P. 1
Succesiunile

Succesiunile

|Views: 7|Likes:
Published by Zion Club Pitesti
civil
civil

More info:

Published by: Zion Club Pitesti on Sep 03, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/15/2014

pdf

text

original

Succesiunile

Capitol preliminar. Notiunea de succesiune 1. 1. Definitie. Succesiunea semnifică transmisiunea patrimoniului lui de cuius succesibililor lui, desemnati de lege, în lipsa organizării devolutiunii de către el, printr-un testament. 1.2. Tipurile succesiunii. Din definitie rezultă că succesiunea este de două feluri: legală (ab intestat) sau testamentară. Chiar si în cazul în care succesiunea este testamentară, regulile succesiunii legale se aplică unei fractiuni din patrimoniul său, denumită rezervă succesorală, dacă există succesibili rezervatari (descendenti sau ascendenti privilegiati). Înainte de a cerceta cele două moduri de devolutiune (titlul II) vom constata care sunt conditiile generale ale succesiunii (titlul I) pentru ca apoi să observăm regulile comune ale ambelor feluri de succesiune: transmisiunea succesiunii (titlul III) si lichidarea succesiunii (titlul IV). Conditiile generale ale succesiunii Pentru a se putea aplica regulile succesiunii trebuie ca mai întâi să aibă loc deschiderea succesiunii, adică decesul lui de cuius (cap. I) si, totodată, să existe succesibili, iar acestia să fie apti pentru a putea mosteni (cap. II). Capitolul I. Deschiderea succesiunii 2. Semnificatie. Deschiderea succesiunii semnifică situatia juridică apărută, relativă la patrimoniul lui de cuius, ca urmare a decesului acestuia, situatie ce constă într-un proces complex ce presupune: pe de o parte, desemnarea succesibililor (devolutiune); iar pe de altă parte, în transmiterea patrimoniului succesoral, înainte de acceptarea succesiunii (sezina) si după aceasta, când se aplică regulile indiviziunii succesorale; si, în fine, lichidarea pasivului succesoral si partajul activului net rămas, când am putea spune că are loc închiderea succesiunii. Sectiune I. Cauzele de deschidere a succesiunii 3. Decesul persoanei este cauza deschiderii succesiunii. Cazurile asimilate decesului. 3.1.În principiu, decesul persoanei este cauza deschiderii succesiunii. 3.2. Hotărârea declarativă a decesului. Decesului persoanei trebuie să îi fie asimilată hotărârea declarativă de moarte, în caz de disparitie a persoanei mai mult de patru ani, ori un an, în caz de disparitie în circumstante de natură a presupune decesul său (art. 16 din Decretul nr. 31/1954). Sectiunea a II-a. Data si locul deschiderii succesiunii. §1.

Data deschiderii succesiunii 4. Data decesului lui de cuius este data la care se deschide succesiunea. Mai exact, în chiar clipa decesului lui de cuius stingându-se personalitatea juridică a acestuia, are loc deschiderea succesiunii lui, aceasta semnificând faptul că, fără nici o formalitate si fără nici o manifestare a vointei succesibililor, patrimoniul său este transmis acestora, de drept. Această regulă traduce principiul de sorginte latină potrivit căruia patrimonial nu poate exista fără subiect. 4.1. Consecintele atasate acestei date. În mecanismul succesiuni este important să fie stabilită data decesului sub
ambele aspecte: devolutiv; si al transmiterii succesiunii căci, în functie de această dată se stabileste: ce se transmite, cine succede, si cât succede. Sub aspect devolutiv, în functie de data arătată se stabileste lista persoanelor chemate la succesiune în virtutea legii sau a legatelor, întinderea vocatiei lor succesorale si se decide dacă acestia îndeplinesc conditiile pentru a succede. Sub aspectul obiectului transmisiunii, de la această dată are loc fixarea continutului patrimoniului succesoral transmis, succesorii devenind comostenitori asupra activului succesoral existent la acel moment si vor fi tinuti de pasivul succesoral (în principiu, datoriile lăsate de cuius).

Totodată, de la aceeasi dată începe să curgă termenul de optiune succesorală, acceptarea succesiunii consolidând transmiterea patrimoniului. În functie de aceeasi dată se stabileste si întinderea drepturilor succesorilor acceptanti. Știindu-se data decesului si persoanele care au acceptat succesiunea se decide care sunt mostenitorii rezervatari, întinderea rezervei lor si a cotitătii disponibile. În fine, după iesirea din indiviziune, comostenitorii vor fi considerati proprietari exclusivi de la data decesului, partajul succesoral având caracter declarativ. 4.1. Proba. În principiu, data deschiderii succesiunii este mentionată în certificatul constatator al decesului emis de medici. În cazul particular al disparitiei persoanei, hotărârea judecătorească de declarare a mortii stabileste această dată (art. 18 alin.1 din Decretul. nr.31/1954). 4.3. Comorientii (codecedatii). Într-un caz special, data decesului are o importantă particulară în aplicarea regulilor devolutiunii succesorale. Este ipoteza în care două persoane cu vocatie succesorală reciprocă au decedat în conditiile unui sinistru (cutremur, inundatie, accident aviatic, etc.) si nu se poate stabili ordinea decesului lor pentru a se decide care persoană este succesorul celeilalte. Pentru a înlătura dubiul si nesfârsitele litigii care ar putea fi generate în vedere stabilirii ordinii succesiunii, legea stabileste că persoanele decedate în aceste împrejurări ”au murit deodată” (art.21 din Decretul nr.31/1954). Regula arătată este însă aplicabilă doar în cazul succesiunii legale. Textul nu poate viza si legatarii reciproci, chiar dacă acestia ar fi legatari universali. §2. Locul deschiderii succesiunii 5. Succesiunea se deschide la domiciliul defunctului. Această regulă rezultă din interpretarea art.10 lit. a si art.68 al Legii nr.36/1995 ca si art.73 din Regulamentul de aplicare a acestei legi. Potrivit acestor texte, locul deschiderii procedurii succesorale este cel al ultimului domiciliu al defunctului. În sensul art.13 din Decretul nr.31/1954, ultimul domiciliu al decedatului este locul unde acesta a avut «locuinţa statornică sau principală» si nu cel din cartea de identitate. 5.1. Utilitatea stabilirii locului deschiderii succesiunii. În principiu, succesiunea ridică probleme de plată a creditorilor lui de cuius, de administrare a bunurilor lui până la acceptarea succesiunii, si de partaj, toate acestea antrenând adesea si litigii. De aceea regula arătată este ratională căci locul favorabil pentru rezolvarea tuturor acestora este ultimul domiciliu al lui de cuius. O aplicare a acestei ratiuni este art. 14 Cod procedură civilă care stabileste competenta instantei ultimului domiciliu al defunctului pentru litigiile arătate mai sus. Capitolul II. Conditiile pentru a succede Cine poată să succeadă ? Pentru a mosteni, o persoană trebuie să existe la data decesului lui de cuius, să nu fie nedemnă si să aibă chemare la succesiune (vocatie succesorală) în virtutea unei legături de rudenie cu de cuius, ori, într-un caz particular, a legăturii de aliantă. Prima conditie este comună celor două tipuri de succesiuni, ultimele două sunt specifice doar succesiunii legale. În Noul Cod civil nedemnitatea este comună însă si succesiunii testamentare. Sectiunea I. Existenta succesibililor (capacitatea succesorală) 6. Numai persoanele fizice pot fi succesori legali. Persoanele juridice pot succede doar în calitate de legatari. 7. Pentru a mosteni, succesibilul trebuie să existe la data deschiderii succesiunii (art.654 C.civ.). Termenul ”a exista” nu se referă la existenta fizică a persoanei ci la cea juridică. Nimeni nu se interesează însă de capacitatea de folosintă a unei persoane pentru a decide dacă ea poate succeda sau nu. De aceea, în doctrină, pentru a desemna aptitudinea persoanei fizice pentru a succede se utilizează un termen special: ”capacitate succesorală”. Conchizând, pentru a avea capacitate succesorală persoana fizică trebuie să fie născută si să nu fie decedată la data deschiderii succesiunii. 7.1. Persoana trebuie să fie născută pentru a putea mo steni. Este însă traditional că si persoanele concepute au drepturi, regulă exprimată prin maxima infans conceptus pro nato habetur quoties de commodis ejus agitur . Ea este tradusă în dreptul nostru prin regula generală a art.7 alin.2 din Decretul nr.31/1954 si în particular, în materia succesiunii, în alineatul 2 al aceluiaşi art.654 potrivit căruia: «copilul conceput este considerat că există, sub condiţia instituită de aliniatul 3, ca el să se fi născut viu». 7.2. Persoana nu trebui să fie la data deschiderii succesiunii.

predecedată. Pentru a avea capacitate succesorală persoana nu trebuie să fie decedată

este caducă deoarece prin Decretul-lege nr. Nu trebuie să confundăm această notiune cu cea apropiată: ingratitudinea care vizează liberalitătile (art. sau pentru nedenuntarea omorului). Nedemnitatea ridică trei probleme: cazurile de nedemnitate. Nu este însă necesară o hotărâre judecătorească prin care să se constate nedemnitatea. Cel de al doilea caz. celor alături de care venea la succesiune. relativ la succesiunea lăsată de cel faţă de care s-a comportat nedemn. si efectele nedemnitătii. aceasta antrenând o serie de alte consecinte atât fată de nedemn cât si fată de tertele persoane ca si fată proprii săi mostenitori. el nu a fost niciodată succesor. Nedenunţarea omorului a cărui victimă a căzut cel ce lasă moştenirea. constând în denuntarea lui de cuius că ar fi săvârsit o faptă care ar fi antrenat pedeapsa capitală. «este nedemn de a succede succesibilul condamnat pentru omor sau pentru tentativa la această faptă». Potrivit art.1 C. de aceea este obligat să restituie fructele.655 pct.656 C. 10. precum şi fructele naturale sau civile pe care le-a perceput (art. fiind reprezentat de prima persoană în calitate de mostenitor al predecedatului1. situaţia de nedemnitate este certă.). având cunoştinţă de omorul defunctului nu l-a denunţat justiţiei». care erau înlăturati de nedemn. 9. Succesibilii să nu fie nedemni 8. Nedemnul este considerat că nu a avut niciodată chemare la succesiune si că. până la gradul patru inclusiv (art. sau.657 C. donatarii ori creditorii acestor persoane pe calea unei acţiuni oblice. . Efectele nedemnităţii. modul de operare. Hotărârea de constatare a nedemnitătii nu poate fi decât declarativă si nu constitutivă deoarece sanctiunea actionează de drept. Sectiunea a II-a.3 C. Efectul nedemnităţii fată de nedemn. 9. În lipsa acestuia. Dacă însă.).civ. Potrivit art. nu o aplică judecătorii. Mijlocul de sesizare fiind cerere de petiţie de ereditate. Atentatul la viaţa celui ce lasă moştenirea. 6/1990 pedeapsa cu moartea a fost abrogată.. titlul de moştenitor legal al nedemnului. Este considerat nedemn. Regulile nedemnitătii se aplică deci numai succesorilor legali. ci de la data când le-a cules ori trebuia 1 A se vedea supra. Contestarea calităţii de succesor poate să o facă atât comoştenitorii ori moştenitorii în rang subsecvent cât şi legatarii..1. ele vor fi soluţionate printr-o hotărâre judecătorească ce va constata existenţa unui caz de nedemnitate. În puterea legii. civ. în consecintă. Modul de operare al nedemnităţii Oricare ar fi cazul de nedemnitate. Nedemnul este astfel lovit de o incapacitate legală de a mosteni.. în aplicarea nedemnităţii se nasc contestaţii între mostenitori. indiferent că a fost autor sau coparticipant. «este nedemn moştenitorul major care.civ.655 pct. o persoană care nu avea dreptul la mostenire poate urca în locul predecedatului ca si când acesta din urmă ar fi succesor. Nedemnitatea este o sanctiune civilă constând în decăderea nedemnului din dreptul la succesiunea persoanei fată de care s-a făcut vinovat de culpă gravă. şi nedenunţarea omorului. pentru a se proba săvârsirea uneia dintre faptele arătate. este retroactiv desfiinţat. civ. Nu este nedemn nedenuntătorul care este rudă ori afin cu cel condamnat pentru omor. succesiunea va fi transmisă celorlalti mostenitori cu vocatie succesorală. pentru care a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă. Cazurile de nedemnitate.Excluderea de la mostenire.655 C. succesibilul major si capabil care nu a denuntat omorul căruia i-a căzut victimă de cuius. nu de la data constatării nedemnităţii. existând o hotărâre de condamnare pentru omor sau tentativă. după caz.Nedemnul fiind exclus de la mostenire trebuie să restituie toate bunurile pe care le-a dobândit cu titlu de moştenitor. acuzaţia capitală calomnioasă. în anumite conditii.Printr-o fictiune legală. acuzatia capitală calomnioasă.civ. .. intrată în autoritate de lucrul judecat. Pentru a putea mosteni. Fiind străin de succesiune nedemnul nu poate fi reprezentat căci numai succesorii pot fi reprezentati.1.2. 11. 9. Notiune. Potrivit art. sunt considerate a fi fapte ce atrag sanctiunea nedemnitătii: atentatul la viaţa lui de cuius. 11. pentru fapta de nedenuntare. Cel puţin în primul caz. este necesar să existe o hotărâre judecătorească de condamnare (pentru omor sau tentativă de omor. Ea acţionează de drept.831-835 C. .civ. Pentru a fi considerat nedemn pentru atentat la viata lui de cuius este necesar ca succesibilul să fi săvârsit o faptă de omor sau tentativă de omor intentionat.). Ea trebuie să îndeplinească si o conditie negativă: să nu fie nedemnă. nu este suficient ca o persoană să aibă capacitate succesorală. El este calificat a fi posesor de reacredinţă. Sanctiunea nedemnitătii este pierderea calitătii de mostenitor. denumită reprezentare succesorală.

vor fi păstrate dacă ei au contractat cu acesta.civ. distinge după cum descendenţii vin la succesiune în nume propriu ori prin reprezentarea nedemnului. În primul caz nedemnitatea ascendentului nu poate împiedica pe descendenţi să culeagă succesiunea. ar trebui ca nedemnitatea să nu afecteze drepturile descendenţilor nedemnului. La mijlocul secolului XX. Tot mostenitor neregulat era considerat de Codul civil si sotul supravietuitor. indiferent că sunt adulterini sau incestuosi (art.. 319/1944 5 Publicată în Buletinul Oficial nr. acesta având dreptul la mostenire în concurs cu oricare succesor legitim si înaintea statului 13. fam. Editura Cursurilor litografiate. 319/1943 sotul supravietuitor a fost asimilat mostenitorilor regulati. Mostenitorul trebuie să fie rudă cu de cuius. numai pentru ipoteza în care nu există mostenitori legitimi.să le culeagă. sub nume de mostenitor. Astăzi. dobânditorii de bună-credintă sunt apărati de principiul erorii comune. civ. vor renaşte retroactiv. Relativ la mostenitorii neregulati. el culegând succesiunea numai dacă mostenirea este vacantă (nu este acceptată de succesorii legitimi sau nu există mostenitori legitimi). si actele de administrare si conservare vor fi mentinute dacă ele erau necesare si utile.676 C.). pe temeiul legăturii de aliantă. toate drepturile pe care le avea faţă de de cuius şi care se stinseseră prin confuziune.75 si art. restrângându-se dreptul la succesiune al rudelor colaterale. Ionașcu. trebuie să se aplice efectul retroactiv al nedemnităţii si fată de terti 2. însă îsi produce încă efectele vechiul regim al adoptiei cu efecte restrânse.3. București. Legătura de rudenie cu de cuius 12. Majoritatea doctrinei califică aceste acte juridice ca fiind vânzarea bunurilor altuia si că.. Sfera mostenitorilor legitimi chemati la succesiune a fost limitată ca întindere.). căci acestea profită comostenitorilor. o categorie de mostenitori a dobândit drepturi depline la mostenire. Prin Decretul nr. 1943 4 Publicată în Monitorul Oficial nr. cele care nu sunt rude cu de cuius. Conditia arătată este dedusă din interpretarea art. prin Legea nr. în consecintă. dacă ei si-au dat consimtământul la încheierea actului întemeindu-se pe aparenta că cel care a făcut acte de dispozitie este adevăratul mostenitor si că el avea deplin temei să încheie acel act. Adoptatul cu efecte restrânse are mai multe drepturi decât un mostenitor legitim căci el succede atât pe părintilor firesti cât si părintilor adoptivi. p.Renasc drepturile fată de de cuius. În cel de-al doilea caz. Prin art. persoanele rude cu de cuius. .fam. Calitatea statului de mostenitor este contestată în doctrină. 9 din 31 ianuarie 1954 3 2 . datorită erorii comune şi invincibile că el este adevăratul moştenitor3.2. art. Fiind o sancţiune civilă. au fost asimilati mostenitorilor legitimi si copii naturali. care împarte mostenitorii în «mostenitorii legitimi».494 C. nr. această categorie este admisă exceptional. 6 din Legea nr.civ. Fiind considerat un terţ faţă de moştenire. . 11. descendenţii nu pot culege moştenirea. si «mostenitori neregulati». Dacă a făcut construcţii sau plantaţii nu are dreptul decât la despăgubirile prevăzute de art. acestea având chemare la succesiune numai până la gradul IV inclusiv. Dovada legăturii de rudenie cu de cuius. în limitele ce vor fi arătate (art. 32/19545 a fost abrogat art. drepturile câştigate de terţii de bună-credinţă prin raporturile juridice cu nedemnul.652 C. Efectele nedemnităţii faţă de descendenţii nedemnului. A se vedea și art. De asemenea. Dobânzile vor fi restituite de la data producerii lor şi nu de la data chemării în judecată. Cu toate acestea. Legiuitorul recunoaste unei persoane dreptul la mostenirea numai dacă aceasta este rudă cu de cuius. În prezent există doar adoptia cu efecte depline (art… din L. Devoluțiunea… . În schimb.658 C. ele sunt anulabile.4 al Legii impozitului progresiv pe succesiuni. M. Ideea de aparență și rolul său în dreptul civil român modern. acesta fiind unul din motivele înlăturării acestui tip de adoptie. Efectele nedemnităţii faţă de terţi În cazul în care nedemnul a încheiat acte juridice de dispozitie asupra bunurilor succesorale.civ. lui atribuindu-i-se dreptul de a culege succesiunea în calitate de putere suverană ce are dreptul asupra bunurilor fără stăpân. civ.Anularea actelor juridice încheiate de nedemn în calitate de mostenitor.652 C. au fost modificate dispoziţiile art. Eliescu. singura persoană care nu este rudă cu de cuius si poate mosteni este statul. 79 A se vedea și Tr. Pentru ca mostenitorul să poată pretindă această calitate el trebuie să dovedească existenta între el si de cuius a unui sir neîntreruptă de legături de filiatie (grade de rudenie).63 C. din 28 iulie 1921 4. 11. ca si adoptatii. indiferent că acestea ar fi în linie directă sau în linie colaterală. 91 din 28 iulie 1921. ). astfel că.77 C. deoarece nedemnul nu poate fi reprezentat. Astăzi. Ca urmare. Sectiunea a III-a.

cea în care proba legăturii de filiatie nu poate fi făcută cu certificatul de nastere sau cel de căsătorie. prin orice mijloc de probă că de cuius este tatăl pretinsului mostenitor. prin legătura de rudenie. Titlul II. a fost cunoscut ca fiind sotul femeii. fie pentru că ele nu au fost întocmite din culpa ofiterului de stare civilă. Pentru a stabili ordinea în care succesibilii sunt chemati la succesiune. pretins a fi tatăl său. reprezentare succesorală. trunchi. ramură. linie (directă si colaterală). Actele de stare civilă sunt singurele mijloace de probă ale legăturii de rudenie. grad de rudenie. dovada calitătii de mostenitor a unui copil născut dintr-un cuplu care încheiase actul de căsătorie însă nu-l mai poate exhiba poate fi făcută dovedind mai întâi imposibilitatea exceptională în care se află acesta de a dovedi legătura de filiatie cu acte de stare civilă si odată admisă această probă se poate dovedi legătura de filiatie probând posesia de stat a căsătorie ( nomen. Această probă este suficientă pentru a dovedi legătura de rudenie în linie dreaptă ascendentă si descendentă ca si în linie colaterală. despicătură. de exemplu pentru că nu cunoaste unde s-au căsătorit acestia si nu poate astfel să solicite un duplicat al certificatului de căsătorie. nu vin împreună la mostenire. prin ascendentă ori printr-un autor comun (colateralii). mai întâi (cap. În principiu. Pentru a pune în aplicarea aceste principii si mecanismele de corectare legiuitorul a creat notiuni specifice devolutiunii legale: clase de succesori.2). Sectiunea I. În cea de a doua ipoteză. II. constând în ierarhizarea rudelor pe clase de succesibili iar în interiorul claselor ei sunt ierarhizati pe grade de rudenie. Astfel. Dovada calitătii de mostenitor a sotului supravietuitor se face cu certificatul de căsătorie. În ambele ipoteze proba calitătii de mostenitor se face după decesul lui de cuius. Devolutiunea succesiunii Devolutiunea succesiunii semnifică organizarea chemării la succesiune a persoanelor. Pentru a explica tehnica devolutiunii legale (sect.). Exceptional. etc. acestora fiindu-le asimilate actul de recunoastere a paternitătii sau a maternitătii printr-o declaratie autentificată la notarul public sau printr-un testament autentic. Pentru aceasta legiuitorul a trebuit să aleagă între interesele opuse ale rudelor lui de cuius: succesibilii din generatiile mai apropiate sau mai îndepărtate. Uneori a făcut însă corecturi. Peste aceste criterii legiuitorul asează un principiu director pentru ierarhizarea succesibililor: gradul de apropiere cu de cuius.cea în care un copil a fost născut în afara căsătoriei si nu a fost recunoscut în timpul vietii acestuia.1) vom analiza notiunile arătate (§1) pentru ca apoi să relevăm principiile devolutiunii succesorale legale (§2) si mecanismele corectoare (§3).I. Ea răspunde la întrebarea: care persoane sunt chemate la succesiune. Devolutiunea legală 14. în ordinea dictată de aceasta (sect. legiuitorul foloseste o tehnică specifică. Tehnica de stabilire a ordinii chemării succesibililor la mostenire §1. în ce ordine. această legătură poate fi făcută cu orice mijloace de probă. născut de un cuplu ce nu încheiase acte de căsătorie sau din relatii extraconjugale. care este cunoscută ca fiind mama reclamantului. În acest caz distingem două ipoteze: . Capitolul I. Nu este însă necesar ca legătura de rudenie să fie stabilită la data decesului lui de cuius. Tehnica ierarhizării succesibililor este tradusă în dreptul succesoral prin stabilirea principiilor devolutiunii succesorale legale si a mecanismelor de corectare a lor. vom studia pe rând modul de organizare a chemării la succesiune de legiuitor. tractatus. ci sunt ierarhizate. pentru a corija inechitătile rezultate din aplicarea strictă a acestor criterii de ierarhizare. în limitele arătate mai sus. Notiunile utilizate pentru determinarea ordinii chemării succesibililor . în prima ipoteză.Proba legăturii de filiatie se face după regulile specifice dreptului familiei. ulterior (cap. dovedind. cei legati de de cuius prin descendentă. punând în aplicare tehnica devolutiunii legale vom analiza regimul juridic al drepturilor succesorale ale succesibililor. si care este întinderea vocatiei lor succesorale ? Cum succesiunea este legală si testamentară. fie pentru că acestea au fost distruse sau pentru că pretinsul mostenitor se află în imposibilitatea de a face dovada căsătoriei părintilor săi. proba legăturii de filiatie poate fi făcută în fata instantei de judecată. pe cei care sunt legati de de cuius prin descendentă sau ascendentă în detrimentul colateralilor. Ulterior. filiatia se dovedeste cu certificatul de nastere. fama). din care să rezulte că de cuius. . În principiu legiuitorul a preferat pe cei din generatiile mai noi în detrimentul celor mai vechi. Ordinea chemării la succesiune a persoanelor care sunt legate prin rudenie cu defunctul.) si de de cuius. Rudele ce au chemare la succesiune.

în clasa colateralilor. Pentru o mai mare precizie terminologică. a descendentilor.a treia clasă. Principiul proximitătii claselor de mostenitori dictează ordinea chemării la succesiune a claselor de mostenitori într-un caz dat. în ordinea de preferintă: . nu este suficientă. Potrivit acestui principiu clasa cea mai apropiată lui de cuius înlătură de la mostenire celelalte clase.2.3. . deducându-se dacă el este mai bine plasat sau nu.prima clasă.civ. Pentru a cunoaste numărul de grade existente între două rude se numără. Clasa de mostenitori desemnează o categorie ce grupează rudele chemate la succesiune. 15. acestia constituind fiecare câte o tulpină. decât alt succesibil ce are chemare la succesiune în aceeasi clasă.1. Spunem astfel. a ascendentilor.667 C. Această din urmă notiune este folosită pentru ipoteza în care la succesiune vin în concursa fratii buni (din aceeasi căsătorie) cu cei uterini (au în comun doar mama) si/sau cu cei consangvini (au în comun tatăl). Prima departajare a succesibililor.Sotul supravietuitor.civ. Tulpina desemnează descendentii lăsati de copilul predecedat care intră în concurs cu ceilalti copii ai lui de cuius. grad de rudenie.. 15. numărul de generatii care le separă si. Notiunea de clasă de mostenitori. Notiunea de tulpină este incidentă mecanismului reprezentării succesorale. si linie. Astfel vom spune rude pe ramură maternă sau rude pe ramură paternă. La mostenire nu pot veni toate rudele ce au chemare la succesiune după legătura de rudenie. legiuitorul a creat mecanismul denumit despicătură sau fentă (art. Ordinea claselor determină vocatia sau rangul succesibililor. legiuitorul i-a grupat pe clase si a stabilit ierarhia acestor clase. reuneste rudele rezultate din defunct. a colateralilor. ascendentii sunt succesibili de rang doi. în clasa ascendentilor sau a descendentilor. Departajarea succesibililor după criteriul claselor de mostenitori. Acest mecanism va fi explicat mai jos 6. 15. Uneori. sub conditia ca acesta din urmă să fi lăsat cel putin un descendent. venind la mostenire prin aliantă nu prin rudenie. 15. Pentru a stabili întinderea drepturilor succesibililor aflati în ipoteza arătată. după clase. Sistemul determinării ordinii chemării succesibililor ab intestat se bazează pe trei notiuni esentiale: clasă de mostenitori. Pentru a realiza o nouă delimitare a fost aleasă tehnica gradului de rudenie.661 C. Gradul de rudenie indică rangul unui succesibil. determinate după criteriul vechimii generatiilor sau a legăturii directe sau colaterale cu de cuius. prin tatăl comun de cea prin mama comună. notiunea de linie mai este utilizată de legiuitor. Gruparea succesibililor pe clase si ierarhia acestor clase. Se distinge astfel. notiunea de linie trebuie să fie folosită numai pentru a distinge linia dreaptă de cea colaterală.15. Dacă predecedatul nu avea copii la data decesului său.4. reuneste rudele din care se trage defunctul. . acesta are chemare la succesiune în caz de vacantă succesorală. . de exemplu. ei fiind chemati la succesiune după descendenti.) Această notiune este utilizată în ipoteza în care la mostenire sunt chemati cel putin doi descendentii ori colateralii privilegiati si cel putin unul dintre ei este predecedat. Principiile devolutiunii succesorale legale 16. trebuie să folosim notiunea de ramură.). evingându-le astfel o parte din dreptul lor. În interiorul claselor de mostenitori acestia sunt ierarhizati după criteriul gradului de rudenie. Ea este folosită pentru a distinge clasa ascendentilor si a descendentilor (linie dreaptă) de clasa colateralilor (linie colaterală). . iar pentru a distinge între rudenia cu de cuius. Notiunea de tulpină (suche) (art. nu constituie o clasă de succesibili. .Un loc special este alocat statului. Ea ar crea impedimente serioase dacă toti mostenitorii dintr-o clasă ar fi chemati la succesiune.674 C. Notiunea de grad si utilizarea ei pentru ierarhizarea succesibililor în interiorul unei clase.civ. Pentru a stabili ordinea în care succesibilii sunt chemati la succesiune.a doua clasă. El are chemare la succesiune în concurs cu mostenitorii din fiecare clasă.). se adaugă generatiile care le separă de autorul lor comun. Notiunea de linie si cea de ramură Linia este definită «ca fiind sirul de grade» (art. grupează persoanele care au cu defunctul un autor comun. la care se adaugă notiunea de ramură si cea de trunchi. Principiul proximitătii claselor de mostenitori. pentru a distinge rudele care sunt legate de defunct prin tatăl lor (linie paternă) de cei care sunt legate de defunct prin mama lor (linie maternă). nu există tulpini. 6 A se vedea supra…. §2.

Nu mai există distinctia veche după criteriul sexului (principiul masculinitătii) si nici aceea a ordinii nasterii (primoginiturii). prin cel din urmă legea nu mai ierarhizează ci egalizează. §3. ei se separă astfel de clasa ascendentilor ordinari (bunici. ca si pe fratii si surorile defunctului si descendentii lor. prin corectarea acesteia cu o clasă intercalată. având drepturi egale. Ordinea de preferintă a mostenitorilor stabilită după acest principiu suferă unele perturbări în cadrul clasei întâi si a clasei mixte. iar prin aplicarea principiului proximitătii gradului din această clasă sunt preferati părintii lui. cea a ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati. prin aplicarea mecanismului reprezentării. verisorii). mătusile. dacă de cuius are frati ori 7 A se vedea supra …. De exemplu. din aceeasi clasă. în interiorul clasei de mostenitori chemată la succesiune mostenitorii de gradul cel mai apropiat înlătură pe cei de grad mai îndepărtat. pe care-i înlătură de la mostenire desi. fiind mostenitori încadrati de lege în clasa a doua.civ. în ipoteza arătată. Potrivit acestui principiu. ace stia fiind încadrati de legiuitor în clasa întâi. dacă de cuius a lăsat copii. 19.În principiu. prin aplicarea principiului proximitătii clasei de mostenitori acestia vor fi chemati la mostenire cu prioritate. legiuitorul creează o clasă specială de succesibili. Principiul proximitătii gradului de rudenie. constă în faptul că. Din ultimele două clase este constituită o clasă distinctă.670-671 C. Totusi. colateralii cei mai apropiati. Codul civil nu consacră expres acest principiu însă face aplicarea lui cu ocazia reglementării fiecărei clase de mostenitori. dar situa ti în clasa a II-a de mostenitori. Prin textul art. primii. ci doar bunici si mătusi ori unchi. aplicând principiul proximitătii clasei de mostenitori (art. În acest fel. dacă nu a lăsat descendenti si nici părinti. încadrati de lege în clasa a treia. aplicând principiul proximitătii claselor de rudenie ei vor fi chemati cu prioritate la mostenire. A. a colateralilor ordinari.. tot rude de grad I. fiind o generatie mai tânără. a descendentilor. mostenitorii ce fac parte din o clasă determinată sunt exclusi de la succesiune dacă există cel putin un mostenitor dintr-o clasă preferată. Ipoteza în care sunt intercalati fratii si surorile (ori descendentii lor până la gradul IV. străbunici) si de cea a colateralilor ordinari (unchii. după criteriul ierarhiei claselor orice categorie de ascendent este preferată colateralilor. ce va fi relevată la exceptii7. . prevăzute în textul art. generatie mai veche si au fost preferati ascendentilor mai îndepărtati. Principiul proximitătii gradului de rudenie dictează ordinea chemării la succesiune a succesibililor din cadrul fiecărei clase. Principiul egalitătii succesibililor de acelasi grad Acest principiu completează pe cel de al doilea. exceptional. Originalitatea normelor de corectare. înlăturând pe părintii lui de cuius . ce cuprinde pe tata si mama. Prin această nouă clasă legiuitorul a dorit să concilieze criteriul vechimii generatiilor cu cel al legăturii directe cu de cuius. Se păstrează însă distinctia după criteriul nasterii din aceeasi căsătorie sau din căsătorii diferite.670-671 C. Departajarea succesibililor după criteriul gradului de rudenie. au fost pusi pe picior de egalitate cu ascendentii imediati. evident. generatie si mai veche. înlăturând unchii si mătusile lui de cuius. Potrivit acestuia: în cazul în care în interiorul aceleiasi clase de mostenitori există rude de grad egal mostenitorii vin împreună la succesiune. inclusiv) este următoarea: dacă de cuius nu a avut descendenti. De asemenea. Corectarea principiilor Aplicare principiilor arătate antrenează uneori inechităti. a ascendentilor ordinari. Exceptie de la principiul proximitătii claselor de mostenitori. 18. stabilind cum succed mostenitorii în ipoteza în care există mai multi succesori de acelasi grad. denumită clasa mixtă a mostenitorilor privilegiati. Pentru a le atenua legiuitorul a conceput mecanisme particulare de corectare. pusă în aplicare prin mecanismul fentei sau al spărturii. ordinea de preferintă stabilită după acest principiu poate fi perturbată. În esentă. aceste texte schimbă ordinea la succesiune doar cu privire la fratii si surorile lui de cuius si a descendentilor acestora.civ. Intercalarea clasei mixte a mostenitorilor privilegiati. În opozitie cu primele două principii. 17. 659) va fi chemată la succesiune clasa ascendentilor.

acestia sunt chemati la succesiune în concurs cu părintii. Potrivit celui de al treilea principiu: rudele în grad egal moştenesc în părţi egale. pentru ambele cazuri de reprezentare. 22. Nu se aplică reprezentarea. fiind interzisă reprezentarea per saltum ori omissio medio.surori (sau succesori ai acestora până la gradul IV. în lipsa reguli corectoare. fraţi de mamă ori/si cei de tată vor culege mostenirea doar pe ramura maternă sau după caz cea paternă. Deşi sunt rude de acelaşi grad. Este însă obligatoriu ca în lantul de reprezentări fiecare verigă să îndeplinească conditiile reprezentării. Notiune. colateralii privilegiati sunt chemati la succesiune. nepoti. înlăturând această egalitate prin aplicarea mecanismului cunoscute sub denumirea de fentă. În practică. dacă i-ar fi supravieţuit. inclusiv. dar având chemare la succesiune după mostenitorii din clasa mixtă. ori despicătură (sau spărtură). ci doar fratii si/sau surori si bunici.2. pentru a culege partea din succesiunea lui de cuius ce s-ar fi cuvenit reprezentatului. . descendentii săi nu pot să beneficieze de reprezentare căci nedemnii sunt străini de mostenire. 22. Exceptie de la principiul egalitătii mostenitorilor de grad egal. diminuându-le cu jumătate dreptul. inclusiv).. descendenti din aceeasi tulpină.) cei din urmă ar fi fost preferati înaintea fratilor si surorilor ori descendentilor acestora.civ. cu diferenta că textul arătat trebuie conciliat cu art. în aceleasi conditii ca si descendentii. a ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati. nu se aplică reprezentarea succesibililor din clasa ascendentilor sau a colateralilor ordinari.1.665 alin. ei vor fi chemati singuri.civ. reprezentantul este totdeauna un descendent. de a urca în gradul ascendentului său predecedat (reprezentatul). primii. Reprezentarea succesorală. 20. 22. situată astfel în ierarhia legală a claselor după descendenti. rudă legitimă ori rezultată din adoptie.3. Ipoteza legală este următoarea: dacă la mostenirea unui frate vin în concurs fraţii şi surorile născuţi din căsătorii diferite cu cei născuti din aceiasi căsătorie. acestia vor fi chemati la mostenire cu prioritate. nu se aplică reprezentarea. Subliniem că. ascendenti de grad doi. încadrati de lege în clasa a doua. descendentii fratilor si surorilor. după cele două principii directoare (art. Mecanismul fentei sau despicăturii. din 28 iulie 1921 prin care a fost restrânsă sfera succesorilor colaterali până la gradul patru. prin intermediul reprezentării. un exemplu de aplicare a regulii corectoare este următorul: d acă de cuius nu a lăsat descendenti si nici părinti. B. în clasa mixtă a ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati. Legiuitorul a creat însă o corectare a principiului. în cazul descendentilor ori a fratilor si surorilor dacă în lantul de reprezentări unul dintre acestia au fost nedemni. Pentru descendenti reprezentarea se aplică la infinit. Cazurile de aplicare. de grad cinci cu de cuius nu pot veni la succesiune prin reprezentare deoarece ei nu sunt succesibili. aflându-se în afara sferei rudelor chemate la succesiunea lui de cuius. efect relevat deja cu ocazia analizei consecintelor nedemnitătii. patrimoniul succesoral se împarte în două linii (riguros ramuri): consangvină si uterină. 21. În consecintă.674 C. Reprezentarea se aplică succesibililor din clasa descendentilor si colateralilor privilegiati. De exemplu. etc. în concurs cu unul sau mai multi succesibili din altă tulpină. Mecanismul denumit reprezentarea succesorală corectează principiul proximitătii gradului de rudenie. înaintea bunicilor si străbunicilor lui de cuius desi. Acest mecanism este consacrat de textul art. (art. Colateralii privilegiati. Prin excludere.4 al Legii impozitului progresiv pe succesiuni. fiind mostenitori încadrati.666 C. înlăturând bunicii lui de cuius . reprezentarea aplicându-se devolutiunii legale ea este exclusă în cazul descendentilor legatarilor predecedati. prin intrarea în concurs cu fratii si surorile situate pe cele două ramuri. Dacă unul dintre reprezentatii situati în lantul de reprezentări nu îndeplineste conditiile reprezentării. C. prin aplicarea regulii de intercalare a clasei de mostenitori. din interpretarea căruia rezultă că: fratii si surorile consangvini si cei uterini nu dobândesc drepturi egale cu fratii si surorile născuti din ambii părinti. 1). 22. În fine. De asemenea. dacă unul dintre copii predecedati a fost nedemn fată de de cuius. Definim reprezentarea succesorală ca fiind tehnica succesorală constând în beneficiul pe care legea îl acordă unuia sau mai multor succesibili în grad mai îndepărtat (reprezentantul). fratii buni. 659-660 C. pe când fratii buni vor culege de la ambele ramuri. Potrivit art. iar dacă părintii nu vin la mostenire. strănepoti. reprezentantul nu poate sări peste acesta pentru a reprezenta pe alt reperzentat. adică tuturor descendentilor: copii. civ.

Reprezentarea corectează principiul proximitătii gradului de rudenie chemând la succesiune succesibilii de grad mai îndepărtat în concurs cu cei de grad mai apropiat lui de cuius (art. de cuius a avut doi copii predecedati iar primul a avut cinci copii iar secundul unul. unul sau mai multi descendenti.668 alin. vor culege partea care ar fi revenit reprezentatului dacă ar fi trăit. Dacă nu s-ar aplica regula reprezentării. locul lăsat de el nu este util. pentru a nu modifica întinderea vocatiei succesorale căci. Reprezentarea.Tulpina.Reprezentatii pot să lase si doar nepoti ori strănepoti. Efectele reprezentării a. inclusiv. fiecare dintre nepoti ar veni la mostenire în nume propriu si ar avea dreptul la 1/6 din mostenire. fiind predecedati. poate utiliza mecanismul reprezentării descendentul care renuntase la succesiunea reprezentatului căci el vine la succesiunea lui de cuius nu la cea a reprezentatului (art. aplicându-se reprezentarea.. nu pot veni la mostenirea lui de cuius prin reprezentarea autorului lor. ori frati sau surori.665-666 si a art. la rândul său. De asemenea. Conditiile pe care trebuie să le îndeplinească reprezentantul Acesta trebuie să aibă vocatie personală pentru a culege succesiunea lui de cuius. respectiv strănepotii. Locul lăsat de acesta nu este vacant. la rândul lor. În schimb. . Conditiile reprezentării a.civ. de exemplu. pentru că el nu ar fi putut să vină la succesiunea lui de cuius fiind era nedemn.civ. . Ea este un mod de calcul al întinderii drepturilor succesibililor. deoarece în această ipoteză nu există tulpină.668 C.) De exemplu. Această aplicare cu prioritate a reprezentării relevă ratiunea ei. astfel că. se aplică cu prioritate în raport cu principiului proximitătii gradului de rudenie. din punct de vedere al reprezentatului să existe conditiile: . reprezentarea ar putea lipsi deoarece toti copii. fiind o exceptie. numai prin acest mecanism nepotii. nepotii respectiv strănepotii ar putea veni la succesiunea lui de cuius (bunic. .664 C. De cuius trebuie să fi avut cel putin doi copii ori doi frati si/sau surori si ca cel putin unul dintre acestia să fi predecedat. Pentru aceasta trebuie ca reprezentatul (cel putin un copil ori frate sau soră a lui de cuius. În consecintă.Reprezentarea nu este permisă per saltum si omissio medio. 24. ales de legiuitor. Conditiile cu privire la reprezentat Din interpretarea art. succesibilul de grad mai îndepărtat nu poate sări peste el pentru a reprezenta un alt ascendent ce poate fi reprezentat. De asemenea. b. rezultă că pentru a exista reprezentarea este necesar ca. ei fiind succesibilii cei mai apropiati lui. sub conditia ca toti copiii. aplicând principiul proximitătii gradului de rudenie si regula capacitătii . Importanta aplicării cu prioritate a mecanismului reprezentării este verificabilă în cazul în care. atunci când există predecedati si sunt întrunite conditiile tulpinii. dar străin de mostenirea lui de cuius prin nedemnitate sau prin renuntare. desi a lăsat mai multi copii. el profitând doar de gradul reprezentatului. 2 C. cel putin unul din cei din urmă nu a lăsat descendenti. Reprezentarea se aplică numai sub conditia existentei tulpinii. si există unul sau mai multi predecedati. cei cinci descendenti ai primului copil predecedat ar dobândi 1/10 din mostenire iar singurul descendent al celui de al doilea copil predecedat ar dobândi ½ din mostenire. Reamintim că descendentii unui copil aflat în viată. . predecedat) să fi lăsat. să fie si ei. Dacă cel putin una dintre persoanele din lantul reprezentării nu lasă un loc vacant si util.23. care la rândul lor au descendenti. Reprezentantul nu exercită drepturile reprezentatului ci propriile sale drepturi. respectiv toti nepotii. predecedati. deoarece reprezentarea se aplică la infinit si din reprezentat în reprezentat. pentru că persoanele în viată nu pot fi reprezentate. fiecărei tulpini i s-ar aloca ½ din mostenire.Predecesul reprezentatului.). Prioritate reprezentării în raport cu principiului proximitătii gradului de rudenie. Mecanismul reprezentării nu se aplică dacă de cuius. străbunic) în nume propriu. reprezentantul poate fi nedemn fată de reprezentat însă nu poate fi nedemn fată de de cuius. respectiv toti nepotii. acestia nu pot fi reprezentati la infinit ci doar de descendentii lor până la gradul patru.Locul lăsat de reprezentat să fie vacant dar si util.civ. În ipoteza în care toti copii sau toti nepotii sunt predecedati. în ipoteza în care de cuius decedează si a lăsat unul sau mai multi copii în viată si unul sau mai multi copii predecedati. În cazul în care reprezentatul este un frate sau soră a lui de cuius. chiar dacă el ar fi predecedat.

Sectiunea a II-a.). Egalitatea părtilor atribuite pe tulpină primează egalitătii pe grade. copii naturali. §1. acesta fiind. mostenesc atât pe părintii firesti. Clasa descendentilor Prima clasă de succesori este clasa descendentilor (art. adoptatii cu efecte . si rudele lor. Descendentii asimilati au aceleasi drepturi ca si cei legitimi. vom putea face aplicarea acesteia prezentând astfel fiecare clasă de mostenitori.669 C. 669 C. ei fiind rude de gradul unu iar nepotii (rude ce au capacitatea succesorală pentru că ei existau la data decesului lui de cuius). asimilati rudelor de sânge si adoptatii. Sunt legitimati. având în vedere că aceasta se aplică si în cazul descendentilor. În schimb.fam. cu unele particularităti pentru adoptatii cu efecte restrânse. pentru a releva categoriile de succesibili ce fac parte din fiecare clasă. Având în vedere incidenta restrânsă a mostenirilor anomale. În cazul aplicării mecanismului reprezentării partajul se face pe tulpini si nu pe capete (art. indiferent câti succesibili de acelasi grad există într-o tulpină.succesorale. acest mecanism va prevala si în cazul calculul cotitătii disponibile. Nu vom mai face distinctia între mostenitorii regulati (rudele de sânge si asimilatii lor) si neregulati deoarece din ultima categorie face parte doar statul. este necesar să decidem dacă la calculul cotitătii disponibile se tine cont de numărul tulpinilor ori de numărul succesorilor.659 si art. Mecanismul reprezentării împiedică excluderea nepotilor. va fi împărtită între ei. pe capete. Renuntarea unui succesibil din cadrul unei tulpini va profita celorlalti succesibili din cadrul acelei tulpini.fam. si nu o parte egală cu cea pe care o culege fiecare dintre descendentii în viată ai lui de cuius.) Această tehnică de partaj atribuie tuturor reprezentantilor aceleiasi persoane reprezentate. si descendentii lor.63 C. Pentru aceasta vom urma ordinea firească a chemării la succesiune prin clasele de mostenitori.) si din asimilatii lor. evident sub conditia de a se fi stabilit filiatia fată de de cuius. fiecărei tulpini i se va aloca aceeasi cotă-parte din succesiune. în concurs cu ceilalti mostenitori. Această clasă este alcătuită din descendentii legitimi.75. chiar dacă sunt rude de gradul doi. dispusă de principiul egalitătii gradelor de rudenie. cotitatea disponibilă se va calcula tinând cont de cele două tulpini si nu de cei patru descendenti.civ. Sunt. adică rude de sânge indiferent că au fost născuti din aceeasi căsătorie ori din căsătorii diferite (art. 27. Succesibilii 26. finalmente. Și descendentii adoptati au aceleasi drepturi ca cei legitimi. Astfel. prezentarea regimului său succesoral va fi făcută după clasele de mostenitori reglementată de Codul civil. aceasta va fi analizată la sfârsitul capitolului. chiar si după deschiderea succesiunii sau după ce a avut loc partajul. 77 C. Fiind deja cunoscută tehnica devolutiunii succesorale legale prin care legiuitorul a dictat ordinea în care succesibilii sunt chemati la succesiunea lui de cuius. cei adulterini ori incestuosi sunt asimilati legal copiilor legitimi (art. Compunerea clasei descendentilor.).civ. adică cei născuti în afara căsătoriei. Acestia din urmă. descendentii a căror paternitate ori a maternitate a fost recunoscută ori a fost constatată printr-o hotărâre judecătorească. copilul sau copii în viată ar fi singuri chemati să culeagă mostenirea. Partea culeasă de reprezentanti în cadrul tulpinii. Astăzi. partea pe care ar fi trebuit să o culeagă aceasta. Sotul supravietuitor având un drept propriu la succesiune. de asemenea. b. permitându-le să urce în locul autorului lor predecedat. mostenitori rezervatari prin definitie. regimul juridic si întinderea dreptului la mostenire al fiecărei din aceste categorii. descendentii legitimati. începând cu data legitimării sau a hotărârii judecătoresti de stabilire a paternitătii sau maternitătii. scopul regulile devolutiunii succesorale legale. Având în vedere că reprezentarea este un mecanism exceptional ce corectează principiul proximitătii gradului de rudenie. Nu mostenesc însă rudele adoptatorilor (art. Lăsând de o parte reprezentarea în cazul fratilor si surorilor. În consecintă. dacă de cuius a lăsat un copil în viată si unul predecedat care avea trei copii.civ. 25. Incidenta reprezentării în calculul cotitătii disponibile. rangul succesoral.). cât si pe adoptatori. ar fi exclusi fiind rude de gradul doi.667 C. ei venind astfel la succesiune în concurs cu fratii lui. cotitatea disponibilă va fi deci de 1/3 din mostenire si nu de ¼.

Acest drept constituie un privilegiu legal acordat descendentilor. 29. 28. Descendentii de grad mai apropiat exclud pe cei de grad mai îndepărtat. dacă există o singură tulpină descendenti de acelasi grad vin la succesiune pe capete. Descendentii sunt mostenitori rezervatari (art. Dacă sunt îndeplinite conditiile reprezentării. pot să-i reprezinte pe acestia (art. 319/1944). a ascendentilor. exclud proprii fii. ipoteza în care cele două categorii intră în concurs. Devolutiunea mostenirii acestor succesibili. 1 lit a din Legea nr. 77 C. nepotii lui de cuius. decalând astfel numerotarea celorlalte două clase enumerate de art. restul fiind alocat descendentilor 28. Excluderea vechilor privilegii. În consecintă.). copii lui de cuius. mecanism de corectare a principiului proximitătii gradului de rudenie. Clasa ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati este o clasă mixtă. Descendentii exclud toate celelalte clase de mostenitori. 32. 31. 28. Fratii si surorile pot fi din căsătorie.civ. strănepotii. Autorii numesc însă această clasă ca fiind a doua. Textul . a fost restrânsă sfera succesorilor colaterali până la gradul patru.4 Mostenitorilor din clasa descendentilor i se aplică regulile reprezentării.4 al Legii impozitului progresiv pe succesiuni. Descendentii raportează donatiile si sunt mostenitori sezinari (art. ca mostenitori din cea de a doua clasă si nu se mai justifică atributul acestora de privilegiati decât atunci intră în concurs cu sotul supravietuitor pentru că în acest caz vocatia sa la mostenire este de ½ din succesiune pe când ceilalti ascendenti au. pe cea a primului născut.841 C. împărtind mostenirea după numărul tulpinilor si nu după numărul succesorilor. Prin aplicarea principiului proximitătii claselor de mostenitori descendentii exclud de la succesiune toate celelalte clase de mostenitori. exceptie făcând totusi sotul supravietuitor care vine în concurs cu descendentii. ca si din descendentii lor până la gradul patru (nepoti. 29. mostenitori legati de de cuius prin legătură de filiatie. Regimul drepturilor succesorale ale descendentilor. legiuitorul a acordat descendentilor sezina. Compunerea clasei. descendentii sunt chemati la succesiune după regulile celor trei principii (art. indiferent de gradul lor.1.).2. Ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati. Se deduc deci trei ipoteze care pot exista în cadrul acestei clase de succesori: ascendentii privilegiati intră în concurs între ei. Acestia sunt chemati la succesiune numai sub conditia de a nu exista descendenti. Părintii pot fi din căsătorie sau din afara căsătoriei ori înfietorii. nepotii. Având în vedere apropierea descendentilor cu de cuius. din afara căsătoriei ori prin adoptie. Astfel. împărtind mostenirea în părti egale.civ. 28. În cadrul acestei clase. În cazul adoptiei cu efecte restrânse adoptatii nu pot veni la succesiunea copiilor adoptatorilor deoarece. din 28 iulie 1921. Aplicând principiul egalitătii drepturilor mostenitorilor de grad egal. În concurs cu descendentii. primii nu au dreptul la mostenirea rudelor adoptatorilor. partajând astfel prioritatea chemării la succesiune. a pari. Devolutiunea succesiunii acestor succesibili. Prin art. cele două categorii. 669 C. fiind alcătuită din tatăl si mama lui de cuius si din fratii si surorile acestuia. 653 C. 29. În consecintă descendentii fratilor si surorilor pot veni la succesiune prin reprezentare numai în limita arătată.civ. mostenirea revine părintilor.3. descendentii de grad mai apropiat exclud pe cei de grad mai îndepărtat. exclude expres regula privilegiului masculinitătii si. Colateralii privilegiati sunt chemati la succesiune în nume propriu. de frate si soră.659 C. 30. 28. art.fam.2. 670-671 C.79 C. colateralii privilegiati intră în concurs între ei.depline rup legătura cu familia firească si vor mosteni părintii adoptivi în aceleasi conditii ca fii legitimi (art.). potrivit art.civ.). faptul că de cele mai multe ori acestia locuiesc si gospodăresc împreună bunurile lăsate de defunct. Părintii vin la mostenire numai în nume propriu. Fiind o clasă mixtă. pentru a culege partea din mostenire care ar fi revenit acestora dacă trăiau.fam. împărtind mostenirea pe capete. Ea există ca si clasă de mostenitori privilegiati numi în măsura în care există colateralii privilegiati.civ. În lipsa acestora. Aceasta este clasa intercalată între clasa întâi. inclusiv. Descendentii vin în acest caz la mostenire pe tulpini. §2.1. interesează în special. descendentii de grad mai îndepărtat pot urca în locul lăsat vacant de ascendentii lor predecedati. 28.5. a descendentilor si cea de a doua. aplicând principiul proximitătii gradului de rudenie. o vocatie de numai ¼ din succesiune. strănepoti de soră si frate). în concurs cu sotul supravietuitor. Descendentii de grad egal mostenesc în părti egale. În cazul adoptiei cu efecte restrânse vin la mostenire atât printii adoptivi cât si cei firesti.civ. colateralii privilegiati si ascendentii privilegiati intră în concurs între ei. sotului supravietuitor i se atribuie ¼ din mostenire (art.). 659 C. Descendentii lor.

Astfel. sau au în comun doar mama. până la gradul patru. 319/1944). nu si colaterali privilegiati ori descendenti ai acestora. surori. strănepotului decedat. părtile lor sunt inegale. fiecare culegând mostenirea pe ramura din care provin.civ. Colateralii privilegiati sau descendentii lor sunt cu adevărat succesori privilegiati deoarece.670 C. d. fiind astfel frati. dacă există ascendenti de acelasi grad ei mostenesc în părti egale». câte o parte fiecărei ramuri. altii uterini iar altii sunt frati buni cu de cuius. Aceeasi regulă se aplică dacă unii frati si surori. inclusiv. Întinderea drepturilor acestora la succesiune diferă după cum fratii si surorile sunt descendenti din aceeasi mamă si tată cu de cuius. succesiunea se cuvine acestora. fată de de cuius. făcând parte din această clasă si nu din aceea a colateralilor. după regulile reprezentării 8. devenind ascendenti ordinari.672 C. dacă tatăl si mama intră în concurs între ei. dacă unii frati si surori sunt consangvini. interpretând a contrario art. Potrivit art.c si d din Legea nr. diminuate prin intrarea în concurs cu colateralii privilegiati..319/1944).civ). prin reprezentare.674 teza I. Legiuitorul tratează diferit aceste categorii de succesori cu privire la beneficiul reprezentării. Remarcăm faptul că în ipoteza arătată mai sus ( de cuius a lăsat tată si mamă si nu există descendenti si nici colaterali privilegiati) acestia pierd caracterul de succesori privilegiati. 8 9 A se vedea supra nr. în realitate. 4 din aceeasi lege). În unele cazuri fratii si surorile mostenesc părti egale. se aplică toate celelalte principii ale devolutiunii succesorale. asa cum vom arăta mai jos. acesta culegând ½ din mostenire (art. Numai dacă acestia intră în concurs cu colateralii privilegiati are sens calitatea lor de privilegiati. străbunicii lui de cuius) nu ar putea veni la succesiunea nepotului. Ca si în celelalte ipoteze sotul supravietuitor beneficiază de dreptul special asupra bunurilor enumerate mai sus. 20 . Tatăl si mama predecedând. a. de cuius a lăsat colaterali privilegiati ori/si descendenti ai acestora.c din Legea nr. ascendentii (bunicii. ei vin la succesiune înaintea ascendentilor ordinari. Părintiilor nu li se aplică însă acest mecanism. În concurs cu sot supravietuitor. Riguros am putea spune că se mai justifică acest atribut dacă intră în concurs cu sotul supravietuitor pentru că acesta din urmă evinge pe ceilalti ascendenti de ¾ din mostenire pe când pe părinti doar de ½.2 A se vedea supra nr. Prima ipoteză.civ. în acest caz drepturile lor succesorale sunt altele decât atunci când vin singuri la mostenire fiind.2. ori doar tatăl. 32. Textul citat mai sus face aplicarea principiilor devolutiunii succesorale dispunând că. indiferent că există un singur părinte sau ambii (art. mecanismul despicăturii se aplică la colateralii privilegiati. Colaterali privilegiati pot fi reprezentati însă părintii nu. Astfel.. potrivit art. În aplicarea principiului egalitătii de tratament al rudelor de grad egal. În aplicarea primului principiu al devolutiunii colateralii privilegiati exclud de la succesiune pe ascendentii ordinari. căci. fiind frati. ca în orice partaj între ascendenti. fiind frati.1. însă a lăsat părinti.În fiecare din aceste ipoteze ascendentii succed împreună cu sotul supravietuitor drepturile lor fiind astfel diminuate prin prelevarea în favoarea acestuia din urmă a unei cote părti din mostenire.. b. dacă toti fratii si surorile sunt din aceeasi părinti cu de cuius.1 lit. reamintim că descendentii colateralilor privilegiati. aceasta sau acesta mosteneste întreaga succesiune. succesiunea se împarte în două părti egale. intrând în concurs cu cei situati pe ramura uterină sau consangvină. A doua ipoteză. Totodată. acestia împart mostenirea în părti egale. Colateralilor privilegiati li se aplică mecanismul despicăturii cu privire la împărtirea mostenirii. buni. cel din urmă are vocatie la ½ din succesiune. de asemenea. iar fratii buni culeg de pe ambele ramuri. În plus. ca si dreptul de abitatie asupra casei. mostenirea împărtindu-se. c. în părti egale. restul revenind părintilor. Dacă există un singur părinte. De asemenea. părintii exclud de la mostenire ceilalti succesori ascendenti. 32. Aceeasi regulă se aplică dacă toti sunt fie consangvini. mostenirea se împarte în două părti egale. surori consangvini. mostenirea împărtindu-se pe cele două ramuri. se aplică mecanismul despicăturii. De cuius a lăsat părinti. fratii si surorile culegând partea de mostenire alocată ramurii din care provin. în locul părintilor acestuia. sunt consangvini iar alti uterini. variabilă în functie de categoria cu care intră în concurs. precum si darurile de nuntă. «dacă defunctul nu a lăsat descendenti si nici frati sau surori. pe care apoi o subîmpart în părti egale între ei. ca drepturi speciale ale acestuia (art. iar în cazurile în care se aplică mecanismul despicăturii 9. mama sau tata. ori descendenti ai acestora.670 C. În rest. acesta mai dobândeste si mobilele si obiectele apartinând gospodăriei casnice.civ. uterini.1 lit. Fratii si surorile ori descendentii acestora vin la mostenire în concurs cu sotul supravietuitor. 22. C. Fiind incident mecanismul fentei. surori. Nu are importantă că acestia vin singuri la mostenire ori în concurs cu ascendentii privilegiati (art. astfel că ei culeg singuri întreaga mostenire. în lipsa descendentilor si a colateralilor privilegiati. mostenind singuri. În schimb. fie uterini. urcă în locul lăsat vacant de ascendentul lor predecedat.

1. Regimul juridic al drepturilor succesorale ale colateralilor ordinari. Venind la mostenirea pe capete vor împărti succesiunea în părti egale (art.751 si art. Potrivit art.civ. Părintii vor împărtii partea revenită lor în portiuni egale. 1 lit.). 39. 673 C. adică toate rudele în linie dreaptă ascendentă. Ca si în ipoteza anterioară sotul supravietuitor mai beneficiază de dreptul special asupra mobilelor si obiectelor apartinând gospodăriei casnice precum si asupra darurilor de nuntă.2.civ).). Aceasta este singura ipoteză în care se verifică caracterul mixt al acestei clase de mostenitori si caracterul privilegiat al ascendentilor de prim grad.civ. Compunerea clasei.). mamei sau tatălui revenindu-i doar ¼ din mostenire. Chemarea la succesiune. 37.751 si art. ca si de dreptul de abitatie. 38. . iar în lipsa acestora din bunici. 40. a fost restrânsă sfera succesorilor colaterali până la gradul patru.civ. De cuius a lăsat părinti si colaterali privilegiati ori descendenti ai acestora.3 din Legea nr. surorile sau descendentii acestora. cu mentiunea că ascendentii adoptatorului cu efecte restrânse nu pot veni la succesiunea adoptatului deoarece ei nu sunt rudă. 13. 1 C.). Dacă intră în concurs mai multi colaterali ordinari acestia vor împărti mostenirea în părti egale (art. sau pot rezulta din adoptie.în cazul în care ambii părintii intră în concurs cu colateralii privilegiati ori descendentii lor. 36. 63 C. Compunerea clasei. ascendentii ordinari de grad mai apropiat vor culege întreaga mostenire.3 din Legea nr.671 si cel al art. Colateralii privilegiati nu au sezină. 319/1944). 10 A se vedea supra nr. fam.319/1944). ceilalti ascendenti pot fi legitimi sau naturali ( a pari art. d din Legea nr. În concurs cu sotul supravietuitor ascendentii ordinari sunt evinsi de ¾ din mostenire. maternă sau paternă. nici de sezină. nu beneficiază de rezerva succesorală si nu sunt tinuti de obligatia raportării donatiei. din 28 iulie 1921. venind împreună la mostenire intră în concurs cu sotul supravietuitor. indiferent pe ce ramură sunt înruditi cu de cuius. civ.).653 C. Prin art. Unchii.d din Legea nr. Acestia alcătuiesc cea de a patra clasă de succesori.670 alin.civ. Această legătură poate fi legitimă sau legitimată. si nu raportează donatiile ( a contrario art. Regimul drepturilor succesorale. potrivit distinctiilor arătate deja 10. ca si ascendentii ordinari (art. Ascendentii privilegiati au rezervă (art.fam.32. în cazul în care nu există colaterali privilegiati. Aplicând principiile devolutiunii succesorale legale ascendentii ordinari sunt chemati la succesiune când defunctul nu a lăsat descendenti sau ascendenti ori colaterali privilegiati. cu aceeasi mentiune că rudele adoptatorului nu au drepturi succesorale în raport cu adoptatul însă cele ale părintilor firesti îi succed. acesta lăsând si fratii.). succesiunea se divide în două părti. Ca si în cazul părintilor.Dacă însă numai unul dintre părinti. 673 C. si nu sunt tinuti să raporteze donatiile (a contrario art.. 1 lit. inclusiv. ea este compusă din părinti. 33. 12. tatăl ori mama au supravietuit lui de cuius.3. etc. . Ascendentii ordinari.. 670 alin. străbunici.civ. 319/1944). atribuindu-le beneficiul lipsei unuia dintre ascendentii privilegiati.). 34.civ. iar restul de ¾ revenind celeilalte categorii de succesibili (art. 1 lit. Cei de grad mai apropiat înlătură de la mostenire pe cei de grad mai îndepărtat.fam. 675 C. 33.843 C.2 C. ca si colateralii ordinari (art. Ei vin la succesiune numai în lipsa tuturor celorlalte categorii de mostenitori (art.79 C. În interiorul clasei. în această ipoteză cel din urmă are vocatie la 1/3 din mostenire (art. 319/1944). nu au rezervă succesorală si nu sunt tinuti de obligatia de a raporta donatiile. d din Legea nr. 319/1944). §3. Au sezină.. 75 si 77 C. colateralii privilegiati. Colateralii ordinari. mostenirea se împarte în două părti egale. indiferent că vin pe ramura tatălui sau a mamei. Regimul drepturilor succesorale. Chemarea la succesiune. Textul art. 33. Legiuitorul a ales să favorizeze astfel pe cei mai tineri. adică în virtutea vocatiei lor legale dată de legătura de rudenie. Colateralii ordinari sunt unchii si mătusile precum si verisorii. revenind câte o parte fiecărei categorii de succesibili.4 al Legii impozitului progresiv pe succesiuni. Ei trebuie să-si dovedească legătura de rudenie cu de cuius. În concurs cu sotul supravietuitor colateralii ordinari sunt evinsi de ¾ din mostenire. Succesorii ordinari alcătuiesc a treia clasă de mostenitori. mătusile si verisorii vin la succesiune numai în nume propriu. 35. În schimb ascendentii părintilor firesti ai adoptatului vin la mostenirea acestuia (art. adică un sir de legături ascendente până la autorul comun si descendente până la de cuius. indiferent de numărul lor. sunt mostenitori sezinari (art. 675 C. Colateralii privilegiati nu beneficiază de rezervă succesorală.) ori rezultati din înfiere (art. Ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati. §4. prevăd două situatii: . A treia ipoteză.

ci să mostenească în concurs cu fiecare clasă. nu i se cere a treia condiţie – legătura de rudenie . Ca si în trecut. 42. 2.capacitatea succesorală şi să nu fie nedemn . 108 .civ.5 ).§5. El este astăzi mult mai bine plasat printre mostenitori. Este vorba de Legea 609/1941 şi de Legea 319/1944 în vigoare şi astăzi. excluzând statul (art.. e din Legea nr. Pe lângă două din condiţiile generale necesare pentru a veni la moştenire .ci conditia specială a subzistentei căsătoriei cu defunctul la data deschiderii succesiunii acestuia. Sotul supravietuitor11. era considerat un mostenitor neregulat. Sotul supravietuitor păstrează dreptul la mostenire dacă era despărtit în fapt la data decesului celuilalt sot. Un drept temporar de abitaţie asupra locuintei (art. în concurs cu toate clasele de moştenitori (art. Un drept de moştenire. favorabilă acestuia ca si de regulile rezervei succesorale. italian. după legea din 28 iunie 1921. fiind astfel chemat la succesiune după ultimul moştenitor legitim. iar pe de altă parte. Un drept special asupra bunurilor mobile şi obiectelor aparţinând gospodăriei casnice. 41.1. Condiţii generale ale chemării la succesiune ale sotului supravietuitor. şi înaintea statului. 42. dar şi a sistemelor de drept francez. precum şi asupra darurilor de nuntă (art. în RDC nr. nr. pe temeiul legăturii de aliantă. Pentru a nu perturba ierarhia traditională a claselor de mostenitori legiuitorul a preferat ca sotul supravietuitor să nu alcătuiască o clasă succesorală care să înlăture de la mostenire alte clase. De beneficiul reprezentării se bucură doar rudele din generatiile tinere. pentru că nu este rudă cu defunctul.2. adică succesorul de grad XII. Nu va avea dreptul la succesiune: soţul a cărei căsătorie a fost constatată nulă sau anulată după decesul celuilalt soţ datorită efectului retroactiv al acestei sancţiuni. deoarece jumătate din aceasta revine acestuia si obiectul mostenirii pentru care intră în concurs cu ceilalti mostenitori este cealaltă jumătate a comunitătii. Sotul supravietuitor. prin păstrarea conditiilor materiale de viată existente anterior decesului celuilalt sot. 319/1944). nu trebuie pierdut din vedere că soarta sotului supravietuitor este mult îmbunătătită prin regimul comunitătii de bunuri. Va beneficia însă de acest drept. comercială. adică descendentii lui de cuius si descendentilor colateralilor privilegiati (art. soţul supravieţuitor are următoarele drepturi: 1. de contencios administrativ și fiscal. nu ar putea beneficia de mecanismul reprezentării pentru că mostenirea ar ajunge astfel în patrimoniul persoanelor din familia acestuia.319/1944. nefiind rudă cu de cuius. 4/2007. Prin ultima lege sotul supravietuitor este asimilat mostenitorilor legitimi. 765 din 23 iuinie 2006. căsătoria. p. venind în concurs cu toti mostenitorii. la decesul unui părinte. 665-666 C. Enumerarea drepturilor succesorale ale soţului supravieţuitor. Ulterior. Dovada subzistentei căsătoriei. Sotului supravietuitor nu alcătuieste o clasă succesorală si în consecintă chemarea sa la succesiune nu este subordonată principiilor devolutiunii succesorale legale ori mecanismelor de corectie. fiind succesor în temeiul legăturii speciale de afinitate. În plus. adesea copii rămân în indiviziune cu sotul supravietuitor pentru a-l proteja pe acesta. 4. 1 lit.1). În plus. De asemenea. Sub influenţa vechiului drept românesc. În sistemul iniţial al Codului nostru civil soţul supravieţuitor. fără a exista un temei. în lipsa mostenitorilor din cele patru clase el mosteneste singur. Chemarea la succesiune 42. sotul are dreptul la continuarea contractului de închiriere a locuintei. este avantajat de regimul cotitătii disponibile.). indiferent de perioada cât a durat despărtirea. în timp. 3. Codul civil a suferit mai multe modificări prin care s-a acordat soţului supravieţuitor dreptul la moştenire. Caracterizarea generală a dreptului la mostenire a sotului supravietuitor. elveţian. 43. secț.4). aceasta fiind dovada legăturii de aliantă pe care se întemeiază dreptul la mostenire al acestuia. 11 C. dec. Potrivit Legii nr. soţul de bună – credinţă în cazul căsătoriei putative. etc. de Apel Cluj. inclus atunci în sfera mostenitorilor. venea la succesiune după rudele de gradul patru.soţului supravieţuitor.

a. legiuitorul a decis întinderea dreptului succesoral al primului. prevăzându-le o cotă egală din mostenire. Legiuitorul pune pe sotul supravietuitor pe picior de egalitate cu părintii si fratii. Indiferent de numărul descendentilor. atunci când acestia intră în concurs. prin simpla comparatie. părintii. soţul supravieţuitor. 319/1944 se referă expres la «copii legitimi ori cei recunoscuţi. Legiuitorul a ales să trateze cu multă favoare pe sotul supravietuitor atunci când acesta intră în concurs cu ascendentii ordinari sau cu colateralii ordinari. În concurs cu ascendenţii privilegiaţi ori numai cu colateralii privilegiaţi sau descendentii lor . a din Legea nr. si înaintea ascendentilor ordinari si a colateralilor ordinari pe care nu-i înlătură dar le reduce dreptul la mostenire cu cota de ¾. nu se mai justifică atributul de mostenitor privilegiat. b. sau numai unii dintre ei. Indiferent de numărul acestora. Caracterizare generală. după descendenti. Variabila acestui drept este întinderea acestuia în funcţie de clasa de moştenitori cu care vine în concurs. În concurs cu ascendenţii ordinari sau cu colateralii ordinari. Indiferent de numărul lor. c din Legea nr. în concurs cu toate clasele de mostenitori. Sotul supravietuitor are dreptul de a-l mosteni pe defunctul sot ca orice mostenitor. de lipsa unuia dintre părinti. surorile sau descendentii lor mostenesc în cote egale.1 lit. În acest sens textul art. astfel că ei vor mosteni ca si ascendentii ordinari. În concluzie. Asa se explică cota redusă a dreptului la mostenire a sotului supravietuitor.1 lit. legiuitorul a reglementat două ipoteze: când sotul supravietuitor intră în concurs cu mostenitori din ambele categorii. care ar avea vocatie succesorală dar care. fiind plasat pe pozitie egală cu ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati. Reamintim că. Prin descendenti legiuitorul întelege copii legitimi si cei asimilati lor: copii naturali recunoscuti sau a cărui filiatie a fost stabilită prin hotărâre judecătorească. 44. Observăm că punând pe picior de egalitate pe sotul supravietuitor cu părintii si fratii. impropriu am putea să-l situăm pe pozitia a doua în ierarhia claselor. ori descendentii acestora.1 lit. când intră în concurs cu celelalte categorii de mostenitori. Pentru a asigura această egalitate. 47. ori descendentii acestora). asa cum vom vedea. de lipsa unuia dintre părinti nu beneficiază sotul supravietuitor. Dacă sotul supravietuitor nu înlătură nici o clasă succesorală de la mostenire totusi restrânge foarte mult dreptul mostenitorilor din unele clase. pentru a ajunge la cota de ¾ în concurs cu ascendentii ordinari si colateralii ordinari.civ. de ¼ . ori descendenţii lor». Reamintim că în concursul dintre părinti si colateralii privilegiati ori descendentii lor. dacă intră în concurs cu sotul supravietuitor. În schimb. 46. Mai observăm că. b din Legea nr. când vin la succesiune singuri. când intră în concurs cu descendentii si cresterea acesteia. beneficiază colateralii privilegiati. moşteneşte 1/3 din masa succesorală (art. care va avea o cotă de ¾ din mostenire. observăm că sotul supravietuitor nu evinge total mostenitorii din ultimele două clase însă le reduce foarte mult dreptul. fiecăruia îi revine o cotă de 1/3 din mostenire. Din acest motiv am putea spune că sotul supravietuitor chiar dacă nu alcătuieste o clasă de mostenitori. În concurs cu mostenitorii din clasa mixtă a ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati. ei pot fi considerati privilegiati deoarece sunt evinsi într-o cotă mai mică decât ascendentii ordinari. B. fiind important să mostenească cel putin câte unul din fiecare categorie. . cota sa fiind în acest caz de ½ si nu de ¼ cât ar fi fost dacă mostenea si celălalt părinte. asa cum se observă. ci singurul părinte mostenitor. 673 C.). surorile ori descendentii lor. în concurs cu acestia. În concurs cu descendenţii. El este chemat la succesiune nu prin aplicarea tehnicii devolutiunii succesorale ci prin recunoasterea dreptului de a mosteni. În functie de o prezumată împărtire a atasamentului defunctului între sotul supravietuitor si mostenitorii cu care acesta intră în concurs. sotul supravietuitor mosteneste jumătate din succesiune (art. 319/1944). Din sintagma „vin la moştenire” rezultă că legea are în vedere doar succesorii care au acceptat succesiunea şi care nu sunt înlăturaţi pentru nedemnitate. dreptul succesoral al acestuia fiind de 3/4 din succesiune (art. c din Legea nr. Dreptul la mostenire al soţului supravieţuitor în concurs cu diferitele clase de moştenitori. 319/1944). 319/1944). în comparatie cu cota de ½ din mostenire când intră în concurs cu ambii părinti (art. din varii motive nu au acceptat mostenirea. soţul supravietuitor moşteneşte un sfert din averea lăsată de defunct. surorile ori descendentii lor. ca si copii adoptati. si nu toti mostenitorii dintr-o clasă. A. sau nu au putut să mostenească. câte ½ din mostenire.I. 45. Și în această ipoteză sotul supravietuitor ori părintii sau fratii. în concurs cu acestia. si când acesta intră în concurs cu mostenitori dintr-o categorie sau alta.1 lit. În concurs cu mostenitorii din ambele categorii (ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati.

Prin acordarea rezervei. mai întâi. În schimb.3 din Legea 319/1944 care obligă pe soţul ce vine în concurs cu descendenţii să raporteze liberalităţile între vii (darurile sau donaţiile de la soţul predecedat). în funcţie de clasa cu care vine în concurs. În lipsa mostenitorilor regulati. potrivit art. 48.P. alcătuit din bunurile proprii. ½ etc. Unii autori. Trib. Acest mod de calcul este însă prejudiciabil pentru mostenitorii rezervatari căci în acest caz rezerva nu se mai calculează asupra masei succesorale lăsată de de cuius ci asupra masei rămasă după deducerea dreptului sotului supravietuitor13.2 din Legea 394/1944).Soţul supravieţuitor este moştenitor rezervatar si în concurs cu descendentii raportează liberalitătile . din cealaltă cotă de ½ din masa comunităţii de bunuri. se poate calcula dreptul celorlalti moştenitori. cu titlu de regulă de principiu că dreptul sotului supravietuitor se prelevează din întreaga masă de calcul si că numai după deducerea cotei acestuia se calculează cota succesorală a celorlalti mostenitori prin raportare la masa de calcul rămasă 12. Numai după ce s-a prelevat dreptul soţului supravieţuitor din masa succesorală. la partajarea acesteia. soţul supravieţuitor moşteneşte întreaga masă succesorală. 13 Pentru protecția lor ar fi preferabil modul de calcul prin imputarea cotei so țului supraviețuitor asupra cotei ce revine fiecărui moștenitor. conform art. şi din masa bunurilor proprii ale acestuia din urmă. masa comunitătii de bunuri era. masa de calcul a drepturilor celorlalti mostenitori se reduce proportional cu cota dreptului la mostenire a sotului supravietuitor. În principiu. ca regulă de principiu. participând astfel la datoriile mostenirii în proportie cu partea sa succesorală. Suprem. şi o parte a practicii judiciare. alcătuit din bunurile comune dobândite în timpul căsătoriei. Calcularea cotei părti din succesiune a sotului supravietuitor. pentru a calcula dreptul la mostenire al sotului supravietuitor (si al oricărui mostenitor în genere) trebuie să se stabilească masa de calcul. precum şi legatele. Instanța supremă a stabilit. și frații și surorile defunctului. fam. legea creează soţului supravieţuitor o situaţie asemănătoare celei de care se bucură rudele în linie directă: descendenţii şi ascendenţi privilegiaţi. Din acest motiv. 452 din 16 martie 1960. nr. 3/1961. care primesc ¾ din ceea ce a rămas după ce soțul supraviețuitor și-a luat partea sa. şi un patrimoniu comun. p. pentru a sti la ce valoare se raportează cota-parte a sotului supravietuitor. a cărei întindere este de ½ din drepturile sale succesorale (art.1. iar ceea ce rămâne se împarte.. 35 din C.. la data decesului.civ. Trebuie apoi să se stabilească masa de exercitiu. soțul supraviețuitor vine în concurs cu mama împreună frații și surorile so țului decedat acesta moștenește 1/3 din succesiune.2.134. În timpul căsătoriei soţii au un patrimoniu propriu. 14 12 . col. dec. Bunurile proprii ale defunctului existente la data decesului fac obiectul transmisiunii succesorale si nu există o piedică reală în delimitarea acestora. Asemănarea cu situaţia descendenţilor este accentuată de dispoziţiile art. si valoarea acesteia. că atunci când . adică masa de bunuri existentă efectiv pentru a sti asupra a ce se va imputa cota-parte a cărei valoare a fost calculată. este greșit să se calculeze cota succesorală a mamei și a fra ților și surorilor prin raportare la întreaga succesiune. Regimul juridic al dreptului succesoral al soţului supravieţuitor 49. care primește ¼. Instanta supremă a decis încă din 1960. sotul supravietuitor este protejat prin recunoasterea rezervei succesorale. Sotul supravietuitor este un succesor asimilat celor legitimi. între părintele în viață. Pentru transmisiunea succesorală a dreptului defunctului din această masă trebuie să se procedeze. în L. ce ar fi revenit soţului defunct dacă trăia. Sotul supravietuitor succede persoanei defunctului. În consecintă el dobândeste activul dar va fi tinut si de pasivul succesoral.D. 49. fam. stăpânită în devălmăsie cu sotul supravietuitor. În afara dreptului la mostenire. iar nu la ceea ce a rămas după ce mai întâi a fost calculată cota cuvenită soțului supraviețuitor. aceasta fiind calculată prin raportare la întreaga masă succesorală.36 C. 1/3. Soţul supravieţuitor va avea un drept propriu de ½ din masa bunurilor comune la care se adaugă o cotă de ¼ . Potrivit acestei decizii. 673 C. retin că partea soţului supravieţuitor se impută asupra părţilor ce revin moştenitorilor cu care acesta vine în concurs si nu se procedează la o prelevare din masa succesorală. enumerate în art. Determinarea masei de calcul si a celei de exercitiu va fi analizată cu ocazia împărtelii mostenirii 14 49. civ.. nr. în favoarea acestuia.

50. În sensul legii nr. aragaz. A. regimul dreptului său la mostenire fiind asemănător cu cel al acestora.2 C. RRD nr. nici cele ale defunctului. 319/1944. .319/1944.2. Nu au această calificare: darurile făcute soţului supravieţuitor. etc. 15 . de regulă. 1 si 2 din Legea nr. 50.soţul predecedat poate să dispună de aceste bunuri fie prin acte între vii fie prin exheredare. în temeiul art. După modelul dreptului german din care s-a inspirat legiuitorul nostru în reglementarea Legii nr. 5 din Legea nr. secția civilă. acesta fiind actul de însezinare al succesorilor lipsiti de sezină. Lipsa dreptului de sezină a sotului supravietuitor este nejustificată căci. cu titlu de dar.. televizorul. Astfel. . este ţinut de obligatia de raportare a liberalitătilor ca şi descendenţii. Trib.Această obligaţie este reciprocă copii si descendenţii lor fiind tinuti să raporteze liberalitătile când mosteneste împreună cu soţul supravietuitor. a.soţul supravieţuitor poate să renunţe la legatul prezumat şi să accepte moştenirea legală. el vine în concurs cu descendenţii. Notiune. p. 161. 1762/1977. darurile primite în exclusivitate de sotul decedat vor intra în masa succesorală. prin natura şi afectaţiunea lor sunt destinate să servească gospodăriei casnice şi pe care sotii le-au folosite în acest scop. B. Din economia Legii 319/1944 rezultă însă indirect că această regulă este implicit abrogată.653 alin. b. 49. obiecte de menaj. Intră în această categorie: mobilierul. Mobilele şi obiectele aparţinând gospodăriei casnice. 319/1944 semnifică bunurile mobile care prin natura lor sunt destinate a servi în cadrul gospodăriei casnice si care au fost folosite efectiv de soti în acest scop16. p. este rezervatar. pentru acelaşi motiv. In afară de partea din succesiune care i se cuvine cu titlu de moştenitor legal. Mihuță. acest caracter: automobilul. notiunea de mobilele si obiectele apartinând gospodăriei casnice la care se referă art. sotul supravietuitor are stăpânirea si administrarea bunurilor lui de cuius la data decesului acestuia. Dreptul special al soţului supravieţuitor asupra mobilelor şi obiectelor aparţinând gospodăriei casnice. M. soţul supravieţuitor trebuie să ceară punerea în posesie. Sunt bunuri dobândite de ambii soţi înainte şi după celebrarea căsătoriei. în Culegere de decizii 1978. Domeniul acestor bunuri. 17 A se vedea.5 din Legea 319/1944. În acest ultim caz. dacă vine în concurs cu ceilalti moştenitori decât descendenţii. cu soţul supravieţuitor. Printr-o decizie de principiu a fostului Tribunal Suprem s-a pus capăt controverselor privind domeniul drepturilor prevăzute în art. 130.319/1944 aceste bunuri se definesc ca fiind: lucrurile care. Obiectul dreptului succesoral special al soţului supravieţuitor. Moștenirea și devoluțiunea…. Repertoriul III. Nu au însă. 12/1968. Natura juridică a drepturilor consfinţite de art. decizia civilă nr. Darurile de nuntă. Suprem. secția civilă. Criteriul de determinare a caracterului de bun mobil sau obiect apartinând gospodăriei casnice este cel al destinaţiei pe care soţii au dat-o în fapt acestor lucruri.5 din Legea 319/1944 soţul supravieţuitor. precum şi asupra darurilor de nuntă. 140. Legea poate urmări însă ca prin lipsa sezinei să se evite contopirea patrimoniului soţului supravieţuitor cu cea a soţului predecedat II. notarul public este competent să elibereze certificatul de mostenitor.în concurs cu ascendenţii soţului predecedat urma ca dreptul soţului supravieţuitor asupra acestor bunuri să fie restrâns prin deducerea cotităţii rezervei ascendenţilor privilegiati. 83 alin. Eliescu. este indiferent că la data încheierii căsătoriei aceste bunuri au fost proprietate exclusivă a celuilalt sot. în I. corespunzător nivelului obişnuit de trai al soţilor. ca şi rudele în linie directă. 2/1969. 36/1995. frigider. Potrivit acestei decizii. prin natura lor. maşina de spălat. 50. .1. deoarece ele sunt proprii ale acestuia şi. Suprem. dreptul soţului supravieţuitor asupra bunurilor mobile şi darurilor de nuntă au fost considerate a fi un legat prezumat făcut acestuia de soţul predecedat17. are dreptul la mobilele si obiectele aparţinând gospodăriei casnice ca şi la darurilor de nuntă. el fiind asimilat moştenitorilor regulati. civ. sau că au fost dobândite în timpul căsătoriei15.Trib. Astfel. pianul. Suprem. Potrivit regulilor art. aparatul de radio. Codul civil stabileşte că soţul supravieţuitor este moştenitor neregulat. decizia de îndrumare nr. p. 5 din Legea nr. Având această natură rezultă consecinţele: . Soţul supravieţuitor nu se bucură de sezină Din interpretarea art. etc. Aceasta exprimă preocuparea legiuitorului de a asigura egalitatea între ascendenţi şi descendenţi pe de o parte. Nu interesează nici provenienta lor.3. p. 70/1978. 138 16 Plenul Trib. pe de altă parte. decizia civilă nr.

319/1944). Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor asupra casei în care a locuit cu defunctul sot nu este de ordine publică.4 din Legea 319/1944. Dreptul locativ al sotului supravietuitor 52. Teoria arătată a fost consacrată definitiv prin decizia de îndrumare a Plenului fostului Tribunal Suprem 18 potrivit căreia: «în cazul în care sotul supravietuitor vine în concurs cu părintii sotului decedat. dacă a locuit împreună cu titularul» 19. . RRD nr. III.soţul supravieţuitor dobândeşte aceste bunuri peste partea sa succesorală. . cu următoarele derogări prevăzute de art. Dreptul de abitaţie nu este un drept de moştenire. transmitându-i-se acestuia dreptul locativ chiar dacă titular al contractului a fost defunctul sot. va avea asupra casei în care a locuit cu soţul predecedat.Începând cu anii 1960 – l970 această calificare a fost contestată în doctrină şi practică. Potrivit art. deoarece el nu se regăseşte în patrimoniul defunctului pentru a fi cules de soţul supravieţuitor. a dispune că «în cazul decesului titularului contractului. 19 18 . Dreptul la transmiterea contractului de închiriere nu se întemeiază pe regulile succesiunii ci pe cele ale Legii nr. §6. Consecintele naturi dreptului arătat sunt: . pe o perioadă scurtă de timp.2.4 alin. decizia de îndrumare nr. în consecintă. rezultate din scopul acestui drept: asigurarea unei locuinte gratuite sotului supravietuitor. dacă aceasta face parte din moştenire. Această din urmă regulă se coroborează cu «dreptul mostenitorilor de a restrânge dreptul de abitatie al soţului supravieţuitor în cazul în care locuinţa nu va fi necesară în întregime».572 C. 565 si urm. Se întelege că ipoteza legală este cea în care sotul supravietuitor a locuit în casa proprietatea exclusivă a sotului decedat. p. Dacă sotul supravietuitor a dispus prin acte între vii sau prin testament de partea sa din aceste bunuri.3-4 din Legea nr. Suprem. . deoarece acest bun nu mai face parte din masa succesorală lăsată de defunct. care prin art. Dreptul statului asupra moştenirii în desherentă Plenul Trib. 114/1996. reglementat de art. un drept de abitaţie până la executarea partajului şi cel puţin un an de la data decesului soţului său. 319/1944. C. 51. 1 lit. 319/1944). civ. Acest text traduce preocuparea doctrinei din perioada mijlocului secolului XX de a găsi o solutie pentru a evita privarea sotului supravietuitor de locuinta pe care o ocupase efectiv înaintea decesului defunctul sot.4 alin. 2 din Legea nr. repartizarea și folosirea suprafeței locative și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași. 2/1969. dacă partajul s-a executat înainte».4 alin. bunurile apartinând gospodăriei casnice si darurile de nuntă sunt culese în totalitate de sotul supravietuitor.)». sau de «a-i procura o locuintă soţului supravieţuitor în altă parte» (art.«Soţul nu poate ceda sau închiria partea din casa pe care nu o locuieşte (art. 130 Acest drept a existat în toate normele juridice începând cu Decretul nr. 51.«Soţul nu este obligat să dea cauţiunea prevăzută de art.dacă soţul predecedat a dispus de aceste bunuri prin testament. Sotul supravietuitor are dreptul să păstreze locuinta închiriată. 5 din Legea nr. 78/1952 privind normarea. 12/1968. instanta va decide în cameră de consiliu (art. IV.566 C. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor 51. ele vor fi luate în calculul rezervei sotului supravietuitor. legatul prezumat nu are temei juridic. 319/1944). civ.. ele vor fi luate în calcul la stabilirii masei succesorale». În caz de conflict asupra înlocuirii locuintei sau a restrângerii folosintei ei. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor este subordonat regimului juridic de drept comun al dreptului de abitatie.1. «soţul supravieţuitor care nu are locuinţă proprie. Dreptul de abitaţie se stinge dacă soţul supravieţuitor se recăsătoreşte înainte de iesirea din indiviziune ( art. Natura si regimul juridic. în calitate de locuintă principală. nr. Nimic nu-l poate împiedica pe sotul predecedat să dispună de casa arătată printr-un testament si astfel sotul supravieţuitor nu va putea pretinde dreptul de abitaţie. Reglementare legală. Dacă ar fi un drept succesoral valoare abitatiei ar trebui să se impute asupra părtii succesorale a sotului supravietuitor.». S-a sustinut că sistemul nostru de drept nu cunoaste decât mostenirea legală si cea testamentară si că. cu o destinaţie specială. 27 alin. Locul acestei doctrine a fost luat de teoria care atribuia dreptului soţului supravieţuitor asupra acestor bunuri natura unui drept de moştenire legal.civ.1 din L. Caracter juridic. închirierea continuă în beneficiul soţului sau al soţiei.

Pe scurt. statul culege bunurile moştenirii aflată în desherentă. b. Ratiunea acestei teorii este aceea că la limita exterioară a cercului familiei chemate la succesiune. de cuius poate să-l înlăture de la moştenire. b. El va fi îndepărtat de la mostenire dacă de cuius a instituit un legatar universal în favoarea unei terte persoane. staul este un veritabil succesibil. 145 și urm. adică cele care nu sunt pretinse de nimeni prin regimul lor. Exheredarea statului. În sustinerea acestei teorii sunt aduse argumente legale: statul este considerat. Într-o a doua opinie. succesiuni internationale. De exemplu. moştenitor neregulat. Într-o concepţie. precum si ale persoanelor care mor fără mostenitori.. cu obligaţia de a plăti pasivul în limita activului. De aceea. această sansă a scăzut prin recunoasterea dreptului la mostenire a copilului natural si a sotului supravietuitor.. bunurile lăsate de defunct trec în proprietatea statului». «în lipsă de moştenitori legali sau testamentari. iar celelalte sunt în parte caduce) sunt succesiuni neregulate cele deferite copilului natural. iar bunurile mobile sunt subordonate legii statului unde a fost deschisă succesiunea. Dintre aceste reguli au rămas aplicabile doar cele privind chemarea la succesiune a statului. Statul nefiind rezervatar el nu va putea culege succesiunea. alături de soţul supravieţuitor. 21 A se vedea și M. sau dacă succesibilii sunt nedemni ori au renuntat la mostenire. si art. delimitată prin stabilirea persoanelor chemate la succesiune pe temeiul legăturii de rudenie. B. mosteniri neregulate. Interesul stabilirii naturii juridice arătate rezidă în consecintele pe care le are însusirea unui titlu sau altul asupra drepturilor statului de a culege succesiunea fără mostenitor si a întinderii acestora. rude de sânge cu de cuius ori prin aliantă. Dacă se acceptă această interpretare a familiei. el nu va putea fi împiedicat să culeagă bunurile fără mostenitor aflate în masa succesorală. în materie succesorală. natura juridică a dreptului statului asupra bunurilor lăsate de defunct este controversată 21.Potrivit regulilor art. ci o universalitate. acestea din urmă vizând mai degrabă sarcinile pe care le are statul de a gestiona aceste succesiuni până la momentul la care poate apărea un succesor legal sau testamentar care să accepte moștenirea. un fel de rudă subsidiară. sotului supravietuitor si statului. „ familia mortis causa”. nu este tratată într-o sectiune specială. ca şi în trecut.. ci după mostenitorii legitimi sau legati prin afinitate (sotul supravietuitor). bunurile imobile sunt reglementate de legea tării unde sunt situate acestea.civ. Consecintele naturii dreptului statului de a culege mostenirea În functie de natura titlului statului de a culege succesiunea. contributia la plata pasivului si a punerii în posesie. singura persoană care vine la succesiune fără a avea legătură cu de cuius. în temeiul suveranităţii sale. statul poate pretinde succesiunile în desherentă. 646 C. ce tinde să devină dominantă. vom analiza natura acestui drept (A) si consecintele naturi dreptului statului la culegerea mostenirii vacante (B). dreptul statului de a culege succesiunile în desherentă este un drept de suveranitate. În acelasi sens este invocat si art. denumite astfel pentru că nu există rude sau sot supravietuitor care să le mostenească20. De aceea. civ. Eliescu. sânt ale domeniului public”. Succesiunile internationale În principiu. Aceste texte traduc ideea că. Conditiile în care statul culege mostenirea Potrivit art.civ.680 C. Pe de altă parte.. Din această perspectivă. 53. consecintele sunt diferite în materie de dezmostenire. 677-678. potrivit căruia „toate averile vacante si fără stăpâni. 677-684 C. Moștenirea și devoluțiunea… p. civ. Statul vine la succesiunea ab intestat. (din care sunt abrogate expres astăzi art. Odată cu reducerea sferei mostenitorilor pe linie colaterală la gradul IV a crescut sansa statului de a dobândi succesiunea lui de cuius. Natura drepturilor statului a. este în interesul economiei nationale să nu existe mostenire fără stăpân (succesiune jacentă). este situat statul. Legiuitorul numeste mosteniri neregulate succesiunile care sunt deferite altor persoane decât rudelor legitime. a. potrivit căruia „bunurile fără stăpân sunt ale statului”. Temeiul acestei teorii este art. statul culege moştenirea ca un adevărat moştenitor. Dacă este considerat a fi moştenitor. Astăzi. 684. sau ale căror mosteniri sânt lepădate. de cuius ar putea să lase un testament prin care să dispună că înlătură de la mostenire pe toti succesorii. A.. 20 . Succesiunile în desherență se deosebesc de cele vacante. nici chiar prin exheredarea directă sau indirectă.680 C. Dacă statul va culege bunurile lăsate de defunct în virtutea suveranităţii sale.civ. dacă nu există mostenitori. el nu dobândeşte bunurile cu titlu ut singuli. prin art. 477 C.

va putea să culeagă bunurile mobile lăsate de defunct. în principiu. si statul Român ar fin interesat să procedeze la fel. În schimb. acesta fiind momentul de la care nesezinarii sunt investiti cu drepturile conferite de sezină. Regulile de transmitere a bunurilor imobile şi a fondului de comerţ sunt 22 A se vedea în acest sens și M. adică după aceleasi reguli: principiul proximitătii claselor de rudenie si cel al gradului de rudenie. statul nu va putea să le culeagă dacă ar fi considerat moştenitor. Dar în calitate de putere suverană. în timp ce imobilele sunt supuse legii locului situării lor. potrivit cărora. 54. În schimb. În cazul în care un stat culege bunurile mobile aflata pe teritoriul său. Moștenirea și devoluțiunea…. în calitate de putere suverană. Textul arătat este similar cu cel al art. sau normale. de chemare a mostenitorilor la succesiune. fără mostenitor. . pe teritoriul său. Succesiunile anomale întemeiate pe natura bunurilor 57.Statul are nevoie de punere în posesie. Eliescu. fiind continuatorul persoanei defunctului. repartizând bunurile lăsate de de cuius după originea si după natura bunurilor. indiferent că a avut ultimul domiciliu pe teritoriul acelui stat sau nu. A. Codul nostru civil nu a prevăzut reguli precum cele din dreptul elveţian. statul nu plăteste însă pasivul succesoral decât în limita activului. el culegând bunurile lăsate de de cuius. De aceea. 85 din Legea nr. c. 24 din Decretul nr. Cu toate acestea. Dreptul nostru internaţional privat supune bunurile mobile legii ultimului domiciliu al lui de cuius. ea nu mai poate fi retractată dacă un mostenitor subsecvent a acceptat mostenirea. Succesiunile anomale 56. mort fără posteritate. Notiune. pentru reciprocitate. de aceea sunt denumite regulate. statul. p. ca titular al suveranităţii. se consideră că el nu trebuie să suporte pasivul dincolo de valoarea activului.Pentru a prelua moştenirea. De exemplu. pe teritoriul României. lăsate de un cetătean român. dacă un mostenitor a renuntat la succesiune. . Succesiunile anomale sunt cele ale căror reguli de devolutiune exced principiului unitătii succesiunii. 55. Potrivit acestui principiu mostenitorii sunt chemati la succesiune în mod unitar. fiind împiedicat însă dacă se consideră mostenitor.Statul culege o universalitate şi e ţinut să răspundă de datoriile şi sarcinile moştenirii. a. chiar dacă nu a avut ultimul domiciliu în România. trebuie să ceară de la notarul public certificatul de vacanţă succesorală. el dobândind sezina prin eliberarea certificatului de vacanţă succesorală (art. armele şi bijuteriile masculine se transmit fiilor. 36/1995 trebuie interpretat ca relevând formalitatea punerii în posesie.Dacă un străin moare fără mostenitori. Desi există si opinii care sustin că statul nu are nevoie de punere în posesie considerăm că textul art. d. De aceea el trebuie să fie pus în posesie. În dreptul nostru. dacă statul a obtinut punerea în posesie el poate să-si piardă dreptul asupra mostenirii dacă succesorul care renuntase la mostenire si-a retractat renuntarea. Toate regulile arătate mai sus. punerea în posesie nu îi conferă statului calitatea de mostenitor. atenuate de mecanismul de corectie. fată de consecintele arătate mai sus considerăm că statul nu este mostenitor. indiferent că de cuius a avut ultimul domiciliu în România sau nu. 85 din Legea nr. abrogat prin legea notarilor publici. Sectiunea a III-a. Natura bunurilor nu constituie un principiu al devoluţiunii lor. Contributia la plata pasivului succesoral În calitate de mostenitor. procedura urmată este apropiată de cea reglementată pentru mostenitorul care a acceptat succesiunea sub beneficiul de inventar. si să culeagă bunurile mobile lăsate de cetăteanul acelui stat. Este necesar ca serviciul investit cu sarcina de a pune în posesie pe mostenitorii fără sezină să o atribuie si statului. Punerea în posesie Staul nu are sezină. iar bijuteriile feminine se transmit fiicelor. Aceasta demonstrează că statul nu este un veritabil mostenitor iar trimiterea în posesie îi conferă doar sezina nu si calitatea de mostenitor. dacă nu a avut ultimul domiciliu în România. Astfel. 36/1995). în cazul în care mostenirea este culeasă de stat. La vremea când el era în vigoare doctrina noastră l-a interpretat ca fiind temeiul obligatiei statul de a cere punerea în posesie de la notarul de stat22. Există unele cazuri în care natura bunurilor produce consecinţe cu privire la devoluţiunea lor. 40/1953. statul ar trebuie să plătească datoriile succesorale. 149 . Caracterele juridice al dreptului statului . sunt dictate de principiul unitătii succesiunii. Cu toate că problema naturii juridice a dreptului statului de a culege mostenirea face încă obiectul disputelor doctrinei. Concluzie.

cit. Dreptul la moştenire. iar transmiterea bunurilor se va face după reguli succesorale diferite23. potrivit căreia bunurile se împărţeau în două mase alocate liniei materne şi celei paterne. Bucureşti. Noi credem că legea nu lasă loc la o astfel de interpretare căci prevede doar că remiterea salariului se va face soţului supravieţuitor. vol. Data intrării în vigoare a actelor normative. Deak. Fr. Din interpretarea art. 1993. devoluţiunea moştenirii se face prin împărţirea acesteia în două părţi egale. 41 alin. b. iar în lipsă. fiind un drept de folosinţă cu destinaţie specială nu poate face obiectul circuitului civil însă poate fi transmis prin testament sau prin succesiune. Editura. Despre dobândirea de terenuri în România de către străini şi apatrizi precum şi de către persoanele juridice străine după aderarea României la UE. Drept internaţional Privat. instanţa va stabili membrul familiei care are dreptul să ia decizii. Fr. În lipsa unor reguli legale practica judiciară a decis că. cit. 2 din Constituţie. A. Stoica. d. De asemenea. o excepţie Fr. 190-202. p. În cazul prevăzut de textele arătate. copii ori părinţii. B. Se creează astfel o divizare a bunurilor succesorale după natura lor. cea a familiei adoptatorului şi cea a familiei fireşti. iar cele mobile după legea naţionalităţii pe care o avea defunctul la data decesului (art. copiilor sau părinţilor lui de cuius. Popescu. ca şi cetăţenii statelor cu care există tratate de acceptare reciprocă a dreptului arătat. Există însă unele cazuri care amintesc de regulile ce ţineau cont de originea bunurilor. p. c. p. arătaţi mai sus.66 din Legea nr.). în condiţiile rezultate din aderarea României şi în condiţii de reciprocitate26 [art. p. op. C. decedat fără urmasi aminteşte de regula fentei. II Editura Proarcadia. aceştia primesc contravaloarea terenului care le-ar fi fost cuvenit 25. ori din alte motive. O. 18-19 23 . se aplică regulile împărţeli în fiecare din cele două diviziuni.. p. celorlalţi moştenitori.. Editura.reglementate de legea locului situării bunurilor (lex rei sitae). Dreptul dobândit de aceştia constând în prerogativa de a fi înmormântat în acel loc şi de a se opune înmormântării terţelor persoane 24. atunci când în conţinutul succesiunii intră şi terenurile. 18-19. potrivit căruia cetăţenii străini ori apatrizi nu pot dobândi terenuri în proprietate. În lipsă sau în cazul în care soţii erau despărţiţi în fapt. de exemplu. Deak. regulile împărţeli se aplică derogatoriu pentru succesorii cetăţeni străini şi apatrizii. a. A se vedea. Dreptul real rezultând din concesiunea acordată de consiliile locale pentru locurile de veci.C nr. şi deci se presupune că el cunoaşte mai bine voinţa defunctului. reaminteşte regula fentei şi cazul moştenirii lui de cuius de către fraţii buni în concurs cu cei uterini şi/sau consangvini (art.D. soţul supravieţuitor are întâietate în a decide asupra obiceiurilor şi locului de înmormântare. Atribuire prin succesiunea ab intestat excede însă regulilor obişnuite de transmisiune succesorală. 558 25 A se vedea. Holding Reporter. Filipescu. 47 27 Salariul neîncasat de de cuius este considerat a fi. 30-34 24 A se vedea. I. De asemenea. A. devoluţia succesiunii se va face prin divizarea acesteia în două părţi egale. Universul Juridic. Vor face excepţie de la această regulă cetăţenii de pe teritoriul Uniunii Europene. ruda cea mai apropiată va fi îndreptăţită să decidă. indiferent că sunt succesori legali ori legatari. Roesnberg. Pentru aceasta. 58. Aceeaşi apreciere se face şi cu privire la pensia neîncasată de de cuius. b. p. Bucureşti. fam. a se vedea. deoarece el este persoana cea mai apropiată şi mai intimă lui de cuius. care participă la împărţeala unei succesiuni nu pot să primească teren în lot. p. Dreptului nostru civil îi este indiferent originea bunurilor. succesorii străini. Drept internaţional privat. Deak. reglementat de vechiul art. 75-79 C. atunci când de cuius nu a stabilit cine va executa obiceiurile de înmormântare şi locul de înmormântarea. În compensaţie. Rădulescu. Succesiunile anomale întemeiate pe originea bunurilor. L. 5/2008. Locul de veci constituie un bun care rămâne în indiviziune între membrii familiei şi descendenţii acestora. p. s-a dedus că şi în cazul succesiunii este aplicabilă această interdicţie căci succesiunea este un mod de dobândire a proprietăţii.105/1992). 1996. Sitaru. civ. de asemenea. Devoluţiunea bunurilor ocazionat de decesul adoptatului cu efecte restrânse. în Dreptul nr. În principiu. V. După acest pas. Bucureşti. Indicarea de către lege a persoanelor cărora li se face plata nu relevă schimbarea regulilor devoluţiunii ordinare. 2007. 674 C. 187-190 26 A se vedea. Tudor. P. în caz de conflict între succesori. în R. În consecinţă. 4/2004. în lumina dispoziţiilor constituţionale revizuite. 22. op cit. 44 (2) din Constituţie]27. op.

Această persoană nu este însă decât depozitarul acestor bunuri. bunuri ale familiei. instanţele pot să le atribuie unuia dintre succesori considerat a fi cel mai calificat pentru a le dobândi. De aceea.. decoraţii etc. În cazul în care succesorii nu se pot pune de acord cu privire la atribuirea lor. Justificarea acestei reguli se găseşte în ideea că bunurile de familie s-ar afla în coproprietatea indiviză a familiei 28. Fr. portrete. 51. 28 A se vedea şi M. culeg fiecare după linia sa. op. fraţii buni culeg din ambele linii pe când cei consangvini. constând din documente de familie. c. op. Aceste bunuri. Deak. p. cit. Amintirile de familie. în interesul familiei. respectiv uterini. sunt considerate a fi bunuri cu afectaţie specială. p. Eliescu. cit.cea uterină şi cea consangvină. devoluţia lor este derogatorie de la regulile obişnuite. 16 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->