INTRODUCERE într-una din lucrările sale, filozoful moralist Seneca a scris: „Ceea ce nu opreşte legea opreşte bunacuviinţă

"1. Această afirmaţie se referă la legile imperiului roman, dar ea a rămas valabilă şi pentru legile statelor pînă în zilele noastre, căci nici un legiuitor n-a făcut, pînă acum, o lege care să cuprindă toate raporturile dintre oameni, în orice împrejurare, spre a nu mai fi nevoie de regulile buneicuviinţe. Legea statului este obligatorie, buna-cuviinţă este voluntară. Legea statului nu mă obligă să ajut unui bătrîn, unui invalid să se urce în tramvai, nu mă obligă să aduc un urcior de apă rece vecinului din satul meu, care zace singur în casă, nu mă obligă să fiu recunoscător etc., şi nici nu mă opreşte să invidiez, să urăsc, să fiu bădăran în faptă sau obraznic în vorbire etc. Faptele şi atitudinile care vădesc o aleasă purtare le datorăm bunei-cuviinţe, ale cărei reguli le urmăm de bunăvoie, convinşi fiind că aşa e bine, aşa e uman, aşa trebuie să se poarte oamenii între ei, spre a trăi în pace şi bună înţelegere. Aplicarea legilor unui stat este supravegheată de organele sale executive. Respectarea regulilor bunei-cuviinţe este observată, este controlată de public, de cei mulţi, de oricine şi-n tot locul.
1

Seneca, Troades, III, 2.

INTRODUCERE INTRODUCERE

Oricine are dreptul şi datoria de a atrage atenţia unui necuviincios, că fapta sau vorbele luisint contrare regulilor bunei-cuviinţe, iar dacă nu totdeauna i se spune în faţă, cei ce au văzut sau au auzit necuviinţa lui pot să-i formeze o atmosferă defavorabilă între cei din jur, mai ales între cunoscuţi şi vecini. Şi cui îi place să fie apreciat ca lipsit de bună-cuviinţă? Cel ce calcă legea e pedepsit, cel ce calcă regulile bunei-cuviinţe e certat şi probabil iertat. Legea nu poate ierta pentru că trebuie să fie dreaptă, imparţială pentru toţi. Execut legea din conştiinţa datoriei, ori din teamă de a nu fi pedepsit, însă respect regulile buneicuviinţe din convingere ori cel puţin de ruşine faţă de cei ce mă văd sau mă aud 2. Buna-cuviinţă arată stadiul de civilizaţie la care au ajuns oamenii sau popoarele. Totuşi, există oameni civilizaţi, dar lipsiţi de bună-cuviinţă, după cum există indivizi, mai puţin civilizaţi sau chiar primitivi, care respectă unele reguli ale bunei-cuviinţe faţă de semenii lor. Este o legătură între sensibilitatea unor oameni şi buna-cuviinţă, dar nimeni nu poate spune că e cunoscător al bunei-cuviinţe fără s-o fi învăţat de la cineva, fără educaţie. Buna-cuviinţă este rezultatul educaţiei, este efectul educaţiei,este chiar scopul educaţiei.
2

„Ruşinea este o întristare şi tulburare pentru cele rele, care parcă aduc dezonoarea." Aristotel, Retorica II, VI. „Definim ruşinea ca teamă de ocară." Aristotel, Etica nicomahică, IV, XV, 1128 b. 3 „In sens restrîns, prin educaţie se înţeleg măsurile privind formarea caracterului şi comportarea omului în societate". Dicţionar enciclopedic român, (Educaţie) voi. II, Bucureşti, 1964.

Pînă către mijlocul secolului al XlX-lea, buna-cuviinţă era printre materiile de învăţămînt ce se predau obligatoriu în şcoli, sub diferite numiri. La români se numea hristoitie4 — cuvînt împrumutat de la greci; la francezi se numea, mai ales politeţe, cuvînt împrumutat de la italieni, iar de la:francezi l-au luat alte popoare etc. Din secolul al XVI-lea, manualele — manuscrise sau tipărite — după care se preda buna-cuviinţă în şcoli aveau ca bază renumita operă a lui Erasm din Rotterdam: „De civilitate moruni puerilium"3. Chiar şi lucrarea în versuri tipărită în limba română, în anul 1834, de către Anton Pann sub titlul „Hristoitie au şcoala moralului, care învaţă toate obiceiurile şi năravurile cele bune", se întemeia tot pe aceea a lui Erasm din Rotterdam, după cum însuşi autorul ei mărturiseşte în prefaţă: „Această carte frumoasă / A fost întîi şi întîi scoasă j în limba cea latinească / A noastră cea strămoşească j Dîndu-i ca să se numească I Şcoala cea moralicească / Care şi sub acest nume / S-a împrăştiat în lume / Din limbi în limbi traducînd-o / Şi-n tot chipul prefăcînd-o /Fieşcare o făcuse /în limbă-i cum îi plăcuse I Precum şi în româneşte / Două feluri se găseşte / Care
4

V.A. Urechia reproduce în lucrarea sa Istoria şcoalelor de la 1800— 1864, tom. I, Bucureşti, 1892, pag. 110, un contract cu data de 1 aprilie 1823, prin care dascălul Teodor Verescu se obliga faţă de Episcopia Romanului „a paradosi" la „şcoala românească de la biserica sfinţilor mai mari Voievozi" pe lîngă alte „învăţături" şi

hristoitia. 6 D. Russo, Studii şi critice, Bucureşti, 1910, p. 123.
INTRODUCERE

aeurn şi de mine / lată a treia oară vine / Cum se vede întocmită I Şi-n versuri poezităaii. Cartea lui Anton Pann n-a fost tradusă direct din limba latină, căci autorul ei nu cunoştea limba latină. El s-a servit, se zice, de lucrarea grecului Vizantios, care a tradus In greceşte opera lui Erasm din Rotterdam, prelucrînd-o adăogind-o şi in-titullnd-o hristoitie7. Şi cărţile apărute după hristoitia lui Anton Pann sînt traduceri din diferiţi autori străini, compilaţii sau prelucrări cu unele adăogiri româneşti. Nici nu s-ar fi putut altfel, pentru că toate au caracter de manual — şcolar* sau extraşcolar — ori se ştie că autorii manualelor nu sînt originali decit în ceea ce priveşte planul şi stilul expunerii, materia de tratat este aceeaşi pentru toţi, mai ales, cînd e vorba de reguli de purtare devenite universale. Afară de lucrarea lui Anton Pann, nici o carte de bună purtare în societate n-a mai apărut în limba română cu titlul de hristoitie şi nici în versuri. Alţi termeni se întrebuinţează — cei
6

Hristoitia lui Anton Pann a fost tipărită în mai multe ediţii după moartea sa. Cea din urmă este cea din anul 1938. 7 Hristoitia lui A. Vizantios a mai fost tradusă şi versificată în greceşte şi româneşte de Naum Rîmniceanu sub titlul: Hristoitia nea (Buna obicinuinţă noaoă), 1829. N-a fost însă tipărită. Manuscrisul se păstrează la Biblioteca Academiei şi are cota 1487. Nu se ştie sigur dacă a fost folosit de Anton Pann pentru hristoitia sa. 8 M. Strejanu, Manual de bună-cuviinţă întocmit pentru tinerimea şcolară, Craiova, 1890, pag. 48. Titlul acestei cărţi dovedeşte că buna-cuviinţă s-a predat continuu în şcoală, deşi nu totdeauna cu titlul ei şi ca materie aparte, ci sub diferite numiri, cum se face şi azi la dirigenţie.

io
INTRODUCERE

mai mulţi împrumutîndu-se din limba franceză — spre a se da titluri de cărţi. Notăm cîţiva din aceşti termeni: buna-cuviinţă, bonton, comportare, cuviinţă, etichetă, maniere, omenie, politeţe, 7 ani deacasă etc. Dintre toţi termenii enumeraţi, buna-cuviinţă este întrebuinţat mai mult decît oricare, devenind popular. Cel dinţii, care îl foloseşte ca titlu pentru o carte de bună purtare în societate, este Timotei Cipariu9. Buna-cuviinţă e sinonimă cu politeţe, maniere şi alţi termeni, are acelaşi conţinut, dar şi ceva mai mult, mai adine, mai românesc. în Dicţionarul de etică pentru tineret, Paul Popescu-Ne-veanu scrie: „Bună-cuviinţă, caracterizare morală a conduitei, cu o semnificaţie apropiată de politeţe. Buna-cuviinţă este însă o politeţe spontană, nedeliberată, ce decurge din înţelepciunea populară, din omenie, şi reflectă raporturile curate ce domnesc în rîndurile oamenilor muncii. Buna-cuviinţă înseamnă a intui ce ţi se cuvine ţie şi ce se cuvine altora şi a te comporta în consecinţă. Ea nu poate avea nimic comun cu manierele artificiale, este mai degrabă un reflex al fondului moral-uman care recomandă să te porţi cu alţii astfel încît să nu-i jigneşti sau stinghereşti10.
9

Forţarea de buna cuvenientia intre omeni. Tradusă de T. Cipariu, Blasiu, 1855, pag. 34. Dicţionar de etică pentru tineret. Editura politică, Bucureşti, 1968. Cuvintul bună?cuviinţă. Aci sînt explicaţi şi alţi termeni sinonimi cu buna-cuviinţă, enumeraţi de noi mai înainte şi folosiţi ca titlu al unor capitole din dicţionarul de faţă.
10

11

INTRODUCERE INTRODUCERE

Buna-cuviinţă, făcînd parte din morală, din etică, care sînt ştiinţe, şi ea este ştiinţă, o „ştiinţă a purtării"11, cum o numeau vechii indieni. Ca toate ştiinţele, buna-cuviinţă e în continuă evoluţie, în continuu progres, e în pas cu civilizaţia şi noile invenţii. Unele reguli ale ei, practicate cîndva, azi nu numai că sînt uitate, dar chiar evitate. Un singur exemplu: Erasm din Rotterdam recomanda ca atunci cînd — la masă — îţi mînjeşti degetele de sos ori de grăsime să te ştergi cu ţaţa de masă. Dacă cineva din vremea noastră ar face acest lucru ar fi socotit mai mult decît bădăran. Regulile fundamentale ale bunei-cuviinţe nu cad, nu se demodează, nu se desfiinţează, proverbele12 şi maximele culese în acest dicţionar vădind universalitatea regulilor bunei-cuviinţe13.
11

„Regele — indian— chemă pe Vişnusaram şi-i zise: Sfinte, fă cît mai curînd ca feciorii mei să n-aibă seamăn pe lume dinspre partea ştiinţei purtării." (Panceatantra, traducere din limba sanscrită şi introducere de Th. Simenschy, Editura pentru literatură, Bucureşti, 1949, Poveste introductivă, pag. 6).

13

Numirea de proverb, în acest dicţionar, cuprinde şi pe aceea do zicătoare, iar prin maxime înţelegem toate expresiile concise ca: maximele propriu-zise, sentinţele, apoftegmele, aforismele, cugetările, reflecţiunile adagiurile etc. Pentru explicaţii mai detailate, ase vedea introducerea lucrării noastre: Buna-cuviinţă oglindită in proverbe şi maxime din toată lumea, Editura „Albatros", Bucureşti, 1970. 13 In trecut, unele cărţi se făceau numai pentru priveligiaţi, numai pentru „societatea cultă". Iată titlurile a două dintre aceste cărţi: Co-dulu maniereloru elegante, politeţă, convenienţe, civilitate coprindindu legile, regulamentele, usurileşi ecsigintiele societăţii cultivate..., Bucureşti, 1870. Filipescu Dubău (Nicu), Codul uzantielor bunei societăţi sau Arta de a se purta plăcut in societate... Iassy, 1884.
12

In timpul nostru, cînd deosebirea dintre sat şi oraş dispare treptat, cînd distanţele dintre ţări şi continente se micşorează — prin mijloacele rapide de circulaţie —'dînd posibilitatea oamenilor de toate naţiunile să se viziteze sub forma turismului, a schimburilor culturale, economice şi politice, este necesar să se cunoască cît mai mult regulile universale de purtare, pe care toată lumea civilizată le practică, în vorbire, în gesturi şi în fapte. Educatorii — fie că e vorba de cei din familie, din şcoală sau din alte instituţii de educaţie — sînt mai ascultaţi, conving mai uşor cînd spun că poveţele pe care le dau aparţin înţelepţilor lumii, sau sînt rodul experienţei populare, concretizate în proverbe, aforisme păstrate de sute şi mii de ani în folclorul literar sau în cărţile moraliştilor cu renume mondial. Autoritatea lecturii — şi proverbele şi maximele se bucură de autoritate mondială — măresc autoritatea lectorului-educator. Proverbele şi maximele din acest dicţionar — ca în general toate proverbele şi maximele — oferă o lectură plăcută, atît pentru cei ce le citesc pentru prima dată, cît şi pentru cei ce le repetă. împărţirea lucrării în capitole — fiecare capitol fiind o temă morală — cu trimiteri la capitole sinonime sau înrudite tematic; orînduirea alfabetică a capitolelor, aşezarea proverbelor în ordinea alfabetică a continentelor, a ţărilor şi a popoarelor care le-au produs; înşirarea maximelor — citatelor — în ordinea alfabetică a autorilor cărţilor de unde s-au extras înlesnesc munca de căutare a celor ce au nevoie să se informeze şi să adune material pentru lecţii, prelegeri, conferinţe, pledoarii, lucrări etc.
13

INTRODUCERE

Ni s-a părut mai practică — pentru memorare — citarea în întregime a autorului şi operei sale după fiecare maximă, declt citarea cu sigle, ştiut fiind că cei mai mulţi cititori nu mai caută explicaţia siglelor la începutul sau sfîrşilul lucrării, afară de specialiştii obişnuiţi cu acest sistem. Cititorii, avînd în faţă autorii şi operele lor, îi vor citi şi memora aproape fără să vrea, adică vor face o lectură completă, cum se cere în timpul nostru. Pentru economie de spaţiu, cînd din aceeaşi operă a unui autor am citat într-un capitol mai multe fraze, dar din pagini diferite, am menţionat numai o singură dată autorul şi opera sa, iar paginile leam despărţit prin punct şi virgulă. Bibliografia şi Indicele alfabetic de autori cu paginile unde sînt citaţi — care însoţesc întotdeauna lucrările ştiinţifice —şi-au ocupat locul cuvenit şi în acest Dicţionar al bunei-cuviinţe. Planul acestui Dicţionar al bunei-cuviinţe ne aparţine nouă, alcătuitorului, conţinutul lui îl datorăm înţelepţilor lumii, iar utilul şi plăcerea vor fi ale cititorilor. DR. GH. PASCHIA

CUGETĂRILE — ÎNDEMN LA MEDITAŢIE,.
„în fiecare zi se învaţă ceva nou", spunea Solon. Cuvintele sale ar putea li înscrise ca motouri pe toate cărţile, pe frontis-picii, în localuri de cultură, pretutindeni. Inspiraţi de acest îndemn, am socotit folositoare pregătirea dicţionarului de faţă, care secondează, într-un fel, apariţia volumului „Bunacuviinţă oglindită în proverbe şi maxime din toată lumea", lucrare întocmită şi prefaţată de dr. Gh. Paschia. Primirea călduroasă, difuzarea rapidă (în cîteva zile, iar în unele librării în ore) a unui tiraj considerabil, solicitările ulterioare — toate acestea au dovedit cu prisosinţă ecoul pozitiv stîrnit de astfel de cărţi, în care este cuprinsă o parte a înţelepciunii de milenii a lumii. Experienţa lucrării anterioare, care a constituit oricum o noutate prin principiul de selecţie în jurul unei teme (Buna-cuviinţă) şi prin organizare, a permis autorului, dar şi redacţiei să pregătească acum un volum mult mai bogat, mai atractiv (prin numărul de maxime şi proverbe noi selectate), mai judicios organizat în capitole şi mai solid înarmat cu anexe de referinţă. Desigur, oricînd, o culegere de maxime şi proverbe este pretabilă la transformări, restructurări, reargumentări şi extinderi. Nu putem, deci, pretinde că am realizat o ediţie

susţine că „e bine să se adauge la în- . de exemplu. aşadar. Adunare). să cunoască mai îndeaproape cugetările pe tema bunei-cuviinţe trebuie să parcurgă şi celelalte capitole indicate. ceea ce. Thomas Morus. o culegere de maxime şi proverbe nu-şi „obligă" cititorul să parcurgă pagină cu pagină întreaga suită tematică. citat alăturat. Bun-simţ. curat. dreptate etc. buna înţelegere comuniunea sufletească asigură durabilitatea căsniciei. Purtare. Respect. După cum s-a arătat şi în introducere. Pentru a răspunde cît mai fericit acestei intenţii. autorul Dicţionarului a făcut apel la o arie vastă de opere beletristice. Astfel la cap. dar avem convingerea că ne apropiem de exigenţele cititorilor. bunătate. Se oferă în acelaşi timp posibilitatea unui dialog viu. dorind să desprindă învăţături din toate timpurile. ar putea stîrni nedumeriri. „Nu tot ce zboară se mănîncă". Purtare. atunci cînd le raportăm unele la altele. căci. depăşesc categoria strictă a termenilor de bună-cuviinţă. a respecta regulile unei CUGETĂRILE _ ÎNDEMN LA MEDITAŢIE 16 conversaţii. filozofice şi morale. la dicţionare. te solicită continuu. gîndeşte-te la sfîrşit" etc. Buna-cuviinţă s-au făcut trimiteri la Buna-creştere. întrucît unele maxime sînt grupate la alte noţiuni. temperament. şi pe cît posibil. desigur. un alt mod de dialog între cititor şi carte. darşinoţiuni care definesc trăsături de comportament. ca prin capitolele introduse în acest dicţionar.\t 14 15 CUGETĂRILE — ÎNDEMN LA MEDITAŢIE definitivă. datorită cuvintelor care joacă rolul tematic. Publius Syrus susţine că „Sufletul şi nu corpul face căsătoria durabilă". Atenţie. prin scop. Astfel în sumar figurează teme directe ca sens cum ar fi Buna-cuviinţă. culegeri de maxime. şi un caracter contradictoriu. şi maximele de la capitolele Minciună. Maniere. Falsitate. fără a cuprinde cuvîntul tematic indicat de titlurile de capitol. dacă vrei să urmăreşti continuitatea acţiunii şi evoluţia personajelor. Sinceritate. constatări. deşi unele proverbe sau cugetări nu cuprind cuvîntul temă. bogat în surprize. cine vrea să aibă ideie ce păreri au fost enunţate despre adevăr va citi. toate se adaugă gamei de determinări ale acelui profil uman despre care. Necuviinţă. măsura distracţiilor sau a dorinţelor personale. care se cere citit de la prima pagină pînă la sfîrşit. pe lîngă o mare diversitate de nuanţe. ori proverbele cu sens de luare-aminte. Dicţionarul nostru este consacrat temelor care au o tangenţă mai apropiată sau directă cu bunacuviinţă. înseamnă a fi un om de bună-cuviinţă. Dat fiind caracterul tematic al acestui dicţionar. după sfatul sau opinia pe care o exprimă. aşa fel îneît cititorul să găsească la noţiunea respectivă maximele şi proverbele cele mai semnificative. un dialog ce poate fi întrerupt şi reluat de oriunde. Deşi noţiuni ca adevăr. citate. mai direct sau mai indirect în legătură cu Buna-cuviinţă. înşelăciune. s-a găsit potrivit să se facă trimiteri la capitolele înrudite. evident. prin înlănţuirea strînsă şi coerentă a ideilor şi argumentării. în afara capitolului respectiv. Lectura unui astfel de volum comportă. au fost încadrate la capitole 17 CUGETĂRILE — ÎNDEMN LA MEDITAŢIE adecvate. Maniere. o dată început. dar. Politeţe. Spre deosebire de un roman. proverbe. Un cititor care doreşte. la prima vedere. sfaturi. proverbe. cugetări. în această categorie cităm proverbele „Cei ce se întilnesc des" (inclus la cap. prezintă. care. se spune că este omul cu bună-cuviinţă. cinstit. la cap. sfaturi. atitudini morale. adunînd experienţa de milenii a diferite popoare de pe toate continentele. Proverbele şi cugetările. Bună-creştere. criteriu] de organizare a avut în vedere gruparea cugetărilor pe teme. spre deosebire de eseu care. Este recunoscut pe plan moral că a respecta adevărul. „în tot ce faci. prin conţinut fiind foarte apropiate unele de altele. cinste. prin sens. este cunoscut. opiniile unor autori din epoci şi locuri deosebite. de pe toate meridianele. să contribuim la configurarea cît mai integrală a sferei bunei-cuviinţe. cuprinde o parte de adevăr. la eseuri. de obicei. Sperăm. oferindu-le ce este mai bogat ca sens din înţelepciunea adunată în maxime. Bun-simţ. Astfel. Căsătorie. prin caracterul lor general. cumpătat. a fi bun.) care au fost grupate în cap. divers. drept. îndrumări prin care se conturează portretul general al unui om de bună-cuviinţă. de avertizare („Să nu mergi contra curentului".

ne este într-adevăr prieten? Din fericire acelaşi Teognis rezolvă îndoiala. diminuîndu-i sau exage-rîndu-i importanţa. Samuil 2* 19 tf CUGETĂRILE — ÎNDEMN LA MEDITAŢIE Micu pune o astfel de întrebare: „Oare poţi altora folosi şi ţie să nu-ţi strici?". Exemplele ar putea urma. Unii şi-au pus întrebarea dacă e cazul să faci bine şi duşmanului (s-au dat cîteva răspunsuri şi în acest sens). Elocvent pentru înţelegerea dialectică a noţiunilor morale. Pe de altă parte. dar că fiecare. un proverb enunţă convingerea populară că: „Cu cuvîntul pe toţi îi atragi mai lesne declt cu ciomagul". un eveniment. dar pînă unde se poate". ajutor etc.. Aristotel. „Caracterul omului se poate schimba. Teognis. iar G. că uneori contrazicerea este doar aparentă. în fiecare capitol sînt atîtea alte cugetări cară enunţă diferite puncte de vedere. Hesiod o de părere să nu ne socotim prietenul egal cu fratele. aşa ca un prisos care nu strică deloc". Democrit pledează şi el pentru cuvînt. Aslan e. un proberb ne avertizează să nu fim judecători prietenilor noştri. ca atare. Diversitatea părerilor. să criticăm lipsurile şi să judecăm drept şi pe prieteni şi pe adversari.suşirile sufletului darurile trupeşti. bunătate. din acest proverb reiese că judecind faptele prietenilor în lumina dreptăţii. spunînd că convinge „mai lesne decît banul". citatul extras din Popa Tanda (Slavici) arată că „Binevoitorii. contrazicerile şi asemănările 20 CUGETĂRILE _ ÎNDEMN LA MEDITAŢIE de opinii la care ne-am referit nu necesită explicaţii complicate. la o lectură atentă. alţii s-au întrebat cît bine trebuie să-mi fac mie şi cît altora. ne sînt spre stricare şi răuvoitorii spre folos". La capitolul Judecată. în „Poeme elegiace" ne recomandă să fim corecţi şi cu prietenii şi cu duşmanii: „Nu voi vorbi de rău nici un duşman dacă este cinstit. Pe de o parte numeroase maxime ne îndeamnă să spunem adevărul. căci ei ne văd cei dintîi defectele". la care s-ar putea da un răspuns realist. Epictet ne lasă să înţelegem că ne putem amăgi să facem rău duşmanului CUGETĂRILE — ÎNDEMN LA MEDITAŢIE „căutînd a-i face cît mai mult bine". Se observă. în acest dicţionar sînt incluse astfel multe cugetări despre bine. un caracter uman. nu voi lăuda nici un prieten dacă este mîrşav". un adevăr demn de luat în consideraţie. raportînd ideia convingerii oamenilor prin bani sau cuvînt. de părere că. dar Homer are convingerea că „Un tovarăş înţelept nu este mai puţin ca un frate". în timp ce Antistene ne sfătuieşte „să ne ferim de duşmani. precum binele şi răul. de partea noastră). La cap. ci releva mai degrabă efectul fericit al felului de a vorbi. un proverb chinez spune că „E mai uşor a muta o floare. de a şti să convingi. pînă la un punct. o replică neputînd exprima singură . Meditînd asupra acestui sfat avem motive să ne întrebăm însă: Dacă prietenul este mîrşav. sfaturile respective avînd mai ales rolul de a se completa reciproc. în genere ni se recomandă să facem mult bine în jurul nostru. Cuvînt. Este ştiut că nu toată lumea gîndeşte la fel. a adevărului s-ar putea să fim nevoiţi să condamnăm greşelile lor şi. Dar privind mai atent sensul cugetării se observă că în proverb era vorba de a atrage pe oameni (într-o acţiune.. în privinţa caracterului. fiind un complex de stări sufleteşti şi deprinderi. în timp ce Aristotel susţine că „Oamenii se supun mai mult con-strîngerii decît cuvîntului". punînd problema supunerii oamenilor. ei s-ar supăra şi ne-ar deveni din prieteni vrăşmaşi. spunînd că „Cei ce duşmanii îşi ajută cumplită soartă au să îndure". în timp pe Fedru ne avertizează deschis. decît a schimba caracterul". inclusiv a unor termeni consideraţi eterni. iar cînd Democrit. în capitolul Frate. raţional cu proverbul „Să fii bun şi blînd la toate. nu insista în primul rînd asupra ideii că banul nu ar avea putere de convingere. socotea că constrîn-gerea e mai eficientă. Aristofan ne atrage atenţia că „înţelepţii învaţă lucruri bune şi de la duşmanii lor". Franklin ne îndeamnă să facem bine duşmanului pentru a-l cuceri. în acelaşi timp. omenie. de multe ori. un aspect sau altul al vieţii de toate zilele. bineînţeles. Am preferat să includem şi astfel de cugetări care se contrazic pentru a ilustra că părerile sînt diferite." Din aceste exemple observăm astfel că autorii cugetărilor au gîndit diferit rolul cuvîntului. sfătuindu-ne: „Niciodată să nu-ţi faci prieten un om rău". că nu avem cu toţii aceeaşi părere despre un fapt. dimpotrivă. conţine.

trebuie totuşi să reamintim că maximele cer să fie judecate nu la suprafaţă. opiniile citate servind mai mult. curat să-l arăţi. se cer meditate. De aceea. uneori reproducînd doar replici ale personajelor. deprin-de-te cu el. dar că. putem reţine sfatul să nu fim creduli. de bună seamă. Proverbe franceze 4 • La beţie se spune adevărul. ci în adîncimea sensurilor. trebuie s-o luăm ca un avertisment. decît încă o lumină la ceea ce numim experienţa şi învăţătura colectivă. 12 • Adevărul cu minciuna. ca să scapi de minciună. avem dreptul să ne înşelăm semenii ci. 11 • Adevărul într-un cuvînt. că trebuie avute în vedere şi asperităţile. sînt rostite de mari personalităţi. QH. vrăjmaşi neînduplecaţi. şi dacă sînt uneori şi motive pentru a ne înşela. în specia]. Se înţelege. măcar că la puţini vei fi plăcut şi ascultat. MARW 1 • Cel care vrea să spună adevărul găseşte porţile închise. din diferite motive. se comportă şi altfel decît am dori. maximă neavînd de adăugat decît o parte de adevăr. cuprinzînd astfel de opinii controversate. că în faţa unor astfel de cugetări. acest Dicţionar al Bunei-cuviinţe. In vino veritas. nimeni nu va interpreta aceste cugetări în sensul lor strict. o dată ce am justifica înşelătoria reciprocă. Şi dacă Goldoni sau oricare alt celebru om. ele sună frumos. Ce que tout le monde dit. l-i • Adevărul cînd l-arăţi. dacă replica citată din Goldoni „Toţi sîntem oameni. ca motiv de meditaţie. Căci. Fireşte. reprezintă nu întotdeauna puncte de vedere ale scriitorilor (cu excepţia jurnalelor. ne-a transmis o asemenea cugetare. în cutare împrejurare specifică. alteori urîtă a lumii. nu s-ar mai alege nimic. dar uneori şi dezagreabile. motiv pentru a ne înşela" ar fi interpretată într-un singur sens. inconvenientele ei. ca orcine să-l înfă-leagă. mai degrabă. Nevoind să îndemnăm pe nimeni la interpretări sofistice. ADEVĂR ADEVĂR 15 a Adevărul înainte să meargă la orice vrei să grăieşti. sinceri. vă invită în general culegerile de cugetări şi.adevărul întreg cu privire la anumite experienţe de viaţă. concluzia sînt sugerate nu de o cugetare sau un proverb izolat. Dacă „toţi sîntem oameni". ca o călăuză bună. ci de ansamblul lor. ca un îndemn de a vedea lumea şi în culorile ei frumoase. Pe de altă parte. proverb. 17 • Lucrul cel mai cinstit — adevărul a spune. Proverb latin 5 • Adevărul a grăi nicicum să te sfieşti. cum zice el. uneori. rostite în cutare dialog. fum Pînă nu faci focul nu iese 3 • Ceea ce toată lumea spune trebuie să fie adevărat. aparent derutante. cu rezonanţă. accentul. şi altfel decît ne prescriu regulile morale. 13 • Adevărul cu dreptatea împreună locuiesc. 16 • Iubeşte adevărul. sfaturile. în totalitate. dar toate se cer sucite şi răsucite. doit etre vrai. e bine să nu uităm că textele. iar minciuna în mii şi sute. din toate maximele şi proverbele care ne îndeamnă să fim drepţi. 10 • Pînă nu plouă nu se fac ciupercile. nu e obligatoriu să deducem că. fără pretenţia de a reprezenta. memoriilor etc). în virtutea acestui adevăr. Proverb danez 2 • Nu toate adevărurile se pot spune. la unul de te vei duce dai şi peste celălalt. astfel de cugetări sau replici „negative" au fost incluse pentru a ilustra că lumea trebuie privită nu numai prin culorile ei sublime. . convingerea intimă a autorului. Tocmai spre meditaţie nu spre urmare oarbă a unor sfaturi. care a trecut prin 21 r CUGETĂRILE — ÎNDEMN LA MEDITAŢIE viitoarea uneori frumoasă. fiecare cugetare. Toules verite's ne sont pas bon-nes ă dire. afirmaţiile. cinstiţi. că oamenii doresc binele în general.

IV. 41 a Primul şi ultimul lucru ce se cere geniului este iubirea de adevăr. Fragmente dintr-un jurnal intim. STOLNICUL C. îndepărtează de adevăr. 1955. CONTA. 48. 43. 44. aforisme şi însemnări. p. III. 33 a Pe cei grijulii îi înstrăinează de adevăr îngîmfarea şi plăcerea petrecerilor. 43 a Adevărul ţine mai totdeauna de cele văzute şi prea rareori de :ele ce se văd. 80. ci în cămaşă. alta spre a spune ceea ce este oportun. DEMOCRIT. tot aşa. ENGELS. BOILEAU. 30 a Amărăciunea duşmanilor noştri ne serveşte. 37 a Adevărul şi eroarea. AMIEL. iar neodihnita dorinţă după cît mai mult. căci idevărul este o sîngerare a inimii 24 ADEVĂR ADEVĂR Tot atît de greu e de a şti să-l spui. 20 • Adevărul supără. 19 • Cel ce frică n-are. aceluia i se cuvine adevărul a spune. 210. IX. Proverb spaniol 22 • Să avem de partea noastră adevărul. V. sinceritate. Maxime şi reflecţii. dar mai prieten adevărul. 39 a Înţeleptul are două limbi: una pentru a spune adevărul.86. adevărul. Aici e însă arta. CLEMENT ALEXANDRINUL. Muncă. citat de Erasmus In Laudă nebuniei. 70. 26 a Minciuna este vacanţa adevărului. GOETHE. 42 a Urechea este o uşiţă a adevărurilor şi o mare poartă a mindunilor. I. Etica nicomahică I. b. XXVI. 38. totuşi e o datorie sfîntă să preţuim mai mult adevărul. lui.L. 29 a Mult mai mult şi mai mare iaste ruşine a zice minciună că ştie. CATO. p. 44 a Nu minţi dar nu spune toate adevărurile. E. Solilocvii. adesea. 32 a Nu există prietenie între doi oameni. VR. Verum ist id quod. pe cînd celălalt este gata să mintă CICERO. 25 • Adevăr este ceea ce este. p. ARISTOTEL. Anti'-IJuhrmg. Adevărul sau cucoşul de la moară. Scrisori. 38 a Mai bine ca întemeiat pe adevăr să învingi o părere. nu să flecărim mult. 34 a Adevărul este cunoaşterea exactă a deosebirii dintre lucrurile reale şi cele nereale. AL. II. XXIV. Proverbe româneşti 21 • Adevărul nu trebuie arătat gol. Fragmente. 27 a Se întîmplă ca şi adevărul să fie necrezut. Fragmente. 36 a Cînd rele năravuri vuiesc neîncetat Atunci adevărul nu este ascultat. III. adesea. citat de Cicero în Despre prietenie. v (Soliloquia). ci pe soliditate şi adevăr. sed magis amica veri tas. au valabilitate absolută numai pehtru domenii foarte limitate. I se atribuie aceste cuvinte. TH. 28 a Nimic nu este mai frumos ca adevărul. iată autoritatea morală. 1096. Îndemânaticii doctori ai sufletului s-au gîndit la chipul în care poate li îndulcit.P. nici vreo temere mare. Despre prietenie. căci dacă merge pînă la sfărîmarea unei iluzii ol nu mai e decît chintesenţa amărăciunii. GOETHE. 179. iată secretul elocinţei şi al virtuţii. decît a zice adevărul că nu ştie. tăcere. Opere complete. omul drept tiu se poate opri de a-l spune. 24 • Mi-e prieten Platon. E cea mai înaltă > 23 a Să iubim şi prietenia şi adevărul. EURIPIDE. BALTASAR GEACIAN. maximă a artei şi a virtuţii. Amicus Plato. Să nu aibă şi adevărul nevoie de vacanţă? LUCIAN BLAGA. 98. EPICTET. DONICI. Discobolul. decît întemeiat pe o părere să te învingă adevărul. Arta poetica. CARLYLE. BOILEAU. CANTACUZINO. AUGUSTIN. pe cît o de greu d« a-i tăcea. p. mai bine decît dulceaţa amicilor. 581. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. 31 a Omul şi viaţa lui nu se sprijină pe ceva şubred şi pe minciună.P. 35 a Este o datorie să spunem adevărul. Nimic nu cere mai multă prudenţă ca adevărul. Zwischen uns sei Wahrheit. XXXV I 40 a Intre noi fie adevărul. ARISTOTEL. 1863. 10. aceia niciodată.18 • Pentru adevăr pînă la moarte să te lupţi. Ifigenia. aceştia ne spun. dintre care unul să nu vrea să audă decît adevărul. ca şi toate categoriile legice care se mişcă în antagonisme polare. VII.. 45 • Adevărul e lucru periculos. Istoriia Ţării Rumâneşti. . Pedagogul.

au a se ascunde trebuie.46 • Cînd faptul ţii. MEHEDINŢI. X. N. 73. 5(5 • Nu este mărire unde nu este adevăr. PUBLIUS SYRUS. SLAVICI: Amintiri: Erni-nesou şi Caragiale. 300. Bătrlneţea In cadrul muncii pentru cultură. 217. 34. 111 64 « Mai bine este a vorbi adevărul decît minciuna. I. XI. nici omenie — însuşirea supremă a speciei omeneşti. nu e nici după Platon. S. 67 • Din gura copiilor iese adevărul. 25. nu ceea ce este adevărat. 65 • Sensul pur al adevărului se formează în cercuri restrînse. Către sine Însuşi. 62 • Adevărul şi judecata sînt comune pentru oricare şi nu aparţin nici celui care le-a spus cel dintîi. Despre minciuni iarăşi. S. Eseuri. 60 • Fără adevăr nu poate fi nici o formă de asigurare a vieţii. B. 55 • Un adevăr nu poate fi contrar altui adevăr. F. IORGA. ci adevărul în general. Texte alese. p. Scrieri filozofice: învăţătura politiccascâ V. Jurnal. LOGICE. SMILES. decît să-l adauge cineva necontenit la cele ce spui. Epitaful Iuliei. SAMUIL MICU. IBRAlLEAXU. MEHEDINŢI. 171. Clteva cugetări despre educaţie. de cîte ori mai mult strică decît direge. I. 72048 • Oamenii în genere nu preferă minciuna adevărului. LESS1NG. XLIX. 47 • Gîndeşte-te că printr-o minciună sacrifici nu numai un adevăr. nici după mine. atît în teorie cît şi în practică. G. 72 • Invidia spune ceea ce este vătămător. 52. decît acela 26 de a-i face pe oameni să înţeleagă. MARCU AURELIU. 63 • Adevărul uneori au a se tăcea. 69 • E o chestiune de demnitate omenească să spui adevărul şi se 27 ADEVĂR-ADMIRAŢ1E înjoseşte cel ce-şi ascunde gîndu-rile ori spune ceea ce în adevăr nu gîndeşte. SENECA. Scrisori către Luci-lius. S. cinstea este adevăr. G. 58 * Nu există un alt mod de a te apăra de linguşiri. Şcoala maternă. Banchetul. 54 • Foarte necesar este a învăţa să spună adevărul KOMENSKY. PETRARCA.W. 49 • Spune drept totdeauna. p. p. XVI. pentru acela chiar maxima cea mai cunoscută şi cea mai scurtă este suficientă ca să-l fortifice pentru un fel de via{ă tihnit. De senectute. poezia Al'Italia. p. 59 • Cine este pătruns de principiile adevărului. M. la paria per ver (Lire. Principele. 7') • Cinstea şi iubirea de adevăr stau foarte bine una lîngă alta.B. p. Discurs la alegerea lui Cuza. JOUBERT. ca să spui adevărul.P. JOHN KEATS. Privind viaţa. O. LEIBNIZ. HEBBEL. SMILES. p. XXIII. 209. 61 • Păziţi-vă ca de para focului de tot ce înseamnă neadevăr. 66 • Vorbeşte. adecă. p. t. PLATON. 52 • Frumuseţea este adevăr şi adevărul este frumuseţe. Fii om de caracter. Klopp. iar adevărul este cinste. J. Ediţia franceză. atunci adevărul scii. J. Poporul. MACHIAVELLI. şi neîngrijorată. deoarece el şi cu mine îl înţelegem şi-l vedem la fel. art. Dramaturgie. Opere istorice şi politice. p. Cugetări. PESTALOZZI. KOGĂLNICEANTJ. c. ANTON PANN. nici celui care le-a rostit după aceea. Sentinţe. nici înţelepciune. Poezii: Oda la o urnă greacă. > • Urechea ta să fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciună şi linguşire. 34. IV. e. MONTAIGNE. că nu te vor supăra spunîndu-ţj adevărul. 68 • Vorbirea adevărului e sim-plă. 71 • Datoria este singurul adevăr. III a. IX. Cugetări. e mai bine să spui tu adevărul. Ed. G. 120. HASDEU. Veritas simplex oratio. LXVII. 221. XV. S. . 30 57 • Nu trebuie să ne jucăm cu adevărul. Fă-ţi datoria. 24. 89 60 • Sînt adevăruri care au nevoie să fie colorate ca să se poată vedea 51 • Dreptatea este adevărul în aptă.

Război şi pace partea a-2 a. II. mais pardonne ă Verreur. VELIMIROVICI. atunci eşti un materialist. Vai de tinereţea care nu ştie să admire ! Din sufletul ci avar. 61. Discurs în versuri asupra omului. 100 • La adunare cînd te afli să nu fi posomorit că. citat de S. VOLTAIRE. JOHNSON. Ea cuprinde si un sentiment de stimă. dar iartă greşala.dăm din toată inima decît pe cei cace ne admiră. nu va răsări nimic. LEONARDO DA VINCI. 73. SMILES. G. 92 • Admiraţia pentru oamenii mari. 302. Fragmente alese. fiind cea mai fecundă. şi un doritor de situaţii de seamă. atunci spiritul tău se aseamănă acestora. I. 89 • Spune-mi pe cine admiri să-ţi spun cine eşti. Numai minciuna este grăbită. Sentinţe. cinste. Glnduri. 70. morţi sau în viaţă aduce după sine în mai mică sau mai mare măsură. a greutăţilor învinse şi a rezultatelor obţinute. 179. decît aceşti uşuratici limbuţi. LA ROCHEFOUCAULD. curajoşi şi bărbaţi. ca admiraţia sinceră a calităţilor altuia.5 • A ajunge la admiraţia oamenilor e foarte mult. în ciuda prefăcătoriei. Aime la verite. Admiri oameni cu situaţii mari şi cu nume.73 • Linguşirea face prieteni. vorbindu-l de rău în glume. p. ADMIRAŢIE (A admira) 81 • A admira un om mare e cel mai puternic îndemn de a-l imita. Laudă. 91 • Dacă admiri oameni de rînd. 31. Glnduri. Fii om de caracter. care n-au nici un frîu în vorbire. S. 68 76 • Adevărul izbuteşte la urma urmei. şi acesta este elementul moral şi înălţător al ei. 74 • Adevărul trebuie să se impună fără violenţă. Sinceritate. LUCIAN BLAGA. p. p. alege-ţi loc mai jos ca . BALTASAR GRÂCIAN. A. Simpatie. aforisme şi însemnări. 95 • Admirarea nu e numai mirare. ASLAN. 90 • Toţi admiratorii sînt şi geloşi. p. cu purtarea ta cea bună şi cu vorbă cinstită şi dulce. adunări. 78 • Adevărul aşteaptă. VLAHUŢĂ. 25. 75 • Adevărul nu poate să fiin teze fără bine. Despre limbuţie. atunci eşti nu linguşitor. la toţi vei fi urît. cîţi simţiţi în voi dorul de muncă şi setea sfîntă de adevăr. Cugetări despre Line şi râu. Scrisoare Către contesa de Barcewitz. atunci şi caracterul tău este de rînd. şi amîndouă fără să ro dească. uscat ca piatra. Smiles In Fii om de caracter. 98 • In orice adunare şi la orice întîmplare. 290. PLUTARH. dar mai mult încă este a ajunge la iubirea tuturor. 68. mai iubiţi şi par mai înţelepţi. 77 • Strîngeţi-vă laolaltă. 133. 88 • De obicei nu lău. p. Cea mai aleasă poate. 30. Educaţia prin sine Însuşi. TERENŢIU. Oracolul manual al înţelepciunii în viaţă. VLAHUŢĂ. . ADUNARE (A se aduna) 96 • Adunările cele rele strică deprinderile bune. 2. 97 • Iubit şi plăcut te fă la . p. SENECA. SAINT BEUVE. S.să nu auzi: „Poftim mai jos". LEV TOLSTOI. 94 • Admiraţia este una din formele bunătăţii şi simpatiei omeneşti. 49 Vezi şi: Exemplu. 87 • Iubim totdeauna pe cei care ne admiră. 86 • Să nu pierdem din vedere că oamenii scurţi la vorbă şi cu tîlc sînt mai admiraţi. nici binele fără adevăr. blîndeţe şi recunoaşterea bucuroasă a meritului. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. dar nu şi pe cei pe care îi admirăm. Admiri însă oameni cinstiţi. 84 • Afecţiunea şi admiraţia nu se împacăj împreună. 85 • Nici o calitate nu va aduce unui om atîţia prieteni. 40. Andria.9 • Iubeşte adevărul. p. ADMIRAŢIE-ADUNAHE ADUNARE-AJUTOR ')>l • Talentul l'ace ca un om să i'ie demn de admiraţie. izvorît din preţuirea puterilor desfăşurate. 0 8. 99 • La adunări cînd te aşezi. N. Lucrul acesta dovedeşte mărinimie. Vezi şi: Minciună. imitaţia. Iubire. Viaţa fericită. Imitaţie. să nu te atingi de nici un nume. adevărul stîrneşte ură. . 15. 47. I. A. Dacă admiri pe cei bogaţi. VOLTAIRE. Discobolul. 80 • Adevărul este un fruct care nu trebuie cules decît cînd este complet copt. 82 • A admira pe un poet înseam nă a-i accepta şi opera ca atare A admira pe un gînditor nu înseamnă însă a-i accepta şi ideile ca atare. 356.

6. SAMUIL MICU. ttU?» Ce poţi face singur nu aştepta să-ţi facă alţii. Scrieri lilozo-l'ice: Etica sau învăţătura obiceiurilor. dacă ai a face cu oameni murdari te pătezi şi tu. decît să ţii pe om legat cu zadarnică nădejde. CICERO. 133 • Toţi dăm sau primim ajutor. măcar cu un sfat bun. să nu şuieri ca ciobanul] la oi. de nu va avea putere cu bani sau cu alt-cevaş. nici să te razimi de altul sau cu cotul să atingi pe altul. fugi. /Cînd cu răii se-ntîl-nesc. acela frate şi părinte îţi este. ajută tu cît poţi. ANTIM IVIREANUL. ca nimeni să nu fi pînă într-atîta dotat . Proverbe româncşt 134 • Să-i facă ajutor la nevoia lui — aproapelui — cu dragoste curată şi fără de făţărie. 116 Dacă te aduni cu cel şchiop. Cartea copii' lor mei: Percepte şi sfaturi III 138 • Atît calităţile trupeşti cî şi cele sufleteşti au fost in aşa fe împărţite. ca pre neputincios să ajute şi neştiinţarului nu numai cu cuvîntul. PLUTARH. omul are nevoie de altul şi nu trăieşte decît pe jumătate. S. 31 AJUTOR 122 • Dacă nu-l ajuţi pe om la o adică. 33. sau cu un cuvînt de mîngîiere. 132 • Mai bine dragoste mai puţină şi ajutor mai mult. 115 • Cu cine ai adunare /Ca el vei fi. DIMITRIE CANTEMIR.îi a ajuta pe oarecine. ENESCU ST1LPENI. 213.101 • Fugi de acele adunări. Proverb general 111 • Cine se aseamănă se adună. 126 • Cine trăieşte ajutor primeşte. Pares cum paribus facillime congregatur. 127 • Cînd poţi ajuta. AJUTOR (A ajuta) 121 • Cînd îţi lipsesc mijloacele . vorbă potrivită şi purtare cinstită. 106 • Cu ce fel de oameni se amestecă tocmai ca aceia se află în sine. dar mai încolo. Tovărăşie. Proverbe şi maxime indiene. 123 a Ajută celui slab. Predici. SLAVICI. 103 • Fă loc celui mai bătrîn şi celui mai mare la orice adunare. Cato major. dar ajutor de la altul nicicum tu să aştepţi. Manual. ca să dobîndeşti cinste mai mare. să nu fluieri. 63. V. dă îndoit. p. 109 «Cei ce se potrivesc se în-tîlnesc des. 105 • Picior peste picior să nu arunci la adunare. 30 iunie 1760. 7. Popa Tandâ. 113 • Oricît de curat ai fi din fire. 118 • Este un lucru folositor cînd oamenii se adună spre a se mîngîia şi veseli împreună. în urmă. I. 130 «Cel ce pe cel rău ajută la răutăţile lui. 108 • în adunare cînd petreci. II. IX. VOLTAIEE. înveţi să şchiopătezi. trăind numai pentru dînsul. fără voia ta. Hristoitie. EPICTET. Luna lui dechembrie 6. răspunde-i cu vorbă dulce.' 120 • Sufletele frumoase se înUlnesc. Vezi şi: A se asemăna. partea a Ii-a. ce mai vîrtos cu fapta pildă aievea să arate. 11" • Cu lupii înveţi să urli. 137 • Ajută după mijloacele tala pe orice om doborît de mizerie şi care nu se poate ridica singur^ PAUL DOUMER. Proverbe româneşti 110 • Spune-mi cu cine te aduni-(însoţeşti). cinsteşte-i ca pe nişte părinţi. unde jrăiesc pe toţi de rău. acela mai rău se socoteşte. DELILLE. III. prin urmare. Omul clmpurilor 107 136 • Fericit ori nefericit. Fii om de caracter p. 112 • Răii în relaţiuni /Cu cei buni se cuminţesc. J. 42. 107 • La orice adunare. povara lui asupra ta. Corespondenţă către Thieriot. 129 • Cel ce la nevoi ţi-ajută. ca unde tise cade acolo să alegi loc. 114 • De împreunarea şi însoţirea şi prieteşugul şi năravul celor ce cu cuvinte spurcate scîrnăvesc urechile cele curate. Opere morale: Educaţia copiilor. 128 «Cei cu putere datori sînt să ajute pe cei slabi şi fără putere. Mai bine spune drept că nu poţi ajuta. 135 • Toată omenia şi vrednicia omenească într-aceasta se plineşte. că mulţumit se duce. ca să nu iei. Bagă de seamă la aceasta. SMILES. ca să-ţi spun cine eşti. 102 • Fugi de adunarea celor obraznici şi răi. Istoria ieroglifică. degeaba. Les Plaideurs. darul cel mare. 125 • Cine ajută curînd. /Totuşi bunii rămîn buni. RACINE. 119 • Un vechi proverb spune că po oameni îi recunoşti după cei cu care vin împreună. ANTON PANN. 104 • în adunare să ai cea maj mare grijă.

223. AMABILITATE AMABILITATE-A SE AMESTECA adică. VI. VBRGILIU. însă adeseori prin prea multă amabilitate.cu toat< încît să n-aibă niciodată nevoie % AJUTOR serviciu chiar al unora mai umili decît el. 32 3 — Dicţionar al bunei-cuviinţe 33 A JUTO R. şi să le faci bine sînt vrednici a le face bine. dar foarte uşor dacă i-l dai. Epitaful Iuliei. 142 • De aceea sîntem prieteni. 48. ca una ce-l face arogant şi nesuferit şi provoacă ruptura. BALTASAR GRACIAN. Trecut şx viitor. se naşte acea amabilitate care face o atît de bună impresie asupra fiecărui om la întîia întîlnire. Iubeşte şi ajută neamul. LA ROCHEFOUCAULD. ca să ne ajutăm şi să ne fim de folos unul altuia.P. 43. Cugetări. Curculio. asemenea cu greu îl vei pierde prin mîndrie şi nepăsare. căci vei arăta că şi tu eşti în )Oftit in faci la fel cu acei pe care îi. 146 • Mai bine să te aştepţi lai nerecunoştinţa oamenilor decît să '■ nu-i ajuţi pe cei nevoiaşi. adecă carii ei sie şi lipselor sale să nu-şi poată face destul? SAMUIL MICU. 259. ISOCRATE. 158 • Cînd urbanitatea sau politeţea e împreunată cu cordialitate. 147 • Adesea ai nevoie de unul mai mic ca tine. Reguli practice de nuna-euviinţă Intre oameni. le ciel t'aidera. împrumut. I. |j\148 • Ajută-te şi cerul te va ajuta. 140 • Dă mîna celui care cade. Solidaritate. Sentinţe. MARIN FLOREA LIVESCU. IORGA. Caracterele. 67. ilO8 b. II. Experienţa nenorocirii mă să ajut pe cei nenorociţi. 155 • Amabilitatea faţă de cei mai în vîrstă este o podoabă frumoasă a tineretului. HASDEU.. acela ştie să trăiască. AMABILITATE 153 • Cu privire la ceea ce-i agreabil în societate. IOAN HRISOSTOM. se. cine ni-l oferă în mod potrivit să se cheme amabil. omilia. FOCILIDE DIN MILET. dacă îi refuzi un împrumut. Despre război şi pace. p. II. PLAUT. Scrieri filozofice: Etică sau învăţătura obiceiurilor. 151 • A sfătui este aproape a ajuta. N. 33. Şcoala ma Iernii. I. Oracolul manual al Înţelepciunii in viaţă. ARISTOTEL. IV. j. a XVIII-a. LA BRUYERE.el . FEDRU. Comentar la epistola către Efeseni. KOMEXSKY. 143 • Moralitatea multor prieteni: ajută-mă şi-ţi voi fi prieten ca să mă ajuţi şi altădată. IV. Etica nicoma-hică. Eneida. 139 • Cel ce pe răi ajută se va căi îndată. 7 159 • Precum rareori vei pierde un prieten. Fabule. ERASMUS. act. 154 • Cine ştie să prefacă supărările în amabilitate. Dar. ™ Aide-toi. LA FONTAINE. Nu se cuvine. în general. 89. 6. 141 • Iubeşte şi ajută. Reflecţii sau sentinţe şi maximo morale. . 17 (Omul şi Vipera). Fabule. II 11. Iubeşte şi ajută pe cine te ajută şi te iubeşte. VI. 630. şi: Bine. 157 • Buna-cuviinţă ne face pe fiecare om amabil şi simpatic şi desemnează pe cel ce ne stă puţin prieten în faţă. IV. iar mijlocul amabilitate. Iubeşte şi ajută fără a precugeta la folosul tău! B. de aceea el să fie cu ea deprins chiar din fragedă copilărie. VII. Sfaturi că ir unde 145 • Căci e o ruşine de a te artist cînd nu şti să iubeşti nu om şi să-i oferi un cartof fit PANAIT'ISTRATI. 156 • Atitudinea este pentru un corp ceea ce bunul-simţ este pentru spirit. 123 a . 144 • Nu ajuta şi nu apăra pe nimeni într-o faptă urîtă. p. 18 149 • Oare poţi altora folosi şi ţie să nu-ţi strici? 150 • Oare aceia cărora vrei să le ajuţi.

PUBLIUS SYRUS. Nici o îndoială că se poate numi amabil acela care. ascultă mult şi niciodată nu vei greşi. SMILES. Fragmente. IV. 191 • Omul să-şi îngăduie a spune numai ceea ce îi place lui însuşi sa asculte. si vis vivere in pace. Vorbă. 170 • Cine se amestecă între cei ce se ceartă. cine ascultă cumpără. p. 184 • Ascultă şi nu te mînia. Bună creştere Bună-cuvi-inţă. Proverbe generale 190 • Să ascultăm şi să cinstim pe părinţii noştri. dacă vrei să trăieşti în pace. 34. Fabule. 192 • Iţi stă bine să asculţi de lege. S. vide. ca să te poţi îndrepta. . A SE AMESTECA Nu te amesteca unde nu-ti oal • Nu te amesteca în ţoale sarea în bucate. 172 • Cine se amestecă de bună voie cu cei răi este ca ei. 177 • Cine nu ascultă nu învaţă. SMILES. 187 • Grabnic la auzire şi zăbav-nic la grăire. 80. tace. 86. 171 • Ca cel ce prinde un cîine de urechi. dar nu crede tot. 26. 193 • Este un semn de prea mare ambiţie să vorbeşti despre toate. 142. adesea se alege cu nasul însîngerat. Proverbe româneşti 188 • Cine vorbeşte vinde. 17. am putea spune că este un fel de a te purta. 161 • Amabilitatea nu trebuie să fje neglijată niciodată.SCHOPENHAUER. 186 • Şi trecut fiind în vîrstă nu vei greşi ascultînd. Proverbe. cine ascultă culege. V. 167 • Unde nu este ascultare nu cheltui vorba. îţi strînge mîna cu căldură. 180 «Cel ce ascultă de sfatul altuia rareori greşeşte. XIV. dar să nu vrei să asculţi. Bun-simţ. V. tîrziu să grăieşti şi la nimic cu totul să zăboveşti. de stăpînire şi de cel mai înţelept decît tme. 165 • Nu le amesteca nepoftit in vorba altora. DEMOCRIT. în care nu este amestecat. 181 • Degrab să asculţi. ANTIM IVIREANU. Pace. S. 28:i. aşa este cel ce se vîră într-o ceartă. cuprinde totuşi în valul ei întreaga lume. 160 • Nu-ţi vbăga lingura unde nu-ţi fierbe oala. care urmăreşte desfătarea. nici la cel ce te ascultă. Proverb persan 176 • întîi ascultă şi pe urmă vorbeşte. Proverb Italian 174 • Ascultă. TEOFRAST. tîrziu să grăieşti Şi la mînie cu totul să zăboveşti. vezi şi taci. SOLOMON. p. Proverb latin 175 • Cine vorbeşte samănă. 178 • Tinerii înaintea bătrînilor să aibă urechi nu gură. Predici. te salută dela distanţă. 1128. Sentinfe Vezi şi: Ceartă. Ajută-te singur. Cuvînt. Maniere. Fragmente. 162 • Ca să definim amabilitatea. 34 ASCULTARE 173 • Vorbeşte puţin. văzîndu-te. 160 • Mult mai puternică şi mai rodnică decît aceea a zgomotului şi a tăriei. ARISTOTEL. te numeşte om minunat. Politeţe. cu toate că lucrează în tăcere. Vezi şi. 185 • Degrab să asculţi. Aforisme. Etica nicoma-l hicâ.. să ţi se vorbească de nimic. 184. I. fără să aibă în vedere un interes personal. 182 • Ascultă pe cel învăţat şi vei ieşi mai învăţat 183 • Ascultă. Proverbe româneşti 169 • E ruşinos să te amesteci nechemat în treburile altora şi şi să laşi în părăsire pe ale tale. DEMOCRIT. 47. influenţa amabilităţii în lume e ca şi aceea a luminii care. Audi. 179 • Nici să asculţi nici să gră-eşti cele ce nu se cuvine nici ţie. Fii om de caracter. 168 • Cine se amestecă în lături îl mănîncă porcii. manifestă pentru tine o admiraţie profundă. JOHN GAY. a. Caracterele. p.

Copii şi părinţi. 1095. Munci şi zile. 32. penele îi rămîn albe. LesPlaideurs. ERNEST RENAN. Sfaturi către De-monicos. Tovărăşie. FEDRU. 196 • Sînt vrednici de laudă copiii care ascultă de părinţi. ascultă pe cei bătrîni. KOMENSKY. Oracolul manual al Înţelepciunii ■ In viaţă. 216 • Cu lupii înveţi să urli. II. 204 • întreabă pe cei în vîrstă. citat de Aristotel In Etica nicomahică. Proverbe italiene 219 • Nu-ţi pune mintea cu nebunul. Proverbe româneşti 225 • Nu arunca piatra în vecini. EPICTET. Purtare. Proverb german 210 • Cînd nu poţi să caracterizezi pe un om priveşte-i prietenii. iar cînd bine urrnînd pune-te în locul lui. 6. 201 • Acela e vrednic. Maxime. 199 • Prima lecţie pe care o dai copilului tău să fie ascultarea (supunerea). Fragmente. HENRY FIELDING. TJialoguri şi fragmente tilozoîice (Certitudini). IX. 223 • Gardul are ochi şi zidul urechi. ATENŢIE 217 • Să nu mergi contra curentului. IX. aceia se şi iubesc • Cînd vezi pe altul greşind nu te asemăna lui. HESIOD. RACINE. Fabule. care ascultă de bunele sfaturi. 222 • Cine se amestecă în lături îl mănîncă porcii. Cugetări. 37 ASCULTARE-A SE ASEMANA-ATENŢIE ATENŢIE-BAGĂ DE SEAMA 207 • Deprinde-te a asculta cu atenţie pe oricine şi a te pune pe cît poţi mai mult în sufletul celui cu care stai de vorbă. FflRSTER. 147. I. 205 • Trebuie să-i deprindem pe copii şi cu ascultarea. 203 • Petrece tot răgazul vieţii tale cu plăcerea de a asculta cuvintele altora. BALTASAR GRACIAN. VI. JOUVERT. HESIOD. 224 • Nu tot ce zboară se mănîncă. şi-ii poi să căutăm pe cei ce se aseamănă cu noi. 221 • Cine nu deschide ochii deschide punga. îndrumarea vieţii pentru băieţii şi fetele de la 18 ani. Proverbe româneşti 215 • Trebuie mai întîi ca noi înşine să fim oameni de bine. urmări şi fapte bune. 202 • Acel ce nici singur nu cugetă. W. XXII. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţa. Vezi şi: Adunare. 200 • Cine nu vrea să asculte pe nimeni e un prost fără vindecare. EPICTET. 197 • Ascultarea tacită nu presupune nici un sacrificiu. Despre prietenie. 218 • Nu trezi dinele care doarme. I. b. căci aşa vei izbuti să înveţi cu înleznire tot ce alţii cu greu au iscodit. pentru ca să asculţi de două ori mai mult decît vorbeşti. 208 • Cel care ascultă este aproape totdeauna mai bun decît care comandă. Disciplină. ISOCRATE. B. Tinereţe. II. 142. MARC AURELIU. Conformare. • Cine trăieşte cu chiorii se învaţă a se uita cruciş. BALTASAR GRACIAN. 53. II. a doua va fi ce vei dori. CICERO. . 24. nici nu ascultă sfatul venit de la altul este un om de nimic. I. 206 • Dacă tata sau mama poruncesc ceva copilului să se deprindă să asculte în tăcere şi să ia bine seama ce i se spune. 195 • Numai o limbă şi două urechi ţi-a dat natura. • Cine cu cine la năravuri so aseamănă. 226 • Pentru a stăpîni o pasiune trebuie să ţii strîns în mînă frîul atenţiei. 290. J. 155. FRANKLIN. dar inima i se înnegreşte.194 • A şti să asculţi este o artă. Veîi şi: Copii. Proverb japonez 211 212 213 214 • Acelora să te asemeni. Citre sine Însuşi. co slavă au dobîndit după ale lor isprăvi. FRANKLIN. 220 • Nu te atinge. Dediea-caţie lui Tom Jones. că te frige. p. căci ea este baza marilor virtuţi. Convorbiri. 198 • Cît de puţini oameni sînt în stare să asculte cu bunăvoinţă păreri potrivnice şi să răspundă cu delicateţă! FR. V. dacă ferestrele tale sînt de sticlă! B. A SE ASEMĂNA 209 • Cînd porumbelul vizitează des pe corb. 27. Şcoala maternă. Maxime. II.

Cave canem. cînd unul pe altul bate. 251 • Mai mult cu spaima decît cu bătaia să înfricoşezi pe oarecine. în sufletul vorbitorului. Prudenţă. 193. cu femeia sau cu iubita — bagă de seamă ce vorbeşti şi cum vorbeşti. 250 • Cu bătăi şi cu certuri şi răcnete mari să nu sperii pe copii. SMILES. 254 • Cine nu înţelege de cuvînt. o tragedie a durerii şi a înjosirii sau o tragedie . buni şi cu iniţiativă. Proverbe româneşti 255 • Lovitura biciului face vî-nătăi. S. Proverbe latine 236 • Bagă de seamă la cei înţelepţi. 243 • împotriva vicleşugului nu este alt leac. 245 • Fugi de toate care te pot face să fii nebăgat în seamă. ci cu cuvîntul. gîndeşte-te la sfîrşit. cu străinii. 52. se bate însuşi el pe el. nu înţelege nici de ciomag. pe cît cu putinţă. En toute chose ii faut considerer la fin. Proverb armean 248 • Cuvintele tatălui au mai mult efect decît palmele mamei. cum te-arăţi vesel. altuia nu face. e degeaba. 220 * Deprinde-te să fii atent. cît şi cînd îi frecventezi. IBRAILEANU. Privind viaţa. Clteva cugetări despre educaţie.227 • Atenţiile arătate şi servi. BEN-SIRAH. 53. IV. 81. 18. Cartea lnţelep-ciunii. ce vorbeşti şi cum zîmbeşti. Proverb general 242 • Cel ce sapă groapa altuia cădea-va el într-însa. SAMUIL MICU. Orai colul manual al lnţelepciuniIn viaţă. Proverb armean 233 • Celui care suflă în foc îi sar seînteile în ochi. cînd vorbeşte cineva şi transpune-te. BAGĂ DE SEAMĂ 232 • Săgeata aruncată asupra unui drept se întoarce asupra aruncătorului. 81. 237 • Bagă de seamă ce faci. 240 • Ciomagul are două capete. 238 • Cine lucrează pe alţii se lucrează pe el. tăcut ori vorbăreţ. BĂTAIE-BĂTAIE DE JOC ci cu mult mai bine cu blîndeţe şi mîngîieri să le îndrepţi greşelile lor. BEN-SIRAH. LOCKE. Fii om de caracter. BALTASAR GRACIAN. 256 • Bătaia şi tot felul de pedepse corporale şi umilitoare nu sînt mijloacele de disciplină ce se cuvin să le întrebuinţeze în educaţia copiilor din care vrem să scoatem oameni înţelepţi. Vezi şi: Atenţie. dar puţin după aceea îl sărută. 244 • Cu duşmanii. 27. în tot ce faci. LAFONTAINE. stăpînirea de sine. cu prietenii. VI. trist. oricît l-ai bătea. atenţia. Alte sentinţe. indiferent. 257 • Dacă vă bateţi copilul( acesta reprezintă pentru el în orice caz o tragedie. ciile făcute indistinct prietenilor şi străinilor ofensează prietenia şi o dezobligă de sentimentul recunoştinţei. Vezi şi: Bagă de seamă. Stăpînire de sine.28. Cave ne cadas. Proverb german 234 • Bagă de seamă la cîine. J. 230 • Munca trezeşte 'şi educă ascultarea. iar lovitura limbii frige oasele. G. 231 • Fiţi atenţi la ceea ce trebuie să spuneţi mai mult decît la ceea ce gîndiţi! PUBLIUS SYRUS. cu cunoscuţii. 39 BAGĂ DE SEAMA-BĂTAIE 235 « Bagă de seamă. Proverbe româneşti 241 • Cine scuipă spre cer îi cade scuipatul pe faţă. decît multă băgare de seamă. MARC AURELIU. Cartea Înţelepciunii. Proverb arab 247 • Mama îşi bate copilul. Privind viaţa. 253 • Omul nu se bate cu băţul. IBRĂILEANU. să nu cazi. un trup fiind amîndoi. Scrieri filozofice: Învăţătura politiceascâ. dacă vrei să fii ca ei. şi ia-te după ei. Proverb german 249 • Fierul rău. 27. BĂTAIE (A bate) 246 • La bătaie se renunţă din teamă sau de ruşine. G. de cele ce ei fug şi cele ce ei gonesc. 239 • Ce ţie nu-ţiplace. Prudenţă. p. Citire sine Însuşi. fabula Vulpea şi ţapul. 252 » Muierea şi bărbatul. siguranţa şi răbdarea.

262 • Cel ce-şi bate joc de cel lipsit de minte. Fii om de caracter. Vezi şi: Disciplină. A. Utopia. SMILES. GOGOL. Ocară. BATJOCURA-BÂTRÎIVEŢE 275 • Dintre toate jignirile. după cum legea îţi porunceşte. S. . nu pentru cel batjocorit. îl întărită spre mînie. Vorbă. cele mai vătămătoare rele ale omenirii. reaua purtare către cei deopotrivă. Povestea vorbei. 52. că va fi totdeauna fericit. căci mîine poţi fi şi tu decît el mai mic. fără să-şi Lată joc de nenorocirea omului. şi cu rîn-jetul. că însuşi chipul tău ţi-l batjocoreşti! 261 • Poţi să ierţi. Pedeapsă. nesupunerea către cei mai mari. Cei mai mulţi oameni rînjesc. IORGA. p. N. care e o bucurie. se pot ierta ca nişte patimi vremelnice. Bîrfeală. n-are a face cu rîsul. 286 • Să te ruşinezi de cărunteţeje celui bătrîn. 268 • înţelepciunea cea mare nu stă într-o vorbă de dojana. o glumă. căci cine poate fi sigur. 76. 3. nu te destăinui bătrînului! Proverb englez 281 • Pe bătrîn să-l cinsteşti ca pe un părinte şi pe orice tînăr. VII. Sînt oameni pe care chiar duşmanii nu-i pot batjocori. 10. cînd alt loc nu mai are. 279 • Spiritul de rînd se ocupă cu batjocura. 29 27S • Cei mai puţin plăcuţi sînt aceia care batjocoresc. Purtare. . Retorica II. N. căci ai să ajungi ca el. bătaia e osîndită peste tot. BĂTRlKEŢE (Bătrîff) 2S0 • Porţile ve'chi nu se închid bine. Proverbe româneşti 267 • Bătaia de joc este o obrăznicie faţă de buna-cuviinţă. gata să-şi rîdă oricînd şi de orice. MEHEDINŢI. 26. THOJIAS MORUS. 274 • Zîmbetul. LA BRUY£RE. Vorbă. nu-ţi este iertat. cu criticile şi meschinăria.V. Proverbe româneşti 272 • Nu este drept a batjocori pe sărac. îl mustră pe cel căruia nu-i stă în putere să arate aşa ori altfel. duşmănia.a unei sensibilităţi tocite şi a unei răbdări de copil asuprit. p. Vezi şi: Batjocură. 266 • In cea mai mare putere nici cum să-ţi baţi joc de cel mic. Despre mînie. ANTON PANN. în oştire şi chiar în viaţa casnică. fabula Iepurele şi pottrnicliea. 269 • Nu trebuie să-ţi baţi joc niciodată de nenorociţi. iar bătaia de joc niciodată ca cea mai mare necinste. să-i dea curaj. care e o batjocură. Bîrfeală. 271 • Departe de batjocuri ca să nu te smreduieşti (molipseşti). bat jocura este care se iartă mai puţin. ca şi cind ar fi vorba de un viciu. p. BĂTAIE DE JOC (A-şi bate joc) 260 • Nu-ţi bate joc de cel d-un chip cu tine. II. Cartea pentru părinţi. LA FONTAINE.S. să-l îmbărbăteze. 265 • Bătaia de joc. Cartea înţelepciunii. Caracterele XI. V-a. 20. 40 41 BĂTAIE DE JOC-BATJOCURĂ 263 • Bătaia de joc către cei mai mici. nebunie întreagă. 264 • Ura. p. Cugetări. ca pe un copil al tău ! 282 • Pe bătrîn să-l cumperi. Ed. iar să-ţi baţi joc de oarecine. Taras Bulba. PLUTARH. 78 2J6 v A lua în rîs pe un om slut sau schilod este josnic şi urît. pizma. XII. ca şi de tine alţii să se ruşineze. 202. BEN-SIRAII. 258 • în şcoală. S. 77. Altă creştere. 11. 278 • Batjocură este minciuna. întîi el şi-a pierdut însăşi a lui minte. 283 • De omul bătrîn să nu rizi. Şcoala muncii. o bunătate. 259 • Bătaia şi ocara nu se întorc niciodată. ea este graiul dispreţu lui. că însuţi pe tine te faci de batjocură. faptul că ai făcut haz pe seama cuiva sau aluzie la el. 287 • Urît este bătrînul ce în desfrînări viaţa şi-o petrece. 75. să nu-l vinzi. ARISTOTEL. 277 • O batjocură. Vezi şi: Bătaie de joc. MAKARENKO. 25. 284 o Pe cel mai mare şi mai bătrîn la orice adunare să-l ciuleşti cu locul tău. 285 • Să cinsteşti pe cei bătrîni şi de sfat să le mulţumeşti. poţi să pedepseşti. 10. ci pentru batjocoritorul care. care e o cochetărie. BATJOCURĂ (A Batjocori) 270 • Batjocura s-o depărtezi cu totul din casa ta. ci într-o vorbă care. sau să-l necinsteşti.

288 9 între bătrîni să te amesteci. COŞBUC. DEMOCRIT. Etica nicoma-hică. iar nu de tinereţe. toate plăcerile tinereţii. 22. LIII. ARISTOTEL. ci numai educaţia şi înclinarea sufletească. Vil-a. Cugetâri. III. atenţie în fapte. 306 • Puterea şi frumuseţea sînt bucuriile tinereţii. V. 408. înţelepciunea este podoaba bătrîneţii. G. Despre bătrineţe. 317 • Sprijinul bătrîneţii sînt copiii. Fragmente. 316 • Bătrîneţe: cumpătare. 295 • Pomul strîmb din tinereţe / Nu se-ndreaptă-n bătrîneţe. ed. 301 • Bătrînii luînd seama la tineri ca la nişte copii ce sînt. Şcoala muncii. aceluia nu i se ivesc piedici în nici o întreprindere. 299 • Şi dacă oamenii tineri arată sfială şi ruşine. MEHEDINŢI. Alta creştere. cînd părul alb vei dobîndi. Drepţilor. IV. XV. 104. 308 • Bătrînii se cruţă cum se cruţă copiii. 311 • Bătrînii trebuie înveseliţi. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. 310 • Există în îmbrăcămintea curată şi nouă un fel de tinereţe de care bătrîneţea trebuie să se folosească. 42 43 BĂTRÎNEŢE BĂTRÎNEŢE 290 • Înaintea celui cărunt să te scoli cu cinstea ta. 307 • Un tînăr care n-a plîns este un sălbatic şi un bătrîn care nu rîde nu este sănătos. Fereşte-te de aceasta. nu va lăuda nimeni ruşinarea. p. 304 • Ne place bătrînul care ştie să îmbine în discuţie seriozitatea şi gluma. IV c. Proverb rusesc 298 • Unica podoabă a bătrîneţii este virtutea. îngăduinţă. vorbe şi priviri. 294. foarte rar şi-ar permite să glumească în faţa lor. 1128 b. IORGA. p. 303 • Şi bătrînii sînt buni la ceva şi sfatul lor e sfat cuminte. AMYOT. 300 • Bătrîneţea stimată şi onorată de tineri devine mai uşoară. deoarece credem că el n-are voie să facă ceva de care să trebuiască a se ruşina. PANCIATANTRA. 183. S. Pedagogul. 90. MEHEDINŢI. Bătrineţea în cadrul muncii pentru cultură. p 177. 319 • Cine se apucă de un lucru. CONTA. Cartea vredniciilor româneşti. 7. IX. J. CLEMENT ALEXANDRINUL. Şcoala maternă. S. 294 • Părul cel alb să-l cinsteşti. 80. 302 • Un zîmbet sau o vorbă bună spusa unui bătrîn este a-i dărui o zi mai mult de viaţă. LA ROCHEFOUCATJLD. ANTON PANN. la un om bătrîn însă. VII. III. ci trîndăvia. VII. . 280 • Bătrîn cu bătrîn se pot înţelege şi tînăr cu tînăr. CICERO. 315 • Bătrîneţea e un tiran care interzice. De senectute. JOUBERT. noi îi lăudăm. cea mai mare ocară. abnegare. care pot fi întrebaţi şi care îi vor binele. 461. 25. şi de cel mai înţelept să te lipeşti. N. 305 • întîlnim tineri înţelepţi şi bătrîni fără minte: timpul nu ne învaţă a gîndi. 296 «Cel bătrîn şi fără minte / Ca un copil fără dinte. ca cinste şi tu să dobîndeşti. 314 • Puţini oameni ştiu să fie bătrîni. Maxime şi reflecţii. HENRY FORD. Cugetări. Viaţa lui Caton. 292 • Să necinsteşti cărunteţele. sub pedeapsă de moarte. II. Proverbe româneşti 297 • Nu bătrîneţea omoară. Dialoguri in locurile GOETHE. KOMENSKY. Opere complete. după ce mai întîi cere sfat de la ai săi mai bătrîni. 291 • Cărunteţele să ţi le cinsteşti cu fapte de cărunteţe. 45 96. 309 • Bătrîneţea e vrednică de respect cînd a fost în urma ei o bărbăţie. 293 • După cărunteţe şi purtarea ta. L. VII. 423. Hristoitie. p. 4. 313 • Cel mai primejdios ridicol al bătrînelor persoane care au fost drăguţe este acela de a uita că nu mai sînt ceea ce au fost. 318 • Celor mai bătrîni decît tine / Dă-le cinstea ce li se cuvine. p. 312 • Respect faţă de bătrîni.

352 • Beţia înmulţeşte mînia celui fără de minte. TEOGNIS. răni. (Beţiv. toată ziua de gîl-ceavă se ţine. BEN-SIRAH. dacă femeia bea toată casa arde. VLAHUŢĂ. DIMITRIE CANTEMIR. Vezi şi: Copii. 332 • Băutura esămînţă de vorbă. a bea. 342 • Din faţa omului beat să te dai la o parte. 346 • Să bei. Proverbe româneai i j 351 • Dacă bărbatul bea. XVII. 341 • Cu cît e nepotrivit a vedea un beat stînd între cei treji. fie lacom. 331 • Beţia înmulţeşte mînia. 337 • Omul beat e ca un cîine turbat. cu atît mai puţin un bâtrîn. care nu se supune cîrmei şi ancora n-o mai opreşte. ca şi tîlharul cu hoţia. Proverb rusesc. ori cu cine vine. porc. Cartea înţelepciunii. împuţinează virtutea şi agoniseşte. 335 • Cel beat. 340 • Beţivul se învaţă cu beţia. 353 • Beţia are limba unui nebun şi inima unui ticălos. p. 457. 343 • Omului beat să-i baţi în strună. 355 • Omul beat totdeauna îşi face stricare şi e în pericol de a batjocori şi a vătăma pe alţii. cu nimeni să te apuci în sfadă. împuţinează virtutea. CIPARIU. culcă-le. 330 • Beţia aprinde toate cele rele. Săţi Ştii strînge pînzele la vreme. cu atîta mai urît a şedea cel treaz între cei beţi. ci cel ce se îmbată. 35. 344 • Văzut-ai mîţă legată la cap şi om cu minte cînd îi beat? 345 • Să bei vinul. 354 • In adunări rareori vezi o femeie beată. H. dar să nu-ţi bei minţile. 31. BOHN. 350 • Cine bea pîn-la-mbătare / / Nume bun în lume n-are. 322 • înţelepciunea bătrîneţii. că pururea rămîi în coadă. PUBLIUS SYRUS. Bunătatea — îndurarea — să te ştii bucura de bucuria celor din jurul tău. Proverb grec 327 • O femeie beată este o poartă deschisă. Descrierea Moldovei. Proverb german I j 828 • Beţia strică omenia. căci o femeie este socotită cu atît mai vrednică de cinste. băutură. Manual de proverbe . Glnduri. 339 • Nu e beţiv cine bea. beat) 323 • Cine bea pe datorie se îmbată de două ori. jumătate din casă arde. Tinereţe. micşorează mintea şi în urmă gol te lasă. Portarea de . 329 • Beţia e sărăcie. 334 a Omul la beţie îşi dă arama pe faţă. 349 • Fugi de băutură multă. că o băutură fără măsură şi pe cel mai cuminte îl arată fără minte. cu cît mănîncă şi bea mai puţin la ospeţe. 338 • Omul beat se tăvăleşte ca porcul şi vorbeşte ca nebunul. 321 • O femeie tînără pentru un bătrîn este ca o barcă. 333 «Cel cuprins de băutură nu ştie ce-i iese din gură. ca să poţi intra în port înainte de a te apuca furtuna pe mare. Poeme elegiace.G. dar el să nu te bea. A. T.BĂTRÎNEŢE-BEŢIE BEŢIE 320 • Nimeni nu trebuie să. Sentinţe. maimuţă sau leu. Proverb danez 325 • Dacă trei persoane îţi spun că eşti beat. 336 » Beţivul îşi bea şi straiele şi minţile. 347 • La băutură. 348 • Ori să nu bei peste măsură / / Ori să fugi de băutură. Proverb georgian 326 • Ceea ce este în inima celui treaz este pe limba beţivului. 24. Proverb albanez 324 • Omul beat este miel.

BINE (Binefacere) 371 • Grăbeşte-te să faci bine cît poţi. 360 • Părăseşte petrecerea înainte de beţie. fie să-l gustăm ca să ne uşurăm îngîndurările şisă ne veselim. 362 • Beţia pe om îl lapădă jos din minte şi-l pradă de darul cel mai de frunte. PLTJTARH. p. şi la nevoie ai să-l găseşti. 206. SAMUIL MICU. nu trîmbiţa în lume. • Orice bine vrei să faci. 374 • Nici un bine fără osteneală. 376 • O binefacere este repede uitată. pentru cei răi este pomană. Scrisori către Luci-lius. / Beţia îl de-sonoară. 363 • Fiule. 16 358 • Beţivul îşi îneacă întîi necazurile şi apoi viaţa. pentru că. p. 46 47 BEŢIE 357 a Pe copii mai ales să-i ferim de băutură. binefacerea este împrumut. VII. fie cît de mică. Una sută una fabule. G.. mult să mulţumeşti. Un bienfait est vite oublie. nu împiedeca pe altul să-l facă. stupid şi dobitoc. ISOCRATE. nu te arăta viteaz în băutură şi nici nu te lăuda cu ea. ci trebuie să-l şi faci. SENECA. • O facere de bine. 4. • De faci astăzi cuiva bine. 369 • Cine ceartă un om beat. învăţăturile către fiul său Teodosie. Cugetâri. PLUTARH. • Pentru facerea de bine. II. p. Despre limbuţie. 359 • Omul cuminte se face nebun cînd se îmbată. Măsură. adecă de minte şi-l face dobitoc. 21 132. care l-au dat Dumnezeu oamenilor. Vezi şi: Cumpătare. ceartă un absent. V. N. fie ca pe un medicament numai în vederea sănătăţii. CLEMENT ALEXANDRINUL Pedagogul. Banchetul. 364 • Beţia e un lucru vătămător oamenilor. SION. îl face-n orice loc/Nemernic. 356 • E folositor să luăm vinul. ca şi altădată să mai dobtn-deşti. mai înjositor. am spune: „E ceva într-adevăr barbar". Despre mlnie. să nu zici: „du-te şi vino mîine". fie cît de mică. COŞBTJC. • Aruncă binele tău în dreapta şi în stînga. Cel ce se îmbată e gata să răspundă cu insulte. căci pe mulţi i-a prăpădit vinul şi multe rele a pricinuit..buna cuvenienţia intre oameni. . 24. Duşmanul dintre noi. 366 • De beţie se păzeşte orice om cuviincios şi bine-crescut. Sentinţe. LA BRUYERE. I. dacă mînia e vecină cu nebunia. de nu poţi tu să-l faci. 375 • Nimic nu îmbătrîneşte mai repede ca o binefacere. Proverb arab 372 • Pentru cei buni. IV. 361 • Dacă am auzi spunîndu-se despre orientali că beau de obicei o licoare ce li se urcă la cap îi face să-şi piardă minţile şi să verse. d. plăteşte mai mult decît mii şi sute peste a lor vreme. căci nu ai putinţa să-l faci oricînd. PUBLIUS SYRTJS. la vremea ei cînd se face. LXXXIII. Frag. TEOGNIS. Proverbe franceze 377 378 379 380 381 382 383 384 385 386 • Bine faci. 7. 176. Masă. IORGA. / / Mîine de la altul îţi vine. G. /Ca darul de beţie la bietul muritor. Staturi către De-monicos. căci binele. mult. 368 • Nu e dar pe lume mai trist. XII. PLATON. 367 • Beţia este o nebunie voluntară. • Nu e destul a şti să faci bine. Mîncare. 505. • Binele nu se face numai cui îţi place.este bine să-l faci la fiecare. bine găseşti. mizerabil. • Cînd poţi să faci vreun bine. ba de multe ori omul beat şi decît dobitocul este mai mişel că şi de simţiri se lipseşte. Caracterele. 370 Mă tem că beţia mă face să săvîrşesc vreo prostie ce m-ar ruşina. 36. apoi beţia locuieşte cu aceasta din urmă în aceeaşi casă. Poeme elegiace. 365 • La băutură omul posac e uri-cios şi plictisitor pentru cei din jurul lui. Proverb berber 378 • Niciodată o binefacere nu se pierde. NEAGOIE-VODA BASARAB. • De faci bine. 20 (Episcopul şi morala sa). că nu şti ce ne aduce ziua de mîine. 2. Scrieri filozofice: Etica sau Învăţătura obiceiurilor. după unii.

63. dar numai cu gîndul că le vei răsplăti cu altele mai mari. iară răul cu anevoie să uite. Omul. PAUL DOUMER. ENESCU STÎLPENI. 118. dar nu se va întuneca. 66. 408 • Binele este tot ce se lucrează în folosul societăţii — în folosul general. nu pentru ca să-i întoarcem vreun bine ce l-am primit de la el. 403 • Binefacerile mici date la timp sînt mari pentru cei ce le primesc. A. IV. III. 400 • Norecunoaşterea binelui este pricina pentru care se fac greşeli. / / Ori scrii slove pe părău 1 / Dar fă bine celui bUn. dar binele anevoie. căruia îi facem bine. 406 • Nu este destul să faci bine. LUCIAN BLAGA. nici pentru ca să folosim cu ceva prin aceasta noi. 404 • Nu este binefăcător acela ce aşteaptă să fie răsplătit. 415 • Omul ingrat nu se bucură. 395 • Cînd facem un bine cuiva dintr-o pornire într-adevăr adîncă şi curată. Maxime şi cugetări. 41 394 t Binefacerile comune trebuie să fie răspindite asupra tuturor. 1124 b 393 • Binefacerea. de binefacere decît o singură dată pe cînd omul recunoscător se bucură de ea totdeauna. 1. DIDEROT. prin cuvînt şi prin faptă. ARISTOTEL. 405 o Cei ce caută binele nu-l găsesc decît cu greu. 83. în afară de cel pe care ni-l facem nouă. . Mica lume de azi.tot aşa de util: acela pe care îl facem alîora. totul e să-l faci aşa cum trebuie. 399 • Fiecare trebuie să înţeleagă necesitatea de a face binele şi de a evita răul. 48 49 BINE BINE 388 • La toată binefacerea ce faci. Dr. ERASMUS. B. 396 • Binele este de aur. 94. 410 • Binefacerea să se ia la întrecere cu binefacerea. FOGAZZARA. Istoria ieroglifică. Pietre pentru templul meu. VIII. Noi călătorii In Erwhon. dar binefacerile particulare trebuiesc acordate pe alese. Dialoguri filozofice. DIMITRIE CÂNTE MIR. 409 • Ori faci bine celui rău. B. p. să nu fie un nemernic şi să-ţi răsplătească binele cu răul. Recunoştinţa. FRANKLIN. mila şi frumuseţea. nu numai că nu aşteptăm recunoştinţă. este binele ce facem cuiva. 389 • Răul lesne îl face omul. pe care făcîn-d-o se zice că îndatorăm pe cel care are trebuinţă. 108. BUTLER. care îl îndatorăm. dar ne vine parcă să mulţumim noi aceluia. Fragmente. XI397 • Din fire muritorilor aceasta ieste dată. Maxime. II. MIHAIL DRAGOMIRESCU. DEMOCRIT. p.1094 b. II.387 • Omul e ca un puţ cu apă: cu cît face mai mult bine. moraliceşte şi materialiceşte prin sfat şi prin exemplu. 413 • Cea mai nobilă întrebare în lume este aceasta: Ce bine pot face eu aici? 50 51 4« BINE BINE 414 • Primul pas spre bine este ! acela de a nu face rău. ci numai şi numai pentru folosul aceluia. Etica nicoma-hicâ. 402 • Cînd faci un bine. III. Despre război şi pace. FRANCIS BACON. ca binele prea lesne. rar. 401 • Primeşte binefacerile. ci numai acela care se hotărăşte Să facă binele fără să mai aştepte vreo răsplată. ia aminte pentru cine te osteneşti. Cartea copiilor mei. Pasiunile. 412 • Fă bine prietenului tău pentru a-l feri şi duşmanului pentru a-l cuceri. Proverb general 391 • Deşi binele este acelaşi pentru individ şi pentru comunitate totuşi lucru mai mare şi mai perfect trebuie să fie binele societăţii. El este. Proverbe şi maxime indiene. fii vesel. 96. 392 • Cel superior răspunde la binefaceri prin binefaceri mai mari. /Că rămîne vreme-adîncă /Ca scrierea pe o stîncă. FRANKLIN. 12. răul însă vine şi la cei ce nu-l caută. I). Eseuri: Mărinimie şi bunătate din fire. 407 • Mai e şi un alt bine. 93. IX. S. anul 1743. cu atît mai mult îi vine. 92. că ne-a primit cu bucurie darul şi binele. IV. partea a Ii-a. ALT3XIS CARREL. IX. ARISTOTEL. Almanahul Sărmanului Richard. Proverbe româneşti 390 • Este hine ceea ce sfîrşeşte bine. 411 • Fiţi prieteni binefăcători pentru toate durerile omeneşti ce vi se vor prezenta. şi să se supună acestei necesităţi printr-o sforţare a propriei sale voinţe. liinjă necunoscută. 398 • Binele este sinonim cu dreptatea.

LESSING. B'â-ti datoria. IX. II. Dacă are de suferit pentru binele pe care-l face. Cugetări. Jurnal. ca pe un cîine. cartea a IlI-a (secţia a Ii-a) 425 • Virtuţile se învaţă cînd binele se face neîncetat. KANT. cu mîine. 255. nici binele fără adevăr. 441 • Prilejuri de a face binele j găseşte oricine. deteriora sequor. GOLDONI. 432 • Natura a creat fiinţele înzestrate cu raţiune unele spre binele altora. să-şi folosească unele altora la trebuinţe. A unsprezecea seară. 424 • Frumosul este simbolul binelui moral. Cugetări despre bine şi rău. 42. Dacă suferă de la aceia cărora le-a făcut binele. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă.BÎRFEALĂ 431) • Nu este bine decît ce este moral. p. TUDORVIANU. Activitatea ta să aibă drept unică ţintă.. J. elegiace. generos. 13. 442 • O binefacere primită n-o uita niciodată. I. LA BRTJYERE. 423 • Dacă faci bine celor răi. SENECA. Către sine Însuşi. cartea a Ii-a. a strimbătăţii e întortocheată şi are oricîtc cotituri vrei. Despre liniştea sufletească. Sentinţe. 436 • Nu pregetaţi să faceţi binele. N. 440 t Calea binelui e simplă. e din vina primei lor educaţii. 40. PAVEL DIN TARS. 445 • Caută a fi binevoitor. XXIV. 437 • Cea mai mare binefacere. 2. II. p. 417 • Fără binefacere. e aceea de a le face bucurie. ANTON PANN. pe care o poate dărui un om semenilor săi. VELBIIROVICI. caritabil. 1. 52 53 BINE. încît nu poate fi sporită decît în cazul cînd ar urma să-i crească suferinţele. 438 • Nefăptuirea binelui aduce după sine. 420 • E cuminte ca răul să-l înlăturăm. 257. 78. 20. p. Sfaturi către De-monicos.416 • Bunătatea. nici de cum spre a-şi aduce pagube unele altora. 31. îl aprob. SMILES. 434 • Văd binele. 418 • învaţă să faci binele. larg în 'dei. 44. mărinimos. binele cere strădanie. filantrop. 444 ş Adevărul nu poate să fiinţeze fără bine. Satire. plin de politeţe. Video meliora probogue. 68. binele în veci căutînd. 433 «Ce mai vrei. N. Scrisori către Luci-lius. căci aceasta este menirea ta naturală. ci acel care face binele. iar dacă va muri din pricina lor. deschis la noutate. şi amîndouă fără să rodească. PLUTARH. 42S • Există eroi în rău ca şi în bine. lonicieni. dar cît mai des. 426 • E bun cel care face bine altora. IX. IX. HORAŢIU. XII. S. Eseu asupra intelectului omenesc. Didactica mag-na. LA ROCHEFOUCAULD. Metamorfozele. 1027-l028. 421 • Bun nu este cel care suferă râul. p. rău ne pot face toţi. / Nu-l purta cu azi. Dramaturgie. 115 . tolerant. 435 • De poţi cuiva să faci bine. 422 • Fă bine celor buni. tot atîta mîhnire şi tulburare ca şi făptuirea răului. căci frumoasă comoară e mulţumirea ce-ţi datoreşte bărbatul virtuos. este foarte bun. numai dacă vrea. XX. dar urmez ce-i rău. 443 • Răul este TEOGNIS. Memoriale. virtutea lui n-ar putea să meargă mai departe.. OVIDIU. 429 • Bunătatea şi binefacerea sînt de folos societăţii. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. PUBLIUS SYRUS. ne poate procura ori conserva posesiunea vreunui alt bun sau absenţa vreunui rău. Amintirile lui Gol-doni. 41. uit-o îndată. ce. Împrumutul. iertarea şi binefacerea sînt datorii pentru toţi. KOMENSKY. cînd ai făcut un bine unui om? Nu-ţi este oare de ajuns. partea I-a. este eroică. 41. LOCKE. 176.mai pretinzi şi o altă răsplată? MARC AURELIU. p. sau altminteri. cît de puţin. ISOCRATE. că ai săvîrşit o faptă potrivită naturii tale. / / Fă-i cînd se roagă de tine. Vrerea sinceră găseşte totdeauna drum către inimile altora. /Cu vorba. 419 • Bine ne pot face numai unii oameni. IORGA. Poeme uşor de făcut. cum s-a spus. G. CXXII. CXX. 430 • Numim „bine" ceea ce ne poate produce sau mări plăcerea ori micşora durerea. 2. acesta are o bu-ntate atît de mare. 431 a Şi binele şi răul stă în puterea noastră. Caracterele. 185. vei păţi ca oamenii care hrănesc caii altora. BALTASAR GRACIAN. cel mai mare bine al colectivităţii. Tesa-"j^ VASILE PlRVAN. dreptatea. 427 • Dacă anumiţi oameni nu merg pe calea binelui pînă unde ar putea să meargă. 3. este desăvîrşită. bunăvoinţă nu se cîştigă. VII. 152. VII. ai făcut-o. ce este moral este firesc şi bine. IV. Critica raţiunii.E. 14.

/Ca albina mierea Vezi şi: Ajutor. BLÎJVDEŢE (BLÎND) 457 • Oamenii se cîşligă cu blîn-deţea. 55 BLÎNDETE 466 • Blîndeţea în vorbă şi moravuri este cea mai frumoasă podoabă a prieteniei. Proverbe româneşti 464 • Viţelul blînd suge două ţîţe. Les hommes se prennent par la douceur. XI. pe cînd soldaţii îl bîrfeau lîngă cortul lui.. Răutate. crezînd că nu-i aude. BÎRFEALĂ-BLÎNDEŢE 451 • Să nu le învoieşti cu cel nedrept la bîrfeli sau blesteme sau la îndemnuri rele. ci mai mult spre iertare. decît puţinul bine pe care l-am putut realiza? 447 • Ce e omul oare decît o nesfirşită silinţă spre mai bine? 448 • Adîncă vorbă: „Fă binele şi-l aruncă în mare". împrumut.. 24. în sufletul căruia a putut înflori o vorbă ca asta. 449 t Iar ca să trăieşti în pace/ / Nimic lumii să nu-i ei. Glnduri. Vorbă. IV. BÎRFEALi (Bîrîitor) ■150 • Bîrfitorul şi cel cu două limbi. 715. Şi nobil popor. 66. Fabule. 469 • Blîndeţea este leacul cruzimii. pe mulţi care aveau pace i-a pierdut. FEDRU. 9. Sentinţe. VLAHUŢĂ. 28. Iertare. 49. 454 • O limbă bîrfitoare este semnul unei inimi rele. TEOFRAST. Caracterele. II. EPICTET. Despre prietenie. Fragmente. 455 • Bîrfitorul îşi vorbeşte de rău prietenii şi rudele. Proverbe franceze 459 • Mielul blînd suge la două oi. VLAHUŢĂ. 462 • Cel blînd mai lesne iartă. mai vîrtos ponegrit vei fi-n grabă tu însuţi. 45C • Cel ce te laudă în faţă şi în dos te bîrfeşte nu îţi este prieten. Despre mlnie. Atrocităţi mansuetudo est reme-dium. A. 463 • Pe cei buni cu dragoste şi pe cei răi cu blîndeţe mult să te sileşti ca prieteni să-i dobîndeşti. ARISTOTEL. 14. 29. Munci şi zile. 15. CICEEO. Critică. poezia Sfinţi muncă. întrajutorare. 71. HESIOD. cei — / /Binele te-nvaţă a-l face. căci aici se vede cine poate uni iubirea de frumos cu iubirea de om EPICTET. A. Etica niconia-hică. Faptă. 7. şi vei scăpa şi de brutalitate şi de căinţa ce vine pe urma ei. Proverb rusesc 465 «Cel blînd nu înclină spre răzbunare. TEOGNIS. 458 • Se prind mai multe muşte cu miere decît cu oţet. xxvin. p. Defăimare. CLEMENT ALEXANDRINUL Pedagogul. 467 • A-ţi împodobi purtarea cu blîndeţea faţă de oameni e mult. nici pe morţi. 461 • Cu fire blîndă pe toţi prietenii îi ai. 468 • Cînd fierbi de mînie în faţa cuiva şi te simţi pornit spre asprime şi violenţă.■146 • Ce va rămîne din trecerea noastră pe pămînt. n-aveţi de gînd să vă duceţi ceva mai încolo ca să mă vorbiţi de rău?". nu uita că eşti dator a fi blînd. 452 • Dacă bîrfeşti. VIII. ■ BEN-SIRAH. . 11. PUBLIUS SYRUS. Vezi şi: Clevetire. 460 • Răspunsul blînd înlătură mînia. nu iartă . II. scoase numai toiagul afară şi zise către dînşii: „Haida de. Cartea Înţelepciunii. 95. 453 o Antigonos. 1126 a. 30. Manual. PLUTARH. Poeme elegiace.

Citeva cugetări despre educaţie. p. 483 • Mai bine să laşi copiilor creştere bună decît aur. şi purtarea celor din jurul lor.CUVHNŢĂ pună în legătură cu oamenii talentaţi şi binecrescuţi. LA BRUYERE. MEHEDINŢI. 475 • Blîndeţea şi buna-cuviinţă se pot forma la copii şi prin obişnuinţa de a se purta frumos cu cei din jur. p. LESSING. LOCKE. IX. 93 . 143. G. Povestea vorbii.379.E. LOCKE. . Vezi şi: Iertare. 79 482 • Bunătatea nu constă în faptul de a face daruri bogate. nu numai pentru făpturile necuvîntătoare. Cugetări. este spiritul de sacrificiu pe care-l manifestă în toate împrejurările vieţii. ci în blîndeţe şi bunăvoinţă. PANCIATANTRA. 472 • Mai mult faci cu blîndoţea decît cu violenţa. 489 • Lipsa de bunacreştere constă în manifestarea unei nepăsări de a ne face plăcuţi şi într-o lipsă de respect faţă de cei din jur. blîndeţea. De aceea nici nu trebuie să fii prea blînd şi prea iubitor cu ei. 3. Fabule. ANTON PANN. Dragoste. blînd şi bun rămîne pînă la bă-trîneţe. Aforisme. Manual de morala. 117. ANTON PANN. 94. IV. SCHOPENHAUER. VIII. 490 «Că de-ar fi fata născută cît de frumoasă măcar Şi n-o fi binecrescută. 481 • într-o privinţă oamenii sînt ca şi copiii mici: dacă-i răsfeţi.470 • Fiţi blînzi şi îngăduitori cu toţi. Altă creştere. Caracterele. Ii-a.. Cugetări. Scrieri filozofice: Etica sau Învăţătura obiceiurilor. mai puţin trufaş. 70. nimic nu va avea mai mare influenţă asupra conduitei lor ca societatea în care se află. să-i BUNĂ CREŞTERE-BUNÂ-CUVIINŢĂ BUNĂ. 488 • Bunacreştere nu ne permite să ne atingem sau să insinuăm altuia că se face Vinovat de abateri de la buna cuviinţă. 41. J. SMILES. Plus fait douceur que violence. S. V. EPICTET. 56 486 • Oricîte îndrumări s-ar da copiilor şi oricîte lecţii savante de bunăcreştere li s-ar ţine zilnic. Fragmente. ci cu atît mult pentru semenii săi.^487 • Ar fi necesar ca părinţii^ să-şi obişnuiască fiii cu toate persoanele străine care le vin în casă şi. LXXIV. El este atent şi înţelegător şi se fereşte să enunţe sentinţe severe. p. LA BRUYÎEE. 167. cd. se obrăznicesc. II. 484 • Un om binecrescut înseamnă de cele mai multe ori unul care crede că nu trebuie să se mai crească. Copiii —ba chiar şi oamenii mari — învaţă mai mult din exemple. Fii om de caracter. 471 • Omul are puţine mijloace în sine însuşi deoarece îi trebuie o dizgraţiere sau o umilire pentru BLÎNDEŢE-BUNĂ CREŞTERE a-l face mai uman. 2. ed. 1. ca o contra-otravă împotriva temerarului. 480 «Ci fii precum se cuvine / / Bun şi blînd cu fieşcine. 177. 169. 491 • Omul binecrescut face semenului său un compliment şi-şi asigură adesea respectul acestuia. S. 473 • Blîndeţea şi politeţea fac viaţa plăcută societăţii. IX-a. Caracterele. toate-i sini într-un zadar. 152. în măsura posibilului. J. VI. Bunătate. 147. 474 • E nevoie să obişnuim pe copii să fie miloşi cu animalele. p. 238. S. nu fiţi cu voi înşivă. IX. Fii om do caracter. Educatorul trebuie să fie înainte de toate un om bine crescut. mai cumsecade. J. căci altfel nu vor fi blînzi nici cu oamenii. 116. L. 485 • Numai o bunăcreştere poate face oamenii în stare să păstreze un secret. 478 • Cel ce este blînd nu umblă să întoarcă rău pentru rău şi să-şi izbîndească strîmbătăţile cele făcute sie. 477 • Cel mai blînd cu animalele. mai blînd. dacă îl ascultă răbdător. Hristoitie. IORGA. Către sine Însuşi. SAMUIL MICU. 176. 476 • Natura a dat omului. LAFONTAINE. 479 • Treburile ce se pot îndeplini prin blîndeţe niciodată nu dau greş. Nimic mai sus pe lume decît semnul creşterii bune. şi îndeosebi cu cei ce le sînt inferiori. V. Clteva cugetări despre educaţie. SMILES. Şcoala muncii. C7 . N. JOUBERT. MARC AURELIU. 492 • Se poate spune că ceea ce distinge pe omul binecrescut de cel cu purtări rele. 17.

6. Purtare. cuviinţă şi mulţumire cu puţin. 221. haine şi împodobirea trupului. carele nu numai lucrările cele din afară le rîn-duieşte după cum . VIII. Pdrtarea de buna cuvenientia intre omeni. Şcoala maternă. ordine. XCVIII. IV b. 517 • Nu uitaţi că bunii şi străbunii noştri au fost oameni cu mare cuviinţă în vorbe şi fapte. căci copiii vor şti să fie prietenoşi. 27. Maniere. MEHEDINŢI. Prima merită laudă. LA BRUYERE. ea infrînează şi îmblînzeşte toate sen58 BUNĂ-CUVIINŢĂ BUNĂ CUVIINŢĂ-BUNĂTATE timentele. 501 • Unii vor iubi dreptatea şi buna-cuviinţă. 506 • încă te-ar ierta cineva că eşti mai deştept decît dînsul. XIV. Eseuri: Despre frumuseţe. 518 • Cu cuviinţă sau omeneşte acela se zice că lucră. Cugetări. p. 514 • Buna-cuviinţă constrînge patimile a se potoli. S. a doua dispreţ. J. deşi sînt imediat remarcate de alţii. ci de ceea ce este indispensabil în viaţă. Citeva cugetări despre educaţie. nici o mirare că persoanele în vîrstă se arată de multe ori a fi maj atrăgătoare. 1128 a. aşa şi după cuviinţă mintea să-ţi umble. băutură. Proastă creştere. 93. risipă şi abatere de la ordine şi bună-cuviinţă. dar că eşti mai cuviincios niciodată. înăbuşă certurile la începutul lor şi dă tuturor faptelor şi vorbelor noastre o binefăcătoare blîndeţe. Căci prima vine din cumpătare. adică să se folosească de obiceiuri bune la mîncare. . p. IV. BALTASAR GRACIAX. a doua din desfrînare. vor saluta. 260. bătaie de joc şi ocara se înţelege. 504 • Una este a trăi frumos şi alta este a trăi fălos. ARISTOTEL. peste măsură şi cuviinţă. I0KGA. toate părerile şi toate cuvintele. Despre prietenie. XII. Caracterele. vor fi pururea gata a întreprinde totul unul pentru altul şi nu-şi vor cere ceva care să nu fie onest şi legitim. Politeţe. Proverbe româneşti 499 • Se vede omul de bună-cuviinţă din faptul că spune şi ascultă numai ceea ce se potriveşte unui bărbat civilizat şi nobil. XI. 505 • Monştri sînt mulţi în vastul imperiu al necuviinţei. Cugetări. MARIN FLOREA LIVBSCU. KOMENSKY. 512 • Buna-cuviinţă este o dorinţă. p. Aici nu este vorba de maniere „elegante" de „bon-ton" cu subtilităţi ridicole. T. 195 508 • Buna-cuviinţă este pentru bunătate ceea ce sînt cuvintele pentru cuget.Vezi şi: Bună-cuviinţă. Etica nicoma-liică. ci şi asupra spiritului şi asupra inimii. I. 494 • Nu numai să cunoşti ceea co se cuvine. Buna-cuviinţă ne face pe fiecare om amabil şi simpatic. Şcoala muncii. Fragmente. CIPARITJ. 509 • Bună-cuviinţă. de a te vedea tratat cu bună-cuviinţă şi de a fi socotit politicos. XXII. 516 • Buna-cuviinţă se poate forma prin obişnuinţa de a te purta frumos cu cei din jur. nu e. IV k. 513 • Buna-cuviinţă consistă dintr-o sumă de forme convenite ale purtării intre oameni. iar al cuviinţei să nu-i ofenseze: în aceasta constă mai ales caracterul frumuseţii de conduită. ci să şi urmezi după cum se cuvine. 27. 49C • Cei mai mulţi din neştiinţă greşesc la cele de cuviinţă. 510 • Bună-cuviinţă în mişcări. BUNĂ-CUVIINŢĂ 493 • Buna-cuviinţă pe buze şi mîna la pălărie nu costă nimic şi e bine şi frumos. Nu se cuvine! Reguli practice de bună-cuviinţă Intre oameni. ci trebuie să mai ştie cum şi cînd să le arate. LOCKE. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. 107. J. 511 • Din vanitate sau din bună-cuviinţă. Despre îndatoriri. de simpla bună-cuviinţă. Ea influenţează nu numai asupra purtării. CICERO. pe moravuri şi pe urbanitate. JOUBERT. 502 • Rolul justiţiei este să nu nedreptăţească pe oameni. 515 • Greşelile comise împotriva bunei-cuviinţe. CICERO. Bun-simţ. 508 • Datoriile morale au o ierar-liie de întîia importanţă de care nu se cade a se uita. EPICTET. 194. vor da mî-na. 117. vor mulţumi. măsură. Ea se întemeiază pe morală. 5. 507 • Capul minţii e măsura şi inima ei cuviinţa. 497 • Cînd cinsteşti pe oarecine. 500 t Dacă este adevărat că elementul principal al frumuseţii constă în cuviinţa mişcărilor. FRANCIS BACON. 64. alebunei-cuviinţe însă sînt de a doua ordine în alăturarea cu datoriile morale. sînt totuşi cele din urmă de care sîntem avertizaţi. Altă creştere. N. 498 • Nu e destul să aibă omul daruri mari. do sigur. vor mulţumi cînd li se va da ceva etc. Bunacreştere însăşi nu ne permite să ne atingem sau să insinuăm altuia că se face vinovat de abateri de la buna-cuviinţă. facem aceleaşi lucruri şi cu aceleaşi speranţe cum le-am face dintr-o înclinare firească sau din datorie. Educaţie. Oracoiul manual al Înţelepciunii In viaţă. LA ROCHEFOUCAULD. 495 • Precum după trup umbra nedespărţită umblă.

că drumul spre cele rele alunecos se vede. prin faptul că ştie preabine a cumpăni ceea ce-i este bun şi util.. 549 t Acela este bun care este drept. . VI. decît cei buni de la natură. 541 * Româneşte aşa a fost: /Să te înduri după putere. ' ° BUNĂTATE BUNĂTATE 536 • Celui bun îi este propriu de a înfăptui binele. V. 538 • într-o societate bine condusă. Pedagogul. . DEMOCRIT. 520 • Să umblaţi cu bună-cuviinţă faţă de cei din jur. 2. IX. în scurt cel bun. Scrieri filozofice: învăţătura politicească. umblarea. ERASM. SAMUIL MICU. XIV. 79. 542 • Mai numeroşi sînt cei buni prin străduinţă. anevoie pe cel rău. Despre prietenie. I. Troades. 53-4 • Să fii bun şi blînd la toate / Dar pînă unde se poate. dar cu mult mai bun. iar răutatea pe ceas. II. 529 • Pe omul bun lesne îl faci rău.porunceşte legea. 531 • Bun pe bun şi de greşeşte. ce altuia bine face. G. / Să fii bun cu cel ce-ţi cere / Milă şi adăpost. 1166 a. 31. nici vreo silă din afară nu sileşte să facă aşa. 532 • Bunătatea una este şi numai cu o faţă. cei buni trebuie să servească de model. V. III. bucuros şi de bună voie face ce este cu cuviinţă şi cu omenie şi ce ajută la fericire. 533 • Bunătatea două domnii are: să nu facă rău nimănui. bunătatea. Clnteoe. binevoitor cu alţii şi vei creea posibilitatea ca altul să fie binevoitor şi bun cu tine. Eseuri: Degpre mărinimie şi bunătate din lire. măcar de nici legea. aşa şi tu urmează. şi dimpotrivă răsplăteşte cu bine. 537 • Înclinarea spre bunătate este adine întipărită în natura omului. ce poate bunătatea. %■'. VI. ci nici să-ţi treacă prin minte. 4. Despre război şi'pace. 522 • Ceea ce nu opreşte legea. hoc vetat fieri pudor. 60 61 530 • Bun acela se înţelege. hainele şi celelalte aşa a le întocmi după cum fac oamenii cei de omenie şi învăţaţi cît 'şi altor oamenii de omenie să plăcem. CICERO. PAVEL DIN TARS. 548 • Faceţi o dată şi încercarea de a vedea ce poate îngăduinţa. 650 • In bunătatea adevărată este tăria omului faţă de propriile-i patimi şi această tărie îi dă putere şi faţă de patimile străine. 528 • Om bun se înţelege cel ce nu face nici un rău. ca toţi în bine să crează. 521 • Un tînăr se cade să fie plin de cuviinţă. ARISTOTBL. Asinaria. 39. slujitor dreptăţii se înţelege. LOUIS DE cugetăriBONALD. 62. COŞBUC.. CRITIAS. PAUL DOUJIER. FRANCIS BACON. Necuviinţă. omenia şi fapta bună. Proverbe româneşti 535 • Un bărbat prudent pare a se arăta. Maniere. ca să nu se cunoască. Maxime ş» j 539 • Cei buni se iubesc şi se caută între ei. Etica nicomahică. bun niciodată Omul bun şi-n zile rele e De mUl LUn Şi de nu te mai saturi. PLAUT. Fragmente. De la omuJ . Purtare. Sen-tinle. EPICTET. 526 • Omul cel bun. pînă într-atîta. 1. pe ceas se schimbă la faţă. ci încă povăţuindu-l fapta cea bună. 12. Politeţe. CLEMENT ALEXANDRINUL. 546 • Fii bun. opreşte buna-cuviinţă. 547 • Nimic mai presus decît mărinimia. 10. după lege. 527 • De cele bune tare să te ţii. îneît dacă nu se manifestă faţă de oameni. 519 • Cuviinţa o ţinem cînd faptele şi lucrurile noastre. IV. 545 • E supărător cînd te iei după cei răi şi nu vrei să auzi de cei buni. Fragmente. VI.. 12.. 8. II. şi să facă bine tuturor. Este frumos numai omul drept şi cumpătat. SENECA. 544 • Bunătatea înseamnă nu numai să nu faci nedreptate. Vezi şi Bună-creşfere. Cartea copiilor mei. 1140 a. 116. FOCILIDE DIN MILET. şi desăvîrşit bun cel ce poate răsplăti cu rău. mişcarea. iar împotrivă bun. Bun-simţ. Fragmente. se manifestă faţă de alte vieţuitoare. 540 • Numai cel serios este cu adevărat bun şi frumos. cel ce poate face rău şi nicicum îl face. 543 • Să fim buni sau să luăm pilde de la cei buni. portul. I Tesalonicieni. niciodată îl urăşte. Quod non vetat lex.

FR. W. FORSTER, Îndrumarea vieţii pentru băieţii şi fetele de la 18 ani, p. 51.

551 • Bunătatea, iertarea, dreptatea şi binefacerea'sînt, datorii pentru toţi.
(JOLDONI, Amintirile lui Gol-doni, XXIV.

552 • în toate este ceva bun, precum şi ceva rău; îndomînarea cere însă, a folosi din ele tot ce este binefăcător.
BALTASAR GRACIAN, Oracolul manual al Înţelepciunii In, viată, 223.

553 554 555 556 557

» Bun cu adevărat e numai acela care nu lasă a se săvîrşi răul împrejurul lui. Adevărata bunătate e vitează. t Bun nu e acela care suferă răul, ci acela care face binele. • Frumuseţea trebuie să fie legată de bunătate; altfel sufletul urît o învinge. • Bunătăţii slabe îi trebuie pentru a merge sprijinul dreptăţii. • Oricine va privi pe oameni ca oameni nu poate fi decît bun.

N. IORGA, Cugetări, p. 58; 78; 79; 86; 124.

558 • Cînd arta va reuşi să facă pe oameni mai buni, numai atunci vom avea dreptul să vorbim de artă.
PANAIT ISTRATI, Trecut şi viitor, p. 30.

559 • B bun cel care face bine altora. Dacă are de suferit pentru binele pe care-l face, este foarte bun. Dacă suferă de la aceia cărora le-a făcut binele, acest a are o bună-tale atît de mare, îneît nu poate
63 62 BUNĂTATE-BUNĂVOINŢA BUNĂTATE

fi sporită decît în cazul cînd ar urma să-i crească suferinţele; iar dacă va muri din pricina lor, virtutea lui n-ar putea să meargă mai departe, este eroică, este desăvîrşită. 560 • Oamenii ar trebui să înţeleagă că nu e de ajuns să fie buni, dar că mai trebuie să şi pară ca atare.
LA BRUYERE, Caracterele, II, 44; VII, 17.

561 • Fericirea nu este altceva decît... a fi om bun.
MARC AURELIU, Către sine Însuşi, VII, 17.

562 • Omul bun rămîne totdeauna începător. Semper homo bonus tiro est.
MARŢIAL, Epigrame, XII, 51.

Eu te caut în tot locul, nădăjduiesc, te iubesc.
I.H. RĂDULESCU, Rugăciunea de seară.

566 • Bunătatea este o înduioşare universală pentru tot ceea ce trăieşte, mai ales pentru om, pentru că el, dintre toate fiinţele, e cel mai capabil de a suferi. 567 • Mila pentru animale este în mod esenţial legată de bunătatea caracterului. Oricine e crud cu, ele nu poate fi bun faţă de oameni.J SCHOPENHAUER, ViaţaJ amorul, moartea, p. 21; 22| 568 • Omul nu este bun decît condiţia de a fi bun pentru toţii 569 • Trebuie să numim rău pe cet care nu este bun decît în interesul] său. ' 563 • Fiţi în adevăr cei mai buni şi cei mai tari şi dovediţi-o tuturor începînd cu puterea sufletului vostru.
S. MEHEDINŢI, Poporul, ed. IH-a, p. 208.

564 • Ci fii precum se cuvine Bun şi blînd cu fieşicine.
ANTON PANN, Hristoitie, III.

565 • Bunătate, frumuseţe, puţin fac cînd te slăvesc. 570. Legăturile dintre înţelepciune! şi bunătate sînt multiple şi faptul! că ţin una de alta, nu se dedudi numai din aceea că înţelepciune face ca omul să fie bun, ci şi di aceea că bunătatea te face înţelep
SIR HENRI TAYLOR, Ti Statesman, citat de S. Smili In Fii om de caracter, p. 1

571 • E sigur că pentru a îmbun; taţi viaţa noastră, a tuturora, trt bui neapărat ca fiecare din noi să devie mai bun.
L.TOLSTOI, Testamentul meu, p. 4.

572 • Despre cele rele să se ferească Şi să se socotească, iar despre cele bune să urmeze şi să înveţe şi să se îndrepteze.
GRIGORE URECHE VORNICUL şi SIMION DASCĂLUL, Letopiseţul Ţării Moldovei, Pretată.

573 «Ce este bunătatea? O frumuseţe pe care o percepi direct cu sufletul. A. VLAHUŢA, Ginduri, p. 12. Vezi şi: Ajutor, Bine, Bunăvoinţă, Dar, Iertare, Iubire.

BUNĂVOINŢĂ
574 a Bunăvoinţa are asemănare cu prietenia, fără a fi totuşi prietenie. Bunăvoinţă avem şi faţă de necunoscuţi şi fără cunoştinţa celuilalt, prietenie nu.
ARISTOTEL, CICERO, Etica nicoma-hică, IX, V, 1167 a. 102.

575 • Scoateţi din viaţă bunăvoinţa şi iubirea, şi îi veţi Scoate tot ce are mai plăcut.
Despre" prietenie, XXVII,

576 • Bunăvoinţa să producă bunăvoinţă.
ERASM, Despre război şi pace, II, 63.

577 • Iubirea şi patima pot să zboare, dar bunăvoinţa va triumfa totdeauna.
GOETHE, Maxime şi reflecţii.

578 • Purtarea cu adevărat omenească este bunăvoinţă faţă de semeni. 679 • Dacă bunăvoinţa ta este adevărată, fără făţărnicie sau ipocrizie, atunci este şi neclătinată. Căci ce o să mai aibă cu tine omul răutăcios, dacă rămîi statornic în prietenie faţă de el, dacă-l vesteşti blajin cu prilejul potrivit şi tocmai în momentul cînd încearcă să-ţi facă vreun rău, îi vorbeşti într-un ton povăţuitor şi liniştit.
MARC AURELIU, Către sine Însuşi, VIII, 26; XI, 167.

580 • Se poate rezista la orice, afară de bunăvoinţă.
J.J. ROUSSEAU, Cugetări şi maxime, voi. II, p. 204.

65 64
5 — Dic\ionar al bunei-cuviinţe

BUNĂVOINŢĂ-BUIN- SIMŢ BUN-SIMŢ-CALOMNIE 581 • Binevoitorii, de multe ori ne sînt spre stricare şi răuvoitorii spre folos. I. SLAVICI, Popa Tandă.

582 • Bunăvoinţa creeazăprieteni.
TERENTIU, Andria, I, 1.

583 • Caută, înainte de toate, să obţii bunăvoinţa faţă de oameni.
N. VELIMIROVICI, Cugetări, despre bine şi rău, p. 234.

Vezi şi: Bună-creştere, Bună-cuviinţă.

BUN-SIMT
584 • Bunul-simţ este măsura posibilului. El se compune din experienţă şi prevedere; este calculul aplicat la viaţă.
AMIEL, Fragmente dintr-un jurnal intim, 26 decembriel852.

585 • Luaţi bunul-simţ drept lege, deşi pînă la el Alunecos e drumul şi-j greu de mers spre ţel.
BOILEAU, Arta poetică, <i!j — 4fi.

586 • Exagerarea omoară bunul-simţ.
CHATEAUBRIAND, B. FRANKLIN, Martirii, I. Richard.

587 • De bun-simţ toată lumea are nevoie, puţini îl au şi fiecare crede că-l are.
Almanahul sărmanului

588 • Se pierde mult 589 • Bunul-simţ

timp cu critica raţiunii; aş dori o critică a bunului-simf.

GOETHE, Maxime şi reflecţii.

s-acomodează lumii.

J". JOUBERT, Cugetări, IX, VI.

590 • Talent, gust, minte, bun-simţ, lucruri diferite care nu se ixclud. între bunul-simţ şi bunul- gust există diferenţa de la cauză Ia efect.
LA BRUYERE, Caracterele, XII, 56. Reflecţii sau sentinţe şi maxime-morali', '.',',

591 • Nu-i considerăm cu bun-simţ decît pe cei care sînt de părerea noastră.
LA ROCHEFOUCAULD,

592 • Bunul-simţ se compune din adevăruri care trebuiesc spuse si adevăruri care nu se spun.
RIVAROL, Fragmente şi cugetări filozofice.

593 • Ceea ce a dobîndit omul matur prin experienţa vieţii sale Şi ce-l face să vadă lumea altfel de cum o vede tînărul şi copilul este un fel de simplicitate a bunu-lui-simţ.
SCHOPENHAUER, Aforisme, \r
VI

-

Vezi şi: Bună-creştere, Bună-cu-vnnţă, Purtare. 594 • Gura ţevii de puşcă e mai puţin primejdioasă decît gura calomniatorului.
Proverb arab

595 • Nu există munte fără zgomot şi om fără calomniatori. Proverb turcesc 596 • Calomniile trebuie primite cu o linişte mai mare ca a pietrelor.
ANTISTENE, citat de Diogene Laerţiu, In Vieţi şi sentinţe ale filozofilor iluştri.

i 597 • Haide, calemnie, cu îndrăzneală! Va mai rămîne ceva.
FRANCIS BACON, Despre Însemnătatea şi progresul ştiinţelor, VIII.

598 • Cine se aprinde de mînie contra calomniei îi dă crezămînt.
BEN JONSON, Catilina, III.

599 • Cine se va putea apăra de calomnie, cînd ea este înarmată cu scutul cel mai sigur al tiraniei: secretul?
CESAR BONESANA, Tratat de delicte şi pedepse. Acuzaţii secrete.

600 • Fapta bună nu poate fi pătată de calomnie.
DEMOCRIT, Fragmente, 177.

601 • Arta de a amuţi calomnia este de a o lăsa nebăgată în seamă. 602 • Calomniatorul va fi de-a pururi odios.
BALTASAR GRACIAN, Oracolul manual al înţelepciunii în viaţă, 205; 228.

603 • Mai bine mori decît să calomniezi.
HITOPADESA, I,
66

6. p. 91.

604 • Calomniatorul se coboară cu toată lungimea minciunii sale.
N. IORGA, Cugetări, CALOMNIE-CARACTER

CARACTER

605 • Cine ştie să linguşească ştie să şi calomnieze.
NAPOLEON I, Maxime şi cugetări.

606 © Nu este virtute pe care calomnia să nu ştie s-o atingă.
SHAKESPEARE, Hamlet, act. I, SC. III.

60" • Calomnia este o minciună răuvoitoare.
PUBLIUS SYRUS, Sentinţe

608 • A face bine şi a fi calomniat este un lucru care te onorează. Bene facere el male audire regium. Deviză scrisă pe frontonul primăriei din Zittau, Saxonia. Vezi şi: Bîrfire, Clevetire, Defăimare, Vorbă. 609 • E mai uşor de a muta o floare, decît a schimba caracterul.
Proverb chinez

610 • Caracterul va fi ales, dacă şi purtarea va fi aleasă.
ARISTOTEL, Poetica, 15,1454 a

611 • Caracterul omului se poate schimba, fiindcă e un complex de stări şi deprinderi sufleteşti care se modifică.
G. ASLAN, Educaţia prin sine însuşi, p. 128. '

612 • Sînt oameni fără caracter in tapte mărunte, dar de-uncaracter eroic, cînd e vorba de fapte mari. LUCIAN
BLA&A, Pietre pentru templul meu, p. 66.

613 • Numeşti caracter un om frumos sufleteşte, care ştii sigur de pildă că nu-şi va călca cuvîntul dat, ori nu va face nimic care să fie în afara previziunilor celei mai stricte etici.
G. CĂLINE SCU, Cronicile op■ timistului, p. 87.

614 • Caracterul interesează atît pentru a face binele, pentru a deveni virtuoşi, cît şi pentru a ne croi soarta şi fericirea în viaţă.
PAUL DOUMER, Cartea copiilor mei, I.

615 • Caracterul este ordinea morală privită prin prizma firii personale. Oamenii de caracter sînt conştiinţa societăţii căreia îi aparţin.
EMERSON, citat de S. Smiles in Fii om de caracter, p. 9.

616 • Caracterul — iată
EURIPIDE, Electra. FLORIAN, Fabule, V. 9.

ce durează, şi nu norocul.

617 • Dacă fericirea ne vine de la virtute, voioşia ne vine de la caracter. 618 • Numai un caracter disciplinat poate menţine ordinea. 619 • Lupta contra micilor minciuni ale vieţii de toate zilele e o adevărată şcoală de fortificare a caracterului.
Fr. "W. FORSTER, Educaţia cetăţeneasca a tineretului şi adulţilor, p. 70; 85.

620 • Talentul

se formează în tăcerea vieţii private, caracterul în vijelia vieţii publice.
p. 274.

GOETHE, citat de S. Smiles In Ajută-te singur,

621 • Caracterul perfecţionează gustul, lărgeşte sufletul, înalţă gîndirea, înnobilează simţirea şi ridică sentimentul demnităţii.
BALTASAR GRACIAN, Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă, 128.

622 • Dacă vrei să treci drept om de caracter şi curaj în ochii altora, ajunge să nu faci concesii în lucrurile mici, zilnice.
G. IBRĂILEANU, LA BRUYERE, Privind viaţa.

623 • Un caracter într-adevăr searbăd este acela de a nu avea nici un caracter.
Caracterele, V,i. 66.

624 • Un caracter prietenos şi politicos, oriunde l-am întîlni, nu poate decît să placă.
J. LOCKE, Clteva cugetări despre educaţie,

625 o Caracterul se poate dezvolta numai printr-o participare de mulţi ani a individului la viaţa unui colectiv disciplinat, bine organizat, demn şi serios.
A.S. MAKARENKO, Opere pedagogice alese, voi. I, p. 210.

626 • Caracterul nu e un dar, ci o sumă de deprinderi tari do-bîndite prin muncă.
S. MEHEDINŢI, Altă creştere. Şcoala muncii, p. 25.

627 • Destinul fiecăruia este format de caracterul său.
CORNELIUS NEPOS, Despre bărbaţii iluştri, XI.

628 • Cuvinte bine ticluite, urît caracter.
PASCAL, Cugetări, VII, 28.

Vezi şi: Cinste. 649 • Nici o poamă-i mai amară / Ca casa de-a doua oară. 274. fereşte-mă. Despre iubire. ci numai prieteni adevăraţi. Punctualitate. p. 631 • în lucrurile cele mai mici. Nobleţea de caracter lucrează cu mai mare putere ca averea şi. SCHOPENHAUER. Cartea copiilor mei: Precepte şi sfaturi. decît să trăieşti cu duşmanul în casă. Nu trebuie să lăsăm să intre în 71 70 CĂSĂTORIE CĂMIN-CĂSĂTORIE această „sfîntă a sfinţilor".CARACTER-CASA 629 • Niciodată nu-şi descoperă mai bine caracterul cineva decît vorbind de altul. G45 • Adapă tu mai întîi a ta casă îndestul. Este cel mai preţios lucru. 633 • Nobleţea de caracter este încoronarea ^i gloria vieţii. Texte alese p. 81. 1*637 • Sărmană casă unde găinile cîntă şi cocoşul tace. Căci o casă fără soţie e mai rea decît o pustietate. V. Ajută-te singur. 634 • Caracterul este forţa motrice cea mai însemnată a lumii. 643 • O femeie vrednică e coroana casei. casa pe el cade. HUGO. 641 • Să te fereşti de omul rău din casă. . cînd în casă îl primeşti.P.. Familie. Cartea co piilor mei. STENDHAL.. aşa se spune. Cuvînt. a-morul. fumul. CASA-CĂMIN 039 • Mai lesne înconjuri un spin. decît pe cei ce sînt demni. p. aduce aceleaşi onoruri. In întruchiparea sa cea mai nobilă. 654 • Adevărata casă nu e casa. PESTALOZZI. III. singurul care înalţă orice îndeletnicire în ochii mulţimii. 47. ţine loc de rang şi de avere. Ea este firea însăşi a omului în ceea ce are mai bun. SMILES. singurul care. Fii om de caracter. 44. SCHOFENHAUER. Viaţa. Frunze de toamna. Soţi. Căsătorie. Fragmente. Das Sprichwort sagt: ein eigener Herd. EPICTET. 1&6. 640 • Cine nu-şi laudă casa. 642 • Casa omului este şi iad şi rai. 76. XIX (Clnd apare copilul). Aforisme. căci exprimă tot ce este mai bun în om. 653 • Doamne. CĂMIN 656 • Căminul e un lucru sacru. 1. Virtute. să-l cinsteşti. 646 • Casa ce se împarte de stare n-are parte. 648 • Să-ţi iei nevastă de casă / Nici urîtă nici frumoasă. PAUL DOUMER. CX. ci toate au trebuinţă de a fi îndreptate prin noţiuni şi maxime. II. 652 • Nu aduna în casa ta pe oricine. 647 • Pe străin. Proverb samerit ' 651 • Iubeşte-ţi casa ! siloşte-te s-o faci plăcută şi caldă inimii. apoi dintr-al tău prisos dă şi la alţii cît poţi. 655 • Tu. Vezi şi: Cămin. ploaia şi femeia I cicălitoare. întru nimic să nu-l întristezi. V. S. PANCIATANTRA. Proverbe româneşti 650 • O casă fără copil este un mormînt. ein braves Weib sind Gold und Perlen. fără a trezi aceleaşi invidii ca faima. în obştească cinstire. 632 • Caracterul nu e altceva decît cunoştinţa cea mai desăvîr-şită posibilă a individualităţii noastre. XIV. unde omul nu are timp să se prefacă. Fragmente diverse. 630 • Nici un caracter nu este aşa încît să poată fi lăsat în deplina sa voie. moartea. Omul de caracter este şi respectuos. I. GASA 636 • Trei lucruri alungă pe om din casă. 644 • Bărbatul este cheia casei. 657 • Proverbul zice: un cămin propriu şi o femeie cumsecade sînt aur şi mărgăritare. p. Faust. 179. este ordinea morală 'acută de om. se arată caracterul lui. KICHTER. eşti şcoala moralităţii şi a statului. p. 635 • Se poate cîştiga orice în singurătate afară de caracter. Grădina. în slăbiciunile şi virtuţile ei. Proverbe italiene 638 • Omul o nevastă şi o pisică trebuie să aibă în casă. casă părintească. J. ci soţia. 9. Titan. să văd vreodată casă fără copii. PAUL DOUMER. S. SMILES. GOETHE.

681 • Fă ochii mari înainte de a te căsători şi ţine-i jumătate închişi după căsătorie. soţie deopotrivă să poftească. FRANKLIN. chiar atunci cînd este vorba de căsătoriile înţelepţilor. Educaţia prin sine însuşi. poate să fie transformată într-un cămin al bunei înţelegeri. 677 • Femeia de al doilea e ca mîn-carea încălzită. ASLAN. 690 • Cel ce ceartă pe fiul său. 30. Vezi şi: Familie.18. 1. folos va avea de la el. ca bine să trăiască. anul 1741. un motiv pentru a se căsă! tori. 2. tace întîi. scump bărbatului. virtuţii şi norocului. 73 72 şi însemnări. în care domneşte o femeie econoamă. Ii-a. şi între cei cunoscuţi se va lăuda pentru el. ci şi caracterul. p. Familie Soţi. ed. Un cămin este şcoala cea mai bună. G. ca să nu se căiască. 676» De gata. . ed.Fiiom decaracier. nu numai în tinereţe. o tovarăşă pentru cel în vîrstă. 670 • Cei ce se căsătoresc nepotriviţi la vîrstă nu pe seama lor se căsătoresc. Cartea Înţelepciunii. Educaţia primită în cămin nu influenţează numai spiritul şi manierele. BEN-SIRAH. 666 • La căsătorie. numai nu voieşte fata. 688 • Cînd doi se ceartă al treilea cîştigă. 680 • Orice tineri care se căsătoresc. cu turturica să te asemeni. unire sufletească. în scena raporturilor celor mai nobile în sînul familiei. ca un om fără cămaşă. PUBLIUS SYRUS. iar cei dinăuntru vor să iasă. 672 • Dulceaţa căsătoriei să-ţi vezi pe copii împrejurul mesei tale. de aceea. 671 • Cine vrea să se căsătorească. THOMAS MORUS. el şi ea. Omul are deci. Sentinţe. Soţi. 679 • Soţia este o ţiitoare penlru bărbatul tînăr.Căsătoria dintre o femeie bă-trînă şi un bărbat tînăr aduce ceartă. Proverb arab 685 ■• Cearta şi părerea de rău sînt surori. prin multe amintiri dragi. Proverb englez 665 • La căsătorie mai mult mintea să se cerceteze decît frumuseţea. a < unui bărbat tînăr cu o femeie bă-trînă.36. II. 17S. ca un prisos care nu strică deloc. 683 • Sufletul şi nu corpul face căsătoria durabilă. a unui bărbat bătrîn şi o femeie tînără. 674 • La credinţa căsătoriei. să fie ascultători şi gata la datorie. 659 • Gospodăria cea mai săracă. "^567 • Fata care nu ştie a face mămăligă bună nu-i bună de măritat. Discobolul aforisme B. Proverb ceh 664 • Căsătoria unui bărbat tînăr cu o femeie tînără e ca în cer. 668 • Tinerii se cuvine pînă a nu-şi vătăma năravurile cele bune să se căsătorească. 675 • Omul fără muiere.. Un asemenea cămin poate deveni. Căsătorie. Utopia. Proverbe româneşti 678 • Căsătoriile între persoane de vîrstă disproporţionată ne par monstruoase. stăpînire de sine. 686 • Cel mai înţelept dintre doi care se ceartă. P. ar trebui să intre în căsătorie cu credinţa că din toată omenirea numai urmaşii lor sînt destinaţi să ducă mai departe viaţa pe pămînt. Proverb arab 663 • Căsătoria dintre o femeie tînără şi un bărbat bătrîn dă copii. Vezi şi: Casă. să aibă răbdare. . că mintea de ce merge se sporeşte şi înfloreşte. CĂSĂTORIE'CEARTĂ 682 • Nu toţi oamenii sint destul de înţelepţi ca să preţuiască la o femeie numai caracterul şi. Eseuri: Despre căsătorie şi celibat. S SMILES. cea mai mare şi mai tare a dragostei tărie. iar frumuseţea de ce merge se veştejeşte. ce pe creangă sade cînd de soţie se desparte. veselă şi ordonată. pe pămînt. 8. ca nu cumva să cazi în mîinile lui.658 • Căminul face omul. iad. aşa. CĂSĂTORIE 661 • Căsătoria este ca o cetate asediată.. Proverb arab 662 • O fiică necăsătorită are o aripă frîntă. LUCIAN BLAGA. cînd dragostea la amîn-doi deopotrivă se păzeşte. cei din afară vor să intre. p. o infirmieră pentru cel bătrîn. Aci învaţă tineri şi bă-trîni să fie bine dispuşi. Almanahul sărmanului Riehard. pe seama celor deopotrivă la vîrstâ. toate sînt gata. la orice vîrstă. dragoste frăţească şi pungă obştească. Proverbe româneşti 6S9 • Nu te cerla cu eel puternic. t 669 • Fericită căsătoria la toţi se socoteşte. CEARTA 684 • Cearta rudelor trece îndată. 59. IV-a. ci şi la maturitate. e bine să se adauge la însuşirile sufletului darurile trupeşti. 44. 687 • Cine are mintea întreagă / / In cearta altuia nu se bagă. 673 • Copiii în căsătorie. FRANCIS BACON. 660 • Manierele întregii societăţi nu sînt decît oglindirea manierelor care domnesc în cămin şi nu sînt cu nimic mai bune sau mai rele.

| stea să nu ţi-o mînjeşti. manual al Înţelepciunii In viaţă. 712 • De la omul cinstit e destul un cuvînt. 706 • Numai cel ce iubeşte are dreptul să certe. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale.691 • Care-i mai bun şi cel mai cuminte Nu vor să se certe în cuvinte. Fragmente. 718 • Nu e destul a lăuda pe cei cinstiţi. BALTASAR GRACIAN. şi să te slujeşti cu ei. 723 • Pururea să te păzeşti. Proverb albanez 709 • Cinsteşte mai mult pe cel vrednic de cinste. 720 • Vrei să te cinstească? Cinsteşte şi tu pe altul. aceea mai mult se cinsteşte. el s-a desfăcut totodată de întreaga societate omenească. trebuie să te şi iei pururea după ei. 719 • Omul nu după haine. N. ca de la toţi deopotrivă 1 laudă să dobîndeşti. I. 344. ca o piatră scumpă. Sfadă. împiedică şi pe alţii. 694 • Cearta şi gîlceava sînt absurde oriunde. Căci cum să lumineze cel beat pe cel treaz. 703 • Un om. / Oriun-deva-n altă parte / Vei avea sfădiri şi cearte / Ia seamă. Caracterele. Hamlot. dar mai ales la masă n-au ce căuta niciodată. să îndrepteze. 721 • Cu toţi deopotrivă cinstit să te porţi. VLAHUTĂ. IORGA. 716 • Nimic altceva mai scump decît cinstea. 702 • în certuri cine se bagă / Păgubi trebuie să tragă. 9. V. CEARTĂ 695 • Cine se amestecă între cei ce se ceartă. TURGHENIEV. 701 • Cu vr-un prieten vreodată / De vei avea judecată. 8. Oracolul. I. 29. ANTON PANN. 76. scăpăm din vedere propriile noastre interese. IX. A. cînd înţelegerea este imposibilă. ?0. SOLOMON. clntecul XII. cinstit) 708 • Cinsteşte de vrei să te cinstească. decît viaţă necinstită. 717 • Nu e vrednic de cinste cel ce nu cunoaşte cinstea. III. cinstea îndată ţi-ai sfîrşit. sau să convingă cel treaz pe cel beat? Şi. se. Vezi şi: Discuţie. IV. 5. p." Rudin. Hristoitie. 75 CINSTE CINSTE CINSTE (A cinsti. te stăpîneşte / Nu-i vorbi vrăjmăşeşte /Cuvinte nesocotite / Proaste şi neomenite. 715 • Cea mai mare virtute — cinstea. IV. Fabule. 496. cin. 696 • O zi fără ceartă e o noapte cu somn liniştit. 698 • Cei mai mulţi dintre cei care au fost de faţă la ceartă nu întîrzie niciodată să ia aceeaşi atitudine. 2. fie de orice treaptă. SENECA. că cinstea cinste cere. 714 • Mai bine moarte cinstită. Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea. osîndindu-i pe amîndoi. 699 • Certurile n-ar dura aşa de mult timp. 707 • Cînd doi se ceartă — amîndoi păgubesc. 28. BUDAI-DELEANU Ţiganiada. Cugetări. EPICTET.obosit caută ceartă. DEMOCRIT. toată munca rămîne penibilă. ci după fapte. Fragmente. Convorbiri. SHAKESPEARE. este în mod necesar despărţită şi de tulpina întregului pom. 700 • O rămurică tăiată de pe ramura de bază. 722 • Cu cei fărădelege te-ai întovărăşit. 697 • Certîndu-te cu cine are dreptate. Despre mlnie. 191. LA ROCHEFOUCAULD. JOHN GAY. 710 • Orice rar se găseşte. MARC AURELIU. dacă nedreptatea n-ar fi numai de o parte. 711 • Cel ce sileşte cinste dobîn-deşte. Către sine hisuşi. 237. poţi numai să pari prost sau mişel. Proverbe.. 16. Glnduri. adesea se alege cu nasul însîngerat. 693 • Omul de bine nu se ceartă cu nimeni şi pe cît poate. XI. act I. ANTON PANN. p. . Aidoma este şi omul care se ceartă cu unul dintre semenii săi. 705 • Omul cu gtod rău aţîţă cearta şi defăimătorul desparte pe prieteni. I. EPICTET. 35. III. 713 • Muierea cinstită. căci fiind cu mintea la pierderile duşmanului nostru. cinste dobîndeşte. LA BRUYERE. j . 704 • Păzeşte-te de certuri. C92 • Gustul de ceartă este o nebunie.

Jefuitorul de altare. 756 • Fii un adversar cinstit. ioi a Cinstea în lucrurile mici este cea mai bună pavăză contra ispitelor celor mari ale vieţii. FORSTER. însă de tot să nu te umileşti. DIMITRIE CÂNTE MIR. fiecare cuvînt din pereche salvîn-du-l pe celălalt. sint extrase din aceeaşi sursă: Plenara CC. Fabule. rostiţi In deschiderea lucrărilor Plenarei din 3 — 5 noiembrie CICERO. 725 • Pe cei mari să-i cinsteşti şi lor să te pleci. FEDRU. 1165 a.. Proverbe româneşti 742 • Nu vă încredeţi în femeia care vorbeşte de virtutea ei şi în bărbatul care vorbeşte de cinstea sa. cinste găseşti. S—ă -noiembrie 1H71. 107. pentru că cinstea e mai scumpă şi decît viaţa. Omul înţelept poate fi nevoit să. dar nu şi un adversar nedemn. ce fel de om eşti. CINSTE 761 • Niciodată un om cinstit nu se poate apăra cu atîta înverşunare ca mincinosul care a fost prins. 165. 164.l\ HASDEU. Istoria ieroglifică. p. 733 • Cinstea valorează mai mult decît banul.C. Să dăm tatălui onoarea ce i se cuvine şi tot aşa mamei pe aceea care i se cuvine.C. Manualul de morală practică. H. 138. CARLYLE.724 • Pe acela mai mult să cinsteşti. "Vi. 740 • Cinstea şi ocara nu pot fi împreună. Despre îndatoriri. p.. 132. legea cea mai mare. cedarea locului de onoare şi ce mai este de acest fel. sinceritate. incluse In acest volum. Maxime. care mi face Tău nimănui.R. să lupte cu airdoare pe»fcru adevăr. 753 • Oamenii cinstiţi să n-aibă de-a face cu mişeii-n viaţă. devină un adversar. TH.. zestrea ei. al P. 738 • Să ascultăm şi să cinstim pe părinţii noştri. p. IX. Proverb slovac 743 • Guvîntul cinste se angrenează obişnuit euvîntului Muncă.. Bucureşti. respectă pe prieteni şi supune-te legilor. Oracolul manual al Înţelepciunii la viaţă. de bunăvoie. III. ARISTOTEL. te cinstească pe tine însuţi. Cugetări. viaţa şi-a pierdut-o. 726 • Pe cel mai cinstit ca un model să-l păstrezi. ce pentru a lui cinste. III. N. 751 * Cinstea constă în a îndeplini riguros datoriile pe care le impun atît legea cît şi morala. 764 • Omului îi face cinste să fie bun şi drept . că acea cinste îţi rămîne în veci nemuritoare. tăcere. Fr. că cine-şi pierde cinstea. 82 752 • Cinstea-i cinste-n orice loc Şi la luoru şi la joc. Etica nicomahică. 746 • C inste trebuie să dăm părinţilor. 744 • Omul cinstit nu va face niciodată. 19. 759 • Nu necinsti pe alţii. \V. 760 • Oamenii cinstiţi lucrează cum gîndesc şi vorbesc. 731 • Cinstea fetei. 141. b. B. p. 77 CINSTE «49 • Comunistul trebuie să fie cinstit. -demn. HITOPADESA. în afară de legitima apărare. 1128. 735 • Cinste dai. 736 • Orice slujbă cere cinstea ei. B. 76 729 • De cinstea omului nicicum să te atingi. mai bine decît prin oricare altul. XIV. 8 1 Precizăm că şi celelalte citate care poartă semnătura tovarăşului Nicolae Ceauşeseu. Munca. celălalt tăgăduieşte orice schimbare. Să fim buni P. mai presus de orice. ceva rău. FARAGOELENA. 763 • Cinsteşte pe părinţi. TUDOR ARGHEZI. 737 • Acela numai ocăreşte. pentru al obştei folos cade în primejdii.H. FRANKLIN. ca să te cinstească alţii. şi după el să urmezi. Omul cinstit este. 3S0 • Om cinstit este acela care ■este de folos altora cît poate. 762 • Omul cinstit spune totdeauna de ce s-a schimbat. pentru a lui ţară. 739 • în faţă te cinsteşte şi-n dos te vorbeşte. Sfaturi către De-monicos. înjură şi necinsteşte. curajos. b. 730 • Cinstea. pentru dreptate şi libertate. cinstea cea mai mare. 732 • Cinstea este o calitate rară. XV. 741 • Rodul faptelor bune. p. XICOIAE CEAUŞESCU. un om de onoare. 58. iară spre paza nebetejirii ei lacrămi de sînge trebuiesc. 19711. 745 • Fiecărui bătrîn trebuie să-i dăm cinstire prin sculare. nici nu se vinde. 728 • Cinstea să nu ţi-o pierzi nici la cea mai mare nevoie şi necaz. Epitaful Iu-liei. Cartea co piflor mei. partea I. Edi lupa politica. IV. IORGA. Îndrumarea vieţii pentru băieţii şi fetele de la 13 ani. cel ce nu cunoaşte cinstea. 1971. 758 • Nu te necinsti pe tine însuţi. 747 • Spre agonisirea şi cîştigarea cinstei sudorile trupului destule sînt. Expunere cu privire la programul P. 755 » Şiretenia şi perfidia sînt resursele oamenilor care nu au destulă minte pentru a fi cinstiţi. 727 • Sileşte-te să dobîndeşti cinste cu munca ta. ISOCRATE. IV.. ca să. PAUL DOUMER. I.. 734 e Cinstea nu se cumpără. 74S • Arată-mi pe omul pe care-l cinsteşti şi ştiu prin acest semn. BALTASAR GRACIAN. 757 • Nu necinsti. 3.

Vezi şi: Cuvînt. MARCU AURELIU. 770 • Cine s-a învăţat lîngă mama lui să spună numai adevărul cinstit rămîhe pînă închide ochii. Glnduri. p. 775 • Cinstea şi iubirea de adevăr stau foarte bine una lîngă alta. TEOGNIS. orj în ce chip vei putea. Opere pedagogiee alese. pe care le veţi citi şi cu soţia.să nu le slobozi 'şi să te. p. 776 • Omul de caracter are curajul să fie cinstit. Un sfat pentru clevetitori. cinstea este adevăr. ea pîngăreşte numai pe acela de la care a pornit. 48. 768 • Cu ce artă te îndeletniceşti tu acolo? Cu arta de a fi om cinstit. 779 • La toate popoarele. recunoaşterea faptelor. 785 • De clevetire să te fereşti. oamenii cinstiţi. 781 • Nu se opreşte sau se citeşte scrisoarea altuia. 772 • Celor ce sînt in dregătorie sau în vrednicie mai mare decit tine.IVATTX. S. 765 • Nu trebuie să judeci pe cineva după bunele sale însuşiri. iar celui curat. Către siue Însuşi. PLATON. N. Buna-euviinţă pentru copii. 769 • Sîntem mai geloşi de cinstirea altora decît de stima lor. pentru că e cea mai spurcată faptă. ISOCRATE. voi. Reflecţii sau sentinţe şi maximJ morale. 158. IX. 774 • A trăi cinstit este tot una cu a trăi corect şi drept. A. nici nu face rană. Respect. VLAHUŢĂ. /Fugi osibeşte. 28. Ea se educă în familie. 52. decît un om cinstit dintr-un om rău. S. smereşti ca o slugă mai CINSTE-CITIT CITIT-CLEVETIRE-CONFORMARE mult şi mai jos decît este statul tău şi dregătoria ta. pentru că cinstea cea adevărată să propteşte pe fapta cea bună care nu să poate clăti. 34. care aduc un cuvînt nou pe pămînt. G. XI. pe care le veţi citi singuri. SAMUIL MICU. păcatul şi viciul. Şcoala muncii. 326. XXXIX.PANAIT ISTRATI. Cartea Înţelepciunii. / Te scutură. MEHEDINŢI. străbat anevoie. 767 • Cinstea nu cade din cer. aşa. 76. PIERRE DE MAB. şi.S. ERASM. opresiunea. iar adevărul este cinste. 789 • Clevetirea e ca fumul care-şi înegreşte coşul şi nu poate păta albastrul cerului pe care cearcă să-l învăluie. III. celui iubitor de adevăr. p. ANTON PANN. I. 766 • Cinstea şi dreptatea arată siguranţa societăţii. p. BEN-SIRAH. ". Dar şi necinstea se poate educa în familie* A. dă-le < cinste. 239. Antologie sanscrită. IORGA. 19. cu clevetire / Să aţîţe învrăjbire. p. p. S. Proverbe româneşti 782 • Să aveţi cărţi bine alese. CITIT (A citi) 780. Viaţa Marianei. /Ca de o aspidă. 792 • De omul cel ce şopteşte / Şi care să sîrguieşte /Cu minciuni. IV. care / Otrăveşte foarte tare. nu te uita. 575. acelea cu nimica nu pot împuţina şi scădea cinstea cea adevărată. te . Ii-a. Manual de morală. XIV. Nume bun. p. 109. 5. LESSING. ed. partea a Il-a. 783 • Este puţin politicos să citeşti cu coada ochiului o scrisoare care nu ţi-a fost adresată. ANTON" PANN. 790 • Clevetirea nu ucide. 771 • Toate ocările şi strîmbă-tăţilo. ca să nu te judece că te linguşeşti. Trecut şi viitor. Hristoitir. 207. Vezi să nu ţi-o pierzi şi tu. Cr. te fereşte. Altă creştere. Poeme elegiace. 773 • Pentru că atunci se pare / Prea bătaie de joc mare / Cînd cinstiţi pe oarecine / Mai mult decît se cuvine. chiar atunci cînd lucrul acesta este împotriva popularităţii sale şi aşteaptă liniştit ca timpul şi experienţa să-i aducă de la sine. 196. Scrieri filozofice: Etica sau Învăţătura obiceiurilor. p.E. învăţătura politicească. Kriton. pe care le veţi citi mai tîrziu în familie. Sfaturi către Demonicos. CLEVETIRE (A cleveti. Ei trebuie să lupte împotriva acestor rele şi pe cît posibil să le învingă. Proverbe româneşti 786 • Limba clevetitoare pe mulţi i-a clătit şi i-a risipit dintr-un neam într-alt neam. SMILES. oricîte fie. 778 • E mai uşor să faci un om rău dintr-un om cinstit. PAUL DOUMER. minciuna. 787 • Cînd n-ai clevetit. Hristoitie. Dreptate. de el. Sinceritate. Pă-ţi datoria. celui drept. MAKARBNKO. 791 • Fereşte-te mai mult de clevetire decît de primejdie. SMILES. LA ROCHEFOUCAULI). Fii om de caracter. 788 • Cine dă boala altuia nu scapă de dînsa. Cartea copiilor mei. şi cetăţi a surpat şi casele celor mari a stricat. Stimă. 777 • Omului cinstit îi repugnă din fire înşelăciunea. IX. 39. b. Cugetări. mă bucur şi zîmbesc de fericire. clevetitor) 784 • Cel ce cleveteşteşi-apierdut ruşinea. COŞBUC. ci după chipul cinstit cum el le întrebuinţează. 167. • Cînd oarecine scrie sau citeşte vreo hîrtie.

MONTAIGNE. S14 • Conversaţia este icoana sufletului. înseamnă a fi aproape sterilă. căci în această artă se înfăţişează omul. Proverb nialga-ş . 12. Proverb englez 794 • Diavolului trebuie să-i răspunzi în limba sa. Nici o ocupaţie. Vezi şi: Adunare. PAVEL DIN TAES. EPICTET. aşa joc. întrebările ou expunerile de păreri. A se asemăna. Vorbă. CONFORMARE 793 • La Roma trebuie să trăieşte ca la Roma. 808 «Cel care s-a deprins să se potrivească cu uşurinţă şi măsură împrejurărilor ajunge să fio foarte plăcut şi îndemânatic în legăturile sale cu oamenii. Proverb indian 80 81 CONFORMARE-CONVERSAŢIE 795 • Intre nebuni trebuie să aiurezi ca ei. 43. de bună seamă. Eseuri: Despre conversaţie. Defăimare. 800 • Să te porţi cum cere locul unde te găseşti. Proverb general 804 • Cînd vei fi la Roma să te porţi ca romanii. cum quibus esse cupis. V. Caracterele. PLUTARH. XIII. povestirile cu discu82 CONVER SAŢIE-COPILARIE fiiio. mulţumit de sine şi de duhul lui este mulţumit pe deplin şi de tine. cărora să te conformezi riguros atît în singurătate. Proverbe româneşti 802 • Trebuie să te conformezi timpurilor. Proverb din Africa neagră 815 • A nu avea decît un singur copil. cum se spune acum. să storci acelaşi subiect prea mult. SENECA. Reflecţii diverse: Conversaţia. Scrisori către Luci-lius. Oracolul manual al înţelepciunii !n viaţă. AUGUSTIN. Trebuie să intri în orice subiect ce le este plăcut lor. Proverb malaez 798 • Fă şi tu ce face toată lumea. nu cum ştii. 811 • învafăj să conversezi. 807 • Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură şi plîngeţi cu cei ce plîng. dacă vrei să mergi cu ei. CUI. BALTASAR GRACIAX. împletindu-se cu actualitatea. Discuţie. după o convorbire cu tine. 18. FRANCIS BAGON. Vezi şi: Cuvînt. 796 • Trebuie să urli ca lupii. CONVERSAŢIE (A conversa) 810 • Conversaţia să fie variată. Romani. 801 • Cînd treci prin ţara orbilor. cu cele generale. închide şi tu un ochi. Obicei. Epistola către Ianuarie. Sentinţe. LA BRUYERE. Proverbe latine 7S7 • Voi dansa după muzica ta. 7. 812 • Harul conversaţiei constă mai puţin în a da dovadă de mult spirit decît în a recunoaşte spiritul altora: cel care pleacă. Consonus esto lupis. 16. cînd vorbeşti prea mult timp şi prea des despre acelaşi lucru şi cînd cauţi să îndrepţi conversaţia asupra subiectelor cu privire la care te crezi mai cunoscător decît ceilalţi. LA ROCHEFOTJCAULD. III. F. 15. căci este ceva plictisitor să baţi şi. PUBLIUS SYRUS. Eseuri. 805 • Fixează-ţi în minte o regulă şi un ideal de purtare. Manual. gluma cu nota serioasă. nu cere mai multă băgare de seamă pentru că prin ea poţi să te ridici şi poţi să te prăbuşeşti. cît şi între oameni. întristează-te de răul fiecăruia. 809 •■■ Bucură-te de bucuriile fiecăruia.Vezi Şi: Bîrfeala. Proverb turcesc 803 • între lupi trebuie să urli ca lupul. Necesse est cum insanientibus furere. 799 • Cum îmi cînţi. COPILĂRIE (Copil) Copilul este recompensa vieţii. 806 • Pentru fiecare picior gheata sa. 813 • Displace. Despre liniştea sufletească. să te opreşti cit vor ei şi să te îndepărtezi de orice nu le convine. II. 33.

• E bine cînd copilul are ruşine.. în Ioc să înveţe.816 • Copilul care este iubit are mai multe nume. J". JOUBERT.critici. iar nu să-l întuneci cu învăţături peste puterea lui. că vorba se uită. 830 • Pe copil să-l judeci ca pe copil. ca să nu se dedea cu ea toată viaţa. ARISTOTEL. 70. Buna-cuviinţă pentru copii. iar cu fapta se dedă. Etica nicoma-nică. ca să poată dobîndi şi frăţie între ei. Les enfants ont plus besoin de modeles que de critiques. nici iarăşi obraznici a se arăta la oricine. iar de celălalt să se deslipească. GALA GALACTION. HUGO. urmează şi tu după învăţătura ce-i dai. 824 • Cînd înveţi pe copil. Amintiri din copilărie. că şi una şi alta le aduce vătămare. 822 • Nu-l răsfăţa pe copil ca să nu-l plîngî cu amar. ^844)• Copiii au mai multă nevoie ctemodele decît de. 842 • Cultul copilului este semnul marilor civilizaţii. 820 • învaţă pe copil să cunoască orice lucru. Proverbe româneşti 833 • O casă fără copil este un mormînt. XIX. 1099 b. ca să se deprindă singur să şi le înlesnească. Proverb maghiar 817 • Cine n-are copil n-are lumină în ochi. ca nişte fraţi între ei. şi de unul să se lipească.. II. că atunci i se deşteaptă mintea. 826 • Pe copil de mic să-l înveţi să deosebească binele de rău. 847 • A depirnde pe copii cu ser-viabilitatea nu este greu. Copiii pe nisip. Fragmente. 836 • Copilăria singură este veselă şi nevinovată. I. căci ei singuri cu bucurie se apucă de orice li se . • Un copil nu trebuie să se certe cu nimeni. 179. 832 o Pe copil să-l fereşti de orice minciună. c-aceasta este datoria omenească. III. Proverb suedez 835 • Nu poate fi considerat prea fericit. 837 • Copiii să fie obişnuiţi să nu tăgăduiască răul ce l-au săvîr84 COPILĂRIE şit. bătrînii cu sfaturile. apoi pune-l să le judece 6* 83 f COPILĂRIE şi să Io îndrepte. ei nu deprind nici cititul. 838 • Cînd copiii sînt lăsaţi să facă orice. să se arate primitor al tuturor. 828 • Copil cu copil se înveseleşte şi bătrîn cu bătrîn. 823 • învaţă-l pe copil să iubească pe tot omul ca pe fratele său. p. că atunci rămîn întemeiate pînă la bătrîneţe. V. nici muzica. IV. 821 • Unde nu ajunge copilul ajută-i. cel care este singur fără copii şi poate că mai puţin. ci cu supunere să-şi recunoască vina. Cugetări. DEMOCRIT.. Frunze de toamnă. fereşte-mă. 35. acea ruşine care însoţeşte şi păzeşte bunele obiceiuri. 839 840 841 mic • în primul rînd copiilor le trebuie modestie. ION CREANGĂ. iar nu ca pe un bătrîn. Proverb samerit 834 • Copiii sînt ca ciupercile: nu toţi sînt la fel. 845 • Se poate aplica copilăriei ceea ce M. cel care are copii sau prieteni vicioşi. totuşi să nu primească decît un număr de colegi în familiaritatea sa pe care să-i aleagă cu grijă. 843 • Doamne. 109. unde ajunge lasă-l pe el să se silească.. nici gimnastica şi nici bunul obicei care păstrează în chipul cel mai desăvîrşit virtutea: respectul. cînd apare copilul. 846 • Să nu se permită copilului să se lenevească. IX. destul pentru nevoi şi totul pentru virtuţi. 9. S29 • Năravurile cele bune din copilărie să se dobîndească. fie şi în glumă. XIX. Proverb persan 819 • Copiii cu arşicele.. 831 • Pe copil să-l luminezi. 827 • Copiii pe la şcoli toţi deopotrivă să se socotească. să văd vreodată casă fără copii. ERASM. 825 • Pe copii să nu-i înveţi a se sfii de oricine.de Bonald spune să se facă pentru popor: puţin pentru plăceri..

Totul îi este pildă în formarea obiceiurilor. I 807 • Cusururile părinţilor in 1 taină să le păzeşti. 864 • Cine ridică mîna asupra părinţilor lui ucigaş e socotit. Proverb chine 861 • Cine nu este supus părin ţilor săi..82. 863 • Cine pe ai săi părinţi necinsteşte ocară lui îşi dobîndeşte. că batjocura lumii se socoteşte. Scrieri adresate unui om tînăr. Ii-a. primul insucces. iată ceea ce proclamă şi impune totul în noi şi în afară de noi. Fii om de caracter. \ 858 • Prima impresie a copilului se menţine totdeauna. 857 • Copilul învaţă fără strădanie.. Fabule. a onora pe părinţi. I. p. nimic altceva decît grija de a nu arăta nici indiferenţă şi nici dispreţ faţă de nimeni din societate. cînd îmbâtrîn'esc şi nu-i mai stăpînesc. Proverbe româneşti 870 • Nici odată nu ne putem achita faţă de părinţi. Şcoala maternă. 848 • Oricîte îndrumări s-ar da copiilor şi oricîte lecţii savante do bună creştere li s-ar ţine zilnic. vorbirii şi caracterului său. ARISTOTEL. 85© • Cuvintele de insultă pe care părinţii şi educatorii le adre_ sează copiilor vor fi aruncate de aceştia. COPII ŞI PĂRINŢI f<<!0 • Există trei feluri de iubiri fireşti pentru părinţi: cea mai înaltă este de a-i ajuta. 37.145. 30. Maxime. Altă creştere. Etica nicomahică.S. 873 • A iubi. 872 • Adu-ţi aminte de tatăl tău şi de mama ta cînd şezi în mijlocul celor mari. 855 • Din gura copiilor iese adevărul. nu este sincer şi credin cios nici cu prietenii. VIII. p. 865 • Cinstea şi grija ce vrei să-ţi dea copiii tăi şi tu să dai părinţilor tăi. BEN-SIRAH. MEHEDINŢI. 853 • Din cea mai fragedă vîrstă. 32. fără ca nimeni să nu le fi spus un cuvînt din inimă. nimic nu va avea mai mare influenţă asupra conduitei lor ca societatea în care se află şi purtarea celor din jurul lor. 852 • învăţaţi-i pe copii să fie modeşti şi buni şi atunci n-o să le lipsească nici un fel de maniere politeţea nefiind. III. ca şi cum ar primi învăţătura prin porii pielii. 32. 38. Manual. Prima bucurie. ci numai a-i jigni şi a-i chinui fără rost. 5. IX. I. Părinţi şi copii. FEDRU.. prin simplă imitaţie. 16. 856 • Nimic nu-i mai de compătimit ca viaţa fără copii. 177. justificîndu-se că au urmat exemplul unor persoane cu autoritate. copiii trebui© obişnuiţi cu ora precisă şi cu limite precise de conduită. 854 • întrebaţi pe cei care ajung la bătrîneţe singuri-cuc şi simt că mor pe încetul. Banchetul. cel mai uşor şi mai eficace este acela de a le pune în faţa ochilor exemplele acţiunilor pe care doriţi ca ei să le execute sau să le evite. gesturilor. Cartea copiilor mei. 876 • Fii pentru părinţii tăi ceea ce ai dori să fie copiii tăi pentru tine. p. 87 86 COPII ŞI PĂRINŢI 874 • Ai un tată. SMILES. MAKAREXKO. PLATON. A.oferă. 849 • A cicăli şi a mustra pe copii în orice împrejurare nu înseamCOPILĂRIE COPII ŞI PĂRINŢI nă a-i instrui. a-i ajuta a-i susţine. voi. altor persoane. 869 • Copiii — cinstea părinţilor. ctteva cugetări despre educaţie. formează fondul vieţii Iui. . ed. 217. 39. XIV. X. I. la rîndul lor. EPICTET. iar părinţii — lauda copiilor. S.. I. Laus niagna natis obsequi parentibus. 8 $6 • Iubeşte pe ai tăi părinţi mai mult decît pe tine. 868 • Nici într-un chip să superi pe părinţii tăi. ci mai vîrtos să le ajuţi la neputinţele lor. Şcoala muncii. 1165 b. într-adevăr. 859 • Copilul imită tot ceea ce vede. IX. J. Vezi şi: Copii şi părinţi.. 851 • Dintre toate mijloacele folosite pentru instrucţia copiilor şi formarea bunelor maniere. prima grijă. apucăturilor. LOCKE. ca să nu te necinsteşti şi tu. S75 • Sînt vrednici de laudă copii care ascultă de părinţii. şi veţi vedea cît de mare e amărăciunea lipsei copiilor. Proverb francez 862 • Vai de cei ce necintsesc pe ai lor părinţi. 871 • Părinţilor trebuie să li se dea înainte de toate îatreţinerea. B. Eşti dator a-l îngriji şi a-i asculta cuvîntul. Şi cinste trebuie să dăm părinţilor. a respecta. 210. 77. a doua do a nu-i supăra şi ultima de a suporta. prima izbîndă. FRANKLIN. PAUL DOUMER. S. e. Să dăm tatălui onoarea ce i se cuvine şi tot aşa mamei pe cea care i se cuvine. căci ei nu se vor ruşina. KOMENSKY. Curtea pentru părinţi. 67. Cartea înţelepciunii. SLAVICI. Celui qui n'est soumis envers se^ parents n'est pas sincer et fidele avec ses amis.. că neome-niţi se socotesc. cel mai simplu.

Sfaturi către De-monicos. 900 • Aşa e făcut omul ca să critice întotdeauna pe semenul său. suportâ-l.1. iubeşte-l. aşa şi copiii tăi te vor trata. 308 881 • Fii cu părinţii tăi astfel precum ai dori să fie copiii tăi faţă de tine. 887 • Dacă tatăl tău este drept. G. 895 • Pînă nu vei învăţa să scrii. TEOGNIS. IORGA. 320. dacă nu e. PUBLIUS SYRUS. XX. învăţătura tatălui tău şi nu lepăda îndrumările maicii tale. nu critica pe altul. Smiles in Fă-ţi datoria. 23. LOCKE. IV. Comentar la epistola c&tre Eîeseni. Clteva cugetări despre educaţie. Satiră duhului meu. Vezi şi: Copii. civilizată critica purtării altuia e necesară şi salutară. ISOCRATE. 886 Cel ce se poartă rău cu tatăl săix şi goneşte din casă pe mama sa este fecior aducător de ocară şi de ruşine. mai bine rîzi de tine. I. citat de S. în plus stima tuturor celorlalţi oameni. sinceră. 883 • Iubirea copiilor va spori atunci cînd ei vor înţelege că severitatea de mai înainte a părinţilor a izvorît din afecţiunea şi din grija acestora de a-i face capabili să dobîndească bunăvoinţa lor şi. Cultul oamenilor mari. 898 • în orice societate justă şi oportună. ceea ce nu înţelege. 8-9. d. 878 • Copiii vor face în viaţă ceea ce au văzut la părinţii lor. 1857. 884 • Arată-te vrednic de părinţii tăi. BOILEAU. Gr. 284.. K. che fare meglio. CRITICĂ (Autocritică) 891 • Critica e uşoară. nu poţi judeca ceea ce altul a scris. 889 • Cei ce nu-şi cinstesc părinţii ajunşi către sfîrşitul vîrstei. dar anevoie a alcătui. 882 • Ascultare faţă de părinţii lor. 19. cel ce-şi va ocărî cu grele cuvinte pe un vîrst-nic tată. ALEXANDRESCU. XXI 880 • Copilul nu datorează pă rintelui viaţa. COPII ŞI PĂRINŢI-CRITICĂ J./ în loc să rîzi de alţii. decît să fac mai bine. Proverb francez (892* E mai uşor a critica decît aTace mai bine. nu are dreptul să judece. Pînă nu vei alcătui şi tu. 88 888 • Cum Iu Hi tratezi părinţii. ca la orice chemare să fie la îndemîna lor. IOAN HRISOSTOM.877 • Va pătimi. SOLOMON. Proverb italian 893 • Lesne a critica. arta e grea. citat de Diogene Laerţiu în Vieţi şi sentinţe ale filozofilor iluştri.Y. în loc să critici greşelile străine. nu se bucură de stimă. 24 sept. p. atunci cînd e cinstită. 890 • Vai de copiii care se fac judecători părinţilor. 820. 235-236. . Poeme elegiace. 899 • Deşi sînt critic aspru şi-ndrept ce se cuvine/ înclin să cert pe alţii. Cugetări. ci mai bine fă şi tu ceva mai bun decît acela ce a scris.OMENSK. ce-n al bătrîneţii prag necăjit se găseşte. HESIOB. p. Şcoala maternă. Părinţi şi copii. TALES DIN MILET. 885 • Ascullă. 21. Sentinţe. ci creşterea. IV. Proverbe româneşti 896 • Aşa. p. atunci . 894 • Nu critica pe cel ce a scris. 26. 897 «Criticul conştiincios se critică mai întîi pe el AMIEL. Munci şi zile. E piu facile criticare. PERIANDRU. căci ele sînt ca o cunună pe capul tău şi ca o salbă împrejurul gîtului tău. VLAHUŢĂ. 41. Arta poetică. fiul meu. într-un singur caz el judecă şi vede lumea cum trebuie. ASLAN.. Fragmente dintr-un jurnal intim. Glnduri. Proverbe. omi lia. p. însuşi. A. 879 • De nu va fi cineva supus şi respectuos faţă de părinţii săi niciodată nu va fi blînd şi îngă duitor faţă de alţi oameni. N.

Iată ce face ca fiecare din noi să fie un mai bun critic al altora decît al lui însuşi. DESTOUCHES. 908 «Ca şi trăznetul. uitînd că nu toţi oamenii sînt într-un fel. ni se pare că nimeni altul nu mai are dreptul s-o facă. însă seci în cuprinsul lor şi. dobîndite sau împrumutate. J. Poeme elegiace. Opere complete. I. MIHAIL DRAGOMIRESCTJ. p. 918 • Omului nu-i este dat să iasă din sine însuşi şi să se examineze la anumite intervale. II. nu-i destul de a şti carte şi a scrie. 903 • Critica este uşoară. dar arta este grea. 919 • Cei care merită să fie lăudaţi. critica nu nimereşte decît înălţimile. 924 • Există o oarecare plăcere de a se autocritica. Titan. de cei care vorbesc de rău toate lucrurile bune. mai mult de trudă decît de capacitate. Cugetări. mai mult de obişnuinţă decît de înzestrare naturală. 913 • Criticul e uneori un grădinar care se îngrijeşte ca arborii să nu crească prea sus. ci o meserie. 9. SCTTOPENHAUTCR. adică de a găsi totdeauna un cusur altora. Fragmente. 20. este total contra politeţii. Către sine Însuşi. CONTA. 921 • Critica rareori este cumpănită în lecţii sau în laudă. 60. CV. dar e folositoare. 187. Te sfătuiesc. dreaptă în judecată şi învăţătură. N. 904 • Adevărul integral cere ca să critici pozitiv sau negativ opera literară şi să laşi cu deosebire la o parte chestia dacă superi sau bucuri pe autor. 920 • Critica scutură de pe arbore omizile şi florile. Critica criticii. 911 • Sînt critici cu personalitate. /Care roade n-aţi adus / E uşor a scrie versuri /Cînd nimic nu ai de spus. BALTASAR GRACIAN. cu flori deşarte. GOETHE. Gloriosul. i'răţioare. conştiinţa lucrurilor. EMINESCU. Dialoguri filozofice.. 922 • Ne criticăm fapta pe temeiul unor exemple străine sau al unor reguli generale şi al unor noţiuni abstracte. 917 • Iar daca n-ai putere de nici unele să faci. Eseu despre critică. RICHTER. suportă mai cu uşurinţă să fie criticaţi. A. p. V. TEOGNIS. care te arată ca oglinzile ce lungesc sau lăţesc. t. Faust.. 62. în care e nevoie mai mult de sănătate. 63. pentru a fi critică. 910 • Mulţi critici cred că ţi-au găsit un defect în îmbrăcăminte. ANTON PANN.P. 1911. că e mai bine să taci. 90 91 CRITICA-CUMPĂTARE 923 • Oamenii cumsecade sînt sever criticaţi de unii. . despre oamenii de nimic. lăudaţi de alţii. 916 • Cum s-ar putea ca lucrurile acestea să devină bune numai graţie laudei. 143. 909 • Consideră drept o onoare a ta să fii criticat de unii oameni. 84. decît de duh. LOCKE. spiritul critic creează.CRITICĂ CRITICĂ cind priveşte prin prizma propriei sale nenorociri. mai ales. M. Desprş minie. Scriitori şi artişti. mai trebuie neapărat judecata nepărtinitoare. a lumii şi a oamenilor. PLUTAItH. 134). Aforismp. POPE. V. 4. II. 906 o Oamenii scad valoarea lucrurilor pe care nu le înţeleg. (Mercure de France. Deoarece singuri ne-am defăimat. nimic. dacă nu este lăudat? MARC AURELIU. ALECD RUSSO. IORGA. 905 • Critici voi. Clteva cugetări despre educaţie. ajungem uşor a fi nedrepţi cu noi înşine. făcînd abstracţie de scuza obişnuinţei cu sine însuşi. 902 • Este mai bine să-ţi critici defectele tale decît pe ale altora DEMOCRIT. ori rele numai în urma criticii? Oare smaraldul îşi pierde valoarea sa. LA BUYERE.. 907 • Imaginaţia imită. Către clntătorî. 912 • O anumită critică seamănă cu înjurăturile pe care leneşul tologit (tolănit) le aruncă muncitorului care lucrează în sudoarea frunţii sale. 901 • Un critic drept şi ager are datoria de a pune în lumină ceea ce înfrumuseţează şi îmbogăţeşte LEON DAUDET. 25. J. Caracterele. p.. cînd îţi văd praf pe haină. Criticilor mei. 915 • Mania de a critica. ANDRE GIDE. 914 • Adesea critica nu este ştiinţă. 245. IV. Oracolul manual al Înţelepciunii in viaţă. Purtarea aceasta poate aduce neplăceri. 5. 795. IV. Noi pretexte.

17. III. Portretul lui Dorian Gray. 943 • Cumpătarea spune să nu te robeşti poftelor. SENECA. 93 CUMSECADE-CURAJ CUMSECADE 949 • Drept om cumsecade e socotit numai cel ce-n toate împrejurările îşi dă silinţa să le facă cît se poate de plăcută viaţa celor ce trăiesc împreună cu dînsul în aceeaşi familie. 2111. 945 • Cumpăneşte în gînd cuvîn-tul şi în faptă gîndul. I. . gospodărie ţine-te la strictul necesar. ca să nu te căieşti în urmă. I. p. nici banul nu fac pe om fericit. I. 946 • Mînia. XV. 170. Scrisori adresate unui om tlnăr. 33. îmbrăcăminte.OSCAR WILDE. la somn şi veghe. DE1IOCRIT.. I. să trăieşti cu puţin şi modest. 933 • Se cîştigă mai mult prin prietenie şi cumpătare decît prin teamă. 1105 b. Phaidon. se. pornirea pătimaşă se pot consuma prin fapte rele. Clevetire. Proverb latin 927 • Vorba puţină şi mîncare puţină nu strică niciodată. căci. Didactica mag-na. . s-o facă numai ca să răspundă cu ale sale. CUMPĂTARE (Cumpăt) 926 • Ce-i prea mult e nesănătos. III. 928 • Doftorul cel mai bun este cumpătul. IX. 6. CUMPĂTARE 92 1)36 • Norocul aduce o masă bogată. la întrebări. Exagerarea cu privire la plăcere e necumpătare şi e supusă dojanei. IV. Amintiri: Emines-cu şi Caragiali. slăbiciunea se poate consuma prin prisosul de fapte bune: iubirea nu se consumă niciodată. fiind baza sănătăţii şi maica celorlalte virtuţi. ARISTOTEL. 938 • în mîncare. act. I. Fiecare om are umorul său. Vezi şi: Bîrfeală. ci numai înţelepciunea şi cumpătarea. ca şi pentru libertate. 941 a Principala virtute este cumpătarea. 925 • Este mai uşor să critici decît să imiţi. SOLOMON. Fragmente. CLEMENT ALEXANDRINUL. Fii om de caracter. XIII. Cartea copiilor mei. II. SLAVICI. KOMENSKY. 942 • în tot timpul tinerii să fie învăţaţi şi deprinşi cu cumpătarea la mîncare şi băutură. despre oamenii de nimic. 931 • Cumpătul ţine sănătatea omului şi hărnicia ţine averea. Omne nimium nocet. VIII. Proverbe. Manual. Inscripţie pusă de ZEUXIS sub una din picturile sale. Vezi şi: înfrînare. act. IX. SLAVICI. cumpătarea este priin-cioasă. nimic. 10. 40.i o cumpănă bună şi dreaptă să păzeşti. SMILES. lăudaţi de alţii. ura. 947 • Un om cumpătat nu se împrieteneşte cu un beţiv. ci folosirea lor cumpătată. Etica nicomahică.e cumpătare. 795. întocmai precum prea multă cumpătare nu. Liniştea sufletească. 937 • Ştiţi ce valoare are cumpătarea şi v-aţi impus ca regulă să nu faceţi niciodată exces de mîncare. Defăimare. 939 • Nu urmări agonisirea peste măsură a bunurilor pămînteşti. nici să te zgîrceşti la toate peste măsură. PLATON. PAUL DOUMER. p. locuinţă. S. TEOGNIS. la muncă şi joc. Pedagogul. Hamlet. 935 • Nici frumuseţea. KOMENSKY. prea multă iubire nu este iubire! I. 11. BEN JONSON. cumpătarea — una îndestulătoare. SHAKESPEAEE. ISOCRATE. 63. EPICTET. iar de-şi îngăduie să vorbească. la vorbire şi tăcere. 1118 b. Sfaturi către Demon icos. 934 • Eu cred că cei cumpătaţi pot să-şi pună măsură la vorbă. 940 • Vieţuirea cumpătată şi cuminte ne aduce totdeauna adevărate şi sta tornice desfătări trupeşti. se. . Şcoala maternă. 951 • Oamenii cumsecade sînt sever criticaţi de unii. 929 • Nu să cheltuieşti. Stă-pînire de sine. 980 • Cumpătarea e cel mai mare dar al celui înţelept. Vorbă. băutură. 27. II. 948 • Cel ce-şi stăpîneşte cuvintele sale are ştiinţă şi cel ce-şi ţine cumpătul este un om priceput. V. 950 • Cel ce nu e în familia sa nu poate să fie nici în viaţa publică om cumsecade. 944 • Şi pentru Vin. Proverbe româneşti 932 • Prin fapte ale dreptăţii putem deveni drepţi şi prin fapte ale cumpătării cumpătaţi. 68 c. Măsură. Poeme elegiace.

956 • Cine se teme de lupi nu se face cioban. voi. suportare de încercări. SENECA. BALTASAR GRACIAN. 978 • Gura mereu curăţată / De dureri este cruţată. Proverb italian 953 • Teama fricosului încurajează pe duşman. Opere pedagogice alese. spre a rezista tentaţiei. cînd ai ajuns la această deprindere. 968 • Nu se poate creea un om curajos dacă nu va fi pus în situaţia de a da dovadă de curaj. 95 CURĂŢEME-CUVÎNT CUVÎNT 973 • Dacă mîna ţi-e murdară n-o întinde celui ce vrea să ţi-ostrîngă. EPICTET. 974 • Muierea curată / De miros te-mbată. 113. care chiar de la muncă se dă înapoi sau dezertează.. 115. la vorba rea.S. p. iar nu la cele mai uşoare. III.CURAJ 952 • Cine n-are curaj trebuie să aibă picioare bune. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. 184.. 971 • Curajul cinstit esta preferabil amabilităţii. Manual. I. act.sc. 94 CURAJ-CURĂŢENIE 962 • La toate greutăţile vieţii tale caută în tine puterea cu care să le poţi ţine piept. spre a fi ceea ce eşti. CarVea copiilor mei. KOMENSKY. 966 • Felurile curajului care sînt necesare îndeosebi tineretului sînt: sinceritatea morală şi stăruinţa în muncă. A. spre a rezista cu propriile-ţi mijloace şi a nu trăi în sarcina altora. nimic nu mai poate rezista în calea ta. ERASM. Fii om de caracter. Cîteva cugetări despre educaţie. Proverbe româneşti 979 • E cuviincios ca hainele să fie curate şi îngrijite. 4. XVI. 976 • Curăţenia — cea mai frumoasă găteală. 975 • Nu poţi zice cuiva: „Fii curat!" / Dacă pe faţă nu eşti spălat. 51. La ispita frumuseţii tu ai înfrînarea. Vezi şi: îndrăzneală. curajul. să te arăţi cu curaj. 967 • Curajul ne ajută să învingem pericolele şi greutăţile. 977 • Curăţenia — temeiul sănătăţii şi oglinda simţirii. 955 • Fără curaj pururea în primejdii te găseşti. CORNEILLE. Şi. răbdarea. Curajul poate fi dovedit înviata de toate zilele. 961 • Omul căruia Si lipseşte curajul la muncă. nobleţă mare. 959 • Curajul este o virtute. 958 • Orice bărbat curajos este un om de cuvînt. Ii-a. la greutatea muncii. 128. indiferent cum — prin slăpînire de sine pi'inttw) exprimare dreaptă şi făţişă. 951 • La cele grele. ia drumul mizeriei. J. III. CURĂŢENIE (Curat) 972 • Nu eşti curat dacă arunci murdăria în curieri vecinului. ed. p. 960 • Adevăratul curaj este acela pe care-l dictează datoria. 10. 9. Despre prietenie. 54. 1. 970 • Cea mai mare parte a curajului care este necesar în lume nu este acela eroic. întocmai ca şi pe cîmpul de luptă. S. LOCKE. 9615 — Cînd lipseşte curajul ştiinţa nu dă roade. Proverbe româneşti 957 • Sînt o mulţime de oameni ale căror suflete timide şi descurajate nu încearcă de loc să aştepte o soartă mai bună. lipsuri. Ai spre exemplu nevoie de curaj spre a fi cinstit. fie prin răbdare şi îndrăzneală. 969 • Curajul nu este vrednic de laudă decît atunci cînd e condus de virtute. 2. iar nu ceea ce ai vrea să fii. p. PAUL DOUMER. VII. II. 964 • Curajul sufletesc depăşeşte puterile fizice. Medeea. Viteaz. Didactica mag-na. Mincinosul. . SMILES. ca să le poţi birui. 47. spre a spune numai adevărul. Nu trebuie oare să faci tot ce este cu putinţă ca să le deştepţi curajul pierdut şi să le arăţi speranţele celor mai dulci gîndiri? CICERO. MAKARENKO. Buna-cuviinţă pentru copii. 965 • Curaj mare.

cu cine şi ce grăieşti. voi. 985 • Nepăsarea faţă de curăţenia propriului tău trup. 1009 • Pregăteşte cuvîntul şi aşa vorbeşte. IX. 1003 • Cu cuvîntul pe toţi îi a-tragi. p. 984 • Un om neglijent şi murdar produce o neplăcere fizică asupra celor din jur. Proverb georgian 987 • Pentru cel care înţelege. Caracterele. cu mult mai lesne decît cu ciomagul. 1011 • Cuvintele tale să fie puţine şi bine rînduite. curăţenia şi munca. 997 • Cuvîntul cel înţelept. Fii om de caracter. apoi să-l arăţi.980 • Cei mai buni medici pentru tineret sînt: temperanţa. XI. ajung puţine cuvinte. însă folositoare în trupul bolnavului. 983 • Nimeni nu poate intra în cameră fără a se şterge pe picioare. . p. Şcoala maternă. Pedagogul. că toţi de tine vor fugi. ARISTOTEL. deaceea să bagi de seamă cînd. 145. DEMOCRIT. 1005 • La cuvînt nicicum aspru să te arăţi. jigneşte simţul estetic şi simţămintele semenilor. 4. ProverS. 33. Cartea lnţelep-l ciunii. CLEMENT ALEXANDRINUL. iar lucrarea de sine singură grăieşte. 54. 1000 • Cuvinte mai puţine şi lucrări mai multe . tăcere. 993 • Cuvîntul cum iese din gură nicicum se mai întoarce. Proverb rusesc 1007 • în majoritatea lor. tatJa 988 • Cuvîntul adevărat să-ţi fie cel mai mare jurămînt. K. Numai cuvîntul supune pe cel înţelept şi pe cel drept. 6. MAKARENKO. 996 • Cuvîntul dascăl la toate se arată. 982 • Curăţenia şi drăgălăşenia o pot deprinde copiii chiar din primul an. iar cel dulce dragoste ţi-aduce.S.OMENSKY. Fragmente. 1012 • Trebuie adusă la tăcere u-şuratica înţepătură cu cuvîntul. cuvîntul cu bună măsură să-ţi iasă din gură. 990 • Cuvîntul întîi să-l ciopleşti. BEN-SIRAH. oamenii se supun mai mult constrîngerii decît cuvîntului şi mai mult pedepsei decît poruncii datoriei. cea mai mare frămîntătură o dospeşte. ca undiţa pescarului. nici să-l întorci. p. cea mai mare armă.j ţire. XIX. . icoana sufletului său. DIMITRIE CANTEMIR. dacă îi obişnuim curaţi de la început. 177. care produce i altora dezgust. 981 • Omul pentru a fi plăcut trebuie să nu fie murdar. 1004 • La orice vorbă. \ TEOFRAST. ispravă ne arată. 1010 • Cuvîntul bun şi neplăcut ieste ca doftoriia greţoasă. 1001 • Cuvîntul ce ai dat odată nici să-l uiţi. 989 • Cuvîntul bun unge şi cel rău împunge. 991 • Cuvinte urîte să nu scoţi din gură. CARLYLE. izvoarele de sănătate şi bună vieţuire. 999 • Cuvîntul vicleanului. X. 1013 • Un cuvînt convinge de multe ori mai lesne decît banul. 994 • Mai bine un cuvînt bun decît mii şi sute proaste şi nebune. 1002 • Cuvîntul cel mai dulce la întristare leac aduce. TH. sinceritate. II. FRANKLIN. 1014 • Cuvîntul este umbra faptei. 1180. 97 Dicţionai' al bim<?i-cuviir)te CUVÎNT CUVÎNT-DAR 1008 • Cuvintelor tale fă jug şi cumpănă. I. <! CUVÎNT 986 • Cuvintele trebuie mestecate mai mult decît o bucată de pîine. a. şi faptele lui. HERACLIT. să nu miroase şi să nu se bucure de mocirlă. Etica nicoma-hică. Opere pedagogice alese. 51. se numeşte nesim. SMILES. căci scîrbă aduci la cel ce te aude. Fragmente. B. Istoria ieroglifică. ca nicicum să greşeşti. 992 • Cuvîntul aspru scîrbă aduce. S. 28. ca aluatul cît de mic. partea I-a. icoana gîndului său. Munca. l' A. că cuvîntul fără îndeplinire mort se înţelege. 13. 998 • Cuvîntul cît de mic. X. Inteligenţi pauca. Proverbe româneşti 1006 • Un cuvînt binevoitor este ca o zi de primăvară. 995 • Cuvîntul omului. leagă împreună învăţătura şi răspunde. 28. şi gurii tale fă-i uşă şi încuietoare. Maxime. 179.

Bis dai. III. 1019 • Păzeşte mai bine cuvîntul pe care-l spui sau îl dai decît o comoară. prietenos 1016 • Supraveghează-ţi cuvintele faţă de adversari din prudenţă.1015 • Cu cei în vîrstă trebuie să vorbeşti respectuos şi în puţine cuvinte. p. PLUTARH. p.săştiţi cum trebuie să răspundeţi fiecăruia. dă de două ori. 1020 ■ Contrazicerea trebuie făcută în modul cel mai delicat şi cu cuvintele cele mai blînde şi în aşa fel. ( 102j) • Cuvintele şi pilda influenţează tinereţea în bine ca şi în rău . SUILES. 4. — Darul cere alt dar. LOCKE. Nescit pox missa reverii. DAR (A da. căci există cuvinte care lovesc 'mai puternic decît bătaia. Proverb arab 1031 • Se dăruieşte un ou ca să se primească un bou. 134. 1024 — A-ţi arăta ura şi mînia prin cuvinte sau prin gesturi e degeaba. goneşte de pe buzele tale strîmbătatea. SOLOMON. Sfaturi către Demon icos. 1017 • Săgeţile străbat corpul. Vezi şi: Gură. SCHOPENHAUER. Oracolul manual al înţelepciunii In viaţă. e ridicol. I. HORAŢIU. PAVEL DIN TARS. 1032 • Micile daruri întreţin prietenia1. Proverb latin 1035 1036 1037 1038 1039 1040 1041 • Lucrul la timp dăruit preţuieşte îndoit. p. şi cu blîndeţe. Aforisme. J. 7* DAR DAR 1033 • Nu există găină mai scum. 24. V. e imprudent. S. 1018 • Cuvîntul ieşit din gură nu se mai întoarce. ISOCRATE. ( 1:027 Pentru fericirea personală să-ţi controlezi fiecare cuvînt şi fiecare faptă. a dărui) 1030 «Cel care duce un dar pe măgar aşteaptă un dar pe care să-l ducă pe o cămilă. 160. Ca să-i dai drumul unui cuvînt. Despre limbuţie. nu face altceva decît să plictisească pe oameni şi să se facă nesuferit e un om părăsit de muze şi de orice talent. Fii om de caracter. Sentinţe. faţă de alţii din bună creştere. Arta de a iubi. decît a lua. să-l iei îndărăt.. ed. Proverbe. niciodată. Arta poetică. • Mai bine este a da. 97. OVIDIU. prin cuvînt. PUBLIUS SYRUS. • Cît de puţin vei da. Buna-cuviinţă pentru copii. Proverb italian 1034 • Cine dă repede. BALTASAR GRACIAN. ERASM. :8y» Leapădă din gura ta orice cu înţeles sucit. Vorbă. sau decît cil pumnul. • Cînd dăruieşti. e totdeauna vreme. Proverbe franceze 1 Se adaugi adesea: şi marile daruri întreţin dragostea. 4. mult preţuie pentru cel ce n-are. 267. 6. • Darul nu se refuză. 390. cu cei de aceeaşi vîrstă . • Cînd dai să dai cu faţa veselă şi voioasă. Henric. dres cu sare. darul îndată să-l pui la uitare.f pă decît aceea pe care o primeşti 1 în d ar. 6. . cuvintele rele sufletul. CIteva cugetări des-spre educaţif. SMILES. e primejdios. • Nemulţumitului i se ia darul. 4. 1029 • Este bine chiar duşmanilor să te adresezi cu cuvinte frumoase. S. II-a. Coloseni. y 1025 • Să n-ai niciodată încredere în acela care şi-a călcat odată cuvîntul. qui ciio dat. 1023 • Cel care. Limbă. iar cînd îţi dăruieşte să nu-l uiţi în veac. 143. SHAKESPEARE. 1021 • Adesea. încît întreaga noastră atitudine să nu exprime dorinţa de a contrazice. Fă-ţi datoria. VI. e trivial. 98 1022 • Cuvîntul vostru să fie totdeauna plăcut. cuvîntul spune mai puţin decît tăcerea.

GOETHE. VI. 1069 • Cine nu ştie să dea n-are dreptul să ceară. 34. La facon de donner vaut mieux que ce qu'on donne. 1067 • Fiţi drepţi înainte de a fi darnici. Vezi şi: Ajutor. căci şi tu poţi i ajunge ca el. Proverb rusesc. Proverbe franceze 1073 o Datoria celor mari. IORGA Cugetări. II. 1068 • De două ori mai plăcut este darul oferit Iară a fi cerut. 1054 • Dar mic. EPICTET. Eseuri. 1051 • Graba celui ce dă obligă cu atît mai mult pe cel ce primeşte şi acelaş dar care mai în urmă ar fi fost o simplă datorie. 1074 • Dragostea. 311. VIII. 45. Clteva 1063 • Numai dînd putem primi îndărăt.. Privind viaţa. 1049 • Nu făgădui că vei da. HESIOD. 42. MONTAIGNE. ci după dragoste se preţuieşte. 1052 • Cînd dăruieşti ceva. SAMUIL MICU. decît dacă îi dai mai mult decît poţi continua să-i dai — sentimente sau lucruri. totdeauna. Munci şi zile. . cui trebuie şi atîta cît şi cînd trebuie. SHEBIDAN. se. BALTASAR GRACIAN. ci modul în care i s-a oferit. cugetări despre educaţie. deci. Etica nicoma-hică. 255. Maxime şi reflecţii. Scrieri filozofice: Etica sau învăţătura obiceiurilor. act. b. A. I. Sentinţe. HOMER. 48. Şi ţie ajunge-ţi co rămîne. p. G. orice s«*r întîrnpla. 28. ARISTOTEL. Şcoala blrfelii. ultimul procedeu e preferabil. IV. Fragmente. V. VLAHUŢÂ. 1050 • Vrei să trăieşti vesel? Mergi cu doi saci. 193. a ocroti pe cei mici. în darurile pe care le facem şi în. II. 1046 • Darnicul şi cel cu sufletul nobil va da de dragul frumosului moral sau al binelui şi într-un mod potrivit. Odiseea. făcut la timp devine o îndatorire. 1056 • E curios cum nu se înţelege mai bine că în a dărui e mai multă plăcere activă. 1062 • Cel mai darnic este totdeauna şi cel mai cîştigat şi. întrajutorare DATORIE 1071 • Nimeni nu este dator să facă ceea ce este cu neputinţă. 1065 • Este mai greu de dat decît de luat. se mai alege şi cu laude şi stimă. cele mai mari datorii. 1044 • Cu sila poţi să iei. să nu dai la acel care nu dă. 110. împrumut. bucurie mare. Proverbe In proză. 208. 1072 • Fă-ţi datoria. LA BRUYERE. 1061 • Nu darul l-a mulţumit. 347 — 349. în plus. ed. I. să ştii să dai. Caracterele. 108. la cel ce nu dă. p. 27. l6« • Felul cum dai face mai mult decît ceea ce dai. Mincinosul. 1059 9 A dărui înseamnă a săvîrşi o faptă de bunăvoie. IBRAILEANU. Glnduri. care pe dată trezeşte încredere şi DAR-DATOKIE datorită căruia duşmanul devine deodată prieten. 1070 • Din cîte ai. 1048 • Străinului şi săracului dă-i cît poţi. PUBLIUS SYRUS. II. 1057 • Cere fiecăruia ce nu poţi face tu şi ce-ţi poate da el. VIII 1066 • Priveşte puterea darului. 1120. VI. 1064 • Nimărui nu să face silă să dea daruri. MEHEDINŢI. N. J.. S. CORNEILLE. Proverbe romaneşti 1045 • Darul mic se duce unde se speră unul mare. I. IV. 1060 • La mesele sau la ospeţele pe care le oferim altora. 1055 • Mai degrabă vei păstra relaţii bune cu cineva dacă nu-i dai nimica. dreptatea. IlI-a. cinstea şi cugetul cel bun. unul pentru a da şi altul pentru a lua. Oracolul manual al înţelepciunii în viaţă. dar nu poţi să dai. 223. IV. 1053 • Dă la acel care-ţi dă. 178. nu-i dă nimeni. el va da. GOETHE.1042 • Darul orbeşte şi pe cel cu patru ochi. 1058 «Dă fiecui ce i se cuvine. 1043 • Darul nu după mărime. LOCKE. putem să facem cum e mai bine sau după gustul lor. PANCIATANTRA.plăcerile pe care le procurăm. 236. fă aşa ca darul să coste puţin şi să placă mult. Poporul. Celui cedă i se dă. ci dă.

1096 • Defăimarea — într-un cu-vînt . p. SOLOMON. Cugetări şi maxime. fără îndoială. GALA GALACTION. 1099 • Să nu crezi niciodată / Defăimările îndată/ Şi vezi nu cumva sînt ţie/ zise de vreo vrăjmăşie. ROUSSEAU. S. Fii om de caracter. 102 103 DEFĂIMARE-DEFECT DEFĂIMARE (A defăima) 1092 — Celui care se ocupă cu defăimarea adesea i se umflă spinarea. MAKARENKO. 1089 • Sigură e calea îngustă a datoriei. KANT. Doctorul Taifun. 1085 • Din interesele generale legate de solidaritate îndeplinirea datoriei. DEFECT 1101 — Cu ochii altora poţi să-ţi vezi mai bine defectele. 1084 • O minte sănătoasă scoate la lumină datoria. ori dacă eşf somnoros sau dacă ai dormit deajuns. Urmează apoi datoriile soţilor între ei. 1082 • Datoria este necesitatea de a săvirşi o faptă din respect pentru legea morală. 1094 • Pre cel ce defăima pe oarecine. Clevetire. DEMOCRIT. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. Moartea lui Wal-lenstein. 15. întîi cele clare şi apoi cele obnubilate. 62. IORGA. 1100 • Cine trădează taina. Vorbă. 177. 1095 • Cel ce de faţă te laudă şi pe dindos te defăima. 317. N. dacă din pricina aceasta . Proverb chinez 1102 • Excesul în toate este un defect. p. iar îndreptarea ei cere mii şi sute de cuvinte. 1090 • Datoria cuprinde viaţa întreagă a omului. II. 221. Cartea copiilor mei. să-l depărtezi de la tine tocmai ca pe un cîine.J. >\ 1093 — Cine defăima pe altul înaintea ta. 1079 • A îndatora pe cineva costă adesea puţin şi aduce după sine mult.S. Scrieri filozofice: învăţătura politicească^ III. al preţuirii şi al recunoştinţei care lipsesc uneori. SCHILLER. 1076 • Fă-ţi datoria! Fii în toate şi totdeauna ohi al datoriei. SMILES. ea începe acasă o pată cu îndatoririle copiilor faţă de părinţi şi ale părinţilor faţă de copii. VOLTAIRE. VI. decurge ideea de datorie. dar nu decurge direct 1086 • în împlinirea datoriei tale nu trebuie să fii împiedicat nici de faptul că înţepeneşti de frig sau că arzi de dogoare. SAMUIL MICU. 42. DATORIE întuneca le. 32a. Proverbe. urîtă javră se socoteşte. 1087 • Datoria şi slujba a o plini nu lăsa pînă mîne. ANTON PANN.Proverbe româneşti 1075 • îndeplinirea datoriei. p. 193. 1091 • Prima dintre datorii. 1077 • Omul de bine. II.e apropii de moarte sau dacă ai ceva asemănător de suferit. el şi pe tine o să te defaime înaintea altuia. 146. 20. J. Prima secţiune. partea a 3-a. A. Proverb francez 1103 • Rîde ciob de oală spartă. . Cugetări. 1080 • Fă întîi datoria ta şi apoi datoria celor ce nu şi-au făcut-o. 177. LA BRUYERE. 2. Hristoitiae. ale guvernanţilor şi ale poporului. 1081 • Simţul do datorie e cea mai luminoasă dovadă de sănătatea unui suflet. 23. BALTASAB GRACIAN. în momente critice. BALTASAR GRACIAN. dacă lumea te ocăreşte sau te laudă. Proverbe româneşti 1098 • Orice defăimare nu face altceva decît să dezvăluie o imperfec-ţie pe care prudenţa se ostenea s-o ascundă. 226. cea mai mare defăimare. XXIII. IV. 1097 • Lauda linguşitorului şi a ciocoiului. umblă ca un defăimător şi nu te în-' ovărăşi cu cel ce are mereu buzele deschise. este. p. voi. Fundamente ale metafizicii moravurilor. MARC AURELIU. Ii-a. 19. II. 1088 • A lucra este o datorie absolut trebuincioasă omului social. ed. Vezi şi: Bîrfeală. Fragmente. aceea de a fi drept. Caracterele. Cartea pentru părinţi. 2. că te muşcă pe furiş. 1078 • întîi datoria şi onoarea. Poem despre legea naturală. omul de caracter este totdeauna gata să-şi facă datoria PAUL DOUMER. Oracolul manual al Înţelepciunii in viaţă. 1083 • Omul cumsecade se achită prin munca mîinilor sale de zelul lui în a-şi face datoria doar prin plăcerea pe care o simte îndeplinind-o şi nu de dragul laudelor. Către sine In-■' suşi. IX. este un merit deosebit.

la muncă şi înfrînare. sau tot aşa risipitorul-darnic. oricum. p. Intîi să scoatem bîrna ce-n ochii noştri-avem. Proverb general 1180 • Deoarece deprinderea este principiul diriguitor al vieţii omului.. Critică. 1118 • Deprinderea din tinereţeră-mîne şi la bătrîneţe. C înd noi pe ale noastre nu ştim să le-ndreptăm. p. II. întru toate /Fără cusur nu se poate. Clteva cugetări despre educaţie. dar le maschează. FRANCIS BACON. Fabule. N. 69. I. desfătări şi lenevie. PUBLIUS SYRUS. decît a dascălului povaţă. trebuie ca oamenii să caute pe toate căile să dobîndească deprinderi bune. ca să nu te deprinzi cu ele. ERASMUS. moartea. întrece orice ştiinţă. O. spre a repara.. anevoie de ele se mai desprinde. DEMOCRIT. 1108 • Ne mărturisim defectele. 1109 • Ironia este felul cel mai rafinat de a expune defectele altora. prin sinceritatea noastră. le reduc. . iar ale noastre în spate. Răutate. ANTON PANN. 1128 • Deprinderea. LOCKB. Eseuri: Despre deprinderi şi educaţie. 105 DEFECT-DEPRINDERE DEPRINDERE-DISCIPLINĂ Şi-apoi paiul ce-n ochii vecinului vedem. 3. Acest fel de a glumi este adesea introdus chiar şin conversaţia celor mai distinşi oameni. I. LA ROCHEFOUCAULD. amorul. n-am simţi atîta plăcere observîndu-le la alţii. IORGA. Fragmente. iar nu la mo-leciune. Supărarea lui Muşat. 10 « Vezi 1110 « Vezi paiul din ochiul fratelui tău. 1116 • Defectele altora învaţă pe înţelept să-şi îndrepte pe ale sale. SENECA. înşelătorul-drept şi sincer. LA FONTAINE. timidul înfăţişîndu-se cu o nobilă încredere în el însuşi. DEFECT 104 1105 • Gesturile măsurate şi naturale dau gingăşia. p. 1126 • Cine din copilărie cu cele mai rele năravuri se deprinde. 1124 • Deprinderea te învaţă cu mult mai lesne. . 1112 • Dacă n-am avea de loc defecte. iar bîrna din ochiul tău nu o iei în seamă. Ele nu înlătură defectele. 98. economul-avar. 1113 • Ni se întîmplă adeseori să confundăm defectele cu calităţile. Buna-cuviintă pentru copii. Istoria ieroglifică. 1120 • Ca să te deprinzi la orice trebuie să munceşti continuu. de multe ori. departe de cele rele. 143. Dar nu toată lumea are talentul de a mînui cu dibăcie o treabă atît de gingaşă şi dificilă. 1107 • Defectele noastre le punem în traista desagilor din spate.Proverb românesc 1104 • Cînd uiţi de propriile tale defecte ajungi mîndru. să-i deprinzi. PAUL SCARRON. Invidie. 1121 • Toate cu deprinderea se pot dobîndi. 15. ca nici măcar în glumă să nu le rostească. Viaţa. de aceea putem şi cu cele bune să ne deprindem cînd ne vom sili. 196. 1123 • Pe copii la bărbăţie. Episcopul şi morala sa. 1122 • Deprinderea fire se face. Despre mlnie. Cugetări. pagubele pe care ele ni le fac în spiritul altora. 1115 • Defectele altora să nu le buciumăm. 1127 • Deprinderea cere îndelungată vreme. 28. 1131 • Deprinderea din toate zilele nu numai pe oameni la minte 106 îi coace. SION. Prudentul ni se pare laş. SCHOPENHAUER. p. 31. DEPRINDERE 1117 • Nu strica merele bune pe cel deprins a mînca pădureţe. 314. 1119 • Deprinderea din muncă se dobîndeşte. şi de cele rele ne vom depărta. MATEI. ■ ^ 1111 • Dar om. Proverbe româneşti 1129 • Deprinderea este a doua natură. Maxime. 1114 • Defectele altora ne sînt în faţă. VII. 7. iar pe ale altora în traista din faţă. Vezi şi: Bîrfire. partea Ii-a. Sentinţe. DIMITRIE CANTEMIR. Una sută una fabule. 1106 • Din cînd în cînd treci pe la vecin ca să-ţi afli defectele. J. 20. 184 Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. Viciu. ce şi pe dobitoace omenite şi mai cunoscătoare le întoarce. 1132 • Să nu se deprindă cu înşelăciune şi vorbe neadevărate. 1125 • Deprinderea nărav se înţelege.

40. 1143 • Mulţi. Opcr pcdnKnRiiv1. nu vorba. J. Fii om de caracter.11'i Iti7 • Munca singură. Cugetări. p. N. MAKATHÎNKO. 37. Fr. 1136 • Prin efortul în muncă nu se dezvoltă numai deprinderile de muncă ale omului muncitor şi ca lităţile lui ca tovarăş. De gustibus et coloribus non disputandum. cît mai ales contra relelor moravuri. 1159 • Sfîrşitul discuţiei nu trebuie să fie victoria. S. Vezi şi: Obişnuinţă. uşor şi spontan. 267. IORGA. fără ajutorul memoriei. socială şi ştiinţifică. DISCUŢIE-DISPREŢ 1154 • Cînd discuţi cu cineva. 1157 • Cele mai triste succese în discuţie sînt cele din condescendenţă. Proverb latin Proverb francez 1153 • Orice discuţii. II. T. nici prin mînie. 66. KOMENSKY. . lAT. SMILES. Disciplina să fie severă în şcoală. 1141 • Adevărata disciplină e fondată pe autodisciplina celui ce comandă. Şcoala şl caracterul. W. Este superior? Să-l asculţi şi să-l urmezi! Este inferior? Sâ-l înveţi! Este egal? Să fii într-un cuvînt cu dînsul.. 138 • Chiar cînd e povăţuit de cei buni. vor lucra de la sine. Dr. 68. DISCUŢIE 'll5(J • Din discuţie iese lumina. g.Y. omul rău la.S. — 1151 • Discuţia este ciurul adevărului. 1158 • Înainte de a discuta cu cineva. IV. 1155 • O discuţie se mîntuie sau cînd amîndoi au înţeles. Fragmente. 1135 • Educaţiei îi revine sarcina de a forma la copii deprinderi do bună purtare. JOUBERT. A. N. p. EPICTET. sau cînd n-a înţeles niciunul. 1134 • Deprinderile acţionează mai statornic şi cu mai mare u-şurinţă decît raţiunea. 55. Cugetări. să fie departe de noi. Atunci nu-ţi mai strica vorba degeaba. p. Ii-a. ci prin o dispoziţie calmă şi serioasă. Citeva cugetări despre educaţie. ÎS'nmai un caracter disciplinat poate menţine ordinea. 1145 • E absolut necesară o severă disciplină spre a se opune moravurilor. 147. 110. oricît l-ai freca. 1144 • Există o disciplină a convingerilor. 71. 1. p. p. III. ALEXANDRINUL. Aceasta este educaţia morală A. Pedeapsă. ca inferior şi ca egal cu tine. S. adică fap-a. Şcoala muncii Ed'. contra ne-ştiinţei. Pedagogul. nici prin strigăte sau rugăminţi. ed. Proverb românesc 1140 • Civilizaţia este înainte de toate o disciplină. ia-l sub unul din aceste trei aspecte: ca superior. Şcoala maternă. văzînd disciplina oilor. p. cer disciplina leilor. 1133 • Deprinderile o dată înrădăcinate. S. probleme morale ale vieţii şcolare. 70. ALEXIS CARREL. 145. MEHEDINŢI. 127. . ciţiul au o covîrşitoare influenţă şi f| asupra formării caracterului. 7. 176. nu atît 1146 • Lipsindu-le judecata. FORSTER. Şi aşa ai scăpat de gîlceavă.K0MENSK. ci îmbunătăţirea. J. Reflecţii asupra purliirii omeneşti. LOCKE. DISCIPLINĂ 1139 • Cînd pisica nu-i acasă joacă şoarecii pe masă. una a fricii şi una a lăcomiei. p. Vezi şi: Bătaie. să te informezi dacă nu cumva are vreun interes să fie de altă părere. Fără ele nu există în conduita omului nici sistem. 203. 1149 • Disciplina şi autocontrolul sînt începuturile înţelepciunii practice. S. voi. Cartea pentru părinţi. 67. copiii au nevoie de disciplină. Cugetări. ci so dezvoltă şi purtarea lui justă faţă de alţioa meni. CLEMENT mai ales pentru vreo deşartă biruinţă în cuvinte.. XVI.VII-a. Educaţia cetăvciiească a tineretului şi adulţilor. suflet şi cu deprinderi rele nu se face curat. disciplină fiziologică. 1148 • Disciplina morală şi exer. IX. Obicei. Proverb italian 1152 • De gusturi şi de culori nu se discută. PANCIATANTRA. nu prin insistenţe. IORGA. 107 DISCIPLINĂ-DISCUŢIE 1142 • Trebuie să învăţăm pe copii să se disciplineze singuri. 1156 • Discută ca şi cum ai încerca să te asiguri pe tine încă o dată că ai dreptate. Altă creştere. 1147 • Tehnica disciplinei în familie nu trebuie să se exteriorizeze nici prin încăpăţînare. ca şi cărbunele. p. Ajută-te singur. J. morală. MAKARENKO. LOCKE. Didactica mag-na. FORSTER. dă deprinderi. nici ordine. 200. Citeva cugetări des-spre educaţie. FR.p. SMILES.

înfi-gîndu-se într-o parte se răneşte şi cealaltă. însă dragostea desfrînată o corupe şi o înjoseşte. Proverbe româneşti 1165 • Greşeala cea mai mare este a aceluia care dispreţuieşte adevăDISPREŢ rul şi se laşii Urit Iu rele. Mîndrie. Cugetări. una exclude pe cealaltă. DISPREŢ-DIVORŢ-DRAGOSTE 1177 • Cine are să trăiască între oameni nu trebuie să dispreţuiască în mod absolut nici o individualitate. V. pe alţii cei care îi cunosc mai bine. Datoria mea este doar să nu fac ori să zic ceva. (1Î88/4 Din dragoste se naşte orice Yaeere de bine. IBRAILEANU. 96. Proverlie româneşti 110 1191 • Dragostea conjugală creează specia umană. apropie-te mai mult de mentalitatea oamenilor ăstora. Familie. 89. VELIMIROVICI. Viaţa. Oracolul manual al înţelepciunii In viaţă. dragostea de aproapele o face mai bună. că vei duce dorul. Citeva cugetări despre educaţie. SCHOPENHAUER. 27. ura porneşte din inimă. Ingîmfare.CRATE. Sfaturi către De-monicos. IX. Privind viaţa. Despre prietenie. G. 1162 • Care sînt cele două lucruri despre care oamenii discută cu cea mai mare plăcere? Păcatul altuia şi propria lor biruinţă. IX. du linguşire. p. însă îi dispreţuim pe cei care n-au nici o virtute. cugetări şi maxime. 1176 • Dispreţul trebuie să fie cel mai tăcut sentiment al nostru. 1190 • Dragostea nu numai prin cuvinte. 1161 • Asupra oricărui lucru se pot face două afirmaţii exact contrarii. XI. 1183 • în dragoste şi în domnie/ Nujncape tovărăşie. p. ISO. p. şi o să găseşti că nu trebuie să te nelinişteşti. TH. 1169 • Tu nu bănuieşti cîtă însemnătate dai acelora pe care îi dispreţuieşti. acolo greşelile întru nimic se socotesc. 1178 • Dispreţul porneşte din cap. Proverb chinez 1180 • Căsătoria trebuie să se respecte atît timp cît nu este decît un purgator şi să se desfacă numai atunci cînd a devenit un infern. Gnomologia. FULLER. 1185 • Unde este dragoste multă e şi urîciune multă. 79. 1173 • Nu-i dispreţuim pe toţi care au vicii. dacă umbli să te impui stimei celorlalţi. 1171 • Dispreţuieşte pe cei care umblă mereu a se îmbogăţi. RIVAROL. Soţi DRAGOSTE Dragostea nu se face cu a. mintea ţi-o întunecă şi pe tine jos te aruncă. IORGA. 1184/» Dragostea înţelege toate •Hfnbile. amorul. BALTASAR GRACIAN. 1172 • Dispreţul şi împăunarea în societate atrag după ele tocmai contrariul efectului căutat. moartea. pentru că nu ştie ce e merituos. 1174 • Că mă dispreţuieşte cineva? Este treaba lui. 1186 • Unde dragostea împărăteşte. 1167 • Prostul îi dispreţuieşte pe toţi. frate. nici dragoste fără mîngîiere are vreo plăcere. 1187 • Nici masă fără veselie. N. XXIV. 1164 • Cine dispreţuieşte urăşte. citat de Dio-gene Laerţiu In Vieţi şi sentinţe ale filozofilor iluştri. pentru că au isprăvit de vorbit şi s-a făcut linişte. PROTAGORAS. J. . Către sine Însuşi. N. 1189 • Departe de tine dragostea cea desfrînată. 195. Note. Cugetări despre bine şi rău./Ql60/» Tinerii trebuie să fie obiş-rîrrîfi să se grăbească să intervină într-o discuţie numai atunci cînd sînt întrebaţi sau cînd ceilalţi tac. ori dacă împrăştie despre tine tot felul de zvonuri. pătrunde în cugetul lor şi dă-ţi seama cum sînt constituiţi. Vezi şi: Conversaţie DISPREŢ 1163 • Nu da cu piciorul. 205. 1175 • Dacă cineva te dispreţuieşte sau te urăşte. ce merită dispreţ. DIVORŢ 1179 • Separarea şi divorţul sînt pumnale cu două tăişuri. SCHOPENHAUER. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. 145. dar nu ştiu cum să-şi întrebuinţeze avutul. Proverb englez Vezi şi: Căsătorie. 1182 • Unde este frică nu încape dragoste. MARC AURELITJ. că cinstea ţi-o ridică. condescinzînd să-ţi angajezi faţă cu ei sensibilitatea ta într-o anumită formă. 1168 • Dispreţul este forma cea mai fină a răzbunării. 13. LA ROCHEFOUCAULD. CICERO. 115 Vezi şi: Înfumurare. 186. ci mai mult prin fapte să ţi-o arăţi. cînd asemenea oameni au asemenea păreri despre tine. Aforisme. 1166 • Dispreţul şterge insulta mai repede decît răzbunarea. 1170 • Pe unii îi dispreţuiesc cei care nu-i cunosc. LOCKE.

Cugetări. • Să stăm strîmb şi să judecăm drept. CANTACUZINO. • Ce e drept nu-i păcat. ci deopotrivă pe toţi cu ochiul dreptăţii să-i vezi. II. SHAKESPEARE. I Corin-teni. 1224 • Trebuie să fii drept. ci să şi urmezi după acea dreptate. om drept nu poate fi. 1196 • Dragostea sau ura schimbă dreptatea. şi îndatorirea să ţi-o împlineşti. nici la daruri. IV. I. aşa şi tu să nu iei ale altuia. 3. Fragmente. aceasta se înţelege dreptate. p. 1105. cuprinsa Proverb grec 1201 1202 1203 1204 1205 1206 1207 1208 1209 1210 1211 1212 1213 1214 1215 1216 1217 1218 • Judecata are călăuză dreptatea. 5. că nici în obraz se uită. C. nu caută ale sale. nu gîndeşte rău. • Dreptatea îndurare sau milă nicicum are. este bună. 85. b. 1192 • Dragostea cumpărată pro bani sau pre mîncări şi băuturi în sfîrşitul acelora şi ea se sfîrşeşte. STOLNICUL. • Urmează celui înţelept şi te ia după cel drept. 13. nu numai pentru sine însuşi. celor blînde şi celor mai cu înţelepciune le rămîne laudă. Maxime şi cugetări. BERNARD DE CLAIRVEAUX. acolo tîlhăria împărăteşte. 1195 • Dragostea şi prietenia se exclud una pe alta. se. deoarece posesorul ei poate cultiva virtutea şi faţă de alţii. Proverbe. toate le rabdă. 82. 1197 • Dragostea îndelung rabdă. ci este virtutea întreagă. ză~\ DEMOCRIT.FRANCIS BACON Eseuri: Despre dragoste. 73. DIMITRIE CANTEMIR. care-i este opusă. • Dreptul tău să ţi-l păzeşti. Istoria Ţării Itumâneşti.. 1228 • Numai celor direpte. II. Dragostea nu cade niciodată. . CICERO. 1198 • Nu vă daţi. 1193 • Dragoste pentru dragoste. cuvintarea XII. nu se bucură de nedreptate. • Dreptatea niciodată nu piere. Simpatie. nici altuia să facem nici de la altul să aşteptăm. 1130 a. Proverbe româneşti 1219 • Prin fapte ale dreptăţii putem deveni drepţi şi prin fapte ale cumpătării. 7. cumpătaţi. p. nu este o parte a răutăţii. III. Caracterele. II. dreptul tău cel mai firesc. toate le nădăjduieşte. • Unde dreptatea lipseşte. 1221 • Dreptatea legală nu este numai o simplă parte a virtuţii. decît o dragoste ascunsă. SOLOMON. • Dreptatea nu ascultă nici la lacrămi. dragostea nu pizmuieşte. IV. Iară dragostea din suflet adevărată în sărăcie şi în foamete slujba vredniciei îşi arată. dar se bucură de adevăr. toate le îndură toate le crede. • Nu e destul numai a cunoaşte ce e cu dreptate.. • Umblă pe calea dreptăţii dacă vrei să te numeşti drept. iar nedreptatea. ci răutatea întreagă. CHAMFORT. 1220 • Dreptatea e virtutea perfectă. ARISTOTEL. I. V. DREPTATE (Drept) 1200 • în dreptate Toată virtutea. LA BRUYERE. 27. dragostea nu se îngîm-fă. 4-7. • Precum nu vrei să-ţi ia ale tale altul. Diverse. PASCAL. nu se semeţeşte. • Dreptatea se închipuieşte fără ochi şi fără mîini. Henric VIII. ca nicicum hatîr. • Părtinire cu interes nicicum să ţii cuiva. 1199 • Mai mult preţuieşte o dojana pe faţă. Istoria ieroglifică. PAVEL DIN TARS. înainte de a fi generos. Despre prietenie. se înţelege dreptate. nici mită primeşte. Vezi şi: Iubire. nu se poartă cu necuviinţă. partea I-a. aet. 1225 • Să se dea fiecăruia ceea ce se cuvine. 113 DREPTATE DREPTATE 1222 «Cel drept nu se poate sătura de dreptate. • Dreptatea are lege. • Dreptate. «Cel ce n-are omenie. pe mîna celor care se bucură de dragostea şi încrederea voastră. fericire de bună pomenire şi pildă folositoare celor buni şi înţelepţi. către altul cînd o vei păzi. iar nu numai către tine. cu prea mare nepăsare. 56. Etica nicomahică. • Rodul ostenelilor tale. nu se întărîtă. XIV - '/1194/ • Este îndreptăţită numai acea dragoste care rîvneşte frumuseţea fără să o profaneze.

. îneît nici pasiunea celor mulţi nici puterea celor despoţi nu-l pot face să sară hotarul dreptăţii. M. Despre pricini de judecăţi. 1241 • La uşa dreptăţii să păzească mila. CICERO.. N. 1227 • Unii. 142. nici mai just de-cît justiţia. 1. 256. Obstacolul neprevăzut.. vor iubi drepta-tatea şi buna-cuviinţă. din teama de a nu suferi vreo nedreptate. PAUL DOUMER.. 74. 1226 • Dreptatea excesivă devine cea mai mare nedreptate. I.J. Popa Tanda. 298. se. 1238 • Cine e cuminte nu îmbrăţişează cauza pasiunii. dacă vor da fiecăruia ce e al său. Morală. pe cînd cel nedrept e copleşit de nelinişti de tot felul. . KOMENSKY. IORGA. cu totul uitînd silnicia. Cei mai slabi trebuie să şi-l arate pe-ncetul. la cea mai mare parte dintre oameni. credincioşi şi binevoitori. 1253 • Fiţi drepţi înainte de a fi darnici. ANTON PANN. Munci şi zile. KOGĂLNICEANU. IV. ci pe a dreptăţii. înainte de a face milostenie. vor fi pururea gata a întreprinde totul pentru altul şi nu-şi vor cere ceva. Furnica nu răstoarnă muntele. Sentinţe.8. 1237 • Omul drept e întotdeauna de partea adevărului cu atîta stăruinţă. summa injuria. Dreptatea fără forţă este neputincioasă. cu totul omenească. Fragmente. SENECA. moartea. f. 1240 • De dreptate ascultă. dar să nu stea pe scaunul de judecată. 80. 110. n-au dreptate. nicăieri. amorul. DESTOUCHES. Summum jus. P. Cugetări. Fragmente. I. J. dacă se vor feri de minciună şi de înşelătorie şi dacă se vor arăta îndatoritori. 1244 • Vor învăţa dreptatea. SLAVICI. deasupra apei. ea va reînvia. IV. IV. 7. NICOLAS MALEBRANCHE. a nu le fura. HERACLIT. 1231 • Omul datorează dreptate celorlalţi oameni. I. 102 1235 • Omul drept se bucură de cea mai deplină pace a spiritului. p. 60. 1228 • Dreptatea înseamnă îndeplinirea obligaţiilor. KOMENSKY. primul studiu. . nu te mai temi. nimic decît omenească. I" 1251 • Dacă vreun om arată. V 1232 • Să nu mergi înaintea judecăţii pînă nu te-ai judecat singur înaintea dreptăţii. bucăţică după bucăţică. Şcoala maternă. 115 8» DREFTATE-BUŞJV1AN 1248 • Dreptatea iese. LA ROCHEFOUCAULD. VI.5. EPICTET. copiii. 1252 • Raţiunea vrea să hotărască ceea ce este drept. 1243 • Dreptatea nu piure. nici a le dosi sau a face pagubă din ciudă. Aceasta-i datoria sa. ca untdelemnul. Discursul îmbunătăţirea soartei ţăranului. 78. 29. CICERO. forţa fără dreptate este tiranie. 1245 • Dreptate. 17. act. 1242 • Dreptatea este adevărul în faptă. Despre dreptate In Revoluţie şi In Biserica. mînia vrea să găsească drept ceea ce a hotă-rît. PROUDHON. totdeauna. nu îi încredinţa nici o lăscaie fără o garanţie potrivită. a nu le lua. FOCILIDE DIN MILET.Suum cuique tribuere. 1254 • Dreptul e treaba celor mai mari în putere. 1250 • Dreptatea este omenească. 1239 • Dreptatea e luptă. 18. Despre mlnie. 10. 1249 • Este drept ca ceea ce este drept să fie urmat. Despre datorii. DEMOCRIT. dar 0 poate muta din loc: încet însă. 114 • Dreptatea cuprinde îu ea iusăşi toate virtuţile şi acela este bun. dacă nu vor insulta pe nimeni.. PASCAL. că spiritul dreptăţii îi este străin. Didactica mag-na. BALTASAR GRACIAN. Oracolul. Cartea copiilor mei. HESIOD. 1229 • Nedreptatea este neîndep-linirea şi lăsarea obligaţiilor în părăsire. Maxime. JOUBERT. Despre prietenie. 1233 • Nimic nu-i mai drept de-cît dreptatea. care să nu fie onest şi legitim. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale.VI. SHERIDAN. Viaţa.V. Fragmente. XVI. 265. încet. 66. I. 1247 • Trebuie totdeauna să faci dreptate. prin purtarea lui.. XI. de nimic. 1230 • Cei absenţi. Cugetări. adică să înveţe — copiii — a nu se atinge de lucruri străine. XV. 1246 • Iubirea de dreptate izvorăşte. SCHOPENHADER. XXII. 1234 • Cînd te-ai îmbrăcat în dreptate. p. EPTCUR. manual al Înţelepciunii in viaţă. Cugetări. Şcoala blrfelii. care este drept.

1271 • De ce te plîngi de duşmani? Pot să-ţi fie prieteni nişte oameni cărora o natură ca a ta le este în ascunsul inimii lor o veşnică mustrare? GOETHE. 1283 • înţeleptul. LA BRUYERE. 84. aceştia ne spun 1265 • Pacea între duşmani e de scurtă durată. 428. p. 217. iertînd ce a făcut. IV. 1269 • Cei ce duşmanii îşi ajută cumplită soartă au să îndure. a răspuns el. ANTISTENE. veţi constata adesea că bunătatea voastră a făcut dintr-un prieten un duşman. 1273 • Lasă deschisă mereu duşmanilor uşa împăcării. 1270 • O glumă n-a TH. 1258 • Prima dintre datorii este. 1268 • Cum pot eu face mai mult rău duşmanului meu? A întrebat cineva pe EPICTET „Căutînd a-i face cît mai mult bine". 12S0 • Să te întrebi ce ai greşit in ziua cînd vei vedea că nu mai ai duşmani. SMIELS. Proverb arab 116 1260 • Un singur duşman e destul să dărîme casa ce au lucrat o mie de prieteni. asuprirea şi cruzimea. Trinummus. un duşman niciodată. Proverb românesc 1261 • Trebuie să ne ferim de duşmani. XXI. CATO. 126. III. 1276 • Te poţi împăca deplin cu un duşman.. 1262 • înţelepţii învaţă lucruri bune de la duşmanii lor. 257 1275 • Cel mai bun mijloc de a scăpa de un duşman este a-ţi face un prieten.J. 19. 1256 • Dreptatea alungă egoismul. 71. citat de Diogene Laerţiu In Vieţi şi sentinţe ale filozofilor iluştri. Divanul Vest-Ostic. Datorie. iar cel ce fuge după rău — la moarte. Judecată. SOLOMON. 1257 «Cel ce umblă după dreptate ajunge la viaţă. N. Caracterele. adesea. Păsările. Fas est et ab hosle doceri. "" »' PANCIATANTRA. Poem despre lege naturală. aceea de a fi drept. 1266 « Nimic mai ruşinos decît a fi în duşmănie cu acei cu care te-ai iubit mult. XXIV. CICERO. 1016. şi duşmanii pentru a-i stăpîni. 36 (Omul şi copacii). Fii om de caracter. orice a făcut. dar a pierdut. apendice. 1272 • Înţeleptul se foloseşte de duşmani mai bine ca prostul de prietenii pe care îi are. Nedrep| tate. 1267 • Duşmănia faţă de rude este cu mult mai neplăcută decît cea faţă de străini. amicilor. Cugetări. 150. Muncă. XVI. BALTASAR GRACIAN. Despre prietenie. regele Oracolul manual al Înţelepciunii in viaţă. Franţei. SMILES. 11. IORGA. sinceritate. . 82. 136. 281. 177. 1277 • Fereşte-te deopotrivă de prietenia duşmanului şi de duşmănia prietenului. 90. I. un prieten. citat de Cicero In Despre prietenie. Gnomologia. căci ei ne văd cei din-tîi defectele. 130. * DEMOCRIT. 115. Fabule. XI. FEDRU. Caius Grac-chus. oricît ar fi de iscusit. AIUSTOFAN. Metamorfoze. M. 1278 • Cea mai rea împăcare pentru un duşman e cînd te împaci cu păcatele lui. FOLLER. TH. J Fragmente. 1282 • E bine să înveţi şi de la duşman. cîştigat niciodată un duşman. CARLYLE. EPICTET. Proverbe. fără îndoială. PLAUT. V. 1263 • Singurul nostru duşman pe lume este prostia. aceia niciodată. OVIDIU. S. CHENIER. să nu se încreadă în duşman. 1281 • înseamnă că te răzbuni împotriva ta însuţi şi că le dai prea multă apă la moară duşmanilor cind le reproşezi lucruri neadevărate şi cînd minţi spre a-i discredita. 8 . HENRIC IV. I.1255 • Acela care iubeşte dreptatea nu poate să rămînă indiferent faţă de nedreptate. __ Dacă veţi cere înapoi banii împrumutaţi. 1264 • Amărăciunea duşmanilor noştri ne serveşte adesea mai bine decît dulceaţa adevărul. Fâ-ţi datoria p. 375. S. întunecimea de minte. DUŞMAN (Duşmănie) 1259 • Ce nu vrei să ştie duşmanul nu spune prietenului. tăcere. 117 DUŞMAN 1274 • Un prieten poate fi lipsit de orice importanţă. partea a treia Vezi şi: Cinste. 1279 • Cunoaşte-ţi prietenii pen-ru a-i iubi. Fragmente. VOLTAIRE. p.

. Cînd duce la rezultate bune. 1293 • Intrucît statul. toată structura socială începe să se clatine. 42 1302 • Educaţia unui popor se judecă după ţinuta de pe stradă. CIPARIO. 1295 • De bună seamă. Portarea de buna cuvenientia intre omeni. Maxime şi cugetări. 1305 • Numai acolo unde copiii mai mari. DR. E. 1955.. ea n-a fost decîtluptă şi grijă. GALA GALACTION.1285 • Prietenul îmi arată ce pot. despre bine şi rău. cînd a ajuns în stare să-şi dea seama de ce este şi ce trebuie să fie. nu poartă mamei respectul cuvenit. Educaţia prin sine Însuşi. 1301 • Popoarele vor fi fericite atunci. Fragmente. prin creşterea şi prin învăţătura ce le-o dă. dar nu cunoaştem însuşirile lui bune. Roxana. durerea nu mai cunoaşte margini. Omul. CHAMFORT. Politica. 1287 • Este bine chiar duşmanilor să te adresezi cu cuvinte frumoase. 146. decît îndreaptă ceea ce natura a creat. Cugetări. EPICTET. VELIMIROVICI. 352. obraznici. Sentinţe. Fberuarie: In stradă. Dacă el dispare într-o 119 EDUCAŢIE naţiune. dar în acelaşi timp întrevedem şi pe cele rele. PUBLIUS SYIÎUS. 2. . 275 1304 • Mai bine să-ţi rămînă copiii educaţi. care este caracteristica omului bine educat.P. 115. Anti-Diihring. ARISTOTEL. 24. 1300 • A educa este mai greu decît a studia. Poeme elegiace. 1297 • Educaţia trebuie făcută pe două baze: morala şi prudenţa. G. cînd nu reuşeşte. 1286 • Nu spune prietenului tău ceea ce vrei ca duşmanul tău să nu afle. T. (. ARISTOTEL. IV.L. nu poate să-şi cîştige acea uşurătate în purtarea frumoasă. p. simţul moral se poate dezvolta prin educaţie.. p. autoritatea paternă şi în special măsurile publice de educare sînt chemate să înlăture acest neajuns. amorul. se vestejeşte. Fragmente. 1296 • Întocmai ca inteligenţa. de unde urmează că ea trebuie să fie un obiect al supravegherii publice. 1290 • Noi ajungem duşmanii unui om cînd îi cunoaştem însu. Este mai greu să fii arbitru între prieteni decît între duşmani. I. vrăjmaşul mă învaţă ce trebuie să fac. 18. aceasta numim noi educaţie. deprinderea cea mai desăvîrşită este aceea care începe a se forma în anii tineri... FR. IV. şirile lui rele. decît o deprindere timpurie. V. 1294 • Educaţia prin sine însuşi este aceea pe care şi-o face omul singur. căci mai mult preţuiesc perspectivele celor educaţi. întreg are unul şi acelaşi scop. 1080.P. Viaţa. Simţul moral e mai important decît inteligenţa. SCHILLER. Eticn nicoma-liică. TEOGNIS. în adevăr. ASLAN. V. IV-a. Proverb românesc 1292 • Ca să fie cineva virtuos. Învăţătorul. 1289 • Nu voi vorbi de rău nici un duşman dacă este cinstit. 1299 • Educatorul nu face altceva. FRANCIS BACON. decît bogaţi. Vezi şi: Răutate.) învăţătura lui însă îl hipostaziază în inima ucenicului. ea nu este. 70. nu voi lăuda nici un prieten dacă este mîrşav. educator) 1291 • Pomul cînd e mic se îndreptează. cînd educaţia integrală a cetăţenilor se va sprijini pe adevăr şi dreptate. moartea. SCHOPENHAUER. Văzînd grosolănia pe stradă eşti igur că o vei găsi şi-n casă. 1306 • Un învăţător adevărat cînd îşi formează ucenicii. decît mijloacele celor bogaţi. Opere complete p. trebuie să fie educat şi obişnuit apoi să trăiască pentru străduinţe nobile. 145. p. I. 1303 • Educaţia copiilor e un lucru gingaş. iar nu particulare. III. ENGELS. Şi ajungem prietenii unui om cînd luăm seama la însuşirile lui bune. ca 120 sărmană persoană fizică.. 17. do faptele şi datoriile sale. ed. 1180 a. 118 12S8 • Cclo mai mari duşmănii sînt între rudele apropiate. 1298 • Cel ce vrea să fie distins. I. DEMOCRIT. Prieten şi duşman. CONTA. de aceea sînt puţini educatori în mulţimea de învăţaţi. disciplină şi voinţă. EDUCAŢIE (A educa. Vrăjmăşie. N. TACIT. trebuie să se încarneze nepieritor în sufletul lor. X. Morala pentru a sprijini virtutea şi prudenţa pentru a vă apăra de viciile altuia.. Istorii. ALEXIS CARREL. Eseuri: Despre deprinderi si educaţie. educaţia trebuie în mod necesar să fie una şi aceeaşi pentru toţi membrii săi. X. EDMONDO DE AMICIS. Cuore (Inimi mari). numai cînd se află în societate. fiinţă necunoscuta.

18. S. S. p. pe care şi-o dă el însuşi. Nu trece cu vederea nici exemplele celor care s-au comportat rău în aceeaşi funcţie. 1819 • Totul educă: oamenii. G. căci modelul este un mănunchi de percepte. Verba volant. însemnează a lua dispo-ziţiuni ca sufletele ei să fie ferite de ispitele lumii şi ca sămînţa virtuţii pusă în ele să ajungă la dezvoltare înfloritoare. îl educă pe copil către omenie. voi. însă cu ajutorul educaţiei. 1308 • Nici o educaţie prea intelectuală nu este bună. adevărata virtute — lucrul cel mai greu de realizat şi cel mai de preţ — este ceea ce trebuie să urmărim în educaţie. LOCKE. XIX. Tatăl este creierul. p. Intre aceştia primul loc îl ocupă părinţii şi educatorii.. 1316 • Virtutea. S. 1309 • A comunica altora părerile este ceva natural. citat de S. 254. ROUSSEAU. p. Învăţătură. oamenii. 134. LESSING.42. Proverb francez 1324 • Obişnuinţa A. 211. 4. 121 S • Marca arlă a unui educa. 122 EXEMPLU 1327 • Cuvintele zboară. J. ASLAN. Smiles în Ajută-te singur. 261. p. prin neîncetate sfaturi şi prin exemple. 253. A. 127. 1326 • Omul care nu-i exact duce cu el pretutindeni dezordinea şi nu face decît să tulbure pacea şi liniştea altora. Eseuri: Despre demnităţi. 206. exemplele rămîn. Proverbe latine 1329 • Nimic nu-i mai conta-tagios decît exemplul. FRANCIS BACON.' tor constă în cizelarea manierelor şi în formarea minţii. ci ca să te îndru-mezi pe tine cu privire la ce trebuie să eviţi. II. Vezi şi: La timp. Vezi şi: Bun-simţ. ed. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. L'exactitude est la politesse des rois. nu cu răceală şi moliciune. Cugetări şi maxime. J. S. lucrurile. fenomenele. pentru cei care o au. Cugetări. Fii om de caracter. Introducere 1314 • Educaţia care li se dă tinerilor este un al doilea amor propriu care li se inspiră. 70. 106. 1317 • Educatorul trebuie să fie înainte de toate un om bine crescut. 1311 • Educaţia.1307 • Orice om capătă două feluri de educaţie: una pe care i-o dau alţii. 1315 • Educaţia nu-i dă omului nimic. p. în felul cum ni se dă.S. Exempla trahunt.J. 1330 • In îndeplinirea funcţiei tale.. N. Punctualitate. EXACTITATE 1823 • Exactitatea este politeţea regilor. nici un bun pe care el n-ar putea să-l aibă de la sine însuşi. GOETHE. Fragmente. 1328 • Exemplele au înrîurire. 1310 • Educaţia este un al doilea soare. n-a. e numai pojghiţa sub care se desfăşoară în linişte. de cele mai multe ori. 1313 • A educa tinerimea cu îngrijire. J. p. Fă-ţi datoria. 1312 • Educaţia trebuie să se facă cu iubire şi severitate. Maxime şi reflecţii. nu ca să te înalţi pe tine lovind în memoria lor. SMILES. P. Cartea pentru părinţi. Ajută-te singur. orei exacte este obişnuinţa unor exigenţe precise faţă de tine însuţi. p. A primi ceea ce ni se comunică. SMILES. SMILES. VI. HERACLIT. 1320 • Tot ceea ce n-avem de la naştere şi de care avem nevoie cînd sîntem mari ne este dat prin educaţie. LA ROCHEFODCATJLD. Educaţia omenirii. dar emeia este inima omenirii. dar în primul rînd şi în cea mai mare măsură. Educaţia prin sine însuşi. Cartea pentru părinţi. JOUBERT. CIteva cugetări despre educaţie. Această educaţie ne vine de la natură. exempla manent. 131. ea îi dă ceea ce el ar putea să aibă de la sine însuşi. firea cea adevărată. alta mult mai însemnată. aceasta se face mai repede şi mai uşor. 240. Didactica mag-na. . este educaţie. 1321 • O bună educaţie cere ca educatorul să inspire elevului stimă şi respect şi nu se poate ajunge la aceasta prin nimicirea individualităţii elevilor şi prin asuprirea stimei de sine. pe încetul. 93. IORGA. KOMENSKY. MAKARENKO. GIBBON. MAKARENKO. urmează cele mai bune exemple. Cugetări. 1325 • Exactitatea este semnul neîndoielnic al bunei creşteri. iar nu impertinenţa sau vreuna din grozavele arte care te învaţă să te descurci în viaţă. de la oameni sau de la lucruri. p 256 1822 • Femeia mai mult decît oricine.

Longum iter est per praecepta. ce fuseseră cu desăvîrşire virtuoşi.1831 • Exemplul învaţă. II. 1357 • Rădăcina convingerilor e experienţa. urmaţi-mă! ROCHEJA-QUELEIN. MARC AURELIU. PAUL DOUMER. 1356 • Experienţa personală este o şcoală costisitoare. Discurs asupra poeziei dramatice 1383 • îi grea pretenţia fără exempluri bune. 1337 • Exemplul este singurul sfătuitor care nu umileşte. Să fie cineva desavîrşit în lume. scurt şi eficace prin exemple. 123 1339 • Nu vei putea învăţa pe altul să trăiască drept. AL. 40. 163. SMILES. 1358 • Vîrsta aduce experienţă. Proverbe latine 1349 • Cine a mîncat papară / Ştie dulce-i ori amară. înţelepţii se folosesc mai mult de experienţa altora. EXPERIENŢA EXPERIENŢĂ 1344 • Experienţa face mai mult decît ştiinţa. 26. ceea ce nu trebuie să îndrepteze de loc. Proverbe româneşti 1351 • C ine s-a opărit cu lapte suflă şi în crema cu gheaţă. Despre războiul civil. Proverb italian 1347 • Experienţa învaţă. 1793. Vezi şi: Imitaţie. p. VIII. şi pe acel care a folosit de la dînsul nu-şi poate răzbuna. 1336 • Natura-ţi dă zilnic exemplu de a trăi. 1334 • în toate lucrurile dovedim că sîntem mai buni sau superiori altora. Maxime. nu vezi pe cel de jos. Pildei. breve et efficax per exempla. In martie 1342 • Lung e drumul prin învăţături. că toţi cetăţenii trebuie să-şi aleagă model pe cîte unul dintre bătrînii. 1343 • Un exemplu e mai mult de-cît o regulă. 1338 • Copiii — ba chiar şi oamenii mari — invaţă mai mult din exemple. ALCMAN. FRANCIS BACON. 8 martie 1860. regulile chiar şi cele mai bune sînt de foarte mică însemnătate. EUGENE DELACROIX. IORGA. Fii om de caracter. Fragmente. Eseuri: Despre deprinderi şi educat ie. ESOP. care explică adeseori mai bine de-cît o poate face limba. p. Este o învăţătură prin faptă. CEZAR. 1340 • In scrierile efesilor era înscrisă regula de viaţă. Erfahrung ist die beste Lehrmeis-terin. IORGA. Jurnal. Proverb turcesc 124 1352 • Experienţa este începutul înţelepciunii. 1350 • Pînă nu te loveşti cu capul de pragul de sus. Este o lecţie fără cuvinte. IX. 1354 • Două lucruri trebuie să înveţe experienţa: primul. 67. 94. N. LOCKE. Experientia docent. dînd exemplul bun. docent. 1353 • Experienţa este magistrul tuturor lucrurilor. Doi raci. Cugetări. Proverb german 1346 • Experienţa ţine o şcoală unde lecţiile costă scump. S. I. ceea ce trebuie să îndrepteze. Cartea copiilor mei. Cltcva cugetări despre educai ie. 1332 • Nimic nu captivează mai mult ca exemplul virtuţii. dacă tu însuţi nu trăieşti astfel. Proverb francez 1345 • Experienţa este cel mai bun meşter. 1341 • Dacă înaintez. nu poruncii i se dă ascultare. . DONICI. FILIP VI. p. Cugetări./. 1348 • Tot păţitul e priceput. J. 109. 1355 • Experienţa vine adesea prin suferinţă. 1335 • Cine mă iubeşte mă urmează. 6. Epistole. HENRI DE LA Către sine Însuşi. SENECA. DENIS DIDEROT. Seris venit usus ab annis. FRANKLIN. al doilea. B. Pildă. Expe'rience passe science. 29. fabula Clinele şi bucătarul. nici chiar exemplul viciului. N. Quae nocent. XI. 167. Cînd se dă un exemplu rău. regele Franţei.

oricît de preţioasă ar fi ea. Eneida. care arată o oră şi sună alta Proverb dane? 1371 • Nu toi ce străluceşte este aur. 1365 • Experienţa nu înşeală niciodată.I Ilaritatea omului şi sînt cei mai mîndri. Vezi şi: Făţărnicie.SITATE-FAMILIL mai mar6 valoare decît un munte din cealaltă. ţine de domeniul înţelepciunii. 31. 1382 • Uniicautăfamiliaritateacu gîndul. 32. 1373 • Falsitatea în cuvinte nu e mai puţin rea decît falsitatea în acţiunile vieţii. 1379 • Printre egali eşti sigur de familiaritate. p. 630 27 . săptămlnal de cultură. 1367 — Înţelepciunea este fiica experienţei. Proverb italian 1375 • Nicăieri nu poate fi omul mai fericit ca în sînul familiei sale. şi de aceea este bine să păstrezi întrucîtva un aer de demnitate.. LEONARDO DA VINCI. Proverb Irancez 1372 • Mincinosul e ca falsificatorul de bani. şi că un grăunte din aceasta. SMILES. VERGILIU. . I. nobilă şi frumoasă. Percepte şi sfaturi. 1368 • Experienţa nenorocirii mă învaţă să ajut pe cei nenorociţi Vezi şi: Bătrîneţe. Cartea copiilor mei. Proverbe româneşti 126 1377 • Rufele murdare se spală în familie. PAUL DOUMER. îndată ce se dă pe faţă falsitatea vorbelor sale. p. Bucureşti. 14 oct. GOETHE. 1362 • Experienţa şi erudiţia dea-bia la bătrîneţe au devenit destul de bogate. atunci dă de drumul cel bun. 3. SHAKESPEARE. Aforisme. S. 1366 • Adu-ţi aminte. 1361 • Numai experienţa poate să ne înveţe ceea ce voim şi ceea ce putem. moartea. II. Povestea vorbii. alţii se mulţumesc cu fami. 1381 • Familiaritatea care ia locul respectului este totdeauna ridicolă. şi de aceea este bine să fii un pic familiar. Minciună. Prefăcătorie. 1364 • Trebuie să ţinem seamă că experienţa pe care o dau cărţile. 1380 • Munceşte pentru familia ta. 2. are nesfîrşit 125 EXPERIENŢĂ-FAI. Maxime. primele sale minciuni depăşesc adevărul. Cei doi ve-ronezi. 1359 • După ce răstoarnă carul. 1376 • Nu tot ce este îngăduit în familie este îngăduit şi în societate. SCHOPENHADER. amorul. p. Flori.. VI. B. 52. ele încetează să mai aibă valoare. FRANKLIN. Printre inferiori eşti sigur de respect.P. dar nu se ia niciodată decît după vindecarea răului. dar mai ales o viaţă morală. J. RICHTER. Fragmente alese. Maxime şi reflecţii. cînd studiezi. Metamorfoze. (. 44. 1360 • Experienţa este o bună doctorie. FRANCIS BACON. p. Asigură-i o viaţă materială cit vei putea mai plăcută. AJuta-te singur. SMILES. Înţelepciune FALSITATE 1369 • Cuvintele falsităţii sînt ca mierea şi faptele ca tăişurile.) să te sprijini mai întîi pe experienţă şi după aceea pe raţiune. TUDOR ARGHEZI.OVIDIU. în timp ce experienţa care se naşte din încercările vieţii. 26G. Experience is by industry achieved. SCHOPENHAUER. ANTON PANN. S. X. 1363 • Experienţa se capătă prin străduinţă şi osteneală. Proverb arab 1370 • Unii oameni sînt ca orolo giile. Tribuna. 1965. Fă-ţt datoria. V. Proverb general 1378 • Cei şapte ani de-acasă presupun o politeţe a familiei şi a membrilor ei unul faţă de altul. dar. Viaţa. pe care să n-o atingă niciodată nimic înjositor sau nesănătos. ţine totdeauna de domeniul cunoaşterii. Eseuri: Despre politeţe şi purtări alese. FAMILIE Familiaritate 1374 • Familiaritatea înlătură respectul. Linguşire.

IV. ce poate aduce lacrimi. 1407 • Nu-i nici o faptă fără plată. Cugetări. p. cuvintele frunze. ALEXANDRESCTJ. nu le vinde. Proverbe româneşti 1405 • Faptele numai ne dovedeşte Fieşcine cît preţuieşte. TH. 24 1413 • Fapta e totul. haină sau aparenţe exterioare te vei impune. II. PUBLIUS SYRUS. 1383 • Familiaritatea place. 1403 • Fapta bună laudă pe om. Cugetări şi maxime. 226. 1406 • Faptele sînt mai mari decît vorbele. Cugetări. gloria nimic. faptele sînt victorioase. Dialoguri filozofice. S. GOETHE. măcar şi la al tău vrăjmaş. care se observă în prima clipă şi care produce în curînd familiaritatea. SMILES. Fii om de caracter. dacă gîndurile au fost înţelepte. omul. 1416 • Fă fapta şi lasă altora comentariul. Proverbe latine 1392 • După poame se cunoaşte pomul şi după fapte. 1414 • Faptele sînt substanţa vieţii. Faptele sînt roadele gîndurilor şi. chiar fără bunătate. 1398 • Precum vreţi voi să vă facă alţii vouă. GR. Ursul şi lupul. 1401 • Faptele celor mai mari pildă se arată la cei mai mici. Scrieri filozofice: Învăţătura politicească. 79. Muncă. nu numai după faptele.J. VIII. J. ci prin onestitate şi fapte bune. 317. 178. Proverbe engleze 1390 • Fapte nu vorbe. Fragmente. 1395 • Nu fapte după slavă. FARAGO ELENA. p. 1385 • Există o oarecare potrivire a sufletelor. CARLYLE. 1404 • Cele bune să se adune. decît după aceea. ION CREANGĂ. tăcere. asemenea şi voi să faceţ' acelora. 127 FAPTĂ 1388 • Faptele sînt fructe. 1393 • Fapta bună e pentru om cunună. DEMOCRIT. 1409 • Cunoşti omul cumsecade şi pe cel lipsit de omenie. 66. voi. VI. întocmai ca şi pentru caracter. 1399 • Fapta adeverează vorba. p. 1386 • Cea mai bună şcoală a purtării este. familia în care mama este profesoară. 202. IORGA. c. Dăruieşte faptele. 1411 • Nu prin hrană. 1396 • Fapta te arată tocmai ca într-o oglindă. 202. ci şi după dorinţele ce le au. ci te fereşte să nu fii prea familiar. 1412 • Faptele bune. 26. 295. 1408 • Este mai bine să te gîn-deşti înainte de a face o faptă. vorbele sînt numai decorul lor. Vezi şi: Casă. nu face nici tu altuia. ROUSSEAU. 4. 1397 • Nici o faptă să urmezi. alteri ne feceris. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. nici cu altul împreună. Fragmente. 1391 • Ce nu vrei să ţi se facă ţie. Faust. 1384 • Către cei ce sînt mai de jos decît tine fii vesel şi blînd. J. Sentinţe. 1415 • Şi prin vorbe se pot do-bindi uneori fapte. SAMUIL MICU. ne dau cel mai sfînt şi cel mai temeinic drept la nemurire. Die That ist alles. adecă prea prieten şi prea mult cu ei să petreci şi să vorbeşti ca cum aţi fi prunci dintr-o casă. cu bunătatea ea încîntă. 618. Să fim buni. ci slava după fapte. 1389 • Fapta este cel mai bun răspuns. 1400 • Fapta bună de astăzi n-o lăsa pentru mîine. JOUBERT. nici singur. p. Cămin. . Quod tibi fieri non vis. 1387 • Prea multă familiaritate naşte dispreţul. sinceritate. cele rele să se spele. nichts ier Ruhm. Facla non verba. XVI. II. 1417 • Vorba bună şi zîmbetul şi fapta binefăcătoare sînt raze ale soarelui răsfrînte în sufletul omului.N. MIHAIL DRAGOMIRESCU. 1394 • Ce ţie nu-ţi place altuia nu face. 1402 • Fapta rea şi urîtă nici cum tu să urmezi. că nu ştii devei putea s-o mai urmezi. 1410 • în locul binelui obişnuit se pune fapta care provoacă admiraţia. EPICTET. BALTASAR GRACIAN. Povestea lui Harap Alb. pe care le facem în viaţă.

• O faptă rea se bucură de mai multă luare aminte decît o viaţă întreagă de fapte bune. A. p. Banchetul. 1447 • La ceea ce nu poţi nici ţie-ţi să-ţi ajuţi. 2. Adesea. rămîne ceva statornic. 1431 • Omul nu poate să facă un lucru la toţi să placă. pentru ca fiul ori fiica ta. pe . Trupul lui se poate risipi în pulbere. 10. Discurs la mormlntul Domnitorului Al. 178. E destul să te porţi tu bine şi să-l fereşti pe copil de pilda cea rea a altora. KOGÂLNICEANU. 6. Glnduri. XXXI. N. rămîn faptele mari. dar faptele lui bune sau rele. 1425 • Datoria este necesitatea de a săvîrşi o faptă din respect pentru legea morală. celor frumoase rîvna pentru cinstire. S. anevoie împlinim. II. să meargă pe calea cea dreaptă. Proverb italian 1441 • Lesne făgăduim. S. 1423 • Cine îşi impune sieşi ca o datorie săvîrşirea faptelor bune.cît cu putinţă. iar nu vorbă deşartă. 1435 • Oare faptele frumoase să nu lase şi ele în sufletul celui cu130 minte. 1444 • Cine făgăduieşte tot. ANTON PANN. dispreţuind pe cei ce se vaită şi ocărăsc viaţa. . Despre vorbire iarăşi. Despre liniştea sufletească.1418 1419 1420 1421 1422 • Orice faptă rea ce ai făcut dă drept la alta ce se va face împotriva ta. Scrisori adresate unui om tinăr. 1433 • Fiecăruia după faptele lui. v Eseuri. VI. 1438 • Fapta bună se prinde oriunde o semeni. KANT. p. 131 FĂGĂDUIALĂ-FÂŢARNICIE . IORGA. PAVEL DIN TARS. Răsplată. MEHEDINŢI. 278. 1445 o Mai bine un ban în pungă decît făgăduiala lungă. p. nu făgăduieşte nimic. Precum faci aşa tragi. fireşte că nu poate fi împotriva a-celora care-l mînă pe calea virtuţii. spune-i mai bine că nu se poate. nu mai făgădui altuia să-i ajuţi. 1428 • Părinţii au la îndemînă ceva şi mai tare decît cuvîntul — au fapta. 112. cînd fapta şi cuvîntul merg împreună. Vezi şi: Datorie. 1448 • Făgăduiala să-ţi fie faptă urmată. ANTON PANN. să-ţi răspunzi la întrebarea: ce scop urmăreşte acesta cu fapta sa? Insă fă începutul cu tine însuţi. SMILES. 1446 • Cînd cele rele făgăduieşti nu-ţi păzi cuvîntul. Prima secţiune. Proverb german 1440 • Cine făgăduieşte mult împlineşte puţin. 166. 1429 • Este o frumoasă armonie. Şcoala muncii. M. PLATON. Lucru. 37. Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea. 1427 • Deprinde-te. • Gîndurile rele se alungă prin fapte bune. Cuza. cînd sînt de soi bun. 1434 • Faptelor urîte le urmează ca sancţiune ruşinea. 128 129 9 — Dicţionar al bunei-cuviinţe 1424 • Ceea ce te-ar îmboldi mai mult spre îndeplinirea faptelor bune e încredinţarea deplină că cele mai adevărate plăceri ale noastre izvorăsc numai din ele. Fundamente ale metafizicii moravurilor. Muncă. ca şi cum ar fi un loc menit celor păcătoşi. 1442 • Decît să porţi un om cu vorba. buruiana ingratitudinii nu face decît să-i în-graşe locul. 1436 • E legea firii omeneşti în care stă porunca: faptele tale să fie mulţumirea vieţii tale. cu prilejul fiecărei fapte a altuia. 19. Ajutâ-te singur. MONTAIGNE. • A nu face fapte rele nu însemnează a face o singură faptă bună. 1437 • Faptele oricărui om nu dispar cu desăvîrşire. ANTON PANN. 1426 • Nu este în lumea aceasta totul deşertăciune. 1443 • Făgăduieşte numai ce poţi da. 91. îşi poartă mai departe roadele. un tărîm de surghiun hotărît sufletelor noastre? PLUTARH. Altă creştere. Măcar atît ar trebui să te îndemne a le face. I. 250. ION SLAVICI. p. Câtre sine însuşi. II. înrîurind generaţiile care se înşiră indefinit în viitor. • Faptele bune ale tale vor fi pornirile bune ale fiilor tăi. VLAHUŢĂ.>> fi 1430 «Din vorbă se face fapta şj|| din faptă vorba. 1432 • Că fapta rea cînd se face Cu pedeapsă se desface. ISOCRATE. un gînd plăcut şi înviorător în care e stropită şi înfloreşte bucuria. 85. Sfaturi către De-monicos. numai darul are mîini. Cugetări. ci. Romani. X. examinează-te înainte de toate pe tine însuţi! MARC AURELIU. 83. 29. FĂGĂDUIALA (A făgădui) 1439 • Făgăduiala are picioare. care sînt nepieritoare.

te arde. 1490 • Muierea se înduplecă ci. mîngăieri. îndată şi-<> îndreaptă. PUBLIUS SYRUS. MARC AURELIU. Minciună. 1464 • Făţarnicul. 1451 • Făgăduiala dată e datorie curată. dulce te sărută. 1483 • Muierea cicală te scoate din casă afară. 1485 • Nimic alt mai bine prinde la orice muiere.1449 • Cel ce făgăduieşte şi nu împlineşte vrăjmaş dobîndeşte pe cel ce-i făgăduieşte. Proverbe româneşti 1478 • Pe făţarnic roagă-l să păstreze masca. tul burare şi ocară. 132 1463 • Te pupă în bot şi-ţi ia din pungă tot. Către sine Însuşi. ROUSSEAU. p. cît de bătrînă îndată se mînie cînd îi zici: „Bătrînă eşti". minţindu-i pe amîndoi. 1489 • Muierea. 1472 • Făţarnicul pe dinafară. 14S8 • Mai lesne poţi aduna sute şi mii de bărbaţi decît muieri numai două. 62. 38. grabnic la împlinire. 1482 • Muierea înţeleaptă. 1481 • Tăcerea la muiere cea mai frumoasă podoabă. Vezi şi: Cuvînt. 76. 1486 • Muierea. IORGA. 1462 • In faţă mumă şi în dos ciumă. Proverb englez 133 FKMEE 1478 • Puterea femeii? Limba sa. iar într-altul o carte de rugăciuni. să nu fie nicicum. IORGA. atunci este şi neclătinată. 261. 1468 • Făţarnicul aci laudă. voi. BALTASAR GRACIAN. N. La force de la femme? Sa langue. dă-răpănarea şi necinstea cnsei salo. dar unde te sărută multă vreme te ustură. Cugetări. 1461 • Făţarnicul e ca un cărbune care. nici să le iubeşti. 1457 • Încet la făgăduiala. 1465 • Zavistia cel mai cumplit vrăjmaş al prieteşugului. pentru a se da puţin. II. Prefăcătorie. Oracolul manual al înţelepciunii In viaţă. c-o vorbă dulce. XI. femeie fără bărbat. p. 202. 30. Proverb rusesc 1453 • Nici făgăduiala necugetată şi nici hotărîrea greşită nu impun vreo obligaţie. Reflecţii şi maxime. 1458 • Nu făgădui ceea ce nu poţi ţine. 1450 • De ai făgăduit odată. pe neaşteptate. Proverb albanez 1477 • Limba este ultimul organ care moare la femeie. SAMUIL MICU. Proverb francez 1479 • Bărbat fără femeie. cal fără frîu. făţarnicul serveşte atît lui Dumnezeu cît şi diavolului. FĂŢĂRNICIE (Făţarnic) 1460 a Făţarnicul este un taler cu două feţe. şi făţărnicia dragostei. 1466 • Făţarnicul cu graiul se pare că te apără.S. Cugetări şi maxime. III. LA ROCHEFOUCAULD. p. Cartea pentru părinţi. ca purtarea ei de cinste. cînd îşi cunoaşte greşeala. aci defăima şi pe cel ce-l ţine în palmă. 1471 • Cel mai mare dar la om. nici să le urmezi. ca mielul fără prihană. Cugetări. 1454 • Cine-şi calcă făgăduielile. fără făţărnicie sau ipocrizie. în adevăr. N. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. . ca să nu ieşi mincinos. ce unele-ţi grăieşte şi altele gîn-deşte. 167. şi pe cel mai i'iim-plit bărbat la blîndeţe îl duce. A. 1475 • Dacă bunăvoinţa ta este adevărată.J. rupe graniţa însăşi a vieţii oamenilor între sine. p. pă-zeşte-ţi făgăduinţa. Făţărnicie. Vezi şi: Falsitate. şi pe cel mai rău. nici zavistnic. înşelătorie. 1487 • Muierea desfrînată. Sentinţe. VAUVENARGUES. barcă fără cîrmă. Proverbe româneşti 1452 • Ţi-ai dat cuvîntul? Ţine-l. 1467 • Fugi de omul cu două feţe. iar cu semne de departe în groapă te aruncă. 445. 1474 • Făţarnicul are într-un buzunar bani. să te fereşti mai mult de-cît de şarpele cel mai înveninat. FEMEIE 1476 • Ceartă fără femeie nu se poate. nici făţarnic. 1456 • Vezi să nu făgăduieşti multe şi apoi ce fâgăduieşti să nu plineşti. iar pe dinăuntru lup întreg adevărat. Numai aşa poate fi cuviincios. 7. 1459» Se făgăduieşte mult. MAKARENKO. Scrieri filozofice: învăţătura politicească. dragoste şi cu plăcere. 1469 • Viclenii şi făţărnicii. J. Minciună. 1455 • Făgăduim după cum sînt speranţele noastre şi ne ţinem făgăduielile după cum sînt temerile noastre. 1484 • Muierea rea în casă. Proverb italian 1480 • Femeia fără bărbat la fel cu calul despiedicat. Nu ţi l-ai dat? Stai aşa. 1470 • De omul viclean şi de cel făţarnic.

CARLO GOLDONI. 152. bărbatul trebuie să fie surd şi femeia oarbă. o fluşturatică este aceea care nu ştie dacă iubeşte şi ce iubeşte. IV. IBRÂILEANU. .c. BEN SIRAH. 1509 • O femeie care iubeşte pasionat nu glumeşte niciodată. 1512 « Femeile sînt temelia educaţiei în fiecare generaţie. TUDOR ARGHEZI. 1492 «Cea mai marc ruşine la orirc muiere al său bărbat a-şi iăsa şi la altul a alerga. dacă vrei să te arăţi. cap fără corp. 1515 • Femeile înţelepte zidesc casa. 1517 • Femeia ca femeie se schimbă şi îmbătrîneşte. TEOGNIS. Cartea înţelepciunii. 1501 • Muiere tăcută anevoie a găsi. 2. cu bărbatul iubit sau pe socoteala lui. Cafeneaua. I. SOLOMON. 1503 • Femeia vrednică veseleşte pe bărbatul său. MEHEDINŢI. 1506 • Societatea femeilor este e-lementul în care se dezvoltă distincţia socială. la rîndul său. Şcoala muncii.1. spre a o linişti. 1493 <» Ca să-ţi fie muierea ta cinstită. 460. • Fericit cel ce a dobîndit prieten bun şi cinstit. 1496 • Femeia cinstită e coroana bărbatului. să păzeşti la toate o măsură dreaptă. 26. s. • Fericită fata ce muma ei ji dă pilda cea mai bună. Familie. Soţi. Cugetări despre bine şi rău. pururea fericit. 274. 1499 • Muierea cînd lipseşte /Casa se risipeşte.P. J. liniştită şi cinstită. adesea pleacă în timpul nopţii să caute alt port. Mit Frauen soli man sich nie un-terstehen zuscherzen. Proverb malgaş 1519 1520 1521 1522 1523 1524 1525 1526 1527 1528 • Fericit e acel ce poate în-J calzi mai mulţi la soba lui. • Nici o fericire fără virtute. cea mai mare fericire la ei se găseşte. Manual de morală practica. act. 14. 150S • Cînd o femeie este supărată. 1504 • Cînd o femeie are darul de a tăcea. 1505 • Vorbă puţină — iată podoaba femeii. 1498 • Femeia stearpă este ca pomul fără roade. S. 1507 • Să nu te încumeţi niciodată să glumeşti cu femeile. I. 1511 • O femeie se uită pururi la un bărbat ca la un bărbat şi. p. Altă creştere. frate. suit destule patru mici sărutări. Flori. Maxime şi reflecţii. Poeme elegiace. 1497 • Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa. corp fără cap. Proverbe româneşti 1502 • Trebuie să deprindem bărbaţii în respect faţă de femeie. GOETHE. însemnează că are calităţi ce ies din comun. N. Caracterele. Privind viaţa. Grădina. veselia casei şi a bărbatului viaţă. I. iar cele nebune o dărîmă cu mîna lor. CORNEILLE. act. p. • Fericit este cel ce n-are trebuinţă de nimeni. I. 1495 r> Femeia cea nebună casa îşi dărîmă. Faust. 1510 • O femeie nestatornică este aceea care nu mai iubeşte. FERICIRE (Fericit) 1518 • Pentru ca o pereche să fie fericită.1491 « Muierea bărbată. 211. • Niciodată nu te vei socoti fericit dacă nu te vei purta cinstit. în societate. o u-şuratică este aceea care şi-a găsit altul. mama ca mamă nu se schimbă şi nu îmbătrîneşte. III. 82. se. • Curat la gînduri. 13S FEMEE-FERICIRE FERICIRE 1514 • Toate popoarele civilizate au respectat femeia. • Cînd muierea cu bărbatul nicicum se gîlcevesc. G. 1494 o Femeia caro-i cuminte îi mai mare decît un bărbat. IV. o nepăsătoare — cea care nu iubeşte nimic. 134 FEMEE 1500 • Muierea curată / De miros te-mbată. 24. altă parte frumoasă la ea este simplitatea gătelii.XX. 1516 • O femeie tînără căsătorită cu un bărbat bătrîn este o barcă care n-ascultă de cîrmă şi care. GOETHE. un bărbat se uită la o femeie ca la o femeie. 2. ROOSSEAU. trebuie şi tu mai mult s-o cinsteşti. DEMOCRIT. • Ca să te socoteşti între fericiţi. şi anii lui îi va umplea de pace. Mincinosul. p. LA BRUYERE. Emil. femeie fără bărbat. RICHTER. şi de muncă niciodată să te laşi. Fragmente. • Fericit cel ce poate trăi cu toţii în pace. Vezi şi: Căsătorie.J. VELIMIROVICI. cuvinte şi la fapte să te arăţi. 1513 • Bărbat fără femeie. Proverbe.

Fabule. dorinţa de a distra pe alţii. Amuzînd o companie se poate să distrugem o inimă. dacă te vei mînia că e cineva mai fericit. DR.) mai rău decît pumnalul. 40. 30. Muncă. FR. începe să-şi laude nevasta. stînd alături de un necunoscut. nici banul nu fac pe om fericit. îi înşiră bunătăţile cu care s-a ospătat la cină. Educaţia cetăţeneasca a tineretului şi adulţilor. SENECA. Vezi şi Mulţumire. p. ' 153$ • Fericirea ne vine de la virFLORIAN. 9. Pace. căci există cuvinte care lovesc mai puternic decît bătaia şi (. 1556 • Obiceiul de a flecari. IORGA. Cugetări. dolj vrăjmaşi ai adevărului. 92. citat de S. 89. 1539 • Fericirea fără de ajutorul faptei bune nu să poate dobîndi. IX. Omul. p. ALEXIS CARREL. W. Testamentul meu.. a fi un om bun. FâRSTER. 1534 • Omul care munceşte.. pentru a fi fericiţi şi a face pe alţii fericiţi.Prin lucru singuratic şi meditaţie personală. 1543 • Flecăreala necurmată. CARLYLE. SMILES. Fii om de caracter. p. . . : 1552 • Flecarul şi mincinosul. VI. trebuie să iubim pe aproapele nostru ca pe noi înşine şi. IV. VII. tăcere. 134. 1531 • Fericirea se obţine pe două căi: l. p. XIV. Smiles In Fii om de caracter. începînd cu familia. poate şi viitorul unui om.Către sine însuşi. dacă nu e cu putinţă să-i facem cele ce am dori ca să ni se facă nouă. pen tru prietenul tăcerii. 1549 • Numai pămîntul astupă gura flecarului. îi povesteşte ce a visat.1529 • Ferice de acela căruia îi spui o vorbă şi pricepe zece şi vai de acela căruia îi spui zece şi nu pricepe nici una. 1538 • Experienţa arată că cel mai fericit este cel care a adus fericirea celor mai mulţi oameni. 277. 1540 • Niciodată nu vei fi fericit. SAMUIL MICU. 1551 • Flecarul din gură vorba îţi fură. cel ce le face e tot fleac ca şi ele. 1537 • Fericirea nu este altceva decît. sinceritate. 17. MARX. este ca nisipul deşertului. pentru călătorul obosiţ. Fragmente. 1548 • Flecarul e ca oala. GREUZE. cel mai mult sună cînd o loveşti goală. 2. 1536 • Munca. zofice: Învăţătura politicească. ne îndeamnă prea adeseori să dezvăluim lucruri ce niciodată n-ar trebui să iasă din gura noastră. Despre minciuni şi flecarii. S. 1557 • Flecar e numai cel care spune fleacuri. Vai de cel care cade în ghiarele unui astfel de flecar. TH.. 1554 • Flecăreala este o înşirurie de vorbe fără rost. 138 1558 • Omul care e flecar / Trăncăneşte ca un car. care are o soţie şi copii pe care îi iubeşte este fericit. 1547 • Ii merge gura ca o moară hodorogită. 11. Despre mlnie. ocupaţia şi activitatea utilă sînt secretul principal al fericirii. Scrieri filo-. TOLSTOI. V. ANTON PANN. p. 1550 • Cu cel flecar nu te sfătui. Prin diferite raporturi cu semenii în societate. DEMOCRIT. III. 1541 • Pentru fericirea personală este necesar să-ţi controlezi fiecare cuvînt şi fiecare faptă. Reflecţiile unui tlnăr la alegerea profesiunii. 150. bucatele rămîn pe masă. N.. Cartea copiilor mei. că nu va putea păzi taina ta. Proverbe româneşti 1530 • Oamenii cei mai fericiţi şi mai folositori sînt alcătuiţi din-tr-un tot armonios de activităţi intelectuale şi morale. 1542 • Ştim că. 1559 • Flecar este omul care. 1532 • Nici frumuseţea. cel puţin să nu-i 136 FERICIRE-FLECAREALA facem ceea ce nu ne-ar place să ne Iacă nouă altul. 1553 • Cea mai mare piedecă a flecarului este cînd nimeni nu-l ascultă. Proverbe româneşti 1555 • Obişnuinţa face din noi nişte flecari. 3. iar nu cum să grăiască 1545 • Flecarul multe trăncăneşte. Proverb persan 1544 • Pe flecar să-l înveţi cum să tacă. MARC AURELIU. Discurs despre poezia dramatică. K. 1533 • Omul cel mai fericit este acela care face fericiţi pe cît mai mulţi oameni. fiinţă necunoscută. PAUL DOUMER. ci numai înţelepciunea şi cumpătarea. DIDEROT. dar nimic nu pricepe 1546 • Doi flecari la masă. L.

III. FENELON. pe care părinţii le pot lăsa copiilor. 1575 • Prietenia dintre doi fraţi este mai solidă decît un meterez. un prieten căruia nimeni nu-i poate ţine locul şi pe care. VI. Vezi : Bîrfeală.. ci „Vino. Pînă la sfîrşit se face nesuferit tuturor. Proverb chinez 1562 • Fraţii sînt fraţi. Cle şi vetire. Proverb protughez 1565 • Fratele frate la necaz să se arate. FRATE (Fraternitate) 1561 • Cînd fraţii lucrează împreună. 1571 • Frate pe frate cînd va ajuta. pădurea. Aventurile lui Te-lemac. nici un duşman ca un frate. 707. 1572 • Cine pe fratele său nu mîn-gîie vrăjmaşul lui se socoteşte şi cine îl lasă să moară de foame ucigaş lui se socoteşte. Opere morale. LAMARTINE. 1579 • Nu-l socoti pe prieten egal cu fratele tău. odată pierdut. 1568 • Toţi dintr-o mumă fiind născuţi. Toporul şi ANTISTENE. A-i ajuta. 1581 • Egoismul şi ura au patrie. nimeni nu-l poate înlocui. Cartea copiilor mei. XVII. El vorbeşte. GOGOL. 1580 • Un tovarăş înţelept nu este mai puţin ca un frate. ! Nu le aduc streinii. ci ni le face toate Un pămîntean d-ai noştri. Vezi şi: Prieteni. frate. IX. dar buzunarele nu. citat de Diogene Laerţiu In Vieţi şi sentinţe ale filozofilor iluştri. munţii se schimbă în aur. 1576 • Fraţii. Odiseea. HOMER. scumpe ca şi cei mai scumpi amici. N. A-i iubi este natural şi uşor.. IIESIOD. toţi de fraţi se înţeleg. GR. fiul lui Ulise. X. Calomnie. Taras Bulba. diverse. surorile sint ceva din noi înşine. cetatea cea mai tare. 295. 1578 « Nu este legătură mai sfîn-tă decît aceea a fraternităţii. Dragostea frăţeasca. 1570 • Fratelui tău să nu-i zici: „Pas de cere la altul". fraternitatea nu. TEOGNIS. 1577 • ■ Oamenii sînt toţi fraţi. dar brînza-i pe bani. FRUMUSEŢE (Frumos) . . Proverbe româneşti 139 157-l « Cele mai multe rele nu vin | de afară. frate să-mi fii / Dar la noi mai rar să vii. 124. nu e nici una mai de preţ ca un frate: e un prieten dat de natură. trei fortăreţe. o rudă sau un frate. a-i sprijini este o datorie. Munci şi zile. VIII. VI. cine împotrivă-le vor sta. Proverb indian 1564 • Trei fraţi. Cei din jur îl aprobă plictisiţi.TEOFRAST. PAUL DOUMER. ele Poeme giac e. Rude. Poezii. 1569 • Frate cu frate într-o unire. 1573 • Frate-mi eşti.V. Caracterele. Proverb german 1563 • Nici un prieten ca un frate. 1566 • Frate. 1582 • Dintre toate comorile. PLXJTARH. 1567 • Singur nimeni nu te-ascultă iar împreună cu fraţii tăi toţi tremură de tine. 1560 • A tăcea este o sarcină prea grea pentru un flecar. să-ţi dau eu". ALEXANDRESCU.

I0RGA. 1587 • Ce e frumos la toţi place. adesea. mai ales fără temei.12. ci mai frumos. cartea a H-a. '1594 » Frumuseţea morală lasă o ^a#nntire neştearsă aceluia care a văzut-o. că e sublim. N. . 1591 • Frumuseţea. că e generos. 1613 • Tot ce se fură iese la soare. 1601 • Una este a trăi frumos şi alta a trăi fălos. JUVENAL. 93. Căci prima vine din cumpătare. că e frumos. Proverb rusesc 1593 • Dacă frumuseţea nimereşte unde trebuie face să strălucească virtuţile şi să roşească viciile. ci ceea ce-mi place. Fragmente. 1606 • Frumosul este simbolul binelui moral. Poezii. Caracterele. Gnomologia. 3. a doua dispreţ. risipă şi abatere de la ordine şi bună-cuviinţă. Utopia. CICERO. Podoabă. Schonheit bănditgt allen Zora. Odă la o urnă greaca. 1599 «Iar frumuseţea-i bun netrebnic / Şi ispititor la G. Puntea lui Rumi. Qui voie un oeufjVole un boeuf. COŞBUC. XI. III. Tusculanele. 1595 • Fiecare găseşte frumos ceea ce ştie. 1597 • Numai prin suflet se in-vederează atît frumuseţea cît şi urîţenia. 1614 • Cine fură odată e fur totdeauna. 1609 • Cine nu se îngrijeşte de frumuseţea pe care i-a dat-o natura trece drept leneş şi neisprăvit. 27. fireşte. 1585 « Nu e frumos ceea ce e frumos. Ea îşi are izvorul înăuntrul corpului. CLEMENT ALEXANDRINUL. partea I. 84. III. fiinţă necunoscută. Proverbe româneşti 1592 • E plăcut să vezi un bărbat frumos. Critica raţiunii. dacă nu se adaugă şi podoabele inteligenţii. căci de-abia în urmă frumuseţea înfloreşte spre partea din afară a trupului şi se înfăţişează printr-o culoare luminoasă. Proverbe italiene 1586 • Ce e frumos poartă şi po-nos. GOETHE. 105. II.1583 • Rar se vede înţelepciunea unită cu frumuseţea. altfel sufletul urît o învinge. p. Vezi şi: Lux. 1603 • Frumuseţea trebuie să fie legată cu bunătatea. Proverb danez 1611 • Cine fură un ou/Fură şi un bou. cuviinţă şi mulţumire cu puţin. Cugetări. Calităţile acestea fiind nespus de preţuite. dar înţelepciunea creşte. dar sulimanurile care dau o mină de ajutor naturii sînt un obicei năstruşnic şi nevrednic. FULLER. 297. FRANCIS BACON. JOHN ICEATS. 11. Fragmente. Faust. Prima merită laudă. ci la fapte să te arăţi frumos. Satire./Şi. se mulţumeşte fiecare să creadă că le are. măsură. LA BRUYERE. iar nu cînd se plăsmuieşte. 1605 • Frumuseţea şi ruşinea rar merg împreună. 1600 • Frumuseţea corpului are ceva de animal. fără înţelepciune. 160-l • Podoabele nu fac frumos. 1589 • Nu la faţă. un prieten. IV. V. Omul. 1673 • Nu glumi într-una. / Ştiunevestele-acest lucru. Pedagogul. 1596 • Nu e cuviincios ca frumuseţea trupului să fie un laţ pentru prins oameni. Proverb arab 1584 a Frumuseţea fără bunătate e ca un vin trezit. este ca floarea în tină. 140 1588 • Frumuseţea vestejeşte. rele. THOMAS MORUS. secţia a Ii-a. Soţia cîş-tigă dragostea bărbatului mai puţin prin farmece trupeşti decît prin purtare cinstită. 22. 142 GIAJMĂ-GRESEALĂ 1672 • O glumă n-a cîştigat niciodată un duşman. prin blîndeţe şi respect unul pentru altul. TH. vezi. spre frumuseţe. ce cuminţi sînt ele. Eseuri: De-_~ ALEXIS CARREL. 63. / Dar nu ştiu-n el ce zace. 1598 • In adevăr frumuseţea este o nobilă floare a sănătăţii. EPICTET. 11. fie şi o singură dată. FURT (A îma) 1610 • Un hoţ îşi închipuie că toată lumea fură. DEMOCRIT.10. KANT. dar mai uşor se trăieşte cu un bărbat de duh. II. 1607 • Frumuseţea este adevăr şi adevărul este frumuseţe. FRUMUSEŢE-FURT 1602 • Frumuseţea îmblînzeşte orice mînie. 1590 • Frumuseţea se cinsteşte cînd este. dar a pierdut. 1608 • Nimeni nu spune despre sine. X. ordine. 11. a doua din desfrînare. 79. Proverb francez 1612 • Cine spune minciună e ca cel ce fură.

Batjocură. 241. Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea. LA BRUYERE.. Clteva cugetări despre educaţie. după ea să nu te iei. Socotesc că e bine să se abţină. J. Oracolul manual al înţelepciunii in viaţă. tot omul. S. îndată. 134. 1689 • întîi ale tale greşeli să îndreptezi. faptul cu ai făcut haz pe seama cuiva sau aluzie la el îl întărită spre mînie. FORSTER.1674 • Nimic nu cere mai multă atenţie şi îndemînare decît gluma. 1691 • Greşeala iertată nu se mai aminteşte. 1688 • In multe greşeli cade cel ce fără de lucru sade. DEMOCRIT. care îl pune la adăpost de replică. cere iertăciune. mai presus de ceilalţi. făcîndu-te că o aplauzi. Fr. Errare humanum est.. ci din simţ de răspundere. 1681 • Omul înţelept îşi stăpî-neşte dorinţa de a face un spirit sau o mustrare pe seama altuia. 148 GREŞEALĂ Dar cel ce face-anume nu trebuie cruţat. 1687 • Nu te supăra cînd prietenul tău îţi arată greşeala. 1(578 • Cîteodată în lume Sînt primite şi glume. 1680 • O batjocură. 1702 • De ce. cînd greşeşte. 1691 • Nu arunca greşeala ta asupra altuia. cu aceasta pe tine te cinsteşti. S1IILES. 3 (Chelul şi Musca). 1692 • Ca să poţi îndrepta ale altora greşeli. I Asupra altuia se dezvinovăţeşte? 1703 • Greşind din întîmplare. că se face obicei. Proverbe româneşti 1699 • Orice greşeală se plăteşte Proverb general 1700 » Să ne ferim de greşeli. dar nu toată lumea are talentul de a mînui cu dibăcie o treabă atît de gingaşă şi dificilă. ANTON PANN. Proverb francez 147 10* GREŞEALĂ 1683 a Cine mult vorbeşte mult greşeşte. BALTASAR GRACIAN. Acest fel de a glumi este introdus chiar şi-n conversaţia celor mai distinşi oameni. Fragmente. Personne n'est infaillible. 143. 1686 « Greşeala îndreptare aşteaptă. GREŞEALĂ (A greşi) 1682 • Nimeni nu este fără greşeală. Memorii. Cheltuitorul 41 . Fii om de caracter.. 1690 • Greşeala altuia la acela s-o laşi. 1704 • O mare tărie de suflet e să suferi în tăcere greşeala altuia şi să nu te molipseşti do greşelile lui. FEDRU. Vezi şi: Cuvînt. p. 1696 • Greşeala de o clipă e adesea supărare pe viaţă. Caracterele. o glumă. aceia pildă să ia de la tine. 1677 • Ironia este felul cel mai rafinat de a expune defectele altora. nu trebuie ca o glumă să fie luată în serios PLAUT. 1693 • Cum greşeşti. DONICI. şi-o îndreaptă. Îndrumarea . 1701 • Necunoaşterea binelui este pricina pentru care se fac greşeli. apoi ale altora. trebuie tu să fii curat de orice greşeală. ca ş . LA ROCHEFOUCAULD-DOUDEAUVILLE. PLUTARH. în timp ce prostul spune tot ce gîndeşte şi sacrifică mai degrabă prietenul decît gluma. 83. Proverb italian 1684 • A greşi este în firea omului. ci mai bine îndreap-t-o. 76. V. 74. W. AL. 920. 1698 • Cine munceşte uneori greşeşte. Vorbă. şi rlndunica. 1695 • Cine poato opri pe cel ce greşeşte şi nu-l opreşte părtaş al aceleiaşi greşeli se socoteşte. 1697 a Chiar omul cu judecată / Greşeşte cîteodată. 3. carte de cugetări. Despre mlnie. Proverb latin 1685 • Greşeala fiului tău să n-o treci cu vederea. Amphitrio. într-un post înalt. 1679 • Niciodată. nu trebuie să facă niciodată o glumă usturătoare.. 1676 • Zădărniceşti o glumă. Rîs. nu din teamă. V. 54. E de laudă cel ce-şi cunoaşte greşeala şi.. nu-i nimeni vinovat. LOCKE. 1675 • Cel care se află. Fabule..

Artapoetică. e o greşeală s-o faci mai mult decît e necesar. 1719 • Greşeala tatălui nu trebuie niciodată să vatăme pe fiu. • îndreaptă greşeala. 528. 1714 • Dacă cineva greşeşte. Mojicie. FR. GURĂ (Guraliv) 1727 o Cine gura îşi stăpîneşte viaţa şi-o scapă. • Pentru ca să-ţi recunoşti greşeala. 246. Iertare. Vezi şi: Faptă. 1713 • Greşeala tulbură. X. 256. de aroganţi şi de nebuni de toate felurile. 1708 1709 1710 1711 1712 • Vai de acel care ţine minte pedeapsa şi uită greşeala. IBRĂILEANU. de încăpăţînaţi. 1724 • Numai naturile grosolane nu roşesc de nici o idee care le vine în cap. Cugetări. 1733 • Ori să fii cu miere-n gură. Eseuri asupra moravurilor. 65. / Prin purtare grosolan. dar. Caracterele. p. 77. Păţanie. Sentinţe. sfă-tuieşte-l cu bunătate şi arată-i cu blîndeţe greşelile sale. adevărul linişteşte.vieţii pentru băieţii şi fetele de la 18 ani. 1717 • Nu vedem decît greşeli la inamicii noştri. 27. PUBLIUS SYRUS. • Să te întrebi ce ai greşit în ziua cînd vei vedea că nu mai ai duşmani. acel altul n-o uită. GROSOLĂNIE (Grosolan) 1921 • Mai bine un diavol politicos decît un sfînt grosolan Proverb libanez 1722 • Din lene ajungi golan. Cugetări. G. IORGA. 1726 • Grosolănia pare să fie necunoaşterea bunei-cuviinţe. Oracolul manual al Înţelepciunii in viaţă. 39. a ierta e dumnezeiesc. Vezi şi: Glumă. 1706 • Sînt greşeli ce pot fi iertate. ori cu mîna în buzunar. LA BRUYBRE. BALTASAR GRACIAN. 1731 • Gura înţeleptului cînd se deschide. NIETZSCHE. aceasta trebuie să faci. 1705 • Nu da socoteală cui n-o cere şi chiar atunci cînd e cerută. VOLTAIRE. 1732 • Apa. Chiar defectele lor ne par plăcute. J. JOUBERT. III. 4. POPE. In bocea chiusa non entra mai mosc a. Aforisme. Către sine însuşi. 22. Eseu despre critică. Proverb albanez 150 GURA 1728 • Fii de trei ori binecuvîn-tată gură închisă. 1715 • Uiţi greşeala cînd o mărturiseşti altuia. 1720 • Multe greşeli se nasc dintr-un adevăr de care se abuzează. bădărănia şi brutalitatea pot fi apucăturile unui om de duh. HORAŢIU. BALTASAR GRACIAN. p. Obrăznicie. Vorbă. Viaţa.350. tu închide pe a ta. zdrobeşte păcatul. SCHOPENHAUER. ci numai pe ale altora. • Meşteşugul cel mare e să îndrepţi pe cineva fără să ştie că a greşit. 1716 • A greşi e omenesc. vîntul şi gura lumii nu le poţi opri. 1707 • Cine nu cere iertare de faptele sale greşite Drept e s-o dee în urmă celor ce o vor de la dînsul. Proverb elveţian 1729 • în gura închisă nu intră niciodată musca. 1718 • Nu vedem greşelile şi viciile noastre. amorul. p. moartea. IV. Privind viaţa. A. trebuie ca sufletul tău întreg să-i fi fost superior. I. de obicei. Satire. rrnrfrli românesc 1723 • Fereşte-te de grosolani. TEOFRAST. XI. Grosolanul este omul care vine la adunarea publică chiar şi în ziua în care s-a îmbătat. 1734 « Mai treabă. gura amăreşte. Aforisme. V. Proverb italian 1730 • Gura îndulceşte. . SCHOPENHAUER. Oracolul manual al Înţelepciunii in viaţă. XII. LXXX. MARC AURELIU. 1725 • Grosolănia. iar la persoanele care ne sînt simpatice o mulţime 149 GRESEALĂ-GROSOLANIE-GURĂ de calităţi. Caractere. 48. 17. N. 106. Pedeapsă. HORAŢIU. XLIX.

Cugetări. CARAGIALE. 1746 • Un frîu în gură e mai sigur decît lanţurile la picioare. 1757 • Ocazia face pe hoţ. că pe mulţi bănuieşte. 22. 1759 • Ori fură. să ştie oarecine cînd să tacă din gură. de hoţ şi el se socoteşte. muncii p. iar guralivul este omul care indiferent de ce i-ar spune cel ce-i iese în cale îi răspunde că nu prezintă. Proverbe româneşti 1762 • Nu orice ticălos e hoţ. dar orice hoţ e ticălos. Proverb albanez 1753 • Hoţul c-un păcat şi păgubaşul cu două. 82. Amintiri: I. Pasiunile: Iubirea. IERTARE (A ierta) 1765 • Greşelile tinereţii se iartă. căci ar însemna o reputaţie de om compromis. 1750 • Ori pune-ţi pază gurii. L. SLAVICI. N. 1741 • Cea mai mare învăţătură. ci de acela care tace şi face. 1736 • Din tot locul şi totdeauna să-ţi păzeşti cu totul gura. 152 HOŢ-IEKTARE 1763 • Oricine urăşte pe hoţ şi pe calomniator. Retorica. VII. Henric VI. EPICTET. TEOFRAST. 1740 • Cu cel bun de gură nicicum să te apuci. Manual. DEMOCRIT. 1751 • Dacă am vrea să definim năravul acesta. 4. 1764 • Hoţul vede un jandarm în dosul fiecărei tufe. II. Fragmente. Tîlliar) 1752 • Cine laudă pe hoţ se vede că-i plac hoţiile. 1758 • Hoţul fură şi jură.. 1761 • Tîlharul niciodată nu se pricopseşte. / Şi alte legumi puturoase. ARISTOTEL. 1742 • Nu te speria de acela care face gură. 1745 • Nu fi gură rea şi mai puţin încă. Altă creştere. Lăcomie. am putea spune că este neputinţa de a-ţi stăpîni gura. cea mai ticăloasă. 1755 • Fereşte-mă. Caracterele. 1754 • Cel ce pe hoţ primeşte. nici iarăşi de tot slobodă să ţi-o laşi la orice şi ori-cînd. . ANTON PANN. usturoi sau prasă. /Care foarte greu miroase. / Cînd vede că l-a zărit. ci mai bine la vreme să grăieşti cît şi cum ţi se cuvine. XXIV. să nu treci drept gură rea. 1S1 GURĂ-HOŢ 1747 • Voi păzi gura mare de vorbe spurcate. Despre vorbire iarăşi. MEHEDINŢI. că el le ştie pe toate şi că îi stă la dispoziţie cu informaţii. ARISTOTEL. Hristoitie. p. Proverbe româneşti 1743 • Sînt ipocriţi şi netrebnici cei ce fac toate din gură. 228. /Cînd ştii c-ai mîncat la masă /Ceapă. e tot lotru. că te face de ocară. IORGA. 135. 158. 1739 • Cu gura căscată nicicum să te plimbi ca să n-auzi de la toţi: „Gură-cascâ". Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. 1756 o De hoţul din casă nu te poţi ieri niciodată.. 144. Proverb italian 1767 • Cine iubeşte iartă. 1760 • Hoţul zice c-a glumit. dar nimic în realitate. p. şi multe lui îi înlesneşte. BALTASAR GRACIAN. şi oricum. 1737 • Gura mincinoasă. 1744 • De gura lumii să nu-ţi pese. Vezi şi: Cuvînt. SHAKESPEARE. 1738 • Gura de tot să nu ţi-o înfrînezi. HOŢ (Lotru. căci nu-i în puterea ta s-o opreşti.multă gură decît 1735 • A se lua după gura lumii este a da de prăpastie. căci de cei de afară mă feresc eu. de hoţii din casă. ori spune-o verde româneşte ! I. p. II faut que jeunesse se passe. Doamne.importanţă. 1748 • Pune-ţi frîu la gură şi lacăt la inimă. S. Proverb francez 1766 • A ierta este cea mai frumoasă răzbunare. 50. Vezi şi: Furt. ori ţine sacul. VII. Limbă. 1749 • Ţine-ţi gura-n depărtare / Nu o apropia tare. Vorbă. Şcoala ANTON PANN.

153 1781 • icrtind te ridici mai presus decît cei ce te-au insultat. S. 39. niciodată ţie. II. N. De oratore. dar iartă greşeala. 1787 • Iubeşte adevărul. Agamemnon. 133. dar nu putem ierta pe cei pe care-i plictisim. Educaţia prin sine Însuşi. 1783 • învingătorul care iartă este de două ori învingător. 132. NAPOLEON 1782 • Iertarea I. 1784 • Trebuie să ierţi. SHAKESPEARE. FRANCESCO GUICCIARDINI.76. 1777 • In tine să fie un judecător care să ierte numai pe alţii. se. Despre război şi pace. II Vezi şi: Greşeală. 1786 • Iartă adesea altora. I. p. Bărbatul viteaz . 1796 • Nu imita ce nu-ţi trebuie. 1779 • Ierţi atît cît iubeşti. IMITAŢIE (A imita) 1788 • Nebunul şi invidiosul murdăresc pe cel curat. CICERO. 330. act. act. 1126 a. Satiricon. 1769 • Cu iertarea ce tu faci. asta nu-i o laudă. I. spre a fi la fel. Cugetări. Aime la verite. cine imită binele răfliîne mai prejos de exemplu. mais pardonne ă l'erreur. ARISTOTEL. Clteva cugetări despre educaţie. ASLAN. Istoria Vizirului Nureddin. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţa. IORGA. Proverbe româneşti 1791 • Cel care admiră se foloseşte şi el. i'V» » Cine imită răul depăşeşte totdeauna modelul. Dacă nu eşti cocoşat şi vei face ce face cocoşatul. 350. IV. căci e îndemnat să imite persoana pe care o admiră. 304.1768 • Lesne a ierta. Arta poetică. O MIE ŞI UNA DE NOPŢI. în locsă-l imite. cînd este nevoie de iertare. SENECA. VOLTAIRE. 1797 • în fiecare exemplu de purtare energică există putinţa ca el să fie imitat. Proverb arab 1789 • Omul este ca oaia. LA ROCHEFOUCAULD. Furtuna. LOCKE. ERASM. 22. HORAŢIU. Drept e s-o dea în urmă celor ce-o vor de la dînsul. IORGA. 17. lăuda-ţi-l pentru sinceritatea de care a dat dovadă şi iertaţi-i greşeala. XVIII. III. se. Satire. Etica nicoma-bică. Discurs In versuri asupra omului. 1792 • Nu-i nimic mai uşor decît să imiţi haina sau poziţia sau gesturile cuiva. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. I. 1790 • Pînă să-l faci ca pe tine. 326 1778 • îi iertăm adeseori pe cei care ne plictisesc. Dar dacă vezi ceva vicios şil imiţi. V. 1776 • Ai dreptul să ierţi numai ce s-a făcut în paguba ta. HORAŢIU. este frumoasă cînd vine de la cel mai tare şi e frumoasă mai ales cînd este acordată unei fiinţe fără apărare. 2. lesne se ia după altul. 1780 • Dacă un copil îşi mărturiseşte greşeala fără înconjur. Scrisori către Atti-cus. BALTASAR GRACIAN. 1774 • Sînt greşeli ce pot fi iertate. 1773 • Mai presus de orice trebuie să ne iertăm unul altuia slăbiciunile. p. Sentinţe. ti mai mult spre iertare. 10 4 . dobîndeşti pe toţi de fraţi. XI. 1785 • A ierta este o faptă mai nobilă şi mai rară decît aceea de a se răzbuna. anevoie a uita. el te face ca pe sine. 275. CICERO. PUBLIUS SYRUS. 1793 • Străduieşte-te să imiţi înţelepciunea adversarului. Istoria Italiei. pentru a-şi ascunde cocoaşa. 1771 • Toată greşeala are iertarea ei. 1770 • Mai bine să ierţi pe cel vinovat. Cugetări p. PETRONIU. 1775 • Cine ne cere iertare de faptele sale greşite. I. decît să pedepseşti pe cel nevinovat. N. 1794 • Imită pe alţii numai cît îngăduie bună-cuviinţa. Pedeapsă. vei părea că şi tu ai una. III. G. Cugetări. Proverbe româneşti 1772 • Cel blînd nu înclină spre răzbunare.

XIV. XII. 107. CICERO. 1808 • Prima impresie a copilului se menţine totdeauna.LES. HUGO. Primirea uşuratică a 154 155 unei impresii arată puţina pregătire a cuiva şi nu e departe de patimă. Caracterele. LA BRUYERE. citat de A. Vezi şi: A se amesteca. 1809 • Totul depinde de prima impresie. 1806 • Nu te lua după prima impresie. 69. 243. în măsură mai mică sau mai mare.. TH. Q. S. 1802 • Nu cere ceea ce este cu neputinţă. ti. 1804 • Prima impresie valorează. 38. Aforisme. Inoportunul este omul care vine să-ţi ceară sfatul tocmai cînd nu-ţi vezi capul de treburi.. revanşa vă pune la nivelul său. Privind viaţa. şi mai ales. 1819 • Gîndeşte-te că şi tu şi acela care te insultă. Exemplu. 73. Vezi şi: Bună-cuviinţă. DIGESTE Vezi şi: Cumpătare. N. FRANKLIN. şi nu care suferă. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. Despre prietenie. Fii om de caracter. IBRĂILEANU. încît indispune pe cei cu care vii în contact. Fragmente. FULLER.. 1813» A aceluia este greşeala. p. numai iertarea vă aşează deasupra lui. Clntecele crepusculului. Proverb albanez 1801 • De unde nu-i. Purtare. 1817 » Dispreţul şterge insulta mai repede decît răzbunarea. INSULTĂ 1812 • Tachinarea este un fel de insultă. V. Cugetări. iar aceasta este favorabilă sau nu. de vorbirea. DEMOCRIT. IORGA. Proverbe româneşti 1803 • Nimeni nu-i dator să facă ceea ce nu se poate. Richard. 111. BALTASAR GRACIAN. Mieux vav. 1821 • Insulta e neputinţa exagerată. 173-l74. tinerii imită mai mult decît bătrînii. S. IV. Măsură. ca şi cum ar primi învăţătură prin porii pielii. pe aceia cu care vin în contact. Nechematul n-are loc la masă Proverbe roinâneşt 1811 • Inoportunitatea înseamnăo intervenţie făcută într-un moment atît de puţin potrivit. IV. într-o zi sau alta aveţi să staţi cu mîinile pe piept şi cu luminările la cap. Schopen-hauer in Aforisme. G1.UI. XIV. . şi legiutorii opresc anumite insulte. Impossibilium nulla obligalio est. 37. Educaţie. Almanahul sărmanului Gnomologia. Fii om de caracter. 1814 • Insulta este un fel de ac. p. 1820 • Insulta e declaraţia în-frîngerii. B. 227. TEOFRAST.. . IMPOSIBIL 1800 • Nu cere ce nu este. SCHOPENHAUER. fără vrere. Caracterele.entuziasmează pe cel slab şi-l forţează aproape să-l urmeze. 1128 b. poate că ar trebui să oprească şi anumite tachinări. Etica nicoma-hică. Oamenii au înăscut în ei instinctul imitaţiei şi fiecare este influenţat. CICERO. care insultă. pe care chiar oamenii cei buni şi cu minte cu greu îl pot suferi. Datorie. nu se cere. 1807 • E bine să fim totdeauna stăpîni peste impresia momentului şi a simţurilor noastre. 24. felul de a fi şi de a gîndi al semenilor săi. INOPORTUNITATE 1810 a Nu-ţi băga nasul unde nu-ţ fierbe oala. 1805 • Mai bine este a fi decît a părea. SMILES. p. 156 1815 « Cea mai mare insultă pentru un bărbat e să se afle sub stăpînirea unei femei. Pildă. după cum omul cu care avem de-a face este politicos şi drăguţ sau nu. 1816 • Insulta vă aşează sub nivelul duşmanului. 1799 • Tinerii ca şi bătrînii. Vezi şi: Admiraţie. V. 1798 • Copilul învaţă fără strădanie prin simplă imitaţie. ARISTOTEL. Politeţe.t etre que parai tre. 1818 • Niciodată să nu insulţi o femeie care cade! Cine ştie ce povară îi copleşeşte sărmanu-i suflet. Besser sein als scheinen. 1822 • Este deopotrivă de anevoios să înăbuşi la primele mijiri sentimentul insultelor şi să-l păstrezi după un anumit număr de ani. XXI. V.

36. Ocară. invidiază totdeauna virtutea altora. 1824 • Este o însuşire regească să faci bine şi să rămîi surd la insulte. 1825 • Adevărata stimă faţă de noi înşine ne face nepăsători pentru insulte. GOETHE. 939. BACON. 32. V. HESIOD. Despre mlnie. Proverb francez 1832 • Trei făclii aprind inimile: mîndria. Ofensă. 1843 • Invidia este durerea de a vedea pe altul bucurîndu-se de 13S ceea ce noi dorim. BALTASAR GRACIAN. IOAN HRISOSTOM. cerşetorul pe cerşetor. Vieţi şi sentinţe ale filozofilor iluştri. J. 1S52 • Sentimentul de emulaţie şi invidia nu se întîlnesc decît la persoanele cu aceeaşi ocupaţie. numai nenorocirea altora poate să facă bucuria lui.1823 • Cuvintele de insultă pe care părinţii şi educatorii le adresează copiilor vor fi aruncate de aceştia la rîndul lor altor persoane căci ei nu se vor ruşina. DIOGENE LAERTIU. 1838 • Invidia nu este altceva decît un fel de întristare pentru fericirea ce ni se pare că o au egalii noştri. 162. 1846 • Invidiosul nu moare o singură dată. 157 1827 • Nu insulta. Poeme elegiace. Cugetări. 245. invidia şi zgîrcenia. Munci şi zile. pe cînd invidia o dată cuibărită foarte greu o scoţi. 228. 124. citat de Diogene Laerţiu In Vieţi şi sentinţe ale filozofilor iluştri. SCHOPENHAUER. gelozia este durerea de a vedea pe altul avînd ceea ce noi avem. iar în lipsa ei prudenţa şi buna creştere ne învaţă să salvăm cel puţin aparenţa şi să ascundem mînia. II. Proverbe italiene 1884 • Nu se aruncă cu pietre decît în pomul cu fructe. Maxime şi reflecţii. 88. invidios) 1828 • Invidia este ca focul. 1840 • Niciodată un invidios nu va ierta meritul. ARISTOTEL. 1833 • N-a fost glorie fără invidie. Aforisme. V. 1942 • Invidia este începutul tuturor discordiilor. CORNEILLE. 1215. p. Către sine Însuşi. meseriaşul pe meseriaş. justifi-cîndu-se că au urmat exemplul unor persoane cu autoritate. VI. Comentar la epistola II Corinteni. cîntăreţul pe cîntăreţ. omenirea întreagă ar fi bolnavă. XVII 1530. IORGA. N. 1848 • Mai bine să ai în pîntece un şarpe decît în suflet patima invidiei. p. 1851 • Fereşte-te de invidiosul cavaler şi loial. Proverb danez 1831 • Invidia este legată de glorie. Oracolul manual al înţelepciunii In viaţa. F. ca unui duşman. 1850 • Invidia încearcă să distrugă acolo unde-i este iertat să caute a întrece. 1847 • Olarul invidiază pe olar. 1885 • Se găseşte totdeauna cineva care să arunce cu pietre în pomul încărcat. MARC AURELIU. 77. să nu faci glume uşoare la adresa mea. LOCKE. 194. pentru că pe şarpe îl poţi da afară cu medicamente sau îl potoleşti cu mîncare. 1841 m Invidiosul îşi face singur neplăceri. Proverb chinez 1830 • Dacă invidia ar fi friguri. 1849 • Invidiosul nu se simte bine nici singur. omilia XVII. Eseuri: Despre invidie. VI. SENECA. Surena. Clteva cugetări despre educaţie. cu aceleaşi talente şi de . TEOGNIS. 1844 • Cine nu este invidiat nu este vrednic de a trăi. 183G • l'oinul încărcat cu fructe are mult de suferit. 1839 «Cel care nu are nici o virtute. 25. ANTISTENE. Pasiunile: Invidia. 1845 • Numai tatăl nu invidiază talentul fiului său. Agamemnon. Proverb albanez 1829 «Cei ce exercită aceeaşi meserie se invidiază. Fragmente. 55. Vezi şi: înjurătură. DEMOCRIT. INVIDIE (A invidia. VII. ESCHIL. Proverbe româneşti 1837 • Invidia roade pe invidioşi ca rugina fierul. 1826 • Este mare cel ce dispreţuieşte insultele. ci de atîtea ori de cîte ori răsună faima celui invidiat.

aceeaşi categorie socială. Proverbe româneşti 1878 • Iubirea unei mame întrece adîncurile oceanului. Vezi şi: Gelozie. p. şi sfîrşeşte cu nişte deznodăminte jalnice. CORNELIU NEPOS. p. 3. SCHOPENHAUER... XI. TartufFe. V. Chabrias. Caracterele. Dialoguri şi conferinţe. 1874 • Cu vorba şi cu fapta să faci să te iubească. Eseu asupra intelectului omenesc. că dragostea e temeiul omenirii. Proverb rusesc 18797» Iubirea trebuie să fie reciprocă. amorul moartea. obţinut de cineva. SENECA. PUBLIUS SYRUS. 1863 • Invidia este firească omului. 1859 • Invidia este oarbă. 1857 • Invidioşii vor muri. Proverb german 1871 • Cine iubeşte bine pedepseşte bine. Mijloacele stau în vrednicia ta. PASCAL. Proverb latin 1872 • Iubirea peste măsură aduce în urmă ură. III. LA BRUYERE. 1856 • Pîra începe cu invidia şi cu ura. XVII. VIII. II. 3. MOLIERE. şi se despart de cuşca în care ceilalţi rămîn închişi. 330. Sentinţe. Ea este în mod suveran neîmpăcată şi rea cînd este aţîţată prin calităţi personale. 328. Pizmă. 1853 • Invidia şi ura se unesc mereu şi se întăresc una pe alta în aceeaşi persoană. cartea a Ii-a. 1862 • A invidia înseamnă a te recunoaşte inferior. IUBIRE (A iubi) ^ Iubirea care vine numai dintr-o parte nu poate dura mult timp. 1873 • Ca să fii iubit trebuie să te arăţi vrednic de iubit. 85. 61. Proverbe franceze 1870 • Iubirea este chioară. PLINIU CEL TlNĂR. I. 160 1866 • Inactivitatea hrăneşte invidia şi ai dori să-i nimiceşti pe toţi. VI. cu atît şi tu mai mult trebuie să iubeşti. tragice şi rodnice ca nenorociri. 1854 • Invidia este o furie care nu poate îngădui bunurile altora. nu ceea ce este adevărat. acest fel de neca'.'Liniştea sufletească. Invidia gloriae comes. Cugetări. Viaţa. 1860 • Se pare că invidiem mai mult decît pe ai ţii pe aceia care se ridică prin singura putere a aripilor lor. că într-alt chip îşi întoarce faţa de la tine. amorul. 18. Scrisori. 159 INVIDIE-IUBIRE 1855 • Invidia este o nelinişte a sufletului nostru produsă de reflecţia noastră asupra unui lucru pe care îl dorim. 1864 • Invidia. J. LA ROCHEFOUCAtJLD. 18. şi nu le deosebeşti pe una de alta decît prin faptul că una ţine de persoană şi alta de starea şi de categoria socială. V. In Viaţa. Qui bene amat bene câştigat. citat de Scho-penhauer PINDAR. PETRARCA. ce se alintă în nădejdi. 1861 • Mai bine să fii invidiat decît compătimit. Meşteşugarii cei mai proşti sînt cei mai roşi de invidie. pe care unele inimi îl simt la vederea fericirii. totuşi este un viciu şi în acelaşi timp o nefericire. LUCIAN DIN SAMOSATA. cap. XX. moartea. 1869 «Cei care se iubesc se tachinează. Qui s'aime se taquine. 13. LOCKE. Proverb turcesc 1880 • A iubi nu este altceva decît a vrea binele cuiva şi tot ce credem că-i este bine şi a ne sili după putinţă să facem ca să . despre care credem că nu ar fi trebuit să-l aibă înaintea noastră. 1858 • Tovarăşul gloriei este invidia. dar invidia niciodată. Este mai de nepotolit decît ura. pentru că n-ai putut să înaintezi tu. 1865 • Gloria trebuie să lupte cu invidia. Aforisme. ca un temei al societăţii. pentru că atunci nu rămîne invidiosului nici o nădejde. 1877 • Iubirea de omenire mai presus de orice dragoste. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. 1867 • Invidia spune ceea ce este vătămător. III. SCHOPENHAUER. Odele Pitiei. 25. prosperităţii şi avantajelor altuia ! Gradele invidiei sînt foarte diferite. 1876 • Cu cît vrei să te iubească. Ea este imorală pentru că atunci invidiosul urăşte aceea ce ar trebui să respecte şi să iubească. 85. 1875 • E greu să osîndeşti pe cel pe care îl iubeşti. 3. p.

şi aceasta spre a se folosi el. PAUL DOUMER. Q. 1893 • Sînt gata să iubesc orice om liber. 69. III. 1886 • îmbrăţişările celor ce-şi arată iubirea pe drumuri fiindcă vor să se arate celor din afară. VI. MEHEDINŢI. Trecut şi Viitor. 41. nu poate fi iubit de nimeni. ARISTOTEL. ANTON PANN.. Papucii lui Mahmud. ANTOINE BRET. însă numai puţin. 1896 • Intr-o lume mai bună vom iubi toate popoarele. 42. cu atît mai mult şi mai tare vei trage pe alţii ca să te iubească şi să-ţi facă bine şi fericirea ta să o înmulţească. DEMOCRIT. se. Şcoala amorezată. PLINIU CEL TÎNĂR. voi care sînteţi fraţi. . IV. XXVII. Nu trebuie să fii nici prea temut. 1891 • Iubirea e mult mai îndrăzneaţă decît ura. LOCKE. MOLIERE. 3. 85. Despre prietenie. dar nu şi pe cei pe care îi admirăm. IX. J. S. 1902 • Unde sînt multe iubiri.capete binele ce-i voim. p. 41. 1881 • Există în natura omului o înclinare şi un imbold tainic de a iubi pe alţii. PLAUT. cînd se vede iubit. seria a 4-a. 3. Pasiunile: Iubirea. Cartea copiilor mei. şi această iubire. 1882 • Primul suspin al iubirii esle ultimul al înţelepciunii. 11. dacă nu învăluie pe unul sau pe cîţiva. 180. 1888 • Este mai uşor şi mai bine să iubeşti. Iar deprinderea aceasta o poţi sădi foarte uşor în sufletul copiilor. 5^1900 • Cu cît mai mult vei iubi pe alţii. Contem-poranii. Ci ca să iubiţi pe toată lumea trebuie să vă curăţiţi inima de orice trufie şi de orice închipuire măreaţă.. III. SAMUIL MICU. Etica sau Învăţătura obiceiurilor. NUL. 1898 • Numai iubirea pentru alţii ne poate învăţa cum să ne iubim pe noi înşine. IBRÂILEANU Privind viaţa. rege al Franţei. dar tot mai cu dragoste mă plec spre cutare faţă de prieten. Scrieri filozolice. Iar amic este şi se zice cel care iubeşte şi este iubit. 1892 • Mila cînd nu-i însoţită de iubire infinită. decît să urăşti. cînd el însuşi iubeşte. Povestea ăluia. 17. 40. FRANCIS BACON. VII. 1904 • Mult îndulcită este viaţa omului.. 1890 • Iubiţi-vă frăţeşte. citera cugetări despre educaţie. 1887 • Cel ce nu iubeşte pe nimeni. 302. 1894 • Lumea întreagă e demnă de iubit. 1884 • Nimic mai ruşinos decît a fi în duşmănie cu acei cu care te-ai iubit mult. e mai ofensatoare decît dispreţul. 103. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. 1897 • Iubirea copiilor va spori atunci cînd ei vor înţelege că severitatea de mai înainte a părinţilor a izvorît din afecţiunea şi din grija acestora de a-i face capabili să dobîndească bunăvoinţa lor şi în plus stima tuturor celorlalţi oameni. sînt pline de nesăbuită îndrăzneală. p. nu merită nici cea mai mică atenţie. 1889 • Cine mă iubeşte mă urmează. JULES LEMAITRE. 1903 • Iubirea este foarte bogată în miere dar şi în fiere. CICERO. Cistellaria. dar iubiţi deopotrivă şi pe celalţi. PANAIT ISTRATI. 235. IX. 40. Altă creştere. Tartuffe. XIV.. XXI. LA ROCHEFOUCAULD. mi se pare. Eseuri: Despre iubire. 1883 «Cei buni se iubesc şi se caută între ei. BALTASAR GRACIAN. 1899 • Omule! iubeşte ca pe un frate pe orice om de orice neam şi din orice ţară ar fi. 1901 • Oamenii sînt înşelaţi uşor de cei pe care îi iubesc. E mai bine o iubire admiratoare decît una necugetată. sînt şi multe întristări. Panegiricul Împăratului Traian. nici prea iubit. Şcoala muncii p. FILIP VI. Pedagogul. îi îmbrăţişează în chip firesc pe mulţi şi îi face pe oameni omenoşi şi caritabili. I. CLEMENT ALEXANDRI. GALA GALACTION. Oracolul manual al Înţelepciunii in viaţi. 1895» Iubim totdeauna pe cei care ne admiră. 1885 • A iubi înseamnă a stima pe cel iubit fără socoteală de interes. Fragmente. act. iar nu II — Dicţionar al bunei-cuviinţe IUBIRE IUBIRE noi.

Proverb albanez 1919 • în omul care se cunoaşte se respectă virtutea. SMILES. Romeo lius. act. IX. precum şi alţii de care fugim şi-î dispreţuim de îndată ce-i cunoaştem S. p. 23 mai 1912. De folositoare este mai folositoare iubirea. 1908 • Dacă vrei să fii iubit. II. Proverb spaniol 1929 • în fiinţa omenească trebuie ca totul să fie frumos: faţa. onora şi admira. I.64. I. în omul care nu se cunoaşte se priveşte îmbrăcămintea. Discursul de la New-York. 1913 • Numai cel ce iubeşte are dreptul să certe. Vezi şi: Admiraţie. ca o mătuşă făcută din veşmântul lungit pentru strîngerea gunoaielor împrăştiate pe pămînt. A. respecta. 1914 • Lenea. Gulistan. 1909 • Se poate face mult cu ura. amorul. trufie.. dar păstrează-ţi bunul cumpăt cînd e vorba de manifestarea iubirii tale. Viaţa. 1911 • Există oameni pe care este suficient să-i cunoşti spre a-i iubi. 1907» Iubirea şi ura (exagerate) ne strică cu totul judecata. Scrisori adresate unui om tlnăr. 1910 • Iubeşte. 28 noiembrie '1762. 1917 • Nu se poate iubi aproapele cu stomacul gol. 1926 • Nu în haine scumpe podobia să ţi-o întemeiezi. 117. oroarea răspunderii. Gysbrecht W00DR0W WILSON. I. moartea. nu însă în veşmintele sale. la lux — cu toată depărtarea. ci ceea ce trebuie să arăţi. TURGHENIEV. decît liber în mijlocul grădinilor 1906 • Trebuie să alegem ce voim să dobîndim: iubirea sau admirarea oamenilor. 1916 • Iubirea pentru patria sa este născută în fiecare. Proverb englez 1921 a Mănîncă după gustul tău şi te îmbracă după gustul altora. Proverb rusesc 1928 • Fă în aşa fel ca îmbrăcămintea ta să nu lase să se vadă ceea ce eşti. 1924 • Omul cinsteşte haina. p. alături de cel pe care îl urăşti. p. CEHOV. 1912 • Nu este iubire mai mare ca aceea de a-ţi da viaţa pentru acei pe care îi iubeşti. Aforisme. Kudin. VOLTAIRE. şi Julieta. I. După cum trebuie să ne ferim de orice necu164 165 . iubeşte. 31. Unchiul Vania. van Amstel. Scrisori câtre Luci-' SHAKESPEARE. ÎMBRĂCĂMINTE 1918 • Mănîncă ce vrei. IV. ci în haine curate fie şi mai scăpătate. veşmintele. amice. se.. V. Dragoste. dar mult mai mult cu iubirea. SCHOPENHAUER. care ajunge să fie o piedică în pornirea mersului. SCHOPENHAUER. XXV. Către D'Alembert. V. desigur. deprinderea comodă. 1915 • Iubiţi pe cei ce vă iubesc. 1930 • Lungimea hainelor lăsate în jos pînă la vîrful degetelor de la picioare este.. Proverb persan 1922 • Hainele nu fac pe om mai de treabă. I. Proverb chinez 1920 • Se iartă cu uşurinţă o crăpătură în caracterul unui om.. Simpatie. să îndrepteze. Fii om de caracter. Jurnal. Proverbe româneşti 1927 • Se primeşte după îmbrăcăminte şi se conduce după spirit. 1923 • Nu te uita la cojoc.162 163 11* IUBIRE 1905 • Mai bine să trăieşti în lanţuri alături de cel pe care-l iubeşti. toate formele inerţiei sau ale blazării te trag în «jos. . sufletul şi cugetul. SLAVICI. Corespondenţă. dar îm-bracă-te cum se îmbracă. 1925 • La îmbrăcăminte — cu mare curăţenie. JOAS VAN DEN VONDEL. 39. act. L. cît mai poţi să iubeşti. SENECA. SAADI. TUDOR VIANU. ci te uită la ce e sub cojoc. TOLSTOI. Te înalţă iubirea care a seînteiat în tine pentru formele mai înalte. Viaţa. nu haina pe om.

act I. FR. că spiritul dreptăţii îi este străin. care şi dezbracă. BRASM. Almanahul sărmanului Richard. 1956 • Dobînda împrumuturilor sufleteşti trebuie să fie recunoştinţa. 1931 • Veşmintele să fie potrivite cu firea şi cu îndeletnicirile fiecăruia. în principiu. SCHOPENHAUER. cînd îi ceri. 43.. Podoabă. III Vezi şi: Lux. 1942 • Popa cu opinci încălţat / De puţini e ascultat. 1944 • Haina face pe om. îndrumarea vieţii pentru băieţii şi fetele de la 18 ani. 1949 • Rău îmi pare de tine. 71. 1938 • Există în îmbrăcămintea curată şi nouă un fel de tinereţe. ANTON PANN. Sfaturi către De-monicos. Formarea oratorului. Hamlet. 1941 • Scopul îmbrăcămintei noastre este decenţa şi apărarea de intemperii. anul 1741. dar foarte uşor. Pedagogul. prin purtarea lui. prefaţă. JOUBERT. p. a te îmbrăca frumos înseamnă demnitate. 37. Despre lucrare. 1939 • Îmbrăcămintea frumoasă este un semn de bucurie. CLEMENT ALEXANDRINUL. W. ÎMPRUMUT 1946 • Prieten la împrumutare duşman la înapoiere. £948 • Haina mai mult e privită. să nu împrumuţi |bani unor oameni al căror caracter şi legături sociale nu le cunoşti de aproape. U.. şi alta. 235. LOCKE. nici în felul de a se îmbrăca. QUINTILIAN. 95. acelaşi rang. FORSTER. p. Trinummus. Cugetări. N. 1950 • Datoria cît de îndată să te sileşti s-o plăteşti că de zăboveşti şi pe altul păgubeşti. PLAUT.. VIII. 1959 • Rareori vei pierde Aforisme V. a te împopoţona înseamnă afectare. gusturile n-au fost aceleaşi în toate timpurile. 1955 • Învaţă cum să ceri. Maxime şl reflecţii. Caracterele. II. 5. . oarecum. XI. ceea ce este potrivit sau nu diferă după ţări. L. 1936 • E o îmbrăcăminte care îmbracă. Clteva cugetări despre educaţie. IORGA. dar îmbracă-te pentru plăcerea altora. Buna cuviinţă pentru copii. 47. 10. p. după 167 166 ce buna dispoziţie a unei mese. 1940 • Unii nu-i preţuiesc pe ceilalţi decît după o rufărie frumoasă sau după o stofă bogată. LA BTIUYERE. ii moare viţelul. Vestis virum reddit. p. unde pui nu mai găseşti. Oamenii trebuie găsiţi în toane bune. un amic. VII. SHAKESPEARE. ISOCRATE. dacă îi refuzi un împrumut. Năzdrăvăniile lui NasUratin Hogea. III. / I)ecît persoana cinstită. Proverbe româneşti 1953 • Banii împrumutaţi se duc rîzînd şi se înapoiază plîngînd. Nu este cuviincios ca haina să fie mai sus de genunchi. Modă.viinţă în alcătuirea veşmintelor. 1982 • Haina este. 1952 • Mai aproape îmi este cămaşa decît haina. că bunătatea voastră a făcut dintr-un prieten un duşman. Proverb turcesc 1954 • Ar trebui. corpul corpului.. N. Există locuri în care trebuie săfim arătoşi. 1945 • Adesea haina strigă cine-i omul. FRANKLIN. 117. CXI. Nimic mai greu decît a cere de la unii oameni şi nimic mai uşor dacă e vorba de alţii. 1951 • Mai bine să nu te îndatorezi decît să te îndatorezi şi să nu împlineşti. de care bătrîneţea trebuie să se folosească. Nu este cuviincios ca vreo parte a corpului femeii să fie descoperită. nu-i încredinţa nici o lăscaie. se. şi ţie nimic foloseşti. Şi nu refuzăm totdeauna să fim apreciaţi în felul acesta. J. Cu toate acestea nu poate fi supusă la reguli fixe pentru că nu toată lumea are aceeaşi stare materială. dar de mine mi se rupe inima. J. Cugetări. 1937 • Să fii la îmbrăcăminte frumos. şi ne dă o idee despre înclinarea sufletească. Cugetări. îi fată vaca. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. tot aşa să fie cu luare aminte să ■nu trecem măsura chipului de folosire. 1933 • E cuviincios ca hainele să fie curate şi îngrijite. ANTON PANN. BALTASAR GRACIAN. dacă i-l dai. ennemi au rendre Proverb francez 1947 • Cînd îi dai. dar nu sclivisit. IORGA. Ami au pretre. 1935 • Se cade unui bătrîn să nu urmeze lumea nici în modul de a gîndi. 1948 • Frunză verde de „dai-n-ai". VIII. ori a unei recreaţii spirituale i-a înveselit. B. 1960 • Dacă vreun om arată. 1957 • Nu orice se poate împrumuta. 175. GOETHE. 174. 1016. 1958 • Dacă veţi cere înapoi banii împrumutaţi. cum se spune că purtau fetele spartane. 1934 • Mănîncă pentru plăcerea ta. veţi constata adesea.

p. Timpuri grele. Educaţia cetăţenească a tineretului şi adulţilor. IBSEN. Taină. ISOCRATE. act. Stafiile. nici măcar la un prieten. II. 1971 • Nu te încrede în toată lumea. HenricVIII. 81.fără o garanţie potrivită. 3. IV. moartea. II. Aşa este în lume şi este bine. pentru că aceasta este lipsă de bună-cuviinţă şi chiar o jignire. 164. Secret. 62. act. Scrieri filozo-: III. III. 67. I. pe mîna celor care se bucură de dragostea şi încrederea i voastră. 1976 • Cine nu minte niciodată crede mult şi cine nu înşală se încrede. 168 1967 • Mai bine te încrezi cînd vezi. Edip. Trădare. 1970 • încredeţi-vă în Dumnezeu. III. ÎNCREDERE (A te încrede) 1962 • Poarta cea mai bine închisă este aceea pe care o putem lăsa deschisă. Proverb chinez 1963 • Cine se încrede în oricine se înşeală cu uşurinţă. Retorica. amorul. 2 iulie 1644. îi pierzi dînd bani. nu se mai întoarce. şi/ pierzi şi un prieten. o dată plecat. 154. ARISTOTEL. 169 Învaţă oii nu trebuie să te încrezi în cei răi cum te încreţi în cei buni. 1966 • Gîndul tău să nu-l descoperi. nici în sine însuşi nu se mai încrede. ci numai în cei vrednici. SHAKESPEARE. 12. Bine. Sentinţe. însemnează a-i da putinţa de a face rău. EDOUARD BOURDET. IORGA. în adevăr. cu prea mare nepăsare. 1961 • Bani nu da nici nu lua cu/ împrumut. XVIII. Totuşi nu trebuie nici să dai semne de îndoială la spusele altora. 245. 92 1975 • Nu crede lesne. PUBLIUS SYRUS. Hamlet. W. 1969 • N-am încredere în oameni decît atunci cînd ştiu şi eu şi ei că pot să-i controlez. că prea puţini sînt şi anevoie se cunosc cei credincioşi. cînd eşti obligat să te încredinţezi în alţii. deoarece faci din cel ce-ţi vorbeşte. Proverbe româneşti 1968 • Oamenii tineri se încred pentru că n-au avut timp să fie adesea înşelaţi. SAMUIL MICU. fiilor. Proverb italian 1964 • Nu te încrede în prietenul cu care te-ai împăcat. ajungi la nechiverniseală I SHAKESPEARE. desigur. act.. o încredere nelimitată.. H. Neîncrezătorul are două păcate: nu crede şi nu găseşte crezare. 1978 • Sînt foarte numeroase cazuri. p. p. . îndată şi fără vreme. I. 1985 • Neîncrederea este. Vezi şi : Prietenie. în viaţă. 1973 • încrederea reciprocă nu poate domni decît acolo unde absoluta sinceritate e ridicată la rangul de principiu. 1982 • A te încrede într-un perfid. al doilea o purtare inteligentă. se. Caracterele. Înainte de bătălia de la Marston Moor. 1981 • Mare înţelepciune este a nu crede şi îndată şi fără de socoteală. Fragmente. fice: învăţătura politicească. convingerea greşită că TEOFRAST. Cugetări. 1972 • Trebuie să ne dăm seama că încrederea nu se poate întemeia decît pe o sinceritate fără excepţie. 1979 • încrederea nu se pierde decît o dată. se. nu iubi lesne. 1984 • încrederea este ca sufletul. W. I. Iar luînd. act. SENECA. FORSTER. DEMOCRIT. Dar. întrajutorare.. p. ori un înşelător ori un înşelat. îndrumarea vieţii pentru băieţii şi fetele de la 18 ani. 1965 • Cel ce în nimeni nu se încrede. Viaţa. Sfaturi către De-monicos. act. F6RSTER. primul procedeu e o prostie.. Oracolul manual al Înţelepciunii în viaţă. şi păstraţi-vă praful de puşcă uscat. HITOPADESA. N. 1983 • Nu vă daţi. I. SCHOPENHAUER. Vezi şi: Ajutor. 75. 1977 • Nu te încrede în străin. OLIVER CROMWELL. în care să te încrezi. 1974 • în omul într-adevăr discret avem totdeauna. BALTASAR GRACIAN. 74. ER. prin instinct. toţi ne înşeală. FR.

DIMITRIE CANTEMIR. îndrăzneţ) 1986 ■ Cine îndrăzneşte trăieşte. Ode. VI.. încercare. 2001 • îndrăzneţii socotesc ca un lucru de nimic frica fără scamTin pe care o au unii faţă de oamenii puternici. 2011 • Omul care îşi înfrînează patimile. virtutea nu trebuie să fie nici ea sfioasă. ARISTOTEL. acela ca un leu mai rău se înverşunează. I. poezia Mistere. Eneida VI.- Vezi şi: Curaj. 1995 • Dar cu virtutea şi mintea înţeleaptă / Toate-i birui. 2012 • înfrînează-ţi patima 1 HORAŢIU. ISOCRATE. dar nici nume bun nu are. . trebuinţă are de îndrăzneală cuminte. 1989 • îndrăzneală la cele bune virtute se înţelege. nebunie este şi se numeşte. 2006 • Cel ce nici de frică. 269. Eseuri: Îndrăzneala. BALTASAR GRACIAN. Audaces fortuna juvat. plăcerea. la vreme şi după cuviinţă. Proverbe româneşti 1993 • îndrăzneala se aseamănă cu vitejia şi risipa cu dărnicia. ticălos om se înţelege. PANCIATANTRA. GOETHE. 1999 • Un grăunte de îndrăzneală în toate este o mare înţelepciune. 2008 • Frîul cînd se slăbeşte în prăpastie te trînteşte. 1994 • îndrăzneala este rea în deliberare şi bună în execuţie. dar nu peste fire. Fragmente. V.. 284. 1148 b. Etica nicoma-nica. nici pofta. 1988 • Ostaşul. EPICTET. 16. decît să fii pus tu în frîu pentru dînsele. 1987 • Cine cere nu piere.ÎNDRĂZNEALĂ (A îndrăzni. 31. DEMOCRIT. căci aceasta este adevărata temelie a viitoarei fericiri şi a iscusinţei ce trebuie sădită în mintea copiilor cît mai dvreme. aşa fără socoteală fiind. 2000 • Aşa cum prostia nu trebuie să fie îndrăzneaţă. Sfaturi către De-inonicos. 183. nici de sfială. mînia. 98. Etica nicoma-Wca. 44. ARISTOTEL. 113. nici gura. 2002 • Nu ceda nenorocirii. ele sînt: lăcomia. (Imitaţie a cuvintelor luiVergiliu. nici de ruşine nu se înfrînează. 1997 • A fi cu adevărat marxist-leninist înseamnă a fi explorator îndrăzneţ şi experimentat al drumului nou pe care îl deschide omenirii socialismul şi comunismul. iar la cele rele.p. 2010 • Mai bine ţine-ţi poftele în frîu. sed contra au-dentiorl VERGILIU. parteaII-a. NJXOLAE CEAUŞESCU 1998 • îndrăzneala este începutul acţiunii. se dezrobeşte de puterea ce încătuşează toate fiinţele. VIII. II. dar nici multă omenie n-are. 1990 • îndrăzneţ să fii. spre izbîndă. fără nici o sfială. întreagă nebunie. 2013 • Sileşte-te a înfrîna toate patimile de care-i ruşinos să fii stăpînit. clntecul III. 2005 • Cel ce nu-şi înfrînează nici ochii. 2007 • Cu înfrînarea la mîncare şi băutură. 1992 «Cel fără îndrăzneală pururea rămîne în urmă. VII. FRANCIS BACON. Ţiga-niada. ci înfrunt-o cu şi mai multă îndrăzneală. 22. că îndrăzneala peste fire este obrăznicie din fire şi întreagă nebunie. ÎNFRÎNARE (A întrîna) 2004 • înfrînarea cinste îţi aduce. Proverbe româneşti 2009 • Numai aceea e neînfrînare şi înfrînare ce se ţine pe acelaşi cîmp cu cumpătarea şi necumpă-tarea. X. lăcomia se biruieşte şi sănătatea se întemeiază. întristarea. Audentes fortuna juvat) din Eneida. Tu ne cede matis. 1996 • Precum la viteji îndrăzneala cu socoteală vrednicie este. 2008 • Norocul ajută pe cei îndrăzneţi. 1991 • O mică îndrăzneală. 95. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. 1108 b. Fragmente. şi tot astfel socotesc ei şi viaţa. Istoria ierogllfică. 2014 • Deprinderea de a te înfrîna trebuie dobîndită din vreme. BUDAI-DELEANU. un cutezător vizionar al zilei de mîine. Ai numai îndrăzneală! I. mare izbîndă aduce.

SAMUIL MICTJ. 2037 • Este o nebunie să înjuri . Caracterele. Vezi şi: îngîmfare. A. 7. 2018 • Înfumurarea este epilepsie. TEOFRAST. 2032 • E vădit că bătaia şi înjurătura — care e tot un fel de bătaie — e o urmă a păcatului vechi. 172 ÎNFUMURARE (înfumurat) 2017 • Cine. LOCKE. 2031 • Nu înţeleg un lucru atît de simplu şi atît de evident că înjurătura de mamă este o murdărie meschină. Scrieri filozofice: De Înfrînare sau de cumpăt. Cartea pentru părinţi. şi deci un fel de sălbăticiune. 2036 • Este mai uşor să înjuri decît să suporţi înjurătura. cu ceva unui om rău. nici să bea. IV. o tăgăduire cinică. celei mai primitive culturi. citat de Fr. 2016 • Înfrînarea este cea din-tîi treaptă spre viaţa mai bună şi numai încetul cu încetul o poţi cuceri. 2029 • Acela numai ocărăşte. Înfrînarea este liberarea de jugul poftelor. ALFRED DE MUSSET. este omul care. Iară cel ce în mîncare şi în beutură întrece această măsură. Mîndrie. sau Zi tu mai bine: „Gînd nu sînt de faţă. 131. fă-te că nu auzi. TOLSTOI. p. BALTASAR. Aforisme. p. Proverb românesc 2023 • Pe cei grijulii îi înstrăinează de adevăr îngîmfarea şi plăcerea petrecerilor. lasă-l să mă şi bată". Şcoala muncii. cu dragoste curată. XI. MAKARENKO. TEOFRAST. se turbură. Proverb englez 2027 • Mai bine pîine neagră. ce-i drept. 2015 • Drept aceea mîncarea şi beutura cînd nici mai mult. XI. deoarece nu ar minţi cu drag este mai mult un om înfumurat şi încrezut decît rău. Înfumuratul ÎNGÎMFARE (îngîmîat) 2022 • S-a înfoiat ca varza / Şi s-a îngîmfat ca barza. LA BRUYERE. Caracterele. atit a respectului nostru faţă de femeie. 65. sărăcăcioasă şi ieftină. Altă creştere. 2024 • îngîmfarea înseamnă dispreţuirea tuturor celorlalţi. chiar voi nu v-aţi stăpînit îndeajuns limba. Stă-pînire de sine. Vezi şi: Cumpătare. semnul celei mai sălbatice. Pedagogul. Proverbe româneşti 2030 • E mult mai îndemînatic lucru să ocoleşti jignirile decît să le răzbuni. Texte pedagogice. să zice înfrînare sau cumpăt. CLEMENT ALEXANDRINUL. GRACIAN. HERACLIT. 46. For-ster în îndrumarea vieţii pentru băieţii şi fetele de la ÎS ani. 45. acela să zice neînfrînat şi necumpătat. să nu vă miraţi deoarece chiar voi — mamelor — care sînteţi mai simţitoare şi aveţi menirea de a vindeca rănile şi de a alina durerile. (Titlul unei comedii). 204. 2028 • Cînd te înjură pe din dos. MEHEDINŢI. XIII. 206. Oracolul manual al înţelepciunii In viaţă. Fragmente. 173 ÎNJURĂTURĂ (A înjura) 2026 • Este mult mai costisitoare răzbunarea injuriilor decît uitarea lor. 2035 • Înjurăturile sînt ca procesiunile cu icoane. 2019 • Înfumurarea este stînje-nirea voinţei de mai bine.S. 1127 b. Etica nicorna-hică. se face mai mare decît este se aseamănă. SCHOPENHAUER. 2034 • Nu trebuie să înjuri de nimic. 259. 243. decît albă ca zăpada şi plină de sudalmă. 42. 2020 • Oamenii sînt foarte înfumuraţi şi nimic nu le displace mai mult decît să fie socotiţi ca atare. cît şi a drumului nostru spre o frumuseţe adîncă şi cu adevărat omenească. înjură şi necinsteşte. la ora plimbării. care se întorc totdeauna la biserica de unde au pornit. 164. 2025 • Ingîmfatul este omul care spune celui care vine să-i vorbească că nu poate fi disponibil decît după masă. p. ARISTOTEL. XXI. nici mai puţin nu să mîncă. 2021 • înfumurarea este o goană după onoruri cîştigate pe urma unor lucruri meschine. caută cu orice preţ să se aşeze în apropierea gazdei. S. Măsură. Vezi şi: Înfumurare. 10. care în cei desfrînaţi. 123. Mîndrie. XXIV. alese. Rodul cel adevărat al înfrînării este mintea cea veselă şi lină. II. decît ajunge ca să se ţie sănătatea.J. W. 2033 • Cînd auziţi înjurături în gura bărbaţilor. invitat la un ospăţ. fără o intenţie deosebită. IV. cel ce nu cunoaşte cinstea. care îşi îmbuibă pîntecele foarte mult. iar ochiul înşelăciune. Caracterele.

LA BRUYERE. IV. 2046 • Mulţi doresc singurătatea. dar eu de ea sînt sătul. G. BALTASAR GRACIAN. act. C. se. 2057 • Aşa diplomaţia înşeală şi se înşeală. Proverb francez 2048 • Minciuna e muma înşelăciunii. înşelat) 2047 • Oricine se poate înşela. Cartea copiilor iaei: Percepie Şi sluliu'i. 2045 • Dacă inima îţi cere. [Caracterele. Oracolul manual al Înţelepciunii. Şcoala maternă. Povestea ăluia. ANTON PANN. 2060 • Oamenii nu sînt înşelaţi întotdeauna pentru că sînt proşti. creează-ţi un cămin. în multe greşeli te vei potigni. Mă-nsor şi zică-mi toţi că n-am minţi. DONICI. 2064 • înşelătoria este un meşteşug murdar şi nedemn. 2061 • înşel înd. te pregăteşti să fii înşelat. 179. 2042 • Tinerii să se însoare la vremea tinereţelor. KOMENSKY. numai pentru că sînt buni. iar nu la bă-trîneţe. 2066 • înşelătorii sînt lesne înclinaţi să creadă că şi ceilalţi sînt ca ei. 2062 • înşelătorii se feresc totdeauna de a aduce în discuţie lucruri noi. mi-a venit acră destul. Sentinţe. înşelătoria îi adaugă minciunii răutatea. 1255. adesea. 245. este de asemeni fericirea. îmi iau inima în dinţi. CORNEILLE. Familie. Cafeneaua. III. N. întemeiază-ţi o familie. 2043 • însurătoarea de tînăr e ca gustarea de dimineaţă. 74. 2053 • Oricine se poate înşela. 2050 • Cinstea şi dragostea ce de frică ţi se dă. c-o înşelăciune de vei păţi.pe cel care toată lumea îl iubeşte. VI. 25. XI. ceea ce e şi mai rău. 2049 • Cine vrea să înşele se înşeală. 176 . Aib-o cui e dorită. / Te-nsoară şi-ţi ia muiere. 203» • Omul cînd se însoară îşi mai pune o doagă. 2056 • înşelătoria nu este joc decît pentru sufletele mici. Să nu se deprindă nimeni cu înşelăciuni şi vorbe neadevărate. Ocară. 2063 •. ci se mulţumesc a încerca pe cele vechi. Despre căsătorie iară. Vezi şi: Căsătorie. Fabule. dar pe altul nu se cuvine a înşela. 2065 • Nu înşeală nimeni de dragul de a face un bine cuiva. GOLDONI. Cugetări. 25. AL. iar nu după ce te înşeală. umană. 2058 • Toţi sîntem oameni. * Proverbe româneşti 2044 • însoară-te îndată ce poţi. p. II. motiv pentru a ne înşela. Neguţătorul. ÎNŞELĂTORIE (A înşela. X. 11. 2040 • Cine caută nevastă fără cusur nu se mai însoară. PAUL DOUMER. 147. 52. 2054 • Cască ochii la tocmeală. Cocostlrcul şi vulpea. ASAKI. Este o datorie. ÎNSURĂTOARE (A se însura) 2038 • Insoară-te pînă nu-ţi trece vremea. Nicomede. I-am cunoscut bunătatea. dar nici ei nu înşeală multă vreme. PUBLIUS SYRUS. Soţi. IV. este o înşelăciune ce-n numire numai stă. ci. 2041 • Caută nevastă să-ţi placă ţie. 2059 • înşelătoria e delict şi înşelătorul infractor. IORGA. 2051 • Păzeşte-te cît vei putea de cei înşelători. 2052 • Cel ce înşeală se crede cam isteţ. nu se lasă cîtuşi de puţin înşelaţi. e. că atunci mult se vor căi.. Proverbe româneşti 2055 • Cel ce vrea pe un alt să-n-şele / Dese sufere mai rele. Ofensă. dar n-are nici o cinste. Vezi şi: Insultă. [IV. iar nu altora. o datorie socială. ANTON PANN.

desigur. ca pe noi înşine. Fragmente alese. SCHOPENHAUER. fiind născute ca nişte fraţi. 2090 • O mînă spală pe alta. 2097 • întrebarea moarte n-are şi nici supărare. 2075 • Neîncrederea este. două — dar timpul. 552. Manus manum lavat. înşelătorul drept şi sincer. PUBLIUS Viaţa. 47. /Cum cere legea firii. Sentinţe. VAUVENARGUES. moartea. p. Solidaritate. Proverb indian 2082 • Tot omul trebuinţă unul de altul are. o generaţie. /Pe prost lesne-l înşeală. după a noastră putinţă.. cere ajutor de la cel ce l-ai ajutat. convingerea greşită că toţi ne înşeală. 2084 • Cînd unul cu altul bine se ajută. TEOFRAST. de aceea niciodată să nu zici: „Ce-mi pasă mie?" 2083 • Unul de altul sîntem legaţi după trebuinţele noastre. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. 86. XVIII 2076 • Se pare că oamenii sînt născuţi spre a înşela lumea şi a fi înşelaţi. altădată bacul poarta ca. Doftorla de păduchi. Proverb trancez 2081 • Cîteodată căruţa poartă^ bacul. 2068 • Oamenii sînt înşelaţi uşor de cei pe care îi iubesc. să-i arăţi însă acest adevăr. Fabule. III. PASCAL. dar omul are nevoie de om. 2086 • Mînă pe mină ajută. 2085 • Cînd vei osteni în orice lucrare. 209S • Cine întreabă nu greşeşte. fără greşeală. 34. Prudentul ni se pare laş. 17. Proverbe franceze 2093 • Cine întreabă învaţă. 2100 • Cu întrebarea treci marea. pe el nu-l vei înşela. 2074 • Păzeşte-te de cel ce te-a înşelat odată. 366. Axiabos. VLAHUŢĂ. A. atunci dragoste mai multă.NE. YTTT. timidul înfăţişîndu-se cu o nobilă încredere în el însuşi. 2071 • Nu sînt bani mai bine întrebuinţaţi decît aceia cu care ne-a înşelat cineva: am cumpărat minte. Linguşire. p. Împrumut. Cugetări. de aceea j unul pe altul să ajutăm la a lui J trebuinţă. 68. 2069 • Şiretul. întreabă mulţi şi fă cum 2091 ştii. Caracterele. căci ele sînt poate adevărate în latura prin care le priveşte el. PLVTON. SCHOPENHAUER. bine găseşti Proverbe româneşti 2089 • Ajută-te cu alţii la o nevoie.2067 • Neîncrederea noastră justifică înşelătoria altuia. ANTON PANN. 27. Proverb albanez 2092 • întrebarea prostească nu : merită răspuns. ÎNTRAJUTORARE 2079 • Munte Proverb basc n-are nevoie de munte. Proverbe romanicii 2101 • Nu ştii un lucru. trebuie să vezi din ce punct de vedere priveşte lucrurile. economul avar. Tartuffe. VII. p. aşa şi noi unul pe altul să ne ajutăm. V. 2096 • Nu orice întrebare merită răspuns. atunci la toţi deopotrivă o dreptate se socoteşte. 2070 • Cînd vrei să corectezi pe un altul şi să-i arăţi că se înşeală. 69. LA ROCHEFOUCAULD. Veză şi: Ajutor. IV. ca dintr-un tată fiind născuţi. Bine. Minciună. aşa răspuns. amorul. Glnduri. 20U9 • Cine întreabă munţi sare. SYRTJS. . 2094 • Mai lesne este a întreba decît a răspunde. Reflecţii şl maxime. Dar. atribuit lui Epibarm. întreabă pe cel ce ştie. Aforisme. 2077 • Experienţa nu înşeală niciodată. 2072 • Nu înşelăm şi nu linguşim pe nimeni şi prin mai multe vicleşuguri. de-a pururi cu temei! LA FOXTAI. MOLIERE.ruta. sau tot aşa risipitorul darnic. 2088 • Bine faci. 177 12 2080 • Să ne ajutăm unul pe al tul. 2087 • Unul pe altul cînd se ajută. bade. Vezi şi: Făgăduială.. 2073 • Ni se întîmplă adeseori să confundăm defectele cu calităţile. 2078 • Vei înşela pe un om. 2095 • La aşa întrebare. LEONARDO DA VINCI.

2113 • Mai bine dojana celui înţelept. să-ţi aminteşti. partea Ii-a. 2115 • Mai bine cu înţeleptul la pagubă. nu ce vrea. aşa iaste deosebită şi viaţa înţeleptului. 20. 2131 • Cine în lume ieste atît de înţelept căruia altă înţelepciune să nu-i trebuiască? DIMITRIE CANTEMIR. 2111 • înţeleptul învaţă din păţania altora. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. 93. Cugetări. Sapiens nihil affirmat quod non probet. Vezi şi: învăţătură. 87. Despre prietenie. 18. Răspuns. ascultă pe cei bătrîni. iar flecarul mult grăieşte. că cum iaste soarele de întuneric. V. CAMPHUYSEN. 2129 • Ah. cela în lumină. J. DIRK R. dar puţin înţelegi. mai înţelept îl faci. EEN SIRAH. BALTASAR GRACIAN. 2121 • înţeleptul se înduplecă ori-cînd de la el să treacă. în special. nesocotitul nici din a sa. decît cel înţelept. de a nebunului. Istoria ierogliJică. Opere complete. V. 2125 • Nu te face înţelept în tot locul. Proverb arab 2107 • înţeleptul dă învăţătură pentru o sută de secole. Proverb chinez 2108 • înţeleptul nu afirmă ceea ce nu poate proba. iar ne-hotărîtul devine mai hotărît. la care poţi ajunge. 2118 • Înţeleptul cu tăcerea bi-ruieşte pe cel nebun. ÎNŢELEPCIUNE (înţelept) 2106 • Spre a fi înţelept trebuie să îndeplineşti cinci condiţii: să taci. în ciuda furtunilor exterioare. numai linişte să facă. 274. 2124 • Dacă dai pricină înţeleptului. 2123 • Mai bine cu înţeleptul a purta povară. . PANCIATANTRA. cei de rînd de ceea ce mănîncă. p. dacă îşi potriveşte întrebările la cunoştinţele celor pe care îi întreabă. 2130 «Că adevărat iaste ceea ce zic toţi înţelepţii. STOLNICUL C. întrebările sale să nu fie însă supărătoare. iar el va aduna necontenit cunoştinţe. Istoriia Ţârii Rumâneşti. un infern. dar mult înţelegi. 108. din toate alege ce e mai de folos. şi mai înţelept vei fi. 2105 • Omul înţelept să întrebe întotdeauna. căci le va da prilej să vorbească după planul lor. inteligentul de faptă. ori un spion. . iar nu numai cu graiul. să asculţi. Proverb latin 2109 • înţeleptul vorbeşte de idei. ce pururea curge şi pe nimeni vatămă. 2126 • Urmează celui înţelept şi te ia după cel drept. 2116 • Ia-te după cel înţelept. IX. prostul se trezeşte. dacă toţi oamenii ar fi înţelepţi şi ar face bine. iar pe cel nebun nici măcar o dată. Acum el este. pămîntul ar fi un paradis. 18. decît lauda celui nebun. CANTACUZINO. ca albina. este atunci cînd ceea ce ai spus se îndeplineşte. Cartea Înţelepciunii. Aflîndu-le fiinţa. CONTA. dar mai ales cel care însuşi dă pildă altora cu ale lui fapte bune. cela în întuneric umblînd. 2114 • înţeleptul. decît cu nebunul a bea vin la masă. 2134 • Cea mai înaltă treaptă a înţelepciunii omeneşti este a şti să-ţi potriveşti caracterul împrejurărilor şi să fii liniştit în interior. adesea. p. Eseuri: Despre conversaţie. 2127 • înţeleptul face îndată ceea ce prostul face prea tîrziu. 2122 • Omul înţelept face ce poate. dar pe toţi îi adapă. 2133 • Cea mai înaltă înţelepciune. să faci şi să studiezi. FRANCIS BACON. 2103» Fereşte-te de cel ce pune mereu întrebări. Proverb mongol 2110 • Gura înţeleptului: ca fîn-tîna curată. Ma-yschen morgenstont. Proverbe româneşti 2128 • Cu cei înţelepţi te sfătuieşte. p. 2104 • întreabă pe cei în vîrstă. va învăţa mult şi va face multă plăcere altora. CICERO. 2117 • Înţelept este acel care pe alţii povăţuieşte la fapte bune. 179 178 12* i Hi 2112 • Arată cu fapta înţelepciunea ta. 2119 • înţeleptul puţin grăieşte. 9. e un uşuratic. V.Proverb turcesc 2102 «Cel ce întreabă mult. 2120 • Pe cel înţelept adeseori să-l întîlneşti. JOUBERT. II. decît cu prostul la cîştig. 2132 • Nu se află alt om de bine. cum şi alţii mulţi scriu.

DANIEL

DEFOE,

Robinson Crusoe, partea a 2-a,

1811.

2135 • Înţelept este acela care nu se întristează de ceea ce nu are, ci se bucură de ceea ce ar«. 2136 • Puterea şi frumuseţea sînt lucrurile tinereşti, înţelepciunea este podoaba bătrîneţii.
DEMOCRIT, Fragmente, 231; 294.

2137 • Semnul celui ce înaintează pe calea înţelepciunii: nu ocărăşte pe nimeni şi nu laudă pe nimeni; nu vorbeşte nimic de sine, nici că este mare, nici că ştie multe. Nu i-a mers bine o treabă? El este ■ cauza. îl lauzi? Rîde de tine. îl ocărăşti? Tace şi nu se supără.
EPICTET, Manual, 48.

2138 • Dintre toate bunurile pe care le pregăteşte înţelepciunea, ca să ne asigurăm fericirea de-a lungul întregii vieţi, cu mult mai important este dobîndirea prieteniei. EPICDR, Maxime, 27. 2139 • Străduieşte-te să imiţi înţelepciunea adversarului. ERASM, Despre război şi pace, I, 39.

2140 • Cine păţeşte se instruieşte.
ESOP, Fabule: Păstorul şi marea.

2141 • înţeleptul are două limbi: una pentru

a spune adevărul, alta spre a spune ceea ce este oportun.

EURIPIDE, citat de Erasmus In Elogiul nebuniei, XXXVI.

2142 « Bravii şi înţelepţii pot să ierte şi să scuze acolo unde laşii şi proştii nu dau dovadă de milă. B. FRANKLIN, Almanahul sărmanului Richard.

ÎNŢELEPCIUNE 2143 • înţelepciunea nu e decît în adevăr.
GOETHE, Maxime şi reflecţii.

2144 • înţelepciunea cea mare nu stă într-o vorbă de dojana, ci într-o vorbă care, fără să-şi bată joc de nenorocirea omului, să-l îmbărbăteze, să-i dea curaj.
N.V. GOGOL, Taras Bulba, VII.

2145 • Mai multe a făcut îndemî-narea decît forţa şi mai adesea înţelepţii au bătut pe viteji, decît dimpotrivă.
BALTASAR GRACIAN, Oracolul, manual al Înţelepciunii în viaţă, 220.

2146 • înţelepciunea e un singur lucru: să ai pricepere care să le conducă pe toate în orice împrejurare.
HERACLIT, Fragmente, 41.

2147 • înţelepciunea nu se împrumută cu carul, ci se cîştigă cu bobul. 2148 • învăţătura nu face înţelept, ci mai înţelept.
N. IORGA, Cugetări, p. 46; 93.

2149 • Nu este destulă înţelepciune sau destulă virtute în judecăţile şi sentimentele noastre cînd nu se află destulă răbdare.
J. JOUBERT, Cugetări, IX, VIII.

2150 • Înţelepciunea se poate dobîndi printr-o bună instruire, învăţîndu-se adevăratele dintre lucruri şi valoarea lor.
KOJIENSKY, Didactica mag-na, III, 5.

deosebiri

2151 • Este o mare nebunie să vrei să fii singur înţelept.
LA ROCHEFOUCAULD, Reflecţii sau sentinţe şl maxime morale, 338.

2152 • Adevăratul înţelept nu este cel ce vede, ci cel ce văzînd departe iubeşte adînc pe oameni.
M. MAETERLINCK, înţelepciunea şi menirea, VII.

2153 • Cel înţelept ia aminte, ca să nu facă ceva cînd este înfier-bîntat de patimi şi mai bine pînă atunci întîrzie lucrul, pînă cînd să stîmpără tot sîngele, care turbură mintea şi împiedecă sfatul.
SAMUIL MICU, Scrieri filozofice, învăţătura politicească, III, 56.

2154 • înţelepţii, chiar cînd au do toate, trebuie să-şi facă priel.oni.
PANCTATANTRA, II, 20. •-"155 • Nu căuta-njelfipeiune,/Dacii u-ai undo o pune. ANTON PANN, Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea.

2156 • Nu este muritor care să fie înţelept în orice clipă.
PLINIU CEL BĂTRlN, Istoria naturală, VII, 41.

2157 • De mi s-ar da înţelepciunea, cu condiţia s-o ţin ascunsă şi să n-o vestesc altora, aş respinge-o. 2158 • înţelepciunea este un bun comun şi al acelora cu care înţeleptul trăieşte, şi al lui însuşi.
SENECA, Scrisori către Lucl-lius, VI.

2159 • înţelepciunea constă, mai ales, din acea calitate a spiritului, care dă posibilitatea individului să aibă o atitudine dreaptă, discretă şi inimoasă, în faţa împrejurărilor practice ale vieţii, de aceea oamenii culţi şi cu experienţă sînt totdeauna răbdători, în timp ce ceilalţi sînt meschini şi netoleranţi.
S. SMILES, Fii om de caracter, p. 136.

2160 • Un înţelept niciodată nu s-a încrezut într-un trădător. 2161 • Tăcerea înţeleptului este un refuz scurt pentru cel ce i-a cerut.
PUBLIUS SYRUS, Sentinţe.

2JO2 • Legăturile [dintre înţelepciune şi buuălule siul multiple şi faptul că ţin una de alta nu se deduce numai din

aceea că înţelepciunea face ca omul să fie bun, ci şi din aceea că bunătatea te face înţelept.
SIR HENRI TAYLOR, The Statesman, oftat de S. Smiles In Fii om de caracter, p. 136.

2163 • Nu te mîndri cu înţelepciunea: nici cu a altuia căci nu este a ta, nici cu a ta proprie, căci, îndată ce te mîndreşti cu ea, înseamnă că nu o ai în măsura trebuitoare.!
N. VELIMIROVICI, Cugetări despre bine şi rău, p. 30.

2164 • înţelepciunea este fiica experienţei.
LEONARDO DA VINCI, Fragmente alese, p. 32.

Vezi şi: Experienţă, învăţătură.

ÎNVĂŢĂTURĂ (A învăţa)
2165 • învaţă-te pe tine, apoi pe alţii. 2166 «Ce auzi aceea înveţi. Proverbe albaneze
183 182

2167 • Nu învăţăm pentru şcoală, ci pentru viaţă. Nou scholae, sed vitae discimus. 2168 • Viaţa fără învăţătură este moarte.
Vita sine literis mors est.

Proverbe latine 2169 • Să nu te ruşinezi a învăţa ceva şi de la cel mai mic. 2170 • Mult citeşti mult înveţi şi, de vei scrie şi ceea ce citeşti, cu mult mai bine înveţi. 2171 • Omul tot mereu învaţă şi nu se mai învaţă. 2172 • Omul învăţat, dar necinstit e ca belciugul de aur la rîtul porcului. 2173 • A învăţa nicicînd nu e tîrziu. 2174 • Nimeni nu se naşte învăţat. 2175 • Nu e învăţat cel ce citeşte cărţi, ci cel ce ştie ce citeşte. 2176 • Omul cît trăieşte învaţă şi moare tot neînvăţat. 2177 • Întrecerea la învăţătură — cea mai bună luptă. Cu ea să te lupţi. 2178 • Omului cu învăţătură / îi curge miere din gură. 2179 • învăţătura—comoara omului şi munca — cheia ei. Păzeşte bine cheia, ca să nu pierzi comoara. 2180 c învăţătura te învaţă cum să grăieşti, de faţă fie cît de mulţi şi mari. 2181 • Cu cei ce te învaţă nu te lenevi des a-i întîlni, cît de departe vor fi. 2182 • Bine este să învăţăm şi din ale altora greşeli. 2183 • Cu cei învăţaţi mai mult vei învăţa, iar cu cei proşti vei pierde şi ceea ce ai învăţat. 2184 • Cînd înveţi pe oarecine, trebuie să-i dai şi pildă de învăţătură cu însăşi purtarea ta. 2185 • învăţătura bună, fără moravuri bune, ca o floare frumoasă, fără nici un miros. 2186 • Precum apa inima ţi-o răcoreşte, aşa şi învăţătura mintea ţi-o înveseleşte. Proverbe româneşti 2187 • învaţă ca şi cum ai trăi o veşnicie; trăieşte ca şi cum ar trebui să mori mîine.
ANALUS, citat de S. Smiles In Fă-ţi datoria, p. 279. 184

2188 • Mai înainte ca să vorbeşti, învaţă. 2189 • Pregăteşte cuvîntul tău şi aşa vorbeşte, leagă împreună învăţătura şi răspunde.
BEN-SIRAH, Cartea lnţelep-■ ciunii, 18, 19.

2190 «Că nici unul în lume nu iaste carele den sine numai să ştie şi nici unul nu a aflat nimic, pînă cînd n-au fost de altul învăţat.
STOLNICUL C. CANTACUZI-NO, Istoriia Ţării Rumâneşti. Predoslovie.

2191 • Cine între muritori ieste atît de învăţat căruia mai multă partea învăţăturii să nu-i lipsească?
DIMITRIE CANTEMIR, Istoria ieroglifică, partea Ii-a, p. 108.

2192 • învăţătura e ca aurul, are preţ oriunde.
EPICTET, Fragmente, 150.

2193 • In loc să înveţi pe alţii ce-i bine sau nu-i bine, Maibine-i laşi în pace, gîndindu-te la tine.
FEDRU, Fabule, I, 9 (Vrabia şi Iepurile). j

2194 • Ceva tot înveţi de la orice om, chiar de ar fi să înveţi numai cum trebuie să nu vorbeşti.
FR. W. FC-RSTER, Îndrumarea vieţii pentru băieţii şi fetele de la 18 ani, p. 69.

2195 • învaţă de la oamenii deştepţi; acela care se-învaţă singur are ca profesor un prost.
B. FRANKLIN, Almanahul sărmanului Richard, anul 1741.

2196 • învăţătura multă nu te deprinde să ai minte.
HERACLIT, Fragmente, 40.

2197 • A învăţa pe cineva e lucru uşor, dar a-i arăta şi o cale oarecare sau, mai bine zis, un mijloc sigur prin care să se realizeze cu uşurinţă cele învăţate, aceasta este de admirat.
IOAN HRISOSTOM, Comentar la epistola către Romani, omilia, XIV.

2198 • Un învăţat are două datorii: să înveţe el necontenit şi să înveţe necontenit pe alţii. 2199 • Să înveţi pentru tine, dar iă ştii pentru toţi. 2200 • învăţătura nu face înţelept, ci mai înţelept.
185 2201 • învăţat o omul caro se învaţă necontenit pe dînsul şi învaţă necontenit pe alţii. ■2202 • Învăţat se cheamă un om care e bucuros să tot înveţe.
N. IORGA, Cugetări, p. 78, 82; 93; 100; 194.

2308 • Dacă vei fi harnic la învăţat, vei fi şi de multe ştiutor. ISOCRATE, Slaturi către De-monicos. 2204 • Totul se învaţă, chiar şi virtutea. J. JOUBERT, Cugetări, IX, 2205 • Preţul cel mare al învăţăturii nu e în mulţimea lucrurilor învăţate de copil, ci mai vîrtos în felul cum le află de la mama şi tatăl lui, şi cum le simte: , S. MEHEDINŢI, Altă creştere, Şcoala muncii, p. 167. 2208 • învăţ mereu. Ancora imparo. MICHELANGELO 2207 • Nevoia învaţă pe om. ANTON PANN, Carul frlnt 2208 • învăţătura dată rău / Se sparge în capul tău. ANTON PANN, Năzdrăvăniili lui Nastratia Hogea 2209 • Nu mai simt altă plăcere decît de a învăţa. Alto dilletta che'mparar non provo, PETRARCA, citat de Schopen-hauer In Aforisme, V. 2210 • Oamenii învaţă, învăţînd pe alţii. Homines dum docent discunt. SENBCA, Epistole, 6; 7. 2211 • Cel ce ştie a se învăţa / Din greşeli străine / Merită a se-nălţa. G. SION, Una sută una fabule, II, 6. Leul, Măgarul şi Vulpoiul. 2212 • Spiritul larg, profunzimea gîndirii, cunoaşterea oamenilor, tactul şi energia în acţiune nu pot lipsi unui om care este foarte învăţat. S. SMILES, Fii om de caracter, ed. Ii-a, p. 12. 2218 • Ţine cu tărie învăţătura ş\ nu o părăsi, păzeşte-o căci ea este viaţa ta.
SOLOMON, Proverbe, 2, 12.

2214 • în fiecare zi se învaţă ceva nou. SOLON, citat de Valeriu Ma-ximus In Fapte şi vorbe, VIII. 2215 • Despre cele rele să se ferească şi să se socotească, iar de pre cele bune să urmeze şi să se înveţe şi să se îndirepteze. GRIGORE URECHE VORNICUL şi SIMION DASCĂLUL, Letopiseţul Ţării Moldovei (prefaţă). Vezi şi: Educaţie, Experienţă, înţelepciune, Sfat.

JUDECATĂ (A judeca)
2216 • Omul înţelept se judecă singur. Proverb albanez 2217 • Judecă-te întîi pe tine, apoi pe mine. 2218 • Intîi judecă-te pe tine, şi apoi pe altul. 2219 • întîi tu să conteneşti a face rele, apoi să judeci pe altul pentru ele. 2220 • Nu judeca pe om după graiul lui, ci după faptele lui. 2221 • Pune-ţi căciula înainte şi le judecă singur. 2222 • Judecata nu o poţi face cu lopata. 2223 • Cine plînge înaintea judecăţii îşi pierde lacrimile. 2224 • Mita biruieşte orice dreaptă judecată. 2225 • în mînie niciodată, pe nimeni, să nu judeci. 2226 • Judecător prietenului tău nicicum să te faci, că-l dobîndeşti de vrăjmaş. 2227 • Nu judeca pe cel tînăr după mintea celui bătrîn, ci pune-te în locul lui şi-atunci să-l judeci. 2228 • Nu după faţă, ci după faptă să judeci cu dreptate, fie faţa cea mai mare fie şi cea mai mică. 2229 • Judecata are călăuză dreptatea. Proverbe româneşti 2230 • Ţine cumpăna judecăţii drept şi nu lăsa să-ţi spurce unii şi alţii auzurile, cu vorbele lor cele stricăcioase.
ANTIM IVIREANUL, Predici, p. 3U0.

187

JUDECAT!

N. 2235 • Mai bine să judeci drept şi să auzi vorbe rele de la osîndit. 2242 • Nu este destulă înţelepciune sau destulă virtute în judecăţile şi sentimentele noastre cînd nu se află destulă răbdare. 1.ESPEARE. nici se crede. cea mai mare nelegiuire. J. 13. 110. 60. «88 2246 • Şi orice cu judecată / Nu-l greşeşte niciodată. mai puţin se iubeşte. EPICTET. act. DIMITRIE CANTBMIR. 5 2234 • Să nu mergi înaintea judecăţii. iar celui necinstit nu-i ajunge spre dovadă mii şi sute de jurăminte. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţa. nici iutii giurămiulul. şi este în această materie un bun judecător. Dreptate. S. 63. CHAMFORT. 2248 • Poveţe ia. pentru orice. 23- Vezi şi: Adevăr. la tot ceasul. Istoria ieroglifică. 2259 • Nu te deda cu jurămînt. 69. 2.2231 • Fiecare judecă bine numai ceea ce cunoaşte. Istoria ieroglitica. Fabule. • In tine să fie un judecător care să ierte pe alţii. 2252 • Destul de rău e cînd părinţii nu ştiu să judece copiii. Fragmente. 2264 • Nu jura niciodată dacă poţi. Fii om de caracter. nici celui care le-a rostit după aceea. ceva mai puţin decît dînsul. Cugetări. p. 2245 • Adevărul şi judecata sînt comune pentru oricare şi nu aparţin nici celui care le-a spus cel dintîi. condamnînd un nevinovat. ARISTOTEL. 2238 2239 2240 2241 • Judecă pe fiecare după cîmpul în care să-şi arate superioritatea. • La uşa dreptăţii să păzească mila. decît strîmb şi să te mustre Natura şi Adevărul cu Dreptatea. Fragmente. XII. dar să nu stea în scaunul de judecată. IORGA. DIMITRIE CANTEMIR. MONTAIGNE. SMILES. ţapul şi varza. Dar vai de copiii care se fac judecătorii părinţilor. SHAK. V. IV. 65. Sentinţe. Hamlet. mai adeseori. 2256 • Jurămînt spre a iubi sau a urî în veci nici se poate. 239. pînă nu te-ai judecat singur înaintea dreptăţii. Etica nicoma-Hicâ. 2257 • Călcarea de jurămînt — cea mai mare necinste. cea mai spurcată faptă şi cea mai primejdioasă îndrăzneală. 1095 a. 58. Maxime şi cugetări. JURĂMÎNT (A jura) 2253 • Nu te deda ta jurămînt / Ca să poţi avea cuvînt. A. 2261 • Cuvîntul adevărat — acela să-ţi fie cel mai mare jurămînt. p. Lupul. VIII. nu mai sînt respectate după ce scapă de acolo. IX. 2260 • Celui cinstit cuvîntul îi este drept jurămînt. 2233 • Mai mult se judecă. aceia mai tare jură. 2243 • Păzeşte-te cît vei trăi să judeci pe cineva după înfăţişare. PUBLIUS SYRUS. dar judecă tu însuţi. ANTON PANN. Gînduri. 2249 • Dacă judeci dispreţuitor pe alţii. 56. 294. VLAHUŢĂ. ca să poţi avea crezămînt. BALTASAR GRACIAN. 2250 • Un judecător se condamnă pe el însuşi. se. 2255 • Jurămîntul dragostei nicicum se crede. 43. 2244 • Judecata sănătoasă şi bunul-simţ sînt sfetnici buni într-o casă. VI. Proverbe româneşti 189 JURAM1NT-LA TIMP LA TIMP-LÂI3DA 2262 • Unde ieste inima curată. 5. nici pe urmă vicleşugul sau călcarea giurămîntului încape. • Fiecare te judecă după dînsul şi. p. EPICTET. JOUBERT. 2254 • Cei ce fură. cît mai puţin. 326. partea I-a. 2237 • La cei mai mulţi oameni dreapta judecată face loc unor preferinţe. 2247 • A judeca pe altul înseamnă a se judeca pe sine. Fragmente. Cugetări. 2232 • Mai greu nu ieste de giu-decat decît pîra între doi prieteni. 2236 • B ruşine ca judecătorul să fie judecat de alţii. 2251 • Tu judeci pe oameni cu răutate — e singurul mijloc de a nu-i înţelege niciodată. Eseuri. 3. . DEMOCRIT. LA FONTAINE. 2258 • Nimic alt ceva mai urît decît a se jura. XIV. 25. partea I-a. Jură-mînt. 176. dacă nu. p. vei fi judecat la rîndu-ţi la fel. 2263 • Jurămintele făcute de cei răi atunci cînd se găsesc la strîm-toare.

nu pentru cinstea lor. 2294 • Lauda peste cuviinţă seamănă a batjocură. Proverb general 2274 • Totul este bun cînd vine la timpul său. iar altora iubitor de argint. 2283 • Nu te lăuda celui ce te ştie. 2281 • Este ruşinos să fii lăudat de cel ce nu merită laude. cum fac cei proşti. PLATON. Minciună. Şi quem laudaris. 2289 • Lauda de sine nu miroase bine. Scrieri filozolice: învăţătura politiceascâ. Banchetul. Vezi şi: Exactitate. Tar pe est laudari ab illqudatis. chiar dacă vei jura drept. 2265 • Jurămîntul cerut să nu primeşti a-l face. cu fiul tău cînd va avea barbă. nu aştepta să se vestejească. 114. 2293 • Lauda pentru fapte bune — cinstea cea mai mare. 2297 • Nimeni pe altul nu laudă fără interes. 33. 2275 • Bate fierul pînă-i cald. Sentinţe. Proverb italian 2271 • Ascultă la cuc cînd cîntă. 2292 • Lauda îl îndeamnă pe înţelept la mai mare înţelepciune. Punctualitate LAUDA (Â lăuda) 2276 • Nu să te lauzi. urmează şi tu după acea faptă. să te sileşti să le împlineşti. 2272 • Mănîncă para cît mai e frumoasă. LA TIMP 2269 • Maniere la timp. Vezi şi: Adevăr. dum in igni cadet. 2267 • Jurămîntul pentru dragoste. 183 c. Propria laus sordet in ore. că cea peste măsură. 2295 • Lauda se cuvine celor drepţi şi cinstiţi. că asemenea laudă să dobîndeşti şi tu. 2287 • Cine se laudă că nu e mincinos trebuie crezut doar pe jumătate. nu se blesteamă şi nu se jură. Proverb finlandez 2278 • Iepurii se prind cu cîini. cu tine' însuţi niciodată. Proverb Irancez 2270 • Cine vine tîrziu nu e găzduit cu plăcere. Proverbe latine 2282 • Nu-ţi lăuda singur faptele că îţi pierzi rodul. 2284 • Cine se laudă singur se ocărăşte pe sine. Ferrum. 2301 • Şi lauda cu măsură. 2277 • Mîine te vei lăuda cu calul tău.EPICTET. TEOFRAST. Proverb german 2279 • Lauda de sine împute gura. 2290 • Lauda linguşitorului şi a ciocoiului — cea mai mare defăi^ maro. Manual. 2280 • Dacă lauzi pe cineva. căci altfel unora vei părea că eşti sperjur. KILON DIN SPARTA. aşa ca celor mai înţelepţi să placa. decît numai în două împrejurări. iar pe cel nebun îl înebuneşte de tot. ci să te laude. şi anume: întîi dacă scapi tu însuţi de necinstea pentru care eşti învinuit şi al doilea. dacă mîntui pe prieteni de primejdii. 2298 • Pofta de laudă ne îndeamnă spre facere de bine şi facerea de bine ne măreşte lauda. se înţelege urîtă gură. Dreptate. femeile cu bani şi nebunii cu laude. Proverbe româneşti 2278 • Toate la timpul lor. 2296' • Lăudăm pe alţii. cu-dendum est tibi. Judecată. vrea s-o mai auză încă o dată. V. citat de Diogene Laerţiu in Vieţi şi sentinţe ale filozofilor iluştri. 2268 • Neobrăzat este cel ce jură cu uşurinţă pentru orice fleac şi se lasă lesne defăimat şi ocărit. 190 191 LAUDĂ 2291 • Cînd pe altul lauzi d-o faptă bună. 1SOCRATE. parce laudare memento. 2288 • Lauda omului — faptele sale. PUBLIUS SYRUS. nu se ţine. 2286 • Pisica cu clopoţei nu prinde şoareci. ci ca să dobîndim noi cinste de la ei. Caracterele. 2285 • Găina care cotcodăceşte mult nu face ouă. 2300 • După laudele ce-ţi fac. ca să le arăţi de adevărate. VI. fii scurt. cici după ce tace e degeaba. . Sfaturi către De-i monicos2266 • Cel ce vrea să trăiască cu alţii înţelepţeşte. 2299 • Cine se face că nu-i place lauda. cu fiica ta cînd se va mărita. SAMUIL MICU. Pentru bani să nu juri pe nici un zeu.

III. 1080. că n-aud. Aforisme. POPE. Eseu despre critică. 2309 • De vorbiţi. TEOGNIS. III.2302 • Lauda norodului. VI. SAMUIL MICU. 2328 • Cum s-ar putea ca lucrurile acestea să devină bune numai graţie laudei. este cea care face bine. Hieron. stîrneşti împotrivire şi invidie faţă de el şi îl expui luării în rîs. 2322 • Să primim cu modestie laudele altora. adusă la momentul potrivit şi nu aplicabilă oricui. 2304 • A te lăuda pe tine însuţi. Poeme elegiace. 2331 • Nu voi vorbi de rău pe nici un duşman dacă este cinstit. Maxime şi Reflecţii. nu voi lăuda nici un prieten dacă * este mîrşav. Pitulicea şi Curcanul. cînd este de faţă. oricîtă dreptate vei avea. 2310 • Este în drept să se laude singur. recunoşti. xxin. în afară de rare cazuri. LĂCOMIE . Eseuri: Despre laudă. V. poezia De vorbiţi mă fac ERASM. aceasta poţi s-o faci cu cuviinţă şi cu un fel de nobleţă. Elogiul nebuniei. 114. III. ori te acuzi şi aceasta arată o fire măruntă. 2308 • Este mai bine să te laude alţii decît să te lauzi tu însuţi. ori rele numai în urma criticii? Oare smaraldul îşi pierde valoarea sa dacă nu este lăudat? MARC AURELIU. care trădează neinteli-genţa vorbitorului şi face plictiseală ascultătorului. M. TEOFRAST. 106. Satira I Asupra hulitorilor Învăţăturii. 202. 2317 o Săvîrşeşti o greşeală împotriva politeţii cînd lauzi peste măsură. Scrisori. 2326 • Lăudînd pe altul. atunci cînd le merităm. Fragmente. cînd nu găseşte lăudători. I. SION. 2316 • Lăudînd pe cel ce te laudă. LA ROCHEFOUCAULD. 2312 • Lăudăroşenia nu place. 48. nici sufere ca pe el să-l laude alţii. 192 193 13 — Dicţionar al bunei-cuvlinţe 62. 432. care laudă în noi. Clteva cugetări despre educaţie. 2321 a Laudele./Nu zic ba şi nu vă laud. 2313 • Nu vorbi de tine. ANTIOH CANTEMIR. socoteşte-le linguşiri. 142. 2325 • Nu se cuvine pre sine a se lăuda. Oracolul. V. 2320 • A lăuda din toată inima acţiunile frumoase înseamnă într-un fel a participa la ele. 2328 • Fereşte-te de a te lăuda singur. XENOFON. valorii şi frumuseţii. 2319 • Dorinţa de a merita laudele ce ni se aduc ne întăreşte virtutea. G. Caracterele. LA BRUYERE. DEMOCRIT. "Vezi şi: Flecar. 2318 • Ar fi un soi de cruzime să respingem deopotrivă orice fel de laude. FRANCIS BACON. 2327 «Cei care merită de a fi lăudaţi suportă mai cu uşurinţă să fie criticaţi. Una sută una fabule. SCHOPENHAUER. dar a-ţi lăuda slujba sau meseria. Cugetări. 67. 115. 2324 «Cel înţelept nici el pre alţii laudă./în locul lăudării şi cinstei ce te-aşteaptă. 108. 17. IORGA. 2315 • Cînd lauzi nu dai nimic. mă fac că n-aud. Dacă anumite laude ţi se par prea mari. 2311 • Cine te laudă se egalează cu tine. IV. N. cînd sînt meritate. Către sine însuşi. PLINIU CEL TÎNĂR. 5. MIRON COSTIN. trebuie făcute public. J. 35. EMINESOU. nici a stîrni sau a îndemna şi a învăţa pe alţii să ne laude. Scrieri filozofice: învăţătura politicească. contribuie să le mărească. 33. p. Capul al şaseprăzece. manual al Înţelepciunii In viaţă. 2305 • Lăudînd prea mult un om sau un lucru. LOCKE. 2329 • O laudă prea mare / Des-gustă pe oricine. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. 150. 2314 • E mai bine să fii lăudat decît să lauzi. Caracterele. dînd în vileag vreo faptă. cea mai ! mare cinste. 20. iar acelea care se aduc spiritului. Ori te lauzi şi aceasta e vanitate. 117. 2307 • De multe ori cu laudă pre nepriiatinul său mai curîndu coboară. Stihuri. a fi lăudăros înseamnă a face caz de calităţi inexistente. 2330 • De bună seamă. cu sinceritate. 2332 • Lauda este cea mai dulce dintre muzici. Letopiseţul Ţării Moldovei. Minciună. 14. « Proverbe româneşti 2303 • Lauda moderată. ce este vrednic de laudă. 2306 • Şi n-aţîţa hulirea. se cade să nu rămînem nepăsători în faţa celor caro ne vin de la oameni de treabă. BALTASAR GRACIAN. Linguşire. te lauzi tot pe tine. cînd sînt de faţă. te serveşti pe tine însuţi. A. nu e frumos. GOETHE.

CLEMENT ALEXANDRI. 2846 • Lăcomia nu e altceva decît lipsa de măsură. pe mulţi oameni pierde. Istoria ieroglifică. 2335 • Găina vecinului totdea-una-i curcă. 2367 • Leneşul. 2354 o Toate hierile să satură şi să odihnesc. LENE (Leneş) 2355 • Lenea la om. Cartea pentru părinţi. 2356 • Leneşul e frate cu cerşetorul. 2363 • Tămăduirea lenei — munca. desfrînarea şi mînia ca să scapi de mari necazuri. 2337 • Cine se lăcomeşte să apuce cele străine pierde şi pe ale salo. iarna. 37. 194 2388 • Unde vezi lăcomie. Poemeefegiace. că te duce la pieire. 2360 • Lenea duce la cele mai mari greşeli. iară omul lacom nice dănăoară nu să mai satură. Sentinţe. coada-i cade. că vrei să dobîndeşti fără a munci.690. A. 2336 • Găina vecinului face ouăle mai mari. partea I-a. satisfacţia trebuie cucerită de la vecin prin forţă. IX. 2341 • Cele mai mari greşeli şi răutăţi din lăcomie de avere şi de slavă se nasc pe lume. 2368 • Vara. 2345 • Lacomul şi sătul flămînd ieste. rîuri de lacrămi din ochii săracilor varsă. 2353 • Rădăcina tuturor răutăţilor iaste lăcomia avuţiei. pentru o îmbucătură de pîine. 62. unde bucuria sa. 2357 • Lenea e cucoană mare / Care n-are demîncare. pămîntul împarte cu hotare şi vame precupeşte-l. HITOPADESA. cel mai mare vrăjmaş al muncii. Cîndu-i şi prisoseşte. TEOGNIS. Pedagogul. Liniştea sufletească. I. Că aceasta. MAKARENKO. în folosirea hranei. VARLAAM. te vinde ca pe un cîine. cetăţi tari risipeşte. 2348 • Lacomul fără ruşine. i 2348 • Lăcomia începe acolo unde nevoia unui om se ciocneşte de nevoia altuia. 2351 • Nimeni nu trebuie să fie lacom. 2366 • Cine mişcă. cu atît mai puţin un bătrîn. p. p. II. 2352 • Lăcomia a nenorocit mulţi oameni. Furt.S. întins la umbră doarme / Şi. cel inimos — pururea vesel şi cel muncitor — pururea sănătos şi îndestulat. Cine sade. de multe ori. 1. DIMITRIE CANTEMIR. PUBLIUS SYRUS. că vremea ce pierzi odată n-o mai găseşti altădată. 195 LĂCOMIE-LENE 11 ■■■. Hoţ. 2. 2342 • Deprinde-te a stăpîni lăcomia. Scrieri filozo-fice: învăţătura politicească. 2349 • Lăcomia o înfrînează. şi aceasta pentru că le-a fost greu să păstreze măsura cînd li s-au oferit bunătăţi.. 2361 • Lenea. Alege care-ţi place. Vezi şi: înşelătorie. acolo cei răi şi cei asupritori chinuiesc şi necinstesc pe cei buni şi înţelepţi. NUL. sîngele ţi-l strică. ca şi rugina la fier. / Dar încă să mai muncească. Cazania. judecată. Clntecul VI. moare de foame.fără. SAMUIL MICU. 347 r 5. mare cu sînge amestecă. / Oltu-n gură de i-ar curge. că lăcomia mintea ţi-o întunecă.2333 • Lăcomia pierde omenia. . 2340 • Fugi de lăcomie. că lăcomia mîncă omenia. 2347 • Lăcomia e cauza multor crime. 2359 o Din toate greşelile noastre cea mai cumplită şi mai urîtâ este lenea. atunce mai multu-i lipseşte şi inima lui de nesaţiu nice dănăoarâ nu se odihneşte. tot mai pişcă /. lumina ţi-o depărtează viaţa ţi-o scurtează. I.. 275 r 2. 2339 • Lăcomia cu mult mai mult decît foametea omoară. prin şiretenie sau prin furt. 2362 • Nu te lenevi. SENECA. somnul. 62. 2350 • Să cumpătăm lăcomia. 2365 «Cel leneş şi moleşit — pururea ticălos. Proverbe româneşti 2344 • Aurul ia cununa de la fete/ Sparge căsătorie şi nunte./în scurt lăcomia nesătulă. 2358 • I-e lene să şi vorbească. Ţiga-niada. 2834 • Lacomul nu zice „ajunge". ni. BUDAI-DELEANU./Toate ce-s bune le întoarce în hulă. la toate /Zice că nu poate. 2364 • Fugi de lenevire. 321.

Te înalţă iubirea care a scîn-teiat în tine pentru formele mai înalte. rădăcina răului. 2384 • Lenea. TOLSTOI. cu ea defaimi. că una de prost te arată şi alta de flecari 2398 • Toate limbile să le înveţi.. citat de S. 295. 2390 • Limba rea este cuţit cu două tăişuri. 2380 • Să-ţi fie ruşine de tine. Ele sînt un teren pe care se nasc şi cresc toate viciile şi toate mizeriile. toate formele inerţiei sau ale blazării trag în jos. 2372 «Că norocul bun nu-i în pat cu pene. N. dacă îl ţii legat cu lanţuri. VI. 29. / Nici se însoţeşte cu trîndava lene. Soarele asfiinţeşte. a-cela asupra căruia ne înţelegem mai uşor e lenea. FRANKLIN. 2378 • Lenea e fiica nedreptăţii. 2370 • Lenea este muma tuturor viciilor. 2375 • Pururea. Lenea spiritului este mai rea decît aceea a trupului. 2393 • Limba sparge capul şi cetăţile. de aceea. . Dintre toate înclinaţiile firii noastre. Mintea lipsită de ocupaţie este o boală — rugina sufletului. 82. ANTON PANN. BUDAI-JJELEANU. 2395 • Limba — taler cu două feţe.. B. Despre leneşi. L. 398. mult să te fereşti de cel ce-ţi grăieşte o limM cu două înţelesuri. întocmai după cum rugina mănîncă fierul. căruia e destul să-i spui pe nume. dacă îţi scapă. zi-i să vină nenea.. BURTON. 2373 • Lenea este un blestem al corpului şi al spiritului. Proverb arab 2JJ86 • Mai bine să-ţi alunece piciorul decît limba. p. îi lipseşte mulţumirea. p. TUDORVIANU. 2888 • Fericirea nu constă în lene.2369 • Pînă se găteşte / . pentru a-l blama. Anatomia melancoliei. 2382 • Lenea este blestemul o-menirii. 2381 • Mamă. SMILES. IORGA. 50. LIMBi (Limbuţie) 2385 • Limba este ca un leu. 44. 83. oase sfarmă. 2391 • Fii domn peste limba ta. 2379 • Dintre toate defectele. oroarea răspunderii. nici de tot limbut. Ţiga-niada. Proverbe romaneşti 198 2400 • Limba fără oase. 149. Maxime. Cugstări. 2389 • De multe ori limba taie mai mult decît sabia. Către sine însuşi. III. într-un corp încă plin de vigoare. te mănîncă. 2392 • Toată pasărea pe limba ei piere. 2397 • Nu fi de tot tăcut. Educaţia prin sine însuşi. LA ROCHEFOUCATJLD. Proverb francez 2388 • înţeleptul învîrteşt* de şapte ori limba în gură înainte de a vorbi. 2377 • Lenea nu e odihnă şi. nu cred 196 197 că există una de care ar trebui să ne ferim mai mult ca de lene. In ce consta fericirea. MARC AURELIU. 2396 • Mult. I. &. 44. ci lenea e doar de ocară. 306. Fii om de caracter. dar a ta limbă mai mult s-o cinsteşti. ASLAN. 2399 • Limba dulce mult aduce. izvorul inutilităţii. Jurnal. Proverb armean 2387 • înţepătura unui cuvînt e mai rea decît o lovitură de lance. dacă ai ajuns un suflet obosit. G. iadul însuşi. 300. p. 11.. p. HESIOD. 117 Vezi şi: Trîndăvie. Lenea e sinucidere blîndă. ci în muncă. Srailes In Fii om de caracter. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. p. Munci şi zile. 2374 • Ignoranţa şi lenevia sînt cele mai mari din toate relele. Lenea distruge inima individului ca şi pe aceea a naţiunilor. foamea-i tovarăşa omului leneş. nu munca. cu ea lauzi. deprinderea comodă. 2394 • Limba slobodă mult te vatămă. te păzeşte. 2376 • Nu e ruşine a lucra. Proverbe româneşti 2371 • Lenea e unul din acele cusururi. /Ca să-mi scuture lenea. o ciumă.

2416 • Linguşitorul la orice tipsie. cu gura te mîngîie şi cu coada muşcă. 9. Dialoguri şi conferinţe. ANTON PANN. Proverbe şi maxUue indiene. DEMOCRIT. zice. Sentinţe. XXVI. • Ne te încrede linguşitorului. 2424 • Lauda este o linguşire în-demînatică. N. • Linguşitorul. 222. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. nu bunăvoinţei. ca scorpia. un dar numai are. IORGA. T. Despre mlnie. CICERO. NAPOLEON I. LA BRUYERE. ENESCU STÎLPBNI. 2409 • Limba celor înţelepţi picură ştiinţă. Caracterele. 51. 26. p. nici divin nici olimpic. IX. acela mai lesne te înşeală. 233. se ţin de cei mai mari. cum ar dori să fie el linguşit. ca umbra după om. 2430 • Linguşirea e ceva sinistru şi demonic. 2410 • O limbă bîrfitoare este semnul unei inimi rele. 15. Proverbe româneşti 2418 • Linguşirea. Asemenea nu va întinde urechea la linguşiri decît acela care se linguşeşte el însuşi cu cele mai mari laude. ascunsă sau delicată. BEN-SIRAH. 2423 • Trebuie să nu vorbim despre cei puternici. SOLOMON. pînă a nu gusta din ea. Cugetări. „o ce bună mîncare". 115. Hristoitie. 56. 2408 • Cine are limbuţia/E mai rea decît beţia. 2428 • Cine ştie să linguşească ştie să şi calomnieze. CIPARIU. 2406 • Unii cred că distrează prin conversaţia lor şi nu fac decît să ciocănească minţile altora cu lim-buţia lor. BALTASAR GRACIAN. 2405 • Limba e fiară. LUCIAN DIN SAMOSATA. oricît de rea este. IX. Vezi şi: Cuvînt. MACHIAVELLI. Despre-vorbire. Principele. PLUTARH. 144. 2417 • Linguşitorul ce mai mult te laudă şi te slăveşte. 2404 • Acela cu rea limbă / Lucrul bun în rău îl schimbă. 199 LINGUŞIRE-LUCRU 2415 • Linguşitorul. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă.Proverb turcesc 2401 • Nu te sfădi cu cel limbut. 2421 • Linguşirea e mai primejdioasă decît ura. nu poate păgubi decît aceluia care îi place şi-o primeşte. 2402 • Limba clevetitoare pe mulţi i-a clătit şi i-a risipit din-tr-un neam într-alt neam şi cetăţi tari a surpat şi casele celor mari a stricat. 2425 • Dacă nu ne-am linguşi noi înşine. / Să ia de la oarecine / Vreo facere de bine / Cu minciuni cu linguşire. Vorbă. 8. I. 2407 • Fereşte-te ca limba să n-o ia înaintea spiritului. 835. Oracolul manual al Înţelepciunii in viaţă. şi o laşitate după ce au murit. ca pe noi înşine. XXIII. 2420 • Frica dă naştere linguşirii. socoteşte-le linguşiri. că orice grăieşte spre plăcere grăieşte. Fragmente. /Cu făţarnică iubire. e o primejdie să spui ceva de rău despre ei cît timp trăiesc. 2429 • Viclean om se socoteşte / Acel ce nădăjduieşte. citat de Diogene Laerţiu In Vieţi şi sentinţe ale filozofilor iluştri. După aceasta să-l cunoşti. prin mai multe vicleşuguri. LINGUŞIRE (Linguşitor) 2411 2412 2413 2414 • Linguşitorii. 2419 • Dacă anumite laude ţi se par prea mari. cînd s-a smuls din lanţ e greu s-o mai prinzi şi s-o pui la loc. Despre prietenie. 2. I. LA ROCHEFOUCAULD. 84. 2427 • Nu există un alt mod de a te apăra de linguşiri decît acela de a-i face pe oameni să înţeleagă că nu te vor supăra. 28. 268. 2431 • Nu înşelăm şi nu linguşim pe nimeni. BALTASAR GRACIAN. PUBLIUS SYRUS. 2403 • Purtarea distinsă şi limba aleasă se învaţă mai bine din petrecerea cu oameni binecrescuţi decît din regulile scrise în cărţi. mai totdeauna e o linguşire să-i vorbeşti de bine. Proverbe. 152. Maxime ai cugetări. • Umblă ca mîţa pe lîngă laptele fierbinte. 2426 • Linguşirea este rudă sau mai bine zis soră cu pîra. 15. 2422 • Linguşitorul te linguşeşte totdeauna. ANTONPANN. . Portarea de buna cuvenientia intre omeni. 3. Gură. Cartea Înţelepciunii. iar gura celor nebuni revarsă nebunie. linguşirea altora nu ne-ar putea dăuna. KILON DIN SPARTA. spunîndu-ţi adevărul.

ODOBESCU. Despre lucrare. 2463 • Un popor care trăieşte lucrează pentru viitorul său. ci lenea e doar de ocară. MARC AURELIU. ci acel care lucrează cu plăcere. G. însă. LUX 2464 • Stomac gol. linguşitorul are partea lui de folos. moartea. decît cu mîna. 2449 • Nu sta din lucrare ca să ai de mîncare. lucrăm mai uşor. SENECA. / Iar cine tace mai mul ia treabă face. Proverb francez 2465 • Muierea înzorzonată/Ca o brezaie se arată. 2466 • Luxul în adevăr împodobeşte pe om. 68. Timon din Atena. J. I. Proverb german 2438 • Orice lucru vrei sli-l săvîr-şeşti. 2432 • Cui îi place să fie linguşit e vrednic de linguşitor. Munci şi zile. 82. 2444 • Lucrul folositor obştii e cel mai cinstit. muma sărăciei. 2460 • Nelucrarea hrăneşte invidia şi ai dori să nimiceşti pe toţi. p. 2442 • Cînd "Ia un lucru numai te vei îndeletnici cu stăruire. II Tesa-lonlcieni. p.J. p. 2461 • Lucrarea este legea firii omeneşti şi cine nu lucrează greu păcătuieşte. SOLOMON. atunci numai vei izbuti la desăvîrşirea lui. N.SCHOPENHAUER. 2456 • Lucrul numai. Proverbe româneşti 2451 • Lucrînd cu plăcere. PAVEL DIN TARS. Dna sută una fabule. SLAVICI. 31. : 2453 e E harnic nu oricine lucrează. II. AL. Smiles In Fii om de caracter. 2462 • Fiecare om să fie activ şi aceasta în cel mai înalt grad şi să moară cu convingerea că a făcut tot ce a putut mai bine. 2450 • Lucrul face sănătate. 2436 • Linguşitorul spune şi pune la cale numai lucruri prin care bănuieşte că poate fi cuiva pe plac. Muncă. Opere. Mergînd pe drum alături de un altul. 3. muma moliciunii. 2459 • A lucra e o datorie absolut trebuincioasă omului social. 2434 • Omul care linguşeşte pe prietenul său întinde cursă paşilor lui. G. IV. linguşitorul este capabil să-i spună: „Bagi de seamă cu cîtă admiraţie se uită lumea la tine? Nu e om în cetate cu care să se petreacă lucrurile aidoma". ROUSSEAU. 166. 2446 • Mai grea e lucrare cu mintea. ASLAN. 2445 • Lucrul bun cere nevoinţă multă şi vreme mai lungă. TEOFRAST. SYDNEY SMITH. va putea să stîrpească acea buruiană veninoasă din sufletul mîndru şi blînd al muncitorului român. SHAK. 193. Laudă. Viata. 202 2458 • Dacă nu vrea cineva să lucreze. SION. voi. Cugetări şi maxime. 2435 • Linguşirea ar putea fi definită ca o purtare lipsită de demnitate. de pe urma căreia. 5. / Trîndăvia tot păcate. 2467 • Luxul muma lăcomiei. rochie de mătase. LUCRU 2441 • Lucrul bine început / E pe jumătate făcut.'. Muncitorul român. la acela mai mult să te sileşti. aşa-i lucrul. 2433 • Află că cel care umblă a linguşi/Ştie din spinarea altora-a trăi. Popa Tandă. 29. Către sine Însuşi. a-morul. Vnzi şi: Datorie. muma răutăţilor. Vezi şi: Făţărnicie. citat de S. Educaţia prin sine Însuşi. 2448 • Lucrurile nu sînt desăvîr-şite. HESIOD. care să nu folosească la ceva. Liniştea sufletească. fără ţintă şi fără muliu-mire. Minciună. . ANTON PANN. (Cuvinte săpate pe monumentul ce aminteşte ridicarea marelui dig. dar unul poate fi mai bun decît altul. II. lTtl. 2455 • Năzuinţa şi activitatea la să aibă drept unică ţintă cel mai mare bine al colectivităţii. 2443 • La ce lucru te foloseşti. IX. II. LUCRU (A lucra) 2437 • Lucrul de dimineaţă valorează aur. 2440 • Cum îi plata. I. 2439 • Cine lucrează şi tace / Mai multă treabă face. dar lucrul drept şi bine întocmit. 6. dar şi îndată îl lasă în lipsă. pentru că n-ai putut să înaintezi tu. nici să nu mănînce. 300. fie cît de prost. 5. Cugetări. 1 s ■. 2454 • Rob e acel ce lucrează fără măsură. Cioroiul şi Vulpoiul. care nu poate fără lucru.ESPEARE. căci aceasta este menirea ta naturală. 2457 • Cine vorbeşte lucru nu-i sporeşte. / La vremea lui să-l orîn-duieşti. IORGA. 2452 • Nu c ruşine a lucra. p. Proverbe. Caracterele. ce închide vechiul Zuiderzee. 2447 • Nu se află lucru pe lume. O-landa).

283. 2481 • Este adevărat că manierele alese deschid calea meritului şi-l i face plăcut şi că trebuie să ai cali-J taţi într-adevăr superioare ca să] te impui fără politeţe. FRANCIS BACON. 2484 • Manierele politicoase nu au prea mare însemnătate dacă nu sînt urmate şi de fapte asemănătoare. Clteva cugetări despre educaţie. 13. Vezi şi: Frumuseţe.! fac adesea ca oamenii să te judece ■ în bine sau în rău. străduinţă de a avea maniere plăcute şi civilizate te-ar scuti de aprecierile lor nefavorabile. 2474 • Risipia materială şi căderea morală. Proverb evreeso 2490 • Masa este mijlocitoarea prieteniei. JOUBERT. într-adevăr. 2475 • Luxul va deveni util şi moral. . zgîrcenia are nevoie de toate. Modă. 2472 • Sărăcia are nevoie de puţin. Despre Însemnătatea şi progresul ştiinţelor. beţia. ori neruşinat. Fii om de caracter. Proverb albanez 2487 • Mesele prelungite scurtează viaţa. J. 191. I. Fii om de caracter. Elemente de filozofie. 2476 • Bogăţia şi stricăciunea. e uneori mai păgubitoare chiar de cît înjurăturile. 184. în mod egal. Purtare. 2480 • Manierele. unde vorbeşti şi nu te ascultă. Bun-simţ. cînd naţiunea întreagă se va bucura de el. Educaţie. SAINT SIMON. B. Organizatorul. iată ce le înfrumuseţează şi le face. p. pe care le neglijăm ca pe nişte lucruri mărunte. şi anume prin excesul de ceremonie. D'ALEMBEET. Ajută-te singur.. Almanahul sărmanului Richard. toate clasele societăţii. numai se înveselesc. Proverb englez 2478 • Bunele maniere sînt o traducere a virtuţii în limba populară. S. îmbrăcăminte. pe care îl voi numi iubirea şi întrebuinţarea lucrurilor de prisos înşelătoare ale vieţii. anul 1735. O cît de uşoară '. 2485 • Depinde de noi săfimpoli-ticoşi şi îndatoriri. Caracterele I V. 2473 • Orice lux strică sau obiceiurile sau gustul. XVI. 2483 • Lipsa de maniere se mai poate manifesta şi în altfel. FRANKLIN. SMILES. GOETHE. 2469 • Haine scumpe pe spinare / Bagă omul în lipsă mare. LOCKE. ci pe ce îţi dă să te mulţumeşti. MANIERE 2477 • Manierele îl arată pe om. S. 31. La table est l'entremetteuse de Văruiţii Proverb francez 2491 • Cînd eşti poftit la masă / Pleacă sătul de-acasă. 93. 204 205 MASA 2494 • La masă străină să nu porunceşti. iar simplitatea — bogăţia lui. VICTOR ALFIERI.2468 • Luxul — sărăcia omului. 2479 • Manierele sînt o oglindă | în care fiecare îşi arată faţa. Despre tiranie. p. 2492 • La masă cu graiul pe nimeni să nu mîhneşti. luxul de mult. strică într-o naţiune. Alta creştere. 144.. Bunele maniere sînt podoaba faptei. p. 144. Vezi şi: Bună creştere. Bună-cu-viinţă. brutalitatea şi alte păcate bărbăteşti. p. V. S. luxul şi viciul sînt strîns legate între ele. plăcute. 2493 • La masă nu se sfădesc. provocată de lux. Proverbe englezeşti 2489 • Faţa de masă pusă termină certurile. 2471 • Luxul este o crimă împotriva umanităţii ori do cîle ori un u 203 MANIERE-MASÂ singur membru al societăţii suferă şi se ştie că suferă. MASĂ 2486 • Să te ferească sfîntul de locul unde oamenii prînzesc şi nu te cheamă la masă. că masa cere vej selie şi tihnire la mîncare. Podoabe. 32 2482 • Manierele pline de graţie! şi politeţea care însoţesc toate fap-J tele noastre. pentru aceasta nu-i nevoie de nici un ban. SMILES. MEHEDINŢI. adică printr-o stăruitoare încăpăţî-nare dea copleşi pe cineva cu un respect ce nu i se cuvine şi pe care nu poate să-l primească. J. 2488 • O masă bună împacă toată lumea. Maxime şi reflecţii. 12. SMILES. Proverbe româneşti 2470 • Luxul. S. Şcoala muncii. Cugetări. Politeţe. fără a fi socotit ori ţicnit. LA BRUYERE.

La masă nu. şi după ce le-ai dat să mănînce. Eseuri: Despre Îngrijirea sănătăţii. ERASM. să-l cinsteşti. 2515 • Nu măsura pe alţii cu palma ta. MĂSURĂ 2512 • Trebuie să-ţi tunzi oile. 59. Omne nimium nocet. 251. 299' 2508 • E . EPICTET. FRANCIS BACON. 2507 • Pe masă trebuie să mai ră-mînă puţină foame. TEOGNIS. XVII. 2505 • Cînd un copil este la masaj cu alţii mai mari ca el. dacă pe masă nu e întinsă o faţă de masă. care sînt în slujbă. • Pe străin. eşti aşezat lîngă un om do valoare. 2504 • Nu te aşeza la masă fără a-ţi spăla mîinile. 2516 • Sarea-i bună la fiertură / însă nu peste măsură.imposibil să înveţi pe cineva să mănînce frumos. / Că este prea mojiceşte/ Să şezi să mănînci la masă. trebuie să pari trist şi nici să în. Buna-cuviinţâ pentr copii. . FORSTER. iar nu să le jupoi. I. A venit blidul în dreptul tău? întinzi mîna şi iei frumos cît pofteşti. 15. 2520 • Cu măsură să mănînci. 36.70« 2506 • Cine intră într-o societate de străini şi nu cunoaşte obiceiuriW lor de a se prezenta. Opere pedagogice alese. întru nimic să nu-l întristezi. p. de a sta masă. care ştie toate secretele înţelepciunii. NEAGOE VODĂ BASARAB.* tristezipe cineva.p. cînd îl primeşti la masă.. pe lîngă punctul de vedere al corpului tău. N-a ajuns încă la tine? Nu-l sorbi cu ochii. invitat la o masii. se uită la alţii şi imită ş el. /Cînd ai alţi oameni în casă. cu măsură să gră-ieşti. Educaţii) cetăţenească a tineretului şi adulţilor. Vezi şi: Mîncare. • Nechematul n-are loc la masă. aflînduse astfel într-o star nesigură. învăţăturile lui către fiul său Teodosie.9 • Orice prea mult şi orice prea puţin îţi aduce vătămare. voi. iar 207 200 măsura de mijloc. mai este şi respectul pentru gazdă. 2502 • Gîndcşte-te la buna-cu-viinţă a unui ospăţ. Proverb latin 2514 • Măsosară de două ori şi taie odată..p. ea îşi vîră îmbucătura în gură cît se poate mai în taină. 2517 • Cască gura eît poţi înghiţi. • La masă niciodată să nu lauzi bucate străine. BALTASAR GRACIAN. FR. ci aşteaptă să vie rîndul tău! 2503 • Cînd eşti la masa cuiva. DIMITRIE CANTEMIR.2495 2496 2497 2498 • Vorba lungă la masă cam flămînd te lasă. Proverb francez 2513 • Ce-i prea mult e nesănătos. 2500 • Rar va vedea cineva o femeie (la ospeţe) ducînd îmbucătura la gură sau deschizîndu-şi buzele atît ca să i se poată vedea dinţii. nu uita că. XII. 2509 • Masa are rînduiala ei pentru veselie. că măsură să bei. Ora^ colul manual al Înţelepciuni1 In viaţă. MAKARENKO. 2518 • Orice peste măsură. Descrierea Moldovei. Despre bătrlneţe. Chiar şi cupa de nectar trebuie smulsă de la buze. W. Oaspete. cu măsură să urmezi la orice vrei să săvîrşeşti. Hristoitie. mai adaugă-le şi cu-vînt din gura ta. CICERO. Manual. 2510 • Şi mai vîrtos te fereşte. gre-şală se înţelege după orice lege. trebuie se servească [ultimul şi după ce a fost invitat. Vizită. A trecut de tine? Nu-l mai chemi înapoi.l79. că măsura la toate este unealta cea mai bună. ANTON PANN. 2511 • Profită cînd. A. fragmentul VII.S.. 2501 • Bătrînii abţinîndu-se de la ospeţele cele mari. pot însă să găsească plăcere într-o masă cumpătată. 78. lăsîndu-ţi gura apă. S65. Poeme elegiace. A te sătura din ceea ce-ţi place este periculos şi poate compromite cele mai mari însuşiri ale omului. Proverbe româneşti 2499 • Să ai spiritul degajat şi să fii bine dispus în timpul mesei.. Să nu pierzi nici unul din înţeleptele sale cuvinte. folosul cel mare. VI. ia pîinea şi mîncarea care este înaintea ta şi vinul şi dă-le să mănînce şi să bea din mîna ta. Celor invitaţi ai tăi..

2521 • Măsura
Proverbe româneşti

la toate,

cea mai bună dreptate.

2522 • O exagerare sau o măsură neîndestulătoare de mîncare şi băutură strică sănătatea, pe cînd o măsură potrivită o produce, întăreşte şi păstrează. 2523 • Virtutea şi cel virtuos pare a fi, cum s-a spus, măsura pentru fiecare om.
ARISTOTEL, Etica nicomahică, II, II, 1104 a; IX, IV, 1166 a.

2524 • Lipsa de măsură este un rău în toate privinţele. 2525 • Nouă ne face bine măsura pe care totdeauna o chemăm ca pe un ajutor pentru viaţă.
CLEMENT ALEXANDRINUL, Pedagogul, II, t;III,9.

2526 • Cei ce ascultă plăcerile pîn-tecelui şi uită de măsura în mîncare, băutură şi dragoste au satisfacţii puţine şi de scurtă durată, exact cît mănîncă şi beau, pe cîtă vreme relele ce rezultă din ele sînt considerabile.
DEMOCRIT, Fragmente, 235.

2527 • Nimic nu înalţă mai mult în lume decît măsura şi modestia.
EPICTET, Manual, 40.

2528 • Dacă întreci măsura, faci din lucrul cel mai dorit cel mai nesuferit. EPICTET, Fragmente, 55. 2529 • Păzeşte-te de extreme, adică fii cu măsură, cumpătat. B. FRANKLIN, Maxime.: 2530 • Orice lipsă de măsură ei respingătoare şi mai ales în lucruri; care supără prin felul lor. 2531 • Pune măsură în toate.
BALTASAR GRACIAN, Oracolul manual al Înţelepciunii i In viaţă, 88, 207.'

2532 • Tu să îndrăgeşti munca fă-.j cută cu rost şi măsură.
HESIOD, Munci şi zile, HORAŢIU, Epistole, I, 299.

2533 • lntinde-te cît ţi-e plapuma. 2534 « Există o măsură în toate,.] Est modus in rebus.
HORAŢIU, Satire, I, 106i.'; 208

2535 • Capul minţii e măsura şi inima ei, cuviinţa.
N. IORGA, Cugetări, p. 195.

2536 • Cumpătare, adică să mă-nînce şi să bea numai după trebuinţa naturii şi să nu se îndoape sau să se adape peste măsură.
K.0MENSKY, Şcoala materna, IV, a.

2537 • Cu măsura cu care veţi măsura cu aceea vi se va măsura.
LUCA, VI, 38. atlt te-ntinde.

2538 • Nu te lungi pe cît n-ai /Ci te întinde pe cît ai.
ANTON PANN, Cit ţi-e plapuma,

2539 «Cel care s-a deprins să se potrivească cu uşurinţă şi măsură împrejurărilor ajunge să fie foarte plăcut şi îndemînatic în legăturile sale cu oamenii.
PLUTARH, Despre liniştea sufletească, 7.

2540 • Orice virtute este întemeiată pe măsură.
SENECA, Scrisori către Luci-lius, LXVI.

2541 • Zgîrcenia este o economie ce întrece orice măsură.
TEOFRAST, Caracterele, X.

2542 e Cei răi nu sînt toţi răi din naştere, ci legînd prietenie cu răi, au învăţat de la ei lipsa de curaj, ocara şi lipsa de măsură. 2543 • Oamenii cinstiţi ştiu să păstreze măsura în toate.
TEOGNIS, Poeme elegiace, 305; 610.

Vezi şi: Cumpătare,

înfrînare, Răbdare, Simplitate.

MINCIUNĂ (Mincinos, A minţi)
2544 • Minciuna are picioare scurte. 2545 • Minciuna înflorată valorează mai mult decît adevărul rău spus. Proverbe albaneze 2546 • Mincinosul este hoţ. Proverb italian 2547 • Minciuna care face bine valorează mai mult decît adevărul care face rău. Proverb persan 2548 • Minciuna e şelăciunii. muma în209
14

2549 2550 2551 2552 2553 2554

• Cu minciuna prînzeşti, dar nu şi cinezi. • Cine a minţit odată / Şi-a mîncat credinţa toată. • Cine spune minciuni e ca şi cel ce fură. • Nici somn lung fără visuri, nici vorbă lungă fără minciuni. • Minciuna e ca norul, întunecă adevărul, iar buna înţelegere, ca soarele, îl descoperă. • Minciuna îţi strică cinstea, adevărul o întemeiază.

2555 • Mincinos pe mincinos nu poate înşela. 2556 • Mincinosul, cînd spune a-devărul, se îmbolnăveşte. 2557 • Cine se laudă că nu e mincinos, trebuie crezut doar pe jumătate. 2558 • Cine a minţit odată a doua oară nu află crezămînt. Proverbe româneşti 2559 • Locuinţa mincinosului a ars, dar nimeni nu l-a crezut. 2560 • Dacă hoţul minte, furtul nu minte. Proverbe lumeşti 2561 • Minciuna este în sine rea şi de dojenit, iar adevărul este bun şi lăudabil. ARISTOTEL, Etica nicoma-Mcă, IV, XIII, 1127, b. 2562 • Minciuna este vacanţa a-devărului. Să nu aibă oare şi adevărul nevoie de vacanţă? LUCIAN BLAGA, Discobolul, aforisme şi Însemnări, p. 86. 2563 • Omul şi viaţa lui nu se sprijină pe ceva şubred şi pe minciună, ci pe soliditate şi adevăr. 2564 • Nici o minciună nu poate să trăiască veşnic. TH. CARLYLE, Muncă, sinceritate, tăcere, VII; VIII. 2565 • Minciuna e sîmburele care dă roade în toate pămînturile, de a-ceea se cultivă cu atîta plăcere pretutindeni. Roadele ei, însă, sînt amare şi reci. V. CONTA, Opere complete, p. 43. 2566 • Cine minte, nu numai că se face vrednic de dispreţ, îşi face şi viaţa grea, complicată şi obositoare peste fire. Ca să acopere o primă minciună, mincinosul trebuie să potrivească altele, apoi altele ca să acopere pe acestea.
210

Cu cît înaintează cu atît se înfundă în neadevăr. PAUL DOUMER, Cartea copiilor mei, V. 2567 • Dacă lumea ar trebui să piară şi eu aş putea s-o scap prin-tr-o minciună, eu n-aş spune-o, ci aş lăsa lumea să piară. M. EMINESCU, Cezara (Iero-nim către cezara). 2568 • Mincinoşii nu cîştigă alt lucru, decît acela de a nu fi crezuţi cînd spun adevărul. ESOP, Fabule: Păstorul glumeţ. 2569 • Cei ce îndrăgind minciuna îşi fac o tristă faimă, / Zadarnic adevărul pe urmă-l mai îngaimă./ Că nu mai au crezare. FEDEU, Fabule, I, 10 (Lupul şi Vulpea la judecată In faţa Maimuţei). 2570 • Pe cei ce mint, sperînd că scapă,/ îi vezi curînd intrînd la apă! FEDRU, Fabule I, 17 (Oaia, Clinele şi Lupul), 2571 • Oricine este în stare să mintă nu este vrednic de a fi socotit în rîndul oamenilor; şi oricine nu ştie să tacă nu este vrednic să conducă. F^NELON, Aventurile lui Te-lemac, fiul lui Ulise, III. 2572 • Mincinosul e ca falsificatorul de bani; primele sale minciuni depăşesc adevărul, dar îndată ce se dă pe faţă falsitatea vorbelor sale, ele încetează să mai aibă valoare. E. FRANKLIN, Maxime. 2573 • Mincinoşii şi minciuna nu desfiinţează adevărul. GALA GALACTION, Roxana, XI. 2574 • Exagerarea e rudă cu minciuna şi prin minciună se ucide bunul gust. 2575 • Se minte nu numai în cuvinte, ci şi cu fapte şi asemenea fel de a înşela e şi mai periculos. 2576 • Cu o singură minciună, cineva îşi poate pierde toată reputaţia de om integru. BALTASAR GRACIAN, Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă, 40; 54; 107. 2577 • Gîndeşte-te că printr-o minciună sacrifici nu numai un a-devăr, ci adevărul în general. F. HEBBEL, Jurnal, 720. U*
211

MINCIUNĂ 2578 • Pentru un om cu adevărat inteligent, a minţi este o sforţare, pe care şi-o impune penibil, minciuna contrazicînd raporturile din lume.
a. IBRĂILEANXJ, Privind viaţa.

2579 • Omul liber e acela care n-are nevoie să spună nici o minciună. 2580 • Niciodată un om cinstit nu se poate apăra cu atîta înverşunare, ca mincinosul care a fost prins. 2581 • Cei mai mari mincinoşi sînt acei care nu mai au nici pentru ei adevărul.
N. IORGA, Cugetări, p. 90; 141; 287.

2582 • Perfidia este, dacă îndrăznesc să spun aşa, o minciună a întregii persoane. 2588 • Nu înşeală nimeni de dragul de a face bine cuiva; înşelătoria îi adaugă minciunii răutate. LA BRUYERE, Caracterele, III, 25; X, 25. 2584 • Minciuna este un mijloc comod şi ieftin pentru acoperirea unei greşeli.
J. LOCKE, Clteva cugetări despre educaţie, 131

2585 • Nu poate avea suflet sănătos cel care în adîncul conştiinţei sale nu simte scîrbă de minciună.
S. MEHEDINŢI, Altă creştere. Şcoala muncii, p. 313.

2586 «Cel ce stîrneşte şi iscodeşte minciuni şi amăgeşte pe alţii, acela să face pe sine de ură şi de batjocură şi bine-l ţin alţii, că acela este om rău şi înşelător şi toţi oamenii cei buni şi de omenie să feresc de acela şi de lăcuire împreună cu el şi de prietenia lui. 2587 • Nu trebuie a minţi, că minciuna pururea este şi rămîne urî-tă.

SAMUIL, MICU, Scrieri filozofice: Etica sau învăţătura obiceiurilor, IX, 242; Invâţătura politicească,

I,

112.

2588 « Se preferă un compliment mincinos unei critici sincere.
PLAUT, Mostellaria, 179.

2589 • Mincinosul trebuie să aibă memorie bună. Mendacem memorem esse oportet. QUINTILIAN, Formarea oratorului, IV, II, 9. 2590 • Dacă ai presupus, că cineva minte, fă-te că-l crezi; atunci devine îndrăzneţ, minte mai tare şi se demască.
SCHOPENHAUER, Aforisme, V.

2591 • Să n-ai niciodată încredere în acela, care şi-a călcat o dată cu-vîntul. Tor trust not him that hath once broken faith. SHAKESPEARE, Henric VI, act. III, se. 4. 2592 • Minciuna este ca uleiul, pluteşte pe suprafaţa adevărului. 2593 • Dintre toate viciile, minciuna este cel mai josnic.
H. SINKIEVICZ, Quo vadis?, partea I, cap. XI.

2594 • Minciuna se manifestă în ascunderea voită a unor anumite lucruri, în ocolirea sau mascarea faptelor, în acordul aparent cu concesiile altora, în atitudinea mincinoasă, în făgăduiele deşarte, sau chiar prin simplul fapt că nu se spune adevărul atunci cînd ar trebui să fie spus.
S. SMILES, Fii om de caracter, p. SOLOMON, Proverbe, 6, 2. 159.

2595 • Omul de nimica, omul necinstit, şl viclean umblă cu minciuna pe buze. 2596 • O minciună trage după sine alta.
TERENŢIU, Andria, 778.

2597 • Fără îndoială că minciuna este tot atît de departe de adevăr pe cît este întunericul de departe de lumină... Minciuna îşi pune pe faţă o mască, însă nu există lucru ascuns sub soare.
LEONARDO DA VINCI, Fragmente alese.

2598 • Minciuna stă cu regele la masă. / Doar asta-i cam de multişor poveste: / De cînd sînt regi, de cînd minciună este / Duc laolaltă cea mai bună casă.
A. VLAHUŢA, poezia 1907.

2599 • Păzeşţe-te de mincinosul care amestecă şi un pic de adevăr în minciuna lui.
A. VLAHUŢĂ, Glnduri, p. 26.

Vezi şi: Adevăr, Falsitate, Făţărnicie, Perfidie.

MÎM3ARE (A mînca)
2600 • Mănînci prea mult, vei tremura ca un peşte; mănînci prea puţin vei sări ca o gazelă.
Proverb afgan

212
213

MÎNCARE-MÎNDRIE 2601 o Cui îi este ruşine să mă- i nînce îi este ruşine să trăiască. 2602 • Ca să cunoşti un om, trebuie să fi mîncat o baniţă de sare cu el. Pour connaltre un homme, ii faut avoir mange un muids de sel aveclui. Proverbe franceze 2603 • Trebuie să rnănînci ca un om sănătos şi să bei ca un bolnav. Proverb german 2604 • Multe mîncări, multe boli. Multa fercula multos morbos. Proverb latin 2605 • Mănîncă după gustul tău şi te îmbracă după gustul altora. Proverb persan 2606 » De unde munceşti de acolo trebuie să mănînci. 2607 • Mîncarea de dimineaţă e ca însurătoarea de tînăr. 2608 • Nici o boală nu-i mai mare ca boala nesaţului. 2609 o A mînca nu e ruşine, / Cind mănînci cum se cuvine. Proverbe româneşti 2610 • Spune-mi ce mănînci şi-ţi voi spune cine eşti.
Dis-moi ce que tu mange, je te dirai ce que iu es. BRILLAT-SAVARIN, Fiziologia gustului. Aforismele profesorului, IV.

2611 • La mîncare, băutură, îmbrăcăminte, locuinţă, ţine-te de strictul necesar,
EPICTET; Manual, 33. HORAŢIU, Satire, II, IV.

gospodărie

2612 • Arta mîncării vreunul să n-o socotească că-i lesne, dacă ştiinţa gingaşă a gustului n-a adîn-cit-o. 2613 • A mînca, act eminamente brutal şi inestetic, ar fi devenit cu siguranţă ruşinos dacă izolarea pentru îndeplinirea acestei funcţiuni n-ar stingheri cu totul practica vieţii omeneşti. Se zice că pe Al-fred de Vigny nu la văzut mîncînd nici un străin.

piară pofta care te robeşte. II. Despre limbuţie. 2618 • Mîncarea să stîmpere foamea. Aforisme. SION. Oaspete. şi fără ca prin supărarea şi ursuzenia ta să vîri în mîncarea ta şi a prietenilor tăi cel mai neplăcut dres al mesei: mînia. 2626 • Mîndria să ţi-o arăţi la întrecere de destoinicie. Sume superbiam quaesitam meritis. 2617 • Socrate dădea sfatul să ne păzim de mîncărurile care ne stîrnescpofta. DEMOCRIT. nici plecat peste fire. 2633 • Cu cît se face mai mare. ochii minţii îi orbeşte. 2622 • Cînd mîndria merge înainte. 2641 • Nu te mîndri cu înţelepciunea: nici cu a altuia căci nu este a ta. V. Maxime şi sentinţe. 2627 • Nici mîndru de tot. ajungi mîndru. Proverb latin 2621 • Mîndria. Una sută una fabule. 2630 • Măreţ ca păunul cînd îşi umflă coada. 67. LA ROCHEFOTJCAULD. 2634 • Să ai mândria cuvenită meritelor. 215 MÎNDRIE-MÎmE i' !■ 2632 • Cînd uiţi de propriile tale defecte. citat de Sctaopen-hauer In Aforisme.G. nici cu portul. nici cu fapta cum că nu bagi pe alţii în samă. fără să murmuri. Avarul. RICHTEE. 196. cînd nu ne e sete. J. act. 34. 2628 • Nu cu destoiniciile tatălui tău. să te mîndreşti. II. LOUIS DE BONALD. Vizită. Fragmente. IV. căci îndată ce te . 2637. 2638 «. Să-ţi speli mîi-nile-nainte. Te hominem esse memento. G. 1 (Vulpea şi Pisica). Gloriosul. se. CHEVALIER DE MERE. că aceasta mai mult decît crezi îţi strică ţie. Maxime şi cugetări. chiar cînd nu sîntem flămînzi şi de băuturile care ne atrag. V. iar nu să trăieşti ca să mănînci. SENECA. Despre mlnie. /Cînd cu prea mare spirit voim să ne mîndrim.Este o nobilă mîndrie care permite meritului să strălucească mai mult ca modestia. 2623 • Mîndria vine înaintea căderii. III. P. ANTON PANN". ruşinea după ea se ţine. 2616 • Nu e nici o greutate de a începe prin a te mulţumi cu mîncarea ce se găseşte pe masă. PLUTARH. 2640 • Adesea se întîmplă. iar băutura setea. Titan. Scrieri filozofice: Învăţătura politiceascâ. DESTOUCHES. Hristoitie. nici cu cuvîntul. invidia şi zgîrcenia. 2635 • Dacă noi n-am avea deloc mîndrie nu ne-am plînge de a altora. ca să. nici cu a ta proprie. ci o măsură să păzeşti ce ţi se cuvine ţie mai bine. 2614 • Trebuie să mănînci ca să trăieşti. ne păcălim. SAMTJIL MICU. VI. 2636 • Mîndria nu reuşeşte niciodată mai bine ca atunci cînd se a-coperă de modestie. Privind viaţa. IX. nici cu ale moşului tău. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. 2615 • Cînd vine timpul mîncării/ A prînzului sau cinării. / Pururea 214 să-ţi fie în minte. a so mîndri prea mult cu ea înseamnă a mărturisi că nu o ai. Proverb italian 2620 • Adu-ţi aminte că eşti om. 2629 • Nu-i ajungi cu prăjina la nas. 2625 • Umblă cu nasul pe sus. IV. 2624 • Mîndrului şi Dumnezeu îi stă împotrivă. IBRĂILEANU. MOLIERE. 2639 • A afecta o calitate. XXXIV. Proverbe româneşti 2631 • Mîndriile rănite sînt mai periculoase decît interesele lovite. cu atît pare mai mic. PLUTARH. 22. 13. Vezi şi: Masă. Liniştea sufletească. V. MÎJVDBIE (Mîndru) 2619 • Trei făclii aprind inimile: mîndria. • Niciodată nu te arăta. III. SCHOPENHAUER. HORAŢJTJ. iar cînd la picioare se uită. de ruşine se topeşte ca ceara de foc.

30. 2648 • Omul. treacă o vreme. 2662 • Irascibilii devin. 2644 • Cel furios. două sînt lucrurile de care trebuie să te fereşti în chip deosebit. 2664 • Nu ne mîniem pe cei care sînt serioşi cu noi. că. BEN-SIRAH. Pasiunile: Mlnia p. căci mînia împiedică spiritul să deosebească adevărul. Cu cel mînios nicidecum eă te sfădeşti. cade-n nebunie. Proverb general 2661 a Ce folos iaste a nu bea vin şi a fi beat de veninul mîniei. Etica nicoma-hică. curînd îi trece mînia. Ir către tiu. rezervînd-o pentru altă dată. pînă una alta'. 1126 a. 2651 • Degrab să asculţi. 2055 • Mînia şi întristarea la nimeni să ţi le arăţi. dar că va veni momentul potrivit pentru aceasta.mîndreşti cu ea. iar cel tăcut.. p. Predici. Cartea Înţelepciunii. sau cînd. Pentru ca cineva să-şi MÎNIE învingă singur mînia trebuie să. 2653 • Mînia cu nimic alt se potoleşte.. 2649 • Biruieşti mînia. 2663 • Mînia s-ar putea defini: pofta dureroasă ce o avem de o răzbunare ce o credem posibilă. XI. 30. Hi arăţi slăbiciunea sufletească. Vezi şi: Înfumurare. chiar dacă a pus stă-pînire pe tine. 2657 • Pe cel furios în mînie. 25. 12. Apoi să te fereşti la mînie de a dezvălui vreo taină. CHATEAUBRIAND. căci aceasta te face inapt pentru viaţa în societate. 2650 • Ascultă şi nu te mînia. stai din orice lucru. p. Eseuri: Despre mlnie. W . Distihuri despre moravuri. ANTIM IVIREANUL. că mai rău se înverşunează. 266» • Pentru a nu lăsa ca mînia să-ţi dăuneze. partea I-a. ION CREANGĂ. 2. 4. FRANCIS BACON.73. la mînie. înseamnă că nu o ai în măsura trebuitoare. 2658 «Cel mai mare dar la om se înţelege a-şi stăpîni mînia. 2670 • Mînia ca şi foamea est« mama hotărîrilor rele. ca ploaia cea măruntă. MÎNIE (A se mînia) 2642 o In timpul mîniei. tîrziu să grăieşti/ Şi la mînie cu totul să zăboveşti. p. pentru că vedem că cineva nu ne bagă în seamă sau pe noi înşine sau pe vreunul din ai noştri. de a întrebuinţa cumva vorbe din cale afară de usturătoare. pînă nu-i va trece mînia. ca să te poţi îndrepta. mai ales din acelea care ţintesc de-a dreptul persoana căreia i te adresezi şi sînt potrivite pentru ea. Amintiri di copilărie. ţine mai mult. ca ploaia cea repede. lesne îl supui. ca focul cînd îl zgîn-dări. decît cu îndelunga răbdare. iar aceasta e cel mai bun lucru la dinşii. 2652 • Cînd în mînie te afli. Istoria ieroglifică. cînd dulce vei grăi lui. 2654 • Mînia din om te face neom. Proverbe româneşti 2659 • Mai bine să petreci o noapte în mînie decît în căinţă. vei fugi dinaintea lui. 2647 • Mînia să apuie o dată cu soarele. 2666 • Ori de cîte ori vrei să-ţi înfrînezi mînia. ARISTOTEL. 2646 • Mînia de seară să o laşi pe dimineaţă. II. şi mai mult decît trebuie. DIMITRIE CANTEMIR. Pasiunile: îm-bllnzirea. 108. ARISTOTEL. CATO. 2668 • Răspunderea moale frîn-ge mînia. IV. 2667 • Pizma şi mînia împuţinează zilele. Proverb din Sahara 2660 • Cel ce lucrează mîniat se aseamănă cu cel ce se îmbarcă pe timp de furtună. Ingîmfare. ARISTOTEL. cînd taci. VELIMIROVICI. ce-i drept. N. Martirii. despre bine şi râu. repede mînioşi şi se mînie pe cine nu trebuie. 2669 • Nu discutaţi cu mînie a-supra unei afaceri îndoielnice. Dar ei încetează repede a fi mînioşi. în primul rînd. sau cînd vei tăcea de tot. 2656 • Nu supăra mai mult pe cel în mînie căzut. şi astfel te linişteşti. cu aceasta. de a te convinge că n-a sosit ceasul răzbunării tale. p. gîn-deşte-te la pericolul ce poate» urma. Cugetări. 2671 • In care cămaşe s-a mîniat într-aceea se desmînie. 2645 «Cel tîrziu la mînie e mai mare decît un viteaz. cel mai bun mijloc este acela de a-ţi cîştiga timp.

2674 • Cînd mînia. G. 167. învăţătura obiceiurilor. Tusculane. EPICTET.! zofice: Etica sau OVIDIU. se topeşte. însoţită de o intenţie de răzbunare. Eseu asupra intelectului omenesc./ Fericit în lume eşti. GOETHE. LOCKE. 2681 • Majoritatea oamenilor trec de la mînie la ocară. / Iar în mişei-viaţa toata. ca să răpui pe acest tiran care este mî. rea văpaie. 166. Altă creştere. . Fabule. 2686 • Niciodată mînia n-a sfătuit bine. 2681 • Multe poate privi omul cu nepăsare. N.revis est. / In semidocţi trăieşte luni. II. XX. Ira furor b. 2688 • Plăcuta pace e potrivită oamenilor. 2694 • Răutatea noastră devinq mai vădită in izbucnirea unei mîni subite în care ura. mînia vrea să găsească drept ceea ce ea a ho-tărît. CECERO. Epistole. 239. PLUTARH. / Cugetînd ţi-o potoleşti /Cumpe-un foc l-ar stinge-o ploaie. Şcoala muncii. 2685 • Ceea ce face rău omului. Iram bene Ennius inilium dixit insaniae. Proverbe şi maxime indiene. IX.j nia. PANCIATANTRA. Arta de a iubi. S. / în cei cuminţi un ceas trăieşte. de care ne mîniem şi ne turburăm. este lăsarea în voia mîniei. Prometeu. SENECA. | Schdnheit băndigt allen Zorn. 2680 • Mînia e o armă cu două tăişuri. care fese zgîrîindu-şi teaca. III. Eleseni. XIV. Despre minie. Despre mlnle. atunci cînd cuiva i se pricinuieşte un rău. MARC AURELIU. 2695 • Raţiunea vrea să hotărască ceea ce este drept. MENANDRU. ENESCU STÎLPENI. cînd porunceşte să strigi. XI. ca pe o boală prin strigăte şi gesturi neliniştite. multă vrer*' stăpînită şi ascunsă. 2687 • Socoteşte cum că mică şi slabă minte este şi pentru cele mici şi mărunte strîmbătăţi şi răutăţi care altul ţ-a făcut. '2693 • Nici căsnicia. /Trei ani în proştii cei de gloată. cînd iese din ţeava. 2697 • înţeleptul să nu stîrnească niciodată mînia celor mari. 2691 • Soarele să nu apună peste mînia voastră. nu uita că eşti dator a fi blînd. 2678 • Frumuseţea îmblînzeşte o-rice mînie. IV. I. 2673 • Mînia în oamenii cei buni Se naşte moartă. II!. Fragmente. XLIX. 2689 • Mînia oamenilor neputincioşi e spre paguba lor. PAVEL DIN TARS.2672 • Binea zisEnnius. ba 220 chiar să se ferească de ea. p. XI. SAMUIL MICU. 2698 • A învinge mînia înseamnă a triumfa asupra celui mai mare inamic. 2683 • Mînia şi supărarea ce simţim din pricina faptelor oamenilor sînt mai aspre pentru noi decît însăşi aceste fapte. ANTON PANN. FEDRU. Fragmente. 2679 • Mînia este o scurtă nebunie. IORGA. prietene. 2. Faust. ESCHIL. Maximum remedium irae dilatio est. Scrisori câtre Luci-lius. să te uiţi încruntat. 71 2676 » Cuvîntul vindecă mînia. 13. I. 2675 • Cînd fierbi de mînie în faţa cuiva şi te simţi pornit spre asprime şi violenţă. ca iarba de puşcă. cămînii e începutul nebuniei. 23. II. 62. SCHOPENHAUER. Caracterele. Scrieri filo. Şi vei scăpa şi de brutalitate şi de căinţa ce vine pe urma ei. se ridică şi ii bucneşte deodată. 377. 2696 • Cel mai bun leac contra mîniei e tărăgăneala. amorul. să te baţi în piept. Către sine Însuşi. 12. a te mînia. IX. I. 2077 a Nu e sfetnic bun mînia. HORAŢIU. 219 p. 4 (Calul şi Mistreţul). 18. Viata. VIII. e să nu i te supui şi să nu-i dai ascultare. 10. 502. dar ochii mîniaţi ai unei mame îi sfîşie sufletul. LA BRUYERE. 5. COŞBUC. aşa cum ne ferim de o furtună pe mare. J. p. IV. 3. 12. Antologia sanscrită. 2682 • Mînia este neliniştea sau turburarea minţii. 26. mînia sălbatică aparţine fiarelor. moartea. nici prietenia nu 'iot trăi cînd sînt pătate de mînie. ci să stai liniştit şi să nu zădărăşti patima. 73. Cugetări. 2690 • Mînia să nu-ţi abată/Cînd eşti cu străini vreodată. 19 . SENECA. Hristoitie. 4. 90. 324. MEHEDINŢI. 2692 • Primul lucru.

însă. IX. cunde. Proverbe româneşti 2726 • Trebuie să ţinem seamă că neînfrînarea la vorbă face să crească necuviinţa pînă ajunge mojicie. Maxime şi cugetări. ghere. FR. Mă* sură. Inel ni» marea vieţii pentru băieţii Sj fetele de la 18 ani. Nu cauţi să cheltuiască mai mult decît cîşf tigă în realitate şi nici nu se ruşi-. Liniştea sufletească. CHAMFORT. cînd se înalţă. PASCAL. 222 MOJICIE (Mojic) 2721 • Oriunde e mojicie. MODESTIE 2712 • în întreaga sa viaţă. PUBLIUS SYRUS. Vezi şi: îmbrăcăminte. Pedagogul. SMILES. iar nu şi la năravuri. 2715 • Modestia o dobîndim numai dacă prigonim înfumurarea din noi pînă in cele mai dosnice un.2699 • Pofta şi mînia sînt cei mai răi sfătuitori. 40. 2. 2716 • Modestia acopere întotdeauna meritul fără. S. XI. II. NICOLAE CEAUŞESCU 2713 • Falsa modestie este cea mai nevinovată dintre toate minciunile. FRANKLIN. 2718 • Mîndria nu reuşeşte niciodată mai bine ca atunci cînd se acopere de modestie. toate hainele în sus şi le ridică. Ură MODĂ 2700 2701 2702 2703 2704 2705 • Orice obicei şi modă de la cei mari începe. 2707 • Să facem ceea ce trebuie făcut. citat de S. Rivalii. Lux.. 2723 • Mojicul. să ducă o viaţă familială şi socială exemplară. 2709 • Moda reglementează adesea ceea ce se numeşte frumuseţe. moda porunceşte.. 2722 • Mojicul pururea strigă şi cînd la ureche îţi şopteşte. 141. Scrieri filozofice: învăţătura politicească. SHERIDAN. ne învaţă obiceiurile părinţilor noştri. Fii om de caracter. 2708 • în haine foarte bine este a ţinea ce este de mijloc. 5. B. nu el întîi şi le face. Podoabe.pierde îndată orice rude şi orice prieten. CHEVALIER DE MERE. acolo e sfadă şi vorbă. înfrînare. W. 2706 • Viaţa unui om bun este totdeauna la modă. Sfaturi pentru o tlnără domnişoară. 2711 • Să nu ne rînduim viaţa şi portul după modă. I. 122. • Stilul rochiilor scurte. • La mode să nu te arăţi nici cel dinţii. Prejudecata la modă. PAVILLON. 43. • După modă la port. Vezi şi: Cumpătare. heit. să combată manifestările de îngîmfare şi aroganţă. mai rea şi decît ciuma. Vezi şi: Răutate. 2710 • Moda este un tiran de care nimeni nu se eliberează. p. boală lipicioasă.. SAMUIL MICU. 15. 2724 • Mojicul. Manual. nu ceea ce se face. 189. EPICTET. Sentinţe. SENE CA. p. comunistul trebuie să dea dovadă de modestie şi simplitate. 2719 • Modestia este o însuşire pe care femeile mai mult o laudă decît le place la îndrăgostit. nici cel din urmă. LA CHAUSSEE. moda sluga ei te face. GALA GALACTION. • Moda stăpîneşte. Dem Jungling zierst Bescheidtn. Smiles In Fii om de caracter. că cel înţelept formele hainelor celor de curînd gîndite. că amîndoi sînt de rîs. Discurs asupra patimilor iubirii. Stră-moaşa. 2717 • Modestia e podoaba tină-rului. GRILLPARZER. . 2714 • Nimic nu înalţă pe om în lume decît măsura şi modestia. a-ceastă modă deplorabilă a zilelor zănatice pe care le trăim. ci după cum 221 JMU JJA-MU U Ji 511JB. Roxana. GEORGE HERBERT. FR. a-l as. • Moda. Maxime şi sentinţe. FORSTER. Maxime. p. nează făcînd datorii. CLEMENT ALEXANDRINUL. 2725 • Cu mojicie şi cu cumplire dragoste nu dobîndeşti. Supărare. VI. B. cînd sade jos. E.2n 2720 • Omul de onoare trăieşti modest şi plăteşte cinstit.

mă-nîncă şi se duce. de pildă. îndemni pe ceilalţi la asemenea faceri de bine. P. că la răutăţi gîn-deşti. Le travail n'a jamais deshonoH psrsonne. Proverbe româneşti 2741 • Nu poţi mulţumi pe toată lumea deodată. tabula Morarul. 2758 • Nici prea multă muncă. LA FONTATNE. 2756 • Munca — leacul întristării. 2728 • Un om neglijent şi mur-<lar produce o neplăcere fizică asupra celor din jur. de temperamentul sau de situaţia în care se află. 2747 • Omul harnic. 2750 • Pămîntul rodeşte. 143. despre educaţie. In labor nobiiitat. 2729 • Mojicia este. ci pentru altul ca tine. c-atunci te numeşti om mare. MULŢUMIRE (A mulţumi) 2730 • Limba celor obligaţi e scurtă. fragmentul VII. rodurile acolo nicicum sporesc. 224 cînd din munca ta şi pe tine şi pe altul foloseşti. MUNCĂ (A munci. jigneşte simţul estetic şi simţămintele semenilor. Neruşinare. 2751 • Unde de silă şi de frică muncesc. 2759 • Peste putinţă la muncă pe nimeni să nu sileşti ca totdeauna la muncă gata să-l găseşti. îndată îndatorezi pe făcătorul tău de bine la mai mare îndatorire. Caracterele. O-brăznicie. Răsplată. pe cît îi dăruieşte vorbe bune. mojic şi nepoliticos. ca şi altul de la el pildă să ia bună. Proverb francez 2732 • Cererea e caldă. 2753 • Cînd nimic munceşti. iar trîndăvia ţi-l frămîntă. Vezi şi: Glumă. fără a-ţi mulţumi. 177. Dar încă să mai muncească. învăţăturile lui către fiul său Teodosie. 2740 • Soarele de e soare şi tot nu poate încălzi lumea toată. 2742 • Omul înţelept. XI. SMILES. . muncitor / De pîine nu duce dor. a-tunci păcătuieşti. 2762 • Cel ce mult munceşte. Cîteva cugetări. Fii om de caracter. 2754 • Mare ruşine să-ţi fie ţie altul a te hrăni. şi să nu ţină seamă de înclinaţiile. ca un pom roditor. Proverb albanez 2744 • Munca n-a dezonorat niciodată pe cineva.2727 • Mojicia determină pe om să nu aibă bunăvoinţă faţă de alţi. 2755 • Munca îţi înveseleşte sufletul. la lucru străin nicicum să rîvneşti. fiul său şi măgarul. 2739 • Mulţumire se dă la cel ce ne dă.. n-are vreme să facă acel rău. nu numai pentru tine. Proverb din Africa neagră 2731 • La dar mic. mulţumire mică. S. 223 2734 • Cu o dulce mulţun>be. 2736 o Cît de bine să faci. cu atît trage foloase şi mulţumeşte. 2757 • Muncitorul. cînd tu poţi munci. 2733 • Cînd mulţumeşti făcătorilor de bine. 2738 • Mulţumirea facerii de bine îţi mai aduce şi alt bine. lui i se cuvine cinste şi plată bună. cu atit mai mult te înveseleşti. Proverb latin 2746 • Omul muncitor. nici de tot în lenevie. nu poţi mulţumi pe toţi . şi care se cuvine condamnată. 2761 • Ceea ce munceşti. TEOFRAST. să fie spre folosul tău şi spre folosul obştesc. o glumă necuviincioasă. ci măsura de mijloc la toate să păzeşti. NEAGOE VODĂ BASARAB. că şi una şi alta deopotrivă te vatămă. Vezi şi: Recunoştinţă. şi este. J. 2737 • Mulţumeşte-te cu al tău. Proverb german 2733 «Cel fără ruşine vine. iar nu şi la cel ce făgăduinţă numai ne dă. Proverb francez : 2745 • Munca înnobilează. într-o măsură oarecare. şi de socoteşte să facă vreun rău. fără ocolişuri. / Unde mîna munceşte. mulţumirea rece. spusă pe faţă. cît de mult să te sileşti spre folosul alto-îa. LOCKE. 2760 • Pururea să osteneşti cu orice muncă. 2748 • I-e lene să şi vorbească /. muncitor) 2743 • Cine munceşte cîştigă. 2752 • Cu cît mai mult munceşti. 2749 • Unde toţi de obşte muncesc / Cerşetori nu se găsesc.

ca. M. 2771 • Piatra care se rostogoleşte din loc în loc nu prinde muşchi. 2792 • Munca liberă produce îndoit decît munca silită. 51. articolul Ilus-' "■':. 175. Fragmente. 179. Surmenajul provine. N.. 150. îl veţi întîmpina dîndu-i sprijin. Munci şi zile. 2781 • Dacă nu deprinzi pe copii să muncească. IV.2763 • Cel ce nu munceşte la furtişag gîndeşte. I. KONDER. laolaltă cu nevasta mea şi cu copiii mei (titraţi). Arta poetica. dacă nu munceşte mai mult decît el. Muncă. nici ceea ce cuprinde întreaga virtute a omului: respectul izvorît din exercitarea tuturor învăţăturilor de mai sus. 330. CERVANTES. adesea. 3.R. Epitaful Iuliei. 299. 59. nu vor învăţa nici să citească. p. cărora nu le e ruşine decît de patru lucruri: să nu paraziteze. P. III. 180. 2779 • Un om nu este mai mult decît altul. 2787 • Să nu vă fie ruşine de muncă. Cugetări. 2793 • Demnitatea muncitorului nu stă în grandomanie şi uşurinţă. XVIII. sinceritate. re încearcă. 2788 • Nu necinsti munca. 2791 • Munca pentru muncă nu oboseşte.. lumea nouă. I. 2765 • Cine dă din mîini nu se îneacă. MUNCA 27S1 • Temeiul uuui stat u munca. să nu mintă. nici muzică. 2766 • De unde munceşti de acolo trebuie să mănînci. 2768 • Cine munceşte mai şi greşeşte. p. Carica piilor moi. fac toate muncile unui argat. Principii de educaţie. GALA GALACTION. 2782 • Munca este legea omenească primitivă şi eternă. publicat In ziarul Timpul din 18 decembrie 1877. dar munciţi. p. HESIOD. nu din exces de muncă. In volumul Lumea veche. TUDOR ARGHEZI. EMIXESCU. Păzeşte bine cheia. DEMOCRIT. 2770 • Omul din munca sa cînd se foloseşte. P. 2776 • Prin munca lui să aibă ceva şi pentru sine. 2783 • Munciţi. ci în tăria lui de voinţă şi în calitatea muncii ce iese din mîi-nile lui. 149 (Către Wachc). 2778 • Pe omul care munceşte. să isprăvească o muncă. să nu fure şi să nu cerşească. nici să scrie. ci să contribui prin munca ta la îndeplinirea operelor ce nu aparţin nimănui şi tuturora. ca să nu pierzi comora. B. KOGĂLNICEANU. Munciţi pentru voi.AL. 2775 • Prin muncă şi numai prin muncă îşi poate valorifica omul calităţile sale şi le poate dezvolta. ASLAN. 2786 • Pentru oameni munca este o comoară. oricît de neîndemînatic şi de primitiv. 165. IORGA. p. Papucii lui Mahmud. Proverbe româneşti 2773 • întîi munca şi apoi plăcerea. norocul face pomană. 2767 • Nu te bucura la munca altuia. Smiles în Fă-ţi datoria. nici o ştiinţă nu este posibilă fără muncă. Munca trebuie să fie făcută cu plan şi metodă şi în limitele compatibile cu repararea forţelor. niciodată trîndavi. 2764 • Năduşala scoate boala. nici gimnastică. Educaţia prin sine Însuşi. citat de S. ci în muncă. XIII. Proverbe generale 225 " — Dicţionar al bunei-cuviinţe J 2774 • La ţară./Cu mai mare silinţă la muncă se sîrguieşte. e o datorie pentru toţi. 2789 • Tu să-ndrăgeşti munca făcută cu rost şi măsură. . BRĂTESCU-VOINEŞTI. şi nu legile. ESOP. 2785 • Bogăţia unui popor nu gtă în bani. CARLYLE. TH. HASDEU. 2790 • Munca plăteşte. Don Quijote. 2769 • învăţătura la om comoară şi munca cheia ei. unde locuiesc. Discurs la jubileul de 25 de ani al Academiei Române. că de aci se hrăneşte. 2777 • Interesul societăţii în mijlocul căreia trăieşti cere să nu fii egoist. munciţi fără răgaz! nu fiţi niciodată noactivi. tăcere. PAUL DOUMER. ci din cauza felului de a lucra. G. traţii administrative. 2780 • Nici o artă. în slujba păcii: Scrisori. şi pentru fratele vostru sărac şi necăjit. p. BOILEAU. 2772 • Foamea se uită la poarta omului muncitor şi nu îndrăzneşte să intre. să nu munceşti numai pentru tine însuţi. Fabule Plugarul şi copiii săi. ci munca pentru stăpîn şi munca pentru termin. căci munca e viaţă.

MARC AURELtU. 89.I. G. 2815 «Cei ce nu mustră pe cei ce greşesc vinovaţi şi ei d-aceia se socotesc. MARINESCU. 2799 • Urmează legea firii! munceşte! Altfel talentul tău nu va spori cu o fărîmiţă măcar.TOLSTOI. Georgice. voieşte dimpotrivă numai lucrul acesta: să pui în mişcare puterea ta sau MUNCA s-o opreşti după cura cere interesul social. 270. 145. MEHEDINŢI. fără sfială. 2806 • Du-te. Gin duri. V. SENECA.8i": Proverbe. LENIN.. 2802 • Negreşit. Opere pedagogice alese. 228 2809 • Munca necurmată toate le învinge. 40. Candid. Fii om de caracter. Scrisori către l. Câtre sine însuşi. niciodată nu se îndreaptă. care face să progreseze indivizii şi naţiunile. el ştie a-l iubi şi a-l cinsti. dar nu jignitoare. SMILES. Clteva cugetări despre educaţie. S. S. piui motor al vieţii omeneşti. RABELAIS. 78. 2817 • Să nu punem asprime în însuşirile noastre. 17 aprilie 1919. Oracolul manual al înţelepciunii In viaţă. dar şi în modificările conştiinţei. care este princi. V. MAKARENKO. X. BALTASAR GRACIAN. In ce consta fericirea. NĂRAV . A. Influenţa tutunului şi alcoolului asupra organismului şi în special asupra sistemului nervos. sau ca să fii admirat ori compătimit. L. MUSTRARE (A mustra) 2813 • Cînd mustri pe oarecine. Proverbe româneşti 2816 • Mustrările celui mai mare să fie aspre. 6. 6. AL.S. p. ca pasărea pentru a zl. CICERO. 2814 «Cel ce urăşte mustrarea. ODOBESCU. 2818 • Prietenul are dreptul şi libertatea de a ne sfătui ori de a ne mustra. la îif nică şi vezi munca ei şi prii minte. Vezi şi: Ceartă. munciţi sub conducerea celor mai vîrstnici. munca plăcută şi liberă.2794 • Munca este o comoară. 9. FRANCIS BACON. 22. cu dragoste să-l îndemni. viciul şi lipsa. 2804 • Munca este alimentul sufletelor nobile. muncitorul e stîl-pul României! De la dînsul să învăţăm a ne iubi patria! Fiind în raport necontenit cu pămîntul ţării noastre. voi. nu constă numai în mişcarea braţelor şi picioarelor. 313. 67. 2796 • Munca a fost întotdeauna temelia vieţii omului. XXIV. p. cîji simţiţi în voi dorul de muncă şi setea sf îată de adevăr. 31.u. IX. 2807 • Arată-mi ce poţi munci şi-ţi voi spune cine eşti. 2819 • A cicăli şi a mustra pe copii în orice împrejurare nu înseamnă a-i înstrui. p. 2800 • Repetă munca pînă ajunge deprindere şi caracter. LOCKE. STANLEY. SOLOMON. iar civilizaţia este produsul ei. VLAHUŢĂ.u-cilius. ra. p. Altă creştere. 2820 • O mustrare făcută pe un ton prietenos şi serios este dea-juns pentru a corecta greşelile comise din slăbiciune morală. Sfat. Smilcs In Fii om de caracter. A. DR. Fără muncă mi se poate realiza nimic. I. 147. 12. ci numai a-i jigni şi a-i chinui fără rost. Eseuri: Despre demnităţi. VOLTAIRE. 2797 • Nu lucra ca şi cum munca te-ar face nenorocit. Despre prietenie. 15. J. Fabule. şi aceas229 ta este tot ce merită astfel de greşeli. Opere: Muncitorul român. 267. 2798 • Munca. 2812 • Munca depărtează de la noi trei rele mari: plictiseala.\ xi 2805 • Munca este legea existenţei noastre principiul viu. Şcoala muncii. VERGILIUS. a fericirii şi a culturii societăţii omeneşti. p. 2810 • Un om care nu munceşte nu ştie să preţuiască munca altuia. 2795 • Munciţi pe măsura puterilor voastre. LAFONTAINE. Critică. Tot ce este mare în omenire este rezultatul muncii. din uitare sau din neatenţie. 2811 • Strîngeţi-vă laolaltă.. XXIV. Labor improbus omnia vincit. 170. 2803 • Omul este născut penlru a munci. I. Le quart livre. iar nu să-l înfrunţi. Ocară. nici ocară în mustrări. 2801 • Nu risipi munca nimănui. Cuvlntare rostită la primul Congres pe Întreaga Rusie al elevilor şi studenţilor comunişti. SG. 2808 • O condiţie a fericirii este munca. PROF. leneşule. XXX. p . citat de S. Vezi si : Lucru. p.

2858 • Dreptatea execesivă devine cea mai mare nedreptate. dacă vrei să nu pătimeşti. 1129 a. BALTASAR GRACIAN. 230 DONICI. care al treilea duşmanul egalităţii. 2856 • Nedreptatea supără omul cinstit. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. că chiar pentru tine. Summum jus. în sfîrşit. • Nici o răutate mai mare decît nedreptatea. fie bun. 10.2821 «Ce folos de statul tău. II. p. Viciu. Fragmente. dar năravul ba. Proverbe româneşti 2834 • Să lăsăm năravurile cele rele şi obiceele cele necuvioase. rîsul lui şi mişcarea picioarelor lui îi arată năravul lui. al doilea. 2835 • Cînd relele năravuri vu-iesc neîncetat. înşeală pe alţii. 2841 • Înţeleptul o cumpără şi nebunul o vinde. 2826 • De la mumă spînzură cele dintîi năravuri ale copiilor. decît cu cel nebun la masă. 2816 • Nebun cel ce aleargă la cel ce nu-l cheamă. orice nărav se dobindeşte. te gîtuieşte. 2847 • Cine se pune cu nebunul mai nebun este»1 2848 • Cu nebunul nu glumi. • Unde e mită. AL. iar al celui cumplit. 2829 • Cu învăţătura şi deprinderea. cînd grăieşti. Adevărul sau cucoşul de la moară. DEMOCRIT. III. asprimea şi cruzimea. / Dacă ţi-e năravul rău. apoi. 2824 • E om frumos. Stoarsă prea mult. ca o floare frumoasă fără nici un miros. 38. ANTIM IVIREANUL. dar năravul îl strică. I. înzecit le vei avea. CICERO. ori te arde ca cel aprins. CICERO. 2825 • Lupul îşi schimbă părul. 2857 • Să servească fiecare interesul său în măsura în care nu produce altuia nedreptate. dacă te pui cu dînsul. cînd îl sfătu-ieşti. 07. summa injuria. cea mai mare dreptate devine nedreptate. 2860 • Fără măsură. 201 Vezi şi: înţelepciune. portocala im mai dă . XIII. 2843 • Nebunul nu ştie de ruşine. ~ NEDREPTATE 2854 • Nu semăna nedreptăţi. Predici: La Dumineca vameşului. dar îi declară pe toţi nebuni. ce mi-e nebunul. NEDREPTATE 2850 2851 2852 2853 231 • Nedreptatea răstoarnă şi scaunele celor mai-puternici. Etica nicoma-hică. 2830 • Nu numai să înveţi pe alţii la năravuri bune. / Nu-i poţi cunoaşte năravul. 2827 • Podoaba frumuseţilor. Despre Îndatoriri. 2823 • Năravul din fire / N-are lecuire. 2839 • Cu nebunul să n-ai nici în clin. cuvint de învăţătură. Proverbe româneşti 2849 «Cel mai mare nebun e acela care nu crede despre el că e nebun. Despre datorii. hapsînul. 2838 • De nebun şi de muierea rea tot înţeleptul se dă în lături. 2833 • Învăţătura bună fără năravuri bune. fie rău. că ori te mînjesc ca cărbunele cel stins. cînd nu putem face acest lucru să căutăm cel puţin să nu ne facem părtaşi la nedreptăţile lui. nebun şi cel ce răspunde i'ăr-d-a-l întreba oarecine. acolo e şi nedreptate. năravurile cele bune. 2822 • Pînă nu încaleci calul. / Atunce adevărul nu este ascultat. 2831 • Năravul celui înţelept. rostul graiului lui. 2837 • Mai bine cu un om cuminte la lucru. nici în mînecă. după placul lui să-i grăieşti. ARISTOTEL. decit amărăciune. 2844 • Cu nebunul. 2832 • Fugi de cei cu năravuri rele. 2859 • E bine şi frumos să îm. ci să le şi urmezi. CICERO. NEBUN 2S36 • Un nebun zvîrle o piatră in apă şi zece cuminţi n-o pot scoate. necum să şi urmezi. socoteşte că-l necinsteşti. V. 2828 • Îmbrăcămintea omului. 10. 2842 • Ce mi-e prostul. ca pildă să le dai cu urmarea ta. 2845 • Nebunul. pe Despre prietenie.! piedicăm pe cel ce face nedreptate. Proverbe româneşti 2855 • Nedrept pare a fi: odată cel ce calcă legea. Vezi şi: Obişnuinţă. • Nici să gîndeşti la nedreptate. 2840 • Nebunul. blîndeţele şi îndurarea.

SMILES. 2877 • Renumele este setea tinereţii. SAMUIL MICU. 193. 2879 • Nu umbla să-ţi faci un nume. W. adecă ca să fim oameni de omenie şi de cinste şi cu nume bun şi să nu lăsăm ca f iestecine măcar ce să judece de noi. 2880 • Mulţi tineri nu bănuiesc cîtă greutate are în viaţă bunul nume şi cum tocmai la începutul unei cariere puterea tainică a bunului nume pot a înrîuri în favoarea sau împotriva ta. ci virtutea şi meritele.. colul manual al înţelepciunii^ în viaţă. Proverbe şi maxime indiene../Ci înalţă-te în lume / Prin virtute. MARC AURELIU. 129. BALTASAR GRACIAN. 2873 • Cu schimbarea numelui. 2862 • Cine ţi-a făcut nedreptate nu rămîne cu o datorie faţă de tine. 2870 • Nerecunoştinţa unui copil este mai rea decît un colţ de viperă. Regele Lear. 2878 • Este cumplit pentru copii să piardă ajutorul unui părinte. 2875 • Cine bea pîn-la îmbă-tare / Nume bun în lume n-are. 138. dacă poţi. Pelerinajul lui Childe Harold. 49. FR.ON. 129. Ora. 169. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. nu dau decît peste bucuria de răul altuia sau de batjocură. BYR. 48. Pane-J giricul împăratului Traian. 2S69 • Ori de cîte ori ai motiv ' să te plîngi de trădare ori nerecunoştinţa din partea cuiva. 82. strofa 112. ă. 136. IV. Elogiu funebru al luptătorilor atenieni morţi la Cheroneea. Kriton. SHAKESPEARE. ■. VII. căutînd ajutor sau mîngîiere. Vezi şi: Dreptate. PLATON. IV. nici statuile.2861 • Prin plîngerile lor faţă de nedreptatea făcută. ci cu o pierdere faţă de el însuşi. clntul III. NUME BUN (Renume) 2871 • Numele bun e mai scump decît aurul. că accs-ta-ţi va rămîne mai mult decît o mie de comori de aur. 2872 • Un nume bun e ca o moşie. Judecată. 41. N. BALTASAR GRACIAN. Proverbe româneşti NUME BUN 2876 • Ai grijă de nume. Răsplată. 2881 • Nemurirea bunului numu al unuia e măsura chinurilor altuia (a invidiosului). îndreaptă-ţi privirea către propria ta conştiinţă. Scrieri filozofice: Etica sau învăţătura obi. S. dacă nedreptatea n-ar li numai de o parte. MEHEDINŢI. 2874 • Nume mare să dobîndeşti cu facerea de bine. S. 224. nici unui om. NEDREPTATE-NERECUNOŞTINŢi-NUME BUN 2865 • Nu este nici o deosebire între a săvîrşi un rău şi a pricinui cuiva o nedreptate. Nici cu nedreptate nu trebuie să răspundem. decît nerecunoscătorul îţi va mulţumi. Recunoştinţă. Proverb românesc 2868 • Mai bine să te aştepţi la nerecunoştinţa oamenilor. p. 48. PLINIU CEL TlNĂR. decît succesul pe cea bună. LA ROCHEFOUCAULD. îndrumarea vieţii pentru băieţii şi fetele de la 18 ani. Poporul. Către sine însuşi. îneît nici o urmă de nedreptate sau de suferinţă să nu rămînă moştenire pe urma vieţii tale şi nici un deficit în contabilitatea ta morală. oricît am fi fost nedreptăţiţi de dinsul. năravul nu ţi-l poţi schimba.! ENESCU STÎLPENI. Caracterele. F5RSTER. 2883 • Legea firei prounceşte să purtăm grijă de numele cel bun şi de omenie şi de cuviinţă. j . Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţa. / Spunînd de alţii că-s netoţi. Vezi şi: Mulţumire. 41.j ceiurilor. 486. unii oameni nu fac altceva decît să inspire alte nedreptăţi şi. p. LA BRUYERE. 162. 2884 • Numele bun nu-l asigură I nici portretele. IOROA. 2864 • Lucrează aşa. 2868 • Certurile n-ar dura aşa de mult. p. I. 2866 • Acela care iubeşte dreptatea nu poate să rămînă indiferent faţă de nedreptate. IX. 2882 • Vorbele rele duc mai repede faima rea. 15-l6. dar frumos să moştenească renumele părinţilor DEMOSTENE. NERECUNOŞTINŢA (Nerecunoscător) 2867 • Mai lesne mortul va grăi. VII. Fii om de caracter. Cugetări. BEN-SIRAH.. Cartea Înţelepciunii. dar cu schimbarea năravului mare nume dobîndeşti. nici cu rău. decît să nu-i ajuţi pe cei nevoiaşi.

2888 • Prostul ce-şi dă aer. ca fiarele./De mi se f ură ' o pungă nu-i nimic. laude şi nume. SION. Nici să to porneşti pe prea multă ospă-t'are. p. moartea. 8. Vezi şi: Masă. Proverbe franceze 2896 • Oaspetele este de aur dimineaţa. OBICEI 2910 • Obiceiul este al cincileal element în univers. II. 65. 2900 • La ospeţe niciodată iuţeală.1 2885 • Numele bun este un giu-vaier de preţ. EPICTET. 62. 68. Proverb latin 2898 • De ce are omul patru pereţi? ca să odihnească un drumeţ. 235 OBICEI-OBIŞNMNŢĂ 2901 • Cu vasul gol nu pofti oaspeţi. 2893 • Buna primire e cea mai bună mîncare. Stimă. vaza este mai bună decît argintul şi decît aurul. Proverb turcesc 2904 • în mijlocul timpului de ospătare să nu te aşterni la mîn-care. I. nu l-a îmbogăţit. 2886 • Renumele trebuie să fie mai întîi cîştigat. Pururea ajunge huiduit de lume. oaspetele este o persoană vrednică de cinste. CLEMENT ALEXANDRINUL Pedagogul. 2906 • Nu primi ca oaspete pe acela căruia nu-i cunoşti nici familia. Cinste. 2887 • Bunul nume la bărbaţi şi la femei. p. /Ce-a fost stăpîn şi sclav în viaţa lui . Respect. dar nu cu zbierete şi răcnete. . Proverb georgian 2897 • După trei zile peştele şi oaspetele se împut. ci mănîncă ce găseşte. PANCIATANTRA. citat de S. nu-i spune vorbe prietenoase şi nu-i povesteşte despre virtuţi şi vicii. Măria Stuart. 1. Manual. I. Rin hohes Kleinod ist der gute Narne. de argint seara şi de aramă dacă rămîne peste noapte. N-a ajuns încă la tine? Nu-l sorbi cu ochii. Proverb chinez 2891 • Cînd există loc în inimă există şi în casă. lăsîndu-ţi gura apă. 15. 170. SCHOPENHAUER./ Dar cine-mi fură numele meu bun. amorul. Proverbe româneşti 2903 • Oaspetele nu mănîncă ce gîndeşte. 2899 • La ospeţe vesel pururea să te arăţi. / Dar m-a lăsat pe mine cerşetor. că îndată te poticneşti. HITOPADESA. Viaţa.55. Proverb arab 2911 • După al locului obicei / Să te porţi în orice bordei. SHAKESPEARE. acum e a altuia. SCHILLER. I. / E un odor al vieţii lor întregi. SOLOMON. Mîncare. în casa aceea nu calcă nimeni. pe apucate. 2895 • Nu trebuie să mergi niciodată la nuntă nechemat. OASPETE (Ospăţ) 2890 • Primiţi pe fiecare cum primiţi pe oaspeţii de seamă. 2902 • După trei zile oaspeţii se pun la rîşniţă. / Pe dînsul. II. Proverb danez 2892 • Nu face porţile mai mari decît casa. ajung asemenea zeilor. Proverbe. ci aştepţi să vie rîndul tău. A venit blidul în dreptul tău? întinzi mîna şi iei frumos cît pofteşti. Vizită. biet. nici caracterul. G. Vezi şi: Bunătate. care primesc cu cinste pe străinul sosit la ei după apusul soarelui. III. 22. ceartă şi răutate. A trecut de tino? Nu-l mai chema înapoi. 2905 • Gîndeşte-telabuna-cuviin-ţă a unui ospăţ. 2908 • Stăpînii casei. 7. Proverbe engleze 2894 • Oaspetele şi ploaia după trei zile plictisesc. 2889 • Un nume bun este mai de preţ decît bogăţia. Smiles în Fă-ţi datoria. 3. Una sută una fabule. 2907 • Pentru toată lumea. 2909 • Acolo unde gazda nu se scoală pentru a saluta pe oaspete. 7 (Novacul şi Piticul). /A fost a mea.

XIX. 2958 • Va pătimi.IT. 97. 2913 • Obiceiul vechi cu anevoie se schimbă. 2961 • Bătaia şi ocara nu se întorc niciodată. ASLAN. Nanine. Sfaturi către Demon icos. Caracterele. HITOPADESA. 2920 • Obiceiul este tiran. decît urmate. De aceea sfatul îndreaptă iar ocara îndîrjeşte. XVI. la cîte obiceiuri ne supunem numai pentru a fi în armonie cu mediul în care trăim. 2918 • Obiceiul este aproape a doua natură. SHAK. SCHOPENHATJER. nu ne-ar scoate aşa din fire. 2914 • Obiceiul din tinereţe cu anevoie se schimbă la bătrîneţe. ci legînd prietenie cu răii. p. E de necrezut cîte păreri neîntemeiate primim. 10. LA BRUYERE. 305. 2919 • Trebuie să ne acomodăm obiceiurilor fiecărei ţări.'. ANTON PANN. 2959 • Nu ocărî pe nimeni pentru nenorocire. EPICTET. G. care nu sînt decît] exprimarea unei lipse de conside-| rare. N. V V. I. 30 decembrie 1850. 13. dacă nu am avea o idee prea exagerată despre propria noastră valoare şi demnitate. VII. 9. Hamlet. Manual. Arta poetică. noi. . cel ce-şi va ocărî. II. HESIOD. Usus tyranus. altele un program pentru a cîştiga obiceiuri noi. 2965 • Ofensele.2912 • Lupul îşi pierde măselele. PASCAL. Vezi şi: Insultă. ocara şi lipsa de măsură. TEOGNIS. EPICTET. IV. Principele. Fragmente. PINDAR. cu grele cuvinte. Educaţia prin sine Însuşi. 2923 • Obiceiul constrînge natura. 2963 «Cel care ne este drag ne este drag totdeauna. 48. Despre sflrşitul lucrurilor. 1 30. CICERO. ISOCRATE. I. 66. ce-n al bătrîneţii prag necăjit se găseşte. Obişnuinţă.. Fragmente. 2960 • Majoritatea oamenilor trec de la mînie la ocară. 236 2915 • Cîte bordeie atîtea obiceie. înjurătură. JIONTESQUIEU. 2925 • Sînt obiceiuri care mai bine este să fie călcate. p. pe un vîrst-nic tată.. dar să nu te nărăveşti. OBIŞNUINŢĂ (Â obişnui) 2927 • Să te obişnuieşti.. 71. Fragmente. II. Munci şi zile. au învăţat de Ia ei. N. AMIEL. 2924 • Obiceiul este regele lumii. 48. chiar cînd ne ofensează. 2954 • Ocara cu necinstea e totuna. HORAŢIU. iar ocara aspră şi tăioasă. Proverbe româneşti 2955 • Omul superior nu pune nici un preţ pe vorbele de ocară ale netrebnicilor. Spiritul legilor. Căci sfatul este blînd şi prietenos. p. d-aceea. MACIÎIAYELLI.. Cugetări. 2964 • Este o mare greşeală să se creadă că marile personaje uită vechile ofense pentru serviciile. Proverb general 237 vine la gură. Vezi şi: Conformare. XI. Consuetudo quasi altera natura. Proverb românesc 2928 • Obişnuinţa este a doua natură. Aforisme. Proverbe româneşti 2916 • Viata nu este decît un ţesut de obiceiuri. 2957 • Mai bine sfătuieşte decît să ocărăşti. 2962 «Cei răi nu sînt toţi răi din naştere. 134. lipsa de curaj.ESPEARE. Povestea vorbei. 2956 • Semnul celui ce înaintează pe calea înţelepciunii: nu ocărăşte pe nimeni şi nu laudă pe nimeni. I. Fragmente dintr-un jurnal intim. 320.] dar nu obiceiurile. cel ce ocăreşte prost om se-nţelege. 2921 • Unele legi sînt obiceiuri scrise. Deprindere. Poeme elegiace. IORGA. căci soarta nu-i aceeaşi şi necunoscută-i ziua de mîine. 107. 2922 » Cine vrea să schimbe obiceiurile şi manierele nu trebuie să le schimbe prin legi. 2926 • Obiceiul este făcut pentru dispreţul înţeleptului. Cugetări. Ofensă. Buna-cuviinţă pentru copii. VOLTAIRE. ERASHU3. 2917 • Opinia publică şi obiceiurile influenţează conduita şi natura omului. DEMOCR.

XI. Şi dacă îmi spuneţi: „Ce vom avea mai mult?" eu vă voi răspunde: „Omenie şi cinste".i: Insultă. Azilul de* noapte. 2983 • Ornenia-i mai scumpă ca avuţia. Ctntecul XI. 2979 • Omul din vedere pe jumătate se cunoaşte. 2976 • Om mare fără vrăjmaş nu este. 4.III. 290!) • Adu-ţi aminte că eşti om. BALTASAR GRACIAN. Papuci lui Malimud. Caracterele. II. nemulţumit. MAXIM GORKI. GALA GALACTION. / Ba muncindu-l încă In faţă-i rîde. Proverbe latine 2970 • Omul sfinţeşte locul. Natan Înţeleptul III. 2975 • Omul bun e ca pîinea caldă. 2971 • Pomul se cunoaşte după roade şi omul după fapte. Te hominem esse memento. fiul lui Ulise. şi cinstea cinste. dacă nu eşti arţăgos. zăbavnic la mînie şi milostiv cu toată lumea.. XI. Ţi-ganiada. Sistem social. ci şi după dorinţe. DEMOCRIT. 2978 • Omenia omenie cere. 48. • Muntele n-are nevoie de munte. LA BRUYERE. Povătuirţ cuvinte adevărate 2993 • Omul trebuie respectat. Hominem quaero ! DIOGENE CINICUL. înjurătură. şi oriunde eşti adu-ţi aminte că om eşti. dar ms ales cu cei săraci. Către sine Însuşi. 2982 • Omul fără omenie e ca şi trupul fără suflet. 2990 • Oamenii sînt toţi fraţi. Sfaturi către De-monicos 2997 • Fiţi cinstiţi şi plini de omenie. 240 basc 2074 • De om bun şi de vreme bună nu te mai saturi. 9 Euch ein Mensch zi sein! »999 • Omul cel mai desăvîrşit ar fi acela care ar părăsi cercul oamenilor. ISOCRATE. 2988 • Omul nobil este împins totdeauna către lucruri drepte şi legale. Despre prietenie. 68. Ocară. 2996 • Omenia celor primitori o îmbrăţişează cu plăcere toată lumea. . Proverb 2967 • Omenia este inima omului. actul iv. 2980 • Om fiind şi tu. 1. 2981 • Fereşte-te de cei fără omenie. 2991 • Omul trebuie să fie bun. şi cică-litor faţă de toţi. HOLBACH. pe orice om ca pe tine să-l socoteşti de om. BUDAI-DELEANU. iubitor de adevăr şi de cinste. Fragmente. 2989 • Caut un om. /Cînd însuşi huleşte a sa fiinţă. 2987 • Cunoşti omul cumsecade şi pe cel lipsit de omenie nu numai după fapte. neîntinat de minciună. 2973 • Omul după fapte se cunoaşte. XXII. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. 242 2098 • Mulţutneşte-lu să iii om Begnugt LESSING. puternic şi fără griji. ziua şi noaptea. FENELON. iar din vorbă oarece mai mult şi din fapte cam pe deplin. Qualis cir.. că-s cu mult mai răi decît cele mai crude fiare. 2992 • Omul în lume s-a născut^ ca cu lumea să trăiască. 75. cea care-i înnobilează acţiunile şi toate năzuinţele. de desfrînare şi de convenţionalism. I. Aventurile lui Te-lemac. 3000 • Demnitatea este cea care-l înalţă cel mai mult pe om. şi-apoi să căutăm pe cei ce se aseamănă cu noi. Proverbe româneşti 2984 • Cînd omul pe om strică ş-iicide. Proverb chinez 2968 • Cum e omul. Ioruache Golescu. de aceea este vesel. îngăduitor. /Ce nu fac celelalte OM jivine. MARC AURELIU. dar omul are nevoie de om. de ipocrizie. talis oratio. Făr-nice un folos sau trebuinţă. 2995 • Dintre toate fiinţele cea mai necesară omului este omul. / A fire om atuncia mi-e ruşine! I. CICERO. 2985 • Să facem din zicala românească „a fi om de omenie" o zicală nouă: „a fi comunist de omenie" 1 NICOLAE CEAUŞESCU 2986 • Trebuie mai întîi ca noi înşine să fim oameni de bine. 2972 • Oricine eşti. aşa e şi vorba. 2977 • Omul de omenie crede omului de omenie. XVII. Iar omenos vei fi. 2994 • Omul cuminte se fereşte de a deveni registrul greşelilor celorlalţi.

Pace. 25. partea Hl-a. a celor nebuni. • Cîne cunoaşte ce dar aduce pacea cu nimeni nu se sfădeşte. 3013 • Omul se îndreaptă după oameni. MEHEDINŢI. • Pacea ne aduce de obşte fericire. dacă vede la cei dimprejur numai gînduri paşnice? S.J. IX. De senectute. • Pacea. • Cel ce împacă pe altul. VII. SENECA. PROTAGORAS. 3007 • Nu învăţăm pe oameni a fi oameni de treabă. 3031 • Cine nu se înduplecă la pace. Poeme elegiace. 194. şipre cît mai în grabă ar fi. TERENŢIU. IORGA. TEO GNIS. Glnduri. I. PASCAL. nimic. cu atît mai lăudată ieste. 3029 • Cea mai rea împăcare pentru un duşman e cînd te împaci cu păcatele lui. CHfiNIER. rivna celor înţelepţi. lăudaţi de alţii. un om cu adevărat mare. 3010 • Cît timp sîntem printre oameni să ne purtăm omeneşte. pentru ca viaţa lui să rămînă de pildă urmaşilor. Homo sum: humani nihil a me alienum puto. Popa Tanda. Femeie. fireşte. III. M. p. 795. SLAVICI. SAMUIL MICU. MEHEDINŢI. MEHEDINŢI. p. pacea— cinstea cea mai mare. pacea — cuvîntul tău. 3005 • Pre ce cale ajungem la fapta cea bună pre aceia vom ajunge şi la omenie şi la cinste. 3003 • Pentru omul de temperament etic. Cugetări. 43. p. S. 242. nici alta în minte şi alta în gură să nu aibă. I. însuşirea cea mai de-preţ a vieţii. PLINIU CEL TlNĂR. p. p. 3014 • Oamenii cumsecade sînt sever criticaţi de unii. 3015 • Sînt om: nimic din ceea ce este omenesc nu-mi este străin. Fragmente. după cum se recompensează virtutea sau viciul. 224. 3011 • Pentru om primejdia vine de la om. un mare înţelept. 1. 3012 • Oîndeşte-te la primejdia ce-ţi poate veni dia partea omului. MENCIUS. III. şi putea între oameni cea mai mare fericire se socoteşte. 3027 • Pacea între duşmani este de scurtă durată. iar vrajba ne întunecă de la mic pînă la mare. dar nu în umilinţă şi slăbiciune ! PAUL DOL'JIER. Istoria ieroglifică. Cartea cărţilor. Cartea copiilor mei. p. Bătrlneţea In cadrul muncii pentru cultură. Caius Grac-cuus. Despre mlnie. • Pacea în casă pururea să iubeşti. 82. CUI. 44. 3008 • Oamenii sînt buni sau răi. I. a împăca) 3017 3018 3019 3020 3021 3022 3023 3024 244 • Orice dai pentru împă-ciuire nu constituie o pierdere. 3004 • Om mare este cel care nu şi-a pierdut inima sa de copil. Cugetări. XXVII. 3002 • „Om mare" nu poate fi decît acela care. pace între oameni voieşte. MARX. Reflecţiile unui tlnăr la alegerea profesiunii. PACE (împăcare. 11. VII. 26.3001 • Omul care munceşte numai pentru sine poate ajunge un savant celebru. Proverbe româneşti 3026 • Mai mare vrednicie a socoti nu poate. mai are şi destulă omenie. 3025 • Dreptatea cu pacea cînd se îmbrăţişează fericirea ne înconjoară. S. 3006 • Omul cel bun nu trebuie să înşele pe alţii cînd vorbeşte. un excelent poet. • Dragostea. Altă creştere. SENECA. şi vrajba. pe lîngă puterea de creaţie. Scrieri filozofice: Etica sau Învăţătura obiceiurilor. 41. 3028 • Este un singur mijloc de a asigura pacea: a fi curajos şi hotărît. decît îndată gîl-ceava în pace a întoarce. 16* 243 OM-PACE 3009 • Omul este măsura tuturor lucrurilor. mînia sălbatică aparţine fiarelor. despre oamenii de nimic. chiar şi cînd ar voi să îndrepte oamenii după sine. 3080 • Făcătorul de pace nu poate fi niciodată paşnic. Panegiricul Împăratului Traian. N. fără a uita de datoria ta de om. iar la războiul casei nicicum să gîndeşti. 3032 • Plăcuta pace e potrivită oamenilor. 3016 • Dar ce e omul oare d o nesfîrşită silinţă spre mai binej A. 29 Vezi şi: Bunătate. şi totuşi ii nu se laudă cu lucruri pe care nu le învaţă. 102. VLAHUŢĂ. Şcoala muncii. K. VII. DIMITRIE CANTEMIR. dar niciodată un om desăvîrşit. Omul care se pedepseşte el Însuşi. . 191. 1. soarta cea mai prielnică e să se poată apropia măcar la bătrîneţe — şi să apropie şi pe alţii — de ceea ce se cheamă o-menie. • Pacea să-ţi fie gîndul tău. Semnele oamenilor mari. pacea de e* se ţine. dar îi învăţăm toate celelalte lucruri. Scrisori către Luci-lius.

3015 • Sînt om: nimic din ceea ce este omenesc nu-mi este străin. 191. PUBLIUS SYRUS. trăiţi în bună pace cu toţi oamenii. 25. Cugetări. Proverbe româneşti 3026 • Mai mare vrednicie a socoti nu poate. Vezi şi: Bunătate Dreptate. Omul care se pedepseşte el Însuşi. SE NE CA. pace între oameni voieşte. Sentinţe. 1. şi pacea între oameni cea mai mare fericire se socoteşte. VLAHUŢĂ. p. 114. 16. pe cît stă în puterea voastră. 2. pacea de e* se ţine. Poeme elegiace. p. pacea — cuvîntul tău. trăiţi în bună pace cu toţi oamenii. cu atît mai puţin vor putea face să sălăşluiască pacea în ţară. XXVII. Arta de a iubi. cu atît mai puţin vor putea face să sălăşluiască pacea în ţară. TOLSTOI. 3035 3036 PĂRINŢI ŞI COPII 3037 • Cel care a refuzat să înţeleagă ce i-a spus mama va înţelege ceea ce îi va spune nenorocirea. 3014 • Oamenii cumsecade sînt sever criticaţi de unii. Testamentul meu. Despre mlnie. 194. 3031 • Cine nu se înduplecă la pace. 82. 114. 16. HI. 3034 • Fii în pace cu oamenii. p. PACE (împăcare. Proverb din Africa Neagră 245 OM-PACE 3009 • Omul este măsura tuturor lucrurilor. CHfîNIER. 3018 3019 3020 3021 3022 3023 3024 244 • Pacea ne aduce de obşte fericire. SENECA. 3010 • Cît timp sîntem printre oameni să ne purtăm omeneşte. PROTAGORAS. chiar şi cînd ar voi să îndrepte oamenii după sine. HI.OVIDIU. lăudaţi de alţii. » Pacea în casă pururea să iubeşti. Fragmente. N. g025 • Dreptatea cu pacea cînd se îmbrăţişează fericirea ne înconjoară. a împăca) 3017 • Orice dai pentru împăciuire nu constituie o pierdere. • Dragostea. 3036 • Oamenii care nu pot face să sălăşluiască pacea în inima lor. • Oamenii care nu pot face să sălăşluiască pacea în inima lor. Pace. Cartea copiilor mei. 43. partea Hl-a. M. cu atît mai lăudată ieste. DrjIITRIE CANTE5IIR. I. nimic. 12. N. 795. Homo sum: humani nihil a me alienum tuto. 3011 • Pentru om primejdia vine de la om. şi vrajba. TERENŢIU. PAVEL DIN TARS. fireşte. decît îndată gîl-ceava în pace a întoarce. Gînduri. TEO GNIS. Romani. L. 3034 • Fii în pace cu oamenii. PAVEL DTN TARS. Vezi şi: Bunătate Dreptate. 3035 • Trăiţi în pace cu orice om. . • Pacea să-ţi fie gîndul tău. iar la războiul casei nicicum să gîndeşti. • Cîne cunoaşte ce dar aduce pacea cu nimeni nu se sfădeşte. p. p. Cugetări despre bine şi rău. p. despre oamenii de nimic. 3032 • Plăcuta pace e potrivită oamenilor. PUBLIUS SYRUS. fără a uita de datoria ta de om. Şcoala muncii. iar vrajba ne întunecă de la mic pînă la mare. rivna celor înţelepţi. • Pacea.>. Scrisori către Luci-lius. Altă creştere. p. 3029 • Cea mai rea împăcare pentru un duşman e cînd te împaci cu păcatele lui. Romani. I. • Cel ce împacă pe altul. 1. IORGA. 502. Cugetări despre bine şi rău. mînia sălbatică aparţine fiarelor. Popa Tanda. OVIDIU. 3012 • Gîndeşte-te la primejdia ce-ţi poate veni din partea omului. 18. pacea— cinstea cea mai mare. Testamentul meu. Sentinţe. 3013 • Omul se îndreaptă după oameni. dar nu în umilinţă şi slăbiciune ! PAUL DOTJMER. 3033 • Dacă se poate. I.J. 3028 • Este un singur mijloc de a asigura pacea: a fi curajos şi hotărît. 12. Vezi şi: Bunătate. VELIMIROVTCI. 18. SLAVICI. Femeie. III. în război cu viciile. III. 3027 • Pacea între duşmani este de scurtă durată. Caius Grac-clius. Istoria ieroglifică. dacă vede la cei dimprejur numai gînduri paşnice? S. pe cît stă in puterea voastră. CUI. MEHEDINŢI. L. în război cu viciile. Trăiţi în pace cu orice om. a celor nebuni. 103. 3030 • Făcătorul de pace nu poate fi niciodată paşnic. p. VELIMIROVICI. 3016 • Dar ce e omul oare decît o nesfîrşită silinţă spre mai bine? A. 3033 • Dacă se poate. 502. TOLSTOI. N. Arta de a iubi. şipre cît mai în grabă ar fi.

3053 • Fericirea copiilor în creş* terea cea bună a părinţilor stă. 3049 • Şi cioara îşi laudă puii. Proverbe indiene 3043 • Precum e tatăl aşa-i şi fiul. 3050 • Fiecare părinte îşi iubeşte copilul. ca să fie asemenea femeii desăvîrşite ce ţi-ai dorit-o de soţie. ERASM. II. F0RSTER. FRANCIS BACON. mai ales la mame. 1 3054 • Ruşinea părinţilor. . Cartea sentinţelor. copiii necinstiţi. decît tatălui să ceară fiului. chiar dacă devine conducătorul unei ţări Proverb libanez 3045 • Părinţi. Proverbe bretone 3061 • Fiecare părinte îşi recunoaşte totdeauna fiul ca fiu al său. 208. Proverb din Statele Unite ale America 3059 • Măsura dragostei pe care părinţii o arată diferiţilor lor copii este de multe ori inegală şi uneori nejustificată. La aceasta a adăugat dragostea corespunzătoare a copiilor faţă de părinţi. Eseuri: Despre părinţi şi copii. Proverb slrbesc 246 305S • Mina care mişcă leagănul guvernează lumea. o mamă îngăduitoare va avea copii răi. 3052 • Mai bine să laşi copiii creştere bună decît aur. Îndrumarea vieţii pentru băieţii şi fetele de . 3060 • Este mult mai uşor fiului de a cere tatălui. copilul rămîne tot copil. FR. 3048■•'■• Ce a făcut mama şi tata / O să facă fiul şi fata. prinţ în timpul celor cinci ani. 30<i'A • Natura a sădit acele foarte puternice seîntei ale dragostei părinteşti. PAUL DOUMER. II. Proverb francez 3041 • Nu există templu mai frumos ca o mamă. ! ca un sclav în timpul celor zece ani şi după aceea ca un prieten. 3055 • De la mumă spînzură cele dinţii năravuri ale copiilor. Qualis pater lalis filius. Proverbe româneşti 3056 • Iubirea unei mame întrece adîncurile oceanului. pentru ca părinţii să iubească chiar ceea ce n-au văzut încă. BRIZEUX. DEMOCRIT. 7. 3051 • Părinţii numai cu un copil. W. Proverb danez 3040 • Părinţii prea buni pricinuiesc pieirea copiilor. Proverb chinez 3039 • Copii mici. Fragmente. 8062 • Cuminţenia tatălui este cea mai frumoasă pildă pentru copii. Proverb latin 3044 • Pentru părinţi. griji mici. dacă vreţi să vi le verse la mormînt Proverb persan PĂRINŢI ŞI COPII 3046 • Mîngîie copilul cînd doarme.PĂRINŢI ŞI COPII 3037 • Cel care a refuzat să înţeleagă ce ia spus mama va înţelege ceoa ce îi va spune nenorocirea. cruţaţi lacrimile fiilor voştri în tinereţea lor. 3063 • Pregăteşte-ţi pe fii să fie asemeni omului de bine. 7. XI. ca orbul cu un ochi. Cartea copiilor mei: Percepte şi sfaturi. 3047 • Ca mila de la părinţi nu-j nimic în lumea asta. 3042 • Tratează-ţi copilul ca un . copii mari. Despre război şi pace. de voinţă şi de curaj care vrei să fii tu însutii pe fiicele tale. AUG. 'Proverb rusesc 3057 • Fiecare vrea să fie superior vecinului şi inferior fiului său. griji mari. fie că are sau nu talent. 3065 • Sileşte-te din răsputeri să fii tu însuţi ceea ce ai vrea să fie copilul tău. Proverb din Africa Neagră 245 "' 3038 • Un tată aspru va avea copii buni. CONFUCIUS.

A. Ginduri. cînd vor fi iubitori de oameni. chiar din clipa întîi a pregătirilor spre viaţă. p. A. KOMENSK. 3067 • Numai tatăl nu invidiază talentul fiului său. neruşinaţi. p. dacă vreţi. Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea. Maxime şl reflecţii. HITOPADESA. 3086 • Destul de rău e cînd părinţii nu ştiu să judece copiii. 300. RICHTER. 180. 276. cînd nu se răsfaţă. un ton liniştit. PESTALOZZI. omilia XXI. 73. nestăpîniţi de iuţime. p. să-i pună şi în legătură cu oamenii talentat' şi binecrescuţi. S. ICI —1G2. dacă şi părinţii înşişi au fost bine crescuţi. p. să se deprindă a se supune dispoziţiei primite şi să o îndeplinească cu plăcere. Cugetări. IORGA.S. VLAHUŢĂ. nu te scuteşte şi nu te poate scuti nimeni pe pămînt. Alamă! duioşia inimii tale n-o poate înlocui o sută şi o mie de străini. Cartea pentru părinţi. pe atît de mare trebuie să fie grija de copiii voştri. J. I. Noi cei dintîi. de timpuriu. 3081 • Omule. N. de muncă. p. A. 3066 • Copiii vor fi bine crescuţi. vom culege 247 PĂRINŢI ŞI COPII roadele dacă creştem copii obraznici. 3068 • Un tată şi o mamă care nu-şi educă copiii sînt pentru ei duşmani. Scrisoare câtre tatăl său. 1. Comentar la epistola către Eleseni. fără de răutate şi binefăcători ai altora. I. 3073 • Puteţi să vă străduiţi ori cît. 3085 • Greşeala tatălui nu trebuie niciodată să vatăme pe fiu. Şcoala materna V. p. nu împinge forţa spiritului lor la mari depărtări. 250- 3071 • Grija principală a părinţilor va fi să îngrijească de sănătatea şi vitalitatea copiilor lor. ANTON PANN.P. De la voi porneşte binele şi răul. Proverb lal. 3082 • Un tată are două vieţi. 3080 • Copilul se-nvaţă. PANCIATANTRA. de stăpînire de sine pe care ei le-au dat în fiece zi trăind şi lucrînd încă atunci cînd ceea ce s-a învăţat pe dinafară a fost uitat de mult. 23. Texte alese. delicat. MARX. LOCKE. disciplină. 3075 • Părinţii trebuie să-şi însuşească. bene câştigat. voi. Qui bene ainat. 3079 «Cel care doreşte fericirea fetei sale.Y. părinţii.. Vezi şi: Copii şi părinţi. ţinînd fiului vostru cit de multe discursuri despre politeţe manierele lui vor fi aşa cum va f societatea pe care o frecventează J. Şcoala muncii. 3070 • Faptele bune ale tale vor fi pornirile bune ale fiilor tăi. IX 3072. Măcar atît ar trebui să te îndemne a le face. soarele dragostei a cărui văpaie jncălzeşte străfundurile cele mai intime ale năzuinţelor noastre. 70. 72. cel mai mare şi cel mai ascultat învăţător al copiilor tăi. 3077 • Luaţi seama 0 mame şi soţii! Pe cît de mare e menirea voastră. măsurat. 3076 • Şi care lăcaş ar fi mai sfînt decît inima părinţilor. Ctteva cugetări des pre educaţie. SMILES. Familie. MEHEDINŢI.. iar copiii de la cea mai mică vîrstă trebuie să se obişnuiască cu un astfel de ton. să nu-i dea un bărbat care nu-i place. neascultători şi grosolani.'n 249 . PEDEAPSĂ (A pedepsi) 3087 • Cine iubeşte bine pedepseşte bine. 14r- 3074 • Răspunderea pentru edu-caţia copilului o poartă familia sau. Flori. Tu eşti cel dintîi. III. 151. cînd vom învăţa pe copiii noştri a fi buni. Tu ai dat viaţă pruncului tău. dar zece copii nu sînt în stare să îngrijească un părinte. Jurnal.la 18 ani. S. Ajută-te singur. p. pe a sa şi pe a fiului său. RENARD. Opere pedagogice alese. de. p. 19. Ar fi necesar ca părinţii să şi obişnuiască fiii cu toate per soanele străine care le vin în casă şi în măsura posibilului. 3084 • Vedem caracterul părinţilor reproducîndu-se în copiii lor şi pildele de dragoste. Altă creştere. tu răspunzi de sufletul lui.NKO. GOETHE. chiar dacă-i chipeş. PDBLIDS SYRUS. IOAX HRISOSTOM. 3069 • Virtutea sufletească numai atunci o vom avea.. J. 1902. cel mai blînd judecător. părinţii. tată al copiilor tăi. cel mai intim părtaş. S. K. dar întotdeauna hotărît în dispoziţiile luate. 3083 • Un părinte creşte zece copii. Sentinţe.. MAKARENKO. înainte ca ei să fi cîştigat tărie prin exerciţii în lumea apropiată şi teme-te de severitate şi de încordare. MAKART. 10 noiembrie 1837. 248 PĂRINŢI ŞI COPII-PEDEAPSÂ 3078 • Omule! de datoria ta de părinte.

/Ca să nu-ţi aducă ură.. I. N. 47. IX. JOUBERT. o minciună a întregii persoane. 3096 • Bucuria celui ce pedepseşte! e mai rea decit vina celui ce gre-f şeşte. Cugetări. 3091 • Pe nimeni să nu pedepseşti pentru a altuia greşeală. „nu". 3112 • Perfidia este. FRANCIS BACON. aproape singura pe care ei o cunosc şi chiar singura pe care o cred posibilă — este cea mai puţin indicată din toate cîte se pot întrebuinţa în educaţie. 3101 • Bătaia şi tot felul de pedepse corporale şi umilitoare nu 25C sînt mijloacele de disciplină ce se cuvine să le întrebuinţăm în educaţia copiilor din care vrem să scoatem oameni înţelepţi. de a folosi pedepsele şi nuiaua. Urmare este adesea un copil rău. p. 3107 • Dacă părintele sau educatorul caută să îndrumeze viaţa copilului numai prin pedepse.. Şi o dată formată credinţa că numai prin pedeapsă se poate stăpîni voinţa altora. S. Despre mînie. pentru o greşeală. Despre năravurile rele. cînd greşeala e cunoscută. 3108 • Cine şovăie să pedepsească înmulţeşte numărul celor răi. se pune prin aceasta baza unui caracter care lasă de dorit. Vezi şi: Bătaie. I. buni şi cu iniţiativă. SMILES. pentru că brutalizează şi dezonorează. 119. 3102 • Pedeapsa trebuie să fie cît se poate de individuală. J. Disciplină. 3103 • Nu uitaţi că privirea moho-rîtă a unei mame e pentru copil şi pentru bărbatul binecrescut o pedeapsă mai grea decît o mie de cuvinte aspre şi de ocări. cît se poate mai pe măsura unui individ. cum s-a şi întîmplat adesea. 3099 • A-i pedepsi pe copii pentru greşeli pe care nu le-au făcut sau chiar a-i pedepsi sever pentru nişte greşeli uşoare înseamnă să pierzi cu totul încrederea lor. Cugetări. W. 253. un rău cetăţean. „nu" este „da". J. Şcoala maternă. FR. S. p. 3092 • Răul nu rămîne nepedepsit. la îndurare cu grabă. 16. 3106 • Nici un om cuminte nu pedepseşte. de abateri grave. PLUTARII. Sentinţe. XV. S. 3105 • N-o să fie nici o nenorocire dacă şi-o lua pedeapsa mai tîrziu. pentru că toceşte sentimentul ruşinii. Fă-ţi datoria. trebuie să fie nu numai medicinală. 52. p. FORSTER. p. 3109 • A nu pedepsi greşelile înseamnă a încuraja răutatea. 3104 • Copilul nepedepsit. SENECA. Caracterele. LA BRUYERE. cum zice Plalon. Despre ură. De la unii oameni lucrurile trebuiesc luate dandaratelea: „da" al lor înseamnă. un părinte rău. dacă vrem să nu se mînie cel pedepsit. Şcoala şi caracterul. Clteva cugetări despre educaţie. Proverbe româneşti 3093 • Cînd pedepsim. Mustrare. dar rău o să fie. 3094 • Noi sîntem împotriva biciului. KOMENSKY. Altă creştere. iar nu cu mînie şi fără nici o vină. după pravilă ţie dată. ci spre a împiedeca altă Nemo prudens punil. 59. ci şi exemplară. dacă luînd o pedeapsă pripită. PUBLIUS SYRUS. este arta de a strecura un . greşeală. pentru ca exemplele şi povăţuirile să fie primite cu mai multă atenţie. dacă îndrăznesc să spun aşa. 196. în mintea lui se naşte atunci confuzie între simţămîntul de datorie şi ascultare şi acela de frică. Pasiunile: Im-bllnzirea. Opere pedagogice alese. un viciu rău. / Ră-rnîne neprocopsit. Pedepsele trebuie aplicate foarte rar şi numai în cazuri excepţionale. MEHEDINŢI. 166. sed ne pecetur. 129. p. 14. 3095 • Vom îngădui cîteodată copilului însuşi să-şi propună o pedeapsă la care se va supune de bunăvoie.3088 • Pedeapsă cu măsurii. XXX. 251 PILDA-PIZMĂ PERFIDIE 3110 • Nu există nici un viciu care să acopere pe OIÎI cu atîta ruşine ca acela de a fi făţarnic şi perfid. 195. ANTON PANN. * XI.| 3097 • Orice pedeapsă. li. se va dovedi mai tîrziu că e nevinovat. la o femeie. Şcoala muncii. probleme morale ale vieţii şcolare. 3090 • Să pedepseşti după judecată. IORGA. 3111 • Cînd trebuie să cugeti pe dos? Atunci cînd ai de a face cu perfidia. 8089 • La pedeapsă cu zăbavă. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. voi. ut ait Plato. Eseuri: Despre adevăr. trebuie să pedepsim mai înainte cu vorba. LOCKE. 3098 • Uneori e necesar a aplica şi pedeapsa. expeditivă şi comodă pentru profesori. ARISTOTEL. 3100 • Metoda obişnuită. JMAKARENIVO. quia peccalum est. BALTASAR GRACIAN. p. pentru că durerea pe care o pricinuieşte e prea „superficială". >t 256. A. arătîndu-i motivul.

40. 284. 3135 • Bardul de bard pizmuit e. MEHEDINŢI. Smiles m Fii om de caracter. Invidie. oameni iluştri pe bogaţi. Proverb românesc 3115 • Pilda este totul. . 252 3120 • Pildei. i se dă ascultare. sărac pe sărac pizmuieşte HESIOD. 3139 • Nu fi plin de fiere. Fragmente. Fă-ţi datoria. nimeni îl pizmuieşte. Fabule. Jurnal. 115. 3116 • Cuminţenia tatălui este cea mai frumoasă pildă pentru copii. pe cit se poate. Zavistie. 3121 • Pildele rele strică moravurile bune. 3117 • Datoria celor doritori de vază şi rîvnitori de învăţătură este să urmeze pilda oamenilor cumsecade şi nu a celor netreb-bici. după destoinicia lui. urîcios şi poso-morît. DIMITRIE CANTEMIR. 3128 • Pe cel ce sporeşte în fericirile lui. nici este vrednic de nimic. p. 3131 • Pentru pizmaş. ISOCRATE. 208. uneori. p. ci mai bine după el şi tu să te pilduieşti. Minciună. că n-are de ce. pizmuitor şi bănuitor. 3136 • Mulţi compătimesc pe prieteni cînd sînt nenorociţi. XI. SMILES. LA FONTAINE. Şcoala muncii. p. 3125 • Mai bine să te pizmuiască decît să le fie milă de tine. inima ţi-o mănîncă. iar de pizmă şi de urîciune a fi aprins. Sfaturi pentru De-monicos. sînt bogaţi ce pizmuiosc pe învăţaţi. Istoria ieroglifică. 108. 3126 o Pizma îţi aduce întristare. Imitaţie. 8. DEMOCRIT. S. Despre liniştea sufletească! l!i. Exemplu. consistă în a se ţine departe de ei şi a se feri. Aforisme. 25. PLUTARH. Predici. BURKE. Fii om de caracter. avocaţi pe sofişti. Ea este şcoala omenirii. p. pe nesimţite. găina vecinului totdeauna e curcă. dar îi pizmuiesc cînd le merge bine. 3129 • Pizmătăreţul nicicum se odihneşte. Trădare. S. 3113 • Adesea perfidia se întoarce asupra autorului ei. 3119 • Cuvintele şi pildele influenţează tinereţea în bine ca şi în rău. năravurile cele bune. ANTIM IVIREANUL. IV. Vezi şi: Educaţie. Jurămînt. PODOABĂ (A împodobi) 3140 • Podoaba frumuseţilor. şi pe cei de aceeaşi teapă. 25. Prefăcătorie. partea I-a. Vazi şi: Gelozie. 253 PIZMĂ-PODOABA *l fi: 3137 • Oamenii pizmuiese nu numai pe cei de o meserie cu ei. p. cînd alţii au bucurie mare I 3127 • Pe cel ce n-are nimic. iar cu o pildă bună.vede căzut pe cel pizmuit. decît de a străinului. Purtare. Sfaturi către De-monicos. Bonos corrumpunt mores compres-sus mali. Munci şi zile. 48. III. 3122 • Pizma surpă cetatea. 3118 • Puneţi înaintea cugetului vostru pilda unei vieţi înalie. PILDĂ 3114 • Cu cuvîntul bun poţi face bine. TUDOR VIANU. 3130 • Pizma — muma defăimărilor. Proverb albanez 3123 • Pizma. că pizma priveşte împotriva celui vrednic. 168. Vezi şi: Făgăduială. 3132 • Teme-te mai mult de pizma rudei. V. Altă creştere. 62. semn de vrednicia ta. TERTULIAN. arta de a recurge la jurăminte şi făgăduieli care n-o costă mai mult cind le face dccît cînd le calcă. pînă nu. mii şi sute de bunătăţi. Caracterele. Proverbe romaneşti 3133 • Ce folos iaste a fi galben şi ofilit de post. să nu-l pizmuieşti. p. 3138 • Purtarea ce trebuie s-o aibă cei pizmaşi în contra pizmuitorilor. Către soţie. ISOCRATE. p. LA BRUYBRE. S. iar mila la cel ticălos. 3124 • Cînd te pizmuieşte oarecine. 3134 • Pizma veche ieste ca cariul în inima copacului. nu poruncii. I. de orice relaţii cu dînşiiSCHOFENHAUEK. citat de S.cuvînt sau un gest care să înşele şi. SJIILES.

II. 3156 • Politeţea. ci mai frumos. represalii. 3169 • Politeţea spiritului constă în a gîndi lucruri oneste şi delicate. Lipsa de poli. 3146 • Vorba puţină. cea afectată. VI. 3165 • Fii politicos şi amabil. 3164 • Dacă n-ai în tine destulă politeţe pentru toată lumea. Pentru eleganţa manierelor nu trebuie să ai cine ştie ce valoare. POLITEŢE (Politicos) 3151 • Florii i se cere parfum şi omului politeţe.3141 • Găteala simplă şi potrivită foarte mult măreşte a muierii frumuseţe. 3167 • Mi se pare că esenţa politeţii constă în grija pe care trebuie s-o avem ca. 3161 • Politeţea nu poate fi. 3163 • Adevărata politeţe este o datorie. p. GOETHE. iată podoaba unei femei. ceilalţi oameni să fie mulţumiţi de noi şi de ei înşişi. Lux. Sfaturi câtre De-monicos. Proverbe româneşti 3144 • Iubirea de podoabă este un idol al frumosului. FRANCIS BACON. mai ales cea neobişnuită. IV. Cugetări. 3154 • Politeţea nu costă nimic. III. 11. Ipolit. Politeţea urmează datina şi obiceiurile moştenite. şi astfel să ne ducem departe de adevăr. Maxime şi reflecţii. 182. Proverb românesc 3153 • Politeţea este cheia de aur care deschide toate porţile. p. DEMOCRIT. ALEXIS CARREL. mai politicos cu egalii decît cu superiorii. Buna-cuviinţă pentru copii. cu atît arăţi că-ţi lipseşte mai mult. G. 3143 • Nu în haine scumpe po-dobia să ţi-o arăţi. dragostea de pămîntul în care dorm strămoşii. însă. Ea nu e o chestiune a bunei-cu-viinţe. Cugetări. ci să însemneze paza demnităţii căminului prin îngrijirea de bunul mers al casei. să judecăm. pe cînd faţă cu inferiorii este o cruzime şi o laşitate. XCIV. cu care se distinge tineretul. 254 Cu cît te găteşti mai mult. Proverb indian 3152 • Ceea ce ţie nu-ţi place altuia nu face. . 3166 • Politeţea este floarea o-meniei. 191. Reflecţii asupra purtării omeneşti. Eseuri: Despre politeţe şi purtări alese. dar e nevoie de o mare capacitate pentru eleganţa spiritului. ERASM. 10. Privind viafa. CLEMENT ALEXANDRINUL Pedagogul. BALTASAR GRACIAN. 95. altă parte frumoasă la ea este simplitatea gătelii. Proverbe generale 3155 • Politeţea • sporeşte mult reputaţia unui om. 3158 • în politeţe există farmec şi folos. este o şarlatanie. dar mai este 255 un fel de vrăjitoare. 2- 3157 • E nepoliticos să întrerupi pe cineva care vorbeşte. ruşinea. fii mai politicos cu inferiorii decît cu egalii. EURIPIDE. Sfaturi către Demon icos. un ideal comun fac societatea armonioasă şi puternică. Căci dacă toţi ar fi bine crescuţi. care ne ajută să gîndim. DR. JOUBERT. * 3168 • Ar trebui să ne dăm osteneala să cumpănim dacă aceeaşi minte care ne ajută să obţinem progrese atît de mari în ştiinţă. şi a avea purtări alese este ca şi cum ai avea scrisori de recomandare permanente. ISOCRATE. ISOCRATE.. J. 3112 • Col fudul so împodobeşte cu scule mincinoase — bijuterii false — şi vai de cel ce zice că sînt mincinoase. curăţia. aceeaşi pentru toată lumea. 3162 • Politeţea costă puţin şi face mult. iar amabilitate întîmpinarea lor cu vorbe prietenoase. ci un mijloc de a pune stă-pînire pe cineva. 274. 3145 • E adevărat că se dă femeilor inel de aur însă nu să se gătească. 118. ci în haine curate. 3147 • Podoabele nu fac frumos. VIII. acestea sînt însuşiri 3150 • La îmbrăcăminte nu trebuie a pune podoabe care nu să cuvin bărbatului. Fragmente. n-ar fi nevoie de semne deosebitoare. IBRĂILEANU. pentru a fi ca aceia care nu se gătesc.. 3159 • Nu există nici un semn exterior al politeţei care să nu cuprindă o profundă idee morală. dar nu trebuie să ne aservim frumosului pentru sine. care îţi poate atrage. 121. fie şi mai scăpătate. prin spusele şi prin manierele noastre. 109. tete faţă cu egalii şi cu superiorii este numai o necuviinţă. Modă. Vezi şi: îmbrăcăminte. SAMUIL MICU. căci provoacă o durere care nu poate riposta. închinîndu-ne tocmai în numele a ce este plăcut ochilor. înainte de a termina. Politeţe înseamnă a saluta pe oamenii cu care te întîlneşti. N. care cucereşte bunăvoinţele. Cine nu este destul de politicos nu este destul de omenos. Scrieri filozofice: Învăţătură politicească. IORGA. Oracolul manual al înţelepciunii In viaţă. să vorbim şi să scriem bine ne-ar putea ajuta să fim şi politicoşi. dreptatea şi cumpătul. visînd la firea iar nu pentru ştiinţa pe care o dă. 93. 3160 • Politeţea este un articol principal al culturii. 3149 • Crede că cea mai bună podoabă' a ta este cuviinţa.

atitudinea. V. Fii om de caracter. şi-au modelat purtarea şi şi-au însuşit cu atîta îndemînare toate acele mărunte dovezi de politeţe şi respect pe care natura sau moda le-au stabilit în societate. recurge la o îndoire a politeţii ceremonioase. Vezi şi: Bună creştere. 3171 • Un caracter prietenos şi politicos. Sfat. nici studiate. Adevărata politeţe subînţelege şi bunătatea.175. act. Cugetări şi maxime. tot astfel putem prin ceva politeţe şi amabilitate să aducem şi pe oamenii îndărătnici şi răuvoitori să fie flexibili şi îndatoriri. LOCKE. Şcoala maternă. ci doar consecinţele fireşti ale unei firi îneîntătoare şi ale unei minţi bine dezvoltate. A fi zgîrcit cu ea dovedeşte nechibzuinţă. o monedă ştiută de falsă. 3185 • Povaţa se dă mai mult cu pilda ta decît cu graiul. dar judecă tu însuţi. Inliu Cezar.. 202. I. Clteva cugetări despre educaţie. 3175 • Mulţi sînt care ne arată. fără cu toate acestea.J. printr-un exerciţiu contrariu. ori unde l-am întîlni. 3178 • Politeţea este ca fişele la jocul de cărţi. îneît nu par artificiale. SOLOMON. ROUSSEAU. mînile şi picioarele şi toate mădularele aşa le rînduieşte şi vremile întocmeşte cît cînd e vreme de lucruri mari se face om cu sfat.1 că îţi face fără nici o trebuinţă şi cu dinadins duşman.. / Povaţa le primeşte. tuturor toate să face numai aceia ia samă să nu să cunoască că eşti aşa. SHAKESPEARE. 260. II. 3183 • Politeţea e icoana blîndă a bunătăţii şi această bunătate ne e scumpă tuturor. KOMENSKY. cu cei cucernici cucernic să arată. 143. J. 3174 • Pentru aceia acum ne-am dedat a zice politic 1 pre acela carele 1 Cu sensul de politicos. p. se înmoaie la căldură. xxxvhi. lor se smereşte şi trage la sine iubirea oamenilor. aşa încît primeşte orişice formă. Maniere. cînd începe să slăbească. SHAKESPEARE. S. voi.LA BRUYfCRE. II. LA ROCHEFOUCAULD. Vezi şi: Învăţătură. SCHOPENHAUER. Purtare. fiind256 257 17 — Dicţionar al bunei-cuviinte : . care din fire este şi nemlădioasă. XII. 18. Cine însă împinge politeţea pînă a-şi jertfi interesele reale seamănă cu cel ce ar da monede de aur în loc de fise. 3189 • Şi celor ce te învaţă / Să pricopseşti în viaţă. 93.' 3182 • Politeţea este pentru suflet. Stanţe. a privirilor. 8. POVAŢĂ 3184 • în zadar povăţuieşti pe altul. Proverbe. ţinuta corpului. cînd e vreme de rîs şi de glume şi de desfătare este glumeţ. 258 3187 • Buna povaţă învaţă. 3186 • Cine n-ascultă de povaţă. PREFĂCĂTORIE . 32. 3176 • Adevărata politeţe constă în a arăta bunăvoinţă oamenilor. nu poate decît să placă. ANTON PANN.. să sfîrşească. 6. închinăciuni şi plecăciuni le face cu cei ce beau şi joacă şi vorbesc lucruri de nimica şi el asemenea face. se. 3180 • Totdeauna prietenia. act. Este posibil însă să fii politicos faţă de cineva. Aforisme.. J. nimic învaţă.. Hristoitie IX. IX. I. 3191 • Povaţa este un sfetnic şi legea o lumină. iar îndemnurile care dau învăţătură sînt calea vieţii. 3172 • Sînt oameni care. ci în stăpînirea corectă şi liberă a limbajului. 3170 • Buna-cuviinţă este o dorinţă de a te vedea tratat cu bună-cuviinfă şi de a fi socotit politicos. Educaţie. prin urmare nepoliteţea e prostie. 23. / Şi îi respectuieşt'e ANTON PANN. SC. Aşadar politeţea este pentru oameni ceea ce este căldura pentru ceară. 3173 • Politeţea nu constă în felul cum se scoate pălăria de pe cap sau în modul cum se face un compliment. Ţeremonia unui bătrtn. 3181 • Politeţea a fost definită ca ştiinţa de a exprima prin semne exterioare atenţia pe care o avem pentru cineva. a mişcărilor. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. Bună-cu-viinţă. a o risipi dovedeşte minte. Scrieri filozofice: învăţătura politicească. 3190 • Poveţe ia. / Dar ţeremonia cea dată/Priveşte-n a lor folos. ceea ce este graţia pentru faţă. SMILES. Adevărata politeţe este sinceră. V. 3. Bun-simţ.. P. 3177 • Politeţea e prudenţă. / Politică (politeţe) de prisos. VOLTAIRE. 66. cînd propria-ţi povaţă n-o urmezi. Hamlet. să ai pentru el atenţie. Caracterele. 3179 • Precum ceara. Proverbe româneşti 3188 • Povăţuirea este necesară şi trebuie să fie prudentă şi la timp potrivit. ceea ce este o purtare tot aşa de smintită ca şi cînd ţi-ai pune foc casei. IV. a domnilor şi acelor mai mari graţie şi plăcere o vînează. etc. după cum ia sama că place altora aşa şi el să întocmeşte şi să făţărni-ceşte. SAMUIL MICU.

FRANCIS BACON. Proverbe albaneze 3205 • Ce nu vrei să ştie duşmanul nu spune prietenului. 3201 • Adevărul izbucneşte la urma urmei în ciuda prefăcătoriei. LA BRUYERE. VI. Vezi şi: Falsitate. Reflecţii şi maxime. căci se cere o minte ageră şi o inimă puternică pentru a şti cînd trebuie să spui adevărul. să-i lauzi cînd lipsesc. 3210 • Masa este mijlocirea prieteniei. Les amis de nos amis sont nosl amis. decît cu prieteni răi. Caracterele. 3218 «Cine e prieten cu vrăjmaşul meu. 3208 • Micile daruri întreţin prietenia. 3217 • Pentru ca prieteni să do-bîndeşti trei lucruri să păzeşti:să-i cinsteşti cînd sînt de faţă. iar nu de nevoi. 6. Fragmente alese.(A se preface. în adevăr îl arată. . al meu prieten nu se mai socoteşte. ennemi au rendre. Eseuri:Des-pre simulare şi disimulare. 3216 • în cea mai mare slavă şi în cea mai mare scădere . VAUVENARGUES. 3221 • Pentru prietenul tău să te jertfeşti. 3195 • Prefăcătoria nu este decît o diplomaţie sau o înţelepciune firavă. 3200 • Prefăcătoria este mai mult un efort al raţiunii decît un viciu al naturii. Ami au preter. care este prefăcătoria. CARDINALUL RICHELIEU. I. Proverbe franceze 3211 • Banii sînt toporul care separă prietenii nedespărţiţi. Prefăcut este omul care de faţă cu duşmanii lui se fereşte să le arate ura ce le-o poartă. FRANCIS BACON. şi săi ajuţi la necazurile lor. 3209 • Prieten la împrumutare. 3220 • Pe cel cu urîte şi scîrboase năravuri. Doamne. Proverb indian 3212 • La nevoie se cunoaşte prietenul. Despre însemnătatea şi progresul ştiinţelor. că cel ce îmbrăţişează şi lesne sărută. PRIETENIE (Prieten) 3202 • Iubeşte-ţi prietenul cu toate defectele sale. Minciună. Proverb francez 3193 • în faţă te cinsteşte şi-n dos te vorbeşte. 48. LEONARDO DA VINCI. ca focul pe aur. TEOFRAST. 3222 • Fereşte-mă. I. In taină se năpusteşte asupra lor. 130. 8214 • Vremea pe p"ieten. de prieteni că de duşmani mă păzesc eu. LESSING. poarta raiului. Mirame. Linguşire. was sie scheinen. Caracterele. 3213 • Un prieten face mai mult decît o pungă cu bani. 3198 • Prefăcătoria este ştiinţa regilor. Die Menschen sind nicht immer. iar cînd sînt de faţă îi ridică în slăvi. Les petits cadeaux entretiennentX l'amitie. 3197 • Oamenii nu sînt totdeauna ceea ce par.pe prietenii tăi deopotrivă să-i cinsteşti. I. La table est l'entremetteuse de l'amitie. 3199 • Am putea înfăţişa cusurul acesta ca fiind o lipsă de sinceritate atît în ceea ce spunem. Natan Înţeleptul. 32. III. (molipseşti) şi tu de el. Proverb românesc 3194 • Prefăcătoria este înţelepciune prescurtată. cît 17* 259 PRIETENIE şi în ceea ce facem.j duşman la înapoiere. ca să nu te smerduieşti. 3196 • Există o falsă înţelepciune. dar mai rar. Proverb englez 3207 • Prietenii prietenilor noştri sînt ţirietenii noştri. Prefăcut) 3192 • Pe cel ce se face miel îl mănîncă lupul. nicicum prieten să-l faci. mai lesne te îmbrînceşte şi mai lesne te scapă. Proverb arab 3206 • Prietenia creşte vizitînd pe prieteni. 3203 • Mai bine fără prieteni. iar nu şi la nelegiuirile lui să te uneşti. I. 8204 • Prietenul bun. Făţărnicie. p. 3215 • Cei mai mulţi sînt prieteni de masă. 3219 • Nu te împrieteni aşa lesne cu oricine.

CICERO. CONTA. este un al 3241 • Prietenia. ARISTOTEL. 3253 • Printre toate bunurile pe care ni le pregăteşte înţelepciunea. 82.. citat de Diogene Laerţiu. II. dar buni. Proverb rusesc 3225 • Vrăjmaşul înţelept e mai bun decît prietenul fără minte. I. Etica nicomahică. şi cea a fiecărui şef cu subalternul său. 64. 12. Pentru tineri rezultă din prietenie scut împotriva greşelilor. dar cu mult mai greu cînd se abat peste tine nenorociri. 76. act. 98. în general cea a unuia mai bătrîn cu unul mai tînăr. 3243 • Cîteodată. ARISTOTEL. 107. Cartea Înţelepciunii. 3239 • Pe prietenul sigur îl cunoşti în împrejurări nesigure. 3232 • Prietenul tuturor nu e prietenul nimănui. Retorica.. I. 465.6. VIII. 3231 • Fără prietenie n-ar dori nimeni să trăiască. se. 98. cum doreşte să se poarte ei cu el.3223 • Nu strica prietenia / Au iubirea şi frăţia. 10. VII. 3238 • Nu părăsi pe prietenul cel vechi. Proverb turcesc 3226 • Un prieten e greu să-l găseşti şi mai uşor să-l pierzi. VIII. cea a bărbatului cu femeia. 74. 3234 • Prieteniile se întemeiază pe egalitate. 37. 3227 • Prieteni şi cărţi să ai puţini. 3249 • Uşor găseşti un prieten atunci cînd îţi merge bine. 3250 • Nu ne sînt prieteni toţi aceia cu care ne înrudim. 3229 • Tinereţea iubeşte mai mult decît orice vîrstă să-şi facă prieteni. este un rău trebuincios de a renunţa la prietenul nostru. nu trebuie să se considere deloc prieteni. XXI. după o vreme îndelungată. DEMOCRIT.. XX. Proverbe româneşti 3224 • Avem trei prieteni siguri: tatăl. VI. după cum nu poate fi îndrăgostit de mulţi în acelaşi timp. XXI. ca să ne asigurăm fericirea de-a lungul întregii vieţi. 3248 • Nu merită să trăiască cel ce nu are cel puţin un prieten adevărat. 27. trebuie să fie căutată. 3230 • Egalitatea este sufletul prieteniei. Proverbe generale 3228 • Să aveţi mulţi prieteni şi puţine destăinuiri. XVII. 186. 3237 • Se cîştigă mai mult prin prietenie şi cumpătare decît prin teamă. Fragmente. Fragmente. ARISTOTEL. II. ci numai aceia cu care avem interese comune 3251 • Prietenia se înfiripează între oameni cu o fire asemănătoare. PAUL DOU1IER. 1158 a. XI. VI. fără să se bucure mai mult. aşa prietenia tatălui cu fiul şi. V. Prieten în sensul prieteniei perfecte nu poate fi cineva cu mulţi. !n Vieţi şi sentinţe ale filozofilor iluştri. chiar dacă ar avea toate celelalte bunuri. XXVI. la care se întîlneşte un raport de superioritate. VII. XXII. pentru atîta. 3233 • Nu-ţi cunoşti prietenul decît după ce ai mîncat multă sare cu el. Despre prietenie. 80. pe cînd celălalt este gata să mintă. APOLONIU DE TIANA. cînd se reîntoarce pocăită. 99. 3235 • Trebuie să se poarte cu prietenii. căci cel nou nu este asemenea lui. FRANCIS BACON. 1155. 3252 • Prietenia. I.. este greu să poată fi durabilă cînd cineva pierde dreptul la stimă. şi nu există om care îşi împărtăşeşte prietenului său necazurile.12. ■•>* VIII. Opere complete. Cartea copiilor mei. .. 1158 b. VIII. . BEN-SIRAH.. fiind bazată pe stimă. fără să fie mai puţin necăjit. această formă 'ntimă a fraternităţii între oameni. BEN JONSOJNT. 3247 • Prietenia unui singur om inteligent este mai de preţ decît a tuturor proştilor împreună. 0. 3246 • De-abia atunci preţuieşti o prietenie despărţită prin ură. Eseuri: : Despre prietenie. 3244 • Scoateţi respectul din prietenie şi-i veţi lua cea mai frumoasă podoabă. 3236 • Nu există om care îşi împărtăşeşte prietenului său bucuriile. Există şi un fel de prietenie. 3240 • Prietenul doilea eu. p. Fiecare om are umorul său. pentru bă260 261 trîni îngrijirea dorită şi compensaţie pentru ceea ce slăbiciunea lor însăşi nu mai poate face. pentru bărbatul în putere îndemn spre orice faptă bună. 3245 • Nu există prietenie între doi oameni dintre care unul să nu vrea să audă decît adevărul. Amicus certus in re incerta cernitur. mama şi femeia credincioasă. 3242 • Tinerii pe care un gust asemănător de vînătoare şi de popice s-a întîmplat să-i lege între ei.

Scrisoarea către baronul de Jomini. Fereşte-te deopotrivă de prietenia duşmanului şi de duşmănia prietenului. I. 3268 • Copiii trebuie să aibă prieteni pe colegi. 3267 • Pierdem totdeauna prietenia celor care ne pierd stima. Gnomologia. Sfaturi către De-monicos. Fabule. III. Logodiţii. nu poate decît să placă. Caracterele. ERASM. A. 3256 «Cel care se gîndeşte numai la sine cînd starea îi e bună. FOULLER. 3270 • Orice prietenie. III. iar ceilalţi te vor iubi. JOUBERT. FLORIAN. O frumoasă duminică engleză. 66. 262 263 3257 • Fiţi prieteni binefăcători pentru toata durerile omeneşti ce vi se vor prezenta. p. 8259 • Prietenia celui rău este mai primejdioasă decît ura sa. KOGĂLNICEANTJ. PEDRU. GALA GALACTION. 3271 • Prietenia poate dăinui între fiinţe de sexe diferite. 3269i Nu există plăcere asemănătoare cu aceea de a întîlni un vechi prieten. N. aşa. SAMOSATA. trebuie să fie de amîndouă părţile şi să vieze într-o înclinare reciprocă şi statornică. EPICUR. Aceştia din urmă nu trebuie să le fie decît călăuze. AL. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. IX. Roxana. X. 264 Cugetări. 3261 • Alege-ţi prietenii!. dar să nu te împrieteneşti decît cu cei buni. Legătura aceasta nu este nici pasiune. IORGA. 3266 • Felul cel mai bun de a te purta cu prietenii este de a nu aştepta rugăminţile lor. LUCIAN DIN oricînd l-am întîlni. / Prietenia-i. Sentinţe. 2. 7. 3275 • Nu e nici o ruşine mai mare decît să te arăţi trădător prieteniei. IX. totuşi o femeie se uită pururi la un bărbat ca la un bărbat. Esenţa prieteniei constă în schimbul statornic de îndatoriri şi de dovezi de înclinare şi de desinteresare de amîndouă părţile.. MANZONI. însă. J. VI. şi la rîndul său. FORSTER. ci de a-l face să şi le vadă pe ale sale. HESIOD. Cugetări. p. III. 3265 • Să te ai bine cu toată lumea. LOCKE. J. 148. pentru a fiinţa şi a dăinui. Dialoguri şi conferinţe. OVIDIU. IV. 3262 • Ţine gata pentru prieten preţul serviciului tău. 3260 • Ce poate fi mai de preţ în viaţă decît o prietenie sigură şi dezinteresată? Cine nu doreşte şi cine nu caută un prieten? Prietenia este una din mîngîierile vieţii şi farmecele prieteniei au inspirat pe mulţi nobili scriitori de azi şi de altădată.. 156. BALTASAR GRACIAN. 5. 707. XIX. XXXIX. W. vei avea o mulţime de prieteni dar în vremuri de restrişte vei fi părăsit. 2. ceva nespus de rar. 27. 126. 3272 • Dragostea şi prietenia se exclud una pe alta. 3278 • Cit timp vei fi fericit. Munci şi zile. Clteva cugetări despre educaţie. iar dacă am căzut. RUDYARD KIPLING.. un bărbat se uită la o femeie ca la o femeie. V. HITOPADESA. 4. chiar ferită de orice grosolănie. 3273 • Cea mai mare sforţare a prieteniei nu este aceea de a arăta unui amic defectele noastre. ci a-i ajuta la vreme cu de la sine îndemn. MENANDRU. nQ5276 • Una dintre marile fericiri ale acestei vieţi este prietenia şi una dintre fericirile prieteniei este aceea de a avea cui să încredinţezi un secret. nu pe părinţi şi pe profesori. Fabule. 9 (So-crate şi prietenii). FOGAZZARA. 3274 • Un caracter prietenos şi politicos.cu mult cel mai important este dobîndi-rea prieteniei. se destăinuieşte 265 PRIETENIE PKIETENIE-PKUAS1A . 3258 • Relaţiile create pentru a ne pierde timpul nu aspiră niciodată la adevărata şi serioasa prietenie. IV. LA BRUYERE. LA ROCHEFOUCAULD. formînd o categorie aparte. 3264. Ora colul manual al Înţelepciunii in viaţă. în nenorocire nu va avea prieteni. III. 325^» Gînd îţi faci un nou pri-etenrp nu uita pe cei vechi. nici prietenie curată. FR. XI. 76. A-legerea prietenilor e cel mai de seamă lucru în viaţă. Tristele. I. 3277 • Fericit cel care a întîlnit un prieten vrednic de acest nume. 410. Maxime. 80. Educaţia cetăţeneasca a tineretului şi adulţilor. -oâuu • Adevăratul prieten e acel care ne ajută să nu cădem în nenorocire. nu întîrzie să facă orice spre a ne salva. TH. IV. M. ^3255 • Mereu auzi „prieteni" — cuvînt familiar. I. Mica lume de azi. cei dintîi nu te vor urî. ISOCRATE. 3279 • Şase semne are prietenia: dă şi primeşte. p. Fragmente.

Satire. Vezi şi: Bună-creştere. rtlUASXA 3300 o Există două feluri de a fi prost-crescut: primul are drept efect o timiditate stupidă. Vezi şi: împrumut. TEOFRAST. a cărei veselie să-ţi împrăştie mîhnirea şi chiar a cărei vedere numai să-ţi facă bucurie. SCHOPENHAUER. 3294 • A patra condiţie a fericirii constă în prietenia liberă şi sinceră cu toţi oamenii. PBOASTĂ-CREŞTERE (Prost-crescut) 3298 • Rău-crescut este omul care spune cu glas tare ceea ce fiecare gîndeşte în sine. SILVIO PELLICO. Trebuie să înţelegem. 3295 • Ajungem prietenii unui om cînd luăm seama la însuşirile lui bune. VELIMIROVICI. dacă i-l dai. PANCIATANTRA. Bună-cuvi-inţă. Politeţe. L. p. 118. în ce constă fericirea? p. Altul te iu-l beşte fiindcă eşti om cu stare. V. Unul ţine la tine fiindcă eşti om vesel. Cît de mare bine este cînd poţi găsi o inimă pregătită căreia să-i încredinţezi în linişte toate tainele tale. XXIX. Asupra obiceiurilor vieţii. ca o prietenie gingaşă şi credincioasă. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. act. 3280 • Puţine prietenii ar dura dacă fiecare ar şti ce spune prietenul său de el în absenţă. dar în acelaşi timp întrevedem şi pe cele rele. Cugetări. 3289 • Prietenia ne găseşte sau ne face egali. XIII. nu-ţi este nimeni prieten şi prietenia încetează cînd nu mai poate rezulta nici o mulţumire. nici faţă de alţii. se ospătează şi dă să mănînce. Poeme elegiace. 2381 • Prietenia este o fraternitate şi.E. 3290 • Este mai greu să fii arbitru între prieteni decît între duşmani. ca una ce-l face arogant şi nesuferit şi provoacă ruptura. Sentinţe. 41. IV. 3287 • Aşa. nu voi lăuda nici un prieten dacă este mîrşav. SENECA. asemenea cu greu îl vei pierde prin mîndrie şi nepăsare. 1080. Aforisme. Cugetări despre bine şi rău. Amîndouă însă pot fi evitate respectînd cu stricteţe a-ceastă unică regulă: nu fi lipsit de respect nici faţă de tine însuţi. Iuliu Cezar. în mod curat obiectiv şi fără nici un interes. 3285 • Un prieten trebuie să sur porte slăbiciunile prietenului său. PUBLIUS SYRUS. 3297 • Dacă prietenii mei sînt fericiţi. J. PASCAL. se. 115. Tovărăşie. IV. un frumos ideal al fraternităţii. BALTASAR GRACIAN. 3293 • Nu voi vorbi de rău nici un duşman dacă este cinstit. dar foarte uşor. care să fie mai îngăduitoare cu noi decît noi înşine. III. 3292 • Niciodată să nu-ţi faci prieten un om rău. 45. N. deşi atunci vorbeşte cu sinceritate şi fără patimă. Caracterele. TUDOR VIANU. TOLSTOI. Proverb românesc 3299 • Proasta-creştere nu culege decît dispreţ şi desgust. 3282 • Precum rareori vei pierde un prieten. 110. Datorii ale oamenilor. SLAVICI. 1329(5 • Priveşte cu interes constructiv către' lucruri. VII. dacă îi refuzi un împrumut. Încredere. II. I. 3288 • După ce ai sărăcit te părăsesc toţi prietenii care te iubeau fiindcă erai bogat. VOLTAIRB. deştept. Rude.şi întreabă. 3291 • Prietenia cu cei netrebnici dovedeşte înclinare spre stricăciune. Liniştea sufleteasca. p.* om cu trecere ori om cu pricepere şi poţi să-l ajuţi a-şi asigura bunul trai. 146. Jurnal. al cărei sfat să te lămurească. LOCK. 10. SHAK. 3283 • Prietenia adevărată şi sinceră presupune că cineva ia parte la soarta celuilalt cu căldură. 3286 • Prietenii noştri ne preţuiesc după foloasele ce pot să le tragă din prietenia noastră. însă adeseori prin prea multă a-mabilitate. p. eu voi fi mai puţin nenorocit. şi aceasta presupune iarăşi o identificare desăvîrşită între cei doi prieteni. 3284 • Nimic n-are să-ţi mulţumească întru atît sufletul. 141. de bună-cuviinţă ori om de felul lui şi poate să-şi petreacăi bine timpul cu tine. iar celălalt se caracterizează printr-o neglijenţă necuviincioasă şi printr-o conduită lipsită de respect faţă de alţii.ESPEARE. PRUDENŢĂ . în sensul său cel mai înalt. I. să alegem de prieten pe acei care sînt lipsiţi de patimi. Scrisori adresate unui om tlnăr. Clteva cugetări despre educaţie. TEOGNIS. care să ne aline grijile prin vorba ei plăcută. numai din senin.şi cu prietenie către oameni.

PUNCTUALITATE 3316 • Mai bine aşteaptă. Proverbe româneşti 3310 • Nu călca şarpele care doarme. FORSTER. B. e lealitatea. fără numai în aflarea sfaturilor. Educaţia cetăţenească a tineretului şi adulţilor. 3312 • Mulţi oameni naufragia-ză în viaţă nu pentru că sînt răi. Proverbe franceze 3304 • Cel care cedează e mai prudent.voi. e cuvîntul de onoare respectat. Bagă de seamă.FORSTER. W. 3308 • Nu scula cîinele care doar-l me. FR.S. fiindcă îşi bat joc de timp şi prilejtSesc celor care au legături cu ei neplăcerea de a gîndi că nu înseamnă nimic pentru ei. 3303 • Nu întărită cîinii pînă nu ieşi din sat. de indulgenţă pentru a ne feri de ceartă. E făgăduiala împlinită.3301 • Prudenţa este mama siguranţei. 1140 a. din moment ce nu merită atîta atenţie ca să fie punctual. La prudence est la mere de la surele. 3321 • Punctualitatea e nu numai un exerciţiu al voinţei. Sentinţe. 3302 • Nu trebuie să se pună toate ouăle în acelaşi coş. p. partea IlI-a. fără numai în alegerea prietenilor şi aiurea graba nu se huleşte. 209 268 269 PUNCTUALII Al 3325 • Femeia. prin faptul că ştie prea bine a cumpăni ceea ce-i este bun şi util. ci pentru că ls-a lipsit grăuntele de prudenţă şi de stăpînire de sine într-un moment dat. 3309 • Nu te juca cu focul. VII. Vezi şi: Atenţie. 3324 • Punctualitatea şefului şi cea a subalternului s&. 3323 • Pentru reuşita unui tînăr. V. FR. 3306 • Dacă n-ai putere.W. îndrumarea vieţii pentru băieţii şi fetele de la 18 ani. Proverb albanez 3317 • Cei care vin tîrziu la masă nu mai găsesc decît oasele. .. 132. Opere pedagogice alese. W. p. MATEI. 3313 • Nu aruncaţi mărgăritarele înaintea porcilor. decît să te aştepte. 90. ci şi al caracterului. Proverb latin 3313 • Mai bine să aştepţi decît să te aştepte. Tarde venieniibus ossa. MAKARENKO. PUBLIUS SYRUS. DIJIITRIE CANTEMIR. p. Proverb turcesc 3311 • Un bărbat prudent pare a se arăta. ca şi bărbatul ne-punctual provoacă supărări. A. nici o altă însuşire nu e aşa de preţioasă ca punctualitatea şi cinstea în toate treburile sale. în afară de activitate şi economie. FRANKLIN. Etica nicoma-liică. 28.. 192. VI. p. I. 3319 • Celui ce vine tîrziu la masă să i se atirne lingurile de gitProverbe româneşti 3320 • Aiurea zăbava nu se laudă. V. Maxime. ARISTOTEL. 3315 • Veţi învinge mai curînd prin prudenţă decît prin furie. SCHOPENHAUER. Proverb italian 3305 • Cine aleargă după doi iepuri nu prinde nici unul. FORSTER. devină una şi aceeaşi trăsătură morală. 3322 • Oare punctualitatea nu e-xercită şi întăreşte simţul de cuviinţă şi de credinţă în legămin-tele de încredere şi de respectarea cuvîntului? FR. 3314 • Pentru a trăi în lume este bine să avem o mare provizie de prudenţă şi de indulgenţă: de prudenţă pentru a ne păzi de pagubă. Istoria ieroglifică. Aforisme. Margaritas ante porcos. Educaţia cetăţenească a tineretului şi adulţilor. 89. p. nu căuta gîlceavă. 6. 3307 • Nu da sabia în mînaj vrăjmaşului.

3351 • Nimeni nu învaţă cum să se poarte cu oamenii. 17 decembrie 1854. p. 9. numai cînd se află în societate. Dialoguri filozofice. EPICTET.I odată va avea bunăvoinţă.FORSTER. fiinţă necunoscută. dacă nu va descoperi taina purtării nevăzute. ASLAN.S. p. I. cum doreşte să se poarte ei cu el. Cartea sentinţelor. 3346 • Binele ar fi tot ce poate deveni regulă universală de purtare. Eseuri: Despre politeţe şi purtări alese. G. PURTARE (A se purta) 3328 • Preţul omului Stă. BOILEAU. p. MIHAIL DRAGOMIRESCU. citat de Diogene Laerţiu In Vieţi şi sentinţe ale filozofilor iluştri. ori vorbeşti cum ţi-e portul. Arta poetică. p. FRANCIS BACON. SMILES. 3327 • Perfecţiunea unei pendule nu este de a merge repede. Educaţia prin sine Însuşi.. FR. 3335 • După ale vremii vremi. ca să-i înţeleagă mai bine. 28. este cea mai frumoasă dintre arte. Proverbe româneşti 3337 • Nimic nu caracterizează mai bine un om ca modul cum se poartă cu cei proşti. dacă nu se va deprinde să închine o parte din singurătatea lui cugetărilor tihnite asupra semenilor săi. IV. T. cărora să te conformezi riguros atît în singurătate cît şi între oameni. 3348 • Fixează-ţi în minte o regulă şi un ideal de purtare. 27. VI. CIPARIU. Smi-les inFii om de caracter. AMIEL. III. 55. 3333 • Purtarea cea bună multe cusururi acopere. 3350 • Omul trebuie să-şi orîn-duiască purtarea.^labe şi să caute să încurajeze şi să folosească cum se cuvine părţile lor bune. 3338 • Trebuie să se poarte cu prietenii. 3341 • Prea puţin înseamnă să fii plăcut şi încîntător într-o carte / Mai trebuie să ştii a conversa şi a te purta în societate. ci regulat. 49. Vezi şi: Exactitate. 123-l24. 173. DR. 3326 • Punctualitatea este un fel de a no arăta respectul pentru acei cu care treburile vieţii ne pun în legătură. CONFUCIUS. 204. 3342 • Activitatea morală e echivalentă cu purtarea pe care o are omul de a-şi impune lui însuşi o regulă de purtare. Cel ce vrea să fie distins. 3343 • Trebuie să ne purtăm frumos cu oamenii şi cu cei buni şi cu ceilalţi. să . care e caracteristica omului bine educat. 3347 • O purtare frumoasă este mai utilă decît o statură frumoasă: ea te face să resimţi mai multă plăcere decît statuile şi picturile. ALEXIS CARREL. 270 27X PURTARE PURTARE 3349 • A-ţî împodobi purtarea cu blîndeţea faţă de oameni e mult. Omul. I. E bine dar să ne formăm astfel de reguli şi să le respectăm cu stricteţe. La timp. 3334 • Cine cu ai săi rău se poar. IV.. prefaţă. vorbă potrivită şi purtare cinstită. EMERSON. Maxime şi reflecţii. Fragmente dintr-un jurnal intim. căci aici se vede cine poate uni iubirea de frumos cu iubirea de om. Fii om de caracter.' 3339 • Regulile de purtare sînt substituiri comode şi energice ale ideilor şi sentimentelor pe care le reprezintă. gesturile ca şi inteligenţa. 3330 • Cu purtare cinstită şi cu vorbe dulci dragoste îndată de la toţi îţi aduci. VAUVENARGUES. 3329 • La orice adunare. ERASM. Manual. 3345 • Judecaţi pe alţii ca pe voi înşivă şi purtaţi-vă cu ei precum voiţi să se poarte ei cu voi.. Îndrumarea . 3331 • Către toţi să te porţi cum vrei către tine ceilalţi să se poarte.. 33.. a arăta bunăvoinţă către oricine. 3344 • Purtarea distinsă şi limba aleasă se învaţă mai bine din petrecerea cu oameni binecrescuţi decît din regulile scrise în cărţi.1 tă în viaţă cu cei străini nici. VIII. Regula de purtare introduce unitatea în viaţă. CICERO. 3340 • Purtarea oamenilor trebuie să fie ca haina lor nu prea măsurată sau calculată. ARISTOTEL. citat de S. nu poate să-şi cîştige acea uşurătate în purtarea frumoasă. în iscusinţa duhului său şi în cinstea purtării sale. 3332 • Purtarea cea mai bună. Buna-cuviinţă pentru copii. ci nestîn-jenitoare pentru gesturi şi mişcări. Portarea de buna cuvenientia Intre omeni. darul cel mare. 3336 • Ori te porţi cum ţi-e vorba. purtarea ta potrivită. Despre datorii.W. 300.cruţe cum trebuie punctele lor .

p. amorul. 218. J. dacă ştii cum să te porţi / Bucăţica. 3. se duce repede şi buna purtare şi cu ea sfîrşeşte şi consideraţia. cum floarea soarelui se îndreaptă după soare. nici studiate. dar pe care folosinţa te ajută să le înveţi fără nici o greutate. ci do. probleme morale ale vieţii şcolare. p. II. 28 3371 • Iacă. 19. pedepse. Şcoala muncii. VIII. SCHOPENHAUER. 3374 • O milă fără margini pentru toate fiinţele vii este dovada cea mai sigură a unei bune purtări. 3354 • Consideraţia pentru alţii ne orînduieşte purtarea.J. FR. de vremi şi de oameni pe care nu le poţi pătrunde doar printr-o încordare a minţii. FRANKLIN. III. XVI. I. Cugetări. .vieţii pentru băieţii şi fetele de de la 18 ani. să stea drept (fără a fi ghe-boşi. Sfaturi către De-monicos. • li face bucurie unui om faptul de a se purta cu adevărat omeneşte. P. MEHEDINŢI. tot aşa celui cu purtare şovăielnică nu-i mai pasă de ceea ce a rămas bun în el. Şcoala şl caracterul. SCHOPENHAUER. • Cînd dependenţa s-a dus. Altă creştere. Almanahul sărmanului Ricliard. GOETHE. 297. prietene. LOCKE. ci după cum eşti tu. S. KOMENSKY. cînd primesc ceva să mulţumească. 124. B. W.7- 3366 • Sînt oameni care. Acela care-i însufleţit de acest sentiment nu va face rău altuia. J. JOUBERT. voi. să-l salute etc. 3373 • Oamenii îşi schimbă simpatiile şi purtarea cu aceeaşi iuţeală. MAKARENKO. J. 3370 • După cum cel ce are haine murdare se aşează oriunde. V. Maxime şi reflecţii. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. HITOPADESA. XIII. 314. Viaţa. 3367 • Prin efortul în muncă nu se dezvoltă numai deprinderile de muncă ale omului muncitor şi calităţile lui ca tovarăş. cu care li se schimbă interesul. ci se dezvoltă şi purtarea lui justă faţă 272 273 18 de alţi oameni. 3359 • Aceasta este purtarea celor răi: ei gîndesc într-un fel.6. încît nu pa artificiale. moartea. Uneori e mai primejdios. BALTASAR GRACIAN. trebuie să ştii să te porţi cu oamenii. 3363 • E bine să învăţăm pe copii buna purtare: cum să şadă puviin-cios. IORGA. prin ameninţări. • Poartă-te aşa ca şi cînd ai fi privit de toată lumea. însă purtarea cu adevărat omenească este buna-cu-viinţă faţă de oameni. a sta cu picioarele crăcănate). Cugetări şi maxime. Aforisme. 3353 • Se poate da un bun sfat. ci şi mintea şi inima sa trebuie să fie în concordanţă cu purtarea exterioară. Cugetări. legate de locuri. 3361 • Oamenii de ispravă trebuie să arate că te poţi bizui mai mult în purtarea lor decît în ju-rămînt. zise. 3. Opere pedagogice alese. S. N. să ştie a cere cuviincios. p. I. 3372 • Pentru a trăi în lume. 3375 • Să te porţi în orice faci aşa ca şi cum te-ar vedea oricine altul. nu însă şi o bună purtare. Nu se cuvine! Reguli practice de buna-cuviinţă Intre oameni.sau a se clătina. 3364 • Există mici reguli. prin-tr-un exerciţiu continuu şi-au modelat purtarea şi şi-au însuşit cu atîta îndemînare toate acele mărunte dovezi de politeţe şi respect pe care natura sau moda le-a stabilit în societate. 3352 • O disciplină mecanică. îndatoriri şi purtări cuviincioase. 67. 265. 165. Şcoala maternă. 3362 • O purtare frumoasă este mai plăcută la oamenii nevinovaţi. 93. 5. F(3KSTER. ANTON PANN. 8869 • Poartă-te bine şi laudă cu însufleţire purtarea unui copil ca-re-ţi place. LA BRUYERE. p. Către sine Însuşi. legăna. p. PANCIATANTRA. 8368 MARC AURELIU. ROUSSEAU. 3360 • Nu te purta cu fiecare om după cum e dînsul. XXXIII. p. apeluri către ambiţie. vorbeşte apoi cu scîr-bă despre purtarea care nu-ţi place la altul. A. Ctteva cugetări despre educaţie. şi vei vedea că copilul se întoarce după sfatul tău. MARIN FLORE A LIVESCU. nu rămîne totuşi fără nici o consecinţă în viitor. consecinţele fireşti ale unei fii încîntătoare şi ale unei minţi bine dezvoltate. 66. Aceasta este educaţia morală. • Obligă pe oameni prin purtarea ta. voi. ISOCRATE. IX. Povestea vorbei. 3355 3356 3357 3358 • Modul de purtare este o oglindă în care fiecare îşi arată chipul. o disciplină care. vorbesc într-altul şi cu totul altfel lucrează. va realiza o ordine perfectă în ceea ce priveşte purtarea şi munca. ci va fi îngăduitor şi va ajuta pe fiecare după mijloacele sale. chiar din gura lupului poţi s-o scoţi. totdeauna e mai vrednic. cînd doresc ceva. p. Caracterele. 3365 • Nu ajunge ca cineva să se mulţumească numai cu formele reci de politeţe. cînd întîlnesc pe cineva. 26.

Proverbe româneşti 3393 • Răbdarea este cheia paradisului. bună dispoziţie şi stăpînire de sine. clipe plăcute. candelă fără untdelemn. HORAŢIU. GOETHE. se poate răbda cel puţin pe sine însuşi. Despre iuţeală şi mlnie iară. ca purtările bune să nu străbată cu remea. vinovaţi. sare ca o minge. SCHILLER. I. cu toate acestea. Bun-simţ. 159. p. 3379 • Purtarea frumoasă.SENECA. numai ea. 8404 • Sînt oameni. Către Vergllhi. eleganţa manierelor sînt calităţi care trebuiesc. Politeţe. BALTASAR GRACIAN. 3376 • Nu este cu putinţă. Grosse Seelen dulden st UI. că vremea e nestatornică. SMILES. nu în dauna cinstei. 193. 3387 • Cu puţină răbdare. Cugetări şi maxime. fireşte. Proverb chinez 3384 • Totul vine la timp pentru cel ce ştie să aştepte. Cine nu e răbdător din fire să se retragă în el însuşi. Discurs de primire la Academie. Proverb arab 3383 • Cu timp şi răbdare. Moara cu noroc XXV. frunzele de dud devin borangic. p. 3398 • Toţi ne fac. S. dar poate fi adoptată întocmai ca şi o haină. II. 180. SLAVICI. ANTON PANN. MAGAO. politeţea. Le genie n'est autre chose qu'une grande aptitude ă la paiience. Proverb francez 3385 • Răbdarea pe toate le învinge. Proverbe albaneze 3382 • Sărac fără răbdare. D. 137. . 3401 «Cu răbdare şi tăcere / Se face agurida miere. fără îndoială. care este şi fericirea pămîntului. cînd la tine. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. 3395 • Geniul nu-i altceva decît o mare dispoziţie pentru răbdare. piatra crapă. să fie cultivate. 177. nici un leac mai bun. în timp ce alţii care sînt poate mai puţin dotaţi reuşesc să ajungă departe în viaţă numai prin răbdare. dacă. BOLINTINEANU. S. 3391 • Cine poate răbda acela înaintează. Scrisori către Luci-lius. care din cauza lipsei modestiei luptă viaţa întreagă cu greutăţi imaginare. Cuconul Bănică şi coconul Notereţ. Don Carlos. sincerităţii şi iubirii de adevăr. Proverb latin 3386 • Ca răbdarea la necaz. 4. 3378 • Purtarea frumoasă îţi hărăzeşte. întocmai ca oricare altă artă. cu răul nici pîrîul.J. 81. Palientia vincit omnia. Vezi şi: Bună-creştere. SMILES. voi. 3390 • Răbdarea la mînie — cea mai bună doctorie. Bună-cu-viinţa. RĂBDARE (A răbda) 3380 • Lemnul se usucă. 3377 • In legăturile noastre cu ceilalţi oameni trebuie să ne purtăm aşa cum am vrea să se poarte ei cu noi. ori pentru că ne-a lipsit răbdarea la sfîrşit şi întotdeauna pentru că ne-a lipsit înţelepciunea. 3381 • Ferice de cel ce rabdă. face să înduri mai lesne tot ce nu poţi schimba. 3388 • Cu răbdarea dobîndeşti ceea ce nu gîndeşti. BUFFON. orice necaz trece. după cum se poate adopta şi o virtute pe care n-o ai. Fii om de caracter. Proverb turcesc 274 275 ÎS* RĂBDARE-RĂSPLATĂ 3394 • Răbdare! Cu răbdare se capătă vînatul. 3399 • Răbdarea. 3892 • Cu răbdarea treci şi marea. p. J. 3389 • Răbdarea şi nădejdea — două surori bune. cînd la mine. Fii om de caracter. ori pentru că ne-a lipsit prevederea la început. 3396 • Ai făcut mult dacă te-ai obişnuit cu răbdarea. dar rodul său este dulce. Kyoka. Maniere. Maxime şi reflecţii. K. 3397 «Din răbdare naşte pacea fără de preţ. însă omul rabdă. 3403 • Sufletele mari rabdă în tăcere. 257. 3400 • Sacul răbdării trebuie cusut. Educaţie. ÎS'). r. ROUSSEAU. 3402 • Răbdarea este amară.

3405 • Răbdarea este pentru su flet ca o comoară ascunsă. 3406 • Răbdarea este leacul tutu ror durerilor.
PUBLIUS SYRUS, Sentinţe

3407 • Răbdarea este arta de spera.
VAUVENARGTJES, Reflecţii şi maxime, 251

Vezi şi: Cumpătare, Infrînare, Mă sură.

RĂSPLATĂ (A răsplăti)
3408 • Oaia unde paşte îşi lasă lîna. Proverb albanez 3409 • Virtutea poartă în sine răsplata sa. La verlu port en soi sa recompense. Proverb francez 3410 • După faptă şi răsplată. 3411 • Rău faci, rău găseşti. 3412 • Bine faci, bine găseşti. 3413 • Cine seamănă vînt 'culege furtună. 3414 • Nu tulbura fîntîna ce te-a îndestulat. 3415 • Ceea ce vei semăna aceea vei secera. 3416 • Şi cel mai mic poate răsplăti cu bine şi cu rău. 3417 • Pentru o faptă bună nu aştepta răsplata. 3418 • Binele cu bine se răsplăteşte. 3419 • Dacă nu poţi răsplăti binele ce ai dobîndit, fă măcar o mulţumire. 3420 • Celui ce bine ţi-a făcut cu bine să-i răsplăteşti. 3421 • Cine fură îşi ia răsplata. 3422 • Nici o faptă fără răsplată. Proverbe româneşti 3423 • Prin faptul că se răsplăteşte după proporţie, cetăţenilor le ră-mîne păstrată solidaritatea.
ARISTOTEL, Etica nicoma-hica, V, VIII, ii33 a.

3424 • Primeşte binefacerile, dar numai cu gîndul că le vei răsplăti cu altele mai mari. 3425 • Cîndfaciun bine ia aminte pentru cine te osteneşti, să nu fie un nemernic şi să-ţi răsplătească binele cu rău. 3426 • Nu este binefăcător acel ce aşteaptă să fie răsplătit, ci numai acela care se hotăreşte să facă 276 277
RĂSPLATÂ-RĂSPUNS

RASPUNS-RAUTATE binele fără să mai aştepte vreo răsplată.
DEJIOCRIT, Fragmente, 92; 93; 96.

3427 • Lumea răsplăteşte mai a-desea aparenţele meritului, decît însuşi meritul.
LA ROCHEFOUCAULD, Re-, Ilecţ-ii sau sentinţe şi maxime morale, 166.

3428 • Ce mai vrei cînd ai făcut un bine unui om? Nu-ţi este oare de ajuns, că ai săvîrşit o faptă potrivită naturii tale, ce mai pretinzi şi o răsplată?
MARC AURELIU, Către sine însuşi, IX, 41.

3429 • Virtutea îşi are răsplata în sine.
PLAUT, Amphitruo, 648. 17, 13.

3430 • Cel ce răsplăteşte cu rău pentru bine nu va vedea depăr-tîndu-se nenorocirea din casa lui.
SOLOMON, Proverbe,

3431 • Nu există
TITUS LIVIUS,

muncă

fără răsplată, nici răsplată fără muncă.

Istoria romană, cartea V-a

Vezi şi: Mulţumire, Recunoştinţă.

RĂSPUNS (A răspunde)
3432 • întrebarea prostească nu merită răspuns. Proverb francez 3433 • Răspunsul prompt este leagănul succesului. Proverb german 3434 • Mai lesne este a întreba decît a răspunde. 3435 • Pînă nu auzi, nu te pripi a răspunde. 3436 • Nu răspundă neîntrebat. 3437 • Nu răspunde în locul altora. 3438 • Răspunsul blînd înlătură mînia.

3439 • Cela ce răspunde noîntre* bat se numeşte oaie cu şorici. 3440 • Răspunsul tău să fie cu blîndeţe şi dulceaţă, la oricine te întreabă, că la toţi plăcut te face. 3441 • Răspuns, fără a te so. coti, nicicum tu să dai. 3442 • Cine ştie să asculte, acela ştie să şi răspundă. Proverbe româneşti
278

3443 • Gîndeşte-to şi apoi răspunde. Proverb generai 3444 • Să ne ferim de a ne grăbi să răspundem noi cînd e altul întrebat.
PLUTARH, Despre linibuţie; 1*9.

3445 • Un răspuns bun domoleşte mînia, iar un cuvînt aspru aţî-ţă mînia. 3446 • Omul se bucură pentru un răspuns bun ieşit din gura lui. 3447 • Cel ce răspunde la vorbă, înainte de a fi ascultat-o, este nebun şi încurcat la minte.
SOLOMON, Proverbe, 15, 1; 15, 23; 18, 13.

Vezi şi: Cuvînt, Discuţie, întrebare, Vorbă.

RĂUTATE (Rău)
3448 • Răutatea este un leu care începe prin a sări mai întîi asupra stăpînului său. Proverb din Africa neagră 8449 • De omul rău să fugi. 3450 • De omul rău şi diavolul se fereşte. Proverbe albaneze 3451 • Să te fereşti de omul rău din casă. 3452 • Rău faci, rău. găseşti. 3453 • Omului rău dă-i cămaşa şi fugi. 3454 • De oameni răi fugi ca dracul de tămîie. 3455 • Nu face rău şi nu te va vorbi nimeni de rău. 3456 • Pe omul rău nici dracul nu-l vrea. 3457 • Omul rău e ca un cărbune, dacă nu te arde, te-negreş-te. 3458 • Rău semeni, rău seceri. 3459 • Nici din talpă fund de bute / Nici din rău om de frunte. 3460 • Nici un rău mai rău decît să învinovăţeşti pe cel fără prihană. 3461 • Să nu te bucuri do răul altuia. 8462 • Cele mai multe rele din neştiinţă izvorăsc.
279
KAtlAIK

3463 • Cel mai mare rău, nu cînd omul năpăstuieşte, ci cînd nu se osîndeşte, cel ce năpăstuieşte. 3464 • Omul, năravul cel rău, de la cei răi l-a dobîndit, de aceea să te fereşti de a lor tovărăşie. 3465 • Cînd cei răi nu sînt pedepsiţi, cei buni sînt năpăstuiţi. 3466 • Rău şi cumplit om te socoteşti, cînd poţi face un bine şi nu numai că nu-l faci, dar nici pe altul nu-l laşi să-l facă. 3467 • De om rău să te fereşti ca de un cîine turbat. 3468 • Răutatea s-o depărtăm, nu pe om să-l lepădăm. 3469 • Răul lesne îl face omul, dar binele anevoie. 3470 • Eu îl întreb de sănătate şi el îmi dă cu ghioaca în spate. 3471 • Pe cine nu-l laşi să moară, nu te lasă să trăieşti. Provebe româneşt' 3472 «Că răul a se face iaste lesne, iar a se desface iaste cu nevoie.
ANTIM IVIREANDL, Predici: Răspunsul ce am dat a doa oară.

3473 • Răutatea şi capriciile fac parte dintre lipsurile cele mai costisitoare.
BRUNEI;, citat de S. Smiles In Fii om de caracter, p. 177.

3474 • Răii de la acele rele iau pildă, pentru ca mai curînd să se strice şi să se piarză.
STOLNICUL C. CANTACUZrNO, Istoriia Ţârii Rumâneşti, p. 86.

3475 • Răul este sinonim cu e-goismul, răutatea cu sluţenia.
DR. ALEXIS CARREL, Omul fiinţă necunoscută, IV, III.

3476 • Răutatea întunecă spiritul, întocmai ca norii lumina.
V. CONTA, Opere complete, p. 45.

3477 • E supărător cînd te iei după cei răi şi nu vrei să auzi de cei buni. 3478 • Faţă de cei răi trebuie să fim cu ochii în patru, pentru ca să nu ne prindă într-un moment de slăbiciune. 3479 • Convieţuirea îndelungată cu cei răi sporeşte înclinarea spre rău. DEMOCRIT, Fragmente, 79; 87; 184. 3480 • Să nu faci rău vreodată în viaţă nimănui. Să nu faci rău — că nu e bine. Nici celor mai firavi ca tine.

FEDRU, Fabule, I, 26; apendice, 35.

3481 • Viaţa omului nu e decît un război în contra răutăţii omului. 3482 • Răutatea stă la pîndă, trebuie mult meşteşug pentru a o amăgi. 3483 • Fugi de rele, cruţă-ţi mîh-nirile e o înţelepciune binefăcătoare.
BALTASAR GRACIAN, Oracolul manual al înţelepciunii In viată, 13, 17, 64.

3484 • Adesea cei răi se
GRESSET, Mincinosul, III, V. GEORGE HERBERT, citat de S. Smiles, In Fii om de caracter, p. 139.

trădează singuri.

3485 • Răul care ne iese din gură adesea ne cade în sîn.

3486 • Omul, vrînd altuia rău să facă, îşi face lui însuşi. 3487 • Sfatul cel rău mai rău pentru acela ce-l pune la cale.
HESIOD, Munci şi zile, 255. i

3488 • E cuminte ca răul să-l înlături, binele în veci căutînd.
HORAŢIU, Satire, I, IV.

3489 • Un om rău e cel care are totdeauna sufletul uriui mînios fără să aibă nevoie, fără să poată uneori să se mînie. 3490 • Răutatea mestecă pe duşman şi se mistuie tot pe dînsa.
N. IORGA, Cugetări, p. 9; 195.

3491 • Celui care se îndîrjeşte în ce e rău, ca şi în ce este neadevărat, îi lipseşte judecata şi pătrunderea; zadarnic cauţi să-l îndrepţi prin trăsături satirice, care îl arată celorlalţi şi în care el însuşi nu se recunoaşte.
LA BRUYERE, Caracterele, XI, 14.

3102 # Numim „rău" ceea ce este în stare de a ne produce sau mări vreo durere ori de a ne micşora vreo plăcere.
J. LOCKE, Eseu asupra intelectului omenesc, cartea a Ii-a, cap. XX, 2.

3493 • Şi binele şi răul stă în puterea noastră.
MARC AURELIU, Către 280 281 sine Însuşi, VII, 42.

KAUTATE-RAZBUIVARE 3494 • Şi de umbra răului te fereşte. SAMUIL MICU, Scrieri filozofice: învăţătura politicească III, 62. 3495 • Răul ce şi-l face omul singur nimeni altul n-ar putea să i-l facă. ANTON PANN, Despre iuţeală şi mlnie iarăşi. 3496 • Nu te lăsa biruit de rău, ci biruieşte răul cu binele, PAVEL DIN TARS, Romani, 12, 21. 3497 t Nu este nici o deosebire între a săvîrşi un rău şi a pricinui cuiva o nedreptate... Nici cu nedreptate nu trebuie să răspundem, nici cu rău, nici unui om, oricît am fi fost nedreptăţiţi de dînsul. PLAT O N, Kriton, 49 d. 3498 • Este ceva diavolesc să te bucuri de răul întîmplat altuia. Nu este semn mai sigur al unui suflet rău şi al unei adînci nedem-nităţi morale, decît un sentiment de bucurie la vederea nenorocirii altuia. Ocoleşte întotdeauna pe acela la care vei vedea un asemenea semn. 8499 • Răutatea noastră devine încă şi mai vădită în izbucnirea unei nunii subite în care ura, multă vreme stăpînită şi ascunsă, se ridică şi izbucneşte deodată, ca iarba de puşcă cînd iese din ţeava. SCHOPENIIAUER, Viaţa, amorul, moartea, p. 18; 19. 3500 • Nu există om care să n-aibă destulă putere ca să-ţi facă rău. SENECA, Scrisori către Luci-lius, C. VI. 3501 • Iubirea de bani, şi nu banii înşişi, este rădăcina răului; această iubire strînge şi usucă sufletul, închizîndu-l la orice aspiraţie şi la orice acţiune generoasă. S. SMILES, Ajută-te singur, p. 245. 3502 «Cel ce umblă după dreptate ajunge la viaţă, iar cel ce fuge după rău la moarte. SOLOMON, Proverbe, II, 19. 3503 • Răutatea, pentru a se face şi mai rea, ia masca bunătăţii. 3504 • Cine vrea să facă rău găseşte totdeauna motiv. 3505 • Trebuie să numim rău pe cel care nu este bun decît în interesul său. 3506 • Cine se amestecă de bună voie cu cei răi este ca el. PUBLIUS SYRDS, Sentinţe. 3507 • E mai uşor să faci un om rău dintr-un om cinstit, decît un om cinstit dintr-un om rău TEOGNIS, Poeme elegiace 110; 305 3508 • Despre cele rele să se fe rească şi să se socotească, iar des pre cele bune să urmeze şi să în. veţe şi să se direpteze. GRIGORE URECHE VORNICUL şi SIMION DASCĂLUL, Letopiseţul Ţării Moldo vei, Prefaţă. 3509 • Mai bine să îndelungi răul pină a doua zi decît binele. VARLAAM, Cazania, II, 335. 3510 • Cei răi sînt totdeauna surprinşi cînd găsesc dibăcie la cei buni. VAUVENARGUES, Reflecţii şi maxime. 3511 • Nu fi amarnic, răuvoitor, cîrcotaş, prost dispus, cusurgiu, meschin, năzuros şi mizantrop, mereu scîrbit, pus pe gîl-ceavă, veşnic nemulţumit, nu căuta neîncetat nod în papură şi peteîn soare, nu fi plin de fiere, pizmuitor şi bănuitor, urîcios şi po-somorît. TUDORVIANU, Jurnal, p. 115 Vezi şi: Duşmănie, Vrăjmaş, Zavistie.

Proverb românesc 3515 • Mai bine să petreci noaptea în supărarea insultei decît în căinţa răzbunării. el îi este superior. Pasiunile: Mt-nia. 2.285. 1. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. arătîndu-i micimea lui. 3521 • Nu este răzbunare mai eroică decît aceea luată prin talent şi merit. p. FRANCIS BACON. 11 . 162. datoria cea mare. Proverb indian 3514 • Sîngele nevinovat cere răzbunare. 18.) 205. 3519 • Cel ce caută satisfacţie prin răzbunare îşi goleşte sufletul de orice demnitate. VOLTAIRE. 3535 • Recunoştinţa. mai tîrziu. N. Vezi şi: Iertare. frîng invidiile. 3539 • Omul ingrat nu se bucură de binefacere decît o singură dată. MARC AURELIU. Eseuri: Despre mărinimie şi bunătate din fire. Eseuri: Despre răzbunare. Proverb englez 3513 • Omul virtuos trebuie să imite arborele de santal care. se. AL. el arată că ia în seamă sufletul oamenilor. B. trecînd însă cu vederea prejudiciul adus. CONTA Opere complete. Proverb din Sahara 3516 «Cel care face rău pentru rău nu insultă. A te răzbuna faţă de un egal e greu şi problematic. 3525 • După răzbunare. I. nu neînsemnatele lor daruri. 3518 • Răzbunîndu-se . G. ci-şi răzbună. 3529 • Cine se răzbună după victorie este nevrednic de biruinţă. FRANCIS BACON. adică prin lucruri care răpun. act. FRANKLIN. Deci chiar din punct de vedere strict egoist nu-i bine niciodată să ne răzbunăm. Proverbe româneşti 3536 • Recunoştinţa estefloarera-ră. Recunoştinţa. 282 283 3517 • Răzbunarea e tot ce poate fi mai dobitocesc. ARISTOTEL. pe cînd omul recunoscător se bucură de ea totdeauna. 3534 • Recunoştinţa este temeiul dragostei omeneşti. p.este recunoscător pentru binefacerile mărunte. 3526 • Modul cel mai bun de a te răzbuna pe cineva este acela de a nu răsplăti răul cu rău. ERASMUS. o expresie de mulţumire şi un dar întors. Despre război şi pace. ODOBESCU. atunci cînd este tăiat.IORGA. Răsplată. BALTASAR GRACIAN. i.RĂZBUNARE (A se răzbuna) 3512 • Este mult mai costisitoare răzbunarea injuriilor decît uitarea lor. 63. Saul. Maxime. 272. Hercule furios. 3523 • Multora o răzbunare le-a devenit. . II. A te răzbuna pe un inferior e o forţă pierdută în zadar. 3528 • Foarte adesea răzbunarea cade asupra celui ce o săvîrşeşte. 3524 • Răzbunarea nu poate avea înţeles: rănind nu ţi se duce rana din suflet. 42. A te răzbuna faţă de un superior e o nebunie. p. cea mai mare suferinţă a vieţii. 0. Educaţia prin sine Însuşi. ASLAN. 217. Cugetări. Opere: ili-lmea Vodă cel Rău. Proverb arab 3531 • Dacă un animal e recunoscător. VI. Proverb general 3537 • Sîntem recunoscători celor care ne vin în ajutor. ura trece la celălalt. 3527 • Uneori soarta îneacă în acelaşi potop pe vinovat şi pe răzbunători. V. Către sine Însuşi. p. 3522 • Nici o răzbunare nu e mai mare ca uitarea. p. parfumează securea care-l loveşte. un om stă doar pe aceeaşi treaptă cu duşmanul său. RECUNOŞTINŢĂ (Recunoscător) 3530 • Recunoştinţa îmbracă trei forme: un sentiment din adîncul inimii. de ce n-ar fi şi omul? 3532 • Pentru cel mai mic ajutor să fii recunoscător. 3520 • Răzbunarea atrage după sine răzbunarea. iar bucuria pentru cine ştie ce lovitură dată altora s-a prefăcut într-o «umplită tristeţe. Pasiunile: 3538 • Dacă cineva. 3533 • Recunoştinţa este o îndatorire către cel ce ţi-a făcut un bine. prin ipoteză el poate în urmă să-ţi plătească cu vîrf şi îndesat. ARISTOTEL. SENECA. I.

Cugetări. 64.3540 • Recunoştinţa e uitucă. PUBLIUS SYRUS. Fragmente. SMILES. 284. 3557 • Respectul faţă de cei bă-trîni. GR. pe cei pe care îi vedem respectaţi. Şcoala maternă. 3563 • Nu trebuie să fii atît de ridicol îneît să pari ridicol pentru tine însuţi. Proverb general 3561 • Vanitatea e mic viciu. V. XXII. Cugetări. JOUBERT. 3568 • Ridicolul dezonorează mai mult decît dezonoarea. O greşeală de fapt îl face ridicol pe un om înţelept. S. are înfăţişarea unui prost. Scrisori către Luci-lius. Stimă. o datorie către tine. fără înjosire. precum şi alţii de care fugim şi-i dispreţuim de îndată ce-i cunoaştem. 3551 • Recunoştinţa este o încurajare pentru binefăcător. BALTASAR GRACIAN. atîta vreme cît rămîne astfel. 3566 • Prostul nu scapă nici o-dată de ridicol — asta e caracteristica lui. RIDICOL 3560 • Ridicolul ucide. 3549 • Nimeni altul nu ştie să fie recunoscător ca înţeleptul. LA BRUYERE. prietenie. 95. copiii îl deprind uşor. 3554 • A arăta respect. 3556 • Respectăm. CHAMFORT. fabula Bursucul II. Cugetări. J. dramatice. 3567 • Nu eşti niciodată atît de ridicol prin însuşirile pe care le ai. 168. 3547 • Fructul cel mai plăcut din lume este recunoştinţa. IX. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. N. 176. HERACLIT. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. / ea adesea ne expune la ridicol foarte mare. 3553 • Un om cinstit este respectat chiar şi de cei necinstiţi. Fii om de caracter. 285 3543 • Nu faţă de toţi îţi e îngăduit să fii recunoscător în acelaşi fel. 3565 • Viciile purced dintr-o ticăloşie a inimii. 3530 • Trebuie să facem orice. V. cît eşti prin acelea pe care afectezi că le ai. Maxime şi Cugetări. CICERO. KOMENSKY. respecta. Fragmente. respectuos) 3552 • Scoateţi respectul din prietenie şi-i veţi lua cea mai frumoasă podoabă. PAUL DOUMEB. 5. Discurs asupra poeziei mei. 243. 3541 • Să nu aştepţi niciodată cea mai deplină recunoştinţă. nu poate decît să rupă legăturile cu tine. 298. DENIS Despre DIDEROT. 47. IORGA. LA ROCHEFOUCAULD. IORGA. dar cu bună-ncredinţare. şi vulpea. dacă vor simţi atenţia insistentă de ei. LXXXI. înainte de toate. onora şi admira. RESPECT (A respecta. V. p. SENECA. CVII. Cartea copiilor 3555 • Respectuosul este totdeauna vrednic de stimă. Vezi şi: Admiraţie. p. CVI. cusururile — din-tr-un viciu de temperament. N. 130. 3559 • Cine vrea să fie respectat trebuie să respecte la rîndu-i individualitatea celor din jur. ridicolul dintrun cusur al minţii. 3544 • Recunoştinţa e. înseamnă a da dovadă de bună educaţie. ALEXANDRESCU. 22. MENANDRU. Caracterele. O-rnul ridicol este acela care. 3562 • Nu-ţi închipui cît spirit trebuie ca să nu fii ridicol. mai cade cîteodată în ridicol şi cîte un deştept. 3545 • O vie recunoştinţă este legată de o mare simpatie şi prietenie faţă de fiinţa care ne îndatorează. Alte sentinţe. căci atunci cînd cineva vede că ea îi întrece puterile. IV. 23. 287 . 255. fără voia noastră. Cinste. 3542 • Dobînda împrumuturilor sufleteşti trebuie să fie recunoştinţa. LA BRUYERE. 286 a acestora faţă 3558 • Există oameni pe care este suficient să-i cunoşti spre a-i iubi. ca să fim cît mai recunoscători. 3546 • Recunoştinţa celor mai mulţi oameni nu este decît o ascunsă dorinţă de a li se face binefaceri şi mai mari. 82. XII. 3548 • Nu toţi ştiu să se arate recunoscători pentru binele făcut. Caracterele. 3564 • Cine rîde de toată lumea ajunge de la sine ridicol cînd găseşte unul de care nu mai poate rîde. dar se ridică.

Rira bien qui rira le dernier. 288. 134. Proverb francez 3574 • Rîsul este din belşug în gura proştilor. 3580 • Nu rîde de alţii. p. Surîsul cere sur îs. şi cu rîn-jetul. care e o cochetărie. CLEMENT ALEXANDRINUL Pedagogul. 326. 408. o bunătate n-are a face cu rîsul. Proverb chinez 3573 • Va rîde bine cel ce va rîde la urmă. Proverbe latine 3576 • Rîsul e frate cu plînsul. ci să-i compătimim. Satiră Duhului meu. Risus abundat in ore stullorum. căci rîsul îţi cade în vine. 8570 • De la sublim la ridicol nu este decît un pas. moartea. Din acestea iz bucnesc duşmăniile. 9. 3584 • Rîsul peste măsură te aJ rată de om prost. Duprti în Encyclope'die des Citations. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. 3575 • Rîsul profund aduce lacrimi.. 3582 • La rîs să nu te porneşti cu hohote nebuneşti. I. Dicţionar al bunei-cuviinţe RUDE-RUSINE 3600 • Zîmbetul. II. 3578 • Rîde ciob de oală spartă. 3597 • Recunoaşte pe prost în cel ce rîde într-una şi pe făţarnic în cel ce nu rîde niciodată. CANTACU-ZINO. nici să plîngi'|| cînd nu e vreme nici de una. 3591 • Rîsul poate arăta cuviinţă. pierdută este aceea în care n-ai rîs. căci de aci începe supărarea. nici pentru orice lucru. CHAMFORT. Viaţa. Maxime şi cugetări.. 3592 • Să nu rîdem faţă de oricine. nici ruşine de ruşinea lor. nici către oricine. care e o batjocură. Predoslovie. 273. Risus profundior lachrimas parit. LA ROCHEFOUCAULD. 33. 288 Oracolul manual al înţelepciunii In viaţă. 3588 • în loc să rîzi de alţii. mai bine rîzi de tine. DEMOCRIT. Ruşine. Du sublime au ridicule ii n'y a qu'un pas. Cei mai mulţi oameni rînjesc.RIDICOL-RÎS 3569 • Cel mai primejdios ridicol al bătrînelor persoane care au fost drăguţe este acela de a uita câ nu mai sînt ceea ce au fost. 84. fieştecăruia a zice cum vrea şi a rîde cum va pofti. amorul. nici de multe. ridicol şi imprudent. 3595 • Să nu rîzi mult. uită-te la tine. T Proverb turcesc 3587 • Surîsul este perfecţiunea rîsul ui. HASDEU. 3594 • Se cuvine. 3585 • Să nu rîzi de nimeni niciodată. dacă nu se face astfel arată nestăpînire de sine. nu te pune tu pe rîs. 3579 • Rîde ca proasta-n tîrg. că prost la minte te arăţi. 5. OLIVER GOLDSMITH. 3581 • Cînd alţii plîng şi se jelesc. p. 3598 • Rîsu-i o speranţă plină. poezia Lui N. 3583 • Nici să rîzi. BALTASAR GRACIAN. luptele. 115. citat de P. să nu rîzi de nimeni. OR. NAPOLEON I. 107 a. ALEXANDRESCU.. EPICTET. / Plînsu-i urmă de speranţă. Elemente de filozofie. p. NU coleanu 3599 • Cel ce rîde nu e totdeauna superior acelui de care rîde. Istoriia Ţării Rumâne-şti. să nu rîdem de nenorocirea altora. ALAIN. certurile. Fragmente. SCHOPENHAUER. 3590 • Dintre toate zilele. Manual. care e o bucurie. dară. 3589 • Lăsăm. STOLNICUL C. 3577 • Rîsul este o insultă a nenorocirii. de vreme ce nici le iaste sfială.. II. nici fără seamă. 3572 • Niciodată n-a fost pedepsit cineva că a făcut pe altul să moară de rîs. dacă alegem felul cum îl exprimăm. Satul părăsit. ca oameni.. 3571 • A arăta mînie sau ură în vorbele tale e primejdios. Proverbe româneşti 3586 • Nu rîde de nenorocirea al-! tuia. nici] de alta. Vezi şi: Rîs. 7. p. . nici în orice loc. 3593 • Cît mai departe să fie de noi luarea cuiva în rîs. 3596 • Rîsul zgomotos arată lipsă de spirit.

Istorii. ANTON PANN. Prieteni. 3606 • Rîsul este propriu omului. Voioşie. să mă-nînci. spre a fi scrisă pe cortina său. ANTON PANN. cap. 11. 3G29 • Măreţ ca păunul cînd îşi umflă coada. 3626 • Ruşinea e mai dureroasă ca sabia. 3614 • Cînd soacra din soacră în mumă s-ar schimba şi nora gura mai mult şi-ar păzi-o. doi / Şi patruzeci rîd de noi. ISOCRATE. dar nimeni nu este ca o dulce mamă. Caracterele. Câştigat ridendo mores. 3603 • Trebuie să rîzi înainte de a ajunge fericit. 3618 • Rudele care se văd mai rar sînt mai scumpe. /Că atunci toţi pot şă-ţi zică /Că eşti prost şi de nimica. partea I. JEAN DE SÂNTE Uit. atunci căsătoria în pace şi linişte mai mult ar petrece. 3613 • Teme-te mai mult de pizma rudei decît de a străinului. Sfaturi către De-monicos. Liniştea sufletească. 3622 • Unde sînt două cumnate Casele-s nemăturate. Părinţi şi copii. 6. 3605 • Să nu rîzi fără de cale / însuţi de vorbele tale. 3604 • Noi rîdem de unul. Proverb grec 3611 • Nici nora fată. Vezi şi: Ridicol. SENECA. 3615 • Ruda cea mai de aproape este cel ce te ajută la păsul tău. RABELAIS. soacra pentru o bună primire. iar cînd la picioare se uită. RUŞINE (Ruşinos) 3625 • Nu te ruşina de cel ce nu ştie de ruşine. a alcătuit această deviză pentru celebrul actor italian Biancolelli. IV. Proverbe albaneze 290 291 19* 3627 • Cui îi este ruşine să mă-aînce îi este ruşina să trăiască. XV.3601 • Cine rîde de toată lumea ajunge de la sine ridicol. 90. Soţi. 23. 3607 • îndreaptă obiceiurile rîzînd. zis Dominie. de ruşine se topeşte ca ceara de foc. 3623 • Cele mai mari duşmănii sînt între rudele apropiate. Fragmente. VII. 3616 • Cinsteşte pe socrii tăi. 3621 • B greu să descoperi rudele unui sărac. Vezi şi: Frate. una vine de la un prost cealaltă de la un nebun. Proverb francez 3610 • Nioiodată n-a fost cineva trădat decît de ai săi. 3617 • Cu rudele să bei. 3620 • Duşmănia faţă de rude este cu mult mai neplăcută decît cea faţă de străini. La belle-mere ne se souvient pas qu'elle a ete un jour une belle-fille. de teamă să nu mori fără să fi rîs. ION CREANGA. ruşinea după ea se ţine. Cugetări. . Hristotie. Surîs. DEMOCRIT. LEV TOLSTOI. tovărăşie. teatrului 360S • Mai omeneşte este să rîzi do lucrurile vieţii decît să le boceşti. cînd găseşte unul de care nu poate rîde. Fracmente. 10.3. RUDE 3609 • Soacra nu-şi aminteşte că a fost într-o zi noră. ANTON PANN. 3624 • Soţia este necesară pentru un sfat bun. 3602 • Nu îngădui un rîs nesocotit şi nu suferi cuvîntul obraznic. N. Anna Karenina. Proverbe româneşti 3619 • Soacra nu trebuie să fie cu gura mare şi să tot cîrtească la toate. p. IV. Soacra cu trei nurori. Despre negoţ şiTACIT. IORGA. Gargantua: Către cititori. 3612 • Ginerii şi nurorile sînt saci fără fund. XII. că •? ei sînt părinţii tăi. 70. Proverb francez 3628 • Cînd mîndria merge înainte. MENANDRU. 3630 • Nebunul nu ştie de ruşine. Veselie. însă daraveri cu ele să n-ai. LA BRUYERE. Despre cusururi şi urlciuni. iar bărbatul răbdarea mai mult ar suferi-o. nici soacra mamă. cartea a IV-a.

13. ARISTOTEL. Proverbe româneşti 3637 • Ruşinea are doi duşmani: dragostea şi boala. 3635 • Cel ce nu se ruşinează. Despre război şi pace. 292 3646 • Ceea ce e ruşinos de făcut socoteşte că nu e frumos de vorbit. SALUT (A saluta) 3657 • Bună ziua. 125. p. • Ruşinea se poate defini o întristare şi tulburare pentru cele rele. 3636 • Mi-e ruşine de neruşinarea ta.3631 • Fereşte-te de fapte de ruşine. PUBLIUS SYRUS. Agricola. IV. Dialoguri şi conferinţe. şi aceste rele pot fi sau prezente. acela nu se mai îndreptează. care parcă aduc dezonoare. BALTASAR GRACIAN. 3649 • Onoarea şi ruşinea sînt imboldurile ce stimulează mintea mai mult decît orice de îndată ce copilul le poate simţi. banchete pline de veselie. Clteva cugetări despre educaţie. PANCIATANTRA. ci tu mai intîi să-l cinsteşti pe el cu căciula în mînă. 3659 • Salutul între doi duşmani este primul semn al împăcării. 108. 3633 • Ruşinea roade osul. Fragmente. IV. . Sentinţe. VI. este înăscută. 412. 77. Honesta mors turpi vita potior. p. TACIT. Proverbe româneşti 3660 • Văd salutări reciproce. 3643 • Deprinde-te să te ruşinezi de tine însuţi mai mult decît de alţii. 32. 179. f ~-mic nici atunci cînd altora li-e ruşine că-l mai văd. şi ea se manifestă asemănător ca teama de ceva% grozav: cine se ruşinează roşeşte. Satire. 11. Antologia sans-scrită. 53. 60. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. XV. ERASMUS. Cugetări. II. Proverb spaniol 3638 • Ruşinea este în ochi. să n-aştepţi tu de 293 la el plecăciune. LUCIAN DIN SAMOSATA. 297. Etica nicoma-hică. şi celelalte forme de politeţe. II. ISOCRATE./Că stăpînul n-are gură. 148. 3642 • Mulţi din cei ce fac faptele cele mai ruşinoase. J. 3634 • Omul fără ruşine. ruşinea oamenilor. Viaţa şi caracterul lui I. Scrieri filozofice: învăţătura politicească. sau trecute. iar nu pedeapsa. 3645 • Neruşinatul nu simte niN. XXXIII. decît să trăieşti cu ruşine. 3644 • A te ocupa de ruşinile altora este semn că tu însuţi nu mai ai reputaţie nepătată. IORGA. XLVII. sau viitoare. se ostenesc cu vorbele cele frumoase. ARISTOTEL. 1128 b. p. 3650 • Numai ruşinea sinceră şi teama de neplăceri sînt adevăratele mijloace de constrîngere. X. iată singura disciplină care ţine de virtute. . Sfaturi către Demon icos. 56. 3656 • Mai bine să mori cu cinste. Iar neruşinarea este o nepăsare şi indiferenţă pentru aceste lucruri. 3647 • Frumuseţea şi ruşinea rar merg împreună. 3654 • Fapta prin care se atrage ruşine să nu fie săvîrşită. 3641 • Bărbatul cinstit şi plin de bine / Se teme de ruşine. DEMOCRIT.. 3653 • Ruşinea şi sfiala ca o foarte mare frumuseţă a prieteniei nu trebuie a o lepăda din prietenie. ARISTOTEL. 3658 • Cînd te întîlneşti cu cel mai mare al tău. Vezi şi: Ridicol. G. II. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. COŞBUC. 3651 «Ruşinea de a fi făcut un lucru reprobabil şi de a fi meritat pedeapsa. JUVENAL. 3655 • Ruşinea nu se învaţă. LOCKB. LA ROCHEFOUCAULD. 3640 • Definim ruşinea ca teamă de ocară. SAMUIL MICU. 3652 • Nu e nici o ruşine mai mare decît să te arăţi trădător prieteniei. Pasiunile: Ruşinea. Retorica. îmbrăţişări prieteneşti. e aproape întotdeauna în puterea noastră să ne restabilim reputaţia. căciulă. 24 4. 87. 3648 • Oricare ar fi ruşinea pe care am meritat-o. 3632 • Fapta face ruşinea. pline de amabilitate.

• Să n-auzi niciodată secretele celor mari. 294 3671 «Ce spui la ureche în pădure se aude. • O inimă fără secrete e o scrisoare publică. Acuzaţii secrete. IV. BALTASAR GRACIAN. Oracolul manual al înţelepciunii In viaţă. ce aduce şi ce face şi ce grăieşte şi ce mănîncă. 3663 • Oamenii sînt atît de plini de sine. ALFRED DE MDSSET. Logodiţii. 3686 • Dacă voiţi să vi se păstreze secretul. 79. 3670 • Urît şi fără minte cel ce va să afle ce gîndeşte oarecine. Vezi şi: Cinste. Stimă. p. Ca-rmosine. SECRET 3665 • Dacă-mi ascund secretul. 92. W. 179. XI. . Şcoala maternă. 3666 • Ce nu vrei să ştie duşmanul. III. le place să fie văzuţi. 3668 • Ce se vorbeşte Ia masă trebuie să rămînă învelit în faţa de masă. IORGA. F6RSTER. nici violenţa chinurilor să nu vă smulgă cîndva destăinuirea. FR. adică a păstra cu o absolută tăcere secretele ce ne sînt încredinţate. cînd noi înşine nu-l putem păstra? LA ROCHEFOUCAULD. unde se duce. îneît toate sînt în funcţie de ei. 584. IX. îl ţiu eu pe el. V. Rien ne pese tant qu'un secret. 237. Epistole. 73. MANZONI. dacă-l spun. Caracterele^ XI. 3662 • Cînd întîlneşti pe cineva cunoscut să-l saluţi. SENECA. să n-o faci. 3685 • Trebuie să privim toate afacerile noastre personale ca un secret şi să nu trădăm nici cunoscuţilor noştri celor intimi mai mult decît pot descoperi cu ochii lor. Educaţia cetăţenească a tineretului şi adulţilor. Femeile şi secretul. • Ceea ce ai de gînd să faci. Proverbe arabe 3667 • Cine îşi spune secretul altuia care nu-l ştie devine sclavul său. 3681 • Nimic nu apasă mai greu ca un secret. 3682 • Cum pretindem ca altul să poată să ne păstreze secretul. 876. ci descoperin-du-ţi cugetul. Caracterele. SCHOPBNHAUER. KOMENSKY. AL. HORAŢIU. TEOFRAST.3661 • Salută un om mare. 3679 • Feriţi-vă de a căuta să a-flaţi vreodată secretele unui prieten. nici vinul. LA FONTAINE. iar ceea ce ai de gînd să spui. Proverbe româneşti 3672 • Să nu ştie mîna stingă co face dreapta. 3680 • Numai o bună-creştere poate face oamenii în stare să păstreze un secret. 3674 • Cu o specială rigoare trebuie să ne deprindem la aşa-zisa discreţie. 3683 • Una dintre marile fericiri ale vieţii este prietenia şi una dintre fericirile prieteniei este aceea SFADĂ-SFAT de a avea cui să încredinţezi un secret. iar dacă ol vi . 75- 3664 • Nici o îndoială că se poate numi amabil acela care văzîndu-te te salută de la distanţă. 295 Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. care dacă ar fi descoperite ar pricinui altora vreo pagubă. p. 3675 3676 3677 3678 • Nu totul poate fi spus ŞJ nu tuturor le poate fi spus un lucru. 18. LA BRUYERE. I. 70. Tratat de delicte şi pedepse.le-a încredinţat. N. Proverb general 3673 • Cine se va putea apăra de calomnie. Proverbe italiene 3669 • Să nu spui la nimenea ce ai la inimă. 3684 • Prietenul cel mai devotat tace asupra lucrurilor pe care nu le cunoaşte. Respect. să n-o spui. 3687 • Ceea ce vrei să ţii secret nu spune nimănui. Ipolit. V. cînd ea este înarmată cu scutul cel mai sigur al tiraniei: secretul? CESAR BONESANA. nu spune prietenului. Caracterele. nu des-coperindu-ţi capul. Aforisme. III. 84. Cugetări. păstraţi-l voi înşivă. mă ţine el pe mine. arătaţi şi salutaţi chiar şi de către necunoscuţi. LA BRUYERE.

3700 • De sfadă. bătrî-nii cu sfaturile. FRANCIS EACON. 3. Privitor la certuri. II. DEMOCRIT. LA ROCHEFOUCAULD. cu atît poate să rîdă mai bine. născocită spre a ascunde defectele spiritului. să nu te ruşinezi a cere un sfat şi de la cei mai mici. 3692 • Numai cel serios este cu adevărat bun şi frumos. 5. Vezi şi: Glumă. de vreme ce nu ţi-a făcut nici un rău. numai din privire. Hristoitie. SFADĂ (A se sfădi) 3696 • Nu te pripi la sfadă ca să nu te căieşti în urmă. 3702 • Cu cel mînios nicidecum să te sfădeşti. Eseuri: Despre învăţătură. iar gluma în defecte şi deformaţii. II.10. SCHOPENHAUER. 3718 • Mai lesne sfătuim decît urmăm ceea ce pe altul sfătuim. 3695 • Cu cît un om este mai în stare de a fi serios. şi pînă a nu te ruga însuţi el pe tine. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. Discuţie. 3712 • La orice urmare. p. HESIOD. 3714 • Mai bine să sfătuiesti decît să dojeneşti. 3694 • Seriozitatea este o taină a corpului. 12. Prietenie. Sinceritate. E piu facile eonsigliare. 25./Nu-i răspunde vrăj-măşeşte. che fare. ARISTOTEL. amorul. 30 Vezi şi: Ceartă. 3716 • Să nu-ţi pierzi vremea să sfătuiesti pe cel ce nu înţelege. 3715 • Pe toţi să-i asculţi. Sentinţe. /Ia seama te stăpîneşte. CLEMENT ALEXANDRINUL. De oratore. p. 104. în tîrg cînd ascultă. 3697 • Sfada sfadă ne aduce. 3704 • Cu vr-un prieten vr-o-dată / De vei avea judecată. 11. Vezi şi: încredere. Fragmente. 3699 • Sfadă să te păzeşti a nu băga în casa ta. 297 SFAT SFAT 3711 • Cînd vrei pe oarecine să sfătuiesti la orice. 3701 • Cînd doi se sfădesc. 3708 • Sarea şi sfatul nu se dau decît celui care le cere. 3707 • Nu da sfaturi celui care nu ţi le cere. 3690 • Seriozitatea se vede în lucruri cinstite şi frumoase. moartea. iar vorba dulce folos mare aduce. că în zadar te străduieşti. Taină. 3689 • Morala face pe oameni serioşi. Proverbe româneşti 3703 • Sfada cea răuvoitoare să nu-ţi depărteze de muncă/Sufletul tău. 3717 • Sfatul celor mai bătrîni se vede fără greşeală. să nu îndrăzneşti a-l sfătui de faţă cu oricine. Proverbe. unde vezi. 257. curînd să te depărtezi. Non dare consigli a chi non li chiede. IX. SFAT (A sfătui) 3706 • E mai uşor a sfătui decît a face. Pedagogul. Munci şi zile. 61. dar sfat de la cei mai învăţaţi. . ANTON PANN. CICERO. că una arată dragoste şi alta ocară. 296 Viaţa. SOLOMON.' 3693 • Ne place bătrînul care ştie să îmbine în discuţie seriozitatea şi gluma. 3698 • Pentru cele ce nu înţelegi nici cum să te sfădeşti.PUBLIDS SYRUS. Pasiunile: îm-bltnzirea. 3710 • Sfatul după faptă e manta după ploaie. 3705 • Nu te sfădi cu nimeni fără pricină. SERIOZITATE (Serios) 3688 • Nu ne mîniem pe cei care sînt serioşi cu noi. acela este mai înţelept. că mai multe au păţit. 73. 3691 • Seriozitatea este în stare să înlăture pornirile spre obrăznicie. cel cu mai puţine vorbe. Proverbe italiene 3709 • Copiii cu arşicele. pînă nu-i va trece mînia. / Ori undeva-n altă parte / Vei avea sfădiri şi cearte.

lumea ar fi plină de fericiţi. 49-50. 3729 • Iubiţi sfaturile. el însuşi e mort. iar ocara îndîrjeşte. 180. ca soarele de iarnă. Fragmente. 3742 • însă acel ce nici singur nu cugetă. Munci şi zile./ Iar nu după pofta unor ş-al-tora. 1142 b. cîteodată. iar ocara aspră şi tăioasă. Fabule. I. 3738 • Se poate da un sfat bun. MIRON COSTIN. 9. 3719 • Fugi de sfatul celui rău ca de o cursă înşelătoare. florile şi nemurirea. să nu-i trebuiască voroava cu svat. 3737 • Pe alţii vrei să-nveţi de bine? Dă sfaturi doar ca pentru tine. 3725 • Singurul sfat care place este timpul. I. IORGA. FRANCIS BACON. Etica nicoraa-nicâ. 176 3741 • Sfatul cel rău e mai rău pentru acela ce-l pune la cale. Fragmente. 173. SIMPLITATE nit de la altul este un om de nimic. Sentinţe. 110. 147. Taurul şi Viţelul. 90. 192. clntecul XI. decît dacă eşti rugat. Letopiseţul Ţării Moldovei. 3728 • Cu cei înţelepţi te sfă luieşte. 3743 • Cel mai bun sfat e acela pe care-l urmează şi cine ţi-l dă. cînd nu se dă la vremea lui. 290. p. 107 3736 • Nu da sfaturi. I. nici nu ascultă sfatul ve299 298 SFAT SFAT. Fragmente. De aceea sfatul îndreaptă. Nu trebuie să se dea sfaturi ori şi cui. Proverb spaniol 3723 «Cel ce n-ascultă sfaturile celor ce au murit. 3739 • Cel mai luminat om poate lua seamă la un sfat prietenesc. 3740 • A cere un sfat nu umileşte nici pe cei mari şi nici nu dovedeşte lipsă de aptitudini proprii. pînă acum. DEMOCRIT. iar cine se consultă cercetează şi conchide. care nu ne îndreaptă spre viitor. 315. 70. . însă de cele bune. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. Cugetări. nu laudele. Almanahul sărmanului Richard. Stigle ţul şi canarul. BALTASAR GRACIAN.SIMPATIE. 88. I. B. Cartea Înţelepciunii. ci întîmplă-rile nenorocite dau de învăţat ce lor proşti. 3746 • Să dăm deoparte toate sfaturile trecutului. ce mult luminează. 3748 • Sfatul dat unor nebuni în furie nu-i linişteşte. Proverb turcesc 3724 • Buna sfătuire este un fel de consultare. 3727 • Să nu vă bizuiţi pe sfaturile primite de la mai mulţi oameni. Proverbe româneşti 3722 • Diamantele au preţurile lor dar un sfat bun nu. 3721 • Sfatul celor tineri. N. MAETERLINK. Povestea cln-tecului. HESIOD. ci dimpotrivă. V. ca acela.IV. 35. Capul al şasesprăzece. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. 3749 • El de boală pătimeşte / Şi pe alţii de leac sfătuieşte. 9. II. EPICTET. a te sfătui cuminte dovedeşte aptitudinile. PANCIATANTRA. 389. MENANDRU. FRANKLIN. / Spre binele de obşte a tuturor. 8745 • Nimic nu se dă cu atîta dărnicie ca sfaturile. 255. ARISTOTEL. ANTIOH CANTEMIR. VI. 3747 • Niciodată mînia n-a sfătuit bine. te poate sfătui. 3726 • Ajutorul unui sfat bun este ceea ce ne pune treburile pe drumul cel drept. VI. Căci sfatul este blînd şi prietenos. Arta poetica. X. ANTON PANN. BOILEAU. Ţiga-niada. BEN-SIRAH. nu însă şi o bună purtare. 3744 • De ar fi la o mie de sfaturi şi un singur ajutor. BUDAI-DELEANU. Despre Însemnătatea şi progresul ştiinţelor. Timpul. Eseuri! Despre prietenie. FRANCIS BACON. 3733 • Că în lume om n-au născut. 3735 • Mai bine sfătuiesti decît să ocărăşti. ele mai degrabă zăpăcesc şi induc în eroare decît limpezesc şi îndrumează. LA ROCHEFOUCAULD. 3732 • Sfaturile bune ne sînt de trebuinţă / La relele ce-adese ne vin pe neştiinţă. 3720 • Cel mai bun sfat şi înţelept în zadar ni se dă. 20. FEDRU.3718 • Sfătuitor să te arăţi. dar puţin încălzeşte. p. 3730 • Chiar prostul. ERASM. 3734 • Nu sfaturile. 3731 • Să dai sfat după ştiinţă bună.

/ In loc să respecte consilii părinteşti. Pedagogul. but re-serve thy judgment. LUCIAN BLAGA. p. îţi educă inteligenţa şi poate fi privită aproape ca o comoară a omenirii. Take each man's censure. 132. V. dar simplicitatea i-o recunoşti şi din aceea că de unele lucruri nu se miră destul. Liniştea sufletească. Iubire.. S. în tot ceea ce fac. deşi cei ce apreciază această calitate nu o caută şi la ei înşişi. G. Prietenie. nici nu se îngîmfă. xx'xix. dar evită de a-ţi da părerea. ca astfel bazele neviciate ale inimii să ocrotească mersul dezvoltării sale spirituale şi să le îndrumeze just.' ceea ce-i foarte necesar. prevenitor. plac tuturor. Pietre pentru templul meu. SIMPATIE 2757 • Simpatie să dobîndeşti. supus. că milă şi îndurare ţi-aduce către toţi. LA BRUYBRE. Cartea copiilor mei. XIX. Texte alese. limpede şi acelaşi şi au-i de prisos nimic. 20 (Fluturele şi fiul său). . SENECA. 3756 • Cînd sîntem sănătoşi e foarte uşor să dăm sfaturi înţelepte celor bolnavi. V. are adesea nevoie de studiu pentru a fi dobîndită.3750 • A sfătui este aproape a ajuta. Andria. SIMPLITATE 3761 • Omul simplu îl recunoşti din aceea că se miră de toate. spre acest sens pur al simplităţii şi al nevinovăţiei. S. IBRAILEANU. 53. 3765 • Oamenii simpli. JOUBERT. PESTALOZZI. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. Vezi şi: Admiraţie.. MgJJ>0 j» Simpatia este cheia de aur care deschide inimile oamenilor. căreia să-i încredinţezi în linişte toate tainele tale. Hamlet. Vezi şi: învăţătură. Proverb românesc 3758 • Simpatia tinde să asemene din ce în ce mai mult persoanele între care există. al cărei sfat să te lămurească. SMILES. 219. p. 65. 3755 • O influenţă fericită. 3762 • Ce este simplu. p. 3 3754 • Amar de cei ce-ascultă dorinţe nebuneşti. Fii om de caracter. Aforisme. CLEMENT 300 ALEXANDRINUL. cum arată şi numele. 3763 • Simplitatea este o înfăţişare străină de lucruri de prisos. SCHOPENHAUER. pentru a sfătui cu inimă curată oamenii asupra lucrurilor celor mai însemnate.174. nu iese din marginile sale. SCHOPENHATIER. 3767 • Simplitatea n-a stricat niciodată gustul. Republica. 3766 • Cea mai subtilă dintre plăceri e aceea de a fi simplu. LA ROCHEFOUCAULD-DOU-DEAUVILLE. tu eşti grija paternă a omenirii. leal şi drept. act. 3759 a Oamenii îşi schimbă simpatiile şi purtarea cu aceeaşi iuţeală cu care li se schimbă interesul. educaţie a omenirii. V 773769 • Simplitatea. 3752 • Cît de mare bine este. modest. un semn făcut la timpul său sau sfatul binevoitor al unui prieten cinstit. Fii om de caracter. SION. naiv. Cugetări. J. Ea nu te învaţă numai să fii politicos şi gentil. 3751 • Cine s-a născut pe lume. 400. nici nu înnebuneşte după ceva. III. Una sută una fabule. 3768 • Cele mai mari lucruri n-au nevoie de altceva decît să fie spuse cu simplitate: emfaza le dăunează. 26. VII. Educaţia prin sine însuşi. Caracterele. V.I. G. G. Dragoste. ASLAN. Aforisme. p. II. Povaţă. 310. III. 12. 3753 • Ascultă sfatul tuturor. ci îţi dă posibilitatea să înţelegi. cînd poţi găsi o inimă pregătită. II. 75. 3770 • O. PLATON. 11. SIMPLITATE-SINCERITATE SINCERITATE 3764 • A fi adevărat simplu şi natural te face să fii totodată sincer şi deschis. III. 3771 • Simplitatea adevărată u-neşte bunătatea cu frumuseţea. Privind viata. are mare noroc. dacă scapă teafăr. p. PLAUT. PAUL DOU-UER. 50. Memorii. SHAKESPEARE. care ar trebui să fie o calitate naturală. CurculiO. se. I. BALTASAR GRACIAN. TERENŢIU. I. poate da vieţii unui tînăr o direcţie fundamental nouă. ci totul este statornic. SMILES.

PAUL DOUMER. îmbrăcăminte. sînt: sinceritatea morală şi stăruinţa în muncă. în ea sînt rezumate aproape toate calităţile o-mului de bine. probi. KOMENSKY. pură. prin sinceritatea noastră. Liniştea sufletească. 184. p. 3785 • Sinceritatea nu trebuie să devină naivitate.3772 • Cîtă plăcere are în sine o simplitate sinceră. 3791 • Cuvintele sincere nu sînt totdeauna elegante. GinJuri-amintirl. SIJVCERITATE (Sincer) 3773 • Sinceritatea este cuvîntul care se formează în găoacea inimii. Didactica mag-na. Cugetări. LA ROCHEFOUCAULD. 3790 • întrebaţi-l chiar şi pe cel mai cinstit om dacă este totdeauna sincer în spusele lui. acolo se găseşte cu prisosinţă tot ce-i trebuieşte. 3796 • Sinceritatea nu înseamnă a spune tot ce gîndeşti. XXV. 3788 • Felurile curajului. spre a repara. 3775 • Sinceritatea. W. p. AL. 3782 • Trebuie să ne dăm seama că încrederea nu se poate întemeia decît pe o sinceritate fără excepţie. VI. o sinceritate adîncă. Muncă. Proverb arab 3774 • Fiţi sinceri. este prima caracteristică a tuturor oamenilor eroici în vreun chip. XI. pagubele pe care ele ni le fac în spiritul altora. . XVI. FORSTER.W.. CONTA. sinceritatea cu buna-cuviinţă. VIII. SENECA. Maxime şi reflecţii. 316. V. 65. sinceritate. 219. LA BRUYERE. BALTASAR GRACIAN. distruge sinceritatea. 81. 22. BRĂTESCU-VOINEŞTI. nici înţelepciunea şiretenie. feriţi-vă de exagerări şi de mistificări. 3779 • Nu există virtute mai presus de sinceritate. 3784 • Pot făgădui să fiu sincer. p. 62. Oracolul manual al înţelepciunii In viată. Educaţia cetăţenească a tineretului şi adulţilor. 9. Caracterele. reciprocă nu poate domni decît acolo unde absoluta sinceritate e ridicată la rangul de FR. 3781 • Încrederea principiu. Despre prietenie. 17. 3778 • Sinceritatea este o floare care creşte numai în sera de inimi a copiilor. 3777 • Exagerarea este periculoasă în toate cazurile. cuvintele elegante nu sînt totdeauna sincere. Opere complete. VII. mare. II. ce simţim şi ce cugetăm. 3787 • Spiritele simple şi sincere nu se înşeală niciodată decît pe jumătate. I. VIII. Sădită în altă parte. 92. trăieşte puţin. care se are numai pe sine de podoabă. XV. 3783 • îmbină laolaltă hotărîrea cu delicateţea. LAO-TSEU. 3792 • Sinceritatea este o deschi dere a inimii. tăcere. FR. io. GOETHE. Cartea căii şi virtuţii. 75.. JOUBERT. LIX. TH. J. 3780 • A adopta sinceritatea şi francheţa este un mod superior de a spune adevărul în chip complet şi totdeauna. Ea se găseşte la foarte puţini oameni şi aceea pe care o vedem de obicei nu este decît o dibace ascundere. 3776 • E mai cinstit să urăşti pe faţă decît să-ţi ascunzi gîndul sub un chip înşelător. spre a ne atrage încrederea celorlalţi. CICERO. iubitori de adevăr. Vezi şi: Cumpătare. care sînt necesare îndeosebi tineretului. CARLYLE. 116. V. Din pragul apusului. 3794 • Ne mărturisim defectele. dar nu să fiu imparţial. 302 303 SINCERITATE 3786 • Oamenii sinceri sînt iubi fi şi înşelaţi. 3795 • Persoanele slabe nu pot fi sincere. Măsură. p. dacă nu se surprinde uneori în deghizări la care-l îmbie neapărat vanitatea şi uşurinţa. 97. degenerează şi cu timpul chiar moare. 81. 3793 • Nimic nu e mai puţin sincer decît chipul cum cerem şi cum dăm sfaturi. care nu-şi acopere cu nimic firea. Cartea copiilor mei. 3789 • Sinceritatea în muncă se dobîndeşte prin contact zilnic cu persoane virtuoase şi prin îndeplinirea oricărei însărcinări chiar sub ochii lor.FORSTER. de a face cunoscut exact ceea ce sîntem. îndrumarea vieţii pentru băieţii şi fetele de la 18 ani. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. ci a gîndi tot ceea ce spui.

BURTON. 47. SINGURĂTATE (Singur) 3803 • Decît în rai singur. p. nu trebuie să se izoleze de semeni şi de ai săi mai aproape. tinerii se împacă mai bine cu singurătatea decît bătrînii. CICERO. Povestea lui Stan Păţitul. 3815 • Omul de merit. Învăţături de seamă. Seriozitate. 3800 • Sinceritatea este baza calităţilor superioare. XI. să nu fie singur. lipsa de cultură. astfel încît să poţi . V. decît înconjurat de trădători. 3798 • Dacă un copil îşi mărturiseşte greşeala fără înconjur.H. Oricît vei fi de iscusit şi de şiret. p. 13. 3807 • Nici în rai nu-i bine singur. (3802/» Fără sinceritate nu faci nTmic. Proverbe româneşti 3809 • Nu te lăsa covîrşit de singurătate şi lene. Caracterele. în spirit drept şi cinstea oricărei acţiuni şi se întrevede din orice cuvînt şi din oricare fapt. moartea. 3819 • Acela care trăieşte singuratic nu rămîne numai neştiutor al mijloacelor de a veni în ajutorul semenilor. să învie. AL. 3810 • Firea omului fuge de singurătate şi caută totdeauna un sprijin. corbii şi ciorile în stoluri. vinul. să deştepte mai ales pe cei ce-l înconjoară. sincer. ca o expresie a sincerităţii ei. SMILES. Cinste. care au nevoie de îndreptare. Datorită ei toţi ceilalţi capătă încredere în individ. lău301 SINCERITATE-SINGURĂTATE daţi-l pentru sinceritatea de care a dat dovadă. 3813 • Tot răul nostru provine din faptul că nu putem să fim singuri. Viaţa. J. între vecini răi. Vezi şi: Adevăr. 3797 • Ne plac acţiunile care izvorăsc firesc dintr-o minte bine formată. Reflecţii şi maxime. Către sine Însuşi. două — dar timpul. invidia. luxul. VAUVENARGUES. LOCKE. însă o vor alege totdeauna ca pe cel mai mic dintre două rele. Proverb englez 3805 • Viaţa fără societate este o adevărată pustietate. LA BRUYfiRE. Anatomia melancoliei. A. oricît vei şti să ticlu-eşti şi să sulemeneşti minciuna — ea rămîne tot minciună. 88. 15. Convieţuirea cu alţii. cinstit se poate recunoaşte în mod neîndoielnic chiar după ochi. S. 3808 • Mai bine să trăieşti în pădure singur. 8816 • Omului îi place să rămînă singur cu sine. dar cu prieteni. PIERRE GRINGOHE. o generaţie. Aforisme. 3812 • Mai bine să fii singur ducit cu un tovarăş rău. Opere: Poeţii Văcăreşti. XI. 3817 • E mai bine să trăieşti singur. mai bine în iad. ca să fie folositor în lume. 521. risipa. bîrfeala. SCHOPENHAUER. decît în sat. Nu fi singuratic şi nici leneş. decît cu cicăleală în casă. 132. XI. 3801 • Toţi oamenii se nasc sinceri. ION CREANGA. pe el nu-l vei înşela. 3818 • Singurătatea este soarta tuturor oamenilor de capacitate deosebită: ei o vor deplînge uneori. VLAHUŢĂ. prin impulsiunea lui. Fii om de caracter. amorul. 66. ci nu îşi cunoaşte propriile lipsuri. 99. 3806 • Mai bine singur şi fără masă.de aci jocul. care nu este mai dulce decît inima unui prieten. spiritul lui trebuie să însufleţească. PASCAL.. 119. 15. SCHOPENHATJER. DE LIVRY. Despre prietenie. femeile. 74. Maxime şi sentinţe. 305 20 SINGURĂTATE 8811 • Aşa e făcut omul. căci. Vei înşela pe un om. Cugetări. nu pot fi decît plăcute şi nesilite. MARC AURELIU. 3814 • Din pricina pasiunilor care-i distrează. pentru că aceste acţiuni sînt o emanaţie naturală a predispoziţiilor interioare ale minţii. ODOBESCU. ea se manifestă în purtarea individului. Proverb albanez 3804 • Vulturul zboară singur. p. 3799 • Bărbatul de treabă. XI. omenirea nepăsătoare din fire scutură jugul îndărătniciei şi s-avîntă într-un viitor mai perfect. XI. Gînduri. XXIII.. Cîteva cugetări despre educaţie. zicători şi proverbe.

Educaţia prin sine Însuşi. 11. Tovărăşie. Reflecţii şi maxime. Proverb arab 3829 • Nici o ceartă între soţi. 3820 • Se poate cîştiga orice în singurătate afară de caracter. 3826 • Fiecare trăieşte prin solidaritatea muncii omeneşti. care se îmbracă pe sine şi pe bărbatul său cu podoabele muncite de ea. PUBLIUS SYRUS. în comună. 3845 • Cînd muierea te iubeşte şi cinstea ţi-o păzeşte. solidaritatea cu oamenii în mijlocul cărora trăieşte îl face să accepte viaţa morală. 3834 • Să asculţi şi pe ale nevestei măcar din zece una. 3836 • Femeia cine-şi loveşte norocul îşi oropseşte.avea însă şi cîteva ore de reculegere. 3842 • Omul fără soţie. 3838 • Nu-i bine să-l înveţi pe bărbat cu nărav. SOLIDARITATE 3823 • Prin faptul că se răsplăteşte după proporţie. Manual de morală practică. . TOLSTOI. care să dureze noaptea. 3830 • Soţia este cheia casei. Întrajutorare. 3843 • Pentru a ta soţie şi sufletul să ţi-l pui. cînd nu-i de mîncare. alţii o vor lua. în pace dimineaţa. 3824 • Omul care cugetă şi simte ideea de solidaritate are un principiu conducător în viaţă. 3844 • Nu cicăli pe bărbat în tot minutul şi-n tot ceasul. L. în ce consta fericirea? p. Vezi şi: Căsătorie. Fragmente diverse. S. judeţ sau chiar naţiune să dea ajutor acelui co piero sub povara vieţii. trebuie şi tu să-i suferi celelalte ale ei cusururi. pe muiere s-o îndupleci. Fii om de caracter. Proverb chinez. o casă pustie. muierea să scoată cu acul. 3S49 • Ei se ceartă ei se iartă. tot se isprăveşte.SOLIDARITATE. ARISTOTEL. V. 65. 3825 • Solidaritatea vrea ca fiecare. cetăţenilor le rămîne păstrată solidaritatea. ci cu vorbe dulci. soţia. 3848 • Bărbatul cu muierea într-o glăsuire să petreacă. ca morişca după vînt. Proverb din Africa neagră 3828 • întreabă-ţi soţia şi fă ce crezi. 3835 • In zadar sărutare. 306 Despre iubire. 3846 • Muierea altuia să nu îndrăzneşti a lua. Sentinţe" 3822 • Singurătatea este pentru spirit ceea ce este dieta pentru corp. individual sau colectiv. TUDOR ARGHEZI. PAUL DOUMER. VIII. 3837 • Nevasta cu minte bună / E bărbatului cunună. 3840 • Numai cu dragostea nu se ţine casa. şi dragostea între ei neclintită să se găsească. VAUVENARGUES. Vezi şi: Ajutor. De aceste lucrări se bucură toţi: copiii de mama lor. 1. 3851 • Cel mai frumos noroc este o femeie sîrguitoare. p. Etica nicoma-hică. Proverb malgaş 207 20* SOŢI 3832 • Bărbatul să aducă cu sacul. în pace seara. în război seara. SINGURĂTATE. că nu ştii ce-ţi va aduce ceasul. STENDHAL. III.SOŢI 3821 • Cine trăieşte singuratic şi neştiut îşi este sieşi lege. 3833 • Bărbatul se întoarce după cuvîntul femeii. ASLAN. 1133 a. 3847 • Nu cu vorbe aspre. CLEMENT ALEXANDRINUL Pedagogul. 3841 • Vai de acea însoţire/ Unde nu este unire. bărbatul de soţia sa. Cartea copiilor mei. G. ca soţii. după chiar pilda ta. SMILES. Proverbe româneşti 3850 • Prietenul cel mai bun e totdeauna soţul şi consolarea cea mai întreagă. SOŢI 3827 • Femeia harnică merită soţ. că asemenea şi pe a ta. XXII. p. poate da individului posibilitatea unor experienţe variate şi bogate. 45. Proverb englez 3831 • în război dimineaţa. ea însăşi de aceştia. • Nu e bine unde cîntă găina şi nu cocoşul. 151. Solidaritatea cu restul speţei sale şi cu descendenţii săi.

19. Sentinţe. fără nici o pată fiind. ajunge să u-rască drumul stricăciunii şi se va pregăti. ca şi cum aceasta ar fi firea sa adevărată. după cum domneşte în el raţiunea sau nu. Cugetări. Poeme elegiace. 309 virtuoasă este cunună pentru bărbatul ei./Nici nu e lucru mai groaznic decît o femeie stricată/Şi lăcomoasă. Reflecţii cau sentinţe şi maxime morale. iar soţia să facă ceea ce 3854 • Nu povesti soţiei insultele ce ţi le-a adus înaintaşa ei. una este prostie. p. Pedagogul. II. 1225. 3855 • Căci pentru om nu-i nimica mai bun ca o femeie. 4. TEOGNIS. W. Smiles în Fii om de caracter p. iar femeia fără cinste este un cariu în SOŢI-STĂPÎNIRE DE SINE 3864 • Mai bine să trăieşti în pustie. HERBERT. Ea şi tu. LA ROCHEFOUCAULD. cealaltă este nebunie. Căsătorie. prin blîndeţe şi respect unul pentru altul. decît prin purtare cinstită. 3861 • Soţia cîştigă dragostea bărbatului mai puţin prin farmece trupeşti.308 SOŢI 3852 • Nu trebuie să-ţi mîngîi sau să-ţi cerţi soţia în faţa străini-or. 374. 3862 • Să asculţi. bărbatului să-şi iubească soţia. mistuie bărbatul/Ori-cît de zdravăn. fără de foc. Munci şi zile. Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea. că nu trebuie să vorbim de loc despre soţia noastră. 21. FR. STAPÎNIRE DE SINE 3867 • Atribuim sau tăgăduim omului stăpînirea de sine. SOLOMON. CLEMENT ALEXANDRI. 3858 • Bărbaţii nu sînt bine îngrijiţi decît de femeile lor. naşte copii. VIII. EURIPIDE. 3860 • Nu e îngăduit nicidecum să-ţi izgoneşti soţia. BALTASAR GRACIAN. ANTON PANN. VIII. Familie. 3863 • Femeia oasele lui. 696 — — 699. 3856 • Adevărata soţie e bună gospodină. Utopia. dacă ar fi bărbat. pentru o neîncetată cumpătare. 10. 3871 • Una din principalele forţe ale bărbatului ideal constă în superioritatea stăpînirii sale de sine. p. NUL. 90. Cămin. Etica nicoma-nică. 3865 • O femeie credincioasă comandă soţului său ascultîndu-l. a căpătat vreo betegeală. Vezi şi: Casă. Fragmente. AIUSTOTEL. Om. 3S68 • Cînd cineva e îndrumat de stăpînirea de sine. IX. VIII. ci pentru că le-a lipsit grăuntele de prudenţă şi de stăpînire de sine într-un moment dat. dacă. I. HITOPADESA. CLEOBDL DIN RODOS. SACHA GUITRY. bine este şi sfatul unei neveste. . 3869 • Mulţi oameni naufragiază în viaţă nu pentru că sînt răi. JOUBERT. 168 i>. J. XV. e credincioasă soţului şi în orice împrejurare virtuoasă. 6. FORSTER. 95. 3870 • Discreţia izvorăşte dintr-o puternică stăpîniro de sine şi a te învinge în această privinţă este un adevărat triumf. 3866 • Nimic mai plăcut decît o soţie bună. Femeie. citat de S. 128» 3872 • Stăpînirea de sine se învaţă înfrînîndu-şi pornirea către hoinăreală şi joc şi ţinînd din scurt nerăbdarea. decît cu o femeie certăreaţă şi care să-ţi facă necaz. Educaţia cetăţenească a tineretului şi adulţilor. ca om. II. PUBLITJS SYRUS. dar nu ştim de ajuns că trebuie şi mai puţin să vorbim despre noi înşine. Oracolul manual al Înţelepciunii in viaţă. IX. Proverbe. citat de Diogene Laerţiu 1n Vieţi şi sentinţe ale filozofilor iluştri. HESIOD. 3857 • Nu trebuie să alegi de soţie decît pe femeia pe care ai alege-o ca prieten. 12. 3859 • Ştim de ajuns. şi pradă îl dă bă-trîneţelor crude. II. bombăneala şi mînia. THOMAS MORUS. 3853 • Este o lege care porunceşte doreşte bărbatul. 179. ce.

sinceritate. 187. PAUL DOUMER. Educaţia prin sine Însuşi. 3893 • Eşti mare. 311 STIMĂ 3883 • Stima valorează mai mult decît celebritatea. dar şi un puternic îndemn la lucru. 312 Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. p. Despre prietenie. 7 3873 • Nu se poate crea un om curajos dacă nu va fi pus în situaţia de a da dovadă de curaj. 32. stăpînirea de sine. p. 3877 • Să ne deprindem a ne muri stăpînirea de sine. spre 3889 • Pentru a fi stimat nu trebuie să fii şi iubit. p. 3895 • Este greu să iubim pe cei ce nu-i stimăm. sau la sporirea puterii de cunoaştere. femeilor. 3886 • îndeosebi trebuie să arătăm respect şi stimă bătrînilor. Măsură. CARLYLE. V. 3881 • Stima şi respect numai celor care. Glnduriamintiri. moartea. Maxime şi reflecţii. XXXIX. TH. 71. Viaţa. lipsuri. 51. demnitatea mai mult decît renumele. 3891 • Pierdem totdeauna prietenia celor care ne pierd stima. suportare de încercări. S. JOUBERT. 46.S. V. tlcere. CICERO. FREDERIC PERTHES. Cugetări. X. Vezi şi: Cumpătare. funcţiunile ce împlinesc. CHAMFORT. Din pragul apusului. I. 3898 • Să arătăm după moda şi obiceiurile ţării tot respectul şi STIMĂ. LA ROCHEFODCADLD. BRĂTESCU-VOINEŞTI.KOMENSKY. STIMĂ (A stima) 3880 • Stima publică ne înalţă în proprii noştri ochi şi constituie nu numai o recompensă morală. siguranţa şi răbdarea. 95.AL. fie prin răbdare şi îndrăzneală. 36. XIV. 3875 • Stăpînirea de sine este adevărata libertate a individului. la combaterea egoismului. Didactica mag-na. SCHOPENHADER. păstrează în mîna raţiunii puternice stăpînirea de sine însuşi. indi310 STĂPÎNIRE DE SINE-STIMA ferent cum — prin stăpînire de sine printr-o exprimare dreaptă şi făţişă. Smiles In Fii om de caracter. LA BRUYERE. dar nu e de ajuns. amorul. 3874 • înlătură chipurile deşarte. contribuie la combaterea durerilor. 3890 • Iubirea aduce intimitate şi cu fiecare pas pe care aceasta îl face mai departe. 29. JOOFFROY. 290. Liniştea sufletească. Stăpînirea de sine stă la baza tuturor virtuţilor. ci acela care se stăpîneşte pe sine. stăvileşte patimile. voi. 303. 3894 • A stima pe cineva înseamnă a-l egala cu tine. Inîrînare. 3878 • Munca trezeşte şi educă ascultarea. 3888 • Adevăratul drum consideraţie e meritul. XII. Este însă o ruşine a o obţine prin umiliri şi linguşiri. Fragmente. A. stima face unul îndărăt. . SENECA. DEMOCRIT. XII. atenţia. J. 81. BALTASAR GRACIAN. talentele. TH. 3882 • Omul stimează pe oameni. I. Fii om de caracter. SUPĂRARE stima ce se cuvine rangului şi condiţiei persoanei respective. 3879 • Stăpînirea de sine constituie deosebirea esenţială între om şi animal şi o adevărată bărbăţie nu există fără această calitate. p. 3887 • Societăţile cele mai plăcute sînt acelea unde domneşte între membri o stimă reciprocă. celor pe care îi disting virtuţile. ASLAN. Către sine Însuşi. p. I. şi în măsura în care. Fă-mă să te stimez. 126. 3892 • Pentru a obţine stima oamenilor. Cartea copiilor mei. V. Caietul verde. p. 199. MAKARENKO. eşti puternic. G. Opere pedagogice alese. 3884 • Stima publică nu este un lucru de mică însemnătate pentru bunul mers al afacerilor. IX. I. înăbuşă poftele. IX. 3876 • Omul cel mai mare nu este cuceritorul. Maxime şi cugetări. 3885 • Manifestările de stimă au o mare înrîurire pe lîngă cei stă-pîniţi de intenţii nobile şi de sentimentul onoarei. X. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. SMILES. GOETHE. Muncă. cinstea mai mult decît gloria. MARC AURELIU. citat de S. trebuie să fii mai vrednic decît ei. Caracterele.

Bucolice. V. act. I. nu-i face necaz şi ia aminte ca nici în cuvintele. act. p. pe toţi de obşte i-ai supărat. Vezi şi: Ceartă. omul care. Proverb chinez 3917 • Adesea. IOROA. I. Cugetări. Despre mlnie. voi. Cugetări şi maxime. cu furculiţa sau cu orice. 3897 • Sîntem mai geloşi de cinstirea altora decît de stima lor. 60. Scrisori adresate unui om tlnăr. SURÎS (A surîde) 3915 • Lumea este o cameră: surî-deţi. 13. nici în faptele sau în mişcările şi în porturile tale să fie ceva pentru care să se poată altul supăra şi mîhni. cu bastonul. SCHOPENHAUER. 3899 • Stimez pe toţi oamenii. MONTAIGNE. 3912 • Te păzeşte să nu superi / P-altul între proşti să-l numeri. p. ce vorbeşti şi cum zîmbeşti. Ură. TUDOR VIANU. . Mizantropul. II. Surîsul cere surîs. p. J. 3898 • Cine stimează pe toată lumea nu stimează pe nimeni. 143. TUDOR VIANU. invocă stima pe care le-o arată persoanele de calitate. Aş vrea să le răspund: arată-mi meritul prin care v-aţi atras stima acelor persoane şi vă voi stima şi eu la fel. Cafeneaua. PLUTARH. 3900 • Există oameni care. IV. • Nicicum să adaugi mai multă supărare celui căzut în rea stare că tristeţea deopotrivă vine. vezi dacă nu i-l poţi da. în societate.. U- 314 SUEÎS-TACT 3921 • Pe prieteni trebuie să-i primim cu voie bună. Cinste. 288 3920 • Dăruieşte semenilor tăi măcar zîmbetul de toate zilele! Şi inima ta se va încălzi de dînsul de la o vreme. Mînie.J. 3918 • Bagă de seamă ce faci. se. avînd să aştepte şi stînd neocupat. p. că toţi ca nişte părţi ale unui frate sîntem. N. Viaţa Marianei. II. Nume bun. XIV. se. 3923 • Copilul îşi recunoaşte mama după surîs. nu începe îndată să bată tactul sau să ciocănească cu tot ce-i cade sub mînă. DE Clteva cugetări despre educaţie. Vezi şi: Admiraţie. • Mai mare supărare pe lume nu poate fi decît cînd omul pătimeşte chiar de la înşişi ai săi. 19. N.. VII. partea a Ii-a. vă rogi Proverb american 3916 • Omul care nu ştie să su-rîdă să nu deschidă prăvălie. Jurnal. cu surîs şi voioşie. 190- 3902 • Îşi cîştigă stima mea ca un ales între o sută. MOLIERE. Aforisme. Hogea. SUPĂRARE-SUR ÎS 3908 • Cel ce supără pe făcătorul lui de bine nu înlîrzie a-şi lua răsplătirea. SAMUIL MICU. IORGA. Scrieri filozofice: învăţătura politicească. I. oricine şi de unde fie. cînd la mine. 3922 • învaţă-te să surîzi. 3901 • Nimeni nu poate fi fericit dacă nu se bucură de propria sa stimă. cînd la • Pe cel mai mic frate de-l vei supăra. CUGETĂRI. 8914 • Să nu stingi lumina cînd e supărare în casă. 3913 • Să ne dăm silinţa să nu supărăm pe nimeni. IV. Eseuri. 9. 139. VERGILIU. spre a arăta că pe nedrept nu le acordăm nici o stimă. LOCKE. su-rîsul este o datorie. 82. p. sînt destule patru mici săruturi spre a o linişti. Elemente de filosofie. SUPĂBARE (A supăra. CARLO GOLDONI.J. ALAIN. 3903 • Stimez pe omul demn şi venerez durerea care se ascunde. ROUSSEAU. XX. cu cuţitul. Scrisori către Luci-lius. 3911 • Nimărui. 3907 313 • Omul se supără nu de cele după cuviinţă. supărat) 3904 3905 3906 tine. Proverbe româneşti 3909 • Cînd o 'femeie este supărată. nu cu sprîncenele încruntate. 3910 • Un om supărat aşteaptă totdeauna ceva din parte-ţi. Proverbe româneşti 3919 • Surîsul este perfecţiunea rîsului. 115. PASCAL. ci trebuie să stingi mai înainte supărarea şi numai apoi lumina. Năzdrăvăniile lui Nastratin SENECA. Respect. SLAVICI. I. PIERRE MARIVAUX. Jurnal. Cugetări. IV. ANTON PANN.

în timp ce tactul este banul gheaţă". Purtare. nu face tot ceea ce poţi. Despre cusururi sau urlciuni. 3947 • înaintea celui străin nu grăi cele de taină. 3949 • Să-ţi ascunzi taina ta dacă o iubeşti. CHAMFORT. DIDEROT. 3935 • Există un tact moral care se aplică la orice şi pe care cel rău nu-l are. tactul este abilitatea. Maniere. Fii om de caracter. Scrieri filozofice. TAINĂ (A tăinui. p. G. 3952 «Cel ce nu păzeşte taina şi-a pierdut credinţa. iar nu de lărgirea contactului lor cu viaţa.nu destăinuieşti. 3929 • Nu vinde pielea vulpii şi vulpea în pădure. 3944 • Taina ta nici în perete să n-o arunci fără frică. Vezi şi: Bună-cuviinţă. p. dar nimănuia să le spui.3924 • A lămuri un zîmbet din frumuseţea lumii aceştia şi a-i da expresie veşnică. Gînduri. 3954 • Ceea ce în casă grăieşti / Pe uliţă să . Proverbe româneşti 3933 • „Tactul" rău înţeles duce la formarea unor mondeni cu însuşiri negative. CÂLINESCU. nu trebuie să ne mîhnim cînd de la altul o auzim. Proverb german 3927 • Nu spune tot ce ştii. puterile vieţii omeneşti? A. p. Un scriitor spunea: „Talentul este o forţă. în timp ce tactul face să fie respectat. pentru ca să sari bine. Caracterele. Talentul face ca un om să fie demn de admiraţie. 3931 • Nu deştepta ursul cînd doarme. V. A destăinui) 3943 • Porţile vechi nu se închid bine. mai bine se trage înapoi. 3942 • Tactul este arta înăscută de a te purta. Talentul este o greutate. de teama ridicolului. AL. ODOBESCU. 3934 • Tactul DENIS este bunul gust aplicat la ţinută şi la purtare. V. iar între trei toată lumea. Vezi şi: Rîs. 2. 3932 • Nu zi hop. SENECA. 315 TACT-TAINÂ 3936 • Un om cu tact (abil. cu bun simţ) îşi dă seama dacă e binevenit sau dacă îi plictiseşte pe cei din jur şi ştie să dispară o clipă mai devreme de aceea în care ar fi de prisos. XIV. Proverbe româneşti 3955 • Să aveţi mulţi prieteni şi puţine destăinuiri. 41. ANTON PANN. Talentul ştie ceea ce trebuie făcut. 3951 • Taina ce ai auzit cu tine împreună să se îngroape în pămînt. SMILES. 3937 • De lucrurile din care poate răsări ceva primejdie cu sfială vorbeşte sau aşa cît intr-amîndouă părţile să se poată înţelege şi judeca cuvîntul tău. . 3938 • Românul nu-şi primejduieşte zilele pînă cînd nu vede cîtuşi de puţină nădejde la izbîndă. SAMUIL MICU. ca la urmă să poată sări mai departe. Discurs asupra poeziei dramatice. atunci. nu crede tot ce auzi. 3948 • Cînd taina noi nu o păzim. Proverb portughez 3928 • Nu vorbi de funie în casa spînzuratului. mai mult decît talentul şi ştiinţa. 3939 • Chelului despre chelie / Să nu-i spui vreo istorie. dar tactul este un moment. TAINA 394G • îşi păzeşte taina de joi pînă mai apoi. care te ajută să treci peste dificultăţi. LA BRUYERB. pînă n-ai sărit. 3953 • Bine e să auzi şi să vezi cele de taină. Maxime şi cugetări. 3940 • înţeleptul nu trebuie să tulbure moravurile publice şi nici să atragă atenţia mulţimii printr-un fel aparte de viaţă. nu te destăinui bătrînului. S. 3941 • Tactul şi energia în acţi. 3945 • Cheia tainei la tine s-o păstrezi. preocupaţi de ceea ce trebuie să evite. nu e a spori cu acesta lumina. Voioşie. Proverb chinez 3926 • Trebuie să te retragi. Cronicile optimismului.179. Mihnea Vodă cel Rău. a desface din haosul vremii clipa prin care se poate privi în eternitate. Veselie. 375. Talentul este bogăţie. 105. 12. Politeţe. farmecul. Învăţătura politicească. că numai îndată o pierzi. 3950 • Taina între doi o pot şti numai amîndoi. TACT 2925 • In toate treburile trăge-ţî-vă cu un pas înapoi şi veţi avea succes. Scrisori către Luci lius. 3930 • Nu da vrabia din mînă pentru cea de pe gard. une nu pot lipsi unui om învăţat. VLAHUŢĂ.

Fragmente. 12. 318 TĂCERE 3978 • Cel mai înţelept dintre doi care se ceartă tace întîi. filozof ră-mîneai. TĂCERE (A tăcea) 3965 • Cuvîntul e de argint. . Secret. Proverb italian 3969 • Este un timp cînd nu se spune nimic. Şitacuisses. 3963 • Dacă taina nu trebuia ştiută de nimeni. 3984 • Cu tăcerea să te obişnuieşti la cîte nu se cuvine să grăieşti. 3979 • Mai bine să-ţi pară rău că ai tăcut. BOETIUS. 3966 • Pe pomul tăcerii rodeşte liniştea. VII. căci aceasta te face inapt pentru viaţa în societate. CHEVALIER DE MERE. şi-mi dă pace /De omul care tot tace. 3958 • Nu te destăinui nimănui. BALTASAR GRACIAN. sinceritate. Proverb latin 3970 • Tăcerea este şi ea un răspuns. Eseuri. iar nu cum să grăiască. Muncă. sentinţe şi reflecţii. Liniştea sufletească. . însă la cele ce nu se cuvine a grăi. Despre mînie. 105. I. LA BRUYERE. mărind greşeala noastră prin nepricepere. I.. / Să ştie oricine cînd să tacă din gură. O tăcere vigilentă e sanctuarul înţelepciunii. Tăcerea.. Doamne. FRANCIS BACON. 3961 • Mult foloseşte ca să nu ne prea descoperim şi să nu ne prea încredem ascunsele şi tainele noastre prietenilor. 3967 • Arborele tăcerii poartă fructele păcii. 3956. ANTON PANN. / Dar şi de temut. tăcerea e de aur. cel ce tace. nici iarăşi să tot grăieşti. 3990 • E mai bine să tăcem decît să întoarcem cuiva vorba. 3959 • Orice dezvăluire a unei taine se face din vina celui care a încredinţat-o. manual al Înţelepciunii In viaţa. Noi maxime. Caracterele. 3976 • Niciodată nu te vei căi că ai tăcut. iar de vrei mai mult şi-un: „Mulţumim dumitale". Proverbe româneşti 3986 • Dacă tăceai. înseamnă că ai recurs la încrederea în altul. căreia să-i încredinţezi în linişte toate tainele tale. 3973 • Nu te încrede celor tăcuţi. Proverbe arabe 3968 • Cine nu ştie să tacă nu ştie să vorbească. V. IX. SAMUIL MICU. cînd trebuie să vorbeşti. decît că ai zis. 316 317 TAINĂ-TĂCERE 3962 • Taina cea prietenească / Trebuie să se păzească. Istoria ieroglifică. ci mai degrabă a vorbi. 3985 • Cea mai mare învăţătură. Oracolul.» Să te fereşti la mînie de a dezvălui vreo taină. 89. Distihuri despre moravuri către fii. nullum tamen est tempus in quo dicenda sunt omnia. lepădîndu-te de încrederea în tine însuţi. ISOCRATE. 3974 • Românul e tăcut. 3977 • Cine spune multe spune mai puţin decît cel ce tace. CARLYLE. 3981 • Nici să taci ca un mut. SENECA. Despre limtmţie. însă la vreme de treabă icoana neştiinţei arată. CATO. 3972 • Fereşte-mă. TH. pentru ca în cele din urmă să răsară împlinite şi măreţe la marea lumină a vieţii pe care au s-o stăpînească. afară numai dacă şi tu şi cei care te ascultă au acelaşi interes să ascundă faptele tăinuite. 3987 • Deşi tăcerea între toţi iubitorii înţelepciunii lăudată ieste. cînd trebuie să nu vorbeşti. apoi rău ai făcut că ai spus-o altuia. Vezi şi: încredere. Despre mlnglierea filozofiei. est tempus quando aliquando. 3964 • Cît de mare bine este cînd poţi găsi o inimă pregătită. este un timp cînd se vorbeşte. dar nu este nici un timp pentru a spune tot.pkilosophus mansisses. partea a Ii-a p.APOLONIU DIN TIANA. DIMITRIE CANTE1IIR. Trădare. 3971 • Tăcerea e ca mierea. 3980 • Pe flecar să-l înveţi cum să tacă. IV. Sfaturi către De-monicos. răspuns la cel ce te necinsteşte. 3983 • Cel ce ştie să grăiască să înveţe să şi tacă. 81. 9. Tăcere. Hristoitia. Scrieri filozofice. iar dacă dai drumul tainei tale şi o dai pe mîna altuia. învăţătura politicească. 3975 o Buzele cele mute vorbesc pe tăcute. 3982 • Înţelept. tăcere. al cărei sfat să te lămurească. PLUTARH. 3960 • Feriţi-vă de acei care vă fac mici destăinuiri. 3957 • Cu prietenii nu poţi să-ţi dezvălui tot interesul. pentru ca să obţină de la voi mult mai mari. 3988 • Tăcerea este elementul în care toate lucrurile mari se formează şi se adună. 3989 • Nu este nici un pericol a tăcea. Est tempus quando nihil. 3. cînd vremea o va cere.

depinde de interpretarea ce i-o vei da şi de sensul în care-l va lua aerul feţii şi tonul vocii tale. Ode. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. 4015 • Tăcerea PINDAR. citai de Diogene Laerţiu In Vieţi şi sentinţe ale filozofilor iluştri. 3999 • Tot ce e tăcut are în sine o fărîmă de divinitate. IX. W. ANTON PANN. p. Aventurile lui Te-lemac. 135. B. I. IORGA. LA BRUYERE. HERBERT. prietenilor cu care 4011 • Cu răbdare şi tăcere / Se face agurida miere. W. Pedagogul. CORNEILLE. Despre iuţeală şi mînie. MENANDRU. 4012 • Cine vorbeşte / Lucrul nu-i sporeşte. 51 4017 • Cel dintîi lucru (dacă vrei să te dezveţi de limbuţie) e să te deprinzi a tăcea. S-OIS • Tăcerea nu numai că nu pricinuieşle se Ic. N. (100ţp« Tăcerea are glasurile ei de înţelepciune. Despre 4013 • Taci. p. SC. Iar cine tace / Multă treabă face. 4005 • A tăcea asupra lucrurilo: care nu trebuiesc spuse şi a şt să suporţi nedreptatea sînt lucrur grele. citat de S. 3991 • Cînd o femeie are darul-de a tăcea. Şcoala maternă. PIERRE GRINGORE. 3992 • Pe cît poţi îndreaptă cuvîntul tău. Jiul lui Ulise. VII. 33. PLDTARH. Almanahul sărmanului Richard. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. 18. IV. cea 18. III. sau spune ceva mai bun decît tăcerea. Fragmente. 4097 • Este bine să vorbeşti şi mai bine să taci. ANTON PANN. VIII. 62. p. FENELON. 3995 • O mare tărie de suflet e să suferi în tăcere greşeala altuia şi să nu te molipseşti de greşeala lui. 92. ANTON PANN. p. 4014 • Fără îndoială că m-am căit adesea de a fi vobirt. 79. 67. BALTASAR GRACIAN. Manual. însemnează că are calităţi ce ies din comun. p. KOMENSKY. adică a păstra cu o absolută tăcere secretele ce ne sînt încredinţate. 7. FRANKLIN. mai înaltă înţelepciune a omului. zicători şi proverbe. iar între persoane necunoscute să taci. este V. KILON DIN SPARTA. 4010 • Fereşte-te cînd petreci cu alţii să nu fii prea tăcut. 92. 3994 • Cine nu ştie să tacă nu este vrednic să conducă. PERTHES. SAMUIL JIICU. II. Mare pacoste să nu ai des-luîauh ca să vorbeşti frumos. 399V • Este de prost-gust să reduci la tăcere un prost. 4001 • Vorbeşte numai ceea ce trebuie sau taci într-un chip inteligent. 4000 • Cel mai înţelept tace. Buna-cuviinţă pentru copii. Smiles In Fii om de caracter. 10. 4008 • Tăcerea e cea mai bună garanţie pentru cel care nu se încrede în sine însuşi. lucrare. 4004 • Vorbirea şi tăcerea sînt necesare în viaţa noastră de toate zilele. LA ROCHEFOUCAULD. ascult-o. Caracterele V. nici destulă judecată ca să taci. 4002 • E şi o tăcere a respectului-care înconjură la început operele într-adevăr mari. Cugetări. FR. îndrumarea vieţii pentru băieţii şi fetele de la 18 ani. Smiles In Fii om de caracter. 4009 8 Mai bine să taci decît să vorbeşti ca să nu spui nimic.I. Fabule. anul 1757. III. iar păcatele altuia să le îndreptezi cu faptele tale. Dar amîndouă sînt rele cînd sînt exagerate. mereu vorba spre ches319 TĂCERE TĂCERE tiuni alese. FR. Despre vorbire. 135. o tărie şi mai mare e să ispăşeşti în tăcere greşeala altuia cu suferinţa ta. EPICTET. 160. 3993 • Tăcerea este podoaba femeilor şi cu atît mai mult a copiilor. 3996 • Cu o specială rigoare trebuie să ne deprindem la aşa-zisa discreţie. Educaţia cetăţenească a tineretului şi adulţilor. p. FORSTER. Cugetări. ERASM. care dacă ar fi descoperite ar pricinui altora vreo pagubă. act. că aceasta face necaz eşti. 3998 • Pînă şi în prietenie fereş-te-te de a destăinui o greşeală. LAFONTAINE. 4016 • Tăcerea îşi poate avea şi ea efectul ei. cum zice Hipo320 21 . dar este barbar să-l laşi să continue. FORSTER. 106. învăţături de seamă. 85. dar nici odată că am tăcut. citat de S. Scrieri filozofice: învălătura politiccască.CLEMENT ALEXANDRINUL. Mincinosul. după cum eşti sau nu fizionomist.

4049 • Tinereţea iubeşte mai mult decît orice vîrstă să-şi facă prieteni. 14 oct. 4038 • La tineri ruşinea este cea mai mare podoabă. Thystes. Poeme elegiace. vremi nu aşteaptă. SMILES. SIMONIDB. Note. dar nu e întovărăşită nici de mîhnire. II. PAJEROE româneşti 4047 • Dar tinereţea neînţeleaptă / Poveţi n-ascultă. S. 23. taci tu mai întîi. // faut que jeunesse se passe. II. Vezi şi: Cuvînt. 4025 • Tăcerea înţeleptului este un refuz scurt pentru cel ce i-a cerut. Nu e războiul cel mai mare zgomot pe care-l face omul pe pămînt? A. 1965. Glnduri. 4020 • Suferinţele învaţă pe om arta tăcerii. 4044 • La tinereţe să cinsteşti bătrîneţele. p. pentru că cinstea la cinste merge. fie că au suferit. 4041 • Tinerii cu tineri să se întreacă. 4026 • A tăcea este o sarcină prea grea pentru un flecar. înfrînare la gură şi ruşine la obraz. Vorbă. 4021 • Pentru a face pe celălalt să tacă. 876. act. PLUTARH. ^ Tînărul să se silească trei lucruri mai cu seamă să păzească: minte la cap. multe netrebnicii am fi îndreptat pe lume. 295. dar tăcerea e de aur. căci în viaţă ca şi la lucru fapta este mai mult indicată decît vorba şi cel mai scurt răspuns la toate e acţiunea. 4046 • De-am fi putut fi de două ori tineri şi de două ori bătrîni. cînd vei fi bătrîn. 114. cugetări şi maxime. 4301 • Mai bine tînăr şi de toţi cinstit. Despre Iimbufie. 4019 • Vorba este de argint. La parole est d'argent.Dicţionar 321 bunel-cuviinţe TĂCERE-TINEREŢE TINEREŢE erate. 4039 • La tineri se cuvine cu mult mai bine să tacă decît să grăiască cele ce nu se cuvin. Privighetoarea In colivie. 4045 • Şi cei tineri. SENECA. întrec pe cei bătrîni cu a lor bună judecată. Pînă la sfîrşit se face nesuferit tuturor. Tribuna. Fii om de caracter. TUDOR ARGHEZI. 4036 • Tinerii între tineri şi bă-trînii între bătrîni. Cei din jur îl aprobă plictisiţi. se. Natura-şi deschide florile ei în cea mai adîncă tăcere. 23. niciodată. 4043 • Cel tînăr celui bătrîn să-i slujească cu puterea. 4024 » Tăcerea aduce femeilor stimă. 4033 • Beţia tinereţii întrece pe a vinului. ARISTOTEL. 4035 • Cine n-aleargă la tinereţe nu odihneşte la bătrîneţe. ca la amîndouă întîmplări să te cinstească. 4023 • Este mai recomandabilă tăcerea decît o activitate în vorbire. 322 21* 323 TINEREŢE TINEREŢE . cel care tace. ALEXANDRESCU. 12. VLAHUŢĂ. 4040 • Pînă eşti tînăr ascultă pe cei bătrîni. 4027 • Să fii femeie şi să taci sînt două lucruri nepotrivite. şi la bătrîneţe tinere-ţele. şi bătrînii cu bătrîni să se sfătuiască. 4028 • Tot ce creează tace. 319. SOFOCLE. 4034 • Furia tinereţelor mintea ţi-o întunecă. RIVAEOL. Secret. 293. 11. TIRSO DE MOLINA. p. de multe ori. TEOGNIS. TINEREŢE (Tînăr) 4029 • Greşelile tinereţii se iartă. XII. 4042 • Tînăr să grăieşti. PTJBLIUS SYKUS. / Decît bătrîn şi-n blestemăţii tăvălit. Hipolit. fie că s-au bucurat de cei şapte ani. GR. 4048 • Ar fi de dorit ca tineretul să nu uite zicala — cei şapte ani de acasă — şi să o ia în serios. Gură. 4022 «Cel care vorbeşte adesea se căieşte. nici de durere. Sentinţe. Retorica. Aiax. SENECA. Numai distrugerea vrea gălăgie. 4032 • Tinerii înaintea butrîni-lor să aibă urechi. dar cu cuvinte de bătrîn. mais le silence est d'or. nu gură. citat de Plutarb In Despre limbuţie. Timidul la palat. ca şi pe tine să te asculte. Proverb francez 4030 • Pomul strîmb din tinereţe/ Nu se-ndreaptă-n bătrîneţe. 19. şi cel bătrîn celui ţînăr să-i slujească cu povaţa. El vorbeşte.

S. VLAHUTĂ. Opere complete. Duşmanul dintre noi. J. să nu uite să arate acestora respect. strofa 112. CLEMENT ALEXANDRI-' să-şi măsoare cuvîntul cu o potrivită armonie. DEMOCRIT. clntul III. BYRON. tineri băieţi. COŞBUC. căci ridicarea glasului este cel NUL. Fă-ţi datoria. 4074 • Tonul tăios şi nesocotirea brutală a sufletului subalternului este semnul procopsitului. în sufletul tinerimii de azi. ci în ochi.P. dacă este just educat. curăţenia şi munca. Ajută-te singur. 4065 • Modestia sade bine tînărului. V CONTA. de admiraţie şi de încredere în puterea muncii.. XV. LEONARDO DA VINCI. Proverb general 4073 • Doi convorbitori mai nebunesc lucru. morale şi politice. FRANKLIN. J. A. Educaţie. II. 4070 • Dacă vei pricepe că bătrî-neţea se hrăneşte din înţelepciune. G. voi. . nicoma-hieă. folosind faţă de oricine cunoscutele formule tradiţionale de politeţe şi acordînd fiecăruia ce i se cuvine. VH. P. dacă trăieşte şi munceşte bine. 183. ANTON PANN.. la un om bătrîn însă nu va lăuda nimeni ruşinea. SMILES. 149 405S • Patimile tinerilor ajung vi. 4060 • Este necesar ca tinerii. Părinţi şi copii. în relaţiile cu oamenii. S. Opere pedagogice alese. 4057 • Tineri şi bătrîni să păşească braţ la braţ cu dragoste şi armonie. 4071 • Suflaţi colbul de pe cronici şi faceţi să renască virtuţile bătrînilor de atunci. p. Glnduri. Maxime. &)6SL% Tinereţea e timpul creşterii şi al mişcării. II. Aforisme. MAKARENKO. adică tinereţea. pe care numai bunul-simţ. 16. care dealtminteri pare atît de preferabilă bătrîneţii şi o face nefericită. Etica . SCHOPENHAUER. ARISTOTEL. I. tom II. de bucate şi de femei nu te poţi folosi decît pentru scurt timp.4050 • Şi dacă oamenii tineri arată sfială şi ruşine. IV-a. /Căci fără de vreme veţi cădea-n morminî. că trebuie să se găsească în viaţă. B. 178. Romeo şi Julieta. " G. stimă şi bunăvoinţă. III. Scrieri literare. A. deoarece pînă acum şi el şi înaintaşii lui au trebuit numai să asculte. act. JOUBERT Cugetări. raţiunea şi o societate bună ni-l poate da. 44. se. Aceasta dă naştere apoi a-celui fel de pofte din care rezultă depravarea. 4066 • Ceea ce tulbură mai tîr-ziu prima jumătate a vieţii. iO62 • De umbra unui nor. precum odinioară Atlas ţinea pă-mîntul. II. SMILES. 14. izvoarele de sănătate şi bună vieţuire. noi îi lăudăm. fără a minţi sau a te înjosi este un mare talent. 4054 • Tineretul să-l păzim ca să nu se deprindă cu răul obicei al şederii prin cîrciumi. Este primăvara vieţii omului. SHAKESPEARE. |<*4067 • Iubirea tinerilor nu-şi are adevărata reşedinţă în inimi. 4075 • Tonul ce ia un superior faţă de personalul său este imitat de cei de jos.| cii la bătrîneţe. p. TON 4072 • Tonul face muzica. VI. ed. 4052 • Renumele este setea tinereţii. deoarece credem că el n-are voie să facă ceva de care să trebuiască a se ruşina. 31. Pedagogul. p. tot astfel de tinereţe şi de avere. 133. 7. Educaţia prin sine Însuşi. 1. Leul amurezal. XVIII. dacă se distrează civilizat. /Gînd vedeţi vreodată niscai frumuseţi. te vei strădui in anii tinereţii ca 324 325 TINEREŢE-TON anii bătrîneţii să nu ducă lipsă de hrană. Asinaria. 144. Nu vă pierdeţi mintea în deşert şi-n vînt. Clteva cugetări despre educaţie. Tînărul trebuie să fie la înălţimea onoarei/părinţilor) nefăcînd nimic ce i-ar face să roşească. 6. 284. este goana după fericire şi aşteptarea sigură. 4056 «Cei mai buni medici pentru tineret sînt: temperanţa. p. Fragmente. V. B. PLAUT. pe cîtă vreme ei nu sînt decît lipsiţi de politeţe şi grosolani. • Cel mai mare rău pentru tineret e să-l obişnuieşti cu uşurinţa. care se desfată comandînd. HASDEU. IV. 4061 • Tineretul este întotdeauna bun. p. S. 4059 «Cei mai mulţi tineri cred că sînt naturali. cultă şi cu dor de ţară este pierdut pentru totdeuna. 4053 • Dacă un popor n-are o tinerime entuziasmată. 4069 • Este de mare însemnătate ca tinerii să caute o bună tovărăşie şi să năzuiască totdeauna spre un ideal înalt. ASLAN. Copii. Aceste vlăstare ale tinereţii ţin pe umerii lor viitorul. p. PANCIATANTRA. Dccet verecundum esse adolescentem. de prietenia unui ticălos. Copii şi părinţi. 278. 4051 • Tînărul trebuie să apară pe scena lumii plin de entuziasm. 1128 b. Pelerinajul lui Chilele Harold. Nu vă răniţi dară. 4063 • Tînărul se cade să fie plin de cuviinţă. Vezi şi: Bătrîneţe. LOCKE. Fragmente. A face acest lucru fără a fi suspectat că vrei să măguleşti.

LA ROCHEFOUCAULD. J. ci cu cei care dau lumină. 4095 • Tovărăşia cu cei răi nu produce decît rău. I. mult folos aduc. 4089 «Cel mai bun tovarăş de drum nu e cel care-l ştie. CIteva cugetări des-. HOHER. 126. LOCKE. nu e mai puţină elocvenţă decît în alegerea cuvintelor. 4076 • în tonul vocii. 4094 • Este bine ca tinerii să caute o bună tovărăşie şi să năzuiască totdeauna spre un ideal înalt. 4088 • Un tovarăş înţelept nu este mai puţin decît un frate. Proverb englez 4081 • Tovarăşul rău duce pe om la spînzurătoare. 4077 • Din cauza greşelilor comise de copii. mai ales. Eseuri: Despre deprinderi şi educaţie. Sfaturi către De-monicos. 249. PIERRE GRINGORE. 4091 • Din pricina întovărăşirii cu cei răi se strică şi cei buni. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. Nu te întovărăşi cu oameni care fac umbră. îndrumarea vieţii pentru băieţii şi fetele de Ia 18 ani. ci acela care-l descoperă împreună cu tine. p. învăţături de seamă. d-a-ceea ia-ţi un tovarăş la orice muncă. Ajută-te singur. . II. zicători şi proverbe. G. Bun-simţ. VIII.. Cînd o faci cu oameni. Muncă. 4098 • Nu te întovărăşi cu omul mînios şi cu cel înfierbîntat de furie să n-ai nici un amestec. pre educaţie. 125. p. X. ci mai trebuie să fie făcute şi în cea mai strictă intimitate. 20. de tovărăşia ce faci cu alţii la chefuri şi la băuturi. 4087 • Mai bine să fii singur. W. decît cu un tovarăş rău. SCHOPENHAUER. TOVĂRĂŞIE 1 TOVĂRĂŞIE (Tovarăş) 4080 • Cu un bun tovarăş de călătorie. Ii-a.. 62. fie mai prejos de tine. ISOCRATE. TH. srON. în ochii şi în aerul unei persoane. drumul pare mai scurt. 19. 4096 • Un om poate fi cunoscut tot atît de bine după cărţile pe care le citeşte. F5RSTER. 326 327 TOVĂRĂSIE-TRĂDARE 4093 o O tovărăşie atunci merge bine. SMILES. 278. S. SMILES. 185. Proverbe. erl. Gest. p. decît în cel mai mare palat cu rea tovărăşie.FR. grav şi fără patimă. N. 24. ed. iar fiecare în parte. cînd nu este nimeni de faţă. nu este de ajuns însă ca acestea să fie făcute cu un ton sobru. Odissea. Despre negoţ şt tovărăşie. 4083 • Puţini muncind împreună. reproşurile şi mustrările devin uneori inevitabile. Proberbe româneşti 4084 • Tovărăşia întăreşte. ce nu-ţi fac ruşine. 4092 • Cine are tovarăş nerod / Ajunge din pod în glod. BALTASAR GRACIAN. 145. Fii om de caracter. Cugetări. tăcere. S. IV-a. 4097 • Nu te întovărăşi cu cel care are mereu buzele deschise. CARLYLE. 124. fie că e vorba de oameni mai presus. PANCIATANTRA. SOLOMON. Aforisme. 251. fără ca să le înţeleagă îndată şi prin urmare fără pericol imediat. p. Nu te asocia cu cei care întunecă. nici pentru a sa trebuinţă. 152. 4078 • Afirmaţiile categorice şi tonul doctoral trebuie evitate. Una sută una fabule. 21 (Şarpele şi Ciocirlia). V Vezi şi: Bună-cuviinţă. &QSo)« Nu poţi face o tovărăşie cu oameni nesinceri. FRANCIS BACON. ANTON PANN. 4090 • Fereşte-te. sinceritate. 64. ca şi după tovarăşii cu care umblă. 4079 • Unora le poţi spune cu gesturi politicoase şi cu ton prietenesc adevărurile cele mai tari. IORGA. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. Proverb italian 4082 • Mai bine singur într-un coşar.

ci mai mult te topeşti. Munci şi zile. 4115 • Trîndăvia adoarme sufletul celui mai deştept. Proverb scoţian 4119 • Trîndăvia este mama tu. fără ruşine. TRĂDARE (A trăda. acela te vinde. 4124 • Trîndăvia şi trufia apasă asupra noastră. măreşte necazurile şi durerile. TRÎNDĂTIE (Trîndav) -l111 o Un cap trîndav este atelierul diavolului. Cartea copiilor mei. Mussinggangisl aller Laster Anfang. p. COŞBUC. lăsător. PUBLIUS SYRUS. moartea. Sentinţe. p. ea le măreşte. ci trîndăvia. 4100 o Se găsesc mulţi tovarăşi de mîncare şi băutură. 4106 • Cel care îşi trădează partizanii trecînd la adversari merită cea mai mare pedeapsă. nu-l veţi întîmpina deloc. şi astfel pricinuieşte tristeţea. Poeme elegiace.22. Vezi şi: Încredere. XIII. 329 TRÎNDĂVIE-URĂ URĂ 4122 • Triudăvia tu făcu să mu-ditezi la cele mai mici neplăceri. TH. Cugetări. 2. 1 4101 rele. 4110 • Un înţelept niciodată nu s-a încrezut într-un trădător. 4109 • E mai bine să trăieşti singur decît înconjurat de trădători. N. 4128 • Mai rău este de a nu face nimic decît a lucra. I. Taină. te vinde ca pe cîine. ENNIUS. 7. 4104 • Lacomul. Scrisoarea din 11 iulie 1765. Muncă. Vezi şi: Adunare. II. 406. 4120 • Numai în trîndăvie e veşnică deznădejde. dar prea puţini pentru o treabă serioasă. Proverb latin 4114 • Cu trîndăvia nimic do-bîndeşti. Prietenie. 4116 • Trîndăvia cu mişcarea îndată piere. Proverbe româneşti 4105 • Cui îşi vinde ţara daţi-i ştreangul. PUBLIUS SYRUS. 4121 o Pe trîndav. se luptă mereu cu necazuri. HE3I0D. LUCIAN DIN SAMOSATA. Proverb german 4113 • Trîndăvia este naufragiul castităţii. mama bolilor corpului. Muncă. 137. Trădător) 4102 • Niciodată n-a fost cineva trădat decît de ai săi. Dialoguri şi conferinţei P. Proverb englez 4112 • Trîndăvia este începutul tuturor viciilor. Fragmente. Proverbe româneşti 4117 • Nu bătrineţea omoară. G. voia rea. 4125 • Omul trîndav. IORGA. ^lOJpe Nu e nici o ruşine mai mare docîl să te arăţi trădător prieteniei. 1170. 24. Otium naufragium castitatis. amorul. 115. III. . HITOPADESA. cu oricîte pergamente ar veni. 74. pentru o-mbucătură de pîine. sul in lagărul duşman un exemplu care nu face cît folosul trădării. XXXV. precum şi veşnica ameninţare a unei trădări noi. 4099 • Un tovarăş de drum cumsecade valorează cît un alai. SCHOPENIIAUEll. turor viciilor. Antologie sanscrită. Proverb rusesc 4118 • Trîndavul este frate cu cerşetorul. 328 TRĂD ARE-TR ÎNDĂVIE 4107 • Trădătorul aduce cu dîn. CARLYLE. oricît de frumos ar trîndăvi. Proverb francez 4103 • De la cine nu te aştepţi. IV. Viaţa. FRANKLIN. PAUL DOUMER. tăcere. Secret. CATO. Distiburi despre moravuri către fiu. ipohondria. sinceritate. Tovărăşia rea este izvor de 1 TEOGNIS. 148. Sentinţe. această boală a sufletului. B.

cîte stinge pe jos excesul de muncă cu braţele. 4127 • Trîndavii au totdeauna numai dorinţa de a face ceva. 4132 • Să urăşti greşelile. ea ne aşează mai prejos de cei pe care îi urîm. act. ci viciul. 4141 • Ura este o nemulţumire activă. LA ROCIIEFOUCAULD. LAMARTINE. 4142 • Cînd ura s-a cuibărit în om e tot aşa de greu de scuturat ca şi numele rău. dar mişelul se complace în ură. 4147 • A urî. 153. nu pe cel ce a greşit. VI. un stat atît de tare. S. MAETERLINCK. IORGA. 4140 • De dragostea răilor şi de ura oamenilor buni. V. Lucru. florile şi nemurirea. 4144 • După răzbunare. GOETIIE. p. FRANCIS EACON. 338. 4128 • Omul nu u născut pentru trîndăvie. 11!). Muncă. Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. Pasiunile: Iubirea. să fugi. 21. Proverb italian 4131 • Gura aduce ura. cît ne atrag bunele noastre însuşiri. să ne mirăm că invidia se schimbă aşa de uşor în ură. 331 URĂ-VECIN VECIN-VESELIE 4151 • Se atrage ura făcînd bine ca şi făcînd rău. IV. CICERO. Candid. Principele. 4133 • Urîciunea către altul nu te lasă în odihnă. că-ţi aduce în minte pururea pe cel ce-l urăşti. Timpul. Şcoala muncii. 4145 • Urăşte pe linguşitori ca pe nişte înşelători. cînd iubeşti însă pe cineva nu te întreba dacă are vr-un înţeles. p. MANZONI. A. 4146 • Ura tuturor nu se îndreaptă atît asupra celor păcătoşi cît asupra celor ce pretind că sînt oameni de treabă. dacă te încrezi în ei vor abuza de încrederea ta. 4148 • Egoismul şi ura au patrie. 4136 • Brutalitatea dă naştere la ură. Proverb german 4130 • Nu se urăşte omul.4126 • Trîndăvia adoarme pe sus tot atîtea energii mintale. Tusculanele. N. ARISTOTEL. p. BAL TAS AR GRACIAN. 4137 • Cînd urăşti pe cineva în-treabă-le dacă are vr-un înţeles. MACHIAVELLI. Poezii diverse 4149 • Răul pe care-l facem nu ne atrage atîla prigoană şi ură. p. URĂ (A urî) 4129 • Ura este oarbă. Invidia este o nemulţumire pasivă. Vezi şi: Lene. Proverbe româneşti 4135 • Oricine urăşte pe hoţ şi pe calomniator. LUCIAN BLAGA. IX. PANAIT ISTRATI. Manual. 42. p. -ii. XXX. Eseuri: Despre demnităţi. e o monstruozitate. fie că patima s-ar întinde asupra unui neam întreg. Trecut şi viitor. 10. Despre prietenie. . 8. p. Sfaturi către De-monicos. numai. 4138 • Ura este o mînie înrăită. EPICTET. 76. Cugetări. VAUVENARGUES. XIX- 4152 • O inimă mare dispreţuieşte şi uită. N. 22. Oracolul manual al înţelepciunii In viaţa. Nu trebuie. 330 29. Altă creştere. ura trece la celălalt. 467. 4150 • Cînd ura noastră este prea puternică. 4153 • Ura e un venin care slăbeşte şi ucide mai întîi pe cel care urăşte — fie că e vorba de un om. MEHEDINŢI. Reflecţii şi maxime. ISOCRATE. căci şi unii şi alţii. VOLTAIRE. dar care nu se deosebesc de ceilalţi. fraternitatea nu. 4143 • Urile sînt uneori numai mî-nii zăcule. Pietre pen tru templul meu. I. 4134 • Urîciunea în veci vrajbă între oameni aduce. 285. care să nu poată fi răsturnat de jos în sus prin ură şi neînţelegere? CICERO. se. Maxime şi reflecţii. deci. 4139 • Există o casă atît de trainică. Contele de Car-magnola.

IV. 416. . la cruzimi. Vezi şi: Ajutor. supără-l pe vecin. VESELIE (Vesel. AMIEL. ca să dobîndeşti dragoste de la toţi. . 4166 • Cu vecinul tău să fii pu■rurea în pace. a înveseli) 4179 4180 4181 4182 332 333 • Inima cînd se înveseleşte. un vecin bun este o adevărată comoară. 4156 • Ura. i Maxime. SOLOMON. Proverb francez 4160 • Mai bine să te cerţi cu socrii decît cu vecinii. dar să nu dărîmaţi gardul. I. DEMOCRIT. fie el cît de mic.105 • Nu eşti curat dacă arunci Tnurdâria în curtea vecinului. DIMITRIE CANTEMIR. că cea posomorită din frumos urît te arată. ca să-l ai de ajutor şi tu la păsul tău. sălbăticia îi împinge pe oameni la nedreptate. FRANKLIN. 4169 • Zavistnicul rău se mînie. 4184 • Faţa să-ţi fie totdeauna veselă. într( vecini răi. răutatea. 153. Proverbe. • Vesel să grăieşti cu oricine te întîlneşti. mai bine se veselesc. Proverb indian 4161 • Cine are vecini buni. 4178 • Mai bine un vecin aproape de tine. 4177 • Fii primitor cu vecinul tău şi nu semeţ. 4173 • Ai de suferit atunci cînd cauţi să faci pe placul vecinilor. FRANKLIN. 4155 • Excesul severităţii produce ură. Proverb scoţian 4171 » Vecinul nu se înşeală decît o singură dată. 338. Grădina trandafirilor. 27. Scrisori adresate unui om tinăr. cînd vecinului său vreun bine îi vine. 4175 • Nu arunca piatra în vecini dacă ferestrele tale sînt din sticlă. 4174 • Iubiţi pe vecin. femeile stricate pe cele cinstite. 41S3 • T măr cu tînăr şi bătrîn cu bătrîn. iar de cel nebun mult să te fereşti. cei săraci pe cei bogaţi. chiar dacă este un efect al temperamentului. 10. că de obicei este bunătatea ascunsă. SLAVICI. 4164 • De vrei să ştii cum e oarecine. I. HESIOD. Jurnal intim. Fragmente. Aceştia ştiu că veselia este elan şi vigoare. 4180 • Precum apa inima ţi-o înveseleşte. PANCIATANTKA. faţa înfloreşte. B. VECEV 4157 • Dacă vrei să ştii ce se discută despre tine. Întrajutorare. decît un frate departe. ISOCRATE. ca nimeni să-ţi cunoască rana ce pătimeşti. 128. Sfaturi către Demon icos. B. cei răi pe cei evlavioşi. 4168 • Pe vecinul tău ajută-l la păsul său. decît în sat. Proverb ceh 4158 • Nimeni nu este aşa de bogat ca să nu aibă nevoie de un bun vecin.4154 «Cei proşti urăsc pe cei învăţaţi. Proverbe româneşti 4170 • Puteţi trăi fără prieteni. • Vesel să te arăţi. p. ci pururea potrivit. 4103 • Mai bine să locuieşti în pădure singur. Proverbe româneşti 4187 • Cine recunoaşte dreptatea veseliei? Suflete triste. • Nici prea vesel. şi. • 4167 • Vecin bun ai nimerit. are zile bune. Proverb turcesc 4172 • Mai bine a fi cuiva cu 1000 de rane a se răni decît o dată pacoste şi dosadă de aproapele său a pricinui. mare bine ai dobîndit. VIII (Maxime). Proverb italian 4162 • Cînd vrei să cumperi o casă. şi cînd pătimeşti. aşa şi învăţătura mintea ţi-o înveseleşte. Proverb danez 4159 • Cine are un vecin bun are o dimineaţă bună. 4176 • Un vecin rău este o mare nenorocire. la cele mai neomenoase răzbunări. ci numai caută cum trăieşte cu vecinii săi. e o binefacere. Almanahul sărmanului Kiehard. 4188 • Evită bucuriile şi veseliile prea mari. Munci şi zile. dar nu fără vecini. cercetează mai întîi de are vecini buni. 4. 4185 • Cu cel înţelept să te veseleşti. anul 1754. SAADI. nici prea trist. nu întreba departe. mînia. partea Ii-a. Istoria ieroglifică.

iar cel întunecat o lume întunecată. 5. SCHOPENHAUER. 123. CLEMENT ALEXANDRINUL. ca cum ai tot plînge. EPICTET. 4197 • Faţa aşa să-ţi fie cum se cade omului de cinste şi de omenie să nu fie tristă. 137. minciuna.FRANCIS BACON. Viaţa. N. la voie bună/ Trebuie să se vorbească / Care pe om să-l veselească Iar nu care să-l mîhneas-că / Şi spre jale să-l pornească. 48. ALEXIS CARREL. 4198 • Undeva cînd se adună / La chefuri. 4204 • Omul vesel îşi creează o lume veselă. Scrieri filozofice: Învăţătura politicească.. 4189 • Acela care va merge vesel la muncă şi suferinţa lui. veselă şi cît mai lipsită de tristeţe. drept ori cocoşat. Lucrul acesta este cu putinţă numai atunci cînd nu-şi fixează plăcerile în lucruri trecătoare. 4193 • Supremul bine pentru om este o viaţă cît m„. DE. 2. 4196 • Veselia omului este ca mirosul florilor. 4209 • Sînt virtuţi sociale şi vicii antisociale. 3G. CHAMFORT. sărac ori bogat: o fericit. este cel mai bun mijloc de fortificare morală şi spirituală. SMILES. Din nenorocire ceva asemănător se întîmplă şi. a cărei floare este veselia. NICOLAE CEAUŞESCU 4211 • Este sigur că viciul aduce nenorocire. ANTON PANNJIristoitie. BALTASAR GRACIAN. 7. 4202 • Să primim veselia cu braţele deschise oricînd se iveşte. de aceea este vesel. necinstea. a cărei veselie să-ţi împrăştie mîhnirea. Liniştea sufletească. 335 VICIU 4207 • Sărăcia nu este viciu. Reflecţii asupra purtării omeneşti. Pedagogul. nici iară să fie. 4212 • Cu preţul unui viciu se pot creşte doi copii. Eseuri: Despre Îngrijirea sănătăţii. ION CREANGA. Proverb francez 4208 • Se ştie că păcatele şi viciile cuiva le iertăm cînd începem să le înţelegem. II. p. CARLYLE. TH. 4206 • Veselia valorează tot atît cît şi liniştea. SAMUIL MICU. DEMOCRIT. căci nu vine niciodată la vreme nepotrivită. ziua şi noaptea. Aforisme. Fragmente. Fii om de caracter. puţin importă dacă este tînăr sau bătrîn. 164. ca cum ai tot rîde. ea nu se înalţă din suflete veştede. carierismul sînt vicii care alterează grav fizionomia omului şi vin în cea mai flagrantă contradicţie cu princi piile morale ale noii noastre societăţi. 4191 • De drumeţul care cîntă să nu te temi. 163. Ea îţi luminează inima şi-ţi fortifică spiritul. Fragmente. p. 175. p. ca sabia neascuţită. B. 4195 • A fi vesel cu măsură este un adevărat dar şi niciodată un cusur. 246. este tovarăşa dragostei. 4210 • Tendinţa de a duce o viaţă de lux prin cîştiguri ilicite. FRANKLIN. . "4192» Omul nobil este împins totdeauna către lucruri drepte şi legale. 79. Virtuţile sociale produc unirea şi pacea. 4205 • Veselia este ogorul cel mai bun pentru propăşirea bunătăţii şi virtuţii. 4203 • Cît de mare bine este cînd poţi găsi o inimă pregătită. Discobolul. N. puternic şi fără griji. aforisme şi însemnări. Voioşie. 11. Ivan Turbincă. 4194 • Ferice de cine nu suspină după ce n-are şi se veseleşte cu ce are.. VII. doica răbdării şi mama înţelepciunii. sinceritate. p. SNECA. S. ci în cele grele să fie grea şi în cele glumeţe să fie veselă. 189. 4213 • Viciile sînt călăi care te omoară încet. amorul. cu meritele şi virtuţile cuiva. Cugetări. căci dă posibilitatea sufletului să-şi recapete forţele. moartea. Muncă. 4190 • Rostul petrecerii esle în-veselirea împreună cu coi adunaţi la un loc. 4201 • Să căutăm mai înlîi a păstra acea deplină sănătate. VII. cînd prindem să le înţelegem. Maxime şi cugetări. Almanahul sărmanului Richard. 334 Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. 4199 • Izvorul cel mai direct al fericirii este o fire veselă. IORGA. căreia să-i încredinţezi în linişte toate tainele tale. Un grăunte de bună dispoziţie sărează totul. ele încep să se evaporeze. IV. tăcere. Vezi şi: Rîs. VI. SCHOPENHAUER. XXIII. 129. anul 1747. IORGA. Cugetări. p. 49. LUCIAN BLAGA. numai acestuia ogorul timpului îi va de roade. 4200 • Omul vesel. această calitate îşi găseşte numaidecît răsplata în ea însăşi. Pauvrete n'esl pas vice.

în război cu viciile. nesiguranţa purtări^ toate acestea sînt vicii ale sufletului. 4220 • Cine nu urăşte destul viciul / Nu iubeşte destul virtutea. 4238 • Mulţi oameni nu ţin atît a fi virtuoşi cît să pară. fericit. IV. T1TUS LIVIUS. dar deosebite şi care. CICERO. nestatornicia sentimentelor. . DENTS B.4214 • Frămîntarea sufletească. XCV. Ea face pe om raţional. SENECA. VIRTUTE 4224 • Cei ce trăiesc aceiaşi virtute se iubesc. Scrisori. Laelius. 4221 • Un viciu aduce pe un altul. Proverb slovac 4234 • Virtutea morală o dobîn-dim prin obişnuinţă. Proverbe româneşti. VII. gîn-ditor. 4232 • Nimic nu ne produce mai mare bucurie. IX. 4230 • Cinsteşte virtutea. circumspect. BOILEAD. Prefaţă la Istoria romană. PASCAL. III. Caracterele. 98. 4231 • Virtutea e înţelepciunea înţelepciunilor.ute. 423C • Prieten al virtuţii. firea cu toate. mai degrabă decît virtuos. 4226 • Virtutea încoronează pe cel ce o cinsteşte. Sentinţe. nici leacurile lor. Discurs asupra poeziei dramatice. că pe tine te cinsteşti. 4215 • Interesul pune în valoare toate felurile de virtuţi şi de vicii. FRANKLrN. Scrisori către Luci-lius. XI. o căinţă în suflet. în omul pe care nu-l cunoşti priveşti îmbrăcămintea. 4239 • Nimic nu captivează mai mult decît exemplul virtuţii. Eseuri. LOCKE. 4219 • Există vicii care sînt legate numai prin altele de noi. 2. XXVI. I. Nărav. 4241 • Virtutea rămîne scopul comun al tuturor desăvîrşirilor şi cauza primară a tuturor beatitudinilor. zgirie şi sîngerează el însuşi. pare a fi. XI. Etica nicomahică. VIII. Către sine însuşi. LA ROCHEFOUCAULD. veridic şi erou în toate privinţele. ARISTOTEL. L. 4223 • Nu putem suporta nici viciile noastre. Despre DIDEROT. 28. care totdeauna MONTAIGNE. BALTASAR GRACIA3NT. ca modelele de vir-. cum s-a spus. ş-apoi te înveseleşti de ea. LA BRUYERE. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. 92. 4225» în omul pe care-l cunoşti respecţi virtutea. II. prietenie. 4. 1103 b. plăcut. Nihil est virtute amabilis. X. 4240 • Caută virtuţile Ia alţii şi viciile la tine. înţelept. cugetat. 4227 • Virtutea — nărav înţelept. care ne sar în ochi din belşug din faptele contemporanilor noştri. Fabule. onest. 336 337 y 4233 • Nu vă încredeţi în femeia care prea des vorbeşte de virtutea sa şi în bărbatul care se făleşte cu cinstea sa. 70 4216 • Viciul trebuie combătut înainte de toate. cu strădania. 18 4218 » Viciul lasă ca un ulcer în carne. 4229 • Virtutea se cinsteşte şi în viaţă şi după moarte. 4235 • Virtutea şi cel virtuos. J. PUBLIUS SYRUS. cu chinurile cele mai grele. 4242 • Virtutea nu este decît trans-minterea binelui. Vezi şi: Defect. Proverbe chineze. brav. MARC AURELITJ. 300. cugetări despre 4217 • Numai viciul aduce ruşinea cuiva. în ciuda raportului ivit între ele. 4228 • Virtutea se dobîndeşte cu munca.B. Maxime. J. nu se presupun totdeauna în acelaşi om. CICERO. chibzuit. ROUSSEAU. 4237 • Nimic nu-i mai plăcut ca virtutea. 1166 a. 4222 • Fii în pace cu oamenii. 21. smulgeţi trunchiul şi ele se îndrep-tează ca ramurile. 53i educaţie. Cugetări. măsura pentru fiecare om. Clteva Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale 2. nici chiar semnul viciului.

VOLTAIRE. 224. 4246 • Omul are mai multă sete de glorie decît de virtute. Fii om de caracter. LOCKE. Vezi şi: Ajutor. SAMUIL MICU. p. CHEVALIER DE MERE. VII. unde nu este virtute. IV. Ii-a. Înainte de a ieşi de sub ocrotirea casei părinteşti şi de sub supravegherea educatorului său.. I. Corespondenţă: Către Preşedintele Henault. IV. 4269 o La plăcinte. Virtutea. cînd iartă. chiar şi virtutea. 4258 • Orice virtute este întemeiată pe măsură. Maxime şi sentinţe. 4267 • Viteazul atunci mai mult se cinsteşte. VII. Glnduri. ci cu ce realizează în mod obişnuit. 4255 • Virtutea unui om nu se măsoară cu eforturile sale. 143. căci dăinuiesc cel mai mult. împreună cu firea noastră. S. LXVI. VLAHUŢĂ. SENECA. 4253 • Naşterea nu valorează nimic. 48 4248 • Virtutea se dobîndeşte mai greu decît cunoaşterea lumii. ed. rar o mai poate dobîndi. VOLTAIRE. PANCIATANTRA. 648.B. atunci viteaz se arată. Comentar la epistola I Tesalonicieni. e singurul bun care ne 4245 • Totul se învaţă. 4261 • Un virtuos evită pe cel vicios. IX. 31 octombrie. Don Juan. 4251 • Virtutea este o făclie. 4250 • Apreciem puterea.) după cum scoica nu-şi pierde albeaţa nici cînd e mistuită de foc. 338 4247 • Există şi o falsă virtute — făţărnicia. ROUSSEAU. MOLIERE. Dreptate. Scrieri filozofice: Etica sau Învăţătura obiceiurilor. 4244 • Virtutea cînd se altoieşte şi creşte curată. Sfaturi către De-monicos. XXXI. 4252 • Stîlpul pre carele se rază-mă omenirea şi cinstea este virtutea. 339 4259 • Oamenii virtuoşi îşi sînt folositori unii altora. IV.. Datorie. Caracterele. 4254 • Un om superior nu-şi leapădă virtuţile. tragedia Maho-met. p. 135. Faptă. Tînărul. 1740. 70. act. însoţeşte pînă la bătrîneţe. JOUBERT. 10. I. adevărata virtute — lucrul cel mai greu de realizat şi cel mai de preţ — este ceea ce trebuie să urmărim în educaţie. 378. omilia V. A. 35. 4257 • Cine nu urăşte destul viciul /Nu iubeşte destul virtutea. 4260 • Virtuţile cele mai însemnate sînt acelea care se raportează la nevoile zilnice. la război. 31. cînd pentru folos obştesc se războieşte. PASCAL. 4243 • Virtutea se împarte în două: a se feri de rele şi a face binele. VITEAZ 4265 • Numai la război se cunosc vitejii. înapoi.. 4268 • Cel în putere. chiar cînd se află în împrejurarea cea mai grea(. Amphitruo.. Proverbe româneşti . se. X. Scrisori către Luci-lius. bogăţia şi chiar virtutea numai dacă ne duc spre fericire. SMILES. Fabule. 4263 • Ador virtutea adevărată. 140. iar nu impertinenţa sau vreuna din gravele arte care te învaţă să te descurci în viaţă 4249 • Consider virtutea ca prima dintre toate calităţile necesare oricărui om şi oricărui gentlemen. fără de care virtuţile sale vor fi primejduite. Bine. J. în sufletele tinerimii de azi. 4256 • Virtutea îşi are răsplata în sine. J. PLAUT. Cugetări.. înainte. 15.. ISOCRATE. adecă fapta bună. 4266 » După bătălie mulţi viteji se arată. LA BRUYEBE. IOAN HRISOSTOM. Clteva cugetări despre educaţie. JUVENAL. 63. III.HOLDACH. 4262 • Suflaţi colbul de pe cronici şi faceţi să renască virtuţile bătrînilor de atunci. J. Cugetări. Cînd tînărul a pierdut-o. care nu luminează numai pe cel ce o posedă. CIX. ci şi pe cel care o priveşte. 4264 • Muritorii sînt egali: deosebirea dintre dînşii n-o face naşterea. Satire. ci doar virtutea. trebuie înarmat cu oarecare tărie de caracter şi informat despre oameni. Sistem social.

-l284 • Frate-mi eşti. 4282 • Rara vedere / B mai cu plăcere. cu o valoare morală perfectă. curajul civic care-l face să înfrunte opinia contrară. Bărbatul viteaz entuziasmează pe cel slab şi-l forţează. II. J. Clteva cugetări despre educaţie. Proverb rusesc 340 341 VOIOŞIE-VORBÂ •4286 • Cel ce bale la poarta altuia să se aştepte să i se bată şi-n poarta sa. 4293 • Pe prieteni trebuie să-i primim cu voie bună. Sfaturi către De-monicos. nu înseamnă să te întorci numaidecît. 4290 • Nu îndesi întîlnirile tale cu aceeaşi oameni şi nu le lungi vorbind despre aceleaşi lucruri. 2l(i. 104. 4271 s Viteazul nu are numai curaj. Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă. 4295 • Dacă oşti undeva primit bine. 54. 4272 • Sinceritatea desăvîrşită este cea mai înaltă şcoală de vitejie. Predici. Nu veni nechemat şi du-te numai cînd eşti trimis. 143. 4277 • In fiecare exemplu de purtare energică există putinţa ca el să fie imitat. P. Mors ipsa refugit saepe drum.. LOCKE. ca să fii bine primit. care este. Farsalia. p. ISOCRATE. ponegrirea şi defăimarea. LA BRUYERE. 4283 • Mairăruţ /Mai drăguţ. FORSTER. S. II. II. BALTASAR GRACIAN. Prcciosa. ANTIM IVIREANUL. 13. să-l urmeze. 20. Fii om de caracter. LUCAN.4270 • Nici unul din cei trişti nu iaste vitez la începutul strădaniei. aproape. Hcspcrus. Cartea copiilor mei. totuşi. IV. Proverb turcesc 4287 • Spune-mi cu cine eşti în vizită şi-ţi voi spune cine eşti. /' Dar la noi mai rar să vii. stingheritoare robire. frate să-mi fii. SMILES. PANCIATANTRA. XIV. siguri. Oracolul manual al Înţelepciunii în viaţă. ReIlecţii sau sentinţe şi maxime ! morale. cu zîmbot şi voioşie. 4289 • Vino cînd eşti dorit. 75. 4276 • Cei viteji nu-şi pierd curajul nici chiar cînd soarta se arată înfricoşătoare.. căci omul se satură de toate. Îndrăzneală. îndrumarea . cînd se conduce după regulile care călăuzesc pe omul onest şi pe bunul cetăţean. I. 1. 24. 1. CERVANTES. virtutea primordială. cînd este susţinut de măestria conştiinţei sale. RICHTER. 83. 4281 • Rara întîlnire / B mai cu iubire. face plăcere cînd pleacă. p. Proverb francez 4279 • Vizitele cele mai plăcute / Sînt cele mai rar făcute.P. X. J. critica nedreaptă. W. XVI. 4288 • Deschideţi-vă casa amicilor intimi. Despre mînie. 4294 • Cel ce vine rar este totdeauna bine venit. şi n-o deschideţi decît lor. Proverbe româneşti 4285 • Un vizitator care vine într-un timp nepotrivit este mai rău văzul ca un tătar. PAUL DOUMER. 4280 • Vizite cînd faci. 4275 • Chiar şi moartea ocoleşte uneori pe cel viteaz. |4273 • Vitejia nu suferă glume. VII. fă-le pentru dragoste. . decît ca să-şi comunice unele altora lucruri pe caro şi unele şi altele le ştiau deopotrivă şi care prea puţin merită să fie cunoscute. I Muss mau nicht gleich wieder-kommcn. El are şi curajul moral. nu cu sprîncenelc încruntate. WOLFF. Cartea copiilor mei. să nu se întîlnoască dccît ca să spună nimicuri. PAUL DOUMER. Don Quijote. iar nu pentru iscoadă. LA ROCHEFOUCAULD. FR. BALTASAR GRACIAN. 4292 • Cine ştie să se facă plăcut persoanelor pe care le frecventează fără să se coboare pînă la linguşiri josnice şi servile a găsit adevărata artă de a trăi in lume şi este bine venit şi preţuit oriunde. Wird mart ivo gat aufgenoimnen. 284. Vezi şi: Curaj. VIZITĂ 4278 «Cel care nu face plăcere cînd vine. PLUTARII. 4291 • Penibil obicei. 4274 • Bravură desăvîrşită este să faci fără martori ceea ce ai face în faţa întregii lumi.A. vieţii pentru băieţii şi fetele î de la 18 ani. Caracterele.

4321 • Pasărea so prinde cu grăunţe. TOLSTOI. 4318 • Cu vorbe plăcute înmulţeşti învăţătura. 191. 4310 • Vorba dulce / Mult aduce. ) 433S • Iubeşte a vorbi mai des cu cei mai bătrîni. VORBĂ (A vorbi) 4301 • Vorbeşte puţin. 4330 • Acela vorbeşte mai bine. Proverb latin 4305 • Cine vorbeşte seamănă. îm-brăcînd în demnitate îndeletnicirile cele mai umile. aşa e şi vorba. că mulţumit se duce. 4322 • Vorba de om sărac nimeni n-o ascultă. 4319 • Pomul după poame. mai bine să te îneci. S. L. Fragmente. cel mai mare dar . din gură să-ţi iasă. 4323 • O vorbă bună stinge focul mai curînd decît o bute cu apă. 4320 • Vorba cu dulceaţă. cine ascultă culege. El îndeamnă şi pe alţii la lucru. iar cea de bine se înnămoleşte. 4329 • Cînd altul grăieşte nu-i lua vorba din gură. Proverb albanez 4302 • Păsările se prind de pi-cioaro şi oamenii de vorbe. cel ce grăieşte spre apărarea celui nevinovat. 16. 4333 • O vorbă rea răneşte mai mult decît o sabie ascuţită. 4298 • Voioşia ne vine de la caracter.Vezi şi: Masă. Oaspete. Fabule. Proverb indian 4303 • Să ştii mult. 9. 3312 • Vorba multă. FRANCIS BACON. nenorociţi. ascultă mult. talis oratio. V. 4314 • Intîi te gîndeşte şi apoi vorbeşte. 4324 • Vorba cînd scapă din gură. şi cînd auzi pe altul fă-te că nu auzi 4342 • La vorbă să nu te sfieşti. dar nici să te pripeşti. 4299 • Un suflet voios este totdeauna viguros şi mulţumit. 4327 • Cînd vei vorbi pune-ţi trei lacăte: la inimă. Testamentul meu. fie cît de scumpă. . Surîs. la gît şi la gură. Qualis vir. răspunde-i cu vorbă dulce. 4313 • Omul se cunoaşte din vorba sa şi nuca cea seacă din uşurinţa sa.. întunecaţi. ori minte multe. bine să răspunză. 4317 • De vorbă bună nu te doare gura. omul cu vorbe frumoase. i 4337 • A şti omul să asculte şi :. i" 4297 • Voioşia se dobîndeşte prin măsură în plăceri şi prin cuminţenie. ui vorbei. 4334 • Vorba rea merge ca fulgerul. 4300 • încercaţi şi veţi vedea că. Proverb persan 4306 • Şi binele şi răul din vorbă izvorăsc. 281. 4340 • Vorba pentru ţara ta. 4325 • Numai cu vorba /Nu se face ciorba. ca piatra cînd scapă din mînă. 4308 • Cine vorbeşte multe ori ştie multe. FLORIAN. să spui puţin. e mai bine să fiţi voioşi şi fericiţi. 4331 • Cine spune multe spune mai puţin decît cel ce tace. 4326 • Cînd îţi lipsesc mijloacele de a ajuta pe oarecine. SJIILES. Eseuri: Des-i pre Îngrijirea sănătăţii. nici să te obrăzniceşti. ed. în loc de a fi mînioşi. 4332 • Vorba de rău fuge ca glonţul. 4328 • Cînd nimeni nimic nu va vorbi de tine. 4309 • Ori te porţi cum ţi-e vorba. Ajută-te singur. sărăcia o-mului. VOIOŞIE (Voios) 4296 • Caută voioşia mai degrabă decît bucuria. 4836 • Nu vorbi neîntrebat. nici cum o mai poţi opri. Veselie. 4315 • După vorbă se cunoaşte omul. ci aşteaptă mai pe urmă. p. ori vorbeşti cum ţi-e portul. 4316 • Stiipîneşte vorba pînă nu ai voi'bit. ca purtarea să înveţi. omul după vorbe se cunoaşte. IV-a. cea mai si'întă vorbă după datoria ta 4341 o Vorbe de necinste nicicum se cuvine nici să auzi acum a grăi. 4335 • Vorba de rău mai lesne se crede. 4B07 • Vorba puţină şi mîncarea puţină nu strică niciodată. Vezi şi: Rîs. 4339 • Vorba în zadar mai multă pagubă îţi aduce. Proverb italian 4304 • Cum e omul. 342 343 VUKBA 4311 • O vorbă i-a scăpat / Şi-a fost spînzurat. DEMOCRIT.

97. 4376 • Să vorbeşti numai în două împrejurări: sau cînd ştii ceva sigur sau cînd eşti nevoit. 4858 • De vorbiţi mă fac că n-aud. 4353 • Este urit a vorbi despre tine însuţi. 4351 • Nu trece peste vorba celor bătrîni. Cartea Înţelepciunii.4343 • Cine mult vorbeşte puţin foloseşte. Almanahul sărmanului Ricliard. p. Maxime şi reflecţii. Proverbe româneşti 4346 • Cine vorbeşte vinde. Taras Bulba./ Nu zic ba şi nu vă laud. cu cei du aceeaşi vîrstă prietenos şi cu blîndeţe. 241. tot ce ai şi tot ce poţi. 274. că şi ei au învăţat de la părinţii lor. p. 29. adesea chiar cu un cuvînt aspru. Farmecul ei şi mai mare-i. FRANKLIN. GOETHE. ESCHIL. EPICTET. la vremea lor. 40. 4355 • Vorbele fiind uşoare nu te pot lovi. 4359 • De vrei să auzi bine de tine. Ora■ colul manual al înţelepciunii In viaţă. ERASM. 377. învaţă-te a vorbi bine do alţii. poezia De vorbiţi mă fac că n-aud. Fragmente. Despre îndatoriri. o. 4345 • Vorbitorii seamănă. cînd ştie măsura să ţină. anul 1739. mai ales atribuindu-ţi merite care nu corespund realităţii şi imitînd pe militarul fanfaron. să-l îmbărbăteze. cu o privire mai serioasă şi cu întoarcerea feţii sau cu ceea 344 345 h ce su zice neluarea în goarnă. cine ascultă cumpără. HESIOD. vorbeşte mult. 109. iată podoaba unei femei. 46. produce scîrbă. Proverb general 4347 • Cine spune ceea ce-i place aude ceea ce nu-i place. ci într-o vorbă care. 160. tăcuţii recoltează. 86. p.11. GOGOL. 4363 • Vorba vindecă mînia. faptele însă te rănesc şi chiar te ucid. fără a măguli pe auditorii săi.V. I. dar să nu vrei să asculţi să ţi se vorbească despre nimic. 4362 • E nepoliticos să întrerupi pe cineva care vorbeşte. 721. CLEMENT ALEXANDRINUL. BKN-SIRAH. 4375 • Nu întrerupe niciodată vorba celui ce se bucură şi nu lăsa să se reverse niciodată durerea celui întristat. B. 4373 • Bagă de seamă ce vorbeşti şi cum vorbeşti. 4372 • Dacă tu vorbeşti de rău pe altul. G. DEMOCRIT. 713-— 714. 4350 • Vorbele care ating pe alţii trebuie să fie întrebuinţate cu zgîrcenie. 4371 • Vorba zgîrcită e-adevă-rată comoară. 228. într-o societate. Prometeu. 4366 • înţelepciunea cea mare nu stă într-o vorbă de dojana. 41. ARHIDAMIDAS DIN SPARTA. în rîsul celor ce te ascultă. 8. 4354 • Trebuie să ne ferim cu desăvîrş'ire de vorbirea necuviincioasă şi să oprim cuvîntul celor ce o fac. 4361 • Cu cei în vîrstă trebuie să vorbeşti respectuos şi în puţine cuvinte. Privind viaţa. N. 4348 o Cine ştie să vorbească ştie şi cînd trebuie să vorbească. 4367 • Aceasta să fie fie grija do fiecare clipă. 4370 • Vorbeşte fiecăruia în limba lui. 4357 • Vorbă puţină. II. fără să-şi bată joc de nenorocirea omului. Munci şi zile. N. AL CB U. CICERO. Pedagogul. Fragmente. 4349 • Despre tine însuţi nu trebuie să vorbeşti decît rareori şi cu cuvinte bine cîntărite. înainte de a termina. VORBA 346 4369 • Cine vorbeşte lucruri role va auzi mereu şi mai rele. 4. 4364 • Nu spune tot ce ştii. numai . Buna-cuviinţă pentru copii. Cugetări. Eseuri: Despre conversaţie. 4368 • Vorbeşte ca într-un testament: cu cît mai puţine vorbe. 4365 • Cel care. citat de Piutarli In Vieţi paralele. mult folosesc. VII. 4860 • De la vorbă bună treci la faptă bună şi în curînd vei ajunge să auzi bine de tine. Opere complete. CONTA. FRANCIS BACON. Fragmente. ou atît mai puţine procese. de a nu vorbi niciodată în superlative. 4356 • Este un semn de prea mare ambiţie să vorbeşti despre toate. 8. să nu te miri că vei auzi vorbindu-se de tine şi mai rău. 4344 • Şi vorba şi tăcerea şi una şi alta. EMINESCU. V. 38. tot ce datorezi. să-i dea curaj. 4374 • Vorba bună şi zîmbetul şi fapta binefăcătoare sînt raze ale soarelui răsfrînte în sufletul omului.. IBRĂILEANU. 4352 • Pregăteşte cuvîntul tău şi aşa vorbeşte. 33. IORGA. 7. BALTASAR GRACIAN. M. spre a nu se depărta de adevăr şi spre a nu ne înjosi înteligenţa.

Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale. PUBLIUS SYRUS. 10. 4389 • Vorba trebuie întrebuinţată acolo unde rostirea ei aduce folos şi se întipăreşte pentru totdeauna ca o culoare pe stofă albă. cu înţelepciune. 4406 • Vorbele zboară. 4398 e Vorba ce n-ai spus-o se mai poate spune. MONTAIGNE. care n-au nici un frîu la vorbe. ANTON PANN. Despre cusururi şi urlciuni. dar puţini oameni pot vorbi cu rinduială. Gură. 4397 • Să nu pierdem din vedere că oamenii scurţi la vorbă şi cu tilc. Limbă. TERENŢIU. 8. IV. Prov. plugarul de taurii săi. 4405 • Viaţa să nu-ţi contrazică vorbele. IV c. MARC AURELIU. care jigneşte. în orice alt caz. citat de Plutarh In Despre limbuţie. MICU. Despre vorbire. în sufletul vorbitorului. 145. moartea. 162. VRĂJMĂŞIE (Vrăjmaş) .ire iarăşi. ed. şi par mai înţelepţi decît aceşti uşuratici limbuţi. VIII. cum vorbeşte in absenţă. ISOCRATE. pe cît este cu putinţă. VIII. Sfaturi către De-monicos. 43. MEHEDINŢI. 4398 • Corăbierul vorbeşte de vînturi. cel care tace. SMILES. 4394 • Nimeni nu vorbeşte de noi. e mai bine să taci decît să vorbeşti. Şcoala muncii. Caracterele XI. LOCKE. PANCIATANTRA. sînt mai admiraţi. ANTON PANN. Viaţa. 4380 • Cel care vorbeşte puţin are numai de cîştigat. p. 8. Către sine Însuşi. ei/Iar nu s-o trînteşli cînd vrei. SCHOPENHAUER. 14. Cugetări. 4404 • Cît e de bună o vorbă spusă la locul ei. III. amorul. 4391 • Din vorbă se face faptă şi din faptă vorbă. 143. PASCAL. 4388 • Orice om poate vorbi potrivit adevărului. Şcoala maternă. LA FONTAINE.i arăta cineva inteligenţa sa proştilor şi nebunilor: să nu le vorbească. IV-a. n-ar mai fi patru prieteni în lume. VI. Ajută-te singur. 4386 • Vorba şi fapta care tulbură liniştea căsniciei e o săgeată înveni nată. SOLOMON. nu vorbiţi voi înşivă de voi. niciodată.. Vezi şi: Cuvînt. 23. J.în aceste două cazuri cuvîntul este preferat tăcerii. IV h.. II. 4392 • Vezi bîrna din ochiul tău/ Şi nu vorbi pe altul de rău. 483. 15. Ed. 23. şi foarte adesea că vorbeşte prea mult. Andria I. Cîteva cugetări despre educaţie. IX. căci uneori vorbele sînt adevărate lovituri. SIMONIDE. Dar amîndouă sînt rele cînd sînt exagerate. ^ LA BRUYERE. care provoacă răni greu de vindecat. Altă creştere. Scrieri filozofice: învăţătura pulilicească. 4403 • Cei nechibzuiţi la vorbă sint ca împunsăturile de sabie. mai iubiţi. KOMENSKY. 149. 10. se presupune că este foarte inteligent. SAMUIL. 4390 • Vorba-şi are şi ea vremea. se presupune că este inteligent. 4402 • Poţi să-ţi qperi principiile şi părerile cu o deosebită simplitate fără să fie nevoie de vorbe tari sau de atitudini arogante. 101. 86. PROPERŢIU. 4399 • Vorba e întotdeauna mai îndrăzneaţă decît fapta. 4393 • Daca oamenii ar şti ce se vovbeştc unul despre altul. II. 58. scripta manent. 12. I. p. S. 347 4383 • De obicei vorbim de rău mai mult din vanitate.rbe. 3. 4377 • Vorbiţi. 4381 • Este bine să vorbeşti şi mai bine să taci. iu prezenţa noastră. XII. 137. Despre vort. V. I. cele scrise rămîn. 4400 • Nu e decît o cale pentru a-. p. 4382 • Vorbeşti puţin cînd vanitatea nu te face să vorbeşti. SCHILLER. Eseuri. dar cea spusă nu so mai poate lua înapoi. Discuţie. 4378 • Vorbirea şi tăcerea sînt necesare în viaţa noastră de totdeauna. dar şi tăceţi. cu dibăcie. Verba volant. ale cărei urme rămîn în trupul şi sufletul copilului tău. 115. 53 4385 • Deprinde-te să fii atent cînd vorbeşte cineva şi transpu-ne-te. Aceasta mai denotă şi o totală lipsă de respect. Despre limnuţle. că aceasta este împotriva înţelepciunii. 4379 • Rareori se căieşte omul că vorbeşte puţin. atunci cînd este de trebuinţă. 4384 • Mania de a întrerupe pe cineva cînd vorbeşte este unul din semnele cele mai evidente ale unei educaţii deficitare. iar dacă este cu adevărat. ANTON PANN. 15. Fabule. Stets die Sprache kerker als die That. Elegii. 4401 • Cel care vorbeşte adesea se căieşte. 18. 4395 • Dacă vreţi ca lumea să vă vorbească de bine. căci s-a răspîndit şi s-a revărsat. decît din răutate. PLUTARH. S. Sentinţe. VH-a. LA ROCHEFOUCAULD. ostaşul de răni şi păstorul de oile sale. 284. Die Piccolomini. 4387 • Ciad vorbeşti nu se cade să vorbeşti cu vorbe înalte şi trufaşe.

fie cît de mari. • Ochii zavistnicului văd şi cele ce nu sînt. • Intre rude şi prieteni. 94. că prietenii le ascund. locuri să pustiesc. 4419 • De ţi se dă prilej să ajuţi şi să faci bine vrăjmaşului tău. 441S • Inimile altora nu le înstrăina de către tine şi pe nimenea. cel mai cumplit duşman. 355. 4420 • Aşa şi vrăjmaşului tău acum. 4431 • Zavistia cel mai cumplit vrăjmaş al prieteşugului. nu ţi-l face vrăjmaş. A zavistui) 4421 4422 4423 4424 12 / 350 • Zavistia. Scrieri filozofice. 4412 • Pururea să te sileşti ca pe vrăjmaşii tăi prieteni să-i dobîn-deşti. Istoria ieroglifică. spre cele viclene şi nu să părăseşte a nu zavistui binele şi cinstea altora. Invidie. 4408 • Cu cît mai mare eşti. VARLAAM. cetăţi să risipesc. cît se supără de ale altora fericiri. nici la vreo călătorie pe vrăjmaş să-l iei soţ. învăţătura politicească. XI. Vezi şi: Duşman. muma răutăţilor. Răzbunare.68. 4415 • Nu da sabia în mîna celui vrăjmaş. dar zavistnicul nicicum la pace poate gîndi. 4430 • Să nu zavistuieşti pe cel mai vrednic decît tine. . fă-i. fie cît de mici. pentru că iaste pornit omul. atunci vrajba lui vei potoli. Case sărăcesc. cînd te vede fără nici un necaz. IT. Predici: Scrisoarea la leat 7220 (1712). 4433 • Zavistia ieste jiganie cu multe capete şi cu toatele înghit pizmă şi deodată borăsc gîlceavă şi vrajbă. 8. ci să te iei după el. Vezi şi: Gelozie. 348 349 VRAJMĂSIE-ZAVISTIE ZAVISTIE 4400 • Cel mai mare vrăjmaş se poate îmblinzi. Răutate. nicicum zavistie să bagi. şi-i ajută. 4434 • Şi pînă în ziua do astăzi pentru zavistie mulţi fac rău. IV. partea I-a. 4414 • Dela vrăjmaşii tăi poţi află năravurile tale. 4410 • Vrăjmaşul din prieten. MARC AURELIU. ca să le afli vorbeşte şi cu duşmanii tăi. că aceasta este faptă de minte vitează şi mult face să judece alţii de tine. cu destoinicia ta. de aceea. şi făţărnicia dragostei. Î5 • Zavistnicul niciodată suferi binele celuilalt. cu atit vrăjmaşi mai mulţi dobîndeşti. cela ce ţi-a făcut rău. Cazania. 100. Cazania. 4427 • Zavistnicul şi pizmătă-reţul atunci crapă de necaz. 316. Proverbe româneşti 4432 • Răutatea şi zavistia din lume nici au lipsit. Pizmă. de-i vei îngădui cu blîndeţe. 4413 • Nici în casă. din tinereţele lui. 4428 • Pe zavistnic şi pizmătăreţ cu nimic îi biruieşti decît cînd le răsplăteşti cu obraz vesel şi mîndru. pe el să-l întreci. DIJIITRIE CANTEMIR. măcar cît de mişel. nu • Zavistnicul nu se mîh-de ale sale necazuri. nici va lipsi. ANTIM IVIREANTJL. Proverbe româneşti 4416 • Vrăjmaşul înţelept e mai bun decît prietenul fără minte. • Zavistnicul crapă cînd vecinul se înalţă. Proverb turcesc 4417 • Omul se desparte însuşi din ură şi vrăjmăşie de aproapele său şi nu cugetă că din pricina aceasta s-a depărtat în acelaşi timp de toată lumea. p. Către sine Însuşi. In luna glienarie In 13 zile. 4411 • Cît vei putea. nici la masă. ca să ajungi ca el. VARLAAM.4407 • Om mare fără vrăjmaş nu este. ZAVISTIE (Zavistnic. SAMUIL MICU. să te fereşti a nu te învrăjbi cu cei mai mari ai tăi. II. ci pururea să te sileşti. 4429 • Să nu zavistuieşti numele cel bun.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful