LUCIA SAVA

LUCIA SAVA Născută la 20 februarie 1976 în localitatea Morozeni, raionul Orhei. Studii: licenţiată în istorie, Specialitatea Istorie şi Limbă Franceză, Facultatea de Istorie Universitatea de Stat din Moldova (1995–2000); magistru în studii Sud-Est Europene, studii de masterat la Catedra UNESCO: Studii Sud-Est Europene, Universitatea de Stat din Moldova (2000-2001); studii de doctorat, Catedra de Istoria Românilor şi Antropologie, Facultatea de Istorie şi Psihologie, Universitatea de Stat din Moldova (2001 – 2006); doctor în istorie (din 2007). Activitate profesională: lector superior universitar la Catedra de Istorie şi Ştiinţe Sociale, Facultatea de Filologie şi Istorie, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul (2000 - prezent). Proiecte de cercetare ştiinţi că: bursă de cercetare şi documentare acordată de Institutul Cultural Român, Bucureşti, România (iulieseptembrie 2007); bursă de studii avansate „Petre Ţuţea” în cadrul Colegiului Noua Europă, Fundaţia Noua Europă, Bucureşti, România (octombrie 2007- iulie 2008); bursă de studii postuniversitare în cadrul Programului Erasmus Mundus External Cooperation la Academia de Ştiinţe Umanistice din oraşul Pultusk, Polonia (iunie 2010 – aprilie 2011). Autoare a peste 20 de studii şi articole. Domenii de interes: istoria modernă şi contemporană a românilor, istoria şi teoria culturii naţionale şi universale, istoria religiilor, culturologie, antropologie culturală.

VIAŢA COTIDIANĂ ÎN O ŞUL CHIŞINĂU LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX - LEA

LUCIA SAVA

VIAŢA COTIDIANĂ ÎN O ŞUL CHIŞINĂU LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA (1900-1918)

VIAŢA COTIDIANĂ ÎN ORAŞUL CHIŞINĂU LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA (1900-1918)

Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova – ANTIM Monografii VIII

VIAŢA COTIDIANĂ ÎN ORAŞUL CHIŞINĂU LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA (1900-1918)
Chişinău – 2010 Coordonatorii seriei: Sergiu Musteaţă Alexandru Popa

Acest volum este editat cu sprijinul financiar al Direcţiei Cultură a Primăriei municipiului Chişinău Finanţatorul nu poartă răspundere pentru conţinutul lucrării

Lucia SAVA

VIAŢA COTIDIANĂ ÎN ORAŞUL CHIŞINĂU LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA (1900-1918)

Lucrarea a fost recomandată pentru publicare de către Senatul Universităţii de Stat „B.P.Hasdeu” din Cahul, şedinţa din 25.06.2010, proces-verbal nr. 10 Lucrarea a fost aprobată spre publicare de către Consiliul de Administrare al ANTIM, în şedinţa din 02.08.2010 Recenzenţi: Dr. hab. Nicolae Enciu Dr. Gheorghe Negru Redactor: Tamara Osmochescu Tehnoredactare şi prepress: Gabriel Andronic Coperta: Ruxanda Romanciuc

CZU 94(478-25)”1900/1918” S 28 Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Sava, Lucia Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secolului al XX-lea (19001918) / Lucia Sava. – Ch.: Pontos, 2010 (F.E.-P. „Tipogr. Centrală”). – 320 p. 500 ex. ISBN 978-9975-51-199-5 94(478-25)”1900/1918” S 28 © ANTIM, 2010 © Lucia Sava, 2010 ISBN 978-9975-51-199-5

CUPRINS
Mulţumiri ..................................................................................................................7 Cuvânt înainte ..........................................................................................................9 Argument................................................................................................................12 Introducere ...........................................................................................................16 Capitolul I. Habitatul urban ...........................................................................49 Capitolul II. Lumea comerţului urban. Venituri şi cheltuieli .............110 Capitolul III. Vestimentaţia ..........................................................................135 Capitolul IV. Alimentaţia ...............................................................................153 Capitolul V. Timpul liber. Divertismentele ..............................................165 Capitolul VI. Moravurile. Lumea interlopă ..............................................184 Încheiere .............................................................................................................199 Summary .............................................................................................................205 Bibliografie .........................................................................................................239 Lista tabelelor.......................................................................................................264 Lista schiţelor .......................................................................................................266 Lista imaginilor ....................................................................................................267 Anexe ...................................................................................................................268 Indice de nume .................................................................................................315

soţului Igor și copiilor Leonard și Bianca. care sunt tot ce am mai scump în viaţă.Familiei mele. .

pentru efortul depus la examinarea tezei.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 7 MULŢUMIRI Finalizarea acestei cercetări a cunoscut un traseu lung şi se datorează mai multor persoane. doctor. cât şi la formarea mea ca istoric. doctor în istorie. doctor. şi Ion Gumenâi.02-05. doctor habilitat. Teza a fost îmbunătăţită graţie examinării ei în cadrul Seminarului Ştiinţific de Profil al Universităţii de Stat din Moldova. . îmi exprim adânca recunoştinţă referenţilor oficiali ai tezei: domnului Nicolae Enciu. mi-au fost fost alături şi m-au încurajat în momentele uneori contradictorii. cu scopul de a creşte valoarea lucrării. care au citit-o şi au lăsat sugestii preţioase privind calitatea ei. conferenţiar universitar. materializată în prezenta lucrare. doctor habilitat. dar şi pentru sugestiile şi obiecţiile făcute. doctor. doctor habilitat. doctor.00. conferenţiar universitar. care au examinat şi au apreciat teza. De asemenea. conferenţiar universitar. pentru bunăvoinţa de a-mi citi teza şi pentru observaţiile exprimate pe marginea ei. conferenţiar universitar. doctor. În primul rând. Valentin Tomuleţ. pentru aprecierile. şi Igor Caşu. doctor habilitat. conferenţiar cercetător. cât şi celorlalţi membri: Alexei Agachi. care au avut încredere în mine. şi domnului Gheorghe Negru. Aş vrea să le mulţumesc. conferenţiar universitar. Un deosebit respect adresez membrilor Consiliului Ştiinţific Specializat DH 30. pentru că mi-au insuflat încredere şi pentru că m-au susţinut sincer în realizarea demersului meu ştiinţific. exprim marele meu respect pentru conducătorul ştiinţific. conferenţiar universitar.07. conferenţiar universitar. conferenţiar universitar. conferenţiar universitar. conferenţiar universitar. doctor habilitat. alteori istovitoare ale cercetării ştiinţifice. domnului Preşedinte al Consiliului – Ion Eremia. doctor. cât şi lui Sergiu Matveev. Ion Moiseev. Aş vrea să profit de ocazie şi să-mi exprim profunda mea recunoştinţă faţă de toţi cei care au contribuit la realizarea acestei lucrări. conferenţiar universitar la Catedra de Istorie Universală. doctor. Gheorghe Gonţa. doctor habilitat. care a avut răbdare să coordoneze elaborarea tezei de doctorat. doctor habilitat. alături de care am parcurs fiecare treaptă din elaborarea tezei. domnul Emil Dragnev. conferenţiar universitar. profesor universitar. colegilor mei – Virgil Pâslariuc. Sincere mulţumiri aduc şi colegilor de la Catedra de Istoria Românilor şi Antropologie a Universităţii de Stat din Moldova. fapt pentru care le sunt recunoscătoare membrilor Seminarului. într-un mod aparte. Universitatea de Stat din Moldova. adică domnilor Valentin Tomuleţ. domnilor Ion Eremia. doctor habilitat. conferenţiar universitar. şi doamnei Lidia Moldovanu. profesor universitar. Pavel Cocârlă. Virgil Pâslariuc.

care pe parcursul celor cinci ani de studii (1995-2000) au ştiut să trezească în mine pasiunea pentru istorie şi curiozitatea de a cerceta evenimentele istorice şi care. şi personal. Lor le dedic. pentru sprijinul oferit. Mă închin în faţa tuturor profesorilor mei de la Facultatea de Istorie. în semn de recunoştinţă şi de preţuire. Universitatea de Stat din Moldova. domnului Sergiu Musteaţă. soţului Igor şi copiilor Leonard şi Bianca. cât şi Direcţiei Cultură a Primăriei Chişinău. nu în ultimul rând. datorită măiestriei şi profesionalismului lor. care sunt mereu alături de mine şi mi-au tratat cu încredere frecventele plecări de acasă. au reuşit să contribuie la formarea mea ca istoric cercetător.8 Lucia Sava Consideraţii deosebite Asociaţiei Naţionale a Tinerilor Istorici din Moldova. Şi. pentru bunăvoinţa de a publica această lucrare în seria de monografii ANTIM. această carte! Lucia Sava . mulţumesc din tot sufletul familiei mele.

un fel de istorie totală a oraşului. care nu întotdeauna aveau tangenţe directe cu tema de cercetare preconizată. formatul revistei şi auditoriul spre care e deschisă nu impunea o cercetare ştiinţifică riguroasă a subiectului. lunar. dintre care cei mai vârstnici spuneau că şi-au recunoscut pe paginile revistei Chişinăul tinereţii lor. ce provocase mai multe agitări şi nelinişti. firesc. ce gândeau. ne gândisem la un proiect temeinic în această privinţă. privirile noastre s-au îndreptat spre cei în devenire. Aici era şansa ca tinerii cercetători să se orienteze spre o tematică atât de fascinantă. Cu toată că primisem de la redacţie înştiinţări despre ecourile aprobatorii ale cititorilor. masteranzii noştri. de ce bunuri ale civilizaţiei profitau. socială. care-şi făceau studiile de specializare la Catedra UNESCO Studii Sud-Est Europene. Pe atunci. Cu toate că istoria urbei a fost cuprinsă în mai multe sinteze. ce le-a adus atâtea perturbaţii şi chiar schimbări ale sistemelor de valori. prima surpriză. care ar prevedea o succesiune a treptelor de ascensiune garantată. etnoculturale etc. economică şi culturală a oraşului. a problemelor sociale şi a realizărilor economice. pe unii discipoli ai noştri în acest proiect viaţa i-a reorientat spre alte tărâmuri.. S-a solicitat însă nu atât o istorie politică. cum se distrau. profesionale. şi toate acestea expuse pe un vast spectru al grupurilor sociale. ceea ce era realizabil. studii. am fost conştienţi de superficialitatea demersului nostru. ediţii enciclopedice etc. care va putea oferi răspuns la întrebările: cum trăiau chişinăuienii în cutare sau cutare epocă. Fiind dispersaţi pe subiecte tematice. ce purtau. presa periodică de epocă. doar bănuită la început. Însă procesul de formare nu este unul rectiliniu. precum şi alte date rotunde în istoria omenirii. Proiectele grandioase întotdeauna suferă de aceeaşi pană – realizarea. realizarea proiectului a implicat din start apelul la surse. Deşi cu începuturi promiţătoare. Am ales pe atunci. a fost că nu prea am avut ce populariza. ci mai curând o popularizare a sa. cu ce se alimentau. Astfel. care păstrează aroma epocilor consumate şi oferă multiple detalii privind viaţa cotidiană. care reflectă pagini importante din viaţa politică. redacţia revistei „Capitala magazin” s-a adresat cu un apel istoricilor pentru un proiect „Adio. Deci. ci una a vieţii de toate zilele a chişinăuienilor pe parcursul unui secol. dar de efectele imperativelor vremii) ne .Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 9 CUVÂNT ÎNAINTE În ajunul anului 2000. subiectul vieţii cotidiene denotă o absenţă cvasitotală. câte un segment temporal din istoria Chişinăului pe parcursul ultimului secol al celui de al doilea mileniu. Aceste dezamăgiri (nu de persoane. secolul XX”. Desigur. de a prezenta pe paginile revistei.

că „simptomele de criză”. Lucia Sava deschide. profitându-se de toate beneficiile deschiderii. ce stimulează reformatarea demersului istoric. într-un proces de „defrişare”. mentalitate şi identitate naţională. alteori exagerate. Din circumstanţe mai mult obiective. au ajuns la noi cu destulă întârziere. Din această perspectivă. „durata lungă”. mai puţin însă aplicate. curentele de gândire istorică înnoitoare produse în secolul încă totuşi destul de recent consumat. uneori reale. mişcarea mecanică. provocată de deformările aduse cunoaşterii istorice de către impunerile şi cenzurile ideologiei sovieto-marxiste. clima. Autoarea probează o posesie temeinică a metodei. ca. care au lărgit simţitor aria de anchetă istorică şi registrul de metodici de cercetare. mediul de locuire: spaţiul public. suntem convinşi. ce include mai multe compartimente. Metodica de cercetare şi conceptele istoriografice ale şcolii Analelor. s-au avântat să recupereze o altă restanţă. care sperăm că va atinge o amploare binemeritată. Cu toate că mai multe dintre inovaţiile istoriografice europene ale secolului al XX-lea de mai mult timp au trecut peste apogeul său. zonele urbane: străzi şi cartiere. E cazul lucrării pe care am onoarea şi satisfacţia să o prefaţez. relieful. diversitatea socială şi etnică. un cap de serie. Doar o enumerare a titlurilor capitolelor şi paragrafelor demonstrează varietatea tematică a demersului: Habitatul urban.10 Lucia Sava fac să trăim cu un plus de satisfacţie succesele celor care au realizat anumite finalităţi. Şi mai ales că aceste finalităţi sunt de certă valoare. nu ne îngăduie nicidecum să sărim peste treptele pe care alţii le-au parcurs cu ani buni în urmă. şi ştiinţa istorică este în permanenta căutare a noilor căi de cunoaştere. şi încă cinci capitole pe care doar le trecem în registru fără a intra în detaliile conţinutului: Lumea . de exemplu. localurile publice. circulaţia internă şi externă). fapt relevat de analiza pertinentă a conceptului şi instrumentarului de cercetare elaborat de fondatorii şcolii Analelor şi de continuatorii lor. pe care o întâlnim în partea introductivă a volumului. au fost studiată şi apreciate la noi pe parcursul anilor ’90 ai secolului trecut. Mediul urban (cu date de ambianţă geografică: structura geologică. mai întâi. flora urbană. Chiar şi atunci când obstacolele artificiale au dispărut şi nimic nu ne împiedica să facem cunoştinţă cu tradiţiile istoriografiei europene recente. ştiinţa de carte. probleme demografice. ce oferă cititorului interesat o gamă foarte variată de aspecte ale vieţii urbane din perioada anilor 1900-1918. spaţiul privat. apele curgătoare. de fapt. „imaginarul” etc. „istoria totală”. istoricii. repercusiunile regimului politic asupra vieţii cotidiene. Cel mai important fapt este aplicarea metodei.

Nu-mi rămâne altceva. tabele. cu farmecul detaliilor ce conservă aroma epocii. Toate acestea sunt suplimentate de o bibliografie impresionantă. Vestimentaţia. Timpul liber şi divertismentele. Moravurile şi lumea interlopă.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 11 comerţului urban. conf. Emil Dragnev. dr. indici. schiţe şi imagini. Alimentaţia. .. care oferă un tablou amplu al vieţii urbane de la începutul secolului al XX-lea până la Marea Unire. Avem în faţă o realizare ştiinţifică notorie. care oferă posibilităţi de a continua şi a aprofunda ancheta subiectului. univ. acordă informaţii suplimentare şi facilitează utilizarea volumelor pentru cei care sunt în căutarea unor informaţii concrete. decât să felicit eventualii cititori (care sunt convins că nu vor fi doar specialiştii în istoria secolului al XX-lea) şi să le urez o lectură captivantă. dar şi o adevărată „enciclopedie” a vieţii cotidiene din acea vreme.

de sex. de confesiune sau de mediul în care trăieşte. Fiecare persoană. ca urmare a cărora se transformă dintr-o simplă aşezare rurală într-un adevărat centru urban (al doilea conform criteriului numărului populaţiei din spaţiul românesc. Oraşul Chişinău. capitala actuală a Republicii Moldova. pentru fiecare individ în parte. unde se naşte . după Bucureşti). a evoluţiilor politice. fără îndoială. culturale etc. constituie un domeniu necesar în cercetările istorice. Astfel. în lipsa căruia percepţia fenomenelor istorice ar fi nu numai incompletă. individuală. economic. de vârstă. cu timpul devenite suburbii ale capitalei. economice.12 Lucia Sava ARGUMENT Viaţa cotidiană reprezintă o dimensiune indispensabilă a existenţei umane. cercetarea vieţii cotidiene a indivizilor ne ajută să întregim tabloul societăţii din care fac parte. reprezintă unul dintre cele mai importante centre politice. Munceşti şi altele. care-i influenţează puternic viziunea asupra lumii. O fază importantă în procesul de dezvoltare a urbei a fost. precum şi să descoperim acele elemente ale vieţii sociale pe care în mod obişnuit istoricul nu le poate remarca. când oraşul înregistrează numeroase schimbări de ordin social. iar Chişinăul apare în viaţa internă a Basarabiei ca un oraş construit după modelul oraşelor europene moderne: cu străzi pavate şi case etajate. ce va include. zonele rurale: Buiucani. studiind istoria socială şi politică de ansamblu a societăţii. oraşul Chişinău a cunoscut mai multe etape de dezvoltare. elemente distinctive ale unui adevărat centru politic. Din aceste considerente. Hruşca (situată în partea dreaptă a râului Bâc). mai profundă despre particularităţile de evoluţie. Studierea vieţii cotidiene a indivizilor dintr-o societate într-o anumită perioadă istorică ne oferă posibilitatea de a ne crea o viziune mai clară. Visterniceni. precum şi despre nivelul de cultură şi civilizaţie al societăţii respective. care are drept componentă esenţială viaţa privată. administrativ şi cultural. economice. politic. cu instituţii şi parcuri de odihnă. viaţa cotidiană. are o viaţă personală. Studierea vieţii cotidiene în oraşul Chişinău la începutul secolului al XX-lea este importantă din considerentul că în această perioadă se intensifică procesul de urbanizare şi de modernizare al urbei. sociale. De la prima atestare documentară (1436) şi până în prezent. cultural şi demografic. de acum înainte. ştiinţifice şi culturale din aria Europei de Sud-Est. dar şi deformată. administrative. care vor determina extinderea teritoriului. sfârşitul secolului al XIX-lea. indiferent de nivelul de instruire. Cu toată importanţa proceselor istorice majore. „marea” istorie derulează prin prisma unor necesităţi cotidiene.

politic. ale capitalei sale – oraşul Chişinău. care constituie prerogativa principală a prezentei lucrări. elaborată sub coordonarea domnului Emil Dragnev. localurile publice. care. circulaţia internă şi externă a oraşului). este foarte complexă. ne poate înlesni înţelegerea manierelor în care chişinăuenii concepeau lumea. aspecte care şi-au lăsat amprentele şi asupra evoluţiei vieţii cotidiene în perioada dată. ideologic şi cultural specific. • Evidenţierea principiilor morale care au stat la baza societăţii chişinăuene la începutul secolului al XX-lea. cercetarea vieţii cotidiene a locuitorilor oraşului Chişinău de la începutul secolului al XX-lea (1900-1918). Fără a pretinde la epuizarea tuturor aspectelor care vizează problematica vieţii cotidiene. • Cercetarea particularităţilor comerţului urban al Chişinăului şi evidenţierea corelaţiei dintre venituri şi cheltuieli ale locuitorilor săi. doctor în istorie. Lucrarea de faţă reprezintă o tentativă de abordare a unor probleme istorice care rămân până în prezent puţin elucidate de către istoricii din Republica Moldova şi are la bază teza de doctor în ştiinţe istorice. îndeosebi. • Caracterizarea principalelor modalităţi de organizare a timpului liber şi de divertisment a locuitorilor oraşului Chişinău. ne-am concentrat cercetarea spre elucidarea următoarelor obiective: • Studierea habitatului urban al Chişinăului (mediul urban. Importanţa studiului este dată şi de faptul că oraşul Chişinău s-a format într-un context economic. au contribuit la aprofundarea subiectului abordat. dar şi reconstituirea modului de viaţă al locuitorilor oraşului în perioada sa de afirmare şi de avânt. • Analiza principalelor elemente de vestimentaţie şi a tendinţelor de modă ale locuitorilor oraşului în contextul evoluţiilor ruse şi europene din epocă. unele dintre acestea având repercusiuni directe asupra societăţii chişinăuene actuale. după cum am remarcat. realizate în urma cercetărilor ulterioare în cadrul Institutului Cultural Român şi Colegiului Noua Europă din Bucureşti. în cadrul Catedrei de Istoria Românilor şi Antropologie a Universităţii de Stat din Moldova. îşi au rădăcinile în perioada de început a secolului al XX-lea. conferenţiar universitar. social. România (2007-2008). • Stabilirea caracteristicilor esenţiale ale regimului alimentar al populaţiei orăşeneşti de la începutul secolului al XX-lea. În acest context. ca urmare a influenţei mediului rusesc. ne-am propus drept scop principal studierea vieţii cotidiene în oraşul Chişinău în anii 1900-1918. atinsă de schimbări importante.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 13 o nouă societate – cea urbană. . Completările. Dat fiind faptul că mai multe dintre realităţile şi trăsăturile specifice actuale ale Republicii Moldova şi.

pentru a putea utiliza aceste date. care. Limita cronologică inferioară este anul 1900. îndeosebi. În unele cazuri totuşi nu am putut evita evidenţierea unor diferenţe de ordin social. Basarabia cunoaşte o multitudine de evenimente cu caracter social-politic. care au consecinţe vizibile asupra capitalei acesteia – oraşul Chişinău. etc. În perioada evidenţiată. În prezenta lucrare. lipsa cărora ar fi pereclitat veridicitatea tabloului general. dat fiind complexitatea sa. şi. cel mai complex dintre toate. asupra modului de viaţă al locuitorilor săi. Limita cronologică superioară o constituie anul 1918. nu s-a schimbat dintr-o dată. ce le despart de perioada cercetată. vestimentaţia şi alte elemente ale vieţii cotidiene ni se înfăţişează într-o palitră extrem de variată a culorilor tradiţiilor etnice. divertismentele. economic şi cultural. Segmentul cronologic al lucrării cuprinde perioada anilor 1900-1918.14 Lucia Sava Ţinând cont de limitele acestui studiu. însă. an de o rezonanţă deosebită pentru istoria românilor. nu am insistat asupra unei radiografii exhaustive a societăţii chişinăuene din perspectiva etnică şi socială. am urmărit schimbările ce se produc la nivel general şi care afectează. pentru aprofundarea studiului am admis depăşirea cadrului cronologic stabilit. încercăm în mod special să elucidăm tendinţele generale în viaţa cotidiană la nivelul elementelor menţionate. ar putea constitui un subiect de cercetare aparte. consolidarea statului unitar român şi a naţiunii moderne române. la o distanţă temporară de doar câţiva ani. de altfel. cu toate diferenţele de intensitate. care. regimul de alimentaţie. pentru a utiliza sursele din perioada interbelică într-o manieră retros- . motiv pentru care ne-am permis anumite incursiuni dincolo de limita anului 1918. pentru a estima dinamica procesului de modernizare a oraşului Chişinău. au conţinuturi şi consistenţe foarte variate în funcţie de posibilităţile ce le oferă un statut social sau altul. În mod firesc. care în plan local prezintă perioada de avânt a modernizării oraşului Chişinău. De asemenea. Fară a ne trasa scopul de a penetra în varietatea acestui bogat material de factură etnologică. brusc. pe care le considerăm totuşi destul de relevante. Alimentaţia. Având în vedere faptul că Recensământul de la 1897 conţine cele mai complete informaţii despre componenţa populaţiei oraşului. care face trecerea către debutul unui nou secol. vestimentaţia. destinul marii majorităţi al populaţiei urbei. consecinţele acestui eveniment istoric sunt evidente şi în viaţa cotidiană a oraşului. Urmărirea strictă a acestor discrepanţe în consum şi în viaţa de toate zilele ar constitui subiectul unui tratament special în unul dintre studiile ulterioare. „secolul tehnologiilor”. domeniul vieţii cotidiene se prezintă foarte diversificat şi prin optica structurilor sociale. care în plan politic corespunde cu Marea Unire a Basarabiei cu România.

Aceleaşi depăşiri sunt determinate şi de necesităţile unor intervenţii cu caracter comparativist. socială. valabile încă pentru reconstrucţia unor elemente din viaţa cotidiană a oraşului din cadrul cronologic stabilit în prezenta lucrare. precum şi a cadrului mai general al Imperiului Rus. Anume în Chişinău ritmul vieţii cunoaşte un caracter mai intens. capitala Basarabiei. care să conţină deopotrivă informaţii despre viaţa economică. centrul mişcării de eliberare socială şi de renaştere spirituală naţională.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 15 pectivă. În ceea ce priveşte cadrul geografic. politică. am încercat să creăm o privire panoramică de profunzime despre modul de viaţă al locuitorilor săi. În studiul nostru am intenţionat să redăm o viziune amplă şi adecvată despre viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secolului al XX-lea. . al României vecine. dar şi al spaţiului european în ansamblu. fără a da preferinţă detaliilor şi amănuntelor. Unele depăşiri ale cadrului geografic stabilit sunt îndreptăţite de faptul că cercetarea problemei vieţii cotidiene din oraşul Chişinău nu poate fi realizată printr-o izolare de realităţile provinciei basarabene. spirituală etc. iar viaţa comunitară a locuitorilor oraşului este organizată după modele şi principii complexe. care reprezintă nucleul tuturor evenimentelor de rezonanţă istorică. obiectul cercetărilor noastre este studierea vieţii cotidiene în oraşul Chişinău.

antropologică. în acest sens. viaţa cotidiană desemnează domeniul de experienţă al vieţii de toate zilele. dar şi pentru a înlătura unele confuzii privind modalităţile de interpretare a ei din punct de vedere ştiinţific. p.). Astfel. Pentru a reliefa complexitatea conţinutului vieţii cotidiene. imperceptibil. Cluj-Napoca. preşedinţi. 2001. vieţii cotidiene i se opune viaţa conducătorilor (regi. 20. de concediu sau de vacanţă. 7-8.16 Lucia Sava INTRODUCERE 1. din punct de vedere politic. variabilă: definiţia ei depinde întotdeauna de cea a corespondentului său. în parcelarea raţională a realităţii ca atare şi în interpretarea acesteia din diferite unghiuri de vedere. Concepută din alt punct de vedere. sociologică. de exemplu. acesteia i se opune. Din punct de vedere sociologic. „cotidianul” este – în sensul direct al acestui cuvânt – ceea ce. Explicaţii ale „cotidianului” sunt de natură istorică. din punct de vedere temporal. însă fiecare dintre aceste ştiinţe umane sau sociale îşi au diferenţa specifică în metoda şi finalitatea decupării lumii vieţii de zi cu zi. în mare măsură. Norbert Elias apreciază că definiţia cotidianului depinde. 1 2 C. miniştri ş. cotidianul poate fi interpretat ca „antiistorie” prin excelenţă. uzual. tot ceea ce este comun. ceea ce ne modelează privirea şi auzul fără să-i acordăm atenţie. care de fiecare dată poate fi altul. prinţi. dacă opusul ei este viaţa burgheză. filosofică etc. dominând şi supraveghind scena existenţei obişnuite1. Pentru o hermeneutică a cotidianului. deoarece include tot ceea se întâmplă zilnic. de fiecare zi. ziua de sărbătoare. Din această perspectivă. în funcţie de finalitatea procesului de definire şi de criteriul clasificării. de toate zilele.a. prins în rutina programului său zilnic.. Mihali. chiar dispare organizarea simbolică guvernată de un anumit număr de figuri sau de instanţe depăşind. având ca termen corelativ „marile evenimente” ce populează istoria. putem afla mai multe despre el din ceea ce nu este şi din însuşirile pe care le capătă opusul său decât din ceea ce ar trebui să fie „el însuşi”2. de ceea ce nu este el. de lux. Ibidem. . Din acest punct de vedere. atunci prin viaţă cotidiană înţelegem modul de a fi al muncitorului sau al ţăranului. Sensus communis. viaţa cotidiană este o noţiune relativă. Ce este cotidianul? Constituind locul prin excelenţă al gândirii politice şi al gândirii existenţei. am considerat a fi necesară evidenţierea unor abordări ale cotidianului din perspectiva disciplinelor socioumanistice înrudite cu istoria. Lumea în care poate să se ivească o problematică a „cotidianului” este lumea în care se retrage. ce creează şi constituie istoria. adică. ne face să percepem totul. psihanalitică. ea desemnează activitatea noastră de toate zilele. p.

De asemenea. al reculegerii sau al reflecţiei) poate să apară în egală măsură ca loc al cotidianităţii (somn. adevărată”3. p. iar pe de altă parte. vol. Ro. Paris. C. 6) o perspectivă temporală specifică5. locuinţa (care înseamnă loc al intimităţii. ca loc al neprevăzutului. nereflexive”. nu închiderea spaţială l-a interesat în mod 3 4 5 6 E. bazate pe căldura şi armonia unei vieţi netulburate de „excesul de conştiinţă”. în care se derulează mare parte din viaţa noastră cotidiană. 5) o formă specifică de socialitate. autentică. Viaţa cotidiană ca spectacol. Alfred Schutz. A. al evenimentului) sau locul de muncă (care poate semnifica rutină sau. naive şi false. Cluj-Napoca. dimpotrivă. masă). dar şi în alte „cadre” sociale. 3) o formă prevalentă de spontaneitate. Bucureşti. . Un alt sociolog. Ed. ca „ansamblu de idei şi experienţe ideologice. copii. realizare de sine). p. dimpotrivă. vede în cotidian un depozit de prejudecăţi şi de idei false care trebuie suspectat şi abandonat în favoarea „unei adevărate conştiinţe”4. consideră că realitatea vieţii cotidiene este dată de: 1) o tensiune specifică a conştiinţei ce provine din „deplina atenţie faţă de viaţă”. Phénomenologie des sciences sociales. viaţa cotidiană este echivalată cu viaţa privată (familie. Pentru o hermeneutică a cotidianului. contradictorii: prima definiţie dată de autor vizează reconstrucţia unei comunităţi ideale. Pentru Erving Goffman. ca „sferă de experienţe şi de idei naturale spontane. căreia i se opune sfera experienţelor şi ideilor artificiale. intimitate). Acelaşi sociolog defineşte viaţa cotidiană. demn de păstrare şi de comemorare. mai mult sau mai puţin închise sau ritualizate şi chiar abstrase din normalitatea cotidiană6. căreia i s-ar opune o „conştiinţă corectă. însă. Sensus communis. căreia i se opune viaţa publică sau profesională. p. Totuşi. 1987. Goffman. Norbert. 2003. dacă istoria înseamnă tot ceea ce e memorabil. autodepăşire. cea de-a doua. 1995. 243. Le chercheur et le quotidien. 99. De aceea autorul s-a preocupat să înţeleagă modurile în care individul se prezintă (adică joacă rolul unui personaj) în viaţa cotidiană a organizaţiilor sau în spaţiul public. autentice. Mihali.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 17 deoarece. sub forma suspendării îndoielii. Schutz. adică al celor cu graniţe bine delimitate. 7-8. Comunicare. Cele două definiţii sunt. strada (traiect rutinier ori. Spaţiul privilegiat al studiilor lui Goffman este cel al „sistemelor închise”. 2) o epocă specifică. nereflectate”. 129. iar individualităţile sunt actorii ei. Distincţia dintre spaţiul public şi cel privat este foarte dificilă. Sur le concept de vie quotidienne // Cahiers Internationaux de Sociologie. pe de o parte. viaţa cotidiană este un spectacol. De asemenea. deloc aparent. 4) o formă specifică de experienţă a eului. 2001. cotidianul este materia primă a uitării. E. Paris. manifestată prin muncă. de exemplu.

noutatea care-l reprezintă şi consacră este negaţia. p. acest spaţiu care ne roade şi ne brăzdează este şi în el însuşi un spaţiu eterogen. închizând în sine pe cei preocupaţi de garantarea clipei ce vine. 1994. este un prezent continuu. Spaţiul cotidian desemnează. politice. Astfel. înţeleasă ca survenire a problematicii în existenţa umană. banalitate. el 7 8 9 C. Iar acestea iau o formă similară spectacolului teatral. Noi trăim în interiorul unui vid care s-ar colora cu diferite umbre şi lumini. Tocmai personajul istoric este cel care vine să infirme istoria făcută după norme cotidiene. locul de muncă ş. de când omul a obţinut dimensiunea socială. Ceea ce aduce el. dar nu de cineva anume9. 23. 108-109. Dits et écrits.18 Lucia Sava deosebit pe Goffman. culturale) nu ar fi posibilă fără garantarea întreţinerii fizice şi biologice a individului şi a comunităţii prin muncă. p. strada. Paris. Mihali. cotidianul este timpul muncii dintre sărbători ori timpul uitat dintre evenimentele istorice. a timpului şi istoriei noastre. lumea vieţii cotidiene reprezintă arhetipul experienţei noastre a realităţii. . în interiorul căruia s-ar putea situa indivizi şi lucruri. Din punct de vedere filosofic. acesta este definit de Michel Foucault drept: „Spaţiul în care trăim. Sensus communis. despre viaţa cotidiană putem vorbi în momentul în care apare istoricitatea. în care se desfăşoară tocmai erodarea vieţii. de asemenea. potrivit concepţiei acestui autor. iar trecerea de la o lume la alta se face tocmai prin intermediul vieţii cotidiene. IV. trăim înăuntrul unui ansamblu de relaţii care definesc amplasamente ireductibile unele la altele şi absolut nesuperpozabile”8.a. Foucault. efectuată de alţii. el mai înseamnă rutină. Ibidem. locurile cotidiene (casa. fiecare generaţie nu face decât să transmită o anumită organizare a lumii. în dispreţ pentru rememorare ori proiectare în viitor7. vol. de care suntem atraşi în afara noastră înşine. Din punct de vedere istoric. Prin negaţie. M. datorită însuşirilor sale de planitate. 755. surprinzător. Pentru o hermeneutică a cotidianului. Fiind un spaţiu negociat între conducători şi supuşii săi. elasticitate şi repetitivitate. Filosofii îl descriu uneori ca fiind „o parodie a eternităţii”. inform şi neorientat. p. Astfel. noi nu trăim într-un soi de vid. ci tocmai deschiderile pe care interacţiunile noastre sociale le instituie în permanenţa vieţii cotidiene. a fantasmelor poate fi considerată ca o modificare a lumii muncii. în eveniment şi excepţional. deoarece lumea viselor.). lumea vieţii cotidiene a existat în istorie dintotdeauna. fiecare cu închiderile şi deschiderile sale. din care ieşim. Altfel spus. Istoria este posibilă ca istorie a vieţii cotidiene. Istoria (în dimensiunile sale multidimensionale: economice.

Nobilul îşi primeşte nobleţea de la recunoaşterea caracterului excepţional al unei fapte. la diversele sale etaje. Cotidianul. Viaţa cotidiană implică publicitatea. Orice experienţă cotidiană este o experienţă comună. Din această perspectivă. cum a fost ieri să fie şi azi. sunt una şi aceeaşi zi. Muncitorul. Ea apare atunci când subiectul ei. tabieturile să rămână intacte. De asemenea. eroul. raţiunea vieţii în cotidian o dă plăcerea pe care oamenii o găsesc în repetitivitate. marile cercuri corespund cu marea istorie. materială şi spirituală a celorlalţi. asamblarea anevoioasă a discursului paraistoric. viaţa care trece de la sine. oamenii mănâncă. dimpotrivă. El este ca atare tocmai pentru că toate zilele îi seamănă. neexperimentate. viaţa trăită absent. Viaţa definită de cotidian este viaţa repetitivă. viaţa mecanică. pe dos. în prezenţa deplină. ai şansa să te găseşti în chiar mediul înconjurător al vieţii materiale. Cu cât restrângi spaţiul. Evenimentul interesează din punctul de vedere al mobilităţii şi dinamismului istoric. de obicei. . omogenul. uneori contradictoriu al abordării subiectelor despre viaţa cotidiană. niciuna nu diferă de alta. este oare importantă această introducere a vieţii de zi cu zi în domeniul istoriei? Este ea folositoare? Privită dintr-un unghi îngust de vedere. deoarece în demersul său istoricul trebuie să apeleze întotdeauna la unele aspecte ale cotidianului în detrimentul altora. realizarea sau interpretarea ei nu se pot face decât într-un cadru social. se îmbracă. egalul. o contestă şi-i pregăteşte noi cadre. viaţa cotidiană apare când excepţionalul părăseşte istoria pentru a se ascunde în camerele umbrite şi obscure ale trecutului. această „zi de zi” reprezintă fapte mărunte care abia dacă se arată în timp şi spaţiu. Subiectul vieţii cotidiene este identicul. Şi în final. El este înnobilat prin ceremonialul şi ritualul care îl scot din ordinar. ia locul opusului său: omul excepţional. Cine trăieşte în cotidian? În niciun caz nobilul sau aristocratul care îşi datorează nobleţea unor evenimente care nu sunt de ordinul cotidianului. împărtăşirea lumii şi co-apartenenţa la ea. ce o va nega şi schimba. îşi extrage definirea şi adeverirea profesională din executarea zilnică a unora şi aceloraşi operaţii. Istoria cotidianului pierde din vedere tocmai ceea ce a adus-o aici şi ceea ce o va trece în alt punct. omul simplu. nu putem vorbi despre viaţa cotidiană în solitudine. regele. De aici rezultă şi caracterul complex. Totuşi. Oamenii vor pur şi simplu să trăiască la fel. felul în care. prinţul.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 19 introduce în istorie evenimentul şi o bulversează. iar siguranţa zilei de ieri să se perpetueze şi astăzi. interesează din punctul de vedere al imobilităţii şi conservării. în sensul în care posibilitatea. riscante.

Braudel. Bucureşti. a cercetărilor desfăşurate la nivelul documentului brut. Ed. Tribuna. Dificultatea studiului rezultă din faptul că „ne aflam pe un teren neumblat”11. Bucureşti. iar informaţiile.. Şi în aceste instantanee. Istoria vieţii private. Cluj-Napoca. 5-6. de la o societate la alta. Acestora li se adaugă varietatea şi complexitatea aspectelor problemei vieţii cotidiene. Nimic mai dificil în abordarea subiectelor despre viaţa cotidiană decât stabilirea unor metode sau modele de cercetare. 1984. de aici. în care există puţini înaintaşi. istoria se scrie cu propria personalitate. de exemplu. p. Dat fiind faptul că istoria se referă la om în grup mai curând decât ca individ. G. compari între ele” şi apoi să construieşti din acest material capelele sixtine ale istoriei. .”13. astfel încât prioritatea acordată unora s-ar putea face în detrimentul altora. deci. se manifestă. Această experienţă este transmisibilă şi cumulativă. contraste. a civilizaţiilor.20 Lucia Sava se adăpostesc sau îşi organizează timpul liber nu este niciodată indiferent. p. I. adică pe baza unui bagaj de cunoştinţe (uneori poate confuze) pe care autorul le-a asimilat pe parcursul vieţii. cu cât sfera privată şi cea publică se articulează şi se definesc reciproc. p. 16. Structurile cotidianului: posibilul şi imposibilul. 1994. Bloch. masă cu masă. 14. care nu sunt toate superficiale şi care trebuie să trezească curiozitatea istoricului. a naţiunilor. de asemenea. istoricul nu va povesti. Pledoarie pentru istorie. 10 11 12 13 F. care constă în ordonarea şi selectarea documentelor. a ceea ce este colectiv. vol. care împreună cu lacunele documentării şi varietăţii experienţelor limitează obiectivitatea istorică. Modele şi metode de cercetare. Cum se scrie istoria. Acest fapt determină caracterul individual al scrierilor istorice. istoricul Marc Bloch precizează că „aceste produse ale unei trude inegale trebuie să le clasifici. 1999. disparităţi. chiar a omenirii12. la prima vedere numeroase. însă ea nu este o metodă propriu-zisă de cercetare. vol. ordonezi. Bucureşti. Meridiane. I. 2007. Ariès. dar va face referinţă la aceste mese. 2. Ed. care au încercat să exploreze în acest domeniu. toatele prânzurile şi toate cinele tuturor oamenilor. că este istorie a societăţilor. 78. M. Dificultatea e cu atât mai mare. care împreună alcătuiesc obiceiurile culinare ale unei civilizaţii sau va povesti istoria bucătăriei dintr-o societate de-a lungul secolelor. Definind misiunea istoricului. p. Duby. P. sunt împrăştiate în toate părţile. deoarece fiecare îşi face experienţa după puterea şi voinţa lui. Iar „recompunerea acestor imagini – după cum avea să afirme Fernand Braudel – este un joc distractiv şi eu nu îl socotesc inutil”10. Pe de altă parte. Ph. Veyne. teama de a aluneca spre o istorie a individualismului.

Lucrarea sa cea mai importantă din domeniul combinat al antropologiei culturale. O altă problemă o constituie decizia legată de ce se poate compara şi cu ce. p. teolog şi magistrat scoţian. On Historians. p. particularizarea şi generalizarea sunt complementare şi depind de comparaţie. pledând pentru ambele. Collingwood. psihologilor. 242. Citatul este preluat din P. 1890). compararea societăţilor fundamental similare ca structură. . Ca şi în abordarea generală a istoriei ca şi ştiinţă socială. The Historical Imagination. 1979. reluat în The Idea of History. islamic). provoacă experienţa care va răsturna poate teoriile sale cele mai îndrăgite. Este vorba despre unii istorici. antropolog cultural şi social. În cadrul abordărilor istorice. care nu se discută. Oxford. J. o lucrare în 12 volume dedicată credinţelor şi practicilor religioase ale populaţiilor primitive. Elton. Oricare ar fi dorinţa secretă a sufletului său. H. unii istorici au avut tendinţa de a respinge comparaţia. G. 1946. Londra. care este indispensabilă în orice cercetare istorică. chinez. 1999. religioase şi sociale este Creanga de aur (The Golden Bough. 231-248. Humanitas. Aceasta este în ambele cazuri o obligaţie de conştiinţă. Pe de altă parte. Încă Emile Durkheim distingea două tipuri de comparaţii. p. pe principiul că sunt interesaţi numai de elementul particular. p.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 21 Referindu-se la analiza istorică. Burke. ca şi a sociologilor. Bucureşti. şi-au concen14 15 16 17 18 Ibidem. Cambridge. pledând în favoarea celor din urmă17. Învăţatul înregistrează. compararea societăţilor fundamental diferite. judecătorul cel bun îi chestionează pe martori fără altă grijă decât de a cunoaşte faptele. dar acest lucru nu este posibil decât dacă descoperim mai întâi ce le lipseşte celorlalte oraşe (antic. James George Frazer (1854-1941). În primul rând.”16. Hexter. Ele au o rădăcină comună: supunerea onestă în faţa adevărului. aşa cum au fost. iar în al doilea rând. Semnificativ în acest sens este răspunsul dat în 1914 de sociologul Max Weber istoricului Georg von Below în cadrul unei dezbateri asupra istoriei urbane: „Suntem absolut de acord că istoria trebuie să determine ceea ce este specific. Comparatiştii din secolul al XIX-lea. 159-160. G. 33. Bloch menţionează: „Sunt două feluri de a fi imparţial. Comparaţia reprezintă una dintre metodele preferate ale istoricilor. ca: R. fie explicită sau implicită. mai mult.”14. al savantului şi al judecătorului. Istoricul american Jack Hexter împărţea intelectualii în „cei care văd lucrurile în ansamblu” şi „cei care despică firul în patru”. să spunem. antropologilor. The Practice of History. Studierea subiectelor despre viaţa cotidiană sau despre mentalităţi se poate face din perspective diferite. în studiile de acest gen sunt la fel de importante comparaţia şi utilizarea modelelor. Istorie şi teorie socială.a. oraşului medieval. cum ar fi James Frazer18. Ed. metoda cantitativă şi folosirea „microscopului” social. 1967 ş. unic irepetabil15.

sociologii au acordat mai multă atenţie analizei micro-sociale. Ea este utilizată în studierea întregului grup. „cuantoistoria” sau „cliometria”. ignorând contextul social al acestor obiceiuri. 1998. Metodele cantitative utilizate în cercetările istorice se bazează pe analizele de statistici legate de recensăminte. Toynbee. distanţele sociale. anumite tipuri de cercetare istorică ar fi imposibilă. că anume cuvintele folosite pentru a desemna grupurile. Fără metodele cantitative. Măsura de comparaţie a fost civilizaţia. pentru a stabili ierarhiile nu au o valoare descriptivă în sine. dar este potrivită şi pentru cercetarea elitelor relativ restrânse sau pentru societăţi în care informaţiile nu sunt unitare. De asemenea. Bucureşti. . autorul a trebuit să reducă fiecare civilizaţie la un număr mic de trăsături. creând astfel nişte bariere artificiale între acestea20. micro-istoria socială evidenţiază în experienţa colectării datelor. În schimb. iar istoricii – micro-istoriei. care era destul de diferit. ci doar în dependenţă de momentul sau de locul utilizării. A.22 Lucia Sava trat atenţia asupra similitudinilor din trăsături sau obiceiuri culturale specifice. există puţine fenomene importante ale vieţii sociale care ar fi atât de strâns legate vieţii cotidiene pentru a autoriza microanalize pertinente şi clare asupra aspectelor noi care sunt deja cunoscute într-o altă manieră. 19 20 Robert Neelly Bellah. autorul distingând aproximativ douăzeci de civilizaţii în istoria lumii. care îmbracă mai multe forme. cunoscut prin operele sale consacrate studiului religiei şi moralei din perspectiva legăturilor acestora cu societatea. „istoria serială” (histoire sérielle). de preţuri. Semnificativă este. de date. Pentru a face posibile comparaţiile între aceste civilizaţii. îndeosebi cele care vizează evoluţia preţurilor sau mişcarea populaţiei. de la o cercetare totală la cercetarea pe eşantioane. pentru a clasa indivizii. sociolog american. poate să fie determinat de faptul că reprezintă în miniatură o situaţie despre care istoricul ştie deja că este prevalentă. care pot fi utile în studierea anumitor forme de comportament uman şi chiar de atitudine umană. Problema comparaţiei devine evidentă în cazul masivului Studiu asupra istoriei elaborat de Arnold Toynbee. Micro-istoria socială demonstrează că ierarhiile. Începând cu anii 70 ai secolului al XX-lea. Studiu asupra istoriei. conjunctura conflictelor sunt întotdeauna schimbătoare şi în concurenţă la momentul dat al timpului. Scopul micro-istoriilor este de a alege un exemplu individual care să fie studiat în profunzime. funcţionaliştii (Robert Bellah)19 susţineau că adevăratele obiecte de studiu sunt „echivalentele funcţionale” din diferite societăţi. la fel ca şi antropologii sociali. în acest sens. În afara domeniului politic. motiv pentru care ei au fost criticaţi.

Introducere în istoria mentalităţilor colective. comportamente. care evidenţiază ubicuitatea contradicţiilor şi a conflictelor sociale. a inaugurat o perspectivă nouă şi globală asupra trecutului. mai mult. modelul este echivalent cu tipul. 1999. apărut la începutul secolului al XX-lea în cadrul unui curent istoriografic cu un puternic impact în istoriografia contemporană universală (La nouvelle histoire). în centrul investigaţiei istorice este aşezat nu omul abstract şi universal. asociat cu Emile Durkheim. precum şi sistemele de valori în funcţie de care îşi modelează atitudini. indicând modul. cu particularităţile lor23. Ambele modele coexistă. demografia istorică. care subliniază importanţa legăturii sociale. Astfel. manierele în care oamenii societăţilor din trecut văd. a coeziunii sociale. de regulă. evoluţia vieţii cotidiene a indivizilor dintr-o anumită societate într-o anumită perioadă istorică. Cluj-Napoca. cum se văd pe ei înşişi. În abordarea istorică sunt utilizate două modele contrastive ale societăţii – cel consensual. Acest nou şi incitant domeniu al istoriei. Istorie şi teorie socială. în cadrul studiului nostru vom face multe referinţe şi la acest subiect. trebuie căutate în istoriografie. sau mai degrabă modurile. 21 22 23 P. faţă de care se încearcă o abordare în spirit pluridisciplinar. ci omul concret istoric. mentalităţile determinând. orientat spre studiul mentalităţilor şi al imaginarului din diverse epoci istorice şi în diferite arii de civilizaţie. cum ar fi: psihologia socială. 3. Istoriografia problemei (abordări teoretice ale vieţii cotidiene). sociolingvistica. Noul curent istoriografic. Humanitas. 5. .Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 23 În realizarea cercetărilor. semiotica etc. p. 1995. Bucureşti. 3-4. T. Burke. asociat cu Karl Marx. reacţii unii faţă de ceilalţi. Studiile care abordează aspecte ale vieţii cotidiene sunt într-o legătură foarte strânsă cu cele care abordează particularităţile mentalităţilor. 38. colectivităţile. grupurile umane. pe cât de novatoare şi de captivantă pe atât de complexă şi de dificilă. Ibidem. încă în secolul al XIX-ea şi la începutul secolului al XX-lea. social sau politic22. deoarece este imposibil ca o societate să existe fără conflicte sau fără o solidaritate. şi cel conflictual. termen utilizat îndeosebi de Max Weber. iar cercetătorii preocupaţi de aceste probleme utilizează în demersurile lor achiziţiile unor ştiinţe socialumane conexe. percep şi îşi imaginează lumea care-i înconjoară. geografia umană. În acelaşi timp. Ed. p. p. Nicoară. Modelul poate fi apreciat drept „un construct intelectual care simplifică realitatea cu scopul de a o înţelege”21. istoricii apelează de multe ori la modele istorice. Rădăcinile unei asemenea abordări istorice. De aceea. a revalorificat şi ponderea în acest context a istoriei vieţii cotidiene. şi unii pe alţii. ca şi faţă de provocările mediului natural.

p. Conceptul de istorie. o istorie care să includă toate activităţile umane şi să fie preocupată mai puţin 24 25 26 27 R. Burke. Revista iniţiată de aceştia.. Ed. La fel ca şi predecesorii lor germani şi americani. Printre cei mai activi critici a fost Karl Lamprecht. Istorie şi teorie socială. care să-şi preia conceptele din alte discipline. este în primul rând o ştiinţă sociopsihologică”25. Referindu-se la conceptul de istorie văzut ca un concept orientativ modern. În Franţa. El a cerut o „istorie colectivă”. istoricul american Frederic Jackson Turner şi-a lansat atacurile împotriva istoriei tradiţionale în aceeaşi manieră: „Trebuie luate în consideraţie toate sferele de activitate umană. de asemenea.” Contemporanul său. ci toată masa continentală”26. menţionează autorul. Desigur. Ibidem. Universităţii „Al. psihologie şi sociologie. pe care doreau s-o înlocuiască cu „o istorie mai amplă şi mai umană”. Iaşi. P. p. „o istorie care să se ocupe de toate activităţile umane şi care să-şi preia ideile din antropologie. pentru noua istorie. unii dintre istoricii profesionişti germani s-au arătat nemulţumiţi de istoria neorankeană. James Harvey Robinson. Christian Kestner ridică problema de a şti: „Dacă utilitatea noii istorii se extinde asupra persoanelor private”. Annales d’histoire économique et sociale. mişcare iniţiată de doi profesori de la Universitatea din Strasbourg. economie. Ibidem. unul dintre puţinii istorici care au tratat tipul de istorie cerut de Lamprecht drept o „evoluţie dincolo de Ranke”. 25. care susţinea: „Noi dorim să cunoaştem nu numai vârfurile.”27. Reinhart Koselleck menţionează că. La sfârşitul secolului al XIX-lea. . susţinea Lamprecht. 24. Koselleck. Concepţia sa istorică a fost continuată de un alt cercetător german. dar ele au avut ecouri considerabile în Statele Unite ale Americii şi în Franţa. urmaş al lui Max Weber. a criticat istoricii tradiţionali. de dominator al altor oameni sau de dominator al popoarelor şi de cuceritor al unor ţări”24. la Gottingen. 2005. Marc Bloch şi Lucien Febvre. „Istoria. Nici un sector al vieţii sociale nu poate fi înţeles în mod izolat. ci şi poalele munţilor. „istoriograful trebuie să ne înfăţişeze omul în integritatea sa. 24. încercările lui Lamprecht de a sparge monopolul istoriei politice s-au soldat cu eşec în Germania. I. cei doi istorici francezi se opuneau prevalenţei istoriei politice. XX au reprezentat perioada unui „nou tip de istorie”.24 Lucia Sava Unele interpretări de acest gen ar putea fi chiar anterioare. încă în 1765. nu numai înălţimile şi adâncimile suprafeţei. a pledat. cum ar fi psihologia socială sau geografia umană. anii ’20 ai sec. 78. p. Evident. Cuza”. În jurul anului 1890. nu doar în ipostazele rare sau speciale. Otto Hintze. care a denunţat istoriografia oficială germană pentru accentul pus pe istoria politică şi pe personalităţile istorice. p..

Febvre şi M. Burke. Cluj-Napoca. p. 1929-1989. datorită eforturilor şi activităţii istoriografice a istoricilor francezi L. Economies. Chiar şi în cadrul unei subdiscipline cum este istoria socială există tendinţe de divizare.29. o parte a istoricilor fiind preocupaţi de marile curente. The French Historical Revolution: The Annales School. încurajând în acest sens cooperarea interdisciplinară şi conferind istoriei o poziţie de hegemonie printre ştiinţele sociale. precum şi în cadrul fiecărei discipline. una – a aşa-numiţilor „istorici ai societăţii”. definite ca “mod de viaţă”31. p. antropologie etc. 1999. p. care include. în componenţa sa atât noţiunile educative. sociologie. Intenţiile autorilor francezi nu erau printre primele. istoricul olandez Johan Huizinga a publicat lucrarea Amurgul Evului Mediu. Cambridge.a. 1990. care în 1946 a devenit Annales. termen frecvent utilizat de istoricii Şcolii de la Annales28. 1986. De altfel. Această separare este vizibilă.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 25 de povestirea evenimentelor şi mai mult de analiza „structurilor”. Bloch. care se inspira din antropologia socială. că fiecărei civilizaţii. Istorie şi teorie socială. în paginile revistei au publicat economistul Joseph Schumpeter. Burke. în special. 31. Atât Febvre. Religia lui Rabelais: Problema necredinţei în secolul al XVI-lea. iar cealaltă – de studiile de caz la scară mică. 1929). sociologul Maurice Halbwachs. Încă în 1919. alături de istorici. care trebuie să fie studiat atât ca individ. psihologie. Încercând definirea noilor direcţii de cercetare istorică. cât şi cele comportamentale. al arheologilor şi al antropologilor coincide cu declinul unui discurs comun pentru ştiinţele sociale şi disciplinele umaniste. Civilisation.. În concepţia lui M. L. cum ar fi: geograful politic André Siegfried. şi cealaltă – a cercetătorilor „micro-istoriei”. Primele încercări reuşite de instituţionalizare a noii discipline se fac în deceniul trei al secolului al XX-lea. М. . Ibidem. Москва. p. 27.17-20. P. „obiectivul istoriei este omul. cercetători din alte domenii. cât şi Bloch doreau ca istoricii să utilizeze în lucrările lor informaţii din disciplinele învecinate: geografie. Ascensiunea unui discurs comun al istoricilor şi sociologilor. cât şi ca factor social”32. Bloch. unde cele două grupări. Блок. antropologul Edward Evans-Pritchard ş. revista întemeiată de Marc Bloch şi Lucien Febvre includea în colectivul redacţiei. Febvre. un studiu despre cultura din secolele XIV-XV. L. Febvre susţine. sociologul Norbert Elias. fiecărui nivel de cultură şi fiecărei categorii sociale îi corespunde propriul său utilaj mental. Апология истории. 5. în Germania. 28 29 30 31 32 P. 1996. din iniţiativa cărora apare revista Annales d’histoire économique et sociale (Strassbourg. Sociétés. se află în conflict30.

Meridiane. Şcoala Analelor. Cum se scrie istoria. se opune istoriografiei tradiţionale.” De aici rezultă concepţia revoluţionară a acestor istorici. că „dacă noi am învăţat că omul s-a schimbat mult în spiritul său şi fără îndoială în cele mai delicate mecanisme ale corpului său. ale cărei limite nici măcar nu le zărim: istoria regională. este oare de conceput să se întreprindă studiul schimbării grupurilor sociale în ceea ce priveşte structura lor. mai ales prin intermediul transformării deprinderilor de limbaj. 11-12. 2005. dizertaţii teoretice”. ci există istorie ca atare în toată integritatea ei. adunată în jurul revistei fondate de Marc Bloch. Bucureşti. Compartimentarea cercetării îşi menţine limitele în câmpul ideal unificat al „istoriei globale”. pe bună dreptate. oricare ar fi ea. 23. economia. Bloch. o cercetare desfăşurată concomitent în scop de comparare. 1999. prin subtila. care studia prea exclusiv marile evenimente recunoscute ca atare dintotdeauna: ea făcea istorie-tratate-bătălii. o istorie a uneltei. manifestările cele mai elementare ca şi cele mai subtile ale mentalităţii. a gestului. Cluj-Napoca. viaţa spirituală şi fără a alătura acestei observaţii pe aceea a ceea ce. o istorie a corpului?”35 33 34 35 P. „Noi am recunoscut.. Ţurcanu Bibliografia Basarabiei şi Transnistriei. a nebuniei sau a căutării siguranţei de-a lungul timpului33. a mâncatului şi băutului. 29. Bloch. „Socială” şi interdisciplinară. 2007. Bloch trebuie căutată în trei caracteristici: expansiunea pe o durată foarte lungă a studiului unui fenomen. p. apare mai comun. insesizabila modificare a sensului cuvintelor. potrivit căreia „nu există istorie economică şi socială..”34 Originalitatea demersului istoricului M.26 Lucia Sava Aşadar. fără să dezvolte în acelaşi ritm o arheologie a cotidianului. Tribuna. a mentalităţilor. Veyne. I. că într-o societate. Ed. Pledoarie pentru istorie. credinţele. Chişinău. pe care toată lumea le caută totuşi. . să scoată istoria din făgaşul bătut al istoriografiei tradiţionale încremenită într-un academism sterp al manualului sau al cursului universitar „evenimenţial” şi „pozitivist” al instituţiilor de făcut istorie. faptele religioase şi legendele. p. M. Articolul-program care deschidea primul număr al Analelor expune intenţiile fondatorilor. totul se leagă şi se determină mutual. revista îşi propunea „prin exemplu şi prin faptă” şi mai puţin prin „articolele de metodă. Ed. p. o lectură nouă a textelor narative şi recurgerea la sursele nescrise pentru identificarea urmelor unui ritual şi ale unei imagini mentale. în existenţa materială. credinţele. scria M. rămânea însă de defrişat o imensă întindere de non-evenimenţial. fără a observa. Autorul afirmă. structura politică şi socială. în diverse regiuni ale aceleiaşi arii culturale. pentru că integrarea interdisciplinară nu îşi găseşte încă instrumentele.

într-un anumit mediu uman şi într-o anumită epocă”42. în acest caz istoricul urmăreşte. Istoria totală este definită de R. 1983. Braudel.. redarea “. R. 76. G. Jacques le Goff apreciază că „nivelul istoriei mentalităţilor este cel al cotidianului şi automaticului. Introducere în filosofia istoriei. redarea unei istorii totale presupune a urmări corelarea structurilor profunde ale vieţii umane cu factorii ei materiali. mentalităţile şi năzuieşte să devină o „istorie totală”.. Veyne. 436. p.. R. este ceea ce scapă subiecţilor individuali ai istoriei. 179. J. de la felul lor de a se îmbrăca şi de a face schimb până la felul lor de a se ruga”38. să domnească peste tot domeniul ei virtual. Braudel. . 3-ème série. societatea. L’histoire des mentalités// Encyclopedia Universalis. R. studiile despre cotidian par nedespărţite de cele care vizează mentalităţile. Aron ca fiind „o istorie a oamenilor. care considera că „istoria trebuie să se instaleze la răscrucea unde toate influenţele ajung să se întretaie şi să se contopească: în conştiinţa oamenilor care trăiesc în societate.”41. sociale şi politice dimensiunea vieţii mentale şi cotidiene. Mandrou consideră că scopul acestor studii este „reconstituirea comportamentelor. Duby.istoriei de lungă durată” (l’histoire de longue durée)37. vol. Mandrou. Gramatica civilizaţiilor.”36. Astfel. p. 14-15. Acolo el va surprinde acţiunile. reacţiile şi va măsura efectele forţelor materiale sau morale care se manifestă asupra fiecărei generaţii. Les mentalités: une histoire ambigue. p. F.. Paris.”40. Bucureşti. întrucât le dezvăluie conţinutul impersonal al gândirii.8... Paris. care presupune a imprima vieţii materiale. 80. Bucureşti. pe care indivizii le exprimă spontan. P. studiile cercetătorilor citaţi mai sus vizează reconstituirea unei istorii totale. Aron. La această etapă. 1994.. Altfel spus. 1997.. Duby. economia. 25. Iar un alt cercetător al perioadei. consemna că: „în zilele noastre istoria şi-a anexat demografia. Cum se scrie istoria. p. expresiilor şi tăcerilor care pun în lumină concepţiile despre lume şi sensibilităţi colective. P. 1999. vorbeşte despre mentalităţi ca despre „un ansamblu de idei gata făcute. după expresia lui F. noi generaţii de istorici vor impune problematica cotidianului alături de cea a mentalităţilor în câmpul istoriografiei contemporane.”39. Un alt istoric al Şcolii Analelor. 1968. în multitudinea activităţilor şi a universurilor lor. Veyne.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 27 Aceeaşi opinie este împărtăşită şi de colegul său. Bucureşti. Plecând de la cercetările acestor autori. p. G. În acelaşi context. Histoire des sciences et histoire des mentalités // Revue de Synthèse. Altfel spus. ale permanenţei şi ale întâmplării.. fără de care prima n-ar fi completă. p. Lucien Febvre. acolo el va vedea atâtea probleme diverse reducându-se la una sau două dezbateri fundamentale şi îndeosebi la jocurile alternante ale posibilului şi necesităţii. 36 37 38 39 40 41 42 Ibidem. cât şi cu procesele de transformare a componentelor imaginarului social şi modul acestora de a reflecta ambianţa socială. le Goff.

1995. Braudel pune în evidenţă o triplă valoare a timpului. antrenate în „lupta pentru istorie”. 408. 111-112. un timp social. timpul dominat de mişcările ritmate ale economiilor societăţilor. Braudel. „o nouă concepţie a documentului”. timpul individual. Într-un context asemănător. dar şi consecinţele acestora asupra modului de viaţă al individului: scumpetea. preţurile. Structurile cotidianului: posibilul şi imposibilul. o durată ecologică a istoriei. care „nu este nevinovat” şi care trebuie „destructurat pentru a-i dezvălui condiţiile de producere”. Braudel. Această apreciere este dată de A. prin documente şi pe lângă ele istoria. habitat etc. Braudel. 1984. II. Berr şi a lui L. impozitele. Duby este 43 44 45 nr. o luptă pentru reprospectarea istoriei ca spaţiu predilect al unei antropologii cvadridimensionale. de la „partea mediului” spre „destinele colective” şi. Ariès şi G. nespectaculoase. Bucureşti. F. sub care se ascund „cele mai lente realităţi structurale”. dincolo de documente sau. costume. dacă ştii să vezi. care rămâne o poveste de viaţă. Structurile cotidianului: posibilul şi imposibilul. ce ţin de alimentaţie. în limitele căruia se organizează raporturile dintre om şi mediu. timpul conjuncturilor şi. „o istorie a oamenilor”. „echilibrul instabil. Structurile cotidianului. pot explica salariile. p. Istoricul insistă asupra aspectelor demografice. Bucureşti. 397. pământul şi marea. între asumarea obligată a cotidianului cu ritmurile lui sacadate şi înceata trecere a gândului spre împlinire”43. În concepţia lui F. construieşte o durată cu trei dimensiuni: un timp geografic. Pornind de la rolul. animalele şi plantele. F. timpul geoistoriei. care statornicesc posibilităţile şi limitele civilizaţiilor”44. Febvre îşi are rolul ei în evoluţia spirituală a istoricului F. 399. spre „evenimente”. continuă sau. Braudel. Autorul vede structurile cotidianului la limita dintre posibil şi imposibil. „o agitaţie de suprafaţă” care nu are nici un sens în afara dialecticii ritmurilor profunde. nume emblematic al celei de-a doua generaţii a Şcolii de la Annales. Un rol important în realizarea studiilor de acest gen revine izvoarelor istorice. mizeria. climatul şi solul. susţinând că „trebuie să existe o legătură între viaţa individului. II. Influenţa lui H. pur şi simplu. F. dar durabil dintre oameni. Lectura documentului ţine de ceea ce Jacques le Goff numea „promovarea unei noi erudiţii”. . Riza în postfaţa lucrării lui F. p.28 Lucia Sava Problematica cotidianului este studiată într-un cadru mai complex şi mai profund de istoricul francez F. există45. Braudel. 289. 1983. mortalitatea etc. Paris. p. p. vol. aproape structural. Braudel. 1984. în sfârşit. vol. care. dominat de evenimente.. de acolo. demersul istoricilor Ph. raportate la viaţa cotidiană. Bucureşti. dar fundamentale. foamea.

G. Astfel. p. Importanţa cunoaşterii vieţii private a fost formulată de G. ceea ce nu este decât al lui. în două: o nouă generaţie de istorici s-au impus împotriva rezistenţei istoriei tradiţionale. Ariès. şi ea. şi. la domeniul de activitate (atelierul. prielnice complicităţilor şi relaxării. inclusiv. fără fundamente teoretice. p. cum ar fi cafeneaua sau clubul48. Hans-Ulrich Wehler a apreciat că istoria cotidianului nu constituie o completare a marilor structuri ale istoriei sociale decât în unele sectoare separate. Istoria vieţii private. Alf Ludtke. Duby. 1994. pe care Wehler a respins-o viguros49. cercetarea vieţii private capătă contur şi începe să concureze cu istoria socială şi politică. Astfel. Un alt istoric. omul păstrează ce are el mai de preţ.”47. trecerea de la o societate la alta.. Jurgen Kocka. ai cărei reprezentanţi tradiţionali şi conservatori menţionau că istoria cotidianului este un fenomen la modă. ne-gândit. la locurile închise. 7. 1995. Histoire du quotidien (sous la direction d’Alf Ludtke). împotriva unei istorii naţionale. incoerent şi iraţional. această generaţie şi-a exprimat dorinţa de a se întoarce spre istoria socială. uzina). care a avut loc la toate nivelurile46. menţionează că în 46 47 48 49 Ph. l-a susţinut. ceea ce nu are voie să divulge. în introducere la lucrarea Histoire du quotidien. prăvălia. 13. ne-ştiinţific. istoria cotidianului s-a extins în unele universităţi. biroul.. Duby în felul următor: „În aria privată. vol. IX. să arate. deoarece este prea deosebit de aparenţele pe care onoarea cere să le salvgardeze în public. Paris. aria privată cunoaşte o diversificare: de la casă. autorii „renunţă la faptul mărunt în favoarea elementului semnificativ. ceea ce nu-l priveşte pe altul. Istoria devine o dimensiune a conştiinţei.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 29 de a reconstitui modul în care oamenii îşi organizează habitatul şi întreaga lor existenţă. apt să explice schimbările. . politica marilor puteri şi partide. Totodată. p. grupuri dominante. 8. comportamentul lor în societate şi în cercul restrâns al familiei. în concepţia autorilor menţionaţi. primind cu scepticism şi rezerve ideea reluării unei problematici etnologice şi sociologice de către istoriografie. Acesteia i s-a opus şcoala de istorie socială. I. transformarea. În paralel. care include participarea „oamenilor mici” la constituirea „marii istorii”. Conceptul „istoria societăţii” devine un program care se extinde asupra sociologiei istorice a societăţii germane. p. fiind considerată ca un domeniu de cercetare foarte serios. din 1984. Bucureşti. Ibidem. Istoriografia germană de după cel de-al Doilea Război Mondial pare să se fi scindat. concentrată pe persoane. în timpul celui de-al 35lea Congres al Istoricilor de la Berlin. Ibidem.

iar cealaltă – de studiile de caz la scară mică. constituie în ulti50 51 Ibidem. despre certuri şi înţelegeri. se află în conflict51. Aceste studii abordează munca lor şi timpul lor liber. în tendinţa lor de a se retrage. În pofida segmentului cronologic îndepărtat de cel al epocii pe care ne-am propus s-o studiem în lucrarea noastră. a grijilor lor cotidiene. Studiile despre cotidian demonstrează modul în care majoritatea germanilor de categorie medie. care se referă atât la bărbaţi. 31. adică asupra celor care deţin puterea laică sau religioasă. angoase şi speranţe de viitor. . Ele sunt consacrate manierelor lor de a locui sau de a trăi fără adăpost. cât de problematica operelor şi de metodologia prezentării conţinuturilor acestora. Istoricul se interesează despre dragoste şi ură. În studiile despre muncile cotidiene şi despre sărbători. făcând referinţă la perioada Evului Mediu sau la începutul epocii moderne. străinii comunităţii. s-au cramponat de puterea nazistă. suficient de important în tratarea unor probleme istorice. Ibidem. şi cealaltă – a cercetătorilor „micro-istoriei”. explorarea feţei interne a accederii şi instalării la putere a naţional-socialiştilor: diferenţa dintre dominanţi şi dominaţi. cât şi a degajărilor ocazionale50. Mult mai importantă este viaţa şi supravieţuirea celor fără nume în istorie. p. Prin intermediul istoriei cotidianului atenţia nu este îndreptată doar asupra faptelor. Chiar şi în cadrul unei subdiscipline cum este istoria socială există tendinţe de divizare. Astfel. unde cele două grupări. Însă. sunt cei numiţi „sub-oameni” („sous-hommes”). de asemenea. de a se îmbrăca sau de a rămâne dezbrăcaţi. în special. al arheologilor şi al antropologilor coincide cu declinul unui discurs comun pentru ştiinţele sociale şi disciplinele umaniste. cât şi la femei. la copii şi la bătrâni. alături de cea a mentalităţilor. p. o parte a istoricilor fiind preocupaţi de marile curente. asupra „celor mari”. Majoritatea istoricilor menţionaţi abordează în operele lor aspecte ale vieţii cotidiene în strânsă corelaţie cu cele ale mentalităţii.30 Lucia Sava centrul preocupărilor istoriei cotidianului se află „oamenii mici”. Cei care au plătit facturile sunt „alţii”. această perspectivă focalizează în egală măsură atenţia asupra victimelor şi a suferinţelor acestora. în Germania. de a mânca sau de a fi flămânzi. 1. Dar cercetarea istoriei cotidianului vizează. care contribuie adesea la disculpare. despre amintiri. muncitorii străini. precum şi în cadrul fiecărei discipline. ascensiunea unui discurs comun al istoricilor şi sociologilor. Această separare este vizibilă. una – a aşa-numiţilor „istorici ai societăţii”. aceştia intervin în calitate de actori. Problematica cotidianului. vom ţine cont nu atât de acest element cronologic.

5. Platon este una de analiză profundă a structurilor generale şi particulare ale societăţii europene medievale. nr. tom 33. F. cel alimentar. I. nu numai ca problemă economică. că acesta defineşte alimentaţia. p. 6. care abordează unele dintre aspectele vieţii cotidiene. ca de exemplu. În perioada anilor ’80 ai secolului al XX-lea istoricul român L. astfel încât aceste preocupări cuceresc noi domenii de cercetare. Papu. care prezintă aceeaşi manieră de analiză ca şi primul. analiza lor nefiind posibilă. la evoluţia locuinţelor şi a mobilierului. A. p. sau „biruinţa finală a socialismului”). 2000. L. Scurtu şi alţii. „afirmarea Statului”. Concepută ca o sinteză complexă a evoluţiei societăţii şi a mentalităţilor în Europa medievală.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 31 mele decenii ale secolului al XX-lea obiectul cercetărilor istoricilor din spaţiul românesc. Duţu. Astfel. Boia este preocupat de problema istoriei mentalităţilor şi a vieţii cotidiene. A. cum ar fi Jean-Paul Aron. Istorici români ca: F. Acesta din urmă presupune încercarea istoricilor din cele mai vechi timpuri şi până la mijlocul secolului al XX-lea în reconstituirea istorică de a evidenţia o evoluţie a istoriei şi de a-i descoperi un sens (numite diferit într-o anumită perioadă istorică: „împlinirea planurilor ascunse ale Providenţei”. „impunerea liberalismului”. Boia. A.-F. Încercând să explice avântul pe care îl înregistrează în ultima perioadă de timp studiile dedicate vieţii cotidiene şi mentalului colectiv. Ibidem. care însă. Bucureşti. impunându-se nu numai în mediile savante. p. însă. ci şi ca atitudine mentală52. Platon. Platon. dacă le detaşăm de acestea53. Societate şi mentalităţi în Europa medievală. opera cercetătorului român A. 1980. prin preocupări teoretice şi prin crearea unor instrumente de lucru adecvate circumscriu problematica cotidianului în paralel cu cea a mentalităţilor. autorul citează pe unii istorici francezi. 944. susţinând. Boia. Istoria mentalităţilor (cu privire specială asupra Şcolii de la „Annales”) // Revista de Istorie. Nicoară. cititor şi consumator de istorie. T. referindu-se. cotidianul şi mentalităţile apar profund integrate în întreg contextul economic şi social. Ţighiliu. Ibidem. conchide autorul. 52 53 54 55 L. . Constantiniu. autorul consideră drept unul dintre factorii principali ai acestuia declinul ideologiilor şi al principiului „procesualităţii dirijate”54. 944. O introducere în antropologia istorică. Făcând o retrospectivă a problematicii abordate de reprezentanţii Şcolii Analelor. Iaşi. I. a costumelor şi a modei. F. citate de autor. Considerăm lucrarea deosebit de importantă şi datorită faptului că ea conţine repere documentare şi bibliografice importante ale problemelor abordate de istoricul ieşean. În acelaşi context este citat şi Fernand Braudel. ci şi în conştiinţa publicului larg. p. E. 6. sunt depăşite acum prin comutarea centrelor de interes ale explorării trecutului pe „cotidian” şi pe „manierele de gândire”55.

32

Lucia Sava

Cercetările istoricului român I. Scurtu sunt printre cele mai recente în abordarea problematicii vieţii cotidiene a românilor în perioada interbelică, fiind foarte importante şi din considerentul că, din punct de vedere cronologic, dar şi în ceea ce priveşte conţinutul, sunt foarte aproape de ceea ce am ţinut să realizăm în paginile lucrării noastre56. Autorul s-a preocupat de existenţa cotidiană, fără a neglija dimensiunea sa publică, determinată de autorităţi prin legi, decrete, decizii, ordonanţe. Istoricul urmăreşte reconstituirea modului de viaţă al diferitor straturi sociale din societatea românească interbelică, perioadă extrem de complexă şi dinamică, în care, după părerea sa, românii au cunoscut atât momente grele, cât şi ani de prosperitate, care merită a fi cunoscute mai temeinic. Chiar din primele pagini ale lucrării, cercetătorul ţine să evidenţieze scopul acesteia: „...Am dorit ca „individul” să fie prezentat ca „fiinţă socială”, ancorată în realităţile vremii sale. Pe un plan mai larg, am urmărit reconstituirea modului de viaţă a tuturor românilor într-un context istoric dat – anii interbelici.”57. Lucrarea prezintă importanţă şi din punctul de vedere al paletei tematice foarte vaste: ea include aspecte ale mediului de locuire, ocupaţii şi condiţii de muncă, venituri şi cheltuieli, familia, locuinţa, îmbrăcămintea, alimentaţia, igiena şi sănătatea, precum şcoala, biserica, mass-media, timpul liber etc., aspecte care ne determină să insistăm, în plus, asupra diversităţii şi complexităţii problematicii vieţii cotidiene. Concluziile autorului sunt evidente în acest sens. Referindu-se la Marea Unirea din 1918, el susţine că după acest eveniment mediul de locuire s-a modificat, în peisajul statului român fiind integrate oraşele şi satele din Basarabia, Bucovina, Transilvania, fiecare regiune având specificul său58. În plus, autorul recurge la o gamă largă de date statistice, care au menirea să ofere o imagine totală, complexă a societăţii româneşti, cu părţile ei bune şi rele. Multiplele informaţii prezentate în lucrare, care se referă la o varietate de aspecte ale problemei abordate, au fost foarte utile şi pentru lucrarea noastră; permiţându-ne să urmărim unele aspecte ale vieţii cotidiene a locuitorilor oraşului Chişinău în perioada interbelică. Pe de altă parte, prezentarea în paralel a unor aspecte ale vieţii cotidiene din România întregită (care includ informaţii referitoare la Basarabia înainte şi după Unire) şi din alte state ale Europei ne oferă posibilitatea de a compara şi de a stabili standardele de viaţă ale românilor şi cele ale locuitorilor din statele europene.
56 57 58

I. Scurtu, Viaţa cotidiană a românilor în perioada interbelică, Bucureşti, 2001. Ibidem, p. 8. Ibidem, p. 279.

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)

33

Studierea habitatului urban al Chişinăului ne-a fost favorizată şi de o serie de lucrări care abordează problema evoluţiei oraşelor în spaţiul românesc59. Dintre acestea, de un real folos ne-a fost lucrarea lui E. Emandi60. Deşi nu se referă nemijlocit la Chişinău, ci la oraşul Suceava, lucrarea conţine o serie de informaţii preţioase, deoarece se referă la fizionomia şi funcţiile oraşului în general, precum şi la rolul determinant al acestuia în dezvoltarea societăţii, baza metodologică a lucrării fiind foarte utilă pentru elaborarea studiului de faţă. Problema cotidianului, complexă şi destul de variată în ceea ce priveşte conţinutul şi problematica abordată, este un subiect relativ nou, puţin cercetat în istoriografia românească. Cu atât mai puţin a fost abordată problema cotidianului în istoriografia din Republica Moldova, dovadă este faptul că la ora actuală există puţine studii ce ar viza această problemă. Putem afirma, cu siguranţă, că acest domeniu rămâne încă a fi unul foarte puţin explorat pentru istoricii din spaţiul pruto-nistrean. De acceea, se impun studii aprofundate asupra acestui subiect. Câteva tentative de abordare istorică din această perspectivă au fost făcute de istoricii E. Dragnev, V. Pâslariuc şi I. Caşu în cadrul Catedrei UNESCO de Studii Sud-Est Europene. Aceşti autori au iniţiat în cadrul rubricii „Adio, secolul XX” din paginile revistei Capitala magazin prezentarea evoluţiei societăţii chişinăuene până în anii ’70 ai secolului al XX-lea61. Adoptând aceleaşi principii de tratare a istoriei, stabilite de Şcoala Analelor, autorii scot în evidenţă particularităţile mediului de trai al locuitorilor oraşului Chişinău, punând accentul atât pe progresele înregistrate, cât şi pe problemele cu care se confrunta societatea chişinăueană aflată în plin proces de modernizare. Referindu-se la Chişinăul anilor 1910-1916, care se asemăna izbitor de mult cu Constantinopolul, „oraş somnoros şi apatic”, autorii afirmă că „Epoca de aur” a culturii europene s-a încheiat odată cu declanşarea celei mai distrugătoare conflagraţii de până atunci, care a schimbat radical aspectul civilizaţiei noastre”62. Ca urmare a Primului Război Mondial, viaţa cotidiană a locuito59

60

61 62

Este vorba de o serie de lucrări dedicate evoluţiei istorice a oraşelor româneşti: V. Cucu, Oraşele României, Bucureşti, 1970; Gh. Curinski, Centrele istorice ale oraşelor, Bucureşti, 1967; E. Emandi, Habitatul urban şi cultura spaţiului: Studii de geografie istorică. Suceava în secolele XIV-XX, Iaşi, 1996; Istoria oraşului Iaşi, sub coordonarea lui C. Cihodaru, Gh. Platon, Iaşi, 1980; D. Marcu, Estetica oraşelor şi înfrumuseţarea lor din punct de vedere urbanistic, Bucureşti, 1926; P. Păltănea, Istoria oraşului Galaţi: de la origini până în 1918, vol. I-II, Galaţi, 1994; A. Ungureanu, Oraşele din Moldova. Studiu de geografie economică, Bucureşti, 1980. E. Emandi, Habitatul urban şi cultura spaţiului: Studii de geografie istorică. Suceava în secolele XIV-XX, Iaşi, 1996. E. Dragnev, V. Pâslariuc, I., Caşu, Adio, secolul XX // Capitala magazin, nr. 2, iulie 2000. Ibidem, p. 4-6.

34

Lucia Sava

rilor oraşului este supusă unor încercări grele, cum ar fi: asigurarea cu produse alimentare, transportul public, creşterea criminalităţii etc. Studiile menţionate nu tratează decât parţial problematica vizată; lipsa unei lucrări care ar analiza evoluţia vieţii cotidiene şi a mentalităţii în spaţiul dintre Prut şi Nistru în secolul al XX-lea în general; şi în particular, în oraşul Chişinău, capitala actuală a Republicii Moldova, se face resimţită cu atât mai mult, cu cât, din secolul al XIX-lea şi până în prezent, Chişinăul rămâne a fi centrul de afirmare şi de manifestare a tendinţelor urbaniste şi modernizatoare ale societăţii basarabene. În pofida celor menţionate, există numeroase lucrări63 care, abordând probleme de istorie socială, economică, politică sau culturală ale spaţiului românesc, în general, sau ale Basarabiei, în particular, fac referinţă nemijlocită la capitala acesteia, oraşul Chişinău. Acestea conţin o diversitate tematică şi acoperă un segment cronologic vast, precum sunt diferite opiniile şi metodele de abordare ale problemelor trasate. Una dintre lucrările de acest gen, care conţine informaţii de un real interes, aparţine istoricului N. Iorga64. Referindu-se la ţinutul Chişinăului, autorul descrie imaginea de ansamblu a oraşului, străzile, îndeosebi cea principală, Alexandrovskaia, localurile şi varietatea bucatelor, magazinele şi prăvăliile, care apar în viziunea istoricului ca „...un cartier de palate albe, de mari clădiri ale negustorilor. Vitrinele scânteie de o parte şi de alta. Înainte e o mare grădină, o biserică spaţioasă în fundul ei şi un turn cu ceasornicul luminat. Aici e centrul, un centru frumos...”65 Unele aspecte, tangenţiale cu problema abordată în lucrare, au fost preluate din studiile care abordează mişcarea de eliberare naţională a românilor basarabeni aflaţi sub stăpânire ţaristă, care cunoaşte un avânt considerabil în a doua jumătate a secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea.66 Majoritatea acestor
63

64 65 66

Printre sintezele cele mai semnificative ale istoriei Basarabiei în perioada studiată figurează: Z. Arbore, Basarabia în secolul XIX, Bucureşti, 1898; Z. Arbore, Dicţionarul geografic al Basarabiei, Chişinău, 2001; A. Boldur, Istoria Basarabiei, Chişinău, 1990; A. Boldur, Basarabia românească, Chişinău, 1992; P. Cazacu, Zece ani de Unire. Moldova dintre Prut şi Nistru, Chişinău, 1928; Şt. Ciobanu, Din istoria mişcării naţionale în Basarabia, Chişinău, 1991; Şt. Ciobanu, Basarabia. Populaţia, istoria, cultura, Bucureşti-Chişinău, 1992; O. Ghibu, De la Basarabia rusească la Basarabia românească, Bucureşti, 1926; N. Iorga, Basarabia noastră (scrisă după 100 de ani de la răpirea ei de către ruşi), Bucureşti, 1912; A. Moraru, Istoria românilor în Basarabia şi Transnistria (1812-1993), Chişinău, 1995; I. Nistor, Istoria Basarabiei, Bucureşti, 1991; I. Scurtu, D. Almaş, ş.a., Istoria Basarabiei de la începuturi până în 1918, Bucureşti, 1998. N. Iorga, Neamul românesc în Basarabia, Bucureşti, 1995. Ibidem, p. 77-92. I. Negrei, Mişcarea de emancipare a românilor aflaţi sub stăpânire străină (a doua jumătate a seco-

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)

35

istorici, printre care Gh. Negru67, V. Popovschi68, D. Poştarencu69 şi, mai ales, I. Varta70, susţin ideea că mişcarea de eliberare naţională care a cuprins Basarabia la sfârşitul secolului al XIX-lea şi a cunoscut o amploare deosebită la începutul secolului al XX-lea a fost favorizată de intensificarea luptei pentru apărarea drepturilor naţionale, precum şi de mărirea numărului publicaţiilor periodice ale timpului în limba română, care prin conţinutul lor au contribuit la revigorarea conştiinţei naţionale a românilor basarabeni pe parcursul unui secol de ocupaţie rusească71. Anul 1918 ocupă un loc aparte în istoriografia românească datorită Unirii Basarabiei cu România, eveniment de importanţă majoră în istoria poporului şi a naţiunii române. Cele mai multe studii şi monografii, având tangenţe cu lucrarea noastră, abordează această problemă a istoriei naţionale, evidenlului XIX – începutul secolului XX) // Cugetul, nr. 2, 2001, p. 39-41; Gh. Negru, Conştiinţa naţională a românilor basarabeni în perioada ocupaţiei ţariste // Destin românesc, nr. 3, 1995, p. 26-36; Gh. Negru, Mişcarea naţională în Basarabia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea – începutul secolului XX // Destin românesc, nr. 4, 1996, p. 45-50; Gh. Negru, „Curentul românofil” în Basarabia sub ocupaţia ţaristă // Revista de Istorie a Moldovei, nr. 2 (26), an VII, p. 35-67; A. Stan, Unirea Basarabiei cu România ca proces de recuperare a identităţii // Destin românesc, nr. 2, 1998, p. 7-13; C. I. Stan, Centenarul răpirii Basarabiei // Destin românesc, nr. 2, 1997, p. 52-64; C. I. Stan, Revoluţia rusă din februarie-martie 1917 şi România, // Destin românesc, nr. 2, 2002, p. 42-61; I. Varta, Documente inedite. Marele stat major al armatei ruse şi România // Destin românesc, nr. 2, Chişinău, 1996, p. 73-79; V. Văcăruş, Curente ideologice din Basarabia (secolul XIX – începutul secolului XX) // Destin românesc, nr. 3, 2002, p. 25-40; Gh. Negru, Ţarismul şi mişcarea naţională a românilor din Basarabia, Chişinău, 2000; Suferinţele Basarabiei şi răpirile ruseşti: Antologie (Inspectoratul pentru Cultură al Municipiului Bucureşti), Bucureşti, 1996. Gh. Negru, O preistorie necunoscută a ziarului „Basarabia” // Limba Română. Revistă de ştiinţă şi cultură, nr. 9-12, Chişinău, 2001, p. 174-178; Gh. Negru, Ziarul „Basarabia” (1905-1907): informaţii inedite // Destin românesc, nr. 3, 2001, p. 63-76; Gh. Negru, Intelectualii basarabeni (1906-1913) // Destin românesc, nr. 4, 2002, p. 15-38. V. Popovschi, Rolul ziarului „Cuvânt Moldovenesc” în trezirea conştiinţei naţionale a românilor basarabeni în 1917 // Destin românesc, nr. 4, 1995, p. 76-85. D. Poştarencu, Emanuil Gavriliţă: 90 de ani de la moarte (Contribuţii biografice) // Destin românesc, nr. 1, 2000, p. 49-55. I. Varta, Ziarul „Basarabia” – apărător al demnităţii naţionale a românilor basarabeni (90 de ani de la apariţie) // Literatura şi arta, 13 iunie, 1996; I. Varta, Ziarul „Moldovanul” (1907-1908) – o veritabilă publicaţie de limbă română din Basarabia // Literatura şi arta, 27 martie 1997; I. Varta, „Glasul Basarabiei” în apărarea limbii naţionale // Destin românesc, nr. 1, 1998, p. 87-97. D. Coval, Din istoria jurnalisticii româneşti (secolul XIX – începutul secolului XX), Chişinău, 1992; A. David, Tipăriturile româneşti în Basarabia sub stăpânirea rusă (1812-1918), Chişinău, 1934; N. Iorga, Istoria presei româneşti de la începuturi până la 1916, Bucureşti, 1922; C. Mâţu, O necesitate desconsiderată: Presa românească în Basarabia, Chişinău, 1930; P. Mihail, Mărturii de spiritualitate românească din Basarabia, Chişinău, 1993.

67

68

69

70

71

36

Lucia Sava

ţiind importanţa deosebită pe care a avut-o reîntregirea neamului românesc ca urmare a actului de la 191872. Cercetătorii menţionaţi susţin că, odată cu înfăptuirea Unirii Basarabiei cu România, istoria subscrie o nouă pagină în evoluţia teritoriului dintre Prut şi Nistru, care rămâne a fi idealul românilor până în prezent. Alt capitol al istoriografiei de referinţă a perioadei cercetate îl înscriu studiile şi lucrările care abordează contribuţia personalităţilor în istoria Basarabiei, a locului şi rolului determinant al acestora în declanşarea şi înfăptuirea unor evenimente istorice. Cea mai mare parte din aceste studii reflectă starea de spirit de epocă a Basarabiei, contextul istoric al oraşului, în care au trăit şi au activat personalităţi marcante basarabene (I. Pelivan, V. Stroiescu, P. Halippa şi alţii), al căror aport este, indiscutabil, considerabil la promovarea valorilor morale şi spirituale ale naţiunii române73. Acestea sunt utile cercetării noastre din consi72

73

I. Agrigoroaiei, Unirea Basarabiei cu România – relatări şi atitudini din presa de la Iaşi (1918) // Destin românesc, nr. 2, 1999, p. 26-34; D. Berindei, Locul unirii Basarabiei în procesul de desăvârşire a statului unitar român // Destin românesc, nr. 2, 1998, p. 3-7; D. Berindei, 1918 – un an al miracolului naţional // Destin românesc, nr. 1, 1999, p. 3-6; Gh. Cojocaru, Consideraţii cu privire la unirea Basarabiei cu România // Destin românesc, nr. 4, 1996, p. 54-72; Gh. Cojocaru, Contribuţia Basarabiei la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc în primii ani după unire // Destin românesc, nr. 4, 1997, p. 80-102; V. Dumbravă, Cultura populară românească în Basarabia (1918-1940) // Destin românesc, nr. 3, 1995, p. 65-79; M. Iosa, Marea Unire // Destin românesc, nr. 4, 1997, p. 3-18; E. Istrati, Ion Pelivan – un model de slujire a idealului naţional românesc // Destin românesc, nr. 4, 1995, p. 45-53; A. Moşanu, Autodeterminarea Basarabiei reflectată în documente, 1917-1918 // Destin românesc, nr. 4, 1997, p. 39-57; M. Mureşan, D. Mureşan, Marea Unire şi dezvoltarea economiei româneşti // Destin românesc, nr. 2, 1998, p. 23-30; I. Negrei, Biserica din Basarabia pe calea unirii cu Biserica Ortodoxă Românească (1918-1920) // Cugetul, nr. 1, 2000, p. 21-25; I. Negrei, 1 decembrie 1918. Chişinăul salută Alba-Iulia // Cugetul, nr. 3, 2000, p. 57-60; Gh. Negru, Crearea şi începutul activităţii Sfatului Ţării în lumina unor documente // Revista de Istorie a Moldovei, nr. 3-4, 1997, p. 18-31; Gh. Palade, Alexandru Boldur – istoric credincios al Basarabiei // Cugetul, nr. 1, 1991; Gh. Palade Din activitatea intelectualilor din Vechiul Regat, Ardeal şi Bucovina în Basarabia anilor unirii (1918-1920) // Destin românesc, nr. 1, 1997, p. 86-100; V. Popovschi, Acţiuni ale populaţiei basarabene în favoarea unirii cu România în anul 1918 // Destin românesc, nr. 1, Chişinău, 1996, p. 91-98; A. Stan, Unirea Basarabiei cu România ca proces de recuperare a identităţii // Destin românesc, nr. 2, 1998, p. 7-13; C. I. Stan, Activitatea lui Vasile Harea în sprijinul înfăptuirii Unirii Basarabiei cu România // Destin românesc, nr. 1, 1999, p. 15-27; I. Agrigoroaiei, Gh. Palade Basarabia în cadrul României întregite (1918-1940), Chişinău, 1993; Gh. Cojocaru, Integrarea Basarabiei în cadrul României (1918-1923), Bucureşti, 1997. P. Balmuş, Întâlniri de neuitat: N. Iorga – A. Mateevici // Cugetul, nr. 2, 2001, p. 35-39; Gh. Bezviconi, Istoricul Basarabiei – Ion Halippa // Viaţa Basarabiei, an. XI, nr. 2-3, 1942, p. 73-82; Gh. Buzatu, N. Iorga – apostol al unirii tuturor românilor // Destin românesc, nr. 4, 1997, p. 19-38; M. Cimpoi, Fenomenul basarabean sub semnul Păsării Phoenix // Destin românesc, nr. 4, 1995, p. 54-67; E. Danu, Date noi despre activitatea politică a lui Şt. Ciobanu în 1917 // Revista de Istorie a Moldovei, nr. 1-2, 2000, p. 114-118; T. Grati, Al. V. Boldur

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)

37

derentul că informaţiile pe care le conţin (scrisori, mărturii, acte personale, etc.) oferă o viziune mai amplă despre Basarabia în ansamblu, completând, în cazul nostru, informaţiile ce vizează viaţa cotidiană a capitalei. Studiile menţionate, chiar dacă nu fac referinţă directă la problematica abordată în paginile lucrării noastre, conţin informaţii preţioase ce completează tabloul general al modului de viaţă şi de gândure al locuitorilor oraşului Chişinău la începutul secolului al XX-lea. O serie de studii, care abordează aceeaşi problemă, cea a personalităţilor, se încadrează în arealul geografic cercetat, deoarece acestea, fie şi-au desfăşurat activitatea în capitala Basarabiei, fie prin realizările lor, sunt legate direct de oraşul Chişinău, contribuind la transformarea capitalei provinciei într-un centru urban modern74. Scrierile dedicate în mod special oraşului Chişinău sunt relativ puţine la număr. Încă P. Cruşevan, referindu-se la Chişinăul actual perioadei sale (începutul secolului al XX-lea), remarca faptul că acesta trece prin transformări însemnate: se extinde din punct de vedere teritorial şi îşi schimbă aspectul estetic: apar noi clădiri şi instituţii publice, sunt construite străzile mai largi, altele sunt pavate, se intensifică viaţa internă a oraşului, schimbări determinante, care fac din acesta unul dintre centrele reprezentative ale Imperiului Rus75.
(1886-1982). Contribuţii la întregirea unui portret // Destin românesc, nr. 4, 1997, p. 71-79; M. Iacobescu, Oameni de seamă dintre Prut şi Nistru: Vasile Stroescu (1845-1926) // Destin românesc, nr. 3-4, 1998, p. 27-33; E. Istrati, Ion Pelivan – un model de slujire a idealului naţional românesc // Destin românesc, nr. 4, 1995, p. 45-53; E. Istrati, Iustin Frăţiman – un promotor al culturii româneşti din Basarabia // Destin românesc, nr. 1, Chişinău, 1996, p. 84-90; E. Istrati, Ion Nistor (1876-1962) // Destin românesc, nr. 1, 1997, p. 77; Gh. Negru, O scrisoare inedită a lui A. Mateevici către I. Pelivan // Destin românesc, nr. 4, 1999, p. 93-96; Gh. Palade, Alexandru Boldur – istoric credincios al Basarabiei // Cugetul, nr. 1, 1991; D. Poştarencu, Emanuil Gavriliţă: 90 de ani de la moarte (Contribuţii biografice) // Destin românesc, nr. 1, 2000, p. 49-55; C. I. Stan, Activitatea lui Vasile Harea în sprijinul înfăptuirii Unirii Basarabiei cu România // Destin românesc, nr. 1, 1999, p. 15-27; C. I. Stan, V. Stroiescu – sursa financiară pentru românii din Transilvania (1910-1914) // Destin românesc, nr. 1, 2000, p. 55-63. R. Arabagiu, O figură marcantă a muzicii noastre: compozitorul Gavriil Musicescu (1847-1903) // Glasul naţiunii, nr. 15, 1994; G. Ceaicovschi-Mereşanu, Anastasia Dicescu // Făclia, 18 martie, 1994; I. Colesnic, Vladimir Cristi: Omul care a salvat Basarabia de a fi o gubernie a Ucrainei // Capitala magazin, nr. 12, Chişinău, 2001, p. 8-9; I. Colesnic, C. StamatiCiurea: vânător, scriitor, duelant, arhitect, botanist, pictor şi soţ supus // Capitala magazin, nr. 13, Chişinău, 2001, p. 22-23; I. Colesnic, Inima lui Grigore Cazacliu // Capitala magazin, nr. 15, Chişinău, 2002, p. 16-17; I. Colesnic, Gherman Pântea. Primar de Chişinău şi primar de Odessa // Capitala magazin, nr. 28, Chişinău, 2003, p. 17-19; N. Dicusar, G. Enescu în slujba muzicii // Cugetul, nr. 4, 2004, p. 53-57; E. Gavriliuk, Arhitectul Alexei Şciusev // Curierul de seară, 8 octombrie, 1994; L. Năstase, Arhitectul A.I.Bernardazzi (Pagini de biografie şi creaţie) // Destin românesc, nr. 1, 1998, p. 98-105. Бессарабия: географический, исторический, статический, экономический, литературный сборник (Под ред. П. Крушевана), Москва, 1903, p. 413-430.

74

75

. Chişinăul. Despre aspectul exterior al oraşului Chişinău. Boierimea Moldovei dintre Prut şi Nistru. în suburbiile care zăceau în întuneric şi noroi. Semimileniul Chişinăului. ale căror venituri şi condiţii de trai erau variate. nobil de origine greacă. Н. 35.г. 1985. care include rangurile şi funcţiile ocupate de aceştia în administraţia Basarabiei. 1975.”79. 1996. Ciobanu76. Bezviconi80. considerând că Chişinăul este unul dintre cele mai mari oraşe ale Europei77 şi un adevărat oraş „gubernial”78. Bucureşti. 1940. Secţia din Basarabia.. reeditată. Gh. Очерк капиталистической эволюции. oraşul Chişinău era cel mai important centru meşteşugăresc şi comercial din Basarabia şi unul dintre cele mai reprezentative din 76 77 78 79 80 81 82 83 Şt. Descriind perioada de la începutul secolului al XX-lea. Jukov susţine că la începutul secolului al XX-lea. ne relatează Gh. Кишинев. Istoricul abordează situaţia geografică şi istoria.. 37. Gh. Chişinău.. p. se desfăşoară firul altei vieţi. В. 38. această lucrare reprezintă o încercare destul de reuşită a autorului de a crea o viziune mai amplă asupra capitalei Basarabiei. 1925. precum şi despre fluxul vieţii sale interne. precum şi polarizarea categoriilor sociale. Apărută încă în 1925. Кишинев. autorul îl evidenţiază pe Panteleimon Sinadino. la periferiile lui. luxos. Printre aceste personalităţi. el remarcă: „Dar în dosul acestui oraş modern. Este vorba despre cele două lucrări ale autorului: В. Astfel. Ciobanu rămâne una de pionierat în elucidarea istoriei Chişinăului.38 Lucia Sava Una dintre primele scrieri despre Chişinău aparţine istoricului basarabean Şt. Babilunga83.. p. Бабилунга. Ibidem. . Descrierile istoricului ne oferă posibilitatea de a studia mai aprofundat specificul modului de viaţă al locuitorilor oraşului şi de a evidenţia contrastul existent între centrul capitalei şi periferii. Промышленность Бессарабии в конце XIX – начале XX-века. Bezviconi. În pofida faptului că actualmente sesizăm unele inexactităţi în această lucrare. 1996. primar al Chişinăului (1905-1910) şi deputat în ultimele trei dume orăşeneşti81. p. Editura Comisiunii Monumentelor Istorice. cu un aspect atât de rusesc la centru. populaţia şi cultura oraşului. Bezviconi.). şi cea de-a doua – Формирование и развитие буржуазии и пролетариата Бессарабии (1812-1900). Ibidem. Ibidem. construit după tipul oraşelor ruseşti din stepa din noua Rusie. inclusiv a Chişinăului. Lumea comerţului urban al Chişinăului a fost reflectată în paginile lucrărilor lui V. Города Бессарабии (18611900 г. Chişinău. Кишинев. elaborând o listă a familiilor nobiliare. 1982. Intr-o altă lucrare. V. autorul analizează modalităţile de conferire a titlurilor nobiliare în Basarabia în perioada anilor 1812-1918. Жуков. Jukov82 şi N. И. putem considera că opera lui Şt. Ciobanu.

1998. nr. 1. cum ar fi: preţurile pentru ziua de muncă. nr. Jukov. Lucrarea autorului analizează şi o serie de aspecte particulare ale organizării vieţii urbane. îndeosebi.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 39 Imperiul Rus. 1988. Города Бессарабии (1861-1900 г. Portul popular din Republica Moldova. 1994. p. 4. parcuri până la instituţii publice şi locuinţe private. Vestimentaţia populaţiei orăşeneşti din Moldova (secolele XV-XIX). Paliţ-Palade88 referitoare la elementele de vestimentaţie şi tendinţele de modă de la începutul secolului al XX-lea sunt convingătoare asupra faptului că costumul popular bărbătesc şi femeiesc dispăruse din arealul geografic al Chişinăului încă la mijlocul secolului al XIX-lea. datează lucrările lui V. 2000. Din aceeaşi perioadă. cât şi a costumului scenic moldovenesc. datele şi argumentele recente aduse de cercetătoarele M. 5. nr. 2000. Chişinău. 39-54. coşul minim de consum pe cap de locuitor etc. în cadrul imperiului84. Chişinău. 24-25. Bucureşti. M. Bâtcă este autoarea mai multor studii şi lucrări dedicate.. 1992. 1985. Промышленность Бессарабии в конце XIX – начале XX-века. 2000. Costumul popular bărbătesc din Basarabia // Curierul românesc. Menţionăm câteva dintre acestea: Funcţia ceremonială a costumului // Datini. a anilor ’70-’80 ai secolului trecut. 3-4.). cât şi de ocupaţia permanentă exercitată. costumului popular din Basarabia. punând în discuţie coraportul dintre salarii şi preţuri. Tipologia acoperitorilor poalelor cămăşii femeieşti în spaţiul cuprins între Prut şi Nistru // Revista de Etnografie şi Folclor. Kalaşnikova. Autorul se referă la dezvoltarea industrială a Basarabiei (şi nemijlocit a Chişinăului) la începutul secolului trecut. Bâtcă87 şi I. 5. . coraportul dintre veniturile şi cheltuielile orăşenilor. autorul insistă asupra condiţiilor dificile de muncă şi de trai ale muncitorilor şi meşteşugarilor. I. p. Bucureşti. p. M. Acestea includ mai multe date despre vestimentaţia orăşenilor din secolul al XX-lea. 9-10. p. Бабилунга. V.г. V. Zelenciuc86. Bucureşti. p. Н. N. Жуков. nr. Очерк капиталистической эволюции. Paliţ-Palade. Кишинев. ca urmare a cărora am putut stabili regimul alimentar şi nivelul de viaţă al populaţiei Chişinăului. Кишинев. unele elemente ale acestuia se purtau de sărbători doar la periferii. Babilunga85. nr. Zelenciuc. И. aspecte care ne-au permis să urmărim mai detaliat nivelul şi condiţiile de trai ale chişinăuenilor. Bucureşti. В. Totuşi. Informaţii utile despre aspectul arhitectonic al oraşului Chişinău – de la străzi. Bâtcă. Bucureşti. 1975. 2. fiecare cu specificul 84 85 86 87 88 В. 18-20. Costumul popular femeiesc din Basarabia // Curierul românesc. p. În aceeaşi perspectivă de cercetare este lucrarea lui N. 2003. Prin lucrarea sa sunt completate cercetările lui V. în dependenţă de categoria socială. Marca identitară a costumului popular // Datini. 20-21. plasându-se pe locul al paisprezecelea. nr. 1995. Costumul scenic moldovenesc. Chişinău. 8-9. autorul insistând cu precădere asupra portului popular. Bucureşti. Podoabe şi bijuterii populare româneşti // Datini. Zelenciuc. din punctul de vedere al numărului populaţiei.

25 martie 1993. Studierea populaţiei urbane a Basarabiei în perioada de la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea constituie obiectul preocupărilor 89 90 91 92 Я. cercetătorul S. Despre evoluţia simbolurilor oraşului Chişinău. activităţile de urbanizare şi de modernizare ale Chişinăului sunt evidenţiate în mod special. V. J. că în această perioadă. Andrieş -Tabac. ceea ce ne face să rezumăm că. S. Deşi lucrarea se referă la monumentele de arhitectură ale întregii Basarabii. Rotaru. constructorii perioadei au ştiut să îmbine raţionalismul cu decorativismul. 21 aprilie. remarcă faptul că clasicismul a lăsat o amprentă palpabilă asupra aspectului arhitectonic al capitalei. T. Elemente clasice pe străzile Chişinăului // Curierul de seară. Catedrala Schimbării la faţă // Curierul de seară. Bernardazzi şi A. cum ar fi: Cimitirul Central. 1994. 28 aprilie 1994. Şciusev – la reconstrucţia oraşului şi la transformarea sa într-un adevărat centru urban. 25 martie 1993. 28 aprilie 1994. Veranje. 18-22. în multe clădiri. Кишинев. despre istoria unor monumente ale Chişinăului. Deşi poartă amprentele stilului publicistic. Jitaru. Catedrala Schimbarea la faţă. Autorul evidenţiază că. care datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea. J. Veranje. Abordând perioada de la începutul secolului. conform obiceiului heraldic rusesc. include lucrarea lui I. nr. articolele în cauză au scopul de a informa cititorul de astăzi. Taras89. Interferenţa de stiluri în arhitectura casei moldoveneşti // Literatura şi arta. Elemente clasice pe străzile Chişinăului // Curierul de seară. Veranje. Тарас. accentuând intenţionat ornamente. J. Complexul istorico-arhitectural din centrul oraşului şi altele. contrar canoanelor heraldice europene. în bună parte locuitori ai capitalei. p. AndrieşTabac un studiu publicat. Chişinăul nu a avut o stemă proprie. Veranje. Aspectul estetic al oraşului a constituit obiectul de cercetare a numeroaselor studii şi articole publicate în ultimele decenii în presa periodică chişinăueană90. 3. Unul dintre autorii acestor articole. Simbolurile Chişinăului // Cugetul. spre eclectism. putem observa tendinţa spre efecte clasice grandioase. aceasta va fi stabilită pentru prima dată în cadrul României Mari92. după anexarea din 1812 şi constituirea regiunii Basarabia cu reşedinţa la Chişinău. dezvăluie mai multe etape în evoluţia heraldicii oraşului. Chişinău.М. . forme şi linii reliefate păstrate până în prezent în unele clădiri ale Chişinăului91. Aspecte arhitectonice ale Cimitirului „Central” cu Biserica „Tuturor sfinţilor” din Chişinău // Literatura şi arta. constatăm. Памятники архитектуры Молдавии (XIV – начало XX века). 2000. oraşul-capitală a purtat întotdeauna stema provinciei. J. 1986. Astfel. autorul evidenţiază contribuţia celor doi arhitecţi – A.40 Lucia Sava său.

N. El prezintă o serie de schiţe ale oraşului în perioada cercetată de noi. aspecte care ne-au facilitat studierea modificărilor survenite. 2004. deşi procentul mediu al ştiutorilor de carte din oraş depăşea de două ori acelaşi indiciu pentru Basarabia. confesională şi după sex a populaţiei urbane a Basarabiei (18501917) // Revista de Istorie a Moldovei. 2000. autorul evidenţiază că. 2004. procesul instructiv fiind organizat în mod obligatoriu în limba rusă. Enciu. D. vârstă. etnie. În acelaşi context. Autorul studiază evoluţia populaţiei rurale a Basarabiei în anii 1918-1940. 3. D. Chişinău. conform Recensământului din 1897. nivelul de instruire al acesteia etc. El menţionează că. Enciu97. componenţa acesteia în funcţie de sex. 3. făcând referinţe la perioada de la începutul secolului al XX-lea96. Autorul abordează mai multe aspecte ale acestei probleme: componenţa etnică. ceea ce crea minorităţilor naţionale dificultăţi în obţinerea deprinderilor de citire şi scriere94. că majoritatea negustorilor erau de altă origine etnică. Poştarencu se referă şi la procesul lent al urbanizării populaţiei româneşti în raport cu urbanizarea etniilor conlocuitoare din Basarabia. el era totuşi redus din cauza organizării slabe a învăţământului public. Poştarencu. Populaţia rurală a Basarabiei în anii 1918-1940. D. în ansamblu. 1. 104-114. 44-58. stare civilă. nr. Poştarencu. Chişinău. p. Străzile Chişinăului: denumiri vechi şi actuale. p. 4. p. îndeosebi cu privire la datele Recensământului imperial de la 1897. după confesiuni şi după sex a populaţiei urbane basarabene. Chişinău. nr. Componenţa etnică şi nivelul de instruire al populaţiei urbane din Basarabia // Revista de Istorie a Moldovei. Poştarencu. Poştarencu abordează evoluţia serviciului de poştă a Basarabiei. Poştarencu. Chişinău. confesiune. N.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 41 istoricului D. precum şi denumirile de străzi din secolul al XIX-lea şi până la etapa actuală. deşi istoriografia sovietică moldovenească a adus o oarecare contribuţie la studierea populaţiei urbane a Basarabiei în perioada menţionată. socială. ocupaţii. Componenţa socială. referindu-se la nivelul de instruire al populaţiei Chişinăului. decât 93 94 95 96 97 D. 2002. 1998. Basarabia în anii 1918-1940: Evoluţie demografică şi economică. Componenţa etnică şi nivelul de instruire al populaţiei urbane din Basarabia // Revista de Istorie a Moldovei. cât şi orientarea în aria geografică a oraşului. 1998. 2005. divizarea geografică a capitalei. D. nr. aceasta a pus în circulaţie şi unele interpretări tendenţioase ale problemei. Poştarencu93. Referindu-se la activităţile comerciale de până la 1918. Populaţia urbană a Basarabiei în recensământul din 1897 // Destin românesc. 5-25. Poştarencu. p. . 2003. Poştarencu. D. autorul conchide. Chişinău. Poşta Moldovei (File de istorie). D. 55. Enciu. Acelaşi autor a fost preocupat de modificările denumirilor de străzi ale oraşului Chişinău95. Chişinău. Intr-o altă lucrare. nr. D. inclusiv a Chişinăului. Chişinău. O analiză profundă a datelor Recensământului de la 1897 conţin lucrările lui N.

nr. Enescu ş. 1997. Deşi această perspectivă de abordare a istoriei. 3. Opera din Chişinău. Dănilă conţine date recente despre apariţia Operei din Chişinău. Ploşniţă. Eşanu. care include problematica cotidianului şi a mentalităţilor. A. armeni. 72. Dicescu. că muzeele aveau un program de lucru accesibil publicului din oraş şi dinafara lui. în cadrul cărora erau organizate expoziţii cu caracter diferit100. Conform opiniei cercetătoarei E. Chişinău. Chişinău. Chişinău. E. Printre alte modalităţi de organizare a timpului liber al chişinăuenilor figurează vizitele la muzeu. ca urmare. A. p. Considerând Chişinăul vatră de cultură şi civilizaţie românească. Chişinău. A. N. în Chişinău) figurează mai mulţi comercianţi evrei. ea rămâne practic inexplorată în Republica Moldova. Dănilă. Astfel. Muzeul Basarabean în fluxul istoriei. Analiza istoriografiei expuse anterior denotă lipsa unei lucrări dedicate în special temei noastre de cercetare. G. Eşanu. 1998. V. Lucrarea lui A. Chişinău. De asemenea. sunt preţioase din considerentul că autorul prezintă mai multe viziuni istoriografice referitoare la toponimul „Chişinău”. 1998. iar preţurile stabilite erau accesibile unei persoane cu venituri medii. dar şi un important centru cultural şi ştiinţific al Republicii Moldova101. A. la începutul secolului al XX-lea. bazate pe vaste surse documentare. istoricul basarabean A. apare încă la începutul secolului al XX-lea în istoriografia europeană. primele menţiuni scrise ale acestuia. 2005. în majoritatea 98 99 100 101 N. 1999. ruşi şi de alte etnii. File de istorie. un gust rafinat pentru muzică şi teatru. Eşanu.a.42 Lucia Sava cea românească98. p. Răileanu. Pagini de muzeografie basarabeană. Studiile despre Chişinău. Basarabia în anii 1918-1940: Evoluţie demografică şi economică. cum ar fi corul lui M. Enciu. dar şi prin faptul că Chişinăul de astăzi reprezintă nu numai o aglomeraţie urbană industrială şi comercială. fapt îndreptăţit de izvoarele timpului. în care (îndeosebi. . cel puţin în rândurile elitei. Chişinăul – vatră de cultură şi civilizaţie românească (secolul XV – începutul secolului XIX) // Destin românesc. Berezovschi. Ploşniţă. 21-39. precum şi despre turneele şi concertele susţinute în oraş de personalităţile locale şi internaţionale ale timpului. 1998. precum şi o serie de informaţii despre ascensiunea oraşului Chişinău. muzeele înregistrează un număr de vizitatori în creştere. din această lucrare am remarcat. Chişinăul avea deschise mai multe muzee (cel mai important fiind Muzeul Zemstvei). Chişinău. Ploşniţă. E. Studiile sale. am constatat că în oraş exista. Eşanu motivează atenţia în creştere faţă de istoria oraşului prin trezirea conştiinţei naţionale şi a interesului faţă de valorile culturale naţionale şi locale.99 Informaţiile selectate din această lucrare ne-au permis să descriem mai aprofundat divertismentele locuitorilor oraşului Chişinău.

Scurtu. În opinia noastră. p. şi viaţa privată. Ph. 1997.. care ne prezintă individul. 11. o bună parte a vieţii cotidiene are o dimensiune publică. în realizarea cercetărilor noastre am pornit de la ideea lui Jacob Burckhardt. perioadă în care oraşul înregistrează un proces intens de urbanizare şi de modernizare. Studiind aspectele vieţii cotidiene în oraşul Chişinău la începutul secolului al XX-lea. aşa cum a fost acesta întotdeauna”102. 6. 3. p. Astfel. Braudel. Absenţa unei lucrări care ar aborda unul dintre domeniile cele mai complexe ale istoriei spaţiului dintre Prut şi Nistru. să urmărim în ce măsură sfera publică şi cea privată se articulează şi se definesc reciproc. care ar scoate în evidenţă particularităţile acestui proces. Ariès. Bucureşti. ci încadrând individul în societate. I-II. De aceea. cotidiene. Duby. 1995. necesită un studiu special. fiind expuse în marginea povestirilor tradiţionale”103. tratând într-un context mai amplu şi în limite cronologice mai vaste unele aspecte ale evoluţiei oraşului Chişinău la începutul secolului al XX-lea. oraşele. Bucureşti. locuinţa. În cercetarea noastră am ţinut cont şi de faptul că există întotdeauna o discrepanţă între viaţa publică. în afara constrângerilor sociale şi politice. iar aceste particularităţi merită o atenţie deosebită din partea cercetătorului. 1995. cel al vieţii cotidiene. p. Metodele de investigaţie ştiinţifică utilizate pentru elucidarea problematicii propuse au fost: metoda analizei istorice. conţin elemente sumare despre problema menţionată. Structurile cotidianului. p. am fost puşi în dificultatea de a prezenta coerent „asamblarea anevoioasă a discursului paraistoric. în colectivitatea din care face parte. potrivit căreia „punctul de plecare a istoriei este acela al singurului centru valabil şi posibil pentur noi – al omului care îndură. . I. Bucureşti. fundamentele studiului nostru au fost puse de principiul obiectivismului şi cel al istorismului. deoarece „oricât de mult ar dori să trăiască „izolat de lume”. Aceste lucrări nu dezvăluie decât momentele tangenţiale ale problemei. deoarece demografia. Istoria vieţii private. nu poate fi cercetată în afara celei publice. în mod obişnuit sunt rupte unele de altele. Astfel. G. am oscilat între „posibil” şi „imposibil”. stabilite de aceasta. costumul. astfel încât viaţa cotidiană în Chişinău. Ne-am propus „să nu alunecăm spre o istorie a individualismului”104. nu se poate sustrage colectivităţii. vol. năzuieşte şi acţionează. istoria vieţii private. F. omul ca „fiinţă socială”.”105. în anii 1900-1918. 2001. Viaţa cotidiană a românilor în perioada interbelică. care reflectă individul în maniera în care acesta vrea să fie receptat de colectivitate. Bucureşti. moneda. alimentaţia.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 43 cazurilor. Consideraţii privind istoria universală. Burckhardt. 102 103 104 105 J.. ne-a creat unele impedimente în realizarea studiului nostru. 8.

ci am încercat să stabilim unele puncte comune pentru toţi locuitorii oraşului. problemele discutate în cadrul şedinţelor Adunărilor Nobilimii din Basarabia106. Канцелярия Бессарабского губернатора.4.R. am dat preferinţă principiului de descriere de la individual la general.N. nr.M. 4. metoda istorico-comparativă. 1 şi nr. nr.N. indiferent de sex. ocupaţie sau etnie. 2. Din fondul nr. c) Izvoare materiale (hărţi. 1. schiţe. generalizarea. Complexitatea sarcinilor propuse. 6. b) Izvoare narative (descrieri ale martorilor. amintiri). ne-au determinat să le clasificăm în: a) Izvoare documentare (documente şi acte oficiale ale perioadei. d) Presa periodică. 1. vârstă. în abordarea problematicii propuse.10.). Бессарабское губернское правление. V. portrete şi fotografii de epocă). numărul de persoane aflate în detenţie 106 A. am selectat o serie de documente inedite care conţin informaţii preţioase şi care ne-au permis descrierea unor aspecte particulare ale vieţii cotidiene.2. care ne-au dat posibilitatea să evidenţiem principalele momente ale evoluţiei vieţii cotidiene în oraşul Chişinău. Pentru realizarea obiectivelor propuse.6.N. N. Канцелярия Бессарабского губернатора.R. imagini.3.17.5.M. am avut la dispoziţie documentele de arhivă de la începutul secolului al XX-lea. care ţin de reconstituirea vieţii cotidiene a locuitorilor oraşului Chişinău. astfel încât atunci când am analizat elementele de vestimentaţie sau regimul alimentar n-am insistat asupra fiecărui individ sau etnii în parte. 2 al A. nr.. De asemenea. 5. inv. care includ principalele decizii şi măsuri ale conducerii oraşului în elucidarea anumitor probleme cu care se confruntă capitala în perioada cercetată. documente de arhivă inedite şi publicate). R. 2. cât şi diversitatea surselor istorice. inv. fond. Бессарабское областное правительство. metoda analizei critice. 1. nr. inducţia şi deducţia. p. precum şi publicaţiile periodice ale timpului. dosar 9437.18 ale A. cum ar fi. inv. În realizarea obiectivelor tezei am aplicat metoda complexă de studiere a evenimentelor istorice pe baza principiului problematic şi cronologic.44 Lucia Sava metoda istorico-cronologică. precum şi în fondurile nr. . La baza cercetărilor sunt puse unele documente oficiale emise de autorităţile orăşeneşti la începutul secolului trecut şi păstrate în Arhivele Naţionale ale Republicii Moldova (în continuare – A. inv.. M. retrospectiva.11.R.8. nr.M. Izvoarele lucrării.7. Pentru noi prezintă un interes aparte colecţiile de documente păstrate în fondul nr.

1897 г. precum şi principiile morale ale locuitorilor oraşului în anul 1917108. Astfel. Datele selectate din rapoartele şi deciziile autorităţilor oraşului ne-au permis să înţelegem cadrul legislativ şi statistic al perioadei. am putut urmări schimbările intervenite în transportul public. Printre documentele oficiale. . 1914. Acordul semnat la 2 aprilie 1911 între conducerea orăşenească şi Societatea belgiană anonimă ne-a favorizat studierea despre proiectul de construire a liniilor de circulaţie internă a tramvaielor în oraşul Chişinău. Кишиневское земство. Отчет Кишиневской Городской Общественной Библиотеки за 1900-1902 годы. Бессарабская губерния.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 45 în închisoarea din Chişinău pe parcursul anului 1913107. categorie socială. раскладки Уездной Земской Управы и постановления Уездного Земского Собрания XXXIII очередного созыва 1901 года. Отчет Кишиневской Городской Общественной Библиотеки за 1911 год. 1908. vârstă etc. 1912. 1904-1913 годы. Кишинев. Кишиневское Уездное земство. часть III. poduri. Сборник докладов управы и журналов заседаний за 1903-1908 годы. Multe dintre izvoarele studiate au fost deja publicate. 107 108 109 110 111 112 Ibidem. au fost analizate după informaţiile selectate din rapoartele statistice ale instituţiei în cauză112. nivelul de studii şi ocupaţii. staţii şi modalităţile de circulaţie în cadrul urbei. dar şi unele caracteristici ale psihologiei indivizilor. cât şi despre graficul şi condiţiile circulaţiei acestora în acel an111. Кишинев. 1905. dosar 9344. Отчеты. III. Deşi depăşeşte limitele cadrului cronologic al temei. dispoziţiile şi ordinele emise de Adunările de Zemstvă ale Chişinăului în perioada anilor 1900-1918 au fost publicate în mai multe volume de documente110. construcţia de noi drumuri. componenţa cititorilor după reşedinţă. ocupaţii. сметы. să precizăm raportul dintr venituri şi cheltuieli. numărul de cititori şi numărul cărţilor eliberate în perioada anilor 1900-1902 şi în anul 1911. vârstă. Acelaşi act conţine informaţii despre liniile de transport din oraş. Сборник постановлений Уездных Собраний Кишиневского Земства. Концессионный договор заключен 2 апреля 1911 году между Кишиневским Городским Самоуправлением и Бельгийским Анонимным Обществом Кишиневских конно-железных дорог на переустройство электрических железных дорог в городе Кишиневе. pavarea altora. dosar 9943. Кишинев. Conform acestora. Кишиневское земство. de o importanţă deosebită pentru aprofundarea studiilor noastre este Recensământul de la 1897109. Кишинев. Кишинев. 1904. 1901. acesta constituie sursa cea mai completă şi mai complexă despre componenţa populaţiei oraşului după sex. Кишинев. Ibidem. astfel încât datele care le conţine ne-au înlesnit descrierea structurii populaţiei oraşului. доклады. Издание Центрального Статистического Комитета Министерства Внутренних Дел. Activitatea Bibliotecii publice orăşeneşti. Первая всеобщая перепись населения Российской империи. actele. 1911.

am utilizat documentele din sectorul medical113. 2. scarlatinei. de mezeluri etc. care prevedea respectarea unor reguli generale ce ţineau de transportul public. Ведомости Кишиневской Городской Думы. Pe paginile lucrării am folosit fondul R-2987. aduse la cunoştinţa locuitorilor oraşului prin intermediul aceleiaşi publicaţii115. Accesul persoanelor în vagoane era permis doar călătorilor. Pentru a preveni populaţia asupra posibilelor incendii cauzate de sistemul de iluminări. Кишиневе.114. în vederea prevenirii şi stingerii lor. am depistat informaţii despre măsurile întreprinse de autorităţi pentru îmbunătăţirea vieţii sanitare în oraş. păstrarea curăţeniei în tarabele din piaţă. .46 Lucia Sava Pentru a cerceta activitatea sanitară şi a evidenţia măsurile luate de conducerea oraşului pentru prevenirea bolilor frecvente cu care se confrunta populaţia. precum şi 113 114 115 116 Санитарное Бюро Бессарабской губернской земстве. precum şi în localuri gen patiserii. De asemenea. nr.. 63. în tren erau interzise vânzarea ziarelor şi a altor obiecte sau produse. Şciusev (1878-1956). Кишинев. сентябрь 1913. Врачебная Хроника Бессарабской губернии за 1913 год. nr. A. o bună parte din deciziile şi hotărârile autorităţilor locale au fost publicate în perioada respectivă de jurnalul oficial al Dumei oraşului. Отчет по торговому отделению Кишиневской Городской Управы за 1912 год // Ведомости Кишиневской Городской Думы. январь 1914. În paginile acesteia. iar pentru încălcarea Regulamentului erau aplicate pedepse prin amenzi aspre116. Обязательные постановления о порядке движения вагонов электрического трамвая и пользования таковыми в г. În paginile aceluiaşi jurnal sunt expuse periodic preţurile produselor alimentare de primă necesitate. Сборник обязательных для жителей города Кишинева постановлений // Ведомости Кишиневской Городской Думы. Duma orăşenească a elaborat în anul 1914 Codul de legi obligatorii pentru locuitorii oraşului Chişinău. De asemenea. январь 1914. care include informaţii preţioase referitoare la planurile de reconstrucţie şi de modernizare a oraşului în perioada cercetată. nr. condiţiile de întreţinere a frizeriilor. în anul 1914 a fost stabilit Regulamentul privind călătoriile cu trenul. poziţionarea felinarelor etc. Сборник обязательных для жителей города Кишинева постановлений // Ведомости Кишиневской Городской Думы. care includea măsurile de evitare şi de soluţionare a situaţiilor de incendii: construirea ţevilor speciale pentru fum. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de transport public extern. 2. care au constituit sursele de bază pentru întocmirea listelor de preţuri expuse în capitolul ce vizează alimentaţia locuitorilor oraşului Chişinău. magazine de pâine. fiind vorba mai exact de combaterea tuberculozei. informaţii importante pentru cercetarea de faţă conţin fondurile personale. cerşitul şi călătoria cu animale. 1914.

care ne-a dat posibilitatea de a înţelege mai profund aspectele activităţii comerciale în oraş. despre renumitele pogromuri evreieşti (cel mai mare având loc în aprilie 1903). schimburi etc. acesta conţine date despre activitatea marelui muzician la Chişinău. date despre activitatea arhitectului.. Fără îndoială. 1905-1907. Cuvânt Moldovenesc etc. la Chişinău apar o serie de publicaţii de limbă rusă. Fondul personal F-791 al negustorului P. diferite publicaţii vehiculând versiuni contradictorii asupra unora şi aceloraşi evenimente sau aspecte de viaţă cotidiană. ne-a fost util pentru a aprecia modalităţile de organizare a timpului liber şi a divertismentelor în capitală. Sinadino despre Chişinăul anilor 1904-1906. ne-a facilitat înţelegerea şi reconstituirea lumii comerţului urban al Chişinăului. împrumuturi. Новый кишиневец. spre exemplu. Bezviconni (1861-1967. Друг. La fondul personal R-2983. iar fotografiile de epocă ne-au permis să descriem vestimentaţia în perioada studiată. O mare parte dintre acestea. Gh. despre aspectul oraşului. printre care menţionăm: Бессарабец. Acestea oscilează între articole cu caracter social sau politic şi informaţii despre viaţa culturală a oraşului. Кишиневские новости. cum ar fi. Gutor (1891-1957). care se referă la trupele de amatori de teatru. precum şi despre ritmul vieţii în oraş. Făclia ţării. Sinadino Creditul în Basarabia. Problematica abordată în mass-media epocii este foarte complexă şi variată. Fondul personal F-2121. Спорт и общество şi multe altele. pe paginile cărora cititorul se putea informa despre problemele actuale ale societăţii din care făcea parte. În paralel. în viaţa chişinăueană îşi fac apariţia o mulţime de ziare şi reviste de limbă română: Basarabia. Новый голос Кишинева. aventurile extraconjugale. poezie sau muzică până la momente „picante” ale vieţii cotidiene a oraşului Chişinău. Sinadino. înţelegerea şi reconstituirea modului de viaţă şi de gândire a locuitorilor oraşului Chişinău în perioada anilor 1900-1918. presa periodică a timpului reprezintă sursa esenţială pentru studierea. unde sunt înscrise toate tipurile de activităţi comerciale (vânzări şi cumpărări de pământuri. Glasul Basarabiei. De un real folos ne-a fost lucrarea lui P. Luminătorul. care include cartea comercială a familiei Sinadino.) în decursul anului 1910. 1917-1918).Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 47 o serie de proiecte şi schiţe (dosarele 1-5). tendinţele de modă sau distracţiile. Бессарабия. Бессарабская жизнь. diferite materiale selectate de autor pentru realizarea schiţelor sale. cinema. am făcut referinţă pentru a descrie amintirile autorului despre oraşul Chişinău la începutul secolului al XX-lea. Голос Кишинева. fiind supuse ideologiilor . V. Бессарабский вестник. de aici am utilizat şi mărturiile lui P. In perioada cercetată. cum este şi firesc mai ales în timpul unor mari prefaceri (de exemplu.

ne-au oferit posibilitatea de a aprofunda cercetările şi de a scoate în evidenţă o serie de informaţii inedite. complexe. deoarece reflectă punctul de vedere al autorilor implicaţi politic. acestea rămân cele mai nemediate. având în vedere faptul că la momentul actual nu există niciun studiu istoric despre viaţa cotidiană a oraşului Chişinău în perioada 1900-1918. Prin urmare.48 Lucia Sava politice ale timpului. studierea şi analiza izvoarelor istorice la care am avut acces. Deşi unele dintre articolele prezentate în aceste publicaţii poartă un caracter tendenţios. . directe. nu puteau trece cu vederea doleanţele şi preferinţele cititorilor chişinăueni. vii surse informaţionale pentru elucidarea unor aspecte ale problemei cercetate. care au contribuit la completarea bazei istoriografice a problemei.

prea complexe pentru a putea forma un instrument unic. 291. care sunt mai uşor de redus la câteva categorii conceptuale. conform afirmaţiei lui M. iar „atunci când apare oraşul. grandes éspaces. stabilitatea care dă sens şi relief diferitelor experienţe ale fiecărei generaţii. Habitatul urban şi cultura spaţiului: Studii de geografie istorică. cu cât „orice oraş este o piaţă. de schimburi reciproce122. ci este în acelaşi timp şi produsul unei regiuni în care s-a născut şi cu care a intrat într-un proces de interdependenţă. cercetarea acesteia se impune cu atât mai mult. 5-6. oraşul s-a dezvoltat de la sine.”120. iar în acest cadru oraşul îşi regăseşte o nouă definiţie. unde putem depozita şi pune laolaltă o parte din amintiri. În acest context. pe parcursul evoluţiei sale istorice. Les fondements de la géographie humaine. permanenţa unui „centru” care să nu se schimbe la fel de repede ca periferia. P. Polirom. Din aceste considerente. cultivarea trupului şi a sufletului. Ed. 373.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 49 CAPITOLUL I HABITATUL URBAN Habitatul urban apare ca „o expresie istorică”. Paris. I. 2003. L. Viaţa cotidiană a românilor în perioada interbelică. Fizionomia oraşului este foarte complexă. 117 118 119 120 121 122 M. ca sistem peisagistic opus restului teritoriului. Altfel spus. în timp ce posibilităţile de deplasare şi de petrecere a timpului liber se dezvoltă. se deschid porţile istoriei”121. Paris. devine elementul esenţial al oraşului. compun o paletă de cazuri mult mai diferenţiată decât evoluţiile economice. Sunt enunţate funcţiile oraşului: locuirea.. p. rolul oraşului. p.Benevolo. p. Emandi. devine. cu siguranţă. E. unde se petrece cea mai mare parte a timpului. 266. p. Suceava în secolele . Sorre. p. Claval. Locuinţa. munca. 321. care constituie prelungirea ei119. 2001. Astfel. în mod necesar.. Iaşi. Régions. nations. Ibidem. Oraşul în istoria Europei. care se dezvoltă în interiorul unei regiuni date. cu vaste implicaţii într-o reţea urbană bine determinată118. sociale. 1952. cadrul fizic al oraşelor are o influenţă deosebită asupra modului de viaţă. prea grele pentru a fi purtate de fiecare individ în parte. Scurtu. Cadrul fizic al oraşelor permite conservarea patrimoniului material şi a unei sume de valori care n-ar fi posibilă altfel: identitatea locurilor în care trăim. Bucureşti. apărute din combinaţiile cele mai variate ale factorilor geografici şi istorici. 196. culturale. evoluţia formei fizice a oraşelor. Dificultatea constă în a reuni într-o singură minte numeroasele date ce sunt. nu a apărut spontan. problematic: cadrul noii proiectări urbane este întregul mediu geografic. dar ea este inseparabilă de serviciu. Sorre117. circulaţia. 1968.

10. din punct de vedere geografic. p. литературный сборник (Под ред. echilibrul dintre sfera publică şi cea privată şi continuarea rolului aristotelic al oraşului124. 1.) ce caracterizează existenţa însăşi a comunităţii urbane „a cărei pecete este conferită de o anumită fizionomie şi textură cu trăsături inconfundabile în teritoriu”123. urbanismul permit transformarea planificării într-o combinaţie raţională de interese publice şi private. se ţine cont de ansamblul funcţiunilor urbane. în cadrul regulilor pieţei şi ale competiţiei economice. MEDIUL URBAN 1. Ibidem. 11.1. În această ordine de idei. care cunoaşte o amplificare începând cu secolul al XX-lea. culturală etc. статический. Enciclopedie. Aceste aspecte ale evoluţiei oraşului Chişinău în perioada de la începutul secolului al XX-lea vom încerca să le elucidăm în cele ce urmează. oraşul şi-a amplificat structura funcţională. Chişinău. 123 124 125 XIV-XX. devenind treptat principalul centru de informare. de cadrul fizic în care viaţa omului îşi poate dobândi întreaga sa valoare. Noua organizare a oraşului. Astfel.1. habitatul urban reprezintă o expansiune a celor două componente (teritorială şi social-economică) şi o devenire complexă a structurii morfofuncţionale (economică. În prezent. la 47o2 latitudine nordică şi 28o50 longitudine estică de la meridianul Greenwich. 1903. administrativ. П. pentru deplina satisfacere a exigenţelor umane. oraşul constituie un sistem complex. motorul cel mai dinamic al dezvoltării economico-sociale şi culturale al societăţii. în zona de silvostepă125. economic şi cultural al Basarabiei. Confruntarea cu tradiţia.1. Ambianţa geografică Oraşul Chişinău – centru politic. ca mijloc de atingere a perfecţiunii existenţei umane într-o lume industrializată –. . Бессарабия: географический.50 Lucia Sava Procesul de urbanizare. Крушевана). 1997. compatibile între ele. legate prin relaţii de intercondiţionare. Iaşi. care definesc structura organizatorică şi compoziţia mediului urban. format din componente distincte. p. politică. presupune creşterea continuă a organizării oraşului dinspre centru spre periferii. este plasat. экономический. исторический. sunt termenii dezbaterilor culturale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi din primele decenii ale secolului al XX-lea. şi-a lărgit zonele de influenţă. 1996. c. Chişinău. militară. 10. socială. Concepţia aristotelică a oraşului vizează crearea unui mediu integrat şi perfectibil. De-a lungul timpului. Москва. în partea de sud-est a Podişului Moldovenesc.

de pe malul drept al Bâcului. Partea superioară a secţiunii geologice a acestei structuri este reprezentată de roci sedimentare din erele siluriană. În straturile acvatice sarmatice erau şi ape minerale126. Partea cea mare. Clima Chişinăului este temperat continentală. Iarna este blândă şi scurtă. utilizate pe larg în calitate de materiale de construcţie. orientate mai ales de la nord la sud127. cantitatea de precipitaţii c. argilă. era întretăiată de mai multe văi şi vâlcele. Conform informaţiilor furnizate în urma acestor observaţii. devoniană. a cărei bază este formată din plăci din granit dispuse la o adâncime de 1150 m sub nivelul mării. prima cobora spre râu. 260. iar nisipul.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 51 Structura geologică. Rezervele de ape subterane ale Chişinăului permiteau aprovizionarea parţială a municipiului cu apă potabilă. Partea din stânga ocupa două terase. valea Bâcului şi pantele ei dezmembrate. De asemenea. O componentă importantă a Chişinăului o constituia. piatră brută de construcţie. în timp ce vara este călduroasă şi de lungă durată. Ibidem. nisip. Chişinău. Pe pantele văii râului Bâc sunt terase aluviale cu o lăţime de până la 1. au o adâncime de la 2 la 30 m. Primele observaţii meteorologice referitoare la clima capitalei Basarabiei se făceau încă la sfârşitul secolului al XIX-lea la Liceul Real. ca şi în prezent. 310. Făureşti şi Goian. Ibidem. pe teritoriul Chişinăului şi în împrejurimile lui se aflau numeroase zăcăminte de materiale de construcţiei: var.3 m. prezente pe întreg teritoriul oraşului. calcar. pietriş. se produceau din materia primă extrasă la carierele din Bubuieci şi Mileştii Mici. Straturile argilonisipoase. erau exploatate cinci zăcăminte de materiale de piatră şi var stins: la Cricova. paleogenului şi neogenului. Bogăţiile minerale. ca şi în prezent. pietrişul şi prundişul – la Cobusca şi Vadul lui Vodă. de asemenea. Panta din stânga a văii Bâcului. cea de-a doua avea o altitudine de 60-90 metri. Din cantitatea totală de apă potabilă folosită de chişinăueni. circa 20 la sută revenea apelor subterane. reprezentate de cumpene înguste ale apelor şi de pante de teren alunecător. de sectoarele de est şi de nord care se mărginesc cu Câmpia Nistrului. ocupa trei terase străbătute de câteva vâlcele. Relieful. pe alocuri pietroasă. 307. În perioada cercetată. precum şi la Şcoala de Vinificaţie. Aici a fost construit cartierul Râşcani. De la nord la sud oraşul este intersectat de un strat de recife mediosarmatice. care ţineau de zona Colinei Codrilor. 126 127 . În partea de sud a oraşului se afla vâlceaua întinsă Munceşti. Cărămida şi ţigla. Mileştii Mici. Teritoriul municipiului şi al periferiilor sale era împărţit în două sectoare: de vest şi de est. Oraşul este situat în partea centrală a unei structuri geologice din sud-estul Europei.

p. deşi venirea ei variază de la un an la altul. 30o şi 35o.5 m/s. p. la începutul secolului trecut. 2001. iar odată cu îndepărtarea de albie devin mai înalte şi mai nisipoase130. rezultate din ciclonul siberian. cele mai multe fiind iarna.5oC. p. Z. Aceleaşi înregistrări evidenţiază că lumina solară anuală este în perioada studiată de 2215 ore. Temperaturile perioadei de iarnă se caracterizează prin instabilitate. pe teritoriul Chişinăului erau înregistrate 27 specii de mamifere. creată cu scopul de a urmări şi de a prezenta informaţii privind cantitatea de precipitaţii atmosferice înregistrate în oraş (în Basarabia existau 10 staţiuni de acest gen). sunt vânturi din sud-est. Viteza medie anuală a vântului oscilează între 2. Chişinău. 1920-1921. Datele de care dispunem ne permit să conchidem că observaţiile despre starea timpului au fost făcute pe un interval de 20-25 de ani (18881912). fiind publicate în Observatoriul de Fizică din Petrograd. Dicţionarul geografic al Basarabiei. în anumite perioade atingând 25o. . 60. Organul Societăţii Agronomilor. în timp ce în întreaga Basarabie ea reprezenta 439. Urmărită în funcţie de anotimpuri. Arbore. în mediu putând scădea până la -5oC în perioada lunilor noiembrie-martie. uneori. La mijlocul lunii mai începe vara. filiala Basarabia. cea mai puternică şi mai îndelungată fiind înregistrată în luna iulie (329 ore). Datele prezentate reflectă faptul că anual sunt 71 de zile fără soare. Primăvara începe la 1 martie şi durează cam 70 de zile. În iunie şi septembrie se înregistrează câte o zi fără soare. Ibidem. pe când în iulieaugust astfel de zile lipsesc cu desăvârşire. 75 specii de păsări şi 14 specii de reptile şi amfibii.52 Lucia Sava atmosferice în Chişinău avea o medie anuală de 455. Flora şi fauna. Prin Chişinău curge râul Bâc. considerându-se că se termină în prima decadă a lunii mai. Conform specialiştilor în domeniul biologiei. Dintre târâtoare se 128 129 130 Basarabia agricolă. iarna. în Chişinău exista o staţiune meteorologică. iar cea mai mică în decembrie – 54 ore. media cantităţii de precipitaţii atmosferice era următoarea: iarna – 75. 161. În total. în perioada caldă se înregistrează 87 de zile cu temperatura 25o. Predomină vânturile din direcţiile de nord şi de nord-vest. Iarna durează la Chişinău în medie 78 de zile. 5. vara – 160 şi toamna – 100128. iar în unii ani durata ei este de la 31 la 123 de zile. iar la periferia de sud-vest – râuleţul Işnovăţ.5 – 4. primăvara – 120. Apele curgătoare din Chişinău fac parte din bazinul Nistrului. Temperatura medie în iulie este cea mai înaltă – de 21. Malurile râului sunt mlăştinoase. afluent de dreapta al Bâcului. 163. Căldurile sunt condiţionate de pătrunderea aerului uscat continental sau a aerului tropical din periferiile de sud sau de vest ale anticicloanelor din Asia Centrală sau Africa de Nord129. La începutul secolului al XX-lea.

printre care: scoruşul de munte (Sorbus Aucuparia) şi două esenţe de mesteacăn (Betula Verucoza Ehrl şi Betula Pubescens Ehrl)132. graurii. 131. liliecii. altele obişnuiesc să rămână numai în timpul iernii. Chişinău. ca urmare a influenţei mediului rusesc. iar clădirile erau despărţite între ele prin străzi. 1979. În anul 1900. p. La începutul secolului al XX-lea. 1. Toynbee în ceea ce priveşte modalităţile de alegere a capitalelor pe considerente de convenabilitate: atât în ceea ce priveşte condiţiile de aprovizionare cu mărfuri. A. aricii. iar dintre animalele de pradă – nevăstuicile. grupate în cartiere. Chişinăul ocupa un teritoriu întins. Specialiştii în domeniul botanicii au stabilit. p. Chişinăul ocupa o suprafaţă de aproximativ 4500 desetine de pământ. 35.1. p. Ibidem. Pe meleagurile chişinăuene îşi fac cuib 53 de specii de păsări. unele fiind migratoare. Evoluţia sa ca şi capitală a fost determinată. folosite atât ca centre de agrement şi odihnă. aspecte care şi-au lăsat amprentele asupra evoluţiei mentalităţii şi vieţii cotidiene. Zone urbane Avantajul de a fi capitală. şerpii. diferite rozătoare. Z. ajungând până la Orhei şi erau aşezate pe lanţul de munţi Mehur. oraşul îndreptăţeşte pe deplin aprecierile lui A. cât şi în calitate de furnizoare de alimente. dihorii şi jderii. Printre cele mai des întâlnite în centrul urban sunt: porumbeii. Oraşele în mişcare. 152. 1920-1921. p. că în ocolul silvic al Chişinăului se găseau mai multe specii de plante şi arbori. 1996. din punctul de vedere al formei şi al exteriorului. Creaţie a epocii „ţariste”133. broaştele131. Străzi şi cartiere. suprafaţa oraşului a crescut cu încă 2088 desetine. unde va fi construită zona urbană a Râşcanilor135. 151. Deosebit de semnificative pentru mediul geografic al capitalei Basarabiei erau zonele forestiere. dar sunt frecvent întâlnite şopârlele. între altele. p. şoarecii de câmp. politic. Organul Societăţii Agronomilor. vrăbiile. de faptul că oraşul Chişinău s-a format într-un context economico-social. lăstunii. 131 132 133 134 135 Basarabia agricolă. Arbore. iar 2500 erau ocupate de grădini şi vii. Ca şi majoritatea marilor oraşe ale Imperiului Rus. filiala Basarabia.2. Componenţa reptilelor şi amfibiilor nu este prea bogată. . dintre care 770 erau rezervate caselor şi curţilor. 60.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 53 întâlnesc încă din timpuri străvechi cârtiţele. Toynbee. prin cumpărarea moşiei periferice Visterniceni. Chişinăul. dar şi în alegerea capitalei pe considerente de strategie134. Ciobanu. în legătura cu administraţia provinciei şi în menţinerea securităţii. Bucureşti. Şt. în mare măsură. Dicţionarul geografic al Basarabiei. ideologic şi cultural specific. Pădurile ocupau în întregime judeţul Chişinău. veveriţe.

Podolskaia. Reinskaia. Ilinskaia.planul oraşului a fost întocmit de arhitectul Zauşkevici în limitele lui actuale. p. Kamenolomnaia. Donici.”136. Seminarskaia. Haralampievskaia. 2 biserici şi 24 de clădiri de stat şi instituţii de învăţământ137. Seminarskaia. Mihailovskaia. 1998. Străzile transversale: Minkovskaia. Buna Vestire. Iaskaia. Raportul menţionat includea. Ceasovennaia. Aici se găseau Biserica Sf. Sectorul II includea Străzile longitudinale: Cauşanskaia. În total. Blagoveşcenskaia. Kievskaia. Rîşcanskaia. 85 cvartale şi 4 biserici: Străzi longitudinale: Cauşanskaia. cvartalele 67-130 şi suburbiile Malina Nouă. 3 stradele. Buiucanskaia. Kupeceskaia. Benderskaia. Purcelovski.. Catedrala Veche şi Biserica Armenească139. a căror divizare şi denumire va fi păstrată şi în perioada studiată (vezi planul oraşului din schiţa 1): Sectorul I: Străzile longitudinale: Cauşanskaia. „. Străzile Chişinăului: denumiri vechi şi actuale.. Ostrogskaia. p. Pavlovskaia. Fiodorov. Poştarencu. de asemenea. Gospitalinaia. 64 cartiere. p. general-locotenentul P. Fariseevskaia. Svecinaia. Andreevskaia. 66 cvartale. Begucii. Nemeţkaia. o biserică. 1. Podolskaia. Antonovskaia. Gubernskaia. Străzile transversale: Galbinskaia. care continua din sectorul I până în sectorul IV. Ibidem. Nemeţkaia. 8 stradele. Chişinău. Gostinaia. Prunculovskaia. lista străzilor din fiecare sector. Iaskaia.. Acelaşi sector includea stradelele Poliţeiski. Ilie. Greaznîi. stradela Fontannîi. Conform raportului şefului de poliţie Lazarev din 29 martie 1851 către guvernatorul militar al Basarabiei. 2. Varfolomeevski şi Fontannîi. Fontannaia. cartierele 1-67 şi suburbia Buiucani. Kozaţki. În Sectorul III erau concentrate 38 de străzi. Bolgarskaia. Sinagogovskaia. Kaţicovoi. Evreiskaia. precum şi cele care continuau din sectorul I. Armeanskaia. 2-3. Moghiliovskaia. Batţavskaia. Buiucanskaia. Reinskaia. Kiprianovskaia. . Kirovskaia. Meşceanskaia. Ecaterinskaia. Meşceanskaia. Leovskaia. Moskovskaia. Străzile transversale: Galbinskaia. Orgheevskaia.54 Lucia Sava În perioada cercetată. Ibidem. a fost făcută o nouă divizare a sectoarelor. deoarece multe dintre ele nu aveau denumiri sau numere. Ibidem. Moskovskaia. 136 137 138 139 D. Kievskaia. Konstantinovskaia. Leovskaia. Inzovskaia. au fost denumite străzile şi stradelele. acest sector avea 17 străzi. 4 clădiri de stat şi instituţii de învăţământ138. p. În total sectorul 1 avea 18 străzi. 3. Maklerskaia. Aziatskaia.. Gubernskaia. o stradelă. Izmailskaia. Tureţkaia. oraşul era divizat convenţional în patru sectoare. Măcărescu. Katelinova. cartierele 130-215. Salos. Gostinaia. Armeanskaia. Greceski. Kiliiskaia. Stradele: Mîlnîi. Karaimski. Bannaia. Malina Mică şi Schinoasa. Greculovoi.

Mazarachievski. Conform afirmaţiilor istoricului V. Kiev (247 mii). 5 biserici şi 5 case de stat şi instituţii de învăţământ. repartizate astfel: Străzi longitudinale: Cauşanskaia. a fost decisă includerea zonei rurale Râşcanovca în calitate de suburbie a oraşului. Petrovski. Benderskaia. Haralampievskaia. Tula (115 mii). Haralampie. Kladbieşcenski. Iakovlevskaia. Vilnius (155 mii).г. oraşul Chişinau a jucat rolul de creuzet. Rostov-pe-Don (120 mii). Până la Unirea Basarabiei cu România n-au fost înregistrate modificări substanţiale în divizarea oraşului. o bună parte din străzi au fost redenumite. În cadrul şedinţei Consiliului Directorilor al Republicii Moldoveneşti din 15 martie 1918. intervenite în anul 1912. Măzărache. 10 bariere.). Harkov (174 mii). Balşovskaia. Lancasterski.3. В. Kagulskaia. Irinopolskaia. Moldavanski. p. Problema demografică era una actuală pentru începutul secolului al XX-lea. Kazani (130 mii). atrăgând imigranţi din diverse locuri. Riga (282 mii). aceasta în condiţiile în care Chişinăul era oraşul cu cei mai mulţi locuitori ai provinciei Basarabia şi unul dintre cele mai populate oraşe ale Imperiul Rus141. Înălţarea Domnului. Svecinaia. Popovskaia. astfel. 130. Chişinău (108 mii). Belekleevskaia. Populaţia Un oraş suprapopulat. c. Obşcii. Jukov. Кишинев. Armeanskaia. oraşul Chişinău era divizat în 102 străzi. Astrahani (113 mii). după: Petersburg (1. Grecească. 35 clădiri publice şi ale instituţiilor de stat. Bolgarskaia. 11 pieţe. Ca şi alte capitale. 1975. diverse obiceiuri şi moravuri şi din diferite clase sociale. în condi140 141 Ibidem. И. cu diverse limbi materne. Odessa (405 mii). care includeau 12 biserici. Acest fenomen era unul aparent „normal”. 54 cartiere. Prin urmare. 7 poduri şi 5 suburbii. Sf. Căuşeni şi Rîşcani şi suburbia Tăbăcăria140.2 milioane). cât şi cartierele 215-269. Vdovii. în total. Gheorghievskaia. Kiliiskaia. Gheorghe.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 55 Sectorul IV includea 29 de străzi. Izmailskaia. Kupecenskaia. Serbskaia. Mihailovskaia. 8 stradele. Străzi transversale: Tiibaşovskaia. Saratov (137 mii). podurile Bender. Ekaterinoslav (113 mii). Voznesenskaia. Жуков. Salganaia. Gorceşnaia. 1. bisericile Sf. a căror populaţie depăşea 100 mii de locuitori. . 269 cartiere. 3. Ivanovskaia. conform planului în cauză. Akimovskaia. Stavrievskaia. în perioada interbelică acestea aveau 2-3 denumiri. cu excepţia schimbării denumirilor unor străzi. După Marea Unire. Stradele: Sinadinovski. Moscova (1 milion). în anul 1897 oraşul Chişinău se situa pe locul 14 printre oraşele europene ale Imperiului Rus. Cojuhariskaia. Ostapovskaia. Города Бессарабии (1861-1900 г.1. 20 stradele. Ogorodnaia. Titovskaia.

iar în alte cazuri – voluntară. литературный сборник (Под ред.47 locuitori/km. Oraşele în mişcare. Первая всеобщая перепись населения Российской империи. 5 mii persoane143. urmărită de autorităţile ţariste. Бессарабия: географический. c. numărul populaţiei oraşului cunoaşte o creştere rapidă în perioada de la începutul secolului (în 1902 acesta avea 131000 locuitori). atunci când ne vom referi la acest aspect al problemei. Conform datelor statistice ale perioadei. С. Kustreabova. Москва. III. determinate de condiţiile social-economice şi politice ale perioadei. 1 361 fiind locuitori temporari şi 1 813 – străini (conform tabelului 1)144. judeţul Chişinău ocupa o suprafaţă de 3271. în anul 1919 oraşul Chişinău avea 133 000 locuitori. ca urmare. Din aceste considerente. la 1 ianuarie 1902 populaţia oraşului Chişinău era constituită din 131. densitatea populaţiei reprezenta 85.56 Lucia Sava ţiile politicii de rusificare şi de deznaţionalizare. Toynbee: „În ambele aceste categorii de imigranţi deveneau rezidenţi indezirabili într-un oraş ai cărui locuitori erau. La această dată. dar şi din regiuni de dincolo de frontierele statului. 1979. referindu-se la evoluţia oraşelor Basarabiei în perioada interbelică. în timp ce în ajunul Primului Război Mondial se înregistrează o scădere a numărului chişinăuenilor până la 125 000145. I. Totodată. 1903. din toate teritoriile aflate sub stăpânirea acelui guvern”142. Кишинев. Cercetătoarea S. П. . 142 143 144 145 146 A. Кустрябова Города Бессарабии (1918-1940). influenţând în mod indirect soarta celorlalţi supuşi. c.9 km². Acestea au atras recruţi eterogeni. 1897 г. în primul rând. Издание Центрального Статистического Комитета Министерства Внутренних Дел. p. исторический. În oraşul Chişinău locuiau în total 108 483 persoane – 56 734 bărbaţi şi 51 749 femei. 1986. 41. fiind al doilea oraş (după Bucureşti) în cadrul României întregite146. Viaţa cotidiană a românilor în perioada interbelică. prin însăşi prezenţa lor. c. Bucureşti. în timp ce judeţul era reprezentat de 182. Bucureşti. fenomen apreciat astfel de A. Бессарабская губерния. atestă mai multe fluctuaţii ale dinamicii populaţiei oraşului Chişinău în anii 1897-1919. Datele cele mai detaliate şi mai exacte despre numărul şi componenţa populaţiei oraşului le conţine Recensământul imperial din 1897. 1905.1. статический. Marea Unire a creat condiţii favorabile pentru sporirea populaţiei. Toynbee. Conform afirmaţiilor sale. экономический. Крушевана). 2001. 196. 20. p. din provinciile statului ce se aflau sub stăpânirea guvernului din capitală. vom face trimitere la documentul menţionat. dintre care 144 625 bărbaţi şi 135 032 femei. Ф. iar numărul total al populaţiei judeţului era de 279 657 persoane. 3 mii persoane de ambele genuri. în măsură să influenţeze soarta guvernului ce-şi avea sediul acolo. Scurtu. 26-27. Imigrarea în capitală a fost în unele cazuri forţată.

nemijlocit. Am menţionat anterior în ce condiţii se constituie şi se cristalizează această diversitate etnică şi socială.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 57 O diversitate socială şi etnică.49% băieţi şi 2. dintre care 60. care sunt cele mai complete în această privinţă. în Chişinău. Sub acest aspect. dar divorţurile erau frec147 Первая всеобщая перепись населения Российской империи. 18.27%) trăiau în cadrul familiilor. spre deosebire de 18 băieţi care aveau aceeaşi vârstă.94% femei aveau 40-49 ani.27% femei aveau 30-39 ani.65% bărbaţi şi 52. populaţia oraşului era repartizată astfel (conform tabelului 2): 2. Издание Центрального Статистического Комитета Министерства Внутренних Дел.33% bărbaţi şi 36. iar uneori. pentru a face anumite comparaţii. 61 360 locuitori (56.23%. Populaţia de vârstă înaintată a oraşului era redusă din punct de vedere numeric: 6. precum şi nivelul de instruire. c.36% femei aveau între 50-59 ani. Cele mai multe căsătorii reuneau persoane cu vârsta între 20 şi 50 de ani. 9. majoritatea populaţiei oraşului era reprezentată de celibatari.01% băieţi şi 19. Conform datelor extrase din Recensământul de la 1897. 39 346 persoane (36. aproximativ 2% din numărul locuitorilor oraşului aveau vârsta cuprinsă între 60 şi 80 de ani. 12. am apelat la datele Recensământului din 1930.21% femei erau căsătoriţi. am apelat la datele Recensământului imperial din 28 ianuarie 1897.95% fete aveau între 1-9 ani. 10-11.57%) erau văduve: 2.78% fete aveau vârsta mai mică de 1 an.02%) depăşeau vârsta de 100 de ani147. Acelaşi recensământ conţine informaţii preţioase referitoare la repartizarea populaţiei oraşului Chişinău conform criteriului de vârstă şi al situaţiei de familie (tabelul 3): astfel. fetele se căsătoreau mai devreme decât băieţii: 24 de fete care aveau între 15-16 ani şi 432 cu vârsta între 17-19 ani erau căsătorite.54% bărbaţi şi 9. 25. în oraşele-capitală şi. femei şi bărbaţi. 1897 г.53% bărbaţi şi 7. 1905. În anul 1897 erau înscrise 233 de cazuri de divorţ (0. iar 11 bărbaţi şi 9 femei (0.50%) aveau între 20 şi 29 ani.52% băieţi şi 16.60% fete aveau vârsta cuprinsă între 20-29 ani. Бессарабская губерния. Cei mai mulţi celibatari. În acelaşi timp. dintre care 36.33% bărbaţi şi 13. Ritmul vieţii în oraş poate fi studiat după repartizarea populaţiei după criteriul de sex şi de vârstă.63% bărbaţi şi 10.13%.49% băieţi şi 23. erau înregistrate în rândul persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani – 42.215%).56%).08% femei. Cele mai multe persoane divorţate (48. oraşul Chişinău era destul de eterogen. Pentru a evidenţia diversitatea populaţiei oraşului în ceea ce priveşte componenţa etnică şi socială. III. precum şi a celor care aveau între 50-59 ani – 25.86% femei. aveau vârsta cuprinsă între 20-29 ani (20%). .62% fete aveau între 10-19 ani. de regulă. 19. dintre acestea. 7127 persoane (6.

cum ar fi. 2. Ses rapports avec la politique familiale et les réalités sociales // Population. Paris. În rândurile persoanelor divorţate femeile deţineau întâietatea (0. 41-62.14%)148. Astfel. divorţurile şi separările fiind mai puţin frecvente. care permite o diferenţiere majoră a comportamentelor în materie de habitat. care coexistau: una patriarhală şi arhaică caracterizată printr-o viaţă rudimentară. Soţul era investit cu aceleaşi puteri asupra soţiei şi copiilor pe care le avea proprietarul de pământ asupra supuşilor săi150. 1. cât şi socrilor. spre deosebire de bărbaţi (0. cea a unui număr redus de persoane care aparţineau intelectualităţii. H. Absenţa timp de 5 ani sau de 10 ani pentru soldaţi149. şi alta. lăsând loc necesităţilor personale şi vieţii de cuplu. act de drept rus apărut în timpul domniei ţarului Nicolae I. Yvert-Jalu. Svod zakonov. totuşi. vizibilă îndeosebi. familie monoparentală sau cuplu. Autoarea evidenţiază că în vechea Rusie căsătoria nu putea fi desfăcută decât de către autoritatea religioasă care o consacrase. Degradarea civilă. 3. constatăm. Majoritatea tinerilor îşi părăsesc părinţii pentru a se căsători. nr. cât şi o diversificare a modului de viaţă.31% depăşeau 60 de ani. Ibidem. 148 149 150 Ibidem. constatăm că la ruşii ortodocşi se conturează două tipuri de familie. care constituia în 1913 82% din populaţia totală a Rusiei. L’histoire du divorce en Russie Soviétique. p. Aceeaşi autoare menţionează că exista un paralelism între structura familiei şi cea a statului. 1981. Astfel. p. starea civilă legală a indivizilor. specifica patru cauze legale de divorţ: 1. Adulterul din partea unuia dintre soţi stabilit pe bază de dovezi. ar trebui să ţinem cont şi de alte criterii.58 Lucia Sava vente şi printre persoanele de vârstă înaintată. Tânăra soţie trebuia să se supună atât autorităţii soţului ei. Impotenţa sau sterilitatea anterioare mariajului. printre ţărani. vom prezenta câteva exemple din epocă. mai modernă. că schimbările profunde intervenite la începutul secolului al XX-lea în domeniul nupţialităţii au determinat o modificare a structurilor familiale. 26-27. Hélène Yvert-Jalu a realizat un studiu amplu despre interacţiunea dintre dreptul de divorţ. Pentru completare. .30%). contextul politic şi social şi frecvenţa divorţurilor în Rusia Sovietică. 43. 16. 4. în cadrul unei categorii definite de menaj: persoană singură. Chiar dacă vârsta persoanei de referinţă şi tipul de locuinţă rămân criteriile determinante ale modului de habitat. iar viaţa solitară începe în momentul decesului soţului. în cazul în care părintele în vârstă nu este primit de unul dintre copiii săi pentru a locui împreună. p.

În al treilea rând. 2005. p. c. Врачебная Хроника Бессарабской губернии за 1913 год. politică. morală. spre deosebire de lumea rurală.44% din numărul total al născuţilor) decât fete (26 630. Cauzele modificărilor demografice sunt de natură economică şi socială: suprimarea muncii copiilor. În primul rând. 48. La fel de importantă pentru stabilirea evoluţiei demografice a oraşului Chişinău în perioada cercetată este natalitatea. ceea ce constituie 51. Кишинев. care depinde de diverşi factori. o necesitate organică de viaţă151. s-a ajuns uneori la o autonomizare a fiecărui grup familial în societate. o creaţie a divinităţii. dezvoltării inegale. Cercetarea monografică a familiei. slăbirea spiritului de familie. şi în al doilea rând. Totodată. mediul de familie se schimbă: individul este mai izolat. pe primul loc situându-se bărbaţii: 151 152 X. Alte cauze sunt de natură morală sau religioasă: emanciparea femeii. reducerea practicilor religioase. 82. Studierea comparată a mortalităţii înregistrate în oraş ne permite să conchidem că numărul persoanelor decedate este direct proporţional cu numărul persoanelor care s-au născut. prin creşterea individului ca pe un viitor membru al societăţii. viaţa publică şi viaţa privată sunt toate încheiate în jurul acesteia. cu cât viaţa religioasă.56%). Situaţia natalităţii populaţiei aflată în creştere este evidentă şi în perioada anilor 1909-1912 (tabelul 4)152. familia este cea care formează o treaptă medie şi o instituţie de trecere între individ şi societate. creşterea mai rapidă a necesităţilor cotidiene în raport cu nivelul de trai etc. socializându-l pedagogic. Costaforu. Contribuţie metodologică. formând un tot coerent. sau pur şi simplu unei inegalităţi de interese între diverse grupuri familiale. 1914. numărul total al populaţiei de ambele genuri a înregistrat o creştere uşoară (câteva sute de la un an la altul). Datorită condiţiilor de trai diferite. în jurul ei s-au închegat o serie de activităţi care ţin de creşterea fizică şi morală a indivizilor. Санитарное Бюро Бессарабской губернской земстве. urbanizarea. juridică. Bucureşti. 10. Pe de altă parte. apărând oamenilor ca un fapt de „drept natural”. economică. el se prezintă ca unitate economică şi morală de sine stătătoare. Analiza datelor ne permite să constatăm că în decursul celor patru ani (1909-1912) s-au născut mai mult băieţi (28 207. în acelaşi timp. prin faptul că familia a fost întotdeauna cea mai directă şi cea mai firească dintre comunităţile umane impuse. oferindu-i în tot decursul vieţii lui un sprijin şi un loc de refugiu în lupta pe care acesta o duce pentru viaţa socială. unii de domeniul biologic. fapt care a contribuit la consolidarea caracterului lor de unitate socială distinctă. în cadrul de viaţă urban.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 59 Familia este cu atât mai importantă. . alţii – cu caracter social.

rezultatele acestui raport ne demonstrează că longevitatea era mai ridicată în rândul persoanelor de gen feminin (58.2%) erau concentraţi în oraşe. Ibidem. 1909-1912. au luat fiinţă 11 236 de familii.49%).91% din numărul total de decese) şi 20 247 de cazuri de deces ale femeilor (46. când s-au format 3 029 familii noi.8%) constituiau populaţia rurală.60 Lucia Sava 23 680 de decese timp de patru ani (53.96% din numărul total al căsătoriilor înregistrate în perioada celor patru ani studiaţi). cele mai multe căsătorii au fost oficiate în anul 1909 (26. ca urmare a mai multor factori. Ibidem. 82. p. Aşadar. se situa pe primul loc155. situaţia era următoarea: pe primul loc se situau evreii. oraşul Chişinău se încadra în parametrii unui adevărat centru urban aflat în ascensiune. 19091912. 93% (49 829 indi153 154 155 Ibidem. analizând componenţa naţională a populaţiei oraşului Chişinău după criteriul limbii materne. Conform aceluiaşi Recensământ. . 82. Analiza mai profundă a raportului natalitate-mortalitate ne dă posibilitate să evidenţiem că în perioada anilor 1909-1912 s-au născut cu 10 910 persoane mai mult decât au decedat. dintre care 293 332 (15. iar 1 642 080 (84.51%) decât la cele de gen masculin (41. care reprezentau circa 45. Basarabia avea 1 935 412 locuitori. 1. printre care trebuie considerat şi cel al modernizării societăţii. alcoolul. prin modul de viaţă mai sănătos. ele nu ne permit să evidenţiem un raport direct al căsătoriilor şi divorţurilor în această perioadă. astfel încât pe parcursul celor patru ani. la această dată. am considerat necesară evidenţierea situaţiei căsătoriilor înregistrate în perioada celor patru ani. mai activ al femeilor comparativ cu cel al bărbaţilor (cele mai multe vicii: fumatul. Informaţii referitoare la componenţa etnică şi socială. Ca urmare. În acelaşi context. în principal. Conform acestuia. din aceste considerente. oraşul Chişinău. cifră considerabilă pentru epocă. Pe de altă parte. în următorii trei ani cifra căsătoriilor înregistrate scade nesemnificativ. p. Diferenţa rezultată se explică. dintre care 4 527 bărbaţi şi 6 383 femei. fapt care ne permite să evidenţiem sporirea naturală a numărului populaţiei în perioada respectivă. se întâlnesc printre bărbaţi). care avea 56 734 populaţie de sex masculin şi 51 749 populaţie de sex feminin. p.09%)153. precum şi la nivelul de instruire al populaţiei oraşului Chişinău au fost selectate din Recensământul din 28 ianuarie 1897. din punctul de vedere al numărului populaţiei. În calitate de centru administrativ al Basarabiei.154 Cifrele prezentate nu reflectă situaţia divorţurilor. războiul etc.

în întregul judeţ Chişinău evreii reprezentau doar 19. după număr. Ibidem.158 Aşadar. N. Киев. conform Recensământului din 1897. greci (0.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 61 vizi) din numărul total al locuitorilor oraşului (108 483. p. cât şi alte confesiuni religioase creştine şi necreştine. urmaţi de ruşi (împreună cu ucrainenii şi bieloruşii).28%).99%). În acelaşi timp.85%).48% din numărul total al populaţiei. a acumulat un bogat material etnografic.63% în judeţ. şi abia în al treilea rând – de către moldoveni – români. reprezentau 46. . В. 2-3. urmărind scopul studierii în continuare a procesului „românizării rapide a populaţiei ne-moldoveneşti. Creştinii erau urmaţi de evrei la o diferenţă nesemnificativă (46. Ibidem.58% (19 081 locuitori) în oraş şi 62. ţigani (0. 30. c. autorul menţionează privind datele înregistrate în timpul Recensământului : „Cea de-a patra naţionalitate.16%. Butovici. conform Recensământului). cu precădere a celei ucrainene”159.81% din numărul total al populaţiei) şi abia pe locul al treilea se situa populaţia băştinaşă. musulmani (0. Aceştia erau urmaţi de vorbitorii de limbă rusă (32 722 locuitori. structurată conform criteriului confesiunii religioase (tabelul 6). pentru comparaţie. dar se întâlnesc şi credincioşi de rit vechi (2. precum şi un număr nesemnificativ de armeni (0.13%). în oraşul Chişinău mai locuiau polonezi (2. publicat în anul 1916. Н. turci (0. ceea ce înseamnă că în oraş erau concentraţi cu aproximativ 30% mai mulţi evrei decât în judeţ. ucrainenii şi bieloruşii constituiau doar 13.89%). populaţia majoritară a oraşului Chişinău o constituiau evreii. o repre156 157 158 159 Ibidem. V. Analiza datelor efectuată ulterior a demonstrat însă că rezultatele Recensământului în ceea ce priveşte componenţa naţională a populaţiei Basarabiei nu reflectau veridic realitatea. nemţi (1. populaţia oraşului Chişinău era divizată după cum urmează: creştinii ortodocşi şi coreligionarii (edinoverţii.84% în întregul judeţ Chişinău. În 1907.03%) etc. care constituiau 17.39%).17%). 68-69. p.90% în judeţ. în mare parte compusă din etnicii polonezi. armeni gregorieni (0.59% (27 136 bărbaţi şi 23 408 femei) din numărul total al locuitorilor oraşului.34%).31%).18%). în timp ce în judeţ ruşii. În afara naţionalităţilor deja prezentate. p. 3.05%). (tabelul 5)157. conform tabelului 5)156. 1916.54%). în timp ce această confesiune constituia 76. luterani (0. Бутович. bulgari (0. care deţinea funcţia de director al şcolilor din Basarabia. 2-3. 24 630 bărbaţi şi 25 607 femei în oraş şi 19. În baza materialului statistic acumulat. moldovenii. Материалы для этнографической карты Бессарабской губернии. Dintre celelalte confesiuni religioase întâlnite în oraş mai consistentă apare cea romano-catolică (3.

fiind trecuţi în Recensământ la rubrica ruşi”161. D. 1992. istoria. Poştarencu. p. deoarece împreună cu ei au fost incluse în calcule aproape toate persoanele instruite din gubernie care utilizează limba rusă literară. 3.. Bucureşti-Chişinău. И. care scria cu referinţă la această problemă. Din tot puhoiul de tineret de ambele sexe care aşteptau pe culoare nici măcar unul ca să vorbească româneşte. Брук. aceasta nu se poate spune despre componenţa structurii etnice..62 Lucia Sava zintă ruşii.”162. 1980. n. Stăpânirea întreprinse cu viclenie rusificarea mamelor. М. pe uliţi tineretul vorbind această dulce limbă. Динамика и этнический состав населения России в эпоху империализма (конец XIX в – 1917 г. Poştarencu susţine că datele Recensământului din 1897 referitoare la structura etnică a populaţiei „doar cu mari rezerve pot fi utilizate”165. 1992. cel puţin în localul liceului a cărui emblemă arăta că e românesc.). В. c. că autorităţile ruseşti „. 160 161 162 163 164 165 Ibidem. Kabuzan. p. С. Componenţa etnică şi nivelul de instruire al populaţiei urbane din Basarabia // . M. se subliniază că în timp ce Recensământul din 1897 a stabilit cu exactitate suficientă numărul populaţiei. unul din corespondenţi scria: „Mă aflam întâmplător la examenele de echivalare ce se dădeau la un liceu românesc (din Chişinău. istoricul D. Într-o cronică din ziarul „Cuvânt Moldovenesc” din 30 octombrie 1929. Această situaţie se va menţine încă mult timp şi în perioada de după Unire. referitor la componenţa etnică a populaţiei Rusiei de la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea. 90... cultura. având în vedere structura etnică a oraşului163. Кабузан.”160 Aceeaşi idee este susţinută de istoricul basarabean Ştefan Ciobanu. analizând recent aprecierile demografiei istorice sovietice. Drumuri basarabene.) // История СССР. Pe de altă parte. Populaţia. Cuvânt Moldovenesc. Sadoveanu. 34. marcată de tendinţa marilor aristocraţi de a-şi învăţa copii în mod obligatoriu limba rusă. deoarece „în condiţiile evoluării proceselor de asimilare înstrăinarea de propria naţionalitate începe odată cu dezicerea de limba maternă. În studiul lui S. 23.”164... p.. Şt.n. În aceeaşi ordine de idei. 31. Basarabia.. de a urma şcoala rusă: „Era ambiţia micilor burjui de a înnobila pe această cale o odraslă. În viziunea acestor autori nu a fost corect ca indiciu de determinare a identităţii etniei numai alegerea limbii materne. nr. trebuie să ţinem cont de mentalitatea epocii. de a face din odorul lor o barişnia desăvârşită. Bruk şi V.. Ciobanu. Am înţeles de ce aud pretutindeni.îi considerau ruşi pe moldovenii care ştiau ruseşte. În realitate.” Acest lucru nu este ieşit din comun. numărul lor este mai mic decât cel pe care îl indică Recensământul.. Bucureşti-Chişinău. 30 octombrie 1929.

5. Издание Центрального Статистического Комитета Министерства Внутренних Дел. Chişinău. clerul (1. iar celelalte etnii – bulgarii. nr.06% erau nobili de viţă şi 3. economice şi fiscale diferite. p. găgăuzii – 1. proporţia evreilor din Chişinău este de 46%. fiecare situându-se în condiţii sociale. 4. 3. în perioada cercetată.54%. economice şi statistice. Conform acestuia. Бессарабская губерния. cea urbană era mai diversificată după apartenenţa la categoria socială.5%167. componenţa populaţiei oraşului Chişinău conform Recensământului din 1897 era următoarea: majoritatea orăşenilor era reprezentată de mica burghezie (78 940 persoane. meşteşugarii şi muncitorii. în oraşul Chişinău moldovenii constituiau 30%.3%. ruşii – 9%. C. D.76 %). Giurea. deşi conform informaţiilor prezentate de acelaşi autor. În afara stărilor sociale menţionate. 55. agricole. negustorii. mulţi etnici evrei au emigrat în urma pogromurilor evreieşti din 1903 şi 1905166. Din punct de vedere social.85% bărbaţi Revista de Istorie a Moldovei. nr. 54. Filipescu. În ajunul Marii Uniri. 2004. grupaţi în trei ghilde. adică cu 0. Chişinău.36 % din numărul total al populaţiei (3. În ceea ce priveşte repartizarea populaţiei oraşului conform categoriei sociale şi a locului de naştere (tabelul 9) incluşi în toate stările sociale. Chişinău. 1919. 1905. în timp ce nobilimea constituia doar 6. fiecare dispunând de un statut juridic distinct: nobili (personali şi de viţă). 52. p. precum şi alte categorii sociale (1. III. Spre deosebire de populaţia rurală. populaţia oraşului era divizată în cinci categorii. ucrainenii – 5. 2005.28%). Basarabia: Consideraţiuni generale. Componenţa socială. componenţa etnică a populaţiei oraşelor basarabene (inclusiv a Chişinăului) a fost prezentată mai târziu în paginile ediţiei anuale a Comitetului de Statistică al Basarabiei – Privire generală asupra guberniei Basarabiei pentru anul 1911. colonişti şi supuşi străini. 40-41. 52. evreii – 46. (tabelele 7. ţărani.6%.55%). fapt care determină caracterul diversificat al modului de viaţă al locuitorilor oraşului Chişinău168. care alcătuiau 1. p. militari. Urmărită din punctul de vedere al apartenenţei sociale. p. în componenţa structurală a oraşului mai intrau: cetăţenii de onoare.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 63 După 1897. Ibidem. C. 2-3. negustorii. 166 167 168 169 .1% mai mare decât cea stabilită de Recensământ. La polul opus se situau supuşii străini (1. Poştarencu. 8)169.67%). Первая всеобщая перепись населения Российской империи. 1897 г. reprezentanţii clerului. 72. confesională şi după sex a populaţiei urbane a Basarabiei (1850-1917) // Revista de Istorie a Moldovei. c.82%).30% nobili personali). fiind urmată de ţărănime (14. mica burghezie.

Din numărul total de nobili de viţă (2. Componenţa socială. b) nobleţea obţinută pentru merite militare.30% femei erau născute în oraş. şi doar 1. 1. 12. Bucureşti.68%. nu se ştie (0.64 Lucia Sava şi 66.02%. c) nobleţea obţinută pentru servicii publice. Chişinău. 0. 66-67. astfel: 1.07% cele văduve şi. căsătoriţi (27. cât şi de pedepse corporale174.46% femei) 0.21% bărbaţi şi 1. Nobilii de viţă dispuneau de anumite înlesniri sociale.17% bărbaţi şi 1.17%). p. Gh. ţăranii etc. persoanele căsătorite reprezentau 2. . reprezenta categoria socială privilegiată. p. nobilimea Basarabiei era împărţită în următoarele categorii: a) nobleţea conferită de suveran.32% o constituiau celibatarii. Clerul era reprezentat.73% femei s-au născut în alte judeţe ale Basarabiei. e) nobilimea fără titluri173. iar 1. cu excepţia clerului 170 171 172 173 174 Ibidem.53% bărbaţi şi 19. Conform datelor prezentate de Gh. variată (tabelul 10): în rândurile nobililor de viţă şi personali. 31. Ibidem.23% femei erau originari din alte provincii ale Imperiului Rus. Starea civilă a populaţiei după categoriile sociale era. p. p. 0. confesională şi după sex a populaţiei urbane a Basarabiei (1850-1917) // Revista de Istorie a Moldovei. d) nobilimea imigrantă. 0. Bezviconi. deşi redusă numeric. Celelalte categorii sociale (cetăţenii de onoare. doar un singur caz.16%). Bezviconi. nr.74%). 34-35. iar 1. cei mai mulţi erau celibatari (3. 3. Ibidem. Clerul constituia o altă stare socială priviliegiată.) se împărţeau în: celibatari (20. Deoarece în oraş existau lăcaşuri de cult ale diferitor confesiuni religioase.09% bărbaţi şi 1. de asemenea. iar cele divorţate doar 0.64% femei s-au născut în alte judeţe ale Basarabiei. p.13% femei s-au născut în alte provincii ale Imperiului Rus. 7.97%). D.18% bărbaţi şi 0.16% persoanele căsătorite. conform stării civile.52%).93% femei s-au stabilit la Chişinău din alte state170. din punct de vedere al titlurilor.52% femei erau originari din Chişinău. divorţaţi (0.65% femei s-au născut în Chişinău.08 femei s-au stabilit în oraş din alte provincii ale Imperiului Rus171. 4.13%.70% bărbaţi şi 3. de recrutare. văduvi (4. beneficii pe care nu le aveau nobilii personali al căror titlu era viager. o femeie divorţată. ei puteau să se implice activ în viaţa cotidiană a oraşului. negustorii. În această ordine de idei. 32-35. Ea era compusă din nobili de viţă (potomstvennîe dvoreane) şi nobili personali (licinnîe dvoreane). Boierimea Moldovei dintre Prut şi Nistru. 2005. nobilimea.33%)172. Cât priveşte nobilii personali şi funcţionarii. 1940. ei aveau dreptul de a constitui corporaţii.98% bărbaţi şi 1.53% bărbaţi şi 0. în perioada anilor 1812-1918. de a ocupa funcţii administrative.43% bărbaţi şi 13. cele văduve 0. Poştarencu. scutită de impozitul pe cap de locuitor.

12%) ştiutori de 175 176 177 178 179 Ibidem. . luterane etc. Ei se puteau angaja ca salariaţi. Первая всеобщая перепись населения Российской империи. p. 9 038 bărbaţi şi 3 475 femei de 20-29 ani. 1905. Astfel. diferitelor prestaţii şi recrutărilor. 49. Бессарабская губерния. 22. în total în oraş erau 56 734 bărbaţi (52. Aşadar. 7 060 băieţi şi 5 661 fete care aveau între 10-19 ani.3% din numărul total al populaţiei oraşului. 14-15. p. В. de asemenea.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 65 ortodox majoritar. categorie socială tipică oraşului. romano-catolice. c. constituia numărul cel mai mare al populaţiei Chişinăului175.8%. Analizată din punctul de vedere al criteriului de gen. negustorii făceau parte din populaţia de bază a oraşului. c.6% constituiau persoanele de sex feminin (în judeţul Chişinău doar 20. Формирование и развитие буржуазии и пролетариата Бессарабии (1812-1900). 1982. armeano-gregoriene. dintre care 27 868 (49. Aceasta alcătuia un grup social ierarhic inferior. 1897 г. Кишинев.1%. în timp ce în întregul Imperiu Rus era de 21. populaţia oraşului era divizată convenţional după cum urmează: erau cunoscători de carte – 1 460 băieţi şi 1 046 fete cu vârsta de 5-9 ani. Basarabia se situa pe poziţia 45 din cele 50 de gubernii din partea europeană a Rusiei autocrate.4% erau ştiutori de carte)178. supus impozitului pe cap de locuitor. 2 909 bărbaţi şi 1 235 femei de 40-49 ani. 963 bărbaţi şi 357 femei de 60-69 ani. III. vârstă şi cel al ştiinţei de carte (tabelul 11). 1 787 bărbaţi şi 774 femei de 50-59 ani. când s-a constatat că numărul ştiutorilor de carte reprezenta 15.30%). Acest aspect al vieţii sociale a fost evidenţiat în epoca ţaristă doar în cadrul aceluiaşi Recensământ din 1897. puteau practica meşteşugăritul sau comerţul176.1% erau bărbaţi şi doar 28. în timp ce în oraşul Chişinău aceştia reprezentau 39. Deşi erau reduşi ca număr. 12. 14-15. iar în guberniile europene ale Rusiei luate în ansamblu era puţin mai ridicat. activau slujitori ai bisericilor mozaice. Ibidem. 1. 211.9%177.179. И. ei constituiau. Mica burghezie. Издание Центрального Статистического Комитета Министерства Внутренних Дел. p. populaţia oraşului Chişinău era foarte diversificată. Жуков. din punctul de vedere al situaţiei sociale.6% din populaţia totală a provinciei. Ştiinţa de carte. Numărul ştiutorilor de carte în cadrul populaţiei urbane a Basarabiei reprezenta 32. etc. fiind scutiţi de impozitul pe cap de locuitor şi de pedepse corporale. o stare privilegiată. care varia de la o categorie socială la alta. Fiind antrenaţi în activitatea economică a oraşului. Ibidem. Apreciată din punctul de vedere al alfabetizării. fapt care şi-a lăsat amprentele asupra modului de viaţă.

Iorga. în mare măsură.70%). dintre care cei mai mulţi au absolvit instituţii de învăţământ medii (1. majoritatea fiind cu vârsta cuprinsă între 10-30 ani. care nici nu se află în Basarabia. în limba rusă. el era totuşi redus. grecii. La Universitate.. p. înstrăinarea merge mai departe. În ansamblu.16% femei erau fără studii. chiar la Moscova. bulgarii.10% bărbaţi şi 0. Nivelul redus al ştiinţei de carte înregistrat în rândurile populaţiei băştinaşe a limitat accesul acesteia la viaţa politică şi administrativă a oraşului şi a determinat. Nivelul de instruire limitat al populaţiei româneşti este explicat de autor prin următoarele cauze: 180 181 Ibidem.4% în universităţi. intensificarea procesului de deznaţionalizare şi de rusificare. iar printre 32.81% femei cu studii. În oraşele basarabene. evreii. 42-47. ceea ce crea minorităţilor naţionale dificultăţi în obţinerea deprinderilor de citire şi scriere. p. în mod obligatoriu. ruşii. variată (tabelul 12): nobiliii de viţă şi cei personali erau: 0. armenii.5% în instituţii superioare speciale şi tehnice. de asemenea. procesul instructiv fiind organizat.60%) ştiau să citească şi să scrie.66 Lucia Sava carte şi 51 749 femei (47.87% bărbaţi fără studii.05% femei care studiau 1. Printre reprezentanţii clerului. în ansamblu. în oraşul Chişinău erau fără studii 50. în rândurile cărora doar 14 803 (28.92% bărbaţi şi 2. din cauza organizării slabe a învăţământului public. Neamul românesc în Basarabia. 1995.27% femei). Informaţiile recente. . peste 5% în instituţiile de învăţământ medii.) 38. nivelul de studii şi apartenenţa la categoria socială.50% bărbaţi şi 19. 1. arată că.84% bărbaţi şi 5.18% bărbaţi şi 1. ţăranii etc. N. iar 1. Repartizată după vârstă. chiar dacă de la un timp încoace începe a se recunoaşte naţionaliceşte ca român.55% erau înscrişi în instituţii de învăţământ medii.39% femei.88% bărbaţi şi 71. 0. 0. Bucureşti. în timp ce acesta era mai redus la ucraineni şi moldoveni. Celelalte categorii sociale (cetăţenii de onoare.79% bărbaţi şi 61.39% bărbaţi şi 1. populaţia oraşului Chişinău era. majoritatea celor care studiau erau incluşi în instituţii de învăţământ medii (1.180. 77-92.36 femei). 0.05% în instituţii de învăţământ militare etc. la Petersburg. negustorii. 49. „Intelighentul” e rus ca limbă. la institute sau orfelinate. polonezii.46% femei erau cu studii. evidenţiate de D.065 erau fără studii. deşi procentul mediu al ştiutorilor de carte din oraş depăşea de două ori acelaşi indiciu pentru Basarabia.. 4. Poştarencu.27% femei fără studii. un nivel mai înalt de instruire aveau germanii.61% femei aveau studii de diferite nivele: inclusiv.0. acela pierde pe încetul tot simţul pentru limbă.”181. ci la Odessa. Aceeaşi situaţie o consemnează şi istoricul Nicolae Iorga: „Cine trece la „gimnaziul întâi” sau la „gimnaziul al doilea din Chişinău” la seminarul din acelaşi oraş.12% bărbaţi şi 28.

precum şi a celor originare din alte state (1 151 locuitori. 14.57% pentru bărbaţi şi 67. Mişcarea mecanică a populaţiei în oraşul Chişinău poate fi urmărită din tabelele 7 şi 13. majoritatea populaţiei oraşului Chişinău. . În acelaşi timp. Aşadar. 13. Chişinău. accesul la instruire fiind mai limitat decât al etniilor conlocuitoare din oraş. inclusiv în Basarabia.48% pentru femeile care deţineau domiciliul permanent şi 66. numărul celor strămutaţi din alte gubernii ale Rusiei (circa 27 789 locuitori.28% pentru femeile cu domiciliul temporar. În aceste condiţii. c.3%) din numărul total de 108 483. p. 958 bărbaţi din 1 507 şi 828 femei din 1 227 înscrişi pe judeţ trăiau în oraş.61%) depăşea cu mult numărul persoanelor trecute cu traiul aici din alte judeţe basarabene (14 118 persoane. o constituiau persoanele născute în oraş. 3. iar 852 bărbaţi şi 482 femei erau înregistraţi temporar în Chişinău (tabelul 13). ci în rusă. 54 898 bărbaţi şi 50 438 femei dispuneau de domiciliu permanent în oraş. 2-3.79% din numărul total al populaţiei judeţului Chişinău (279 657 locuitori) era concentrată în oraş (108 483 locuitori). în oraş numărul supuşilor străini înregistraţi este mai mare: dintre aceştia. 65 425 locuitori (60. Acest lucru se explică prin politica de colonizare dusă de autorităţile ruse în provinciile ocupate. în ceea ce priveşte populaţia autohtonă. îndeosebi. comparativ cu alte oraşe ale Imperiului Rus. astfel încât raportul oraş-judeţ al supuşilor străini constituie 63. • În Basarabia nu exista nici o instituţie superioară de învăţământ.01%). 1897 г. nr. Ibidem. Издание Центрального Статистического Комитета Министерства Внутренних Дел.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 67 • Intelectualitatea românească din Basarabia era puţin numeroasă. III. având domiciliul permanent. 2004. care conţin datele Recensământului din 1897183. • Studiile nu se făceau în limba română. adică 25. în acelaşi timp. Conform acestuia. 38. Бессарабская губерния. Semnificativ este faptul că din numărul total al populaţiei oraşului (108 483 locuitori). tinerii fiind nevoiţi să urmeze cursurile universitare în alte centre urbane ale Imperiului Rus182. p. majoritatea având domiciliu permanent. 1905. Componenţa etnică şi nivelul de instruire al populaţiei urbane din Basarabia // Revista de Istorie a Moldovei. 1. 58. 4-5. comparativ cu întregul judeţ. acest fapt este remarcat. unde oraşul Chişinău în calitatea sa de capitală a guberniei deţinea un rol important.66% pentru bărbaţi.06%). Poştarencu. românească. ne permitem să concluzionăm că nivelul de alfabetizare al populaţiei oraşului Chişinău rămânea cu mult în urmă. 182 183 184 D.184 Numărul persoanelor absente temporar din oraş la data efectuării studiului este nesemnificativ: 618 bărbaţi şi 283 femei. Первая всеобщая перепись населения Российской империи.

9. se datorează. Bacci. A. cu o scădere în ajunul Primului Război Mondial – până la 125 000 şi o nouă creştere în anul 1919 – 133 000 locuitori. Города Бессарабии (1918-1940).. ca şi în cazul altor centre urbane. . Кишинев. longevitatea este mai întâlnită printre femei decât printre bărbaţi. Toynbee. Toynbee stabileşte printre cauzele variaţiilor demografice de acest gen faptul că „oraşele-capitale. în mare măsură. care se vor menţine şi după Unire. trebuie să-şi plătească importurile de alimente producând mărfuri de export de valoare echivalentă şi că. 1979. tendinţele vestimentare. creşterea demografică înregistrată de la 108 483 locuitori (1897) la 131 000-1902. precum şi ritmul de adaptare la modul de viaţă 185 186 187 M. 195. De altfel. care ţin. de comportamentele demografice individuale. A. Ф. deoarece interacţiunea între alegere şi constrângere le modifică. astfel clima. Apreciate din acest punct de vedere. p. С. 26-27. Populaţia în istoria Europei. astfel. faptul că numărul locuitorilor oraşului cunoaşte fluctuaţii majore constituie o dovadă că oraşul este supus intensificării procesului de urbanizare şi de modernizare. transformările demografice pot explica ritmul de viaţă şi rapiditatea cu care se schimbă o societate sau alta într-o anumită perioadă istorică.”187. în cazul oraşului Chişinău. cât şi nivelul de trai în ansamblu şi gradul de supravieţuire al populaţiei.. confruntărilor dintre forţele coercitive (legate de mediul geografic şi de resursele acestuia) şi forţele elective. determinând mobilitatea şi densitatea populaţiei. Aceste confruntări nu rămân stabile. tocmai aceste elemente ale spaţiului geografic condiţionează sursele energetice şi alimentare ale populaţiei oraşului. familiale ori colective185. p. 1986. influenţând în mod direct regimul alimentar. Aceste fluctuaţii ale dinamicii populaţiei oraşului Chişinău în anii 18971930 sunt determinate. populaţia lor se reduce ca număr. determinate social şi cultural. conform Recensământului din 1930186. aceleaşi transformări determină durata generaţiilor şi a vârstei umane. în bună parte. c. urmată de o descreştere până la 117 016 locuitori. 2003. Ca urmare. au de suportat soarta inevitabilă a unui oraş nesolvabil: sărăcesc.. Bucureşti. Bucureşti. Oraşele în mişcare. cum ar fi. determinând caracterul particular. în cazul când nu mai pot face faţă obligaţiilor asumate. Кустрябова.68 Lucia Sava S-ar părea că aceste modificări ale numărului şi structurii populaţiei oraşului Chişinău de la începutul secolului al XX-lea. de condiţiile social-economice şi politice ale perioadei. îndeosebi. L. deşi aceştia se nasc într-un număr mai mare. relevante pentru dinamica demografică. Pe de altă parte. Pe de altă parte. ca şi celelalte oraşe. spaţiul şi solul pot fi considerate. apar fluctuaţii ale numărului populaţiei.

Şarov şi A. printre care: 1) numele naţional propriu. Caşu. regimul alimentar. 1992. Populaţia în istoria Europei. apariţia cu întârziere a conştiinţei naţionale la românii basarabeni. I. a identităţii etnice şi a mândriei de a aparţine la o comunitate cu aceeaşi limbă. cultura. Op. p. Totodată. p. elemente considerate de unii autori indispensabile pentru apariţia unei „comunităţi imaginate” precum este naţiunea192. precum şi dimensiunile numerice ale acesteia188. 2) limba naţională. Iaşi. în esenţă. Caşu. 11. cit. care îşi revendică dreptul asupra reproducerii (a naşterilor sau a deceselor. p. Ciobanu. Chişinău. L. în sensul de conştiinţă politică190. 25. lipsa presei în limba română. cum ar fi nupţialitatea. 118. despre ultimii trei factori nu poate fi vorba în condiţiile Basarabiei de atunci. Iaşi. schimbările de comportament în societate au şi o relevanţă demografică. Basarabia: populaţia. Spre deosebire de alte provincii româneşti 188 189 190 191 192 M. referindu-se la situaţia din Basarabia. 1. un factor care de obicei a declanşat procese de diferenţiere etnică în alte regiuni – colonizarea cu elemente străine – a avut un impact redus asupra basarabenilor.4.. care influenţează geografia unei zone alese pentru stabilire.. . 2002. legate de avorturi). Mentalitate şi identitate naţională Naţionalismul ca doctrină politică legitimată şi conceptul de identitate etnică ca unul dintre elementele constitutive ale acesteia apar ca rezultat al Revoluţiei Franceze şi coincid cu perioada în care Basarabia este detaşată de la Principatul Moldovei de către Rusia Ţaristă189. istoria. Astfel. 118. care identifica mai mulţi factori în definirea identităţii. 2003. Un studiu interesant despre particularităţile identităţii naţionale a basarabenilor în a doua jumătate a secolului al XIX-lea au realizat istoricii I. Basarabia era izolată de restul Europei chiar în perioada când ideea naţională. cultură.1. Pippidi (Identitate etnoculturală în spaţiul românesc. de care depinde sănătatea indivizilor. p 56-79). alţi factori. mobilitatea şi migrările. Autorii îl citează pe A. Pe de altă parte.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 69 socială. Caşu. de asemenea. volum îngrijit de Al. 3) comunitatea de religie. Cuşco: Identitatea naţională a basarabenilor în istoriografia rusă din secolul XIX //Basarabia: dilemele identităţii. Au existat. Bucureşti. potrivit concepţiei istoricului I. 5) unitatea politică.. care. Această situaţie a determinat. Bacci. Şt. Zub. 6) o identitate culturală bine definită şi dezvoltată. implicit existenţa unui stat naţional/etnic propriu. au contribuit la fenomenul menţionat: rata redusă de urbanizare a populaţiei locale191. Probleme de metodă. 2000. analfabetismul în masă. I. tradiţii şi dreptul fiecărei colectivităţi de acest fel de a crea un stat propriu câştiga din ce în ce mai mult teren în Europa. Chişinău. 1996. p. “Politica naţională” în Moldova Sovietică (1944-1989). istoricii menţionaţi consideră că dacă primii trei factori sunt caracteristici locuitorilor autohtoni ai acestei provincii. De asemenea. 4) apariţia unei istoriografii naţionale. lipsa unei limbi standard de comunicare. deoarece acestea includ unele elemente particulare.

Rusia şi basinul dunărean. Nu există deocamdată date sistematizate referitoare la mentalitatea basarabenilor la răscrucea secolelor XIX-XX. aşa erau de curaţi la suflet. ascultă cu o mină de plictiseală şi de nepăsare..”196. În acelaşi context se înscrie opinia exprimată de Leon Casso în 1912. până n-a trecut peste ei vijelia rusificării. P. din care motiv Consiliul Suprem al provinciei nu-şi putea îndeplini prerogativele care îi reveneau195. Iaşi.. 193 194 195 196 197 198 Ibidem. decât numai că în loc de cuşmă moldovenească purtau şepci ruseşti. statornicia în credinţe strămoşeşti.. Xenopol. creştină ortodoxă. în Basarabia rusească majoritatea coloniştilor – ruşi. p. După aceea. unde exista o diferenţiere religioasă clară. până când nu trecuse 100 de ani de când ruşii îi stăpâneau. ucraineni. 102. atunci privirile tuturor se îndreaptă spre ceasornicul de pe perete. Ibidem. străinii care au cunoscut Basarabia curând după 1812 „lăudau simplitatea. încă A. Un martor al perioadei consemnează în presa timpului: „Mă uitam în jurul meu şi mă minunam de buna credinţă. Cu toate acestea. De altfel. 18. Cazacu. Casso citează o descriere a consilierilor moldoveni. (fără autor). L. 1997. Războaiele dintre ruşi şi turci şi înrâurirea lor asupra Ţărilor Române. ţara nu putea să vadă în ruşi un pericol pentru existenţa sa. p.”198. Omul cât trăieşte multe vede sau ceea ce am văzut de la alipire şi până azi în .. p. 1940. Interesul naţional dispăruse. 23. potrivit căreia una din cauzele lichidării autonomiei Basarabiei la 1828 a fost inactivitatea boierilor locali. atâta putuseră să impună ruşii moldovenilor de la sate. prea conformişti şi nepunctuali. Xenopol remarcase în legătură cu războaiele ruso-turce că „un singur lucru mai rămăsese de la străbuni: religia. cu toate metodele ei de impuneri şi asupriri. 1992. p. Bucureşti. încât cel puţin din această pricină. curăţenia şi simplitatea moldovenilor. respectiv. fiecare cască mai mult de şase ori pe ceas. dar pentru nenorocirea ţării. 323-324. Moldova dintre Prut şi Nistru. Când în sfârşit bate ceasul. fapt care nu a generat din partea populaţiei locale o percepţie acută că cei veniţi erau absolut străini. care aparţine viceguvernatorului Basarabiei Vighel: „De obicei se adună pe la ora zece cu o înfăţişare de nemulţumire. D. religia ei era identică cu aceea a Rusiei. cel religios nu opunea nici o stavilă.D. p. aşa erau de nepătaţi în limbă. Chişinău.70 Lucia Sava înstrăinate (de exemplu. Când însă bate ceasul douăsprezece. chiar dacă ar rămâne o pagină neascultată din afacerea începută. Transilvania). 324. curajul faţă de moarte şi supunerea faţă de autorităţi”197. 1812-1918. A. De aici se înţelege uşor pentru ce ţara întreagă s-a aruncat cu atâta orbire în braţele ruşilor”194. Casso. nu prezentau alteritatea absolută193. bulgari – aveau aceeaşi confesiune religioasă. atunci toţi se ridică cu zgomot.

iar oraşul Chişinău. ba mai trăgeau câte odată şi din revolvere ca ruşii. sociale şi administrative pentru Basarabia. Istoria Basarabiei. 1938. şi se râdeau unii pe alţii. p. 6. revista aborda o serie de probleme. care din 1898 beneficiaseră de dreptul de a da examene de admitere la unele universităţi din interiorul Imperiului Ţarist201. 1-7. Studiind la Kiev. Ibidem. nr. când după exemplul altor naţionalităţi din Rusia au început să-şi însuşească metodele şi curajul acestora în ceea ce priveşte revendicările politice. . nr. culturale. precum cea a deschi199 200 201 Basarabia // Prut şi Nistru. Dar. la începutul secolului al XX-lea. şi ca să dovedească că s-au civilizat. Între altele. I. în calitatea sa de capitală. an. 4-5. o bună parte dintre aceştia erau foşti absolvenţi ai Seminarului Teologic din Chişinău. Presa periodică de limbă română a timpului a făcut unele încercări de consolidare a sentimentului naţional.. Halippa. actul Unirii de la Chişinău s-a înscris cu litere de aur în istoria neamului nostru. 1935. martie.n. 7. P. că-şi stâlceau limba lor. an. Aniversarea Unirii Basarabiei // Viaţa Basarabiei. a fost cel mai mult supus acestui proces. iar în istoria universală ca un act de aplicare pe teren a marelui principiu pentru care s-a măcelărit lumea în Războiul mondial: dreptul naţiunilor de a dispune de soarta lor200.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 71 Schimbările intervenite în mentalităţile timpului ca urmare a politicii ţariste se fac resimţite îndeosebi în zonele urbane. economice. blinele şi spărgeau paharele. şi-a propus să contribuie la răspândirea ideii de renaştere naţională printre basarabeni.”199. inaccesibile în Basarabia. creată cu sprijinul direct al lui C. 6. numai o minoritate neînsemnată a intelectualităţii basarabene conştientizează nevoia unirii Basarabiei cu România. Harkov. că moldovenii se căzneau să grăiască cât mai curat ruseşte. adică cum îi făceau ruşii mai pe toţi la un loc. şi au contactat cu reprezentanţi ai unor naţiuni cu un sentiment naţional puternic. Scurtu. Bucureşti. revista „Basarabia”. Stere. mai târziu fiind interzisă de autorităţile ruseşti. 66. se batjocureau făcându-se ţigani şi mămăligari unii pe alţii.) şi beau votcă de 90 de grade. Ca urmare.. rusească se înţelege. Conform opiniei martorilor perioadei. de la începuturi până în 1998. n. naţionale. p. Organizarea moldovenilor s-a realizat abia la începutul secolului al XX-lea. În cadrul aceloraşi universităţi ei au avut posibilitatea de a face cunoştinţă cu lucrări valoroase în limba română. iar la chef cruşon. însă această revistă a apărut doar în perioada iulie 1906-martie 1907. Acelaşi autor evidenţiază: „Cu oraşele se schimbase treaba. p. conştiinţa naţională a moldovenilor din Basarabia n-a putut să se manifeste liber sub regimul ţarilor Rusiei. ca triumful dreptăţii noastre. Moscova sau Petesburg. basarabenii au trăit experienţa aflării departe de casă şi sentimentul de alienare şi au resimţit nevoia de regăsire identitară. II. Astfel. p. 1998. VII. mâncau semicichi (seminţe de floarea-soarelui.

Rus. p. 1926. Un alt punct de vedere postulează că atât liderii reacţionari. 40. I.D. 1996.. 162-163. The roots and Early Development of „Moldovan”-Romanian Nationalism in Bessarabia (1900-1917) // Anuarul Institutului de Istorie „A. p. cu anumite caracteristici speciale ce o deosebea de restul populaţiei din Imperiu. Totuşi.-A. Bobeică. . Promisiunea guvernului de la Bucureşti de a garanta autonomie locală şi angajamentul de a promova reforme sociale şi economice radicale. precum şi teama de a nu fi anexaţi la Ucraina sau la Rusa bolşevică au fost printre cauzele principale ale acestei situaţii. p. deoarece ei se temeau pur şi simplu de instaurarea unui regim politic diferit de cel existent până atunci206. O. Gradul redus de participare politică şi perpetuarea modului de gândire tradiţionalist – convingerea că lucrurile vor evolua spre bine de la sine204. destinul oamenilor se află în mâinile lui Dumnezeu. totul se repetă. 287-302. cit. social şi cultural: „Războiul a adus o zdruncinare puternică în viaţa popoarelor şi a statelor. au fost alte argumente convingătoare invocate de unionişti. 202 203 204 205 206 Este vorba despre un articol semnat de Un român (anonim). Ghibu.. XXXIII. atât în domeniul politic.72 Lucia Sava derii de şcoli naţionale. vol. I. În momentul în care Sfatul Ţării a votat Unirea cu România. Chişinău. Sfatul Ţării – stindard al renaşterii naţionale. publicat în ziarul Mişcarea din 6 martie 1918. îndeosebi în ceea ce priveşte conştientizarea în masă a ideii că ei constituiau o colectivitate distinctă. Însă aceste iniţiative. Primul Război Mondial a însemnat perioada în care s-au produs cele mai profunde schimbări din întreaga lor istorie modernă. cât şi în cel economic. lansate de reviste culturale cu racater asemănător nu s-au încununat cu succes. Această concepţie includea. probabil şi din motivul că România regală nu avea o faimă bună în rândurile basarabenilor203. 42. potrivit căreia nimic nu se schimbă. În acest sens. Primul Război Mondial a avut un impact profund asupra întregii Europe. revendicările naţionale au fost eclipsate de cele de ordin economic şi social205. I. Nevoile urgente. 1992. între altele. El nu numai a făcut mai urgente unele nevoi existente în timp de pace. cât şi cei revoluţionari ai Basarabiei erau împotriva bolşevicilor şi a ideii de unire cu România. Op. tom. fie din năzuinţele fiecărui stat sau neam. p. Totodată. viitorul nu poate fi influenţat de acţiunile omului. A. Cluj-Napoca. dar încă a pus în lumină altele noi. cât şi altele. Pentru basarabeni.. o parte importantă a basarabenilor era mai mult confuză decât entuziasmată cu privire la acest eveniment. izvorâte fie din condiţiile de trai puse de război. De la Basarabia rusească la Basarabia românească. Caşu. dreptul basarabenilor la limba şi cultura naţională.Xenopol” din Iaşi. 122. ideea percepţiei ciclice a timpului. la 27 martie 1918.”202.

iar un rus declarat nu era altceva decât o persoană a cărui tată era moldovean şi mama sa – bulgăroaică211.” Autorul este uimit că la sosirea sa a văzut „puţină lume pe străzi. mult. Apoi. de Martonne What I have seen in Bessarabia.. III. Imprimérie des Arts et des Sports. Nepăsare? Ostilitate?”209 Nicolae N. membru marcant al Sfatului Ţării.”210. p. Vizitând Basarabia în 1919. Din aceste considerente. În primul rând. Alexandru Marghiloman. care să o apere de orice ademeniri din afară şi să o lege indisolubil de restul poporului român. I.. acesta scria: „Viaţa începe la ora 11.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 73 Unirea Basarabiei cu România nu a însemnat schimbarea dintrodată a mentalităţii. 122. O mărturie importantă referitoare la mentalitatea basarabenilor din anul Unirii aparţine prim-ministrului României. Paris. reflectat atât de bine în literatura rusă şi care ne-a molipsit şi pe noi. fumând. scria cu referire la influenţa pe care a avut-o procesul de rusificare asupra mentalităţii basarabeanului: „Geniul slav este geniul care îl caută în permanenţă pe Dumnezeu. În mai multe ziare ale timpului se menţiona. care să dea instinctului naţional forma şi amploarea unei conştiinţe naţionale208.. Naţionalizarea Basarabiei // Mişcarea. 1998. care să lege astfel de faptul unirii un maximum de drepturi politice şi bunăstare economică ale populaţiei şi să consolideze astfel unirea naţională prin identificarea ei cu satisfacţia aspiraţiilor democratice egalitare ale acestei populaţii. . p. „dar nu există încă în sufletul acestei populaţiuni o puternică conştiinţă naţională. O altă mărturie despre basarabenii din perioada imediat următoare Marii Uniri aparţine lui Emmanuel de Martonne. 8 septembrie 1918. Bucureşti. Aflânduse la Chişinău cu două zile înainte de Unire. 288. Se prânzeşte lung. E. 123-124. p. Note politice. P. că prin masa populaţiei sale româneşti şi prin dreptul istoric Basarabia e românească. se lucrează până la 3. unde mariajele interetnice trebuie să fie des întâlnite. iar noţiunea de rasă (naţionalitate) are un termen nedesluşit”. vol. încet. basarabeanul nu mai este român simplu. Pentru consolidarea conştiinţei naţionale era nevoie de a se lucra în mai multe direcţii. Marghiloman. Preludii. printr-o sinceră şi larg democratică reformă politică-socială. Chişinău. de vreme ce o persoană care se declară drept găgăuz se aseamănă mai mult cu un malorus. C. realizări (studii şi documente). A. printr-o vastă operă propriu-zis culturală. Alexandri. ci un român complicat. un bulgar – cu un român din Muntenia. se adună numai în faţa hotelului. el a apreciat că provincia „este locuită de o populaţie pestriţă. 1995. premise.”207. 207 208 209 210 211 Ibidem. profesor la Sorbona. Ţurcanu. Unirea Basarabiei cu România.

dar nu îndrăznesc să se recomande sub această calitate. mentalitatea românului basarabean în perioada din ajunul şi de după Unire rămâne încă destul de refractară la opera de culturalizare a statului român şi putem presupune că progresul în ceea ce priveşte procesul de conştientizare a identităţii naţionale a fost anevoios sau basarabenii înţelegeau diferit. p. Gh. Totodată. nr. 9-10. nu e nimic.74 Lucia Sava După Marea Unire. cu tot ce ar dori să mai ştie. Regiunea nu poate avea aspiraţiuni. mii de oameni au murit zâmbind în funia spânzurătorii şi înaintea plutonului de execuţie. ce are de a face!. Regionalismul ambiţioşilor şi al nemulţumiţilor semidocţi. periculoasă şi distrugătoare de ideal. modul de a-şi afirma apartenenţa la naţiunea română. p. iar alţii din contra – ca pe o ideologie realistă şi salvatoare. ireductibilul idealism luptător până la moarte. N. conchide autorul. Iorga Neamul românesc în Basarabia. Iorga în articolul din aprilie 1918. VII. Bezviconi distinge trei tipuri de regionalism: 1. este definită de autor “ca o doctrină care soluţionează. Despre acest lucru vorbeşte. Vicisitudinile perioadei. Ideologia regionalistă. datorită unor factori subiectivi sau obiectivi. nu prea entuziast. an. idealismul hotărât şi fanatic. intitulat sugestiv Ce le cerem basarabenilor. p. 1997. 111. acela care vede între ideea ajunsă la crez şi între realitatea ei un drum. – nu favorizează. Bucureşti. scria că „basarabenii ar trebui să dăruie Ţării idealismul care ne lipseşte prea mult. în orice caz nu prin dragoste prea mare de carte şi „iluminare” naţională. Despre regionalismul basarabean. – nevoile. cu tot ce poate să dea familia. Singur neamul are aspiraţiuni şi idealuri la care regiunea trebuie să aspire”.. 111-157. Astfel. pe când regionalismul care cultivă nevoile locale este eficace şi salvator. Gh. să mai guste. fiind o politică de realităţi. să mai lege.. ci numai nevoi de satisfăcut. 1998.”212. ci pasiunea nestăvilită şi periculoasă a unor perso212 213 214 1919. 170-171. 1918-1930. ancorată în empiric.. cu tot ce are dreptul să reclame cugetarea. lung ori scurt.. în detrimentul identităţii pan-româneşti. el este şi mai periculos când cultivă aspiraţiile regionale. frustrările acumulate au determinat astfel conservarea. Irina Livezeanu în lucrarea Cultură şi naţionalism în România Mare. Prin urmare. Bezviconi aprecia: „Basarabenii sunt regionalişti. p.. Acesta nu constituie o doctrină politică. „Regionalismul este periculos numai atunci când favorizează grupările regionale. Bucureşti. dacă nu chiar accentuarea identităţii regionale: „suntem moldoveni mai întâi de toate. dar o linie dreaptă. N. şi apoi români”213. Bezviconi. Gh. 1938. . pe care unii o consideră ca o ideologie îngustă. dar nu şi aspiraţiile grupărilor regionale”. care e a unei datorii faţă de viaţa. idealismul pentru care în vechea noastră patrie Rusia. 1-7.”214. indirect. Reflecţii asupra regionalismului basarabean // Viaţa Basarabiei. unele personalităţi marcante ale perioadei au exprimat doleanţe în ceea ce priveşte aportul fiecărei provincii la propăşirea României.

Mentalitatea îngustă. 112-117.”216.. p. Regionalismul de realităţi este salvarea economică şi culturală a Basarabiei. natal. an. nr. basarabeanul a trăit zile de cruntă nelinişte şi veninos zbucium sufletesc. 1938. fiindcă poate devia repede de la un regionalism economic şi cultural la un regionalism politic. care se poate stabili oriunde pe teritoriul Ţării. Am avut norocul de a cădea victima unei mentalităţi false. adică regional. în concepţia autorului.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 75 nalităţi politice „marcante” care confundă regiunea cu persoana lor. destul de puternic în Basarabia. . ci constituie o continuitate ereditară. mentalitatea. VII. pentru Basarabia a fost în timpul robiei seculare sub Rusia ţaristă şi de la Unire încoace. Şi nimic nu înrâureşte în rău sau în bine. Amintirea acestor acte politice trădează un „particularism” basarabean. F. care poate fi o mândrie de independenţă ca om. Falsa mentalitate. Costenco. Fatalitatea acestui rău a înăbuşit orice aspiraţie omeneşte plauzibilă. Era nouă // Viaţa Basarabiei. 3. satisfacerea lor şi o prodigioasă activitate regionalistă încadrată în românism215. În cazul de faţă. regionalistă a basarabeanului este evidenţiată de mai mulţi martori ai perioadei. modelat în lupta pentru libertate politică şi dreptate socială pe care au dus-o toate popoarele împărăţiei moscovite împotriva jugului ţarist. El trebuie să stea la orice icoană din Basarabia şi să fie o mândrie pentru orice român basarabean. regionalismul nu este determinat de nevoile locale şi de cadrul naţiei. a făcut ca basarabeanul să se retragă în noaptea izolării sale. periculos. Basarabia nu cunoaşte asemenea cazuri politice patologice. dar numai în contextul necesităţilor locale şi în cadrul naţiei. ci simple acte de strategie politică pentru a integra Basarabia în românism. prezenţă stihiară. de neînfrânt. Astfel. Costenco menţionează cu referinţă la aceasta: „Sub zodia politicianismului de ieri. precum 215 216 Ibidem. asupra dezvoltării unui popor ca starea de spirit. Evenimentele politice premergătoare actului Unirii. 3-7. Regionalismul ca mentalitate sau regionalismul local. Acest tip de regionalism presupune cunoaşterea nevoilor locale. n-au fost acte politice ce prevesteau un regionalism politic.. F. încearcă să cunoască şi să realizeze local. 8-9. Pe de altă parte. N. autorul scoate în evidenţă o serie de particularităţi ale mentalităţii românului basarabean care au determinat caracterul regional al acesteia: „Soarta a făcut ca norodul basarabean să aibă un tipar sufletesc specific. adică Republica Democratică Moldovenească şi Sfatul Ţării. 2. N. românul cu conştiinţa naţiei. poate fi. Astfel. p.

împrumutat tot de la ruşi şi pe care România îl avea cu prisosinţă. 3-7. să se ridice un spirit oprimat de veacuri. prin roadele ce le va da cu necesitate. Politica interesată a instituit imediat o serie de stări excepţionale. în scopul de a da putinţă şi imbold capacităţii creatoare a spiritelor băştinaşe să se folosească de mijlocul de a se realiza pe tărâmul universal al culturii219. şi nu numai din vina basarabenilor. oferind basarabenilor prilejul să retrăiască toată exasperarea şi jignirea simţului de demnitate cetăţenească şi omenească. Ibidem. încrederea în conştiinţa sa. De aici a rezultat opinia regionalistă. în misticismul ei fanatic. Iorga. basarabeanul este fiu al paradisului ideilor ireductibile. şi intelectualul bucureştean. În aceste condiţii. Stere). p. s-ar putea spune. care scormoneşte fără ca scormonitura să fie o brazdă şi 217 218 219 Ibidem. fără a fi totuşi exclusivist. uneori sub formă deghizată. nu s-a manifestat din plin. s-a constituit starea de spirit protestatoare şi dorinţa admirabilă. prin retragerea intelectualilor şi organizării lor într-un corp independent. caracteristica spiritului căruia era elasticitatea. care reclamă reciprocitate. p. la următoarele trăsături generale: credinţa aproape mistică într-un ideal social creductibil (remarcat la C. onestitatea. pe picior de egalitate alături de ceilalţi fraţi români. înclinaţia de a duce tezele până la ultimele lor consecinţe logice şi pasiunea neînfrântă în susţinerea şi propagarea convingerilor proprii. prin latura sa cea mai bună. întâlnirea dintre intelectualul basarabean. cu profilul anterior bine definit. a prilejuit evidenţierea unui contrast izbitor. Din contra. permanente. Tiparul sufletesc specific al Basarabiei se rezumă. . „care e întotdeauna nemulţumit de orice. chiar dacă pretindeau mai mult ca orice. s-a arătat acel idealism. invocat de N. care merge neţesălat şi cu injuria pe buze. Totuşi. idealismul basarabenilor. concepţia autonomă de idei. în cazul basarabenilor. cu extraordinară aplecare către idealism.76 Lucia Sava şi în mişcarea intelectualităţii ruse. respectul. Mişcarea culturală provincială regională se caracterizează. s-a închegat şi oţelit sufleteşte elita românimii din Basarabia217. un dezvoltat sentiment de pudoare. pentru a sta. Ibidem. naivitatea. în concepţia autorului. 5. şi rigiditatea doctrinară. idealismul omului. care a făcut inevitabil conflictul de ideologii şi a determinat caracterul izolator al celui dintâi. ca prin puteri proprii. platonician într-o anumită măsură218. structura cerebrală aptă pentru abstracţie. a proprietăţii şi a individualităţii. libertatea şi dreptul legitim. ale cărui caracteristici sunt mai mult negative. p. 6.

dar şi din simplul motiv că natura nihilistă nu poate fi mulţumită cu nimic. Istoricii I. fiind o reflectare prin prisma mentalităţii tradiţionale. care s-au accentuat şi au declanşat uneori o anumită apatie. instaurat ca urmare a anexării Basarabiei la Imperiul Ţarist în anul 1812. Bucureşti. Şarov şi A. trăsături care pot fi explicate din punct de vedere uman şi istoric. sumbrul idealism de complot şi de conspiraţie care. negăsind sensul pozitiv al vieţii. . organele de administrare locală. răspândeşte pretutindeni sepulclara ştiinţă a negaţiei şi neputând muri cu un zâmbet. Cuşco consideră că „atitudinea faţă de ruşi a autohtonilor. al relaţiei cu celălalt. Iorga Neamul românesc în Basarabia. A. p. Schimbarea regimului politic n-a fost întotdeauna primită idilic în viaţa cotidiană. În aceasta ordine de idei. privită în timp. apreciate din punctul de vedere al interesului naţional. Nu poate fi contestat faptul că organele autonomiei locale basarabene erau privite de autorii ruşi ca un factor de natură să accentueze particularismul basarabenilor în cadrul Imperiului Rus. remarcăm că vremurile tulburi au scos în evidenţă unele trăsături nu prea agreabile ale basarabenilor. Astfel. ca şi o exprimare cât de cât clară a diferenţelor în cadrul unităţii organice a Imperiului. şi mai ales a boierimii.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 77 aruncă înlăuntru o otravă care ar fi în stare să ucidă orice sămânţă. 2002. alteori chiar dispreţ pentru apartenenţa la comunitatea politică şi culturală românească nu numai datorită faptului că multe aşteptări n-au fost realizate. Concepţia autorilor citaţi este justificată şi de afirmaţiile lui A. care menţionează explicit ostilitatea manifestată de basarabeni (se subînţeleg mai ales boierii) faţă de măsurile ruseşti şi chiar încercările lor de a bloca lucrul 220 221 N. Iaşi. în particular asupra lichidării autonomiei. schimbarea regimului politic îşi lasă amprentele asupra mentalităţii şi a vieţii cotidiene. chiar dacă. I. p. evident. s-a modelat în mare parte sub impactul acţiunilor acestora. În perioada existenţei autonomiei Basarabiei nu se putea. trăieşte cu un blestem. vorbi de un naţionalism rus. atitudinea moldovenilor faţă de regimul politic ţarist. individul reacţionează spontan şi negativ la orice schimbare. 34. 170-171. Şarov. ci de tendinţa autorităţilor ruse de uniformizare a organizării interne a Imperiului. Identitatea naţională a basarabenilor în istoriografia rusă din secolul XIX // Basarabia: dilemele identităţii. Cuşco. era privită anume ca o ameninţare la adresa acestei uniformizări221. Zaşciuk. 1997. Astfel.”220. Obişnuit cu un anumit confort psihologic şi social în cadrul unui sistem social-politic rigid. a avut un impact considerabil şi asupra evoluţiei politice a Basarabiei. Repercusiunile regimului politic asupra vieţii cotidiene.

. СанктПетербург. c. Trecerea de la vechile instituţii administrative la noile structuri româneşti. Cuşco. 222 223 224 225 226 А. doar premisele pe care se sprijineau diferite pături erau diverse: în timp ce boierii invocau obiceiul pământului şi legile locale. // Mişcarea. însă. Aceeaşi reacţie conservatoare a basarabeanului se va menţine şi după schimbarea regimului politic ţarist. Şt. . Aceeaşi opinie este împărtăşită şi de P. obârşie a încrederii în sine şi în viitor”. 1892. Историческое описание. p. conchid autorii citaţi mai sus224. Administraţia Moldovei de la Nistru (V) // România administrativă. şi între noua viaţă. viaţa lui familială şi gospodărească nefiind tulburată de nici o măsură de comunitate cetăţenească. 64. c. p. a fost însoţită de un anume disconfort social-psihologic remarcat în epocă: „De unde sub vechiul regim nici un organ de stat nu se ocupa de viaţa patriarhală. care prezintă poziţia autohtonilor faţă de măsurile ruseşti în Basarabia ca fiind nu tocmai favorabilă223.”226. I. Casso. Stelian. 83. când gospodăria cetăţeanului era o curte închisă pentru administraţie. că reacţia autohtonilor nu purta un caracter organizat.”225. Санкт Петербург. ce ducea fiecare moldovean. 34. Constatăm astfel. care are o poziţie negativă faţă de atitudinea moldovenilor: astfel. Constatări similare celor doi autori sunt făcute şi de L.. „o rază de lumină care mângâie sufletele noastre şi trezeşte nemuritoare speranţe. Identitatea naţională a basarabenilor în istoriografia rusă din secolul XIX // Basarabia: dilemele identităţii. Batiuşkov. 30 martie 1918. IV. ţăranii căutau să-şi conserve situaţia materială şi socială atinsă în trecut. actul Unirii din 27 martie este apreciat „drept un triumf inevitabil al principiului naţionalităţilor. Защук Материалы для географии и статистики России. Бессарабская область. o filă numai în cartea armonică a statului civilizat. 150. nr. Батюшков Бессарабия. La început. 1923. acesta fiind considerat unul dintre principalele impedimente în calea organizării noii provincii de către autorităţi222. când gospodăria devine o curte deschisă. Н. A.. judeţ şi comună în gospodăria proprie pentru a supraveghea raporturile de comunitate şi cetăţenie. odată cu administraţia românească se începe amestecul organelor de stat. Conflictul se începe de îndată. Şarov.drept o manifestare biruitoare a puterii de viaţă. П. De fapt.78 Lucia Sava funcţionarilor ruşi. ci unul spontan. Unirea Basarabiei cu patria-mamă. el arată neîncrederea în autorităţile ruseşti şi tendinţa de a limita amestecul funcţionarilor ruşi în viaţa internă a provinciei şi de a păstra autonomia locală. între un fel de trai în trecut. 6. consolidarea identităţii autohtonilor ca reacţie faţă de politica guvernului rus era un proces neconştientizat de înşişi subiecţii săi. 1892. a cărui forţă morală şi politică nu au putut-o înfrânge episoadele militare şi propagandele duşmănoase din răsăritul cotropit sau amăgit.

I-am văzut pe toţi bine hrăniţi şi cu nasurile rumene. Ce este Basarabia. aşa cum îi şade bine unui jandarm. 1915. da tot parcă ni se îmblânzeşte sufletul când auzim pe soldat şi pe slujbaş grăind limba noastră. Un martor al perioadei. iar la 8 septembrie.. În această situaţie.... Şi aducând blândele şi civilizatele năravuri ale administraţiei din Regat. Integrarea Basarabiei în cadrul României (1918-1923). A. Paralel cu introducerea treptată a instituţiilor administraţiei de stat româneşti. a boicotat măsurile luate de Ministerul Industriei şi Comerţului în vederea contracarării acţiunilor speculaţiilor cu petrol. p. vol. la data de 4 septembrie 1918 este desfiinţată Duma Orăşenească (Consiliul Municipal). ajungând să declare că „imensitatea Rusiei şi prefacerea basarabeanului într-un tip de mentalitate rusească generală a avut o influenţă bună asupra oamenilor de peste Prut: le-a dat orizonturi largi pentru idei de acţiune. 1997. . vechile instituţii publice de autoconducere introduse de către autorităţile ţariste. a protestat împotriva introducerii organelor poliţieneşti de stat în municipiu. a fost instituită o comisie interimară care să reprezinte şi să administreze oraşul Chişinău până la alegerea noii Dume în frunte cu cunoscutul militant al vieţii politice şi culturale locale Vladimir Hertza. Profitând de autonomia de care se bucurau în virtutea legilor ruse rămase în vigoare. Cojocaru. Jandarmii erau încredinţaţi că vechea administraţie moscovită însemna întuneric. Abuzurile funcţionarilor de dincolo de Prut deveneau o temă predilectă a ziarelor timpului. ”229. fapt care prejudicia interesele naţionale. 7-9. Consiliul Municipal din Chişinău. 1992. Astfel. A. Bucureşti-Chişinău. Bucureşti-Chişinău. afirmă superioritatea acestei organizări în raport cu modul de administrare judeţean din România. Schmidt. 240. Sadoveanu.. Siberia. lanţuri. Drumuri basarabene. încadrate de orizonturile înguste ale unei ţări mici. a ignorat cerinţele de naţionalizare a serviciilor. explicând cititorilor din România particularităţile organizării administrative a Basarabiei în cadrul Rusiei. Gh. unele zemstve. în Basarabia continuau să existe zemstvele. p. p. în care reprezentanţii populaţiei române erau în minoritate. moş Ştefan. Era belşug şi nimene nu ne-avea grijă. Modificările realizate în domeniul administraţiei au fost primite diferit de populaţie. Un martor al perioadei consemna despre aceştia: „După muscali au venit alţi români: jandarmii şi funcţionarii. în special consiliile orăşeneşti. Drumuri basarabene. Acu vremurile-s mai grele. au existat unele disensiuni între administraţia centrală şi populaţia autohtonă..”227. Sadoveanu. 66. îşi exprimă părerea despre regimul nou al Basarabiei: „Ce să spun? Era destul de bine şi pe vremea ruşilor. Nour. – cunoscând şi exercitând destul de bine funcţia de mici tirani. se socoteau pioneri ai civilizaţiei într-o ţară barbară. Bucureşti.”230. 38. În acelaşi timp. Nour. groază. p.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 79 Evident. M. autorul preciza că „ceea ce există mai bun în România 227 228 229 230 M. nr.. se transformaseră în centre de rezistenţă antiromâneşti228. 67. XXXVIII. 1992. care nu sunt mărginite.. condus de primarul A. C. prin decret regal.

Suceava în secoleleXIVXX. solidarităţile şi luptele care organizează spaţiul. 10. format din componente distincte. oraşul şi-a amplificat structura funcţională. 1980. 1996. Girard. Mayol. politică. socială.5. 15. Emandi. motorul cel mai dinamic al dezvoltării economicosociale şi culturale al societăţii din care face parte. . Habiter. cârciuma sunt locuri publice sau private care ne dezvăluie detalii importante despre practicile cotidiene. cuisiner. dezvoltarea. culturală) ce caracterizează existenţa însăşi a comunităţii urbane „a cărei pecete este conferită de o anumită fizionomie şi textură cu trăsături inconfundabile în teritoriu”232. Paris. ci este în acelaşi timp şi produsul regiunii în care s-a născut şi cu care a intrat într-un proces de interdependenţă. habitatul urban reprezintă o expansiune a celor două componente (teritorială şi social-economică) şi o devenire complexă a structurii morfo-funcţionale (economică. Mediul de locuire Pe parcursul evoluţiei sale istorice. P. complexul de trai independent. Spaţiul public reprezintă o introducere în istoria vieţii cotidiene. împărtăşirea lumii şi co-apartenenţa la ea. de schimburi reciproce. Procesul de urbanizare a Chişinăului.1. Habitatul urban şi cultura spaţiului: Studii de geografie istorică. oraşul constituie un sistem complex. nu a apărut spontan. 257. 3) şi ceea ce este mai important – independenţa naţională. integritatea. Casa. oraşul Chisinau s-a dezvoltat de la sine. În perioada cercetată.. p.O.”231.80 Lucia Sava faţă de starea lucrurilor din Basarabia e numai din domeniul pur politic: 1) cuvântul absolut liber. şi-a lărgit zonele de influenţă. În această ordine de idei. presupune creşterea permanentă a organizării oraşului dinspre centru spre periferii. izvorât din însăşi naţiunea românească.. basarabean. p. Ea implică publicitatea. militară. Orice experienţă cotidiană 231 232 233 Ibidem. Nu putem vorbi despre viaţa cotidiană în solitudine. despre „arta de a trăi” alături de ceilalţi233. în schimb toate bunurile vieţii intelectuale şi social-economice pe care le aveam în Rusia atât de dezvoltate. care definesc structura organizatorică şi compoziţia mediului urban. E. De-a lungul timpului. p. devenind treptat principalul centru de informare. Iaşi. 2) dreptul public scris şi întrucâtva şi aplicat. care cunoaşte o amplificare începând cu secolul al XX-lea. L. experienţele particulare. biserica. legate prin relaţii de intercondiţionare. 1. străzile. L’invention du quotidien. pentru aceste bunuri supreme aş da şi eu.

Duby. ce nu este decât al lui. Istoria vieţii private. să arate. aria privată s-a împărţit în trei: casa. Mihali. ca şi în alte centre urbane europene. folosindu-şi în mod public raţiunea. 2001. p. biroul. 234 235 236 237 C. Spaţiul privat desemnează libertatea de conştiinţă şi de credinţă asigurată în cadrul societăţii civile. Delimitarea între spaţiul privat şi cel public este destul de dificilă. Sensus communis. J. materială şi spirituală a celorlalţi234. vol. Grupurile sociale tind în mod spontan să genereze norme a căror funcţie este crearea unui cadru colectiv de acţiune. Ceea ce este interesant din punct de vedere fenomenologic. sfera publică s-a format prin procesul critic pe care persoanele private. integrate vieţii private (atelierul. 1993. C. Dicţionar de sociologie. îl întemeiază împotriva dominaţiei absolutiste. astfel. în funcţie de grupurile sau de fenomenele sociale la care se referă. prăvălia. Ph. La începutul secolului al XX-lea. efectuarea sau interpretarea ei nu se pot face decât în prezenţa deplină. L. Aries şi G. Semnificativă este. Bucureşti. în acest sens. Sfera publică şi transformarea ei structurală. constituind regulile care guvernează conduitele individuale şi colective. Cluj-Napoca. 155-156. Duby. Din acest punct de vedere. p. 1998. Ph. uzina) şi locurile închise. Ariès. De altfel. ea este comună individului. potrivit cărora: «În aria privată omul păstrează ce are el mai de preţ. sfera publică devine. viaţa cotidiană poate fi apreciată drept co-prezenţă şi alteritate (celălalt este dat în evidenţa prezenţei zilnice). Vlăsceanu. stabilite în virtutea unor obişnuinţe comportamentale şi de comunicare. 1994. Rolurile şi normele adoptate de către indivizi sunt determinate de contextul şi spaţiul interacţiunii umane236. 559. deoarece de cele mai multe ori aceste sfere se suprapun. Bucureşti. afirmaţia istoricilor Şcolii Analelor. p. o sferă a socialului235. în sensul în care posibilitatea. Normele sunt o obligaţie specifică rolului. I. fiind o experienţă comună. deoarece este prea deosebit de aparenţele pe care onoarea cere să le salvgardeze în public. în ce măsură prezenţa celuilalt. norme-roluri). în Chişinău.”237. El vizează aspectele dinamice ale spaţiului social axat pe relaţiile umane de convieţuire (bazate pe valori-atitudini. p. Zamfir. încetul cu încetul. ceea ce nu are voie să divulge. 7. . interacţiunea dintre indivizi se manifestă prin intermediul rolurilor multiple pe care indivizii le joacă în societatea din care fac parte. 80. În spaţiul social. Acest lucru este posibil în condiţiile în care lumea vieţii cotidiene depăşeşte lumea privată. individuală.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 81 este experienţă comună. Bucureşti. Pentru o hermeneutică a cotidianului. Habermas. prielnice complicităţilor şi relaxării. arii de activitate. bază a consensului. ceea ce nu priveşte pe altul. cum ar fi cafeneaua sau clubul. co-prezenţa ca semnificaţie a cotidianului permite o posibilă înţelegere a acestuia din urmă. G. dar şi aproapelui său.

Ibidem. Pâslariuc. Ciobanu. nr. p. la fel de socială. inclusiv. 2. Bucureşti. necesitatea de schimbare apare. Caşu. Ca şi majoritatea marilor oraşe ale Imperiului Rus. 155-156. Adio secolul XX // Capitala magazin. I. E foarte dificil să identificăm sau să definim un grup sau o societate fără a avea în vedere percepţia spaţiului în care acesta se manifestă239. Urmărind schimbările sociale de ansamblu. în perioada cercetată. la rândul lor. 37. 1998. 35. Dat fiind faptul că oraşul Chişinău s-a consolidat ca centru urban. Sfera publică şi transformarea ei structurală. Bucureşti. de norme şi roluri. Între conţinutul grup-public-societate. 1994. Pe de altă parte. unde erau concentrate majoritatea clădirilor publice reprezentative: primăria. interioritate/exterioritate se suprapun termenilor privat/ public ale căror raporturi sunt asimilate unui joc.82 Lucia Sava Astfel. creşterea criminalităţii etc. acest aspect a fost determinant în dezvoltarea vieţii cotidiene a locuitorilor săi. Chişinăul pare că se asemene izbitor de mult cu Constantinopolul. iar clădirile erau despărţite între ele prin străzi. Ariès. în viaţa cotidiană. Habermas. a celor doi poli este astfel eliminată în folosul unei dihotomii dintre individ şi societate. oraşul cunoaşte o intensificare a procesului de modernizare. cum ar fi: asigurarea cu produse alimentare. cinematograful. care implică.. normelor şi rolurilor promovate. vol. Dragnev. J. unei reprezentaţii: dimensiunea. „oraş somnoros şi apatic”242. teatrul. Fluxul modernizării pătrunde în oraş şi se resimte în aspectul exterior. p. Istoria vieţii private. şcoala. dar şi un adevărat oraş „gubernial”241. tribunalul. sfera privată şi cea publică se articulează şi se definesc reciproc [. iulie 2000. Chişinăul. perceput prin prisma valorilor. magazinele. E. într-un cadru dominant rusesc. băncile. 1996. . unde viaţa cotidiană este supusă de multe ori unor grele încercări. V. Natura sferei private este specifică fiecărei societăţi: este produsul relaţiilor sociale şi face parte din definiţia formaţiei sociale analizate238. care nu-l priveşte pe istoric. 238 239 240 241 242 Ph. Duby. care a marcat mentalitatea orăşenilor. Viaţa comunitară a locuitorilor oraşului Chişinău era organizată şi condusă la începutul secolului al XX-lea după modele şi principii complexe. iar perechile individ/societate. grupate în cartiere. p. librăria. 12. transportul public. precum şi în îmbunătăţirea nivelului de trai al locuitorilor săi. schimbarea de valori şi atitudini. catedrala. putem aprecia că spaţiul privat deţine un rol important pentru manifestarea diferitor grupuri de indivizi.]. p. atitudinilor. astfel încât noul. II. Chişinău.. şi spaţiul individual de manifestare există o strânsă interdependenţă. Ritmul vieţii cunoaşte un caracter mai palpitant în centrul capitalei. Chişinăul ocupa un teritoriu întins. G. Considerat ca fiind unul dintre cele mai mari oraşe ale Europei240. Şt.

Ciobanu. intenţionăm să evidenţiem rezultatele evoluţiei urbane până în perioada dintre cele două războaie mondiale. care se mărgineau cu salcâmi. arţari sau tei. Ibidem. Fond R-2983. Chişinăul. Ekaterinoslav etc. orăşeneşti. Ea se întindea pe o linie dreaptă şi crea impresia că este mai largă din cauza caselor construite într-un singur etaj. Chişinăul se împărţea în trei părţi distincte: oraşul nou. constituind zona mediană a oraşului. cu biserica ei. cum au botezat ingenios seminariştii alma mater a preoteselor basarabene. inv. 15. În această parte a oraşului apar elemente ale modernizării şi ale transformării oraşului într-un adevărat centru urban. .. tramvaiul elegant te duce prin cartierele mărginaşe spre centrul oraşului. Acestea erau locuite de păturile cu venit modest şi de cele sărace ale populaţiei orăşeneşti243. abia vreo 30 formează oraşul nou. Ibidem. din punctul de vedere al formei şi al exteriorului. Spitalului (vest) şi pieţele Ciuflea şi Fânăria (est). restul căzând asupra oraşului vechi şi asupra mahalalelor. Şt. „Muntele Athos”. Autorul se referă la aspectul exterior al Chişinăului în perioada interbelică. imediat lângă gară se înalţă deasupra unui rând de crâşme. Strada menţionată continua până în regiunea pieţei comerciale. pe o sprânceană de deal. depăşeşte limitele cronologice ale lucrării noastre. nr. „De la gară. Partea nouă a oraşului constituia creaţia epocii „ţariste”. p. Gh. oraşul vechi şi suburbiile cu unele mahalale245. istoricul basarabean Ştefan Ciobanu consemnează: „Din cele 106 străzi ale oraşului. p. reprezentată sub forma unei aglomeraţii de prăvălii de diferite 243 244 245 246 247 A.. fiind construit după modelul oraşelor ruseşti Odessa. Apreciat din acest punct de vedere. Strada principală a oraşului purta numele lui Alexandru I.. 43...”246. săteşti până la cele mai luxoase. La stânga. Ibidem. În comparaţie cu marile oraşe europene. Bezviconi (1861-1967). unde chiar de la periferie intri în centrul urban. p. Sfântului Haralampie (nord). 42-43. cafenele etc. 8. Acesta. 42.R. era situată între străzile Viilor (sud).Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 83 etc. Referindu-se la aspectul exterior al Chişinăului în perioada interbelică. clădirea posomorâtă a şcoalei eparhiale de fete. cu case mici acoperite cu draniţă şi stuf. în Chişinău situaţia era cu totul alta244. Prin introducerea fragmentului citat. împrejmuite cu grădini şi livezi.M. p. precum şi localuri de agrement: cârciumi. La periferii oraşul arăta astfel: cu ulicioare înguste şi întortocheate. numită din limba rusă şi Alexandrovskaia (actualul bulevard Ştefan cel Mare şi Sfânt)(imaginea 1). p. 1.N. care.”247. Ca notă caracteristică pentru Chişinău este faptul că în interiorul acestuia puteai urmări toate formele de evoluţie ale civilizaţiei – de la cele mai rudimentare. de altfel.

cu denumiri de firme viu colorate. p. partea cea mai frumoasă a oraşului începea anume din această parte a străzii Armeneşti248 (imaginea 2). Gh. fiind împărţită în cartiere mari. Aceasta deţinea un mic muzeu de arheologie bisericească. Pe vremuri aici erau cartierele liniştite ale oraşului. rafturi. după ultimele tendinţe ale modei. Astăzi şi aici au pătruns câteva întreprinderi comerciale. 2 de băieţi. Zona. dau acestei părţi a oraşului aspectul unui oraş modern”249.N. De asemenea. Acelaşi autor (Ştefan Ciobanu) relatează: „De la grădina publică. spre partea opusă gării. reşedinţa arhiepiscopului Basarabiei. impresionantă atât prin aspectul ei exterior. În această regiune se găsea Banca Urbană (imaginea 3). 45. dar şi multe întreprinderi comerciale la etajul de jos. care avea cea mai frumoasă sală din Chişinău la vremea respectivă. precum şi de localuri publice.R. nr. pe lângă care mişunau oameni de afaceri. dar şi apartamentele administraţiei. construite cu mult gust. fapt care ne determină să evidenţiem tendinţele de modernizare din punct de vedere arhitectonic ale oraşului. administraţia financiară şi spitalul central. strada Alexandru cel Bun îşi schimbă înfăţişarea. Chişinăul. Autorul evidenţiază stilurile arhitecturale întâlnite în construcţiile oraşului: o îmbinare a celui moldovenesc cu cel rusesc. cum este liceul nr. Câteva clădiri publice mari. păstrează acelaşi aspect arhitectonic plăcut. de la cafenele până la bănci. în această zonă a oraşului erau amplasate cele mai 248 249 A. Bezviconi (1861-1967).84 Lucia Sava mărimi. inv. situată în apropiere de Grădina Publică a oraşului. străzile erau plantate cu diferite specii de arbori. foarte rar cu trei. Fond R-2983. considerat cel mai plăcut loc de odihnă al locuitorilor Chişinăului de la construcţia sa până în prezent. cât şi prin magazinele frumoase. pline cu diferite mărfuri. majoritatea construite într-un singur etaj. biblioteca. de gherete. se găsea Casa eparhială (imaginea 4). Lângă clădirea mitropoliei.M. Conform martorilor timpului. în faţa Mitropoliei se afla o grădină mare care înconjura catedrala. produse în oraş sau importate din afara lui. Pe de o parte şi pe alta a acesteia se înălţau case cu unul sau două etaje. lăzi uriaşe. . În această parte a oraşului Chişinău. Ciobanu. 1. care îi confereau oraşului o frumuseţe rară în timpul verii. pătrate. poartă amprentele unui stil sobru şi liniştit. Şt. 13. Aici strada Alexandrovskaia era completată de magazine luxoase. în apropiere era situată clădirea Primăriei. dar şi elemente ale arhitecturii italiene. p. dând astfel oraşului o tentă europeană. iar cele mai multe din palatele boiereşti au trecut în mâinile oamenilor de afaceri. unde locuiau proprietarii basarabeni. iar casele. situată între strada Alexandru cel Bun şi cea a Viilor.

unde îşi avea reşedinţa Sfatul Ţării şi unde s-a votat Marea Unire. Liceul Dadiani (imaginea 6). însă. fără multe pretenţii. care locuia în această parte a oraşului. referindu-se la organizarea arhitectonică a oraşului. Liceul nr. 66. lăcaşuri. alături de care se înălţau clădiri noi de piatră.”250. cu case uneori aflate în ruine. construite din cărămidă sau piatră. cu prăvălii mici. având semnificaţia de „ascunziş”)251. era situată între strada Sfântul Haralampie şi Bâc. În aceste regiuni ale oraşului se întâlneau case ţărăneşti în mijlocul livezilor. Valea Dicescului.. hanuri. fântâni cu cumpănă şi ciutură. care constituiau zonele periferice. p. cu case intrate în pământ până la ferestre. Impresia imediat creată ca urmare a unei vizite era că viaţa oraşului. Chişinău. Frumuşica. cum ar fi bisericile Măzărachi. coşare pentru animale domestice şi câte o droaie de copii în străzile pline de praf. Malina Mare şi Mică (termenul „malina” a fost preluat din jargonul hoţesc. precum şi icoane moldoveneşti. cu alte cuvinte. care menţin inscripţii româneşti pe pietrele de mormânt. În pofida numeroaselor construcţii din perioadă. denumită convenţional oraşul vechi. .Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 85 multe dintre clădirile publice reprezentative ale capitalei. 10). Buiucani. gherete strâmbe. care poartă amprentele modului de viaţă românesc. cârciumi şi pieţe mici prăfuite sau în noroi. Bunavestire. pe alocuri foarte înguste. Adevărata civilizaţie românească. Ştefan Ciobanu menţiona „Dacă cineva ar încerca să-şi facă o idee despre arhitectura celor 7 994 clădiri ale oraşului. Botanica (numită şi Grădina Franceză) etc. dar lipsite de orice estetică. este departe de aceste locuri. De altfel. mai mult sau mai puţin stilizate sub influenţa arhitecturii italiene. poate comode în interior. Partea. 1996. „cutii” mici europene. mai puţin viabile la elementele noi ale vieţii urbane: Sculeni. trebuie să menţionăm că în realitate se construia mult la întâmplare. ar fi pus la o încercare foarte grea. 9. 46.. întortocheate. acoperite cu tablă sau cu olane. Schinoasa. 3 (imaginea 7). Bezviconi. 250 251 Ibidem. purtând amprentele unei regiuni de provincie. care au păstrat aspectul unor sate răzeşeşti.. cu tot ceea ce e zgomotos şi palpitant. cum ar fi: Liceul nr. cu străzi încâlcite. Gh. în afară de o casă în stil rusesc de pe strada Fântânei şi de vreo două-trei case boiereşti. 1 (imaginea 5). a fost conservată în mahalalele şi suburbiile oraşului (imaginile 8.cercetătorul n-ar găsi decât clădiri de oraş. Liceul Real. Aceasta avea aparenţa unui târg de provincie. . în această regiune au existat câteva monumente păstrate de-a lungul timpului. În pofida celor menţionate. Semimileniul Chişinăului. p. În afară de casele ţărăneşti în stil moldovenesc. Imaginea este completată şi de populaţia evreiască majoritară săracă.

S-a ocupat de pavarea străzilor (Balş şi Gubernială) şi a trotuarelor. monumentul funerar al lui Markov de la Cimitirul armenesc. 1998. Persoana care e animată doar de setea de bogăţie nu-şi va iubi arta niciodată şi nu va fi în stare a înţelege frumosul şi a crea ceva ce ar merita gloria şi recunoştinţa oamenilor.I. Bănulescu-Bodoni (1892). în perioada aflării sale în funcţia de arhitect principal al oraşului Chişinău. care a aparţinut principesei Dadiani. instituţii publice. Concomitent. Sub conducerea sa a fost rezolvată parţial problema aprovizionării oraşului cu apă. Donici. complexul spitalului de la Costiujeni ş. p. pe arterele centrale se instalează felinare cu gaz lampant. 99. Arhitectul A. Chişinăul se transformă într-un adevărat centru urban. havuzuri. Se pavează străzile şi pieţele principale. cauzele şi metodele de combatere a frigului în case.”252 Conform afirmaţiilor cercetătoarei L. paraclisul de pe lângă biserica armenească. În calitatea sa de preşedinte al secţiei de arhitectură.86 Lucia Sava Odată cu confirmarea în calitate de arhitect principal al oraşului a lui Alexandru Bernardazzi. El cerea executarea întocmai a hotărârii Dumei locale. Arhitectul s-a ocupat şi de reconstrucţia unor clădiri. cum ar fi. cărămida roşie şi 252 253 L. în parc au fost amenajate grote pitoreşti. după care acesta a fost adus şi donat chişinăuenilor. nr. în interior – un hol larg. instalate bănci etc. 1 de băieţi. Casso. Năstase. şcolii reale. Dintre lucrările cele mai importante sunt: case ale unor moşieri la Chişinău – Râşcanu-Derojinski. Năstase. şi nu permitea nici o lucrare fără să fi fost aprobat în prealabil proiectul acesteia. Referindu-se la sarcinile arhitectului. spaţios. a seminarului nr. a. cornişă cu numeroase detalii arhitecturale. A. A susţinut construcţia gimnaziului „Dadiani”. 1. A. Bernardazzi a dat dovadă de o voinţă de fier în ceea ce priveşte ritmul şi modalităţile de reconstrucţie a oraşului253. Apar primele edificii de proporţii cu aspect modern: blocuri de locuit. cu coloane monumentale). arhitectul stabilea termenii de desfăşurare a lucrărilor de şantier: nu mai mult de doi ani. De asemenea. Din iniţiativa sa a fost construit Turnul de Apă de la intersecţia străzilor A. Mateevici şi G.Bernardazzi (Pagini de biografie şi creaţie) // Destin românesc. se amenajează parcurile şi scuarele. Bernardazzi a fost preocupat de diverse probleme. El a proiectat Grilajul parcului Grădina Publică după schiţele sale la Odessa. Teodosie. În această lucrare autorul a preluat tradiţiile renaşterii italiene (ferestre în stil veneţian. a gimnaziului de fete. Ibidem. 98-105. Una dintre clădirile construite de arhitect este cea a fostului gimnaziu de fete (1900). . folosind pe larg materialul local. p. el menţiona: „Acolo unde domină lăcomia nu poate fi creat nimic de admiraţie.

El este autorul planului de reconstrucţie postbelică a oraşului. Utilizând materialul autohton de construcţie. precum şi în alte oraşe ale Rusiei. 8 octombrie 1994. conform acestuia. 100. după proiectele sale sunt înălţate o serie de opere arhitecturale remarcabile atât la Chişinău. p. fiecărui monument arhitectural i-a fost repartizată o zonă de ocrotire.M. Şciusev a propus înălţarea unui edificiu în stil clasic care să se armonizeze cu Porţile Sfinte256. construcţia scărilor.Puşkin. Arhitectul Alexei Şciusev // Curierul de seară. Pârcălab. În prezent. Puţin mai târziu construieşte. legate de oraşul Chişinău255. 27. cât şi la Moscova. 1. care s-a păstrat până în zilele noastre. pentru acelaşi M. . acoperişu254 255 256 257 Ibidem. V. el începe în 1897 construcţia unei case pentru Karcevski. care conţinea informaţii referitoare la folosirea loturilor de pământ pentru casele individuale de locuit. A. folosind motive arhitecturale orientale. Direcţia orăşenească a aprobat Regulamentul obligatoriu pentru locuitorii oraşului referitor la construcţii. nr. 2. Au existat mai multe decizii şi proiecte care vizau modernizarea oraşului.N. inv. această clădire adăposteşte expoziţiile Muzeului Naţional de Arte Plastice. 4. grilajul perfect – toate acestea privite în ansamblu imprimă edificiului un aer de monumentalism sever. Bernardazzi la Chişinău a fost cel al fostei judecătorii districtuale şi al Curţii de Apel de pe strada V. Cu arhitectura gimnaziului de fete se asociază şi cea a capelei de pe strada Puşkin. Acţiunile de modernizare a oraşului au fost completate de către alt arhitect. dosare 1-4. Karcevski. Sciusev creează o minunată operă arhitecturală. precum şi biserica Sf. Sciusev. fratele soţiei sale. Ibidem.Bernardazzi şi A. p. În primele decenii ale secolului al XX-lea. Trebuie remarcat faptul că autorităţile locale acordau o atenţie deosebită aspectului estetic al clădirilor şi locuinţelor oraşului Chişinău. de asemenea. A. neobişnuite pentru Chişinău257. Fond R-2987. o altă casă la intersecţia străzilor actuale A. Sciusev a avut o contribuţie importantă la constituirea şi modernizarea aspectului urban al Chişinăului. construită anterior (1895). debuturile carierei sale profesionale fiind. E. 34. Şciusev (1873-1949). În anul 1912. Arhitectul A. relieful localităţii. situată la intersecţia străzilor Vlaicu Pârcălab şi 31 August. care din 1905 va deveni sediul Şcolii reale nr. Gavriliuk. Panteleimon. Astfel. modalităţile de eliberare a certificatelor pentru efectuarea construcţiilor. Pe când proiecta Piaţa Centrală a capitalei Basarabiei. A.R. în baza unui proiect propriu. construită în stil neo-bizantin254. cupolele turlelor laterale în formă de bulbi. Îmbinarea reuşită a pietrei calcaroase.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 87 piatra pe care le îmbină cu măiestrie. 5. Un alt edificiu creat de A.

de mişcarea continuă a populaţiei şi.desfăşurarea licitaţiilor pentru acordarea dreptului de a deservi tehnic orologiul orăşenesc. mai palpitant. de diversitatea evenimentelor publice. din punctul de vedere al aspectului exterior. A. La certificatul respectiv este anexată fotografia ceasornicului. de aglomeraţie. la rugămintea episcopului Serafim. Lucrările de reconstrucţie şi de modernizare a monumentelor reprezentative ale capitalei continuă. Oraşul se modernizează şi în ceea ce priveşte mediul de trai al locuitorilor săi. 2. iar mai târziu. funcţie care i-a revenit lui I.258. Astfel. ca urmare a măsurilor şi acţiunilor întreprinse de unele personalităţi remarcabile ale timpului (A. ceea ce ne permite să conchidem că în perioada de până la război ritmul înălţării edificiilor în oraş este în continuă creştere. Starostenco. sobelor şi a subsolurilor etc. Сборник постановлений Уездных Собраний Кишиневского Земства . Şciusev. 2003. 1913. Regulamentul avea drept scop facilitarea modalităţilor de construcţie a locuinţelor. după proiectul lui V. Duma orăşenească a oferit pentru reparaţia Catedralei. Starostenko. în oraş ritmul vieţii era mult mai agitat. Ibidem. cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la anexarea Basarabiei la Rusia. часть III. P. În acelaşi timp. Ibidem. nr. prima restaurare a Arcului de Triumf (imaginea 24) a avut loc între anii 1911-1912. fără prea mari evenimente. În anul următor. V. la care se adaugă suma de 16 413 ruble din donaţii261. Complexul istorico-arhitectural din Centrul Chişinăului // Cugetul.. pe cadranul căruia era însemnat numele meşterului – ceasornicar I. capătă trăsăturile unui centru urban modern cu edificii măreţe şi străzi bine amenajate. la începutul secolului al XX-lea. 27.. În anul 1914. Bernardazzi. p. . 1904-1913 годы. Tereşatov pe un termen de 3 ani”. 258 259 260 261 Кишиневское Уездное земство. putem menţiona. 243. oraşul Chişinău. Кишинев. pe de o parte. Clopotniţei şi Turnului 10 000 ruble. p. Conform datelor prezentate de P. pe de altă parte. Aşadar. cât şi respectarea condiţiilor tehnice de construcţie. c.88 Lucia Sava rilor. Acest fapt era determinat. Tereşatov260. între altele. 215. 1914. lucrările de construcţie sunt aproape în întregime staţionate259. în 1916. Direcţia Orăşenească a eliberat permise pentru construcţia şi reconstrucţia a 106 imobile. Spre deosebire de lumea rurală. p. că în anul 1914 acesta scade considerabil din cauza războiului. Ţîganko (vezi imaginea). 25-32. Ţîganko). care în capitală erau mult mai resimţite decât în provincie. „. conducerea orăşenească a aprobat decizia prin care se permitea. în cadrul căreia existenţa era monotonă.

care se ocupa de curăţenia străzilor. o staţie de pompare cu cazangerie. 262 263 264 265 Кишиневское Уездное земство. păstrarea curăţeniei în tarabele din piaţă. Кишинев. 115. şi altul pe strada Livezilor (astăzi. în condiţiile perioadei respective. în cadrul cărora au fost abordate atât probleme de ordin general privind activitatea sanitară în oraş. În Chişinău. o serie de probleme rămâneau în vigoare. doi ani mai târziu. Отчет по торговому отделению Кишиневской Городской Управы за 1912 год // Ведомости Кишиневской Городской Думы. Ведомости Кишиневской Городской Думы. nr. Acesta acorda atenţie. martie 1914. unul pe strada Negustorilor (astăzi. Deşi s-au luat multe decizii în vederea îmbunătăţirii mediului de trai262. autorităţile publice au încercat să întreprindă măsuri în vederea îmbunătăţirii nivelului de trai al populaţiei. construindu-se pe teritoriul fântânii arteziene un bazin. 63. numit convenţional Uzina de Apă. De menţionat. condiţiile de întreţinere a frizeriilor. p. A. ca şi în alte oraşe. îndeosebi. V. ateliere şi două castele de apă. 1914. când se înfăptuiesc o serie de măsuri suplimentare pentru îmbunătăţirea vieţii sanitare în oraş264. unde se făcea ordine aproape zilnic. Сборник постановлений Уездных Собраний Кишиневского Земства . magazine de pâine. . scarlatinei. часть III. în zonele periferice se mătura şi se strângea gunoiul doar de 2-3 ori pe săptămână. numirea a doi medici responsabili pentru depistarea cazurilor în şcolile orăşeneşti. Problemele viitoare privind sănătatea în oraşul Chişinău se află frecvent în vizorul conducerii oraşului şi în anii următori.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 89 În această ordine de idei. septembrie 1913. Salubrizarea oraşului era o problemă importantă pentru asigurarea unei vieţi normale în condiţiile aglomeraţiei existente. Numai pe parcursul anului 1912 au fost înregistrate 10 şedinţe ale Comisiei Sanitare. transportarea deşeurilor şi a gunoiului se făcea cu căruţele. Ibidem. centrului oraşului. precum şi în localuri de tipul patiserii. distrus în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Mateevici). 1904-1913 годы. o sală de maşini. cum ar fi: măsurile întreprinse pentru combaterea tuberculozei. cât şi o serie de aspecte particulare. Încă la data de 15 decembrie 1892 se dă în folosinţă primul apeduct orăşenesc.263 Pentru a menţine igiena şi ordinea sanitară în instituţiile de învăţământ. Duma orăşenească a hotărât. O altă problemă frecvent abordată în cadrul şedinţelor Dumei orăşeneşti vizează asigurarea oraşului Chişinău cu apă arteziană265. Alecsandri). 125. Activitatea sanitară în oraş a constituit una dintre direcţiile esenţiale ale politicii conducerii oraşului Chişinău. de mezeluri etc. exista un serviciu de salubritate. iar şcolile particulare urmau să invite lucrători medicali pentru a supraveghea elevii şi a anunţa biroul sanitar despre eventualele cazuri de boli infecţioase.

în acest an aceasta a produs 280 000 kWh de energie electrică. însă aceasta funcţiona doar în partea centrală a oraşului.90 Lucia Sava Oraşul avea însă de suferit din această cauză. Ca urmare a abordării acestei probleme. în al patrulea an de exploatare a staţiei electrice orăşeneşti s-a cheltuit suma de 226 000 ruble pe parcursul acestui an268. în regiunile periferice ale capitalei. iar de 336 de ori au înfăptuit deplasări la alarme267. asigurarea populaţiei cu apă era făcută în mare parte de la fântâni sau izvoare. Conform informaţiilor de care dispunem. datorită condiţiilor meteorologice favorabile (în această perioadă a anului în mediu funcţionau între 150-170 felinare toată noaptea şi aproxi266 267 268 Ibidem. Отчет эксплуатации Кишиневской Городской электрической стации за 1912 год // Ведомости Кишиневской Городской Думы. Acesta avea loc după un grafic stabilit. debitul apei se micşorează. în perioada de început au fost instalate circa 5000 de lămpi electrice pe străzile principale ale oraşului şi în cele mai importante case particulare. Ibidem. iar în anul 1912 a fost extinsă până la 644 000 kWh. unica soluţie fiind aducerea apei în oraş de la fântâna din preajma Bisericii Măzărachi. Conform raportului pentru anul 1912 privind cheltuielile pentru energie electrică. Iluminatul străzilor era o problemă importantă pentru locuitori. сентябрь 1913. Modul de funcţionare a felinarelor pe străzile oraşului Chişinău poate fi urmărit din graficul elaborat de conducerea oraşului pentru anul 1912 prezentat în tabelul 14. existau două tipuri de felinare: unele care ardeau toată noaptea şi altele din raţiuni economice. în anul 1914 este luată Decizia Comisiei de expertiză privind problema proiectării sistemului de canalizare în oraşul Chişinău realizat de firma Vindşild şi Langhelotti. nr. pentru asigurarea unei vieţi decente. Odată cu construcţia primelor centrale electrice a devenit necesară şi iluminarea electrică. care avea scopul de a asigura locuitorii capitalei cu apă potabilă266. iar în 1910 – altele două. dar şi pentru conducerea oraşului. Astfel. . erau incluse doar până la ora unu noaptea. Conform acestui grafic. Canalizarea propriuzisă a oraşului Chişinău datează din anul 1912. Astfel. Din acelaşi tabel observăm că pe timp de iarnă iluminarea străzilor se făcea de un număr mai mare de felinare (până la 470 în lunile decembrie-februarie). Cu timpul. în timp ce vara graficul de iluminare era redus. 64. astfel încât în anul 1905 pe teritoriul Direcţiei Apă-Canal a mai fost construit un puţ artezian. în anul 1909 la întreprinderile din Chişinău funcţionau 17 motoare cu o putere de 48 cai-putere. Între anii 1895-1905 sursele timpului atestă existenţa cazurilor de intervenţie a pompierilor pentru stingerea a aproximativ 449 de incendii. Prima centrală electrică a oraşului a fost dată în exploatare în anul 1909. dar şi în mai multe ore.

c. adunarea de zemstvă din 2 octombrie 1908 stabilea abonamentul orăşenilor la suma 10 ruble anual272. nr. Conform datelor deţinute. В. adunarea de zemstvă din 5 octombrie 1905 preconiza deschiderea a 30 de puncte şi a 5 linii de magistrală pe o lungime de 257 verste. inclusiv în Chişinău. 6 – în Spania. adunările din 26 octombrie 1906 şi 29 octombrie 1907 au hotărât rezervarea a câte 2 000 ruble pe an pentru dezvoltarea legăturilor telefonice în judeţul Chişinău. Сборник постановлений Уездных Собраний Кишиневского Земства . 9 – în Austria. Luate în ansamblu. 97 – în Norvegia.67%) ardeau pe parcursul întregii nopţi şi 1 594 (36. L. În pofida unor încercări ale conducerii oraşului de a facilita circulaţia informaţiei în oraş. p. la 10 000 de locuitori reveneau: 113 aparate telefonice în Suedia. În acelaşi timp. Astfel. Modernizarea oraşului Chişinău la începutul secolului al XX-lea a fost completată şi de construirea liniilor de comunicare telefonică în judeţul Chişinău270. dintre care 2 794 (63. 387-389. 93 – în Elveţia. Кишиневское земство. pe când între Iaşi şi Chişinău nu e un drum mai mult de 2-3 ore ”274. Сборник докладов управы и журналов заседаний за 1903-1908 годы. c. Troianovschi vorbeşte despre lipsa unui serviciu de informare în Chişinău: „[. 1975. Petersburg cu întârziere de 4-5 zile.]veştile telegrafice din Moldova în Basarabia şi de acolo în Moldova parvin prin Viena. И.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 91 mativ 100 de felinare care ardeau până la ora 1).. Жуков. 1. 103 aparate în S. 233. 67 – în Canada. 394. Acestora li se adăugau anual pentru reparaţii şi întreţinerea personalului încă câte 400 ruble271.). c.U. 269 270 271 272 273 274 Ibidem. 4 telefoane – în Italia şi doar 2 aparate – în Rusia273. Кишинев. Ibidem. 1914. Кишинев. cheltuielile statului în acest sens erau corespunzătoare funcţionării lor: pentru întreţinerea unui felinar se achitau 96 ruble 50 copeici269.. 2002. Aşadar. 7 – în Franţa. L. часть III.г. . Jukov evidenţiază că în 1900. Analizând problema accesului populaţiei urbane din Basarabia la reţelele telefonice. 275. Problema specificului naţional în publicistica lui C. construcţia liniilor telefonice era cu mult mai limitată în oraşele basarabene.. doar în anul 1912 au fost puse în funcţiune 4388 felinare. Кишинев. 1908. Pentru a asigura acoperirea unei părţi din cheltuielile suportate. cheltuielile totale se calculau la 39 277 ruble 06 copeici. 18 – în Marea Britanie. Кишиневское Уездное земство.A.33%) erau incluse doar până la miezul nopţii. Troianovschi. Stere // Cugetul. 1904-1913 годы. cercetătorul V. măsurile întreprinse nu erau suficiente. 29 aparate telefonice reveneau – în Finlanda şi tot atâtea în Germania. În acest context. Berlin. Города Бессарабии (1861-1900 г.

când Sfatul Ţării a elaborat Legea asupra taxei de expediţie a corespondenţei poştale şi a telefoanelor275.2% bărbaţi şi 82. Această situaţie era caracteristică şi pentru întregul judeţ (252 gospodării).84% femei) locuiau în cadrul familiilor şi foarte puţini în afara acestora. p. 6-7. Jukov. steclari.57% din numărul instituţiilor publice ale judeţului Chişinău (107) se găseau în oraş (83)279. iar mai mult de 11 persoane locuiau în 164 case (0.5 mii de meşteşugari (pietrari. Conform datelor acestuia. iar 1 598 bărbaţi şi 1561 femei aveau angajaţi. 2-3 persoane angajate aveau 944 gospodării (4.14% din numărul total) aparţineau oraşului277. Кишинев. acestea se repartizau astfel: cele mai multe. p. Бессарабская губерния. din 3. cea mai mare parte a indivizilor (70.72%). В. 2 062 gospodării. p.). 6-7. din 3-4 – 16. Ibidem. din 2 persoane (17. III. c. 77. 18-25. Proiecte de constituţie ale Republicii Democratice Moldoveneşti (1918) // Destin românesc. Ibidem. . în judeţul Chişinău erau înregistrate 58 470 gospodării publice şi private.14%). cele mai multe gospodării (în număr de 165) având doar o singură persoană. iar spre sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea numărul familiilor orăşeneşti depăşea cu 50% numărul caselor de locuit276. sobari etc. Astfel. Первая всеобщая перепись населения Российской империи. 8-9. Издание Центрального Статистического Комитета Министерства Внутренних Дел.) aproximativ 900 nu aveau locuinţă proprie. Un interes aparte prezintă repartizarea populaţiei Chişinăului conform structurii gospodăriilor private şi publice (tabelul 16). 2. И. dintre care 19 962 (34. abia la începutul anului1918. 1999. V. 1975.82%).32%). 275 276 277 278 279 p.25%. în oraşul Chişinău. În studiul nostru am urmărit repartizarea populaţiei oraşului Chişinău în cadrul gospodăriilor individuale (tabelul 15) în baza Recensământului de la 1897. Datele selectate din statisticile şi rapoartele realizate în perioada de la începutul secolului al XX-lea ne permit să evidenţiem şi unele caracteristici ale mediului de trai al locuitorilor oraşului Chişinău în cadrul gospodăriilor individuale. p. 1905. iar proprietăţile care dispuneau de un număr mai mare de servitori nu depăşeau cifra de 1%278.г. 665 bărbaţi şi 603 femei locuiesc în gospodării individuale care nu dispun de servitori. În acelaşi timp. Жуков.92 Lucia Sava Această problemă va fi soluţionată către sfârşitul perioadei cercetate. 258. 1897 г. muzicanţi. Города Бессарабии (1861-1900 г. De asemenea.92%). 12-16. la mijlocul secolului al XIX-lea. În ceea ce priveşte gospodăriile care deţineau angajaţi sau servitori. Popovschi. nr. aveau doar un singur angajat (10. Majoritatea gospodăriilor orăşeneşti erau alcătuite din 6-10 persoane (26. Conform opiniei cercetătorului V.

Ibidem.1-0.a. Врачебная Хроника Бессарабской губернии за 1913 год. Aşadar.41%). În acelaşi raport. doar 2 case erau populate de o persoană (0. l-au plasat în fruntea centrelor 280 281 282 Санитарное Бюро Бессарабской губернской земстве. Chişinăul nu putea concura în acest sens cu marile oraşe ale Europei. c.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 93 Nivelul de trai al chişinăuenilor în cadrul gospodăriilor individuale este evidenţiat în tabelul 17. Conform acestor date statistice. clima şi relieful. chiar dacă era mai înalt decât în celelalte oraşe ale provinciei.76%) şi dispuneau de 0. în primul rând. el era la începutul secolului al XX-lea principalul centru urban al provinciei. izvoarele timpului nu atestă existenţa caselor unde ar locui mai mult de 9 persoane280. în 30 de case locuiau câte 3 persoane (12. în general.4%) locuiau în 143 case (53. cu un număr diferit de persoane (tabelul 18). de 5 persoane erau locuite 43 de case (17.81%) şi în 19 locuinţe trăiau 2 persoane (7. Conform datelor prezentate. Totodată. majoritatea populaţiei.83%) trăiau în condiţii unde aerul camerei (0. În plus.05 metri cubi. în acest an.41%). din numărul de 41 de case (15. poate fi evidenţiată şi din situaţia aerisirii odăilor.m. Кишинев. ca şi bogăţiile naturale. 172-174. majoritatea caselor şi a proprietăţilor individuale din cele 247 prezentate erau locuite de 4 persoane (65. precum şi unul dintre oraşele cele mai importante ale Imperiului Rus. Ibidem. Acest fapt se explică.46%). 174. în 34 de case locuiau câte 6 indivizi (13.8-5. p. au fost incluse pentru comparaţie mai multe locuinţe. prin poziţia sa geografică favorabilă. cifrele indică un nivel diminuat faţă de normele în vigoare ale timpului. fiecăruia îi revenea câte 0. 174. relativ decente.3 metri cubi. 752 de indivizi (57. în care locuiau 268 de persoane (20.32%). p. în conformitate cu parametrii perioadei şi doar 290 de persoane (22. Din tabelul prezentat anterior reiese clar că predomină casele în care locuiau 4-5 persoane.03-0. Chiar dacă Chişinăul rămânea în urmă comparativ cu marile oraşe europene. .14%) care locuiau în 82 de case (30. după mediul de trai al chişinăuenilor.4 cubi.0) indică un surplus al normelor prevăzute281. realizat pentru anul 1913.77%). Situaţia iluminatului gospodăriilor individuale era asemănătoare: majoritatea caselor erau iluminate în proporţie de 0.d. 1914. fapt care ne permite să conchidem că. adică de 4-7 ori mai puţin decât prevedeau standardele timpului282.69%). ceea ce reprezenta 26. datele concrete de care dispunem referitoare la mediul urban al Chişinăului ne permit să concluzionăm că viaţa în capitala Basarabiei avea un caracter variat.15%) ş. În acelaşi timp. Asigurarea unor condiţii de trai ale locuitorilor oraşului.

deopotrivă de monumentale şi curate. instalarea reţelelor de comunicare telefonică). Tribunal. Ghiceşti o temniţă după acele împrejmuiri totdeauna închise. situaţia geopolitică a determinat evoluţia sa din punct de vedere demografic şi etnic. mediul de trai al populaţiei oraşului Chişinău evoluează după criterii variate şi cunoaşte un proces accelerat de modernizare.. bieloruşi şi ucraineni. care se clădeşte în stil maur cu brâul de smalţ. Bucureşti. 77-92. 1. în oraşe mari. după acele uşi lăcătuite. Pare că acea pajure de sus stă să-şi înfigă ghearele şi în inima ta. clădiri. gimnaziu de fete. fapt explicabil. în drum spre gară. Evident. Totodată. muzeu. orfelinat al nobililor.2. iluminarea străzilor şi caselor individuale.94 Lucia Sava urbane reprezentative ale perioadei. Neamul românesc în Basarabia.). schimbarea stilurilor arhitectonice etc. ca urmare a obiectivelor politicii de colonizare a autorităţilor ruse. urcată sus cu o cupolă de biserică. asigurarea populaţiei cu apă potabilă. 1995. Transformarea Chişinăului într-un adevărat centru urban poate fi remarcată atât în ceea ce priveşte aspectul exterior al oraşului (prin construcţia de noi străzi.. aflându-se pentru prima dată în vizită la Chişinău. după acele fereşti moarte.”283. Iorga. Din această epocă datează o serie de construcţii de utilitate publică ce confirmă afirmarea Chişinăului ca centru urban cu tendinţe de modernizare 283 N. potrivit Recensământului din 1897. uimeşte şi înspăimântă aici mai mult decât câştigă. LOCALURILE PUBLICE În anul 1906. în timp ce populaţia băştinaşă ocupa locul trei ca număr. care l-a „uimit” şi l-a „înspăimântat” pe marele istoric. istoricul român Nicolae Iorga descria astfel imaginea oraşului: „Multe clădiri publice măreţe. şcoala eparchială de fete. pe primul loc se situează evreii. alături de marile oraşe ale timpului.. cât şi prin îmbunătăţirea nivelului de trai al locuitorilor săi (crearea şi funcţionarea serviciilor de salubritate. monumente.. mort acum vreo cincisprezece ani. . club al nobilimii. palat al guvernului. fundaţia bătrânului Balş. două gimnazii de băieţi. În această perioadă remarcăm un număr considerabil al populaţiei în cadrul căreia. În condiţii social-politice distincte. p. care îl plasează. dincolo de imensitatea de piatră. Ceea ce s-ar potrivi aiurea. din punctul de vedere al construcţiilor publice. fiind urmaţi de ruşi. remarcăm în spusele sale faptul că oraşul Chişinău la începutul secolului al XX-lea este cuprins de procesul de modernizare.

4. situată pe strada Ştefan cel Mare. 95-97. 5. clădire care aminteşte de clasicismul francez al combinării volumelor proeminente centrale cu cele laterale prin galerii. tendinţe în vogă pentru clădirile publice din această perioadă. Chişinău în ianuarie 1995. 115. 284 285 Informaţii referitoare la principalele construcţii ale oraşului în perioada studiată au fost selectate de pe site-ul: www. terminată în 1905 sub proiectul lui V. (vezi schiţele 2-3. situată în strada A. Lucrarea conţine fotografii. în 1902 este construit sediul Societăţii Orăşeneşti de Credite din strada B. care conţine elemente ale stilului oriental. cu detalii ale neoclasicismului. situat în strada M. care poartă amprentele stilului baroc vienez. alcătuită din două case într-un etaj (1912). 111. 43 A (colţ cu strada Tighina). cu detalii arhitectonice ale stilului eclectic şi elemente reminiscente ale clasicismului etc. cu sobe din teracotă. date istorice a 977 de obiective incluse în „Registrul monumentelor de importanţă naţională şi municipală” aprobat de Primăria mun. realizată în stil eclectic cu forme neoclasice şi baroce. cât şi prin basoreliefurile şi ornamentele moderne. Hasdeu. Vila urbană din strada A. Ţîganco. o altă Vilă urbană situată în strada actuală Toma Ciorbă. 83). finisată în 1905.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 95 ale aspectului arhitectonic.sit. islamic (vezi imaginea). atrăgând atenţia prin garnitura decorativă bogată a faţadei principale. ş. inclusiv la Petersburg. P. Clădiri în stil asemănător au fost construite în perioada cercetată pe tot cuprinsul Imperiului. dar şi cu elemente ale stilului modern. Ibidem. Bernardazzi. construcţia căreia a fost începută în 1903 şi finisată abia în 1911. situată pe actuala stradă Ştefan cel Mare. 81. Kogălniceanu. Mateevici. în care în martie 1918 şi-a ţinut şedinţele Sfatul Ţării. vile şi conacuri urbane construite în aceeaşi perioadă.284. înălţată încă în 1901 în stil oriental cu influenţe ale modernului. Materialul studiat în anii 2003-2006 este stocat într-o bază de date destinată publicului larg şi specialiştilor în domeniu. Site-ul sistematizează informaţiile referitoare la monumentele de arhitectură situate în zona istorică a municipiului Chişinău. Clădirea Dumei orăşeneşti (strada Ştefan cel Mare. Printre cele mai impunătoare sunt: Clădirea Băncii Urbane (din 1978 Sala cu Orgă). construcţie din piatră cu două nivele. Conacul urban din strada 31 August 1989. care poartă amprentele aceluiaşi stil eclectic (vezi schiţa 1). studii grafice. cu uşile şi ferestrele din lemn de pin. Acestora li se adaugă case individuale. construită în 1905 într-un parter. 5-7)285. Clădirea gimnaziului nr. care completează imaginea oraşului: Vila urbană a lui Vladimir Hertza. Clădirea Muzeului Zemstvei (actualmente Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală).md: Monumentele de arhitectură în Centrul Istoric al Chişinăului. 3 de băieţi. iar scările din metal. .a. construcţia căreia a fost încheiată în 1902 în spiritul eclectic al arhitecturii renaşterii italiene. nr. 82 A.

nr. putem evidenţia câteva stiluri şi tendinţe ale epocii. . de asemenea. cu tendinţe spre efecte grandioase. întortocheate. unul dintre cele mai frumoase edificii ale Chişinăului. Executarea clasică în formă dreptunghiulară a proiectului şi amenajarea. nr. În privinţa modalităţilor de construcţie a clădirilor. nici urmă de elemente în plus. cu elemente ale renaşterii italiene. sobru. Ea se distinge printr-o compacitate uluitoare. Astfel. De asemenea. nr. Acesta avea 11 încăperi şi un portal288. remarcăm că în această perioadă se construia fără grabă. mai rar din beton armat sau piatră ale balcoanelor. la accentuarea intenţionată a formelor şi liniilor curbe. glisante. care avea o suprafaţă de circa 2 289. dar şi prin simplicitate. Catedrala Schimbarea la faţă a fost construită în anul 1901 de către arhitectul Saraţinski şi reprezintă. laconism şi eleganţă286. 52287. Intrarea în curte este proiectată sub formă de arc. a sticlei sau a ceramicii. arhitecţii foloseau raţionalismul în aplicarea betonului armat. la multe clădiri din Chişinăul de la începutul secolului se păstrează elemente ale stilului clasic. Conacul de pe actuala stradă 31 August. care îi conferă castelului originalitate. pe pereţi sau pe acoperiş. Acelaşi stil arhitectonic se menţine în construcţia majoritară a conacurilor urbane boiereşti ale Chişinăului de la începutul secolului al XX-lea.96 Lucia Sava În ceea ce priveşte aspectul arhitectural al construcţiilor din oraşul Chişinău. Ibidem. împreună cu alegerea reuşită a materialelor de construcţie. Noile materiale şi noile construcţii erau întotdeauna concepute sub aspect estetic şi îmbinate în mod obligatoriu cu elemente vechi. construit în stil clasic. Acestea aparţineau elitei oraşului. 286 287 288 Ibidem. pe ferestre. 100. Arhitectura acestuia este simplă. astfel încât pentru înălţarea unei clădiri era nevoie de ani sau chiar de decenii. 7 metri pătraţi şi dispunea de un demisol şi un etaj din piatră albă tencuită. Ibidem. De exemplu. grilajele metalice. se îmbinau în interpretarea liberă a stilurilor istorice. Balconul e împodobit şi el cu elemente arhitecturale. De multe ori. Reprezentativ este în acest sens şi Castelul de pe strada Bernardazzi. pentru a conferi edificiilor un caracter mai romantic. ornamentele reliefate. care dispunea de resurse financiare impunătoare pentru a-şi putea permite luxul de a înălţa asemenea construcţii. dar puteau apela. Acestea alternează cu ferestrele dreptunghiulare. la ornamente. 30. În acest sens. până în prezent. conferă eleganţă şi frumuseţe acestui edificiu. Sau Conacul urban de pe strada Columna. la decorativul capricios.

44-46. şcoala particulară de băieţi. c. Erhan. ar putea fi împărţite în mai multe categorii. teatrul. Această Societate fondează un muzeu naţional şi deschide o universitate populară. Şt. Pelivan. V. Pan Halippa menţiona despre scopul primordial al acesteia: „Universitatea Populară din Chişinău va fi o instituţie culturală pentru redeşteptarea şi luminarea minţii poporului. În cadrul Universităţii Populare din Chişinău. o şcoală de vinuri. 1. 2002. printre care P. статический. 1903. şcoala comercială de trei clase. экономический. o şcoală duhovnicească. dispunând de toate cele necesare pentru un nivel de trai civilizat. Un moment semnificativ de mare amploare l-a constituit crearea în ajunul Marii Uniri. исторический. N. care era cea mai bine întreţinută. spre exemplu.. Alexandri etc. 82.A. la 1900 în întreaga Basarabie existau 25 instituţii de instruire publică.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 97 Localurile publice ale Chişinăului. biblioteca obştească orăşenească. În prima categorie putem include clădirile reprezentative ale oraşului. evidenţiem existenţa Societăţii istorico-literare din Chişinău. 62. şcoala evreiască de meserii pentru băieţi290. librăria etc. Această instituţie. Ghibu şi Universitatea Populară din Chişinău // Cugetul. Halippa. o şcoală reală. din iniţiativa unui grup de intelectuali basarabeni. p. tribunalul. Astfel. литературный сборник (под ред. Oraşul Chişinău deţinea întâietatea în acest sens. două gimnazii de fete. . primăria. O. П. 15 pentru băieţi şi 10 pentru fete289.. I. şcoala orăşenească de meserii „Alexandrov”. Acestea erau concentrate în mare parte în zona centrală a oraşului. deoarece aici se aflau: două gimnazii clasice pentru băieţi. a Universităţii Populare din Chişinău. destul de numeroase în perioada de timp studiată. la care se adaugă cinematograful. prin intermediul cărora se urmărea propagarea culturii naţionale. o şcoală de opt clase „M.” (scopuri de culturalizare. la 18 februarie 1918. Крушевана). un seminar duhovnicesc. trei şcoli de muzică. o şcoală comercială „Skorodinski”. cum ar fi. catedrala. care îşi avea sediul în renumita Casă Eparhială. nr. creată şi condusă de Iustin Frăţiman (aprilie 1918). o şcoală eparhială. În 1902 a fost deschisă o şcoală profesională de opt clase. P. p. Alistar. şcoala orăşenească de desen. Ciobanu. Ibidem. Pentru a scoate în evidenţă rolul pe care îl deţineau instituţiile publice în procesul de ridicare a nivelului de carte şi cultură al populaţiei orăşeneşti. Nagovski”. o şcoală de 7 clase „Karcevski”. Popovschi. Москва. nu echivala cu un aşezământ de învăţământ universitar. de răspândire a ştiinţei de carte etc. şcoala profesională orăşenească evreiască de fete „Raşcovici”. Iustin 289 290 291 Бессарабия: географический. E. şcoala. menirea ei fiind cu totul alta. Conform surselor timpului.)291.

Iustin Frăţiman – un promotor al culturii româneşti din Basarabia // Destin românesc. la marginea de sus a oraşului. 1. Haralampie nr. 116. A. fost serdar de Orhei. 292 293 294 295 E. care. . aici era sediul Băncii Poltava. Protopulos şi Drosulis295. 1934. Lvovski şi în 1918 proprietarii ei sunt I. Sava. iar în spate un singur rând şi era acoperită cu scânduri.V. 1901. Conform informaţiilor prezentate de autor. şi a fiului său. Lvovski. iar în anul 1896 intră în stăpânirea familiei moldoveneşti a Emiliei Moinescu. p. nr. în anul următor. Printre localurile de acces public se enumără şi cele comerciale: magazine. după cum remarcăm din menţiunile lui A. majoritatea localurilor publice din perioada studiată. 1996. îşi schimbă foarte des proprietarii. 120. Istrati. Nazarov. Ea a fost scoasă în vânzare pentru prima dată în 1836. Această clădire era situată pe strada Sf. Câteva exemple sunt indispensabile în acest sens. 126. când unele localuri publice sunt transferate în urma actelor de vânzare-cumpărare în proprietăţi individuale. a avut mai mulţi proprietari: în anul 1900 ea aparţinea unui oarecare Egor Ursul. care datorită unor împrejurări. Sava. Ibidem. care peste numai un an o vinde lui N. o vinde în 1919 familiei Chidel294. din anul 1903. majoritatea instituţiilor de instruire publică aveau menirea principală de a forma un nivel de cultură locuitorilor oraşului. în anul 1916 casa a fost trecută în posesia lui F. menţionează despre Casa paharnicului Toma Stamati. printre care domnii Uşer Bronfman şi Moise Aron Zilberfarl293. situată pe strada Sf. iar în anii următori a avut mai mulţi proprietari. unul dintre martorii perioadei. Haralampie nr.98 Lucia Sava Frăţiman a predat cursul de Istoria bisericii româneşti292. Începând cu anul 1907. De altfel. p. Ibidem. Vom prezenta în continuare câteva exemple de astfel de localuri publice. la început aceasta a constituit o proprietate individuală. Vladimirski. 263-264. Este exemplul casei nr. la rândul ei. Chişinău. p. proprietatea individuală. care în 1901 constituia sediul Băncii funciare Tavrida-Basarabia. 1914 – S. Prin urmare. iar mai apoi a fost transformată în Casa Statului. precum şi a unor acţiuni de vânzare-cumpărare se transformă în clădiri publice. 264. în 1912 – F. Astfel. unde îşi avea sediul Poliţia din Chişinău. Această construcţie avea o faţadă de un etaj şi jumătate. 3. poetul Constantin Stamati. Sava. edificiul a avut mai mulţi stăpâni. Au existat şi situaţii contrare. fiind supuse mai multor acte de vânzarecumpărare. p. 263. Trei case din Chişinăul vechi // Arhivele Basarabiei. pe care le-am plasat în această categorie. A. 84-90. trece în posesia lui Seima Vladimirski. nr. Un alt gen de localuri publice îl constituie gospodăriile individuale. printre care: în 1902 – pe doamna Litovcenko. situată pe aceeaşi stradă.

colţ cu strada Puşkin297. . Aici erau puse în gaj bijuterii. fond. situat între străzile Alexandrovskaia şi Sinadino.. dosar 9162. care dictau celor ce împrumutau bani de la dânşii. p. Acest eveniment a favorizat situaţia economică a cetăţenilor de condiţie socială medie. plus o parte din mijloacele luate din bugetul orăşenesc. Încă de la începutul deschiderii. 427 hoteluri. actualmente. reciproc avantajos. Arbore. în total în oraş fiind înregistrate 1 912 localuri de acest gen care aduceau venituri capitalei în sumă de 21 553 100 ruble296. iar alte 14 magazine sunt situate în blocul nou. Arbore. această instituţie funcţiona în baza unui statut. R. 1. hanuri. сентябрь 1913. Astfel.. Dicţionarul geografic al Basarabiei. strada Hânceşti298. pe un termen stabilit. p. cu 160 ruble mai puţin decât în anul precedent. Conform afirmaţiilor lui Z. 2001. pe parcursul perioadei cercetate. şi 5 magazine se găseau la Pasaj. sumele necesare pentru acordarea creditelor erau constituite din capitalurile unor oameni bogaţi. 54 magazine cu obiecte industriale. 2. de exemplu. Scopul acestei organizaţii era de a ameliora dependenţa oamenilor nevoiaşi de cămătarii lacomi. este în creştere continuă. Din chiar primii ani de existenţă. acesta s-a bucurat de o mare popularitate în rândul orăşenilor. nr. 254 depozite. V. veselă scumpă. condiţii rigide impuse după bunul lor plac. care au fost date în arendă pentru suma de 9 935 ruble. nr. având un document special şi plătind regulat în trezoreria oraşului un anumit procent. A. fila 4. M. deschis chiar la începutul secolului al XX-lea în oraşul Chişinău. şeful poliţiei orăşeneşti299. blănuri. Conform datelor timpului. 63. Din aceeaşi categorie de local public face parte primul Munte de Pietate (Lombardul) sau aşa-zisa cooperativă orăşenească. de regulă. cârciumi. Канцелярия бессарабского губернатора. în anul 1901 oraşul Chişinău poseda: 270 magazine de îmbrăcăminte. inv. 6 octombrie 1994. nr. 1911. V. magazioneri. Primul Munte de Pietate la Chişinău // Curierul de seară. nr. arendate pentru o sumă totală de 20 270 ruble. în anul 1912 în Chişinău existau mai multe magazine în casele orăşeneşti. dugheni etc. un cojocar. Anikin. oferindu-se în schimb împrumuturi băneşti cu un procent mic. 58.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 99 prăvălii. Отчет по торговому отделению Кишиневской Городской Управы за 1912 год // Ведомости Кишиневской Городской Думы. Supraveghetorul banilor acumulaţi era. şi pentru clienţi. Dintre acestea – 10 magazine sunt atestate la etajul de jos al blocului vechi situat în centrul capitalei. încălţăminte etc. N. deschiderea Muntelui de Pietate a fost un act justificat. Chişinău. Numărul acestora. În Biblioteca Naţională din Chişinău s-au 296 297 298 299 Z. În primele luni. 61. În cadrul Muntelui de Pietate lucrau un casier. 684 prăvălii cu obiecte casnice. acesta se afla pe strada Negustorilor. un dezinfectator. şi pentru fondator.

Menţionăm. care foloseau munca ţăranilor”303. potrivit normelor legale. 44. Despre numărul impresionant al localurilor comerciale existente în oraşul Chişinău menţionează şi Nicolae Iorga: „Dăm o raită chiar atunci seara prin centru. dacă a minţit.. în această perioadă în Chişinău locuiau nu mai puţin de 90 de mii de oameni. altor evrei. august 1923. în realitate se construia mult la voia întâmplării. fiecare clădire putea fi înălţată cu autorizaţia conducerii oraşului. Actele consemnează ajutorul acordat de această instituţie la 86. 166. Magazinele şi centrele comerciale erau concentrate în partea centrală a oraşului. 1995. un evreu din Otaci. îndeosebi la periferia oraşului.”302. I. nr. p. Caucaziene mai vreau să fie mânere de umbrele. unde prăvăliile cele mari nu s-au închis încă. al hoţilor. Un martor al epocii menţionează mai târziu despre acest gen de local: „Nu era crâşmă care să nu geamă de lume. 1919. Dacă arată cineva îndoieli asupra adevărului şi a preţului. Deşi.100 Lucia Sava păstrat documente referitoare la activitatea Muntelui de Pietate în anul 1913 (al 14-lea an de activitate). Vorbeşte binişor româneşte şi e un tip interesant”301. care poartă numele rusesc de Ataţchi. 80. Aici lumea se aduna pentru a servi un pahar şi pentru a discuta diferitele probleme ale vieţii cotidiene.. al speculanţilor. mai mult de 52 de mii ruble. Un alt gen de localuri publice sunt cele de agrement. III. Bucureşti. o piaţă de desfacere a mărfurilor. plata impozitelor şi alte scopuri300. Cheltuielile erau legate de întreţinerea funcţionarilor. Beţia // Foaia plugarului. pe Nistru. Ataţchi se jură în tot felul şi se arată gata să plătească sute şi mii de ruble. Argintăriile sunt foarte bogate. adică câte 320 de cereri pe zi. . schimbă bani austriaci foarte bucuros şi se pricepe a-şi scoate la sfârşit tot preţul lui. Din bilanţul anual făcut de coordonator. printre care cele mai reprezentative sunt crâşmele. Vinde şi în România. Cu privire la rezultatele aplicării monopolului asupra alcoolului şi influenţa lui asupra populaţiei // Basarabia economică. N. Afirmaţiile sale sunt confirmate de raportul Arhiepiscopului Chişinăului şi Hotinului.8. dar care poartă hanghere şi litere care amintesc această ţară. vinde frumoase coloane de plăci de argint lucrate mai mult sau mai puţin în Caucaz. precum şi ultimele ştiri de senzaţie. Beneficiile nete ale Muntelui de Pietate (împreună cu plata încasată pentru lucrurile puse la păstrare) au constituit. Neamul românesc în Basarabia. în anul menţionat. p. Simionescu. p. deci. condeie şi câte altele. Iorga.5 mii de oameni. Raportul Arhiepiscopului Chişinăului şi Hotinului din 3 aprilie 1919. nr. an. 300 301 302 303 Ibidem. devine mai clară activitatea acestei instituţii. acolo unde exista o aglomeraţie urbană şi. care susţine: „Cârciuma constituie localul tuturor relelor. 3-4. la Iaşi.

Conform presei periodice a timpului. la construcţii şi localuri publice.) variază în funcţie de venituri şi de clientelă. al arhitecturii. cârciumile erau localuri fără îngrădiri de acces. în dependenţă de preferinţele proprietarului sau ale arhitectului. Primele cafenele au aparţinut negustorilor evrei şi armeni.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 101 Spre deosebire de cafenele. librării etc. dar nu numai. cârciumile erau un spaţiu predilect al confesiunilor. ţese intrigi. În concluzie. Aici îşi găsesc adăpostul spiritele avangardiste. Între saloane şi cârciumi. bea. în perioada de la începutul secolului al XX-lea. cârciumile au o tradiţie bogată. cu mirosul îmbietor de cafea. negocia. dar şi creşterea posibilităţilor de distracţie. iar înflorirea acestui gen de local s-a datorat faptului că ele nu au îngrădit libertatea de exprimare a opiniei. accentul punându-se pe calitate. Tendinţa spre individualism. . dar şi al injuriilor. de multe ori. dar şi în ceea ce priveşte destinaţia acestui tip de construcţie. aristocratul sau cetăţeanul simplu putea să trăiască ritmul vieţii în adevăratul sens al cuvântului. Aici îşi puteau rezerva masa meşteşugari şi negustori pentru a lua prânzul sau pentru a se odihni după o zi de muncă. aceasta era destul de migăloasă. Aici se putea bârfi. pe respectarea stilurilor şi a simetriilor. care aparţineau reprezentanţilor păturilor înstărite ale oraşului. Cafeaua devine elixirul specific. În anii 1900-1918 au fost înălţate o serie de edificii: de la locuinţe şi proprietăţi individuale. fără a fi împiedicat de principii sau de prejudecăţi. au determinat o anumită specializare a cafenelelor. Variate sunt şi localurile de agrement. atât din punctul de vedere al aspectului exterior. mai palpitantă. Acestea (saloane. Cât priveşte tehnica construcţiilor. cinematografe. acestea au menirea de a schimba aspectul exterior al oraşului. centre de comunicare pentru toate păturile sociale şi astfel atractive şi pentru cei care doreau să dea acolo un spectacol pentru a câştiga un ban. berării etc. în special pentru clasele de jos. dându-i o tentă de modernizare. cafenelele. complota. iar ziarele – sursa nenumăratelor discuţii. tutun şi vorbă ocupă o poziţie aparte. el putea să-şi dea frâu liber trăirilor şi sentimentelor. magazine. Luate în ansamblu. foarte diverse. Mult mai pasionale decât cafenelele. relativ târziu apărute în peisajul urban. În asemenea tip de local viaţa urbană era mai vie. pe bunul gust al artisticului. ba chiar dormi sau şopti cuvinte de amor. Aici. Din aceste considerente. cârciumi. ordinea publică era pusă. citi ziare sau reviste. teatre. fără deosebire. cafenele. la grea încercare. discuta. cum ar fi: bănci. Relatările unor martori ai timpului constituie o dovadă certă a existenţei unui amestec al diferitor tendinţe arhitectonice. oraşul Chişinău se caracterizează printr-o multitudine şi o complexitate a localurilor publice.

Un bici şi câteva expresii neparlamentare ale conducătorului înlocuiau motorul. Viaţa cotidiană a românilor în perioada interbelică. . un martor al perioadei. dar şi principalele clădiri reprezentative ale oraşului. În perioada menţionată. care mergea pe strada Alexandru cel Bun până la Spitalul Central. Alte tramvaie urcau pe Puşkin până în strada Viilor. 3 aprilie 1997. trăsura sau birja rămânea cel mai important mijloc de transport public în interiorul oraşului. numărul călătorilor şi vizitatorilor acestei părţi a oraşului era destul de mare. 2001. Bucureşti. circulaţia în oraşul Chişinău şi în afara acestuia cunoaşte un relativ proces de modernizare. p. În plus. Scurtu. Deşi preţul unei călătorii cu birja era de 5-6 ori mai mare decât la tramvai306. Tramvaiele Chişinăului fusese instalate de o Societate belgiană. Despre modalitatea de circulaţie al acestuia. care reprezenta principalul exponent al circulaţiei în interiorul oraşului şi în afara lui. sau mai exact cu un cal. plimbarea cu trăsura în zilele de duminică şi de sărbătoare crea o deosebită plăcere pentru persoanele pasionate de cai. să trimiţi ordonanţa să oprească tramvaiul până ce-şi punea cucoana pălăria. pentru că o singură gloabă trăgea cutiuţa în care se înghesuiau toţi pasagerii. aceasta era utilizată mai ales de categoriile înstărite. era un adevărat spectacol. a cărui înlocuire cu tramvaiul electric. menţiona: „Era o vreme când aveam tramvaiul cu cai.10 iunie 1926. 34. mai ales în zona centrală. I. Când porneau din gară. şi pe strada Armeană până la Cimitirul Central. îşi aminteşte mai târziu: „De la gară pornea tramvaiul. V. Din aceste considerente.”304. Aveau un mers regulat. în 1911. strada. Până atunci. Ţepordei. Tramvaiul cu cai avea atunci un mare avantaj: se oprea unde vreai tu. dar şi în afara lui. Chişinăul tinereţii noastre // Literatura şi arta. În această ordine de idei se cuvine să menţionăm că trăsurile erau de mai multe categorii: acestea variau de la cele de lux. Un „nostalgic” al perioadei (anonim). faţă în faţă. mergea pe unde îi cerea clientul etc. Încă din anul 1889 pe strada principală a oraşului a fost pus în funcţiune tramvaiul cu cai (konka). Aici erau concentrate majoritatea marilor magazine. Ţepordei.102 1. CIRCULAŢIA INTERNĂ ŞI EXTERNĂ Lucia Sava La începutul secolului al XX-lea. dacă erai ofiţer.3. deoarece ea permitea unele facilităţi. Acest tip de transport va cunoaşte popularitate mai ales în perioada interbelică. ba puteai. avea să stârnească şi unele reacţii negative. cu scaune tapisate cu catifea la cele cu scaune simple din lemn. pe două rânduri. mai târziu. iar altul – pe strada Nikolaevskaia. treceau pe lângă Şcoala Eparhială. citat de presa timpului. 304 305 306 Gazeta Capitalei. V.”305. cum ar fi faptul că birjarul venea la orice oră. căra bagajele.

”307. dosar 8920. în continuare era 307 308 309 N. drept dovadă insistenţa cu care se implică conducerea orăşenească în prevenirea lor.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 103 În amintirile sale despre străzile oraşului Chişinău. În zilele de vară. N. un centru frumos. pentru a preveni eventualele accidente rutiere309. formând adevăraţi nori groşi şi înăbuşitori care se înălţau la cer. şi pentru a lumina Chişinăul. Casele ce se văd. 77-92. lungă de nu-i vezi capătul. n-au nimic deosebit sau măcar plăcut în ele. Nr. Un alt document avea scopul de a iniţia conducătorii de tramvaie în privinţa modalităţilor de utilizare a acestui mijloc de transport. prezentată într-o altă informaţie oficială. se desfăşoară drept înainte. A. p. între altele. ca toate centrele urbane. Administraţia oraşului a încercat prin intermediul mai multor decizii şi regulamente. Felinarele de gaz nu sunt aprinse fiindcă sus Crai Nou străluceşte. Pentru asigurarea securităţii şi ordinii de circulaţie pe străzi. Înainte e o mare grădină. 1. zona mediană. o biserică spaţioasă în fundul ei şi un turn cu ceasornicul luminat. inv. pe anumite străzi şi respectând o anumită viteză de circulaţie308. conform căruia acest gen de transport era posibil doar obţinând o autorizaţie de la conducerea orăşenească. în februarie acelaşi an. prin care se confirma că circulaţia cu bicicleta era posibilă doar după înregistrarea acesteia. fond. a fost elaborat de către Duma orăşenească un regulament special de circulaţie cu bicicletele. . În această regiune. Bucureşti. Aici e centrul. 5. şi sunt destul de mari unele din ele.. Neamul românesc în Basarabia. Strada nu e pavată cum trebuie. Aici felinarele luminează. Deodată lumina electrică scoate la iveală cu limpeziciune un cartier de palate albe. 1995. p. fila 1. Evident. de mari clădiri ale negustorilor. „Spectacolul” era cu totul diferit la periferia oraşului. nr. nr. printre căsuţele urâte. casele dărăpănate se întindeau de o parte şi de alta. să asigure confortul şi siguranţa călătorilor pe străzile oraşului Chişinău. Riscul acestora era destul de mare. unde străzile pavate lipseau cu desăvârşire. praful se aşternea. urmează alta.. uneori primăvara târziu şi toamna. R. creând o atmosferă mohorâtă. Vitrine scânteie de o parte şi de alta. reprezenta partea atrăgătoare a oraşului. M. Nicolae Iorga menţiona: „Deocamdată îmi dau seama că o stradă largă. E cel dintâi pas spre mai bine. Инструкция для вагоно-вожатых Кишиневского трамвая утверждена Думою 20 января 1914 года // Ведомости Кишиневской Городской Думы. январь 1914. străzile erau acoperite cu piatră. V. şi brişca evreului tremură pe caldarâmul neregulat. după decizia din ianuarie. Dar de la casele risipite şi joase ale unui sat s-a ajuns la un târg bunişor. Iorga.. majoritatea fiind înfundate. Канцелярия Бессарабского губернатора. 2. deşi au în parte două rânduri. frumos aranjată în forme geometrice.

Oraşul dispunea deja de o reţea de căi ferate şi de locomotive moderne pentru perioada respectivă. Astfel. p. 8 armăsari. Un alt tip de serviciu public era îndeplinit de poştă. Chişinău şi Căinari311. începe să dispună de un serviciu poştal. deoarece în condiţiile meteorologice defavorabile (toamna. în timp ce plata pentru un cal era de 170 ruble313. expedierea şi împărţirea scrisorilor către destinatari. atunci trenul era singurul mijloc de transport utilizat pe distanţe mari. p. 68. şi în sens contrar. . Chişinăul. Ibidem. Nr. Dacă căruţa trasă de cai era cel mai des utilizată pentru călătoriile pe distanţe mai mici. dar şi construcţia liniei ferate ce urma să unească oraşul Bălţi cu Orhei. 2000. Alte două proiecte cuprindeau direcţii mai îndepărtate. 1913-1916. însă. 199-200. ca şi fiecare oraş mare. Deşi instituirea serviciului de poştă pentru expedierea corespondenţei particulare din oraşul Chişinău spre alte localităţi ale Basarabiei. p. Poşta Moldovei (File de istorie). în timpul ploilor sau în perioadele de iarnă) ea devenea destul de anevoioasă. Cuvânt Moldovenesc. abia în anul 1905 adunarea judeţeană de zemstvă a decis întreţinerea poştei de toată populaţia judeţului. unde era permisă circulaţia cu acest gen de transport310. Poştarencu. Circulaţia locuitorilor în afara oraşului Chişinău era. Chişinăul cunoaşte o extindere a acestui tip de transport. Potrivit cercetătorului D. care aveau obligaţia de a asigura mijloacele de transport pentru deplasarea funcţionarilor statului. О езде на велосипедах // Ведомости Кишиневской Городской Думы. Prin decizia conducerii oraşului din 26 aprilie 1906. 55. 10. iar în anul următor era prevăzută suma de 58000 de ruble pentru întreţinerea staţiilor de poştă din judeţul Chişinău312. Pentru îmbunătăţirea circulaţiei cu trenul au fost construite noi drumuri de fier în Basarabia. Pentru transportul interurban cel mai frecvent mijloc de circulaţie folosit era trenul. 310 311 312 313 О мерах безoпасности порядки движения по улицам. mai dificilă. D. Chişinău. Plata anuală pentru fiecare staţie care urma să fie deschisă era calculată la suma de 4 080 ruble. cum ar fi unirea liniei de cale ferată de la staţia Vapnearka cu viitorul port de la Marea Neagră. care se ocupa de primirea. Poştarencu. la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea în judeţul Chişinău serviciul de poştă de zemstvă se realiza prin intermediul staţiilor de poştă ale localităţilor rurale. февраль 1914. La începutul secolului. a fost discutată în cadrul mai multor şedinţe ale adunărilor de zemstvă. Leova şi Hânceşti. autorităţile capitalei prevedeau utilizarea în judeţul Chişinău a încă 24 cai.104 Lucia Sava prezentată lista străzilor. unul dintre aceste proiecte viza prelungirea drumului de la staţia Leipzig spre Chişinău. 8 căruţe pentru îmbunătăţirea acestui gen de serviciu public. cât şi în afara provinciei.

văduva generalului Artamonov. întreţinerea poştelor se dădea în arendă prin licitaţii în bază de contract diferitor persoane particulare. stabilea construcţia de noi şosele şi lărgirea celor existente în oraş317. care. Кишиневское земство. 55. în Chişinău se întreprind o serie de lucrări de construcţie şi de îmbunătăţire a circulaţiei în oraş. c. potrivit căreia statul se obliga să asigure o parte din cheltuielile pentru folosirea poştelor de către fucnţionarii săi314. conform proiectului prezentat de N. ce prevedea transformarea Direcţiei Districtului Poştal-Telegrafic Chişinău în Direcţia Poştelor. Başuţki. Această cerere a fost satisfăcută mai târziu. şeful Districtului. 65. care vizau trecerea staţiilor de poştă la bugetul central. la 5 februarie 1918 Sfatul Ţării a elaborat un proiect de lege. a fost nevoit să prelungească contractul cu proprietara localului (care avea 28 de odăi). 57. decizia din 29 noiembrie 1904. În primii zece ani ai secolului trecut. în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei. zemstva judeţului a înaintat mai multe demersuri către conducerea statului. p. . Oficiul Poştal-Telegrafic Chişinău îşi avea sediul în 1913 la intersecţia străzilor Schmidt (actuala stradă Mitropolit Dosoftei) şi Gogol (Mitropolit Bănulescu-Bodoni)315. Telegrafelor şi Telefoanelor a Republicii Populare Moldoveneşti.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 105 De regulă. cu o reducere de 5% din suma totală preco314 315 316 317 Ibidem. 65. Acesta nu avea un sediu propriu. 1908. Ibidem. Bosie-Codreanu. Кишинев. pe o perioadă de încă zece ani. Alte lucrări de îmbunătăţire a circulaţiei prevedeau construirea şoselei Munceşti de către constructorul Blun-Kuniţe. care era subordonat Direcţiei Generale a Poştelor şi Telegrafelor. Ibidem. Astfel. În schimb. prin legea din 5 septembrie 1912. p. transportul poştei pe cale ferată trebuia să constituie o secţie aparte. astfel încât la data de 1 septembrie 1902. Spre sfârşitul perioadei cercetate. Сборник докладов управы и журналов заседаний за 1903-1908 годы. De asemenea. În oraşul Chişinău se găsea Districtul Poştal-Telegrafic al întregii provincii Basarabia. când a expirat termen de zece ani de închiriere. A. Această lege a intrat în vigoare de la data de 1 februarie 1918316. creată încă în 1884. urma să fie divizată în două secţii: Poştală şi Telegrafic-Telefonică. p. Dat fiind faptul că reprezentanţii instituţiilor publice utilizau frecvent serviciul poştelor de cai. Datele de care dispunem ne permit să menţionăm că acesta a cheltuit 541 ruble 75 copeici pentru construcţia şoselei menţionate. subordonată Secţiei Poştale. care trebuiau să asigure buna funcţionare a acesteia.

67-69. în majoritatea cazurilor. a cărei construcţie a început încă în 1898 de către Averbuh şi Deleanov. implicat în lucrările de reparaţie. sponsorizau o parte din aceste construcţii. 104. p. În perioada de la începutul secolului trecut. сметы. în total pentru reparaţia acestui drum s-au cheltuit 150 ruble323. 161-166. Кишинев. Cercetările realizate ne permit să remarcăm că. Totodată. Ibidem. a fost reparat drumul de poştă de la hotarele oraşului Chişinău până la staţia căii ferate Zlotii (Bender) pe o întindere de 27 verste. 1901. reparaţia şi construcţia de noi drumuri era realizată cu ajutorul unor negustori şi meşteşugari bogaţi. pentru care s-a plătit 14 ruble 13 copeici320. раскладки Уездной Земской Управы и постановления Уездного Земского Собрания XXXIII очередного созыва 1901 года. Отчеты. Hânceşti (4 verste)321. pentru suma de 49 649 ruble. Ialoveni (5 verste). În acelaşi context a fost reparat drumul de poştă de la hotarele oraşului Chişinău până la începutul judeţului Orhei pe o întindere de 12 verste. Conform informaţiilor. Vadul-lui-Vodă (2 verste). care. Ibidem. c. a costat 6 110 ruble. p. începută în 1898. administraţia orăşenească a 318 319 320 321 322 323 Ibidem. Ibidem. Ibidem. p. Odată cu finanţarea acestor drumuri au fost construite două poduri (3 475 ruble) şi şoseaua (25 100 ruble) de către Bukşup. şoseaua Hânceşti. 24-25. p. au fost reparate două treceri de lemn peste râul Bâc. cu suportul financiar al acestuia. De asemenea. доклады. 166. pentru a obţine unele înlesniri în activităţile pe care le practicau. Conform dărilor de seamă pentru anul 1901. Кишиневское земство. fiecare muncitor a fost plătit cu 75 copeici pentru o zi de muncă. Şur în anul 1899. odată cu reparaţia unei părţi de la grădina Andreev până în satul Goian şi construcţia unui pod de piatră în suma totală de 500 ruble plătite de către Zeliman Mahlin (220 ruble) şi Nichifor Covaliov (250 ruble). iar în total pentru lucrările de reparaţie ale drumului s-au cheltuit 75 ruble322. fiecare muncitor. p. . Alt exemplu îl constuie Şoseaua Dubăsari. a fost plătit cu 75 copeici pe zi.106 Lucia Sava nizată318. Alte proiecte ale aceleiaşi perioade au fost: drumul Bender (5 verste). Şoseaua Sculeni a început să fie construită de negustorul S. 28-29. În aceeaşi ordine de idei. Prin actul din 3 februarie 1899 se confirma că acestea au fost presurate cu nisip (pentru această muncă s-au alocat 204 ruble) şi pietriş (100 ruble)319.

Conform deciziei acesteia. Gh. construirea podurilor de lemn pe drumul spre Orhei (cheltuielile cărora au fost apreciate cu suma de 254 ruble 68 copeici326. p. Intelectualii basarabeni (1906-1913) // Destin românesc. de asemenea. p. Mahu către I. Munceşti şi Sculeni325. 2002. 169-170. Кишинев. Ibidem. faptul că Adunarea de zemstvă din 27 octombrie 1906 stabilea taxa de lucru a lucrătorilor de cale ferată pentru o perioadă de trei ani. Conform acesteia. Ibidem. Călătoriile pe distanţe mari aveau printre alte impedimente şi preţul biletului destul de mare. precum şi a liniilor de cale ferată Chişinău – Hânceşti – Leova – Bucoveţ – Nemţeni. Pe de altă parte. 73. 174-175.324 Menţionăm. 1904-1913 годы. pentru un lucrător simplu premiul constituia 1 rublă. Menţionăm. c. 1904-1913 годы. Ibidem. часть III. часть III. a celor pe râurile Işnovăţ şi Botna pentru care s-au cheltuit 1 233 ruble 67 copeici. . În această ordine de idei.5 ruble pentru o zi de muncă. 150-153. un muncitor simplu era remunerat cu 1 rublă pe zi. este necesar să evidenţiem că această remunerare era insuficientă având în vedere faptul. ziua de muncă se calcula de la răsăritul până la apusul soarelui329. că în perioada respectivă. Problemele legate de posibilităţile de lărgire a liniilor de cale ferată sunt evidenţiate în deciziile Adunărilor de zemstvă din anul anterior. în timp ce pentru un muncitor cu o pereche de cai erau oferite 3 ruble330. pentru construcţia cărora în anul 1914 s-au cheltuit 5 000 ruble327. Ibidem. acest gen de călătorii era complicat şi din punctul de 324 325 326 327 328 329 330 331 Кишиневское Уездное земство. 1913328. p. 509. Nr. октябрь 1913. Ведомости Кишиневской Городской Думы. Кишиневское Уездное земство. reparaţia şoselelor Hânceşti. nr. un muncitor cu cal primea pentru serviciul său 2 ruble pe zi.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 107 fost preocupată de studierea situaţiei tehnice a drumurilor şi stabilirea metodelor care vizau îmbunătăţirea acestora. c. Кишинев. 4. în această ordine de idei. 1914. Această afirmaţie se constată din scrisoarea lui V. 150-153. Докладная записка Бессарабскому Губернскому Земскому Собранию по вопросу железных дорогах в Бессарабии. iar un muncitor cu doi cai primea pentru serviciul prestat 2. un muncitor cu cal primea 2 ruble. În cadrul aceleiaşi şedinţe. Adunarea de zemstvă stabilea taxa de premiere a persoanelor chemate pentru stingerea incendiilor pădurilor. Сборник постановлений Уездных Собраний Кишиневского Земства. 15-38. p. care datează din 17 februarie 1912: „Gheorghe mă îndeamnă să plec la Kaukaz-Piatigorsk. 510. dar mulţi bani trebuie – drumul pentru un suflet costă 50 ruble”331. 1914. Pelivan. Сборник постановлений Уездных Собраний Кишиневского Земства. Negru. p.

primăvara devreme sau toamna târziu. numărul unor astfel de călătorii era destul de redus în perioadele cu timp instabil ale anului. Pelivan către Şt. pentru a crea un confort şi siguranţă călătorilor. Lipsa drumurilor împiedică dezvoltarea economică a regiunii. p. . de cameră.108 Lucia Sava vedere al inconvenientelor pe care le crea schimbarea mai multor genuri de transport.”332.. Pe timpuri de ploaie şi iarna. Plata pentru trăsură e de 7-8 ruble. Astfel. cu deosebire de şosele. Сборник обязательных для жителей города Кишинева постановлений // Ведомости Кишиневской Городской Думы. Кишиневе. cu excepţia câinilor mici. existau încă multe probleme insuficient soluţionate. fumatul era permis doar în spatele vagonului. decizia de a călători pe o distanţă mai mare era însoţită de o doză mare de curaj şi de riscuri din partea persoanei care se aventura să o realizeze. Locuitorii stau 332 333 Ibidem. comunicarea este aproape întreruptă cu totul. adică un faeton jidovesc şi în 4-5 ore sunteţi la mine. în anul 1918. Din aceste considerente. Constantin Negruzzi. În mijlociu. atunci plătiţi o treime. avea să se descopere. Обязательные постановления о порядке движения вагонов электрического трамвая и пользования таковыми в г. nu au putut face nimic în această privinţă din cauza opunerii guvernului rusesc. şi nu în ultimul rând. care se ocupau cu gospodăria locală. care prevedea respectarea unor reguli generale care ţineau de transportul public. Nr. Aşa că dacă mai găsiţi vreo doi muşterii. cum ar fi iarna. Stoica din 6 august 1912 este reprezentativă în acest sens: „Dumneavoastră puteţi prea lesne veni la Bălţi după itinerarul următor: Iaşi – Ungheni – Pârliţa. Ca urmare. în cadrul procesului de reintegrare a Basarabiei în civilizaţia românească. una destul de acută comparativ cu celelalte provincii româneşti – cea a transportului public. Pentru a îmbunătăţi condiţiile de transport public extern. cerşitul. se interzicea. de asemenea. în tren era interzisă vânzarea ziarelor şi a altor obiecte sau produse. Zemstvele. caii balagulilor fac 12 verste pe ceas.. cântecele şi muzica erau pedepsite prin amenzi aspre333. după proclamarea Marii Uniri. январь 1914. De la gara Pârliţa luaţi un balagul. afirma cu referinţă la circulaţia în Basarabia: „Dintre toate provinciile româneşti. Basarabia este cea mai lipsită de căi de comunicaţii. Prin urmare. 2. a judeţelor. printre alte probleme. când ploua sau era frig. 15-38. În pofida tuturor acestor măsuri întreprinse de către conducerea oraşului Chişinău pentru a îmbunătăţi transportul în interiorul oraşului şi în afara acestuia. inspector general administrativ al Basarabiei. cum ar fi: accesul persoanelor în vagoane era permis doar călătorilor. Scrisoarea lui I. De la Pârliţa la Bălţi să fie vreo 55-60 verste sau vreo 75 km. în anul 1914 a fost stabilit Regulamentul privind călătoriile cu trenul. nu era permis de a călători cu animale. iar pentru călătorii „veseli” gălăgia.

p. şi pe drum bun 0. Drumurile Basarabiei // Foaia plugarilor. Negruzzi. Statistica arată că o tonă de mărfuri costă în medie dusă de oameni 3. dar şi pentru autorităţile oraşului.4 lei/km. deosebit de importantă pentru locuitori. 121. 334 C. cu caii 0. social şi cultural al Basarabiei. Mărfurile care se scot până la iarmaroacele din ţinuturi se plătesc de 2-3 ori mai mult decât aiurea.”334. an. Această lipsă de drumuri scumpeşte viaţa. căci negustorii la facerea preţurilor trebuie să ţină seama de cost până la locul de desfacere sau consumaţie. În concluzie. Cel puţin. mediul de trai al locuitorilor oraşului rămânea în urmă comparativ cu cel al marilor oraşe ale perioadei. . Pentru a aduce grâul la portul Chilia sau la vreo gară pe zeci de kilometri se pierd zile întregi şi săptămâni. 1 iunie 1921. la începutul secolului al XX-lea. cu toată importanţa pe care o deţinea Chişinăul ca centru administrativ. 6. economic.90 lei/km. I. iar cu trenul 0. Grânele şi lemnele se vând mai ieftin.30 lei/km. 05 lei/km. nr. circulaţia internă şi externă a oraşului Chişinău rămânea o problemă nesoluţionată.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 109 acasă cum stă ursul în bârlog iarna.

г.). fondată încă în 1883 de T. industria chimică (0. conform aceluiaşi Recensământ (tabelul 19). III. 60. 1905. în calitate de capitală. Prima moară automată din Basarabia. c. lumea comerţului urban al Chişinăului era foarte diversă. Города Бессарабии (1861-1900 г. Categoriile sociale diversificate. M. Lumea vieţii de zi cu zi comportă un caracter practic. 19. Mai puţin dezvoltate erau: prelucrarea ţesăturilor fibroase (0. . au determinat o varietate a ocupaţiilor locuitorilor săi. Analizând repartizarea populaţiei oraşului Chişinău după domeniul ocupaţiilor. împreună cu familiile lor). Жуков. îndeosebi. era situată pe strada Moghiliov. Кишинев.56% din numărul total al persoanelor înregistrate. constatăm.г. de prelucrarea lemnului se ocupau 3. 1975.16%.110 Lucia Sava CAPITOLUL II LUMEA COMERŢULUI URBAN.20% persoane care deţineau ocupaţie permanentă. Первая всеобщая перепись населения Российской империи. în anul 1917. În ceea ce priveşte industria. iar în industria de prelucrare a metalelor – 1. prelucrarea mineralelor (0.24%). Кишинев. Astfel. 1897 г. И.). cea de prelucrare a produselor agricole. p.10%)336. Producerea şi realizarea pastelor 335 336 337 338 В. Города Бессарабии (1861-1900 г.40%). având angajate în anul menţionat 54 de persoane. Бессарабская губерния.60%. iar veniturile obţinute de locuitorii oraşului în perioada menţionată variau în funcţie de averea personală. În perioada menţionată. în Chişinău. se dezvoltă. în construcţii şi reparaţii erau antrenate 3. Oraşul Chişinău. 30. că o bună parte a acesteia era angajată în industria vestimentară (9. Издание Центрального Статистического Комитета Министерства Внутренних Дел. Conform Recensământului din 1897. iar în activităţi meşteşugăreşti – 10 848 persoane (aproximativ 9% din numărul total al populaţiei oraşului)335. ea a fost reconstruită în 1908. determinând o creştere a veniturilor populaţiei locale. Kogani. încă în 1905 în oraş funcţionau 12 mori (11 cu aburi şi una cu aer)337. В. precum şi de conjunctura economică şi socială. era cel mai mare centru de producere a pastelor făinoase din Basarabia. 1975. И. Ibidem. VENITURI ŞI CHELTUIELI La începutul secolului al XX-lea. moara Kogani avea deja 75 de angajaţi338. de serviciu. de situaţia de familie. în industrie erau angajate 9 386 persoane (fără membrii familiilor lor). c. iar principala activitate în viaţa cotidiană este munca. p. industria şi comerţul rămân cele mai dinamice ramuri ale economiei oraşului. 152-153. existente în oraşul Chişinău. Жуков. Această întreprindere a realizat activităţi de producere şi de comercializare prospere. fiind cea mai importantă din oraş.

ţiglei. 100. c. Încă în 1898 a fost fondată Asociaţia moscovită de vinuri ruseşti N. Cât priveşte nemijlocit oraşul. 91. în sumă de 4 143 mii ruble. Кишинев. Города Бессарабии (1861-1900 г. I. 1998.341 În anul 1912. Кишинев. 45. Ibidem. 1975. . Basarabia în anii 1918-1940: Evoluţie demografică şi economică. dintre care locuitori permanenţi ai oraşului fără viză de reşedinţă – 8 100 indivizi. a cărei activitate a continuat şi în perioada studiată de noi. 1897 г. 27. 40 de mii – celei care aparţinea lui Şvarţberg. Reidel.). dulciurilor. p. Babilunga. uleiurilor. p. articolelor de ceramică etc.2 mii ruble342. p. precum şi fabrici de bere. Н. В. În rândurile meşteşugarilor erau înregistrate peste 100 de specializări: 339 340 341 342 343 344 Ibidem. în luna iulie a anului 1916.г. iar 20 de mii – întreprinderii lui Bogatîri339. din 1899 în oraşul Chişinău activa Societatea pe acţiuni de vinuri şi divinuri E. iar veniturile anuale au constituit 33. conducerea oraşului a dispus asigurarea celor mai importante întreprinderi de făinoase cu 100 mii puduri de grâu. înregistraţi conform Recensământului din anul 1897. Un loc aparte în industria oraşului ocupa cea a vinurilor şi a celorlalte băuturi spirtoase. care dispunea de aparate şi utilaj în sumă de 4000 mii ruble. era următoarea: în total figurau 10 150 persoane. care au fost repartizate astfel: 40 de mii puduri i-au revenit întreprinderii Kogani. Chişinău. c. 1905. iar înregistraţi temporar pentru perioada valabilităţii paşapoartelor – 2 983 persoane344. Жуков. având un venit anual de 210 mii ruble340. De asemenea. în oraşul Chişinău. 57. Промышленность Бессарабии в конце XIX – начале XX-века. ca cel mai mare centru industrial din Basarabia. Первая всеобщая перепись населения Российской империи. 43 ha din suprafaţa totală a judeţului Chişinău erau ocupate de activităţile industriale. Бессарабская губерния. ateliere pentru construcţia butoaielor. Издание Центрального Статистического Комитета Министерства Внутренних Дел. N. veniturile anuale aduse de această ramură a judeţului constituiau 159. La începutul secolului. В. majoritatea fabricilor din Basarabia erau amplasate în Chişinău. Şustov. cărămizii. Situaţia meşteşugarilor din oraşul Chişinău. 152-153. domeniul industrial era repartizat pe 16 ha. III. 70-80% din meşteşugari erau mici întreprinzători independenţi343. Astfel. aici funcţionau întreprinderi pentru fabricarea mezelurilor. care concura cu vinurile franceze.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 111 făinoase erau înfăptuite şi de alte întreprinderi. În acelaşi timp. unde în acelaşi an au fost realizate activităţi industriale în sumă de 285 mii ruble.1 mii ruble. 1985. p. Очерк капиталистической эволюции. Бабилунга. Conform datelor prezentate de N. Enciu. И.

etc. sobari. p.22%). Jukov. care includea produse şi mărfuri cu caracter variat (1. 54. motelurilor şi a diferitor cluburi de agrement (1. Conform opiniei istoricului V. Издание Центрального Статистического Комитета Министерства Внутренних Дел. Conform mărturiilor istoricului Nicolae Iorga. p. Жуков. (imaginile 11-18) În oraşele basarabene (inclusiv în Chişinău) aproximativ jumătate dintre meşteşugari coseau îmbrăcăminte doar 10% coseau încălţăminte. activitatea cărora era cel mai mult legată de piaţă din considerentul că anume aici aceştia îşi realizau mărfurile. ruşi. Первая всеобщая перепись населения Российской империи. micii întreprinzători pot fi divizaţi.9%). În categoria a doua intrau meşteşugarii care lucrau la comandă (pietrari. cei mai mulţi se ocupau cu comercializarea produselor de uz casnic (7.). tinichigii. brutari. Города Бессарабии (1861-1900 г. măcelari. Кишинев. c.09%).0%).8% din numărul total al populaţiei înregistrate în oraş era antrenată în activităţi comerciale (tabelul 19)347. Astfel. Din prima categorie făceau parte majoritatea meşteşugarilor (croitori. c. pictori de icoane). cizmari. pictori. 1905. unde intrau meşteşugarii care deserveau un cerc restrâns de utilizatori.. O parte considerabilă a veniturilor rezulta din comercializarea băuturilor spirtoase (1. în al doilea rând bulgari. Evreii nu sunt nicăieri mai părăsiţi în voia murdăriei şi întunecimii. de asemenea. în timp ce la sate situaţia era exact inversă345. tencuitori.). „negustorii sunt mai ales evrei şi greci. gravori. Бессарабская губерния. Ibidem. la comandă (strungari. Grecii care în 1812 au fost mai bucu345 346 347 348 В.39%)348. 67. Comerţul constituia una dintre ramurile prioritare ale economiei oraşului. din punctul de vedere al legăturii lor cu piaţa. constructori. Revenind la datele prezentate de Recensământul de la 1897 privind repartizarea populaţiei după domeniul ocupaţiilor. pielari. Cea mai mare parte a acestora îşi asigurau existenţa pe seama activităţilor comerciale şi meşteşugăreşti.). Mai puţin numeroasă era a treia categorie. Dintre aceştia.. Ibidem. 1975. fierari. 152-153. în trei categorii. în anul 1900. 1897 г. măcelari. precum şi comerţul general. activând. brutari. comerţul intern în Chişinău se echivala cu suma de 24 milioane 701 mii ruble346. И. 152-153. cizmari. III.г.44%) şi cu vinderea ţesăturilor (3.86%).112 Lucia Sava croitori de îmbrăcăminte feminină şi masculină. lemnari.a. . remarcăm că aproximativ 23. etc. giuvaergii. morari. erau dezvoltate: comerţul de cereale (1. blănari ş. precum şi din comercializarea produselor prin intermediul hotelurilor. de materiale şi articole de construcţii (1. constructori. În acelaşi timp.

p. 1903-1904. „deşi întâi producători ai bogăţiilor. În viaţa de toate zilele. Ballas. băutura şi toate viţiile. Semigradov. care lovise pe un negustor jidan pentru că-l insultase. Şilikrut. Urusov (guvernator al Basarabiei) se crede chemat la apărarea evreilor basarabeni. Evreul basarabean n-are frică de oaste: alt ofiţer. Marele istoric se referă la cartea lui S. Nobilimea era categoria socială cu proprietăţile şi veniturile cele mai mari350. un bon cu iscălitura acestui stăpân al stăpânirii hotărăşte tot. 1997. mâncarea. nr. închizând prăvăliile. evreii sunt rugaţi apoi să se poarte „cuviincios” cu aceşti nevrâstnici. . N. oamenii de ţară nu ştiu să păstreze nici să le schimbe. inv. p. 35). p. unde evreii sunt 70 000 la o proporţie de 140 000 de oameni – cresc şi se înmulţesc în suferinţă! – ei îşi răzbună pentru pogrom purtând doliu public. despre care va fi vorba îndată. împreună cu un coleg. un evreu face un venit de 15 000 ruble pe an. scot de acolo pe creştini. A. Altă lege opreşte aşezarea evreilor în sate.351. e bătut. taxă de mită la hectar. în schimb. şi F.. 1. A. ţăranilor. cât şi nobilii: P. M. ş. Neamul românesc în Basarabia. Grinberg. Negustorii îşi completau rândurile din reprezentanţii micii burghezii. 349 350 351 N. producătorii lor imediaţi. lipsiţi de „mobilitate” şi cari „n-au tendinţa de a strânge bogăţii. să cruţe nedestoinicia şi slăbiciunea lor. inv. Cine foloseşte şi cine l-a adus pe în acest hal. şi mai ales dând drumul lucrătorilor creştini. evreii sunt opriţi de a sta la hotare. Memoriile unui guvernator. „e de necrezut uşor să prazi pe moldovean. cu casa. N. După discursul cel mare al excelenţei sale. Donici. nici capapcitatea ce trebuie pentru aceasta”.M. 2. Când ajunge la Chişinău. sâmbătă. D. Deci.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 113 roşi de Basarabia decât de Moldova. N. sfioşi şi fricoşi cum sunt. Finkeliştein.R. dosar 9437. înţelegeţi. R. cari neapărat biruiesc supt raportul economic pe moldoveni şi ruşi. V. A. şi ca „filosof” şi ca guvernator. care „exagerează faptele” şi dau amănunte prea din cale-afară ca să le poată crede cineva în totul”. P. îi veţi întrece întotdeauna în această privinţă”. bieţii oameni prigoniţi le ţin mai pe toate conrupând administraţia cu 50 copeici. fond. lipsă desăvârşită a exclusivismului de rasă. Moscova. care târăsc prin praf şapca împodobită cu cifra ţarului. и А.. el ţine pe toţi funcţionarii. E. I. ei sunt mari negustori şi arendaşii cei mari: grecul Sinadinos e cea mai puternică pungă din Basarabia. Surucean. D. Главная книга торгового дома П. Krupenski. pe lângă buna administraţie muscălească. M. 1907.N. nobilimii.”349. 13. Fond 791. Doncev. N. şi-i răspunde cam aşa: ei sunt „o rasă bogat înzestrată”. Perper. M. care merge de la sine înaintea jafului”. la Noua Suliţă însă. Chişinău. guvernatorul abia poate scăpa de gura evreilor. se putea vedea. împotriva legii de la 1882. ei au prostia de a se crede stăpânii ţerii din moşi şi strămoşi. Specula pământului se face în cel mai neruşinat chip de tovărăşiile greco-ebraice. Sinadino. Autorul analizează în continuare situaţia acestora: „La Chişinău. Канцелярия Бессарабского губернатора. de calfele prăvăliilor jidoveşti. Încă o apreciere: evreul are o desăvârşită „indiferenţă pentru latura idealistă a oricărui fel de politică” şi cel mai straşnic revoluţionar se face apărător al ordinii când rublele-i sunt în tejghea (Ibidem.. Kogan. Şustov. La audienţe. primeşte o deputaţie a prigoniţilor. la plimbare. 1. nr. D. Printre reprezentanţii marii burghezii a oraşului figurau negustorii: A. A. Bucureşti. P. nr. sunt căpeteniile evreilor. unde se neguţează cu paşaportul cel ieftin – şi ilegal – de 3 ruble. care opreşte pe evrei de a ţine moşii în arendă. Cruşevan. cari. Leonard. Iorga. „o mulţime compactă de evrei şi evreice gătiţi”. Urusov. Синадино за 1910 год.a. „blajini şi fără răutate”.

şi capătă decoraţii împărăteşti în schimb!”352. Jukov menţionează că în anul 1900. c) Funcţionarii – persoanele angajate în serviciul statului. în patru categorii: a) Burghezia economică – industrială. Bucureşti.] a văzut şi pe prostul ţeran care plăteşte şi îngăduie toate acestea.). p. manufacturieră etc. Ibidem.). Urusov. Analizând componenţa populaţiei oraşului din punctul de vedere al categoriei sociale. Neamul românesc în Basarabia. 45. este determinat de consolidarea activităţilor industriale şi comerciale în oraş. И. 352 353 354 N. Aceasta poate fi divizată. străin de ei. şi. (care includea negustori. – semn de „lăudăroşie”353. muzica e veşnic la clubul nobililor. senin.114 Lucia Sava Despre nobilii din Chişinău Nicolae Iorga menţionează că aceştia „n-au neam şi aproape n-au lege.г. Iorga.] Nu dau chitanţă pentru acest venit medieval.. în creştere. 37-38. cu faţa singură de om. eterogenă din punct de vedere etnic. şi la 8 ceasuri dimineaţă. când oamenii ceilalţi şi-au început munca.. 1997. b) Burghezia „intelectuală”. profesori de toate gradele etc. excelenţa sa [guvernatorul Basarabiei. Numărul. convenţional. ingineri. ceea ce constituia 17% din numărul total al reprezentanţilor acestei categorii sociale a capitalei354. n-a înţeles ce zace în inima acestui biet om necăjit. şi totuşi. comercială. cu jalba pe cap. înşelat. 37-38. Fură la aşezăminte de binefacere. aceste persoane reprezentau mica burghezie. clădit de Balş. La Chişinău. L-a văzut în genunchi.n. al Asiei depărtate. fabricanţi.. avocaţi. Pe moşii culeg dijma târgului[. В. dacă vreunul o cere. administraţia-l ia în primire. . ea cântă în stradă pentru plecarea triumfală a celor ce au câştigat şi a celor ce au pierdut la jocul de cărţi. care a văzut la urmă că nici un „decavat” nu se înjoseşte a veni să locuiască în el. Жуков. Nefiind creştin şi neavând pe umeri o mie de ani de apăsare şi suferinţă. al burgheziei. Şi a socotit atunci că el are înaintea sa un dobitoc nesimţitor. Города Бессарабии (1861-1900 г. n. reprezentată de o gamă destul de largă de profesiuni (medici. Evident. l-a văzut luat în râs. despre care spune totuşi două lucruri: că nu poartă ură nimănui – semn de stupiditate – şi că s-au ridicat cu toţii în ultimul război cu dorinţa pătimaşă de a-şi sluji împăratul pe câmpul de război. patroni de întreprinderi). bancheri. Кишинев. p. S. în afara oraşului locuiau 14 mii de persoane antrenate în activităţile comerciale ale oraşului. istoricul V. 1975. arhitecţi. Fac planuri şi cheltuieli nebuneşti. situaţia ţărănimii e privită dintr-o altă perspectivă de marele istoric: „Într-un colţ. c. ca acel „Adăpost al nobleţei”.

В. p. Кишинев. practicau meşteşugăritul şi comerţul cu amănuntul. firma comercială Blank şi Efruzi. vin. Astfel. dar erau considerabile şi veniturile acumulate din vânzarea mobilei (15%). comerţul cu lemne era realizat de firmele lui I. 1998. o parte a veniturilor erau date de comerţul întreţinut în cadrul hotelurilor. Astfel. cele mai mari erau aduse de beciuri.г. S. precum şi a produselor de galanterie. restaurantelor (17%). Жуков. c. în 1904 în aceste domenii activau mai mult de 6 000 persoane356. В. 355 356 357 358 N. Жуков. Города Бессарабии (1861-1900 г. Braunştein. De asemenea.. constatăm că. Din punctul de vedere al componenţei etnice a populaţiei urbane antrenate în activităţile comerciale ale oraşului. a produselor de marmoră şi faianţă (15%)357. cât şi a celor de papetărie (21%). majoritatea negustorilor erau de altă origine etnică (evrei. Ibidem. piei ş. cele mai mari venituri ale judeţului în acest an rezultau din realizarea produselor farmaceutice (28%).Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 115 d) Mica burghezie – denumită şi pătura inferioară a burgheziei. И. p. 1982. fapt demonstrat prin existenţa unui număr în creştere de întreprinderi comerciale. dacă în anul 1899. I. Zonis. 135. de hoteluri. în acelaşi timp. Grabois. în condiţiile în care industria alimentară şi cea vestimentară ocupau un loc important în economia oraşului. Situaţie firească.). 1975. realiza vânzarea en gros a cerealelor şi îndeplinea. lână. 138-140. Jukov. Basarabia în anii 1918-1940: Evoluţie demografică şi economică.) decât cea românească355. И. firma comercială Drutman şi Epelibaum din Chişinău vindea articole de galanterie la Moscova. Conform afirmaţiilor cercetătorului V. Кишинев. M. armeni etc. Формирование и развитие буржуазии и пролетариата Бессарабии (1812-1900). Felidman. c. Astfel. Prin urmare. Comerţul de manufactură a negustorului chişinăuean Solomon Nirenberg atingea suma de 125 mii ruble. . tutun. motelurilor. În ceea ce priveşte veniturile rezultate din activităţile comerciale în afara ghildei. de vinderea articolelor de bijuterie (17%). ruşi. care aparţinea unor negustori locali. 156. Enciu. analizând veniturile obţinute în 1897 din acest tip de activităţi. De asemenea. în oraşul Chişinău era concentrat numărul cel mai mare de negustori din întreaga Basarabie. 72. Chişinău. funcţii bancare358. având la începutul secolului un venit de 150 mii ruble. I. restaurante (21%). Varşovia. În oraşul Chişinău erau concentrate cele mai importante afaceri comerciale cu pâine. 5 601 dintre locuitorii oraşului trăiau din activităţi comerciale şi negustoreşti. cârciumi (27%). cea mai mare parte a veniturilor oraşului rezultau din activităţile comerciale întreţinute (tabelul 20).a. care în calitate de salariaţi. din comercializarea produselor de băcănie (18%). în ceea ce priveşte comerţul de ghildă.

lemne. cel mai mult revenea vânzărilor en gros şi cu amănuntul ale produselor de manufactură. În ceea ce priveşte conţinutul comerţului. p.3 milioane puduri) şi produse agricole (2. dosar 8977. 204. mobilă etc. Ibidem. a căror venituri depăşeau. rochiilor şi încălţămintei (6.9 milioane ruble). nr. Analizând volumul comerţului permanent al oraşului Chişinău în anul 1903. în Bender şi în Akkerman era de câte 1.116 Lucia Sava Bujaker359 ş. Жуков. lână. 194. Кишинев. De altfel. dintre care 0. Jukov constată că acesta constituia 27 milioane ruble361. Кишинев. p.8 milioane ruble). în 1901. p.7 milioane puduri). Формирование и развитие буржуазии и пролетариата Бессарабии (1812-1900). în anul 1901. Astfel. Канцелярия Бессарабского губернатора. 2. pe linia de cale ferată Ungheni-Bulboaca (această linie realiza 30% din comerţul extern al zonei centrale a Basarabiei).5 milioane – în oraş. 20% erau utilizate pe piaţa internă. acelaşi autor evidenţiază faptul că volumul comerţului de prăvălie deţinea cea mai mare importanţă: doar în anul 1901 în Chişinău acesta se egala cu 22. restaurantele.. В. c. 201. Ibidem. suma de 100 mii ruble360. Au fost importate într-o cantitate mai mare: lemne (2.2 milioane). c. Cele mai multe mărfuri exportate reveneau produselor agricole (1. N.1 milioane ruble (pentru comparaţie. bogăţii subterane (2. după care urmează operaţiile bancare (5. obiectele de uz casnic: băcănie.3 milioane de ruble din volumul total al comerţului.6 milioane ruble). Pe de altă parte. Города Бессарабии (1861-1900 г. 1982. Ibidem. M. И. din volumul de peste 22 milioane indicate.).a. Dintre acestea. Printre produsele cele mai frecvent exportate figurează fructele şi legumele. veselă.5 milioane înregistrate pe judeţ) (tabelul 21). p. de regulă. cerealele (1. 1. inv. acelaşi tip de comerţ în oraşul Izmail era de 2. doar în anul 1901 în judeţul Chişinău au fost produse 4 milioane de căldări de vin. Cât priveşte comerţul extern al oraşului. tutun. acesta reprezenta aproximativ 30% din cel al judeţului.2 milioane ruble). repartizat pentru un locuitor al oraşului. 203. Idem. nr. Analizând raportul dintre comerţul intern şi cel extern. 1975. realizarea maşinilor agricole.. cărbune. restul erau 359 360 361 362 363 364 A. pâinea şi vinurile. observăm că în anul 1899 comerţul intern al oraşului reprezenta 84% din cel al judeţului Chişinău (în decursul acestui an au fost importate mărfuri în sumă de 8 milioane puduri din cele 9.9 milioane ruble)363. cârciumi. beciuri (1. istoricul V.6 milioane puduri)364.г. V. butoaie (0. . 142.2 milioane ruble). R. fond. Comerţul extern al oraşului se realiza. (3. sticlă.0 milioane puduri). volumul comerţului de prăvălie era de 194 ruble362.

deşi se înregistrează şi unele etape de stagnare sau de regres bancar. De evidenţiat. iar operaţiile şi tranzacţiile comerciale încheiate nu cunosc fluctuaţii substanţiale. 1919. iar în Franţa – 220 ruble)368. Dacă capitalul pasiv. Города Бессарабии (1861-1900 г. cercetătorii acestei probleme remarcă faptul că piaţa de desfacere existentă în Chişinău nu permitea întotdeauna o bună plasare a produselor industriale şi. E. în Ţările Baltice. p. – 380. Austro-Ungaria. . p. în anul 1904. 04 ruble şi aparţinea la 3 086 membri369. precum şi în Franţa365. De asemenea. Produsele animaliere (carne. Drept exemplu este activitatea desfăşurată de Banca Statului în perioada anilor 19011914 (tabelul 22). Vinurile din Chişinău erau exportate în unele oraşe ale Rusiei (Podolsk. 155. Olanda.). Belgia. acest gen de activităţi sunt foarte frecvente în capitală în perioada studiată. acestea erau utilizate într-o măsură mai mică de consumatorul intern367. Harkov. 2-3. Кишинев. Germania. Turcia. în S. Giurgea. 186. luată în ansamblu. rămâne aproape constant. Жуков.U. fără a cunoaşte modificări esenţiale (variind între 365 366 367 368 369 Ibidem. numărul băncilor s-a redus de la 16 la 8. c. volumul comercial pe cap de locuitor era de 85 ruble. Conform datelor timpului. Preţul mediu de vânzare a unui pud de carne în Basarabia constituia. În pofida celor menţionate.A. iar la Londra – 9 ruble366. В. 6-14. De exemplu. Herson. în timp ce la Petersburg era de 4 ruble. Franţa.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 117 exportate. capitalul social al acestora era de 263 008. prin urmare. Remarcăm. И. obţinut de Banca Statului în perioada anilor 1901-1914. brânză. un loc important în judeţul Chişinău îl deţinea comerţul cu vite. În anul 1901. unt) erau vândute în Rusia. 1919-1920. în timp ce în Anglia acesta constituia 420 ruble. 54.г. 1975. Кишинев. În pofida existenţei unui comerţ intens. în întregul judeţ au fost comercializate 240 mii capete. 2. în Chişinău. în mediu.80 ruble. Problemele industriei viitoare a Basarabiei // Basarabia economică. Жуков. 1975. dintre care 126 mii – ovine. Petersburg). caşcaval. Города Бессарабии (1861-1900 г. В. preţul unei căldări cu vin de consum curent varia între 15-25 copeici şi până la 2 ruble. Evoluţia comerţului s-a aflat în strânsă legătură cu activităţile financiarbancare din oraşul Chişinău în perioada anilor 1900-1918. Italia. iar pentru o căldare de vin maturat se plăteau între 60-80 copeici şi 2-10 ruble. în comparaţie cu alte oraşe europene (în anul 1900. nr. Basarabia economică. activitatea comercialbancară în perioada studiată cunoaşte un ritm relativ constant.).г. c. 173. în Germania – 290. Egipt. И.

Astfel. O altă instituţie de acelaşi gen. Ibidem.5 şi 5% din valoarea lor nominală. După promulgarea legii din 1906. . la dispoziţia băncii erau terenuri cu o valoare de 2 685 675 ruble. capitalul activ al acestei bănci este în continuă creştere (de la 2 900 ruble în anii 1902-1904). venitul net al Băncii Statului pe parcursul a zece ani de activitate a crescut de la 37 mii de ruble la 668 mii de ruble. ceea ce constituie de 18 ori mai mult decât în anul 1904. Banca ţărănească. p. 21. 1909-1918. raport care constituie. în numerar. care va determina evoluţia veniturilor oraşului. pe care banca o făcea pe cont propriu. ea mai elibera împrumuturi ţăranilor pentru cumpărarea pământurilor de la proprietari particulari372. în ajunul Primului Război Mondial. Banca Urbană. factorii economici fiind determinanţi în schimbarea ritmului şi a modului de viaţă al locuitorilor oraşului Chişinău. Vom lua drept exemplu aceeaşi bancă şi vom observa evoluţia veniturilor şi cea a pierderilor obţinute timp de zece ani (1904-1914)(acelaşi tabel)371. p. 21. Luminătorul. Banca menţionată acumulează cele mai mari venituri în perioada anilor 1913-1914. a împrumuturilor contra gajului pământurilor ce le aparţineau. transferată la Chişinău de la Odessa la 1 ianuarie 1911.118 Lucia Sava 4-6 mii ruble). p. prin îmbunătăţirea relaţiilor comerciale. Creşterea rapidă a capitalului activ ne determină să credem că în această perioadă activităţile comercial-bancare realizate de Banca Statului (ca şi celelalte bănci comerciale existente în Chişinău) înregistrează un avânt. Dezvoltarea ritmică a activităţilor bancare poate fi urmărită şi din raportul dintre pierderi şi profit. prin mijlocul eliberării lor. iar la 1 ianuarie 1918 în rezerva băncii se aflau 104 681 desetine de pământ. avea scopul de a înlesni împrumuturi ţărănimii în condiţii avantajoase pentru a-şi cumpăra pământuri prin buna învoială de la vânzători. activa Banca agrară de stat a nobilimii. fiind dublat în anul 1910 (până la 6 051 ruble) şi aproape triplat în anul 1914 (14 528 ruble)370. La 1 ianuarie 1915 în Basarabia au fost ipotecate 728 moşii. stabilită din 15 mai 1910 la Chişinău. ci prin obligaţiuni ale băncii. Aceeaşi lege din 1906 permitea eliberarea de împrumuturi prin titluri de 5% certificate la preţul lor nominal. Această situaţie se explică prin avântul pe care îl iau activităţile financiar-bancare. ceea ce însemna 454530 desetine în valoare de 98 milioane de ruble. împrumuturi nu se mai făceau în numerar. s-au acordat împrumuturi de 56 milioane ruble. de 4. venitul net obţinut. Pe lângă Banca de Stat a Basarabiei. În afară de cumpărarea pământului. 34. Aceasta avea drept scop menţinerea proprietăţii agrare a nobililor ereditari. de fapt. Jurnal Bisericesc. La 1 ianuarie 1907.5 ani. ce se făceau pe termen de până la 66. 370 371 372 Ibidem.

. Nr. Împrumuturile se dădeau pe un termen stabilit cu procente de maximum 12% pe an374. Au existat. Fiecare membru avea un livret de conturi deschis pe numele lui. nr. uneori cu pierderi considerabile. Locuitorii oraşului Chişinău puteau beneficia de serviciile Societăţii de Credit şi păstrare a meseriaşilor şi negustorilor mici. Conform articolului 66.. 1919. august 1920. care contribuie la creşterea capitalurilor bancare. Acum vine ştirea că valurile bolşevismului au prădat totul şi au nimicit averile băncilor. de la 19 ianuarie 1901. totuşi. Un exemplu de acest gen este mărturia unui martor al timpului. conform datelor timpului. şi situaţii mai „delicate” în relaţiile băncilor orăşeneşti cu clienţii lor. p. nr. M. Situaţiile de acest gen se încheiau. împrumuturile neachitate la termen se urmăresc cu procentele stabilite până în ziua achitării. cu 373 374 375 Extras din Aviz. Chişinău. crezându-le acolo în mai bună siguranţă. Aceasta avea ca scop să dea membrilor săi împrumuturi băneşti. înfiinţată conform ordinului Ministerului de Finanţe rus. îndeosebi de reprezentanţii elitei societăţii chişinăuene. 79. care erau. Articolul 63 al statutului prevedea că împrumuturile neachitate la termen se urmăresc prin poliţie sau prin administraţia volostei care sunt obligate la inventarierea averii debitorului sau la a lua alte măsuri de executare după indicaţia tovărăşiei şi nu mai târziu de 7 zile de la primirea adresei tovărăşiei pentru urmărirea datoriei. plus amenda din ziua neachitării. Membri ai societăţii puteau deveni cetăţenii de ambele sexe din oraşul Chişinău. Ibidem. 2. 177. 163 al şedinţei de la 25 noiembrie 1919 privind Legea pentru organizarea Ministerului Muncii şi Ocrotirilor Sociale. Cooperaţia şi scumpirea traiului// Basarabia economică. de regulă. în defavoarea clienţilor. Societatea de Credit şi păstrare a meseriaşilor şi negustorilor mici nu era o societate comercială. Chiriţescu. socotindu-se o jumătate de copeică pentru fiecare rublă datorată pe lună şi cheltuielile de urmărire375.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 119 Activitatea comercial-bancară destul de intensă în Chişinău este susţinută şi de faptul că băncile oraşului se bucurau de încrederea locuitorilor oraşului. . p. care consemnează: „Mulţi negustori şi bogătaşi din Chişinău şi ţinut îşi încredinţaseră hârtiile lor de preţ băncilor de aici. Mijloacele sociale ale ei se compuneau din vărsămintele membrilor. 2-3. ci una mai mult cu caracter civil. Iar băncile. către consiliul de miniştri // Buletinul Cercului de Studii şi propagandă cooperatistă pentru Basarabia. 177. de frica bolşevicilor. de cel puţin 10 ruble.”373. în Rusia. au trimis cele mai preţioase hârtii ale lor spre îngrijire la Rostov. p. În pofida celor menţionate. referatul domnului ministru al muncii şi ocrotirilor sociale Vespian Verbiceanu.

36 şi 424. Chişinău. care constituiau posesiunile particulare supuse acţiunilor comerciale evidenţiate anterior. Basarabia economică.M. N. Deşi. dosar 8913. cele 8 moşii prezentate de această bancă au fost evaluate cu suma care oscilează între 258. perioadă care se caracterizează. aparţinea marilor proprietari ai societăţii chişinăuene.85 ruble pentru o desetină de pământ. este apogeul creşterii preţurilor în perioada celor cinci ani pe care ne-am propus să-i studiem. . iar pe de altă parte. 73.45-263. Fond R-2983. p. De altfel. inv. aflată într-un număr mai restrâns comparativ cu celelalte categorii sociale. împroprietărire.R. 1. pe de o parte. au fost evaluate 7 moşii. N. Enciu. Gh. în anul următor. prin procurarea trebuinţelor lor. Conform datelor expuse. dat fiind faptul că au fost evaluate doar 2 moşii pentru preţul de 239. ajungând până la anul 1915. p. inv. 68-69.52 şi 286. când încep majoritatea încercărilor de redresare a situaţiei economice şi sociale în cadrul societăţii basarabene în general. prin faptul că constituie etapa medie a întregii perioade studiate. Bezviconi (1861-1967). A.50 ruble/desetină. vindere în credit sau cu ajutorul împrumuturilor pe gaj a pământurilor377.01-352. în anul 1910 cele 4 moşii evaluate au un preţ inclus între suma de 205. ce a adus anumite schimbări şi în acest plan. atestăm o creştere sporită a preţurilor. V. Banca Ipotecară prezintă o uşoară fluctuaţie de preţuri pentru anul 1913. 376 377 378 379 A.120 Lucia Sava scop de ajutorarea membrilor săi. nr. cu procent potrivit376.. fond.74 ruble/desetina de pământ fiecare. 1. p. Канцелярия Бессарабского губернатора.23 – 412. preţul cărora a crescut până la 227. fapt demonstrat de datele furnizate de informaţiile din epocă378.N. fila 2.76 ruble/desetina de pământ. adică reprezentanţilor nobilimii. 121. Evaluarea moşiilor nobilimii a fost făcută de Banca Ipotecară pe parcursul celor cinci ani menţionaţi (1910-1915)(tabelul 23)379. aceasta dispunea. Majoritatea teritoriilor. de o proprietate funciară mai mare. nr. deşi trebuie avut în vedere că cifrele pot fi într-o oarecare măsură subiective. astfel. 1919-1920. prin intermediul unor operaţii de expropriere. ea include şi informaţiile din timpul Primului Război Mondial. R. În anul următor. o bună parte a capitalurilor locuitorilor oraşului erau acumulate cu eforturi minime din activităţi comerciale cu imobile. 2. Basarabia în anii 1918-1940: Evoluţie demografică şi economică. p. cauzată de situaţia de criză de la început de război. când cele 7 moşii au fost evaluate între 218. nr.09 ruble/desetină. Pentru a urmări evoluţia preţurilor de vânzare şi cumpărare a moşiilor nobiliare. fără îndoială. de capitaluri mici. M. 1998. preţul moşiilor începe să decadă. am decis să evidenţiem schimbările de preţ fixate pentru posesiunile acestora în perioada anilor 1910-1915.

în condiţiile în care majoritatea populaţiei. în 1914). preţul mediu de vânzare a moşiilor prin intermediul Băncii Ţărăneşti. Lucru firesc. dar şi consecinţele acestuia în acest plan după terminarea Primului Război Mondial380. p. am decis să evidenţiem acţiunile de vânzare a moşiilor timp de şase ani. În primul rând.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 121 Pentru comparaţie şi pentru a scoate în evidenţă situaţia reală a preţurilor moşiilor din oraşul Chişinău. trebuie să evidenţiem că în toată această perioadă preţul mediu de vânzare al moşiilor între particulari este mai scăzut. anul declanşării Primului Război Mondial. în ajunul Primului Război Mondial. cifrele includ perioada medie cercetată. . Din punctul de vedere al cadrului cronologic. precum şi cel stabilit de aceeaşi bancă. în condiţiile în care instituţiile bancare îşi impuneau şi un anumit procentaj al operaţiunilor bancare. 57-59. din perioada sa de evoluţie. lucru firesc. Situaţia variază şi în cazul preţurilor medii stabilite pentru pământurile puse în gaj de către proprietarii de pământuri din oraş. creşte şi preţul mediu de vânzare al moşiilor stabilit de Banca Ţărănească. observând în acelaşi timp specificul perioadei din ajunul război. situaţia se schimbă (317 ruble). aflată într-o stare de criză financiară şi economică crescândă. cel stabilit între particulari. Ibidem. Comparativ cu acesta. preţurile posesiunilor cresc şi ajung aproape să se egaleze ca şi conţinut între cele stabilite de particulari (383 ruble) şi cele oferite pe bază de credit de către Banca Ţărănească (384 ruble)381. care include cca 20-30% mai mult decât cel al particularilor. Pe de altă parte. Cert este faptul că. Banca Zemstvei 380 381 Ibidem. în comparaţie cu cel stabilit de către bănci. Studiul nostru se concentrează pe evoluţia sumelor fixate de trei mari şi importante bănci ale timpului. şi anume. ajungând să fie mai mic în anul 1916 (de la 274 ruble în 1910 la 229 ruble). de exemplu. până la 384 ruble. iar în perioada războiului înregistrează o scădere semnificativă. dar prin intermediul acţiunilor de creditare. Timp de şase ani preţul mediu stabilit de persoanele particulare este în continuă creştere până către anul 1914 (de la 209 ruble în 1910. 59. Cifrele includ evaluările făcute de Banca Ţărănească din Chişinău. Tabloul prezentat în tabelul 24 include trei tipuri de preţuri medii de vânzare a moşiilor nobilimii. considerăm necesară prezentarea comparată a vânzărilor de proprietăţi nobiliare în capitala Basarabiei. p. dacă în anul 1910 preţurile de vânzare a moşiilor prin intermediul creditelor stabilite de Banca Ţărănească erau mai acceptabile (257 ruble). în anul 1914. conform datelor extrase de la notarul public din Chişinău. apelează tot mai mult la creditele oferite de băncile de economii. precum şi după încheierea acestuia.

cel puţin pentru perioada celor trei ani (1910-1912). preţul mediu de arendă pe termen scurt. probabil deoarece arenda pe termen scurt era mai la îndemâna arendaşului.39% persoane384. Chişinău. obţinut pe baza contractelor încheiate între proprietar şi arendaş (care oscilează între 14.47-14. Constatăm. peste aproape zece ani această sumă creşte cu aproximativ 100 de ruble. Basarabia economică.16 ruble/desetină). care variază între 200-220 ruble pentru o desetină de pământ gajată. poate la un nivel mai oficial. aceste activităţi au contribuit la sporirea veniturilor din contul proprietăţilor. este mai mare în comparaţie cu preţul mediu de arendă stabilit pentru un termen mai îndelungat (17. precum şi de alte cauze subiective 382 383 384 385 386 Ibidem. au obţinut profituri din capitaluri şi proprietăţi. care în multe cazuri nu dispunea de resurse financiare suficiente pentru a-şi permite să arendeze pământul pe o perioadă mai îndelungată. nr. remarcăm. Totodată. Dacă urmărim evoluţia pe verticală a preţurilor medii ale pământurilor aflate în gaj. Первая всеобщая перепись населения Российской империи. 14-15. Situaţie explicabilă. p.122 Lucia Sava din Herson. Printre alte activităţi comerciale în care erau antrenaţi locuitorii oraşului Chişinău sunt cămătăria şi arendăşia. 1905. Ibidem. între 257-370 ruble pentru desetina de pământ. 2-3. 1897 г. 60-61. în perioada anilor 1913-1916. Balamace. poate că arenda pe un termen mai mare presupunea şi anumite riscuri legate de condiţiile meteorologice sau capacitatea de muncă. cea din urmă stabileşte. 152-153. III. de exemplu. Banca Zemstvei din Herson fixează. precum şi de Banca Tavrida-Basarabia. p.90 ruble/desetină)386. iar scopul creării bunurilor economice este să satisfacă necesităţile cotidiene”383. . p. sume mai acceptabile. Este cazul arendării pământurilor şi a posesiunilor particulare. p. Conform datelor. prezentaţi în tabelul 25. Conform datelor extrase din Recensământul de la 1897. iar pe de altă parte. Ep. Din trecutul şi prezentul cooperaţiei în Basarabia// Basarabia economică. că dacă în anul 1910. c. 1919. în acel an. Бессарабская губерния. a căror necesitate este înregistrată în mijlocul populaţiei orăşeneşti. 152-153.19-12. ceea ce constituie o creştere a preţurilor în timpul celor zece ani cu 25%382. Banca Ţărănească din Chişinău stabilea suma de 241 ruble pentru o desetină. În tabelul 26 ne propunem să reliefăm câteva aspecte ale situaţiilor de arendă înfăptuite în perioada cercetată385. Înfiinţarea acestora se explică prin ideea că „nevoile de ordin economic ale populaţiei orăşeneşti sunt aceleaşi pentru toate clasele sociale. Издание Центрального Статистического Комитета Министерства Внутренних Дел. În acelaşi timp. sumele cele mai înalte. 5. 1919-1920. 62.

din care la data de 1 august 1901 erau cheltuite 2 850 ruble. datele prezentate ne determină să remarcăm o scădere a preţurilor de arendă cu aproximativ 10-15% în timpul războiului. conducerea oraşului a acordat subvenţii în cele zece ramuri economico-sociale ale oraşului în sumă de 68844. Nivelul de dezvoltare şi gradul de civilizaţie al locuitorilor oraşului Chişinău pot fi apreciate şi după direcţiile de investiţii pe care le făceau autorităţile locale. Acestea erau rezervate principalelor sectoare ale vieţii publice. În plus. De regulă. iar la data de 1 august 1901 erau deja cheltuite 9 400 ruble şi 82 copeici. medicina. .Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 123 sau obiective. pentru achitarea pensiilor şi a altor indemnizaţii personalului zemstvei la aceeaşi dată erau deja acordate 2 941 ruble 52 copeici din totalul de 4 066 ruble 52 copeici prevăzute pentru anul menţionat). departamentelor social-economice (educaţia. pentru a plăti angajaţii. Кишинев.) li se acorda cea mai mare parte a bugetului anual. iar până în perioada de la începutul lunii august s-au cheltuit 4 818 ruble 86 copeici.92 ruble387. 1901. Sectorul medical era unul dintre cele în care s-a investit cel mai mult în perioada de la începutul secolului al XX-lea. în conducerea zemstvei a fost preconizată suma de 4 800 ruble. c. pentru construirea noilor sedii şi pentru repararea celor existente au fost rezervate 7 169 ruble 50 copeici. indemnizaţiile angajaţilor şi cele ale instituţiilor de învăţământ aflate în bugetul statului în anul 1901 a fost stabilită suma de 5 150 ruble. sumă care la jumătatea anului respectiv era deja cheltuită388. transporturile etc. Potrivit informaţiilor extrase din acelaşi raport. care la aceeaşi dată erau deja epuizate. Cele mai mari cheltuieli erau făcute pentru întreţinerea funcţionarilor statului (pentru întreţinerea cancelariei au fost acordate 8 200 ruble pentru întregul an 1901. lucrările publice. conform Listei de cheltuieli ale instituţiei de zemstvă. În ce măsură se implica statul pentru a-şi ajuta cetăţenii să depăşească 387 388 Ведомость о расходах уездных земских сумм по смете 1901 года (1 января – 1 августа 1901). numai în perioada de la 1 ianuarie până la 1 august 1901. decise de adunările de zemstvă. 65. În ceea ce priveşte sectorul instruirii publice. p. în acelaşi timp. perioadă în care se face resimţită o stagnare profundă în toate domeniile economiei oraşului. iar suma alocată fiecărui domeniu varia în funcţie de interesele autorităţilor orăşeneşti. pentru întreţinerea angajaţilor din medicină a fost prevăzută suma de 16 440 ruble pentru întregul an. 96 ruble. în timp ce cheltuielile efectuate în perioada 1 ianuarie -1 august 1901 reprezintă 50 719. de altfel. Veniturile şi cheltuielile oraşului erau prevăzute de bugetele anuale. Astfel. Ibidem. 64-95.

раскладки Уездной Земской Управы и постановления Уездного Земского Собрания XXXIII очередного созыва 1901 года. indemnizaţiile acordate gimnaziului de băieţi nr. De asemenea. Левинского об исправлении сметы 1915 года по замечаниям Губернского по земским и городским делам Присутствия. impozitele asupra băuturilor. acoperişul. două camere. un an secetos sau războiul? Deşi o bună parte a acestor situaţii rămânea pe seamă persoanelor afectate. c. în acelaşi an. cifrele de care dispunem ne dau posibilitatea să deducem că. Odată cu introducerea monopolului statului asupra vânzării băuturilor spirtoase venitul asupra acestui obiect a crescut până la 55%. în sumă de 187 591 ruble 06 copeici. . care a inclus podul. Conform Raportului Dumei Orăşeneşti privind adăugarea unor cheltuieli suplimentare la bugetul prevăzut pentru anul 1915. 1915. pentru reparaţia sediului Judecătoriei. c. Отчеты. доклады. Aceste cheltuieli trebuiau suportate din veniturile suplimentare pentru anul respectiv în sumă de 745 431 ruble 44 copeici389. De asemenea. cu termenul restituirii de până la 1 decembrie 1915.124 Lucia Sava momentele de criză apărute din diferite cauze. introdus încă la 1863. în anul 1913 această taxă era de 12 ruble. în total 6 000 ruble. Veniturile oraşului erau completate şi de o serie de impozite. impuse locuitorilor de conducerea oraşului sau stabilite individual între particulari. Кишиневское земство. s-au cheltuit 344 ruble 89 copeici390. În acelaşi raport figurează şi o serie de cheltuieli suplimentare pentru bunurile imobile din oraş în sumă de 500 ruble 31 copeici. nr. 2 şi liceului real în anul 1914 câte 3 000 ruble. peste câţiva ani. în a două jumătate 389 390 Доклад Кишиневского Городского Головы Ю. a fost mărit în 1901 până la 11 copeici. 172-175. doar în anul 1915 au fost acordate subvenţii suplimentare care valorează 254 091 ruble 37 copeici. 4. 1901. cum ar fi un eventual faliment. Dacă în anul 1900 se plătea câte 2 ruble vadra de vin de 10% tărie. sunt menţionate o serie de subvenţii suplimentare. În total. ajungând în 1914 la 30 copeici. Кишинев. pentru care s-au cheltuit în anul 1901 935 ruble 34 copeici şi alte 256 ruble 34 copeici suplimentar. cu implicaţii profunde în viaţa cotidiană. De exemplu. 60 octombrie. există multe informaţii care constituie o dovadă a faptului că în perioada studiată de noi au fost făcute mai multe încercări ale statului de a se implica în soluţionarea unor probleme financiare. Ведомости Кишиневской Городской Думы. podeaua. Printre alte intervenţii ale autorităţilor locale evidenţiem: ajutorul acordat de acestea pentru reparaţia sediului militar. cum ar fi: împrumutul urgent acordat Casei Orăşeneşti de Credit în sumă de 60 ruble. сметы. sobele. Sursele oficiale ale timpului ne vorbesc despre faptul că sistemul accizelor asupra băuturilor spirtoase. datoriile de întreţinere ale poliţiei pentru anii 1911-1914.

vânzarea zahărului a fost monopolizată şi se vindea cu preţul fix de 60 ruble pudul. 391 392 393 394 395 Basarabia economică. să atingă cifra de 4 ruble pe pud. 1919-1920. iar peste încă un an. O bună parte a veniturilor statului şi cheltuielilor locuitorilor rezulta din strictul necesar indispensabil unui mod de viaţă cât de cât civilizat. care în 1915 va fi dublat la 8 ruble. în 1916. În ajunul Marii Uniri. 66. iar în anii 1915-1916 – 43 milioane. Ibidem. Ibidem.75 ruble pe pud.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 125 a anului 1914. de asemenea. Un alt gen de impozite îl constituie cel asupra chibriturilor: în anul 1913 acesta era de o copeică pentru cutia cu 75 bucăţi. era echivalată la un total de 1 322 938 ruble. iar la 1915 a fost mărit la 90 copeici. p. Această situaţie a cunoscut modificări esenţiale în perioada care a urmat Unirii Basarabiei cu România. Suma veniturilor obţinute de stat de pe urma acestui tip de impozit doar în anii 1914-1916 se ridica la cifra de 66-80 milioane ruble. 65. În anul 1906 accizul a fost fixat la suma de 60 copeici pe pud. după interzicerea vânzării vinului în magazinele statului. Ibidem. p. p. în anul 1915. până la 321 milioane391. La 1909 a fost introdus impozitul asupra tuburilor de ţigară şi hârtie tăiată de ţigări în mărime de 2 copeici la suta de tuburi. ceea ce însemna 14 copeici de locuitor395. mărit în 1900 la 4 ruble. acesta se prezenta astfel: din 1893 a fost introdus un impozit de 2 ruble pentru pudul de fabricaţie al tutunului. În acelaşi context se înscrie impozitul asupra berii. constatate de Administraţiile Financiare. 64. În ceea ce priveşte impozitul asupra tutunului. 66. 66. p. Semnificativ este în acest sens impozitul asupra zahărului. În anul 1900 acesta era de 40 copeici pe vadră. oscilaţii. În anii 1905-1914 acest impozit aducea un venit statului de 17 milioane. Sfatul Ţării a votat introducerea unui impozit de 40 ruble pentru un pud de tutun brut. venitul a scăzut de la 696 milioane cât era prevăzut în 1913. în anul 1914 pe pudul de malţ se plăteau 3 ruble. ca peste douăzeci de ani. Încă anul 1895 această taxă era de 1. impozit care a fost mărit în 1914 la 4 copeici393. când s-au făcut resimţite unele schimbări în acest plan: situaţia vinurilor recoltate în Chişinău în 1918. Impozitul asupra petrolului a cunoscut. ceea ce însemna 5% din toate impozitele stabilite şi 31 copeici pentru fiecare persoană. Ibidem. . p. iar în 1915 taxele stabilite erau aproximativ de 6-9 ruble392. În anii 19141916 impozitul pe acest produs aducea un venit statului de 140-190 milioane ruble394.

Ibidem. Ibidem. . Бабилунга. iar din cele 46 de instituţii ale oraşului doar 3 activau fără ucenici. deşi suma totală a acestor impozite pare nesemnificativă la prima vedere. la începutul secolului. care fabricau şi realizau anual produse în sumă de 2 milioane ruble397. В. Semnificative sunt veniturile şi cheltuielile realizate de Cuptorul de pâine în luna iulie a anului 1915 (tabelul 27)401. care au realizat produse în sumă de 390 mii ruble. Кишинев. 1985. Kogan avea în aceeaşi perioadă 45 muncitori. Жуков. ea reducea substanţial din veniturile lunare ale orăşeanului. c. iar veniturile proprietarei în acelaşi an au constituit 8. И. Kaliveit. Города Бессарабии (1861-1900 г.г. acestea variau în funcţie de direcţia de activitate. Zaharin lucrau mai mult de 30 persoane etc. cam 80% din suma totală alocată. Кишинев. doar pentru coacerea pâinii dintr-un 396 397 398 399 400 401 Н. 96-99. Bakova.). unde lucrau 15 persoane. Формирование и развитие буржуазии и пролетариата Бессарабии (1812-1900). c.4 mii ruble400. august 1915. De asemenea. Majoritatea cheltuielilor erau rezervate coacerii pâinii. В. Printre cele mai semnificative figurau: atelierul de fabricare a teracotei. în oraşul Chişinău a fot înregistrată creşterea numărului acestora până la 59 întreprinderi industriale. Pentru a stabili raportul dintre veniturile şi cheltuielile Cuptorului de pâine din Chişinău timp de o lună. 146. În anul 1903. cât şi de mărimea acestora. Astfel. Счет прибылей и убытков за июль 1915 г. Очерк капиталистической эволюции.4 mii ruble398. care a realizat în anul 1902 mărfuri în sumă de 70 mii ruble. Venitul mediu săptămânal al proprietarului era de aproximativ 13 ruble şi 78 copeici396. p. 105. 132. В. Ghendrih avea 24 angajaţi şi un venit anual de 131. punându-l de multe ori în imposibilitatea de a le achita. Кишинев. cărămidei şi altor materiale de construcţie care aparţinea lui R. 1975.7 mii ruble. И. Промышленность Бессарабии в конце XIX – начале XX-века. venitul mediu anual al unei întreprinderi era de 2 372 ruble. nr. Conform datelor. Кишиневской Городской Хлебопекарнии // Ведомости Кишиневской Городской Думы. de numărul angajaţilor.126 Lucia Sava Ca urmare. 1982. Puţin mai mică era întreprinderea lui A Gughel. 51. 4. În anii 1900-1901 acesta avea 24 angajaţi care au fabricat materiale de construcţie în sumă de 9.399 Acestora li se adăuga magazinul de galanterie al E. 3 mii ruble. restul aveau între 1 şi 8 muncitori. Жуков. care în acelaşi an au realizat produse în sumă de 6. la fabrica de vinuri a lui A. deschis încă în 1890. pentru asigurarea populaţiei oraşului cu pâine am luat în calculele noastre cifrele medii care ţin de cheltuielile suportate pentru întreg procesul: de la coacerea pâinii până la realizarea ei. moara negustorului I. 77. moara lui M. Cât priveşte veniturile întreprinderilor. c. c.

când preţurile sunt în creştere.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 127 sac de făină se plăteau 64.5 ruble. Datele prezentate. Такса на дрова. 69. Saviţki. se achita taxa de 18. c. Бессарабским Губернатором 28 ноября 1915 года // Ведомости Кишиневской Городской Думы. p. În această lună cheltuielile de apă în oraş au fost următoarele: plătite (pentru o lună) 5 528 148 vedre. iar o nouă recoltă nu a fost încă strânsă. De reţinut. сентябрь 1915. când produsele de primă necesitate. p. 53. 3. De asemenea. iar pentru o oră – 7 430 vedre. ne indică suma totală a cheltuielilor privind asigurarea locuitorilor oraşului cu apă în luna iulie de 6 509 555 vedre de apă. trebuie luat în calcul şi faptul că este vorba de perioada din timpul războiului. утвержденная Г. care poartă semnătura controlorului V.. În acelaşi context erau cheltuielile pentru asigurarea locuitorilor cu apă potabilă. aflate la depozite. водопр. acestea erau total diferite de cele ale membrilor obişnuiţi ai comunităţii chişinăuene. neplătite – pentru o lună – 981 407. deoarece este vorba despre anotimpul de vară. Nr. Nr. учтенной по водомерам за июль 1915 г. dintre care în mediu pentru o zi – 178 327.. la depozite. c. 4. Astfel. am luat drept exemplu aceeaşi lună iulie a anului 1915. netăiate. venitul net al Cuptorului de pâine din Chişinău pentru luna iulie a anului 1915 este de 729 ruble 73 copeici402. ca Preşedinte al Sfatului Ţării. aproape 90% din suma totală obţinută. preţul mediu era de 16 ruble405. // Ведомости Кишиневской Городской Думы. În acelaşi timp. 3. iar pentru o oră – 8 749 vedre de apă404. декабрь 1915. la încălzirea unui cuptor se utilizau 3 puduri de lemne. În ceea ce priveşte salariile conducătorilor de vârf ai societăţii chişinăuene. cheltuielile care vizează munca depusă pentru coacerea pâinii nu constituie nici 10%. material tare. pentru o zi – 31 658. Cele mai mari venituri se obţineau din vânzarea pâinii. În ce măsură veniturile obţinute de locuitorii oraşului puteau acoperi cheltuielile inevitabile din viaţa cotidiană? În continuare ne propunem să evidenţiem particularităţile raportului dintre venituri şi cheltuieli ale tuturor orăşenilor. Aşadar.. care reprezintă în mediu pentru o zi – 209 985 vedre. Ibidem. pe lângă salariul lunar de bază de 900 ruble. 402 403 404 405 Ibidem. Pentru comparaţie. dat fiind faptul că rezervele iernii se apropie de sfârşit. Ion Inculeţ menţiona despre propria persoană: „Eu. Расходы воды город. Semnificativă este şi taxa pentru lemne: pentru un pud de lemne. 5 ruble. Pe de altă parte. în special pâinea. în funcţie de categoria socială şi de ocupaţia permanentă exercitată. cifrele la care am făcut referinţă sunt acceptabile. iar pentru un pud de lemne din material moale. . netăiate. 64. iar pentru o oră – 1 318403. se scumpeau de la o zi la alta.

Fără a exagera. • învăţătorii solicitau dreptul la 6 luni de certificat de boală. nr. În ceea ce priveşte salariile celorlalţi membri ai Prezidiului legislativului. 406 407 408 409 V. 19-23. p. aceasta era remunerată după alte criterii. Revista Asociaţiei Învăţătorilor Moldoveni din Basarabia.128 Lucia Sava primeam doar o simbolică indemnizaţie pentru că eram persoana care reprezenta statul” (la data de 24 ianuarie 1918)406. Revista Luminătorul din august 1912 publica la rubrica Ştiri informaţia conform căreia „Sfatul şcolilor al Preasfinţitului Sinod a alcătuit un proiect de lege prin care să deie din haznaua statului 1 600 000 ruble pentru mărirea lefilor de la şcolile din popor bisericeşti şi 500 00 ruble pentru zidirea altor şcoli bisericeşti cu începere din 1911”. Cât priveşte munca intelectualilor. indemnizaţia pe ziua respectivă le era „reţinută”. conform informaţiilor de care dispunem. 2001. În ajunul Marii Uniri a Basarabiei cu România. adică 450 ruble/lunar. însă dacă ei „lipseau nemotivat” de la şedinţele în cauză. Semnificative în acest sens. acestea erau următoarele: preşedintele Sfatului Ţării – 900 ruble. iar la fiecare 8 ani să crească cu câte 180 ruble – dintre care 2% din leafă pentru pensie. putem conchide. p. primeau un salariu ce varia între 600-150 ruble pe lună. 78.408 Această informaţie ne permite să conchidem. Ibidem. Popovschi. care solicitau: • leafa învăţătorilor să fie mărită până la 1500 ruble. începând cu şefii diferitelor servicii şi terminând cu obişnuiţii curieri. că existau probleme legate de asigurarea acestei categorii sociale cu salarii. deşi cheltuielile suportate de unii şi de alţii erau în mare măsură aceleaşi. . 1917. Ceilalţi funcţionari ai aparatului Executivului. vice-preşedintele şi secretarul prim – câte 750 ruble. După Unire. cel puţin dacă ne referim la produsele de strictă necesitate. 84-94. p. 1909-1918. perioadă în care li se achita leafa şi lecuirea409. 3. prim-vice-preşedintele. • după 25 de ani de activitate în domeniul pedagogic să fie oferită o pensie de 1 500 ruble fiecărei persoane. 85-86. Luminătorul. sunt Rezoluţiile Congresului învăţătorilor din ţinutul Basarabia din data de 11 aprilie 1917. pe care aceştia o puteau ridica numai în cazul prezenţei lor la şedinţele în plen ale Sfatului Ţării şi ale comisiilor lui. Organizarea internă a Republicii Democratice Moldoveneşti (1917-1918) // Destin românesc. exista în situaţia veniturilor populaţiei Chişinăului o discrepanţă foarte mare de la o categorie socială la alta. Şcoala Moldovenească. indemnizaţia zilnică a deputaţilor Sfatului Ţării a crescut până la 30 lei407. mărimea indemnizaţiei zilnice a deputaţilor basarabeni era de 15 ruble. p.

de regulă. 21. etc.7% din spălătorese primeau mai puţin de 100 ruble. sobarii etc. Промышленность Бессарабии в конце XIX – начале XX-века. din cauza războiului. De menţionat. de instituţie. iar restul – nu mai mult de 400. deoarece printre aceştia puteau fi atât 410 411 412 413 Н.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 129 De altfel. brutarilor. venitul mediu anual al acestora nu depăşea 100 ruble. în industria chimică – 280 ruble. la fabrica de cărămidă – 164 ruble. acesta a coborât la cel din 1900 – de 184 ruble412. 126. В.52 ruble. de sex şi de vârsta persoanei. iar în 1913 – de 136. fierarii. salariul săptămânal al unui ucenic angajat în atelierele meşteşugăreşti era de 5 ruble 50 copeci. giuvaergiilor. din industria de prelucrare a metalelor – 284 ruble. Salariul lunar al fiecărui individ varia în funcţie de domeniul de activitate. iar restul – nu mai mult de 400 ruble. Бабилунга. Acesta era mai înalt în cazul fotografilor. Astfel. acesta varia între 4 şi 10 ruble. Astfel. Conform datelor statistice ale perioadei. iar către 1914 la 294 ruble. Astfel. După cum remarcă cercetătorul N. Negustorii şi angajaţii în activităţi comerciale mărunte primeau şi mai puţin. al celui ce prelucra metalele – 185 ruble. Ibidem. Femeile primeau un salariu mai mic în comparaţie cu bărbaţii. 43. în 1905 – de 138. dacă în anul 1900 salariul mediu anual în Basarabia era de 180 ruble. industria chimică – 460 ruble. atunci în 1915. industria lemnului – 100 ruble. p. Ibidem. un electric – 630 ruble. iar al unuia de la tipografie – de 237 ruble411. indiferent de categoria socială sau de îndeletnicire. Babilunga.2% din cusătorese primeau mai puţin de 100 ruble anual. salariul mediu al unui muncitor din Basarabia a variat în perioada dată astfel: în anul 1900 acesta era de 133. Ibidem. În anul 1913 salariul mediu anual a crescut considerabil în dependenţă de domeniul de activitate al muncitorului: astfel. salariul mediu anual al unui muncitor angajat în prelucrarea lânii era de 300 ruble. p. oscilând între 8 şi 50 ruble. crescând în anul 1913 până la 235 ruble. ceasornicarilor. al unui angajat la moară – de 200 ruble. 127.413. Очерк капиталистической эволюции. 127. 127. în timp ce mai puţin remuneraţi pentru munca prestată erau cizmarii. industria alimentară – 254 ruble. 1985. în 1910 – 178. de la fabrica de cărămidă – 316 ruble. . nivelul de trai al majorităţii populaţiei oraşului depindea de capacitatea de cumpărare a strictului necesar în baza salariului lunar al fiecărui locuitor.81 ruble. un angajat din industria lemnului primea în mediu anual 200 ruble.85 ruble410.21 ruble. la fabricile de mobilă – 300 ruble. care primeau în mediu anual un salariu de 250-400 ruble. p. Кишинев. c.

130

Lucia Sava

copii, cât şi meşteri calificaţi. Un ucenic primea în mediu anual 50 ruble (fără întreţinere). Cu toate acestea, munca la oraş era mai înalt remunerată decât cea de la sat. Pentru comparaţie, acelaşi meşteşugar, care activa într-un atelier de cizmărie la sat, primea în 1912, între 50-100 şi 200 ruble, un fierar sau un sudor – 30-50 – 200-300 ruble, cusătoresele – între 50-100 ruble, etc.414. Cât priveşte preţul mediu pentru ziua de muncă în oraşul Chişinău, acesta a evoluat astfel: dacă în 1866 era de 50 copeici, iar în 1901 – 70 copeici, către anul 1904 creşte până la 90 copeici415. Preţul muncii depuse de un simplu locuitor al oraşului Chişinău timp de o zi este şi mai mic (conform tabelului 28)416. Datele expuse în tabel includ anii 1913-1916. Mai puţin plătiţi erau copiii, bătrânii şi femeile, adică categoriile vulnerabile ale populaţiei. În schimb, era solicitată munca bărbaţilor sănătoşi, îndeosebi a celor care dispuneau de animale de tracţiune, care valora de 4-5 ori mai mult. Dacă în anul 1913 pentru o căruţă cu doi cai şi conducător era achitată suma de 2-2,5 ruble pentru o zi de muncă, atunci după Primul Război Mondial, în aceleaşi condiţii, acesta era plătit cu până la 25 ruble, ceea ce însemna cam de zece ori mai mult417. În acelaşi timp, rămân aproape neschimbate sumele încasate pentru ziua de muncă de către femei, copii şi bătrâni (copiii erau plătiţi în anul 1913 cu 0,25-0,6 ruble, iar în 1916 – între 0,6-2,5 ruble; bătrânii primeau în mediu în 1913 – 0,35-0,6 ruble, iar în 1916 – 0,6-3 ruble, iar femeile erau remunerate cu 0,4-0,7 ruble în 1913 şi 1-3,5 ruble în 1916)418. Considerăm, că sumele indicate reprezintă de fapt munca fizică prost plătită, deşi aceasta se desfăşura, în majoritatea cazurilor, în condiţii dificile. Având în vedere faptul că în perioada anilor 1900-1914 preţurile la produsele de primă necesitate au crescut cu până la 31%, iar în 1915 cu aproximativ 75,4%419, salariul locuitorilor oraşului Chişinău era cheltuit în cea mai mare parte în această direcţie. În acelaşi timp, dacă coşul minim de consum în Basarabia constituia la începutul secolului trecut 18 ruble pe lună pentru fiecare persoană, în Chişinău nivelul de viaţă era mai scump. Astfel, în 1904 un pud de pâine
414 415 416

417 418 419

В. И. Жуков, Города Бессарабии (1861-1900 г.г.), Кишинев, 1975, c. 133. Кишиневец, 1909-1910, c. 21. Такса на дрова, утвержденная Г. Бессарабским Губернатором 28 ноября 1915 года // Ведомости Кишиневской Городской Думы, Nr. 69, декабрь, 1915, c. 6. Ibidem, p. 6. Ibidem, p. 6. Н. В. Бабилунга, Промышленность Бессарабии в конце XIX – начале XX-века. Очерк капиталистической эволюции, Кишинев, 1985, c. 127.

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)

131

costa 2 copeici, un kilogram de carne – 10 copeici, unul de zahăr – 15, 1 litru de gaz lampant – 4 copeici, iar 1 kilogram de sare – 1 copeică. O căldare de vin în judeţul Chişinău costa 70 copeici, un pud de făină – 84 copeici, un kilogram de peşte – 4 ruble 50 copeici, unul de ulei – 13 ruble, lemne – 10 copeici, cărbune – 20 copeici. Suma totală a produselor evidenţiate se ridica la aproximativ 80 de ruble. Aceasta era completată de plata medie lunară pentru un apartament cu o cameră, care era de 40 ruble420. Deşi salariul mediu lunar al unui reprezentant de categorie medie a populaţiei acoperea coşul minim de consum şi chiar îl depăşea, totuşi, în condiţiile în care acesta era nevoit să-şi întreţină familia, banii primiţi de cele mai multe ori nu erau suficienţi pentru a acoperi cheltuielile, astfel încât acesta era de multe ori nevoit să-şi schimbe caracterul ocupaţiei şi regimul de muncă. Cele mai mari cheltuieli erau preconizate de chişinăueni pentru cumpărarea produselor alimentare. Printre acestea, de cea mai mare necesitate era pâinea. În mediu, fiecare orăşean cumpăra anual 12 puduri de pâine. Aceste cheltuieli erau secundate de cele rezervate pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte. În condiţiile în care mentalitatea orăşeanului era de a arăta bine, de a urmări tendinţele vestimentare în vogă ale perioadei, acesta era gata să dea chiar şi jumătate din salariu. Astfel, dacă în Basarabia, în ansamblu, cheltuielile pentru mărfurile de această categorie atingeau 11-15%, în Chişinău acestea constituaiu 25%, egalându-se cu produsele alimentare421. Asigurarea proastă şi nivelul scăzut de trai al majorităţii populaţiei oraşului erau însoţite de condiţiile dificile de muncă. Ziua de muncă dura în mediu 10-12 ore şi chiar până la 16 ore de muncă zilnic, iar uneori şi mai mult, cum ar fi, de exemplu, angajaţii Cuptorului de pâine din Chişinău, care lucrau în mediu 18 ore pe zi422. Intensitatea muncii, lipsa tehnicii elementare de asigurare şi a sistemelor de ventilare, condiţiile antisanitare se întâlneau practic la majoritatea întreprinderilor şi fabricilor. În unul din rapoartele timpului se menţiona că „particularităţile muncii unui fochist nu-i permiteau acestuia, după 12 ore de muncă, în intervalul de trecere de la un schimb la altul, nici să se odihnească, nici să mănânce...”423. La unele întreprinderi şi fabrici condiţiile de muncă erau distrugătoare pentru angajaţi, din cauza umidităţii, murdăriei, lipsa iluminării şi a sistemelor de aerisire, cât şi inexistenţa acordării ajutorului medical în caz de necesitate.
420 421 422

423

В. И. Жуков, Города Бессарабии (1861-1900 г.г.), Кишинев, 1975, c. 80. Ibidem, p. 130-131. Н. В. Бабилунга, Промышленность Бессарабии в конце XIX – начале XX-века. Очерк капиталистической эволюции, Кишинев, 1985, c. 133. Ibidem, p. 128.

132

Lucia Sava

În acelaşi context, este descrisă o zi de muncă a unui angajat la fabrica de producere a articolelor de marochinărie: „...o muncă grea, prost plătită, şi, cel mai important, murdară... Mirosul era distrugător, el se îmbiba în îmbrăcăminte atât de mult, încât o persoană neobişnuită cu un astfel de miros nu putea rămâne mai mult de 10 minute în atelier...”424. În afara subvenţiilor băneşti acordate, autorităţile interveneau şi la nivel administrativ pentru a îmbunătăţi condiţiile de trai şi de muncă ale locuitorilor oraşului. Astfel, Decretul din 15 noiembrie 1906, publicat în Monitorul oficial din 1906, conţinea o serie de modificări ale condiţiilor de muncă ale diferitor categorii sociale425. Articolul 1894, care se referea la stabilimentele comercialo-industriale şi articolul 1895 referitor la stabilimentele meseriaşilor, prevedeau o serie de modificări privind ocrotirea copiilor, minorilor şi femeilor; se introduc în Codul Penal noi articole la acest capitol. De asemenea, decretul menţionat prevedea, între altele, unele pedepse pentru încălcarea regulamentului: „Directorul stabilimentului de meserie sau comercial care va contraveni dispoziţiei legilor şi ordonanţei obligatorii referitoare la durata lucrărilor şi împărţirea lucrului cu privire la copii, minori şi femei, se pedepsesc cu închisoare până la o lună sau cu amenda pecuniară de 100 ruble. La acelaşi capitol, al modificărilor cadrului legislativ, trebuie menţionată Legea privind asigurarea contra accidentelor, emisă în anul 1912426. Doi ani mai târziu, la 10 iunie 1914, o nouă lege se referea la condiţiile pentru asigurarea rentelor şi capitalurilor băneşti prin casele de păstrare ale statului. Conform acestei legi, casele de păstrare ale statului puteau primi: • Asigurări în caz de moarte; • Asigurări la termen stabilite în poliţe de asigurări; • Asigurarea rentei pe tot timpul vieţii. Asigurarea unei rente viagere, urmând a se servi de plata moştenită după moartea persoanei asigurate. Pentru asigurarea individuală capitalul asigurat pe viaţă nu putea depăşi 10 000 ruble, iar renta viageră – 1 200 ruble pe an de persoană. Pentru asigurările colective era fixată aceeaşi sumă de 10 000 ruble, iar renta viageră nu trebuia să depăşească 2 400 ruble pe an. Suplimentar, legea stipula că asigurarea capitalurilor până la 1 000 ruble şi a rentei ce nu depăşea 500 ruble pe an se încheia cu condiţia că acestea nu vor fi expropriate în nici un caz427.
424 425

426 427

В. И. Жуков, Города Бессарабии (1861-1900 г.г.), Кишинев, 1975, c. 82. Extras din Avizul nr. 178 al şedinţei Comisiei juridice a Basarabiei din 9 decembrie 1919// Buletinul Cercului de Studii şi propagandă cooperatistă pentru Basarabia, nr. 2, august 1920, p. 210. Ibidem, p. 211-212. Ibidem, p. 215.

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)

133

În acelaşi context a fost adoptat, în anul 1915, Regulamentul obligatoriu de asigurare a odihnei normale în instituţiile de comerţ din oraşul Chişinău428. Potrivit acestuia, comerţul în oraş se desfăşura zilnic de la ora 8 până la ora 20, iar joia şi vinerea – de la ora 8 până la ora 17. În regiunea pieţelor, comercializarea produselor se făcea în perioada 1 aprilie – 1 septembrie, de la ora 6 dimineaţa până la 18, iar de la 1 septembrie – 1 aprilie – de la ora 7 până la ora 19. Drept zone de piaţă erau considerate străzile Şmidt, Bender, Alexandrovskaia şi Armeană, pentru piaţa nouă; Ecaterinskaia, Fontanskaia şi Cahul, pentru cea veche; iar pentru piaţa Ilinskaia, strada Ilinskaia, care se situa între strada Antonovskaia şi Ecaterinskaia (pentru denumirea veche şi cea actuală a străzilor vezi tabelul 39). În acelaşi regulament se stipula că persoanele care activau în domeniul comercial dispuneau de o întrerupere a regimului de muncă de două ore, pentru a servi prânzul. Iar angajaţii întreprinderilor comerciale, care aveau vârsta până la 17 ani, erau eliberaţi de la serviciu între orele 8-11, pentru a merge la şcoală429. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă se prevedea ca în zilele de sărbătoare instituţiile comerciale să dispună de un regim special, prescurtat, cu excepţia zilelor de Crăciun, Paşti şi Sf. Treime, când orice activitate comercială era interzisă. Marea Unire a Basarabiei cu România a însemnat o nouă etapă în evoluţia comerţului urban, deoarece acest eveniment istoric a determinat realizarea mai multor schimbări, printre care modificarea cadrului legislativ, modificări care includeau adaptarea legilor existente la contextul legal românesc, precum şi elaborarea unor legi noi pentru a facilita procesul de integrare a Basarabiei în cadrul României întregite. Guvernul României ia o serie de măsuri care vizează domeniul economic al Basarabiei. Cele mai importante decizii sunt: – Decretul 901 din 16 aprilie 1918 fixează cursul rublei la 1 leu 60 bani. – Legea 1122 din 23 mai 1918 – puterea legii vămilor se extinde şi asupra Basarabiei. – Legea 3262 din 5 octombrie 1918 prevedea organizarea Administraţiei generale a finanţelor statului, a legii contabilităţii publice şi a legii pentru constatarea şi perceperea contribuţiilor. – Prin Legea 3449 din 16 octombrie 1918 se aprobă impozitul de 2,5 % asupra tuturor veniturilor. – Potrivit Legii 3581 din 7 decembrie 1918, la casele publice din Basarabia nu se va accepta decât leul ca monedă de circulaţie internă.
428

429

Обязательное постановление об обеспечении нормального отдыха сужающих в торговых заведениях, складах и конторах г. Кишинева // Ведомости Кишиневской Городской Думы, Nr. 57, сентябрь, 1915. Ibidem, p. 4.

134

Lucia Sava

– Legea 189 din 7 februarie 1919 a oprit importul monedelor de hârtie – rubla rusească, coroana austriacă şi leva bulgară. – Legea 1354 din 26 martie 1919 prevedea ca de la 14 aprilie 1919 toate impozitele din Basarabia să fie transferate din ruble în lei, echivalentul unei ruble fiind stabilit la un leu şi patru zecimi430. În concluzie, remarcăm în perioada anilor 1900-1918 mai multe modificări legale, ale căror necesitate se impunea autorităţilor de la Chişinău pentru a îmbunătăţi condiţiile de trai şi de muncă ale locuitorilor oraşului. Pentru a ţine sub control situaţia comerţului urban, a fost introdus în Basarabia de la data de 1 ianuarie 1917 impozitul progresiv pe venit, care, totuşi, ocupa un loc modest în bugetul oraşului pentru anii 1917-1918. Ca urmare a acestui impozit, veniturile statului erau calculate la suma de 1-1,5 milioane ruble. Introducerea impozitului pe venit a întâmpinat o serie de impedimente, cum ar fi: starea deteriorată a aparatului financiar din timpul revoluţiei, schimbarea administraţiei şi nedeprinderea populaţiei de a-şi îndeplini datoria faţă de ţară fără a fi silit de administraţia fiscală431. De asemenea, o caracteristică importantă a evoluţiei raportului dintre venituri şi cheltuieli ale populaţiei oraşului Chişinău o constituie scăderea puterii de cumpărare a salariilor. Această evoluţie se explică prin creşterea preţurilor la produsele de primă necesitate (drept consecinţă a războiului, cât şi alte cauze economice), dar şi a creşterii numărului populaţiei urbane.

430 431

T. Ioncu, Reforma financiară // Basarabia economică, nr.3, iulie 1919, p. 68. Ibidem, p. 70.

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)

135

CAPITOLUL III VESTIMENTAŢIA
Studiul vestimentaţiei indivizilor dintr-o anumită societate într-o perioadă istorică distinctă ne oferă un punct de vedere inedit, care ne permite să observăm ansamblul realităţilor sociale, mediul material, cât şi simbolurile, practicile colective sau calculele personale ale acestora în perioada cercetată. Chiar dacă istoria costumului cunoaşte, pe parcursul evoluţiei sale, o cercetare profundă în operele unor autori, îndeosebi francezi, precum Françoise Piponnier, Yvonne Deslandres, Philippe Perrot, Daniel Roche, A.C.A.Racinet, André Blum, Françoise Bouchet432 ş.a., istoricii şi antropologii descoperă noi aspecte de investigaţie, care le permit aprofundarea cunoştinţelor despre cultura, dar şi despre procesul de comunicare non-verbală a indivizilor unei societăţi, deoarece „costumul reprezintă arta de a trata un subiect în întregul adevăr istoric”433. În studierea vestimentaţiei trebuie să ţinem cont de ţesătură, detaliile croielii, reutilizarea anumitor piese, confecţionările tradiţionale, preţuri, precum şi de circumstanţele în care este utilizată. Aceste elemente fac distincţia între situaţia socială, preferinţele şi gusturile indivizilor, constituie un element al individualismului sau, dimpotrivă, îi încadrează în colectivitate. Îmbrăcămintea trebuie considerată ca „un fapt social total”, deoarece ea este un „fenomen social total”, ce implică în acelaşi timp posibilităţile tehnice, economice şi culturale ale unui grup, cât şi aspiraţiile sale, care determină gesturi şi practici individualizate: ipostaze, schimburi, vise. Din aceste considerente, vestimentaţia nu reprezintă o investiţie financiară a cărei utilitate ar fi de natură tehnică; ea pune în evidenţă, înainte de toate, diferenţierea socială, făcând vizibilă ierarhia de averi şi de ranguri sociale. Deoarece ea afirmă inegalitatea, este atât o problemă tehnică şi economică, cât şi politică. Numărul pieselor vestimentare purtate, noutatea şi originalitatea formelor şi a culorilor, tipurile de ţesături, gradul lor de uzură constituie indicii practicilor sociale diferenţiate. Cu siguranţă, mijloacele financiare ale
432

433

Este vorba de cercetători francezi consacraţi studiului istoriei costumului: F. Piponnier, Costumes et vie sociale. La Cour d’Anjou XIV-XV-ème siècles, Paris, 1970; Y. Deslandres, Le costume, image de l’homme, Paris, 1976; Ph. Perrot, Les dessus et les dessous de la bourgeoisie. Une histoire du vêtement au XIX-ème siècle, Paris, 1981; D. Roche, La culture des apparences. Une histoire du vêtement XVII-XVIII-ème siècles, Paris, 1989; A.C.A. Racinet, Le costume historique, Paris, 1988; A. Blum, Histoire du costume, les modes aux XVII et XVIII-ème siècles, Paris, 1988; F. Boucher, Histoire du costume, Paris, 1985. Concepţie expusă de către iluminiştii francezi.

de exemplu. . Refacerea tabloului vestimentar din perioada anilor 1900-1918 este posibilă şi datorită fotografiilor existente. Astfel. A. Relaţia omului cu costumul său în viaţa cotidiană. care s-a adăugat cinematografiei. mecanismele de inovaţie. răspândire şi împrumut. piese de teatru. stil. 1994. Bucureşti. fiind adepţii concepţiei. 32. Istoria vestimentaţiei europene. expri434 435 436 437 Ibidem. legăturile cu alte trăsături ale organizării sociale. romane. de a se împodobi este o trăsătură specifică umană care îi determină ritmul vieţii435. J. 89. A. în fiecare perioadă istorică. costum. este reflectată în memorii. Astfel. a accepta să te îmbraci înseamnă a intra în societatea oamenilor. Moda a intrat întotdeauna în sfera preocupărilor umane. 142. p. Bucureşti. Condorcet spunea că veşmântul e semnul care separă omul de animal. Nanu. toate clasele sociale au putut vedea cum se îmbracă persoanele-tip. uneori chiar derutante. corespondenţe. potrivit căreia funcţia primordială a veşmântului ţine de asigurarea securităţii şi a confortului fiecărei persoane. Tendinţele modei şi elementele de vestimentaţie mereu schimbătoare. Astfel. Descrierile întâlnite în literatură pot îmbogăţi cunoaşterea şi înţelegerea evoluţiei vestimentaţiei. La mode à travers les siècles. actorii în vogă437. 1999. în fiecare ţară şi pentru orice categorie socială. fotografia. îndeosebi a celor feminine. dovada supremaţiei raţiunii asupra simţurilor436. Paris. ca urmare a acestei publicităţi. Ceea ce putem spune însă în permanenţă despre fiinţa umană este că actul de a se îmbrăca. De la începutul secolului al XX-lea. propagarea tendinţelor de modă a beneficiat de această publicitate indirectă. a facilitat posibilitatea vizionării în mişcare a costumelor prin faptul că acestea erau îmbrăcate şi prezentate de manechine şi actori. moda rămâne încă un domeniu care aduce în discuţie numeroase probleme fără răspuns: ritmul şi natura schimbărilor sale. p.136 Lucia Sava unui individ sau ale unui grup social definesc un anume nivel de viaţă. În concepţia chişinăuenilor. poartă amprenta vieţii cotidiene. ce ne oferă o imagine clară a tendinţelor modei. Caragea. iar Auguste Comte vedea în haine marca civilizaţiei. Cercetătorii preocupaţi de această problemă au insistat asupra semnificaţiei sociale a costumului: conform opiniei acestora. dar utilizarea lor este selectivă şi vorbeşte despre un anumit mod de viaţă434. acest nou domeniu al artei. Artă. influenţând direct mentalitatea indivizilor din orice perioadă istorică. p. 1976. Besson. C. p. 81. Locuitorii oraşului Chişinău de la începutul secolului al XX-lea n-au neglijat acest capitol al vieţii cotidiene şi al gusturilor estetice.

p. Бессарабская жизнь. printre care evidenţiem: Бессарабец. Evidenţierea unor aspecte ale vestimentaţiei europene în perioada dată ne-ar permite prezentarea adecvată şi înţelegerea particularităţilor de evoluţie ale îmbrăcămintei. ci şi din femei aparţinând marii burghezii. ce poartă amprentele spiritului pe care le-au împrumutat. Devenită instrument al seducţiei şi al confortului. la Paris au fost înfiinţate numeroase case de modă conduse de femei. Artă. veşmintele se impun şi dintr-o voinţă de diferenţiere. aflându-se în permanenţă sub influenţa elementelor modei franceze. Pe de altă parte. Parisul era considerat centrul principal de inovaţii şi realizări privind tehnicile şi tendinţele vestimentare. dar şi a individualităţii umane. în perioada evidenţiată. precum şi ale tendinţelor de modă remarcate la locuitorii capitalei basarabene. C. pentru alţii ea reprezenta un simbol al bogăţiei şi al modernităţii. 1910-1911. 142. 81. A. de portul şi de obişnuinţele acestora. de mentalitatea individului sau a colectivităţii din care făcea parte şi unde acesta îşi desfăşura activitatea zilnică. de evidenţiere a ierarhiei clasei sociale. 1904-1917. engleze sau ruse440. Conform unor opinii. p. care. 1914. precum şi din vizitatoare străine. a tendinţelor şi a gusturilor vestimentare ale locuitorilor oraşului Chişinău. în capitala franceză exista o clientelă formată nu numai din femei de la curte. Друг. Acestora li se adaugă americancele. costum. doar niciuna nu a reuşit să-şi impună marca. Din punct de vedere etnic şi social. Dacă pentru unii indivizi îmbrăcămintea avea rolul de a răspunde unor necesităţi fizice. dorinţa de a seduce. dornice de a fi în ritm cu moda şi 438 439 440 Este vorba de o serie de ziare şi reviste ale perioadei. inerentă atât femeilor. În plan european.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 137 mată temeinic în presa periodică a timpului438. deoarece elementul poetic care adaugă hainelor o notă de iraţional lipseşte acestor modele439. Îmbrăcămintea chişinăuenilor varia în funcţie de situaţia materială. a avea un costum înseamnă a te conforma obişnuinţelor societăţii în care trăieşti. 1905-1914. Cercetătorii aspectelor vestimentare ale perioadei remarcă faptul că la începutul secolului al XX-lea costumele tradiţionale sunt abandonate în viaţa cotidiană. stil. Totodată. vestimentaţia locuitorilor oraşului Chişinău a variat la începutul secolului al XX-lea. Caragea. . cât şi bărbaţilor. 1897-1903. a constituit unul dintre principalele motive ale transformărilor vestimentaţiei. este evident că comportamentul oamenilor epocii respective este strâns legat de costum. Istoria vestimentaţiei europene. fiind înlocuite cu haine europene. De altfel. Nanu. Moda propusă în revistele de specialitate şi costumele păstrate demonstrează un caracter de moderaţie şi de conservatorism burghez.

Paris. doar posibilităţile pe care le ofereau veniturile corespunzătoare. Paris. ele propuneau în schimb substitute de bună calitate ale veşmintelor marilor case. Magazinele cu haine prêt-à-porter nu jucau vreun rol în crearea noutăţilor. Ibidem. schimbări care au dus la crearea unui stil complicat (denumit convenţional style tapissier). precum şi a altora care au urmat. Între anii 1912-1913. Istoria vestimentaţiei europene. cu un mic decalaj de timp. de pompoane şi de garnituri. Besson. 1994. 85. Cinquante ans d’élégance et d’art de vivre. propunând clientelei sale. 1999. devin cele mai bune cliente ale marii industrii de haute couture441. p. ale căror motive decorative Poiret le imitase. totuşi. În perioada cercetată de noi se evidenţiază activitatea şi inovaţiile aduse de Paul Poiret (1879-1944). El a reuşit să-şi elaboreze rapid propriul stil. iar industria de confecţii copia unele iniţiative ale caselor de modă. 115. Acestea nu puteau fi purtate decât fără corset. După câteva ezitări. modelierul care a avut meritul de a crea la începutul secolului trecut silueta femeii moderne.444 Ca urmare a acestui turneu. este adevărat. p. ale căror forme le imitau. Dacă femeile destul de bogate pentru a-şi putea cumpăra haine cu marca unei case celebre au fost întotdeauna puţine. Paul Poiret şi-a deschis propria casă de modă la sfârşitul anului 1904. Sensibil la această schimbare de atmosferă. care continua să facă din femeia elegantă un obiect împodobit şi fastuos şi prin definiţie imobil442. Bucureşti. pentru că doar astfel se putea ghici linia naturală a corpului. formate din femei avide după noutăţi. acceptând. Poiret face un turneu în Europa pentru a-şi prezenta modelele: turneul său include cele mai mari oraşe europene – Berlin-VarşoviaPraga-Viena. p. când liniile erau drepte şi rochiile aveau doar o legătură sub sâni. multe dintre ele au continuat să mai poarte un timp şi centurile înalte443. 441 442 443 444 J.138 Lucia Sava dispuse să cheltuiască bani grei pentru aceasta. Revistele de modă propagau aceste propuneri. Beaton. C. p. C. 116-117. locuitoarele oraşului Chişinău erau mult mai modeste. Noile rochii erau inspirate atât din moda cu accente antice din perioada Directoratului. Demne de remarcat sunt transformările din modă survenite între anii 1855 şi 1900. cu abuz de franjuri. cât şi din costumele tradiţionale orientale. rochii de un stil absolut inedit. 131. 1988. Caragea. cel care a simţit că toaletele fastuoase pe care Casa Worth continua să le propună bogatelor sale cliente din întreaga lume nu mai corespundeau gusturilor femeii moderne. Spre deosebire de acestea. uneori. . majoritatea femeilor au acceptat schimbarea. un public mult mai numeros se inspira din propunerile făcute prin aceste modele. La mode à travers les siècles.

Abia după anul 445 446 C. orice model vestimentar fiind făcut cu anumite rezerve. deoarece el păstra anumite toleranţe de câţiva centimetri. cum ar fi. responsabil pentru o etapă majoră a istoriei costumului feminin: întoarcerea la un veşmânt simplu. trebuie să remarcăm faptul că Paul Poiret rămâne. Unul dintre aspectele vestimentare importante este cel al mărimilor. au adoptat un costum adaptat noului mod de viaţă. Ibidem. convenţional. În acest context. p. modificarea vestimentaţiei este strâns legată de schimbarea mentalităţii femeilor. deoarece majoritatea reprezentanţilor elitei orăşeneşti dispuneau de croitori personali care se ocupau de vestimentaţia acestora. 98. acest eveniment a distrus. 1988. Paris. . moda din La Belle époque). precum şi a aceleia faţă de femeile care începeau să poarte aceste toalete. croit pe lângă corp şi sfârşitul modei ornate şi al modei corsetului. şi. respectiv. În acest mod. Beaton. depăşind spaţiul vestimentar francez445 (imaginile 19-23). pe care croitorii le lăsau special pentru a se potrivi mai multor categorii de oameni. de asemenea. a fost atât de natural impusă de circumstanţe. dar nu ajungea până la glezne446. unde moda luase deja un avânt. încât ea n-a avut deloc un caracter revendicativ sau provocator. p. 101. ce domnise timp de patru secole. pur şi simplu. Din pudoare. în Chişinău. primul care şi-a dus modelele în străinătate pentru prezentarea creaţiilor proprii. lucrurile păreau mult mai simple. În anul 1915. Cinquante ans d’élégance et d’art de vivre. care au supravieţuit modei efemere. rochia acoperea genunchiul. fiind accesibil mai multor persoane. această modă (denumită. De altfel. doamnelor şi domnişoarelor li se cerea să trimită firmei un corsaj care le venea bine pentru a li se găsi o haină potrivită taliei lor. femeile rămase acasă fără soţi. de exemplu. care le permitea să iasă fără scandal în public. La începutul secolului trecut se acorda mai puţină atenţie mărimilor standard. fiind preluate şi utilizate de către locuitoarele capitalei în confecţionarea vestimentaţiei lor. care era în concordanţă cu toaletele de stil taior fără ornamente complicate. totuşi. un costum standard putea fi îmbrăcat de oameni cu staturi destul de diferite. Dacă în ţările europene. ajungând inclusiv în oraşul Chişinău. Acest creator a fost. Primul Război Mondial şi consecinţele avute de acesta în plan economic şi social au determinat modificări substanţiale în domeniul vestimentar. în Basarabia.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 139 aceste tendinţe inovatoare lansate de către modelierul francez în moda europeană vor pătrunde şi în alte regiuni europene. chemate să-şi asume responsabilităţi sociale. în Franţa. Trebuie remarcat faptul că această schimbare.

Fiecare ţară va avea acum propriul sistem de cotare a măsurilor. putem spune că bărbaţii (cel puţin reprezentanţii înaltei societăţi) purtau. acestea fiind indicate pe etichete şi putând fi uşor preluate de croitorii locali447. . mai comodă. I. bărbaţii îmbrăcau cunoscutul smoking. asupra tendinţelor vestimentare ale locuitorilor oraşului din punctul de vedere al categoriei sociale căreia aparţinea individul. Ca şi în alte oraşe. de obicei. baston din bambus şi la ceasul purtat la brâu.) cărora li se expunea zilnic orăşeanul. Nu vom insista pe specificul vestimentar al vreunei categorii sociale sau al etniilor conlocuitoare din oraş. la vestă monoclu. în Chişinău îmbrăcămintea era variată. Scurtu. Căciula tradiţională putea fi înlocuită uneori cu pălăria de stofă (în timpul iernii) sau cu pălăria confecţionată din paie de grâu (în perioada de vară). în studiul nostru nu ne propunem să evidenţiem particularităţile vestimentare tradiţionale ale fiecărei etnii conlocuitoare a oraşului. pornind de la particular. cu poale lungi. 1999. Viaţa mondenă a capitalei. Ca majoritatea populaţiei. Bucureşti. cu guler şi manşete de catifea. cu ritmul ei furtunos. 186. de a o face să devină mai simplă. În continuare vom prezenta principalele elemente ale vestimentaţiei masculine specifice capitalei Basarabiei. 117. În asemenea zile. mai practică. un costum rigid. ci dimpotrivă. generalizând. pălărie sau căciulă. În cele ce urmează ne propunem să evidenţiem principalele trăsături şi elementele esenţiale ale vestimentaţiei locuitorilor oraşului Chişinău la începutul secolului al XX-lea. serviciu. Făcând referinţă la acest aspect. indiferent de aceste aspecte. costum. p. cămaşă albă. deoarece şi stratificarea populaţiei era accentuată. O semnificaţie aparte o aveau sărbătorile şi ceremoniile cu diferite ocazii. bărbaţii au tendinţa de a-şi simplifica vestimentaţia şi de a se adapta la haine mai comode. 2001.140 Lucia Sava 1920 cataloagele de modă au început să indice talia. plimbare. remarcăm în vestimentaţia chişinăuenilor încercarea de a o modifica. de exemplu. Prin urmare. în dependenţă de anotimp şi ocazie. p. festivităţi etc. Caragea. de a o adapta. ci vom încerca o generalizare a portului vestimentar. cum ar fi. papion. să insistăm. Istoria vestimentaţiei europene. Din aceste considerente. 447 448 C. Bucureşti. indiferent de etnia din care făcea parte448. pantofi sau ghete. a impus simplificarea tendinţelor vestimentare. Viaţa cotidiană a românilor în perioada interbelică. iar pentru copii în funcţie de vârstă. precum şi crearea unei diversităţi în funcţie de activităţile desfăşurate de orăşeni şi de ocaziile pentru care aceştia trebuiau să se îmbrace. determinând o mai bună adaptabilitate a acesteia la diferite situaţii (activităţi casnice. aleasă în funcţie de perimetrul bustului.

acestea erau de forme geometrice. aceştia erau preocupaţi de model. Cămăşile erau cusute din pânză de cânepă. se întâlnesc la hainele de sărbătoare. la care gustul pentru lux şi comoditate era nelipsit. sunt evidenţiaţi unii bărbaţi care. de calitatea stofei. Scurtu remarcă faptul că reprezentaţii sexului masculin. p. De regulă. Ei puteau să poarte halate lungi. Autorul prezintă şi unele exemple de situaţii. care. având croiul drept. Partea inferioară a mânecii era încreţită şi prinsă cu manşetă. era un adevărat chin pregătirea către o ceremonie sau o sărbătoare450. De asemenea. întâlnite îndeosebi la hainele naţionale de sărbătoare. de altfel. Acasă. bărbaţii dispuneau de un alt gen de vestimentaţie. ca şi reprezentantele sexului frumos. erau pătrunşi de spiritul sensibil al modei. Analizând vestimentaţia din perioada de la începutul secolului al XX-lea. iar în jurul despicăturii de pe piept era aplicată o decoraţie geometrică. numită joben449. din mătase sau stofă. p. Aceştia din urmă dădeau preferinţă veşmintelor simple. care avea în loc de guler o bentiţă împodobită cu ornament.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 141 sau mai rar. din punctul de vedere al gustului vestimentar. când au intrat 449 450 Ibidem. bumbac sau lână de oaie. 187. . cravată. puteau fi divizaţi în două categorii. Ea se caraterizează prin croială simplă şi prin foarte puţine ornamente. mai rar. Într-o altă categorie se situau cei care refuzau să se supună întru totul exigenţelor mereu novatoare ale modei. Vestimentaţia masculină a persoanelor cu venituri mai modeste era mult mai simplă şi mai aproape de portul tradiţional (vezi imaginea). când pentru unii bărbaţi. Pentru noapte era nelipsită pijamaua. de încercarea de a se adapta tendinţelor capricioase ale acesteia. de regulă. puteau fi întâlnite şi motivele florale. comode. istoricul român I. iar în picioare papuci comozi. în dependenţă de anotimp. La periferiile oraşului se întâlnea o altă varietate a cămăşii. mai comodă. dar practice. În ceea ce priveşte ornamentele. Cercetătorii costumului din această perioadă constată. 188. că la începutul secolului al XX-lea. mai lejeră. În primul rând. cămaşa avea guler şi o despicătură adâncă în faţă care se încheia sub guler cu o sfoară răsucită din bumbac. iar pe cap îşi puneau pălăria dreaptă şi înaltă. alcătuită din două piese: pantaloni şi bluză. Acestea erau lungi până la genunchi şi se îmbrăcau de asupra iţarilor. de modul în care aceasta era prelucrată şi asortată. purtând o barbă neglijentă şi costume rar călcate sau scrobite. fără a ţine cont de armonia culorilor şi de aspectul estetic al hainelor. Toate aceste piese ale vestimentaţiei sunt caracteristice pentru reprezentanţii înaltei societăţi. Ibidem.

lungimea cărora acoperea genunchii. De regulă. purtat pe deasupra cămăşii. în timpul verii. Cât priveşte vestimentaţia feminină. nu este deloc surprinzător faptul că vestimentaţia reflectă foarte exact locul pe care ea îl are în viaţa cotidiană. mantalele. În afara pieselor vestimentare menţionate. 5. Cele mai răspândite erau cojoacele şi pieptarele. Într-o societate în care femeia este destinată să nască copii. 2003. Interesantă este şi coafura masculină în primele decenii ale secolului al XX-lea. Zelenciuc. p. nelipsit din portul masculin (îndeosebi. cămăşile se făceau mai scurte. izmenele erau largi. iarna. majoritatea se îngrijeau în condiţii casnice. 7. De altfel. iar pe cap pălăriile de pâslă454. ci şi la bărbaţii din rândurile păturilor simple ale societăţii chişinăuene452. uşor ajustată în talie. pentru a putea încape în pantaloni451. Deasupra cămăşii erau purtate diferite haine. Iţarii erau cusuţi din pânză de cânepă. Costumul scenic moldovenesc. pentru a putea fi strânşi în partea inferioară în mai multe încreţituri. Acesta putea fi împodobit cu ornamente: dungi orizontale. 1988. Paliţ-Palade. galbene sau cu motive geometrice. bărbaţii purtau mantaua dreaptă. Această imagine a femeii a fost caracteristică pentru toată 451 452 453 454 455 I. p.142 Lucia Sava în uz pantalonii de tip clasic. p. cum ar fi: jaletca. Spre deosebire de iţari. de-a lungul tăieturii din faţă. . Pe timp de iarnă. ele vor fi purtate mai târziu ca piese de lenjerie. verzi. p. dar şi sumanele. 7. Бессарабская жизнь. Pentru aceasta ei aveau la îndemână şampoane. Dar puţini dintre ei mergeau la frizer. Decorul se făcea din şiret de culoarea sumanului cusut astfel încât să contureze figurile geometrice. negre. sumanele în perioada de iarnă453. sau cojoacele. lungă până la glezne cu guler şi glugă. bărbaţii trebuiau să se tundă şi să-şi radă barba o dată sau de două ori pe săptămână. la poale şi în extremitatea inferioară a mânecii. Portul popular din Republica Moldova. 5. V. roşii. Partea de jos a corpului la bărbaţi era acoperită de pantaloni. 1905. gravurile şi fotografiile de epocă ne demonstrează că aceasta era mult mai complicată şi mai capricioasă. Cel mai vechi tip de pantaloni erau iţarii şi izmenele. Acestea aveau croiala dreaptă. În perioada cercetată. cel de sărbătoare) era brâul. plasate pe borduri. lână sau bumbac fiind purtaţi la sărbători. soluţii şi parfumuri special concepute pentru îngrijirea părului455. Chişinău. atât bărbaţii. Ibidem. Ibidem. remarcăm trecerea la pantalonii clasici nu doar la reprezentanţii categoriilor înstărite. dar şi în fiecare zi. ei aveau de la genunchi în jos croiala strâmtă. Chişinău. cât şi femeile purtau haine din blană sau din postav ţesut de lână.

sticlă. V. argint. inele etc. 98. Caragea. Costumul feminin pare a fi suferit o transformare mai puţin radicală decât cel masculin. funde etc. la bal. Talia cădea peste şolduri. 456 457 458 C. stil. cruci. Rochiile acestora erau mai scurte. aramă. Pălăriile purtate de domniţe erau mai mici. doamnele purtau sandale – un gen de încălţăminte mai uşoară şi mai comodă. care diferă de la un material la altul şi de la o categorie categorie socială la alta. mai lejer în tinereţe şi mai sobru după patruzeci de ani. Pe palmă cădeau volane care o acopereau până la mijloc.) se caracterizează printr-o diversitate a materiilor prime utilizate (aur. căci el şi-a păstrat trăsătura dominantă: rochia lungă.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 143 perioada secolului al XIX-lea. 7. Bucureşti. os). având scopul de a scoate în evidenţă corpul. subliniind individualitatea artistică a posesoarei. Zelenciuc. gravurile de modă ale epocii arată femeile acasă la ele. care aveau menirea să-i confere bogăţie şi măreţie. această rochie. purtată de secole. Mai exista un tip de rochie. Noutatea era că rochia începea să fie croită mult mai aproape de corp şi cu un decolteu mai adânc. cât şi prin procedeele tehnologice folosite. ornaţi cu diferite decoraţii: catarame. Podoabele (mărgele. Vestimentaţia era armonizată cu diferite podoabe. p. cu colţuri sau cu franjuri. Artă. Predilecte pentru podoabele şi bijuteriile locuitoarelor oraşului Chişinău erau ornamentele geometrice: romburi. 125. agrafe. costum. Mânecile erau de mai multe feluri: largi. plumb. pătrate. Costumul scenic moldovenesc. descoperind gâtul şi începutul bustului. Femeile tinere încercau să fie în permanenţă în pas cu moda occidentală. cercei. îndeosebi cu cea de la Paris. vestimentaţia doamnelor în vârstă era reprezentată de tradiţionalele rochii lungi până la glezne. În timpul verii. uneori chiar până la genunchi. Uneori. la fel de încărcată. Astfel. lănţişoare. înzorzonate cu diferite accesorii: dantele. iar culorile dominante erau negru. şi ea. . p. p. piatră. 1999. care îi confereau acesteia o notă de strălucire. nelipsită era pălăria cu boruri mari. Bucureşti. Încălţămintea feminină era reprezentată de tradiţionalii pantofi cu toc înalt de 4-5 cm.. care începe să fie utilizată mai rar. era decoltată rotund şi închisă în faţă cu şireturi457. De regulă. sub care se puteau întrezări discret sânii. mergând încet până la umeri. în grădină. cu diferite pene viu colorate. cel numit corset. Istoria vestimentaţiei europene. în vizită. reprezentantele genului frumos se îmbrăcau în dependenţă de vârstă. O centură plasată sub sâni alungea fusta. A. iar fiecare aspect al modei este legat de imaginea femeii ideale456. bucăţi de piele etc. Nanu. roşu şi albastrul458. mai ales. pentru bluze. la confecţionarea hainelor era folosit materialul transparent. 1976. coliere. Cel puţin. atârnând. fără a fi asortate din abundenţă cu accesorii.

Pentru noapte. nu-şi puteau permite satisfacerea acestora. aceste influenţe ale portului urban se extind şi asupra localităţilor rurale. femeile aveau grijă să îmbrace. p. fusta cu ilic etc. pijamaua era un produs de lux. cu ornamente de cele mai multe ori florale şi. înguste de 5-10 cm. prosoape. iar pe cap batiste viu colorate. mai rar. În privinţa celorlalte categorii sociale. 191. 5. Bucureşti. iar femeile – cămăşilor lungi până la glezne460. 459 460 461 I. de tip „sarafan”. care îndeplineau diverse activităţi în casele marilor aristocraţi. dând preferinţă celor viu colorate.. îndeosebi. sau cu ocazia diferitor ceremonii. De obicei. Portul popular din Republica Moldova. rochii de culoare închisă şi bonetă albă pe cap. batiste) erau. albastre închise. Fustele erau prinse cu brâie. adaptate la condiţiile social-economice şi la poziţia socială a acestora. întreaga familie. ele purtau rochii din stofă de calitate mai joasă.144 Lucia Sava Modelele vestimentare descrise anterior ţin. pătrate. se pieptănau cu grijă şi se parfumau discret. cât şi copiii. care putea fi dreaptă sau încreţită la gât. mai rar verzi sau vişinii461. Scurtu. era alcătuit din cămaşă sau ie. . apoi să se ocupe de propria persoană şi de ţinuta sa vestimentară. fiind obligate mai întâi să-şi îngrijească familia şi gospodăria. În perioada studiată. Viaţa cotidiană a românilor în perioada interbelică. cât şi pentru altele. servitoarele. ţesute din lână cu lungimea de 4-5 m. femeile din familiile plasate la periferii erau antrenate mai mult în activităţi casnice. Acoperitoarele de cap (ştergare. dungi). Pentru această categorie socială. Astfel. existau tendinţe vestimentare diferite. chiar tradiţionale. care chiar dacă cunoşteau capriciile modei. de elita oraşului. se îmbrăcau îngrijit. I. Costumul popular feminin al acestor categorii sociale. p. Gura cămăşii avea forma rotundă răscroită în faţă sau dreptunghiulară şi se încheia pe umărul stâng. Cercetătorii atestă o mare varietate de tipuri de fuste: creaţă. În zilele de sărbătoare sau de duminică ele îşi schimbau rochiile. cafenii. marame. purtând. Decorarea acestora se făcea cu ornamente geometrice policrome (romb. geometrice. gustul pentru vestimentaţie şi respectarea tendinţelor de modă erau mult mai reduse. atât ele. Ele încercau să imite înaltele doamne atunci când ieşeau în societate şi respectau bunele maniere459. Poate şi din considerentul că aici locuiau categoriile sociale mai modeste ale populaţiei. zig-zag. fustele înlocuiesc renumitele fote sau catrinţe. În plus. năframe. haine curate. În zilele de sărbătoare sau de duminică. dar şi o diversitate a culorilor – negre. Paliţ-Palade. purtat îndeosebi în zilele de sărbătoare. La periferii. 2001. p. De regulă. 191. Ibidem. imposibil de procurat. de obicei. marginea mânecii şi gura cămăşii erau împodobite cu bentiţe. de înalta societate. bărbaţii dădeau preferinţă izmenelor şi cămăşii de casă.

. conform tradiţiei. Refacerea tabloului vestimentar din perioada anilor 1900-1918 este posibilă graţie publicităţii realizate de presa periodică a timpului. deoarece.E. „Excellence” din strada Puşkin. p. .Lapuhin”466.I.468. 6..la 1913 catrinţa ieşise demult din uz. Culorile acestora variază de la albe. precum şi saloanele de modă „A. magazinele de încălţăminte „Vivodţov”. care în unul din studiile sale susţine: „Dispariţia costumului popular românesc şi înlocuirea lui cu haine de influenţă orăşenească s-a accelerat şi datorită faptului că stăpânirea imperială lua în derâdere pe cei care se îmbrăcau în portul tradiţional. март 1910.Şestopolov”. foarte variate. „I. 8. 2000.A. Idem. ”465. Paliţ-Palade. situat pe strada Puşkin. nr. p. magazinele de confecţii „N. cum ar fi: „B.Bloterkovki” etc. Bucureşti. în studiul consacrat portului popular din Republica Moldova. Idem. care se încălţau peste ciorapii împletiţi din lână şi se fixau de picior cu nişte cureluşe înguste463. Ibidem. decorate din abundenţă cu ornamente florale sau geometrice.. Şpetner”. bej. pentru reprezentantele categoriilor medii şi joase ale societăţii sunt tipice opincile din piele de bovine sau porcine. selectate din presa periodică a timpului. sau după fantezia persoanei care le purta. M. şi „M. 39-54. iunie 1912. Vara femeile îşi puteau acoperi capul cu colţişoare în formă de triunghi. „I. Ibidem. „K. croşetate la margini. nr. în creştet. „Klara Şkolinik Nikolaeva”. 47467. la Chişinău este atestată existenţa unui număr destul de mare de magazine variate.. 1.Iakovenko”. 6. iar „.”. private de confecţii care importau îmbrăcăminte şi încălţăminte din oraşele europene.A. Tipologia acoperitorilor poalelor cămăşii femeieşti în spaţiul cuprins între Prut şi Nistru // Revista de Etnografie şi folclor. M. ele puteau fi legate după cap. a remarcat faptul că integral costumul tradiţional în împrejurimile Chişinăului nu se purta încă din secolul al XIX-lea. femeile căsătorite nu puteau ieşi cu capul descoperit462. martie 1913.M. iar iarna purtau pe cap şaluri. sub barbă..Zelyţman”din strada Alexandrovskaia. ca de exemplu.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 145 de asemenea. p.464 Aceeaşi opinie a exprimat-o şi M. sau magazinele de blănuri. care realiza arti- 462 463 464 465 466 467 468 Ibidem. Berkovici”. Bâtcă. Бессарабская жизнь.. p. Cercetătoarea I. Bâtcă.M. În timp ce pentru femeile înstărite pantofii cu toc sau cizmele făcute din piele de calitate de meşterii locali erau nelipsite. confirmă existenţa casei comerciale „F. Astfel. Anunţurile publicitare.Şciuki”. la modă.

erau nevoite să ceară autorizaţie pentru aceasta. fără să fie conduse la postul de poliţie. ca şi în întreaga Europă. marchează schimbarea mentalităţii faţă de condiţia femeii în societate. cum ar fi. de a o adapta la condiţiile de viaţă existente în societatea chişinăueană. Nr. specializată în fabricarea şi vânzarea articolelor de galanterie470. C.146 Lucia Sava cole din piele469. a casei comerciale „Ostrovski”. Друг. putem deduce că locuitorii oraşului Chişinău nu rămâneau indiferenţi faţă de tendinţele şi de schimbările modei din perioada respectivă. cel situat în strada Gogol sau atelierul „I. pentru a trezi interesul amatorilor. Istoria vestimentaţiei europene. care include accesul la îmbrăcămintea masculină (cea a pantalonilor). De exemplu. Бессарабская жизнь. Pe de altă parte. precum şi a unor saloane de bijuterii471 sau de confecţionare a mobilei şi a oglinzilor472. abia în anul 1909. pentru a obţine o specializare în acest sens. Pentru a atrage mai mulţi clienţi. Idem. Olinesi”. Idem. Această nouă etapă a evoluţiei vestimentaţiei feminine. Aceste case de modă şi ateliere de croitorie se întâlnesc în anunţurile publicitare din presa periodică a timpului. Mai mult. Idem. Drept dovadă este existenţa în paralel cu casele de modă străine a atelierelor de croitorie. сентябрь 1913. 145. se remarcă încercarea locuitorilor oraşului de a aduce în viaţa chişinăueană moda europeană. în Europa. lor li se oferea posibilitatea să meargă la cursuri de croitorie. 469 470 471 472 473 474 475 Ведомости Кишиневской Городской Думы. doritorilor li se ofereau gratis programe de studiu474. fapt constatat şi din gravurile de modă de la începutul secolului al XX-lea475. era imposibil ca femeile să poarte pantaloni. Până atunci. Boieri şi H. unde la un preţ de numai 8 ruble cei interesaţi puteau învăţa elementele principale de croitorie timp de o lună de zile. nr. 74. de exemplu. care puneau la dispoziţia orăşenilor sursele informative necesare pentru exprimarea tendinţelor modei europene. decembrie 1913. se implicau activ în transformările acesteia. Existenţa acestor saloane denotă faptul că vestimentaţia ocupa un loc important în viaţa cotidiană a oraşului Chişinău în perioada cercetată. astfel se explică numărul destul de mare de magazine de modă. femeia a fost autorizată în mod oficial să poarte pantaloni atunci când ieşea la plimbare cu bicicleta sau pentru călărie. p. Tot în baza informaţiilor din presă. octombrie 1913. femeile care doreau să îmbrace costumul masculin. nr. decembrie 1913. ci dimpotrivă. . care lucrau la comandă după stilul englezesc şi cel rus473. nr. июль 1910. În Chişinău. iulie 1913. ziarul Drug publica anunţul referitor la cursurile de croitorie organizate în strada Gogol. 87. Caragea. 91. 65.

puteau fi prevăzute cu un ceasornic încrustat în mâner ori cu mici sertăraşe pentru licori. Caragea. şosete. au fost preluate ulterior şi de femei. mănuşile erau considerate accesorii cu conotaţii erotice. Astfel. Дзвконька-Козловска. 35.477. confecţionat din dantelă. p. deoarece pălăriile acopereau o parte din scenă)479. Ele erau importante nu atât prin utilitate. de exemplu. parfum sau tutun476. март 1910. situată în strada Puşkin. în mare vogă a fost domeniul lenjeriei. medicamente. 1977. . Conform informaţiilor oferite de presa periodică a timpului. poşete. pălăriile. mănuşile. 176. la spectacole acestea puteau trezi nemulţumirea spectatorilor. făcând parte şi din moda de la începutul secolului al XX-lea. umbreluţe. unde chişinăuenii puteau procura la preţuri acceptabile lenjerie de bărbaţi şi de dame: ciorapi. cât şi pentru dame. creând chiar şi situaţii neplăcute (de exemplu. bastoane. nr. Dacă ciorapii bărbăteşti aveau modele bogate. 46. Pentru a fi mai chic. În secolul al XIX-lea şi chiar la începutul secolului al XX-lea. c. La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Conform opiniei specialiştilor 476 477 478 479 А. cât mai ales prin statutul pe care îl acordau persoanelor care le purtau. Acestea sunt completate de accesoriile care se ţineau în mână: evantaie. ciorapii. fapt demonstrat de existenţa la Chişinău a magazinelor specializate şi chiar a depozitelor. Femeile de peste 50 de ani aveau voie să-şi păstreze pălăriile.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 147 Costumelor propriu-zise trebuie adăugate accesoriile vestimentare: lenjeria. C. au devenit apanajul tinerilor bărbaţi cu maniere elegante. chişinăuencele purtau renumitul chilot cu picior. 46. însă ele erau uneori incomode. Pălăriile. se afla un depozit de lenjerie atât pentru bărbaţi. Aşadar. doar că acestea erau ajustate. cu reclame mai mult sau mai puţin erotice. Bastoanele. pălăriile nu contează doar pe scenă. de diferite culori: roz. purtate înainte doar de către bărbaţi. încălţămintea. Бессарабская жизнь. cum ar fi „Manufactura Tippe şi Ditrich”. cravate etc. Istoria vestimentaţiei europene. nr. albastru sau verde. O femeie nu apărea niciodată în public fără mănuşi lungi. Cât despre şosete sau ciorapi. ci şi în viaţa cotidiană. aceste obiecte vestimentare au fost prezente încă din cele mai vechi timpuri. femeile preferau să poarte pe sub rochiile lor lungi şosete foarte simple. care nu lăsau să i se vadă mâinile. pe strada Puşkin. ноябрь-декабрь 1914. Москва. abstracţie făcând de scurta perioadă în care ele ajutau doamnele elegante să-şi menţină echilibrul pe pantofii cu tocuri foarte înalte şi cu vârfuri ascuţite. Женская мода XX века. Idem. Folosirea frecventă a acestor accesorii de către populaţia oraşului Chişinău este ilustrată de existenţa magazinelor specializate şi chiar a depozitelor de acest gen. care oferea chişinăuenilor mărfuri la preţuri acceptabile478.

Ведомости Кишиневской Городской Думы. şi la o dezvoltare originală. Bucureşti. Un astfel de exemplu sunt şampoanele de tipul „Părul negru”. Nr. 2197 din 7 iunie 1919 // Basarabia economică. . Женская мода XX века. 83. iulie 1906. poţi ghici atitudinea oamenilor. De reţinut. o importanţă deosebită era acordată îngrijirii corpului. Faptul că locuitorii oraşului Chişinău acordau atenţie îngrijirii părului este demonstrat de anunţurile din presă ce reclamau diferite şampoane utile pentru îngrijirea părului. M. p. iar cel de categoria III – 16 copeici483. dar se întâlnesc modele de coafură din păr scurt. De regulă. astfel încât preţurile produselor de primă 480 481 482 483 484 А. Дзвконька-Козловска. dacă în perioada de la începutul secolului preţurile la produsele de primă necesitate (inclusiv cele la produsele cosmetice) sunt relativ stabile. dacă în anul 1913 preţul săpunului varia între 2-3. aprobat prin Înaltul Decret Regal nr. 2-8. 1977. că în perioada Primului Război Mondial preţul înregistrat de acest produs de cosmetică a cunoscut oscilaţii foarte mari. modernă. Aceste fluctuaţii ale preţurilor se datorează condiţiilor de război. Bâtcă. În acest context.2 ruble. coafura. gusturile şi veniturile lor după pălăriile pe care le poartă480. Друг. c. Москва. peste aproape doi ani acest produs putea fi cumpărat cu 7. de numai 20 de copeici. ci şi al stării civile.”481. săpunul. care se utilizau la un preţ destul de accesibil. Coafura feminină a cunoscut.. adesea învelite într-o plasă de mătase. Aşadar. Bugetul Directoratelor din Basarabia. care antrenează deficitul unor produse. care le oferea o alură tinerească. În general. Marca identitară a costumului popular // Datini. Chişinău. strâns într-un coc la spate. în perioada care include ajunul şi în cea care urmează Primului Război Mondial. p. erau expuse în vânzare în farmacii482. 1998. în timp ce săpunul de categoria II se vindea la preţul de 18 copeici. iar în 1916 preţurile au crescut până la 20-40 ruble şi respectiv 26-44 ruble în anul 1917484.2-18 ruble. Fiind recomandate împotriva mătreţei. 50. Conform informaţiilor de care dispunem. 1919. acestea cunosc fluctuaţii majore. 64. căreia i se suprapunea o construcţie complicată din in întărit sau un fel de coif din material de lenjerie. 4. tuns băieţeşte.. părul era prins pe tâmple în două cocuri mici. tăiat până la umeri.Bâtcă susţinea că „pieptănătura cu întregul complex al gătelii capului nu era numai un semn distinctiv al vârstei. unul dintre produsele de cosmetică frecvent utilizat. 20-21. август 1915. doamnele în vârstă purtau părul lung. nr.148 Lucia Sava în domeniu. În acelaşi context. cercetătoarea M. Astfel. cel de categoria I costa 20 de copeici. răspândit mai ales în Ţările de Jos. în timp ce unele domnişoare dădeau preferinţă părului scurt. ca şi vestimentaţia era adaptată vârstei femeii. şampoanele menţionate. nr. putea fi procurat la preţuri diferite.

mătasea a constituit întotdeauna un material de lux. Mătasea naturală concura cu mătasea artificială. datorită creşterii numărului de locuitori. Spre deosebire de lână şi bumbac. Până la sfârşitul secolului al XIX-lea. de şopârlă şi de crocodil avea o întrebuinţare foarte redusă. dat fiind faptul că era foarte scumpă ca preţ).Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 149 necesitate variau mult de la o zi la alta. Histoire des costumes de l’antiquité à nos jours. care nu-şi puteau permite luxul de a le procura pe cele din in. foarte scumpe. p. p. Ca şi pentru alte oraşe ale Europei de la începutul secolului al XX-lea. mătasea avea şi un aspect seducător. pielea a fost folosită mai ales pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte. platoşe. Din mătase se confecţionau manşoane şi eşarfe. Besson. 83. În toate timpurile considerată un material preţios. 53. 1971. cu atât mai mult de la un an la altul. Boucher. 1995. care erau necesare pentru a asigura protecţia. lâna era unul dintre materialele cel mai des folosite pentru confecţionarea hainelor din anotimpurile reci. iar mai târziu în fabricarea bluzelor. După această perioadă însă. dar şi a cerinţelor modei. pantofi. J. 67. Cea mai potrivită pentru această transformare era cea a mamiferelor. a bovinelor (pielea de şarpe. Bucureşti. şi frumoasă. Portul popular românesc. a fost nevoie de căutarea şi inventarea unor noi materiale în domeniul vestimentar. Datorită fragilităţii lor. Veşmintele de piele erau însă foarte scumpe şi puţin accesibile populaţiei majoritare a oraşului Chişinău487. . Les costumes traditionnels. fiind folosită mai ales de către doamnele din societatea de elită. penele au fost utilizate mai ales pentru înfrumuse485 486 487 A. oamenii s-au mulţumit cu materialele naturale. Fiind un material rezistent. Pentru tipărirea diferitor tipuri vestimentare erau folosite ţesăturile de bumbac. bluze şi chiar rochii de gală486. Paris. pielea animală era folosită în vestimentaţie. p. care era folosit mai puţin decât alte textile. F. Calitatea excepţională a fibrei a făcut însă ca ea să fie nelipsită din saloanele oficiale şi de gală ale societăţii de elită chişinăuene. gri. iar succesul acestora a fost rapid şi s-a extins odată cu utilizarea lenjeriei de corp şi de clasele mai sărace. Este absolut necesar să vorbim şi despre tipul ţesăturilor care au stat la baza fabricării veşmintelor chişinăuenilor din perioada menţionată. În urma proceselor de tăbăcire şi de argăsire. Paris. maroniu. deoarece era şi scumpă. considerându-le suficiente pentru fabricarea hainelor. roşcat. a mantiilor. pentru Chişinău şi celelalte localităţi ale Basarabiei. 1994. astfel că nici nu erau necesari coloranţii485. Enăchescu. rochiilor. alb. Confecţionarea vestimentaţiei conţinea o diversitate cromatică de tonuri naturale: negru. a hainelor de sport.

dar mai puţin dură şi austeră490. dantela a cunoscut o vogă constantă şi a avut multiple întrebuinţări în costum. reconstituite pe capul lor. dominante în secolul trecut. În concepţia locuitorilor oraşului Chişinău. p. 1999. cu mult în faţa verdelui şi a roşului. p. cu bleumarinul. Tocmai datorită acestor preferinţe. Besson. către anul 1900. Un capitol deosebit de interesant şi deopotrivă de important în istoria vestimentaţiei este constituit din predilecţiile cromatice.150 Lucia Sava ţarea acoperămintelor de cap. Astfel. dar chiar dacă ar avea o mare încărcătură simbolică. în Chişinău. de păun sau de bâtlan. январь 1910. în viaţa de zi cu zi. ele au fost utilizate mai ales în tonuri naturale: alb. Dacă copiii mici îşi împărţeau preferinţele între albastru şi roşu. La începutul secolului al XX-lea. care constituie un element important al toaletei feminine din perioada menţionată. gri pestriţ şi negru. dantela de in alb de bună calitate va fi întotdeauna un produs scump. Vestimentaţia era adesea împodobită cu pene colorate de cocoş. şi de către chişinăuence. Se pare că albastrul e culoarea preferată a majorităţii occidentalilor tocmai pentru că e mai puţin marcat simbolic. rămâne încă o distanţă considerabilă.. Istoria vestimentaţiei europene. dând astfel naştere dantelei. J. în preferinţele adulţilor albastrul era situat cu mult înaintea oricărei alte culori. Trebuie reţinut faptul că garniturile de pene au devenit mai variate atunci când femeile au început să poarte pălării. deoarece între veşmintele propuse de modă şi cele purtate cu adevărat pe stradă. paltoanelor etc. fazani sau lăstuni. Nici capriciile modei nu-l ating. Făcută cu acul în Italia şi cu croşeta în Flandra. Fiind asortate elementelor de bază ale vestimentaţiei – rochiilor. situată în topul preferinţelor. bineînţeles. Până în zilele noastre. se insista pe înlocuirea culorii negre. nuanţele sale de la albastru-deschis şi până la bleumarin erau foarte utilizate în confecţionarea vestimentaţiei. 1994. O inovaţie evidentă a secolului al XX-lea sunt evantaiele din pene de struţ colorate în toate nuanţele488. Paris. albastrul era o culoare 488 489 490 C. faptul că e purtat de atâţia oameni ar duce la slăbirea acesteia. Toate sondajele de opinie făcute publice în presa periodică a timpului arată că albastrul era culoarea preferată a europenilor. 142. . Caragea. Бессарабская жизнь. ca şi în întreaga Europă. costumelor. datorită timpului lung de execuţie şi a calităţilor pe care trebuia să le aibă muncitoarele489. fiind folosită. unele eleganţe au purtat chiar păsări întregi. Se pare că în Italia a apărut ideea de a se trage fire din pânza albă folosită pentru confecţionarea batistelor şi de a le relua cu acul pentru a crea motive geometrice semitransparente. Bucureşti. La mode à travers les siècles. culoare la fel de sobră. 112.

deşi volatilă. În oraşul Grasse din Provence. trandafir. calitatea este asociată culorii roz şi parfumurilor care conţin esenţe de iasomie. înfăţişând mai bine de două secole de istorie. dar e vorba de o visare melancolică. Locuitorii oraşului Chişinău nu preparau în mod individual aceste substanţe. p. 115. dar la fel de senzorială ca şi vestimentaţia. care evident că te face să visezi. La mode à travers les siècles. că există o strânsă legătură între stările sufleteşti şi arome. cât şi magazinele de cosmetice şi parfumerie engleză „N. aproape neutră. Tehnica de preparare a acestora era destul de migăloasă şi complicată493. De la începutul secolului datează sticle de parfum ce au formele şi culorile cele mai variate. face ca el să fie atât de des folosit în confecţionarea vestimentaţiei din perioada menţionată. J. Se ştie. totuşi. care deşi nu pot concura cu albastrul. complementar într-un fel portului. precum şi arome rare – de la cele florale până la mirosuri greoaie. Astfel. care îşi aducea produsele de la Moscova. Beaton. ci linişteşte. Un alt element al modei. senzaţia de euforie e asociată culorii portocalii şi parfumurilor ce conţin esenţe de ienupăr. Paris. calmă. Am putea spune că parfumul este o altă „îmbrăcăminte” a omului. cum i se spunea pe atunci492. liliac şi extras de aloe. 1994. Rubenştein” şi „B. situate pe strada Alexandrovkaia. ноябрь-декабрь 1914. roşul. concepute artificial. în schimb le foloseau zilnic în viaţa lor cotidiană. 66. relaxarea e asociată nuanţelor de albastru urmelor de lemn de cedru. ustensile. în care sunt expuse documente. Besson. Друг. . instalaţii şi diverse produse. p. p. galbenul. 120. Astfel a apărut „Niveea” – „crema pentru frumuseţe”. vanilie şi liliac. revigorarea e asociată culorii şi esenţelor de rozmarin şi de flori de munte. se întâlnesc în gusturile şi preferinţele vestimentare ale populaţiei chişinăuene: verdele. precum şi diverse săpunuri. şampoane şi balsamuri pentru păr şi pentru corp. fapt care susţine preferinţele chişinăuenilor de la început de secol. maroul. 491 492 493 494 495 Idem. Ibidem. Cinquante ans d’élégance et d’art de vivre. Acestea vindeau parfumuri engleze şi franceze. Anunţurile publicitare ale presei timpului sunt o dovadă certă a utilizării diverselor parfumuri de către populaţia orăşenească. Formula primei emulsii de „apă de ulei” a fost descoperită în anul 1911 de către un farmacist din Hamburg. nr. 100494. În perioada cercetată. Paris. având ceva anesteziant. Nu sunt neglijate şi celelalte culori. lămâie şi grapefruit495. Ferdman”. este universul cosmetic şi al parfumurilor. Din perioada anilor 1900-1918 datează magazinul de parfumerie de la Chişinău „Mila Fleuris”. fabrica Fragonard a amenajat chiar un muzeu al parfumurilor. pacifică. 1988. C. Franţa deţinea întâietatea şi în domeniul fabricării parfumurilor. creme pentru faţă şi mâini. июнь 1910. Tocmai faptul că albastrul nu agresează.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 151 care „nu face valuri”491.

tendinţelor şi a culorilor caracteristice fiecărui individ în parte. ciorapi. mai ales. care. iar prin aceasta. locuitorii oraşului Chişinău cunoşteau şi aplicau în viaţa lor cotidiană tendinţele modei europene. Tendinţelor cromatice li se adaugă o varietate a produselor de cosmetică şi de parfumerie. fiind adaptată împrejurărilor zilnice. Mai mult. care îi conferă şarm şi semnificaţii speciale. Fiind asociată bunului gust şi al manierelor. Dacă în Antichitate se ardeau diverse plante sau răşini pentru a parfuma o încăpere în scopuri terapeutice. p. efectul acestora în perioadele următoare a fost să alunge grijile şi să liniştească persoana. sub diferite pretexte. totodată. căreia îi aparţinea individul. fie chiar şi din considerentul că acestea erau la modă. originale prin intermediul croitorilor şi al magazinelor şi saloanelor de modă autohtone. Astfel. lenjerie. Pe de altă parte. al celei feminine. Tocmai de aceea parfumurile. . atât al celei masculine. parfumurile pot stimula imaginaţia sau pot alina durerea sufletească. cum a fi pălării. parfumurile creează stări euforice şi pot alunga pesimismul. umbrele etc. despre care ne relatează presa periodică a timpului. În perioada studiată. Ca şi băuturile. erau foarte des folosite. ea devine mai practică. fiind de cele mai multe ori asociate cu vestimentaţia purtată496. vestimentaţia categoriilor modeste ale populaţiei. dar şi categoriei sociale. mai simplă şi mai comodă. asociate vestimentaţiei. morţii. ei încearcă să introducă şi elemente noi. în cadrul cărora domină bleumarinul. mănuşi. care locuiau la periferiile capitalei. îmbrăcămintea chişinăuenilor a cunoscut o evoluţie remarcabilă. au menirea de a sublinia rafinamentul şi gustul pentru frumos al locuitorilor oraşului Chişinău. reprezentanţii înaltei societăţi chişinăuene. care în marea lor majoritate erau aduse din Franţa sau din altă parte. 68-69. de aici rezultă varietatea stilurilor. vestimentaţia s-a aflat într-o legătură strânsă cu personalitatea celui care o purta. La polul opus. evantaie. vestimentaţia perioadei de referinţă este foarte diversă şi din punctul de vedere al predilecţiilor cromatice. cât. Fiind completată de o multitudine de accesorii. 496 Ibidem. unele arome puternice odorizante se asociază somnului. engleze şi ruse. viaţa cotidiană a locuitorilor oraşului Chişinău în perioada de la începutul secolului al XX-lea a fost marcată de o mare varietate a gusturilor în domeniul vestimentaţiei. îndeosebi a celei franceze.152 Lucia Sava Deşi parfumurile sunt asociate principiului vieţii. Acestea preluau modelele europene şi le adaptau la condiţiile şi la cerinţele clienţilor locali. este mult mai simplistă şi mai puţin permeabilă la capriciile modei..

stabiliţi cu traiul de la sate.N. Drept dovadă. În dependenţă de veniturile familiei şi de ocazie. . 1.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 153 CAPITOLUL IV ALIMENTAŢIA Alimentaţia a jucat întotdeauna un rol primordial în viaţa omului. uneori „câte ceva” între mese. Gh. pe de o parte. bineînţeles. ea reprezenta. carnea şi pâinea497. legumele şi fructele. ca în majoritatea oraşelor basarabene. Cât priveşte localurile. cât şi ca fiinţă socială. Printre bucatele frecvent folosite în alimentaţia cotidiană a chişinăuenilor se enumără supele sau ciorbele. Trebuie menţionat faptul că majoritatea orăşenilor. de la cele foarte elegante. iar pe de altă parte. p. masa de bază o constituia prânzul. ci vom încerca o sintetizare a gusturilor alimentare ale chişinăueanului în dependenţă de nivelul de trai şi de ocazie. locuitorii oraşului serveau masa acasă. populaţia oraşului se alimenta în funcţie de venituri. constituia un prilej de întâlnire într-un cerc restrâns de prieteni. în Chişinău. pentru produse de calitate şi rafinament constituie trăsături definitorii ale locuitorilor oraşului Chişinău încă de la începutul secolului trecut şi domină până în prezent. de mediul de locuire şi de specificul sezonier. inv. luxoase şi 497 A. cea mai mare parte a populaţiei servea masa de trei ori pe zi. o ocazie pentru o nouă discuţie care putea dura uneori câteva ore în şir. De cele mai multe ori. Fond R-2983.M. este evident că viaţa cotidiană în orice perioadă istorică este de neconceput fără alimentaţie. de care depinde existenţa omului. Ca şi în prezent. nr. dimineaţa şi seara se serveau bucate mai uşoare. Cât priveşte regimul alimentar. se serveau unul sau mai multe feluri de bucate. în familie. Preferinţele pentru o bună alimentaţie. păstrează tradiţia de a mânca doar un singur fel de mâncare: cartofi. lactatele. dar şi calitatea bucătăriei autohtone.R. fasole sau lactate. În condiţiile în care calităţile şi defectele acesteia influenţează în mod decisiv starea de sănătate a populaţiei. dar în unele cazuri se mânca doar de două ori pe zi. existau restaurante de diferite categorii. dar şi de mentalitatea epocii. după ce soţul se întorcea de la serviciu. cantitatea mare de produse alimentare consumate. atât ca individ. In cele ce urmează nu vom insista pe specificul naţional al bucătăriei etniilor conlocuitoare a oraşului. de tradiţii. o necesitate fiziologică. Bezviconi (1861-1967). existenţa unei varietăţi culinare. În societatea chişinăueană de la începutul secolului al XX-lea. varză. 19. şi. În condiţiile în care alimentaţia ocupa un loc special în viaţa cotidiană a locuitorilor oraşului Chişinău.

. vase de gheaţă. Bucureşti. un aperitiv. aşa privesc licoarea c-un fel de mirare şi se firitisesc unul pe altul cu gravitate. după moda rusească. De la supa cu pateuri fine până la îngheţată. Guşti din toate aceste felurite bunătăţi şi bei nu numai un păhărel de rachiu foarte tare. şi anunţă meniul c-o voce mişcată. sau pui la frigare. 41. fripturi. terasele etc. ne referim îndeosebi la restaurantele de lux. În restaurantele de lux. alte tacâmuri de argint. măsline. – ci un număr de păhărele. nisetru prăjit etc. care erau frecventate de elita oraşului. Scurtu.. La polul opus se situau localurile accesibile marii majorităţi a populaţiei oraşului: cârciumile. în mare cinste după anii teribili499. p. berăriile. care mie mi s-a părut cam arbitrar. Interesant că toţi din juru-mi. cuprinde două părţi: zacusca şi masa propriu-zisă. În asemenea tipuri de localuri se serveau mâncăruri alese. Domnul jurist (chelnerul. p.. bine preparate. bucate din peşte sau carne – şalău. fiind însoţită de o muzică lină. sardine şi batog ş-o sticlă de rachiu în care plutesc fire lungi şi încâlcite de coajă de portocală. Printre băuturi era comandată şampania şi vinul alb. În unele cazuri. discretă..” Aici masa nu se încheia. inaccesibile ca şi preţ decât doar persoanelor cu venituri mari. la localuri umezite. e necesar să spun că o masă.154 Lucia Sava scumpe. aceste localuri erau frecventate pentru a se consuma fripturi la 498 499 I. sumbre. căci: „După o lungă şi copioasă zacuscă. La prânz. Viaţa cotidiană a românilor în perioada interbelică.. Zacusca e o gustare. M. farfurii de porţelan. în calitate de desert se serveau fructele. . întregul prânz pare o protestare împotriva lipsei şi o revanşă împotriva bucătăriei democratice. Ei se opreau de multe ori la o terasă sau cafenea pentru a servi prăjituri. Proprietarii localurilor erau cointeresaţi în menţinerea clientelei. cum ar fi aperitive – heringi delicatese. ochiuri sau omlete. Bucureşti-Chişinău. De asemenea. conform precizării autorului) aşează delicat dinainte unt. student la drept. Mihail Sadoveanu mărtusea despre varietatea bucatelor din localurile chişinăuene următoarele: „Pentru cine nu ştie. mezeluri. 201. au aerul că beau primul păhărel. pe lângă un pahar de vin se puteau consuma şi unele feluri de mâncare. cafea sau chiar mezeluri. prăjiturile sau cafeaua. de fiecare dată. veniţi aici pentru a se recrea şi a sta la bârfe. Sadoveanu. dar şi roşu sec. 2001. destinate populaţiei majoritare a oraşului. precum şi bucate special preparate la comandă pentru anumite ocazii. – domnul cu ţigara în colţul gurii aduce sticle de vin alb şi negru. Drumuri basarabene.. băuturi rafinate. brânzeturi. iar atmosfera creată era cea a liniştii şi a intimităţii. Vizitatorii acestei categorii de local public erau de cele mai multe ori persoanele care căutau un refugiu din problemele cotidianului. scrumbii cu ceapă. pilaf din pui. 1992. în astfel de localuri se putea cânta şi dansa498..

a fost înfiinţat un grătar special de unde se poate servi la orice oră din zi şi noapte delicioasele-i fripturi. clientela era distrată dimineaţa şi seara de orchestra renumitului maestru Ciolac. prin decizia din septembrie 1915 se stabilea următorul program: restaurantele de categoria I erau deschise de la ora 12 până 500 501 Răsăritul. acestea pregăteau un meniu foarte variat. au jucat şi joacă un mare rol în viaţa economică basarabeană. Din fragmentul prezentat anterior. Ambele genuri de local urmăreau crearea unui meniu alimentar cât mai variat. situat sub hotelul Suisse. sună armeneşte. Bucureşti. În ceea ce priveşte regimul de funcţionare al localurilor. Pe lângă îmbunătăţirea bucatelor. pilaf de pasăre la prăjituri cu fructe. E aşa de bine ţinut în acest mare hotel. pentru a-şi spori veniturile.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 155 grătar sau mici cu o halbă de bere. pronunţând cum se scrie ca să fiu înţeles mai bine. pentru menţinerea şi atragerea unui număr mai mare de clienţi. Înainte de a merge prin oraş. diferite feluri de mâncare – de la friptură. nr.. Ca să ne dovedim creştini buni. cerem şi cotlete de porc. Clientela numeroasă era întreţinută de spoturile publicitare din presa periodică a timpului. Pentru a avea o mai bună organizare a activităţii. cu referinţă la varietatea bucatelor preparate în unele localuri ale oraşului: „Otelul (Hotelul. . Evident. 7. 77-92. p. intrăm în restaurant. N. Duma Orăşenească a emis mai multe dispoziţii referitoare la programul şi la modul de activitate al localurilor publice. că bucătăria chişinăueană se caracterizează printr-o diversitate a bucatelor pregătite.”500. Istoricul Nicolae Iorga menţionează. şi ei au milioane în mână. În plus. Cer „ham and eggs”. localurile vizitate de elita oraşului aveau criterii mai exigente în selectarea şi angajarea personalului care deservea această categorie de clienţi. Muracov. Şi numele proprietarului. Moşii mari sunt ale lor. Revistă pentru învăţători şi îndemnuri bune. macaroane cu brânză. anul I. remarcăm. n. 1 decembrie 1918. Chişinău. Armenii moldoveni şi alţii. acesta era foarte divers. aceasta pune pe gânduri pe chelneri.”501. de asemenea. Iorga. care a lucrat în Paris şi Bucureşti. iar odată cu aceasta. Drept argument serveşte anunţul făcut de inginerul A. cu bucate ce reprezentau atât elemente autohtone.. încât ne ruşinăm de biata noastră îmbrăcăminte de pe drum.a. 1995. La o masă iau prânzul un domn blond şi două domnişoare. stabiliţi aici sau doar simpli călători. Aici puteau fi servite. unde este angajat renumitul bucătar-şef Ionel Rădulescu. cât şi străine. ci străinii. pârjoale. dintre care o bună parte nu este totuşi populaţia autohtonă.) de Sviţera sau Sviţerscaia gostiniţa. dar şi o varietate a clientelei care vizitau localurile orăşeneşti. care par armence. Holban: „La restaurantul „Unirea”. mici. veniţi pe urmă. Astfel. Neamul românesc în Basarabia.

localurile de categorii inferioare. Pentru confirmarea celor menţionate. Majoritatea produselor alimentare realizate pe piaţa orăşenească se găseau la un preţ convenabil. Aprovizionarea oraşului cu produse alimentare se făcea din localităţile rurale care se aflau în apropiere. în oraşul Chişinău erau concentrate 85% din produsele alimentare comercializate pe întregul judeţ503. care comercializa pe piaţa oraşului alimente. Ведомости Кишиневской Городской Думы. În schimb. c. care costa aproximativ 60 copeici. Prin regimul strict. care pregăteau pe loc bucate calde.. . 15 ruble pentru un kilogram. pregătită şi consumată în diferite feluri – de la ciorbe. 1915. 1975. В. printre produsele cele mai scumpe era zahărul. puteau funcţiona în regimul prevăzut de conducerea oraşului. O parte din acestea erau aduse centralizat. Nr. în timp ce produsele din carne şi din lapte. cafenelele. Acelaşi gen de localuri. Кишинева // Ведомости Кишиневской Городской Думы. 57. fructe şi legume etc.г. era preferată carnea de pasăre. сентябрь. aveau un alt regim de activitate. fiind urmat de unt. accesibil chiar şi unei familii cu venituri modeste. De obicei. Se consuma frecvent şi carnea de porc.). se încerca menţinerea controlului financiar asupra acestor localuri. îndeosebi ca friptură sau cotlet. care costa între 5 ruble 40 copeici şi 7 ruble pentru un kilogram. precum şi băile publice erau deschise de la ora 8 până la ora 23. 170. ouă. 50. И. Кишинев. Carnea de capră sau cea de oaie.. ca mâncare obişnuită sau în zilele de sărbătoare. prezentăm în continuare situaţia preţurilor medii ale produselor alimentare de primă necesitate extrase din Lista de preţuri. Aceasta oscila ca preţ între 0.17 – 0.156 Lucia Sava la ora 3 dimineaţa. prin intermediul târgurilor. stabilit de conducerea oraşului. Города Бессарабии (1861-1900 г. dar şi respectarea ordinii şi curăţeniei interioare. La sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea. în dependenţă de categorie. o altă parte – prin intermediul populaţiei rurale. Жуков. patiseriile. comerţul în aceste localuri nu trebuia să depăşească 15 ore pe zi. berăriile etc. dar şi produsele de panificaţie puteau fi procurate la preţuri mult mai mici şi mai accesibile locuitorilor oraşului.. care nu pregăteau bucate calde. carne. ca: laptele şi alte produse lactate. август 1915. În acelaşi timp. 502 503 504 Обязательное постановление об обеспечении нормального отдыха сужающих в торговых заведениях. cum ar fi cârciumile. întocmită la 11 iulie 1915 de către Duma orăşenească (tabelul 29)504 Conform acestei liste de preţuri. Nr. de conducerea oraşului. acestea funcţionau de la ora 10 până la ora 22. la sosuri şi fripturi. Brutăriile aveau un regim de la ora 7 dimineaţa până la 10 seara502. peşte. Alt produs de bază care ţine de alimentaţia zilnică a locuitorilor oraşului Chişinău este carnea. produse cerealiere. складах и конторах г. băcăniilor sau al magazinelor alimentare existente în oraş.

untul sau smântâna. 1919. în primul rând cel de vacă şi mai puţin cel de capră. Trebuie reţinut faptul că. iar din el se puteau produce mai multe produse lactate. constituiau deliciul prăjiturilor făcute acasă sau în restaurantele de lux ale Chişinăului. aprobat prin Înaltul Decret Regal nr. atât datorită valorii nutritive. cireşele etc. caşcavalul. stafidele. dar şi în produsele de patiserie şi cofetărie. 20 ruble. Pentru închegarea laptelui proaspăt erau folosite diferite substanţe vegetale. 1916. Nu putem trece cu vederea mirodeniile. utilizat îndeosebi pentru mesele de sărbătoare. gâscă.20 ruble pudul. este frecvent utilizată de categoriile joase ale populaţiei. mai rar de raţă. curcă. Ne referim la frunzele de dafin. publicată în septembrie 1914. de asemenea. care costau aproximativ 9. ca scoarţa de smochin. bogat în proteine de calitate superioară şi grăsimi uşor de degerat. 48. constituie un aliment valoros. cât şi pentru faptul că se găsea la un preţ accesibil categoriilor mai nevoiaşe. Conform unei alte Liste de preţuri. unele din produsele alimentare menţionate mai sus. des utilizată. ca înlocuitor al zahărului. în timp ce piperul negru ajungea ca preţ să varieze între 12-13. care datorită componentelor lor erau folosite zilnic în prepararea bucatelor. Laptele. un alt produs importat. Ouăle de găină. aveau preţul care varia între 10-11. iar cele prăjite costau 6 ruble 40 copeici.40 – 11. Dintre acestea. nr. Mierea era.. 2197 din 7 iunie 1919 // Basarabia economică. laptele era introdus într-un coş împletit de trestie pe care se punea o greutate pentru scurgerea zerului. Chişinău. piersicile. măslinele şi smochinele se întâlnesc frecvent în bucatele preparate cu măiestrie de bucătarii timpului. Deşi erau servite doar de o categorie limitată a populaţiei.20 ruble/pud. merele. caisele.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 157 mai accesibilă ca şi preţ. florile de scaieţi sau seminţele de brânduşă. măslinele se găseau la preţul de 10.. . cât şi uscate sau conservate. preţurile 505 506 Cuvânt Moldovenesc. Erau folosite frecvent într-o varietate de bucate. p. în primul rând. Peştele era pescuit cu mare măiestrie şi servit cu plăcere de către membrii categoriilor superioare ale societăţii basarabene. se vindeau la următoarele preţuri : nucile variau de la 4 ruble 80 copeici la 6 ruble 90 copeici pe un pud.60 ruble pentru un kilogram506. strugurii. folosite frecvent în produsele de patiserie şi cofetărie. cum ar fi brânza.. în perioada care include ajunul şi în cea care precede Primului Război Mondial.. Fructele erau utilizate din abundenţă. ocupă un loc aparte în alimentaţie. etc. 2-8.. dacă în perioada de la începutul secolului preţurile la produsele alimentare de primă necesitate erau relativ stabile. apoi se adăuga sare505. considerate complementare celor de bază. După ce se închega. dar şi în prepararea produselor de cofetărie sau pentru vindecarea unor boli. Bugetul Directoratelor din Basarabia. atât proaspete.

Бессарабским Губернатором 28 ноября 1915 года // Ведомости Кишиневской Городской Думы. 64. situaţia era următoarea: astfel. a bătrânilor şi a copiilor. dacă pâinea.8 – 1. oscilează între 13. утвержденная Г.28 ruble în anul 1913. . Un muncitor care dispunea de căruţă trasă de doi cai era remunerat pentru o zi de muncă cu 2-2. suma medie de bani. Pe de altă parte. Pe măsura reluării activităţii de producţie şi a diminuării inflaţiei. dat fiind faptul că în condiţii de război importul de produse alimentare ca şi de alt gen de produse a scăzut considerabil. Luată în ansamblu. În comparaţie cu această categorie socială. respectiv. Astfel. Spre deosebire de aceasta. ea putea fi cumpărată la preţul de 3. 5.20 ruble în perioada imediat următoare după încheierea acestuia. 1915. care reprezintă produsul cel mai utilizat în alimentaţie.6 – 4. nr.04-18. fiind redusă la jumătate din salariul achitat bărbaţilor508.158 Lucia Sava cunosc fluctuaţii majore. raportată la veniturile pe care le obţineau locuitorii oraşului Chişinău în perioada dată. atunci salariul lunar primit îi ajungea să cumpere aproximativ de două-trei ori produsele de primă necesitate507.25-170. p.2 ruble şi.5-1 rublă în anul 1913 şi 1. preţurile la produsele alimentare s-au stabilizat. dacă. a variat ca şi preţ de la 0. Dat fiind faptul că anume în această perioadă. decembrie.2 ruble în anul 1917. Explicabil.6 – 5. întocmit pentru perioada anilor 1913-1917. Munca femeilor. p. de exemplu.2 – 7. observăm o creştere de trei-patru ori a preţurilor. cu atât mai mult de la un an la altul. timp de cinci ani. care constituiau păturile vulnerabile ale societăţii. care trebuia achitată pentru produsele de primă necesitate evidenţiate în tabel. preţurile produselor de primă necesitate variau mult de la o zi la alta.5 ruble în anul 1913 şi cu 5-25 ruble în anul 1916. uleiul şi zahărul (care în anul 1913 aveau preţul de 3. munca intelectualilor şi a 507 508 Такса на дрова. am considerat necesară evidenţierea evoluţiei preţurilor în perioada anilor 1913-1917. 69. deci.5-4 ruble în anul 1916. era mult mai prost plătită. în ajunul Primului Război Mondial. datorită condiţiilor de război. Cu alte cuvinte. 64. ne permite să comparăm evoluţia preţurilor la produsele de primă necesitate în această perioadă şi să evidenţiem următoarele particularităţi: dat fiind faptul că perioada include ajunul Primului Război Mondial. un muncitor simplu primea pentru o zi de muncă între 0. în perioada anilor evidenţiaţi preţurile au crescut de aproximativ zece ori. precum şi sfârşitul acestuia. şi 105. iar asigurarea pieţii interne rămânea deficitară. O simplă analiză a cifrelor prezentate în tabelul 30 poate fi convingătoare în acest sens: Tabelul. Ibidem.2 ruble în anul 1913.8 ruble pentru un kilogram) înregistrează un preţ exagerat de mare al vânzărilor care oscilează până la 50 de ruble pentru un kilogram de ulei şi 56 de ruble pentru kilogramul de zahăr.

o curăţenie 509 510 511 V. care satisface necesităţile biologice ale organismului. mai ales. el însuşi constituind unul dintre ritualurile cotidiene. 86-88. chişinăuenii concepeau actul alimentar ca un act profan. Popovschi. p. nr. totodată fortificat în exerciţiul de voinţă impus de respectarea interdicţiilor. Astfel. pe care aceştia o puteau ridica numai în cazul prezenţei lor la şedinţele în plen ale Sfatului Ţării509. a interdicţiilor alimentare. pătrunzând în viaţa de zi cu zi a oamenilor510. De altfel. dar şi de ocazie. remarcăm o atenţie sporită acordată de către chişinăueni postului. 2001. apare ca o eliberare de constrângeri. 4. remarcăm implicarea postului. ca mod de viaţă. Aceasta are ca scop purificarea interioară. tom. în ajunul Marii Uniri a Basarabiei cu România. gestul abstinenţei alimentare este însoţit de rugăciune. adică 450 ruble/lunar. mesele locuitorilor oraşului Chişinău variau în funcţie de anotimp. Prin urmare. Ca toţi credincioşii. Organizarea internă a Republicii Democratice Moldoveneşti (1917-1918) // Destin românesc. iar pe de altă parte. o revigorare fizică a organismului. Sensul moral al practicării postului rezultă din interdicţiile impuse de autoritatea bisericii. prin includerea lui în ritmul zilnic al existenţei umane. fiind prezent în viaţa de zi cu zi şi reglementat prin prescripţii şi interdicţii. omul apare într-o ipostază nouă. citate de autoare (O. Ibidem. de un comportament social adecvat. o compensare a renunţărilor asumate în perioada postului. în vederea detaşării de profan şi apropierii de sacru511. mărimea indemnizaţiei zilnice a deputaţilor basarabeni era de 15 ruble. 3. O particularitate a alimentaţiei o constituie schimbarea meniurilor alimentare ale chişinăuenilor în perioada de post a marilor sărbători creştine. ca posibilitate de satisfacere a dorinţelor fireşti ale omului. 1993). înnobilat. Iar sărbătoarea ce urmează este trăită mai intens. Numeroase scrieri de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Viaţa cotidiană tradiţională (interdicţii rituale) // Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”. pe de o parte. În modelul cultural al alimentaţiei tradiţionale basarabene. fie că este vorba despre Crăciun sau despre Paşti. p. consemnează severitatea normelor tradiţionale de respectare a postului. de interdicţiile suplimentare. Bucureşti. pe de altă parte. După cum am menţionat la începutul acestui capitol. dar. 30. Acceptând principiul cultural al abstinenţei postului. cât şi de interdicţii sexuale. conform opiniei cercetătorilor. ale tradiţiei populare. Văduva. . care sunt completate. care reprezintă. purificat.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 159 persoanelor angajate în sistemul administrativ era plătită mai bine. ca element care face trecerea din sfera profanului cotidian în sfera sacrului sărbătoresc. care percepe postul nu numai ca ritual purificator pregătind contrastul cu sacrul din timpul sărbătoririi.

orezoase. Descriind rânduielile şi obiceiurile din Chişinău. Madan menţionează următoarele: „Masa de botez şi la bogat. schiţe. iahnie de pasăre sau de porc cu ceapă multă. precum şi pilaf cu bucăţi de friptură de pasăre sau de porc de asupra. p. povestiri. p. de nuntă sau de înmormântare. şi la sărac este aceeaşi. In pofida celor menţionate. La polul opus mesei de post se situează mesele festive organizate cu ocazia anumitor evenimente (sărbători. Acestei diversităţi alimentare îi succede o varietate a deserturilor. 512 513 514 515 I. p. Agrigoroaiei. ”514.. Gh. pilaf din orez cu bucăţele de carne de asupra. Astă seară mare banchet de 160 de tacâmuri. I. nu toţi locuitorii oraşului Chişinău îşi permiteau luxul de a servi bucatele prezentate anterior. 208. Văzute şi trăite: Evocări..”513.160 Lucia Sava spirituală. Madan. coşuleţele cu fructe. sarmale grase. 30. Catedrala era ticsită. De menţionat. nr. fileurile din viţel sau curcan... 1989. tartele. . Printre bucatele care ţin de atmosfera de sărbătoare evidenţiem: preparatele din caviar. sarmale. ceremonii etc. 201. 2001. pui şi muşchi la frigare sau cu ciuperci... în linii mari. Scurtu. p. vizite oficiale. ca sufleurile de mere. o bună parte din bucatele preparate cu aceste ocazii rămân tradiţionale. meniul în cadrul acestor genuri de ceremonii era mult mai variat decât cel obişnuit. fapt care ne determină să credem că în viaţa cotidiană a locuitorilor oraşului Chişinău exista o armonie între corp şi suflet.”515. că şi la masa de nuntă se servesc.). . plăcintă cu brânză sau macaroane cu brânză ori fidea cu zahăr. Ibidem. Chiar şi atunci când ne referim la mesele de sărbătoare.. salate variate din conopidă. un adevărat act istoric. 243. parfait de ciocolată. Bucureşti. Autorul constată. 1999. Un exemplu în acest sens este masa de festivitate organizată cu prilejul înfăptuirii Unirii Basarabiei cu România din anul 1918... Despre hotărârea din 27 martie 1918 ziarul „Timpul” scria: „Şedinţa a fost emoţionantă. învârtită sau plăcintă cu brânză sau fidea.. unde puteau fi puse stafide sau smochine. Gh. ea constă din 5-6 feluri de mâncare: răcituri din carne de pasăre şi de porc. sarmalele cu mămăligă. vinurile albe şi roşii seci sau demi-dulci512. iahnie de porc şi de pasăre cu praz sau ceapă. şniţelul. cam aceleaşi bucate: „Masa de nuntă începe cu câte trei rânduri de pahare de rachiu de fiecare mesean.. dar şi băuturi ca şampania. La urmă. Viaţa cotidiană a românilor în perioada interbelică. cum ar fi cele de botez.. Serviciul divin a fost oficiat la opt ore de Arhimandritul Gurie. Pe străzi staţiona o lume imensă. în dar se dă o găină friptă naşilor. după care se servesc: răcituri din porc şi din pasăre. 2. Unirea Basarabiei cu România – relatări şi atitudini din presa de la Iaşi (1918) // Destin românesc. Chişinău.

Totuşi. 178. încât nu e chip de trăit.. fapt care a determinat creşterea speculei.. Jurnal Bisericesc. august 1920. Cine poate ieftini traiul // Foia plugarilor. Lumea este foarte mulţămită de aceasta. Luminătorul. Evoluţia tehnică a fabricării pâinii de la începutul secolului al XX-lea se caracterizează prin îmbunătăţirea metodelor de fermentaţie. Aceste măsuri.a. nr. care să deie pâine bună. Se coc peste 10 000 de pâini pe zi. 22-25. p. care atingea. precum şi greutatea pâinii520. în cadrul căreia se serveau tradiţionalele sarmale. dar şi asigurarea populaţiei cu produsele agroalimentare necesare vieţii cotidiene. din 9 decembrie 1919// Buletinul Cercului de Studii şi propagandă cooperatistă pentru Basarabia. 259.. al şedinţei Comisiei juridice a Basarabiei. . Nr. populaţia se ciocneşte cu o serie de probleme de ordinul asigurării cu produse agroalimentare. Ibidem. 1909-1918. repaosul duminical.a. 208. dar neasemănat mai ieftină. populaţia nevoiaşă. C.a. că ”viaţa s-a scumpit într-atât. Ea se vinde foarte scump.) în ajutor locuitorilor. nr. Existenţa unei diversităţi alimentare. I. o serie de articole ale perioadei confirmă.. n. poate şi din cauza semnificaţiei pe care o are. Conform articolului 6 al Legii din 15 noiembrie 1906. În acelaşi context. se menţionează că în zilele de post carnea era înlocuită cu peştele517. numărul de echipe angajate în fabricarea pâinii. 210. orele suplimentare din motivul aglomeraţiilor. p.”519. frământat şi prin buna funcţionare a cuptoarelor. lipsa de reglementare a muncii în brutăriile din Chişinău a dus la apariţia unei crize artificiale de pregătire a pâinii încă la începutul perioadei studiate. M. Ca să vie (vină. Este vorba despre situaţia oraşului în primele luni de după Unire. ca şi în celelalte localităţi. 2. în primul rând. este descrisă de acelaşi autor masa de înmormântare. în capitală. luate de conducerea statului. 2. In unul din anunţurile presei periodice ale timpului se consemnează:„În Chişinău se făcea şi se mai face o speculă neruşinată cu pâinea. 78. n. dar şi din 516 517 518 519 520 Ibidem. De trei zile se vinde în Chişinău o pâine nouă de 2 funţi (echivalenţi cu aproximativ 800 grame. p. de exemplu. an. aveau menirea să reglementeze condiţiile de muncă ale angajaţilor în fabricarea pâinii. ca şi varietate a bucatelor. De altfel. Arva.) cu numai 80 de bani (40 copeici). februarie 1921.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 161 Mult mai săracă.). Ministerul român de război a venit în ajutorul Primăriei făcându-i cu putinţă să deschidă chitării (brutării. n. pâinea.”518. p. Directoratul de Industrie a numit o comisie care a hotărât orele obligatorii de lucru ale personalului angajat. Extras din Aviz. pilaful cu friptură şi se bea vin516. numărul de cuptoare necesare. p. cum ar fi. În condiţiile impuse de consecinţele războiului.

ai cărei proprietari. Nr. Idem.S. 91. Potrivit presei periodice a timpului. Casa comercială „B. Idem. care aveau scopul de a informa publicul orăşenesc528. Nr.B. nuci. сентябрь 1913. Locuitorii oraşului Chişinău aveau o predilecţie deosebită pentru cafea. şi altele. 1914. printre altele. dar şi unele date privind funcţionarea primei mori automate din Basarabia. ноябрь 1913. Bairih” a fost deschisă pentru comercializarea unor produse. situată pe strada Moghiliov. февраль 1914. erau asigurate. de Casa comercială „V. Kogani. dar şi pentru ceai. Revistă pentru învăţători şi îndemnuri bune. Nr. întreprindere specializată în producerea vinurilor şi a produselor gastronomice524. 521 522 523 524 525 526 527 528 Ведомости Кишиневской Городской Думы. dar puteau fi băute şi în momentele de relaxare la o discuţie cu un amic. precum şi măsurile întreprinse pentru asigurarea populaţiei cu produse alimentare527. Idem. Puterman”. făină şi alte produse făinoase. sticlă şi email525. Ceaiurile se serveau dimineaţa în familie. 1 decembrie 1918. la 16 august 1915 a fost înregistrată Casa comercială „N. cât şi în alte feluri de bucate delicioase523. Nr. care se ocupa cu comercializarea ceaiului. 1904-1913 годы. Chişinău.162 Lucia Sava punctul de vedere al rafinamentului şi calităţii. scopul căreia era producerea şi comercializarea produselor de cofetărie şi patiserie521. nr. декабрь 1913. Vesela era furnizată localurilor din oraş de către Casa comercială „Haikeli Pascari”. c. Răsăritul. . M. erau specializaţi în producerea şi comercializarea produselor de veselă din porţelan. Vinurile selecte. 57. Zadzerskii”. sunt confirmate de apariţia şi funcţionarea în Chişinău a unui număr destul de mare de localuri specializate în pregătirea unui anume tip de produse alimentare. În unele articole din presa timpului se menţionează frecvent despre problemele cu care se confrunta conducerea oraşului526. Nr. unele anunţuri prezintă informaţii despre existenţa unor localuri foarte frecventate de locuitorii Chişinăului. cum ar fi: prune. şampania şi alte băuturi alcoolice. Сборник постановлений Уездных Собраний Кишиневского Земства . Nr. servite în restaurantele de lux ale Chişinăului. Haikeli Iosi-Saev Pascari şi Iosi-Kopelev Silkisi Vaisleb. care îi avea drept proprietari pe domnii Nuhem Moscov Rozenberg şi Smul Iheli Batiuşko. февраль 1914. Casa comercială „G. Totodată. 81. Anul I. folosite frecvent în produsele de patiserie şi cofetărie. сентябрь 1915 Idem. 63. 7. Кишинев. fondată încă în 1883 de T. Rozenberg”. despre funcţionarea Fabricii de macaroane. 10. Idem. Кишиневское Уездное земство. 23-25. часть III. în Chişinău. avea scopul de a satisface necesităţile şi gusturile consumatorilor de ceai şi cafea522. 6.

4. marmeladă şi halva. Сборник обязательных для жителей города Кишинева постановлений // Ведомости Кишиневской Городской Думы. 2. dulceaţă. 2) a nu bea apă nefiartă. 5) a întreţine curăţenia în locuinţe.. portocale. Majoritatea negustorilor erau ruşi şi evrei. preotul Vasile Ţepordei. zahăr. salamuri. prevedeau impunerea respectării mai multor reguli care ţin de igienă. Chişinăul tinereţii noastre // Literatura şi arta. август. Nr. mazăre. icre. Cu timpul au început să pătrundă şi moldovenii. pentru desfăşurarea analizelor chimice ale produselor alimentare în anul 1912. erau testate toate produsele 529 530 531 532 V. macaroane.”529. peşte. Fabrica de pâine era condusă de grecii Vaselatos. cvas şi bragă.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 163 Un martor al timpului. 6) a te feri de răceală. Наставление. 7) a te adresa medicului la primele simptome ale bolii531. Ţepordei. Conform acestor date. aduse la cunoştinţă publicului. Aceste măsuri. printre care evidenţiem impunerea vânzătorilor de lapte şi de alte produse lactate. dar şi în anii următori. Duma orăşenească a luat o serie de măsuri cu scopul de a preveni populaţia asupra posibilităţii îmbolnăvirii de holeră. 3) a respecta cu stricteţe curăţenia. în anul 1913. În aceeaşi ordine de idei.. realizat de conducerea oraşului în anul 1912. Cu alte cuvinte. Conducerea oraşului a intervenit de mai multe ori şi a întreprins mai multe măsuri. oţet de vin.. Aceste măsuri generale erau aduse la cunoştinţă publicului prin intermediul ziarelor locale pentru a se evita cazurile frecvente de transmitere a acestei boli. pâine şi făină. siropuri şi esenţe. struguri. 4) a păstra curăţenia corpului. În dispoziţia emisă se cerea: 1) a te păzi de tot ce poate afecta stomacul. apă dulce. îşi aminteşte atunci când vorbeşte despre aprovizionarea locuitorilor oraşului cu produse alimentare: „Piaţa de pe strada Alexandru cel Bun era foarte bogat aprovizionată. 57. se menţionau rezultatele analizelor la produsele alimentare şi apă. январь 1914. s-a cheltuit suma de 700 ruble. 3 aprilie 1997.. gemuri. bere. produsele alimentare erau supuse analizelor de laborator efectuate pe lângă Spitalul orăşenesc. apă de fântână.532. Printre negustori se aflau armeni şi greci. Au fost expuse analizelor următoarele produse: unt. obligaţia de a trece controlul veterinar înainte de comercializarea produselor530. bomboane şi ciocolate. nuci etc. как уберечь себя от холеры // Ведомости Кишиневской Городской Думы. În acelaşi scop. îngheţată. Nr. 1913. În raportul privind sectorul comercial. caşcaval. ceai şi cafea. Conform acestei decizii. îmbrăcămintei şi încălţămintei. în sprijinul creării unui regim alimentar şi a menţinerii sănătăţii locuitorilor. c. laptele şi celelalte produse lactate nu puteau fi comercializate fără a avea acordul medicului veterinar asupra bunei calităţi a produsului vândut. Отчет по торговому отделению Кишиневской Городской Управы за 1912 год // Ведомости .

cât şi în ceea ce priveşte localurile publice în care acestea erau servite. Astfel.) în rândurile populaţiei. veselă etc.164 Lucia Sava utilizate în alimentaţia zilnică a populaţiei. atestăm în Chişinău. 63. vizitate de elita oraşului. deoarece la dejun şi la cină erau servite gustări uşoare. în perioada studiată. de cele mai multe ori evrei sau ruşi. care includea. funcţionarea unor case comerciale. cu excepţia perioadei care include anii din ajunul şi de după Primul Război Mondial. Кишиневской Городской Думы. pur şi simplu. Localurile publice variau de la restaurantele de lux. ceai. produse de patiserie. majoritatea produselor alimentare folosite în consumul curent erau supuse analizelor la laboratorul deschis în cadrul Spitalului orăşenesc. unde populaţia majoritară a oraşului putea servi o cină obişnuită. paste făinoase. în perioada anilor 1900-1918. Nr. ale căror proprietari. pentru a preveni răspândirea bolilor infecţioase (holeră.). În concluzie. în timpul războiului. se ocupă cu producerea şi comercializarea unui anume tip de produse alimentare (de exemplu. bucate preparate cu anumite ocazii sau. produsele de primă necesitate (pâinea. s-au luat o serie de decizii pentru a evita transmiterea lor. Cât priveşte preţurile. de regulă. În acelaşi timp. s-au realizat numeroase campanii de informare prin intermediul mass-media locală privind pericolele acestor boli. trei mese pe zi. scarlatină etc. сентябрь 1913. În acelaşi scop. tifos. prânzul fiind de bază.) puteau fi cumpărate de câteva ori mai scump. datorită condiţiilor socialeconomice şi politice cauzate de acest eveniment major. pentru a discuta problemele vieţii cotidiene. . Regimul alimentar al chişinăuenilor era unul tradiţional. când. Acesta depindea de situaţia materială. fără a se face deosebire între calitatea produsului şi funcţionalitatea acestuia. acestea par destul de accesibile pentru buzunarul unei persoane cu venit mediu. dar şi de principiile morale ale fiecărei familii. la simplele cafenele şi cârciume. atât din punctul de vedere al preparării bucatelor. vinuri. uleiul etc. Autorităţile locale au fost nevoite să întreprindă anumite măsuri pentru a crea un regim sanitar adecvat şi a menţine starea sănătăţii locuitorilor oraşului. zahărul. alimentaţia locuitorilor oraşului Chişinău era foarte variată. îndeosebi.

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 165 CAPITOLUL V TIMPUL LIBER. Ştefan Ciobanu remarca. . abia la înce533 534 535 Şt. influenţată de elementele literaturii ruseşti. Ciobanu. O bună parte din operele autorilor evidenţiaţi rămân a fi puţin cunoscute publicului cititor al epocii. „se zbătea între cele două culturi. Deşi câteva încercări modeste de traduceri şi de poezie românească au fost făcute încă la mijlocul secolului al XIX-lea prin Ioan Sârbu. Chişinău. fiul lui Costachi Stamati. Roman). Şt. Indiferent dacă ne referim la timpul de la sfârşitul orelor de lucru sau chiar de la sfârşit de săptămână. cum ar fi cele ale lui Vlahuţă. p. care locuia la Chişinău. a muzeelor şi a bibliotecilor. Ibidem. 1992. Stamati şi A. Acestea includeau activităţi destul de variate – de la cititul cărţilor. cel puţin în perioada evidenţiată. Buzdugan. p. 208. Cultura românească în Basarabia sub stăpânire rusă. care. Alexis Nacco. cu toată complexitatea aspectelor lui. fără nici o legătură cu viaţa de atunci. dar şi în funcţie de mediul social. a divertismentelor. traduse în limba rusă de către Paul Gore în revista Bessarabeţ. însă. Halippa. avea un număr însemnat de poezii.această mişcare a scos la iveală şi câţiva poeţi: P.. De asemenea. după expresia sa. şi cea străină. dar oglindesc situaţia românilor basarabeni. Nicolae. înăbuşită. servirea unei cafele într-un local cu prietenii sau o petrecere în toată regula la restaurant.. chiar şi în jurul anului 1870 aceste încercări literare par izolate la prima vedere. drept dovadă ne serveşte apariţia în jurul anului 1900 a câtorva nuvele româneşti. veche. la plimbările prin parc. acea naţională. nu le-a publicat pe vremea ţarismului”535. pe bună dreptate. după bunul lor plac orele de odihnă şi de distracţie. Ciobanu susţine că „de la această dată nu cunoaştem nici un poet basarabean până în timpurile revoluţiei din 1905 (. 208. iar încercările literare ale unor personalităţi ale epocii au introdus o notă nouă în literatura românească. Ibidem. mentalitatea lor. care încă nu reuşise să copleşească sufletele intelectualilor basarabeni”534. Donici533. Matei Donici etc. p. DIVERTISMENTELE Modul de viaţă al locuitorilor oraşului Chişinău în perioada anilor 19001918. care se regăseşte în operele lui C. cea specific basarabeană. ar fi de neconceput fără perceperea modalităţilor de organizare a timpului liber şi. vizitele la teatru sau cinema. totuşi. 153. Referindu-se la scriitorii basarabeni din perioada de la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea. prin urmare. că în Basarabia n-a existat o tradiţie literară. pe care. distracţiile în sălile de dans sau de muzică. chişinăuenii îşi organizau individual. În acelaşi context. I. T. Gheorghe Păun. Dar aceasta nu însemna că interesul faţă de literatură lipsea..

printr-o serie de poezii. nici un om nu are suficiente experienţe personale pentru a se înţelege bine cu alţii. M. În paralel sunt editate mai multe ziare şi reviste de limbă rusă. articole cu conţinut divers. Cantemir. lectura. Basarabia (1906). Negruzzi. Din istoria jurnalisticii româneşti (secolul XIX – începutul secolului XX). poetul A. cum ar fi. Mateevici. Căuşeni) evidenţia unele aspecte ale situaţiei din ţară „.. care nu avea cum să nu „alimenteze” setea de informaţie a locuitorilor oraşului Chişinău. Limba noastră. şi. O necesitate desconsiderată: Presa românească în Basarabia. Pe de altă parte. Drug etc. C. Moldovanul (1907). fără îndoială. Craiova. M. scrisoarea poetului Alexei Mateevici către Ioan Pelivan din 6 octombrie 1906 (din localitatea Zaim. Chişinău. comportând un caracter oficial. ca: Eu cânt. povestiri. sau periodice informative ca Bessarabskaia jizni. nici pentru a se înţelege bine cu el însuşi”536. Cuvânt Moldovenesc. Incursiune în istoria cărţii. cum ar fi. Printre metodele relaxante cele mai frecvente este. 1992. rubrici „de sănătate şi de literatură”. 13. Mihailovici. cunoscut gazetar şi folclorist cu o anumită experienţă de activitate de creaţie în România. Donici.la noi în Basarabia te iau fiorii 536 537 538 T.166 Lucia Sava putul secolului al XX-lea. Coval. Kogălniceanu.. Presa periodică a timpului conţine o problematică foarte variată. Tipărituri româneşti în Basarabia de la 1812 până la 1918. O serie de ziare şi reviste. îndeosebi.538 Interesul manifestat de cetăţeni faţă de presa periodică a timpului este evident din corespondenţa timpului. Luminătorul (1908). 1913-1916. Informaţii mai detaliate despre presa periodică de limbă română a se vedea în lucrările: D. În zarea anilor. 1996. Kişinevskie gubernskie vedomosti. primul ziar de limbă românească apărut în Basarabia. coordonat de Gheorghe Madan. Astfel. 1992. precum şi „frământări de minte” etc. deoarece. pătrunzând adânc în sufletul basarabenilor. cititul rămâne o ocupaţie plăcută pentru momentele de după o zi istovitoare de muncă. favorizând astfel familiarizarea lor de către cititorul basarabean. C. Fie că ne referim la literatura artistică sau la simpla citire a ziarelor cotidiene. Mama. aduce un nou suflu în poezia basarabeană. dar şi operele lui D. majoritatea ziarelor conţineau „ştiri din război”.. Pe lângă articole cu caracter politic şi social. Coşbuc.. presei şi a tiparului. Glasul Basarabiei (1913) şi altele537. Sadoveanu şi mulţi alţi autori români. de la ultimele evenimente politice până la momentele cele mai reprezentative ale vieţii cotidiene. Kişinevskie eparhialinîie vedomosti. Nedelcea. dar şi al tuturor românilor. „sfaturi de gospodărie sătească”. Chişinău. „. publică pe paginile lor multe poezii. 1930. „cartea este un mijoc de depăşire”. Chişinău. P. Civilizaţia cărţii. G. „ştiri locale fel de fel”. A. . Mâţu. Bessarabeţ. Viaţa Basarabiei (1907). p.

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 167 când începi povestea suferinţelor poporului nostru moldovean şi a acelor înjosiri. abonamentul la revista Şcoala Moldovenească pentru un an costa 3 ruble. aprilie-iunie 1932. . pe jumătate de an 1 rublă 50 copeici. fără a trimite prin poştă 1 rublă 25 copeici. M. Negru. 2002. E o plăcere să ştii că ai făcut ca rusul să cânte româneşte şi apoi să-i şi placă. nr. Am tradus un cântec din ruseşte şi acum îl cântă un rus cu vorbe româneşte. Stroiescu donează în 1917. IV. p.. Din avizul citat este lesne de înţeles că majoritatea periodicelor ofereau anumite înlesniri abonaţilor. În acelaşi context. revista Luminătorul din 1914 publica anunţul: „Cetiţi „Glasul Basarabiei” Gazeta naţională moldovenească nepărtinitoare. Cei mai nevoieşti pot primi gazeta prin poştă pentru 1 rublă 85 copeici. Luminătorul. gospodărie sătească... 1998. Toţi abonaţii pe anul 1914 la gazeta „Glasul Basarabiei” care trimit plata pe un an întreg vor primi în dar Calendariul Basarabiei pe anul 1915 (peste 100 de feţe. dat fiind faptul că acestea conţineau informaţii foarte variate pentru a satisface setea de cunoaştere a cititorului. Însă poporul deja se deşteaptă.”539. sfaturi folositoare despre sănătate. 1909-1918. povestiri. an. Un alt exemplu. soarele renaşterii a început să arunce şi asupra românilor basarabeni razele sale strălucitoare a propăşirii. Oameni de seamă dintre Prut şi Nistru: Vasile Stroescu (1845-1926) // Destin românesc. 27-33.”540. se încadrează scrisoarea lui Sergiu Cujbă către soţia sa Eliza din 27 octombrie 1906: „Seara fac recitaţii. Duminica – lecţii de literatură. nr. 4. p. scrieri alese şi de folos pentru toţi moldovenii ca: învăţături morale. pentru a trezi interesul publicului larg. preţul de vânzare al ziarelor era destul de acceptabil. 23. preţ destul de atrăgător. 539 540 541 542 543 Arhivele Basarabiei. pentru comparaţie. 3-4. În plus. iar un număr costă 3 copeici. literară şi economică. p. vorbe înţelepte. Majoritatea informaţiilor sunt foarte convingătoare în ceea ce priveşte faptul că lectura reprezintă o delectare a locuitorilor oraşului Chişinău. exista chiar pe paginile ziarelor şi revistelor un gen de reclamă reciprocă pentru a menţine la curent publicul cititor. De exemplu. De altfel. poezii. ce i-au fost scris să îndure.. cu tot felul de veşti din toată lumea. Cu trimiterea prin poştă. p. Revistă de istorie şi geografie a Moldovei dintre Prut şi Nistru. Iacobescu. p. 1917. al descrierii timpului liber (ne referim la reprezentanţii mediului intelectual chişinăuean). Jurnal Bisericesc. plata pe un an 2 ruble 50 copeici.. 2. iar în străinătate 10 lei542. Revista Asociaţiei Învăţătorilor Moldoveni din Basarabia. zicători şi altele)”541. 114 Gh. Să vezi ce frumos este. cu tot felul de vederi. se tipăreşte o dată pe săptămână. nr. V.. 74. 15-38. Şcoala Moldovenească. explicări de literatură română. dar şi pentru a mări numărul cititorilor. 10 000 ruble şi un vagon de hârtie pentru tipărirea cotidianului „Cuvânt moldovenesc” 543. Intelectualii basarabeni (1906-1913) // Destin românesc.

dintre care 45. p. aceştia au solicitat aproximativ 65 389 cărţi (33. adică 544 545 546 547 548 Şcoala Moldovenească. fiind înregistrate 3 632 persoane. 1917. . Отчет Кишиневской Городской Общественной Библиотеки за 1900-1902 годы. scrisul.57% la abonament548. o serie de subvenţii. 19. în acest scop. octombrie 1913. în acest an la bibliotecă au fost înscrişi 2 675 cititori. îndeosebi. nr.59%). De reţinut. 68.168 Lucia Sava În perioada studiată atestăm cazuri când autorităţile se implică pentru a stimula munca intelectualilor. circa 1 723 (52. din care s-au cheltuit 8 116 ruble şi 15 copeici. statul a făcut încercări pentru a asigura buna desfăşurare a activităţii personalului angajat în biblioteci. c. p. sau în Biblioteca municipală. asigurarea contra incendiilor pe parcursul unui an. pentru întreţinerea Bibliotecii orăşeneşti în anul 1912 a fost prevăzută suma de 8 192 ruble şi 55 copeici. Conform informaţiilor pe care le deţinem. 4. октябрь 1913. Gore. cei mai mulţi erau cei cu înscriere. Ведомости Кишиневской Городской Думы. de la 4 februarie 1912 până la 4 februarie 1913 – 149 ruble 85 copeici546.43% la sala de lectură. dat fiind faptul că biblioteca a fost închisă în perioada 1 septembrie 1902 – 27 ianuarie 1903 din motivul transferării sediului acesteia.15% din numărul total al cărţilor solicitate pe perioada celor trei ani). 68. O bună parte din momentele de lectură aveau loc în sălile Bibliotecii Publice Guberniale din Chişinău. O asemenea situaţie este când zemstva judeţului a dat. care îşi avea sediul în curtea Dumei chişinăuene. la propunerea lui P. acordând. câte un premiu de 1 000 ruble. pentru elaborarea unui Abecedar şi pentru cea mai bună carte moldovenească544. Idem. Din aceste considerente. care au solicitat 73 930 cărţi. Numărul cititorilor. care pe lângă sala de lectură şi de împrumut la domiciliu dispunea şi de o secţie specializată pentru copii545. 4. În anul următor. numărul cititorilor creşte cu câteva sute. din numărul total al cititorilor de 3 276. Ibidem. 23. iar 54. 20 000 ruble. cumpărarea cărţilor – 842 ruble 32 copeici. dintre care două treimi le-au luat la abonament. Nr. Кишинев. copertare – 500 ruble. 19-22. cifrele din anul 1902 reflectă situaţia parţială a cititorilor bibliotecii. p. p. în anul 1900. Cheltuielile făcute erau repartizate după cum urmează: salarizarea personalului – 4 440 ruble. Conform datelor expuse. cu sau fără abonament. Astfel. rezultate din rapoartele perioadei. precum şi listele de cărţi eliberate în conformitate cu solicitările făcute de locuitorii oraşului Chişinău în perioada anilor 1900-1902 pot fi urmărite din tabelul 31547. abonamente la reviste şi ziare – 724 ruble 95 copeici. 1904.

precum şi în funcţie de activitatea cotidiană desfăşurată. iar în 1901101 cititoare. . studenţi. trebuie să evidenţiem numărul mic al cititorilor femei. numărul cel mai mare de cititori ai Bibliotecii publice orăşeneşti în perioada anilor 1900-1902 era reprezentat de muncitori (332 în anul 1900 (22. În rândul cititoarelor. cele mai multe aparţin clasei intelectualilor.38%) şi 276 cititori în anul următor. În mediu anual au fost înregistraţi 18 cititori bărbaţi şi 17 femei în anul 1900. Dacă ne referim la numărul mediu al persoanelor care frecventează zilnic biblioteca. Dacă în anul 1900 datele atestă 14 cazuri (6. am 549 550 Ibidem.5-4%). au fost eliberate zilnic în mediu câte 103 cărţi. adică 28. aproape se dublează la 242 cititori. în anul 1901. p. numărul mediu de cititori a fost de 30 – pentru bărbaţi şi 21 – pentru femei. în 1901 – 130. Dacă ar fi să analizăm cererile de carte după conţinutul acestora. sporind în anul următor la 41 bărbaţi şi 28 femei. conform datelor prezentate în tabelul 33.43%). în învăţământ şi în comerţ. p.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 169 27.9%). medicilor (câte 20 şi 26 pentru fiecare an menţionat). în anul 1900 – aproximativ de 91 de cititori. 84). cititorii Bibliotecii publice orăşeneşti se divizau astfel. iar în anul 1902. În total. pe parcursul celor trei ani. în anul următor cifrele cresc până la 44 de femei casnice care frecventează Biblioteca orăşenească (12.95%). Remarcabil este faptul că începând cu anul 1901 creşte numărul femeilor încadrate în activităţi casnice. Ibidem. conform tabelului 32549. care sunt pasionate de lectură. care ne determină să credem că printre acestea analfabetismul era mai mare. numărul cititorilor creşte până la 30 bărbaţi şi 18 femei.87% din numărul total şi 316 în anul 1901. 20.91% din cei 9 583 cititori prezenţi la bibliotecă în decursul celor trei ani. învăţătoarelor (în 1900 au fost înscrise 81 persoane (39. Din punctul de vedere al ocupaţiilor. în anul 1902 a crescut numărul vizitatorilor. media frecvenţei pe zi a constituit 154 persoane. iar din punctul de vedere al ocupaţiilor – angajaţii în sfera de stat şi individuală. acesta pare să fie.9%). Un număr mic de cititori se înregistrează printre agricultori şi meşteşugari (între 2. iar în mediu anual – câte 18 cărţi pentru fiecare cititor550. Studiaţi din punctul de vedere al apartenenţei la diferite categorii sociale. precum şi de negustori. Deşi biblioteca se găsea în centrul părţii de nord a oraşului. fiind urmaţi de elevi (325 în anul 1900 (22. 20.53% din numărul total al cititoarelor).04%). Printre cititorii cel mai des întâlniţi din punctul de vedere al categoriilor sociale remarcăm nobilimea. învăţători. 20. precum şi elevelor (26. care constituie 22. De asemenea. care locuiau în sudul oraşului.

adică 52. că lectura reprezenta mai mult o plăcere. Cifrele prezentate în tabel ne oferă posibilitatea să remarcăm un număr foarte redus de cititori din rândurile clerului. Ibidem. 12. 1912. 79.170 Lucia Sava menţiona. 70. în ambele cazuri cititori de gen feminin nu sunt înregistraţi.26% din numărul total al cititorilor).87%). probabil. dar cea mai mare parte o alcătuiesc cererile de literatură artistică (76. majoritatea cititorilor care dispuneau de abonament pentru Biblioteca publică orăşenească sunt reprezentaţi de mica burghezie (981 bărbaţi şi 439 femei. Кишинев.30%. pe de altă parte. şi mai puţini citeau pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele în domeniul de activitate.58%) pe parcursul celor trei ani studiaţi (tabelul 34)551. aceştia erau divizaţi după cum urmează553: Cifrele extrase din Raportul anual al bibliotecii arată că. p. Aceştia sunt urmaţi de persoane ale căror categorie socială este nedeterminată (circa 442 bărbaţi şi 114 femei. precum şi printre militari (11 cititori. fapt care ne permite să credem că. precum şi de reprezentanţii nobilimii (153 bărbaţi şi 21 femei. în anul 1902 numărul persoanelor abonate la aceeaşi bibliotecă era de 2 717. 12. repartizate astfel după categoria socială (tabelul 35)552. din punctul de vedere al confesiunii căreia aparţineau. Aşadar. cei mai mulţi cititori ai acesteia în anul 1 911 erau iudei. 0. p. c. dar şi de necesităţile de informare în domeniul în care activa orăşeanul.42%). dintre care 1 138 bărbaţi şi 523 femei. dintre care 2 093 bărbaţi şi 625 femei. Отчет Кишиневской Городской Общественной Библиотеки за 1911 год. Creştinii se situau pe locul al doilea. conform raportului din anul 1911 (tabelul 36).4%). că acestea depindeau de preferinţele cititorilor. în total 1 420 de persoane.13%).4%).15%). 21. fie că cititoarele acestor categorii sociale nu au fost înscrise în anul 1902. de specializarea cititorului (solicitările de carte ştiinţifică variază între 20. Ibidem. 21. 20. 0. conform rapoartelor bibliotecii. preoţimii locale (doar 4 persoane înregistrate. p. în total 556 cititori. un divertisment decât o necesitate. în anul 1902. 6. mai mulţi bărbaţi (954) decât femei (102)554. se pare. în număr total de 1056 cititori (38.7-29. Cifrele prezentate în tabelul menţionat ne permit să conchidem că majoritatea cititorilor citeau literatură artistică.46%). . fie că în perioada cercetată foarte puţine femei făceau parte din aceste categorii sociale. Cât priveşte repartizarea cititorilor Bibliotecii publice orăşeneşti după confesiune şi reşedinţă. în total 1 661 persoane (adică 61. Majoritatea cititorilor preferau să-şi facă abonament pentru întregul an de zile. Astfel. 551 552 553 554 Ibidem.25%. O bună parte a cărţilor solicitate ţineau.

13. . la începutul secolului al XX-lea. Chişinău. Astfel. Chişinăul tinereţii noastre // Literatura şi arta. în condiţiile în care aici locuiau reprezentanţii categoriilor sociale cele mai joase ale societăţii chişinăuene (3. Cel mai bun cor era al Catedralei. raportul instituţiei în anul 1911 înregistrează în total 1 465 de cititori (53.. care au efectuat pe parcursul anului aproximativ 21 274 de vizite. 3 aprilie 1997. 960 bărbaţi şi 189 femei. în Biblioteca publică orăşenească din Chişinău atestăm un număr considerabil de vizitatori. care au solicitat cărţi cu un conţinut foarte variat. „Chişinăul era un oraş cu coruri multe şi bune. Mărturii de spiritualitate românească din Basarabia. care relatează în amintirile lor despre activitatea corului lui Gavriil Musicescu şi cel al lui Mihail Berezovschi. În acelaşi timp. Printre preferinţele chişinăuenilor trebuie menţionat gustul rafinat al acestora pentru muzică şi dans. 5 035 cititori. Ilie Ionescu-Sibianu 555 556 557 558 559 Ibidem. în mediu.. 109-112. 35. cu sau fără abonament. V. Şcoala Eparhială avea un cor. dintre care 1041 bărbaţi şi 424 femei. dintre aceştia mulţi erau cititori activi. Aşadar. au fost înregistraţi 866 de cititori de acest gen (17.. p. p. reviste şi ziare (tabelul 37)556. în decursul cărora au solicitat informaţii pentru copii din 22 789 surse557. Simion Gheorghevici Murafa (bariton). Murafa. în partea de sus a oraşului au fost înregistraţi 1 149 cititori (42.2%). Aceste informaţii sunt completate de afirmaţiile martorilor perioadei. 35. Din datele statistice ale perioadei rezultă că la periferiile capitalei aproape că nu se citea. în Sala Casei Eparhiale va avea loc concertul dat de S. „La 21 noiembrie în Chişinău.”558. că lectura era una dintre ocupaţiile cele mai pasionante ale locuitorilor oraşului. condus de Vladimir Berezovschi. G. În anul 1911 s-au înregistrat. Ibidem. Astfel. Majoritatea bisericilor aveau corurile lor. Mihail. unde vor lua parte Anastasia Pavlovna Dicescu (soprano).. lucru explicabil. P. prezente pe scenele din capitala provinciei559. Pe de altă parte. reviste şi ziare.92%) din această parte a oraşului.64% din cititorii înregistraţi)555. Ibidem.. 1911. pe parcursul cărora au solicitat 132 076 exemplare de cărţi.29%). 1993. în acelaşi an. Conform informaţiilor timpului. potrivit unui anunţ publicat în presa periodică a timpului.. care în decursul anului au frecventat biblioteca de 98 069 ori. cititorilor bibliotecii le-au fost eliberate în mediu zilnic 489 cărţi. p. Remarcabil este interesul cititorilor chişinăueni pentru literatura pentru copii. Ţepordei.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 171 Acelaşi raport ne indică faptul că cei mai mulţi cititori ai Bibliotecii municipale îşi aveau reşedinţa în partea de jos a oraşului Chişinău. p. Datele extrase din rapoartele anuale realizate de Biblioteca publică orăşenească din Chişinău ne permit să concluzionăm.

care a fost cântăreaţă şi pedagog. Tina de Lorenzo. 2002. Petipa. în cadrul căreia ia fiinţă „o serioasă Şcoală de muzică”562. În această perioadă.N. 11. 1. Dezvoltarea învăţământului artistic în Basarabia interbelică // Destin românesc. Anastasia Dicescu // Făclia. Sobinov. inclusiv şi datorită aşezării sale geografice favorabile. Gutor a avut loc primul concert de muzică românească. Rebikov. era considerat unul dintre cele mai muzicale centre din gubernie. vedetă a scenei lirice şi director al primului Conservator din Chişinău561. Valentinov. compozitor. I. au evoluat artiştii: G. p. care se integra în Societatea Muzicală Rusă564.. Nejdanova. fila 3. A. F. care a avut-o ca absolventă pe solista Operelor principale din Petersburg şi Moscova Eugenia Lucezaskaia. mai târziu solistă la teatrele din Cluj şi Bucureşti563. cum ar fi Anastasia Dicescu (1885-1945). cărora li s-au adăugat spectacolele trupei ucraineşti de operă şi dramă565. Hrjanovski. În această perioadă îşi desfăşoară activitatea Societatea Armonia. D. Chişinăul. Dănilă menţionează că în ultimul an al secolului al XIX-lea. În această perioadă se deschid clasele de canto ale surorilor C. Skreabin. La înviorarea muzicală a Chişinăului au contribuit numeroasele turnee ale trupelor italiene (şi nu numai) de operă cu soliştii M. A. Ceaicovschi-Mereşanu. 8. Noroc. în şcoala lui V. la Chişinău evoluează diferite formaţii de lăutari. precedat de o prelegere despre cântecul românesc. compozitorul V. Batistini. Aşadar. Opera din Chişinău. V. Gutor. având un repertoriu foarte variat din folclorul poporului român. 11. La începutul secolului al XX-lea. Alexandru Teodorini (violonist)560. 2005. L. L. Nejdanova. Fond F-2121. a organizat la Chişinău secţia Societăţii Muzicale Ruse. 2005. 56. M. p. Alcevski. T. profesor la Conservatorul din Iaşi). Un rol important în dezvoltarea muzicală a Chişinăului l-a deţinut şi Şcoala muzicală particulară a lui V. iar în anul 1906. p. A. A. Marcela Sembrich.172 Lucia Sava (pianist. Gutor (1891-1957). ş.a. Pirogov. F. Kreisler. A. În paralel. Karsavina.M. 18 martie 1994. H. Descriind contextul apariţiei Operei din Chişinău. A. aici veneau un şir de cântăreţi din Rusia. De asemenea. G. 3. Rahmaninov. 1913-1916. Dănilă. Dănilă.a. care cântau pe la nunţi şi cumătrii. Şaleapin. Opera din Chişinău. venit curând în capitala Basarabiei. Chişinăul găzduieşte mai multe personalităţi marcante ale muzicii ruse – S. Chişinău. la răscrucea secolelor XIX-XX.M. Au fost prezentate mai multe spectacole de trupele conduse de Şein. M. Chişinău. A. p. nr. . Tetreazzini. în Chişinău se înregistrează 560 561 562 563 564 565 Cuvânt Moldovenesc.R. O bună parte a interpreţilor aparţineau muzicii autohtone. Vineavski ş. nr. inv. Fokin.

Negru. 15-38. nu e „tipărită.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 173 o întreagă pleiadă de lăutari. nr. 63. Sunt nişte bucăţi din Caudela. Istrati. de regulă. Ion Pelivan – un model de slujire a idealului naţional românesc // Destin românesc.. Istrati. suma totală a veniturilor se egala cu 760 ruble 50 copeici. 2002. de exemplu. iar pe lângă redacţia gazetei Basarabia înfiinţează un cor românesc din elevii Seminarului Teologic. 1995.. Nr.568 Evident. care au răspândit apoi melodiile naţionale în toată Basarabia566. pentru categoriile de jos ale populaţiei acestea erau mai puţin accesibile. Concertele date la Chişinău se bucurau de un adevărat succes din partea publicului. Отчет по концерту „Музыкального Общества” устроеного 22 октября 1915 года // Ведомости Кишиневской Городской Думы. În scrisoarea din 6 august 1912 el scria: „Apoi ne trebuie foarte multe bucăţi serioase muzicale naţionale pentru piano. dar. El solicită ajutorul generalului Ştefan Stoica. Gudevici -5 ruble. elita oraşului. I. Conform acestor date. în total – 31 ruble 25 copeici. De asemenea. timbre pe bilete – 41 ruble 25 copeici.. Klosovski – 3 ruble şi alţii. Manifestările culturale de acest gen erau susţinute de personalităţile şi autorităţile locale. programă – 27 ruble 50 copeici. . nr. Intelectualii basarabeni (1906-1913) // Destin românesc. la manifestaţiile muzicale de acest gen participa. 45-53. 4. Conform E. Gh.. era donat după cum urmează: suma de 209 ruble 59 copeici era trimisă la Petrograd Comitetului de îngrijire a prizonierilor de război. Gheorghe Heraru (1853-1920). A. Porumbescu etc. 4. Suma totală a cheltuielilor se echivala cu 149 ruble 75 copeici. între altele. cântată de orchestra militară şi aş fi dat pe ea. coruri şi orchestre. p. Enescu. Mulţi cântăreţi şi interpreţi vestiţi ai timpului sunt invitaţi la Chişinău din România sau din alte ţări europene. această societate a acumulat venituri din: bilete – 701 ruble 75 copeici. 1915. donaţii – F. iar 407 ruble 16 copeici au fost date centrelor de caritate orăşeneşti. am ascultat la Slănic „Sârba Eforiei”.. Ion Pelivan era preocupat de răspândirea muzicii vechi moldoveneşti şi a muzicii naţionale pentru pian. plus opt conturi. 566 567 568 E. Ion Pelivan susţine orice manifestare din viaţa naţională: „La Şcoala de muzică „Gutor” din Chişinău el organizează o serbare cu program de cântece româneşti. Cheltuielile suportate de societate includeau. printre care: Costache Marin (1840-1911).. care sunt în stare să trezească morţii din mormânturi. p. октябрь. Pantelemon Halippa. De exemplu. Vidu. Din raportul prezentat referitor la activitatea desfăşurată în anul 1915 de Societatea Muzicală din Chişinău evidenţiem următoarele informaţii: ca rezultat al concertului dat la 22 octombrie a acelui an.”567. în total 108 ruble 50 copeici. coruri şi orchestre în Basarabia. care constituia venitul net al concertului. Stanovici – 3 ruble. cât ar fi cerut. Restul de 610 ruble 75 copeici..

Intelectualii basarabeni (1906-1913) // Destin românesc. p. că avem şi noi artă şi mari artişti”570. Друг. 1 pentru pian şi orchestră de Ceaicovski (solist Nicu Caravia). Ghibu. июль 1910. Ghibu solicită amânarea acestuia întrucât sala avea să fie ocupată pentru banchetul dat de Sfatul Ţării în onoarea Actului Unirii571. Printre alte divertismente ale populaţiei oraşului Chişinău. 1990. este una dintre cele mai frumoase glorii pe care le-a dat până acum poporul român”572. 7 de Beethoven şi o piesă de Saint-Saens. 114-135. Negru. atât moldovenii. 15. 5 de Beethoven. Stan. . filmează la Chişinău primii metri de peliculă cinematografică574. care cuprindea Concertele de Ceaicovski şi Saint-Saens. „să vadă basarabenii. I. Acest program a fost dat în folosul soldaţilor moldoveni morţi în Primul Război Mondial. Compozitorul român era prezentat astfel de presa timpului: „George Enescu. relatează despre manifestaţia studenţilor tehnologi ce urma să aibă loc la 8 ianuarie 1907 în capitala Basarabiei şi dorinţa acestora de a invita „un cântăreţ şi o cântăreaţă din România”569. neîntrecutul artist. 14. cel din 24 martie. nr. C.174 Lucia Sava membru al redacţiei ziarului Basarabia. cât şi ruşii. p. Opera din Chişinău. Concertul nr. 4. A. în scrisoarea din 29 decembrie 1906 adresată către Sergiu Cujbă. operatorul francez Felix Mesghis. Opera din Chişinău. precum şi Simfonia spaniolă de Lalo a fost amânat pentru seara de 28 martie573. În noiembrie 1897. în afara lecturii şi a muzicii la care am făcut referinţă. p. p. Nu putem omite faptul că la începutul anului 1918. S-a cântat Uvertura Oberon de Weber. 192-203. 2002. pentru mai multe concerte. Primul. Chişinău. la Chişinău se află în turneu. Dansul macabru de Saint-Saens (cu Socrate Barozzi la violină) şi Simfonia nr. Simfonia nr. însă O. 2003. Concertul în la-minor pentru violoncel şi orchestră de Klughardt (solist Flor Breviman). 15-38. 1. Activitatea lui O. Ghibu pentru unirea Basarabiei cu România // Destin românesc. Dănilă. reprezentant al firmei fraţilor Lumière. În al doilea concert al lui G. Recitalul de vioară. Cosmovici. George Enescu în lumea muzicii şi în familie. Enescu s-a cântat Carnavalul din Paris de Svendsen. Dănilă. Au urmat apoi filme ale operatorilor firmei Pathé şi ale camera569 570 571 572 573 574 Gh. care va da zilele acestea trei concerte la Chişinău. care între timp fusese expulzat de către autorităţile ruseşti din Basarabia şi se afla la Bucureşti. ziua Unirii. compozitorul George Enescu. A. Cel de-al treilea concert al său urma să aibă loc chiar în ziua de 27 martie. a fost dat în folosul refugiaţilor transilvăneni. în presa periodică a perioadei studiate sunt evidenţiate spectacolele de teatru şi cinema. A. Numeroasele panouri ale capitalei anunţau programele de concert. venit la invitaţia lui O. Bucureşti. p. nr.

. În continuare. c. În acelaşi context se înscriu şi spectacolele de teatru. privind la grupurile de tineri şi adolescenţi. de obicei 3-4. comedii. În ceea ce priveşte preţurile. În perioada de la începutul secolului al XX-lea. pentru a te convinge că acestea constituie un pericol pentru sufletul copilului de educaţiei morale a tinerei generaţii. Бессарабская жизнь.. 76. Mergând pe străzile oraşelor mari. în funcţie de genul filmului. ziarul Bessarabskaia jizni din iulie 1910 publica anunţul incitant potrivit căruia la cinematograful „Orfeu” chişinăuenii puteau viziona spectacolul „Simţul sclaviei”576. Ibidem. Tot în presa periodică a timpului apar primele reacţii ale conservatorilor împotriva răspândirii cinematografelor şi al conţinutului repertoriului acestora. . care de multe ori erau numite de populaţie teatre. dar mai ales de durata acestuia577. Să evidenţiem câteva titluri: „Crâşma sângeroasă”. Izvoarele timpului atestă existenţa unui repertoriu destul de variat în ceea ce priveşte tematica prezentată. Într-unul din articole se menţionează despre influenţa negativă a cinematografelor asupra tinerilor: „Cinematografele au cunoscut în ultimul timp o largă răspândire. Proiectarea filmului se făcea în mai multe părţi. Chiar dacă accesul şcolarilor la vizionarea filmelor era limitat de o comisie de cenzori. Cele mai cunoscute erau: „Odeon”. ноябрь 1913. autorul articolului solicită accesul elevilor şi adolescenţilor la filme după un program special sau fiind însoţiţi de părinţi.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 175 manilor ruşi. „Express”. în care atributele esenţiale sunt otrava şi cuţitul. Cinematografele ucid acele elemente ale binelui pe care încearcă să le dea copiilor familia şi şcoala. de obicei se reclama un nou film. август 1908. „Clubul Polonez” ş. Filmele erau mute şi se rulau pe fundalul unei muzici executate la pian sau de fanfară.”578. Pe lângă acţiunile de dezvoltare culturală. între acestea fiind incluse deseori momente publicitare. au şi aspecte negative. „Orfeum”. dar şi genurile abordate: de la drame. „Colosseum”. în Chişinău se deschid şi îşi desfăşoară activitatea primele cinematografe. „Arma răzbunării” şi altele575. De exemplu. acestea variau între 20 şi 50 de copeici. care în anul 1912 aveau în total peste 1000 de locuri. июль 1910. 4. autorizată să stabilească dacă conţinutul filmului nu comportă anumite consecinţe negative asupra tinerei generaţii.. Nr. Flacăra teatralităţii era 575 576 577 578 Idem. Борьба с вредным влиянием кинематографов // Ведомости Кишиневской Городской Думы. acestea reprezentau o atracţie pentru spectatorii de toate vârstele. la filme cu caracter istoric etc. „Contele de Monte Cristo”. care urmăresc cu lăcomie reclamele cinematografelor. triller-uri. trebuie să vizionezi 2-3 spectacole.a.

163. Din dramaturgia românească au fost înscenate „Kir Zuliaridi” şi „Cinel-Cinel” de V. Semigradov. Sincronism european şi cultura critică românească. cum ar fi: N. Aceasta. Graur joacă aceeaşi piesă şi „Baba Hârca” în satul Ialoveni581. După revoluţia rusă din 1905. 1975. „Ursuza”). Burada. A. Alecsandri. d-ra Sârbu. Dicescu. Ostrovski („Pădurea”. Alecsandri Cinel Cinel. cât şi traduceri. Alecsandri. 184. La Chişinău era cunoscut cercul de teatru al lui A. V. în satul Băcioi. Bucureşti. .. Madan şi cu sprijinul boierilor basarabeni P. Hartia împreună cu câţiva intelectuali joacă în faţa ţăranilor piesa lui V. de exemplu. iar al Floricăi. L. Ibidem. Andronovici.a. Antologie (Inspectoratul pentru Cultură al Municipiului Bucureşti). Suruceanu. Bucureşti. Cehov („Ivanov”. p. care juca atât piese în limba română. lumea era parcă fermecată de priveliştea uimitoare: porturi naţionale. În Neamul românesc din 15 februarie 1908 sub titlul „O serbare românească în Basarabia” găsim descrierea unei reprezentaţii organizate de această trupă de amatori: „În ziua de 4 februarie a fost în Chişinău o reprezentaţie şi un bal. Gogol („Căsătoria”. Razu.a. „Ursul”). în 1906. se joacă piese din V. Amatorii apelau la creaţia dramatică a clasicilor de origine rusă. 1996.579.a. înfiinţată încă la finele secolului al XIX-lea. p. Dicescu. Tolstoi („Roadele învăţăturii”). Când s-a ridicat cortina. aranjate de către Societatea de binefacere „Bessarabeţ”. Madan. Încă în 1884 în capitala Basarabiei ia fiinţă Societatea Amatorilor de Artă Teatrală. 89. 1984. A. guvernatorul Basarabiei. situat în apropierea capitalei. ca. originale. Laşcov. T. I. Mavrodiadi. N. Savoischi ş. ş. Suruceanu. Alecsandri „Cinel-Cinel”. Au văzut lumina şi câteva piese ale autorilor basarabeni de limbă rusă. Teatrul în Moldova. C. Gumalica. Cononovici şi al altora. Trupele româneşti care soseau în Basarabia din Vechiul Regat includeau în reprezentaţiile lor şi figuranţi locali. O mulţime de ofiţeri şi funcţionari ruşi. tablouri cam uitate. Rolul lui Graur l-a jucat d. p. grai românesc. cât şi Societatea Amatorilor de Artă dramatică din Chişinău. ş. la Chişinău şi în satele din împrejurimi se încearcă a se juca piese româneşti. Suruceanu. generali. „Foaia agronomică” 580. Dicescu. Bucureşti. „Revizorul”). urmăreau scopul de a contribui la dezvoltarea tinerelor talente artistice şi cultivarea dragostei spectatorilor pentru arta scenică. De către d-re şi tineri s-a jucat frumosul vodevil al d-lui V. au luat parte cu familiile lor. iar învăţătorul V. Negruzzi la Chişinău şi Orhei582. p. În anul 1908 este organizată o trupă de amatori în frunte cu Gh. 152. profesorul V. Gorki („Închisoarea”). Popescu. Astfel. Suferinţele Basarabiei şi răpirile ruseşti. Au mai luat parte în vodevil d-rele A. M. şi tinerii Popa.176 Lucia Sava întreţinută de numeroasele formaţiuni de amatori care pun în scenă piese în limba română. 579 580 581 582 T.

La finele piesei s-au dansat hora. căci e prea cunoscut în Chişinău ca artist de valoare. Negruzzi „Doi ţărani şi cinci cârlani”în teatrul „Blagorodnoe Sobranie” din Chişinău. aplauzele în tot timpul actului erau nesfârşite. Lume multă – elită şi mare însufleţire. Frumuşica şi Mureşeanca de către toate domnişoarele şi domnii care luaseră parte. Aplauzele îndelungate ale publicului au fost cea mai dreaptă şi mai bună răsplată pentru tinerii artişti”583. P. S-au cântat mai multe cântece bine aranjate şi executate perfect. Madan în Florin a fost adevărat actor schimbările ce impun rolul. Artiştii amatori cu mult drag jucau rolurile lor. . gingăşia jocului a fost fascinantă. februarie 1912. scrie următoarele despre această serbare: „Se dădea o serbare moldovenească pentru mărirea averii orfelinatului din Chişinău. un oarecare Rinaldo sub titlul „Impresii”.. S. nenumărate aplauze şi rechemări au fost răsplata din partea publicului. ceea ce nu se întâmplă acum pe scenele din Regat. P. Madan în Graur a arătat un adevărat talent de artist. iar rolurile bărbaţilor de d-l Madan. Mişcarea. Nimerit ar fi să se joace mai 583 584 585 Neamul românesc. D-ra Serbova-Sârbu în rolul Floricăi era încântătoare. Mai cu deosebire d. D-na Elena Cononovici şi comitetul organizator telegrafic a invitat pe d. autorul adaugă: „Vodevilul Doi ţărani şi cinci cârlani a fost primit cu entuziastă bunăvoinţă. La 9 februarie 1912 această trupă prezintă piesa lui C.. Vodevilul lui Negruţi. Alexandrescu să binevoiască a lua parte la reprezentaţia teatrală în rolul lui Colivescu din „Florin şi Florica”. Negruţi. Rolurile de femei au fost susţinute de două d-re din elita Chişinăului. După ce descrie jocul actorilor. În aceeaşi ordine de idei. că lumea era nevoită să stea şi prin sălile de intrare. departe de a avea vreo valoare dramatică. în ziua de 31 ianuarie 1909 la Chişinău se dă o altă reprezentaţie teatrală. 31 ianuarie 1909. Evenimentul. D. Publicul a râs mult şi a aplaudat des. despre d. are totuşi vorbe de spirit şi unele situaţii nimerite. Se juca o piesă românească „Doi ţărani şi cinci cârlani” de C. interpretarea dată era uimitoare. Se juca „moldoveneşte” şi publicul român a fost entuziasmat”585. şi d-l Petre Alexandrescu – pensionar al teatrului din Iaşi – poftit pentru a le da concursul. au fost redate cu mult talent.”584. Sala era mai mult ca plină... 15 februarie 1908. S. cunoscut ziarist. Alexandrescu în rolul lui Colivescu e de prisos să vorbim. În ziarul Mişcarea.. ca şi chemările. despre care ziarul ieşean Evenimentul scria: „O frumoasă prezentaţie teatrală şi un grandios bal au avut loc astăzi în teatrul „Blagorodnoe Sobranie” dat de boierii moldoveni din Chişinău..Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 177 dar scumpe sufletului nostru.

ea este ajutată de directorul şcolii de muzică G. Ideea aparţinea Bojenei Victorovna Belousova. şi respectiv. locuitorii oraşului Chişinău au vizionat spectacolul „Răzvan şi Vidra” de B. „În seara zilei de 25 ianuarie/ 7 februarie 1918. 4. 54-72. în perioada de la începutul secolului al XX-lea.178 Lucia Sava des piese româneşti. În pofida încercărilor de teatru înfăptuite. S. care în scurt timp reuşeşte să creeze nu numai o clasă serioasă de canto solistic. Seidler. au existat şi începuturi de teatru românesc. Consideraţii cu privire la unirea Basarabiei cu România // Destin românesc. Cojocaru. deşi aveau uneori un caracter mai mult sau mai puţin accidental. . Primele încercări de creare la Chişinău a unui teatru particular de operă au fost făcute în anul 1910. deputatul V. în care a arătat năzuinţa românilor basarabeni „de a fi şi ei cândva uniţi cu toţi românii şi de a alcătui cu toţii la un loc o Românie nouă. p. Aceasta era proprietara magazinelor de muzică din Chişinău. nr. Fragmentele prezentate mai sus ne demonstrează că. şi anume. Dănilă. erau primite cu căldură de publicul chişinăuean. preşedintele Societăţii culturale „Făclia”. p. Ibidem. Citatele de acest gen pot fi foarte numeroase. că adevăratul teatru din Chişinău. Viaţa teatrală între Prut şi Nistru va cunoaşte un avânt în perioada imediat următoare după Marea Unire. fiica nobilului basarabean Victor Antonovici Iacubovici. Aplauzele. trebuie remarcat. Aceste reprezentaţii. O instituţie teatrală cunoscută în Basarabia era Teatrul Popular din Chişinău. îmi trezeau în suflet o caldă. după Marea Unire. I. p. A. odată cu deschiderea Operei din Chişinău (primul spectacol de acest gen are loc la 6 august 1918). Opera din Chişinău. Pentru organizarea teatrului de operă. Ţanţu. Astfel. Deşi au fost făcute mai multe eforturi în această direcţie. de exemplu. Hasdeu în interpretarea actorilor ieşeni. absolvent al Conservatorului din Paris (clasa vioară şi teoria muzicii). 17. La sfârşitul spectacolului. nevoia se simte şi va fi asigurată izbânda iniţiatorului. activitatea căruia se va face 586 587 588 589 Ibidem. cu toată asprimea regimului ţarist în Basarabia. în anii 1918-1923. În această perioadă a făcut primii paşi teatrul naţional din Basarabia. care serveau şi în calitate de centre de propagare a artei muzicale şi teatrale588.”587. Karmilov. dar stânjenitoare înduioşare”586. a fost înfiinţat mai târziu. dar să organizeze din nou corul şi orchestra copiilor de la aceeaşi şcoală589. precum şi de V. din Basarabia. ce ridicau cortina de atâtea ori. 1996. primele montări de spectacole de operă apar în 1918.. 17. P. a dat citire unei adrese de mulţumire.. Gh. absolvent al Conservatorului din Moscova.

apoi cu caracter zoologic. Acesta participă la mai multe expoziţii. . Contribuţia Basarabiei la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc în primii ani după unire // Destin românesc..Nu intrăm în analiza pricinilor pentru care publicul din Chişinău nu frecventează teatrul. 67-80. datorită donaţiilor.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 179 cunoscută abia după anul 1920. Cojocaru. Muzeul Basarabean în fluxul istoriei. Teatrul din localitate trebuie să aibă mai mult o funcţie culturală de educaţie a maselor.”591. cercetătoarea E. P. 1997. 92. Despre organizarea unor expoziţii periodice cu caracter agricol la Chişinău menţionează un martor al timpului. Literatura interbelică din Basarabia între regionalism şi unitate spirituală românească // Destin românesc. p. depăşind dificultăţile de ordin fracţionar. Mihail593. ca şi în alte mari oraşe ale Europei. ca şi despre funcţia teatrului în general. Printre alte modalităţi de petrecere a timpului liber pot fi evidenţiate vizitele la muzeu (imaginea 25). Ploşniţă. 1999. devenind un adevărat centru de cercetare locală. 4. P. cea din 1913. Mărturii de spiritualitate românească din Basarabia.. cât 590 591 592 593 Gh.. 113. Descriind evoluţia muzeului basarabean din această perioadă. Dispunând de un program favorabil. 1993. E. 1998. Mihail. A. va reuşi să captiveze atenţia publicului chişinăuean590. vizita la muzeu devine curând una dintre modalităţile frecvente de organizare a timpului liber a locuitorilor oraşului Chişinău. 47. agricol şi de artă casnică. cum ar fi cea din anul 1901. colecţiile cărora vor sta la baza fondării muzeelor private ale epocii. iniţial cu profil limitativ de muzeu agricol. organizată la Sankt-Petersburg. existau persoane pasionate de obiecte de artă şi valoare. Burlacu. unde sunt expuse preparate anatomice. când acesta. unde sunt prezentate prosoape şi covoare moldoveneşti592. Fapt e că teatrul din localitate nu-şi îndeplineşte rolul pe care îl are. În perioada de la începutul secolului al XX-lea. în timp ce pentru cei veniţi din alte localităţi şi pentru cei în grup vizitarea muzeului se făcea în orice zi la orice oră”. biologice şi embriologice la congresul medicilor şi naturaliştilor ruşi. Cadrul de dezvoltare a teatrului din Basarabia devine favorabil odată cu modificările legislative făcute în acest domeniu al culturii de guvernul României întregite. adaptându-se la cerinţele şi condiţiile locale. p. în Chişinău. fiind apreciate de experţii ruşi. se menţiona într-un articol din presa timpului: „Raţiunea de a fi a teatrului este funcţia lui de culturalizare. p. nr. atunci teatrul trebuie să caute publicul. 4. Şi dacă publicul nu se înghesuie la teatru. sau. Chişinău.. Despre acelaşi Teatru Popular. Chişinău. care are loc în acelaşi oraş. care îşi va lărgi treptat profilul. Ploşniţă remarcă faptul că încă în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea este organizat Muzeul Zemstvei. deoarece „vizitatorii particulari din oraş puteau veni între orele 11 şi 14 în zilele de duminică. p. nr.

Conform afirmaţiilor aceleeaşi autoare. p. Suruceanu. colecţiile din acea perioadă erau eterogene. 75 000 de obiecte de sticlă. Ibidem. Ploşniţă. Ibidem. Moscova. atât al adulţilor. Ibidem. 202 unităţi de cercei şi inele din metale preţioase. aur şi argint şi o bibliotecă cu 3 500 volume”. Demn de evidenţiat este şi faptul că printre colecţionari erau reprezentanţi ai diferitor categorii sociale. conform datelor prezentate de cercetătorii acestei probleme. latină şi greacă. Muzeul Basarabean în fluxul istoriei. muzeele particulare. p. Acest fapt îl consemnează şi numărul în creştere al vizitatorilor muzeului menţionat. sculpturi. cât şi al elevilor este notat printr-o cifră comună. astfel. p. dacă în primii ani ai existenţei muzeului numărul vizitatorilor. argint şi aur. Astfel. dacă în anul 1900 numărul vizitatorilor atinge cifra de 2 000. arme. încetând a mai exista după anul 1918597. care reprezintă primul tip de muzeu privat din Basarabia596. Herson. medalii. . piese de mobilier. obiecte din faianţă. precum şi în conacurile din provincie. obiecte de podoabă. Ele cuprindeau: picturi. 26 025 vizitatori ai muzeului594. Semnificative sunt. vase greceşti şi romane. acestea se găseau în casele bogate din Chişinău. începând cu anul 1900 înregistrarea acestora se face separat. porţelan sau argint595. încât în anul 1915 din ea rămăsese numai biblioteca. Germania sau Rusia. ca urmare. motiv care ne permite să conchidem că numărul vizitatorilor creşte. Ruppert. îndeosebi. bijuterii. ceea ce constituie. în acest sens. Această colecţie va fi împărţită şi achiziţionată pe părţi de muzeele din Odessa. toarte de amfore ştampilate. franceză. în total. Aceste colecţii erau completate cu obiecte aduse din străinătate. pe de o parte. 33. 33. atunci în anul 1911 muzeul a fost vizitat de 14 562 de adulţi şi 11 463 elevi. cât şi creşterea numărului de colecţii ale obiectelor de artă individuale a determinat participarea chişinăuenilor la dife594 595 596 597 E. numismatice. Dezvoltarea domeniului muzeal. pasiunile personale ale titularului. iar pe de altă parte. p. olandez de origine. bronz. Chişinău. 1998. fost guvernator al Siberiei de Est). care cuprindea mai multe cărţi în limbile română. De altfel. realizările ştiinţifice ale perioadei în care acesta a trăit.180 Lucia Sava şi a oaspeţilor capitalei. din Franţa. O altă colecţie de acelaşi fel a fost cea a lui I. un număr enorm de amfore antice. care în anii ’80 ai secolului al XIX-lea conţinea: „3 000 de antichităţi egiptene. 36-38. 8 000 de monede vechi din aramă. conţinutul colecţiilor reflectă. germană. 50. care concentrau pasiunea nobilimii de a acumula curiozităţi ale naturii şi obiecte rare (o colecţie de acest gen a alcătuit încă la mijlocul secolului al XIX-lea A.

de exemplu. autor Ion Halippa) şi Muzeul Bisericesc (creat în 1906 de Societatea Istorico-Arheologică Bisericească din Basarabia). Faptul că oraşul Chişinău devine un adevărat centru muzeistic599 este susţinut şi de apariţia Muzeului de Istorie (creat de Comisia Gubernială Ştiinţifică a Arhivelor din Basarabia.. Răileanu. dar şi o posibilitate de a-şi îmbogăţi cunoştinţele despre tradiţiile locale. carte veche şi veşminte bisericeşti. Percepută mai mult ca o activitate de eliberare a spiritului. Neamul românesc în Basarabia. repede şi nu fac nici o impresie de demnitate cucernică în alergăturile acestea a lor. vizita la muzeu intră în viaţa cotidiană a locuitorilor oraşului Chişinău. vizita la biserică şi asistarea la slujbele religioase obişnuite sau de sărbătoare reprezintă o preocupare a cetăţeanului simplu. N. Prin toate părţile. tare sau moale. În perioada cercetată. devenind una dintre modalităţile de organizare a timpului liber. Ca urmare. care e astăzi un rus. Gheorghe. Iorga. 43. Pe piept le atârnă o cruce argintie prinsă cu un lanţ de grumaz. un lung anteriu de culoare cenuşie. Z. precum şi cultura generală a vizitatorului. Arhanghel.. Una parcă a-şi 598 599 600 601 Ibidem. Chişinăul poseda o frumoasă catedrală. Potrivit martorilor perioadei. dar şi descrierilor istoricului român N. p. din toate stilurile. Buna Vestire. expoziţia agricolă şi industrială din anul 1903 a fost vizitată de 32 880 de vizitatori cu bilete şi 7 832 de elevi care au asistat la ea gratuit. Sf. . „Chişinăul e un oraş bisericos. morală. decât un divertisment în sensul adevărat al cuvântului. Sf. 33. Ilie. Haralampie şi altele600. pe jos în trăsuri. autorul menţionează: „Bisericile sunt multe. Astfel. Sf. p. Merg rău. acest gen de manifestaţii culturale se bucură de o atenţie sporită din partea locuitorilor oraşului. cât şi a vizitatorilor străini. 85. cum ar fi cea din 1902 la Sankt-Petersburg sau organizarea unor expoziţii locale. pantaloni care se văd dedesubt. Sf. Chişinău. Iorga. Antonie şi Mitrofan. construită în centrul oraşului. p. Descriind în continuare instituţiile de cult basarabene. care avea trei secţii: numismatică. precum şi numeroase biserici: Măzărachi. Arbore. p.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 181 rite expoziţii de artă. găsind un bogat material de documentare şi cercetare598. N. dar şi a elitei societăţii chişinăuene. fără margini mari. Aşadar. 1999. în care se aflau sarcofagele arhiepiscopilor Dumitru Sulima. Poartă părul împletit în coadă sau răsfirat în viţe neunse care fâlfâie sălbatic. În cadrul acestora sunt expuse publicului diferite obiecte de artă care reflectă modul de viaţă al perioadei. Ploşniţă. E. Dicţionarul geografic al Basarabiei.”601. Pagini de muzeografie basarabeană.61. Ei se înfăţişează neobişnuit pentru noi: pălărie neagră. vezi preoţi chemaţi pentru deosebite pricini la mitropolitul-eshar al ţării.

. Se va urma adunare de daruri şi aici în ţară şi suntem încredinţaţi că fiecare om de inimă va ţinea să fie scris. al carităţii. iar pe de altă parte. două burse a câte 100 ruble fiecare. curate şi bine înconjurate. Luminătorul.605 Donaţiile obţinute. prin activităţi caritabile. 2000. promovarea valorilor culturale şi ştiinţifice locale. Astfel. de ajutorare a aproapelui. p. turnuleţe. care avea scopul de a uni pe toţi profesorii de religie din şcolile secundare şi medii. la Chişinău apar la începutul secolului al XX-lea o serie de societăţi. „ca să ajute pe orfanii din Basarabia. de a se ajuta reciproc la realizarea datoriilor pe care le aveau faţă de biserică şi şcoală. Pentru scopul atât de creştinesc.”602.182 Lucia Sava aduce aminte de clădirile moldoveneşti. p.604. 85. Popovschi. comitetul a primit din România un ajutor începător de 100 000 lei. p. care era săpat în piatră. coperăminte verzi. de o deosebită îngrijire. pe de o parte.. la şcoala de fete. dar şi morală în acelaşi timp. basarabeanul îşi organiza timpul liber. Cui îi place stilul muscălesc. ci şi a creat acea încordare care poate înlesni mult rezolvarea problemelor mari ale vieţii. Referindu-se la rolul religiei în viaţa poporului basarabean. dar. dacă te uiţi bine. prin acţiuni directe (cum ar fi iertarea păcatelor la biserică). 15. . Chişinău. vezi că are în litere de aur. provenite din cotizaţiile anuale. iar Banca Naţională a României a dat 50 000 lei. p. în anul 1911 este înfiinţată Societatea Frăţimea profesorilor de religie din Basarabia. cu cât poate mai mult în şirul celor ce au dăruit pentru frumosul scop. Având acelaşi scop. atât cele obţinute de la populaţia locală. Ibidem. urmau să fie transferate la orfelinatele din Chişinău şi din alte localităţi ale Basarabiei. Popovschi constată că „religia nu numai a păstrat nevătămate în sufletul lui aceste puteri sufleteşti ale neamului.”603. Congresul eparhial din 1910 înfiinţează din mijloacele personale ale clerului basarabean.. În acest sens. 76. Această societate urmărea. fiind preocupat de purificarea sa spirituală. N. care contribuie la transformarea oraşului în centru urban şi cultural. cât şi cele externe. o inscripţie polonă. Istoria Bisericii din Basarabia în veacul al XIX-lea sub ruşi. Altele au tot felul de umflături.. 72. având diferite scopuri. dar şi indirecte. Fire religioasă. 602 603 604 605 Ibidem. şi scopuri caritabile. pentru copilele învăţătorilor din şcolile bisericeşti. potrivit surselor timpului. de asemenea. de a ajuta anumite categorii sociale vulnerabile ale societăţii. N. pe lângă şcoala de fete. de a colabora la predarea religiei şi a educaţiei morale şi religioase a elevilor etc. 1909-1918. s-a înfiinţat încă de curând un comitet la Chişinău. De exemplu. indiferent de clasa socială. Am văzut chiar un paraclis. având în frunte pe Preacuvioşia sa părintele Arhimandrit Gurie şi pe domnul Pelivan. poate să admire: oricum sunt mari.

pentru copilele învăţătorilor din şcolile bisericeşti606. aprobat prin Înaltul Decret Regal nr. 1919. toate modalităţile de divertisment descrise reprezintă. mai multe burse pe lângă şcoala eparhială de fete. De menţionat. nr. prin intermediul plimbărilor în parc. de fapt. Grădina Publică. Timpul liber putea fi „omorât”. de tipul plimbărilor prin parc sau jocul de cărţi. p. Prin urmare. cum ar fi spectacolele de teatru şi film sau cititul cărţilor. Ibidem. Este cunoscută. vizitele la muzeu ş. Chişinău.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 183 fixează o sumă anuală în folosul casei de ajutor reciproc a învăţătorilor din şcolile bisericeşti pe calea reţinerii a câte 50 de copeici din cotizaţiile personale ale clericilor şi tot acest congres hotărăşte înfiinţarea. preţurile la cărţile de joc de la 1 februarie 1919 se fixează 40 lei pentru cărţile de joc pentru cercuri. 68. Bugetul Directoratelor din Basarabia. prin aceeaşi lege se adăugau la cărţile pentru cercuri şi de calitatea I încă câte 4 lei. pentru a discuta pe diferite teme sau pentru a juca cărţi. pe seama fabricii eparhiale de lumânări. p. divertismentele atestate ca modalitate de petrecere a timpului liber de către locuitorii oraşului Chişinău în perioada de la începutul secolului al XX-lea sunt foarte complexe şi comportă un conţinut foarte divers. Prin Legea 3843 din 22 decembrie 1918.. iar cele de calitatea II – câte 2 lei. decizia conducerii oraşului Chişinău referitoare la reconstrucţia şi reamenajarea parcului central de odihnă. concepute în sens larg. locuitorii oraşului. Aici. comportamente ale vieţii cotidiene şi ale mentalităţii chişinăuenilor în pragul unui nou secol.a. Revista Asociaţiei Învăţătorilor Moldoveni din Basarabia. De multe ori parcul reprezenta locul de întâlnire cu prietenii. foarte frecventă. De la cele cu o tentă a dezvoltării intelectuale. pentru a asculta muzica locală şi a pentru a da frâu liber imaginaţiei. conceput şi amenajat în manieră clasică. a locuitorilor oraşului Chişinău va fi oarecum „legalizată” după Unire. 606 607 608 Şcoala Moldovenească. parcurile şi locurile de agrement erau întreţinute în bună ordine şi curăţenie. puteau merge la plimbare sau să se aşeze pe o bancă. atitudini. în acest sens. care este cel mai vechi parc din oraş. 10 lei – cărţile de joc calitatea II607. la cele care constituie o simplă relaxare. sume care urmau să constituie fonduri de donaţie pentru „Familia luptătorilor”. 1917. 2197 din 7 iunie 1919 // Basarabia economică. . Această pasiune. de asemenea. 68. Societatea invalizilor şi Societatea ortodoxă din Basarabia608. 2-8. 20 de lei – cărţile de joc calitatea I. istoviţi după o zi de muncă. Prin grija autorităţilor locale.

Pe de altă parte. p. O societate nu poate fi apreciată la justa ei valoare. formând un tot coerent. şi în al doilea rând. În al treilea rând. aici. o necesitate organică de viaţă609. prin faptul că familia a fost întotdeauna cea mai directă şi cea mai firească dintre comunităţile umane impuse. Bucureşti. 10. Centrul de gravitaţie al dezvoltării şi transmiterii moravurilor chişinăuenilor era concentrat. numai astfel putem explica şi justifica anumite acţiuni ale reprezentanţilor ei. în primul rând. oferindu-i în tot decursul vieţii lui un sprijin şi un loc de refugiu în lupta pe care acesta o duce pentru viaţa socială. o creaţie a divinităţii.184 Lucia Sava CAPITOLUL VI MORAVURILE. Cercetarea monografică a familiei. cu modul de viaţă stabilit de către membrii săi. dacă nu-i sunt cunoscute şi apreciate valorile şi principiile morale după care se conduce. juridică. cu regulile nescrise primite din strămoşi şi transmise ca moştenire din generaţie în generaţie. de la naştere. Studierea modului de viaţă cotidiană şi trasarea unor caracteristici ale mentalităţii locuitorilor oraşului Chişinău ar fi incompletă fără a face referinţă la concepţiile etice. familia este cea care formează o treaptă medie şi o instituţie de trecere între individ şi societate. morală. în mare parte moştenite de la generaţiile anterioare. Costaforu. 2005. politică. dar în acelaşi timp completate cu noi trăsături. Urmează şcoala. obţinute în familie. precum şi de a-l ajuta pe individ să se încadrează în societate. cea chişinăueană îşi stabilise la începutul secolului al XX-lea regulile de viaţă. Viaţa religioasă. copilul primea de la părinţi educaţia. prin creşterea individului ca pe un viitor membru al societăţii. economică. pe care mai apoi avea să se bazeze pe parcursul întregii sale vieţi. în jurul ei s-au închegat o serie de activităţi care ţin de creşterea fizică şi morală a indivizilor. viaţa publică şi viaţa privată sunt toate încheiate în jurul familiei. în sânul familiei. Contribuţie metodologică. socializându-l pedagogic. LUMEA INTERLOPĂ Nivelul de dezvoltare al unei societăţi este privit şi apreciat în strânsă legătură cu principiile morale ale acesteia. În primul rând. Ca şi oricare altă societate. 609 X. fără a include principiile morale după care aceştia se conduceau în viaţa de zi cu zi. putem evidenţia particularităţile de evoluţie ale ei într-un anume cadru cronologic. al cărei rol fundamental era de a consolida principiile morale de viaţă. ca urmare a contextului social-politic şi cultural specific al perioadei. . doar cunoscându-le. apărând oamenilor ca un fapt de „drept natural”.

cu toate aspectele şi problemele acesteia. Schimbările respective au debutat în Anglia şi cea mai radicală a fost trecerea „de la distanţare. generaţiile trăiau împreună o perioadă mai îndelungată. s-a ajuns uneori la o autonomizare a fiecărui grup familial. în timp ce sudestul Europei avea mai puţin de 15. Stone acordă o mare importanţă schimbărilor în metodele de îngrijire a copiilor în cadrul familiilor engleze. . datorită importanţei pe care o deţine. o reproducere în mic a unei societăţi. structura. pe care autorul o consideră ca fiind cea mai importantă mutaţie în mentalitatea epocii moderne. el se prezintă ca unitate economică şi morală de sine stătătoare. Stone. Adepţii teoriei mentalităţilor. 35. analiza istorică detaliată a familiei din epoca modernă. iar aceste aspecte îşi lasă amprentele asupra dezvoltării sale psihosociale. sentimentele şi sexul. despre care consideră că generează în rândul adulţilor un sentiment de încredere612. 2003. care în a doua jumătate a secolului al XIX-lea era mai mare în Vest. ceea ce a dus la consolidarea caracterului lor de unitate socială distinctă. de exemplu. Goody. cât în faptul că în Balcani tipul de familie extinsă sau multiplă reprezenta mai des şi pentru o perioadă mai lungă de timp un stadiu de dezvoltare a ciclului de viaţă individual al familiei. De menţionat. Familia europeană. Ed. puterea. Aceasta însemna că. trebuie de menţionat că principala deosebire între familia vest-europeană şi cea din sud-estul Europei (sau din Balcani) nu rezidă atât în diferenţele cantitative611. În acest context. ca şi Ariès. În această ordine de idei. este plasată în contextul mai larg al schimbărilor survenite în mentalitatea timpului. p. Astfel. consideraţie şi patriarhat” la „individualismul afectiv”. Datorită condiţiilor de trai diferite. circa 46 locuitori pe km². Iaşi. L. sau pur şi simplu unei inegalităţi de interese între diverse grupuri familiale. vastele şi subtilele schimbări culturale se reflectau în schimbarea modului în care membrii familiei se raportau unul la celălalt în ceea ce priveşte aranjamentele legale. 179-183. J. Aceste diferenţe sunt determinate de densitatea medie a populaţiei. 132. elaborată de L. au considerat că cea de tip mai restrânsă încurajează legăturile afective între partenerii conjugali şi între părinţi şi copii. p. înainte să se separe. familia a ajuns să formeze o unitate perfectă. p. Polirom. mediul de familie se schimbă: individul este mai izolat. Spre deosebire de lumea rurală. 610 611 612 Ibidem. Generaţia mai în vârstă nu mai are foarte mare autoritate în ceea ce priveşte căsătoria. Ibidem. care au abordat detaliat aspectele psihosociale ale familiei. în cadrul de viaţă urban.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 185 Prin urmare. dar având un spirit de corp şi o conştiinţă comună mult mai acută610. O încercare de antropologie istorică. dezvoltării inegale. Astfel. relaţiile dintre generaţii s-au modificat în timp. cutuma.

relaţiile dintre generaţii devin mai puţin tensionate. Astfel. Dar la noi lucrurile se fac fără întrebarea copiilor.. Канцелярия Бессарабского губернатора. dar şi a întregii societăţi. dorind a se cununa. nr. 1910. Aceasta trebuie să ştie şi părinţii lor. 1.. M. În continuare. fond. o rată înaltă a divorţurilor printre chişinăueni. Pe de altă parte. dosar 9943. deoarece ea presupunea mult timp petrecut în afara casei. munca femeii se afla în conflict cu obligaţiile sale casnice.. nr. V. În pofida încercărilor autorităţilor. anul LVII. 187. „căsătoria civilă fără solemnitatea religioasă era privită ca şi concubinajul. N. Anume ceremonia de oficiere a ritualului religios îi conferea acesteia caracterul divin.”616.. nr. autorii unor articole. izvoarele timpului conţin o varietate foarte mare de articole cu caracter educativ. mai ales. prin intermediul cărora autorii acestora îşi propun să consolideze principiile unei educaţii sănătoase ce ar permite dezvoltarea unei societăţi armonioase614. Pentru aceasta mirele şi mireasa. 27. erau depuse mai mult de 100 613 614 615 616 Ibidem. Astfel apare conceptul de „maternitate morală”. în condiţiile producţiei industriale. de a menţine numărul căsătoriilor încheiate. şi. . Preot Gheorghian. 1 martie 1924. ele sunt mai distante sub aspect fizic şi social. îi asigura permanenţa şi armonia viitorului cuplu.186 Lucia Sava munca sau rezidenţa care depind de decizia statului (dacă ne referim la şcolarizare) sau de cea a individului. p. începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. care presupunea că îngrijirea copiilor şi administrarea gospodăriei formau cea mai meritorie misiune a unei soţii613. de a lua decizia de căsătorie. inv. doar în anul 1914. Jurnal Bisericesc. remarcăm în mentalitatea epocii importanţa care se acorda căsătoriei religioase. sunt datori să socoată dacă se plac unul pe altul. Sub acest aspect. fără intervenţia părinţilor. Conform unor date. publicate în presa periodică a timpului încearcă să convingă cititorul despre sacralitatea căsătoriei: „Prin taina cununiei. A. dar mai apropiat în alte privinţe. Revenind la situaţia din oraşul Chişinău în perioada cercetată. 7. cel puţin pentru majoritatea morală. Luminătorul. Totodată. moral. 2. p. Căsătoria ca act civil şi ca taină bisericească // Luminătorul.”615. 15-18. p. Pentru prima dată. la consistoriul religios din oraşul Chişinău. P. munca femeilor se deosebea mult de cea din perioadele anterioare. autorul argumentează necesitatea cunoaşterii celor doi viitori parteneri de viaţă. care constituia organul abilitat pentru desfacerea căsătoriilor. 6.. nr. convingerea acestora. bărbatul şi femeia se întorloacă pe toată viaţa până la moarte. pe măsură ce el îşi găseşte un loc de muncă şi pleacă de acasă. atestăm în presa periodică a timpului. R.. 1909-1918. p.

5.. violenţa. Totuşi. Rutkovski organelor abilitate pentru desfacerea căsătoriei618. unde siguranţele erau pline cu beţivi asemenea cazuri sunt rare. p. Cuvânt Moldovenesc. infidelitatea masculină era până la un punct tolerată: căsătoria se desfăcea doar dacă soţul.”620. 2.. nr. 1. V. Acest fenomen. fond. respectul reciproc. fiind răspândit în întreaga Europă. omenia. nr. nu se va părăsi de aceasta niciodată.”619. căzând în dragostea altei femei. situaţia era cu greu ţinută sub control. p. Канцелярия Бессарабского губернатора. dosar 9256. violenţa. de cele mai multe ori acestea veneau din rândurile bărbaţilor. 35. Presa timpului scoate în evidenţă o serie de cazuri de infidelitate. bazat pe principii ca: bunul-simţ. patima beţiei. corectitudinea. În centrele oraşelor. infidelitatea. ca urmare. inv. Printre cauzele frecvente ale deciziilor de divorţ sunt menţionate: infidelitatea.. A. Chiar dacă autorităţile (statul. condamnarea pentru o faptă penală. În unul din articolele presei timpului se evidenţia: „Cele mai importante motive pentru care căsnicia putea fi desfăcută din cauza bărbatului erau. Deşi putem vorbi despre existenţa unui cod al bunelor maniere. cea feminină era privită aspru de societate. M. 1913-1916.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 187 de cereri. În continuare. onestitatea etc. dezonorarea familiei. Consecinţele sale asupra vieţii sociale sunt evidente: degradarea personală.”. cu toate că acestea erau ascunse de ochii lumii cu mai multă înţelepciune. Încă în Raportul Guvernatorului Basarabiei din 12 martie 1897 se menţiona. cunoaşte o amploare deosebită în perioada studiată de noi. printre altele.. ca şi în cazul femeii. demoralizarea societăţii. p. noiembrie 1913. însă există suficiente cazuri de înşelăciune din partea femeilor. În timp ce infidelitatea masculină era privită mai mult ca o cădere în dragoste. printre care se găseau şi persoane cu vârsta ce depăşea 50 de ani617. „beţia a scăzut şi gălăgia şi bătăile s-au împuţinat. Una dintre problemele primordiale cu care s-a confruntat moralitatea societăţii chişinăuene la începutul secolului al XX-lea a fost beţia. beţia unuia dintre soţi etc. că s-au realizat: „Fapte bazate pe articolul 5. Raportul Arhiepiscopului Chişinăului şi Hotinului din 3 aprilie 1919 Cu privire la rezultatele aplicării . cauza primordială a divorţurilor rămânea a fi infidelitatea. cinstea.. biserica) se implică de nenumărate ori pentru a stopa acest flagel negativ al societăţii. locuitorii oraşului Chişinău sunt puşi de multe ori în situaţia de a alege între aceste principii şi „plăcerile” vieţii. R. nr. Prin urmare. 35.. N. apărut încă în secolul trecut. conform căruia introducerea monopolului vânzării vinului a adus populaţiei progres în starea ei socială şi morală. conspirarea împotriva stăpânirii. în raport sunt evidenţiate consecinţele 617 618 619 620 Cuvânt Moldovenesc. În acelaşi context se înscrie cererea înaintată de soţia locotenentului-colonel I.

cât şi de către particulari. 1919. În perioada cercetată au fost elaborate legi şi regulamente care stabileau noi restricţii pentru populaţie. cum ar fi: micşorarea numărului localurilor care comercializează vin şi alte băuturi alcoolice. se interzicea deschiderea localurilor de comercializare a băuturilor alcoolice în piaţă. III. 266. Сборник обязательных для жителей города Кишинева постановлений // Ведомости Кишиневской Городской Думы. de asemenea.188 Lucia Sava pe care le-au avut acţiunile întreprinse de autorităţi pentru a controla cazurile de beţie. instituţii judiciare. Azi însă a devenit ameninţarea unei catastrofe. cu ochii injectaţi. p. în apropiere de instituţiile şcolare. Beţia // Foaia plugarului. Într-un articol al timpului citim: „Împotriva alcoolismului şi înainte de război se ridicau glasuri domoale.”623. Presa periodică a timpului a menţinut. spitale. Autorul descrie astfel stările provocate de alcool: „În căruţă stau femeile. Pericolul cel mare e degenerarea fizică. care nu întruneau anumite condiţii622. p.. toate aceste măsuri având ca scop final – micşorarea numărului de persoane consumatoare de băuturi alcoolice621. cu toate încercările autorităţilor. Ibidem. 266. bolborosind cuvinte neînţelese. январь 1914. nr. ea merge mână în mână cu sifilisul şi tuberculoza. an. Măsurile de prevenire şi combatere a acestui monopolului asupra alcoolului şi influenţa lui asupra populaţiei // Basarabia economică. august 1923. în faţa otrăvirii permisă. p. 3-4. Ibidem. 2.. care au menirea de a pedepsi drastic persoanele implicate. 265-268. Nr. Aşadar.”625. Conform deciziei Dumei orăşeneşti din anul 1914. Simionescu.. 46. nr.. sunt organizate diferite campanii de informare a maselor. Aceste măsuri sunt completate prin altele. cu obrajii ca coaja de rac fiert.8. rămâneau încă evidente asupra societăţii chişinăuene.. Grădina Publică. această campanie împotriva alcoolismului. 44. Ibidem. sunt propuse şi o serie de măsuri. 621 622 623 624 625 . elaborarea unui regulament de eliberare a băuturilor acasă la consumatori numai cu bani numerar. constantă.Nu numai beţia prin sine este ameninţătoare. Totodată.”624 şi în continuare se întreabă: „Degradare morală? Nu mai e vorba de ea acum. susţinută. sunt stabilite măsuri punitive. numărul considerabil de persoane aflate sub influenţa băuturilor alcoolice.. Împrejurările de după război au dat alcoolului intensitate. p. de distrugere în cârdăşia cu bolile legate de el. I... deschiderea acestora la ore fixe. cât şi consecinţele alcoolismului. dar şi măsuri educative pentru a limita la maximum numărul persoanelor posedate de patima beţiei. p. Era şi nu era un pericol.

Legea 611 din 9 februarie 1919. 46. Legea 3261 din 5 octombrie 1918. cetăţean de rând al societăţii chişinăuene. lupta autorităţilor şi a întregii societăţi române împotriva degradării morale a individului din cauza alcoolului continuă. putem vorbi despre o îmbunătăţire materială. 45. Autorul nu uită să menţioneze cheltuielile imense suportate pentru acest deliciu: „Din cauza sărăciei fumam mahorcă.. guvernul român a adoptat. Ibidem. nr. În continuare se precizează că „după introducerea monopolului asupra alcoolului. 1919.. îşi petrec serile unindu-se. p. de la 20 – am fumat în continuu.. Odată ce au fost luate toate măsurile necesare pentru combaterea situaţiilor cauzate de inspiraţiile lui Bachus. Pe hârtie şi sârnici cheltuiam 20 copeici. X.”629. 46. În strânsă legătură cu beţia. 1915. 3-4. de cap. 626 627 628 629 Raportul Arhiepiscopului Chişinăului şi Hotinului din 3 aprilie 1919 Cu privire la rezultatele aplicării monopolului asupra alcoolului şi influenţa lui asupra populaţiei // Basarabia economică. VIII. I. nr. 5 lei/ vin taxat. povesteşte: „. sanitară şi morală a oraşului Chişinău. şi fumatul constituie un viciu obişnuit. ceea ce a avut un efect bun asupra populaţiei. Aşa în an pe fumare cheltuiam 6 ruble. Ibidem.”627. de menţionat.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 189 viciu al societăţii chişinăuene vor fi aprofundate după Unirea Basarabiei cu România. Astfel.. iar în 30 de ani am fumat 180 de ruble.. am fumat nouă puduri de mahorcă.”628. La 30 de ani aveam dureri de inimă. după Marea Unire. vânzarea rachiului fabricat din pâine a scăzut şi s-au micşorat beţiile. nicotină. .. În acest context.. iar unii dintre ei citesc..” Ca rezultat al acestor măsuri. în toată luna fumam mai bine de un funt care ţine 30-35 copeici. an..de la 12 ani am început să fumez. referindu-se la ameliorarea situaţiei. În conformitate cu Raportul Arhiepiscopului Chişinăului şi Hotinului din 3 aprilie 1919 „vânzarea alcoolului a trecut sub controlul statului. 44.. În acest context. p. O alta. 6 lei vin netaxat626. fixează noi taxe: 10 lei/deca cu vin. Savca. Pentru ce am lepădat eu fumarea tiutiunului // Luminătorul. p. că această lege intrase în vigoare încă în anul 1917. care foloseau munca ţăranilor. Oamenii vin mai des la biserică. Această pasiune la modă în Europa nu întârzie să cunoască amploare şi în rândurile populaţiei oraşului. între altele. al hoţilor. În unul din articolele perioadei. autorul raportului subliniază: „cârciuma rămâne a fi localul tuturor relelor.. care fixa taxa de 5 ruble pentru vadra cu vin. iar în ele au fost vreo două funturi de iad. al speculanţilor. Ioan Savca. p. starea de spirit în oraş s-a mai îmbunătăţit.

p. dar sursele timpului ne relatează despre cazuri de fumători printre femei. nr. minţii (creierului). 2. Dar câte pojare s-a întâmplat prin case din pricina tiutiunului. . 68. 47. p.. În pofida acestor îndemnuri destul de convingătoare. numărul fumătorilor din oraşul Chişinău este în continuă creştere. dosar 9162. Ibidem. dinţilor.”630. fila 1. şi chiar printre copii. inv. nr. dar răutatea aceasta creşte şi creşte.. Chişinău. ochilor. De asemenea. 1. N. 2-8. M. soluţionate de poliţia locală şi puteau fi date publicităţii. Cronicile timpului ofereau un spaţiu destul de important acestei teme. A. nr. prin Legea 2059 din 10 august 1918 se stabilea preţul tutunurilor din Basarabia rechiziţionate pentru trebuinţele statului la 200-350 lei/pud.. V. Atestăm la sfârşitul perioadei studiate o serie de măsuri care au menirea de a stabili un cadru legislativ adecvat – de a trece sub monopolul statului rezervele de tutun. p. fond. de cele mai multe ori această pasiune se întâlneşte printre bărbaţi. 46. autorul evidenţiază consecinţele negative ale acestui obicei: „Fumatul dăunează inimii. femeile şi copiii. 1919. Bugetul Directoratelor din Basarabia. Nu fumaţi! Jeliţi-vă pe sine! ”631. Fumează şi săracul. Zonele unde era concentrată mai mult lumea interlopă. prin intermediul Legii 3119 din 24 octombrie 1918 se autorizează menţinerea taxei de 40 ruble/pud tutun din recolta anului 1918633. Trebuie evidenţiat faptul că fixarea preţurilor era făcută de către Regia Monopolului de Stat a României. şi bogatul. dar se întâlnesc informaţii despre reprezentanţii unor grupări criminale şi la periferiile oraşului. Acţiunile de acest gen sunt continuate şi după Unirea Basarabiei cu România.. care erau. În acelaşi context. potrivit Legii 1188 din 17 mai 1918.190 Lucia Sava o picătură din care îi destul ca să otrăveşti pre cel mai vârtos câine. p. 630 631 632 633 634 Ibidem. În perioada menţionată au fost promulgate câteva legi. Criminalitatea a constituit una dintre problemele majore cu care s-au confruntat autorităţile. p. 2197 din 7 iunie 1919 // Basarabia economică. de regulă. 68.. Astfel. În continuare. în convingerea de a fi ascultat de persoanele tentate să încerce fumatul. are loc rechiziţionarea tutunurilor din Basarabia632. Ibidem. precum şi produsele fabricate din acesta. Канцелярия Бессарабского губернатора. bărbaţii. R. erau Malina Mare şi Malina Mică. Fumarea tiutiunului mai în scurt aduce numai stricăciune. care reprezenta un interes aparte pentru rubricile ştirilor de senzaţie din oraş. Majoritatea cazurilor se încadrau în infracţiunile mai mărunte. dar şi locuitorii de rând ai oraşului Chişinău la începutul secolului al XX-lea634. aprobat prin Înaltul Decret Regal nr. destul de reprezentative în această direcţie.

fila 1. Отчеты. nr. că adeseori el cu îndrăzneală şi fără ruşine se face în ziua amiaza mare.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 191 Conform cifrelor oficiale oferite de zemstva oraşului. timp de un an (august 1900 – august 1901). p. dosar 9667. subliniind. el este de părere că „precum pentru lupta cu beţia se întocmesc deosebite obşti. uneori timp de câteva luni635. fond. să nu ieie nimic fără ştirea stăpânului. fiind private de libertate pentru o perioadă de 2 ani. În acelaşi timp. p. Кишинев. Cele mai frecvente cazuri de infracţiuni ale perioadei înregistrate în oraşul Chişinău sunt furturile. R. доклады. 74. V. p.). circa 402 bărbaţi. Ibidem. în total – 456 persoane. nr. acte de agresare fizică. an. În unul dintre ziarele perioadei se menţionează că la data de 12 mai 1910 a fost emisă sentinţa în cazul cercetărilor penale a 32 de persoane. Petrovici evidenţiază trăsăturile acestor deprinderi ale unora dintre locuitorii oraşului Chişinău: „Furtişagul la noi atâta-i de răspândit...”637.. şi aduc mare folos norodului.”639. Petrovici. că furt este de acu şi acela care rupt numai o poamă din grădina străinului. Într-un alt articol.. pentru a-şi executa sentinţa deja dată. 178. care trebuie să înveţe pe fiecare elev să fie om cinstit şi creştin adevărat. 74. inv.. 3. august 1920. 2. Este un păcat mare. сметы. 1901. c. nr. 635 636 637 638 639 Кишиневское земство. august 1912. au sustras. cercuri de trezie. la noi rădăcina patimii se sădeşte încă din copilărie prin nebăgarea de seamă a părinţilor. bunuri materiale (covoare. iar unei persoane i s-a aplicat sentinţa privaţiunii de libertate timp de 1 an. nr. Autorul încearcă să găsească câteva metode de soluţionare a acestor cazuri. Preot F. prosoape etc. A se vedea şi Extras din Aviz. VIII. jafurile la drumul mare. . preotul F.”638. că „părinţii trebuie să le insufle copiilor că. al şedinţei Comisiei juridice a Basarabiei din 9 decembrie 1919// Buletinul Cercului de Studii şi propagandă cooperatistă pentru Basarabia. în aceleaşi condiţii636. 178.. în total – 2 239 persoane. Despre lupta cu furtişagul // Luminătorul. 31 de persoane au fost lipsite de avere. Nr. dar şi sume mari de bani de la locuitorii oraşului şi din alte localităţi ale Basarabiei. aşa trebuie pentru lupta cu furtişagul” şi că „marele ajutor în această luptă trebuie să-l aibă şcoala. A. omucideri. în Chişinău.. dânduse drept slujitori ai bisericii locale. Numărul persoanelor aflate în reţinere pentru cercetare era mai mic. timp de 20 de ani. 1 937 bărbaţi şi 302 femei. 2. care. V. N. se găseau în arest: după proclamarea sentinţei. p.. M.. раскладки Уездной Земской Управы и постановления Уездного Земского Собрания XXXIII очередного созыва 1901 года. 54 femei. e păcat mare. 1. Aceste persoane urmau să fie cercetate penal pentru a li se stabili sentinţa definitivă. 75. dar se întâlnesc şi violuri. p. Ibidem. Канцелярия Бессарабского губернатора.

18. 4 şi 5. 816 în 1913. în anul 1912 au fost comise 1080 de infracţiuni. Dobrovoliski. când în oraş au fost înregistrate cu 144 cazuri de încălcare a legii mai mult (tabelul 38). Şeful Secţiei de cercetare penală. tâlhăriile. Ibidem. delapidările de bani şi alte infracţiuni de acest gen înregistrate în 30 situaţii în 1912 s-au micşorat ca număr. p. urmează apoi celelalte sectoare – 3. omuciderele ocupă un număr mai redus (până la 7 cazuri pentru fiecare din cei patru ani evidenţiaţi în acelaşi tabel). crimele. gările. 1.5% ocupau furturile până la 5 ruble. Conform datelor extrase din acelaşi raport. 7. astfel. 2. în oraşul Chişinău cele mai multe infracţiuni le constituie furturile (cifra acestora variază de la 758 în 1912. 1909. numărul acestora (619 infracţiuni cu caracter diferit) s-a micşorat. în 1912 au fost înregistrate 65 de cazuri. lombardul ş. Numărul agresiunilor fizice este diferit. au patrulat pe străzile principale ale oraşului. în timp ce în anul 1915 au fost deschise dosare penale pentru 619 cazuri641. Conform raportului din anul 1915 privind activitatea organelor de urmărire penală din oraşul Chişinău.a. 5.7% – până la 300 ruble. astfel. în anul 1913 numărul acestora scade până la 986 şi 763 în 1914. 25% – până la 25 ruble. 7. escrocheriile. iar în 1915 – doar 10. Aşadar. . Situaţia furturilor. I. 8. care era cel mai populat.). de a calma spiritele printre locuitorii capitalei. pentru a reduce numărul infracţiunilor şi al furturilor640. majoritatea furturilor înregistrate în capitală în 640 641 642 Краткий исторический очерк противо-раскольнической миссии в Кишиневской Епархии с 1813 до 1910 года.8% din numărul total al infracţiunilor comise în anul 1915. Drept urmare. Comparativ cu infracţiunile. 21. teatrele etc.. Кишинев.5% constituiau persoanele care au comis furturi în sume mai mari de 500 ruble642. astfel încât în anul 1915 sunt cunoscute doar 2 cazuri. era diferită de la o persoană la alta. Cât priveşte jafurile.2% – până la 50 ruble. în anii 1912-1915. comparativ cu anul anterior. 671 în 1914 şi 566 în anul următor). 11% – până la 100 ruble. au supravegheat regiunile suprapopulate. cum ar fi pieţele. 1914.8% – până la 500 ruble şi doar 2. c.192 Lucia Sava Despre faptul că infracţiunile erau destul de frecvente în oraşul Chişinău în perioada de la începutul secolului al XX-lea ne demonstrează încercările întreprinse de autorităţile oraşului de a stabili liniştea şi ordinea. care reprezentau 94.3% – cele până la 10 ruble. au fost cunoscute 39 de cazuri în 1912. reprezentanţii departamentui vizat au asistat pe parcursul acestui an la manifestările de ordin social din oraş. 11. În acelaşi sens. constată că cele mai multe infracţiuni au fost comise în sectorul 2 de poliţie al oraşului Chişinău. Ibidem. numărul acestora reducându-se până la 19 în anul 1915. În total. p. precum şi localurile comerciale (magazine.

1914. Сборник постановлений Уездных Собраний Кишиневского Земства. poliţia se confrunta cu o serie de probleme de natură birocratică. care a încercat să determine cauzele acesteia şi a luat unele măsuri pentru combaterea ei643. birocraţia. acestea fiind însoţite de incompetenţa specialiştilor în domeniu. populaţia de rând a oraşului. cel care întâmpina cele mai multe piedici din partea justiţiei era tocmai cetăţeanul obişnuit. fiind excluse din societatea propriu-zisă. Problema criminalităţii existente în capitala Basarabiei a constituit subiectul de dezbateri în cadrul mai multor adunări ale zemstvei oraşului. Cea mai veche meserie din lume. un oarecare Mihail Kudelikin. poate cu mama lor bolnavă. clasarea cazurilor din insuficienţă de probe etc. în primul rând. întâlnim trăsăturile tipice ale justiţiei actuale. făcea parte. din considerentul că acestea promovau valori şi principii de viaţă amorale.. corupţia şi mita sunt foarte frecvente. a cărui grupare era „specializată” în jafuri în suburbiile oraşului Chişinău. 1904-1913 годы. el fiind nevoit să-şi cheltuie cele de pe urmă mijloace financiare: „jalea te cuprinde când vezi pe bietul moldovean rupt şi flămând. cum ar fi: tărăgănarea cazurilor din diferite motive. . de asemenea. de cele mai multe ori. часть III. prostituatele îşi prac643 644 Кишиневское Уездное земство. din viaţa cotidiană a locuitorilor oraşului Chişinău. c. această situaţie ne permite să rezumăm. fapt care ne permite să conchidem că acestea nu erau realizate de grupări criminale. încă din perioada de la începutul secolului al XX-lea. poate cu o bucăţică de mămăligă rece în traistă.”644. pe de altă parte. decât să jefuieşti bănci. precum şi de lipsa de scrupule a unora dintre ei. Pe de altă parte. Din aceste considerente. Aşadar. Кишинев. ci de persoane individuale care urmăreau însuşirea unor bunuri pe căi mai uşoare. că furturile mărunte frecvente din oraş ţin de mentalitatea de epocă a orăşeanului. ruptă din gura copiilor lui flămânzi. umblând pe uliţele târgului şi căutând „advocaţii” sau „ablacaţii” şi judecătoriile unde el duce cea de pe urmă bucăţică. Deşi reprezentau o categorie a marginalilor.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 193 anul 1915 sunt cele mărunte. Inutilele şi interminabilele adresări către instanţele judiciare îl epuizau fizic şi moral pe cetăţeanul basarabean. şi. prostituţia. În majoritatea cazurilor. când în urma unei operaţiuni reuşite poliţia a ucis pe unul dintre „autorităţile” lumii interlope. Presa timpului evidenţiază unul dintre cazurile. Trebuie menţionat faptul că o bună parte a cazurilor de cercetare penală vizau.. 23-25. 1913-1914. Glasul Basarabiei. potrivit căreia era mai simplu şi mai comod să extragi bunuri şi obiecte mărunte de la persoane individuale. lepădaţi acasă.

Издание Центрального Статистического Комитета Министерства Внутренних Дел. câştigului fără muncă. dintre care – 62 bărbaţi şi 39 femei. că acestea din urmă reprezentau o problemă majoră atât din punct de vedere moral. se considera. situaţia era cel puţin uimitoare: bolnavi cu vârsta cuprinsă între 25-60 ani au fost depistate 61 cazuri. Dat fiind faptul că prostituţia era practicată mai mult la oraş. 1897 г. доклады. În raport se menţionează că numărul bolnavilor s-a aflat în scădere comparativ cu anul 1899. cameriste de hotel etc. şi. Кишиневское земство. Pe lângă prostituatele de meserie existau doamne şi domnişoare care. Raportată la vârsta bolnavilor. cârciumi. Scurtu. sunt evidenţiate o serie de alte boli infecţioase cu care se confrunta populaţia oraşului Chişinău. Doi ani mai târziu. c. iar de la 15-25 ani – 25 persoane648. chelneriţă. Первая всеобщая перепись населения Российской империи.194 Lucia Sava ticau meseria în case de toleranţă sau în mod clandestin. care nu permitea la fel de bine controlul social al persoanei. decât în mediul rural.257. сметы. a unor activităţi care permiteau adunarea unei averi mai mari pe căi mai uşoare. care venite în lumea confuză a oraşului. îşi rotunjeau veniturile întreţinând relaţii sexuale cu clienţii646. . Scurtu. c. când au fost înregistrate 203 cazuri. se dedau acestor practici645. consecinţele acestei plăceri. exercitând diferite funcţii. Ibidem. Rapoartele autorităţilor locale ne permit să concluzionăm. în oraşul Chişinău erau înregistrate oficial 125 femei şi 2 bărbaţi care practicau legal propstituţia în oraş647. medical. Отчеты. prostituţia se practica în hoteluri. în plus. Conform Recensământului de la 1897. Astfel. p. În cazurile menţionate. 257-258. раскладки Уездной Земской Управы и постановления Уездного Земского Собрания XXXIII очередного созыва 1901 года. pe lângă remuşcările morale. aducea mai uşor şi mai mulţi bani. în oraşul Chişinău situaţia era următoarea: bolnavi de această boală pentru prima dată erau 101 persoane. Бессарабская губерния. cât şi din punct de vedere sanitar. Pe de altă parte. numărul de boli venerice aflat în creştere. Кишинев.. cum ar fi cea de servitoare. o bună parte din ele proveneau din mediul rural. 1901. 1905. p. precum şi acasă la fete. conform Raportului zemstvei orăşeneşti privind bolnavii de sifilis în anul 1900. În raportul privind epidemiile şi sifilisul în judeţul Chişinău în perioada de la 1 ianuarie 645 646 647 648 I. Viaţa cotidiană a românilor în perioada interbelică. 19-20. 2001. băile publice. desfrâului. că acesta constituie mediul favorabil dezvoltării imoralităţii. de asemenea. Conform afirmaţiilor istoricului I. într-un alt raport. III. 152-153. Bucureşti. certurile în familie şi divorţurile nenumărate erau.

23-25. şcoala. 51-55. Acestea erau dezvoltate prin reprezentaţii săi: familia. Despre principiile de organizare a modului de viaţă a locuitorilor oraşului Chişinău la începutul secolului al XX-lea găsim informaţii numeroase şi diverse în presa periodică a timpului. Astfel. ci şi a duşmanilor ”651. p. conducerea oraşului ia o serie de măsuri menite să amelioreze situaţia. . iar din 50 de persoane bolnave de vărsat de vânt au decedat 8. Într-unul din aceste articole se menţionează: „Una dintre simţirile care a ajutat la desăvârşita creşterii morale a lumii este blândeţea. În pofida problemelor majore menţionate anterior. Pentru a preveni răspândirea unui număr şi mai mare de boli. F. iar pentru bolnavii de parotidită – 22 zile650.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 195 la 1 mai 1902 sunt făcute publice următoarele date: din cele 413 cazuri de boli infecţioase depistate şi aflate la evidenţă. de ajutorare a aproapelui erau mult apreciate şi sprijinite de instituţiile de cult ale perioadei. precum şi a creşterii numărului de bolnavi. 1909. din acestea – 2 decedate şi 14 persoane bolnave de scarlatină. Sârbu. 2 decedate. Расписание сроков изоляции учащихся в учебных заведениях // Ведомости Кишиневской Городской Думы. Acest orar bine determinat trebuia să fie respectat pentru a reduce numărul persoanelor infectate cu cele mai răspândite maladii ale timpului în instituţiile de învăţământ ale oraşului. după cum urmează: pentru bolnavii de scarlatină – 12-14 zile. Printre alte boli depistate în anul 1902 au fost: 36 de cazuri de dizenterie. pentru persoanele care sufereau de vărsat de vânt – 15 zile. 4 persoane decedate649. pentru persoanele infectate cu rujeolă era fixat un termen de recuperare de 16 zile. 8 au decedat. Prin caracterul său blând va şti să îndrepte asupra-şi nu numai iubirea şi bunăvoinţa prietenilor. în 96 de cazuri bolnavii sufereau de variolă. din 69 de persoane bolnave de difterie. 1915. II. carta 1. декабрь. Nr. nu în ultimul rând. având la bază nişte principii şi valori umane sănătoase. Despre blândeţe // Luminătorul. Pilda vieţii dovedeşte că omul blând este fericit în orice parte a pământului şi în mijlocul oricărui fel de oameni ar trăi. an. putem afirma că societatea rămâne a fi totuşi una morală. statul şi. în ziarul oficial Ведомости Кишиневской Городской Думы era făcut public orarul termenilor de izolare în instituţiile de învăţământ. fiecare cetăţean în parte. 19 persoane bolnave de tifos. 70. în caz de depistare a unor boli. biserica. În raportul Dumei orăşeneşti se menţionează despre ajutorul acordat săra649 650 651 Ibidem. pentru cele bolnave de tuse convulsivă – 15-20 zile. din 59 de persoane care suferă de tuse convulsivă. acţiunile de binefacere şi faptele de milostenie. Totodată. dintre acestea s-au înregistrat 8 persoane decedate. p.

frica. indemnizaţii de studii – 2 ruble. nr. Smochină. răutatea cu toate surorile ei. 98. aerul stricat. Cuvânt despre sănătate // Foia plugarului. au fost oferite 437 puduri de cărbune şi 273 puduri de lemne şi în timpul sărbătorilor de Paşti au fost asigurate 131 porţii alimentare pentru persoanele sărace ale oraşului. se înveninează singur. Despre post // Luminătorul. 15-18. De asemenea. neînfrânarea poftelor trupeşti. De asemenea.H.196 Lucia Sava cilor în anul 1912652. 1 martie 1924. neînfrânarea poftelor trupeşti. care-l scurg de puteri şi aduc boalele. an. Grozavi sunt dinţii acestui vrăjmaş care rod încet-încet din sănătate. lenea. ca să-l păstreze şi să-l înmulţească odată cu viaţa. cum ar fi. de exemplu.. mânia. în mai multe articole din presa timpului găsim o serie de remedii pentru curăţarea sufletului şi a corpului de păcate. ea aduce toate bolile. depărtarea de pofte. închirierea spaţiului locativ – 63 ruble. întunericul minţii.. lenea. gogoleala. p. aerul închis. dat omului de Dumnezeu odată cu viaţa. frigul. Însă cauza tuturor relelor este lipsa de cunoştinţe.. afară că te fac să-ţi risipeşti averea şi să aduci în casă sărăcia. închis: întunericul şi umezeala. acestea sunt evidenţiate în mai multe schiţe şi articole ale presei periodice ale timpului. care-l aţâţă pe om să-şi verse veninul în altul. şi altele. anul LVII. Conform datelor prezentate în raport. Nr. ca: lăcomia. răzbunarea.”654. lepădarea mâniei. etc. osteneala. Dacă ar fi să analizăm principiile şi valorile morale care guvernau modul de viaţă şi mentalitatea locuitorilor oraşului Chişinău în perioada de la începutul secolului al XX-lea. Însă până a-l turna în altul. ura. dintre care au fost satisfăcute 420. frica. pizma. februarie 1923. 97-100. cum ar fi murdăria. neştiinţa.. despre care se specifică: „Postul cel adevărat este înstrăinarea de răutăţi. cumpărarea îmbrăcămintei – 18 ruble. Ibidem. Mai presus de toate – împăratul lor. p. 2. 78. Diacon Z. În acelaşi articol. ca mai apoi să descopere o serie de factori de natură umană. 7. care sunt următorii: „Murdăria. Oastea întreagă a bolilor care abia aşteaptă ca vrăjmaşii enumeraţi să le facă loc şi să sară asupra sănătăţii şi s-o dea jos.”653. umezeala etc. III. ноябрь 1913. „sănătatea este darul cel mai preţios.. Городского Попечительства о бедных за 1912 год // Ведомости Кишиневской Городской Думы. autorul evidenţiază vrăjmaşii ei. P. acordând ajutor în asigurarea cu produse în sumă de 283 ruble 94 copeici. Potrivit unui articol. de clevetire. precum şi absenţa dorinţei de a vrea 652 653 654 655 Отчет по 2-3 уч. Remarcăm faptul că autorul consideră drept cauze primare ale deteriorării sănătăţii fizice şi morale ale omului condiţiile externe ale organismului.”655. p. nr. beţia. postul. şi eliberarea spirituală. au parvenit 469 cereri (400 orale şi 69 scrise). beţia. de minciună şi de jurământul mincinos. întunericul. care împiedică dezvoltarea armonioasă a individului. . hrana proastă şi neîndestulătoare. lăcomia.

g) să nu ne placă a înşela pe nimeni nici cu cel mai mic lucru. Principiile enumerate constituie. înseamnă că el este de vină. Dumnezeu. hotărârea. În acelaşi context al dezvoltării principiilor morale ale vieţii cităm un alt articol al perioadei: „A creşte este pentru viaţă. cumpătarea.. p. p. iar viaţa trebuie să fie corespunzătoare cu viitoarea menire a omului. stăpânirea de sine. nr. D. 100.. 13. cum ar fi: „cumpătarea. curăţenia.. 46-51. Dar omul este zidit pentru desăvârşire în bine... adică prietenii sănătăţii: „curăţenia. după care. lumina soarelui. nr. 5.”661.”657.”659. Există o serie de articole care constituie o completare a principiilor evidenţiate anterior. economia. nr. voioşia şi pacea. Pe de altă parte. c) să nu vorbim de rău pe nimeni. inima deschisă.”658. doftorii. Prin urmare. înfrânarea. munca. p. viaţa omului trebuie să corespundă cu această menire. d) să ne împrumutăm unii pe alţii. dacă omul este nefericit. p.”656. 100. aerul curat. f) să ne ţinem de tocmelile făcute cu alţii. În unul din aceste articole citim: „Datoriile oamenilor sunt: a) să cinstim averea altuia. 38-42. umilinţa. Majoritatea articolelor selectate din presa periodică a timpului se axează pe principalele trăsături şi principii de viaţă de care trebuie să se conducă fiinţa 656 657 658 659 660 661 Ibidem. autorul evidenţiază: „Mijloacele pentru desăvârşirea sufletească sunt realizarea de fapte bune”660. e) să sfătuim de bine pe cei nepricepuţi şi căzuţi în greşeli. Ibidem. p. C. 1924. sângele rece.. bunătatea. hrana folositoare.. . lumina ştiinţei şi învăţătura. ianuarie 1914. Ibidem.. Mai presus de toate stă stăpânul a toată lumea. h) să fim curaţi la suflet cu prietenii noştri. b) să ajutăm pe cei nenorociţi. munca. M. pentru unirea cu Dumnezeu. căldura. Gr. orânduiala. autorul evidenţiază şi ceea ce se află la polul opus. nevinovăţia trupească. care ne va ajuta când ne vom ruga lui cu toată inima şi cu toată puterea sufletului nostru. valabile pentru întreaga societate chişinăueană.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 197 să urmezi o cale dreaptă. 2. tăcerea. sunt scoase în evidenţă mai multe trăsături care ar trebui să fie caracteristice unui om cu o conduită morală impecabilă. pentru apropiere către veşnicul izvor al binelui. Mijloacele pentru desăvârşirea sufletească // Cuvânt Moldovenesc. Educaţia creştinească a copiilor // Luminătorul. în viziunea autorului. Aslan... În finalul acestui articol autorul conchide: „Omul este dator să fie fericit. regulile de bază după care ar trebui să se conducă fiecare societate în evoluţia ei. Datoriile oamenilor între dânşii // Cuvânt Moldovenesc. noiembrie 1913. În continuare. într-un alt articol. În acest sens. înfrânarea. 19-26. dreptatea. unii autori încearcă să stabilească în articolele lor un cod al regulilor morale. G.

cunoaşte mai bine pe Dumnezeu. erau prevăzute şi o serie de pedepse: observaţii din partea personalului educativ. remarcăm trecerea la aplicarea noilor măsuri de educaţie contemporană. pentru a avea un mod de viaţă moral şi sănătos. să discute cu diriginţii. formarea şi dezvoltarea morală a tinerei generaţii. p. datoriile. p. În pofida existenţei acestor probleme. 42-47. Au fost luate măsuri de pedepsire a faptelor urâte. dar şi de responsabilitatea care îi revine. scăderea notei la purtare. acţiunile de huliganism ale lumii interlope. 662 663 664 Glasul Basarabiei. eliminarea pentru un timp sau definitivă a elevului din şcoală664. Ibidem. directorului. când direcţia şcolii va găsi aceasta de cuviinţă663. care cunoştea pe fiecare elev. îi mai chibzuit la trai.. În anul 1908 circulara de la 2-29 iulie a decis înfiinţarea şi organizarea excursiilor în seminarii şi şcolile spirituale. autorul (anonim) menţiona: „. îşi caută de muncă mai cu pricepere. trebuia să-l treacă sub strictă supraveghere. educaţia obţinută în familie şi în şcoli contribuie la formarea fizică şi morală sănătoasă a indivizilor săi. drept dovadă ne servesc argumentele aduse de numeroasele articole din presa periodică a timpului. circul. . 1909-1918. a dirigintelui. fumatul. 42-47. de exemplu. În unul din articole. În plus. care contribuie la degradarea morală şi spirituală a locuitorilor săi. şi în cea educativă a Şcolii Spirituale de băieţi din Chişinău. a ştiinţei de carte.. îşi cunoaşte drepturile. nr. În concluzie. Astfel. pentru a convinge românul basarabean de necesitatea instruirii tinerei generaţii. Luminătorul. Autorii acestor articole susţin importanţa cunoştinţelor. imorale. în activitatea didactică. cum ar fi: alcoolul. la începutul secolului al XX-lea. nu se lasă înşelat la vânzări. societatea chişinăueană în ansamblul ei dispune de principii şi valori morale sănătoase.Omul cu mintea ascuţită şi înţeleaptă prin învăţătură altfel trăieşte: îşi cunoaşte ţara. Conştientă de misiunea onorabilă. intervenţiile nenumărate ale statului. argumentele Bisericii. 1914. De asemenea. sărbătorile culturale. Ca măsuri educative se propun: a permite elevilor să viziteze teatrul. oraşul Chişinău se confruntă cu o serie de probleme menite să-i afecteze moralitatea.”662. şcoala încearcă să-şi îndrepte atenţia în instruirea. cu părinţii sau rudele elevului. precum şi a altora de acest gen. prostituţia şi altele. la cumpărături..198 Lucia Sava umană pe parcursul întregii sale vieţi. 43. Corpul didactic..

catedrala. Luate în ansamblu. înregistrate la începutul secolului al XX-lea. acestea au menirea de a schimba aspectul exterior al oraşului. pătrund în întregul oraş şi se resimt în aspectul exterior. în mare parte. Condiţiile istorice complexe au influenţat. cinematograful. precum şi localuri de agrement: cârciumi. la care am făcut referinţă în paginile studiului nostru. organizată şi condusă după modele şi principii complexe. Elementele de modernizare. tribunalul. cafenele etc. evenimentele istorice ale perioadei. Relatările unor martori ai timpului constituie o dovadă certă a existenţei unui amestec al diferitor tendinţe arhitectonice. Bernardazzi şi A Şciusev. ne permit să evidenţiem mai multe concluzii referitoare la evoluţia vieţii cotidiene a locuitorilor oraşului Chişinău la începutul secolului al XX-lea (1900-1918). Grădina Publică. sunt construite primele edificii de proporţii cu aspect modern: de la blocuri de locuit la instituţii publice. economic. sunt amenajate parcurile şi scuarele. grupate în cartiere şi zone urbane. accentul punându-se pe calitate.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 199 ÎNCHEIERE Analiza izvoarelor şi studierea lucrărilor ştiinţifice accesibile. deoarece aici erau concentrate majoritatea clădirilor publice reprezentative: primăria. bănci. viaţa cotidiană a oraşului Chişinău. De asemenea. teatrul. oraşul cunoaşte o multitudine de transformări de ordin social. magazine. care aveau interese evidente în Basarabia. aici apar primele elemente ale modernizării şi ale transformării oraşului într-un adevărat centru urban (prin construcţia de noi străzi. şi-au lăsat amprentele asupra poporului român din Basarabia. sunt pavate străzile şi pieţele principale. pe respectarea stilurilor şi a simetriilor.. librăria. . fapt care ne determină să afirmăm că Chişinăul era principalul centru urban al Basarabiei şi unul dintre cele mai importante ale Imperiului Rus. schimbarea stilurilor arhitectonice). în dependenţă de preferinţele proprietarului sau ale arhitectului. şcoala. pe bunul gust al artisticului. A. acesta îşi schimbă aspectul arhitectonic: este reamenajat parcul central. Ca urmare a eforturilor depuse de cei doi arhitecţi principali. precum şi în îmbunătăţirea nivelului de trai al locuitorilor săi. creat ca urmare a intensificării politicii de rusificare şi de deznaţionalizare urmărită de autorităţile ruse. dându-i o tentă de modernizare. clădiri. etc. În perioada menţionată. monumente. Tehnica de construcţie era destul de migăloasă. revoluţia din anii 1905-1907 şi cea din 1917. Centrul capitalei era mai aglomerat. În această parte a oraşului ritmul vieţii cunoaşte un caracter mai palpitant. În pofida contextului istoric defavorabil. după modelul celorlalte oraşe mari ale Imperiului Rus: clădirile erau despărţite între ele prin străzi. Oraşul Chişinău era construit. de asemenea. o parte sunt iluminate etc. politic şi cultural de amploare. în vederea reconstrucţiei oraşului.

a fost îmbunătăţită asigurarea locuitorilor oraşului cu apă potabilă. precum şi unul dintre oraşele cele mai importante ale Imperiului Rus. fiind. trebuie să menţionăm. care se făcea aproape zilnic în centrul oraşului şi de câteva ori pe săptămână la periferiile sale. în condiţiile în care Chişinăul era unul dintre cele mai populate oraşe ale perioadei. Accelerarea procesului de urbanizare şi de modernizare a oraşului poate fi remarcată şi în îmbunătăţirea mediului şi a nivelului de trai al locuitorilor oraşului Chişinău.200 Lucia Sava Însă. aceasta funcţiona doar în partea centrală a oraşului. Ameliorarea activităţii acestor servicii era importantă. la începutul secolului al XX-lea. au fost construite mai multe fântâni arteziene. în anul 1892. astfel. În acelaşi context. În acelaşi context. Astfel. În pofida nivelului de trai scăzut. Acestea erau locuite de păturile cu venit modest şi de cele sărace ale populaţiei orăşeneşti. o serie de decizii ale Dumei orăşeneşti prevedeau crearea şi funcţionarea serviciilor de salubritate în Chişinău. tuberculoza etc. el rămâne la începutul secolului al XX-lea principalul centru urban al provinciei. împrejmuite cu grădini şi livezi. a fost îmbunătăţită activitatea sanitară în oraş. dar şi pentru menţinerea igienei şi ordinii sanitare în oraş. cu atât mai mult.) şi au fost luate mai multe măsuri pentru prevenirea lor. Ca urmare a abordării acestei probleme. asigurarea populaţiei cu apă era făcută în mare parte de la fântâni sau izvoare. Chiar dacă Chişinăul rămânea în urmă comparativ cu marile oraşe europene în ceea ce priveşte organizarea modului şi a nivelului de trai al locuitorilor săi. cu case mici acoperite cu draniţă şi stuf. parţial soluţionată această problemă. Deşi canalizarea propriu-zisă a oraşului Chişinău datează din anul 1912. la periferii oraşul arăta altfel: cu ulicioare înguste şi întortocheate. viaţa cotidiană a locuitorilor oraşului Chişinău la începutul secolului al XX-lea cunoaşte deosebiri substanţiale în comparaţie cu cea din alte oraşe ale Basarabiei. datorită eforturilor depuse de autorităţile locale. . cu scopul de a asigura populaţia oraşului cu apă potabilă. De asemenea. o staţie de pompare cu cazangerie. ea diferă de cea de la sat. fapt care a contribuit la crearea specificului evoluţiei vieţii cotidiene din acea perioadă. au fost abordate şi soluţionate mai multe probleme de sănătate cauzate de bolile infecţioase frecvente (scarlatina. în regiunile periferice ale capitalei. Pe de altă parte. De la punerea în funcţiune a primului apeduct orăşenesc. ca urmare a contextului politic al perioadei. oraşul Chişinău s-a format într-un mediu dominant rusesc. spiritul naţional s-a păstrat nealterat anume în zonele de mahala ale oraşului. în anul 1914 este luată Decizia Comisiei de expertiză privind problema proiectării sistemului de canalizare în oraşul Chişinău realizat de firma „Vindşild şi Langhelotti”.

fără deosebire. teatre. dar şi în ceea ce priveşte destinaţia acestui tip de construcţii. Aceasta avea loc în conformitate cu graficul determinat de conducerea oraşului în dependenţă de anotimp şi de regiunea urbană. el putea să-şi dea frâu liber trăirilor şi sentimentelor. în anii 1900-1918. care vor fi depăşite după unirea Basarabiei cu România. în mai multe categorii: de la cele cu caracter social-cultural. creşterea riscului şi a numărului de incendii. cinematografe. de exemplu. cum ar fi. al nivelului de aerisire şi de iluminare a caselor. Acesta a contribuit la facilitarea răspândirii informaţiilor în oraş şi în exteriorul acestuia. cât şi în cele mai importante case particulare. în perioada studiată. la acest capitol rămâneau o serie de probleme nerezolvate. mai palpitantă. viaţa urbană era mai vie.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 201 Aceeaşi situaţie cunoaşte şi iluminarea capitalei. Dat în folosinţă încă în 1889. Odată cu construcţia primelor centrale electrice a devenit necesară şi iluminarea electrică. care se ocupau nemijlocit de aceste probleme. acestea din urmă (saloane. Iluminarea străzilor era o problemă importantă pentru locuitori. Instalarea reţelelor de comunicare telefonică în Chişinău a reprezentat un alt factor al modernizării oraşului. librării etc. foarte diverse. fără a fi împiedicat de principii sau de prejudecăţi. În perioada cercetată sunt întreprinse mai multe acţiuni. Cercetarea mediului de trai al locuitorilor oraşului Chişinău în cadrul gospodăriilor individuale ne permite să evidenţiem următoarele particularităţi: urmărit din punctul de vedere al numărului de persoane. iluminarea oraşului are şi unele repercusiuni negative. atât din punctul de vedere al aspectului exterior. Pe lângă consecinţele pozitive. aristocratul sau cetăţeanul simplu putea să trăiască ritmul vieţii în adevăratul sens al cuvântului. Însă. cum ar fi bănci. Aici. apar societăţi cu caracter particular. oraşul Chişinău se caracterizează prin existenţa unui număr mare a localurilor publice. cârciumi. cu tramvaiul . pentru prevenirea cărora sunt luate noi măsuri. dar şi pentru conducerea oraşului pentru asigurarea unei vieţi decente. iar funcţionarea felinarelor avea loc după un grafic stabilit de autorităţile capitalei. De reţinut. berării) variază în funcţie de venituri şi de clientelă. al arhitecturii. magazine. convenţional. care urmăreau instalarea lămpilor electrice pe străzile principale ale oraşului. tramvaiul cu cai „konka” a favorizat circulaţia în interiorul oraşului. Totodată. Totuşi. la localurile de agrement. cafenele. dacă primele comportă un caracter mai oficializat. Acestea pot fi divizate. în asemenea tip de local. acesta era de patru-cinci ori mai redus decât prevedeau standardele perioadei. fiind înlocuit..

de serviciu. La începutul secolului al XX-lea. avea să se descopere. cel mai frecvent mijloc de transport utilizat rămânea trenul. Concepută în strânsă legătură cu mentalitatea şi cu modul de viaţă. la oraş rentabilitatea muncii industriale este superioară celei agricole. mai simplă şi mai comodă. Lumea comerţului urban al Chişinăului era foarte variată. De regulă. dar şi a creşterii numărului populaţiei urbane. Astfel. vestimentaţia locuitorilor oraşului Chişinău (feminină. În plus. tendinţelor şi a culorilor caracteristice cu tentă individuală. asociată bunului gust şi al manierelor. Cercetările efectuate ne-au permis să rezumăm că locuitorii oraşului Chişinău cunoşteau şi se adaptau. ea devine mai practică. Lucru firesc. pentru a ţine sub control situaţia comerţului urban. Cu toate acestea. fiind adaptată împrejurărilor zilnice. cât şi alte cauze economice). a fost introdus în Basarabia de la data de 1 ianuarie 1917 impozitul progresiv al venitului. în cadrul procesului de reintegrare a Basarabiei în spaţiul românesc. Pentru circulaţia externă. iar veniturile obţinute de locuitorii oraşului variau în funcţie de averea personală. deşi mai există elemente ale ramurii agrare dominante. îmbrăcămintea chişinăuenilor a cunoscut o evoluţie remarcabilă. tendinţelor modei euro- . una destul de acută comparativ cu celelalte provincii româneşti – cea a transportului public. în viaţa cotidiană. o caracteristică importantă a evoluţiei raportului dintre venituri şi cheltuieli ale populaţiei oraşului Chişinău o constituie scăderea puterii de cumpărare a salariilor. fapt care a determinat o varietate a stilurilor. dar şi masculină) în perioada de la începutul secolului al XX-lea a fost marcată de o varietate a gusturilor şi a tendinţelor de modă. vestimentaţia era strâns legată de personalitatea celui care o purta. căreia îi aparţinea individul. În acelaşi timp. în anul 1918. În acest context. trebuie menţionat faptul că veniturile locuitorilor oraşului Chişinău erau mai mari decât cele obţinute în celelalte oraşe şi localităţi rurale ale Basarabiei. ocupa un loc modest în bugetul oraşului pentru anii 1917-1918. dar şi categoriei sociale. după proclamarea Marii Uniri. Autorităţile chişinăuene au elaborat mai multor decizii şi regulamente. de situaţia de familie. care aveau scopul de a asigura confortul şi siguranţa călătorilor pe străzile oraşului Chişinău şi în afara lui.202 Lucia Sava electric. De asemenea. în condiţiile în care acesta reprezenta capitala guberniei. care totuşi. Această evoluţie se explică prin creşterea preţurilor la produsele de primă necesitate (drept consecinţă a războiului. printre alte probleme. precum şi de conjunctura economică şi socială. în oraşul Chişinău se intensifică activitatea comercială şi industrială. Modificările legale înfăptuite de autorităţile orăşeneşti aveau scopul de a îmbunătăţi condiţiile de trai şi de muncă ale locuitorilor oraşului.

divertismentele atestate ca modalitate de petrecere a timpului liber de către locuitorii oraşului Chişinău în perioada de la începutul secolului al XX-lea sunt foarte complexe şi comportă un conţinut foarte divers. Localurile publice. foarte variată. accesibile elitei oraşului. Acestea erau „alimentate” de deciziile şi de intervenţiile nenumărate ale autorităţilor de a îmbunătăţi modul de viaţă materială şi morală al locuitorilor oraşului Chişinău. care preluau modelele europene şi le adaptau la condiţiile şi la cerinţele clienţilor locali. variau de la restaurantele de lux. La începutul secolului al XX-lea. Toate modalităţile de divertisment descrise reprezintă. uleiul etc. frecventate mai des de populaţia majoritară a oraşului. cât şi în ceea ce priveşte localurile publice în care acestea erau servite. trei mese pe zi. originale prin intermediul croitorilor şi al magazinelor şi saloanelor de modă autohtone. Aici chişinăuenii puteau servi o cină obişnuită. ei încearcă să introducă şi elemente noi. Însă. atât din punctul de vedere al preparării bucatelor. îndeosebi. vizitele la muzeu. pur şi simplu. Complexitatea lui depindea de situaţia materială. se puteau întâlni pentru a discuta problemele vieţii cotidiene. Cât priveşte alimentaţia locuitorilor oraşului Chişinău. reprezentanţilor înaltei societăţi chişinăuene. de asemenea. engleze şi ruse despre care ne relatează din abundenţă presa periodică a timpului. oraşul Chişinău se confruntă cu o serie de probleme de ordin moral. De la cele cu o tentă a dezvoltării intelectuale. de tipul plimbărilor prin parc sau jocul de cărţi. ca şi al tuturor românilor basarabeni. cum ar fi spectacolele de teatru şi film sau cititul cărţilor. comportamente ale vieţii cotidiene şi ale mentalităţii chişinăuenilor în pragul unui nou secol. atitudini. incluzând. Concepute în sens larg. care locuiau la periferiile capitalei. unde chişinăuenii puteau servi masa. de fapt. acestea par destul de accesibile pentru buzunarul unei persoane cu venit mediu. acţiunile de huliganism . vestimentaţia categoriilor modeste ale populaţiei. fumatul. când datorită condiţiilor social-economice şi politice cauzate de acest eveniment produsele de primă necesitate (pâinea. este mult mai simplistă şi mai puţin permeabilă la capriciile modei. zahărul. Cât priveşte preţurile. Regimul alimentar al chişinăuenilor comportă un caracter tradiţional. aceasta este în perioada anilor 1900-1918. dar şi de principiile morale ale fiecărei familii sau individ în parte. cu excepţia perioadei care include anii din ajunul şi de după Primul Război Mondial.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 203 pene. de regulă. la cafenele şi cârciume. la cele care constituie o simplă relaxare. La polul opus. a celei franceze. bucate preparate cu anumite ocazii sau. cum ar fi: alcoolul.) puteau fi cumpărate de câteva ori mai scump.

argumentele bisericii. intervenţiile nenumărate ale statului. venituri şi cheltuieli. viaţa cotidiană a locuitorilor oraşului Chişinău cunoaşte modificări substanţiale sub toate aspectele sale primordiale: habitat. care au avut implicaţii profunde în procesul de urbanizare şi de modernizare a oraşului.204 Lucia Sava ale lumii interlope. Aşadar. dar şi principii morale. educaţia obţinută în familie şi în şcoli contribuie la formarea fizică şi morală sănătoasă a indivizilor săi. prostituţia şi altele. drept dovadă ne servesc argumentele aduse de numeroasele articole din presa periodică a timpului. vestimentaţie. care contribuie la degradarea morală şi spirituală a locuitorilor săi. . În pofida existenţei acestor probleme. În plus. alimentaţie. precum şi a altora de acest gen. în perioada anilor 1900-1918. modalităţi de divertisment. societatea chişinăueană în ansamblul ei dispune de principii şi valori morale sănătoase. dar şi asupra întregii societăţi.

however each of these human or social sciences has its own specific difference in the method and finality of cutting up the world of everyday life. The distinction between public and private space is very complex. that is. who is caught by the routine of his everyday programme. princes. and also to remove some confusions regarding modalities of its interpretation from scientific point of view. psychoanalytical. philosophical nature. To emphasize the complexity of daily life content.The world where a problem of „daily life” may show up is the world characterized by an isolated symbolic organization governed by a certain number of figures or instances excessing. in rational division of the reality as such and in its interpretation from different points of view. from political point of view to daily life is opposed the life of leaders (kings. „daily life” is a relative and variable term: its definition always depends on its correspondent.which could be different each time. From sociological point of view. it appoints our every day activity.the direct meaning of the term „daily life” would be something which imperceptibly makes us perceive everything that models our glance and hearing without paying attention to it because it includes everything that happens every day. anthropological. for example. ministers. holidays and vacation. The explanations of „daily life” are of historical. of every day. From this point of view. the daily life is tantamounted to private life (family. in function of ending up the defining process and the one establishing the classifying criteria. in this sense.). everything that is common. which is opposed to public or professional life. then through daily life we understand the worker’s or peasant’s way of being.dominating and supervising the scene of normal existence. presidents.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 205 SUMMARY INTRODUCTION What is the meaning of „Daily Life”? Making up the place above all the political thinking and the existence thinking. etc. sociological. the dwelling . Also. we consider it is necessary to highlight some approaches in terms of daily life from the perspective of social and humanity disciplines related to the history. we could learn more about it from what doesn’t exist and from the qualities that its opposite is getting than from what it should be itself. whether it is the opposite of the bourgeois luxury life. for example. In terms of time to daily life are opposed the days of festivity. children. intimacy). Norbert Elias estimates that the definition of „daily life” depends largely on what it is not. usual.

place of work. In other words. 6) a specific temporal perspective. more or less closed or ritualized and even abstracted from everyday normality. but more precisely the openings established in terms of our social interactions by the continuity of the daily life. but also in other social „frameworks”. on the contrary. disdaining rememorization or planning in the future. 5) a specific form of sociality. elasticity and recurrence qualities. this space which bites and crosses us is in itself also a heterogeneous space. Another sociologist. the daily life is a performance. as a place of unforeseen situation or event) or the place of work (which can signify the routine. closing in itself those concerned with ensuring the upcoming moment. Privileged space of Goffman’s studies is that of „closed systems”. However. not the space closing interested Goffman particularly. time and history takes place. prevails. Also. meditation or reflection) can occur at the same time as a place of the daily life (sleeping. inside of which individuals and things could be placed. For Erving Goffman. 2) a specific epoch in the form of the exclusion of suspicion. it is an ongoing present.). or on the contrary. From the philosophic point of view the daily life means the labour time among the holidays or the time forgotton among the historical events. . And these take a form similar to theatrical performance. street. Because of it the author was concerned to understand the ways in which the individual is being presented (that is it plays the role of a character) in the daily life of the organizations or of the public world. it also means the routine. we don’t live in a kind of vacuum.3) a form where the spontaneity. each of them with its own openings and closings. due to its proportionality. Being an area negotiated between the rulers and their subjects. The daily area also designates the places of everyday ( home. the triviality we surprizingly get out of.206 Lucia Sava (which means the place of intimacy. eventfully and exceptionally. where the erosion of our life. selfsurpass. Alfred Schutz. The philosophers describe it sometimes as being a „parody of eternity”. self-realization). considers that the reality of the daily life is given by: 1) a specific tension of the consciousness that comes out from a fully attention to life. meals). the street (the routine track or. namely of those with well delimited borders. etc. Michel Foucault defines it namely as: „The space we live in and are attracted by out of ourselves. in which the great part of our daily life is running. shapeless and disoriented.shown by the work. 4) a specific form of the ego-experience. and the personalities are its actors.

the prince. From this perspective. we can talk about daily life when its historicity appears . equal. the king. a life lived in absence. we live inside of a set of relations that define the irreducible locations to each other and are absolutely not super-posable”. we cannot solitary talk about daily life. the daily life emerges when the exeptional leaves the history to be hidden in the shady and gloomy rooms of the past. . It occurs when its subject. homogeneous. History (in its multidimensional dimensions: economic. in the full material and spiritual presence of others. From mentioned above results the complex and sometimes contradictory nature to approach the subjects of daily life. since the man has achieved social dimension. extracts his professional determination and confirmation by carrying out daily one and the same operations. The subject of daily life is identical. none of his days differ from the other day. the hero. being understood as the occurence of problems in human existence. and the safety of yesterday should be perpetuated today.The daily life involves publicity. on the contrary.People simply want to live their today’s life as it was yesterday . a life which is passing by itself. The noble gets his nobility by recognizing the exceptional nature of an action. More precisely he is as such because his days are identic to each other. performed by others and not by someone in particular. Thus the world of daily life has always existed througout history. From the historical point of view. division of the people and self-belonging to it. in the sense that the opportunity. the historian must always appeal to some aspects of daily life to others’ detriment.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 207 We live inside of a vacuum which would be colored with various shades and lights. its realization or interpretation cannot be achieved without any social framework. the habits should remain intact. the hard assemblage of a parahistoric discourse. Who lives in the daily life? No way the noble or aristocrat who owe their nobility to some events that are not of the daily life’s order. the simple man takes the place of his opposite: the exceptional man. cultural) would not be possible without ensuring physical and biological maintenance of the individual and community through work. one day is similar to the other one. Life defined by „daily life” is a repetitive. He is ennobled by the ceremony and ritual that take him out of the average. The worker. each generation sends only a certain organization of the world. political. mechanical life. Any daily experience is a common experience. because in his approach. Also. the life reason in daily life is given by the pleasure found by people in repetitiveness .

therefore that what represents a comunity.all these brings to fear to be slipped over the history of individualism.208 Lucia Sava Models and methods of research. and the informations which seem to be numerous at first glance. compared to each other” and then out of this material should be built the Sixteen Chapels of the history. Due to the fact that history is related to the group of human beings rather than to an individual. however it is not a proper research method because everyone makes his experience taking into consideration his own powers and will. of the researchers. are spread out in all directions. all lunches and dinners of all the people. but he will refer to these meals. From the other hand. G. the history is written through its own personality. This experience is transferable and cumulative. Duby. the historian Marc Bloch specifies that „these products of unequal efforts should be classified. Nothing is more difficult while addressing the daily life’s subjects than establishing some methods or models of research. even mankind (P.” The study of the subjects describing the daily life or mentalities could be realized from different perspectives. the historian will not tell. because it is the history of societies. nations. As by the general approach to the history and social science.. so that the priority offered to some of them could be done to others’ detriment.The difficulty gets even greater.). ordered. which together make up the cookery customs of a civilization. for example meals. in such kind of studies are equally important the comparison and usage of models. Defining the historian’s mission. with the mutual articulation and determination of both private and public spheres. The comparison represents one of the favourite methods by the histo- .being carried out on the level of the gross document. who tried to explore in this domain. which consists of bringing to order and selection of the documents. namely based on a stock of knowledge (sometimes maybe confusing) that the author has gathered during his life time. This fact determines the individual character of the historical writings. or he will tell the history of some society’s cuisine lasting during centuries. on which there are few forerunners. the quantitative method and usage of social ”microscope”. Veyne). civilizations. The difficulty of the study results from the fact that „we are on the untouched field” (Ariès. which limit the historic objectivity together with the documentation gaps and experiences’ diversity. Ph. To the mentioned above could be added the aspects of variety and complexity related to the problems of daily life.

From the other hand. „The serial history” (histoire sérielle). The problem of comparison becomes evident in The Study Over the History worked out by Arnold Toynbee. it takes many forms. . Since 70’s years of the twentieth century.Emile Durkheim distinguished two types of comparison pleading for both of them.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 209 rians. the comparison of the fundamentally different societies. In this respect is significant the answer given by the sociologist Max Weber in 1914 to the historian Georg von Below. from an entire research to the research on samples. Firstly the comparison of societies fundamentally similar by structure. Excepting the politics. the author had to reduce each civilization to a small number of features. and the historians to the micro-history. The aim of the micro-history is to choose a personal example to be studied in depth. creating this way the artificial barriers among these civilizations. the American historian divided the intellectuals into „those who see things in ensemble” and „those who split the thread into four”. which allow micro-relevant and clear analysis on new issues that are already known in another way. pleading in favour of those from behind. as well as the social anthropologists. It is used to study the group. Jack Hexter. some historians have tended to reject the comparison.” In terms of historical approach. but this is not possible unless we discover first the other cities’ lacks (the ancient. sociologists have paid more attention to the micro-social analysis. the specification and generalization are complementary and depend on the comparison either it is explicit or implicit. which may be useful in studying certain types of the human behavior and even human attitude. but is also suitable for the research or for the relatively small elite society where the information is not uniform. is significant in this way. To enable the comparisons among these civilizations. Chinese. anthropologists and psychologists. there are few important phenomens of social life. in terms of some debate on the urban history: „We absolutely agree that the history should determine what is specific to say. it can be determined in representing in the miniature a situation which the historian already knows that the history is prevalent. sociologists. Islamic). are based on the analysis of the statistics related to the censuses. and secondly. unique unrepeatable element. The measure of the comparison was civilization. the price data. The quantitative methods which are used in the historical research. to medieval town. whereby the author distinguished about twenty civilizations in the world history. having the principle to be interested only in the peculiar. that are closely related to the daily life.

occurred. Of course. who denounced German official historiography to focus on political history and historical figures. demography. not only in rare and special instances. in our study we will make several references to this subject. or rather methods. the author mentions. The historical roots of such an approach. even more the human groups. Some interpretations of this kind could be even earlier. historiography in a stream with a strong impact on contemporary universal historiography (La nouvelle histoire) – which inaugurated a new global perspective on the past. He called for a „collective history”. but the contrete historical human being. and the researchers concerned with these problems.210 Lucia Sava The historiography of the problem (theoretical approach of daily life). revalorificated and shared in this context the history of daily life. innovative and exciting on the one hand. Christian Kestner raises the question: „If the utility of new history extends to individuals”. in the early twentiethcentury. yet in its nineteenth and early twentieth century. trying to be a multidisciplinary approach in the mind. by dominating other people or dominating and conquering peoples of other countries”. resulting attitudes usually progress daily lives of individuals in a certain society of a certain historical period. procurement of related human social sciences. perceive and imagine the world around them. oriented on the research of the mentality and the imagination of a various historical periods in different areas of the civilization. in Gottingen. history. showing how. use their efforts. In the late nineteenth century. The new historiography current. with their peculiarities. manners of past societies in which people see. semiotics. collectivities. as they see themselves and each other. Concerning to the concept of history seen as an indication modern concept. Among the most active critics was Karl Lamprecht. „the historiography we must portray a human being in his integrity. must be searched deeply in the history. Therefore. as challenges to the natural social or political environment. This new and exciting field of history. which should take . complex and difficult on the other one. and value the systems according to their shape attitudes. in the center of historical inquiry is not situated the abstract and universal human being. such as: social psychology. Reinhart Koselleck notes that since 1765. etc. behaviors. reactions toward each other. Meanwhile. some German historians have shown neoranke unhappy history. human geography. The studies concerning the aspects of the daily life are in very close connection with those addressing the peculiarity of the mentality. sociolinguistics.

Encouraging the interdisciplinary cooperation and making this history a position of hegemony among the social sciences.. 20th years of last century represented a new kind of the historical period. but was still clearing a huge expanse of non-occurrence. historians wanted to use their information in the work of neighboring disciplines: geography. Febvre argues that each civilization. but they had significant echoes in the United States and France. psychology. James Harvey Robinson. Otto Hintze. the economics. In France. a history that includes all human activities and be less concerned about the story events further „structural analysis”. called also for the new history. follower of Max Weber. which includes in its structure both. . gathered around the magazine founded by Marc Bloch. Like their Germans and Americans predecessors. which study too deep the well known events: it was history-treated-and-battles. which limits are difficult to be seen: the regional history. Bloch’s conception of history is the objective of human being. one of the few historians who have treated the kind of history as required by Lamprecht. etc. the American historian Frederick Jackson Turner launched attacks against the traditional history in the same manner: „It must be taken into the consideration all the spheres of the human activity . Annales d’histoire économique et sociale. sociology. „The history. that Lamprecht’s attempts to break the monopoly of the political history failed in Germany. which must be studied both as individuals and as a social factor. criticized the traditional historians. No sector of the social life can be understood in isolation. The Annals School. His conception of the history was continued by another German scientist. argued Lamprecht. opposes the traditional historiography. Obviously. Therefore.” His contemporary. a history of dealing with all human activities and to take the ideas from the anthropology. the educational concepts and the behavior. is primarily a sociopsychological science”. Review initiated by them. each level of culture and social categories correspond to each his own mental equipment. Trying to define the new directions of the historical research. which wanted to replace with „a broader and more human history”. defined as a „life style”. the psychology and the sociology.. commonly used within the School of Annales’s historians. As Febvre and Bloch. the two French historians opposed to the prevalence of political history. Around 1890. the safety of insanity or search over time... movement started by two professors at the University of Strasbourg Marc Bloch and Lucien Febvre. anthropology. L.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 211 the concepts from other disciplines such as the social psychology and the human geography. evolving beyond Ranke. the mentalities. M.

the prices. dress. Daily issue is being studied in a more complex and deeply way by the French historian F. In the same context. which includes print material life. records that: today the history has attached the demography. Another historian Annals School. At this stage. to reign over virtually all its field. Starting from the research of these authors. Braudel. Bloch’s originality of the history approach must be sought in three features: the expansion of a very long time to study a phenomenon.. P. may explain the wages. without which wouldn’t be completed the first one. Total history is defined by R. in a human environment and in a certain age. Another researcher of the period. Aron as a history of people. with the attitudes in the field of contemporary historiography. Duby speaks about a mentality as about a ready-made set of the ideas which the people express them spontaneously. G.212 Lucia Sava M. from taking the required daily rhythms of slow movement of judder and thought to completion. a nine reading of narrative texts and use of the sources unwritten to identify the traces of a ritual and a mental image. in this case the historian follows up. Veyne. the attitudes and aspires to become a full history. Jacques Le Goff maintains that the history of mentalities is automatically. R. reproducing a total history of track correlation involves deeper the structures of the human life with its material factors and processes of the transformation of the social imaginary components and how to reflect their social environment. the researcher’s studies specified above concerns the reconstitution of a total history. arguing that there should be a link between individual lives. habitat. the economy. the studies of daily life concerns seem inseparable from those attitudes. Thus. expressions and silences that shed light on the world views and collective sensibilities. many activities and their worlds from their way of dress and to share their way of praying. The author sees the daily limit of possible and impossible structures. the new generations of historians will require the daily problems. according to the expression of F . a research carried out simultaneously for the comparison purposes in the different regions of the same cultural areas. as they reveal the contents of impersonal thought. Braudel. Mandrou believes that the purpose of these studies is the reconstruction of the behavior. In other words. The historian insists on the demographic issues related to food. etc. In other words. the social and political dimension of the mental and daily life. . the society. which reported in the daily life. daily and is as individual subjects beyond history. „long term history” (l’histoire de longue durée).

Constantiniu. eating or being hungry. but as methodology works issue and content presentation action. which includes „young people’s” participation in the formation of the „great history”. E. In parallel. Boia. Aries and G. Papu. „The Social History”. The History inquire about love and hate. The daily problems. whose representatives noted that the traditional and conservative daily history is a phenomenon in fashion. this concept is a program that extends the historical sociology of German society. and their consequences on the livelihoods of individuals: avarice. with the mindset that constitutes the last decades of the twentieth century is the subject of a large research space of Romanian historians. Nicoara. In a similar context. the daily life history has expanded in some universities. F. etc. Platon. we take into account this factor not as chronologically important. the authors renounce to that „small” for a significant element. anguish and hope for the future. Romanian historians as: F. T. Alf Ludtke in the introduction to his work Histoire du Quotidien. the transformation that took place at all levels. These studies square up to their work and their leisure. our science. The History becomes a dimension of consciousness. indicates that the heart of the young people is the daily history. They are devoted to their manners of living or to live without shelter. transition from one society to another. able to explain the change. Duby is to reconstruct how people organize their habitat and their whole existence. the approach of historians Ph. It opposed the school social history. The German historiography after the Second World War seems to have split. not theoretical. groups dominating politics powers and parties. A. L. Scurtu and others. Despite the chronological segment faraway from the period we are rearching in our work we study it. their behavior in the society and the inner circle of the family. Dutu. misery. focusing on the individuals. by the theo- . A. Most referred historians to their work reffers to the aspects of daily life in close connection with the mentality of making reference to the Middle Ages or early modern era. this generation has expressed willingness to return to the social history. inconsistent and irrational. to get dressed or stay naked. mortality. about arguments and understandings about memories. we thought. I.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 213 the taxes. which are considered a very serious area of research. enough to treat historical issues. even it in two parts: a new generation of historians were imposed against the traditional history of the resistance against a national history. I Ţighiliu. hunger.

Most of these scholars. who knew a considerable momentum in the second half of the nineteenth century . Chisinau. it requires further studies on this subject. make direct reference to its capital. Some tangential issues addressed in the paper were taken from studies addressing the national liberation movement of Romanians from Bessarabia. under Tsarist rule. Varta. in general. now being modernized. and the recital is very important from the chronological point of view but also in terms of content are very close to what we wanted to achieve in the pages of our work. Negru. supported the idea that the national liberation movement which included Bessarabia in the late nineteenth century and experienced a great extent in the early twentieth century.214 Lucia Sava retical concerns and by the creating appropriate tools circumscribes issues daily in parallel with that mentality. set by the The Annals School. I. the authors highlight the features of the living environment of residents of Chisinau. Poştarencu. economic. . They contain a variety of thematics and cover a wide chronological segment. Much less the question of daily life in the Moldovan historiography. V. Secolul XX” in Capital magazine. history reader and consumer. We can certainly say that this area remains not explored very much by the PrutDniester’s space historians. D. Adopting the same principles of treating the history. the presentation of the development of the Kishinev society until 70 years of the twentieth century.early twentieth century. including Gh. That’s why. political and cultural space of the Romanian. and different views and approaches of the problems outlined. Casu and V. Pâslariuc. Notwithstanding the foregoing. I. was driven by intensifying the struggle for the national rights and the increasing number of periodicals of the time in the Romanian language. Daily problem. Dragnev. emphasizing both the progress and the problems facing Chisinau’s society. The research of I. or of Bessarabia. there are many works which address issues of the social history. Several attempts historical approach in this respect were made by historians E. within the UNESCO Chair in Southeast European Studies. Popovschi. complex and varied in terms of the content and coverage. in particular. evidence is the fact that currently there are few studies that would address this problem. is a relatively new topic. Scurtu are among the most recent approach to daily life of Romanians in the interwar period. least researched in Romanian historiography. These authors have initiated under the heading „Adio. so that these concerns to conquer the new areas of research and established itself not only in the scholarly circles but also in the public consciousness.

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 215 which by their content. touching with our work addresses the problem of the national history. highlighting the importance that the Romanian people had reunification as a result of the act of 1918. P. They are useful to our research due to the fact that they contain information (letters. Most of these studies reflect the mood of the era of Bessarabia. a new page in the history of evolution subscribe territory between the Prut and Dniester. whose contribution is undoubtedly significant to promote the moral and spiritual values of the Romanian nation. The descriptions of history gives us the opportunity to study much more detailed the specific of the inhabitant’s lifestyle and to highlight the existing contrast between downtown and suburbs. tells us that they entered work and studies addressing the contribution figures in the history of Bessarabia. . the internal life of the city is increasing. and a true town province. Since P. contributed to revival the national consciousness in Bessarabia during the century of Russian occupation. the city’s historical context in which lived and worked basarabian personalities (I. are built larger streets. considering that Chisinau is one of the largest cities of Europe. etc. The scientists contend that with the implementation of the Union of Bessarabia with Romania. and polarization of social groups. One of the earliest writing about Chisinau’s history belongs to the Basarabian St. decisive changes that make from Chisinau one of the key centers of the Russian Empire. noted that it goes through significant changes: to expand territorially and aesthetic changes: appear new buildings and public institutions. determining their place and role in the initiation and implementation of historical events. information covering the daily life of the capital. others are paved. Formed in 1925. V. because the Union of Bessarabia with Romania. referring to its period’s Chisinau (the early twentieth century). occupies a special place in the Romanian historiography. whose income and living conditions were various. a major event in the history of the people and the Romanian nation. testimonials. Crusevan. Another chapter in the historiography of the researched period. personal documents.) and offer an ample vision about Bessarabia overall filling in our case. The 1918. Halippa and others). Ciobanu. Most studies and monographs. Stroiescu. which remains the ideal of the Romanians until now. people and culture of the city. this paper represents a fairly successful attempt to create an author’s broader vision of the capital of Bessarabia. The history deals with the geographical situation and history. Pelivan.. The specifically writings (dedicated writings) especially Chisinau are relatively few.

Complexul istorico-arhitectural from downtown and others. Zhukov and N. shows the author Panteleimon Sinadino. Study of urban population of Bessarabia during the late nineteenth century . issues which have enabled us to pursue more detailed level and living conditions of Kishinev. largely residents of the capital. etc. However. Thus. such as: Cimitirul Central. some aspects of it are worn on holidays. tells us more Gh. townspeople ratio of income and expenditure. are convincing to the fact that male and female costume disappeared the geographic area of Chisinau still in the mid-nineteenth century. The same period. Chisinau history of monuments. placing fourteenth place in terms of the population number in the entire empire. including Chisinau. The world trade city of Chisinau has been reflected in the pages of the works of V. we consider that the work of St. Palit-Palade and M. About Chisinau’s appearance. Ciobanu remains a pioneer in elucidating the history of Chisinau. the author examines the way of conferring noble titles in Bessarabia during the years 1812-1918. Zhukov claims that in the early twentieth century Chisinau was the most important trade and craft center of Bessarabia and one of the most representative of the Russian Empire.early twentieth century history is the subject of recent D. Zelenciuc. making a list of noble families. V. These include more about clothes townspeople in the twentieth century. the most recent data and arguments made by the researchers I. its educational level. such items are intended to inform the reader of today. Although bear prints style of publishing. which contains ranks and positions they occupied in the administration of Bessarabia. and confessions by the urban population by sex from Bessarabia. Among these figures. Catedrala Schimbării la faţă. the author mainly focus on folk and on the Moldovan stage costume. only at the periphery. In another work. etc. social. Batca on clothing items and fashion trends of the early twentieth century. . as well as the internal flow of its life. the minimum consumption per capita. Babilunga.216 Lucia Sava Despite to the fact that now were found some inaccuracies in this paper. The appearance of the town was the subject of numerous research studies and articles published in the periodical press of Chisinau. dates the work of V.. noble Greek origin. The paper examines a number of the particular aspects of of urban life’s organization. Bezviconi. the years 1970 to 1980 of the last century. such as: prices for labor day. Poştarencu’s concerns. The author addresses several aspects of this issue: the ethnic. mayor of Chisinau (1905-1910) and the last three Duma deputy city.

The sources of the work. Enciu’s works contain a deep analysis of Census data from 1897. dealing in a wider context and within broader chronological aspects of the evolution of Chisinau in the early twentieth century.7. 2 Канцелярия Бессарабского губернатора.8. and the periodicals of the time. The complexity of the tasks proposed and the diversity of sources.18 of National Archives of Moldova. we were determined to classify them in: a) The documentary sources (the documents and official documents of the period.11. in which (particularly in Chisinau) appear more traders Hebrew. is still in the early twentieth century European historiography.17. religion.5. To achieve the objectives. The above historiography’s analysis shows the absence of dedicated work in our particular research topic. the city entered a period of intense urbanization and modernization. we had available the archival documents from the early twentieth century. inv. 1 and no. 5. 1. like daily life in Chisinau. including .10. On the basis of our research are available the official documents issued by the municipal authorities in the past century.6. Russian and other ethnic groups others than Romanian. 6. inv. it remains practically uncharted in Moldova. in the years 1900-1918. Бессарабское губернское правление. constituted by gender. nr. pictures. which includes daily issues and mentalities. b) The narrative sources (descriptions of the witnesses. portraits and vintage photos). Armenian. preserved in the National Archives of Moldova. Referring to commercial activities up to 1918.4. The studies about Chisinau.3. which gave us the opportunity to highlight key the moments in the evolution of daily life in the city of Chisinau. marital status. Бессарабское областное правительство. For us the special interest collections of documents held in the fund no. nr. nr. drawings. which are the reconstitution of the daily lives of residents of Chisinau. occupation. fact pruved by the sources.2. requires a special study. These works reveal only the tangential moments of the problem. published and unpublished archival documents). The author studies the development of the rural population of Bessarabia in the years 1918-1940. 1. memories). d) The periodical press. which highlights the peculiarities of this process. inv. Although this perspective approach to history. in most cases contain the summary elements on that issue. age.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 217 N. c) The material sources (maps. the author concludes that most merchants had a different ethnic origin than the Romanian one. as well the funds no. ethnicity.

paving others. were published in several volumes of documents. here we used the testimony of P. social class. A. and a series of drawings (files 1-5). it is the most comprehensive source more complex and city population composition by sex. I used background paper pages R-2987. I could track changes in public transport. age. about the famous pogroms Hebrew (the largest taking place in April 1903) about the appearance of the city and about the pace of life in the city. V. The private fund F-791 of the merchant P. I made reference to describe the author’s memories of Chisinau in the early twentieth century. data about the activity of architect. since this is exactly the fight against tuberculosis. I found information about the measures taken by health authorities to improve life in the city. sausage.218 Lucia Sava the key decisions and the actions of city leadership in the solving specific problems faced in the period studied. to assess how the organization of leisure and the entertainment in the capital. According to them. Especially helpful to us was the work of P. Also. and vintage photographs allowed us to describe the clothing of the period studied. Gutor (1891-1957). Şciusev (1878-1956). and in places like bakeries. where are listed all commercial activities (sales and . shops bread. Although the chronological framework goes beyond the topic. Ведомости Кишиневской Городской Думы. it contains data about the activity of the great musician in Chisinau. so that the data contained in our population structure facilitated the description of the town . provisions. keeping clean the stalls in the market. including the commercial book Sinadino’s family. We were useful the private fund F-2121. Gh. In its pages. Bezviconni (1861-1967. bridges. the author selected different materials to achieve its drawings. much of local decisions and judgments were published in that period the official journal of the City Duma. etc. At the private fund R-2983. scarlet fever. stipulations and orders issued by the Assemblies of zemstvo of Chisinau in the period of 1900-1918. Sinadino Creditul în Basarabia which gave us the opportunity to understand the deeper aspects of commercial activity in town. building new roads. Among the official documents of importance to deepen our studies is the 1897 Census. Thus. Sinadino about Chisinau years 1904-1906. conditions for maintenance of hairdressing. educational level and occupation. Also the information important for the research include the personal funds. Many of the sources studied have already been published. Sinadino. which includes valuable information on plans for reconstruction and modernization of the city during studied.

1905-1907. in Chisinau life are appearing a lot of Romanianlanguage newspapers and magazines as: Basarabia. they remain the most unmediated.. They oscillate between a social or political articles and information about cultural life of the city. as is normal especially during large transformations (for ex. understanding and reconstruction of thinking and lifestyle of the inhabitants of Chisinau in the period of 1900-1918. Glasul Basarabiei. complex. Most of them. such as. Голос Кишинева.. Новый кишиневец. Друг. In parallel. Новый голос Кишинева. etc. although subject to political ideologies of the time. Бессарабская жизнь”.. Făclia ţării. Undoubtedly. studying and analyzing historical sources that we have access. which contributed to expanding the base of the historiographical problem. exchanges. Бессарабия.) in the year 1910. 1917 . In the period studied. extramarital affairs. film. could not overlook the wishes and preferences of readers of Kishinev. among which we mention : Бессарабец. fashion and entertainment trends. Luminătorul. Cuvânt Moldovenesc etc. referring to amateur theater troupes. . for example. Therefore. since that currently there is no historical study of daily life in Chisinau during 1900-1918. Бессарабский вестник. Despite the fact that some articles in these publications carry a tendentious character as reflecting the views of the authors involved politically. we have offered scope for further research and highlights a number of unpublished information. the periodical press of time is essential source for studying. live information sources to elucidate some aspects of the problem investigated. in pages which the reader could inform society’s current problems to which he belonged. poetry or music to „piquant moments” of everyday life of Chisinau. Спорт и общество and more. Chisinau occur several Russian-language publications. The coverage in the media age is very complex and varied publications contained the contradictory versions of some of the same events or issues and daily life.1918).Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 219 purchases of land. Кишиневские новости. we facilitated the understanding and reconstruction of world trade city of Chisinau. direct. loans.

building stone.political. Riverbanks are wetlands. gravel. limestone. Bic river flows through Moldova and the south-western outskirts . while opportunities for travel and leisure is growing. as . economic and cultural center of Bessarabia is geographically located in the north. The city allows the physical and material heritage conservation of a sum of values would otherwise be possible: identity of places where we live. administrative. allowing transformation planning a rational combination of public and private interests. Sorre that develops within a specific region. THE URBAN HABITAT Lucia Sava The Urban Habitat is a historical expression. which keeps Codri Hill area. the market rules and economic competition. These aspects of developments in Chisinau during the early twentieth century we will try to highlight them below. Winter is mild and brief. while summer is warm and enduring. In the period studied. The municipality and its periphery was divided into two sections: the west and east.Isnovat rivulet. too heavy to be carried of every individual. The new organization of city. steppe zone. as now. 28 47 2 50 east of the Greenwich meridian in the south-east of the Moldavian Plateau. also the eastern and northern sectors which Plain bordering the Dniester. the physical city has an important impact on lifestyle. 1. The geographical environment Chisinau . Particularly significant for the geographical environment of the capital of Bessarabia forest areas were used as both a recreational and leisure centers. where we can store and put together some memories. urban. taking account of all urban functions. compatible with each other. with vast implications in a well-defined urban network. clay.1. the permanent center is not changing as fast as the periphery. according to M. Thus. the physical context in which human life can achieve its full value. The climate is temperate continental Chisinau. crude.1.1.220 CHAPTER I. THE URBAN ENVIRONMENT 1. represented by the narrow waters cumpene slopes and slippery ground. Chisinau rivers are part of the Dniester basin. and with the removal of riverbed becomes higher and more sandy. the territory of Chisinau and surroundings were numerous deposits of building materials: lime. respect and stability that gives relief different experiences of each generation. sand. a tributary of the right ferry. Thus.

Like other capital. much of the streets have been renamed.3. 35 public buildings and state institutions. 269 districts. Population A wen. City area in 1900 increased further by 2 088 desetine by peripheral Visterniceni estate purchase. Ciobanu).2. 1. according to the plan drawn up by architect Zauşkevici. The creation of Tsarist era (St. 20 streets. attracting immigrants from different places with different mother tongues. Streets and neighborhoods. so that in the interwar period they were 2-3 names. and 2 500 were occupied by gardens and vineyards. ideological and cultural specific environment due to Russian influence. 11 markets 10 barriers. which included 12 churches. Chisinau played the crucible. After the Great Union. In the early twentieth century Chisinau occupy an area of approximately 4 500 desetine of land. grouped in neighborhoods. issues that have left imprints on evolution of mentalities and everyday life.1. occurred in 1912. in terms of form and outside the city fully justifies the findings of A. Toynbee regarding how to choose the capital on the grounds of convenience: both in terms of conditions supply goods in connection with the provincial administration and in maintaining security but also on considerations in selecting capital strategy. and the buildings were separated by streets. 1. seven bridges and five suburbs. political. In the period studied. different habits and manners and in different social classes. the city was divided conventionally into four sectors. Evolution as the capital was determined largely by the fact that Chisinau was formed in a context of economic and social. Forests occupy the whole county Chisinau reaching Orhei and were placed on the chain of mountains Mehur. which will be built Rascani urban area. This one was apparently normal in terms of Russification and the denationalization policy pursued by the Tsarist authori- . The population and the demografic situation was a current problem for the early twentieth century.1.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 221 well as providing food. Chisinau occupy a large territory. Chisinau was divided in 102 streets. To the Union of Bessarabia with Romania were not recorded substantial changes in dividing the city. of which 770 were reserved for houses and yards. it was provided that the Chisinau city with most inhabitants of the province of Bessarabia and one of the most populated cities of the Russian Empire. The Urban areas The advantage to be a capital. Like most cities of the Russian Empire. except change the names of streets.

They have attracted recruits heterogeneous. In this regard. Chisinau was quite heterogeneous. representing about 45.31% and 19. structured according to the criterion of religious confession. Chisinau county occupies an area of 3 271. when we refer to this aspect of the problem. At the same time. The Imperial census of 28 January 1897. population density represent 85. of which 144.85%) and an insignificant number of Armenians (0. 93% of the total number of inhabitants (the entire county Chisinau Jews represented only 19.28%). the mother tongue criterion.657.18%) and other Christian and non-Christian religions. Among other religions found in the city. Christians were followed by the Hebrew as a slight difference of 46. according to Census). of these considerations. 1361 and 1813 as temporary residents . At this time. 3 000 persons of both genders.63% in the county town.99%). Greece (0. and directly. Chisinau population was divided as follows: Orthodox Christians and Jewish (edinoverits.48% of total population).39%).58% and 62. we refer to that document.9 km². Turks (0. I said what conditions it is and crystallized the ethnic and social diversity usually in capital cities. In Chisinau 108.89 %).222 Lucia Sava ties. primarily in the provinces which were under the rule of state government in the capital..54%). Armenian Gregorian (0. while the confession was 76.625 men and 135. A social and ethnic diversity. Bulgaria (0. Poles living in Chisinau in May (2. largely composed of ethnic Poles. Moldovans.734 men and 51.84% in the entire district of Chisinau. Germans (1. Outside nationalities already listed.81% of total population) and only in third place stood the local population. but there are believers of the old (2. This aspect of social life was emphasized in tsarist times . According to statistics of the period from January 1. Muslim (0.16%. representing 46. The literacy. 1902 population consisted of 131 Chisinau. in Kishinev. which constituted 17.foreigners. Lutherans (.17%).05%).483 people lived in total.13%).03%).749 women.032 women. while the county was represented by 182.34%). but also in areas beyond state borders. the situation was as follows: first lay Jews. 56. appears more consistent Roman Catholics (3. etc. examining national composition of the population of Chisinau. Most detailed data and more precise about the number and composition of the population census contained the imperial city in 1897.59% of the total number of inhabitants.90% in the county town. Ukrainians and Belorussians constituted only 13. Roma (0. while the county Russians.47 inhabitants / km and the total county population was 279.5 000 people. They were followed by Russian speakers (30.

foreigners who have known Bessarabia. shortly after 1812.1 % and the European province of Russia taken together. which has resulted from local population an acute perception that the arrivals were clearly foreign. which according to historian Igor Casu contributed to that phenomenon: low rate of urbanization of the local population.had little impact on kin. This situation resulted essentially delay the emergence of national consciousness in Romanian Bessarabia. Unlike other Romanian provinces disposed (eg.6% of the total population of the province. where there are clear religious differentiation in Russian Bessarabia most settlers . respectively. &quot. the Principality of Moldavia. mass illiteracy. were not absolute otherness. when it was found that the number of card ştiutorilor represent 15. There is still no systematic data on the crossroads Basarabians mentality XIX-XX centuries. unknown). courage against death and obedience to authority. steadfastness in ancient faith.6% were the people females (only 20. while the entire Russian Empire was 21.3% of total city population. in the sense of political consciousness. and is the nation. of ethnic identity and pride of belonging to a community with the same language. There were also other factors. was slightly higher. lack of Romanian language press. lack of a standard language of communication. Bessarabia was isolated from the rest of Europe even during the national idea. (P. a factor usually triggered ethnic differentiation processes in other regions .were the same religious denomination. Cazacu). Thus.Russians.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 223 just in the same census of 1897.the colonization of foreign elements . Reader’s number of books in the urban population constituted 32. Nationalism as a legitimate political doctrine and the concept of ethnic identity as one of its constituent elements occur as a result of the French Revolution and coincide with the period in which parts of Bessarabia by the Russian Empire. Bulgarians .8% of Bessarabia. the Moldovan national consciousness of Bessarabia was not able to express freely under the Russian tsars. 1.9%. Christian Church. information considered by some authors essential to the emergence of imagined communities. However.1. Assessed in terms of literacy. Mentality and national identity. Bessarabia is ranked 45 of the 50 governorates in the European part of Russia’s autocratic. traditions and rights of each such communities to create their own state gaining more and more land in Europe. 22. Furthermore. According to witnesses period. 49. Moldovan . while they were in Chisinau 39.4% in Chisinau county were literate). culture.boasted simplicity.1% were male and only 28.4. Ukrainians.

is still quite unwilling to literacy work of the Romanian state and we assume that progress in the process of awareness of national identity Bessarabia was difficult or understood differently. and world history as an act of general application field for the principle that people slaughtered in World War: the right of nations to have their fate. who has a negative position towards the attitude of Moldovans: thus. the Union Act of 27 March is considered as . national. cultural. Thus. the Romanians from Basarabia mentality during the eve and after the Union. Similar findings are made. economic. Therefore. The vicissitudes of the period. strengthening indigenous identity politics as a reaction to the Russian government itself was a process neconştientizat of his subjects. social and administrative Bessarabia . at the expense of pan-Romanian identity. due to subjective or objective factors. In fact. the triumph of our justice. Romanian and then. in any case not by too much love of books and national enlightenment. it shows distrust of Russian authorities and officials tend to limit interference in Russian internal life of the province and to preserve local autonomy. not too enthusiastic. the attitude towards the political regime tsarist Moldovans. individuals react negatively to any change spontaneously. even if seen in time. As a result. established following the annexation of Bessarabia to the Czarist Empire in 1812. Initially. began to learn their methods and courage in regard to political claims. changing the political regime leaves its fingerprints on the mentality and everyday life. but most spontaneously only premises that support the different strata were different: while the boyars argued customary land and local laws. The political regime change was not always idyllic received in daily life.” The political regime’s repercussions on daily life. how to assert membership of the Romanian nation. Casso. was modeled largely under the impact of their actions and reflects the light of traditional attitudes. Thus found that the natives do not wear a response organized nature. farmers sought to preserve the material situation and Social achieved in the past. With a normal psychological and social comfort in a rigid social and political system. if not increased regional identity: „We first of all Moldovan. The Bessarabian same conservative side will continue after the change of political regime Russia. the Bessarabia’n Union Act was written with golden letters in our nation’s history. when following the example of other nationalities in Russia. the accumulated frustrations caused thereby preserving. and L.224 Lucia Sava organization was achieved only at the beginning of the twentieth century.

Caşu. the city organization requires continuous increase from center to periphery. whose moral and political force could not defeat a hostile propaganda episodes of rising military and occupied or deceived. The Urbanization of Chisinau. as a triumphant manifestation of the power of life and origin of self-confidence in the future”. was accompanied by a certain social-psychological distress noted at the time. the city has stepped functional structure. gradually becoming the main information center. Chisinau has developed itself.. „sleepy and apathetic city” (I. cathedral. cafes.1.. and the buildings were separated by streets. 1. The pace of life known a more exciting in the city center. where even in the suburbs come . Chisinau seems strikingly resembled much of Constantinople. mutual exchanges. At city limits look like this: the narrow and winding streets with small houses covered with shingle and reed.5. most dynamic engine of economic. Regarded as one of the largest cities of Europe (Şt. the city is a complex system consisting of separate components connected by inter-relationships that define the organizational structure and composition of the urban environment. „a ray of light immortal soothes our souls and awakens hopes. Chisinau occupy a large territory. The living environment During its historical evolution.. social and cultural development of society which it belongs. Dragnev. Ciobanu). And places of entertainment: pubs. E. and has expanded its areas of influence. court. They were inhabited by low-income strata and poor urban populations. banks.” The transition from old to new structures Romanian administrative institutions. where daily life is often subject to heavy testing. which is experiencing a boost from the twentieth century.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 225 the periodical press time as an inevitable triumph of the principle of nationalities. etc. theater. surrounded by gardens and orchards. however. cinema. Like most cities of the Russian Empire. etc. In this part of the city appear elements of upgrading and transforming the city into a true urban center. etc. library.. V. In the period studied. but is also the region where the product was born and has entered a process of interdependence. there has been spontaneous. shops. Pâslariuc). increased crime. grouped in neighborhoods. Compared to major European cities. such as providing food. public transport. where they were concentrated most representative public buildings: City Hall. but a real city and „province”. Over time.

but also the diversity of public events.226 Lucia Sava into the urban center in Chisinau situation was different. etc. This was caused by congestion. villas and urban mansions: Urban Villa Vladimir Hertza. etc. 31 August str.2. However. Urban Manor. The pace of life known a more exciting in the city center. old town with some slums and suburbs. allows us to conclude that the overall standard of living of Kishinev was several times lower than required time standards. theaters. 3 Gymnasium. former Duma municipal building. Chisinau note that feature is the fact that inside. When the first large buildings with modern look: residential areas. Bernardazzi. 95. They were inhabited by low-income social classes and urban poor population. public constructions: banks. At city limits look like this: the narrow and winding streets with small houses covered with shingle and reed. Appreciated in this regard. Ţîganko. Chisinau is transformed into a European-style urban center. libraries. Chisinau is divided into three distinct parts: the new city. town. from the rudimentary to the most luxurious village. Sciusev V. shops. the sanitation of the city. public institutions. evidence of background characteristics of people living in households Chisinau (lighting homes. St. parks and scuarele be arranged on the central arteries to install kerosene lanterns. By confirming the city as the main architect of A. while a number of issues pertaining to health work. another House district. Among the most impressive are: building the former Urban Bank. street lighting. the continuous movement of people. It paves the streets and main markets. THE PUBLIC PLACES City’s public places and residential properties ranging from individual wealthy strata belonging to representatives of the city. you could track all forms of evolution of civilization. Also included are individual houses. more frequent in the capital. surrounded by gardens and orchards. The city is modernized and with regard to the living of its inhabitants. Bernardazzi but through projects carried out by A. providing residents with water supply. Unlike the rural world in which there was monotonous. 5. which they wrote. Toma Ciorba. the city was much more intense pace of life. museum building Zemstvo. Among the . and construction of telephone communication lines. where they were concentrated most representative public buildings and recreational premises. established urban Credit Society. Building No. airing the rooms). 2. Urban Villa Street A.

REVENUE AND EXPENSES The world trade was very diverse city of Chisinau and revenue vary by city residents personal property. Following the agreement signed on April 2. lounges. new networks are built for movement of trams in the city are set direction and chart their operation. 1911 between the city and the anonymous Belgian company. there are still many unresolved issues. Here they were craftsmen and merchants reserve table for lunch or to rest after a day’s work. Analyzing population distribution by field occupations Chisinau. Although measures have been taken to improve management Chisinau public transport. but the injuries.16% dealt woodworking and metalworking industry . . Since 1889 the town’s main street was put into service horse tram (konka). family situation and the economic and social situation. concentrated in the central city where there is an urban agglomeration and a market for goods. For intercity transport most commonly used means of movement was the train. the chemicals (0.40%). cafes) varies according to income and clientele. The entertainment premises (pubs.24%). URBAN WORLD TRADE.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 227 premises of public access are listed and trade.56% of total number of people registered.20%. persons holding permanent occupation and their families). Here people gather to enjoy a drink and discuss various problems of everyday life and latest news sensation. Industry and trade remain the most dynamic economic sectors of the city. 2. which extends from early last century. For these reasons. The city already has a railway network and modern locomotives for the period. CHAPTER II. replaced later by electric tram. Less developed were: the fibres processing (0. construction and repairs were drilled 3. pubs were a favorite place of confessions.3 INTERNAL AND EXTERNAL CIRCULATION The internal and external movements of the city known also changes.1. public policy was made.10%). taverns were places without access restrictions. Between them. often to the pressure. the mineral processing (0. communication centers for all walks of life and thus attractive for those who wanted to give a performance there to win money. More passionate than the cafes. according to the same census (Table 19). boosting local incomes. noting that much of it was engaged in the clothing industry (9.60% from 3. service.

According to testimony historian Nicolae Iorga. furs. According to historian V. shoemakers. including permanent residents of the city without a visa for residence . millers. peasants. blacksmiths. while only 10% sewed shoes. manufacturing. but also the different social categories such as deputies or employees of the administrative system. Among craftsmen were recorded over 100 specializations: male and female clothing tailors. practiced crafts and retail trade.called the lower stratum of the bourgeoisie. while in villages the situation was exactly reversed.8100 individuals. Less numerous were the third category. etc. the largest industrial center of Bessarabia. bakers. manufacturers. d) The lower middle class . Their most assured presence on account of its commercial activities and crafts. (which included merchants. etc. c) The officials . etc. second Bulgarian. nobles. Craftsmen situation in Chisinau. leather. carpenters. The number. engineers.persons employed in state service. It can be divided conventionally into four categories: a) The economic bourgeoisie . bakers. increasing the middle class. Basarabian cities (including in Chisinau). sobari.). commercial. architects. lawyers. engravers. The trade is one of priority branches of city economy. The first type is most craftsmen (tailors.. in Chisinau. Raportuui variations between revenue and expenditure have been pursued in the official city leadership. builders. registered under the 1897 Census. which as employed. small entrepreneurs can be divided. Complete their representatives among the merchants of the petty bourgeoisie.).). ethnically diverse. etc. business owners).. enabling also to control (lathe. shoemakers. represented by a fairly wide range of professions (doctors. Russian. b) The intellectual bourgeoisie.industrial. plasterers. which fell craftsmen serving a narrow band of users. in terms of their relationship to market in three categories. bankers. was as follows: in total 10. builders. is determined by strengthening industrial and commercial activities in town.228 Lucia Sava At the beginning. painters of icons). giuvaergii. butchers. and temporary record for the period of validity of passports – 2 983 people. painters. merchants are especially Hebrew and Greek. Zhukov. about half of artisans sewed clothing. Whose activity was mostly related to specific market on the grounds that they performed their goods here. butchers. etc. teachers of all grades. . The second category fell artisans working in the command (masons. roofers. Chisinau revenues were higher than those obtained in other cities and rural areas of Bessarabia. 70-80% of artisans were small independent entrepreneurs.150 people were present.

or the bread oven.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 229 intellectuals or ordinary day laborers employed to perform certain everyday activities. The fashion picture restoration of the inhabitants of Chisinau. in the period of 1900-1918 is made possible by advertising periodical press time. Being associated with good taste and manners. tobacco. being adapted to everyday lifestyle. involving both technical feasibility. easier and more convenient. Traditional costumes are abandoned in everyday life. being replaced with European clothes. have been under the influence of French fashion items. THE CLOTHING The clothing study of the individuals in a given society in a distinct historical period gives us an unique perspective that allows us to observe all the social realities. clothing Kishinev experienced a remarkable evolution. matches. because it is a total social phenomenon. resulting from activities of daily life of the inhabitants of Chisinau: taxes on alcoholic beverages (wine. . exchanges. those related to water supply. economic and cultural group and its aspirations. and dreams. Also an important feature of the development relationship between revenue and expenditure of the population of Chisinau is to decrease the purchasing power of wages. the mentality of the individual or community which he belonged to and where it operated daily. coordinated by the State or individuals lay down between the individual. The Chisinau’s fashion during the researched period. collective practices or personal calculations of these individuals during the researched period. This trend is explained by the increased prices of basic necessities (as a consequence of war and other economic reasons). The men’s and the women’s clothes were marked by a variety of tastes and trends. beer). etc. which determines individual gestures and practices: Faces. which still occupies a modest place in the city budget for the years 1917-1918. oil . 1917 progressive income tax. but also social class he belonged to the individual. material environment and symbols. but the increasing urban population. bearing fingerprints spirit that lent them. Low income and fixed expenses and results of official activities. The clothing should be considered as a total social fact. it becomes more practical. Kishinev clothing changed depending on financial situation. To control the situation on urban Bessarabia was introduced on January 1. English or Russian. CHAPTER III.

„M. environment and specific seasonal housing. vintage clothing is very diverse and in terms of propensity chromatic supplemented by a variety of products for cosmetics and perfumery. „Klara Şkolinik Nikolaeva”. With the qualities and its defects decisively influenced the health of the population. CHAPTER IV.Zelyţman”.M. product quality and sophistication are the defining features of the inhabitants of Moldova since the beginning of last century and dominated until now. the trade house „Ostrovskii”. specialized in the manufacture and sale of hosiery.I. and the quality of local cuisine. umbrellas. which included three meals per day. Berkovici”. These diversify from luxury restaurants visited by the city elite. both as individuals and as social being. from the simple cafes and pubs.Şciuki”. The preferences for good nutrition. underwear. The diet of Kishinev was a traditional. etc. „K. is inconceivable without food on which deppends the human existence. there is a culinary variety. „I. The food has a special place in the life of the inhabitants of Chisinau. confirm business house „F.M. Both types of . fans.Şestopolov”. „Excellence”. it is clear that daily life in any historical period. The advertisements selected from periodicals of the time. THE FOOD The nutrition have always played an important role in human life.Lapuhin”.Bloterkovki”. the fashionable salons „A. the fur shops „B. but also on the mentality of the era. Giving special significance and charm. but also the moral principles of each family in part.230 Lucia Sava It is proven the existance in Chisinau of a large variety of clothing stores that imported clothing and footwear from European cities such as the shoe stores „Vivodţov”. underlined the sense of beauty and sophistication. the clothing stores „N. „I. at the breakfast and dinner were served light snacks. which related to the clothing. dishes prepared with certain occasions or were discussed everyday life problems. and jewelry of salons or manufacture of furniture and mirrors.M.Şpetner”. it represents a physiological need and an opportunity to meet a small circle of friends. as: hats.Iacovenco”. etc. Meals were served at home or in public places of the capital. lunch was basic. gloves. The population’s feed of Chisinau is based on income.A.E. who make leather goods. traditions. Supplemented by a variety of accessories. the quantity of food consumed.A. It depended on the financial situation. here were served regular dinners. socks. As proof.

to attract more customers and increase their revenues. and during certain ceremonials. coffee). such as weddings. According to statistics. These included different activities. A peculiarity of food is the changing of the Kishinev’s food menu during fasting.M. who requested books with a very varied content. nuts. THE ENTERTAINMENTS The lifestyles of the inhabitants of Chisinau in the period of 1900-1918. When we talk about the end of the working hours or weekends. grocery stores or food stores available in the town. From literature to art simply reading the daily newspapers. chişinău-ens organize their leisure individualy. dancing or entertainment in music halls. visits to the theaters and cinemas.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 231 local food intended to create a menu as varied as possible. there is in the regular press a very large range of problems. especially during the war. reading remains a pleasant occupation for the moments after a day of exhausting work. CHAPTER V. made at the Municipal Hospital. museums and libraries to walks in the park. which could not leave „thirsty” of information the inhabitants. funerals. On the other hand. Zadzerskii” (wines and gastronomic products). Commercial House „S. etc. Puterman” (tea. baptisms. THE FREE TIME. The city food supply was made from nearby rural areas. Trading House „B. from reading books. despite the complexity of issues. One of the most common methods of relaxation is reading. a part-through people who sell food on the town square. through fairs. urban public library in Chisinau. would be unthinkable without charging arrangements for organizing leisure time and therefore the entertainment. The Local authorities were forced to take certain decisions to ensure a healthy system for the residents. Commercial House „B. and in 1906 the . The existence of a large food variety is confirmed by the large number of specialized places: Commercial House „N. Bairih” (plums. Among the preferences of the Kishinev-ns is refined their taste for music and dance classes open at the singing sisters Hrjanovski C. A part of the supply was centralized by the municipal government. as they wanted and according to their social background. with or without subscription.V. most food used in current consumption of the population were subjected to laboratory analysis. Rozenberg” (confectionery and bakery products). flour). many of whom were active readers. serving a coffee in a local or a real good party with friends at the restaurant. Also. have a considerable number of readers.

are the theater and cinema. child education received from parents. Sources of time prove the existence of a very varied repertoire in terms of topics presented. Many famous singers and performers of the time are invited to Moldova from Romania or other European countries. movies historical data. through which. Visiting the museum enters into the daily lives of inhabitants. life rules. but also an opportunity to enrich their knowledge about the local traditions. Also. outside reading and music. comedy. The press time includes a variety of articles. triller. CHAPTER VI. such as: Costache Marin (1840-1911). Museum of History (created by the province of Bessarabia Scientific Archives. Kishinev mores were grounded in family. In parallel. who sang at weddings and cumătrii with a varied repertoire of Romanian folk. the musical revival of Chisinau have contributed troops to numerous tours such as Italian. THE MORES (THE VICES). becoming one of the ways to organize leisure time. different groups of musicians performed in Chisinau. Gutor held first Romanian music concert. which then had to rely on throughout his life. the authors aim to strengthen the principles of sound . as a result of socio-political and cultural context specific to the period. As the population of Chisinau entertainment. Attending the school. THE UNDERWORLD The Chisinau’s society established in its early twentieth century. whose fundamental role is the knowledge accumulation outside. Romanian. achieved family and help the individual to fit into society.232 Lucia Sava School of V. Russian. In the early twentieth century in Chisinau is an entire host of musicians. old books and vestments. etc. Ukrainian. The fact that Chisinau is a true museum is supported by the existence of Zemstvo Museum. which was preceded by a lecture about Romanian song. This is proved by the increasing number of visitors. which had three departments: coins. author Ion Halippa) Church and Museum (founded in 1906 by the History and Archaeological Society Church of Bessarabia) . Gheorghe Heraru (18531920) etc. During this period worked the Harmony Society who join the Russian Musical Society. but Genres: drama. like in other cities of Europe. inherited from previous generations and filled with new features. educational. In Chisinau. people were passionate by art and their valuable collections which will form later the basis of private museums. was to strengthen the moral principles of life.

this fashionable hobby in Europe. honesty. based on some important principles and human values. honesty. The most common crimes in the period recorded in Chisinau are thefts. which would allow the development of the society. besides moral remorse. mutual respect. kindness. Its consequences on social life are clear: personal degradation. The world’s oldest profession. the society remains a moral one. They were developed by its representatives: family. dishonor the family. every citizen in part. based on principles that: common sense. but also rape. number of sexually transmitted diseases were also growing. As a result. Most cases presented formed part of the lesser offenses. being spread throughout Europe. excluded from the society. Reports of local authorities allow us to conclude that the latter were a major problem both morally and in terms of health / medicine. prostitution was also a part of everyday life. were organized various mass information campaigns to limit the number of people possessed by addict. Chronicles have given a large attention for this important issues. . but there are indications of criminal groups and representatives on the outskirts of town. homicide. and products made from it. robberies on the highway. family quarrels and divorce countless. One of the problems which Kishinev morality society faced to. took not long time to expand among the population of Chisinau. state. When we talk about the existence of a code of good manners. Despite those major problems. church. punitive measures are established. Chisinau residents are often placed in a position to choose between these principles and „pleasures” of life earth. etc. which represented a particular interest for news boxes in the city life.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 233 education. which were handled by local police and could be released. on the grounds that they promoted amoral values and principles of life. was drunkenness. knew a great extent during the study. Authorities are trying to establish an adequate legislative framework.. The crime was one of the major problems faced by the authorities but also ordinary residents of the capital. which aims to shift under state monopoly for tobacco stocks. school. smoking is a common defect in the early twentieth century. This phenomenon occurred in the last century. prostitutes practicated their trade in the houses of tolerance or clandestinely.. In close connection with drunkenness. The more concentrated areas underworld were Malina and Malina Mica High. While representing a class of marginalized. and not least. The consequences of this pleasure. demoralize the society. acts of physical aggression.

they meant to change the appearance of the city. enter the entire city and are felt in appearance and in improving living standards of its inhabitants. leisure places: pubs. etc. surrounded by gardens and . grouped in neighborhoods and urban areas. architectural styles change. library. the city is facing a multitude of transformations of social. court. All together. huge buildings are built first. In that period. created following the intensification of Russification and the denationalization policies pursued by the Russian authorities. that Chisinau was the main urban center of Bessarabia and one of the most important centre of the Russian Empire. giving it a touch of modernization. Chisinau was built largely on the model of other cities of the Russian Empire: the buildings were separated by streets.234 CONCLUSIONS Lucia Sava The analysis and the study of scientific works accessible sources.. theatres. The complex historical conditions have influenced also the daily lives of Chisinau. allows us to highlight several conclusions regarding the evolution of the daily life of inhabitants of Chisinau in the early twentieth century (1900-1918). monuments. etc. They also paved streets and main markets. some are lighted. parks and squares are arranged. Despite unfavorable historical context. etc. public gardens. The construction’s technique was very precise. economic. cinema. style and respect the symmetry. In this part of the town life’s rhythm is more exciting. here appear the first elements of modernization and transformation of the city into a true urban center (through construction of new roads. with the emphasis on quality. it changed its architectural appearance: Central Park is renovated. who had obvious interest in Bessarabia. cafes. as there were concentrated most representative public buildings: City Hall. with modern look: from residential areas to public institutions. with small houses covered with shingle and reed. stores. Following the efforts of the two main architects. organized and led by models and complex principles. cathedral. Downtown was crowded. Elements of modernization at the beginning of the twentieth century. have left fingerprints for the Romanian people of Moldova. Reports of witnesses time is definitive proof of the existence of a mixture of different architectural trends. Bernardazzi and A Sciusev. historical events of the period 1905-1907 and the Revolution of 1917 years. banks. A. we made reference to in our study. But the city suburbs show otherwise: the ulicioare narrow and winding. depending on the preferences of the owner or architect. on the artistic taste. to rebuild the city. which leads me to say.). buildings. political and cultural scale.

we note that the life of the inhabitants of Chisinau in the early twentieth century knows substantial differences compared with other cities of Bessarabia. which sought to install electric lamps on the main streets of the city and the most important private homes and lights functioning occur after a fixed schedule of city authorities. In the same context. in 1914 Commission decision is taken on the issue of design expertise in Chisinau city sewer system ensured by Langhelotti Vindşild and. The same situation is with the enlightenment of the capital. Also. scarlet fever.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 235 orchards. a number of decisions of municipal Duma provides the establishment and operation of health services in Chisinau. tuberculosis. Chisinau was formed under the Russian domination due to the political context of the period. due to the fact that Chisinau was one of the most populated cities in the period. With the first power plant construction was a big necessityvof the electric lighting. . They were inhabited by low-income strata and poor urban populations. should be mentioned that the national spirit was kept unaltered in certain suburban areas of the city. which was almost daily in the city center and several times per week in its suburbs. in order to ensure the city’s population with drinkable water. was important the improvement of the drinkable water supply. Although proper sanitation Chisinau dates 1912. have been addressed and resolved several health problems caused by common infectious diseases. and several measures were taken to prevent them. supplying people with water was done from wells or springs. partially solved this problem. Acceleration of urbanization and modernization of the city can be observed by the improved environmental and living standards of inhabitants of Chisinau. it only worked in the central part of the city. a pumping station boiler. etc. In the same context. In the researched period. the early twentieth century through the efforts of local authorities. were built several fountains. which helped to create specific development of everyday life in that period. Improving the activity of these services was important. Despite the low living standards. but also for maintaining hygiene and sanitation policy in the city. Thus. he remains in the early twentieth century the province’s main urban center and one of the most important cities Russian Empire. health has improved activity in the city. Furthermore. it differs from that of the village. Due to address the problem. in the peripheral regions of the city. Starting with the first urban water supply in 1892. Even Chisinau fall behind other major European cities in terms of organization and living standards of the people. more actions are taken.

a fairly severe problem compared to other Romanian provinces – the public transport. he was able to unleash their emotions and feelings. after the proclamation of the Great Union. cinemas. libraries. such as the increase of the number of fire risk and to prevent this further steps are taken that leads the appearence of more specific companies. etc. the last one (lounges. very different. This take place in accordance with the schedule determined by municipal government depending on the season and on the urban region. which will be overcome by the union of Bessarabia with Romania. the level of ventilation and lighting of houses. illuminating the city has some negative repercussions. For external traffic. theaters. architecture. being replaced in the researched period by the electric tram. without being hindered by principles or prejudices. The research of the environment of the residents. in the years 1900-1918. without distinction. In the early twentieth century.236 Lucia Sava The street lighting was an important issue for residents. Here. However. However. was to discover. In addition to positive consequences. in Chisinau. pubs. both in terms of appearance. But in this way a number of issues remained unresolved. shops. more exciting. cafes. Note. This helped to the dissemination of information in town and outside it. commercial and industrial activity intensifies. though elements of the dominant agricultural industry. However. Installing telephone communication networks in Moldova was another factor in modernizing the city.) varies pursuant to the income and clientele. Kishinev authorities have issued several decisions and regulations which were intended to ensure passenger comfort and safety on the streets and outside. the reintegration of the Romanian territory of Bessarabia. pubs. the most common means of transport remained the train. aristocrat or simple citizen. such as banks. if the first involves a more formalized character. but also for municipal government to ensure a decent life. allows us to highlight the following features: the terms of the number of people. could live the rhythm of life in the true sense of the word. Chisinau is characterized by a large number of public places. in 1918. etc. which are directly involved in these issues. Still placed in 1889. this type of local urban life was more vivid. These can be divided conventionally into several categories: from the social-cultural. horse tram „konka” favored the movement within the city. but also in terms of destination of such building. at the premises of entertainment. it was four to five times lower than forecast standard period. living in Chisinau within households. among other issues.. .

is more simplistic and less permeable to the whims of fashion. it becomes more practical. it represents the capital of the province. trends and colors characteristic of the individual touch.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 237 World trade was very diverse in the city of Chisinau and townspeople’s revenue vary by personal property. modest clothing categories of the population living in the outskirts of the capital. he belonged to the individual. Usually associated with good tastes and manners. which took over European models and adapt them to local conditions and customer demands. it should be noted that the revenues of Chisinau residents were higher than those obtained in other cities and rural areas of Bessarabia. also with social class. local shops and fashion shops. inhabitant’s clothes of Chisinau (female and male) during the early twentieth century was marked by a variety of tastes and fashion trends. The research conducted allowed us to conclude that the inhabitants of Chisinau know and adapt to daily life. to control the situation on urban Bessarabia was introduced on January 1. ranging from . which resulted in a variety of styles. the efficacy of the city labor is still higher than in the agricultural industry. Complexity depends on the situation materially. family situation and the economic and social situation. At the same time. and in terms of public places where they were served. Also an important feature of the development relationship between revenue and expenditure of the population of Chisinau is the low purchasing power of wages. both in terms of preparing meals. clothing was closely linked to the personality. But they try to introduce new elements. usually. As for feeding the inhabitants of Chisinau. but the increasing urban population. 1917 progressive income tax. three meals a day. European fashion trends. which still occupies a modest place in the city budget for the years 1917-1918. being adapted to everyday circumstances. Thus. during the years 1900-1918 it was very varied. easier and more comfortanble. Something normal. including. Kishinev fashion witnessed a remarkable evolution. but also moral principles of each family or individual. Legal changes were performed by city authorities to improve living and working conditions of the inhabitants. periodical press time. The public places where people could dine in Chisinau. In addition. Conversely. customers which were part of the high Kishinev society. English and Russian. service. especially of the French. tells us about the abundance. Kishinev involves a diet of traditional character. In this context. This trend is explained by the increased prices of basic necessities (as a consequence of war and other economic reasons). original by tailors. Designed in conjunction with the mentality and lifestyle.

clothing. In the early twentieth century Chisinau faces a number of moral problems. have sound moral principles and values. All entertainment arrangements described are. and others. etc. income and expenses. like walk in the park or playing cards. such as the theater and film.238 Lucia Sava luxury restaurants. many state interventions. entertainment arrangements. attitudes and behaviors of everyday life in Kishinev mentality threshold of a new century. spirituality of the people. which have profound implications in the urbanization and modernization not just of the city. Designed broadly endorsed as a way of leisure by the inhabitants of Chisinau in the period from the early twentieth century. in fact. contribute to the degradation of the morality. during the years 1900-1918.. the essentials of (bread. as an argument in this way are the numerous articles in the periodical press time. often frequented by the city’s majority population. smoking. family and education acquired in schools. cafes and pubs. oil. but also moral principles. Here chişinăuenii could serve a regular dinner. underworld action of hooliganism. In addition. food.) could be bought several times more expensive. to those which are merely relaxing. such as alcohol. . accessible just for the elite of the city. prostitution involving a growing number of diseases. sugar. From those with a tinge of intellectual development. church arguments. except the period before and after the First World War. etc. or reading books. They were „fed” by countless decisions and interventions of the authorities to improve the material and moral life of the inhabitants of Chisinau. they seem quite affordable for the pocket of middle-income people. as all Romanians from Bessarabia. As for prices. dishes prepared with certain occasions or simply could meet to discuss the problems of everyday life. museum visits. Therefore. are very complex and involve a very diverse content. the people’s everyday live in Chisinau changed substantial in all its aspects: habitat. contributed to the healthy physical and moral training of its individuals. but also of the entire society. Despite these problems and other ones. when due to socio-economic and political conditions caused by this event. Chisinau society as a whole.

N. 9754. Ciobanu. 9496. inv. Cartea neamului: Marea Unire din 1918: Documente istorice (Alcătuitor Arimia V. Gh. 1. A. nr. 5. nr. Studii şi documente cu privire la mişcarea naţională din Basarabia din anii 1917-1918. 2. 8920.N. Şt. 4. 163. inv. către consiliul de miniştri // Buletinul Cercului de Studii şi propagandă cooperatistă pentru Basarabia.). R. nr. 9667.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 239 BIBLIOGRAFIE IZVOARE Documente de arhivă A.M. 7. Бессарабское областное правительство. 1919. p. august 1920. nr. A. dosare 1-4. 9428.. Nr. 18. 9261. 8954. Chişinău.M. 9248. al şedinţei Comisiei juridice a Basarabiei. Documente publicate Andronache.N.. 3-4. Fond 791. inv. Главная книга торгового дома П. dosarele 8913. inv.. 9224. 2. V. 9249. nr. 3. fond. V. august 1920. 9943. Cu privire la rezultatele aplicării monopolului asupra alcoolului şi influenţa lui asupra populaţiei // Basarabia economică. inv. nr. Chişinău. Şciusev (1873-1949). 5. A. Fond F-2121. nr. Fond R-2987. 11.N. nr.R. 1.R. Bezviconi (1861-1967). 9245. dosarele 2. Unirea Basarabiei. 8977. R. 9340. 9267. inv. M. V. fond.N. 178. 10. 9271. 34. Gh. 1919. 9344. 1991. nr. A. 8. 1993. nr. fond. 9437. nr. Albumul Basarabiei în jurul marelui eveniment al Unirii. Extras din Aviz. 9515. al şedinţei de la 25 noiembrie 1919 privind Legea pentru organizarea Ministerului muncii şi ocrotirilor sociale. Bucureşti. Chişinău. referatul domnului ministru al muncii şi ocrotirilor sociale Vespian Verbiceanu. Канцелярия Бессарабского губернатора. nr. 9247. A. 1. aprobat prin Înaltul Decret Regal nr.N.M. N. Fond R-2983. 1. 8972. 9256. Bugetul Directoratelor din Basarabia. Бессарабское губернское правление.R.R. A. 2.M. nr. и А. 1. 9325. 1993. 8988. A. Chişinău.R. . 1. 9339. 27. Extras din Aviz. Basarabia şi basarabenii. 5. Raportul Arhiepiscopului Chişinăului şi Hotinului din 3 aprilie 1919.. nr. inv. din 9 decembrie 1919// Buletinul Cercului de Studii şi propagandă cooperatistă pentru Basarabia. Синадино за 1910 год. M. 6. 9162. 2-8.. Nr.M. 2197 din 7 iunie 1919 // Basarabia economică. Gutor (1891-1957). 1933. 1. 6. 17.

Бессарабская земская управа. 73. Ведомости Кишиневской Городской Думы. 1904. Кишинев. 1908. 1905. Кишинев. octombrie 1913. 1915. Кишинев. доклады. . Кишинев. Кишинев. 76.240 Lucia Sava Борьба с вредным влиянием кинематографов // Ведомости Кишиневской Городской Думы. nr. Журналы Съезда депутатов духовенства Кишиневской епархии. Краткий отчет о деятельности Кишиневского Сыскного Отделения за 1915 год. Кишинев. Ведомости Кишиневской Городской Думы. 60 octombrie. 1914. Отчеты. nr. Кишинев. Кишиневское Уездное земство. 1909. 1913. Кишиневское земство. Доклад о народном образовании. 1904-1913 годы. Кишинев. nr. Доклад Кишиневского Городского Головы Ю. 1916. Ведомость о расходах уездных земских сумм по смете 1901 года (1 января – 1 августа 1901). Кишинев. 1901. Доклады Бессарабской губернской земской кассы мелкого кредита очередного собрания за 1911 год. 1901. Краткий исторический очерк противо-раскольнической миссии в Кишиневской Епархии с 1813 до 1910 года. Концессионный договор заключен 2 апреля 1911 году между Кишиневским Городским Самоуправлением и Бельгийским Анонимным Обществом Кишиневских конно-железных дорог на переустройство электрических железных дорог в городе Кишиневе. Доклады Управы и журналы заседания Кишиневского Уездного Земского Собрания Кишинев. nr. Наставление. Кишинев. Инструкция для вагоно-вожатых Кишиневского трамвая утверждена Думою 20 января 1914 года // Ведомости Кишиневской Городской Думы. nr. 57. Кишиневское земство. ianuarie 1914. august. Доклад о народном образовании Бессарабской губернской земской управы. 1911. 1903. 1904-1906. как уберечь себя от холеры // Ведомости Кишиневской Городской Думы. раскладки Уездной Земской Управы и постановления Уездного Земского Собрания XXXIII очередного созыва 1901 года. Докладная записка Бессарабскому Губернскому Земскому Собранию по вопросу железных дорогах в Бессарабии. 5. Левинского об исправлении сметы 1915 года по замечаниям Губернского по земским и городским делам Присутствия. сметы. Сборник постановлений Уездных Собраний Кишиневского Земства . Кишинев. Сборник докладов управы и журналов заседаний за 19031908 годы. 1912. noiembrie 1913. часть III.

57. Издание Центрального Статистического Комитета Министерства Внутренних Дел. водопр. nr. 1915. // Ведомости Кишиневской Городской Думы. III. nr. 63. februarie 1914. 1897 г. 2. noiembrie 1913. Издание Бессарабского статистического комитета. Отчет Кишиневской Городской Общественной Библиотеки за 1911 год. 64. Бессарабская губерния. 1914. Ведомости Кишиневской Городской Думы. septembrie 1913. Расходы воды город. Кишинева // Ведомости Кишиневской Городской Думы. Ведомости Кишиневской Городской Думы. Отчет по концерту „Музыкального Общества” устроеного 22 октября 1915 года // Ведомости Кишиневской Городской Думы. 70. Обязательные постановления о порядке движения вагонов электрического трамвая и пользования таковыми в г. nr. 63. В. 1915. septembrie. decembrie. Курдиновского. 1914. Кишиневе. Городского Попечительства о бедных за 1912 год. septembrie 1913. Отчет по 2-3 уч. Отчет по торговому отделению Кишиневской Городской Управы за 1912 год. 1914. 1905. учтенной по водомерам за июль 1915 г. Расписание сроков изоляции учащихся в учебных заведениях // Ведомости Кишиневской Городской Думы. Кишинев. Сборник обязательных для жителей города Кишинева постановлений // Ведомости Кишиневской Городской Думы. 1915. Санитарное Бюро Бессарабской губернской земстве. octombrie. nr. под ред. Обязательное постановление об обеспечении нормального отдыха сужающих в торговых заведениях. Кишинев. Кишинев. 1913. Отчет эксплуатации Кишиневской Городской электрической стации за 1912 год. Г. Описание празнования столетия Кишиневской духовной семинарии. nr. Празнование столетнего юбилея Бессарабии к России (1812-1912). 78. Ведомости Кишиневской Городской Думы. Кишинев. Кишинев. nr. nr. Врачебная Хроника Бессарабской губернии за 1913 год. 10. Отчет Кишиневской Городской Общественной Библиотеки за 1900-1902 годы. . О мерах безoпасности порядки движения по улицам. Кишиневская Уездная Управа. nr. Обьяснительная записка к отчету за 1914 год. nr. 53. Ведомости Кишиневской Городской Думы. складах и конторах г. 1915. Кишинев.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 241 Первая всеобщая перепись населения Российской империи. 1912. septembrie. О езде на велосипедах. 1904. ianuarie 1914. Обзоры Бессарабской губернии за 1903 год. Кишинев. 1905.

Mişcarea. Basarabia economică. nr. Кишинев. Revistă de istorie şi geografie a Moldovei dintre Prut şi Nistru. filiala Basarabia.10 iunie 1926. februarie 1912. 1920. 1910-1911. decembrie. anul I. 1914. Gazeta Capitalei. ianuarie 1914. 1913-1916. socială. Такса на дрова. Revista Asociaţiei Învăţătorilor Moldoveni din Basarabia. 1921-1923. 1918. PUBLICAŢII PERIODICE Arhivele Basarabiei. fondată în 1920. Viaţa Basarabiei. Răsăritul. Список личного состава служащих. 1996. 1924. 7. 2. Бессарабская жизнь. 1 decembrie 1918. 1907. Şcoala Moldovenească. august. Revistă pentru învăţători şi îndemnuri bune. Revistă literaro-ştiinţifică. 1904-1917. 1932-1934. 1913-1914. Chişinău. Сметные предположения о доходах и расходах Уездной и Губернских Земств Бессарабской губернии за 1870-1910 годы. 1920-1921. . 1915. Jurnal Bisericesc. 1897-1903. Revistă de literatură şi ştiinţă practică. 51. 1913. Кишиневской Городской Хлебопекарнии // Ведомости Кишиневской Городской Думы. 1915. Cuvânt Moldovenesc. Şcoala Basarabiei. 1917. Gândul neamului.242 Lucia Sava Сборник обязательных для жителей города Кишинева постановлений // Ведомости Кишиневской Городской Думы. Foaia plugarilor. 31 ianuarie. Бессарабия. 1919-1920. Evenimentul. Glasul Basarabiei. Neamul românesc. инспекторов и директоров Кишиневской I-й гимназии со времен его основания (1833-1908). 1911-1913. 1914-1916. nr. Organul Societăţii Agronomilor. 1909. nr. утвержденная Г. 15 februarie 1908. Бессарабский вестник. Бессарабским Губернатором 28 ноября 1915 года // Ведомости Кишиневской Городской Думы. Luminătorul. 69. Бессарабец. 1906-1907. 1909-1918. Счет прибылей и убытков за июль 1915 г. bilunară de propagandă culturalnaţională a unui comitet studenţesc creştin. L’image de la Bessarabie. 1911-1912. Basarabia agricolă. 1903. nr. учителей. Basarabia.

nr. 1999. Ведомости Кишиневской Городской Думы. Друг. C. nr. G. Aslan. Argint. Cine poate ieftini traiul // Foia plugarilor. Primul Munte de Pietate la Chişinău // Curierul de seară. 6 octombrie. p. 3-4. februarie 1921. Chişinău. 1909. L. V. 15. 1912. Юбилейный сборник города Кишинева (1812-1912). Andrieş -Tabac. . S. 1994. p. Arva. I. 1906-1908. 1909-1910. M. 1909-1910. Revistă de literatură şi ştiinţă practică.. 2. Кишиневские новости. Голос Кишинева. Весь Кишинев на 1914 год. 1913-1916. 1912-1915. ianuarie 1914. 2000. 1906. 2. 1910. 123-134. 1914. Наше Обьединение. 1900-1916. O figură marcantă a muzicii noastre: compozitorul Gavriil Musicescu (1847-1903) // Glasul naţiunii. Кишиневские епархиальные ведомости. 2. 1905-1914. Колокол.. Arabagiu. Новый кишиневец. 1905. nr. Simbolurile Chişinăului // Cugetul. Народный учитель. an.... 1909. Бессарабская губернская земская управа. nr. 3. R.. Новый голос Кишинева. p. Mijloacele pentru desăvârşirea sufletească // Cuvânt Moldovenesc. STUDII ŞI ARTICOLE Agrigoroaiei. p.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 243 Бессарабская губернские ведомoсти. 1914. I. Pagini din istoria Gimnaziului nr. Unirea Basarabiei cu România – relatări şi atitudini din presa de la Iaşi (1918) // Destin românesc. 2006. 1901-1917. 1914-1916. 26-34. Новости Кишинева. 1910. 1914. 1913-1914.. 1900-1914. Спорт и общество. 1994. Кишиневский листок. 1 de Fete din Chişinău // Destin românesc. 18-22. Бессарабские Кишиневские Ведомости. Кишиневец. Дружок. nr. nr. Кишиневские новости. Anikin. 19-26.

. constatări. nr. an. 2. Ortodoxism şi spiritualitate românească în Basarabia interbelică // Cugetul. VII. nr. Nuptialité et mobilité // La nuptialité: Evolution récente en France et dans les pays développés.. an. Întâlniri de neuitat: N.. Bonvalet. Bâtcă. 1998. nr. 1999. Istoria mentalităţilor (cu privire specială asupra Şcolii de la „Annales”) // Revista de Istorie. p. Podoabe şi bijuterii populare româneşti // Datini. Congrès et Colloques. Bucureşti. M. Ep. Bucureşti. 1-2. D. 2000. 1. Bâtcă.. 937-953. Bezviconi. Bucureşti.. 1991. p. p. 1.. Balmuş. Tipologia acoperitorilor poalelor cămăşii femeieşti în spaţiul cuprins între Prut şi Nistru // Revista de Etnografie şi folclor. 1994. nr. 1918 – un an al miracolului naţional // Destin românesc. Gh. 20-21. 2. p. 29. Bucureşti. Bucureşti. L. nr. Bâtcă. I. Mateevici // Cugetul. 2-3. Bucureşti.. P. 16-20. p. nr. 2000. INED. p. 4. 18-20. M. p. 1919. Bucureşti. M. p. XI. nr.. Bâtcă. 2-3.. Costumul popular bărbătesc din Basarabia // Curierul românesc. 2001. 1980. Paris. nr. Funcţia ceremonială a costumului // Datini. 33-36. Bulimaga. 1942. p. nr.. Bâtcă. nr. 3-7. p. 1998. V. Bucureşti. nr. Buga. 5. 2003.. 8-9. p. nr. Berindei.. Costumul popular femeiesc din Basarabia // Curierul românesc. 39-54. Locul unirii Basarabiei în procesul de desăvârşire a statului unitar român // Destin românesc.. 7. Mentalitatea maselor: constituiri. p.244 Lucia Sava Balamace... D. p. 3-6. nr. 1998. Reflecţii asupra regionalismului basarabean // Viaţa Basarabiei. nr. Lelièvre. 9-10. tom 33. nr.. Istoricul Basarabiei – Ion Halippa // Viaţa Basarabiei. Boia. 48-53. Chişinău. C. 3-4.. 1999. 35-39. 24-25. 2000. Bezviconi.. Bâtcă. 25. 73-82. sugestii // Revista de Istorie a Moldovei.. Berindei. M. 5. nr. L. p. Unirea Basarabiei cu România – o realizare a dreptului naţiunilor la autodeterminare // Destin românesc. 2006. 3-4. Gh. 54-60. nr. p. p. Revistă de Istorie şi Cultură. Marca identitară a costumului popular // Datini.. Din trecutul şi prezentul cooperaţiei în Basarabia // Basarabia economică. 1995. Bâtcă. Băluţă O. Iorga – A. E. Femeia idilică din interbelic // România literară. 1-7. M. 5. M. nr. Chişinău. 3-4. 2.

I.. p.. Chişinău. A. p.. 223-226. 28. F. Bucureşti. 16-17. Ciocanu. 74-88. Buzatu. Chişinău. nr. p. G.. 1997. duelant. 54-67. Vladimir Cristi: Omul care a salvat Basarabia de a fi o gubernie a Ucrainei // Capitala magazin. Viaţa literară în Basarabia interbelică // Destin românesc. V.. 2-3. Aspecte ale mentalului colectiv sătesc în societatea medievală românească // Studii şi materiale de istorie medie. Burlacu. p. Istorie. 2001. The French Historical Revolution: The Annales School 1929-1989. Ceaicovschi-Mereşanu. p. Chişinău. 1990. Noi date pentru istoricul oraşelor din Moldova în secolele XVIII-XIX // Studii şi cercetări ştiinţifice. Anastasia Dicescu // Făclia.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 245 Burlacu. 1. pictor şi soţ supus // Capitala magazin. Fenomenul basarabean sub semnul Păsării Phoenix // Destin românesc. Colesnic. I. nr. 1999. 12. 69-100.. Cojocaru. 1999.. 1. 17-19.. Iaşi. Colesnic. I. N. p. arhitect. 1994.. 1995. 4. Constantiniu. O succintă cronică a vieţii cotidiene (1900-1940) pe marginea presei periodice de epocă // Semne identitare. nr. M... nr. Caşu. Chiriţescu. E. nr. 18 martie. botanist. 2000. nr. 4. 67-80. 1980. 4. nr.. nr. p. p. Ciurea. Inima lui Grigore Cazacliu // Capitala magazin. Cambridge. VII. A. 19-38. 1. p. 54-72. 147-157. 1996. nr.. p. Cojocaru. 6-8. Contribuţia Basarabiei la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc în primii ani după unire // Destin românesc. Consideraţii cu privire la unirea Basarabiei cu România // Destin românesc. Stamati-Ciurea: vânător. 1996. Cimpoi. Gh. .. P. fasc.. Colesnic. 13. 2002. Chişinăul „de altă dată”. p. Gherman Pântea. I. Dragnev. 2002. Chişinău. nr.. p. Chişinău. 80-102. Iorga – apostol al unirii tuturor românilor // Destin românesc. M. scriitor.. Intelectualitatea basarabeană şi Marea Unire // Destin românesc. Bucureşti. Cimpoi.. Anul VIII. 23 mai. Sensibilităţi şi mentalităţi în societatea românească a secolului al XVII-lea // Revista de Istorie. D. 15. 4. V. 2001. F. Literatura interbelică din Basarabia între regionalism şi unitate spirituală românească // Destin românesc. Chişinău. Gh. 1997. 1974. Constantiniu. Gh. nr. nr. M.. Ziarul „Basarabia” (90 de ani de la apariţie) // Luceafărul. Pâslariuc. Primar de Chişinău şi primar de Odessa // Capitala magazin. 4. 2003. nr. 1957. 1. Colesnic. 8-9. Burke. p... I. C. Cooperaţia şi scumpirea traiului // Basarabia economică. 1919. 22-23. p.

53-57. Diacon Z. Paris. 1999. p. Cărţi româneşti în colecţiile Comisiunii ştiinţifice a Arhivelor din Basarabia // Destin românesc. 1998. I. Smochină.P. Teatrul Naţional din Chişinău // Viaţa Basarabiei. M. p. 3-ème série. 1983. E. 5-9. A. I. nr. M. 1934. Danilov. p.. 12 ianuarie. 2. . nr. 1998. Danu. Duby... Danu. Naţionalizarea Basarabiei // Mişcarea. Paris. Enescu în slujba muzicii // Cugetul. Rolul studenţilor în mişcarea naţională românească din Basarabia în anii 1917-1918 // Destin românesc. 1998. 5-13. Datcu. 1994. 2002. Danu.. 52) // Curierul de seară. 43 David. 2006. 2002. E. p. Ménages et familles. N.. 1. C. Rusia bolşevică şi problema Basarabiei (1917-1919).246 Lucia Sava Courson. G. nr. nr. nr. Problema autonomiei în contextul vieţii politice din Basarabia în anul 1917 // Revista de Istorie a Moldovei. 3-4. J. p.. E. Danu. 5-17. p. E.. 1. 4. nr.. Dragnev. p. 79-88. Castelul de pe strada Bernardazzi (casa nr. 1 martie 1924. Dovganiuc. 4. Un studiu necunoscut datorat istoricului Ion Halippa // Datini. 14-30. 2. nr. Obiceiuri de nuntă basarabene. 2000. România. Denize. Ciobanu în 1917 // Revista de Istorie a Moldovei. Despre post // Luminătorul. 175. 1994. 67-78. 3-4. Caşu. nr. Chişinău.. nr. 2006. C. M. p. Danilov. E.. Activitatea Partidului Progresist Moldovenesc (1917) // Revista de Istorie a Moldovei. nr. P. 111-112. nr. iulie.. 48-62. nr. nr. E. Pâslariuc. M. Bibliotecile parohiale şi protopopeşti din Basarabia secolului al XIX-lea: între tradiţia românească şi politica ţaristă // Destin românesc. nr. vers de nouveaux modes de vie // Economie et Statistique. Dicusar. Cărţi de la Bucureşti pentru Basarabia (1918-1920) // Destin românesc. Consideraţii cu privire la legăturile între români în anii primului război mondial // Revista de Istorie a Moldovei. M. 1-2. 5. 4. p. 1997. V. 1985. I. 114-118. nr.. G. Saboulin. p... 3-4. Bucureşti.. Rolul ostaşilor basarabeni de pe frontul român în mişcarea naţională din 1917 // Destin românesc. (III) // Destin românesc. p.. noiembrie 1913. anul LVII. Danilov. 2000.. nr. Adio secolul XX // Capitala magazin. Danu. 2004. 7. 8 septembrie 1918. p... Revistă de literatură şi ştiinţă practică. 14-22. nr. 3-4. 1-2. Histoire des sciences et histoire des mentalités // Revue de Synthèse. E. Datoriile oamenilor între dânşii // Cuvânt Moldovenesc. 3-4 (8-9). 66-73. Date noi despre activitatea politică a lui Şt.. Danu. 108-122. Revistă de cultură. p.. nr.. E.

J. p.3. V. 8-18.. Chişinăul în vâltoarea secolelor // Cugetul . 20-21. Iacobescu. p. 1998. 1. 1997. p. Ce aduce nou istoria mentalităţilor? // România Literară. XIII.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 247 Dumbravă. 1995.. Oameni de seamă dintre Prut şi Nistru: Vasile Stroescu (18451926) // Destin românesc. Chişinău. 45-53. N. 3-15. Duţu. Populaţia rurală a Basarabiei interbelice în istoriografia sovietică (19181940) // Destin românesc. V. 3. 14 (3 aprilie). 84-90. p. Ioncu. Grosu. 1980. nr. Eşanu. 1919. M. Enciu. nr. 1926.. Trecutul şi starea lui actuală // Buletinul Istorie Naturală din Chişinău. 3. 28. nr. Boldur (1886-1982). nr. Marea Unire // Destin românesc. nr. Florov.... 3-ème série.. Chişinău. 1999. Eşanu. 111-112. E. 1997. Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Chişinău. 2. p. Chişinăul – vatră de cultură şi civilizaţie românească (secolul XV – începutul secolului XIX) // Destin românesc. Introducerea limbii române în şcoala spirituală de băieţi din Chişinău în anul 1917 // Cugetul. Arhitectul Alexei Şciusev // Curierul de seară. V. Imagologia. 1992-1996. M. iulie 1919. Chişinău. 1983. 2-3. D. 1. E. Goff. T. 3-18. A. nr. 2000. Herder şi descoperirea culturii populare // România Literară. Curierul de seară. 2001. p. A. 23-32. 1924. 1995. 2. nr. nr. Paris... A. nr.. A. 64-73.nr. p. Reforma financiară // Basarabia economică... V... 2000. 1997. Educaţia creştinească a copiilor // Luminătorul. 3-4. 4. E. p.. nr. Iosa. Al. p. Gr. Chişinău.. Grati. Gavriliuk. D. 27-33. Calea anevoioasă spre întregire (80 de ani de la crearea României Mari) // Destin românesc. Istrati. 3. Duţu. Ion Pelivan – un model de slujire a idealului naţional românesc // Destin românesc. nr. p. 8 octombrie. A. Eremia. XIV.. Istrati. p. nr. p. N. 1981. nr. 21-39. E. Iustin Frăţiman – un promotor al culturii româneşti din Basarabia // Destin românesc. 32-35. Eţco. nr.. p. Histoire des sciences et histoire des mentalités // Revue de Synthèse. nr. nr. Străzile oraşului // Sport-Turism 1992-1995. Contribuţii la întregirea unui portret // Destin românesc.. Problemele industriei viitoare a Basarabiei // Basarabia economică. Eremia. 71-79. Giurgea. . 1996. nr. 65-79. 4. 1994. Cultura populară românească în Basarabia (1918-1940) // Destin românesc. 13. T.. 1. 4..

Gh. Gh. 1. p. Moşanu. L’histoire des mentalités// Encyclopedia Universalis. 2001. Negrei. 2. Mandrou. 63-76. 4. 1999.. p. 39-57. Gh. 3-4. D. 4. Chişinău. nr. 1997. p. O preistorie necunoscută a ziarului „Basarabia” // Limba română.. 2001. 3. p. M. Marea Unire şi dezvoltarea economiei româneşti // Destin românesc. Pelivan // Destin românesc... Lisnic. 57-60. 45-50. Negru. Gh. . 2006.. Negru. nr. nr. Basarabia între obiect şi subiect al geopoliticii ruseşti // Destin românesc. 9-12. 1998. nr. L. p. 93-96. Arhitectul A. Negru. 18-31. Negru. 1917-1918 // Destin românesc. Liiceanu. 2002. Mişcarea de emancipare a românilor aflaţi sub stăpânire străină (a doua jumătate a secolului XIX – începutul secolului XX) // Cugetul. „Curentul românofil” în Basarabia sub ocupaţia ţaristă // Revista de Istorie a Moldovei. Crearea şi începutul activităţii Sfatului Ţării în lumina unor documente // Revista de Istorie a Moldovei.. 2000. O scrisoare inedită a lui A. Negrei. Negrei. 3-4. p. 2006..248 Lucia Sava Istrati.8. p. 3. 239-252. A. Privat-public în construcţia identitară feminină (Rolul femeii în societate) // Revista de psihologie. Negru. Mateevici către I.Bernardazzi (Pagini de biografie şi creaţie) // Destin românesc. p. nr. 66-69. Conştiinţa naţională a românilor basarabeni în perioada ocupaţiei ţariste // Destin românesc. Negru. 39-41.. 1996. Ziarul „Basarabia” (1905-1907) : informaţii inedite // Destin românesc. nr.. 4. p. p. E. nr. Aspecte arhitectonice ale Cimitirului „Central” cu Biserica „Tuturor sfinţilor” din Chişinău // Literatura şi arta. p.. I. 1993. 1998. 98-105. Intelectualii basarabeni (1906-1913) // Destin românesc. p. nr. 2. 35-67. p. 1968.. 3. Revistă de ştiinţă şi cultură. 1995. 174-178. 1998. A. 77 Jitaru. 3-4. 1.. p. Biserica din Basarabia pe calea unirii cu Biserica Ortodoxă Românească (1918-1920) // Cugetul. Gh. Gh. p. p. G.. Tipurile mentalităţilor: interpretări istorice şi istoriografice // Revista de Istorie a Moldovei. Autodeterminarea Basarabiei reflectată în documente. vol. 1. 25 martie. p. I. nr.. 31-48. 2000.. nr. Ion Nistor (1876-1962) // Destin românesc.. an VII. 15-38. 4. nr. 1997. Mureşan. Bucureşti.. nr. 2 (26). Paris. Gh. 21-25. 2001. 23-30. I. nr. R. 1 decembrie 1918. Mişcarea naţională în Basarabia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea – începutul secolului XX // Destin românesc.. nr.I. V.. nr. Mureşan. 26-36.. Micu. Gh. 3-4. Negru. A. Negru. nr. 1997. nr. nr. p. Chişinăul salută Alba-Iulia // Cugetul.. Năstase.

1. p.. 2004.. V.. nr. Negruzzi. Poştarencu. 18-25. N... Emanuil Gavriliţă: 90 de ani de la moarte (Contribuţii biografice) // Destin românesc. Factori de realizare a propagandei culturale în Basarabia (1918-1928) // Cugetul. 4. Paris.. 80-85. 1. 3. Dezvoltarea învăţământului artistic în Basarabia interbelică // Destin românesc. 106-114. Gh. Gh. Popovschi. D. 3. 24-31. Componenţa etnică şi nivelul de instruire al populaţiei urbane din Basarabia // Revista de Istorie a Moldovei. p. nr. 1. Ghibu şi Universitatea Populară din Chişinău // Cugetul. Palade. nr. Palade. p.. 2000. p.. 99.. 49-55. nr. Popovschi. 3.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 249 Negru. Popovschi. p. Palade Gh. 2. p. Drumurile Basarabiei // Foaia plugarilor. 2002. 74-81. 1999. 84-94. . p. Chişinău. Rolul ziarului „Cuvânt Moldovenesc” în trezirea conştiinţei naţionale a românilor basarabeni în 1917 // Destin românesc. 33Poştarencu.. V. Organizarea internă a Republicii Democratice Moldoveneşti (19171918) // Destin românesc. la 1812. Sur le concept de vie quotidienne // Cahiers Internationaux de Sociologie. 6-12.. Raporturile jurisdicţionale şi culturale dintre Episcopia Huşilor şi Arhiepiscopia Chişinăului între anii 1917-1928 // Destin românesc. 91-98. 1997. 2000. nr.. Desemnarea târgului Chişinău. nr. 1996. 44-58. nr. p. Proiecte de constituţie ale Republicii Democratice Moldoveneşti (1918) // Destin românesc. nr. Acţiuni ale populaţiei basarabene în favoarea unirii cu România în anul 1918 // Destin românesc. 2002. 1. p. 1998. vol. nr. E. 1995. D. 1995. Chişinău. Dimensiuni ale dezvoltării vieţii spirituale în Basarabia interbelică // Cugetul. I. V. V. L. Popovschi. 243. Însemnări despre viaţa şi activitatea lui Ştefan Ciobanu // Destin românesc. p.. V. Palade. Gh. O. p. p. 1999. 1. 3. Alexandru Boldur – istoric credincios al Basarabiei // Cugetul. nr. 4. 1.. 44-46... 104-114. 54-69. D. C. nr. Chişinău. nr. Noroc. 3. nr. p. V. V.. an. nr.. D. Poştarencu. 1. Din activitatea intelectualilor din Vechiul Regat. nr. 1. Popovschi. 76-85. p. Norbert. 2003. 1999. Populaţia urbană a Basarabiei în recensământul din 1897 // Destin românesc. p. 1. 1991. nr. 86-100. p. în calitate de centru administrativ al Basarabiei //Cugetul nr. 2003. nr. Declaraţia Sfatului Ţării de la 2 decembrie 1917 şi proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti // Destin românesc.. 1995. 1 iunie 1921. 2001. Popovschi. Poştarencu. 6. p. Ardeal şi Bucovina în Basarabia anilor unirii (1918-1920) // Destin românesc. Popovschi.

52-64. 14-30. II. XXXIII. Despre lupta cu furtişagul // Luminătorul.. Simionescu. nr. D. an. februarie 1923. Beţia // Foaia plugarului. 3. nr. 1. I. p. 1996. I. Poştarencu. 1998. 15-27.. 2005. Jurnal Bisericesc. I. Revoluţia rusă din februarie-martie 1917 şi România // Destin românesc. Preot Petrovici.. nr. 2006.D. nr. 1. p. Stan. nr. P. I. Sârbu.. F.. Stan. 2.. 2. 1 martie 1924. 4. 2. Rotaru. an. p. Stan. nr. Rus. 1997. Trei case din Chişinăul vechi // Arhivele Basarabiei. nr.. C. Seftiuc. Savca. X. p. Stroescu – sursa financiară pentru românii din Transilvania (19101914) // Destin românesc. A. Pentru ce am lepădat eu fumarea tiutiunului // Luminătorul. C. p. România şi Rusia bolşevică (1917-1918) // Destin românesc. an. nr. D.. nr. confesională şi după sex a populaţiei urbane a Basarabiei (1850-1917) // Revista de Istorie a Moldovei.. Stan. Simionescu. VIII. p. P. Chişinău. Pitoresc rural şi extravaganţă orientală în vestimentaţia din târgurile Moldovei // Revista de Etnografie şi Folclor. I. 1998. nr. VIII. 1999. Căsătoria ca act civil şi ca taină bisericească // Luminătorul. august 1923. 1915. nr. 1909. I. Activitatea lui Vasile Harea în sprijinul înfăptuirii Unirii Basarabiei cu România // Destin românesc. nr. 132-148. 2. 25 martie.H. 211-219. P.. Stan.. tom. III. Despre blândeţe // Luminătorul. . I. nr. p. 1. C. P. 7-13. Unirea Basarabiei cu România ca proces de recuperare a identităţii // Destin românesc. 2. 115-126.. 1993. 55-63. Vladimir Gusti // Destin românesc.V..Xenopol” din Iaşi. 1934. T. Simionescu. Sava. 1995. V. p. C. 2002. A. Stan. Centenarul răpirii Basarabiei // Destin românesc. Preot Gheorghian. 287-302. V. F. Basarabia în arhivele ruseşti // Destin românesc..-A. 1912.. nr. 7. p. nr. Interferenţa de stiluri în arhitectura casei moldoveneşti // Literatura şi arta. III.. 1982. an.. 2. Componenţa socială. nr. 3-4. p. 1. carta 1. Cuvânt despre sănătate // Foia plugarului.250 Lucia Sava Poştarencu. anul LVII. nr.. C. august. I. I. 1983. Particularităţi ale habitatului urban în Ţara Românească şi Moldova (secolul XVIII – primele decenii ale secolului al XIX-lea) // Revista de Etnografie şi Folclor.. 42-61. p. an.8. The roots and Early Development of „Moldovan”-Romanian Nationalism in Bessarabia (1900-1917) // Anuarul Institutului de istorie „A. 5-25. 2000.

Văduva.. Varta. Varta. C... 1994. 3. Documente inedite. 73-79. 2002. Identitatea naţională a basarabenilor în istoriografia rusă din secolul XIX //Basarabia: dilemele identităţii. 1. nr. . Гурошева. Динамика и этнический состав населения России в эпоху империализма (конец XIX в – 1917 г. I. Yvert-Jalu.. Veranje. 87-97. 2. Stere // Cugetul. Iaşi. Традиционные девичьи и женские головные уборы и их роль в свадебной обрядности (середина XIX – начало XX века) // Советская этнография.. I. p. А. Chişinăul tinereţii noastre // Literatura şi arta. 2002. Complexul istorico-arhitectural din Centrul Chişinăului // Cugetul. Veranje. Elemente clasice pe străzile Chişinăului // Curierul de seară.. Ziarul „Basarabia” – apărător al demnităţii naţionale a românilor basarabeni (90 de ani de la apariţie) // Literatura şi arta. p. Paris. С. 4. V. Curente ideologice din Basarabia (secolul XIX – începutul secolului XX) // Destin românesc. 25-40. 1997. H.. 37-48. Din revista Arhivele Basarabiei // Destin românesc. J. 25-32. Ţepordei. nr. V. 1997. р. Văcăruş. „Glasul Basarabiei” în apărarea limbii naţionale // Destin românesc. 34-47. I. 1. 12-16. Varta. Problema specificului naţional în publicistica lui C. 1980. 3. I. 2. Cuşco. В. Starostenco. tom.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 251 Stan. 2002. nr..1990. 1998. I.. Interdicţii rituale // Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”. Troianovschi. nr. Ziarul „Moldovanul” (1907-1908) – o veritabilă publicaţie de limbă română din Basarabia // Literatura şi arta. Bucureşti. p. 2003. 2003. Viaţa cotidiană tradiţională. nr. Varta. p. nr.. 1996.. A. 1981. 28 aprilie. nr.. Activitatea lui O.. nr. p. 1. Presa românească din Basarabia la începuturile sale // Destin românesc. Chişinău. nr. И.. 3-4.. 1993. М. 1. p. Брук. p. 1996. p. 1995. 114-135. 1994.. Ghibu pentru unirea Basarabiei cu România // Destin românesc. L’histoire du divorce en Russie Soviétique.. I. p. Varta. 3 aprilie. 41-62. Marele stat major al armatei ruse şi România // Destin românesc. I. 5. J. Н. Şpac. 2. p. I. P. Кабузан. I. O. 53-67. 27-37. p.. Şarov... L. 1996. Chişinău. Varta. 1998. Pagini de istorie a bisericii basarabene. nr. Problema limbii române şi cea a autonomiei în ziarul „Basarabia” // Destin românesc. Catedrala Schimbării la faţă // Curierul de seară. 1. 27 martie.) // История СССР. nr. nr. 13 iunie. 21 aprilie. Ses rapports avec la politique familiale et les réalités sociales // Population. 114-126.

1993. Basarabia până în anul 1920. vol. Bucureşti. Populaţia în istoria Europei. 1996. Agrigoroaiei. Bucureşti. Dézerit.. 1997. D. L. Arbore. Popovschi. Benevolo. 1991. Sincronismul european şi cultura critică românească.. Besson. 1994. Istoria presei româneşti. Bucureşti. 1971..... vol. Introducere în sociologia urbană. Seul. Dicţionarul geografic al Basarabiei. M. Bucureşti. Bucureşti. 2003.. 1998.. Cities and Economic Development. La ville. Omul în faţa morţii. D. (red... 1989. Chişinău. B. Chişinău. I. 2003. Bucureşti.. Paris. Aron.).252 LUCRĂRI SPECIALE Lucia Sava Abraham. cultură (secolele XVIII-XIX). 1993. Bairoch. Schiţă pentru istoria teatrului românesc. Adauge. 1979. La mode à travers les siècles. Aderov. Istoria vieţii private. Barthes. Oraşul în istoria Europei. Bucureşti.. Palade Gh. 1991. V. . C. 1988. Bucureşti. P. Aldea. vol.. Adauge. Anestin. 281. Leonardo. 1996. Bucureşti. Bastié. Belador. C. M. 1988.. Bucureşti.. Mentalităţi şi instituţii de cultură în Basarabia în primul deceniu al regimului sovietic. Mişcarea naţională din Basarabia: Cronica evenimentelor din anii 1917-1918. Antip. 1997. R. Introducere în filosofia istoriei. E. Beaton. 1996. Ph.. 1984. I. Ph.. I-II. 2001. Bucureşti.. J. Chicago. Duby. V. P.. Polirom. M. Cinquante ans d’élégance et d’art de vivre. 1976. G. societate... Basarabia sub drapelul Sfatului Ţării: Ghid cronologic. Craiova. Bacci. Paris.. 1980. vol. 1997. Paris. 1996. Timpul istoriei. Mode şi veşminte din trecut. Berindei. Ariès... J. Ariès. Pagini dintr-o istorie zbuciumată.. I-II. Ph. Le système de la mode... Academicieni din Basarabia şi Transnistria (a doua jumătate a secolului al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea). Le mangeur au XIX-ème siècle. 1938. Istoria teatrului român. J. Iaşi. I. Iaşi. M. Essaye de la sémiologie de la culture. R. L’amour en plus: histoire de l’amour maternel – XVII-e – XX-e siècles. A. Aron. Badinter.. Românii şi Europa. Chişinău. Basarabia în secolul XIX. I-II. 1898. Bădescu. Z. Chişinău. Alexianu.. C. Bucureşti. Paris. I-II. Ariès. Z. Arbore. Istorie. 1994. Bucureşti. Basarabia în cadrul României întregite (19181940). Paris. 1995. Chişinău.. Ed.

Basarabia românească. 1995. Paris. J. 1978. F. Boierimea Moldovei dintre Prut şi Nistru. Bloch. Gh. Sfatul Ţării: Stindard al renaşterii naţionale. Bezviconi. Bloch. Chişinău. 1995. Bruhis.. Bon. J. Bucureşti. 1993. A. Burke. Structurile cotidianului. Paris.. Chişinău... tom. Le. M. Paris. Chişinău. Boldur. Bucureşti. Gustave. Bucureşti. 1996. M. România şi Basarabia (1812.. 1994. Histoire du costume.. 1993. L. 1918. Butură. Bucureşti. Appologie pour l’histoire ou métier d’historien. Chişinău.. Boga. 1990. Paris. I. I. Bilciurescu. 1997. F. Gh.. Burckhardt. A. 1988. 1928.. V. L. A. Gh. Boldur. Muzica în Basarabia. F. 1992.. Semimileniul Chişinăului. Paris.. T. Burada. Din istoria vieţii bisericeşti din Basarabia. 1940). P. Castellan.. Dupaquier. Unirea: Analiza psihologică a evenimentelor... Istoria Basarabiei. 1991. Boia. Chişinău. F. Bucureşti. Bucureşti... J. 1975. Extras din volumul Muzica românească de azi. Paris.... M.. G. Bucureşti. Burckhardt. Iaşi. Des Origines aux prémices de la révolution démographique. Psihologia maselor. Profiluri de ieri şi de azi. Civilisation matérielle et capitalisme. A.-P. Bezviconi. 1924.. A.. 1992. Bucuresti. Boucher. Artă şi istorie. Chişinău.. Braudel. Bucureşti. Teatrul în Moldova. 1997. Histoire des costumes de l’antiquité à nos jours. 2003. 1997. vol. Bucureşti şi bucureşteni de ieri şi de azi. Braudel. Braudel. Consideraţii privind istoria universală.. V. Bordet. Bucureşti. Ecrits sur l’histoire. 1996. Chişinău. 1918-1928.. Les costumes traditionnels. Butură. F. Bobeica. les modes aux XVII et XVIII-ème siècles. I.. Cluj-Napoca. Blum. Budac. J. J. 1940. Gramatica civilizaţiilor. Etnografia poporului român: cultură materială. Rusia. Paris.. 1967. Regii taumaturgi: Studiu despre caracterul supranatural atribuit puterii regale.. 1992. în special în Franţa şi Anglia. Istorie şi mit în conştiinţa românească. Bucureşti. Istorie şi teorie socială. Chişinău. 1997. Boldur.. Schiţă istorică. 1999. 1988. Revoluţia din anii 1905-1907 în Moldova. 1992. 1940. Histoire des populations de l’Europe. 1994. 1964. Bucureşti. Lupta pentru limba românească şi ideea unirii. Chişinău. 1955. L’influence de Constantinople sur la vie quotidienne des villes balka- . 1996. Buzilă.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 253 Besson.... Bucureşti. A. Bezviconi. Cultura spirituală românească. Braudel.. Boldur. V. B.

Cernovodeanu. Bucureşti-Chişinău. Chicu. Bucureşti. Bucureşti.. V. România: Geografia umană. 1992. P. Gh. 1974. Costaforu. 1991. Chişinău. Chabot. Şt. Moldova dintre Prut şi Nistru.. P. Caşu. Sfatul Ţării: Enciclopedie. Chişinău. Bucureşti. Biserica. 1958. Din istoria jurnalisticii româneşti (secolul XIX – începutul secolului XX). 1968. Cimitirul. nations. 1993.. A. George Enescu în lumea muzicii şi în familie. Zece ani de Unire. Iaşi. Basarabia. I. Cercetarea monografică a familiei.. 1806-1920. 1996. V. Régions. Gh. Chişinău... Ciobanu.. Alexandru. Funcţionarea limbii române în instituţiile de învăţământ laic din Basarabia (1812-1918). grandes éspaces. 1928. 1995. L. Drama unei provincii istorice româneşti în contextul politic internaţional. 2001. Oraşele României. Bucureşti. Bucureşti. 1993. Cluj-Napoca. Istoria vestimentaţiei europene. Basarabia necunoscută. Chişinău.. 1970. 1967. Cultura românească în Basarabia sub stăpânire rusă.. Convergenţe europene: Istorie şi societate în epoca modernă. Bucureşti. Bucureşti. 1935. Civilizaţie medievală şi modernă românească. Enciclopedie. Contribuţie metodologică. Claval.. Claudian. Populaţia. 1990. Chişinăul. Centrele istorice ale oraşelor. Chişinău. 1925. 1992. Din istoria mişcării naţionale în Basarabia.. Cosmovici. I. istoria. 1992. I. cultura. Cucu. Colesnic. Caragea C. Colesnic. Cazacu. Basarabia. Chişinău. Chişinău. Bucureşti. 2005. D. Ciobanu. 1939. Şt. Şt. Chişinău. Chişinău. 1999.. 1997. 1993. Constantinescu-Iaşi. Chişinău. Colesnic. G. Alimentaţia poporului român în cadrul antropogeografiei şi istoriei economice... Paris. X. reeditată. Les Villes. Coval. Ciobanu. Paris. 1985. I. 2000. Ciobanu. Chişinău. Editura Comisiunii Monumentelor Istorice. 1998. Bucureşti.. Secţia din Basarabia.. Şt. Chişinău. . Studii istorice. Curinski. Chişinău.. Cucu. P. Istoricul..254 Lucia Sava niques (fin du XVIII-e – début du XIX-e siècle): confrontation des models culturels. “Politica naţională” în Moldova Sovietică (1944-1989). Cojocaru. Integrarea Basarabiei în cadrul României (1918-1923)... Moda. 1997. 1995.. P.. Cluj-Napoca. Buiucanii Chişinăului.

G. 1979. Cavalerul.. Eremia. Chişinău. A. Bucureşti. Deslandres. 2005. A. A. Djuvara. Duby. Din istoria gândirii social-politice şi filosofice în Moldova. Între Orient şi Occident. N. Le costume. vol.. Chişinău. File de istorie. I-II. The City Region in Western Europe. Habitatul urban şi cultura spaţiului: Studii de geografie istorică. G. 1998. Paris. 1995. N. privelişti. Enăchescu. 1968. Nomenclatorul străzilor din oraşul Chişinău. Y.. 1986. Duby. V. 1934. şcoala şi cultura naţională: Extras din omagiul lui Constantin Kiriţescu. Paris.. 1993. A..). 1971.. A. Londra. Chişinău. Modele. Bucureşti. Duby. G. Oraşul vechi şi nou.. Religia lui Rabelais: Problema necredinţei în secolul al XVI-lea. Chişinău. Febvre. Incursiuni în cultura europeană modernă.. 1938. Portul popular românesc. Bucureşti. 1992.. 1987. R. Populaţia rurală a Basarabiei în anii 1918-1940. 1991.. 2002. 1987. (coord. Bucureşti. Duţu. Histoire de la France urbaine. G. Ecouri dintr-un secol: pagini din presa periodică moldovenească. G. Eremia. L. schiţe şi impresii. Bucureşti. Duţu. ClujNapoca. A.. 1998. Bucureşti.. imagini. Dickinson. 1961..Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 255 Curticăpeanu. Chişinău. 1967. Suceava în secoleleXIV-XX. Tipăriturile româneşti în Basarabia sub stăpânirea rusă (1812-1918).. Djuvara. Ermandi. Chişinău.. Duby. 1998. Chişinău. Chişinău. 1992. A. N. N.E. Direcţii în istoria mentalităţilor.. 1996. Chişinău. image de l’homme. 1970. Donici. Arta şi societatea (980-1420). Dăscălescu. Enciu. N.. Iaşi. 2006. Opera din Chişinău. Străzile oraşului nostru. Eremia. David. Bucureşti. 4 vol. 1980-1983. E. Chişinău.. Enciu.. ClujNapoca. Un studiu comparat al civilizaţiilor.. Revoluţia rusă: Amintiri. Chişinău. 1992. A. Bucureşti. . Chişinău. L. A. Revoluţia de la 1917 în Basarabia: Lupta moldovenilor pentru Limba. Chişinău. Evul mediu masculin: Despre dragoste şi alte eseuri. Histoire des mentalités. Dănilă. femeia şi preotul (Căsătoria în Franţa feudală). Paris. 1996. Basarabia în anii 1918-1940: Evoluţie demografică şi economică. 1976. Eşanu. Mişcarea culturală românească pentru unirea din 1918. Dimensiunea umană a istoriei. Duby... Civilizaţii şi tipare istorice. Chişinău....

Chişinău. J. V. Anexarea Basarabiei: Schiţă istorică. le. Aix-enProvence.. M. 1996. P. 1991. Ed. 1998. Pentru un alt Ev Mediu. Viaţa cotidiană ca spectacol. 1992. 1979.. Bucureşti. Giurea.. Bucureşti. Chişinău. Gorincioi. La réflexion quotidienne. Gânduri despre Basarabia. Polirom. Goody.. 1982. Girard.. 1994. Bucureşti. Vers une archéologie de l’expérience. Călătorind prin Basarabia. cuisiner. M. 1961.. O. J. Pe baricadele vieţii.... Chişinău.. Flandrin. Muzică şi imagine. Paris. C. Ghibu. . Paris. Bucureşti. Les mentalités: une histoire ambigue. 1923. Gianini.. M. C. 1998. Iaşi. Bucureşti. Goff. Grieger... Halippa. 1997. 1995. De la Basarabia rusească la Basarabia românească... 2003. O. 1952. 2003. 1992.. Goff. Bucureşti.256 Lucia Sava Filipescu.-F. Harea. 1986. L’invention du quotidien. Familia europeană. 1981. Bucureşti. economice şi statistice. 1919. P.. Bucureşti. household and sexuality. Segalen. Ro. agricole.. Goffman. O. Florea. Chişinău. Foucault. Gore. Sfera publică şi transformarea ei structurală. Comunicare. 1983. A. O. Paris. M. Harea. Bucureşti. IV. 1926. P. Valori umaniste în cultura şi civilizaţia Evului Mediu. 1997. E. Caractérologie éthnique. Amintiri din primăvara reîntregirii. 1970. Bucureşti. G.. J.. Foucault. Chişinău.. Ansamblul urban medieval Botoşani. Bucureşti. Habiter. H. Dits et écrits. George. Gullestad.. Scurtă istorie a teatrului românesc. Mayol. Ghibu. Paris. M. Ghibu. Basarabia pe drumul Unirii. Florea.. 1993. O. Ghibu. P.. O încercare de antropologie istorică. Ed. J. Cambridge. Greceanu. Uniunea românească şi chestiunea Basarabiei. P.. Testament pentru urmaşi. Chişinău. Basarabia: Consideraţiuni generale. Paris.. Amintiri şi comentarii.. Ghibu. Approche et compréhension des peuples. Families in Former Times: kinship. La ville. vol. O. E. 1995.. J. 1992. 1995. Chişinău. În vâltoarea revoluţiei ruseşti: Însemnări din Basarabia anului 1917. La izvoarele presei de partid şi sovietice din Moldova (1901-1924). Iaşi. Ghibu. Cuvintele şi lucrurile. P.. 1980. V. le. L. Paris. Habermas. La Famille en Europe: parenté et perpétuation familiale.

schiţe.. Montaillou. N. Iorga. Chişinău. Paris. 1994. Cihodaru. Continuitatea spiritului românesc în Basarabia. Un studiu imagologic. . Cambridge. 2002. Iorga. Bucureşti. Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor. Marcu. Istoria oraşului Iaşi. Epoca nouă (1700-1923).. 1975. R. Chişinău. 1979. Lebrun. Femeile în viaţa neamului nostru. Bucureşti. Hexter. 1922. On Historians.. Lavedan. Neamul românesc în Basarabia. P. Cultura şi şcoala în Basarabia.. Bucureşti. C. Marian.. 1937. Gh.. N. Bucureşti. 1926. Chişinău. Ladurie. Chişinău. Istoria presei româneşti de la începuturi până la 1916. ed. 1926.. Contribuţia Basarabiei la cultura românească. Hlihor. Iorga. Livezeanu.. Histoire de l’urbanisme. King. Bucureşti. F. E. 2005. Paris. Laşcov. L.. Iorga. Iaşi. N. Văzute şi trăite: Evocări. 1918. Gh. I. 1952. J. Moldovenii. sat occitan. 1989. Basarabia noastră (scrisă după 100 de ani de la răpirea ei de către ruşi). Holban. Iaşi.. Galaţi. Adevărul asupra trecutului şi prezentului Basarabiei. K.. Histoire du quotidien (sous la direction d’Alf Ludtke). 1992. Bucureşti.. N. Estetica oraşelor şi înfrumuseţarea lor din punct de vedere urbanistic. I. C. Amurgul Evului mediu. D. Bucureşti. Bucureşti. 1997... Istoria teatrului în România (1849-1918). 1994.. Madan.1995. Conceptul de istorie. Bucureşti. Iorga. Cultură şi naţionalism în România Mare (1918-1930). C. Madan.... Marinescu. O sută de ani de la trecerea Basarabiei către Rusia (1812-1912). 1993.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 257 Heitmann.. Iorga.. Koselleck. F. Bucureşti. 1775-1918. Iorga. N... 2006. Inculeţ.1998. Paris. 1911. Bucureşti. 1982. Essais sur l’histoire de la mort en Occident du Moyen Age à nos jours.. N. Istoria comerţului românesc. povestiri. Iaşi. I. Gh. 1994. Ionescu. Chişinău. Huizinga. vol. Bucureşti. 1999. Istoria secolului XX. N. Rusia şi politica culturală. Emmanuel le Roy. 1995. 1912. Istoria arhitecturii româneşti. Chişinău. Epopeea Marii Uniri. Bucureşti. II.. Istoria Europei. De la noi din Basarabia.. 1940. Bucureşti. Lebrun. sub coordonarea lui C. 3 vol. Bucureşti..H. România. Imaginea românilor în spaţiul lingvistic german. 1971. Universităţii „Al. Gh. Toponime şi identitate naţională. O revoluţie trăită. J. N. Cuza”. 1912. Platon. Bucureşti. 1980. 1938.

Introducere în istoria mentalităţilor colective. Chişinău. 1995. Bucureşti. Mumford. 1996. The City in History. Mihali. Artă. Incursiune în istoria cărţii. Negru. W. Nicoară. Explorări în istoriografia contemporană. Ţarismul şi mişcarea naţională a românilor din Basarabia. E. Filosofia vieţii cotidiene.258 Lucia Sava Marghiloman.... Sensus communis. Mărturii de spiritualitate românească din Basarabia.. Mihăilescu.. Note politice. . 1995. Oxford. Istoria românilor în Basarabia şi Transnistria (1812-1993). 2005.. Imprimérie des Arts et des Sports. L. Civilizaţia cărţii. 1982.. Universitatea Populară din Chişinău. Istoria şi noile paradigme ale cunoaşterii. Nedelcea. Craiova.. UNESCO. Seider. Maurois.. III.. Massoff. Paris. Mihăilescu. V. I.. Negrescu. C. Nanu. Nedelcea. C. 1985. Cluj-Napoca. 1919. 1936. Militaru. Clio în orizontul mileniului trei... Bucureşti. 1941. T. T. Martonne de. A. Teatrul românesc. I-V. Bucureşti. Ion. Moraru. Mâţu.. Chişinău.. Chestiunea Basarabiei în istoriografia comunistă. 1993. Bucureşti.. Vocaţia spiritualităţii. I. N. P.. 1992. Massoff.. Grinta. A. Cluj-Napoca. vol. Anarhia sensului. New York. 1995. 1992. vol. Niculiţă-Voronca. 2001. Mentalităţi colective şi imaginar social. Biblioteca publică şi misiunea ei. Chişinău. 1976. presei şi a tiparului... 1996. Oraşul ca fenomen antropogeografic.. T. Mihali. 1961-1970. What I have seen in Bessarabia. Cluj-Napoca. E. Mitterauer. Între viaţă şi teatru. C. O necesitate desconsiderată: Presa românească în Basarabia. Mihailovici. 1996.. Cluj-Napoca. Mihail. Chişinău. 2001.. Nicoară. Datinile şi credinţele poporului român. Ed. Tipărituri româneşti în Basarabia de la 1812 până la 1918... The European Family: patriarchy to partnership from Middle Ages to the present. Chişinău. 2000. Chişinău. Pentru o hermeneutică a cotidianului. Bucureşti. Chişinău.. I. Meurs. P. Gh. R. A. Bucureşti. Bucureşti. Cluj-Napoca. Craiova. S. Nicoară. 1930. A. Nicoară. stil. 1995. 1993. T. Cluj-Napoca. Amintiri şi învăţăminte din războiul pentru întregirea neamului (1916-1919). O fenomenologie a timpului cotidian. 2002. T. 1972. M.. costum. 1961.

1981. P.. O istorie a Basarabiei în date şi documente (1812-1940). 1912. N. Pop. New York. Le mouvement et l’acroissement de la population en Bessarabie de 1812 à 1918. Chişinău. Popovschi. Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Chişinău. Chişinău. Muzeul Basarabean în fluxul istoriei. organizarea internă. Pagini de muzeografie basarabeană. 1970.. 2005.. D. Cluj-Napoca.. Pirenne. 1991. D. I. Ph. 2000. 1998. 1994. Rezuş. Chişinău. Ploşniţă. F. H.. I.. Paris. E. Locuinţa în timp şi spaţiu. 1977.. Ploşniţă. I. Chişinău.. 2000. Chişinău. Bucureşti. Bucureşti. I. Barocul ca tip de existenţă. Paris. Pélivan. Popovschi. Istoria Basarabiei. D. Obiceiuri tradiţionale româneşti. Galaţi. Poştarencu. Racinet. Pélivan. R. A. vol. La Cour d’Anjou XIV-XV-ème siècles. La Bessarabie sous le régime russe (1812-1918)..C. J. Siretul – vatră de istorie şi cultură românească. vol.. Chişinău.A. 1919. H. L’état économique de la Bessarabie. Istoria Bisericii din Basarabia în veacul al XIX-lea sub ruşi. E. simbolurile oficiale). Une histoire du vêtement au XIX-ème siècle. Iaşi. Papu. Chişinău. Chişinău. 1976. D. Chişinău. Les droits des Roumains sur la Bessarabie: Au point de vue historique. E. Costumes et vie sociale. Poştarencu. 1994.. Oraşele medievale. 1975. Les dessus et les dessous de la bourgeoisie. et de l’autodétérmination. 2000. Patrulius.. Străzile Chişinăului: denumiri vechi şi actuale.I-II. D. Contribuţii la istoria oraşului Rădăuţi. Portul popular din Republica Moldova. . V. Poştarencu. éthnique.. Une histoire du vêtement XVII-XVIII-ème siècles. Contribuţii la istoria modernă a Basarabiei.. Pélivan. 2002. Iaşi. I. Păltănea. 1919. Istoria oraşului Galaţi: de la origini până în 1918... I-II. Chişinău. 1975. A. Bucureşti. Paris.. N. Societate şi mentalităţi în Europa medievală. Le costume historique. M.. Piponnier.. Paris. 1999. 2002. I. P.. 1920.. 2000. Poştarencu. O introducere în antropologia istorică. Paris. Poşta Moldovei (File de istorie). 2003.. The New History.. Robinson... Bucureşti. Republica Democratică Moldovenească. Popescu-Sireteanu. 1989.. Pélivan.. Roche. Platon. Paris. Poştarencu. La culture des apparences.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 259 Nistor. F. D. I. Perrot. 1917-1918: (Formarea.. Paliţ-Palade. Bucureşti. I. Paris. Paris. 1988. 1998. Răileanu. vol. 1920. 1998..

1983. Oraşele din Moldova. Les fondements de la géographie humaine. Chişinău.. Sincronism european şi cultura critică românească. P. E. Scurtu.00. Suferinţele Basarabiei şi răpirile ruseşti: Antologie. Gh.. Demografia. Studiu asupra istoriei. I. Creditul în Basarabia. D. Chişinău... 1903-1904. Chişinău. 1992. 1973. G. dimensiune a istoriei.R. . 1907. I.. Timişoara.. Viaţa politică din România 1918-1944. 1984.. 2002. Chişinău. Paris. Interiorul locuinţei româneşti. Ştefănescu. Paris. Sociologie de la famille. S. Le chercheur et le quotidien. Ţurcanu I. Etnoistoria: Convergenţă interdisciplinară. Societate şi mentalitate în Ţara Românească şi Moldova. Solé. Moscova. 1990.. Scurtu. Ţurcanu I. 1918: Preludii. 1998. Bucureşti. I.. Tezaur etnofolcloric din Moldova. Oraşele în mişcare. I. Toynbee. secolele XV-XVII. Teatrul românesc în Basarabia (secolul XIX – secolul XX). A.. Paris. Bucureşti. Şt. Sinadino. Bucureşti./ A. 1997.01... 1998. Bibliografia Basarabiei şi Transnistriei. Bucureşti-Chişinău. Ţurcanu I.. Le costume. Bucureşti. Teza de doctor în studiul artelor 17. 1982.. L’amour en Occident à l’époque moderne. 1999. Chişinău-Iaşi.. Toynbee. M. 1981.260 Lucia Sava Ruppert. 1980. 1952. Buzat. 1974. A. J. Tomuleţ. Arta plastică din Basarabia de la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea. (Inspectoratul pentru Cultură al Municipiului Bucureşti).M. A. 1996. Sorre.. Ungureanu. V. 1987. Bucureşti. 1998. Studiu de geografie economică. Viaţa cotidiană a românilor în perioada interbelică. Chişinău.. D. 1996. Phénomenologie des sciences sociales. 1976... Bucureşti. Sadoveanu. Bucureşti.Ş. Bucureşti. Chişinău. Memoriile unui guvernator. Rusnac... 1929.. realizări.. Urusov. 1991. Unirea Basarabiei cu România.. Stăvilă. J. 2001. M. 2005. P. T.. Drumuri basarabene. Scurtu. Segalen.. Schutz. 1979. premise. 1996. Scurtu. M. 1992. Stoica.. Relaţiile agrare în Basarabia în anii 1918-1940. Paris. Bucureşti. Ţighiliu. Chişinău. Istoria românilor din secolul al XX-lea. Bucureşti. Bucureşti. Paris. A. Almaş. I.. Chişinău. Simionescu. Politica comercial-vamală a ţarismului în Basarabia şi influenţa ei asupra burgheziei comerciale (1812-1868). Istoria Basarabiei de la începuturi până în 1918. Bucureşti.

Очерки по истории школы Бессарабии и МССР первой половины XX-века. Zub. И.. Zamfir. Кишинев. Zelenciuc. 1981. Paris 1985. Кишинев. Etnografie românească: istorie. Бессарабская область. Москва.. Costumul scenic moldovenesc.). Москва. M. Bucureşti. Гольцов. A. А. Весь Кишинев с Уездами Бессарабии. 1970.Петербург. 1959. Санкт Петербург. Бессарабия. 1973. Paris. Завтур.. Zelenciuc.. Н. Кишинев. Кишинев. Промышленность Бессарабии в конце XIX – начале XX-века. Жуков. Жуков.. Bucureşti. Кишинев. 1952. P.. Материалы для географии и статистики России.. 1977. статический. Санкт. К. V. cultura materială. L. Prostituţia şi bolile venerice din România... Батюшков П.). Кишинев. 1986. А. Veyne. Vlăduţiu. В. Chişinău. C. Бессарабия: географический.. Дзвконька-Козловска. Voinea.. Москва. Chişinău. 1924. 1999.. Андрус О. Бутович. Zelenciuc.. La vie quotidienne en Italie au XVIII-e siècle. исторический. Зевина. Н. 1975. Киев. И. А. Материалы для этнографической карты Бессарабской губернии. Крушевана П. 1960. Dimitriu. Cum se scrie istoria. В. Бабий. Города Бессарабии (1861-1900 г. V. Бабилунга. 1971. А.г. Исскуство Молдавии.. 1930. Социальная структура Молдавии. В. Idéologies et mentalités.. Vestimentaţia populaţiei orăşeneşti din Moldova (secolele XV-XIX). A scrie şi a face istorie. 1992... экономический. V. 1892. Bucureşti. Захаров. A. 1986.. I. Очерк капиталистической эволюции. В. 1985.. Н.. Kalaşnikova. 1993. Блок. Историческое описание. Апология истории. Vovelle. . Visions de la mort et l’au-delà en Provence du XV au XX-ème siècle d’après les autels des âmes du Purgatoire. Формирование и развитие буржуазии и пролетариата Бессарабии (1812-1900). M. 1988. M. Bucureşti. 1967. Vlăsceanu. Vovelle. Familia şi evoluţia sa istorică. 1982. А. Народная архитектура Молдавии. Voinea... 1977. 1892. N. Женская мода XX века.. obiceiuri. Кишинев.. M. 1975. Москва. М. M. 1903.. А.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 261 Vaussard. Кишинев. 1978. Iaşi. Bucureşti.... Д.. Защук А. Dicţionar de sociologie. литературный сборник (под ред. Costumul naţional moldovenesc.. Paris. 1916. Культура Бессарабии (1918-1940). Брысягин С. Chişinău. Формирование молдавской интеллигенции во второй половине XIX начало XX века. Кишинев.

История и современность Кишиневa. Энциклопедия. Очерки о зарубежной музыке (I-ая половина XX века). 1980. О. Могилянский. Н.. Лукьянец. 1912. История Молдавии.. . Бессарабия. Кишинев.. К. Москва. 1970. В. Население России за 100 лет (1811-1913 гг. Молдовенешть. Лившиц. Яровая.).. Из истории изучения традиционной пищи молдаван конец 40-х – 80-х и вв. Крамаренко К. Очерки по истории развития школы и педагогической мысли в Молдавии. Кишинев.. 1971. Кишинев. Крупенский. Рашин. 1961. Н.. И.С. Сабадырев. 1964. А. Калашникова Н. Кишинев..М. 1992. История народного хозяйства Молдавской СССР (1812-1917). vol. Материалы для географии и статистики Бессарабии. 1911.. Мартынов. I. Полный список лиц избранных бессарабским дворянством на областные губернские должности со времени присоединения Бессарабии к Российской империи по 1912 года. Кишинев. Элементарный курс географии. Под ред. 1956. 1913. Юбилейный сборник г..Петербург.. Будак И. Котляров.262 Lucia Sava История Кишиневa. Кишинева.. Санкт. А.С.. Синадино. 1913. Кишинев. Н.. Chişinău. История Р. Кишинев. В. том I. Рожковская. Лашков Н. Б. 1986. Ф. Молдаване: вторая половина XIX – начало XX-вв.). 1979. //Материалы и исследования по археологии и этнографии Молдовы. Г. Кишинев. Ленинград. Санкт-Петербург. П. Кишинев. Декор в народной архитектуре Молдавии. Краткий очерк о бессарабском дворянстве:1812-1912. Кишинев... М. Музыкальная жизнь дореволюционного Кишинева.. Воспоминания. 1913.. 1974. 1912. К столетию присоединения к России. Кишинев. Кишинев.. Н.. Кишинев. 1984. А.. Москва. 1967. Города Бессарабии (1918-1940). 1966. Лашков Н. Наш Кишинев (1904-1906 гг. 1969. Кишинев. В. Кишинев. 1967. Родинeведение. Ф. Большевистская печать о революционных событиях в Молдавии (1901-1917 годы). Бессарабская губерния и Кишиневский уезд. Крупенский. Кишинев. Кишинев. Кустрябова С. Кишинев. Крэчун Г. 1912. Гросул С. 1951. Театральная жизнь Кишинева XIX – начало XX века.

nec.sit.М. Легальная печать Молдавии 1905-1907.com www. М. 1986. Кишинев. Хачатурян.md www. В.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 263 Тарас. Памятники архитектуры Молдавии (XIV – начало XX века).md www.wikisource.ro www. Я. Трубецкой. Москва.md ro. html www. Кишинев. SURSE ON-LINE: chisinaul.blogspot.monument.md .bnrm. Топилина. Из истории периодической печати Бессарабии (1854-1916).istoria. Кишинев.basarabiaveche.ro www. В.library.ro www..bibnat. Б..info www.md www. 1989. А.com/2009/07/istoria-chisinaului-sec-xx-anii-1900.. 1998. 1987.org www. История мировых цивилизаций с древних времен до начало XX века.hasdeu.bcub..kishinev.

Repartizarea populaţiei Chişinăului după criteriul de vârstă. conform Recensământului de la 1897 Tabelul 16. populaţia urbană). Date privind aerisirea odăilor în oraşul Chişinău. nivelul de studii şi apartenenţa la categoria socială. Repartizarea populaţiei Chişinăului după apartenenţa la categoria socială. anul 1912 Tabelul 15. Repartizarea populaţiei oraşulului Chişinău după criteriul de vârstă şi al situaţiei de familie. Repartizarea populaţiei Chişinăului după limba maternă. anii 1909-1912 Tabelul 5. conform Recensământului de la 1897 Tabelul 7. Repartizarea populaţiei Chişinăului după confesiunea religioasă. conform Recensământului de la 1897 Tabelul 3. conform Recensământului de la 1897 Tabelul 12. conform Recensământului de la 1897 Tabelul 4. Populaţia Basarabiei (inclusiv. Repartizarea populaţiei oraşului Chişinău după categoria socială şi starea civilă. Repartizarea populaţiei după structura gospodăriilor private. conform Recensământului de la 1897 Tabelul 10. Mişcarea mecanicistă a populaţiei Chişinăului. Numărul naşterilor. Mediul de trai al locuitorilor oraşului Chişinău în cadrul gospodăriilor individuale. anul 1913 Tabelul 18. conform recensământului de la 1897 Tabelul 17. anul 1912 Tabelul 19. vârstă şi cel al ştiinţei de carte. Repartizarea populaţiei oraşului Chişinău după domeniul ocupaţiilor. deceselor şi căsătoriilor înregistrate în oraşul Chişinău. conform Recensământului de la 1897 Tabelul 8. conform Recensământului de la 1897 Tabelul 11.264 Lucia Sava LISTA TABELELOR Tabelul 1. Repartizarea populaţiei Chişinăului după gospodăriile individuale. Repartizarea populaţiei Chişinăului după locul de naştere şi al categoriei sociale. densitatea şi numărul ştiutorilor de carte. conform Recensământului de la 1897 Tabelul 6. Repartizarea populaţiei oraşului Chişinău după vârstă. Mişcarea mecanicistă a populaţiei Chişinăului după gen şi domiciliu. conform Recensământului de la 1897 Tabelul 2. Repartizarea populaţiei Chişinăului după criteriul de gen. conform Recensământului de la 1897 Tabelul 13. Modul de funcţionare a felinarelor în oraşul Chişinău. conform Recensământului de la 1897 . conform Recensământului de la 1897 Tabelul 14. conform Recensământului de la 1897 Tabelul 9.

anii 1900-1902 Tabelul 35. Tablou de preţuri pe ziua de lucru în oraşul Chişinău. anii 1900-1902 Tabelul 33. Numărul de cititori înregistraţi la Biblioteca publică orăşenească în anul 1911 Tabelul 38. Tablou de evaluare a moşiilor nobilimii din Chişinău. anii 1913-1916 (ruble/ desetină) Tabelul 27. Preţurile medii de vânzare a moşiilor în oraşul Chişinău. anul 1897 Tabelul 21. anii 1913-1916 (în ruble) Tabelul 29. Circulaţia mărfurilor în oraşul Chişinău. Numărul mediu de cititori. anul 1902 Tabelul 36. anii 1910-1916 (în ruble/desetină) Tabelul 25. anii 1900-1902 Tabelul 32. cifra medie anuală şi cifra medie zilnică a cărţilor eliberate de Biblioteca publică orăşenească. anii 1910-1912 (în ruble/desetină) Tabelul 26. Preţurile produselor de primă necesitate în oraşul Chişinău. întocmit de Banca Ipotecară. Numărul infracţiunilor înregistrate în oraşul Chişinău în perioada anilor 1912-1915 Tabelul 39. Preţul mediu de evaluare a pământului pus în gaj în oraşul Chişinău. Repartizarea cititorilor cu abonament ai Bibliotecii publice orăşeneşti după categoria socială. anul 1911 Tabelul 37. Preţurile medii ale produselor de primă necesitate în oraşul Chişinău.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 265 Tabelul 20. Repartizarea cititorilor Bibliotecii publice orăşeneşti după confesiunea religioasă şi după reşedinţă. anii 1900-1902 Tabelul 34. Situaţia prezentării cititorilor şi abonaţilor la Biblioteca publică orăşenească din Chişinău. Conţinutul cărţilor solicitate de cititorii Bibliotecii publice orăşeneşti. Venituri ale judeţului Chişinău din activităţi comerciale. anul 1899 Tabelul 22. anul 1915 Tabelul 30. Venituri şi pierderi ale Băncii Statului în anii 1901-1914 (în mii ruble) Tabelul 23. anii 1913-1917 Tabelul 31. Preţul mediu de arendă în Chişinău. Denumiri ale principalelor străzi ale oraşului Chişinău . Venituri şi cheltuieli ale Cuptorului de pâine din oraşul Chişinău în luna iulie 1915 Tabelul 28. Repartizarea cititorilor Bibliotecii publice orăşeneşti în funcţie de categoria socială şi de activitatea cotidiană. anii 1910-1915 (în ruble/desetină) Tabelul 24.

TIPUL MOLDOVEAN Imaginile 20-21. 2. 5) Schiţa nr. FIERAR Imaginea 18. DADIANI” Imaginea 7. Vila urbană (situată pe strada Gospital’naia. Modele de încălţăminte feminină Imaginea 26. 23) Schiţa nr. CIZMAR Imaginea 13. Planul oraşului Chişinău la începutul secolului al XX-lea Schiţa nr. 95-97) Schiţa nr.266 Lucia Sava LISTA SCHIŢELOR Schiţa nr. 3 DE BĂIEŢI Imaginea 8. STRADA ARMENEASCĂ (începutul secolului al XX-lea) Imaginea 3. PERIFERIA ORAŞULUI CHIŞINĂU (începutul secolului al XX-lea) Imaginea 11. Kuznecinaia. 1 DE BĂIEŢI Imaginea 6. ARCUL DE TRIUMF Imaginea 12. 6. Complex dintr-o vilă urbană (situată pe str. 7. CASA EPARHIALĂ Imaginea 5. GIMNAZIUL NR. OLARI Imaginea 14. 3. Accesorii şi elemente de podoabă Imaginea 27. 7) Schiţa nr. PARTEA DE SUD A ORAŞULUI CHIŞINĂU (începutul secolului al XX-lea) Imaginea 10. GIMNAZIUL „N. STRADA ALEXANDROVSKAIA (DUMA ORĂŞENEASCĂ) pe coperta . Modele de coafură. Vilă urbană (situată pe strada Gospital’naia. 1. 5. 4. VÂNZĂTOR DE COVRIGI Imaginea 17. Casă individuală (situată pe strada Bulgară. ARCA TEATRULUI BLAGORODNOE SOBRANIE Imaginea 28. MODELE DE VESTIMENTAŢIE (începutul secolului al XX-lea) Imaginile 22-23. BANCA URBANĂ (începutul secolului al XX-lea) Imaginea 4. MUZEUL ZEMSTVEI Imaginea 29. începutul secolului al XX-lea Imaginea 25. VÂNZĂTOR DE USTUROI Imaginea 16. TIPUL EVREULUI CHIŞINĂUEAN Imaginea 19. GIMNAZIUL NR. MODELE DE VESTIMENTAŢIE (începutul secolului al XX-lea) Imaginea 24. STRADA ALEXANDROVSKAIA (începutul secolului al XX-lea) Imaginea 2. VÂNZĂTOR DE BRAGĂ Imaginea 15. 43 A) LISTA IMAGINILOR Imaginea 1. TRIBUNALUL DE DISTRICT CHIŞINĂU Imaginea 30. Conac urban (situat pe strada Kiev. PARTEA DE NORD A ORAŞULUI CHIŞINĂU (începutul secolului al XX-lea) Imaginea 9. Societatea Orăşenească de Credite Schiţa nr.

1. 1905.ANEXE Tabelul 1 Populaţia Basarabiei (inclusiv.3% 15. densitatea şi numărul ştiutorilor de carte. populaţia urbană).47 48. conform Recensământului de la 1897* Total 85.27 ? Densitatea Străini Ştiutori de carte Regiunea Suprafaţa Judeţul Chişinău Oraşul Chişinău Basarabia În oraşe 3271. III Бессарабская губерния.8% Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) * Первая всеобщая перепись населения Российской империи.4% 39. 1897 год.6% 32. p.6 ? Populaţia B F 144 625 135 032 56 734 51 749 991 239 944 173 151 232 142 100 279657 108483 1935412 293332 Locuitori temporari 2371 1361 17295 4010 2780 1813 23157 5198 20. 267 .9 40096.

27 35.66 32.04 23. 1905. conform Recensământului de la 1897* B F B F B F B F Amb gen.76 12.13 37.52 16.62 1.79 20.52 18.50 0.46 40.53 7.57 38. 10-11.28 100% Nr. Lucia Sava 110 100-109 şi mai ani mulţi ani Nu se ştie Total Tabelul 2 Repartizarea populaţiei Chişinăului după criteriul de vârstă. 1897 год.09 0. III Бессарабская губерния.85 6.41 0.49 23.04 51.59 22.02 0.91 39.32 38.02 0.31 54.61 34.13 0.11 22.84 4.78 18.12 31.70 100% Nr.03 0.46 12.92 48.76 1.46 40. p.85 9. total B 4213 4211 31881 32134 29787 30410 26688 20885 18455 17364 14083 12725 9917 9234 6085 5202 2557 2097 728 559 158 131 30 28 43 52 144625 135 032 279 667 Copii mai mici de 1 an 1-9 ani 10-19 ani 20-29 ani 30 -39 ani 40-49 ani 50-59 ani 60-69 ani 70-79 ani 80-89 ani 90-99 ani F B F B F B F B F B F B F B F B F B F B F Первая всеобщая перепись населения Российской империи. .83 4.22 38.04 52.95 19.73 9.36 41.79 2.25 41.09 0.04 1.01 19.42 6.45 15.36 3.19 32.94 6.14 60.20 3. total 1416 1440 10222 10326 11058 12260 14479 8591 6997 6871 5417 5144 3705 3811 2183 2089 924 863 247 269 49 65 11 9 26 21 56734 51749 108 483 % 2.05 0.85 1.33 13.60 12.91 3.61 36.01 49.43 0.49 2.13 41.15 36.42 37.13 37.72 48.51 0.66 0.69 25.268 * Nr.54 9.87 40.10 0.27 9.15 33.14 40.06 32.02 0.55 0.38 39. populaţiei Coraport oraş-judeţ (în %) Oraşul Chişinău Judeţul Chişinău Vârsta % 33.30 47.02 0.

11 3.13 42.56% 24 18 432 4703 5643 5684 5662 4663 3836 3087 2201 2445 930 9 9 20609 18737 36.60 0.93 25.14% 0.33% 36.03 6.48 14.37 43.04 100% 11.23 0.84 21. 1905.215% 2 28 33 45 126 36 68 22 24 14 13 6 145 272 0.37 7.60 13.83 6.00 24.44 8.55% 100% 417 0.08% 61360 56.58 10.01 0. 26-27.30% 100% 233 0. 269 .71 7.87 10.71 7.42 0.74 6.30 28.63% 10.14 26.86% 100% 7127 6.71 10.06 1.Tabelul 3 Repartizarea populaţiei oraşulului Chişinău după criteriul de vârstă şi al situaţiei de familie.59 8.38% 11638 11766 38.00 0.27% 3469 3718 2215 2310 2221 2310 3153 3698 14479 8591 6997 6861 5417 5144 3705 3811 3414 3295 26 21 56734 51749 100% 100% 100% 108843 100% Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) * Первая всеобщая перепись населения Российской империи.57% 1 3 28 85 16 11 9 11 6 18 10 28 7 77 156 0.50 11.14 - 11638 11766 38.41 20. 1897 год. conform Recensământului de la 1897* Văduvi % Bărbaţi 0.63 41.00 2.32 21.64 17.94 11.65% 52.93 6.27 12.45 Femei Bărbaţi Femei 0.08 0.58 0.02 Total % 3469 3718 2215 2310 2221 2509 3134 3253 9660 2614 1131 425 471 189 262 105 200 60 8 2 34409 26951 60.72 48. III Бессарабская губерния. p.77 9.21% 100% 39346 36.31 3.08 1.47 1.18 0.54 1.30 16.14 11.05 % % % Divorţaţi Femei Nu se ştie BărFemei baţi Total BărFemei baţi % Celibatari Căsătoriţi Vârsta Bărbaţi Femei % Bărbaţi Mai mici de 10 ani 10-12 ani 13-14 ani 15-16 ani 17-19 ani 20-29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-59 ani + 60 ani Nu se ştie 1 8 60 216 121 637 238 1040 328 1463 745 2264 2 4 1494 5633 2.25% 0.

97 25.48 24.0 270 Numărul naşterilor.90% 19081 17.82 5246 46. Tabelul 5 Repartizarea populaţiei Chişinăului după limba maternă. anii 1909-1912* Total 13423 13579 13923 13912 54837 24. p. эпидемиологий и постоянной медицинской организации и о мерах борьбы с эпидемиями в Бессарабской губернии с 1909-1912 гг. 81-115.69 7040 50.58% 2352 0.76 25. .18 5925 53.37 100. 1905.20 5813 52.0 6678 48.04 23680 53.89 6458 48.99 100.99% * * În Basarabia.Tabelul 4 Nr. 4-5.81% 32722 30. Кишинев.43 100.34% Ţigani Evrei Turci 1826 54486 69 0.39 25.91 Nr.21% 540 0. bieloruşi Polonezi Judeţul Chişinău Oraşul Chişinău 279657 100% 108483 100% 38621 13.0 % Anul 1909 1910 1911 1912 TOTAL Nr.02% 146 49829 38 0.49% Lucia Sava Numărul total al popu.98 26.21% 369 0.80 5159 47.96 25.56 6883 49. total % Nr. ucrailaţiei. de naşteri Bărbaţi Femei Nr.62 24. 1897 год.13% 306 0.0 3029 2846 2665 2696 11236 % Total % 26.09 * Доклад о распространенности эпидемий.33 23. de căsătorii Total 9936 10972 11848 11171 43927 22.11 6968 51.84% 1270 1.168 persoane.17% 386 0.0 28207 51.98 6656 56.96 20247 46.39% 925 0. total % 5286 53. p. total % 4650 46.03% Alte categorii 614 0. dintre care 109 065 locuiau în oraşe Первая всеобщая перепись населения Российской империи. în % neni.Ruşi.93% 0. conform Recensământului de la 1897* Bulgari 1095 0. Врачебная хроника Бессарабской губернии за 1913 год. inclusiv.02 5192 43.28% Moldoveni Nemţi Greci Albanezi 10 0. Санитарное Бюро Бессарабского Губернского Земства. total % 6965 51.31 6611 48. evreii constituiau 228.01% Armeni 607 0.72 23.31% 3247 2. deceselor şi căsătoriilor înregistrate în oraşul Chişinău.48% 0. de decese Femei Nr.85% 175926 62.13% 45.65% 19.004% 10 0.44 26630 48.16% 3666 1. III Бессарабская губерния.56 Bărbaţi Nr.44 7234 52. 1914.

56 0. p.007 0. 2-3.0% 27789 25.99% 1813 1.Tabelul 6 Repartizarea populaţiei Chişinăului după confesiunea religioasă. III Бессарабская губерния.003 0.83% 14118 13.28% Din alte gubernii ale Imp.006 0. F Judeţul Chişinău 214 B 111 561 6 12 8 24630 25607 190 5 103330 B 12 85 F 12 65 349 F 12 11 B 11 33 0.06% După apartenenţa la categoria socială Clerul Negustorii 1708 0. inclusiv.59 3 588 73 0. III Бессарабская губерния.30% 24711 8.73% 78940 72.25 Oraşul Chişinău 27 136 76.67% Alte categ.98% 6903 1681 6.89% 1982 1.05 0.88% 15494 14.003 0.18 56 734 46.39 * Первая всеобщая перепись населения Российской империи.53% Ţăranii 161873 57. Rus 30774 11.6 2 1 3 6 12 9 26909 28001 194 8 B Armeni gregor. 5312 1. 1905. 1897 год.91 0.76% Supuşii străini 2780 0. Cu domiciliu inclusiv.02 2822 10 19 7 .31 F 144625 135032 100% 51 749 100% Cred. p.45% 65425 60.61% Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) Nr.61% 1670 1.82% 271 * Первая всеобщая перепись населения Российской империи. 1905.36% 1. total al populaţiei.006 0.89 11 24 11 04 213 2.01% 8110 2742 2.002 0. Tabelul 7 * Mişcarea mecanicistă a populaţiei Chişinăului.71 0. în % permanent Din alte judeţe ale Basarab.7% 1151 1. 1897 год. 68-69.63 5 3159 843 7 .54 0. Judeţul Chişinău Oraşul Chişinău 279657 100% 108483 100% 222198 79.001 0. F Creştini ortodocşi şi coreligionari B F B F B F B F B F B F B F B F B F B. în % F 354 0.002 1 0 3. conform Recensământului de la 1897* Baptişti Luterani Romanocatolici Reformanţi Anglicani Karoimi Evrei Armeni catolici Alte credinţcreştin Musulmani Alte credinţe necre Total B 0. de rit vech convertiţi de la religia ortodoxă Numărul total al populaţiei.54% Mica burghezie 97132 34.003 0.89% 0.008 0.008 19. conform Recensământului de la 1897 Din alte state Nobili 1974 0.84 23 408 46. .6 2 1 3 1.

40-41. po.34 1.58 1. categ.19 1.003 0.70 52. judeţ.16 Supuşi străini B F B F B F B F B F 1546 133798 143079 137 132 307 368 2 2 2 - Repartizarea populaţiei Chişinăului după apartenenţa la categoria socială. 1897 год.002 2 0.67 100% B+F 100 100 0. 17 7734 6870 1.001 0. Bisericii Nobili personali.63 1.49 3.43 Первая всеобщая перепись населения Российской империи. inclusiv % Total % 3.51 1.42 455 0. conform Recensământului de la 1897* Total Persoa ne care n-au indicat categoria socială Persoane care nu aparţineau categ. socială 0.03 F 18 31 0.72 0.03 0. membrii familiilor lor) Nobili de viţă person. reprez.59 1.63 0.33 1.01 11. 67 59.77 14.27 0.91 1.94 1.56 1.54 72.001 0.24 1. .004 4 0. inclusiv % Nr. cetăţenii de onoare Clerul. 1905.01 0. pop.14 1.003 0.23 0.25 0.62 1.55 1.40 98.28 51.03 Străini Militari B F B F B F B F B F B F B F B 20 15 762 86 111 48 894 48 238 854 854 21 40 21 84 13 78 13 64 2101 1929 2203 1877 15494 Total 19.10 0.30 1. Finland.20 0. p.28 8.30 1.001 0.93 0.73 98. 54 3621 3335 0. III Бессарабская губерния.003 0.70 Mica burghe zie Negustorii (inclusiv.18 * 98.07 99.30 47.02 0. familiile lor) Categoria socială 78940 1670 1293 1681 3579 3324 Nr.09 98. evidenţ.46 2.60 1.09 0. funcţionari Nobili de viţă (inclusiv.93 0. soc.63 1.06 3.41 0.01 3. oraş.62 3. Fără apart.46 1.272 Tabelul 8 279 657 135032 144625 1234 108 483 51749 56734 829 984 50920 55750 104 93 221 234 2 2 2 13 18 4620 10874 40022 38 918 843 827 592 701 837 844 1872 1707 1792 1532 Lucia Sava Total ruşi şi supuşi străini 108483 1813 106670 197 F B 48.

ţărani.96 Persoanele gospodăriilor săteşti.09 1. 1897 год.41 15.29 6.76 5.08 0.58 0.32 1.54 0.12 0.provincii ale state rabiei Imperiului Rus B F B F B F 12067 12649 19833 10941 1179 795 8.37 13.31 0.46 Judeţ % Oraş % B 780 0.71 8.98 F 1045 0.87 0. 32-33-34-35.63 1792 3.13 81.36 0.10 0.50 4650 4867 9017 7382 640 407 8.Tabelul 9 Repartizarea populaţiei Chişinăului după locul de naştere şi al categoriei sociale.85 66.70 F 2203 1.65 0.56 689 854 390 425 621 557 7 36 1707 1872 1.69 0.34 9.82 0. funcţionari.95 Oraş 31120 34305 % 54.26 0.62 3.18 0.02 0.74 0.40 6.20 8.03 19.55 56.89 14.81 40.69 3.44 0.13 0.87 F 39054 28.46 0.08 5.22 28296 49.54 558 0.14 0.26 0.03 1.13 1.91 304 384 78 77 92 120 510 248 984 829 0.30 1532 2.78 3.12 1577 1871 1713 1445 7591 1302 11 17 10892 4635 2.29 0.07 3.01 0. conform Recensământului de la 1897* Născuţi în judeţul Chişinău Total B 144625 100% 56734 100% F 135032 100% 51749 100% B F Judeţ 111546 110652 % 77.20 9.23 0.52 2.60 273 * Первая всеобщая перепись населения Российской империи.31 0.92 30794 59.07 0.09 83.64 1. p.96 Nobili personali.02 2.82 1.02 299 329 662 657 13 20 0. supuşi străini Născuţi în Născuţi în Născuţi în alte judeţe alte provincii Născuţi în judeţul ChiTotal ale Basara.51 Toate categoriile sociale Născuţi în alte Născuţi în alte Născuţi în alte judeţe ale Basa. familiile lor Născuţi în Născuţi în Născuţi în alte judeţe alte provincii Născuţi în judeţul în care Total ale Basara. III Бессарабская губерния.43 13.10 0.73 0. străini etc.77 786 1.56 0.05 0.59 7052 7066 17891 9898 671 480 12.17 1.04 59.01 0.48 1.21 1.01 3. inclusiv.53 0.02 0.52 Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) Născuţi în judeţul Chişinău Total Judeţ % Oraş % B 36474 25.ale Imperiului alte state locuiesc biei Rus B F B F B F B F B F 805 981 449 486 667 595 8 39 1929 2101 0.30 Născuţi în judeţul în care locuiesc Total B 1877 1.90 0. 1905.62 Inclusiv.16 0.93 Nobili de viţă Născuţi în Născuţi în alte provincii Născuţi în alte judeţe ale ale Imperiului alte state Basarabiei Rus B F B F B F 377 423 706 714 14 21 0.81 51.33 1.37 0.23 0.75 0.52 0.53 19.01 0.27 1.79 B F 54688 54946 37.53 0.08 0.73 1.ale Imperiului alte state şinău biei Rus B F B F B F B F B F 425 502 167 156 111 138 843 438 1546 1234 0.49 0.38 2.79 13. Născuţi în Născuţi în alte Născuţi în judeNăscuţi în alte judeţe ale provincii ale Total alte state ţul Chişinău Basarabiei Imperiului Rus B F B F B F B F B F 73487 69572 3891 4448 8683 1706 70 56 86131 75782 50.15 0.69 42603 43450 75.73 31.01 Alte categorii sociale Născuţi în Născuţi în alte provincii Născuţi în alte judeţe ale ale Imperiului alte state Basarabiei Rus B F B F B F 7350 7287 9777 7926 1087 679 5.12 0.00 1. .

reprezentanţii instituţiilor religioase Căsătoriţi Văduvi Divorţaţi B F B F B F 88 86 18 61 1 0. 16 % 0. 33 % Celibatari Căsătoriţi 34409 26951 20609 18737 56.Tabelul 10 274 Repartizarea populaţiei oraşului Chişinău după categoria socială şi starea civilă. 01 % Nu se ştie B F 0% Nobili de viţă şi personali Celibatari Căsătoriţi Văduvi Divorţaţi B F B F B F B F 2011 1806 1120 1194 96 642 4 13 3. 68 % 0. conform Recensământului de la 1897* Nu se ştie B F 8 9 0. 21 % Nu se ştie 145 272 0. III Бессарабская губерния. 66-67. 74 % Văduvi 1065 4332 4. 32 % Clerul. 52 % 2. 57 % Divorţaţi 77 156 0. 02 % ÎN TOTAL ÎN ORAŞ: Nu se ştie 117 245 0. 1905. 27 % Văduvi 1494 5633 6. 02 % Cetăţenii de onoare. 16 % Celibatari 232 21647 20. 1897 год. 97 % * Первая всеобщая перепись населения Российской империи. negustorii. 07 % 0. 56 % 36. 13 % 0. 17 % Căsătoriţi 14981 15108 27. p. Lucia Sava . 38 % Celibatari B F 738 689 1. ţărani şi alte categorii sociale Divorţaţi 51 125 0.

Tabelul 11 Repartizarea populaţiei Chişinăului după criteriul de gen. vârstă şi cel al ştiinţei de carte. conform Recensământului de la 1897* Oraş Vârsta B 40 ani 956 1591 1417 1083 2139 1239 917 1420 634 14083 12725 4048 1446 5417 5144 2909 1235 2800 541 1048 724 582 1675 861 599 787 302 9917 2370 9234 2437 2560 331 909 137 3263 416 777 628 469 1794 664 366 637 220 453 172 330 217 196 308 246 205 201 99 236 51 95 76 72 127 88 58 71 35 848 226 447 313 246 541 356 282 311 135 1211 163 342 352 221 671 302 163 286 100 327 126 241 159 139 226 186 150 153 80 197 47 80 66 66 105 80 43 58 32 3705 3811 1787 774 737 1016 250 113 728 101 1 6 7 6 22 4 5 5 1 158 12 559 81 3 3 1 1 19 6 6 9 2 131 22 608 1232 855 659 2432 885 645 1193 424 306 482 411 381 474 388 303 360 243 100 173 129 122 206 112 95 141 71 338 597 527 462 785 456 386 486 308 228 557 359 310 926 346 281 528 207 184 325 299 274 355 295 230 248 187 92 152 113 101 169 92 85 119 65 26 43 23 29 114 24 26 17 10 22 16 14 13 78 20 10 13 7 5 13 6 7 16 2 5 3 3 2 3 4 2 5 2 2 2 1 86 32 3 1 1 5 2 1 1 4 2687 3792 700 297 1072 1402 512 247 80 ani 416 366 26 9 F B F B F Total Total Vârsta Total Judeţ Oraş Judeţ Oraş Judeţ Vârsta F 89 151 279 437 504 90 236 344 376 - Total Ştiutori de carte Total B F B F B Ştiutori de carte B F 113 10 17 12 13 46 12 11 5 8 247 32 3 2 1 7 3 1 49 5 Ştiutori de carte B F Ştiutori de carte B F Ştiutori Total de carte B F B F 159 14 10 8 8 37 13 4 10 6 269 41 1 3 1 1 7 2 2 5 2 65 8 Ştiutori de carte B F 20 3 10 5 5 14 2 5 2 3 69 2 1 3 7 2 3 4 1 5 2 2 2 1 29 2 1 1 4 Mai mici de 1 an 1an 2 ani 3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 4213 4211 - - 1416 1440 3404 4000 4163 3716 3355 3266 3426 3635 2916 3435 4176 4080 3746 3147 3428 3579 3658 2885 102 180 383 689 826 11 100 276 415 452 1053 1127 1323 1222 1118 1107 1089 1190 993 1055 1161 1269 1169 1011 1192 1183 1269 1017 Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 1-9 ani 31881 32134 2180 1254 10222 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani 15 ani 16 ani 17 ani 18 ani 19 ani 3642 2824 3661 2808 3036 2885 2901 2679 3170 2181 3646 2694 3558 2875 3158 2916 3404 2810 3273 2077 1112 1173 1415 1123 1184 1087 1131 1092 1098 841 676 587 767 625 679 599 934 603 720 550 1139 1049 1281 1070 1145 1089 1137 1080 1185 888 10-19 ani 29787 30410 11256 6540 11058 275 20 ani 2792 3159 1020 631 1046 41 ani 42 ani 43 ani 44 ani 45 ani 46 ani 47 ani 48 ani 49 ani 40-49 10326 1460 1046 ani 1284 637 586 50 ani 1010 707 497 51 ani 1424 823 668 52 ani 1142 664 548 53 ani 1168 742 584 54 ani 1128 681 513 55 ani 1406 745 637 56 ani 1228 745 538 57 ani 1489 741 605 58 ani 981 575 487 59 ani 50-59 12260 7060 5661 ani 1328 672 539 60 ani 81 ani 82 ani 83 ani 84 ani 85 ani 86 ani 87 ani 88 ani 89 ani 80-89 ani 90 ani 91 ani 92 ani 93 ani 94 ani 95 ani 96 ani 97 ani 98 ani 99 ani 90-99 ani 100 ani - .

p.29 27. Lucia Sava .50 12.70 49.276 21 ani 22 ani 23 ani 24 ani 25 ani 26 ani 27 ani 28 ani 29 ani 11 9 6085 5202 1309 407 2183 2089 963 30 28 1 - 3255 3421 3308 2950 2356 2191 2257 2472 1686 1877 2289 1894 1859 2650 1998 1742 2275 1142 1457 1620 1623 1501 940 861 835 889 685 372 529 414 436 406 361 309 413 248 2750 2304 2271 2124 1113 929 884 911 647 687 997 800 822 996 824 659 965 513 1277 1420 1454 1352 711 607 553 568 424 316 450 346 368 350 308 253 333 212 2305 517 421 305 1070 342 295 325 135 171 318 267 193 1001 194 174 241 83 110 168 121 99 164 104 84 84 44 22 41 30 38 53 31 26 16 13 128 211 161 135 328 158 134 133 58 61 120 125 93 356 108 83 95 32 90 122 83 70 117 77 61 64 29 20 35 28 32 50 29 25 14 11 3 3 3 2 3 2 1 3 1 2 3 - 1 - - 1 1 1 2 1 - - 20-29 ani 26688 20885 11431 4119 4479 8591 30 ani 31 ani 32 ani 33 ani 34 ani 35 ani 722 561 790 355 308 134 79 ani 35 16 5 2 10 8 413 216 78 ani 132 77 23 5 49 27 15 3 407 182 77 ani 81 42 21 7 36 26 11 6 2 2 392 206 76 ani 101 66 30 10 39 29 19 7 2915 1489 1944 1667 1350 1986 3682 953 1699 1367 1086 2764 1043 601 795 634 530 677 423 169 277 252 216 291 1164 572 764 627 512 782 1132 361 674 591 474 981 61 ani 62 ani 63 ani 64 ani 65 ani 66 ani 67 ani 68 ani 69 ani 60-69 9038 3475 ani 688 367 70 ani 358 134 71 ani 492 229 72 ani 492 229 73 ani 379 205 74 ani 461 246 75 ani 1189 110 182 168 95 466 1191 69 121 80 42 393 141 36 48 44 24 72 42 11 13 12 7 20 384 57 89 74 37 149 464 25 63 44 25 152 107 32 38 34 19 51 TOTAL GENERAL 101 ani 102 ani 103 ani 104 ani 105 ani 106 ani 107 ani 108 ani 109 ani 100357 109 ani 35 109 ani 9 13 12 6 17 36 ani 1895 1798 613 248 671 37 ani 1846 1362 622 209 657 38 ani 2087 1845 609 247 774 39 ani 1276 808 455 158 474 JUDEŢ ORAŞ Ştiutori de Ştiutori de Total Total carte carte B F B F B F B F 144 135 39 17 56 51 27 14 625 032 782 337 734 749 868 803 51.12 28.30 47.71 48.60 * Первая всеобщая перепись населения Российской империи. 1897 год. 1905.84 52. III Бессарабская губерния. 14-15.

funcţionari şi familiile lor Categoria socială Fără studii Cu studii universităţi Vârsta B F B F B F Mai mici de 10 ani 449 446 215 229 - - 10-19 ani 9 16 718 655 1 - 20-29 ani 16 27 445 637 59 4 30-39 ani 6 24 508 550 106 11 40-49 ani 7 35 371 388 85 4 50-59 ani 4 43 272 302 59 1 Peste 60 ani 2 65 217 246 34 - Nu se ştie - - - 1 - - Total oraş 493 656 2746 3008 344 20 % 3 3 1 18 12 1 16 12 5 11 - 0.10 10 46 56 61 3475 21 09 3 5 21 0. de şi tehnice înv. instit. sup. spec. milit. med Cu studii B 1 3 1 5 0. inst.27 4. medii milit. sup. 27 78 18 1527 1488 38 540 691 19 281 368 B -1 B 1 1 4 86 95 Inclusiv. sup. spec.39 14 60 70 60 9038 42 39 754 1.36 2 50 33 1087 1223 1 75 26 6 67 29 1 9 3 108 97 1 22 7 148 244 11 19 136 373 2 3 523 423 30 31 F B F B F inst. milit. med. mil.87 1.81 0. nivelul de studii şi apartenenţa la categoria socială. inst. 46 0.06 Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) Mai mici de 10 ani 85 80 91 15 10 99 769 - - 10-19 ani 35 75 58 25 51 25 39 82 - - 20-29 ani 2466 4297 4769 2453 35 4 30-39 ani 21 05 39 70 30 19 11 31 18 6 277 .004 0.92 16 395 244 233 419 34 2.instit. 18 62 1. reprezentanţii instituţiilor ecleziastice şi familiile lor Inclusiv. Fără studii universităţi B 5 4 4 19 1 788 0. med. de învăţ. medii Nobili de viţă şi personali.84 5.07 0.16 10 178 80 2 39 98 5441 27 58 101 10 720 65 99 5116 47 52 1. medii B 5 20 10 6 1 42 1. spec. B 9 F 8 491 564 113 18 14 12 13 47 26 9 3 1 670 658 1. 61 0.09 0. 04 1 102 8 132 19 8 23 1 2 F B F B 2 2 0 10 31 49 F 1 1 2 0 inst. care studiază în: inst.009 0.04 0.48 273 56 83 15 1 11 25 20 2 13 19 60 11 24 20 95 8 39 38 79 1 1 128 62 4 2 2 524 580 50 37 29 23 B B F B F inst. conform Recensământului de la 1897* Clerul. spec. care studiază în: instit. de stits. tehnice in.Tabelul 12 Repartizarea populaţiei oraşului Chişinău după vârstă. învăţ.

58.50 2 36 4 1918 3037 1787 774 65 1 8 12 125 38 20 1975 3304 2143 720 18 1 4 - 8 2 65 23 - 1 2508 3909 2909 1235 109 5 14 1 18 6 200 133 3 62 50-59 ani 1561 2629 1302 403 3 - Peste 60 ani 1741 2451 981 200 3 - Nu se ştie 8 7 9 1 - - Total oraş 22008 31598 18438 9859 77 11 % 38. 0. 06 32.03 16 2 52 37 880 801 4 28866 36946 27868 14803 452 33 54 5 125 82 2853 2831 5. . 45. 92% 56. 88 71.55 0. p. F 39 26 1 7 Cu domiciliu perm. 77% 37.02 0. 90% 38. 50 19. 66. 0 0. 64% 70% 57% 48% 66% 28% 03% Lucia Sava * Первая всеобщая перепись населения Российской империи.278 40-49 ani 1 11 0. 33% 56734 51749 108483 56677 51549 108226 39.61 0 50. 39. 1905. 20% 56.22 5.23% 38. 47 15 17 11 4 1 5 0 3 23 8 1 2050 2796 1364 499 43 1 5 1 118 35 1 17 284 0. 39 49. 42-47. 1897 год. 12 0.06 80 0.09 0.07 1. III Бессарабская губерния. 4-5. Tabelul 13 Mişcarea mecanicistă a populaţiei Chişinăului după gen şi domiciliu. p. 14 0.79% 39. III Бессарабская губерния.0 04 0.22% 38. 71% Ruşi Categorii ale populaţiei Cu domiciliu permB 143082 134204 134204 55856 51266 878 828 Cu domiciliu perm. 63. 67.16% 38. 05 0.02 * Первая всеобщая перепись населения Российской империи.007 28. F B F Cu domiciliu temporar B 821 618 F 626 283 75. 1897 год. 79 61. conform Recensământului de la 1897* Supuşi străini Ruşi şi supuşi străini împreună Total Total populaţie permanentă Inclusiv absenţi temporar F Ambele sexe B B F Ambele sexe 144625 135032 279657 144700 134830 279530 483 58.32% 38.55 1. 1905. 27% 20% B F Cu domiciliu temporar B F B Cu domiciliu temporar B F 141578 132977 1504 821 1507 1227 828 54898 50438 852 482 958 Judeţul Chişinău Oraşul Chişinău Coraport oraş-judeţ (în %) 38. 14.

46 448 10.59 117 32.54 136 36.0 114 40. 69 90 51 15. 03 39 828 70. 43 26.43 164 0.40 V 171 60. 38 13.50 X 244 67. Tipul gospopublice dăriei private Bărbaţi Femei 2 pers.14 16.14 (în %) 39. 1905.0 285 6.23 XI 316 70.36 61 80 97 42 61 60 45 48 871 71 11 999 882 82. 1897 год. % I 270 61. 22 38.54 132 29.02 12 0.90 70.63 77. 80 30. anul 1912* Tipul felinarelor Care ardeau toată noaptea Care ardeau până la ora 1 noaptea TOTAL Nr. % Nr.32 35.80 0.46 373 8. conform Recensământului de la 1897* Numărul gospodăriilor alcătuite din: Care trăiesc în familii Total 55198 94. 73.00 122988 Bărbaţi 11+ pers.47 16.67 369 8.06 74.36 438 9. total În ele locuiau Nr.64 280 6.41 361 8.31 16.33 4388 100. 83. 36 85. septembrie 1913. 255 0. 38 Dintre acestea persoane Care trăiesc în Total afara familiei BărFemei Femei Bărbaţi Femei baţi 83 72 131 130 123712 44 38 332 950 91. 4 pers 5 pers Total judeţ 58470 144625 135032 9517 10 389 Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) % 3247 2755 5375 100% 2.36 111 39. 92 34. % Nr.86 281 6. III Бессарабская губерния. 5. 90.27 173 36.59 17.67 1594 36.04 470 10. p.14 944 160 67 10.66 96 39.28 Oraş-judeţ 34.33 11 + pers 17 0. 84 87 61 07 45 34.38 VIII 230 62. 74 Total oraş 19962 56 734 2. 31 51 749 34 23 3253 % 100% 2. 94.21 XII 310 65.96 368 8.34 244 5.75 2062 6-10 pers 86 1.33 139 37.Tabelul 14 Modul de funcţionare a felinarelor în oraşul Chişinău. 20 32.32 4. 10. Tabelul 15 Repartizarea populaţiei Chişinăului după gospodăriile individuale.58 Nr.96 160 34.02 37.73 III 232 63. 81. nr.71 Total 2794 63.64 168 38.39 IV 169 60.49 VI 148 60.04 35.84 2.76 81.33 0. 26 31. 96.32 65 95 279 * Первая всеобщая перепись населения Российской империи.76 5.27 17. 31 33.41 IX 237 63.92 0. 6-7.96 31.73 471 10.0 * Отчет эксплуатации Кишиневской Городской электрической стации за 1912 год // Ведомости Кишиневской Городской Думы.76 10 346 17. 11.56 LUNA VII 169 60.14 112 39.98 II 298 63. 3 pers.19 83.25 64. total gospod. 64.72 0.40 18217 91. 47 6-10 pers 15 640 26.82 Gospodării care deţin angajaţi sau servitori în număr de: 1 pers 2-3 pers 4-5 pers 2779 1127 196 4. .04 136 36.

Санитарное Бюро Бессарабского Губернского Земства. total Inclusiv Întreprinderi publice. pers. 75 59. 1905. 74 65. 60 59. 56 71. 47 61. pers.81 2 pers. 0. Врачебная хроника Бессарабской губернии за 1913 год.88 10 pers. Tabelul 17 * Mediul de trai al locuitorilor oraşului Chişinău în cadrul gospodăriilor individuale.15 247 1 pers. 06 48 22 15 4 152 13 91 304 19 879 48 988 35. 65 26. conform recensământului de la 1897* Gospodării individuale Numărul gospodăriilor private alcătuite din: 2-5 pers. 18 Femei 1159 1002 86.77 7 pers. 16 64. 12 53.26 9 pers. 45 69. 2 0.280 Tabelul 16 Repartizarea populaţiei după structura gospodăriilor private. instituţii de stat Inclusiv Bărbaţi 107 83 77.0 * Доклад о распространенности эпидемий. 17 6. 76 * Первая всеобщая перепись населения Российской империи. 19 7. 30 12. 45 59. 72 34. 53 61. 1914.41 34 13. 00 Care dispun de servitori sau angajaţi în număr de: Bărbaţi Femei 1 pers. III Бессарабская губерния. 45 Care nu dispun de servitori Total B 2897 1598 55. Bărbaţi Femei Nr. anul 1913 Nr. Bărbaţi Femei 113 63 55. de persoane care locuiesc în ele 4 pers. Кишинев. 4-5 pers.32 43 17. 66 15 61 24 14 F 11+ pers. 1897 год. Lucia Sava . 89 69 37 21 7 247 22 58 509 58 363 136487 133873 50 747 37. 13 5. total Nr. 224 9. de case 3 pers. 90 6-10 11-20 21-50 < 50 Total pers.72 8 pers. 09 30. pers. 6 pers. 5 pers. 6-10 pers. 2 1 50. 42 57. p. 8-9. Judeţ 1411 1122 252 96 22 13 Oraş 665 603 165 59 13 4 Oraşjudeţ (%) 47. 57 8138 7746 95.69 Nr. 2-3 pers. 14 61. эпидемиологий и постоянной медицинской организации и о мерах борьбы с эпидемиями в Бессарабской губернии с 1909-1912 гг.

jucării pt. Deservire socială 150 3.60 0. Врачебная хроника Бессарабской губернии за 1913 год.46 752 57. Forţele militare 7307 5. Instituţii ecleziastice ortodoxe 128 Bijuterii.69 34. 1312 2. эпидемиологий и постоянной медицинской организации и о мерах борьбы с эпидемиями в Бессарабской губернии с 1909-1912 гг. 37.40 290 22.21 0.1-5.76 82 30.0 0. Administraţie. Кишинев.35 252 0.17 % Nr. copii Industria vestimentară Construcţii şi reparaţii Construcţii de corăbii 281 . poliţie. Femei Chirurgie. conform Recensământului de la 1897* Membrii familiei % Domeniul Bărbaţi 582 120 81 178 244 157 420 7.0 Date privind aerisirea odăilor în oraşul Chişinău. cubi) 0.41 143 53. instanţe judecătoreşti 1017 Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 2. % 268 20. fizică. Activităţi private cu caracter temporar 116 4.14 1310 100. Tabelul 19 Repartizarea populaţiei oraşului Chişinău după domeniul ocupaţiilor. 38. 36. 1914.4 0. % 41 15.0.49 182 0.0 Numărul de persoane care locuiesc în ele Nr.Tabelul 18 Aerul calculat care revine fiecărei persoane (m. Domeniul Persoane care deţin ocupaţie permanentă Bărbaţi Femei 10 12 1 1.8 – 5.49 35. anul 1912* TOTAL Numărul de case Nr.29 0.3 0. Санитарное Бюро Бессарабского Губернского Земства.20 3.0 * Доклад о распространенности эпидемий.83 266 100. optică Persoane care deţin ocupaţie permanentă Bărbaţi Femei 83 184 2771 1384 75 2 3 1418 10 Membrii familiei Bărbaţi 53 96 1918 828 34 Femei 89 179 3870 1681 78 0.1 .43 9.

literatură. ţesături . categorii 106 1 79 161 0.62 41. Agricultură 2587 18. Comerţ cu animale Comerţ cu cereale 2205 5. Pescuit şi vânătoare 5 Comerţ de prod. 3976 4824 Transport de cărăuşie Alte tipuri de transport Serviciul de poştă. Comerţ de materiale de construcţii Comerţ de obiecte de uz casnic Comerţ de obiecte metal Comerţ cu stofe. 650 10.29 0.007 0.00 0.90 7.13 43.94 48. 54. Gospod.42 0. Instituţii de caritate 4 13.98 44. Neincluse în ac.32 7. Medicină şi sanitărie 325 12.22 0. 184 9. Zootehnie 21 20. Instituţii ecleziastice creştine neortodoxe Instituţii ecleziastice necreştine Slujitori ai bisericilor.01 42. cimitirelor Educaţie şi învăţământ Ştiinţă. telegraful Societăţi de credit şi comerciale Comerţ intermediar 14. 1 0.44 1. 181 7 19 55 0. 1188 1284 15. 22 1. 440 3 5 0.34 1.47 1. 825 6 669 142 345 0.35 3. Comerţ general 364 133 475 1971 236 140 102 1028 3349 12. Silvicultură 130 Lucia Sava 21.282 6.39 47. Apicultură 3 19.25 0. 495 5. Servicii casnice Profituri din capitaluri şi proprietăţi Tezaur public.05 52.63 0. 117 70 91 104 431 299 122 536 1855 276 112 91 805 435 824 2. 71 8. Transport feroviar 265 56 203 487 1357 126 177 147 985 626 249 1016 3771 548 238 181 1472 52 103 0. instituţii obşteşti Persoane private de libertate 280 17. artă 57 11. 37 284 1 3 - 956 1112 16.09 10 - 7 11 0.75 50.03 39.21 40.01 45. 53.93 2.29 49.72 46.46 0. 2 274 11 219 4 1646 1171 10 2870 10 33 6 7 102 0. 1 0.004 51. 107 7 22 36 2 35 470 21 12 5 42 171 348 0.73 1.02 25 0. Transport maritim 6 2 0.

238 46 185 397 567 945 371 307 11 187 39867 36. 528 38 334 634 1. 77 6 40 72 0.75% 100% 177 357 0. Alte activităţi nemenţionate 34 80 0.22. 116 1 7 1 6 3 5 5 43 12 9 65 181 0. Fabricarea uleiului 70 32.61 23.27 62. Industria chimică 82 29.14 60. III Бессарабская губерния. 152-153. Extragerea mineralelor Prelucrarea ţesăturilor fibroase Prelucrarea produselor animaliere 223 25.39 1.18 0.84 0.56 59.24 61. p. berii Fabricarea băuturilor răcoritoare 38 31. 207 7 194 338 86 143 0. Industria vinurilor. 1905.41% 10. 103 Comerţ de obiecte din piele.42 TOTAL 425 819 1.69 0.70 57.95% 30 63 0.49 80 236 0. menţionate 30.10 55. 355 2 160 36242 59 118 0.38 0. ştiinţă Comerţ cu alte produse Alte activităţi comerciale Hoteluri. Prelucrarea lemnului 1240 26.13 0. cluburi Comerţ cu băuturi spirtoase Curăţenie şi igiena corpului Persoane neincluse în act.40 56. 86 24. 130 33. 514 124 305 511 252 123 5 128 20492 18. 283 .86 1. Fabricarea tutunului Întreprinderi poligrafice 275 Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) * Первая всеобщая перепись населения Российской империи. 1897 год. moteluri. Prelucrarea metalelor Prelucrarea mineralelor 49 28. 149 728 126 125 229 11882 33.89% 735 1445 3. Prostituţie 68 118 0.65 22 3 29 57 0.25 64.14 63. 178 9 173 306 0.16 58.80 1. 727 27. blănuri Comerţ obiecte de artă.

produse animaliere Produse din peşte Băcănie Depozite en gros de băuturi spirtoase Tutun Săpun. galanterie Rochii Blănuri Piele. anul 1897* Activităţi comerciale Activităţi bancare Comerţ intermediar Acţiuni de transport Hoteluri. restaurante Cârciumi.Tabelul 20 De ghildă Mii. ruble 5 407 6 399 77 135 108 13 30 213 393 % 15 21 15 27 17 15 15 15 10 9 12 18 10 10 10 15 În afara ghildei 284 Venituri ale judeţului Chişinău din activităţi comerciale. chibrituri Farmacii Maşini Produse din metal Sticlă Articole de bijuterie Lucia Sava . prăvălii Beciuri Manufactură. încălţăminte Lână In Pâine Sare Carne. ruble 950 149 628 5986 240 30 545 50 850 4 60 1364 254 296 340 219 96 1123 198 537 62 49 24 44 % 2 15 17 8 14 12 13 10 5 10 10 10 15 6 6 28 16 6 17 Mii.

Tabelul 21 * Circulaţia mărfurilor în oraşul Chişinău. 1982. В.3 0.3 0.3 0. 138-140.obiecte meşteşugăreşti. puduri III IV V VI VII 2. Кишинев. Жуков.4 2.2 Exportul de mărfuri.0 2. mln. Города Бессарабии (1861-1900). mln.4 0.Marmoră.1 1. V. faianţă Mobilă Lemne şi cărbune Hârtie.4 II 0..6 Total 10.И.3 Importul de mărfuri.5 8 Oraşul Chişinău 1. puduri III IV V VI VII 3.0 0. VI – vinuri şi alte băuturi alcoolice. p.1 0.2 I 5.2 Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) * I – produse agricole. anul 1899 Judeţul Chişinău 0.. VI – alte mărfuri. p.8 0.2 0. Формирование и развитие буржуазии и пролетариата Бессарабии (1812-1900).2 0. papetărie Transportarea produselor Alte activităţi TOTAL 195 105 673 102 40 318 14800 15 15 11 21 10 11 12 34 571 11 2 3100 15 13 15 14 * Жуков.7 II 0.3 2.3 0.2 0. III – lemne. II – produse animaliere.1 3.0 2. 1975. IV – bogăţii subterane . Кишинев.1 I 2.7 0. 285 .1 0. В.3 0.И.2 Total 9.6 0. 194.

moşii 9 .36 424.Tabelul 22 Total 87954 70638 4196 1505 2691 286 Venituri şi pierderi ale Băncii Statului în anii 1901-1914 (în mii ruble)* 1903 2938 3069 ? ? ? 1904 2962 5389 144 107 37 1905 4810 5647 226 115 111 1906 3300 6192 272 130 142 ANII 1907 1908 3362 3889 5756 4751 225 215 117 88 108 127 1909 4371 5173 279 97 182 1910 6051 4965 296 82 214 1911 8257 4626 317 85 232 1912 12420 4129 488 122 366 1913 14401 4723 832 268 564 1914 14528 5182 902 294 608 Capitalul Băncii Capital activ Capital pasiv Total venit brut Total pierderi Total venit net 1901 3710 5618 ? ? ? 1902 2955 5418 ? ? ? * Tabelul a fost întocmit de autoare în baza datelor extrase din revista Basarabia economică. 388. Tabelul 23 Tablou de evaluare a moşiilor nobilimii din Chişinău întocmit de Banca Ipotecară.74 258. anii 1910-1915 (în ruble/desetină)* ANII 1912 Nr. nr. 4. moşii 1914 Preţ Minim Maxim Nr.52 286. 68-69. august 1919. august 1919. 4. p.09 1910 1911 Preţ Preţ Minim 205.61 4 Maxim 7 Minim Nr. moşii Minim 1913 Preţ Maxim Nr. p. 21.50 242. moşii Nr. nr.45 7 8 2 1915 Preţ Maxim 263.85 Lucia Sava * Tabelul a fost elaborat în baza datelor selectate şi sintetizate de autoare din revista Basarabia economică. moşii Minim Maxim Maxim Preţ Nr.76 227.23 412.01 352.85 239. moşii Minim 218.

4.33 * Tabelul a fost elaborat în baza datelor selectate şi sintetizate de autoare din revista Basarabia economică. p.Tabelul 24 Preţurile medii de vânzare a moşiilor în oraşul Chişinău. p. anii 1910-1916 (în ruble/desetină)* Anii 1910 1911 1912 1913 1914 1915 1916 Preţ mediu anual Preţurile de vânzare a moşiilor între particulari 209 228 333 264 384 295 248 280. 60-61. Tabelul 25 Preţul mediu de evaluare a pământului pus în gaj în oraşul Chişinău. nr. anii 1910-1912 (în ruble/desetină)* Banca Zemstvei din Cherson 257 250 370 292. nr.28 Preţurile de vânzare a moşiilor cu intervenţia creditului Băncii Ţărăneşti 257 294 296 348 383 329 317 317. 57-59. august 1919.71 * Tabelul a fost elaborat în baza datelor selectate şi sintetizate de autoare din revista Basarabia economică. 287 .33 Banca Tavrida-Basarabia 200 220 230 216.66 Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) Anii 1910 1911 1912 Preţul mediu anual Banca Ţărănească 241 253 296 263. august 1919. 14 Preţurile de vânzare a moşiilor Băncii Ţărăneşti 274 270 289 296 288 274 229 274. 4.

Tabelul 27 * Venituri şi cheltuieli ale Cuptorului de pâine din oraşul Chişinău în luna iulie 1915 Suma (în ruble) 12362. în baza contractelor 16.93 12. 28 384. Lucia Sava .90 16.24 17.32 17. anii 1913-1916 (ruble/desetină)* Anii 1911 1912 1913 1914 1915 1916 Total Nr.73 14.90 Arenda moşiilor proprietarilor 17.05 20. 50 14748.62 288 Preţul mediu de arendă în Chişinău.10 13. august 1919. 51. 74 Natura veniturilor Venituri din vânzarea pâinii Restul produselor Cheltuieli pentru coaserea sacilor Total Tipuri de cheltuieli Cheltuieli pentru coacerea pâinii Cheltuieli pentru lucru Cheltuieli de conducere Închirieri local Total Venit net: 729 ruble 73 copeici Suma (în ruble) 13340. 47 * Счет прибылей и убытков за июль 1915 г.04 14.89 22. nr. 27 23. 59 572.74 * Tabelul a fost elaborat în baza datelor selectate şi sintetizate de autoare din revista Basarabia economică. 38 835.19 15. p.88 19.42 16.54 21.84 15.35 13. 62. august 1915.50 19.Tabelul 26 Arenda pe termen scurt.00 14018. 4. Кишиневской Городской Хлебопекарнии // Ведомости Кишиневской Городской Думы. 19 1249. cazuri ? ? 69 85 70 117 341 Arenda pe termen îndelungat 13. nr.16 13.47 19.

0 0.6 0.0 1.6 0.35 2.24 0.0 0.0 0. Бессарабским Губернатором 28 ноября 1915 года // Ведомости Кишиневской Городской Думы.4 0. nr.20 – 0.0 25. anii 1913-1916 (în ruble)* Categorii de muncitori Bărbaţi Femei Copii Bătrâni Căruţe cu doi cai şi conducător Preţul mediu * Такса на дрова.8 – 0.0 0. 12 0.4 – 7.71 0.0 1.08 0.70 1.0 0. II Carne de oaie Fileu Ulei Unt Slănină Caşcaval Orez Lapte Crupe Macaroane Zahăr Lumânări Chibrituri Pâine (5 categorii) Preţul mediu (în ruble) 0. I Carne – cat.5 1.4 0.6 3.5 2.30 1.0 0.5 1. 17 0.61 0. anul 1915 Unitatea de măsură 1 kg 1 kg 1 kg 1 kg 1 litru 1 kg 1 kg 1 kg 1 kg 1 litru 1 kg 1 kg 1 kg 1 buc.5 3.6 0.7 5.20 0.35 2.12 0.5 0. decembrie 1915. 69. 1 buc.2 – 0. august 1915.5 1.8 0.0 7.0 1.60 Tablou de preţuri pe ziua de lucru în oraşul Chişinău.20 0.84 1. 1 buc.61 2. nr. 22 0.6 5.12 0.0 3.75 0.8 – 0. Tabelul 29 * Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) Preţurile produselor de primă necesitate în oraşul Chişinău.4 4.Tabelul 28 ANII 1913 0.40 0.8 – 0. 17 0. Produsul Carne – cat.25 0.12 5.14 0.13 – 0.4 0.51 1. 15 0.74 1914 1915 1916 4. 60 0.0 0.6 0. . утвержденная Г.3 289 * Ведомости Кишиневской Городской Думы.51 0.28 1. 50.79 1.35 0.

Tabelul 31 Situaţia prezentării cititorilor şi abonaţilor la Biblioteca publică orăşenească din Chişinău.09 38.88 Maxim 1.08 45.43 49.2 7.6 5.2 2.08 18. 2197 din 7 iunie 1919.4 1.75 1881 9.45 81.6 5.92 40341 54.0 5.2 1.8 5.8 3.04 ANII 1915 Minim Maxim 2.4 0.42 51. p.0 10.5 1.85 1.25 52.46 41. anii 1900-1902* Anii % 52.4 20.45 27.0 52.0 5. 64.2 0.0 0.79 49.0 16.6 0.90 146.25 0.59 51.0 2.2 7. anii 1913-1917* 1914 Maxim 1.4 50. publicată în revista Basarabia economică.90 1916 Produsul Preţul (în ruble) 1913 Pâine Ulei Zahăr Sare Petrol Săpun Chibrituri TOTAL (în ruble) Minim 0.2 4. 2-8.0 10.0 105.95 Total 65389 73930 57965 197284 % 33.5 3. Chişinău.2 0.0 0.8 1. aprobat prin Înaltul Decret Regal nr.0 5. 19-22.0 0.28 Minim 1.36 Total 3276 3632 2675 9583 1900 1901 1902 Total Bărbaţi 1346 1397 1109 3852 % 41. nr.25 170.58 40.15 37.05 Maxim 4.20 * Bugetul Directoratelor din Basarabia.44 4922 % 34.4 8.0 Sala de lectură 24902 33589 28414 86905 % 38.04 13.8 10.6 2 .8 1.30 1318 8.57 29551 50. Această informaţie a fost realizată de T.0 0.08 18.0 0.4 3.90 27.6 8.Tabelul 30 290 Preţurile medii ale produselor de primă necesitate în oraşul Chişinău.0 2.05 1917 Minim Maxim 3.0 44.2 12.28 Minim 2.47 29.2 6.2 8.0 3.2 18.6 0.19 37.8 32.0 0.0 52.91 100.08 22.0 0. Кишинев.8 0. 1904.4 40.2 10. Ioncu. 1919.0 Lucia Sava * Отчет Кишиневской Городской Общественной Библиотеки за 1900-1902 гг. p.05 Necesitate de cărţi Abonament % 40487 61.0 40.98 110379 55.0 26.0 6.6 5.2 4.38 100.02 44.32 1723 9. .20 Femei 207 354 248 809 Cititori % Înscrişi 6.8 56.0 4.

76 Negust.97 6.85 26 7.28 34 3.12 Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) * Отчет Кишиневской Городской Общественной Библиотеки за 1900-1902 гг.93 74 6. Medici Muncit. 230 15.42 539 13.63 4.21 8. Studente Prof.26 Total 203 25.47 8.39 1452 37. Кишинев.84 152 11.44 9.46 Muncit.79 Învăţător 332 22.10 9.15 1089 27.82 18 2.98 248 30.68 123 8.60 48 3.95 43 17.19 20 9.58 166 20. Agricult.81 84 23.22 354 43.04 157 14.90 7.73 6.40 6.95 271 24.04 9.06 8.31 59 4.0 26 12.60 1.43 3.73 56 22.10 34 2.62 3 1. libere Neatestaţi Învăţători Meşteşug.60 243 30.48 1.68 29 11 88 51 1 3.33 3 4 14 15 1 1.82 12.87 316 22. anii 1900-1902* Femei Total Eleve Meşteş.39 7 7 30 24 2.38 8. 1904.93 6.50 9.Tabelul 32 Repartizarea cititorilor Bibliotecii publice orăşeneşti în funcţie de categoria socială şi de activitatea cotidiană. 20.11 102 2.12.04 803 361 350 227 20.80 805 100.46 202 114 94 44 18.65 76 6.24 59 7. 291 . p.60 68 4.89 919 23.39 0.47 276 130 134 89 20.12 141 3. Negust.90 101 28.. 36 17.37 .98 211 5.24 81 39.55 10.93 5.80 265 6. 45 3.89 64 4.49 19 44 12 5. Activităţi casnice Profesii libere Neatest.0 Bărbaţi Anii Elevi Medici Studenţi 1900 % 1901 % 1902 % Total % 325 117 122 94 22.34 0.06 1377 35.48 8 2.47 23 2.53 61 24.37 10.34 139 17.73 60 16.76 71 4.79 3918 100.82 2.34 13 5.26 7 2.

Lucia Sava . 1904.25 79.30 70.. cifra medie anuală şi cifra medie zilnică a cărţilor eliberate de Biblioteca publică orăşenească. 1904. p.09 * Отчет Кишиневской Городской Общественной Библиотеки за 1900-1902 гг.91 Total 24 038 33620 20256 77914 Inclusiv. în % 23.58 76. în % 30.Tabelul 33 292 Numărul mediu de cititori.70 29. Tabelul 34 Solicitări de literatură ştiinţifică (de specialitate) 5709 6961 5959 18629 Inclusiv. în % 76. Кишинев. anii 1900-1902* Ambele genuri 35 48 69 51 154 18 91 130 242 Media frecvenţei / zi Anii Bărbaţi Femei 18 30 41 17 18 28 Cifra medie anuală a cărţilor eliberate pentru fiecare cititor 16 19 20 103 Cifra medie zilnică a cărţilor eliberate pentru fiecare cititor 76 102 131 1900 1901 1902 În mediu. Кишинев.0 Conţinutul cărţilor solicitate de cititorii Bibliotecii publice orăşeneşti.. anii 1900-1902 30 21 * Отчет Кишиневской Городской Общественной Библиотеки за 1900-1902 гг.00 100. anii 1900-1902* Anii 1900 1901 1902 Total Solicitări de literatură artistică 18329 26659 14297 59285 Inclusiv.15 26.85 43.42 23.75 20. 20.

Tabelul 35 Repartizarea cititorilor cu abonament ai Bibliotecii publice orăşeneşti după categoria socială, anul 1902*
Bărbaţi Nr. 4 153 981 367 11 40 94 442 2092 % 0,19 7,31 46,89 17,54 0,53 1,91 4,49 21,13 77,00 Nr. 21 439 24 22 5 114 625 % 3,36 70,24 3,84 3,52 0,80 18,24 23,00 Nr. 4 174 1420 391 11 62 99 556 2717 % 0,15 6,40 52,26 14,39 0,40 2,28 3,64 20,46 100,0 Femei Total

Categoria socială

Preoţi Nobili Mica burghezie Cetăţeni de onoare Militari Negustori Ţărani Alte categorii (neindicate) Total

* Отчет Кишиневской Городской Общественной Библиотеки за 1900-1902 гг., Кишинев, 1904, p. 21.

Tabelul 36 Repartizarea cititorilor Bibliotecii publice orăşeneşti după confesiunea religioasă şi după reşedinţă, anul 1911*
Total 1661 Total Periferie 87 12 99 3,64% Nu este prezentat 4 4 0,15% 2717 100,0 Partea de sus a oraşului 960 189 1149 42,29% Reşedinţa Partea de jos a oraşului 1041 424 1465 53,92%

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)

Bărbaţi 954

Creştini Femei 102 1056 38,87%

Total 1056

Bărbaţi 1138

Iudei Femei 523 1661 61,13%

*

Отчет Кишиневской Городской Общественной Библиотеки за 1900-1902 гг., Кишинев, 1904, p. 12.

293

Tabelul 37
% 53,96 45,49 55,53 28,84 32,82 27,22 17,20 21,69 17,25 % % Total 5035 98069 132076

294

Numărul de cititori înregistraţi la Biblioteca publică orăşenească în anul 1911*

Anul 1911 Cititori înregistraţi Vizite Solicitări de carte

Cititori

2717 44608 73343

Abonaţi de cat. I şi II 1452 32187 35944

Biblioteca pentru copii „A. Puşkin” 866 21274 22789

*

Отчет Кишиневской Городской Общественной Библиотеки за 1911 год, Кишинев, 1912, p. 35.

Tabelul 38
*

Numărul infracţiunilor înregistrate în oraşul Chişinău în perioada anilor 1912-1915

Tipul infracţiunilor

Omoruri, crime Jafuri, tâlhării Agresiuni fizice, cazuri de vătămare corporală Escrocherii, delapidări de bani etc. Furturi Alte infracţiuni TOTAL/AN

1912 Nr. cazuri % 5 0,4 39 3,6 65 6,0 30 2,8 758 70,2 183 17,0 1080 100,0

ANII 1913 1914 Nr. cazuri % Nr. cazuri % 7 0,7 4 0,5 29 2,9 16 2,1 48 4,9 18 2,3 34 3,5 8 1,1 816 72,6 671 87,9 52 5,2 46 6,1 986 100,0 763 100,0

1915 Nr. cazuri % 6 0,9 19 3,2 10 0,2 2 0,3 566 94,8 16 0,6 619 100,0

*

Краткий отчет о деятельности Кишиневского Сыскного Отделения за 1915 год, Кишинев, 1916, p. 7.

Lucia Sava

Tabelul 39
Denumirea actuală Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt Str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni Str. A. Bernardazzi Str. A. Botezatu Str. Bucureşti Str. Bulgară Str. Maria Cebotari Str. Toma Ciorbă Str. Columna Str. A. Corobceanu Str. Mitropolit Dosoftei Str. M. Eminescu Str. 31 August 1989 Str. Alexandru cel Bun Str. Sf. Andrei Str. Zamfir Arbore Str. Armenească Str. A. Mateevici Str. Puşkin Str. O. Goga Str. A. Hâjdău Str. Avram Iancu Str. Sf. Ilie Str. N. Iorga Str. M. Kogălniceanu

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)

Denumiri ale principalelor străzi ale oraşului Chişinău*

Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25.

Denumirea străzii în perioada anilor 1900-1918 Str. Aleksandrovskaia Str. Gogol (sf. sec. al XIX-lea - Seminarskaia) Str. Kuznecinaia (1918-1924 – str. B. P. Hasdeu) Str. Botezatovskaia Str. Podoliskaia, Imperatora Nikolaia II Str. Bolgarskaia Str. Buiukanskaia (1918-1924 – str. Haruzin) Str. Gospitalinaia Str. Nikolaevskaia Str. Kolodeznaia Str. Schmidtovskaia Str. Mihailovskaia Str. Kiev Str. Haralampievskaia, Zolotaia Str-la Andreevskaia Str. Salovschi Str. Armenească (1918-1924 – str. Cetatea Albă) Str. Sadovaia Str. Puşkin Str. Irinopolskaia Str. Iakovlevskaia, Petropavlovskaia Str. Ostapovskaia Str. Iliiskaia Str. Jukovskogo Str. Pirogov

295

296

26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44.

Str. Inzovskaia Str-la Mariinski Str-la Fontanîi Str. Ekaterinskaia Str. Moghiliovskaia Str. Antonovskaia Str. Sinadino Str-la Inzov Str. Pavlovskaia Str. Golenişceva-Kutuzova Str-la Sţibikov Str. Leovskaia Str. Stavrievskaia Str-la Varfolomeevski Str. Kiliiskaia Str. Voznesenskaia Str. Schidtovskaia Teobaşevskaia Str. Kamenolomnaia

Str. S. Lazo Str. Petru Maior Str. V. Micle Str. Arhanghelul Mihail Str. Petru Movilă Str. Anton Pann Str. Vlaicu Pârcălab Str. Colina Puşkin Str. Petru Rareş Str. Sf. Ţării Str. C. Stere Str. A. Şciusev Str. Şipotelor Str. Teatrului Str. L. Tolstoi Str. Gr. Ureche Str. Mitropolit Varlaam Str. A. Vlăhuţă Str. I. Zaikin

*

Tabelul a fost întocmit în baza informaţiilor selectate de pe site-ul: www.sit.md

Lucia Sava

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)

297

PLANUL ORAŞULUI CHIŞINĂU (reconstituit). Sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea

298

Lucia Sava

SOCIETATEA ORĂŞENEASCĂ DE CREDITE (schiţă), str. B.P. Hasdeu, 4

SCHIŢĂ A UNEI VILE URBAN, str. T. Ciorbă, 5

SCHIŢĂ A UNUI CONAC URBAN, str. 31 august 1989, 43A

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 299 COMPLEX DINTR-O VILĂ URBANĂ (schiţă). str. 95-97 . Bernardazzi.

Bulgară. str. str. 7 .300 Lucia Sava SCHIŢĂ A UNEI CASE INDIVIDUALE. Ciorbă. T. 23 SCHIŢĂ A UNEI VILE URBANE.

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 301 STRADA ALEXANDROVSKAIA (începutul sec. XX) STRADA ARMENEASCĂ (începutul sec. XX) .

XX) CASA EPARHIALĂ .302 Lucia Sava BANCA URBANĂ (începutul sec.

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)

303

GIMNAZIUL NR. 1 DE BĂIEŢI DIN ORAŞUL CHIŞINĂU (începutul sec. XX)

GIMNAZIUL DE FETE „N. DADIANI” (începutul sec. XX)

304

Lucia Sava

GIMNAZIUL NR. 3 DE BĂIEŢI DIN ORAŞUL CHIŞINĂU

PARTEA DE NORD A ORAŞULUI CHIŞINĂU (începutul sec. XX)

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)

305

PARTEA DE SUD A ORAŞULUI CHIŞINĂU (începutul sec. XX)

PERIFERIA ORAŞULUI CHIŞINĂU (începutul sec. XX)

306

Lucia Sava

OLARI

CIZMAR

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)

307

VÂNZĂTOR DE BRAGĂ

VÂNZĂTOR DE COVRIGI

VÂNZĂTOR DE USTUROI

FIERAR

308

Lucia Sava

TIPUL MOLDOVEAN

TIPUL EVREULUI CHIŞINĂUEAN

MODELE DE VESTIMENTAŢIE (începutul sec. XX)

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 309 MODELE DE VESTIMENTAŢIE (începutul sec. XX) . XX) MODELE DE COAFURĂ (începutul sec.

310 Lucia Sava ACCESORII ŞI ELEMENTE DE PODOABĂ MODELE DE ÎNCĂLŢĂMINTE FEMININĂ .

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 311 ARCUL DE TRIUMF ARCA TEATRULUI BLAGORODNOE SOBRANIE (începutul sec. XX) .

312 Lucia Sava MUZEUL ZEMSTVEI TRIBUNALUL DE DISTRICT CHIŞINĂU (începutul sec. XX) .

67. 256 Bonvalet C.... 264 Bâc. 138. G. 99. 184 Ariès Ph. 30. 34. 256 Bilciurescu V. 175 Bellah R.. 129.-P. 46. 255 Balamace Ep. 43... 24. 31 Besson J.. 138 Boia L. 42. 175 Buiucani.. 255 Aron J. 31. 89-91.. 25 Belousova.. 23... 256 Braunştein I.. Z. 88. 87. 141 Bernardazzi Al.. 15.. 30.. 264 Buzdugan I. V. 85. 46... 43. 179. 255 Batistini M. 27-29. 88 Bukşup. 255 Alecsandri V.. 109 Burada T. 39. 152-154. 158. 154 Beethoven Ludwig van. 134. 141. 24 Benevolo L. 246. 256 Bezviconi Gh. 98. 202 Berr H. N. 86... 256 Bloch M... 34.. 121. 125. 41.. 175 Belador M.. 256 Bujaker M. 256 Braudel F.. 255 Bakova E. 102 Alexianu A. 100 Alexandrovskaia. 165.. 50. 15. 94.. 247. 256 Burlacu A. 37. 15. 137. 109 Bâtcă M. 179 Alexandri N.. 32.. 65 Bucureşti. 168 . 57. 141. Bojena Victorovna... 255 Berlin. 174 Below Georg von... 72.. 46. 256.. 142.. 119 Aldea C. 151. 248 Burke P. 42. 152. 55. N. 255 Aderov V. 129 Bairoch P.. 71. 114.. 156... 77... 256 Boldur A. 39..Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 313 INDICE DE NUME A Adauge M. 72. V. 88 Bouchet Fr. 247 Balmuş P. 246 Anikin... 148. 255 B Bacci M.. 39. 163. 81. 247 Beaton C. 139.. 175 Batiuşkov P. 119 Burckhardt J. 76. 255 Basarabia. 102 Arbore. 256 Bon. 54. 97 Barthes R. 174 Berindei D. L. 35. 26-28 Butovici V.... 41. 56. 247 Balş. 64. 256 Botanica. 255 Alistar El. 143. 31. 247.. 39. 255 Aron R. 23. 255 Akkerman. 100 Andrieş -Tabac S. 45. 88. 23. 37. 25 Berezovschi M. 37. 102. 41. 255 Babilunga N. 264 Badinter E. 24.. 114. 17. 264 Blum A. 37. 152 Bastié J. 111. 132-134. 84. 118 Bruk S. 255 Agrigoroaiei I.

39.. 28 Enăchescu A. A. 249 Danu E. 150.. 204 Ciobanu Şt.. 179 Cernovodeanu P. 250 Durkheim E. 250. 100.. 139-141. 89 Caşu.. 169 Caragea C. 73. 34. 258 Enciu N. 190. 179.. 73. 199. 144.. 152. 116. 189.. 257 Ceaicovschi-Mereşanu G.. 40. 80 Cruşevan P. 257 Cazacu P. 182. 85.. 140. 27. 87.. 257 Claval P... 168. 187. 24. 122 Chişinău. 257 Chicu A.. 249 Duby G. 36 Cujbă S. 177 Eremia.. 143... 249 David A. 169 Cojocaru Gh. 250.. 72. 177 Casso L. 38. 143. 118 Filipescu C. 45..... 248 Constantinopol. 123. 85. 41.. 198.... 154.. 170 Cuşco A. 100 Ermandi E. 45 F Febvre L... 116 D Lucia Sava Danilov M. 258 Dragnev E. 57 Florov N. 65. 257 Caravia N. 248. 26 Duţu A. 31. 116. 181. 83. 258 Enescu G. 72. 106. 45. 257 Cononovici El. 249 Djuvara N. 85. 19... I.. 179. 36 Cosmovici A. 258 Dzvkonika-Коzlovка А. 169 Cucu V.. 75.. 52. 82. 40. 36. 34. 248 Claudian I. 174. 28.. 258 Eşanu A.. 85. F. 259 Finkeliştein N. 52. 40. 35. P. 114. 257 Colesnic I. 66. 44. 258 Erhan P. 138. 41. 53.. 16.. 257 Costenco N. 36.. 53.. 99. 62. 94-97. 250 . 36. 249 Dicescu A. 39. 78 Coval D. 56. 179 Dicusar N. 202.. 264 E Elias N. 83. 30-32. 72. 23. 248... 37.. 116 Donici M. 45. 151. 248 Ceaikovski P. 36. 258 Deslandres Y. 257 Chabot G... 168 Cimpoi M. 15-18... 257 Chiriţescu M.. 89. 168.. 258 Doncev N. 249 Dumbravă V.314 C Cantemir D.. 150. 249.. 46.. 197. 153.... 258 Felidman S. 85-88. 169 Donici L. 40. 84. 177 Cehov A.. 257 Coşbuc G.. 38. 180 Constantiniu Fl. 258 Eşanu V. 100.. 177 Costaforu X. 30. I. 258 Diacon Z.. 90.. 56.. 146. 248. 116 Fiodorov P. 107. 100. 177.

120. 116. 168. 129 Ghibu O.. 30. 39. 175 Hruşca. 107. 176 H Habermas J. 88 G Gavriliuk E... 68. 260 Kreisler F.. 259 Girard L. 259 Gogol N. 179 Grinberg A. 74 Kocka J. 28 Halippa P. 171 Gorki M.. J.. 103. 79. 24 Frăţiman I. 40. 130. 251. F. 77. 260 Hintze O.... 260 Iorga N. 250. 260 Leonard P.M. 125 Hertza Vl.. E. 254 Jukov V. 168. 116 Gutor V. 260 Livezeanu I. 184. 106... 21.. I. 165 Kogălniceanu M. 38. 129. 90 George P. 84.. 59. 113. 176. M. 65 Kiev. 129. 259 Ghendrih I.. 251 J Jitaru V...Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 315 Foucault M. 21. 179 Harkov. 41. 260 . 27.. 184 Harea V. 175 Krupenskii D... 37... 31. 117-119.. 159 K Кabuzan V.. 116 Кustreabova S. 158... 40. 58. 120. 85 Halbwachs M. 260 Holban A. 77. 71 L Ladurie. 260 Laşcov N. 250 Istrati E. 110 Heraru Gh.. 260 Lamprecht K.. 113. 179 Goody J. 259 Gore P.. 100. 176 Kogani T.. М. 135.. 97. 27. 260 I Iacobescu M. 176. 32 Klosovskii I. 169 Koselleck R. 15 Huizinga J.. 69.. 74..... 179 Grati T. 188. 259 Goffman E. 109.. 259 Giurgea E.. 100 Frumuşica. 50. 74. 98 Hexter. 39 Graur V.. 101. 120 Hânceşti. 95. 259 Frazer J. 115. 259 Gianini H. 37. 179 Lebrun F. 158 Hrjanovski C... 177.. 175. 94.... 115-117. 75. 40.. 170 Iaşi. 39. 24.. H. 250 Goff J. 83. 260 Laşcov V.. 260 Ioncu T... 100. 133. 176 Herson. 20. 94 Inculeţ I... 116 Liiceanu A.

169. 260 Mateevici A. 37. 261 Negrei I. 95. 262 Ploşniţă E. 140.. 69. 175 Platon A. 69. 261 Năstase L. 112..-F. 86. 252 Paliţ-Palade I. 111... 169 Maurois A. 158 Pascari Haikeli Iosi-Saev. 100. 165 Păun Gh. 110. 170. 179. 76. 260 Mâţu C. 174 Mureşan M.. 261 Mihali C.... 175 Nicoară T. 176.. 69.. 261 Niculiţă-Voronca E. 88. 34. 252 Nour A. 120. 141 . 38-40.. 262 Papu E. 20.. 262 Paris. 39.... 19-21. 100. 262 Popovschi V.. 146. 39.. 179. 251 Negru Gh. 76 Marin Costache. 176 Martonne E. Gh. 168 Pâslariuc V... 261 Moscova.. 262 Petersburg. 82 O Odesa. 38.. 84. 74. 85 Pelivan I. 163... 182. 251 Marghiloman A. 175 Ludtke A. 261 Negruzzi C. 131... 140. 194 Piponnier Fr. 252. 70. 57.. 34. 38... 251 Munceşti. 181 Nejdanova A. 107. 193 Mandrou R.. 32.. 176. 251.. 260 Micu G.316 Lorenzo T. 89 Nedelcea T. 139. 30. 38. 169. 44. 162. 34. 184 Petrovici F. 253. 69. 39. 165 Nistor I. 252. 37.. 262 Pirogov G. 74. 110. 118 Moşanu A... 260 M Madan Gh. 175 Lucezaskaia E.. 42. 147. 110 Malina (Mare şi Mică).. 39. 179 Lucia Sava P Palade Gh.. 169. 111. 182-184.. 252.. 262 Poştarencu D. 252 Noroc L... 262 Popovschi N. 121 Ostrovski A. 261 Militaru I. 15 Murafa S. 185. 262 Praga. 36.... 262 Perrot Ph. 38. 145. 148. 138 Pirenne H.. 168 Nanu A. 40.. 251 N Nacco A. 94.. 260 Massoff I. 138. 169.. 261 Nirenberg Solomon. 169. 261 Nicoară S. 175. 251 Mihail P.. 39.. 26.. 39. 65-67. 180 Mahu V. 262 Norbert E. 174. 45. 251 Mureşan D.

147. 174. 101 Stan C.... 254 Ţighiliu I. 262 Roche D. 175 Robinson J. 262 S Sadoveanu M. 91. 23. 168 Sârbu F. 74.. 79 Stroiescu V.. 141 Varta I. 262 Ranke L.. 170 Stone L. 254 Şciusev A. 253 Sinadino P.. 38..... 138.. 39. 105. 72. 263 Urusov S. 141 . 184 Surucean F.. 59. 254 Văduva O.. 116 T Taras I.. 91. 103. P. 20 Sculeni. 193.. 35. 165 Ruppert J. 71. 56.. 38. 264 Viena... 262 Sava A. 101. A.A. 168 Rozenberg Nuhem Moscov. 50.. 59... 29. 29... 175 Rădulescu Ionel. 117. 116.. 105. 27 Ţ Ţepordei V. I. N..V. 263 Transilvania. H. 88 Scurtu I. 263 U Ungureanu A.. 80.. 116 Şustov N. 34.. 192. 118. 138. 91 Tolstoi L. A.. 175 Şarov I. 177. 254 Turner F. 202 Şilikrut A. 114. 52.. 43. 254 Veyne P. I. 39. 73 Troianovschi L. 165 Varşovia.. 116. 191. 253 Savca I.. 94. 254 Văcăruş V. 74... 179 Simionescu I. 143.. 91... 43. 35. 38. 188 Sulima D... 198 Schinoasa. 254 Stere C.. 253. 116 Sorre M.Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 317 R Racinet A.. 263 V Vaisleb Iosi-Kopelev Silkisi. 82.C. 166. 98 Ţurcanu I. 179. 262 Roman T. D. 27... 254 Veranje J. 263 Ţîganko V. 263 Semigradov N. 88 Schumpeter J. 76. J. 46.. 157.. 94. 253 Simionescu.. 101. 34. 254 Starostenco P. 90.. 28 Schutz A. 168 Stamati T.. 157. 30. 27 Rahmaninov S. 175 Tereşatov I. 253 Sârbu I... 52 Stamati C. 43 Teodorini Al... 179 Toynbee. 162. 183 Ş Şaleapin F.. J. 197 Segalen M. 158 Rebikov V. 25.

.. 57 Zelenciuc V. 24. 129 Zamfir C. 27 Wehler H. 42.318 Vighel F.-U... 84 Zaşciuk A... 26. 264 Zub A. D... 32 X Xenopol A. 15 Vlăduţiu I. 264 Y Yvert-Jalu H.. 72 .. 73. 61.. 254 Z Lucia Sava Zaharin A. 80. 175 Visterniceni.. 73 Vineavski H. 264 W Weber M. 145. 146. 81 Zauşchevici.. 264 Vovelle M.

nr. Chişinău tel. 31 august 1989. 98 MD-2004.pontos@gmail.Editura „Pontos” Str.com .: (+37322)23 22 18 editura.

. Chişinău Comanda nr.-P. Florilor. 1 MD-2068.E.Tiparul executat la F. „Tipografia Centrală” Str.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful