista riscul unor distorsiuni :;;inein~elegeri intre: • Ceea ce gindesc, ceea ce traiesc sau am trait. .. :;;iceea ce pot spune. • Ceea ce spun efectiv, cu mijloacele mele de exprimare ... :;;iceea ce intelege :;;iretine celalalt din multitudinea de mesage continute de discursul meu, privilegiind ceea ce 11emotioneaza, il seduce sau il ameninta eel mai tare. • Ceea ce cred eu cii a mteles celalalt ... :;;ice crede el ca eu cred ca a inteles. Bineinteles, ma straduiesc sa accept aceasta diferenta dintre cuvinte :;;itraire inainte de a incerca sa 0 diminuez. Trebuie sa recunoa9tem ca orice comunicare verbala este incompltJii inainte de a incerca sa 0 facem mai eficienta.

11- Cu cine ai fost in voiaj? se intereseaza el. - Vreau sa-ti povestesc despre Praga, dar nu am chef sa-ti vorbesc de viata mea afectiva in acest moment."

I

I

Anu spune
lncerdnd sa atingem inaccesibilul, fawn sit devina imposibil r;i ceea ce ar fi fast realizabil.

P. Watzlawick

Acest punct ar putea sa para in contradictie cu ce am spus mai sus, dar lIa nu spune" trebuie inteles ca 0 alegere (:;;inu ca 0 constringere). Nu ma pot declara satisfacut de 0 comunicare decit daca ii accept limitele. Nu este posibil sa spui totul. IIA-9ispune totul" ramine 0 iluzie 9i a capcana - este tenta~ia contopirii. A nu spune este uneori 0 forma de a-mi marca teritoriul. Nu doresc sa abordez un subiect sau altul cu acea persoana, chiar daca ea ma intreaba despre acellucru. Anumite intrebari sint indiscrete 9i pot sa nu raspund, nu trebuie sa ma simt obligat sa raspund. Ii povestesc unui coleg despre ce am facut m vacanta:

A nu spune este legat de asemenea de atentia acordata celuilalt (liE obosit asta-seara, nu e disponibil") 9i de alegerea momentului potrivit pentru a fi ascultat (IIAstazi simte atit de tare nevoia sa vorbeasca, incit nu mai e loc :;;ide cuvintele mele"). Uneori este necesar sa a9tepti momentul cel mai potrivit sau sa-ti clarifici lucrurile fata de tine insuti inainte de a indrazni sa revii asupra a ceea ce ai trait intr-un anumit moment. A nu spune, a nu spune prea ~ult permite evitarea unei anumite IIpoluari a relatiei". Voi fifoarte atent sa nu ma servesc de celalalt ca de un co:;;de gunoi, deversind asupra lui cantitati enorme de griji, ginduri deprimante, minii 9i frustrari. Multi par sa gindeasca astfel: IICUcit sint mai aproape de cineva, cu atit mai mult mi se cuvine sa-i spun ce nu-mi merge, ce nu-mi convine, pina 11aduc la saturatie." Tocmai celor mai dragi Ie rezervam partea cea mai rea din noi in:;;ine. Mai ales in relatiile de iubire, in care nu ezitam sa IIrevarsam" din bel:;;ug grijile 9i nefericirile noastre asupra celuilalt. Ne purtam ca 9i cum dragostea ne-ar da dreptul sa poluam persoana pe care 0 iubim. 1I0are chiar are dreptul sa fie vesel sau fericit cind eu sint trist :;;inefericit?" Acest lIa nu spune", care nu trebuie confundat cu lIa ascunde de celalalt", este a forma de autoreglare a comunicarii, care-i permite fieciiruia sa-9i protejeze zonele de intimitate. ,In absenta ta, am descoperit cit de important este pentru relatia noastra sa pastram pentru fiecare dintre noi un spatiu intim, al singuratatii. Eu, aid, simtindu-te aproape :;;i m acela:;;itimp tu, simtind, sau poate nu, intesitatea acestui moment de dinaintea noptii, cmd soarele straluce9te inca." Sa fii singur in prezenta celuilalt. 0 comunicare subtila mtre doua fiin~e care se ascund in ele insele, in vreme ce 0 forta magnetica se na9te din aceste doua curente paralele :;;idistincte.

,
",
,~

22

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Comunicarea

23

A~a se intimpHi uneori dupa consumarea pasiunii. Fiecare este singur, fericit ca exista, domolit ~i fara dorinta de a interactiona sau a comunica activoTotu~i, in aceasta stare fara scop ~i fara obligatii, prezenta celuilalt conteaza pentru fiecare, 11 confirma ~i 11amplifica pina in strafundurile fiintei. Relatiile de lunga durata au nevoie de aceste taceri de calitate, marturie a placerii intime de a trai propriile senzatii, simtind in acela~i timp aprobarea (in sensul armonios al termenului) celuilalt. Acest echilibru delicat pare uneori dificil de gasit. Mult prea adesea prezenta celuilalt, privirea lui - chiar daca el nu ma prive~te - capata a importanta care dauneaza relatiei mele cu mine insumi. Sa fii mai con~tient de prezenta celuinu este nimeni in camera, chiar in apartament. ar prezenta

La fel se intimpla cu acest barbat care conduce ~i care se lasa leganat de mi~carea lina a ma~inii, intr-un decor acoperit de zapada. E relaxat, plute~te intre visare 91cugetare, retras in el insU9i, multumit sa simta prezenta femeii de linga el fara sa se gindeasca la ea. Dar ea este nelini9tita de aceasta tacere, pe care 0 percepe ca pe a retragere, jena sau respingere. $i apoi ea ar vrea sa reia conversatia intrerupta in ajun, sa profite de acest moment pentru a-i spune ce are pe suflet inca de ieri, pentru a-I face sa spuna ce simte. Poate ca va intrerupe tacerea cu un: /lNu mai zici nimic?" plin de repro9, de nelini9te sau de a9teptari. Comunicarea libera are la baza acceptarea 9i placerea de a duce a viata dubla: viata mea cu celalalt, cu ceila1ti ~i a alta viata numai a mea, In care imi slnt cu adevarat suficient mie J:nsumi.
"A I1U spune" pome;;te ;;i din aceasta capacitate de izolare spirituala, din inclinafia catre scufundare intr-o lume secreta proprie ;;idin comuniunea intr-o tacere deplina.

'I

parintilor retrageri in pare sinesa mai compromita mult decit posibilitatea prezenta parten unei ncintatoare ului, a partenerei sau copiilor .. u~or sa te bucuri de Sinlratate cind lalt decit de a sine ... E mai $i totu~i, copilul mic ar trebui sa-~i dezvoltel aceasta capacitate de a fi singur in prezenta celorlalti tocmai alaturi de mama sa. Fiind sigur de atentia mamei sale, el poate fi singur, poate visa sau se poate juca. Intra intr-un spatiu in care, in mod paradoxal, poate uita de prezenta celuilalt, pentru ca ~tie ca e acolo. Se poate izola de celalalt in acest spatiu tocmai pentru di ~tie ca nu-l va pierde. Multe marne patrund in acest spatiu fragil, iinpiedicindu-i pe copii sa invete aceasta lectie fundamentala: singuratatea. Mamele intervin, comenteaza jocul, pun intrebari, i~i manifesta interesul ~i distrug, prin bunele lor intentii, aceasta clipa suspendata pe care copilul a traia izolat de ele. El era pe muchie de cutit intre abandonul in singuratate ~i dependenta de relatie. I~i explora capacitatea de a fi a entitate separata ~inu a parte dependenta de existenta celuilalt, care ii este totu~i necesara. In relatiile de cuplu sau de prietenie aceste momente de tacere imparta~ita imi par miraculoase, tocmai pentru ca adesea apare acest decalaj intre a~teptarile celor doi sau pentru ca nu avem capacitatea de a refuza sa ne lasam invadati ori parazitati de prezenta celui de alaturi.

A ascuIta
Caci fntreaga existenta a omu/ui printre semenii sai nu este aItceva dedt a /upta pentn! a acapara atentia celuilaIt.

Milan Kundera

E greu sa 11asculti pe celalalt fara sa transferi asupra ta exprimarea lui. Pentru aceasta e nevoie de a imensa disponibilitate 9i de capacitatea de a-llua pe celalalt ca punct de referinta. Sa asculti inseamna sa prime9ti ce spune celalalt fara sa judeci, incercind sa intelegi universul sau interior prin raportare la propriul sau sistem de referinta. Ascultarea activa inseamna sa-i permit celuilalt sa spuna. cit mai mult ~i sa se asculte in timp ce eu incerc sa reiau sau sa

24

DACA. M-A:;; ASCULTA, M-A:;; INTELEGE

Comunicarea

.

25

rezum ce a spus el, ce am auzit sau macar ce am mteles din ce a spus el. Mai inseamna f'Ji sa pui mtrebari deschise, dintre cele la care nu se poate raspunde prin da sau nu, dintre cele care presupun un cum 9i nu de ce, dintre cele care il indreapta pe celalalt catre el insuf'Ji.,,$i tu cum ai reactionat? Ce ai simtit?" Ne-am obif'Jnuit sa punem intrebari care sugereaza raspunsul: ,,$i nu ti s-a parut nedrept?", "De ce nu il paraSef'Jti?" ,,- $eful mi-a adresat 0 remarca neplacuta ... - Ah! Doar $tii ca af'Jaeel! N-o sa se schimbe." ,,- In seara asta ma simt descurajat f'Jiobosit ... - E $i normat e atit de cald." Pentru a asculta trebuie mai mtii sa tac, sa lmi stapinesc lea ascultarii. Daca spusele celuilalt imi trezes emotiile, in mine vor exploda nevoi stringente de a ma exp ima, de a explica, de a convinge, de a emite judeca~i, de a~staCOl da glas in sentiimpulsul de a rasp.unde, care este principalul camentelor sau ideilor. / Cu c'it celalalt imi este mai apropiat, cu atit emotiile stirnite de cuvintele lui vor fi mai puternice. $i daca el vorbef'Jte despre relatia cu mine, cu atit mai mult temerile, dorintele, amintirile sau proiectiile mele ma vor impiedica sa-l ascult. De aceea comunicarea intima este atH de dificila, de nesigura. Fiecare cuvint al celuilalt poate declanf'Jain mine teama de a nu-l dezamagi, de a nu fi respins, de a nu mai fi iubit. Sa asculti inseamna sa te abtii - cel putin pentru 0 vreme - de la a raspunde, de la a sufoca f'Ji de la a-ti msu$i ce spune celi'ilalt prin incercarea de a face loc propriei tale pareri. Imi spune di nu i-a placut aceasta carte, f'Ji mainte sa ascult ce anume nu i-a placut, ce I-a deranjat, poate, simt nevoia sa acaparez subiectul pentru a-mi exprima entuziasmul pentru aceasta carte. Oare n-a$ putea sa-l las sa-f'Jiexprime sentimentele mainte de a mi Ie exprima, eventual, pe ale mele? Este imposibil ca doi oameni sa se exprime simultan, de vreme ce ei nu pot sa se asculte dedt alternativ. Dar multe

dintre discutii seamana cu 0 lupta pentru captarea atentiei celuilalt. ,,- In ultimii ani am gasit 0 cale de a comunica cu mama. - Ah, mie imi est~ imposibil, mama mea nu ma asculta niciodata.. . - Ne-am intilnit ieri $i am vorbit despre convingerile noastre. - Cu tata mi-e mai uf'Jor." In acest joc al cererilor mcrucif'Jate, fiecare spera sa fie ascultat eu atentie de celalalt. Atunci cind nu ma simt ascultat, inteles, am $i eu partea mea de responsabilitate. Poate ca nu m-am exprimat suficient de clar, de direct, poate am sperat ca celalalt va ghici. Po ate nu am mdraznit sa-mi fac clara dorinta: "Af'J vrea sa-ti vorbesc", "Af'J vrea sa ma asculti", "Af'J vrea sa-ti spun cum am trait eU acea experienta." In sufletul fiecaruia exista aceasta dorinta profunda, mai mult sau mai pu~in ascunsa, de a se putea exprima fara sa fie judecat ori incurajat, nid alinat, respins sau etichetat. Pur f'Ji simplu sa fie ascultat pentru a se m~elege mai bine pe sine.
Ascultarea este un cadall frumas pe care-l po}i aferi, cere sau
prIml.

A In!elege

Sa-l fntelegi pe celalalt 'inseamna sa te alaturi 'in realitatea sa, sa-i 'intelegi diversele limbaje.

i

Sa mtelegi ce spune, dar 5a-i mtelegi f'Ji zimbetele, privirea, gesturile, respiratia, faptele, durerile, energiile ... Sa intelegi presupune sa fii atent, sa ai capacitatea de a acorda aten}ie. Calitatea unei relatii este data de masura m care

t

26

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Comunicarea

27

simti disponibilitatea activa a celuilalt ~ipe a ta, chiar ~iatunci dnd se manifesta prin semne minuscule. privire intensa, 0 respiratie mai profunda, un gest care propune, a tacere care te indeamna sa mergi mai departe.

a

Acest plan imaginar are rolul de a echilibra distorsiunile dintre realitatea exterioara ~i lumea interioara a dorintelor ~i idealurilor noastre. Parintii se incapatineaza adesea sa distruga imaginarul copiilor. ,,- Daca gasesc comoara din pe~tera, imi cumpar un avian. - $tii bine ca nu e nici 0 comoara, ~i apoi ce sa faci cu un avion?" Capiii - ~i copiii din noi- nu inteleg explicatiile realiste, ei inteleg doar ca nu sint intele~i. Daca celalalt varbe~te in plan cognitiv, daca incearca sa-~i clarifice 0 idee sau un concept, iar eu nu vad dedt a latura afectiva, inseamna ca nu I-am inteles. Dar la fel de bine se poate ca el sa exprime 0 traire emoponala sub forma unei generalizari. Daca eu preiau ideea ~i a dezvolt in planul intelectual, inseamna acela~i lucru: ca nu am inteles. Daca-mi spune ce il daare pe plan fiziologic, trebuie sa-l inte1eg in planul in care imi vorbe~te? Sau trebuie sa inteleg ca aceste dureri fizice sint 0 exprimare simbolica ~i sa Ie interpretez pomind de la ce ~tiu eu despre interlocutorul meu? Daca imi spune ca il doare capu!, eu pot sa inteleg ca in acea seara ii dau dureri de cap. Ce ar trebui sa fac: sa schimb planul sau sa tamin la cel ales de el? Intelegere inseamna ~i ce inteleg eu - pe de a parte, reactia mea la ce spune el, pe de alta parte, sensul pe care il dau eu mesajului. Daca el spune: "Ma doare capul", paate ca reactia mea va fi: ,,$i pe mine" sau "N-am nici un chef sa-l aud vaitindu-se", iar intelesul pe care il dau eu mesajului va fi axat asupra mea: "Imi repro~eaza ceva, ii sint a povara" sau asupra lui: "Poate ca e prea stresat, oare are nevoie de un masaj?" A intelege nu inseamna a raspunde, ~i totu~i raspunsul meu va indica ce am inteles ~i ce nu. Dincolo de raspuns, valoarea ascultarii depinde in buna masura de felul in care imi fac simpta prezenta. Daca intentionez sa-mi imbunatatesc abilitaple de camunicare, trebuie in primul rind sa ~tiu sa ascult a cerere, 0 dorinta, a nevoie fara a ma simp abligat sa a irnpli-

Sa fntelegi fnseamna sa treci dincolo de simpla ascultare pentru a prinde esenfialul.

• In ce plan vorbe~te celalalt? • Intr-un plan real, simbolic sau imaginar? • La nivel intelectual, afectiv sau anecdotic?

necesita Paradoxul sa-l intelegi unei bune pe celalalt intelegeri in planul constain inctre ~aptul vorbe~te, ca aceasta dar uneari trebuie sa realizezi ~i faptul ca in sP1tele acestui plan se poate ascunde un altul. Astfel poti trece/dincolo de aceste cuvinte care functioneaza asemeni unui ecran, pati merge in cautarea cuvintului care incearca sa se nasca, asemenl unui pirlu care izvora~te dupa un drum lung ~i tacut prin subteran. Sa intelegi ce se spune, nu intatdeauna acola unde se spune, ci in planul din care se spune. Daca celalalt imi vorbe~te despre ce-~i imagineaza, iar eu il aduc in planul real, inseamna ca I-am inteles gre~;;it, aceasta neintelegere fiind adesea cauza multor frustrari ~i suferinte. Daca eu ii spun: "Mi-ar place a sa-mi iau un an de pauza pentru studiu", iar ea imi raspunde: "Dar cu ce a sa platim chiria?", simt ca nu a inteles ca ii vorbeam despre dorintele mele in plan imaginar. Daca 0 femeie este de mai multi ani impreuna cu un barbat care ~i-a facut vasectomie ~i intr-o seara ii ~opte~te in ureche: "Mi-a~ dori un copil de la tine", inseamna ca ea vrea sa-~i faca inteleasa dorinta de a avea un bebelw;; ~i toate visurile despre cre~terea unui copil. Daca el ii va raspunde: ,,$tii bine ca eu nu mai pot avea capii", cu siguranta ea nu se va simti inteleasa.

tu~~

_

28

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Comunicarea

29

nesc. Sa ascult 0 problema fara sa am impresia d trebuie sa 0 rezolv. Pur $i simplu sa ascult $i sa arat d am inteles. Uneori este necesar sa ii arat ce1uilalt cum a$ vrea sa fiu inteles.
AI' vrea safiu fnteles fn ceea ce spun astazi, fn acest moment, fara ca ce/a/aU sa identifice fntreaga mea fiinfi1 cu ceea ce spun aCUln ;:;i fara sa ma limiteze Ia aceasta.

Tocmai aceasta ascultare judicioasa imi permite sa-mi exprim pe rind slabiciunea ;>ientuziasmul, sa ma arilt eu insumi, a;;a cum sint sub puterea clipei. Oar ma simt liber sa ma manifest doar dad $tiu ca de fapt celalalt nu confunda partea cu intregul $i ca nu imi scoate in evidenta contradic~iile. Eu imi cunosc foarte bine contradictiile $i imi revendic dreptul de a exprima idei $i sentimente total opuse cu privire la acela$i subiect.

"Adar aceasta latura a unei relatii care ilni permite sa ma
,,Ah! Imi urasc serviciu1!" Oa, pot sa strig asta intr-o zi in care ma simt saturat, descurajat sau cople$it de activita~ile mele cotidiene. In cazul in care celalalt ia remarca mea prea in serios;;i ilni propune sa-mi schimb meseria sau dad imi argumenteaza ca de fapt meseria pe care mi-am ales-d'i~i place, ma supar pe el $i 0 sa am grija sa nu mai spun, sa nu:::~i mai dezvalui sentimente1e trecatoare care ma incearca. \ A$ vrea sa fiu inteles fara sa fiu nevoit sa adaug: "Nu e ~edt 0 clip a de nemu1tumire, spun asta doar ca sa ma descarc de 0 traire de momenL," Ar trebui ca el/ea sa $tie sa-mi raspunda neutru: "Oa, e 0 meserie grea, mult prea obositoare ... " sau sa imparta$easd pentru 0 clipa dorinta mea de a lua imediat 0 vacanta sau, $i mai bine, sa ma compatimeasca ;;i sa ma consoleze cu tandre~e. Ceea ce spun la un moment dat nu este dedt 0 fateta a unei fiin~e de 0 complexitate imensa $i pline de contradictii. Ceea ce exprim printr-o izbucnire fireasdi nu este dedt 0 parte infima din mine; "Nu ma limita 1a asta." Un prieten imi spunea: "Sint un indignat innascut, indignarea mea este tonica. Mul~i ma cred un ve;;nic nemultumit, dar nu sint dedt un drcota$ vioi." Sentimentele $i senza~iile depind de momentul in care sint traite. Exprimarea lor este asemenea co1oritului naturii, care se schimba odata cu lumina. "Nu-mi place crema de ciocolata, de clara 0 fetita care tocmai a mincat trei cupe de erema, nu 0 sa mai maninc niciodata." contrazic singur, sa fiu absurd $i incoerent in opinii."

Decalajele

Cfnd cuvfntui nu mai poate fi 0 punte fntre doua fiinfe, cfnd cuvfntu/ este eel care desparte.

Exprimarea afectiva este perturbata, respinsa, dnd se 10ve;;te fie de 0 judecata de valoare, fie de logic a ra~iona1a. Sa ne gindim numai citor temeri $i dorinte Ii se raspunde cu "ar trebui" sau "nu ar trebui", cu "ar fi trebuit" sau /lnu ar fi trebuit".
/1- Eu nu am simtul orientarii, nu sint sigur ca voi gasi cinematograful unde trebuie sa ne intilnim ... - Ei, dar trebuie sa $tii, deja am fost impreuna acolo de trei ari."

Sentimentele nu se supun sisteme10r de valori. Uneori, sistemele de valori ajuta la reprimarea, ascunderea sau negarea sentimente1or, dar niciodata la suprimarea lor. C~ iubit gelos a devenit mai putin gelos dupa ce i s-a spus: "Nu ar trebui sa fii gelos"? Carui copil i-a fost mai putin £rid dupa ce i-am spus: /ICe blegut e$ti sa-~i fie £rica de a$a ceva!"? Poate parea inacceptabil sa nu emi~i judecati despre sentimente.

30

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

. Comunicarea

31

,,$i totu9i, obiectivitatea existi:i.Unul are dreptate 9i unul se in9aHi. Cind ii telefonez fostei mele sotii pentru a vorbi cu fiica mea, raspunde prietenul ei 9i inchide. Atunci el grege9te, nu eu!" "Prea ma sufoca cu parintii ei 9i pe ai mei nu ii suporta, nu se ginde9te dedt la ea. A fost prea rasfatata, ca toate fiicele singure la parinti, doar n-o sa-mi spuneti ca asta e corect!"
Logica rafionalii nu are nici 0 putere asupra logicii afective, de vorbesc douii limbaje complet diferite, sfnt niveluri ireconciliabile.

Pe ce plano sa reactionez? La care dintre planuri 0 sa renunF Cum sa reunesc aceste trei dimensiuni? Clta u9urare simti cind nu exista contradictii sau decalaje intre voce a sentimentelor, cea a a ratiunii 9i cea a valorilor: • "Nu il mai iubesc." • "E 0 prostie sa continuam sa traim ca doi straini, fara sa mai avem nimic sa ne spunem zile de-a rindul. E mai logic sa ne despartim." • "Pentru mine, este important sa respect ceea ce sint eu acum." Aspiram la un grad inalt de coerenta, la 0 unitate deplina 9i armonioasa intre logica afectiva, cea rationala 9i cea normativa.

,,- Mi-e frica sa merg la 9coala. ". - N-ai nici un motiv, toti baietii de virsta ta merg la~coala, invatatoarea va fi buna 9i 0 sa iti placa sa te joci cu
1 .. " \

Metacomunicarea
Metacomunicarea inseamrta sa la9i de-o parte pentru 0 clipa continutul propriu-zis 9i sa te concentrezi asupra formei exterioare, asupra modului in care reuge9ti sau nu sa comunici. Nevoia de a fi ascultati, intrebarea despre ce se a9teapta sau ce se spera de la noi poate fi exprimata. De exemplu, vreau sa ii povestesc mamei mele cum am trait 0 anume intimplare in care era 9i ea implicata. Ea va reactiona, fire9te, justificindu-se sau spunindu-mi cum a trait ea acel moment. Dar eu imi doresc ca ea sa ma inteleaga mai intii, a9a ca 0 sa i-o cer. "A9 vrea sa ma asculti fara sa ma intrerupi, sa intelegi ce am simtit eu in acel moment. Poate di ceea ce am simtit eu nu are nici 0 legatura cu ceea ce ai simtit tu."

co egll ... \\ Aceasta mamica bine intentionata a refuzat dialogul proi\ pus de fiul ei, a vorbit in gol, a refuzat sa asculte. $i copilul a primit urmatorul mesaj: "E9ti prostut daca te temi fara a avea un motiv serios; nu doar ca e9ti fricos, ci 9i idiot." De mai multe ori pe zi, facem comentarii indirecte de acest gen. Mai degraba dam raspunsuri izolate dedt sa intram intr-un schimb de pareri activ, la obiect, care sa ne stimuleze 9i sa ne transforme. In fiecare dintre noi exista trei planuri care nu se intilnesc: sentimentele, gindurile rationale 9i sistemele de valori. Atunci dnd ele se intersecteaza in comunicare, creeaza numeroase neintelegeri. Pe de alta parte, tot ele dau na9tere unor dialoguri interioare inutile 9i interminabile. • Pe plan afectiv: • Pe plan logic: "Mi-e teama sa nasc." "Nu ai nici un motiv, miliarde de femei au trecut prin asta. Statisticile arata di la noi in tara riscurile sint minime." • Pe plan normativ: "E 0 copilarie 9i 0 la9itate sa intru in panid in asemenea masura. Ar trebui sa fiu calma 9i relaxata."

,

o sotie

i-ar putea spune sotului: ,,$tiu ca nu iti place sa vorbe9ti despre asta 9i ca nu iti place sa revii asupra acestei situatii, dar eu simt totu9i nevoia sa-ti spun ce am simtit, prin ce am trecut acum 14 ani, dnd tu mi-ai cerut sa fac un avort, iar eu am acceptat. E adevarat ca eram la ananghie, ci't ma temeam de ce aveau sa spuna parintii mei de-

32

DACA

M-A;> ASCULTA,

M-A;> INTELEGE

Cornunicarea

33

spre viata mea sexuala, despre relatia noastra. Eram ingrozita f,iimi-at;)fi dorit sa-mi acorzi mai muM atentie in acel moment ~;;i sa-mi dai ocazia sa-ti spun toate acestea. Afj fi vrut sa-mi Hi mai mult aliituri, sa ma inconjuri cu mai multa afectiune fjichiar dacii fjtiu cii ;:;itu erai la fel de lovit ca fjimine, simt nevoia sa-ti spun toate aces tea t;)i mai ales simt nevoia sa Ie intelegi, nu ca pe 0 acuzatie, ci ca pe o incercare a mea de a iefji din tacere, de a da glas la ceea ce nu s-a spus, de a-·tiimpartafj' aceasta povara, sentimentele mele fji chiar regretul care ma incearca. Ei bine, simt nevoia sa ma asculti./1 Metacomunicarea este adesea 0 etapa indispensabila refacerea unor relatii defectuoase cu parintii.
1/

in

Un fost copit acum un adult de 38 de ani, ii poate spune tatiHui sau: Nu imi este deloc u'90r sa iti vorbesc direct:;;i sa-ti spune prin ce trec eu astazi. Oar cel mai important lucru este ca indraznesc sa-ti vorbesc, dad poti accepta sa ma asculti, doar atil, fara sa raspunzi, fara sa vrei sa-mi explici nimic. Vin la tine pur fjisimplu pentru sprijin, iar rugamintea mea este sa accepti acest lucru fara sa-mi pui intrebari, fara sa-mi spui: «$tiam eu ca a:;;aare sa se intimple.»/1 /I0aca ai ;:;ticit de tare detest fraza asta! E cumplit atunci cind tu :;;tiidinainte in locul meu; ma simt atit de dezarmat. Astazi iti cer sa nu mai :;;tiitu dinainte, ci mai degraba sa descoperi ce am sa-ti spun./1

In plus, emotiile noastre se amestecii '9i se intrepatrund in voie, ajungind sa ne deruteze perceptiile. Atunci cind imi insotesc un prieten/o prietena la 0 reuniune care ma plictise:;;te, nemultumirea mea se implete:;;te cu placerea de a-i face pe plac celuilalt ... Tristetea mea se va impleti cu fericirea de a da friu libel' lacrimilor :;;ide a uita de mine. Minia mea va da na'9tere unei senzatii profunde :;;irevigorante ca exist, ca ma afirm, ca lupt. Ne in:;;elam ufjor asupra adevaratelor noastre sentimente. Minia, de exemplu, este la inceput doar un semnal. Imi spune ca in mine a existat mai intii 0 afjteptare, apoi 0 frustrare, apoi o dezamagire legata de aceasta afjteptare. $i dincolo de minia mea, poate ca la nivelul acestei afjteptari am ceva de modificat. /I0are am cerut imposibilut mi-am dorit irealizabilul?/1 /I0are a:;;tept prea mult de la celalalt, a;:;tept sa ma cop le:;;easciicu atentie, sa ma aline, sa ma inteleaga ... ?/1 Oacii afj renunta la aceasta a:;;teptare, la aceasta speranta irealizabila, afjevita sa sufar din cauza unui sentiment de nedreptate :;;ide limitare. Nu imi impun limitari renuntind, pentm ca limitarea este legata tocmai de nerenuntare. Nu fac de .. cit sa evit 0 frustrare. Pentru a fi cit mai aproape posibil de adevaratele mele sentimente, pentru a asculta emotiile care ma incearca, am nevoie de multi; atentie t;)ide vigilenta. Oare de unde vine acest sentiment de vina care ma cuprinde cind plec pentm 0 zi la schi in aceasta duminicii fmmoasa? Ah, da, mama imi propusese sa ii fac 0 vizita chiar azi. Oescopar ca de cele mai multe ori acest sentiment de vina nu provine din ceea ce am facut, ci din ce nu am facut, din ce ar fi trebuit sa fact sa fiu sau sa spun ... $i aceste "A:;; fi putut/l, "AI' fi trebuit/l sint nesflr;:;ite, inepuizabile. Sa-mi recunosc adevaratele sentimente inseamna sa intm intr-o stare de echilibru care sa-mi confirme capacitatea de a trai normal. Totodata imi ofera mijloacele de a fi mai eoerent in comportament, in pozitia pe care 0 adopt fata de ceilalti.

Comuniearea eu sine
Orice tentativa de schimbare ce ar viza ameliorarea comunicarii cu ceilalti ma va face sa-mi pun intrebari fjiin legatura cu comunicarea eu mine insumi. $i in aceasta autointerogare, prima etapa, niciodata incheiata, va fi sa recunosc ce simt, prin ce trec chiar in clipa in care ceva se intimpla. Placere sau nepHicere, tristete, minie sau bucurie, fericire, iubire sau dezamagire. $i toate acestea nu sint atit de simplu' de identificat pe cit se pare, pentru ca am invatat sa ne negam, sa ne ascundem sau sa ne cenzuram sentimentele t;)iemotiile.

34

DACA M-A$ ASCUI..TA, M-A$ INTELEGE

Relatiile ,
Da bucurie clipei, fnalta-te cu ea.

liAr fi trebuit sa lucrez fn lac sa-mi pierd vremea la schi ...

II

'i'ncapitolele urmatoare yom propune citeva modalitati, citeva puncte de reper pentru a regasi, pentru a reinventa 0 comunicare mai deschisa, mai activa in cadrul unor relatii mai stabile.
Daca dam la a parte piatra furiei razbunatoare, a sa gasim un gal, a tristete, a iubire ranita sau nefmplinita, un sentiment de e;;ec;;i mu/te alte vlastare strivite sau adormite fn umbra. Oar vom regiisi alaturi de acestea ;;i germenii viitoarelor flori, sari gata sa rasarii pe ccrul zilei de mfine.

Dincolo de comunicare, ar trebui sa ne punem intrebari ~i in 1egatura cu relatiile noastre, cu starea de a fi apropiat, ata~atde cineva printr-o legi1tura.Sintem departe de a ~ticum se formeaza relatiile noastre. Adesea Ie confundam cu natura sentimentelor pe care le avem pentru cineva. Aceasta confuzie intre sentimente ~i relatii este printre cele mai frecvente in cazul celor mai multi dintre noi. De aceea ni se intimpla adesea ca in cadrul sesiunilor de formare sa propunem 0 diferentiere intre sentimente ~irelatii; avem astfelposibilitatea de a recunoa~te ~i de a accepta sentimentele pe care Ie avem pentru cineva ~ide a discerne ce este acceptabil intr-o relatie ~i ce nu. Pentru ca de mult prea multe ori in numele sentimentelor (sau sub pretextullor) ne complacem in relatii care ne distrug, care nu au ~anse de reu~ita sau care ne instraineaza de noi in~ine ~ide lume. Planul sentimentelor este complet diferit de eel al relatiilor, de~ise aBa, evident, intr-o legatura directa. IISimt0 dragoste imensa pentru fiul meu adolescent ~itotu~i avem 0 relatie dificila, imposibila ~iinsuportabila."
liE posibil sa-mi iubesc profund partenerul de viata ~i totu~i sa comunic cu el mai rau decit cu oricine altcineva."

A~adar, trebuie sa adopt 0 pozitie clara in funtie de cele doua planuri.

36

DACA M-A:;J ASCULTA, M-A:;J INTELEGE

Relatiile

37

"Dragostea mea pentru tine ramine intacta, nu intra m discutie, dar relatia mea cu tine imi provoaca suferinta :?i mi se pare insuportabila, trebuie sa ma deta:?ez un pic. ..." Sentimentele noastre, bazate pe atractii :?irespingeri, pe afinitati :?iincompatibilitati, nu rte ajuta deloc sa pastram 0 distanta rezonabila intre fuziune :?iindividualitate. ~

sia unui ansamblu diferentiat, format din cei doi eu implicati in relatie :?ireuniti printr-o legiitura. Acest ansamblu, fie el fictiune, metafora sau matel"ie vibranta :?imisterioasa, faceobiectul unei exprimari ca 0 fiinta de sine stahitoare, 0 entitate materializata. "Iubirea noastra s-a transformat." "Relatia noastra era menita sa dureze sute de ani." "Relatia noastra era pretioasa, ar fi meritat sa 0 menajam, sa facem din ea 0 prioritate. Dar tu ai neglijat-o, mdepartindu-te." "Iubirea noastra era cu totul speciala. Putine femei au fost atit. de iubite ca mine." Uneori, relatia inglobeaza :?imacina individul. Am intilnit fiinte complet mrobite nu de celalalt, ci de relatia in sine, care devenise obiectul alitor griji, preocupari, ritualuri :?imenajamente complexe. "Unitatea familiei este mai importanta dedt interesele individuale ale fiecarui me?1bru in parte. Reuniunile de Craciun sint 0 povara pentru toata lumea, dar dad nu se tin in fiecare an, se pierde spiritul de familie." In acest caz, se pare ca buna functionare a sistemului are prioritate in fata nevoilor :?ia dorintelor fiecarei persoane in parte. "Aici nu este yorba de ce imi doresc eu sau de ce iti dore:?ti tu, trebuie cu orice pret sa fim un cuplu reu:?it." Uneori, daar unul dintre cei doi alimenteaza relatia din energia proprie, aceasta legiitura nemaifiind bidirectionala, ci un noi asumat abuziv de 0 singura parte. femeie poveste:?te despre devotamentul nelimitat, despre abnegatia totala pe care le-a avut pentru sotul ei: "I-am platit studiile, I-am ajutat financial' sa capete 0 pozitie, nu mi-am luat niciodata 0 vacanta, am fost pe post de intermediar intre el :?imama lui, pentru ca acum el sa

Legahirile
Stabilim legaturi personale pentru a nu pluti in deriva intr-o lume nesigura, la limita unui univers necunoscut. Legaturile noastre cu ceilalti se formeaza pe un fond interior de dorinte, goluri, temeri, nevoi :?i a:?teptari. Toate acestea dau senzatia unui labirint in care este practic imposibil sa intelegi substraturile unei legaturi. Tot ce sesizam este ca legaturile, precum un organism viu, se nasc, se dezvolta :?imol', far a a-:?i dezvalui misterul. 0 legatura poate fi nefericita, reu:?ita sau nereu:?ita, pe cale de destramare. $i tOh.l:?i, 0 legiitura apm'ent rupta nu dispare definitiv. Adoarme, se sedimenteaza :?iramine in memoria sau in incon:?tientul celor pe care i-a marcat. Tocmai acest mecanism al transpunerii in noi a ceea ce are mai bun celalalt va da na:?tere atitor noi punde de plecare :?i de sprijin in aventura vietH. legiitura, acest organism viu, aceasta structura subtila ce necesita atita energie :?icunoa:?tere, se prezinta ca 0 terta entitate intre doua sau mai multe persoane. Fiecare intretine :?idezvolta un aspect al relatiei. Aceasta legatura poarta diferite nume: iubirea noastra, prietenia noastra, relatia noastra, ata:?amentul dintre noi, grupul nostru ... Sa luam ca exemplu relatia conjugala: remarcam di toate discutiile in jurul unei relatii de cuplu provin din dificultatea de a trece de la unul (starea de uniune perfecta-fuziune) la doi (0 separare in cadrul aceluia:?inoi), apoi la trei (ea + el + relatia care ii une:?te). Un eu + un eu nu fac doar doi; ci chiar trei, devenind uneori noi. Prin noi nu intelegem 0 fuziune, ci mai degraba expre-

o

o

38

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$lNTELEGE

Relatiile

39

ma paraseasca brusc, lasindu-ma singura la necaz. Voi face tot ce-mi sta in puteri pentru a salva iubirea l1oastra." Aceasta "iubire a noastra" nu pare altceva dedt 0 plasmuire a imaginatiei acestei femei, un circuit interior pe care nu are taria sa-l numeasca "iubirea mea pentm acest barbat" 9i care nu prime!;)te alt raspuns dedt un dublu sentiment de vinovatie din partea sotului: acela de a-i fi indatorat !;)i acela de a 0 fi parasit. La capatul opus, am conatatat ca exista un numar mare de persoane care acorda putina iinportanta relatiei. Mai exact, in anumite cupluri, simplul fapt de a fi materializat angajamentul printr-o casatorie sau printr-o coabitare li se pare suficient partenerilor pentru a mentine relatia. In aceste cazuri, relatia se degradeaza, se banalizeaza, pentru ca nu este intretinuta, hranita. Daca privim 1njurul nostru, yom constata cu u!;)urinta ca din anumite relatii intre soti sau intre parinti !;)i copii nu a ramas dedt forma exterioara, cochilia sau aparenta institutionala, miezul relatiei fiind gol. Prin terapie sau prin formare am fost 1nvatati sa consideram relatia ca pe 0 terta entitate, cu propriile sale nevoi, exigente, transformari. Daca relatia este importanta pentm mine, trebuie sa 0 ocrotesc, sa 0 respect, sa fac ceva pentru ea (!;)i nu doar pentru mine sau pentru celalalt). A9adar, fiecare dintre noi, in cazul1n care sintem implicati 1ntr-o relatie, trebuie sa ne intrebam ce putem face pentm a ne asuma sarcina de a intretine relatia. In aceasta privinta, 9tim cu totii ca orice organism viu produce de!;)euri, ca 1n urma lui ramin reziduuri. Daca 0 relatie este vie, !;)i tocmai pentru ca este vie, va produce de!;)euri,ceea ce noi numim poluarea relafiei. Daca nu luam in considerare aceasta poluare (9i mijloacele de a 0 indeparta), ea va bloca relatia, care, asemenea unei tevi infundata cu sedimente, nu mai lasa sa treaca nimic, indiferent de intentiile !;)i bunavointa celor implicati. De aceea vedem persoane implicate, profund ata!;)ateuna de cealalta, ce s1nt incapabile sa ramina 1mpreuna !;)isa convietuiasca pentru ca nu mai au nimic de "pus in comun"; te-

vile de comunicare, mult prea incarcate sau poroase, nu mai lasa sa treaca nimic de la unulla celalalt.
"II iubesc, dar 1ntre noi sint atitea resentimente, mici neintelegeri, umiliri de moment !;)ilucruri ascunse, inclt nu il mai pot primi cu bratele deschise. Simt pentru el 0 tandrete plina de minie nestinsa."

eel mai dificil este sa ne punem de acordasupra a ce inseamna 0 relatie apropiata, 0 descriere comuna a acestei terte entitati nascute din doua persoane, alimentate de catre ele, ce pare sa aiba 0 viata 9i 0 putere proprie, dar care nu poate fi separata de cei care 1i dau na9tere. Dimpotriva, alte relatii par sa preia aproape total controlul, sa devina autonome, independente de cei implicati. Intreaga lor activitate se reduce la "a intretine" relatia ca pe un foc sacru. Oare ce anume ma face sa ma implic, sa ma atagez, sa ma pierd uneori, sa ma arunc nebune9te sau sa ma retrag dintr-o relatie care, cu putin timp 1n urma, mi se parea vitala, esentiala? Tot cautind termenii comuni tuturor relatiilor, am descoperit 0 combinatie complexa a patru instante care par simple 9i care cons tau 1n: • • • • a darui; a primi; a cere; a refuza.

Din interactiunile multiple ale acestor elemente, se formeaza un sistem relational mai mult sau mai putin stabil intre doua fiinte, in interiorul familiei sau in relatiile sociale. Intr-adevar, regasim aceste patru elemente in orice relatie, de la celemaiintimelacelemaidurabile.dela cele mai prozaice (profesionale sau sociale) la cele mai trecatoare. Pentru a stabili 1n ce pozitie ma aflu intr-o relatie sau alta, incep prin a-mi aHa punctele forte 9i pe cele slabe 1n fiecare dintre cele patm instante ale unei relatii.

40

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Relatiile

41

A darui

Cred ca a darui iubire se refera in primul rind la calitatea atenfiei acordate ccluilaU !,i sie!,i.

La rmdul sau, sotul spune: "Mamei mele ii placea sa ;;tie tot, imi punea tot timpulmtrebari, aveam permanent impresia di trebuie sa-i dau socoteala. Acum nu imi plac intrebarile, mi se par indiscrete :;;ima deranjeaza, a:;;aca nu ii pun niciodata intrebari sotiei mele, pentru a nu-i da impresia ca vreau sa-i controlez viata. Mi-a:;;dori ca :;;iea sa faca la fel." Fiecare a Hicut in a:;;afelmcit sa regaseasca alaturi de partener atmosfera din copilarie, fiecare se plinge din acest motiv :;;ifiecare, de buna-credinta fiind, ii ofera celuilalt ce :;;tieca i1;'i dore:;;te... el insu1;'i. Sa ne oprim un pic asupra ideii de buna-credinta. Obseryam frecvent barbati :;;ifemei care, mtr-o relatie amoroasa, se asalteaza cu darnri vatamatoare, Hecare fiind bine intentionat, lipsit de vreo rautate sau de intentii agresive. Acela:;;ilucrn se observa in relatiile dintre copii :;;iparinti sau dintre frati. Bunele intentii nu au alta vina decit ca smt surde :;;ioarbe, ant din cauza celui care nu aseulta, cit si din cauza celui care nu se exprima suficient de claro "I-am spus de 0 mie de ori surorii mele ca nu-mi plac prajiturile moi, cum sint fursecurile cu rom - :;;ice credeti ca imi aduce de fiecare data? Fursecuri cu rom ... Spunmdu-mi ca a avut grija sa Ie guste inainte, m noua patiserie pe care a descoperit-o." Un barbat ne vorbea despre sentimentul sau de vina, nemarturisit partenerei sale, pentrn ca de la un timp se simtea mai putin atras de ea. $i intr-o sear a, :;;i-ammgiiat intim iubita: "Doream sa-i ofer pHicere." Aceasta I-a respins 1Jia izbucnit m hohote de plms infundat. De-abia a doua zi avea sa-i spuna: "Tu chiar nu intelegi nimic, crezi ca de satisfaetie sexuala am eu nevoie! Eu imi doream sa iti vorbesc, sa imi vorbe:;;ti, e prea multa tacere intre noi ea sa mai simt vreo dorinta." Darurile-cereri Multe daruri smt, de fapt, cered. Parintii care "se ocupa" de copii Ie adres~aza de fapt un numar incredibil de cered.

Putine cuvinte sint\).a fel decit de echivoce, de in1;'elatoare cum a darui. Nu capilla ~~ns m prezenta obiectului: predau ce? Pentrn ca la fel de bine"pot da lovituri de picioare, dar :;;i atentie, griji, ordine sau ascuItare ... Ii pot da (sau ineerea sa transfer) celuilalt negativismul meu, nelini:;;tile, temerile, tot ce simt ca "nu merge" :;;ide care ineere uneori sa ma des- . care ... asupra celuilalt. Ne gindim, de exemplu, la anumite telefoane care nu au alt rol decit de a ne transforma in tap ispa:;;itor,m pubela personali3.
Daca sint lucid ~;ivigilent, voi elimina cu buna $tiinta din darurile l/lele ceca ce induce 0 cerere sau un refuz.

A darui ceea ce vrei sa prime:;;ti Ii fac celuilalt ceea ce a:;;vrea sa-mi faca el mie. Plec de la premisa cii ;;i el are acelea;;i dorinte, acelea:;;inevoi, aeelea:;;i gusturi ca :;;imine. In orice relatie, capcana cea mai evidenta este tocmai aceea de a incerca sa negi diferentele. "Mama mea parea mereu indiferenta, straina, nu se interesa niciodata de ceea ce faceam sau prin ce treceam. In prezent, imi face mare placere sa fiu mtrebata, sa mi se arate interes, cu atit mai mult cu cit mtimpin dificultati in a ma expdma liber. Imi place sa fiu mtimpinata cu un: «Ce-ai mai facut azi?» sau «Cum ti-ai petrecut dupa-amiaza?» $tiind cit de bine te poti simti fiind intimpinat astfel, cind sotul meu se intoarce acasa, ii pun mtrebari, ii cer sa-mi povesteasca ce a mai facut. Dar el nu imi pune niciodata intrebari, mi se p~re la fel de indiferent fata de mine ca ;;i nlama mea."

42

DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE

Relatiile

43

"Pune-ti fesul, nu-ti roade unghiile, termina-ti temele mainte sa te joci, da-mi un pupic, asculta-ma cind iti vorbesc, lasa-l :;dpe fratiorul tau sa se joace cu jucariile tale etc." $i ce Ie daruiesc de fapt? Prin aceasta afirmatie riscam sa ;;ocam sau sa suparam multi parinti. Copiii din ziua de azi nu primesc prea mult, pentru ca sint asaltati cu numeroase cereri. Semnele de atentie i?i interventiile direde Ie parintilor smt adesea cered. Asupra lor se plaseaza mult ai?teptari carora nu Ie pot face fata. In infinitul cerc vicios "a;;t tare-cerere-frustrare" se creeaza astfel numeroase neintelegleri. Parintii smt convini?i ca i;;i ofera timpul, atentia, grija, iar\copilul primei?te toate aces- . tea ca pe 0 noua ... cerere. $i in cuplu, muIte femei marturisesc ca inteleg mingiierile sau tandretea partenerului ca pe nii?te cereri sexuale. Unele chiar adauga: "Nu am timp sa-i dau ... i?i-aprimit deja portia." Cererea de aprobare sau de confirmare a propriei valori se regasei?te m fiecare dintre darurile pe care Ie facem. Vreau sa simt ca sint 0 mama buna, un sot bun, 0 nai?agrijulie, un prieten generos, iar pentru a gasi 0 confirmare a acestei imagini pe care 0 am despre mine fac cadouri, ii dau copilului sa manince, dau bani imprumut, ma gindesc la ceilalti, mcerc, de fapt, sa ma pun in valoare prin darul pe care-l fac, dind ceea ce am sau ce sint. Uneori, copiii ajung sa fure pentru simpla placere de a darui. .. i?ide a fi apreciati.
I

pe care mamele lor Ie-au dat-o sau Ie-au impus-o. Tot astfel poate fi intoarsa placerea primita, impunmdu-i celuilalt sa simta plikere. A darui poate fi 0 forma de a-I indatora pe celalalt, de a-I lega de sine, de a-I mentine intr-o stare de dependenta. "Cmd fiica mea a dorit sa devina independenta, am ajutat-o cit am putut, ne poveste9te un tata. I-am cumparat mobila, i-am gas it un apartament, i-am oferit 0 ma;;ina." "Cind m-a parasit pentru a trai cu altcineva, mi-a lasat tot: casa, mobila, carti, discuri. Abia dupa multi ani am inteles cit de tare ma tinusera legata de el toate acestea. Nu eram la mine acasa, eram la el. Intr-o zi, am vindut totul 9i abia atunci am simtit cu adevarat ca m-am despartit de el, de umbra lui, de prezenta lui." Dintre toate, darul restrictiv este cel care mdatoreaza cel mai tare. "Cit m-am sacrificat pentru copiii meW' "La cite am renuntat pentru a ma casatori cu tine!" "Mi-am vindut vasul 9i ti-am cumparat aceasta casa pe care ti-o doreai atit de tare, iar acum vrei sa ne mutam in alta regiune pentru a fi mai aproape de mama ta care este singura ... " Darurile-ofranda

E ca $i cum ceea ce ne dii celiilaIt e mai putin important dedt ceea ce nu ne dii. Punem mai mult pre! pe ce ne lipse$te dedt pe ce primim.

Cine nu a spus sau nu a auzit m recreatiile de la ;;coala zicala: "Ursulet de catifea, ce se da nu se mai ia." "I-am facut cadou un disc cu Mozart i?idupa doua saptamini am mtrebat-o daca a ascultat discul meu ... Discul meu!" Cind dau ceva cu tot sufletul, uit cu desaviri?ire de darnl facut. Nu ilcontabilizez m nici un fel de registru secret. Un dar exista doar m clipa in care este oferit, nu a;;tept nimic, nu fac calcule, este spontan, ceea ce mseamna ca vine dinauntrul

Darurile-obligatie Urasc sa ma simt dator, a9a ca voi intoarce ce mi s-a oferit: o invitatie, un cadou ("El s-a gindit la ziua mea de nai?tere, i?i eu trebuie sa ma gindesc la a lui"), un compliment. A mtoatce darul este 0 fateta a dificulta-tii de a primi. Poate fi 0 forma de a refuza. De aceea copiii dau mapoi mincarea

44

DACA. M-A:;> ASCULTA,

M-A:;> INTELEGE

Relatii1e

45

meu, fie ci:ieste primit, fie ca nu. A~a cum floarea emana parfum, iar soarele caldura, intr-o ofrand a totala, care nu Ie rape~te nimic. Un dar adevarat este 0 ofrand a in spatele careia nu se ascunde nici 0 cerere. Un dar conditionat este 0 afacere, un troc relational. Fiecare dintre noi aspira la darurile neprevazutului ~i ceea ce ne

ra.n face sa se apIece asupra propriilor neajunsuri, asupra neputintei sau a singuriitatii sale. Oare ochiul cu care ne privim pe noi in~ine este atit de sever ~ide critic incH, in numele perfectiunii sau al idealului absolut, nu putem primi recuno39terea a ceea ce exista? ,,- Ochii tai arata fantastic astazi. - $i in celelalte zile nu?/1 ,,- Imi place bustiera ta, iti vine foarte bine. - $i daca ai ~ti ca am luat-o de la reduceri."
II

placere emotioneaza al celui cel care maiofera tar~~~ci ~.\re

se dnd ofera primim prin ofrand este sUrlsul a sa. de
\1.

A p'\imi
Intr-o relatie mai lunga saumai scurta, deseori avem dificultati pe mai muIte planuri in a primi ce ni se ofera. E.ca ~i cum in fata anumitor propuneri, a anumitor deschideri raspundem printr-un refuz, printr-o retragere, 0 reticenta sau 0 deturnare a intentiei initiale. Reactionam ca ni~te infirmi in a primi. Aceasta se poate manifesta in diverse domenii: multumiri, rediscutari ale unar probleme, dovezi de interes, cadouri sau declaratii de dragoste. A primi multumiri Complimentele, elogiile, dovezile de iu:bire sau de admiratie ar putea fi 0 confirmare a nevoii noastre de recunoa9tereoOar, intr-un dialog, prima noastra intentie este de a Ie respinge sau de a Ie minimaliza .. ,,- Ai 0 rochie foarte frumoasa. - Ah! E a treia oara dnd 0 imbrac!" Cel care face complimentul sevede astfel respins, daca nu chiar acuzat (ca nu a remarcat-o mai dinainte). ,,- Mi-a placut foarte mult expunerea ta de azi-dimineata. - Nu am dezbatut suficient punctul al treilea." Cum sa intelegi un asemenea mecanism? Ne devalorizam pe noi in~ine 9i in acela~i timp devalorizam elanul interlocutorului nostru. Un dar rau primit 11rane~te pe cel care-l ofe-

Oare narcisismul nostru, in cautarea iubirii totale atit din partea noastra dt ~i a celorlalti, respinge ofran dele partiale? Inseamna ca falsa modestie este indiciul unui ideal inaccesibi! al sinelui. A primi un refuz sau 0 repunere In discutie a problemelor $i aces tea par la fel de greu de primit ca 9i incurajarile. Oar ele ar avea puterea de a ne stimula, de a ne trezi la realitate, de a ne deschide noi orizontur1. ,,- Am impresia ca fiul nostru nn a inteles prea bine pozitia ta cind ii vorbeai despre ier;;irilelu1. Cred ca nu este snficient de clar.;. - $tiu foarte bine ce sa-i spun fiului meu, nn te biiga tu!/1 Cel mai frumos cadou pe care ni-l poate face uneori celiilalt este tocmai aceasUi rediscutare a pozitiei noastre, a camportamentelor noastre, a felului de a f1."Un prieten adevarat va va spune cind respirati greu. Ceilalti va var lasa sa va simtiti rau ... /1Aceasta reflectare a noastra in privirea celorlalti ne poate face sa ne punem intrebari, poate semana seminte1e, poate favoriza inceputul unei viitoare schimbar1.
Numai prin privirea ta pot trili mai bine ?i mil pot Inillta spre aUe limite ale posibilului.

46

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Relatiile

47

Am putea simti di avem mai mult de ci:;;tigatdecit de pierdut atunci dnd cineva I~;ida osteneala de a ne aduce obiectii, de a ne face 0 critica, de a ne oferi un alt punct de vedere, ne invita la reflectie: /lNu Iti lmparta:;;esc punctul de vedere ... /1, "Eu am 0 alta parere ... ".. A primi idei noi :;;ipropuneri nea:;;teptate

A primi treze:;;teIn noi sentimentul de vina ca "nu am merita/l. "De fiecare data dnd 1mi ofera cite ceva, am senzatia ca se m:;;ala,ca nu a vazut bine cine smt:;;i ca nu merit atlta atentie. $i jena mea este atlt de mare, mclt nici nu mai pot sa-mi exprim mul~umirile m fata lui. De fapt, nici nu mai simt vreun fel de gratitudine, pentru ca darurile lui ma fac sa ma simt triult prea jenata./I A primi obiecte Si acestea ne VOl'trezi temeri. Ii voi fi mdatorat, va trebui sa-i 1ntorc darul. Or, a Intoarce darulmseamna tocmai a nu primi. /lFamilia X m-a invitat la masa, va trebui sa Ie 1ntorc invitatia!/I Orice obiect oferit este m acela:;;itimp 0 forma de invadare a celuilalt. 0 mica particica din celalalt va patrunde In intimitatea mea :;;i,cine :;;tie,poate 1mi va schimba perceptiile cunoscute ... "Mi-a oferit aceasta statueta, care sta acum m biblioteca mea. Ceva din el s-a instalat la mine m casa./I "Ea mi-a daruit aceasta carte, va trebui sa 0 dtesc, dar nu este tocmai subiectul care ma intereseaza m acest moment./I /lPrin aceasta cravata pe care mi-a ales-o, ea :;;i-apus amprenta asupra imaginii mele, port cu mine ceva din ea ... /I
A primi are doua tiii~uri. Este in acela~i timp 0 deschidere ~i un rise de a fi invadat, de a se patrunde in universul nostru intim. A primi inseamnii a-ti asuma riscuI de a fi influentat, ded, de a te schimba.

ce avem deja, de ce cun a:;;tem, punmdu-ne m actiune forta Prima noastra react~este adesea defensiva, ne agatam de de rezistenta. A primi ce :a nou Inseamna a-ti asuma riscul de ate schimba, de a te tran~forma, oridt de putin, iar omul este de a se schimba. . Daca sIntern dominat de 0 imensa teama I deschi:;;i la influentele celorlalti, p1.mem m pericol individualitatea noastra deja formata, pu~ctele de repel' cunoscute, uneori chiar prioritatile noastre .. A primi dovezi de interes "Ti-ai schimbat coafura?/I "Cum Ii merge fiicei tale?/I "Pari obosit. .. " In aceste cazuri, este posibil sa simtim ca ne este amenintata nevoia de distant a, spatiul intim, imaginea personala. Din teama de a nu fi invadati, yom distrage atentia de la noi sau yom raspunde evaziv pentru a pune capat discutiei, pentru a refuza invitatia la discutie. Smt foarte multi cei care nu accepta sa primeasca. Ace:;;tia prefera sa fie cei care daruiesc tot timpul. Li se pare mai u:;;or.
II tin Ia distantii de propriile mele necesitiiti ... diiruind.

Actul de a primi poate fi resimtit ca 0 teama de a nu deveni dependent din cauza datoriei. "Daca celalalt face prea mult (pentru mine), atunci eu Ii datorez ...
/1

A primi mseamna a fi deschis, a te abandona, a accepta din toata inima, a pastra. Mai mseamna ate elibera de acea

48

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Relatiile

49

crisp are de nelini~te care mceardi sa preia controlul, sa iti protejeze integritatea sub diverse pretexte. "Nu merit ... " "Vreau sa fac eu acest lucru." "Nu vreau sa datorez nimic nimanui." A primi presupul1e sa ga~e~ti acel echilibru fragH intre a te spre tine ~i ce nu. Cu dt pe sonalitatea este mai distincta ~i mai clar conturati:'i, cu atit v fi mai apta sa primeasca fara a lasa invadat de celalalt ~i a)e se pierde. ! inchide, mtre ce •la~i sa treadi
A primi Hira retineri

te ca a~ putea fi pasionatade credin~ele amerindienilor, inaine ca tu sa ma fi luat la aceasta conferinta." A~adar, nu putem primi dedt ceea ce corespunde dorintelor noastre, con~tiente sau inco~tiente, unei nevoi mai muIt sau putin ascunse. Dadi exista acest acord, atunci a da $i a primi se confunda.
Un dar primit din taata inima fl incinta in aeeea;;imi'isurii ;;i pe eel care ddruie;;te.

Resentimentul de a primi.

este inamicul numarul unu al capacitatii pentru a putea

"Am acumulat prea muIte dezamagiri primi ceea ce-mi ofera el acum."

Cind prime~ti ceea ce ti se ofera, ai posibilitatea sa dai mai multa valoare, sa amplifici ceea ce ai primit. Nu vi s-a intimplat sa simtiti acest lucru atunci cind ati ascultat 0 arie de opera? Vocea care se cauta, care se lanseaza ~i urca inspre voi este ,-mica, iar corpul vostru, intreaga sensibilitate ~i indntare 0 amplifica, ducindu-i vibratiile catre toate unghiurile memoriei.
Emafia anumitor mtilniri, farfa anumitor schimburi pdtrund adinc in nai, de unde var illcalfi dup{11mLlt timp in arta de a primi.

$i dte mingiieri, atentii, iubire nu se pierd astfel, pentru ca nu mai pot fi primite.
Voar 0 armonizare a dorinfelor ne paate face sa primim cu adevilrat ceea ee ni se afera.

A cere
"Tu ma inviti sa mergem la cinema ~ieste tocmai fiImul pe care imi doream sa-l vad m aceasta seara cu tine. $i chiar daca dorinta mea nu exista inainte ca tu sa-mi propui, invitatia ta mi-a trezit aceasta dorinta, i-a dat glas sau a creat-o." Putem primi doua feluri de daruri: • Cele care raspund unei dorinte deja existente ~i 0 implinesc: un baietel i~i dorea 0 ma~ina teleghidata ~i a primit-o. • Cele care trezesc ele msele 0 dorinta, 0 posibilitate sau un interes nebanuit: "Numi-a trecut niciodata prin minFiecare dintre noi da na~tere unui numar impresionant de cereri. Cereri pentru sine, pentru celalalt, in lant sau simultane. Cereri exprimate sau nu, clare sau confuze, cereri multiple care necesita ascultare, atentie ~i uneori un raspuns favorabil. A cere presupune asumarea unui dublu risc: • cel de a fi refuzat; • cel de a fi satisfacut. In capitolul urmator, ne vom opri asupra dtorva forme pe care Ie pot lua cererile noastre, de la temeri la dorinte, la nevoi sau lips'.ui.

I

50

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Relatiile

51

Adesea, intr-o relatie nu 9tim ce urmeaza sa facem: sa daruim, sa cerem, sa raspundem unei cereri sau sa primim. Acest joc al interferentelor ne scapa. Nu 9tim nici cum va percepe celalalt acest schimb. Incurcaturile pindesc la tot pasul, toate variantele sint posibile. "Ii vorbesc despre trairile mele. Ii impartagesc, ma dezvalui, am impresia ca daruiesc. Cel care ma asculta este putin nemultumit 9i crede c;ael este cel care daruie9te, penVrea sa-i faea pe plac ma el sale 91il propune sa vlzlteze impreuna 0 expozitie. E nu are chef, dar are impresia ea tru ea imi acorda i s-a facut 0 cerere 9i ny. poate sa refuze ... pentru a-i face pe plac. / .

ramas-bun de la mama sa, grijulie "sa nu-i lipseasca nimic pe drum, la intoarcere", atunci el este cel care ii face mamei un cadou minunat, acceptind gestul ei de iubire. cerere este cu atit mai acceptabila in jocul unei relatii, cu cit ia forma unei propuneri cit mai concrete posibil. "Vreau sa discutam despre colaborarea noastra 9i iti propun ca miercuri sa luam impreuna masa de prinz." Propunerea:

o

atentiet,

"Aceasta mingiiere este un dar pe care-l pot primi fericita 9i relaxata sau ar trebui sa vad in ea 0 cerere?"
Acceptarea lumineazil chipuZ, refuzuZ fi dil frumusetea.
. I !

• evita capcana impunerii (Jti impun sa ma asculti, incepindu-mi tirada oricind am chef"); • elimina riscul de a ordona ("Trebuie sa vorbim, vino!"); • ocole9te repro9urile 9i plingerile ("Tu nu ai niciodata timp sa ma asculti"); • fere9te-te de dependenta ("Spune-mi ce sa fac ca sa ma intelegi"). Cel caruia ii este adresata 0 propunere are posibilitatea sa accepte ... sau sa refuze. Mult prea adesea, cererile sint de fapt impuneri care nu-i dau dreptul celui care prime9te cererea sa-9i aleaga raspunsuI, inducindu-i asHel 0 stare de disconfort. Cererea ar trebui facuta pe un fond de libertate a ambelor parti, undeva intre 0 invitatie 9i 0 propunere realizabila.
Sii avem curaju/ de a cere, /iis'indu-/ totodatit pe celit/a/t sii-;;i asume responsabilitatea acceptiirii sau a refuzu/ui.

Rene Char

Cerererile cele mai de temut pentru cel care Ie prime9te sint cele care aduc cu sine 9i 0 acuzatie directa sau indirecta. Acestea sint frecvente mai ales in anumite relatii dintre copii 9i parinti. "Fratele tau mi-a promis ca ma va lua cu el in vacanta de Craciun, dar nu 9tiu ce sa fac in aceasta vara ... e greu sa ramii singur cind toata lumea pleaca." Nici un cuvint sau act nu pot fi considerate un dar sau 0 cerere in sine. Depinde de context, de relatia in care se inscriu, de conjunctura de moment 9i mai ales depind de senzatia de lipsa, de dorintele sau de lipsa de dorinta a fiecaruia. • Daca un tinar indragostit de 0 tinara care nu il iube9te ii propune acesteia 0 calatorie in Italia, aceasta oferta va avea aerul unei cereri. $i in cazul in care tinara accepta, ea va primi un cadou sau va darui? o hirtie 100 de in pragul in timp ce i9i ia, ·Cind un de barbat de franci 50 de ani, cadru u9ii, superior, "prime9te"
_.f

A refuza
Cu dt imi este mai greu sa accept eu insurni un refuz, cu atit mai greu imi va fi sa refuz categoric 0 cerere sau 0 propunereoIn jurul actului de a refuza graviteaza nurneroase convingeri irationale. Acestea il vo'r distruge pe celalalt, vor deteriora relatia, vor declan9a 0 agresiune sau 0 respingere totala ...
I' .... ·.•..

I

\

52

DACA M-A~ ASCULTA, M-A~ INTELEGE

Relatii1e

53

$i totus;i, in arice relatie, refuzurile eategoriee ar putea servi drept borne neeesare stabilirii limite lor. Pentru ca fara aceste zone de granita, riseam sa ridieam adevarate bariere sau ziduri din refuzuri taeute sau din temeri ascunse. Voi ajunge sa evit anumite persoane de teama sa nu-mi eeara ceva, de teama sa nu Irta simt obligat sa fae ceea ce nu am chef sa fac. Un refuz general, dar indirect $i voalat va inlocui un mic refuz la obiect pe eare nu am $tiut sa-l impun Ia Exista trei tipuri de refu : • Al gesturilor pe care i se cere sa Ie fae. timp. • Al sentimentelor p care mesajele $i comportamentele celorlaIti incearea sa Ie provoace in ,mine. • Cel pe eare mi-l impun prin anticiparea consecin~elor. Poate fi urmarea fireasca a reprimarilor S;ia limitelor pe care mi Ie impun sau, dimpotriva, manifestarea unei alegeri libere. Cite nu faeem fara nici 0 tragere de inima, mai mult dind inapoi ca racul, sabotindu-ne propria munca, doar pentru ea nu am $tiut sa refuzam sau pentru ca nu am putut sa spunem ca de fapt ne dorim eontrariul. ,,- Te-ar deranja sa ma conduci la gari.i? - Nu ... /I $i las eartea deoparte eu un suspin. M-as; fi simtit mai bine daca as;fi spus: /IDa, ma cieranjeaza, pentru ca toemai ineepusem sa citesc, dar te voi conduce ca sa-ti fac pe plae./I Este cu atit mai greu sa refuzi cind eelalalt arunca asupra ta propriile-i sentimente de minie, de disperare sau de neputin~a, incercind sa te faca responsabil de ele. "Nu ai facut nimic ca sa ma ajuti./I "Nu ai in~eles... /I "Nu ai fost alaturi de mine cind ...
/1

$i atunci rise sa ma las cuprins de un sentiment de vinova~ie sau de neputin~a, in lac sa las in seama celuilalt sentimentele care de fapt ii apar~in: minia, nereu$ita, indolen~a. De multe ori ar fi nevoie de mult timp, de explicatii $i de curaj pentru a obtine raspunsuri clare, uneori dureroase, dar eu si-, guranta edificatoare. "Nu ma simt deloc responsabil pentru suferinta
ta./I

"Vad bine ca e$ti furios, dar nu ma simt deloc vinovat pentru ca nn simt pentru tine ceea ce sperai tn." Jnteleg ca ai sentimentul ca ti-am in$elat as;teptarile, dar nu pot face nimie, aces tea sint limitele mele./I "Las in seama ta amenin~area cn sinnciderea, nn te pot ajnta cn nimic." Am putea inapoia astfel celnilalt mesaje care nn ne apartin. "Mi se intimpla sa-i returnez expeditorulni a scrisoare san a parte dintr-o scrisoare in care simt proiectia masiva a celnilalt $i prin care simt dl ma limiteaza $i arnnca asupra mea problemele sale." "Am descoperit ca pot sa resping ceea ce nu-mi face bine, ea nu trebnie sa sufar acnmullnd in mine gindurile negre sau sentimentele violente ale celnilalt." "De citiva ani, am descoperit ca la fel de bine pot sa replic la apelurile telefonice care avean drept Ul,ic scop sa ma faea sa ma simt vinovat sau incapabil./I "Am invatat sa spnn cu adevarat «da» doar indraznind sa spun $i «nn». Mi-a luat mult prea mult timp sa spun «nn»." Inainte, credeam ea a spune "nu/l inseamna sa fiu rau, dezagreabil, nedemn de a fi iubit. $i apoi voiam cu ariee pret sa-i fae pe plae eeluilalt, sa-I eople$ese cu bnnatatea mea, sa-i arat cit de mnlteonteaza pentru mine.
Refuzlnd, spunlnd "nu", lnvaf sa fiu eu lnsumi a fiinfa de sine stlitiitoare, unica 9i respol1sabila.

i'

/lSora ta a venit sa ma vada duminiea trecuta, tu nu ai mai venit de trei saptamini./I

_

1

54

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

"Doar eu 9tiu cu adevarat ce simt." "Nu, nu mi-a placut acest film, mi-au placut dteva scene, dar in ansamblu mi s-a parut confuz 9i pre a melodramatic." "Nu, nu am acelea1)isentimente ca tine pentru mama tal eu a apreciez pentru rigurozitatea ei, este ferma, directa, nu lasa lac neintelegerilor. Imi place atitudinea ei fata de Nu este u90r sa distingi un efuz care doar sustine contraviata..· dar inteleg ca pentI tine nu este la fel." sa reugesc sa depagesc stadi 1 de simpla reactie pentru a da riul de unul ofera a alta~ irmatie in Este de preferat na9tere unei care relatii bazate B schimbul delac. opinii.
Cind spun cuiva "nu", de fapt imi spun "da" rrfie insumi.

Dorin!e, cereri, nevoi

~i lipsuri

In orice relatie , intram cu 0 suma de dorinte, , temeri, nevoi, pe fondul general al unui sentiment de lipsa. Dar toto data aducem cu noi resurse, intuitie, interese, elanuri. $i uneori a uimitoare capacitate de a improviza, de a capta realitatea, de a integra visurile in realitate.
Aceasta este puterea noastra magica,jie ca sfntem bi1rbafisau femei, de a transforma viata fntr-o traire adevarata $i de a a extinde pfna la limita universalitafii, facind parte din retelele de comunicare care exista in noi sau care ne includ.

Calea cafre echilibru
Cred ca a relatie este echilibrata, buna, atunci cind fiecare intelege 9i folose9te aceste patru roluri, cind fiecare accepta sa ceara, sa refuze, sa dea 9i sa primeasca. Cea mai mare parte a relatiilor de cuplu sau a relatiilor dintre parinti 9i copii sint formate in proportie de 80% 9i chiar mai mult din cereri reciproce. Sintem convin1)i ca oferim atunci cind de fapt cerem. Echilibrul vine din alternare, din maleabilitatea ce ne permite sa trecem de la a pozitie la alta.
Sa ifi creezi viata din ce e mai bun in tine, sa exprimi $i sa te exprimi fata de celalalt $i fata de lume printr-o prezenta valoroasa.

Trebuie sa avem grija de acest dar, insa de preferat este sa realizam acest lucru fara sa ne gindim prea mult, fara sa reflectam asupra lui sau sa-l analizam, fara sa fim con1)tienti ca veghem asupra lui. Ci mai degraba ar trebui sa deschidem larg portile comunicarii profunde la toate nivelurile, atit cu ceilalti cit 1)icu noi in1)ine. Din nefericire, mitul spontaneitatii in ce prive9te relatiile ne conduce cel mai adesea catre un fel de orb ire care ne va provoca nefericire 9i suferinta. Va propunem dteva puncte de repel' care ne vor permite sa traim mai libel', in echilibru mtre orb ire 9i luciditate analitica, cu a vigilenta care sa nu va tina permanent in alerta, ci in mi9care. Viata este mi9care - de la zborul vulturului catre nori la pasul mititel al unei batrine care traverseaza strada printr-un

56

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Dorinte, cereri, nevoi ~i lipsuri

57

loc interzis, de laprimii pa;;i ai unui bebelu;; catre bratele in·· tinse pentru ella un pumn ridicat in ziua alegerilor.

Dorintele
Mereu avem tendinta de a confunda dorinta cu realizarea ei. Aceasta ne impiedica sa ne cunoa$tem $i sa ne gestionam rinte1e celorlalti. mama vorbe$te despre in fiul 1 de 9 ani:intoleranti "Chiar nula intepropriile dorinte, facindu-ne ac11 $i timp doleg, David continua sa vorbiasca desp're 0 casa in care vom locui toti trei, desi eu S1 tatallui sintem divortati de cinci ani. Inci nu a int~les ci ne-am despartit?" " Cu siguranta di David a inteles, mai ales daca. i s-a spus in mod explicit, dar dorinta lui de a-$i vedea parintii impreuna nu a murit, dorinta ramine, independent de realitate.

Orice dorinta are dreptulla existenta sa de dorinta, indiferent daca poate fi implinita sau nu. Dar adesea, parintii incearca sa estompeze in copiii lor dorintele pe care nu li Ie pot implini. "Nu suport sa-mi aud copiii spunind ca ~i-ar dori sa 10cuim intr-o casa a noastra, pentru ca nu am cu ce sa cumpar 0 casa. Le-am spus sa nu se mai gindeasca la una ca asta." Acest tata ar fi putut sa Ie propuna copiilor sa descrie, sa deseneze sau sa ii povesteasca despre aceasta casa imaginara, alaturindu-li-se in aceasta fantezie irealizabila. Dar parintii se simt ofensati de dorintele copiilor; din teama de a nu fi la inaltimea a~teptarilor, prefera sa incerce sa anuleze aeeste dorinte, dedt sa ii amageasca sau pur $i simplu sa ii asculte ~i sa Ie recunoasca dorintele. "Fiica mea are tot timpul dorinte care ma lasa fara replica, pentru ca nu i Ie pot satisface. Imi vine sa 0 string de git cind 0 aud in$irind tot felul de prostii ... " Este 0 forma subzistenta a eopilului atotputernic $i in acela$i timp 0 asigurare a puterii proprii. A satisfaee dorintele euiva inseamna intrudtva a-I eontrola. $i cind nu mai avem aeeasta posibilitate de a eontrola, devenim tiranici. ~i violenti. "Vreau sa fiu eu cel care satisface dorintele celuilalt - a$adar, nu ii permit sa-$i exprime dorinte pe care eu nu i Ie pot satisface, nici macar nu ii permit sa simta asemenea dorinte." "Nu trebuie sa simti dedt dorinte pe care ti Ie pot satisface - cu alte euvinte, ti Ie pot controla - eu."

o

"Ond 0 sa ma fae eu mare, a sa ma easatorese eu mama ... "

Ce se intimpla eu 0 darinta nerea/izata? l$i continua existenta, dincola de raspunsuri, dineo/a de constringeri, iar uneari se ina/ta pina Ia a deveni spirit pur. $i dorinta neexprimata? Aceasta nu moare niciodata, aceasta evitii toate capcanele, depa$e$te toate obstaeo/ele, se insereazii in ce/e mai ascunse ginduri. l$i urmeaza ea/ea sa de dorinta, devenind ereajie sau nebunie.

Daca 0 dorinta nesatisfacuta este fie ~i macar recunoseuta, atunci intensitatea ei va sdidea $i va fi mai U$or de controlat. Bineinteles di aceasta nu va duee la qisparitia frustrarii, insa dialogul va fi mai autentic. Exprimarea unei dorinte nu inseamna neaparat 0 cerere, este pur $i simplu 0 dorinta care se vrea recunoscuta ca atare la momentul respectiv, fara a obliga la 0 realizare eu ariee pret.

-~_.,----------------------------------------------

58

DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ lNTELEGE

Dorinte, cereri, nevoi 9i lipsuri

59

"Cind ma fac mare, vreau sa fiu clovn", exclama 0 fetita, incintata de strimbaturile pe care tocmai Ie facuse. Iar tatal sau, preocupat sa nu-i imp una restrictii fiicei sale, cum i se intimplase lui in copilarie, raspunse de indata foarte serios: "Da, $tiu 0 $coala de clovni, 0 sa ma interesez la ce virsta se poate intra $i cum trebuie sa te pregate$ti pentru Chipul fetitei se intrista putin, ea s opri din joaca: oare va asta." fi obligata sa fie clovn?

inseamna mai degraba sa te predai deci:t sa cucere$ti, sa te daruie$ti $i nu sa calculezi la rece sau sa manipulezi. Astfel imi explic eu e~ecullui Solall, care se straduie$te fara incetare sa-$i demonstreze pasiunea pentru "deta$area de cotidian" ~i care sfir$e$te prin a 0 pierde, prin a 0 ucide incercind permanent sa 0 trezeasca in Ariane, in Aude sau in Diane.
• Dorinta mea fl include pe celalalt, a$ vrea ca el sa-mi acorde ceva - atentie, grija, consideratie -, iar aceasta traire a mea ar trebui sa se exprime sub forma "Iube$te-ma!", dar·cel mai adesea se va exprima tot printr-un "Te iubesc". Atunci dorinta mea este ca celalalt sa-$i doreasca.

r

"Doream sa-i ating mina, dar nu am facut-o, pentru ca nu $tiam daca el i$i dore$te acest lucru." Aceasta confuzie intre dorinta care se adreseaza celuilalt ~i cea care fl include pe celalalt se transforma adesea intr-un terorism relational. Vom discuta dteva aspecte legate de aceasta idee in Capitolul 9. Cel care raspunde la "Te iubesc" cu ,,$i eu" taie in mod brutal elanul care i se ofera. Nu imbrati$eaza emotia celuilalt, ci mai degraba i-o inapoiaza, 0 anuleaza pentru a face loc propriei sale emotii. Sau poate a inteles ca acest "Te iubesc" insemna de fapt "Iube$te-ma" $i a raspuns direct acestei cereri indirecte. Sau poate ca dimpotriva, a inteles ca acestui "Te iubesc" ii urma intrebarea "Oar tu, ma iube$ti?", ca 0 expresie a fricii sau ca un imperativ: "Ofera-mi $i tu aceea$i dragoste pe care ti-o dau eu!" Adesea, copiii sint indrymati mai degraba sa satisfaca dorintele parintilor dedt sa acorde atentie propriilor dorinte, sa Ie respecte $i apoi sa invete, eventual sa-$i formeze puncte de reper in ceea ce prive$te realizarea lor. Nu yom adera la parerea anumitor sociologi care considera ca generatiile ultimelor trei sau patru decenii au fost rasfatate, cople$ite sau ghiftuite din cauza excesului afectiv sau
1 Albert Cohen, Gallimard.

"Of, alta acum! A luat d01'inta mea drept 0 cerere... "

Cu dta bunavointa ne grabim noi, parintii, adultii, sa ne insU$im anumite dorinte exprimate de copii pentru a Ie transforma in cereri, oferind solutii care nu raspund nevoii copilului.

o alta fetita, indntata

fiind, pe la virsta de 12 ani, de ve$mintul tatalui ei, un pastor ce predica din amvon, a exclamat cu admiratie: ,,$i eu vreau sa fiu pastor!" Drept urmare, s-a trezit imediat inscrisa la un curs de latina ~i abia dupa multi ani a reu$it, cu greu, sa se elibereze de a~a-zisa vocatie.

Dorinta: folosim acela$i cuvint pentru a denumi doua atitudini diferite in relatia cu celalalt: • Dorinta mea se adreseaza celuilalt, este un elan care se na~te in mine, 0 recuno$tinta, 0 emotie trezita de el, 0 tdlire interioara care uneori se exprima printr-un "Te iubesc". Iubirea

Belle du Seigneur

(Frumoasa

Domnului),

ed.

ll~

60

DACA M-A? ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Dorinte, cereri, nevoi ~ilipsuri
Simtim uneori dorinte stranii, greu de inteles:

61

material. Dimpotriva, credem ca de cele mai multe ori copilaria este un drum presiirat cu frustriiri, un circuit inchis de necomunicare intensa, 0 permanenta deruta din cauza atitor posibilitati care se deschid. Familiile sau 9colile care promoveaza 0 deschidere reala 9i o fructificare a resurselor 9i posibilitatilor sint foarte rare. tipul Jules Verne, Thomas Edison, Henri L orit sau cei precurn Nu numai micii Mozart sint asasinati, mii de persoane de vechiul meu prieten din copilarie, Albe. ,i Granger. Dar ce se va intimpla cu generatWtf care urmeaza, se vor pierde in viltoarea vietii? / Unde e9ti acum, dragul meu prieten chinez, pe care te-am intilnit in piata Tien-An-Men, cu bratele in aer, in calea a27 de tancuri? Imi doresc sa te reintilnesc. ;>i,dumneavoastra, doamna, pe care v-am dorit cu ardoare, fiintii transparentii in rochie alba, pe care am urmarit-o 0 zi intreagii 9i apoi am pierdut-o in acel muzeu din Florenta.
Ct'

• Dorinta de a suferi, de a fi bolnav. • Dorinta de a-i face sa sufere pe cei pe care pretindem ca ii iubim, dorinta de a-i defaima, de a-i vedea murind chiaro In anumite cazuri, voi intreprinde chiar 0 actiune care inseamna un pas ca.tre realizarea dorintei mele. Unui baietel care i9i dorea un ponei, tatal sau i-a raspuns: liCe e9ti dispus sa fad pentru a ti se implini dorinta?" ;>ici:teva luni mai tirziu, baietelul aduse pe biroul tatalui sau 0 pereche de manu9i, 0 casdi 9i 0 crava9a, primele insemne ale unui ca.laret, in viziunea sa, in care copilul i9i investise toate economiile sale. eit de puternic este demersul de a te intreba: "Ce e;;ti dispus sa fad pentru a-ti indeplini dorinta?"! Daca sint 0 tinara care, mai presus de orice, i9i dore9te sa intilneasca unpartener interesant 9i cultivat, voi merge in intimpinarea dorintei mele prin a ma cultiva eu ins ami. ;>idaca. vreau cu orice pret sa intilnesc femeia vietii mele, cel mai bine ar fi sa intru ci:tmai curind in viata ... Oricare ar fi scopul sau obiectul dorintei mele, aceasta se va domoli sau va deveni mai puternica la cel mai mic gest concret pe care 11voi face spre a 0 realiza. Uneori ii ofer ceva prin acest gest, pentru a 0 impiedica sa ceara mai mult, ca 9i cum a9 trimite un acont unui creditor ca sa nu ma mai deranjeze ... 0 vreme. In sufletul omului nu exista deci:t 0 dorinta cu adevarat puternica, una singura, aceea de a fi fericit, iar aceasta poate lua mii de forme. Uneori, aceasta poate traversa toate labirinturile aparentelor, poate apuca drumul gregelilor sau se poate pierde in prea multe tatonari. Joc al tensiunilor, dorinta te impinge sa actionezi, ceea ce o va nimici, satisfaci:nd-o. Aceasta demonstreaza ca.,in adincuI nostru, noi ca.utam absenta tensiunilor, care se confunda cu absenta dorintei, dar 0 dorinta implinita aduce eu sine alta, 9i tot a9a, intr-o reactie in lant la infinit.

Oa, sa nu-fi uiti niciodata dorintele, sa le respecti ca pe ni$-' te prieteni dragi $i prefio$i.

Fiecare dorinta, mai mica sau mai mare, realista sau nu, merit a atentie, merita sa ne punem aceasta intrebare in legatura cu ea: • lICe fac pentru a-mi indeplini aceastii dorinta?" Uneori am sa cochetez cu ideea, am sa 0 intorc pe toate fetele, am sa 0 satisfac in mod imaginar sau simbolic. Sau voi incerca sa 0 inteleg mai bine, sa ascult mesajul pe care mi-l transmite: • Ce conteaza pentru mine din aceasta dorinta? • Ce parte din mine va suieri daca nu obtin raspunsul sperat? • Ce imi mai spune aceasta mica. dorintii neobi~;nuitii 9i indecentii? • Ce nouorizont imi deschide? • Ce cale incearcii sa itni arate?

--

62

DACA. M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Dodnte, cered, nevoi ;;ilipsuri

63

Unii inventeaza meditatii simboliee pentru a-;;i eUidi relapa eu dorintele irealizabile, ale lor sau ale eelor apropiati.
Cuvfntul, arta, simbolurile $i joeurile se nase din dorintele nesatisfaeute.

o mama

I !

stabilise un cod care sa-i p~/miUi fiului ei sa suporte mai bine despartirile: . / "Am Inceput un curs de formar~ ;;i trebuie sa lipsesc de acasa in fiecare luna. Fiul meu se opunea, facea scene dnd trebuia sa plee. La inceput am incercat sa-i explic, sa-i arat datele, programul, unde eram ;;i ee faceam. Credeam ca il lini;;tese, dar asta nu Imbunatatea cu nimic situatia. Am cumparat 0 papu;;a ruseasea, erau ein<;i,una mtr-alta. Eu am luat doua, iar copilului i-am dat trei. Fiecare ;;i-a seris numele pe papu;;ile sale.
~-::~':':"\'X*':';{W:·;~'<i:~:*X¥>:':':':'::X';-::&:{:::::~:-:::;;';-:::»'.::;:;: /

Clnd trebuie sa plee, Ii spun: «Dorese sa Iti Imprumut 0 papu;;a, iar tu sa Imi dai una de-a ta.» Uneori 1ipun bomboane m eea pe care i-o dau, iar eu 0 a;;ez pe a sa pe noptiera din camera mea de hotel. Elmtelege foarte bine acest limbaj, accepta mai u;;or sa fim despartiti, ;;tiind ca I;;ipoate manifesta nelini;;tea, frustrarea sau u;;urarea judndu-se cu papu;;ile, exprimmdu-se verbalm fata acesteia. Imipoveste;;te tot felul de jocuri/ mai mult sau mai putin tandre sau agresive cu papu;;a mea, adica cu cea care ma reprezinta pe durata dt lipsesc; faptul ca astfel poate sa-;;i exprime, sa-;;i numeasca sentimentele care llmcearca este ca o eliberare./J

o alta doamna,

pentru a calma nelini;;tea (;;i agresivitatea) sotului,ii lasa ca totem, de fiecare data cmd pleca, e;;arfa sa. Jti imprumut e;;arfa mea, 0 voi recupera cmd ma mtorc ...
/J

E;;arfe, batiste, fire de tot felul, legaturi mtinse mtre doua rastimpuri de absenta: perioade de absenta, perioade de regasire, dt de importante smt acestea, pentru fiecare dintre noi, de la cel mai mic la cel mai mare. perioada dificila de singuratate ;;i de lipsuri, i;;i confectionase un saculet de pmza pe care brodase urmatoarele cuvinte: "sac pentru dorinte/J. Ea nota pe cartona;;e dorintele ;;i frustrarile pe care Ie resimtea ;;i Ie strecura in saculetul care sUitea agatat la ea in bucatarie. Din cind m cind, revedea continutul saculetului ;;i arunca acele cartona;;e pe care erau notate dorintele ce se mvechisera, pe care nu Ie mai simtea sau care fllsesera sa tisfacu te. Ne spunea ca acest joc a ajutat-o foarte mult sa se distanteze de suferinta ei ;;i chiar sa rida de aceasta. Sa-ti recuno;;ti dorinta, in loc sa 0 arunci la discretia oricui, sa 0 asculti, sa 0 mtelegi ;;i sa 0 protejezi impotriva unor posibile agresillni.
Nu va Ii/saji nevoile, $i eu ant mai putin dorintele la diserejia oricui ...

o femeie care trecea printr-o

"Mamieo, nu te pierd, pentru ea te pastrez in papu$a ruseasei/."

64

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Dorinte, cered, nevoi ;;i lipsuri

65

Un am ;d-·ainventat a pe~tera a lui Ali Baba din propriile dorinte. Fiecare dintre acestea era simbolizata de un obiect unie, legat de amintirea unei mtlmplari, a unui eve" In serile in care ma ;imteam trist, imi deschideam cufarul, un intreg ;dfonier deboramd de )amintiri ~i atunci nosniment sau a unei relatii. I talgia mea devenea melancolie."
I

"Timp de mai multi ani, am trait alaturi de 0 persoana, aflindu-ma in suferinta ~i lipsita fiind de multe. Nu mdrazneam sa am propriile mele dorinte, mi se parea indecent. $i bineinteles ca nu ceream niciodata nimie."
Cei care, din dorinta de a reduce fn mod miraculos intensitatea conflictului, ajung sa-~i ascunda sau sa-f}i nege propriile dorinte, seamana fntr-un feZ cu nif}te morti vii.

illl!

/

Cererile
A~a cum confundam cu u~urinta dorinta eu realizarea ei, tot astfel nu reu9im sa facem diferenta intre dorinta ;;i cerere. Cererea adresaHi celuilalt
"Oare cum se pun astea ... ca sa-mi iasa un bebeluf}?"

Ceea ce ne dauneaza ;;i ne sehilode;;te suflete~te cel mai tare nu este frustrarea, ci negarea dorintelor. Oaca refuz sa Ie vad, sa Ie inteleg, sa Ie recunosc in mine sau m ceilaW, dadi mi Ie reprim, Ie cenzurez sau Ie acopar cu 0 falsa deta~are, aeeasta ma va duce la minciuna;;i la mstrainare. Fiecaf(~dorinta este dublata de una sau mai multe temeri, ~i va fi necesar sa Ie privim 9i pe aces tea in fata.
Teama de frustrare, de dezaprobare sau de schimbare ne face sa ne ascundem dorintele.

"Simt 0 nemarginita dorinta de a fi auzit, ascultat, inteles, acceptat, iubit ~i ajutat", recuno~tea un barb at. "Oar nu vreau sa-mi aeaparez sotia eu aceasta dorinta nesfir~itiL Ii eel', ceea ee nu este acela~i lueru. De exemplu, ii eel' sa-mi acorde 0 jumiHate de ora, sau 0 clip a de atentie, de ascultare." Oaca dorinta ar trebui sa fie m primul rmd ascultata, 0 cerere are nevoie de un raspuns. A cere mseamna sa adopti o pozitie ;;i sa ii ceri ~i celuilalt sa adopte 0 pozitie. Fie ca este yorba de acceptare, de refuz sau de negociere. Aceasta indrazneaHi de a cere este pentru unii 0 descoperire surprinzatoare. "In aceasta dupa-amiaza, am putut sa-i spun unui prieten de-al meu, un medic cu care am a relatie mai speciala, ca mi-ar place a sa-l vad mai des 9i ca mi-a9 dori sa desfa9uram impreuna diverse activitati. A fost mcmtat de aceasta cerere. Nu ~tiu daca proiectul va reu;;i, dar pentl'u mine eonteaza foarte mult ca am putut sa formulez aceasta cerere. Oupa aceea, m-am simtit eliberat, imi recl9tigasem

"Am inteles, dupa multi ani, ca de fapt ma casatorisem ca sa-i fac pe plac mamei mele, trecmd sub tacere dorinta mea de a avea un alt mod de viata, cu totul diferit." "Imi doream sa maduc sa ma a~ez pe genunchii tatalui meu, dar m acela:;;ilimp imi era aUt de frica ... "

66

i

I \

DACA M-AS' ASCULTA, M-AS INTELEGE , ,

Dorinte, cered, nevoi 9i lipsuri
pentru

67

increder~,a in el. A fost 0 adevaratadescoperire mine; sinit, \ca-mi revin increderea :;;isperanta."

"In prezent, oamenii comunica din ce in ce mai putin, relapile ramin la un nivel atit de superficial; e deprimant." "Sint atit de aglomerat cu lucrarile, nu mai avem timp nici macar sa vorbim." "Duminica sint frint de oboseala, nu am chef de nimic. Ne pierdem vremea in pat:;;i nu facem nimic. In orice caz, :;;i ea este la fel ca mine." "Ceea ce am reu:;;itcel mai bine sa facem in cuplu a fost sa ucidem dorinta. Nu he mai cerem nimic :;;ie mai bine a:;;a." Da, dar cu ce pret! ... Cred ca recunoa:;;teti in cele de mai sus cereri precise pe care nu indraznim sa Ie exprimam, poate nici chiar sa Ie gindim! In limbajul curent, inutila intrebare "De ce?" se substituie adesea cererii. "Noi de ce nu vorbim niciodata despre asta in :;;edintele de lucru?" "De ce nu zici nimic?" "De ce nu tineti cont :;;ide parerea mea?" "Noi de ce nu mai mergem la cinema de atita vreme?" Intrebare retorica prin excelenta, acest fIde ce" aluneca pe panta justificarilor, a explicatiilor, ingroapa orice comunicare posibila sub un munte de vorbarie :;;ifalse raspunsuri. Multi dintre noi au fost educati sa-:;;icenzureze cererile directe, invatind totodata mii de alte modalitati de a Ie exprima, ascunzindu-le in acela:;;itimp. Cel care dore:;;te sa adreseze 0 cerere pe care mai apoi vrea sa :;;i-ovada indeplinita va trebui sa gaseasca mijloacele potrivite: • mai intii, pentru a-:;;iface ascultata cererea; • apoi, in cazul in care prime:;;te un raspuns pozitiv, pentru a mentine treaz interesul.

Dar a cere irtseamna :;;ia renunta la acea speranta adinca din noi ca yom primi fara sa cerem, ca yom fi intele:;;i fara sa fie necesar sa ne exprimam. "Cind visam la un sot imaginar, imi spuneam intotdeauna ca trebuie sa fie prevenitor. Cred ca asta insemna ca trebuie sa ghiceasca :;;isa raspunda a:;;teptarilor mele fara sa fiu nevoita sa Ie exprim. Astazi realizez ca ar fi imposibil :;;ima multumesc sa spun, sa comunic, sa cer. Ce pacat!" Cele mai folosite mijloace pentru exprimarea unei cereri sint: • acuzatia, • plingerea sau invinovatirea, • ve:;;nicul fIde ce nu" ... cerere se poate ascunde sub forma unei acuzatii sau a unui repro:;;.Vom spune cu mult mai multa u:;;urinta: "Nu ma asculti" decit "Asculta-ma!" Nenumarate incercari de comunicare e:;;ueaza din start, cazind in capcana de a-I descalifica tocmai pe eel caruia vrem sa-i adresam 0 cerere. Un tata care are probleme cu fiul sau adolescent simte nevoia de a deschide 0 cale de comunicare cu propriul sau tata. Se hotara:;;te sa mearga sa-i povesteasca prin ce trece el acum, aranjeaza sa se intilneasca cu el intre patru ochi :;;ii:;;i formuleaza cererea de destainuire astfel: "Tu nu mi-ai dat niciodata voie sa ma exprim, sa-ti vorbesc. $tiu ca 0 sa-mi spui din nou ca sint un prost. .. " Un inceput gre:;;it.Tatal, la rindul sau, va intra in defensiva, se va justifica, va intoarce acuzatia, iar discutia solicitata se va impotmoli in acuzapi reciproce. $i mai indirecta :;;imai ascunsa este cererea deghizata in plingere sau boala. "Ma simt inutila, iar· din cauza migrenelor mele nu pot face nimic din ce a:;;dori."

o

68

DACA M-A$ ASCULTA M-A$ lNTELEGE

Dorinte, c~reri, nevoi :;;ilipsuri

69

Sa luam drept exentplu 0 cerere in casatorie! Nu este suficient sa faci declaratia 9i sa propui 0 data. Trebuie (dar de cele mai multe ori uitam) sa accepti sa descoperi (9i sa spui): • Ce a9teptari am de la aceasta situatie noua .. • Ce sint dispus sa fac pentru a 0 intretine. • Care sint zonele mele de intoleranta (ceea ce nu este negociabil), limitele mele, retinerile mele. • Care sint fanteziile mele sau cel putin ceva din rodul imaginatiei mele. I'
I

I~~~~

• Daca telefonez cuiva, trebuie sa am ceva de spus. • Daca solicit 0 intilnire, nu ma pot duce fara sa imi folosesc toate resursele 9i punctele de interes pentru a 0 intreFne. • Daca solicit ajutor, imi revine sarcina de a-I ajuta pe celalalt sa ma ajute. • Daca solicit atentie, va trebui sa fiu capabil sa 0 primesc 9i sa 0 intretin . • Daca Ii cer sa stinga televizorul, va trebui sa fiu capabil sa intretin 0 conversatie interesanta. Cel care cere i9i asuma 0 responsabilitate, uneori dificila el este cel care se angajeaza. Un sot care se temea de reactiile sotiei ne povestea ca el nu avea niciodata initiativa unui contact sexuaL "In felul acesta, ne spunea el, dadi nu iese bine, 0 sa se supere pe ea insa9i, pentru ca nu eu sint cel care a cerut." "Necerind, ma scutesc de 0 posibila deceptie ... $i de un angajament in acela9i timp." Anumite persoane au 0 extraordinara abilitate de a-I face pe celalalt sa para ca a cerut, pastrindu-9i asHel 0 pozitie care li se pare mai sigura, dupa car~ se pIing ca uneori celalalt cere prea multo Cererea celuilalt Cererea pe care mi-o adreseaza celalalt va declan9a uneori in mine un conflict interior. "Mama mea ma invita la ea in week-end, iar eu am alte planuri, care imi plac mai mult. .. " "Imi cere sa li ofer flori 9i asta imi ueide placerea pe care a9 avea-o ... oferindu-i florL"

In cazul a~umitor cereri, eel mai greu este cfnd celi'ilalt riispunde "Dd"!

"Adesea, eelmai greu este cfnd celi'ilalt raspunde "Da"!

Aceasta exigenta se regase9te in orice cerere.

Conflictul interior aduce 0 tensiune teribila 9i de aici se na9te propria dorinta sau chiar cerere ... ca celalalt sa nu ceara, sa nu-mi ceara ceea ce nu ma simt in stare sa-i dau, sau mai bine sa nU-9i doreasca 9i nici macar sa nu a9tepte, intrudt cererile mute sint la fel de apasatoare.

70

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Dorinte, cereri, nevoi :;;ilipsuri

71

"In seara asta am chef sa stau acasa, sper ca sotia mea sa nu-mi ceara sa 0 insotesc la cinema, pentru ca asta m-ar aduce in conflict cu mine insumi." "Nu prea am chef sa pierd zece zile de vacanta la parintii lui. Numai sa nu mi-o ceara, cum au facut anul trecut. .. au zis ca «daca-mi face placere»! Ei confunda prea adesea placerea mea cu a~teptarile lor."
Ideal ar fi ca cererile celuilalt sa se mu/eze pe disponibilitatiIe mele, sa fie 0 ¢oincidenta miracu/oasa zntre cerere ;;ioferta.

"E! vrea ca eu sa ma schimb pentru a deveni femeia visurilor lui, dar n~ pot." De cele mai multe ori, cererea celuilalt activeaza in mine doua aspecte contradictorii sau antagonice. Intre dorinta de a satisface ~i teama de a nu satisface, uneori trebuie sa negociez cu mine insumi. Desfa~urarea acestor negocieri ma va antrena in conflicte nedorite ~i in modificari care ma vor costa energie.

\
"Viata noastra s~xuala este un subiect fierbinte, greu de abordat ~ipentru care n~provoaca multe emotii. Ce pentru imi cere e prea mult rrune, dorinta mea dispare, cael nu i~i mai gase~te locoOar e mult mai u~or sa ma prefac decit sa rise sa ne certam sau macar sa-i vad figura dezamagita dnd spun nu." Cererile de natura sexuala sint cele care strica eel mai mult anumite relatii conjugale. Pentru ca cererea se adreseaza mai ales ... dorintei celuilalt: "Doresc ca tu sa-ti dore~ti chiar in momentul in care eu imi doresc sa ... " Decalaje infinite, dorinte aminate, dorinte in contratimp, uneori se aduna toate pentru a face intilnirea imposibila. Iar el nu va vorbi niciodata, dar absolut niciodata despre teama lui ca i~i va pierde erectia, di timpul trece in defavoarea lui, lucru care 11inspaiminta inca de la na~tere.
Ah! Cite cereri inutile care nu intllnesc nici urechea, nici corpul celuilalt!

Nevoile ~i lipsurile
"Simt nevoia sa ... " - ce expresie ambigua ~i confuza, care acopera planuri atH de diferite! Oare vrea sa spuna "imi doresc" sau "simt ca imi lipse~te ... " sau "mi-ar fi de folos in dezvoltarea mea personala sa ... " sau poate "simt un impuls catre ... "? Dincolo de nevoile fiziologice, care sint adevarateIe mele nevoi? Uneori cad in capcana interioara de a-mi transforma dorintele in nevoi, ceea ce face ca ele sa impuna 0 satisfacere . imediata, imperios necesara, de neabatut. "Am nevoie de el, nu pot trai fara el, daca el m-ar parasi, nu ~tiu ce s-ar alege de mine." Aceasta femeie indragostita a ajuns sa vada in iubitul ei singurul raspuns posibilla 0 lipsa din ea insa~i. Obiectul alegerii ei este, bineinteles, nepotrivit, iar acesta nu va face dedt sa renasca ~i sa mentina un gol mai vechi din ea insa~i. Deseori, in incercarea noastra de a gasi raspunsuri la nevoile noastre rau intelese batem la porti inchise. Ii cerem unei alte persoane sa ne ofere ceea ce nu are. Sintem asemeni unui client care vrea neaparat sa cumpere piine de la cizmarie. "Dar eu am nevoie de piine", insista clientul ~i simte cum 11 cuprinde furia impotriva cizmarului care se incapatineaza sa nu-i implineasca nevoia din acel moment. Poate ca cizmarul are piine, dar are pentru sine. Folosim acest sistem in multe relatii, cerind cu oinsistenta tenace (uneori feroce) ceea ce

Cererea celuilalt are asupra mea un efect distrugator numai in masura in care na~te in mine un conflict intre dorinta mea de a raspunde ~i refuzul meu sau imposibilitatea de a da curs cererii. "Oare sa renunt la 0 parte din mine ~i sa cred ca in acest fel voi implini a~teptarile sotiei mele?"

72

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ WTELEGE

Dorinte, cered, nevoi 9i lipsuri
"Daca ar vorbi..." "Daca ar fi mai maleabila ... " ,iDaca a;; intelege mai bine ce vrea ... " "Dadi a;;fi mai sigura pe mine, mai feminina..."

73

persoana de alaturi nu are (;ii ehiar daea are, are pentm sine, nu pentm eelalalt). Legatura eu eelalalt este de fapt lipsa, este eeea ee ma tine eel mai tare legat de el. Este eeea ee el nu imi da. Astfel iau na;;tere incercarile de a prelua controlul asupra celuilalt. Oar preluarea controlului i;;i are pretul ei. $i astfel se mentine ceea ee putern numi "relatia provenita din nevoie". 0 speranta namita, o a;;teptare in;;elata devin principalul ciment al unei relatii. "Tot ceea ce noi nu am gasit impreuna, tot ce nu am putut realiza impreuna ma leaga :;iimai tare de tine, mai mult decit placerile noastre comune, decit intilnirile noastre." "E;;ecul comunicarii noastre ma impiedica sa ma despart de tine. Caut inca, acum ;;i totdeauna, mijlocul de a ajunge la tine, de a ne intilni. $i nu te voi putea parasi decit atunci cind voi ajunge la tine." "Nu suport ideea ca tatal meu ar putea muri, pentm ea eu n-am vorbit niciodata eu adevarat cu el." Ceea ce ascundem de celalalt solidifica viata familiilor, tacerea ne sudeaza unii de eeilalti. Fixatiile cele mai chinuitoare iau na;;tere in jurul unui gol care cauta cu disperare sa fie umplut, iar aceasta cautare disperata exaeerbeaza ;;i consolideaza dependenta ucigatoare. Ea traie;;te agatata de el ca 0 liana ;;i pretinde ca 11hrane;;te. El se drogheaza ;;ieste alcoolic, ea Ii controleaza angoasele, ea se consuma. Vrea sa-l salveze; pentru ea va renunta ella droguri ;;i la alcool; ea va fi 0 fiinta unica, singura capabila sa-l ajute. Viata ei a capatat un sens, 0 direetie, un punet de sprijin imperios necesar. S-a agatat de cirligul intins de el ;;i nu-i mai poate da dmmul. El devine obsesia ei, grija ei permanenta. E ca 0 radacina care a intrat in ea ;;i care Ii suge maduva, viata, energia vitala. Din cauza lui este ea deprimata ;;i cu toate acestea tot el este antidepresivul ei. Relatia din nevoie se transpune in multe ori intr-un daea ce descrie infernul sperantelor de;;arte;;i totu;;i mereu ren.ascute.

"Cit de fericit a;; fi cu tine daca nu ai fi cum e;;ti, mai ales daca eu nu a;; fi cum sint." Pentru a clarifica sensul cuvintelor, noi folosim in psihologie ideea de lipsa, de gol cu privire la situatiile din trecut: sint etape din copilaria noastra pe care nu Ie-am trait a;;a cum ar fi fost necesar ;;i care au Uisat in noi goluri ;;i punete nevralgiceoDrama separarilor, a pierderilor celor dragi sau a abandonurilor sint parte a angrenajului conditiei umane.

o lipsa nu poatefi eompensata, viapa.~1Eizeaza jurul aeestei lipse fundamentale ~i aa.'ipsuri fieearuia.

eu ~i In specifiee

Momeala unei dorinte transformate in nevoie este iluzia do anumita persoana, 0 anumita situatie sau 0 anumita realizare va ;;terge lipsurile din mine.
IIA;; vrea sa imi oferi toata dragostea pe care nu am primit-o de la mama mea, dar I?idad mi-ai oferi-o, nu a;; putea niciodata sa 0 primesc cum se euvine, tocmai pentru ca mi-a lipsit atit de mult."

"Daca imi iau licenta, imi voi recapata increderea in mine." Oar acea hirtie nu va fi suficient de mare sau de stralucitoare pentm a ascunde lipsa ce rena;;te mereu in mine. "Acest sentiment de gol dinauntrul meu ar disparea daca a;; avea un copil." Oar toata viata acestui copil nu va fi suficienUi nici macar pentm a apropia marginile prapastiei. De aceea, unii dintre acel?ti fOl?ticopii devin obe~i sau anorexici. Fie ca incearca cu disperare, cu un curaj extraordinar, sa umple golul reeunos-

74

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Dorinte, cereri, nevoi ~i lipsuri

75

cut ;;i exprimat, fie ca, dimpotriva, rezista, eu la fel de muH euraj, pericolului care Ie ameninta existenta, pentru a nu se lasa inghiti~i de prapastia imensa, incerdnd sa se reduca la forma cea mai simp la, astfel incH sa seape de atractia gohilui. Atunei dnd nevoile de supravietuire fizica nu sint satisfacute, celelalte nevoi dispar, i;;i pierd importanta. In sodetatea noastra suprasaturata se instaleaza jungla nevoilor, iar in mine se nasc conflide intre nevoile mele. "Am nevoie de singuratate, dar am nevoie ;;ide relatii, imi es~f6arte a~este douagreu nevoi sa echilibrez, vitale./I sa fac ascultate ;;i sa conciliez "Am nevoie de lectura, dar nu ma pot.satura niciodata de spectacolul asfintitului, dnd soarele se ascunde ;;i se dezvaluie cu zburdalnicia unui copil." . "Am nevoie de tine, cu siguranta, ;;i de mii de alte persoane pe care nu Ie cunosc inca, dar care ma vor apropia de tine, chiar daca tu nu iti dai seama de asta./I Nevoile a caror satisfacere nu depinde exclusiv de mine ma fac dependent. Cind vad in celalalt un raspuns la nevoile mele, Se creeaza 0 legatura, 0 apropiere. Ata;;amentul se instaleaza atund dnd cred, pe buna dreptate sau nu, ca celuilalt ii sta in putere sa-mi satisfaca, sa-mi alimenteze ;;i nu sa-mi stinga nevoile; legatura va consta in polarizarea acestui ata;;ament ;;i in ancorarea sa intr-o fii,nta pe care 0 consider semnificativa, esentiaUi, poate chiar de neinlocuit. Astfel, dragostea este de multe ori a;;teptarea unui raspuns. Ea se concentreaza asupra unei fiinte, asupra anumitor persoane ce nu pot fi inlocuite. "Simt nevoia ca mama mea sa ma priveasca ca pe un fiu; numai ea imi poate da aceasta confirmare./I Atunci imi pierd autonomia; nu-mi mai pot asuma satisfacerea propriilor nevoi, nu mai sint eu cel care detine raspunsul. Ma ata;;ez. Oare drag ostea doar asta inseamna, descoperirea ca celalalt de~ine raspunsul (aude;;i intelege) la a;;teptarile mele eele

mai importante, cele mai aseunse ;;i mai evidente in acela;;i timp? Nu, sigur ca nu, dar restul tine de un mister ce trebuie pastrat pentru totdeauna, poate. Paradoxa 1 este ca numai autoerotismul (a mine a, a fuma, a te plimba singur, a citi, a te satisfaee singur) poate face ca nevoile mele sa nu devina dependente de 0 relatie. Legatura este tocmai polarizarea unei nevoi asupra unei persoane care pare sa detina polul complementar, ce corespunde eu eeea ce imi lipse;;te mie. Daca este yorba de nevoi vitale, foarte vechi ;;i renascute intr-o relatie, atunci aeeasta relatie naseuta din nevoie se va manifesta printr-o posesivitate uneori exeerbata, prin aservirea eeluilalt, prin dezeehilibrarea eeluilalt ... pentru a-mi satisface nevoile. Unii, pentru a se apara de posibila suferinta ;;i de dependenta, merg pina la a-;;i nega propriile nevoi; pot impinge ascetismul relational pina la autoprivatiune. Altii incearca sa Ie depa;;easea, sa Ie controleze, sa Ie dilueze, sa Ie treaca pe un alt plan. Altii se straduiesc sa fie mai liberi, transformindu-9i nevoile in dorinte: ei fae sa se nasca dorinte pe solul nevoilor. Astfel fac cei care scriu despre nevoi, poetii vietii, inteleptii.
Prudenta nu dif. na$tere viefii, 0 sujocif..

Efortul de a-ti descoperi propriile nevoi in evolutie permanenta, aseunse sub inveli9urile temerilor sau ale dorintelor, este 0 munca de 0 viata. Folosim aid cuvintul "nevoie" eu sensul de "eeea ee favorizeaza ere9terea, dezvoltarea, in fiecare etapa a vie~ii noastre/l. "Doresc sa fiu luata in grija, spunea 0 tinara, vreau sa ma indrume cineva in tot ee intreprind ;;i de ani de zile fac tot ee pot pentru a gasi acest sprijin. Inca mai exista in mine aeeasta dorinta de dependenta, dar incep sa cred ca adevarata mea nevoie este sa invat sa ma des cure singura." mama care ;;tie sa satisfaca nevoile autentice ale fiului ei eu siguranta ca nu-i va satisface toate dorintele. Ea intelege ca nu tot ceea ce i se pare bine unui eopil (sa manince numai cio-

o

76

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

colata, sa se cuke la miezul noptii, sa doarma cu mami) este neaparat bine pentru el ~i pentru dezvoltarea lui. AUt de multe dintre dorintele :;;icererile noastre, ale adultilor, sint contrare intereselor noastre bine stabilite!
Ar trebui sa ne apleeam nu atft asupra stringentei nevoilor noastre, ci mai ales asupra url1lelor de jerieire pe care ele Ie lasii in noi.

Reactiile , in Iant,
Sau despre dificultatea de a trece de la reacjie la relajie

Cite violente ... se ascund in agresivitatea negatii sau refulata. $i cfteviolelzte se ascund in suportarea amabilitiitii.

Yncrizele mai mid sau mai mari ale relatiilor noastre, ne simtim uneori impin~i ciitre un impas, ca ~i cum am fi inghititi de 0 pilnie de confuzie :;;ide nelini:;;te. Nu mai intelegem nimic:;;i ni se pare ca nu mai exista alta solutie decit depresia, minia, invinovatirea :;;idevalorizarea sau starea de razboi, ruptura, nebunia. Atunci ne aflam intr-un blocaj al relatiei sau al comunicarii. kcercarile de dialog devin 0 combinatie a doua forte reactive exacerbate, iar fiecare dintre protagoni:;;ti plonjeaza in sentimente de furie:;;i neputinta.

-4. f?-

"lmi ascund temerile ~i ineertitudiniIe sub masea tipetelor ~i a plfngerilor. "

78

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE

Reactiile in lant

79

De-a lungul vietii, fiecare dintre noi a putut simti pe propria-i piele aceasta violenta indreptata impotriva propriei persoane, atunci cind s-a lasat condus de reactie in detrimentul relatiei. In acele momente, sintem incapabili sa controlam in vreun fel ceea ce spunem, avind in acela9i timp dublul sentiment de rautate 9i tristete. $tim ca anumite cuvinte ne VOl' indeparta unul de celalalt, ne Val' rani, VOl'mari neintelegerea 9i totu9i, nu ne putem abtine sa nu pronuntam acele cuvinte, avind in acela9i timp sentimentul real, dar atit de gre9it, ca vom avea dupa aceea destul timp sa reparam sau ca celalalt va intelege, se va adapta sau se va intoarce. Aceasta dinamica a emotiilor poate fi intilnita la cea mai mare intensitate mai ales in relatiile de cuplu, de9i ea poate aparea in orice relatie personala sau profesionala. Discutia care duce la impas incepe de obicei p:cintr-o atitudine de denuntare: unul sau celalalt aduce in discutie ceva ce nu ii convine, facindu-l pe celalalt responsabil sau lasJ:ndu-i impresia ca intr-un fJl sau altul a contribuit la nefericirea sa. Este ca a lovitura de sulita ce-l mobilizeaza pe cel interpelat sa reactioneze profund, pentm ca a fast atins un punct slab, a zona de imaturitate sau de vinovatie, a parte fragila mai mult sau mai putin ascunsa, un prag de toleranta scazut. $i in aceasta zona sensibila, a fraza neinsemnata, aparent banala va juca un 1'01 de detonator, care va antrena uneori un intreg joc de reactii. Acestea Val' dauna atit celui ce Ie traie9te, cit 9i celui ce Ie suporta. Ceea ce m-a uimit adesea a fost constanta, incrincenarea 9i dispel' area cu care dezvoltam 9i intretinem un ciclu de reactii care va dura mai multe zile, uneori chiar mai multe saptamini. "In tinerete, eram un adevarat specialist al acestor atacuri, al acestor daune aduse unei relatii, aveam un fel de vointa incrincenata (masochista, a9 putea spune astazi) de a-I ~ impinge pe celiHalt la limita, de a mi-l face inferior sau de a-I pedepsi. Pentm ca nu m-ainteles, nu m-a ascultat sau pur 9i simplu nu m-a auzit." Un barbat se plinge intr-o zi ca nu are timp. Jar partenera ii raspunde: "Ai suficient timp pentm a gramada de lu-

cruri, dar niciodata pentru mine!" Barbatul se simte atins in punctul vital al imaginii sale de sine. Simte nevoia sa fie vazut ca un partener satisfacator, ca 0 persoana care ofera mult. Se simte judecat, devalorizat, vinovat. II cuprinde 0 violenta irationala, ce pune stapinire pe el. Din acest tumult nu poate t11;lni decit atacul razbunator sau justificator. "Nu imi propui niciodata nimic, asta nu ma stimuleaza!" "Dar eu te scot in ora1;ladesea, nu ai de ce sa te plingi. $tii, tu nu e9ti niciodata cu adevarat multumita!" lI$tii bine ca am prea multe de facut, ca toat1:ilumea imi cere cite ceva 9i-mi reprogeaza. Sper ca nu ai 9i tu de gind sa li te ala turi." Ranita la rindul sau, partenera poate abandona, se poate descalifica~ la nevoie: "Nu mai sint interesanta, 9tiu bine, ma intreb de ce mai stai cu mine!" Sau se va opune, atacind din nou: "Tu nu faci nimic pentru noi. Ti se pare normal ceea ce vine de la mine, iei totul de-a gata 9i ma neglijezi cu des avir:;>ire." Jar el, vinovat, furios, deprimat, se va inchide mtr-o tacere densa :;>i va medita timp de ore 9i zile, facind in mintea lui procesul celuilalt. "Ea e de nesatisfacut. Ceea ce-i ofer eu nu este niciodata primit; semnele mele de interes nu conteaza niciodata, nu sint niciodata suficiente, nu face decit sa ma acuze intotdeauna; ar trebui sa nu existe dedt ea pe lume, e un sac fara fund; imi pierd timpul :;>i energia cu ea, este atlt de imatura etc." La rindul ei, :;>i ea va medita :;>i probabil se va teme simtind violenta pe care a declan:;>at-o revendicarea ei. Atunci se va apropia de el cu un suds gentil, se va preface supusa :;>i concilianta, va gasi a forma de a da valoare unui detaliu. Mult timp se VOl'apropia unul de celalalt cu teama :;>i nu VOl'indrazni sa-:;>i vorbeasca despre relatia lor. Cantitatea de energie risipita in timpul unei vieti este incredibila. La fel este:;>itimpul"pierdut". Pierdut in sensul ca nu a fost trait, simtit, ci consumat, macinat in dezbateri, in nefericiri de neinteles.

80

DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ lNTELEGE
... $i furia de a se ~ti surprinsa In gmjeali'i sfir~i prill a a seaate din sarite ... $i, en Intatdeauna, pentru a se apara, ataea ...

Reactiile in lant

81

El: "Am nevoie sa ma simt liber fata de tine, sa ma retrag, chiar sa-ti acord mai putin timp. Nu suport sa 1;ltiudi ai nevoie de mine."

G. Garda Marquez

$i uneori, dupa ani 9i ani, in pragul toamnei unei vieti intregi, este posibil sa mtelegi, in sfir9it, ce era necesar 9i ce era inutil din toate aceste confruntari bazate pe reactii. E ca 9i cum am fi SUpu9i unei incerdiri haotice, violente sau perverse. Aceasta frumoasa fraza din Gabriel Garda Marquez cu privire la Dona Fermina Daza, care il gase9te pe sotul ei pe patul de moarte, contine esentialul regretelor 9i ata9amentelor noastre: "Ea se rugase lui Dumnezeu sa-i mai ofere mikar o clipa, pentru ca el sa nu treaca dillcolo fara sa 9tie cit de mult 11 iubise, dincolo de mdoielile lor :;;isimti '0 dorinta irezistibila de a-:;;irelua viata alaturi de el, de la mceput, pentru ca sa-:;;ipoaUi spune ceea ce nU-9i spusesera 9i sa refaca tot ceea ce alta data facusera prost." Impas, blocaj, intotdeauna e greu sa determini daca este yorba despre un impas de comunicare sau despre un impas real. Impasul datorat unei comunidiri bazate mUlt prea mult pe reactie ar putea fi depa9it respect"md anumite ritualuri :;;i tabuuri in timpul dialogului. (Fiecare vorbe9te despre sine, nu vorbe:;;te des pre celalalt in locullui. Cind unul se exprima, celalalt asculta, frinindu-9i impulsul de a reactiona emotional. $i unul :;;icelalalt incearca sa-:;;iasume responsabilitatea propriilor sentimente:;;i sa fie atent la proiecFile pe care Ie face etc.) Impasul real este cauzat de dorinte prea puternice, prea diferite, care se rasfring asupra celuilalt 9i asupra relatiei. Este yorba despre incompatibilitatea nevoilor 9i a pozitiilor adoptate.
Terorisrnul dorintei ca celalalt sa-9i doreasca nu lasa lac minunii unei dorinte adresate celuilalt.

,

"Simt nevoia sa ... "

Ea: "Simt nevoia sa-mi acorzi mai mult timp 9i sa te implici mai mult in relatia noastra. Am nevoie de tine."

In cazul in care acela care cere cel mai mult nu-:;;i poate schimba profund pozitia fata de viata 9i nu poate sa se apropie de cel care are 0 cerinta diferita, se va impune problema separarii. In caz contrar, se va instala 0 relatie patologica, datorata asimetriei prea accentuate. Pentru noi, patologic inseamna "ceea ce blocheaza evoluFa". Barbatul din acest exemplu va refuza sa simta :;;isa-:;;irecunoasca propriile zone de imaturitate, pentru ca Ie vede cu o mai mare evidenta la celalalt. Pemeia va ramine concentrata asupra nevoilor ei nesatisfacute, evitind sa-1;li dezvolte propria autonomie afectiva, simtind ca acest pol i-ar apartine celuilalt. Constatam adesea aceste dinamici de cuplu m care unul, daca nu amindoi partenerii, Ii serve:;;te celuilalt drept

82

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Reactiile in lant

83

punct de fixare pentru un aspect din propriul sine. Acest aspect este resimtit de eel diruia ii apartine ca inacceptabil. Aceasta dinamica a polaritatii vizualizate la celalalt ne orbe~te, cu atit mai mult cu dt acest joc al oglinzii incepe foarte devreme intr-o relatie ~i cu dt uneori doar 0 terta persoana ne permite 0 rea~ezare, 0 recentrare care sa ne aduca mai multa luciditate ~i, deci, 0 comuniune reala. Functia proiectiilor noastre, a~adar, este aceea de a ne impiedica sa ne largim dmpul con~tientului. Aceasta largire ar necesita sa ne retragem proiectiile din punctul de ancorare pe care I-am gasit la celalalt ~i sa ni Ie reintegram ca pe ceva care ne apartine.1n realitate, totul se petrece ca ~i cum incon~tientul ar incerca sa devina con~tient de el insu~i, proiectindu-~i continutul asupra celuilalt. $i acest"celalalt" aflat foarte aproape de noi se treze~te, in ciuda vointei saJe, investit cu 0 trasatura, cu un comportament al carui sens nu-i apartine, de care va incerca sa scape, in care se va zbate, urmarit de proiectia nemiloasa ... a fiintei iubite.
Cele douit repro$uri fundamentale fntr-o relafie de iubire sau de cuplu sfnt: • "Te-ai schimbat." • "Nu te-ai schimbat." "Te-ai schimbat cfnd eu voiam sa fii constant." "Nu te-ai schimbat cfnd eu voiam sa evoluezi."

Un alt barbat nu va putea oferi dedt depresia, starea de nemultumire ~i amaraciunea pe care Ie resimte ~i care se datoreaza unei vieti de alcoolic, iar aces tea vor fi asumate cu multa generozitate (mai ales la inceputul relatiei) de catre 0 femeie devotata, neobosita ~i convinsa ca "gratie iubirii (ei), el va sdipa de toate acestea". AsHel, unul produce suferinta ~i 0 raspinde~te, in timp ce celalalt 0 absoarbe. Aceasta absorbtie devine semnul de recunoa~tere al iubirii. "Ma simt iubita ~i recunoscuta cind se ocupa de mine. Cind imi intelege durerile ~i face totul pentru a ma ajuta, ma simt iubitoare." Buretele de ocazie nu-~i da seama in ce masura intretine sistemul celuilalt ~i-l face sa functioneze la maximum. Este atit de bine sa te simti inteles in nefericirea ta ~i in nelini~tile tale profunde; a~a-zisa victima nu este, deci, pregatita sa taie creanga pe care este a~ezata, incetind asHel sa sufere. Doar nu gase~ti in fiecare zi un salvator perseverent. Buretele poate sa ajunga insa la saturatie, imbibat la maxim de angoasa 9i de indoielile celuilalt, frustrat in nevoia sa de a-I face pe celalalt sa-~i revina ~i atunci situatia se va inrautati. Barbatul va incepe sa 0 faca el insu~i sa sufere pe cea a carei suferinta vrea sa 0 u~ureze. Indepartare, gesturi de respingere, de nerabdare, amenintari voalate cu despartirea, cautarea altor partenere, repro~uri sau acuzatii. De acum inainte, suferinta femeii ~i-a gasit punctul de fixare, cauza desemnata: cmar el, partenerul nesatisfacator, el este eel care ii redeschide fara incetare ranile pe care pre tindea ca Ie cicatrizeaza. Printesa se simte torturata de eroul care venea s-o salveze. "Tu, care m-ai ajutat ~i mi-ai promis sa imi redai dorinta de a trai, tu imi cuno~ti nelini~tile ~i faci totul pentru a-mi mari senzatia de abandon, anxietatea ~i sentimentul ca nu valorez nimic." "Nu e~ti niciodata linga mine cind am nevoie de tine ~i vad bined te-ai saturatde mine. Nu ma iube~ti cu adevarat ~iprin ajutorul tau nu ai facut dedt sa ma legi de tine."

Dinamica buretelui
Anumite relatii de iubire par cHidite in principal pe suferinta ~ipe intretinerea acestei suferinte (in sine sau in ceUilalt). femeie, de exemplu, i~i va arata suferinta in fata unui barbat, iar acesta 0 va lua in stapinire pentru a se ocupa de ea; in el se va trezi simtul datoriei ~i dorinta de a repara.

o

"Totu~i, nu pot sa 0 las singura in aceasta stare. Daca 0 parasesc, nu-~i va mai reveni niciodata."

84

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Reactiile in lant

85

Daca barbatul invinovatit va persevera in devotamentul sau, aceasta situatie de dependenta reciproca va cre9te: nici unul dintre cei doi nu va avea grija de el insu9i atita timp dt se va concentra asupra celuilalt 9i va fi preocupat de nefericirea celuilalt. Femeia cauta sa fie luata in grija, ii cere celuilalt sa faca pentru ea; barbatul incearca sa panseze ranile pe care el insw;>ii Ie face, el face pentru celalalt 9i astfel 11indeparteaza. Devenind in acela9i timp calau 9i salvator neputincios, incepe sa se considere el insu9i 0 victima hartuita de cerinte imposibile sau invinovatita de a fi indraznit sa spere intr-o schimbare. Se simte obligat sa i9i recunoasca propriile nevoi, propriile a9teptari 9i aceasta 11rane9te. De9i abordarile par diferite, dinamica este aceea9i pentru fiecare dintre ei. Aceasta consta in a fugi de sine insu9i, in a se trada. Regasim aici 0 dinamica frecventa, in care multi salvatori fug de fapt de eiin9i9i. Sistemul se poate dezvolta din ce in ce mai mult, ajungind pina la 0 criza. Femeia va produce din ce in ce mai multa suferinta, pina dnd va aduce la saturatie capacitatea de absorbtie a partenerului ei, care la rindul sau se va imbolnavi sau va fugi. In aceste faze, asistam la treceri catre acte spectaculoase (accidente grave, somatizari acute). Femeia va avea atunci tentative de sinucidere sau va fi, 9i ea, victima unor accidente, aceasta avind 0 dubla semnifica~ie: sa-l retina pe celalalt 9i-n acela9i timp sa-limpinga s-o abandoneze. Aceasta parasire este dorita ca 0 u9urare, ca 0 ie9ire din nebunia acestei relatii. Daca fiecare dintre cei doi refuza sa renunte, s-ar putea sa asistam in aceasta faza la crime 9i mor~i simbolice. lntr-o zi, un barbat este cuprins de 0 furie nestapinita impotriva ... ma9inii sotiei sale, parcata astfel incH sa blocheze intrarea. Suindu-se la volanul propriei sale ma9ini, va intra in cealalta 9i Ie va distruge, bineinteles, pe amindoua. Un alt barbat 9i-a descarcat pU9ca de vinatoare in scaunul din fata al ma9inii sotiei sale. Apoi, plin de remu9cari9i de suparare, s-a dus sa vorbeasca cu primarul saUlluipentru a cere intelegere 9i sprijin.

Dubla misiune pe care 9i-au incredintat-o unul altuia un barbat 9i 0 femeie contine 0 violenta tainuita: acest "Eu fac ca fericirea mea sa depinda de tine, deci tu e9ti responsabil de nefericirea mea" este 0 forma de impunere la fel de crunta ca 9i imperativul "Trebuie sa fii fericita, pentru di eu ma ocup de tine", ce vine de la celalalt. Evolutia uimi astfel de sistem poate duce chiar la 0 reaetie fizica indreptata asupra propriei persoane sau asupra celuilalt pentru a sdpa, pentru a ie9i. Vedem adesea ca alegerile in iubire se opresc asupra persoanei eelei mai apte sa ne aceentueze lipsurile 9i dominanteIe sistemului nostru personal. E ca 9i cum am cauta sa fim 10vi~i in punctul nostru eel mai vulnerabil, sa fim stimulati in punctul in care funetionam eel mai imatur 9i mai aberant. Incon9tientul nostru ineearca probabil in acest fel sa aduea la lumina 9i sa puna la ineercare zonele sale eele mai fragile pentru a Ie luera, a Ie brazda, cautind astfel 0 ie9ire, 0 transformare sau prudenta in fata altor alegeri.
Vreme il1delungata am crezut ca visele mele Ie confineau $i pe ale lui.

Falsele angajamente
Gare ce parte, ce aspect din noi in9ine angajam in legaturile pe care Ie cream? Dupa 15 ani de casnicie, se prea poate sa descopar ca am pus in joe un "fals eu", adid 0 imagine a mea idealizata, imprumutata din scheme ideologice sau pur 9i simplu din personaje ireale. Probabil ca am implicat 0 imagine frumoasa a mea intr-o imagine frumoasa de cuplu ... 9i dupa dtiva ani, am impresia ca eu nu mai exist. Se prea poate sa fi implicat in relatie un imperativ din exteriOl~pe care mi I-am asumat. "Cin~ ne vedem eu cineva foarte mult timp, trebuie cn acest lucru sa dud la ceva, sa devina serios. Continui sa-I vezi pentru ca vrei sa te ci7siltore$ticu el."

86

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Reactii1e in lant

87

"Astfel m-am trezit implicata in relatie prin intermediul cuiva care m-a definit, care a hotarit in locul meu ceea ce ar trebui sa fiu $i sa fac." In cazul angajamentelor mai mici, spun "da" pentru a nu rani, pentru a nu declan$a conflicte sau din obligatia de a ma conforma. "Ar trebui sa-mi faca placere sa fiu invitat, iar daca nu-mi face placere inseamna ca nu sint normal; trebuie, dedI sa ma arat sociabil $i sa accept ... ceva ce totu$i nu-mi face pUicere." In labirintul falselor angajamente $i al fidelitatilor parazitare ma pierd, ma uit, nu ma mai regasesc. "Tinara de 23 de ani, dezorientata $i neputindoasa, care s-a angajat fata de acest barbat cu 15 ani mai in virsta nu mai sint eu. Astazi, la 40 de ani, am alte aspiratii, dar ma simt legata de el prin faptul ca-i datorez recuno$tinta :;;inu ma pot elibera,"
Oa, existil iubiri-pepiniere, care Ii permit unei persoane sa se dezvo/te, sa se implineasca, oferindu-i astfel posibilitatea de a merge sa iubeasca in alta parte, mai departe.

"Daca te recasiitore$ti, sa alegi 0 femeie de religie cre$tina." • Alte angajamente iau na$tere de-a lungul evolutiei unei relatii de iubire, prin raporturi de forta mai mult sau mai putin clare. "Iti promit sa nu ma mai apuc niciodata." Trebuie sa $tim ca atunci cind facem ceva impotriva vointei noastre, 11yom face pe celalalt sa plateasca. Drumul catre adevar $i catre un angajament real trece prin sinceritatea fata de sine, prin recunoa$terea propriilor lipsuri, printr-un plus de clarviziune asupra sentimentelor autentice. "Intr-o anumita perioada, mi-a:;;fi dorit sa am 0 pisica, iar aceasta dorinta se lega de una mai veche din copilarie, pe care nu mi-o exprimasem niciodata, pentru ca dorintele sint ca :;;itrenurile: 0 dorinta poate ascunde 0 alta. Imi materializasem $i imi transformasem aceastil dorinta l;:umpai.dbcu negru, pe rind 0 foarte frumoasa pisica din PQr'~ care 0 a$ezasem pe 0 noptiera rUli~ patul meu. Citeva saptamini mai tirziu, un prieten care credea ca 0 sa-mi faca placere, mi-a oferit 0 pisica cu alb $i negru, a direi prezenta nu se potrivea deloc cu modul meu de via tal pentru ca eu lip seam adesea de acasa. Am acceptat acest cadou, mi$cata de aceasta atentie :;;i m-am fortat sa cred ca imi facea placere. Astfel, eu :;;ipisica mea am avut 0 relatie dezastruoasa. Ea mieuna incontinuul intr-atit indt vecina mea mi-a propus sa ma scape de ea. Ne-a luat ani de zile sa ne acomodam:;;i sa ne recunoa$tem una celeilalte nevoile :;;icerintele. Astazi ma simt angajata fata depisica mea." Multe relatii pot urma aceasta cale :;;ise pot dezvolta nu din constringere, in urma unui angajament luat in trecut, ci printr-o alegere libera facuta in prezent, pentru un viitor apropiat. Sinceritatea esentiala, cea pe care 0 pot avea fata de mine insumi, trece cu mult dincolo de sentimentul imediat, se adreseaza fondului a ceea ce sint eu .

Intr-o relatie, onestitatea cu privire la ceIalalt:;;i la mine insumi consta in a recunoa$te ca angajamentul mea nu este real, adica nu implica eul meu profund. Daca mi-l mentin, il voi face pe celalaIt sa plateasca pentru asta :;;ivoi incepe sa sabotez :;;isa descalific viata noastra impreuna. Cu totii cunoa:;;tem exemplul de angajamente luate intr-un moment al vietH noastre in care ele il reprezentau pe eel sau pe cea cu care eram la acel moment. Anumite angajamente sint luate in perioade de criza. "Promite-mi ca nu 0 s-o faci pe mama ta sa sufere cind eu nu voi mai fi aici." "Contez pe tine sa-mi continui opera daca eu nu voi mai fi." Angajamentele smulse "pe patul de moarte" sint printre cele mai de temut :;;ine pot apasa toata viata.

88

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Reactiile In lant

89

Nevoia de a raspunde a~teptarilor celuilalt
Multe blocaje relationale se datoreaza unei nevoi stringente de a raspunde a~teptarilor celuilalt, tinind fie sa Ie satisfac, fie sa ma raportez la ele pentru a-mi conduce propria viata. Catherine spunea referitor la iubitul ei: ,,$tiu di are nevoie de mine. E divortat, dar continua sa traiasca cu satia sa. Se simte nefericit in aceasta situatie, pentru ca nu a poate paras1. De fiecare data cind a incercat, a devenit neputincios. Trebuie sa accept aceasta situatie;dadi l-a~ refuza, ar fi muH prea nefericit." Jean Paul ne vorbe~te cu emotie despre a~teptarile sotiei sale: "Vrea sa a insotesc daua week-end-uri pe luna la parintii ei. I~i detesta mama ~i, cum ~tie di eu ma inteleg bine cu ea, i~i imagineaza ca mama ei va fi mai putin nefericita." Louise a inteles, in sfir~it, ca incredibila na~tere a fiicei sale ("Am facut un avort ~i un chiuretaj la spital ~i doua luni mai tIrziu eram inca insarcinata") era felul ei de a raspunde a~teptarilor mamei sale: "Aveam 35 de ani, nici unul dintre fratii mei nu era casatorit ~i ea imi spunea de fiecare data cind ma vedea: «Ei, ~i eind imi faci un bebelu~?»"

Oa, sa raspunzi fara voie, uneori ehiar impotriva vointei tale, a~teptarilor formulate sau inchipuite ale celuilalt este a dubla capcana: mai intii, pentru ca nu ~tim care sint a~teptariIe reale ~i in general contradictorii ale celuilalt. $i apoi, pentru ca este imposibil sa fii cu adevarat tu insuti daea te eonditionezi sa satisfaci cererea, exprimata sau presupusa, a celuilalt. Terorismul relational nu ar aparea daca nu ar exista ace asta nevoie de a te conforma a~teptarilor aparente sau aseunse ale celuilalt. In van ar ameninta c€lalalt cu sinuciderea, cu migrene, cu disperarea sau cu emiterea de sentinte - nu ne-ar trezi dedt, poate, compasiunea. Nu ne-ar putea face sa ne simpm vinovati, sa vrem sa reparam sau sa protejam. Nici un fel de misiune explicita sau implicita nu ne apasa dedt daca se agata de dorinta naastra de a raspunde a~teptarilor eeluilalt.

o misiune

nu este apasiitoare dedt daca ne-o asumam.

Acest barbat se simte obligat sa dea socoteala pentru eeea ce a facut in absenta iubitei lu1. Ii va descrie chiar ~i lucrurile care a irita ~i a indeparteaza de el, iar el nu-~i va da seama ce se intimpla. "Nu ma pot impiedica sa nu-i spun." "Cea mai puternica dorinta a mea este ca fiica mea sa devina cu adevarat independenta, sa-~i asume raspunderea, sa-~i gaseasca 0 locuinta a ei pentru a-~i continua studiile. Oar nu incetez sa a ajut, sa gasesc solutii in loeul ei, sa ma gmdesc ce ar trebui sa faca sau sa nu faca. Fara sa-mi dau seama, 0 urmarese eu dorintele mele~i nu-i dau voie sa ~i Ie exprime pe ale ei." Obligatia de a raspunde a~teptarilor ce se nase intr-o relatie, nevoia de a satisface eererea afectiva a celuilalt se inradacineaza in noi inca din copilarie. In aceasta perioada, supravietuirea noastra depinde de aceasta afectiune ~i nu dispunem de alte referinte sau structuri personale in afara instinctului de a tri:\i~i de a supravietui, in afara nevoii noastre de a fi recunoscuti ~i aceeptati ~i a senzatiilor noastre corporale ~i intuitive. Bebelu~ii au 0 capacitate incredibila de a-I stimula pe

Louise, fiica sa,

Jl'lI1ma

sa.

90

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

ReactiiIe In Iant

91

cei din jur, de a ne trezi dorinta sa ne ocupam de ei, de a imparti multumire, de a trezi nelini:;;ti,de a capta :;;ide a polariza asupra lor sentimentele parintilor sau a ocrotitorilor de ocaZle. In adolescenta, multi incearca sa scape de nevoia de a raspunde a:;;teptarilor celor din jur, fkind tocmai opusul a ceea ce se a:;;teapta de la ei. Dar aceasta tentativa de eliberare este conditionata inca de pozitia celuilalt. Scopul este, de fapt, eliberarea de propria dorinta de a placea.

lalt pentru a i se conforma, din dorinta de a fi iubit, apreciat, admirat, pastrat, pentru a nu dezamagi, pentru a trai cu sentimentul ca e nevoie de el, ca e indispensabil. Aceasta se na:;;te din imbinarea "fidelitatii" cu ,,0 buna imagine de sine". Pentru unii e 0 necesitate sa traiasdi astfel, ca persoana interpusa, inserindu-se in viata celuilalt, participind Ia nevoile celuilalt. Dar functionind astfel, ne yom trezi antrenati in paradoxuri :;;iimpasuri de nerezolvat: • Daca percep ca cererea celuilalt este "Opune-mi-te, nu ma ascuIta", voi fi tentat sa nu-l ascult... tocmai pentru a-I asculta. • Sa zicem ca un altul ma ataca :;;i i:;;idore:;;teca eu sa fiu mai puternic decit el pentru a-I lini:;;ti, dar in acela:;;i timp dore:;;tesa ma devalorizez pentru a-I repune pe el in valoare. Cum a:;;putea sa ma regasesc aici pe mine, dadi in mine predomina criteriul "raspunde a:;;teptarii"? Caci ma pot pierde in dorinta de a descifra :;;ide a raspunde a:;;teptarii celuilalt, mai ales daca aceasta a:;;teptare este idealizata, ori mai mult sau mai putin perversa. "La modul ideal, ea a:;;teapta de la mine sa fiu intru totul de acord cu punctul ei de vedere atunci cind ea 11ataca pe al meu! Ea imi devalorizeaza pozitiile :;;ipare sa acorde imp ortanta aprobarii mele ... " "Ma provoaca, atingind punctele mele sensibile, nesigurantamea, iar ceea ce-mi cere de fapt este sa-l ascult vorbind despre propriile lui indoieli ... sau sa-i vorbesc deschis despre dificultatile meIe." "Se ia de-mine pentru ca are nevoie de 0 cearta, de un conflict sanatos pentru a se descarca de agresivitatea acumulata."

o adolescenta

nu va reu:;;i sa treaca un examen care i-ar permite sa intre Ia 0 :;;coaladin Paris, ceea ce ar insemna sa-:;;iparaseasca ora:;;ul natal, sa se indeparteze de mama sa. Picind examenul, ea raspunde dorintei mamei ei de a o pastra aproape.

"Eu,

111.

locul tau ... "

"Daca imi critica dezordinea, este pentru ca vrea sa-i admir meticulozitatea ... " "Se devalorizeaza pentru ca eu sa reiau pozitia de stapin, crezind ca ea ma va urma:;;i ma va contesta in acela:;;itimp." "Imi propune sa-l parasesc pentru ca eusa-mireafirm rinta de a fi cu el." do-

Atftia parinti 11.u-l'i dau seama ca numai ei Ie pot "permite" adolescentilor sa traiasca departe sau diferit de ei.

Aduitii poarta adesea cu sine aceasta dorinta de a inteIege, de a ghici, de a presimti :;;ide a prevedea a:;;teptarea celui-

92

DACA M-A:;>

ASCULTA,

M-A:;> INTELEGE

Reactiile in lant

93

"Ma provoaca sa 0 parasesc pentru a-i dovedi inca 0 data ca nu poate fi iubita cu adevarat de un barbat." A$teptarile idealizate, a$teptarile-temeri, vezi, a$teptarile paradoxale sint nenumarate. a$teptarile-do-

ale relatiei lor. Atunci se instaleaza taceri nesflr$ite, care invadeaza spatiul iubirii $i il polueaza.

Intotdeauna impasurile din comunicare $i din relafiile intime rezulta din combinarea a doua impulsuri de a reactiona.

"Ma las U$orblocata de reactia celuilalt. Daca nu manifesta interes pentru ceea ce spun, tac imediat. Daca 0 umbra de iritare trece pe chipullui, imi retrag imediat afirmatia. Ii vorbesc despre tristetea mea, iar el imi raspunde: «Ah, nu-mi place sa fii trista. Avem altceva de facut.» Atunci ma straduiesc sa trec imediat la 0 aHa stare. $i apoi nici nu-mi place ca celalalt sa tina cont prea mult de reacFa mea." "Ceea ce-mi spune ma agaseaza, dar asta nu inseamna ca ma a$tept sa se opreasca imediat. Voi invata ceva din aceasta agasare." ,,- Te agasez? -:.. Nu, nu ... (ar trebui sa spun ah, da, dar continua, vreau sa ascult pina la capat aceasta opinie care ma enerveaza $i ma face sa clocotesc.)" ,,- M-ai in$clat? - Ei bine, da, daca tot ma intrebi, 0 data. - Cind $i cu cine? - Pai, vara trecuta, cind ... " ,,$i incep sa pIing de furie $i de durere. «Oar voiai sa $tii!» Da, voiam sa $tiu, dar nu negindu-mi sau refulindu-mi reactiile. Vreau sa $tiu, chiar cu suferinta, cu toate emotiile trezite in mine. Vreau sa $tiu cu toata vulnerabilitatea mea." Multe sentimente $i ginduri ni se par inexprimabile din cauza reactiei pe care 0 anticipam la celalalt, adic(1pin cauza reactiei mele la reactia celuilalt $i din teama defi:pnsecinte. $i acest inefabil care circula intre doua fiinte care se iubesc acapareaza treptat spaFul ramas libel'. Acest spatiu se creeaza prin nerostirea a ceea ce ar trebui rostit, in anumite perioade

"Nu voi fndrazni niciodata sa-i spun mamei me/e ca... "

"Nu voi indrazni niciodata sa-i spun asta mamei mele, risc prea mult sa 0 ranesc, este in virsta, are dreptul sa-$i sfir$easca viata in lini$te." $i acel ceva ascuns, tacut, acest inefabil e ca un cancer, 0 separare, 0 trecere in $omaj. Un eveniment central care nu va putea fi imparta$it de doua fiinte care se iubesc. De altfel, mtr-o zi ar trebui sa punem in discuFe aceasta notiune: "Am dreptul sa ... ", "Cu ce drept ii spun ca ... ", "Nu am dreptul sa ... " $i de cite ori nu intra relatiile in impas din cauza acestei false intrebari! Sintem uimiti de forta interdictiilor care apasa relatiile dintre fO$tiicopii, acum adulti, $i parintii lor. "Nu putem spune totul, in orice caz, nu lucrurile acelea care apartin trecutului (sechelele litigiilor mai vechi). Ei nu ar intelege, ar insemna sa-i ranesc inutil."

94

DACA M-A~ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Reactiile In lant

95

o
"Sa ne pastram tacerile ... $i suferintele fiecare pentru sine."

"Dadl.-i spun ca mi-ar placea sa-mi vorbeasca direct, 0 sa se supere r;;in-o sa-mi mai spuna nimic." "Daca-i spun ca respiratia ei care miroase a tutun ma deranjeaza, 0 voi face sa se simta prost r;;i n-o sa ma mai sarute." "Daca-i spun ca nu-mi place cum ma mmgiie, 0 sa se blocheze r;;i0 sa-r;;ipiarda spontaneitatea. Dar pot sa-i permit sa ma raneasca lasindu-Im acelar;;itimp sa creada ca ma simt bine?" "Daea ii spun ca ma agaseaza sa 0 vad aUt de atrasa de barbatul acesta fad r;;i pretentios, 0 s-o deranjeze r;;i 0 sa-mi ascunda r;;i mai mult sentimentele r;;iimpulsurile eL" "Daca ar r;;titoate judecatile r;;icriticile care-mi trec prin cap dnd imi vorber;;te, nu ar mai eomunica cu mine." "Daca-i spun ca smt convins ca minte, se va simti prost r;;i-miva purta pica, fiindca am umilit-o." "Daca-mi declar dorinta de a-mi telefona miine, nu va putea refuza r;;ieu nu voi mai r;;tidaca ma suna din dorinta sau din obligatie. $i cmd 0 sa ma sune, voi avea un gust amar." "Daca-i vorbesc despre celelalte relatii pe care Ie am, ea 0 sa mvenineze toate mtilnirile noastre prin aluzii directe sau indirecte." "Daca ar r;;tica n-am ier;;ittot week-end-ul, ar;;teptmd telefonullui, s-ar simti mvinovatit. .. r;;iagresat. Mi-ar repro:ja lipsa de autonomie. El vrea sa fiu independenta, dar mie-mi place ar;;a,sa fiu dependenta de e1."
Pentru a nu-l agresa pe celalalt, intrfnd fn spatiu1 sau intim, jignindu-l, cerfndu-i, umilindu-l sau fnvinovapindu-l, prefer sa taco $i tocmai tacerea mea ma agreseazii ant pe mine eft $i pe celiilalt.

$i astfel, acele lucruri ascunse celuilalt se vor perpetua, pentru di aeceptam sa tacem, sa mghitim, sa fugim. Nu spunea Fran<;oise Dolto: "Ne gasim prea adesea pe planeta Tacere ... "? Noi propunem ea dimpotriva, sa indraznim sa spunem, aeceptind sa vorbirn numai despre proprla traire, sa vorbim numai despre sine. ,,lata ce am trait, simtit, iata urma, irnpactul care a ramas. Astazi, pentru mine este important sa-ti spun asta, sa-ti aduc la cuno~tinta acea parte din mine ignorata."
Sa fndrazne$ti sa spui, continufnd sa-pi asumi responsabilitatea pentru ceea ce ai trait.

"Daea-i spun ca ma plictise~te, 0 voi jigni. Se va sirnti obligatii sa mcerce sa ma distreze sau nu 0 sa ma mai invite."

Pentru ca aeeasta tacere se va exprirna prin mii de alte semne. Cite gesturi, fraze eu dublu sau triplu sens vor para-

96

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Reactiile 'in lant

97

zita intilnirea! Tacerile imbufnate, acuzatoare, teribile, acea tikere de nepatruns care face prezenta proprie $i pe a celuilalt ~i mai insuportabila. Sincopele in comunicare sint facute dintr-o prea mare sensibilitate la reactiile celuilalt, din intoleranta la suferinta, la dezamagire sau la minia celuilalt. Dintr-o prea mare reacpe la reactie.
Puterea dependenfei pasive, sliibiciunea $i autosabotarea nu au efecte dedt asupra celor care stnt chinuifi de vinoviifie, de o con$tiinfii mcarcata $i de nevoi compensatorii.

Greutatea a$teptarilor tikute sau exprimate 11apasa. doar pe cel care se crede datar sa remedieze incapacitatea celuilalt de a-$i asuma raspunderea propriei persoane. "Nu-i pot cere sa pIece", spune aceasta femeie care, la 40 de ani, I-a luat in grija pe fratele sau alcoolic dupa ce acesta a divortat. "Nu mai are pe nimeni, daca eu llias balta, nu-i mai ramin dedt parintii sau vagabondajul. Nu-i pot face asta. $i-i port pica cumnatei mele pentru ca a divortat. Daca I-a intretinut 20 de ani, ar fi putut sa continue, nu trebuia sa divorteze pentru atita lucru ... " $i timp de mai multi ani va suporta greutatea, violenta de a trai cu un alcoolic, impotriva propriei vointe. "Ma pierd in aceasta relatie." Imaginea idealizata sau deformata pe care celalalt 0 are despre mine nu-mi va dauna dedt daca intllne$te in mine 0 dorinta profunda de a corespunde acestei reprezentari. Dadi celalalt imi dicteaza comportamentul, daca-mi vorbe$te despre mine in locul meu ~i enunta ce ar trebui sa fiu sau sa fac, acest lucru capata 0 importanta insuportabila doar din cauza acestui complex de supunere, de conformare $i de aprobare din mine. Fara acest impuls de a ma conform a, a~ putea considera punctul de vedere al celuilalt ca pe 0 propunere interesanta (poate ca e 0 idee buna), ca pe 0 forma de interes (sint important pentru el) sau ca pe 0 solutie la care eu nu m-a$ fi gindit.

Elimi poate largi orizontul, imi poate deschide alte oportunitati prin aceasta patrundere in viata mea. In arice caz, eu imi conduc barca. Dictator poate fi numai acela care dicteaza bazindu-se pe 0 amenintare vitala. In iubire, amenintarea vital a este cea a pierderii, a retragerii celuilalt din relatie. Retragere nu doar fizica, ci ~i afectiva. Eu devin mai putin prezenta in el, mai putin prezent in ea, devin un treciHor. $i pentru a-mi asigura prezenta in celalalt, uneori renunt la propria afirmare, ma scufund in aparente $i a$teptari. Teama de pJ.erdere, de paraslre e un ciment puternic in multe relatii afective sau de iubire. Acest ciment va tine legati pentru mult timp barbati fJifemei pe care totulH desparte.
Nu tu fmi provoci team a, eu nu vreau sa percep propria mea teama.

Procesul de maturizare, care ar trebui sa-l conduca pe fiecare mai aproape de elinsu$i, trece prin eliberarea progresi-· va de nevoia de a fi iubit fJiaprobat. $i mai ales de nevoia de a fi iubit pentru ceva ce nu e$ti. Ce face in realitate 0 tinara italianca ce locuie$te in Franta atunci dnd nu indrazne$te sa-i spuna mamei sale, 0 catolidi ferventa, ca traie$te de mai multi ani cu un barbat casatorit? "Mi-e 0 frica cumplita sa nu pierd dragostea ei daca afla cum traiesc. Mi-ar spune: «Nu mai efJtifiica mea.» E in stare sa ma respinga, sa nu ma mai iubeasca." Deci continua, in timpul vizitelor in Italia, sa se arate 0 fiica cuminte, virgina $i fara interes pentru barbati. Ce ofera, ea iubirii mamei sale? aparenta, 0 imagine ireala, 0 minciuna. Dar astfel ea pierde, se amage$te, crezindu-se iubita pentru ceva ce nu este, pentru valori in care nu crede. Nu se poate simti cu adevarat iubita atita timp dt se as- cunde pentru a nu dezamagi. Ea ramine cu 0 lipsa, acceprmd sa primeasca iubirea mamei sale. Mentine un sistem copilaros ~i regresiv pentru ea insa$i $i pentru mama sa. Oferind iu-

a

98

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Reacpile in lant
Aceasta dinamica este frecventa in relatiile parentale.

99

birii ceva ce ea nu este, nu primei?te nimic, doar amagirea sentimentelor. Se creeaza astfel sentimente fictive, ale caror retele se intin~ pe mai multe generatii. In orice familie exista emotii "care nu se cuvin", care sint considerate "urite" (minia, de exemplu, sau tristetea, sau sexualitatea), iar cop iii, sau alti membri ai familiei, Ie camufleaza, avind sentimentul ca nu pot fi iubiti cu aces tea, care devin a parte reprimata a lor.
5e fntfmpla ca nevoia de a satisface cererea aparenta a celuilalt sa ne faca sa pierdem tocmai ceea ce cautam: iubirea ~i stima sa.

Mama unui baiat de 25 de ani, care inca traiei?te alaturi de ea, neavind studii sau serviciu, se revolta: "Ai? vrea sa ia hotarirea de a pleca, sa-i?igaseasca a locuinta. NU-i?icurata nici macar camera, e ca a cocina." Ea nu poate lua hotarirea de a-i?ida fiul afara i?iatunci ii cere lui sa a faca.
Adesea fi cerem celui mai neputincios sa "faca ceva".

Intoleranta fata de dezamagirea celuilalt (eu sint perceput ca a dezamagire) ne distruge comportamentele:;;i dorintele. "Ma las poluat de dezamagirea lui de a nu figasit in mine femeia ideala. Cite nu am incercat pentru a ma conforma acestui model, de altfel, vag :;;iplin de contradictii, pe care 11enunta, pe care mi-l descria prin fraze neterminate sau atunci cind vorbea cu prietenii despre ceea ce insemna 0 «femeie pe gustullui»; trasa astfel contururile unei femei miraculoase, pe care eu incercam sa ma mulez. Simteam in acela:;;itimp prapastia imensa, decalajul insuportabi1 intre ce eram :;;ice aratam. Ma uram de moarte: astfel trebuie inte1ese formele repetate de cancer care mi-au aparut de-a lungul anilor ... Da, de-a 1ungu1 anilor m-am distrus incercind sa-1satisfac. Ce ui?urare :;;ice panica dupa divortu1 nostru, cind a trebuit sa caut numai ce eram eu, fara a ma raporta la a:;;teptarile 1ui." Un bar1(at.se pierde in perplexitati:;;i angoase pe patul de spital. Dupa a interventie chirurgicaHi minora, insista asupra prezentei sotiei sale: "Vino de la prima ora de vizite. Vino de doua ori pe zi. Mai stai un pic." $i deodata ea a explodat: "Inceteaza sa-mi ceri. Imi doresc sa ofer cuiva care nu-mi cere nimic. Cererile tale imi omoara spontaneitatea. Nu mai am nici un chef sa-ti ofer. $i daca continuu sa vin, este din datorie:;;i nu din p1acere." El se invlrte in cerc, prins intr-o dilema fara solutie: "Imi cere sa nu-i cer. Dar eu nu ma pot modela dupa limitele ei.

s-a casatorit cu un taran, al carui scop in viata era sa preia ferma tatalui sau. Ea traiei?te:;;ilucreaza pe domeniul agricol. Dupa :;;aseluni de viata impreuna, tinara se satura de statulla tara i?iIi dii un ultimatum sotului: ,,- Alege: ferma tatalui tau sau eu. - Tu, riispunse sotul." "In acea zi, ne spune ea, mi-am pierdut admiratia :;;idragas tea pentru el. Am obtinut ce-am vrut, ce-am cerut, dar aceasta alegere venea de la a fantoma. Nu mai era el. I:;;i abandonase pentru mine telul vietii lui :;;idorintele. I-am purtat pica pentru ca nu a ramas ferm pe pozitie, pentru ca s-a dezis de visul lui pentru a se conforma dorintei mele de a trai la ora:;;.In plus, i:;;idezamagea tatal, pe care :;;tiam ca-l iube:;;te :;;i11admira. Era ca :;;icum nu mai puteam avea incredere in el. Am inteles prea tlrziu, mult prea tlrziu, ca prin cerinta mea ma aruncasem singura in capcana." Chiar daca sotul ar fi simtit ca cerinta profunda a sotiei era sa nu raspunda cererii ei, :;;iar fi raspuns in functie de acest sentiment, el tot ar fi fast prins in capcana.
Ultimatumul dat celuilalt deseori este doar 0 fncercare de a-I face sa-~i asume responsabilitatea unei alegeri fn locul nostru.

o tinara

100

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Reactiile in lant Impasurile in iubire

101

A~adar, trebuie sa incetez sa cer pentru ca ea sa-mi poata da, dar asta e 0 nebunie! Este 0 alta forma de a cere, ea-mi dicteaza cum trebuie sa fiu, iar dad!. eu nu sint cum F convine ei, atunci ma respinge $i eu nu suport asta. Ce sa fac?" Dialoguri nebune~ti, comportamente imaginare care devin angoase, incertitudini, negare de sine. in fata cererilor afective ale celuilalt, exista 0 singura solutie: sa nu mcerci sa raspunzi $i sa nu te opui. Sa Ie asculti, sa Ie confirmi, adidi sa admiti di exista ascultindu-le. Miracolul se produce: • Atunci dnd spontaneitatea mea vine in intimpinarea dorintei celuilalt. • Atunci cmd decalajul dintre a$teptarea mea $i raspunsul sau imi deschide orizonturi nea$teptate. • Atunci dnd nu trebuie sa reflectez $i sa analizez pentru a trai aceste momente. • Atunci cind simt ca potentialul meu este stimulat de a$teptarea celuilalt scriind, confruntl:nd scriiturile $i marturisirile.
Cea mai buna fonna de a pastra sau de a restabili a relatie este sa ramii fidel propriei tale pozitii, sa respecti profund, pina la mcrincenare, ceea ce sta la baza privirii, a ascultarii noastre: Sint in acord cu ceea ce reprezint eu dadi fac astfel?

Gild privirile lor se zncruci~arii, zntre ei nu mai exista dedt 0 singurii certitudine, cd totul era hotiirzt ~i ca toate interdicfiile Ie erau acum indiferente.

Robert Musil

Iubirea se prezinta ca 0 imputernicire generala, un univers de posibilitati, 0 lume de acceptari reciproee, amplificate pentru tot restul vietii.
Va, iubitule, te iubesc altadatii, acum ~i l1Ztotdeawza, ~i zntotdeauna va fi awm.

Albert Cohen
Nu este suficient sa ai amintiri. TJ'ebuie sa ~tii sa Ie uifi clnd sznt prea multe ~i trebuie sa ai imensa riibdore de a a~tepta sit-fi revina.

R. M. Rilke

Aceasta inseamna sa-ti ramii credincios tie insuti; ne dam seama de aceasta atunci cind simtim respect profund pentru noi in$ine, dnd exista 0 echivalenta intre ce facem $i ce credem, intre traire $i cuvint. Sa ajungem la acest acord intre diferitele planuri $i niveluri, sa distingem exact nota deplina $i intreaga care gaSe$te ecou in strafundurile noastre.
Cuvintullui ~tia sa asculte, un cuvint care se exprima re-i pennitea sa se auda pe sine.

~ica-

Dupa ce uimirile $i intelegerile miraculoase din perioada intilnirii tree, relatia de iubire devine adesea locul predilect al unor violente relationale subtile. UQ.cuplu nu se mentine viu adaugind sentimente sentimentelor, ci intretinind 0 comunicare de calitate, mentinind vii elementele care permit nu doar punerea lucrurilor in com un, ci unirea dincolo de metamorfozele existentei. Comuniunile fragile se strica mai repede sau mai putin repede atunci dnd 0 relatie se stabilizeaza in timp. Ele lasa loc notiunii de datorie, increngaturilor complicate ale dependentei, decalajelor dintre dorinte, cerintelor dificile. relatie bazata exclusiv pe sentimente $i pe fluctuatiile lor ramine un demers aleatoriu, intr-un echilibru extrem de fragil. Numeroase disatorii i$i gasesc stabilitatea in aspectul functional, in sarcina com una de a administra un loc de viata, 0 familie. Sint mentinute deobligatii $i de reguli exterioare, straine de dorintele $i temerile lor. Cuplul devine mai fragil de fiecare data cind sarcina functionala este amenintata (copii care cresc $i pleaca, trecerea in $omaj, bolile). Futem

a

102

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Reactiile in lant

103

distinge patru dimensiuni ale iubirii amoroase, care se combina pentru a forma dinamici relationale complexe. Iubirea din dorinta Dorinta mea se indreapta catre tine 9i aceasta treze9te in mine aspecte pe care nu Ie 9tiam, devin un altul, descopar parti din mine care erau adormite 9i germeni pe care existenta ta ii face sa rodeasca.

,,Iubirea mea e atit de puternica, incit na9te iubire $i in ceWalt./I /lTe iubesc 9i asta inseamna «Iube9te-ma, am nevoie de prezenta ta, de atentia ta, 9i mai ales am nevoie sa simt ca ma iube9ti.» Nu poti sa nu te ocupi de mine de vreme ce te iubesc. Iubirea mea trebuie sa aiba puterea de a te face sa ma iube9ti./I
I

\

I I
1

I

"Am nevoie sa te $tiu numai a mea. /I "Dorinfa mea este mai mare decft tine!/I

Iubirea din dorinta e ceva care-mi da viata, care ma cuprinde, ma deschide, ma antreneaza cu toata fiinta mea, :?i chiar mai mult, catre celalalt. Merg catre el nu pentru a-Ilua, ci pentru a-i oferi, pentru a-i darui, pentru a primi ce reprezinta el. Iubirea din dorinta este 0 amplificare reciproca. Iubirea din nevoie In noua cazuri din zece iubirea este 0 cerere de iubire, 0 cerere autoritara, care uneori devine tiranica. Iubirea se simte atotputernica, nu poate crede in non-reciprocitate. E ca 9i cum unul dintre protagonis;ti ar crede:

Aceasta iubire se transforma in posesivitate 9i adesea duce la instrainarea celuilalt cu scopul de a-mi satisface propriile mele nevoi. Voi incerca sa-l pun in sl~jba cererilor mele, a a$teptarilor mele :?i a temerilor mele. In termeni de diriamica relationala, acest liTe iubesc" va fi urmat de "Dar tu ma iube9ti?", care va induce in celalalt propria mea teama 9i nesiguranta. $i ceWalt va trebui sa confirme pe data, sa ma lini9teasca, sa-mi aduca dovezile de iubirie cerute, impuse.
Unde este timpul cererilar simple, cfnd tu nu-fi dareai decft ce vaiam $i ell? Atunci a$ raspllnde fan! rezerve a$teptarilor tale.

(Un poet afgan disatorit ell 0 femeie oecide:t;ltala)

104

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Reactiile In lant

105

Iubirea din interes Iubesc iubirea pe care 0 ai pentm mine, imi flateaza amorul propriu, iubesc imaginea mea pe care mi-o trimite iubirea tal ma simt unie, iubirea ta imi da siguranta 9i valoare. Placerea de a fi iubit creeaza 0 nevoie adevarata in eel care treze:;;te placerea de a iubi. Iubirea compensatorie, prin filiatie

mai multa atentie, eu ma simteam vinovata, inchisa:;;i atit de desavir$ita pe alte planuri. Am ie$it din aceasta iubire cum ie:;;i dintr-a manastire. Mi-am gre:;;itvacatia, mi-am gre:;;it obiectul pasiunii. Am putut sa-i spun sotului meu: «Ii-am impus timp de 11 ani o iubire care nu era pentru tine, care nu-ti apartinea.» Cred ca m-a inteles cu adevarat./I Iubirile compensatorii se traiesc ca 0 imensa mistifieare a relatiei. Orieite eforturi s-ar face, oridte atentii s-ar acorda, oriee calitate ar avea relatia oferita, acestea vor sfir:;;iin impasuri, in funduri de sac relationale. Toate resursele de comunicare, taate influentele terapeutiee1, taate interventiile sevor spulbera, vor e:;;uain simple amagiri ale aparentei, pentm ca i:;;igre;;esc tinta. Iubirile compensatorii se pot ascunde in planuri subtile de al doilea, al treilea sau al patmlea nivelj la fel cum am putea spune $i despre umor. Iubirile compensatorii se cladesc in principal pe comuniearea vertieala sau pe mai muIte generatii. "Aveam 44 de ani cind am inteles in sfir$it ce numeam eu «iubirea mea pentm ea». Pentru ea, sotia mea, cu care ma casatorisem la 22 de ani, cind ea era insarcinata cu un altul. Pierduta, ranita, avida de caldura $i de tandrete. I-am propus sa ne casatorim intr-o seara,la cea de-a patra intih1ire. Eu am recunoscut un copil care nu era a1 meu. I-am dat numele meu. Numele meu, cel al mamei mele, pentm ca $i ea (dar $tiam eu in acel moment?) fusese insarcinata la 22 de ani 9i abandonata. Le ascunsese parintilor ei na$terea mea. Se daduse drept matu$a mea timp de zece ani, inainte de a-mi spune, in seara primei imparta$anii, ca ea era mama mea. Cui i-am adus compensatii? Mamei mele? Nu credo Ci tata]ui meu, in principal: am facut ceea ce el nu a putut face. De-a lungul anilor, in angrenajul solid format din aniversari $i mai ales din dovezi de fidelitate, am facut gesturiIe, actele, am spus cuvintele ramase dintr-o situatie neincheiata.
1 Invitam consilierii matrimoniali atentie joeurile iubirii lli.tr-un cuplu.

,,0 iubire poate ascunde 0 aWi iubire. Cind aceasta fraza s-a nascu't in mintea mea, in inima mea, a fost ca un trasnet: norii s-au risipit $i am vazut mai clar prin orbirea mea. Iubirea neauzita, neimparta:;;ita pe care 0 aveam, pe care 0 avusesem pentru acest barbat mi s-a pamt deodata fara obiect, fara suport, derizorie :;;ipuerila. Ma simteam intre ris $i plins, miea :;;iputemica, disperata $i senina. A:;;adar,toata aceasta iubire, toate aceste griji, tot entuziasmul pe care i Ie oferisem fara limite se adresau aHuia, dincola de el. Era iubirea pe care a$ fi vmt sa 0 simta mama pentm tata. Copil fiind, imi imaginasem indelung in patul meu «cum ar fi trebuit mama sa-l iubeasca pe tata». $i am purtat, am ;;lefuit :;;iam intretinut indelung acest model. In fiecare seara, in adolescenta mea, adaugam acestui vis de o mie :;;iuna de nopti mii de variante, mii de forme nai. Scenarii nesfir$ite, imbagatite de tandretea mea, de dorintele mele de fericire pentm acest tata minunat :;;ifrustrat. Cind I-am intllnit pe satul meu nu mi-am dat seama de transferul pe care il f~iceam.El imi vorbise despre 0 mama neiubitaare, dar se pare di asta nu mi-a atras atentia. Ii ofeream 0 iubire uniea, nemasurata, uitind camp let di era croWl.pe masura altuia. CW ani de crispari, de blacaje $i de evadari pentm a descoperi toate acestea. II iubeam pe acest barbat, pe sotul meu, sau cel putin a$a credeam, cu a sinceritate absoluta, dar la nivelul simturilor, corpul meu raminea bloc at. Aceasta ar fi trebuit sa ma alerteze, sa ma sensibilizeze. Dar nu. Eram orbi amindoi. El farea tot pasibilul sa ma satisfaca, acceptind canstringerile mele, acordindu-mi $i

~i consultantii sa asculte eu

106

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Reactiile in lant

107

Da, 44 de ani pentru a intelege aceasta, pentru a repune in drept angajamentele acolo unde trebuiau sa se afle, ;;i nu acolo unde mi Ie-am asumat eu. La 44 de ani, in momentul in care fiul meu, eel pe care I-am recunoscut ca atare, are 22 de ani ;;i ma ;;ocheaza cu violenta sa, ma respinge prin toate gafele sale, ma sugruma cu suferinta lui. Cita tacere care trebuie compensata. Intru intr-o noua iubire. $i-l string pina la sufocare, ca sa nu-mi scape. $i-l voi pierde, tocmai pentru ca nu am limite ... " lata povestirea unui barbat care ;;i-a asumat repararea gre;;elii parintelui sau; care s-a angajat intr-o iubire care nu era a lui ;;i care incearca sa supravietuiasca din intilnirea uimitoare cu 0 femeie care prive;;te deja dincolo de el.
Tine-ma de mfna, vreau sa fiu singur.

care iube;;te este mai violent incercat de propriile emotii decit celalalt, iar aceasta violenta interioara se exteriorizeaza prin manifestari violente fata de celalalt. Violenta mascata de tandrete, presiuni sub forma de suferinta, de cereri sau de slabidune. In acela;;i fel, nevoia de autonomie a celui care se simte mai putin dependent zdruncina violent a;;teptarile celuilalt. Violenta din dependenta "Nu pot trai fara tine." Aceasta expresie contine 0 violenta surda, violenta amenintarii: "Daca ma parase;;ti, mor." "Fara tine viata i;;i pierde sensul, am nevoie de tine ;;i nu ma poti lasa prada angoasei, trebuie sa raspunzi scrisorilor mele. Daca 0 due rau, trebuie sa ma salvezi, daca-mi e dor de tine, trebuie sa vii, trebuie sa ma asculti cinditi spun ca te iubesc. Trebuie, pentru ca te iubesc. Aceasta te face responsabil de starile mele suflete;;ti." Gare nevoia unuia ii impune celuilalt 0 datorie, 0 obligatie? lubirea ne da drepturi asupra celuilalt? Cel care simte aceasta nevoie poate sa creada astfel;;i nu vede alta cale. "De el- de ea - am nevoie, atunci el- ea - trebuie sa raspunda, pentru di nimeni altcineva nu poate." Pare clar ca buna-ziua. "Ar fi un criminal sa ma lase in starea de nelini;;te in care sint. Ar insemna sa nu ajute 0 persoana in pragul disperarii ;;i nu exista decit un salva tor. Doar eel care ma face sa sufar, doar el ma poate consola." "Te iubesc" poate exercita 0 presiune intensa asupra celui ce prime;;te 9i intelege aceasta expresie ca "Iube;;te;,.ma". Nimeni nu este indiferent la iubirea care i se ofera 9i i se cere. Dar daca se supune dependentei celuilalt, va deveni prizonier inchis intre gratiile suferintei celuilalt de indata ce va voi sa se indeparteze. lubirea ceruta e ca 0 luare de ostateci. Astfel, de-a lungul unei relatii de iubire, se va crea 0 suma de datorii, de obligatii care vor deteriora comunicarea (punerea in comun) ;;ivor crea tensiuni, violente 9i opozitii. Acestea vor deveni factori puternici de separare, care vor fi greu de eliminat dupa citiva ani.

Cit de neputincios este bisturiul luciditatii, cit de insuficient pentru a deschide, a taia ;;i a indeparta chisturile ;;i inflamatiile iubirilor indepartate? lubirile compensatorii, eu ehipuri multiple, cu mize ascunse ;;i importante, cu prelungiri emotionante, uneori fara scop, doar uneori.

a relatie de iubire fn care se prime$te $i se ofera iubire este 0
lume de evenimente pentru care nici un limbaj articulat nu este suficient sa a descrie.

Dar in complexitatea nemarginita a fiecarei relatii de iubire, putem gasi schematic citeva procese care se manifesta prin violenta interioara ;;i exterioara. Violenta din iubire In multe eupluri pare sa existe eel ce iube;;te ;;i.eel ee este iubit. Se intimpla ea polii astfel repartizati, eel putm in aparenta, sa se sehimbe in functie de evenimente ;;i de evolupi. Cel

108

DACA M-A~ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Reacp.ile in 1ant

109

Pot sa iti imparta$eSC ceea ce-mi apartine, dar care tOhl$i ramine al meu $i responsabilitatea mea ramine neatinsii.

"Ea mi-a spus: «Fiecare este liber, nu pun mtrebari, nu vreau sa-mi fie puse. Cita vreme ne simtim bine impreuna, merge.»" "A~ vrea sa avem libertatea de a ne spune orice rara sa ne ranim, sa impartim totul, sa fim cu adevarat noi mf?ine, fara ea celalalt sa se simta ranit." Tema libertatii apare m mod frecvent ca preambul al unei relatii ?i se transforma adesea m ... dependenta. Pe de alta parte, cealalta tema frecventa este cea a fuziunii, a asemanarii, a privirii in aceea~i directie. "De fiecare data yom hotari impreuna, vom tine cont de parerea celuilalt." "Voi incerca sa-lmteleg ~i astfelll voi gasi." "Cel mai important este sa actionam impreuna, sa facem cit mai multe lucruri impreuna." Astfel, se ivesc rapid acei noi ~i eu, care se cauta, se gasesc, se opun f?ise mfrunta. Adesea doar unul dintre ei va defini tipul de relatie pe care-l doref?te, iar celalalt se va supune sau va accepta, ceea ce nu este acelaf?i lucru. De fapt, nu pot accepta cu adevarat sa ma integrez mtr-un proiect propus de altul decit daca acest proiect raspunde unei dorinte profunde, asemanatoare din mine,in stare latenta. Dadi ma supun pentru ca nu ~tiu clar ce vreau, pentru a nu-l pierde pe celalalt sau pentru a-i dovedi dragostea mea, sau chiar din imposibilitatea de a-I influenta m directia mea, m continuare, voi sabota fara sa vreau, indirect, acest fals acord. Daca ma alatur opiniei altuia, risc sa-mi arunc parerea proprie mtr-un sertar, fara sa renunt la ea cu adevarat. Atunci, aceasta va gasi mijlocul de a se manifesta ~i de a submina rela tia. Aceasta este situatia unei inegalitati de putere. Cei care au trait-o spun adesea: "Imi plikea. Trebuia sa facem asta [ce propunea el] sau nimic. Eu acceptam." In acest caz, sentimentul iubirii este invocat ca 0 forma atotputernica, de nemlaturat. lmi placea Inseamna, m aceasta faza a relatiei, ca el sau ea iini putea cere orice f?ica nu ma costa nimic sa spun da. $i asta

"Ti-am incredintat misiunea sa te ocupi de nevoile mele."

Daea la aeestea adaugam mitologiile personale, eredintel~ exprimate de unul ~i de celalalt prin comportamentulin iubire, yom recunoa~te ca a pastra vie 0 rela~ie, permitind sentimentelor de iubire sa se dezvolte, este 0 sarcina dificila, pentru care prea putini barbati ~i femei smt pregatiti.
Violenta in lata schimbarii

La mceputul oricarei relatii de iubire se stabile~te 0 forma de contract, uneori tacit sau definit prin mici cuvinte ~i comportamente sau chiar indelung explicat. Poate merge de la "m exclusivitate pina la moarte" pma la ,,0 intllnire de 0 seara". "I-am spus de la meeput ea nu voiam sa ma ata~ez, ca lmi placea prezenta ei f?imtilnirile noastre ~ica m ziua in care ea nu ma mai voia, ei bine, nu aveam sa fac din asta 0 tragedie."

110

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Reactiile

in lant

111

li s-a intimplat multora, pentru ca iubirea se vrea un dar absolut, daruire de sine, abandon. Violenta ~i suferinta se vor na~te din felul in care celalalt va folosi acest dar. Dupa acest acord sau pseudo-acord, fiecare va evohp in diferite dinktii. Oar daca schimbarile lor nu smt sincronizate ~i complementare, fiecare va resimp schimbarea celuilalt ca pe 0 tradare. Cel care se va schimba mai putin va incerca sa-l readudi pe celalalt la pozitia initiala printr-o presiune emoponala. Dura ani de casnicie in care ea s-a modelat de bunavoie dupa parerea sotului despre "sotia casnica", aceasta femeie face studii de psihologie. Se simte atrasa de acest domeniu strain de interesele sotului ei. Tocmai atunci el i~i manifesta cu dragoste dorinta de-·a avea un al treilea copil. Denigreaza un pic calea pe care a apucat-o ea ~i ii repeta tandru: "Nu vreau sa te schimbi. Ne e a~a.bine impreuna!" Ea tine la el, este nehotarita in privinta unui al treilea copil, intelege nelini~tea sotului ei, care inseamna: "Alegi studiile tale sau pe mine ~i proiectul meu de viati:l.familiala?" Ea accepta, dar existenta acestui nOli copil saboteaza inevitabil studiile ei in derulare. Aparent, sotul a reci~tigat-o - ;:;i-adeturnat dependenta, stimulind dependenta ei fata de el, dar ea ii poarta pica ~i acest resentiment 0 indeparteaza. Germenii acestei neintelegeri aflate in evolutie se regaseau in atitudinile lor inca de cind se intilnisera. Ea a crezut cu adevarat ca a renuntat la dorintele persotlale din dragoste pentru el. El nu facea decit sa se sprijine pe unul dintre punctele ambivalentei din ea, pentru ca dorinta de a avea eel putin trei copii ;:;ide a se consacra lor exista de asemenea ;:;iin ea, alaturi de dorinta de a avea 0 cariera profesionala. "Totu;:;i,i-am spus-o;:;i i-am repetat, se plinge acest barbat, ca voiam 0 relatie u;:;oara, pasagera, pentru moment ;:;i pentru anumite momente, fara posesivitate ;:;ifara control asupra celuilalt. Ea era de acord, a acceptat, spunea ca-i convine, pentru ca se temea de implicare ;:;iavea nevoie de singuratate. $i acum, dupa citiva ani, imi cere din ce in ce mai mult. Ba chiar vorbe;:;te despre 0 viata in com un, va dati seama! S-a ata~at atit de mult de mine, inclt cerintele ei devin insuportabile pentru mine. $i totu;:;i,era de acord

cu 0 relatie in termenii propu;:;i de mine. Acum nu pot decit s-o amenint cu despartirea pentru ca ea sa revina la maniera mea de a vedea 0 relatie." "Aveam totul pentru a fi fericiti, 11 iubeam pe acest barbat ;:;ima simteam iubita de el. La inceput, m-a atras la el atitudinea aceasta de «urs morocanos», tacut, de neclintit. Cind vorbea, parca taia in carne vie. $i mie mi se parea acceptabil. Oar incontinuare, nu am mai'suportat tacerile. Simteam cu adevarat nevoia unui schimb, a unei comuniuni. Voiam cu orice pret sa-mi vorbeasdi despre el, despre noi, despre ceea ce simte. hni dau seama ca e paradoxal. E ca ~i cum tacerea lui de la inceput mi-a oferit 0 certitudine, 0 confirmare a propriei valori. E adevarat, am capatat din ce in ce mai multa incredere in mine. Am invatat sa ma exprim;:;i m-am deschis pentru mine insami. $i voiam sa-i imparta;:;esc toate acestea. El s-a inchis din ce in ce mai mult. In ultima faza a relatiei noastre, am dus un adevarat razboi de hartuire, il agresam fara incetare pentru a-I scoate din tacere, pentru a-I face sa-mi vorbeasca. El tacea, fugea, ma respingea, era insuportabil. Insuportabil pentru mine, care-l vedeam ca fuge de intilnire, pentru mine, care distrugeam 0 optiune inacceptabila. In acea perioada mi-am indus ;:;ii-am indus atitea violente! $i nu aveam pe nimeni diruia sa-i vorbesc. Toate prieteneIe mele imi spuneau ca nici sotH lor nu vorbesc, di a;:;astau lucrurile ... " $i iata, aproape in oglinda, marturisirea unui barbat tacut, ranit ;:;iviolent in acela~i timp: "M-a sedus prin tandretea ~i prin intelegerea ei. Eram uimit de capacitate a ei de a intelege, de a nu judeca. Cu ea aveam sentimentul acceptarH neconditionate, ceea ce diutasem dintotdeauna, cred ... $i de-a lungul anilor nu ;:;tiuce s-a intimplat. Imi doream ca ea sa se exprime mai mult, chiar sa ma contrazica. Nu mai suportam ceea ce eu consideram pasivitate, voiam sa se afirme. Dumnezeule! ;:;iaveam in fata mea 0 persoana insuportabila, care accepta totul.1n acea perioada, viata noastra

112

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

___________

R_"_e_a_c_t_ii_l_e_l._n __ I_a_I_lt_,

1_1_3

devenise un infern al neintelegerii. Imi facea placere sa 0 umilesc, sa 0 resping I?iea suporta cu aerul ca intelege, ceea ce ma infuria la culme. Nu voiam s-o parasesc. Voiam sa se schimbe. Acest tratament mina-de-fier a durat trei ani. Intr-o zi, m-a anuntat ca avea un prieten, dar ca aceasta relatie, del?i era importanta pentru ea, nu punea in discutie angajamentul fata de mine. A fost ca trezirea dintr-o betie, ca;;i cum al?fi iel?it dintr-o stare de mahmureala fara fund. Oa, asta m-a dezarmat, cererile. mele au disparut ca prin farmec. Parerea mea despre ea s-a schimbat I?icu siguranja;;i cea despre mine. Se produsese 0 schimbare. Era ca;;i cum ma eliberasem dintr-o strinsoare. Astazi sintem inca impreuna. Un barbat I?i0 femeie atit de diferiti faja de ceea ce ne-a atras unul catre celalalt... ff
"Daea ma fntelegi prea bine, nu mai e sufieienta distantCf in tre noi ... Daea-mi trimiti un mesaj pozitiv, fmi strici imaginea pe care o am despre mine." Adesea se fntimpla ea elementul central de care se aneoreaza relafia sa devina el fnsu$i eauza despartirii, a rupturii.

Oupa citiva ani, ea, din nou singura, va spune: "Marele meu vis era sa accepte un serviciu sedentar. Credeam ca iubirea mea este atlt de puternica 9i de frumoasa, incH ani de zile am fost convinsa di «iubirea lui pentru mine» il va face sa-;;i schimbe modul de viati:Llata miza secreta in jurul careia s-a format mariajul i1.ostru. lata neintelegerea care ne-a despartit." In lupta impotriva schirnbarii sau in efortul de a-I schimba pe celalalt, violenta exercitata de iubire este 0 tentativa de a-I reduce pe celalalt numai la dimensiunile care imi plac I?i-mi convin mie. Daca celalalt nu se lasa croit pe masura, violenta este reciproca: e un razboi inspaimintator. Daca el se conformeaza, violenta se manifesta in interiorullui. Pentru ca are in fata 0 alegere sfi9ietoare: sa se supuna sau sa ma piarda.
Violenta din cauza idealizarii

La a doua casatorie a ales un aventurier, vel?nic aflat in calatorii internationale, cu afaceri din China pina-n Brazilia. Tocmai povestirile despre calatoriile sale au cucerit-o inca de la prima cina impreuna, in casa unor prieteni comuni. El a fost impresionat de calmul, de prezenta intensa a acestei femei. Ea I?tiesa asculte, sa-l stimuleze, ii permite sa fie Cll adevarat el. "Nu mai aveam·de gind sa ma recasatoresc dupa el?ecul primei mele casatorii, spuse el. lar aceasta femeie, ea insal?icalita de un mariaj ratat, a I?tiutsa-mi redea dorinta de a 0 lua de la capat. Eram convins ca, orice s-ar intimpla, mariajul nostru va merge. Ne-am apropiat foarte repede I?i ne-am casatorit. Mi-au trebuit mai mult de trei ani sa-mi dau seama ca ea nu suporta ... tocmai calatoriile mele, absentele. I-am propus sa 0 iau cu mine, statutul meu de liber-profesionist imi permitea. Nu accepta niciodata ... "

In goana noastra dupa iubire, cautam prea adesea ceea ce nu exista, refuzind sa recunoastem ca ceea ce cautam nu exista. Ii punem celuilalt in spate ~ misiune teribila, aceea de a ne face sa ajungem la unitate ;;i implinire. Acesta este lungul drum ciHre iubire al unor barbati ;;i al unor femei aspirind la prezenta inaccesibila a unei fiinte indelung interiorizate, purtate inauntrul fiecaruia de cind inca nu existam.
La ee vfrsta oare m-am naseut eu aeeasta imagine de femeie eu sfni sublimi, eu aeeasta privire albastra $i eu aeest SUrlS din seobitura pfnteeelui? Oare cfnd te-ai naseut eu aeest miros bifrbi1.tese,eu sideful $i atingerea aeestei pieli, eu forta abandonului absolut? Ant de de/mdt, atft de demult inelt nici unul dintre noi nu mai $tie, ee eonteaza ... $i apoi, aeeasta l'ndoiala din sufletul meu, din pliieerea de a fi eu tine, e;;ti tu, sfnt eu, da, e$ti tu, da, sfni eu, da, sfntem tu $i eu mine. Sit ne bueuram de fntflnire, sa ne prom item ariee e posibil, sa ajul1;<em pe erestele iubirii, sa cream astfel eternitatea fragila.

......

----------------------

114

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ 1NTELEGE

Reactiile in lant

115

"E atit de axat pe sine, incH il cred incapabil sa iubeasca cu adevarat. Nu se vede a9a, dar eu am constatat de mii de ori ca nu suporta sa tina cont de ceilalti." "Ea simte mereu nevoia sa se plinga, sa-1?irumege insatisfactiile din copilarie. Atund imi reprogeaza atitudinile, indiferent ce-a9 face. Daca tac, ma mustra, iaratund cind vorbesc, nu spun ce trebuie." Astfel, idealizarea 1?icautarea absolutului proiectate asupra sperantei din iubire ajung sa descalifice persoana, pe celalalt, relatia 1?i uneori iubirea.
Adevaru/, sa spui adevaru/. .. toti vor asta. $i mai ales cei care va iubesc ... Dar cum sa /e spui adevaru/ ace/ora care nu-i suporta stra/ucirea?

Alice Rivaz

"Adesea mii doare spatele cfnd smt shiat intre mai multe dorinte.1/

Pentru a-mi pastra imaginea idealizata despre celalalt, in care mi-am proiectat intreg nardsismul, trebuie sa recurg uneori la autosabotare $i alteori la acuzatie. Eu sint eel care nu 1?tiesa vada, sa recunoasca, sa inteleaga, sa apredeze, sa primeasca ... Eu trebuie sa fiu rau, pentru ca celalalt sa poata ramine bun. Eu nu 9tiu prea bine, nu inteleg nimic, eu trebuie sa ma schimb, sa evoluez. Eu, din toate puterile, trebuie sa duc pe umeri lipsurile mele 9i slabidunile relatiei. Eu trebuie sa inving obstacolele, sa inlatur neprevazutul, sa clarific neintelegerile. Da, de mine tine sa dau viata clipei 1?i sa fauresc un miine din eternul azi. Atotputernida imaginarului in dauna realului sau a realitatii celuilalt apare aid in toata splendoarea. In celalalt sens, cel al acuzarii pe masura deceptiei mele sau a frustrarii, construiesc 1?i consolidez numeroase dovezi, un portret imaginat al celuilalt explicind egecul relatiei.

~

Mitologiile personale
Observam doua tipuri de mitologii:

117

Mitologiile personale
Sau pove9ti pe care mi le spun 9i fictiuni pe care le intretin

Adesea nu observam resursele inepuizabile din noi fn$ine $i din eelalalt.

• Pseudo-realiste: Acestea se refera la ceea ce sint (nedemn de a fi iubit, nefericit, ci~tigator, seducator), la ce sint ceilalti (amenintatori, binevoitori, indiferenti, superiori, inferiori), la barbati (toti sint la fel), la femei (toate sint la fel), la viata (0 vale a plingerii, 0 aventura minunata), la moarte (un scandal, 0 binecuvintare) ~i la relatii (imposibile, vitale, dezamagitoare) . • Normative: Acestea definesc cum ar trebui sa fiu (perfect), cum ar trebui sa fie un tata, 0 mama (nu ca ai mei), un iubit, un copil ~i cum ar trebui sa fie relatiile (sanatoase, vii, stabile, echilibrate). $i unele 9i celelalte sint imagini la pachet, scheme prestabilite care, fara macar sa ne dam seama, ne fac sa negam evolutia permanenta ~i necesara a persoanelor, a sentimentelor ~i a relatiilor. "Ma a9tept ca geful meu sa ma critice, sa ma laude ~i sa-mi pretinda. El a~teapta de la mine ascultare ~i bunavointa. Toate relatiile ierarhice sint la fel." "In pat, barbatul este cel care trebuie sa ~tie ce ~i cum sa faca, el trebuie sa trezeasca ~i sa satisfaca dorinta femeii." "In primul rind, parintii trebuie sa fie drepti, sa dea in mod egal fiecarui copil." "Cind iube~ti pe cineva, e pentru toata viata." "Daca tii cu adevarat lacineva,invingi toate obstacolele:'

Fiecare dintre noi i~i construie~te, in primii ani ai existentei, 0 retea de convingeri ~i de mitologii personale asupra vietii, mortii, iubirii, barbatilor, femeilor, relatiilor ~i sinelui. Uneori, aceste mitologii ne creeaza blocaje in rela~iile noastre cele mai importante ~i ne bareaza accesulla bogatia momentului, pentru ca ele i se impun celui ce Ie poseda cu toata forta evidentei, negind astfel aparitia imprevizibilului, limitind uimirea in fata certitudinilor, blocind drumul catre descoperirea miracolelor. Orice intilnire, orice relatie aduce cu sine schimbare, rasturnare sau evolutie; este riscul schimburilor interumane.

(jj)
.
o

'1
.

.

(fjJ)/1Ir, 0
."

"Cind nu e~ti vigilent ~i suspicios, vei fi fraierit." "Eu nu mi-am in~elat niciodata sotul. Daca a~ face-o, n-a~ mai ramine eu el." Aceste convingeri eapata uneori valoare de impunere, de reguli, de lectii de viata. "Dad. ma conformez, totul ar trebui sa fie bine, n-ar trebui sa apara probleme." Nici ehiar experientele repetate, care contravin teoriilor noastre intime nu aU.nici un efect asupra lor - credintele ramin inflexibile. Mitologi~ B\SUOTECI'., ~
r-. ';.~ ;;--;: •.~

IIImaginarul nostru nu s-a fntflnit nieiodata. :;;i pe buna dreptate. E diferit."

in ufmrAE>f<perienPUBLIC

1;;.05.

118

DACA. M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Mitologiile personale

119

telor de viata ~i se perpetueaza de-a lungul mai multor generatii. Servesc drept cod de referinta pentru multe dintre comportamentele noastre ~i confirma temeiul actiunilor ~i al g'indurilOl' noastre.

Citeva convingeri
Reactiile noastre s'int determinate mai mult de interpretarea pe care 0 dam evenimentelor dec'it de evenimentele 'in sine. Sa vezi prin ochii altuia (privirea unei terte persoane este uneori utila), sa accepti sa-ti repui 'in discutie convingerile este singura posibilitate de a avansa, de a evolua, de a te maturiza, de a cre~te. Convingeri reactive Convingerile noastre se construiesc 'in functie de tendinteIe afedive, • fie pentru a Ie confirma, • fie pentru a li se opune. Acest barbat care 'int'impina dificuitati 'in a-~i exprima emotiile accentueaza importanta pudOl'ii, a retinerii 'intr-o relatie. EI proslave~te respedul pentru gradina secreta a celuilalt ~i a sa. El ~i-a facut 0 ideologie generala din propriul temperament. Modelul sau de relatie se conformeaza acestei convingeri, fara a tine seama de cine este 'in fata lui. Un alt barbat, caruia 'ii vine la fel de greu sa fie spontan ~i deschis, predica comunicarea personala ~i directa drept conditie esentiala a unei relatii: "Cred'in importanta spontaneitatii fiecaruia." Aceasta femeie care are tendinta de a se lasa prea influentata ~i invadata de celalalt ~i-a construit idealul de relatie, convingerea de baza, pe valorizarea independentei ~i a autonomiei. Acest barbat de 50 de ani, un anarhist al relatiilor, ~i-a petrecut viata luptind impotriva tabuurilor, a regulilor de

conduita lli de buna-cuviinta, a limitelor impuse 'in relatiile familiale ~i de prietenie. Recunoallte drept singura lege placerea fiecaruia ~i 'illiapara cu incr'incenare teza. Intr-un moment de confidente, el a povestit cu multa emotie evenimentul care I-a marcat la virsta de 16 ani: "Mama mea era paralizata de c'iteva zile, avusese 0 hemoragie cerebrala lli fiecare membru al familiei 0 veghea pe r'ind. Nu putea sa vorbeasca, dar parea ca lli-a pastrat luciditatea. Eu eram un adolescent macinat de curiozitate si de dorinte sexuale. In familia mea orice expresie referito'are la sex e;a interzisa. Intr-o noapte, c'ind 0 vegheam pe mama, am dat la 0 parte cuvertura, i-am descoperit trupul lli aproape fara sa vreau i-am atins s'inii, sexul. Apoi am m'ing'iiat-o. Eram convins ca-i face bine. Dar am fost cuprins de panica ~i chiar mi-a trecut prin cap sa-mi sufoc mama cu perna, ca sa nu poata spune niciodata ce se petrecuse. A murit c'iteva saptam'ini mai t'irziu, fara sa mai fi putut vorbi. IJ;ltoate acele zile, am fost terorizat de idee a ca ~i-ar putea reveni." Acest barbat lli-a transformat vinovatia 'in ideologie eliberatoare (,,;,j de ce nu un incest", spune el). EI nu recunoallte ca transgresarea regulilor i-a modelat convingerile. Se vede ca pe un inventator al propriului stil de viata. $i e adevarat, 'intr-un anume sens, chiar daca el nu recunoa~te fortele care actioneaza 'in el. Falsele imagini adevarate Ond vorbim despre noi 'inlline, simtim nevoia sa dam 0 descriere clara a felului nostru de a fi, pe care mai apoi 0 oferim, 0 prezentam celorlalti, dar mai ales noua 'inlline. Descrierile noastre s'int reale 'intr-un fel, pentru ca noi credem cu adevarat 'in aceasta definitie a noastra lli 0 consolidam cu explicatii ~ijustificari. Aceste imagini s'int perfect coerente: s'int trasate fara umbre, fara contradictii, impuse celuilalt lli noua 'inlline ca reprezentari corede, reale lli de neschimbat a ceea ce s'intem. E ca lli cum i-am prezenta celuilalt adevarul necunoscut sau pe nedrept contestat despre noi 'in:;;ine:

120

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE

Mitologiile personale

121

"Eu sint 0 persoana directa, spun intotdeauna ce gindesc. Citeodata asta imi aduce neplaceri, dar urasc disimularea sau ipocrizia." Prietenul sau interlocutorul apropiat care ascultii aceasta de clara tie ramine perplex. EI e convins d'i prietenul sau e de buna-credinta 9i ca intr-adevar se vede astfel. Oar aceasta imagine pe care 9i-a facut-o despre sine nu corespunde deloc aceleia de om timorat 9i ezitant pe care 0 au prietenii despre el. Gare sa-i spuna acest Iucru sau sa-I lase sa se descrie dupa bunul sau plac, fara a-I contrazice? "Eu sint 0 persoana toleranta. Accept ideile diferite de ale meIe, dar cei din jurul meu nu sint a9a." Aceasta mitizare a sinelui are 0 functie esentiaIa, ne arata Iumii 9i noua in9ine sub forma pe care 0 alegem noi. Nu este intotdeauna 0 imagine flatanta. Unii, dimpotriva, cultiva un autoportret de ghinionist, de victima sau de neputincios.

"Nimeni nu ma intelege. Nimeni nu ma iube9te. Am facut totul singur. Nimeni nu mi-a dat nimic." "N-am avut niciodata no roc in viata. Cind ceva incepea sa mearga, intotdeauna aparea ceva care sa distruga." Imaginea de sine va fi intotdeauna ghidata de dorinta de a fi bun sau faimos. Reprezentarile negative (nu sint bun de nimic, nu sint capabil) nu sint decit inversul aparent al unei imagini de sine ideale. De obicei, aceste reprezentari sint insotite de explicatii justificatoare, menite sa ne scape de responsabilitate: "Daca tatal meu n-ar fi baut, a9 fi putut merge la universitate. Oar a trebuit sa lucrez, s-o ajut pe mama sa se descurce cu cei mici. Mi-am jurat sa nu ma casatoresc niciodata: mai bine mor. Am facut trei avorturi in cinci ani. Oar nu din vina mea. Nu suportam anticonceptionalele ... Ma ingra9am de Ia eIe." Ce ne uime9te de muite ori este incrincenarea cu care subiectul se cramponeaza de descrierea propriei persoane, pe care 9i-a elaborat-o cu detalii 9i exemple. Nu ii permite interlocutorului sa-I vada altfel. $i daca acesta incearca sa se opuna: ,,- Oar eu nu te vad ca pe 0 persoana exploatata. Am impresia ca tu conduci 9i ca obtii ce vrei. - Nu, nu, eu sint cel fraierit. Eu sint netotul, pentru ca.ma tem sa nu abuzez, sa nu incurc sau sa nu ma impun. Uita-te la felul in care m-am casatorit. Prietena mea ma parasise de citeva Iuni dupa ce-i prop uses em sa ne casatorim. S-a intors brusc la mine, spunindu-mi ca.era insarcinata cu copilul meu. Eram emotionat 9i fericit. In aceea9i seara, am hotarit sa ne casatorim 9i mai tlrziu mi-a spus ca nu era insarcinata. Vezi bine ca m-a pacalit." Imaginile false pe care Ie generam au 0 functie reiationaia 9i una interna.

"Nimeni nu m-a iubit nieiodata, nici maear eu fnsumi."

Trei pietrari pe un 9antier taie piftre. Cineva treee pe acola $i fi intrel7brJ et:fac.

122

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ 1NTELEGE

Mitologiile personale

123

Primul raspunde: "Tai pietre". Al doilea raspunde: Jnalt un zid." Al treilea raspunde: "Construiesc a catedraIa."

Functiile relationale sint multiple 9i uneori ascunse propriei noastre con9tiinte. Poate fi dureros sa Ie descoperim. "Ma arM neputincios, 9i astfel nu voi mai fi criticat sau atacat." "Ma descriu ca pe 0 persoana generoasa, devotata, care lasa de la ea 9i astfel ascund golul meu interior." "Ii explic ca sint perfect capabil sa iubesc mai multe femei deodata 9i sa-i ofer suficient fiecareia. Illini9tesc pe celalalt 9i pe mine insumi 9i ascund, cu buna-credinta, amenintarea care plute9te asupra relatiei noastre." "Fac un inventar complet al circumstantelor nemiloase care m-au obligat sa-mi schimb serviciul de mai multe ori in ultimii trei ani, pentru a nu fi obligat sa ma gindesc la responsabilitatea ce imi revine in toata afacerea asta." Functia interna consta in a-mi da 0 impresie de echilibru 9i de con9tiinta de sine, de vreme ce pot defini cine 9i cum sint in mod simplu 9i coerent. Unii se lini9tesc cu 0 buna imagine de sine. Altii, cu 0 proasta imagine de sine. "Sint cinstit cu mine insumi" poate insemna: "Ramin in mod constant inchis in imaginea de sine pe care mi-am construit-o 9i din care mi-e frica sa ies." • Acest baiat din cor mai fura citeodata din cutia milei. Oar i9i pastreazii imagine a de sine a unui bun corist. Crede cu adevarat ca activitatea lui anuleaza actul pe care-l comite sau di ii acorda circumstante atenuante. Ceea ce predomina este convingerea lui intima ca e bun 9i devotat. • Acest barbat este convins ca a facut totul pentru a-9i planifica timpul 9i activitatile in a9a fel incit sa petreaca cit mai mult timp cu partenera sa. Numai ca a uitat s-o intrebe 9i sa tina cont de problemele ei. Se crede deschis 9i generos 9i se mira 9i sufera ca nu este perceput ca atare.

• Aceasta femeie descrie 0 serie de situatii in care ea se percepe ca negativista, inchisa in 9abloane, incapabila sa traiasca placerea 9i satisfactiile. Oaca interlocutorul ei ii spune: "Nu vezi decit rau in tot ce traie9ti ... ", ea se va infuria 9i-l va respinge. "Iti port pica, ii va raspunde ea, pentru ca nu vezi decit raul in ceea ce-ti spun eu." E ca 9i cum ar spune: "Eu iti trimit negativism, tu trebuie sa-mi raspunzi eu eeva pozitiv, pentru ca eu sa-l pot refuza." • 0 asistenta sociala poveste9te ca asculta cu stupefaetie 0 tinara pe care situatia 0 facuse sa i9i abandoneze cei trei copii 9i care se descria astfel: "Parintii mei nu mi-au dat nimic. Nu m-au crescut 9i eu nu vreau sa fac acela9i lueru pentru copiii mei; eu fac totul pentru ei. N-o sa-i abandonez niciodata. I-am lasat la camin, dar ma gindese la ei tot timpul. $tiu ca datorita mie Ie merge bine." Imaginea de sine de "tata bun" sau "mama buna" este printre eele mai puternice, respinge orice demistificare. Se ereeaza 0 eonfuzie intre dorinta 9i realitate. Toti parintii i9i doresc sa fie "parinti buni", chiar au aceasta intentie. Unii vor dezvolta 0 adevarata strategie de responsabilitati, de a eontrola grijile, curatenia, hrana, distraetiile sau 9coala copiilor. .. 9i vor deveni ni9te parinti insuportabili, daea nu chiar imposibili. Acela9i lucru se observa 9i in relatiile conjugale: "Multa vreme chiar m-am erezut un sot perfect, in sensul ca eram intotdeauna de aeord eu ea. Aeeeptam tot ce-mi propunea. Ani maiJ:irziu, am descoperit in sfir9it ca pentru ea era eumplit, ca lipsa mea de atitudine 0 obliga sa propuna mereu cite eeva 9imi-a marturisit ca ura9te asta." Ne pastram eehilibrul refuzind sa vedem ceea ee este inaceeptabil in noi. Acest meeanism de anulare, de negare a realitatii pare sa raspunqa unei nevoi magice 9i eopilare9ti: "Asta nu e cinstit, nu vreau, asta nu trebuie sa fie a9a, deci nu este."

4

124

DACA M-A9 ASCULTA, M-A9 INTELEGE

Mitologiile personale Datorie ~i dreptate

125

Pentru a crea mai mult spajiu in mine pi in relafiile mele, va trebui sa remmt la poveptile pe care mi Ie spun, fie ea sint glorioase pi marete sau nefericite.

E mai greu sa renunji la ee nu ai deeft Ia ee ai.

Imi este greu sa abandonez sau sa schimb aceste pove1?ti, pentm ca ele formeaza 0 schema in care eu incadrez evenimentele din viata mea, formindu-mi astfel 0 con~tiinta 1?i o coerenta. Chiar deformez evenimentele prin perceptia mea pentm a Ie potrivi in scenariul initial pe care mi I-am construit. "Eu nu am fost dorit, na1?tereamea a fost un accident. Deci n-o sa-mi gasesc niciodata locul in viata, sint mereu in plus." "Mama a1?teptaun baiat. $i am vmt atit de mult sa-i fac pe plac, incit pina la 13 ani am fast un fel de baiat deghizat. Dupa aceea, mi-am facut regulile mele. Dar pentm mine era ceva murdar, ca 0 corvoada. Am fost foarte fericita cind am ramas insarcinata~i am avut un baiat, era primul din familie. N-a~ fi suportat sa am 0 fiica." Dar cine poate afirma ca un copil nedorit in mod con~tient de catre parinti nu este un copil iubit? Va fi poate un copil nea1?teptat, obiectul unei afectiuni deosebite, tocmai pentru ca existenta lui, nefiind planificata, e ceva miraculos. Cel care nu a fost dorit are 1?ansade a se crea din propria-i dorinta. Va fi mai putin constrins, pentru ca nu s-a nascut ca sa raspunda a~teptarii altcuiva, nevoii altcuiva. schimbare de viziune, de unghi de vedere, 0 alta privire; iata primul pas catre modelarea falselor imagini care ne apasa 9i ne impiedidi sa venim in intimpinarea a ceea ce sintem. Inseamna sa ai 0 dorinta care in Sflr9it sa-ti apartina, 0 dorinta de a fi pentm tine 9i nu pentru celalalt.

Una dintre convingerile cel mai greu de darimat este aceea !=aexista, ca ar trebui sa existe 0 dreptate umana, iar in relatii - 0 reciprocitate obligatorie 1?idrepturi 9i datorii fata de celalalt. ,,I-am pus 0 intrebare. Am dreptulla un raspuns."

"Te iubesc, atunci asculta-ma. Cite9te-mi scrisorile, ajuta-ma, iube~te-ma." Estevorba despre iubirea inteleasa ca un drept, iubirea ca datorie. Jmi dau multa osteneala sa-l primesc cit mai bine pe fiul sotului meu cind vine in week-end. Tin la el, simt tandrete 9i afectiune. Atunci el ar trebui sa ma iubeasca, 9i nu sa ma tin a la distanta. Ar trebui sa-mi dea iubirea de care am nevoie pentru a scapa de vina ca i-am inlocuit mama ... " "Am sacrificat cu buna-9tiinta drepturile celorlalti copii ai mei in favoarea baiatului preferat. Doar el putea sa-mi preia afa"cerea, i-am dat totul, am cumparat chiar partea asociatului meu pentm ca el sa fie singuml stapin. Astazi imi cere sa-i dau cheile unei vile cumparate din fondurile mele, pe care 0 trecusem pe numele societatii din motive fiscale. Imi fura propriul meu bun cind de fapt imi datoreaza totul. .." lar acest tata nu intelege vinovatia pe care a creat-o in fiul sau - aceea de a fi acceptat sa-9i prejudicieze fratii 9i surorile. El nu intelege ca acest copilil va face sa plateasca scump daml nedrept al averii sale, care I-a privat de placerea de a 0 fi ci9tigat singur. Acest copillI va deposeda de toate bunurile, nutrind 0 ura fara limite fata de acest tata care I-a supraestimat 9i I-a facut un paria printre fratii sai.

o

In umbra propriei persoane se petree eele mai mimmate intflniri.

126

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Mitologiile personale

127

Ce bine ca nu avem puterea de a schimba sentimentele celuilalt, de a Ie amplifica sau de a /e miq;ora, de a Ie transforma. E destul de greu sa ne contra/am propriile sentimente, pe ale celuilalt e imposibil.

Avem impresia di, In cazulin care renuntam sa influentam sentimentele celuilalt, suferim un fel de castrare simbolica. Renuntmd la aceasta atotputernicie infantila, lasam loc maturitatii relationale. $i totu9i, continuam sa Incercam.
mmlOS ...

"Nu fi gelos, iube9te-ma a9a cum slnt, nu fi frustrat, nu fi .-.... I'

"N-ar trebui sa suferi 9tiind ca sl'nt fericita. Intotdeauna mi-ai spus ca era cea mai mare dorinta a ta ... " Evident, voia sa spuna ea-9i dorea s-o vada fericita eu el. .. nu cu un altul! "Nu mai piinge atlta dupa ate9ti bani. N-o sa murim din asta ... " "Daea m-ar iubi, ar fi atent la nelini9tile mele, la subaprecierea mea, la deeeptiile mele. Jar el pare ca glnde9te: «E problema ei, nu a mea.» Refuza sa se Incaree cu suferinta mea, chiar daea ea vine de la el, asta nu e iubire./I Jar el adopta aceasta pozitie: "Cmd Imi vine bine, 0 ascult, Incerc sa 0 ajut sa vada mai clar m ea Insa9i, smt' atent la nelini9tile ei, dar nu suport ca aceasta sa fie considerata 0 datorie, 0 obligatie de catre ea 9i uneori de catre mine." Notiunea de obligatie ce se alatura sentimentului de datorie, profund Inradacinat m unii dintre noi va actiona ca un detonator m anumite relatii 9i va declan9a refuzul, fuga sau agresiunea. "Sotul meu nu se gInde9te dedt la el. $i eu tot numai la el ma gindese, la cum sa-l fac fericit. Daca viata noastra de cuplu e un egec, este numai din eauza lui, din cauza egoismului sau."

Ea se oeupa de el, care la rmdullui nu se ocupa dedt de el 9i mtllnirea e imposibila. Nimic nu-i va putea darIma teoria ca "altruismul din datorie/l este singura baza posibila pentru o relatie de euplu. Eanu vede ea altruismul este 0 imensa cerere de reciprocitate, convingerea mradacinata ca ceea ee ai dat ti se datoreaza m schimb. Intre dar 9i eerere se formeaza o alianta implicita. Ea Ii da din abundenta ceea ee tot ea Ii cere lui. De aceea el nu prime9te nimic. Aceasta dinamica ar fi de 0 banalitate cumplita daca nu ar cauza 0 multime de frustrari 9i, deci, de suferinte. mtllnim In numeroase eupluri: Jmi ofera mult, mai ales ee nu-i eer. Este foarte convins ca 9tie ce e bine pentru mine ... " Multe femei smt profund eonvinse ca partenerul de pat ar avea 0 datorie fata de ele: materiala, sa Ie poarte de grija, stabilitate, exclusivitate, atentii, recun09tinta. In lipsa acestora, au impresia ca au fost fraierite, indiferent de plaeerea pe care au simtit-o facmd dragoste. Cultura noastra devalorizeaza relatia sexuala bazata pe placere 9i pe contactul fizic exclusiv. Folosim egecurile teoriilor noastre pentru a valida tocmai aces te teorii:

0

"Daca ar fi fost bine aplicate, nu s-ar fi ajuns la egec. Daca a9 fi fost mai ferma, nu s-ar fi Intimplat a9a ceva. Data viitoare n-o sa ma mai las pacalita./I ,,$i mai ales daca celalalt s-ar fi comportat a9a cum cerea teoria mea, daca ar fi 9tiut sa traiasca libertatea iubirii fara sa devina posesiv, ei bine, am fi mca impreuna, multumiti 9i unul 9i celalalt ... " Adesea, convingerea intima pe care 0 numim mitologie personala va include un aspect, un punct de referinta, un comportament pe care celalalt ar trebui sa-l aiba ea raspuns la purtarea mea. Psihologia din prima jumatate a sec. XX s-a dorit predictiva 9i anticipativa, 9i multi au rasucit-o pentru a 0 pune in slujba propriilor convingeri. Cercetatorii i9i modifica ipotezele teoretice in functie de experiente 9i de descoperiri. Nu fara efort, evident. Pentru ca

128

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Mitologiile personale

129

astazi 9tim ca mare parte dintre descoperirile importante sint rezultatul unoI' erori sau al unoI' experiente ratate. Principii Ie noastre normative 9i explicative din zona re1atiilor in.terumane 9i afective par de nezdruncinat, inaccesibile unoI' dovezi care sa Ie descalifice. Via~a nu Ie prea atinge. E ca 9i cum viata ar trebui sa se adapteze, nu noi. Cunoa9terea empirica este punctul central al rezistente10r individuale 1anevoia de schimbare persona1a.
Pentru a te dezvolta, pentru a cre$tc, trebuie sa renunti, sa pui cruce mitologiilor atft de fndragite.

"Cred ca trebuie"
Nu pot inte1ege 9i recunoa9te dorintele, cererile, dezamagirile sau suferin~e1e ce1uilalt dadi sint prizonierullui "cred ca trebuie/l. Unit se cred investiti cu misiunea de "a compensa" pentru cela1alt, de a-I satisface pe celalalt 9i chiar de a i se substitui. "Nu i-am spus ca tata1 ei era gray bolnav. Ginditi-va, la trei saptammi dupa ce nascuse am crezut di e mai bine sa nu o90chez ... /1 "E nehotarit intre doua op~iuni, cred ca trebuie sa gasesc o solutie pentru situatia 1ui./1 ,Jmi cere ceva, cred ca trebuie sa-i indeplinesc rugamintea." Jmi spune ca e descurajat, cred ca trebuie sa-i ridic mora1u1./1 Altul crede ca trebuie sa lini9teasca teama, nelini9tea ce1ei care-i spune: ,,$tii ca mama mea a avut cancer la 38 de ani. 1eri am descoperit ca am un nodul sub sinul sting. 5int sigura ca e cancer.
/I

Acest "cred ca trebuie" e legat de un fond de vinovatie, de mesaje primite anterior ("AI' trebui sa te ginde;;ti mai putin la tine, ar trebui sa te ginde9ti la ceilalW') 9i de misiunile pe care parintii Ie dau copiilor sau nepotilor, ca 0 confirmare ca, orice-ar fi, celalalt este mai important dedt tine, ca merita aten~ia ;;i disponibilitatea noastra. Acest "cred di trebuie" se inscrie, probabil, in nevoia nesfir;;ita de a fi recunoscut, apreciat, valorizat facindu-i bine celuilalt sau fiindu-i devotat. Tocmai aceasta convingere ca trebuie sa-l satisfaci pe celalalt ne impiedica sa primim pur 9i simplu anumite cuvinte, fara. a face presupuneri. In loc sa ascultam pur 9i simplu, sa primim, ne lansam in diutare de raspunsuri, de soluPi, in a analiza problema pe toate par~ile. 1ar celalalt, din dorinta de a evita aceste reactii previzibile, nu va indrazni sa se exprime, se va inchide in tiicere. "Sint dezamagitii ca sotul meu a fost nevoit sa anuleze sfir;;itul de saptaminii la Paris, pe care il prevazusem pentru a sarbatori 20 de ani de casatorie. Nu e gray, dar pentru mine era important. $i nu vreau sa i-o spun, s-ar simti vinovat. Atunci spun ca nu-i nimic ... 9i el e probabil dezamagit de indiferenta mea." Sa renuntam la unele dintre aceste misiuni, sa refuzam ordinele primite, sa renuntiim la "trebuie sa fac" - acestea sint ciiile pentru a descoperi posibilitati noi, pentru a avea mai multa libertate.
Sa te afirmi $i sa adopJi 0 pozitie fnseamna sa ie$i din obZigafia de a face, orieare ar fi originea constrfngerilor $i a puterii ei (reaZesau fnchipuite), care ne apasa.

Credem ca trebuie sa satisfacem 0 dorinta. vedem ca pe o cerere, cind nu e altceva dedt expresia unei uimiri, a entuziasmului, a unui vis.

0

In timpul gedinte1or de dezvo1tare personala, se intimplii sa proptmem gesturi 9i acte simbolice pentru a reformula un scenariu vechi, pentru a ie9i din repetitia instaurata intr-o rela~ie. "Mama, am dus cu mine atitia ani nelini$tea ta fa~a de barbati, mi-am inSU$it-o, am fost fidela percep~iei tale asupra

130

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Mitologiile personale

131

lor, versiunii tale, i~am vazut ca tine, ca Hind nil;'tenenorociti care nu se gindesc decit la un sin&ur lucru ... Astazi iti inapoiez nelinil;'tea. E a ta. Iti dau inapoi viziunea ta despre barbati. Cu siguranta ca aveai motive sa-i vezi al;'a.Mama, iti inapoiez mesajul. Nu-mi mai face trebuinta. Am incredere in propria mea perceptie, in experienta mea de viata." Prin acest gest, prin aceasta declaratie, insotita poate I;'ide inapoierea unui obiect sau a unui cadou, 0 persoana i9i recupereaza 0 viziune asupra lumii, mai personala, mai intima. Descoperim 9i posibilitatea de a renunta la cugetari, la acuzatii, de a scapa de resentimente 9i de a repune in circulatie energii bloc ate de prea mult timp, imobilizate de suferinta, interdictii I;'icenzuri.

- Ei bine, aminte9te-ti, mi-ai spus ca-ti dore9ti sa faci acest stagiu 9i ti-am spus ca urma sa-ti dau 0 alocatie lunara. - Oar bineinteles, pentru ca lucram cu jumatate de norma din cauza menajului 9i a copiilor. Oar cursurile Ie-am platit din salariul meu." Sotul tacu. I9i spuse ca pentru sotia lui era foarte important sa creada ca 9i-a platit singura stagiul 9i ca n-o sa-i mai conteste impresia ... lar el ramine convins in sinea lui ca propria-i viziune este cea obiectiva. Se reconforteaza pastrindu-9i 0 atitudine paterna: "Da, este mai important pentru ea sa creada asta, decit este pentru mine sa olamuresc ca nu-i a9a ... " Este posibil sa nu accepti povestea spusa de celalalt ca pe o realitate pentru tine, ci sa 0 intelegi ca pe 0 realitate imp ortanta pentru el. Sa renunti la dorinta de a-I convinge. Acceptind trairea celuilalt ~ 9i nu identificindu-ma cu ea ajung la esenta comunicarii. Nu ne putem imparta9i decit experientele diferite. Marturisind,lasindu-l pe celalalt sa-9i marturiseasca adevarul facem loc respectului de a trai impreuna.
Una dintre caile tandretei este aceea de a putea sa canfirmi ce vine de la celalalt fara sa vrei sa nuantezi in falasul prapriu.

Fictiunile
Doua prietene se revad la trei ani dupa 0 calatorie aventuroasa pe care au fkut-o impreuna. $i iata-le evocind amintiri: "E ciudat, spuse una, nu avem acelea9i amintiri. $i totul;'i te asigur ca e cum iti spun, raspunse cealalta." $i vor discuta la nesfir9it pentru a stabili obiectivitatea nU-l;'tiu-carei intimplari, intilniri 9i gradul de pericol. Vor ajunge sa se certe. Apoi, deodata izbucnesc in ris: "Am calatorit impreuna, dar nu a fost aceeal;'i di.latorie. Povestel;'te-mi-o pe a ta, iar eu ti-o voi povesti pe a mea." Fiecare, de buna-credinta fiind, construie9te povestea a ceea ce a vazut, a simtit, a trait sau a fkut. Fiecare il;'iclade9te 0 imagine proprie in jurul unei intimplari, dar poate fi insuportabil sa asculti impresia celuilalt referitoare la 0 traire com una, mai ales daca imaginea celuilalt 0 demoleaza pe a mea. ,,- Sint fericit ca ti-am putut oferi acest stagiu care-ti deschide noi posibilitati, declara tandru un sot sotiei. - Cum? Eu am platit pentru stagiu 9i sint mindra de asta, raspunse sotia, uimita 9i umilita.

Fiecare comunica pornind de la 9i in functie de: mitologia personala, imagine a de sine 9i imaginea despre ceilalti. Aceasta imagine de sine, aceasta fantezie personala se adreseaza mai mult sinelui decit celuilalt. Oar am nevoie camitul meu sa fie crezut, sa gaseascii uneori un ecou, 0 oglinda, chiar daca nici eu, nici celalalt nu ne las8.U\cu adevarat pacaliti. "Nu ai putea uneori sa minti un pic - ii cere un sot sotiei sale, inver9unate in cautarea ei de luciditate 9i de adevar - sa ma la9i sa cred ca sint un partener bun pentru tine?" sotie i9i implora sotul, pe care il vedea ca pe un adevarat dragon al exigentelor: "E9ti nemilos pina 9i cu tine insuti, a9a ca n-am nici 0 9ansa sa scap de repr09urile tale. Sint sortita imperfectiunii totale."

o

132

DACA M-A$ ASCUl.:TA, M-A$ INTELEGE

Mitologiile personale

133

Acestui taUi i se intimpla adesea sa Ie aminteasca copiilor: "Nu sint dedt tatal vostru, nimic altceva, 9i e putin, 9tiu. Oar sint singurul pe care il aveW' Cu aceste dteva fenomene atingem doar in treacat dificultatea unei vieti in comun.

Asta ne face sa.spunem ca.,in materie de comunicare, adevarul nu prea are valoare. Trairea e singurul plmct de referinfa.

Iia -\..? ,
'

-~OJJ

M .·.. .. ·
I _ II .

:V

Cind un copil vorbe9te despre 0 intimplare, rareori spune ce s-a intimplat. El poveste9te ce a trait. Trairea ii serve9te drept punct de referinta 9i illeaga de intimplare, de persoanele implicate. Adultul care, intr-o prima faza, va incerca sa conteste aceasta tdiire bazindu-se pe fapte, il va dezechilibra, 11va face sa aiba indoieli. $i in acest caz ar fi mai bine sa confirmi perceptia 9i trairea celuilalt, renuntind sa-ti impui propria viziune. "E adevarat, a9a ai trait tu, a9a s-a intimplat pentru tine." "A9a ai inteles tu ce s-a spus in ziua aceea, ce am facut eu atunci." Acest barbat .9iaceasta femeie care se cunosc 9i se apreciaza de 12 ani nu sint de acord asupra amintirii pe care fiecare a pastrat-o despre prima lor intilnire. "Te asigur ca tu m-ai invitat la 0 cafea dupa 0 conferinta." "Oeloc. Eram la acela~i atelier 9i la un moment dat mi-ai cerut sa fiu partenerul tau pentru un exercitiu prop us de moderator." In acest caz, fiecare din ei refuza amintirea ca el a cerut. Fiecare vrea sa se convinga ca a fost ales. Aceasta fictiune pare importanta pentru relatia lor i?itrebuie mentinuta in ciuda oricarei dovezi. Aceste fictiuni au 0 funcpe de reglare interna a imaginilor de sine, sint de folos ca puncte de sprijinin fata complexitatii vietii 9i a fiecarei personaliUl.~i.. Fic~illnile legate de relatii sint aproape tragi-comice dnd ascultam separat relatarile a doua persoane despre un eveniment pe care I-au trait impreuna. "Am un dialog extraordinar, atit de deschis ell fiul meu adolescent - zimbe9te aceasta mama radioasa - are incredere deplina in mine 9i eu Ii spun totu1."

"Da, visasem ca.In acea zi vei fi al meu."

Clnd Maria 9i Paulincearca sa-9i povesteasca ziua casatoriei, descopera, dupa zece ani, cu 0 anumita durere, ca trairea lor este atit de diferita, uneori opusa trairii celui!alt, in~it pentru 0 clipa se indoiesc ca acea zi a existat. In viziunea lui era ziua fericita 9i luminoasa a unui om in cllimea fericirii, care se casatorea cu persoana iubita, inconjurat de toti cei pe care-i iubea, inclusiv fiul sau (dintr-o prima casatorie). zi de frustrari, de neimplinire pentru ea, de violenta, vazindu-9i sotul asaltat de atitia altii, intr-o zi in care el ii apartinea ... numai ei. Multa vreme au crezut ca vorbeau despre acela9i mariaj, ca aveall 0 viziune comuna, dar aceasta zi lasase urme diferite in trupul 9i in amintirea fiecaruia.

o

134

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Mitologiile personale

135

"E cumplit cu mama, spune la rindul sau fiuI. Vrea sa ~tie totul, ma interogheaza permanent, se ofera sa ma ascuIte, ma invita sa ma exprim~i, mai ales, imi poveste$te toata viata ei conjugala. M-am saturat, dar nu vreau sa 0 ranesc." afirma in mod peremptoriu ca ~tie sa-~i ascuIte fiul: "De fapt, numai asta fac, adauga ea. Mai ieri imi spunea ca nu-i place ~coala, ca se simte respins ~i ca ar vrea sa invete intr-un circ. I-am raspuns ca e prea curind sa paraseasca ~coala, ca erau doar impresii ca nu e acceptat, ca avea cel putin doi prieteni foatte buni, Michel ~i Jean, care-l vizitau des, ~i ca mie mi se pare ca meseria de circaI' este periculoasa ~i neprofitabila." Aceasta femeie este convinsa ca ~tie sa ascuIte, raportindu-se la raspunsurile ei (zice ea) bine intemeiate. La fel ca ea, multi parinti sint convin~i ca-~i asculta copiii, pentru ca "nu refuza sa raspunda".
A rCtspunde $i a asculta nu se pot confunda dadt vrem sa comunicam, adica sa cream un spatiu comun.

o aIta mama

seara, tatal sau are impresia ca este deprimat. "Maica-sa 11 deprima, i~i spune el, 11incarca cu problemele ei, nu-i permite sa:devina autonom. Vinerea, cind pleaca, dupa cinci zile cu mine, e in plina forma." El ii imparta~e~te viziunea sa fostei sotii ~ipe ea aproape ca o umfla rlsul vazind orbirea lui paterna. "Nici macaI' nu-~i da seama ca tocmai intoarcerea la tatal sau 11fate pe fiul nostru trist. Bineinteles ca vinerea e bucuros, gindindu-se ca vine la mine $i ca scapa de tatal sau pentru week-end." Fiecare li imputa celuilalt starea depresiva a copilului. Cit despre fiu, probabil ca el are 0 versiune cu totul diferita prin care i~i explica aceste schimbari de dispozitie.
Sensul dat evenimentelor este pivotul viefii noastre cotidiene $i al relafiior noastre. Este povestea pe care ne-o spunem $i din care se na$te istoria noastrii personalii, cu dinamismul $i repetitiile ei.

In acest cuplu, pentru el totul merge bine: au 0 viata armonioasa, fara probleme ~i el se felicit~ pentru ca "in zilele noastre cuplurile reu~ite sint rare". Oar ea Ie spune prietenelor ei, ~i numai lor, niciodata lui, ca relatia sa conjugala a devenit fada, plictisitoare, chiar moarta, ~i ca aceasta aparenta 0 apasa ingrozitor. 50tii ar fi stupefiati daca ~i-ar auzi sotiile vorbind despre relatia lor ~i despre ei in~i~i, a~a cum au ele obiceiul sa faca atunci cind intra in primul salon de coafura ie~it in cale. Prin interpretarea personala, fictiva, in care imbracam evenimentele, avem tendinta sa ne atribuim rolul frumos, sa aruncam asupra celuilaIt responsabilitatea pentru ceea ce ne deranjeaza. Acest student de 28 de ani locuie$te de putin timp cu tatal sau, intr-un alt ora9 decit celin care locuie~te mama sa. I~i petrece week-end-urile la ea 9i, la intoarcere, duminica

"Viata mea s-a schimbat intr-adevar, marturise~te un barbat in virsta, in momentulin care m-am convins cu adevarat di fericirea mea nu depindea de ceilalti, nici de circumstante. Am descoperit ca era 0 stare interioara asupra direia aveam control. Mi-au trebuit multi ani pentru a crede asta ~i apoi pentru a-mi cultiva convingerea." Aceasta descoperire fundamentala vine, din pacate, spre . sfir~itul vietii. Starea interioara de care vorbe~te acest barbat este fasciculul din care se ramifica perceptiile noastre, curcubeul in care se reunesc toate nuant~le vietii, creuzetul in care se topesc ~i se unifica convingerile, evenimentele, relatiile. Este 0 stare de intelepciune, de deschidere sau de serenitate, catre care unii se lasa purtati, in vreme ce altii se lasa indepartati de ea.
Sa-l iubim pe celiilalt pomind de la fmplinirea noastra $i nu de la lipsurile noastre.

136

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Evolutia
La baza oridirei posibile evolutii sUi modificarea convingeriil schimbarea normei, a punctului de vedere. Sa schimbi nn mit cu un alt mit mai eliberator, care la rindnl sau va lasa loc unei alte versiuni. .. Sa substitui 0 fictiune dureroasa en nna mai acceptabilil. Acela1ji scenariu va face obiectul unei schimb.3.ri de sens ca in Rashaman1, un film in care aceeat;;iserie de evenimente capata ° semnificatie diferita, in functie de privirea t;;ide cuvintul celni care 0 relateaza. eel mai adesea, convingerile nn evolneaza dedt dad. sint scuturate de crize grave, de evenimente 90cante, de intllniri exceptionale sau de un demers infocat, asidun $i dureros de cautare de sine. Mitologiile personale devin ideologii atunci cind credem di se pot aplica lumii intregi. P )t deveni pericnloase dnd sint servite de profeti intransigenti, care t;;tiusa-$i imp una pi:ireriIe. 0 caracteristica a multor descoperiri din $tiintele nmaniste este aceea de a face sa apara 0 alta viziune, sa dezvolte 0 alta sensibilitate, sa se deschida catre alte semne, sa se elaboreze astfel 0 teorie $i un mod de viata. Oar, atentie, dnd descoperitorii se transforma in profeti, dnd initiatii devin initiatori, portile intredeschise ale libertatii se incuie $i mi$carea anuntata paralizeaza, se divide, se pierde pe cai prea riguros trasate. Aici trebuie sa ne oprim 0 clipa asnpra noastra, cei care scriem aceste rinduri, $i asupra voastra, cititorii. $i noi in acest text aducem ideologii, mitologii personale aSlipra schimbarii, asupra relatiilor vii, asupra comunicarii viabile. Credinta no astra este permanent reactualizata in practica de moderatori, $lefuita $i structurata prin conferinte, articole $i lucrari. Atentie, cititori, t;;i noi sintem purtiHorii mitologiilor $i convingerilor noastre despre iubire, despre relatii, despre via ta. Poa te ca acceptam sa Ie propunem $i nn sa Ie impunem. Oar $i asta poate fi 0 convingere.

Cine ne saboteaza?

Sfnt deschis cu taate persaanele care au aceleal}i idei ca $i mine.

Relatii sanatoase, 0 comunicare activa - iata dorintele fiecamia. $i cel mai adesea, nici bunavointa $i nici bunele intentii nu lipsesc. $i atunci cine Ie saboteaza, cine Ie face inutile? In noi exista constelatii, nisipuri mit;;dHoare de sentimente contradictorii $i atitudini profunde care, in ciuda vointei noastre, ne paraziteaza eforturile. Dialogurile dorite se lovesc de valuri emotionale din interi01~ irationale, care ne submineaza, care ne infring intentiile $i deciziile de "a face bine", de a nu strica intilnirea de data asta, de a nn diiuna relatiei. "Voiam sa-i spun cu calm ce anume nu imi placea in relaFa noastra. Imi propusesem sa nu-i vorbesc dedt despre mine, sa-i fac propuneri. De cum am inceput sa vorbesc, totul s-a amestecat. M-am auzit fac1nd reprot;;uri t;;iemitind judediti, apoi banalizind problema, batind in retragere, pentm a sfir$i prin a izbucrti in lacrimi $i nemaiavind nimic de spus ... " "Voiam doar sa-l fac sa-mi inteleaga punctul de vederel sa-i Splffi cit de important era pentm mine sa ma inteleaga in aceasta chestiune, ca ma simtisem in$elata, nerespectatal iar el m-a acuzat, mi-a aruncat cu 0 voce aspra: «Nu te gindet;;ti dedt la tine, vrei mereu sa ai dreptate.» Am resimtit aceasta fraza ca pe 0 nedreptate, am plecat trintind u$a, dupa aceea n-am mai $tiut cum sa revin."

1 Film regizat de Akira Kurosawa, 1950. (N. red.)

.1

1

138

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Cine ne saboteaza? Autoconstringerea

139

eu dt recunosc mai putin ce anume ma saboteaza din interiorul meu, cu aUt mai mult aceasta actiune subterana se face simtita in actele 9i m cuvintele mele. Daca doresc ca relatiile mele sa evolueze catre profunzime, va trebui sa-mi mfrunt demonii interiori 9i sa transform energia lor, mdraznind sa-i privesc m fata. Va trebui sa-mi identific zonele de toleranta 9i mai ales pe cele de intoleranta, sa recunosc dt mai repede unde ma doareoAceasta vizeaza trei aspecte: • invadarea teritoriului meu; • rana narcisica, legata de imaginea pe care 0 am despre mine; • anticiparea unei viitoare persecutari. De Hecare data dnd una dintre aceste dimensiuni este "atinsa in mine", smt impins sa reactionez, sa ies din comportamentul relational pentru a intra in cel reaetional. Pentru a ilustra acest eomportament reactional, yom evoca 9apte familii de factori de sabotaj, 9tiind bine ca nenumaratele lor chipuri sint toate eu dublu sens, ea ele constituie forte vitale, in acela9i timp creatoare 9i distructive. Le numim: • autoconstringere, • resentiment, • gelozie, • eulpabilizare, • judecare, • comparatie, • proiectie 9i transfer. Aceste otravuri ale relatiilor par sa se fi naseut din temeriIe multiple care exista m noi, care ne tin m cle9te 9i ne manevreaza inca din frageda copilarie. Functioneaza ca ni9te acizi cu actiune mai mult sau mai putin lenta (miicinare, coroziune, dezechilibrare).
Nu putem fmpiedica pasariie sa zboal'e deasupra capetelor noastre, dar ie putem fmpiedica sii-?i fad! cuiburi acoio.

La suprafata, noi, occidentalii, parem a trai in abundenta 9i risipa. La nivel profund, ne simtim adesea limitati. Sentimentul de lipsa este uneori atlt de important, mclt ajungem sa ne negam nevoile imediate 9i sa ne antrenam intr-o spirala a frustrarilor, diutmd sa ne umplem goluri vechi, adevarate prapastii fara fund, uitmd sa satisfacem prezentul 9i nevoia imediata.
Pe plan afectiv, lipsurile fnscrise de timpuriu fn corpul unui copil conduc adu/tulla autoconstrfngere.

"Frazele pe care cred ca Ie-am auzit cel mai adesea din gura mamei mele smt: «Nu am timp» 9i «Nu-l deranja pe tata.» Imi dau seama nu numai di eu nu cer niciodata nimanui sa-mi acorde putin timp, dar 9i ca nici macar eu nu-mi acord. Las nevoile celorlalti sa treaca inaintea alor mele 9i mi-e groaza sa cer ceva pentru mine." "Am auzit in copilaria mea: «N-are nici un rost sa ceri, nu vei ajunge dedt sa fii umilit de un refuz.» $i teama de acest refuz este aUt de vie in mine, mdt a cere mi se pare aproape 0 obscenitate." Sentimentul de privatiune afectiva se exprima adesea prin a avea: a avea un iubit, 0 sotie, prieteni, 0 partenera, parinti - care sa fie mtr-un anume fel, care sa-mi dea ce am nevoie. Adesea este raportat la trecut, la imperfect sau la conditional: ."A9 vrea sa fi avut 0 copilarie lini9tita." "A~ fi vrut sa cunosc marea iubire." "Daca a9 fi facut alte studii. .." Aceasta obsesie nostalgic a este un mijloc puternic de a intretine senzatia de lipsa m prezent. Ea apare ~i dintr-o dorinta de mtoarcere la relatia de fuziune de la inceputul vietii, dnd eram satisfacuti prin nediferentiere.

(Proverb chinez)

140

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Cine ne saboteaza?

141

"Clnd locuiam cu bunica, eram inteles fara sa fiu nevoit sa cer. Ea imi intelegea chiar gi tacerile. Apoi m-au luat parintii gi a ram as un go1."
"A.;,

vrea sa fiu inteles fara sa fiu nevoit sa vorbesc."

A9teptarea magica a unei satisfaceri ("Ai;> vrea sa fiu iubit fara sa fiu nevoit sa cer sau sa dovedesc nu i;>tiu ce... ") 9i idealizarea cerintelor cu aer de ordine consolideaza sentimentul de privatiune. "Mi se datoreaza ceva 9i nu mi se da ... "

zind combine stereo, magnetoscoape, aparate video i;>i alte aparaturi sofisticate, care umplu goluri de alta natura din apartamentele noastre. $tiind ca banii nu aduc fericirea, dar necrezJ:nd acest lucru, unii renunta la fericire pentm a avea bani. Planurile de investitii 9i goana dupa speculatii la Bursa din ultimii ani dovedesc aceasta orientare. Sa d9tigi bani din bani, sa faci banul "sa. lucreze", sa fii in spatele loviturilor iti cere multe sacrificii pe seama fericirii. E greu sa ne dam seama cu exactitate de ce anume ne simtim privati, lipsiti. Poate sint tentat sa.incerc 0 explorare exhaustiva a dorintelor mele, intrebindu-ma dad} asta vreau cu adevarat. E lill demers indelungat, care (poate) ma va duce la miezul a ceea ce este esential pentru mine, sau care ma va descuraja in fata amplitudinii ai;>teptarilorinscrise in umbrele 9i luminile experientei personale.
Pentru ea sentimentul de Upsa este legat de a$teptare $i astfel este fie un ferment, fie un erematoriu al posibilitatilor.

Ce ai;>teptde la ceila1ti, de la mine, de la viata.? Ce am a9teptat degeaba in timpul copilariei? Ce a9teptari fabuloase aveam in timpul adolescen~ei? Ce nevoie din mine a ramas treaza, intr-o agteptare infinita?
"Eu singura ma privez de relaxare, pentru di ml-mi aeord timp sa ma odilmesc."

"Am nevoie de tandrete, dar nu cer. N-ar mai fi veritabila. Ai;>teptsa vina." "Nu ma pot indragosti dedt de un om inaccesibi1."

Adesea credem ca sentimentul nostru de lips a se va calma prin posesilmi, prin tot ce ne dorim sa avem 9i nu avem: 0 casa frumoasa, mai multe vacante, tablouri celebre, covoare somptuoase, un calculator ... Aceasta acumulare de obiecte se traduce pentru unii oameni in cumpariHuri repetate. Magazinele Dartyl fac 0 avere de pe urma acestor goluri din noi, vin1 Unul dintre marile magazine de aparate electronice ~i electrocasnice, printre cele mai populare in Franta.

"Ai;>teptimposibilul gi nu intilnesc dedt posibilu1. Ce dezamagire!" "Agtept iubita pe care 0 caut in fiecare femeie 9i n-o gasesc in nici una." Drumul care pleaca din opozitia dintre principiul placerii 9i cel al realitatii pentru a Ie face sa. devina unul singur este foarte lung.

142

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ lNTELEGE

Cine ne saboteaza?

143

"Cind 9tiu sa primesc ceea ce am la dispozitie, nu simt ca mi se ia ceva." "In Hecare clipa de fericire e bine sa prime9ti; cliiar daca e ceva efemer, care nu dureaza, fragil 9i vulnerabil, e cu atit mai miraculos."
Fericirea e sa fndrazne~ti sa spui da. Nefericirea fericirii este sa fii singurul care efericit.

nimeni nu Ie interzice, bijbiind pentru a ghici 9i mai ales pentru a inventa ce nu i-ar placea mamei, tatalui, bunicii, i:;;icreeaza atitea bariere, inclt in viitor orice dezvoltare va fi 0 aventura de temut. Odata deveniti adulti, ei continua sa imprumute celorlalti bariere :;;iinterdictii imaginare, evita sa verifice aceste reactii, nu intretin decit un dialog interior steril :;;iinhibator .. "N-am sa-i arat ca mi-a facut placere aceasta ie:;;irecu prietenii. L-a9 rani." "Timp de cinci ani nu am indraznit sa ma despart de el de teama sa nu-l ranesc prea tare :;;isa nu reeada in alcoolism. Cind in sfir9it i-am vorbit despre asta, cu teama, am descoperit ca :;;iel i:;;idorea acela9i lucru de mai rimlti ani 9i nu avea curajul sa-mi spuna de teama sa nu ma distruga."
Constrfngerea cea mai subtila ~i mai violenta este, poate, cea care fmi mutileaza imaginatia ~i 0 inchide in prejudecati ~i in principii a priori. Ramin astfel fidel ~i ma conformez acelor constructii normative care sint imaginile mele despre mine.

Exista 9i privatiuni pe care ni Ie impunem cind nu a9teptam. Amputam din propria noastra bogatie interioara. "M-am spoliat de tot eet;a ce nu am indraznit sa fac." "Cu fiecare raspuns banalla 0 chestiune vitala amputez ceva din capacitatea mea de a ll}.aasculta 9i de a ma inventa." "De fiecare data cind nu am indraznit sa ies din temerile mele, cind nu am intrat in imprevizibil, m-am privat de 0 posibilitate." Tot felul de autocenzuri vin sa mic90reze limitele posibilitatilor noastre. Numim aceasta reprimare imaginara: imi imaginez consecintele ingrozitoare ale unui act ... pe care nu-l voi mai face, ale unui cuvint... pe care nu-l voi mai spune. Imi voi folosi imaginarul despre celalalt pentru a ma cenzura. Ii imprumut tot felul de reactii care ma impiedica sa fac una sau alta. Gindesc in locul celuilalt pentru a ma limita. "Daca-i spun ca gindesc altfel decit el, se va supara 9i seara va fi distrusa ... " "Nu-i pot spune adevarul, nu l-ar suporta." "Daca n-are chef sa iasa, ma voi priva de aceasta plimbare." "Nu Ie cer sa vina, 9tiu ca i-ar supara 9i ca n-ar indrazni sa ma refuze." Aceste proiectii sint legate de experientele din copilarie. Fluxul educatiei, de exemplu, absenta limite lor clare, trezesc in copiii sensibili 0 autocenzura putemica. I9i interzic ceea ce

"Nu sint destul de cultivata pentru a vorbi cu acest autor cunoscut. Trebuie sa-mi cunosc locul 9i sa nu deranjez oamenii." "Eram atit de convins ca nu voi reu9i nimic, dupa cum imi spusese tatal meu ani de-a rindul, inclt, atunci cind mi-am vazut numele pe lista celor admi:;;i la universitate in urma unui examen special, pe care 11pregatisem:;;i 11dadusem pe ascuns, ei bine, am crezut ca se m:;;elasera. Am lasat sa treaca perioada de inscrieri :;;inu am mceput :;;coaladecit in anul urmator." Ne servim de principiile noastre ca de ni:;;teziduri de aparare pentru a evita caile neexplorate.

,,0 mama con9tiincioasa nu i:;;iduce copiii la cre9a astfel inelt sa poata sa-9i continue studiile, mai ales eind are mijloacele financiare (ale sotului) de a sta acasa."

144

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Cine ne saboteaza?

145

"Nu parase$ti 0 femeie care nu poate avea copii, chiar daca dorinta mea de a avea copii era uneori atit de puternica, indt imi venea sa ma omor." Ne autoconstringem, avind 0 incredere oarba in limWl.rile noastre, prin incapacitatea de a ie$i dintr-un cadru de referinta dat. "Nu indraznesc sa iubesc, deoarece cred ca trebuie sa Hi iubit." "Nu dnt, deoarece cred ca nu t;itiusa cint." "Sint in stare sa renunt la tot ce nu cunosc, la tot ce cred ca nu-mi place, ca un copil care nu vrea sa guste dintr-o mincare noua."
Partea cea mai grea fn a renunfa nu este ceea ce--mi lipse$te, ci faptul ca nu ajung sa ma bucur de ceea ce am .
'f.,:.}:.,.:~<~,:<J«.}X;:i<-:-:-':","{·'«>>:'X'm~;¢:·:·x,,;.;.:·:«-;<:,,>>

"Aceasta femeie nu mi se pare interesanta, dar poarta 0 bijuterie ariginala. 0 s-o intreb din ce tara provine ... " "Ma plictisesc la aceasta intilnire de familie. $i daca at;imcerca sa discut cu acest nepot pe care apraape ca nu-l cunosc t;iisa.descopar lumea lui?"

.

Mai adinc dedt a nu at;itepta ("Nu se poate", "Nu e de dorit"), a nu-ti dori este 0 sursa de constringeri reale. "Cind simt ca nu-mi mai dau asteneala pentru ceva, ma intreb: aare ce a ostenit in mine?" Mi se intimpla sa ma fortez sa ies din capcana nepasarii t;ii sa descapar lucruri minunate. "Nu aveam chef sa ies duminica asta. M-am fartat t;iiam descoperit ce minunate sint cimpiile la munte in luna iunie." "N-aveam chef sa ma due la aceasta serata de teama sa nu ma plictisesc $i tacmai in seara aceea I-am intilnit." Sa nu ai chef paate H un refuz de a te lasa scas din pasivitate sau din nevoia de retragere, pentru a te pastra pentru altceva. 5-ar putea ca a persoana sau a situatie privita in ansamblu sa-mi dea intr-adevar impresia ca nu ma intereseaza. Oar daca sint gata sa ma las stimulat de un semn, mi se vor deschide parti nai.
"Am grijCfde dorinfele mele ... acordfndu-le atentie $i chiar visfndu-le."

5piritele creative sint visiitorii care gasesc mijlocul de a-t;ii realiza visurile. Ce ne lipset;ite cel mai adesea este indrazneala de a cauta ce vrem cu adevarat, curajul de a ne Hisa imaginea sa exploreze "pet;itera lui Ali Baba" a dorintelor noastre.
Cfti de ;,Mi-ar placea sa ... " pentru un "Vreau sa ... "?
Singura care nu tri!?eazi:ieste imaginatia, pentru cd poetul inventeaza In libertate ;;i impune imagini inc01z!?tiente, simboluri care ni se par mai aprdape de realitate. Adevarul este In imaginar.

Eugen Ioneseo

146

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Cine ne saboteaza.?

147

Exista parti ale sinelui care dimin inaccesibile con~tientului. Unele ne par amenintatoare sau ru~inoase 9i, fara sa vrem, fara sa 9tim, Ie proiectam asupra celuilalt. Atunci se intore impotriva noastra ca un bumerang. Acest tata afectuos 9i tandru se simte complet deconcertat de agresivitatea virulenta a fiului sau. Copilul transpune in fapte 9i cuvinte violenta pe care tatal sau a ignorat-o la 'el insU9i dintotdeauna. Constringerea esentiala este la nivelul fiintei interioare. Sentimentul de constringere rezuWi din aspiratia mea de a cunoa~te 0 stare intema implinita ~i perfecta. Simtim ca nu yom fi niciodata in posesia integrala a sinelui. Mi se intimpla uneori sa am aceasta senzatie ascutita ca 0 lovitura de cutit, care-mi lasa un gust nostalgic, de a avea un corp prea mic, prea strimt pentru a contine viata care-l anima. Am sentimentul amar de a fi inghesuit, de a fi gre9it epoca 9i poate planeta. $i astazi, odata cu trecerea prea rapida a anilor ... de 0 vreme incoace, am prea putin spatiu pentru a permite tuturor posibilitatilor sa se dezvolte in mine.
Ma minunez In fata misterului omului, a fragilitatii ?i a frumusetii fiecaruia, a curajului de care are nevoie tandretea.

S'mt surd, orb, violent 9i descumpanit, copil 9i cenzor redutabil cind am resentimente. Ma revolt in interior ~i nu permit nimanui sa-mi atinga suferinta, care este unica. Doar eu am dreptul sa vorbesc despre ea sau sa 0 neg.
Violenta este adesea 0 transpunere 1nfapt a neputintei.

$i unii ~i altii avem praguri de frustrare variabile, in functie de situatii, interlocutori ~i sensibilitati. Putini dintre noi i9i cunosc zonele de intoleranta 1, adica aceasta parte din noi mereu hipersensibila, mereu fragila, facuta din rani niciodata inchise, redeschise la cea mai mica provocare. Resentimentul este urticaria relatiilor, 0 mincarime a lipsei, trebuie sa-l zgindarim tot timpul, sa-l alimentam, sa-l intretinem sau pur 9i simplu sa-l sdirpinam. Cine nu a cunoscut aceasta placere ambigua de a zgindari 0 rana care nu voia decit sa se vindece, cine nu a cautat aceasta senzatie dulce-amaruie de a trezi 0 suferinta indepiirtata ~i totu~i prezenta? Resentimentul nu cauta asigurarea, ci confirmarea, face foe din orice lemn 9i ii rastoama fara mila pe toti cei care l-ar putea detuma de la scopul final: sa sufere 9i sa provoace suferinta. Sursele profunde ale resentimentului se regasesc in lipsurile resimtite in copilarie, lipsuri reale, lipsuri imaginare, caci pentru un copil distanta dintre lumea dorintelor, violenta nevoilor ~i sursa raspunsurilor posibile este infinita. Cuvintele, limbajul devin puntea de legatura, pasarela care apropie ~i mai ales simbolizeaza un drum posibil catre inaccesibil. $i dnd cuvintele lipsesc, imaginarul preia ~tafeta. Lipsa unei exprimari adevarate face sa se nasca resentimentul, suscita rumegari, iluzii, confuzii, distorsiuni. Cuvintul adevarat va numi, va spune ~i va lega astfel copilul de lume, este un cuvint care va face legatura dintre real ~i realitate.
1 Dyer, Les zones erronnees (Zonele eronate),

Marie Eve

Resentimentul san dnd sim!irea minte
Toti cei care au trait acest sentiment ~tiu ce cumplit e sa fii prins intr-un uragan, intr-un tsunami sau, mai bine zis, in valurile resentimentului. Un soi de vointa incrincenata ne stapine~te, ne impinge sa refuzam, sa respingem, sa spargem sau sa distrugem la foe mic 0 relatie la care totu9i tinem, care este importanta ~i uneori vitaM pentru noi. Resentimentul este jungla sentimentelor: "La moarte", "Razbunare!", ,,0 sa mi-o plate~ti", "Sa nu crezi ca tu 0 sa fii fericit daca eu sint nefericita."

ed. Tchou.

148

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Cine ne saboteaza?

149

A spune ce exista nu inseamna a transforma lumea in amenintiiri. E de preferat sii spui: "E 0 searii in fata por!i(' deeft: "Atenfie la seariif"

Poti spune: "M-am simtit lezat de cuvintele tale" in loc sa acuzi in tacere: "Inca 0 data m-a luat drept un idiot." Resentimentul se nat;'te din neacceptarea faptului di dorintele nu mi s-au realizat, ca ceea ce am spus nu a fost inteles, ca at;'teptarile mi-au fost int;'elate, ca proiectele mi-au fost stricate sau aminate, ca viata nu se ajusteaza dupa perceptia mea. In anumite momente, lumea apare ca un adevarat dmp de mine ... de frustrari. Avansam, punem piciorul pe un refuz intirziat, pe 0 lipsa de raspuns, pe detonatorul unei neintelegeri. Anumite perioade sint pline de neintelegeri, de ~onf1icte, de frustrari repetate. Celalalt nu a raspuns at;'teptarii mele, realitatea s-a dovedit diferita de ce speram eu t;'inu 0 pot accepta. Ma distruge distrugindu-mi 0 imagine despre mine atund dnd celalalt irni atribuie un rol pe care eu nu-l vreau, dnd imi da un raspuns care nu-mi convine. "Voiam ralul primadonei t;'iel mi-a dat ralul subretei sau al sotiei sufocante." "Ma credeam un amant minunat t;'iea m-a vazut ca pe un prafitor." "Ma eredeam un tata iubitor, el m-a numit eurcan." "At;'teptam sa ma primeasca eu un suris, sa se bucure de tot ce am adus ... :;;iea imi face mutre, imi reprat;'eaza ca sint mereu plecat." Aceasta distanta dintre speranta, viziunea mea asupra rela}iei t;'ieeea ce se intimpla va na:;;teun sentiment de deposedare (sint deposedat de atotputernicia mea?) t;'iva fi cautata 0 iet;'ire cu scopul de a evita depresia. Voi nat;'te in mine till dinamism de reprat;'uri, autojustifieari, acuzatii pentru a scapa de senzatia de respingere, de subapredere, de pierdere.

"Toate acestea ma scot din fire."

Furie, minie :;;iin:;;iruire de acuzatii, toate irni permit sa-mi ies din fire. E bine spus: "Sa-mi ies din fire", pentru ca daca ma intorc in mine voi trai tristete t;'idoliu. Nasc furie pentru a nu ma confrunta cu durerea. Furia, fuga sau violenta sint adesea sentimente-ecran, pe care Ie scot in fata impotriva celuilalt, pentru a nu auzi sau a nu recunoa:;;te ce a fost ranit in mine. Aeeste sentimente-ecran dau nat;'tere comportamentelor fictive, ce nu vor permite crearea unui schimb de cuvinte sau de trairi la nivelul sentimentelor reale, a ceea ce simt in mine. Tristetea este singura scapare a resentimentului, aceasta durere care se pierde in revolta sau in tacere. Minia este uneori rezultatul depresiei, pentru ca da friu liber furiei pe care 0 intorsesem impotriva mea. "Ma urase atit de mult pentru ca nu am fost capabiUi sa reinnoiese relatia no astra, s-o pastrez vie :;;isurprinzMoare, incit imi face bine sa-l acuz, sa inventariez tot ce-a facut :;;i mai ales ce n-a facut, ca sa-l fac responsabil de aceasta deteriorare.Zed de exemple imi revin in memorie t;'iintretin

150

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Cine ne saboteaza?

151

fladira resentimentului. Am nevoie de aceasta agresivitate pentru a ma smulge din nostalgie." Furia exploziva elibereaza preaplinul tacerilor, al supunerilor sau al umilintelor. Exista $i furia salvatoare eare marcheaza limitele de netrecut, care da glas indignarii $i arata nedreptatea. Dimpotriva, resentimentul este 0 acumulare. De aceea Ii vine greu sa se exprime prin cuvinte. Poate fi legat de 0 multime de fapte nesemnificative, ridicole, derizorii, daca Ie luam separat. Oar prin repetitie, sentimentul de neputinta $i de nedreptate va da na:;;tere ranchiunei. "Te urasc fiindea ma simt vinovat ea te-am agresat atit." Umilintele suferite fara proteste, fru,strarile repetate cu rezonante indepartate vor forma 0 magma apasatoare $i se vor perpetua ca 0 tensiune insuportabila ce trebuie sa se des carce, sa gaseasca 0 ie:;;iresau un suport pentru exprimare. Tapul ispa$itor va fi adesea persoana de la eare a$teptam cel mai mult, in eare investisem cele mai multe sperante. Ea, persoana apropiata, care "ar fi trebuit" sa ma inteleaga, sa ma primeasca sau sa ma ajute, tocmai ea fuge. In relatia mea de cuplu, ea $i in relatiile din copilarie cu parintii, ii acordasem eeluilalt misiuni destinate sa-mi implineasea dorintele :;;isa ma scape de temeri." "A$teptam sa ma faci sa ma simt in sfir$it iubita pentru ceea ce smt $i nu pentru rolurile care mi se dau." Parinti, parteneri $i copii vor eonstitui obiectul principal al resentimentelor profunde. Relatiile eele mai intime sint inearcate de un resentiment uneori apropiat de ura. Cu cit arunc mai tare asupra lor nevoia mea de a fi iubit $i recunoscut, eu am mai mult Ie port pica atunci cmd ma dezamagese. Cuvintele au dreptate: Ie port pica, deoarece totul pica pe ei. Furia impotriva celuilalt este 0 forma de evitare a sinelui. Imi permite sa nu-mi vad e$ecul, insuficienta, imi mareheaza dependenta. Poate fi $i 0 etapa sanatoasa a afirmarii $i revendicarii, un motor pentru a ma defini mai bine $i a-mi enunta

nevoile, pentru a ma face auzit, pentru a ma desparti de ce nu-mi face bine. Aeest barbat ne spunea: "Simt furii ingrozitoare, dar sint reci :;;itran:;;ante ca un bisturiu. Furiile mele sint adevara: te operapi chirurgicale :;;i,binemteles, operez pe mine." In stadiul de rumegare plina de suferinta pe termen lung, resentimentul devine 0 otrava pentru sine :;;ipentru ceilalti. "Ar fi putut sa ma conduea, dar a preferat sa ramma cu prietenii, sa bea :;;isa discute despre tot:;;i nimie." Aceasta femeie va distruge, va masacra literalmente 0 zi minunata pe care a petrecut-o eu prietenul prin amintirea ultimelor minute. Cind mcepem aceasta cugetare, intr-o situatie data, ne legam de un singur element, pe care eonstruim un scenariu de repro:;;uri (invinovatirea celuilalt), de restaurare (grija pentru narcisismul ranit), de razbunare (replica, privatiune ... ). In ce prive:;;te resentimentul, tocmai placerea legata de cugetare, de repetarea ve:;;nie adaugita eu a secventa, un dialog imaginar ne va impiediea sa 11depa$im. Cheltuim a gramada de energie ca sa alimentam ceea ce ne face sa suferim.
Una dintre caile de a deveni un mai bun tovara~ pentru tine fnsufi este sa renunfi Larese11.timent, sa-lla~i sa treaca.

Altadata, aceasta posibilitate aparea prin intermediul nopunii de iertare vehiculate de diverse religii. Astazi este :;;i mai important sa recunoa:;;tem modulin care intretinem resentimentul, oricare ar fi elementul declan$ator, $i felul in care 11transformam mtr-o miza de supunere saude refuz m relatiile esentiale. Aceasta luciditate ne ajuta sa renuntam mcet-mcet sau deodata, eu un suds sau cu un suspin, la violenta acumulata, dupa ce i-am epuizat otrava:;;i binefacerile. Aceasta fluiditate regasita ne permite a u:;;urare, a departare :;;ia reapropiere mtre ce e mai bun in noi ifi9ine $i imprevizibilul posibil.

152

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Cine ne saboteaza?

153

ginara de violenta 9i distrugere, violenti'i Impotriva sa, a eeluilalt sau a rivalului (0 terta persoana). Recunoa9tem gelozia dupa efecte. Are 0 deosebita putere de eroziune. Ea uzeaza/ aduce la saturatie sentimentele cele mai viiI relatiile cele mai frumoase. Gelozia este flagelul iubirii ... uneori fara remediu, fntotdeauna cu suferinta. Astfel sintem trimi9i la natura iubirii sau a ata9amentului care sustine gelozia. Este 0 iubire din nevoie sau din dorinta. Oare este iubirea atIt de visata/ de idealizata, de inchipuita, IncH nici 0 relatie reala nu 0 poate egala? Gelozia este intllnita mai ales m cazul iubirii din nevoie. Gelozia amoroasa este un ansamblu de sentimente 9i senzatii incontrolabile/ impulsive/ care se autohranesc din orice element real sau inventat/ scoase dintr-o realitate in schimbare, care se mtretine din migearile inimii 9i ale sufletului. Cei care au simtit iubirea sau care au trait sentimentul indragostirii 9tiu ce amestec de bucurie, nelini9ti, plikeri 9i dureri, a9teptari 9i deceptH, entuziasm 9i depresie traverseaza, sti:ipine9te 9i Inflore9te pasiunea amoroasa. La aceasta se adauga 0 suferinta specifica foarte intensa In cazul in care intervine gelozia. Originile geloziei

"ered cli e timpul sa te parasesc, pe tine, cel care m-ai fnsotit atfta timp, resentimentul meu preferat."

Gelozia
"Gelozia este un sentiment abominabiC una dintre dureriIe extraordinare ale .iubirii"/ spunea Jeanne Moreau ditre Madeleine ChapsaJl/ 9i mi se pare adevarat, pentru ca nu exista gelozie tara iubire/ chiar daca exista multe iubiri fara gelozie. Cel care iube9te va fi gelos pe cineva de care a fost iubit. $i tot el se indoie9te de iubirea celuilalt 9i uneori il reduce la neant prin aceasta indoiala, suspiciune permanenta introdusa in cotidianul Int1lnirilor 9i al absentelor. Ar trebui sa vorbim mai degraba despre starea de gelozie/ o stare in esenta emotionala 9i corporala, care se sprijina pe imaginar 9i se hrane9te din el. Putine persoane I9i recunosc 9i I9i afirma gelozia. E un sentiment de care se rw;;ineaza cel care-I simte, pentru ca adesea ad\lee 0 Intreaga produetie ima1 M.

Chapsal, La jalousie (Gelozia), 1984, Idees,ed. Gallimard.

Dnii psihologi vi'id m starea de gelozie 0 reminiseenta 9i 0 transpunere in fapt, deghizata a unei homosexualitati latente. Putem uneori sa 0 presimtim vazInd cu dt freamat anumiti barbati 9i anumite femei W imagineaza 9i descriu scenarii de seductie 9i de relatie amoroasa mtre partenerii lor 9i un altul. I9i imagineaza scenele cu lux de amanunte 9i eu interes precis pentru rivalul de aeela9i sex. In ceea ee ne prive9te, noi vedem sursa acesteia mai ales In dlescoperirea inevitabila pe care orice fiinta umana 0 face in primii ani ai vietH - ca nu este unie, ca mama sa I-a "tradat" deja 9i 9i-a daruit iubirea altuia mai puternic, dotat cu autonomie 9i mijloace.

154

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Cine ne saboteaza?

155

Aceasta "tradare" este una dintre originile anxietatii de abandon, ale temerii de a nu-~i gasi locul, de a nu fi recunoscut, de a fi aruncat in golul existentei fara corzi de sustinere. Mai tirziu, pentru oricine, gelozia va fi 0 forma de a lupta cu sentimentul distrugator al non-existentei, va fi un excitant pentru a-i mentine dorinta, pentru a pastra vie atractia pe care celiHalt 0 exercita asupra lui. lata de ce, chiar dad nu are nici un motiv "real" de a fi gelos, va gasi incon~tient noi pretexte pentru a fi, pentru d va extrage din acest sentiment energia necesara supravietuirii. Gelozia se hrane~te din imaginar Ne imaginam mai ales ce traie9te celalalt, partenerul, ce simte, ce nu mai simte sau ce nu simte. Acest imaginar ni se inscrie in corp prin senzatii fizice de 0 violenta care ne surprinde 9i ne bulverseaza ca 0 tornada sau un taihm intens. E dificil sa descrii intensitatea 9i nivelul sentimentelor celui care sufera de gelozie. E inutil, de altfel, sa vrei sa lini9te9ti sau sa consolezi un gelos. Revine fara incetare asupra unui detaliu, a unui cuvint sau a unui comportament care ii reactiveaza suferinta 9i il intoarce pe dos cum ar face-o un val nesfir9it de seisme. Gelozia Ii da celui care 0 resimte sentimentul de panica, de neant sau de respingere.
Cunosc gustul neantu/ui $i cumplita amaraciune a non-existentei.

Ah! sa fac rau! Sa-mi fac rau, eel putin in acel rau exist, simt, traiesc. Atunci ma agat de tot raul pe care mi-l fac 9i .ma ridic, epuizat, sa infrunt lumea 9i viata asta imbecila care nu se teme de nimic. Nimeni nu poate intelege tortura ascunsa care ma chinuie. Nimeni nu-mi poate lua aceasta suferinta. Macar ea 1mi ramine. E numai a mea!" Gelozia ~i dorinta se leaga mai mult de relatia inchipuita sau doar anticipata dedt de persoana iubita. Aici, activitatea imaginara legata de gelozie va face ravagii incredibile, pentru di relatia asHel proiectata este incarcata de toate posibilitatile, de toate dorintele, de tot ce nu s-a intimplat. Acest lucru il observam adesea in gedintele de asistare, in situatiile in care un barbat sau 0 femeie i9i imagineaza 9i construiesc cu mii de detalii "tot ce se poate intimpla" intre celalalt 9i rival sau rivala. Cererea neformulata, dar reactivata de gelozie va fi legata mai mult de dorinta de a controla relatia dedt de dorinta de a avea persoana insa9i. "Vreau sa 9tiu tot ce se petrece intre ei." "Nu-i poate da celuilalt ceea ce mie nu-mi dadea (ascultare, dragoste fizica, daruire de sine, implicare»Qu Ie poate da altuia. Pina atunci imi imaginasem ca dad m~nu-mi da, inseamna d nu are, ca nu depinde de mine. D~\ dad altuia ii da acela9i lucru ca 9i mie, acelea9i gesturi, acelea9i cuvinte, acelea9i priviri, este insuportabiC arund trilirea noastra in derizoriu, nu mai are nici 0 valoare. $i tocmai asta imi confirma ca nu valorez nimic ... pentru d ea avea toate acelea 9i m:t mi Ie dadea sau Ie da altuia, pentru d eu nu meritam sa primesc ceva unic. $i aceasta noua imagine despre mine este insuportabila." In starea de gelozie supravietuie9te, in forma arhaica, dorinta infantila de "a trai totul", de "a avea totul" de la ceUHalt 9i nevoia: "Vreau ce ai tu." $i mai exista 9i aceasta dorinta, niciodata implinita, de a controla sentimentele celui iubit. Stravechiul vis mitic de a-I putea dicta celuilalt ce sentimente trebuie sa aiba, ce trebuie sa il emotioneze:

(Un gelos)

"Gnd descopar 0 schimbare in sentimentele iubitului sau un interes nou pentru altcineva, cind surprind «tradarea», existenta mea este in joc mai mult decit relatia. 0 cascada de senzatii haotice, violente 9i subtile ma invadeaza, ma arunca in non-existenta. Dorinta de a disparea, de a curge, de a ma pierde in neant 9i apoi, dupa citeva dipe, ca un vulcan in eruptie, sint scuturat de cutremure, de orari, de imagini crimina Ie.

156

DACA M-A$ ASCUI.:TA, M-A$ INTELEGE

Cine ne saboteaza?

157

• • • •

"Iube$te-ma deplin." "Nu ma iubi decit pe mine." "Renunta la toti pentru mine." "Pii numai ceea ce sint eu."

Gregeala parintilor sau a educatiei este cel mai adesea de a vrea sa negi, sa minimizezi sau sa transformi sentimentul incercat de cel care este gelos, care se simte gelos ... mtr-un sentiment pozitiv pe care nu-l are.

Gelozia intre £ra~i
E deja banal sa vorbe9ti despre gelozia dintre frati, insotita deseori de un sentiment de nedreptate. Este adevarat ca orice iubire materna sau paterna e nedreapta, in sensul ca nu se manifesta identic fata de toti copiii din familie. Copiii unui cuplu sint nascuti in momente diferite ale istoriei lor, ale calatoriei sau ale tatonarilor lor. Fiecare sose9te intr-un context complex, fiecare este inconjurat de a9teptari, dorinte, misiuni sau sperante diferite, in functie de scenele acestei istorii. Consecintele geloziei dintre frati ar putea fi atenuate dad\. acest sentiment ar fi pur 9i simplu recunoscut 9i acceptat. "Aveam 5 ani 9i treceam adesea cu camionul meu de lemn peste capul fratelui meu de 1 an. Mama Jrni spunea: «Tu e9ti mare, trebuie sa-l iube9ti, e fratele tau.» Imi cerea sa am sentimente pe care nu Ie aveam. Daca ea ar fi putut macar sa-mi confirme adevaratele mele sentimente: «Da, 11 dete9ti, crezi ca ocupa prea mult loc, ca e in plus. E sentimentul tau, inteleg ca a9a simti », asta m-ar £i ajutat sa trec peste gelozie." "Da, 9i tu ai vrea sa te tin la piept, sa te legan. E adevarat, am facut aceste gesturi 9ipentru tine, am simtit aceea9i nelini9te. Cind ,?ormeai, veneam sa te vad noaptea. Te-am hrani t la sin. II preferai pe cel sting, de llnga inima..." Aceasta transpunere in cuvinte ar elimina multe dureri, ar alina a9teptarile.
Cuvintele nu sfnt decft 0 izbucnire fugara 9i nefndemfnatica a realitatii.

Gelozia parinteasd
Se recunoa9te, 9i mai ales se vorbe9te mult mai rar de acest sentiment di£uz, ru9inoS sau derizoriu care strabate corpul tatalui cind i9i prive9te cu dorinta, gelozie, baietelullini9tit din bratele mamei care este 9i sotia sa. Oare ar vrea locul copilului (linga mama), al mamei (aproape de copil), al sotului (cu osotie disponibila, primitoare, deschisa cerintelor)? S"mtatitea mize puse in joc in aceste relatii triunghiulare create prin sosirea unui copilin cuplu. Bineinteles, exista convingerea frecventa ca un copil va suda cuplul, il va stabiliza. De fapt, deseori, sosirea unui al treilea dezechilibreaza relatia, modifica dinamica interna a cuplului. Citi barbati care "nu vor copii" ar trebui sa spuna: "Nu ma simt capabil sa fiu tata in acest moment" sau "N-am chef de un rivalintre noi"! Cu totii ne amintim aceasta scena extraordinara din filmul Moliere1, 'in care tatal micului Jean-Baptiste Poquelin, vazindU-$i sotia cum omoara paduchii de pe capul fiului (paduchi pe care ii luase de la unul dintre prieteni numai pentru a sta in poala mamei), alunga baiatul$i i9i ofera capul miinilor primitoare ;;idisponibile ale sotiei cu dorinta de a fi rasfatat, primit, ingrijit, a;;a cum era fiul pe care I-a respins ca pe un rival. Sentimentele de gelozie intre mama 9i fiiea, mai ales la pubertate, par mai evidente 9i se traduc mai deschis, printr-un comportament agresiv al mamei fata de fiica, care-i raspunde pe masura. Mizele acestei gelozii sint multiple: fuca e evident mai seducatoare, mama imbatrine9te, e legata de tata, ii datoreaza fidelitate - trimiterile sexuale sint evidente ... Aceasta £iicace intra in viata reprezinta pentru mama 0 rena9tere a tuturor posibilitatilor, pe care Ie saboteaza (£apt insuportabil pentru mama, : care i9i retraie9te propriile sabotaje) sau Ie realizeaza (ceea ce poate fi la fel de insuportabil).
1

Recunoa9terea sentimentelor actuale, cele pe care Ie avem la un moment dat - in loc sa Ie negam - este 0 forma de confirmare a sinelui. "Exist prin ceea ce simt 9i sint inteles."

Regizat de Ariane Mnouchkine.

158

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ lNTELEGE

Cine ne saboteaza?

159

Gelozia in cuplu In relatia de iubire, gelozia este asoeiata posedarii fiintei iubite. Dorinta de a-I poseda pe celalalt, de a-I pastra pentru tine, eventual, de a-I supune dorintelor ~i temerilor proprii, iata pretul sentimentului de iubire din nevoie. In relatia de iubire, e bine ca fiecare sa se defineasca. repede, devreme. Sa-9i delimiteze teritoriul (timp, spatiu), sa-~i redefineasca frecvent a~tepHirile, nevoile, sa-~i clarifice dorintele 9i cererile. Sa recunoasca pragurile de toleranta ~i zonele de intoleranta. Sa invete sa spuna: "lata ce e bine pentru mine, ce e mai putin bine sau inacceptabil pentru mine." Pare un drum lung de parcurs intr-o relatie de cuplu fondata pe durata, pe un proiect comun, pe schimb, pe 0 punere in comun a sentimentelor 9i sperantelor. Daca. iubirea pentru celalalt este inradaeinata in vechi nevoi totalitariste 9i care impun, va fi greu sa eviti gelozia care polueaza relatia. Vor fi momente bune, indntatoare, contaminate de repr09uri, revendica.ri exagerate fata de elementul declan9ator: 0 clipa de uitare, un suds, 0 privire, un cuvint nepotrivit. Armele de lupta preferate ale gelosului sint acuzatia indirecta 9i invinovatirea. Sa-l invinovate9ti pe celalalt asHel: • "Nu-mi oferi destu1." • "Nu te ocupi sufieient de mine." • "E9ti egoist, nu te ginde9ti dedt la tine 9i la interesele tale." Cealalta arma frecvent utilizata este devalorizarea, descalificarea propriei persoane, care in acela~i timp 11descalifica 9i pe cela.lalt. • "In orice caz, nu merit atita osteneala." • "M-ai ales fara sa ma cuno9ti cu adevarat." • "Nu am fost niciodata iubit." Aceasta subapreciere vizeaza ~i descalificarea iubfrii, a atentiei sau a semnelor de interes ale celuilalt. E ca 9i cum i-ai spune: "E9ti ultimul idiot sau probabil ca nu valorezi prea mult dad te interesezi de 0 mIlitate ca mine."

Uneori, gelozia este 0 tentativa disperata de a pastra controlul asupra celuilalt 9i de a-i interzice sa ne abandoneze, caei laradaeina geloziei sta anxietatea, teama ingrozitoare de abandon, pierdere sau respingere. Ordinul va fi: "Nu poti sa ma parase~ti." Unii incearcasa redea imensitatea iubirii lor prin preocupari geloase: "Uite dt tin la tine. Nu e asta 0 dovada de iubire?" Gelosuli~i face prozeliti. "Daca nu e9ti gelos, iJ:tseamna ca.nu iube9ti." "E normal sa fii gelos cind iube9ti:' Gelozia nu diminueaza iubirea pentru celalalt. Uneori 0 mare~te, 9i mai ales ii adauga 0 noua dimensiune, nemai~t11nita, cea a suferintei, a durerii, care se ramifica in disperare 9i indoieli, dar 9i in speranta nefondata de a recuceri sau de a pastra partenerul iubit. Cind partenerul este pierdut (despartire, divort), gelozia se poate transforma in ura pentru partener sau pentru rivalul fericH. In acest stadiu se trece la actele pasionale.

"Celazia mea, mereu prezenta, atenta, vigilenta."

160

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Cine ne saboteaza?

161

Gelozia in viata familiala ~i sociala
Tot ee am de spus e ea nu am nimie de spus. Dar elf a$ vrea sa spun eeva. Gare aspirajia eiftre a prommfa euvinte este deja 0 forma de ruga, de rezistenfii In fafa neantului?

E.lonesco

cotidiana, situatiile ce servesc drept suport gelozieiIn 9i viata intaresc numeroase tensiuni sint numeroase. In familie, gelozia se manifesta cu mare acuitate in timpul mesei 9i lasa urme profunde. Se observa: • In priviri: Cine pe cine prive9te? Cine nu este privit? Prea privit? Nevazut? • In ascultare: Cum circula cuvintele? Cine este ascultat, inteles, primit, amplificat, armonizat? Cine i9i vede cu, vintele pierdute in vid sau acoperite de ale altora? • In circuitul mincarii: Cine e servit primul? Ce bucata? Cu ce gesturi? Ce comentarii? "Maninci deja prea mult." "Nu-ti place niciodata nimic." • In treburile casnice: Cine stringe, curata, aduce farfuriiIe? (Rareori tatal... adesea copiii mai mari sau mama.) • Prin locul care ne este dat: Linga cine? Departe de cine?

sau pozitive, "E ca mine, un literat", il marcheaza profund pe copilul care Ie provoaca. Unii VOl'fi sufocati de comparatii ("E mai bun, e mai rau dedt, e1?ueaza precum ... "). In clasa, COl'onitaeste dorita pina pe la 7-8 ani, respinsa 9i dispretuita mai tirziu. Pozitia din relatiile cu personajele importante (tata, mama, fratH mai mari) face obiectul unei rivalitati uneori feroce, care alimenteaza geloziile familiale. Nedreptatea partilor egale

"Nu ai de ce sa fii gelos, nu fac nici 0 diferenta." Asta nu e 0 consolare pentru cel care vrea 0 iubire absoluta, neimpartita, care se vrea unk sau mikar sa se simta iubit altfel, in cazul in care se resemneaza cu faptul ca nu este singurul. Multi parinti cred ca sint drepti, egalitari cind fac, de exemplu, "acela9i lucru pentru fiecare dintre cei doi copii". "Cind ii cumpar unuia 0 hainuta, fac la fel9i pentru celalalt. Nici 0 diferenta." Tocmai aceasta atitudine neaga diferenta, pentru di cei doi copii nu au acelea9i nevoi in acela9i moment. "Ab! nedreptatea partilor egale! striga acest barbat de 40 de ani. Mama mea taia tortul in parp egale, crezind ca e dreapta 9i echitabila. Dar eu aveam 0 poWi nepotolita, mai ales in acest domeniu. Mincam resturile fratelui meu, care avea un apetit scazut, dar a9 fi vrut sa mi se recunoasdi nevoile ... 9i nu prin resturi."

"Nu vitd, nu simt, nu fn/eleg dedt ceea ce-mi va hrani gelozia ... transformind-o in suferin/a!"

Imbradimintea 9i modul personal de ingrijire intaresc comportamentele de gelozie. Orice aspect e potrivit, culoarea, forma, frecventa, pentru a alimenta suferinta. $coala 9i miza notelor bune sau proaste sint un teren pentl'll gelozie datorita preferintei incon9tiente a anumitor parinti. Identificarile negative, "Va £ica taica-su ... zero la mate"

E greu sa introduci intr-o familie sau intr-o colectivitate aceasta notiune de parti egale - adica diferite - 9i sa propui, de exemplu, sa fad mai multe parti dedt persoane, sa Ie tai inegal, cerindu-i £iediruia sa-9i aleaga. Pentl'll unii va fi mai important sa aiba doua bucatele mai mici dedt una mare. Pentl'll altH partea cea mai mare va fi mai importanta 9i de dorit. .. Cunoa9tem 0 bunica ce taie in mod deliberat ciocolata in bucati inegale. Ea raspunde astfella protestele nepotilor: "Cine a spus ca viata e dreapta?"

162

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Cine ne saboteaza?

163

De altfel, poate unora Ie e mai putin foame decit altora. Sau au ficatul mai sensibil. Unii sint mai lacomi, altii se multumesc cu putin ... sau cu altceva decit ciocolata. Gestionarea geloziei Cum sa-mi gestionez gelozia proprie ~ipe a celuilalt? Vorbind, vorbind ~i iar vorbind, cu unica conditie sa vorbe~ti despre tine, mai ales sa nu vorbe~ti despre celatalt sau in locul celuilalt. Sa vorbe~ti despre tine ca ~i cum te-ai goU, ca ~i cum ai curata a piele, razuind in fiecare pUu camea prinsa pe interior, chiar dad pare imposibil sa reune~ti aceasta frematare haotica de sentimente ~i senzatii. $i sa rIzi, poate. Sa izbucne~ti in rIs. Acest cuplu tinar traversa a criza. Ea era uimita ~i atrasa de un coleg stralucit, care Ii facea a curte asidua. El era obiectul avansurilor flatante ale unei alte tinere fruinoase, care-l emotiona. La capatul unui dialog dureros, pUn de angoase ~i amenintari, $i-au oferit a $edinta de descarcare nervoasa, ce i-a facut sa plinga de ris $i de furie. Fiecare a facut un portret caricaturizat ~iinspaimintator - el, pe al colegului stralucit, ea, pe al frumoasei tinere. Rivalizau in spirit $icruzime. ,,- Frumoasa ta blonda, impaunata de prestigiul ei ofilit. - Ratoiul tau fandosit, cu gura de fund de pui." A durat a ora pina sa-~i cada in brate, inca scuturati de hohotele de rIS, epuizind in acest catharsis salvator dtiva dintre demonii care Ie rodeau relatia. Sa nu accepti niciodata sa intri in capcana falselor alegeri, a amenintarilor prop use de un gelos: • "Eu sau celalalt." • "Te avertizez, W iau copiii." Sa nu-i permitem gelosului sa ne dicteze comportamenteIe, dupa dorinta lui. $i cel mai dificil ar fi sa-i dejucam culpabilizarea, acel "lata dt de mult rau imi faci." Este adevarat ca a spune "Sentimentele tale iti apartin, suferinta $i nelini$tea sint ale tale" poate fi un lucru agresiv.

Raspunsul frecvent este: "E$ti egoist, nu te ginde~ti decit la tine." Va invitam sa faceti diferenta intre sentimente, intre trairi: "lubirea mea pare diferita de a ta, trairea ta este diferita de a mea." Gelosul folose~te adesea cuvintul"in$elat": • "M-am in$elat in privinta ta." • "M-ai in$elat." • "Ma simt in$elat de tine." Ar fi mai drept Sa spunem ca gelosul nu se in~ala decit pe sine. De aceea ii este greu sa renunte la gelozie.
Gelozia fnseamna sit vrei sa pitstrezi viitorul fn trec~tt menfii clipa prezenta pentru totdeauna.
(Ji

sa

Culpabilizarea


In orice relafie, vinovittia apare ca un circuit integrat sub plaja aparentelor, hranind comportamentele (Ji orientfnd atitudinile.

Probabil ca societatea ar fi monstruoasa fara bomele ~i avertismentele induse de vinovatie. Sentimentul straniu de a fi vinovat ne consfinte~te, oare, ruptura? Sintem oare rupti de starea de inocenta ~i de implinire $i a voce interioara ne spune ca sarcina noastra este de a a regasi? De alHel, cuvintul"sex" inseamna rupere, iar sexualitatea este obiectul celor mai intense ~i mai irationale culpabilizari. Este arena, terenul privilegiat al vinovatiei 9i al rw]inii. Vinovatia se poate impra$tia ca un cancer in anumite relatii $i Ie poate otravi. Multe persoane i~i administreaza singure otrava ("Ma simt mereu vinovat de cite ceva"). Altele pre-

164

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Cine ne saboteaza?

165

fera sa 0 serveasca aItuia ("Ii arat celuilalt ca este responsabil de ce mi se intlmpla"). In ambele cazuri, relatia este viciata, intr-o stare proasta :;;iconfuza. "Ma simt vinovata sa-i eel', caci se simte am de vinovat dnd refuza :;;ima invinovate:;;te atit de tare cind accepta cevaimpotriva vointei lui." Vinovatia se dezvolta in retele ce se intersecteaza, atit de complexe incH eel care 0 simte nu mai :;;tieuneori daca e a lui sau a celuilalt. "Ma intreb daca nu-mi infantilizez sotul acceptind sa fac tot ce-mi cere", spune aceasta soFe de 48 de ani, fara sa-~i dea seama ca ea insa:;;ieste infantilizata de cererile contradictorii ale sotului. In aceasta sectiune, numimculpabilizari acele excrescente ~i exagerari ale vinovatiei, care 0 transforma intr-o tumoare maligna. Vinovatia normala ma prive:;;te doar pe mine. N-are nimic de-a face cu ce cred sau simt altii. Este vocea con:;;tiintei mele, care-mi semnaleaza printr-o stringere de inima ca am Incalcat o lege interna. Imi induce un disconfort interior, poate 0 remu:;;care, dar nu 0 prelungire in ru:;;ine :;;icondamnare la moarte. Este doar un semnal, 0 borna care-mi ghideaza conduita, comportamentul de fiinta sociala. "Eu, care pun atita pret pe adevar:;;i onestitate, iata ca am mintit, am tri:;;at.Nu ma simt bine astfel." Autoculpabilizarea Culpabilizarea este un amalgam de senzatii indistincte, un ames tee de temeri, subapreciere, nehoH'irire:;;i nevoie de putere.
Tea111ade l'eactia celuilalt

magi, mai ales de a fi respins, de a pierde iubirea, de a-I pierde pe ceHilalt, pierzind astfel 0 parte din mine. Un tinaI' poveste:;;te chinurile prin care trece in relatia sa de iupire: "Ne-am eertat un pic :;;inu ne-am vazut de zeee zile. In acea seara mi-a telefonat - ceea ce nu fiicea aproape niciodata - :;;imi-a propus sa 0 vizitez. Era pisicoasa :;;i am inteles ca voia sa ne impaciim. $i eu voiam. Dar eram prea obosit, trebuia sa prind un tren dimineata devreme :;;i i-am spun. Am aminat intilnirea pina simbata. De cum am inchis, m-am simtit rau, vinovat, nelini:;;tit. Mai ales mi-era teama. Nu 0 sa ma mai sune niciodata, a:;;a pe nepregatite, ea sa ma invite. Am inteles ca am ranit-o. Trebuia sa ma stapinesc. E atit de sensibila! Ma tern sa nu-i fae rau - iar cind 0 dinesc, ma respinge. Nu mai discern teama mea de a ei :;;iasta se traduce printr-un sentiment difuz de vinovatie.
DespartireC!: pastrez ce-mi apal'tine lalalt cu el.

~i pierd ... ceea ce ia ce-

Invinovatirea :;;iteama de consecinte sint legate mai mult de ceea ce nu fac decit'de ceea ce fac. "N-am sunat, n-am seris, n-am anuntat, n-am invitat." Repro:;;ul adus sie:;;i,permanent :;;i vag, al acelui "ce-am uitat?", "ee trebuia sa fac?" urmare:;;te acele persoane care au un simt excesiv allui "ar trebui" :;;ial a:;;teptarilor imaginare ale eeluilalt, iar aeest lucru e cumplit! Cad exista speciali:;;ti in ,/ar trebui" :;;i "ar fi trebuit". Aceste instrumente de tortura inepuizabile pot fi de 0 viclenie incredibila, inclt nu lasa nid 0 scapare acelora care se persecuta astfel: • "Nu ar trebui sa ma chinui cu «ar trebui.. .»!" • "Nu ar trebui sa incerc sa raspund la ceea ee imi imaginez ca a:;;teapta eeliilalt de la mine. Dadi-i indeplinese toate cererile, ma va dispretui." • "AI' trebui sa fiu mai ferma, sa :;;tiusa spun nu, sa nu ma supun intotdeauna, eel putin ma va respecta."

Teama de reactia celuilalt ocupa un loc de frunte in ceea ce in mod gre:;;itnumim "vinovatie". Ma tem de consecintele negative ale comportamentului meu. E 0 teama de minia celuilalt, de a nu ma conforma a:;;teptarilor lui, de a-I deza-

166

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Cine ne saboteaza?

167

re se raporteaza la propria lor gelozie. Inconfortul vine atunci cind culpabilizarea este legata de legea celuilalt.
Devalorizarea

Devalorizarea seamana cu invinovatirea. "Sint insuficient, incapabil, jalnic, nu ma ridic la inaJtime." Cei care cer cel mai tare sa fie iubiti, sa Ii se acorde atentie duc cu ei 0 convingere de ne1;>ters:
,,0, ce fericit ar fi ceUilaltfara mine." Aceste lIar trebut' $i ,,trebuie" slnt lovituri de crava$a $i lmpunsaturi cu ajutorul carom anumiti oameni avanseaza ln via/a.

I,Nu sint demn de iubire. Este imposibil sa se intereseze cineva de mine 1;>i sa ma iubeasca pentru ceea ce sint." Un copil neiubit sauiubit cu stingacie va capiHa convingerea ca nu e demn de iubire, 1;>i nu pe aceea ca are parinti de neacceptat. Acest sentiment ca e1;>ti rau :;;ilipsit de valoare este una dintre cele mai cumpIite torturi psihice pe care 1;>i Ie poate induce cineva. Aceasta conduce la incercarea inspaiminUitoare de a nu mai fi tu insuti, la dilema cea mai distrugatoare: "Daca ma arat a:;;acum sint, gol, inconsistent, panicat, nu voi fi iubit. Daca prezint 0 aparenta, voi fi iubit pentru ce nu sint." Devalorizarea care te face sa te simti vinovat se hrane:;;te din comparatii. IIAspectele pozitive ale celorlalti Ie resimt ca pe ceva ce mie imi lipse:;;te."
"Slnt lipsit de mcredere ln mine." lipsa.

Cum sa distingi vinovatia proprie de vinovatia legata de reactiile celuilalt? Un om de 40 de ani se intreaba: "Timp de doi ani am intretinut doua relatii paralele. Nici una dintre cele doua femei nu 1;>tia de cealalta. Nu ma simteam vinovat. $tiam ca, dupa doua rupturi dureroase anterioare, ma temeam de o implicare unica. Nu voiam sa traiesc cu nici una. Lasind lucrurile sa evolueze, putin cite putin m-am ata1;>at mai mult de una dintre ele. In dimineata cataclismului, ele s-au intilnit la mine 1;>i impreuna au dezvaluit omisiunile, tacerile, duplicitatea 1;>i minciunile mele. M-am simtit cumplit de vinovat de suferinta lor, un adevarat ticalos, un nemernic. Chiar sint yn ticalos? Cita vreme nu 1;>tiau, eram in acord cu mine insumi. Atunci? Poate ca mai degraba imi place sa ma declar vinovat in fata lor, dedt sa-mi arat slabiciunea, nehotarirea, teama 1;>i mai ales dorintele." Am auzit multi barbati marturisind: monogamia nu corespunde unei legi interne, eventuala vinovatie nu este legata dedt de reactiile partenerelor. Ei simt di in1;>ala doar punindu-se in locul celuilalt, iar prin aceasta mi1;>care de identifica~

0 sa umplu,

ded, aceastit

Este un fel de nevoie de a se defini prin eclipsare in raport cu ceilalti, care ies in relief. Multi conformi:;;ti ascund sub un comportament egal inconsecventele unei neincrederi fundamentale fata de adevarata lor fiinta. La 38 de ani, in timpul unei terapii, Anita a reu;;it sa vorbeasca despre aceasta suferinta bine ascunsa sub un comportament perfect normal: "Ma rane:;;te atlt de u1;>or orice

168

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Cine ne saboteaza?

169

nimie, un euvint, un gest; e ca 0 prabu;>ire. Dar ~tiu sa aseund ee se petrece in mine. Nimeni din anturajul meu nu ar banui a~a ceva, reu~ese sa zimbese ehiar ;;i atunci dnd sint nelini;;tita ;;i panicata. E un eo;;mar ~i nimeni nu intelege violenta trairii mele. E ca ~icum nu a~ avea identitate, sint invadata de ceilalti, nu pot dedt sa fac pe fetita cuminte." In momentele de <;levalorizare maxima, are loc un proces de globalizare a unei lipse sau a unei gre;;eli. mama enervata de copil i~i spune cu disperare: "Sint 0 mama rea", in loc sa constate pur ~i simplu: "Sint furioasa in acest moment." $colarul care nu a inteles 0 explicatie i~i va spune: "Nu sint dedt un prost."
Devalorizarea e un mare flagel al relatiilor. 11umbre$te pe eel care a simte, ea ;;i pe eel care mcearcii sa iubeasea aeea persaana care se devalorizeazii.

feet lini~tit, eliberat de toate repro~urile pe care i Ie adusesem in ace~ti ultimi ani. In aeeste visuri cu ochii desehi~i, eu eram sotul ideal care nu puteam fi in realitate. $i apoi, mil.uram pentru ca i-am dorit ei moartea ca sa scap de dilemele mele." Relatia de cuplu pare sa activeze cel mai puternic dialeetica ata~amentului;>i a eonflictului, pe care 0 traim inca din copilarie. Ci~tigareaautonomiei este resimtita ca 0 componenta agresiva, ca 0 forma de abandon din partea celuilalt, parinte, copil sau partener. de 50 de ani, celibatara, crede ca trebuie sa-~i consacre toate duminicile libere mamei sale, care traie9te intr-un camin de batrini. 5-ar simti vinovata sa 0 lase sa a9tepte. 5imte impulsul de a-~i ingriji, de a-~i inconjura mama eu atentie, de a-i face placere. Pentru ea este 0 datorie de nestramutat, 0 marca obligatorie a iubirii filiale. In timpul unui stagiu de perfectionare ce avea ca tema relatiile dintre mgrijitor ~i persoana ingrijita, ea ~i-a des coperit pe nea~teptate imensul resentiment fata de mama sa, bine ascuns inca din adolescenta ~i poate chiar de mai inainte. Grijile permanente fata de mama sa, m dauna tuturor placerilor ei, aveau drept scop neutralizarea torentelor de repro;;uri agresive pe care Ie resimtea in ea msa;;i. Devotamentul era pe masura urii ei vinovate. Dupa aceasta con~tientizare care a bulversat-o, femeia a regasit 1egatura de tandrete care 0 lega de propria-i mama ~i s-a ocupat de ea mult mai putin, dar mult mai bine. Nehotarirea este inevitabila in orice relatie. Fiecare este de~irat mtre doi poli necesari: nevoile de independenta-distanta ;;i de intimitate-apropiere. Conflictul interior ;;i exterior declan~at de aceste tendinte opuse va fi msotit adesea de culpabilizare ;;i de judeeati morale. Independenta va fi taxata drept egoism ~;;i ata~amentul va fi considerat imatur. Culpabilizarea omnipotentii

o

o infirmiera

Nch0 tarfl'ca

Nehotarirea sta la baza unei invinovatiri intense. Acest conflict interior dintre iubire ~iura nascut din frustrari, aceasta lupta teribila intre atraqie ~i respingere da na;;tere unei vinovatii care incearca sa inabu~e forte distrugatoare. Dar cine poate jura ca eehilibrul atins nu se va rupe deodata? Cine poate fi foarte sigur ca furia ~i impulsurile cel mai bine controlate nu Val' darima bariera in nici a drcumstanta? Chiar ~i atunci cind sint tinute bine 1a respect ~i ascunse, dorintele ~i fanteziile agresive fata de cei din jur ii creeaza un sentiment de vinovatie eelui care iube;;te ~i detesta in ace1a~i timp. Un barbat ne poveste~te despre visurile lui de a 0 vedea moarta pe femeia iubita: "Mil. vedeam vaduv, inconjurat de compasiunea prietenilor ~i a familiei. Ma simteam cumplit de trist pentru aceasta iubire nefolosita, eram per-

"Toti cei trei copii ai mei au divortat; ;;tiu ca este vina mea. Nu am ~tiut sa-i pregatese penttu viata de cuplu ... "

170

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Cine ne saboteaza?

171

"Parin~ii mei se certau tot timpul dnd eram copil. $i intotdeauna aveam impresia ca acest lucru se intimpla din cauza mea; ma sim~eam responsabil." "Ma urasc ~ima judec sever cind simt in mine ginduri, dorin~e sau sentimente negative. Chiar :;;ivisele ma culpabilizeaza. Vad in ele lucruri incredibile. Mil ru~inez cind ma trezesc." "Tatal meu a murit din cauza mea. Daca a:;;fi intervenit :;;i I-a:;;fi obligat sa nu mai munceasca, sa se ingrijeasca mai bine, ar fi mca aiei." Aceasta forma de invinova~ire intre~ine 0 iluzie: aceea de a exercita un control :;;i0 putere absoluta asupra confortului :;;ievolutiei celuilalt, 0 putere de viata :;;ide moarte, ca in ultimul exemplu prezentat. Cei care nu pot renun~a la aceasta legatura de omnipoten~a asupra celuilalt :;;iasupra lor in:;;ile prefera sa-~i intretina vina. Mai bine sa se simta vinovati dedt privati de putere, dezarma~i, neputincio~i. Aceasta omnipotenta este totu:;;iapasatoare. Ea atribuie dorintelor :;;ifanteziilor noastre 0 ingrozitoare putere de a se realiza. Daca oamenii d'irora Ie-am dorit moartea ar muri imediat, am fi inconjura~i de cadavre! Asumarea responsabilitatii celuilalt, asumarea nefericirii celuilalt da na:;;tere unor mesaje paradoxale. Astfel, 0 femeie care s-a hotarit sa-:;;iparaseasdi so~ul pentru ca rela~ia lor 0 apasa, in vreme ce el dore:;;te sa continue, i Se va adresa acestuia astfel: "Te parasesc ca sa poti gasi :;;itrai 0 rela~ie mai armonioasa."
Vinova.!ia incon:;;tienta.

Altii i:;;i folosesc suferinta pentru a se invinova~i:;;imai multo "Ce-am facut sa merit asta?" Unii vor merge pina la a comite acte de delincventa, care sa reprezinte astfel un suport concret pentru acuzarea difuza :;;i permanenta adusa sie:;;i.Vor Iasa semnale care sa-i denunte :;;itotul va fi ca :;;icum ar trai 0 u:;;urare: "In sfir~it, sint cu adevarat vinovat de 0 fapta anume ~i sint judecat pentru ea!" lnvinovatirea incon:;;tienta se poate fixa asupra vinovatiilor-ecran: . "Imi repro~ez lucruri mici, fara importanta, ca ~i cum ar fi yorba de gre:;;eli grave. Am nevoie de 0 ordine obsesiva. Tinuta mea trebuie sa fie impecabila. Imi dezvolt intoleranta fata de orice gre:;;eala, fata de orice imperfectiune. Ma leg de astfel de mid imperfectiuni ca sa fug de 0 angoasa incon:;;tienta." Dincolo de dorintele obscure, interzise :;;iuitate ale copilariei noastre, toti ducem cu noi 0 vinovatie legata de fapte la care nu am participat, din timpuri dnd nu eram inca pe lume. Studiile au aratat ca ~i copiii de nazi~ti au sentimente de vinovatie asemaniitoare copiilor de evrei persecutati. Due povara distrugerii sau a nefericirii inainta~ilor. In orice transmitere de la 0 generatie la alta circula gre:;;eli vechi ~i drame ale trecutului - mor~i violente, copii mor~i, sinucideri, transgresiuni sexuale, avorturi, abandonuri, nebunie -, care ne apasa vie tile :;;ine indue 0 misiune compensatorie la fel de dinamiea. Uneori vinovapa permutata este atit de violenta, indt devine 0 condamnare la moarte. La 50 de ani, un tata a fost instrumentul complet nevinovat al mor~ii unei femei. Aceasta a aparut pe un drum de tara, conducind 0 motoreta :;;is-a aruncat in fata ma:;;inii lui, care rula normal pe 0 artera larga de circulatie. Femeia a murit la spital dteva ore mai tirziu. Acest barbat nu a scapat de autolnvinovatire in anii care au urmat. Avea insomnii, angoase :;;i i~i repeta fara incetare: "Era mama cuiva." La trei ani dupa accident, :;;i-aluat viata pe aceea:;;iar-

Fara a :;;tide ce, anumite persoane se pedepsesc sever pe ele insele. Accidente, e:;;ecuri repetate, privatiuni autoimpuse :;;idepresii par ni:;;teblesteme datorate unor gre:;;elipe care ei nu :;;tiusa le fi comis, semne care le atesta nevrednicia. In mod ciudat, suferin~ele pe care :;;iIe provoadi par sa Ie "spele" gre:;;elile,ca :;;icum pedeapsa ar aduce dezvinova~irea. "Sufar, ispa:;;escfara sa :;;tiuce, :;;iasta ma face nevinovat. .. "

172

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Cine ne saboteaza.?

173

tera, singur, in maf,iina, intrind intr-un porn, dimineata, in zori. Ne putem intreba, dincolo de fapte, ce vina veche, legata de inconsecventa lui fata de mama sa sau fata de sotia sa ispa~ea acest om. Chinurile noastre din copilarie inca actioneaza asupra relatiilor din prezent f,iiinvinovatirea se sprijina pe urme ale unor gref,ieli imaginare din memoria noastra inconf,itienta. Fiecare dintre noi trebuie sa se protejeze de responsabilitatea imensa a intregii suferinte umane impartite inegal, dar din abundenta pe intreg pamintul. Se pot gasi asHel vinovatii deturnate, ce se raporteaza cu buna-credinta la un principiu a carui finalitate ii este de fapt contrara. In timpul razboiului, comandantullagarului de exterminare de la Treblinka Ie scria superiorilor de la Berlin scrisori disperate, in care se plingea ca nU-f,iiatinge obiectivul de morti. Nu reu~ea sa omoare atitea mii in fiecare zi. Se simtea vinavat ca nu omara decit doua treimi din dt i se cer~a. I~i insu~ise a idealagie care, ca toate ideolagiile, ii cerea sa elimine raul. $i raul era intruchipat de evrei.
$i noi omorim, la un nivel mai putin Inspaimlntator, In numele credinfelor noastre, sufoclnd un potential creator In copiii nO$tri $i In noi In$ine.

"Nu puteam sa talerez aceasta situatie: copiii mei sa aiba o mama adultera! A~ fi facut totul sa ii iau daca nu ar fi cedat."
Poveste: Un pe$ti$or nemultumit I$i scoate capul din apa pentru a respira. $i de fiec..aredata ramlne fara aer.

Judecarea
Judecarea este un factor de sabotare a relatiei f,ii a comunicarii, un ucigaf,ial increderii. "Ah! sa tepoti exprima, sa te arati fara masca, Hira.a fi imediat catalogat ~i etichetat!"
Copiii primesc avalan$e de judecati pe care orice adult ar ezita sa Ie arunce In fata unui alt adult.

• "Chiar ef,itiun lene9!" • ,,-TaUi, vreau sa.fiu fotograf! -Mai bine ai invata decit sa-ti pierzi timpul." • lICe neindeminatica e9ti, fetito!" • "E9ti chiar rautacios." • "Nu 0 sa fii niciodata in stare de nimic ca lumea." • "Ah! te crezi a9a de~tept!" lroniile ~i luarea in deridere ii lezeaza $i mai tare $i le ra.nesc increderea in sine: "M-a$ fimirat sa termini masa fara sa ver$i ceva ... " "Vite, Josette a inteles gluma; asta nu se intimpla prea des!" Desfa9uram 0 permanenta activitate de a ne judeca pe noi in9ine $i pe celalalt - facem judecati morale, etice, culturale, psihologice. Atunci cind ascult pe cineva, prima mea reactie interioara este tendinta de a-i face 0 evaluare imediata.: e normal, bizar,

Invinovatirea

celuilalt

Anumiti indivizi, dimpotriva, par sa sufere de 0 deficienta a capacWitii de a sesimti vinovati. Se apara din dlsputeri, ca~i cum faptul de a-~i recunoaf,ite lipsurile ar fi sfirf,iitullumii. Este yorba de 0 protectie personala, dub lata de 0 incercare de invinovatire a celuilalt. Cu sfinta indignare a dreptilor, ei cunosc adevarul, se simt indreptatiti. "Intotdeauna am spus ca infidelitatea nu paate duce dedt la dezastru. Culegi ce-ai semanat."

174

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Cine ne saboteaza?

175

fals, adevarat, bine, corect etc. Astfel, clasez opiniile ;;i atitudinile celuilalt in sertara;;e, in functie de referintele mele. Cind elimin aceasta evaluare normativa, pentru a-mi da voie sa inteleg fara prejudecati trairea celuilalt, exista riscul de a ma schimba - de a-mi schimba cadrul de referinta, atitudinea, de a-mi parasi certitudinile bine orinduite. $i toti ne temem de schimbare. Ne temem foarte tare sa ne schimbam sentimentul de identitate minutios construit ;;i sa descoperim in noi in;;ine rezonante necunoscute, care ne vor repune in discutie imaginea de sine ;;i felul de a gindi! E cumplit de greu sa-l asculti ;;i sa-l prime;;ti pe celaialt fara a-I judeca ;;i totu;;i fara a-ti pierde spiritul critic. Poate fi dureros sa acceptam ca parintii, copiii, partenerii no;;tri au opinii ;;i reactii diferite de ale noastre in situatii importante sau vitale pentru noi. "Am militat puternic intr-o mi;;care numita «Lasati-i sa traiasca», din convingere religioasa 9i umana. $i iata ca fiica mea vine sa-mi spuna ca s-a hotarit sa avorteze ;;i ca se a;;teapta ca eu sa 0 inteleg ;;i chiar sa 0 aprob!" Nu-I poti intelege pe ceialalt dedt cu conditia sa tred in rezerva ;;i intre paranteze sistemul de valori ;;i de credinte personale. Sa observam totu;;i ca 0 critidi nu este un atac ;;i ca 0 critic a binevoitoare este indispensabila in iubire ;;i prietenie.

"Uite ce-am facut eu pentru tine (dnd erai bolnav, dnd mama ta a venit sa locuiasca la noi, cind iti faceai studiile) ;;i uite ce fad (nu fad) tu acum pentru mine (cind nu mi-e bine, cind parintii mei sint la noi, dnd ma gindesc sa ma intorc la ;;coaHi)." Boala unuia nu are aceea9i semnificatie, aceea;;i greutate ca boala celuilalt. Prin urmare, va declan;;a un raspuns diferit sau contrar. $ederea unora dintre parinti a fost acceptata, tolerata, dorita pentru un numar de motive sau de circumstante care nu vor justifica neaparat 9i ;;ederea celorlalti. ,Multe sisteme relationale se bazeaza pe dinamica "Eu ... atunci tu ... " ;;ipe invinovatire. Nevoia noastra de dreptate se love9te de asimetria relatiei. Schimburile interumane au mai degraba la baza trocul ;;i complementaritatea, dedt similitudinea. "Admiram intr-atit spiritulintreprinzator al sotului meu, indt am incercat mult sa-l imit. Nu era in fire a mea. Dar mi se parea ca e atit de bun, indt eu ma simteam un nimic. De-abia dupa divort am inteles ca el cauta 0 femeie care era a;;a cum ... eram eu: sigura, incurajatoare, dar nu prea intreprinzatoare. Am crezut ca trebuie sa fiu ca el ca sa-i pIac." Intr-un cuplu, nevoile ;;i dorintele partenerilor pot fi complementare, prin diferentiere'la inceput, pentru ca pe masura ce evolueaza, fiecare sa se asemene tot mai tare celuila1t. Aceasta va aduce ajustarile necesare sau conflicte, uneori chiar despartirea. "Am auzit la radio ca 0 tara din Africa a schimbat cu Germania schelete de dinozauri pe ma9ini Volkswagen. In mod bizar, asta m-a facut sa ma gindesc la relatia mea cu primul meu sot. Era mai in virsta dedt mine ;;i parca ma invata totul. Ma invata sa traiesc, ma initia ;;i eu ma simteam implinita. Apoi m-am schimbat, am vrut sa invat singura 9i sa-i dau eu Iui din cuno;;tintele mele ... Nu a mers. Ne-am despartit ;;i acum este cu 0 femeie pe care 0 invata sa traiasca ...

Cornpara!ia
Fiica judecarii, comparatia, serve;;te la sprijinirea procesului de invinovatire. Comparam ceea ce este de necomparat, adica 0 persoana cu a1ta. "Fratele tau n-are nevoie de meditatii, a;;a ca ;;i tu te poti lipsi de ele." "Primul meu sot nu mi-ar fi vorbit nidodata asta." pe tonul

Cererea de reciprocitate se sprijina inclusiv pe negarea diferentelor.

176

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ lNTELEGE

Cine ne saboteaza?

177

Ce se va intimpla dadi aceasta tara din Africa 0 sa aiM ;:;i ea nevoie de muzee?" Comparatia-acuzatie mele "trecutului". denigreaza adesea prezentul in nu-

In trecut imi faceai propuneri, aveai entuziasm, ma ascu1tai, imi dadeai atentie, ;:;iacum ... e altfel." Perioada de inceput a relatiei de iubire ramine adesea un etalon inamovihil ;:;inostalgic, care denunta evolutia relatiei ca pe 0 pierdere. Degradarea nu Ie permite relatiilor sa imbatrineasca, asemeni obiectelor moderne, care se strica, dar nu se uzeaza. Dorinta de intoarcere la "ca in trecut" contribuie la aceasta degradare. "Inainte, ma luai pe genunchi. Ma lasai sa vin cu tine in pat. Ne jucam de-a elefantul care prinde caprioara ... $i acum spui ca sint prea mare ... " Comparatiile intre frati ;:;i surori, induse adesea de parinti, par sa dureze uneori toata viata. Miza va deveni invinovatirea legata de parintii in vlrsta. "Locuiam in acela;:;iora;:;cu mama mea ;:;itrebuia sa-i port tot timpul de grija. Sora mea, care locuia la 200 de kilometri, imi repro;:;a ca nu ma ocup suficient de ea. Eu 0 vede am pe mama de trei ori pe saptamina, iar ea 0 data pe luna. Sora mea imi spunea:«E;:;ti aproape. E simplu pentru tine sa fad doi pa;:;i.»Apoi sora mea s-a intors in ora;:;, dar a continuat sa 0 vadii pe mama doar 0 data pe luna."
Prin comparafie imi sabotez relafiile $i imaginea de sine.

Aceasta mi~care dublii favorizeaza dia10gurile ireale ~i comunicarile absurde. Numim ireale acele dialoguri care se construiesc plednd de 1a.reactii, prin intermediul comportamentelor-ecran ;:;icare impiedica exprimarea trairii noastre profunde. "E un am care ar vedea departe, foarte departe, dadi nu s-ar
a$eza singur in fata sa."

Proiectia Proiectia dintr-o relatie seamana cu prQiectia unui film: celalalt este ecranul ~i eu privesc imaginile pe care i Ie trimit, crezind cu toata convingerea di vin de la el. Am multe 1ucruride proiectat: Imaginile parentale Sint toate ace1e mesaje care mi-au ump1ut copiUlria, care vin de 1a ai mei ;:;ipe care continuu sa Ie vad in exferioru1 meu. "Mama mea, 0 femeie foarte ocupata, a;:;tepta de la mine, care eram cea mai mare dintre frati, sa 0 ajut ;:;isa nu-i cer nimic pentru mine. La fel e ;:;icu sotul meu: nu ma simt acceptata dedt daca sint utila ;:;idaca nu cer nimic pentru mine, mai ales atentie sau sa fiu ascultata. E1are nevoie de o femeie care sa se puna in slujba dorinte1or 1ui ~i atit." lata viziunea pe care ;:;i-aconstruit-o aceasta femeie despre locu1 pe care 11ocupii in cup1u. Ea a adunat toate semnele de lipsa de disponibilitate manifestate de sotu1 ei pentru a-~i intari convingerea proprie, pentru a-I atribui fara urma de indoiala sotu1ui ei aceasta pozitie de profitor. Cind i-am intllnit sotul, nu am recunoscut portretul pe care mi-l facuse ea. El se prmgea ca sotia 1ui "nu ;:;tiesa primeasca, nu cere nimic nidodata pentru ea, crede ca mereu trebuie sa ajute ~i sa fad ceva pentru ceila1ti."

Proiec!ia ~i transferul
Hecare relatie intima, prin natura sa, este purtatoare a unei sume de proiectii ale mele asupra celuilalt, dar ;:;ia identificarii cu ceea ce celalalt proiecteaza, transfera asupra mea.

178

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ IN'fELEGE

Cine ne saboteaza?

179

Un barbat a fost idealizat de mama sa, care accepta m~conditionat tot ce era ~i ce facea el. Acum e convi~s ca 9i partenera lui are aeeea9i disponibilitate ~inU-9i imagineaza ca ea ar putea sa nu tolereze anumite comportamente ale lui. Pentru el totul e bine. Ii place rabdarea 9i receptivitatea prietenei sale. Aceasta este prinsa intr-o proieetie care 0 flateaza, care corespunde idealului ei de toleranta, 9i prin urmare incearca sa se conformeze, nu i9i arata reactiile negative, Ie ascunde pina ~i fata de ea insa9i 9i intare9te aceste proiectii printr-o tentativa de a se identifica cu viziunea deformanta a celuilalt. Aceste sisteme de proiectie-identificare nu functioneaza decit prin colaborarea celor doua persoane in cauza. Cel care este obiectul proiectiei trebuie sa' se readapteze permam.:nt, specificindu-~i pozitia, spunind ce este cu adevarat, manifestindu-~i adevaratele sentimente. Sentimentele mele Imi poate fi greu sa vad ca cineva care-mi este drag are sentimente diferite de ale mele. Incerc sa-mi imaginez ce simte raportindu-le mine insumi 9i interpretez atitudinile lui in functie de ce inseamna ele pentru mine. 11 masor pe celalalt cu masura mea, pornind de la sentimentele mele con~tiente. "Cind I-am nascutpe copilul nostru, in timp ce eram in maternitate, el i~i petrecea noptile eu alta. Sentimentele lui, iubirea lui pentru mine nu valoreaza nimic, pentru ca eu nu i-a9 face niciodata a9a ceva unui barbat pe care-l iubesc." Vedem din nou ca cererea sau teama de reciprocitate are la baza proie~tia. Dupa caz, va £1: ' • "Ma tern sa nu-mi faca ce-i fac eu lui." • "Ar trebui sa-mi faca ee-i fac eu lui."
11 identific pe celalalt cu mine, imi imaginez ca are un mecanism interior identic cu al meu.

"Pericolul e peste tot ... chiar ;;i fn mine!"

In acest caz, proiectia eade mai mult asupra relatiei deat asupra persoanei: "Intr-o relatie mama-£1ica nu poate exista iubile."
Nimic nu e mai periculos decit a idee, atunci cind nu avem decft una singurii.

Paul Claudel

"Nu-mi iubeam mama, am mentinut distanta intre ea ~i mine, imi facea rau sa 0 ating. Ani de zile am fost eonvinsa ea £iica mea nu ma putea iubi, pentru ca eram mama ei. Nu putea simti decit ostilitate fata de mine."

"Sint atit de indragostit de aceasta fata, incit nu concep ea ea sa nu se simta atrasa de mine in aeeea9i masura. Cind 0 intilnesc alaturi de cei din grupul sau, ea pare sa nu-mi dea atentie. Dar 9tiu ca se preface. Nu vrea sa se manifeste in fata celorlalti sau poate ca nu vrea sa raneasca pe cineva sau e timida. Cind imi intoaree spatele, eu ~tiu di nu se ginde~te decit la mine." Indragostitii pot £i incredibil de inventivi in interpretarea semnelor care dovedese ca sentimentul lor este imparta9it (sau respins).

180

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ YNTELEGE

Cine ne saboteaza?

181

"Am un spirit critic foarte acut, am tendinta sa judec tot timpul ceea ce vad 9i aud. $i nu pot crede ca ceilalti nu fac la felm ce ma prive9te." "Ohd iubesc pe cineva, nu ma mai simt atrasa de nici un alt barbat. $i dadi el are nevoie de alte relatii, pentru mine eo dovada ca nu ma iube9te." "Nimeni nu poate trai cu mine", spune un barbat care nu poate trai cu nimeni. Aspecte necunoscute din mine fnsumi In fiecare om exista fatete multiple, care i9i cer dreptulla existenta, care incearca sa iasa la suprafata 9i de care adesea nu sintem deloc sau aproape deloc con9tienti. Uneori, ne imaginam ca vedem 'in ceilalti aspecte interzise sau subdezvoltate ale sinelui nostru. Poate fi bebelu9ul din mine sau dimpotriva, adultul responsabil, eroul curajos sau vrajitoarea cea rea, mteleptul sau nebunul. "Sotul meu are intotdeauna dreptate. Are a judecata sigura, opi:nii bine 'intemeiate, 0 viziune clara asupra oriearei situatii. Nu e ca mine, care am mereu mdoieli 9i sint inca;pabiHi sa inteleg. Mi-a spus ca aceste stagii de formare nu-mi vor servi la nimic. Nu inteleg de ce m-am inscris." Aceasta femeie pare di accepta sa-9i asume imaturitatea, adica prostia, pentru a proiecta asupra partenerului propriile-i capacitati intelectuale ramase neexploatate. Uniicopii se vor identifiea cu proiectiile mai mult sau mai putin con9tiente ale parintilor 9i vor lntruchipa fatetele lor ascunse: vor deveni arti9ti sau delincventi, desfrinati sau mari luptatori pentru a cauza. Mai bine sau mai rau, Val' realiza tendinte abandonate sau reprimate ale parintilor. Persoanele inclinate intr-o mai mare masura spre proiectie slint nevoiasa Ie atribuie celorlalti "sentimentele lor urite", aviditatea, minia sau ostilitatea; pe care Ie-au reprimat intr-atit, indt nu Ie mai recunosc 'in sine. Vor gasi intotdeauna co;mri de gunoi in care sa arunce aceste parti din ei 1119i9i, pe care nu Ie pot accepta. Situatia in care drept C09 Ie servesc opozantii lor politici sau concurentii este mai putin dureroasa

dedt proiectiile asupra celor apropiati. Dar m cazul unei dificultati in familie, sistemullor de gindire va functiona la fel. "Daca ma confrunt cu 0 problema, e din vina imaturitatii, a egoismului sau a lacomiei celuilalt. Eu sint curat 9i bun, nimie nu ma poate ponegri." Cu cit cineva simte mai mult nevoia sa-9i proiecteze partea negativa asupra celuilalt, cu aUt putem crede ca i9i protejeaza asHel echilibrul precar, evitind sa se confrunte cu propriile-i siabiciuni 9i lipsuri. De aceea marii acuzatori sint ei in9i9i plini de indoiala, sufocaF de lipsuri, deboramd de angoase ... pe care trebuie sa Ie descarce asupra ceIuilaIt, asupra vietii, a Iumii intregi. ldealul ~i iluziile mele Proiectia care idealizeaza apare adesea in momentul indragostirii sau intr-o relatie importanta cu un maestru, un terapeut etc. Ea implicii 0 capcana reiationaia pentru ambii protagoni9ti: cel ce face obiectul idealizarii nu se va simti recunoscut a9a cum este, chiar daca din complezenta va cultiva 0 viziune de sine grandioasa, iar cel care proiecteaza nu va putea construi a relatie reala cu a fiinta reala. Va ramine prins in pIasa iluziei 9i intr-o pseudorelatie. In echipa medieo-sociaia pe care a conduc, este un medie tinar care se incapatineaza sa ma vada ca pe 0 persoana care 9tie totul, care are raspuns la orice. Uneori ma surprind incercind sa corespund acestei imagini, alteori ii spun despre incertitudinile, ne9tiinta sau neputinta mea. Dar atunci el se extaziaza de modestia 9i de umilinta mea. L-am auzit odata spunind ca ma arat slab doar pentru a-I face pe ceilalti sa se simta in largullor." Aceasta proiectie care idealizeaza se dovede9te goala in timp. Deoarece nu reugesc sa hranesc 9i sa intretin aceasta imagine pe care ceialalt 0 are despre mine, dezamagesc, ma arat frustrant 9i neputincios. Intentii Unul dintre factorii majori de neintelegere apare atunci cind ii imprumuti celuilalt intentii pozitive sau negative, in

182

DACA M"A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Cine ne saboteaza?

183

conditiile in care el nu Ie are. E 0 forma de a-mi proiecta dorintele 9i temerile asupra celuilalt, de a-mi confirma sentimentele de persecutie sau convingerea ca sint centrul pamintului ... 9i al preocuparilor celuilalt. De fapt, imi dau importanta atribuindu-i celuilalt intentii cu privire la mine, chiar daca intentia este aceea de a ma rani. Astfel, capat valoare 9i e mai bine dedt sa realizez ca el este indiferent, neatent, uituc, preocupat de lucruri in care eu nu ma regasesc. Cam acesta este sensul afirmatiilor de genul: ,,0 fad dinadins ca sa ma contrazid", "Ai ales tocmai ziua aniversarii ca sa lipse9ti", "Vrei sa ma fad gelos", "Fad totul ca sa ma ponegre9ti" - afirmatii in care celalalt nu se recunoa9te. Uneori, eel care adopta astfel de comportamente, neintentionat, de altfel, va descoperi cu uimire efectul acestora, ce constituie mesaje trimise eel mai adesea pentr,u a se descarca sau a se exprima, dar pe care celalalt Ie considera ca fiindu-i adresate personal. Justificarile primului ("Oar nu aveam nici 0 intentie rea fata de tine, am facut sau am zis asta fara sa ma gindesc") ii vor face 0 noua rana, mai real a, celui care s-a simtit obiectul unei intentii. Intentiile deliberate se afla doar arareori la originea dificulUitilor relationale. Transferul Prin transfer imi insugesc imaginea pe care celalalt 0 are despre mine. Ca 9i cum a9 deveni perceptia lui despre mine, fara a ma diferentia, fara a departaja lucrurile, fiintele, ca 9i reactiile ce ii apartin. "Din adolescenta, spune 0 femeie de 30 de ani, ma imbrac in stil unisex: blugi,pulovere largi, par scurt. Acurn simt ca ma schimb, uneori am chef sa ma fardez putin, sa imbrae 0 rochie draguta, sa ma coafez altfel. Cind ma aranjez astfet sotul meu imi arunca 0 privire dispretuitoare 9i mi-a 9i spus de doua-trei ori: «Te joci de-a indienii?» Atunci dorintele mele dispar, ma simt ridicola 9i proasta. Imaginea din oglinda, care imi placea, devine 0 rnascarada. Imaginea lui despre mine este mai importanta dedt a mea. Ferninitatea pe care 0 simteam in mine se risipe;;te ;;i eu ma imbrac din nou in bIugi."

Nu ~tim in ce fel se simte atins acest om de cochetaria care se treze;;te in sotia sa. Vedem doar ca aceasta femeie substituie propriei perceptii de sine reactia subiectiva a sotului.
TransferuZ este mecanismul interior prin care ne lasam definiti de celiilalt, de dorintele lui, de temerile, de nevoile ~i de convingerile lui.

Este un proces cu ant mai daunator pentru copll, Ia virsta la care i;;i cauta propria identitate ;;isint inca influentabili. Ce potential este uds prin acele "tu e;;ti", cu care copiii se identifidi! • "E;;ti timid." • "E9ti la fel ca mine." • "E9ti leit taica-tau." • "E9ti insuportabil." • "E9ti generos." • "E9ti extraordinar."

"A;; vrea sa fii 0 femeie adevarata ... AI' trebui sa te fmbraci mereu astfel."

184

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Cine ne saboteaza?

185

aWi forma de transfer consUl in a-mi :insw;;La integra in mine ceva ce apartine celuilalt. Nelini;;tea lui, de exemplu, suferinta personaHi, frustrarile lui. Mi Ie pot insu1;>i fie simtindu-ma responsabil, fie simtindu-le eu insumi ca intr-o osmoza, intr-o identificare fara deta;;are. Astfel, se pare ca absorbim mai w;;or nefericirea celuilalt decit fedcirea, mai ales dnd fericirea nu este legata de noL Imi pot insu;;i dorintele celuilalt, transformindu-le:in cered pe care ma angajez sa Ie satisfac . "Imi raspundea intr-atit la cered, indt parca mi Ie fura." "Sotul meu vreasa .• idea fiului nostru nenascut numele pe care tatal meu voia sa mi-l dea mie daca a;; fi fost baiat. Vrea sa-mi fad placere facindu-i pe plac tatalui meu. lar eu nu mai ;;tiu cum a~ vrea cu-adevarat sa se numeasca fiul meu, in acest cerc al «facutului pe plac». Oare sa-i fac pe plac sotului meu, lasindu-l sa-mi faca placerea de a-I face pe plac tati1lui meu?"
Gfndirell este un foarfece cu carefiecare taie cuvfntul celuilalt.

o

Multi parinti de buna-credinta se identifidi cu proiectele :;;idorintele copiilor, anticipindu-le ~i asummdu-:;;i meritul realizarii lor. "Fiul meu era plecat in SUA pentru a-:;;icompleta studiile de economie ~ipregatisem totul pentru a-I da ocazia sa capete experienta intr-o firma pe care a creasem cu gindulla el. La intoarcere, m-a anuntat ca avea sa faca :ineo~jurul lumii. Astazi e stabilit in Japonia", se pllnge cu nostalgie .aeest taUi. Putem erede ea aeest fiu a pus suficienta distanta intre el ~i tatal sau, intre dorintele sale :;;ieele ale tatalui. "Fiul meu voia sa-~i construiasdi a cabana in spatele gradinii, ~i atunci eu am com~ndat pUicile pe masura :;;itot ee era nevoie. Am eonstruit-o Cll el in trei duminici, e superba... Dar nu inteleg de ce nu-i mai place sa se joace in ea." Nu exista relatie fara un minim de proiectie 1;;i de transfer. Grice legiitura se eonstruie~te pe aeest schimb de subiectivitati. Aeeste mecanisme devin factori de subminare doar atunci dnd capMa proportii uria~, dnd tree nevazute ~i nu fae obiectul unor ajusti\l'i.
eu eft sint mai bine definit, mai autollom, eu ant trifiese mai bine.

Jules Renard

Transferind asupra mea dorinta celuilalt, nu mai trebuie sa-mi caut, sa-mi ascult ~i sa-mi respect propria dorinta. Unii ajung sa traiasca parca prin procura, prin persoane interpuse cum ar fi parintii, partenerul, prietenii ~i copiii sau chiar ~efu1. "Nu prea ~tiu ce vreau, nid ce-mi place. Imi aleg prieteni plini de dorinte 1;;i de preocupari. Ma integrez in proiecteIe ~i in activitatile lor, ma aliitur entuziasmului ~i ideilor lor 1;;i-mi gasesc locul... sau aproape ... " eu totii cunoa~tem mame a caror conversape este a dare de seama asupra activitatilor 1;;igindurilor sotului 1;>i ale copiilor. ,,-$i tu? - 0, eu traiesc pentru ei." De fapt, ei triHesc pentru ea.

In aeest capitol, am :incereat sa adunam dteva dintre coml?ortamentele cele mai frecvente care inchid, ranese rela~ia eu sine :;;ieu eelalalt. A nu ·lasa factorii de subminare sa zburde in schimburile noastre inseamna sa deseoperim imensele posibilitap de intilnire, de imparta:;;ire, de relationare.

Pllngerea

187

a fi iremediabile $i definitive, in timp ce ale tale sint temporare 9i relative".

Plingerea

Exista doua feluri de a te prmge: te plingi de tine insuti sau te plingi de circumstantele exterioare - ceilalti, societatea, destinul, viata, Dumnezeu. Astfel, fiecare are tendinta sa repuna in discutie fie interiorul, fie exteriorul a ceea ce el considera nefericirea lui.

Te pllngi de tine insu!i
Mil pllng, deci exist.

Plingerea circula enorm in comunicarea cotidiana. Sa ascultam in jurul nostru $i in noi. Nu e zi in care sa nu auzim lamentatii personale sau generalizate. Ce ne spune plingerea? 0 insatisfactie, 0 durere, 0 jale? Cu sigurantiL Oar sa ne intrebam mai ales la ce serve9te plingerea. Cind arunc, impra$tii sau murmur 0 plingere, ma prezint ca victim a a unei injustitii. Fiecare $tie ca vie~imele sint merituoase sau inocente $i ca e bine sa Ie arati 'compasiune 9i admiratie. Cel care se plinge are chef sa se plinga, nu cere neaparat despagubire. I$i exprima neputinta - nu e in cautarea unei solutii. Nu vrea sa vada decit aspectul negativ al situatiei.
.Cel care se pUnge (lre chef sa se p/fnga, nu are chef sa fnlature obiectul plfngerii .

Ma pIing de mine, adica de ce sint $i de ce nu sint. Uneori, pastrez aceasta plingere in circuitul intern al cugetarilor mele. Alteori, 0 arunc asupra unui interlocutor. • • • • • "Sint a9a de neindeminatic." "Niciodata nu ma tin de hotaririle mele." "Nu pot sa spun nu." "Nu reugesc sa ma concentrez." "Sint cumplit de timid ... "

Incercati sa-i propuneti un remediu sau 0 ie9ire unui om care se plinge, $i el va va raspunde: "Da, dar ... ", mai ales daca-i spuneti: "Ai totul pentru a fi fericit." Aceasta fraza ofenseaza, il trimite pe "norocos" la indatoririle lui de privilegiat, in timp ce suferinta ii da drepturi $i valoare. In anumite relatii sau conversatii, se ajunge la 0 intreaga demonstratie pentru a dovedi ca "suferintele mele sint mai mari decit ale tale" 9i mai ales ca "ale mele au virtutea de

Fie ca ma ponegresc cumplit, ca ma jelesc pe mine insumi cu 0 mila tandra sau ca-mi fac autocritica cu mai multa sau mai putina bunavointa, m orice caz, ma pIing, ma declar neputincios: "Nu pot nici sa ma accept a~;acum sint, nici sa ma schimb." In aceasta multime de "euri" care sint in mine, care este "eul" nesatisfacut de ceilalti "eu" cu care intra in concurenta? Fiecare fiinta este 0 mul~ime de personaje, care nu se inteleg . mtotdeauna bine. Printre ele, se aHa uneori un cenzor inexorabil numit Ideal'l>au Ego; el devine disperat din cauza diferentei dintre a9teptari $i realizarile derizorii ale personajelor pe care vrea sa Ie guverneze. Nu Ie incurajeaza cu un "Veti evolua", ci Ie declara: "Sinteti zero." Paradoxul e ca.devalorizmdu-ma. imi dau valoare in ochii mei 9i ai celorlalti, pentru ca.repro9ul meu spune: "Sa. nu crezi ca. sint multumit de mine, ca-mi place cum sint. Idealul meu despre mine este mult diferit, mult mai malt. Nu sint 0 persoana mediocra., pentru ca. am 0 idee

188

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Plingerea

189

inalta despre ce vreau sa fiu. Aspiratiile mele de a fi altfel imi aduc in acela~i timp disperare ~i grandoare." Ce sa faca interlocutorul ce se confrunta cu un barbat, ell a femeie sau cu un copil care se pUnge de sine? Va incerca probabil sa-l lini~teasca, sa-l laude: "Dar fad faarte bine asta sau cealalta, dar ai 0 mare calitate ... " Adesea, a asemenea atitudine va fi rau primita. Cel care se plinge se simte neinteles. 0 femeie pe care terapeutul incerca sa a lini~teasca a exclamat: "Nid macar n-a vazut ca sint proasta,"

Plfngerea de sine este geamcttul unui suflet sfi$iat fntre diversele forte care fl campun, fl depi'i$esc $i fi scapi'i.

Te plingi de a1tii sau de soarHi
Plingindu-te de altii, pari, dimpotriva, ca eviti sentimentul de devalorizare ~i chiar ca cultivi autasatisfactia. Este un instrument strategic, ce vizeaza obiective di~erse. Plingerea-chemare
Oaci'i a$ avea $unca, a$face 0 amleti'i cu $unca ... dar nu am aua. (Oinamica amletei)

Plingerea poate fi 0 chemare, a cerere indirecta. Ea ineearca sa capteze privirea ~i ematia celuilalt. "Auzind neferidrile ~i ne~ansa mea, celalalt eu siguranta imi va arata afectiune."
'lEu sfnt mic. Acolo, fnauntru, nimeni nu ma fntelege."

Sfaturile despre a schimbare vor fi rau primite, in cazul in care eel care se plinge are nevoie sa se plinga ~i nu sa se vindece. Plingerea nu este 0 cerere de ajutor. Poate fi 0 cerere de confirmare, un "Nu e~ti multumit de tine" sau "Nu iti place cum e~ti", care 11trimite pe eel ce se plinge catre sine ~iii permite sa se inteleaga. Pentru unii, exista 0 erotica a plingerii, in sensul ca placerea de a se pUnge e mai mare decit aceea a satisfacerii plingerii. Nemultumirea de sine se fixeaza uneori asupra unui aspect precis al corpului: ,,5int prea gras, am nasul mare, parul nu se a~aza etc." Aeea trasatura fizica dobinde~te importanta unei lipse. Neimplinirea fieearei fiinte se exprima prin aceasta plingere.

Persoanele nefericite nu sint aare mai demne de interest' 'mai bagate, mai prafunde decit oamenii faraprableme?O suferinta anume este insemnul meu distinctiv. Plingerea-chemare e greu de minuit, dozajul trebuie sa fie bine masurat pentru a provoca efectul dorit. Pentru ca aceia care se pIing neincetat, cei care nu se vindeca de nenoroe te fac sa pleci, iti provoaca repulsie ~i astfel se instaleaza un cere vicios: respins de anturajul care a obosit sa-i asculte plingeriIe, nefericitul se plinge pe buna dreptate ca a fost respins ~i provaaea ~i mai multa repulsie. Plingerea este a manevra de seductie (de apropiere a celuilalt), care e~ueaza adesea. Poate fi a reminiseenta a amintirilor din copilarie. Unii marturisesc ca nu au fast alintati decit dnd erau balnavi sau ranitisau ca s-au imbalnavit tocmai pentru a primi ingrijiri atente.

190

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ 1NfELEGE

Pllngerea

191

•0 femeie
Unii compenseaza lipsa de iubire prin fmbrati~area lipsei.

nu-i poate repro9a sotului faptul ca are copii dintr-o prima casatorie. Atunci se plinge de migrene cind vin vacantele.

Plingerea-repro~ Plingerea este uneori un repro9 indirect adresat celui care asculta. femeie, care nu-i reprogeaza nimic in mod deschis sotului ei, se plinge in mod constant de inconfort, de oboseala, de mundi, de vecini, de imbatrinire sau de sodetate. Cei apropiati inteleg ca e 0 revendicare neclara adresaUi lor, dar nu 9tiu nid unde, nid cum au gre9it. $i mai ales nu se pot apara de un rau care persista, de9i simt ca repro9ul subinteles Ie este adresat. Pllngerea-repr09 indirecta duce la stagnarea relatiilor. Evita adresarea de cereri 9i manifestarea agresivitatii. Evita afirmarea Devoilor sau a dorintelor proprii. Eliminind crizele 9i conflictele deschise, ea pare sa exprime 0 dorinta de schimbare dnd de fapt 0 impiedica.

• Un adolescent nu-i poate repro9a tatalui ca este surd. Se va plinge de profesori, care nu inteleg nimic. • Un barbat prea ocupat, incapabil sa faca alegeri, se plinge de timpul care trece prea repede, ii scapa 9i il impiedica... sa traiasca. • Un anumit angajat nu-i poate repr09a patronului ca e mai inteligent 9i mai eficient dedt el. Se va plinge de conditiile de lucru. Astfel, plingerea imposibila este deviata asupra unui tert· Cei care se implica intr-o relatie de ajutorare ar trebui sa fie atenti la aceasta dinamica a plingerii deviate de la subiectul real. Aceasta ii va face sa evite sa caute solutii pentru obiectul aparent al plingerii 9i Ii va determina sa se intrebe: "Care este motivul real al plingerii 9i careia dintre persoanele importante din prezentul sau din trecutul sau i se adreseaza?"
Cele mai bune repro$uri trebuie sa fie nedrepte.

0

"Oaca i-a9 spune ce-mi place 9i dadi ea s-ar adapta dorintelor mele, nu m-a9 mai putea pllnge. Mi s-ar fura rev endicarea ascunsa, ca ea sa faca spontan ce-mi convine mie." Cind repr09urile mele mi se par nejustificate, neclare, Ie transform in plingeri. • Un sot nu-i poate repro9a sotiei ca sta prea mult cu mama sa muribunda. Atund se va plinge indelung de problemele casnice sau de comportamentul copiilor.

Plingerea-atac Strategia plingerii-atac consista in a-I atinge pe celalalt in punctele lui slabe 9i a-I face responsabil de eeea ee nu merge la mine. "Uite unde am ajuns din cauza tal Uite ee m-ai determinat
sa

fad"

"Ma distrug pentru tine, uite, fae 0 depresie din eauza eomportamentului tau." "Cu tine nu ajung niciodata la orgasm 9i din cauza acestei insatisfaetii cad in bulimie. M-am ingra9at eu inca trei kilograme."

"Ar fi mai amuzant sa fiu eu bolnav."

192

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Plingerea

193

"Nu imi place casa in care locuim, ~tii ce sensibila sint la estetica, acest cadru ma deprima." Aceasta forma de plingere, care 11confrunta pe ceUilalt cu propriile-i insuficiente, asigura 0 pozitie superioara in relatie, proprie victimei care persecuta, pentru ca 11plaseaza pe celalalt in rol de persecutor. E greu sa ii ierti celuilalt raul pe care i l-ai facut, iar cel care se vede definit ca daunator va acumula resentimente impotriva victimei acuzatoare.
eel mai cumplit resentiment este sa nu-i po{i ierta celuilalt raul pe care i l-ai facut.

"Xnzilele noastre nu se pot stabili relatii spontane ~i pline de viata. Oamenii sint neincrezatori, inchi~i in ei in9i9i, materiali9ti, individuali9ti 9i egoi9ti." "N -ai ce Ie face (lor, functionarilor, medicilor, profesorilor, politi9tilor ... celuilalt)." Acest "n-ai ce face" serve9te drept scuza generala pentru a nu incerca altceva 9i pentru complacerea intr-o pasivitate inocenta. Prin lamentatiile mele, incerc sa-mi fac· auzita neputinta, sa 0 provoc intr-un fel. "De dteva saptamini, un dezechilibrat da foc padurilor de pini din jur, 9i eu, care am defri9at, am hiiat Hecare tufa, ma pIing de vecinii mei, care 9i~au Hisat pammtulla voia intimplarii. Chiar n-am ce face in fata actelor imprevizibile ale celui care da foc."
"Ah, dadi macaI' m-a$ putea pUnge de tot ce merge bine in mine $i in fund meu.!'

Plingerea-justificare Pfmgindu-ma de ceilalti, facindu-i cauza a ceea ce mi se intimpla, evit sentimentele de vinovatie sau responsabilitatea mea. Plingerea impotriva parintilor, a societatii, in general, e 0 sursa inepuizabila de justificari. "M-au inhibat, m-au impiedicat sa-mi dezvolt potentialul, m-au constdns; nu m-au ghidat suficient, nu mi-au dat 0 imagine satisfacatoare asupra vietii de cuplu, ea nu m-a invatat sa fiu femeie, el mi-a indus ideea di nu trebuie sa-mi arat sentimentele etc." $i tirada continua. Toate lipsurile mele, toate insuficienteIe, e~ecurile, mediocritatea, totul e din vina lor. Golurile din copilaria mea m-au adus in aceasta situatie iremediabila, eu nu sint responsabil. Prin demersurile noastre, ale autorilor, legate de dezvoltarea, de schimbarea personaM incercam sa restauram dinamica autoresponsabilizarii fata de atitudinile de acuzare $i de demisionare intretinute de multi. Ceilalti, societatea sau "epoca in care traim", par sa fie la fel de buni pentru asta. "In acest ora9, in aceasta tara, nu se poate crea, inova. Totul e atit de rutinat, invechit, sistemul imi :::aboteaza potentialul."

Pllngerea-valorizare Cind povestesc despre incerdirile prill care am trecut in viata, despre loviturile sortii, accidentele, nefericirile pe care Ie-am infruntat, imi arat curajul 9i meritul. Pfmgerea mea imi arata valoarea pe care am dobindit-o trecind peste toate necazurile. Ce ar mai valora ca1atoria eroului fara incercarile prin care trece ~i obstaco1e1e asupra carora triumfa? ,,50tu1 meu m-a parasit, 1asindu-ma singura cu trei copii mid; nu m-a ajutat nimeni. 5anatatea imi era ~ubreda, a copillar 1afel. Parintii n-au putut sa-mi pHiteasca studiile ... " Toate acestea arata dt de va1oroasa este aceasta femeie pentru ca a continuat sa traiasca, sa fie aco1o, astazi avind un mic suds modest pe buze, care inseamna: "Nu ma pling, dar admira-ma."

Plingerea
194
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE

195

Cei ce s-au ridicat prin propriile puteri sint mindri de aceasta ("Am pornit de la zero"), iar copiii din familii bune urasc sa se i9te discutii privind privilegiile lor. Plingerea-valorizare este intilnita frecvent la persoanele in virsta. Acestea i9i enun.ta nefericirile ca pe ni9te bogatii: "Sint lucrwi care nu merg. Nu multi ar supravietui loviturii, ar continua sa traiasca a9a cum fac eu." Pe cei apropiati ii enerveaza aceste plingeri. Se simt vinovati ca au fost fericiti. Copiilor deveniti aduIti Ie vine greu sa asculte plingerea parintilor fara a 9i-o asuma, fara a incerca sa-i deposedeze de aceasta valoare sigura: 0 pllngere care nu ajuta, chiar daca 0 folose9ti. "Oadi ai 9ti toate cite Ie suport, nu-ti spun totul ca sa nu te fac sa suferi, dar e greu, sa 9tii, sa fii singur ... " Regasim sub 0 alta forma ecuatia:· suferinta = valoare. Adesea, in anunturile matrimoniale gasim printre calitatile enuntate: "Am suferit mult." Ce impact ar trebui sa aiba acest mesaj asupra barbatului sau asupra femeii interesate de propunerea de relatie? Ca noul venit "nu trebuie sa provoace suferinta", ca.,in orice caz, "orice ar face, orice ar fi, nu va aduce prea multa suferinta". Sfidare, invitatie, negarea suferintei viitoare, tot atitea semne menite sa indice 0 valoare sigura.
In hierogliJele durerii, plfngerea este un ligament palpabil fntre ranii ~i suferinfii.

parta9ita sau aprobata la adresa unui individ absent. Legatura defensiva uneori persecuta.

o femeie i9i viziteaza

parintii cam 0 data la doua luni. De fiecare data, raminmd singura pentru un moment cu tatal sau cu mama sa, unul dintre ei profita de situatie pentru a se plinge de consort: "Ea nu iese niciodata." "Tot mai bea." "E mereu imbufnata." Jnca n-a reparat scaunul rupt acum trei luni." "Eu fac totul in casa, nici n-ai spune ca e pensionar, nu e niciodata aici." Fiecare incearca. sa-9i antreneze fiica intr-o alianta impotriva celuilalt. Fidelitatea copiilor e pusa la grea incercare in aceste situatii, pentru ca. parintele care se plinge cere 9i 0 aprobare a propriei conduite, a bunei-credinte. Fiica se simte importanta in rolul de confidenta. Oar este prinsa intr-o capcana, pentru ca nU-9i da seama ca.nu este ~a subiectul de interes sau de conversatie, intrucit partenerul absent ocupa tot spatiul. "Tatal meu, dupa ce se plinge de mama, pleaca. adesea spunind: «Noroc ca e9ti tu.» Asta ma reconforteaza." Oare ea chiar exista in acea discutie?

Sa te plingi astfel de celalalt (ea face a9a, el face a9a) este 0 deghizare a adevaratei plingeri: aceea care ar marturisi adevaratele sentimente, frustrarea sau deceptia, dorintele sau a9teptarile. Plingerea paradoxaUi

Complicitatea in plingerea despre un al treilea Practica de a te plinge de un al tr-eilea in absenta lui ocupa un loc important in conversatii. Femeile se reunesc pentru a se plinge de soti, de prieteni, 9colarii - de profesori sau de parinti, barbatii - de politicieni, de evenimente sau de 9efi. Aceste disctitii creeaza 0 legatura de complicitate, un sentiment de apartenenta la un grup de oprimati, iluzia unei solidaritati sau chiar 0 adevarata solidaritate defensiva. Un dU9man comun eo legatura puternica, la fel ca 9i 0 critidi im-

Pentru unii, viata e 0 vale a pllngerii. Inseamna durere, necazuri, greutati, dezamagiri 9i, pe deasupra, mai e 9i scurta.
Dad! vorbesc, durerea nu se atenueaza. Daeii tac, oare se diminueaza?

Job

Plingerea-supapa Uneori, plingerea are 0 simpla functie de U9urare. Imi face bine sa ma pIing di am prea mult de lucru, ca am ni9te colegi

196

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

imposibili, di m-am siHurat de durerile de cap sau di ma epuizeaza copiii. A~ vrea ca plingerea mea sa fie primita ca atare: ca expresie a unui preaplin de 0 clipa, ~i m-a~ simti descarcat; u~urat. $i mai ales Sa nu mi se raspunda: "Tu ai vrut-o" sau "Sint altH mai rau ca tine" sau "Ar trebui sa te organizezi mai bine"! Din cind in cind simt nevoia sa ma pIing cu voce tare, sa tip in gura mare ~ide fata cu martori inainte sa-mi iau un nou avint. Plingerea poate fi 0 forma deghizata de a ma intinde, de a casca, de a ascunde 0 necuviinta jenanta. Plingindu-ma, imi acord timp in dauna confortuluiceluilalt ~i fara a fi necesar sa i-o cer. Sa te plingi de conditiile pe care nimeni nu le-ar putea schimba face parte din ritualurile de descarcare ~i de timp petrecut cu ceilalti. De fapt, se refera la vremea De afara sau la vremea care trece. Conversatiile meteorologice sint printre cel-emai des folosite, iar plingerile permanente din jurullor seamana cu corurile antice care anunta nefericirea eterna. Plingerea e 0 descarcare ~i 0 imparta~ire. Stoicii care r;;iIe interzic ir;;ineaga ranile sau r;;iIe ling singuri intr-un colt. Ei ajung uneori sa semene cu 0 plingere tacuta ~i mor fara un cuvint. Mult prea conr;;tienti di sint responsabili de ce Ii se intimpla, prea mindri pentru a-r;;idezvalui slabiciunile, preaneincrezatori fata de semeni sau prea influentati de nefericirile celorIaIti, ei nu ajung pina la rezervorul imens al compasiunii umane.
,,- Ah, ce bine e sa te pUngi! - Da, dar in doze homeopatice. "1

Cind HlCereacuvintelor trezeste , violenta , raului

Nimic nu efitcut din nimic $i ce nu fntelegi fn corpuZ tau nu vei fntelege nicaieri.

Upanii?ade

1 Pastilele folosite In tratamentul (N. red.)

homeopatic sint foarte mici.

Avem limbaje multiple pentru a spune r;;imai ales pentru a nu spune. Limbajele nonverbale sint infinite, iar vitalitatea lor e pe masura diversitatii,fie ca e yorba despre ansamblul de gesturi conr;;tiente r;;iincon~tiente prin care incercam sa aratam in afari1... ce este inauntru, fie de ritualuri (repetitii, trecerea la fapte ... ) prin care incercam sa cunoar;;tem exterioru1... pentru a-I integra inauntru, in noi. Mai ales corpul emite r;;iprime~te 0 infinitate de mesaje. Astazi, ~tim ca somatizarile sint limbaje simbolice prin care incercam sa Ie comunicam celor din jur (~i nu intotdeauna celor apropiati) adevaratcle noastre sentimente, cind acestea sint cenzurate sau interzise de temeri. Vom vedea in continuare ca ele exprima mai ales 0 traire legata de pierderi r;;ide despartiri, de situatii neincheiate, de misiuni de fidelitate, de conflicte inter- 9i intrapersonale. Durerile constituie prin ele insele un adevarat limbaj codat, structurat, care vin uneori sa umple lacunele unei relatii pierdute sau devenite imposibile. Corpul, a carui memorie este inalterabila, poarta mesaje de confirmare sau de informare primite in copilarie - mesajele de fidelitate, de loialitate fata de un parinte sau altul, misiunile compensatorii de vindecare a ranilor ascunse ale acelora$i parinti (pe care copilulle intelege devreme $i incearca sa Ie vindece, asumindu-9i sarcina de a Ie ingriji).

198

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Tacerea cuvintelor :;dviolenta raului

199

Copilul are 0 abilitate nemaipomenita de a enunta intr-un mod simbolic, dar adesea cu multa neindeminare sau violenta, ceea ce parintii sau anturajul nu spun; raniti de aceste comportamente, parintii Ie combat, Ie descalifica 1Ji merg pina la a-$i duce copiii la tratament ... fara a intelege ca ace$tia exprima intocmai ce nu merge in ei $i intre ei. $i fO$tii copii care sintem noi folosesc cu a incredibila creativi~ tate limbajul durerilor pentru a incerca sa existe $i sa fie re~ cunoscuti. Astazi, imi pare inutil sa continuu sau sa intretin a falsa disputa intre problemele fiziologice (alopatice) $i cele psihosomatice, $i mi se pare mai important sa ies din c1asificari, scheme $i intrebari pentru a pomi la cercetarea cauzelor. Sa nu ma mai las inchis in dinamici "explicative", pentru a putea intra in dinamici de intelegere, chiar daca sint contradictorii, nascute din conflicte existentiale 1Jirelationale prin care a persoana incearca ~-$i mentina a stare de sana tate, de bine (sau sa intretina fara sa $tie a stare de suferinta $i chiar de violenta in propriul corp). Chestiunile de sana tate nu tin doar de medicina, chiar daca astazi ele ajung doar pe mina medicilor. Ele tin in principal de a reinvatare a eomunicarii eu sine insu$i 1Jicu celalalt. Tin de 0 rea$ezare a relatiilor importante in fiecare etapa esentiala din viata noastra (na$tere, copilarie, adolescent a, tinerete, maturitate $i batrinete). Tin in egala masura de eapacitatea noastra de a deveni un agent al schimbarii pe drumul vietii, de puterea noastra de a ne defini mai bineea subiect in fata altui subiect, in lac sa aeeeptam sa fim definiti de el, asumindu-ne astfel riscul de a ramine un "obiect" inch is in dorintele sale, in temerile sau sistemul sau de valori. Bolile sint limbaje simbolice prin care ineercam uneori sa exprimam eu ineapatinare, eu disperare sau ... eu placere ee nu putem spune prin euvinte, prin limbajele obi$nuite, aeel eeva la care nu avem aeces direct $i care totu$i striga in noL

Boli/e sfnt tipetele tacerii.

Atunci dnd eomunicarea eu celalalt este vitala,eomunicarea eu sine ramine punctul esential. Trebuie sa aseultam care sint urmarile vietii noash'e reeente sau trecute asupra corpului $i asupra imaginarului nostru. Trebuie uneori sa ie$im din renuntarea autoimpusa in relatii, pe plan afectiv, emotional, care ne inchide $i ne mutileaza. Cuvintele tacerii smt la fel de violente fata de noi in$ine ea $i fata de eelalalt.
Clnd nu putem spune prin cuvinte, strigam prin dureri.

Aceasta afirmatie preliminara poate parea un paradox $i risca sa raneasca, sa $ocheze cititorul. Pentru ca aeela cesufera se ginde$te sa scape de ele, adica (dadi mtelegem durerea ea pe un limbaj) sa-l umplem de atentii, deci sa nu-l intelegem.
Mutenia $i tacerea trebuie fntelese la niveluri diferite pentru ct avea acces la cuvfnt:

200

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Tacerea cuvintelor ;;i violenta raului
Unica aventura umana care ne ramfne este cea a relafiilar interumane, cu descaperirea posibilitatilar $i impasibilitiifilar naastre.

201

In planul relatiilor interumane, constatam astazi doua fenomene aparent opuse 9i cu siguranta complementare. • Pe de 0 parte, se manifesta 0 impasibilitate de camUliicare din ce in ce mai mare intre indivizi (ma refer la comunicarea intima, apropiata, vitala, 9i nu la comunicarea de masa, confundata cu 0 slJprainformare, cu 0 stimulare constanta a consumului de cuvinte 9i de imagini, care totu9i nu ... ne satisfac). In jurul acestei imposibilitati de comtmicare, al acestei dificultati de a ne exprima, de a fi intele9i, de a primi, se aduna o imensa suferinta, 0 inchistare asimilata negarii sau devalorizarii de sine (sau a celuilalt, perceput ca rau inaccesibil sau ingust), care duce la singuriitate. Este yorba de 0 dubla singuratate, neintilnirea celuilalt, neintilnirea cu sine. (Cea mai cumplita singuratate nu este sa fii singur, ci sa £1iun tovara9 rau pentru tine insuti.) • Pe de alta parte, exista un interes, 0 ci:iutare din ce in ce mai exigenta, individuaHi, personala, de a ne cunoa$te mai bine, de a trai mai bine, de a fi un partener mai bun pentru sine 9i prin urmare 9i pentru ceHilalt. $i aceasta noua cautare din ce in ce mai necesara unui numar crescind de barbati 9i de femei mi se pare esentiala 9i vitala, tine de supravietuirea noastra. Nu prea avem control asupra fenomenelor sociale care ne inconjoara (9i care ne conditioneaza). Companiile multinationale prevad (fara noi) alimentatia noastra de miine, distractiile, locuintele $i elementeIe de viata. Exista entitati anonime, politice sau birocratice care ne anticipeaza nevoile, care ne programeaza raspunsuriIe $i ne vatama deja viitorul. Puterea noastra reala 9i personaIa asupra optiunilor sociale e aproape nula; nu avem control asupra acestor fenomene care ne scapa. Ne ramine 0 putere potentiala, aceea de a actiona asupra noastra, asupra conduitei cotidiene 9i asupra interesului imediat: relatiile noastre apropiate. Ne ramine aceasta £1delitate fundamentala, permanent amenintata, mereu pe pozitie de aparare, aceea de a fi sanato9i. -

Oorim sa ne sprijinim tocmai pe acest curent de responsabilitate de care este legata sanatatea noastra mentala 9i £1zicii. Inciuda progreselor uimitoare, fabuloase ale medicinei 9i chirurgiei, constatam ca din ce in ce mai multi oameni sint nu bolnavi, cicu probleme, sint suferinzi £1zic9i psihic. (Supraconsumul de medicamente e legat adesea de imposibilitatea convietuirii cu celalalt 9i cu sine.) Nu sintem boh1.avi sau saniito$i din intimplare. Bacteriile, bacilii, viru9ii sau accidentele sint primite, imbrati9ate, adesea pastrate 9i intretinute ell multii grija. Chiar corpul nostru, organismull1ostru, Ie prime;;te, Ie intretine sau Ie respinge. Am putea spune chiar ca ne producem singuri afectiunile (ah, ce ambigmi e acest cuvint), ca Ie cream pentru a indeplini o functie care ne scapa. Element integrant al personalitatii, limbajul e parte constitutiva a sanatiitii. Oeci trebuie sa ne amintim regulile elementare ale unei camunicari active. Cel care vorbe;;te vrea sa fie inteles la nivelulla care se exprima (verbal, nonverbal, emotional). "Daca ii vorbesc sotului meu de temerile mele, vreau sa inteleaga ca mi-e teama 9i nu sa minimizeze ce spun. Nu vreau sa ma ironizeze sau sa incerce sa ma lini9teasca, pentru ca resimt asta ca pe 0 nerecunoa9tere a mea ... " Intr-o relatie intima de incredere, trebuie sa am libertatea de a cere, de a da, de a primi sau de a refuza. Daca unul dintre aceste aspecte lipse9te, relatia e bolnava, iar eu sufar. "Nu indraznesc sa cer ce e important pentru mine. A9tept sa ghiceas~a .... $i sint adesea dezamagit 9i frustrat." "Nu 9tiu sa spun «nu». Am sentimentul cii celalalt trebuie sa fie pe primul plan, ca placerea lui are prioritate."

202

Tacerea cuvintelor $i violenta raului
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

203

"Mi-e greu sa primesc, nu ma simt demn sa accept. E ca ~i cum nu a~ merita sa iubesc, sa fiu iubit sau sa mi se arate interes." Intr-un schimb, trebuie sa existe dubla posibilitate de a relata nu doar evenimentele, ci ~i trairea, urmele, adidi la ce ne trimite aceasta intilnire, acest eveniment, catre un trecut indepartat sau mai apropiat. Oar trebuie sa am ~i posibilitatea de a ma exprima la cele trei niveluri esentiale ale comunicarii: • realist • imaginar • ~i simbolic. In multe schimburi, unul sau celalalt au zone "oarbe"; ei "nu inteleg" dimensiunile diferite care iti permit sa ajungi la o relatie sanatoasa. Cind cuvintele nu-~i gasesc 0 cale de a fi mtelese ~i primite, se na~te un alt limbaj ... eel al durerilor care devin boli, disfunctii, suferinte organice. Consideram important ca personalul medical sa asculte aceste liml;>ajepentm a Ie permite sa se exprime altfel decit prin violenta asupra corpului. Prop un notiunea de ingrijiri relationale, Numesc fngrijiri relafionale ansamblul de atitudini, comportamente ~i cuvinte ale insotitorului, care ar trebui sa-i permita unei persoane bolnave sa: • incerce sa inteleaga sensul bolii in istoria sa personala ~i familiala; • se integreze in anturaj; • i~i clarifice relatia cu tratamentul ~i cu persoanele-cheie care n prescriu (medici ~i speciali~ti); • i~i reintre in posesia alegerilor din viata, pe cit posibii. Oaca accepti:im ideea ca bolile, oricare ar fi elementul declan~ator, sint limbaje simbolice, formarea personalului de ingrijire trebuie sa aiba la baza notiunea de insotire tocmai pentm a nu se negape sine. Copiii sint speciali~ti imbatabili in limbajele nonverbale. Corpullor este un adevarat centm de mesaje emise catre me-----.-.-

diu, care nu Ie intelege in calitate de mesaje, ci de "comportamente jenante sau ingrijoratoare", care trebuie, a~adar, corijate. Aceasta tinara, medic pediatm, poveste~te cum i s-a putut adresa micutului Maxim de 1 an ~i 2 luni, spitalizat de c1teva saptamini, in urma unei crize de isterie a mamei sale, care la rindul ei fusese internata intr-o clinica specializata. In fiecare noapte, Maxim se trezea buimac, se dadea cu capul de tablia patului, i~i smulgea pami. Intr-o noapte, ea I-a luat in brate ~i i-a spus: "Maxim, nu e~ti vinovat de suferinta mamei tale." Bebelu~ul a privit-o indelung, a suspinat, apoi s-a oprit din plins ~i a dormit pina dimine,ata. Oa, limbajele corpului ne vorbesc nu doar despre suferinte, ci ~i despre aspiratii, despre tot ce inseamna dorinta de a trai. Vom incerca sa ne ilustram aceste reflectii prin exemple traite, culese ~i studiatein sesiunile de formare privind dezvoltarea ~i schimbarea personala. Nu propunem un model explicativ global, nici nu vrem sa cadem in generalizari abuzive, ~i deci oal'be, ci doar incercam sa intelegem un ansamblu de fenomene la care luain parte nu din proprie vointa, ci mai degraba sub 0 forma de interactiune ~i inter-relationare. Fiecare dintre noi a putut observa, repera, asculta citeva dintre fenomenele psihice, trairile descrise in continuare, ce au fost catalogate drept stres sau portideschise catre agresiunea externa sau apeluri la boala.

Ce ne spun durerile?
Ourerile (care devinuneori prin care incercam sa spunem: boli) sint limbaje simbolice

• conflictele interpersonale ~i intrapersonale; • situatiile neincheiate (~i mai ales resentimentullegat de ele), care sint tot atltea rani deschise in adincul corpului; • despartiri, pierderi, care nu au fost u~urate de un doliu; • vechi mesaje de fidelitate, de compensare, de supunere sau de conformare pe care Ie acceptam (sau carora ne

...

. ----.----

204

DACA McA$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Tacerea cuvintelor fliviolenta raului

205

opunemcu 0 cheltuiala energetiea considerabila $i cel maiadesea inutila). Prin culpabilizare, raminem legati de suferintele celuilalt, prizonierii loialitatii noastre.
Din toate actele nezncheiate, din toate gesturile neduse pzna la capat, din tot acest aproape din care ne tesem noptile ?i zilele, din toate zntflnirile abandonate cu sine ?i cu ceilalpi, zntr-o zi apare criza.

de buza ... ea "profita" de acest inconvenient pentru a refuzarelapile sexuale. In ziua in care areu9it sa intreintr-un conflict deschis, adiea sa puna fata in fata nevoile ei reale 9i pe cele ale sotului. .. $i sa hotarasca sa $i Ie respecte pe ale ei, herpesul a disparut complet. (Multe infectii vaginale rezistente 9i dureroase se instaleaza fara 0 "cauza" evidenta $i nu pot fi descoperite la analize: ele exprima adesea neintelegeri, refuzuri neexprimate, "violente" relaponale).

Christiane Singer, Histoire d' ame
(Poveste de suflet)

a alta femeie a facut la 44 de ani cancer

lata marile stimulente aflate la originea unei somatizari sau a trecerii la acte somatice. Conflictele intrapersonale ~i interpersonale

Conflictele interioare izbucnesc de fiecare data cind intre ceea ce simt 9i ceea ce fac, intre ceea ce aTilt $i ceea ce traiesc exist a un decalaj. Clnd sint impartit intre 0 dorintii 9i 0 teama, intre doua dorinte, intre doua constringeri, creez in mine 0 stare de tensiune, de violenta, care ma persecuta 9i ma dezechilibreaza. "Suna telefonul $i 0 prietena lmi spune di sint invitat la 0 serata, ca s-a angajat in numele meu. Pe moment, nu spun nimic, in9ir banalitati 9i inchid. Dupa aceea,am reactii febrile, ma doare gitul, am toate simptomele unei angine ... " Cite angine, cite gripe nu sint "expresia" in actiune a ,unui refuz nerostit, a unei exprimari personale care nu a gasit calea de a se face inteleasa? Dadi fac rapid legatura intre inceputul meu de angina $i telefon, imi pot vindeca angina vorbind: imi suninterlocutorul,condamn angajamentul facut in numele meu, imi reiau libertatea de a ma angaja eu insumi. Aceasta femeie s-a casatorit cu un alpinist celebru, temerar, care 0 duce in fiecare vara pe cele mai inalte virfuri. Ea i$i urmeaza sotul, dar se teme cumplit de anumite ascensiuni 9i ar vrea sa-$i fad auzita cererea ... de a ramine in cabana sa citeasdi, sa viseze in timpul "ascensiunii" lui. In fiecare vara, ea face un herpes, care se intinde pe jumatate

la sin. Tratament, operatie $i vindecare. Catre 50 de ani, spune cum a trait aceasta aventura: "Am ascuns totul prietenilor. Nimeni n-a 9tiut ce aveam. Am profitat de vacante pentru a ma opera. Nici familia mea nu $tia ... " Aminvitat-o sa coreleze virsta din momentul aparijiei cancerului cu ce i se intimplase mamei ei la aceea$i virsta. Dupa 0 faza de negare e,nu s-a intimplat nimic deosebit. .. "), ne-a spus: "Ah, dC\., imi amintesc. Mama mea a nascut-o pe sora mea. La inceputul sarcinii, ii era rU$ine $i a lasat sa se creada ca avea fibrom. Cum voiam sa devin medic pediatru, eu m-am ocupat de copi1." Ceva mai tlrziu, a recunoscut d aceasta na$tere i-a "invec ninat" viata: "Ma luau drept mama copilului 9i nu indrazneam sa spun nimic, ii lasam sa creada asta. Nu mi-am exprimat sentimentele reale. Fratele meu, cind s-a intors din armata $i a descoperit copilul, a spart u$a de la salon."

Regasim acela$i mecanism: sa ascunzi, sa nu spui nimie, sa inchizi violenta resimtita. Michele, care are 28 de ani, traie$te im.preuna cu parintii $i iese .cu un prieten devenit iubit. Trebuie sa se intoard acasa inainte de miezul noptii. La fiecare ie$ire, in timpul intllnirii, se simte rau. "Simteam un fel de bara pe frunte, mi se stringea stomacul, aveam crampe. Eram prost dis~ pusa toata seara, eram 0 ruina. Deveniseun fapt notoriu. Durerile incetau catre 11.30. Atunci ii propuneam sa ma conduca acasa. Ultimele zece minute eram bine. Mereu faceam dragoste in ma$ina chiar inainte de intoarcere."

206

DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE

Tacerea cuvintelor 9i violenta raului

207

Ca ;;i cum starea de conflict interior trebuia sa se exprime in exterior printr-un simptom-limbaj. Situa!ii neincheiate Corpul pastreaza amintirea a tot ce am trait (0 m~morie inflexibila, chiar dadi amintirea se dilueaza sau se evapora de-a lungul anilor), a evenimentelor care ne-au marcat. .. sau care ni s-au parut inofensive, dar au lasat urme violente. 0 fraza sau o remarca va fi "inscrisa" ca 0 agresiune, va ramine ca 0 ranE!.. Situatiile nefinalizate din copilarie exista in numar infinit in corp ;;i se vor exprima indelung prin limbaje care ne uimesc ... ;;i cel mai adesea ne fac surzi. Parintii acestui Mietel de 8 ani s-au mutat in timpul anului ;;colar; el ;;i-a pierdut cea mai buna prietena, pe Claire, prima lui iubire. $i in Hecare an, fn.aceea;;i perioada, februarie, el face Qtita.

"Mama nu mi-a vorbit niciodata despre na;;terea mea. Intr-o zi, cind ii spuneam ca imi doresc sa am un copil cu prietena mea, mi-a povestit cum m-am nascut eu. «Te-au pus sub un cIopot cu oxigen, medicul ti-a masat puternic toracele, ti-a aspirat mucozitatile cum cureti 0 hazna», a adaugat ea. Citeva zile mai tirziu, am retrait, la 29 de ani, tot ce descrisese ea: sufocare, mucozitati in git ;;i in sinusuri, dureri de cap, alergie violenta la lumina, care deodata parea prea puternica ... am sentimentul ca m-am nascut prea devreme, am respirat prea 4'epede, ca mai aveam nevoie de timp ... " Cind a aflat de moartea (intr-un accident de ma;;ina) a prietenului saul cu care era impreuna de patru ani, Paule a dimas calma. A inchis telefonul ;;i a continuat sa se machieze, pentru ca trebuia sa iasa in ora;;: "Eram ca anesteziata, mirindu-ma de ce nu sufar." 15 ani mai tirziu, Paule e casatorita deja de zece ani. Sotul trebuie sa-;;i schimbe 10cuI de munca. Lipse;;te de zece zile ;;i intr-o seara ii telefoneaza sa 0 anunte ca a avut un accident de ma;;ina, ca nu e ranit, ca doar ma;;ina e distrusa. In<;hizind, Paule incepe sa tremure, sa-i cIantane dintii, tresare: "Imi venea sa tip, sa urlu, sa sparg, sa fac rau, imi vibra corpul. Cind mi-am putut suna sotut i-am spus (fara sa-mi dau seama) pe numele primului meu iubit. Cred ca a inteles foarte bine ;;i asta m-a ajutat sa trec prin perioada de violenta. Dupa aceea, ne-am putut spune lucruri pe care Ie ascunsesem ani de zile." Situatiile neincheiate duc la numeroase frustrari, macinari. Intretinsentimentul de nonvaloare, nonexistenta; tot ele alimenteaza revenirea furiilor, dorinte de razbunare, violente refulate ... care lnceardi sa se exprime prin dureri, mai ales prih simp tome repetate (psoriazis, colici renale, ulcer etc.). Se vor exprima;;i prin ceea ce numim trecerea la ade somatice: accidente, rani accidentale, lovituri. "Nu am mai avut un accident de ma;;ina de 15 ani. Primul a avut loc cind ma indreptam spre tinara pe care 0 iubeam, cind inca nu indraznisem sa 0 parasesc pe cea cu care locuiam. $i al doilea, astazi, 15 ani mai tirziu ... in

"N-ar fi trebuit sa accept niciadata sa ma mut cu parintii cfnd tata a fast chemat la Paris."

Otitele "refuzului", ale acelui "nu sint inteles" sint frecvente la copiii raniti de neintelegerea adultilor. Ca ;;i cum ar spune: "Sfnteti surzi, acolo, in locul pe care vi-l indic prin boala mea ... "

208

DACA. M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Tikerea cuvintelor ~;iviolenta raului

209

drum spre notar pentru un partaj de bunuri, tocmai pentru a ma desparti de aceea9i femeie catre care ma indreptam acum 15 ani. De fiecare data, ceva a ramas neincheiat in aceste doua relatii, atit de diferite totu9i." Despartiri ~i pierderi Despartirile sint resimtite in grade diferite, in functie de virsta 9i de faza de dezvoltare. Adesea, emotia, sentimentele reale legate de aceasta nu sint exprimate direct, nu pot fi spuse, nu se poate tine doliu 9i acest fapt se inscrie in corp printr-un semn, printr-o urma care se va face simtita mai tirziu datorita unui mic eveniment declan9ator. Un barbat de 50 de ani poveste9te cu emotie intensa, amestec;!lta cu disperare 9i minie momentul cind, la 7 ani, intorcindu-se de la 9coala, 9i-a descoperit prietenul-purcelU9 "Boum Boum" taiat, agatat de zidul casei. Tatiil ii ucisese cel mai bun prieten, confidentul. A stat ascuns toata noaptea, avind un sentiment enorm de vinovatie: "N-am 9tiut sa-mi apar prietenul." $i ani de-a rindut la vremea Craciunului, gase9te mereu mijloace pentru a se rani, a se taia, a se mutila. Corpullui poarta urma numeroaselor cicatrici ... dovada neputintei din acel moment al vietii sale dea-9i salva animalul preferat - "fiinta cea mai draga din lume" - 9i dovada vinovatiei transformate in pedeapsa. Aceasta femeie, mama a patru fiice, sufera de alergii "dintotdeauna" (intotdeauna trebuie sa ne intrebam cind incepe acest "dintotdeauna" intr-o viata). E alergica la anumite mirosuri, la anumite particule; alergia e legata de pierderea unei papu9i, ce a fost aruncata pentru ca era "prea veche, prea murdara". "N-o sa tii mizeria asta in pat", decretase mama. $i in fiecare an, in octombrie (dnd fusese aruncata papu9a) ea face 0 sinuzita infectioasa puternica, agresiva. Aceste urme au fost descoperite atunci cind, facind curat in hambar, a descoperit prima papu9a a fiicei ei mai mari 9i a izbucnit in hohote ... fara sa inteleaga.

Mica Louise avea 9 ani cind 9i-a Plerdut dadaca, singura mama pe care a cunoscut-o. Aceasta avea 60 de ani dnd a murit; 50 de ani mai tirziu, Louise, devenita bunica, a facut 0 depresie. Mai tirzi)l, i-a spus fiului ei: ,,$tii, am crezut cii 9i eu 0 sa mor la 60 de ani, ca mama mea." Angoasa de a muri la aceea9i virsta ca parintii sau vina de a Ie supravietui, de a merge mai departe dedt ei e frecventa 9i tenace in multi adulti. Aceasta tinara de 30 de ani i-a povestit intr-o zi taUilui ce i se intimplase la 12 ani, in clasa a patra. "Eram intr-o clasa in care ma simteam bine, acolo erau toti prietenii mei, colegii mei, ~;iintr-o zi dirigintele v-a chemat sa va spuna ca sint foarte inteligenta 9i di 'ar trebui sa ma transferati la tID alt liceu, mai bun, mai riguros. Anul urmator m-ati inscris la 0 alta 9coala; brusc, m-ati smuls, m-ati transplantat intr-o clasa «plina de copii de cretini, burghezi pretentio9i 9i infecti», care nu m-au acceptat:;;i poate di nu a~i remarcat di exista 0 legatura intre infectia pe care am facut-o in acel an 9i aceasta situatie. Am intrat in spitat unde am gasit un mediu bun pentru mine ... Tata, cind plantezi un arb ore, pregate9ti cu grija solul. Faci asta pentru un arbore ... dar nu 9i pentru copiii taL" Da, luciditatea copiilor :;;iexigentele lor in ce prive9te rela~ii1ede calitate ar trebui sa ne trezeasca. $i acest tata a inteles dupa 18 ani legatura dintre infectie 9i dezradacinarea, scoaterea fetitei din mediul ei. Angele, 0 {mara de 32 de ani, casatorita de cinci ani, ne-a spus inti-o grup de formare ca incepind de la casatorie are infec~ii urinare frecvente: "E ciudat, pentru ca am trait cu sotul meu 9ase ani inainte de a ne casatori. $i n-am facut nicio infectie ... " Ea 9i-a descoperit rana ascultind 0 alta participanta, care vorbea de durerea ei de a-9i fi pierdut numele (numele tatalui) prin ca'siHorie :;;ide dorinta de a :;;iregasi numele la care tinea. Dupa citeva saptamini, Angele ne scria pentru a ne spune despre drumul parcurs, disparitia totala a infectiilor, relatiile

210

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Ti:icerea cuvintelor ;;i violenta raului
Vechi mesaje de fidelitate sau de compensare

211

reinnodate cu tatal, sentimentul crescut de armonie. Intelegem in aceasta situatie ca Angele 1Ji-avazut mariajul ca pe 0 amputare a numelui, rana prost cicatrizata, care continua sa se infecteze 1Ji sa se exprime prin infectia urinara. Unul dintre. misterele corpului fiecaruia este acela de a se exprima pe cai imprevizibile ... $i ne miram de fiecare data dnd ne legam de un eveniment important 1Ji descoperim ca ...
Durerile exprimate nu mai dor.

Un baiat a fost abandonat in ziua na1Jterii de 0 mama descumpanita, innebunita, amenintata ea insa9i cu abandonul. A fost adoptat de mic de un cuplu de agricultori, care, dupa ce femeia pierduse mai multe sarcini, adoptasera 0 fiica, dar 9i aceasta murise de mica. Baiatul care a intrat in aceasta familie a tipat in fiecare noapte m primele 1Jase luni. Mama 1Jitatal adoptivi se trezeau cu rindul dar 9i 11leganau pentru a-llini9ti. In prezenta lor adormea, se trezea dupa 0 jumatate de ora 1Ji-9i relua tipetele nelini1Jtite 1Ji nelini9titoare. Dupa 40 de ani, evodnd anxietatea abandonului mereu mchisa in el 9i exploziile de furie dec1an1Jatede teama reactivata de un cuvint sau de un gest, barbatul se intreaba: Copilul tipa pentru a se asigura de prezenta parintilor, pentru a fi sigur ca nu va fi iar abandonat? Sau tipa pentru a Ie dovedi parintilor traumatizati ca el nu va muri subit, in noapte, precum fiica decedata? Aceste tipete erau un limbaj. Lini1Jtindu-1prin leganat, parintii 11impiedicau sa-~i exprime angoasa. Lasindu-l sa tipe, ar fi lasat angoasa sa-l invadeze. Un cuvint ar fi putut rezolva ... "Da, mama ta te-a parasit m ziua na~terii. $i ti-e teama sa nu fii iar abandonat. Noi smtem aici ~in-o sa te parasim. Oa, fetita care eta aid inaintea ta a uitat deodata sa respire. Dar nu e vina ta. Tu nu iei locul ei. Aici e9ti tu, viu ~i puternic. Nu trebuie sa porti spectrul ei ~i durerea noastra."

Cop iii, chiar ~i dupa ce au devenit adulti, sint adesea reparatorii ranilor ascunse ale parintilor. Ca 9i cum ar trebui sa ne inseram m corp ranile, deceptiile, lipsurile parintilor. Se creeaza 0 retea vasta de fidelitati ~i compensatii, m strmsa relatie cu reactiile fizice (boli, accidente, rani diverse ... ). Exista 1Ji"misiunile" atribuite unuia sau aItuia dintre copii, misiunea de a reu9i, de a fi fericit, de a nu fi fericit, de a e1Jua,de a dovedi, de a apartine de ... Substratul acestor misiuni apare sub forma supunerii, a identificarii, a datoriei sau a opozitiei. Jean, 37 de ani, facea sinuzita de mai muIte ori pe an; aceste raceli au durat pma cmd i-a putut spune mamei sale, dupa 30 de ani, "adevarul" despre 0 mtimplare din copilarie. La 7 ani, era sa se inece ~iIe ascunsese acest lucru parintilor. In acea zi, ascu1tmdu-l, mama 1Ji-adeschis bratele 9i a spus: "Copila1Jule!" El a plins 9i a lasat sa se scurga ill acel moment apa care-l angoasase 1Jicare-linchisese atltia ani in tacere. A scapat de sinuzitele cronice. Fidelitatea fata de vechi mesaje, angajamente, compensatii exista. Aceasta femeie a vrut sa-i redea 1Jisa-i ofere mamei bebelu1Jul pe care aceasta 11pierduse din cauza unei complicatii de sarcina, un baietel care ar fi facut bucuria bunicii. In viata de cuplu nu a existat un fiu, "doar" trei fiice. $i dupa dtiva ani, tmara a facut un chist pe ovarul sting. (La masa de familie, mama era intotdeauna in stillga.) Cind ascultam, lasam sa se asocieze semnele emise de corp, incepem sa mtelegem pove1Jti fabuloase ... 1Ji nu neaparat dramatice. Pove1Jtidespre legaturi,. ata9amente, despre apartenente intr-una dintre acestea, un copilincearca sa spuna printr-un simp tom tipic: "Vedeti ca sint §i un Durand" (cmd familia Dubois mcearca sa-l fadi pe copil sa fie doar unul de-allor).

----_ ..

,~_._------

212

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Tiicerea cuvintelor ~iviolenta raului

213

E bine sa ingrije:;;ti de toate aceste aspecte. Ingrijirile relationale pe care Ie propunem vin sa sprijine, sa intareasca actiunile terapeutice propriu-zise. Adesea, incon:;;tient, in relatia cu mgrijitorul apar reparatii simbolice - printr-un gest, un cuvmt, 0 asociere mtr-un lant de semnificanp care scapa ingrijitorului :;;imgrijitului. Anumiti terapeuti au darul de a introduce in relatie echivalente simbolice care restaureaza aceasta dimensiune m celalalt. Forta unei atitudini, a unui gest, a unei ascultari, va fi proportionala cu dimensiunea sa simboHca.

Cauza sau sensu! bolii
Ansamblul de mgrijiri relaponale propuse ar trebui siH permita bolnavului sa perceapa sensul bolii, functia simbolica a acesteia. In multe dintre mcercarile de intelegere :;;ide "ingrijire", se faceconfuzie mtre cautarea cauzei (pentru a explica, a justifica boala) :;;imcercarea de a mtelege sensul ei.
"Daca mi-a~ Ii ascultat sinuzitele sau anginele, mi-a~ fi fnteles ... temerile ~i mai ales tacerea din jurullor. "

Memoria corpului e extrem de bogata :;;inu-i nimic ciudat in faptul ca se exprima. Corpul striga astfel prin tacerea cuvintelor. Incearca sa vorbeasca, sa treaca peste conflicte, sa se debaraseze de,sentimente prea grele, de cereri refulate, sa se elibereze de sentimente de datorie sau de compensatie. Astfel, corpul poate deveni un dmp de batalie foarte fecund prin discursurile contradictorii care se infrunta. Dilema celor care asculta :;;iingrijesc este: "Dad ingrijesc, distrug simptomul. Blochez ceea ce incearca sa se rosteasca." De aceea medicina clasica, tintind restabilirea functionarii, suprimarea consecintelor unei infectii, risca sa treaca pe llnga esential: intelegerea a ceea ce se spune, a ceea ce se striga,a ceea ce se dezbate sub forma unei somatizari.

Acest barbat de 40 de ani :;;i-areluat studiile pentru a deveni animator. Cu dteva zile mainte de sustinerea lucrarii de diploma, e asaltat de dureri violente. Mediculll diagnosticheaza cu fisuri ulcero-anale :;;i 11invita sa se opereze urgent. Se simte abatut :;;ileaga aceasta situatie de ce i s-a intlmplat m diferite momente din viata, dnd avea de sustinut 0 confruntare: criza de apendicita maintea obtinerii brevetului, hepatita la bacalaureat, depresie maintea unui examen important .. Legmd aceste fapte, i:;;ida. ;>ansa de a mfrunta pozitiv situatia, care, prin repetitie, n duce la mesajul primit m CO" pilarie: "Ah, tu n-o sa reu:;;e$tiniciodaUi! Nici nu merita sa te prezinti undeva!" Aceste reu:;;ite posibile erau un fel de transgresiuni. Riscul de a fi infidel acestui mesaj se traducea printr-un conflict manifest at de corp. Adesea vrem sa dam 0 explicatie unei bali, sa gasim fie 0 cauza materiala sau fiziologica, fie una psihologid. "De cind m-a parasit sotul, am insomnii."

214

DACA M-A~ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Tacerea cuvintelor $i violenta raului
Aceasta incercare de a explica 0 somatizare, 0 dereglare, 0 disfunctie este pentru mine 0 capcana. Nu trebuie cautata cauza, explicatia bolii sau a traumatismului, ci semnificatia. Boala trebuie conceputa ca un limbaj dintr-un lant de semnificanti care ne scap~i. AsHel, insomniile acestei femei pot avea sensul unei autoimpuneri, al unei pedepse pentru ca nu 9i-a ascultat tatal, care ii spusese: "N-ar trebui sa te casiitore9ti cu un tip ca asta. Ma dezamage9ti." Incearca sa se impace cu tatal. "Aveai dreptate, taUi. Uite cum sint pedepsita." Nu 9tim, dar "cautind" sensul, 9i nu cauza, obtinem adesea 0 schimbare, disparitia simptomului,.refacerea unei relatii esentiale. Ce semnifidi otitele acestui copila~? "Mama, nu ma intelegi. Nu intelegi nimic." Ni9te urechi trebuie destupate, dar nu cele care am crede noi .. Cite cazuri rezistente de psoriazis, tratate, ingrijite ani la rind de catre dermatologi competenti. .. , dar surzi, "izbucnesc", se dizolva literalmente cind violenta se exprima? Minia teribila a acestei femei de 30 de ani impotriva surarii ei, care ii furase prenumele papu9ii. .. atunci cind avea 5 ani Ii permite sa "se vindece" de un psoriazis tenace ... care nu voia decit sa fie inteles! Intoarcerea evenimentului refulat elibereaza punctele fixe de ancorare 9i ne permite sa lasam in urma un "semn", un germene de conflict, un punct de tensiune. Bineinteles, mama unei adolescente de 13 de ani nu 9tie ca inscrie in corpul fiicei sale ojudecata fara apel impotriva "oamenilor care nu 9tiu sa iubeasca 0 singura persoana odata" (poate ca vorbea de iubitul ei, care avea mai muIte relatii). $i cind aceasta tinara se va simti atrasa la 15 ani de doi baieti deodata ... va avea crize violente (diagnosticate drept crize de apendicita). Ea i9i exprima conflictul ("tin la ei, la amindoi") 9i ata9amentul fata de mama ("nu vreau sa te dezamagesc"). $i conflictul intern cu imaginea interiorizata ("nu vreau sa fin vazuta ca 0 femeie u90ara sau ca 0 stricata ... ").

215

La a treia criza (cu citeva minute inainte sa pIece la spital pentru operatia de apendicita), un schimb de cuvinte cu un prieten va "deschide" conflictul. Va face sa se sparga abcesul de contradictii ~iii va permite fetei sa se accepte mai bine pe ea insa9i cu aceste atractii multiple ... fara a suporta mutilarea unei operatii. "Apendicele s-a dezumflat ca 0 ba9ica." Stephane are 8 ani. E ziua lui. Mama, celibatara, a invitat bunicii 9i 0 matu~a. Totul pare bine, e vesel, relaxat. Dar suna telefonul, e prietenul mamei, care ar vrea sa petreaca citeva zile cu ea. A9a ca ea 11invita. La scurt timp dupa sosirea prietenului, Stephane are 0 criza febrila, e consultat, palpat. I se ia temperatura, are 40,8° C. Sta in pat. Masa aniversara are loc fara el. .. "in jurul" prietenului mamei. Ca 9i cum Sh~phane se pedepse9te 9i i9i pedepse9te mama ca nu a facut 0 alegere ... in favoarea lui. G fetita de 10 ani, intorcindu-se de la schi, are dureri violente de burta, varsiituri, stari de rau. Aceasta stare dureaza doua luni, pina cmd ii spune mamei di a sarutat un baiat pe gura 9i ca a auzit la radio faptul ca SIDA se ia prin sarut. Angoasa exprimahi prin corp este cunoscuta de majoritatea pediatrilor, 9i totu9i de cele mai muIte ori se trateaza sindromul. Paule, casatorita de 12 ani 9i mama a doi copii, e msarcinata a treia oara. Sotul nu accepta sarcina 9i ii spune: "Daca pastrezi al treilea copil... divortez." Paule s-a re, semnat, a avortat9i de atunci are hemoragii abundente, brutale, neregulate. Pe plan fizic, "totul e in ordine". Ce 0 poate ajuta sa "inteleaga" unde e rana? Ce smgereaza in ea? Cine s-o asculte, ca sa inteleaga partea ranWi, atinsa de intreruperea de sarcina? Ii va lua 9ase ani (cu ajutorul unui mic eveniment) sa descopere 9i sa recunoasca faptul ca insa9i relatia cu sotul fusese ranita, fisurata. UItimatumullui ("eu sau copilul?") sHirimase ceva in relatia lor. .. 9i singele din hemoragii

216

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Tacerea cuvintelor 9i violenta raului

217

exprirna aceasta ruptura dintre ei, rana deschisa din relatia 10l~care singera. II chearna Jean - acesta este prenurnele fratelui mamei, mort de tinar. I~i poarta numele ca pe 0 urma a ranii triHte de mama sa, care, fetita Hind, i~i ad ora fratele mai mare. Cum s-ar putea prezenta ca 0 fiinta sensibila? Fidelitatea lui. .. ii va dicta sase autopedepseasea, sa se anestezieze in planul simturilor ~i al pHicerii, sa nu intretina viata din el. Jean are de ~ase ani 0 relatie stabila cu 0 tlnara, dar nu simte "nid 0 plikere" cu ea. Erectiile il fae sa intre ... ~i sa a~tepte. $i nu se intimpla nimic. "Neputinta" de a se lasa dus de plaCerel11 duce la un sexolog. Cind Jean accepta sa-i inapoieze mamei suferinta care ii apartinea, aceea de a H pierdut un frate iubit, cind Jean va accepta sa renunte la un prenume macabru pentru a-~i lua un nume viu ... dinamica sa personala se va schirnba ~i ne va scrie pentru a ne spune ca "a ie~it din neputinta, ca a gasit placerea". Pierre este un israelian care studiaza in Franta. Traieste impreuna cu prietena lui. In citeva luni, i~i va l~a diplo~a de inginer. Parintii hotarasc sa il viziteze, cu intentia de a-i aminti angajamentul fata de tara lui, adica sa se intoarca acasa dupa ce-~i va obtine diploma; Pierre e impartit. I~i iube~te prietena, ii place Franta ~i nu se ginde~te sa se intoarca "imediat" in tara lui. Cind parintii hotarasc sa-~i scurteze sejurul ~i sa pIece, Pierre Ie propune sa-i insoteasca cu ma~ina la aeroport. Pe autostrada, la citiva kilometri de aeroport, seopre~te intr-o parcare pentru a-~i satisface nevoile fiziologice~i~~i rupe piciorul pur ~i sirnplu coborind din ma~ina (dubla fractura, spitalizare, placa de fixare ... ). Pierre nu crede ca "accidentul" are de-a face cu conflictul lui, cu relatia cu parintii. .. sau cu iubita. Daca adaugam ca prima proba de examen urma sa aiM loc in saptamina urmatoare ... ce ar h;ebui sa-l convinga? A~teptind, i~i trateaza fractura ca pe 0 fractura ~i atit. Jeanne a hotarit sa se casatoreasca, orice-ar fi, inainte de sfir~itul anului. In ziua d" revelion, i.;;iia un angaiament

fata de un iubit. Pe nepregatite, dar cu toata familia de fata. $i a doua zi se treze~te bolnava coapta. Trei luni va £i boInava, avind acelea~;;isimptome (rau de la stomac, arsuri, dureri de cap ... ). Dupa trei lurn, pleaca in Maroc cu iubitul ei ~i incepe sa ia anticonceptionale. La intoarcere, simtomele se amplifica ~i se concentreaza in cele opt zile dinaintea menstruatiei. "De Hecare data, timp de 0 sapUimina intreaga, mi-era ingrozitor de rau." Se casatore~te ~i timp de 16 ani este bolnava cronic, suferind mai multe zile pe luna... cu exceptia celor doua sarcini: "Greturi de sarcina? Nu .;;tiuce-i aia ... " In cuplu, in toti ace~ti ani, nid a cearta, nid un repro~, nid 0 revendicare: "Nici un cuvint mai ridicat decit celalalt, nici mai jos. Eram vazuti ca un cuplu ideal", adauga ea. Intr-o zi, izbucne~te un conflict intre ea ~i sot. 0 adevarata explozie eliberatoare, de care a fost ea insa~iuimWi: "Nu-mi credeam urechilor ce spuneam. Ma revoltam. Am tipat: «Sint bolnava de cind te cunosc. Nu aveam nimic inainte ... Spui ca e~ti a victima. Oar eu sint sufocata de relatia noastra.» Dupa aceasta «ie~ire» salbatica, vehementa, durerile au disparut .;;imi-am regasit sana tate a de tinara ... dar relatia cu sotul a devenit dificila, adica reala. Incepusem sa ma schimb .;;isa recunosc cii «angajamentul meu de la sfir~it de an» era a punere in fapt, ~i nu 0 dorinta adevarata ... $i am platit atitia ani cu somatizarile mele. Mai tirziu i-am spus sotului ca minia exprimata catre el era impotriva mea, Hindea m-am mintit singura." Marie, mama a treicopii, .;;i-apierdut la 9 ani tatal, care avea 39. I~i aminte~te bine evenirnentul. I~i facea temele, ditre seara, cind tatal s-a ridicat, a facut citiva pa~i, apoi a cazut lingii ~emineu. Ani de zile a trait acest moment, "caderea serii", cu agitat.ie, iritare, "un fel de rau". A facut legatura intre acest comportament .;;i amintirea mortii tatalui chiar in ziua de aniversare ... a 39 de ani. Asocierile de date sint inscrise in noi .;;ise reactiveaza in mornente-cheie sau dezvaluie 0 situatie dificila sau neincheiata. Va propunem un demers de arheologie familiala pentru a intelege legaturile ascunse care unesc nU9~)Ua fiinte, cum BiBUOTEGA PUBLICA
~OS. Sit-fan C€)lMare Nr.20

B_F. n i!.l (!onl:::& ,~. if·h·"'''liH.J1i .••~ p'
f!o

j

218

DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE

Tacerea cuvintelor ~iviolenta raului

219

am crede, ci doua intimplari de viata. Cind apare 0 boala sau un accident, e interesant sa te intrebi ce s-a intimplat cu tata, cu mama dnd aveau virsta noastra, in momentul evenimentelor. E 0 cautare dificila, pentru ca poate ingloba doua-trei generatii, sau chiar pe copiii no~tri. Un barb at descopera ca infarctul pe care I-a facut la 42 de ani are un echivalent la tatal sau: la 42 de ani, acesta avusese un accident de ma~ina care aproape 11costase viata.

bolice, asta inseamna ca ar fi posibil sa Ie vindecam nu doar pomind de la simp tome, ci de la sens, de la discursul ascuns in care se inscriu ~i sa Ie tratam prin raspunsuri simbolice. Propunem uneori "raspunsuri simbolice", care sint inteIese ~i devin elemente active in vindecare sau provoaca disparitia simptomelor. Micul Thomas, 6 ani, sufera de astm de doi ani~i jumatate. Tatal sau a parasit-o pe mama dnd Thomas avea 3 ani ~i jumatate (elementul declanl?ator). Se joaca singur, refuza sa-I?iamestece fratele sau sora in jocuri, refuza viata sociala propusa de mama, se rupe de tot. Spune adesea: "Nu-mi place aerul din casa asta, prefer aerul tatei." Ii propunem mamei sa foloseasca 0 sticla mare (numita damigeana), pe care va lipi 0 eticheta cu "Damigeana cu aer de tata", cu 'un mic furtun de aspirat. $i in ziua in care mama aduce sticla cu aer, Thomas se joaca in baie, 0 striga pe mama ~i ii spune: "Uite, fac ca pel?tele. $i respir sub apa." Ea spune: "Nu a mai facut crize de astm din acea zi. Am fost foarte emotionata de aceasta. impacare simbolica." Mai propunem ~i ceea ce numim jocuri, prescriptii simbolice, care se refera Ia un aspect al discursului sau al simptomului, inteles ca avind incarcatura simbolica putemica. Ni se intimpla sa prescriem unei persoane sa asculte Mozart pentru rinichi sau pentru ficat, sa-~i imagineze ceafa ca pe un burete usca t care se umfla cu apa in timp ce coboara incet in mare ... Micul Rene, 4 ani I?ijumatate, merge la cre~a pentru prima data ~i din a treia zi incepe sa faca in pantaloni. Tatal se supara, il ameninta ~iii promite 0 bataie in cazul in care continua: "De acum e~ti mare!'~ Rene ii spune mamei: "Nu pot sa ma abtin. lese singur. Imi vine ~i gata." Ii propune mamei sa-i povesteasca despre nal?terea Iui. lzbucnel?te in hohote, spunind: "Nu i-am vorbit niciodata despre asta ca sa nu-l traumatizez, e nascut prin cezariana." Accepta totu~i sa-i povesteasdi ce a trait ea, decizia obstetricianului ... Ne spune apoi ca dificultatile Iui Rene privind defecarea au disparut de a doua zi dupa ce i-a povestit.

o femeie a carei mama

fusese bolnava inca de la na~terea sa se trezise brusc, la 17 ani, in rolul de ingrijitoare, raspunzind de casa (~apte frati ~i surori). Tatal fusese spitalizat pentru un cancer ~i mama dizuse la pat, suferind de sciatica. Ea a administrat totul cu devotament ~i competenta, luindu-~i bacalaureatul ~i continuind sa dudi ani de-a rindul 0 viata supraincarcata in "profesia" ei de ingrijitoare. La 39 de ani, i~i descopera un cancer la sin. Cautind sensuI ~i nu cauza afectiunii, i~i da seama ca fiica ei cea mare are exact virsta la care ea i~i luase in ingrijire parintii. Era ca I?icum ar fi a~teptat ca fiica ei sa ajunga la virsta de a-~i asuma rolul care ii fusese atribuitei: eel de a fi mama a parintilor, pentru ca in sfir~it sa fie ingrijita, sa-~i inceteze hiperactivitatea.

Repetitiile I?iscerariile ne jaloneaza existenta ... ~i noi Ie dam voie. "De fiecare data cind sint in conflict ~i nu-mi pot exprima pozitia, nu pot fi inteleasa, am un accident de ma~ina, nu gray, dar. .. costisitor (caroseria ~ifonata, faruri, portiere, roti). De aceea, dupa un conflict neexprimat, am obiceiul sa iau un taxi. .. "

Recomandari terapeutice ... prin simboluri
Daca acceptam ideea ca "durerile" produse de corp ($i care devin dteodata boli ~isomatizari functionale) sint limbaje sim-

220

DACA. M-A$ ASCULTA, M-A$ IN'TELEGE

Tacerea cuvintelor 9i violenta raului

221

Acest copil avea 12 ani dnd tatiH sau s-a sinucis, spinzurindu-se. Tacerea din jurul acestui evenirnent, in familie ;;i in viata sa, il face sa aiba adesea dureri de laringe (sufo.dri, spasme). Timp de 30 de ani, sufera mai multe operatii: amigdale, chist, ganglioni in git ;;i la ceafa. Intr-un joc simbolic, ii vorbe;;te tatalui sau despre minia lui ;;i despre iubire, fidelitate, prin toate acele cicatrici. Totatitea dovezi de existenta ale acestui tata care a dat bir cu fugitiiprea devreme ... Barbatului i-a fast imposibil sa-i spuna acestui tata: "Te iubesc ;;i iti port pica." Un prieten chirurg a acceptat sa Ie lase pacientilor sai 0 marturie simbolica pentru ceea ce le-a luat. "Relatia mea cu ei s-a schimbat total. Am remarcat;;i 0 diminuare a complicatiilor postoperatorii." Propunem, de exemplu, sa se filmeze pe video cezarieneIe ;;i sa se ofere banda mamelor. Ele vor hotari dad, vor sa vada cum s-a nascut copilul. In acest domeniu, al creativmitii, putem incerca muIte, putem introduce fantezia 9i magia simbolicului. Putem incerca mici povestioare pentru copiii no;;tri, lasindu-ne imaginatia sa faca asocieri libere ;;i active, pornind de la un simp tom, legind astfel diferite aspecte ale lumii lor interioare de viata cotidiana, dindu-Ie imagini, fabule care reprezinta realitatea ;;i vastul domeniu al incon;;tientului.
Sa traie~ti cuvinte dincolo de sensuri, sa tri'iie~ti sensurile dincolo de dureri.

bolice pe care Ie avem la dispozitie. El are nevoie mai muIt de intelegere dedt de control. Taate baZile, durerile nu stnt am de negative pe eft par la inceput; au un sens ;;i, intr-un fel, reprezinta un mijloc de a stabili un echilibru intr-un sistem intern amenintat, un mijloc de a scoate la iveala ce nu se spune. Organismul individual este un ecosistem in sine, care nu poate exista tara legatura cu un ecosistem mai vast, cel al mediului ;;i al relatiilor apropiate. Fiecare boala, fiecare atingere are una sau mai multe functii ascunse, care fac posibila descoperirea - pentru a trece de la ingrijire la vindecare.
Sa-pi asculti corpul tnseamna sa asculpi pentru a mai buna relapie cu tine tnsupi. Sa ne ascultam pe nai In fata celuilalt pentru a ne permite sa ramtnem vii ;>i sanata;>i.De ce nu? .. ,

Dominique Meunier

In acest demers ce consta in a asculta durerile corpului pentru a intelege mai bine ce spune, capcana care trebuie evitata 0 reprezinta confuzia intre cauza;;i sens. Avem prea muIt tendinta sa cautam cauza, adica explicatia unui lucru. Inlocuim prea u;;or intelegerea - 0 dutare a semnificatiei, cu explicatia - 0 dutare a ;;tiintei,3 controlului ;;i a stapinirii. Pre a adesea vorbim despre corpul nostru, varbim tn lontZ corpului nostru, in loc sa-l lasam pe el sa vorbeasd. Dar ii putem "vorbi" ;;icorpului nostru prin multiplele limbaje sim-

Terorismul relational

223

Terorismul relational ,
Sau Ifdadi m-ai iubi eu adevarat"

Fifrii imaginatie, iubirea n-are nici 0 ~ansa.

Romain Gary

Terorismul politic face uz de violenta pentru a provoca 0 schimbare de atitudine la ceilalti, impresionindu-i printr-un climat de nesiguranta. Terorismul relational este la fel. Perversitatea lui consta in aceea ca nu invoca ura sau razboiul, ci exercita violenta in numele iubirii familia Ie sau al indragostirii. Sentimentele generoase, loialitatea ~i teama de a pierde iubirea sint exploatate pentru a-I face pe celalalt sa se supuna. Terorismul relational se desfa~oara zilnic, la mesele de familie, in lumina slaba a veiozei, in paturile conjugale sau in ma~inile ce se indreapta spre soarele vacantelor. Familie, cuplu, relatii apropiate, zone de implicare ~i de a~teptari afecti- . ve intense, in toate acestea violenta exercitata asupra celuilalt este pe masura dorintelor ~i a temerilcir proiectate asupra lor ~i a deceptiilor traite. Cuvintele utilizate de cei care se simt victime ale unui terorism afectiv sint violente: posesivitate, sufocare, strivire, pu~carie, tiranie, paralizie, mumificare, moarte ("sint ca ~i mort"). "Pentru el, eu nu mai exist." "Cind vorbe~ti a~a in locul meu ma descompun, imipierd unitatea."

~r~

G~~-

__ ~

"Nu mai suport sa 0 ascult vorbind in locul meu. Ma darfma. "

La baza terorismului se afla 0 tentativa de substituire: • Substitui dorinta mea dorintei celuilalt. • Nevoia mea e mai importanta dedt a lui. • Ideologia mea 0 Wocuie~te pe a lui. Terorismul relational poate lua forma dulce a bunavointei: "AI' fi mai bine pentru tine ... " sau a unui aer patern: "Am crezut ca e mai bine pentru tine sa nu pleci singur in vacanta, de aceea i-am cerut lui Jean sa te insoteasca." Sau 0 forma mai violenta (critica, ~antaj ~i repro~uri): "Daca nu te casatore~ti in biserica, inseamna ca nu ne mai iube~ti, nu mai e~ti fiul meu", "Daca te mai vezi cu fiinta asta, nu mai avem ce discuta." Oar poate lua ~i forma teribila a unoI' ordine paradoxale (mesaje contradictorii) sau a negarii (sa faci ca ~i cum celalalt n-ar fi spus nimic, ca ~i cum opiniile ~i dorintele lui nu ar exista). Una dintre formele subtile ale negarii este sa-ti apropriezi cuvintul celuilalt, spunind:

224

DACA M-A$ ASCUI.:TA, M-A$ INTELEGE

Terorismul relational

225

"Da, 9tiU." ,,$tiam ca 0 sa-mi spui asta." Gindul celuilalt este astfel devalorizat, pentru ca eu il aveam inaintea lui.

ansamblul de intentii, dorinte 9i temeri exprimate, proiectate asupra celuilalt, ancorate in. celiHalt sub pretextul iubirii. Cind eram copil, era de ajuns sa strig sau sa ma strimb pentru ca un om mare sa-mi ghiceasca nevoile 9i sa mi Ie satisfaca. E greu sa renunti 1a aceasta putere. "Am l1evoie de tine $i am sa fac ca aceasta nevoie sa fie a ta." Bineinteles, in orice re1atie se transmite dorinta ca celalalt sa gindeasca, sa fadi sau sa simta a1tfe1decit 0 face. Face parte din cautarea confirmarii ea eelalalt e sensibil la iubirea mea, la relatia pe care i-o propun, i-o ofer: '"A9 vrea sa vorbeasca mai mult cu mine." "Mi-ar placea ca 9i copiii mei sa indrageasca munte1e, ca 9i mine." "Mi-a9 dori sa fie mai vesela 9i mai primitoare cind ma intore acasa." "Nu poti sa-mi fad asta./J Aceste dorinte asupra celuilalt ajung sa il terorizeze dad se transforma in impuneri 9i daca se folosesc mijloace de presiune pentru a viola 9i a ataca existenta ceb1ilalt. lata un adolescent de 15 ani, care urIa ill te1efon cind mama sa il anunta ca nu se va intoarce 1a prinz, cum era prevazut, ci pentru masa de sear a: "Trebuie sa te intord, nu poti sa-mi fad asta. Trebuiesa vii imediat. Ma auzi? Vreau sa vii cum am stabilit ... " Nu sentimentele sau dorinte1e noastre 11ataea pe ceUilalt, ci mecanismele noastre de aparare, temerile 9i crisparile noastre: "Mi-e atit de frica sa nu-mi pierd respectul de sine, inclt shut nevoia sa-1 devalorizez pe ceHUaH." "Mi-e atit de teama sa nu fiu abandonat, indt imi supraveghez cu gelozie partenera./J "Ca sa nu risc sa ma ingeL nu iau niciodata initiativa."

Un arsenal complex
Terorismul poate fi sub tit lipsit aparent de lupta sau drama. Printre arme, se numara tacerea imbufnata, sarcasmul, semnele de intoleranta. cum ar fi suspinele, privirile semnificative, remarcile acide, ocheadele ucigatoare, admonestarile, apelurile la altruism sau la sentimente de mila, de vinovatie sau de ru9ine. Refuzurile sexuale sau de alta natura, tacerile apasatoare, gesturile iritate, lacrimile, interogatoriile, denigrarea 9i multe aIte tactici. In acest domeniu, gasim adevarati arti9ti, jongleuri ai relatiei, echilibri9ti extrem de abili pe coarda subtire a manipularii. Daca putem da un pas inapoi sau nu sintem implicati direct, s-ar putea sa rIdem sau saadmiram programele de acrobatie relationala care vor sa provoace disconfortuL dezechilibrut chiar nebunia celuilalt. Dar in ce conditii este pus in scena acest arsenal extrem de variat? Scopul urmarit pare sa fie schimbarea celuilalt sau impiedicarea schimbarii lui - in oriee caz, folosirea lui (ea pe un C09de gunoi, ea bun mobil, ea auxiliar, ca sursa de multumiri etc.), mentinerea in dependenta, legarea de 0 situatie, de o persoana. Cind eu nu-mi pot oferi destula iubire, atentie, grija, cei apropiati vor fi obligati sa mi Ie dea. Daca n-o fac spontan, dupa cum imi convine mie, voi deveni violent, ca sa raspunda a9teptarilor mele. Prin invinovatire sau seduqie, prin fortal voi incerca sa obtin ceea ce nu mi se da de buna voie. Astfel, dinamica terorista apare atunci cind fac in a9a fel inclt nevoile mele sa depinda de eeilalti intr-o prea mare m asura, dnd nu suport ca aceia care-mi sint dragi si4 nu corps· punda sp:::rantelor mele, cind nu suport ca ei sa he diferiti de 'maginea pe care 0 am Jespre ei. Teror'smul se bazeaza pc

226

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Terorismul relational

227

"Sentimentul ca mi-am ratat viata;;i cuplul e ant de puternie, indt imi oblig fiica sa reu;;easca intru totul, sa traiasca pentru mine, sa fie fericita in locul meu."
Cum sa scapi de ceva ce-ti lipse?te? Cum sa scapi, de exempIu, de Upsa de i:ncredere?

Acest week-end planificat cu entuziasm ;;i care se prezinta sub cele mai bune auspicii devine chiar in ajun un dezastru din cauza unui detaliu care va servi drept cal troian pentru sabotarea sistematica a planului. ,,_ Dar eu a;;teptam telefonul tau pentru a ;;ti daca mai e valabil. _ Asculta, te-am sunat acum trei zile ;;i am vorbit despre aceste planuri. Trebuia sa vin sa te iau la 10. ~ Da, dar daca acest week-end era atit de important pentru tine, m-ai fi sunat de dimineata. Pentru tine e ceva banal, obi;;nuit. Putin iti pasa dad\. nu merge. Ai alte posibilitati.· . _ Nu e yorba de alte posibilitati, ci de acest week-end cu tine. _ Nu mai am chef sa vin. Simt ca nu dai importanta relatiei noastre ... " $i astfel incep lungi ore de asigurari, de promisiuni, de marturisiri;;i atentie. Acest week-end e platit scump chiar inainte sa inceapa ... Bunele intentii

Cei care se tem de abandon, cei care triHesc cu teama permanenHi de a fi respin;;i exercita asupra celor din jur presiuni nemiloase (de fapt, demne de mila) ;;i patetice. Nimic nu-i poate lini;;ti ;;i totul e interpretat in sensul devalorizarii lor profunde. "Nu-mi mai ceri nimic, inseamna ca nu mai contezi pe mine, ca nu temaiinteresez.ca ocup un loc neinsenmat in viata ta ... " $i dteva zile mai tirziu: ,Jmi ceri tot timpul sa fac dte ceva pentru tine ;;i apoi nici nu.,.mi spui daca ceea ce-am facut ti-a convenit, nu spui multumesc, ca ~i cum ti s-ar fi cuvenit. Nu exist pentru tine dedt daca-ti sint de folos la lucru sau in altele ... !" Repro~ul ~i lamentatia sint folosite ca ancore pentru a-I retine pe celalalt ~i in acela;;i timp ca respingeri ale celuilalt, pentru ca la rindullui sa te respinga. Astfel, vei aVea dovada convingerii tale intime ca vei fi abandonat. "Nu pot fi dedt respins, mai ales daca ma arat a;;a cum sint. $i dad ma prefac, nu eu voi fi iubit. Ma arat insuportabil cerindu-i celuilalt sa ma accepte a;;a, neconditionat ~i sa ma respinga." Aceste mesaje dubIe, catre sine ;;i celalalt, declan~eaza anxietatea ~iimpresia ca nu exist a scapare, 0 alta ie;;ire dedt respingerea sau instrainarea. Cel care se teme de abandon -;;i toti ne temem, mai mult sau mai putin - incearca, cu 0 tenacitate disperata, in acela;;i timp sa evite ;;i sa induca repetarea sau implinirea dramei care-l obsedeaza. Orice mijloc e bun, mai ales atunci cind el functioneaza bine pentru a "ameninta" relatia, a 0 descuraja ;;i a 0 duce in pragul disperarii.

"Daca m-ai iubi, n-ai lipsi atit de mult." "Dad m-ai iubi, m-ai dori in momentul in care te doresc
;;i eu."

"Daca m-ai iubi" inseamna nu ma iube?ti. $i eel care iube;;te este prins in capcana acestor cuvinte, care-i dicteaza cum trebuie sa-;;i dovedeasca iubirea, negind ill acela$i timp iubirea. "Te iubesc, dar vreau sa locuiesc ill continuare in apartamentul meu", ii spunea 0 tinara iubitului ei, care-;;i parasise de curilld parintii. "Daca m-ai iubi cu adevarat, raspunde iubitul, daca m-ai iubi cum te iubesc eu, ai dori, ca ;;i mine, sa traim impreuna." Iubirea este asociata aici asemanarii, similitudinii in gusturi, dorinte ;;i sentimente. Se confunda eu relatia. Persoana careia i se spune asta ar putea raspunde:

228

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE

Terorismul relational

229

Jmi reeunosc iubirea pentru tine, diferita de a ta, dar ee spun eu, ea vreau sa loeuiese singura 0 vreme, tine de relatia mea eu tine ~i cu mine insumi." Unul dintre lucrurile cele mai dificile este sa diferentiezi relatia de sentimente. E greu sa desparti aceste doua registre, cu atlt mai mult dad unul dintre pal'teneri are interesul de a men tine osmoza. "M-am saturat de studiile tale: lipse~ti mereu, nu egti niciodata aici; gi copiii se pllng. Trebuie sa alegi: eu sau studiile." "Ani de zile am avut migrene in fiecare week-end, povestegte 0 sotie. Sotul meu a fost extraordinar de rabdator ~i de atent. Se ocupa de copii, ma dadacea. Acum, in urma unuicurs de dezvoltare personala gi a unui tratament homeopatic, nu ma mai doare capul. Dar sotul meu continua sa ma intrebe in fiecare simbata daca mi-e bine, dad ma dOal'e, daca sint obosita. Solieitudinea asta imi devine insuportabilii, roa agaseaza. Vrea sa-mi fie rau?" Aceasta femeie s-a revoltat intr-o zi, strigind ca nu mai vrea sa fie tratata ca un bolnav, ca 0 femeie fragila ~i iresponsabila. In fata revoltei pina la paroxism, sotul a ramas calm, apoi i-a spus eu compasiune: "Vad ca egti obosita, nu-ti mai controlezi nervii, ar trebui sa te odihnegti. Nu te ingrijora, 0 sa ma ocup eu de toL" EI folosea, cu bune intentii, arma negarii - aceasta forma de a nu lua in considerare cuvintul celuilalt. Fara sa vrea, igi continua represiunea, In acest caz, el reprima schimbarea celuilalt, schimbare care ii ameninta propriullui echilibru. In acest exemplu, putem distinge revolta, 0 migcare spontana de reactie, de represiune. Aceasta pare structurata, organizata sub forma unor tactici teroriste implacabile. Povestea acestui cuplu gi incercarea acestei femei de a deveni autonoma au trecut printr-un proces de divort ingrozitol~ in care represiunea exercitata de sot gi-a gasit un sprijin in judecator. S-au folosit ca probe ale dezordinii ei menta Ie descried ale exercitiilor la care participase, cum ar

fi rebirth1, strigatul primar2, pasaje din cartile pe care Ie citea, cele din Janine Fontaine :?iLes Dialogues avec l'ange (DialoguriIe Crt ingerul) de Gitta Mallaz. I-au fost luati cop iii, pentru d judecatorul a spus: "Sinteti prea independenta pentru a fi 0 mama buna." In efortuI de a-I mentinepe celalalt slab sau bolnav, putem simti confuzia imensa in care se aHa cel care se eramponeaza de 0 pozitie superioata. Dar aceasta confuzie nu va fi spusa niciodata, va fi negata gi combatuta prin violenta impotriva celuilalt, in numele principiilor inalte gi al bune. Aceasta violenta a PISB face ravagii desentimentelor durata, care despart pentru totdeauna doua fiinte ... mai ales daca ramin impreuna. In numele interesului pentru celalalt ineerc sa-i impun modul de viata despre care ~tiu eu ca e bun pentru el. .. Aceasta tinara provenita dintr-o famiHe numeroasa i~i preseaza mama sa iasa mai mult, acum, di nu mai are copii de ingrijit: "Ar trebui sa te duci la expozitii, sa-ti cumperi haine, sa calatoregti, sa-ti faci proiecte." La fiecare vizita, insista: "Ce-ai mai facut nou?" Mama se simte vinovata, fiindca ii place sa fie linigtita, sa dea friu liber oboselii, sa se relaxeze. Piica 0 tracaseaza, pentru ca ii este greu sa conceapa ca mama se aHa intr-o etapa a vietii complet diferita de a sa gi ca energia gi dorintele ei sint diferite. Intoleranta are la baza 0 lipsa deimaginatie care ne impiedidi sa vedem ca celalalt are reactii gi nevoi diferite; se bazeaza pe 0 identificare tara distanta.
A facemutre

Privirea s£1giata~i s£1gietoarein acela~i timp face parte din arsenalul terorism111ui. Proiecteaza asupI'a celuilalt frustrarea pe care nu ti-ai putut-o potoli.
1 Metoda psihoterapeutica prin care subiectul este ajutat sa-9i retri:iiasca na9terea. (N. red.) 2 procedeu psihoterapeutic prin care subiectul este ajutat sa regaseasd\ originea afectiunii prin strigi'i.te. (N. red.)

230

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Terorismul relational
a spune.

231

"Te-ai simtit bine fara mine, ei bine, a sa-ti distrug pina ~i amintirea!" Aceasta femeie ~i fiica ei au plecat intr-un week-end la Paris: Muzeul Picasso, Opera franceza, restaurant. La intoarcere, indi se bucura de descoperirile lor. Pe palier, mama imita tenorul, iar fiica, pe eroina. U~a se deschide ~i apare chipulintunecat al"tatalui-sot": "Credeam ca va intoarceti cu trenul de 1,30." Ele tac, i1poiraspund intr-un glas: "Sintem sf1r~ite.Ne culcam imediat." A face mutre inseamna un refuz incapapnat de a spune in cuvinte ceea ce pare de nerostit pentru orgoliul meu: "Sint ranit, sint gelos, ma simt exclus." La intoarcerea dintr-un week-end placut la munte, cu prietenii, acest barbatsimte cum i se duce toata bucuria amintirilor vazind chipul intunecat ~iindurerat al iubitei, care 1l prime~te cu acestecuvinte: "A, deci te-ai simtitbine ... !" $i totu~i ea ii spusese: "Ou-te, simte-te bine, nu-ti fa griji pen tru mine ... "

Toatil aceasta nevoie de a vorbi Iii teama de

M. Benin

La originea terorismului emotional se afla adesea 0 experienta dureroasa, traita prin tacere, prin fuga ~i compensatiL Riinile provocate sint de nedescris. "Ma simt ranit fara sa ~tiu de ce, poate doar de aceasta durere din mine pe care a resimt ca pe 0 atingere adusa integritatii mele." Cel care se inchidein imbufnare afi~eaza de fapt minie ~i suferinta. Oar dincolo se ascunde rana. Multe suferinte ii ascund chiar celui care Ie traie~te rana care Ie provoaca.
Esenta suferintei insuportabile este de a spune $i de a ascunde t11acela$i timp rana interioara.

Unii, copii sau adulti, se joaca de-a tikerea numita ~i "a face mutre". Consta in a nu-i vorbi celuilalt, urmind un anume cod. Pentru a nu se dezice, trebuie sa-l a~tepte pe celalalt sa fadi primul pas. Aceasta necesita a mare concentrare ~i multa atentie ... fata de celalalt. Aerul de normalitate e mentinut cu emfaza. "Sotia mea nu e niciodata atit de draguta sau de atenta cu mine ca atunci cind e imbufnata. Se adreseaza inveli~ului, iar eu nu exist." In grupurile de copii, ceilalti il pot aduce pe unul dintre ei la disperare, punindu-l in carantina. "Haideti, fetelor, n-o sa mai vorbim cu el, e in stare sa-i spuna tot invatatoareL" "Aveam 8 ani cind unul dintre colegii de clasa a raspindit vestea ca eu a~ avea origini africane.""E buzat, se vede, nu? Oaca ar recunoa~te, noi n-am avea nimic impotriva negrilor."

"Va a$tept de ore tn $ir trist $i disperat ... imaginfndu-mi cum va distraji fara mine!"

232

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELECE

Terorismul relational

233

,,$i eu incercam sa spun ca strabunicul meu era}talian ... Doi ani am fost respins de aproape toata ~coala. lmi uram parintii ca au facut un asemenea copil."
"Tu

e~ti raul"

Intr-un conflict, 0 problema, despartire sau dezacord dureros intr-o relatie, terorismul consta in a incerca sa arlmci raul asupra celuilalt. Pentru a pastra 0 imagine de sine intacta, pentru a ne simti buni, ni se pare necesar sa-idovedim celuilalt ca totul e din vina lui. "Mi se pare insuportabil sa am sentimente «urlte», rateuri ~i insuficiente. Trebuie sa arunc afara raul. $i atunci ma incapatinez sa-i arat celuilalt ca problema vine de la el, ca eu sint 0 victima inocenta, in ciuda bunavointei de care am dat dovada." Fiecare e convins ca demonii sai interiori apar mnnai ca reactie la demonii celui de alaturi ~ica acest lucru nu i s-ar intimpla cu un alt partener. Anumite depresii care apar in urma pierderii unui partener perceput ca "rau" tin de faptul ca nu mai poF proiecta raul asupra celuilalt ~i ca trebuie sa 11recuno~ti in tine. "Cel mai mare rau pe care mi I-a putut face a fost ca s-a lasat ucis de un ~ofer prost. .. " AceasUi sotie, care s-a casatorit la 18 ani pentru a scapa de familie, ii va repro~a sotului ei toata viata ca nu e cum vrea ea. "Nu ti-ai asumat rolul de barbat, de tata. Uite, tot tata ti-a imprumptat banii ca sa-ti incepi afacerea. Intotdeauna eu iau deciziile: sa schimbam apartamentul, sa cumparam o casa, sa organizez vacantele copiilor. .. Tot eu te-am impins ~i sa ma ceri in casatorie de la tata ... care la rindullui ma presa sa nu ma casatoresc prea repede ... " Aceasta femeie incearca sa puna in spatele sotului propria-i dificultate de a se indeparta de tata, de a renunta la fidelitatea profunda fata de acesta, care 0 impiedica sa admita existenta unui alt barbat. Acest tata obosit i-atras 0 palma fiului care nu s-a conformat pe data. II cuprinde sentimentul de vina ~i atunci de-

vine terorist; trebuie sa-~i convinga fiul ca ceea ce a facut era un act legitim ~i sa-~i transfere asupra acestuia propria vinovatie: ,,0 faci dinadins ca sa ma iriti dnd ma intorc acasa. N-asculti niciodata ce-ti spun, tu ... tu ... tu ... " Aceasta nevoie a tatalui de a se justifica ~i de a se lini~ti aruncind asupra altuia agresivitatea din el este pentru copH mult mai apasatoare ~i mai nociva dedt palma primWi. Copiii sint adesea genero~i $i dependenti, accepta U$or sa ia asupra lor ceea ce nu merge in familie. Adesea, sint tapi ispa~itoride buna voie ~i chiar se ofera. Numai ca aceasta credinta ca 'iun tata bun are intotdeauna dreptate" $i ca, in orice caz, ,,[ne] VOl' multumi mai tirziu" este atit de inradacinata, inclt acest lucru nu este recunoscut niciodata. Confuzia intre iubire $i educatie este des intilnita. $i aceasta se vede in iubirHe noastre de adulti. "Daca nu ma conformez, nu voi fi iubit." "Traiam cu speranta mereu in$elata, dar niciodata stinsa ca voi fi iubit mai mult daca fac ceea ce-mi inchipui ca dore~te celalalt ... Misiune imposibila, infinita. Traiam fara incetare intr-o stare de autoprivatiune, sperind ca astfel voi fi iubit de parinti, fiind pregatit sa primesc ceea ce «trebuia» sa-mi dea $i n-am primit niciodata." Nevoia de a-I transfonna pe celalalt in "rau" poate fi reactia la oranire. Pentru aceasta femeie pe care sotul a parasit-o, devalorizarea e inacceptabila. De disperare, ea Ii striga: "Poti distruge totui, dar nu copiii: asta n-o sa te las sa faci." Ea merge pina la a-i imprumuta tata1.ui intentia de a-~i distruge copiii. Tentativa de a-I transform a pe celalalt in persecutor o ajuta sa-~i ridice moralul. Rearanjeaza lucrurile in favoarea ei, ilincarca pe eeUilalt pentru a ascunde un adevar despre ea insa~i. Pentru a nu infrunta partea negativa din sine, eel mai bun mijloc este sa Ii atribui celuilalt rolul negativ, rolul de "rau" $i sa 1tijustifici prin comportamentullui violenta din tine.

234

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Terorismul relational

235

Copiii invata foarte devreme sa defineasca 0 cearta printr-un tIel a inceput", spus pe un ton de inocenta ofensata. Ei trag 0 perdea alba peste placerea pe care au simtit-o prin agresiune. Deschid astfel drumul catre 0 dinamica frecventa a ir~sponsabilitatii: "Nu e vina mea." In anumite perioade ale anului, 90selele 9i autostrazile par frecventate numai de iresponsabili. Eu ii numesc "dreptii". Nu au vazut niciodata ca manevra de depa9ire executata cu abilitate I-a facut pe cel din fata sa se precipite, ca aproape I-a aruncat in 9ant. El, dreptul, e deja departe, testind posibilitatea unei noi manevre abile. Mai sint 9i cei care dau lectii, gata oricind sa i9i asume orice risc pentru a-I inspiHminta sau pentru a-I trezi pe celalalt, neatentul sau neindeminaticul care i-a deranjat. .. chiar daca acesta habar n-are. Nu spun nimic eel ce nu spune, nu cere 9i nu impune nimic se poate dovedi cel mai subtil terorist. Vrea sa obtina afectiune si atentie fara sa ceara, fara a-9i arata nevoia. II ~onstringe pe ~el car~ il iube9te sa-i ghiceasca, sa-i testeze, sa-i pindeasca reactiile fara incetare. Acele ,,fa ce vrei", "mi-e indiferent" sau "cum vrei tu" sint adevarate otravuri pentru 0 relatie. Cel care Ie enunta nu se define9te, ii lasa responsabilitatea celuilalt. In viata conjugala sau de familie, acesta declangeaza in celalalt respingere, violenta, adesea retinuta, care se va exprima prin puneri in fapte 9i dislocari. ,,Ce ti-ar placea de ziua ta? Ce vrei tu. M-am gindit la un pulovar albastru, cum iti plac tie ...? Daca. tie-ti place!"

Pune nevoia lui de a fi aprobat 9i de a evita confruntarile inaintea nevoii copiilor, care ar putea fi aceea de a primi aprobari 9i reactii clare. El nu dicteaza reguli, dar atitudinea lui implora: "Nu fa ce nu mi-ar placea!" Aceasta forma de indulgenta dublata de 0 presiune afectiva tacuta e 0 agresiune veritabila. $i e cu atit mai puternica cu cit copiii au nevoie sa vada 0 pozitie clara a parintilor. Ei simt nevoia sa vada, sa simta cum stau in raport cu 0 problema, 0 intrebare.
Anumite taceri sfnt prea rasunatoare pentru a nu fi fntelese.

Somatizarile

CorpuZ are nevoie de un cuvfnt pentru ureche pentru a se spune.

a se fnteZege ~i de 0

In dinamica terorismului relational, boala, cu multiplele ei functiuni, poate avea dublu rol. Poate fi 0 arma 9i 0 forma de aparare strategica. Detine 0 extraordinara putere de a invinovati - de exemplu, intr-o conversatie telefonica: lI$tii, nu ma simt bine. Ma simt obosita, dar nu-ti face griji. Pleaca totu9i in vacanta ... " "Nu 9tiu ce s-a intimplat; ieri, dupa ce ai plecat la stagiul de formare, mi s-a facut rau in bucatarie. Iti dai seama, daca copiii ramineau singuri! Acum totul e bine. Am chemat ambulanta, dar nu a venit. Dupa aceea, mi-a fost mai bine. Trebuie sa ma duc la un control. Nu-ti fa griji. .." Boala e 0 forma de aparare impotriva terorismului relational al celuilalt, dindu-ti posibilitatea sa refuzi fara a infrunta un conflict deschis.

Dar cel ce nu cere nu cauta intotdeauna sa primeasca. EI poate indica astfeilldistanta regulamentara" in ce-l prive9te 9i poate resimti atentiile, raspunsurile celuilalt ca pe incalcari, lezari ale intimitatii. Acest tata care adopta 0 atitudine de nepasare in numele libertatii 9i al autonomiei i9i agreseaza in felul sau copiii.

236

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Terorismul relational

237

,,$tii bine ca nu pot ciHatori mult din cauza durerilorde spate. Cum ai vrea sa te insotesc la mama ta?" "Cistitele ~;idurerile de sciatica sint totu~i folositoare. Sotul meu nu imi mai cere nici macar sa facem dragoste. Inainte, ma-hartuia permanent. Era chiar prea mult." "De cind am scolioza, tata nu ma mai obliga sa plivesc gradina." BoHle, aceasta forma de terarism asupra sinelui ca reactie la terorismul celuilalt, au ~i functia dea aduce un rau mai mic intr-o relatie prast echilibrata.

Colaborarea
Terarismul nu se po ate exercita dedt cu colaborarea victimei. De altfel, el are doua victime, pentru di terorismul'poate fi reciprac, iar forta slabiciunii, imensa. Cel care se supune ii atribuie celuilalt 0 atotputernicie fantastica sau cel putin ii imprumuta ~i chiar ii da 0 putere exagerata. Evelyne a venit la consultatie. Sa 0 ascultam pe ea, concentrindu-ne asupra ei, asupra felului de a se comporta ~i nu asupra sotului, dupa cum pare sa ne ghideze discursul ei. "A~ vrea sa respir un pic $i sa ma gindesc la viata mea inainte de a lua decizia sa ma intorc la lucru sau sa ne despartim." (Disociaza cele doua decizii, neintelegind ca au acela$i sens.) "Ma sufoc, nu mai sup art aceasta viata in care nu exist dedt pentru a-mi servi sotul ~i copiii ~i chiar soerii, carese amesteca in toate. Pentru sotul meu a fi impreuna nn este 0 alegere, ci a datorie." "A ineeput simbata dimineata, cu a intrebare a lui Franr;ois: «Ei, ce facem azi ~i miine?» Nu am timp nici macar sa propun ceva; el are deja 0 propunere gata pregatita. Sint iuata din scurt. A~ vrea sa-i raspund: «Nimic. Sa stam aici impreuna.» Dar ma simt vinovata ~i rea ca nu ma entuziasmez de un plan care nu-mi convine. Nu mai pot, ma sufoca, imi ia oxigenul.

$i banii. Ah, banii! Asta a inceput acum dtiva ani, dnd a venital treilea copil pe care el nu-l voia. El vrea sa fiu $i eleganta, sa pregatesc mese variate, sa administrez banii din casa, adica pe ai lui, ~i sa mai fac ~i economii. Uneori, am impresia ca i-ar place a daca i-a~ da bani mapoi. Am fiicut acest lucru a data. Am transferat un cec in contullui. Mi-a spus: «E bine. Inseamna ca de-acum pot sa-ti dau mai putin!» Care di1.l.trenoi este atit de incon~tient? Cel mai adesea, imi spune: «Dar cum imparti tu toti banii pe care-I d$tig?» Da, eonfunda banii pe care ii d$tiga cu cei pe care-i cheltuiesc pentru familie. Ce ma rane9te cel mai tare e atunci cmd propun sa ie~im, el imi raspunde: «Mai sa fie! Dar tu eind ai de gind sa ne intoarcem? Eu miine lucrez!» $i eu lucrez din greu, fara sa d~tig nimic! Ci~tig umilinta de aJi intretinuta, de a-i fi mereu indatorata ~idisperarea de a ma gindi ca nu se va sfir~i niciodata. Nu raspund pentru a nu invenina situatia. Tin in mine sentimentul unei gre~eli nereparate $i a unei lipse. Celalalt e mai bun dedt mine $i mai ales trebuie sa aiba dreptate." Astazi, dupa a lunga perioada de gindire, eu putin ajutor, Evelyne deseopera dt s-a maltratat, s-a neglijat $i s-a pierdut in atotputernicia sotului. "La ineeput, mi se parea ca rigiditatea ~i exigentele lui denota forta de caracter. EI ~tia ee vroia. Eu eram adesea nehotarita." Treptat, ~i-a dat seama d avea posibilita!ea sa fie altfel, sa capete valoare fa:t;aa 0 cauta in revolta. I$i poate exprim~ punctul de vedere malt fel dedt prin refuz sau sabotaj. Ii lip sea aerul. A inceput sa fad yoga, dar: "Nu ajunge. Trebuie sa-mi gasesc spatiul meu." I~i descopera dorinte proprii, diferite de ale lui Franr;ois, plaminii ~i sufoeati de puterea acordata altara incep Sa se dilate. I$i intelege ~i i~i respecta aspiratiile. Aeum, Franr;ois e eel care intelege greu schimbarea. $i vor fi necesare noi ajustari.
Sii te enun}i pi nu sii te denun}i.

Colaborarea la terorismul celuilalt devine a forma de terorism fata de sine prin autoreprimare $i autoeenzura. Tranchi-

238

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ 1NTELEGE

Terorismul relational

239

lizantele pot ajuta la instalarea acestei stari. Intre 66% ;;i 70% dintre consumatorii de tranchilizante sint femei. Femeilor deprimate de violentele conjugale Ii se prescriu medieamente psihotrope mult mai des decit barbatilor. Acestea vor calma sotia 9i 0 vor ajuta sa indure mai mult timp situatia de vidima, ca o cortina adusa sa mascheze necazul din relatie, singuratatea 9i neputinta. Aceasta aducere la tacere se adauga presiunii exercitate in multe familii de a nu fi abordate anumite subiede. ,,- Mama, de ce tanti Micheline e insarcinata, daca nu are sot? Ca Fecioara Maria?! - Nici pe departe. Spui ni$te gogomanii! Termina de mincat 9i du-te afara la joaca." ,,- La 9coala se spune ca exista tati care fac anumite lucruri cu fetele 9i ca trebuie sa vorbim despre asta. Tu crezi ca tata ar face asemenea I lucruri? - Vrei sa-ti trag 0 palma? E9ti nebuna sa-ti imaginezi a9a ceva! Frumoase lucruri va invata acum la 9coala!" Dupa un anume numar de astfel de raspunsuri care mutileaza, reprimarea deschisa devine inutila, copiii se autocenzureaza cu grija 9i 0 vor face 9i in viata adulta. Mijloacele de exprimare vor fi punerile in fapte, accidentele, somatizarile sau blocajul in stereotipuri. Marea majoritate a adultilor pe care ii intllnim se plIng de terorismul tacerii care domnea in familie. "Fara cuvinte. Nu existau cuvinte. Doar tacere. La masa, peste tot." "Mama ne dadea sa mincam, nu spunea nimie." "Mama mea vorbea tot timpul 9i nu spunea nimie." Cei mai multi se pIing ca au continuat aceasta tacere sub forma unei reprimari interioare, conduse de imaginar. "Daca-i spun asta, n-o sa inteleaga 9i in oriee caz se va supara."

"Daca a9 arata ce simt cu adevarat, ceilalti ar ride de mine, m-ar dispretui 9i eu m-a9 uri." "N-are nici un rost sa vorbim. Nu schimba nimic. Nu vreau sa ranesc pe careva." "De ce sa vorbesc despre tristetea mea de a fi singur? E fireasca, nu?" (Ca 9i cum ce e firesc nu merita sa fie spus.) Copiii simt foarte devreme ca aceasUi exprimare prin cuvinte, de9i vitala 9i necesara, risca sa declangezealte amenintari, violente sau respingeri. $i atunci taco

Pentru a depa~i terorismul relalional
Nervul terorismului e teama. Puterea lui consta in intilnirea 9i combinarea a doua temeri, a mea 9i a celuilalt. Simtim temeri numeroase, in care se intrepiitrund prezentul, trecutul 9i viitorul, 0 pinza tesuta cu imprevizibil, necunoscut 9i cunoscut. Cind exercit 0 presiune, 0 violenta, intotdeauna pornesc de la frica mea: "Nu te imbraca a9a." "Cred ca te earn la9i antrenat de prieteni." "Nu vad la ce !i-ar servi sa faci studii, sa pleci la 200 de kilometri pentru un curs de formare. Ti-e bme a9a. sa-!i creezi probleme inutile ... "

0

"Nu crezi ca ar trebui sa incetezi sa ... "
Cea mai rea forma de terorism este sa fllasam pe ceWalt sa creada ca exprimam punctullui de vedere.

"Nu vorbi cu altii despre relatia noastra." Mi-e teama ca va vorbi in locul meu, ca va crea 0 imagine deformata, ca-mi incalca intimitatea. Nu am incredere in el, ii

240

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Terorismul relational

241

cer sa taca. Vreau sa ii jalonez cuvintele, sa-l conduc chiar din absenta. Adaug forme de presiune cum ar fi judecatile sau chiar amenintarile. "Ce nevoie puerila ai, de a-i spune mamei tale totul despre noi! Risca sa ne indeparteze." "Oaca tu spui tot ce se petrece intre noi, eu nu mai pot continua." Pe linga team a, s-ar putea, bineinteles, sa fie dorinta de a-ti conserva intimitatea, de a pastra 0 relatie deosebita, de a-i acorda un spatiu privilegiat. $i celalalt care se teme de judecata 9i de despartire va asculta, i9i va bloca exprimarea 9i liber-tatea. Nu va indrazni sa ia 0 pozitie 9i sa spuna, de exemplu: "Spun ce vreau $i cui vreau, dar tin cont de tine." Sau va raspunde imediat $i la rindu11ui va face presiuni asupra confidentului: "Sa nu-i spui ca F-am spus." Teama il va face sa se supuna sau sa nu se supuna ascunzindu-se. Sa te supui, sa te conformezi Ce ma face sa ma supun mesajelor 9i impunerilor celuilalt, facind terorismul relational eficace? Temerile, cu siguranta, dar 9i greutatea de a ma defini, de a 9ti clar ce vreau, ce simt, ce gindesc, ce sint in acest moment. Intii trebuie sa $tii $i apoi sa indrazne$ti sa afirmi, sa 0 arati celuilalt $i sa 0 mentii. Ceea ce ma face, ma conduce 9i ma obliga uneori sa ma las definit de celalalt este sentimentul unei datorii, al unei obligatii. "Trebuie sa accept sa-mi tai pamI. Oaca nu, va fi nefericit." "Trebuie sa merg s-o vad pe mama (chiar 9i atunci cind nu am chef), pentru ca-mi va spune ca 0 neglijez, ca e prea singura ... " Relatiile dintre mama 9i copil sint adesea incarcate de cereri, acestea avind valoarea unor adevarate ordine $i reprezentind definitii nemiloase date copilului, ce-l fac sa se conformeze a9tepti.'lrilor mamei. Unii dintre adultii care au avut

o asemenea copilarie nu pot duce 0 viata proprie, pentru ca aceasta este permanent definita de celalalt. Auzim adesea in terapie aceasta supunere, revolta inchisa. "Nu pot face altfel. Ma opun, fug, ma zbat, fac 0 criza, $i apoi fac cum vrea ea." Anumiti toxicomani i$i inte1eg dependenta de drog ca pe un fel de bariera care ii ajuta sa puna un ecran de netrecut intre ei $i mama. Orogul, ca un tert separator care ii va invada la rindullui, ii va devora cu 0 violenta din care uneori nu exista scapare. De multe ori, in relatii, alternativa este: ma definesc sau mil
las definit de ce/ala/t?

"Daca ma las definit de tine, mama, eu cum 0 sa mai cresc?" Mesaje/e parinte$ti ce/e mai daunatoare sint cele caredeftl1esc esenfa copilului. Remarcile care contin 'itU e$ti" sint mai vio-

lente dedt ce contin "ar trebui". "Ar trebui" lasa totu$i putina libertate, loc de liber arbitru, posibilitatea de a nu te confmma. "Ar trebui" se refera la ce faei, la conduita, $i nu la persoana, precum "tu e$ti". "Tu e$ti" fixeaza 0 imagine de sine

242

DACAM-A$

ASCULTA,M-A$

INTELEGE

Terorismul relational

243

care ne marcheaza ca 0 definitie de nedepa~it intr-un moment in care personalitatea nu este inca farmata. "E~ti ca sora mea mai mare, care nu se gindea niciodata la ceilalfi." "Tu nu e~ti fkut pentru ~coala." "Ai un temperament de artist." Nici chiar imaginile flatante nu sint bune, pentru ca ne impun sanu dezamagim, ne impun 0 provocare permanenta, obligatia de a ne confarma modelului propus. Ne "obliga" sa nu dezamagim. "E~ti mai inteligent ~i mai intelegator decit fratii tai." ,,$tiu ca pot conta pe tme intotdeauna." Copilul sensibil i~i va dirija potentialul ~i fiinta catre forma care ii este atribuita ~i impusa. El va fi un raspuns la a~teptarea ~i la definitia celuilalt. Toate acestea, bineinteles, in cadrul unei dinamici de supunere. $i unui adult ii este greu sa se defineasca. Fiecare dintre noi are mii de fete. Fiecare are in el multe dorinte contradictorii ~i posibilitati. Caleidoscopul temerilor, al dorintelor ~i al ideilor formeaza imagini in permanenta schimbare. Sintem prin~i intr-un virtej de aspiratii, care sint in acela~i timp bogapile ~i tatonarile noastre in fata imensitatii vietii. Cind celalalt imi rastoarna dintr-o mi~care caleidoscopul ~i imi transmite: ,Jata ce e~ti sau ce ar trebui sa fii", am posibilitatea sa ma recunosc sau sa recunosc anumite parti din mine in proiecpa pe care mi-o prezinta et in definitia lui despre mine. Ma atrage pe terenullui, dar acela este ~i al meu. Pot simti in mine un da - "Da, sint ca tine", "Da, sint cum ma vezi", "Da, sint cum dore~ti tu sa fiu", chiar daca acum 0 clipa eram altfel. Nu e yorba de a fi versatil sau inconstant, ci dimpotriva, de 0 dinamica interioara in care se imbina, se intretaie, se amplifica sau paralizeaza mii de incercari de a fi ~i tot atitea de a nu fi asta sau cealalta.

Atunci, intrebarea esentiala in ce prive~te definirea proprie s-ar putea enunta astfel: "Ce domina in mine in acest moment, in aceasta situatie?" • Domina oare nevoia mea de a fi aprobat ~i de a fi in acord, care va domina ~i va reduce la tacere judecata, critica sau opozitia mea sau smt cu adevarat convins ~i aprob? • Ce domina in mine? Dorinta de a-i face rau, spunindu-i despre reactiile mele agresive fata de tradarea lui? 00rinta de a-I intelege ~i de a-I accepta? Dorinta de a tacea ~i de a ma indeparta, de a-I uita? • Ce parte din mine voi asculta? In aceasta confruntare interioara a unor forte multiple, uneori e mai simplu sa ma las definit de celalalt, de cerinta lui reala sau presupusa. Daca ma las definit astfet scap de alegerea mea prea dificila, de ambivalenta, scap de definitia mea, care nu ma poate cuprinde in intregime. Agresivitatea pe care 0 simteam fatii de celiilalt in timp ce ne aflam departe unul de celalalt mai multa vreme dispare in clipa in care il intilnesc, zimbitor, calduros, lncreziitor, sigur ca-l voi primi neconditionat. Pe care dintre aceste douii euri i Ie voi arata? Pe eel care-~i miicina frustrarea 9i agresiunea sau pe cellini9tit 9i satisfacut? Indiferent pe care 11refulez, eu ma tradez. Atunci ma las cuprins de sentimentul· dorit, a9teptat de celalalt 9i care se regase9te 9i in mine. Furia nascutii va izbucni altiidata, altcumva! Grice relatie este 0 interactiune. Mii simt schimbat, nuantat, impacat uneori de intilnire. Cind eram singur, confruntat cu propriile mele sentimente divergente, traiam un conflict. In mintea 9i in inima mea, se luptau aspecte diferite ale eului; pentru a Ie combate mai bine, proiectam 0 parte dintre ele asupra celuilalt. Pot sa iau astfel 0 pozitie, exprimind cele douii triiiri: • dorinta de razbunare, • bucuria 9i piacerea.

244

DACA M;A$ ASCULTA, M-A$ IN'TELEGE

Terorismul relational

245

"lata prin ce-am trecut a$teptindu-te, iata ce simt cind te vad."
Am fnvaJat sa spun da fndriiznind sa spun nu.

atribuindu-i rolul negativ $i accentuind astfel propria pozitie de victima sau de "cel bun".

o mama

Mentinerea pozitiei Tatal e ingrijorat. Fiica adolescenta trece printr-o criza. E inchisa in sine, ostila, revoltata. El e convins ca ar avea nevoie sa vorbeasca cu a a treia persoana, pentru di el nu are a pozitie care sa favorizeze dialogul dintre ei. Intr-o zi, ii da adresa unui centru despre care a auzit vorbindu-se $i unde ar gasi ajutor. "De ce-mi dai asta? exclama fata. $tii bine ca nu ma voi duce!" Tatal ia biletul de pe masa din camera fiicei $i pleaca amarl:t. "Nu vrea sa primeasdi nimic de la mine. Refuza tot ce vreau sa-i dau ... " EI s-a lasat definit $i oprit in incercarea de a oferi de reactia ei. (,,$tii bine"); nu $i-a menfinut pozitia. Ar fi fast suficient sa-i spuna: "Eu iti dau adresa. Tu faci ce vrei cu ea." "E drept, prin asta iti arat ca-mi fac griji pentru tine. Fac ceva ca sa-mi lini$tesc grijile. Dad tu recuno$ti grijile mele, poate vei face ceva in legatura cu ale tale." Fata este in cumpana, intr-o dilema in ce prive$te alegerea: • Sa se recunoasca in perceptia tatalui $i sa primeasca semnul. • Sa nu se,recunoasca $i sa nu-l primeasca. • Sa inteleaga nelini$tea tatalui tara sa participe la ea, dar sa a admita, astfel inclt tatal sa se simta inteles. Intreruperea de ceUilalt sistemului propus

in virsta $i insingurata ii cere fiicei sa a sune in fiecare duminidi seara. Ea define$te momentul $i frecven~ ta cu care fiica trebuie sa Ilia initiativa" de a surra. Oare i$i mentine iluzia di fiica dore$te sa a sune regulat? Fiiea nu a $tiut ce pozitie sa ia, a spus da, insa i$i uita adesea angajamentul. Suna intr-o luni $i, bineinteles, primeIe cuvinte pe care Ie au de sint a plingere $i un repro$: "Nu m-ai sunat aseara." Atunci se justifica, explica faptul ca a fast plecata; ele vor dezbate indelung motivele $i consecintele lipsei acelui telefon, fara a-$i da seama ca de fapt sistemulle prinde in capcana $i ca fiica nu e de acord cu definitia data relatiei de catre mama. Ar putea, de exemplu, sa ia a pozitie: "Sint acasa vineri seara. Oaca vrei, poti sa ma suni intre 8 $i 9.30." Sau: "Nu-mi place aceasta regula. Te sun dnd pot."

Autodefinirea

Sit confirmi dorinta celuilalt pentru a putea scitpa de ea.

Singurul antidot al terorismului relational pare sa fie autodefinirea permanenta, recunoscind in acela$i timp cererea sau sentimentul celuilalt. "Inteleg ce important ar fi pentru tine sa ma casatoresc la biserica. Oar pentru mine nu are sens." Te poti proteja de sadism indepartindu-te interior, gestionindu-ti mai bine emotiile fara a te identifiea cu ele. "Va trece $i asta." Inainte de a te plinge de poluare sau de a lasa temerile celuilalt sa te influenteze prea mult, inainte de a-I acuza ca e un tiran, ar trebui sa $tii ca nimeni nu e obligat sa-$i bage nasul in teava de e$apament a celuilalt.

Oialogurile in care se folose$te raportarea directa, "tu", sint adesea incercari ale ambelor parti de a-I defini pe celalalt,

246

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Terorismul relational

247

Opozantul Opozantul colaboreaza adesea la terorismul relationalla care e supus. Contrar aparentelor, cel care se opune, care declara .sistematic ca "nu e de acord", care lupta impotriva punctului de vedere al celuilalt, de fapt mai mult se lasa definit dedt se define$te. Se define$te "impotriva", dar adesea nu i$i arata propria dorinta sau propriul plan. Nu reu$e$te sa iasa din reactie pentru a intra in relatie. "Prietena mea ar vrea sa ne facem 0 casa lmpreuna. Are 0 gramada de idei. Eu nu smt de acord. Nu $tiu ce vreau. Dar cel putin $tiu ca ma opun ideii ei." "Protestantii" se definesc prin numele pe care 9i-1 dau, doar drept contestatari ai practicilor unei Biserici stabilite 9i nimic mai mult. Probl~ma pseudoconsistentei fondate pe opozitie $i revolta este 0 etapa necesara in adolescenta, inainte ca tinerii sa-9i poata construi propriul sistem de referinta. Unii ramin ancorati toata viata pe pozitia lIma opun" $i se scutesc astfel de definirea propriei pozitii.

pe care il are pentru mine, incearca sa lmi influenteze emotiile, comportamentul, gindirea 9i modul de viata pe care a9 vrea sa-l am? • Daca ma sup un, am grija de el, illini1;;tesc pe el in dauna mea. • Dadi ma revolt, ii declar razboi $i risc sa ne despartim. • bad nu tin cont de presiunile lui, Ie va accentua. • Cmd ii spun ca nu lmi acorda libertate, neaga acest lucru. Cum sa nu te la$i contaminat de temerile, de lipsurile sau de convingerile incrmcenate ale celuilalt? "E foarte abila in a-mi arata prin mid atingeri zilnice ca sint un sot nesatisfacator." "TaUHmeu imi da mereu de mteles ca nU are mcredere m mine, ca-l dezamagesc daca fac asta sau cealalti}. Aceasta atitudine imi distruge mcrederea in mine $i imi intare1;;te indoielile." Multi avem SIDA relatiilor, nu smtem imuni m fata angoaselor celuilalt, care ricogeaza asupra alor noastre. Cum sa te conservi? Unii aleg fuga. $i vor repune in practidi, in alta parte, un sistem asemanator, pentru ca nu s-au deta1;;atsuficient de mecanismele care ii faceau sa induca $i sa intretina acele scheme relationale. Altii, patiti, prefera singuratatea. Cit despre noi, m capitolele urmatoare yom mcerca sa punem dteva borne care sa indice drumul catre 0 mai buna diferentiere 9i responsabilizare, pentru a deveni in primul yind un mai bun partener pentru sine 1;;i apoi pentru ceilalti·
E nevoie de limite pentru a merge mai departe.

Rezistenta la terorism
Terorismul practicat $i suportat ne marcheaza t'?merile $i slabiciunile. Exishi totu9i 0 diferenta esentiala intre terorismul politic 9i cel relational. Primul e dorit, cautat, premeditat, con1;;tient.Al doilea apare, in general, in mod impulsiv, involuntar $i cel mai adesea incon$tient. .. Se strecoara in relatii cu abilitate, subtilitate 9i 0 incredibila statornicie, dejudnd previziunile, blodnd intentiile, sabotmd cele mai bune hotariri. Credem ca terorismul relational din trecut sau din prezent este cauza multor dureri fizice sau psihice. Ele devin cronice pentru a-i permite unei persoane - $i acesta este un paradox - sa supravietuiasca mtr-un haos care altfel i s-ar parea intolerabil. Cum sa-ti construie$ti 0 imunitate in fata celui care, in numele iubirii pe care ne-o purtam unul altuia $i al interesului

Responsabili tii tile

249

"Sint pierdut, panicat, sufar ... deci nu eu trebuie sa fac ceva pentru mine."

ResponsabiliHitile

$i dnd celalalt face la fel, intram in binecunoscutele curi vicioase ale relatiilor.

cer-

,,- Daca bombanesc, e pentru ca lipse9ti aUt de multo - Lipsesc atit de mult pentru ca fug de repro9urile tale, de proasta ta dispozitie 9i de lamentatii."

Cea mai frecventa pozitie intr-o relatie consta in a nega printr-un transfer responsabilitatea a ceea ce simtim.

"CeHilalt e responsabil de ceea ce simt"
"Daca simt ceva, e din cauza cuiva sau a ceva, deci celalalt sau situatia e responsabila de ceea ce simt." lata, pe scurt, una dintre mitologiile relationale cele mai puternice. "Resimt furie, dezamagire, tristete pentru ca celalalt a uitat de intilnire, pentru ca nu ainteles, pentru ca imi spune ca ma iube9te 9i imi intoarce spatele de cum neagezam in pat, pentru ca nu mi-a raspuns la scrisoare ... " Acel "el" sau "ea" care este acuzat esteun parinte, 0 persoana iubita, apropiata. Acum devine 0 fiinta care ne dezamage9te, ne in9ala a9teptarile 9i uneori aruncam asupra lui resentimentul, il acuzam de toate insuficientele, il facem responsabil de ce ni se intimpla, bun sau rau, desucces 9i de egec, de zimbete 9i de lacrimi. Aceasta atotputernicie atribuWi celuilalt duce la deresponsabilizarea noastra; fugim de asumarea propriei persoane, ca 9i cum am fi iresponsabili 9i dezarmati.
"Fac mutre pentru ca eaface mutre ... vazlndu-ma cafac mutre."

Putem gasi combinatii infinite pentru a nu ne simti responsabili de ce ni se intimpla, pentru a gasi mereu 0 cauza exterioara 9i adesea pentru a nu face 0 alegere sau a lua 0 decizie. Celalalt mi-a 5pUS... a vrut. .. a procedat in a9a fel indt eu nu puteam dedt 5a-l agresez, 5a-l parasesc, sa-l ajut, safac in locullui, sa-mi asum .... In primavara, Gerard ii spune lui Odette ca ar dori ca in vara sa-9i ia doua saptamini de vacanta singur. Odette nu se impotrive9te (dar e pentru?) 9i i9i planifidi sa petreaca acest timp intr-o tabara de nudi9ti. Gerard reactioneaza violent: "Nu sint deloc de acord!"

250

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Responsabilihitile

251

Odette renunta. I~i fac planurile de vacanta ilnpreuna, dar in iunie, Gerard spune din nou ca pleaca fara ea. Se ofera sa 11ia ~i pe fiul lor cu el $i adauga: "Daca chiar tii la experienta asta de nudism, du-te." Odette incearca sa se inscrie intr-o tabara, dar nu mai sint locuri. Cauta in alta parte, nu mai e locnicaieri. E furioasa. "Ce sabotaj! M-a jrnpiedicat sa~mi realizez planul, mi-a interzis sa ma duc, apoi mi-a dat voie atunci dnd nu mai era posibil. A stricat tot, m-a manipulat." Odette i~i pune intrebari in legatura cu schimbarile de opinie ale lui Gerard, dar nu in ce prive~te supunerea ei sau felul in care s-a lasat manipulata, in care I-a lasat pe celalalt sa-i dicteze decizia. Ea nu se intreaba: "Ce ma face sa-l ascult?" Vacanta ratata a produs un ~oc. Mai tirziu, invata sa iasa din acuzarea unilaterala, i~i cauta echilibrul intre doua tendinte care 0 stapinesc ($i se lupta in ea). "Am impresia ca traiesc ca 0 salbatica $i ca risc consecinte grave, daca-mi urmez drumul fara a tine seama de reactiile celuilalt. Nu ma simt eu ins ami cind sint influentata de dorintele $i temerile celuilalt." Strategia relationala bazaHi pe convingerea ca celalalt e responsabil de ce simt duce la neputinta, la stagnare, chiar la nebunie. Oar ne ofera justificari $i alibiuri, mai ales daca se leaga de experientele noastre din copilarie. "Nu m-au lasat niciodata sa ma exprim, a$a ca nu pot arata ce simt." "M-au fortat sa ma controlez. A$a ca nu pot sa fiu eu Insami." "Mi-au descris sexualitatea ca pe ceva rau, a$a ca sint frigida." De$i nu negam conditionarile impuse copilului de dependenta sa emotionaJa, psihica $i senzoriala, este totu~i frapant felul in care intretinem aceasta conditionare.
Pe de 0 parte, slntem ceea ce s-afi'icut dinnoi intr-un moment al viepii noastre, pi pe de alti'iparte, slntem ceea ce noi intrejinem din toate acestea de-a lungul anilor pi deceniilor care au unnat.

Oare nu juram implicit fidelitate acelor mesaje primite de la parinti pe care totu$i Ie respingem? Transfedim adesea misiunea de parinte asupra persoanelor importante din viata noastra, in relatiile apropiate sau in mediul social mai largo Aceasta dinamica este frecventa in cuplurile in care unul dintre protagonWi i$i reprezinta in celalalt partea inacceptabila din el insu$i. In acest caz, celalalt este considerat $i cauza a schimbarii sentimentelor noastre. "Daca nu m-ai fi fortat sa avortez, te-a$ iubi inca." "Daca nu ai fi continuat sa ma suni ~i sa ma cauti, astazi a~ fi uitat de tine ~i n-a$ mai suferi." "Daca nu ai fi atit de dependent, m-a~ simti libera." Celalalt e vazut drept sursa a sentimentelor ~i resentimentelor noastre. A$adar, va trebui sa $i Ie asume, sa Ie repare, sa suporte descarcarile. "Din cauza lui sint a~a, trebuie doar sa inceteze sa se mai poarte astfel $i totul va fi mai bine." Paradoxul consta in faptul ca-i imprumutam celuilalt 0 putere fara limite ~i in acela$i timp ne consideram suficient de puternici pentru a-I obliga sa se schimbe, transferind asupra lui nefericirea, invinovatirea $i violenta cu care ne victimizam. Un fel de "brat de fier" fantastic (fantasmagoric sau real) patrunde in anumite relatii apropiate (conjugale sau parentale) $i se mentine ani de zile. Razboaie conjugale sau parentale care se continua generatE de-a rindul, pornind de la 0 regula formaHi complet aberanta. IIRevendic iresponsabllitatea a ceea ce simt, a ce traiesc." $i atunci vrem sa-l schimbam pe ceJalalt pentru binele lui sau pentru bineleOnostru.

Vreau sa-I schimb pe celalalt
Perspectiva responsabilitatii celuilalt (pentru ce traiesc, ce mi se intimpla) ma arunca in aceasta capcana frecvent intllnita in rela}ii: incercarea de a-I face pe celalalt sa se schimbe. Pare atit de logic, am de evident!

252

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Responsabili

Hitile

253

"Nu sup art nervozitatea colegei mele. Rew;;e:;;tesa mi-o transmita:;;i mie. E clar ca trebuie sa devina mai calma. De altfel, i-ar face bine." "A:;;vrea ca prietenul meu sa mi se opuna ca sa ma pot afirma, sa ma pot defini. El e mereu de acord cu mine :;;i nu :;;tiuin ce pozitie ma aflu fata de el." "Nu reu:;;esc niciodata sa ma pozitionez in rap art cu ea, pentru ca planurile :;;iintentiile ei fata de mine sint vagi :;;i confuze." "Sint tot timpul frustrat in comunicarea cu tatal meu, pentru ca nu-:;;iexprima niciodata sentimentele. De ani de zile a:;;tept sa comunicam cu-adevarat. Probabil ca simte ceva, dar nu-mi spune. ~i nici eu nu pot vorbi cu el. Atunci 11 atac, il contrazic, se supara :;;irupe relatia." "Mama ma sufoca cu dorintele:;;i temerile ei, ar trebui sa invete sa se controleze, sa nu-:;;iverse angoasele asupra mea." Aceasta dorinta profunda ca celalalt sa se schimbe pentru ca in sfir:;;itsa ne fie mai bine, pentru a nu mai suferi :;;ia nu ne mai simti rau e una din aspiratiile cele mai legitime :;;imai sortite frustrarii. Incercarea de a-I schimba pe celalalt, de a incepe cu celalalt cimenteaza :;;iIntretine relatiile statice pe un teren cunoscut'9i familiar. "Deja :;;tiu<;.e a sa se intimple. Eu ii spun asta, el Imi raspunde aia. Intotdeauna e la fel. .." "N-am. s;H pot spune niciodata mamei ca traiesc cu un barbat divortat sau ca am facut deja un avort. M-ar respinge ca :;;i cum nu a:;;mai fi fiica ei." Punlnd pe primul plan reactia celuilalt, refuz sa ascult ce-l rane:;;te cu adevarat. Sint astfel extraordinar de abil in a-mi crea relatii fictive :;;i a nu recunoa:;;te: • In mine:ce inseamna pentru mine relatia cu un biirbat casiitorit. • In celalalt: ce 0 neciije:;;tepe mama dadi descopera relatia mea cu un barbat casatorit.

Aceastaatitudine imi permite sa inchid ochii in fata propriilor mele gre:;;eli:;;iadesea e adoptata de ambele parti. "Nu ma obliga sa aleg", ii cere un barbat disatorit amantei. "Nu-mi cere sa ne despartim, raspunde iubita, :;;inu ma forta sa ascund ca sufar." Fiecare ulcearca sa i:;;irezolve dilema cermdu-i celuilalt sa-:;;imodifice a:;;teptarea sau dorinta. Fiecare se situeaza in raport cu celalalt cerindu-i sa-:;;iretraga cererea. Una dintre utopiile cele mai vechi pare a fi incercarea de a exercita 0 influenta asupra dorintei:;;i cererii celuilalt. Cautam in aceasta dovada iubirii sale, forta legaturii. "Daca m-ai iubi, ai accepta sa renunti la dorinta ta. Nu ai vrea sa-mi provoci suferinta mentinmd supozitia." o mama care nu mai suporta prezenta acasa a fiului ei de 24 de ani, 11impinge pe acesta sa actioneze in locul ei: "Ar trebui sa ai 0 meserie, sa-ti cl:;;tigiexistenta, sa fii independent, ar trebui sa vrei 0 locuinta a ta." ~i el ii raspunde: "Am tot timpul. Dar daca vrei sa ma dai afara, spune a:;;a." Ea ar vrea ca el sa aiba forta de a pleca. EI vrea ca ea sa aiba curajul de a-I da afara! Efortul de a-I schimba pe celalalt potrivit dorintelor mele e sortit e:;;ecului, duce la 0 comunicare repetitiva, plina de violenta surda :;;iura refulata.

"Tare mi-a9 dori sa piece de buna voie." "Tare a9 vrea sa ma dea afara."

254

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ lNTELEGE

ResponsabilWi tile

255

"Vreau sa fiu responsabil de ceea ce simte celalaItI/
Anurnite persoane au tendinta de a se simti responsabile de tot ceea ce simt cei din jurullor. Multi parinti i~i atribuie e~ecurile, reu~itele, trasaturile pozitive sau negative ale copilului lor. Le considera un fel de prelungiri ale lor in~ile ~i copiii Ii Ie inapoiaza mai tirziu, acuzindu-i ca sint cauza tuturor problemelor (rareori a binelui). $i c,opiii slnt destul de puternici pentru a-~i asuma false responsabilitati, pentru a lua asupra lor sarcina dureroasa perceputa la parinti, pentru a incerca sa Ie vindece ranile ascunse sau sa-i scape de deceptii ~i angoase. Se simt cauza certurilor, a divortului parintilor, a supararilor sau a bucuriilor lor. Egocentrismullor natural nu Ie permite sa conceapa ca se poate "sa nu aiba nimic de-a face" cu ce se intimpla. E dureros sa nu ai nimic de-a face cu ce se intimpla in viata persoanelor importante pentru tine. Vinovatia provine dintr-un sentiment de omnipotenta iluzorie. Poate de aceea este un sentiment foarte raspindit (~i foarte distrugator) in cultura occidentala. 0 mare parte a educatiei se bazeaza pe amenintare, devalorizare ~i agresiune. Vinovatia joaca un rol compensatoriu in aceasta negare de sine, care dureaza multi ani. Copiii care au crescut alaturi de un parinte deprimat sau care suferea de anxietatea abandonului pastreaza adesea un sentiment difuz de vinovatie, bazat pe 0 convirigere falsa. "A~ fi putut sa-i redau bucuria de a trai, implinirea, sanatatea, a~ fi putut sa nu-l dezamagesc, • • • • • dadl dad daca dadi daca a~ fi facut . a~ fi fost . a~ fi ramas ... a~ fi ~tiut. .. a~ fi crezut. .. "

care i~i imagineaza ca sint responsabili. lar ceilalti (parinti sau persoane apropiate) profita de toate acestea, uneori chiar abuzeaza, simtind ca aceasta vinovatie ~i putere iluzorie sint o coarda sensibila, gata oricind sa vibreze. "Sotul meu a avut un accident gray chiar dupa 0 cearta intre noi. Ma simt vinovata, responsabiHi, e din cauza mea." Ne intrebam cum s-ar simti aceasta sotie - dezamagita sau u~urata? - daca ar descoperi ca nu avea puterea sa determine comportamerttul sotului. Daca el se distruge, chiar crezind ca e din cauza ei, aceasta nu poate fi decit 0 decizie personala ~i 0 alegere a sa. "Mama nu s-a impacat niciodata cu ideea ca sint casatorita cu un barbat divortat. Ar prefera sa fiu moarta, mi-a spus ea, ~i uneori chiar imi vine sa ma sinucid ... dar nu ~tiu daca macar asta i-ar face pli'kere." Ce nu facem cu buna-~tiinta pentru a-I proteja pe celala1t? "Nu-i arM sotului meu ca ma pot descurca ~i singura. Are atita nevoie sa se simta puternic ~i protector." ,;Aveam migrene de mai bine de 20 de ani. Dupa 0 perioada de psihoterapie, au disparut. Dar cel mai uimitor este ca sotul continua sa ma convinga ca ar trebui sa ma odihnesc ~i ca migrenele apar inca. El voia cu orice pret sa ~i Ie asume, chiar cind nu mai existau!" "Imi ascund indoielile ~i vulnerabilitatea in fata fiului meu. Nu ar suporta sa aiba un tata neajutorat." "Nu discut cu el problema banilor. Ii face prea mult rau." Sistemele de protectie reciproca in cupluri, familii sau in relatiile profesionale ~i de prietenie sint adesea stabile ~i lini~titoare. Sistemele illimiteaza pe fiecare 9i mai ales propune roluri ~i comportamente cunoscute, in care fiecare ,,~tie ce are de facut". Dadi ne simtim responsabili pentru reactia celuilalt, avem un alibi confortabil ~i evitam capcanele ambivalentei noastre.

Unii introduc acest elan vindecator in relatii ~i intretin 0 activitate de recuperare, restaurare ~i reparatie a raului de

256

DACA M-A:;>ASCULTA, M-A:;>INrELEGE

Responsabili

hi tile

257

Aceasta femeie nu mai suporta, spune ea, dependenta so-' tului fata de ea, supravegherea ~i cererile permanente, nevoia lui de a trai totul prin ea. Dupa multi ani de ezitari, ea i~i anunta decizia de a divorta. El face 0 depresie ~i ea renunta. Se hotara~te sa ramina cu el. "Daca plee, sint responsabila de disperarea ~i distrugerea lui." Ea ~i-a rezolvat dilema (a ramine sau a pleca) prin neincrederea in capacitatea sotului de a evolua ~i prin asumare a intregii responsabilitati pentru starile lui psihice. Raminind mchi~i in dorinta sau in lipsa de dorinta a celuilalt, ne seutim de efortul de a ne diferentia, de a ne smulge din sistem, de a descoperi 0 atitudine mai activa, uneori aparent "egoista" sau chiar eruda. Aceasta acuzatie de egoism provine de alHel de la cei din jur ... asHel indt ne victimizam ~i mai mult ~i perpetuam aeuzarea sau devalorizarea. Impresia di e~ti responsabil de ce simte eelalalt ne duce inapoi in copilarie, in perioada in care nu ne diferentiam ~ine credeam atotputernid. femeie casatorita are de opt ani un amant. Ea afirma ea nu se simte bine in aeeasta situatie. Ar vrea sa aleaga. I':JU-9i poate parasi sotul, pentru ca acesta ar face 0 depresie; nu-~i poate parasi amantul, pentru ea el ameninta eu sinudderea. In timpul unei lungi conversatii, ea nu a putut nid 0 clipa sa-9i exprime adevaratele dorinte ~i sentimente. Nu traia dedt prin impresia ca este responsabila de neferidrea viitoare a unuia sau a eeluilalt. Mai tirziu, evocindu-~i copilaria, poveste9te ca atunci dnd avea 6 ani, s-a naseut sora sa, iar mama lor a faeut 0 depresie dupa na9tere. Ea se simtise responsabila de starea mamei, in ambele sensuri ale euvintului. Ea era cauza prin eomportamentul sau, prindorintele sale agresive, asHel ca trebuia sa ~i Ie asume 9i sa Ie repare,<oeupindu-se de eopil ~i de casa. Cind 9i-a dat seama di nu avea nid 0 legatura eu depresia mamei, a exclamat: "Dar atund eu n-aveam nid 0 putere. Eram in plina iluzie de atotputernide."

/IDa, slnt femeie, slnt sotie, mama, amanta, fetifil... $i bebelu$f"

o

A te simti responsabil de ce simte celalalt inseamna ~i sa cultivi 0 senzatie de putere ~i de influenta, care este greu de abandonat. Inseamna sa incerci sa pastrezi controlul asupra relatiei 9i sa mentii cu orice pret iluzia atotputernidei asupra celuilalt, asupra sentimentelor, trairilor lui. Prea adesea 0 asociem in mod gre9it cu puterea ata~amentului. Celalalt va recunoa9te puterea iubirii mele dadi pun la suflet cea mai mica vibra tie a sensibilitatii lui, cea mai midi schimbare de dispozitie.

Nu sint responsabil pentru ceea ce simte ceUHalt
Cultura ~i educatia colaboreaza la crearea sentimentului de responsabilitate 9i de vinovatie. "Sora ta sufera din cauza ta." "Iti fad fratele sa sufere."

258

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE

Responsabilita tile

259

"TaUil tau e suparat din cauza comportamentului .tau ~i mama ta mi-a spus ca-~i dorea sa moara cind a auzit ce-ai facut!/I Oar ce copil i-ar putea spune tatalui: "E~ti dezamagit de e~ecul meu la ~coala ~i este dezamagirea ta, tata. Cred di tu trebuie sa te ocupi de deceptia ta. Nu vreau sa mi-o asum nici lucrind mai mult, nici invinovatindu-ma ca nu lucrez destul./I Invinovatirea e 0 deformare, 0 excrescenta a compasiunii care exista in fiecare dintre noi inca din copilarie, a acestei capacitati de a ma iderttifica cu celalalt prin care ma doare sa-i vad suferind pe cei pe care ii iubesc ~i care ma iubesc. Cind ii spun celui care afirma ea e nefericit din cauza mea ~a nu ma simt responsabil de suferinta lui, se indigneaza, bineinteles, ~ima acuza de incon~tienta, perversitate sau sadism. E 0 afirmatie care ne ~ocheaza sensibilitatea, generozitatea, nevoia de putere ~i felul in care gindim ~i simtim. Ar trebui oare ca un sot care-~i parase~te sotia sa fie responsabil de nefericirea ei? 0 femeie care-~i parase~te sotul ~i copiii pentru ca nu se simte capabila sa se ocupe singura de ei nu trebuie sa se simta vinovata imaginindu-~i singuriitatea lor! (Nu a ei, bineinteles, care va fi numita de ceilalti /llibertate/l sau "inco~tienta/l.) Nu sint responsabil de eel pe care I-am crescut? (Ca vulpea din Micul Print.) Nu - ~i totu~i da, putin. Atunci apar conflicte de fidelitate, ale caror ri'idacini sint mult mai adinci dedt viata mea. E complicat sa actionez in conformitate cu ceea ce ma ghideaza. Aceasta complexitate include dorinta mea de a face placere, de a ajuta, de a nu dezamagi ~i de a-I sfatui pe celalalt. Oar daca ma simt responsabil pentru felul in care celalalt i~i gestioneaza sentimentele, am cazut in capcana. Oupa ani de lupte ~i incercari, aceasta fiiea devotata da din umeri: "Oaca tatal meu alege sa se distruga prin alcool, eu nu-l voi mai contrazice ~i nu-mi voi mai distruge viata incercind sa-l salvez. Ii inapoiez alcoolismul, ii apartine. Oaca acest tert pe care I-a interpus intre el ~i

mine, intre el ~i ceilalti, este tovara~ullui preferat, e problema luL Imi reiau libertatea ~i prioritatile ... " Un tata i-a anulat fiicei sale anorexice mare parte din puterea distructiva in ziua in care i-a declarat: "Nu ma simt responsabil pentru faptul ca tu manmci sau nu. Responsabilitatea mea este sa ai ce minca./I Nepreluind responsabilitatea celuilalt, refuzi in acela~i timp sa-l ajuti sa scape de consecintele hotaririi sale. Un tata evreu i-a declarat fiului sau ca daca se casatore~te cu iubita lui neevreica, va refuza sa-~ivada nepotii· Fiul, devenit tata, nu ~i-a ajutat tatal'sa-~i tina cuvinttil. II invita mereu la el, in ciuda refuzurilor repetate, venea la u~a cu copilul, £ortindu-l pe bunic sa-~i reactualizeze de fiecare data hotarirea. Acest fiu i~i manifesta astfel dorinta de a mentinerelapa ~iIi arata tatalui (~ifiului) di respingerea era unilaterala.

"AI

9i tatal meu este fiu./I

Cind evitam sa colaboram in sistemul relational propus sau impus de cel~lalt, ne regasim capacitatea de a fi, de a ne defini mai bine ~i de a adopta 0 pozitie. Oorinta noastra de a

260

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Responsabili ta tile

261

fi aprobati este atit de puternidi ~i de imperioasa, incit este foarte dificil sa ne afirmam ~i sa ne definim in fata celuilalt, asu:nindu-ne riscul de a nu fi aprobati. Incercind sa inducem comportamente de autoresponsabilizare participantilor la sesiunile noastre de formare, simtim ca declan~am reactii puternice, ca producem bulversari in cascada, di provocam dezordine, 0 scoatere din circuitele relationale obi~nuite. (A lucra pentru dezvoltarea ~i schimbarea personala inseamna sa aduci la lumina formele cele mai subtile ~i permanente ale terorismului relational: eel care se dezvolta in relatia intima, care se exercita in numele iubirii.) Revolutia relationala, care anunta zile grele ~i de deschidere in acela~i timp, urmeaza cu siguranta aceasta cale.

tit de fireasca este tendinta de a trata la celalalt problema pe care 0 avem noi in raport cu el. Adam ar trebui sa recunoasca faptul ca a mine at marul de bunavoie, chiar daca din solidaritate ~iprin imitare, iar Eva nu poate nega ca ea a hotarit sa asculte de ~arpe. $i eu, care am venit la mii de ani dupa ei, a trebuit sa recunosc (dupa mnlte eforturi) ca eu iubeam aceasta femeie la nebunie ~i ca toata forta ~i frumusetea sentimentelor mele nu avea nici 0 influenta asupra alor ei. .. care se indreptau spre un altul. Da, sint responsabil (cuvintul nu e coreet), sint coresponsabil de ce simt. Nu mi-ar servi la nimic sa tip, sa ma dezintegrez sau s-o agresez pe cea care nu-mi prime~te iubirea, pentru ca a ei e primita de un altul. Cel care incepe sa-~i respeete sentimentele, judecata, pentru ca ~i Ie recunoa~te ca apartinindu-i, dobinde~te 0 noua forma de demnitate. Ce cultivam? Sintem responsabili de sentimentele pe care Ie cultivam in noi ca un gradinar de gradina sa. Bineinteles, exista un climat, un sol, evenimente, furtuni, prea multa ploaie sausoare, dar asta nu sup rima responsabilitatea gradinarului, adidi, vigilenta ~i munca.

Sint responsabil pentru sentimentele mele
Ne e greu sa admitem ca intr-o relatie sintem responsabili de ceea ce simtim ~i traim. De fapt, senzatiile care circula prin noi sint resimtite de corp; sentimentele, de catre sensibilitate. Adesea, un eveniment, un gest, un cuvint, 0 atitudine a celuilalt trezesc ~i declan~eaza emotiile care se afla in noi. Doar declan~eaza, nu creeaza emotii. Reactiveaza, reaetualizeaza sentimente, senzatii sau perceptii care sint ale noastre, inscrise in trairea noastra. Aceasta afirmatie - Jiecare e responsabil de sentimentele sale/l - poate parea 0 adevarata agresiune ~ipoate duce la proteste vehemente. "Mama e deprimata. Nu sint responsabil de apasarea ~i de nelini~tea pe care Ie simt. Vin de la ea ... iar eu port in mine aceasta apasare toata saptamina dupa ce am vazut-o ...
/I

"Mi-a murit fiuI. Sint responsabila de disperarea care ma cuprinde?/1 "Patronul meu e tiran ~i nedrept. Revolta ~i descurajarea care ma incearca sint inevitabile." Inceperea acestui demers ce consta in a accepta responsabilitatea propriilor sentimenteprovoaca un adevarat ~oc,intr-a-

"Sa ne cultivam./1

Responsabilitatea este in primul rind felul in care imi inveninez sau intretin r2mile. Cineva a lasat fereastra deschisa. A intrat un tintar ~i m-a pi~cat. Dadi ma scarpin, ma irit, transform pi~catura in

262

DACAM-A$

ASCULTA, M-A$lNTELEGE

Responsabili ta tile

263

rana sau in handicap. Aceasta nu e responsabilitatea persoanei neglijente. Oar 11 acuz ca mi-a facut aceasta rana imensa ... pentru ca a lasat fereastra deschisa. Ciudat, multe persoane interpreteaza semnele emise de ceilalti i'n sensul cel mai defavorabil imaginii de sine. "Dadi nu tine cont de parerea mea, inseamna ca nu am dreptate." "Daca nu ma iube9te cum a9 vrea eu, e pentru ca nu sint demn de a fi iubit./f ,,$tiu ca suspinullui mseamna ca 11 plictisesc, vorbesc prea mult, n-are chef sa fie cu mine ... " ,,$tiu ca aceasta aluzie la vacanta stricata imi este adresata." Eu numesc acest mecanism transfer, adica acea capacitate de a-mi insu9i un cuvint, un sentiment, un gest sau un comportament care ii apartine celuilalt 9i de a-I face al meu, devenind ce spune el ca si'nt. Devin ingrat, idiot sau rau atunci dnd celalalt ma vede asHel 9i eu incerc sa ma apar. Nu ma gindesc ca e doar parerea celuilalt. "Da, ma vedeti asHel, ingrat, idiot sau rau. Puteti sa-mi spuneti ce va face sa ma vedeti a9a...?" Ma pot diferentia suficient 9i pot sa nu-mi insugesc trairea, perceptia celuilalt sau pot sa ma integrez - 9i i'n acest caz trebuie sa i'ncerc sa gestionez ce a declan9at celalalt in mine (pentru ca nu am 9tiut sa ma diferentiez!). Celalalt ma rane9te, ma frustreaza, e insuportabil. Oar in mine se afla rana, frustrarea, intoleranta, intr-un cuvint, suferinta. $i de aceasta suferinta a mea va trebui sa ma ocup. Aceasta incercare pare daunatoare dnd este propusa acelora care, pietrificati de suferinta, disp'erare sau deprimare, i9i expun situatiile i'n grupurile de formare sau la gedintele de terapie. "Dar eu sufar din cauza lui. Cum ma pot ocupa de suferinta mea?" Pare nedrept 9i mai ales imposibil. Citi copii ar putea spune mamei, tatalui: "Mama, tat a, te fOg, mcearca sa faci ceva pentru tine, sa-ti calmezi temerile, grijile, mini a, suferinta"?

Citi oameni ar putea sa-9i interpeleze partenerul, spunmdu-i: "Da, te simti neputincios in fata suferintei 9i vrei sa fac ceva pentru a 0 diminua. Ai vrea sa-mi schimb comportamentul, sentimentele pentru a-ti alunga durerea. Eu iti cer doar sa 0 asculti, te invit sa 0 mtelegi, pentru ca este a ta ... "? E foarte raspindita convingerea d sentimentele nu pot fi controlate. "A9a si'nt eu, nu pot face nimic, nu ma pot schimba." "Fac adesea ceea ce nu a9 vrea sa fac, ceea ce-mi face rau s~u ma face nefericit. E mai putemic dedt mine." Ca 9i cum sentimentele ar veni de sus, printr-o forta exterioara sau interioara imposibil de determinat. "M-am inddigostit." "Nu te mai iubesc." "Mi-am pierdut increderea in el." Nu imi asum raspunderea pentru acest aitul din mine pe care 11 numesc incon9tient. De Ia "inventarea" sa de catre Freud, aceasta notiune e folosita adesea pentru partea incontrolabila a unui alt eu care actioneaza i'n ciuda mea, in Iocul meu. "Am facut-o incon9tient." Incon9tientul-alibi, incon9tientul-scuza e amestecat in toate relatiile pentru a justifica anumite limite sau incapacitati. Este necesar un efort ce pre-. supune vigilenta, atentie, deschidere 9i acceptare pentru a-mi relua i'n posesie comportamentele, sentimentele 9i pentru a alunga influentele care m-au marcat.
"II

detest. E responsabilitatea mea, felul meu de a Iupta 9i de a infrunta impactul a ceea ce a spus sau a facut, a ceea ce este ... " "Dad si'nt dezamagit, eu si'nt autorul deceptiei. M-am lasat amagit de a1]teptari, I-am inzestrat pe ceialalt cu calitatile pe care eu a9 fi vrut sa Ie aiba, probabil cu acelea pe care n-am reu9it sa Ie dezvolt in mine./f "S'mt gelos; sa am grija de gelozia mea 9i sa vedem ce face ea cu mine sau eu cu ea."

264

DACA M-A? ASCULTA, M-A? INTELEGE

Responsabilitatile

265

"Tata era prea important pentru mine, il iubeam prea mult 9i mult timp n-am indraznit sa-l infrunt. Astazi imi asum riscul de a-I contrazice, de a-I critic a, de a-i spune despre lipsurile 9i a9teptarile mele, despre sperantele dezamagitel despre realitatea rzmita ... " Singurul razboi adevarat e cel interior. Singura transformare posibila e a mea. Nu e exclus sa declangeze 0 alta modificare in celalalt 9i in relatie. In loc sa a9tept ca tatal meu sa-mi vorbeasca de sentimentele lui, sa-i vorbesc eu despre ale mele. Libertatea mea consta in a decide cum vreau sa traiesc situatia care-mi este impusa. Daca eu consider ca geful meu are atitudini arbitrare, nedrepte 9i contradictorii, pot trai aceasta experienta in multe feluri: • • • • • Ma pot limita la placerea \de a-I birfi la nesfir9it cu colegii. Ma pot face mic, plin de amaraciune 9i tristete. Pot sa incerc sa-i vorbesc 9i sa ma apropii. Pot sa incerc sa-i inteleg neputinta 9i disperarea. Pot sa incerc sa-mi depagesc reactia 9i sa ma folosesc de fiecare schimbare de dispozitie pentru dezvoltarea mea personala sau sa cultiv alte atitudini interioare 9i exterioare, J:ntrebindu-ma daca sint fecunde sau sterile. In cele din urma Ii voi multumi, poate, ca a aparut in calea mea ca 0 incercare care mi-a permis sa ma dezvolt: este ceea ce numim realjezarea situatiilor 9i a sentimentelor.

"Sint responsabila doar de capeaul rneu ... dar tare mi-ar placea sa-l controlez pe al celuilalt./I

Nu sint responsabil de intreaga relatie, ci doar de ce se intimpla in partea mea, de ceea ce aduc eu in relatie 9ide felul in care primesc ceea ce aduce celalalt. Aceasta pozitie ma va obliga uneori sa-mi asum ceea ce critic in celalalt. "Ma nelini9te9te, spunea 0 femeie, ideea unei relatii stabile, de9i mi-o doresc. M-am indragostit de trei ori; de fiecare data am ales un barbat care se temea sa se implice. Cred ca in felul acesta evit stabilitatea - care ma inspaiminta - 9i astfel continuu sa 0 doresc 9i mai ales sa Ie reprogez oamenilor di fug 9i Se tem./I "Ani de zile am acceytat sa ma las judecat, definit sau pozitionat de celalalt. Illasam sa vorbeasca despre mine in locul meu 9i ma inchideam intr-o imagine, un mecanism ... in care nu ma recuno9team dtu9i de putin. Astazi nu ma mai las definit 9i ma maturizez." ,,- Nu aveti dreptul. _ Da, dumneavoastra credeti ca n-am dreptuldeci nu mi-l puteti da. Asta inseamna ca dvs. nu-mi puteti da acest drept.

Con9tientizarea responsabilitatii pentru ceea ce traim ne po ate da un sentiment de libertate nemaiintilnit.chiar dad la inceput ne simtim prizonierii n09tri 9i nu ai celuilalt. Daca percep orice relape ca avind doua extremitap, imi revine sarcina de a ma ocupa de extrernitatea mea 9inumai de a mea. Capatul meu de relatie Intr-o relape, am tendinta sa ma simt responsabil fie de
arnbele extremitafi ("Dadi celalalt nu este satisfacut dnd facem

dragoste, inseamna ca nu sint atragator, nu sint destul de bun, nu 9tiu ce sa fac"), fie de nici unul ("Aceasta seara a fost plictisitoare, ceilalti nu au 9tiUt sa intretina 0 discutie interesanta, stimulatoare/l).

266

DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE

Responsabili til tile

267

- Oar va spun ca nu aveti dreptulla acest tarif, la acest loc ... - Oa, imi spuneti ca nu mi-l puteti acorda. Exista cineva care ar putea lua aceasta decizie?" Acest schimb ar putea dura luni de zile, ajungindu-se la biroul directorului general, unde a~ primi un raspuns pozitiv ... "Oaca medicul meu preferat imi spune, dupa consultatie: «A, sint nelini9tit! 0 sa va fac 0 radiografie», prefer sa-i raspund: «Rezolvati-va nelini9tea, voi reveni ... » Nu mai vreau sa fiu ingrijit in functie de nelini9tea celuilalt, ci in functie de nevoile mele." Fiecare poate transforma, inversa dinamica energiei unei relatii redefinindu-se fata de celalalt. Va trebui sa descopar cum imi sporesc singur suferinta. La un curs de dezvoltare personala, un barbat vorbe~te despre disperarea sa ~i despre dificultatea de a trai relatii "simple, directe ~i imediate": "Aveam 0 relatie noua cu 0 tinara, 0 relatie frumoasa, u~oara, plina de creativitate. Propunerile amindurora ne stimulau ~i dadeau existentei noastre culoare ~i savoare. Intr-o seara, m-a intrebat: «A~ vrea sa ~tiu ce sint pentru tine, ce sentimente 9i intenpi ai fata de mine. Eu te iubesc ~i tin la tine.» Eu i-am raspuns: «Eu nu te iubesc, dar tin la tine. Ma buctira intilnirile noastre, prezenta ta, felul tau de a fi.» Clteva saptamini mai tirziu, am inteles di acest «nu te iubesc» fusese insuportabil pentru ea. II resimtise ca pe 0 violenta. $i totu~i imi exprimasem sentimentele fata de ea, placerea, ata~amentul fata de relatia noastra. Nu era sufident. Trebuia sa simt ceva dincolo de prezenta ei, sa fie parte din mine. Faptul ca imi pHicea, ca eram fericit cu ea, ca petreceam timp impreuna nu era suficient. Relatia nu era echilibrata. Din partea ei existau sentimente ~i dorinta de ceva mai mult dedt timpul petrecut impreuna. Din partea mea exista trairea, intilnirile, dar nu acest faimos sentiment al iubirii. Nu 0 iubeam. $i nu puteam sa-:ispun ca 0 iubesc, chiar dad aceasta iubire era ce a~tep-

ta ea cu ardoare de la mine! Ne-am despartit ~iinca ma gindesc cu nostalgie la inti:lnirile noastre, atit de vii, de pline." Acest barbat dore~te sa discute despre dificultatea "lui" de a trai relatii "simple", dar descrie situapa ca pe 0 dificultate a celuilalt, a partenerei - 0 evoca ~i 0 pune in discutie. El nu i~i percepe inca partea sa din raspunsurile prietenei sau ale prietenelor, pentru ca ne spt-meca e yorba de 0 adevarata constelape de relapi (de indata ce apare repetipa, cu ant mai mult trebuie sa ne intrebam mai degraba despre noi ~ine dedt despre celalalt). Acest barbat va descoperi mai tlrziu ca prin alegerea partenerelor ~i a comportamentului el aduce ~i intare~te evolupa relapei amoroase tocmai in sensul pe care il denunta ~i-lrespinge. "T~-ai indragostit de 0 femeie care nu te-a iubit?" Raspunde rastit: "A, nu, nid pe departe! Intotdeauna celalalt ma iube~te ~i-mi cere prea mult. Oa, particip activ, parca impotriva mea, la ceea ce declan~ez ~i refuz." Cel mai adesea in viata, raspunsurile pe care Ie primim (agresiune, blindete, protectie etc.) sint 0 informatie despre mesajele pe care Ie trimitem. Fiecare exprima prin corp toate aspectele personalitatii sale, ale fizicului ~i ale metafizicului ~i Ie percepe in ceilalti fara a-~i da seama. In jocul complementaritaplor din lantul de atractii ~i respingeri, ne cantonam adesea in preajma aceluia~i gen de oameni. In apropierea dintre doua fiinte, intr-o intilnire, incon~tienturile ~tiu dintr-o sclipire sa se recunoasca, sa interacponeze in bine ~iin rau. Intra in joc aproape automat ~icreeaza un lant de comportamente impuse, legate adesea mai mult de trecut dedt de prezent. (Din aceasta dubla viziune asupra indivizilor - care sint, pe de 0 parte, modelati de mediu ~ipierdup in jocul de oglinzi fara sfir~it,iar pe de alta parte, izolap, responsabili, stapini pe ei ~~i, prin~i numai in capcana propriilor conflicte - se poate na~te confuzia. Oificultatea de a ingloba cele doua aspecte intr-o viziune unica se reflecta in dezbaterile aprinse sau chiar in conflictele dintre anumiti terapeup de familie ~i psihanali~ti. Unii se ocupa in principal de interactiunile din familie, institupi ~imi~carile sociale. Ceilalti se opresc in primul rind asupra aparatului psihic interior individual ~iasupra conflictelor individuale.)

268

DACAM-A$

ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Responsabili

Uitile

269

Puterea interdependentei gi a amestecului congtient gi incongtient care se instaleaza mtre indivizi, mai ales in cupluri gi intre parinti ~i copii, conduce persoanele caire terapie. In acest angrenaj complex, in care smt m acelagi timp mecanism, migcare gi rezultat, oamenii incearca sa gaseasca ceea ce vine de la ei. Inceardi sa-gi regaseasdi dorinta m amestecul de conditionari gi reflectari. Unii se indreapta spre cunoagterea unui spatiu misterios, originat aflat in ei ingi$i, pe care nimeni gi nimic nu-l poate distruge. Acegtia simt nevoia de a stabili $i de a pastra contact cu acest nucleudin ei, separat de mediu, $i pornind de la care ar putea pairunde cu mtreaga lor fiinta in relatii $i actiuni, fara a se dezice, a se pierde sau a aluneca, fara a se proteja, ca 0 saminta inchisa in coaja. Cauta ce smt, dincolo de privirea celorlalti, de somatiile prezentului $i de cerintele viitorului. Oar intotdeauna aceasta cautare a ceea ce vine din tine (felul meu de a da, de a primi, de a cere $i de a refuza) $i a ceea ce vine de la celalalt este infocata, neprevazuta, confuza, plina de mcerdiri repetate de redefinire. Oamenii de $tiinta ne arata ca nu exista frontiere precise mtre un organism viu $i ecosistemul din care face parte.

Interrelatii , si , intrarelatii ,
Trebuie sa gasim un cuvint·care sa traduca $i sa includa m acela$i timp e1ementele constitutive ale relatiei cu ceilaJti (stimulare, raspuns, reactie, interactiune, responsabilitate, complementaritate, reciprocitate) $i ale .relatiei cu sine (proiect, memorie, repetitie, amplificare, diferentiere, imagini de sine, conflicte interioare con$tiente sau incon$tiente, perceptii corporale, responsabilitatea propriei vieti, resurse $i lipsuri, administrare intrapsihidi). Propunem 0 distinctie mtre ace$ti doi poli prin termenii intrarelafie $i interrelafie. Intrarelatie (relatie in interior): un cuvint care exprima notiunea de legaturi reunite in fascicule, focalizate asupra unor puncte centrale, ce-gi trag semnificatia din interiorul sinelui. Vorbim despre 0 . mcercare de recunoagtere a relatiei cu sine, a circuitelor relationale care smt legate, programate, care induc gi inchid treceri, care mtaresc comportamente $i inhiba conduite. Imaginea evocataeste aceea a circuitelor care IIdecodeaza" informatia venita din exterior m functie de un anume cod, chiar de un scop. Mai simplu, confruntind aceste doua notiuni, intrarelatie gi interrelatie, vrem sa ariHam aparenta lor contradictie. "Doar eu sint responsabil de tot ce mi se intimpla $i toti smtem dependenti unii de altii." "Pot participa activ la ce nu-mi convine; tot ce vine de la celalalt ma poate atinge fie prin marire, fie prin diminuare ... Nu pot sa nu comunic. 5int parte integranta a unui circuit de schimburi, ale caror forte $i substraturi uneori imi scapa, dar m care eu smt motorul." Orice perceptie, pentru a deveni senzatie, trece. printr-un circuit de filtre gi canale deja imprimate prin mijlocirea experientelor importante din copilarie. Circuite multiple ajung la acelea$i impasuri, la acelea$i intersectii gi devin asemenea radarelor ultraperformante, care capteaza tinta $i apoi dirijeaza orice aparat catre ea. Un barbat de 39 de ani poveste$te ca nu suporta sa manmce din farfuria altcuiva. Refuza sistematic gesturile de tandrete propuse de partenera sa m restaurant sau acasa

"Sit merg ci1tre centrul fiinfei mele ... Ce mai drum!"

270

DACAM-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE

Responsabili tii tile

271

("Uite, gusta din asta"), intinzindu-i furculita, de exemplu. Adauga: "In zece ani, nu i-am putut spune niciodata sotiei mele ca aceasta imi rascolea amintiri dureroase. Eu eram fratele mai mare ~ieram obligat sa termin ce nu minca sora mea Florence. Ea miroseaurit, nu 0 puteam refuza pe mama, imi era greata ~i trebuia sa maninc ... Un iad;" Intelegem ca orice experienta de acest gen se va lega de vechea situatie ~i va trece obligatoriu prin circuitul "determinat din farfuria surioarei care mirosea urit", sfir~indu-se printr-un refuz, 0 repulsie nespusa, dar de neinlaturat, oricare ar fi stimulul actual. Un altul ne povestea despre micile certuri pe care Ie avea cu sotia datorita comportamentului adoptat la mas a in ce prive~te bautura. "Nu ma puteam impiedica sa-mi umplu paharul cu apa sau cu vin pina sus, oriunde m-a~ fi aflat, la mine sau in alta parte. Beam totul dintr-o singura inghititura. Acest mic detaliu a fost cauza multor conflicte ~i remarci dezagreabile, dar care nu mi-au putut schimba comportamentul. A~a eram eu. Apoi mi-am amintit ca in copilarie nu am putut niciodata sa-mi pun singur de baut. Mama imi spunea intotdeauna: «A~teapta, 0 sa spargi ceva.» Ma servea ea, intotdeauna paharul fiind plin doar pe jumi:itate,pentru ca un pahar plin de apa imi facea rau ~iimi taia foamea. Beau intotdeauna cu aceea~i violenta ~i incintare jumatatea de pahar oferit ~ijumi:itatea refuzata. Paharul plin baut dintr-o singura inghititura este autonomia mea, libertatea, placerea totala, dovada independentei mele." Altul a remarcat ca intotdeauna dnd ajunge la un semafor care indica ro~u, opre~te ma~ina acoperind putin zebrele. "Nu ma pot opri la timp. Opresc am de in fata, indt nu mai vad semaforul. Apoi fac 0 adevarata gimnastica pentru a vedea verdele. De curind, am asociat acest comportament cu transgresiunea, ca ~icum mereu ar trebui sa fac un pas ditre interzis. Ca ~i cum eu hotarasc, ~i nu celalalt. Am astfel impresia ca frustrarea e mai mica ~i ma deranjeaza mai putin. Aceasta ma face sa «tradez» in relatii, sa imi deranjez putin colegii, sa Ie in~elin vreun fel increderea. E

un sentiment fantasmagoric de a fi mai puternic, de a domina situatia,de a ma razbuna pentru un refuz, pentru 0 nerecunoa~tere. Da, semaforul actioneaza asupra mea ca ni~te ace declan~atoare fara sa-mi dau seama." Descopar, ascult ~iinteleg totul in mine. Chiar daca nu pot schimba aceste compo:rtamente, ma pot exprima prin ele ~iin felul acesta trecutul circula prin cuvinte. Comunicam cu ceilalti pornind de la comunicarea cu noi i~ine. De aceea ni se pare important sa explicam unele manifestari ale comportamentelor incon~tiente, sa Ie dezvaluim fatetele atunci cind ne joadi prea multe feste in viata. Nu e yorba de control, de a controla viata incon~tienta, ci de a-i intelege mai bine influenta, jocurile ~i fatetele. Inco~tientul are 0 atitudine conservatoare inraita ~i adesea, din nefericire, privilegiaza raul, dificilul, durerosul, periculosul, tot ce am ascuns pentru ca nu am putut infrunta. $i aceste santinele invizibile din noi devin cenzori inexorabili ai schimbarii ~i ai innoirii. Daca am putea sa Ie imblinzim putin puterea, sa punem fO$ lor inepuizabila in serviciul potenpalului nostru de a ne bucura, al vitalitatii, pe care 11 irosim! Fiecare are tendinta de a vedea cu precadere fata sau reversul acestei medalii paradoxale: • Fiecare este artizan unic al suferintei ~i al bucuriei sale. Nimeni nu poate da na~tere in locul sau propriei bucurii sau dureri. • Fiecare depinde de mediu, care inseamna totul, incepind cu mo~tenirea biologica, sociala, culturala ~i in acela~i timp de relatiile apropiate, pina la cele mai indepartate stele, care, undeva in imensitatea cerului, prin pozitie, stralucire, mi~care, influenteaza ~i ele ceea ce sintem ~i ce facem. Ne putem da totu~i repere cAare sa ne permita sa distingem responsabilitatea noastra reala. In capitolul urmator, yom arata dteva piste de reflectie care ne-ar putea duce spre starea de a fi mai buni parteneri pentru noi in~ine, a~adar ~i pentru ceilalti.
Sa faci totul pentru a-ti cuceri libertatea nu fnseamna sa ajungi fn America, ci sa pleci din Spania.

Partener mai bun pentru tine insuti

273

Cum sa devii un partener mai bun pentru tine insu!i

E greu sa accepti ca nu te na?ti femeie sau biirbat, ci ca devii.

Este de datoria mea sa fiu nu doar administratorul evolutiei sentimentelor mele 9i a transformarilor lor, ci 9i un mediu care prime9te sentimentele celuilalt, daca aces tea sint. .. acceptabile. Daca adopt atitudinea: "Sint responsabil de ce simt", va fi necesar sa-mi modific multe atitudini S;ifelul de a gindi. Aceasta va produce a schimbare in opinia mea despre ceilalti 9i despre mine insumi. Aceasta transform are este minutioasa ca a asceza 9i lunga cit a viata. Este a sarcina de a viata: de a deveni, de a fi cel mai bun partener ... pe care I-as;putea avea vreodata. A fi un partener pentru sine: • inseamna sa descoperi ca singuratatea poate fi fecunda, poate aduce implinire 9i intilnirea cu sine; • inseamna sa descoperi ca se poate sa nu te plictise9ti ffi campania ta; • ffiseamna sa Hi capabil sa-ti arunci privirea dincolo de primele impresii despre celalalt 9i de asemenea sa ai a atitudine binevoitoare 9i stimulatoare fata de sine; • inseamna sa poti scapa din dinamica autolimitarii, rezultata din nerecunoa9terea propriilor nevoi S;idorinte. Pentru ca adesea sintem fata de noi ins;ine ni9te parinti critici 9i exigenti, care lauda 9i incurajeaza prea putin.

Sa nu eziti niciodata sa fntinzi mfna ... partii celei mai bune din tine.

A fi un bun partener pentru sine inseamna sa-ti dezvolti a mai mare unitate, nu eliminffid sau acoperind lipsa, ci vindecffid rana care a inconjoara. $i aceasta pentru ca adesea ne asumam riscul de a ne intretine suferinta legata de a lipsa, cautindu-ne implinirea in exterior S;iacordffidu-i astfel celuilalt puterea de a ne vindeca. Este 0 reminiscenta a dependentei infantile ffi care am trait atitia ani, la inceputul vietii extrauterine, cind a9teptam satisfacerea 9i bunastarea de la lucruri, gesturi 9i cuvinte care proveneau de la celalalt. Implicit sau explicit, e ca 9i cum a9incerca sa-l pun pe celalalt in serviciul dorintelor 9i al temerilor mele. Incercam sa mentinem dependenta fonnata in primii ani 0 buna parte din viata, punind in slujba acestei dinamici toata puterea ata9amentului nostru. Aceasta interdependenta intretinuta se afla la originea terorismuluirelational ffi relatiile cu parintii sau de cuplu. Noi vedem patru puncte esentiale ce trebuie respectate pentru a deveni un partener mai bun pentru sine: • Sa gase9ti a cale de a gestiona cit mai bine poluarea inevitabiUi oricarei relatii.

274

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Partener luai bun pentru tine insuti

275

• Sa gestionezi impactul ~i resentimentul mesajelor celuilalt catre tine. • Sa inveti sa incadrezi corect evenimentele, problemele sau agresiunile care apar in cotidian. • Sa-ti asumi in mod direct responsabilitatea unei parti ain nevoile tale.

Cum sa gestionezi poluarea rela!ionala inevitabila
arice corp viu secreta de~euri. Acesta este insu~i semnul ca traie~te - in mod paradoxal, aceasta producere de de~euri ii demonstreaza vitalitatea, dinamismul.In starea de hibernare se produc mult mai putine de~euri. Aceasta explica starea de supravietuire, de mumificare a unor persoane care traiesc la foe mic, cu pa~i mici, intr-o viata mica. Daca 0 relatie e vie, ea va produce de~euri. Va secreta murdarie,. paraziti, care daca nu sint adunati ~i evacuati, otravesc schimburile ~i uneori viata personala, profesionala ~i sociala. De unde vin de~eurile ~i ce sint ele? Vin mai ales din neintelegerile inerente oricarei incercari de relationare. • Una spun ~i alta se intelege. • Nu raspund la ceea ce a spus celalalt, ci la ceea ce am inteles eu din ce a spus el. • Decodez ~i fac asocieri folosind filtre ~i sensibilitatea proprie ... fara a intelege intotdeauna sensibilitatea, codurile sau sistemul de valori al celuilalt. • Uit sa negociez cu mine insumi (cu temerile, cu dorinteIe, cu resursele, cu limitele mele) inainte de a negocia cu celalalt. • Incerc sa-l inscriu pe celalalt in convingerile mele. • Vreau sa-l conving ca eu am dreptate ... pentru binele lui. • Vreau sa-l schimb ... De~eurile provin ~idin otravuri. In orice relatie, acestea sint reprezentate de judecati, proiectii, comparapi, a~teptari la reciprocitate, decalaje. (A se vedea capitolul "Cine ne saboteaza?".) Pe scurt, de Hecare data cind incerc sa intru intr-un schimb, imi

asum riscul de a fi influentat, dezamagit, destabilizat sau "umplut" de celalalt, uneori chiar dincolo de limitele mele. Pentru a-mi administra mai bine poluarea relationala, sint obligat sa stabilesc 0 lista de prioritati a a~teptarilor mele. A9teptarile prea avide sau prea dure fata de celalalt sau fata de mediu ma vor dezechilibra ~i ma vor face vulnerabilla frustrari atunci dnd raspunsurile vor fi diferite, insuficiente sau decalate fata de ce proiectasem eu. "Ma a~tept ca celalalt sa-mi satisfaca dorintele tara ca eu sa mai fiu nevoit sa cer. arice decalaj intre a~teptarile mele ~i raspuns e resimtit ca 0 agresiune personala ~i ma infurii ~i resping ceea ce ma frustreaza. Traiesc intr-o stare de insatisfactie permanenta fata de toata lumea., inclusiv fata de mine insumi." Ne imaginam cu prea mare u~urinta cum trebuie sa se comporte celalalt ~i il inchidem (adesea, fara ca el sa ~tie) intr-un ansamblu sau in tipul de comportament-raspuns pe care ar trebui sa-l aiba fata de noi. lata sursa lmei infinitati de deceptii, de frustrari ~i a inconfortului,· care vor cere apoi multa energie pentru a fi depa~ite. "Sint indragostita de el, marturise~te 0 tinara din America Latina, dar nu-i arat. a femeie nu trebuie sa spuna asta. A~ vrea sa ~tiu daca invitatia lui de a ie~i impreuna e ceva serios sau eo gluma. Imi ascund sentimentele, ma tem sa nu ma ghiceasca, ~i de fapt mi-ar place a sa ghiceasca..." Dupa muIte luni de a9teptare ("El trebuie sa aiba initiativa!"), tinara indrazne9te intr-o buna zi sa-i vorbeasca despre sentimentele ei. ,,$i eu!", raspunse tinarul. $i primul strigat al tinerei la acest inceput de relatie este un repro~: ,,$i de ce nu mi-ai spus?" Pot incerca sa fiu mai selectiv, mai lucid, mai realist in a~teptarile mele, mai suplu chiar, pentru ca a9teptarea fixata pe ce ar trebui sa fie, pe ce ar trebui sa vina de la celalalt ma impiedica sa primesc ~i uneori sa vad ce exista, ce vine de la celalalt - nu conform a~teptarilor mele, dar real.

276

DACAM-A$

ASCULTA,M-A$

INTELEGE

Partener mai bun pentru tine insuti

277

Sa-mi administrez poluarea, sa incerc sa a diminuez inseamna mai ales sa fiu atent cum comunic, cum ascult, cum cer, cum trimit mesaje, cum ma inteleg pe mine. In calitate de emitator, sint la rindul meu responsabil de calitatea ascultarii pe care vreau sa a primesc.

Avem 0 putere fabuloasa, rareori folosita, de a-i aduce celuilalt confirmarea. Confirmam reformulind ceea ce-am auzit.

o infirmiera

Gestionarea impactului mesajelor celuilalt
E sarcina mea sa gestionez impactul, rezonanta, emotiile trezite in mine de actele sau de cuvintele celuilalt. Intr-adevar, n-avem nici 0 forma de imunitate in fata incarcaturii negative a anumitor mesaje. 0 mica fraza nesemnificativa, un cuvint cu conotatie afectiva ne vor otravi pur 9i simplu. Fiecare a avut experienta unei asemenea intilniri in care, dupa un schimb, un telefon, 0 scrisoare, avem un sentiment difuz de disconfort, de tensiune, chiar angoasa, care ne va dezintegra organismu19i gindurile ca un acid, ca 0 otrava persistenta timp de mai multe ore, chiar zile. In acest domeniu, regula ar fi: cu cit comunicarea e mai proasta, cu atit relatia trebuie mentinuta mai vie - adica sa se ofere ascultare, atentie, deschidere, in loc de indepartare 9i ruptura. Ii pot cere celui care m-a ranit sa spuna cu alte cuvinte, sa reformuleze mesajul. Poate asHel va gasi cuvinte mai apropiate de intentia sa, se va defini mai bine, va descoperi un cuvint care sa-l reprezinte mai bine. Pot reformula ceea ce am inteles, am auzit, pentru a avea confirmarea ca e ceea ce vrea celalalt sa spuna.Pentru ca putem intelege pe dos, in functie de gradul nostru de vulnerabilitate $i de intoleranta (pe pielea no astra, in anumite domenii: corpul 9i manifestarile sale, de exemplu) $i dupa lipsa de limpezime a exprimarii. "Cind mi~a spus ca relatia noastra cu siguranta n-o sa dureze prea mult, am inteles ca avea chef sa pIece, sa ma respinga. Ani de zile mai tirziu mi-am dat seama ca el i$i exprima asHel teama $i nesiguranta, dorinta de stabilitate in ce privea relatia noastra."

a incercat de mai multe ori sa prop una 0 modificare in derularea vizitelor la pacienti. $eful serviciului, un medic clinician, 0 repezea: "N-o sa ma invatati voi pe mine sa-mi fac treaba. Cine e responsabil aici?" $i mai multe zile raminea descumpanita, ne$tiind "cum sa raspunda la aceasta agresiune". Descoperind posibilitatea de a se confrunta, nelasindu-se definita de reactia celuilalt, ea poate afirma in continuare, in acela$i timp aducindu-i celuilalt confirmarea: ,,$tiu ca sinteti geful, dar nu e yorba de asta. Eu va vorbesc despre posibilitatea de a modifica programul de vizite pentru 0 mai buna ingrijire a bolnavilor. .. "

Pentru a pastra contactul, pentru a crea 0 alaturare 9i nu 0 opozitie, exista mijloace simple, dar greu de aplicat in conditiile in care dialogul treze9te emotii: • Sa asculti ce este atins in tine prin reactia, comportamentul, atitudinea celuilalt $i sa recuno$ti: "Da, e in mine. Ce simt e in mine. Dar ce-mi spune el?" • Sa soliciti reformularea mesajului de fiecare data cind

• Sa-i Sa incer ceri ieluilalt sa intelegi sa-$ice precize. spune 7",celalalt mtentia, $i,en,ul cui se adreseaza. cuvintelor. cine a sa semeni daca 0 sa f¥i tot a$a!" Ce spune ea 9i cui se adreseaza de fapt? Sa redte9ti mesajul, sa cauti semnificatia cuvintelor 9i a faptelor. Sa revii asupra unei situatii trecute $i mai ales asupra trairii, perceptiei diferite a fiecaruia fata de aceasta situatie. Sa ne reamintim ca nu putem comunica decit prin diferentiere. Acest efort ne va ajuta sa ne lasam mai putin inchi$i sau ne va impiedica sa ne inchidem noi in9ine in sensu 1prim, agresor sau devalorizant al mesajului, pentru ca primitorul estecel care da sens mesajului. Cind te la$i atins, ranit de ce vine de la celalalt, iti poti diminua printr-un act simbolic disconfortul, suferinta sau macinarea care se afla in tine: inctmPlet sau ambiguu. oeste femeie;ii spune fiului ei: "Ma intrebcu

278

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$lNTELEGE

Partener mai bun pentru tine insuti

279

• De exemplu, poti sa-ti a~terni pe hirtie, fara retinere, ba chiar cu violenta, minia, disperarea, acuzatiile. Sa scrii pentru tine ~i apoi sa arunci foile cind fur tuna s-a lini~tit. Sa simbolizezi situatia prin obiecte. Sa-ti acorzi 0 gratificatie imediata, ciocolata (pentru Marina Svetaia, ciocolata era remediul ideal impotriva tristetii. .. in doze homeopatice) sau 0 baie (apa absoarbe negativul, 11spala), pentru a pansa rana. Sa desenezi sau sa pictezi ce se petrece in interiorul tau. • Sa introduci 0 u~oara distanta, care-ti va permite sa nu te identifici total cu sentimentul de minie, respingere, tristete, cu senzatia ca e~ti rau sau nul. Sa reperezi ce parte din tine este ranita, ce imagine a ta a fost compromisa. • Sa intelegi resentimentul-la ce anume din trecut te trimite aceasta traire. Sa iti dai seam a, de exemplu, ca ironiile sau remarcile despre corpul tau iti amintesc de ironiile tatalui, te trimit la situatiile in care ro~eai sau paleai de emotie ca urmare a unei priviri sau a gesturilor lui.

Cit accent pus pe gre~eli 9i ce putina recunoa~tere a reu9itelor!/I "Mi s-a intimplat sa-i scriu unui inalt functionar pentru a obtine 0 autorizatie. $i scrisoarea mea continea urmatoarele: «Bunica imi spunea ca exista doua feluri de functionari. Cei care cauta in regulament un articol care sa nu permita satisfacerea cererii ~icei care gasesc in regulament un articol care sa permita .satisfacerea ei. ..»" Poti pastra, poti capitaliza lucrurile bune, experientele bune. Ele se alatura celor rele, dar nu Ie neutralizeaza. Sa accepti a9adar ca relatia sau tu insuti nu sinteti nici in intregime buni, nici complet rai. Citi dintre noi nU-9i imagineaza ca trebuie sa fii fara cusur, fara slabiciune pentru a fi iubit ~i a iubi. o despartire, de exemplu, poate fi reagezata, vazuta ca un proces dinamic, ~i nu ca 0 catastrofa. E posibil sa treci de la "M-a lasat balta/l la "Ne-am ajutat sa ne dezvoltam pina ce el m-a putut parasi, pina ce eu am putut trai fara el./I Da, exista iubiri-pepiniere, care-i permit unui protagonist sa creasca, sa se dezvolte, sa capete incredere pentru a merge ... mai departe. Citi parteneri n-au trait aventura iubirii ... pentru a se putea desparti ~i a se putea parasi.
ra prizonierullibertatii sale ... Voia sa pardseasca pe cinea pentru a nu pierde aUe posibi/itati·

Rea~ezarea evenimentelor ~i a sentimentelor
Privindu-ma cu alti ochi, pe mine, pe celalalt, situatia, operind 0 reagezare, pot inversa polul sentimentelor. Vazind aspectul pozitiv al unui eveniment, ii modific influenta. $i aceasta imi permite sa arat alHel, sa-mi sporesc sau sa depagesc sentimentul de egec, sa dau na~tere unei comunicari autentice pornind de la 0 neintelegere. "Cind c.eva nu merge in cuplul nostru, vorbim mult ~i ne intelegem./I /lCind ma dete~ti, simt ca ma iube~ti. 0 sa fac in a9a fel incit sa ma dete9ti din cind in cind./I "Visam sa am un profesor care sa accepte ~i raspunsul meu, ~i nu doar raspunsul corect pe care 11a~tepta (allui sau din carte). Un profesor mi-a spus intr-o zi: «Jacques, intr-o compunere de 453 de cuvinte, ai scris corect 445... »

IAceasta viziune mai dinamica asupra circumstantelor vietiymele imi dezvolta imaginatia ~i creativitatea. Acest barbat ne spunea cite refuzuri primise ~i cum 11facusera sa se depageasca, sa caute solutii, sa gaseasca in el resurse pe care nu 9i Ie cuno~tea: "Astazi Ie multumesc celor care mi-au spus «nu»./I Pot asculta, pot citi in mai multe feluri acela~i eveniment. "Acest copil e insuportabil. De fiecare data cind incep sa discut cu sotia mea, face numai prostii, a9a ca trebuie sa-l pedepsesc./I

280

DACA M-A~ ASCULTA, M-AS INTELEGE

Partener mai bun pentru tine Insu~:i
Asumarea propriilor nevoi

281

"Acest copil face in af?afel incH furia sa se abata asupra lui, iar parintii lui sa nu se certe. $tiecum s-au incheiat alte discutii. Se sacrifica pentru a mentine armonia intre ei." Rearanjarea este f?i0 reluare in posesie, iar uneori e 0 reconciliere intre aspecte opuse din mine. "Am visat urit. Era un om care ma dispretuia." Eu visez despre mine. Ce parte din mine dispretuie9te 0 alta parte? $i cite dintre acele lIte detest" inseamna lIma detest"? Rearanjarea inseamna' f?isa cauF parte a pozitiva a ceea ce se intimpla. In aceasta privinta, ne sensibilizeaza cu precadere curentul pozitivist al psihologiei americane, a9a-numit "new age". Ma ridicun pic deasupra, adopt punctul de vedere al "convingerii mele", caut sensul vietii, al copilariei mele, in durere sau placere. • Oare aceasta iubire nefericita m-a ajutat sa cresc, sa ma recunosc prin multiple descoperiri? • In ce fel a reuf?it fiul meu adolescent sa dinamizeze familia prin revolta lui? • In ce fel mi-a deschis acest faliment calea spre alte valori decit reuf?ita materiala? • Cite alte posibilitati nu mi-au deschis egecurile 9i lipsurile parintilor? • Ce curaj i-a trebuit acestei femei pentru "a-9i abandona familia", a infrunta vinovatia f?ia-f?iurma propria cale? Ceea ce mi se intimpla (in orice circumstante) are sens, poarta un mesaj 9i eu pot incerca sa inteleg dincolo de efecte f?ide consecintele imediate. Prin intelegere, ascultare, realitatea devine realul meu. Astfel, pentru a deveni un mai bun partener pentru tine insuti, iti dezvolti acest al f?aselea simt, adesea ignorat, cel de a te mira, de a te minuna inaintind astfel in imprevizibil, acceptind riscurile necunoscutului pentru a descoperi posibilitatile.
Fiecare gest poate fi 0 crea}ie. Fiecare Intflnire poate deveni opera de arta.

Imi pot asuma in mod direct multe dintre nevoile mele, in loc sa-l fac pe celalalt responsabil de satisfacerea lor. Acest din urma aspect e sursa unora dintre cele mai crunte frustrari reciproce care pot interveni intr-un cuplu. "Te fac responsabil de satisfacerea nevoilor f?ia a9teptarilor mele, de starea mea de suficienta sau insuficienta, adica 9i de frustrarile, suferinta, durerea sau dorinta mea de a trai." Ma definesc mai bine intr-o relatie daca accept sa spun nu, ceea ce-mi va permite sa spun da, un del.adevarat.
ACORDURI $1 DEZACORDURI

Clnd ma refuzit Treze~ti 111 mine vechi angoase, Temeri Inca neexplorate, Umbre fugare cu rnesaje incerte Abisuri de nelini~ti surde. Clnd rna refuzit Cerul se fnchide $i viata sta fn loc Speranta se naruie $i se a~terne neantul, $i regasesc Chipul fascinant Al clipelor de nebunie.

$i totu~i,
Clnd ma refuzit De fapt, fmi dez'Qalui existenta ta, Mi-o reaminte(3ti, Refuzfndu-mi-te. De fapt, iTI afirmi dorinta, mi-o dezvalui

282

DACA M"A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Partener mai bun pentru tine Insuti

283

cu temeri nerostite Cu sperante inmugurite. Cind ma refuzi! $i eu inteleg $i accept Fara sa ma simt negat, Fara sa ma simt indepartat. Putem in cepe sa FIM EUfji TU clipa suspendata, Oar am de propice Unei MARl fNTfLNlRl.

o

Sarah Charlier Cunoscindu-mi mai bine zonele de toleranta, descopar mai repede ce e bine sau rau pentru mine Intr-o anume situatie. Evit sa intretin ceva ce nu-mi doresc. Avem 0 incredibila abilitate de a Intretine In celalalt ceea ce nu e bine pentru noi. "Eu, care-mi doresc atlt de tare sa fiu recunoscut ca fiul acestui barbat, tatal meu, nu fac dedt sa-l denigrez, sa-l critic ... ~i sa nu-l recunosc." Pot Invata sa traiesc mai mult In prezent, aici ~i acum, ~i nu In a~teptare, fie blocat sau pierdut intr-un trecut care ma urmare~te, fie inchis intr-o dependenta de un viitor mereu nesigur sau amenintator. Punlnd placerea sau satisfacerea nevoilor mele in mlinile altcuiva, Imi asum riscul de a ma Infrunta cu multe frustrari. Conceptul responsabilitatii pentru satisfacerea propriilor nevoi e greu de acceptat ~i de Inteles. Ne pastram mitologia infantila: "Doar ceilalti pentru asta sint aici, nu? Daca ne iubesc, trebuie sa se ocupe de noi ... " Misiunea apostolica a existentei - ideea ca mlntuirea, fericirea, recompensa vin de undeva de sus - e probabillnscrisa in noi. Pot sa-mi definesc ritmul realizarii unui proiect, sa-mi delimitez mai bine teritoriul, sa-mi afirm ~i sa-mi balizez spatiul, sa-mi acord timp. Sa nu fiu nevoit sa dau socoteala despre ce

gindesc sau simt, ce fac sau nu fac. Justificarea aproape permanenta a faptelor noastre, a cuvintelor, a modului de a trai Ii Impinge pe multi dintre noi sa nu existe dedt prin confirmarea sau aprobarea celuilalt, intr-un fel de dependenta emotionala care amputeaza creativitatea ~i inventivitatea in viata. Imi pot dezvolta capacitatea de a trece de la dorinta la proiect, de a-mi Inscrie visurile In realitate, leglndu-le de ceva posibil. Piind confruntati cu 0 dorinta, multi ramln la vis sau la imaginar. Trecerea de la dorinta la proiect pare decisiva pentru 0 eventuala realizare. Ie~irea din dorinta inseamna trecerea In planul real, primul pas catre createa unei relatii, prin inscrierea dorintei intr-un act (ceea ce nu Inseamna punere in fapt), prin confruntarea ei cu un element din realitate. Odata cu proiectullncepe cautarea mijloacelor, gasirea limitelor, a constdngerilor, asocierea cu alte proiecte. Luarea deciziei va definitiva calea catre realizare, prin alegeri care presupun ~i renuntari.
Libertatea inseamna sa ai posibilitatea sa alegi, deci sa renunti.

A fi un bun partener pentru sine inseamna a accepta sa fii tandru, binevoitor, indulgent fata de corpul sau ~i fata de activitatile vitale (hrana, somn, locuinta). Pot arata respect, da atentie meselor,de exemplu? Daca maninc singur, Imi pot da osteneala sa-mi pun mas a, sa pun muzica, sa ma primesc a~a cum prime~ti invitatii de soi. Imi pot ingriji tinuta ~i starea, Imi pot lua ragazul unui moment In compania mea. Pot reintroduce dsul, umorul, tandretea, bunavointa. Imi pot schimba optica ~i felul in care ma privesc dimineata in oglinda. Pot duc~ gesturile pma la capat. Sa ~tiu sa ma bucur de placerea de a nu tine cont de celalalt un anumit timp. Sa ies, sa citesc, sa fac 0 baie, sa-mi acord timp, un timp am de pretios, indt uneori ne e greu sa ni-l oferim. Devoratorii de timp sint adesea nemilo~i cu ei in~i~i. Cel ce nu se suporta va mcerca permanent sa fuga prin intilniri (telefoane, ie~iri, petrecerL.). Cel care nu-~i este suficient sie~i noaptea, I~i va impune prezenta, corpul unui pat-

284

DACA M-A? ASCULTA, M-A? INTELEGE

Partener mai bun pentru tine lusuti

285

tener. Se va juca de-a legaturile. Va fi pe post de 9tafeta, va transmite insatisfactia, devalorizarea sau angoasa sa celuilalt. Acceptind sa recunoasdi faptul ca insatisfactia sau disconfortulii apartine, nevoile sau sentimentele reale, fiecare i9i poate confirma ce este, ce simte, 9i poate cauta in el ce-i trebuie. Poate ca ar fi posibil sa propun 0 actiune cu scopul de a lnfrunta sau de a diminua aceasta nevoie, cautare (un act clar, 0 chemare directa, acceptabila, opusa celei indirecte, impulsive sau neauzite) sau sa-mi accept singuratatea ca pe 0 secventa, ca pe 0 parte, 9i nu ca totalitate a vietii mele. ~i daca aceasta dorinta nu e satisfacuta imediat, pot doar sa 0 recunosc, sa 0 numesc, sa 0 primesc in loc sa 0 las sa se dezvolte sub forma nedeterminata a unei angoase a singuratatii. A fi un bun partener pentru sine nu inseamna sa traie9ti in autosuficienta relaponala, intr-un univers inchis la orice schimb, ci sa intri in dialog, in relatie cu diferite aspecte din tine, pentru a te cunoa9te mai bine, a vedea mai clar 9i a te intelege mai bine. ~i aceasta tocmai pentru a deveni mai deschis, mai sensibil9i, deci, mai atractiv. lntr-un cuvint, mai viu.
Existd doua atitudini fatd de viatd: 0 visezi sau a trdie$ti.

Invatind sa recunosc 9i sa pastrez amintirea bineIui, a fericirii, fara a Ie transforma aici 9i acum in regrete, in amaraciune, in suferinta, imi intaresc ... motorul vital de care am nevoie. femeie ne scrie: "Astazi, de cite ari ma simt impinsa sa mai iau 0 partie, sa maninc mai mult decit imi trebuie, imi pun intrebarea: «De ce ti-e foame cu adevarat? De ce ti-e pofta ... ?» ~i simplul fapt de a-mi recunoa9te foamea reala (dincolo de cea aparenta), dorinta profunda (dincolo de caderea in bulimie) ma scute9te sa ma imbuib, a9a cum am facut in ani de indopare agresiva 9i nesanatoasa. Am dat un stoc de kilograme de ciocolata 9i de biscuiti pe care Ie inmagazinasem pentru poftele mele afective." Privirea paterna are functie de reper. lmi dau a directie, ma rap ortez Ia 0 scara de valori, llni marchez drumul, mentin ,mumite exigente, arnin unele satisfacpi in vederea altara mai mari. A fi un bun parinte pentru propriile sentimente inseamna a Ie recunoa9te, a Ie asculta, a invata ceva din eIe, dar 9i a Ie limita, a Ie face sa te respecte, neacordindu-Ie 0 putere nelimitata. lnvat sa ma ghidez singur catre ceea ce-mi face bine, dincolo de satisfactia imediata pe care mi-ar aduce-o, de exempIu,alcoolul, tutunul, tranchilizanteIe, somniferele. Ma folosesc de "trucuri" interioare care ma. ghidea:za 1j';i ma a:j,uta .. A9a cum fi:icea 0 femeie care spunea: "Cind ma surprind cazind pe panta devalorizarii 9i a compararii (altul e mai a9asau mai a9a dedt mine ... ), imi pun 0 interdictie. Nu 9tiu de ce imi vorbesc in engleza: «Drop comparison» (adica dara comparatii»). ~i-mi raspund: «OK!» E distractiv diaIogul meu interior." "Am invatat cu greu sa identific persoanele 9i situatiile care-mi fac bine, ma inspira, ma construiesc. ~i cultiv aceste relatii. Evit sau Ie limitez pe cele care ma arunca in angoasa, disconfort, ma fac sa ma simt prost cu mine insumi 9i cu ceialait. Rectmosc ce e rau pentru mine, arice ar spune ceiIaiti. Invat sa elimin, sa dau drumuIIa ce nu imi face bine." Ne gindim la numeroasele somatizari ce sint urmarea vinoviijiei, a miniei reprimate, a interdicjiilor. Ma pot autoriza

o

Rene Char

Sa fii un tata bun ~i 0 mama buna pentru tine insuti
Singurul lei in care nu ri$ti sa rnori de sete este sa devii izvor.

Renuntind la dependenta, pot deveni un bun partener pentru mine. Accept sa fiu un tata bun 9i 0 mama buna pentru mine insumi, adid'i sa nu ii mai caut in exteriorul meu. lmi asum 9i disting aspectul patern 9i matern al acestei relatii cu mine. Tandrete, d'ildura, intelegere, bunavointa materna, atentie nediscriminata fata de mine. Nu imi retrag iubirea fata de mine in cazulin care critic ceea ce fac sau ceea ce sint. Daca in aceasta relatie, astazi disparuta, am trait ceva bun 9i vital care a ramas TIl mine, J;lU trebuie sa distrug, sa resping.

286

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Partener mai bun pentru tine insuti

287

(in sensul: sa devin autorul) sa fiu femeia sedueatoare sau senzuala, barbatul vulnerabil sau impetuos. "lata-ma inveselita de ceva timp, cu zece kilograme mai putin in urma acestei con~tientizari din timpul ultimului stagiu. Zece ... ! E 0 cifra importanta pentru mine, dar nu vreau sa ma opresc aiei. Vreau ca aceasta cifra sa creasea. Poate ceva mai lent. Zece kilograme! 0 povara data jos putin cite putin. La inceput, cred doiam pierdut citeva kilograme de teama ~iingrijorare - au fostcele ale gindului la «ce va spune lumea», cele ale dorintei de a ma exprima, de a ma defini, de a spune «da» ;;i mai ales «nu» ... $i apoi au disparut partial acele kilograme care voiau sa-mi ascunda corpul de femeie fata de mine :;>i fata de ceilalti. Am putut avea cu parintii mei 0 conversatie extraordinar de apropiata, in care in sfir~it am putut sa Ie arat 0 femeie care a trait 0 viata de femeie, cu corp de femeie, linga barbatul iubit. Inainte, fiecare dintre noi ~tia, dar tacea. $i in clipa in care mi-am putut imbrati~a tatal, cu siguranta am mai dat jos citeva kilograme ames tecate cu lacrimi. Apoi am remarcat ca anul acesta nu am mai facut otita, ca lainceputul fiecarei veri ... apoi mi-am cumparat 0 fusta. Imi face bine. In sfir~it, kilogramele in plus, care formau un amalgam de regrete, amaraciune, incredere tradaUi, tandrete brutalizata audisparut toate ... ~i cred ca am inceput sa port doliul iubirii. 0 rana s-a inchis ... dupa cinci ani. lata din ce cred eu ca erau adunate acele zece kilograme. Acum mai am de dat jos angoasele, care imi par intotdeauna bine ancorate in strafundul meu. $i uneori «sabotorul meu favorit» imi aminte~te ca e mereu in preajma, mai ales pe creasta valurilor. Imi voi acorda timpul necesar ~i putin cite' putin ma voi debarasa de asta, voi invata sa traiesc mai bine in compania mea." Un barbat obez a inteles greutatea greutatii sale, apasarea teribila a tuturor acelor "trebuie", care ciocaneau fiecare clipa a existentei sale. "Trebuiesa plec, trebuie sa ma ridie,

trebuie sa fiu acolo, trebuie sa fac aia, trebuie ... " Aceste impuneri erau ca ni~te ordine teribile carora nu li se putea sustrage. 0 viata de supunere fata de cel mai nemilos tiran: el fnsu?i. Cind s-a hotarit sa abandoneze acel "trebuie", sa-~i incalce propriile ordine, au cazut 9i kilogrameIe. A gasit greutatea naturala a corpului, cele 70 de kilograme ...

o (mara ne-a descris descoperirile

sale, legaturile care existau intre fiiea~i mama sa prin ea. "lau cuno~tinta, in sflr:;;it,de lunga tacere impusa de mama mea asupra faptului ea trupul meu a fost pingarit. M-am ucis ... multa vreme, fara sa indraznesc sa spun." (Se refera la un viol prin care a trecut in copilarie, la 11 ani.) "Imi amintesc ca pe cind aveam 15 ani 0 agresam verbal, cu cuvi,nte mU9catoare, feroce 9i mama imi spunea: «Scuipi venin. E~ti 0 vipera. Cu ce ti-am gre9it, Doamne, sa merit o astfel de fiiea?» Da, cuvintele pot fi mu;;catoare, inteleg, la fel cum pot fi 9i cuvintele intoarse, negate, ascunse .... Dupa acest stagiu, m-am gindit ca n-am avut niciodata incredere in mama 9i cu ant mai mult n-am avut iricredere in «statutul de mama» ... $i daca aceasta dificultate de a fi mama (singura cu copilul) am proiectat-o :;;irasproiectat-o :;;i asupra fiicei mele ... ! $i daca copilul meu a suferit din cauza asta la fel de mult ca dill cauza divortului parintilor ... Julie, care are astazi 6 ani, imi arata deja de vreo trei ani ca are ceva pe fata, 0 urticarie rezistenta, se scarpina, i~i face rani, i9i lasa urme. Astazi accept ca sint urmele fricii mele, ale angoaselor mele negate, pe care ea le-a inteles. Accept :;;ilas in urma vinovatia care ma sufoca. • Vinovatia de a-mi fi infruntat tatal, de «a-l fi dezamagit». • Vinovatia de a 0 fi facut pe mama sa plinga adesea, de a ma fi bucurat de asta. • Vmovatia propriului corp, prea devreme obiect al dorintei. • Vinovatia de a-i fi spus fostului sot: «Nu te mai iubesc.» • Vinovatia de a desparti un copil de tatal sau, de a strica viata conjugala :;;ifamiliala. • Vinovatia de a strica 0 alta familie, cea a iubitului meu, cu care traiesc 9i care are trei copii. Of! iata 0 gramada de vinovatii.

288

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Partener mai bun pentru tine Insuti
Cfnd fiecare gest devine opera de arta, creapie.

289

Multi mi-au spus: «0 sa regreti. Vei plati in viata. Mai devreme sau mai tirziu, vei fi nefericita ... » Aceste predictii m-au inspaimintat foarte tare. Aveam impresia ca trebuia sa-mi plaiesc scump aceste obligatii, ca aveau sa-mi cada in cap intr-o zi, dnd ma a~teptam mai putin .... $i Ie a~teptam permanent. $i a9a am trait pina de curind. Astazi, remcep sa ma iubesc 9i sa-I iubesc pe cei din jur (era ~i timpul dupa atitia ani), 9i atunci m-am gindit sa va scriu pentru a va povesti despre reconcilierea cu mine insami." A H un tata bun pentru sine inseamna sa nu la~;ipe mline ce poti face azi ... Sa-ti traie9ti 9i sa-ti pastrezi dorinta sexuala in loc s-o omori prin diverse mijloace. Sa-ti pastrezi dorintele ~i visurile fara a Ie pierde in dezamagirea insatisfactiilor. Nu e yorba de acte de vointa, ci de acte relationale - despre aceasta legaturArespectuoasa, binevoitoare pe care 0 pot stabili cu mine insumi, cu partea cea mai calda din mine. Legatura pe care 0 stabilesc intre diferitele aspecte ale persoanei mele, intre fatete ale personalitatii mele este un act de reuniHcare. Prea adesea lasiitn sa se infrunte in noi, sa se razboiasca aspecte opuse ale fiintei noastre. Meditatia ne permite sa regasim unitatea prin apropierea, punerea in relatie a opozitiilor, a elementelor antagonice. Sa cultivam arta epicurienilor, care ~tiau sa-9i limiteze 9i sa-9i amine placerea. Sa degustam in loc sa consumam. Devin mai exigent cu calitatea relatiilor care imi fac bine. Imi recunosc limitele, nu ma mai las persecutat sau chinuit de un ideal de sine intangibil. A Hun mai bun partener pentru sine inseamna sa inveti sa identifici rapid factorii de sabotaj din tine, mai ales com paratia care te descalifica, transferul prin care iti insuge9ti judecata altuia, devenind ceea ce percepe el despre tine. Navigind asHel intre bunavointa 9i exigente, nu pierd din vedere scopul care mi se pare cel mai important. Ma des copar ca ofiinta in expansiune, a carei dezvoltare e nesfir9ita, cu acea nesiguranta stimulatoare data de senzatia ca nimic nu a fast obtinut sau incheiat. Mline e prima zi a vietH mele viitoare. Sint diferit 9i distinct de tot ce ma inconjoara, con9tient de mine. Nu-mi pot gasi unitatea dedt in mine, sint singur cu viata mea unica9i astazi, aici imi gasesc sursa vietH.

Sa accep!i sa fii un partener mai bun pentru tine insu!i
Sinteti la baza tuturor relatiilor voastre. Ceea ce nu inseamna in centrul. .. Sinteti deci responsabili de stima, iubirea, respectul pe care vi Ie aduceti. Sinteti responsabili 9i de posibila imbunatiWre a relatiilor, ceea ce nu inseamna ca sinteti responsabili de relatie. Aveti sarcina 9i placerea infloririi lJia fericirii voastre. Nu mai contati pe ceUilalt sa-lJiasume raspunderea pentru voi, pentru a va asigura 9i implini nevoile, pentru a va lini9ti temerile 9i a va cocololJi panica. Nu a9teptati raspunsul de la ) eelalalt. Puneti-va intrebari, largiti-va pereeptia, aseultati-va tdiirea. $i incredeti-va in imprevizibilul din voi. Indrazniti sa va definiti lJipunctati diferenta emd celalalt ineearca sa va defineasea ... pomind de la 0 idee proprie. Experimentati ereind realul dineolo de convingeri. Nu produeeti nimic ee nu ati putea rezolva. Aveti grija de voi eu adevarat in Hecare zi. Sinteti unici ~;;i extraordinari ... ehiar dad\. ati uitat. Traiti ea 9i cum ati fi singuri l?iacceptati sa va aHiturati celorlalti de Hecare data cind e posibil... Priviti-i pe ceilalti ca pe nil?te cadouri; :?imai mult, cape ni9te cadouri care va imbogatesc viata. Cel mai. rau lucru in singuraiate nu e sa Hi singur, ci sa fii un prost partener pentru tine ... sa te plictise9ti de tine. Atunci nu ezitati, fiti un bun partener pentru voL .. Viata va va rasplati insutit.
Ajungem la Ull plmct fn care experienta il1dividualii se aliiturii celei a gcneratiilor anterioare, sueeesiunii infinite de fiinte vii, fmiidaci11l1rii profimde fn adfneul original' 9i insondabil.

Lou Andreas-Salome

Diferentierea

291

"Cind vine, ar putea sa treaca prin bucatarie sa ma intrebe ce fac inainte sa priveasca :;;tirile."

Diferentierea ,

Nasdndu-ne, trecem de la 0 autonomie cosmica1la dependenta umana, incepind eel mai adesea prin dependenta psihologica :;;iafectiva fata de parinji, care devine mai nrziu emojionala, psihica:;;i relajionala. Ca:;;i cum aceste prime relatii semnificative ne-ar servi drept model, drept schite pentru scenarii de viata pe care ne multumim sa Ie rejucam :;;isa Ie reactualizam. Dezvoltarea in sensul cre:;;terii, prosperitatii, creativitatii, orice schimbare :;;iscapare din repetitie porne:;;te de la necesitatea de diferentiere :;;ide definire.

A$teptarile nerostite sint cele mai disperate.

Cind ceUilalt ne define~te
Mare parte din dificultatile relationale din viata adulta se bazeaza pe faptul ca ne lasam definiti de celalalt :;;iincercam, la rindul nostru, sa-l inchidem pe celalalt in definitia noastra. Imi imaginez cu u:;;urinta cum ar trebui sa se comporte celalalt fata de mine; :;;iel face la fel in ce ma prive:;;te. "Cind sosesc, ar putea sa iasa din bucatarie :;;isa ma primeaSca in hol, sa-mi spuna eel putin «buna ziua»", i:;;ispune el, deschizind televizorul.
1 Omul nU-$i mai aminte$te originea sa diviniL Nascindu-se e despartit, rupt, deei in eautare, dependent. Paradox: fetusul nedespartit este independent. A fi dependent inseamna a te simti legat intr-a maniera incerta printr-a legatura care s-ar putea desfaee, de unde $i angoasa $i intaleranta fata de aceasta legatura, agatarea incrineenata $i disperata de persoana ce simbalizeaza aeeasta legatura. Misticii eauta fuziunea eu intregul pentru a-$i regasi independenta. $i eu cit sint mai "supu$i" (discipoli), cu ant sint mai liberi.

"La birou, ma a:;;tept sa fiu recunoscuta de colegul meu drept 0 femeie atractiva, chiar daca nu vreau mai mult de am. Dar toate remarcile :;;icomentariile entuziaste se refera la trecatoarele pe care Ie vede pe fereastra: «Ai vazut-o? Ce eleganta! Imi place acest stil.»"

,,$tii, mama ta are dreptate." ,,$tii, tatal tau are dreptate ... "

292

DACA M-A$ ASCUL:TA, M-A$ INTELEGE

Diferentierea

293

A~teptarile sint tacute, nu se rostesc, deoarece fiecare considera ca sint de la sine intelese, iar celalalt trebuie sa'reactioneze "spontan". Poate di pastrez din copilarie convingerea ca celalalt ~tie mai bine de ce am nevoie. De altfel, mi-o ~i spune: "Ar trebui sa te duci mai putin la acest grup de studii de hinduism ~i sa fii mai cu picioarele pe pamint, sa-ti faci alti prieteni." "Cind nu vrei sa facem dragoste, nu-ti dai voie sa fii 0 fiinta intreaga." "N-ar trebui sa-ti pari:ise~tisotia. Ea te iube~te ~i, de altfel, ~i tu 0 iube~ti." Ast.£elne Uisam definiti de reactia ce1uilalt, prin atitudinea sa, prinrefuzul sau sau lipsa de dorinta. Nelasam definiti cel maiadesea printr-o modalitate simp1a: reactia (a reactiona nu inseamna a actiona) celuilalt. Reactia este un comportament-ecran, care ascunde emotia reala. "Cind m-am dus la psmoterapie, sotul meu ~i-a luat un aer zeflemitor fata de ceea ce e1 numea «scarpinatul in buric». A~adat~am evitat sa-i vorbesc despre descoperirile mele. Ani mai tirziu, mi-a spus ca se simtea gelos, ca se temea de ce aveam sa spun despre el ~i ca i-a parut rau ca nu i-am spus nimic despre ce insemnase pentru mine aceasta terapie." Multe fraze incep cu 0 definitie a celuilalt, 0 confuzie intre el ~inoi. • "Nu crezi ca... ", • "E:;;tide acord ca ... ", .',,,Nu ai chef sa ... ". Incerdim astfel sa obtinem aproba~ea celuilalt inca inainte de a ne enunta parerea sau dorinta. Nevoia de a fi recunoscuti :;;iaprobati e atit de puternica, inclt ne sacrificam adesea pozitia, definirea pe care 0 dam unei situatii. "Iti ofer aceasta carte, un obiect, ~i sper ca ai s-o pastrezi intotdeauna, ca nu ai s-o dai copiilor:" Ea ar trebui sa refuze un asemenea cadou. 0 carte sau un obiect oferit scapa de sub controlul ce1ui care 11ofera.

Evident, putem intelege sensu1 daru1ui (,,0 vei pastra intotdeauna") ca pe 0 asigurare a perenitatii relatiei. Persoana care accepta 0 asemenea ofranda se angajeaza implicit. Persoana care accepta cadoul i:;;ipoate enunta pozitia: "Accept cadoul fara a ma simti 1egat. II pot accepta ca pe ceva care intare:;;te relatia noastra de azi." Darurile :;;iofran dele sint ca ni~te bule de oxigen care purifica apa unei fintini, bulbuci care anima mi:;;carea apei. Mi-am instalat 0 fintina in casa pentru a face tacerea sa vibreze. Curge de 1a est 1avest ca sa insoteasG~ mersu1 soare1ui :;;imerge tot anu1 pentru a lega anotimpurile intre ele.

A te diferen!ia
Progresul inseamna separare. $i nu e acela:;;ilucru cu parasirea sau pierderea. Am ajuns sa considedim viata ca pe 0 succesiune de na:;;teri. Odata ie:;;itidin pintecelemamei, trebuie apoi sa ne diferentiem de copilul ei imaginar, ~i apoi de c~l a1 tatalui. Sa ie~im din temerile lor, din dorinte1e, din deceptiile :;;imitologiile lor persona1e. Efort~l se continua $i se repeta: personaje1e care ne iubesc vor sa ne faca sa intram in temeriIe, dorintele, mito1ogiile lor personale.
Astfel, din na$tere In na$tere, alimentafi de seva viefii, fncepem

s~ trifim.

" Viafa este 0 succesiune de lw$teri."

294

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Diferentierea

295

Existenta e aceasta mi~care, incercare de a te recunoa~te un altul, distinct. Orice demers in vederea dezvoltarii personale rezulta din posibilitatea de afirmare, de confruntare ~ide ie~ire din starea de supunere sau de opozitie. Am remarcat ca, in cea mai mare parte, interactiunile umane ajung la aceste doua pozitii relationale. Implicit sau explicit, evantaiul supunerii e larg; merge de la pseudoacceptare ("A, nu ma costa nimic sa accept!", "Daca lui ii face placere!") sau de la falsa adeziune (care nu ma angajeaza cu adevarat) pina la instrainarea de propriile mele pozitii. Evantaiul opozitiei este la fel de larg ~i subtil, mergind de la sabotajul con~tient la eel incon~tient. "La frontiera, am descoperit ca mi-am uitat pa~aportul. .. $i am inteles ca nu voiam sa fac acest voiaj in strainatate ... " "Imi spusese ca nu voia copii ~ieu i1ascultam, folosind un contraceptiv. $i apoi nu ~tiu ce s-a intimplat, ca m-am trezit insarcinata, de~i aveam sterilet. .." Opozitia se poate exprima prin refuz deschis sau voalat, fuga, conflict ~i chiar dorinta de a-I distruge, de a-I suprima pe celalalt. E nevoie de tenacitate pentru a lua pozitie ~i a rezista tentativelor celuilalt de a te defini, pentru a nu-llasa sa te ateze acolo unde vrea el, pentru a nu ne lasa inchi~i in perceptiile celuilalt. Intr-un cuplu, de exemplu, atunci cind unul dintre parteneri adopta 0 pozitie clara, aceasta declan$eaza la celalalt opozitia ~i a tentativa de a-I face pe partener sa-~i paraseasca pozitia proprie, pentru a 0 transforma intr-o reactie de opozitie. Ne intrebam daca nu e 0 modalitate occidentala de a prefera o-pozitia a-pozitiei. Am remarcat ca orice propunere de dialog prin apozitie i se pare insuportabila celuilalt, care dezvolta ~i restimuleaza comportamente de opozitie pentru a "suprima" ~i a anula adoptarea unei pozitii de catre tine. Oare ne simtim mai bine luptind dedt daruind? Aceasta dinamica pare sustinuta de doua pozitii-feti~, certitudinea ~i mdoia/a. Certitudinea inchide u$a dialogului, schimbului. Indoiala sau incertitudinea invita la lini~tire, la raspuns. Intre certitudine ~i incertitudine exista loc de incredere, adica de rise.

lmi asum riscu/ de a mit oferi, de a mit defini a~a cum sfnt ~i cum simt.

,,- Mi-a$ dori un al doilea copil, spune el. - Dar nu-ti dai seama, deja avem greutati! Asta ne-ar complica viata ... " Ea nu adopta a pozitie, ci ataca punctul de vedere al celuilalt. Inceardi sa-i modifice dorinta. $i el, care vrea sa-$i mentinii pozitia, repetii: "Dorinta mea e sa avem un al doilea copil." Atunci ea a sa incerce sa-l defineasdi, atribuindu-i intentii: "Nu te ginde$ti la mine, la dorinta mea de a-mi relua activitatea, la faptul ca ma tern de na$tere. E$ti egoist." lar el, ca un disc stricat, continua: "Am spus doar ca dorinta mea ar fi sa avem un al doilea copil." Ce 0 impiedica pe aceasta femeie: • Sa recunoasca dorinta celuilalt? • Sa adopte ea insa$i 0 pozitie, aceea de a nU-$i dori in acest moment un al doilea copil? Ar fi putut sa asculte ce insemna aceasta dorinta pentru sotul ei. Ar fi putut sa-l faca sa inteleaga ca pentru ea acest copil insemna a renuntare $i sa-i vorbeasca. de prioritatile ei. $i-ar fi putut comunica unul altuia pozitiile diferite, ar fi putut comunica asupra a ceea ce nu aveau in comun. Intr-o punere in comun, fiecare e confruntat cu pragurile sale de toleranta, cu zonele de nerabdare, cu prapastiile dintre dorinte $i temeri. Comunicarea ramine a incercare $i a placere de a accepta sa pui in com un, pe linga punctele de vedere comune, $i diferentele.

Distinctia

si , "acordu

Intre "IntelegereU

Limbajul curent creeaza a confuzie intre intelegere (inteleg dorinta ta, cererea, nevoia) $i acord (sint de acord sa satisfac, sa raspund, sa implinesc). Cit timp ne ia sa descoperim $i

296

DACA M-A? ASCULTA, M-A? INTELEGE

Diferentierea

297

sa acceptam ca a comunica nu inseamna a te pune de acord, cum da de inteles expresia "ne-am inteles". "Inteleg doitu ai chef sa facem dragoste. Oar eu in seara asta sint prea ocupat, obosit, putin doritor. Acesta e sentimentul meu, nu depinde de tine." Aceste cuvinte fac mai putin rau dedt sa intorci spatele sau sa refuzi.
Grice dorin/a este prim ita, dar nu neaparat realizata.

ce am paW. I-am raspuns bine dispusa ca dimineata am nevoie de calm ~i ca nu mi-ar face bine sa ramin acolo unde ma simt agresata. Daca i-ati fi vazut fatal Dupa aceea, a facut it} a~a felinclt sa Ie urmareasca dt mai putin sau se scuza: «In lume se petree lucruri importante!» Nu mi-ar place a sa renunte la ~tirile care n intereseaza, ci sa Ie asculte fara mine ~i fara sa se simta ofensaL" In acest exemplu, femeia i~i respecta ritmul, dorinta personala de a-~i lua micul dejun in lini~te. Celalalt 1iimprumuta 0 intentie de respingere, critica sau cerere. A-i imprumuta celuilait dorinta sau a te simti riinit de comportamentul autonom al celuilait sUi la baza multor neintelegeri. Intentiile imprumutate celuilalt reflecta temerile noastre, se leaga de indoieli, sentimente de devalorizare sau de persecutie.

in ce prive~te comunicarea, toti avem a~teptari bazate pe mitologii. Este cazul mai ales al celor legate de confirmarea sau aprobarea celuilalL "Zi-mi ca e~ti de acord cu mine." "Spune-midi am dreptate sa cred asta, ca am facut bine." Pentru cei mai multi, 0 buna comunicare inseamna sa te pui de acord, sa te intelegi, sa nu existe discordanta, opozitie sau diferentiere. Aud adesea: "Nu pot comunica cu el (ea)"; ~i cind cer precizari, descopar ca ar trebui spus mai degraba: "Nu sintem de acord, nu avem aceea~i parere." "Nu pot vorbi cu el despre filmul asta. Lui nu i-a placut ~i mie mi s-a parut extraordinar./I "Nu inteleg de ce-i plac filmele de groaza! Sta dteodata pina la 1 noaptea, ca sa urmareasca efectele acelea stupide. 5int chiar proste~ti." Ea cere, atadi: "De ce te uiti, ce gase~ti la el?" ~i nu descopera ceea ce vede, ceea ce simte el. Nu este important ce prive~te el (ce e in exterior), ci ceea ce vede, ce simte, cee in interiorullui.

"A.m chef sa pIcc singur ... "

Distinc!ia intre inten!ii ~i reac!ii
"Mi s-a intimplat intr-o dimineata sa-mi iau farfuria cu micul dejun ~i sa ma due sa maninc in camera de aliituri, pentru ca ~tirile imi spargeau urechile. 50tul m-a intrebat

,,- Am chef sa plec singur in vacanta, spune un adolescent. - Oar ce nu e in ordine cu noi? raspund parintii./f Daca. liu va didea in cape ana acestui decaIaj dintre ceea ce spune ~i ceea ce se intelege, adolescentul i~i va mentine atitudinea ~i i~i va urma proiectul. fiN-am spus ca nu e

298

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Diferentierea

299

bine cu vot, ci ca vreau sa merg singur in vacanta. Vreau sa plec in Corsica in jur de 30 iulie./I /lMi-au luat ani buni, spune 0 tinara, sa inteleg ca atunci cind sotul meu imi spunea «Vreau sa fiu singur», nu era 0 critica sau un atac la adresa mea./I

infruntarea sau confruntarea
In mod paradoxal, dorintade acord, nevoia deconsens creeaza infruntarea. Atatam opinia saudorinta celuilalt in speranta ca 0 yom distruge ~i 0 yom inlocui cu un punct de vedere asemanator cu al nostru: /IN-ar trebui sa-ti dore:;;ti asta./I In confruntare, doua puncte de vedere sint puse unullinga celalaltintr-o dinamica de apozitie,:;;i nu de opozitie. Ama confrunta inseamna a dezbate ceva fara sa vreau sa-l reduc pe celalalt la pozitia sau la convingerile mele. Marea teama de confruntarea unor pozitii diferite este legata de dificultatile de separare din fiecare. Teama de a descoperi ce ne-ar putea reuni, in conditiile in care sin tern atit de diferiti. Ce ne-ar putea reuni? Ce ne-ar putea aduce la un loc ~i tine impreuna? Oar poate ca e tocmai placerea de a fi impreuna, bucuria de a fi tu insuti, de a fi acceptat in unicitatea ta.
Cite suferinfe pi cheltuiala de energie ar fi evitate printr-un demel's simplu: recunoapterea convingerii ce1uilalt, confirmarea punctului sau de vedere pi definirea propriu1ui punct de vedere ..

Eu masimteam atacata, criticata, ca 0 mama prea ingaduitoare :;;ifaceam totul pentru a 0 convinge pe mama: «Timpurile s-au schimbat, in zilele noastre ... » Ani de zile intilnirile noastre au fost viciate de aceste infruntari, pina in ziua in care i-am spus: «Oa, e:;;ti~ocata datorita convingerii tale ca a trai in concubinaj nu e bine, e un pacat. Inteleg ca nu crezi in asta.» Nu am mai vrut sa 0 conving de faptul ca tinerii de azi, moravurile sau nopunea de cuplu au evoluat. Am refuzat sa ma simt invinovatita :;;ilupta dintre noi a incetat. Am acceptat in sinea mea ca mama are convingeri diferite de ale mele :;;imai ales am inteles ca aceste convingeri erau importante pentru ea, ca tinea la ele :;;ica ~i Ie putea pastra fara ca eu sa incerc sa i Ie distrug." Multi copii deveniti adulti Ie cer astfel parintilor sa Ie recunoasca valorile personale, modul de viata diferit, refuzind in acela:;;itimp sa recunoasca valorile parintilor lor.
Ajungem leranti· 1aparadoxul de a cere toleranfa aratfndu-ne into-

"Convingerile tale religioase te inchid ~i iti sufoca viata, tata. Intotdeauna am suferit de pe urma intolerantei tale .. Vreau sa recuno:;;ti pretul eu care mi-am cucerit libertatea de a gindi. Ai ramas eu mama, de:;;inu 0 suportai, eu :;;tiam.Mai bine ai fi divortat, ca mine. E mai putin ipocrit./I
Pentru a fi recunoscut, trebuie sa-l recunopti pe ceWalt.

"De ani de zile eram in conflict cu mama pe tema fiicelor mele. Era scandalizata ca ele traiesc in concubinaj sau ca i~i schimba iubitii. Era dezorientata, mai ales fiindca nu putea pune 0 eticheta: «logodnic» sau un reper: «e om de afaceri sau inginer» asupra aces tor tineri identificati doar printr-un prenume sau, mai diu, printr-o poreda:;;i care erau in cautarea unei profesii sau a unui loc de munca ...

Copiii care au fost supu~i unor ceririte multiple de schimbare de-a lungul vietii (/lfii altfel, fii cum vreau eu/l) se incarca la rindullor de cereri nebune~ti in ce-i prive:;;te pe parinp. "Mama, tare mi-a:;;dori sa te ocupi mai mult de tine, sa ai grija de corpul tau, de tinuta ... /I

300

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Diferentierea

301

"Tata, a~ vrea sa bei mai putin, sa lucrezi mai putin, sa ie$iti mai des impreuna, tu $i mama. A$ vrea sa fii alHel, tata.;." Cautarea unui acord, chiar daca uneori e importanta, nu trebuie sa reprezinte scopul final al oricarui schimb. Innlnirea, imparta$irea, confruntarea ideilor, a punctelor de vedere $i a dorintelor ramin mizele esentiale ale relatiilor vii. Bineinteles, cind pozipile divergente se refera la un proiect sau teritoriu comun (aavea un copil, a cumpara 0 casa, a reorganiza 0 firma, a stabili un anumit mod de viata), confruntarea nu rezolva problema, 0 lamure$te, permite identificarea pozitiei fiecaruia. Pot adopta patru pozitii posibile fata de un proiect care ma implica: • aderare fara rezerve, • aderare cu rezerve, • lipsa de adeziune ("Nu conta pe colaborarea $i resurseIe mele"), • pozipe contrara ("Voi face tot posibilul sa impiedic aceasta") . Cind vorbim despre aceste lucruri in sesiunile de formare din intreprinderi sau la diverse locuri de munca, se rididi valuri de proteste, critici nemiloase de respingerein masa. Daca acceptam sa ne dam osteneala de a aplica principiul confruntarii, de a-I transforma intr-o metoda reaM de colaborare posibila - diversificata, actualizata 1;;1, mai ales, recunoscuta -, vedem ca relapile se schimba total; mai ales ereativitatea, eompetenta se exercita eu mai mult entuziasm $i eficienta. Aceasta permite $i dinamizarea permanenta a relatiilor, care s-ar putea bloca, inchista in rutina zilnidL Grice relatie vie poarta in ea propriul sfir$it, bazat pe evolutia noastra, a celuilalt, pe schimbarea necesara $i eliberatoare. Clarificind pozitii ireconciliabile, se poate ajunge la renuntare. $i atunci va trebui sa-mi gestionez frustrarile. • "Renunt la vacantele in comun." • "Renunt la aceasta relatie in care nu ma simt bine./I • "Renunt la aceasta colaborare./I

Pozitia pe care 0 mentinem $i 0 reafirmam rezistind tentativelor de definire de catre celalalt e puternica, mai puternica dedt opozipa, care consta in a-I ataca pe celalalt printr-o dezbatere in contradictoriu. Daca-l "reducem/l pe celalalt pina la.a-I face sa dispara sau pina la a-I distruge ca fiinta distincta, nu mai avem interlocutor $i schimbul nu mai este posibil.

Definirea sinelui
Cind nu ma mai las definit de celalalt, cel mai greu e sa $tiu ce vreau: • Care sint prioritatile mele printre dorintele multiple? • Care sint temerile, nevoile, limitele, resursele, refuzurile? Trebuie sa-mi reperez pragurile de ~pteranta $i de vulnerabilitate. Toti avem puncte slabe, zo~de imaturitate care fac ca in fata anumitor cuvinte sau comportamente sa simtim o inveninare sau 0 rana care ne lasa fara cuvinte. Aceste puncte sint legate de lipsurile din trecut, se sprijina $i se intaresc prin situatii neincheiate, in urma carora am pastrat mai mult sau mai putin con$tient dorinta de implinire. Cite e$ecuri, umilinte, frustrari continua sa transpire, sa se intrevada prin comportamente pentru a-$i gasi reparatia, justificarea sau realizarea? Ani mai tlrziu vor erupe intr-o relatie fara a avea vreo legatura cu situatia propusa de celalalt. lICe m-a apucat in timpul mesei sa-mi iau iubita deoparte in mod agresiv ca sa-i imput un comportament sau 0 imagine in care nu se recunoa$te $i care a ranit-o pentru tot restul serii...?/I "De ce simt nevoia sa fac aluzie la 0 reuniune de familie, la ceva din intimitatea noastra, declan$ind asHelo drama $i UI)- blocaj care va persista in relapile apropiate timp de mai'multe luni?" Da, aceasta aspiratie de a ma defini intllne$te diferite obstacole, legate de zonele mele de umbra, de conflict, de repetitiile pe care Ie intrepn sau defalsele certitudini care ma constring $i ma instraineaza in ciuda mea.

302

DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ lNTELEGE

Diferentierea

303

Dincolo de aceste riscuri ?i obstacole, trebuie sa incerci totu?i sa te define?ti, sa adopti 0 pozi}ie.

e u~or sa-ti recuno~ti adevaratele sentimente. Sint adesea ascunse in spatele unor ecrane de supravietuire, de convingeri, de imagini de sine, de protectii rigide.

"Lasam in grija celuilalt sa aleaga pentru mine; acum aleg eu. Asta-mi da 0 forta creatoare incredibila, un curaj fenomenal. E un lucru nou, e greu sa ma definesc. Uneori inca-mi doresc ca celalalt sa propuna totul, sa-mi spuna cum sa fiu, ce sa simt, sa apreciez sau sa refuz." Cind nu-l mai fac pe celalalt responsabil de ceea ce nu merge la mine, imi dau seama ca ceea ce mi se parea un conflict exterior se reduce la unul interior, la 0 nehotarire. Intr-un cuplu, nevoile de distanta ~i de apropiere ale partenerilor sint in general asemanatoare inainte ca ei sa se intllneasca. Apoi se instaleaza un sistem, care repartizeaza exprimarea nevoilor intre cei doi, astfel'indt unul pare sa-~i doreasca apropierea, iar celalalt, distanta. Conflictul interior al fiecaruia se traie~te astfelin exterior intr-o maniera repetitiva. Sa te cuno~ti pe tine, cu schimbarile, cu constantele tale e un ve~nic ~antier in lucru.
Pastreaza un ochi de veghe asupra interiorului tau, da-i voie sa mearga mai departe.

"Am invatat sa nu arat niciodata baietelul care traie?te ?i plinge in mine."

"Cred ca acel copila~ violent ~i disperat ascuns in spatele adultului inteligent ~i competent care sint se exprima prin ironia mea." Sa te schimbi inseamna sa treci dincolo de acceptarea a ceea ce se ascunde in spatele propriului ectan de aparare, de protectie sau de teama. Durerea se poate imbraca in minie sau resentiment, la fel cum tristetea poate acoperi ~i ascunde agresivitatea. Exilam in spatele unor sentimente frumoase emotii considerate de catre noi inacceptabile sau considerate astfel in mediile noastre de origine. "N-aveam de gind sa-i vorbesc despre bani intr-un asemenea moment ~i sa-i amintesc de promisiunea de a-mi da ~i mie aceea~i suma pe care i-o dad use ~i fratelui meu pentru a se instala. Astazi a murit. Nimeni nu mai vorbe~te despre asta, iar mie mi-ar fi ru~ine sa mai cer ca atunci cind eram

Recunoscindu-mi din ce in ce mai rapid sentimentele in succesiunea de senzatii, pot alege, pot incerca sa gestionez mai bine ceea ce declan~eaza, adica sa accept sa ma confrunt direct cu emotiile mele ~i, deci, sa fac ceva cu ele.
Sentimentele sint copii fragili ?i puternici in acela?i timp, care au nevoie de ingrijiri constante. Ascultindu-Ie eu atentie, vom intelege mai bine sentimentul care ne sustine sau resentimentul care ne sufoca.

In loc sa-l acuz pe celalalt, in loc sa ma indoiesc de el, sa ma irosesc chinuindu-l, ma pot ocupa mai bine de mine. Nu

304

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ tNTELEGE

Diferentierea

305

copil. Eram considerat egoist de fiecare data dnd imi ceream partea mea sau sa mi se dea la fel ca fratilor mei. .." De dte ori ura nu exprima in realitate profunzimea ata:;;amentului :;;ia a~teptarilor? Ezitam sa ne spunem asta chiar ~i .noua in~ine, pentru ca ni se pare fals. Dar :;;iopusul ar fi adevarat. Am putea spune ca totul e adevarat, de la cea mai mare contradictie la cea mai mare incoerenta, pentru ca ~i sentimentele se pot impaca mai bine prin alaturare dedt prin opozitie. .,Te iubesc :;;ite detest." "Te inteleg :;;isint furios." Jti accept cererile :;;i ma revolt ca Ieindeplinesc in totalitate." Aceasta acceptare de a te Uisa definit de dorintele :;;icererile celuilalt detine 0 functie proprie in economia dinamidi personale. Rezolva conflictul intern :;;iinconsecventa, facindu-le sa treadi numai de 0 parte. Autodefinirea este 0 incercare de a aduce lumina in haosuI propriilor dorinte. Ne face sa alegem, adica sa renuntam la alte alegeri posibile. Adesea, nu aleg cu adevarat. De pilda, am doua dorinte contradictorii de a-mi petrece seara. Simt nevoia ;d imi doresc sa fiu singur. Dar in acela:;;i timp sint tentat sa fac 0 vizita unui prieten care m-a invitat la el. Oricare ar fi dedzia mea, daca nu renunt complet la cealalta dorinta, ea va ramine aco10 ca 0 nostalgie, care imi va perturba fie singuratatea, fie intilnirea. De aceea, daca apare 0 noua propunere neprevazuta, ma grabesc sa 0 accept, sdipind astfel de contradictia mea. $i intr-adevar, adesea pare mai simplu sa te la;d determinat de dorintele, de nevoile, de a:;;teptarile celorlalti. Oar :;;iin acest caz ramineo urma de otrava in relatie: e dorinta mea, pe care n-am ~tiut s-o recunosc, pe care n-am putut nici macar sa 0 enunt pentru mine. Aceasta pseudoacceptare se va manifesta involuntar printr-o sabotare, mai mica sau mai mare, intr-o forma In general pasiva, a ceea ce voi trai in compania celuilalt. Inainte de a negocia cu celalalt, trebuie sa negociez cu mine insumi, cu temerile, eu dorintele, cu resursele:;;i cu limi-

tele mele. Fara asta, risc sa las alegerea in miinile celuilalt, sa-i imp un acestuia alegeri false. "Eu sau studiile." ,,0 termini cu bautura sau plec." "Daca nu te porti mai frumos, te trimit la intemat." "E:;;tidestul de mare sa locuie:;;tisingur. Ai putea sa te hotara:;;ti sa locuie:;;ti in aHa parte, sa-ti gase:;;ti un serviciu stabil, in loc sa traie:;;ti aid, ca un fel de parazit. .." Astfel, ilimping pe celalalt sa ia in locul meu 0 decizie pe care eu nu 0 pot lua ... aceea de a-I da afara, de a pune capat acestei vieti de dependenta care ma apasa. De dte ori nu incerdim sa-l facem pe celalalt sa ia 0 decizie in locul nostru, sa exprime alegerea noastra, sa realizeze dorinta noastra?

Cind ceUilalt se opune schimbarii
Autodefinirea prin diferentiere se va lovi de rezistente incredibile din partea celor din jur, mai ales la inceput. Ca :;;i cum sistemul de relatii apropiate s-ar simti amenintat, nesigur pe valorile sale. "Revolutia din relatiile mele, ne poveste:;;te 0 femeie casatorita de 12 ani, a inceput in ziua in care sotul meu a spus, in timp ce luam masa: «Nu e solnita pe masa.» La care am raspuns: «Da. Ai vazut ca nu e nici sare, nid piper.» Am continuat sa marunc. El era nemultumit, uimit. Ma vazuse atit de des ridicindu-ma in graM :;;iscuzindu-ma ca am uitat. S-a simtit nedreptatit. A murmurat: «Eu lucrez toata ziua. Nu vreau sa ma ocup de toate ... » Mai tirziu, m-a atacat din nou: «Eu nu-ti cer sa verifici nivelul uleiului din ma:;;ina!»" Sentimentul de nedreptate e uneori am de putemic, incH intreaga relatie pare sa se clatine in urma unei fraze ca aceea care poate provoca replici dure, invinovatiri de a violenta nemaipomenita. pentru ca iese din schema o15i:;;nuita.Diferen-

306

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Diferentierea

307

tierea propusa de unul e resimtita ca 0 respingere de catre eelalalt, ca 0 atingere insuportabila adusa valorilor sau sistemului sau de referinta. "La doi ani dupa easatorie, el a intrat la acest institut de cercetare a sinelui, pe care eu il aseman cu 0 secta. A vrut ca imediat sa ma inscriu ~i eu, sa ma preoeupe psihomorf010gia, instinctoterapia. M-a pus sa citese carti, artieole, prevenindu-ma ea eei care incereau sa edtice ideile fondatorului (mort in 1912) erau eopilaro~i, «neinitiati $i deci inaeeeptabili». Am fost ~ocata de prefata eartii pe care voia sa 0 citese in primul rind; am perceput-o ea rasista, dezvoltind teze elitiste, opuse propriilor mele idei. A~adar, am refuzat sa eontinuu, reafirmindu-mi propriile optil'ni. Dupa 0 luna, a revenit 1asubiect, spunindu-mi ca anali$tii de la institut, vazind 0 poza de-a mea, ii spusesera ca nu eram femeia potrivita, ca (eu) facusem 0 gre~eaUi casatorindu-ma eu el ~i ca trebuia sa-l parasese pentru binele ~i prosperitatea lui viitoare. Eram ~ocata de faptul ea aeeeptase acest «diagnostic». A pleeat dupa patru luni, el." Aeest exemplu ilustreaza, intr-o forma aproape caricaturala, un alt fenomen, corolar schimbarii. Este yorba despre prozelitismul aecentuat al anumitor persoane care, deseoperind sau avind revelatia unei cai in viata, vor sa devina predicatori, daea nu chiar inchizitori, impunindu-~i noua credinta, convingere sau practica, sub forma unor secte in care nu mai e loc de sehimb sau de iniparta~ire, care eer adeziune neconditionata... ~i deci dependenta. Regasim aeest proces in aderarea la "secte" a neofitilor de arice virsta, din orice mediu. Unii participanti la sesiunile noastre de formare, de exemplu, au tendinta sa-~i prezinte descoperirea, entuziasmul cu 0 violenta relationala care ii blocheaza ~i ii face pe ceilalti sa reactioneze ... uneori de-a lungul mai multor ani. Ace~tia din urma ne asociaza cu ni~te guru periculo~i, de care trebuie sa se apere ~i sa se fereasca. Astfel, aceasta carte risca sa ajunga in foc, de ce nu? Cel ce incearca sa se afirme astfel traie$te 0 sfi~iere interioara pe care trebuie s-o lnfrunte in singuratate ~i uneori cu

disperare. Vrea sa-~i mentina pozitia, dar are nevoie ~i de aprobare. "Simt nevoia sa ma afirm, dar $i sa fiu aprobat de persoana pe care 0 contrazic: apare astfel 0 incompatibilitate. Atunci sint tentat sa renunt la adoptarea unei pozitii." «N-o sa fac 0 tragedie din asta. Nu ma deranjeaza atit de tare ... » «Ma pot afirma in alte domenii. Nu e grav ... »" $i apoi se spera in reciprocitate. ,,«Ma las definit in anumite domenii ~i eu 11definesc in altele.» «Accept eu astazi, miine va accepta ea pozitia mea.»" Analizind comportamentele zilnice din viata conjugala, profesionala sau dintre prieteni, constatam ca intotdeauna exista un dominator. intotdeauna doar unul, mereu acela~i 11 define~te pe celalalt; intotdeauna partenerul dominator ~i-a construit 0 parte din dinamica personala bazindu-se pe eontrolarea celuilalt. Cind pozitiile fiecaruia sint bine aceeptate, :rnentinute de 0 parte ~i de cealalta, nu exista probleme, tensiuni; fIe bine" pentru fiecare. Darapare 0 problema cind unul i$i sehimba pozitiain relatie ~i nu mai accepta sa se lase definit de celalalt. La inceput aceasta noua pozitie in relatie seamana eu 0 opozitie $i da na1}tereunui conflict. Punctele nevralgice ale relatiilor familiale se manifesta prin lueruri mici din viata cotidiana: alimentatie, igiena, ierarhizare, impartirea sarcinilor, contacte sociale. ,,- Marianne ~iPierre ne invita 1amasa duminidi. Am acceptat. Mi-ai spus ca e~ti liber, il anunta ea. - Ti-am cerut deja sa nu~tiiei angajamente in numele meu. -,- Nu erai de gasit 1}i ~tiu ca-ti place sa-i intilne:;;ti." El ezita, e adevarat, e Jiber, ii place sa-i intilneasea... 0 sa faca 0 drama? Se va simti atacat pentru un lucru atit de neinsemnat?

308

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ lNTELEGE

Diferentierea

309

,,-Ei bine, te-ai angajat in numele meu, eu nu merg! - Bine, dar ce vor spune? Faci asta special ca sa ma superi, ca sa-mi strici placerea!" $i el simte 0 stare de disconfort. A fost nevoit sa faca ceva pentru a se face inteles. Oar nu-i place sa produca suferintEl.Week-end-ul e ratat. Ar dori sa conserve armonia cuplului. Tine la aceasta relatie. 19ipastreaza pozitia, ascultindu-l in acela9i timp pe cel care se zbate sub impactul schimbiirii relationale, pe care a initiat-o 9i intr-un fel a impus-o. Cind diferentierea antreneaza 0 revizuire a comportamentelor relationale, propunem oschimbare in relatie 9i exprimarea ei prin cuvinte, intrudt celalalt va fi 9i el obligat sa-si revizuiasca atitudinile. Va trai la rindul sau un conflict i.nt~rior, i se va impune 0 diferentiere pe care nu 0 dore9te. In asemenea momente, anumite relatii se dovedesc inutile, lipsite de sens. "Cind i-am cerut sa nu mai gindeasca 9i sa nu mai actioneze in locul meu, sotul meu a strigat, jumatate in gluma, jumatate in serios: «$i atund, eu la ce mai sint bun?»"

Sentimente ~i rela!ii
In domeniul diferentierii, ni se pare necesar sa distingem nivelul sentimentelor de cel al relatiei 9i sa dezvoltam mai pe larg aceasta idee enuntata in capitolul doL Pot exista sentimente intre doua persoane, dar acestea pot sa nu circule 9i sanu se manifeste intr-o relatie. Jmi iubesc tatal 9i cred ca 9i el simte afectiune fata de mine, dar nu ne putem intilni fara sa incepem dezbateri aprinse pe subiecte de politica sau armata. Aproape ca nu ne mai vedeltl." Ni se pare uneori ca relatia intre doua persoane este bolnava, viciata, deformata, adica distructiva sau pur 9i simplu nesatisfaciitoare, in timp ce sentimentele unuia sau ale celuilalt sint plinede tandrete 9i de bunavointa. Trebuie sa ingrijim legatura intre persoane, adesea rigida in urma neascultarii 9i neexprimarii. Un cuplu pare prins intr-o relatie imposibila, in care fiecare se invenineaza cu otrava celuilalt, in timp ce iubirea lor pare reala 9i vie. "E omul vietii mele. Nu vreau sa traiesc cu nimeni altcineva, 9i totu9i e ceva ce nu merge. Dupa 24 de ore impreuna, sintem in razboi. Parca simtim 0 nevoie de a-I descalifica pe celalalt, de a sfarJ:ma ce e bun in noi. Nu 9tiu cine incepe, dar fiecare week-end sau vacanta sint un infern! ... II iubesc 9i 9tiu, simt ca ma iube9te, dar sint atitea neintelegeri 9i refuzuriL .. De opt ani..." Jmi iubesc fiul, care are 15 ani. Inteleg pina 9i revolta lui, provocarile. Oar imi este imposibil sa stabilesc 0 relatie cu el in prezent!" Intr-un cuplu, era atit de greu ca fiecare dintre pat·teneri sa-l asculte pe celalalt fara sa reactioneze pe loc pentru a se justifica sau a se exprima, incit au inventat un cod pentru dialoguri importante. Fiecare avea zece bile 9i de fiecare data dnd unul voia sa ia cuvintul punea 0 bila intr-o cupa r09ie. Cind scotea bila 9i 0 punea in cupa verde, ii in-

o altapersoana

exclama: ,,$i atunci de ce mai vorbim, daca nu mai pot vorbi despre tine?" Confunda, bineinteles, a vorbi. .. despre celalalt cu a vorbi. .. cu celalalt.

Anumite relatii nu vor tine pasul, altele vor trece prin perioade dificile, vor fi amenintate de crize 9i vor gasi poate un nou sens, 0 dinamica diferita. In relatiile afective de durata sintdoua repro9uri fundamentale: "Te-ai schimbat cind eu te voiam stabil"; "Nu te-ai schimbat dnd voiam sa evoluezi in paralel cu mine." Vedem zilnic ca "relatia buna", "comunicarea buna" nu exista. Nu exista dedt incercari de ajustare, cu gregelile 9i tatonarile lor inerente, care permit, in anumite momente, sa-l intilne$ti pe celalalt, sa i te aliituri, sii-l intelegi 9i sa te simti inteles.
"Sa nu diu tam 0 relatie potrivitii, ci una care sii-i permita fiecaruia sa fie i'i sa devina."

310

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Diferentierea

311

dica celuilalt daca poate interveni sau nu. Acesta punea bila in cup a ro~ie ~i vorbea. Nici unul nu vorbea cit timp bila era in aceea~i cupa. I~i dadeau astfel unul altuia ~ansa de a se exprima ~i de a solicita atentia celuilalt. Un alt cuplu, care ajunsese sa foloseasca plingerea-acuzatie ca mijloc aproape permanent de interactiune, a hotarit intr-o zi sa aplice un tratament de ~oc timp de 0 luna. Au incheiat un contract cu trei interdictii ~i trei libertati: • Interdictie formaM de a cere in locul celuilalt. Orice nevoie, a~teptare sau dorinta exprimata nu trebuie sa fie 0 cerere facuta in locul celuilalt, ci expresia propriei trairi, ca atare, apartinindu-i celui care a trait-o. • Interdictie formala de a-i repro~a celuilalt ce face pentru el sau ce nu face pentru celalalt. Fiecare este responsabil fata de el insu9i pentru ceea ce face. • Interdictie formala de a vorbi in locul celuilalt despre el, pe orice subiect, de a-I intrerupe pe celalalt cind vorbe9te despre sine sau de a comenta ceea ce spune. • Libertate de a nu raspunde intrebarilor 9i cererilor. • Libertate totala de a-9i exprima orice dorinta, vis, fantezie, nevoie, a9teptare, de a vorbi despre sine pe orice subiect (prevazind intotdeauna un timp suficient pentru a vorbi 9i dindu-i apoi, oferindu-i celuilalt timp pentru sine). • Libertate totala de a da ~i de a oferi tandrete, mingiiere, joe, glume, priviri, imparta9iri. Incercau astfel sa se ingrijeasca de relatia lor, ie:;;ina din confuzie, fara a-9i pune in discutie sentimentele. "Iubesc" nu inseamna ca 9tiu sa gasesc felul potrivit de relatie in care sa se inscrie aceasta iubire. Cum ar trebui sa fii intr-o relatie in care e~ti parinte, fiu, fiica, sot, sotie? Ce modele sa copiezi, sa refuzi sau sa inventezi? Cum sa stabile~ti 0 relatie cu tatal, daca e 0 fire repnuta, cu mama, care e ant de speriata incit ti-e teama sa nu 0 dezechilibrezi? Ce forma sa dai atractiei pe Cafe 0 simti pentru acest barbat sau pentru aceasta femeie? Pe intuneric, fara busola sau ghid, incercam sa ne inscriem sentimentele in relatii. A crede ca e suficient sa-i spui copilului lIte iubesc" atunci cind el are nevoie sa i se spuna ce i se

intimpla e 0 utopie raspindita printre parinti. Trebuie sa imbraci in cuvinte ~i relatia, nu doar sentimentele. "Cind fiul meu a revenit de la ~coala, in ace a zi, rava$it de furia $i de violenta pe care directorulle manifestase fata de eel mai bun prieten allui, careimitase semnatura parintilor, nu am 9tiut sa-mi exprim decit iubirea, tandretea, dorinta ca el sa nusufere. Oar n-am $tiut sa comunic, incercind sa ascult ce-l suparase, cum intelegea el faptul di prietenullui voia sa-~i ascunda carnetul de note fata de parinti sau faptul ca directorul avusese $i el probleme cind era mic. Astazi mi se pare ca sint capabila sa ma imp lie in to ate aces tea ... " Exista relatii fosilizate, care supravietuiescsentimentelor ~i care ramin ani $i decenii la un stadiu de minima comunicare pentru a nu declan$a imposibilul. Exista iubiri care supravietuiesc relatiilor rupte $i care ramin vii in amintire, fara nostalgie, melancolie sau amaraciune. Sint sentimente care supravietuiesc trecererii timpului, uitarii, ca ni$te puncte de sprijin, oaze de lini~te interioara ce nu tin cont de distante.

Transformarea sentimentelor
Intr-o anumita masura, raminem analfabeti in domeniul iubirii $i pentru ca orice iubire sufera transformari. A9a cum un baiat care a amutit incearca cu stingacie sa-$i foloseasca noua voce, astfel incercam $i noi sa traim muteniile iubirii. "Am 40 de trine$te nu la 5 ani. $i ani nu mai ani 9i afectiunea pentru mama mea care imbamai are nimic din adoratia pe care 0 simteam ata~amentul care ma leaga de fiica mea de 18 seamana cu felul in care 0 iubeam la 3 ani."

"Iubirea mea pentru tine din primii ani nu mai are nimic in comun cu ceea ce simt astazi pentru tine. Am sentimentul ca sint un alt biirbat 9i te vad ca pe 0 alta femeie, pe care 0 descopar fara incetare."

312

DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE

Diferentierea

313

Evolutia este legea vietH. Fluctuatiile, modifidirile sentimentelor sint adesea prost primite ~i de ditre cel care Ie traiel?te, ~i de ditre cei din jur, care Ie suporta. Fidelitatile noastre profunde pot fi capcane pentru schimbari, atunci cind aduc sentimente de vinovatie. "Sa iube~ti ~idupa 20 de ani ca in prima zi mi se pare idealul stagnarii. Oaca iubirea e vie, contine germenii schimbarii. Legaturile cele mai puternice ~i cele mai daunatoare sint cele in care schimbarea este cu greu acceptata. Raminem cu u~urinta agatati de stadiile primitive sau arhaice ale relatiilor." Un om spune: "Oaca i-a~ spune mamei de grijile mele actuale, am impresia ca mi-ar raspunde: «Maninca mai multe legume» sau «5pala-te mai des.»" De fapt, ceea ce nu s-a schimbat pentru el ~i poate ca nici pentru ea este imaginea relatiei mama-fiu. Oar nici nu a verificat, nu i-a vorbit de preocuparile lui actuale. $i el continua sa-~i inchida mama in obi~nuinta, intr-o imagine ... poate depa~ita. Unul dintre marile obstacole in fata schimbarii pare a fi dificultatea no astra de a recunoa~te ~i de a accepta lipsa de permanenja inerenta vietii. Viata nu este un lung fluviu lini:;;tit. Se agita, face valuri, se impra:;;tie in mii de directii posibiIe. Oar simtim nevoia unor repere fixe, care ne face sa catalogam fiecare relatie 0 data pentru totdeauna, ca l?i cum ar fi imuabila. Or, in timp, spatiul unei relatii consta tocmai in a inventa noi structuri in care sa pot tl'ai sentimentele mele modificate sau sa Ie pot primi pe ale celuilalt.
I

ce smulgere dintr-un univers familiar, din certitudini e 0 suferinta; orice tranzitie e dureroasa. Modelul relational supravie~uie~te uneori etapei in care corespundea unei nevoi. Multi parinti nu reu~esc sa iasa. dintr-o relatie ce presupune ingrijiri :;;iprotec~ie pentru a trece la una de schimb. $i copiii pot da inapoi in fata schimbarilor inevitabile, a transformarilor corpului, a modului de viata. "Tata, a~ vrea sa imi dai sfaturi, sa te ocupi de mine, sa intervii ca inainte", cerea cu lacrimi in ochi 0 tinara de 20 de ani. Alta striga minioasa: "Nu e drept. Crezi ca sint mare :;;iindependenta. Ei bine, nu. Ma simt midi, dezorientata de atitea responsabilitati. Sub pretextul de a nu interveni, tu nu te mai interesezi de ceea ce fac ~i mie mi se pare ca e:;;ti indiferent, atit de departe, mi se pare inacceptabil!" Se mai intimpla ~i ca rolurile sa se inverseze, fara. a schimba modelul: acum fiul sau fiica adulta crede ca trebuie sa.aiba grija de parinti. Acum el sau ea $tie ce e bine pentru celalalt, 11protejeaza, il ghideaza, il influenteaza, se amesteca in viata sa materiala :;;irelationala. IIAcum n-o sa mai pastrati casa asta mare, daca sinteti numai voi doi. Ca sa nu mai stai mereu sa :;;tergipraful de pe mobile, mama, iar tu, tata, sa cultivi legume, pe care apoi yeti fi nevoiti sa Ie dati. Gasiti un apartament :;;itraiti lini:;;titi-" Evolutia e frinata de cautarea sigurantei, aceasta. dorinta profunda de a te intoarce in Clliloscut, care te arunca in repetitie. Sa te sprijini, sa inaintezi in cunoscut e ca $i cum ai merge inapoi pe urmele deja facute. Asumindu-ti riscul de a-ti gasi drumul, ti-l asumi :;;ipe acela de a te pierde, de a te rataci prin nisipuri mi~ciitoare sau pe cai neumblate. Schimbarea inseamna 0 modificare de traiectorie, deci riscuI de a te indeparta de cei apropiati. Sosirea unui copil ii schimba pe cei care l-auconceput, ii transforma uneori in parinti. Modifica relatia femeii cu ea insa$i, cu propriul corp, cu imaginarul :;;icu viitorul sau. La fel pentru barbat. Clnd un barbat refuza "sa aiba un copil", el nu refuza copilul, ci i:;;iex-

Relatiile parentale ~i filiale
Relatia parinte-copil se caracterizeaza printr-o permanenta modifical'e, printr-o evolutie progresiva, prin schimbari profunde sau superficiale. Intr-o relatie parentala, poate mai mult decit in altele, nimic nu este vl'eodata incheiat, ca ~i cum singurul model acceptabil ar fi improvizarea unei noi l'elatii. Multe dificuWiti provin din teama, deci din refuzul schimbarii :;;idin dorinta de cramponare de etapa precedenta. Ori-

314

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Diferentierea
pierderea sint resimtite ca menteaza, ne lasa infirmi. In procesul schimbarii, perati aceasta parte lasata de reunire cu ce-i mai bun

315

prima teama sau incertitudinile in legiitura cu competenta 9i capacitatea sa de a fi taUi. Cre9terea copilului e un factor major de schimbare. Copiii ne clatina certitudinile, ne obliga sa ne precizam calea, ne clatina imaginea de barbat sau de femeie, dincolo de roluI de parinte. Pe linga intrebari, ei aduc indoieli, rearanjari, stimuleaza incon9tientul 9i alimenteaza zonele secrete de refulare. Pentru a deveni cu adevarat adulti, trebuie sa ne ucidem parintii imaginari, pe care am fi vrut sa-i avem, pe care i-am idealizat sau mon9trii pe care i-am construit, pentru a invata sa ne acceptam parintii reali. Dincolo de parinti, sa incercam sa vedem barbatul sau femeia 9i poate chiar copilul care exista inca in noi.

veritabile amputari, care ne fragva invitam sa regasiti, sa va recuin ceUilalt, ca un demers simbolic din noi in9ine.

,,I-am oferit, la inceputurile intilnirii noastre, bucuria mea de a trai, entuziasmul pentru muzica. Dupa zece ani, in momentul divortului, eram 0 femeie secata, alergica la muzica, incapabila de fericire. Mai tlrziu, printr-un demers simbolic 9i 0 reprezentare mentala, m-am dus sa caut la el ce-i lasasem in dar (9i cu care, de altfel, nu facea nimic). Natura 9i muzica nu erau in meniullui! Era ca 9i cum remtineream, regaseam un chip familiar: eu." Unul dintre scopurile schimbarii este sa te regase9ti m totalitate.

Situa!iile neincheiate
Din fiecare etapa - a copilariei~ a adolescentei 9i a maturitatii - avem de tras invataminte inainte de a trece la etapa urmatoare. Vor fi invataminte pierdute sau incomplete, care intra in noi ca lipsuri, goluri in dezvoltarea noastra. Anumite relatii Joaca apoi un rol compensatoriu, lasind loc unor experientede substitutie pentru a recupera invatamintele pierdute sau descoperirile netraite. Uneori se regasesc in terapii sau prin meditatii simbolice, care vin sa acopere in prezent rati'.iriledin trecut. Acestea permit crearea unui epilog pentru situ\l.tii ramase in suspensie: cuvinte nespuse, rupturi1 neip.telese, tristeti reprimate. Uneori pierdem pe cineva, lasind agatata de el acea parte din imaginarul nostru pe care nu ne-o mai insu9im. "Puterea mea de a iubi, dorintele sexuale au ramas linga acest barbat care m-a parasit." Uneori, ce e mai bun in noi in9ine ramine acolo ... la celalalt, care ne-a parasit sau pe care I-am pierdut. Ruptura sau
1 Vedem ruptura ca pe 0 schimbarebrusca de stare, ca pe 0 discontinuitate, precum sint na~terea sau moartea. Noi folosim cuvmtul "despartire" in sensul de evolutie sau diferentiere fata de 0 stare anterioara.

Indragostirea
Iubirea pare sa se supuna unor legi ale evolutiei pe care nu Ie cunoa9tem, dar pe care Ie aplicam cu 0 constanta care sfideaza experienta. Indragostirea se traie9te in prezent, cucere9te clipa 9i ii da uneori dimensiuni cosmice. Oar imediat pleadi in cautarea viitorului, a unor garantii impotriva imprevizibilului din trecut sau din prezent. Degeaba pretinde Carmen: "Iubirea nu cunoa9te legi", pentru ca imediatenunta una: "Daca tu nu ma iube9ti, eu te iubesc. $i daca eu te iubess< paze9te-te." Singura lege generala, adesea negata, pare cea a metamorfoz~i permanente. Multe deceptii provin din confuzia intre ceea ce era in momentul intilnirii 9i ceea ce se petrece in derularea 9i consolidarea unei relatii. Indragostirea, ca toate int,llnirile importante din viata noastra, ne aduce perceptii noi, treze9te laturi adormite, ne dezvaluie fata de noi in9ine. Oar interactiunile active dureaza putin 9icurind se va instala un sistem relational organizat, care ne stimuleaza sau nu. Legatura trebuie hranita 9i iubita ca un copil. Are nevoie de 0 exprimare completa. Se schimba,

316

DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

Diferentierea Schimbarea

317

polueaza, poate pieri, se poate sufoca, imbolnavi sau ins anatO$i.E copilul care se ridica, cel care ingrije$te sau maltrateaza fiintele care I-au creat impreuna. Evolutia de la indragostire la a legatura de iubire e greu de acceptat. Se transforma, pentru ca imaginile idealizate ce fusesera proiectate asupra celuilalt se pierd, pentru ca se nasc nevoi infantile 9i convingeri personale. Se 10ve9te de fidelitati inv!zibile, inscrise adinc in fiecare dintre protagoni9ti. Indragostirea e sortita pieirii pentru a face loc unei relatii de iubire care aduce cu sine cerinte 9i proiecte comune. Dincolo de mituri, legatura se imbogate9te atunci dnd fiecare accepta sa devina, iar 9i iar, con9tient de tot ce este in elinsu9i. Nimic nu e sigur 9i cautarea absolutului nu se satisface niciodata prin relatii interumane. Aventura ramine deschisa, nespus de deschisa $i de fragila.

Schimbarea personala e singura aventura inepuizabila pe care ne este dat sa 0 traim, 0 aventura inscrisa in tatonarile 9i entuziasmul cotidian. Schimbarea e 0 chemare din noi, 0 mi9care interioara, irezistibila, uneori dureroasa, careia Ii cedam in lumina descoperirilor sau careia, dimpotriva, ii rezistam, crispati in temerile 9i convingerile noastre. Transformarea interioara, schimbarea din relatiile 9i evenimentele din viata noastra sint ca doi poli legati. Daca vad viata ca pe 0 posibilitate de a invata $i de a ma descoperi, aceasta devine fascinanta chiar 9i pri:n suferintele care 0 marcheaza 9i prin metamorfozele subtile ale maturizarii.
Sa devin eeeace sint, unie, eifru secret al unei cuceriri.

"Am atttea rfnduri de piele de fnlaturat pentru a ma recunoa$te fn sfir$it."

Concluzie
Aceasta carte, a~a cum am proiectat-o, construit-o, imparta9it-o 9i scris-o, nu poate fi considerata mcheiata. $i va ramine astfel atita timp cit vor exista lucruri de spus despre extraordinara aventura a relatiilor interumane. Ramme deschisa asupra mtrebarilor multiple din noi, din voi poate, cititorii aces tor rinduri. , Se poate prelungi prin schimburi. Rammem deschi9i stimulilor, criticilor, descoperirilor care vin din partea voastra. Va reamintim di 0 carte are intotdeauna· doi autori, eel care 0 scrie 9i cel care 0 cite~te.

Cuprins
Cuvfnt fnainte

7 9 9 14 20 23 25 29 31 32 35 36 40 44 49 51 54 55 56 65 71 " : 77 82

1. Comunicarea ; Anticomunicarea A vorbi A nu spune A asculta A intelege Decalajele Metacomunicarea Comunicarea cu sine 2. Relatiile Legaturile A darui A primi A cere A refuza Calea catre echilibru 3. Dorinte, cereri, nevoi ~i lipsuri Dorintele Cererile Nevoile 9i lipsurile 4. Reactiilein lant Dinamica buretelui

-'-

~

Falsele angajamente Nevoia de a raspunde a9teptarilor celuilalt Impasurile in iubire , 5. Mitologiile personale Clteva convingeri Datorie 9i dreptate "ered c21 trebuie" Fictiunile Evolutia 6. Cine ne saboteaza? Autoconstrmgerea Resentimentul sau dnd simtirea minte Gelozia Culpabilizarea Judecarea Comparatia Proiectia 9i transferul 7. Pllngerea Te plingi de tine insuti Te plingi de altii sau de soarta 8. Cind tacerea cuvintelor treze~te violenta raului

85 88 101 116 118 125 128 130 136 137 139 146 152 163 173 174 176 186 187 189 197
203

Sint responsabil pentru sentimentele mele Interrelatii 9i intrarelatii 11. Cum sa devii un partener mai bun pentru tine insu!i ; Cum sa gestionezi poluarea relationala inevitabila Gestionarea impactului mesajelor celuilalt Reagezarea evenimentelor 9i a sentimentelor Asumarea propriilor nevoi Sa fii un tata bun 9i 0 mama buna pentm tine insuti Sa accepti sa fii un partener mai bun pentru tine insuti 12. Diferentierea Clnd celalalt ne define9te Ate diferentia Distinctia intre "intelegere" 9i "acord" Distinctia intre intentii 9i reactii Infruntarea sau confruntarea Definirea sinelui Clnd celalalt se opune schimbarii Sentimente 9i relatii Transformarea sentimentelor Relatiile parentale 9i filiale Situatiile neincheiate Indragostirea Schimbarea
COl1cluzie

260 269

272
274 276

:

278 281
284
289

290 290
293 295 296 298

;

301 305 309
311

C~ne spun durerile?

Cauza sau sensul bolii Recomandari terapeutice 9. Terorismulrelational

213 prin simboluri
218

312 314 315 317 319

222
224
235 236 239

Un arsenal complex Somatizarile Colaborarea Pentru a depa9i terorismul relational Autodefinirea , Rezistenta la terorism 10. Responsabilitatile ; "Celalalt e responsabil de ceea ce simt" Vreau S21-l schimb pe celalalt "Vreau sa fiu responsabil de ceea ce simte celalalt" Nu sint responsabil pentru ceea ce simte celalalt

245 246

248
248

251 254 257

CURTEA VECHE PUBLISHING arh. Ion Mincu 11, Bucure~ti
tel.lfax: (021) 222 57 26, 222 47 65;

e-mail:arsene@kappa.

rOi

internet: www.curteaveche.ro

Talon de comandil
Curtea Veche va ofera prin acest talon ca.rti eu reducere de aproximativ 15% 9i taxe po~tale gratuite. Completa~i d'i.su~acoresptmzatoare titlului pe care doriti sa-l comandati ell numarul de exemplare dOfite, indicati apoi datele dumneavoastra 9i trimiteti talonul pe adresa editurii. Plata se face ramburs in momentul prirnirii coletului.

Editura i~i rezerva dreptul de a modifica pre!urile diI1ilor.

COLECpA CARp CHEIE AUTOR TITLU

PRET
(redus)
100.000 100.000 100.000 100.000 85.000 120.000 100,000 100.000 100.000 100,000 85.000 100,000 100.000 120,000 85.000 100.000 100.000 100.000 100.000 85.000 85.000 85.000 85.000 85.000 85.000 100,000 85.000 120.000 85.000 100.000 85.000 85,000 85.000

o o o o o

o

Dale Carnegie Napoleon Hill David J. Schwartz John Chaffee Walter Anderson David Reuben

Secretele succesului De la idee la bani Puterea magid a gmdului o dHauza sigura Curs practic de Incredere Tot ce ai vrut sa ~tii despre sex*
* Dar ti-a fast teama sa intrebFM

Editor: GR. ARSENE CURTEA VECHE PUBLISHING str. arh. Ion Mincu 11, Bucure~ti tel./fax: (021)222.57.26, (021)222.47.65 e-mail: arsene@kappa.ro web: W\'\Tw.curteaveche.ro

MULTlPRIMf

rd

llpografia MULTIPRINT la:;;i
Calea Chlflnaulul 22, la,l, 6600 tel. 0232-211225, 236388, fax. 0232·211252

o Maxwell Maltz o Norman Vincent Peale o Steven K. Scott o Les Giblin o Hemiette Anne Klauser o William Glasser o Zig Ziglar o Dale Carnegie o Alan Loy McGinnis [l Chapman o Gary Zig Ziglar o Robert T. Kiyosaki o Dale Van Ekeren o GlennCarnegie o Spencer Johnson [] Allan Pease o OgMandino o Mandino o Og Burke Hedges Vincent Peale o Norman [J K. Blanchard, S.Johnson o Daniel Goleman o C. Maxwell M. Scott Peck o John o S. Ditzler o Jinny OgMandino o Zig Ziglar

Psihocibernetica Forta gindirii pozitive Pa;;i simp Ii catre vise imposibile Arta dezvoltarii relatiilor interwnane Noteaza si actioneaz~ Cum sa alegern fericirea Putem cre;;te copii buni intr-o lume negativa! . Lasa grijile, incepe sa tri:Jje~ti Importanta prieteniei Cele cinci limbaje ale iubirii Dincolo de vIrf Tata bogat, tata sarac Cum sa vorbim In public Cine mi-aspre Drumwi luat fericire Cascavalul? Intrebarile sint, de' fapt, raspunsuri Al doisprezecelea Inger Cel mai vestit vlnzator din lume Afirma-te sub propria firma Spune "pot" ~ivei putea Manager la Minut Inteligenta emoponala Cum sa devii popular Drumul ditre tine insuti Cel mai bun an ' Alegerea Motive pentru a zimbi

-_._-~------_.----

(redus) Lig LJig.ar 0 0 PRET 0 0 Gene 1.Rochlin AUTOR lJ IDEEA EUROPEANA [J OM • IDEE • SOCIETATE 165.000 Tata la minut 120.000 E rindul tau 85.000 80.000 100.000 Succesul si atitudinea 85.000 INEDIT 0 Secretul ciisnidei fericite Acolo nu mai 200.000 130.000 120.000 70.000 exista nid un riu 100.000 DAsauNU Andreea Marin 170.000 Calculatorul: Inventarea 110.000 Ruritaniei 85.000 binefacere sau blestem? Forta entuziasmului 100.000 Mama la minut 0 TITLU com.ert 85.000 0 De ce barbatii se uita la meci Pa;;i uria;;i ;;i femeile Psihodbernetica se uita in oglindii 2000 la Buenos Aires 0 Marian Michael Norman Tara S. Scott Willis C. Bennett-Goleman Lundin W. Barnstone Stan Beer Ventrella Vincent Peale Alchimia' emotionaIa Daca m-a;; asculta, m-a;; intelege AUTOR Maxwell Ron Alexandru Tzvetan Ivan David N. Rhea Hanna Allan R. Hinshelwood C. Hoff Ilcev Cristina Benson Pease Lowenthal Krall Todorov Maltz Raducanu et COLECpA al.AUTOR Trecutul este PROMETEU 0 tara strama Bucuria a Invinge Puterea de convingere Un triunghi psihanalitic Fis ! Traie;;te-ti piata! 85.000 D. Robinson Comunicarea eficienta Studii cu culturale copiii psihologie Cum Parfumul Vorbe;;te-mi, Calea Start Arta ale copiilor poetica spre sa-ti magului parteneriatului eficienta de am guayaba atltea sotia sa-ti spun Intelegi sotul Nationalismul Cele Copil ceva cind bogat, limbaje copil est-european Jung Freud de istet iubire ,afaceri in sec. XX 165.000 Europa Rasariteanain see.XX... ;;idupa Are Magia dreptate imaginii sau personale nu, Melanie filozofie e patria Klein mea! Inteligentaemop.onala Nietzsche in educa!iacapiilor100.000 Borges, Forta glndirii intr-o pozitive seara obi;;nuita, in CIte 10 Realizeaza-te reguli cevadespre de despre incalcat,10 pe deplin haos mass reguli media de Descopera forta din tine (vol. 1urrnat ;;i 2) 100.000 170.000 Liderul poti fi tu Platon Cite Univers Cre;;te Crearea oare Europei temperatura de Est planetei? 0 Educatia Copiii Memoria no;;tri prin raului, ;;idrogurile it),bire ispita Einstein binelui F. A. Lelord, Pirani, Faber, Hill, W. E. C. Ch. C. Mazlish Roche Andre Stone Jcihn Bill Z. Sardar, Quain C. Maxwell I. B. Abrams Van Loon f'olitetea de zi cu zi Sperante pentru cei despartiti Jim J. M. L. Schwartz Gane, J. Dornan Elias K. et Chan al. AUTOR Curajul de a fi tu insuti 100.000 Orke femeie poate! CiTE CEVA DES PRE Napoleon Anthony Robbins Hill Ross Jacques Jorge Robert Deepak Roger Peter Spencer Vesna M.Hyde Gary Plinio Appignanesi Campbell Campbell, F. Chapman Smalley Luis Apuleyo Goldsworthy Dawson T. Sugar Salome Chopra Johnson Kiyosaki Borges Mendoza 0 (redus) Dale S. Philip George Carnegie Longworth Philander Stela Popescu R. J. Crampton (redu~) BIBLOS POVESTEA SUCCESULUI Convorbiri cu Garda Marquez 0 PRET PRET Cum sa ne iliurtam Re~ulile unei prezentari de succes 120.000 (redus)
1""7" ,...".

1

(redus)

PRET

Cll

persona itatile difidle AUTOR

Va<rugam sa completati talonul citet, cu majuscule ~i sa-l trimiteti pe adresa: CURTEAVECHEPUBLISHING,str. arh. Ion Mincu nr. 11,sector 1, Bucure~ti Nume Virsta strada Cod po~tal Telefon Data: Comentarii: Localitatea bl. Semnatura Prenume judetul
sc.

ap.

Pentru informa}ii a;;teptam sa ne contactap la tel./fax: (021) 222 57 26, 222 47 65; e-mail: arsene@kappa. ro; internet: www.curteaveche.ro

~

:'>

"oj'

~ " x n

~

~~

Q "

tb
C7
·10

~

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful