SUBIECTE EXAMEN LICENŢĂ – MEDICINA DENTARĂ TEMA NR. 1. Anestezia in medicina dentara (1, pag.

6-53) – 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 Hematomul obrazului după anestezia la tuberozitate: A. Apare prin înţeparea plexului branhial B. Se manifestă clinic prin apariţia unei tumefacţii geniene C. Se resoarbe în 2-3 ore D. Necesită antibioterapie E. Necesită utilizarea căldurii locale în primele 6 ore după producere 2 Manifestările sincopei vaso-vagale în stadiul presincopal sunt : A. Pierderea bruscă şi tranzitorie a stării de conştienţă B. Paloare faciala C. Hiperventilaţie D. Diaforeză E. Greaţă Care dintre afirmaţiile următoare cu privire la adrenalină este falsă? A. Este o catecolamină B. Este simpatomimetică C. Este cel mai eficient vasodilatator folosit în anestezicele locale D. Se foloseşte în concentraţii de 1:10000 până la 1: 200000 E. Necesită adăugarea unui conservant de tip bisulfit Anestezia tronculară periferică: A. Vizează trunchiul nervos şi ramurile sale B. Are durată de acţiune mai redusă decât anestezia topică C. Deformează regiunea anesteziată D. Este o anestezie loco-regională prin infiltrație E. Include anestezia tronculară bazală Care variantă de răspuns este corectă în ceea ce priveşte administrarea lidocainei în timpul gravidităţii şi lactaţiei: A. Are efect teratogen B. Poate determina hipotensiune de sarcină C. Nu se recomandă monitorizare cardiacă fetală D. Se recomandă temporizarea administrării la gravide în primul trimestru de sarcină E. Nu se recomandată înlocuirea temporară a alimentaţiei la sân pentru 24 de ore Complicaţiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt: A. Ulceraţii ale mucoasei Răspuns Pag. BD 37

BCDE

43

3

CD

15

4

AD

23

5

ABD

10

Page

1

6

AC

39

B. C. D. E. 7

Ruperea acului Alveolita postextracţională Pareza facială tranzitorie Hematom ACE 26

Reperele pentru anestezia nervului palatin anterior sunt: A. Ultimul molar la 1 cm deasupra coletului B. La 0,5 cm înapoi de marginea posterioară a palatului dur C. La 1 cm înaintea cârligului aripii interne a apofizei pterigoide D. La 1 cm înaintea cîrligului aripii externe a apofizei pterigoide E. Unghiul diedru format de creasta alveolară cu lama orizontală a osului palatin *Anestezia locală prin infiltraţie nu include: A. Anestezia de contact B. Anestezia submucoasă C. Anestezia intradermică D. Anestezia plexală E. Anestezia intraligamentară Gaura infraorbitară este situată: A. La 5 mm înafara liniei verticale mediopupilare B. Pe orizontala ce uneşte gaura supraorbitară cu cea mentonieră C. Pe linia verticală ce trece între cei doi premolari superiori D. La 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior E. Deasupra suturii zigomato-maxilare Manifestările clinice ale alergiei sunt: A. Dispnee cu wheezing B. Angioedem C. Hipotensiune arterial D. Bradicardie E. Colaps Anestezia plexală: A. Este o anestezie supraperiostală B. Rar utilizată la maxilar C. Este paraapicală D. Este mai puţin eficientă la copii şi tineri E. Este o anestezie prin imbibiţie Reperele pentru anestezia la tuberozitate sunt: A. Creasta zigomato-alveolară B. Rădăcina mezială a molarului de 12 ani C. Mucoasa mobilă D. Înainte muşchiului maseter E. Marginea inferioară a osului zigomatic *Lidocaina: A. Are pH-ul 8

8

A

20

9

CD

28

10

ABCE

45

11

AC

21

12

ABC

25

Page

13

D

8

2

B. C. D. E. 14

Are toxicitate de 3 ori mai mare faţă de procaină Are putere anestezică de două ori mai mică decât a procainei Se metabolizează în proporţie de 90% la nivel hepatic Doza uzuală este de 18 ml soluţie BD 35

Accidentele locale al anesteziei loco-regionale cuprind: A. Sincopa vaso-vagală B. Durerea C. Alveolita postextractională D. Pareza facială tranzitorie E. Descuamarea epitelială Tratamentul de urgenţă al edemului căilor aeriene superioare presupune: A. Oxigenoterapie B. Administrare de adrenalină 0,3-0,5 mg dim sol.de1/1000 subcutanat C. Administrare de metaproterenol 0.3 ml sol. 5% cu 2.5-3 ml ser fiziologic D. Administrare de epinefrină în bronhospasm E. Administrare de antibiotice în edem laringian *Anestezia la spina Spix : A. Se efectuează rar pe cale orală B. Nu permite anestezierea mucoasei vestibulare distal de gaura mentonieră C. Are ca reper planul de ocluzie al molarilor superiori D. Determină anestezia nervului bucal E. Anesteziază și nervul auriculo-temporal *Articaina: A. Nu este întotdeauna asociată în soluţie cu vasoconstrictor B. Este contraindicată la copii sub 4 ani C. Este indicată la pacienţii cu bronhospasm în antecedente D. Are putere anestezică mai redusă decât lidocaina E. Se recomandă injectare rapidă *Anestezia intraligamentară: A. Nu necesită seringi speciale B. Durata de instalare este mare C. Reduce riscul de alveolită postextracţională D. Durerea locală postanestezică e mai redusă E. Este indicată la pacienţii cu risc hemoragic Necroza mucoasei: A. Apare pe fondul ischemiei prelungite B. Este mai frecventă după anestezii efectuate vestibular C. Apare după decolări brutale ale muco-periostului D. Are culoare roşie intensă E. Este un accident al anesteziei loco-regionale

15

ABCD

45

16

B

29

17

B

13

18

E

22

19

AC

39

Page

3

20

*Anestezia topică: A. Necesită o concentraţie mai mică a anestezicului decât pentru injectare B. Foloseşte frecvent xilina 0.5-1% C. Se poate utiliza şi pentru anestezia unui nerv situat relativ submucos D. Nu necesită uscarea prealabilă a locului de aplicare a anestezicului E. Durata este de aproximativ două ore Anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori are contraindicaţii în: A. Procese inflamatorii retrotuberozitare B. Tumori localizate în treimea distală a vestibulului superior C. Pacienţi sub tratament anticoagulant D. Hemofilici E. Pacienţi cu odontectomii ale molarilor de minte în antecedente Catecolaminele au ca efecte locale : A. Vasoconstricţie la locul injectării B. Creşterea ratei de absorbţie a anestezicului în fluxul sangvin C. Putere anestezică mai mare D. Efect mai îndelungat E. Stimularea receptorilor din pereţii arteriolari Durerea ca accident local al anesteziei loco-regionale are ca etiologie: A. Utilizarea soluţiilor prea reci față de temperatura camerei B. Injectarea rapidă a soluţiei anestezice C. Injectarea din eroare a unor substanţe toxice D. Folosirea acelor cu bizou ascuțit E. Injectarea unor soluţii cu urme de alcool Mepivacaina: A. Are o toxicitate de 1,5-2 faţă de procaină B. Durata anesteziei este crescută C. Are potenţă de 2 faţă de lidocaină D. Nu este metabolizată în ficat E. Este eliminată renal în proporţie de 50-60% Articaina este contraindicată la A. Pacienţi epileptici fără tratament B. Pacienţi cu porfirie acută recurentă C. Pacienţi cu deficit de colinesterază plasmatică D. Pacienţi cu tulburări de conducere atrio-ventriculare severe E. Pacienţi sub tratament cu anticoagulant Semnele clinice ale accidentului general hipertensiv sunt A. Stare de agitaţie nemotivată B. Tegumente uscate C. Senzaţia de greaţă D. Cefalee intensă

C

19

21

ABCD

24

22

ACDE

16

23

ABCE

35

24

ABC

11

25

ABCD

13

26

ACD

51

Page

4

E. Frison 27 Tratamentul anginei pectoral constă în: A. Poziţia declivă a pacientului B. Aspirarea secreţiilor din cavitatea orală C. Administrarea unui vasodilatator coronarian D. Oprirea intervenţiei dentare E. Administrarea de antiedematoase per os Accidentele locale puncţiei anestezice la Spix sunt: A. Ruperea acului B. Producerea unui hematom C. Trismus persistent D. Injectite postanestezice E. Congestia tegumentelor Reperele pentru spina Spix sunt: A. Creasta temporală a mandibulei B. Tuberozitatea mandibulară C. Incizura sigmoidă D. Plica pterigomandibulară E. Planul de ocluzie al molarilor inferiori Avantajele anesteziei intraligamentare sunt: A. Lipsa anesteziei la nivelul părţilor moi B. Anestezia simultană la mai mulţi dinţi C. Posibilitatea localizării la un singur dinte D. Folosirea unei cantităţi de 0,15-0,20 ml soluţie anestezică E. Nu necesită seringi speciale ACD 49

28

AB

30

29

ADE

29

30

ABCD

22

TEMA NR. 2. Extractia dentara (1, pag. 64-102) – 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 Indicațiile de extracție ale dinților permanenți sunt multiple, fiind legate de: A. Starea dintelui respectiv B. Erupția incompletă a dintelui pe arcadă C. Patologia structurilor adiacente D. Afecțiuni asociate E. Vârsta pacientului 2 Indicațiile de extracție ale dinților temporari sunt: A. Dinți temporari care împiedică erupția celor permanenți Răspuns Pag. ACD 64

ABE

64,65

Page

5

B. C. D. E. 3

Dinți temporari cu procese carioase complicate Dinți temporari cu macrodonție Dinți temporari cu procese carioase meziale Dinți temporari fracturați AE 65

Contraindicațiile absolute ale extracției dentare sunt: A. Leucemia acută B. Hipertensiunea arterială controlată C. Diabetul zaharat tip 2 D. Tratamentul cronic cu aspirina E. Infarctul miocardic mai recent de 6 luni Contraindicațiile locale ale extracției dentare sunt: A. Leziuni locale ale mucoasei orale (stomatite , herpes, etc) B. Plăgi ale buzelor C. Tumori maligne în teritoriul oro-maxilo-facial D. Tumori benigne de mici dimensiuni E. Sinuzita maxilară rinogenă *Tulburarile hepatice determina modificari importante in: A. Formula eritrocitara B. Hemostaza C. Formula leucocitara D. Cresterea VSH-ului E. Scaderea hematocritului Imunosupresoarele sunt medicamente administrate la pacientii cu : A. Transplante B. Afectiuni cardiovasculare C. Diabet insulinodependent D. Reactii de hipersessibilitate E. Boli autoimune Pentru extractia dentara , in mod uzual , sunt necesare : A. Sindesmotoame B. Instrumentar rotativ C. Elevatoare D. Stilet butonat E. Clesti de extractie *Clestii drepti pentru maxilar sunt utili: A. In zona posterioara a arcadei dentare B. In zona anterioara frontala C. Pentru extractia premolarilor inferiori D. Pentru extractia molarilor de minte superiori E. Pentru extractia resturilor radiculare intraalveolare *Aplicarea clestelui de extractie se face intotdeauna: A. Spre partea meziala a dintelui B. In axul dintelui

4

ACE

65

5

B

66

6

ADE

66

7

ACE

69

8

B

70

Page

6

9

B

72

Radacini deformate prin procese de hipercimentoza *In extractia prin alveolotomie linia de incizie trebuie situata pe os integru. Radacini recurbate spre mezial D. 2 mm de defectul osos creat B. Integritatea coroanei dentare a molarului trei permite priza cu clestele E. Extractia cu clestele de radacini B. Extractia cu ajutorul elevatoarelor D. 6-8 mm de defectul osos creat C. Mezial D.C. Anestezie la tuberozitate si la gaura incisiva D. Distal E. Radacini cu odontoame satelite Radacinile dentare pot fi extrase prin urmatoarele tehnici: A. Extractia prin alveolotomie Alveolotomia este indicata in urmatoarele situatii: A. Extractia cu ciupitorul de os E. au urmatoarele indicatii: A. Radacinile molarului de minte inferior sunt drepte –paralele sau usor divergente B. Spre partea distala a coroanei 10 Pentru extractia caninilor superiori se practica urmatoarele tehnici de anestezie locala: A. Dinti cu osteita periradiculara E. Orizontal E. Extractia cu sindesmotoamele C. Lingual B. la sfarsitul interventiei ea sa fie situata la o distanta de: A.astfel ca. Vestibular C. Coletul dintelui Extractia cu clestele a molarului de minte mandibular erupt . Radacini recurbate spre distal C. Dinti cu radacini convergente ce cuprind un sept interradicular gros D. Anestezie la Spina Spix E. Resturi radiculare la nivelul marginii alveolare C. Anestezie plexala si anestezie la gaura incisiva B. 2-3 mm de defectul osos creat AE 75 11 B 79 12 AD 79 13 ACE 82 14 ACE 86 15 B 86 Page 7 . Anestezie la gaura infraorbitara si la nivelul gaurii incisive *Cand se extrage molarul doi mandibular . Oblic anterior dreapta D. miscarea de basculare va avea o amplitudine mai mare spre: A. Dinti sau radacini cu anchiloza dento-alveolara B. Anestezie la tuberozitate si la gaura palatina mare C.

Radacini situate in imediata apropiere a marginii alveolare C. Particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate C. Sindesmotoamele D. Corticala vestibulara la nivelul grupului frontal inferior C. factorii de risc sunt: A. situate profund B. Clestele de electie pentru premolari C. Unghiurile lamboului *Daca radacinile dintelui temporar. Creasta zigomato-alveolara C. Starea generala a pacientului D.la examenul radiologic sunt atasate de coroana premolarului permanent extractia trebuie sa fie facuta cu: A. 1 cm de defectul osos creat 16 *Alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tablei osoase vestibulare este indicata pentru: A.in”baioneta” B. Separatie radiculara In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de factori legati de: A. 1/3 mijlocie a lamboului E. Starea de igiena a cavitatii orale In aparitia fracturii radiculare a dintelui de extras . Resturi radiculare mici. Corticala palatinala la nivelul premolarilor 2 superiori B 87 17 E 90 18 E 90 19 ABD 92 20 ACDE 92 21 B 94 Page 8 . Radacini cu procese periapicale *In extractia prin alveolotomie . Radacini deformate in regiunea apicala D.dupa chiuretajul alveolar si regularizarea osoasa.se va practica sutura lamboului.cudate. Corticala palatinala la nivelul molarilor superiori E.D. Mucoasa din dreptul alveolei postextractionale B. Particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras E. 2-4 mm de defectul osos creat E. Anchiloze dento-alveolare pe toata lungimea radacinii E. Anchiloza dento-alveolara D. Corticala vestibulara din dreptul molarilor inferiori D.cu fire separate suturandu-se mai intai: A. Sept interradicular gros E. Dalta si ciocanul E. Inciziile de descarcare C. Leziuni patologice preexistente B. Radacini curbe. Elevatoarele B. Os alveolar dens *Fractura corticalei alveolare este un accident frecvent in cazul extractiilor din zone cu corticala subtire: A. Papilele dentare D. Corticala orala la nivelul caninului superior B.

Hipotensiunea arteriala E. Fractura procesului alveolar B. Starea de graviditate D. Infectii preexistente acute sau cronice C. Existenta unei laxitati capsulo.1% din cazuri C. Impingerea radacinilor sub mucoasa sinusala D. Sutura plagii postextractionale D. Aplicarea unei presiuni pe mandibula D. Mesarea alveolei D. 8 minute D. 7% din cazuri E. 1% din cazuri B. 8% din cazuri *In mod normal sangerarea plagii postextractionale se opreste dupa: A. Lezarea unor vase(ex. Persistenta tesutului de granulatie in alveola E. Sutura plagii postextractionale *Factorii generali care determina tulburari in macanismul hemostazei sunt: A. Extractii atraumatice E.6-5% din cazuri D. 0. 15-20 minute Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar putea fi: A. Sustinerea incorecta a mandibulei E. Deschiderea sinusului maxilar B. 3 minute B. Impingerea radacinii sub mucoasa vestibulara *Lezarea nervoasa in cazul extractiilor molarilor de minte inferiori apare in: A. Tratamentele citostatice B.22 *Fractura mandibulei este un accident rar al extractiei dentare asociat aproape exclusiv cu: A. Extractia sau odontectomia molarului de minte inferior B. Infarctul miocardic *Alveolita postextractionala este favorizata de: A. Accidentele ischemice cerebrale C.artera alveolara inferioara) C. Impingerea radacinilor in plina cavitate sinusala E. 10 minute E. Pansament supraalveolar prelungit B. Administrarea de antiinflamatorii nonsteroidiene post extractional A 95 23 ACD 96 24 C 97 25 E 98 26 ABD 99 27 A 99 28 B 100 Page 9 . Absenta de pe arcada a molarului 2 si a molarului1 C. 0. Impingerea radacinii in spatiul retrotuberozitar C. 5 minute C.ligamentare Accidentele sinusale constau in: A.

131-157. Fracturi ale oaselor maxilare D. La 5 zile postextractional E. Solutia anestezica D. Intrebare crt. Dupa o saptamana de la extractie Factorii care influenteza vindecarea intarziata a plagii postextractionale sunt: A. Dupa 4 zile de la extractie D. Fibromucoasa densă E. Plicaturarea lamei dentare 2 *Dintre cauzele locale ale incluziei dentare sunt si obstacolele în calea erupţiei dintelui reprezentate de: A. Malformaţii corono-radiculare B. La 2-3 zile postextractional C. Tratamentul cu citostatice E. 1 Tulburările care interesează dintele în timpul perioadei de dezvoltare în grosimea osului producând incluzia dentară sunt : A. Radioterapia C. 116-122. Malpoziţii ale dinţilor vecini D. Varsta pacientului B 100 30 ABE 101 TEMA NR. Traumatisme Factorii generali incriminaţi în etiopatogenia incluziei dentare sunt : A. Sindromul compresiei de maxilar E. 3. Poziţia ectopică a germenului dentar B. Patologia eruptiei dentare (1. Hiperplazii gingivale C. pag. Hipertiroidismul D. 159-169) – 30 intrebari Nr. Sindromul Turner Răspuns Pag.care apar: A. Dehiscenta plagii B. Razele X B. ABE 116 B 116 3 ABE 116 Page 10 .29 *In alveolita uscata simptomatologia este dominate de fenomene dureroase intense. Imediat dupa extractie B. Malformaţiile coronare C. Traumatismele E. Factorii ereditari C.

Incluzia molarului de minte superior B. Sindromul compresiei de maxilar C. Macrodonţii B. Dintele inclus B. După criteriul morfologic B. Ocluzia centrica ABC 116 5 ABC 117 6 ABC 117 7 ABC 117 8 *Structurile anatomice la distanţă util a fi observate pe ortopantomogramă în A incluziile dentare heterotopice sunt : A. Incluzia premolarilor superiori Pe ortopantomograma efectuată in incluzia dentară sunt vizibile: A. După criteriul topografic D. Incluzia caninului superior D. Starea dinţilor vecini D. Apofizele mastoide E. Ereditatea încrucişată D. Mobilitate accentuată a dinţilor vecini Principalele date furnizate de investigaţia radiologică privind incluzia dentară sunt: A. Arcadele dento-alveolare C. Incluzia molarului de minte inferior C. Traumatisme locale E. Prezenţa tremelor B. După criteriul antropologic E. După criteriul etiologic C. Densitatea osoasa E. Conductul auditiv intern C. Conductul auditiv extern şi intern *Incidenţa Donovan este indicată în radiologie în: A. Dinţii în erupţie B 119 9 120 Page 11 10 ABCD 118 . După criteriul filogenetic Simptomatologia incluziei dentare este reprezentată de: A. Osteita deformantă Multitudinea de forme clinice ale incluziei dentare permite clasificarea după următoarele criterii: A.4 Reducerea spţiului pe arcadă reprezintă o cauză locală a incluziei dentare prin următoarele mecanisme (pag 116): A. Oasele parietale D. Existenţa pe arcadă a unui spaţiu D. Prezenţa diastemelor C. Poziţia dintelui inclus B. Mobilitate accentuată a dintelui temporar E. Apofizele stiloide B. Adîncimea incluziei C. Incluzia molarilor maxilari situaţi oblic E.

Natura ţesutului acoperitor E. Clasa II: jumătatea distală a coroanei este acoperită de marginea anterioară a ramului mandibular C. Morfologia rădăcinii E. Topografia locului de erupţie şi morfologia molarului inclus Reperele folosite în clasificarea incluziei molarului de minte inferior ce ne permit o apreciere clinică asupra gradului de dificultate a extracţiei sunt: A. Incluzia mezio-angulară-odontectomie dificilă B. Incluzie mezio-angulară D. Incluzie verticală E.D. Rapoartele în sens transversal ale arcadelor dentare 11 *Factorii locali din etiopatogenia incluziei molarului de minte inferior sunt în legătură cu: A. Incluzie orizontală C. Morfologia rădăcinii D. Angularea B. Clasa III: coroana molarului inclus situată lingual nu este total acoperită de ramul mandibular E 131 12 ABCD 131 13 E 131 14 ABCD 131 15 ABC 133 Page 12 . Clasa III: coroana molarului inclus este total acoperită de ramul mandibular D. Incluzia orizontală –odontectomie foarte dificilă C. Incluzia verticală –odontectomie uşoară D. Clasa I: Diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber faţă de marginea anterioară a ramului mandibular B. incluzia poate fi : A. Incluzia disto-angulară –odontectomie foarte dificilă După clasificarea lui Winter care are în vedere unghiul format între orizontala planului ocluzal şi axul lung al molarului de minte inferior inclus. Clasa III: coroana molarului inclus situată vestibular este parţial acoperită de ramul mandibular E. Relaţia cu canalul mandibular C. Incluzie axială Din punt de vedere al relaţiei molarului de minte inferior cu ramul mandibular după Pell şi Gregory clasificarea cuprinde 3 clase : A. Incluzie cu ax inversat –unghi negativ B. Incluzia verticală –odontectomie foarte uşoară E. ce permite o evaluare a dificultăţii extracţiei in plan sagital după Peterson se descriu: A. Starea dinţilor vecini E. Relaţia cu planul ocluzal C. Angularea B. Relaţia cu ramul mandibular D. Vârsta pacientului *Din punt de vedere al angulării axului molarului de minte inferior inclus.

Mai frecventă în poziţie vestibulară E.16 În general morfologia rădăcinii influenţează dificultatea extracţiei molarului de minte inclus prin: A. Complicaţii septice B. Curbura rădăcinilor B. Se vor folosi numai freze cilindrice de dimensiuni mici Factori care uşurează odontectomia M3 inferior sunt: A. Curbura rădăcinilor spre mezial scade dificultatea extracţiei *În incluzia dentară. Poziţia disto-angulară C. Complicaţii trofice C. Os elastic *Factori care îngreunează odontectomia M3 inferior sunt: A. Spaţiul periodontal D. dacă între molarul de minte şi molarul de 12 ani există spaţiu: A. Mai frecventă în poziţie orizontală În odontectomia caninului inclus se pot produce o serie de accidente intraoperatorii: A. Clasa B după Pell şi Gregory Tulburările asociate erupţiei sau incluziei molarului de minte inferior sunt: A. Clasa II după Pell şi Gregory D. Complicaţii mecanice E. Poziţia mezio-angulară B. Poziţia disto-angulară C. Extracţia molarului de minte este mult mai dificilă B. Complicaţii osoase *Incluzia caninului superior este: A. Poziţia mezio-angulară B.cu cât această dimensiune este mai mare la nivel cervical cu atât este mai uşoară extracţia E. Mai frecventă pe hemiarcada dreaptă D. Extracţia molarului de minte este mult mai facilă C. Deschiderea foselor nazale B. Complicaţii tumorale D. Mai frecventă la sexul feminine C. Clasa II după Pell şi Gregory D. Se va folosi numai cleştele corespunzător E. Se vor folosi numai elevatoarele D. Rădăcini scurte E. Spaţiu parodontal larg E. Deschiderea sinusului maxilar ABC 136 17 B 137 18 ADE 141 19 B 141 20 ABCD 141 21 B 159 Page 13 22 ABCD 163 . Dimensiunea mezio-distală a rădăcinilor. Lungimea rădăcinii C. Mai frecventă la sexul masculin B.

La pacienţii tineri B. Repoziţionarea chirurgicală a dintelui inclus Atitudinea terapeutică în incluzia caninilor superiori poate fi radicală sau conservatoare în raport cu : A. Tromboflebita sinusului cavernos C. Spaţiul existent pe arcadă D. mezializată sau distalizată B. Poziţia dinţilor antagonisti Anatomoclinic. incluzia caninului superior se poate clasifica astfel: A. Incluzie palatinală. La adulti În majoritatea cazurilor incluzia incisivilor centrali superiori este consecinţa: A.C. Extracţia caninului inclus şi introducerea în alveola rămasă după extracţia dintelui temporar D. Poziţia incluziei B. Extracţia caninului inclus şi introducerea într-o alveolă nou creată în creasta alveolară B. Incluzie joasă E. Unor modificări morfologice ale maxilarelor Transplantarea caninului inclus constă în: A. Incluzie intermediară sau transversală D. Pericardite E. În anomalii de formă D. Prezenţei altor dinţi inca neerupti pe arcada E. Vârsta pacientului E. Incluzie înaltă *Complicaţiile supurative uşoare reprezentate de pericoronarita asociată incluziei caninului superior pot evolua spre: A. În anomalii de volum E. Unei boli intercurente D. Extracţia pe cale vestibulară a caninului inclus E. În incluzii profunde C. Prezenţei unui dinte supranumerar care blochează erupţia acestuia B. Unui traumatism la nivelul incisivilor temporari C. Rinite supurate B. Meningite D. Sinuzita maxilară odontogenenă 23 *Indicaţiile redresării chirurgical-ortodontice a caninilor incluşi sunt: A. Fractura procesului alveolar E. Profunzimea incluziei C. Extracţia pe cale mixtă a caninului inclus C. Luxarea dinţilor vecini D. Septicemie A 165 24 AB 166 25 AC 166 26 ABCD 160 27 ABC 160 28 A 160 Page 14 . Incluzie vestibulară C.

Canale cu curburi accentuate C. Pacienţi cu imunosupresie Dezavantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ: AC A. ceea ce 175 3 177 Page 15 . 1 Anomaliile anatomice ce indicǎ rezecţia apicalǎ sunt urmǎtoarele: A. Cǎi false. Incluziile profunde În redresarea chirurgical-ortodontică a caninului inclus tratamentul cuprinde trei etape principale: A. Transplantarea dintelui E. ABE 174 Contraindicaţiile absolute ale rezecţiei apicale sunt: BDE A. ceea ce constituie un inconvenient dacǎ apexul sau leziunea periapicalǎ sunt dificil de localizat B. perforaţii ale podelei camerei pulpare D. Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale (1. Resorbţii radiculare externe sau interne 2 Răspuns Pag. Incluziile superficiale D. Obturaţia incompletǎ a canalelor laterale E. Extracţia propriu-zisă A 163 30 ABC 165 TEMA NR.163): A. Tracţionarea lentă şi progresivă pînă la alinierea caninului pe arcadă D. Descoperirea chirurgicală a coroanei şi ancorarea dintelui C. Incluziile înalte C. Fractura radicularǎ verticala E. Incluziile vestibulo-palatine transversale B.29 *Odontectomia pe cale mixtă a caninului superior este indicată în (pag. 174-194) – 30 intrebari Nr. Incluziile complicate E. Dinţi fǎrǎ valoare proteticǎ C. Corticala groasǎ – aşa cum se întâmpla în cazul molarilor mandibulari B. Intrebare crt. Calcificǎri ale canalului cu reacţie periapicalǎ B. Menţinerea sau obţinerea spaţiului necesar pe arcadă B. Raportul nefavorabil coroanǎ-rǎdǎcinǎ –care trebuie foarte bine evaluat preoperator D. Decolarea se realizeazǎ folosind uneori forţe excesive. Dimensiuni limitate ce oferǎ acces minim. 4. Se intervine asupra marginii gingivale libere C. pag.

Lamboul nu va fi depǎrtat in tensiune niciodatǎ ACE 180 8 182 Page 16 9 183 . Sutura este dificilǎ deoarece lamboul de mucoasǎ este subţire Avantajele lamboului gingival in plic sunt: A. Pacientul poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ E. Mucoasa şi periostul trebuie decolate impreunǎ ca parte integrantǎ a lamboului D. Sutura interdentarǎ este mai dificilǎ D. Decolarea se realizeazǎ dinspre apical Principii generale in depǎrtarea lamboului: A. dupǎ decolarea lamboului B. Incizie şi decolare facile 4 Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal sunt: A. Depǎrtǎtorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia D. Rǎdǎcinile dentare sunt vizibile în totalitate E.duce la delabrarea lamboului la capete D. Inciziile verticale trebuie practicate în convexitǎţile dintre eminenţele radiculare D. Incizia se va realiza printr-o miscare fermǎ şi continuǎ B. Cu un decolator foarte bont pentru a nu produce delabrǎri ale lamboului B. Inserţia gingivalǎ poate fi modificatǎ dupǎ necesitǎţi ABD 179 5 CDE 178 6 CE 179 7 Principiile generale privind incizia si creearea lambourilor în rezecţia apicalǎ AE sunt: A. Se începe decolarea la colţurile lamboului C. Corticala osoasa nu este bine evidentiata C. Tensiunea asupra lamboului este excesivǎ C. Irigaţia lamboului poate fi deficitarǎ E. Accesul chirurgical este foarte bun B. Baza lamboului trebuie sǎ fie mai îngustǎ decât marginea sa liberǎ E. Accesul este nefavorabil. Accesul si vizibilitatea sunt minime E. Igiena orala este mai dificil de menţinut Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmǎtoarele: A. Tensiunea în lambou este minimǎ C. Depǎrtatorul se va sprijini pe os si niciodatǎ pe lambou B. Protuberantele ososase si exostozele nu impiedica niciodata decolarea continua a lamboului E. Lamboul va fi astfel creeat încât sǎ protejeze structurile anatomice de vecinǎtate Decolarea unui lambou se va realiza: BC A. Decolarea lamboului este dificilǎ B. Incizia trebuie sǎ intersecteze o cavitate deja existentǎ C. Colţurile lamboului se pot necroza D.

Prezenta unei reconstituiri corono-radiculare D. în care se aplicǎ un material radioopac. Se recomandǎ trimiterea piesei pentru examen histopatologic E. Când corticala osoasǎ este subţire. Se poate practica un mic orificiu in corticalǎ. se practicǎ rezecţia şi sigilarea apexianǎ la toţi dinţii cu apexurile în leziunea chisticǎ Dinte care nu a putut fi obturat endodontic preoperator. Sa nu inhibe creşterea bacterianǎ D.D. apoi se face radiografie de control Chiuretajul periapical are ca timpi operatori: BCD A. Canale cu secreţie persistentǎ B. Corp strǎin pe canal Materialele pentru obturaţia retrogradǎ in rezecţia apicalǎ. Se va rezeca un segment de 3-5 mm B. localizarea apexului si a ADE leziunii periapicale se face pe baza: A. Planul de secţiune va fi bizotat spre vestibular (45˚) E. dupǎ care este îndepǎrtatǎ în întregime C. Se urmǎreşte relieful corticalei vestibulare B. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la nivelul geodei osoase C. nu se poate explora poziţia apexului prin perforarea acesteia cu o sondǎ C. trebuie sǎ ABE îndeplineascǎ urmǎtoarele deziderate: A. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi. Sǎ realizeze sigilarea tridimensionalǎ a canalului radicular B. Se folosesc chiurete adaptate leziunii periapicale D. Formarea de praguri în timpul tratamentului endodontic C. Se detaşeazǎ leziunea progresiv. Nu se poate aproxima lungimea rǎdǎcinii pe baza radiografiei retroalveolare izometrice D. Dacǎ este necesar şi accesul nu este suficient se va prelungi incizia 10 In cazul osteotomiei şi corticalei osoase intacte. Pentru diagnostic corect piesa trebuie sǎ fie cât mai fragmentatǎ Principii generale în secţionarea şi îndepǎrtarea apexului(rezecţia apicalǎ CDE propriu-zisǎ): A. Buzele şi mucoasa jugalǎ nu se vor indepǎrta cu un alt instrument E. Rǎdǎcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile in 1/3 apicala E. dar poate fi obturat ABDE intraoperator pe cale directǎ: A. Nu se rezecǎ niciodatǎ mai mult de 1/3 din lungimea rǎdǎcinii D. Sǎ fie solubil şi stabil volumetric 183 11 184 12 186 13 188 14 190 Page 17 . Se incepe cu chiureta orientatǎ cu convexitatea spre os B. mǎsurând lungimea acului folosit pentru tratamentul mecanic E. Sǎ fie biocompatibile C. Se poate aproxima lungimea rǎdǎcinii.

Suprainfectarea B. incizie orizontalǎ în şanţul gingival . Sǎ prezinte radioopacitate 15 Complicaţiile postoperatorii tardive în rezecţia apicalǎ sunt: A. Necroza osului E. Dinte nefuncţional C. fistulǎ) B. Leziuni nervoase B. Hemoragie postoperatorie C. Imagine radiologicǎ lipsitǎ de orice elemente patologice D. Fractura rǎdǎcinii E. fǎrǎ rǎcire C. completatǎ la cele 2 extremitǎţi cu douǎ incizii verticale de descǎrcare B. Se conservǎ mucoasa sinusalǎ sau nazalǎ D. Parodontopatie marginalǎ cronicǎ D. Fractura radicularǎ verticalǎ B. Semne radiologice de resorbţie radiculare sau hipercementozǎ *Lamboul intrasulcular triunghiular este format din: D A. incizie curbǎ. Colorarea ţesuturilor din cauza materialelor de obturaţie retrogradǎ D. incizie orizontalǎ de-a lungul marginii libere gingivale C. convexǎ spre marginea gingivalǎ *În cazul apariţiei unei comunicǎri oro-sinusale sau oro-nazale: A. Resturi radiculare cu absenţǎ marcatǎ de ţesuturi dure dentare B 192 17 175 18 *Criteriile de apreciere a succesului in rezecţia apicalǎ sunt: C A. Hemoragia postoperatorie BD 193 16 *Accidente intraoperatorii în rezecţia apicalǎ: A A. incizie orizontalǎ în şanţul gingival continuatǎ de o incizie verticalǎ de descǎrcare E. Se meşeazǎ cavitatea rǎmasǎ C 175 19 178 20 186 Page 18 . Se încearcǎ explorarea suplimentarǎ a comunicǎrii C.prezenta( edem. Radiografic o imagine a unei leziunii periapicale mai mare decât cea preexistentǎ E.E. Nu se continuǎ intervenţia E. Se realizeazǎ suplimentar manevra Valsalva B. Necroza osului prin frezaj intempestiv. Simptomatologie clinicǎ specificǎ. Corticala vestibularǎ groasa C. Hematomul D. Pacienţi cu imunosupresie E. Mobilizarea obturaţiei retrograde din cauza cavitǎţii neretentive *Contraindicaţiile relative ale rezectiei apicale sunt: A. durere. incizie orizontalǎ la distanţǎ de marginea gingivalǎ liberǎ şi douǎ incizii oblice de descǎrcare D.

Necroza osului prin frezaj intempestiv B 193 23 192 24 *Chiuretajul periapical este o intervenţie chirurgicalǎ care are ca scop: E A. Se începe decolarea de la baza lamboului C.21 *Reacolarea şi sutura se realizeazǎ de regula cu: A. Mucoasa şi periostul trebuie decolate impreunǎ D. Cu fire separate. neresorbabile. Mobilitate excesivǎ a dinteluiE. Simpla înlǎturare a materialului de obturaţie în exces *Avantajele lamboului gingival in plic sunt: A. resorbabil 2-0 D. Secţionarea porţiunii corono-radiculare afectate şi extracţia acesteia. Decolare este facila cand corticala osoasa este neregulata marginal E. Îndepǎrtarea apexului şi a ţesuturilor patologice E. Tensiunea asupra lamboului nu este excesivǎ C. Spǎlatul pe dinţi este permis din ziua intervenţiei D. Se evitǎ masticaţia pe partea opusǎ zonei operate E.neresorbabile. Hemoragie postoperatorie D. Dieta din ziua intervenţiei va fi solidǎ. neresorbabil 4-0 E. cu menţinerea restului coroanei şi/sau rǎdǎcilor B. 3-0 sau 4-0 B. Accesul si vizibilitatea sunt minime E. neresorbabile. 2-0 A 190 22 *Îngrijirile post operatorii dupǎ rezecţia apicalǎ sunt: B A. Edem B. Cu fir continuu. Cu fire separate. 5-0 C. Se clǎteşte usor gura cu soluţii antiseptice pe bazǎ de clorhexidinǎ C. Secţionarea chirurgicalǎ şi îndepǎrtarea segmentului apical al rǎdǎcinii unui dinte D. Decolarea se realizeazǎ dinspre partea orala 182 . Cu fire separate. Leziuni nervoase C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia D. Cu fir continuu. Îndepǎrtarea unei cantitǎţi osoase suficiente pentru accesul chirurgical. Decolarea lamboului este facila B. Inserţia gingivalǎ nu poate fi modificatǎ dupǎ necesitǎţi C 194 25 179 26 Page 27 *Principii generale în secţionarea şi îndepǎrtarea apexului(rezecţia apicalǎ D propriu-zisǎ): 186 19 Decolarea unui lambou se va realiza: AC A. rece B. Se consumǎ bǎuturi carbogazoase în primele zile dupǎ intervenţie *Accidentele intraoperatorii în rezecţia apicalǎ: A. cu expunerea apexului şi a leziunii periapicale C. Cu un decolator ascuţit B.

Exista un punct de referinta pentru repozitonarea lamboului B. Se intervine asupra marginii gingivale libere C. 198-220) – 30 intrebari Nr. Pacientul nu poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ E. 150 Răspuns Pag. 600 D. Incizie si decolare facila D. 450 B. pag. Pensa ciupitor de os D. 900 C. 5. Depǎrtǎtorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente C. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi. 300 E.A. Chiurete de diferite dimensiuni E. Planul de secţiune va fi bizotat spre vestibular (45˚) E. Bisturiu B. Incizie şi decolare dificile Instrumentarul necesar pentru rezectia apicala consta in: A.nu se practicǎ rezecţia şi sigilarea apexianǎ la toţi dinţii cu apexurile în leziunea chisticǎ 28 *Principii generale in depǎrtarea lamboului: E A. Sindesmotom C. Lamboul va fi depǎrtat in tensiune D. Depǎrtatorul se va sprijini pe lambou B. Pensa Kocher C 183 29 177 30 AD 176 TEMA NR. Tratamentul chirurgical preprotetic (1. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la limita geodei osoase C. Intrebare crt. C 199 Page 20 . Se va rezeca un segment apical de 5 mm B. Se poate rezeca 1/2 din lungimea rǎdǎcinii D. Buzele şi mucoasa jugalǎ nu se vor indepǎrta cu un alt instrument E. Dacǎ este necesar şi accesul nu este suficient se va prelungi incizia *Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ: A. 1 *În cazul frenoplastiei în „Z” inciziile oblice se fac în unghi de: A.

În „baionetă” D. Valerian Popescu *Principalul dezavantaj al alveoloplastiei crestelor alveolare edentate este: A. Arcuat *Vestibuloplastia la mandibulă a fost descrisă pentru prima dată în 1924 de: A. Obwegesser E. Reducerea marcată a adâncimii alveolare B. In „V” *Defectul rezultat dupa excizia frenului hipertrofiat este: A. La nivelul insertiei alveolare a frenului C. Triunghiular E. Insertie joasa a frenurilor D. Liniar C. Verticala B. Iritativ-mecanică acută D. In „Z” D. Trapezoidal B. Fibre musculare D. Țesut conjunctiv dens ce poate conține fibre musculare din mușchiul genioglos *Etiologia hiperplaziei inflamatorii papilare palatinale este: A. Iritativ-mecanică cronică C. Idiopatică *Frenotomia presupune urmatoarea incizie: A. Romboidal D. Trapezoidala B. Reducerea marcată a latimii șanțului vestibular C. in unele situatii B 199 3 E 200 4 B 206 5 D 206 6 C 201 7 C 208 8 D 214 Page 21 . Determinata de fumat B. Trauner B. Reducerea marcată a înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare. MacIntosh C. Țesut conjunctiv lax B.2 *Incizia în cazul frenoplastiei cu vestibuloplastie este: A. Tip Pichler E. Mucoasă acoperitoare groasa E. In „L” *Frenul lingual este constituit din: A. Neoplazică E. perpendiculara pe fren E. Țesut fibros C. Oblic mezial dreapta C. Transversala. Kazanjian D.

Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral în zona molarului 3 D. lambouri parțiale vestibulare și linguale D. Înălțarea crestei edentate E. Stimularea creșterii înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare 9 *Regularizarea osoasă postextracțională în extracția alveoloplastică a dintilor egresati urmarește: A. Creșterea lățimii crestei edentate *În rezecția modelantă a crestei oblice interne ascuțite nu se recomandă realizarea unei incizii de descarcare linguale datorită: A. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni.E. lambouri totale linguale C. Relațiilor interdentare B. În „L” B. În „Z” D. Pericolul lezării nervului lingual E. Închiderii marginale posterioare a protezelor totale D. Pericolul secționarii fibrelor mușchiului buccinator *Tuberoplastia se realizează în scopul îmbunătațirii: A. Ofertei osoase în vederea aplicării implantelor endoosoase E. lambouri parțiale jugale C 213 10 D 215 11 C 217 12 D 218 13 A 219 14 C 209 Page 22 .sau bilateral în zona canin-premolar B. Pericolului lezării nervului bucal B. Micșorarea spațiului dintre cele două creste edentate B. Pe versantul lingua al procesului alveolar mandibular bilateral în zona incisivo-canină E. Mărirea spațiului dintre cele două creste edentate D. Conservarea spațiului dintre cele două creste edentate C. În „V” C. Pe versantul vestibular mandibular uni– sau bilateral în zona canin-premolar *După incizia mucoasei în plastia șanțului pelvilingual prin decolare supraperiostală se prepară: A. Închiderii marginale anterioare a protezelor scheletizate C. In „W” *Torusul mandibular este localizat: A. Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular în zona incisivo-canină C. Pericolul lezării limbii C. lambouri totale vestibulare B. Starii de igiena orala a pacientului *Incizia care se practică pentru osteotomia torusului palatin este: A. Pericolul lezării arterei faciale D. În „H” inversat E.

A confirma natura conjunctivă a formațiunii B. 199 16 AC 202 17 BC 203 18 ACD 204 19 ABDE 204 20 ACD 206 Page 21 AD 208 23 . Creșterea localizată sau generalizată a gingiei E. A exclude prezența unei formațiuni tumorale Hiperplazia gingivală este caracterizată prin: A. A exclude prezența unui dinte inclus E. Modificări postoperatorii ale adâncimii șanțului vestibular din BCE 198. Creșterea lentă și progresivă a gingiei D. Vena linguala D. Frenoplastia cu vestibuloplastie In cadrul tehnicilor de frenoplastie linguala se va tine cont de urmatoarele formatiuni anatomice: A. A infirma evoluția în sinusul maxilar D. În plan transversal D. În plan vertical B. Hiperplazie gingivala indusa medicamentos Fibromatoza tuberozitară se poate dezvolta: A. Creșterea asimptomatica a gingiei B. Hiperplazia palatinală B. Canalul Wharton B. Vestibuloplastia B. Hiperplazia de proteza C. efecturarea ortopantomografiei este obligatorie pentru: A. În plan sagital C. A infirma evoluția în părțile osoase C.E. În plan antero-posterior În cazul fibromatozei tuberozitare. lambouri parțiale pe coama crestei alveolare 15 Precizați care dintre următoarele sunt tehnici chirurgicale de corectare a frenurilor labiale: A. Epulis fissuratum D. Artera faciala C. Tuberoplastia E. Vena faciala Precizați care dintre denumirile de mai jos descriu hiperplazia inflamatorie a mucoasei fundului de sac vestibular: A. Frenectomia C. Epulis granulomatos E. În ambele planuri E. Glanda sublinguala E. Creștere simptomatică a gingiei Tehnicile de vestibuloplastie la mandibulă au ca dezavantaje: A. Creșterea rapidă a gingiei C. Frenoplastia in „Z” D.

La pacienți cu fundul de sac ingust prin inserarea inalta a musculaturii D. Se realizează concomitent cu extracțiile dentare B. Dacă inciziile de descărcare nu pot fi evitate. Realizarea unei incizii pe mijlocul crestei edentate D. Impune regularizarea osoasă la nivelul suprafețelor neregulate 23 BC 207 24 B 208 25 CD 208 26 ACE 211 27 ACD 211 Page 24 . Inaltimea mandibulei este de 10-15 mm E. Realizarea unei incizii la 5 mm de mijlocul crestei edentate E. La pacienți cu atrofie severă mandibulara C. Obligatoriu interesează și periostul Creasta balantă reprezintă: A.B. Paralel cu festonul gingival pe ambele versante ale crestei D. C. Inaltimea mandibulei este sub 1 cm B. O zonă de hiperplazie fără aspect inflamator C. Inciziile se realizează pe coama crestei fără incizie de descărcare D. Paralel cu festonul gingival doar pe un versant al crestei C. 22 cauza bridelor cicatriciale Stimularea hipertrofiei osoase la nivelul crestei alveolare Modificări postoperatorii ale adâncimii șanțului lingual Stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei alveolare Stimularea atrofiei osoase la nivelul marginii bazilare CD 206 Incizia inițială în cazul îndepărtării hiperplaziei gingivale se realizează: A. Se realizează fără conservarea osului alveolar C. Kazanjian recomandă: A. Vestibulul prezinta bride cicatriciale Principiile alveoplastiei sunt: A. D. Realizarea unei incizii la limita dintre mucoasa fixă și cea mobilă C. O zonă de hipertorfie *Pentru efectuarea vestibuloplastiei la mandibula. Localizată în zonele frontale dentate E. Decolarea lamboului mucoperiostal să fie minimă Extractia alveoloplastica reprezintă o intervenție chirurgicala care: A. Până la nivelul periostului E. O zonă de hiperplazie cu aspect inflamator B. baza lamboului trebuie să fie mai mica decât celelalte laturi E. Se realizează cu conservarea osului alveolar D. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei mobile B. E. Cunoașterea exactă a anatomiei zonei B. Perpendicular pe festonul gingival B. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei fixe Vestibuloplastia dupa tehnica Kajanjian este indicată cand: A. Localizată de obicei în zonele frontale edentate atat la maxilar cat si la mandibula D. Inciziile se realizează pe versanții crestei C.

6. BCE 242 Page D 246 25 . In mucosa mobila Osteoamele periferice sunt localizate de cele mai multe ori: A. La nivelul fundului de sac vestibular D. Intrebare crt. Vestibulo-oral LANDA descrie trei forme clinice de torus palatin: A. Mixta D. Torus alungit cu localizare în două treimi posterioare ale bolții palatine D. Polimorfa 2 *Infectiile specifice sunt reprezentate de : A. Vestibular la maxilar C. Torus ovalar cu localizarea în treimea posterioară a bolții palatine C. pag. Compusa doar din germeni anaerobi E. La 1 cm de festonul gingival C. Se realizează fără regularizare osoasă 28 *Extractia alveoloplastica presupune realizare unei incizii: A. Torus alungit cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine E. Torus ovalar cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine A 211 29 AB 220 30 BCD 218 TEMA NR. Nespecifica C. La limita dintre mucoasa fixa si cea mobila E. Vestibular la mandibula B. 242-268. La nivelul festonului gingival B. Oral la maxilar D. 1 Flora microbiana implicata in supuratiile cervico-faciale este: A. infectiile spatiilor fasciale primare Răspuns Pag. Specifica B. 270-288) – 30 intrebari Nr.și/sau a septurilor interradiculare E. Central intraosos E. Infectii oro-maxilo-faciale (1. Torus ovalar cu localizare în treimea anterioară a bolții palatine B.

deglutitie imposibila C. E. Meningita septica 4 B 245 5 CD 247 6 AE 247 7 C 252 8 D 256 9 ABDE 271 Page 26 . dupa sutura intradermica D. Tromboza septica a sinusurilor craniene B. hipoestezie pe nervii infraorbitar si mentonier *Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului infratemporal se face cu: A. de congestia fibro mucoasei corespunzatoare dintelui cauzal D. torticolis E. faza subperiostala este dominata: A. tegumente acoperitoare destinse si lucioase D. D. chistul de maxilar in faza de exteriorizare B. apare constant poliuria In abcesul spatiului vestibular. C. per primam B. dupa sutura in planuri anatomice E. 3 infectiile spatiilor fasciale secundare supuratiile difuze actinomicoza supuratiile circumscrise B 246 *Vindecarea plagilor chirugicale dupa incizia supuratiilor se va realiza: A. tumefactie discreta B. tumorile suprainfectate ale glandei parotide B. per secundam C. sint prezente sfacele si bule gazoase C. abcesul spatiului genian D.B. valoarea procalcitoninei este normala E. nu este modificata temperatura corporala D. examenul clinic obiectiveaza: A. de febra inalta C. exista o colectie supurata B. pericoronarita molarului 3 inferior Flegmonul de planseu bucal poate determina: A. Dupa sutra de pozitie *Flegmonul este o supuratie difuza in care: A. alveolita postextractionala C. de dureri intense E. nevralgiile de trigemen E. abcesul palatinal D. abcesul vestibular de la molarul 1 superior C. de congestia tegumentului B. stare generala intens alterata Diagnosticul diferential al infectiilor spatiului vestibular se face cu: A. chistul de maxilar suprainfectat *In infectiile spatiului genian. fibromatozele gingivale localizate E.

Sinusul maxilar D. Tumori maligne suprainfectate Abcesul cerebral : A. Mentonier E. Diagnosticul diferential se face cu osteomielita C. Osteomielite dupa infectii specifice D. Laterofaringian B. Este o reactie inflamatorie osoasa localizata B. Osteomielite supurate. Clinic. Infratemporal C. Lipomatoza cervicala E. Tratamentul include si medicatie nespecifica pentru cresterea capacitatii de aparare a organismului Clasificarea osteomielitelor dupa Laskin include: A. Submandibular Fasciita necrozanta: A. Osteomielite nesupurate de tip cronic sclerogen E. Gangrena pulmonara 10 Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutie urmatoarele spatii: A. Tumori benigne osoase BCE 272 11 AE 273 12 ACE 274 13 CD 276 14 ABE 281 15 ACD 282 Page 16 ACDE 283 27 . Evolueaza spre septicemie Osteoperiostita: A. Poarta de intrare nu poate fi decelata intotdeauna cu usurinta Diagnosticul diferential al fasciitei necrozante se face cu : A. Debuteaza cu manifestari clinice specifice E. Diagnosticul se confirma prin CT cu substanta de contrast D. Se refera la o supuratie grava a partilor moi B. Este determinate de o flora exclusiv anaeroba C. Osteomielita radionecrotica Diagnosticul diferential al osteomielitei supurate cronice se face cu: A. Tratamentul consta in sechestrectomie E. Adenopatii cervicale suprainfectate B.C. Este o complicatie des intilnita a infectiilor odontogene B. Mediastinita acuta E. Supuratii difuze D. Osteomielite supurate. apar semne directe de hipertensiune intracraniana C. Tratamentul este specific neurochirurgical E. Poarta de intrare poate fi decelata cu usurinta intotdeauna D. Diagnosticul se stabileste doar pe baza examenului anatomopatologic D. Tumori benigne ale glandelor salivare C. acute sau cornice B. Pareza de facial D. de tip cronic sclerogen C.

Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza reactiilor serologice specifice E. m milohioidian. periwarthonita D. E. Punctii sinusale gresit efectuate B. Inferior: tegument si platisma C. Tratamentul cauzal poate fi conservator sau radical E. Stadiul tertiar prezinta la nivelul partilor moi tuberculi si gome D. Posterior: pintecele posterior al digastricului. se stabileste: A. Punctie cu inoculare pe medii de cultura D. Superior: mandibula. Incizia se practica in zonele centrale ale tumefactiei slab vascularizate C. milohioidian. In urma examenului clinic B. Infectii dento-parodontale ale molarilor superiori C. Evolueaza in mai multe stadii C. Difuzare infectiilor din spatiile vecine Spatiul submandibular este delimitat de : A. Litiaza submandibulara supurata B. m. hioglos. stilohioidian D. Warthonita. Tumorile chistice de planseu bucal 18 AB 288 19 ACD 245 20 ABE 255 21 ADE 257 22 BCDE 259 Page 28 . C. m. m stilohioidian Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului sublingual se face cu: A. Medial: m. 17 Infectii nespecifice osoase Tumori maligne osoase Displazia fibroasa Supuratii periosoase BCD 287 Sifilisul cu localizare in teritoriul OMF: A. Anterior: pintecele anterior al digastricului si m. Abcesul spatiului submandibular C. Difuzarea infectiei din spatiul mentonier E. Alegerea locului de incizie trebuie sa tina cont de spatiile anatomice afectate D.B. D. Pe baza IDR la tuberculina C. Punctii septice la spina Spix D. Spalaturile antiseptice trebuie efectuate bidirectional Cauzele supuratiilor spatiului infratemporal sunt: A. m maseter E. Lavaj bronho-alveolar Principiile generale de tratament in supuratiile oro-maxilo-faciale sunt: A. stiloglos B. Tratamentul este chirurgical Diagnosticul pozitiv al tuberculozei cu localizare oala si maxilo-faciala. Examen RMN E. Incizia se practica in zone declive pentru a permite drenajul gravitational B. Este o infectie contagioasa nespecifica B.

spatiile sublinguale. Flegmonul amigdalian B. Tegumentele acoperitoare sunt congestive E. Spatiul prevertebral C.E. Anterior:peretele posterior al faringelui Flegmonul planseului bucal: A. Se mai numeste angina Ludwig B. Spatiul pterigomaxilar D. Abcesul de spatiu submandibular cu evolutie in recessus D. Spatiul laterofaringian B. Focarul hipertoxic este localizat cel mai frecvent la nivelul spatiului pterigomandibular E. Flegmonul pterigomandibular C. Abcesul planseului bucal E. spatiul maseterin D. genian. 280 29 . Abcesul spatiului parotidian D. Supuratia difuza se poate extinde spre spatiul laterocevical. Prezinta la periferie fenomenul de periadenita D. Colectie bine delimitata C. Starea generala nu este alterata Diagnosticul diferential al adenitei acute parotidiene se face cu: A. Colectie difuza B. Lateral: spatiul laterofaringian de partea controlaterala C. Tumorile de parotida B. Este bilaterala simetrica. Superior: baza craniului D. Artita cronica temporo mandibulara E. Tumorile laterofaringiene Spatiul retrofaringian este delimitat de : A. cu ganglioni mobili si duri ABD 265 24 ACE 266 25 BCE 266 26 AB 270 27 BCD 278 28 AC 278279 Page 29 BC 279. Procesul supurativ cuprinde spatiile submandibulare. spatiul submentonier C. Are ca punct de plecare procese septice dentoparodontale sau pericoronaritele supurate ale molarilor de minte superiori Adenita acuta supurata se caracterizeaza prin: A. Spatiul retrofaringian E. Flegmonul difuz al planseului bucal 23 Spatiul parafaringian este subimpartit in : A. Adenopatia metastatica pretragiana ulcerata Adenopatia din sarcoidoza are urmatoarele caracteristici: A. Chistul sebaceu supurat C. Medial: spatiul prevertebral B. Spatiul pterigomandibular Diagnosticul diferential al supuratiilor spatiului laterofaringian se face cu: A. Inferior: vertebrele C4-T4 si mediastinul E.

E. reprezentata de peretele anterior al maxilarului. Se insoteste de adenopatie C. D. D 292 ACE 292 3 BC 293 Page 30 . C. este o structura compacta Răspuns Pag. superior. reprezentata de planseul cavitatii orbitare B. se deschide in meatul inferior E. 2 Sinusul maxilar: A. este structura de sustinere a globului ocular E. reprezentata de peretele lateral al maxilarului C. inferior. Este nedureroasa Ganglionii sunt fermi si mobili Se insoteste de febra. extern. splenomegalie Diagnosticul se pune pe baza testului ELISA pozitiv pt IgG sau IgM CD 287 30 Sifilisul tertiar A. 7. Afectiuni de origine dentara ale sinusului maxilar (1.B. anterior. pag. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic si a reactiilor serologice specifice E. este “cavitate de rezonanta” pentru fonatie C. reprezentata de peretele extern al fosei nazale E. medial. este absorbant al socurilor traumatice de la nivelul etajului mijlociu al fetei D. se deschide in meatul mijlociu D. 292-308) – 30 intrebari Nr. Se prezinta la nivelul partilor moi sub forma de sifilide B. se deschide in meatul superior C. Se prezinta la nivelul oaselor maxilare sub forma de sifiloame si gome D. este o cavitate anexa a foselor nazale B. este implicat in apararea imuna nespecifica Sinusul maxilar: A. 1 *Baza piramidei triunghiulare a sinusului maxilar este: A. Intrebare crt. este o cavitate anexa a cavitatii orale B. Tabloul clinic se remite complet si spontan in 2-4 saptamani TEMA NR. reprezentata de osul palatin D.

infectioase B. formata dintr-un epiteliu de tip respirator Mucoasa sinusului maxilar este susceptibila patologiei : A. este variabil in functie de numarul de dinti de pe arcada E. necroza dentara a dintilor maxilari E. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a sugarului B. caria dentara a dintilor maxilari B. neoplazice E. formata dintr-un epiteliu cilindric. lipsa igienei orale Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. pulpita dentara acuta a dintilor sinuzali C. parodontita apicala acuta a dintilor sinuzali CDE 293 5 ABD 293 6 ABC 293 7 D 294 8 B 295 9 ABC 295 10 E 295 Page 31 . este variabil in functie de marimea sinusului maxilar B. caria dentara simpla B. scaderea motilitatii ciliare si crestrea de mucus intrasinusal D. afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinusale B. este variabil in functie de inaltimea proceselor alveolare D. alergice C. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a adolescentului C.4 Mucoasa care acopera peretele sinusului maxilar este : A. autoimune Raportul dintre radacinile dintilor maxilari si sinusul maxilar : A. este cea mai frecventa afectiune infectiosa sinuzala *Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. este cea mai frecventa afectiune sinuzala rezultata in urma interactiunilor patologice dintre structurile dento-parodontale invecinate si sinusul maxilar E. xerostomia E. formata dintr-un epiteliu cu ortokeratoza B. este variabil in functie de lungimea radacinilor dentare C. candidoza orala D. traumatice D. deviatia de sept nazal C. pulpita dentara cronica a dintilor maxilari D. formata dintr-un epiteliu pluristratificat E. este cea mai frevcenta afectiune sinuzala a adultului D. anclavarea dentara E. candidoza orala cronica atrofica *Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi: A. formata dintr-un epiteliu cu parakeratoza C. cu cili D. inflamatia cronica a mucoasei rino-sinusale C. este variabil in functie de patologia mucoasei sinusului maxilar *Sinuzita maxilara de cauza dentara : A.

de granulare si epitelizare E. lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali E. parodontita marginala cronica superficiala a dintilor maxilari B. congestionata BCD 295 13 295 14 CD 295 15 ACE 295 16 B 296 Page 17 BDE 296 32 . impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei dentare D. perforatia planseului nazal prin chiuretaj intempestiv C. obturatii de canal incomplete la dintii sinuzali D. parodontita apicala cronica a dintilor sinuzali B. toate cauzele de mai sus Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. chisturi radiculare suprainfectate a dintilor maxilari sinuzali D. fagocitoza si citotoxicitate In sinuzita maxilara cronica. diapedeza fagocitelor si fagocitoza D. obturatii de canal la dintii maxilari B. obturatii de canal cu depasire la dintii sinuzali C. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestiv Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. catarala si supurata C. gingivita cronica E. parodontita marginala cronica profunda la premolarii si molarii maxilari ACE 295 12 Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : BDE A. exudativa. congestiva. impingerea molarului de minte maxilar in sinus in timpul odontectomiei *In sinuzita maxilara acuta procesul inflamator al mucoasei trece prin trei faze successive: A. calor si dolor B. osteita procesului alveolar al dintilor sinuzali C. complicatiile infectioase ale incluziei molarului de minte maxilar E.11 Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. comunicarea oro-sinuzala postextractionala neobservata D. comunicarea oro-sinuzala postextractionala incorect tratata E. perforatia spatiului subantral prin chiuretaj intempestiv B. chisturi foliculare suprainfectate la dintii sinuzali Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. impingerea caninului in fosa nazala in timpul odontectomiei E. incluzia dentara a caninilor maxilari C. fractura peretelui alveolar in timpul extractiei dentare a dintilor sinuzali C. tumor. marginatia fagocitelor. incluzia caninului maxilar D. mucoasa este : A. permeabilitate vasculara. fractura radiculara a dintilor sinuzali in timpul extractiei dentare B.

mai marcata la periferie D. lipsa celulelor caliciforme D. cresterea vascozitatea mucusului E. mai marcata central E. iritatie faringiana E. fibroza parcelara sau totala E. C. durere unilaterala in etajul mijlociu al fetei.B. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica 19 ACDE 296 20 CD 296 21 BD 297 22 CE 297 23 A 299 Page 33 . E. haemophilus influenzae B. fronto-temporala. scaderea vascozitatea mucusului D. opacifiere unilaterala. scaderea IgA B. marimea si forma sinusurilor maxilare *Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se face cu : A. tendinta la scleroza si chisturi de natura glandulara B. stafilococus aureus Semnele clinice in sinuzita maxilara cronica de cauza dentara sunt : A. germenii microbieni probiotici C. D. mai putin intensa la periferie. colibacilii E. disparitia cililor cu metaplazie epiteliala Germenii microbieni implicati frecvent in sinuzita maxilara de cauza dentara sunt : A. opacifiere unilaterala. nivel hidro-aeric in incidentele in decubit C. exacerbata de pozitia decliva a capului B. cacosmie subiectiva Radiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale fetei evidentiaza in sinuzita maxilara cronica de cauza dentara: A. 18 hiperplaziata atrofiata cu formatiuni polipoide si chistice profund alterata BDE 296 In sinuzitele maxilare cronice reversibile apare: A. nivel hidro-aeric la incidentele in ortostatism B. occipitala. mai putin intensa central. disparitia partiala sau totala a cililor In sinuzitele maxilare cronice ireversibile se observa: A. usoara jena dureroasa in zona sinusului afectat. cu iradiere in regiunea orbitala. pneumococii D. febra 38-39C D. disparitia complexelor immune circulante C. in special in pozitia decliva a capului C. cresterea IgA C.

tipul IV E. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar. se realizeaza in sinuzita maxilara acuta de cauza dentara C. cu hematom intrasinuzal infectat D. sinuzitele maxilare specifice C. indepartarea factorului cauzal si cura radicala a sinusului *Cura radicala a sinusului maxilar : A. are ca scop indepartarea factorului cauzal Comunicarea oro-sinuzala imediata post-extractional are drept criteriu de diagnostic: A. sangerare mai abundenta din alveola. antibioterapie cu macrolide C. corticoterapie E. halena fetida D. are ca scop crearea unei comunicari oro-sinusale C. antibioterapie cu cefalosporine de generatia a II-a si a III-a B. scurgere abundenta de secretie purulenta C. sinuzita maxilara fungica In tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se va efectua : A. sinuzita maxilara fungica 24 Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice de cauza dentara se face BCDE cu : A. are ca scop asigurarea drenajului sinuzal E. sinuzita maxilara alergica E.B. are ca scop indepartarea mucoasei sinusului maxilar D. are ca scop crearea unei meatotomii B. asigurarea drenajului sinuzal B. sinuzita maxilara alergica E. antibioterapie C. corticoterapie D. antibioterapie cu lincosamide D. consta in crearea unei comunicari oro-sinusale Cura radicala a sinusului maxilar : A. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul C. tipul III D. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica B. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar. refluarea alimentelor pe fosa nazala ABCD 299 25 300 26 E 301 27 D 301 28 CD 302 29 AE 303 Page 34 . indepartarea factorului cauzal E. cu hematom intrasinuzal infectat D. cu aspect aerat B. consta in realizarea unei meatotomii B. cura radicala a sinusului maxilar *In tratamentul sinuzitei maxilare cronice ireversibile de cauza dentara se va efectua : A. sinuzitele maxilare specifice C. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul B.

ABD 314 B 315 3 B 316 4 ACE 316 Page 35 . pag. Plăgi zdrobite E. de peste 7 mm. Traumatologie oro-maxilo-faciala (1. optiunea chirurgului BCE 304 TEMA NR. 312-335. Simfiza mentonieră C. Zonei parasimfizare D. Ramului mandibulei B. adancimea boltii palatine E. Procesului alveolar E. Imunosupresia 2 După Navarro şi colab. Procesului coronoid *Principala cauză a fracturilor de mandibulă o constituie: A. 388394) – 30 intrebari Nr. Agresiunea C. Condilului mandibular C. Accidentele de muncă E.. se va tine cont de : A. 1 Factorii de risc locali în vindecarea întârziată a plăgilor sunt: A. prezenta sau absenta dintilor C. Vârsta pacientului D. adancimea vestibului maxilar B. Zona parasimfizară Răspuns Pag. Gaura mentonieră B.cele mai frecvente fracturi de mandibulă sunt localizate la nivelul: A. prezenta sau absenta lucrarilor protetice fixe D. Iatrogenia Din punct de vedere biomecanic zonele de rezistenţă minimă ale mandibulei sunt: A. proba Valsalva pozitiva 30 In alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinuzale mari. Accidentele sportive D. 379-382. Corpi străini restanţi în plagă B. Accidentele rutiere B. Sutura plăgii în tensiune C. Intrebare crt. 8.E. 361-369.

Presiunea C. Devierea liniei mediene de partea fracturată E. 323 10 A 327 11 ABCE 332 Page 36 . Paramediane Semnele clinice de întrerupere a continuităţii osoase în fracturile de mandibulă sunt: A. fracturile de mandibulă se clasifică în: A. Smulgerea E. Prezenţa dinţilor pe ambele fragmente fracturate D. Triple Clasificarea anatomică a fracturilor corpului mandibular este: A. Prezenţa dinţilor pe fragmentul distal al mandibulei E. Multiple C. Mediane E. Mobilitatea anormală a fragmentelor osoase B. Ocluzie în doi timpi D. Ocluzie deschisă anterioară B. Oblice D. Compresia După numărul liniilor de fractură. se urmăresc: A. Modificări ale raporturilor de ocluzie C. Prezenţa crepitaţiilor osoase *Fracturile subcondiliene joase bilaterale determină: A. Apofiza coronoidă E. Unghiul mandibulei 5 Mecanismele de producere a fracturilor de mandibulă sunt următoarele: A. pentru evidenţierea focarelor de fractură.D. Verticale C. Inocluzie frontală şi laterală de partea afectată C. Laterale B. Discontinuitatea osoasă C. Ortopantomografie ABCD 316 6 ACDE 320 7 ADE 321 8 ABE 322 9 ABE 322. Unice B. Tasarea D. Simptomatologie clinică B. Ocluzie cap la cap Diagnosticul fracturilor de mandibulă se pune pe baza: A. Flexia B. Puncte dureroase B. Duble D. Cominutive E. Durere spontană E. Deformări osoase ale etajului inferior al feţei La palparea contururilor osoase ale mandibulei. Edemul părţilor moi D.

Palparea dureroasă retrotuberozitar (semnul Guerin) C. Disjuncţie cranio-maxilară înaltă D. Ocluzie deschisă frontală şi contacte premature la nivelul molarilor. Oasele palatine E. Osul maxilar propriu-zis B. Computertomografie D. Osteomielita mandibulei În fracturile etajului mijlociu al feţei pot fi interesate: A. bilateral E. Fractură tip GUERIN E. 368 15 ABCE 363 16 BCE 364 17 ABDE 365 Page 18 ABCE 379 37 . Pseudartroza D. Contacte premature la nivelul molarilor. Fractură WALTHER Fractura orizontală Le Fort I interesează: A. Oasele nazale la nivelul suturii naso-frontale B. Peretele extern al orbitei E. Supuraţii periosoase E. Oasele zigomatice C. Consolidarea întârziată B. Disjuncţie cranio-maxilară joasă B. Fosa canină Semnele clinice ale fracturii Le Fort I sunt: A. Tuberozitatea maxilară D. Radiografie în incidenţă Hirtz E. Mobilitate anormală a porţiunii inferioare a maxilarului în sens transversal D. bilateral Disjuncţia cranio-maxilară înaltă interesează : A.C. Apofizele pterigoide 1/3 medie E. Edem facial important („facies în butoi”) B. Apofiza pterigoidă în 1/3 medie D. Creasta zigomato-alveolară C. Radiografie de mandibulă în incidenţă defilată (laterală) 12 Complicaţiile tardive ale fracturilor de mandibulă sunt: A. Consolidarea vicioasă C. Osul mandibular D. Fractură transversală joasă C. Apertura piriformă B. Osul malar ABC 335 13 ABDE 361 14 BD 363. Peretele inferior al orbitei C. Arcada temporo-zigomatică Complexul zigomatic este alcătuit din : A. Apofizele pterigoide Fractura orizontală Le Fort I se mai numeşte: A.

Radiografie de craniu în incidenţă antero-posterioară (Caldwell) Leziunile traumatice dento-alveolare pot fi produse prin: A. Agresiune umană sau animală D. Fractură radiculară E. Iatrogenie E. C. Asimetrie facială prin înfundarea reliefului malar B. Ortopantomografie D. Întreruperea continuităţii osoase la nivelul rebordului orbitar inferior C. Accidente de circulaţie C. Complicaţii secundare infecţioase Traumatismele dento-alveolare se clasifică în: A. 382 21 AD 322 22 ABCD 388 23 ACDE 388 24 ACD 388 Page 38 . 380 Tipuri de fracturi anterioare.B. Computertomografie B. Fractura . Fractura –disjuncţie de malar D. Fractura cominutivă Semnele clinice ale fracturilor anterioare cu deplasare. Fisură coronară B. cu deplasare.. Fractură coronară cu expunerea pulpei dentare D. Leziuni dentare B. ale complexului zigomatic: A. sunt: A. E. Cădere accidentală B. Diplopie D. Fracturi parţiale ale rebordului orbital inferior şi lateral C. Avulsie dentară 20 ABCE 381. Fisura radiculara C. Radiografie în incidenţă Parma C. Punct osos dureros la nivelul arcadei temporo-zigomatice E. Leziuni ale mucoasei fixe şi mobile Leziunile dentare sunt clasificate în următoarele forme anatomo-clinice: A. D. Tulburări de sensibilitate în teritoriul nervului infraorbital de partea lezata Pentru stabilirea diagnosticului de fractură de malar se recomandă următoarele tipuri de investigaţii radiografice: A. Fisuri ale complexului zigomatic B. Traumatisme ale ţesuturilor dento-alveolare D. Leziuni osoase C. 19 Arcada temporo-zigomatică Marginea inferioară a orbitei Marginea superioară a orbitei Podeaua şi peretele lateral al orbitei BCDE 379.blow-aut” a podelei orbitei E. Traumatisme ale procesului alveolar E. Radiografie în incidenţă semiaxială Hirtz E.

Extracţia dintelui luxat E. Repoziţionare imediată chirurgicală a dintelui în poziţie corectă. Contuzia dentară B. Asigură o bună imobilizare B. Introducerea manuală în alveolă în poziţie corectă D. Permite abordul pentru tratamenul endodontic D. Tratament ortodontic pentru repoziţionarea dintelui intruzat Etapele replantării dentare sunt: A. Coafaj direct C.25 Tratamentul fracturilor coronare cu deschiderea camerei pulpare poate fi realizat prin: A. Pot aluneca apical sub proeminenţa cervicală determinând extracţia lentă E. Curăţirea dintelui de detritusuri. înaintea replantării . Imobilizare rigidă intermaxilară C. dacă dintele este imatur B. Gutiere acrilice B. Sterilizarea dintelui cu soluţii antiseptice C. Fixarea dintelui cu o atelă semirigidă 7-10 zile E. Contuzia coronara În tratamentul luxaţiei dentare cu intruzie se pot adopta următoarele atitudini terapeutice: A. Coafaj indirect B. Extracţie dentară Traumatismele ţesuturilor parodontale pot fi: A. Imobilizare semirigida BCD 389 26 BCD 390 27 ACE 391 28 ACD 392 29 AC 393 30 ACE 393 Page 39 . Avulsia completă E. cu fixarea lui la dinţii vecini D. cu ser fiziologic B. Scoaterea dintelui din ocluzie 4-6 săptămâni Avantajele imobilizării dinţilor traumatizaţi prin ligatură hipocratică sunt: A. Creează dificultăţi în menţinerea igienei orale C. Imobilizare cu sârmă cu 8 (ligatură hipocratică) D. Extirpare vitală E. Contuzia parodontală D. Favorizarea erupţiei dentare. Luxaţia cu extruzie C. cu fixarea lui la dinţii vecini C. Repoziţionare imediată manuală a dintelui în poziţie corectă. Pot aluneca apical sub proeminenţa cervicală determinând leziuni ale cementului Tehnicile de imobilizare în traumatismele dento-alveolare sunt următoarele: A. Şinele vestibulo-linguale E. Amputaţie vitală D.

Apare in urma unor microtraumatisme cronice la nivelul mucoasei orale C. Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cervico-faciale maxilare (1. 406-426. E. pag. Apare frecvent la nivelul buzei superioare D. 1 Chistul branhial: A. Poate apare pe podeaua sinusului maxilar Mucocelul: BD A. B. Poate fi localizat si in parotida E. Se mai numește și chistul median al gâtului B. 402-404. Apare doar la vârstnici C. Are originea în celulele adipoase din derm CDE 414 40 . Este o tumoră malignă B. Este manifestarea cervicală a unui limfom Hodgkin C.TEMA NR. Abordul chirurgical este pe cale intraorală E. Apare laterocervical. 428-433. Este adenopatie laterocervicală B. D. CE 407 ACE 409 3 Sialochistul: ADE A. Se datoreaza dilatației chistice a canalului de excreție a gandelor salivare accesorii B.437-443) – 30 intrebari Nr. Apare numai la copil C. C. 9. Intrebare crt. Poate fistuliza tegumentar D. Sunt frecvente la nivelul mucoasei jugale D. Este foarte dureros la palpare Ranula: A. în 1/3 superioară E. Consistenta este fluctuenta E. Trebuie făcut diagnosticul diferențial cu un lipom Răspuns Pag. Poate maligniza 2 Chistul canalului tireoglos: A. Trebuie făcut diagnosticul diferențial cu un lipom laterocervical D. Cel mai frecvent tip este cel ”în bisac” Este situată totdeauna pe linia mediană Se poate perfora spontan Se suprainfectează frecvent Varianta ”în bisac” are forma unei clepsidre CE 411 4 411 5 413 Page 6 Chistul sebaceu: A.

Fibromul osifiant periferic B. Apare la purtătorii de proteze mobile incorect adaptate C. C. Chistul canalului tireoglos E. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare ADE 8 417 9 417. Limfangiomul chistic D. Epulis angiogranulomatos D. Se localizeaza pe mucoasa jugala D. Clinic apare sub forma unor multiple excrescente de mici dimensiuni cu aspect de „broboane” E. Apare la purtatorii de proteza mobila C. Uneori este necesara extirparea chirurgicala *Granulomul piogen cu localizare pe mucoasa linguala sau jugala. Este intalnita predominant la bărbați D. mai este D cunoscut si sub denumirea de: A. Botriomicom E. Epulis granulomatos C. Este localizată doar la nivelul limbii B. Ridică suspiciunea unei forme de debut ulcerative a unei tumori maligne Hiperplazia papilomatoasa inflamatorie: BDE A. Este o tumoră malignă a cavității orale B. Fibromul mucoasei orale D. Epulis Fibros B. Tumori benigne parotidiene C. Chistul dermoid B. Papilomul mucoasei orale C. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare în perioada de 421 41 .B. D. Ranula in bisac Epulis fissuratum: BDE A. Granulomul periferic cu celule gigante E. E. Papilomul D. Granulomul piogen gingival B. 418 10 418 11 420 12 Page Diagnosticul diferențial al fibromului osifiant periferic trebuie făcut cu: ADE A. Chistul de eruptie C. 7 Ia naștere prin blocarea secreției glandelor salivare Își are originea la nivelul foliculului pilos Apare frecvent la nivelul tegumentelor cervicofaciale Cavitatea chistică este umplută de sebum 415 In functie de localizare diagnosticul diferențial al chistului sebaceu se face ABD cu: A. Mucoasa acoperitoare poate fi nemodificată clinic E. Hiperplazie papilomatoasa Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival se face cu: A. Granulomul periferic cu celule gigante E.

Poate fi necesară extirparea chirurgicală precoce E 421 14 DE 423 alveolara 15 *Papilomul este: A. B. Este o leziune frecventă B. Este asociat cu hipeparatiroidismul B. Apare la nivelul mucoasei jugale D. Se localizeaza cel mai frecvent pe creasta maxilara.debut 13 *Granulomul periferic cu celule gigante: A. este pediculat Are culoare albăstruie Poate apărea la orice varstă C 425 16 ACE 425 17 Fibromul BD A. E. Este cea mai frecventă tumoră benignă din cavitatea orală C. C. Radioterapie B. Are drept cauza probabila infecția cu HPV Are întotdeauna consistență fermă Obișnuit. Melanomul cavității orale B. Ranula *Tratamentul fibroamelor constă în: A. Apare la orice varsta E. Afectează adesea sexul masculin C. de regulă. mai mari de 2 cm Diagnosticul diferențial al fibromului se face cu: A. Chimioterapie C. Dimensiunie sunt. Radioterapie și chimioterapie BC 428 18 429 Page 42 19 D 429 . proliferare tumorala maligna B. Papilomul mucoasei orale D. D. Apare doar la bărbați D. proliferare tumorala benigna a celulelor mezenchimale Papilomul: A. Este prevalent la sexul masculin C. Apare mai frecvent la virste tinere D. Se mai numeste epulis cu celule gigante Granulomul congenital (epulisul congenital): A. Nu are o frecvență crescută între tumorile benigne ale cavității orale B. Granulomul piogen C. Mucocelul E. proliferare tumorala benigna a stratului spinos al epiteliului D. proliferare tumorala benigna a stratului bazal al epiteliului E. Este localizat palatinal E. proliferare celulara fibroblastica benigna C.paramedian E.

Fibrosarcoamele D. Este congenitală D. B. Este ereditară C. Mai rar oral E. La nivel cervico facial D. Este o tumoră benignă B. Cele complet dezvoltate sunt rareori prezente la naștere AB 432 24 433 25 ADE 437 Page 43 26 CD 438 . Este ușor de tratat chirurgical datorită caracterului localizat D. Frecvent oral C. Are cauză traumatică D. C. Malformațiile limfatice (limfangoamele) Hemangiomul: A. Tratamentul este reprezentar de chimioterapie E. Este o tumoră malignă Este un sarcom Apare exclusiv la nivelul teritoriului oro-maxilo-facial Apare mai frecvent la persoanele obeze Intraoral apare mai ales la nivelul mucoasei jugale ACD 431 BE 430 21 DE 431 22 Lipomul se localizeaza: A. Sunt rar localizate în teritoriul oro-maxilo-facial C. Este mai frecvent la sexul masculin (3:1) B. Este dificil de tratat chirurgical datorită caracterului difuz E. Tratamentul este chirurgical Lipomul: A. Are originea în celulele Schwann C. Pe trunchi si membre B. Dezvoltare localizată a unor lipoame cervicale B. E. Cauterizare 20 Fibromatoza gingivală: A. Angiosarcoamele C. Malformațiile vasculare E. Recidivează frecvent după tratamentul chirurgical Clasificarea actuală a leziunilor vasculare benigne cuprinde: A. Hemangioamele B. Apare numai la vârstnici E. Este congenitală B.D. In derm 23 Sindromul Madelung: BDE A. Îndepărtarea parțială pe cale chirurgicală conduce la recidive Schwannomul: A. Dezvoltarea unor mase lipomatoase difuze localizate si in regiunea cervico-faciala C. D. Extirpare chirurgicală în totalitate E.

Sunt leziuni strict tegumentare E. Dispensarizare Malformațiile vasculare: A. 512-517) – 30 intrebari Nr. Sunt doar leziuni de tip capilar D. 10. Scleroterapie C. Apare excepțional în teritoriul oro-maxilo-facial B. Producerea de sângerări D. defectul osos Stafne 2 Keratochistul odontogen primordial multilocular trebuie diferentiat de: A. 474-485. Pansament modelant B. Malformațiile capilare au flux scăzut Sindromul Sturge-Weber: A. Evoluția este rapidă D. Afecțiune tip hamartom B. Este cea mai frecventă tumoră din perioada copilăriei E. chistul gingival al adultului D. Radioterapie E.D. In primele saptamani de viata tumora se dezvolta lent 27 Tratamentul hemangioamelor poate consta în: A. 1 Dintre chisturile de dezvoltare odontogene face parte urmatoarele: A. Intrebare crt. Apar cel mai adesea în cele 2/3 anterioare ale limbii C. Pot avea fie flux scăzut fie flux crescut E. tumori benigne si osteopatii ale oaselor maxilare (1. keratochistul odontogen B. chistul nazo-palatin C. Au întotdeauna flux scăzut D.450-471. chistul folicular Răspuns Pag. Sunt leziuni strict mucozale *Limfangiomul: A. Chisturi. AC 450 Page BC 453 44 . Tratamentul este întotdeauna chirurgical E. chistul rezidual E. Are si manifestări neurologice C. pag. Au întotdeauna flux crescut C. Sunt prezente la naștere și persistă toată viața B. Raspund la tratament sclerozant BDE 439 28 ADE 439 29 AB 441 30 B 443 TEMA NR. 488-510.

fibromul ameloblastic E. chistul radicular E. ameloblastomul B. fibromul ameloblastic Dintre tumorile epiteliului odontogen fac parte: A. C. chistul nazo-labial D. tumora odontogena epiteliala calcificata D. keratochistul odontogen primordial C. ameloblastomul E. malformatiile arterio-venoase osoase central Chistul folicular: A. E. tumora odontogena adenomatoida C. parodontopatia marginala cronica profunda D. tumora odontogena scuamoasa C. odontoameloblastomul Dintre tumorile ectomezenchimului odontogen cu sau fara epiteliu 4 ABC 456 5 ABC 450 6 ABC 460 7 ABC 470 8 ABC 474 9 ABC 474 Page 45 . mixomul odontogen E. apare frecvent la nivelul oaselor maxilare B. chistul nazo-palatin B. D. keratochistul odontogen primordial D. chistul median palatinal C. nu se poate suprainfecta prin comunicarea cu mediul oral in cazul unui dinte semiinclus E. ameloblastomul E. chistul radicular lateral B. chistul parodontal lateral B.B. chistul osos anevrismal Diagnosticul diferential al chistului parodontal lateral se poate face cu: A. afecteaza cel mai adesea adolescentii si tinerii. chistul folicular B. fibromul ameloblastic Diagnosticul diferential al chistului radicular lateral se poate face cu: A. apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibulei D. ameloblastomul si fibromul ameloblastic D.mai frecvent de sex feminin Dintre chisturile de dezvoltare neodontogene fac parte: A. 3 ameloblastomul mixomul odontogen chistul parodontal lateral chistul residual ABC 453 Keratochistul odontogen dentiger trebuie diferentiat de: A. chistul folicular C. reprezinta aproximativ 20% din totalul chisturilor de dezvoltare C.

tumori maligne endoosoase E. mixomul odontogen C. tumori benigne osoase cu radiotransparenta osoasa Tumora odontogena calcificata: A. mai frecvent la sexul feminin C. forme de debut ale tumorilor maligne gingivale D. se considera ca deriva din resturile Serres ale laminei dentare C. odontoameloblastomul 10 Ameloblastomul intraosos solid sau multichistic: A. ameloblastomul E. exceptional la copii sub 10 ani C. combina elemente epiteliale si ectomezenchimale C. tumori benigne gingivale C. forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt si dentina fara a avea configuratia unui dinte ABC 474 11 AB 475 12 ABC 482 13 ABC 483 14 AD 483 15 ABC 484 Page 46 . este o tumora odontogena relativ frecventa B. hiperplazii epulis like B. clinic se prezinta ca o deformare a mandibulei cu crestere rapida.dintre care cele mai frecvente sunt: A. initial tumora este simptomatica Sunt descrise mai multe forme anatomo-patologice de ameloblastom. forma acantomatoasa D. este o tumora rara B. afecteaza in egala masura sexul masculin si cel feminin D. fibromul odontogen B. la maxilar sunt mai frecvente E. localizarea predilecta este la maxilar D. este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensuni E. afecteaza in special copiii E.odontogen inclus fac parte: A. poate aparea la orice varsta B. nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase Odontomul: A. localizarea cea mai frecventa este la mandibula D. cementoblastomul D. forma bazocelulara Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos se poate face cu: A. dureroasa Fibromul ameloblastic: A. prezinta doua forme anatomo-clinice D. formal foliculara B. apare in special la pacienti tineri B. forma plexiforma C. forma desmoplastica E.

apare la adulti in general peste 40 de ani C. initial sunt leziuni simptomatice. ameloblastomul E. se localizeaza de cele mai multe ori pe fata vestibulara a corpului 505 47 . rezulta prin proliferarea tumorala a mezenchimului odontogen matur C. clinic. afecteaza mai adesea dintii arcadeisuperioare C. afecteaza mai frecvent persoanele tinere ABC 485 17 BC 488 18 ABC 489 19 ABC 490 20 AC 492 21 ACDE 497 22 Page Torusul mandibular: ACD A. este rezultatul transformarii tumorale benigne a papilei mugurelui dentar B. chistul radicular Fibromul odontogen central: A. este extreme de rara B. are incidenta scazuta D. apar si la nivelul oaselor lungi C. dintele implicat este mobil si nu ramane vital Osteoblastomul: A.E. perlele de smalt C. se localizeaza mai frecvent la maxilar E. pot induce o deformare dureroasa a osului din zona afectata Mixomul odontogen: A. apar mai frecvent intre 20-45 de ani E. se asociaza cu simptomatologie dureroasa difuza D. este o tumora benigna osoasa B. este o tumora frecventa B. se localizeaza in special in regiunea premolara sau molara D.dureroase E. corpi straini intraososi D.radiologic si evolutiv sunt asemanatoare ameloblastoamelor D. mucoasa acoperitoare este modificata E. apare mai frecvent la adolescenti sau adulti sub 30 de ani B. este derivata din osteoclaste C. apare mai frecvent la mandibula E. osteomul B. mai frecvent la mandibula decat la maxilar 16 Diagnosticul diferential radiologic al odontomului se poate face cu: A. este o exostoza B. leziunea in sine este legata de prezenta obligatorie a unui dinte Tumora odontogena cu celule granulare: A. se localizeaza mai frecvent in zona unghiului mandibulei Cementoblastomul: A. poate fi prezenta la orice varsta D.

anizocorie *Urmatoarele entitati sunt chisturi inflamatorii: A. dispar in totalitate in urma unui tratament protetic adecvat 23 Boala Paget: A. fibromul ameloblastic C. chistul folicular D. chistul gingival al adultului C. chistul parodontal lateral E. keratochistul odontogen C. apare mai frecvent la sexul masculin E. sunt prezente la adultii tineri corelate uneori cu fenomene de bruxism E. chistul radicular B. subfebrilitate B. mixomul odontogen ACD 515 24 ABCD 514 25 A 450 26 A 450 27 A 474 28 A 474 Page 48 . chistul follicular *Urmatoarele entitati sunt chisturi neodontogene: A. apare in special la persoane de peste 40 de ani D. ameloblastomul B. scadere in greutate C. chistul rezidual *Urmatoarele entitati fac parte din tumorile epiteliului odontogen: A. mixomul odontogen *Urmatoarele entitati fac parte din tumorile mixte odontogene: A. ameloblastomul C. chistul gingival D. exoftalmie D. pancitopenie E. cementoblastomul E. etiologie bine stabilita C.mandibular C. chistul globulomaxilar B. chistul de eruptie E. afecteaza mai frecvent sexul masculin D. fibromul ameloblastic B. caracterizata prin fenomene anarhice de apozitie si resorbtie osoasa B. tumora odontogena calcificata D. intereseaza doar oasele viscerocraniului In general manifestarile clinice ale histiocitozei cu celule Langerhans pot fi urmatoarele: A. cementoblastomul E. odontoameloblastomul D.

radiatiile solare E. osteocondromul E. osteopetroza B. de cele mai multe ori tumora este de mari dimensiuni C. alcoolul C. osteomul C. fata ventral a limbii E. bolta palatina D.dintre leziunile non-osteogene fac parte: A. deficitul imunitar D. ABD 545. mai este numita si «tumora celor doua treimi » B. 545 . buza B. 546 AC 547. radiatiile solare C. fumatul Zonele orale de maxim risc in aparitia tumorilor maligne sunt: A. fata dorsala a limbii Dintre leziunile cu potential de malignizare fac parte urmatoarele: Răspuns Pag. pag. mucoasa jugala C. varsta B. Tumori maligne oro-maxilo-faciale (1. varsta D. torusuri *Tumora odontogena adenomatoida: A.584) – 30 intrebari Nr. condromul D. 548 3 ABD 550 4 ACD 550 - Page 49 . tutunul B. alcoolul E.29 *In cadrul tumorilor neodontogene. Intrebare crt. 1 Dintre factorii locali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale fac parte: A. 11. cel mai frecvent are legatura cu molarii de minte A 493 30 A 486 TEMA NR. mai frecventa la persoanele de peste 40 de ani D. afecteaza cel mai adesea sexul masculin E. paramixovirusurile 2 Dintre factorii generali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilofaciale fac parte: A.

chistul canalului tireoglos B. chistul branhial C. 552 6 ABCD 558 7 ABD 561 8 AC 561 9 BCD 562 Page 50 10 ABCD 563 .A. bolnavilor care refuza interventia chirurgicala E.dintre afectiunile congenitale fac parte: A. tumorale benigne 550. teratomul E. tumorilor la care se urmareste reconversia tumorala si apoi tratamentul chirurgical D. tumorilor inoperabile dar care beneficiaza de tratament radiochimioterapeutic C. invazia perinervoasa E. nici un raspuns corect In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale. 5 fibroza submucoasa orala eritroplzia lichenul plan glosita sifilitica leucoplazia BC 551 Din cadrul leziunilor premaligne fac parte urmatoarele: A. sarcoame ganglionare Biopsia incizionala este indicate in cazul: A. C. eritroplazia D. B. D. leziunilor acute cu caracter inflamator Biopsia prin aspiratie cu ac pune la dispozitia medicului un diagnostic citologic ce permite clasificarea leziunilor in urmatoarele categorii: A. limadenite cronice C. E. candidoza cronica hiperplazica Dintre factorii care influienteaza diseminarea metastatica a tumorii primare fac parte: A. tumori vasculare D.dintre tumorile benigne cervicale fac parte: A. laringocelul In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale. profunzimea invaziei D. ranula in bisac D. amilidoza E. dimensiunile tumorii primare C. glosita sifilitica E. lichenul plan B. localizarea tumorii primare B. eritroleucoplazia C. leziunilor tumorale de dimensiuni mici B. infectioase B. tumori chistice B.

gradul I –absenta celulelor atipice B. G4 – nediferentiata D. Tx – tumora primara nu poate fi evaluata B.C. tumorale maligne D. leziuni acute cu caracter inflamator B. tumori parotidiene D. un numar crescut de ganglioni cervicali clinic pozitivi B. N1 – un singur ganglion ipsilateral cu diametrul mai mic de 3 cm C. N0 – nu exista dovezi despre prezenta adenopatiei metastatice cervical D. Nx – ganglioni limfatici regionali ce nu pot fi evaluati B. zone anatomice cu risc vital E. leziuni vasculare C. Gx – gradul de difrentiere nu poate fi evaluat B. T3 – tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima E. T2 – tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima D. gradul II –citologie sugestiva dar neconcludenta pentru malignitate C. T2 – tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima ABCD 562 12 ADE 563 13 ADE 566 14 Clasificarea TNM: ABCD A. lezini ulcerative 11 In general contraindicatiile biopsiei incizionale sunt date de: A. ruptura capsulara si invadarea partilor moi cervicale E. G4 – bine diferentiata C. leziuni provocate de traumatisme vechi Urmatoarele grade Papanicolau sunt adevarate: A. toate raspunsurile de mai sus sunt false Localizarile cele mai comune pentru metastazele la distanta ale tumorilor ACD 566 15 567 16 ABCD 569 17 ABCE 569 Page 51 . N1 – unul sau mai multi ganglion cu diametrul intre 3 si 6 cm Gradul de diferentiere a tumorii maligne: A. gradul III –citologie anormala. G3 – slab diferentiata E. T1 – tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima C. gradul IV – citologie foarte sugestiva pentru malignitate E. gradul V – caracter net de malignitate Clasificarea TNM: A. prezenta ganglionilor in nivele inferioare cervical C. N3 – unul sau mai multi ganglion cu diametrul mai mare de 6 cm E. implicarea ganglionilor controlateralii sau bilaterali D. dar fara semne de maligntate D. leziuni specifice E. G3 – moderat diferentiata Factorii de prognostic rezervat legati de adenopatia cervical sunt: A.

reducerea riscului de suprainfectare Lambourile arteriale: A. pentru tumorile in T3 – margini libere negative la cel putin 3 cm E. ganglionul jugulodigastric D. ficatul C.oro-maxilo-faciale sunt: A. plamanii B. irigatia se face printr-o artera septocutanata situata in lungul lamboului C.sunt in functie de dimensiunea tumorii: A. limitarea cresterii exofitice E. pentru tumorile in T4 – margini libere negative la cel putin 4 cm Obiectivul chirurgiei paliative este imbunatatirea calitatii vietii prin: A. au o viabilitate mai mare decat cele “la intamplare” B. diminuarea durerii B. glanda submandibulara B. necroza lambourilor arteriale apare doar distal de traseul arterelor septocutanate Evidarea cervicala radicala implica indepartarea urmatoarelor: A. glanda submandibulara B.in cazul extirparii curative. teaca carotica ACD 571 19 ACD 572 20 ABDE 572 21 ABDE 575 22 ABCE 578 Page 52 . reducerea dimensiunilor tumorii dar nu si a tulburarilor functionale pe care le induce C. creierul 18 Asigurarea marginilor libere negative la nivelul partilor moi. muschiul omohioidian E. viabilitatea lambourilor este influientata direct de lungimea arterelor septocutanate E. pentru tumorile in T1 – margini libere negative la cel putin 1 cm B. pentru tumorile in T1 – margini libere negative la cel putin 1. ganglionii cervical C. rinichii E. oasele D. pentru tumorile in T2 – margini libere negative la cel putin 2 cm D. sunt mai putin viabile decat cele “la intamplare” D. vena jugulara interna E. vena jugulara externa D. inceperea tratamentului radio-chimioterapeutic D.5 cm C. tesutul celulo-adipos si limfoganglionar submental si submandibular C. teaca carotica Structurile care se indeparteaza in evidarea cervicala supraomohioidiana sunt: A.

profilactic *Evidarea cervicala se face in a doua sedinta in urmatoarele situatii: A. scurtarea timpului interventiei *Radiatiile solare: A. au lungimi de unda de la 200 la 1800 nm B. definita clinic ca o pata violacee. spectrul vizibil este de la 760-1800 nm E. glosita sifilitiica E. eritroleucoplazia C. nu poate fi indepartata prin stergere C. spectrul infrarosu este responsabil de modificari ale tesutului conjunctiv D. nivelul I E. profilactic C. adenopatii voluminoase ce pot deveni inoperabile prin temporizare E. fibroza submucoasa orala B. spectrul infrarosu este de la 500-1400 nm C. se impune un abord cervical pentru tumora primara B. nivelul IV D. cu aspect omogen B. radiatiile UVA sunt responsabile de arsurile solare *Din cadrul leziunilor premaligne fac parte: A. clinic se prezinta deseori izolata D. pacientii sunt tineri si pot suporta o interventie chirurgicala de lunga durata D. cel mai frecvent in asociere cu lichenul plan E. se impune un abord cervical pentru tumora primara B. nu este considerata o forma de debut a tumorilor maligne ale mucoasei cavitatii orale *Elementele clinice ale ulceratiei tumorale au urmatoarele caracteristici: ABCE 579 24 ACD 582 25 B 582 26 A 546 27 B 551. adenopatiile sunt voluminoase si pot deveni inoperabile prin temporizare E. nivelul II B. pacientii sunt batrani si nu pot suporta mai multe interventii chirurgicale C. lichenul plan D. candidoza cronica hiperplazica *Eritroplazia: A. nivelul III C. 552 28 B 552 29 A 553 Page 53 . ganglionii suboccipitali Evidarea cervicala in aceeasi sedinta se face in urmatoarele situatii: A.23 Evidarea cervicala postero-laterala intereseaza: A. pacientii sunt tineri si pot suporta o interventie chirurgicala de lunga durata D.

Spasm muscular C. pag. Pozitia centrica D. 1 Factorii etiologici care pot provoca o deviere a condililor de la pozitia lor normala.congestive D 556 *Cheilita actinica: A. 30 fundul ulceratiei are aspect granular fundul ulceratiei are aspect neted marginile ulceratiei sunt rulate spre exterior marginile ulceratiei au un versant extern anfractuos marginile ulceratiei au un versant intern neted. 687-693. Crepitatii si cracmente E. Devierea mentonului de partea afectata B. sunt: A. B. Pozitia caudala C. Pozitia craniala in fosa B. Pozitia dorsala E. apare la personae sub 45 de ani B. Contacte premature cu devieri si/rotatii ale mandibulei D. Patologia articulatiei temporo-mandibulare (1. Pozitia ventrala Semnele clinice subiective in sindromul algodisfunctional sunt: A. se localizeaza in special pe buza superioara D. Interferente in lateralitate 2 Pozitiile patologice ale condilului in sindromul algodisfunctional sunt: A. E. D. Trismus accentuat Răspuns Pag. 695-702) – 30 intrebari Nr. Intrebare crt. Incluzia molarilor de minte inferiori E. C. Durere Semnele clinice in contuziile ATM sunt: A. Pierderea molarilor si premolarilor B. Stopuri ocluzale insuficiente in zona molarilor C. Hipotonia muschilor masticatori la palpare B. delimitare certa intre tegument si rosul de buza TEMA NR. 12. ABCE 679 ABDE 679 3 BDE 681 4 CD 687 Page 54 . se localizeaza in special pe buza inferioara E.A. mai frecventa la femei C. centrica. Deviatiile mandibulei D. 679-685.

Produsa prin traumatism articular acut ACD 688 6 ACD 688 7 AB 689 8 CDE 690 9 ABCE 693 10 ABCD 695 Page 55 11 BCDE 695 . Linia interincisiva este deplasata contralateral C. Apare un cracment caracteristic Simptomatologia in luxatia posterioara : A. Crepitatii si cracmente pe partea afectata E. Durere articulara spontana D. Gura intredeschisa la 1-2 cm D. Lipsa contactelor dento-dentare de partea afectata D. Tubercul articular cu relief accentuat C. Proces inflamator difuz al tesutului retrodiscal B. Depresiune pretragiana E. Are o frecventa destul de mica C. Gura este partial deschisa B. Impingerea condilului mandibular spre posterior Retrodiscita este descrisa ca: A. Laxitate mandibulara produsa de dezechilibre ocluzo articulare E. Hipersialie 5 In luxatia anterioara acuta. Contractura spastica a muschilor ridicatori ai mandibulei Luxatia anterioara recidivanta cronica se descrie ca: A. Obrazul este turtit si alungit pe partea opusa D. Spasm muscular in sindromul epileptic D. Inocluzie verticala frontala D. Tubercul articular cu panta accentuata In luxatia temporo-mandibulara anterioara bilaterala: A. Cresterea cantitatii de lichid sinovial E. Deformari condiliene E. factorii favorizanti sunt: A. Cavitate glenoida putin adanca D. Cresterea tonicitatii muschilor masticatori C. Contacte intre molari exista doar pe partea afectata B. Linia interincisiva deplasata In luxatia temporo-mandibulara anterioara unilaterala: A. Otoragie cu scaderea acuitatii auditive C. Mandibula este retruzata C. Miscari mandibulare dureroase C. Miscari mandibulare absente B.C. Obraji turtiti Simptomatologia sinovitei si capsulitei : A. Articulatie sensibila la palpare E. Prognatism mandibular cu inocluzie sagitala frontala E. Doar unilaterala B. Dureri localizate articular B. Laxitatea capsulei articulare B.

Limfadenita pretragiana E. febra si transpiratie Diagnosticul diferential al artritei infectioase nespecifice se face cu: A. spontane. Durere iradianta. Miscari mandibulare atipice B. La copii. Asimetrie faciala progresiva C. Nu afecteaza si conductul auditiv extern E. Stare generala alterata.D. Consecutive bruxismului. Tumefactie pretragiana E. Limitarea partiala dar permanenta a deschiderii gurii B. Crepitatii E. Tulburari functionale progresive D. Produsa prin deplasari anterioare exagerate 12 Semnele clinice in artrita infectioasa nespecifica sunt: A. Furunculul pretragian C. cu caracter nocturn C. protezarii terminale incorecte C. Imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii B. Foliculita pretragiana B. Zgomote articulare Particularitatile afectiunilor articulare degenerative artrozice sunt: A. Limitarea progresiva a functiei articulare D. Tumefactie articulara B. Produsa prin tulburari de ocluzie instalate brusc E. Devierea mandibulei de partea sanatoasa C. Apare hipertrofie maseterina si hipotonia musculaturii ABCE 695. hemimandibula afectata este hipoplazica C. Pastrarea dimensiunii verticale D. Bombarea reliefului condilului si a tuberculului articular E. Parotiditele urliene Simptomatologia in artrita reumatoida este : A. frisoane. iradiate temporo-auricular B. pulsatile. 696 13 ABDE 696 14 ACDE 697 15 ABE 699 16 ABCE 699 17 AC 702 Page 56 18 ABDE 702 . Dureri intense. Se observa un proces coronoid deformat Se poate afirma despre anchiloza intracapsulara ca : A. Miscari de protruzie si lateralitate posibile D. Apare la 40% din populatia de peste 60 de ani Semnele clinice in anchiloza extracapsulara sunt : A. Modificari ale ocluziei Semnele clinice in resorbtia condiliana idiopatica : A. Congestie si tumefactie preauriculara C. Deteriorarea tesutului articular moale B. Asimetria faciala este mai accentuata decat cea din anchiloza intracapsulara E. Consecutive traumatismelor articulare in antecedente D. Periconarita acuta a molarilor de minte superiori D.

Inconstanta B. nu este corecta: A. In cea bilaterala pacientii au profilul characteristic de “pasare” E. Hipotonia muschilor masticatori la palpare E. 684 57 . Hipertonia muschilor masticatori la palpare C. Alungirea ramului si corpului mandibular Semnele obiective ale sindromului algodisfunctional sunt: A. Aplicarea unui blocaj intermaxilar rigid pentru 2 saptamani D. Are caracter cronic C. Este constanta *Una din urmatoarele afirmatii privind principiile de tratament in sindromul algodisfunctional. Curatirea mecanica a plagii B. Etiopatogenie ereditara – Sindromul Klinefelter C. Modificarea dietei (regim semilichid) ABDE 682 20 ABD 687 21 ABDE 686 22 ACD 681 23 CDE 681 24 B 683 Page 25 ACDE 683. Miscarile mandibulare se reiau dupa 4-6 saptamani Despre hiperplazia condiliana se poate afirma ca : A. Este simptomul predominant E. Radiografia de profil in incidenta Parma C. Imobilizare intermaxilara prin blocaj rigid C. Terapia prin exercitii – mecanoterapia Tratamentul etapizat al sindromului algodisfunctional cuprinde : A. Apare mai frecvent in intervalul de varsta 13-27ani B. Ocluzie deschisa in zona frontala D. Ortopantomografia B. Are caracter acut D.suprahioidiene D. Fizioterapia prin caldura superficiala sau in profunzime E. Marirea simetrica a condilului E. Limitarea miscarilor mandibulare D. La palparea articulatiei se percepe blocul osos 19 Explorarile imagistice folosite in diagnosticul sindromului algodisfunctional sunt: A. Radiografia in incidenta mandibula defilata D. Administratrea de analgezice. Sutura in doua sau mai multe planuri E. Inlaturarea corpilor straini si a eschilelor osoase C. Un regim alimentar semilichid pe toata perioada tratamentului B. Computer tomografia E. Rezonanta magnetica nucleara Principiile de tratament in plagile articulare : A. Deviatiile mandibulei B. miorelaxante cu actiune centrala D. Senzatie de obstructie articulara unilaterala Durerea in Sindromul algodisfunctional este: A.

744-753. Se aplica presiune spre inapoi pe menton D. Cu celelalte degete se prinde marginea bazilara si unghiul mandibulei C. Frecventa extreme de rara B. Leziuni de intensitate redusa B. Ulterior apar fenomene de epifizita atrofica E. De obicei este bilaterala C.738. Tratamentul urmareste restabilirea simetriei mandibulare E. Terapia ortodontica precoce Tehnica Nelaton consta in urmatoarele manevre: A. 719 -720. Se scot sulurile si se reface relatia de ocluzie Caracteristicile luxatiei laterale sunt urmatoarele : A. Tratamentul este cel medicamentos al afectiunii luetice 27 BCDE 690 28 ACDE 689 29 ABCE 693 30 ABDE 697 Page TEMA NR. Predomina semnele clinice ale fracturii subcondiliene D. Se introduc suluri de comprese. 723. Se diagnostichezeaza de obicei precoce D. D. Patologia glandelor salivare (1. E. Menton deviat de partea opusa leziunii E. 760-770) – 30 intrebari 58 .lipsa dezvoltarii condilului B. 26 Infiltratiile intra-articulare la nivelul compartimentului superior Fizioterapia Terapia ocluzala Stimularea electrica nervoasa transcutanata ADE 685. Posibila numai prin asociere cu fractura subcondiliana C. pag. Se aude un cracment prin repozitionarea corecta a condilului E. Tertiar apar artralgii usoare. Apare este . Se aplica o miscare initiala de coborire D. Se aplica presiune pe menton din sus in jos C. 13. In perioada secundara apar altralgii sau artrite subacute C. bilateral B. Apoi se impinge mandibula spre posterior si superior E. intre ultimii molari. 686 Aplazia condiliana se caracterizeaza prin : A. Se aplica policele bilateral pe fetele ocluzale ale premolarilor B. C. Ocluzie incrucisata Artrita sifilitica se descrie prin : A.B. Condilul ajunge in cavitatea glenoida si gura se inchide brusc Tehnica Valerian Popescu consta in urmatoarele manevre : A. diurne D.

puroi D. congestie tegumentara submandibulara E. secretie seroasa E. saliva cu aspect normal B. 1 In lipsa unui tratament imediat. 60-70 ani Calculii salivari sunt formati din: A. fosfati de calciu B. carbonat de calciu Dupa Dan Theodorescu colica salivara se manifesta prin: A. 10-15 ani C. sutura acestuia dupa descoperirea ambelor capete B. criza dureroasa C. parotidectomie superficiala *Litiaza salivara poate aparea la orice varsta. frecvente Răspuns Pag. radioterapie in doze sclerozante C. hemoragia B. fistula salivara D.Nr.facial E. CD 719 AC 719 3 D 723 4 ACE 725 5 BE 726 6 C 727 Page 7 E 728 59 . oxalati de potasiu E. 30-60 ani E. repozitionarea trans-jugala a segmentului posterior al canalului sectionat D.sanguinolenta *Litiazele glandelor salivare accesorii sunt: A. saliva opalescenta C. sialoree reflexa D. tumora salivara fantoma *In abcesul salivar prin ostiumul canalului se elimina: A. secretie sero. febra B. sindromul Frey 2 Intreruperea continuitatii canalului Stenon necesita: A. fosfati de sodiu C.cel mai frecvent afecteaza pacientii intre: A. sechelele cele mai frecvente si mai importante ale plagilor post-traumatice parotidiene sunt: A. hematomul intraparotidian C. plastia canalului cu grefa E. 5-10 ani B. paralizia n. Intrebare crt. 20-30 ani D. oxalati de calciu D.

parotidectomia superficiala C. lezarea venei faciale E. glanda parotida bilateral B. 8 foarte frecvente rare foarte rare exceptionale B 730 *Ablatia chirurgicala a calculului situat in canalul Wharton sau Stenon presupune o serie de riscuri: A. goma C. 737 13 B 744 14 AC 744 Page 60 . circumscrisa B. glandele salivare accesorii Tuberculoza glandelor salivare se prezinta clinic sub urmatoarele forme: A. glandei submandibulare D. parotidectomie totala *Sialadenita bacteriana nespecifica afecteaza mai frecvent: A. glanda parotida unilateral D.evolutia adenomului pleomorf parotidian. lezarea arterei faciale D. exista stadiul de abces salivar *Tratamentul de electie in cazul calculilor situati la nivelul canalului Stenon este: A. exista un singur calcul voluminos in vecinatatea papilei C. masajul glandei E. lezarea nervului lingual C. glandelor salivare accesorii B. pseudotumorala D. exista calculi paracanaliculari E.este: 9 C 733 10 C 733 11 C 735 12 AD 736. D. tumorala *Adenomul pleomorf se localizeaza cel mai frcvent la nivelul: A. endoscopic D. C. calcul situat intraglandular D. lezarea nervului hipoglos *Submaxilectomia este necesara atunci cand: A. parotidei C. E.B. difuza E. gandei sublinguale E. glanda submandibulara bilateral C. litotritia extracorporeala B. glanda submandibulara unilateral E. exista calculi multipli pe canal in 1/3 anterioara B. hematom disecant al planseului bucal B. glandelor molare Indiferent de localizare.

hiposialie D. 45-50 ani D. D. tumora asimptomatica D. facial *Tumora Warthon apare la adulti. fixarea la tesuturile adiacente E. B. gradul de diferentiere histologica C. buza superioara D. 30-40 ani C. paralizia pe traiectul unor ramuri sau pe tot teritoriul n. indeosebi in intervalul de varsta: A. E. glanda submandibulara C. aparitia adenopatiei regionale B. 60-70 ani *Adenomul canalicular se localizeaza predilect la: A. varsta pacientului B.progresiva durere absenta durerii se asociaza cu tulburari functionale ale facialului se asociaza cu adenopatii cervicale ADE 746 Diagnosticul diferential al adenomul pleomorf al glandei submandibulare se face cu: A. 15 crestere lenta. afectiuni generale asociate E. glanda parotida B.A. abcesul salivar C. litiaza submandibulara in faza pseudotumorala B. adenopatie submandibulara nespecifica E. 50-60 ani E. glanda sublinguala E. 20-30 ani B. C. formatiune tumorala difuza B. localizarea tumorii Carcinomul mucoepidermoid bine diferentiat debuteaza astfel: A. alterarea starii generale C. adenopatie submandibulara metastatica Semnele clinice de malignizare ale unui adenom pleomorf parotidian sunt: A. crestere lenta cativa ani 16 ABDE 747 17 D 748 18 C 748 19 B 749 20 BCE 749 Page 61 . valul palatin *La carcinomul mucoepidermoid tabloul clinic si evolutia sunt strict corelate cu: A. tumora dureroasa la palpare E. colica salivara D. aspectul salivei D. formatiune tumorala relativ bine delimitate C.

rareori in ganglionii loco-regionali C. forma maligna a adenomului pleomorf B. hiperemia tegumentelor parotido-maseterine C. 4 categorii D.poate aparea: A. pareza tranzitorie a n.21 *Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivare accesorii se localizeaza cel mai frecvent la nivelul: A.pe criterii histopatologice. planseului bucal C. hipoestezia postoperatorie a lobului urechii E. valului palatin Carcinomul adenoid chistic apare: A. sindromul Frey Sindromul Frey se caracterizeaza prin: A. fara predilectie pentru un anumit sex Carcinomul adenoid chistic metastazeaza: A. la adolescenti C. mai frecvent la sexul masculin E. pareza tranzitorie in teritoriul n. facial. hipoestezie in teritoriul n. o forma de tip carcinosarcom D. frecvent hepatic E. frecvent in ganglionii loco-regionali B. 2 categorii B. mucoasei jugale D. hematogen pulmonar D. 6 categorii Dupa o parotidectomie cu conservarea n. pareza definitiva in teritoriul n. facial D. o tumora maligna per primam C. o forma de carcinoma E. rar osos Adenomul pleomorf malign reprezinta: A. hipersudoratie in regiunea operata in timpul meselor E. 5 categorii E. la copii B. vestibulului bucal B. o forma de sarcom *In functie de gradul de malignitate. la varsta adulta D. defect volumetric retromandibular C. fibromucoasei palatului dur E. tumorile glandelor salivare se impart in: A. auriculotemporal D 750 22 CE 751 23 BCE 752 24 BC 753 25 B 760 26 BCDE 764 27 BD 764 Page 62 . 3 categorii C.facial D. facial B. asialie B.

tumori cu malignitate intermediara D.facial in cadrul parotidectomiilor pentru tumori maligne sunt: A. pag. facial E. facial trec prin masa tumorala maligna E. tumori cu malignitate crescuta E. 787-816) – 30 intrebari Nr. la orice virsta B. intre 12-16 ani C. tumori cu malignitate scazuta ADE 768 29 AD 768 30 ACD 768 TEMA NR. secvential pentru fiecare arcada 787 63 . 14. tumori maligne ale lobului profund D.28 Criteriile relative de sacrificare a n. Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare severe (1. concomitent bimaxilar C. 1 *Tratamentul chirurgical ortognat poate fi instituit: A. pareza preoperatorie in teritoriul n. C 787 Page *In compresiunea de maxilar pot aparea frecvent recidive daca tratamentul se A aplica: A. sectorial pe arcada superioara B. tumori maligne cu afectarea n. unul sau mai multe ramuri ale n. cind cresterea somatica este complet incheiata D. Intrebare crt. facial B. numai la mandibula D. tumori maligne ale lobului superficial C. tumori maligne ale lobului profund sau extinse in lobul profund B. tumori cu malignitate scazuta C. facial sunt: A. in functie de tratamentul ortodontic 2 Răspuns Pag. tumori de consistenta dura Radioterapia postoperatorie pentru tumorile maligne este necesara in: A. numai la maxilar E. tumori maligne de dimensiuni mari (T3. tumori cu malignitate crescuta B.T4) Criteriile absolute de sacrificare a n. dupa 20 de ani E. tumora benigna localizata pe lobul profund C. recidive ale tumorilor maligne parotidiene D.

2-3% D. Buza superioara pare alungita C.3 *Un posibil esec al interventiilor de chirurgie ortognata este aratat de discrepanta intre: A. schema de predictie si cefalometria postoperatorie D. Etajul inferior al fetei micsorat B. 10% *Pacientii cu anomalii dento-maxilare clasa a III-a pot prezenta prognatism mandibular anatomic asociat cu deficit de crestere sagitala a maxilarului in proportie de : A. genioplastii C. contentia ocluzala a rezultatului operator *Incidenta anomaliilor dento-maxilare severe clasa a III-a datorate unui prognatism mandibular anatomic in populatia generala este de aproximativ: A. 50% E. inchiderea spatiilor interdentare B. ocluzie si pozitia buzei superioare B. osteotomii segmentare Anomaliile in plan vertical prin deficit maxilar se caracterizeaza prin: A. rinoplastii D. Mentonul pare/este retrudat D. 0. Buza superioara pare scurtata Tratamentul ortodontic prechirurgical consta in: A. 1% C. osteotomii modelante ale bazilarei mandibulare B.5% B. 5% E. corectii ocluzale minore E. ocluzie si pozitia nasului C. alinierea dentara D. corectarea inocluziei verticale C. condilectomii E. 18-20% B. pozitia partilor moi *Obiectivul principal al etapei ortodontice postchirurgicale este: A. cefalometria preoperatorie si cea postoperatorie E. 10-15% D. 2-3% C. Mentonul pare/este proeminent E. 100% *In asimetriile severe in plan transversal se pot face suplimentar urmatoarele interventii: A. Decompensare ocluzala C 788 4 E 795 5 A 795 6 A 795 7 A 815 8 ADE 810 Page 9 ABC 787 64 .

trasarea reperelor urmareste sa stabileasca: A. Osteotomia sagitala a ramului mandibular B. Cost redus Simularea computerizata digitala are urmatoarele dezavantaje: A. Osteotomia segmentara 11 ABCD 787 12 ABC 787. Analizei pe modele de studiu C. E. Introducerea unor factori de eroare suplimentari D. Usureaza elaborarea planului de tratament C. Introduce factori de eroare suplimentari E. Schemelor de predictie cefalometrica D. Efect psihologic negativ asupra pacientului Tehnicile chirurgicale de osteotomie utilizate in prezent pentru mandibula sunt: A. Osteotomia cu ostectomia corpului mandibular E. Viitoarea pozitie a fragmentelor osoase B. Ce deplasari dentare trebuie efectuate? E. Schemelor de predictie chirurgicala E. Care va fi rezultatul final? Deplasarile dentare ortodontice se fac pe baza: A. Este nevoie de extractii dentare? B. Efect psihologic benefic pentru pacient D. Audiogramei Planificarea interventiei se face cu ajutorul unei teleradiografii de profil pe care. Osteotomia in L inversat D. Care dinti vor fi extrasi? C. Exista suficient os alveolar? D. C. 10 Pozitionarea dintilor in functie de baza ososa Corectia arcadelor dentare Degajari coronare Extractia molarilor de minte ABCD 787 Pentru a stabili un plan de tratament prechirurgical trebuie gasit raspunsul la urmatoarele intrebari: A. Necesitatea unor interventii associate D. D.B. Osteotomia verticala a ramului mandibular C. Permite simularea aspectului facial postoperator B. Necesitatea calificarii personalului C. Eliberarea cailor respiratorii Simularea computerizata digitala are urmatoarele avantaje: A. Pret ridicat B. 788 13 ABC 788 14 ABC 788 15 ABCD 789 Page 65 . Usureaza elaborarea planului de tratament E. Viitoarea pozitie a partilor moi E. Ocluzogramei B. Necesitatea si amploarea unei genioplastii C.

SNA micsorat si SNB marit semnifica o anomalie asociata D. indiferent de tipul anomaliei: A. SNA marit semnifica un retrognatism maxilar E. Aspectul caracteristic aste de fata prelungita C. Interventii pe condilul mandibular B. 796 22 ABCD 796 Page 66 . Sectionarea arterei maxilare E. Leziuni oftalmice Obiectivele etapei ortodontice postchirurgicale: A. Hemangioame D.16 Procedeele chirurgicale ortognate la mandibula aplicate de-a lungul timpului: AB A. Corectarea eruptiei molarului de minte In anomaliile de clasa a III-a. Lezarea nervului infraorbitar B. Profilul este convex D. Fractura etajului anterior al bazei craniului C. Fractura lamelor pterigoide D. Interventii pe unghiul mandibular C. Osteotomii orizontale pe ramul ascendant al mandibulei D. Osteotomii oblice Complicatiile intraoperatorii in chirurgia ortognata: A. Inchiderea spatiilor interdentare B. Corectarea formei arcadelor C. Tulburari neurosenzoriale C. Corectarea bascularilor dentare E. Osteotomii segmentare E. Corectarea inocluziei verticale C. Corectii ocluzale minore E. Profilul este concav B. Necroze E. Alinierea dentara D. Aspectul caracteristic este de fata de pasare E. Decompensarea anomaliei B. SNA micsorat semnifica un retrognatism maxilar B. SNB marit semnifica un prognatism mandibular C. Repozitionarea punctelor craniometrice ACDE 790 17 795 18 ABCD 795 19 ABCD 795 20 AB 795 21 ABC 795. Alinierea dentara D. Profilul nu este modificat In contextual unei anomalii de clasa a III-a analiza cefalometrica Steiner are urmatoarele semnificatii: A. Leziuni ale nervului alveolar inferior B. Leziuni oftalmice Dupa osteotomia sagitala si verticala a mandibulei pot aparea: A. SNB micsorat semnifica un prognatism mandibular Obiectivele tratamentului ortodontic prechirurgical in anomaliile de clasa a III-a Angle sunt: A.

SNB micsorat E. SNA marit si SNB micsorat In cazul anomaliilor dento-maxilare clasa a II-a tratamentul chirurgical vizeaza: A. Retrudarea mandibulei retrognate E. Avansarea mandibulei prognate E. Retrognatism mandibular In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a avem: A. Retrognatism maxilar C. Prognatism mandibular B. Hiperplazie mandibulara E. Profil facial accentuat convex B. Asocierea intre acestea D. Avansarea maxilarului prognat Genioplastia se practica: A. Asocierea acestora D. SNB marit C. Avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar C. SNA marit B. Hipoplazie mandibulara D. Osteomielite ABC 796 24 DE 804 25 ACE 804 26 ADE 804 27 ABC 805 28 ADE 792 Page 67 29 ABC 817 . Pe cale cutanata C. Pecale mixta D. Retrudarea mandibulei prognate B. Osteite C. SNA micsorat D. Profil facial accentuat concav C. Profil facial concav D. Infectii ale partilor moi B.23 In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a tratamentul vizeaza: A. Cu avansarea mentonului Elongarea osoasa dirijata la nivelul viscerocraniului ridica problem majore: A. Prognatism maxilar E. Cu retrudarea mentonului E. Aspect clinic cu profil de pasare In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a Angle analiza cefalometrica Steiner arata: A. Retrudarea maxilarului prognat C. Avansarea mandibulei retrognate B. Pe cale orala B. Retrudarea maxilarului In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a se descriu urmatoarele situatii clinice: A.

intre zilele 28-34 de viata intrauterina E. prin fuziunea proceselor nazale laterale D. 824-855) – 30 intrebari Nr. riscul ca cel de-al doilea nascut sa prezinte aceeasi malformatie este : A. intre 17-20% C. Despicaturi labio-maxilo-palatine (1. Se obtine o deschidere de 2-4 mm anterior B. Elongarea excesia a structurilor nervoase 30 In timpul si dupa interventia chirurgicala pentru corectarea compresiunii de maxilar se au in vedere urmatoarele: A. in saptamana a 7-a de viata intrauterina B. prin fuziunea procesului nazo-maxilar cu procesele nazale laterale *La un adult cu despicatura in antecedente si al carui prim nascut are aceeasi afectiune. E 824 D 824 3 B 826 4 C 826 Page 68 . intre 27-29% *In sindromul Pierre-Robin coexista : Răspuns Pag. in saptamana a 12-a de viata intrauterina C. prin fuziunea proceselor nazale mediane E. intre 24-27% E. intre 20-24% D. intre zilele 34-38 de viata intrauterina 2 *Formarea palatului primar are loc : A. Apare o diastema importanta ce va fi rezolvata prin tratament ortodontic postchirurgical E. in saptamanile 8-12 de viata intrauterina D. 1 *Fuziunea proceselor embrionare faciale are loc : A. 15. pag. in saptamanile 3-4 de viata intrauterina B. in saptamanile 6-8 de viata intrauterina C. intre 12-17% B. Se realizeaza o aliniere a arcadelor dentare ABCD 813 TEMA NR. Intrebare crt.D. O disjunctie mai mare de 5 mm este contraindicata D. Neadaptarea partilor moi la modificarilor substratului osos E. Se activeaza dispozitivul disjunctor pana se obtine o distanta de 3-5 mm C.

despicatura labiala bilaterala totala : A. renale. este interesat palatul dur partial 6 B 826 7 ABD 828 8 BC 828 9 CE 829 Page 69 10 BC 829 . daca este insotita de agenezie D. osoase. enoftalmie. cheilo-palato-schizis. despicatura labio-palatina. malformatii cerebrale B. malformatii cardiace E. determina divizarea regiunii labiale in doua parti C. prezinta prolabium hipoplazic Dupa clasificarea lui Veau. renale. anencefalie B. proalveolie. renale. anencefalie C. structura buzei pana la santul nazo-labial. in despicatura labiala unilaterala totala sunt afectate : A. arinencefalie E. despicatura labiala. retroalveolie.A. malformatii cardiace. glosoptoza. glosodinie. afecteaza procesul alveolar Dupa clasificarea lui Veau. despicatura labio-palatina macrognatie. cheilo-palato-schizis. glosodinie. determina divizarea regiunii labiale in trei parti D. malformatii cardiace Amploarea tulburarilor mecanice a copiilor cu despicatura variaza : A. despicatura labiala micrognatie. oculare. 5 micrognatie. daca este insotita de hiperplazia segmentelor maxilare Dupa clasificarea lui Veau. oculare. despicatura labiala D 826 *In sindromul Patau (trisomia 13-15) coexista : A. E. cheilo-palato-schizis. malformatii cardiace. in despicatura palatina simpla cu uranostafiloschisis: A. arinencefalie D. toata structura buzei pana la palatul primar C. este interesat palatul dur in totalitate B. osoase. nu se asociaza cu despicatura palatina B. glosoptoza. malformatii cerebrale C. malformatii cardiace. malformatii cardiace. se poate asocia cu despicatura palatina D. retrognatie. B. cheilo-palato-schizis. despicatura labio-palatina. despicatura labio-palatina. despicatura palatina macrognatie. prognatie. glosodinie. arinencefalie *Fetopatia rubeolica se caracterizeaza prin : A. anoftalmie. anoftalmie. malformatii cardiace. fara afectarea acestuia B. C. renale. despicatura labio-palatina micrognatie. malformatii cerebrale D. exoftalmie. despicatura labio-palatina. nu afecteaza procesul alveolar E. daca aceasta este unilaterala sau bilaterala C. retrognatie. cheilo-palato-schizis. enoftalmie. daca este insotita de hipoplazia segmentelor maxilare E. daca este o despicatura labiala sau labio-palatina B. D. nu modifica podeaua nazala E.

despicaturi asociate Avantajele utilizarii placutei palatine in despicaturile largi labiale unilaterale totale sunt : A. despicatura labiala bilateral asimetrica D. complexa C. despicatura partial anterioara C. cheilorafia se practica la varsta de12-24 luni In despicatura labiala bilaterala asimetrica : A. asociata *In despicatura labiala bilaterala asimetrica : A. doar procesul alveolar D. asimetrica D. doar planseul nazal C. este interesat valul palatin in totalitate D. elimina folosirea suzetei Despicatura labiala bilaterala se clasifica in : A. Totale E. cheilorafia se practica la varsta de 9-12 luni E. impiedica interpozitia limbii in despicatura E. Partiale B. ghideaza crestearea segmentelor maxilare D. Despicatura procesului alveolar C. usureaza respiratia B. Despicatura palatine unilateral totala Dupa Veau. planseul nazal si procesul alveolar E. se poate asocia si cu despicatura palatina unilaterala totala Dupa Valerian Popescu despicaturile se clasifica in: A. este interesat procesul alveolar 11 Despicatura labiala unilaterala totala intereseaza: A. despicatura labial cicatriceala B. este interesat valul palatin partial E. usureaza alimentatia C. cheilorafia se practica la varsta de2-3 luni B. cheilorafia se practica intr-un singur timp chirurgical DE 831 12 ACD 829 13 ACD 828. 829 14 BCDE 834 15 ACD 838 16 C 839 Page 17 BD 839 70 . Asociate D.C. clasificare despicaturilor labiale include: A. cheilorafia se practica la varsta de 3-5 luni C. simpla B. in totalitate partile moi labiale. despicatura labiala centrala E. totala E. cheilorafia se practica la varsta de 5-6 luni D. partile moi labiale B.

anterior lipseste fuziunea dintre palatul primar si cel secundar E. urmat de tratament ortopedic de contentie C. per primam se intervine ortopedic B. posterior se fixeaza la baza craniului prin aripa sfenoidului In depicatura palatina. urmata de tratament ortopedic E. se practica cheilorafia in doi timpi chirurgicali *Tehnica Levignac (in scut) se aplica in : A. E. palatofaringian si palatostafilin D.B. palatoglos. la nivelul palatului dur se observa clinic: A. continuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velara B. se practica labioplastia. stafilorafie 19 E 840 20 BDE 842 21 BC 842 22 D 842 23 E 844 Page 71 . hemimaxilarul afectat hiperplazic si retrudat B. tratament ortopedic B. urmat de tratament ortopedic de contentie C. se practica osteotomia si retrudarea vomerului. anterior exista fuziune intre palatul primar si cel secundar D. palatofaringian si palatostafilin E. fuziunea mediana a muschilor peristafilin extern si intern *In despicatura palatina simpla (a valului pe linia mediana) se realizeaza : A. lipsa de fuziune mediana a muschilor peristafilin extern. uranoplastie *In despicatura valului palatin si a palatului secundar se realizeaza : A. D. palatoplastie D. tratament chirurgical. despicaturile labiale bilaterale asimetrice operate in doi timpi E. tratament ortopedic B. hemimaxilarul afectat hipoplazic si retrudat C. intern. urmata de osteotomia si retrudarea vomerului C. despicaturile labiale unilaterale totale operate intr-un singur timp B. stafilorafia E. la nivelul valului palatin se observa clinic: A. C. discontinuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velara C. 18 cheilorafia se practica in doi timpi chirurgicali cheilorafia se practica prin tehnica Millard cheilorafia se practica prin tehnica Malek cheilorafia se practica prin tehnica Verdeja C 839 *In cazurile severe de protruzie a premaxilei in despicaturile labiale totale bilaterale : A. urmata de labioplastie D. palatoplastie D. fuziunea mediana a muschilor palatoglos. se practica labioplastia. despicaturile labiale unilaterale totale operate in doi timpi C. despicaturile labiale bilaterale operate intr-un singur timp In depicatura palatina. despicaturile labiale bilaterale simetrice operate in doi timpi D. tratament chirurgical.

tratamentul chirurgical se realizeaza intr-un singur timp operator D. risc minim de aparitie a fistulelor sau dehiscentelor postoperatorii C. tratamentul este chirurgical intr-un singur timp operator C. de regula. corectie prin alungirea columelei In insuficienta velo-palatina ca sechela postoperatorie in despicaturi. comunicare oro-nazala *Pentru corectarea supradimensionarii sau a discontinuitatii rosului de buza ca sechele postoperatorii in despicaturi. se asociaza retruzia premaxilei C. se realizeaza : A. de regula. corectia prin plastie in « V » B. corectia prin plastie in « Y » C. de regula. coexistenta altor malformatii congenitale Cele mai frecvente sechele postoperatorii dupa despicaturile labio-maxilopalatine sunt : A. tratamentul chirugical se face la varsta de 20-22 luni In despicatura palatina bilaterala totala: A. fistule cutanate E. discontinuitatea liniei cutaneo-mucoase D. varsta la care s-a intervenit E. supradimensionarea rosului de buza C. tratamentul este ortopedic B. localizarea malformatiei B. uranostafilorafie 24 *In despicatura palatina unilaterala totala : A. corectie prin osteotomia premaxilei E. tratamentul chirurgical se realizeaza in doi timpi operatori E. tratament ortopedic de contentie efectuat preoperator E. tratamentul chirurgical este etapizat D. copil normosom. structuri anatomice sa fie bine dezvoltate B. tratamentul chirurgical se face la varsta de 5-6 luni E. severitatea malformatiei C. normotrof D.E. se asociaza protruzia premaxilei B. subdimensionarea rosului de buza B. existenta sau nu a tratamentului ortopedic prechirurgical D. se C 845 25 ABE 845 26 ABC 846 27 BCD 847 28 BCE 847 29 C 848 30 BC 854 Page 72 . tratament chirugical efectual in jurul varstei de 6 luni Aparitia sechelelor dupa tratamentul despicaturilor depinde de : A. tratamentul chirurgical se realizeaza in trei timpi operatori Factorii care conditioneaza interventia chirurgicala in despicatura palatina alveolara sunt: A. corectia prin plastie in « Z » D.

D. varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de 52-58 de ani D. cea mai frecventa forma de nevralgie craniana o reprezinta nevralgia trigeminala B. 916 .cele mai frecvente cauze sunt: A. B.practica : A. E. de cauza somatica C. de cauza neurogena B.cand debuteaza la 30-40 de ani. se caracterizeaza prin crize dureroase de intensitate mica B. cauza odontogena Nevralgia de trigemen: A. apare frecvent pe traiectul oftalmicului C. incidenta este mai ridicata la tineri C. procese expansive tumorale intracraniene D. ABC 916 ABCD 916 3 ACE 916 4 CDE 916917 Page 73 . palatoplastia secundara stafilorafia secundara uranostafilorafia secundara rinoplastie secundara cheiloplastie secundara TEMA NR. este tipic unilaterala D. Nevralgia de trigemen (1. C. anevrisme C. raportul pe sexe in aparitia nevralgiei de trigemen este de 3/2 in favoarea sexului feminin Nevralgia trigeminala clasica: A. demielinizare B. 1 Clasificarea cauzala a durerii oro-maxilo-faciale: A. 16. de cauza dentara E. compresia radacinii nervului la intrarea in foramen E. de cauza musculara 2 In nevralgia de trigemen. Durerea in teritoriul oro-maxilo-facial. Intrebare crt. de cauza psihogena D. se caracterizeaza prin crize dureroase deosebit de intense Răspuns Pag. poate fi si bilateral la 4% din pacienti E. pag.919) – 30 intrebari Nr. debutul pentru formele simptomatice apare la 30-55 ani E.

durerea se deosebeste de nevralgia trigeminala primara C. neurinom de trigemen C. superficiala D. se insoteste de deficitul motor sau atrofia muschilor mimicii E.5 Nevralgia trigeminala clasica: A. meningiom D. chistul dermoid Nevralgia trigeminala simptomatica: ABD 917 6 BDE 917 7 ABCD 917 8 ABC 917 9 ADE 917 10 ABCD 917 11 AE 917 Page 74 . declansata de factorii trigger E. durerea este provocata de compresia vasculara D.ascutita. nu sunt atribuite altor afectiuni In nevralgia trigeminala clasica durerea are cel putin una din urmatoarele caracteristici: A. durerea este intensa. daca durerea este bilaterala trebuie cautata o cauza centrala Nevralgia simptomatica poate fi produsa de tumori localizate la nivelul unghiului ponto-cerebelos: A. atacurile nu sunt stereotpe la fiecare individ D. durerea este cauzata de leziuni structurale demonstrate altele decat compresia vasculara E. se insoteste de afectarea tuturor nervilor cranieni adiacenti In nevralgia trigemnala simptomatica: A. durerea are caracter de soc electric C. intensa B. se insoteste de tulburari de sensibilitate in teritoriul de distributie a trigemenului C.superficiala sau cu caracter de “impungere” C. durerea are caracter lancinant B. nu exista deficit neurologic evident clinic E. durerea este declansata de un stimul senzitiv banal E. apare inainte de 40 de ani Nevralgia trigeminala clasica-criterii de diagnostic: A. ascutita C. profunda Nevralgia trigeminala simptomatica: A. neurinom de acustic B. chist epidermoid E. se insoteste de deficitul motor sau atrofia muschilor masticatori D. durerea nu se deosebeste de nevralgia trigeminala primara B. durerea are debut lent si sfarsit brusc D. se datoreaza unei leziuni structurale a ganglionului Gasser B. atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunde pana la cateva ore B.

in tratamentul anticonvulsivant folosit pentru tratamentul nevralgiei de trigemen exista un studiu pilot pentru topiramat D. nevralgia parietala E. sedarea B. alopecie Dintre efectele adverse ale carbamazepinei nu fac parte: A. rash E. examenul obiectiv poate evidentia anestezie pe una din ramurile trigemenului E. unul dintre medicamentele anticonvulsivante in tratamentul nevralgei de trigemen este oxcarbamazepina B. Baclofenul nu este util la cei care nu suporta carbamazepina E. leucopenia D. AINS sunt folosite mai des ca medicatie adjuvanta la unul dintre anticonvulsivante Dintre efectele adverse ale carbamazepinei fac parte: A. tratamentul medicamentos nu utilizeaza medicatie anticonvulsivanta Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen: A. nevralgia trigeminala din scleroza multipla B. alopecie AC 918 14 918 15 ABC 918 16 ABE 918 Page 75 . examenul obiectiv nu poate evidentia zonele “trigger” C. sedare D. ambele tipuri de nevralgie se trateaza la fel D.A. examenul obiectiv poate evidentia hiperestezie pe una din ramurile trigemenului D. unul dintre medicamentele anticonvulsivante folosite in tratamentul nevralgiei de trigemen este izoniazida C. in cazul nevralgiei trigeminale simptomatice trebuie tratata si cauza subiacenta C. nevralgia trigeminala clasica nu raspunde de obicei la farmacoterapie B. examenul obiectiv poate evidential hipoestezie pe una din ramurile trigemenului 12 Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen: A. hiponatremia C. diagnosticul se stabileste pe baze clinice B. nevralgia nervului facial C. hiponatremie E. hirsutism C. tratamentul medicamentos utilizeaza medicatie anticonvulsivanta E. leucocitoza B. nevralgia occipitala ABCE 918 13 Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen: BD A. nevralgia trigeminala postherpetica D.

infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce disestezii dureroase E. sedare Dintre efectele adverse ale fenitoinei fac parte: A. cu cat injectarea este mai proximala rezultatele pe termen lung sunt mai bune B. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce rareori anestezie dureroasa. procedeele chirurgicale vizeaza: A. se pot folosi infiltratii la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau glicerol ABC 918 18 AB 918 19 ABDE 918 20 BE 918 21 Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen: ACDE A. hirsutismul B. crestere in greutate E. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce hipoestezie faciala D. sedare D. hiponatremia B. greata D. greata Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen: A. blocajul chimic anestezic este folosit rar in practica D. hirsutism E. blocajul chimic prin infiltratii anestezice este folosit frecvent in practica C. blocajul chimic prin infiltratii anestezice nu foloseste ca medicatie adjuvanta pe cea sedativa si hipnotica B. nu se pot folosi infiltratii la nivelul ganglionului Gasser E. insa se insotesc frecvent de keratite In tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen. decompresiunea microvasculara a fosei anterioare ACE 918 Page 76 22 918 . cu cat injectarea este mai distala rezultatele pe termen lung sunt mai bune C. alopecie C. crestere in greutate B. in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau glicerol. crestere in greutate D. hipertrofie gingivala C. termocoagularea prin radiofrecventa B. in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau glicerol.17 Dintre efectele adverse ale valproatului de sodiu fac parte: A. greata Dintre efectele adverse ale gabapentinului nu fac parte: A. sedare E. hipercolesterolemie C.

in cazul gangliolizei prin radiofrecventa complicatiile majore sunt dese In cazul procedeului Janetta: A. ganglioliza prin radiofrecventa produce ameliorarea durerii in 82-100% din pacienti B. proceduri neurolitice percutanate-injectarea ganglionului sfenopalatin E. beneficiile pe termen scurt au fost raportate la 80% dintre pacienti C. atacurile sunt stereotipe la fiecare individ C. nu sunt atribuite altor afectiuni D. 52-58 de ani B. mortalitatea chirurgicala este de 1% D. 58-72 de ani E. rata de recurenta este de 1-6 % E. termocoagularea prin radiofrecventa E. blocajul chimic anestezic D. beneficiile pe termen lung au fost raportate la 80% dintre pacienti B. procedeul Janetta *Varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de: A. 30-40 de ani C. decompresiunea microvasculara a fosei posterioare 23 Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen: A. ganglioliza prin radiofrecventa produce ameliorarea durerii in 60% din pacienti C. in ganglioliza prin radiofrecventa pot aparea parestezii la 10% dintre pacienti D. 60-70 de ani D. 42-78 de ani *Nevralgia trigeminala simptomatica-criterii de diagnostic: A. nu exista deficit neurologic evident clinic B. criochirurgia B. in cazul gangliolizei prin radiofrecventa complicatiile majore sunt rare E. este o procedura neinvaziva fiind recomandat ca tratament de prima intentie Printre alte procedee de distructie a fibrelor durerii din nervul trigemen se numara: A. atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunda pana la cateva ore E. nu prezinta arii de declansare “trigger” ACD 919 24 ACD 919 25 AB 919 26 A 916 27 B 917 Page 77 . blocajul chimic anestezic D. umflarea unui balon in cavul Meckel C.C.

leucopenia E. aulin D. 17. Intrebare crt. infiltratii cu ser fiziologic E. strangulate D. rash A 918 29 D 918 30 E 918 TEMA NR. Capacităţii de retenţie a microorganismelor şi alimentelor în şanţuri şi fosete D. dexametazona E. valproat de potasiu C. cu diametru mic şi puţin adânci B. Şanţuri în formă de “M”. înguste E. crestere in greutate C.28 *Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen utilizeaza: A. alopecie B. Metode locale de prevenire a cariei dentare din şanţuri şi fosete – 30 intrebari Nr. diclofenac *Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen nu vizeaza: A. termocoagularea prin radiofrecventa D. în formă de “V” cu diametru mare şi puţin adânci 2 Răspuns Pag. hirsutism D. Concentraţiei mai mici a fluorului în smalţul ocluzal decât în cel proximal B. Şanţuri largi. blocajul chimic anestezic B. Şanţuri largi în formă de “V”. adânci şi înguste C. precedeul Janetta *Dintre efectele adverse ale lamotriginei fac parte: A. BE Page ACD Prevalenţa şi incidenţa crescută a cariei ocluzale se datoresc interacţiunii mai multor factori: A. Cantităţii de smalţ mai mari între suprafeţele dintelui şi joncţiunea smalţ-dentină la nivelul şanţurilor C. 1 Clasificarea şanţurilor ocuzale în funcţie de morfologia lor pot fi: A. Şanţuri în formă de “Y”. Şanţuri în formă de “I”. carbamazepina B. Cantităţii de smalţ mai mici între suprafaţa dintelui şi joncţiunea smalţ-dentină în cazul şanţurilor 78 . procedure neurolitice percutanate C.

Debutul se produce printr-o leziune în smalţul pantei cuspidiene B. Scăderea rezistenţei la întindere şi a rezistenţei de legare *Cantitatea cea mai mare de fluor se eliberează: A. Existenţa unor dubii în legătură cu prezenţa sau absenţa unei carii D. Absorbţia crescută a apei E. Debutul se produce prin două leziuni bilaterale independente la orificiul şanţului D. Posibilităţii realizării unei autocurăţiri foarte bune. Materialul se întăreşte în 10-20 secunde E. Creşterea rezistenţei la întindere şi a rezistenţei de legare E. Este un cianoacrilat E. Creşterea cantităţii de răşină rămasă nepolimerizată D. Materialul se întăreşte în 5 secunde B. Seamănă cu o răşină epoxidică Calităţile unui sigilant sunt: A. Copii cu policarii care au o igienă orală proastă C. Nu se mai încorporează bule de aer Avantajele folosirii laserului în sigilare sunt: A. 3 Din mecanismul de producere a cariilor ocluzale din şanţuri şi fosete fac parte următoarele etape: A. Timp de priză scurt Avantajele sigilanţilor fotopolimerizabili sunt: A. Reducerea timpului de priză B. În primele două zile B. Nu se mai încorporează bule de apă C. În primele 24 de ore BCE 4 BCD 5 BCE 6 BCE 7 CDE 8 ABD 9 B Page 79 . Copii cu stare generală bună Răşina Bowen sau rălina bis-Gama este: A. Orificiul şi pereţii şanţului se demineralizează după baza şanţului E. Este un monomer metacrilic C. Copii cu policarii care au o igienă orală bună B. Orificiul şi pereţii şanţului se demineralizează înaintea bazei şanţului C. Un material care eliberează fluor B. Evoluţia leziunii poate fi influenţată prin prezenţa unor cantităţi crescute de proteine la baza şanţului Odontotomia profilactică poate fi utilă în următoarele situaţii clinice: A. Smalţul expus laserului are rezistenţă crescută la factorii cariogeni C. Imposibilitatea efectuării unor controale periodice regulate E. Fluiditate C. Este o moleculă hibrid mare D. Penetranţă scăzută B.E. Materialul îşi păstrează constant vâscozitatea D. Biocompatibilitate D.

Contracţie crescută la polimerizare Dezavantajele cimenturilor glass ionomer autopolimerizabile sunt: A. Anual C. Finisare slabă datorită rugozităţii superficiale D. Sensibilitate crescută în mediu umed D. aplicarea materialului de sigilare *Gravajul acid în sigilare se face cu: A. La 6 luni în primul an de aplicare şi la 3 luni în cel de-al doilea an Controlul paraclinic al sigilării se realizează cu: A. Verificarea sigilării. Biocompatibilitate D. H2SO4 – 30-50% E. Capacitate de etanşare C. Adaptare marginală mai bună E.C. Într-o perioadă de cel puţin 2 ani D. NaOCl – 6% C. Timp de priză scurt E. Timp de priză crescut C. Prepararea materialului de sigilare. Lunar B. curăţirea suprafeţelor dentare. izolarea. Curăţirea suprafeţei dentare. La 2 ani E. HCl – 37% *Controlul periodic al sigilării este necesar: A. În mod constant. Manevrare mai uşoară B. aplicarea materialului de sigilare D. Adeziune bună B. Fuxină bazică 2. Izolarea. pregătirea suprafeţelor de smalţ C. H3PO4 – 60% D. Aspect fizionomic acceptabil datorită suprafeţei mai netede Succesiunea timpilor operatori ai sigilării cu răşini compozite este: A. în primele două săptămâni 10 Proprietăţile materialuluio românesc “SIGILAR” sunt: A. H3PO4 – 37% B. prepararea materialului de sigilare. Hidrofilie crescută E. Aplicare mai greoaie B. controale periodice E. Sensibilitate în mediu uscat C. spălare şi uscare. controlul în relaţie ocluzală. Rezistenţă scăzută în zonele supuse direct solicitărilor masticatorii Glass ionomerii fotopolimerizabili prezintă următoarele caracteristici: A. Odată la 6 luni D. Spălarea şi uscarea. În următoarele 2 ore de la aplicare E. prepararea sigilantului B.5% ABC 11 ACE 12 ADE 13 BCD 14 A 15 C Page 16 BCE 80 .

Sigilarea este intactă – nu se intervine B. Cînd leziunea a ajuns la joncţiunea smalţ-dentină B.B. Este o tehnică invazivă B. Sigilarea este pierdută parţial – se completează cu sigilant fără altă intervenţie Enameloplastia: A. Freză Sorensen D. Dinţi cu distrofii *Obturaţiile preventive cu răşini tip B se realizează: A. Freză sferică ¼ C. S35 ABD Atitudini corecte la controlul sigilării prin inspecţie şi palpare cu sonda: A. Presupune o prelucrare mecanică a şanţului ocluzal Enameloplastia se realizează cu: A. Este o tehnică neinvazivă C. Sigilantul este pierdut în totalitate – se repetă sigilarea C. Şanţuri şi fosete adânci în formă de picătură C. Când leziunea de carie în şanţ şi fosetă este minimă E. Polipanturi E. C. Prin examen cu sonda 18 ADE 19 ABC 20 BCD 21 ABCD 22 B Page 23 A 81 . În cazul marmoraţiilor *Verificarea sigilării se poate face: A. 17 Raze X Cristal violet Examen cu sondă Izotopi radioactivi C14. Şanţuri adânci şi înguste ce prezintă modificări de culoare D. Când leziunea are o extindere mare în dentină D. D. Cupe de cauciuc Enamelopastia se recomandă: A. Sigilarea este pierdută parţial – se repetă sigilarea D. Pe suprafeţe proximale B. Când se suspectează o carie în şanţurile ocluzale E. Este o tehnică de sigilare restrânsă D. Când leziunea de carie a progresat în dentină dar este încă mică C. Şanţuri şi fosete adânci în formă de amforă B. Freză cilindro-conică fină B. Sonda “agaţă” dar nu sunt alte semne de carie dentară E. În cazul suprafeţelor ocluzale cu şanţuri adânci C. În hiperemia pulpară Indicaţiile sigilării: A. Şanţuri şi fosete adânci cu proastă cualescenţă D. E. Este o sigilare lărgită E. Sigilarea are microneadaptări – se face control bite-wing E.

Copii cu sănătate generală bună *Proprietăţile ideale ale unui sigilant: A. Timp de lucru lung C. 18-20 ani pentru molarul 3 permanent Controlul periodic al sigilării este necesar: A. Demineralizarea cu acid a suprafeţei smalţului E. Clinic prin examen cu sonda. Paraclinic prin diferite procedee E. conform criteriilor lui Buounocore. Posibilităţii efectuării unor controale periodice regulate E. Anumite situaţii clinice când nu se poate aplica sigilarea B. cilindrică.25% Utilizând izotopi radioactivi C16. Când se constată microneadaptări la nivelul sigilării Tehnica de sigilare cu răşini compozite modificate de Einwag presupune: A. 11-13 ani pentru molarii 2 permanenţi şi premolari D. 24 Prin colorare cu fuxină bazică 2% Prin colorare cu albastru de metil 0. Horowitz D. Aplicarea unei baze de hidroxid de calciu *Odontotomia profilactică poate fi utilizată în următoarele situaţii: A. D. a fissuri D. 6-8 ani pentru primii molari permanenţi C. Odată la 6 luni B. Izolarea redusă C. În pulpite seroase totale C. 9-12 ani pentru premolari E. Copii cu stare generală bună E. S45 Utilizând raze γ A *Odontotomia profilactică poate fi utilă în: A. Penetranţă medie B. Timp de priză mediu D. Înăsprirea suprafeţei de smalţ pe o zonă de aproximativ 1 mm cu o freză diamantată sferică. C.B. În traumatismele dentare penetrante 25 D 26 C 27 ACD 28 ACD 29 A Page 82 . Curăţarea suprafeţei ocluzale cu o pastă fără fluor B. Existenţa unor dubii în legătură cu prezenţa sau absenţa unei carii B. Rock. Vârsta de 3-6 ani pentru molarii temporari B. Rezistenţă medie la uzură *Perioada optimă recomandată pentru sigilare este: A. Odată la 3 luni C. E. În cazul marmoraţiilor C. Cazul copiilor cu igienă orală bună D. În necroză pulpară D. Absorbţia scăzută a apei E.

pag. D. pag. poziţiei mandibulare. E. 1 Pasajul aerian nazo-faringian realizează adaptarea curentului de aer datorită: A. 318 BCD 3. arhitectonicii speciale. reducerea globală a debitului de aer. funcţiilor glandulare. structurii osului etmoidal. B. Trecerea coloanei de aer prin cavitatea orală se soldează cu deficienţe în: A. prodenţia superioară. Intrebare crt. E. Preţ de cost foarte ridicat C TEMA NR. 318 3 BCE 3. 321 4 ABE 3. arhitectonicii speciale. inervaţiei. E. C. poziţiei mandibulare. Materialul se întăreşte în 10-20 secunde D. 2 Pasajul aerian nazo-faringian realizează adaptarea curentului de aer datorită: A. funcţiilor epiteliului. D. B. îngustarea maxilarului. 18. C. pag. ACD 3. D. retrodenţia superioară. D. umectarea şi sterilizarea aerului. Nu se încorporează bule de apă C. ţesutului venos erectil. aplatizarea bolţii palatine. erupţia dentară. B. Răspuns Pag. C. B. structurii osului maxilar. C. structura osului alveolar. Materialul se întăreşte în 5-10 secunde B. reglarea cantităţii de aer. 323 Page 83 . înălţarea bolţii palatine.30 *Sigilanţii fotopolimerizabili au o serie de avantaje faţă de cei autopolimerizabili: A. E. Aerul inspirat pe gură are ca efect: A. pag. Materialul nu îşi păstrează aceeaşi vâscozitate în perioada aplicării E. Rolul factorilor funcţionali în formarea aparatului dento-maxilar – 30 intrebari Nr.

32 kg pentru maseter. coanelor. B. B. B. bolţii palatine. E. prezenţa deformaţiei rahitice a maxilarelor. ingestia unei cantităţi de aer (aerofagie). C. E. ABCDE 3. C. 16 kg pentru pterigoidian intern. 64 kg molari de minte. mandibulei. maxilarului. 340 10 BCD 3. 28 kg pentru pterigoidian extern. pag. 28 kg pentru pterigoidian extern. aplatizarea bolţii palatine. buzei superioare. 64 kg pentru molari primi. D.70 kg pentru molari primi. înălţarea bolţii palatine. B. 44 kg pentru premolari secunzi. D.5 Aerul inspirat pe gură acţionează asupra: A. Intensitatea forţei muşchilor mobilizatori ai mandibulei este de: A. B. 323 6 BDE 3. D. B. pag. 323 7 BD 3. pag. C. B. D. repetarea mişcărilor de propulsie. Inconvenientele alimentaţiei artificiale a sugarului sunt: A. E. E. 16 kg pentru pterigoidian intern. 44 kg pentru premolari secunzi. 35 kg pentru canini. pag. 340 11 ACD 3. pag. E. Puterea de suport a dinţilor este de: A. creşterea secreţiei salivare. C. absenţa stimulilor funcţionali de propulsie a mandibulei. 35 kg pentru temporal. 32 kg pentru incisivi. 340 12 Mecanismele masticaţiei perturbate în producerea anomaliilor dento. retrodenţia superioară. 35 kg pentru incisivi. pag. C. C. E. E. 332 8 ABC 3. D. 26 kg pentru maseter. 28 kg pentru temporal.70 kg pentru molari de minte. 64 kg pentru buccinator. 340 9 CDE 3. Intensitatea forţei muşchilor mobilizatori ai mandibulei este de: A. D. prodenţia superioară. Aerul inspirat pe gură are ca efect: A.ABCE 3. D. 64 kg pentru buccinator. Page 84 . C. Puterea de suport a dinţilor este de: A. 45. 45. pag. îngustarea maxilarului. 32 kg pentru canini.

deglutiţia protruzivă. ocluzia echilibrată. E. deglutiţia cu împingerea limbii de tip adult. E. Prelungirea stadiului deglutiţiei de tip infantil se produce datorită: A. imaturităţii neuro-musculare. D. deglutiţia sublinguală. ocluzia lingualizată. contracţia muşchiului milohiodian. B. 13 Anomaliile dento-maxilare scad eficienţa masticatorie prin: A. D. ocluzia inversă. C. potenţialului de creştere normală. deglutiţia cu împingerea limbii şi arcadele depărtate. E. deglutiţia fără împingerea şi arcadele depărtate. pag. E. ocluzia eugnată. hipersecreţia salivară. ocluzia dezechilibrată. reducerea suprafeţei de contact ocluzal. deglutiţia cu împingerea şi arcadele în contact. 358 18 ABE Page 85 3. lezarea directă a mucoasei orale. C. B. obiceiului vicios de sugere a degetului. D. E. hiposecreţia salivară. B. contactele premature. C. 345347 14 Scăderea eficienţei masticatorie a anomaliilor dento-maxilare se realizează ACDE prin: A. D. deglutiţia de tranziţie. Formele deglutiţiei anormale sunt: A. angrenajele inverse. C. dificultatea efectuării mişcărilor masticatorii. Deglutiţiile normale evolutive sunt: A. 344 3. B. ABE 3.maxilare sunt: A. lipsa abraziei fiziologice. 355356 17 ACD 3. B. deglutiţia fără împingerea şi arcadele în contact. ABCD pag. pag. C. deglutiţia de tip adult. Transportul bolului alimentar de pe dorsum-ul lingual în faringe se face prin: A. tulburărilor rino-faringiene. 346347 15 3. 360362 . pag. deschiderea epiglotei. pag. C. unda peristaltică a limbii. pag. deglutiţia de tip infantil. D. pag. C. maturităţii neuro-musculare. unda peristaltică faringiană. B. coborârea limbii în planşeul bucal. 353354 16 BDE 3. ocluzia adâncă. E. D. D. B. activitatea insuficientă a musculaturii masticatorii. E.

B. D. disritmiile. Fazele ciclului corzilor vocale din vorbire sunt de: A. C. poziţia de echilibru a mandibulei. pag. 373 21 AB 3. E. dislalia labialelor.ACE maxilor prin: A. E. Pe o electromiogramă se poate aprecia: A. B. deschidere a glotei. aplicarea presiunilor musculare pe suprafeţele osoase. D. În vorbirea cu interpoziţii ale limbii. D. pag. Dislalia poate îmbrăca forme variate: A. ABD 3. E. palatinală a incisivilor superiori. închidere a glotei. C. sigmatismul. sprijinul limbii se realizează pe faţa: A. pag. acolare a glotei. B. laringoscopia stroboscopică. pag. intensitatea impulsurilor nervoase. linguală a caninilor inferiori. 384 24 Muşchii masticatori şi oro-faciali influenţează dezvoltarea aparatul dento. D. ADE 3. 381 22 AC 3. B. C. E. limba se interpune între: A. 381 23 ABC 3. neutralitate a glotei. linguală a premolarilor inferiori. B. pag. molari. D. ortopantomografia. linguală a incisivilor inferiori. pag. C. frecvenţa impulsurilor nervoase. B. articulaţia temporo-mandibulară. incisivi. E. D. rotacismul. cinematografia corzilor vocale. În vorbirea cu interpoziţii ale limbii. pag. energia cinetică. aplicarea forţelor musculare prin intermediul sistemului dentar. 370371 20 ACDE 3. palatinală a premolarilor superiori. elongaţie maximă. C. 412 Page 86 . linguopalatograma. obraji. glotografia electrică. C. amplitudinea potenţialului electric.19 Metodele de explorare ale corzilor vocale sunt: A. 405 25 3. B. canini. durata şi cronologia apariţiei potenţialelor de acţiune. rinolalia închisă. C. E. E. D. inserţiile osoase. premolari.

416 28 ABD 3. C.26 Obiectivele terapeutice urmărite în echilibrarea acţiunilor musculare sunt: ACE A. E. D. E. B. C. Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcţionale sunt: A. Page 87 . C. C. C. pag. plasticitatea oaselor maxilare. modificarea comportamentului neuro-muscular al grupelor musculare deficitare. tonusul labial scăzut. E. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor musculare antagoniste. bilanţul forţelor oro-faciale. apariţia unei supraocluzii incisive accentuate. pag. Dezvoltarea ocluziei dentare – 30 intrebari Nr. folosirea contracţiei musculare în vederea corectării modificărilor morfologice. D. tip anormal de deglutiţie. 439 29 BDE 3. B. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile. Consecinţele obiceiului de sugere a policelui sunt: A. ocluzie inversă laterală. retrognaţia mandibulară funcţională. E. D. incompetenţa labială. retrodenţia superioară. ABCE 3. D. 415 27 3. Intrebare Răspuns Pag. B. E. normalizarea funcţiilor perturbate. oprirea în dezvoltarea verticală a arcadelor în sectoarele laterale. stimularea erupţiei dentare. declanşarea reflexă a contracţiilor musculare. intensitatea şi durata practicării. descompunerea forţelor verticale. Consecinţele interpoziţiei obrajilor între părţile laterale ale arcadelor sunt: A. utilizarea aparatelor ortodontice fixe. pag. 443 30 Condiţiile pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri ABD vicioase sunt: A. proalveolodenţia superioară. B. prognaţia mandibulară funcţională. 3. 444 TEMA NR. D. 19. pag. pag. stimularea dezvoltării maxilarelor. poziţia de echilibru a mandibulei. B. modelarea funcţională a articulaţiei temporo-mandibulare.

C. erup la întervale ciclice de 6 luni. 38 4 ACE 4. a doua înălţare a ocluziei dentare. retrognaţia mandibulară. retrognaţia maxilară. dinţii apar mai întâi la mxilar. D. retrognaţia mandibulară. biretognaţia. B. reducerea gradului de supraacoperire. BD 4. retrognaţia mandibulară. D. caninul erupe înaintea molarul prim. C. a doua mezializare a ocluziei dentare. E. prognaţia maxilară. 40 Page 88 . B. reducerea spaţiului primat. E. Erupţia dinţilor temporari nu se caracterizează prin: A. prognaţia maxilară. E. C. biretognaţia. dinţii apar mai întâi la mandibulă. D. C. 2 *Relaţia intermaxilară la naşterea nou-născutului este: A. B. pag. pag. erup la întervale ciclice de 6 luni. prognaţia mandibulară.crt. 1 Relaţiile intermaxilare din viaţa intrauterină sunt: A. biretognaţia. B. dinţii apar mai întâi la mxilar. E. pag. reducerea inocluziei sagitale. 39 5 BD 4. caninul erupe înaintea molarul prim. reducerea gradului de supraacoperire. B. D. retrognaţia maxilară. prognaţia mandibulară. a doua înălţare a ocluziei dentare. D. Erupţia dinţilor temporari se caracterizează prin: A. reducerea inocluziei sagitale. caninul erupe după molarul prim. retrognaţia maxilară. Reglarea relaţiilor intermaxilare între 3 şi 6 ani se manifestă prin: A. 38 3 ACDE 4. prognaţia mandibulară. 39 6 BCD 4. pag. 40 7 AE 4. prognaţia maxilară. E. Reglarea relaţiilor intermaxilare între 3 şi 6 ani nu se manifestă prin: A. pag. pag. C. caninul erupe după molarul prim. E. Relaţia intermaxilară la naşterea nou-născutului nu este: A. C. D. D. reducerea spaţiului primat. E. pag. C. B. a doua mezializare a ocluziei dentare. B. dinţii apar mai întâi la mandibulă. 36 B 4.

distalizat. E. D. cuspid la cuspid. Page 89 . D. pag. distalizat. E.8 Ocluzia inversă frontală apare în prima etapă a dentiţiei mixte dacă există: A. C. E. B. C. Erupţia primilor molari permanenţi produce: A. B. C. D. un comportament muscular anormal. neutral. cuspid în şanşul intercuspidian. o ocluzie cap la cap. B. o ocluzie adâncă. *Planul postlacteal în treaptă mezializată oferă un raport molar: A. pag. a doua înălţare a ocluziei dentare. E. C. decalaje mari între erupţia grupului incisiv inferior şi superior. 42 10 BC 4. 43 13 A 4. pag. o malocluzie clasa a III-a. mezializat. mezializat. B. 42 9 BCDE 4. B. a doua înălţare a ocluziei dentare. E. D. C. Ocluzia psalidodontă apare în prima etapă a dentiţiei mixte dacă nu există: A. 43 14 C 4. cuspid în şanşul intercuspidian. neutral. 42-45 12 D 4. o malocluzie clasa a III-a. deglutiţia de tip adult. C. reglarea relaţiei de postură. D. E. mezializat. pag. Planul postlacteal în linie dreaptă nu oferă un raport molar: BCD 4. a doua mezializare a mandibulei. E. o ocluzie cap la cap. pag. Erupţia primilor molari permanenţi nu produce: A. 42-45 11 ADE 4. reglarea relaţiei de postură. D. distalizat. psalidodont. deglutiţia de tip adult. pag. reglarea tridimensională a ocluziei dentare. B. decalaje mari între erupţia grupului incisiv inferior şi superior. *Planul postlacteal în linie dreaptă oferă un raport molar: A. B. a doua mezializare a mandibulei. *Planul postlacteal în treaptă distalizată oferă un raport molar: A. cuspid în şanşul intercuspidian. reglarea tridimensională a ocluziei dentare. caria dentară. 43 15 ABCE 4. cuspid la cuspid. C. pag. cuspid la cuspid. D. un comportament muscular anormal.

C. C. cuspid la cuspid. distalizat. distalizat. 43 4. distalizat. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare. B. psalidodont. Evoluţia relaţiei ocluzale a molarilor primi permanenţi depinde de următorii factori: A. cuspid în şanşul intercuspidian. agravarea fenomenelor existente în interiorul arcadei dentare. 16 Planul postlacteal în treaptă mezializată nu oferă un raport molar: A. Evoluţia relaţiei ocluzale a molarilor primi permanenţi depinde de următorii factori: A. cuspid la cuspid. mezializat.A. pag. pag. E. E. modificarea formei arcadei. B. mezializat. B. reducerea spaţiului primat. E. neutral. pag. 43 17 ABDE 4. Schimbările dento-alveolare şi dento-dentare importante produse prin erupţia ACD molarilor de 6 ani sunt: A. D. 44 19 BE 4. 45 21 Page 90 4. a doua mezializare a ocluziei dentare. D. 43 18 AD 4. D. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare. E. B. cuspid la cuspid. E. pag. B. 45 . modificarea lungimii arcadei. 4. Planul postlacteal în treaptă distalizată nu oferă un raport molar: A. B. pag. C. E. mezializat. D. D. spaţiul de derivă Nance. pag. C. neutral. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei. prima înălţare a ocluziei dentare. modificarea formei arcadei. a doua înălţare a ocluziei dentare. valorile dimensionale ale dinţilor temporari şi permanenţi. B. modificarea lungimii arcadei. D. deschiderea ocluziei frontale. creşterea scheletală. cuspid în şanşul intercuspidian. D. C. BCDE pag. cuspid în şanşul intercuspidian. a treia înălţare a ocluziei dentare. 44 20 Schimbările dento-alveolare şi dento-dentare importante produse prin erupţia ABDE molarilor de 6 ani sunt: A. reducerea spaţiului primat. C. C. creşterea scheletală.

prima mezializare a mandibulei. C. a doua înălţare a ocluziei dentare. C. incongruenţa dento-alveolară terţiară. Absenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi poate produce: A. a doua înălţare a ocluziei dentare. 1. B. pag.7 – 2-4. B.7 – 4. 48 26 E 4. deschiderea ocluziei frontale. pag. *Spaţiul de derivă sau de rezervă Nance pe maxilar este între: A. C. 1.9 – 1. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare.5. reglarea tridimensională a ocluziei dentare. a doua mezializare a ocluziei dentare.9 – 1. a doua mezializare a mandibulei. a treia înălţare a ocluziei dentare. *Erupţia molarilor trei permanenţi poate produce: A. 0. B. C. pag. D. 46 24 A 4. E. E. a doua mezializare a mandibulei. 45 23 C 4. reglarea tridimensională a ocluziei dentare. 48 27 C 4.9 – 1. C. 1. D. E. reglarea relaţiei de postură. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei. 1. D. a treia înălţare a ocluziei dentare. 0. Erupţia molarilor secunzi permanenţi produce: A. E. 0. pag. pag. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei. B. B 4.7. 0.7 – 2. a treia înălţare a ocluziei dentare. a doua mezializare a mandibulei. a treia înălţare a ocluziei dentare. D. a doua mezializare a mandibulei. D. reglarea tridimensională a ocluziei dentare.9 – 1.5. C.7. B. pag. pag. E.E. a doua înălţare a ocluziei dentare.7 – 4. a doua înălţare a ocluziei dentare. 49 28 AB Page 91 4. D. deschiderea ocluziei frontale. D. C.7 – 2. 22 *Erupţia primilor molari permanenţi produce: A. *Erupţia molarilor secunzi permanenţi produce: A. B.9 – 2. 49 . E. *Spaţiul de derivă sau de rezervă Nance pe mandibulă este între: A. a treia înălţare a ocluziei dentare. B. 46 25 DE 4. prima mezializare a mandibulei. 1. E. 0.

agravarea fenomenelor existente în interiorul arcadei dentare. pag. caria dentară a dinţilor temporari. B. pierderea prematură a dinţilor temporari. 2 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare. Răspuns Pag. B. incongruenţa dento-alveolară terţiară. B. D. 92 . caria dentară a dinţilor temporari. 73 Page 4 ABD 4. anomaliile gentice. pierderea prematură a dinţilor temporari. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare. E. DE 4. B. deschiderea ocluziei frontale. 49 TEMA NR. 49 30 CD 4. E. a treia înălţare a ocluziei dentare. E. Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. D. D. retenţia prelungită a dinţilor temporari. pag. caria dentară a dinţilor temporari. pag. retenţia prelungită a dinţilor temporari. pag. C. pag. a treia înălţare a ocluziei dentare. 73 BCD 4. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei. Existenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi produce: A. deglutiţia infantilă. deglutiţiile atipice. ACE 4. C. sugerea policelui. B. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei. Intrebare crt. C. Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. C. B. pag. D. modificarea lungimii arcadei. factori locali – 30 intrebari Nr. retenţia prelungită a dinţilor temporari. 1 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. 73 3 BCD 4. pierderea prematură a dinţilor temporari. modificarea formei arcadei. C.29 Absenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi poate produce: A. deschiderea ocluziei frontale. retenţia prelungită a dinţilor temporari. E. 20. D.

malpoziţia dintelui permanent. scurtarea arcadei dentare. *Caria dentară aproximală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce: A. fonatorie. E. 73 6 AD 4. pierderea spaţiului de rezervă Nance. instalarea ocluziei adânci. funcţiei de deglutiţie. C. pag. D. B. Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: A. C. fizionomice. D. B. tulburări verticale interarcadice. B. E. D. pierderea dimensiunii verticale faciale.B. pag. supraerupţia antagoniştilor. 73 7 CE 4. instalarea disfuncţiei fonatorii. pag. D. C. funcţiei fonatorii. C. *Caria dentară aproximală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce: A. recuperarea spaţiului de rezervă Nance. pierderea dimensiunii verticale faciale. C. Caria dentară aproximală a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: A. B. pag. B. instalarea disfuncţiei fonatorii. pierderea spaţiului de rezervă Nance. deschiderea ocluziei dentare. B. respiraţia orală. pag. funcţiei respiratorii. D. pag. scurtarea arcadei dentare. pierderea prematură a dinţilor temporari. C. sugerea policelui. C. de deglutiţie. instalarea ocluziei adânci. 73 9 B 4. E. respiratorie. E. 73 10 AB 4. caria dentară a dinţilor temporari. E. D. masticatorie. incluzia dintelui permanent. dimensiunii verticale faciale. E. 73 8 C 4. scurtarea arcadei dentare. 5 Caria dentară a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect pierderea funcţiei: A. D. alungirea arcadei dentare. BC 73 4. E. pierderea spaţiului de rezervă Nance. relaţiei tridimensionale a ocluziei dentare. 73 Page 93 . Caria dentară a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect pierderea: A. incluzia dintelui permanent.

pag. D. E 4. C. Traumatismele dinţilor temporari şi consecinţele lor au ca efect: A. E. E. D. 73 14 BD 4. interferenţe ocluzale. E. afectarea germenului subiacent. C. pierderea spaţiului de rezervă Nance. E. pag. C. pag. 73 12 DE 4. instalarea ocluziei adânci. scurtarea arcadei dentare. scurtarea arcadei dentare. dezechilibru în dinamica mandibulară. spaţierea dinţilor permanenţi. instalarea disfuncţiei fonatorii. supraerupţia antagoniştilor. îngustarea arcadei dentare. pierderea dimensiunii verticale faciale. 74 . pag. B. pag. E. supraerupţia antagoniştilor. malpoziţia dintelui permanent. B. scurtarea arcadei dentare. E. pag. Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce: A. 73 15 ABDE 4. D. *Traumatismele dinţilor temporari şi consecinţele lor au ca efect: A. incluzia dintelui permanent. 74 17 C Page 94 4. D. D. pag. B. instalarea ocluziei adânci. malpoziţia dintelui permanent. D. B. C. scurtarea arcadei dentare. incluzia dintelui permanent. supraerupţia antagoniştilor. Pierderea prematură a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: A. scurtarea arcadei dentare. îngustarea arcadei dentare. angrenaje inverse.11 *Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce: A. B. contacte premature. dezechilibru în dinamica mandibulară. scurtarea arcadei dentare. malpoziţia dintelui permanent. C. Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce: A. tulburări dento-alveolare. D. C. B. Pierderea prematură a dinţilor temporari produce la dinţii permanenţi: A. dezechilibru în dinamica mandibulară. instalarea ocluziei adânci. B. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent. malpoziţia dintelui permanent. înghesuirea dinţilor permanenţi. 73 16 ACD 4. 73 13 ADE 4. C.

E. C. C. tulburări ocluzale. 74 19 ABDE 4. B. D. instalarea ocluziei adânci. D. migrarea dinţilor limitrofi. pierderea dimensiunii verticale faciale. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent. Întârzierea erupţiei dinţilor permanenţi poate produce: A. întârzieri în reglarea ocluziei. E. 18 Retenţia prelungită a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: A. B. afectarea germenului subiacent. D. pag.E. interpoziţii ale părţilor moi. incluzia dintelui permanent. B. ocluzia distalizată. E. 74 . întârzieri în reglarea ocluziei. *Perturbarea timpului de exfoliere a dinţilor temporari poate produce: A. migrarea dinţilor antagonişti. tulburări ocluzale. incluzia germenului subiacent. Întârzierea erupţiei dinţilor permanenţi poate produce: A. incongruenţa dento-alveolară. Retenţia prelungită a dinţilor temporari poate produce: A. BDE 4. E. pag. bariere osoase. malpoziţia dintelui permanent. E. B. E. 74 22 D 4. angrenaje inverse. supraerupţia antagoniştilor. C. incongruenţa dento-alveolară la distanţă. malpoziţia dintelui permanent. D. scurtarea arcadei dentare. migrarea dinţilor limitrofi. 74 23 BDE 4. C. incongruenţa dento-alveolară la distanţă. B. 74 20 CD 4. angrenaje inverse. anclavarea dintelui temporar. migrarea dinţilor antagonişti. pag. pag. D. migrarea dinţilor limitrofi. B. Retenţia prelungită a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: A. incongruenţa dento-alveolară. D. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent. B. pag. 74 24 ABDE Page 95 4. C. C. D. Retenţia prelungită a dinţilor temporari poate produce: A. interpoziţii ale părţilor moi. C. interpoziţii ale părţilor moi. afectarea germenului subiacent. E. incongruenţa dento-alveolară. instalarea ocluziei adânci. 74 21 ACDE 4. bariere fibroase. pag. pag.

74 27 C 4. pag. pag. incluzia dintelui permanent. 75 Page TEMA NR. C. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare 96 . C. instalarea ocluziei adânci. anomaliile dentare izolate. D. 74 26 BCD 4. anomaliile dentare de număr. D. E. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare. C. *Incisivul lateral superior în formă de cui poate produce: A. E. E. B. instalarea ocluziei distalizate. D. E. malpoziţia dintelui permanent. D. incongruenţa dento-alveolară. disarmonia dento-alveolară. E. B. C. perturbarea dinamicii mandibulare. diastema interincisivă. 74 29 B 4. C. Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. 75 30 A 4. pag. B. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare. incluzia dintelui permanent. C. instalarea ocluziei adânci. sugerea policelui. diastema interincisivă. pag. E. supraerupţia antagoniştilor. incongruenţa dento-alveolară. B. supraerupţia antagoniştilor. B. incongruenţa dento-alveolară. D. anomaliile dentare de formă. pag. 21. B. meziodens-ul. 74 28 E 4. diastema interincisivă.25 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. pag. respiraţia orală. sugerea policelui. *Incisivul lateral superior în formă de cârlig poate produce: A. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare. D. *Bridele şi cicatricele ţesuturilor moi pot produce: A. ABD 4. anomaliile dentare izolate. anomaliile dentare de poziţie. *Inserţia joasă a frenului buzei superioare poate produce: A. anodonţia. incluzia dintelui permanent.

D. 77-78 3 A 4. pag. posterior. C 4. neutral. vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior în dreptul şanţului molarului de 6 ani inferior. pag. *Relaţia de ocluzie distalizată molară este definită prin poziţia: A. 78 Page 6 D 4. *Clasa I Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar: A. B. etiologic. B. B. lateral. B. Intrebare crt. B. E. fizionomic. *Anomaliile din clasa I Angle de malocluzie se găsesc la nivelul grupului: A. frontal. vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior. false şi adevărate. D. vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior. E. D. pag. C. mezial. D. C. vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior în dreptul cuspidului vestibular al molarului de 6 ani inferior. sindroame. vestibularizat. 78-79 4 A 4.– 30 intrebari Nr. D. şanţului molarului de 6 ani inferior în dreptul vârfului cuspidului Răspuns Pag. 77 D 4. pag. 78 5 E 4. *Angle împarte malocluziile în: A. clase. relaţiei mandibulo-maxilare. subdiviziuni. 2 *Relaţia de ocluzie neutrală molară este definită prin poziţia: A. lingualizat. normale şi anormale. C. distal. C. distalizat. funcţional. descriptiv. 97 . C. E. pag. pag. E. mezializat. vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior. E. 1 *Angle clasifică malocluziile după criteriul: A.

E. lingualizat şi ocluzie deschisă frontală. mezializat şi ocluzie inversă frontală. neutral şi ocluzie adâncă. E. B. distalizat. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în faţa vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani superior. C. C. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în spatele vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior. vestibularizat şi ocluzie adâncă acoperită. C 78 7 *Clasa a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar: A. E. 78 10 E 4.B. D. D. primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior în dreptul vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani superior. vestibularizat şi ocluzie adâncă în capac de cutie. pag. vestibularizat. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în spatele vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior. 78 8 C 4. lingualizat. B. B. distalizat şi ocluzie adâncă acoperită. C. şanţului intercuspidian al molarului de 6 ani inferior în faţa 4. şanţului molarului de 6 ani inferior în dreptul vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior. B. 79 Page 98 . pag. C. primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior în dreptul vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani superior. E. D. cuspidului vestibular al molarului de 6 ani inferior în spatele vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior. C. mezializat. mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior. D. *Diviziunea 2 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar bilateral: A. E. 78 9 E 4. D. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în faţa vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani superior. mezializat şi ocluzie inversă frontală. neutral şi ocluzie adâncă. pag. neutral. pag. distalizat şi ocluzie adâncă în acoperiş. *Diviziunea 1 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar bilateral: A. *Relaţia de ocluzie mezializată molară este definită prin poziţia: A. distalizat şi ocluzie adâncă în acoperiş.

cu ocluzie deschisă. false şi adevărate. pag. C. B. neutral. E. pag. clase.vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior. 79 15 CE 4. diviziuni. *Şcoala germană împarte malocluziile în: A. *Şcoala franceză clasifică malocluziile după criteriul: A. C. D. *Şcoala franceză denumeşte malocluziile: A. C. 80 99 . E. D. cu ocluzie adâncă acoperită. descriptiv. B. cu conducere forţată. 79 14 B 4. *Sindromul cu compresiune de maxilar clasificat de şcoala germană prezintă următoarele variante clinice: A. pag. fizionomic. cu protruzie şi înghesuire. normale şi anormale. fals şi adevărat. funcţional. D. descriptiv. E. C. D. pag. 80 17 D Page 4. lingualizat. etiologic. cu conducere forţată. cu ocluzie deschisă. 11 *Clasa a III-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar: A. 79 12 A 4. B. B. distalizat. 79 13 B 4. pag. mezializat. fizionomic. sindroame. relaţiei mandibulo-maxilare. Sindromul progenic clasificat de şcoala germană prezintă următoarele variante clinice: A. fals şi adevărat. etiologic. D. E. *Şcoala germană clasifică malocluziile după criteriul: A. pag. D. funcţional. B. E. vestibularizat. B 4. B. pag. anomalii dento-maxilare. relaţiei mandibulo-maxilare. cu ocluzie adâncă acoperită. anomalii maxilo-mandibulare. 80 16 E 4. C. E. C. B. cu protruzie şi înghesuire.

disarmonii. endoalveolie. endoalveolie. D. C. Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale arcadelor alveolare este: A. 81 20 CD 4. retroalveolie. Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens vertcal ale arcadelor alveolare este: A. E. D. E. E. 81 23 AC Page 100 4. procheilie. endognaţie. exognaţie. progenie. 18 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale buzelor este: A. C. supraalveolie. progenie. B. endoalveolie. C. D. D. Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens transversal ale bazelor scheletale este: A. 81 21 BE 4. C. anomalii dento-alveolare. retrocheilie. exognaţie. 81 22 D 4. 81 . B. pag. prognaţie. E. pag. proalveolie. anomalii pluricauzale. B. pag. E. retrognaţie. D. endoalveolie. infraalveolie. supraalveolie. infraalveolie. *Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens transversal ale arcadelor alveolare este: A. 81 19 BE 4. retroalveolie. B. exoalveolie. B. retroalveolie. E.C. supraalveolie. D. retrognaţie. vestibulo-poziţie. AD 4. pag. B. proalveolie. endocheilie. pag. D. Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale bazelor scheletale este: A. pag. retrognaţie. C. C. prognaţie.

pag. mezio-gresie. prodenţie. 24 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale mentonului este: A. E. infra-ocluzie. Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale poziţiilor dinţilor din zona frontală este: A. retrodenţie.E. infra-poziţie. vestibulo-versie. D. B. pag. retrodenţie. retrognaţie. disto-ocluzie. palato-gresie. palato-gresie. 81-82 29 C 4. D. progenie. vestibulo-poziţie. C. pag. B. D. infra-poziţie. laterogenie. proalveolie. D. disto-versie. C. Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale poziţiilor dinţilor din zona laterală este: A. Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens transversal ale poziţiilor dinţilor din zona frontală este: A. palato-gresie. C. 82 Page 101 . mezio-gresie. prodenţie. pag. infra-poziţie. prodenţie. B. D. supra-poziţie. Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens vertical ale poziţiilor dinţilor este: A. AC 4. C. 81-82 26 AD 4. disto-versie. B. retrogenie. C. pag. endoalveolie. C. E. 81 25 ABDE 4. retrodenţie. E. 81-82 28 BC 4. B. supra-poziţie. pag. B. Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens vertical ale ocluziei dentare este: A. E. infra-poziţie. 81-82 27 AD 4. D. vestibulo-versie. E. E. mezio-gresie.

malpoziţonaţi. pag. ortopantomografia. E. B. E. pag. radiografia panoramică. pag.30 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale ocluziei dentare este: A. C. 82 TEMA NR. C. radiografia cu film retroalveolar. *Radiografia cu film muşcat din ortodonţie este indicată în existenţa dinţilor: A. 22. teleradiografia. 145146 5 E Page 4. 145- 102 . pag. infra-ocluzie. radiografia cu film retroalveolar. Răspuns Pag. B. C. pag. *Radiografia cu film muşcat din ortodonţie este indicată în existenţa dinţilor: A. D. Examenul radiologic în ortodonţie – 30 intrebari Nr. ortopantomografia. 1 Examinarea radiologică din ortodonţie se realizează pe: A. 2 Examinarea radiologică din ortodonţie se realizează pe: A. D. B. ABD 4. înghesuiţi. CE 4. rezonanţa magnetică nucleară. E. radiografia panoramică. incluşi. D. înghesuiţi. egresionaţi. înghesuiţi. mezio-ocluzie. B. linguo-ocluzie. fracturaţi. radiografia cu fim muşcat. 145146 4 C 4. 145146 3 CE 4. C. malpoziţonaţi. D. Intrebare crt. Radiografia cu film muşcat din ortodonţie este indicată în existenţa dinţilor: A. egresionaţi. malpoziţonaţi. incluşi. E. D. teleradiografia. supra-ocluzie. C. disto-ocluzie. B. B. 145146 ABDE 4. pag. E. ectopici.

C. C. 152 10 BC 4. E. unghi mandibular închis. E. B. 152 8 BC 4. E. E. condil înalt. canal dentar drept. B. unghi mandibular închis. canal dentar angulat. Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează pe ortopantomografie prin: A. D. 152 11 ADE Page 103 4. D. ectopici. ancoşă preangulară discretă. unghi mandibular deschis. condil subţire. condil subţire. ancoşă preangulară discretă. pag.C. D. ramură orizontală lată şi înclinată. pag. simfiză de dimensiune mare. D. egresionaţi. pag. cariaţi. C. ancoşă preangulară discretă. canal dentar angulat. Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe ortopantomografie prin: A. B. D. 152 9 ADE 4. 152 . E. Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează pe ortopantomografie prin: A. C. pag. E. condil înalt. condil subţire. 152 7 BC 4. D. condil înalt. Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe ortopantomografie prin: A. B. canal dentar drept. pag. unghi mandibular deschis. Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe ortopantomografie prin: A. B. ADE 146 4. ramură orizontală lată şi înclinată. simfiză de dimensiune mică. C. C. simfiză de dimensiune mare. canal dentar drept. D. unghi mandibular închis. simfiză de dimensiune mică. canal dentar angulat. unghi mandibular deschis. ramură orizontală lată şi înclinată. pag. 6 Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe ortopantomografie prin: A. B. simfiză de dimensiune mică.

punctul cel mai superior al spinei nazale anterioare. E. punctul cel mai superior al conductului auditiv osos. condil înalt. E. punctul cel mai superior al simfizei mentoniere. punctul cel mai superior al condilului mandibular. 153 15 AC 4. simfiză de dimensiune mare. pag. sagital. pag. transversal. pag. vertical. ramură orizontală lată şi înclinată. Teleradiografia de faţă dă indicaţii asupra dezvoltării masivului facial în sens: A. B. biaxial. B. tridimensional. B. condil subţire. simfiză de dimensiune mare. E. D. vertical. transversal. pag. *Punctul antropometric Gnathion utilizat pe teleradiografia de profil este definit ca: A. simfiză de dimensiune mică. E. B. Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează pe ortopantomografie prin: A. C. tridimensional. D. E 4.E. C. B. unghi mandibular deschis. C. punctul cel mai superior al şeii turceşti. punctul cel mai superior şi posterior al conductului auditiv extern. pag. punctul cel mai superior şi posterior al conductului auditiv osos. D. D. ancoşă preangulară discretă. 12 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează pe ortopantomografie prin: A. punctul cel mai inferior al condilului mandibular. punctul cel mai inferior şi posterior al simfizei mentoniere. pag. C. 152 14 BC 4. biaxial. canal dentar drept. 154 17 4. E. sagital. B. D. 153 16 *Punctul antropometric Porion utilizat pe teleradiografia de profil este B definit ca: A. Teleradiografia de profil dă indicaţii asupra dezvoltării masivului facial în sens: A. 154 Page 104 . C. D. C. punctul cel mai superior al şeii turceşti. unghi mandibular închis. ADE 4. canal dentar angulat. E. 152 13 BC 4.

S – N. B. ATM plasată înalt. B. punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontale. Semnele teleradiografice ale rotaţiei de tip posterior după Björk sunt: A. punctul cel mai superior al suturii nazo-frontale. E. 156 22 BCD 4. S – Gn. Nsa – Nsp. pag. S – Ba. unghi mandibular închis. Or – Po. pag. D. Or – Po. Semnele teleradiografice ale rotaţiei de tip posterior după Björk sunt: A. D. etaj inferior mărit. E. S – Ba. volum dento-alveolar mărit. unghi molar diminuat. Nsa – Nsp. canal dentar angulat. B. S – Gn. Or – Po. S – N. E. 156 23 ACE 4. B 4. *Axa Y utilizată pe teleradiografia de profil este linia care uneşte punctele: A. 156 Page 105 24 BCD 4. punctul cel mai posteior al suturii nazo-frontale. etaj inferior micşorat. C. D. B. C. punctul cel mai inferior şi posterior al suturii nazo-frontale. pag. Nsa – Nsp. coroane dentare mărite. unghi mandibular închis. 156 . B. S – Ba. pag. C. pag. condil lat. E. S – N. E. B. 155 21 E 4. B. Semnele teleradiografice ale rotaţiei de tip posterior după Björk sunt: A. D. *Planul bazei craniului utilizat pe teleradiografia de profil este linia care uneşte punctele: A. punctul cel mai anterior al suturii nazo-frontale. C. E. C. pag. 155 20 C 4. canal dentar drept. *Planul de la Frankfurt utilizat pe teleradiografia de profil este linia care uneşte punctele: A. unghi mandibular deschis. S – Gn. C. condil îngust. D. D. 154 19 A 4. corticala simfizei posterioare fină. D. C.18 *Punctul antropometric Nasion utilizat pe teleradiografia de profil este definit ca: A. pag.

*Unghiul SNB micşorat măsurat pe teleradiografia de profil indică o: A. E. prognaţie mandibulară. prognaţie maxilară. B. D. etaj inferior micşorat. retrognaţie mandibulară. D. retrognaţie mandibulară. retrognaţie maxilară. clasă a II-a scheletală. clasă a II-a scheletală. clasă a III-a scheletală. prognaţie maxilară. retrognaţie maxilară. B. pag. prognaţie mandibulară. 25 *Unghiul SNA micşorat măsurat pe teleradiografia de profil indică o: A. retrognaţie mandibulară. E. retrognaţie maxilară. C. B. D. pag. prognaţie mandibulară. clasă a II-a scheletală. E 4. C. clasă a II-a scheletală. retrognaţie maxilară. D. D. retrognaţie mandibulară. pag. clasă I scheletală. D. 162 29 E 4.E. prognaţie mandibulară. pag. E. E. prognaţie mandibulară. C. clasă a III-a scheletală. *Distanţa Ao-Bo mai mare de +2 mm măsurată pe teleradiografia de profil indică o: A. prognaţie maxilară. *Unghiul SNB mărit măsurat pe teleradiografia de profil indică o: A. 164 Page 106 . C. B. retrognaţie maxilară. clasă I scheletală. B. 161162 26 D 4. retrognaţie mandibulară. pag. clasă a III-a scheletală. *Unghiul SNA mărit măsurat pe teleradiografia de profil indică o: A. 161162 27 B 4. 164 30 C 4. prognaţie maxilară. B. pag. C. clasă a III-a scheletală. E. C. prognaţie maxilară. *Distanţa Ao-Bo mai mic de -2 mm măsurată pe teleradiografia de profil indică o: A. E. 162 28 A 4.

C. inocluzie sagitală. 381 Page 107 6 ACE 4. ocluzia încrucişată. pag.TEMA NR. 380 3 BCD 4. reducerea diametrelor sagitale. reducerea diametrelor mandibulare. protruzia procesului dento-alveolar superior. ocluzie distalizată. pag. 2 Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle după şcoala germană prezintă următoarele forme clinice: A. laterodeviaţia mandibulară. sindromul de compresiune maxilară. B. B. pag. B. laterodeviaţia mandibulară. reducerea diametrelor alveolare. 23. ocluzia încrucişată. E. 380 4 ACD 4. 381 5 BCD 4. D. C. reducerea diametrelor mandibulare. E. Răspuns Pag. 1 Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle după şcoala franceză prezintă următoarele forme clinice: A. cu protruzia şi înghesuirea. B. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin: A. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin: A. C. C. sindromul de compresiune maxilară. B. pag. D. endognaţia. C. ANOMALIILE DENTO-MAXILARE DE CLASA A II-A – 30 intrebari Nr. reducerea diametrelor alveolare. retruzia procesului dento-alveolar superior. E. E. ocluzie inversă frontală. ocluzie deschisă. reducerea diametrelor mandibulare. protruzia şi înghesuirea. reducerea diametrelor dentare. retruzia procesului dento-alveolar superior. pag. E. D. ocluzie distalizată. CD 4. D. Intrebare crt. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin: A. C. reducerea diametrelor maxilare. reducerea diametrelor dentare. 379 AE 4. 381 . D. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin: A. endognaţia. protruzia procesului dento-alveolar superior. B. pag.

D. tipul mezoprosop. ereditatea. D.D. 381 9 ABDE 4. deglutiţia infantilă. ACE 4. ocluzie distalizată. tipul mezoprosop. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. factorul funcţional. E. pag. C. profil concav. tipul dolicocefal. deglutiţia infantilă. sugerea degetului. factorul constituţional. tegumente palide. B. tip mezoprosop. tipul dolicocefal. tip normocephal. pag. E. ocluzie deschisă. E. sugerea degetului. sugerea limbii. Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt: A. Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt: A. profil prognatic. B. pag. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. E. tip dolicocephal. ocluzie inversă frontală. pag. C. Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt: A. C. respiraţia orală. 382383 10 ABD 4. C. deglutiţia infantilă. D. pag. B. D. 383 Page 108 13 DE 4. disfuncţie respiratorie. fantă labială deschisă. E. D. 7 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin: A. E. D. 381383 11 ABD 4. B. pag. factorii locali. C. respiraţia orală. 381 8 ABCDE 4. E. deglutiţia atipică. B. tip euriprosop. 381383 12 ACE 4. ocluzie mezializată. 383 . D. laterodeviaţie mandibulară. Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt: A. factorii generali. ocluzie adâncă. C. B. edentaţia. pag. rahitismul. B. C. ocluzie mezializată.

arcadă dento-alveolară în trapez. 383 15 CDE 4. 385 . retrodenţie inferioară. D. incisivi superiori oralizaţi. profil prognatic. E. boltă palatină adâncă. tip normocephal. E. arcadă dento-alveolară în M. prodenţie bimaxilară. B. pag. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. D. profil retognatic. 385 19 ABCE 4. incisivi inferiori vestibularizaţi. 383 16 BCE 4. 385 20 ABCD Page 109 4. pag. C. *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. respiraţie orală. D. profil retognatic. B. D. C. C. retrodenţie superioară. prodenţie bimaxilară. arcadă dento-alveolară în V. B. B. diastemă interincisivă inferioară.E. prodenţie superioară. mărirea diametrelor dentare. tip dolicocephal. 14 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. D. 384 18 ABCDE 4. pag. tip leptoprosop. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. D. respiraţie orală. B. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. incisivi superiori înghesuiţi. pag. arcadă dento-alveolară în M. prodenţie inferioară. pag. incisivi superiori vestibularizaţi. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori. E. respiraţie nazală. C. E. C. boltă palatină gotică. 383384 17 A 4. D. C. ADE 4. B. C. B. incisivi superiori înghesuiţi. E. E. pag. respiraţie nazală. E. pag. arcadă dento-alveolară în W. meziopoziţia dinţilor laterali superiori. incisivi superiori spaţiaţi. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. arcadă dento-alveolară în omega. arcadă dento-alveolară în W. tip dolicocephal. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A.

D. unghi SNB mărit. B. unghi SNB normal. B. E. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. pag. B. D. unghi SNB mărit. ABCD 4. unghi Ii micşorat. Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza: A. măsurătorilor faciale. unghi SNA micşorat. meziopoziţia dinţilor laterali superiori. B. B. C. macrodonţia. C. unghi SNA normal.21 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. unghi SNA normal. E. pag. C. D. Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza: A. unghi SNB normal. profilului constituţional. D. măsurătorilor antropologice. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori. unghi SNA micşorat. meziopoziţia. 390 28 DE Page 110 4. *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. examinării ortopantomografiei. pag. 387 25 AB 4. B. laterodeviaţia mandibulară. ocluzia deschisă scheletală. distopoziţia dinţilor laterali inferiori. măsurătorilor faciale. 388 26 AC 4. pag. examinării ortopantomografiei. E. D. D. pag. 390 27 ABC 4. profilului facial. 385 22 C 4. C. îngustarea arcadelor alveolare. B. 390 . E. unghi SNB micşorat. pag. studiului de model. măsurătorilor teleradiografice. E. măsurătorilor antropologice. unghi SNA micşorat. E. pag. C. C. unghi PrAF micşorat. E. unghi SNB mărit. Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu: A. *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. D. 387 23 C 4. unghi SNA mărit. asimetrie alveolară. C. unghi IF mărit. endoalveolia cu spaţiere.

B. reducerea diametrelor molare. E. spaţiere dentară. 2 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin: A. B. pag. 24. C. C. inocluzie sagitală. laterodeviaţie mandibulară.29 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu: A. prodenţie. reducerea diametrelor premolare. 396 ACE 4. D. E. pag. D. ocluzie adâncă. prodenţie. 390 TEMA NR. Răspuns Pag. endoalveolia cu înghesuire. Intrebare crt. E. ocluzie distalizată. endoalveolia cu spaţiere. E. ABD 4. 396 3 CE 4. 390 30 BDE 4. pag. macrodonţia. C. D. 396 Page 111 4 C 4. C. ocluzie distalizată. reducerea diametrelor molare. 396 . meziopoziţia. C. D. macrodonţia. pag. E. pag. endoalveolia cu înghesuire. ocluzie inversă frontală. meziopoziţia. *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin: A. B. endoalveolia cu spaţiere. retrodenţie. Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu: A. laterodeviaţia mandibulară. D. 1 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin: A. retrodenţie. B. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin: A. B. C. ocluzie inversă frontală. microdonţia. pag. DIVIZIUNEA 2 – 30 intrebari Nr. MALOCLUZIA CLASA A II-A. B. ocluzie distalizată. ocluzie deschisă. ABD 4. ocluzie mezializată.

C. C. 397 . disfuncţie respiratorie. pag. sugerea degetului. 396 8 E 4. E. genetici. *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A. respiraţia orală. C. 5 *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A. D. pag. rahitismul. genetici. deglutiţia infantilă. pag. ocluzie deschisă. D. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. D. pag. tip mezoprosop. funcţionali. fantă labială fermă. B.D. 397 10 ABE 4. B. D. 396 9 BE 4. tipul dolicocefal. ocluzie inversă frontală. C. edentaţia. *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A. D. ocluzie adâncă. genetici. B. constituţionali. B. E. C. B. generali. E. E. E. C. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. E. nas proeminent. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. 396 6 D 4. B. tipul dolicocefal. prodenţie. etaj inferior mărit. deglutiţia atipică. tegumente palide. sugerea degetului. A 4. pag. retrodenţie. ocluzie mezializată. etaj inferior micşorat. 396 7 B 4. înghesuire dentară. *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A. locali. E. B. genetici. ocluzie deschisă. deglutiţia infantilă. pag. C. fantă labială deschisă. pag. 397 Page 112 11 CE 4. deglutiţia infantilă. respiraţia orală. D. D.

C.E. 397 15 BCE 4. menton proeminent. treaptă labială inversată. B. E. 398 . ocluzie labială fermă. D. prodenţie. E. C. 397 13 AC 4. B. şanţ labio-mentonier accentuat. D. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori. C. menton şters. angrenaje inverse. ocluzie inversă frontală. E. CE 4. C. înghesuire dentară. incisivi inferiori retroclinaţi. buze groase. incisivi inferiori proclinaţi. incivivi laterali superiori verticali. D. B. incivivi centrali superiori retroclinaţi. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. C. C. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. ocluzie deschisă. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. D. D. 397 14 ACE 4. ocluzie labială înaltă. incivivi laterali superiori retroclinaţi. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. pag. pag. incisivi superiori proclinaţi. B. pag. spaţieri dentare. incivivi centrali superiori verticali. E. 398 17 ADE 4. 398 16 BCE 4. B. boltă palatină adâncă. D. E. pag. B. D. incivivi centrali superiori retroclinaţi. pag. incivivi centrali superiori proclinaţi. E. şanţ labio-mentonier şters. arcadă dento-alveolară în trapez. 12 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. buze subţiri. prodenţie bimaxilară. 398 18 BD Page 113 4. C. incisivi inferiori retroclinaţi. retrodenţie. etaj inferior micşorat. etaj inferior micşorat. ocluzie inversă frontală. B. pag. incivivi laterali superiori retroclinaţi. pag. incisivi inferiori proclinaţi. E. leziuni parodontale.

abrazie palatinală a dinţilor superiori. D. 398 21 BDE 4. sindromul algodisfuncţional temporo-mandibular. abrazie vestibulară a dinţilor inferiori. E. D. C. B. B. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. angrenaje inverse. tip de rotaţie facială anterioară. angrenaje inverse. pag. D. pag. D. E. tip de rotaţie facială posterioară. C. pag. tip masticator frecător. unghi SNA micşorat. C. C. E. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. ocluzie deschisă. B. 398 24 BE 4. distopoziţia dinţilor laterali inferiori. curba Spee inversată. tip mezoprosop. curba Spee inversată. E. pag. E. C. canini temporari neatriţionaţi. 398 25 ACE Page 114 4. B. C. unghi SNA micşorat. 398 . 398 22 A 4. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. limtarea mişcărilor de lateralitate a mandibulei. asimetrie alveolară. E. D. D 4. pag. ocluderea incisivilor inferiori în bolta palatină. curba Spee accentuată. ocluderea incisivilor superiori în parodonţiul incisivilor inferiori. tip dolicocephal. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori. pag. *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. tip normocephal. B. D. ocluzie deschisă. pag. B. libertatea mişcărilor de lateralitate a mandibulei. spaţieri dentare. abrazie vestibulară a dinţilor superiori. C. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. abrazie vestibulară a dinţilor inferiori. tip masticator tocător. *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. B. meziopoziţia dinţilor laterali superiori. 398 23 D 4. curba Spee accentuată. sindromul algodisfuncţional temporo-mandibular.19 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. ocluderea incisivilor inferiori în parodonţiul incisivilor superiori. D. canini temporari neatriţionaţi. E. 398 20 ABD 4.

Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 se face cu: A. ocluzie distalizată. curba Spee inversată. pag. ocluzie inversă frontală. E. D. B. 1 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. ocluzia adâncă clasa a II-a. C. unghi Go micşorat. 399 28 DE 4. 405 . clasa a II-a diviziunea 1. D. pag. D. curba Spee accentuată.26 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. Răspuns Pag. clasa a II-a diviziunea 1. pag. endoalveolia cu înghesuire. B. E. CE 4. unghi marcat corono-radicular al incisivului lateral superior. distanţă Nsa-Gn mărită. E. *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. unghi SNB mărit. 25. Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 se face cu: A. C. endoalveolia cu spaţiere. B. distanţă Nsa-Gn normală. C. E. endoalveolia cu spaţiere. distanţă Nsa-Gn micşorată. macrodonţia. macrodonţia. pag. pag. reducerea diametrelor mandibulare. D. E. B. unghi SNA micşorat. Intrebare crt. unghi marcat corono-radicular al incisivului central inferior. C. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. unghi SNA micşorat. D. endoalveolia cu înghesuire. pag. B. distanţă Nsa-Gn micşorată. ocluzia adâncă clasa I. distanţă Nsa-Gn mărită. 399 TEMA NR. 399 29 DE 4. MALOCLUZIA DE CLASA A III-A – 30 intrebari Nr. 399 30 CDE 4. B. C. unghi marcat corono-radicular al incisivului central superior. unghi SNB mărit. C. 398399 27 E 4. Page 115 BE 4.

treaptă labială inversată. laterodeviaţie mandibulară. ocluzie inversă frontală. C. 2 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. Gn înaintea planului Dreyfuss. mai mic de 10°. 406 8 BDE Page 4. ocluzie intercalată. Nsa înapoia planului Dreyfuss. D. C. D. buză superioară înfundată. mai mare de 10°. pag. B. buză inferioară înfundată. ocluzie distalizată. 406 6 ABD 4. D. buză inferioară înfundată. ocluzie intercalată. E. E. Nsa înaintea planului Dreyfuss. incongruenţă dento-alveolară. B. 406 116 . E. E. profil drept. E. Nsa înapoia planului Simon. faţă aplatizată. D. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. B. 406 7 CD 4. profil convex. ocluzie mezializată. buză inferioară avansată. unghi mandibular închis. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. D. E. obraji înfundaţi. B. B. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. Gn înaintea planului Simon. 406 5 ABE 4. pag. ocluzie distalizată. pag. 405 3 BDE 4. profil convex. pag. ocluzie mezializată. pag. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin deplasarea punctului: A. E.D. obraji înfundaţi. C. ocluzie mezializată. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin unghiul tangentei gurii: A. ocluzie deschisă. ocluzie inversă frontală. 405 4 BCD 4. pag. C. B. C. B. faţă aplatizată. ocluzie intercalată. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. D. pag. C. BD 4. profil concav.

E. B. unghi ANB micşorat. unghi IF mărit. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. B. unghi SNB normal. unghi SNB mărit. unghi ANB mărit. 406 15 BE Page 4. C. unghi ANB normal. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. D. pag. unghi IF mărit. 406 117 . unghi SNB normal. unghi ANB micşorat. unghi IF mărit. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. unghi SNB normal. unghi SNB mărit. C. 406 12 AB 4. unghi ANB mărit. D. unghi ANB mărit. de +1°. B. C. AB 4. unghi SNA mărit. de –1°. unghi SNB mărit. unghi SNA micşorat. E. B. 406 14 BD 4. E. unghi SNB mărit. D. D. pag. pag. E. unghi SNA mărit. unghi SNB micşorat. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. D. unghi Tweed negativ. C. pag. de +15°. E. C. D. C. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. unghi SNA micşorat. unghi SNA normal. unghi Tweed micşorat. pag. unghi SNB mărit. unghi IF mărit.C. unghi ANB negativ. unghi SNA mărit. 9 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. pag. B. 406 13 ABE 4. 406 10 ABE 4. B. unghi SNA mărit. 406 11 DE 4. unghi SNA micşorat. B. E. pag. D. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. unghi ANB mărit. unghi PrAF micşorat. E. unghi SNA mărit. C.

E. B. distanţa S-Nsa mărită. profil drept. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. C. distanţa S-Nsa normală. 406 17 AD 4. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. pag. ocluzie inversă canină. distanţa Nsa-Nsp mărită. E. respiratorii. D. C. distanţa Nsa-Nsp micşorată. treaptă labială inversată. D. fonatorii. D. treaptă labială inversată. absenţa ghidajului lateral. ocluzie inversă incisivă. C. C. unghi Tweed negativ. B. etaj inferior micşorat. aspect de lăţire a feţei. 407 . distanţa Nsa-Nsp micşorată. 406 21 ABCE 4. profil concav. A 4. prezenţa ghidajului anterior. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. E. C. D. 406 19 ABD 4. pag. distanţa S-Nsa micşorată. C. C. B. pag. 406 20 ADE 4. distanţa Nsa-Nsp mărită. 16 *Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. pag. pag. pag. fizionomice. afectarea ATM. distanţa Nsa-Nsp normală. 406 18 BCDE 4. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin tulburări: A. drum de închidere în treaptă distalizată. 406407 Page 118 22 BDE 4. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. E. buză superioară înfundată. distanţa S-Nsa mărită.D. drum de închidere în treaptă mezializată. D. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. articulare. B. E. masticatorii. prezenţa ghidajului lateral. E. B. zâmbet gingival. distanţa S-Nsa normală. B. D. E. unghi ANB negativ. pierderea dimensiunii verticale faciale. D. B. pierderea spaţiului de rezervă Nance. pag. zâmbet disgraţios.

C. D. B. unghi SNB mărit. distanţa S-Nsa mărită. pag. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. D. În malocluzia de clasa a III-a când drumul de închidere este în linie dreaptă apare: A. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. D. C. proalveolodenţia bimaxilară. D. retroalveolodenţia superioară. D. pag. buză superioară proeminentă. unghi Margolis mărit. distanţa Nsa-Nsp micşorată. B. C. unghi Tweed mărit. D. E. B. proalveolodenţia inferioară. crepitaţii. E. B. pag. pag. spasme musculare. unghi ANB negativ. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. ABE 4. C. afectarea cartilajelor de creştere. E. unghi Tweed negativ. B. B. 407 25 BCD 4.E. unghi Tweed mărit. distanţa Nsa-Nsp mărită. proalveolodenţia superioară. E. C. unghi SNA mărit. distanţa Go-Gn mărită. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. ocluzie deschisă. afectarea ATM. B. distanţa Go-Kdl mărită. 406407 26 ABE 4. distanţa S-Nsa normală. E. afectarea parodontală. buză inferioară înfundată. unghi ANB mărit. unghi IF mărit. 407 24 ABC 4. D. distanţa Go-Kdl micşorată. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. pag. 406407 27 AC 4. cracmente. 407 . unghi IF micşorat. 407 29 AE Page 119 4. distanţa Go-Gn micşorată. C. afectarea ATM. pag. E. 406407 28 BC 4. 23 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. sugerea policelui. C. distanţa Go-Gn mărită. pag. distanţa Nsa-Nsp mărită.

retroalveolodenţia inferioară. genetici. B. generali. C. C. D. 408 TEMA NR. C. 2 *Factorii etiologici genetici ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A. sindromul Klinefelter. retroalveolodenţia inferioară. iatrogeni. D. C. sindromul Down. D. Intrebare crt. pag. E. proalveolodenţia bimaxilară. 419420 4 BDE 4. E. ABDE 4. B. proalveolodenţia inferioară. B. pag. sindromul Down. constituţionali. 26. funcţionali. Page 120 . genetici. 1 Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A.E. sindromul Apert Crouzon. BD 4. D. B. D. genetici. pag. proalveolodenţia superioară. Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A. E. sindromul Turner. sindromul Turner. pag. retroalveolodenţia superioară. E. dismetaboli. constituţionali. *Factorii etiologici genetici ai sindromului de inocluzie verticală sunt: Răspuns Pag. sindromul Klinefelter. generali. 419420 5 E 4. locali. 30 În malocluzia de clasa a III-a când drumul de închidere este în treaptă mezializată apare: A. B. SINDROMUL DE INOCLUZIE VERTICALĂ – 30 intrebari Nr. deglutiţia infantilă. 419 3 ABDE 4. C. pag. Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A. 419 A 4. E. rahitismul.

D. deglutiţia de tranziţie. respiraţia orală. sindromul Turner. pag. 431432 11 ABCE 4. parodontale. D. deglutiţia atipică. D.A. genetici. afecţiuni reumatice ale ATM. B. Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A. C. 121 . pag. B. E. C. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin tulburări: A. pag. condrodistrofiile. D. genetici. C. 431432 Page 12 BCE 4. afecţiuni reumatice ale ATM. cicatricile cheloide. incongruenţa dento-alveolară secundară. masticatorii. B pag. B. pag. E. caria dentară frontală. C. deglutiţia infantilă. E. D. fonatorii. masticatorii. 425426 8 ABE 4. condrodistrofiile. B. rahitismul. 422 7 BC 4. cicatricile cheloide. Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A. pag. E. B. C. pag. incongruenţa dento-alveolară secundară. sindromul oro-digito-facial. E. incongruenţa dento-alveolară primară. sugerea degetului. disostoza mandibulo-facială. C. fonatorii. 420 4. E. D. respiratorii. pag. 425426 9 ABC 4. D. C. B. 6 *Factorii etiologici funcţionali ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A. Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A. cicatricile cheloide. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin tulburări: A. sugerea degetului. B. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. hiperplazii dentare. articulare. E. disostoza cranio-facială. respiratorii. disostoza cleido-craniană. articulare. fizionomice. 425426 10 ABCE 4.

B. 433 16 ADE 4. temporal. limbii. afectarea ATM. pag. orbicularis oris. D. incisivi Hutchinson. C. B. incisivi nanici. cracmente. D. pag. D. temporal. dinţi baroc. 433 14 AD 4. buză inferioară înfundată. crepitaţii. D. limbii. 433434 18 ABC Page 122 4. C. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin afectarea muşchiului: A. E. temporal. D. molari Moser. pag. D. pag. limbii. C. C. B. E. 433 15 ADE 4. pterigoidian lateral. hipoplazii dentare. afectarea cartilajelor de creştere. D. pterigoidian extern. E. B. C. orbicularis oris. pag. pag. 434 . mentonier.B. pterigoidian median. E. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin spasticitatea muşchiului: A. 13 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. C. pterigoidian intern. pătrat al buzei inferioare. 433 17 ACDE 4. pterigoidian intern. BC 433 4. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin afectarea muşchiului: A. pterigoidian intern. pterigoidian intern. E. molari Moser. hipergenezii. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin afectarea muşchiului: A. dinţi nanici. mentonier. E. orbicularis oris. C. pterigoidian lateral. E. B. incisivi Hutchinson. B.

pag. unghi SNB mărit. D. şant labio-mentonier şters. C. D. distanţă S-N mărită. E. unghi Tweed micşorat. C. fantă labială fermă. 434 21 AD 4. unghi Go mărit. 434 22 AD 4. distanţă S-N mărită. unghi SNA micşorat. distanţă S-N micşorată. pag. E. rahitism. faţă alungită. şant labio-mentonier şters. unghi SNA normal. distanţă S-N micşorată. unghi SNB mărit. pag. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. C. pag. faţă scurtă. tip hiperleptoprosop. D. E. B. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. ACD 4. E. 436 25 ADE Page 123 4. C. pag. unghi NSBa mărit. pag. fantă labială deschisă. 434 20 ADE 4. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. unghi NSBa micşorat. B. 436 23 AE 4. rahitism. 436437 . D. C. B. B. pag. B. E. faţă scurtă. profil concav. distanţă S-Ba micşorată. şant labio-mentonier accentuat.19 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. D. D. 436 24 AC 4. unghi NSBa normal. distanţă S-Ba micşorată. unghi NSBa mărit. faţă alungită. unghi NSBa micşorat. D. B. C. B. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. aspect de lăţire a feţei. E. unghi Tweed mărit. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. distanţă N-Nsa mărită. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. E. C. treaptă labială inversată. unghi NSBa micşorat.

unghi SNB mărit. unghi Go micşorat. D. E.26 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. pag. 27. unghi NSBa micşorat. unghi NSBa mărit. C. 15 . E. ACE 4. distanţă S-N micşorată. D. B. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. C. unghi NSBa micşorat. inversarea locului a doi dinţi vecini. C. E. 436438 TEMA NR. E. 436437 29 ABE 4. B. Intrebare crt. unghi SNA mărit. 436437 28 DE 4. C. pag. 436437 27 ABC 4. distanţă N-Nsa mărită. distanţă S-N micşorată. ANODONŢIA – 30 intrebari Nr. Page 124 D 5. distanţă S-N micşorată. pag. pag. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. C. B. distanţa Go-Kdl micşorată. D. unghi Tweed mărit. B. unghi Kdl micşorat. unghi Tweed mărit. pag. B. E. B. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. unghi Tweed mărit. existenţa unuia sau mai multor dinţi în plus faţă de formula Răspuns Pag. distanţa Go-Kdl normală. D. unghi Go mărit. D. pag. unghi Kdl micşorat. C. unghi SNA mărit. distanţă N-Nsa mărită. unghi Go mărit. distanţă S-Ba micşorată. unghi SNB mărit. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. spaţiul între incisivii centrali. unghi NSBa mărit. 1 *Anodonţia se caracterizează prin: A. 436438 30 ABD 4. unghi Go micşorat.

E. pag. C. teoria metabolică. C. B. B. 15 8 CE Page 5. pleodonţie. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. teoria reducţiei terminale. Anodonţia utilizează şi denumirea de: A. agenezie. pag. E. 15 6 ABD 5. 15 5 ACE 5. pag. B. poligenezie. agenezie. atelectodonţie. ACD 5. anastrofici. E. pag. ateleodonţie. adenţie. oligodonţie. 19-23 125 . D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar. E. subnumerari. Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: A. hiperodontogenie. E. D. D. poligenezie. agenezie. B. oligodonţie. 15 3 CDE 5. pleiodonţie. oligodonţie. 2 Anodonţia utilizează şi denumirea de: A. C. poliodonţie. E. aplazie. C. pag. B. oligodonţie. dens in dente. C. B. pag. hiperdonţie. 15 4 AC 5. E. pag. hipodonţie. Anodonţia utilizează şi denumirea de: A. B. D. D. ateleodonţie. atelectodonţie. aplazie. poliodonţie.dentară. C. supranumerari. Anodonţia utilizează şi denumirea de: A. 15 7 E 5. teoria mugurilor adamantini multipli. ateleodonţie. D. D. Anodonţia utilizează şi denumirea de: A. C. meziodens. atelectodonţie. *Dinţii hipodontici sunt denumiţi şi: A.

molarul de minte inferior. incisivul central inferior. molarul secund inferior. B. C. E. teoria hiperactivităţii lamei dentare. premolarul prim inferior. B. E. E. Diagnosticul anodonţiei se pune pe următoarele semne: A. premolarul prim superior. E. premolarul secund inferior. D. C. E. teoria ereditară. BC 5. C. pag. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă. C. pag. caninul.D. 24 Page 126 15 ACD 5. pag. pag. teoria proterogenetică. teoria mugurilor adamantini multipli. teoria reducţiei terminale. premolarul secund inferior. Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este: A. B. teoria evaginării epiteliului adamantin. 19-23 11 ACD 5. E. molarul secund inferior. incisivul central superior. E. Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este: A. C. D. D. incisivul lateral superior. B. pag. pag. pag. B. Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: A. molarul de minte superior. lipsa unui dinte permanent de pe arcadă. teoria metabolică. 24 . supranumerarul. D. incisivul lateral inferior. 24 14 ACD 5. teoria reducţiei terminale. premolarul secund inferior. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare. teoria atavică. teoria celei de-a treia dentiţii. B. distrugerea germenului dentar. D. teoria diviziunii lamei dentare. molarul. C. teoria proterogenetică. D. 9 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: A. 24 13 BCE 5. premolarul. C. D. 24 12 BC 5. molarul prim inferior. B. 19-23 10 BC 5. Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este: A. incisivul. premolarul secund superior. Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este: A.

fără persistenţa incisivului central inferior temporar. reducerea spaţiului incisivului central inferior. cu rădăcini curbe. Anodonţia subtotală se caracterizează prin dinţi: A. pag. persistenţa incisivului central inferior temporar. E. închiderea spaţiului premolarului secund. D. pag. B. 31 22 ACDE Page 127 5. E. ACDE 5. reducerea spaţiului premolarului secund. Anodonţia incisivului central inferior permanent se caracterizează prin: A. şanţ labio-mentonier accentuat.E. profil convex. pag. buza inferioară răsfrântă. 27 19 ABCE 5. 16 Anodonţia incisivului lateral superior permanent se caracterizează prin: A. 25-26 17 ACDE 5. reduşi de volum. bombarea osoasă vestibulară sau orală. 27-28 20 D 5. D. pag. 27 18 ACD 5. fără persistenţa incisivului lateral superior temporar. de deglutiţie. Anodonţia premolarului secund se caracterizează prin: A. închiderea spaţiului incisivului central inferior. E. de deglutiţie. E. Anodonţia totală sau subtotală se caracterizează prin: A. C. pag. *Tulburările funcţionale ale anodonţiei premolarului secund sunt: A. pag. de fonaţie. C. C. aşezaţi simetric. fizionomice. C. B. E. odontale. cu rădăcini scurte. D. B. B. B. D. C. B. fără persistenţa molarului secund temporar. reducerea spaţiului incisivului lateral superior. persistenţa incisivului lateral superior temporar. fizionomice. B. C. ocluzale. E. D. profil concav. D. ocluzale. 31 . reincluzia molarului secund temporar. 29 21 ACDE 5. de fonaţie. atipici. E. etaj inferior al feţei micşorat. D. Tulburările funcţionale ale anodonţiei incisivilor centrali inferiori sunt: A. odontale. închiderea spaţiului incisivului lateral superior. reincluzia incisivului central inferior temporar. C. reincluzia incisivului lateral superior temporar. persistenţa molarului secund temporar. pag.

tulburările ocluzale. C. starea dinţilor permanenţi. Conduita terapeutică în anodonţia dinţilor frontali este următoarea: A. starea dinţilor temporari. B. 34 . masticatorii. E. E. D. ocluzale. E. de fonaţie. D. localizarea anomaliei. 34 26 ACE 5. 38 29 CD Page 128 5. pag. menţinerea spaţiului. rezolvarea prin mijloace protetice. E. localizarea anomaliei. vârsta pacientului. Decizia terapeutică a anodonţiei se face în funcţie de: A. tulburările ocluzale. C. C. Conduita terapeutică în anodonţia premolarului secund este următoarea: A. momentul depistării. C. fizionomice.23 Tulburările funcţionale ale anodonţiei totale sunt: A. B. pag. extracţia dinţilor temporari. menţinerea spaţiului. obţinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei. 34-35 27 BD 5. B. păstratea dintelui temporar. C. starea dinţilor permanenţi. D. Decizia terapeutică a anodonţiei se face în funcţie de: A. D. stimularea dezvoltării osoase. 35 28 ACE 5. Decizia terapeutică a anodonţiei nu se face în funcţie de: A. respiratorii. 31 24 ABE 5. B. B. pag. păstratea dintelui temporar. pag. D. E. starea dinţilor permanenţi. starea dinţilor temporari. E. 34 25 ABDE 5. pag. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi. extracţia dintelui temporar. D. B. obţinerea eficienţei masticatorii. vârsta pacientului.migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi. C. B. Obiectivele protezării în anodonţia totală sunt: A. localizarea anomaliei. starea dinţilor temporari. ACE 5. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi. rezolvarea prin mijloace protetice. vârsta pacientului. E. pag. D. C. pag. extracţia dintelui temporar.

Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi: A. agenezie. pleiodonţie. C. 40 4 BDE 5. oligodonţie. 28. oligodonţie. Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi: A. D. B. BDE 5. poligenezie. E. obţinerea eficienţei masticatorii. DINŢII SUPRANUMERARI – 30 intrebari Nr. poligenezie. A. spaţiul între incisivii centrali permanenţi.30 Obiectivele protezării în anodonţia totală nu sunt: A. B. 40 C. extracţia dinţilor temporari. pag. pag. D. pag. agenezie. poliodonţie. 38 TEMA NR. B. pag. ateleodonţie. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar. Intrebare Răspuns Pag. Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi: A. poligenezie. crt. existenţa unuia sau mai multor dinţi în plus faţă de formula dentară. E. E. 40 5 ACE Page 5. E. 2 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi: A. stimularea dezvoltării osoase. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi. poliodonţie. agenezie. D. pag. D. D. 40 3 ABE 5. 1 *Dinţii supranumerari se caracterizează prin: C 5. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. atelectodonţie. B. obţinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei. hipodonţie. B. C. hiperdonţie. pag. B. C. BD 5. dinţi suplimentari. pleodonţie. 40 129 . E. inversarea locului a doi dinţi vecini. C.

B. Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: A. 40 12 BD Page 5. Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: A. sixtum. distrofici. pag.C. C. 47 130 . 40 10 ADE 5. sixtum. pag. Carabelli. D. anastrofici. D. meziodens. C. paramolari. distrofici. oligodonţie. anastrofici. Carabelli. hipertrofici. C. E. dens in dente. Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: A. Bolk. B. 6 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: A. pag. hiperodontogenie. Carabelli. Moser. E. teoria reducţiei terminale. Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: A. E. 40 9 CDE 5. teoria ontogenetică. dens in dente. Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: A. BC 5. anastrofici. B. C. Bolk. hipertrofici. B. 40 8 BE 5. pag. meziodens. D. pag. ateleodonţie. C. dens in dente. pag. B. paramolari. E. E. pag. Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: A. anastrofici. 40 11 AD 5. B. distrofici. distomolari. C. E. D. B. 42. teoria ereditară. hipertrofici. distrofici. D. paramolari. D. Bolk. E. 40 7 DE 5. D. C. distomolari.

pag. Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: A. teoria mugurilor adamantini multipli. bicuspidat. teoria mugurilor adamantini multipli. 44. teoria reducţiei terminale. Principalele caracteristici ale mesiodens-ului sunt: A. C. uniradicular. D. 51 Page 131 19 ABE 5. teoria evaginării epiteliului adamantin. teoria proterogenetică. B. AB 5. 47 14 BD 5. teoria proliferării resturilor epiteliale paradentare. E. D. 46 15 AD 5. teoria diviziunii lamei dentare. 44. E. D. B. apare pe mandibulă. B. D. C. unicuspidat. E. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie. E. pag. C. teoria ereditară. biradicular. C. teoria celei de-a treia dentiţii. teoria factorilor necunoscuţi. 47 18 BDE 5. pag. C. 46 17 CD 5.D. teoria mugurilor adamantini multipli. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie. teoria ontogenetică. teoria factorilor funcţionali. C. erupe pe arcadă. Mesiodens-ul este de obicei: A. teoria diviziunii mugurilor dentari. 13 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: A. 46. B. teoria proterogenetică. teoria diviziunii mugurilor dentari. teoria reducţiei terminale. rămâne inclus. 45 16 BE 5. Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: A. teoria atavică. B. B. B. E. D. Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: A. 43. pag. teoria metabolică. 44. pag. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie. erupe la distanţă de arcadă. E. Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: A. teoria diviziunii lamei dentare. E. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie. D. D. apare pe maxilar. 51 . pag. pag. teoria hiperactivităţii lamei dentare. teoria diviziunii lamei dentare. teoria reducţiei terminale. C.

malpoziţii ale incisivilor centrali superiori pemanenţi. C. E. dens in dente. Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte: A. incluzia incisivilor centrali superiori pemanenţi. D. sixtum. B. 56 . sixtum. peridens. D. bicuspidat. pag. 51 22 ABE 5. C. 51 23 ACD 5. B. B. pag. D. pag. E. C. C. biradicular. Mesiodens-ul produce: A. dentoid in dente. C. D. dentoid in dente. E. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori temporari. dentoid in dente. D. B.E. C. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori temporari. sixtum. pag. Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte: A. mastra per evcessum. meziodens. pag. Mesiodens-ul nu produce: A. tectodont. meziodens. Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte: A. sixtum. B. D. 51 21 CD 5. incluzia incisivilor centrali superiori temporari. incluzia incisivilor centrali superiori pemanenţi. 56 25 D 5. B. dublu. dens in dente. conic. incluzia caninului superior pemanent. *Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte: A. conic. ABE 5. dens invaginatus. E. meziodens. 56 24 DE 5. incluzia incisivilor centrali superiori temporari. 20 Mesiodens-ul poate fi: A. peridens. pag. D. dens in dente. unic. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori pemanenţi. pag. E. meziodens. B. 56 26 DE Page 132 5. C. paramolar. incluzia caninului superior pemanent. E. E.

tulburări ocluzo-articulare. pleiodonţie. tulburări de ocluzie. erupţia unui dinte pe linia arcadei dentare. D. tulburări de respiraţie. ateleodonţie. microdonţie. E. tulburări de respiraţie. tulburări de deglutiţie. D. *Extracţia dinţilor supranumerari este contraindicată în: A. 73 E Page 5. tulburări de respiraţie. număr. BCD 5. C. tulburări fizionomice. volum. INCLUZIA DENTARĂ – 30 intrebari Nr. 65 29 CDE 5. 65 28 BD 5. înghesuiri dentare. pag.27 Dinţii supranumerari produc: A. tulburări de deglutiţie. B. C. resorbţii radiculare. inversarea locului a doi dinţi vecini. 65 TEMA NR. tulburări de deglutiţie. B. B. C. Intrebare crt. oligodonţie. înghesuiri dentare. E. spaţieri dentare. macrodonţie. Răspuns Pag. D. B. reîntoarcerea în profunzimea osului a unui dinte erupt. pag. pag. 2 *Incluzia dentară este o anomalie dentară de: A. 65 30 C 5. E. 73 133 . D. spaţiul între incisivii centrali. E 5. E. pag. pag. Dinţii supranumerari produc: A. 1 *Incluzia dentară se caracterizează prin: A. tulburări de ocluzie. B. tulburări fizionomice. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. B. C. C. E. 29. Dinţii supranumerari produc: A. pag. D.

Incluzia dentară mai este denumită şi: A. B. B. dinte retenţionat. caninul. 74 9 A Page 5. anchiloză dentară. C. E. molarul. reincluzie dentară. incisivul. D. D. C.C. *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul incluziei dentare este: A. C. 74 7 BCD 5. Incluzia dentară mai este denumită şi: A. dinte încleştat. E. 74 6 A 5. Incluzia dentară se întâlneşte frecvent la: A. dentaţia permanentă. dinte inclavat. E. E. D. retenţie secundară. reincluzie dentară. pag. *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul incluziei dentare este: A. C. *Un dinte inclus este denumit şi: A. B. D. retenţie totală. premolarul superior. B. edentaţie. pag. retenţie secundară. pag. C. sediu. D. retenţie primară. C. 74 8 B 5. B. dinte înclinat. 74 4 BC 5. dentiţia mixtă. erupţie. caninul superior. retenţie totală. caninul inferior. dentaţia temporară. 3 *Incluzia dentară mai este denumită şi: A. pag. retenţie primară. C. D. anchiloglosie. anchiloglosie. retenţie secundară. pag. scufundare dentară. E. premolarul. dinţii supranumerari. E. pag. supranumerarul. D. retenţie parţială. C 5. B. pag. dinte geminat. E. retenţie primară. poziţie. 74 134 . B. 74 5 BC 5.

D. molarul inferior; E. molarul superior. 10 *Dintele interesat frecvent în fenomenul incluziei dentare este: A. premolarul prim superior; B. premolarul secund superior; C. premolarul secund inferior; D. molarul secund inferior; E. premolarul prim inferior. Dintele interesat frecvent în fenomenul incluziei dentare este: A. incisivul central superior; B. incisivul central inferior; C. incisivul lateral superior; D. incisivul lateral inferior; E. supranumerarul. Dintele interesat în fenomenul incluziei dentare este: A. caninul superior temporar; B. molarul secund inferior temporar; C. caninul inferior temporar; D. molarul secund superior temporar; E. molarul prim inferior temporar. Incluzia dentară face parte din grupa anomaliilor: A. dentare izolate; B. asociate; C. de grup; D. de ocluzie; E. monocauzale. Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. absenţa spaţiului necesar erupţiei dentare; B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare; C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei dentare; D. mărirea spaţiului necesar erupţiei dentare; E. reducerea spaţiului necesar erupţiei dentare. Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. macrodonţia; B. compresiunea de maxilar; C. spaţierea dentară; D. ocluzia distalizată; E. reincluzia molarului prim permanent. Dezvoltarea insuficientă a maxilarului este o cauză a incluziei dentare la nivelul: A. incisivului central superior; B. caninului superior; C. premolarului prim inferior; C 5, pag. 74

11

AE

5, pag. 74

12

BE

5, pag. 74

13

AE

5, pag. 75

14

ABCE

5, pag. 75

15

AB

5, pag. 76

Page

135

16

BDE

5, pag. 76-77

D. molarului de minte; E. premolarului secund inferior. 17 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. macrodonţia; B. proalveolia maxilară; C. meziopoziţia generalizată; D. dezvoltarea insuficientă a maxilarului; E. secvenţa de erupţie favorabilă. *Meziopoziţia generalizată este o cauză a incluziei dentare la nivelul: A. incisivului central superior; B. caninului superior; C. caninului inferior; D. molarului de minte; E. premolarului secund inferior. *Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. microdonţia; B. hiperexcitabilitatea musculară; C. reincluzia molarului prim permanent; D. mărirea spaţiului necesar erupţiei dentare; E. reducerea filogenetică a aparatului dento-maxilar. *Reducerea filogenetică a aparatului dento-maxilar este o cauză a incluziei dentare la nivelul: A. incisivului central superior; B. caninului superior; C. premolarului prim inferior; D. molarului de minte; E. premolarului secund inferior. Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. poziţia mezială de formare a germenului dentar; B. persistenţa dintelui temporar pe arcadă; C. chistul folicular; D. erupţia unui dinte supranumerar; E. fibromucoasa densă şi dură. Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. formarea foarte înaltă a germenului dentar; B. configuraţia anatomică favorabilă; C. transpoziţia dentară; D. angulaţia corono-radiculară; E. curbura accentuată a rădăcinii. Incluzia dentară îmbracă următoarele formele clinice: A. incluzia totală; B. incluzia completă; C. incluzia parţială; ACD 5, pag. 77

18

B

5, pag. 77

19

E

5, pag. 77

20

D

5, pag. 77

21

BCDE

5, pag. 77-78

22

ADE

5, pag. 79

23

ABCD

Page

5, pag. 80

136

D. incluzia incompletă; E. incluzia înaltă. 24 *Tratamentului conservator este favorabil în incluzia dentară: A. verticală; B. orizontală; C. în retroversie; D. heterotopică; E. subtotală. Diagnosticul pozitiv al incluziei dentare se pune pe următoarele semne: A. lipsa unui dinte permanent de pe arcadă; B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare; C. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă; D. distrugerea germenului dentar prin infecţii localizate; E. bombarea osoasă vestibulară sau orală. Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare; B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis; C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă; D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare; E. bombarea osoasă vestibulară sau orală. Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare; B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis; C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă; D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare; E. descoperirea chirurgicală a dintelui inclus. Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare; B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis; C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă; D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare; E. extracţia dintelui supranumerar erupt. Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face: A. periotisular; B. peritisular; C. intratisular; D. extratisular; E. transtisular. Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face prin: A. ligatură metalică pe coroană; B. butonul colat pe coroană; C. bracket-ul colat pe coroană; D. ligatură elastică pe coroană; A 5, pag. 83

25

ABCE

5, pag. 84

26

BCD

5, pag. 90-91

27

BCDE

5, pag. 90-91

28

BCDE

5, pag. 90-91

29

BCE

5, pag. 92

Page

137

30

BCE

5, pag. 92-93

E. nu se ancorează.

TEMA NR. 30. REINCLUZIA DENTARĂ – 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 *Reincluzia dentară se caracterizează prin: A. inversarea locului a doi dinţi vecini; B. spaţiul între incisivii centrali; C. reîntoarcerea în profunzimea osului a unui dinte erupt; D. erupţia unui dinte pe linia arcadei dentare; E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. 2 *Reincluzia dentară este o anomalie dentară de: A. număr; B. volum; C. sediu; D. poziţie; E. erupţie. Reincluzia dentară face parte din grupa anomaliilor: A. dentare izolate; B. asociate; C. de grup; D. de ocluzie; E. monocauzale. Reincluzia dentară mai este denumită şi: A. incluzie dentară; B. anchiloză dentară; C. retenţie dentară primară; D. anchiloglosie; E. retenţie dentară secundară. Reincluzia dentară mai este denumită şi: A. scufundare dentară; B. anchiloză dentară; C. retenţie dentară primară; D. anchiloglosie; E. retenţie dentară secundară. Un dinte reinclus este denumit şi: A. dinte anastomorf; Răspuns Pag. C 5, pag. 107

E

5, pag. 107

3

AE

5, pag. 107

4

BE

5, pag. 107

5

ABE

5, pag. 107

Page

6

BC

5, pag.

138

B. dinte inclavat; C. dinte încleştat; D. dinte înclinat; E. dinte geminat. 7 Reincluzia unui dinte poate fi: A. primară; B. totală; C. secundară; D. parţială; E. incompletă. Reincluzia dentară se întâlneşte predominant în: A. dentiţia mixtă; B. dentaţia temporară; C. dentaţia deciduală; D. dentaţia permanentă; E. edentaţie. *Reincluzia dentară se depistează predominant în: A. dentiţia mixtă; B. dentaţia temporară; C. dentaţia deciduală; D. dentaţia permanentă; E. edentaţie. *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul reincluziei dentare este: A. incisivul; B. caninul; C. premolarul; D. molarul; E. supranumerarul. *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul reincluziei dentare este: A. caninul superior; B. caninul inferior; C. premolarul superior; D. molarul inferior; E. molarul superior. *Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este: A. molarul prim superior temporar; B. molarul secund superior permanent; C. premolarul secund inferior; D. molarul secund inferior temporar; E. molarul prim superior permanent. Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este: A. molarul prim superior temporar; B. molarul secund superior permanent; BD

107

5, pag. 107

8

BC

5, pag. 108109

9

A

5, pag. 108109

10

D

5, pag. 108109

11

D

5, pag. 108109

12

D

5, pag. 108109

13

DE

Page

5, pag. 108-

139

C. premolarul secund inferior; D. molarul secund inferior temporar; E. molarul prim inferior permanent. 14 Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este: A. molarul prim superior temporar; B. molarul secund inferior permanent; C. premolarul secund inferior; D. molarul secund inferior temporar; E. molarul prim inferior permanent. Reincluzia dentară îmbracă următoarele formele clinice: A. totală; B. completă; C. parţială; D. incompletă; E. subtotală. Reincluzia parţială a unui molar se caracterizează prin: A. coroană dentară inevizibilă; B. coroană dentară vizibilă; C. o parte din coroana dentară vizibilă; D. coroană dentară în suprapoziţie; E. coroană dentară în infrapoziţie. *Reincluzia totală a unui molar se caracterizează prin: A. coroană dentară inevizibilă; B. coroană dentară vizibilă; C. o parte din coroana dentară vizibilă; D. coroană dentară în suprapoziţie; E. coroană dentară în infrapoziţie. Diagnosticul diferenţial al reincluziei parţiale se face cu: A. incluzia dentară; B. anodonţia; C. oprirea în erupţie a unui dinte; D. extracţia dentară; E. intruzia posttraumatică parţială. *Diagnosticul diferenţial al reincluziei parţiale se face cu: A. incluzia dentară; B. anodonţia; C. oprirea în erupţie a unui dinte; D. extracţia dentară; E. intruzia posttraumatică totală. Diagnosticul diferenţial al reincluziei totale se face cu: A. incluzia dentară; B. anodonţia; C. oprirea în erupţie a unui dinte; BDE

109

5, pag. 108109

15

AC

5, pag. 113

16

CE

5, pag. 113

17

A

5, pag. 113

18

CE

5, pag. 116117

19

C

5, pag. 116117

20

ABD

Page

5, pag. 116117

140

B. D. B. incluzia succesorului permanent. cariile radiculare ale dinţilor vecini. migrarea dinţilor antagonişti. pag. D. 117 23 ACD 5. E. Consecinţele reincluziei dentare sunt: A. hiperestezia dinţilor vecini. E. B. Consecinţele reincluziei dentare sunt: A. ectopia succesorului permanent. pag. halistereza dinţilor vecini. 117 26 BDE 5. C. pag. pag. denivelarea planului mandibular. ABDE 5. incluzia dentară. intruzia posttraumatică parţială. parodontopatia marginală a dinţilor vecini. anodonţia succesorului permanent. C. E. E. cariile de colet ale dinţilor vecini. intruzia posttraumatică totală. pag. B. C. hipersensibilitatea dinţilor vecini. 117 24 AB 5. anodonţia.D. înclinarea dinţilor vecini. 21 Diagnosticul diferenţial al reincluziei totale se face cu: A. mezializarea dinţilor vecini. denivelarea planului de ocluzie. C. implantul protetic. oprirea în erupţie a unui dinte. cariile ocluzale ale dinţilor vecini. 116117 22 ABDE 5. B. pag. aparatul ortodontic. pag. C. gingivita hipertrofică a dinţilor vecini. 118 . 117 25 BCD 5. cariile ocluzale ale dinţilor antagonişti. Consecinţele reincluziei dentare sunt: A. E. distalizarea dinţilor vecini. D. cariile aproximale ale dinţilor vecini. Consecinţele reincluziei dentare sunt: A. denivelarea planului maxilar. extracţia dentară. E. extracţia dentară. înclinarea dinţilor vecini. D. denivelarea planului de ocluzie. expectativa. înclinarea dinţilor vecini. Consecinţele reincluziei dentare sunt: A. C. B. D. D. E. B. C. denudarea dinţilor vecini. Soluţia terapeutică a reincluziei dentare este: A. migrarea dinţilor antagonişti. 117 Page 141 27 AB 5. D. extracţia dentară.

Soluţia terapeutică a reincluziei dentare depinde de: A. erupţia unui dinte vestibular faţă de linia arcadei dentare. 142 . E. Intrebare crt. erupţia unui dinte înafara liniei arcadei dentare. erupţia unui dinte înăuntrul liniei arcadei dentare. entopie.E. 121 ABDE 5. C. B. E. 118 29 BDE 5. B. pag. C. D. C. 31. dintele în cauză. D. DE 5. forma clinică. reimplantarea dintelui. pag. 121 Page 3 AC 5. Răspuns Pag. felul dentatiei. spaţiul între incisivii centrali. coroană de înveliş. B. posterior. 118 TEMA NR. 28 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare este: A. pag. inversarea locului a doi dinţi vecini. erupţia unui dinte înafara liniei arcadei dentare. E. Soluţia terapeutică a reincluziei dentare depinde de dintele în cauză: A. linia arcadei trece printre doi dinţi vecini. extracţia dintelui. 1 Ectopia dentară se caracterizează prin: A. erupţia unui dinte înăuntrul liniei arcadei dentare. B. frontal. E. pag. Ectopia dentară mai utilizează următorii temeni: A. vârsta pacientului. linia arcadei trece printre doi dinţi vecini. temporar. pag. consecinţele produse. BCE 5. E. pag. 2 Ectopia dentară se caracterizează prin: A. ECTOPIA DENTARĂ – 30 intrebari Nr. luxarea dintelui. C. descoperirea dintelui. erupţia unui dinte oral faţă de linia arcadei dentare. C. D. B. D. lateral. aparatul protetic. D. 118 30 ABDE 5. permanent.

premolarii primi superiori. D. supranumerarii. B. Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt: A. pag. pag. caninii. caninul inferior. D. 4 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ectopiei dentare este: A. molarii inferiori. 121 5 C 5. C. caninii inferiori. pleiodonţie. *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ectopiei dentare este: A. C. pag. 121 8 BCDE 5. E. Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt: A. B. molarul superior. oligodonţie. molarii superiori. premolarii primi inferiori. C. caninul. B. 121 10 ABD Page 5. B. 121 143 . caninii superiori. incisivul lateral. B. molarii. D. E. distopie. incisivii superiori. pag. E. E. Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt: A. premolarii superiori. hipodonţie. Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt: A. 121 9 ABE 5. premolarii secunzi superiori. D. 121 7 ABC 5. pag. D. C. caninul superior. incisivul superior. B. D. E. incisivul inferior. molarii superiori. C. premolarii secunzi inferiori. supranumerarul. incisivii. caninii inferiori. caninii inferiori. C. premolarii. caninii superiori. caninii superiori.B. C. E. D. incisivul central. Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt: A. caninii inferiori. molarul. pag. E. B 121 5. B. pag. 121 6 BC 5. caninii superiori.

prezenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare. exintenţa spaţiului necesar erupţiei dintelui în cauză. D. micşorarea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare. 122 13 BCE 5. D. persistenţa unui dinte temporar. D. D. pag. D. D. Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt: A. reducerea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare. incluzia unui dinte supranumerar. E. dinţii supranumerari. extracţia precoce a unui dinte permanent. diastema interincisivă. C. E. exintenţa unui obstacol în calea erupţiei dintelui în cauză. AC 5. C. C. dinţii permanenţi. Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt: A. extracţia unui dinte supranumerar. 123 16 ABCE Page 144 5. C. Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt: A. B. E. E. persistenţa unui dinte temporar. 122 12 BCD 5. pag. o fibromucoasă dură. B. E. 122 15 ACE 5. pag. Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt: A. D. C. extracţia precoce a unui dinte. E. E. pag. B. 123 . absenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare. diastema interincisivă. exintenţa unui tunel liber în calea erupţiei dintelui în cauză. reducerea spaţiului necesar erupţiei dintelui în cauză. dinţii temporari. absenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare. pag. reducerea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare. premolarii primi inferiori. mărirea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare. existenţa unui capac osos dens. incluzia unui dinte supranumerar. premolarii secunzi superiori. 122 14 ACE 5. 11 Cauzele etiopatogenice ale ectopiei dentare sunt: A. pag. închiderea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare. B. B. diastema interincisivă. molarii inferiori. C.C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare. mărirea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare. erupţia unui dinte supranumerar. B. Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt: A.

C. C. de deglutiţie. retrodenţia mandibulară. endoalveolia mandibulară. C. 123 20 AC 5. Ectopia canină provoacă tulburări: A. masticatorii. fonatorii. de abrazie dentară. B. microdonţia. cosmetizarea prin adiţie a caninului permanent. prognaţia maxilară. aplicarea menţinătorului de spaţiu în edentaţie. retrognaţia mandibulară. Ectopia canină provoacă tulburări: A. C. respiratorii. Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt: A. fizionomice. 123 21 AC 5. îndepărtarea obstacolelor din calea erupţiei dentare. E. endoalveolia maxilară. AC 5. E. retrognaţia mandibulară. B. parodontale. Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt: A. pag. retrodenţia maxilară. D. E. D. D. pag. E. pag. ocluzale. Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza: A. articulare. C. 123 18 AD 5. prodenţia maxilară. endoalveolia mandibulară. macrodonţia. retrodenţia maxilară. retrognaţia maxilară. B. E. meziopoziţia generalizată. 123 19 CD 5. 125 22 ACDE 5. B. endoalveolia maxilară. Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt: A. prodenţia maxilară. D. endoalveolia mandibulară. D. respiratorii. E. deplasarea dentară. pag. B. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral. C. D. pag. 126 23 BCE Page 145 5. D. retrognaţia mandibulară. C.17 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt: A. E. 126 . B. retrognaţia maxilară. B. pag. prodenţia maxilară. pag.

24 Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza: A. înălţarea provizorie a ocluziei dentare. E. tratamentul cariilor dentare. pag. În tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară se recurge la: A. extracţia unui dinte temporar. 131 . B. D. pag. expansiunea transversală. B. vârsta pacientului. În tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară se recurge la: A. E. D. şlefuiri modelante ale cuspidului caninului. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral. extracţia unui dinte permanent. D. D. tratamentul cariilor dentare. B. D. D. forma clinică a ectopiei. pag. extracţia unui dinte permanent. E. B. tratamentul cariilor dentare. pag. E. îndepărtarea obstacolelor din calea erupţiei dentare. 128 27 ABCD 5. cauza determinantă. vârsta pacientului. În tratamentul curativ al ectopiei palatinale cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară se recurge la: A. C. deficitul de spaţiu pe arcada dentară. tratamentul cariilor dentare. Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: A. extracţia dirijată a dinţilor. E. expansiunea transversală. B. extracţia unui dinte temporar. deplasarea dentară. 129 30 CD Page 146 5. pag. BCD 5. obţinerea spaţiului pe arcadă. 127 25 BE 5. vârsta pacientului. deficitul de spaţiu pe arcada dentară. forma clinică a ectopiei. 128 28 CDE 5. Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: A. C. tratamentul focarului de incongruenţă. C. pag. C. extracţia unui dinte temporar. forma clinică a ectopiei. 128 26 ABC 5. Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: A. C. C. tratamentul cariilor dentare. D. C. extracţia dirijată a dinţilor. expansiunea sagitală. E. 129 29 CD 5. deplasarea dentară. B. pag. B. tratamentul cariilor dentare. extracţia dirijată a dinţilor.

existenţa unui spaţiu între incisivi. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari. 2 Diastema se caracterizează prin: A. C. D. E. pag. D. D. C. inversarea locului a doi dinţi vecini. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi maxilari. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi inferiori. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari. B. E. Intrebare crt. TEMA NR. 133 3 CDE 5. existenţa unui spaţiu între incisivii superiori. existenţa unui spaţiu între incisivii superiori. Diastema este o anomalie de: A. 133 5 CD 5. B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi. existenţa unui spaţiu între incisivii inferiori. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi. E. existenţa unui spaţiu între incisivii maxilari. E. Diastema mai este denumită şi: Răspuns Pag. număr. C. Diastema se caracterizează prin: A. pag. E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi mandibulari. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi. poziţie. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi superiori. erupţie. C. 133 BC 5. B. existenţa unui spaţiu între incisivii temporari. extracţia dintelui ectopic. D. B. volum. B. 133 6 AE 5.E. D. C. structură. Diastema se caracterizează prin: A. Page 147 . DIASTEMA – 30 intrebari Nr. pag. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi maxilari. tulburare de erupţie. 1 *Diastema se caracterizează prin: A. 133 4 ACD 5. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari. pag. 32. E 5. pag.

diastema vera. diastemă secundară. E. diastemă primară. hipodonţie. diastemă primară. E. C. diastemă patologică. C. oligodonţie.A. 133 Page 13 ABCD 5. diastemă primară. E. diastemă adevărată. diastema vera. Diastema mai este denumită şi: A. B. 133 10 ADE 5. pag. pleiodonţie. Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice: A. hipodonţie. diastemă adevărată. diastemă falsă. E. Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice: A. diastemă secundară. E. pag. B. diastema primatelor. diastemă patologică. E. B. pag. pag. D. diastemă patologică. diastemă primară. D. B. 133 12 BCE 5. diastemă secundară. diastemă patologică. pag. diastemă vera. diastemă secundară. D. diastemă patologică. 133 9 ABE 5. dens in densis. 7 Diastema mai este denumită şi: A. 133 8 ABCDE 5. diastemă falsă. strungăreaţă. C. ACE pag. C. diastemă patologică. diastemă falsă. diastema vera. diastemă vera. E. diastemă primară. Diastema mai este denumită şi: A. D. diastemă terţiară. 133 5. D. B. 133 11 ACD 5. diastemă interincisivă. Diastema mai este denumită şi: A. B. D. C. pag. D. C. Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice: A. B. diastemă interincisivă. diastemă patologică. pag. C. 148 .

E. inserţia joasă a frenului buzei superioare. E 133 5. inserţia joasă a frenului buzei inferioare. B. pag. Anodonţia incisivului lateral. meziodens. 133 19 E 5. inserţia joasă a frenului buzei inferioare. B. D. meziodens erupt. Diastema interincisivă primară nu este cauzată de: A. B. C. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare. meziodens. pag. E. inserţia joasă a frenului buzei inferioare. Anodonţia incisivului lateral. E. *Diastema interincisivă falsă este cauzată de: A. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare. Diastema interincisivă secundară este cauzată de: A. D. 133 18 AD 5. inserţia joasă a frenului buzei inferioare. diastemă adevărată. inserţia joasă a frenului buzei inferioare. Diastema interincisivă primară este cauzată de: A. dezvoltarea exagerată a frenului lingual. C. 133 149 . inserţia joasă a frenului buzei superioare. 133 16 BC 5. E. C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare. D. B. pag. nanismul hipofizar. Anodonţia incisivului lateral.B. diastemă patologică. C. B. inserţia joasă a frenului buzei superioare. Diastema interincisivă adevărată este cauzată de: A. D. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare. diastemă secundară. displazia ectodermală. pag. B. diastemă primară. 133 15 BE 5. D. C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare. 14 *Diastema interincisivă primară este cauzată de: A. Anodonţia incisivului lateral. Diastema interincisivă secundară este cauzată de: A. C. E. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare. inserţia joasă a frenului buzei superioare. pag. pag. 133 20 ABCD Page 5. Anodonţia incisivului lateral. nanismul hipofizar. Anodonţia dinţilor laterali. 133 17 BD 5. B. E. D. pag. inserţia joasă a frenului buzei superioare. dezvoltarea exagerată a frenului lingual. C. E. D. meziodens erupt. inserţia joasă a frenului buzei superioare.

*Tratamentul diastemei interincisive se realizează prin: A. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare. pag. Diastema interincisivă secundară nu este cauzată de: A. cosmetizare prin adiţie a incisivilor. Diastema interincisivă falsă nu este cauzată de: A. C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare. Anodonţia incisivului lateral. E. inserţia joasă a frenului buzei inferioare. B. pag. B. Anodonţia dinţilor laterali. tehnici adezive. dezvoltarea exagerată a frenului lingual. 133 23 ACE 5. inserţia joasă a frenului buzei superioare. E. 133 26 E 5. dezvoltarea exagerată a frenului lingual. C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare. displazia ectodermală. deplasare corporeală a dinţilor. 133 22 ADE 5. B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare. 133 25 ABCD 5. C. Diastema interincisivă adevărată nu este cauzată de: A. Anodonţia incisivului lateral. 142 27 C Page 5. inserţia joasă a frenului buzei superioare. C. Anodonţia incisivului lateral. D. inserţia joasă a frenului buzei superioare. D. egresie. pag. 21 Diastema interincisivă primară nu este cauzată de: A. D. B. ameloplastie modelantă a incisivilor. D. Diastema interincisivă secundară nu este cauzată de: A. inserţia joasă a frenului buzei superioare. ACD 5. stripping. Anodonţia incisivului lateral.C. inserţia joasă a frenului buzei superioare. C. B. *Tratamentul diastemei interincisive se realizează prin: A. deplasare corporeală a dinţilor. C. meziodens. coroane de substituţie. D. D. E. 142 150 . E. inserţia joasă a frenului buzei superioare. meziodens. pag. B. B. pag. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare. inserţia joasă a frenului buzei inferioare. 133 24 BCE 5. D. E. Anodonţia incisivului lateral. pag. meziodens. C. E. inserţia joasă a frenului buzei inferioare. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare. meziodens. pag. E.

inele metalice. ADE 5. ameloplastia modelantă a incisivilor. stripping. Tratamentul diastemei interincisive nu se realizează prin: A. B. B. Intrebare crt. C 5. C. D. C. E. *Transpoziţia dentară presupune inversarea locului pe arcadă a doi dinţi: Răspuns Pag. E. erupţie. E. volum. 149 DE 5. D. coroane de substituţie. inele metalice. E. inele de cauciuc. E. C. pag. cosmetizarea prin adiţie a incisivilor. număr. 33. tracţiuni elastice. D. dento-alveolară. pag. structură. 142 TEMA NR. deplasarea corporeală a dinţilor. C. brackets.D. dento-maxilară. 142 29 ABDE 5. B. pag. ligaturi în "8". brackets. D. Page 151 . D. 2 Transpoziţia dentară este o anomalie dentară de: A. 142 30 BC 5. 1 *Transpoziţia dentară este o anomalie: A. TRANSPOZIŢIA DENTARĂ – 30 intrebari Nr. tracţiuni elastice. B. pag. 28 Pentru închiderea diastemei interincisive se aplică pe incisivii centrali: A. ameloplastia modelantă a incisivilor. alveolară. E. poziţie. pag. dentară. B. ligatiri în "8". Pentru închiderea diastemei interincisive nu se aplică pe incisivii centrali: A. C. 149 3 E 5. stripping. inele de cauciuc. scheletală.

pag. caninul. D. D. B. pierderea precoce a caninului de lapte. pag. pag. D. 149 6 B 5. caninul superior. 149 5. asociate. *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul transpoziţiei dentare este: A. inferiori. B. B. *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul transpoziţiei dentare este: A. Factorii incriminaţi în producerea transpoziţiei canine sunt: A. B. D. C. E. C. C. dentaţia temporară. dentaţia permanentă. pag. 150 9 ABCD 5. Transpoziţia dentară îmbracă următoarele formele clinice: A. E. edentaţie. D. superiori. C. pag. învecinaţi. B. premolarul. de grup. transpoziţie subtotală. 149 5 D 5. ABE pag. 4 Transpoziţia dentară face parte din grupa anomaliilor: A. C. Transpoziţia dentară îmbracă următoarele formele clinice: A. transpoziţie parţială. incisivul. transpoziţie totală. pag. antagonişti.A. dentaţia deciduală. dentiţia mixtă. molarul superior. caninul inferior. B. E. C. *Transpoziţia dentară se întâlneşte în: A. transpoziţie incompletă. B. E. supranumerarul. incisivul inferior. E. 149 8 CDE 5. dentare izolate. de ocluzie. 152 . transpoziţie completă sau totală. poziţia intramucoasă a germenilor dentari. pag. D. D. E. poziţia intraosoasă a germenilor dentari. dentare de erupţie. molarul. pierderea precoce a dinţilor temporari. incisivul superior. C. supranumerari. 151 Page 10 AC 5. cronologia dentară. 149 7 C 5. transpoziţie completă. E.

unul în dreptul celuilalt. E. limitată a doi dinţi vecini. de deglutiţie. ocluzale. pag. transpoziţie completă sau subtotală. completă a doi dinţi vecini. fizionomice. D. totală a doi dinţi vecini. *Transpoziţia dentară incompletă presupune inversarea: A. E. pag. D. pag. D. C. definitivă a doi dinţi vecini. spaţieri dentare. limitată a doi dinţi vecini. respiratorii. *În transpoziţia dentară completă dintre canin şi primul premolar pot apare: A. ocluzii distalizate. unul la distanţă de altul. D. C. fonatorii. auditive. B. 151 13 B 5. *Transpoziţia dentară completă dintre canin şi incisivul lateral produce tulburări: A. D. parţială a doi dinţi vecini. C. transpoziţie incompletă sau parţială. 152 Page 153 . E. unul sub altul. 151 14 A 5. ocluzii duale. ocluzale. de fonaţie. B. 152 16 B 5. E. 151 12 C 5. transpoziţie incompletă sau totală. fizionomice. C. B. pag. C. D 151 5. E. unul lângă altul. respiratorii. B. E. pag. C. B. *Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi: A. B. E. D.B. C. incompletă a doi dinţi vecini. înghesuri dentare. totală a doi dinţi vecini. pag. unul peste altul. *Transpoziţia dentară completă dintre canin şi primul premolar produce tulburări: A. parţială a doi dinţi vecini. transpoziţie completă sau parţială. contacte premature. D. definitivă a doi dinţi vecini. 152 15 A 5. 11 *Transpoziţia dentară completă presupune inversarea: A.

C. pag. pag. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic vestibular. unul la distanţă de altul şi linia arcadei trece printre ei. pag. D. 154 . 152 19 ACE 5. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic vestibular. B. pag. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei. B. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral. B. B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial. 152 18 BDE 5. 152 20 CE 5. pag. 152 21 BC 5. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic. Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi: A. E. E. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei. C. pag. B. Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi: A. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial. C. 152 Page 23 BCD 5. D. D. Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi: A. C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial. E. unul peste altul şi linia arcadei trece pe sub ei. Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi incisivul lateral vor viza: D 5. C. E. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei. D. E. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral. C. D. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei. unul pe linia arcadei şi celălalt situat entopic. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal.17 *Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi: A. B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat entopic. D. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei. E. pag. Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi: A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei. 152 22 C 5. *Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi: A.

B. 24 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi incisivul lateral vor viza: A. pag. 154 29 CDE Page 5. deplasarea dentară. 153 26 A 5. B. 153 27 D 5. stripping-ul. E. Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre incisivul central şi lateral vor viza: A. cosmetizarea prin adiţie a caninului. D. E. *Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi primul premolar vor viza: A. ameloplastia modelantă a caninului. E. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral. ameloplastia modelantă a incisivului lateral. ABCE 153 5. *Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre canin şi incisivul lateral vor viza: A. ameloplastia modelantă a caninului. D. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului. *Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre canin şi incisivul lateral vor viza: A. 153 25 D 5. C. C. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral. C. ameloplastia modelantă a caninului. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului. deplasarea dentară. transformarea în transpoziţie incompletă. pag. transformarea în transpoziţie incompletă. ameloplastia modelantă a caninului. pag. ameloplastia modelantă a caninului. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului. deplasarea dentară. 154 155 . cosmetizarea prin adiţie a caninului. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului. B. D. 154 28 C 5. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral.A. *Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi primul premolar vor viza: A. C. cosmetizarea prin adiţie a caninului. pag. C. pag. B. E. cosmetizarea prin adiţie a caninului. D. şlefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului. C. B. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral. D. deplasarea dentară. şlefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului. D. E. pag. B. E. B. deplasarea dentară. cosmetizarea prin adiţie a caninului. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului. ameloplastia modelantă a caninului. şlefuirile modelante ale incisivului lateral.

cu excepţia finisării pereţilor de smalţ şi a marginilor cavităţii B. stripping-ul. B. BCDE 5. Intrebare Răspuns Pag. îndepărtarea tuturor ţesuturilor alterate şi oferirea protecţiei pag.C. crearea unui contur retentiv C. să obţină o cavitate care sub acţiunea forţelor masticatorii să nu se fractureze şi nici să nu disloce restaurarea E. plasarea marginilor cavităţii într-o poziţie ce va ocupa în final prepararea. handicap fizic sau psihic B. 176 . necesare pentru pulpă 171 B. ameloplastia modelantă a incisivului lateral. D. plasarea marginilor cavităţii în ţesut sănătos E. plasarea marginilor cavităţii în zone de autocurăţire şi curăţire artificială. tehnicile adezive. plasarea marginilor restauraţiilor cât mai conservativ posibil D. 174 3 Page 156 6. deplasarea dentară. pag. să permită aplicarea estetică şi funcţională a materialului respectiv C. crt. 1 În termeni generali obiectivele preparării cavităţii sunt: ABCDE 6. deplasarea dentară. Unele condiţii care pot să ducă la sporirea extensiei marginilor cavităţilor ABC sunt: A. 30 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre incisivul central şi lateral vor viza: A. necesitatea pentru măsuri suplimentare ale retenţiei şi rezistenţei 6. 34. să obţină o cavitate care sub acţiunea forţelor masticatorii să nu disloce restaurarea 2 *Stabilirea conturului marginal al cavităţilor înseamnă: A A. plasarea marginilor cavităţii într-o poziţie ce va ocupa în final prepararea. TRATAMENTUL CARIEI DENTARE – 30 intrebari Nr. transformarea în transpoziţie completă. transformarea în transpoziţie completă. A. tehnicile adezive. împreună cu finisarea pereţilor de smalţ şi a marginilor cavităţii D. C. vârsta înaintată a pacientului C. E. D. pag. 154 TEMA NR. pag. E.

75º B. 1. 178 6 6. 95º E. acoperirea sau includerea corespunzătoare a dinţilor distruşi în restaurare ca să prevină fractura lor prin forţe laterale D. pag.5 mm E. pag. cimenturi ionomere de sticlă D. incrustaţii B.2 mm C.5 mm. cimenturi ionomere de sticlă modificate cu răşină Toaleta finală a cavităţii include: A. dinţi devitali 4 Principii fundamentale implicate în obţinerea formei de rezistenţă sunt ABCD următoarele: A. să existe un control complet al instrumentului folosit D. să furnizeze suficientă grosime materialului restaurativ pentru a-i preveni fractura sub încărcătura ocluzală E. 1 mm D. *Şanţul suplimentar de retenţie din cavităţile proximale se termină la B joncţiunea smalţ-dentină. să se facă numai manual să ABC 6. 182 157 . reducerea extensiei pereţilor cavităţii. să se exercite o presiune minimă B. la o distanţă de minim: A. 181 8 6. 2 mm B. 45º Teşirea conturului marginal-bizotarea-se aplică în preparările pentru anumite AB materiale. îndepărtarea tuturor aşchiilor şi debriurilor care s-au acumulat B. 180 7 *În cavităţile de clasa I pentru amalgam. 177 5 6. 0. uscarea cavitătii ABC 6. 182 9 Page 6. pag. a se folosi cavităţi cu bază plană. să se permită o vizibilitate directă asupra zonei de operat E. pag. amalgam de argint E.02 mm Metoda ideală pentru îndepărtarea materialului carios trebuie îndeplinească următoarele condiţii: A. pantele înclinate ale cuspizilor şi B convergenţa pereţilor cavităţii în scop retentiv realizează un unghi de: A. cum ar fi: A. pentru a permite cuspizilor şi crestelor de smalţ de a avea suficientă dentină de suport C. care ajută dintele să reziste la forţele ocluzale prin virtutea existenţei unghiurilor drepte B. pag. căldura fricţională să fie aproape zero C. 90º C. 110º D. răşini compozite C. 0. pag. dinţii persoanelor tinere E. scurtarea pereţilor mai subţiri de 3.D.

sunt indicaţi în coafajul indirect Avantajele lacurilor dentinare (varnish-urile) sunt: A. încetinesc pătrunderea în canaliculeloe dentinare a produşilor de coroziune ai amalgamului de argint răspunzători de colorarea dentinei. rezistenţă mecanică crescută la solicitările mecanice D. 150 μm BCD 6. 5-10 μm. deshidrateaza dentina E. efectuarea unei inspecţii finale completă a preparării D. lipsa unei rezistenţe mecanice semnificative E. 294 12 ABE 6. rezistenţă la uzură masticatorie Solvenţii organici în care sunt dizolvate lacurile dentare sunt: A. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc în plaga dentinară B. rămâne o peliculă protectoare poroasă de răşină. solubilizarea şi dezintegrarea în lichidele bucale C. benzonele şi alcooli: A. izolarea termică necorespunzătoare Linerii de hidroxid de calciu prezintă următoarele forme de utilizare: A. 296 15 Page 6. desprinderea de pe suprafaţa plăgii dentinare. 184 11 AD 6. suspensie de hidroxid de calciu C. pag. alcool B. sunt ideali ca agenţi de degresare la nivelul smalţului şi dentinei. pag. C. au efect toxic C. 294 13 B 6. soluţie de hidroxid de calciu B. degresarea cavităţii E.C. în funcţie de natura chimică a acesteia C. neutralizarea acizilor din cavitate 10 Solvenţii organici cum ar fi: cloroformul. prin evaporarea solventului. cloroform C. 1mm B. groasă de: A. pag. dar cu variaţii între 2-40 μm. pag.5mm D. pag. au efect iritant D. aderă chimic la ţesuturile dentare. 100 μm E. lipsa de protecţie chimică împotriva efectului iritant al materialului de obturaţie coronară B. E. pastă de hidroxid de calciu BCDE 6. 297 158 . 1. în cursul contracţiei de priză a răşinilor acrilice sau compozite D. benzen *După aplicarea unui lac pe plaga dentinară. B. eugenol D. 294 14 Dezavantajele linerilor sunt: BCDE A. pag. timol E.

în vederea 6. condiţionarea plăgii dentinare cu acid clorhidric care îndepărtează detrisul dentinar remanent sau îl dizolvă şi reprecipită. 1 mm D. pag. utilizarea unei soluţii apoase diluate de FeCl3 care. efect sedativ pulpar D. eliminarea zonelor retentive pentru incrustaţii BCE 6. pH în apropierea neutralităţii B. 298 17 *Capacitatea de izolare chimică a dentinei se reduce la 90% din valoarea C iniţilă. economisirea materialelor de obturaţie coronară D. 301302 19 Rezistenţa mecanică la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi însă BCD compromisă prin: A. 2. 301 18 6.5 mm C. temperatura crescută a mediului exterior B. sigilarea canaliculelor dentinare E. atunci când grosimea stratului restant de dentină atinge: A. în vederea unei mai bune cuplări a acestuia pe dentină B. pag. pag. potenţează reacţia chimică dintre CIS şi hidroxiapatita dentinei C. substituirea dentinei cariate C. stimularea neodentinogenezei B. 0. condiţionarea plăgii dentinare cu acizi poliacrilici care îndepărtează detrisul dentinar remanent sau îl dizolvă şi reprecipită.1 mm E. hidroxid de calciu fotopolimerizabil 16 Linerii din eugenolat de zinc (EOZ) au următoarele avantaje: A. spatularea incorectă ( incorporarea iniţială a unei mari cantităţi de pulbere creşte brusc temperatura şi scurtează priza cu obţinerea unei consistenţe mult reduse) D. raportul scăzut pulbere/lichid C. contactul prematur cu lichidele bucale E. condiţionarea plăgii dentinare cu acid fosforic care îndepărtează detrisul dentinar remanent sau îl dizolvă şi reprecipită. în vederea unei mai bune cuplări a acestuia pe dentină E. nu inhibă polimerizarea răşinilor ABC 6. ceea ce duce la formarea unui strat mult mai reactiv cu acizii poliacrilici din compoziţia bazei de CIS D. 2 mm B. 0. prin depunerea ionilor de fier. pag. contactul cu limfa dentinară Ameliorarea adeziunii cimenturilor ionomere de sticlă se poate face prin : ABC A. insolubili în lichidele de microinfiltraţie marginală E. ciment de hidroxid de calciu E. 311 Page 159 . 304 20 6.D. neiritanţi pulpari C. cristalizarea unor soluţii de fosfat sau sulfat de calciu pe suprafaţa plăgii dentinare. pag.5 mm Obiectivele obturaţiei de bază sunt: A.

Eliminarea consecinţelor lavajului insuficient Sistemele adezive în trei etape distincte presupun: ABC A. care încheie hibridizarea prin fotopolimerizare D. Utilizarea preferenţială a tehnicilor adezive care îndepărtează detritusul dentinar remanent în 3 etape distincte D.unei mai bune cuplări a acestuia pe dentină 21 În hibridizarea dentinei umede: AB A. Reducerea riscului colabării fibrelor de colagen prin uscarea prea intensă B. pag 339340 24 6. Uscarea imediată după aplicare B. succesul primingului depinde BC de: A. Aplicarea pentru minimum 15 secunde pentru a permite pătrunderea monomerului adeziv pe toată profunzimea matricei dentinare demineralizate 6. Primerul se aplica direct pe dentina umeda. care datorită păstrării apei îşi menţine permeabilitatea normală B. Primingul care promovează adeziunea. Polimerizarea separată a răşinii adezive înaintea obturaţiei coronare din compozit În cazul aplicării sitemelor adezive în 3 timpi. Nu prezintă riscul de supraumectare Avantajele primerilor autogravanţi sunt: ACDE A. Gravarea acidă. Există riscul ca apa din matricea dentinară demineralizată să nu fie complet înlocuită de primerul hidrofil C. pag 345 23 6. Matricea dentinară demineralizată trebuie menţinută foarte umedă D. pag 340 . care elimină detritusul dentinar remanent şi demineralizează superficial dentina B. Dentina demineralizată trebuie uscată cu un jet puternic de aer şi reumezită după aplicarea primerului E. pag 346 25 Page 160 6. Demineralizarea şi infiltrarea simultană cu monomer adeziv a detritusului dentinar remanent şi a plăgii dentinare subiacente D. Sistemele adezive de primeri cu acetonă sunt eficiente doar pe dentina umedă (însă nu excesiv) E. Aplicarea răşinii adezive. preferabil fără umplutură. pag 342343 22 6. Aplicarea unui singur strat este suficientă pentru cele mai multe sisteme C. într-un strat cât mai subţire B. Aplicarea a trei straturi succesive de adeziv E. Aplicarea primerilor autogravanţi Regulile generale ale unei hibridizări optime sunt: BCDE A. Scurtarea timpului de lucru E. Aplicarea răşinii adezive. executat cu monomeri amfifili C. Utilizarea preferenţială a gravării globale cu acid fosforic 30-40% timp de 15s C.

Primerii în soluţie apoasă asigură reexpansiunea activă a reţelei fibrilare de colagen colabate În cazul utilizării primerilor având solventul miscibil cu apa (acetona): BCD A. pag 343344 30 Page 6.5 secunde a plăgii dentinare spălate cu apă după gravare acidă D. determină pe măsură ce se evaporă creşterea concentraţiei răsinii adezive pătrunsă în dentina demineralizată C. pag 342 29 6. moderată. Trebuie aplicaţi pe dentină foarte umedă B. Nu sunt eficienţi pe dentină uscată moderat D. primerii având apa drept solvent: E A. cât mai subţire CDE 6. Contracţia matricei fibrilare de colagen este de numai 24% în cazul deshidratării chimice a dentinei demineralizate D. Scăderea timpului de aplicare al acidului fosforic pe dentină În tehnica hibridizării dentinei uscate: BCE A. înaintea aplicării răşinii adezive D. Aplicarea. Nu necesită gravare acidă C. Evaporarea excesului de solvent după priming printr-o uscare scurtă. Hibridizarea plăgii dentinare prin păstrarea detritusului dentinar remanent B. Excesul de apa din dentină este eliminat prin uscare intensă şi prelungită B. pag 346 161 . printr-o uscare moderat. anterior aplicării răşinii adezive B. pag 344 28 6. Presupune aplicarea unui primer pe bază de acetonă pe dentina uscată în prealabil E. Penetrarea răşinii cât mai profund în tubulii dentinari dilataţi E. lavajul şi uscarea. Nu există riscul de supraumenctare C. Lavajul anterior aplicării adezivului E. Excesul de apă este eliminat de solventul primerului care. Există riscul de supraumectare B. pag 343 27 6. Permit verificarea clinică a eficienţei gravării smalţulului care. Hibridizarea dentinei demineralizate este compromisă Regulile de aplicare a primerilor autogravanţi includ: A. îmbracă un aspect cretos în timp ce dentina ia un aspect mat *Tehnica primerilor autogravanţi urmăreşte: A A. Trebuie evitat excesul de apă deoarece determină o separare locală a fazei hidrofile de cea hidrofobă E. fiind volatil. ce nu compromite hibridizarea. Hibridizarea plăgii dentinare după îndepărtarea detritusului dentinar remanent C. Nu prezintă probleme legate de supraumectarea dentinei demineralizate în profunzime E. Necesită o uscare moderată de cca. Îndepărtarea completă a cepurilor de detritus dentinar remanent D. Aplicarea obligatorie într-un singur strat.C. cretos prin uscarea plăgii dentinare tratate cu primer 26 *În cadrul sistemelor adezive în trei timpi. Obţinerea unui aspect mat.

salivă B. unele dereglări hormonale E. carenţa de vitamina D D. exudat din pungile parodontale E. Frecarea permanentă a smalţului cu primer proaspăt TEMA NR. 35. 4-5 mililitri ABC 6.5 mililitri B. 3-4 mililitri E. pag 35 5 C 6. carenţa de vitamina PP C. bolile sistemice grave C. pag 36 Page 162 . transudat al mucoasei bucale şi a şanţurilor gingivale D. factori locali E. 2-2. pag 34 3 6. pag 31 4 A 6.5-1.5 litri D.C. carenţa de vitamina E 2 Dintre factorii care pot perturba mineralizarea matricii organice a smalţului ACD se numără: A. 1 Dintre factorii care pot perturba formarea matricii organice a smalţului se ACD 6.5 mililitri C. pag numără: 33 A. carenţa de vitamina C D. factori morfologici *Lichidul bucal este alcătuit în cea mai mare parte din: A. Crearea de asperităţi cu freza pe marginile de smalţ ale cavităţii D. flora microbiană C. carenţa de vitamina A B. excesul de proteine Triada Keyes în etiopatogenia cariei dentare cuprinde următorii factori: A. Aplicarea suficient de lungă a primerului E. terenul B. secreţie gastrică regurgitată C. mucus nazofaringian *Volumul zilnic al secreţiei salivare globale este de: A. 0. 0. ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE – 30 intrebari Nr. carenţa de calciu şi fosfat B. alimentaţia D. crt. unele boli infecto-contagioase E. Intrebare Răspuns Pag.5-1.

pag 41-42 Page 163 12 6. sistemul acid carbonic/bicarbonat D. pag 37-38 8 BCDE 6. sistemul fosfat organic B.7 ml/min Materialul anorganic salivar este reprezentat de: A. pag 42 . fluor Concentraţia fosfaţilor salivari depinde de: A. staterină D. glucide libere B. 0. fosfaţi D.6 *În caz de hiposialie valorile secreţiei salivare stimulate scad sub: A. pag 36 7 ACE 6. lizozimul B. glicoproteinele din saliva parotidiană CDE 6. polimeri ai glucozei şi fructozei. pH-ul salivar E. sistemul macromolecular proteinic E. sintetizaţi de glicoziltransferazele bacteriene E. sistemul acid carbonic/bicarbonat D. aglutininele Din categoria aglutininelor salivare fac parte: A. ritmul circadian E 6. pag 40 11 Saliva conţine o serie de factori antimicrobieni capabili să modeleze ABDE colonizarea cavităţii bucale: A. calciu B. peroxidaza C. amilaza B. peroxidazele E. alfa protează Sistemele tampon salivare includ: A. ritmul secreţiei salivare D. 0. pag 39 10 6. lactoferină E. lactoferina C. sistemul fosfat anorganic C.5 ml/min C. 0. 0. glucide legate de proteine C. pag 38 9 Glucidele salivare se găsesc sub formă de: ABD A. mucinele D. mucine C. concentraţia fosfaţilor din biofilmul bacterian B. 0.1 ml/min D.2 ml/min B. sursa salivară C. sistemul uree-amoniac BCD 6.1 l/min E.

este uşor fermentabilă de către microorganisme. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile B. comparativ cu produsele rezultate prin rafinarea lor. lucrări protetice) E. datorită: A. scăderea secreţiei salivare C. pag 46 17 6. pag 44 15 6. este utilizată de microorganisme mai mult decât oricare alt principiu nutritiv pentru înmulţire şi dezvoltare C.E. pag 43 14 6. fibronectina 13 Rolul cariopreventiv al lichidului bucal este reprezentat de: ACE A. utilizarea unor alimente detergente D. folosirea gumei de mestecat E. ca urmare a condiţiilor D propice demineralizării ţesuturilor dentare. factor cariogen AD favorizant. ducând la o producţie masivă şi rapidă de acizi organici E. vâscozităţii crescute Prelungirea timpului de clearance salivar al carbohidratelor. pag 46 16 6. de scurtare a timpului de clearance ACDE al glucidelor. melasa şi siropul de trestie de zahăr nerafinat reduc BD solubilitatea hidroxiapatitei. favorizarea adeziunii bacteriene C. tamponarea acidităţii bucale prin sistemele tampon salivare şi substanţe alcaline D. favorizează colonizarea microorganismelor odontopatogene D. concentraţiei mai mici de glucide D. se bazează pe: A. obturaţii coronare anfractuoase. favorizarea colonizării smalţului de către microorganisme cariogene E. scade colonizarea plăcii bacteriene pe suprafeţele dentare B. inducerea unei secreţii salivare rapide şi masive prin folosirea unor alimente de consistenţă crescută B. factori retentivi bucali (carii. remineralizarea cariilor incipiente Făina neagră de grâu. poate fi cauzată de: A. inhibă sinteza polizaharidelor extracelulare *Este considerată drept perioadă de agresiune. ritmul scăzut al secretiei salivare B. periajul imediat după mese Zaharoza rămâne hidrocarbonatul cu cel mai însemnat potenţial cariogen BCD deoarece: A. ritmul crescut al secreţiei salivare Contramăsurile practice cariopreventive. conţinutul scăzut de mucină al salivei C. vâscozitatea scăzută a salivei D. perioada în care pH-ul bucal rămâne sub valoarea: 6. consistenţei mai reduse B. pag 47 18 Page 6. prezenţei unor fosfaţi organici C. prezenţei unor substanţe tampon E. pag 48 164 .

capacitatea antidemineralizantă a cazeinei şi proteinelor C. xilitolul D. substituirea glucidelor din alimentaţie C. 4 C. conţinutul în fosfaţi de calciu B. 3. formarea unei bariere protectoare pentru smalţ E.5 B. coafarea particulelor alimentare din hidrocarbonate cu un film de lipide care împiedică degradarea lor şi scurtează timpul de clearace D.A. brânzeturi Grăsimile acţionează prin mai multe mecanisme cariostatice. aspartamul Atât rata de formare. regimul alimentar B. pag 50 23 BDE 6. profesori E. 4. gradul de mineralizare a dentinei E. gravide Alimentele pot modela efectul cariogen al hidrocarbonatelor. cacao E. modificarea proprietăţilor de membrană ale bacteriilor plăcii Brânzeturile acţionează prin mai multe mecanisme carioprotectoare. pag 50 22 6. conţinut crescut în fluor B. bolnavii psihic D. pag 49-50 21 6. reducând riscul ACDE la carie prin: A. zaharina C. vârsta D. obezi B. formarea excesivă de tartru Din categoria îndulcitorilor necalorici fac parte: A. cât şi localizarea plăcii bacteriene pot fi influenţate de: A. bolnavii cronici C. pag 52 . grăsimi D. efectul cariostatic al fosfopeptidelor din cazeină D. sorbitolul B. 6 E. precum: A. salivă ABCD 6. faina din cerealele rafinate C.5 D. ciclamatul E. cum ar fi: BCDE A. 7 19 Grupele de populaţie în care alimentaţia creşte riscul la carie sunt ABCE reprezentate de: A. stimularea secreţiei salivare E. pag 51 24 ABCE Page 165 6. igiena bucală C. pag 49 20 6. fosfaţi B.

Actinomyces C. pag 57 30 Page 166 Patogenitatea plăcii bacteriene. aderarea iniţială a microorganismelor din salivă la peliculă D. protozoare C. particule alimentare E. pag 55 28 Din punct de vedere al patogenezei cariei dentare. Streptococul mutans D. adeziune scăzută la ţesuturile dentare E. cel mai cariogen este: A. pag 57-58 . Streptococcus E. concentrarea unui număr imens de microorganisme pe o suprafaţă mică B. acidogeneza B. celule epiteliale B. scăderea constantă şi îndelungată a pH-ului plăcii sub pH-ul critic de 5. înmulţirea bacteriilor odată ataşate. pag 54 27 ABCDE 6. leucocite DE 6. Streptococul sanguis C. Bacteroides D. posibilitatea de a fi eliminată rapid de pe suprafeţele dure dentare D. posibilitatea de a produce acid şi în lipsa unui aport substanţial de hidraţi de carbon prin alimentaţie E. producţia de amilază *Dintre speciile de streptococi izolate. Streptococul β hemolitic C 6. Staphylococcus Formarea plăcii bacteriene implică două procese majore: A. Streptococul mitior E. capacitatea unor micoorganisme de a fermenta o mare varietate de hidraţi de carbon C. pag 57 29 6. producţia de lipide D. factorul cauzal primordial al cariei dentare. aderarea iniţială a bacteriilor anaerobe Componenţi adiţionali ai plăcii bacteriene sunt: A. streptococii prezintă două AB proprietăţi importante: A. pag 53 26 CD 6.25 Grupa cocilor gram pozitivi prezenţi în placa bacteriană este reprezentată de: A. cu aderarea lor de cele iniţiale E. producţia de polizaharizi extra şi intracelulari C.5 6. formarea materiei alba B. eritrocite D. Streptococul salivarius B. precipitarea iniţială a lipidelor salivare C. ABDE rezidă în: A. Lactobacillus B.

existenţa unui proces carios 71) profund. amputaţie vitală E. gangrena pulpara C. localizată. localizată. teste de vitalitate intens pozitive D. tratamentul cariei dentare şi coafaj indirect B. teste de vitalitate pozitive B. persistenţa durerii cât actioneaza excitantul. provocată mai ales de dulce. caria simplă dentară AE 7. Intrebare Răspuns Pag. nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză. 72) 3 7 (pag. persistenţa durerii 25-30 min după încetarea excitantului. în cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare C. FORMELE ANATOMO-CLINICE ALE PULPITELOR DINŢILOR PERMANENŢI – 30 intrebari Nr. penetrant. nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză. percuţie în ax pozitivă E. existenţa unui proces carios profund. crt. 1 B 7 *Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii: A. de intensitate mare. 167 . (pag. pulpita cronică deschisă ulceroasă D. provocată mai ales de cald. pulpite acute coronare Diagnosticul diferenţial în pulpita seroasă parţială se face cu: A. persistenţa durerii 30-40 min după încetarea excitantului. teste de vitalitate pozitive 2 ACDE Indicaţii de tratament în hiperemia preinflamatorie: A. provocată mai ales de rece şi dulce. extirpare vitală Diagnosticul diferenţial al hiperemiei preinflamatorii se face cu : A. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct în doi timpi. provocată mai ales de rece şi dulce. pulpita cronică închisă propriu-zisă E. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct într-un timp. localizată. persistenţa durerii câteva minute după încetarea excitantului. în cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare D. existenţa unui proces carios profund. existenţa unui proces carios profund. persistenţa durerii 5-10 min după încetarea excitantului. provocată mai ales de cald. nelocalizată. teste de vitalitate pozitive C. 71) Page 4 BCDE 7 (pag. 36. localizată. existenţa unui proces carios profund. nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză. (pag. nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză.TEMA NR. hipersensibilitatea şi hiperestezia dentinară B.

zona orbitală *Simptomatologia subiectiva in pulpita acuta seroasa totala este B dominata de: A. (76) 9 B 7 (pag. cu o durere prelungita În pulpita seroasă totală la un dinte maxilar superior. testele de vitalitate răspund doar la stimuli de intensitate crescută E. 5 hiperemia preinflamatorie pulpita acută seroasă totală pulpita purulentă parţială pulpita purulentă totală 74) E *In pulpita seroasă parţială : A. 80) .7 3 6 7 (pag. pulpite seroase parţiale acute C. prezenta unui proces carios profund *Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe baza: A. testele de vitalitate sunt slab pozitive D. tendinta de iradiere a durerii C. hipersensibilitatii la testele de vitalitate termice C. crize dureroase violente alternate cu perioade de remisiuni B. D. hemimaxilarul opus D.B. sensibilitatea la percuţia în ax negativă * “Turbarea dinţilor” este o expresie cunoscută pentru ilustrarea intensităţii durerii din: A. pulpita acută seroasă parţială B. caracterul pulsatil al durerii D. caracterului discontinuu al durerii B. zona temporală E. E. hiperemia preinflamatorie B. dinţii vecini B. pulpite purulente totale B 7 pag. pulpita acută purulentă totală Percuţia în ax este pozitivă în următoarele pulpopatii: A. percuţia în ax este dureroasă B. prezentei cavitatii carioase profunde E. 75) 8 7 pag. 75) 10 CE Page 168 7 (pag. 75) 7 7 (pag. percuţia transversală este dureroasă C. calmarii temporare prin lichide reci D. la testele de vitalitate răspunsul este intens pozitiv. 76. durerea poate ABDE iradia către: A. dinţii antagonişti C. C. percutia in ax pozitiva E. pulpita acută seroasă totală C. pulpite seroase totale D. pulpite purulente parţiale acute E. pulpita acută purulentă parţială E. parodontita apicală acută seroasă D.

apariţia picăturii de puroi prin fistulă vestibulară în dreptul rădăcinii dintelui *Diagnosticul diferenţial al pulpitelor acute purulente parţiale se face A cu: A. 80) 169 . pulpita seroasă parţială B. pulpita purulentă corono-radiculară E.11 *Testele de vitalitate sunt intens pozitive în următoarele situaţii: A. calmarii temporare prin lichide calde D. pulpite acute seroase C. amputatia vitala la dintii permanenti in curs de dezvoltare. 75) 14 BD 7 (pag. 79) 15 B *Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute purulente totale se pune pe baza: A. pulpita seroasa totală C. tratamentul cariei simple si coafajul direct in dublu timp. 72) 13 BCE 7 (pag. caria simplă B. sensibilitatii la percutia transversală E. pulpita seroasă totală D. 7281) 12 ABCD 7 (pag. parodontita apicală acută seroasă (difuză) D. pulpita seroasă parţială C. extractia Durerea poate fi spontană în următoarele situaţii: A. testelor de vitalitate reduse C. cand prin exereza dentinei ramolite s-a deschis larg camera pulpara. parodontita apicală acută purulentă B 7 (pag. pulpite acute purulente D. pulpita seroasă coronară C. D. pulpita cronică deschisă E. tratamentul cariei simple si coafajul indirect. in deschiderile accidentale ale camerei pulpare. hiperemia preinflamatorie B. pulpita cronică deschisă ulceroasă Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele: A. 80) 16 7 (pag. caracterului lancinant al durerii B. pulpite cronice deschise E. B. C. hiperemia pulpară E. pulpita seroasă totală D. pulpite cronice închise Indicatii de tratament in hiperemia preinflamatorie: A. pulpita purulentă parţială Diagnosticul diferenţial în pulpita purulenta parţială se face cu: A. polipoasă AB 7 (pag. 79) 17 Page 7 (pag. extirparea vitala E. caria dentară simplă B. ulceroasă B.

raspuns pozitiv la percutia transversala a dintelui E. percutia in ax si transversala negative *Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa se pune pe urmatoarele semne: A. hiperplazică E. al cincilea strat Granulomul intern al lui Palazzi: A. palparea cu sonda nedureroasa superficial D. este o pulpită cronică deschisă polipoasă B. poate fi localizată coronar şi/sau radicular E. prezenţa unei cavităţi carioase pofunde. fibrele nervoase din parenchimul pulpar sunt în număr redus şi se observă pe o secţiune axială prezenţa lor începând cu: A. este o pulpită cronică închisă hiperplazică D. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei *Granulomul intern Palazzi mai este cunoscut sub denumirea: A. 92) 22 A 7 (pag. primul strat B. în pulpita cronică deschisă ulceroasă. 85) 19 7 (pag. 83) 21 CDE 7 (pag. raspunsuri negative la testele de vitalitate *Morfopatologic. al doilea strat C. când sunt tasate alimente în cavitatea carioasă şi se exercită presiuni în spaţiul endodontic B. existenta cariei profunde cu prezenţa polipului în camera pulpară B. palparea cu sonda în profunzime C. sangerare la inteparea pulpei cu sonda D. inteparea in profunzime provoaca durere si sangerare E. boala „pink spots”sau boala”petelor roz” B. scleroatrofică D. propriu-zisă 18 A *La inspecţie. al treilea strat D. cu deschiderea largă a camerei pulpare B. pulpita cronica inchisa propriu zisa E. pereti insensibili la testarea cu agenţi termici C. cu resturi alimentare 170 7 (pag. în cazul unor reacutizări cauzate de obliterarea cavităţii carioase pentru un timp mai lung. raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui C. granulom simplu conjunctiv D. 90) 23 Page Sensibilitatea dureroasă în cazul unei pulpite cronice deschise ulceroase ABCD poate apărea: A. 85) 20 C 7 (pag. al patrulea strat E. în pulpita cronică deschisă ulceroasă se constată: A.C. în masticaţie. granulom chistic C 7 (pag. 84) . este o pulpită cronică închisă propriu-zisă C. pulpită cronică deschisa granulomatoasa C.

la intensităţi obişnuite ale excitanţilor 24 Diagnosticul diferenţial în cazul pulpitei cronice deschise polipoase se CDE face cu: A. pulpita cronică deschisă ulceroasă Pulpita cronică închisă hiperplazică poate evolua şi se poate complica CD cu: A. fracturi ale dintelui E. 87) 25 7 (pag. caria dentară profundă B. necroză pulpară D. hipoexcitabilitate E. testări ale vitalităţii dintelui. pulpita cronica polipoasa Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta partiala se face pe: A. hipersensibilitate la teste de vitalitate D. percutia axiala pozitiva Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente totale: A. necroza pulpară E. imposibilitatea localizarii dintelui afectat In stratul patru din pulpita cronica deschisa ulceroasa se gasesc: A 7 (pag. parodontită apicală cronică *Intr-o pulpita acuta seroasa totala nu apare: A. 93) 26 7 (pag 75) 27 AB 7 (pag 79) 28 ABCD 7 (pag 85) 29 ACD 7 (pag 79) 30 ABCD 7 Page 171 . gangrena E. durere continua B. durerea continua E. testări ale vitalităţii dintelui. caracterul pulsatil al durerii B. pulpită seroasă totală C. forme subacute de pulpita purulenta C. durerea spontana D. prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare D. durerea violenta C. durere pulsatila C. dar la intensităţi mari ale excitanţilor E. sensibilitate la percutia in ax E.D. fractura coronara D. pulpita cronică deschisă granulomatoasă C. durerea localizata B. pulpită seroasă parţială B. forme subacute de pulpita seroasa B. polipul gingival D. diminuare la cald C. exacerbare la rece. durere localizata Pulpita cronica deschisa ulceroasa poate evolua spre: A.

E. (pag. C. C. intruzii. D. C. E. B. (pag. B. poate fi cauzată de soluţii antiseptice de tipul antiformină. 98) 4 D 7. temperaturi mai mari de 75°C. 37. Răspuns Pag. frecvent instalată după aplicarea pansamentelor arsenicale. *Despre necroza de colicvaţie sunt adevărate următoarele. B. este o formă a gangrenei pulpare. cu excepţia: A. 1 *Factorii cauzali cu acţiune favorizantă în necroza pulpară pot fi: A. hipertensiune arteriala. B. temperaturi sub 0°C. este produsă sub acţiune enzimatică. E. 97) 3 B 7. pereţii vasculari. C. este o mortificare aseptică a pulpei dentare. testele de vitalitate cu curent electric pot da un răspuns fals pozitiv. D. (pag. D. C 7. E. spasme vasculare prelungite urmate de ischemie . 98) 5 C Page 7. dintele este modificat de culoare. testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un răspuns fals negativ. (pag. diabet. Intrebare crt. este dominată de fenomene de coagulare a protoplasmei. traumatisme cu intensitate redusă. 94) A 7.A. NECROZA ŞI GANGRENA PULPARĂ – 30 intrebari Nr. E. *Factorii cauzali cu acţiune determinantă în gangrena pulpară sunt: A. testele biochimice sunt negative. dar repetate. 2 *Primele elemente ce au de suferit în evoluţia necrozei pulpare: A. substanţa fundamentală. luxaţii. C. fibrele nervoase. 99) 172 . fibre conjunctive limfocite histiocite macrofage pulpa cu structura aparent normala (pag 84) TEMA NR. B. *Necroza de colicvaţie: A. celulele. (pag. D. B. D. fibrele conjunctive. avitaminozele (A şi C) .

D. fetiditate (nu este caracteristică). parodontita apicală cronică. extirparea devitală este de elecţie. E. D. se produce o necroză de colicvaţie. fractura dentară. E. (pag. B. necroza pulpară. pulpita cronică închisă. (pag. E. se produce o necroză de coagulare. C. C. După devitalizare cu preparate pe bază de arsenic: A. Evoluţia si complicaţiile gangrenei pulpare pot fi spre: A. necroza pulpară. microorganismele ajunse în spaţiul endodontic . E. D. 102) 11 ACDE Page 173 7. 101) 10 7. se tratează ca o gangrenă pulpară. caria dentară. 99) 8 7. D. (pag. 98) 9 ABC Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară simplă este stabilit pe baza următoarelor aspecte: A. stări fiziologice: menstruaţia. pulpita cronică deschisă. travaliul prelungit . B. BCD 7. B. pulpa necrozată are un aspect galben-brun sau negru-violaceu ADE 7. C. C. (pag. 9899) 7 CE Necroza pulpară: A. fetiditate (este caracteristică numai gangrenei). deschiderea camerei pulpare produce o sangerare abundentă. pulpita acuta. E. gangrena pulpară simplă.C. E. fractura coronară. (pag. pulpita cronica. nu necesită etapă de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptică. examen bacteriologic pozitiv. B. ABCE 7. Diagnosticul diferenţial al gangrenei pulpare simple se face cu: A. parodontita apicală. prezenţa unei carii profunde cu camera pulpară deschisă şi insensibilitate totală la sondajul explorator. B. 102) . respectă tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaţie radiculară corectă. D. C. luxaţii cu intruzii. fractura corono-radiculară. C. pulpa necrozată are aspect uscat. se tratează ca o pulpită cronică închisă. (pag. D. E. examen bacteriologic negativ. B. gangrena complicată. D. boala de focar. 6 Diagnosticul diferenţial în necroza pulpară se face cu: A.

este elocvent. Necroza de colicvatie este produsa prin: A. 100) 16 ABDE 7. E. osul alveolar. extirparea se realizeaza destul de usor. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniti din: A. enzime animale. canal radicular lateral. C. C. 98) 17 ABC 7. B. D. pulpa uscata. apare adesea dupa arsenic. Necroza de coagulare se caracterizeaza prin: A. (pag. C. pierdere totală a configuraţiei structurale a pulpei. tesut pulpar putrificat foarte moale. 101) 13 7. B. enzime vegetale. 99) . bradichinina. poate evidenţia existenţa denticulilor. B. B. E. C. E. (pag. (pag. D. arsenic. D. chisturi de vecinatate. B. Gangrena umedă se caracterizează prin: A. consistenta pulpara este redusa. E. ACD 7. tesut pulpar putrificat ferm. poate releva o eventuala îngustare a canalului radicular. solutii antiseptic. C. Microrganismele implicate în patogenia gangrenei pulpare sunt: A. D. D.cu instumente de canal. 98) 18 ACD Page 174 7. (pag. E.12 CDE Examenul radiologic în gangrena pulpară: A. (pag. pulpita cronică închisă propriu-zisă. 91. 99) 15 CE 7. Modificări de culoare a dintelui se pot întâlni în: A. pierdere parţială a configuraţiei structurale a pulpei. 95) 14 ABCE 7. cavitatea bucala. imagine radiologică cu modificări periapical. stafilococul auriu. D. circulatie generala prin anacoreza. E. (pag. pulpita cronică închisă hiperplazică. C. E. D. B. gonococi. pneumococi. pulpa de culoare galben-brun sau negru-violaceu. B. poate releva o radiotransparenţă periapicală. pulpita cronică deschisă. necroza pulpară. stafilococul alb. gangrena pulpară. poate evidenţia uneori o transparenta crescuta a canalului radicular. (pag. streptococi beta hemolitici. C.

carie profundă fără deschiderea camerei pulpare. (pag. B. C. teste de vitalitate pozitive. interesează strict pulpa. durere la excitanţi chimici. (pag. *Factorii cauzali cu acţiune determinantă în gangrena pulpară sunt: A. (pag. interesează numai teritoriul periapical. ABD 7. C. D. E. succede actiunii unui agent chimic. C. (pag. intruzii. B. toate răspunsurile sunt corecte. D. *Tabloul clinic al necrozei pulpare cuprinde următoarele: A. durere la percuţia în ax a dintelui. 100) 21 D 7. teste de vitalitate pozitive. are peretii dentinari alterati profund. C. 98) 23 B 7. lipsa sensibilitatii si sangerarii pe canal . 98) 25 C Page 175 7. B.19 Semnele de gangrena simpla sunt: A. procesul septic depăşeşte teritoriul pulpar şi intereseaza parodonţiul apical. durere la excitanţii termici. 101) 22 D 7. examen bacteriologic pozitiv. C. *Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară simpla se pune pe: A. urmate de ischemie. E. E. C. însămanţare bacteriană pozitivă. hipersensibilitate la palparea cu sonda în canalul radicular. (pag. *Forma anatomo-clinică de gangrenă complicată se caracterizează prin: A. durere la excitanţi termici. luxaţii. D. brună sau galben-cenuşie. fără răspuns din partea parodonţiului apical. camera pulpara inchisa. interesează numai parţial teritoriul pulpar. Gangrena uscata: A. D. *Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se pune pe: A. se caracterizeaza prin extirparea usoara a resturilor. (pag. E. dinte cu coloraţie modificată. B. D. E. succede un traumatism. E. dinte cu transparenţa mai mare decat a dinţilor vecini. D. B. 101) 20 BCE 7. modificarea de culoare a dintelui. hipersensibilitate la palparea cu sonda în camera pulpară. intoxicaţii exogene cu diferite metale grele. 101) 24 A 7. test de vitalitate negative. dinte modificat de culoare. avitaminoze. B. (pag. hipersensibilitate la sondarea canalelor radiculare. D. 94) . spasme vasculare prelungite. C. E. B. modificari periapicale pe radiografie. microorganisme ajunse în spaţiul endodontic. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase.

26 *Un factor cauzator al gangrenei pulpare este: A. 1 *Parodontita apicală acută hiperemică: A. D. continutul canalului radicular este o masa omogena de culoare rosie vie. formolul. gangrena pulpara simpla. blocarea respiratiei celulare. pulpita cronica deschisa. (pag. Necroza pulpara poate evolua spre: A. B. prezinta hiperestezie. gangrena pulpara. . 99) 29 CD 7. pulpita cronica cu camera pulpara inchisa. la percutie rezonanta este mata. C. B. 176 Răspuns Pag. B. (pag. 97) 30 ADE 7. paralizia peretilor vasculari. precipitarea proteinelor plasmatice si lezarea membranei celulare. E. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei pulpare Page C 7. (pag. E. PARODONTITE APICALE ACUTE SI CRONICE – 30 intrebari Nr. actiunea unor enzime de provenienta bacteriana. vindecare spontana. (pag. dezechilibrul circulator. E. dintele are culoare modificata. depolimerizarea colagenului. *Diagnosticul diferential al necrozei pulpare nu se face cu : A. cresterile mari si bruste de temperatura. Simptomatologia clinica in necroza pulpara: A. pulpita cronica inchisa propriu-zisa. 9899) 28 ADE 7. C 7. C. parodontita apicala cronica. C. D. Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin: A. C. modificarea brutala a pH-ului. 98) TEMA NR. probe de vitalitate negative. D. pansamentul arsenical. D. 100) 27 E 7. pulpita acuta purulenta totala. Intrebare crt. E. 38. D. fractura dentara. (pag. ramane o perioada in acest stadiu. (pag. B. C. E. B.

(pag. senzaţie de uşoară egresiune D. *Percuţia în ax este pozitivă în parodontitele apicale cronice: A. este o hiperemie de tip pasiv E. 114) 5 BCD 7. (pag. absentă B. se mai numeşte granulom intern al lui Palazzi D. este o parodontită apicală cronică C. (pag. este dominată de durere la atingerea dintelui cauzal E. cu excepţia: A.B. percuţia în ax este pozitivă 7. (pag. C. este diferită in funcţie de factorii etiologici B. durere cu senzaţie de oboseală după masticaţie E. este faza de alterare tisulară primară D. percuţia laterală este pozitivă C. în 50% din cazuri Durerea în parodontita apicală cronică poate îmbrăca următoarele aspecte: A. 114) 6 ABDE 7. nevralgiformă C. E. 117) 7 ADE Page 177 7. este numită „timpul mut‟ B. granulom epitelial D. D. (pag. 106) 3 E 7. granulom simplu conjunctiv C. parodontita apicală cronică fibroasă B. granulom chistic E. 106) . pulsatilă Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma următoarele: A. durează între câteva ore şi câteva zile *Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturată pot fi enumerate următoarele. parodontita apicală cronică condensantă. în 90% din cazuri B. în 20% din cazuri C. în 100% din cazuri D. (pag. este caracteristică prin manifestările vasculare şi clinice C. este o osteită apicală cronică B. 2 reprezintă faza iniţială a inflamaţiei ligamentelor periodontale reprezintă faza iniţială a inflamaţiei osului alveolar apical reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interradicular reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interdentar B 104) *A doua fază în evoluţia inflamaţiei parodonţiului in parodontita apicala acuta hiperemica: A. în 70% din cazuri E. 114) 4 B 7. cel mai concludent este examenul radiologic Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: A. percuţia în ax este negativă D. prezintă 4 zone E.

(pag. în parodontite apicale cronice E. pulpita acută seroasă totală C. 119) 9 ACD 7. în stadiu endoosos B. este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente B. 113) 12 C 7. parodontita apicala cronica fibroasa Examenul radiologic este elocvent: A. în parodontita apicală acută purulentă în primele stadii D. imagine radiologică difuză. parodontita apicală acută supurată E. foliculita acută a dinţilor incluşi B. interesează buza superioară pentru dinţii incisivi superiori B. nevralgia de trigemen *Durerea este de intensitate maximă în parodontita apicală acută purulenta: A. pulpita acută purulentă totală E. percuţia în ax este pozitivă Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. 124) 13 ACDE 7. îngustarea spaţiului periapical D. (pag. 109) 14 D Page 178 7. în parodontita apicală acută hiperemica B. în parodontita apicală acută purulentă în ultima fază *Trăsătura esenţială a parodontitei apicale cronice condensante este: A. în stadiu de fistulă C. în stadiu subperiostal E. în stadiu submucos D 7. (pag. pulpite acute totale D. este o parodontită apicală acută seroasă Edemul din parodontita apicală acută seroasă: A. pulpita acută seroasă parţială B.8 *Abcesul Phonix: A. (pag. în stadiu de hiperemie D. (pag. 111) . pulpita acută purulentă parţială D. (pag. interesează regiunea mentonieră pentru incisivii inferiori E. imagine radiologică de osteită circumscrisă. este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente D. interesează aripa nasului pentru grupul incisiv C. (pag. răspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate E. interesează regiunea geniană pentru molarii inferiori Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. parodontite apicale cronice C. este cauzat de reacutizări repetate ale granulomului simplu E. interesează regiunea palpebrală pentru caninii superiori D. cu spaţii intertrabeculare înguste B. în parodontita apicală acută seroasă totală C. este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente C. radiotransparentă C. 108) 10 BD 7. 107) 11 ADE 7.

este prezentă tumefierea mucoasei şi a tegumentelor Parodontita apicala acuta seroasa evolueaza spre: A. pag. cuprinderea apexului dintilor vecini Diagnosticul pozitiv in parodontica apicala acuta purulenta: A. utilizarea arsenicului D. traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii B. lucrari protetice defectuoase E. osul alveolar Morfopatologic. modificarile enzimatice D. resturile epiteliale Malassez B. parodontita apicala acuta purulenta B. modificarile vasculare B. 108 179 . (pag. senzatie de egresiune a dintelui E. mucoasa bucala in cazul unor fistule D. turgescenta pernitelor vasculare ABCE 7. pag 108 20 ABC 7. mucoasa sinusala C. (pag. pe canal este prezentă o secreţie seroasă B. (pag 116) 19 A 7. (pag 112) 18 ABCE 7. 109) 17 ABDE 7. pulpa dintelui E. pag. cronicizare D. mobilitatea dintelui B. teste de vitalitate negative Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinate de: A. lipsa adenopatiei D. 108) 16 AC 7. durere E. modificarile chimice C. resorbtie osoasa Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in: A. febra C. semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensităţi foarte mari ale stimulului E. parodontita apicala acuta seroasa se caracterizeaza prin: A. sinuzita maxilara E.15 Precizaţi răspunsurile corecte în cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase: A. 109 21 ABE Page 7. complicare cu un proces osteomielitic C. durerea este prezentă la percuţia în ax D. durerea are caracter acut C. gangrena pulpara simpla C. antisepticele utilizate intempestiv pe canal *Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de: A.

112) 25 BDE 7. palparea ganglionilor este edificatoare B. durerea este localizata C. B. vase sanguine cu pereti ingrosati si strangulati de-a lungul traiectului lor D. apar zone de tesut osos dens cu putine trabecule osoase si spatii intratrabeculare 23 ACE 7. senzatie de egresiune a dintelui C. 116) Page 180 . facies rigid Stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente se caracterizeaza prin: A. resorbtie si vindecare temporara C. (pag. 108) Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa se bazeaza pe: A. fistulizare. inspectia nu releva totdeauna semne manifeste concrete pentru diagnostic C. la percutia transversala. durere este localizata E.B. parodontita apicala cronica fibroasa se caracterizeaza prin: A.se percep uneori. percutia verticala este intens pozitiva D.la monoradicularii cu leziuni periapicale voluminoase. (pag. tumefierea si infiltrarea mucoasei E. resorbtie radiculara externa de natura iatrogenica B. la periferia formatiunii. adenopatie regionala D. (pag 110) 24 BCE 7. prezenta unui bogat infiltrat leucocitar. 114) 26 ACD 7. 22 ligamente alveolare ingrosate fenomene de agregare eritrocitara fragmentarea si depolimerizarea ligamentelor Sharpey corticala interna alveolara prezinta un contur neregulat ABCE 7. liza tesutului osos Evolutie si complicatii in parodontita apicala acuta purulenta: A. se formeza asa numitele leziuni de granulom conjunctiv fibropar B. la frontalii superiori se constata frecvent prezenta fistulei mai ales pe mucoasa vestibulara E. (pag. aglomerarea celulara este mai mare decat in interior C. (pag.vibratii ale apexului Morfopatologic. resorbtie radiculara interna de natura microbiana E. supuratia lojelor si a spatiilor cervico-faciale Semnele obiective la parodontitele apicale cronice ne releva urmatoarele: A. C. tensiune mare intratisulara D. concomitent cu palparea mucoasei in dreptul apexului. durere cu caracter acut B. complicare cu un proces osteomelitic D. D. prezenta de infiltrat limfo-poliblastic E. E.

1 * Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare: A. pag 167 Page 181 . gangrena pulpara simpla C. nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament ocluziv D. 119) 30 ABD 7. parodontita apicala cronica cu hipercementoza BC 7.27 Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice fibroase se face cu: A. se constata urmatoarele: A. (pag. zona de iritatie D. durerea este exacerbata la cald in fazele de reacutizare B. parodontita apicala cronica condensanta La granulomul simplu conjunctiv in mecanismul de formare se descriu urmatoarele zone: A. actinomicoza C. granulomul chistic B. la inspectie dintele prezinta obturatie veche C. este facultativa pe tot timpul tratamentului C. in granulomul simplu conjunctiv. (pag. teste de vitalitate usor pozitive la intensitati mari Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice difuze progresive Partsch se face cu: A. zona de colicvatie C. 39. zona de stimulare B. coronar. 124) TEMA NR. (pag. (pag. zona exudativa E. adenopatii supurate E. uneori. pulpita cronica deschisa ulceroasa in stadii avansate de evolutie D. prezenta unui proces carios ce intereseza si camera pulpara D. granulomul epitelial D. 118) 29 BCD 7. parodontita apicala acuta seroasa E. pulpita acuta seroasa totala B. C 7. este obligatorie in a treia sedinta Răspuns Pag. zona de necroza Simptomatologic. nu se observa nici o leziune E. TRATAMENTUL NECROZEI SI GANGRENEI PULPARE – 30 intrebari Nr. este obligatorie pe tot timpul tratamentului B. 117) 28 ACDE 7. Intrebare crt.

11-12 C. pag 198 4 B 7. 7-9 E. laser D. clorfenol B. implantare deficitara E. 12-13 D. 8-10 *Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza: A. radacini in baioneta B. nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice. pana la foramenul apical B. cu exceptia: A. pag 181 182 . camfor E 7. pana la ½ canalului E. pag 166 8 D Page 7. pana la constrictia apicala C. manuale B. sonice. radiologice E. hiperemia pulpara *Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode. de obicei. ultrasonice D. se realizeaza pana la apexul radiologic *Cloroterapia NU este indicata in: A. cai false interradiculare D. pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului D. radacini cu curburi exagerate C. se obtine utilizand aceeasi tehnica pe toata lungimea canalului C. cu o usoara depasire a constrictiei apicale *O preparatie mecanica corecta a canalului: A. deoarece acestea sunt iritante B. pag 166 5 D 7. pag 159 3 B 7. se obtine utilizand numai tehnici moderne. sonice *Pasta iodoformata Walkhoff contine urmatoarele. combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici E. necesita. pag 173 6 E 7. 10-11 B. gangrena pulpara B. pulpita purulenta totala C. ultrasonice. parodontitele apicale cronice D.E. mecanice C. pag 211 7 D 7. este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive 2 *Nu beneficiaza de tratament conservator dintii care prezinta: A. parodontitele apicale acute E. cu exceptia celor: A. toate de mai sus *Ph-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre: A.

se realizeaza cand: A. pag. monoclorfenol si alcool 10% C. p-monoclorfenol si tricrezol E. 166 10 A 7. solubilitatea redusa in apa. nu este necesara izolarea dintelui E. iodoform D. metoda radiologica D. 166167 13 C 7. ultrasonice D. pupite acute purulente. pag 177 Page 183 14 A 7. fenol 30%. care determina eliberarea treptata a ionului Ca2+ *Metoda cea mai precisa de masurare a canalului radicular este considerata: A. cuprins intre 11-12 C. mentol 9 *Metodele folosite in prepararea canalelor pot fi: A. tratametul mecanic se efectueaza pana la apexul radiologic B. pag. pulpite cronice C. camfor si mentol D. alcool si eter 10% *Obturatia de canal in aceeasi sedinta. p-monoclorfenol. tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala C. sonice C. in cursul tratamentului se aplica pansamente medicamentoase *Solutia Walkhoff contine: A. pH-ul alcalin. cand in timpul tratamentului campul operator a fost invadat de E 7. toate de mai sus *Actiunea antiseptica a hidroxidului de calciu se bazeaza pe: A. solubilitatea crescuta in apa. ph-ul alcalin. cu laser E. 170 . p-monoclorfenol. metoda intepaturii apicale *In extirparea pulpara: A. cuprins intre 11-12 B. camfor 60%. metoda clinico-radiologica C. de care este raspunzator ionul OH-. care determina eliberarea treptata a ionului OHE. tratamentul se executa in mai multe sedinte D. manuale B.C. pH-ul alcalin. pag. cloroform E. metoda electronica E. de care este raspunzator ionul OH-. avem un canal uscat B. de care este raspunzator ionul Ca2+. cuprins intre 1314 D. partiale sau totale D. pag 198 11 D 7 pag. alcool 10% B. 163 12 B 7. metoda clinica B.

saliva E. cand nu putem opri hemoragia 15 *Eficienta asociatiilor de antibiotice in tratamentul gangrenei pulpare, depinde de urmatorii factori: A. evitarea antibioticelor cu reactii adverse; B. evitarea unor doze insuficiente; C. evitarea antagonismelor D. evitarea rezistentei incrucisate E. toate de mai sus. Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din depuneri calcare, tratamentului mecanic i se pot asocia urmatoarele substante chimice de permeabilizare : A. sarea sodica de EDTA solutie 10% B. acid sulfuric solutie 20-30% C. antiformina D. solutia clorhexidina 1% E. eugenol Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in gangrena pulpara fac parte urmatoarele sisteme: A. sistemul Giromatic B. canal Master U C. metoda conversiunii D. canal Finder E. sistemul treptelor consecutive In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei pulpare, ne putem ghida dupa urmatoarele criterii: A. forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata) B. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical C. tipul de reactivitate al pacientului D. concentratia solutiei E. lipsa efectului bactericid al substantei In tratamentele endodontice, antisepticele se folosesc sub urmatoarele forme sau proceduri: A. pansamente endodontice B. irigatii endodontice C. asociate cu agenti fizici D. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari E. numai la persoane varstnice Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu necroza sau gangrena pulpara, se inscriu: A. prezenta unor obturatii coronare din amalgam B. valoarea masticatorie si protetica a dintelui C. topografia dintelui D. afectiunile de sistem E. starea parodontiului marginal E 7, pag. 187

16

ABC

7, pag 162

17

ABD

7, pag 171

18

ABC

7, pag 173

19

ABC

7, pag 210

20

BCE

Page

184

7, pag. 158159

21

Cauzele generale ale hemoragiei sunt: A. hemofilie B. diateze hemoragice C. afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sangelui D. stari fiziologice congestive: menstruatie E. graviditate Pasta iodoformata Walkhoff, contine: A. iodoform B. clorfenol C. timol D. oxid de zinc E. formol Aparatele electronice de masurare a lungimii de lucru existente, pot fi clasificate astfel: A. analogice B. audiometrice C. digitale D. de inalta frecventa E. sonda bimetalica Curalt Compusii cuaternari de amoniu: A. sunt detergenti cationici B. reduc tensiunea superficiala a solutiei C. sunt mai activi in mediu acid D. sunt mai activi in mediu alcalin E. sunt toxici citoplasmatici puternici Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele instrumente: A. ace Miller B. ace Donaldson fine si foarte fine C. ace Hedstroem fine D. freze globulare mici E. ace Kerr fine si foarte fine Ce medicatie endodontica are capacitate antimicotica: A. tricrezolformalina B. Walkhoff C. Chlumski D. clorhexidina E. creozotul de mesteacan Timpii operatori ai tratamentului mecanic in gangrena pulpara sunt : A. crearea accesului in camera pulpara B. permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos C. indepartarea dentinei alterate de pe peretii canalului

ABCD

7, pag 166

22

ABCD

7, pag 181

23

ABCD

7, pag 165

24

ABD

7, pag. 182

25

AE

7, pag. 162

26

BD

7, pag. 176181

27

ABCD

Page

7, pag. 160

185

D. stabilirea lungimii canalului E. obturarea radiculara definitiva in aceeasi sedinta 28 Tratamentul Spad : A. reprezinta o metoda de tratament al pulpitei seroase totale B. reprezinta o metoda de tratament al gangrenei pulpare C. se realizeaza cu solutie Walkhoff si pasta Spad D. utilizeaza pasta Spad E. utilizeaza pasta Spad si un amestec de doua lichide Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt: A. efect lent bactericid si fungicid B. actiune antibacteriana indelungata C. usurinta introducerii pe canale D. interferarea proceselor de vindecare periapicala E. tensiune superficiala mare Pasta Ledermix contine: A. prednisolon B. clorhidrat de neomicina C. oxid de zinc D. hidroxid de calciu E. streptomicina BD 7, pag 185

29

BC

7, pag 175

30

CD

7, pag. 192

TEMA NR. 40. OBTURAREA CANALELOR RADICULARE – 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (Mc Spadden), acesta trebuie sa se opreasca : A. la constrictia apicala B. la 1 mm de constrictia apicala C. la 1,5-2 mm de constrictia apicala D. la 4-3 mm de constrictia apicala E. la apexul radiologic 2 *Premiza obligatorie in tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este urmatoarea: A. largirea adecvata a canalului radicular B. respectarea regulilor de preparare a canalelor radiculare C. utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea cimentarii apicale D. plasarea corecta a varfului canulei Răspuns Pag. C 7, pag 235

C

7, pag 237

Page

186

E. largirea excesiva a canalului radicular 3 *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere: A. permit indepartarea cu usurinta din canal, cu dislocarea gutapercii B. nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau C. confera operatorului o mare sensibilitate tactila D. partea activa are forma cilindrica E. lungimea partii active este de cca 20 mm. *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald prin tehnica Endotec, se recomanda introducerea conului master: A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie B. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie C. pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie D. dincolo de limita apicala E. pana in treimea medie a canalului *Obturatia segmentara cu gutaperca are ca dezavantaj : A. necesita instrumentar endodontic special B. sigilare imperfecta in 1/3 apicala a canalului C. grava perturbare a procesului de vindecare periapicala D. necesita un calibru larg al portiunii apicale E. este dificil de indepartat *Indicatiile obturarii segmentare cu rumegus dentinar sunt: A. canale inguste B. canale curbe C. foramen apical larg D. delta apicala E. perforatii in 1/3 coronara a canalului *Alegerea acului Lentulo se face dupa urmatoarele criterii, cu exceptia: A. volumul canalelor B. topografia dintilor C. integritatea fizica a acului Lentulo D. numarul canalelor E. gradul de curbura al canalelor *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se recomanda introducerea conului master : A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie B. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie C. pana la 2mm de limita apicala stabilita prin odontometrie D. dincolo de limita apicala E. Pana in treimea medie a canalului *Timpul in care gutaperca ramane plastica in canal dupa indepartarea plugger/spreader-ului incalzit din canal, este: A. 10-15 sec C 7, pag 223

4

C

7, pag 229

5

B

7, pag. 241

6

C

7, pag 241

7

D

7, pag 215

8

C

7, pag. 229

9

A

Page

7, pag. 229

187

B. C. D. E. 10

30 sec 60 sec. 50 sec 70 sec C 7, pag. 234

*Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercii (Mc Spadden) A. este mai lenta B. exista posibilitatea fracturarii compactoarelor C. obtureaza cea mai mare parte a spatiului endodontic D. faciliteaza depasirile in lipsa unui stop dentinar apical corespunzator E. exista posibilitatea aparitiei unor leziuni termice ale parodontiului de sustinere *Avantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt reprezentate de: A. asigura o obturatie omogena a canalelor B. nu necesita o largire excesiva a canalelor C. nu necesita mult timp D. nu necesita instrumente speciale E. frecventa mica a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte tehnici *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere: A. utilizare mai usoara in zonele distale B. nu permit rotirea in jurul axului propriu in ambele sensuri C. permit indepartarea usoara din canal, fara dislocarea gutapercii D. sunt mai subtiri E. sunt mai flexibile *In condensarea verticala la cald a gutapercii,coafarea conului principal cu ciment de sigilare si propulsarea sa in canal se face pana la: A. 1 mm de constrictia apicala B. 2 -3mm de constrictia apicala C. 4 mm de constrictia apicala D. 5 mm de constrictia apicala E. 10 mm de constrictia apicala *Ramolirea portiunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea in cloroform, dureaza: A. 3-4 secunde B. 3 minute C. 1 minut D. 2 minute E. 20 minute *Dezavantajele utilizarii conurilor de argint in obturatia radiculara sunt:

11

A

7, pag. 232

12

C

7, pag. 223

13

B

7, pag. 232

14

A

7, pag. 225

Page

15

B

7, pag.

188

A. inchiderea perfecta a canalelor B. tratamentul biomecanic incomplet nu asigura sigilarea apicala urmarita C. raduioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie neetansa D. are actiune oligodinamica discutabia in conditiile unei sigilari perfecte E. flexibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperca. 16 *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden), acesta trebuie sa se opreasca : A. la constrictia apicala B. la 1,5 mm de constrictia apicala C. la 2mm de constrictia apicala D. la 3-4 mm de constrictia apicala E. la apexul radiologic Adaugarea de dezinfectante in pastele de obturatie radiculare nu este benefica, deoarece: A. creste riscul obturatiilor de canal cu depasite B. nu reduce semnificativ microinfiltratiile marginale C. irita parodontiul apical D. sunt inactivate rapid in umorile tisulare E. produc coloratii ale dintilor Dispozitivul de condensare laterala la cald, Endotec, prezinta urmatoarele caracteristici: A. este simplu si ergonomic B. exista posobilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon C. incalzirea poate fi calibrata perfect D. racire rapida E. nu poate fi utilizat in canale curbe In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire, este necesara respectarea urmatoarelor reguli obligatorii: A. trebuie evitata largirea excesiva a canalelor B. plasarea corecta a varfului canulei C. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect D. injectarea gutapercii la consistenta adecvata E. proba clinica prealabila a pluggerelor B

243

7, pag. 235

17

CD

7, pag. 214

18

ABCD

7, pag. 229

19

BCDE

7, pag. 237

20

21

Pentru timpii operatori ai obturatiei de canal cu conuri de gutaperca

BCD

7,

Page

189

Tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii prezinta urmatoarele AB avantaje: A. asigura o sigilare superioara obturatiilor, prin cimentarea unui con B. prezinta succes clinic considerabil in timp C. asigura o obturatie foarte omogena D. simplitatea si rapiditatea executiei E. nu da fenomene de iritatie apicala

7, pag. 224

rigiditate superioara fata de cea a conurilor de argint D. introducerea cimentului de sigilare pe canal E. sunt urmatoarele: A. volumul canalelor radiculare D. 219 . sa se specifice sensul corect de rotatie ( invers acelor de ABCD pag. integritatea fizica a acului Lentulo C. discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al canalului radicular E. confera sensibilitate tactila B. depasirea lungimii de lucru D. biocompatibilitate Situatii mai frecvent intalnite la proba conului inaintea obturatiei. canale cu apex larg deschis Alegerea acului Lentulo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa urmatoarele criterii: A. trebuie ca acesta: A. la indepartarea lor din canal se dizloca conul de gutaperca In utilizarea acului Lentulo pentru introducerea pastei in obturatia radiculara. neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului B. in ambele sensuri D. sunt nedeformabile B. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canalului C. proba clinico-radiologica a conului C. materialul utilizat Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici fata de hand spreadere: A. permit indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii C. pag. sa aiba spirale integre B. pag. inchiderea canalului e posibila doar prin asocierea unui ciment de sigilare C. pag. toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica D.calibrate se numara si: A. condensarea cimentului de sigilare cu spreaderul 22 CDE Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele: A. 244 23 7. 223 26 AD Page 190 7. sa fie usor indoit C. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau propriu. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal D. topografia dintilor B. pag. in sensul acelor de ceasornic E. 220221 24 ABC 7. lipsa coroziunii E. 221 7. morfologia canalelor radiculare E. 215 25 ABC 7. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau propriu. sa nu fie ruginit E. individualizarea conului de gutaperca B. pag.

pag. 1 B 7. microinfiltratie mai mare decat la alte tehnici D. necesita mult timp B. solubilitatea sigilantilor B. resorbtii radiculare interne ACE 7. consum mai mare de conuri de gutaperca Obturatia de canal cu conuri metalice este indicata in : A. canale ovale D. timp indelungat pentru largirea canalelor B. 232 30 AB 7. pasta Walkhoff C. crt. Endomethasone E. 242 29 ABC 7. medicamentoase.ceasornic) pentru propulsarea pastei in canal 27 Dezavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con unic. TRATAMENTUL PARODONTITELOR APICALE ACUTE SI CRONICE – 30 intrebari Nr. reclama o largire excesiva a canalului D. canale inguste B. dificultatea obturarii canalelor curbe D. sunt: A. pag. obturatii de canal tridimensionale Tehnica de condensare verticala la cald a gutapercii are ca dezavantaje: A. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire E. premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali Inconvenientele obturarii cu gutaperca: A. foramen apical larg E. obturatii de canal incomplete E. dificultatea obturarii canalelor inguste C. 41. dezobturare dificila in caz de necesitate E. pag. Intrebare Răspuns Pag. canale cu curbura accentuata C. *Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor pag. se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu: A. 219 28 ABCD 7. calibrat la apex. 245 TEMA NR. ciment zinc oxid eugenol D. ciment fosfat de zinc Page 191 . pag. Dontisolon 259 B. premiza sigilarii corecte doar in treimea apicala C. laborioasa C.

aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice *In cazul secretiei seroase moderate pe canal. chiuretarea alveolei pana in os sanatos C. pag. extractia dintelui B. pag. pag. lasarea inchisa a dintelui pentru cateva zile E. tipul de reactivitate individuala *In parodontita apicala hiperemica consecutiva acutizarii unui proces cronic preexistent. permeabilizarea apexului C. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice D. 256 192 . cauterizarea chimica C. pag 256 3 E 7. tratament mecanic fara permeabilizarea apexului C. interventia chirurgicala E 7. chiuretare pana in os sanatos C. consta in: A. toate de mai sus. pag. *Tratamentul parodontitei apicale arsenicale. expectativa B. pag 256 4 D 7. forma pe sectiune a canalului radicular E. NU se recomanda: A. cauterizarea electrica E. irigatii endocanalare cu solutii antiseptice B.2 *Tratamentul parodontitei apicale seroase exudative necesita: A. tratamentul medicamentos cu antiseptice B. aplicarea de prisnite reci E. este contraindicata: A. nu se indica: A. forma grava. 216 7 C 7. volumul de substanta care a depasit apexul C. tratament mecanic cu permeabilizarea apexului B. crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. 258259 8 C Page 7. starea parodontiului apical dinainte de obturatie B. calitatea materialului de obturatie D. toate de mai sus *Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt reprezentati de : A. aplicarea imediata de pansament ocluziv cu antiseptic (Walkhoff) D. lasarea deschisa a dintelui D. extractia dintelui B. toaleta canalelor cu mese imbibate in apa oxigenata E. se realizeaza: A. 255 6 D 7. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial D. paste cu antibiotice *In parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu material de obturatie. pag. 251252 5 A 7. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial E. obturatie definitiva de canal in aceeasi sedinta *In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava.

pag. 259 193 . 0. tranchilizante D. volumul de substanta care a depasit apexul B. medicatie analgetica. canddrenajul este nesatisfacator din diferite cauze C. 0. drenaj alveolar D. 251 14 E Page 7. tipul de reactivitate individuala E. 252 11 E 7.C. drenaj combinat. pag. drenaj endodontic asociat cu antibiotice B. 257 10 B 7.250 g de 4 ori pe zi B. in faza submucoasa E. faza endodosoasa. pag.500 g de 2 ori pe zi *Schema de tratament in parodontitele apicale acute purulente in stadiul endodosos cuprinde urmatoarele etape. 0. drenaj endodontic B. ampicilina se administreaza dupa urmatoarea schema: A. infiltratia plexala cu novocaina 1% 9 *In parodontita apicala acuta purulenta. vecinatatea unor formatiuni nervoase D. in faza subperiostala D. pansament cu antiseptice *In tratamentul parodontitei apicale acute purulente la adulti.500 g o data pe zi D. cand drenajul este nesatisfacator si starea pacientului este alterata B. pag. cand nu se poate face un tratament corect endodontic *Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale: A. in faza endoosoasa. administrarea de antialgice E.200 g de 5 ori pe zi E. medicatie analgetica E. 0. NU se practica: A. extractie si replantare *Administarea antibioticelor in tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente se recomanda in urmatoarele circumstante: A. endodontic si prin osteotomie transmaxilara A. 257 12 A 7. pag. 254 13 E 7. dezobturarea canalului radicular D. pag. calitatea materialului de obturatie C. C. drenaj endodosos B. toate de mai sus *In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica NU se indica: A. lasarea deschisa a dintelui E 7.cu exceptia: A. 0.drenaj alveolar prin extractia dintelui C. in faza endoosoasa.250 g de 6 ori pe zi C. drenaj transosos C.

crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. pag. cauterizarea chimica cu acid tricloracetic 15 *Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt reprezentati de: A. 253 194 . pozitia dintelui pe arcada E. extractia dintelui si drenaj alveolar E. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente C. calitatea materialului de obturatie D. pag. terapia este urmatoarea: A. cuprinde: A. utilizarea incorecta a agentilor fizici D. starea parodontiului apical dinainte de obturatie B. aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol D. 251252 16 B 7. pag. 4 sedinte D. forma pe sectiune a canalului radicular E. se recomanda instituiea unui tratament medicamentos cu: A. 257 20 ACD Page 7. indepartarea pansamentului arsenical C. varsta pacientului In stadiul submocos al parodontitei apicale acute exudative purulente. 258 19 ACD 7. aplicarea unui aparat fix de imobilizare Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale exudative seroase spre forme purulente. 256 18 ABC 7. tratament cu diatermie B. mese impinse dincolo de apex B. drenaj endodontic B. sedinta B.C. introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal E. pag. ionoforeza endocanalara cu enzime C. 10 sedinte Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala. pag. obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu E. se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice Cauzele iatrogene ale persistentei secretiei pe canal in parodontitele apical cronice sunt: A. volumul de substanta care a depasit apexul C. 258 17 BC 7. pag. tipul de reactivitate individuala *Secretia persistenta pe canal in tratamentul unei parodontite apicale cronice impune schimbarea pansamentului antiseptic cu un alt antiseptic dupa: A. incizia mucoasei D. antibiotice D 7. forma usoara. doua sedinte C. 5 sedinte E.

canale curbe Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute este in raport de: A. pag. corpi straini in canal E. pag. lucrari protetice cu ancoraj in canal D. sexul pacientului C. 249 . starea generala a pacientului 22 CDE 7. se insista cu irigatiile pe traiectul dinte-fistula C. se mentine 48 de ore D. apex larg deschis la copii si adolescenti B. dinti acoperiti de coroane C. mese impinse dincolo de apex D. profesia pacientului B. radacini curbe Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt: A. E. obturatii coronare de amalgam B. D. 249 23 AC 7. pag. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic C. se mentine minimum 72 de ore E. 21 anticoagulante antiinflamatoare nespecifice antialgice antiacide ABC 7. se sutureaza fistula E. 250 24 CDE 7. pozitia dintelui pe arcada In cazul parodontitelor apicale hiperemice consecutiv gangrenei pulpare. forma anatomo-clinica de inflamatie E. se obtureaza in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului D. conditiile topografice locale D. conditiile topografice generale E. se mentine o saptamana Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic: A. nu se aplica din prima sedinta C. stadiul ei de evolutie C. tratamente endodontice incomplete E. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale B. se aplica din prima sedinta B. 260 Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi: A. tratament de gangrena B. se obtureaza dintele retrograd Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de: A. pag. reactivitatea individuala D. pasta cu antibiotice: A.B. C. pag. 258 26 ABCE Page 195 7. pag. 253 25 ABC 7.

asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante D. 26-89) – 30 intrebari Nr. vârsta Page AD 8/43 196 Răspuns Pag. persistenta secretiei pe canal C. pag. fara a exacerba durerile pacientului. cauterizare chimica B. 1 Forma şi volumul papilei interdentare variază în raport cu: A. premedicatia antibiotica E. 249 28 ABC 7. pag. interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dintelui D. schimbarea medicatiei endodontice Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmeaza in general aceleasi etape cu ale tratamentului gangrenei pulpare simple. vom recurge la urmatoarele metode: A. pag. imobilizarea dintelui B. 42. anestezia D. cauterizare electrica C. Pag. Intrebare crt. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de lichefactie colectate in focarul inflamator C.27 Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex. care consta in: A. pag. 252 29 CD 7. MORFOFIZIOLOGIA PARODONTIULUI MARGINAL (8. cu unele modificari determinate de: A. simpla extirpare a tesutului pulpar Pentru a realiza drenajul endodontic in parodontitele apicale. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia C. lungimea de lucru B. eliminarea cauzei inflamatiei. . 258 TEMA NR. 260 30 BC 7. statusul general al pacientului AB 7. folosirea unei turatii cat mai joase pentru a nu produce trauma pulpara Care sunt indicatiile terapeutice in parodontitele apicale cronice cu forme lezionale grave: A. realizarea rezectiei apicale E. extractia dintelui E. reprezentata in 99% din cazuri de o afectiune pulpara B. medicatia folosita E. existenta unor fistule D.

B. aderă la dinte în mod direct sau prin intermediul unor variate pelicule sau cuticule *Particularităţile anatomice care explică vulnerabilitatea epiteliului de joncţiune faţă de agresiuni fizice şi biologice sunt: A. are o înalţime mai mare la mandibulă decât la maxilar E. aderă ferm la dinte şi osul subiacent *Şanţul marginii gingivale libere reprezintă: A. E. 2 microproteze inserate pe dinţii respectivi corect adaptate cantitatea de gingie ataşată adiacentă traumatismul produs de folosirea intempestivă de scobitori adâncimea şantului gingival BE 8/44 Următoarele afirmaţii sunt adevarate referitor la gingia fixă: A. îndepărtarea mecanică din şanţul gingival a materialului fluid sau 3 C 8/42 4 ABDE 8/45 5 CE 8/50 6 A 8/50 Page 7 ABCE 8/52 197 . consistenţă moale la palpare D. limita dintre marginea gingivală liberă şi gingia fixă. culoare roz palid B. constituie zonă de rezistenţă împotriva tendinţelor de retracţie şi deplasare ale marginii gingivale libere C. prezintă un grad semnificativ de keratinizare E. porţiunea coronară a gingiei şi corespunde peretelui extern al şanţului gingival B. consistenţă mai laxă la nivelul papilelor interdentare Epiteliul de joncţiune: A. dar uneori este şters sau lipseşte D. prezintă o singură lamina bazală din punct de vedere structural C.35 mm B. epiteliul de joncţiune E. interfaţa epiteliu-corion sulcular este ondulată. sulcusul gingival C. existenţa unor fibre de colagen în grosimea sa Lichidul gingival are următoarele roluri: A. are o grosime care variază între 0. sugerând o nutriţie bogată D. numar mare de punţi desmodontale intercelulare E. hiperkeratinizarea C. aspect de “gravură punctată” E.25 şi 1. este delimitată între marginea gingivală şi linia muco-gingivală B. culoare roz palid cu pigmentări melanice C. D. absenţa digitaţiilor epiteliale B. linia muco-gingivală Gingia sănătoasă are următoarele aspect clinice generale: A. are o dimensiune aproximativ constantă de 1-3 mm la toţi dinţii frontali D. este produsul proliferării celulare din stratul extern al epiteliului adamantin redus D. C.

B. fibrilar: A. lamina cribriforma C. este acelular C. numărul lor variază în funcţie de vârsta pacientului 9 BDE 8/60 10 B 8/61 11 AD 8/62 Page 12. E. D. C. glicoproteine. os alveolar susţinător ABD 8/64 198 . este dispus în jumătatea apicală a rădăcinii D. sunt celule situate în ţesutul conjunctiv dispuse perivascular şi între elementele fibrilare B. totalitatea fibrelor de colagen din corionul gingival B. este celular B. histologic prezintă linii de apoziţie paralele în general între ele şi suprafaţa radiculară E. sunt celule provenite din teaca lui hertwing şi diagrama epitelială în cursul cementogenezei B. produc histamină prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie E. 8 sub formă de particule străine. au înalt potenţial de transformare în celule ca fibroblaşti. totalitatea filamentelor nervoase aferente şi eferente formaţiunilor sensitive şi senzoriale ale parodonţiului marginal E. cementoblaşti D. sunt întâlnite la nivelul desmodonţiului E. totalitatea structurilor din spaţiul dento-alveolar C. au rol activ în resorbţia şi remodelarea tramei fibrilare de colagen Cementul primar. un ţesut de tip conjunctiv cu un grad ridicat de mineralizare care acoperă suprafaţa radiculară a dinţilor D. aciculare de hidroxiapatită *Desmodonţiul reprezintă: A. produc proteoglicani. unele cu acţiune antigenică şi efecte agresive activitate antimicrobană complexă prin anticorpi activarea adeziunii inserţiei epiteliale prin conţinutul de proteine plasmatice conţine proteoglicani şi glicoproteine cu rol important în apărarea locală conţine enzime lizozomale ACE 8/55 Fibroblaştii : A. sunt celule de apărare prezente în număr redus în desmodonţiul normar C. lamina dura B. substanţa minerală a cementului este reprezentată de cristale fine. plexul vascular periodontal Celulele epiteliale Malassez: A. se găsesc în ţesutul gingival inflamat C. ca fibronectina cu rol în menţinerea integrităţii corionului gingival D. Osul alveolar propriu-zis se mai numeşte şi: A.

se opune tendinţelor de retracţie gingivală prin agresiuni mecanice directe asupra marginii gingivale libere Despre atriţie se poate spune că: A. variază funcţie de la o persoană la alta D. os medular 13 Remanierea osului alveolar este influenţată de anumiţi hormoni cum ar fi: A. are rol în prezenirea formării spaţiilor retenţive sub zonele de contact interdentar Contactul interdentar are următoarele roluri: BCDE 8/756 14 ACDE 8/71 15 CDE 8/878 16 BCE 8/89 17 ADE 8/89 18 ABC 8/89 Page 199 . procesul de înclinare spre mezial a unui dinte daca lipseşte vecinul său mezial C.D. întăreşte structura corionului gingival D. prin atriţie se reduce relieful ocluzal accidentat D. transformă contactul interdentar dintr-o zonă redusă iniţial într-o zonă extinsă E. estrogenii D. este rezultatul a două faze de deplasare dentară: desmodontală şi alveolară Mezializarea fiziologică reprezintă: A. procesul de migrare a dinţilor în direcţie către planul mediosagital B. asigură fixarea şi menţinerea dintelui în os C. hormonal paratiroidian C. formează o barieră biologic rezistentă în timp faţă de agresiunea microbiană E. este o lipsă de substanţă lacunară la colet produsă probabil prin traumă ocluzală C. procesul de erupţie permanent a dintelui D. TSH B. are rol activ în contiguitatea arcadelor neîntrerupte de breşe edentate E. variază functie de anumite medicamente utilizate de pacient E. progesteronul E. este uşor perceptibilă clinic prin prinderea dintelui în pensă şi mişcarea sa vestibule-oral B. testosteronul Sistemul ligamentar supraalveolar îndeplineşte următoarele roluri: A. are valori diferite în funcţie de momentul zilei C. produsă prin demineralizare acidă B. corticala internă a osului alveolar E. reduce din braţul de pârghie extraalveolar reprezentat de coroana clinic Mobilitatea dentară fiziologică: A. este o lipsă de substanţă dentară la colet . asigură fixarea şi menţinerea gingiei pe dinte la un nivel constant B.

frig D. chemoreceptori D. direcţionează bolul alimentar pe versanţii gingivali şi alveolari. stress E. fumat B. hormoni Cementul radicular are următoarele funcţii: A. prezintă fenomene de remodelare şi resorbţie în condiţii funcţionale În cadrul complexului morfofuncţional cement-desmodonţiu-os alveolar. asigură fixarea fibrelor ligamentului periodontal B. molarii şi premolarii inferiori B. formează o barieră biologică rezistentă în timp la agresiunea microbiană D. fixarea fibrelor ligamentului parodontal C. transmiterea echilibrată a fortelor din cursul masticaţiei B. caldură C. osul alveolar asigură implantarea dintilor prin: A. spiralate în porţiunea mijlocie a parodonţiului Osul alveolar este cel mai bogat în os medular în următoarele zone: A. terminaţii nervoase ondulate. tuberozităţile maxilare ACD 8/69 20 ABD 8/71 21 BCD 8/745 22 ABDE 8/70 23 AC 8/65 Page 200 .A. asigurarea unui suport integru de-a lungul rădăcinii dentare care se constituie într-un braţ de pârghie intraalveolar E. îmbunătăţirea condiţiilor de implantare a dintelui prin apoziţia continuă E. corpusculi de tip Ruffini şi Krause E. existenţa unei apoziţii permanente care compensează liza marginală fiziologică Fibrele nervoase pătrund în desmodonţiu prin zona periapicală şi prin orificiile laminei dura şi se termină prin următoarele tipuri de formaţiuni: A. rol în mezializarea fiziologică şi erupţia dintelui prin depunerea continuă C. protejează gingia ataşată de impactul alimentar traumatic E. terminaţii nervoase fuziforme înconjurate de o capsulă fibroasă C. realizarea unei legături strânse de tip anchiloză cu dintele B. ceea ce contribuie la stimularea dinamicii vasculare din corion C. protejează ligamentul supraalveolar de traumatismul alimentar 19 Reţeaua vasculară a parodonţiului marginal este influenţată de: A. preluarea solicitărilor exercitate asupra dintelui şi transformarea în tracţiuni dispersate în mod echilibrat în osul alveolar D. creasta zigomato-alveolară C. terminaţii nervoase libere specializate în recepţionarea stimulilor dureroşi B. protejează papila gingivală de impactul direct al alimentelor D.

dimensiunea rădăcinii D. cement D. grupări sulfhidrice şi disulfhidrice Mezenchimul stă la baza dezvoltării următoarelor structuri dentare: A. prezintă numeroase formaţiuni papilare E. sutura se face cu uşurinţă C. glicogen B. afecţiuni sistemice E. lamina cribriforma E. smalţ B. este bogat keratinizată B. feţei dorsal a limbii D.D. gradul de erupţie B. obrajilor. dentină C. desmodonţiu Caracteristicile mucoasei masticatorii conduc la următoarele implicaţii clinice: A. are o submucoasă bine reprezentată în ţesut lax C. ameloblaşti D. faţa vestibulară a grupului frontal superior 24 Între tipurile de celule existente în desmodonţiu întâlnim: A. protezele dentare trebuie realizate ţinând seama de rezilienţa diferitelor zone ale mucoasei masticatorii Următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la mucoasa de căptuşire acavităţii bucale: A. enzime D. os alveolar E. procesele inflamatorii şi hemoragiile se răspândesc cu uşurinţă D. se gaseşte la nivelul mocoasei alveolare ABDE 8/62 25 ABD 8/61 26 ACE 8/58 27 BCDE 8/31 28 AE 8/41 29 BDE 8/41 Page 201 . celule mezenchimale nediferenţiate B. gradul de funcţionalitate a dintelui C. markeri neuro-endocrini E. osteoclaşti Dimensiunile spaţiului dento-alveolar diferă functie de: A. plăgile chirurgicale situate în zona palatină au prin incizie o deschidere puţin extensibilă. dificilă pentru asigurarea unui eventual drenaj B. sex În gingie se întâlnesc componente histochimice: A. se ăseşte la nivelul buzelor. fibroblaşti C. se găseşte la nivelul suprafeţei ventral a limbii şi a planşeului bucal E. osteoblaşti E. mucopolizaharide C.

m. granolos. keratinizat C.m D. Are o compozitie heterogena C. pag 103-155) – 30 intrebari Nr. 75-80% E.m C. 25% B. cornos B. strat germnativ. 60-70% D. Nu contine factori de inhibitie ai hemaglutinarii D. granulos. strat germinativ. granulos şi keratinizat E. Are o grosime de 100 n. D 8/109 E 8/106 3 BD 8/107 4 A 8/107 Page 5 B 8/107 -108 202 . 800-1000 n. Are o compozitie omogena B.m B.la 2 ore E.m *Aderenta bacteriilor la pelicula se explica prin mai multe mecanisme exceptand unul: Răspuns Pag.m E. Reprezinta un depozit anorganic din saliva *La 24-48 de ore de la periaj pelicula bacteriana are o grosime de : A. Circa 10 zile D. 43. 70-80% Pelicula are urmatoarele caracteristici: A. 1000 n. 200 n. 45 de zile dupa periaj 2 *In compozitia placii bacteriene. saptamana dupa periaj C. 35% C. ETIOPATOGENIA PARODONTITELOR MARGINALE CRONICE (8. strat bazal. 500-1000 n. strat spinos. Circa 30 zile E. spinos. 1 *Acumularea maxima a placii bacteriene incepe la: A.spinos şi descuamativ D. spinos. granulos şi exfoliativ AB 8/47 TEMA NR. Intrebare crt. ora dupa periaj B. 800 n.30 Epiteliul oral este format din următoarele straturi de celule: A. strat bazal. bacteriile se gasesc intr-un procent de: A.

Impiedica aderenta bacteriana B. Flora bacteriana este gram-pozitiva E. Bacteriile acopera suprafata radacinii dentare D.A. Coci E. Bacili gram-negativi fara o orientare specifica C. Enzimele litice B. Priveaza bacteriile de anumite cerinte metabolice C. Bacteriile acopera suprafata coroanei dentare C. Flora gram-pozitiva B. Produc acizi lactici Placa dentara tanara contne: A. Treponeme D. B. 6 Aderenta prin receptori de suprafata specifici sau enzime Aderenta prin mecanisme hidrofile Aderente prin structuri bacteriene specializate Aderenta prin mecanisme hidrofobe Aderenta prin mechanism electrostatic 8/106 *In componenta matricei placii bacteriene intra: C A. E. C. Actioneaza toxic asupra bacteriilor D. Marginea apicala a placii este la nivelul epiteliului jonctional *Portiunea apicala a placii subgingivale asociata suprafetei dentare este formata din: A. Dominant din coci gram-negativi cu orientare specifica B. Endotoxine D. Flora gram-negativa C. D. Glicoproteine B. Metaboliti toxici cu greutate moleculara mica E. Celule fagocitare E. Produse de metabolism celular Substantele cu actiune toxica locala continute in matricea plăcii bacteriene sunt: A. Are o structura apropiata de a placii supragingivale B. Bacili gram-pozitivi si gram-negativi ACD 7 108 8 ABCD 8/125 9 ADE 8/110 10 ACD 8/110 11 C 8/110 Page 203 . Saruri de potasiu C. Bacili Placa bacteriana subgingivala asociata suprafetei dentare are urmatoarele caracteristici: A. Actioneaza litic asupra bacteriilor E. Metaboliti toxici cu greutate moleculara mare Factorii imunitatii nespecifice prezenti in saliva au urmatoarele caracteristici: A. Complexe polizaharide-proteine produse de microorganismele din placa D. Bacili gram-negativi cu orientare specifica D. Imunoglobuline C.

Invazia bacteriana in tesuturile parodontale C. lactoferina si sistemul peroxidaza D. Bacteriile din aceasta zona nu mai pezinta matrice D. Bacteriile din aceasta zona au o orientare specifica E. Se extinde pana in zona jonctiunii gingivo-dentare C. Actiunea nociva a unor factori sintetizati si eliberati din celula bacteriana E. Sunt prezenti doar in saliva B. Dimetilsulfit E. Acid butiric B. Sunt prezenti doar in lichidul gingival D. Hidrogen sulfurat D. Integritatea anatomica a epiteliului jonctional B. Factori umorali prezenti in punga parodontala D. Are aspect characteristic de “perie cu tepi” Mecanismele directe de patogenitate bacteriana sunt: A. Prezenta anticorpilor din clasa IgG in procent ridicat *Speciile bacteriene producatoare de leucotoxina distrug: A. Hialuronidaza Apararea nespecifica in parodontopatii este asigurata de: A. Factori umorali prezenti in lichidul santului gingival C. Lizozimul. Antigenele de invelis E. Amine C.E. Sunt reprezentati de lizozim. epiteliul gingival Factorii ce pot contribui la distructiile tisulare produsi de catre metabolitii bacterieni sunt: A. Factori celulari din tesut Factorii umorali de aparare antibacteriana: A. Bacterii flagelate si spirochete 12 Placa bacteriana subgingivala asociata epiteliului santului gingival are urmatoarele caracteristici: A. Sunt prezenti in saliva si in lichidul gingival C. lactoferina. Exototinele B. Contine un numar mare de bacterii flagelate si spirochete B. Macrofagele D. Nu au un rol semnificativ in protectia fata de bolile parodontale In lichidul santului gingival sunt prezenti factorii de aparare cum sunt: A. Prezenta exotoxinelor E. Leucocitele din lichidul santului gingival B. si sistemul peroxidaza E. Aderenta si colonizarea bacteriana subgingivala B. Endotoxinele ABC 8/111 13 ABD 8/120 -121 14 A 8/122 15 ABCD 8/122 16 ABCE 8/125 17 BDE 8/125 18 CE 8/126 Page 204 . Lipopolizaharidul atasat membranei exterioare a peretelui celular C.

Factori antifagocitari ABC 8/126 20 CDE 8/127 21 C 8/130 22 BCE 8/130 23 B 8/111 24 ACE 8/112 25 BCD 8/114 Page 205 . Se coreleaza cu parodontopatia juvenila B. Porphyromonas gingivalis B. Bacteriile opsonizate B. Treponema denticola E.C. Eikenella corrodens D. Prevotella melaninogenica *Inflamatia gingivala se instaleaza in mod experimental pe model la un interval de: A. 20-30 de zile Actinobacillus actinomycetemcomitans are urmatoarele caracteristici: A. Endotoxinele bacteriene D. Macrofage Macrofagele elaboreaza enzime cu rol distructiv tisular cum sunt: A. Efectul distructiv se datoreaza endotoxinelor elaborate E. Anticorpi din clasa IgG B. In procent mai mic anticorpi din clasa IgM C. Se coreleaza cu parodontopatia rapid progresiva la adult D. Anticorpi din clasa IgM in procent ridicat E. 10-21 de zile dupa o igiena orala defectuoasa C. 8-10 luni dupa tratament B. 4-6 luni dupa tratament Urmatoarele bacterii sintetizeaza cantitati mari de proteine de soc termic: A. 7 saptamani dupa tratament E. Se coreleaza cu gingivita bacteriana generalizata C. Hialuronidaze E. Anticorpi din clasa IgG in procent ridicat 19 Complementul din lichidul gingival este activat de : A. 7 zile dupa o igiena orala defectuaosa B. Elastaze D. 10-14 zile D. Efectul distructiv se datoreaza exotoxinei elaborate (leucotoxina) Efectul patogen al bacteriei Porfhyromonas gingivalis este dat de: A. Actinobacillus actinomycetemcomitans C. Leucotoxina B. Produsele metabolice bacteriene C. Celule polimorfonucleare E. 8-12 luni dupa tratament D. Factorul de necroza al tumorilor *Titrurile de anticorpi au o tendinta de scadere treptata intr-un interval de: A. 9 zile E. Complementul extravazat din ser D. 4 saptamani dupa tratament C.

Leucocite *In zona supragingivala a tartrului domina urmatoarele tipuri de bacterii : A. Hidroxiapatita (58%) E. Bacili D. Hidroxiapatita (68%) B. Coci C. Amestec de bacterii E. Celule epiteliale descuamate D. neregulata D. Cristale anorganice de tip apatita C. Factori leucopenici D. Endotoxina lipopolizaharidica E.C. Contine si componente organice *Structura tartrului este dominate de : A. 44. Este un complex anorganic B. pag 189-201) – 8 intrebari 206 . Colagenaza 26 Tartrul dentar : A. Spirochete Tartrul supragingival : A. Adera numai de suprafetele dentare D. Imediat dupa depunere se disloca cu usurinta Componentele anorganice ale tartrului supragingival au urmatoarea structura cristalina: A. Contine numai substante minerale E. Are o consistenta crescuta C. Wiltokita (21%) C. Bacterii filamentoase fara o orientare specifica B. DIAGNOSTICUL ÎMBOLNĂVIRILOR GINGIVO-PARODONTALE (8. Brusita (9%) BE 8/137 27 B 8/138 28 D 8/138 29 DE 8/138 30 BDE 8/140 Page TEMA NR. Complexe polizaharide-proteine B. Bacterii filamentoase cu orientare in unghi drept E. Are o culoare alb-galben E. Fosfat octocalcic (31%) D. Este dispus sub forma unor depozite lamelare cu suprafata dura . Este un complex organo-mineral C. Are o culoare maro inchis B.

E. distrucţii de colagen mai reduse ca în parodontita adultului D. sunt frecvent circumpubertare B. sângerări gingivale D. lichen plan. pungi parodontale E. infiltrat inflamator predominant plasmocitar E. pungi adevărate E.Nr. sarcină. se asociază frecvent cu boli generale C. speciile microbiene cel mai frecvent întâlnite sunt Actinobacillus actinomycetemcomitans și Porphyromonas gingivalis *Gingivitele descuamative apar în: A. este cauzată genetic C. tulburări neuro-vegetative D. inflamaţie gingivală B. mobilitate dentară accentuată C. halena. diabet. mobilitate patologică prin edem B. depozite mari de placă și de tartru 2 Răspuns Pag. ADE 8/194 În parodontita marginală cronică diagnosticul se pune pe baza următoarelor ABD criterii: A. creşte mobilitatea dinţilor D. Intrebare crt. B. singerare gingivala produsă cu ușurință ADE 8/195 3 8/196 4 C 8/194 5 B 8/193 6 ABE 8/192 7 ABCD 8/191 Page 207 . C. Parodontitele agresive: A. eroziuni ale epiteliului sulcular C. joncțiune gingiva-dentară integră B. disjuncția gingiva-dentară se realizează rapid E. leziunile distructive afectează parodonțiul de susținere B. 1 Semnele clinice ale parodontitei marginale cornice tipice pot fi: A. medicamentele au acțiune primară asupra gingiei Semnele histopatologice în gingivite sunt: A. bogat infiltrate limfocitar T Aspectul clinic in gingivita indusă de placa bacteriană prezinta urmatoarele semne: A. evoluția este în general lent progresivă E. culoare roz-palidă a gingiei marginale D. apare după vârstă de 35 ani D. gingie mărită de volum C. sclerodermie *În gingivitele din cursul tratamentelor cu antagoniști de calciu: A.

E.modificări de volum Pierderea texturii de "gravură punctată" Frecvent dureri în mod spontan CE 8/199 Testul BANA se bazează pe depistarea: A. Intrebare crt. boli distrofice cu inflamaţie redusă C. gingivite acute şi cronice B. Treponema Denticola D. 8 modificări de culoare . paradontite de cauză sistemică D. Becks. 1 Cea mai veche clasificare a bolilor parodontale cuprinde A. metaboliților toxici B. atrofia presenilă B. paradentoma În 1940. paradentosis prin traumă ocluzală C. paradentita marginală profundă E. periodontite simple C. boli inflamatorii: paradentite B. periodontoza avansată Răspuns Pag. paradentita marginală superficială 2 În grupul de afecţiuni intitulate paradentosis. BOX şi MC CALL descriu următoarele forme de îmbolnăviri: A. Actinobacillus actinomycetemcomitans E. atropfa alveolară difuză E. gingivozele E. parodontita marginală cronică superficială D. gingivoze de cauză sistemică B. paradentosis prin lipsă ocluzală D. CLASIFICAREA BOLILOR PARODONTIULUI MARGINAL (8. AB 8/206 ABCD 8/206 3 AB 8/208 4 ABC 8/208 Page 208 . manifestări degenerative ale ţesutului conjunctiv C. Porphyromonas gingivalis TEMA NR. elastazelor C. 45. în 1929 include: A. parodontita rapid progresivă În categoria îmbolnăvirilor parodontale apărute în condiţii degenerative sunt incluse: A. C. D. 205-219) – 20 intrebari Nr.B. pag.

parodontita rapid progresivă precoce E. parodontita ulceronecrotică În 1996. gingivite hiperplazice D. paradentita localizată E. parodontitele sunt clasificate în: A. Academia Americană de Parodontologie propune clasificarea: A. parodontita prepubertară 5 Hiperplaziile gingivale au cauze diferite: A. paradentita descuamativă D. sistemice E. medicamentoase D. gingivostomatita acută herpetică E. parodontită lent progresivă După Carranza Jr. leziuni care apar in SIDA D.D. parodontita lent progresivă a adultului B. gingivita acută ulcero-necrotică C. gingivite acute E. sindromul periodontal inflamator superficial şi profund B. infecţioase (granulom piogen) B. tip gingivită: A. parodontita medie D. CARRANZA JR descrie următoarele forme de îmbolnăvire parodontală. parodontome D. paradentita hipertrofică C. parodontita juvenilă E.. parodontita rapid progresivă a adultului C. sindrom periodontal *CARRANZA. periodontite agresive ABC 8/208 6 ABCD 8/209 7 A 8/209 8 ABC 8/209 9 ABCD 8/210 10 ABDE 8/210 11 ABCD 8/211 Page 209 . parodontite B. paradentita marginală incipientă B. endocrină (sarcină) C. gingivite cronice În 1996. parodontoze C. afecţiuni gingivale B. gingivita marginală cronică B. parodontita complexă E. parodontita agresivă ARPA. traumatice PUCCI. în 1950 clasifică bolile parodontale în: A. periodontite cronice C. parodontita superficială C. în 1955 propune clasificarea: A. în 1951 descrie: A.

periodontite şi manifestări ale unor boli sistemice E. alimente şi aditivi alimentari E. injurii termice A 8/213 13 ABCD 8/213 14 ABCD 8/211 15 ABCD 8/211 16 ABC 8/214 17 ABCD 8/215 Page 210 . gingivostomatita herpetică primară D. gingivite din deficienţa acidului ascorbic Leziunile gingivale neinduse de placă sunt: A. gingivite asociate diabetului zaharat E. sindrom Cohen Tulburările genetice asociate bolilor parodontale sunt: A. sindromul Chediak-Higaschi D. gingivita asociată de sarcină D. după A.D. asociate în tulburările hematologice sunt cele din : A. fibromatoza gingivală Reacţiile alergice gingivale pot fi la: A. gingivite asociate cu pubertatea B.A. sindrom Papillon-Lefevre C.P. accident vascular cerebral D. cardiopatia ischemică C. sindrom Down E. gingivita asociată de pubertate C. parodontoze 12 *Periodontitele şi manifestările bolilor sistemice. periodontite agresive După Armitage. pastă de dinţi C. candidoza gingivală E. leziuni asociate cu Treponema pallidum C. leziuni asociate cu Neisseria gonorrhea B. materiale de restaurare B. gingivita ulcero-necrotică B. gingivite asociate cu ciclul menstrual C. în 1999. sindrom Cohen E. gingivite asociate cu sarcina D. sindrom Down B. candidoza gingivală generalizată E. leziunile gingivale induse de placă sunt: A. leucemia Afecţiunile gingivale asociate sistemului endocrin sunt: A. neutropenia dobândită B. ape de gură D.

mecanismul de producere al bolii parodontale B. cu exceptia: A. corionul gingival C. osul alveolar Criteriile de clasificare ale Catedrei de Parodontologie Bucureşti: A. gingivita hiperplazică prin hidantoină B. sistemul ligamentar profund E. saruri de au si ag C. gingivita prin utilizarea contraceptivelor E. E 8/245 B 8/248 Page 3 A 8/249 211 . distrofia E. citostatice D. Intrebare crt. gingivita hiperplazică prin ciclosporine D. gradul de manifestare al inflamaţiei D. elefantiazis gingival C. respectiv: A. 46. cu exceptia: A. sistemul ligamentar supra-alveolar D. acantoza in stratul spinos Răspuns Pag. in pemfigus se constata urmatoarele manifestari gingivale: A. gradul de afectare al structurilor parodonţiului marginal C. gingivita ulcero-necrotică ABC 8/217 19 ABC 8/217 20 ABCD 8/218 TEMA NR. antibiotice B. 1 *Gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara se mai numeste si. gingivita prin antagonisti de calciu C. aminofenazona E.18 În gingivite este afectat numai parodonţiul de înveliş. FORME CLINICE . pag 221-280) – 40 intrebari Nr. sexul Gingivitele hiperplazice ca efect al unor medicamente sunt: A. fibromatoza gingivala ereditara D. fibromatoza familiara congenitala E. gingivomatoza B. gingivita prepubertara 2 *Se descriu gingivite descuamative dupa administrarea de. epiteliul B.SIMPTOMATOLOGIE IN GINGIVITE PARODONTITE MARGINALE (8. salicilati *Histopatologic.

cu exceptia: A. 45% *Microorganismele implicate in etiologia parodontitei marginale rapid progresive sunt: A. Capnocytophaga C. hiperpigmentatii ale mucoasei orale D. Fusobacterium nucleatum D. 30% C. melanomul malign E. cresterea spatiului dento-alveolar *Afectiunile tumorale maligne gingivale cuprind. bruxismul D. senzatii de arsura a mucoasei orale B. obiceiuri vicioase *Lipsa contactului ocluzale se poate manifesta prin: A. 15% B. veruci orale E. Veionella parvula E. cresterea grosimii ligamentului periodontal C. D. reducerea grosimii ligamentului periodontal B. bride cu insertie joasa E. malpozitii dentare C. radioopacitate normala a osului alveolar E. E. reticulosarcomul C. radioopacitate crescuta a osului alveolar D. Actinomyces naeslundii B.B. C. cu exceptia: A. osteita a corticalei interne a crestei alveolare C. intre 3 si 80% E. angiomatoza bacilara *Gradul de retractie gingivala poate fi influentat de mai multi factori. intre 3 si 85% D. epiteliomul D. carcinomul 5 C 8/258 6 B 8/270 -2 7 D 8/275 8 A 8/273 -4 9 A 8/278 Page 212 . Treponema denticola *Manifestarile orale la bolnavii cu SIDA cuprind. cu exceptia: A. impactul alimentar cu actiune directa B. fibromul gingival B. hiperkeratoza excesiva a epiteliului aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale prezenta a numeroase fibre de oxytalan distructii intinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare si periodontale B 8/241 4 *Incidenta hiperplaziei gingivale la bolnavii tratati cu ciclosporine este de cca: A.

2 cm E. 0. tumoral E. C B. coaja de portocala B. are dimensiuni de pana la: A. 0. Enterobacteriacee D. 2.1 – 1 cm B. tumori maligne si benigne D. 3 mm C. Actinomyces naeslundii *Dimensiunile aftelor mici variaza intre: A.arcinom 10 *SLOTS si RAMS descriu in parodontita refractara la tratament. deficitul de vitamine B1.5 cm *Leziunea de baza in gingivitele descuamative. acru C. rapid progresiva prezinta maximum de incidenta in jurul varstei de: A. dulce D.5 – 2 cm D. 1 cm E. sarat B. 14 ani C 8/268 -9 11 B 8/252 12 E 8/248 13 B 8/246 14 D 8/242 15 E 8/230 16 D 8/258 Page 213 . anemii.5 mm D. 0. B2. urmatoarele microorganisme: A. suprafata gingiei are aspect de: A. tbc C.1 – 0. 2 mm B.4 – 2. Specii de streptococi B. 0.2 – 1 cm C. prundis C. Selemonas noxia C. pericoronaritele E. sifilis. 5 mm *In gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara. 0. vezicula. traumatismul indirect al gingiei *Gingivita si gingivostomatita din menopauza se caracterizeaza prin senzatii anormale de gust: A. Capnocytophaga E. feriga D. sarat si acru *Parodontita agresiva. B6. acru si dulce E. polimorf *Gingivita ulcero-necrotica prezinta urmatorii factori favorizanti: A.

formarea de pungi parodontale in zona molarului de minte D. producerea de autoanticorpi fata de elastin Simptomatologia acuta a pericoronaritelor cuprinde urmatoarele simptome. persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata ocluzala a molarului partial inclus *Virusul herpetic supravietuieste la nivelul ganglionilor nervosi. expunere la soare sau la frig B. gripa. traumatisme D. C. activarea policlonala a limfocitelor b C. de unde poate descinde pe cai nervoase in conditii favorizante prin. albinism E. producerea de autoanticorpi fata de neutrofile E. sindromul PLUMMER-VINSON B. persistenta unui lambou de mucoasa care acopera total suprafata ocluzala a molarului in curs de eruptie sau partial inclus E. cu exceptia: D A. malpozitia dentara B. vaccinari E. tulburari gastrointestinale si cardiovasculare D. modificari ale chemotactismului neutrofilelor fata de levuri B. hipoplasticitatea pielii si a articulatiilor B. 17 20 ani 14-20 ani 30-35 ani 35-40 ani 8/244 -5 *Factorii favorizanti ai pericoronaritelor cuprind. cu exceptia: A. tulburari ale fagocitelor *In patogenia parodontitei agresive. hepatita epidemica *Sindromul EHLERS-DANLOS se caracterizeaza prin: A. formarea unui exsudat purulent deasupra capusonului mucozal Parodontita pubertara poate fi asociata cu boli si tulburari genetice. boala MOELLER-BARLOW A 18 8/251 19 C 8/225 20 B 8/258 21 AE 8/245 22 ABC 8/255 Page 214 . persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata ocluzala a molarului in curs de eruptie C. pseudotumori cutanate C. alterari ale functiilor fagocitelor D. cu exceptia: A. stare generala alterata E. E. adenopatie D. cu exceptia: A. rapid progresive au fost incriminate mecanisme ca: A.B. D. hiposalivatie B. ciclu menstrual C. halena C.

dupa iradieri masive sau reduse D.C. Prevotella intermedia D. Capnocytophaga sputigena Conditiile favorizante ale transformarii Candidei albicans in intr-un microorganism agresiv. hipertiroidismul D. leucemii B. sindromul COHEN 23 Sunt implicate in etiologia parodontitei juvenile: A. citocromoxidaza E. boala BOURNEVILLE D. distructiv pentru epiteliul si corionul gingival sunt: A. Porphyromonas gingivalis E. Capnocytophaga C. Eubacterium nucleatum D. Spirochete E. a III-a C. Treponema denticola C. boala ADDISON si boala BOURNEVILLE B. sindromul EHLERS-DANLOS E. a II-a B. a V-a D. tratamentul cu Dilantin Semne obiective in gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica: ADE 8/256 24 BE 8/252 -3 25 BC 8/227 26 ABDE 8/223 27 AB 8/229 28 AD 8/236 29 CDE 8/243 Page 215 . intoxicatii cu benzen E. SIDA Sunt implicate in producerea gingivitei de pubertate: A. fosfataza alcalina B. tumori benigne C. sarcina si utilizarea contraceptivelor C. Mycoplasma B. a VI-a E. Campylobacter rectus B. scaderea rezistentei organismului in urma tratamentului unor tumori maligne cu citostatice si doze reduse de radiatii E. fosfataza acida C. se mentin constant Trombocitopenia secundara apare in: A. Aggregatibacter actynomicetemcomitans „Leziunea avansata” in parodontita marginala cronica prezinta din punct de vedere histochimic cresterea nivelului si activitatii: A. elastaza Semnele clinice ale gingivitei de sarcina se accentueaza din luna: A. pepsina D.

hipersalivatie E. hiposalivatie Gingivita alergica se poate produce ca o reactie alergica la: A. 30 halena fetida intensa limitarea deschierii gurii prin trismus hipersalivatie vascoasa rigiditatea fetei papile interdentare cu „aspect decapitat” BC 8/245 Complicatiile pericoronaritelor sunt: A. adenopatie Forma localizata a parodontitei juvenile se caracterizeaza prin semne clinice in urmatoarele zone: A. formarea de abcese parodontale in formele incipiente de imbolnavire Semnele leziunilor de tip distrofic sunt: A. hiperestezia dentinara E. edem laringian D. migrari patologice ale primilor molari. B. D. arterite D. incisivii superiori D. fumatul excesiv In boala BEHÇET se intalnesc: A. hiperestezie 31 AB 8/246 32 ABC 8/252 33 BCD 8/257 34 AD 8/257 35 DE 8/267 Page 216 . feston mccall si hipoestezie D. pungi parodontale adevarate B. molarii secunzi superiori si inferiori B.A. fisuri STILLMAN si hipoestezie C. gingivostomatita ulcero-necrotica C. condimente E. E. feston McCall E. afte bucale si genitale B. molarii primi superiori si inferiori C. unele componente din pastele de dinti C. retractie gingivala cu semne de inflamatie papilara si a gingiei fixe reduse B. tumori benigne E. caninii superiori si inferiori Principalele semne de imbolnavire in parodontita juvenila sunt: A. gingivita fibromatoasa B. dulciuri cu alune D. incisivii inferiori si superiori E. extractul de Sapota Zapotilla B. C. tromboflebite C. incisivilor si caninilor D. pungi parodontale false C.

intensitate medie E. fara afectarea gingiei fixe D. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 E. se numesc „nodulii lui BOHN” cand sunt situate de-a lungul crestelor alveolare E. „nodulii lui BOHN” provin din resturi ale lamei dentare Formele clinice ale gingivitei cronice cuprind: A. parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin: A. gingivita difuza. apare mai frecvent dimineata si dispare dupa cateva miscari de masticatie C. d. care cuprinde papila interdentara si marginea gingivala libera. sangerari gingivale la periaj E. durerea este localizata B. manifestari psihice anxios-obsesive exagerate C. tulburari de masticatie D. semne de inflamatie gingivala mai accentuate fata de parodontita marginala cronica superficiala Chisturile gingivale: A. senzatie de usturime D. 47. sangerari gingivale la masticatie ABD 8/260 37 BC 8/263 38 ADE 8/227 39 ABE 8/224 40 CDE 8/224 Page TEMA NR. gingivita marginala C. gingivita generalizata Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza: A. 217 . la nou-nascuti sunt situate la numai in 1/3 superioara a gingiei vestibulare C. tulburari de fonatie in special legate de articularea fonetica a consoanelor t. papilita B. b B.36 Subiectiv. se numesc „perle epstein” cand sunt situate de-a lungul crestelor alveolare D. gingivita difuza. care cuprinde doar marginea gingivala libera E. la nou-nascuti sunt situate pe linia mediana a boltii palatine B. dureri intense la periaj si in timpul masticatiei alimentelor dure C. prurit gingival intens B. durerea este localizata sau generalizata Parodontita marginala cronica profunda lent progresiva prezinta urmatoarele semne clinice subiective: A. apare mai frecvent dimineata si se accentueaza prin miscarile masticatorii D.

poate aparea si spontan *Urmatorul factor este esential in producerea hiperesteziei dentinare: A. fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse pe suprafetele ocluzale D. pulpite acute totale B. nici unul din cele enuntate Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii: A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice B. stimularea prelungirilor odontoblastice din canalele radiculare C. hiperestezia dentinara D. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare B. contact cu alimente solide sau lichide C. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei. toate de mai sus *Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt: A. PROGNOSTIC SI COMPLICATII ALE PARODONTOPATIILOR (8. parodontite apicale subacute sau cronice 2 Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal marginal sunt adevarate: A. depozite de tartru depuse la coletul dintilor E.EVOLUTIE. este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar D. cind drenajul pe cale naturala este redus sau blocat E. este localizat numai vestibular C. contact cu alimente calde (cel mai frecvent) D. apar la coletul dintilor Răspuns Pag. Intrebare crt. prezenta placii bacteriene C. apar în 1/3 medie a suprafetelor dentare B. contact cu alimente acre sau dulci B. pag 283-286) – 8 intrebari Nr. datorita stationarii excesive lichidului dentinar prin tubii dentinari E. BCE 8/283 ACD 8/283 -284 3 A 8/285 4 ABD 8/285 5 B 8/285 6 BCDE 8/285 Page 218 . stimularea nervoasa prin eliberarea unor glicoproteine in cursul agresiunilor pulpei dentare D. abcesul lojii sublinguale E. 1 Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt: A. necroze pulpare C. efectuarea detartrajului ultrasonic Lacunele cuneiforme: A. prezenta peliculei dobindite B. contact cu peria de dinti E. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale.

depresibila E. 48. sunt suple si se adapteaza la suprafetele dentare si gingivale Răspuns Pag. Intrebare crt. debridare gingivala B. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la percutia in ax D. dintii limitanti sunt indemni de carie C. restaurari odontale E. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si virful spre axul longitudinal al dintelui E. tumefactie circumscrisa cu dimensiuni variabile de la 1-2 mm pina la 1. consistenta abcesului este moale. apar mai frecvent vestibular D.5 cm B. in general. reechilibrare dento-ocluzala B.C. TRATAMENTUL GINGIVITELOR SI PARODONTITELOR MARGINALE (8. indemni de carie B. C 8/289 B 8/292 Page 3 C 8/293 219 . violacee D. dintii limitanti sunt. reprezinta o lipsa de substanta 7 In abcesul parodontal marginal: A. 1 *Tratamentul initial al gingivitelor si parodontitelor marginale consta in: A. 288-374) – 20 intrebari Nr. percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat cea verticala *Simptomele obiective in abcesul parodontal marginal nu cuprind: A. indepartarea placii bacteriene prin periaj C. detartraj supragingival E. detartraj subgingival *Dezavantajele periilor dentare cu peri naturali sunt A. mucoasa acoperitoare este lucioasa.granitata. tratament mecanic al suprafetelor radiculare accesibile D. tratament ortodontic C. apar frecvent adenopatii locoregionale E. tratamentul complicatiilor acute D. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negative C. pag. consistenta abcesului palatinal in primele faze este mai ferma ADE 8/284 8 C 8/284 TEMA NR. tratamentde bioreactivare 2 *Mijloacele prin care pacientul realizeaza igienizarea sunt: A.

dezvolta rezistenta din partea bacteriilor . detartrajul supragingival C. aplicarea de paste cu antibiotice D. nu este necesara suprimarea microulceratiilor C. nu se recomanda biostimularea D.detritusului organic si cementului necrotic B. urmareste prevenirea recidivelor C.tartrului. impiedecarea aparitiei gingivitelor cronice si a parodontitelor marginale E. D. sa prezinte pauze mari intercalate intre perioadele de tratament E. debridarea parodontala prin indepartarea placii bacteriene B. tratamentul este individualizat de la caz la caz E. simpla indepartara a factorilor locali este suficienta B. tratamentul pierderii osoase D. sa fie simplu C. ca un ansamblu de manopere ce pot fi realizate doar de catre pacient 5 A 8/288 6 D 8/289 7 BE 8/290 8 D 8/291 9 A 8/292 Page 220 . este un agent antimicrobian foarte activ B. actiuni ce vizeaza impiedecarea aparitiei inflamatiei parodontiului profund C.in timp E. tratamentul antimicrobian E. tratamentul initial este singurul aplicat Igienizarea efectuata de catre medic urmareste: A. rezolvarea formelor incipiente de imbolnavire ale parodontiului marginal B.individualizat *Prin igienizare se intelege: A. actiuni terapeutice de indepartare a placii bacteriene. inhiba formarea placii bacteriene C.B. 4 nu produc lezari gingivale se degradeaza mecanic in timp relativ scurt nu retin apa si detritusurile organice flexibilitatea crescuta C 8/292 *Dezavantajele clorhexidinei sunt urmatoarele: A. sa prezinte o schema generala pentru un grup de pacienti *In parodontita marginala cronica superficiala se recomanda ca tratament: A. sa fie cat mai ieftin D. determina sangerari gingivale *Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale trebuie sa: A. sa fie instituit cat mai precoce B. E. C. detartrajul subgingival professional *Profilaxia primara a inflamatiei parodontiului marginal urmareste: A. aplicarea unui program special. determina modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar D.

Sapaligi C. Sunt active in toate zonele si suprafetele radiculare D. mai ales in treimea terminala sau frontala. Razuse *Caracteristicile chiuretelor Gracey sunt: A. Seceri B. Detatrajul subgingival din pungile parodontale D. reducerea glicolizei B. formaldehida si fluoruri D. substante abrazive 30-35 % B. se adapteaza cel mai bine pe supraftele curbe ale radacinii *Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt urmatoarele. are potential traumatic D. Sunt chiurete universale E.antimicrobiene E. nu utilizeaza substante medicamentoase . mai putin: A. mai putin: A. inhibarea formarii stratului polizaharidic sintetizat de celulele microbiene C. nu este o metoda usor de invatat *In compozitia pastelor de dinti intra urmatoarele.actionand ca agenti tensioactivi D. Chiurete D. cu exceptia: A. Chiuretajul tesutului de granulatie E 8/296 11 B 8/304 12 E 8/331 13 D 8/309 14 E 8/314 15 B 8/316 Page 221 . ataca enzimele microbiene E. substante abrazive 95% C. vizeaza santul gingival B. nu include chiuretajul radicular 10 *Periajul dentar prin tehnica Bass are urmatoarele caracteristici.D. Sonde parodontale E. Au doua muchii taioase B. cu exceptia: A. triclosan E. diminuarea energiei de suprafata a smaltului. creste fixarea proteinelor la hidroxiaapatita *Instrumentele manuale de detatraj cuprind urmatoarele. este indicata persoanelor sanatoase E. peria se aplica in unghi 45grade fata de axul lung al dintelui C. unele substante cu actiune antimicrobiana: clorhexidina. cu exceptia: A. Partea activa. sanguinarina *Fluorurile au un efect antimicrobian prin urmatoarele mecanisme. Detatrajul supragingival C. Detatrajul santului gingival B. Chiuretajul radicular E. Suprafata faciala se situeaza la un unghi de 90 de grade fata de axul longitudinal al primei parti pasive C.

Nu dau coloratii ale dintilor E. Are actiune antiseptica slab eficienta asupra placii microbiene B. cu exceptia: A. Parodontite apicale D. Stimularea depunerii placii microbiene C. Eficienta mai mare decat a CHX C. Abcese vestibulare E. Bolnavi cu boli infectioase. Bolnavii cu diabet zaharat neechilibrat B. Puratori de stimulator cardiac E. Intrebare crt. Reduce depunerea de placa cu 30-80% *Compusii de amoniu cuaternar: A. Copii mici *Produse care contin CHX pentru uz stomatologic sunt urmatoarele. Lacuri de protectie E.2% D. Geluri 0. Periochip *Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt urmatoarele: A. Se foloseste in paste de dinti A 8/325 17 B 8/329 18 A 8/329 19 C 8/330 20 A 8/331 TEMA NR. IMOBILIZAREA DINTILOR PARODONTOTICI (8.16 *Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete NU sunt urmatoarele: A. Geluri 2% C. Folosita in combinatie cu saruri de potasiu E. Prevenierea depunerii placii microbiene B.05% CHX B. A 8/427 Page 222 . Determina iritatii ale mucoaselor B. contagioase C. Risc pentru aparitia leziunilor precanceroase la nivelul cavitatii bucale D. Hiperestezie dentara accentuata D. Nu dau senzatie de arsuri linguale D. pag 427-461) – 30 intrebari Nr. Solutii pentru clatirea gurii cu 0. Epulis gingival *Sanguinaria: A. 49. 1 *Imobilizarea dintilor parodontotici: Răspuns Pag. Efecte secundare mai accentuate decat ale clorhexidinei C.

cat mai aproape de marginea incizala sau de suprafata ocluzala C.A. de fortele verticale cu o directie perpendiculara pe planul sagital B. sistemuld de imobilizare trebuie sa permita o buna intretinere prin autocuratire si igiena artificiala C. se realizeaza in exclusivitate la tineri E. este contraindicata la persoanele cu diabet zaharat 2 *Imobilizarea dintilor parodontotici este cu atat mai eficace cu cat: A. realizarea poligonului de sustinere C. de fortele orizontale D. la nivelul cingulumului B. poligonul de imobilizare este mai mic Caninii sunt deplasati: A. de fortele transversale cu o directie oblica la cca 450 fata de planul sagital E. restabilirea functiei masticatorii Care dintre urmatoarele reprezinta princii de imobilizare? A. se pot corecta unele defecte aparute in cursul purtarii lor C 8/429 3 DE 8/429 4 B 8/431 5 BCD 8/431 -2 6 CDE 8/428 -9 7 ADE 8/432 Page 223 . cat mai aproape de hypomoclion Care dintre urmatoarele afirmatii apartin principiului biologic al imobilizarii dintilor parodontotici? A. poligonul de imobilizare este mai mare D. de fortele sagitale sub un unghi C. constituie un mijloc terapeutic de echilibrare functionala in cadrul tratamentului complex al parodontopatiilor B. reprezinta o masura profilactica D. mobilitatea dintilor este mai crescuta E. apartine timpului protetic curativ-corectiv C. angrenarea multidirectionala D. este mai mare recesiunea C. imobilizarea sa includa numarul minim suficient de dinti B. realizarea sistemului de imobilizare trebuie sa respecte organul pulpar D. in treimea coronara a radacinii D. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare E. principiul bio-mecanic B. de fortele transversale cu o directie oblica la cca 450 fata de planul frontal *Angrenarea dintilor mobili trebuie sa se realizeze: A. extinderea maxima Care dintre urmatoarele reprezinta avantaje ale sistemelor mobile de imobilizare: A. dintii sunt mai putin mobili B. restabilirea integrala a functiilor aparatului dento-maxilar E. cat mai departe de marginea incizala sau de suprafata ocluzala E.

C. varsta pacientului B. nu se pot combina cu o proteza mobila E. la dintii cu procese periapicale C. D. cand imobilizarea se va face cu dispozitiv de imobilizare mobil Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii: A. 8 exercita asupra parodontiului microtraumatisme repetate sunt costisitoare pret de cost scazut nu necesita prepararea dintilor AC 8/432 Care dintre urmatoarele reprezinta dezavantaje ale sistemelor mobile de imobilizare: A. la dintii cu procese carioase mari B. necesita sacrificiu de substanta dentara C. imobilizarea poate fi: A. la pacientii varstnici Imobilizarea temporara este un procedeu terapeutic ce are drept scop: A. profilactic B. E. exercita asupra parodontiului microtrumatisme repetate B. restabilirea functionala D. dento-dentara 9 CDE 8/434 10 BC 8/435 11 ACD 8/435 12 CE 8/441 13 BCE 8/442 Page 224 . pulpa dentara prezinta o reactivitate scazuta evidentiata prin teste de vitalitate C. grabirea vindecarii parodontale In functie de relatia dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenati. la dintii cu pungi parodontale foarte profunde care ajung pana in zona parodontiului apical D. la dintii care au suferit traumatisme accidentale D. nu se pot igieniza corespunzator Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor parodontotici trebuie luate in considerare o serie de circumstante: A. protezarea breselor edentate C. repozitionarea mandibulei fata de maxilar E.B. terapeutic pentru a opri in evolutie parodontopatia E. redarea fizionomiei B. chiar daca raspund la testele de vitalitate E. la dintii cu modificari discrete de culoare. determina solicitari nefiziologice D. starea organului pulpar D. sistemul de imobilizare preconizat Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii: A. disponibilitatea financiara a pacientului C. gradul de imbolnavire parodontala a dintilor E.

favorizeaza retentiile alimentare E. are caracter temporar. ofera posibilitate de curatire si autocuratire ideale E. 2 pense dentare C. nu dezvolta forte ortodontice D. 14 pericoronara intracoronara dento-parodontala extracoronara ACD 8/442 Imobilizarea semipermanenta: A. D. nu apar forte de tensiune active Dezavantajele imobilizarii prin ligatura de sarma sunt: A. necesita activari periodice – surse potentiale de rupere a sarmei D. ingresiuni B. constituie factor de retentie pentru detritusurile fermentabile C. rezistenta C. pot dezvolta forte ortodontice C. este realizata din materiale compozite D. risc de fracturare a dintilor B. risc redus de decimentare E.25 mm diametru E. sarma de vipla de 0. se pot aplica atat frontal cat si lateral In cazul ligaturii de sarma care inglobeaza un numar crescut de dinti. obraji. limba B.B. poate aluneca spre cervical sau spre incizal Care dintre urmatoarele constituie instrumentar si materiale necesare imobilizarii prin ligatura de sarma in “8”? A. rigiditate deosebita D. eruptii active C. este realizata din ligaturi metalice sau nemetalice Imobilizarea cu ligaturi nemetalice din fir de matase sau mase plastice: A. torsionari D. lampita de spirt D. pot apare forte de tensiune active care duc la: A. are caracter temporar. sunt vizibile B. de scurta durata C. de lunga durata B.5 mm diametru Sina MAMLOCK prezinta: A. 2 pense hemostatice B. E. necesita controale si reinnoiri periodice E. risc crescut de percolare Care dintre urmatoarele reprezinta avantaje ale sistemelor de imobilizare 15 BD 8/442 16 ABCD 8/443 17 BCE 8/444 18 ACD 8/444 19 BCD 8/457 20 CE 8/460 Page 225 . deplasari vestibulo-orale E. C. sarma de vipla de 0. protejeaza foarte bine partile moi invecinate: buze.

se pot produce abraziuni cu modificarea rapoartelor ocluzale initiale E. se aplica la nivelul dintilor frontali superiori B. sunt rezistente E. se foloseste sarma de vipla cu diametrul de 0. este constituit din doi conectori dentari – vestibular si oral C. componenta mobilizabilapoate fi reprezentata de: A. se folosesc anse prefabricate din sarma de vipla D. nu exista riscul decimentarii deoarece fortele masticatorii nu actioneaza asupra nici unei portiuni libere.pericoronare? A. se foloseste sarma de vipla rotunda cu diametrul de 0. rezistenta in timp la solicitarile functionale este mare B. sunt flexibile D. se pastreaza vitalitatea dintilor B. permit inlocuirea dintilor lipsa D. foloseste microbare de otel D. este constituit dintr-un conector metalic oral B. culise (sistemul ALDER) D. pivoturi fixate in cilindri cu fund orb Aparatele de imobilizare formate din bare de incrustatii: A. butoni si capse C. sunt plasate in apropierea parodontiului Aparatul de imobilizare ELBRECHT A. se aplica la nivelul dintilor laterali C.25 mm E. realizata cu concursul laboratorului de tehnica dentara. conectorii dentari sunt reuniti prin bare transversale plasate sub punctul de contact Pentru imobilizarea cu anse de sarma in “U“ instracoronar si intraradicular: A. rezistenta in timp la solicitarile functionale este mica C. sunt reunite prin sudare B. protejeaza dintii parodontotici fata de fortele care actioneaza in axul lor E. se devitalizeaza dintii in prealabil Sistemul de imobilizare “Indenta Splint System”: A. microbarele se fixeaza cu microsuruburi parapulpare E. coroane ¾ fixate printr-o sina orala cu pivoturi E. descoperite a coroanelor dentare 21 La imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile. sunt turnate monobloc C. microbarele se fixeaza cu microsuruburi intrapulpare dupa devitalizare ACDE 8/459 22 ABD 8/458 23 BC 8/458 24 BE 8/454 25 BCD 8/454 Page 226 .9 mm C. produce in timp accentuarea mobilitatii dentare D. coroane telescopice B.

plase de sarma fabricate in laboratorul de tehnica dentara E.sau termopolimerizabile: A.26 Imobilizarea permanenta realizata in cabinet fara ajutorul laboratorului de tehnica dentara. pag. urmareste obtinerea unor efecte ortodontice E. 50.5 mm E. 0. 465-477) – 20 intrebari . cu latime de 2 mm si grosime de 0. 0. se pot cimenta pe dinti D. ORIENTARI TERAPEUTICE PRINCIPALE SI SCHEME DE TRATAMENT (8. necesita devitalizarea prealabila a dintilor C.5 mm Principiul tensiunii controlate: A. foloseste sarma de vipla semirotunda cu diametrul de 2 mm E. 1. plase de material plastic prefabricate D. Intrebare Răspuns Pag. sunt destinate imobilizarii temporare Pentru confectionarea gutierei din material acrilic transparent se folosesc folii de material termoplastic cu grosime variabila: A. se aplica imobilizarilor cu materiale compozite B. o atela metalica turnata.25 mm D. este un principiu activ al unei imobilizari eficiente D. pentru zona laterala. Page 227 TEMA NR.75 mm B.2 mm B. flancati obligatoriu de dinti ferm implantati D. 1 mm C. sunt flexibile B. solidarizeaza unul sau mai multi dinti laterali mobili. sunt imobilizari de lunga durata C. reticul de sarma cu latimea de minim 1 cm C. 0. se aplica imobilizarilor prin ligaturi de sarma C. necesita continuitate la 1 mm sub punctul de contact *Sistemul anterior splint grid foloseste: A. A. plase de material plastic sau reticul de sarma cu latime de 4-5 mm si grosime 0. sunt rigide E.5 mm Gutierele din rasini acrilice auto. necesita realizarea unui sant mezio-distal cu adancime de 2mm B. necesita control periodic al imobilizarii si activarea acesteia BC 8/454 27 A 8/451 28 CDE 8/450 29 ABD 8/450 30 BCE 8/448 Nr.

administrarea intravenos sau intramuscular de diazepam 0. tratament chirurgical cu adiţie de os D. evitarea zgomotelor E. asigurarea unui ambient de linişte C.crt. operaţie cu lambou 2 *Tratamentul gingivitei de pubertate constă în: A.010 g D. aplicarea unor aparate ortodontice În cazul declanşării unei crize epileptice se procedează astfel: A. 1 Tratamentul în gingivita cronică simplă. periaj profesional Tratamentul local al gingivitelor hiperplazice medicamentoase constă în: A. antibioterapie E. operatii cu lambou E. colaborarea cu medicul psihiatru B. tratament antiviral ABCD 8/465 A 8/466 3 *În timpul sarcinii trebuie evitate: A A. depistarea factorilor locali B. instruirea pacientului asupra periajului corespunzător C. clătiri cu soluţii antiseptice D. chiuretaj parodontal La bolnavii cu epilepsie se impun următoarele măsuri: A. şedinţele scurte cu schimbarea poziţiei şezând în clinostatism uşor oblic C. detratraj supragingival E. reducerea fenomenelor acute sau subacute B. capul va fi aplecat înainte şi în jos C. educarea gravidelor pentru igiena bucală corectă C. antibioterapie E. aplicaţii locale cu colutorii de antibiotice şi antiinflamatorii C. se administrează prednison Tratamentul de urgenţă în GUN constă în: A. debridarea gingivală D. radiografiile B. gingivectomie localizată ABC 8/466 4 8/468 5 ABCD 8/468 6 ABC 8/468 7 ABD 8/469 Page 228 . evitarea aglomeraţiei D. detartraj supra şi subgingival D. aplicaţii de colutorii complexe cu antibiotice D. îndepărtarea tartului supra şi subgingival B. necomplicată urmăreşte: A. detartraj E. spălături bucale largi cu soluţii antiseptice B. spălături cu soluţii antiseptice C. nu se administrează oxigen E. pacientul va fi ferit de lovirea cu elemente dure B.

Romazulan În tratamentul gingivitei herpetice se administrează: A. Zovirax D. debridare gingivală B. cloramină 3 %0 B. detartraj C. cortizon D.8* Tratamentul preventiv al pericoronaritelor constă în: A A. hiposulfit de sodiu C. vitaminoterapie D. ceai de muşeţel D. permanganat de potasiu C. tetraciclină Medicaţia antivirală administrată în gingivita herpetică este: A. Acyclovir E. Negamicin B C. aplicaţii locale cu Orthochrome E. soluţie injectabilă B. apă oxigenată Produsul NIVCRISOL-D ce se aplică pe mucoasa ulcerată conţine: A. antibiotice C. antibioterapie F. NIVCRISOL-D Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale constă în: A. spălături antiseptice abundente C. aplicarea unui dren din meşă iodoformată E. tratament cu antibiotice ABCD 8/470 9 8/470 10 AD 8/471 11 CD 8/471 12 ABCE 8/471 13 ABCD 8/472 Page 229 14 ABCD 8/472 . tetraborat de sodiu E. decapuşonarea chirurgicală la nivelul molarului de minte incomplet erupt B. tratament antimicrobian şi antiinflamator D. Tetraciclină B. antibioterapie Tratamentul parodontitei marginale agresive constă în: A. tratament antimicrobian local D. RODILEMID. tratament chirurgical E. debridare gingivală B. soluţie de Romazulan E. instilaţii de colutorii cu antibiotice D. propolis B. detartraj C. chiuretajul in camp deschis a molarului semiinclus Spălăturile bucale în tratamentul gingivitei herpetice se realizează cu: A.

triamcinolon B. îndepărtarea completă a plăcii bacteriene B. aplicaţii de solutie clorură de calciu Substanţe cu acţiune desensibilizantă în pastele de dinţi sunt: A. impregnări cu antibiotice E. OCLUZIA DENTARĂ (pg. aplicarea unei lame de dren D. aplicaţii de cristale de clorură de zinc D. chiuretaj subgingival B. operaţie cu lambou la pluriradiculari Tratamentul hiperesteziei dentinare se realizează prin: A. parodontita apicală cronică AB 8/473 16 ABCD 8/475 17 ADE 8/475 18 ABCE 8/475 19 CDE 8/476 20 ABCD 8/477 Page TEMA NR. penicilina V C. periaj după fiecare masă E. periaj înainte de culcare C. chiuretaj parodontal Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal constă în: A.E. atingeri cu glicerină caldă C. citrat de sodiu Bolile generale ce stau în atenţia medicului stomatolog sunt: A. şedinţele de periaj se fac astfel: A. aplicarea unei lame de dren E. clorură de stronţiu D. epilepsia D. nitrat de potasiu E. incizie la nivelul bombării maxime B. periaj de 3 ori/zi D. periaj obligatoriu seara după masă B. 25 .76) 230 . periaj înainte şi după mese Tratamentul de urgenţă al abcesului parodontal marginal constă în: A. gingivectomie E. antibioterapie C. leucemiile E. boli cardiovasculare B. diabet C. medicaţie antivirală 15 În tratamentul retracţiilor gingivale. spălare abundentă cu soluţii antiseptice D. îndepărtarea exsudatului purulent C. 51.

determinantul anterior (ghidajul anterior) B. planul bazal mandibular *Articulatoarele utilizează ca referință: A. conține curbele de ocluzie transversale și sagitale 27 C.– 30 intrebari Nr. Intrebare Răspuns Pag. susține că există o sferă cu centrul la nivelul glabelei. 1 Despre planul de ocluzie se poate afirma că: BCD Pag: A. este o suprafață plată. determinantul anterior (dentar) C. permite realizarea de contacte funcționale simultane. determinantul posterior (articular termporo-mandiular) Elementele de morfologie dentară cu rol de sprijin al ocluziei sunt: A. se mai numește teoria sferei B. trece prin toți cuspizii vestibulari și marginile incizale ale dinților mandibulari. susține că există o serie de cilindrii cu axe instantanee de rotație ce trec prin condili E. planul de la Frankfurt C. planul bazal mandibular D. se mai numește teoria cilindrilor C. B. determinantul funcțional (neuro-muscular) D. planul de la Frankfurt E. precum și vârfurile cuspizilor linguali D. netedă 26. descrie axele dentare ca mijloc de distribuire optimă a solicitărilor ocluzale și care generează curbele de ocluzie Planul de ocluzie se situează într-o poziție bine precizată față de anumite ABE repere cranio-faciale ce determină planurile de referință: A. planul facial D. la distanță egală de suprafețele ocluzale ale dinților posteriori și de centrele condiliene D. pe câte o zonă a arcadei 2 Teoria lui Monson: ACE A. axa de masticație C. crt. planul Camper B. planul Camper B. secvențial. planul lui RICH Conceptul de stabilitate ocluzală implică intricarea următorilor factori: A. permite utilizarea la maxim a contactelor dentare în decursul variatelor funcții E. cuspizii platinali ai premolarilor și molarilor inferiori D Pag: 28 3 Pag: 28 4 Pag: 28 5 BCE Pag: 30 Page 6 CDE Pag: 30 231 . determinantul posterior (dinții laterali) E. planul lui Saizar E.

31 8 Pag: 32 9 Page 232 Pag: 32 . pentru stopurile de clasa a II-a: marginile libere ale frontalilor inferiori se sprijină pe fețele palatinale ale grupului frontal superior. fiind denumiți din acest motiv cuspizi de echilibru D. exceptând cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori ai molarilor superiori care contactează fosetele centrale antagoniste B. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor contactează fosetele distale ale dinților omologi inferiori. cuspizii disto-vestibulari ai molarilor secunzi și a celor de minte și cuspidul centro-vestibular al molarului prim inferior contactează tripodic cu foseta centrală antagonistă Rolurile cuspizilor vestibulari maxilari și cei linguali mandibulari sunt: CD A. anulează componentele orizontale ale forțelor ocluzale. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii vestibulari ai premolarilor și cei mezio-vestibulari ai molarilor realizează puncte de sprijin cu creasta marginală a omologului și cea distală a dintelui situat mezial de acesta. cuspizii platinali ai premolarilor și molarilor superiori E.B. infracingular D. pentru stopurile de clasa I: cuspizii vestibulari ai premolarilor și cei mezio-vestibulari ai molarilor realizează puncte de sprijin cu creasta marginală a omologului și cea distală a dintelui situat mezial de acesta. cuspizii disto-vestibulari ai molarilor secunzi și a celor de minte și cuspidul centro-vestibular al molarului prim inferior contactează tripodic cu foseta centrală antagonistă C. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților externi Pag: 30. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali superiori B. prin versanții lor de ghidaj asigură conducerea mandibulei în mișcările de lateralitate E. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori 7 În cadrul rapoartelor normale de ocluzie corespondențele de angrenare ale BD acestor elemente morfologice dentare sunt următoarele: A. exceptând cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori ai molarilor superiori care contactează fosetele centrale antagoniste E. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor superiori C. nu permit migrări ale dinților C. marginile libere ale caninilor inferiori și cele incizale ale incisivilor inferiori D. pentru stopurile de clasa I: cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor contactează fosetele distale ale dinților omologi inferiori. mențin dimensiunea verticală de ocluzie Următoarele afirmații sunt adevărate: AB A. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali inferiori și vestibulari superiori C. asigură conducția mandibulei în mișcările de protruzie B.

lipsa contactelor pe partea de balans în lateralitate B. deglutiția se efectuează în RC E. RC ≠ IM B.55°. contacte la dinți posteriori. deglutiția se efectuează în IM D. panta tubercului articular are o înclinație de 5 . contacte dento-dentare la toți dinții frontali și laterali ACE Pag: 33 11 Concepția gnatologică presupune: BDE A. în lateralitate funcție de grup D. factorul formă = lipsa edentațiilor Următoarele afirmații sunt valabile pentru articulația temporo-mandibulară: ACD A. cu o medie de 33° B. RC = IM C. analiza computerizată a ocluziei statice și dinamice B. ocluzia funcțională este caracterizată de următorii factori: ABD A. în lateralitate protecție canină D. ultrasonografie E. RC = IM C. raport ocluzal tripodic cuspid/fosetă C. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților exteni ai cuspizilor orali inferiori și vestibulari superiori 10 Concepţia "freedom în centric" presupune: A.ai cuspizilor orali superiori D. factorul continuității suprafețelor ocluzale = alunecarea dento dentară fără obstacole D. RC ≠ IM B. dar la cei anteriori inolcuzie pentru protecția mutuală în propulsie Asemănările dintre concepțiile ocluzologice "freedom în centric" și AD gnatologic sunt: A. factorul timp = contacte dentare simultane C. este de tip ginglimo-artroidal Pag: 36 15 Page 233 Pag: 36 . stimularea electrică transcutanată D. condilul mandibulei are o formă sferică. ghidaj incizal în protruzie E. electromiografia C. deglutiția se efectuează în IM Mijloacele specifice medicinei dentare neuromusculare sunt: A. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali superiori și vestibulari inferiori E. factorul cantitativ = contacte dentare multipoziționale B. în lateralitate protecție canină E. posturometrie Pag: 33 12 Pag: 33 13 ABCDE Pag: 34 14 După Korber. factorul forță = repartizarea uniformă a solicitărilor ocluzale E. cu un diametru de 20 mm C.

are rol tampon. Lauritzen-Barrelle B.D. osos: dimensiunea verticală centrică egală cu a etajului mijlociu D. poziționarea bolnavului cu capul sprijinit C. muscular:echilibru tonic anti-gravific C.160° E. separă cavitatea articulară în două compartimente: superior umplut cu lichid sinovial și inferior fără lichid sinovial B. facilitează propulsia mandibulei D. ferfeniță D. Dawson D. Jankelson 234 Pag: 48 . de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulațiilor E. efectuarea deglutiției Factorii loco-regionali ce influențează poziția de postură a mandibulei sunt: A. numărătoarea de la 60 la 70 E. ligamentul încrucișat B. datorită inervației zonei centrale. testul Robinson: veveriță. spasme msculare ca cele din boala parkinson sau din miastenie D. afecțiunile ATM E. dentar: evidențierea spațiului minim de vorbire E. prelungirile axelor lungi condiliene formează un unghi deschis anterior. ligamentul stilo-mandibular E. poziția capului și a gâtului C. cu valori cuprinse între 140 . meniscul articular are formă de lentilă biconcavă și este vascularizat 16 Rolurile meniscului articular sunt: BCD A. ligamentul sfeno-mandibular D. intoxicații medicamentoase (stricnină) Reperele relației centrice sunt: A. Champer C. articular: condilii centrați în cavitățile glenoide B. ligamentul medial Inducerea clinică a relației de postură se obține prin: A. transformă cele două suprafețe articulare în congruențe C. ligamentul temporo-mandibular C. cu excepția: A. testul Wild: pacientul pronunță cuvinte ce conțin fonema "S" B. cu A excepția: A. caracterul respirației (respirația orală) B. lingual: existența spațiului Donders CDE Pag: 37 17 Pag: 37 18 Pag: 44 19 ABD Pag: 45 20 AC Pag: 45 21 Page *Determinarea relației centrice la pacientul dentat se poate realiza prin B următoarele metodele. contribuie la modularea cinematicii mandibulare *Ligamentele articulației temporo-mandibulare sunt următoarele.

Morfologia ocluzală a dinților este direct influențată de unghiul Bennett și ABCD distanța intercondiliană. în funcție Pag: 56 25 Pag: 59 Page 235 26 Pag: 60 . astfel ca bărbia să fie îndreptată în sus. Tip II A = Condilii trebuie să se deplaseze de la RC verificabilă pentru a realiza IM D. cu cât unghiul Bennett este mai mare. se utilizează miomonitorul C.70° D.5 mm D. pacientul este așezat în poziție culcat. mai poartă denumirea de "triunghi de toleranță laterală" E. condilul de partea lucrătoare (condilul pivotant) execută o rotație și o deplasare spre anterior în cavitatea glenoidă. cu atât unghiul delimitat pe fețele ocluzale ale dinților între traiectoriile de laterotruzie și mediotruzie va fi mai mic C. Tip I = Intercuspidarea maximă (IM) în armonie cu o relație centrică (RC) verificabilă B.1. cu atât mai accentuate trebuie sa fie pantele cuspidiene În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan orizontal. se utilizează jigul anterior Despre triunghiul lui Spirgi se poate afirma: A.25 . cu capul în ușoară extensie. relaxat. cu tetierea așezată suboccipital. Tip IV = Relația ocluzală este într-o fază de alterare continuă. are o înălțime de 1. descrie libertatea de mișcare a cuspidului de sprijin "in centric" B. astfel: A.E. se constată: BC A. Tip II = Intercuspidarea maximă în armonie cu o "postură centrică adaptată" (ocluzie habituală) C. după Dawson: AE A.3 mm . vârful triunghiului este reprezentat de IM AE Pag: 48 23 Pag: 53 24 Conform clasificării gnatologice a relațiilor ocluzale statice. iar gâtul întins B. datorită deformării progresive ai instabilității ATM. mișcarea bennett (lateral side-shift) este de 1 . cu atât relieful ocluzal trebuie să fie mai șters B. cu atât unghiul Bennett este mai mare E. Ramfjord 22 *În cadrul metodei Ramfjord de determinare a relației centrice: C A. cu cât distanța intercondiliană este mai mare. are o bază de 2 mm orientată anterior C. cu cât mișcarea Bennett este mai amplă. cu cât mișcarea Bennett are o direcție mai posterioară. iar spătarul la un unghi de 60 . cu atât mai mare este valoarea ungiului Bennett D. pacientul este așezat în fotoliu. Tip III = Condilii trebuie să se deplaseze de la postura centrică adaptată pentru a realiza IM E. cu cât unghiul Bennett este mai mare. pacientul este sfătuit să sprijine limba în zona anterioară a palatului și să execute mișcări lente E. denumită mișcare bennett (lateral side shift) B.

SINDROMUL ALGODISFUNCȚIONAL AL ATM (pg. se pot recunoaște următoarele repere: A. poziția cap la cap C. arcada maxilară circumscrie arcada mandibulară B. muşchi coborâtori: digastric. poziția de relație centrică B. maseter.de configurația cavității glenoide și de laxitatea capsulei atm de partea respectivă C. în sens vertical. deplasarea condilului pivotant se mai numește și unghiul lui Bennet 27 În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan sagital. overjet cuprins între 0 – 2 mm C. muşchi responsabili cu lateralitatea: temporal. este echivalent cu spaţiul minim de vorbire E. pterigoidian extern E. maseter. este echivalent cu wide-centric C. maseter. ocluzie psalidodontă D. temporal pterigoidian intern D. milohioidian C. în sens vertical. muşchi propulsori: pterigoidian extern. maseter. este echivalent cu freedom in centric D. sunt normale următoarele rapoarte: B A. pterigoidian intern B. în jos și medial E. axa caninului superior se prelungeşte cu axa caninului inferior *Triunghiul lui Spirgi: A. deschiderea maximă a gurii *În cadrul rapoartelor ocluzale interarcadice. pterigoidian extern Pag: 39 Page 236 TEMA NR. în diagrama lui ABE Posselt. în sens sagital. este echivalent cu ocluzia habituală C Pag: 59 28 Pag: 31 29 Pag: 53 30 *Muşchii responsabili cu dinamica mandibulară sunt: A A. denumit conul lui Guichet D. în sens transversal. maseter. condilul pivotant efectuează o mișcare de rotație și translație înainte. 77-146) – 30 intrebari . muşchi ridicători: temporal. pterigoidian intern. overjet între 0 și 1/3 E. muşchi retropulsori: temporal. este echivalent cu long-centric B. 52. traiectoria condilului pivotant se înscrie într-un con. în sens sagital. angrenajul invers vestibular E. poziția test în lateralitate D.

viteza de deschidere a gurii influențează devierea C. E. parodontogramă D. crt. 1 Toxemia stafilococică coagulazo-negativă prezintă următoarele simptome ABD musculo-scheletale: A. Cracmente sau blocaje articulare C. nu se asociază cu zgomote articulare 6 Page 237 . Glosodinie D. apelul dinților C. este inconstantă D. E. viteza de deschidere a gurii influențează devierea C. apare la 25-30 mm B.Nr. Intrebare Răspuns Pag. răspunsul la testele de solicitare a articulațiilor temporomandibulare B. nici una dintre cele de mai sus 2 Diagnosticul diferențial între disfuncțiile artrogene și cele miogene se poate ADE stabili prin : A. Apare la 25-30 mm B. nu se asociază cu zgomote articulare E. se carcterizează prin endfeel elastic. nici una din cele de mai sus Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauză CD musculară dacă: A. se instalează endfeel-ferm la deschiderea pasivă C. se instalează endfeel-ferm la deschiderea pasivă C. caracteristicile devierii liniei mediene a mandibulei la deschiderea gurii E. poate apare oricând pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii D. blocajul anestezic Limitarea deschderii gurii ca efect al disuncției articulare: A. este inconstantă D. nici una dintre cele de mai sus AB 3 4 CD 5 Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauză AB articulară dacă: A. Durere în musculatura masticatorie B. apare la începutul traiectoriei de deschidere și revine la linia mediană înainte de 30-35 mm B. nici una dintre cele de mai sus Limitarea deschderii gurii ca efect al disfuncției musculare : A. poate apare oricând pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii D. E. Durere sau sensibilitate la nivelul gâtului și umerilor. apare la începutul traiectoriei de deschidere și revine la linia mediană înainte de 30-35 mm B. se carcterizează prin endfeel elastic.

sunt reprezentate numai de tracțiunea și transalțiea articulației ca și teste diagnostice E. se pot realiza fară durere în cazul articulațiilor sănătoase B. sunt reprezentate de translațiea. verifică starea funcționala a structurilor musculare oro-faciale B. solicitarea structurilor articulare produce durere în orice condiții E. tracțiunea și compresia articulației ca și teste diagnostice C. existența unei relații directe între postura în extensie a capului și gâtului și adoptarea unei posturi retrognate a mandibulei B. nu permite identificarea punctelor trigger dureroase E. nici una din cele de mai sus 7 Testele statice (solicitarea articulației): ABC A. se realizează cu durere în orice condiții Coloana cervicală influențează poziția și mobilitatea mandibulei astfel: ACD A.metoda CADIAX ABC A. se realizează cerând pacientului diferite deplasări ale mandibulei la care opertorul se opune D.E. permite înregistrarea tridimensională a mișcărilor funcționale ale 8 9 10 11 Page 12 238 . nici una din cele de mai sus Axiografia computerizată. permite reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie și prefigurarea planului de ocluzie în realbilitarea orală complexă C. implică studierea raporturilor dintre diverse puncte și planuri antropometrice D. se realizează poziționând condilii mandibulari în poziția lor stabilă musculo-scheletică C. sunt reprezentate exclusiv de translație ca și test diagnostic D. permite determinarea sensibilității musculare și a durerii C. permite evaluarea părților moi B. influențarea mișcărilor de lateralitate mandibulară cu contact dentar Examinarea clinică a musculaturii mobilizatoare a mandibulei și a celei ABC cervicale: A. existența unei relații directe între postura în extensie a capului și gâtului și adoptarea unei posturi prognate a mandibulei C. influențarea închiderii gurii E. trebuie să identifice punctele trigger care generează efecte excitatoare centrale D. influențarea motilității mandibulare D. se realizează îndeosebi prin palpare digitală B. se face exclusiv prin manipulare funcțioanală Teleradiografia de profil: BC A. este indicată exclusiv la copii E. nici una din cele de mai sus Testele funcționale pasive: AB A.

nici una din cele de mai sus Obiectivele terapiei educaționale a sindromului disfuncțional cranio. inflamației B. atitudinea față de compresia nervoasă și combaterea ischemiei D. monitorizarea D. bioeedback-ul EMG D. D. hiperactivității musculare C. atitudinea față de punctele trigger C. psihoterapia E.B. C. relaxarea sistemului masticatorprin limitarea voluntară a mișcărilor mandibulei B. este ușor acesibilă oricărui serviciu E. program izioterapeutic la domiciliu E. relaxarea musculară progresivă B. nici una din cele de mai sus Principiile generale ale terapiei neuro-musculare cuprind : ABC A. permite obiectivizarea activității neuromusculare masticatorii B. nici una din cele de mai sus *Terapia medicametoasă urmărește ameliorarea simptomelor sindromului D disfuncțional cranio-mandibular prin acțiune asupra: A. mandibulei permite înregistrarea componentei rotatorii a mișcării în jururl axei balama concomitent cu mișcarea transversală a condilului permite citirea curbelor de timp nu permite citirea curbelor de timp nu permite înregistrarea componentei rotatorii a mișcării în jururl axei balama concomitent cu mișcarea transversală a condilului 13 Electromiografia: AC A. nici una din cele de mai sus Programul de modificare a obiceiurilor maladaptative implicate în ABCD sindromul disfuncțional cranio-mandibular cuprinde: A. conștietizarea obiceiurilor vicioase C. nici una din cele de mai sus *Terapia fizică a disfuncției cranio-mandibulare realizează: E 14 15 16 17 18 Page 239 . anxietății și depresiei D.ABCD mandibular sunt: A. oferă rezultate de maximă acuratețe C. toate cele de mai sus E. hipnoza C. atitudinea față de pacient E. oferă rezultate contradictorii privind parametrii de sensibilitate și specificitate ai acesteia D. reechilibrarea posturală și corectarea disfuncției din punct de vedere biomecanic B. E.

nici una din cele de mai sus Dispozitivele interocluzale pot fi : A. modificarea rapoartelor ocluzale și redistribuirea forțelor B. Nici una din cele de mai sus Gutierele de repoziționare mandibulară A.diminuă durerea articulară B. 19 reducerea transmisiei senzoriale reducerea inflamației diminuarea. relaxarea musculară E. nici una din cele de mai sus 20 ACE 21 asupra ABCD 22 Gutirele de miorelaxare: AB A.prezintă o suprafață ocluzala cu indentații C. realizează contacte dentare cu antagoniștii doar la nivelul caninilor D. gnatosonia eliminată la plasarea mandibulei în relație de postură C. trebuie să înregistreze un umăr cât mai mare de contacte ocluzale cu antagoniștii C. de miorelaxare. toatre cele de mai sus E. alungirea fibrelor musculare ridicătoare ale mandibulei C. gnatosonia eliminată la plasarea mandibulei în relație centrică 240 . de miorelaxare – prezintă o suprafață ocluzala plana B. reduce numărul contactelor dentare D. prevenirea abraziunii dentare patologice și a mobilității dentare C. C. A. după următoarele criterii A. D.prezintă o suprafață ocluzala plană E. stabilizarea articulară D. în special dureroase. eliminarea interferențelor ocluzale B. diminuarea durerii E. E. reduce zgomotele articulare C.prezintă o suprafață ocluzala cu indentații D. de stabilizare.A. repoziționare anterioară a mandibulei pentru diminuarea gnatososniilor trebuie să fie minimă B. este mai eficient dacă se poartă permanent E. B. de stabilizare. prin : A. coordonarea și susținerea activității musculare reparații și regenerări tisulare toate cele de mai sus ABCD Scopul dispozitivelor interocluzale este reprezentat de : A. au suprafața ocluzală plană B. nici una din cele de mai sus ABD 23 24 Page Gutirele de repoziționare mandibulară se adresează doar cazurilor bine AB selecționate. de repoziționare Dispozitivele interocluzale de stabilizare sunt eficiente simtomatolgiei ușoare sau moderate. reducerea bruxismului și a altor manifestări patologice D.

sterge relieful ocluzal B. pentru ameliorarea stabilității ocluzale și distribuirea fiziologică a sarcinilor ocluzale C. dacă după terapia ortopedică ocluzia rămâne intabilă și incorortabilă B. nu modifică dimensiunea verticală de ocluzie Terapia bruxismului implică parcurgerea următoarelor etape (Brocard): A. bruxism centic și bruxism excentric C. reduce înălțimea coronară C. cracment la începutul deschiderii și la sârșitul deschiderii E. hiperactivitatea mușchilor masticatori C. etapa farmacologică C. o tulburarea de ocluzie E.D. etapa dentară ireversibilă E. nici una din cele de mai sus ABC 27 28 D 29 ABCE 30 ABCD Page 241 . nici una din cele de mai sus AB 26 Ajustarea ocluzală terapeutică va fi luată în considerație în următoarele ABC circumstanțe: A. bruxism primar și bruxism secundar D. etapa dentară reversibilă și non invazivă D. nici una din cele de mai sus Uzura dentară generalizată din bruxism generează următoarele modificări: A. nici una din cele de mai sus 25 Terapia ocluzală a sindromului disfuncțional cranio-mandibular : A. caracterizată prin scrâșnitul sau încleștarea dinților D. toate cele de mai sus E. mărește suprafațele ocluzale ale dinților D. nici una din cele de mai sus *Bruxismul se poate clasifica în: A. bruxism nocturn și bruxism diurn B. poate fi doar ireversibilă D. nu se aplică niciodată profilactic D. se poate aplica profilactic E. nici una din cele de mai sus Bruxismul a fost definit ca fiind: A. etapa comportamentală B. toate cele de mai sus E. poate fi reversibilă și ireversibilă C. alterează condiția ocluzală a pacientului B. modifică dimensiunea verticală de ocluzie E. cea ma gravă formă de parafuncție a aparatului dento-maxilar B.

Intrebare crt. 3/2 Fortele ocluzale dezvoltate sunt: A. inspectie B. de 40 kgf in cazul protezelor partiale fixe E. 1/2 C. 53. latimea *Raportul optim coroana-radacina pentru un dinte ce va fi folosit ca stalp de punte este de: A. pulsatie E. inaltimea crestei edentate D. palpare C. 1 In cadrul examenului clinic al pacientului cu LOC/EPR datele anamnestice vor urmari: A. antecedentele stomatologice 2 Examenul clinic al sistemului stomatognat utilizeaza mijoacele hipocratice clasice de examinare: A. inaltimea E. ascultatie *Dintre parametrii spatiului protetic potential nu face parte: A. limitele C. de 68. mai reduse decat cele dezvoltate de dintii naturali in cazul antagonistilor artificiali B. antecedentele generale D. egale indiferent de tipul antragonistilor Decizia de a nu practica o terapie endodontica inaintea restaurarii protetice se bazeaza pe urmatorii factori: Răspuns Pag. 2/3 E. antecedentele heredo-colaterale E.1 kgf in cazul dintilor dintilor naturali D. percutie D. de 11.8 kgf in cazul protezelor mobilizabile C. 1/1 B. EXAMENUL CLINIC SI PARACLINIC IN LOC SI EPR – 30 intrebari Nr. 1/3 D. amplitudinea B. ACDE ABCE 3 C 4 D 5 ABC Page 6 ACE 242 . datele personale C. istoricul afectiunii B.TEMA NR.

dintii stalpi in cursul elaborarii unor lucrari protetice de amploare C. inflamatorie si ocluzala C. D. inflamatia parodontala B. spatiul periodontal cu radiotransparenta crescuta C. protetica si pulpara D. pacientul este asimptomatic exista sensibilitate doar la stimuli termici nu exista radiotransparente periapicale dintele are un raport coroana/radacina favorabil nu s-a produs expunerea pulpara dupa prepararea cavitatii carioase C 7 *Pentru detectarea placii bacteriene nu se foloseste: A. E.A. contur bine delimitat al tesuturilor dure dentare B. dintii supusi unei terapii ortodontice B. sinusite C. solutia Lugol B. directia fibrelor ligamentare transseptale *Mobilitatea dentara reversibila poate avea etiologie: A. raportul dintre coroana clinica si radacina C. tumorala si parodontala Mobilitatea iatrogena poate fi cauzata de: A. solutie iodo-iodurata E. protetica. protetica. protetica si inflamatorie B. bruxismul Mobilitatea dentara de originer inflamatorie poate fi cauzata de: A. C. dinti vecini care au suferit extractii laborioase E. continuitatea septului osos alveolar D. raportul dintre baza pungii si osul alveolar B. uveite E. inflamatia pulpara *Dintre semnele radiologice in cazul dintilor sanatosinu face parte: A. tiparul alveolizei E. protetica si parodontala E. camera pulpara cu radiotransparenta uniforma E. solutie albastru de metil 10% D. otite D. B. relatia dintre peretele de tesut moale si osul olveolar D. solutia de fluoresceina C. parodontopatie D. structura uniforma a spongioasei 8 B 9 B 10 ABD 11 ABE 12 B Page 243 . Revelan *Diferenta dintre pungile supraalveolare si cele infraalveolare nu se realizeaza pe baza criteriului: A.

leziuni de furcatie. gradul de afectare al furcatiei in plan orizontal D. defecte intraosoase. Multiple C. Uniform distribuite D. Spatiul Donders Dintre metodele de inducere a relatiei centrice fac parte: E 14 ACD 15 D 16 A 17 D 18 ACD 19 BD Page 244 . tipul defectelor angulare E. defecte osoase combinate Aparatul Periotest nu trebuie folosit in urmatoarele cazuri: A. distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona furcatiei C. hemisepturi. hemisepturi. De tip cuspid-cuspid E. De tip cuspid-ambrazura B. defecte osoase combinate. in procese periapicale acute B. se mai numeste si leziune partiala E. leziuni de furcatie C. cand defectul cuprinde mai mult de 1/3 din spatiul interradicular ajungand pe fata opusa *Clasificarea lui Meyer se refera la: A. defecte intraosoase. Stabile Ocluzia dinamica se afla in stransa corelatie cu parametri precum: A. defecte osoase combinate E. in sarcina si alaptare C. in fracturi radiculare sau ale procesului alveolar D. Valoarea over-bite-ului E. cratere interdentare. defectul cuprinde mai putin de 1/3 din spatiul interradicular in sens vestibulo-oral C. defecte intraosoase. hemiseptuei. gradul de mobilitate dentara *In cazul ocluziei ideale contactele dento-dentare nu trebuie sa fie: A. cratere interdentare D. in cazul implantelor endoosoase in curs de vindecare E. in cazul dintilor cu mobilitate clinica grad III *Leziunea de furcatie de gradul II in plan orizontal: A. hemisepturi. se mai numeste si leziune completa B. defecte cu arhitectura inversata B. Distanta intercondiliana B. Morfologia cavitatii glenoide D. aprecierea nivelului cel mai apical al pierdierii osoase interradiculare in raport cu osul adiacent B. defecte intraosoase. cratere interdentare. Numarul contactelor dento-dentare C. cand distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona de furcatie este intre 4-7 mm D.13 *Defectele angulare se clasifica in functie de numarul peretilor ososi in: A.

Sonda parodontala patrunde mai mult de 1/3 din spatiul interradicular vestibulo-oral E. Cand dintii vecini bresei sunt nanici Mobilitatea dentara ireversibila: A. Prin preparari ale dintilor limitrofi D. Pentru a putea realiza o selectie a viitorilor dinti stalpi 21 BD 22 C 23 BD 24 AC Page 245 25 ABD . In corelatie cu gradul de mobilitate dentara D. D. Poate fi micsorata in cazul egresiunii sau extruziei antagonistilor C. Poate fi micsorata in subocluzia dintilor antagonisti Latimea spatiului protetic potential poate fi marita: A. In functie de tipul de resorbtie osoasa B. C. Este de natura iatrogena B.A. Examenul radiografic este neconcludent Imaginile radiografice ale osului alveolar au fost clasificate: A. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre alte brese edentate C. Prin tratamente protetice necorespunzatoare pe dintii limitrofi E. Prin inclinarea vestibulo-orala a dintilor limitrofi C. Este cauzata de contacte premature si interferente D. Poate fi marita in extruzii ale dintilor limitrofi bresei edentate in conditiile absentei dintilor antagonisti E. Furcatia este acoperita vestibular si oral de tesut gingival D. Modificari de volum ale substructurilor organice prin preparare E. Furcatia se observa clinic C. In atrofii ale crestei alveolare B. Se apreciaza ca fiind distanta dintre muchia crestei edentate si inaltimea dintilor vecini spatiului protetic potential atunci cand sa produs extruzia antagonistilor B. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii vecini B. E. Poate fi marita in cazul atrofiei accentuate a crestei alveolare D. Prin rotatii in ax a dintilor *Amplitudinea spatiului protetic potential va fi micsorata prin: A. Absenta osului interradicular B. Este cunoscuta sub denumirea de insuficienta parodontala E. Se poate determina numai prin metoda clinico-manuala Gradul III de afectare a furcatiei in plan orizontal presupune: A. Migrari corporeale ale dintilor limitrofi spre bresa edentata D. 20 Metoda Landa Metoda Ramfjord Metoda Boianov si Boianov modificata Metoda Dawson Metoda Leonardo da Vinci BCD Inaltimea spatiului protetic potential: A. Beneficiaza de tehnici de RTG C. In functie de treimea radacinii unde este localizat osul alveolar C. B.

Balkwill C. Curba de ocluzie sagitala *Fortele ocluzale reduse nu determina: A. Mobilitate mai mare de 1mm in sens V-O B. Nu exista o clasificare D. Se produc prin pierdierea de os interdentar fara ca osul radicular sa sufere C. Pot fi apreciate in plan vertical si orizontal *Din punct de vedere clinic. Curbura frontala D. leziunile de furcatie se clasifica in: A. Reducerea numarului trabeculelor ososase C. 3 subgrupe C. Mobilitate in ax *Dintre parametrii ocluzali nu fac parte: A. Sunt mai frecventa la nivelul primilor molari mandibulari B. Inmultirea trabeculelor osoase si aparitia de os de neoformatie B. Sunt mai frecvente la maxilar E. Ingustarea spatiului ligamentar E. mobilitatea de grad II reprezinta: A. M-D si axial C. 54. Curba de ocluzie transversala Spee. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mica de 1 mm D. Cuspizii de sprijin si de ghidaj B. Mobilitate in sens V-O. 2 grupe B. Atrofia ligamentului parodontal D.E. Intrebare Răspuns Pag. 2 clase BD 27 D 28 B 29 A 30 B Nr. Page 246 TEMA NR. Planul de ocluzie E. 4 grupe E. Reducerea ca numar si densitate a fibrelor ligamentare *In functie de distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar. In functie de distanta fata de marginea libera gingivala 26 Defectele cu arhitectura inversata: A. Se mai numesc si defecte osoase combinate D. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mare de 1 mm E. PRINCIPIILE DE TRATAMENT IN RESTAURARILE UNIDENTARE SI PRIN PUNTI DENTARE – 30 intrebari .

Are in vedere tratarea bolii carioase si a bolii parodontale D. O profilaxie primara. Beneficiaza de fluorizare prin miojloace locale si generale Constientizarea medicului se realizeaza prin: A. Propune o alimentatie rationala E. gripe. Profilaxiei tertiare BC ADE 3 ABC 4 DE 5 Deficientele de modelare morfologica a elementelor de agregare si a corpului ABE de punte pot determina: A. HIV. Modelajului cat mai aplatizat al fetelor vestibulare AB 6 Page 7 BCE 247 . Recuperarea morfologica B. Se adreseaza dintilor indemni B. Retentia de alimente si placa bacteriana B. Protectia parodontala “Deficitele morfologice “ se intalnesc sub aspectul: A. Are in vedere tratarea si prevenirea complicatiilor locale si locoregionale C. Ergonomizarea activitatii medicale D. Profilaxiei generale nespecifice B. Prevenirea imbolnavirii prin maladii contagioase (hepatite. Profilaxiei secundare E. Profilaxiei primare D. Corelarea specificului activitatilor de rezolvare terapeutica cu activitatile profilactice D. Introducerea metodelor profilactice in algoritmul activitatilor profesionale zilnice C. Profilaxiei generale specifice C. Aplcarea metodelor de recuperare functionala Terapia protetica se incadreaza. 1 Profilaxia generala cu caracter specific se refera la: A. Suprasolicitarea substructurilor organice Principiul curativ are ca scop: A. Crearea premiselor dezvoltarii normale a sistemului stomatognat D. Economie in prepararea dentara E. Constientizarea pacientului prin educatie sanitara E. Traumatismul direct al parodontiului marginal C. Imbunatatirea functiei fonetice D.crt. Imbunatatirea functiei masticatorii E. rubeola) E. Prevenirea contaminarii incrucisate B. secundara si tertiara 2 Profilaxia primara: A. O profilaxie atat in perioada pre cat si posteruptiva C. de regula in cadrul: A. Instructia lui asupra mijloacelor profilactice B. Recuperarea functionala C.

d. Pastrarea relatiei de congruenta biologica si mecanica a restaurarii protetice fixe cu organismul uman D. Cunoasterea notiunilor de ergonomie in activitatea stomatologica C. Ecuatorial Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor nu este dictata de: A. Considerente fizionomice B. Aspecte legate de biocompatibilitatea materialelor B. Pe cat posibil supra sau juxtagingival E. Capacitatea de contractie a muschilor masticatori B. Cand exista convexitati dentare exagerate Intensitatea fortelor verticale depinde de: A. D. al intensitatii E.v. Considerente biologice C. Este prezenta abrazia D. Pe cat posibil subgingival 1.7-1 mm de fundul santului gingival D. Sunt responsabile de migrarile dentare spre spatiul edentat CD 9 10 BDE 11 ACD 12 ACD 13 ABDE Page 248 . E. Se transmit “in pata de ulei” d.p. Gradul de sensibilitate al parodontiului E. Cand coroanele dentare sunt lungi Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor se realizeaza cand: A. Rezulta din descompunerea fortelor ce actioneaza paraaxial la nivel ocluzal C. Realizarea unui bilant al indicilor clinico-biologici locali E. Gradul de over-bite Fortele orizontale tangentiale: A. Natura alimentului D. Sa se opreasca la 0. Coroanele dentare sunt lungi C. Coroanele dentare sunt scurte B. Au directie vestibulo-orala D.B. Subgingival 1 mm C. Se exercita prin intermediul punctelor de contact interdentar B. C.5 mm B. Considerente biomecanice D. Considerente economice E. Gradul de over-jet C. In cazul eroziunilor in 1/3-mea cervicala E. Ingustarii V-O a corpului de punte Diminuarea inaltimii cuspizilor Realizarea corpului de punte ovat Modelarea incompleta a fetei orale a corpului de punte in vederea obtinerii spatiului pentru autocuratire 8 *Respectarea principiului biologic nu se refera la: B A. Cunoasterea parametrilor starii generale Plasarea marginilor cervicale ale elementelor de agregare este preferabil sa se realizeze: A.

Tipul de elemente de agregare E. Ocluzia dentara E. al respectarii principiului biomecanic depinde de: A. Se preteaza la protezarea conjuncta E. Pe dintii tineri cu apexul deschis E. Sa nu fie unic B. In deschiderea accidentala a camerei pulpare Atunci cand Fr < Fa pentru echilibrarea aparatului conjunct se impun o serie de modificari: A. Cand putem prepara cu racire cu aer si apa C. Nu permite afectarea parodontala a dintilor limitrofi breselor edentate Depulparea dintilor in scop protetic se realizeaza: A. Prezenta leziunilor carioase Indicele de competenta biomecanica depinde de: A. Permite echilibrarea statica a aparatului protetic fix B. Linia surasului D. Vitalitatea dentara C. Prezenta antagonistilor B. Morfologia dentara C. Echilibrul tonic antigravific D.d. Realizarea liniara a corpului de punte D. Existenta afectiunilor ATM B. Accentuarea curbelor sagitale si transversale E. Leziunile periapicale *Distributia grupata a elementelor odonto-parodontale restante are avantajul: A. Extractia dintilor antagonisti C.14 Configuratia structurii dento-protetice d.p. Cand prepararea sunstructurilor organice impune indepartarea dentinei pe o profunzime mai mare de 2/3 din grosimea ei B. Cand exista carii profunde D. Numarul dintilor pilieri B.v. Ingustarea corpului de punte Axul de insertie ideal trebuie: A. Realizarea corpului de punte in subocluzie B. Prezenta dintilor antagonisti D. Permite echilibrarea dinamica a aparatului protetic fix C. Maniera constructiva a corpului de punte *Indicele de competenta biomecanica nu este influentat de : A. Dispunerea dintilor pilieri pe arcada C. Sa coincida cu directia fortelor de masticatie ABDE 15 A 16 ABE 17 C 18 ACE 19 CE 20 BCDE Page 249 . Mentine integritatea parodontala la nivelul dintilor intermediari D. Forta de contractie a muschilor E.

Anomaliilor primare D. Morfologic si functional D. Pozitia sezanda cu capul nesprijinit in tetiera B. Ergonomic B. ergonomic. Pozitia culcat.v. omoplati. Se prefera temporizarea tratamentului protetic E. regiunea fesiera. cu corpul la 300 fata de orizontala E. p. Ocupa pozitia 1-2 E. Sa asigure retentia restaurarii fixe 21 Axul de insertie ideal nu se poate obtine datorita: A. Regiunea occipitala. Volumului coronar redus E. Sa coincida cu axul dintilor stalpi D. Se prefera ca sedintele de tratament sa fie cat mai scurte D. regiunea sacrata si talpi E. Pozitia culcat. Se prefera realizarea unui echilibru la nivel de normalitate C. Sta in picioare B. omoplati. omoplati. Uman BCE 22 C 23 C 24 B 25 C 26 Page *Atunci cand homeostazia sistemului stomatognat nu se poate realiza la nivel B ideal: A. Se prefera neinstituirea tratamentului protetic B. Se instituie un tratament de reechilibrare psiho-somatica 250 . Migrarilor dentare consecutiv edentatiei C. Ocupa pozitia 4-5 D. Sa necesite preparari minime E. Socio-economic E. asistenta: A. Extremitatii cefalice. regiunea lombara. coapse si talpi *Principiul conservarii prin tratament protetic al homeopatiei sistemului stomatognat trebuie privit sub aspect: A. regiunea terminala si proximala a coapselor si talpi D. Nu are nici o importanta *Pozitia ergonomica a pacientului presupune: A. Pozitia sezanda atunci cand se lucreaza la arcada mandibulara *In pozitia sezanda. regiunii lombare. Ocupa pozitia 9 C. coapse si talpi B. Extremitatii cefalice. Extremitatii cefalice. cu corpul la 200 fata de orizontala D. Estetic C. partea dorsala a coapselor si talpi C. perfect orizontala C. regiunea fesiera.C. Extremitatii cefalice. Pozitia culcat. omoplati. Anomaliilor secundare *D. atunci cand medicul ocupa pozitia 10-11. d. Axelor de implantare ale dintilor care sunt divergente catre crista galli B. sprijinul bolnavului se realizeaza la nivelul: A.

la persoanele din mediul rural Lipsa sprijinului in zonele distale ale arcadei conduce la: A. ABCE pg 171 Page 251 . Modificarea arhitecturii faciale D. Campul vizual C. Suprasolicitari mecanice A 28 AD 29 C 30 ABDE TEMA NR. Campul electomagnetic Pierderea punctelor de contact prin edentatie conduce la: A. refac corect punctul de contact. sunt exigente privind execuţia clinică şi tehnologică E. la varsta de 20-40 de ani B. Intrebare crt. Extruzii si abraziuni E. campul receptor cel mai intins este reprezentat de: A. RESTAURĂRI UNIDENTARE INRACORONARE ŞI EXTRACORONARE (9) – 30 intrebari Nr. Necoordonarea neuro-musculara statica sau dinamica C. Subdimensionarea etajului inferior B. Modificarea parametrilor ocluzali B. Abraziunea antagonistilor *In reglarea dinamicii mandibulare. Muschii faciali E. Propulsia fortata a mandibulei D. Supradimensionarea etajului mijlociu C.27 *Edentatia partiala este frecvent intalnita: A. sunt rezistente Răspuns Pag. Tesutul parodontal D. in perioada dentitiei temporare C. 1 Care sunt avantajele inlay-urilor metalice : A. sunt neutre chimic şi biologic C. dupa 40 de ani D. la femei fata de barbati E. Cresterea numarului ciclurilor masticatorii E. ambrazura ocluzală şi cea parodontală D. refac morfologia ocluzală B. Tesuturile articulare si periarticulare B. 55.

conturul ocluzal al cavităţiise face rotund D. cuspizi neprotejaţi Care sunt avantajele coroanelor ceramice: A. 183 6 pg. inlay metalic în bizou de 350. prag lat de 1. prag lat de 0. treaptă negativă în peretele pulpar E. pereti laterali netezi E. pot reda nuanţele dorite de culoare *Care este dimesiunea pragului pentru coroana ceramică: A. pereţi verticali aproape paraleli B. tehnica “slice-cut” C. sunt bine tolerate de parodonţiul marginal B. tehnica “slice-lock” (Weeks si Knapp) D. prag lat de 0. şanţ de blocaj în peretele gingival *În ce situaţie este posibilă decimentarea inlay-urilor A. bizotare incorectă D. 192 8 B Page 252 pg. în imobilizarea dinţilor parodontotici E. in bizou de 15 -25˚ Care din următoarele situaţii reprezintă preparări atipice ale cavităţilor BCDE de cls. lipsa extensiei preventive B.2 *Contraindicaţiile relative de utilizare a inlay-urilor sunt: A. sprijin pentru protezele scheletate Forma de retentie a unei cavitati de inlay se realizeaza prin. rezistenţă la flexiune şi tracţiune D. in bizou de 30˚ C. prag lat de 2 mm E. pereţi subţiri C.450 D. oferă protecţie pulpei faţă de agenţii termici C. pereti laterali convergenti spre ocluzal C. tehnologia de realizare este complicată E. inlay ceramic B. 178 5 pg. casetă simplă proximală deschisă ocluzal B. 189 7 ABE pg. toate variantele sunt corecte. peretele pulpar plan C pg 171 3 ACE pg. la tineri sub 18 ani D.8-1 mm C. 198 .5 mm B. adâncime mică a cvităţii E. a II-a pentru inlay: A. refacerea dimensiunii verticale de ocluzie B. 177 4 *Bizotarea marginilor de smalt la cavitatea de inlay clas a I-a se C realizeaza pentru: A. D pg.5 mm D. A. pe dinţi voluminoşi C. inlay din rasini composite E.

246 14 A pg 185 Page 15 B *Preparatia pentru coroana 4/5 cuprinde: A.5 mm. calităţile estetice superioare ale sistemului Cerapearl se datorează capacităţii de refracţie a luminii în proporţie de 75%. se alege culoarea la umbră E.3 mm subgingival D. aripioare de stabilizare B pg. dintele să fie privit în diferite poziţii C. realizarea unei casete suplimentare E. ceramica se aplică strat cu strat. 224 13 CDE pg. prag drept de 0. pe dinţi lungi E. B.3 mm supragingival E. prag lat de 0. masele ceramice moderne au structură bifazică Care din următoarele reguli trebuie respectate în alegerea culorii: A.3 mm. marginea incizală rămâne nepreparată B. se alege culoarea la soare D. în cadrul restaurărilor integral ceramice. ½ vestibulara a fetelor pg 251 253 .9 BE Precizaţi care din următoarele afirmaţii sunt corecte: A. C. prepararea fetei vestibulare. sistemul IPS Empress2 a apărut îmbunătăţi performenţele optice ale sistemelor integral ceramice. D. puţuri dentinare B. subgingival B. preparaţia se extinde până la marginea incizală D. E. să nu se privească mult timp eşentionul B. santuri de retentie C.5 mm juxtagingival Onlay-ul este indicat: A. juxtagingival C. 215 11 E *Cum se prepară incizal dintele pentru faţetare: A. se repetă operaţiunea de mai multe ori ABDE 200201 10 pg. prag lat de 0. toate răspunsurile sunt corecte *Plasarea corectă a pragului pentru metoda faţetării este : A. pe dinţi cu indice mezio-distal mare C. prag 0. sinterizarea foloseşte doar mase ceramice cu conţinut ridicat de leucit. preparaţia feţei vestibulare se opreşte la 0. la pacienţi cu igienă bucală corespunzătoare *La inlay de clasa a V-a ameliorarea retentiei se face prin: A.75mm de marginea incizală C. ceramizarea reprezintă procedeul tehnologic prin care. faţeta va acoperi şi marginea incizală E. prag lat de 0. ocluzale. 224 12 pg. perete parapulpar plan D. pe dinţi depulpaţi B. ca element de agregare pentru proteza scheletată D.

8 – 1mm unite cu un şanţ orizontal (paraincizal) C. end-knife chamfreinat *Pinledge este un onlay la care retentia se realizează prin . 2 şanţuri proximale paralele între ele de 0. 254 Page 21 BCE pg 255 254 . 2 santuri proximale in 1/3 incizala B. se acceptă o convergenţă de 20 spre incizal a şanţurilor proximale Tipul de preparaţie la colet pentru coroana parţială ¾ va poate fi: A.B. E. juxtagingival C. ocluzale cu excepţia versantului extern al cuspidului vestibular şi 2/3 orale a le feţelor proximale prepararea fetei orale. 254 18 *Caracteristicile şanţurilor de retenţie pentru coroana parţială ¾ sunt: B A. subgingival E. pe dinţi devitali E. 2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 orala cu 2/3 vestibulare a fetelor proximale B. ca element de agregare în punţi frontale reduse D. prag chamfer. un sant orizontal realizat de-a lungul santului intercuspidian D. pe dinţi îngustaţi vestibulo-oral C. plasate în smalţ la distanţă de pulpă. 2 santuri proximale si unul incizal E. prag drept B. 252 20 B pg. pentru oprirea abraziei frontalilor superiori BCE 17 pg. cuspidul oral si panta cuspidiana interna a cuspidului vestibular. un sant orizontal plasat in masa cuspidului vestibular Indicaţiile pinledge-ului sunt: A. D. 2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 vestibulara cu 2/3 orale ale fetelor proximale C. şanţurile sunt uşor convergente spre peretele proximal B. şanţ orizontal plasat pe versantul intern al cuspidului vestibular si uneste santurile proximale E.5mm E. 16 proximale prepararea fetei orale. prag chamfer. puturi dentinare pe toata fata orala D. si 2/3 orale ale fetelor proximale numai fetele proximale si fata ocluzala numai fata orala si fetele proximale pg. 3 pivoturi dentinare 2 incizale şi unul cingular C. şanţul orizontal se prepară pe o profunzime de 1. 262 D *Retentia pentru onlay 4/5 se realizeaza prin: A. 249 19 pg. pe dinţi malpoziţionaţi B. doar un sant incizal Puţurile dentinare în preparaţia pentru pinledge sunt: A. preparaţie end-knife D. şanţul paraincizal are versantul oral mai înalt decât versantul vestibular D. A. C. BD pg.

permit modificarea conturului axial al dintelui Care din următoarele erori apar frecvent în prepararea bonturilor: ABE pg. se pot realiza forme de casetă u unghiuri rotunjite Caracteristicile lojei radiculare pentru coroana de substituţie sunt A.B. D. in urma prepararii apare o suprafata incizala de 1-1. nu se prepara de loc pentru a nu leza marginea incizala Avantajele coroanelor turnate sunt: A. retenţie mai mare decât a coroanelor parţiale B. are forma cilindrica Particularităţile cavităţilor pentru incrustaţii integral ceramice sunt: A.5mm C. fundul cavităţii plan *Prepararea şanţurilor proximale pentru coroan ¾ se face cu: A. se bizotează în unghi de 300 E. 2/3 lungime si 1/2 grosime B. 262 24 ABCE pg.5mm în unghi drept faţă de axa de inserţie B. freza globulară BD 23 pg. preparaţie în chanfrein a marginii ocluzale a cavităţii D. 1/3 lungime si 2/3 grosime D. 22 paralele cu jumătatea uncizală a feţei vestibulare paralele între ele paralele cu axul de inserţia al dintelui adâncime 2 mm pg 296 Care din următoarele caracteristici sunt specifice preparărilor pentru BDE incrustaţii din compozite: A. Page 255 . freza cilindrică cu vârf rotunjit C. freza cilindro-conică cu vârf rotunjit E. se traseaza un bizou in unghi de 90˚ E. adâncimea cavităţii de minim 1. freza cilindro-conică cu vârf plat B. realizarea unui bizou la nivelul suprafeţei ocluzale a cavităţi D. unghiurile interne ale cavităţii se rotunjesc C. se traseaza un bizou pe o lărgime de 0. pereţii cavităţii perpendiculari pe fundul cavităţii B. limitele preparaţiei nu trebuie situate în zone de contact ocluzal C. 313 27 pg. 313 26 A *Pe fata orala la nivelul marginii incizale la coroana partiala 3/4 : A. nu se bizotează marginile ocluzale B. sunt nefizionomice D. 321 28 ABCE pg. îndepărtarea lor poate afecta pulpa şi parodonţiul E.5mm E. in urma prepararii se scurteaza dintele D. sunt rezistente C. E. C. freza fisure D. are formă ovalară E. 298 25 A pg. 2/3 lungime si 1/3 grosime C.

56. prepararea feţelor proximale D. B. migrări orizontale şi verticale ale dinţilor B. disfuncţii mandibulare E. modificări ale ATM D. 1 *Edentaţiile uni sau multi dentare determină: A. chanfreinul pg. prag drept de 900 D. prepararea marginii incizale B. prag înclinat C. Intrebare crt. C. prepararea feţei vestibulare şi feţelor proximale E. ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE (9) – 30 intrebari Nr. toate cele de mai sus 2 Corpul de punte la distanţă de creastă (suspendat) se realizează: A. în spaţiu protetic de minim 6 mm D.5 mm de muchia crestei C. în zona laterală mandibulară B. 435 ACE pg. 462 3 ABC Page pg. E pg. end-knife chanfreinat E. denivelarea planului de ocluzie C. la distanţă 0. prepararea marginii incizale si a feţei vestibulare *Care din următoarele tipuri de prag nu se realizează în zona D vestibulară pentru coroanele metalo-ceramice: A. prag cu bizou B. 332 30 pg. 29 reducerea insuficientă din suprafaţa oculzală convergenţă prea mare a suprafeţelor proximale preparare insuficientă în zona terminală a bontului deschiderea camerei pulpare reducerea insuficientă a feţei vestibulare 330 *Prepararea dinţilor pentru coroana metalo-ceramică în zona frontală A debuează cu: A. în zona laterală maxilară E.A. 440 256 . 338 TEMA NR. în zona laterală cu PM2 stâlpul cel mai mezial Răspuns Pag. E. în sens M-D un spaţiu de 10 mm Restaurările fixe cu integral metalice sunt indicate: A. prepararea feţei vestibulare C. D. când nu există exigenţe estetice B.

toate suprafeţele plane. mai mare de 6mm B. în zona laterală la mandibulă D. creste înguste *Procedee chirurgicale de augmentare acrestei edentate cu pierdere de substanţă: A. bine finisate Intermediarii metalici se recomandă când spaţiul protetic este: A. indicat în zone unde estetica este principalul obiectib D. polisticlele D. adiţie de os de la pacient C. în realizarea unei punţi suspendate E. autogrefa D. 466 6 A pg. hidroxiapatită D. toate cele de mai sus *În crestele edentate din clasa I Siebert se utilizează: A. netede şi finisate C. contactul oral va fi în armonie cu dinţii adiacenţi E. 463 5 E pg. la mandibulă când spaţiul protetic este mai mare de 4mm E. metalul bine lustruit B. 468 8 ABCD pg. răţini acrilice E. se igienizează uşor C. toate suprafeţele să fie convexe B. creste exostotice *Corpul de punte semifizionomic în casetă : ABCD pg. grefa epitelio-conjunctivă B.C. este mai mic de 5mm C. grefa epitelio-conjunctivă B. contactul cu versantul vestibular al crestei să fie minim D. os bovin granulat E. 467 7 B pg. la creste late E. nu necesită preparaţii dentare importante D. ceramica glazurată C. design rotunjit al feţei mucozale B. hidroxiapatita *Care din următoarele materiale utilizate în realizarea corpului de punte retenţionează cel mau puţin placa bacteriană: A. 469 9 BCD pg 471 10 C pg Page 257 . malpoziţii dentare 4 Caracteristicile intermediarilor ovoidali sunt: A. biovitroceramică E. compozite Care din următoarele caracteristici sunt specifice pentru intermediarii din zona frontală: A. biovitroceramica C.

cu 3 mm mai redusă la nivel zonelor de placare B. performanţe estetice superioare celor metalo-ceramice pg. în zona frontală mandibulară C. se utilizează în zona frontală maxilară B. coeficientul de dilatare temică apropiat de coeficientul de contracţia al ceramicii E. 479 Page 258 16 E pg 443 . punct de topire egal cu cel al masei ceramice B. rezistenţă limitată la forfecare C. B. E.A. 11 este metalic pe faţa mucozală este metalic pe faţa orală metalic pe faţa mucozală şi orală metalic pe faţa ocluzală nu are metal aparent ACDE 472 Corpul de punte cu bara metalică are următoarele caracteristici: A. rezistenţă limitată la rupere B. legătura aliaj-ceramică este puternică D. toate feţele vor fi rotunjite D. nici un răspuns nu este corect *Care din următoarele variante caracterizează corpurile de punte integral ceramice: A. cu 1 mm mai redusă la nivelul zonelor de placare E. 475 13 BC 14 BC pg 475 15 ABCD pg. cu 2 mm mai redusă la nivelul zonelor de placare C. C. raport în “şa” cu creasta Avantajele tehnicii INZOMA de realizare a intermediarilor metaloceramici: A. pe secţiune transversală bara are formă în “ Y” D. corp de punte foarte rezistent C. raport tangenţial cu creasta D. punct de topire cu 200-3000 mai înalt decât al ceramicii D. în formă de “T” Pentru intermediarii metalo-ceramici scheletul metalic este realizat din aliaje care au: A. punct de topire mai mic cu 2 00-3000 decât al ceramicii C. 474 12 CD pg. coeficientul de dilatare mai mare ca al ceramicii La intermediarii metalo-ceramici macheta scheletului metalic va fi: A. raport punctifor cu creasta E. forma ovalara E. se confecţionează din machete prefabricate B. economie de substanţă de aliaj E. nu este obligatorie rotunjirea feţelor sau a unghiurilor La mandibulă în zona de sprijin intermediarii metalo-ceramici trebuie să: A. D. suprafeţe convexe C. prezinte suprafeţe plane B.

suprafeţe concave în toate sensurile C. starea ţesuturilor moi care acoperă creasta E. materiale cu grad mare de ductibilitate E. 452 Page 259 . exigenţe estetice ale pacientului D. factori ce ţin de placaj E. lungimea. lăţimea şi înălţimea spaţiului edentat B. 435 22 ABCD pg.D. adaptare marginală optimă C. toate variantele sunt corecte Design-ul intermediarilor într-o proteză fixă depind de: A. zona laterală maxilară C. A. toate variantele sunt corecte 17 *Longevitatea restaurărilor fixe este influenţată de : A. dificultăţi de lustruire a restaurărilor cu alterarea efectului estetic în timp E. zona laterală la mandibulă B. împiedicarea migrărilor dentare C. erori minime la prelucrare şi manipulare B. vârsta pacientului C. în bruxism Care sunt avantajele sistemului Targis/Vectris: A. zona frontală mandibulară D. de modulul de elasticitate D. protectia crestei edentate E. 447 18 ABC pg 448 19 AD pg. utilizate în edentaţii de amplitudine mică E. toate răspunsurile sunt corecte Solicitările elastice de la nivelul copului de punte depind de: A. intensitatea forţei aplicate B. de dimensiunile câmpului protetic C. 457 20 ABC 442 21 E pg. suprafeţe convexe în toate sensurile B. refacerea continuităţii arcadelor dentare B. pret de cost ridicat *Funcţiile unei proteze parţiale fixe sunt. inăltimea spaţiului protetic de 5-6mm E. nu produce iritaţii gingivale D. 451 23 A pg. cu suprafeţe plane E pg. de realizarea tehnologică a scheletului D. de statutul socio-economic al pacientului *Corpul de punte se modelează cu: A. numărul de dinţi stâlpi B. refacerea planului de ocluzie D. forma crestei edentate C. ocluzie gnatologic normală Indicaţia de elecţie a corpului de punte suspendat este: A.

senzaţie de disconfort pentru pacient Corpul de punte în semisa este : A. 455 25 ABE pg. A. cubice D. forma ovoidală C. forma de şa. nu se poate igieniza C. corp de punte în şa D. toate cele de mai sus Care din următoarele particularităţi sunt specifice corpului de punte cu raport tangent liniar la mandubulă: A. îngustarea v-o se face doar cândspaţiul protetic este mic B. reducerea suprafeţelor ocluzale se face în detrimentul cuspizilor linguali C. utilizat în zonele vizibile la maxilar B. suprafeţe convexe în sens mezio-distal E. suprafeţe plane În literatura americană se descriu trei grupe de design a corpului de punte: A. să permită igienizarea E. suprafaţa linguală modelată concav în sens C-O E. tangent-liniar şi tangent liniar modificat (semişa) Corpul de punte cu contact „în sa” este nebiologic deoarece: A. 460 30 ABC pg. ambrazurile dintre elementele de agregare vor fi cât mai deschise D. indicat în zona frontală mandibulară E. contactul corpului de punte cu creasta să permită trecerea firului de mătase B.D. suprafeţe concave în sensvestibulo-oral 24 Pentru o igienizare corectă a punţilor se va realiza . produce reacţii inflamatorii tisulare D. să respecte ambrazurile cervicale D. 456 26 ABC pg. utlizat în zonele laterala maxilare E. utilizat în zone vizibile la mandibulă â D. suprafeţe convexe ale corpului de punte E. suprafaţa linguală trebuie să fie netedă Ce particularităţi prezintă corpul de punte cu contact puctiform: ABD pg. ambrazurile corpului de punte să fie cât mai larg deschise C. retenţionează mai puţin alimentele C. 458 27 ABC pg 459 28 E pg 452 29 ABCE pg. să păstreze raporturi ocluzale favorabile cu antagoniştii C. Page 260 . să fie estetice B. are contact intim cu creasta B. în ocluzii dezachilibrate *Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească corpul de punte sunt: A. sferoidal sau intermediarul igienic B. intramucoase E.

Silicon > polisulfide > polieter C. hidrocoloizi ireversibili E. cu excepția: A. C Pag: 637 D Pag: 642 3 BD Pag: 651 4 D Pag: 651 5 ACD Pag: Page 261 . 25 μm D. reproducerea detaliilor C. deformația remanentă B. elastomer D. AMPRENTAREA (pg. contracția de priză Obiectivele amprentei în protetica fixă sunt: Răspuns Pag. D. hidrocoloizi reversibili B.690) – 30 intrebari Nr. Silicon > polieter > polisulfide B. 10 μm 2 *Coeficientul de expansiune termică a elastomerilor de sinteză diferă de la o categorie de materiale la alta. 57. 15 μm C. rezistența la încovoiere D. 630 . pe secţiune are formă conică are contact punctiform pe mijlocul crestei indicat în zonele laterale mandibulare indicat în zona frontală maxilară indicat la creste late 460 TEMA NR. rezistența la tracțiune E. Intrebare crt. Polisulfide > silicon > polieter D.A. cu excepția: A. siliconi *Proprietățile mecanice relevante pentru materialele de amprentă sunt următoarele. E. se impune ca detaliile de suprafață a preparațiilor dentare să fie redate cu o precizie de cel puțin: A. 20 μm E. 1 *În protetica fixă. Polieter > silicon > polisulfide E. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE. 5 μm B. Polieter > polisulfide > silicon Amprenta de corecție se poate realiza cu următoarele materiale. B. alginat C. conform schemei: A. C.

hidrocoloizii reversibili au proprietăți hidrofile și umectabilitate crescută B. înregistrarea și redarea cât mai corectă a reliefului dinților antagoniști D. polisulfuri) C. 641 9 ABCE Pag: 646 10 ABCE Page 262 Pag: 652 . rigide și semirigide ireversibile (gipsuri. speciale ABCD 636 Pag: 640 7 AE Pag: 641 8 BCDE Pag: 640. preluarea și redarea cu fidelitate minimă a rapoartelor preparației cu parodonțiul marginal C. să ofere posibilitatea obtinerii unui model preliminar cât mai exact. prezența cavităților și a retentivităților B. prețul de cost D. siliconii cu reacție de adiție prezintă o stabilitate dimensională foarte bună (0. se pot utiliza portamprente standard. redarea cât mai fidelă a formei și detaliilor preparației B. se pot utiliza două materiale D. poliuretanodimetilmetacrilați) E. paste ZOE) B. pe care să se poată realiza macheta viitoarei proteze fixe 6 Materialele de amprentă se pot clasifica în: A. capacitatea de umectare D. vâscozitatea și compresiunea în cursul inserției C. umectabilitatea și caracteristicile reologice Dintre proprietățile fizico-chimice ale materialelor de amprentă au o importanță deosebită: A. cu excepția: A. vâscozitatea și compresiunea în cursul dezinserției E. manipularea facilă adaptată la cazul clinic E. timpul de păstrare a amprentei până la realizarea modelului C. rigide reversibile (gutaperca. polieteri. elastice ireversibile (alginate. polisiloxanii cu vâscozitate ridicată se pot folosi atât singuri. compounduri Stents) D. se poate utiliza un material C. toleranța la umiditate. este o amprentă în doi timpi E.A. elastice ireversibile (siliconi. 05% în 24 h) E. individuale. dintre care: A. ceruri bucoplastice) Următoarele afirmații cu privire la materialele de amprentă sunt adevărate. siliconii cu reacție de adiție prezintă o rezistență la deformare adecvată C. biocompatibilitate B. cât și în asociere cu polivinilsiloxanii cu vâscozitate redusă Alegerea unui tip de material sau al altuia se poate face ținând cont de anumite criterii. este o amprentă într-un singur timp B. polieterii prezintă proprietăți hidrofile și umectabilitate scăzută D. plasticitatea și timpul de priză Amprenta monofazică: A. elastice reversibile (hidrocoloizi agar-agar. redarea exactă a rapoartelor preparației cu dinții vecini E.

modele de studiu și documentare D. modele de lucru pentru inscrustații *Despre amprenta monofazică globală (într-un singur timp) cu elastomeri de sinteză și cu portamprente individuale sunt adevărate următoarele afirmații. amprentarea pentru punți adezive E. amprentarea globală în restaurările compozite C. arcade antagoniste B. tehnica este facilă și rapidă Despre polieteri sunt adevărate următoarele afirmații. fațete C. se pot folosi în una sau două consistențe Amprenta dublului amestec în portamprenta standard cu siliconi (puttywash) se indică pentru: A. amprentarea parcelară în restaurările compozite D. este indicată depozitarea la frigider până la turnarea modelului Pentru amprentarea cu elastomeri de sinteză. au caracter hidrofil B. cu excepția: A. înregistrarea ocluziei C. coroane și punți (alginat clasa A) E. sunt materiale termoplastice reversibile D. se pretează pentru tehnicile bifazice D. sunt cele mai rar utilizate B. cu excepția: A. tehnologia de amprentare prezintă următoarele faze: ACD Pag: 653 A Pag: 653 13 ABCD Pag: 689 14 A Pag: 689 15 ABC Pag: 685 16 CE Pag: 685 Page 17 ACDE Pag: 658 263 . punți adezive B. sunt materiale care necesită portamprente individuale sau „semiindividuale” B. inlay D. se indică pentru proteze parțiale fixe D. amprentarea bonturilor în restaurările compozite B.11 12 Amprenta monofazică globală cu hidrocoloizi ireversibili și cu portamprente standard se indică pentru: A. au consistență constantă C. amprentă globală în restaurări compozite *Tehnica de elecție pentru amprenta monofazică în portamprenta individuală cu siliconii de adiție este: A. au indicații (aproape) universale în protetica fixă C. amprentarea pentru fațete Despre hidrocoloizii reversibili sunt adevărate următoarele afirmații: A. se indica pentru preparații unice sau multiple E. modelele trebuie turnate în primele 45 minute de la amprentare E. coroane parțiale E. fidelitatea este comparabilă cu a siliconilor de adiție E. se pretează pentru tehnicile monofazice C.

înregistrarea relațiilor ocluzale 18 Următorii factori pot genera deformări la nivelul unei amprente cu hidrocoloizi reversibili: A. întârzieri în turnarea modelului E. amprentarea arcadei antagoniste cu alginat E. îndepărtarea lentă a amprentei B. nu este indicată tuturor tipurilor de materiale B. pot determina stări alergice în contact prelungit cu mucoasa D. cuprinde materiale de amprentă aparținând unor clase diferite de compuși (siliconi de condensare și hidrocoloizi) D. se pot utiliza și hidrocoloizi reversibili Dezinfecția amprentelor prin imersie prezintă următoarele caracteristici: A. acuratețea detaliilor după 7 zile C. înainte de această etapă este necesară clatirea *Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr Hygojet) prezintă ABD Pag: 656 19 ABC Pag: 660 20 ADE Pag: 661 21 C Pag: 669 22 ABC Pag: 677 23 D Pag: Page 264 . pregătirea șanțului gingival când se amprentează bonturi coronare cu zone terminale intrasulcular B. dezinserția amprentei când gelul a atins 37°C Caracteristicile amprentelor cu polieteri sunt: A. se indică contactul cu apa (sunt materiale hidrofile) E. permite realizarea unei amprente de situație *Despre amprenta prin tehnica dublului amestec sunt adevărate următoarele afirmații cu excepția: A. cuprinde materiale de amprentă aparținând unor clase diferite de compuși (siliconi de adiție și polieteri) B. pregătirea șanțului gingival când se amprentează bonturi coronare cu zone terminale suprasulcular C. cuprinde aparatura necesară unei prelucrări superioare în vederea obținerii unei portamprente fidele C. îndepărtarea rapidă D.A. amprentarea preparației împreună cu întreaga arcada D. este indicata tuturor materialelor de amprentă E. pot să apară modificari dimensionale în cazul depășirii timpului de acțiune D. utilizează elastomeri în consistențe diferite C. se pot utiliza și siliconi E. stabilitate dimensională excelentă B. acuratețea detaliilor după 9 zile Despre sistemul PENTA sunt adevărate următoarele afirmații: A. permite realizarea unei amprente într-un singur timp E. exercitarea unor presiuni în cursul gelificării C. nu presupune clătirea înainte de dezinfecția propriu-zisă C. este o amprentă globală într-un singur timp B. este o amprentă globală bifazică D.

următoarele avantaje. 5 min C. prețul de cost scăzut *Timpul de priză al hidrocoloizilor reversibili este de: A. moderată C. apariția în timp a fenomenului de îmbătrânire C. prezintă un spectru larg de acțiune 24 Preparațiile subgingivale. hidrocoloizi reversibili *Intervalul de turnare a modelelor pentru polisulfuri este de: A. procedură adaptată în funcție de diferitele condiții (salivă. 15 min AD 681 Pag: 683 25 ABCD Pag: 690 26 B Pag: 650 27 A Pag: 650 28 ABC Pag: 650 Page 29 B Pag: 650 265 . evidențierea șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe vasodilatatoare C. este economic și eficient D. polieteri B. evidențierea șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe vasoconstrictoare B. 7 min *Dezinserția amprentei în cazul utilizării siliconilor cu reacție de condensare este: A. nu se pune problema uscării Caracteristicile materialului de amprentă ideal trebuie să elimine: A. dificilă D. sânge) B. 2 min B. variațiile dimensionale din masa materialului de amprentă B. foarte dificilă E. siliconi de condensare D. se pot dezinfecta / curăța / usca 12 amprente în 12 min. nu se pune problema evidențierii limitei cervicale D. polisulfuri E. realizarea unei gingivectomii pentru plasarea supragingivală a limitei cervicale E. din punct de vedere al pregătirii parodontiului. necesită: A. 15 min E. moderată spre dificilă Rezistența la rupere este adecvată în cazul următoarelor materiale de amprentă: A. cu excepția: A. manipularea dificilă E. E. nu există riscul deformării amprentei C. 10 min D. imposibilitatea păstrării timp îndelungat a amprentelor D. vinil-polisiloxani C. ușoară B.

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE: INREGISTRAREA RELATIILOR MANDIBULO-CRANIENE – 30 intrebari Nr. reperul A pg. polieterii E. când există overbite accentuat. stimularea reflexului de ocluzie molară. inducerea homotropismului lingo-mandibular. *Circuitul Renshaw intervine în reglarea tonusului muscular prin: D pg. chiar dacă spaţiul de inocluzie este uşor mărit. distanţa interpupilară. D. C. Intrebare Răspuns Pag. la pacienţii vârstnici.72 ore 7 zile 10 ore B Pag: 650 *Toleranța umidității este excelentă pentru: A. vinil-polisiloxanii TEMA NR. considerat a avea valoare fixă. C. 58. D. 701 4 pg. tehnica Saadoun. siliconii de condensare D. E. D. distanţa zygion-zygion. subnazale-ofrion. hidrocoloizii reversibili C. subnazale-nazion. 703 3 pg. este: 697 A. Page 266 . dar cu stopuri ocluzale stabile. E. 2 *Corectarea înălţimii etajului inferior este absolut necesară: C A. gnation-ofrion. crt. 1 *În metoda antropometrică Wright.B. 30 1 oră 48 . C. dacă spaţiul de inocluzie fiziologică depăşeşte limita maximă admisă – 4 mm. 699. *Precizaţi care din următoarele manevre nu poate fi considerată ca D aparţinând metodelor simple de determinare a relaţiei centrice: A. E. B. E. B. de determinare a relaţiei centrice. D. C. manevra Gysi. în cazul edentaţiilor întinse. B. polisulfuri B. în cazul uzurii exagerate a dinţilor restanţi. reactivarea reflexelor vestigeale de poziţionare centrică.

692. E. poziţia mandibulei atunci când capul este orientat după planul de la Frankfurt. în poziţie ortostatică. C. E. D. într-o stare de relativă pasivitate. impulsurile periferice joacă un rol secundar în reglarea tonusului muscular al muşchilor sistemului oro-facial. 695 8 Page pg. B. echilibru tonic al complexului muscular. 695 267 . limitarea frecvenţei impulsurilor motoneuronului α. nici un răspuns corect. E. chiar şi în cazul pacienţilor cu edentaţii frontale. C. poziţia habituală a mandibulei cu condilii aflaţi în poziţie neutră. neforţată în cavitatea glenoidă. care determină corespondenţa planurilor mediane mandibulo-craniene. E. condilii fiind centraţi în cavitatea glenoidă. D. toate răspunsurile de mai sus. nici un răspuns corect. *Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este falsă: B A. presiunea barică negativă este suficientă pentru a contracara greutatea mandibulei. *Definiţia şcolii ieşene a relaţiei de postură este: E A. în realizarea relaţiei de postură intervin ca şi elemente active propietăţile vâsco-elastice ale complexului muşchi-tendon precum şi ale elementelor articulare şi periarticulare. 5 efectul de inhibiţie recurentă. B. asigurarea unei frecvenţe constante a motoneuronului α. C. plasarea mandibulei în mod fiziologic faţă de baza craniului. 691 7 pg. suma rapoartelor cranio-mandibulare când mandibula se află sub efectul echilibrului tonic antigravific al musculaturii manducatoare. 693 *Relaţia de postură este definită de Lejoyeux ca fiind: D A.A. viciile de postură ale corpului induc modificări ale reperelor posturale. relaţia mandibulo-craniană stabilită cel mai frecvent atunci când pacientul se află în poziţia ortostatică sau şezândă. muşchii fiind în stare de repaos aparent. nici un răspuns corect. D. în poziţie neforţată. 694. B. de la care pleacă şi ajung toate mişcările mandibulei. la o dimensiune verticală corectă cu condilii centraţi în cavitatea glenoidă. *Precizaţi care din următoarele afirmaţii este adevărată: E A. spaţiul Donders are rol pasiv în realizarea posturii. acea poziţie a mandibulei obţinută prin contracţia echilibrată a muşchilor manducatori. D. poziţia habituală atunci când pacientul este relaxat. B. 691 6 pg. factorii muscular şi nervos au rol major în determinarea relaţiei de postură. ambii condili aflându-se în relaţii corespunzătoare cu discul lor articular. C. pg.

mandibula se află în relaţie centrică numai în timpul deglutiţiei. 699 11 pg. testul fonetic Silvermann poziţionează mandibula la o dimensiune verticală convenabilă. blocarea aferenţelor senzoriale proprioceptive. mandibula se află în relaţie centrică numai la sfârşitul ciclului masticator. *Care din următoarele metode „funcţionale” de determinare a dimensiunii B verticale se bazează pe criteriul de confort: Pg. „fe”. *Metoda bio-feed-back-ului utilizată în determinarea dimensiunii verticale B presupune: A.B. plasate la începutul cuvintelor. *Determinarea spaţiului minim de articulare fonetică prin metoda Robinson C utilizează cuvinte ce conţin fonemele: A. coincidenţa liniei mediene mandibulare cu planul medio-sagital al feţei reprezintă un reper al relaţiei de postură. *Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este corectă: D A. toate răspunsurile false. B. la pacientul edentat total. C. obţinerea liniei izoelectrice prin autocontrol. C. „ve”. D. „me”. „ve”. C. înregistrarea dimensiunii verticale cât şi a spaţiului funcţional ocluzal impune mai întâi aplicarea metodelor antropometrice şi apoi a metodei posturale sau a celei fonetice. verificarea reperului dentar nu este posibilă în cadrul determinării relaţiilor cranio-mandibulare. reducerea frecvenţei de descărcare a motoneuronului γ prin stimularea hipotalamusului anterior. reglarea tonusului muscular prin „self control circuit”. D. C. inducerea relaxării musculare prin autosugestie. D. 699 10 pg. 700 Page 13 pg. „ema”. „esse” B. E. B. la pacienţii vârsnici se acceptă o uşoară diminuare a clearence-ului ocluzal. E. 9 *Alegeţi varianta corectă de răspuns în următoarele situaţii: A A. E. 699 12 pg. E. utilizarea metodelor amtropometrice este suficientă în determinarea dimensiunii verticale. utilizarea atât a metodelor antropometrice cât şi a celor fonetice în determinarea celor doi parametri nu este obligatorie. metoda de dinamică funcţională fonetică înregistrează spaţiul de inocluzie fiziologică folosind teste fonetice. D. datorită hipotoniei musculare. plasate la sfârşitul cuvintelor. E. 700 268 . nici o variantă corectă. D. metodele antropometrice cu repere preextracţionale sunt cele mai indicate în determinarea relaţiilor cranio-mandibulare. C. „fe”. B. spaţiul funcţional ocluzal poate fi înregistrat numai prin metode fonetice.

B. D. B. 701 17 pg. *Contactele premature existente la nivelul bordurilor de ocluzie: B A. *Rolul centrocordul Optow constă în: A. E. verificarea înregistrării prin mai multe metode până când rezultatele coincid. D. D. B. C. E. D. *Precizaţi care din următoarele metode sunt considerate facultative în C determinarea relaţiei centrice: A. E. existenţa unor contacte premature simetrice. E. măsurarea dimensiunii verticale de ocluzie. Page 269 . C. E. 708 19 *Glisarea mandibulei spre o poziţie excentrică atunci când pe traiectoria de A pg. E. transferul relaţiilor cranio-mandibulare pe articulator. metoda Patterson. C. determinarea relaţiei centrice. D. se datorează unui câmp protetic deficitar. D pg. B. 14 *Determinarea relaţiei centrice la pacienţii cu o instabilitate marcată a E mandibulei necesită: A. obţinerea închiderii fantei labiale fără efort. prezenţa unui contact prematur pe o hemiarcadă. restabilirea armoniei fizionomice. C. înregistrarea relaţiei de postură. corectarea uzurii osoase prin metode de augumentare a suportului osos. B. opuse direcţiei de glisaj. incongruenţa celor două suprafeţe. decelarea momentului echilibrării tonicităţii musculare prin simţul tactil al bolnavului. determinarea ocluziei terminale. metoda dinamometrului. manevra maseterină Gysi. eliminarea hiperlaxităţii ligamentare. *Cauza derapajului bordurilor de ocluzie poate fi: D A. 701 15 pg. C. nici un răspuns corect. flexia controlată a capului. trebuie căutate totdeauna pe direcţia opusă glisării. D. extensia forţată a capului. metoda deglutiţiei. pot fi cauzate de insuficienta relaxare musculară în momentul înregistrării relaţiei centrice. necesită reluarea tuturor înregistrărilor anterioare.A. vor fi eliminate odată cu ramolirea cerii. B. C. 701 16 pg. toate variantele de mai sus. manevra condiliană. 702 18 pg. protezare provizorie până la obţinerea echilibrului neuromuscular. „redescoperirea” reflexelor de poziţionare centrică.

D. Metoda înscrierii grafice reprezintă. format din cele două curbe de ocluzie sagitală. centrarea condililor în cavitatea glenoidă. metodă complexă şi totodată funcţională. stabilizarea mandibulei în raport cu baza craniului. D. rezultatul succesiunii cuspizilor de sprijin şi de ghidaj. E. mobilitatea articulaţiei temporo-mandibulare. 712 . fixarea a trei ace inscriptoare pe şablonul mandibular. CDE 708 pg. în cadrul tehnicilor de determinare a ADE relaţiei centrice (RC): A. D. D. Factorii care induc stabilirea mai multor tipuri de ocluzie sunt: A. metoda pe care se bazează înregistrarea Lejoyeaux. Utilizarea memoriei ocluzale Lejoyeaux de înregistrare a relaţiei centrice CDE (RC) presupune parcurgerea următoarelor etape: A. stabilit aleatoriu între cele două arcade. plan imaginar ce trece pe marginea incizală a incisivilor mandibulari şi vârfurile cuspizilor disto-palatinali maxilari. B.închidere interferă un obstacol. autoocluzorul Lende. o primă etapă constă B în: A. 707 22 pg. plasarea pe şablonul mandibular în trei puncte (2 laterale şi unul frontal) a câte unui platou acoperit cu ceară de inlay. C. urmată de crearea unui şanţ retentivîn grosimea acesteia. în poziţie neforţată. E.R. mobilitatea muşchilor manducatori. B. centrocordul Optow. arcurile faciale. 20 *În determinarea relaţiei centrice la pacientul edentat. C. introducerea şabloanelor în cavitatea orală şi determinarea corespondenţei dintre RC şi reflexul de ocluzie molară atunci când vârful înscriitor corespunde cu vârful arcului gotic. scurtarea machetei de ocluzie maxilare cu 2 mm. înregistrarea traiectoriei de mişcare mandibulară în mişcări de propulsie şi lateralitate dreapta-stânga. B. D. C. stabilirea nivelului şi a orientării planului de ocluzie. C. refacerea coincidenţei liniilor mediene mandibulară şi facială. C. aferenţele corticale din ariile 4-6 Brodmann. un plan virtual. stimulatorul Jenkelson. un plan înclinat în zona premolar-molară.. 712 Page 270 24 pg.O. D. E. fixarea corespunzătoar a trei ace inscriptoare pe şablonul maxilar. 700 21 pg. Planul de ocluzie este: CD A. reprezintă principiul pe baza căruia funcţionează: A. E. metodă simplă. E. refacerea clearence-ului ocluzal. B. C. tonusul muşchilor manducatori. 708 23 pg. metodă complexă B. sistemul N. B.

D. multiple. stabile. chiar dacă sunt reduse numeric. C. C. D. E. aplicabilă în toate situaţiile clinice. 715 30 Page În cadrul existenţei unei malrelaţii mandibulo-craniene. Examinarea ocluziei terminale are un rol deosebit de important deoarece: A. D. contactele dento-dentare pot fi considerate ideale atât timp cât intercuspidarea este maximă. punctiforme. reprezintă D contribuţia şcolii ieşene: A. localizate precis. permite decelarea long-centricului. 713 26 pg 713 27 pg. sunt puse în evidenţă contactele cu potenţial traumatogen ridicat. teoria ocluziei naturale E. 25 Precizaţi care sunt caracteristicile contactelor dento-dentare ideale: CD A. D. relaţiile cranio-mandibulare fundamentale. numărul total de contacte interarcadice trebuie să fie de minim 100 pentru ca ocluzia să poată fi considerată stabilă. cuspid-cuspid. 716 271 . C. cuspid-ambrazură. Precizaţi care din următoarele enunţuri este corect: ACE 2 A. B. temporizarea oricărui tratament protetic până la refacerea pg. să fie stabile. E. suprafaţa totală a contactelor ocluzale este de 4 mm B. teoria gnatologică. vârsta pacientului. teoria ocluziei miocentrice. într-o ocluzie ideală numărul de contacte dento-dentare este de 173. 714 28 pg. relaţia de ocluzie. teoria sferei. să fie de tip cuspid-fosetă. *Care din următoarele teorii. armonia planului ocluzal. numărul total de contacte interarcadice trebuie să fie de aproximativ 100 pentru ca ocluzia să poată fi considerată stabilă. D. DE pg. pot fi detectate contactele premature deflective şi nedeflective. B. permite stabilirea point-centricului. E. C. ariile ocluzale. C. C.E. articulaţia temporomandibulară. compararea AB clearence-ului ocluzal existent cu clarence-ul normal. 714. se poate stabili: A. B. într-o ocluzie ideală numărul de contacte dento-dentare este de 172. D. 714 29 AB pg. B. Determinanţii dinamicii mandibulare sunt: A. în ocluzia habituală. necesitatea înălţării planului de ocluzie. B. E. pot fi detectate numai contactele premature nedeflective. măsura în care există o abatere de la morfologia şi funcţia normală. obligativitatea protezării provizorii. teoria funcţionalistă.

TEMA NR. pe distanţa parcursă din poziţia de intercuspidare maximă (IM) în cea de relaţie centrică (RC) C. 1 Conform schemei lui Gonzales & Manns. inducerea relaxării musculare prin miogimnastică. 83-87. Mişcarea Benett se caracterizează prin: BC A. angrenajul invers lateral. mişcarea se produce în interiorul unui con cu generatoarea de 1 pg. crt. amplitudine variabilă funcţie de configuraţia cavităţii glenoide şi de laxitatea ligamentară a capsulei de partea opusă deplasării. diminuarea spaţiului interdentar. poziţia cap la cap. Intrebare Răspuns Pag. pe toate cele trei direcţii ale spaţiului. în plan sagital.60 Page 272 . extensia coloanei vertebrale cu poziţionarea anterioară a mandibulei. modificări ale funcţionalităţii musculare. B. 59. D. pe distanţa corespunzătoare mişcării de rotaţie şi translaţie condiliană. 2 Proiecţia sagitală a cinematicii mandibulare determină o suprafaţă poligonală ABDE rezultată prin intersectarea unor repere a căror semnificaţie este: A. B. în plan orizontal. EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA SI EDENTATIA TOTALA (10) EDENTATIE PARTIAL REDUSA (pg.59 4 pg. E. 88. D. E.59 3 pg. poziţia posturală. E. C. deplasarea se realizează pe o distanţă de maxim 3 mm.echilibrului muscular. C. medicaşie sau inhibitori de ocluzie. D. B. D. *Înregistrarea grafică a relaţiei centrice se bazează pe analiza cinematică: D A. perturbări ale elasticităţii musculare. poziţia de intercuspidare maximă. poziţia retrudată a mandibulei în ACD pg.35 relaţia de postură poate fi cauzată de: A.93) – 30 intrebari Nr. amplitudine variabilă funcţie de configuraţia cavităţii glenoide şi de laxitatea ligamentară a capsulei de aceeaşi parte cu deplasarea. B. nici un răspuns corect. 32-83. C. poziţia de relaţie centrică. E.

D. Fixarea arcurilor faciale. relieful ocluzal şters se asociază cu valori ale unghiului Benett ce tind spre 300. în timp ce „lateral side shift”se măsoară în mm. E. traiectoria mediană Marxkors. în funcţie de tipul constructiv. traiectoriile protruzive trebuie să aibă pe suprafaţa ocluzală o direcţie mezială la mandibulă. există o relaţie de inversă proporţionalitate. şi distanţa intercondiliană. C. direcţia distală la mandibulă respectiv. condilul pivotant realizează doar o mişcare de rotaţie pură dacă de partea opusă există un contact prematur deflectiv.mm. Înclinarea pantelor cuspidiene ale restaurărilor prin punţi dentare diferă în ABD funcţie de : A. C. trasee ce pot fi descrise prin analogie cu zborul unei păsări care. 62 8 pg. distanţa intercondiliană. B. D. concavitatea feţelor palatinale maxilare va fi cu atât mai accentuată cu cât unghiul şi mişcarea Benett sunt mai ample.61 7 pg. „side shift” reprezintă o deplasare exprimată în grade. B. Mişcările mandibulei cu contact dento-dentar sunt materializate în plan ABCE orizontal prin: A. între unghiul ocluzal. E. urmată de rotaţia către în jos şi translaţia spre înainte.64 Page 273 . condilul pivotant descrie o traiectorie de semicerc. E. respectiv distală la maxilar. C. parte a unui cerc imaginar cu raza de 20 mm. a traiectoriilor ocluzale protruzive. 5 Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: DE A. condilul orbitant se roteşte şi translează înainte. 61. aspectul de „urme ale degetelor de pasăre”. în jos şi medial de partea lucrătoare. E. traiectorii pro-. valoarea crescută a unghiului Benett B. tipul de malocluzie.şi mediotruzie. cu atât traiectoriile de latero. deplasarea condilului pivotant îşi pierde semnificaţia clinică. latero.62 9 pg. B. C. D. D. intră în cavitatea orală la nivelul arcadei mandibulare şi iese pe la nivelul arcadei superioare. în mişcarea de deschidere condilul pivotant realizează iniţial o rotaţie pură. trasat de traiectoriile de latero. mişcarea Benett. peste 4 mm. cu cât distanţa intercondiliană este mai mare. se poate realiza: BCDE pg. procedee pantografice. mezială la maxilar.60 6 pg.şi mediotruzive. Individualizarea ariilor ocluzale artificiale se va realiza cu respectarea ABCD următoarelor reguli: A. E.şi mediotruzie vor delimita un unghi ocluzal mai mic.

10 În relaţia centrică. se admite şi o neconcordanţă de până la 2 mm. opus articulaţiei afectate. înainte de deschiderea completă. evenimentul ce a dus la declanşarea disfuncţiei. B. D. E. 81 13 pg. în propulsie. intercuspidarea maximă se caracterizează prin următorii ABCD parametri: A. D. sunt consecinţa miospasmului maseterin sau temporal. D. la 10-13 mm. se produce la începutul mişcării de deschidere. la arcada maxilară prin furca ocluzală. particularităţile de dinamică mandibulară fără contact dentodentar. E. posturii generale a corpului. Devierile laterale ale mandibulei au semnificaţie patologică numai dacă: DE A. se datorează contracţiei musculare unilaterale a pterigoidianului intern. pe linia ce reprezintă planul Camper. C.. spre partea articulaţiei afectate. B. Originea intracapsulară a devierii liniei mediene. cele fixate auricular. E. la 1 cm de tragus. liniile mediene ale arcadelor sunt situate în acelaşi plan dar. B. deplasarea apare la deschiderea largă a gurii. C. va determina întotdeauna AE deplasarea mandibulei: A. Evaluarea pacientului cu disfuncţie obligativitatea examinării: A. blocajul anestezic. poziţiei ortostatice şi a mersului. se stabileşte în funcţie de: A. pretragian. prezenţa unităţilor masticatorii. feţele distale ale ultimilor molari se află în acelaşi plan. 83 . C. de aceeaşi parte cu leziunea. D. posturii cervico-cefalice. C. pe linia ce uneşte tragusul cu punctul infraorbital. cheia de ocluzie Angle. cu punct de sprijin la nivelul nazionului ptr. B. E. de partea diductorului spasmat. E. B. rezultatele testelor clinice active şi pasive. D. C.81 12 pg. fiind rezultatul unei subluxaţii condiliene controlaterale. cranio-mandibulară impune ABD pg.82 Page 274 14 Pg. situarea orală a cuspizilo linguali în raport cu cei palatinali.52 11 pg. se însoţeşte de zgomote articulare. în conductele auditive externe. în funcţie de poziţia muşchiului implicat. apariţia sensibilităţii dureroase articulare la exercitarea unei forţe normale. chiar dacă mandibula revene pe linia mediană la 3 cm. Diagnosticul diferenţial al disfuncţiilor cranio-mandibulare cu origine ACDE artrogenă.A. respectiv miogenă. B. C.

numai a pterigoidienilor laterali. înclinarea laterală a capului să fie posibilă până la 400. utilizarea degetului mediu şi arătătorului pe de o parte. B. C. element cauzal al disfuncţiilor miogene. cunoaşterea mecanismelor implicate în stabilirea posturii capului şi gâtului. (ereditatea. 15 Pentru a se încadra în limite normale. D. C. posibilitatea de flectare a capului în unghi de 450. E. să recunoască o eventuală extensie a coloanei cervicale. E. Examinarea clinică a muşchilor manducatori se realizează astfel: CDE A. 83 16 pg. limbii şi prevertebrali.) asupra mobilităţii extremităţii cefalice. neforţate. toate aceste mişcări să fie ample. fasciculul posterior al temporalului. B. B. *Tehnica manipulării funcţionale se referă la evaluarea muşchilor: A. ştiut fiind importanţa acesteia în poziţionarea anterioară a capului.D. etc. 83 18 pg. cefei. E pg. coloanei cervicale. C. ca o parte esenţială a examenului stomatologic de rutină. B. nedureroase. prin palpare din aproape în aproape pentru a putea decela eventuale tumori. iradierea algiilor de la nivelul muşchilor trapezi. inclusiv. ABCD Pg. disfuncţia articulaţiei sterno-claviculare. atât a pterigoidienilor laterali cât şi a celor mediali. afectarea segmentului cervical C2/C3 B. Cauzele sindromului disfuncţional dureros cranio-mandibular pot fi: A. E. D. 35. să rezulte primele elemente necesare diferenţierii disfuncţiei artrogene de cea miogenă. dar fermă D. creşterea şi dezvoltarea. pensare uşoară între police şi index. executarea unor mişcări circulare pe ţesuturile subiacente. numai a pterigoidienilor mediali. să fie apt în conducerea anamnezei astfel încât. 85 19 pg. neurologice. şi a policelui pe de altă parte. C. evoluţia.83 17 În cazul disfuncţiilor cranio-mandibulare. mediastinite. să poată realiza un screening epidemiologic. C.85 Page 275 . D. cunoaşterea rolului intervenţiei unor factori. E. durerea miofascială cantonată în sterno-cleido-mastoidieni. realizarea de extensii complete la o angulaţie de 600. E. palpare prin presiune uşoară. efectuarea mişcărilor de rotaţie nedureroase până în 450. mobilitatea cranio-cervicală trebuie să BCD îndeplinească următoarele condiţii: A. D. stabilirea unei corecte conduite ABCD terapeutice impune practicianului: A. E.

*Metoda CADIAS (SLAVICEK) este un examen complementar de tipul: A. 88 22 *Care din următoarele examene paraclinice reprezintă investigaţia cu cea A mai mare popularitate în gnatoprotetică: A. pantomografia. B. folosind programul CADIAS. E. singura modalitate cunoscută de obiectivizare a activităţii neuromusculare masticatorii. Avantajele electromiografiei sunt: CE A. D pg. fiind relativ uşor accesibilă. împreună cu programul CADIWAX este utilizată în realizarea tehnică a restaurărilor protetice. radiografiei de ATM.20 Stabiliţi care din următoarele afirmaţii sunt false: ABCD A. B. E. permite analiza cinematicii musculare manducatoare. cineradiografia. teleradiografiei de profil. 91. mişcarea în jurul axei balama se poate înregistra concomitent cu deplasarea transversală a condilului. prin citirea curbelor de timp. B. frecvenţei tripolare. metodă de investigare paraclinică a articulaţiei temporomandibulare. posibilitatea examinării celei de a patra dimensiuni. electromiografia.90 24 pg. separarea crepitaţiilor de cracmente se poate realiza doar prin folosirea stetoscopului fără membrană. C. pg. oferă informaţii utile privind funcţionalitatea şi disfuncţionalitatea sistemului neuromuscular masticator. E. gnatosoniile reprezintă zgomotul produs de contactul interarcadic în momentul deglutiţiei. C. poate fi utilizată în combinaţie cu radiografiile de profil. gnatosoniile sunt patognomonice pentru patologia articulară. D. D. mandibulokineziografia. C. E. B. D. tehnică pantografică. rezonanţei magnetice nucleare. B. crepitaţiile se ascultă la pacienţii cu osteoporoză. *Procedeul Kleinerock reprezintă: C A. nu depinde de condiţiile anatomo-fiziologice ale musculaturii extremităţii cefalice. 92 25 pg 90 Page 276 . C. 87 21 pg.88 23 pg. metodologie de examinare cu o standardizare riguroasă. D. D. B. nici un răspuns corect. C. E. ultrasonografiei. Axiografia computerizată Cadiax (Slavicek) prezintă următoarele avantaje: ABCD A. aparatura necesară nu ridică probleme deosebite prin complexitatea sa. ultrasonografia.

În cadrul examinărilor paraclinice ale disfuncţiei cranio-mandibulare. prefigurarea etapelor terapeutice în acord cu obiectivele funcţionale. D. pantografie. D. B. prefigurarea planului de ocluzie. B. diagnosticarea afecţiunilor intracapsulare cranio-mandibulare. stabilirea corecţiilor cosmeto – estetice. Utilitatea analizei pe teleradiografia de profil în reabilitările orale complexe BE rezidă din: A. examinarea cinematică a ATM. reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie. stabilirea unui diagnostic complet şi complex. E. procedeul Kleinerock. C. axiografie. B.90 27 pg. B. investigarea tumorilor osoase. reevaluarea dimensiunii verticale a etajului inferior. D. Modelarea diagnostică în ceară are drept scop: ABC A. BCDE rezonanţa magnetică nucleară este recomandată pentru: A. localizarea dismorfiei meniscului articular. repoziţionarea cranio-mandibulară. C. kineziomandibulografie. decelarea zgomotelor articulare. în investigarea hipertrofiilor şi asimetriilor faciale parotidomaseterine E. D. asigurarea reuşitei estetice prin corelaţia a doi factori: formă şi culoare. în evaluarea masei musculare în contracţie izometrică din intercuspidare. pg.C. E. D. E. 89 30 pg. 26 *Analiza cinematicii mandibulare poate fi realizată prin unul din următoarele D procedee: A. în diagnosticarea unor procese inflamatorii. înregistrarea mişcărilor funcţionale. C. un procedeu de înregistrare a cinematicii mandibulare. D. tehnica CADIAS. E.88 28 pg. B.88 29 pg. în varianta video. rolul decisiv în conceperea unor tratamente ortodontice.88 . C. modalitatea prin care sunt redate tridimensional excursiile condiliene. în diagnosticarea unor tumori maligne sau benigne. E. vizualizarea corecţiilor necesare obţinerii unui plan de ocluzie armonios.89 Page 277 . identificarea unor leziuni degenerative ale ţesuturilor articulare. C. Ultrasonografia reprezintă o modalitate paraclinică de investigare a ACDE sistemului craniofacial utilă: A.

Examenul arcadei dento-alveolare: Răspuns Pag. E. Existenței sau nu a pungilor parodontale E. 1 Prin palparea masei musculare. Orbicularul buzelor Palparea în diamică a articulației temporo-mandibulare apreciază: A. C. Corecte C si D În examinarea zonelor funcționale urmărim aprecierea: A. EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA SI EDENTATIA TOTALA (10) EDENTATIE PARTIAL INTINSA (pg. Se examinează static prin manevra Valsalva C.TEMA NR. Milohioidian E. Poziția condililor B. Poziția oblică este considerată cea mai nefavorabilă. zonele trigger.se evaluează: A. Digastric C. Prezenței unor formațiuni patologice (bride. Dezvoltarea mușchiului. cu eventualele modificări volumetrice. 32-83) – 30 intrebari Nr. Niciuna din acestea. 59. Toate variantele sunt corecte Zona "Ah": A. 2 Muschii mobilizatori ai mandibulei sunt: A. Narinari D. Amplitudinei zonei funcționale C. Denivelările regiunii pretragiene D. Prezența poziției oblice a vălului palatin care este considerată cea mai favorabilă. E. ABC Pg 38 ABD Pag 38 3 ABC Pag 42 4 AB Pag 43 5 CD Pag 44 6 AB Pag Page 278 . Pterigoidian intern B. Intrebare crt. Consistența D. cicatrici) B. B. Sensibilitatea . E.zonele de iradiere. Prin palparea bidigitală cu indexurile poziționate pretragian. Doar varianta A si B. Face trecerea între palatul dur și palatul moale D.punctele dureroase. Este o zonă cheie periferică cu rol în stabilizare B. Excursiile condiliene C. Prezenței leziunilor carioase D.

Se înregistrează cu ajutorul machetelor de ocluzie dacă există Pag 51 8 BC Pag 57 9 AC Pag 59 10 CD Pag 59 11 AD Pag 60 12 AC Pag 60 Page 13 BD Pag 60 279 . E. Cu ajutorul Diagnodentului Examinul bolții palatine apreciază: A. Doar în intercuspidare maximă C. Cu precizarea corelației dintre IM și RC D. Testul palpatoriu C. Numărul și dispoziția rugilor palatine în raport cu creasta edentată C. Dispoziția unităților dento-paradontale în zona laterală B. Examen radiologic B. Este instabilă la edentatul parțial întins D. Nici una de mai sus BD 46 Mobilitatea dentară se apreciază prin: A. E. Este de 2-4 mm atat lateral cat si frontal Relatia centrică este: A. Este mereu stabila la edentatul partial intins Rapoartele mandibulo-craniene în edentația parțial întinsă: A. Prezenta plicilor mandibulare inserate aproape de creasta În ocluzia ideală contactele dento-dentare trebuie: A. Este de 2-4 milimetri în zona frontală B.A. Doar în relație centrică B.8-2. De tip cuspid –margine incizala Înregistrarea contactelor dento-dentare se realizează: A. De tip cuspid-cuspid. 7 Cuprinde evaluarea suportului odontal Este inclus in evaluarea spațiului protetic potențial Amplitidinea deschiderii gurii Toate variantele de mai sus. Se induce automat la închiderea gurii C. Este de 2-4 milimetri în zona laterală C. Indusă prin metoda Jankelson B. B.8-2. Este de 1. Inregistrată cu folie de ceară E. Reziliența fibromucoasei D. Este de1. Testul de solicitare dentară la presiune.7 milimetri în zona frontală D.7 milimetri în zona laterală. În IM și RC. Nici una din variante Spatiul de inocluzie fiziologică: A. E. E. E. Model de studiu D. Să fie punctiforme B. Să fie multiple și stabile D. C. Prezența torusului mandibular. În suprafață C. D. E.

Poate fi de origine inflamatorie. Toate variantele sunt corecte * Examenele paraclinice uzuale în edentația parțială întinsă pentru mucoasa orală sunt: A. E. Poate fi de cauză ortodontică. Doppler Vascular C. Apare doar la dinții depulpați.B. Studiul de model B. E.considerată reversibilă D. Examen anatomopatologic D. E. E. Din punct de vedere al stabilității statice și dinamice. Evaluarea zonei Einsering. Variantele C si D sunt corecte Dignosticul de integritate al arcadei edentate parțial întins cuprinde: A.considerată ireversibilă B. Toate variantele sunt corecte * Mobilitatea dentară după Bratu: A. Examenul anatomopatologic. Studiul de model nu este necesar în evaluare E. Din punct de vedere al raportului cu corpul de punte B. Din punct de vedere al acceptării de către pacient D. D. Evaluarea ortopantomografică C.considerată fiziologică C. Scintigrafia D. Clasa Kennedy. Termografia reglatorie B. Malrelatia constatata. E. Tipul de afectare ocluzală B. Ortopantomografia C. Poate fi de cauză protetică . Cauzele apariției malrelației C. Din punct de vedere al modelajului componentei fizionomice C. C. Diagnodentul D. *Examenul intraoral în cadrul edentației parțial întinse cuprinde: A. Evaluarea mușchilor mobilizatori ai mandibulei B. 14 contacte multiple și stabile Se înregistrează cu ajutorul machetelor de ocluzie când nu există suficiente contacte Fără machete de ocluzie Machetele de ocluzie sunt necesare datorită instabilității mandibulare. Primele trei variante sunt corecte ABC Pag 61 Examenele paraclinice utilizate în edentația parțial întinsă sunt: A. E. Radiografia digitala 15 CD Pag 78 16 D Pag 42 17 D Pag 50 18 C Pag 51 19 D Pag 63 Page 280 . Nici o varianta *Evaluarea restaurărilor protetice mobile vechi se realizează: A. Diagnosticul de formă clinică Applegate D.

Analiza planului Dreyfus D. Conform clasificarii Lejoyeux * Diagnosticul de integritate a articulației temporo-mandibulare: A. Se evaluează cu ajutorul diagnodentului C. Nu este utilă în protetică.artroză D. Evaluarea tonusului muscular B. Evaluează ocluzia C. Evaluează inegalitatea tensiunilor musculare C. Se realizează doar pentru edentatul total C.20 * Tomografia ATM: A. Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie. Evaluarea ATM D. Face parte din diagnosticul de stare generală D. E. Evalueaza suportul osos * Pentru examenul gnatofotostatic avem nevoie de: A. Nu se utilizează în protetică. Investigează forma cavității glenoide B. E. E. E. Este utila doar la pacientii edentati total * Analiza T-Scan constă în: A. E. Forma clinică este conform claselor Black D. Se precizează doar forma anatomo-clinică B.se indică zona afectată. Computer Tomograf C. Dacă pacientul este dentat nu se evaluează. E. Se precizeaza doar tratamentul A Pag 69 21 D Pag 74 22 C Pag 74 23 C Pag 78 24 D Pag 79 25 C Pag 80 26 D Pag 80 Page 281 . Nu prezintă importanță în evaluarea edentatului parțial întins B. Topografic. Se apreciază conform clasificării Angle. Toate variantele sunt corecte *Diagnosticul de integritate a ocluziei: A. Evaluează contactele dento-dentare. Anatomo-clinic poate fi artrită. Anatomo-clinic poate fi parțială sau totală C. Precizează clasa din care face parte edentația D. Nici o varianta nu e corecta * Diagosticul de integritate a arcadei în edentația parțial întinsă: A. Apreciază suportul dento-parodontal B. Este obligatoriu însoțită de CT C. Nici o varianta corecta * Diagnosticul de integritate musculară: A. Precizează clasa Kennedy de edentație B. Se înregistrează dimineața D. Kineziomandibulograf B. E.

examene paraclinice. examene paraclinice. Cauza apariției afecțiunii(traumatică. E. Etiologic-regiunea afectată C.limbii. motivele prezentării. datele personale. condiţii de viaţă Page 282 . anamneza. E. 1 *Care este algoritmul corect de examinare a pacientului edentat şi de C p. Numai examenul articulației C. motivele prezentării. examenul clinic cervico-facial. Tipul de afectare miozită B. condiţii de viaţă şi muncă. Doar A si B sunt corecte * În completarea formei anatomo-clinice a diagnosticului de integritate a mucoasei. Toate variantele sunt corecte * În diagnosticul de integritate homeostazică și funcțională urmărim: A.glandelor salivare consemnăm A. Toate raspunsurile sunt corecte * Diagnosticul de integritate osoasă precizează: A. Numai examenul ocluziei B. Dishomeostazie manifestă C. Tomografia ATM este singurul examen în măsură să stabilească diagnosticul. datele personale. C. Se evaluează prin intermediul examenului gnatofotostatic. anamneza. E. motivele prezentării. B Pag 80 28 C Pag 81 29 C Pag 81 30 A Pag 82 TEMA NR. B. Se apreciază doar prin intermediul electromiografiei B. Anatomo-patologic-tipul de afectare osoasă B. Presupune precizarea cauzei apariției malrelației C. datele personale.alergică). 32-83) – 30 intrebari Nr.27 * Diagnosticul de integritate a relațiilor mandibulo-craniene: A. Stomatita D. examenul clinic cervico-facial. condiţii de viaţă şi muncă. 59. Prognostic-precizează modalitatea evolutivă a afecțiunii. Funcțional-cauza apariției afecțiunii D. Corecte A si B. anamneza. Intrebare Răspuns Pag. Existența complicațiilor locale sau la distanță D. Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie D. E. crt. EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA SI EDENTATIA TOTALA (10) EDENTATIE TOTALA (pg. 31 completare a foii de observaţie: – 61 A.

E. Frankfurt. anamneza. C. examene paraclinice. B. unghiul nazo-labial. C. motivele prezentării. starea de integritate a regiunilor pretragiene. motivele prezentării. ABE p. C. bascularea mandibulei de partea opusă examinării. treapta labială. Dreyfus. E. *Inspecţia de profil urmăreşte. 42 7 ABCD p. Zona Ah se examinează prin: ABC p.şi muncă. toate variantele sunt corecte. bascularea mandibulei de partea examinată. creastă edentată. datele personale. Punga Eisenring se examinează prin: A. datele personale. D. 31 3 E p. condiţii de viaţă şi muncă. examenul clinic cervico-facial. Inspecţia statică a ATM urmăreşte: A. motivele prezentării. examenul clinic cervico-facial. palpare cu fuloarul din aproape în aproape. D. B. D. simetria sau asimetria regiunilor pretragiene. E. B. istoricul afecţiunii. D. B. antecedentele heredo-colaterale. printer altele: A. puncte de emergenţă ale trigemenului. tracţiunea spre posterior a obrazului. toate variantele sunt corecte. B. sensibilitatea regiunilor pretragiene. generale şi stomatologice. condiţii de viaţă şi muncă. B. antecedentele personale. 43 8 ABDE p. E. E. 41 6 E p. E. D. excursiile mentonului din faţă. trasarea cu creionul dermatograf a liniei ghirlandate. 36 4 Palparea profundă se realizează pe următoarele elemente componente ale ABD sistemului stomatognat: A. poziţia condililor. ATM. E. excursiile condiliene. datele personale. muşchi. D. zgomotele articulare. examene paraclinice. profilul facial în funcţie de planurile: Simon. generale şi stomatologice C. examene paraclinice. C. modificările de culoare ale regiunilor pretragiene. D. 37 5 p. 2 Anamneza cuprinde: A. examenul clinic cervico-facial. 44 Page 283 . *Palparea dinamică a ATM urmăreşte: A. toate variantele sunt corecte. C. postura buzelor. denivelările regiunilor pretragiene.

extraoral. E. de sprijin biostatică. E. rezorbţia crestei edentate din zona laterală. *Corpusculii lui Fordyce sunt: A. Unghiul goniac are valoarea medie de: A. înclinarea unghiului goniac. E. are o delimitare clară între mucoasa fixă şi cea pasiv-mobilă. toate variantele sunt corecte. 37 12 C p. *Zonă linguală centrală este o zonă de: A. E. B. dinspre anterior spre posterior.1110 la preşcolari. se examinează prin tracţiunea spre înafară a buzei superioare. este bogată în ţesut submucos. B. mucoasa balantă prezentă pe versantul lingual al crestei. prin pensare. D. C. inspecţie. B. apreciindu-se diferenţa de culoare dintre palatal dur şi palatal moale. D. are rol în refacerea funcţiei fizionomice Zona primară de sprijin la maxilar este reprezentată de: AD p. B. formaţiuni chistice. 46 14 ABDE p. D. dinspre dreapta spre stânga. B. C. succiune externă a protezei. D. manevra Valsalva. palparea cu fuloarul. E. închidere marginală “cheie”. noduli varicoşi. toate variantele sunt corecte. adeziune pentru proteza mandibulară. 37 11 ACD p. 1100 -1250 după 12 ani. închidere marginală. 1200 la adulţi. D. B. E. 950 . deschiderea largă a gurii şi palparea cu indexul. C. toate variantele sunt corecte. D. D. palparea cu fuloarul.A. formaţiuni grăsoase. 9 Retentivitatea nişei lui Neill şi Bowen este dată de: A. C. 12 13 B p. formaţiuni tumorale maligne. C. C. 1300-1400 la vârstnici. este situată între cele două plici alveolo-jugale. B. *Palparea muşchilor se realizează: A. E. Zona frontală maxilară: A. 50 Page 284 . intraoral. formaţiuni tumorale benigne. 45 10 E p. static şi dinamic. 44 15 DE p. înclinarea ramului ascendent al mandibulei. C.

B. este o metodă invazivă pentru că iradiază pacientul. permite obţinerea unor imagini foto sau video relevante. toate variantele sunt corecte. D. favorizează instalarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană prin translaţie. D. AC p. 60 18 p. C. muchia crestei alveolare edentate. păstrarea unor rapoarte normale de ocluzie. are avantajul că evidenţiază aspecte ale dinamicii articulare. E. C. B. utilizează un amplificator de luminescenţă. B. 69 19 BDE p. C. E. este o metodă exploratorie care foloseşte substanţă de contrast. permite evidenţierea meniscului articular. B. bolta palatină. 16 tuberozităţile maxilare. tuberculii piriformi. favorizează instalarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană prin basculare. 68 Page 285 . permite vizualizarea structurii şi a contururilor osoase. permite studierea ATM în poziţie dinamică. BC p. D. 50 Zonele de sprijin “biostatice”sunt reprezentate de: A. D. permite studierea ATM în poziţie statică. nu necesită substanţă de contrast. B. C. se realizează sub incidenţe diferite. E. ABC p. în intercuspidare maximă. E. B. 69 21 p. bolta palatină. permite evidenţierea spaţiilor intrarticulare şi periarticulare. permite realizarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană prin rotaţie. 69 20 *Cineradiografia: E A. D.A. Artroscopia cu fibră optică are următoarele caracteristici: A. necesită plasarea unor markeri metalici pe maxilar şi pe mandibulă. versanţii crestei edentate. toate variantele sunt corecte. 17 Triunghiul de toleranţă ocluzală a lui Spirgi: AD A. E. D. rafeul median al bolţii palatine. B. creasta alveolară reziduală. C. este o metodă netraumatică. C. Artrografia temporo-mandibulară are următoarele caracteristici: A. se bazează pe efectul chimic al radiaţiilor. toate variantele sunt corecte. permite păstrarea unor rapoarte de ocluzie centrică normale. tuberozităţile maxilare. C. E. se realizează sub anestezie. Radiografia simplă a ATM: A.

este o metodă invazivă pentru că iradiază pacientul. D. 69 24 p. B. evidenţiază mai bine zonele cu densitate osoasă scăzută. B. cu ştergerea structurilor adiacente. B. BCD p. AD p. 22 Radiografia digitală: A. E. se utilizează în diagnosticarea tulburărilor interne ale ATM instalate în urma edentaţiei. combină utilizarea razelor X cu computerul. este o metodă non-invazivă. AB p. permite studiul unor imagini pe secţiuni successive. D. D. 70 26 p. expunerea la radiaţii este cu 10% mai crescută. toate variantele sunt corecte. p. E. D. nu permite aprecierea stării suprafeţelor osoase. D.D. E. permite examinarea afecţiunilor neuro-musculo-scheletale. 70 25 Computer . 73 286 Scintigrafia osoasă: ACDE A. evaluează starea muşchilor. combină utilizarea razelor X cu computerul. E. 72 .tomografia: ACD A. 71 27 Page 28 Mandibulokineziografia: A. evidenţiază mai bine zonele cu densitate osoasă scăzută. utilizează un sensor plasat în cavitatea orală. permite aprecierea funcţională a ţesutului osos. nu permite aprecierea stării suprafeţelor osoase. este o metodă non-invazivă. C. C. utilizează un sensor plasat în cavitatea orală. permite evidenţierea ţesuturilor moi. B. E. nu permite vizualizarea modificărilor interliniului articular. toate variantele sunt corecte. C. D. toate variantele sunt corecte. Rezonanţa magnetică nucleară: A. E. foloseşte un detector special numit cameră gama. este o explorare imagistică secţională. E. C. este o metodă non-invazivă. C. Tomodensitometria: A. utilizează un amplificator de luminescenţă. toate variantele sunt corecte. B. permite studiul pe secţiuni în plan sagital. C. B. se utilizează mai rar în diagnosticarea afecţiunilor ATM. necesită injectarea intravenoasă sau ingestia unui marker radioactiv. 66 23 *Tomografia: C A. ABD p. nu permite prelucrarea ulterioară a imaginii. utilizează un sensor plasat în cavitatea orală. este mai puţin iradiantă decât tomografia.

B. arcurilor faciale. C. evidenţiază starea ţesuturilor moi. Răspuns Pag. Este indicată întotdeauna C. toate variantele sunt corecte. 2 Protezarea provizorie: A. B. D. D. E. Intrebare crt.fonație Pag 85 287 . E. D. BC Pag 84 AD Pag 84 3 Page Protezarea de urgență este indicată: BC A. În cazul pacienților cu psihic echilibrat D. 1 Indicațiile protezelor parțiale sunt: A. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. În edentații parțiale de clasa a-II-a Kennedy C.fizionomie. permite evidenţierea ţesuturilor moi. AD p. utilizează un amplificator de luminescenţă. În toate situațiile în care dorim repoziționarea cranio-mandibulară B. simulatoarelor. cheilor de ocluzie. Ca și conformator. 74 TEMA NR. 30 ABCD p. ELEMENTE COMPONENTE. In toate cazurile se indica realizarea acestora. nici o variantă nu este corectă.postextracțional C. Reprezintă o soluție de temporizare în scopul repoziționării cranio-mandibulare B. 60. Se poate aplica în situațiile de edentații frontale E. C. În cazul pacienților cu igienă precară E. se utilizează în investigarea ocluziei. C. Când considerente de maximă urgență o impun. evaluează starea muşchilor. articulatoarelor. Nu se indica. Se indică doar atunci când se realizează extracții D. 74 Examenul gnatofotostatic: A. E. Investigarea relaţiilor mandibulo-craniene se realizează cu ajutorul: A. se utilizează în investigarea relaţiilor mandibulo-craniene.B. – 30 intrebari Nr. 29 permite înregistrarea tridimensională a dinamicii mandibulare. permite aprecierea funcţională a ţesutului osos. În infecții cronice B.

5-10 mm de colet B. La maxilar se poate realiza fenestrare E. Forța de solicitare trebuie să cadă în mijlocul șeii. E. Are grosime de 2 mm D. Reducerea numărului dinților din proteză C. Nu se recomanda ameliorare ACD Pag 89 8 Pag 90 9 ABC Pag 91 Page 288 . Prin decoletare. Când dorim temporizarea planului terapeutic. Corecte A si B. Se numește Legea celor 3 H C. La mandibulă se numește bară linguală C. Nici una din variante Legea lui Ant urmărește: A. Nici o varianta corecta Conectorul principal acrilic: A.D. La maxilar se numește plăcuță palatină B. E. Inversează poziția între molarul 1 și premolarul 2. Șeile mixte C. Croșetele din sârmă. Are grosime de 3 mm Ameliorarea conectorului principal plăcuță palatină se face: A. Vizează micșorarea dimensiunii șeii protetice B. Arcada dentară artificială D. E. E. Urmărește modificarea morfologiei dinților artificiali față de cea a dinților naturali D. Conectorul principal bara maxilara Conform legii biomecanice a lui Chayes: A. În formă de T D. Schimbarea poziției dinților artificiali B. Prin fenestrare C. CD Pag 86 5 BC Pag 89 6 CD Pag 89 7 Legea lui Ackermann: BCD A. Reducerea suprafeței ocluzale D. Diminuarea suprafeței ocluzale cu 10% pentru fiecare dinte pe care îl înlocuiește. În formă de bară. E. Suprafața unei șei trebuie să fie cel puțin dublă față de suprafața de secțiune la colet a dinților pe care îi înlocuiește C. Suprafața unei șei trebuie să respecte strict raportul la suprafața dentară D. Corecte A si C 4 Elementele componente ale protezei acrilice sunt: A. Conectorul principal bară linguală B. Suprafața unei șei trebuie să fie cât mai extinsă pentru a nu suprasolicita B. E.

Utilizează zonele retentive vestibulare D. Poate fi acrilic Croșetul cervico-alveolar deschis edental: A. Are formă de placă linguală C. Necesită aplicarea unei bare metalice de 2 mm grosime B. Se termină cu o buclă situată interdentar. Este un bun antibasculant C. Extremitatea liberă este orientată spre zona dentată D. Corecte A si B. Este situat inter-proximal vestibular D. Este aplicată doar pentru restabilirea fizionomiei C. E.sprijin și stabilizare B. Asigură retenția prin brațul elastic. Este varianta de tratament aplicată postextracțional B. Are încercuire slabă. Este situat cu precădere inter-proximal lingual B. E. E.realizând o încercuire foarte bună D.5mm C. Prezintă o elasticitate mare D.4-0. Corecte A si B Croșetele din sârmă sunt: A. Este foarte rigid datorită brațului foarte scurt C. Toate variantele corecte *Protezarea de tranziție în edentația parțial întinsă: A. Realizate din sârmă de grosime 0. Se utilizează pe dinții foarte retentivi B. Are trei brațe. Nu reface funcțiile D. Nici una din variante Croșetul cervico-alveolar interdentar: A. Are rol antibasculant B. Elemente speciale de menținere. Se utilizează în edentațiile terminale C.10 Conectorul principal acrilic mandibular: A. *Legea lui Ant: BD Pag 92 11 CD Pag 95 12 BC Pag 94 13 CD Pag 95 14 ABD Pag 96 15 CD Pag 96 16 D Pag 84 17 D Pag Page 289 . Are formă de bară linguală pentru comfort D. E. Marginea liberă se aplică interdentar. E. Trece în punte peste parodonțiul marginal. Se aplică în funcție de retentivitatea dintelui B. Au contact redus cu dintele. E. Sunt realizate din acrilat C. Este utilizată pentru redresarea rapoartelor mandibulo-craniene. E. Sunt corecte toate Croșetul cervico-ocluzal deschis dental: A. Sunt realizate prin turnare Croșetele simple acrilice alveolare: A.

Corecte A si B. B.având grosime sub 1mm C. *Heteronumărul se referă la: A. Este situat la distanță de 5-10 mm de parodonțiu fiind decoletat D. Susține ca forța de solicitare ocluzală să cadă în mijlocul șeii D. Este utilizat în edentații terminale C. 18 Se referă la cei 3 H Urmărește scăderea suprafeței șeii protetice Se referă la modificarea ordinii dinților artificiali Micșorează suprafața ocluzală. Nici una din variante C 89 *Legea lui Conod: A. Nici o varianta corecta *Croșetul cervico-ocluzal deschis dental: A. Cresterea numarului de crosete *Conectorul plăcuță palatină are următoarele caracteristici: A. E. Reducerea numărului dinților în arcada artificială C. pentru rezistență C. Este răscroit distal B. E. E. Se referă la modalitatea de aplicare a croșetelor B. Are grosime de 2-4 mm. Are aspect de lingură C. Extremitatea liberă este orientată spre zona dentată. E. Extremitatea se situează deasupra liniei ghid E. Se referă la proteza totală. Este doar mandibular datorită dimensiunii mici. Creșterea numărului dinților din proteză pentru o mai bună stabilitate B. Nu se face rascroire distala *Conectorul în formă de T: A. Este aplicat atât la maxilar cât și la mandibulă B.A. Are în vedere micșorarea numărului dinților din arcada artificială C. Sunt foarte avantajoase. Răscroirea distală se face 5-10 mm. Sunt rigide D. D. Se sprijină pe procesul alveolar B. Scăderea numărului de croșete aplicate E. Modificarea poziției molarului1 cu premolarul2 D. Nu se utilizeaza *Croșetul cervico-ocluzal bidentar: Pag 89 19 B Pag 89 20 C Pag 91 21 C Pag 91 22 C Pag 94 23 D Pag 95 24 C Pag Page 290 . C. Trimite prelungiri laterale pentru croșete D. Varianta C si B sunt corecte *Croșetele simple acrilice dentare: A. E. Are rol antibasculant B. Este indicat pe dinți foarte retentivi D.

Corecte primele trei variante de raspuns C 95 *Croșetul cervico-ocluzal întors: A. Au elasticitate redusă. Are trei brațe B. Este protezare de temporizare C. Nu este o protezare definitiva *Bio Dentaplast are următoarele caracteristici: A. E. Este contraindicată când există tuberozități voluminoase D. Este indicat pe molarii distalizați E. D. Pacienți cu toleranță crescută la monomerul acrilic B. Preîncălzirea se face la 240°C timp de 30 min C. Este indicat pe premolarul 1 și 2 C. Are rol antibasculant B. E. Pacienții cu despicături palatine C. Corecte A si D *Indicațiile protezelor flexibile Valplast: A. Este o protezare de urgență B. E. Pag 96 26 A Pag 95 27 D Pag 97 28 C Pag 101 29 B Pag 102 30 B Pag 98 Page 291 . E. E. Are încercuire excelentă D. Este indicată când există tuberozități voluminoase.A. Preîncălzirea se face la 220°C timp de 15 min D. Preîncălzirea se face la 220°C timp de 30 min. Au culoarea roz B. E. Preîncălzirea se face la 240°C timp de 15 min B. Are încercuire bună. Au culoarea dinților C. Preîncălzirea se face la 220°C timp de 40 min. Pacienți cu câmp protetic neretentiv. Pacienți cu igienă precară D. Corecte B si C. B. 25 Este aplicat în situația unei arcade edentată redus Se sprijină pe procesul alveolar Reciprocitatea este asigurată de conectorul principal situat oral Fiecare croșet este alcătuit din trei brațe. Se realizeaza prin turnare *Croșetul cervico-alveolar deschis edental: A. Sunt din sârmă D. *Croșetele protezelor realizate din rășină Bio Dentaplast: A. C. Este realizat din acrilat *Protezarea flexibilă: A. Este indicat pe molarii mezializați D. Nu are rol antibasculant C.

1 Conectorul principal prezinta urmatoarele caracteristici: A. Forma rotunda Conectorii principali metalici: A. Grosime de 3mm C. 118 6 ABCD pag. Distal Bara linguala se plaseaza intre: A. Grosime de 3mm C. Latime de 6-7mm B. Forma triunghiulara pe sectiune Conectorul principal metalic sub forma de bara: A. Grosime minima C. Intrebare crt. Este plasat asimetric 2 Conectorul principal metalic sub forma de bara: A. Se plaseaza in contact cu parodontiul marginal D. 118 Page 292 . Forma ovalara D. 116 4 BCDE pag. Mezial D. planseu bucal Răspuns Pag. Lingual B. Aliaje inooxidabile de crom-nichel Bara mandibulara se plaseaza: A. Latime de 9-10mm D. Forma triunghiulara E. Aliaje metalice cu rezistenta mare C. Vestibular C. 61. dinti C. limba B. ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARTIALE SCHELETATE – 30 intrebari Nr. Aliaje mobile din aur platinat E. Aliaje metalice cu duritate scazuta B. Nu realizeaza transmiterea fortelor de solicitare ocluzala E. Volum redus B. Aliaje stelite de crom-cobalt D. 116 AB pag. 116 3 ABCE pag.TEMA NR. Latime de 6-7mm B. Dentar E. Grosime 4-5mm E. 116 5 ABD pag. AB pag.

120121 293 . 120 12 Page pag. Sorensen D. Sunt avantajoase prin plasarea fortelor in afara perimetrului de sustinere parodontala C. Steg Culisele intracoronare au urmatoarele denumiri: A. Mc.D. Thompson E. menton 7 Barele sunt de mai multe tipuri: A. Crismani B. Poate fi situat doar maxilar B. 160161 10 C pag. Dolder D. Se poate realiza intr-o singura varianta B. Toate culisele intracoronare nu pot fi utilizate in culisarea extracoronara *Conectorul principal metallic sub forma de placuta: A. Dupa conceptia americana nu urmareste plasarea conectorului principal in limitele edentatiei stabilite de dintii limitrofi spatiului edentat C. Conform variantei franceze realizeaza conectorul mucozal placuta palatina dento-mucozala *Varianta franceza de conector principal placuţa mucozală palatină prezintă ȋn realizare etape precum: A.7 mm ACE pag. Poate fi situat doar mandibular C. 160 9 ACD pag.5-0. 164165 8 ABCD pag. Ackers C.Collum E. Avantajeaza din punct de vedere al prepararii substructurii organice E. La mandibular poate avea contact mucozal sau dento-mucozal E. Ackers Culisele extracoronare: A. Conform conceptiei americane poate fi utilizat in edentatia subtotala si in edentatia totala cu indicatie la bolnavii epileptici E. Fixeaza patricea pe elementul fix B. Matricea fiind realizata la nivelul protezei scheletizate D. parodontiu E. La maxilar poate avea contact mucozal sau dento-mucozal D. Gilmore B. Sunt benzi metalice cu latime mai mica de 10mm si grosime de 0. Dupa conceptia americana tine cont de principiul profilactic D. Trasarea a două linii la 3mm anterior si posterior de centrul C pe linia medio-sagitala B pag. 119 11 *Conectorul principal sub forma de placuta mucozala palatina: D A. Brown C.

nu se poate aplica in cazul edentatiei partiale ce are ca etiologie o BD pag. reciprocitatea B. sunt indicate in edentatiile de clasa D Lejoyeux D. La nivel lingual fata dento-alveolara se lustruieste *Conectorii secundari: A. fie pe acestea din urma de conectorul principal B. 139 16 D pag. Stabilizarea C. au rolul de a uni fie seile protetice de elementele de mentinere si stabilizare. Sprijinul. 123 15 D pag. rigizi plasati interdentar vor avea forma trapezoidal ape sectiune E. sprijin si stabilizare: A. 152153 18 C Page pag. nu confera valente estetice si de stabilitate biomecanica C. 154155 294 . rigizi au forma de “S” D. nu reprezinta un element antibasculant B. Prezinta portiunea orala modelata cu replica anatomica C. este folosit ca element antibasculant in edentatia partial de clasa III Kennedy C. se poate realiza doar coronar si corono-radicular B. Prezinta marginea libera subtire D. Trasarea din punctul tangent la unghiul palatinal proximo-edental a unei perpendiculare de 3mm D. poate fi situate supraecuatorial la nivelul dintilor laterali E. Fixarea D. La nivel lingual se aplica in situatia in care dintii restanti prezinta un grad de parodontopatie marginala cronica E. Realizarea aripioarelor de stabilizare care se vor termina pe varful rugilor palatine 13 Conectorul principal sub forma de placuta dento-mucozala: A.B. 122123 14 A pag. are latime de 3 mm D. elastici pot fi situati proximal sau interdentar C. prezinta posibilitati de reoptimizare in caz de dezactivare E. rigizi sunt in contact intim cu parodontiul marginal *Crosetele din sistemul Ney asigura: A. prin portiunile elastic situate in conul de sprijin sau supraecuatorial *Crosetul continuu Housset: A. sunt compuse dintr-o singura portiune B. La nivel maxilar are de regula aspect de “U” deschis anterior B. Stabilirea tangentei unghiului palatinal proximo-edental al fiecarui dinte limitrof C. poate porni din bratele elastic ale unor crosete Ackers *Elementele speciale de mentinere. Retentia E. Ocolirea parodontiului marginal la 3-5mm E. 147 17 D pag. nu necesita preparari complexe *Telescoparea: A.

166 20 pag. bratele crosetului pornesc separate din conectorul principal Crosetul in “C”: A. se datoreaza bratului retentiv al crosetului E. este utilizat in regiunea mezio-linguala a molarilor E. tija de analiza B. tija de turnare D. este utilizat pe incisivul central superior B pag. elemente conjunctoare cu amortizor B. 139 24 ABD Page 295 pag. favorizeaza acumularea placii dentare si nu favorizeaza autocuratirea 19 Elementele speciale de mentinere si stabilizare disjunctoare sau distribuitoare ABE simple sunt reprezentate de: A. 143 . se aplica la adultii tineri. mina de grafit C. 124 21 ABDE pag. cuprinde crosete ce se mai numesc si crosete bara C. utilizeaza zonele proximale ale fetelor laterale E. sistemul Aktiv click rigid E. asigura stabilizarea orizontala a protezei C. este reprezentat de crosete divizate D. linia ecuatorului protetic C. razusele E.despicatura maxilo-palatina C. retentiometrul Functia de mentinere a crosetului: A. 125126 22 ADE pag. unicul sistem standardizat de crosete turnate B. linia de mentinere E. nu ia contact cu dintele D. linia oblica interna B. linia “Ah” Paralelograful prezinta urmatoarele componente: A. crosetul in forma de balansoar *Linia ghid se mai numeste: A. se aplica in defectoproteze D. impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe campul protetic B. trece in punte peste festonul gingival B. la care camera pulpara pastreaza un aspect juvenile E. necesita stabilirea ecuatorului protetic al dintelui *Sistemul Ney: A. crosetele disjunctoare C. bara cu capse Ceka D. linia oblica externa D. porneste printr-un conector secundar din sea C. 129 23 A pag. se opune deplasarilor verticale in directie mucozala D.

este crosetul cu trei brate B. 143 26 A pag. se aplica pe premolari cu retentivitati vestibulare si orale favorabile D. merge oblic spre linia ghid C. se termina sub linia ghid prin 2 brate C. se aplica pe canin C. Bonwill D. pe fata vestibulara a incisivilor superiori E. Page 296 . este utilizat pe caninul superior Crosetul Ackers: A. RPI C. porneste direct din sea B. trece de punte peste rebordul gingival B. ia contact cu dintele subecuatorial E.25 *Crosetul in “C” este utilizat: A. in regiunea vestibulo-distala a premolarilor C. are contact intim cu rebordul gingival Crosetul in “U”: A. are sprijin si stabilizare buna *Crosetul cu 6 brate se numeste: A. porneste din sea printr-un conector secundar lung B. 143 27 BCD pag. Nally-Martinet E. 146 TEMA NR. Ackers B. nu depaseste linia ghid D. 146 30 C pag. Housset B pag. pe incisivul lateral D. prezinta cel de-al doilea brat in zona mezio-vestibulara E. 62. 143 28 B pag. pe fata mezio-vestibulara a molarilor *Crosetul in “L”: A. are portiunea activa care se termina sub linia ghid de partea edentatiei C. este indicat pe incisivii inferiori *Crosetul in “S”: A. porneste direct din seaua protezei E. pe canin B. prezinta o portiune active ce se termina deasupra liniei ghid in partea opusa edentatiei D. poate fi numai deschis edental E. prezinta un brat in zona disto-vestibulara D. 143 29 ACE pag.

asigură protecţia oaselor maxilare prin formrea stâlpilor şi platformelor de rezistenţă. D. iniţial în raport de juxtapunere posterioară. craniul visceral) s-au aflat în rapoarte diferite: 201 A. inserţiile musculare ale pterigidianului intern. un grup de trabeculaţii se orientează spre marginea externă a orbitei. 202 4 C pag. muşchii mobilizatori ai mandibulei proiectează mandibula asupra maxilarului cu o forţă posibilă cu valoarea de : A. Liniile de rezistenţa ale stâlpului zigomatic se împart în următoarele fascicole: A.BIODINAMICA PROTEZELOR SCHELETATE IN CAVITATEA ORALA – 30 intrebari Nr. forţa ocluzală este transmisă osului prin intermediul desmodonţiului. 203 . C. C. ABCD pag. inserţiile musculare ale muşchilor mentonieri. sistemul trabecular bazilar este format din: A. aproximativ 500 kgf. crt. asigură dezvoltarea trabeculaţiilor pterigoidianulu extern de la nivelul feţei interne ale mandibulei. D. 202 3 B pag. un grup se îndreaptă spre marginea inferioară a orbitei. iniţial au stabilit relaţii funcţionale şi morfologice concretizate sub forma unităţii arhitecturale a craniului visceral şi neural. B. aproximativ 150 kgf. aproximativ 100 kgf. iniţial în raport de supraetajare. determină gruparea fibrelor conjunctive la nivelul inserţiilor musculare. D. aproximativ 30-400 kgf. *Desmodonţiul are următoarele caracteristici: A. permite disiparea forţei masticatorii asupra stâlpilor de rezistenţă de la nivelul oaselor maxilare. D. 1 *În evoluţia lor filogenetică. B. E. *În mişcarea de masticaţie. iniţial în raport de necesitatea protecţiei unor receptori periferici (oftalmici. Intrebare Răspuns Pag. iniţial în juxtapunere anterioară. B. E. 202 5 ABCD Page 297 pag. inserţiile musculare ale suprahiodianului. E. inserţiile musculare ale pterigoidianului extern. olfactivi). C. deglutiţie. 50-400 kgf. 2 La mandibulă. B. cele două segmente ale craniului (neurocraniu şi A pag. inserţiile musculare ale maseterului. C. B. E.

B. este aleasă încât să treacă neaparat prin corpul protezei. 216 9 BD pag. buzelor. 209 7 ABD pag. buzelor. sunt generate celmai frecvent prin aşezarea incorectă a liniei croşetelor. generate de acţiunea muşchilor obrajilor. D. structura membranei desmodontale. C. F= S‟/SxAxCm D. a corticalei osoase. C. 216 Page 298 . forţele generate de alimentele lipicioase. trecând prin oasele nazale. generate de acţiunea muşchilor obrajilor.C. Forţele de tracţiune directă sunt: A.8 kgf/cm2 . 6 Forţele de rezistenţă (pasive) sunt generate de: A. 216 10 A pag. C. sunt echilibrate de contracţiile echilibrate ale musculaturii orofaciale. limbii. M=bFXf E. reprezintă axul de rotaţie în jurul căruia se produce mişcarea de basculare sub acţiunea forţelor de tracţiune. D. se numesc şi forţe de basculare. F1b1 – F2b2 = 0 ABC pag. D. un grup ce se desprinde din stâlpul zigomatic se îndreaptă spre sfenoid. Linia croşetelor are următoarele caracteristici: A. E. E. determină mişcarea de înfundare a protezei în exclusivitate. E. receptorii mucoasei pariferice. se va aşeza excentric faţă de central bazei protezei. 215 8 ABC pag. D. Fa = 2CA/a B. rezistenţa osului de aproximativ 1. limbii. D. un grup de trabeculaţii osoase se îndreaptă spre apofiza zigomatică. se mai numeşte şi opritor de basculare (Kippmeider sau indirect retainer). rezistenţa mecanică a dintelui. muşchilor milohioidian şi genioglos. B. iar proteza să se întindă în mod egal la ambele părţi ale axului de rotaţie. forţele care se manifestă în sens vertical. B. este reprezentată de braţul mai scurt a pârghiei determinată de proteză. E. Forţele de tracţiune indirectă se caracterizează prin următoarele aspecte: A. un grup de trabeculaţii se unesc cu cele de partea opusă. B. apar când proteza nu a fost static corect echilibrată. C. rezistenţa mecanică a elementului gnatoprotetic. forţele care acţionează asupra dinţilor şi parodonţiului. Fr = 3Isf/l C. E. *Formula lui Stanitz este: A.

gradul de sensibilitate al parodonţiului dinţilor stâlpi şi respectiv ai muco-periostului în cazul când se sprijină pe mucoasă. B. c. gradul de încercuire a dintelui de către antebraţul croşetului. intensitatea acestor forţe depinde în primul rând de capacitatea muşchilor ridicători ai mandibulei. *Forţele de presiune masticatorii prezintă următoarele caracteristici: A. 217 13 ABCDE pag. secţiunea şi forma braţului la punctul fix.11 Forţa de acţiune a extremităţii flexibile a croşetului este în funcţie de: A. forţe orizontale determinate de braţele retentive ale croşetelor. D. C. coeficientul de elasticitate. anumitor caracteristici ale dinamicii mandibulare. 220 16 ABC Page 299 pag. acţionează doar asupra dinţilor naturali şi prin ei asupra osului. forţe orizontale parazitare ce rezultă din descopunerea forţelor de presiune masticatorii C. C. obrajilor. toate aceste forţe menţionate la punctele a. D. E. B. D. acţionează asupra bolţii palatine şi crestelor alveolare edentate la maxilar şi asupra crestelor edentate la mandibulă. angrenajelor interdentare incorecte. D. B. părţile moi ce vin în contact cu proteza parţial mobilizabilă . de natura alimentului. un croşet. gradul de îndoire. 218 15 ADE pag. C. b. greutatea protezei maxilare. lungimea braţului flexibil. Opritorul de basculare poate fi constituit din: A. 221 . un pinten ocluzal. forţe orizontale detrmeinate de muşcii obrajilor şi buzelor. versantului vestibular al crestei alveolare edentate în zona anterioară ABCD pag. Deplasările meziale ale protezelor se datoresc: A. nerespectarea montării dinţilor artificiali pe muchia crestei. B. acţiunii limbii. un croşet continuu. orice alt element ce prelungeşte proteza dincolo de axul de rotaţie Forţele orizontale sunt: A. acţionează doar asupra dinţilor artificiali susţinuţi de şeile protetice şi prin intermediul lor asupra moco-periostului şi osului subiacent. alimentele lipicioase. E. sunt anihilate de acţiunea muşchilor buzelor. 216 14 AB pag. extinderea bazei protezei în limitele câmpului protetic. C. E. neutralizându-se în parodonţiu şi în stâlpii de rezistenţă ai maxilarelor. limbii. B. D. d. baza protezei E. D. Despriderea protezelor maxilare de pe câmpul potetic este determinată de: A. forţe orizontale propriu-zise. B. 217 12 C pag. C. E.

*Mişcarea de basculare a protezei reprezintă: A. deplasarea protezei parţial mobilizabile în sens vestibulo-oral. 0. B. E. extinderea poligonului de stabilitate în afara poligonului protetic. C. B. D. utilizarea elementelor protezei care împiedică desprinderea şi respectiv înfundarea protezei dincolo de axul de basculare. 221 18 C pag. se întâlnesc în cazul edentaţiilor teminale având curba de ocluzie sagitală accentuată. 0. trece prin vrful extremităţilor libere ale braţelor rigide ale croşetelor plasate cel mai posterior. se produc datorită contactului bazei protezei cu faţa disto-orală a dinţilor restanţi. 1. B. de apăsare asociată deseori cu deplasarea în întregime a protezei spre anterior sau posterior.50 mm. 0. utilizarea elementelor rigide ale croşetului.25-0. mişcarea complexă a protezei. neutralizarea forţelor ce determină basculările prin folosirea elementelor mecanice de stabilizare: conectori principali dentomucozali. 216 21 A pag. 17 Delasările distale: A. D. culise. E.50 mm. 222 19 A pag. D. braţe rigide ale croşetelor. D. deplasarea protezei parţial mobilizabile în jurul dinţior restanţi. trece prin pintenii ocluzali sau sau alte porţiuni rigide ale croştelor.20-0. pinteni ocluzali. coroane telescopate. 223 20 C pag. deplasarea protezei parţial mobilizabile în sens transversal. trece prin vrful extremităţilor libere ale braţelor retentive ale croşetelor plasate cel mai posterior. D. C. nici un răspuns nu este corect. se întâlnesc în cazul edentaţiilor teminale cu creastă descendentă. 226 Page 300 . E. *Principiul de bază în combaterea basculării este: A. se produc datorită alegerii incorecte a conectorilor principali. AB pag.75.E. nerespctării legii polinomului.1 mm. C. trece prin centrul de greutate al câmpului protetic. terminală a braţului retentiv alcroşetului este: A. înfundare. E. B. *Adâncimea de retenţie la care se plasează porţiunea flexibilă.25-1. E.50-1 mm. B. *Axul în jurul căruia se realizează mişcarea de basculare prin desprinderea extremităţilor distale ale şeilor are următoarele caracteristici: A. C. 0. C. trece la nivelul feţelor ocluzale ale dinţilor restanţi. utilizarea plăcuţelor dento-mucozale.75 mm. se datorează angrenajelor interdentare incorecte. în cadrul căreia are loc o mişcare de ridicare.

gs reprezintă: A. E. porţiunile croşetelor aflate pe feţele mezi-vestibulare ale dinţilor. 50-70 kgf la nivelul caninilor. D. ges reprezintă: A. centrul de greutate al protezei. distalizarea este oprită de braţele elastice ale croşetelor turnate. *În cadrul stabilităţii dinamice a protezelor parţial mobilizabile scheletate. C. curba de ocluzie sagitală inversă. centrul comun al şeilor protetice C. în cazul prezenţei doar a dinţilor frontali. D. D. greutatea şeilor protetice. Forţa declanşată de musculatura ridicătoare este în medie de: A. E. B. 221 24 AC pag. D. centrul comun al şeilor protetice C. centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei. centrul de greutate al câmpului protetic. C. precum şi de elementele protetice care se aplică pe aceştia. 225 23 ABCDE pag. B. centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei. extinderea bazei protezei în limitele câmpului protetic. pintenii croşetelor turnate amplasate în fosetele meziale ale dinţilor restanţi ce limitează spaţiile edentate. D. centrul comun al şeilor protetice (al porţiunii selare) C. dinţii restanţi laterali. 70-100 kgf la nivelul molarilor de 6 ani. centrul de greutate al câmpului protetic. 215 27 B pag. 208 25 C pag. E. D. 10-20 kgf la nivelul incisivilor.22 Mijloacele de combatere a mişcării de distalizare a protezei sunt: A. *În cadrul stabilităţii dinamice a protezelor parţial mobilizabile scheletate. B. G‟ reprezintă: A. E. 215 28 A pag. centrul de greutate al al protezei. 215 26 E pag. centrul de greutate al câmpului protetic. B. greutatea şeilor protetice. B. conectorul principal cu sprijin dento-mucozal. 80-90 kgf la nivelul molarilor 2. B. 30-50 kgf la nivelul lateralilor. greutatea şeilor protetice. E. C. *Muşchii temporali prin contracţia lor bilaterală determină: AB pag. croşet continuu lingual cu gheruţe incizale articulate mezial. centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei. Page 301 . E. *În cadrul stabilităţii dinamice a protzelor parţial mobilizabile scheletate. dispozitive mecanice. În scopul frânării deplasărilor distale ale protezelor parţial mobilizabile scheletate se folosesc: A. culise intra şi extra coronare. centrul de greutate al protezei.

6 kgf/cm2. E. *În timpul mişcărilor de triturare mandibula exercită următoarele mişcări: A. in sens sagital C. mişcarea spre anterior a mandibulei. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE SCHELETATE. mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu planul bazal mandibular. 3 kgf/cm2. B. sub un unghi de 60 de grade. E.5 kgf/cm2.AMPRENTAREA (10) – 30 intrebari Nr. 5.5 kgf/cm2. 279 ABC Page 302 pag. mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu planul lui Camper. ortomorfa Devin C. 0. D. mişcări de lateralitate. 209 30 A pag. C. 63.A. 2. mişcări de ridicare. Schrainemakers D. B 208 pag. B. sub un unghi de 60 de grade. mişcări de basculare. in sens vertical D. D. mişcări împingere. C. mezial Răspuns Pag. sub un unghi de 60 de grade. din placa de baza 2 Adaptarea portamprentei se face: A. standard metalica SS White B. mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu planul de la Frankfurt. D. E. mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu planul de la Frankfurt. 29 *Nivelul de rezistenţă al osului este de aproximativ: A. 280 . B. in sens transversal B. deschis posterior. cu dispozitiv de retentie E. deschis posterior. Intrebare crt. 218 TEMA NR. 1.5 kgf/cm2. toate tipurile de mişcări prezentate la punctele a-d. C. ABCD pag. 1 Tipurile de portamprente standard sunt: A. deschis anterior.

negativul campului protetic C. copia duplicat a protezei mobile E. fie la 4 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontala B. negativul protezei mobile Amprenta preliminara: A. să fie la o distanta de 5 mm de bolta palatina D. distal. copia negativa a protezei mobile D. distal sa depaseasca cu 2 mm santurile retro-tuberozitare D. trebuie ca marginile materialului de amprenta sa se opreasca la 23 mm de linia ghirlandata E.E. 280 7 B pag. trebuie sa nu jeneze jocul formatiunilor mobile C. 281 303 . sa depaseasca cu 4 mm foveele palatine E. să aibă marginile portamprentei la 4 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei mobile Portamprenta: A. distal 3 *Marginile portamprentei in sens transversal trebuie: A. 280 5 AB pag. o grosime neuniforma a materialului de amprenta In sens sagital marginile portamprentei trebuie să: A. să fie suficient de rigida *Amprenta preliminara reprezinta: A. la 6 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontal In sens vertical portamprenta trebuie: A. 280 6 ABCD pag. sa asigure o grosime mica a materialului de amprenta C. trebuie să cuprindă doar partial campul protetic C. 280 4 ACD pag. sa fie la 4-5 mm distanta de campul protetic B. copia pozitiva a campului protetic edentat B. 281 Page 9 ACD pag. sa asigure o presiune crescuta D. să aibă marginile portamprentei la 2 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei mobile C. 280 8 B pag. trebuie sa cuprinda partial campul protetic *Adaptarea portamprentei prin completare cu mase termoplastice: A. trebuie să asigure o grosime suficienta materialului de amprenta D. trebuie sa cuprinda in totalitate campul protetic D. trebuie sa fie suficient de rigida B. trebuie sa asigure grosime suficienta materialului de amprenta E. sa fie la 6-7 mm distanta de campul protetic E. reuseste sa surprinda toate suprafetele plane si orizontale ale A pag. distal sa depaseasca cu 3 mm santurile retro-tuberozitare C. să fie la o distanta de 1 mm de linia ghid E. să fie la o distanta de 4 mm de bolta palatina B. trebuie să nu jeneze jocul formatiunilor mobile B.

D. etc) Miscarile realizate in timpul amprentarii preliminare: A. 282 12 BCE pag. pot fi functionale automatizate. pot fi functionale neautomatizate. cele mucostatice se inregistreaza cu ajutorul port-amprentelor individuale cu margini scurte C. 10 campului protetic reuseste sa redea conditiile realizarii unei succiuni optime nu are fidelitatea necesara datorita materialului mai putin fidel pe care-l utilizam asigura conditiile de stabilitate prin inregistrarea suprafetelor verticale si retentive ale campului protetic realizeaza compresiuni selective BCE pag. realizeaza insuficient obiectivele biologice din cauza parametrilor aproximativi ai amprentarii C. siliconi in functie de obiectivele urmarite si conditiile clinice D. 283 Page 304 . trebuie sa fie cu atat mai energice cu cat materialul de amprenta este mai vascos D. E. pot fi nefunctionale efectuate de catre medic C. pot fi nefunctionale efectuate de catre pacient B. se clasifica in amprente functionale mucostatice si amprente functionale mucodinamice in raport de gradul de mobilizare al periferiei campului protetic B. tonicitatea musculara. parafrenulare. se ȋnregistrează cu materiale. realizeaza obiectivele functionale ale amprentarii B. mase termoplastice. functionale neautomatizate si functionale automatizate E. se ȋnregistrează prin aceeasi tehnică indiferent de materialul de amprentare ales E. de tipul: gips. efectuate de catre medic E. cele mucostatice pun in valoare succiunea. sunt 2 tipuri: nefunctionale neautomatizate si nefunctionale automatizate Miscarile realizate in timpul amprentarii: A. 11 BCD pag. au ca scop functionalizarea periferica fara a realiza conditiile din cadrul amprentarii functionale C. 281 Amprenta preliminara: A. cele mucostatice utilizeaza material de amprentare de mica fluiditate D. C. uneori nu poate sa se extinda in zone periferice ale campului protetic (nisa retromolara. sunt miscari nefunctionale. mase alginice. 282 13 AB pag. miscari care utilizeaza toata gama de miscari capabile sa le execute sistemul stomatognat Amprentele functionale: A. sunt 4 tipuri principale de miscari care se pot realiza in cursul amprentarii B.B. pot fi functionale neautomatizate recomandate de medic bolnavului sub forma de teste D.

283284 15 A pag. se impart. 284 16 A pag. se impart in 3 categorii: amprente cu gura deschisa. se pot clasifica. dupa inregistrarea separata sau concomitenta a celor 2 campuri protetice pot fi amprente functionale care inregistreaza in totalitate campul protetic sau amprente parcelare D. 284285 17 A pag. cu contact marginal sunt port-amprente individuale care pastreaza contactul port-amprentei cu campul protetic pe o distanta de 1 mm de la periferia acestuia D.etc E. in raport de zona campului protetic amprentata pot fi: unimaxilara sau maxilara. in 2 categorii: amprente functionale compresive si amprente functionale decompresive D. cel mai putin utilizate sunt cele cu compresiune selective *Port-amprentele individuale: A. sunt doar de 2 tipuri: port-amprente in contact complet si portamprente distantate parcelar C. cele mucostatice au o utilizare extrem de mare datorita avantajelor lor 14 Amprentele functionale: A. de masticatie si de deglutitie B. amprente cu gura inchisa si amprente combinate E. se confectioneaza din placa de baza sau acrilate auto sau termopolomerizabile B. 285 Page 305 . in raport de functia stimulata in declansarea testelor automatizate pot fi: fonetice. ascutite avand manerul plasat in zona incisivilor centrali ABD pag. compozite utilizeaza in cursul procedurii de amprentare un singur material C. port-amprentele parcelelor distantate sunt utilizate in amprentele decompresive E. cu gura deschisa sunt cele mai putin utilizate datorita greutatii de inregistrare *Amprentele functionale: A. decompresive se adreseaza campurilor protetice dure *Amprentele functionale: A. dupa numarul de materiale utilizate. au marginile subtiri. cel mai putin utilizate sunt cele periferice si centrale E. globala C. se impart in 2 categorii: amprente cu gura deschisa si amprente cu gura inchisa D. in amprente functionale simple si amprente functionale compozite B. dupa gradul de compresiune. muco-dinamice se inregistreaza cu port-amprente individuale functionalizate pe baza functionalizarii periferiei mobile prin teste B. muco-dinamice sunt criticate din cauza variatiilor de presiune ce se pot realiza printr-o compresiune neglijenta de catre un operator neatent si mai putin versat C. compresive se adreseaza campurilor moi E.

suras fortat realizeaza o tractiune anterioara plicii alveolo-jugale *Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele: A. 286 21 *Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele: C A. realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare frontale D. realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare frontale D. deglutitie. mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin deglutitie C. balansarea mandibulei dreapta-stanga ce realizeaza modelarea zonei anterioare a pungii Eisenring B. sunt efectuate doar de medic B. 286287 Page 306 . 285 19 B pag. premolar 1 B. varful limbii intr-un obraz si in celalalt C pag. balansarea mandibulei dreapta-stanga E. umezirea rosului buzelor (de la o comisura la alta) D. suras fortat. deschiderea larga a gurii. modeleaza zona Slack in portiunea sa posterior de canin. modeleaza zona distala a pungii Eisenring B. suras fortat. test fonetic: “a”. deschiderea larga a gurii realizeaza modelarea la nivelul pungii Eisenring C. 286287 22 pag. modeleaza zona pungii Neill si Bowen B. pune in tensiune periferia campului protetic la nivel canin. suras fortat. pot fi efectuate de medic sau de pacient (teste automatizate sau semifunctionale) D. nu admit compresiuni si tractiuni la periferia campului protetic cand materialul de amprenta este vascos. tuse. “ah” A pag. fluierat. mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin probe Valsalva. umezirea rosului buzelor modeleaza zona milohioidiana in dreptul molarilor D. sugere. sugere. sugere. sarut. modeland mai cu seama zona milohioidiana *Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele: A. trebuie sa se realizeze rapid *Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele: A. deschiderea usoara a gurii.18 *Miscarile efectuate in amprentarea functionala: A. sunt efectuate doar de pacient C. fluierat. fluierat modeleaza zona distala a pungii Fisch C. modeleaza zona meziala a pungii Fish C. 286 20 D pag. realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare laterale E. limba catre nas pune in tensiune zona vestibulara centrala E. deschiderea larga a gurii. modeleaza marginile port-amprentei in zona vestibulara laterala E. in nicio situatie E. suflat.

mucoseal) B. conform Clinicii de Protetica din Iasi ABCD pag. nu se pot realiza niciodata combinatii de miscari functionale (semiautomatizate) cu miscari automatizate *In scopul amprentarii functionale a campului protetic edentate partial intins: A. trebuie sa se realizeze din aproape in aproape. paralizii) E. utilizeaza portamprenta individuala din placa de baza sau din acrilat care nu acopera in totalitate campul protetic si dintii restanti C. este o metoda de amprentare in 2 timpi B. miscarile combinate se adreseaza cazurilor cu materiale vascoase D. 287 25 BD pag. testelor de masticatie si testelor de deglutitie B. in cazul utilizarii materialului siliconic nu se vor realiza retentii la nivelul portamprentei E. presupune dezinsertia amprentei dupa fluidificarea completa a materialului thermoplastic *Amprenta finala cu portamprenta individuala completa: A. nu se utilizeaza materiale elastice C. se realizeaza mai intai intr-o faza intraorala si apoi extraoral B. 287 24 C pag. miscarile masticatorii se vor realiza cu ajutorul unor portamprente individuale rezistente prevazute cu valuri de ocluzie C. nu se utilizeaza materiale rigide gips. 289 Page 307 . 288 26 C pag. se realizeaza mai intai intr-o faza extraorala si apoi intraoral C. nu presupune realizarea adaptarii statice si dinamice *Amprenta finala prin tehnica dublului amestec (wash technigue): A. pentru fiecare zona in parte. se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui material de consistenta vascoasa C. utilizeaza alginatul. nu se utilizeaza masele termoplastice Verificarea si adaptarea port-amprentei individuale: A. se utilizeaza materiale de amprenta din toate categoriile descries de Poggioli D.23 Miscarile efectuate in amprentarea functionala pot fi: A. nu se utilizeaza materiale cu prize retard E. miscarile combinate se adreseaza cazurilor in care colaborarea bolnavului nu este posibila (hipotonii. 288289 27 D pag. se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui material de consistenta fluida B. urmarind mobilitatea elementelor periferice ale campului protetic E. se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a 2 materiale de consistenta diferita D. acrilat. este o metoda de amprentare intr-un singur timp E. utilizeaza material semirigid D. cele automatizate efectuate de pacient sunt reprezentate de utilizarea testelor fonetice. urmareste obiective total diferite in cadrul verificarii intraorale fata de cea extraorala D.

290 29 E pag. presupune dupa amprentare si turnarea modelului de gips. dentar. la 3 mm distal de dintii restanti E. cofrat. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE SCHELETATE: INREGISTRAREA RELATIEI INTERMAXILARE – 30 intrebari Nr. utilizand o portamprenta D. se adreseaza edentatiilor frontale C. presupune dezinsertia scheletului cu portamprenta functionalizata si inregistrarea unei noi amprente E. vestibular. incizal. presupun sectionarea modelului la nivelul crestelor edentate terminale. 291 30 ACD pag. care sa acopere spatiul peridentar E. iar celălalt va fi 296 protezat prin proteză totală vom utiliza: A. dupa varianta descrisa de Greenfield. presupune inregistrarea amprentei functionale inainte ca pregatirile proprotetice sa fie realizate C. nu presupune aplicarea alginatului pe toata suprafata ocluzala a port-amprentei *Tehnicile de amprenta cu model corectat secţionat: A. indepartarea masei de amprenta.28 *Amprenta finala cu portamprenta decupata: A. o folie de ceară decupată după forma arcadei. sunt utilizate din ce in ce mai putin in ultima vreme B. din maxilare vom realiza o protezare parţial mobilă. incizal. este o tehnica de amprentare intr-un timp. 64. utilizeaza o portamprenta care acopera partial crestele edentate B. poziţionarea de către medic a celor două modele în relaţie centrică Page 308 . 292293 TEMA NR. Intrebare Răspuns Pag. a fost introdusa de Boucher si Renner B. nu utilizeaza ca material de amprenta siliconii C. vestibular. nu se adreseaza edentatiilor terminale D. iar in spatiul ramas se introduce acrilat elastic D. B. presupun sectionarea modelului la 1-2 mm distal de dintii restanti Tehnica modelului corectat cu portamprenta functionalizata: A. 1 *În scopul înregistrării relaţiilor mandibulo-craniene în cazul în care pe unul C pag. nu presupune inregistrarea unei noi amprente dupa dezinsertia scheletului D pag. presupune introducerea materialului alginic cu ajutorul unei seringi prin deschiderea incizala. crt.

spina nazala anterioară. arcurile faciale utilizează drept reper cranian fix următoarele repere: A. ABC pag. 2 Următoarele aspecte sunt adevărate în legătură cu arcul facial: A.Nasion. *Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului de la Frankfurt sunt: A. planul determinat de punctele craniometrice Orbitale-Porion sau spina nazala anterioară – meatul auditiv extern. În scopul înregistrării relaţiilor mandibulo-craniene cu ajutorul arcului facial pentru determinarea axei balama se va ţine cont de următoarele aspecte: A. pe parcursul mişcării de închidere-deschidere.Zygion. E. permite înregistrarea relaţiilor mandibulo-craniene prin intermediul unui strat de zinc-oxid-eugenol pe cadru de sârmă. Orbitale. Gonion. distanţa interincizală nu va depăşi amplitudinea de 10 mm.Nazion. B. E. B. C. C. D. planul determinat de punctele craniometrice Ophrion-Porion E. distanţa interincizală nu va depăşi amplitudinea de 20 mm. planul determinat de punctele craniometrice Porion. pe parcursul mişcării de închidere-deschidere. C.prin metoda discriminării tactile. Orbitale-Porion. edentaţi parţial sau edentaţi total. articulatorul. E. *Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului Camper sunt: A. E. 299 3 B pag. B.spina nazala anterioară. permite înregistrarea tridimensionale a mişcărilor fundamentale la subiecţii dentaţi. distanţa interincizală nu va depăşi amplitudinea de 40 mm. C. planul determinat de punctele craniometrice Gnation. conductul auditiv extern şi intern. 299 6 AB pag. spina nazală anterioară – meatul auditiv extern.Subnazale . permite înregistrarea clearace-ului ocluzal prin metoda compresiunii pe maseteri. 299 5 C pag. Porion. Gnaţion. *Pentru a fi montate corect pe pacient. C. 300 Page 309 . machetele de ocluzie. urmăreşte raportarea corectă a modelului maxilar la axa de închidere/deschidere a simulatorului. planul determinat de punctele craniometrice Orbitale. pe parcursul mişcării de închidere-deschidere. D.subnazal. orbitale – tragus. 299 4 B pag. D. braţul lateral al arcului se plasează astfel încât vârful arcului se plasează la 12 mm înaintea tragusului. permite plasarea modelului maxilar faţă de planul orizontal. Ophrion-Porion. D. C. B. ocluzorul. D. spina nazala anterioară – meatul auditiv extern. D. B.

303 10 ABCDE pag. D. D. circumscrierea arcadei mandibulare de către arcada maxilara. B. Reperele ocluziei centrice stabilite de profesorul Costa sunt: A. B. repere osoase. B.R. C. element condilian. contactul dintre arcadele dentare atunci când mandibula se află în relaţia de intercuspidare maximă. factori extrinseci şi intrinseci. pantograph E. stabilirii nivelului şi orientării planului de ocluzie pentru zonele edentate utilizând criterii antropometrice gnatoprotetice cunoscute. braţul lateral al arcului se plasează astfel încât vârful arcului se plasează la 5 mm înaintea tragusului. factori anatomici reprezentaţi de punctele craniometrice. E. 7 Sistemul N. E. articulare. stiletele arcului facial. iar pe maxilarul antagonist vom realiza o proteză mobilă. În cazul în care unul din maxilare este protezat prin proteză mobilă cu sau fără proteze fixe asociate. repere nazale. reperele dntare sunt reprezentate de . C. C. dispozitivul de laborator Labo-Nor.E. factori funcţionali masticatorii. contactul dintre arcadele dentare atunci când mandibula se află în relaţie centrică. D. musculare. 302 8 B pag. 303 9 AB pag. În cadrul reperelor ocluziei centrice. caz în care se asociază şi o instabilitate mandibulo-craniană. repere linguale. B. devansarea cu jumătate de cuspid a dinţilor mandibulari faţă de cei maxilari. AB pag. C. E. repere labiale. 299 12 AB pag. este format din : A. La realizarea relaţiei centrice participă următori factori: A. B. D. repere dentare. relaţia de ocluzie habituală. contactul dintre arcadele dentare atunci când mandibula se află în relaţie de postura. 298 Page 310 . feţele distale ale ultimilor molari maxilari şi mandibulari plasate în acelaşi plan frontal.O. C. E. factori anatomici reprezentaţi de arcadele dentare. A. D. nivelul şi orientarea planului de ocluzie se va stabili pe baza: A. factori funcţionali neuro-musculari. 303 11 BD pag. liniile mediane corespondente. toate răspunsurile a-d. *Relaţia de ocluzie se defineşte ca fiind: A. contactul tripodal. dispozitvul clinic Clini-Nor.

stabilirea bazei şabloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le caracterizează în momentul amprentării. oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o poziţie în plan orizontal. 13 *În scopul programării articulatoarelor adaptabile se utilizează: A.B. articulatoare semi-adaptabile. D. înregistrării relaţiei de postură. D. C. 303 16 pag. pantograph-ul. înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a relaţiei centrice. 301 15 *Legea I postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de B determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este: A. un element condilian care permite alunecarea pe un plan adaptabil de pe componenta maxilară a articulatorului. 301 14 C pag. B. E. articulatoare cu mişcări limitate. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă de maxilar datorită rezorbţiei osoase. articulatoare complexe. sfera condiliană *Articulatoarele Tip Arcon şi Tip Non. bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de A pag. în funcţie de anatomia suprafeţelor mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni externi. B. C. nivelului şi orientării planului de ocluzie pe care le imprimă grupul dentar restant. măsurării distanţei interpupilare. înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a relaţiei centrice. A pag.Arcon din ce tip de articulatoare fac parte? A. stabilirii relaţiei de ocluzie corecte. C. *Legea II postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este: A. E. D. articulatoare simple. C. D. E. B. presiunea exercitată de bazele şabloanelor în momentul determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă celei exercitată în momentul amprentării. bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de echilibru fiziologic şi psihic. oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o poziţie în plan orizontal. B. 303 Page 311 . în funcţie de anatomia suprafeţelor mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni externi. articulatoare adaptabile. punctele care formează triunghiul lui Bonwill. E. mişcarea corporeală a mandibulei (mişcarea Bennet).

stabilirea bazei machetelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le caracterizează în momentul amprentării. B. D. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă de maxilar datorită rezorbţiei osoase. E. 303 312 . presiunea exercitată de bazele machetelor în momentul determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă celei exercitată în momentul amprentării.echilibru fiziologic şi psihic. bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de echilibru fiziologic şi psihic. înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a relaţiei centrice. D. în funcţie de anatomia suprafeţelor mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni externi. presiunea exercitată de bazele machetelor în momentul determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă celei exercitată în momentul amprentării. 17 *Legea III postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este: A. B. înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a relaţiei centrice. C. oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o poziţie în plan orizontal. C. E. stabilirea bazei şabloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le caracterizează în momentul amprentării. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă de maxilar datorită rezorbţiei osoase. oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o poziţie în plan orizontal. C pag. 303 18 Page *Legea I V postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de D determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este: A. E. D. presiunea exercitată de bazele machetelor în momentul determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă celei exercitată în momentul amprentării. C. în funcţie de anatomia suprafeţelor mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni externi. bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de echilibru fiziologic şi psihic. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă pag. stabilirea bazei machetelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le caracterizează în momentul amprentării.

urmăreşte redarea paralelismului cu linia bipupilară. este situat la 3. este perpendicular pe planul lui Camper AC pag.5-4 mm sub marginea inferioară a buzei superioare. urmăreşte redarea paralelismului cu linia bipupilară. 305 Page 313 . E. bază ( confecţionată din placă de bază sau acrilat). D. modalitatea de execuţie a conectorului principal. *Nivelul planului de ocluzie în zona frontală are următoarele caracteristici: A. B. B. E. urmăreşte redarea paralelismului cu planul lui Camper. D. verificarea extraorală. C. Verificarea extraorală a machetelor de ocluzie urmăreşte: A. E. C. are o orientare paralelă cu linia bipupilară. B. 304 20 AB pag. C. D. se plasează la mijlocul distanţei dintre cele două creste edentate. conector principal cu sprijin mucozal. modalitatea de execuţie a bazei. 304 22 A pag.5 – 2 mm sub marginea inferioară a buzei superioare. este paralel cu planul bazal mandibular.5-4 mm sub marginea inferioară a buzei superioare. verificarea intraorală. 19 Macheta de ocluzie este alcătuită din: A. C. 305 23 B pag. urmăreşte redarea paralelismului cu planul lui Camper. D. verificarea corespondenţei liniilor mediene. bordură de ocluzie (confecţionată din ceară sau alt material termoplastic). verificarea redării corecte a curbelor sagitale şi transversale. se plasează la mijlocul distanţei dintre cele două creste edentate. se realizează raportându-se la planul lui Camper . se realizează raportându-se la planul de la Frankfurt. B. B.de maxilar datorită rezorbţiei osoase. 305 24 B pag. B. modalitatea de execuţie a marginilor. 304 21 ABC pag. *Orientarea planului de ocluzie în zona frontală are următoarele caracteristici: A. E. modalitatea de redare a planului de ocluzie. dinţi artificiali. D. C.5 – 2 mm sub marginea inferioară a buzei superioare. *Nivelul planului de ocluzie în zonele laterale are următoarele caracteristici: A. este situat la 1. este situat la 3. C. E. E. verificarea montării dinţilor artificiali. D. modalitatea de execuţie a bordurii de ocluzie. este situat la 1. toate elemntele precizate la punctele a-d Etapa clinică de verificare a machetelor de ocluzie cuprinde: A.

diferenţa dintre dimensiunea verticală a etajului inferior şi dimensiunea verticală de postură. D. în timpul acestei manevre bolnavul realizează închiderea gurii cu scopul obţinerii contracţiilor echilibrate. B. 306 28 AB pag. D. se bazează pe reflexul molar. este riscantă deoarece conduce mandibula într-o poziţie incorectă mult mai retrudată decât relaţia centrică. se realizează raportându-se la planul determinat prin unirea punctelor craniometrice subnazale-gnaţion. 306 27 CD pag. *Spaţiul de inocluzie fiziologică este dat de: A. 305 26 D pag. se realizează prin compresiunea fascicolului posterior al temporalului. D. are o orientare paralelă cu linia bipupilară. E. dimensiunea verticală de postură. C. reprezintă o metoda de inducere a mandibulei şi în relaţia de postură. E. D. se realizează raportându-se la planul determinat prin unirea punctelor craniometrice subnazale-porion. diferenţa dintre dimensiunea verticală de postură şi cea din relaţie centrică. dimensiunea verticală în relaţie centrică. utilizează bobiţa Walchoff plasată pe bolta palatină a bazei machetei superioare. CD pag. C.25 Orientarea planului de ocluzie în zonele laterale are următoarele caracteristici: A. Metoda de determinare a relaţiei centrice prin manevra maseterină Gysi are următoarele caracteristici: A. B. are ca scop obţinerea de contracţii musculare simetrice. constă în compresiunea maseterului bilateral. 307 Page 314 . utilizează bobiţa Walchoff plasată pe bolta palatină a bazei machetei superioare. este paralel cu planul bazal mandibular. se realizează raportându-se la planul lui Camper D. E. în timpul acestei manevre bolnavul deschide larg gura cu scopul obţinerii contracţiilor echilibrate. C. B. Metoda de determinare a relaţiei centrice prin manevra temporală Green are următoarele caracteristici: A. metoda derivă din metoda Lauritzan-Barrelle. constă în dirijarea mandibulei în poziţia sa centrică prin compresiunea postero-superioară a mentonului . B. reprezintă un reflex conform căruia mandibula urmează limba în periplul său static sau dinamic. C. Metoda de determinare a relaţiei centrice prin compresiune pe menton are următoarele caracteristici: A. se bazează pe reflexul molar. C. E. 307 29 CDE pag. B. dimensiunea verticală a etajului inferior.

necesită utilizarea unei portamprente metalice. folosirea ştifturilor de interpoziţioanre între cele două machete. cu o bază cât mai extinsă. împreună cu instrumentarul necesar. utilizarea de material Repin sau ceară topită. C. practicarea unor linii oblice intersectate la nivelul zonelor laterale în ceara bordurilor de ocluzie. AMPRENTAREA – 30 intrebari Nr. un anumit gen de amprentă preliminară. 468 3 p. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. funcţia estetică. Intrebare Răspuns Pag. 2 Un sistem de amprentare constă din: ABD A. materiale de amprentare preliminară şi funcţională. B. totalitatea materialelor şi instrumentarului necesare etapelor de amprentare. care să corespundă numai doleanţelor pacientului. B. C. care să respecte numai principiul biomecanic privind rezistenţa piesei protetice. C. necesită alegerea unei portamprente confecţionate din mase plastice. în funcţie de particularităţile câmpului protetic. solidarizându-le. D. în timpul manevrei se palpează condilii mandibulari. A. utilizarea unor anse de sârmă în formă de “U” încălzite sunt introduse în masa de ceară a ambelor machete. 30 Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate realiza prin următoarele procedee: A. 1 Scopul esenţial al amprentării este realizarea unei proteze: AC p. ABCDE pag. 466 B. este indicat numai pentru amprentarea preliminară şi funcţională maxilară. crt. 65. alese corespunzător câmpului protetic edentat total. Materialul de amprentare termoplastic: ACE A.E. E. o tehnică de amprentare funcţională muco-dinamică. D. p. E. 307 TEMA NR. în limitele funcţionalităţii formaţiunilor mobile de la periferia câmpului protetic. în principal. 469 Page 315 . E. C. care să refacă. B. o anumită portamprentă individuală şi materialul care se pretează la tehnica aleasă. practicarea unor lăcaşe sau ancoşe în cele două valuri la nivelul primilor premolari. D.

C. C. creastă mandibulară aplatizată. cât şi mandibulară. B. 471 7 8 Page 9 *Turnarea modelului într-o amprentă preliminară. B. D. linguri din oţel inoxidabil şi pastă Repin ca material de amprentă. asigurarea stabilităţii. trebuie să se realizeze: p. presiunea atmosferică. cu mucoasă ferm aderentă de os. D. este indicat numai pentru amprentarea preliminară. Care dintre următoarele situaţii clinice necesită amprentare prin tehnici de ABC presiune selectivă: A. D. nici o varianta nu este corectă. 480 316 Portamprenta standard trebuie: AC A. linguri din mase plastice şi alginat ca material de amprentă. Retenţia protezei totale este influenţată de: A. atât maxilară. să aibă marginile în contact cu frenurile bucale. asigurarea sprijinului. p. să fie uşor supradimensionată faţă de câmpul protetic. E. asigurarea retenţiei. B. retentivităţile anatomice. să fie extinsă posterior. 469 5 p. C. să fie uşor subdimensionată faţă de câmpul protetic. linguri din aluminiu şi alginat ca material de amprentă. linguri din acrilat termopolimerizabil şi polivinil-xiloxan ca material de amprentă. labiale şi/sau linguale. D. creastă maxilară înaltă şi rotunjită. pentru a acoperi tuberozităţile maxilare până în şanţurile pterigo-maxilare. obţinerea unei estetici corespunzătoare. 470 6 Principalele obiective pe care trebuie să le îndeplinească o amprentă în ABCDE p. coeziunea. D. E. adeziunea. cu aproximativ 3 mm. p. 4 *Tehnica de amprentare preliminară Hayakawa utilizează: E A.D. este indicat numai pentru amprentarea preliminară şi funcţională mandibulară. B. B. creastă mandibulară posterioară fibroasă nefavorabilă. E. 475 . ABCDE p. linguri din aluminiu şi pastă Zoe ca material de amprentă. înregistrată cu mase B termoplastice. cu aproximativ 3 mm. C. asigurarea menţinerii crestei reziduale. toleranţa pacientului. E. acoperită cu mucoasă atrofică. protezarea edentaţiei totale sunt: 471 A. E. E. toate variantele sunt corecte. C. creastă balantă anterioară.

489 *Amprenta preliminară. respectarea libertăţii contracţiilor musculare. ACD p. *Care din următoarele tehnici de amprentare. la 1. înregistrează culoarul neutral: A. C. tehnica Frantz Herbst. precizia amprentării suprafeţei de sprijin. p. la 1 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile. extinderea maximă a suprafeţelor verticale. C. D. 521 15 Page 317 p. la 3 ore după amprentare. 11 Obiectivele amprentei finale. exact până la limita mucoasei pasiv-mobile. B.5-2 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile. adeziunea este determinată de: A. B. la 1 minut de la gelificare. B.350 C. tehnica piezografică. asigurarea unui contact intim între baza protezei şi mucoasa fixă. E. 500 C. *Pentru a putea fi utilizate în amprentarea funcţională periferică. 300 . E. B. 502 B. materialele A buco-plastice trebuie încălzite la temperatura de: A. D. extinderea maximă a suprafeţelor orizontale. D. 503 12 13 C p. C. obţinerea unei înălţimi corecte a marginilor. la 3 minute de la gelificare. În etapa de amprentare finală. 525 . tehnica Lejoyeux. cel târziu după o oră. la 2 mm peste limita mucoasei pasiv-mobile. A. repartizerea de presiuni egale asupra părţilor moi şi dure ale câmpului protetic. 250 C. tehnica Pedro Saizar. imediat după gelificare. trebuie îndepărtată din A cavitatea orală: A. B. C. B. înregistrată cu alginat. la 1 mm peste limita mucoasei pasiv-mobile. la 2 minute de la gelificare. realizarea închiderii marginale a protezei. E. imediat după amprentare. D.400 C. E. C. marginile B portamprentei individuale vor fi situate: A. la 5 minute de la gelificare. 505 14 *În tehnici de amprentare funcţională cu gura închisă. E. E. C. 10 în primul sfert de oră. 370 . formulate de fraţii Green sunt: ABCDE p. amprenta de deglutiţie Hromatka. nici o variantă nu este corectă. D. toate variantele sunt corecte. p. D. exinderea maximă a bazei protezei. C. D.A.

ridicarea acestuia. necesită utilizarea unui adeziv special pentru siliconi. 527 18 Modelarea marginală a zonei retrozigomatice şi a procesului coronoid se AE realizează prin: A. C. nici o varianta nu este corectă. E. D. mişcare de lateralitate spre partea ce urmează a fi modelată. ca material unic în amprenta finală. materialele cu resilienţă temporară. neforţată. utilizează activatorul Optosil Xantopren când modelarea funcţională marginală se face cu gura deschisă. E. BC p. B. mişcare de deschidere largă a gurii. este o tehnică de amprentare preliminară a câmpurilor protetice edentate total. în portamprente individuale bine adaptate. E. în toate tehnicile de amprentare muco-statică. 535 21 p. necesită portamprente realizate la distanţă de câmpul protetic. mişcări de lateralitate dreapta-stânga. la nivelul marginilor portamprentei. mişcare de lateralitate spre partea opusă celei ce urmează a fi modelată. pacientul va D efectua: A. pentru finisarea amprentelor luate cu material termoplastice (tehnica de spălare). utilizează ca material de amprentare. Jocul frenului bucal se imprimă în amprentă prin: A. D. pastele ZOE se indică: ABC A. foloseşte proteza veche a pacientului ca portamprentă. nici o variantă nu este corectă. deschiderea uşoară a gurii. 532 20 p. 526 17 p. E. eversarea buzei superioare. p. B. pentru modelarea zonei distale şi maseterine. deschiderea maximă a gurii. E. În amprentarea finală. surâsul forţat. D. C. C. ţuguierea buzelor. utilizează activatorul Optosil Xantopren când modelarea funcţională marginală se face cu gura închisă. tracţiunea antero-posterioară a obrazului. în edentaţia totală.E. B. C. C. D. B. 530 19 p. urmată de închiderea forţată. în amprentarea pentru rebazări ale protezelor totale. tracţiunea antero-posterioară a obrazului. mişcare de deschidere-închidere a gurii. 540 Page 318 . tracţiunea postero-anterioară a obrazului. Tehnica modelării marginale cu Xantopren Function: CD A. în vederea retenţiei materialului. 16 *La mandibulă. B. D. nici o variantă nu este corectă. Amprenta finală “ambulatorie”: ABCE A. B.

de închidere palatinală posterioară. fără riscul prelingerii ghipsului peste pereţii exterior ai amprentei. presupune: A A. toate variantele sunt corecte. 22 *Tehnica Lejoyeux. gravarea modelului preliminar cu un excavator cu diametrul părţii active de 2-2.C. dintre linia de flexie a vălului palatin şi palatal dur. pentru ca poziţia vălului să fie joasă). E. E zona disto-vestibulară a amprentei apare: A. *În etapa de citire a reperelor anatomice pe amprenta finală mandibulară. B. “condiţionarea” câmpului protetic edentate total. “condiţionarea tisulară” a ţesuturilor câmpului protetic. 536 26 p. D. ca mici linii în materialul de amprentă. utilizează ca material de amprentare. C.5 mm. B. D. Siliconii cu reacţie de condensare de consistenţă chitoasă se indică: A. atunci când mucoasa este dezinserată şi mobilă. dirijarea turnării ghipsului dur. C. B. 549 23 p. E. în vederea adaptării cu o proteză imediată. toate variantele sunt corecte. 535 Page 319 . constituie un indicator précis al limitelor până la care va fi redus soclul modelului. adâncită sau pliată spre exterior. E. 543 25 p. în vederea turnării modelului funcţional. permite obţinerea unui model gata fasonat şi correct dimensionat. B. utilizarea manevrei Nelson (pacientul apleacă anterior capul. *Materialele cu vâscozitate lent progresivă au ca indicaţii: E A. realizat în zona distal din răşină acrilică transparentă. E. gravarea modelului pe o zonă de 2-5 mm. transferul liniei Ah prin intermediul bazei şablonului de ocluzie. B. C. realizarea închiderii palatinale posterioare cu material termoplastic. 545 24 p. ca o depresiune la capătul distal al depresiunii alveolare. se consideră încheiată la 24 h de la finalizarea gelificării. D. aplatizată şi largă. la modelarea marginală a portamprentei individuale. C. în amprentarea preliminară a câmpurilor protetice edentate total. are BD următoarele roluri: A. materialele siliconice vâscoase. amprentarea în vederea rebazării protezelor totale. D. ca un şanţ uşor evidenţiat. Cofrarea amprentei preliminare. E. C. căptuşirea temporară a protezelor instabile şi netolerate de pacient. necesită o amprentă de “spălare” cu un silicon sau o gumă polisulfidică de consistenţă fluidă. D. permite o vibrare energică. la amprentarea zonei de închidere marginală posterioară-zona Ah. AB p.

A p. timpul de priză depinde de temperatură şi umiditate. gură-închisă. este o metodă de amprentare combinată. C. Sistemul Biofuncţional Protetic-IVOCLAR: ABC A. D. portamprenta superioară poate fi conectată la un arc facial. 536 28 *Care dintre următoarele proprietăţi sunt caracteristice pastei de oxid de E zinc-eugenol: A. 519 TEMA NR. necesită un articulator ergonomic complex.D. în amprentarea câmpurilor protetice moi sau în amprentele de spălare. fidelitate deosebită. uşurinţă în turnarea/cofrarea/demularea amprentei. miros neplăcut. pentru determinarea relaţiilor intermaxilare. necesită portamprente speciale “Si-Plast”. ACE p. C. sunt materiale hidrofile. D. necesită dispozitive de înregistrare a relaţiilor intermaxilare McGrane. p. E. B. E. este o metodă de amprentare cu gura deschisă. B. 27 Care dintre următoarele proprietăţi sunt caracteristice polieterilor: A. ce permite înregistrarea cu acurateţe a detaliilor. 535 29 p. este o metodă de amprentare bimaxilară. la adaptarea portamprentei individuale. stabilitate dimensional bună. distorsionare minimă a ţesuturilor. gurădeschisă. C. 66. C. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. Intrebare crt. B. fluiditate crescută. E. B. 519 30 p. Page 320 . E. D. E. rapiditate în manipulare. 1 *Nivelul planului de ocluzie trebuie să fie situat: Răspuns Pag. D. este o metodă de amprentare cu gura închisă. toate variantele sunt corecte. necesită utilizarea unui dispozitiv numit Gnathometer M. Tehnica de amprentare funcţională ALL-ORAL: ABCD A. DETERMINAREA RELATIILOR INTERMAXILARE – 30 intrebari Nr. necesită mişcări de modelare marginală executate de pacient.

utilizează fotografii din perioada dentată. divergentă faţă de planul Frankfurt în zonele laterale. E. 2 *Nivelul planului de ocluzie în zona laterală: A. Metodele antropometrice. la 1. metoda Silvermann. metoda Swenson. depinde de lăţimea crestelor alveolare.2 mm sub marginea inferioară a buzei superioare. de determinare a DV a AC etajului inferior sunt reprezentate de: A. B. *Metoda Leonardo Da Vinci. 555 . este mai apropiat de câmpul protetic deficitar. 555 6 Page 321 p. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de distanţa dintre fanta labial şi unghiul extern al ochiului. *Metodele antropometrice. B. E. E. paralelă cu planul Camper în zona frontală şi cu planul Frankfurt în zonele laterale. C. mai aproape de creasta alveolară cu rezorbţie mai mică. de determinare a DV A a etajului inferior sunt reprezentate de: A.5 . în zona frontală. D. se determină cu ajutorul Compasului de Aur. la o treime din distanţa existentă între cele două creste edentate. la 2 . E. 551 3 *Orientarea planului de ocluzie trebuie să fie: D A. în zona laterală. preluarea DV a etajului inferior din fişa bolnavului. nici o variantă nu este corectă. în zona frontală. fără repere preextracţionale. D. metoda Willis. B. nici o variantă nu este corectă. B. metoda Wright. C. paralelă cu linia bipupilară. este mai puţin înalt. în zona frontală şi paralelă cu planul Camper. D. utilizarea profilometrului lui Sears. în zona laterală. 551 4 p. C. decât în zona frontală. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa). în zonele laterale. B. 554 5 p. C. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de distanţa intercomisurală.3 mm sub marginea inferioară a buzei superioare. metoda Boianov. preluată din perioada dentată. E. B. paralelă cu linia bipupilară în zona frontală şi convergentă cu planul Frankfurt în zonele laterale.A. D. p. de determinare a DV a etajului inferior: D A. C. nici o variantă nu este corectă. D 550 p. C. D. cu repere preextracţionale. metoda compasului de aur Appenrodt. nici un răspuns nu este corect.

B. utilizează fotografii din perioada dentată pe care se măsoară distanţa interpupilară şi distanţa ofrion-gnation. 560 Page 322 . metoda Boianov modificată. *Metoda Leonardo da Vinci modificată consideră: A. metoda Boianov. cu dimensiunea modificată subnazale-gnation. C. Gn-St = distanţa intercomisurală. B.D.plan basilar mandibular. metoda Patterson. E. *Metoda homotropismului linguo-mandibular se bazează pe: A A. metoda Wright. pe bobiţa de ceară Walkof. Gn-Sn = Sn-N. D. 7 *Metoda Wright. urmăreşte egalitatea perfectă dintre vertex. poziţionarea mandibulei în relaţie centrică prin redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare. poziţionarea mandibulei în relaţie de postură în mişcarea de deglutiţie. compară dimensiunea etalon. E. poziţionarea mandibulei în relaţie centrică faţă de maxilar. metoda Leonardo da Vinci. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de subnazaleofrion. C p. E. C. E. D. 554 10 p. stimularea reflexului de ocluzie molară. poziţionarea mandibulei în relaţie centrică prin plasarea limbii posterior. manevra temporală Green. măsoară etajul inferior pe radiografii cefalometrice. C. manevra maseterină Gysi. utilizează sârma de contur. Gn-St = distanţa interpupilară. fixată pe faţa mucozală a bazei machetei maxilare. 558 11 p. Gn-Sn = Sn-Tr. măsurată nasion-subnazale. *Dintre metodele complexe de determinare a RC face parte şi: A. D. de determinare a DV a etajului inferior: E A. E. Gn-Sn = Sn-Oph. metoda compasului de aur a lui Appenrodt. C. recomandă utilizarea unor măşti faciale din polistiren sau celluloid transparent. 555 9 *Printre metodele antropometrice de determinare a DV a etajului inferior cu B repere pre-extracţionale se numără şi: A. B.plan Frankfurt şi plan Frankfurt. 554 8 p. D. D. B. C p. în mişcarea de deglutiţie. poziţionarea mandibulei în relaţie de postură în timpul compresiunii bilaterale pe muşchiul maseter. memoria ocluzală Lejoyeux. E. C. B.

*Linia surâsului: B A. linia surâsului. este nivelul la care se plasează marginea incizală a dinţilor artificiali superiori. metoda înscrierii grafice. scad de la 7 mm. E. toate variantele sunt corecte. planul bazal mandibular. B. pentru incisivul central. utilizarea centrocordului Opotow. divergentă cu planul Camper în zona laterală. scad de la 9 mm. D.12 *La edentaţii totali cu profil drept. anse de sârmă în formă de U plasate în masa de ceară a ambelor borduri. memoria ocluzală Lejoyeux.5 mm. D. *Dintre metodele simple de determinare a RC face parte şi: A. toate variantele corecte. 562 15 p. B. paralelă cu linia bipupilară în zona laterală. ştifturi de interpoziţionare între cele două machete. cresc de la 5 mm. se apreciază în funcţie de frenul buzei superioare. practicarea unor lăcaşe în cele două borduri de ceară. reprezinta limita de maximă vizibilitate a grupului dentar frontal superior. B. B. 563 17 18 *Prima pereche de rugi palatine se utilizează ca reper pentru poziţionarea D p. Page 323 Odată cu atrofia crestelor alveolare. D p. Reperele necesare alegerii dinţilor artificiali sunt reprezentate de: A. paralelă cu planul Camper în zona laterală şi cu linia bipupilară în zona frontală. E. dimensiunile vestibulo-orale ale AC coletelor incisivilor şi caninilor superiori: A. se apreciază în funcţie de filtrul buzei inferioare. C. ACE p. convergentă cu planul Camper în zona frontală. C. nici o variantă nu este corectă. 563 16 p. linia mediană. B. B. C. la 8 mm. E. E. cresc de la 7 mm. pastă Repin. E. C. D. p. pentru canin. D. orientarea planului de ocluzie trebuie să A fie: A. pentru canin. planul lui Camper. 552 13 p. D. metoda Patterson. pentru incisivul central. utilizarea autoocluzorului Lande. C. 564 . toate răspunsurile sunt corecte. la 7 mm. C. la 7. E. la nivelul primilor premolari. linia caninilor. D. la 6 mm. 559 14 *Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate face cu: E A.

C. E. mijlocul crestei ABCD reziduale maxilare: A. C. D. tuberculii piriformi. prima pereche de rugi palatine. E. 565 22 p. B. toate variantele sunt corecte. B. C. Liniile statice de analiză a modelului maxilar total edentat (după Sistemul AD Biofuncţional Protetic) sunt: A. 565 p. caninilor maxilari. D. pentagonală sau atipică (în cazul anomaliilor existente în perioada dentată. punctual simfizar. linia transversală care uneşte vârfurile caninilor. 566 23 Page 324 p. nici o variantă nu este corectă. linia imaginară care trece prin faţa distală a caninilor. nici o variantă nu este corectă. În analiza modelului după Sistemul Biofuncţional Protetic. E. posterior. 565 21 p. B. C. incisivilor centrali maxilari. unghiul format de direcţia primei rugi palatine. Reperele de analiză a modelului mandibular edentat (după Sistemul BDE Biofuncţional Protetic) sunt: A. E.marginii coletului oral al: A. se continuă cu marcajul mijlocului tuberozităţilor. tangenta premolară la mandibulă. B. linia imaginară care trece prin faţa distală a molarilor 2. se marchează în zonele laterale ale crestelor edentate. E. D. cu planul mediosagital. D. mijlocul crestei reziduale. tangenta premolară la maxilar. delimitarea tuberozităţilor maxilare. B. B. 19 *Reperele care orientează montarea dinţilor artificiali (în funcţie de forma E arcadei şi stereotipul masticator) sunt reprezentate de: A. incisivilor centrali maxilari şi mandibulari. permite tehnicianului dentar să monteze corect dinţii artificiali laterali. C. toate variantele sunt corecte. 564 20 p. punctele canine ale mandibulei. linia transversală care uneşte polii inferiori ai tuberozităţilor maxilare. C. linia transversală care uneşte vârfurile caninilor. D. forma crestelor reziduale: semieliptică. Liniile statice de analiză a modelului mandibular edentat (după Sistemul AD Biofuncţional Protetic) sunt: A. 566 . linia transversală care uneşte limita distală a tuberculilor mandibulari. este delimitat anterior de punctele de poziţionare a vârfurilor caninilor. incisivilor laterali maxilari.

înălţimea ansamblului bazei plus dinţii artificiali este E în medie de. 15 . linia şanţurilor mezio-distale. există riscul ca mandibula să fie dirijată într-o poziţie incorectă. punctele fixe din vestibulul bucal frontal. 2 mm. 8 -10 mm. liniile interalveolare. toate variantele sunt corecte. 6 mm. C. verticala ridicată de pe linia milohioidiană. p. toate variantele sunt corecte. linia care uneşte faţa mezială a C. linia surâsului. are ca dezavantaje: A.13 mm. C. corespunzător muchiei crestelor reziduale. *La modelul maxilar. B. 7 mm. linia caninilor). curbura sagitală a crestei reziduale mandibulare din zona laterală. C. B.sau subdimensionarea nivelului planului de ocluzie. E. C. poate genera erori prin supra.17 mm D. B. 18 . în direcţie sagitală. pentru determinarea relaţiei centrice la B edentatul total. 11 . *Utilizarea autoocluzorului Landé. D. B. toate variantele sunt corecte. nu poate transmite laboratorului reperele pentru alegerea dinţilor artificiali (linia mediană. 20 . situate parafrenular superior şi inferior. 5 mm. se obţin relaţii excentrice prin derapaj Devin. arcul frontal vestibular. toate variantele sunt corecte. mult mai retrudată decât relaţia centrică. 3 mm. forma crestelor reziduale: parabolă sau potcoavă (în edentaţiile recente) şi trapezoidală (în atrofii severe). dacă bordurile de ocluzie nu sunt bine individualizate şi fasonate. 568 27 p. D.22 mm. *Analiza modelelor asamblate se bazează pe următoarele repere: E A.D. C. 24 Liniile lui Pound suntreprezentate de: AD A. E. E. 568 26 p. 561 Page 325 . A. B. vestibulul oral (fornix vestibuli). din etapa anterioară. 567 25 p. de papilla incisivă A cu aproximativ: A. 568 28 p. E. care nu va fi depăşită de suprafaţa orală a dinţilor laterali. E. D. *Arcul frontal vestibular este distanţat. cu limita lingual a tuberculului piriform.20 mm. D. E.

în scopul stimulării reflexelor vestigeale de poziţionare centrică. urmăreşte obţinerea unei RC corecte. p. B. văzând emergenţa trigemenului din cutia craniană. D. C. 559 TEMA NR. prin compresiunea exercitată de părţile moi prevertebrale asupra mandibulei. prin compresiunea exercitată de părţile moi prevertebrale asupra mandibulei. 2 Răspuns Pag. E. 568 326 . folosind metoda înscrierii grafice. p. existenţa unui joc uşor al ocluzorului în balama. prin uşoara presiune exercitată în timpul mişcării de deschidere. conform datelor înregistrate în fişa de laborator. în prezenţa pacientului. ABC p. C. E. B. conform indicaţiilor trasate pe şabloane. E. B. verificarea trasării pe modele a liniilor de referinţă. folosind metoda înscrierii grafice. urmăreşte obţinerea unei RC corecte. contrapiuliţa trebuie să rămână deschisă pentru fixarea modelelor în plan median. *Care din următoarele afirmaţii este adevărată: Metoda Patterson: A A. 559 30 p. toate variantele sunt corecte. 1 Controlul extraoral al machetelor din ceară cu dinţi se face: A. B. produce redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare. D. machete de ocluzie special pregătite. de poziţionare centrică. 568 Page *Controlul ocluzorului şi al modelelor edentate total. C. produce redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare. determină dirijarea ei în relaţie centrică. PROBA MACHETELOR – 30 intrebari Nr. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. presupune: A A. de poziţionare centrică. D. C. preauricular. ocluzorul trebuie să rămână deschis pe toată perioada examinării. este o metodă complexă de înregistrare a RC. prin uşoara presiune exercitată în timpul mişcării de deschidere. 67. în absenţa pacientului. se bazează pe aplicarea unor stimuli electrici. determină dirijarea ei în relaţie centrică. utilizează. este o metodă complexă de înregistrare a RC. Intrebare crt. D.29 *Care din următoarele afirmaţii este adevărată: Stimularea reflexului de C ocluzie molară: A.

baza machetei trebuie să se desprindă cu uşurinţă. 570 5 Macheta maxilară din ceară cu dinţi trebuie să îndeplinească următoarele AC cerinţe: A. să ocolească frenul buzei superioare şi bridele. toate variantele sunt corecte. să comprime uşor fundurile de sac. E. teste de deglutiţie. E. versantele vestibulare ale machetelor să fie modelat convex. 570 8 p. A p. C. urmăreşte: AC A. urmăreşte: A. C. E. versantul lingual să fie modelat convex. cu gura închisă. C. C. teste funcţionale masticatorii. baza machetei superioare trebuie să se extindă posterior. E. D. bazele din ceară să respecte limitele funcţionale ale câmpului protetic. D. *Controlul bazelor din ceară ale machetelor. 3 Controlul extraoral propriu-zis al machetelor din ceară cu dinţi. controlul arcadelor artificiale. corectitudinea realizării bordurilor de ceară. 570 7 *Tendinţele de basculare ale machetei maxilare din ceară cu dinţi sunt D determinate de: A. teste funcţionale fonetice. B. D. C p. montarea dinţilor laterali în afara crestei. din zona laterală. B. D. E. B. B. toate variantele sunt corecte. presiuni alternative cu degetele arătătoare pe feţele ocluzale ale PM şi M. cu gura întredeschisă. 570 6 p. tuberculii piriformi să fie acoperiţi în totalitate. 570 Page 327 . papilele interdentare să fie modelate concave. C. macheta trebuie să stea pe câmp atunci când pacientul închide gura. extinderea lor peste limitele funcţionale ale câmpului protetic. existenţa unor creste laterale reziduale înalte. se verifică prin: A. *Stabilitatea statică a machetei maxilare din ceară cu dinţi.E. existenţa unor retentivităţi exagerate ale versantului vestibular al crestei. D. toate variantele sunt corecte. B p. existenţa unor creste laterale alveolare foarte late. testele Herbst. să aibă o lungime şi o grosime concordantă cu cele ale fundurilor de sac. 569 4 p. B. la mişcările funcţionale ale buzelor şi obrajilor. până la linia de vibraţie anterioară. B. *Controlul intraoral al extinderii bazei machetei mandibulare din ceară cu dinţi se realizează: A.

D. poziţia anterioară a limbii.urmăreşte ca buza superioară să fie simetrică în ceea ce priveşte plenitudinea ei E. E. *Când menţinerea machetei superioare din ceară cu dinţi este deficitară. D. *Care din următoarele situaţii clinice impun reeducarea funcţională a D pacientului edentat total: A.C. depistarea unor supraextensii marginale ale machetelor în anumite zone. din faţă a refacerii funcţiei estetice. 571 12 p.urmăreşte ca şanţurile nazo-labiale să dispară d.controleazădacă machetele oferă un suprot corespunzător buzelor şi obrajilor 328 . poziţia anterioară şi posterioară a limbii. C. B. nici o variantă nu este corectă. 571 13 p. numai poziţia posterioară a limbii. se C indică: A. D. în primul timp. toate variantele sunt corecte. inserţia ambelor machete în cavitatea orală şi închiderea fermă a gurii. numai poziţia anterioară a limbii. cu machetele în cavitatea BDE p. în timp ce pacientul face mişcări repetate de lateralitate dreapta stânga.urmăreşte ca buza superioară să se răsfrângă b. B. E. B. 571 10 p. toate variantele sunt corecte. e. în timp ce pacientul face mişcări repetate de închidere – deschidere. inserţia ambelor machete şi solidarizarea lor cu anse de sârmă. C. poziţia intermadiară şi posterioară a limbii. C. E. E. B. poziţia posterioară a limbii. depistarea unor subextensii marginale ale machetelor în anumite zone. B. 9 Testele Herbst se folosesc pentru: AC A. 571 11 p. D. gravitaţia. În menţinerea machetei mandibulare pe câmpul protetic. rolul principal îl AC are: A. E. în primul timp. 571 Page a. D. C. C. inserţia machetei mandibulare. Controlul orală: A. toate variantele sunt corecte. adeziunea. numai poziţia intermediară a limbii. verificarea forţei de adeziune a machete mandibulare. verificarea forţei de adeziune a machetei maxilare. D.urmăreşte ca roşul buzelor să aibă un aspect acceptabil c. inserţia machetei maxilare.

14

Controlul din profil a refacerii funcţiei estetice, cu machetele în cavitatea ACE orală: A. urmăreşte ca buza superioară să fie ceva mai proeminentă decât buza inferioară la pacienţii la care montarea s-a făcut în supraocluzie frontală B. urmăreşte ca buzele să fie în acelaşi plan în montarea frontală inversă C. urmăreşte ca buzele să fie în acelaşi plan în montarea cap la cap D. urmăreşte ca buza inferioară să fie mai proeminentă pentru un aspect facial estetic E. urmăreşte ca buza inferioară să fie mai proeminentă în montarea inversă frontală În protezarea totală: ABC A. refacerea fizionomică este guvernată de 4 principii B. Palla consideră că piesele protetice nu pot fi introduse în cavitatea orală a pacientului decât când acesta este pe deplin satisfăcut de ele C. forma şi conturul dinţilor este în deplină concordanţă cu cu aspectele conturului gingival D. egalitatea între lăţimea facială şi cea a arcadei dentare produce întotdeauna impresia absenţei naturalului şi certitudinea protezării E. toate variantelesunt corecte Examinarea pacientului cu gura întredeschisă cu machetele în cavitatea BCD orală: A. urmăreşte ca planul de ocluzie al dinţilor laterali superiori să fie vizibil B. urmăreşte să fie o curbură vestibulară simetrică C. să existe armonie dento-facială D. să existe un spaţiu între feţele vestibulare ale premolarilor şi obraji E. curbura incizală să fie aproximativ paralelcă cumarginea liberă a buzei superioare Dacă la controlul ocluziei: A. DVO este micşorată şanturile peribucale sunt dispărute B. DVO este mărită pacientul are aspect crispat C. DVO este mică între dinţi rămâne un spaţiu mic D. DVO este mică între dinţi rămâne un spaţiu mare E. dinţii se ating între ei BDE

p. 571

15

p. 572

16

17

p. 576

18

Page

Dacă la controlul ocluziei: ABDE A. DVO este micşorată aspectul feţei este îmbătrânit B. DVO este mărită dinţii sunt prea vizibili C. DVO este mărită roşul buzelor este diminuat D. în urma testului Buchman Ismail ceara nu poartă urmele antagoniştilor atunci DVO este mică E. în urma testului Buchman Ismail ceara a fost îndepărtată atunci DVO este mărită

p. 576

329

19

*Proba spatulei negativă: A. înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este invers B. înseamnă că angrenajul dinţilor frontali este cap la cap C. înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este invers D. înseamnă că angrenajul dinţilor frontali este absent E. înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este real şi corect *Proba spatulei pozitivă inseamnă ca: A. angrenajul dinţilor frontali şi laterali este corect B. angrenajul dinţilor frontali este corect C. angrenajul dinţilor laterali este fals şi trebuie refăcut D. angrenajul dinţilor laterali este corect E. nici o variantă corectă

E

p. 557

20

C

p. 577

21

Dacă diferenţa între IC şi RC este de aproximativ 1mm: BC A. perfectarea relaţiilor ocluzale nu este necesară B. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe protezele finite C. perfectarea relaţiilor ocluzale se face la machete prin şlefuiri selective după identificarea obstacolelor cu ceară de ocluzie D. perfectarea relaţiilor ocluzale nu se face la protezele finite E. se impune o nouă determinare a relaţiilor intermaxilare *Dacă diferenţa între IC şi RC este flagrantă: A. perfectarea relaţiilor ocluzale se face doar pe protezele finite B. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe protezele finite C. se impune o nouă determinare a relaţiilor intermaxilare D. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe machete E. nici o variantă corectă C

p. 577

22

p. 576

23

La emisia şuierată a fonemei S: BDE A. frontalii superiori sunt prea oralizaţi B. frontalii superiori sunt prea vestibularizaţi C. frontalii inferiori sunt prea vestibularizaţi D. frontalii inferiori sunt prea lingualizaţi E. între vârful limbii şi regiunea retoincisivă este un spaţiu prea mare La controlul fonetic: A. dacă fonema F seamană cu V dinţii superiori sunt prea scuţi B. dacă fonema V seamană cu F dinţii superiori sunt prea lungi C. dacă T se aude ca D dinţii superiori sunt oralizaţi D. dacă D se aude ca Tdinţii superiori sunt vestibularizaţi E. toate variantele sunt corecte CD

p. 579

24

p. 579

Page

330

25

*La controlul fonetic: E A. pacientul este rugat să numere de la 55 la 65 B. pacientul poate fi rugat să citească un text cu voce tare C. pentru realizarea unei palatograme suprafaţa externă a machetei maxilare este pudrată cu talc

p. 579

D. pot exista modificări minore care pot fi făcute în cabinet de către medic E. toate variantele corecte 26 Datele transmise pe model în laborator sunt: A. legate de zonele neretentive ale câmpului protetic B. legate de zonele retentive ale câmpului protetic C. forma zonei vestibulare frontale D. adâncimea zonei vestibulare frontale E. forma şi profunzimea zonei Ah BE p. 580

27

Gravarea modelului: ABE A. presupune trasarea limitei posterioare a zonei Ah precum şi a celei anterioare pe model B. este egală cu 2/3 din depresibilitatea ţesuturilor C. profunzimea este aceeaşi pe toate modelele D. profunzimea gravării maxime este la nivelul limitei anterioare palatinale E. profunzimea gravării maxime este la nivelul limitei posterioare palatinale Zonele de despovărare: A. sunt zone localizate prin desen pe model B. exostozele se numără printre ele C. grosimea lor se transmite în laborator prin haşurare pe model D. gradul de foliere nu variază E. tehnicianul stabileşte în funcţie de model despovărarea ABC

p. 581

28

p. 581

29

Zonele retentive: BD A. nu crează probleme în protezare B. pot schimba axul de inserţie al protezei C. când au substrat osos nu ridică probleme la inserţia protezei D. marginile protezei care depăşesc retentivităţile vor fi realizate din material rezilient E. marginile protezei care depăşesc retentivităţile vor fi realizate din material rigid Datele transmise în laborator prin fişă: AB A. sunt detalii asupra localizării zonelor retentive B. sunt detalii asupra grosimii zonelor retentive C. se referă la materialul cu care a fost înregistrată amprenta funcţională D. se referă la materialul cu care a fost înregistrată amprenta preliminară E. toate variantele corecte

p. 582

30

p. 582

Page

331

TEMA NR. 68. VERIFICAREA SI ADAPTAREA PROTEZELOR MOBILE – 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 Retuşarea protezelor totale: A. necesită gume speciale pentru relustruire indiferent de situaţie B. se face după îndepărtarea urmelor de anilină de pe mucoasă C. se face cu freze sau cu pietre de mărimi corespunzătoare la piesa dreaptă D. se face după marcarea zonelor lezate cu creion chimic E. nici o variantă corectă 2 Zonele maxilare unde apar în special leziuni de decubit sunt: A. Zona Ah B. la nivelul mucoasei fixe palatinale C. la nivelul frenului buzei superioare D. zonele retentive ale crestei edentate E. toate variantele corecte Zonele mandibulare unde apar în special leziuni de decubit sunt: A. la nivelul tuberozităţilor B. zonele retentive ale crestei edentate C. bride vestibulare laterale D. torus mandibular E. torus maxilar *Ulceraţia ţesuturilor subiacente protezei : A. daca este cauzată de un contact prematur se trateaază prin reducerea marginilor protezei şi lustruirea ei B. dacă este cauzată de un corp străin de sub proteză se retuşează prin identificarea zonei cu pastă identificatoare şi retuşarea ei C. dacă e dată de o dimensiune verticală de ocluzie prea mare se poate echilibra ocluzal proteza D. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se spală proteza şi se instruieşte pacientul E. necesită educarea pacientului şi îngrijjire medicală *Lipsa menţinerii protezei : A. dacă e dată de dimensiune verticală prea mare se adaugă acrilat B. dacă e dată de închidere periferică inadecvată se tatonează cu Kerr şi se căptuşeşete marginal C. dacă e dată de închidere periferică inadecvată se reduce lungimea şi se lustruieşte D. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se marchează cu creionul chimic şi se retuşează E. este dată de respectarea culoarului neutral Răspuns Pag. CD p. 583

ACD

p. 583

3

BCD

p. 583

4

C

p. 584

5

B

p. 584

Page

332

6

Lipsa stabilităţii protezei : A. dacă e dată de dimensiune verticală prea mică se poate reface proteza B. dacă e dată de dimensiune verticală prea mare se poate reface proteza C. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se tatonează cu Kerr şi se căptuşeşete marginal D. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se adaugă acrilat E. toate variantele corecte În cazul unei dimensiuni verticale prea mari : A. proteza nu are menţinere B. proteza nu are stabilitate C. pacientul poate prezenta inflamaţia ţesuturilor subiacente D. proteza nu are sprijin E. se îndepărtează o cantitate foarte mică de acrilat din proteză Controlul extraoral al protezelor mandibulare: A. urmăreşte dacă limita posterioară a lor se termină pierdut în grosime B. urmăreşte dacă protezele sunt curate C. urmăreşte dacă faţa internă nu prezintă plusuri sau asperităţi D. urmăreşte dacă au stabilitate dinamică E. toate variantele corecte *Controlul extraoral al protezelor mandibulare: : A. se face în prezenţa pacientului pentru a-i spori gradul de încredere B. urmăreşte dacă marginile sunt rotunjite, fără muchii ascuţite C. urmăreşte dacă faţa externă nu prezintă asperităţi sau plusuri D. dacă faţa internă este corect şi uniform lustruită E. toate variantele corecte Aplicarea protezelor mandibulare: A. se face după cele maxilare fiind mai greu de suportat B. se face după ce se spală cu peria şi săpun C. are risc crescut în apariţia senzaţiei de vomă D. se face după umezirea lor E. toate variantele corecte Zonele de suprapresiune : A. se pot identifica cu ajutorul unui silicon de control B. se pot identifica cu ajutorul testelor funcţionale C. se pot identifica cu ajutorul unei paste de identificare D. se pot identifica cu Kerr verde E. toate variantele corecte *Zonele de suprapresiune : A. sunt zone funcţionale periferice B. sunt zone funcţionale de sprijin

AB

p. 585

7

BC

p. 584585

8

BC

p. 585

9

B

p. 585

10

BD

p. 586

11

AC

p. 586

12

D

Page

p. 586

333

C. sunt zone care se foliază obligatoriu D. apar ca zone de acrilat de pe care pasta indicatoare s-a şters în totalitate E. nici o variantă corectă 13 *Controlul stabilităţii protezei mandibulare: A. se face doar cu ajutorul unui silicon de control B. se face cu ajutorul pastei de identificare C. se face prin presiuni digitale alternative pe feţele ocluzale ale premolarilor D. pasta sau siliconul utilizat pentru acest control se aplică pe faţa internă a protezei E. toate variantele corecte Cauzele basculării transversale a protezei mandibulare pot fi: A. montarea cap la cap a dinţilor în zona frontală B. atrofii accentuate ale osului alveolar C. rezilienţă crescută a mucoasei fixe D. montarea dinţilor laterali în afara crestei E. extinderea protezei pe 2/3 anterioare ale tuberculului piriform Controlul menţinerii protezei mandibulare: A. se face atât în repaus cât şi în mişcare B. presupune inspecţia şi palparea lungimii şi grosimii marginilor protezei C. presupune efectuarea Testelor Herbst de către pacient D. se face în 2 şedinţe E. toate variantele corecte Testele de succiune pentru proteza totală mandibulară sunt: A. presiune oro-vestibulară pe faţa linguală a incisivilor centrali B. presiune vestibulo-orală pe faţa vestibulară a incisivilor centrali inferiori C. tracţiune vestibulo-orală pe faţa vestibulară a incisivilor centrali inferiori D. tracţiune oro-vestibulară pe faţa linguală a incisivilor centrali E. presiune în sens vertical Pentru obţinerea unei bune menţineri a protezei totale mandibulare: A. se vor degaja frenurile cu freze cilindro-conice B. se vor folia zonele de suprapresiune C. se va instrui pacientul să păstreze limba într-o poziţie anterioară cu vârful ei sprijinit pe dinţii frontali inferiori şi pe partea interioară a protezei D. se vor identifica zonele de suprapresiune E. toate variantele corecte Printre etapele urmărite după aplicarea protezei mandibulare se numără: A. spălarea ei cu perie şi săpun B. corectarea porţiunilor care produc disconfort la aplicare C p. 586

14

BCD

p. 586

15

ABC

p. 586587

16

BD

p. 587

17

AC

p. 586587

18

BCD

Page

p. 586587

334

C. controlul fizionomiei D. controlul menţinerii E. controlul sprijinului 19 Aplicarea protezei maxilare: A. se face înaintea celei mandibulare fiind mai uşor de suportat B. în cazul existenţei unor zone retentive proteza le va ocoli şi se va aplica întâi pe celelalte zone neretentive C. dacă inserţia este imposibilă se identifică zonele problemă şi se reduce din faţa internă a protezei D. dacă sunt probleme la inserţie se va tatona axul de inserţie E. toate variantele corecte Pentru diminuarea senzaţiei de vomă: A. se recomandă un anestezic de contact aplicat pe bolta palatină B. se recomandă tragerea genunchiului flectat cu amândouă mâinile către piept C. se recomană lăsarea forţată în jos a umerilor D. se clăteşte gura cu apă călduţă E. nu există soluţie în afara îndepărtării protezei *Controlul stabilităţii protezelor maxilare: A. se face la deschiderea uşoară a gurii B. verifică absenţa basculării transversale prin presiuni digitale la nivelul feţei ocluzale a premolarului C. verifică adeziunea protezei D. verifică menţinerea protezei în timpul diferitelor mişcări funcţionale E. nici un răspuns corect Cauzele basculării transversale pot fi: A. erori de amprentare B. folierea insuficientă a torusului mandibular C. rezilienţa scăzută a mucoasei fixe de pe creste D. rezilienţa crescută a mucoasei fixe de pe creste E. toate variantele corecte În cazul nefolierii torusului palatin se poate proceda în felul următor: A. se colorează suprafaţa torusului cu creionul chimic B. se aplică proteza în cavitatea orală C. se desenează faţa externă a protezei în dreptul torusului D. se slefuieşte baza protezei cu piatră de mărime corespunzătoare E. operaţiunea se repetă până dispare bascularea Verificarea menţinerii protezei totale maxilare A. se poate face atunci când pacientul ţine gura închisă B. se poate face atunci când pacientul ţine gura uşor deschisă C. se poate face atunci când pacientul ţine gura maxim deschisă D. se poate face în timpul diferitelor mişcări funcţionale E. toate variantele corecte CD p. 587

20

ABC

p. 588

21

B

p. 588

22

ABD

p. 588

23

ABDE

p. 588

24

BCD

Page

335

p. 588589

25

Tratamentul xerostomiei se poate face cu: A. pilocarpină B. coleretice de tipul sulfarenului C. substanţe sialogoge D. articaină E. toate răspunsurile corecte Succiunea se verifică astfel: A. pensarea protezei între police şi index la nivelul feţelor vestibulare ale premolarilor şi exercitarea unei tracţiuni verticale B. se cere pacientului să zâmbească C. se exercită presiuni oro-vestibulare cu indexul în treimea incizală a feţei palatinale a incisivilor D. se exercită tracţiuni cu pulpa indexului pe marginea vestibulară a protezei E. toate variantele sunt corecte La controlul fizionomiei şi fonaţiei: A. se observă forma şi culoarea feţei B. se observă respectarea criteriilor estetice C. se examinează şanţurile periorale şi conturul buzei superioare D. se efectuează primele probe fonetice E. se observă forma,culoarea,poziţia şi vizibilitatea frontalilor superiori Controlul relaţiilor intermaxilare : A. se verifică DVO folosind testul Silvermann B. în RC se verifică apariţia contactelor multiple, simetrice şi simultane C. nu presupune corectarea relaţiilor ocluzale D. presupune contacte între dinţii frontali dacă montarea s-a făcut după Gysi E. permite menţinerea dezechilibrelor în RC dacă ele sunt uşoare La controlul fonetic cu cele două proteze în cavitatea orală: A. poate apărea emisia fonemei S ca un zăzăit dacă frontalii superiori sunt prea vestibularizaţi B. poate apărea emisia fonemei S ca un zăzăit dacă frontalii superiori sunt prea oralizaţi C. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii superiori sunt prea vestibularizaţi D. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii superiori sunt prea oralizaţi E. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii inferiori sunt prea lingualizaţi Purtătorii de proteze totale: A. trebuie să evite mâncăruruile lipicioase B. trebuie să se prezinte la primul control la 24h după inserarea

ABC

p. 588

26

CD

p. 589

27

BCDE

p. 589

28

AB

p. 589590

29

BCE

p. 590

30

Page

ABCDE p. 591592

336

bazale –eroziuni in situ D. stomatopatiile sunt declanşate de dezechilibrul microbiocenozei bucale E. autocurăţirea C. stomatopatiile sunt declanşate de componentele alergogene ale acrilatului Printre stomatopatiile încadrate la reacţii imediate se numără: A. stomatopatiile sunt declanşate de traumele provocate de proteze B. nu trebuie să poarte protezele noaptea decât la indicaţiile medicului curant TEMA NR. stomatopatiile sunt declanşate de un complex de factori D. marginale-eroziuni la inserţia protezei Printre stomatopatiile încadrate la reacţii tardive se numără: A. totale-alergii Răspuns Pag. diabetul zaharat D. microporozităţile acrilatului E.protezelor C. bazale-leziuni eritemato-congestive C. 593 D p. 594 3 BDE p. stomatopatiile sunt declanşate de factorul vascular modificat sub acţiunea factorilor locali şi generali C. totale-tulburări vasculare B. insuficienţa renală cronică 2 *Teoria bacteriotoxică susţine că: A. bazale-ulceraţii bazale tardive D. STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL – 30 intrebari Nr. pot avea senzaţia de gură plină şi salivaţie abundentă D. CE p. marginale-hiperplazii B. trebuie să nu folosească pasta de dinţi la spălatul protezelor. marginale-eroziuni in situ C. 1 Printre factorii generali implicaţi în etiologia stomatopatiilor protetice se numără: A. totale-tulburări vasculare E. 595 Page 337 . Intrebare crt. igiena necorespunzătoare a piesei protetice B. bazale-eroziuni in situ E. ci apă şi săpun E. 69. 595 4 ABDE p.

se manifestă clinic prin uşoară congestie a mucoasei B. frecvent pot îmbracă aspect de şoc anafilactic D. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laborator C. 596 10 ABE p. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laborator E. 596 8 ABC p.5 Eroziunile in situ: A. apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi Eroziunile in situ: A. frecvent pot îmbracă aspect de şoc anafilactic E. tratmentul lor este diferit de cel al leziunilor marginale Reacţiile imediate totale: A.lustruirea protezei nu este obligatorie D. se declanşează datorită structurii chimice a protezelor B. apar mai frecvent în dreptul frenurilor şi bridelor nedegajate E. pacienţii acuză dureri vii de tip arsură Reacţiile imediate totale: A. sunt consecinţa configuraţiei neregulate a câmpului protetic Reacţiile imediate totale: A. apar mai ales după căptuşirea protezelor cu acrilat autopolimerizabil C. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laborator D. 595596 7 CD p. nu sunt dureroase C. clinic se manifestă prin hiperemia întregului câmp protetic. se tratează cu colutorii cu fenergan şi glicerină C. se pare că sunt un răspuns la agentul chimico-toxic care acţionează direct asupra mucoasei D. apar clinic ca nişte zone congestive largi. sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezei D. se pot trata general cu administrare de antihistaminice *Reacţiile tardive marginale: CD p. în reperarea lor se recomandă marcarea zonei perilezionale cu creion de anilină C. sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezei Reacţiile imediate bazale: A.uneori şi a mucoasei jugale E. 596 9 DE p. sunt consecinţa configuraţiei neregulate a câmpului protetic E. 595 6 AB p. sunt complet nedureroase C. se tratează cu spălături cu soluţii slab antiseptice B. tratamentul lor local se poate asocia cu tratament general cu antiinflamatoare E. apar mai frecvent la nivelul zonei Ah datorită gravării excesive B. după reducerea din proteză în dreptul lor. poate apărea adenopatie când leziunea se suprainfectează D. sunt consecinţa erorilor în amprentare B. însoţite permanent de ulceraţii B. 596 11 C p. Page 338 .

C. 597 15 E p.A. ca formă de manifestare pot fi şi epulidele E. toate variantele corecte *Reacţiile tardive bazale: A. se pot datora igienei necorespunzătoare C. 597 17 BE p. tratamentul constă în excizia formaţiunii tumorale şi biopsie C. se maifestă prin forme anatomopatologice diferite B. 597 14 AC p. 597 16 E p. pot fi localizate la orice nivel D. toate variantele corecte Reacţiile tardive traumatice: A. nu necesită echilibrare ocluzală E. se manifestă clini prin ulceraţii însoţite sau nu de edem D. B. pot fi acoperite de false membrane C. nu au miros fetid D. E. apar de regulă la distanţă de sediul contactului prematur Hiperplazia epitelio-conjunctivă: p. 598 18 AE p. nu se excizează E. se pot datora aspiraţiei provocate de camera cu vid E. toate variantele corecte *Hiperplaziile marginale: A. 12 sunt consecinţa erorilor în amprentare sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezei pot fi cauzate de înfundarea protezelor purtate timp îndelungat nu necesită diagnostic diferenţial cu leziunile maligne orale apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi BCE 596 Reacţiile tardive marginale: A. Page 339 . au halenă fetidă prezentă E. se datorează dispersării neraţionale a forţelor pe câmpul protetic C. au adenopatie relativ constantă B. sunt cauzate de structura chimică a protezelor B. se pot datora porozităţilor protezei B. au floră microbiană abundentă C. de datoresc acţiunii iritative în timp a marginilor protezei D. sunt greu de diagnosticat B. apar mai frecvent în zona canină la maxilar C. D. se datoresc atrofiei câmpului protetic şi înfundării protezelor purtate timp îndelungat După Burket leziunile maligne: A. nu se pot suprainfecta E. 596 13 BD p. se pot datora imperfecţiunilor de ordin ocluzal D. au floră microbiană moderată B. sunt diagnosticate cu ajutorul testului de contact D. nu necesită examene complementare După Burket leziunile maligne: A.

19 pot apare sub formă de franjuri sunt de natură alergică pot fi cauzate de boli generale apar în special lanivel lingual la nivel maxilar apar în dreptul vestibulului ABC 598 Hiperplazia epitelio-conjunctivă: A. nu sunt procese inflamatorii D. prezintă forme acute şi cronice cu diferite grade de severitate Candidoza cronică atrofică este cauzată de : A. B. are floră microbiană abundentă *Candidoza cronică atrofică: A. 600601 23 BD p. primul stadiu al lor este cel eritematos E. 601 . D. 599 21 AB p. include toaleta riguroasă a protezei C. nu e dureroasă niciodată Tratamentul candidozei cronice atrofice: A. include îndepărtarea protezelor noaptea E. impune examen histologic de fiecare dată C. 601 24 AD Page 340 p. tratmentul ei constă în excizia chirurgicală B. al doilea stadiu al lor este cel eritematos p. este o afecţiune rară E. C. apariţia ei nu este legată de existenţa unor factori locali sau generali favorizanţi C. ca simptom subiectiv poate avea senzaţia de arsură D. dezechilibrul ocluzal E. nu necesită diagnostic diferenţial C. 599 22 BCD p.A. are predilecţie pentru mucoasa palatină C. 598 20 D p. din punct de vedere clinic nu se manifestă variat D. igienă orală deficitară C. E. este chirurgical B. nu se tratează Stomatitele: A. deficienţe imunologice congenitale B. diagnosticul pozitiv se pune pe baza testului de imunofluorescenţă E. leziunile lor anatomopatologice se manifestă în mai multe stadii B. examenul anatomopatologic arată că nu există modificări la nivelul componentei osoase D. apare imediat după inserţia protezelor B. are halenă fetidă E. imperfecţiunea bazei protezei D. este rezultatul reacţional faţă de iritaţiile cronice B. este doar medicamentos D. nici o variantă corectă Candidoza cronică atrofică: A.

incriminează implicarea mai multor factori în etiologia stomatopatiilor C. 601 30 BDE p. s-a făcut în funcţie de mecanismulde acţiune al agentului generator C. nici o variantă nu e corectă *Teoria alergică: A. clătiri orale cu clorhexidină E. muco-cutanată familială E. cronică atrofică ABCD p. 593594 29 ABC p. 594 27 ABD p. zonele eritematoase pot persista pe toată durata purtării protezei E. ritmicitatea igienei protezei C. incriminează în primul rând factorul vascular în etiologia stomatopatiilor Clasificarea stomatopatiilor: A. bolile vasculare C. autocurăţirea E. al doilea stadiu este exudativ cu degenerescenţă epitelială C. diagnosticul diferenţial Formele candidozelor orale sunt: A. 595 28 DE p. acută hipertrofică B. incriminează particularităţile terenului adiacent protezei în etiologia stomatopatiilor D. s-a făcut în funcţie de semnele clinice D. rigurozitatea igienei protezei B. susţine că mucoasa bucală răspunde uneori printr-o reacţie de hipersensibilitate la componentele acrilatului B.25 În evoluţia stomatopatiilor: A. 600 Page 341 . acută atrofică C. nici o variantă nu e corectă Factorii locali implicaţi în apariţia stomatopatiilor sunt A. s-a făcut în funcţie de topografia leziunilor B. un stadiu avansat este cel cu necroză tisulară D. s-a făcut în funcţie de tipul de regiune clinică afectată E. consideră că anumite elemente chimice din materialul acrilc ar avea rol toxic asupra structurilor cavităţii orale E. imperfecţiuni de execuţie a protezei În succesul terapeutic al stomatopatiilor protetice un rol important joacă: A. afecţiunea se poate opri la unul din stadii B. 601 26 A p. vârsta înaintată D. cronică pseudomembranoasă D. hemopatiile B. alternarea unor pauze în purtarea protezelor D.

profilaxia ţesuturilor sensibile Obiectivele căptuşirii sunt: A. rapiditatea C. profilaxia ţesuturilor sensibile la presiuni masticatorii E. acoperirea dinţilor artificiali şi a versanţilor şeilor cu o bandă de leucoplast B. deteriorarea modelului funcţional B. creşterea înălţimii crestei alveolare C. pacientul rămâne disfuncţionat cât durează fazele de laborator E.5-1mm de pe faţa internă a şeilor Răspuns Pag. Intrebare crt. stabilizarea protezelor pe dinţii restanţi B. 693 3 AE p. economie-se consumă numai materialele din cabinet E. dinţi laterali montaţi în afara crestei C. îmbunătăţirea menţinerii protezei B. 1 Indicaţiile căptuşirii sunt: A. REOPTIMIZAREA PROTEZELOR MOBILE – 30 intrebari Nr. durează mult C. DVO supraevaluată D. 694 5 A p. nici un răspuns corect Timpii operatori ai căptuşirii directe sunt: A. migrări ale dinţilor stâlpi către spaţiile edentate B. 70. 694 Page 342 6 ABDE p. iritaţii pe mucoasa orală din cauza monomerului acrilic B. 694 .TEMA NR. ameliorarea sprijinului C. consum mare de materiale D. reechilibrarea ocluzală E. fără risc de iritaţie pentru mucoasa bucală D. stabilizarea protezei prin înfrânarea deplasărilor orizontale Căptuşirea directă are ca avantaje: A. îndepărtarea unui strat de 0. atrofie avansată a zonei de sprijin E. în amprentare funcţională greşită 2 Contraindicaţiile căptuşirii sunt: A. 693 ABC p. scăderea sensibilităţii mucoasei acoperitoare D. 693694 4 BD p. profilaxia dento-prodontală *Căptuşirea directă are ca dezavantaje: A. ACDE p. ameliorarea stabilităţii când proteza basculează pe un torus proeminent D.

5mm de acrilat de pe faţa mucozală a protezei B. îndepărtarea unui strat de 1-1. are 3 timpi C. presupune îndepărtarea eventualelor contacte premature Căptuşirea protezelor prin metoda cu gura închisă (Ionescu. presupune aplicarea prin pensulare pe faţa radiată a protezei a unui strat de ceară bucoplastică E. durează 1-2 săptămâni C.5mm de pe faţa internă a şeilor B. mobilizarea protezei după priza acrilatului C. este necesară dacă testul de rotaţie este pozitiv D. îndepărtarea unui strat de 1-1. presupune aplicarea unui strat de Stents sau Kerr în zona distală C. are 4 timpi D. presupune să se desfacă cele două jumătăţi ale presei după priza gipsului Faza de laborator a căptuşirii protezelor prin metoda cu gura închisă: A. modelarea marginilor protezei de către medic E. presupune îndepărtarea 1. îndepărtarea protezei cu amprenta în ceară se face numai după răcire cu apă CE p.C.5mm de pe faţa internă a şeilor D. presupune timp de 5 minute mişcări de modelare de către medic şi pacient D. aplicarea pe zona de lucru a unui strat de acrilat autopolimerizabil când acesta se trage în fire E. 695696 11 p.1999) A. Page 343 . 695 10 Faza de laborator a căptuşirii protezelor prin metoda cu gura închisă: ABDE A. presupune aplicarea de gips moale în juătatea inferioară a presei C. presupune introducerea presei într-un aparat de polimerizare la T0 de 390 C timp de 30 min. 695 9 BCDE p. modelarea marginilor protezei ca la amprenta funcţională D. presupune echilibrarea ocluzală în cabinet a protezei Indicaţiile căptuşirii cu materiale reziliente: ADE p. se recomandă pentru condiţionarea ţesuturilor moi D. presupune ca după priză soclul modelului să se gipseaze la braţul superior al presei E. include izolarea modelelor cu un material d eizolat B. poate fi făcută în câţi timpi doreşte pacientul E. presupune turnarea de gips dur în amprentă B. prelucrarea marginilor protezei prin frezare.şlefuire si lustruire provizorie Readaptarea ocluzală a protezei după căptuşirea directă: A. are 2 timpi B. 696 12 BCD p. exercitarea de presiuni digitale uşoare pe porţiunea supracingulară a protezei 7 Timpii operatori ai căptuşirii directe sunt: A. la presiune de 15-20 psi E. 694695 8 BE p.

materialele se prezintă sub formă de monocomponent D. 699 . 695 14 BC p. îndesare şi polimerizare a acrilatului E. materialele folosite au vîscozitate lent progresivă C. lipsa totală a folierii sau folierea necorespunzătoare E. igienă orală defectuoasă E. 698 Page 344 18 ABD p. rezilienţa neuniformă a câmpului B. ruperea croşetelor D. grosimea neuniformă a bazei protezei D. se recomandă pentru condiţionarea ţesuturilor din zona de sprijin muco-osoasă B. poate fi directă sau indirectă C. 696 15 ABC p. în timpul dezambalării se poate produce deformarea sau ruperea croşetelor B. montarea dinţilor în afara crestelor B. C. schimbarea de formă a substratului muco-osos C. ţesuturi traumatizate Deficienţele ale bazelor protezelor care favorizează fractura acestora sunt: A. materialele folosite au grad de porozitate scăzut Modificările morfologice ale câmpului protetic care impun reparaţia protezelor sunt: A. montarea dinţilor laterali în afara crestelor C. nu pot fi executate decât în cabinet D. nu reface ţesuturile traumatizate Căptuşirea definitivă: A. toate variantele sunt corecte Tehnicile de reparaţie a protezei: A. se pot executa atât în cabinet cât şi în laborator B. deficienţe de preparare. schimbarea de volum a substartului muco-osos D. folierea necorespunzătoare a torusului palatin sau a diferitelor zone proeminente ale câmpului protetic C. este doar directă B. durează 1-2 zile E. 13 boli cardiovasculare grave leziuni de decubit masticaţie dificilă inflamaţie dureroasă şi mobilitatea mucoasei acoperitoare igienă orală precară AB 695696 Căptuşirea temporară: A. cuprind completarea bazei în cazul extracţiei dinţilor distali C. materialele folosite au consistenţă elastică D. îndepărtarea neglijentă a protezelor din tipare *Deficienţe de laborator care favorizează fractura protezelor sunt: A. 697 16 BDE p. E.A. B. includ completarea unuia sau mai multor dinţi p. materialele folosite au rezistenţă mecanică mare E. 698 17 E p. D.

se introduce acrilat roz sau de culoarea dintelui în zonele de retenţie create Când dintele din proteză este deteriorat sau absent: ABC p. include ca etapă de lucru crearea cu ajutorul unei freze o fisură retentivă în formă d ecoadă de rândunică În cadrul reparaţiilor de proteză: A.E. include ca etapă de lucru înlocuirea dinţilor E. include ca etapă de lucru coaptarea celor două fragmente bine uscate . include ca etapă de lucru turnarea unei paste de gips in interiorul protezei cu scopul de a obţine un model B. de-a lungul liniei de fractură B. include ca etapă de lucru solidarizarea fragmentelor prin picurare cu ceară de lipit de-a lungul liniei de fractură D. include ca etapă de lucru solidarizarea fragmentelor prin lipire provizorie cu cianoacrilaţi C. Page 345 . 699 20 ABD p. când un fragment mic s-a pierdut nu se mai poate face nimic B. este o etapă de lucru în cadrul reparaţiei unei proteze fracturate C. 701 24 ABE p. fragmentele de proteză nu trebuiesc reaşezate pe model Când dintele din proteză este detaşat dar integru ca şi formă: A. se crează retenţii în placă şi pe faţa orală a dintelui D. dacă proteza este fisurată cooptarea fragmentelor nu se mai face C. 699700 22 BCD p. este o etapă de lucru în cadrul căptuşirii directe B. include ca etapă de lucru reducerea din grosime a fragmentelor cu 5-7 mm paralel cu linia de fractură E. include ca etapă de lucru schimbarea garniturii de dinţi D. reparaţia nu se poate face în cabinet C. se introduce acrilat în stadiul de plasticitate între cele două fragmente E. include ca etapă de lucru crearea unui spaţiu de 2-3mm între fragmente D. este necesară amprenta cu silicon solid pentru reparaţie E. se umectează cu monomer suprafeţele care se vor lipi D. include ca etapă de lucru îndepărtarea fragmentelor de proteză de pe model C. toate variantele corecte Pregătirea fragmentelor de proteză în vederea retenţiei acrilatului: A. include ca etapă de lucru pregătirea celor două fragmente de proteze E. dintele se repune în lăcaşul său B. 699700 21 BCDE p. include ca etapă de lucru turnarea de acrilat în nteriorul protezei cu scopul de a realiza un model Reparaţia unei fracturi simple cu două fragmente: A. nu includ reparaţia pentru înlocuirea unor dinţi 19 Reparaţia unei fracturi simple cu două fragmente: A. 699700 23 ACE p.

croşetul se realizează din sârmă de viplă elastică În cazul completării unuia sau mai multor dinţi la o proteză parţial acrilică: A. pentru a nu priva pacientul de proteză C. reparaţia se poate executa oricând B. se înregistrează amprenta dinţilor vecini.crestei alveolare. amprenta cu silicon solid se înregistrează cu proteza scoasă din gură C. 701702 27 ABC p. 701 26 BDE p. în proteză se realizează retenţii pentru dinţii ce vor fi înlocuiţi B. 702 29 Page 346 p. se repoziţionează dintele D. modelul se toarnă din gips obişnuit În cazul înlocuirii unui croşet din sârmă: A. de obicei coada vechiului croşet determină exact locul unde se face lăcaşul în placa protetică E. lăcaşul se amplasează aleatoriu D. se va evita modificarea vechilor rapoarte ale protezei cu câmpul protetic D. e necesară o amprentă cu silicon chitos peste proteza aplicată în gură B. montarea dinţilor se va face fără să se mai ţină cont de necesităţile fizionomice ci doar de cele masticatorii C. se înregistrează amprentă cu silicon solid B. în timpul reparaţiei se aplică monomer acrilic peste dinţii acrilici BC p. montarea dinţilor se va face cu cheie vestibulo-ocluzală E. montarea dinţilor se va face fără cheie vestibulo-ocluzală D. 702 28 În cazul completării unuia sau mai multor dinţi la o proteză parţial acrilică: ADE A. pasta de acrilat se va aplica în porţiunea dintre dinţii poziţionaţi în cheie În cazul completării bazei când se pierd dinţii distali: A. fundului de sac vestibular şi antagoniştilor C. modelul se va realiza fără cheie de angrenaj ACE 701 p.A. se reface întreaga proteză E. modelul se toarnă din gips extradur E. amprenta solidară cu proteza se umezeşze şi se un toarnă model în două etape C. amprenta cu silicon solid se înregistrează cu proteza în gură D. reparaţia se va executa repede. se înregistrează amprentă cu alginat B. modelul se va turna într-un timp E. 702703 . în locul dintelui absent se va adapta un dinte de acrilat prin şlefuire 25 În cazul înlocuirii unui croşet din sârmă: A. se crează un lăcaş în placa protetică în locul unde va pătrunde coada croşetului C. amprenta se înregistrează cu materiale elastice D. se înregistrează o amprentă cu proteza parţială în gură B.

modelul se izolează cu o substanţă alginică C.E. reparaţia se realizează cu acrilat fotopolimerizabil B. proteza nou realizată nu trebuie să acopere în totalitate tuberozitatea 30 *În cazul reparaţiei unei fracturi simple a protezei cu două fragmente . unii autori recomandă ca proteza să fie ţinută după întărirea acrilatului în apă rece pentru definitivarea polimerizării B p. A. zona unde s-a efectuat reparaţia nu se prelucrează şi lustruieşte pt ca este fragilă E. 700 Page 347 . suprafeţele care se vor lipi nu se umectează cu monomer D.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful