You are on page 1of 71

UNIVERSITATEA DE MEDICIN SI FARMACIE IULIU HAIEGANU FACULTATEA DE MEDICIN SPECIALIZAREA BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE CLUJ-NAPOCA

LUCRARE DE LICENTA

COORDONATOR Asist.univ. Dr.CIORTEA VIORELA

ABSOLVENT PACA IOANA MIHAELA

2010

Cuprins Partea I
CAPITOLUL I pag. Cuprins.........................................................................................2

CAPITOLUL I ANATOMIA FUNCIONAL A COLOANEI VERTEBRALE


Insistentele preocupari privind anatomia functionala a coloanei vertebrale au o explicatie bine intemeiata, daca luam in considerare numarul mare de bolnavi cu suferinte ale coloanei vertebrale si identificarea tot mai multor tipuri de afectiuni ale acesteia pentru tratarea carora numai cunostintele de anatomie descriptive acumulate nu mai erau suficiente. Coloana vertebrala este elementul essential de sustinere. Ea dispune de un mare grad de mobilitate. Aceasta mobilitate intereseaza articulatiile intervertebrale, avand amplitudine variabila de la regiune la regiune. Fiind sediul axului nervos, toate afectiunile rahisului risca sa prezinte semne nervoase. Rahisul contracteaza stranse raporturi anatomice si functionale si cu alte structuri:craniul(caruia ii asigura support si mobilitate), centurile scapulara si pelvina, structuri cu care se afla in interdependent anatomica si functionala. Studiul biomecanicii coloanei vertebrale impune doua aspecte: statica si dinamica.Armonia celor doua component ale dinamicii coloanei vertebrale asigura coloanei premizele indeplinirii principalelor functii: -funcia de sustinere:conferind coloanei vertebrale posibilitatea de a realize si mentine pozitia ortostatica -functia de protective, pentru maduva spinarii si pentru celelalte structure vasculo-nervoase medulare, atat in stare de repaus cat si in stare de mobilizare a coloanei vertebrale

-functia dinamica: prin care se realizeaza deplasarea intrgului corp in mediul inconjurator. Curburile coloanei vertebrale au aparut ca adaptare la ortostatism. Curbura toracala o gasim la noul-nascut, curbura cervicala apare cand copilul ia pozitia de sezand, iar cea lombara adata cu mersul. Acum apar solicitarile muschilor flexori si extensori ai rahismului pentru sustinerea echilibrului. Ca orice corp din natura, si corpul omenesc este supus fortei gravitationale, central de gravitatie fiind punctual unde se aplica aceasta forta. La omul cu o tinuta normala si in pozitia in picioare, central de gravitatie al corpului s-ar gasi in mijlocul micului bazin, cam la nivelul vertebrei a treia sacrala, la marginea ei superioara (dupa Braun si Fischer). 1. Curburile fiziologice ale coloanei vertebrale Coloana vertebrala prezinta in plan sagital patru curburi alternative, fiecare cu maximum de curbura astfel: -curbura cervical, cu convexitatea ventral, are maximum de curbura la nivelul vertebrelor 6-7 cervicale -curbura dorsala, cu convexitatea dorsal, are maximum de curbura la nivelul vertebrelor 5-6 toracale -curbura lombara cu convexitate ventral, are maximum de curbura la nivelul vertebrelor 3-4 sacrate. -curbura pelvina cu convexitate dorsal, are maximum de curbura la nivelul vertebrelor 3-4 sacrate. In plan frontal apare o usoara curbura la nivelul vertebrelor 3-4 toracale, cu convexitatea spre dreapta , explicate prin faptul ca crosa aortei se sprijina pe aceasta curbura. Toate aceste curburi normale, in afara rolului de sustinere, dau o elasticitate coloanei in cazul socurilor, amortizandu-le.

Pravaz explica rolul curburilor in a pastra central de gravitatie in interiorul poligonului de sprijin. Delmas a sistematizat diferitele curburi in felul urmator: -curburi accentuate, in cazul unui sacru foarte mobil, avand maximum de curbura in regiunea lombara la L2 sau L3, in regiunea dorsal la D5 sau D6 si in regiunea cervical la C5 sau C6. -curburi sterse, in cazul unui sacru putin mobil, avand maximum de curbura in regiunea lombara la L4, in regiunea dorsal la D7, si in regiunea cervical la C6 sau C7. -curburi medii, intermediare celor descrise anterior, avand maximum de curbura in regiunea lombara la L3 sau L4, in regiunea dorsala la D7, si in regiunea cervical la C6sau C7. Tot Dalmas a aratat ca exista modificari ale curburilor vertebrale in urmatoarele cazuri: folosirea incaltamintei cu toc inalt. Pozitia obisnuita a individului, la rasa negroida curburile sunt mai putin accentuate , femeile au curburile mai pronuntate datorita inclinarii mai mari a bazinului. Curburile normale ale coloanei vertebrale sunt rezultatul turtirii usoare a discului posterior in regiunea cervicala si lombara si a turtirii usoare a corpului vertebral anterior in regiunea dorsala. Acest lucru explica dificultatea cu care se corecteaza cifoza dorsala. La adult coloana vertebral prezint unele curburi in plan plan sagital (numite curburi anteroposterioare) , iar altele n plan frontal (numite curburi laterale). Curburile sagitale ale coloanei vertebrale sunt in numr de 4, de sus n jos: lordoza cervical , cifoza dorsal, lordoza lombari apoi cifoza sacro-coccigian (pelvian). Ele sunt condiionate mecanic i i confer un grad de elasticitate; concomitent, ele o solicit mai mult din punct de vedere mecanic.Valorile curburilor, msurate pe radiografii sunt urmtoarele: -lordoza cervical=36 -cifoza dorsal=35 -lordoza lombar=50 Curburile sagitale ale coloanei vertebrale sunt elemente adaptative-filogenetic-la bipedism, dar i ontogenetic-n cursul dezvoltrii intra-uterine.Pn n luna a treia, embrionul uman are o singur curbur orientat cu convexitatea posterior, denumit curbura dorso-lombar.n luna a

patra apare curbura sacro-lombar sau unghiul sacro.lombar cu convexitatea anterioar.Celelalte curburi ale coloanei vertebrale apar dup natere i sunt legate de avoluia postural i dinamic a individului. La nou-nscut i la sugar nu exist dect o singur curbur toracic, primitiv sau principal. Cnd copilul ncepe s ad, apare curbura cervical sub influena tonicitii muchilor cefei, axtensorilor i a redresorilor capului.Cnd copilul face primii pai, odat cu ortostatismul, apare i curbura lombar.Ea este determinat de tonicitatea muchilor spinali. Concomitent, lordoza lombar permite meninerea echilibrului prin mutarea centrului de greutate napoia articulaiei coxo-femurale si astfel, verticala prin acest centru de greutate va cdea n perimetrul bazei de susinere.Se elimin intervenia muscular permanent pentru meinerea echilibrului n ortostatism.

CAPITOLUL II DEVIAIILE COLOANEI VERTEBRALE


Atitudinea corecta a corpului este semn al echilibrului fizic si psihic, rezultanta a dezvoltarii normale si armonioase a corpului. Atitudinea corecta depinde deci de un organism si sistem nervos sanatos. Multe sechele, dupa imbolnaviri sau interventii chirurgicale, isi lasa amprenta prin modificari ale atitudinii in totalitate sau numai a unor segmente ale corpului omenesc.Chiar si organele de simt pot altera aceasta atitudine, in sensul ca avand auzul defectuos la o ureche aceasta il obliga pe cel in cauza la o atitudine asimetrica a capului , rotat intr-o parte, pentru a auzi mai bine.Vazul, la randul lui influenteaza atitudinea capului si a trunchiului prin aplecarea inainte, pentru a apropia ochii de obiect. Initial, atitudinile gresite ale coloanei vertebrale nu produc dureri care sa-l determine pe individ sa se adreseze medicului, dar acestea cu timpul vor duce la oboseala organismului si la schimbari mecanice si fiziologice care se repercuteaza atat asupra aparatului locomotor , cat si a celorlalte functii ale corpului omenesc.Cel mai mult este afectata respiratia, prin pozitia in flexie a trunchiului .Musculatura abdominala slaba influenteaza si miscarile coastelor si diafragmului.Deci, cu o repiratie deficitara nu vom avea un metabolism normal sau echilibrul glandular si activitate nervoasa normale. Cifoza

Este accentuare a curburii fiziologice a coloanei in regiunea toracala.Se poate socoti cifoza cand firul de plumb, atingand varful curburii dorsale, se gaseste fata in fata cu apofiza spinoasa a vertebrei C7, la mai mult de 3 cm departare. Cifoza dorsala se compenseaza superior prin inclinarea gatului si capului inainte, iar inferio prin accentuarea curburii lombare. Omoplatii sunt departati de torace prin intinderea muschiului trapez si a romboizilor si scurtarea marelui pectoral.Toracele este infundat si umerii dusi inainte. Cifozele au cauze multiple, unele predispozanteca: insuficienta musculara, cum este cazul adolescentilor care au crescut repede in inaltime, fara a avea un tonus muscular si lagamentar suficient;jena fetilor ajunsi la pubertate ,care-si ascund sanii, ducand umerii inainte , cifozand spatele.;pozitia gresita in banca sau la lcul de munca, precum si miopia.La adult, spondilita anchilozanta este una dintre cauzele cele mai fecvente ale cifozelor cervico-dorsale progresive si ireductibile. Persoanele in varsta cu osteoporoza sau osteomalacie si racarea anterioara a discurilor intervertebrale prin hipotonia paravertebralilor, prezinta, de asemenea, la nivelul coloanei dorsale, o cifoza, mai mult sau mai putin accentuata, localizata de obiceicervico-dorsal la barbati si dorso-lombar la femei. Poate fi numai atitudine cifotica, cand curbura se redreseaza in pozitia culcat cu fata-n jos, sau se hipercorecteaza la contractia voluntara a muschiului spatelui, iar cand nu se poate corecta, avem de a face cu cifoza fixa sau regida. La sugar cifoza este normal pn reuseste s stea n sezut, iar pe msur ce creste spatele lui se va ndrepta. Scolioza sau cifoscolioza pot s apar la sugari n cazul malformaiilor congenitale ale coloanei vertebrale. n timpul celui de-al II-lea sau al III-lea an de via,la copilul mai mare spatele se poate curba cu proeminena abdomenului n fa. Aceast atitudine anormal si destul de frecvent, este legat de defectul de maturaie al tonusului muscular la nou nscut. Asimetria de tonus muscular st la baza acestor tulburri de postur, fiind considerat o

etap de tranziie a dezvoltrii neuro-musculare a ortostatismului, care dispare cu timpul fr ngrijiri. CIFOZA TOTALA este continuarea celei dorsale si in regiunea lombara, insotindu-se si de infundarea toracelui..Este o cifoza lunga, intalnita la cei cu relaxare ligamentara si musculara, in urma rhitismului sau la copiii care au inceput mersul si statul in sezut prea devreme. CIFOLORDOZA sau cifoza dorsala si lordoza lombara, nu este decat o accentuare a curburilor vertebrale, echilibrate si compensate, una compensand pe cealalt.EPIFIZITA SCHEUERMANN sau cifoza dureroasa a adolescentilor, epifizita dureroasa sau maladia Scheurmann, este urmarea tulburarii de crestere a vertebrelor.Este mai mult o oboseala dureroasa decat o durere adevarata. SCOLIOZA Reprezint o deformare al coloanei, caracterizat prin curbur lateral (in plan fronta) si rotaie vertebrala.Convexitatea (respectiv gibozitatea) este acceasi care confera denumirea direciei scoliozei.Rotaia vertebrala se face spre concavitatea coloanei. Majoritatea scoliozelor structurale sunt cele idiopatice(genetice)- infantile (0-3 ani), juvenile (310-12 ani) , de adolescenta (10-12-20 de ani) i ale adultului. Toate celelalte congenitale(defecte vertebrale sau costale), neuromusculare (miopatice, polimiopatice etc), posttraumatice , meyenchimale, etc- totalizeaz de-abia 20-25%. Din punct de vedere a curburilor, scolioza (mai ales cea idiopatic) poate fi: Cu curbur toracic(de obicei dreapta) (T4-5-6T11-12L1) : dau gibozitate mare; au curbe minore deasupra si dedesubt, cu caracter compensator, potenial evolutiv mare, cu prejudicii cardiopulmonare. Cu curbura toracolombar fie pe dreapta, fie pe stnga (T4-5-6L2-3-4): au curbe minore; dau distorsiune costala; mai putin disgraioase i periuloase cardiomuscular. Cu curbur lombar (de obicei pe stnga T11-12L5): nu dau deformitate prea mare.

Cu dubl curbur major cu diverse combinaii: toracic stang-lombar dreapt sau invers; diformitate in geberal mica. Scolioza poate fi echilibrat, daca firul cu plumb cobort de la occiput cade interfesier, sau dezechilibrat, cand acesta cade lateral de sanul interfesier. Graviditatea este dictat desigur de gradul scoliozei.Astefel, sunt considerate scolioze usoare sub 25-30, medii cele ntre 25-30-50, si grave scoliozele peste 50. Asimetria de tonus muscular st la baza acestor tulburri de postur, fiind considerat o etap de tranzitie a dezvoltrii neuro-musculare a ortostatismului, care dispare cu timpul fr ngrijiri medicale. Prognosticul este benign n majoritatea cazurilor la nou-nscut, rareori evoluia fiind ctre deviaii idiopatice infantile. Frecvena deviaiilor patologice ale coloanei vertebrale la copil este foarte ridicat, estimrile autorilor fiind de peste 50% din totalul copiilor evaluai n colectiviti. Cu toate acestea n majoritatea cazurilor sunt lipsite de semnificaie palogic (atitudinile scoliotice reprezint 2-3% din totalul copiilor examinai. Acestea produc importante modificri asupra formei si funciei aparatului locomotor si cardiorespirator ; organele intraabdominale schimbndu-si forma si poziia, bazinul deformnduse cu consecine timpurii. Devierea coloanei vertebrale. se face att lateral ct si anteroposterior ( n plan frontal si sagital) astfel ncat denumirea corect poate fi de cifoscolioz. De asemeni se produc leziuni multiple ale corpilor vertebrali, ale coastelor, muschilor, ligamentelor paravertebrale si a organelor de vecintate. Factorii etiologici incriminai pot fii: ereditari, constituionali, mecanici, posturali, osteogenici, miopatici si neuropatici. Mai rar pot fi de natur inflamatorie, carenial si neuro- endocrin. n 80% din cazuri cauzele apariiei scoliozei si cifozei sunt necunoscute (idiopatice). Perioada critic o reprezint puseul de crestere pubertar (ntre 1115 ani) cnd examinarea n scoli se recomand s se efectueze de dou ori/an la fete si o dat/an la biei. n lipsa unor reele naionale de depistare precoce a deformrilor de ax ale coloanei vertebrale, la consultaii se prezentau pacieni cu forme severe de boal ce nu mai puteau fi tratate dect chirurgical.

Programul naional finanat de Ministerul Sntii si Familiei recent pus n aplicare de Centrul naional de prolilaxie si tratament al scoliozei si propune s contribuie la depistarea ct mai precoce a bolii, ameliornd astfel evoluia si prognosticul. Corelarea tuturor informaiilor obinute n urma examenului clinic si radiologic, permit ncadrarea pacientului n una din grupele terapeutice conform criteriilor Stagnara. Pacienii vor fi chemai la control din trei n trei luni pentru evaluare clinic si din sase n sase luni pentru evaluare radoilogic . n funcie de evoluia bolii (tratat corect) pacientul poate fi ncadrat n grup cu respectarea strict a criteriilor Stagnara.

CAPITOLUL II EXAMINAREA OBIECTIV A COLOANEI VERTEBRALE


Prima examinare a unui pacient care prezint o deformare vertebral trebuie sa cuprind mai multe etape: -recunoaterea deviaiei coloanei vertebrale -aprecierea caracterului su structural -atribuirea unei etiologii -alegerea conduitei terapeutice Dup ce pacientul a fost interogat asupra antecedentelor personale, familiale i ereditare, asupra momentului debutului i evoluiei scoliozei, examinarea clinic trebuie facut pentru aprecierea static a coloanei vertebrale. Examinarea se face n ortostatism i relev urmatoarele elemente: -asimetria trunchiului -asimetria umerilor -proeminena unei scapule -deformarea toracelui(prezena gibusului)

-asimetria trunchiului taliei( triunghiul format de trunchi i membrul superior) -localizarea, direcia i ntinderea curburii coloanei vertebrale. Testarea articular a coloanei vertebrale se face in poziia de zero, de start, este poziia anatomica , n rectilinie: membrele superioare pe lng corp, palmele privesc nainte, gambele formeaz cu picioarele un unghi de 90 sau eznd, poziie in care bazinul este fixat. Reperele coloanei vertebrale sunt urmtoarele, innd cont de planul spaial: -verticala firului de plumb, care cade de la protuberana occipital extern, de-a lungul spinelor vertebrale, n anul interfesier, ntre cele doua maleole interne- n planul frontal. Pornind de la vertex-foseta occipitala, sau de la nivelul C7, atunci cand dorim sa eliminam segmentul cervical, foarte mobil in special la copii.In mod normal, firul urmeaza pliul interfesier, interlinia ce separa cele doua membre inferioare si ajunge la calcaie.In caz de scolioza echilibrata, firul de plumb trece prin pliul interfesier, iar in scoliozele dezechilibrate in afara acestuia , fie spre stanga, fie spre dreapta dupa cum dezechilibru s-a creat de o parte sau de cealalt. Pentru a precia gradul de scolioza, se masoara distanta ce separa varful curburii scoliotice de linia verticala a firului de plumb care poarta denumirea de sageata a curburii scoliotice. Se va urmari in continuare echilibrul bazinului fixand nivelul spinelor iliace antero-superioare si postero-superioare. In mod complementar, se stabilesc unele repere legate de partile moi din jur, cu nivelul pliurilior fesiere inferioare sau deviatia eventuala a pliului interfesier , precum si nivelul pliurilor de flexie a genunchilor. Tot atat de important este si examenul coloanei in dinamica(apelacare in fata cu mainile balante si genunchii intinsi) pentru a diferentia atitudinea scoliotica in care caz coloana ramane simetrica, de scolioza adevarata in care aceasta isi exagereaza curburile. -linia dintre vrfurile scapulelor i linia dintre cele dou creste iliace sunt orizontale i paralele ntre ele n plan frontal.

-occiputul, zona dorsal medie, fesele i taloanele sunt tangente n plan vertical( la perete). -verticala care trece prin tragus, faa anterioara a umarului, marginea anterioar a marelui trohanter i marginea extern a piciorului la nivelul liniei Chopart-n plan sagital. Bilanul articular al coloanei vertebrale se imparte in: bilantul coloanei cervicale si cel al coloanei dorso-lombare. Coloana vertebral are 5 grade de libertate: trei active (flexia- extensie n jurul unui ax transversal; nclinare lateral n jurul anui ax sagital, i rotaie n jurul unui ax vertical) i doua pasive( alunecare pe axe paralele a corpurilor vertebrale, respectiv micari de ndeprtare i apropiere ntre 2 vertebre, datorit elasticitii discului). Bilanul articular pentru coloana cervical 1.Flexia are 30-45, din care 20 n articulaia atlanto-occipitala.Se determin distana mentonstern, cu gura nchis.n mod normal ea este zero. 2.Extensia are 35-40, din care 30 n acceasi articulatie ca flexia. 3.Inclinarea lateral, are 40-45, din care 15-20 n articulaia atlanto-occipital.Se determin distana tragus-acromion, meninndu-se umerii orizontal. 4.Rotaia msoar 45-70.Se apreciaz distana meton-acromion.Umerii rmn in poziia de start. 5.Circumducia const n combinarea acestor patru tipuri de micri. Bilantul articular al coloanei dorso-lombare 1.Flexia msoar 80-90 (50 pentru coloana dorsal si 40 pentru cea lombar) Modaliti de apreciere, acestea sunt: -distana index-sol: pacientul se afl n poziie anatomic, cu membrele inferioare apropiate i execut flexia.In mod normal, degetele ating solul.

-distana deget III haluce; cu pacientul culcat n decubit dorsal, genunchii extini se va msura distana dintre degetul cel mai lung i haluce nainte i dup flexie.n aceste cazuri intervine i flexia din articulaia coxo-femural. -Testul Stibor, msoar distana dintre C7 i S1 nainte i dup flexie, n mod normal, aceasta crete cu 6-8 cm. Flexia lateral parmite aprecierea structuralizrii a deformaiei.In cazul scoliozelor nonstructurale, nclinarea spre partea convex reduce poziiei vicioas, n timp ce n cazul scoliozelor structurale, aceast manevr nu modific deformarea. 2. Extensia are 20-30, i nu se poate msura clinic. 3.Lateralitatea msoar 20-35.Se apreciaz locul unde degetul III atinge coapsa, n micare de nclinare lateral sau distana deget III- sol n aceast situaie. 4. Rotaia msoar 30-45.Se apreciaz din ochi dup unghiul format ntre linia umerilor n micare i linia bicret a palvisului. Prin inspectia dinamica se pot pune in evidenta eventualele rotatii ale coloanei scoliotice si anume prin gibozitati la nivelul dorsal si prin proeminentele paraspinale la nivel lombar. Practic, pacientul de apleaca in fata, cu genunchii intinsi si calcaiele la acelasi nivel, pana ce apare gibozitatea .Se noteaza varful gibozitatii in raport cu o vertebra, apoi se noteaza denivelarea maxima a doua puncte simetrice in raport cu linia apofizelor spinoase (punctul cel mai proeminent al deformatiei dorsale si punctul simetric de partea concavitatii). Examenul in pozitie sezand.In aceasta pozitie, daca scolioza dispare, aceasta se datoreaza unei inegalitati in lungime a membrelor inferioare, iar daca persisista, inseamna ca tuburarea mecanica initiala isi are sediul la nivelul bazinului sau rahisului. Examenul culcat .In aceasta pozitie, dispar curburile suple si raman cele adevarate. Examenul clinic se completeaza cu un examen general, pentru a constata eventualele semne de pubertate la un adolescent, precum si starea pulminara, cardiovasculara si neurologica.

Se va face un minimum de investigatii biologice din care sa nu lipseasca viteza de sedimentare , care in mod obisnuit nu apare modificata.
A. MANIFESTRI CLINICE.

Primul element este curbarea n plan frontal a coloanei vertebrale, cu rotaia vertebrelor, rotaie pe care o gsim prezent, mai mult sau mai puin accentuat, n toate scoliozele, indiferent de etiologie, i fr de care nici curburile de compensare nu s-ar putea forma.

Al doilea element trebuie s cuprind compensarea i reductibilitatea curburii scoliotice. O curbur scoliotic care nu are tendin la compensare superioar sau inferioar n ortostatism i care dispare cu uurin n decubit sau la suspendare, este mai curnd o atitudine scoliotic sau antalgic.

Al treilea element trebuie s-l constituie rsunetul rotaiei i devierii laterale a coloanei vertebrale asupra regiunilor nvecinate.

O scolioz-chiar la debutul ei - spre deosebire de atitudinea scoliotic- duce la modificri ale diametrelor toracelui, ale arcurilor costale, sternului, musculaturii lomboabdominale. Pot fi constatate o serie de semne specifice. Bureletul lombar, proeminent de partea convexitii unei curburi lombare. Este dat de

proeminarea proceselor costiforme lombare prin masa muscular a anurilor vertebrale. Gibozitatea costal, determinat de proeminena arcurilor posterioare ale coastelor de partea convexitii unei curburi toracale. Asimetria umerilor i denivelarea acestora. Denivelarea i bascularea unghiului inferior al scapulelor. Unghiul inferior al scapulei de partea convex a curburii este mai ascensionat i proeminent. Inegalitatea triunghiurilor taliei (cuprinse ntre marginile laterale ale toracelui i bazinului i membrul superior de partea respectiv). De partea concav, unghiul medial al acestui triunghi este mai ascuit i mai cobort, dect cel de partea opus. anul interfesier este dirijat cu extremitatea cranial spre convexitatea curburii lombare.

Pliurile subfesiere sunt denivelate, cel situat n partea convexitii coloanei lombare fiind mai cobort. De asemenea, fesa respectiv este mai proeminent.

Rotaia vertebrelor este un element important al scoliozei, responsabil de proeminena coastelor si apariia asimetriei. Intrucat, deviaia coloanei vertebrale. nconjoar lordoza, curbura lateral si rotaia vor exista n trei dimensiuni, fiecare vertebr ocupnd o poziie diferit n spaiu, comparativ cu vertebrele vecine. Cu ct curburile sunt mai pronunate, cu att rotaia vertebrelor este mai mare. Aceasta se recunoste usor radiografic, prin dispunerea asimetric apediculilor vertebrali fa de marginea lateral a vertebrei rotate din poziia lateralizat. Deformrile vertebrelor Deformrile corpilor vertebrali pot determina, schimbarea formelor suprafeelor si o neregularitate a conturului si consistenei osoase, pus n eviden prin osteodensitometrie. Corpul vertebral expus,suport o presiune mai mare dect cea normal, esutul osos se densific foarte mult, cresterea n nalime se micoreaz, iar fenomenele sunt inverse, de partea cu presiune sczut. Pediculii se deformeaz foarte mult n urma rotaiei suportat de vertebra apicala. Pediculul dinspre partea convexitaii se ngroas, se micsoreaz n lungime iar cellalt se subiaz, alungindu-se. Lama vertebral, din partea pediculului ngrosat, se subiaz si se micsoreaz, iar cea din partea opus se ngroas si se alungeste, deci deformrile arcului posterior sunt mai accentuate ctre partea convex a scoliozei. Apofizele articulare superioare sufer modificri si torsiuni. Deformri de torace si abdomen Deformrile toracelui sunt determinate n special de modificarile coastelor. De partea convex, coasta se ndoaie brusc iar n apropiere de articulaia sa vertebral ia o direcie aproape vertical, articulaiile ajungnd s formeze o curbur pronunat. Ca rezultat al torsiunii vertebrale n partea spre care corpii vertebrali se rsucesc, apare gibozitatea costal. In partea opus a coloanei dimpotriv, se formeaz o depresiune rezultat

prin apropierea coastelor si ptrunderea lor n cavitatea toracic. Toracele se strmteaz lateral si se mreste anteroposterior, n partea gibozitii, astfel plmnul si organele mediastinale fiind comprimate si mpinse (deoarece se afl ntr-un spaiu mult mai ngust dect cel normal). Diafragma se ridic n torace, iar ficatul si rinichii si modific forma si poziia ,determinnd apariia modificrilor funcionale ale acestor organe. Scoliozele accentuate sunt insoite de deplasarea inimii, plmni hipotrofiati, tulburri funcionale cardiorespiratorii, ficatul devine sferic si rinichii situai n poziie iliac (albuminurie si litiaz renal, etc.).

B. MODIFICRI PARACLINICE Dup examinarea clinica, se practic o radiografie de fa i profil a ntregii coloane vertebrale. Pe clieul de fa se identific tipul de curbur n raport cu nevelul vertebrei vrfi se msoar unghiul Cobb n felul urmtor: se traseaz tangentele la platoul superior al vertebrei limit superioar, i respectiv, la platoul inferior al vertebrei limit inferioar, apoi perpendicularele lor convergente, care formeaz un unghi n concavitate. Rotaia vertebral este msurat dup tehnica propus de Nash i Moe, care claseaz n 5 grade simetria i echidistana pediculilor vertebrali fa de marginile laterale ale corpilor vertebrali.Nu trebuie neglijat faptul c vertebra neutr (fr rotaie) coincide adesea, dar nu ntotdeauna , cu vertebra limit. Evaluarea pe clieul de fa a asificrii crestelor iliace dup metoda lui Risser este testul cel mai folosit n determinarea stadiilor de maturitate osoas. n general, stadiul 1 apare la vrsta osoas de aproximativ 12 ani la fete, o dat cu menarha, i la 15 ani, la biei, o dat cu schimbarea vocii i reprezint osificarea a din lungimea nucleului de osificare a crestei iliace. Risser 2 semnific osificarea a din lungimea crstei iliace, Risser 3 osificarea a , iar Risser 4 osificarea ntregii lungimi a nucleului de osificare, n timp ce Risser 5 semnific fuzionarea nucleului de osificare cu cresta iliac. n principiu, Risser 1, 2 ,3, 4 se deruleaz ntre 12 i 15 ani. Radiografia efectuat n poziia culcat cu coloana vertebral relaxat, este util pentru evaluarea tuturor deformrilor scoliotice minore. Ea permite o distincie ntre atitudinile

scoliotice, care dispar complet n descrcare, i scoliozele structural, care persist i n poziie culcat. Pe clieul de profil, se msoar curburile sagitale tot prin metoda lui Cobb: cifoza dorsal i lordoza lombar.Unghiul curprins ntre platoul superior al lui T4 i platoul inferior al lui T12 sau L1, msoar cifoza dorsal (normal ntre 7 i 63, cu media de 37). Unghiul cuprins ntre t12 sau L1 i platoul inferior al lui L5 msoar lordoza lombar, care variaz ntre 32 i 83, cu o valoare medie de 50.

CAPTOLUL III CLASIFICAREA CIFOSCOLIOZELOR COPILULUI I ADOLESCENTULUI.


Scoliozele pot fi ncadrate ca : scolioze structurale : coloana este curbat si rotat scolioze nestructurale :coloana este doar curbat.

Rotaiile pot antrena coastele, determinnd de partea convex o gibozitate costal. Bolnavul nu poate s corecteze curbura scoliotic si nici s o reproduc n sens invers. Scolioza poate genera uneori forme foarte grave i cu repercusiuni funcionale asupra organismului(comparativ cu lordoza si cifoza care nu pun niciodat viaa n pericol). Aceast poziie nou poate determina n evoluie asimetrii ale umerilor si omoplailor.

Atitudinea scoliotic se caracterizeaz prin deviaia temporar a coloanei vertebrale, (datorat unei insuficiene de tonus muscular) corectabil n clinostatism si nensoit de gibozitate costal dar reproductibil n sens opus. n timp ce scolioza se defineste ca o deformare permanent a rahisului, atitudinea scoliotic este o problem static reversibil si fr leziuni definitive.

Deviaia scoliotic a coloanei vertebrale nu trebuie privit superficial, ci poate s reprezinte un simptom n cadrul unei game foarte largi de deviaii patologice. Scolioza evolutiv este curbura n plan frontal a coloanei vertebrale, a crei angulaie a depsit valoarea de 30 pn la vrsta de 14-15 ani (sau vrste si valori graduale mai mici, cnd curbura se agraveaz cu 10-15 n trei-sase luni) . n absena oricrui tratament scolioza evolueaz spontan si imprevizibil pn la o limit programat genetic. Scolioza idiopatic structural se localizeaz frecvent n zona toracic, lombar sau toracolombar. Incidena scoliozelor este dificil de determinat deoarece pacienii nu constientizeaz prezena deformrilor proprii ale coloanei vertebrale. Ct timp curburile mici incipiente sunt asimptomatice, scolioza este depistat dup efectuarea unor radiografii sau a unui control medical ntmpltor. Scoliozele nestructurale nu evolueaz, ci stagneaz spontan n majoritatea cazurilor (chiar n lipsa tratamentului) pn la finalizarea cresterii.
1. CLASIFICAREA SCOLIOZELOR: O terminologie specific a fost elaborat de Societatea de cercetare a scoliozei pentru a permite clasificarea, msurarea, evaluarea, studiul curburilor si cauzele scoliozelor. Scolioza non-structural sau funcional este tranzitorie i poate fi corectiv pasiv. Reprezint o perturbare a echilibrului vertebral n ortostatism, fr modificri anatomice ale vertebrelor sau discurilor intervertebrale. Cauze: a) Inegalitatea de lungime a membrelor inferioare b) Contracture unilateral a musculaturii paravertebrale c) Asimetria articulaiei lombo-sacrate d) Torticolis e) Asimetria membrelor superioare

Scolioza structural este o deformare ce determin o alterare a anatomiei vertebrale i toracice, care se dezvolt n toate cele trei planuri spaiale, datorit unei micri de nclinare lateral, de ncurbare i de rotaie a vertebrelor , care i pstreaz continuitatea osteoligamentar. Scolioza structural poate fi: 1. Din punct de vedere etiologic: A.Scolioza idiopatic: -infantil -juvenil -a adolescentului B.Scolioza congenital: -malformaii vertebrale multiple -vertebre cuneiforme -hemivertebre -bloc vertebral -spina bifida -agenezie de disc -sacralizare L5 C.Scolioza osteogenic: -sindrom Larsen D.Scolioza neurogen: -paralitic -boala Friedreich -boala Charcot-Marie -siringomielie -mielomeningocel -amiotrofie spinal infantil E. Scolioza miopatic: -distrofia musculara( Duchenne, Becker) -miopatie facio-scapulo-humeral -artrogripoz

F.Scolioza dismetabolic: -rahitism -osteogeneza imperfect G.Scolioza de cauz infecioas: -spondilodiscite -morb Pott H.Scolioz toracogen: -deformaii toracice congenitale -traumatisme -toracoplastii -cicatrice mari postarsuri I.Scolioza in boli de sistem:-mucopolizaharidoze -sindrom Ehlers-Dunlos -boala Marfan - neurofibromatoz von Recklinghausen J.Scolioz de cauze rare: -malformaii cardiace -osteom osteoid -genu valgum -picior concav K.Scolioze din tumori cerebrale. Clasificare dup vrsta la debut: a. Scolioza nou-nscutului si sugarului b. Scolioza idiopatic infantil c. Scolioza idiopatic juvenil d. Scolioza idiopatic a adolescentului scolioze toracice cu cifoze diminuate scolioze toracice cu spate adncit

Scolioze lombare :

lombare cu lordoza conservat lombare cu dispariia lordozei lombare

lombare cu cifoz

Clasificare topografic Dup numrul curburilor: a. Scoliozele cu curbur unic ( C ) Scolioza cervico-dorsal Scolioza dorsal Scolioza dorso-lombar Scolioza lombar

b.Scoliozele cu dubl curbur major ( S ) Scolioza dorsal joas si lombar Scolioza dubl dorsal Scolioza dorsal si toraco- lombar

Tridimensional : A . n plan frontal: a. Scolioze cu curbur unic b. Scolioza toracic pur c. Scolioza toraco lombar d. Scolioza lombar: scolioza lombara T11-L3 scolioza lombara T11 Sacrum (cu structuralizarea unghiului iliolombar)

Scolioze cu dubl curbur organizate n patru grupe: Grupa I -Scolioza toracic si lombar

Grupa II- Scolioza dubl toracic predominant Grupa III-Scolioza dubl lombar predominant Grupa IV-Scolioza dubl toracic cu 3 subgrupe :
dubl curbur toracic cu importan egal dubl toracic inferioar predominant cu contra curbur toracic superioar incomplet reductibi

Scolioza cu tripl curbur : cervico toracic dreapt toracic stng lombar dreapt

B. n plan sagital : a. Scolioze toracice :

scolioze toracice cu cifoze conserve paradoxale

n analiza scoliozei lombare trebuie studiat n egal msur si panta sacrat, care poate fi : normal, orizontalizat sau verticalizat: un sacrum orizontal limitat cu unghi de pant ntre 50 si 55 un sacrum orizontal adevrat cu un unghi de pant egal sau peste 55 un sacrum vertical adevrat cu unghi de pant egal sau inferior de 20 b. Scolioze duble toracice : cu spate plat cu cifoz joncional ntre cele dou curburi cifoze iatrogene (superioar si inferioar) Clasificare dup gradul curburii Scolioza de gradul I-ntre 0-20 Scolioza de gradul II si III-ntre 20-50 Scolioza de gradul III si IV-ntre 51-75 Scolioza de gradul V si VI-ntre 76-125

Clasificare dup gradul de mobilitate al coloanei vertebrale( DETEBIT si MESCOX ) : a.Scolioze nefixate non-structurale reversibile b.Scolioze intermediare tranzitorii nefixate c. Scolioze fixate structurale ireversibile. CLASIFICAREA CHIRURGICAL A LUI KING n funcie de amplitudinea angulaiei si reductibilitatea curburilor:

-KING I corespunde dublei curburi lombare predominante -KING II grupeaz trei tipuri de scolioze : cu dubl curbur toracic si lombar simetric cu dubl curbur toracic predominant cu bazin inclus cu dubl curbur toracic predominant cu bazin exclus

-KING III corespunde clasicei curburi unice toracice drepte -KING IV corespunde clasicei curburi lungi toraco-l -KING V corespunde dublei curburi toracice.

Scolioza idiopatica - clasificare Scolioza idiopatic reprezint o deformare a coloanei vertebrale, care evolueaz mai ales n perioada de cretere pn la maturitatea osoas, cu o posibil evoluie ulterioar la vrsta adult, avnd o etiologie necunoscut. n funcie de momentul instalrii deformaiei coloanei vertebrale, scolioza idiopatic se clasific n: 1.scolioza idiopatic infantil care se instaleaz naintea vrstei de 3 ani i este mai frecvent la biei.Scolioza idiopatic infantil este o scolioz structural, cu curbura primitiv toracic i convexitatea orientat spre stnga. Cu ct copilul este mai mic la debutul scoliozei, cu att prognosticul este mai grav. Majoritatea ns dispar spontan, chiar netratate. 2.scolioza idiopatic juvenil, se instaleaz ntre 4 i 10 ani ,cu repartiie egal pe sexe si obisnuit curbura toracic este spre dreapta. Evoluia este benign mai puin grav dect primele, cu rezerva c acele forme ce se constituie nainte de4 ani si au o curbur de 30, sunt rapid evolutive. 3.Scolioza idiopatic a adolescentului Scolioza idiopatic a adolescentului este cea mai frecvent form de scolioz idiopatic i apare nainte sau n timpul pubertii, fr o cauz aparent. Cu debut ntre 10 ani si instalarea maturaiei scheletale (dar nainte de terminarea cresterii) cu o preponderen feminin de 70%. Frecvent curbura toracic este orientat spre dreapta cu evoluie n general benign, cu condiia s fie supravegheat copilul n timpul puseului de cretere pubertar, cnd progresia scoliozei este foarte rapid.

Etiologia scoliozelor idiopatice. n apariia scoliozei idiopatice sunt incriminai numeroi factori: a. Factorul ereditar Influena genetic are un rol important, boala fiind frecvent la pacienii cu antecedente heredocolaterale de scolioz. Tulburarea elasticitii prilor moi determinat genetic, conduce la afectarea funciei locomotorii si a metabolismului colagenului. O predilecie genetic s-a observat la gradul unu de rudenie pentru forma scoliozei. Forma dextro-convex predomin la fetele dreptace, iar cea sinistro-convex la fetele stngace. Dup studiile lui Milenkovic, frecvena scoliozei sinistro-convex la fete este mai mare dect la copiii de aceeasi vrst. Vrsta mamelor acestor copii este mai mare dect n populaia general ; curburile scoliotice la acestia fiind mai grave.Ca si displazia congenital de sold si piciorul plat static , scolioza idiopatic pare a fi transmis prin combinaia predispoziiei genetice cu alte afeciuni. b.Factorii neuro-musculari Reprezint o tulburare de maturaie a propriocepiei si a echilibrului postural, sub inciden genetic (predominen feminin). Dup teoria interdependenei podalico-ocluzale, o presiune inadecvat a greutii corpului asupra picioarelor ( prin purtarea tocurilor sau mers n coborre) duce nu doar la modificri n lordozo-cifozoscolioz dar si n poziia mandibulei. Aceasta va fi posteriorizat, producnd contact insuficient ntre incisivi n timpul deglutiiei. Majoritatea copiilor cu scolioz idiopatic au tulburat propriocepia, disfuncia reflexelor oculomotorii si nistagmusul spontan fiind evideniate prin electrononistagmografie. Copilul sare, alearg si face salturi, pentru a roda propriile mecanisme neuro-musculare. Prin pierderea gradual a dinilor de lapte si apariia dentiiei permanente are loc o reorganizare a ocluziei printr-o coordonare ntre stimulii receptorilor exteroceptivi ai picioarelor, ai ochilor si ai arcadelor dentare. n consecin, se va produce o deviere a coloanei cervicale de partea convex ( umr ridicat scolioz ) curbe refleze compensatorii toraco-lombare si dezechilibre musculare mai ales a muschilor iliopsoas, cu nclinri ale bazinului fa de coloana vertebral.

Sistemul reflex osteoarticular diminuat determin deformaii biomecanice supuse legilor cresterii rahisului. 3.Factorii de mediu: copiii nscui din mame mai n vrst de 26 ani saunt mai predispui s dezvolte scolioz la vrsta pubertii.Vrsta tatlui nu influeneaz apariia scoliozei.Factorii de mediu sunt considerai mai importani decat factorii ereditari. 4. Creterea: nlimea medie a pacienilor scoliotici este mai mare dect cea a copiilor de aceiai vrst. Creterea este indispensabil procesului de structuralizare a scoliozei.Gradul scoliozei se agraveaz n perioadele de cretere intens. Scoliozele cu curbur mic i medie nu se agraveaz n perioadele de cretere intens.Scoliozele cu curbur mic i medie nu se agraveaz dup ncheierea creterii osoase. Calvo a artat c scolioza nu se agraveaz dac rata de cretere a segmentului vertebral T8T12 este mai mic de 0, 3 mm/lun. Prin apariia scoliozei , nlimea este diminuat datorit deviaiei vertebrale n plan frontal i sagital( prin cifoz). De asemenea, a fost demonstrat i creterea asimetric a discurilor intervertebrale.
Cifoza juvenil Scheurmann

Cifoza juvenil Scheurmann, sau cifoza durerosas a adolescentului, se intaleaz la pubertate i se caracterizeaz prin tasarea anterioar a unei sau mai multor vertebre, deformare ce produce modificri radiologice evidente. Aceast maladie a fost descris prima dat de Holger Scheurmann, ca o cifoz juvenil tipic, care determin limitarea mobilitii coloanei vertebrale. Obiectivele recuperrii n boala Scheuermann. Descrcarea zonelor afectate,prin evitarea compresiunilor mecanice pe acestea (cele mai nocive sunt eforturile fcute din poziia aplecat nainte i ridicarea de greuti); rol important l are gimnastica postural, ajutat, acolo unde este indicat, de un mijloc ortopedic; Evitarea accenturii cifozei i corectarea acesteia; Profilaxia discartrozelor sau recuperarea acestora; Corijarea lordozei compensatorii; Combaterea atrofiilor musculare i a osteoporozei de imobilizare;

Reeducarea respiratorie.

Studiile statistice au artat c 0,5 -8% din populaia cuprins ntre 10 i 14 ani este afectat de aceast maladie, iar bieii sunt mai frecvent afectai dect fetele. Alte studii au artat c incidenea este egal repartizat ntre sexul masculine i feminine. Partea centrala a acestor cartilaje determina cresterea corpului vertebral la varsta de 12-18 ani.Astfel, sufera procesul de crestere a vertebrei, partea anterioara ramanand in urma din cauza presiunii si corpul vertebral ia forma unei pene de despicat lemn, discul herniaza prin placile cartilaginoase slabe ale fetelor vertebrei dand noduli Schmorl si toate impreuna determina tulburari de statica .Cifoza dorsala apare intre 12-18 ani, cu dureri localizate si care dispar spre 18-20 ani cand cifoza devine fixa.

CAPITOLUL IV TRATAMENTUL DE RECUPERARE N CIFOSCOLIOZA COPILULUI I ADOLESCENTULUI.


Tratamemtul scoliozelor este axat pe cteva principii, de care trebuie s se in seama: -Cel mai eficient tratament este depistarea precoce. -Kinetoterapia singur nu amelioreaz scolioza , nici nu o controleaz. -Adevratul tratament const n corset+ kinetoterapie( scolioze sub50) sau operaie+ kinetoterapie (scolizele peste 50) Obiectivele kinetoterapiei in scolioze sunt: 1. Ameliorarea poziiei coloanei 2. Creterea flexibilitii coloanei 3. Creterea forei musculare ( abdominale i paravertebrale)

4. Ameliorarea respiraiei 5. Anihilarea efectului negativ al crizei pubertare de cretere n cazul scoliozelor juvenile, aceste obiective- concomitent cu portul corsetului- vor fi urmrite pe toat perioada creterii, pn la stabilizarea scoliozei. Tratamentul cifoscoliozei se bazeaz pe criteriile lui Stagnara: -supravegherea n cazul curburilor sub 30 -tratament ortopedic pentru curburile cuprinse ntre 30 i 50 -tratament chirurgical pentru curburile mai mari de 50 Metodologia de tratament: Medicaia antialgic- antiinflamatorie, este rareori necesar , dar poate fi util n cazul apariiei unor dureri de durat, de peste o or dup programele de kinetoterapie. Medicaia decontracturant muscular nu s-a dovedit a fi eficient la bolnavii cu scolioze vertebrale. 1. Tratamentul fizical A. Hidrotermoterapia Termoterapia general: utilizarea bilor generale de nmol ntr-o patologie de coloan dorsal este justificat i util pentru efectele generale expuse cunoscute (ameliorarea durerii, relaxare general nervoas, muscular). Termoterapia local, const n aplicarea plcii de parafin pe coloana cervico- dorsal. B.Electroterapia -cureni de joas frecven : Diadinamic: antialgic

-Galvanic sau galvanoionizare (cu salicit de sodiu sau cu CaCl2): 20 mA timp de 20-30 minute n aplicaie paravertebral longitudinal, pe musculatur cu electrozi lungi, sau transversal pe coloana vertebral dorsal. -TENS pe zonele intens dureroase sau cu musculatura intens contracturat sau retracturat. - cureni de medie frecven : interfereniali antilgici i excitomotori n diverse aplicaii: transversal mediodorsal, cervico-dorsal, uneori dorso-lombar, pe durata a 20- 30 minute. -ultrasunetele sau sonoforez: timp de 4-6 minute cu 0,8W/cm2, pe punctele dureroase, pe punctele trigger, pe entezopatii, pe musculatura retracturat. C. Masajul: Masajul se poate aplica, n funcie de necesiti, la nivelul spatelui, centurii, scapulare i centurii pelviene sau de asemenea se poate efectua masajul general. Masajul are drept scop relaxarea grupelor musculare contractate, creterea tonusului i stimularea troficitii musculaturii atonice i slbite, calmarea durerilor provocate de procesele degenerative osteoarticulare cum ar fi: artroze, discatroze, tulburri de osificare. Ca i tehnici ale masajului utilizate n acest scop amintim: netezirea, frmntatul, friciunea, baterea i vibraiile( acestea reprezentnd metode principale ). Masajul poate fi completat de metode secundare, indicate la sfritul tratamentului sau intercalate ntre metodele principale, cum ar fi: scuturri i traciuni ale regiunilor respective. Recuperarea medical prin kinetoterapie Kinetoterapia se definete ca fiind tiina care se ocupcu studiul micrilor organismelor vii i al sructurilor care particip la aceste micri. Kinetoterapia este o form terapeutic individualizat, care se poate adapta n programele terapeutice profilactice, curative i de recuperare. Pentru mrirea supleei i a mobilitii coloanei vertebrale: se urmrete realizarea unor posturi n care unele segmente vertebrale s fie libere i altele s fie cu mobilitate blocat. Exerciii statice sau posturri:

Acest gen de exerciii se execut din poziii asimetrice ale trunchiului, braelor i picioarelor, de provenien din poziiile fundamentale: stnd, pe genunchi, culcat, i atrnat, poziii care urmresc corectarea curburii normale a coloanei, condiie esenial pentru efectuarea exerciiilor corective dinamice. Exerciiul 1- n ortostatism, cu braul ridicat( de partea cocavitii curburii dorsale); se execut la fel i din eznd. Exerciiul 2- din patrupedie, cu ridicarea la orizontal a unui membru superior sau inferior. Exerciiul 3- n decubit dorsal sau ventral, nclinnd n lateral membele inferioare. Exerciiul 4- n genunchi, cu fesele pe taloane i trunchiul oblicizat Exercitiul 5- n ortostatism, basculnd lateral bazinul i trunchiul n sensuri opuse. Metode propriu-zise de mobilizare: Se apeleaz la: -programul de exercitii ale metodei Klapp selecionat astefel nct s abordeze segmetul vertebral ce trebuie corectat: se folosesc att poziii lordozante ct i pozitiile cifozante .

Descrierea metodei Klapp. Din postura n genunchi, Klapp descrie dou tipuri de poziionri ale trunchiului: a) Poziii lordozante, care n funcie de nclinarea trunchiului, faciliteaz mobilizarea zonei anumite zone vertebrale. Exist trei poziii redresate , una orizontal i dou coborte. Poziia 1- redresat- corespunde segmentului L4-L5; poziia 2, lui L1- L2; poziia 3, lui D11- 12; poziia orizontal , lui D8- 10; poziia 5, lui D7- 6; poziia 6, lui D5-3. Din aceste poziii se execut flexii laterale. b) Poziii cifozante Klapp. Acestea sunt 5 i sunt asemntoare celor descrise anterior, numai ca trunchiul este meninut n cifozare dorsolombar. Flexibilitatea coloanei dorsale este

obinut n potiiile redresate, iar a coloanei lombare, n cele coborte (sub orizontal) adic invers dect dect la poziiile lordozante. Poziiile Klapp se execut din postura n genunchi, studiul urmrind: -poziia redresat: trunchiul aplecat la 20 de la vertical, cu mainile la spate -poziia semiredresat: trunchiul flectat la 90, cu minile la spate -poziia semicobort: trunchiul la 100, cu minile n olduri - poziia cobort: trunchiul la 115, cu minile n olduri Pentru musculatura cervical, poziia cea mai bun este cea cobort cu braele nainte Pentru musculatura coloanei dorsale poziia de elecie este cea orizontal cu minile pe ceaf. Pentru musculatura coloanei lombare, acceai ca pentru coloana cervical. -programul de exerciii ale metodei Cotrel: exerciii de extensie i lateralitate din decubit ventral i din poziia n genunchi , apoi mersul tr pe coate i pe genunchi avnd coloana dorsolombar n postr :dreapt, n cifoz i n lordoz. Descrierea metodei Cotrel ( extensie- derotaie-elongaie( EDE)- flexie lateral.

Pn n prezent aceasta este cea mai apreciat: decubit ventral, cu membrele inferioare ntinse ct mai complet, membrele superioare ntinse i ele pe lng urechi, se intinde ntregul corp, apoi, treptat se extind din olduri . Corectarea curburii: un membru superior se duce ndrt spre old, care se extinde; cellalt membru superior, pe lng ureche, n sus. n tehnica EDE, intr i mobilizarea toracic din poziia pe genunchi , cu fesele pe taloane, trunchiul aplecat nainte peste coapse, braele ntinse pe lang urechi, minile pe sol. n acest fel coloana lombar este complet blocat. Se face nclinare lateral, minile pind cu degetele spre

stnga ( scolioaz toracic stng) sau spre dreapta (scolioz dreapt), se revine la poziia iniial i se repet. Elongaia Cotrel este o autotraciune cu posibilitatea de a redresa scolioza : decubit dorsal, un cpstru de traciune cervical, de la care o coard trece pe dup un scripete ndreptndu-se spre picioare, de care se fixeaz. ntinderea complet a memebrelor inferiore va ntinde coloana mobiliznd concomitent membrele inferiore spre stnga sau spre dreapta, se realizeaz corectarea curburii scoliotice. n cazul atitudinii cifotice avem de luptat pentru a forma simtul pozitiei corecte, prin autocontrol continuu, lucru posibil, data fiind supletea coloanei vertebrale care se poate chiar hipercorecta cu un efort voluntar. Se are in vedere pozitia defectuoasa a capului cazut inainte, care trebuie redresata prin contractia musculaturii cefei, cu corectarea curburii cervicale, mentinand privirea inainte paralela cu pamantul. Corectarea curburii dorsale se face prin tonifierea musculaturii paravertebrale in scurtare, din pozitii care sa fixeze regiunea lombara si cervicala in pozitia corecta. Se lucreaza in special, din sezand sau sezand pe genunchi din culcat , din pe genunchi cu sprijin pe palme si trunchiul sub orizontala si atarnari la scara fixa, elongatii la capastru, redresari active cu control in fata oglinzii, transport de grautati pe cap etc. Pentru apropierea omoplatilor se fac exercitii libere sau cu diverse aparate portabile(greutati,bastoane) cu rotarea externa a bratelor prin contractia muschilor micul rotund su subspinosul, cu apropierea omoplatilor de linia mediana(de coloana), prin contractia trapezului si romboidului prin cu insperatie, iar la revenire expiratie.Acelasi rezultat il obtinem lucrand si cu bratele intine si ridicate la orizontala, duse spre inapoi pentru apropierea omoplatilor de colana si torace. Deblocarea toracelui, care se prezinta cu un stern infundat, se obtine prin exercitii de respiratie ampl. Coastele care sunt fixate de coloana dorsala pot fi antrenate in momentul insperatiei si s contribuie la redresarea coloanei dorsale, prin departarea intre ele si ridicarea lor.

Mai bine spus, toracele si respiratia costal se reeduc prin mobilizari pasive, presiuni si tractiuni, asupra coastelor, tinnd cont de momentul inspiratiei si expiratiei, cu scopul de a mari elasticitatea condro-costo-vertebral si de asemenea, prin miscari active de respiraie. Mobilizarea de face usor, fr a produce dureri.Att presiunile ct si tractiunile se aplica perpendicular pe axul de rotatie a articulatiilor costo-vertebrale, la nivelul arcului posterior sau la nivelul deplasarii coastelor mai mari. Miscarile pasive cu presiuni si tractiuni pe clavicula si stern vizeaza mobilizarea toracelui in partea mijlocie si inferioara. In cazul ridicarii bratelor sus si a tractiunilor in mimentul inspiratiei se obtine o extensie a coloanei dorsale si cresterea diametrului antero-posterior al toracelui. Ameliorarea respiraiei Obiectiv de mare importan, cunoscnd faptul c la cifoscoliotici se instaleaz cu timpul o disfuncie ventilatorie restrictiv, care va determina hipoventilaia alveolar, cu toate consecinele ulterioare. Cifoscoliozele paralitice, datorit interesrii diafragmului, sunt mai grave. n vederea realizrii acestui obiectiv, se recurge la: 1. Kinetoterapia corectoare a scoliozelor, discutat mai sus, care are un efect benefic i asupra respiraiei. Se va urmri reegalizarea scalenilor prin ntinderea celor retracturai pe partea convex a curburii, pentru compensare, ca i deblocarea scapulelor, refacerea capacitii de alunecare pe grilajul costal: minile la ceaf, coatele se ridic treptat, antrennd astfel bascularea scapulelor. 2. Creterea expansiunii toracice localizate n acele zone n care mobilitatea toracic este evident deficitar. Se utilizeaz tehnica de lucru care recurge la presiunile exrcitate de minile kinetoterapeutului, de asemenea se urmresc reeducarea hemitoracic i creterea amplianei costale inferioare.

Miscarile active de respiratie costala sunt facute de muschii inspiratori la care se adauga, la o inspiratie fortata pana la 60 l/min, scalenii si sterno-cleido-mastoidianul, iar dincolo de 100 l/min intervin micul si marele pectoral si dintatul mare.Expiratia se face prin relaxarea muschilor inspiratori dar la o expiratie fortata contribuie intercostalii interni. Mobilitatea coastelor in respiratie nu este mereu aceasi, ci variaza in functie de pozitia in care este toracele in momentul respiratiei: -pozitiile culcat pe spate, sezand si stand in picioare, permit o mobilitate maxima pentru partea antero-superioara a toracelui si lateral, pentru partea mijlocie si inferioara a toracelui: -in culcat lateral, mobilitateacostala este mai mare pentru hemitoracele ce se gaseste deasupra. Atunci cand dorim sa facem o mobilizare a cutiei toracice in scop corectiv vom tine seama si de respiratia diafragmatica cu influenta eu asupra bazei toracelui. In cazul cifozei rigide, tonifierea muschilor paravertebrali nu se va face decat dupa deblocaj, pentru a invinge regiditatea articulatiilor costo-vertebrale, astfel tonificand fara a redresa cifoza nu facem decat sa o fixm. 2.Tratamentul ortopedic Tratamentul ortopedic are rolul de a se opune pe cale extern agravrii curburii scoliotice, asimetriei toracelui i dezechilibrul trunchiului i dac este posibil, s realizeze un regres al deformrilor , condiionnd n acest fel creterea vertebrelor. Tratamentul ortopedic este considerat eficient dac la maturitatea osoas, unghiul final al curburii scoliotice este stabil, cu o variaie de plus sau minus 5, n raport cu valoarea unghiular iniial. Se utilizeaz numeroase aparate de tipul ortezelor n vederea corectrii scoliozelor: Corset Milwaukee, Boston, Cheneau. Aceste corsete sunt purtate n pemanen n timpul ntregii perioade de cretere vertebral pn la maturitatea osoas. ntreruperea prematur a purtrii corsetului provoac o noua agravare a scoliozei.

Toate aceste tratamente ortopedice sunt ncadrate ntr-un program kinetoterapeutic detaliat mai sus . 3. Tratamentul chirurgical Tratamentul chirurgical are drept scop, n formele grave i evolutive , reducerea, prin intermediul unui material de osteosintez , a magnitudinii curburii scoliotice i fixarea sa n cea mai bun poziie , prin intermediul fuziunii osoase intervertebrale. Corectarea chirurgical se poate realiza: pe cale anterioar pe cale posterioar pe cale combinat anterioar i posterioar.

Fiecrei metode i se asociaz ntotdeauna o artrodez vertebral, prin rezecia articuliilor intervertebrale i a unei grefe osoase

CAPITOLUL V REGULI PENTRU IGIENA ORTOPEDIC A COLOANEI VERTEBRALE


Cauzele care contribuie la modificarea tinutei corecte a trunchiului sunt multiple.Printre acestea trebuie mentionata in primul rand pozitia copilului in banca la scoala sau la masa de lucru acasa, unde isi petrece o buna parte din zi, tocmai in perioada de crestere si care are o influenta asupra coloanei vertebrale.Pentru eliminarea acestei cause favorizanta de atitudin vicioase, indicam folosirea bancilor individuale (scaun si un pupitru) care sa se poata modifica

cu usurinta dupa talia elevului , prin simpla schimbare a suruburilor care fixeaza partile componenete ale bancii. Banca de scoala ar trebui sa aiba urmatoarele dimensiuni: -inaltimea scaunului sa fie egala cu lungimea gambei, laba piciorului sa se sprejine pe sol. -adancimea scaunului ceva mai mica decat lungimea coapsei astefel ca circulatia sangelui si nervii sa nu fie comprimati in plica poplitee. -inaltimea si inclinarea scaunului trebuie sa curpinda inaltimea spatelui pana la inaltimea omoplatilor. -inclinarea suprafetei mesei trebuie sa fie in asa fel ca privirea sa cada perpendicular cu suprafata cartii, cacaietului.. A preveni este mai usor decat a vindeca.Si in cazul prevenirii atitudinilor vicioase, Adrian Ionescu recomanda urmatoarele masuri: -cunoasterea cauzelor si a imprejurarilor care determina atitudinea vicioasa si inlaturarea lor in timp -imbunatatirea starii de sanatate, obtinerea vigorii si rezistentei a celor dispusi la atitudini defectuoase, prin procedee de calire, exercitii fizice si masuri de igiena -imbunatatirea factorilor si conditiilor activitatii si adihnei zilnice Parintii, educatorii si medicii sunt cei care pot contribui la evitatea atitudinillor vicioase, avand in vedere ca acestea se produc in perioada de crestere, deci acea perioada din vaiata cand copii isi formeaza deprinderile si obiceiurile in familie si la scoala. Copiii studiosi, stau ore intregi aplecati peste o masa prea joasa, cu spatele nesprijinit pe scaun ,mentinand mult timp coloana incovoiat i deviata lateral. Atitudinea amintita ar putea sta la originea scoliozelor, dar, s-a demonstrat ca aceasta se intampla destul de rar. Tinuta scolara gresita ar putea fi cauza atitudinilor cifotice.

Si la omul adult conteaza pozitia in care el sade la birou sau in masina cu care se deplaseaza.Multi obisnuiesc sa sada cifozati, cu bazinul rasturnat inapoi, presand discurile anterior si intinzand posterior muschii si tendoanele, pozitie care cu timpul devine obositoare si chiar dureroasa din cauza unei proaste irigatii sanguine.Nici pozitia dreapta nu este recomandata caci este greu de suportat , exceptia celor care au spatele plan.De aici necesitatea unor scaune care sa tina coloana vertebrala in pozitia cea mai comoda.Sunt indicate scaunele cu sprijin lombar si care sa aiba parte ape care se sade inclinata inapoi cu 30, pentru a fixa mai bine regiunea lombara. In cazul deplasarilor cu masina, pozitia conducatorului la volan are o mare importanta pentru coloana, ea fiind supusa solicitarilor din ce in ce mai mari in autobus, camion , tractor la care amortizarea este mai proasta. Pozitia optima la volan este accea cu coloana lombara usor rasturnata, cu un inghi de 110-120 intre trunchi si coapse.Aceasta pozitie se obtine printr-o inclinare a spatarului la 20-30 ceea c ear permite preluarea a 30% din greutatea corpului de catre spatar.O perna rigida fixate la lombe completeaza pozitia corecta la volan. Dupa cum am vazut in primul capitol, omul are un lant de muschi posteriori poliarticulari, care prin tonusul lor asigura static si prin contractia lor in urma reflexelor postural raspund de echilibrul trunchiului.Stabilitatea vertebrala este data deci de masa comuna asistemelor de muschi interspinosi, intervertebrali, transverse-spinosi si spinosi-transversi la care se adauga ceilalti muschi ai spatelui:lungul dorsal,si supracostalii care contribuie la stabilirea vertebracostala, muschii sacro-lombari care fixeaza coastele si in plus trapezul, marele dorsal, dintatul mic posterior si superior, posterior si inferior, psoasul-iliac. Urmrind dispunerea muschilor paravertebrali fata de curburile coloanei vertebrale, vedem ca in reginea cervicala si lombara sunt in fata liniei de gravitatie, ceea ce demonstraza ca in cazul contractiei lor produc extensia coloanei, contribuind la corectarea cifozei dorsale dar accentuand curburile lordotice. In cazul sistemului transverso-spinos, prin insertiile muschilor determina extensia coloanei (ca si inter-transversii) si inclinarea laterala de acceasi parte si rotarea de partea opusa contractiei.Putem afirma ca acest sistem de muschi este responsabil in producerea scoliozei.

RECOMANDARILE de mai jos sunt valabile atat pentru cifoza totala, cat si pentru cifolordoza. Dormitul pe un pat tare si evitatrea pozitiei de sezlong. Controlul pozitiei sezand pe scaun, cu sezuta trasa bine inapoi si spatele lipit de spatar. De evitat munca in pozitia sezand sau cele care necesita indoirea inaite a trunchiului. Dintre sporturi sunt indicate :inotul, patinajul, calaria, si contraindicate boxul si canotajul.

CAPITOLUL VI Ipoteza de lucru


Ipoteza noastra de lucru pornete de la premiza c aplicaia unui program de recuperare corect adaptat n funcie de caracteristicile individuale ale afeciunii scoliotice amelioreaz rezultatele funcionale i implicit calitatea vieii. n cadrul acestui studiu am urmrit eficiena tratamentului kinetoterapeutic n asociere cu alte metode de tratament, respectiv electroterapia antialgic, hidrokinetoterapia, termoterapia, masaj.

M- am bazat pe presupunerea c lipsa tratamentului de recuperare sau depirea timpului util de instruire a pacienilor se va nsoi de o evoluie nefavorabil. De aceea, instruirea i informarea pacienilor constituie un element deosebit de important intr-o evoluie favorabil. Programul de recuperare a fost standardizat pentru toti pacientii inclusi in studiu. De asemenea, efectuarea unui program kinetoterapeutic corespunztor este n msur s asigure o evoluie bun a scoliozei. Vorbim n special despre atitudinile scoliotice, dar nu numai, deoarece se tie c kinetoterapia este mijlocul care intr n toate programele terapeutice ale deviailor vertebrale, fie singur, fie asociat cu tratamentul ortopedic sau chirurgical. Prin cercetarea ce va urma vom ncerca s demonstrm rolul tratamentului de recuperare corect adaptat n cifoscolioz pentru o evoluie favorabil a bolii. Nu este suficient doar tratamentul n spital ci el trebuie continuat i la domiciliu.

CAPITOLULVII MATERIAL I METODA DE LUCRU


Studiul a fost efectuat pe un numr de 15 pacieni cu diagnostic de scolioza si cifoz, care au efectuat tratament complex de recuperarare cu durata de dou sptmni,

n Spitalul de Recuperare Cluj-Napoca. Diagnosticul de scolioz a fost stabilit pe baz clinic i radiologic. Evaluarea pacienilor s-a efectuat la nceputul ( ziua 1) i la sfritul tratamentului (ziua 14), prin: SAV-fiecare bolnav acordndu-i o not de la 1-10
0 fr durere 1-3 durere mic 4-7 durere moderat 8-10 durere mare

Indici de mobilitate Stibor, Schober Bilan muscular Pentru fiecare pacient s-a nregistrat: nume, vrst, mediu de provenien, tipul de scolioz, bolile asociate, tratamentul de recuperare efectuat. Programul de recuperare a inclus: kinetoterapia, hidrokinetoterapia, electroterapia antialgic, termoterapia, masaj si elongaii.

A. Programul de recuperare 1. Kinetoterapia Ameliorarea poziiei coloanei

Ex. 1. n ortostatism balansnd lateral bazinul i trunchiul n sensuri opuse. Ex. 2. n genunchi cu fesele pe taloane i trunchiul oblicizat. Ex.3. n patru labe cu ridicare la orizontal a unui membru superior sau inferior. Ex.4. n ortostatism cu braul ridicat ( de partea concavitii curburii dorsale ) idem din eznd. Exerciii active folosite pentru tonizarea musculaturii paravertebrale a coloanei vertebrale Ex1. Se efectueaz din decubit ventral, sub form de ntinderi n axul corpului cu scolioza ct mai corijat i mobilizri ale braelor n diverse moduri: braele n prelungirea trunchiului cu alunecare alternativ sau simulative a minilor pe old. Braele n form de candelabreu cu ntindere axial pornind de la nivelul corpului pentru c alungindu-se gtul, s se alungeasc la maximum ntreaga coloan: braele n candelabru cu ntinderea alternativ sau simularea membrelor inferiore. Ex. 2. Se efectueaz din poziia n suspensiei anume pe plan nclinat suspensia vertical facial la spalier, suspensie vertical cu usoar extensie a unui membru inferior aceasta n cazul unei scolioze lombare

Exerciii de tonifiere a musculaturii paravertebrale Din poziia decubit ventral

Ex. 1. Din decubit ventral cu corecia postural concomitent cu o lejer decolare a feei antero-superiaor a toracelui se ridic n extensie i n faa braului stng de partea convavitii cu nclinarea capului, gtului ia centurii scapulare de aceeai parte. Ex.2. din decubit de duc n extensie ambele brae n fa. Extensia lombar nalt ceea ce avantajeaz spatele plan. Ex. 3. Este identic cu cel anterior dar braele sunt aezate n form de candelabru, braele n ABD cu coatele flectate la 90 grade aceasta permind o fixare scapular. Ex. 4. Din aceeasi poziie de plecare cu coreciile efectuate ca n exerciiul de mai sus se ntind minile n fa n prelungirea trunchiului n cazul scoliozei asociate cu cifoza dorsal. n continuare se aduce n extensie uor spre stnga , membrul inferior de partea concavitii cu o mic decolare a spinei iliace antero-superioare de aceeasi parte. Ex. 5. Acelasi exerciiu ca mai sus dar cu extensia ambelor membre inferioare uor spre stnga Din poziia decubit ventral mna stng apuc piciorul unei mese sau o bar a spalierului la nivelul umrului braul n uoar abd, cotul flectat, urmarindu-se o corecie dorsal maxim care se asociaz cu relaxarea complet a membrului superior drept i a musculaturii scapulare drepte. Ex. 6. Din decubit lateral drept , mna stng fixnd o bar a spalierului se ridic ct mai mult posibil memebrul inferior stng. Exerciiul descris anterior, poate fi efectuat si la sol, cu posibiliti de corecie m plus i de tonifiere muscular pe o banc sau pe o mas astfel: Ex. 7. Din decubit ventral pe o mas plat, minile apuc barele mesei pentru a corecta un spate plat, bazinul depete masa pentru a intensifica activitatea musculaturii lombare.

Ex. 8. Din aceeasi poziie ca mai sus se fac urmtoarele micri: Micarea de ndeprtare a membrelor inferioare cu o contrarezisten elastic, pentru tonifierea fesierului mijlociu Micri cu ridicarea unei greuti plasate ntre glezne pentru tonifierea adductorilor i a marelui fesier Micri de ndeprtare combinate cu rotaia extern a membrelor inferioare. Exerciiu din ortostatism Ex. 1. Din ortostatism cu membrele inferiore fixate lng mas, trunchiul depind masa, cu toate coreciile se face flexia trunchiului, membrele superioare avnd cte o greutate n fiecare mn. Ex. 2. Redresri posturale cu control i autocontrol n faa oglinzii, la perete sau pe sol. Ex. 3. Cu piciorul stng lateral pe un suport , cu un baston la spate, inut cu mna stng sus, cu dreapta jos: nclinarea trunchiului n fa cu inspiraie, revenire cu expiraie: ndoirea trunchiului spre dreapta cu expiraie , revenire cu inspiraie; rsucirea trunchiului spre stnga cu expiraie , revenire cu inspiraie. Ex. 4. Pe o platform rotativ cu faa la spalier minile apuc ipc n dreptul pieptului: rsucirea oldului stng prin faa i spre dreapta, meninnd pieptul n plan frontal. Exerciii din poziia suspendat. Suspensiile se pot practica de la o poziie puin nclinat n raport cu irizontala pn la suspensia vertical.Suspensiile sunt exerciii active , care tonific fixatorii scapulari i permit toate coreciile posturale. Ex. 1. Suspesie facial pe o mas puin nclinat cu membrele superioare n semiextensie , braele n adducie mai mare sau mai mic, n funcie de tendina spre cifoza dorsal sau spre spatele plat.

Ex. 2. Poziia de plecare este tot suspensie facial. Se trece de la poziia pasiv relaxat la poziia activ meninndu-se coreciile vertebrale, se continu cu micrile membrelor inferioare, pstrndu-se poziia activ luat, extensia unui membru inferior spre stnga apoi extensia ambelor membre inferioare i n sfrit extensie cu deprtarea membrelor inferioare. Exerciii din poziia cu trunchiul nclinat Trunchiul fiind nclinat nainte ntre 30-40 grade n raport cu vercicala exerciiile tonific musculatura vertebral n ansamblul ei. Ex. 1. Pe genunchiul drept, piciorul stng ntins lateral, minile pe olduri, cu coatele trase napoi, trunchiul n extensie: nclinri laterale maxime ale trunchiului spre stnga. Ex. 2. Cu faa la spalier, ducerea piciorului stng ntins lateral spre stnga ct mai sus, iar a celui drept napoi, cu meninerea poziiei 2-3 secunde. Ex. 3. Poziia de plecare este n ortostatism cu sprijin anterior al coapselor la marginea unei mese. Din aceast poziie pacientul face o flexie profund i relaxat a trunchiului sprijinindu-se de mas; din doziia de plecare va trece la aceea de trunchi nclinat la 45 grade cu corectarea poziiei n coloana dorso-lombar. Ex. 4. Const n fandri, acestea se practic sub forma de fandri anterioare, laterale i oblice. Fandarea anterioar stng se indic pentru o scolioz dorsal dreapt, lombar stng. Pacientul st pe genunchiul stng, ntinde membrul inferior drept lateral i plaseaz trunchiul n prelungirea membrului inferior ntins.

Exerciii de tonifiere a muchilor abdominali

Centura abdominopelvian este deosebit de important fiind considerat ca antagonista musculaturii paravertebrale. Aceste exerciii se practic n posturi meninute n scolioza ct mai posibil corijat. Ex. 1. Din decubit dorsal cu membrele inferioare flexate, picioarele pe sol, cu coreciile posturale meninute se va face flexia coapselor pe abdomen i se va reveni la poziia de plecare. Ex.2. din a ceeai poziie de plecare dar cu membrele inferioare ntinse ntre 40-70 grade d ela sol se vor ndeprta memebrele inferioare i se va executa o forfecare a memebrelor inferioare. Ex. 3. Se pornete din poziia patruped orizontal- n scolioza dorso-lombar i poziia semiaplecat n cea dorsal cu meniunea coreciilor posturale. Prin aceast poziie se tonific muchii transveri prin expiraia bucal prelungit mpotriva unei rezisteneEx. 4. Aezat pe o banc, cu trunchiul vertical, cu coreciile fcute, plantele pe sol, se nclin trunchiul napoi i se revine, rulnd pe eschioane. Ex. 5. Decubit lateral stng cu bazinul uor mpins napoi se ridic cele dou membre inferioare, efectundu-se cu ele forfecri orizontale. Exerciii de reechilibrare general. Exerciiile de reechilibrare general au efecte funcionale importante n valorificarea activitii de recuperare . Ele sunt foarte importante n ultimele faze de tratament, contribuind la consolidarea schemei corporale n toate gesturile obinuite ale vieii, echilibrnd organismul n general.

Ex. 1. Const ntr-o reluare a exerciiilor posturale n ortostatism fr a se face de aceast dat uz de control n oglind. Din poziia ortostatic se fac micri de ridicare pe vrfuri cu revenire i diverse micri cu braele n special n plan frontal. Ex. 2. Const n mobilizri cu oscilaii lente ale bazinului n toate planurile oprirea fcndu-se cu bazinul plasat corect n axul corpului meninndu-l corect n toate posturile. Ex.3. fa de exerciiul anterior acesta va consta din oscilaii lente ale ntregului trunchi n scolioz ct mai corijat pe durata micrilor. Ex. 4. Din poziia aezat pe scaun cu toate coreciile posturale meninute , asociindu-se cu oalungire axial corespunztoare se fac exercoii cu braele n special n plan frontal. Ex. 5. Din acceai poziie ca la exerciiul anterior se fac exerciii mai complicate folosind haltere. Ex. 6. Mers pe brn- mers normal i apoi pe vrfuri. Ex. 7. Din poziia ortostatic se efectueaz diverse fandri, n asociere cu diverse micri ale braelor

CAPITOLUL VII ANALIZA LOTULUI DE BOLNAV Tabel 1- analiza lotului de pacieni din punct de vedere al datelor demofrafice.
Mediu de Nr.crt. Nume 1 D.A. 2 M.S. 3 L.J. 4 N.D. 5 A.C. 6 T.G. 7 F.S. 8 P.C. 9 P.V. 10 B.A. 11 M.A. 12 K.K. 13 B.B. 14 P.A. 15 P.M. Sex F M F F M F M M M F F M M M F Vrst provenien 20 urban 14 urban 19 rural 17 urban 18 rural 15 urban 14 rural 16 urban 19 urban 17 rural 20 urban 17 urban 16 urban 14 urban 10 rural Studii student elev student elev elev elev elev elev student elev student elev elev elev elev Diagnostic cifoza posttraumatic cifoza posttraumatic scolioza dorsal cifoza rahitic scolioza dorsal scolioza dorsolombar cifoza Scheurmann cifoza posttraumatic scolioza echilibrat cifoza dorsal scolioza dorsal scolioza idiopatic cifoza rahitic cifoza profesional scolioza cervicodorsal

I.

Analiza lotului din punct de vedere al distribuiei pacienilor pe sexe

Graficul nr 1: Repartiia pacienilor n funcie de sex Rezultatele studiului arat c n lotul dat, boala se ntlnete att la sexul masculin ct i la cel feminin. Pacientii de sex masculin au o pondere uor ridicat (53%) , dect cea a pacienilor de sex feminin (47%).

II. Analiza lotului din punct de vedere al distribuiei bolnavilor pe grupe de vrst

Graficul nr.2 Repartiia pacienilor n funcie de grupa de vrst Analiza lotului s-a fcut n funcie de distribuirea pe grupe de vrst, incidena fiind mai mare la pacienii cu vrsta cuprins ntre 16- 18 ani ( cnd debuteaz cifoza adolescentului). De altfel, ideal ar fi ca tratamentele sa fie efectuate ct mai repede, cand tulburarile de statica sunt reversibile si corectabile dup tratamentul de fiziokinetoterapie.

III. Analiza lotului din punct de vedere al distribuiei dup mediul de provenien

Graficul nr 3. Repartiia pacienilor n funcie de mediul de provenien

Dup statistica facut lotului de pacienti care au fost diagnosticai cu tulburari de static vertebral, in funcie de mediul de provenien, rezult c 10 pacienti provin din mediul urban, respectiv 60%, iar 5 pacienti din mediul rural, respectiv 40%. Din aceast analiz concluzionm c cest fapt se datoreaz cel mai probabil unei mai bune adresabiliti catre serviciile medicale a pacienilor din mediul urban.

IV. Analiza lotului dup tipul de activitate

Graficul nr 4. Repartiia pacienilor n funcie de tipul de activitate Din acesta analiza a lotului nostru de pacienti dupa tipul de activitate reiese ca 73% sunt elevi, de aici rezulta o predominanta mai mare in randul elevilor , fata de studenti care reprezinta 27%.

V. Analiza lotului de pacienti n funcie de diagnostic

Graficul nr 5. Repartiia pacienilor n funcie de diagnostic

VI . Analiza lotului de pacienti in functie de bolile asociate

Graficul nr 6. Repartiia pacienilor in funcie de bolile asociate

Analiznd graficul de mai sus, care cuprinde lotul de pacieni, cu diferite boli asociate, dintre care predomin obezitatea- 6 pacienti,torticolis, inegalitatea memebrelor fiecare a cte 3 pacieni. Piciorul plat este intalnit la 2 pacienti, si 1 pacient cu spasmofilie. Concluzionnd , din cele de mai sus reiese ca unele afectiuni sunt mai des intalnite decat altele la paccientii analizai. Aceste afeciuni ( obezitatea, piciorul plat, spasmofilia) au o semnificaie mai important conform studiilor de specialitate n diagnosticarea unui pacient cu tulburari de statica vertebral, respectiv, n cifoscolioz.

Analiza lotului din punct de vedere al evoluiei sub tratament

Tabel 2- analiza lotului de pacienti n funcie de evoluia sub tratament DURERE PE SAV DE LA 1 - 10 I. F. 5 5 6 6 8 7 4 2 2 7 3 3 8 5 7 5.20 2 2 5 4 6 6 3 1 1 4 1 2 5 4 3 3.27 TEST STIBOR I. 30 31 31 31,5 33 30,5 32 32 31,5 30,5 31 33 32 32 31 F. 31 33 31,5 32 33,5 29,7 32,9 32,1 32 31,5 32 34 32,8 29,5 31,5 TEST SCHOBER I. 14 14 12 13 14 11 14 12 14 12 12 14 13 12 14 13 F. 15 15 13 14 15 12 14,5 13 15 13,5 14 15 15 12,5 15 14.3 FORTA MUSCULARA FLEXIE I. F. 2 2 3 3 3 2 3 2 3 2 2 3 2 3 2 2.47 4 3 4 5 5 4 4 4 5 4 4 4 3 4 5 4.13 EXTENSIE I. F. 2 3 3 2 3 4 3 4 2 3 3 2 2 2 2 2.67 4 5 4 3 5 6 5 5 4 4 4 3 3 5 5 4.33

Nr.crt.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 MEDIA

31.64 32.33

VII. Analiza lotului din punct de vedere al evolutiei durerii( SAV)

Graficul nr 7. Evoluia intensitii durerii la pacientii din lot Graficul reprezint evoluia durerii pe scala analog vizual. S-a constatat o ameliorare a durerii la toi pacienii din lotul de studiu, dup ce au urmat tratamentul fizical kinetic.

Media evolutiei intensitatii durerii pentru lotul de strudiu Tabel 3- Media evoluiei intensitii durerii

media evolutiei intensitatii durerii initial ziua1 final 5.2 ziua 14 3.27

Graficul nr 8. Media evoluiei intensitii durerii

Concluzionnd, putem spune c sub influenta tratamentului fiziokinetoterapeutic intensitatea durerii n cadrul pacienilor de studiu s-a diminuat. Dupa cele 14 zile de tratament, intensitatea dureii a sczut cu 1.93 pe scala analog vizual. Din analiza obiectiv a valorii intensitii durerii pentru lotul dat de pacienti,putem afirma ca, n cazul cifoscoliozei, tratamentul de recuperare influeneaz n mod direct intensitatea durerii la pacientii din lotul nostru de studiu. Aceasta deoarece toate procedurile care se utilizeaz au si o componen analgezic, fie c este vorba despre kinetoterapie care intervine prin programele de exercitii sau masajul care are rolul de a decontractura i relaxa musculatura, aducnd astfel i un coeficient de ameliorare a

durerii, precum hidrogimnastica la bazin, electroterapia care utilizeaz curenii electrici la diferite frecvene pentru obinerea rezultatelor terapeutice.

VIII. Analiza mobilitii coloanei dorsale in testul Stibor

Graficul nr 9. Evoluia mobilitii coloanei dorsale in testul Stibor Acest grafic reprezint evoluia mobilitii coloanei dorsale, evaluat cu ajutorul testului Stibor. n faza iniial, valoarea medie aindicelui Stibor a fost de 31.64 cm, iar n urma tratamentului, acesta a crescut cu 32.33 cm. Creterea mobilitii coloanei de datoreaz creterii elasticitii structurilor neosoase. Acest lucru se datoreaz tratamentului fiziokinetoterapeutic la care au fost supui pacienii.

IX. Evoluia mobilitii coloanei n testul Schober

Graficulnr. 10: Evoluia mobilitii coloanei n testul Schober n acest grafic avem reprezentat evoluia coloanei dorsale cu ajutorul testului Schober, n faza iniial avem 13 cm, iar faza final, dup tratamentul recuperator avem o cretere a mobilitii cu 1.3 cm.

Media evoluiei indicilor de mobilitate vertebral( Stibor, Schober)

MEDIA

STIBOR SCHOBER I. F. I. F. 31.64 32.33 13

14.3

Analiznd graficul de mai sus observm o evoluie favorabil a indicilor de mobilitate ( Stibor, Schober), comparnd situia iniial (I) cu cea final(F) dup ce pacienii au urmat tratamentul fiziokinetoterapeutic. Dup efecturea testului Stibor se observ o cretere cu 0.69 la final (F). Valoarea medie a indicelui Schober a crescut cu 1.3 n ziua a paisprazecea fa de ziua unu. Aceast analiz este necesar din punct de vedere clinic deoarece se tie, conform studiilor de specialitate, c lipsa oricrui tratament n cazul cifoscoliozei duce la accentuarea staticii vertebrale.

X. Analiza lotului din punct de vedere al fortei musculare

Graficul nr 11. Evoluia flexiei coloanei

Graficul nr12. Evoluia extensiei coloanei

Graficele reprezint evoluia forei musculare , n efectuarea flexiei i extensiei dorsolombare. Se observ o cretere considerabil a valorilor forei musculare, att la flexie ct i la extensia coloanei dorso-lombare, aceasta datorndu- se tratamentului de recuperare urmat de pacieni.

Analiza privind frecventa procedurilor de fiziokinetoterapie Tabel 4-Analiza privind frecvena procedurilor de fiziokinetoterapie TRATAMENTUL DE RECUPERARE APLICAT kinetoterapie TENS Electroterapie( ultrasunet, ionizare, etc) hidrogimnastica masaj parafina sauna corset FRECVENTA TRATAMENTULUI 100% 10% 25% 60% 15% 45% 10% 5%

Graficul nr.13-Analiza frecvenei tipului de tratament fiziokinetoterapeutic utilizat Cifoscolioza este o form de patologie, care se preteaz la un tratament fiziokinetoterapeutic de recuperare.

n studiul realizat am fcut o analiz privind acest timp de tratament aplicat. Astfel, se observ n studiul efectuat c frecvena cea mai ridicat a tratamentului utilizat o are kinetoterapia, procedur care a fost utilizatla 100% dintre pacieni. Acest lucru denot necesitatea i utilizarea procedurilor de kinetoterapie n recuperarea cifoscoliozei mai ales deoarece este una dintre cele mai frecvente cauze ale deficienelor fizice sunt tulburrile tonusului muscular. Corectarea se bazeaz pe efectele exercitiului fizic asupra muchilor. Din punct de vedere al rolului educativ, exerciiul fizic are efect benefic la orice vrst, dar mai ales n perioada de crestere, cnd micrile nu sunt bine definite , cnd creterea oaselor nu este definitivat. Prin repetarea corect a micrilor se ajunge la eliminarea micrilor incorecte. Trebuie amintit de la nceput faptul c tratamentul prin gimnastic medical urmrete s opreasc evoluia cifoscoliozei, s corecteze deviaiile coloanei prin prevenirea recidivelor sau a perioadelor de evolutie nefavorabil, s reduc tulburrile funcionale i asimetriile secundare ale corpului. Exercitiile fizice folosite n corectarea cifoscoliozei urmresc s exercite tonusul muchilor i simul de atitudine corect a corpului ntreg i ndeosebi a spatelui. Scopul gimnasticii corective este: corecatea coloanei vertebrale prin tonifierea musculaturii spatelui, reducerea gibozitii costale prin mobilizarea coloanei vertebrale i detorsionarea corpurilor vertebrale, redresarea bazinului i echilibrarea centurii scapulare, dezvoltarea mobilitii cutiei toracice, formarea unui reflex de postur corect. Tehnicile folosite n acest sens constau din exerciii statice i dinamice executate prin micri ale trunchiului, membrelor superioare si inferioare, exerciii de respiraie, exerciii de echilibru, de redresare i relaxare. Exerciiile fizice utilizate prin kinetoterapie contribuie la meninerea strii de sntate i au rolul de a conduce ctre echilibrul tuturor funciilor organismului uman. Ca urmare

apracticrii sistematice a exerciiului fizic, apar n organism efecte locale sau generale, imediate sau tardive, trectoare sau de durat care mbunttesc structura i funcionalitatea corpului uman. Alaturi de procedurile de kinetoterapie, hidrogimnastica la bazin are o valoare deosebit n tratarea cifoscoliozei, pein faptul ca se face descrcare a coloanei vertebrale, ajut la realizarea mult mai usoar a exerciiilor din programul kinetoterapiei. Astel nu se suprasolicit musculatura deja contracturat datorit modificrilor de tonus care apar, de asemenea este si o excelent gimnastic respiratorie, ajutnd la dezvoltarea organelor interne. Hidrogimnastica la bazin are o pondere de 60%, dintre pacientii care au fost supusi tratamentului. Alturi de aceste dou proceduri , care ocup ponderea cea mai mare, am utilizat de asemenea i tehnici i proceduri cu efect relaxant si antialgic ca: masaj, electroterapia, sauna. Masajul este foarte eficient mai ales atunci cnd precede programul de kinetoterapie, datorit efectelor amintite mai sus. n cazul cifoscoliozei vorbim de masajul, cefei, masajul regiunii posterioare a trunchiului, sau masajul spatelui n ntregime. Tehnica masajului const efectuarea principalelor forme de masaj: netezirea, frmntatul, baterea, friciunile si vibraiile. Scopul edinei de masaj sunt relaxarea grupelor musculare contractate, creterea tonusului muscular, stimularea troficitii musculaturii atonice.

Efectele generale ale masajului sunt reprezentate de:

Efecte locale, efectul sedativ asupra durerilor de tip nevralgic, durerile musculare si articulare. Acest efect se obtine prin manevre usoare, lente, care stimuleaz exteroreceptorii si proprioreceptorii extinsi. Cunoscnd efectele generale ale masajului ( stimularea funciilor aparatului respirator si circulator, imbunatatirea somnului etc) l- am utilizat pentru 15 % din cazuri. Electroterapia este unul dintre cele mai rspndite tipuri de fizioterapie care, are efecte foarte bune. Ea precede edina de kinetoterapie. n funcie de parametrii stabilii pot s predomine: efectul antalgic, trofic, spasmolitic. In cazul diagnosticului nostru electroterapia utilizeaz urmtoarele proceduri: ultrasunete, infraroii, cureni diadinamici ( folositi pentru reducerea reciilor si contracturilor musculare), curenti galvanici, cu rol n combaterea hipotoniilor musculare i electroanalgezie. Datorit faptului c majoritatea pacientilor din lotul de studiu au sub 18 ani, ultrasunetul este contraindicat, deoarece el se plic numai pacienilor care si-au incheiat perioada de cretere. La biei se aplic dup vrsta de 20 de ani, iar la fete dup 17-18 ani. In lotul nostru de pacienti am folosit procedura de TENS la 10% din pacienti, Termoterapia, presupune utilizarea factorului cald n scop terapeutic, a a fost utilizat pentru 45% din pacienti sub form de mpachetri cu parafin. Aceast procedur const n aplicarea pe diferite zone ale corpului a unei cantitti d eparafina incalzit la o temperatur mai ridicat. Aplicarea ei produce o supranclzire profund a esuturilor musculo-articulare, indicaiile acestei proceduri n cifoscolioz sunt datorate efectelor de decontracturare, asuplizare i anestezie. n cazul a 10% din pacienti am combinat procedurile prezentate cu baia sauna care este o baie cu aer cald, uscat cu o temperatura intre 70-110 grade. Prescrierea saunei in

tratamentul de recuperare, este mai putin utilizat, ns are efecte benefice din punct de vedere terapeutic, asemanntoare cu cele ale parafinei. Corsetul, n lotul nostru de pacieni a fost mai mic fa de literatura de specialitate, avnd n vedere c o parte din pacieni se aflau la vrsta ncheiat creterii i nu-i mai avea rostul i c o parte din pacieni erau diagnosticai cu atitudini scoliotice , kinetoterapia de contientizare a posturii vicioase a fost suficient. n concluzie, din analiza tratamentului fizical-kinetic utilizat reiese c cele mai frecvente i necesare proceduri n cadrul tratamentului de recupeare al cifoscoliozei sunt procedurile de kinetoterapei,utilizate 100% dintre pacieni. Aceste tipuri de proceduri nu pot fi nlocuite i suplinite de ctre alte programe de tratament. Hidrogimnastica la bazin alturi de procedurile de electroanalgezie reprezint unul dintre importantele mijloace de tratament fiziokinetoterapeutic, care este absolut necesar. Alaturi de procedurile menionate mai sus, isi dovedesc utilitatea masajul clasic utilizat la 15% din pacienti, impachetrile cu parafin la 10% din pacieni. Mai putina utilitate in studiul nostru se dovedesc a fi baia sauna si TENS folosite la doar 15%. Este posibil ca aceste proceduri sa nu aib o eficien mare sau foarte mare n realizarea obiectivelor terapeutice la aceste pacieni.

Rezultate i discuii

Analiza privind rezultatele finale la sfritul studiului Scopul urmrit de la nceput n cadrul acestui studiu a fost evidenierea efectelor pe care le are tratamentul fiziokinetoterapeutic asupra pacienilor cu cifoscolioz. Punctul de plecare a fost selectarea a 15 pacieni, care au acelasi diagnostic si pentru care au fost efectuate: anamneza, evaluarea clinic n ceea ce privete aprecierea funciei articulare i msculare precum si date despre simtomatologia subiectiv i obiectiv a acestora, cum ar fi durerea. Astfel, pacienii au fost supui unui plan terapeutic alctuit din proceduri fiziokinetoterapeutice cu diverse efecte specifice acestui tip de tratament: antialgic, decontracturant, miorelaxant etc. Dup ncheierea programului de recuperare n cadrul spitalului, pacientilor l-i s-a explicat beneficiile continuarii programului de exercitii si la domiciliu, program pe care trebuie sa-l urmeze n fiecare zi alturi de cteva recomandri: -dormitul pe un pat tare si evitatrea pozitiei de sezlong. -controlul pozitiei sezand pe scaun, cu sezuta trasa bine inapoi si spatele lipit de spatar. -de evitat munca in pozitia sezand sau cele care necesita indoirea inaite a trunchiului. -dintre sporturi sunt indicate :inotul, patinajul, calaria, si contraindicate boxul si canotajul. - la scoal, chiar i acas, cnd copilul trebuie sa fac anumite activiti la birou, prinii trebuie s in seama nlimea scaunului i a mesei de lucru s se poat adapta cu uurin dup talia elevului.

CAPITOLUL VIII

Concluzii
1. Cifoscolioza este o form de patologie care afecteaz cu predilecie populaia tnr, debutul fiind la vrste foarte mici 2-3 ani, cu modificri progresive care afecteaz pacienii din punct de vedere clinic i estetic i oblig nceperea tratamentului de recuperare ct mai precoce. 2. Boala predomin n studiul nostru la grupa de populaie ntre 12 -20 ani. 3. Probabil aceast situaie este influenat de faptul c pacienii cu cifoscolioz sub vrsta de 12 ani sunt monitorizai mai frecvent, n seciile de Ortopedie Pediatric . 4. Boala predomin se pare la brbai, mai ales din mediul urban, fr a exista o diferen semnificativ ntre cele dou sexe i fr o corelaie ntre intensitatea efortului fizic i prezena cifoscoliozei. 5. Acesta boal se asociaz frecvent cu alte forme de patologie , dintre care piciorul plat, torticolis, obezitate, sunt relativ frecvente n studiul nostru. 6. Tratamentul complex de recuperare medical si fiziokinetoterapeutic are eficiena cea mai bun n cadrul tratamentului de recuperare, influennd benefic att durerea ct i indicii de mobilitate vertebral. 7. n cadrul indicilor de mobilitate vertebral, cea mai bun evoluie n urma tratamentului aplicat o avem pentru indicele Stibor. 8. n cadrul tratamentului de recuperare, cea mai frecvent procedur utilizat este kinetoterapia. Alturi de aceasta sunt procedurile de elecroterapie (TENS), masajul clasic, hidrogimnastica la bazin, mpachetrile cu parafin, cea mai pin utilizat fiind baia sauna. 9. n ceea ce privete problemele funcionale respiratorii, s-a observat c tratamentul fiziokinetoterapeutic influeneaz benefic capacitatea pulmonar .

10. Aplicarea tratamentului fiziokinetoterapeutic recuperator este obligatoriu pentru a avea o evoluie bun a pacienilor, kinetoterapia dovedindu-se procedura cea mai eficient de tratament . 11. Ca pacientul cu cifoscolioz s se refac complet trebuie s fie instruit sa urmeze programul de exerciii la domiciliu cu supraveghere din partea medicului i a kinetoterapeutului la anumite intervale de timp, el trebuie s se obinuiasc cu o anumit igien a coloanei vertebrale.

BIBLIOGRAFIE

1. Victor Papilian Anatomia omului, vol. 1 Aparatul locomotor, ediia a-V a, Ed. Didactic i pedagogic, Bucureti, 1982 2. Tudor Sbenghe Kinetoterapia profilactic, terapeutic i de recuperare, Ed. Medical, Bucureti, 1987 3. Pop Liviu, Curs de balneofizioterapie i recuperare medical, Ed. UMF, Cluj-Napoca, 1993 4. Dr. Alexandrina Nicu, Dr. Ioan Onac, Dr. Luminia Pop, Dr. Rodica Ungur, Dr. Laszlo Irsay, Dr. Liviu Pop Evaluare clinic articular i muscular, Ed. Medical Iuliu Haieganu, Cluj-Napoca, 2002 5. Dana Vasilescu-Ortopedie pediatric, Ed. Medical Universitar Iuliu Haieganu Cluj-Napoca, 2003 6. Adrina Sarah Nica- Compendiu de medicin fizic i recuperare, Ed. Universitar, C. Davila , 1998 7. I . Kiss Fiziokinetoterapia i recuperarea medical, Ed. Medical , Bucureti, 1991 8. A. Ionescu Masajul , Ed. ALL , Bucureti , 1994
9. Programul naional de depistare precoce al scoliozei 2005, www.sccc-ga.ro.

10.