Ana Bazac 93 _________________________________________________________

EXPLICATIA ULTIMA ÎN STUDIUL SOCIETATII
Ana BAZAC

Abstract. If Gödel’s theorems have demonstrated that the consistency of the axioms cannot be proven within the system, i.e. the truth of a system is outside the system itself, the dialectic philosophy1 did show that the social ideas people develop and believe in reflect the historical level of society as well as the social place they assume. There is shown that the truth of the social ideas is proven, through and despite complicated inferences inside the theories, by the real social phenomena and processes. For this reason, the rebel dialectic philosophy is philosophy of praxis, as Gramsci preferred to name it. If the real social world is that does falsify the social theories, even though these ones are not “copies of the facts, without pre-suppositions,” 2 the referential suppositions are connected just to the ideal and real features which constitute all together their ground. Aspectele de mai jos sunt aratate dintr-o perspectiva de filosofie sociala, si nu de filosofia matematicii. „Poate ca nu întâmplator, matematica a fost si ramâne atât în imaginarul savantilor cât si în acela al publicului larg, stiinta prin excelenta, mitizata, uneori supralicitata - tocmai pentru ca, în principiu, obiectul sau de studiu nu are legaturi manifeste si directe cu realitatea empirica” 3 . Desi filosofia sociala opereaza cu ceea ce Popper a denumit lumea a treia – teorii, concepte etc.4 -, ea nu se poate desfasura ca o critica (asa cum ceruse Kant filosofiei în genere) decât daca îsi asuma prezumtiile unor conceptii despre lume foarte strâns legate de societate. Iar în acest cadru, tentatia de a circumscrie aceste conceptii prin deducerea unor
1

Ve zi s i A lb erto Bu rg io , S to ria e sto rie di “d ialettica ”. S u lla sema n tica di u n a pa ro la -ch ia ve, în Dia lettica . Tra dizio ni, p ro b lemi, svilu p pi, A cu ra d i A lb erto Bu rg io , M acerata, Qu d lib e r Stu d io , 2 00 7. 2 I lie Pâ rv u , In tro d u cere în ep istemo lo g ie, Bu cu res ti, Ed itu ra St iin tif ica s i en ciclo p ed ica, 19 8 1, p . 4 0 9. 3 Ionut Isac, Etica cercetarii si aspiratia stiintei spre completitudine, în NOEMA, volumul VI, 2007, p. 192. 4 K. R. Po p p er, O teo rie o b iectiva a co mp reh en siu n ii isto rice (19 6 8), în K. R. Po p p er, In ca u ta rea u n ei lu mi ma i b u n e. Co n ferin te si eseu ri d in trei d ecen ii, Bu cu res ti, Hu man itas , 1 99 8, p . 17 0. _________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

Ana Bazac 94 _________________________________________________________ explicatii ultime/ prin conducerea ratiunii spre explicatii ultime ce le-ar legitima a fost nu doar mare (ca mod de manifestare a capacitatii ratiunii de a ajunge la „limanul certitudinii date de principii ultime”), ci a corespuns unei întregi istorii a abordarii filosofice a societatii. Asadar, pentru a defini de la început obiectul investigatiei de fata, explicatia ultima în studiul societatii este un construct ideal care este tacit sau explicit inserat în teoriile sociale si reprezinta un element esential a ceea ce constituie filosofia de la baza lor, aceea Weltanschauung care a fost, la rândul ei, asumata sau respinsa tacit sau explicit de catre cercetatori 5 . În acest sens, explicatia
5

Ter men u l d e Welta n sch au u ng a fo st fo lo s it p rima d ata d e catre Kan t (Critica fa cu lta tii d e ju d eca re, 1790 , s tu d iu in tro du ctiv M ircea Flo rian , trad u cere d e Co n s tan tin No ica, Vas ile De m. Za mf ires cu , A le xan d ru Su rd u , n o te s i co men tarii, b ib lio g raf ie s electiv a, in d ic i d e au to ri s i d e co n cepte Ro d ica Cro ito ru , Bu cu res ti, Ed itu ra St iin tif ica s i en cic lo p ed ica 19 8 1) , re lu at d e Dilth ey în artico lu l Welta n sch a uu n g , Ph ilo so p hies un d Relig io n în 1910 s i a fo s t în teles , d e exe mp lu , d e catre Heid eg g er d rep t u n s is tem d e o ferta a imag in ii d es p re lu me s i care es te o pu s filo s o fiei s tiin tif ice – s in g u ra p e care o accep ta s i care co n s ta în cercetarea fen o men e lo r, s i n u în av an s area u n u i cad ru mitic ap rio ric . A ceas ta o po zitie d in tre f ilo s o fie s i Welta n sch au u ng (v ezi He id eg g er, Th e Ba sic Pro b lems of Ph en o men olo g y (19 5 4), h ttp ://www. ma r xis ts .o rg /referen ce/su b ject/ph ilo s o p hy /in d ex.h t m) a ref lectat s i id eea d e a d ep as i s i „in tu irea lu mii în s ens u l con temp lar ii lu mii d ate d e s imtu r i s au , as a cu m s pu n e Kan t, mu n d u s sen sib lis” (p ers pectiv a fo lo s ita d e Go eth e s i A le xan d er v o n Hu mb o ld t) s i u n co ncep t al lu mii d at în mo d in co n s tien t d e in telig en ta (Sch ellin g , 1 79 9 ), as ad ar u n con stru ct id eal s i o p res criere a co mp o rta men tu lu i o a men ilo r/ in terp retarii lu mii. (F iin d „o in terp retare a s en s u lu i s i s co p u lu i lu i Das ein s i is to riei” , „co n cep tia d es p re lu me n u este o ch es tiu n e d e cu n o as tere teo retica”, ci d e „co n v in g ere co eren ta” leg ata de co ntemp o ran eitate, care, în s a, es te „ch iar s co p u l s i n atu ra filo s o fiei.” A s tfel în cât e xis ta co n ceptia co mu n a ca filo s o fia „treb u ie s a fo r meze v iziu n i d es p re lu me în mo d s tiin tif ic.” Or , d es i „filo s o fia în s as i es te o fo rma p rima ra d is tin ctiv a d e co n ceptie d esp re lu me”, „fo r marea aces teia n u este s arcin a filo s o fie i.” (s arcin a es te d e a face on to lo g ie, ad ica în teleg erea Fiin tei, în s ens u l g reces c p rimar a l ter men u lu i.) ) Du p a cu m, o p o zit ia d in tre filo s o fie ca o n to lo g ie s i ca Weltan sch au u ng (ad ica ‚p un erea în p aran teze’ a s o cialu lu i co n cret ca man ifes tare co n creta a Fiin tei) a relev at s i refu zu l d e a co n cep e stiin ta filo s o fiei ‘s i ca s o cio lo g ie’, tea ma d e a rasp u nd e d e so lu tiile _________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

faptul ca o teorema din matematica demonstra ceea ce deja au aratat oarecum. Imaginea mea este ca teoremele se pot aplica. pe de alta parte. Ed itu ra Stiin tif ica s i en cic lo p ed ica. Din aceeasi perspectiva a non-matematicianului. în fond. Teoremele incompletitudinii ale lui Gödel (1931) au avut în vedere evidentierea limitelor principiale ale oricarei formalizari: caci prima teorema se refera la imposibilitatea demonstrarii completitudinii într-un sistem (teoria logica a numerelor naturale a lui Peano) iar a doua teorema – la faptul ca nu poate fi demonstrata consistenta aritmeticii în cadrul sistemului aritmetic însusi. Bart De M o o r. h ttp ://www.h t ml ( 20 . autoreferentialul7 nefiind. astfel. Hu b ert Van Be lle . Jan Van d er Ve ken . Ca doar în fiecare sistem conceptual – circumscris de paradigmele sale – pot fi deduse enunturi demonstrabile. a domeniilor între ele. inclusiv limba. ca si temeiul celui mai viu interes pentru întelegerea problemelor sociale. _________________________________________________________ NOEMA VOL. suficient. daca tehnicile si instrumentele de cunoastere. pe de o parte.VII I. oricare ar fi acesta. 7 Des p re referen tia l. – v ezi Vas ile To n o iu . Leo A po stel.ac. o anumita specie de bun simt comun si. implica o data mai mult. ca si daca mecanismele de cunoastere pot fi cercetate si în sine. caracteristicile legate de contexte calitative în evolutie si. se constituie în limite istorice ale teoriilor sociale. ad ica d e a cerceta cu mijlo acele filo s o fiei s tiin tif ice s i ‘ter men u l med iu ’ d in tre e xis ten ta s i co n stiin ta. ca explicatia ultima a unui sistem. la orice sistem de transpunere a realitatii într-un cod de semne si semnificatii ce sta la baza unui sistem formal de explicatie – este sensul pe care l-am retinut/imaginat eu din descrierea sumara a teoremei în primul an de facultate. Staf Helle man s . Ed el M ae x. deci. confruntari abrazive asupra limitelor reciproce 6 . însa.Ana Bazac 95 _________________________________________________________ ultima în studiul societatii contribuie la crearea unui cadru (inclusiv formal) de realizare a teoriilor sociale si de evaluare a lor. imaginea inexistentei vreunei ierarhii absolute a acestora. in c lu s iv d es p re referen tialu r i co lect iv e – ca id eo lo g ii etc. Dar cadrul este istoric. unde am audiat un curs de Probleme teoretice ale matematicii. la Filosofie. 1 97 8. Dia lectica si rela tivism.b e/CLEA /p u b /wo rld v iews . are. deci.. 199 4. în afara sistemelor respective. în p o s ib ile ale o n to lo g iei în Welta n sch a u u ng . 2008 . 6 Ve zi s i Wo rld views: Fro m Fra g men ta tio n to In teg ra tio n by Died erik A erts .v u b .2 00 0) . Bu cu res ti. VII. Iar coexistenta conceptiilor despre lume. se afla în afara sistemului. Într-adevar. Asadar. istoria cunoasterii (a cunoasterii filosofice) întareste imaginea completarii reciproce a cunostintelor între ele. cu atât mai mult în timpul pluralismului post-modern de astazi. a caror proba a focului se afla. VU B Bru s s els .

Desp re vietile si d o ctrin ele filo so filo r (s eco lu l III e. Dupa cum se stie.). Gera rd Stan . 2008 . I.ca si alte teorii contemporane sofisticate (vezi teoria haosului) care au formalizat intuitii vechi si au corespuns pattern -ului sistemic (dezvoltat „în maniera gödeliana” în studiul societatii de catre Marx) permit întelegerea mai buna a cunoasterii si. apeiron-ul lui Anaximandru. caracterul istoric al acestora si vulnerabilitatea conceptului însusi de explicatie ultima. n. filosofia a aparut tocmai ca reflectie asupra lumii în totalitatea sa. Mai mult. VII. nous-ul lui Anaxagora. http://plato. în He rmen eia . pe de alta parte. mai degraba. Tocmai diferenta dintre nivelul istoric concret si limitat al instrumentelor cunoasterii si. Teoremele incompletitudinii ale lui Gödel – socotite a fi între cele mai semnificative achizitii ale logicii. p . 9 1. „Kurt Gödel”. deci. ideile lui Platon. a lumii. Fren k ian . Ed itu ra A cad emiei.). dar si la Platon si Aristotel. homeomeriile lui Anaxagora. dupa cele ale lui Aristotel9 . Co n stru ctia so cia la a legilo r stiin tei. lip s a d e in teres p entru aces te as u mp tii co n s titu in d o limita a ab o rd arii co n s tru ctiv is t-in s tru men talis te a leg ilo r s tiin tif ice. 20 0 6. drept fundamentul ultim. _________________________________________________________ NOEMA VOL. 1 10 Dio g en es Laertio s . Stanford Encyclopedia of Philosophy. Balmu s . cf .edu/entries/godel. 9 Juliette Kennedy. Bu cu res ti.stanford. First published Tue 13 Feb. „primul barbat caruia i s-a dat numele de întelept”10 în cultura europeana. desigur. p . sesizarea de catre oameni/cercetatori a esentelor si preocuparile de ontologie – originar. ea însasi are drept cel putin caramizi de întelegere constructele ideale si materiale ale individului inerent si ineluctabil social. desigur. pecetea universalului – si daca. aerul lui Anaximene.n . 19 6 3. s tu d iu in tro d u ctiv s i co men tar ii d e A ram M . adevarul în apropierea de acestea este relativ si dinamic (istoric). tocmai studiul principiilor „prime” ale existentei/ universului/ lumii/ fiintei – au aratat. nici unul dintre elementele asupra carora se focalizeaza diferite discipline nu poate fi privit. p. imensitatea si complexitatea lumii a generat ideea de explicatie ultima/principiu prim: apa lui Thales (640-546 î. 2007. rezulta ca în afara sistemului mintii si al produselor-instrumente ale acestuia se afla un complex ce constituie conditionarea s istemului de mai sus: societatea – interesanta8 cel putin prin multiplicarea sistemului om. d in limb a g reaca d e C.Ana Bazac 96 _________________________________________________________ logica lor interna ce are. Desigur ca nici societatea ca atare nu este „explicatia ultima”: ea însasi este complexul superior al raporturilor individ-societate. e. Dupa cum. în du-te-vino-ul acestora. t rad . 1 2 1. asupra structurarii acesteia (asupra logicii acesteia). atomii lui 8 Ve zi d is cu tia d es p re n eces itatea as u mp tiilo r o n to lo g ice d e la b aza leg ilo r s tiin tif ice. prin multitudinea de raspunsuri. 6 .

si datorita. 73. focul lui Heraclit. privat/public. Aceste dihotomii ramân “ininteligibile fara variatele dualisme practice si antinomii ale ordinii socio-economice”. Ph ilia (iu b irea ) – care le u n es te p e p rimele – s i Neik o s (u ra) – care le s ep ara. libertate/necesitate. Bu cu res ti. pentru sine/în sine. Pen ta mo rfo za a rtei. Ratiune/Întelegere. e. (Great Britain) no. VII. politic/social. si o istorie a recesivitatii – persistentei unor valori în contextul în care cele opuse lor sunt dominante – adica a complexitatii descrise prin dualisme. 12 M ircea F lo rian . eul absolut si non-eul lui Fichte. în “Critique”. conceptii despre lume/cunoastere factuala. dar si materia si forma lui Aristotel. 14 Ib id em. traditia filosofiei occidentale s-a dezvoltat în „interminabila succesiune a dualismelor si a dihotomiilor. ideea suprema a lui Hegel. materialismul vulgar al lui Cabanis. A key problem of method: dualism and dichotomies in philosophy and social theory in Capital’s epoch. ca universal – a fost demonstratia ca oamenii au sesizat. imanenta/transcendenta.teorie/practica.Ana Bazac 97 _________________________________________________________ Democrit si ai lui Epicur. 34. p . tetrad ice s i p en tad ice). substanta divina la Spinoza. p . gândire/Fiinta.12 dar si a ideii însasi de explicatie ultima în filosofie. forma/continut. aceasta.. ratiune/emotie. Ve zi s i d is cu tia d es p re d ialectic i.. deci dintre comanda si executie. (b in are .” 13 Toate acestea s-au rasfrânt în tensiunea interna filosofiei sociale: între „aspectele sale structurale (sau sincronice/ sistematice/ structural-functionale) si cele istorice (sau diacronice sau genetice)”14 . lucrul în sine. ibidem. 11 La ca re a ad au g at s i d ou a p rin cip ii a le mis carii. diferite. trebuie/este. conditiilor istorice de separare dintre munca fizica si cea intelectuala (inclusiv a filosofiei). focul. 2008 . 19 9 3. Iar pentru a nu da impresia unei directii prea unilaterale si concrete a criticii. _________________________________________________________ NOEMA VOL.. n. esenta/existenta. 1 98 3. subiect/obiect. tr iad ice. Bu cu resti.4 0. sau aerul. individ/specie. noumenal/fenomenal.) ilustreaza diferite feluri de monisme. Este. stat/s ocietate civila. cum a observat Aristotel. arhetipurile perfecte ale lui Nikolai Hartmann. de jure/de facto. esenta/aparenta.. p. apa si pamântul lui Empedocle 11 (490-430 î. 2 9. dualisme si pluralisme. natura lui Böhme. nominalismul si realismul medieval. ca deoarece lucrurile. la A le xan d ru Su rd u . Ed itu ra A cad emiei Ro mân e.in terp retare a lu mii. în ultima instanta. Ed itu ra Emin es cu . ca meto d e lo g ice d e ab o rd are-în teleg ere-e xp licatie. idealismul logic si normativist al lui Kant. valoare/fapt. 2 3. 13 István Mészáros. Recesivita tea ca stru ctu ra a lu mii. Oricum. trebuie sa nu uitam ca tocmai constituirea conceptului ca atare în limbajele naturale – ca general. 2004. sa retinem ca.

nepredicabil . 2006. De exemplu. (coord. 1 97 3. dar si Gilles Ferréol. Epistemologia stiintelor sociale. 1981 18 Ca s a n u mu lt ip lic b ib lio g raf ia. sau în legatura cu explicatia intrinseca si cu aceea extrinseca si cu tipurile de abordare a problemelor 15 A th an as e Jo ja. Bucuresti. prin urmare. etica. Explicatia cauzala si explicatia functionalista. în Epistemologia stiintelor sociale. Catalin Zamfir). 17 Catalin Zamfir. sau cu privire la explicatia cauzala si explicatia[ functionalista în stiintele sociale 17 . stiintele sociale. O propunere de unificare. 6. mecan is mu l co mp le x a l imp res iilo r. a r p u tea d ep as i cad ru l mai res trâns al e xp licat iilo r s o ciale d e mo n s trab ile/tes tab ile? Deci d aca. inteligibilitate. 23 . Se pare ca disputele în jurul acestora sunt legate de idealul si iluzia explicatiei ultime. s a retin e m mai d eg rab a în treb area d aca in terp retarea. Vasile Tonoiu. p . sau cu privire la pozitivism si hermeneutica în întelegerea societatii 18 . 1981. Tocmai aceste entitati universale/generale/abstracte sunt obiectul stiintelor: scientia est universalis et per necessaria15 . h er men eu tica ar p u tea lu a lo cu l aces teia. În afara unei determinari în ultima instanta si care nu este întotdeauna obiectul sau de interes. în „Hermeneia”. si monisme.se afla în generalul ce îl reprezinta ca obiectivitate. contingent. 20 . 16 Mircea Flonta. nu pot fi aduse î n locul si timpul discutiilor dintre fiintele omenesti. Vasile Tonoiu. Editura Politica. L’interprétation dans les sciences sociales. Pro lég o mèn es a u sta tu t d es en tités a b straites. 1.care este substantial. specializându-se si fragmentându-se si ajungând de multe ori la „explicatii ultime” legate de ele. Bucuresti. Angela Botez. Problema este însa mai complicata. aceste lucruri singulare trebuie înlocuite cu entitati abstracte ce constituie tocmai simbolul lor. e xp licatia u lt ima f iin d p ro b lemat ica. idealitate. dupa cum si în diferite probleme din cadrul acestora. concret. „ultima explicatie” a singularului . (coord. Editura Politica. Angela Botez. Exista. estetica. Controverse actuale cu privire la metoda stiintelor socialistorice. în „No es is ”. Pentru ca „singularul este în el însusi infinit. astfel. Retour sur le débat explication/compréhension . ininteligibil: singulare autem infinitum et sub scientia non cadens”. dualisme si pluralisme în teoria cunoasterii.Ana Bazac 98 _________________________________________________________ concrete si singulare. 2008 . adica indefinit prin el însusi si. necesitate. ininteligibil (inefabil). VII. ca u ltima refe rin ta. _________________________________________________________ NOEMA VOL. filosofia s-a aplecat asupra unor probleme.dualismul si monismul metodologic cu privire la specificul cunoasterii în stiintele social-umane fata de cele ale naturii16 . predicabilitate. în domeniul filosofiei sociale . Catalin Zamfir).

Bucuresti.Ana Bazac 99 _________________________________________________________ sociale 19 . Bu cu res ti. p . 138-141. Editura Tempus. studii circumscrise. 1 99 7. sau cu privire la perspectiva endogena si cea exogena asupra politicului21 . Bucuresti. Elemente de epistemologie a politicii. Catalin Za mfir) . Asa cum teoremele lui Gödel au fost rezultatul cercetarii de catre el a / si în cadrul a ceea ce s-au numit principia mathematica. 20 0 6. 187-189. coord. „Po st-mo d ern iza rea ” si ra mâ n erea în u rma a p a ra d ig melo r stiin tei p o litice. si totalitarismul sociologic.I.. asa si filosofia a fost dezbaterea problemelor de cunoastere a complexitatii existentei. Editura Academiei Române. în „So cietate s i cu ltu ra”. 23 A n a Bazac . iar aceasta. 2008 . Fu n ctii a le teo retiza rii în au n trul in vestig atiei isto rice. vazuta chiar ca o metoda de a stabili cerintele unui sistem format din ansamblul functiilor sale. 2006. sau cu privire la modelele de echilibru si conflict în politica. pe de alta parte. Explicatie prin întelegere? Optiuni metodologice în abordarea fenomenelor sociale. în studiul societatii a avut loc cearta dintre tendinta de reducere a socialului la activitatea individului – la psihologie. (I). 19 8 1. vol. asadar de ordonare ideala a acestei complexitati. _________________________________________________________ NOEMA VOL. în Studii de istorie a filosofiei universale. s i A n a Ba zac. adica „structura functiilor externe . nu exista problema sociala . (co o rd . Ed itu ra Po litica. ed . în alte concepte: dintre individualism si holism. sau cu aceea a detectarii si transcenderii datelor istorice 20 . Urmarea a fost. N. de exemplu. p. În acest sens. 178-180. G. Mai degraba imaginea care s-a conturat este aceea a arhitecturii . Vas ile To n o iu . sau în legatura cu pluralismul paradigmatic în sociologie 22 si stiintele politice 23 . VII. 4 . 20 So rin Vie ru . infirmarea completitudinii teoriilor si a reprezentarilor explicatiilor ultime. deci aparitia sub-disciplinelor – care sa nu fie vital dependenta de cercetarea si controversele asupra prezumtiilor metodologice concrete. Maris. la chimie si fizica – si. 1994..structura functiilor în relatie cu alt 19 Gabriel Nagât. ca si de reducerea la unele sau altele dintre acestea. De fapt.15 9. XIV. Desp re sch imb a rile în pa ra d ig mele stiintelo r po litice în u ltima d eca d a a secolu lu i XX. 21 Ana Bazac. dar si perspectiva integrata si contextualista. Co n s tan d ach e. 1 58 . Pa ra d ig me în a ctu a lita te. A ng ela Bo tez. M ilen a Pres s . în v o l. în ultima instanta. Alexandru Boboc. mereu. Bu cu res ti. 22 Ib id em. G. Critica politicii. de cele mai multe ori. în Ep istemo lo gia stiin telo r so cia le.ce genereaza.

Bucuresti. S-au dezvoltat. Studii de istoria filosofiei universale. p. 41. 1971. Bucuresti.fr/ciret/b u lletin /b 1 3/b 13c 3. Vezi si Ilya Prigogine. în Mikhail Bakhtin. Arhitectura existentei. Metamorfoza stiintei (1979). 19 8. 25 Astazi deja în tendinta unei perspective integrative a stiintelor. teorii care au aprofundat vechile puncte de vedere ale dialecticii: antagonismul ca generator si logica dinamica a contradictoriului27 . h ttp ://n ico l. eu pentru celalalt. celalalt pentru mine. Toward a Philosophy of the Act (~ 1924s. 26 Io n u t Is ac. Editura Academiei Române. Bu lletin n o 1 3 . Biblioteca de filosofie. CI RET. Logos architékton . _________________________________________________________ NOEMA VOL. Isabelle Stangers. 1981. Introducere în epistemologie. 24 Vezi modelul arhitectonic al psihicului uman. Arhitectura sistemului si conceptele integrative blagiene. Ca si Athanase Joja. Bucuresti. cf. 1990. 2008 . Note cu privire la unele perspective critice asupra lui Heidegger. la un nivel dat sau interfata a sistemului” 24 . astfel. 1981. în Dialectics. 2001. de asemenea si în gândirea româneasca. 2006. acceptata pozitiv. System. ce consta din trei componente: eu pentru mine î nsumi . II – Teoria elementelor versus structura categoriala a lumii. 27 Ve zi re lev area ef icien tei aces tei ab o rd ari la Yv es Du ran d . Bucuresti. 2007. în vol. Mihai Draganescu. XV. Bucuresti. L ’a p p o rt d e la p ersp ective systémiq u e d e S tép h an e Lu p a sco à la th éo rie d es stru ctu res d e l’ima g in a ire et d e so n exp érimenta tio n .h t m (1 5 -II I. ma i 19 9 8. Arhitectura existentei . Desigur ca premisa n i teligibilitatii treptate a lumii25 – iar într-un anumit cadru spatio-temporal este evident ca inteligibilitatea nu este absoluta. ib id em. Ideea incompletitudinii trebuie. Editura Politica 1984. astfel.Ana Bazac 100 _________________________________________________________ sistem sau cu un observator într-un punct dat. Science. Ilie Pârvu. capitolul despre arhitectura „Capitalului”. 1986). ca si necesitatea de a depasi legitimarea doctrinelor filosofice (si politice) doar în cadrul doctrinelor28 . „desi mai domneste înca atractia certitudinii” 26 . VII. Editura Ardealul. vol. prin relevarea unei metodologii comune. Bucuresti. Paideia. Menas Kafatos. Noua alianta. p . Târgu Mures. Editura Tehnica. Sau Ilie Pârvu. 40. vol. I – Paradigma structural-generativa în ontologie. Angela Botez. 2003. „Architectural thought”. Cluj. Principles of Integrative Science. Dumitru Ghise and Angela Botez (editors). vol.2 00 7) .clu b . Editura Academiei. paradigma arhitecturii la Mihai Draganescu. adica nu este previzibila si predictibila în sensul laplacean – este constitutiva acestei perspective. Humanitas. Dacia. Bucuresti. Editura Stiintifica si enciclopedica. 28 Ana Bazac.

lettres etc. 1 16 . relatiilor –. mo ral s au po litic d o v ed es c h ip erb o la. Spre geomodernitatea secolului XXI. Prin cip i d i scien za n uo va d i. în „Co mmen taire” . in Nap o li. p récéd ées d ’u n e intro d u ction su r sa vie et ses o u vra g es p a r M. „s e p o ate afir ma ca to ate arg u men tele p e care s e b azeaza re lativ is mu l artis tic. s eman ata d e M ar x. p . Giu s . h iv er 20 0 6. 30 Ve zi Ray mo n d Bo u d o n . 18 3 5. Bucuresti. traditiilor. les o p u scules. q u in ta ed izio n e. o singura civilizatie. prin punerea în lumina a raporturilor între raspunsurile la istorie a 29 Mircea Malita. II . « Dis co u rs s u r le s ys tème et la v ie d e Gian b attis ta Vico » . a limbii (a discursurilor – într-o adevarata viziune post-moderna33 ) si a întelegerii societatii. 8 9 0. 33 Ca u n iu n e a filo s o fiei – d eo arece is to ria u n iv ers ala era n arata în mod filo s o fic. cau tân d u -i s tru ctu rile. écrits p a r lu i-même . 19 5 3. 31 Gian b attis ta Vico . Mich elet. 2 51 _________________________________________________________ NOEMA VOL.2 00 7 : d e la în d o iala în in failib ilitatea so lu tiilo r mo n is te s i in s erate în cad re d e e xp licatii u lt ime. s o fis m s au ere zie”. Ben ed etto Cro ce. 8 85 . u n d e trecu tu l e d es cris mo n o -co lo r.8 91 . p . u n d e v iito ru l n u ma i es te lo cu l p ro iectelo r co lect iv e mo b ilizato are”. 8 7 8. în b u n a p arte rezu ltatu l co n fo rmis mu lu i in telectu al s i a s lab irii s electiei ratio n ale a id eilo r.. Nemira.. reg u lile – cu filo lo g ia . co n fu zia categ o riilo r . (1998). I. 6: „ceea ce ad o rati e v o i în s iv a. 17 4 4. VII. mo t iv atiile. s tiin tif ic. la scien ce no u velle. p ro p r iile v o as tre co n cep tii”. p .Ana Bazac 101 _________________________________________________________ Aceasta perspectiva este din ce în ce mai fructuoasa: vezi în mod deosebit imaginea despre problemele de integrare a identitatilor (culturilor) într-o singura civilizatie universala 29 . La filo so fia d i Gia n b a ttista Vico (192 1) . Paris .. Înainte de a trece la subiectul propriu-zis al articolului. D’in to rn a a lla co mune n a tu re d elle na zio ni. Bar i. Hach ette. Oeu vres ch o isis d e Vico co nten an t ses mémo ires. 2008 . Zece mii de culturi. cf. 2001. s -a atras atentia si asupra multiplicarii slabe a teoriilor sociale în cadrul relativismului30 . s i „re lativ is mu l a d at n as tere la u r ma u r mei u n ei imag in i p late a lu mii. 88 8. Refuzând patul lui Procust al reductionismului monist. Later za. I V : „ten d in ta n o astra is to rica …es te d e a stu d ia u man itatea în treag a …Vico p en tru p rima d ata a to p it to ate cu n os tin tele care îl au p e o m d rep t o b iect în tr -u n v as t s istem care ap ro p ie u n a d e alta is to ria fap telo r s i aceea a limb ilo r”. Misère d u rela tivisme. Construind o viziune integrata32 a cercetarii istoriei – institutiilor. N ietzs ch e s i F reu d . ma i a les în a d o u a ju matate a s eco lu lu i X X s -a accen tu at relativ is mu l d in s tiin tele u man e. 32 Ju les M ich elet. se cade sa retinem un precursor al ideii de completitudine relativa si doar în cadrul sistemelor de sisteme: Gianbattista Vico 31 . Lib ra ir ie c las s iq u e d e L. II (1 7 25 ).

indiferent de faptul ca omul cunoaste (Oedip. în istorie. amintim înca o data. criza generata de acestea. închis. a raporturilor sociale. _________________________________________________________ NOEMA VOL. Vita e Pensiero. cum am vazut). în acelasi timp apare determinarea lor i storica. 209. Gianbattista Vico e la filosofia pratica. VII. la originea a tot ce are loc în societate. Vico a evidentiat unitatea întelepciunii (sapienza ) realizata în actiunea practica34 : certitudinea provine din actiunea voluntara a omului. dis cutând exclusiv în cadrul filosofiei sociale. evident. sociala: asa se explica si coexistenta.” 35 Francesco Botturi. aceasta este contextuala. voi descrie trei tipuri de raspuns la întrebarile conjugate – care stau la baza oricarei Weltanschauung a cercetarilor sociale. structurând Weltanschauung-uri ce apartin curentului/curentelor principale sau secundare36 . Dupa cum. 2008 . astfel. Asa se explica aglomerarea dovezilor de falsifiere si. 36 A s ad ar. În cele ce urmeaza si. se afla Forta Extramundana. Contrareforma au insistat asupra libertatii umane posibile în cadrul explicatiei creationiste. Dar el nu este defel linistitor. daca este peste tot în judecata comuna – chiar daca oamenii presupun tacit ca lucrurile sunt complexe. de tipul éternel retour : nu exista avans. inclusiv astazi. 220. acea „Welta n sch a uu n g ” es te ideo log ie. atu n ci cân d s e refera la alcatu irea s o cietatii s i la v a lo rile e i. La sapienza della storia. 1991. ei cred ca toata 34 Ne v in e în min te co n clu zia f ilo s o fiei p ra xis-u lu i: „p ractica es te criteriu l d e v erif icare a l ad ev aru lu i so cia l. „certul este obiectivitatea practica a adevaratului” iar întelepciunea devine justitie 35 . pe de alta parte. Sistemul de explicatie este. În acest sens. Aceasta explicatie. desigur. trasaturile si motivatiile generale ale creatiei istorice. Cassandra) sau se revolta (Antigona). Iar acest lucru înseamna si ca dinamica sociala are forma unui model circular. deoarece miscarea are loc în forma prestabilita. În cadrul acestui raspuns. sau cadere.Ana Bazac 102 _________________________________________________________ indivizilor (raspunsuri practice) si. asadar le constituie referentialele -: „De ce este societatea asa cum este?” si „Încotro se îndreapta ea?” Daca este adevarat ca aceste întrebari au fost explicite sau au întovarasit în surdina toate textele de filosofie focalizata asupra societatii (sau asupra istoriei universale. a bucuriilor si suferintelor unor oameni aflati în mod concret în pozitii sociale diferite. este cel creationist: în fond. explicatia ultima are în vedere ceea ce s-a numit causa finalis si apasa asupra conceptului de libertate sociala. Nu întâmplator protestantismul si. Milano. primul tip de raspuns în ordine cronologica. a diferitelor tipuri de raspunsuri. p.

modelul cauzal ajunge tot la cauza ultima. Aparut în mod deosebit odata cu modernitatea. 4 6 4. Al treilea tip de raspuns. Ro b ert A u d i. ‘to talitatile o rg an izate’ . 20 06 38 El face p arte d in teo ria lu i M ar x. 2008 . Relig io n in Pu blic Life: A Dilemma fo r De mo cra cy. Bren d an Sweetman . Desigur ca ambele forme reflecta interese si pozitii. Ob lig a tio n s o f Citizen ship an d Dema n d s o f Fa ith . al filosofiei dialectice rebele constituite la jumatatea secolului al XIX-lea. Pr in ceto n Un iv ers ity Press . VII. Pau l J. VI. Dar datorita caracterului liniar si fragmentat al inferentelor cauzale – o cauza este. Relig io n a nd Co n temp o ra ry Lib era lism. Relig io n in th e Pu b lic S q ua re. Nan cy L. este cel „structural-organizational ”38 . Un iv ers ity o f No tre Da me Pres s . toata fata lumii ar fi fost schimbata”) – deci în linii cauzale separate unele de altele. Ro s en b lu m (ed ito r). la rândul sau. Th ieman n . Wh y Po litics Need s Relig ion : Th e Pla ce o f Relig io u s Argu men ts in th e Pub lic S qu a re. fiin d d es ch is e la med iu . p . cu m a fo s t caracterizata aceas ta d in p u n ct d e ved ere al ep is temo lo g ic d e catre I lie Pâ rv u . în judecata savanta. W eith man (ed ito r).. Geo rg eto wn Un iv ers ity Pres s . morfologii si traiectorii sociale diferite: ale fortelor sociale câstigatoare (modelul optimist). cealalta . Iar miscarea sociala are aici doua forme. 18) – „Daca nasul Cleopatrei ar fi fost mai scurt. _________________________________________________________ NOEMA VOL. Nich o la s Wo ltersto rff. în Pensées (postum 1670). ale perdantilor sau ale celor care transfigureaza crizele istorice (modelul pesimist). in fo r matio n ale s i s u bs tan tiale etc. 464 . Astazi exista o evidenta presiune pentru întarirea prezumtiilor creationiste în reprezentarile sociale 37 . p . 19 9 6. g en eza s i is to rie”. In c. modelul cauzal este deja naturalist si partial deschis: fenomenele sociale sunt generate tot de cauze din societate. Al doilea tip de raspuns este cel cauzal mecanicist.. s is temele co mp le xe. efect al altei cauze (modelul fiind cel sintetizat de Blaise Pascal. inerent asupra complexitatii. d in a mice s i s tatis tice.pesimista („asistam la un regres social”). 199 6. In ter Vars ity P res s .46 9. 200 0. In tro d u cere în ep istemo log ie. „Ob iectu l d e s tu d iu al acestu i g en d e teo rie îl co ns titu ie ‘o rg an izar ile’. în care libertatea actiunilor umane. care p res u pu n în acelas i timp ele men te s tru ctu rale s i fu n ctio n ale. Ro w man & Littlef ie ld Pu b lis h ers . 19 9 7.Ana Bazac 103 _________________________________________________________ învalmaseala sociala are o cauza finala dincolo de explicatia rationala – este si mai pregnanta în filosofia sociala. la fel de liniare: una – optimista („societatea progreseaza”). deci 37 Ve zi d o ar Ro n ald F.

5.lo r s u b iacen te care n e p ermite s a le cons tru im ca ”efecte ale ei”. In tro d u cere în epistemo log ie. 44 0. Universitatea «Ovidius». 41 Incluzând si izvorând din ceea ce a fost formalizat sub numele de dialectica a bazei si suprastructurii. 43 Karl Marx. valori – sunt rezultatul a ceea ce s-a numit mai târziu consecinte neasteptate44 . Th e u n a n ticip ated co n sequ en ces o f p u rp o sive so cia l a ction . Texte so cio log ice alese.9.3. I lie Pâ rv u .9. mai degraba. 42 In clu s iv p r in tran s larea s o cietatii în lu mea v irtu ala – e xt in d ere a lu mii cu n o as terii – s i în Co s mo s . în eg ala mas u ra. cât s i e xp licatiile o n to lo g is tes entialis te. acesta este rezultatul constrângerilor din existenta sociala. 1. a aratat ca trad itia an alize i e fectelo r p erv ers e a fo s t p astrata s i îmb o g atita p ân a la M a r x in clu s iv . si lasa deschisa istoria 42 . sistemic 41 . 40 Es te u nu l al „cau zalitatii s tru ctu rale”. ad ica al „s u p rad etermin ar ii” („d eter min area u n u i ele men t s au al u n ei s tru ctu ri d e catre o alta s tru ctu ra”).. 44 0.8.6. în fond.Ana Bazac 104 _________________________________________________________ imprevizibilul.2. coexista cu determinismul39 .8. VII. 1. adica. Constanta. Asezarile umane si traiectoriile acestora – institutii. Bo u d o n s -a referit la textu l lu i Ro b ert M erto n d in 19 36 . ci integrat. Effets p ervers et o rd re so cial (197 7 ).6. Autour du problème des causes structurantes: l’ontologie gramscienne des forces de production et la théorie de la rareté de Sartre. în Ray mo nd Bo u d o n . v ezi p ers p ectiv ele d o g mat ice d in teo r iile p o lit ice ale s talin is mu lu i s i an tico mu n is mu lu i.7. § I. .4.5.). p . 2008 . _________________________________________________________ NOEMA VOL. d u p a aceea cercetarea co ns tien tizân d cu in termiten te acest fen o men (A B. Modelul explicatiei cauzale 40 nu mai este liniar si fragmentat. In tro d u cere în epistemo lo gie. § 4. Bu cu res ti. § III. „Exp licatia s tru ctu rala res p in g e ca in ad ecv ate în d o men iu l co mp le xitat ilo r o rg an izate atât e xp licatia cau zal-lin ia ra. vezi si Ana Bazac. sau.4.”. anulând astfel orice explicatie ultima 43 . ‚e xp licat ia’ cu s u bs u marea d ed u ctiv a d e leg i emp ir ice. 19 9 0.12 44 Ray mo n d Bo u d o n . rezultatul istoriilor reale si 39 Dar d eter min is mu l n u co n sta în tr-o teo rie în care „în tr -ad ev ar. relatii. p . ab o rd area s tru ctu ralis ta a d eter min is mu lu i s o cial co n s ta în aceea ca) „e xp licatia fen o men elo r s e realizea za p rin d etectarea s tru ctu rii . ‚rea lu l’ se id en tif ica cu ‚ mas u rab ilu l’. 20-21 aprilie 2007.7. (A B. de forma coroanei unui arbore. Hu man itas .1932). nu o prestabileste. 4 39 . simpozionul international Grandi pensatori di novecento .4. § II. prima publicare .Gramsci si Sartre. Ilie Pârv u . Ideologia germana (1845-1846. 1.

fara a mai cau ta alte ratiu n i/e xp licatii. A B.ed u /p ro jects/o llman /d o cs . F En g els . inclusiv în a urma idei legate de societate47 . 60 .htm ( 2. 47 La în treb area : „d e ce cred o a men ii în id ei d es p re s ocietate frag ile s i fals e”. s u p erio are. 2 3. Lu cra rile lu i O llman la h ttp ://ww w. dar aceasta implica ciocniri. Paris. d u p a cu m. Ray mo n d Bo u d o n . PUF. ca s i leg atu ra d in tre co n cep erea relatiilo r s o ciale s i p ro ces u l d e abs tractizare. lucrului drept relatie sociala46 . Althusser sau critica radicala a ortodoxiei marxiste. De aceea o men irea îs i p u n e în to td eau n a n u mai s arcin i p e care le p o ate rezo lv a. Kar l M ar x. 2 00 3. 1065-1088. es te me reu p o s ib ila p relu are a n o i id ei s o ciale. s i n o i relatii d e p ro d u ctie. Op ere . libertate si creatie. in Revue roumaine de philosophie. 7 3. Modelul nu omite. caci la o e xa min are ma i ap ro fu n d ata s e v a co ns tata în to td eaun a ca s arcin a în s as i s e n as te n u mai atu n ci cân d co nd itiile materia le ale re zo lv ar ii ei e xis ta d eja s au . Sartre and the adventure of the concept of rarity. omului. Cunoasterea societatii 45 Vezi si (sous la dir. 3-4.”.73 . clinamen-uri. p . principiul indeterminismului. Lukács. Un iv . 2008 . Althusser. Lukács. p . co n s tien tizate în d ifer ite felu r i/la d ifer ite n iv elu r i. 2005 . _________________________________________________________ NOEMA VOL. schimbari de directie (pentru a nu folosi termenul de deviere).n o /etik k/artik ler/b o u d o n . Sartre. pe care însa nu îl absolutizeaza 48 . A „sa tisfyin g ” th eo ry o f so cial k no wledg e.52 . Co n trib u tii la critica eco n o miei p olitice. Sartre. 48 Es te in teres an t ca – p en tru a d emo n s tra o rizo n tu l în d elu n g at d e timp a l cap italis mu lu i ( ro mân es c) – Stefan Zeletin a p o rn it to c ma i d e la ip o teza lu i M ar x: „O fo r matiu n e s o ciala n u p iere n ic io d ata în ain te d e a s e f i d e zv o ltat to ate fo rtele d e p rod u ctie. astfel.Ana Bazac 105 _________________________________________________________ intelectuale ale indivizilor ce se „întâlnesc” (Althusser)45 Aceasta „întâlnire” înseamna definirea societatii. Ana Bazac. 46 Ve zi s i Be rtell O llman . Derrida. h ttp ://www. în „Revista de filosofie”. Pouvoir et Resistance : Foucault. p entru care ea o fera su ficien t câmp lib er . 6 9. o f Illin o is Pres s . es te ev id en t ca mo tiv atia p s ih o lo g ica – s a n u mim teo ria lu i Bo u d o n d rep t aceea a min imu lu i e fo rt id eo lo g ic – n u es te s u ficien ta. Da n ce o f th e Dia lectic: S tep s in Ma rx’s Meth od. Prefa ta (1 8 59 ). p. s i d e ad ecv are la id ei s o ciale an terio r p rimite s i as u mate. 2006.u io . 199 8.II -2 0 06 ) a ras p u ns ev id en tiin d ca o amen ii cred ceea ce co n s id era ei a av ea ratiu n i p u tern ice.11 4.n y u . 2008. n u ap ar n ic io d ata în ain te ca în s ân u l v ech ii s o cietati s a s e fi co p t co n d itiile mater iale ale e xis ten tei lo r. 1 3.tf . cel p utin s un t în p ro ces d e d ev en ire.68 . 2007. v o l. Paris. 5-6. în K M a r x. Deleuze. Yoshiyuki Sato. L'Harmattan. Althusser: des marxistes en philosophie. ma i d eg rab a es te v o rb a d e un p ro ces d e co relare cu in teres ele s o ciale co n crete.. VII. de Eustache Kouvélakis et Vincent Charbonnier). Ana Bazac.

a e xp licat iei s tru ctu ral-g en etice a o b iectu lu i cu cr itica s a. Histo ire. ci d ia lectica in d iv id -s o cietate. ea în s as i co ns titu in d u -s e în tr-o p er man en ta retro actiu n e in v ers a d in afara s o cialu lu i as u p ra aces tu ia. Dar aceeas i p ers p ectiv a s e g as este d eja în Ma n u scrisele eco n o mico -filo so fice d in 1 84 4 . So cietatea este u n s is tem d e s is teme s i în acest cad ru exp licativ es te p os ib ila ev id en tierea s tru ctu rilo r . 19 6 2. p . „a is to riei rep re zen tarilo r s tiin tif ice ale o b iectu lu i cu d es crierea teo retica a s is temu lu i d ezv o ltat. s i ch iar d aca n o tiu n ea d e med iere es te fu n d amen tala – v ezi Geo rg Lu kács . I lie Pârv u . si salturi. Ava n t p ro p o s. 46 3. adica pur si simplu istorica. Par is . 9 . ca urmare.Ana Bazac 106 _________________________________________________________ este deschisa. include si suisuri si coborâsuri. d e la Des cartes s i Kan t. dialectica sociala în care. p . failibila. p . ad ica în mo d co eren t s i u n itar . toti alegând mereu. Fiin ta n u mai es te in d iv id u l în s in e 8g ân d irea care co ns tru ies te es en ta u man a). Histo ire et co n scien ce d e cla sse. . în mo d s p ecu lativ : lo g ica în s as i a cu n o as terii imp u n e co n fru n tarea cu lu mea e xterio ara -in ter io ara care es te is to rica s i s o ciala. Ea a fost Bu cu res ti. iata. în acelasi timp. desigur. istoria este rezultatul conditiilor sociale..co n s id eratiile ‚d e co n tin u t’ v o r rep rezen ta u n ‚p r in cip iu meto d o lo g ic’”. es te lip s ita d e p u tere în afara articu lar ii p arad ig mei mater ialis te a is to riei. manifestate în interactiuni fertile sau limitative. A ces tea au fu n ctia d e a p u n e o rd in e în cu n o as terea s i is to ria u man a. ca s i în cad ru l so cialu lu i. Referentialul este. 49 Deo arece în aces t tip n ou de teo rie. 2008 . Acesta este raspunsul care anuleaza principiul explicatiei ultime a societatii49 . într-un sistem deschis si auto-creat prin libertatea si responsabilitatea oamenilor. Les Éd itio n s d e M in u it. cu to tu l o p u s „mar xis mu lu i” s au _________________________________________________________ NOEMA VOL. d ar aces tea n u lu ate în s in e. 1 96 0 -. create de oameni. Ed itu ra p o lit ica. In tro d u cere în ep istemo log ie. ad ica a s es izar ii filo s o fice a lu mii/u n iv ers u lu i. în indiferent ce conditii (Sartre) – si. În aces t s en s .. ad ica ad ecv ata în teleg er ii fen o men elo r s o cia le (cu m ar f i ra zb o iu l) în cad ru l s is temu lu i. Essa is d e dia lectiqu e ma rxiste (1 92 3 ). Este vorba de ceea ce s-a numit metoda lui Marx50 . meto d a lu i M ar x es te „o rto d o xa”. VII. 50 Es te o o nto lo g ie a u man u lu i în care s -au s ch imb at p arad ig me le f ilo s o fiei: d aca. Miscarea istorica este ne-liniara. astfel. dar determinându-i: presupozitia ce îi împarte pe oameni în decidenti si pioni devine. corespunzator sistemu lui deschis al societatii. d ep in d e d e cun o as tere. istoria este rezultatul actiunii oamenilor – din acest punct de vedere. la rân d u l s au aceas ta a d ev en it la M arx re zu ltatu l d ezv o ltar ii s o cialu lu i.. d ar n ed o g matic ( Lu kács . d in a mica co n s tru ctiei in tern e a teo riei es te co relata cu evo lu tia o b iectu lu i. p ro b le ma o n to s-u lu i. si întoarceri. 11) A celas i s en s l-a d at „o rto d o xie i” ma r xis te s i Gra ms ci (as ad ar..

1974: teoriei lui Marx i se poate abstrage logica unitara.este maniera de a întelege mai bine specificul tuturor acestora. Semantica si logica stiintei.din pacate. 53 Ilie Pârvu. doctrinele) se verifica prin confruntarea cu rationamente din scoli de gândire diferite si opuse.. A „dezideologiza” interpretarea metodei lui Marx adica a o disjunge de „aplicarea” ei52 . 13-23.. dogmatic si predictiv (sau istoricist si profetizând. 145-157. punând semnul egal între aceasta si „marxism”. The analysis of Popper on Marx’s method. si prin autocritica lor. es te d o g matic. astfel. p. Ana Bazac. Bucuresti..Ana Bazac 107 _________________________________________________________ înteleasa în diferite feluri: în orice caz. în „Romanian review of political science and international relations”. Aceasta a constat în rasturnarea paradigmelor creationiste si mecaniciste despre societate53 . p. ( No te crit ich e s u u n ten tativ o d i « Sag g io p o po lare » d i s o cio lo g ia. selectiv . 48-63. cum a caracterizat Popper falsa stiinta pe care a criticat-o din perspectiva rationalismului evolutionist) . 187-197. 2. corelatia dinamicii constructiei interne a teoriei cu evolutia obiectului. Critica politicii. a totalitatilor organizate.. To rin o . ele. rationamentele (teoriile. Il ma teria lismo sto rico e la filo so fia d i Ben ed etto Cro ce. în ca zu l d e fata aceea a lu i M a r x. 1 5 7. 2005. 462-464. 19 5 2. X VI II ). Deoarece rationamentele – sau povestirile. Some nonconformist remarks. în formularea post-moderna – au în vedere societatea reprezentata ca un sistem (un sistem de sisteme) deschis. O prima observatie aici este legata de filosofia sociala a lui Marx. _________________________________________________________ NOEMA VOL. presupozitiile cauzelor ultime „ma r xis m. informationale si substantiale. si în partea stânga dar si în partea dreapta a ideologiilor51 . Editura Stiintifica. de-altfel. 2008 . Giu lio Ein au d i ed ito re. VII. Qu ad . adica de constructii teoretice mai mult sau mai putin elaborate dar relative la contexte istorice diferite (si noi).în functie de diferitele Weltanschauung-uri. Într-o asemenea perspectiva. si neasteptat pentru aceia care echivaleaza perspectiva dogmatica exclusiv cu teoria lui Marx. în complexitatea sa. p. d eci id eo lo g iilo r leg ate d e d o g matis me le in eren te p rime lo r în cerca ri d e rev o lu tie s o cialis ta) (A n to n io Gra ms ci. dinamice si statistice. vezi si Ana Bazac.. p . deci conditionate de acestea . ca si a interpretarilor lor. care presupun în acelasi timp elemente structurale si functionale. ) 51 Deo arece aceas ta d in u rma in clu d e co mp le xitatea. 52 Ch iar co n cep tu l d e „ap lica re a u n ei teo r ii s o ciale”. metodologia neformala ce ne permite abordarea cu ajutorul conceptului de teorie structuralorganizationala asupra sistemelor complexe. fiind deschise la mediu. d ar în cad ru l p rezu mtie i/re feren tia lu lu i etern itatii tip a relo r s o ciale.len in is mu lu i”. etc. prin confruntarea cu practica si.

19 5 9. Filosofia sociala a lui Marx nu este reductibila la prezumtiile ideologice: dimpotriva. Préface d e Geo rg es Co g n io t. dar. confruntarea cu realitatea sociala. filosofia sociala a lui Marx include cerinta de asumare deschisa a prezumtiilor/re ferentialelor ideologice. Éd itio n s s o ciales . cum a aparut mai sus. În sfârsit aici. « No tes s u r M ach iav el. _________________________________________________________ NOEMA VOL. p . o filiatie a p os tmo d ern is mu lu i d in filo s o fia s o ciala a lu i M a r x. trad u ctio n et n o tes p ar Gilb ert M o g et et A rman d M o n jo . pentru a pleca pe urma în cautarea cauzelor ultime .»”54 Dar principiul ca practica este criteriul de verificare a adevarului nu trebuie caricaturizat: doar în ultima instanta raporturile si pozitiile sociale verifica teoriile sociale ce au o legatura indirecta si multiplu mediata cu socialul. filosofia sociala a lui Marx exclude. Mai degraba istoria acestor teorii permite. Daca demonstratiile lui Gödel au aratat ca nici metoda axiomatica nu reprezinta garantia pentru certitudine deplina. Gramsci a remarcat ca Benedetto Croce. în critica sa contra dogmatismului „marxist”. multiplu mediate – cu socialul. si obligatoriu si prin. deci de indeterminat55 . în tot cadrul cunoasterii deschise – plina de relativ. politologice) si prin. în acelasi timp. 1 6 7. Dar principiul se refera doar la adevarul social. a aratat diferenta dintre filosofia lui Marx si acest dogmatism: „Croce adauga apoi ca fondatorul filosofiei praxis-ului nu si-a propus niciodata aceasta cautare a cauzei ultime a vietii economice: « El nu ‚flirtase‚ în van cu dialectica lui Hegel.19 3 5) în A n ton io Gra ms c i. adica a acelora care descriu pozitia sociala si interesele diferitilor actori si cântareti din istorie – si care reprezinta prealabili inconstienti pentru teoriile sociale care nu se refera deschis la acestea -. 55 Exis ta. aceasta metoda. Œu vres ch o isis. pe de alta parte. de indecidabil . mereu contrapuse însa istoricitatii sociale concrete.exista totusi certitudini. acestea însesi sunt mereu supuse falsifierii – nu sunt axiome (si doar acolo unde exista axiome pot fi demonstrate limitele formalizarilor) – si permit critica teoriilor în cadrul unei imagini sociale integrate (deci si from outside diferitelor teorii). 54 A n to n io Gra ms c i. în acest s ens .Ana Bazac 108 _________________________________________________________ devin inconsistente. relevarea conexiunii lor – înca o data. s u r la p o lit iq u e e s u r l’ État mo d ern e » ( 19 2 9. între altele. filosofia sociala a lui Marx nu este o hermeneutica ce ar substitui indeterminismul generat de contemplarea puzzle -ului social. tocmai pentru a aparea clara legatura dintre reprezentarile despre societate si. VII. 2008 . pozitia sociala si interesele reflectate de aceste reprezentari. Altfel spus. adica la falsifierea teoriilor direct legate de acesta (cele sociologice. Paris .

desigur. institutionale si culturale.) În acest sens: a. materialismul accepta si platonismul. al confruntarilor din cadrul societatii. Dar teoriile si credintele sunt relative deoarece reflecta si locurile sociale concrete din care/pe baza carora s-au format (si nu doar momentele istorice diferite). Din acest punct de vedere. Dupa cum. nu este oare întemeiata prezumtia divinitatii? T eoriile sociale si filosofiile sociale sunt. conditiile sociale istorice. dar ele constituie factori obiectivi. ca. alaturi de altele. ele nu sunt astfel în principiu: confruntarile amintite mai sus sunt cele care anuleaza caracterul necunoscut al unor fenomene sociale. fireste. 2008 . în opozitie cu pozitiile lor sociale concrete: dar aceste convingeri corespund evident altor pozitii sociale. inclusiv marxiste. VII. Tendinta de optimism în cunoasterea societatii nu este rezultatul unui pozitivism din stiintele naturii. desi într-un moment istoric sau altul exista aspecte sociale care nu sunt cunoscute/nu sunt cognoscibile/” care scapa”. în societate si de care nu se poate sa nu tinem seama. un obiectiv esential al teoriilor sociale. al confruntarilor dintre societate si mediu. însa. (Cu alte cuvinte. De aceea. În sfârsit aici. ea este rezultatul deschis. Dar daca _________________________________________________________ NOEMA VOL. nu doar un feed-back permanent între cunostintele sociale de diferite tipuri (emise din diferite pozitii sociale/în numele acestora) permite un anumit grad de certitudine în cunoasterea societatii: dezbaterii si certificarii în cadrul comunitatii stiintifice – deci si între scoli diferite de gândire – trebuie sa i se adauge. fara transformarea acestor factori nu are loc nici transformarea aspectelor materiale. anamneza. adica geneza ideilor din idei. desigur. de exemplu. Proble ma este. si b. ci al demonstrarii caracterului istoric al cunostintelor despre societate. falsifierea prin confruntarea cu praxis-ul social. oamenii pot avea convingeri sociale care sunt. constructiile ideale ca realitati date.) În acelasi timp. ale altor oameni (grupuri). de fapt i se adauga. O întrebare care se impune: daca adevarul unui sistem se afla în afara acestuia. împartite în fata acestei întrebari. Tocmai acest caracter istoric contureaza „ideal-tipul” filosofiei sociale marxiene. în mod obiectiv. reali ai fenomenelor sociale: sunt/fac parte din conditii date pentru existenta oamenilor într-un moment istoric oarecare.Ana Bazac 109 _________________________________________________________ (Nu este vorba de o simpla amendare a mitului inteligibilitatii integrale: inteligibilitatea sociala este nu numai istorica. deci nesigur. este tocmai controlul acestor factori. schimbarea locului social al persoanelor antreneaza si conceptii sociale noi. într-un fel sau altul. materialismul lui Marx nu anuleaza rolul determinant al teoriilor si credintelor: acestea reflecta. certitudinea si incertitudinea afirmate dintr-o pozitie sociala nu sunt „ultime”: ele trebuie contrapuse rezultatelor cunoasterii societatii din alte pozitii sociale.

) _________________________________________________________ NOEMA VOL. Bart De Moor. 1994. ca urmare a specializarii. Exis ta s i cel d e co nstru ctie – co n tu rare a co n cep telo r s i id eilo r d in d eme rs u l lo g ic în cu n o astere. s a abs o lu tiza m p r in cip iu l ref lectarii. pornind de la prezumtia sistemicitatii. dovedi. Hubert Van Belle. Predominanta lor sociala nu este însa dependenta doar de trecerea testului falsifierii. si cel de trecere sub tacere („spirala tacerii” din comportamentul legat de raporturile de conducere. În final.html (20-VIII-2000). 1994. teoriile sunt mai mult sau mai putin consistente. falsifierea implica si critica logicii interne a teoriilor. Staf Hellemans. Astfel. Ca urmare. Diederik Aerts.vub. (Des i n u treb u ie. as p ect e xterio r . Leo Apostel.) Bibliografie [1]. “World views: From Fragmentation to Integration”. divinitatea este greu demonstrabila drept cauza ultima a derularilor sociale. Bucuresti. Teoriile sociale nu sunt jocuri.ac.Ana Bazac 110 _________________________________________________________ avem în vedere explicatiile pentru societatea concreta si istoria acesteia. a generat tendinta de închidere a dialogului în cadrul scolii filosofice. a competentei achizitionate. cu forta ei si cu institutiile ei. joaca un rol de determinare a motivatiilor actiunilor oamenilor. Teoriile sociale sunt. adica se falsifica (Marx si Popper: prin practica si prin argumente logice).be/CLEA/pub/worldviews. la acest nivel. (I). ci de functiile lor sociale. VII. teoriile sociale se si completeaza si se si critica reciproc. [2]. Edel Maex. ci se pot/sau nu. 56 Dar s a n u u ita m ca ter men u l d e id ee. Elemente de epistemologie a politicii”. Editura Tempus. Co n v in g erile în s es i au fo st în teles e d e o amen i ca ref lectân d . incomplete. Ana Bazac. a d eriv at d in id ein . fo r ma v izib ila. “ Critica politicii. desigur. Functia lor critica este ceea ce. eid o s. si confruntarea lor cu teorii diferite si cu practica sociala. În acest sens. dar care constituie premise verificate. VUB Brussels. sa remarcam cele doua sensuri ale conceptului de supozitii tacite pe care îl includ deschis filosofiile si teoriile sociale care nu îsi asuma explicit prezumtiile: cel de cunostinte ne-explicitate.. deoarece se refera la aspecte prin natura lucrurilor partiale. credinta religioasa. inclusiv de conducere ideologica. Jan Van der Veken. Dar. fires te. Filosofiile sociale care dubleaza aceste teorii – din discipline sociale precise – sunt constituite în jurul unor prezumtii epistemologice si ideologice diferite si au aceeasi functie sociala ca si teoriile sociale particulare. în ultima instanta – de relatiile de putere din societate pe care le reflecta. 2008 . desigur. deci a fenomenelor din societate56 . http:/ /www.

116. în „Revista de filosofie”. [6]. [12]. vol. Laterza.). Ana Bazac. în Raymond Boudon. 20-21 aprilie 2007. 1981. Ana Bazac. Science”. “Sartre. simpozionul international Grandi pensatori di novecento . Lukács. Raymond Boudon. svilu p p i”. 20 0 7. Bucuresti. ed . 2 0 05 [5 ]. [13]. VII. A n a Ba zac. 2006. [16]. quinta edizione. G. p ro b lemi. [17]. Editura Academiei Române. Balmus. Biblioteca de filosofie. 1963. în ”Dia lettica . studiu introductiv si comentarii de Aram M. Dialectics. S ulla sema n tica di u n a p a ro la -ch ia ve”.no/etikk/artikler/boudon. trad.”Texte sociologice alese”. „Po st-mo d ern iza rea ” si ra mâ n erea în u rma a p a ra d ig melo r stiintei p olitice”. Frenkian. „Architectural thought. ”Effets pervers et ordre social (1977)”. Editura Ardealul. ”Misère du relativisme”. în „Commentaire”. XV. Constanta. 2008. ”S to ria e sto rie d i “d ialettica ”.1953. [1 5] . Tra d izion i. Dumitru Ghise and Angela Botez (editors). în “Societate si cultura”. Raymond Boudon. „Pa ra d ig me în a ctu alita te”. 2008 . Francesco Botturi. Diogenes Laertios. 3-4. Mihai Draganescu. Althusser sau critica radicala a ortodoxiei marxiste”. 1998. Universitatea «Ovidius». [8].Ana Bazac 111 _________________________________________________________ [3]. A „satisfying” theory of social knowledge. I. Bucuresti. Editura Academiei. 1991. din limba greaca de C. Ana Bazac. [9]. 5-6. Bucuresti. http://www. 4.Gramsci e Sartre. ”Arhitectura sistemului si conceptele integrative blagiene”. ”Despre vietile si doctrinele filosofilor” (secolul III e. Ana Bazac. ”La filosofia di Gianbattista Vico” (1921). M ilen a Pres s . [14]. ”La sapienza della storia. Târgu Mures. Raymond Boudon.htm (2-II-2006). 2. “Studii de istoria filosofiei universale”. 2006. Ana Bazac. _________________________________________________________ NOEMA VOL. Bucuresti. ”Autour du problème des causes structurantes: l’ontologie gramscienne des forces de production et la théorie de la rareté de Sartre”. System. Benedetto Croce. Humanitas. G. în ”Revue roumaine de philosophie”. [11]. A cu ra d i A lb erto Bu rg io . [10]. 2 00 6. [7]. în v o l. Gius. Milano. Co n s tand ach e. „Note cu privire la unele perspective critice asupra lui Heidegger”. Angela Botez. Bari. Gianbattista Vico e la filosofia pratica”. “Sartre and the adventure of the concept of rarity”. 2007. în vol. Vita e Pensiero. “Despre schimbarile în paradigmele stiintelor politice în ultima decada a secolului XX”. Th e a n a lysis o f Po p p er o n Ma rx’s meth o d . A n a Bazac. Qu d lib er Stu d io .n. 1990. hiver 2006-2007.tf. S o me n o n con fo rmist rema rk s. [18]. M acerata. A lb erto Bu rg io . Bu cu res ti. în „Ro man ian rev iew o f p o litica l s cien ce an d in tern atio n al re latio n s ”. 1997 [4 ].uio. Editura Academiei.

Quad. _________________________________________________________ NOEMA VOL. Paris. Mihai Draganescu. Vasile Dem. 1981. 1. Alex andru Surdu. VII. ”Il materialismo storico e la filosofia di Benedetto Croce”. Antonio Gramsci. 1973. 6. 1960. Retour sur le débat explication/compréhension”. Nemira. bibliografie selectiva. 1971. Juliette Kennedy. (Note critiche su un tentativo di «Saggio popolare» di sociologia. Georg Lukács. Immanuel Kant.f r/ ciret/b u lletin /b 1 3/b 1 3c3 . h ttp ://n ico l. 2001. traduction et notes par Gilbert Moget et Armand Monjo.h tm ( 15 -I II -2 0 07 ) [20]. Bucuresti. Giulio Einaudi editore. [34]. Cluj.Ana Bazac 112 _________________________________________________________ [1 9] . [21]. „L’a p p o rt d e la p ersp ective systémiq u e de S tép h an e Lu p a sco à la th éo rie des stru ctu res d e l’ima g in aire et d e son exp érimen ta tio n ”. [30]. 2007. [33]. (1998). [29]. „ Controverse actuale cu privire la metoda stiintelor social-istorice. Martin Heidegger. 2008 . [27].org/archive/marx/cw/volume05/index. Ed itu ra Emin es cu . Athanase Joja. Catalin Zamfir). [24].org/reference/subject/philosophy/index. http://plato. studiu introductiv Mircea Florian. mai 1 9 98 .edu/entries/godel. Editura Stiintifica si enciclopedica 1981. indici de autori si de concepte Rodica Croitoru. Spre geomodernitatea secolului XXI”. XVIII). Antonio Gramsci. M ircea F lo r ian . ”Œuvres choisis”. ”Histoire et conscience de classe. „Kurt Gödel”. „Prolégomènes au statut des entités abstraites”. Les Éditions de Minuit. ”Principles of Integrative Science”. Bucuresti. Gilles Ferréol. Bucuresti. Epistemologia stiintelor sociale”. Hermeneia. http://www. Mircea Malita.clu b . Essais de dialectique marxiste” (1923). [26]. “The Basic Problems of Phenomenology” (1954). [28]. dans Antonio Gramsci. [32]. Bucuresti. (coord. Éditions sociales. Karl Marx. Mircea Flonta.stanford.htm. „Etica cercetarii si aspiratia stiintei spre completitudine”. ”The German Ideology” (1845-1846). CIRET. Vasile Tonoiu. ”L’interprétation dans les sciences sociales. ”Critica facultatii de judecare” (1790). traducere de Constantin Noica. Zamfirescu. sur la politique e sur l’État moderne”. 19 8 3. Athanase Joja. note si comentarii. ”Recesivita tea ca stru ctu ra a lu mii”. Bu cu res ti. Stanford Encyclopedia of Philosophy. în NOEMA. [25]. [31]. Yv es Du ran d .marxists. ”Notes sur Machiavel. Préface de Georges Cogniot. o singura civilizatie. 2003. http://www. ”Zece mii de culturi. Editura Tehnica. [2 2] .marxists. Paris. Bu lletin n o 13 . Ionut Isac. Antonio Gramsci. [23]. volumul VI. 2006. Torino. 1959. Dacia. 1952.htm. Angela Botez. Editura Politica. ”Logos architékton”. Menas Kafatos. în Noesis.

I. 1 97 8. la science nouvelle.Teoria elementelor versus structura categoriala a lumii. ”Noua alianta. Bucuresti. Bu cu res ti. vol. [36]. Bucuresti.Ana Bazac 113 _________________________________________________________ [35]. Bucuresti. Bucuresti. Editura Stiintifica. „Constructia sociala a legilor stiintei”. Catalin Zamfir). (coord. 1981. I. [45]. [48]. [39]. [46]. [4 4. Paris.D’intorno alla commune natura delle nazioni”. [4 3] . Alexandru Boboc. Gianbattista Vico. [40]. Catalin Zamfir. écrits par lui-même. Ilie Pârvu. Sorin Vieru. 2008 . Angela Botez. Editura Stiintifica si enciclopedica. XIV. Editura Politica. 2006.edu/projects/ollman/docs. Deleuze. 2003. Epistemologia stiintelor sociale”. Librairie classique de L. ” Arhitectura existentei”. N. 1 99 3. ”Arhitectura existentei”. Hachette. vol. Bucuresti. II . Paris. Vas ile To n o iu . Paideia. Ilie Pârvu. Yoshiyuki Sato. în ”Studii de istorie a filosofiei universale”. 2006. (coord. Editura Academiei Române. lettres etc.. ”Principi di scienza nuova di. 1744. Vasile Tonoiu. ”Semantica si logica stiintei”. Isabelle Stangers. Gerard Stan. Bucuresti. ”Dance of the Dialectic: Steps in Marx’s Method”. [41]. Bu cu res ti. in Napoli. Hermeneia. ”Introducere în epistemologie”. contenant ses mémoires. Althusser”. les opuscules. „Explicatie prin întelegere? Optiuni metodologice în abordarea fenomenelor sociale”. précédées d’une introduction sur sa vie et ses ouvrages par M. Humanitas. vol. Ilie Pârvu. Ed itu ra A cad emie i Ro mân e. Bucuresti. ”Pouvoir et Resistance : Foucault.. [37].Paradigma structuralgenerativa în ontologie. ”Oeuvres choisis de Vico.nyu. Catalin Zamfir). 1990. 1835. Derrida. Bertell Ollman. O propunere de unificare. Gabriel Nagât. 1974. VII. Angela Botez. Univ. Bucuresti. Ed itu ra St iin tifica s i en ciclo p ed ica. 6. L'Harmattan. 1981. _________________________________________________________ NOEMA VOL. 1981.. [42]. of Illinois Press. I . Editura Politica 1984. 2007. coord.. Vasile Tonoiu. ” Pen ta mo rfo za a rtei”. ”Dia lectica si rela tivism”. http://www. Metamorfoza stiintei” (1979). Maris. Editura Politica. II. A le xan d ru Su rd u . [38]. 2001. „Explicatia cauzala si explicatia functionalista. [47]. Epistemologia stiintelor sociale”. Michelet”. „ Functii ale teoretizarii înauntrul investigatiei istorice. Ilya Prigogine. Gianbattista Vico.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful