P. 1
Criza occidentului

Criza occidentului

|Views: 7|Likes:
Published by Nicolae Chetrari

More info:

Published by: Nicolae Chetrari on Sep 04, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/30/2015

pdf

text

original

Mareste imaginea. CRIZA OCCIDENTULUI Nu mai este o chestiune de meditatie filosofica constatarea ca Europa trece printr-o criza.

O dezorientare completa s-a insinuat in sufletul omului pasnic, in inima burghezului comod, ca si in mintea acelora framantati, in general, de întrebări. Toate categoriile sociale, oameni de afaceri si filosofi, ignoranti si invatati, politicieni si teoreticieni au fost cuprinsi de panica incertitudinii. Nimic nu mai pare sigur, totul este fluidic, orice are un caracter de inspaimantator provizorat: ideea ca si viata noastra cea de toate zilele. Demonul distrugerii domina toate actele noastre, in ordinea abstracta sau in cea concreta. Si peste ruinele acumulate in toate domeniile, un semn de intrebare se ridica, ca o imensa piatra funerara: care este termenul final al acestei tragedii? Spre ce abis se indreapta omenirea? Catre ce mare a mortii isi face loc fluviul turbure ce a inundat Occidentul? Iata tema esentiala a celor care s-au ocupat de criza Occidentului, socotind-o o perioada catastrofica, de decadere, un declin al umanitatii. As fi tentat sa citez un numar nesfarsit de autori, care incep prin a considera epoca actuala ca un apus, ca o decadenta si o dezagregare funciara a ceea ce a dat mai bun omenirea pana acum: cultura si civilizatia occidentala. Astfel, un Oswald Spengler va scrie o lucrare masiva, in scopul acesta, Untergang des Abendlandes, in care, cu un lux de argumente uneori discutabile, va cauta sa arate ca fiecare cultura are un destin circular, ca si omul: se naste, ajunge la maturitate, apoi se anchilozeaza si moare. Cultura noastra ar fi ajuns in ultima faza, aceea a batranetii; astazi ea se gaseste intr-o stare de disolutie si nu vor mai ramane din ea decat vestigiile, asa cum au ramas, de pilda, in Egipt. Ce este ocriza? Dupa Spengler, criza culturii occidentale sta in rasturnarea valorilor. Declinul unei culturi se manifesta printr-o criza a valorilor create si acceptate de generatiile anterioare. In faza critica, aceste valori sunt contestate, interpretate, criticate si respinse. O astfel de revolutie negativa ar fi inceput, in Occident, odata cu Jean- Jacques Rousseau si nihilismul european s-ar fi accentuat, prin Schopenhauer, Hebbel, Wagner, Nietzsche, Ibsen, Strindberg etc. In epoca de inflorire a unei culturi - crede Spengler - normele si valorile sunt traite instinctiv. Decadenta este o perioada de teoretizare, in care valorile sunt speculatii abstracte, tocmai fiindca nu exista in concret. In domeniul etic, de pilda, in loc sa se plece de la valorile morale, pe care viata le impune organic si necesar, acestea sunt fagaduielile unor sisteme teoretice si viata se desfasoara fara suflet, fara certitudinile directe ale instinctului, sub conducerea intelectului: viata avea un suflet si, sub tutela inteligentei abstracte, acesta a murit.
1

inevitabil. in cadrul unei aceleiasi culturi. ca o singura fiinta. omul . nu poate constitui un declin. forme si institutii invechite pot fi inlocuite prin altele mai bune si mai potrivite cu mentalitatea unei epoci. a carui crestere ar fi sarcina exclusiva a naturii. nu poate fi vorba de o criza. si ca nu pot fi intelese ca stadii diferite si ierarhice ale evolutiei umanitatii. s-a crezut totdeauna ca idei sau doctrine. Occidentul poate fi reconstituit istoric. ea consta. ci in constringerea exercitata de acordul inteligentelor asupra mintii individuale. totusi. ca exista o ierarhie a valorilor. Examenul critic. Un criteriu de ordine pentru valori nu exista insa pana acum. nici numele de criza. 2 . care depinde de criteriul ales. S-ar putea. Daca privim omenirea.ca si criteriile vietii lui . in faptul . fara a fi inlocuite cu altele. Obiectivitatea lor nu ar consta intr-o oarecare constringere a naturii asupra spiritului. in felul acesta. schimbarea unor valori. care nu a avut o constitutie. iar alegerea libera a criteriilor vietii ar aduce. Daca in arta introducem alte principii. si nu actiunea lor directa si obiectiva asupra noastra. a obiectivului. fatal.ar fi un dat complet si definitiv. Valorile au un caracter subiectiv. Si asa si in alte domenii. si ca substituirea unor valori noi celor vechi poate insemna o criza. nesusceptibil de perfectionare. In particular. nu constituie. Actiunea constienta a inteligentei ar avea un caracter nefast si destructiv: prin ea valorile s-ar pulveriza si indoiala s-ar introduce in orice domeniu. specific mentalitatii europene. ar constitui. atunci cind primele sunt inferioare ultimelor. Actiunea spiritului instaureaza regnul unor valori. un moment de recul. care au existat sau exista astazi. ca nu au nici o comunicatie intre ele. omenirea in permanent declin? O astfel de afirmatie nu poate fi sustinuta.ca se inlatura valori care au avut o circulatie. Dar. Daca unui stat. sunt inchise. ci in fata unei schimbari mai adecvate mentalitatii momentului. Ar fi. intr-o coercivitate intrinseca a lucrurilor. putem constata ca ea si-a schimbat continuu modalitatea vietii de la primitivi si pana astazi.. ca o realitate permanent schimbatoare.Este si adevar si eroare in afirmatia lui Spengler. spune acelasi autor. o faza de declin. de a rasturna valorile instaurate in trecut. in primul rand. Alexander. ci de un progres. ii dam una. ele "sunt artificii si o satisfactie data unor tendinte ale oamenilor". O criza insa nu poate fi o simpla rasturnare de valori . sau un simplu mecanism instinctiv. Simplul fapt insa. prin el insusi. inconstient si obscur. Este adevarat ca Spengler crede ca diferitele culturi. adica. scrie S.si aici este gravitatea . el nu poate primi. in nuditatea conceptuala a intelectului. criza in inima ei. in ansamblul ei. astfel. daca dintr-un stat care a avut o structura arbitrara si confuza facem un stat cu o structura constitutionala. un elan vital sau psihic. iar o evaluare a valorilor insesi este o operatie relativa. nu ne aflam in fata unei crize. cu inlaturarea celor vechi. prin altele. fiindca ar pune perfectiunea in oamenii primitivi. raspunde. in sens peiorativ.

Ceea ce se poate observa. sentimente sau idei. In domeniul social se cauta principiile unei societati noi. se poate observa ca inlocuirea unor valori vechi prin altele noi. de la inceput. Este o goana nebuna dupa principii. daca nu mai mult. in sociologie etc. care domina. valorile vor avea un caracter major. prin definitie. o valoare nu este decat un centru organizator al unor activitati. Chiar daca se formuleaza unele principii sociale. Si tot asa. cum credea Spengler. o anume organicitate si cu cit aceasta organicitate este mai completa. Astfel. pur si simplu. Valoarea este un focar din care radiaza o structura. este o stare de confuzie turburatoare. care se improvizeaza. deoarece. adevarul stiintific. spre deosebire de adevarurile afirmate individual. dar s-a inceput eliminarea celei vechi. pentru care luptam ca si cum ar avea o semnificatie universala. Din acest punct de vedere. in ce consta criza Occidentului. Insa. ele sunt particulare fiecarei colectivitati. Chiar si in arta. incapabile sa organizeze lumea ideilor. fara a le inlocui. dupa noi. daca noua lui structura lasa afara un segment de activitate si gindire. statele europene erau constituite pe o structura comuna si este important faptul ca aveau un acelasi sistem ideal de valori. denota. Valorile. Pe scurt. binele urmarit de un individ pentru sine este o valoare minora fata de binele care se adreseaza unei grupe din ce in ce mai mari de oameni. pe care nu-l mai fundeaza. un ideal care sa nu fie idealul altora. in politica. in folosul unui principiu mai redus. neavand decat o valoare particulara. mai restranse decat cele vechi. mai mult sau mai putin. pentru a nu conduce la o criza si un declin. Se respinge astazi ceea ce forma un principiu mai vast. astfel. se defineste printr-o lipsa de valori sau prin introducerea unor valori particulare. criza exista. Ea se caracterizeaza nu atat prin rasturnarea valorilor. fiind accesibil oricarei inteligente. Sa examinam situatia Occidentului. nu atat prin faptul ca valorile nu mai 3 . capata o valoare universala.Lasand la o parte discutia vasta. valorile vechi. daca excludem. Criza. sau daca le substituim altele noi. o arta nationala sau. trebuie sa coordoneze cel putin egal. care poate fi urmarita indefinit in domeniul axiologic. o garantie in ea insasi. De aceea. Cu alte cuvinte. la un moment dat. sumar. In general. numai o apreciere de ordin pur formal a valorilor va putea avea. cu cat structurile pe care le vor infiinta vor fi mai ample si mai riguros organizate. singura. daca un sector al culturii sau al civilizatiei este ingustat de interventia valorilor noi. dintrun domeniu am exclus unele valori. in general. Iata. cultura si civilizatia. domeniul pe care-l structurau cele vechi. Conflictul este inevitabil. ne gasim iarasi in criza. cu atat valorile sunt mai vaste. Se cauta a se funda o filosofie a fiecarei natiuni. Singura ierarhie posibila si obiectiva a valorilor este aceea a vastitatii domeniului pe care-l organizeaza.

certitudinile si incertitudinile vietii. in familie. cauza acestei crize. Explicand actele noastre prin motive si valori particulare. putem vedea intreg conflictul lumii actuale in disparitia treptata a esentialului. in concret. Justificand activitatea lui prin idei particulare. Astfel si-a pierdut Occidentul marile probleme. ci fiindca am pierdut din vedere valorile ideale. In special in lumea ideilor . simtire sau actiune. intr-un prim examen general. el si-a pierdut orizontul din pricina ca s-a afundat in adancimile amanuntului. gasite ad hoc. singurele capabile sa reflecteze o armonie si o organicitate in gandire. Dar numai de pe marile inaltimi. Este evident ca ne gasim in fata unei dezagregari. Antecedentul problemei este schimbat: actul premerge principiului. printr-o situatie dintre cele mai bizare. in inchinarea la valori particulare. viziunea devine mai ampla. "Also im Anfang war die Tat". se face integrand lucrul intr-o idee generala. Am recunoscut. in lipsa de valori autentice. in omenire sau in cosmos. Conduita noastra este ghidata de meteorii efemeri ai tuturor ideologiilor particulare si meschine. si cu aceasta motivarea unui lucru. Explicatia. Occidentul a rasturnat problema. odata cu Goethe. Desigur. Exista ceva viciat in aceasta lume. ci mai curand prin inexistenta vastelor valori. Dar existenta ei ca un punct cardinal al nazuintelor noastre ar calauzi sperantele. de idealuri marunte si zadarnice. fatala: Occidentul s-a pierdut in detalii. ci acesta justifica ideea.unde au semnificatia de principii .fac parte din insasi existenta noastra. care pleaca de la general la particular. vointa. Jocul de fapte si de actiuni. susceptibile sa ordoneze. ochiul care priveste de pe piscul muntelui poate scruta marile departari. Acesta este mersul normal al rationamentului. Daca principiu mai inseamna si ceea ce este esential. 4 . in loc sa o unifice. care a cuprins intreaga lume. nu mai este ideea care justifica actul. ci de a gasi idei particulare care sa explice o anumita activitate. sa centreze intreaga activitate a omului. in mod paradoxal. Bogatia de rezultate pe care le-au inscris munca si efortul extraordinar al Occidentului i-a fost. nu mai este vorba de a arata intrucat o actiune se integreaza intr-un sistem de idei si este compatibila cu el. cand nu s-a ratacit complet. actele indivizilor ca si ale societatilor nu sunt dominate de principii directoare. in confuzia si absenta rinciniilor Aceasta se traduce. prin mijloacele imperfecte de care dispune omul.valorile au devenit din ce in ce mai restranse. Mecanismul lumii s-a intors. si in aceasta consta criza lui. Nu fiindca nu traim pe baza unor valori etice date ne zbatem in aceasta conflagratie. o valoare ideala nu poate fi realizata concret. care despart omenirea. va conchide lumea occidentala. O asemenea stea polara a oricarei activitati nu exista in Occident. in societate. deja admisa.

el a constatat o logica speciala. el si-a dezordonat activitatea si i-a dat frau liber. pe care a denumit-o logica sentimentelor. care este dorit. Se poate constata o hipertrofiere a activitatii. si uneori chiar de natura propagandistica sau retorica. la intrarea in Infern. In logica . Am vazut ca viata culturala si sociala a Occidentului este confuza datorita. In fata spectacolului pe care il prezinta Europa. am avea dreptul sa tragem incheierea ca suntem intr-o epoca de decadenta. Primatul faptului. Che tu vedrai le genti dolorose. in primul raind. Concluzia este dorita. i se cauta premise justificatoare. In logica obisnuita se dau premisele si se cauta apoi concluzia. Dar omul occidental seamana cu aceasta pryala: el nu poate trai decat in focul senzatiilor si al agitatiilor continui. Am dezlantuit sentimentele si resentimentele noastre si am cautat sa le dam curs in faptele cele mai bizare. iata ce conduce astazi viata individului. Cunoscutul psiholog Ribot a analizat. Nu stiu cat adevar poate contine fabuloasa poveste a lui Pliniu. mai intai. Renuntand la principii generale. altii ii dau numele de pryausta.sentimentelor se da. Dar acest act este orb. tocmai fiindca nu mai este stapinita de principii. concluzia si se cauta premisele care i se potrivesc. Ideile? ele nu sunt decat anexe sofistice. lipsei de principii universal admise. o preocupare demonica de " face". Sunt vorbele pe care Virgiliu le adreseaza lui Dante. moare. In cartea a cincea a Istoriei Naturale a lui Pliniu cel Batran gasim un pasaj ciudat: "in fierariile din Cipru se poate vedea o musca mare cu patru picioare: unii o numesc pryala. de declin. o energie in permanenta epuizare. Asa a devenit omul o simpla forta printre alte forte. cautata si se impune prin premise artificiale sau particulare. el a renuntat la insusi echilibrul inteligentei sale. Intr-o lume calma. O logica morbida conduce desfasurarea vietii noastre. fara sa o vrem: "Noi siam cenuti al luogo ovio fho detto. Daca acest fenomen ar fi unic in istoria Europei. de 5 . daca zboara mai departe. moare". o inlantuire curioasa. in diverse cazuri patologice. si ca peninsula de la capatul vestic al Asiei a fost invadata de intunericul zeului mortii: nu soarele lui Apoilon va strabate cerul european.Deoarece se pot gasi idei particulare care sa sprijine accidental orice activitate. aceasta s-a dezlantuit orb. care necesita doctrinele cele mai absurde si contrare. aspectele mecanismului logic. Ea traieste atat timp cat se afla in mijlocul flacarilor.sau mai bine zis. CKhanno perduto ii ben dello inlelletto". o simpla actiune in realizare oarba. Aceasta logica stranie guverneaza activitatea Occidentului: unui act. ilogica . versurile poetului ne revin in minte. Dar renuntand la modalitatea normala a ratiunii.

Spengler. asimetriile se micsoreaza. societatea. scriitorii de care vorbeam ar fi putut constata substituirea unor valori minore. dar astazi si-a pierdut toate iluziile. se poate recunoaste. Imi pare ca la fel stau lucrurile si cu faptele istorice: distanta noastra de ele provoaca ochiul sa le retuseze. defectuozitatile. ca si Massis sau alti autori. ca in aceasta nostalgie a trecutului este o tristete. Profesorul P. dintr-un sentiment romantic. fiecare secol a repetat ca un ecou exclamatia lui Cicero: O tempora. prin citate ilustrative luate din scriitorii recunoscuti. Ce reprezinta. sa nu mi vada monstruozitatea si diformitatea lor. care ne face sa atribuim numai trecutului o valoare si prezentului nici una. un fenomen psihic. lume care altadata putea sa-si fixeze privirile catre o "iluzie dominanta". care s-a dovedit si mai iluzorie pnn incercarea filosofului grec de a o realiza la Syracuza.vreau sa numesc epoca Helladei . Negulescu. ele se sterg cu totul. pana cand.acum inainte. ci un astru obscur si mort. Astfel se poate. Aplecati doar pe istoria faptelor din timpul nostru. o mores ! Fiecare epoca. Intr-o carte intreaga. ar avea dreptate. fiindca o cunoastem de la departare. Daca o privim printr-un aparat optic maritor care o aduce mai aproape de ochiul nostru. Chiar si in timpurile pe care noi le numim. 6 . de la oarecare distanta insa impuritatile. dar aceasta este tocmai ratacirea noastra. se straduia sa arate. de-a lungul istoriei. Din vremea romanilor si pina astazi.existau ganditori de prima marime care preconizau o schimbare pe toate planurile. de pilda. Fierens-Gsvaert s-a silit sa descrie tristetea decadenta a lumii in toate domeniile. Republica utopica a lui Platon. Totdeauna s-ar fi putut face deci o teorie a declinului Europei. cand ea nu e nici disc si nici perfect circulara. La tristesse contemporaine. fericite . P. in fiecare epoca. zeul titular al tenebrelor. fiindca. ca luna de pe cer sa para un disc circular. pierdem din vedere ansamblul istoric al Europei. fiecare generatie a considerat generatiile precedente mai fericite. incercare sfarsita atat de tragic? Ce semnificatie alta putem acorda Politicii lui Aristotel decat aceea ca e o intentie de a perfectiona moravurile. ne dam seama imediat de iluzia noastra. H. astfel. Dar este usor sa ne convingem ca nu este asa. intr-unul din cursurile sale. privite convenabil. Oamenii au avut totdeauna constiinta unei rasturnari de valori si nostalgia trecutului sau speranta unui viitor mai bun. patronat de Erebos. Este adevarat. regretul acestora pentru timpurile trecute si constatarea ca traiesc vremuri mai rele. altora majore. devin detalii neinsemnate. explicabil dealtfel. ne face sa credem ca lumea trecutului a fost mai buna decat lumea noastra.

care trebuiau. ea se afla in declin si numai printr-o interventie energica si eficace. Pentru Platon. teoriile unor state ideale. aceea a lumii. pe baza unor principii admise teoretic. Declinul Hellenismului. Desigur. nu se poate desprinde decat o concluzie: sentimentul de criza. despre om si despre valori. de un Hippodamos. eliminate. Contractai social al lui Rousseau etc. Leviathan. Ceea ce am voit sa relevam aici a fost faptul ca in insasi lumea greceasca exista constiinta unor maladii generale. In ele interveneau conceptiile fundamentale despre lume. se pare ca si celebrul sofist Protagoras a avut un proiect de stat perfect . dar incercarile au fost mult mai rare. De aici urmeaza o 7 . Insusi Herodot trateaza despre un guvernamant perfect. de ordin politic numai. Sa nu credem ca aceste incercari insemnau preocupari particulare. in locul Politicii. gandirea greceasca a fost preocupata mai mult decat se banuieste de deficientele socialo-culturale ale lumii hellenice. Este constiinta permanent tragica a Occidentului. dar binele se confunda. in scrieri pierdute pentru noi. Platon ar fi putut. statul trebuie sa fie construit pe baza unui principiu etic. Examinand acest proces continuu de reforma. valabile adica universal. care ar fi expus. cu necesitate. iar Aristotel. este o constanta istorica a evolutiei ei. Platon sau Aristotel. ea va putea fi redresata. cu aceasta. Antilogica. in felul acesta. Corolarul acestui sentiment este dorinta de a schimba. de a face perfecte toate lucrurile din lume: societatea ca si omul. care crede ca sufera mai mult decat sufera in realitate. lumea greceasca e amenintata de o catastrofa. Aristotel pomeneste de un Phaleas. la el. in general. Hobbes. ea se incadra intr-o problema mult mai vasta. a cunoasterii adevarului si a binelui. in locul Republicii. Nu vom urmari istoric diversele utopii care s-au nascut in cursul secolelor: Utopia unui Thomas Morus. Iata-ne in plina metafizica platoniciana! Societatea lui Platon sau a lui Aristotel era organizata in conformitate cu principiile filosofiei lor. Criza lumii grecesti. Hippodamus sau Protagoras ar fi putut conchide: daca nu se realizeaza in practica comunitatile perfecte pe care le propunem. Dar nu este in intentia noastra sa analizam operele politice sau filosofice ale ganditorilor greci. care are un caracter tragic si care este specific Europei. si sunt motive puternice ca sa credem. ideea unor cetati perfecte preocupa pe filosofii greci inca mai mult decat ne permit sa tragem concluzia informatiile ce ne-au parvenit si probabil inca multe utopii grecesti nu au mai ajuns pana la noi. cu adevarul.in scrierile lui.mentalitatea vremii? Dealtfel. de imperfectiune a intregii culturi occidentale. sa scrie. Sau vrem sa spunem ca in restul lumii nu au fost dorite reforme.

care isi cauta ea insasi fundamentele. Este in toata Renasterea si in toata perioada istorica de la ea si pana la noi. pe care le construieste pentru a le abandona. un sentiment de neterminat. fie cea din Rasarit. Occidentul este in cautarea unei ordini principiale prin speculatii aventuroase. se afla intro permanenta framantare de idei in procesul de definire a propriilor sale conceptii. Cum sa implinesti opera inceputa atunci? Iata singura problema reala. decadenta Europei. doctrina crestina. curand apar zorile Renasterii. este. mai curand. era o invatatura abia in formatie.agitatie perpetua. pe care-l constatam istoric. considerat ca cea mai stabila si cea mai unitara dintre epocile istorice occidentale. o neliniste permanenta. nostalgia viitorului. o lume patrunsa de cultura greceasca. si a incepe de la capat iarasi. pe care forta inteligentei Occidentului putea sa-l realizeze si nu l-a realizat. imperiul Basileilor si imperiul Papilor. sursa tuturor solutiilor perfecte. tristetea contemporana este. Evul Mediu. in fond. care se ridica in mod obiectiv si care arata ca nu poate fi vorba de un "declin al Occidentului". iar cand aceasta framantare isi gaseste un termen (relativ) prin formularile aristotelice ale lui Thomas de Aquino (1225-1274). recunoasterea unui ideal neimplinit. Singurele epoci europene in care o asemenea ordine a fost incercata in mod efectiv au fost aceea bizantina si aceea catolica. fie cea din Apus. Anton Dumitriu 8 . raportandu-ne la trecut. dar minunate. a unui viitor mai bun. Putem conchide ca regretul timpurilor trecute. care incarca sufletul europeanului cu un dinamism bizar. care va deschide poarta tuturor antagonismelor pana in zilele noastre. Crestinismul preluase o lume in care nu se nascuse. Dar. Exprimam gresit. si asa la nesiirsit.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->