NERVII CRANIENI

Dr. Lucian Eva Sef Lucrari Catedra Neurologie-Neurochirurgie Universitatea Apollonia

NERVII CRANIENI
 


        

Ⅰ Olfactory nerve Ⅱ Optic nerve Ⅲ Oculomotor nerve Ⅳ Trochlear nerve Ⅴ Trigeminal nerve Ⅵ Abducent nerve Ⅶ Facial nerve Ⅷ Vestibulocochlear nerve Ⅸ Glossopharyngeal nerve Ⅹ Vagus nerve Ⅺ Accessory nerve Ⅻ Hypoglossal nerve

Clasificarea nervilor cranieni

Nervi cranieni senzitivi:contin doar fibre aferente(senzitive)
  

Ⅰnervul olfactiv Ⅱnervul optic Ⅷ nervul vestibulocohlear Ⅲ Oculomotor Ⅳ Trochlear ⅥAbducens Ⅺ Accessor Ⅻ Hipoglos
ⅤTrigeminal Ⅶ Facial ⅨGlossopharyngeal ⅩVag

Nervii cranieni motori:contin doar fibre eferente(motorii)
 


 

Nervi micsti:contin ambele tipuri de fibre


 

Nervul olfactiv Mucoasa olfactiva(SVA)→ lamina cribriforma → bulbul olfactiv  Nu apartin trunchiului cerebral .

multipolari din retina → canalul optic → corpul geniculat lateral .Optic nerve Originea in ggl.

ventrolateral faţă de apeductul Sylvius. la nivelul substanţei cenuşii periapeductale. somato-vegetativi. Originea reală: în calota mezencefalică. dedicate câte unui muşchi. Nucleul Edinger-Westphall: răspunde de funcţia parasimpatică a nervilor III. Nucleul de origine se subîmparte în 5 grupe neuronale.Nervul oculomotor              Nervi motori. 5 muşchi: ridicătorul pleoapei superioare drept superior drept inferior drept intern oblic intern (mic) Musculatura intrinsecă (: muşchiul ciliar sfincterul irian (fibrele circulare ale muşchiului irian) . Muşchii enervaţi: Musculatura extrinsecă a globilor oculari.

punand in miscare muschiul drept extern al globilor oculari(VI) Nervul abducens .Nervii abducens sunt nervi motori cu originea in punte.

care alături de fibre din X formează nervul laringeu recurent (inferior). Nervul se divide în două: Ramura internă: fibre bulbare.formând nervul spinal care iese din craniu prin gaura ruptă posterioară. . Ramura externă: fibre de provenienţă cervicală. care inervează majoritatea muşchilor laringelui. Fibrele părăsesc măduva şi intră în craniu prin gaura vestibulară . care inervează muşchii trapez şi sternocleidomastoidian.Nervii accesori (XI)    Originea reală: nucleul bulbar din etajul inferior al nucleului ambiguu şi nucleul medular din cornul cenuşiu anterior C1-C5. unindu-se cu fibrele de origine bulbară.

reticulate şi proprioceptive. distribuinduse muşchilor limbii. Axonii străbat calota bulbară şi ies din trunchi la nivelul şanţului preolivar.Nervii hipoglosi (XII)  Originea reală: în bulb. prin care sosesc impulsurile motilităţii voluntare. Există conexiuni centrale prin fibrele corticonucleare ale fasciculului geniculat. Conexiuni cu formaţiuni extrapiramidale. cerebeloase.   . prin care se asigură activitatea automată şi reflexă a limbii. apoi părăsesc craniul prin gaura condiliană. din nucleul dispus sub planşeul ventriculului IV.

Nervii hipoglosi(XII) NERVUL HIPOGLOS .

Paralizie de oculomotor Traumatism de abducens (OE) .

Nervii cranieni micsti .

care sunt de fapt nervi de sine stătători: nervul oftalmic (ramura I) nervul maxilar superior (ramura II) nervul mandibular. componenta senzitivă (ramura III) .Perechea V (nervii trigemeni)        Nervi senzitivo-motori şi somatovegetativi. Trigemenul senzitiv: protoneuron în ganglionul Gasser (dispus în foseta Meckel de pe faţa antero-superioară a stâncii temporalului) dendritele protoneuronilor formează trei ramuri.

de la nivelul frunţii până la vertex  pleoapă superioară  rădăcina nasului  conjunctivă şi cornee  bolta foselor nazale  meninge frontale  sinus frontal şi sfenoidal  Celule etmoidale  -iese din orbită prin fanta sfenoidală şi trece prin peretele extern al sinusului cavernos. .  -are ataşat ganglionul ciliar (vegetativ). care conţine fibre simpatice şi parasimpatice pupilare.Ariile inervate senzitiv şi traiectul ramurilor: Nervul oftalmic (ramura I):  scalp.

Are ataşat ganglionul sfenopalatin (vegetativ). care conţine fibre parasimpatice destinate glandelor lacrimale. .Ariile inervate senzitiv şi traiectul ramurilor:           Nervul maxilar superior(ramura II): pleoapa inferioară aripa nazală regiunea malară regiunea temporală anterioară buza superioară mucoasa gingiilor superioare palatul dur dinţii superiori -intră în craniu prin gaura rotundă mare.

tactilă şi dureroasă) (inervaţie senzitivă. Are ataşat ganglionul otic (vegetativ).Ariile inervate senzitiv şi traiectul ramurilor:           Nervul mandibular(ramura III): buza inferioară partea posterioară şi inferioară a obrazului tegumentele tâmplei bărbia gingii şi dinţi inferiori planşeul bucal limba în cele 2/3 anterioare (sensibilitate termică. nu senzorială!) -intră în craniu prin gaura ovală.conţinând şi fibre motorii . -este nerv mixt. cu fibre parasimpatice pentru parotidă.

de unde intră în constituţia ramurii inferioare (nervul mandibular). . prin care se distribuie la muşchii masticatori. ajunge în ganglionul Gasser.•Trigemenul motor: •originea reală în nucleul masticator din punte •ieşind din punte se alătură nervului V senzitiv.

.

Axonii ies prin şanţul bulboprotuberanţial (originea aparentă). unde se împart formând o ramură temporofacială (neuroni din porţiunea superioară a nucleului.Nervul facial(Ⅶ)  Nervi senzitivo-motori şi somatovegetativi (ca şi V) Originea reală a fibrelor motorii somatice: nucleu situat în centrul calotei pontine. trec în conductul auditiv intern. pentru ca ieşind prin gaura stilomastoidiană să ajungă în loja parotidiană. inervând musculatura din etajul inferior al feţei). apoi prin apeductul Faloppe din stânca temporalului. traversează unghiul pontocerebelos. care inervează musculatura etajului superior al feţei) şi una cervicofacială (neuroni din porţiunea inferioară a nucleului.   .

Nucleii motori faciali sunt conectaţi şi cu centrii extrapiramidali. ceea ce explică hipomimia parkinsonianului.Nervul facial(Ⅶ)     Nucleul motor pontin primeşte aferenţe corticale prin fasciculul corticonuclear (din cadrul fasciculului geniculat). primeşte fibre de la ambele emisfere. spre deosebire de cea inferioară (care primeşte aferenţe numai de la cortexul contralateral). ale cărui fibre se încrucişează în partea superioară a punţii. Este de reţinut că porţiunea superioară a nucleului. care produc o afectare egală a întregii hemifeţe. când ramura temporofacială este foarte puţin afectată şi deci paralizia nu afectează cadranul superior al hemifeţei. de leziunile nucleilor sau trunchiurilor faciale (care produc o paralizie facială de tip periferic). de la care primesc impulsurile mimicii automate. . Acest fapt are relevanţă în diferenţierea leziunilor supranucleare (care produc o paralizie facială de tip central).

2 (postrolandice) (impulsurile senzitive) şi în piciorul circumvoluţiei parietale ascendente (impulsurile gustative) . Deutoneuronii sunt localizaţi în porţiunea superioară a nucleului solitar. Dendritele sale asigură inervaţia senzitivă pentru concha auriculară. sensibilitatea (senzorială) gustativă pentru cele 2/3 anterioare ale limbii. Axonii protoneuronilor pătrund la nivelul fosetei laterale a bulbului.Nervul facial(Ⅶ)    Funcţia senzitivo-senzorială a facialului: se realizează prin fibrele nervului intermediar Wrisberg (VII bis) Protoneuronul se află în ganglionul geniculat. iar axonii lor se asociază panglicii Reil. conductul auditiv extern. proiectându-se cortical în ariile 3. faţa externă a timpanului. o zonă tegumentară retroauriculară (zona Ramsey-Hunt). 1.

Nervul facial(Ⅶ)  Funcţia vegetativă a facialului: prin fibre parasimpatice din: nucleul lacrimal:înapoia nucleului motor VII-> stimularea secreţiei lacrimale nucleul salivar superior: în apropierea nucleului VII bis->stimularea secreţiei parotidiene   .

.

      Ramuri in afara canalului facial Temporal Zigomatic Bucal Marginal mandibular Cervical .

Pareza de facial .

axonii deutoneuronilor ajung la corpii geniculaţi mediali din metatalamus (al treilea neuron) şi la tuberculii cvadrigemeni. pătrunzând în calota pontobulbară. iar axonii parcurg lama spirală şi se agregă în nervul acustic. Protoneuron: în ganglionul spiral Corti situat în urechea internă. dendritele colectează impulsurile de la celulele senzoriale ale organului Corti. Excitantul fiziologic este constituit de vibraţia sonoră. parte a analizatorului acustic.Perechea VIII (nervii vestibulocohleari) – Nervul acustic (cohlear): Date anatomo-funcţionale: Nerv senzorial. informaţia auditivă se proiectează pe scoarţa lobului temporal. în circumvoluţia temporală superioară (ariile 41. 42) şi la nivelul circumvoluţiei Heschl (aria 52).   .     . care conţin deutoneuronul căii auditive. care parcurge conductul auditiv intern şi unghiul pontocerebelos. care influenţează celulele senzoriale ale organului Corti pe cale aeriană şi osoasă. unde se face analiza superioară a aferenţelor acustice. de aici. până la nivelul nucleilor acustici (tuberculul acustic lateral şi nucleul acustic ventral).

pătrunzând în trunchi. ai căror axoni se distribuie diverselor formaţiuni corticosubcorticale (nucleii nervilor oculomotori.nucleul nervului spinal extern).     . Prelungirile sale dendritice se pun în legătură cu celulele receptoare din labirintul membranos din maculele utriculare şi saculare şi crestele canaliculare. Nucleii sunt situaţi în calota bulbară şi conţin deutoneuronii căii vestibulare. Axonii formează nervii vestibulari. care se alătură nervilor acustici. formaţiunea reticulată. motoneuronii din coarnele medulare anterioare. împreună cu care trec prin unghiul pontocerebelos. Nervul vestibular: Date anatomo-funcţionale: Nervul face parte din analizatorul vestibular. nucleii cerebeloşi. Protoneuronul este situat în ganglionul Scarpa din conductul auditiv intern.

trec în spaţiul retrostilian şi se distribuie muşchilor: constrictori superiori ai faringelui stilofaringian . părăsesc craniul prin gaura ruptă posterioară. Originea reală a porţiunii motorii: etajul superior al nucleului ambiguu din bulb. vena jugulară posterioară. Axonii ies din bulb în partea superioară. alături de X. XI. .Perechea IX (nervii glosofaringieni) –      Nervi senzitivo-motori şi somatovegetativi.

fibre răspunzătoare de sensibilitatea 1/3 posterioare a limbii. ajungând la nucleul fasciculului solitar. terminate în ganglionul otic fibre postganglionare. 2 şi ariile gustative. trompa Eustachio.   Originea fibrelor senzitivo-somatice: ganglionul Andersch (sensibilitatea gustativă) şi Ehrenritter (sensibilitatea generală). pilieri. 1. Axonii intră în bulb. unde se găsesc deutoneuronii. Aceste fibre mai colectează informaţia senzitivă şi din loja amigdaliană. partea posterioară a vălului palatin.   . destinate glandei parotide. urechea medie.   Fibre parasimpatice: din nucleul salivar inferior: fibre preganglionare. care îşi proiectează axonii în ariile 3.

.

Asigură realizarea primului timp al deglutiţiei. prin care are loc ieşirea din craniu. Se distribuie la muşchii: constrictori mijlocii şi inferiori ai faringelui dilatatori ai corzilor vocale palatului Aceşti muşchi sunt implicaţi în special în deglutiţia lichidelor. traiectul fiind spre gaura ruptă posterioară. Asigură timpul inspirator al respiraţiei şi fonaţiei împreună cu corzile vocale . alături de IX şi XI. Originea aparentă: şanţul colateral posterior al bulbului.Perechea X (nervii vagi sau pneumogastrici) –           Date anatomo-funcţionale: Nervi senzitivo-motori şi somatovegetativi. Fibrele motorii somatice: au originea reală în nucleul ambiguu.

se asigură inervaţia: zonei cardio-aortice bronşiilor tubului digestiv .     Funcţia vegetativă motorie: prin fibre din nucleul dorsal al vagului (în partea posterioară a calotei bulbare). a unei mici zone auriculare. laringelui.Perechea X (nervii vagi sau pneumogastrici) –  Partea senzitivă somatică: protoneuronii sunt situaţi în ganglionul jugular. a durei mater din fosa posterioară. Axonii se termină prin sinapse cu deutoneuronii la nivelul nucleului fasciculului solitar. Dendritele culeg sensibilitatea mucoasei faringelui. peretelui posterior al conductului auditiv.

Perechea X (nervii vagi sau pneumogastrici)         Funcţia vegetativă senzitivă: protoneuronul este situat în ganglionul plexiform. Axonii se termină în nucleul dorsal al vagului. unde se închid reflexele de: deglutiţie tuse salivaţie respiraţie cardioinhibitorii . Dendritele primesc impulsuri din teritoriul pneumo-gastro-enterocolic.

.

Superior laryngeal nerve Internal branch External branch .

 Va multumesc! .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful