1. Administratia publica. Notiune si caracteristici.

Notiune: Administratia publica este o activitate de organizare a executarii si de executare in concret a legii prin activitati cu character dispozitiv si prestator , activitate care se realizeaza de obicei prin sistemul organelor administratiei publice, dar in subsidira si prin alte organe situate in alte sisteme de organizare a puterii. Termenul de administratie publica are mai multe sensuri: Continutul activitatii puterii executive; Sistemul de autoritati publice care infaptuiesc puterea executiva; Conducerea institutiilor social-culturale; Un compartiment din unitatile direct productive;

Trasaturi caracteristice ale faptului administrativ: E un fapt social; Slujeste interese care nu-i apartin si sunt formulate de autoritati superioare; Organizeaza actiuni care sa indeplineasca interesele superioare; Persoanele fizice care realizeaza faptul administrative nu au o autoritate proprie ci una derivata;

Caracteristici: Administratia publica constituie un corp intermediar, creat in vederea actiunii; administ. Publica e subordonata dreptului, legii care ii stabileste obiectivele si limitele. Indeplineste 2 categorii de sarcini: de executie si de elaborare; E ierarhizata si ordonata pt a asigura coeziunea si disciplina administratiei; E remunerata, civila, laica si egala, in sensul ca aproape toti agentii primesc un salariu din bugetul public si e laica pt ca nu apartine bisericii si nu poate fi influentata de aceasta; E formalista, scrisa si birocratica, adica are la baza documente, fapte, decizii pastrate in arhiva si actioneaza din birourile sale adica din sediul sau; Este permanenta, necesita din ce in ce mai mult cunoastere, tehnicitate si progres;

-

-

-

-

Este intr-o continua dezvoltare.

2. Structura administratiei publice Structura este modul de organizare interna , de alcatuire a unui corp sau domeniu de activitate. Acest lucru are la baza 2 criterii: Criteriul territorial cu structura ierarhica (autoritati centrale si locale); Criteriul competentei materiale sau functioale.

Administratia publica se clasifica in: Administratie centrala si teritoriala (servicii exterioare, teritoriale ale organelor centrale); Administratie de stat si locala (consiliile judetene si locale cu serviciile publice din subordine) Administratie generala si specializata .

Administratia publica este active cand aplica si executa legea, e consultative cand da avize administratiei active in cadrul careia functioneaza , deliberative cand un organ collegial ia decizii care obliga administratia active si e jurisdictionala cand se exercita de organe care fac parte din puterea executiva.

3. Continutul administratiei publice Activitatile desfasurate de autoritatile administratiei publice care formeaza continutul administratiei publice, se grupeaza in doua categorii: activitati executive cu character de dispozitie si activitati executive cu caracter de prestatie. Activitati executive cu character de dispozitie. Se organizeaza executarea legii si se stabileste conduita pe care trebuie sa o urmeze diferitele persoane fizice si juridice, impunandu-li-se un comportament imperativ sau restrictiv, iar in anumite cazuri se poate intervene cu sanctiuni pentru nerespectarea dispozitiilor legale. In acest cadru se inscrie si politia administrative ce mentine ordinea si linistea publica, securitatea si salubritatea. Nerespectarea masurilor de politie administrative necesita aplicarea unor sanctiuni contraventionale sau penale. Activitati executive cu character de prestatie. Prestatiile se realizeaza in anumite domenii de activitate cum ar fi: salubritate si ocrotirea mediului ambiant, furnizarea de gaze, de electricitate, radio,

Gestiunea financiara este supusa legii contabilitatii publice. Serviciul public poate recurge la exproprieri pt cauza de utilitate pubica. in sens larg sunt ansambluri de persoane si lucruri create in vederea satisfacerii unei nevoi publice de catre o colectivitate publica. Cuprinde reguli juridice special ce ii permite sa foloseasca procedee de drept public Anumite servicii de utilitate publica isi desfasoara activitatea sub regimul societatilor de drept privat. Actele juridice indeplinite de agentii serviciului sunt acte administrative. infiintat prin lege sau pe baza legii de catre judet. Regiile autonome sunt create de stat pt a exploata bunurile proprietate publica: carbine. etc. supuse autoritatii si controlului acesteia. Serviciul public administrativ este acel organism administrativ. Desfasoara activitate de interes public. Serviciul public este acel serviciu infiintat si organizat de catre stat sau sub impartirile sale administrative pt indeplinirea atributiilor lor executive. Unele din aceste acte juridice sunt administrative cum ar fi certificatele medicale.televiziune. Serviciu public. Acestea au urmatoarele trasaturi: Sunt infiintate de particulari. Notiune. Fiecare serviciu este creat pentru satisfacerea unui anumit interes de ordin general. gaze. Serviciile publice. trasaturi. Prestatiile administratiei publice se realizeaza in baza unor contracte ce seincheiei intre institutii ce apartin administratiei publice si beneficiarii prestatiilor. 4. Emit acte particulare nu administrative. Are mai multe subdiviziuni . Nu urmaresc realizarea de profit. . telecomunicatiile etc. Trasaturi: Satisfacerea nevoilor din bugetele administratiilor. titei. Aceste activitati se realizeaza atat prin acte juridice cat si prin operatiuni administrative sau materiale. oras sau comuna pentru satisfacerea in mod continuu a unor interese specific e membrilor societatii. diplomele eliberate de scoli si institutii de invatamant superior.

precum şi răspunderea administrativă (contravenţională) a persoanelor fizice şi juridice. Normele de drept administrativ se pot referi la activitatea administrativă a statului sau a colectivităţilor locale: • Norme care reglementează organizarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale sau locale şi stabilesc structura organizatorica. cadrul normativ al competenţelor şi procedurile de realizare a acestora . În cadrul sistemului.5. În concluzie. exprimată în normele juridice. Izvoarele de drept administrative Noţiunea de izvor de drept are două înţelesuri. cât şi de Preşedintele Republicii. Guvern şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale. • Norme care reglementează funcţionarea autorităţilor administraţiei publice şi care compun. 6. Normele de drept administrativ. iar în al doilea sens. • Norme care reglementează relaţiile autorităţilor administraţiei publice cu persoane fizice şi organisme non-guvernamentale. cu excepţia raporturilor sociale care se nasc în procesul realizării activităţii financiare. se înţelege forma specifică de exprimare a normelor juridice. Normele de drept administrativ fac parte din acea categorie de norme juridice care reglementează raporturile sociale care constituie obiectul activităţii administrative a statului şi a colectivităţilor locale. prin izvor de drept se înţeleg condiţiile materiale de existenţă care determină voinţa membrilor societăţii. În sens material. • • Norme referitoare la Statutul funcţionarului public Norme care reglementează instituţia contenciosului administrative • Norme care reglementează răspunderea patrimonială a autorităţilor administraţiei publice. izvorul de drept administrativ poate fi definit ca forma specifică de exprimare a normelor de drept administrativ. ierarhia izvoarelor dreptului administrativ priveşte raportul dintre diferitele acte normative şi are la bază supremaţia legii: . Normele de drept administrativ pot fi emise atât de către Parlament.

administrative – centralizarea Este sistemul general care implica o dependenta stransa intre autoritatile locale si autoritatea central. Regimuri politico – administrative – descentralizarea Descentralizarea apare ca opusa centralizarii. prin care viata locala poate fi stanjenita. Puterea de decizie este concentrate in varful ierarhiei. Aceste autoritati nu pot introduce modificari. Prin deconcentrare se realizeaza o schimbare de autoritate superioara ierarhic. dispoziţii). Administratia de stat este ierarhizata. • legile ordinare care conţin norme ce reglementează raporturi de drept administrativ al altor ramuri de drept . asigurand prin bugetul si agentii sai satisfacerea tuturor nevoilor in interes general prin dispozitii si regulamente. 8. • Actele normative ale administraţiei publice locale • Convenţiile internaţionale. generand pericolul unei asfixieri a centrului. Deconcentrarea este prezentata ca transferul atributiilor autoritatilor catre reprezentantul local al acestora. la nivel local punandu-se in aplicare hotararile autoritatilor central. • legile constituţionale (de revizuire a Constituţiei) • legile organice care conţin norme de drept administrativ referitoare la organizarea şi funcţionarea administraţiei publice . ordinele şi instrucţiunile miniştrilor şi actele celorlalte autorităţi centrale de specialitate ale administraţiei publice (hotărâri. Statul este singura persoana publica pe tot territoriul. fiind un regim in care rezolvarea problemelor locale se face de autoritati alese in mod liber de corpul electoral. 7. Regimuri politico – administrative .deconcentrarea Deconcentrarea administrativa consta in largirea sferei de atributii a serviciilor si agentilor autoritatii centrale de la nivel local.• Constituţia este cel mai important izvor al dreptului administrativ prin forţa juridică superioară a normelor de drept administrativ de ordin constituţional . Regimuri politico . ordine. • Decretele prezidenţiale care conţin norme ce reglementează raporturi juridice din sfera puterii executive • Hotărârile şi ordonanţele Guvernului. decizii. Autoritatile locale sunt numite si subordonate organelor administratiei centrale. 9. ci trebuie sa se supuna . Concentrrea este sistemul de organizare centralizata a institutiilor statale.

El este comandantul fortelor armate si este presedintele consiliului suprem de aparare a tarii. Descentralizarea este recunoscuta ca unul din principiile democratice ale Europei. 12. o autoritate publica. Presedintele Romaniei reprezinta statul si este garantul libertatii nationale si a integritatii tarii. El se bucura de . Presedintele Romaniei. El exercita functia de mediere intre puterile statului. direct. integritatea si unitatea teritoriului. Alegerea si validarea mandatului. depune in fata camerei deputatilor si senatului juramantul. Candidatul a carui alegere a fost validate. secret si liber exprimat. Functia de mediere: el nu apartine niciunui partid politic pe durata mandatului sau. Functia de garant: garanteaza independenta nationala. Rezultatul alegerilor pt functia de Presedinte e validat de Curtea Constitutionala. precum si intre stat si societate. Functia de reprezentare: el reprezinta statul atat pe plan intern cat si extern.Este declarat ales candidatul care a intrunit. presedintele nu poate fi membru al niciunui partid politic si nu poate indeplini nicio alta functie publica sau private. Mandatul: Mandatul este de 5 ani de la data depunerii juramantului.In cazul in care niciunul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate. accodra gradele de general. iar pe plan extern incheie tratate internationale in numele Romaniei. Pe plan intern confera decoratii si titluri de onoare. negociate de Guvern pe care le supune spre ratificare Parlamentului. Consideratii generale. Functiile presedintelui Romaniei. Presedintele Romaniei. intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. se organizeaza al doilea tur de scrutin.modificarilor statului. functia de reprezentare. Institutia sefului statului isi are originea la inceputurile organizarii vietii de stat. in primul tur de scrutin. 13. Prin lege organic. 10. Alegerea Presedintelui: Presedintele Romaniei este ales prin vot universal. maresal. amiral. 11. mandatul poate fi prelungit in caz de razboi sau cataclisme. functia de garant. In candrul sistemului autoritatilor statului seful statului ocupa unul dintre cele mai importante locuri reprezentand alaturi de parlament guvern autoritatea judecatoreasca suprema si tribunalul constitutional . Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi. egal. Incompatibilitati si imunitati in timpul mandatului. majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale.

accorda gratieri individuale. Unele decrete se contrasemneaza de primul-ministru. numeste guvernul pe baza votului de incredere al parlamentului. consulta guvernul cu privire la probleme urgente.dar superioara actelor guvernului. general si amiral. Actele Presedintelui: Presedintele emite decrete. Atributii: Atributiile si actele presedintelui romaniei In raporturile cu parlamentul: promulgarea legilor. primeste scrisori de acreditare si rechemare a agentilor diplomatic ai altor state. Ele se publica in Monitorul Oficial. Decterele sunt acte juridice cu character normative sau individual cu o forta juridical inferioara Constitutitei si legilor. dizolvarea parlamentului. Atributii realizate in raport cu justitita: numeste judecatorii si procurorii. Trebuie sa fie contrasemnate de primul ministru decretele in legatura cu: Incheierea de tratate iinternationale. In raporturile cu electoratul: poate cere poporului sa-si exprime. 14. declanseaja urmariri penale impotriva unor membrii din govern. nepublicarea lor atragand inexistenta. in caz de remaniere numeste unii membrii ai guvernului. Atributii in domeniul relatiilor internationale: incheie contracte international negociate de guvern. Atributii privind adoptarea de masuri exceptionale: poate institui starea de asediu si de urgent si solicita parlamentului incuviintarea masurii adoptate in cel mult 5 zile de la luarea ei. aproba infintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Atributii in domeniul apararii: este comandantul fortelor armate si are functia de presedinte al consiliului supreme de aparare a tarii. prin referendum vointa cu privire la problemele de interes national. Alte atributii: confera decoratii si titluri de onoare. In raporturile cu guvernul: desemneaza prim-ministrul. . ardeseaza parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale tarii.imunitate si nu poate fi tras la raspundere juridical pt voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului. poate declara mobilizarea armatei cu accordul in cel mult 5 zile al parlamentului. convocarea parlamentului in sesiuni. Acreditarea si rechemarea agentilor diplomatic ai Romaniei. accorda gradele de maresal.

prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii . -functia de reglementare.Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate. Guvernul se organizeaza si functioneaza in conformitate cu prevederile constitutionale.reprezentarea pe plan intern si extern. Masuri in caz de agresiune armata. 15.prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice.prin care se asigura. Decretele au character executoriu. Accordarea gradului de maresal.- Mobilizarea firtelor armate.avand la baza Programul de guvernare nu adoptat ci acceptat de Parlament Pentru realizarea Programului de guvernare Guvernul exercita urmatoarele functii: -functia de strategie.precum si racordarea acestuia la sistemul economic mondial in conditiile promovarii intereselor nationale.prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in aplicare a Programului de guvernare.prin care se asigura administrarea proprietatii publice si private a statului precum si gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil. Functiile guvernului. -functia de administrare a proprietatii statului. Guvernul are rolul de a asigura functionarea echilibrata si dezvoltarea sistemului national economic si social. Rolul si functiile guvernului Rolul guvernului. Masuri privind declararea stariid e asediu si a starii de urgent. -functia de autoritatea de stat.de apararea nationala.precum si de raporturile statului respectiv cu alte state.in numele statului roman. Guvernul raspunde de ordinea publica.cum ar fi sindicatele si patronatele. Accordarea gratierii individuale.In indeplinirea atributiilor sale. -functia de reprezentare. general su amiral. Conferirea de decoratii si titluri.

Functie publica a unui stat strain. Calitate de membru al unui grup de interes economic. Revocare: se face de presedintele romaniei prin decret la propunerea primului ministru. cenzor. Decesului.precum si in domeniile economic si social si al functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in subordinea sau sub autoritatea Guvernului. directorg generatl. se prezinta primului ministru si e irevocabila in mom in care s-a luat act de depunerea ei dar nu mai trarziu de 15 zile. Starii de incompatibilitate. Pierderii dr electoral. 18.ordinii publice si sigurantei nationale. Functie de reprezentare profesionala in cadrul organiz cu scop comercial.si respectarii reglementarilor in domeniul apararii. 16. Fct de presedinte vicepresedinte. 17. Fct de secretar de stat. Demiterii. Incopatibilitatile functiei de membru al guvernului Functia de membru al guvernului e incompatibila cu: Functie publica de autoritate cu exceptia celei de deputat sau senator. Primul ministru . Inceptarea functiei de membru al guvernului Functia de membru al guvernului inceteaza in urma: Demisia: se anunta public.

d) secretarii de stat. prin care acesta pune în executare legile adoptate de către Parlament. ceea ce înseamnă că nu pot cuprinde reglementări primare ale relaţiilor sociale. Presedintele poate participa la sedintele guv care au ca obiect probleme de interes national. c) personalul din cadrul aparatului de lucru al primului-ministru. în cazul utilizării acestor funcţii. Actele specifice activităţii Guvernului sunt hotărârile. Presedintele prezideaza sedintele. • ordonanţe. Functionarea guvernului Guvernul se intalneste saptamanal ori de cate ori e necesar la convocare primului ministru. hotărârile având un caracter secundum legem. cu respectarea atribuţiilor legale care le revin. e) alte persoane care îndeplinesc funcţii publice. Actele guvernului Actele guvernului sunt: • hotărâri. cu excepţia persoanelor care au calitatea de membru al Guvernului. în cazul în care Constituţia prevede obligativitatea contrasemnării acestora. nu participa la adoptarea hotararii ci doar isi exprima opinia cu privire la acele masuri. . Primul-ministru poate desemna un membru al Guvernului să răspundă la întrebările şi interpelările adresate Guvernului de către deputaţi sau senatori. Primul-ministru este vicepreşedintele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi exercită toate atribuţiile care derivă din această calitate. Primul-ministru contrasemnează decretele emise de Preşedintele României. Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor. Primul-ministru numeşte şi eliberează din funcţie: a) conducătorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului.Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia. în cazurile prevăzute de lege. b) secretarul general şi secretarii generali adjuncţi ai Guvernului. 20. dar nu devine membru al guv. 19.

Dacă s-a cerut urmărirea penală. dezbaterea acesteia se face în şedinţă comună a celor două Camere. În situaţia în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligaţi să răspundă la întrebările şi interpelările formulate de deputaţi sau de senatori. după caz. Guvernul şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor. Camera Deputaţilor sau Senatul pot adopta o moţiune prin care să-şi exprime poziţia cu privire la problemele ce au făcut obiectul interpelării. de Senat sau de către comisiile parlamentare. 22. pot retrage încrederea acordată Guvernului.Din punct de vedere tehnic legislativ. iar programul sau declaraţia de politică generală devine obligatoriu pentru Guvern. de către Preşedintele României. Camerele. care se dezbat cu prioritate. Dacă moţiunea de cenzură este respinsă. Raporturile parlamentului cu guvernul Primul-ministru prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului. Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. în şedinţă comună. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea acestuia din funcţie. Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Raspunderea juridical a membrilor guvernului Camera Deputaţilor. . Guvernul răspunde politic în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitateCamera Deputaţilor şi Senatul. participarea lor este obligatorie. 21. Dacă li se solicită prezenţa. dacă nu se află în sesiune. prin intermediul preşedinţilor acestora. prin adoptarea unei moţiuni de cenzură. cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor . Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. de la trimitere. Totodată. proiectul de lege prezentat este socotit ca fiind adoptat. se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau.

complexitatea şi specificul activităţii desfăşurate şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Urmareste realizarea actelor normative.23. Conducătorii serviciilor publice descentralizate se numesc şi se eliberează din funcţie de către ministru. cu avizul consultativ al prefectului. volumul. 25. Coordoneaza personalul ministerului. structura organizatorică. cu avizul Curţii de Conturi. respectiv al conducătorului organului de specialitate în subordinea căruia aceste servicii sau organe îşi desfăşoară activitatea. atribuţiile. În fiecare minister se organizează cabinetele demnitarilor. Ministrii sunt ordonatori de credite si poarta raspunderea cheltuielilor stabilite prin bugetul de stat. căruia nu i se aplică prevederile legii privind statutul funcţionarului public. Ministrul emite ordine si instructiuni in conditiile legii. Primeste si transmite spre avizare ministerelor proiecte de acte normative. fiind ajutat de unul sau mai multi secretar de stat. obiectul de activitate. Colaboreaza cu compartimentele de specialitate din cadrului secretarului general al guvernului. Avocatul poporului . cu personal propriu. Ministerele pot avea în subordinea lor servicii publice. Înfiinţarea sau desfiinţarea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unităţile administrativ-teritoriale. Conducerea ministerelor Se realizeaza de ministrii. criteriile de constituire a compartimentelor şi funcţiile de conducere ale acestora se aprobă prin ordin al ministrului. Atributiile secretarului general : Coordoneaza functionarea compartimentelor si asigura legatura dintre ministru si conducatorii compartimentelor ministeului. numărul şi încadrarea personalului. care funcţionează în unităţile administrativ-teritoriale. Ministerele pot înfiinţa în subordinea lor organe de specialitate. Organizarea ministerelor Rolul. funcţiile. Ministrul numeşte şi eliberează din funcţie conducătorii organelor de specialitate din subordinea ministerului. structura organizatorică şi numărul de posturi ale ministerelor se stabilesc în raport cu importanţa. 24.

publica.Avocatul Poporului este o instituţie centrală de stat românească. Atributii: • • coordoneaza activitatea institutiei Avocatul Poporului. primeste si repartizeaza cererile facute de persoanele lezate prin incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenesti de catre autoritatile administratiei publice si decide asupra acestor cereri. Pe durata mandatului său. specializată în verificarea averilor dobândite în timpul exercitării unei funcţii publice. Avocatul poporului îşi exercită juncţiile fie din oficiu fie la cererea persoanelor interesate. Pentru ca activitatea să fie eficientă. poate sesiza Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea legilor inainte de promulgarea acestora. formuleaza puncte de vedere. precum si orice alte acte necesare bunei desfasurari a activitatii institutiei. Agentia nationala de integritate Este o instituţie independentă operaţional din România. Avocatul poporului este numit în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului pentru un mandat cu o durată de 5 ani. la cererea Curtii Constitutionale. conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor. precum si in relatiile cu persoanele fizice sau juridice. constituţia obligă autorităţile publice să-i asigure sprijinul necesar. Rolul fundamental al avocatului poporului este de a apăra drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. având obligaţia de a-i prezenta acestuia rapoarte. în genere. . reprezinta institutia Avocatul Poporului in fata Camerei Deputatilor. • • • • • • 26. autonoma si independenta. avocatul poporului nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată. urmareste rezolvarea legala a cererilor primite si cere autoritatilor sau functionarilor administratiei publice in cauza incetarea incalcarii drepturilor si libertatilor cetatenesti. în raport cu autorităţile publice şi în special cu cele executive. semneaza rapoartele. ce exercită un control administrativ. Avocatul poporului răspunde numai în faţa Parlamentului. cu excepţia celei de cadru didactic în învăţământul superior. În aceste rapoarte avocatul poporului poate face şi recomandări privind legislaţia sau luarea unor măsuri pentru ocrotirea libertăţilor publice. a Senatului si a celorlalte autoritati publice. repunerea in drepturi a petitionarului si repararea pagubei. poate sesiza direct Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a legilor si ordonantelor. recomandarile.

secretar de stat. Consiliile locale sunt alcatuite din consilieri alesi prin vot universal. Functia de consilier local sau judetean e incompatibila cu: Fct de primar sau viceprimar. in functie de populatia comunei. . Consiliul local – constituire. Prefect sau subprefect. etc. Validarea alegerii consilierilor se face de catre judecatoria in raza careia se afla unitatea administrative-teritoriala. Agentia isi desfasoara functia in mod autonom fata de govern si administratia guvernamentala dar are unele raporturi de dependent fata de senat prin consiliul national de integritate. egal. Efectueaza controlul depunerii la termen a declaratiilor de avee. asociat. Deputat sau senator. Nr lor se stabileste pri ordin al prefectului si variaza intre 9 si 31. Dupa validare. director general. Presedinte. Functionar public. in sedinta de constituire a consiliului local. Ministru. manager. subsecretar de stat. Consilierul local poate fi schimbat din functie la initiative a cel putin o treime din nr consilierilor locali prin votul majoritatii consilierilor in functie. administrator. direct. Starea de incompatibilitate intervine doar dupa validarea mandatului. vicepresedinte. se depune juramantul. Sesizeaza organelle competente sa aplice sanctiunile sau aplica sanctiuni ce intra in sfera sa de competenta. Convocarea consilierilor declarati alesi se face de catre prefect. 27. Sesizeaza organul de urmarire penala daca exista probe sau indicii temeinice a unor fapte prevazute de legea penala. secret si liber exprimat.Atributii: Verifica declaratii de avere. Reprezentatn al statului la o societate comerciala. Constat nerespectarea conditiilor legale privind conflictul de interese.

decrete etc. semnat de preşedintele de şedinţă şi de secretarul unităţii administrativ-teritoriale. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin. hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană. Functionarea consiliului local Consiliul local îşi exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou ales. Convocarea şedinţelor extraordinare se poate face şi de către cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului Şedinţele consiliului local sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea consilierilor în funcţie. zonală sau de cooperare trasfrontalieră. precum şi caracterul ordinar sau extraordinar al acesteia. . b. iar actele organelor de conducere unipersonală. sunt denumite dispoziţii. cu excepţia cazurilor în care consilierii decid. consiliul local adoptă hotărâri. data. c. cu majoritate de voturi ca acestea să se desfăşoare cu uşile închise. hotărârile privind contractarea de împrumuturi. în funcţie de calitatea pe care o deţine persoana emitentă a actului. cu votul majorităţii membrilor prezenţi. aducerea la cunoştinţă publică a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de cinci zile de la data comunicării oficiale către prefect. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin consiliul local adoptă hotărâri. e. hotărârile privind bugetul local. prezenţa fiind obligatorie. regională. hotărârile privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului.28. de la data comunicării. Dezbaterile din şedinţele consiliului local se consemnează într-un proces verbal. limba oficială a statului. Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştinţă publică. Actele consiliului local Actele organelor colegiale sunt denumite hotărâri sau regulamente. Convocarea consiliului local în şedinţă – ordinară sau extraordinară – se face de către primar. cu excepţia cazurilor în care legea sau regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului cere o altă majoritate. a. ordine. pentru o perioadă de cel mult trei luni. şi sunt publice. printr-o dispoziţie care va cuprinde ordinea de zi a şedinţei respective. d. Având caracterul unui organ deliberativ. consiliul local îşi desfăşoară activitatea în şedinţe ordinare (lunare) sau extraordinare (ori de câte ori este nevoie). iar cele individuale. hotărârile prin care se stabilesc impozite şi taxe locale. Şedinţele consiliului local sunt conduse de preşedintele de şedinţă. în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului cere o altă majoritate. locul şi ora de desfăşurare a acesteia. Lucrările şedinţelor se desfăşoară în limba română. cu votul majorităţii membrilor prezenţi. 29. în condiţiile legii.

Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului. cu excepţia cazurilor prevăzute de lege 2. inclusiv ca urmare a reorganizării acesteia1. 30. hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice.f. la o pedeapsă privativă de libertate. f) condamnarea. constată suspendarea mandatului. Ordinul de suspendare se comunică de îndată consilierului local. Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute mai sus. prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. în următoarele cazuri: a) demisie b) incompatibilitate. g) punerea sub interdicţie judecătorească. înainte de expirarea duratei normale a mandatului. e) imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive. d) lipsa nemotivată de la mai mult de 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului. prin ordin. Mandatul de consilier local se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. În cazul în care consilierul local al cărui mandat a fost suspendat a fost găsit nevinovat. în condiţiile legii. Hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor în funcţie. Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept. Suspendarea si incetarea mandatului de consilier local Suspendarea mandatului de consilier local. cu persoane juridice române sau străine. care. 1 2 3 . c) schimbarea domiciliului într-o alta unitate administrativ-teritorială. h) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales (se aplică şi viceprimarului) 3. Încetarea de drept a mandatului de consilier local sau judeţean Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează la data declarării ca legal constituit a noului consiliu ales. h) pierderea drepturilor electorale. acesta are dreptul la despăgubiri.

În funcţie de specificul activităţii la care se referă. iar dacă refuză este considerat demisionat de drept. în mod nejustificat. Invalidarea alegerii primarului se pronunţă numai în cazul în care se constată încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea s-a făcut prin fraudă electorală. precum şi în următoarele situaţii.). mandatul timp de 45 de . primarul exercită atribuţiile de autoritate tutelară şi de ofiţer de stare civilă. Actele administrative individuale emise de primar se comunică celor interesaţi şi îşi produc efecte din momentul comunicării. În calitate de autoritate ce reprezintă puterea statală la nivelul localităţii. la organizarea şi desfăşurarea alegerilor. dacă se află în imposibilitatea exercitării funcţiei datorită unei boli grave certificate. pot fi clasificate în mai multe categorii: atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului. alte atribuţii stabilite prin lege. Au fost identificate trei categorii de sarcini ale primarului.i) deces. atribuţiile primarului. în calitate de autoritate executivă a consiliului local. publicare în presa locală sau afişare în locuri special amenajate etc. putând fi prelungit prin lege organică. atribuţii referitoare la bugetul local. la luarea măsurilor de protecţie civilă etc. atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local. Primarul si viceprimarul După validare. în vederea realizării autonomiei locale şi anume: de reprezentare. de executiv al consiliului local şi de şef al administraţiei locale şi a aparatului propriu de specialitate. atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor. Actele administrative cu caracter normativ emise de primar vor produce efecte după ce vor fi aduse la cunoştinţă publică în formele consacrate legislativ (publicare în Monitorul Oficial. primarul depune în faţa consiliului. Mandatul primarului încetează de drept în condiţiile legii statutului aleşilor locali. dacă acesta nu îşi exercită. în caz de război sau de catastrofă. Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită până la depunerea jurământului de primarul nou ales. sarcinile ce-i revin din actele normative privitoare la recensământ. jurământul de credinţă. 31. care nu permite desfăşurarea activităţii în bune condiţii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic.

care îi şi deleagă unele din atribuţiile sale. Referendumul este considerat valabil dacă s-au prezentat la urne cel puţin jumătate plus unul din numărul total al locuitorilor cu drept de vot şi s-au pronunţat în favoarea încetării mandatului primarului cel puţin jumătate plus unul din numărul total al locuitorilor cu drept de vot. secret si liber exprimat. În toate acest cazuri. Schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de către consiliul local. în condiţiile legii. Suspendarea durează până la încetarea situaţiei arătate anterior. . prin ordin. prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii consilierilor în funcţie" Faţă de dispoziţiile legale în vigoare în doctrină au fost identificate două categorii de atribuţii ale viceprimarului. El îl ajută pe primar. În cazul încetării mandatului viceprimarului. Consiliul judetean. 32. Potrivit actualei reglementări. Suspendarea mandatului primarului intervine de drept numai în cazul arestării sale preventive. alesi prin vot universal. Ca natură juridică. consiliul local ia act de aceasta şi alege un nou viceprimar. ia act de încetarea mandatului primarului. prin ordin. Ordinul de suspendare se comunică de îndată primarului. dar care pot fi delegate şi viceprimarului. in functie de populatie. la convocarea presedintelui consiliului judetean.zile consecutiv. direct. Mandatul său încetează de drept în aceleaşi condiţii în care încetează de drept mandatul primarului. prefectul. Numarul lor se stabileste de catre prefect prin ordinal acestuia si variaza intre 30 si 36. cu excepţia referendumului. egal. măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului care. Consiliul judetean se allege pt un mandat de 4 ani si se poate prelungi pri lege organic in caz de razboi sau catastrofa. viceprimarul nu este o autoritate a administraţiei publice locale. Statutul viceprimarului este reglementat în câteva articole distincte în conţinutul noii reglementări. Consiliul judetean se intruneste in sedinta ordinara o data pe luna. şi anume: atribuţii delegate de primar în cel mult 30 de zile de la validare şi atribuţii exercitate în principal de primar. constată suspendarea mandatului. Durata mandatului viceprimarului este egală cu cea a mandatului consiliului local. Dacă primarul suspendat din funcţie a fost găsit nevinovat. la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor în funcţie. acesta are dreptul la despăgubiri. Actele si dizolvarea Consiliul judetean e compus din consilieri judeteni . întrucât legea nu âi conferă atribuţii proprii. pentru a căror exercitare să emită acte administrative de autoritate.

Hotararile consiliului judetean se comunica in mod obligatoriu prefectului judetului pt controlul de legalitate. 33. Instanţa analizează situaţia de fapt şi se pronunţă cu privire la dizolvarea consiliului judeţean. Activitatea consiliului judeţean încetează înainte de termen dacă s-au pronunţat în acest sens cel puţin jumătate plus unu din numărul total al voturilor valabil exprimate. Secretariatul comisiei este asigurat de instituţia prefectului. in afara de cazurile in care legea sau regulamentul cere o alta majoritate. un reprezentant al consiliului judeţean şi un judecător de la tribunal.Actele consiliului judetean: Consiliul judetean adopta hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti. organizat în condiţiile legii. . de o comisie compus din prefect. Consiliul judeţean poate fi dizolvat prin referendum judeţean. Eliberarea din funcţie a preşedintelui sau a vicepreşedinţilor consiliului judeţean se face cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie. Preşedintele şi vicepreşedinţii se aleg cu votul secret al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie. Dizolvarea consiliului judetean: Consiliul judeţean se dizolvă de drept în condiţiile în care se dizolvă de drept consiliul local. Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puţin jumătate plus unu din numărul total al locuitorilor cu drept de vot. Hotararile se semneaza de presedinte sau in lipsa acestuia de vicepresedintele consiliului judetean care a condus sedinta si se contrasemneaza de secretarul judetului. Referendumul judeţean este organizat. Secretarul judeţului sau orice altă persoană interesată sesizează instanţa de contencios administrativ cu privire la cazurile de dizolvare. b) Dizolvarea prin referendum judeţean. Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin 20% din numărul cetăţenilor cu drept de vot. Eliberarea din funcţie a preşedintelui sau a vicepreşedinţilor consiliului judeţean nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului judeţean. Hotărârea instanţei este definitivă şi se comunică prefectului. în condiţiile legii. a) Dizolvarea de drept. Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean Consiliul judeţean alege dintre membrii săi un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi. sau prin referendum judeţean. la propunerea a cel puţin o treime din numărul acestora. înscrişi pe listele electorale ale unităţii administrativ-teritoriale. Cheltuielile pentru organizarea referendumului se suportă din bugetul judeţean.

atribuţii care se stabilesc prin lege organică. Printre atribuţiile principale ale prefectului. iar subprefectul trebuie să aibă studii superioare.: asigurarea realizării intereselor naţionale. Prefectul conduce activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si poate ataca în faţa instanţei de contencios administrativ. Pentru a fi numit în funcţie. Numirea şi eliberarea din funcţie a prefecţilor se fac prin hotărâre a Guvernului. El răspunde în faţa consiliului judeţean de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene. Orientarii catre cetatean. actele adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale ori judeţene. preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean primesc o indemnizaţie lunară. la propunerea prefectului şi a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice. Profesionalizarii. Prefectul Prefectul este un reprezentant al Guvernului în teritoriu. motiv pentru care este calificat ca administraţie de stat în teritoriu. Durata mandatului constituie vechime în muncă şi în specialitatea studiilor absolvite. precum şi în justiţie. Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean nu beneficiază de sporul de vechime în muncă şi nici de alte sporuri prevăzute de lege. răspunzând principiului deconcentrării administrative. Institutia prefectului poate beneficia de programe cu finantare internationala. în termen de 30 de zile de la comunicare. care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial. Eficientei. ca unica formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiilor de preşedinte. . precum şi de preşedintele consiliului judeţean. dacă le consideră ilegale. iar a subprefecţilor prin decizie a primului-ministru. respectiv de vicepreşedinte al consiliului judeţean. prefectul trebuie să aibă studii superioare de lungă durată.Pe durata mandatului. 34. cu excepţia actelor de gestiune curentă. Responsabilitatii. Activitatea prefectului se intemeieaza pe principiile: Legalitatii. cu persoanele fizice şi juridice române şi străine. ca reprezentant al Guvernului. impartialitatii si obiectivitatii.

Aceste servicii pot infiinta alte organe central de specialitate. domeniul minier. ce consistă din spaţiul radio-electronic. sunt de uz sau de interes public. precum şi a ordinii publice. sectoarelor si comunelor. apele continentale. gazele naturale etc. 36. fizice sau juridice. Administratia publica teritoriala de stat Ministerele pot avea in subordinea lor servicii deconcentrate. Notiunea de domeniu public nu se suprapune cu aceea de proprietate publica.. dar care sunt supuse unui regim de drept administrativ pentru ca. Sa se afle in proprietatea publica sau in paza unei persoane de drept public. . Notiune si caracteristici. prin natura lor. Caracteristici: 1. . Alte ordine juridice consideră că domeniul public este format din acele bunuri al căror titular este o comunitate. Un exemplu este domeniul public. Unele ministere au servicii publice si la nivelul municipiilor. Sa fie supus bunul respectiv unui regim juridic de drept administrativ. Domeniul public. din domeniul public putând face parte si bunuri mobile sau imobile care apartin proprietatii private. 35.prezentarea anuală în faţa Guvernului a unui raport asupra stadiului realizării sarcinilor ce îi revin potrivit programului de guvernare precum şi în legătură cu controlul exercitat asupra legalităţii actelor autorităţilor administraţiei publice locale etc. 3. cercetarii tineretului si sportului. 2. care e reprezentantul guvernului pe plan local. 4. Prin natura sau destinatia expresa a legii sa intre in categoria bunurilor care trebuie protejate si transmise generatiilor viitoare.aplicarea şi respectarea Constituţiei şi a tuturor actelor normative.exercitarea controlului cu privire la legalitatea actelor autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene. oraselor. . Alte ministere isi exercita competent asupra intregului teritoriu al tarii si asupra intregii populatii in mod direct cum ar fi Ministerul afacerilor externe. Prin domeniu public al statului se înţelege situaţia unor bunuri sau drepturi care nu sunt în posesia nici unei persoane. Serviciile publice deconcentrate care functioneaza in unitatile administrative teritoriale sunt conduse de prefect. Sunt ministere care au asemenea servicii publice deconcentrate la nivelul judetelor: inspectoratele scolare judetene. apele terestre. Sa prezinte semnificatia unor valori de interes public sau sa fie destinata unei folosinte de interes public.

Functionarul public. cu o activitate pe care să o desfăşoare în scopul asigurării funcţionării continue a unui serviciu public. . 4.Prin exercitarea funct publice trebuie sa se contribuie la realizarea puterii publice fie printr o forma directa in cazul functiilor de decizie ce presupun emiterea actelor juridice de autoritate.atributii exercitate in mod continuu. Trasaturile f p: 1.legal investite in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre adm publica centrala si locala.Functiile publice=create pt a da satisfactie intereselor generale.potrivit schemei de organizare.constituie statul de functii al respectivei autoritati aprobat potrivit legii.Atributiile ce formeaza continutul functiei publice trebuie sa aiba 1 caracter legal=sa fie prevazute pt fiecare functie publica.individual.Prin exercitiul efectiv al functiei se realizeaza competenta autoritatii sau institutiei publice legal stabilite.Fondurile pt finantarea functiilor publice=asigurate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale. competentă potrivit legii şi învestit în mod legal cu atribuţiile unei funcţii publice.adm publica locala si autoritatile administratiei autonome. 5. functia publica=un complex de atributii specifice prestabilite legal.fie intr o forma indirecta prin actiunile de pregatire.prin lege sau prin acte emise in baze si in executarea legii.Atrbutiile corespunzatoare functiei publice se stabilesc in functie de sarcinile specifice.iar nu in mod direct.37. Functia publica. 8. Notiune si trasaturi. 7. Notiune si trasaturi Funcţionarul public este numit de către autoritatea publică. 6.executare.in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre adm publica centrala. 2.de specialitatea pe care fiecare serviciu public le exercita pt satisfacerea unui anumit interes general.Totalitatea functiilor dintr o autoritate sau institutie publica. 38.strans legate de exercitiul autoritatii publice.Orice functie publica= o totalitate de atributii dintre cele ce formeaza competenta cu care e dotat serviciul public in vederea infaptuirii prerogativelor/sarcinilor acestuia de organizare a executarii si de executare a legii in regim de putere publica. 3.Functia publica are caracter obligatoriu=e obligatoriu ca drepturile si obligatiile ce alcatuiesc continutul functiei publice sa fie exercitate.cu care sunt dotate serviciile publice. Functia publica=ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite in temeiul legii.

scris si vorbit -are varsta de minimum 18 ani impliniti -are o stare de sanatate corespunzatoare functiei publice pentru care candideaza.incompatibilitatile si in general regimul de ocupare si exercitare a functiei intr un statut special -isi exercita atributiile in vederea realizarii competentei serviciului public in care functioneaza -fondurile pt plata salariilor lor-asigurate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale.atestata pe baza de examen medical de specialitate -indeplineste conditiile de studii prevazute de lege pentru functia publica .contra statului sau contra autoritatii -nu a fost destituita dintr o functie publica sau nu i a incetat contractual individual de munca pentru motive disciplinare in ultimii 7 ani -nu a desfasurat activitate de politie politica astfel cum este definita prin lege 39.Trasaturile functionarului public: -e cetateanul roman cu domiciuliu in Romania -e numai persoana numita in functie. . -eu reglementate dreputurile si obligatiile.eventual inamovibilitatea si dreptul la cariera.nu cea aleasa -numirea trebuie sa se faca in condtitiile legii -numirea trebuie sa se faca pe un post vacant -numirea se face de regula pe o perioada nedeterminata pt a asigura stabilitatea in functie. Drepturile functionarului public Funcţionarul public are dreptul: a) să examineze probleme şi sa ia decizii în limitele împuternicirilor sale.raspunderea. -are cetatenia romana si domiciliul in Romania -cunoaste limba romana. Conditiile de acces la ocuparea functiei publice.indeplineste conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice -nu a fost condamnata pentru savarsirea unei infractiuni contra comunitatii.

în cunoştinţă de cauză. în conformitate cu legislaţia. să se călăuzească în exercitarea atribuţiilor de legislaţia în vigoare. să respecte cu stricteţe drepturile şi libertăţile cetăţenilor. rezultatelor atestării. sectorul de muncă încredinţat. în corespundere cu statutul său. să examineze la timp propunerile. cererile şi plîngerile cetăţenilor în domeniul activităţii sale de serviciu. să păstreze secretele de stat ori un alt secret ocrotit de lege. să asigure îndeplinirea necondiţionată a sarcinilor ce stau în faţa autorităţii publice. să dirijeze. precum şi de la persoane fizice şi juridice. capacităţilor intelectuale. conştiinciozităţii în exercitarea atribuţiilor în cazul în care participă la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de un rang superior. h) să beneficieze de protecţie juridică. e) să-şi cunoască drepturile şi obligaţiunile de serviciu. . d) să avanseze la serviciu corespunzător pregătirii lui profesionale. f) sa fie remunerat conform funcţiei. în limitele competenţei sale. Incetarea raportului de serviciu Incetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici se face prin act administrativ al persoanei care are competenta legala de numire in functia publica si are loc in urmatoarele conditii: de drept. indiferent de forma de proprietate şi tipul de organizare juridică.b) să solicite. 40. să fie obiectiv şi imparţial. precum şi informaţiile despre cetăţeni de care ia cunoştinţă in exercitarea atribuţiilor. să manifeste iniţiative şi perseverenţă. obligatiile functionarului public să execute la timp şi calitativ deciziile autorităţilor publice în problemele ce ţin de competenţa lui. c) să se perfecţioneze profesional. g) să se asocieze la sindicate şi sa participe la activitatea lor în afara orelor de program. să studieze opinia publică şi să ţină cont de aceasta în activitatea sa. pregătirii profesionale şi experienţei sale de muncă. sa nu dea dovadă de tergiversari şi birocratism. 41. respectînd legislaţia. şi să dispună de informaţia necesară de la alte autorităţi publice.

pensionare anticipata partiala ori invaliditate a functionarului public. Constatarea cazului de incetare de drept a raportului de serviciu se face. . prin eliberare din functia publica. de la data la care nulitatea a fost constatata prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. 54 lit. ca urmare a constatarii nulitatii absolute a actului administrativ de numire in functia publica. prin act administrativ al persoanei care are competenta legala de numire in functia publica. 54 lit la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau. daca functionarul public nu mai indeplineste una dintre conditiile prevazute la art. la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de declarare a mortii functionarului public. consemnat in scris. prin demisie Raportul de serviciu inceteaza de drept: la data decesului functionarului public. cand functionarul public a fost condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva pentru o fapta prevazuta la art. Actul administrativ prin care s-a constatat incetarea de drept a raporturilor de serviciu se comunica Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus interdictia. pensionare anticipata. h) sau prin care s-a dispus aplicarea unei sanctiuni privative de libertate.prin acordul partilor. la data comunicarii deciziei de pensionare pentru limita de varsta. prin destituire din functia publica. la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii de condamnare. ca masura de siguranta ori ca pedeapsa complementara. dupa caz. in termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea lui. ca urmare a interzicerii exercitarii profesiei sau functiei. in termen de 10 zile lucratoare de la emiterea lui. la data expirarii termenului in care a fost ocupata pe perioada determinata functia publica. potrivit legii.