UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ AMBULATORIE A GENUNCHIULUI OPERAT ARTROSCOPIC (LIGAMENTOPLASTIE)

Coordonator ştiinţific: Conf. Univ. Dr. NICOLESCU GEORGETA

Masterand: Imbre (Trandafir) Manuela Cristina 2013

CUPRINS
INTRODUCERE..........................................................................................................................pag.5 CAP. I - FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A LUCRĂRII 1.1. Noţiuni de anatomie a articulaţiei genunchiului.............................................................pag.7 1.1.1. Structurile osoase....................................................................................................pag.7 1.1.2. Structurile musculare..............................................................................................pag.9 1.1.3. Structurile articulare.............................................................................................pag.11 1.2. Noţiuni de biomecanică a genunchiului.........................................................................pag.13 1.2.1. Mişcările articulaţiei genunchiului.......................................................................pag.13 1.2.2. Biomecanica articulaţiei femurotibiale................................................................pag.14 1.2.3. Biomecanica articulaţiei femurorotuliene............................................................pag.15 1.2.4. Stabilitatea genunchiului......................................................................................pag.16 1.2.5. Rolul genunchiului în mers..................................................................................pag.17 1.3. Tablou clinic în ruptura de LIA....................................................................................pag.18 CAP. II - TRATAMENT COMPLEX ÎN RUPTURA DE LIA 2.1. Tratamentul chirurgical................................................................................................pag.25 2.2. Tratamentul ortopedic..................................................................................................pag.28 2.3. Tratamentul medicamentos..........................................................................................pag.29 2.4. Tratamentul igieno-dietetic..........................................................................................pag.30 2.5. Tratamentul balneo-fizioterapeutic..............................................................................pag.30 2.6. Tratamentul kinetic......................................................................................................pag.33 CAP. III - STUDIU DE CAZ................................................................................................pag.37 CONCLUZII ............................................................................................................................pag.51 BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................pag.52

2

INTRODUCERE

În cadrul patologiei posttraumatice a genunchiului, leziunile de la nivelul ligamentului încrucişat au fost şi sunt în continuare destul de frecvente, decizia terapeutica fiind de cele mai multe ori intervenţia chirurgicală. Aceste traumatisme se datorează în mare parte urmatoarelor aspecte : - în comparaţie cu celelalte articulaţii mari cum sunt cea a şoldului şi cea scapulo-humerală, articulaţia genunchiului este mai puţin protejată şi acoperită de ţesuturi moi, ceea ce justifică incidenţa crescută a expunerii la acţiunea factorilor nocivi exteriori ; - prin structura sa, genunchiul este sediul a numeroase implicaţii patologice, constituiind sediul preceselor inflamator-imunologice, tumorale şi a variatelor traumatisme ; - pivot intermediar al membrului inferior, genunchiului este foarte mult solicitat în statică şi locomoţie, ceea ce contribuie la uzura accentuată a elementelor sale componente. Din totalul traumatismelor de genunchi, leziunile de la nivelul ligamentului încrucişat anterior (LIA) sunt cele mai frecvente. Consecinţa cea mai gravă a acestor leziuni este impotenţa funcţională, prin reducerea amplitudinii mişcărilor la nivelul articulaţiei genunchiului, dar cu afectarea în toate cazurile şi a mişcărilor în articulaţiile şoldului şi gleznei. De aceea, problema recuperării totale sau chiar parţiale necesită un tratament susţinut, complex, prin mijloace kinetice specifice, fizioterapie, masaj, tratament care presupune timp îndelungat. De mare importanţă pentru recuperare sunt programele de kinetoterapie întocmite individualizat. Nivelul de dezvoltare al societăţii în care trăim, perfecţionarea tehnicii computerizate şi a informaţiei care circulă cu viteză uimitoare pe internet, au o influenţă semnificativă asupra modului de viaţă al fiecărui individ. Lipsa exerciţiului fizic ;i poziţiile vicioase fac din tema abordată una de actualitate şi obligă la acordarea unei atenţii speciale. Condiţiile de lucru neprielnice pe care mulţi dintre noi sunt obligaţi să le accepte, neavând altă oportunitate pentru un nivel de trai mai bun, alimentaţia neadecvată şi factorii din mediul extern sunt câteva exemple concludente care au o implicaţie directă asupra dezvoltării şi menţinerii unei stări optime de sănătate.
3

Gradul de actualitate al temei reiese din numeroasele invenţii şi descoperiri aduse în domeniu de către cercetătorii de specialitate, precum şi realele îmbunătăţiri din categoria tehnicilor şi aparaturii de intervenţie în profilaxia şi tratamentul rupturilor de LIA. Evaluarea reprezintă o acţiune proprie sistemelor socio-unmane, care solicită raportarea rezultatelor obţinute, într-o anumită activitate, la un ansamblu de criterii specifice domeniului în vederea luării unor decizii optime. (Dictionnaire encyclopedique de l'educatino et de la formation, 1994). Evaluarea motrică şi funcţională este esenţială în cadrul demersului kinetoterapeutic, fiind necesară pentru stabilirea cu exactitate a nivelului posibilităţilor fizice ale organismului. Între rezultatele evaluării motrice şi funcţionale şi semnele clinice ale diverselor afecţiuni există o interrelaţie, prin analiza căreia se evidenţiază disfuncţiile, se emite şi se interpretează diagnosticul funcţional necesar elaborării şi aplicării programului kinetoterapeutic. De asemenea, o evaluare obiectivă, indică şi apreciază cu exactitate eficienţa mijloacelor aplicate şi nivelul recuperării, raportate la cerinţele reintegrării socio-profesionale. În kinetoterapie, ca în oricare alt tratament medical, este vorba de un tratament individualizat la maximum în funcţie de afecţiune, de particularităţile individului şi de reacţiile sale personale la tratament. Scopul acestei lucrări este de a aduce în discuţie cele mai relevante metode ştiinţifice la nivel mondial cu privire la recuperarea pacienţilor cu ruptură de LIA. În acest sens am apelat la prelucrarea datelor din mai multe studii în vederea producerii unei estimări în ceea ce priveşte recuperarea pacienţilor cu ruptură de LIA prin intermediul ligamentoplastiei şi a kinetoterapiei. În urma celor prezentate consider că lucrarea de faţă prezintă un nivel de actualitate ridicat, deoarece, vine în sprijinul persoanelor cu ruptura de LIA.

Capitolul 1
4

FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A LUCRĂRII

1.1 Noţiuni de anatomie a articulaţiei genunchiului Din punct de vedere anatomic, genunchiul cuprinde următoarele structuri : osoase, musculare, articulare, vasculare şi nervoase. 1.1.1. Structurile osoase Structurile osoase sunt reprezentate de suprafeţele articulare ce alcătuiesc compartimentul osos al genunchiului, şi anume:  Epifiza distală a femurului Acesa este reprezentată de: condilii femurali lateral şi medial, fosa intercondiliană posterior şi faţa patelară, spre care converg anterior condilii femurali. - Cei 2 condili femurali formează suprafaţa articulară a epifizei inferioare a femurului, aceasta fiind recurbată înapoi, iar partea cea mai mare fiind situata în spatele axului osului. - Condilii femurali dinainte spre inapoi, întrucat diametrul transversal al extremităţii inferioare femurale este mai mare în partea posterioară decât în cea anterioară. - Fiecare dintre condili este orientat oblic, cu axul de învârtire oblic de sus în jos, din spaţiul intercondilian spre faţa cutanată. - Condilul lateral nu este aşa proeminent decât cel medial, acesta din urmă fiind mai lung şi îngust şi este situat pe un plan inferior celui lateral. În cazul în care condilul medial descinde prea mult, va rezulta o deformare, şi anume: genu valgum sau genu varum. - Privind din profil, suprafaţa articulară a condililor pare o curbă spirală.  Epifiza superioară a tibiei Aceasta este reprezentată de: cele 2 fose articulare sau cavităţi glenoide care sunt separate de spina tibiei şi sunt acoperite de un cartilaj elastic, care are rolul de a atenua traumatismele şi presiunile produse în timpul săriturilor, fugii şi mersului. Cartilajul este mai gros în partea centrală şi mai subţire în partea periferică.  Osul propriu al aceste regiuni este rotula – patela. Este un os turtit şi scurt situat în tendonul muşchiului cvadricipital femural. Acesta prezintă: 2 feţe - cea anterioară şi cea posterioară,
5

mărind braţul de pârghie cu 50%. . favorizând alunecarea prin cartilaj de pe faţa sa femurală. şi Trăistaru R. Rotula îndeplineşte o serie de roluri (După Popescu R.com 1 6 .evita luxaţia tendonului cvadricepsului prin forţele divergente ale celor patru componente într-un singur tendon. Medicală. .com2 1.scade semnificativ frecarea de tendonul cvadricipital. Ed.măreşte forţa muşchiului cvadriceps. R.specialistpainphysio.2. Fig.contribuie la relieful genunchiului (estetitca sa). R.)1: . un vârf şi o bază. 2007 Recuperarea membrului inferior ortezat şi protezat.. Structurile musculare Structurile musculare pot fi grupate în funcţie de următoarele criterii: Popescu. Criaiova 2 http://www.1.specialistpainphysio.protejează cartilajului trohleei. .. . Trăistaru. .reglează tensiunea capsulară a genunchiului.- 2 margini – laterală şi medială. 1.1 – vedere anterioară a genunchiului http://www.

. popliteu.Muşchii gambei sunt reprezentaţi de muşchii gemeni ai tricepsului sural. Aceştia intervin ca muşchi accesori în mişcările genunchiului . Acest aspect are o deosebită importanţă în ceea ce priveşte patologia sistemului nervos periferic. Criteriul topografic.extensori: tensorul fasciei lata.  Modul în care sunt promovate mişcarile din articulaţia genunchiului: . cvadriceps. croitorul.Muşchii coapsei care participă la mişcările genunchiului sunt reprezentaţi de: cvadriceps. . semitendinos şi biceps femural. biceps femural. dreptul intern. semimembranos. tensorul fasciei lata. . tensorul fasciei lata.rotatori interni: muşchiul „ labei de gască ’’.  În funcţie de inervaţie. 7 . popliteu. . Mişcările genunchiului sunt asigurate de muşchii gambei şi muşchii coapsei.flexori: drept intern.rotatori externi: vastul lateral. croitor. gemeni. ischiogambieri. plantar subţire şi popliteu. semimembranos.

Structurile articulare 8 . a gambei Flexori plantari şi ai genunchiului M. gracilis Pubis Faţa int.1. biceps femoral Ischion Capul fibulei condilului lateral al tibiei Nervul sciatic Nervul fibular Nervul obturator M. a tibiei Add Flexie Rotaţie int. dreptul femural 2. Tuberozitatea tibiei Flexia coapsei Nervul femural Extensia gambei Rotaţia externă abd coapsei Extensia gambei şi 3 2/3superioare femur Flexia coapsei Rotaţia internă coapsei Rotaţia internă gambei M. vastul intermediar 1. semitendinos Ischion Condilul medial al tibiei Nervul sciatic Flexia gambei Rotaţis internă a gambei Extensia coapsei Flexia gambei Rotaţia externă a gambei M.2 – structurile musculare ale genunchiului 1. Condili femurali Tendon achilian Nervul sciatic popliteu Tabel 1. gastrocnemieni Faţa post. aspra mare-linia Tendonul cvadricipital Ligamentul rotulian.3.Muşchi Originea Inserţia Inervaţia Acţiune M. vastul lateral 3. cvadriceps 1. croitor Spina iliacă anterosuperioară Faţa anterioară a tibiei Nervul femural a a M. spina iliacă anterosuperioară(tendonul direct) şi deasupra sprâncenei acetabulare(tendonul reflectat) 2.trohanterul.

Au un rol deosebit de important. reduce frecarea în articulaţie împărţind-o într-un etaj femuro-meniscal şi un alt etaj menisco-tibial) lubrificare ( reducerea fricţiunii între suprafeţele articulare) şi nutriţia structurilor articulaţiei tibiofemurale) absorţia şocurilor la nivel articular ( asigură distribuţia forţelor de tensiune. Este situat între faţa medială a condilului tibial intern şi faţa medială a condilului femural intern. compresie şi rotaţie ) Mijloace de unire la nivelul articulaţie genunchiului sunt reprezentate de: Capsula articulară. Are formă de manşon.O”) şi un menisc intern (în forma litere . Aceasta se inseră pe marginea externă a meniscurilor şi pe marginea suprafeţelor articulare. Meniscurile intraarticulare sunt 2 fibrocartilaje ce s-au dezvoltat la periferia fiecărei fose articulare tibiale. Fiecare dintre acestea este alcătuit dintr-un: corn posterior. Tendonul rotulian. Ligamentul popliteu oblic şi ligamentul arcuat sunt situate extra-articular. Meniscurile deţin roluri esenţiale: stabilitate pentru articulaţia tibiofemurală ( completează spaţiul mort dintre femur şi tibie.. Zona internă este avasculară şi nu se poate cicatriza pe cand cea externă este vasculară. deci se poate cicatriza. posterior. Meniscurile se inseră pe platoul tibiei exclusiv prin intermediul coarnelor.C”).Articulaţia genunchiului este o articulaţie diartroidală fiind de altfel şi cea mai mare articulaţie din corpul uman. femurorotuliană: formată din faţa posterioară a rotulei şi extremitatea distală a femurului. Ele sunt mobile pe platoul tibial în timpul efectuării mişcărilor. Ea este alcatuită la rândul ei din alte 3 articulaţii. centrează femurul pe tibie în cursul mişcărilor. Ligamentul colateral medial al genunchiului. 9 . motiv pentru care se dezvoltă fibrocartilajele semilunare.. Distingem 2 meniscuri: un menisc extern (în forma literi . şi anume: articulaţia femurotibială: formată din cavităţile glenoide ale tibiei şi condilii femurali. un corn anterior şi un corp. Nu are o importanţă în biomecanica genunchiului. tibiperonieră superioară: artrodie care face posibile mişcările de alunecare cu o amplitudine mică. Este situat în partea anterioară şi se întinde între tuberozitatea tibială anterioară şi vârful rotulei. În articulaţia genunchiului nu există o concordanţă perfectă între suprafeţele articulare. deoarece contribuie la o mai bună concordanţă între suprafeţele condiliene femurale şi fosele articulare ale tibie.

1 Mişcările articulaţiei genunchiului 3 http://www.specialistpainphysio. Ligamentele încrucişate. şi anume: ligamentul încrucişat anterior si ligamentul încrucişat posterior.- Ligamentul colateral lateral. 1. Sinoviala articulaţie genunchiului este bine vascularizată şi groasă.com3 1. Fig. Acestea sunt 2 la număr. Este situat între capul peroneului şi faţa laterală a condilului femural extern.specialistpainphysio. Ea este împărţită de inserţiile meniscale în 2 zone: suprameniscală şi cea submeniscală.com 10 .2.2. Capsula articulară este întărită de 3 formaţiuni aponovrotice: fascia genunchiului. Primul dintre ele se inseră pe eminenţa intercondiliană şi ajunge la faţa medială a condilului femural extern. iar cel de-al doilea se inseră posterior de eminenţa intercondiliană şi ajunge pe faţa laterală a condilului femural intern. expansiunea cvadricipitală cu retinaculele patelei şi aripioarele patelei. Formaţiuni aponevrotice de întarire a capsulei. Noţiuni de biomecanică a genunchiului 1.3 – ligamentele genunchiului http://www.

Genunchiul este o articulaţie cu un singur grand de libertate. mişcarea de flexie se combină cu o mişcare de rotaţie internă a gambei şi de aceea sunt mişcări .2. având un rol important în menţinerea poziţie de ortostatism.. cu gamba în semiflexie şi din această poziţie se imprimă gambei mişcări oscilatorii pendulare. Muşchii care participă la mişcarea de extensie sunt: tensorul fasciei lata şi cvadricepsul. Această mişcare se realizează în jurul unui ax vertical şi se asociază mişcărilor de extensie şi flexie. croitor şi gracilisul. Această mişcare se execută în jurul aceluiaşi ax transversal.pure’’ (necombinate cu alte mişcări). iar cei care participă la rotaţia internă: semitendinosul. Înclinarea medială şi laterală.terminale’’. Flexia poate atinge activ un unghi de 130° şi pasiv până la 140-150°. Pe lângă cele 2 mişcări principale mai sunt posibile secundar şi mişcările de rotaţie. Aceste mişcări sunt limitate de ligamentele încrucişate cât si de cele colaterale. Muşchii care participă la mişcarea de rotaţie externă sunt: bicepsul femural şi capul medial gastrocenemnianului. Mişcările principale fiind: flexia şi extensia. Biomecanica articulaţiei femurotibiale 11 . Secundar mai intervin şi muşchii gambei: gemeni. Rotaţia este mişcarea de răsucire a gambei pe coapsă. iar dupa 70°. înclinare laterală şi medială. croitorul şi secundar: gracilisul şi popliteul.. Muşchii responsabili de mişcare de flexie sunt: bicepsul femural. Este o mişcare care se realizează în jurul unui ax transversal care trece prin condilii femurali. Se apreciază că până la 70 de grade sunt mişcări . semimembranos şi semitendinosul. semimembranosul. Aceasta este o mişcare pasivă care se execută prin fixarea coapsei. 1. de depărtare a feţei posterioare a gambei de faţa coapsei.2. Ligamentul încrucişat anterior şi cel posterior intervin în limitarea extensiei. Flexia este mişcarea prin care gamba se apropie de faţa posterioară a coapsei. Extensia este mişcarea inversă flexie. Acestei mişcări de extensie îi este asociată o mişcare de rotaţie externă.

Mişcare de extensie este limitată în primul rând. Pe langă aceste 2. de ligament rotulian sau la o smulgere de apofiză tibială anterioară. Uneori forţa extensorilor de reacţiune aste atât de mare. tendonul cvadricipital. care nu participă la această susţinere. situaţii care se întâlnesc frecvent în activitatea de educaţie fizică. acestea fiind destul de reduse ca amplitudine. aceştia susţinând greutataea corpului în comparaţie cu cei flexori. Mişcările de flexie – extensie Mişcarea de extensie – partea posterioară a gambei se depărtează de cea posterioară a coapsei.2. sport şi diferite munci fizice. Muşchii extensori au o forţă de acţiune mai mare decât cea a muşchilor flexori. de rotulă. Acestei mişcări de extensie i se ascociază o mişcare de rotaţie a gambei. Aceasta prezintă 2 mişcări secundare. ajungându-se astfel la o ruptură de tendon cvadricipital. 1. ceea ce împiedică presarea puternică a suprafeţelor articulare una asupra alteia.3. în plan sagital. care se întind în timpul extensiei. Extensorii acţionează cu toată forţa lor atunci când se face extensia forţată a genunchiului flectat sau cand se execută o mişcare forţată de blocare a genunchiului în uşoară flexie. pe coapsă. Biomecanica articulaţiei femurorotuliene 12 . cea de rotaţie internă şi cea externă. Contracţia cvadriecepsului are ca efect presarea puternică a suprafeţelor articulare una asupra alteia. în articulaţie se mai pot realiza mişcări de înclinare. Mişcarea se realizează în jurul unui ax transversal. de ligamentul încrucişat anterior şi de cel posterior şi în mod accesoriu de ligamentele laterale şi muşchii ischiobambieri. încât se rupe aparatul extensor al genunchiului la un nivel oarecare. Principalii muşchii care ajută la realizarea extensiei sunt: tensorul fasciei lata şi cvadricepsul. fapt care împiedică prabuşirea genunchiului.Articulaţia femurotibială este o articulaţie cu un singur grad de libertate. totul datorită contracţiei realizate de bicepsul crural. şi anume. tendonul rotulian şi aripioarele rotuliene formează practic un aparat de extensie al genunchiului. Aceştia împreună cu rotula.

se măreşte cu 50% braţul pârghiei cvadricepsului. Prin deplasarea tendonului faţă de axa de rotaţie a genunchiului. contactul este realizat prin treimea superioară rotulei. fiind asemuit unui olecran detaşat. tendinoase şi ligamentare care menţin rotula la locul ei. Criaiova 13 .. rotula ia contact progresiv cu întreaga suprafaţă articulară a trohleei şi se plasează la nivelul şantului trohlean. Ed. La începutul mişcării de flexie.. Dacă muşchiul nu este contractat. iar genunchiul se menţine în extensie. iar când flexia a depăşit 60 de grade. Există un sistem de . Când genunchiul este în hiperextensie şi muşchiul cvadriceps este contractat. Rotula este considerată ca un os sesamoid. contactul cu trohleea se face prin treimea medie a sa. deasupra suprafeţei articulare a trohleei şi în afara scobiturii supratrohleare. Trăistaru. Formează o punte solidă între tendonul cvadricipital şi ligamentul rotulian. R. dezvoltat în grosimea tendonului cvadricipital. Medicală. 2007 Recuperarea membrului inferior ortezat şi protezat. În mişcarea de flexie. R. când flexia ajunge la 45 de grade.4 4 Popescu. frâuri’’ musculare. jumătatea inferioară a suprafeţei articulare a rotulei vine în contact cu suprafaţa articulară a trohleei. rotula ia contact cu trohleea prin treimea sa inferioară.. rotula se situează în poziţia cea mai înaltă. Schimbarea punctelor de contact previne apariţia unei presiuni excesive asupra aceleiaşi zone de cartilaj. îndeplineşte urmatoarele roluri:  Să menţină tendonul cvadricipital la distanţa de trohlee femurală.Aspectele biomecanice fundamentale sunt corelate cu prezenţa patelei sau rotulei la acest nivel. Biomecanic vorbind.   Uşurează activitatea muşchiului cvadriceps.

specialistpainphysio. care asigură stabilitatea extensie fără participarea ligamentelor. Stabilitatea genunchiului Stabilitatea genunchiului în ortostatims sau în mers reprezintă suma a 2 compartimente de stabilitate. Controlul stabilitaţiii unipodale pentru flexie este asigurat diferenţiat.4 – biomecanica genunchiului http://www.Fig. axele de stabilitate sunt schimbate.com5 1. 1. formaţiunile capsulo – ligamentare. Stabilitatea pasivă este asigurată de: forma suprafeţelor articulare cu includerea cartilajului articular şi meniscurilor.specialistpainphysio. În cursul mişcării de flexie. axele anatomice femurotibiale. apărând varusul care este blocat de rotaţia internă. încrucişate şi de cele colaterale 30 de grade: tendinţa de rotaţie fiind controlată muscular ( gemeni şi cvadriceps ) şi de aparatul ligamentar 5 http://www. şi anume : activă şi pasivă. dupa cum valgul este blocat de rotaţia externă. pentru diferite sectoare ale mişcării: 0 grade flexie: tendinţa de rotaţie este controlată de lig.4.2.com 14 .

laba de gâscă’’ ) 90 de grade de flexie: tendinţa de rotaţie este controlată muscular .- 60 de grade: tendinţa de rotaţie este controlată doar muscular ( croitor. În momentul în care piciorul ajunge pe sol. 1. 1. capul scurt al bicepsului şi semimembranosul au activitate bifazică). Mersul normal se poate derula dacă amplitudinea de mişcare este de 60 de grade fiind asociată cu o funcţie normală a celorlalte articulaţii ale membrului inferior. În ‚zăvorârea” genunchiului un rol important îl joacă rotaţia externă. şi anume: asigură statica în momentul de sprijin.2. în funcţie de tipul de acţiune care solicită flexia genunchiului. Rolul genunchiului în mers Rolul genunchiului în mers este unul dublu. Muşchii drept anterior şi vaşti sunt extensori puternici ai genunchiul indiferent dacă lanţul cinematic este închis sau deschis. are rol şi muşchiul triceps sural. în primul rând de muşchiul cvadriceps.5. Stabilitatea activă este dată de aparatul musculo-ligamentar al genunchiului. . atunci când gamba este încarcată. Mişcarea combinată de rotaţie externă cu extensie este asigurată de contracţia muşchilor ischiogambieri şi cvadriceps. Rolul muşchiului vast medial este acela de a preveni dislocarea laterală a rotulei atât la finalul mişcării de extensie cât şi pentru extensia ce se realizează pe ultimele 15°.muşchi cvadriceps.3.. În cursul flexiei genunchiului se produce o augumentare variată a forţei „de reacţie” în articulaţia femuro-patelară. Tablou clinic în ruptura de LIA 15 . asigură dinamica mersului prin ridicarea piciorului de pe sol şi orientarea acestuia în funcţie de denivelările terenului în momentul de oscilaţie al membrului inferior. ischiogambieri. Muşchii ischiogambieri intră în acţiune în diferite faze ale mersului (capul lung al bicepsului şi semitendinosul au activitate trifazică.

indirecte. păstrându-se o oarecare continuitate. În comparaţie cu celelalte ligamente ale genunchiului. Cele 2 fragmente nu se despart complet.sertar’’ a tibiei faţă de femur . acesta se opune rotaţiei interne a tibiei faţă de femur.datorită direcţie şi a oritentării fibrelor. ele sunt urmate de un 6 http://www.Ligamentul încrucişat anterior ( LIA) este situat în mijlocul articulaţie genunchiului alături de ligamentul încrucişat posterior (LIP ). formând structura încrucişată a genunchiului. lucru ce permite uneori cicatrizarea parţială şi o recuperare acceptabilă în ceea ce priveşte stabilitatea genunchiului. îndepărtându-se unul de altul..pivotul central’’ şi îl găsim localizat la nivelul cavităţii dintre condilii femurali. cel încrucişat anterior nu are niciodată tendinţa de reconstituire. 1. Este nevoie de o serie de teste clinice sau chiar de o eventuală artroscopie. Cele 2 se înfăşoară bine în jurul tibiei şi femurului. etc.specialistpainphysio. LIA face parte din . > Evoluţia unei rupturi de LIA În majoritate cazurilor. având o direcţie oblica a fibrelor în sus. În puţine cazuri. ruptura de LIA este incompletă..se opune translaţiei anterioare a tibiei faţă de femur. în afară şi posterior.specialistpainphysio. > Rolul ligamentului încrucişat anterior: .com 16 . cele 2 capete ale ligamentului încrucişat anterior se retractă. Diagnosticul în ceea ce priveşte o ruptură incompletă de LIA este greu de stabilit. mai exact dinspre posterior spre parte anterioară împiedicând astfel mişcarea anterioară de . De fiecare dată.5 – mecanismul producerii rupturii de LIA http://www. Fig. motiv pentru care cicatrizarea spontană este imposibilă.com 6 > Mecanismele de lezare: Sunt foarte multe moduri prin care ligamentul încrucişat anterior se poate leza: prin traumatisme directe. de rotaţie. întindere. de exemplu cele colaterale.

17 . afecţiunile concomitente care ar putea să justifice cauza durerii  Examenul clinic: confirmă diag. Cele mai comune mecanisme sunt: hiperextensiile şi rotaţiile genunchiului. Simptomul principal al unei leziuni cronice de ligament încrucişat anterior il constituie instabilitatea genunchiului. şi anume: . Bineînţeles. sertarul’’ anterior al tibiei faţă de femur. Dupa accidentare.zgomot specific ruperii unui elastic. -Durere localizată în exterior şi în spatele articulaţiei genunchiului. îndeosebi a celor colaterale. Simptome dureroase similare rupturii de LIA pot fi generate şi de afectarea altor structuri ale genunchiului. medicii folosesc o serie de metode de investigaţie:  Anamneza: pacientul relateaza amănunţit eventualele injurii şi simptome. Tumefierea care apare brusc este un semn de leziune importantă a structurilor articulaţiei genunchiului. -Tumefiere ( umflare ) genunchiului în primele ore după accidentare. durerea limitează activitatea în desfăşurare. prin evidenţierea unui semn clinic important. ligamentele colaterale medial sau lateral sau chiar o fractură a oaselor care alcătuiesc articulaţia genunchiului. > Simptome: -Auzul sau percereperea unui trosnet la nivelul genunchiului în timpul accidentării. > Diagnosticul uneri rupturi de LIA În vederea stabilirii diagnosticului. precum: cartilajul articular.. asociată uneori cu durere şi tumefacţie. meniscurile ( 70% din persoanele care au o leziune de LIA prezintă o afectare meniscală ). evidenţiat atunci când genunchiul se află într-o uşoară flexie. Această situaţie apare atunci când o leziune acută nu e tratată corespunzator. dar permite reluarea mersului. examenul este completat şi de verificarea stării celorlate ligamente ale genunchiului. aceasta poate fi un semn de sângerare în interiorul articulaţiei. -Limitarea mişcărilor genunchiului din cauza durerii şi a tumefacţiei.

iar contractura musculara reflexă împiedică examinarea.com 18 .Fig.7. Dintre acestea amintim: Fig.Testul de laxitate frontală în extensie http://www. 1.specialistpainphysio. medicul specialist poate recurge la alte teste în vederea stabilirii diagnosticului.6 – evaluarea lig.specialistpainphysio.com 7 În cazul în care genunchiul pacientului este mărit ca volum. .com 8 7 8 http://www.specialistpainphysio.com http://www. încrucişat anterior ( mişcarea de sertar ) http://www.specialistpainphysio. 1.

1. . 1.specialistpainphysio.com Fig.Testul de laxitate externă http://www.Fig. .specialistpainphysio.9.8.Semne de laxitate anterioară Testul Lachman-Trillat http://www.com 19 .

specialistpainphysio. 1.com Fig. .com9 9 http://www.11.13.specialistpainphysio.specialistpainphysio.Test Slocum Fig. .10. 1.com http://www.specialistpainphysio. 1.com Fig.com 20 .Test pivot – Shift Mac Intosh http://www.12. 1.Fig.specialistpainphysio.Semne de laxitate pestero externă http://www. .Semne de laxitate posterioară Test Godfrey http://www..

Acestea sunt necesare pentru a elimina o leziune osoasă.specialistpainphysio.în stres mecanic’’ reproduc sertarul anterior pe filmul radiologic raportat la genunchiul sănatos.Test de hipermobilitate externă  Radiografiile standard de genunchi vin în completarea bilanţului genunchiului traumatizat. 10 11 http://www.Test de hiperrotaţie externă http://www..specialistpainphysio.com 11 Fig. . 1. confirmând ruptura ligamentului încrucişat anterior.com 21 . 1.specialistpainphysio. fractură. .com 10 http://www. Acest sertar radiologic diferenţiat este măsurat pentru a cuantifica gradul de laxitate.specialistpainphysio. Radiografiile .14.15.Fig.com http://www.

– ruptură de LIA confirmată de sertarul anterior http://www. În cazul în care un menisc a fost suturat. fasciei lata. > Scopul şi indicaţiile tratamentului în rupture de LIA Scopul tratamentului rupturii de ligament încrucişat anterior (LIA) este acela de a reda pacientului un genunchi stabil cât şi posibilitatea reîntoarcerii la activităţile cotidiene. este un examen recent. Chiar dacă este destul de util.specialistpainphysio.16. Imobilizarea este şi ea variabilă. redorii şi hidrartrozei. prelevată de la pacient. Durata spitalizării durează între 24 de ore la o săptămână. în funcţie de procedeul chirurgical utilizat. renunţându-se la sutura directă cât şi la înlocuirea ligamentului cu o proteză ligamentară datorită rupturii precoce. care oferă informaţii atât despre ligamente cât şi despre leziunile osoase şi meniscuri.com  Rezonanţa magnetică nucleara ( RMN). imobilizarea este absolut necesară.labei de gască˝ ( Hamstrings ) > Perioada postoperatorie După intervenţia chirurgicală pacientul va rămâne internat în spital o perioadă variabilă de timp. Tratamentul a progresat foarte mult în ultimii ani. 1. Grefele ce pot fi folosite în vedere înlocuirii ligamentului se pot recolta de la nivelul: tendonului rotulian (procedeul Keneth Jonnes). 22 . Alegerea terapeutică se face între: -> reeducarea funcţională (tratament care este preferat de pacienţii mai în vârstă.. care va înlocui ligamentul rupt. acest exament nu este folosit mereu în ceea ce priveşte diagnosticarea rupturii ligamentului încrucişat anterior. artroscopia genunchiului pentru diagnostic.. nu este justificată deoarece ruptura ligamentului încrucişat anterior poate fi diagnosticată cu ajutorul celorlalte metode enumerate mai sus. tendonului .Fig.  Artroscopia: în afara unui eventual blocaj meniscal rar al genunchiului. de regula de peste 50 de ani) -> reconstrucţie LIA prin grefă autologă. de la absenţa imobilizării şi până la utilizarea atelelor sau ortezelor de genunchi.

în zilele urmatoare operaţiei. > Complicaţiile interoperatorii: .hematom .redoare. utilizând 2 cârje pe o durată de câteva săptămâni.tromboflebită .infecţie .lezarea nervului sciatic popliteu extern.Reluarea mersului cu sprijin este precoce. > Complicaţii posteoperatorii: .durere .algodistrofia . Este indicat ca tratamentul kinetic să debuteze imediat după intervenţia chirurgicală. .lezarea arterei poplitee. 23 .

1.Capitolul 3 TRATAMENTUL COMPLEX ÎN RUPTURA DE LIA 2.edu/esp_imagepages/1063. şi anume: durerea patelofemurală.1.umm. 2. În ultimii ani tehnologia a avansat. atrofia muşchiului cvadriceps. la vedere şi destul de invazivă. – Artroscopia genunchiului http://www. iar rezultatele.htm12 12 http://www.1. durere patelofemurală.umm.htm 24 . apărând astfel. Fig. alte metode mai putin invazive. Tratamentul chirurgical Iniţial recunstrucţia ligamentului încrucişat anterior era o intervenţie deschisă. contractură în flexie. lucru care se datora complicaţiilor postoperatorii.edu/esp_imagepages/1063. în ciuda refacerii stabilităţii articulare erau destul de slabe.

iar fragmentele osoase sunt fixate solid la nivelul tibiei şi femurului cu ajutorul unor şuruburi speciale. Fig.2. dar are ca inconvenient sechelele dureroase la nivelul tendonului rotulian sau a rotulei care pot persista destul de mult. Intervenţia are rezultate excelente asupra instabilităţii. O bandeleta poate fi recoltată pentru a înlocui ligamentului încrucişat anterior. 2.1.com/Traitements-GENOU-Ligament-Ligamentoplastie 25 . Chirurgii care 13 http://chirurgiedusport. Aceasta se pot preleva de la nivelul:  Tendonului rotulian ( tehnica Keneth Jonnes) În operaţia Kenet Jonnes treimea medie inferioară a tendonului rotulian este recoltată împreună cu mici porţiuni osoase aflate la fiecare extremitate. – Tehnica Kenneth Jones http://chirurgiedusport.com/Traitements-GENOU-Ligament-Ligamentoplastie13  Fasciei lata – aceasta este o aponevroză situată la nivelul extremităţii superioara a coapsei. Această grefă înlocuieşte ligamentul încrucişat anterior în spaţiul intercondilian.Reconstrucţia ligamentului încrucişat anterior ( LIA ) se realizează prin intermediul unei autogrefe ( care are rolul de a înlocui ligamentul compromis ).

1. permiţând obţinerea unui nou ligament încrucişat solid. alcătuit din patru fascicule. 2. Fiecare tendon este suficient de lung pentru a fi împărţit în 2.ortopedieclinica. Prelevarea acestor tendoane nu are efecte negative asupra funcţionării ulterioare a genunchiului. Fig.  Muşchiul gracilis şi muşchiul semitendinos (Hamstring) Această tehnică foloseşte 2 tendoane situate pe partea internă a genunchiului. Inconvenientele sunt legate de cicatricile mari de la nivelul genunchiului şi şoldului. Intervenţia presupune urmatoarele etape: recoltarea grefei: printr-o incizie verticală de 2-3 cm realizată la 2 cm medial de tuberculul tibial pregătirea canalului tibial şi femural: în funcţie de grosimea grefei. 26 .3 – Tehnica Hamstrings http://www. se foloseşte un burghiu pentru a crea cele 2 tunele fixarea autogrefei: se realizează iniţial la nivelul tunelului femural cu ajutorul unui endobuton şi cu un şurub resorbabil la nivelul tunelului tibial. apoi completat de o stabilizare chirurgicală.ro/articole/tehnici_chirurgicale/refacerea_ligamentului_incrucisat Nu există o opoziţie între tratamentul chirurgical şi tratamentul funcţional. Ultimul tratament poate fi efectuat în faza acută. Această operaţie are avantajul de a nu a avea sechele dureroare în porţiunea tendonului rotulian.practică această tehnică raportează rezultate bune.

cu reducerea simptomatologie determinate de deficienţă. R.. Şi Trăistaru R. Ed..2. laxitatea ligamentului încrucişat postero intern Caracteristicile sale sunt: • • • • cadru metalic durabil. Trăistaru. laxitatea ligamentului încrucişat antero extern • asigură o forţă plasată anterior când genunchiul se flectează. 2007 Recuperarea membrului inferior ortezat şi protezat. cu greutate mica cca. R. Aceasta trebuie să se poziţioneze la o distanţă de 15 cm deasupra şi sub nivelul rotulian.2. Tratamentul ortopedic După realizarea intervenţiei chirurgicale este indicat ca pacientul să poarte o orteza specială. cu reducerea simptomatologiei determinate de deficienţă. Criaiova 27 . când genunchiul este extins.45 g pelote ajustabile pentru condilii femurali întăritor din oţel cu rol de protecţie pentru diferite situaţii de impact ale genunchiului benzi care previn migrarea sau alunecarea ortezei 14 Popescu. ):14 • generează forţa importantă localizată posterior de tibie. Medicală. Rolul funcţional al acestei orteze presupune 2 aspecte biomecanice ( După Popescu R. 0.

cum ar fi: retenţie hidrosodată. atunci când durerile nu au numai un aspect mecanic ( mers şi ortostatism ). ) . Obiectivele tratamentului medicamentos sunt ( După Creţu A.2.specialistpainphysio. Acestea se utilizează cu precauţie datorită efectelor secundare pe care le au. 2. etc. iritabilitate gastrică.16 combaterea durerii creşterea mobilităţii articulare prevenirea: deformărilor articulare şi a atrofiilor musculare Se folosesc: .Fig. apărând şi în repaus. ). Aceştia sunt indicaţi în cazul în care există un proces inflamator. algocalmin ). Tratamentul medicamentos Acest tratament este indicat în pusee inflamatorii.. diclofenac.antiinflamatoare nesteroidiene ( aspirină.3. folosindu-se mai mult aplicaţiile locale şi rareori intraarticular sau pe cale sistemică.Antiinflamatoare steroidiene sau corticosteroizii se folosesc destul de rar. – Orteză de genunchi http://www. 15 http://www.miorelaxante: diazepam. indometacină. Administraţile repetate duc la deterioararea cartilajului. clorzoxazona care au rolul de a combate contracturile musculare şi spasmele. .specialistpainphysio. 2003 Ghid clinic şi terapeutic fizical-kinetic în boli reumatice Ed. etc. A. Bren Bucureşti 16 28 . piroxicam.com 15 2.1. mai exact noaptea. .com Creţu.analgezice ( paracetamol.

se evită ortostatismul prelungit şi mersul pe teren accidentat (pentru menajarea genunchiului). . obţinerea mobilitătii.menţinerea forţei muscularea a muşchiului cvadriceps.se evită poziţia de flexie accentuată a genunchiului (îndeosebi poziţia ghemuit).5.2. 2. spălare sau un duş care trebuie să aibă o temp. Tratament balneo-fizioterapeutic Obiectivele tratamentului BFT sunt: combaterea durerii. .4. 29 . .se evită creşterea ponderală. între 18 – 20 de grade C ) duşul masaj: aplicarea mai multor duşuri rozetă cu apă la temp.se evită microtraumatismele şi traumatismele directe cum ar fi: loviturile. .sunt indicate scurte perioade de odihnă în decubit de-a lungul zilei. Tratamentul igieno – dietetic Acest tratament îşi propune să menţină funcţia genunchiului şi să reducă încărcarea articulară. coordonarea mişcărilor membrului inferior. . .se evită rotările corpului atunci când piciorul este fixat pe sol.este recomandată scăderea în greutate (dacă este cazul).se evită menţinerea îndelungată a unui unghi fix de flexie a genunchiului (de ex. statul pe genunchi (toate acestea apărând mai ales în activităţile profesionale). . . În acest sens: . de 30 – 40 de grade C. Tratamentul prin hidro-termoterapie a) hidroterapia – se împarte in: duşul cu aburi ( durată 3 – 6 min iar la sfârşit se aplică o procedura de răcire. .se recomandă mersul pe bicicletă.se evită purtarea îndelungată a pantofilor cu toc. statul pe scaun). obţinerea stabilităţii (principala funcţie a genunchiului). .

Razele infraroşii.concomitent aplicându-se şi masaj. ungerile cu namol. spontan şi în repaus. conform tehnicii obişnuite. Durata masajului este de 8 – 15 min.. apei este de 36 – 37 grade C iar durata este de 5 min. Se pot aplica comprese reci care înveles total sau parţial genunchiul. 2 – 3 min. Tratmentul prin electroterapie – cuprinde: Electroterapia foloseşte diferite forme de energie electrică cu scop profilactic sau curativ asupra organismului uman. Curentul galvanic (combate durerea şi determină vasodilataţia). 3 – 4 şedinte/zi. metabolic. Ionizarea (cu novocaină sau calciu are efect analgezic datorită scăderii excitabilităţii polului pozitiv la care se adaugă efectul substanţei introduse). edemaţiat. Curentul diadinamic. antialgic). dureros. inclusiv noaptea. Curentul faradic Ultrasunetele (au efect antiinflamator şi termic local). genunchiului. Hidrokinetoterapie: în bazin cu apă la temp. vasodilatator. de 34 – 36 de grade C. se recomandă şedinţe zilnice de câte 5 – 10 min. şi anume: băi de lumină sau lămpi de tip Solux. eventual şoc rotulian. Undele scurt (efect: termic. Crioterapia: sunt indicate compresele reci în cazul inflamatiilor ( genunchi cald. Diatermia: efect analgetic. Efect: tonifiant şi rezorbtiv baia kinetoterapeutica: este o baie caldă la care se asociază mişcări din art. Temp. Se pot aplica prin 2 metode. 30 . împachetarea cu parafină. b) termoterapia – se împarte in: compresele cu aburi.

ape sulfuroase termale ( Herculane ) Terapia cu namol acţionează prin intermediul celor 3 factori: mecanici. Amara. Recuperarea pacienţilor se realizează: a) Preoperator Obiectivele caracteristice aceste perioade sunt: 17 http://www. Tratamentul balneologic ( ape minerale.specialistpainphysio. Borsec.Fig. fizici şi chimici. Govora ( nămol silicos şi iodat ). Tratamentul kinetic În ultimii ani majoritatea studiilor practice şi teoretice realizate pe loturi de pacienţi au demonstrat faptul că programul complex de recuperare dupa ligamentoplastia ligamentului încrucişat anterior reprezintă o fază importantă în algoritmul terapeutic al genunchiului. ape sărate iodurate ( Buzău ). – Aparat fizioterapie http://www.5. ape sărate concentrate: ( Sovata.6. masaj cu gheaţă. Vatra Dornei. Astfel de staţiuni întâlnim la: Techirghiol. Amara.specialistpainphysio.1. Teleaga. Bazna. Felix. Geoagiu ). ape sulfuroase sărate ( Govora. nămoluri ) Acesta are următorare obiective: încetinirea procesului degenerativ. Techirghiol ).com17 Tratamentul prin masaj : masaj coapsă – gambă ( se evita genunchiul ). îmbunătăţirea circulaţie locale şi generale. 1 Mai. amelioarea sau menţinerea mobilităţii/ forţei musculare. 2. 2. Sovata. Călimăneşti ). Geoagiu ( nămoluri ferunginoase ). Tipuri de ape: ape termale algominerale ( Felix. Slânic Prahova ( nămoluri de lacuri sărate ).com 31 .

adaptat global şi prelungit. însă imobilizarea fovorizează apariţia poziţiilor vicioase şi a aderenţelor. Philadelphia 19 Ellenbecke TS. funcţia musculară şi cicatrizarea: reeducarea musculară solicită ligamentul.19 În cadrul programulul de recuperare trebuie să se ţină cont de urmatoarele aspecte: amplitudinea articulară şi cicatrizarea ligamentară: fragilitatea neoligamentelor şi a suturilor impune protecţia acestora în etapa de cicatrizare (mai exact 45 de zile). Silver JK. Principile recuperării: 18 Frontera W.reeducarea schemei de mers. Hanley & Belfus. iar imobilizarea produce atrofie musculara. descărcarea şi soliditatea ostecondrală: mobilizarea favorizează demineralizarea subcondrală. iar mobilizările intempestive ale unei recuperării agresive pot favoriza apariţia leziunilor ireversibile ale cartilajului. . . amiotrofiei şi fragiliăţii osteocondrale temporare (Ellenbeck. b) Postoperator Recuperarea post – traumatică îşi propune să readucă articulaţia afectată la parametrii fziologici. 2002 Essentials of Physical Medicine and Rehabilitation.limitarea efuziunii articulare şi limitarea statusului algic. reeducarea flexie trebuie să fie facută precoce pentru a evita apariţia aderenţelor. Elsevier Health Services 32 .. Acest lucru se poate realiza prin contracţia izometrică a muşchilor ischigambieri. coordonarea musculară şi imobilizarea: cu cât imobilizarea se prelungeşte cu atat amiotrofia de neutilizare se accentuează. 2000 ). Recuperarea funcţională este subordonată imperativelor cicatrizării cutante şi capsulo – ligamentare a genunchiului operat şi este tributara adinamiei articulare tranzitorii responsabile de apariţia aderenţelor intraarticulare. 2002 )18.menţinerea şi refacerea parametrilor musculari optimi pentru muşchii ischiogambieri şi cvadriceps. programul kinetic realizându-se progresiv. 2000 Knee ligament rehabilitation. (Frontera şi Silver.menţinerea şi refacerea amplitudinii de mişcare a genunchiului. imobilizare – mobilizare: în primele luni este indicată purtarea unei orteze speciale pentru a nu solicita noul ligament. .

planul de reabilitarea presupunând următoarele faze: facilitarea procesului de vindecare cât şi de reparare tisulară. Nu există un protocol exact de recuperare. îmbunătaţirea controlului motor al genunchiului şi reluarea functionalităţii. de tabloul clinic şi nu în ultimul rând de răspunsul pacientului la tratament. condiţionarea musculară şi tonifiere. evitarea exerciţiilor fizice în exces. După intervenţia de ligamentoplastie. şi anume: 20 Frontera W. 2002 ). însă programul recuperator trebuie să presupună: control precoce al edemului. iniţierea precoce a imobilizării. recuperarea genunchiului se face face progresiv. antrenarea aerobică cardiovasculară cât şi pentru Obiectivele recuperării funcţionale:  Indolaritatea: administrarea de antialgice şi antiinflamatorii  Recuperarea mobilităţii articulare Se urmăreşte reducerea flexum-ului şi creşterea amplitudinii flexiei. combaterea durerii. Philadelphia 33 . trebuie să se ţină cont de: prevenirea apariţie sechelelor cât şi de protecţia noului ligament care are nevoie de repaus pentru vindecare ( Frontera si Silver. creşterea amplitudinii de mişcare. atrofie musculară.După reconstrucţia ligamentului încrucişat anterior (LIA). realizare exerciţiilor fizice în lanţ kinetic închis. 2002 Essentials of Physical Medicine and Rehabilitation. Progresia tratamentului kinetic tebuie individualizată şi depinde de: principiile videcării tisulare. tipul intervenţie chirurgicale şi de natura injuriei. Hanley & Belfus. Imediat după intervenţia chirurgicală se pot începe mobilizările pasive care constau într-un complex de procedee terapeutice.20 Imobilizarea prelungită nu este indicată putând apărea: modificări severe cartilaginoase şi ligamentare. Silver JK. pierderea amplitudinii în articulaţia genunchiului operat. tonifierea ischiogambierilor pentru o mai buna stabilitatea articulară evitarea tensinuii în grefă.

com. realizată de către kinetoterapeut în toate sensurile. 2. Stabilitatea pasiva sau ortostatica poate fi obţinută prin:     buna tonifierea a musculaturii stabilizatoarea a genunchiului creşterea rezistenţei ligamentare scăderea în greutate( dacă pacientul este unul ponderal) purtarea unor orteze speciale care menajează stabilitatea posterioară şi laterală a genunchiului Stabilitatea activă presupune: tonifierea cvadricepsului ( acesta scăzând în diamentru chiar dupa o imobilizare de 48 de ore ). în timpul nopţii ) mobilizare pasivă asistă. – Aparat Atromod ( pentru recuperarea mobilităţii ) http://www.ru/artromote2c. sau cu ajutorul aparatului Kineteck ( Atromod )   Fig.htm 34 . 21 http://www.6.ormed.1.htm 21   mobilizări autopasive mobilizări active  redobândirea forţei musculare  restabilirea stabiliăţii articulaţiei genunchiului Stabilitatea genunchiului prespune 2 aspecte: stabilitatea pasivă şi cea activă.ormed. extensii continue sau tracţiuni continue ( se realizează pentru corectarea poziţie vicioase şi se pot asocia cu căldură pentru facilitarea mişcării ) tracţiuni discontinue ( se realizează în perioada de repaus.com.ru/artromote2c.

35 . luându-se în considereare vârsta cât şi activităţile pe care aceştia trebuie să le efectueze cotidian importanţa performării preoperatorii a reabilitării pentru refacerea şi menţinerea amplitudinii de mişcare şi a parametrilor musculari ai cvadricepsului întârzierea momentului operator până când pacientul este pregătit fizic şi psihic pentru intervenţie colaborarea pacientului cu echipa medicală mutidisciplinară postoperator. pentru adaptarea programului de reabilitare monitorizarea suţinută în timp a pacientului. şi anume ( după Shelbourne):22 selectarea atentă a pacienţilor. Am. conform tehnicii Hamstrings. J. Coordonare Succesul unui program de recuperare după intervenţia chirurgicala depinde de câteva aspecte care protejează grefa ligamentară. program efectuat în regim ambulatoriu. Studiul de caz a fost realizat pe o singură persoană în perioada 5 septembrie 2012 – 5 februarie 2013. 22 Shelbourne KD. 1990 Accelerated rehabilitation after anterior cruciate ligament reconstruction. dupa reconstrucţia chirurgicală a ligamentului încrucişat anterior (LIA). Nitz P. Programul de reabilitare desfăşurându-se preoperator cât şi postoperator. Capitolul 3 Studiu de caz Scopul acestei lucrări este acela de a evalua eficienţa unui program de reeducare funcţională a genunchiului. Sports Med.

mama (coxartroza) . se evidenţiază urmatoarele: piese scheletice cu raporturi normale.75 cm Greutate: 60 kg • Antecedente personale fiziologice: . Concluzie: semnal discontinuu la nivelul LIA unghi inserţie tibial sub 25 – ruptură LIA 36 . semnal normal la nivelul măduvei osoase . cartilajul care acoperă patela. semnal discontinuu la nivelul LIA unghi inserţie tibial sub 25 – ruptură LIA .scolioză toracală stânga . condiliii femurali si platourile tibiale cu grosime normală. ligament încrucişat posterior. obezitate) • Antecedente personale patologice: . corticală osoasă cu contur regulat. formaţiune musculare din campul de examinare cu aspect în limite normale. fără modificări de semnal .Anamneza • Date peronale: Nume şi preunume: D. Data naşterii: 25 Septembrie 1989 Sex: feminin Înălţime: 1. ligament colateral inter şi extern fără anomalii decelabile.alergie la polen • Istoricul bolii: >> 5 semptembrie 2012: în urma examenul clinic şi imagistic al genunchiului drept. suprafaţă regulată şi caracteristici normale ale semnalului .L.C. grosime normală.tata (dibet zaharat. fără leziuni meniscale.

3..Fig.medicamentaţie antiinflamatore şi antalgică.revenire pentru consultaţie şi intervenţie chirurgicală după remiterea sindromului inflamator iniţial şi după tonifierea musculaturii.ro/imagistica/img2_leziunile_posttraumatice_ale_ligamentului_incr u cisat_anterior_evaluare_prin_rezonanta_magnetica. .înot. . .purtarea unei orteze speciale timp de 2 luni. 23 http://www.ro/imagistica/img2_leziunile_posttraumatice_ale_ligamentului_incru cisat_anterior_evaluare_prin_rezonanta_magnetica. îndeosebi dimineaţa.1.atralgie.medicinasportiva.kinetoterapie.medicinasportiva.html 37 . . .fizioterapie. .html23 Simptome: .instabilitate. I se recomandă: . – RMN – ruptură de LIA http://www.

compresii locale cu gheaţă.pansament steril la 7 zile de la operaţie şi control clinic. practicânduse reconstrucţie single bundle anatomică cu autogrefon gracilis şi semitendinos.combaterea durerii şi a inflamaţiei .C. .indicaţii de infiltraţii cu substanţă vascoelastică Programul de recuperare va fi împărţit în urmatoarele faze: • Faza I – refacererea funţională a) 1 – 8 zile Obiective: . .S.4 ml fi/zi până la reluarea sprijinului podal drept -Paracetamol cp 500 mg 2 cp x 2/zi la nevoie -Ciprinol cp 500 mg D. Se intervine chirurgical în data de 6 noiembrie 2012. .L. 0.kinetoterapie. . Evoluţie postoperatorie favorabilă. .scoaterea firelor de sutură tegumentară la 12 zile posoperator.medicamentaţie antiinflamatoare şi antialgică la indicaţia doctorului. Se externează la data de 9 noiembrie 2012 cu următoarele recomandări: .repaus articular – imobilizarea genunchiului cu ajutorul unei orteze . .tratament medicamentos -Clexane f. intern 2 cp/zi 5 zile .posturare antideclivă .mobilizarea activă a genunchiului drept. Program kinetic: 38 .mers cu 2 cârje fărâ sprijin podal drept pentru 3 saptamani postoperator şi cu sprijin parţial podal stâng cu 1 cârjă pentru următoarele 2 săptămâni. se internează în secţia de ortopedie traumatologie cu diagnosticul de leziune LIA drept.>>5 noiembrie 2012 – pacienta D.din decubit dorsal cu pernă sub gambă .

3. contracţii izometrice la nivelul musculaturii gambei şi coapsei ( gimnastica Burger ).-1. mobilizări pasive cu ajutorul kineteckului. de la 110° la 140°. -2. mobilizări active libere de şold şi la nivelul degetelor membrului inferior de aceeaşi parte.păstrarea funcţionalităţii celorlalte segmente neafectate . iliopsoas şi cvadriceps . 70 de grade în prima zi până la cca. pe segmentul contralateral. mobilizări pasive cu ajutorul Kinteck-ului. 39 . 2 -3.combaterea tulburarilor vasculo trofice . Program kinetic: -1.după care se realizează aceleaşi exerciţii cu membrul inferiror contralateral. 110 în a 8-a zi. -2. Fig. din decubit dorsal.îmbunătăţirea circulaţie locale pentru facilitarea refacerii anatomice .2. ischiogambieri.pofilaxia diminuării capacităţii de efort. masaj de relaxare şi decontracturant la nivelul abdomenului şi coapsei. mobilizări active libere de şold şi la nivelul degetelor membrului inferior de aceeaşi parte. -3. Amplitudinea creşte progresiv.profilaxia pierderii de forţă musculară de la nivelul muşchilor: triceps sural. b) 9 – 20 de zile Obiective: -proxilaxia pierderii mobilităţii articulare de la nivelul genunchiului . – exemplificare ex. Amplitudinea se creşte treptat. de la 60.

4. crioterapie 15 min. Fig. -8. –exemplificare ex. exerciţii gimnice ale trenului superior. masaj de relaxare şi decontracturant la nivelul abdomenului şi coapsei. se realizează flexia membrului inferior afectat. membre superioare). -7. 4 -5. – exemplificare ex. mobilizări active cu rezistenţă la nivelul şoldului ( abducţie. flexie şi extensie ) Kinetoterapeutul aplică rezistenţă la 1/3 distal de coapsa -9. flexia membrului inferior afectat. cu menţinere 4-5 secunde în punctul maxim de mobilitate. -11. din decubit ventral.-4. pacientul se ajută de piciorul sanatos.3. din decubit dorsal. Fig. 40 .3. exerciţii de streching la nivelul segmentelor neafectate (trunchi. cu menţinere 4-5 secunde în punctul maxim de mobilitatea. -10.3. adducţie. 5 -6. contracţii izometrice la nivelul membrului inferior afectat (pacientul realizează 5 – 6 serii a câte 3 – 5 secunde de contracţii de 5 – 6 ori pe zi).

-2. Fig. Decubit ventral – extensia membrului inferior cu menţinerea poziţie finale timp de 5 secunde.• Faza II – recuperarea funţională a) 20 – 60 de zile Obiective: . Decubit dorsal – abducţia membrului inferior afectat cu menţinerea poziţiei finale timp de 5 secunde. – exemplificare ex. 5 min.Controlul inflamaţiei şi combaterea durerii . 3. Decubit dorsal – circumducţii ale soldului intr-un sens şi în celălalt. revenire x 15. Masaj Cyriax la nivelul ligamentelor colaterale cca. menţinerea poziţiei finale timp de 5 secunde. Decubit dorsal – flexia membrului inferior afectat.Readaptarea mişcării structurilor articulare ale genunchiului Program kinetic: -1. revenire x 15 -6. revenire x 15 -7. revenire x 15 41 . -3. cu un rulou sub genunchiul afectat. revenire x 15. revenire x 15. Decubit dorsal .4 -5.5. Decubit dorsal – flexia genunchiului până la amplitudine completă. -4. se realizează extensia.

Călcâiele nu au voie să atingă deloc solul x 15 42 . 3.6. mâinile la nivelul pieptului. mâinile prinse de şipca de la nivelul umerilor.cu faţa la spalier. – exemplificare ex. se realizează semi genunflexiuni până la apariţia reacţiei dureroase x 15 Fig. ridicări pe vâfuri. – exemplificare ex.7. Stând . membrul inferior afectat extins. 3. kinetoterapeutul leagă o coarda elastică la nivelul treimii distalae a gambei ( faţa posterioară ) pacientului pe care o leagă de şipca spalierului. Se realizează extensii de coapsă x 15 ( genunchiul rămâne extins ) -10.Fig. 8 -9. 7 -8. Stând cu faţa la spalieri. Stând – cu faţa la spalier.

– exemplificarea ex.Variante de mers 5 – 6 min Fig.amelioararea stabilităţii articulare de la nivelul articulaţiei gleznei şi genunchiului 43 . Stând – cu spatele la spalier. 10 -11. Kinetoterapeutul leagă o coardă elastică la nivelul treimii distale a gambei (faţa anterioară). 3.recuperarea forţei musculare a muşchilor: ischiogambieri. – exemplificare ex. se execută mişcare de flexie (genunchiul rămâne extins) x 15 repetări . triceps şi cvadriceps . 12 b) 61 – 100 zile Obiective: .12.9.8. 3.Fig. mâinile la nivelul bazinului.

3 -4.. 1 x 15 repetări -5. 3 min -2. Şezând . 1 x 15 repetări 44 . cu o greutate de 2 kilograme pe treimea distala a gambei.11 – exemplificare ex. Şezând – cu spatele la spalier. se execută flexia/rot. 1 x 15 repetări -6. se realizează circumducţii.cu spatele la spalier. 3. 2 -3. Decubit dorsal – se execută flexia membrului inferior afectat. mâinile la nivelul bazinului. 3. Decubit dorsal – membrul inferior afectat în sprijin plantar şi cu genunchiul flectat se execută ridicarea bazinului de la sol (se menţine poziţia finală 5 secunde). cu o greutate de 2 kilograme pe treimea distală a gambei. Masaj Cyriax la nivelul ligamentului colateral cca. Şezând – cu ajutorul unei benzi elastice se realizează: flexia piciorului/tripla flexie a membrului afectat x 15 Fig.10 – exemplificarea ex.recâştigarea mobilăţii genunchiului Program kinetic: -1. mâinile la nivelul bazinului.internă a membrului inferior afectat x 15 Fig.

13 – exemplificarea ex. mâinile pe şipca de la nivelul pieptului se realizează ridicări pe vârfuri fără ca taloanele să atingă solul x 15 repetări -11. Decubit dorsal . Stând – cu faţa la spalier. 2 x 15 repetări Fig. Stând – cu faţa la spalier. 1x 15 repetări pe fiecare parte 45 . mâinile pe şipca de la nivelul bazinului. Decubit dorsal – pacientul realizeză tripla flexie a membrului afectat.forfecări în plan frontal şi sagital x 15 repetări -8.-dr.12 – exemplificarea ex. mâinile la nivelul şoldurilor. se realizează flexia membrului inferior afectat cu genunchiul flectat x 15 repetări -12.-7. Mers pe bicicleta 15 minute Fig. Din aşezat se execută flexia şi extensia piciorului afectat cu o bandă elastică. 13 -14. 3. 3. Înclinări laterale stg. Pe placa de echilibru. se realizează semigenuflexiuni până la apariţia senzaţiei dureroase x 15 repetări -10. 12 -13. revenire x 15 -9. Stând – cu spatele la spalier.

1 x 15 repetări Fig. Flexii şi extensii pe placa de echilibru. 3.Fig.15 – exemplificarea ex. 14 -15. 3.16 – exemplificarea ex. 16 46 . Reeducarea mersului. 15 -16. urcatul scăriilor Fig. 3.14 – exemplificarea ex.

cu membrul inferior afectat extins. se execută flexia coapsei cu menţinerea poziţiei finale timp de 5 secunde. revenire x 20 -8. Decubit dorsal – forfecări în plan frontal. timpul 1: flexia membrului inferior afectat până la 45 grade. timpul 2: abducţia membrului inferior afectat. cu o greutate de 2 kg în treimea distală a gambei.-13. Stând în sprijin unipodal – se realizează circumducţii de şold. timpul 3: 47 . 3. se realizează bicicleta (spre înainte şi spre înapoi) x20 -7. mâinile la nivelul şoldurilor. Decubit dorsal – flexia şi extensia genunchiului x 20 -5. Stând – exerciţii de streching pentru membrul inferior afectat Fig.17 – exemplificare ex. Variante de mers: 3-4 minute -3. gleznă x 20 -6. Crioterapie – 15 minute C) dupa 100 de zile Obiective: controlul inflamaţiei şi combaterea durerii readaptarea mişcărilor structurilor articulaţiei genunchiului readaptarea la efort Program kinetic: -1. sagital – 4 minute -4. Stretching în descarcare: pendulări şi balansări x 20 -14. Stând – spatele lipit de spalier. 1 -2. Şezând – spatele lipit de spalier. Decubit dorsal – mâinile sub fese.

se realizează presiuni cu: toată talpa. 2 x 15 repetări Fig. timpul 4: extensia membrului inferior afectat (in cursa externă) x 20 -9.adducţia membrului inferior afectat. Decubit lateral – se realizează flexia coapsei pe trunchi (genunchiul flectat) x 20 -11. Tras şi pedalat Cuşcă ROCHER 48 . Stând – cu faţa la spalier. menţinere 3 secunde. 11 -12. Decubit lateral – se realizează abducţia membrului inferior afectat până la 45 de grade. membrul inferior afectat flectat pe o minge.18.19 – exemplificarea ex. 3. mâinile la nivelul umerilor. – exemplificare ex. Decubit dorsal – membrul inferior afectat împinge cu planta într-o minge. 13 -14. vârful şi călcâiul x 15 -13. 3. Flexii şi extensii de cvadriceps efectuate de pe scaunul de genunchi. revenire x 20 Fig. revenire x 20 -10.

3. – exemplificare ex.-15. Bicicletă – 20 minute Fig. 15 49 .20.

luându-se în considereare vârsta cât şi activitâţile pe care aceştia trebuie să le efectueze cotidian. tonifierea musculaturii stabilizatoare a genunchiuliu. coordonare - tratamentul kinetic după intervenţia de ligamentoplastie a ligamnetului încrucişat anterior (LIA) reprezintă o fază obligatorie în algoritmul terapeutic al genunchiului operat sucesul unui program de recuperare depinde de: selectarea atentă a pacienţilor. întârzierea momentului operator până când pacientul este pregătit fizic şi psihic pentru intervenţie. aceasta poate ameliora rezultatele. creşterea rezistenţei ligamentare. colaborarea pacientului cu echipa medicală mutidisciplinară postoperator. menţinerea şi refacerea masei musculare si reeducarea schemei de mers - programul kinetic posoperator isi propune ca şi obiective: indolariatatea. monitorizarea suţinută în timp. este indicat ca programul kinetic să fie aplicat atat preoperator cât şi postoperator programul kinetic preoperator îşi propune ca şi obiective principale: limitarea statusului algic. a pacientului.CONCLUZII - din totalul traumatismelor de la nivelul genunchiului. redobândirea forţei musculare. leziunile de la nivelul ligamentul încrucişat anterior sunt cele mai frecvente consecinţa cea mai gravă a acestor leziuni este impotenţa funcţională prin reducerea amplitudinii mişcărilor de la nivelul art. restabilirea articulaţiei genunchiului. 50 . permite o respectare riguroasă a tratamentului kinetic cât şi depistarea unor eventuale complicaţii. genunchiului decizia terapeutică este de cele mai multe ori intervenţia chirurgicală în vederea obţinerii unor bune rezultate. - fiecare protocol de observaţie se realizează în funcţie de particularitătţle fiecărui pacient. importanţa performării preoperatorii a recuperării pentru refacerea şi menţinerea amplitudinii de mişcare şi a parametrilor musculari ai cvadricepsului. de restantul funcţional postoperator supravegherea medicală saptamânală în primele faze este indicată. recuperarea mobilităţii articulare. menţinerea şi refacerii amplitudinii de mişcare a genunchiului. pentru adaptarea programului de reabilitare.

. Studiu de caz. Afecţiuni reumatice care beneficiază de kinetoterapie. 4. Budica. T. Ed. I. R... Bazele teoretico-metodice ale kinetoterapiei. Papilian. 5. Designul. deficienţe 14. terapeutică şi de recuperare. Medicală. Sport-Turism.I. 6.M. Cordun. Editura Medicală. 2005. 1982. C. Atlas de anatomie umană. D. 13. 16.com/Traitements-GENOU-Ligament-Ligamentoplastie 20.... 1993. Sbenghe. colectarea datelor şi analiza lor. Bucureşti Ifrim. Kinetoterapia in afectiuni ortopedico-traumatice. Bucureşti. Ştinţifică şi Enciclopedică. 2000. A. Ed. Dumitru.ro 21. Sidenco. 8. Fiziologia educaţiei fizice şi sportului.. C. Cluj-Napoca. Iaşi.K. Antonescu. M.specialistpainphysio. Geambaşu. Sbenghe. semiologie clinică. 19. Bucureşti.romedic. Sport-Turism. Aparatul locomotor. 2006. Bucureşti. Ed. 1987.com 51 . 2005. Editura Medicală. 1993. A.. Bota. Aparatul locomotor (anatomia funcţională. Kinetologia profilactică.. E. 1997. 2. Editura Fundatiei Romania de Maine. 1992. 1996. Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei.. Bciu. C.. E.. 18. Gh.BIBLIOGRAFIE 1.T. Ciocoi-Pop. R. 17. 7.. http://chirurgiedusport. Recuperarea Medicală La Domiciliul Bolnavului. diagnostic diferenţiat) Ed.. Bucureşti. YIN. Zamora. Editura Medicală. 12. Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală. 15. M. 2005. Bucureşti Creţu. 1999. www. fizice (Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport). Ed. Bucureşti. KINETOLOGIA MEDICALĂ. Risoprint. Vol. 9. 1999. partea I. Bucuresti. Anatomia funcţională şi biomecaniaca aparatului locomotor. Anatomia Omului Vol. biomecanică. Editura „Romfel”. I. C.F. Ed. Ed. Edtura Didactică şi Pedagogică.ortopediaonline. Polirom. D. Bucureşti. www. 11. T. V. Reeducarea funcţională în afecţiunile coloanei vertebrale. Ed.ro 22. T.. 10. Ispas.. Baciu. Clemente. Ed. Elemente de ortopedie şi traumatologie. www. Ed. Bucureşti. 3. U. Axa. C.... Kinetoterapia în afecţiunile ortopedico-traumatice. Medicală. Sbenghe. Bucureşti.S. Kiss. Bucureşti.. 1990. 1987. Ghid practic de evaluare articulară şi musculara in kinetoterapie. 1996. 2005.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful