FIZIOLOGIE BACTERIANĂ

1. 2. 3. 4.

5.

Compoziţia chimică Nutriţia bacteriană Metabolismul bacterian Creşterea şi înmulţirea bacteriilor Influenţa factorilor de mediu asupra înmulţirii bacteriilor

1. Compoziţia chimică
Cuprinde în jur de 20 de elemente ale sistemului periodic:

•elemente de bază: H, C, O, P, S-cu rol primordial structural şI energetic pentru orice celulă vie
•elemente <1%, sub formă ionizantă: K, Mg, Na, Cl, Ca -cu rol funcţional în procesele de activare enzimatică, permeabilizarea membranei, etc. •oligoelementele: Mn, Fe, Co, Cu, aflate în cantităţi foarte reduse -intră în structura unor coenzime, necesare desfăşurării metabolismului •conţinutul în apă:85% din masa celulară; ea transportă, solubilizează, electroliţii, reprezintă mediul în care se desfăşoară reacţiile metablice.

Nutriţia bacteriană Nutriţia bacteriană reprezintă totalitatea proceselor prin care bacteriile îşi procură din mediul înconjurător substanţele necesare supravieţuirii.2.  Respiraţia bacteriană .modalitatea de a-şi produce energia necesară activităţii metabolice  . creşterii şi înmulţirii.

purine.substanţe organice Sursa de azot  aminoacizii. f.oxidează substanţele anorganice  chemoorganotrofe . săruri de amoniu (Escherichia coli.oxidează subst.).substanţe anorganice. CO2  mixotrofe . AA.Sursa de energie  fotosintetizante . pirimidine.energia luminoasă  chimiosintetizante .reacţii de oxido-reducere a unor substanţe  lithotrofe . . Salmonella etc.de creştere) Sursa de carbon  autotrofe .substanţe organice cât şi CO2  heterotrofe .organice (glucoză.

fiind bacterii cu habitat obligatoriu intracelular (chlamydii. rickettsii)  auxotrofe –pierd propr. de a sintetiza un compus (E.coli-timidina)  prototrophe – tulpinile originale din care provin .Necesităţile bacteriilor de interes medical  chimiosintetizante heterotrofe (cu necesităţi diferite)  paratrofe – sunt dependente de aparatul enzimatic al celulelor gazdă.

3.energia rezultată din reacţiile catabolice este înmagazinată în compuşi macroergici  reacţiile anabolice. prin care celula bacteriană îşi sintetizeză substanţele propri. cu consum energetic . Metabolismul bacterian  Cuprinde totalitatea reacţiilor biochimice care au loc în celula bacteriană şi în mediu  reacţii catabolice – metabolizarea substratului nutritiv cu eliberare de energie  reacţii metabolice intermediare .

glucoza -6 fosfat) •pregătirea substanţelor pentru oxidare prin reacţii de decarboxilare •oxidarea substanţelor cu eliberare de energie -respiraţia bacteriană •respiraţia -acceptor final de H este O atmosferic •fermentaţia -acceptor final este o substanţă organică •respiraţia anaerobă -acceptor final este O prezent într -o sare anorganică.3. .1 Reacţiile catabolice Parcurg în principiu 4 faze: •descompunerea extracelulară a substanţelor organice în unităţi mai mici •absorbţia substanţelor din mediul extern: prin mecanism pasiv sau activ (fosforilarea glucozei .

Bacteroides.respiraţia aerobă (Pseudomonas aeruginosa.tuberculosis. Bacillus) Bacterii strict anaerobe – nu se dezvoltă în prezenţa O atmosferic .în prezenţa CO2. 6-10% (Neisseria) . M.enterobacteriile Bacterii anaerobe aerotolerante folosesc numai fermentaţia în prezenţa aerului atmosferic.Respiraţia bacteriană      Bacterii strict aerobe –se dezvoltă numai în prezenţa O atmosferic . fără participarea oxigenului (Streptococcus pyogenes) Bacterii microaerofile . Prevotella) Bacterii facultativ anaerobe -se dezvoltă în prezenţa sau absenţa O atmosferic .fermentaţia în condiţii anaerobe (Clostridium.

CREŞTEREA ŞI ÎNMULŢIREA BACTERIILOR Rezultat al nutriţiei şi metabolismului  Creşterea volumului celulei. dezacord masă -volum  Diviziune binară  la bacili pe un plan perpendicular pe lungime  la coci pe planuri variate  Gram pozitive .formarea unui sept  Gram negative .4. dedublarea materialului nuclear.strangulare directă  .

.

1 Curba de creştere şi multiplicare a bacteriilor în mediu limitat •Dacă se introduce un inocul de celule bacteriene dintr-o cultură pură într -un mediu de cultură proaspăt şi se incubează . bacteriile vor creşte şi se vor multiplica -timpul scurs de la o diviziune la alta =timp de generaţie •Aprecierea nr de celule bacteriene la intervale de timp de la momentul inoculării -grafic •număr total de germeni (vii şi moarte) •număr de celule vii -apreciază nr bacteriilor capabile să se multiplice în continuare .4.

Curba de multiplicare a bacteriilor în mediu limitat .

condiţii de mediu. de numărul de celule din inocul (1/2 h şi 3-4 h la bacteriile sporulate) Numărul bacteriilor este staţionar Metabolismul este intens Creşte volumul bacteriilor Sensibilitate crescută la antibiotice  Faza de accelerare – bacteriile încep să se înmulţească .1. Faza de lag = adaptare la noile condiţii      Durata – în funcţie de specie.

T/Nr.2. Faza de multiplicare exponenţială        Bacteriile se înmulţesc în progresie logaritmică.b – liniar Este posibilă doar in vitro Durata (în general 2-3 ore în funcţie de TG)  Escherichia coli – TG 10 minute  Mycobacterium tuberculosis – 25 ore Bacteriile prezintă toate caracterele speciei Sensibilitate mare la antibiotice Compoziţia mediului se schimbă Perioadă de încetinire .

b. difteric. nu mor) Sensibilitate scăzută la chimioterapice Modificări ale morfologiei şi caracterelor tinctoriale Produc anumiţi metaboliţi secundari cu distribuţie taxonomică foarte riguroasă  Antibiotice (Actinomyces)  Colicine (b. etc.3. b.piocianic)  Exotoxine (b. tetanic.botulinic.) Sporogeneza la bacteriile sporulate . Faza staţionară       Durata – câteva ore Numărul de bacterii este constant (ele nu se înmulţesc.

pentru stabilirea diagnosticului unei infecţii bacteriene. Faza de declin Durata – zile  Numărul de bacterii scade constant (epuizarea substratului nutritiv şi acumularea de metaboliţi toxici)  Modificări morfologice  Autosterilizare sau sporulare completă Cultivarea bacteriilor în mediu limitat este utilizată în laboratoarele de bacteriologie medicală.  .4.

Cultivarea bacteriilor în laborator Medii lichide  Mediile solide  colonii  .

Colonii izolate .

Caractere culturale .

farmaceutică. interferoni. etc) pentru industria alimentară. etc.4.2 Curba de creştere şi înmulţire a bacteriilor în culturi continui    Cultivarea bacteriilor în sisteme deschise chemostate . enzime. antibiotice.  Cercetare Mediul este înlocuit în permanenţă Bacteriile sunt mereu în fază logaritmică .pentru obţinerea unei mase mari celulare  Vaccinuri  Produşi bacterieni (exotoxine.

 după pătrunderea în organism a unui număr mic de microbi aceştea se pot înmulţi rapid şi produc o infecţie gravă cu evoluţie acută (meningita)  Bacteriile cu timp de generaţie lung vor produce o infecţie cu evoluţie insidioasă.3 Înmulţirea bacteriilor în organism Condiţiile pe care microorganismele le întâlnesc în organism le selectează pe acelea care cresc în anumite limite de temperatură.4. cronică (TBC) . osmolaritate şi pH.

creşterea şi multiplicarea bacteriilor este stresată  necesităţi nutritive (prin competiţie cu flora normală)  prin mecanismele apărării antiinfecţioase .Înmulţirea bacteriilor în organism  În organism.

) bacteriile cu habitat extracelular sunt expuse acţiunii anticorpilor. complementului. bacteriile ce se înmulţesc intracelular sunt protejate de acţiunea acestor factorii şi scapă uneori supravegherii imunologice bacteriile dezvoltă mecanisme adaptative care să ocolească barierele ce se opun înmulţirii lor .coli. fagocitozei...Înmulţirea bacteriilor în organism     Pretenţii nutritive mai mari la bacteriile cu habitat exclusiv uman (gonococ) decât la celelalte (E.

aplicaţia practică a acestui aspect fiind sterilizarea . care se înmulţesc optim la peste 45°C temperaturile ridicate distrug bacteriile.optim între 20-40°C.optim la 20°C dar şi sub această temperatură Mezofile . fiind denumite şi bacterii “homeoterme”.5. Termofile. Sunt cele patogene deoarece se înmulţesc la temperatura organismului. INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA ÎNMULŢIRII BACTERIILOR      Temperatura Psihrofile .

INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA ÎNMULŢIRII BACTERIILOR  temperaturile moderat scăzute.  Conservarea prin congelare. de +4oC din frigidere. nu distrug bacteriile dar opresc înmulţirea lor prelungindu-le viabilitatea. Tulpini criofile!!!  îngheţul la temperaturi nu prea mici faţă de 0oC determină cristalizarea apei ce determină leziunea structurilor membranare a celulelor bacteriene. Temperatura optimă este cea realizată de CO2 (-78°C) sau de azotul lichid (-180°C). .

2-7.03% (10% la Neisserii)  Umiditatea  În funcţie de specie  Liofilizarea(desicare bruscă la -78°C)pentru conservare   Presiunea osmotică    în mediu hiperton -pierd apa . v. .plasmoptiză există bacterii halofile -cresc în soluţii hipersaline(m.holeric)  CO2 :0.INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA ÎNMULŢIRII BACTERIILOR pH – 7.plasmoliza în mediu hipoton -apa intră în celule .4(excepţii:Brucella.

osmotică  Electricitatea  Radiaţiile :  neionizante(UV -cu efect bactericid)  ionizante -formează în celulă radicali cu viaţă scurtă  şi protoni .INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA ÎNMULŢIRII BACTERIILOR Ultrasunetele  Presiunea hidrostatică.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful