LP 6 Complianţa terapeutică: factori psihologici care influenţează complianţa terapeutică.

Exemple în anumite tulburări cronice (TBC, astm, HTA) Efectul Placebo: modalităţi de exploatare a efectului Placebo în terapie, varietatea efectelor Placebo, factori care influenţează apariţia efectului Placebo. Dependenţa psihologică de medicament: exemple, cauze şi consecinţe. Calitatea vieţii şi relaţia cu profilul medicamentului: echilibrul între câştiguri şi pierderi.

precum şi adăugarea altor mijloace terapeutice neprescrise de către medici • Hipocomplianţă – mergând până la noncomplianţă.Complianţa terapeutică • Raport procentual sau explicit între comportamentul bolnavului şi prescripţia clinică • Hipercomplianţă – cu iniţiativă personală de sporire a cantităţii de medicamnete şi a duratei trtamentului. neîndeplinirea rtiguroasă sau deloc a indicaţiilor terapeutice .

efecte secundare previzibile sau imprevizibile • Eşecul anterior al unor prescripţii terapeutice similare. ordine. avertizare asupra efectelor secundare • Calităţi relaţionale faţă de bolnav: autoritate. distanţă faţă de pacient. apropiere. ierarhizare. tact. instrucţiuni scrise.Factori de care depinde CT • Factori implicaţi de natura prescripţiilor terapeutice • Complexitatea prescripţiilor terapeutice • Consecinţele negative asupra bolnavului: disconfort fizic sau psihic. • Factori care depind de medicul care prescrie • Medicul – exponent al puterii sociale – puterea socială reprezintă un potenţial pentru schimbarea reală a comportamentului unui individ • Medicul influenţează bolnavul prin cinci faţete ale puterii sale sociale » Puterea legitimată – determinată de statutul său social » Puterea expertă – determinată de statut dar şi de gardul şi nivelul de pregătire » Puterea informaţională – descreşte odată cu aflarea de către bolnav a unor soluţii terapeutice » Puterea coercitivă – bolnavul poate să antipatizeze medicul » Puterea recompensivă – uneori bolnavul abuzezaă de micile indulgenţe terapeutice • Prestigiul medicului – influenţează direct proporţional CT • Calităţile de instructor ale medicului: răbdare. . răceală.

de resemnare sau evaziune. anxioşii. ca receptor şi executant al indicaţiilor medicale • Nivelul de înţelegere al bolnavului • Tipul de personalitate al bolnavului » Cu implicaţii pozitive: conformiştii.• Factori care ţin de bolnavul. • Păreri preconcepute ale bolnavului despre tratamentul prescris • Noncomplianţă deliberată sau fortuită – la bolnavii recalcitranţi. optimiştii » Cu implicaţii negative: “descurcăreţii”. boilnavi cu atitudini problematizante. simulanţi dar şi aceia care nu au încredere în medic şi tind să abandoneze relaţia terapeutică .

dispus să adopte clişee şi mentalităţi tradiţionale despre boală – bolnavul vrea să cunoască eficienţa recomandărilor primite şi informaţia furnizată de grup este în măsură să-i ofere date concrete • Intervenţia familiei. cu faze frecvente de acutizare impun bolnavului o grijă atentă pentru respectarea programului terapeutic vizând prevenirea recidivelor. în cazul bolilor care îi afectează cele mai elementare sau mai scumpe aspiraţii. în schimb bolile psihosomatice.• Factori dependenţi de boală • Severitatea bolii – induce de regulă o CT crescută. dar tema de complicaţii. cu orice preţ. ca şi dorinţa unei vindecări rapide pot ameliora CT. • Influenţa socială adiacentă relaţiei interpersonale dintre medic şi pacient • Gândirea de grup – reprezintă o veritabilă forţă ce se impune individului. dată fiind lipsa de replică a bolnavului în faţa unor ameninţări la adresa vieţii ori a integrităţii sale • Evoluţia acută sau cronică – Bolile acute – în cazul unor simptome uşoare Ct scăzută. pot încuraja bolnavul la abateri de la dietă şi medicaţie. după cum disconfortul crescut obligă bolnavul la o supunere absolută – Bolile cronice sunt diferite din punct de vedere al semnificaţiei pentru bolnav – cele cu prognostic sever dar cu evoluţie torpidă. devenit tot mai dependent şi mai sugestibil din cauza bolii. • Implicaţiile bolii asupra activităţii bolnavului – CT este favorabil infleunţată de dorinţa bolnavului de a se vindeca. colegilor sau bolnavilor din salon asupra CT a bolnavului .

dar fără substanţa activă a acestuia • Placebo apare ca un mijloc de control necesar cercetării terapeutice. cu înfăţişarea şi gustul unui medicament adevărat.Efectul Placebo • Placebo reprezintă o formă medicamentoasă identică cu cea a unui medicament. indiferent de natura bolii. . care permite în cazul unei prescrieri corespunzătoare. fiind definit ca un medicament aparent. de regulă. scurtă Instalarea efectului este mai rapidă decât cea necesitată de ajungerea în sânge a unei substanţe farmacodinamice active • Acţiune nespecifică. • Caracterele generale ale EP sunt: • • • • Substanţa administrată este inertă farmacologic Efectul este simptomatic ( atât simptome psihice cât şi somatice) Durata efectului este. deosebirea între acţiunea reală a medicamentului şi cea exercitaă în planul psihic al bolnavului.

nonreactivii • • • • • Variabile psihologice ale medicului – Caracterisitici pozitive • • • • • Prestigiul Optimismul terapeutic Calităţile relaţionale Comunicarea explicită referitoare la acţiunea medicamnetului în cadrul unor explicaţii succinte asupra bolii Autoritatea medicului Opusul celor pozitive Lipsa de preocupare faţă de bolnav Indifernaţ faţă de medicamentul pe care îl prescrie – Caracteristici negative • • • . ei sunt mai preocupaţi şi mai mulţumiţi de acest tratament.nonreactiv şi invers Referitor la tratamentul care li se acordă. Nemaleabili Extravertiţi Agresivi Eliberează anxietatea la exterior – Placebo.Factori de care depinde EP • Variabile psihologice ale pacientului – Placebo reactivii • • • • • Indiferent de sex. pacienţii pot fi Placebo-reactivi Referitor la frecvenţa răspunsurilor pozitive. vârstă şi inteligenţă.reactiv poate deveni Placebo. femeile sunt mai reactive Pacienţii cu boli mai uşoare răspund mai frecvent prin EP Un pacient Placebo.

mai activ decât roşul » În stările depresive: galbenul » În stările de iritabilitate: ble-ul şi verdele. .• Variabila medicament – Trăsături cu EP pozitiv: • • • • • • Noutate Administrare parenterală Design (plăcut. sofisticat) Gustul medicamentului Mirosul Culoarea » În stările anxioase: verdele.

Efectul pseudoplacebo şi nocebo • Efectul nocebo – răspuns advers la placebo. poate avea mai mulţi determinaţi. • Efectul pseudoplacebo – reprezintă un efect asupra unor simptome subiective ale bolnavului exercitat de medicamente active farmacodinamic. Preparate pe bază de vitamine de stimulare a apetitului sau producearea unor efecte tonice. dar care nu au acţiune terapeutică specifică asupra simptomelor respective ( ex. . eşecuri ale tratmentelor anterioare sau în situaţiile în care are loc o avetizare legată de posibilitatea administrării unei substanţe placebo. inclusiv expectanţele negative sau condiţiile care rezultă din neîncrederea în medic.

. dar şi a unor aşteptări concrete asupra unei presupuse acţiuni a medicamentului.Mecanisme ale EP • Modelul opioid – analgezia indusă placebo poate fi anihihilată de naloxon (antagonist opioid) • Modelul condiţionării reflexe – EP este datorat condiţionării reflexe unor aspecte exterioare ale medicului (halatul alb. gesturile sale) şi ambianţa cunoscută a cabinetului • Modelul expectanţei – corespunde implicaţiei pozitive a unor mari speranţe pe care şi le pune bolnavul într-un medic cu prestigiu sau într-un medicament renumit.

• Discriminarea între bolnavii trataţi cu Placebo şi cei cu preparate active în cazul evaluării unor medicamente noi la bolnavii aflaţi într-o stare critică.Indicaţii şi contraindicaţii ale placeboterapiei • Indicaţii • Cazurile care beneficiază de o relaţie terapeutică excelentă (medic optimist. preocupat de bolnav) • Simptomele bolii nu pot fi tratate cu medicamnete active sau aplicarea acestora are efecte echivalente fără a fi grevate de efecte secundare • Situaţii în care se urmăreşte sevrajul unui medicament. apropiat. la care acţiunea terapeutică diminuă progresiv şi la care. scăderea efectului terapeutic chiar la medicamente active. după ce şi-a îndeplinit rolul terapeutic nu mai este necesar dar s-a instalat dependenţa • Situaţii în care se urmăreşte dovedirea bazei funcţionale (absenţa substratului organic) al unor simptome zgomotoase. autoritar. ca şi cei care stabilesc o relaţie interpersonală deficitară cu terapeutul • Cazurile de aplicare repetată a EP. caracterizat prin simptome negative. care. • Contraindicaţii • Existenţa unei medicaţii active şi fără efecte secundare marcate pentru simptomele de tratat • Bolnavii placebo-negativi. adesea apare efectul Nocebo. .

durere. fostul bolnav începe să viseze ca la un paradis pierdut. după vindecarea şi oprirea tratamentului. corticoterapia) . dispnee) – a fost însoţită uneori. pe lângă dispariţia sau atenuarea acelor simptome şi de o stare de euforie sau de linişte. – Rezultate spectaculoase dar temporare ale administrării unor medicaemnete foarte active în bolile cronice ( ex. la care.Dependenţa psihologică de medicament • Premisele dependenţei de medicament – Experineţa administrării de medicamente în scopul diminuării unor simptome chinuitoare cu impact major psihogen (tuse.

impenetrabile la argumentaţia medicului referitoare la riscurile corticoterapiei • Bolnavii descurcăreţi. de rezultate spectaculoase • Anxioşii.Aspecte de ordin psihologic ale corticodependenţei • Cauze dependente de bolnav • • • • Bolnavii anxioşi Bolnavii timizi Bolnavii dependenţi de anturaj Structurile de personalitate rigide. la priomele simptome de recidivă a bolii recurg cu uşurinţă din nou la corticoterapie . care. cu un Ego puternic. ancoraţi în sarcini profesionale ce nu le permit momente de “cădere” • Bolnavii lipsiţi de voinţă • Bolnavii depresivi • Cauze dependente de medic • Amatorii de succes medical.

şi ele. psihologice/emoţionale şi cognitive. . • Simptomele. percepţiile asupra propriei sănătăţi şi calitatea vieţii în general sunt. incluse HQRL.Calitatea vieţii • Calitatea vieţii – reprezintă satisfacţia individuală dată de viaţă sau bucuria de a trăi legată de domenii pe care fiecare le consideră importante • Calitatea vieţii raportată la sănătate (HRQL – “Health Related Quality of Life” este satisfacţia dată de domenii ale vieţii care afectează sau sunt afectate de sănătate) • HRQL – reprezintă o încercare de evaluare a variabilelor dimensiunii sănătăţii corelate cu dimensiunile particulare ale vieţii definite ca importante pentru oameni în general (HQRL generic) sau cu dimensiunile vieţii celor afectaţi de o anumită boală (HQRL specific) • Cea mai mare parte a conceptelor HQRL înfăţişează influenţa bolii asupra componentelor bio-psiho-sociale ale sănătăţii. adică asupra funcţiilor fizice. sociale.

Indicatorii obiectivi pot fi grupaţi în: » Care înregistrează senzaţii despre starea fizico-psohică generală » Care înregistrează simptome ale bolii » Care vizează manifestările comportamentale personale legate de starea de boală .Evaluarea stării de sănătate individuală • Se face cantitativ cu ajutorul indicatorilor de sănătate: • După adresabilitate: indicatori individuali şi populaţionali • După aria de cuprindere: indicatori specifici şi indicatori generali • După baza de date: indicatori obiectivi ( aparţin de regulă abordării funcţionale) şi indicatori subiectivi (aparţin abordării perceptuale).

fatigabilitate.• Indicatorii cei mai des întâlniţi ai QOL sunt: • Funcţionalitatea – Fizică – capacitatea de realiza o varietate de activităţi fizice – De rol – limitări de rol atribuite problemelor de sănătate – Socială – limitele până la care sănătatea influenţează activităţile sociale obişnuite • Starea de bine – Sănătatea mentală – diferite stări sufleteşti: depresii. anxietăţi. trăiri pozitive cu referire la o anumită perioadă de timp – Energie. de perfecţionare intelectuală şi de participare culturală . vitalitate – aprecierea tonusului energetic – Durerea corporală (aprecierea durerii) • Autoaprecierea sănătăţii – Autoaprecierea generală a sănătăţii ( evaluarea curentă a întregii stări de sănătate) – Modificări în starea de sănătate în ultimul an • Factori extramedicali de care medicul trebuie să ţină seama: – Bunurile şi serviciile economice – Condiţiile de mediu (calitatea mediului natural şi urban) – Condiţiile sociale şi umane – calitatea organizării vieţii sociale la diferitele sale niveluri. calitatea relaţiilor interpersonale – Posibilităţile de informare.

8 grupe de indicatori ai sănătăţii • • • • • • • • Funcţia fizică Limitarea activităţii datorată problemlor fizice Funcţia socială . artrozici şi diabetici. • Medical Outcome Survey MOS – 36 itemi.Scalele de evaluare a calităţii vieţii • Sickness Impact Profile SIP – 136 itemi pentru măsurarea indicatorilor privind starea de sănătate generală.de inserţie socială şi susţinere a rolului social Sănătatea mentală Limitarea activităţii datorată problemelor emoţionale Percepţia sănătăţii Energie/fatigabilitate . psihică. socială şi limitarea rolurilor . simptomele respiratorii.vitalitatea Prezenţa durerii • Functional State Questionnaire FSQ– prezintă 4 funcţii: fizică. parametri fiziologici şi ai dispoziţiei la pacienţii cu obstrucţie respiratorie cronică – utilizată la bolnavii cronici: respiratori.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful