DREPT PROCESUAL CIVIL TEMA1 NOTIUNEA SI SISTEMUL PROCESULUI CIVIL SI ALE DREPTULUI PROCESUAL CIVIL.

NORME DE PROCEDURA CIVILA

1. Definirea procesului civil = activitatea desfasurata de instanta, parti, organe de executare si alte personae sau organe care participa la infaptuirea de catre instantele judecatoresti a justitiei in pricinile civile, in vederea REALIZARII sau STABILIRII drepturilor si intereselor civile deduse judecatii si executarii silite a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii. doua faze: (1) judecata (COGNITIO) si (2) executareasilita (EXECUTIO) (1) – declansata prin CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA – care investeste instanta competenta; are mai multe etape (nu este obligatoriu sa existe toate): a. faza scrisa – partile se incunostiinteaza reciproc asupra pretentiilor, apararilor, probelor; b. etapa dezbaterilor in sedinta de judecata – complexa, mai multe termene, partile isi sustin in mod real si contradictoriu pretentiile, sa administreze probe, sa le analizeze si sa puna concluzii; c. faza cailor extraordinare de atac - poate exista, si vizeaza hot definitive sau irevocabile; (2) in cazul hot. care pot fi puse in executare cu ajut. fortei de constrangere a statului, daca nu sunt executate de buna voie (activitatea instantei si a executorilor judecatoresti). Astfel: persoana ale carei drepturi civile nu sunt recunoscute ori e tulburata in exercitarea lor se adreseaza instantei prin CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA; judecatorul il cheama si pe parat; dupa stabilirea imprejurarilor, se retrage pentru deliberare si pronuntarea hotararii; daca vreuna din parti nu e multumita de hotararea data o poate ataca; hotararea ramasa definitiva sau irevocabila poate fi pusa in executare silita daca debitorul nu-si indeplineste de buna-voie obligatia. 2. Notiunea dreptului procesual civil = ansamblul normelor juridice care reglementeaza modul de judecata de catre instantele judecatoresti a pricinilor privitoare la drepturi civile (inclusiv din raporturi de drept comercial, de dreptul familiei, de dreptul muncii etc) ori la interese legitime care se pot realiza numai pe cale justitiei, precum si modul de executare silita a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii. caractere ale DPC: - sanctionator – garanteaza eficacitatea disp. de drept material - reglementar – vointa judecatorului si a partilor e limitata de norme; - formalist – suspus exigentelor de forma si unor termene; - de drept comun – dreptul comun al procedurii, se aplica unde nu exista dispozitii speciale. 3. Legaturile dreptului procesual cu alte tramuri de drept - DPC este ramura distincta (caracter autonom) pt. ca are obiect propriu de reglementare si dispune de metode specifice de reglementare pe baza de principii fundamentale. a. DPC si dreptul constitutional - normele dreptului constitutional – fundamentale, stau la baza oricarei ramuri de drept; - justitia se infaptuieste in numele legii; judecatorii sunt independenti si se supun numai legii etc. b. DPC si dreptul material civil - dreptul material – totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale, iar DPC asigura realizarea lui pe caile cele mai potrivite; - norma procesuala este subordonata normei de drept substantial. c. DPC si dreptul administrativ - instantele judecatoresti au obligatia sa judece cererile celor vatamati in drepturile lor prin acte adminsitrative, putand sa se pronunte si asupra legalitatii acestor acte; - DPC este dreptul comun in aceasta materie. d. DPC si dreptul comercial - DPC – dreptul comun. e. DPC si DPP Asemanari: - aceleasi instante; - principii fundamentale identice sau similare; - etape asemanatoare, conditiile de exercitare fiind uneori diferite. Deosebiri: - natura deosebita a normelor de drept material aparate; 1

-

masuri de constrangere diferite; modul de sesizare diferit.

4.

Definitia normelor de procedura civila 2 mari categorii de normecivile: - norme de drept material (norme de fond)– reglementeaza raporturile sociale cu privire la persoane, intre subiectii de drept si patrimoniul lor; - norme de drept procesual – raporturile sociale legate de infaptuirea justitiei si punerea in executare a hot. si a altor titluri executorii.

5. a.

Clasificarea normelor de procedura civila dupa obiect: - de organizare judecatoreasca – reglementeaza org. si funct. instantelor: L 92/1992; - au caracter imperativ, cu exceptia normelor privitoare la recuzarea judecatorilor. - de competenta – sarcinile instantelor judecatoresti fata de atributiile altor organe cu activitate jurisdictionala ( generala), modul de repartizare intre instante de drept diferit (materiala) si intre instante de acelasi grad (teritoriala); Au caracter imperativ; in principiu doar normele de competenta teritoriala au caracter dispozitiv, cu exceptia celor care se refera la persoane si al bunuri – prev in art, 13-16 Cpc. - de procedura propriu-zise - reglementeaza modul de judecare si de executare; pot fi: - de procedura contencioasa; - de procedura necontencioasa; - de executare silita. In principiu, au caracter imperativ cele care determina ordinea fireasca a judecatii, etapele si principiile; au caracter dispozitiv normele care stabilesc facilitati pentru parti. b. dupa intinderea campului de aplicare: - generale – se aplica in toate cazurile si in orice materie, daca legea nu prevede altfel; - speciale – numai intr-o anumita materie, cuprind dispozitii derogatorii, de stricta interpretare si aplicare; se aplica cu prioritate si se completeaza cu cea generala. c. dupa caracterul conduitei pe care o prescriu: - imperative – impun o anumita conduita obligatorie, de la care este interzis sa se deorge, chiar cu autorizarea instantei; nerespectare – nulitate ababsoluta; aplicarea poate fi ceruta de oricare din partile din proces, inclusiv din oficiu, de catre instanta; viciile unui act procedural savarsit prin incalcarea unei norme imperative nu pot fi acoperite prin vointa partilor; - dispozitive (supleative) – suplinesc vointa neexprimata a partilor, ingaduindu-le sa isi exercite dreptul de dispozitie; partile se pot intelege, in anumite limite, nerespectarea – nulitate relativa; aplicarea poate fi ceruta doar de catre partea in favoarea careia actioneaza norma; partea interesata poate renunta la invocarea incalcarii normei supleative. Pentru distingerea caracterului imperativ sau dispozitiv al normelor de procedura – criterii: - exprimarea legiuitorului; - cand exprimarea nu permite calificarea exacta => criteriul finalitatii textului; au caracter imperativ normele care, prin finalitatea lor depasesc interesul personal si vizeaza un interes general.

TEMA2 COMPETENTA INSTANTELOR DE JUDECATA = aptitudinea, recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau altui organ de jurisdictie civila, de a judeca o anumita pricina (a solutiona un anumit litigiu) = competenta de atributie (pt ca e stab. de lege dupa anumite criterii ). Se refera la instanta si nu la judecatori. Clasificarea normelor de competenta: 1. dupa organul jurisdictional: - norme de competenta generala – reglementeaza activitatea tuturor organelor jurisdictionale; caracter absolut. - norme de competenta jurisdictionala – in cadrul aceluiasi sistem de organe; reglementeaza activitatea fiecarui organ de jurisdictie; se subdvid in: a. norme de competenta materiala (caracter absolut) – ne raportam la instante judecatoresti de grad diferit; reglementate de norme imperative: - competenta materiala functionala – dupa felul atributiilor jurisdictionale; - competenta materiala procesuala – in functie de obiect, valoare sau natura litigiului. norme de competenta teritoriala – caracter imperativ; stabilesc competenta teritoriala in materie de stare si capacitate a persoanelor; sunt norme pentru instante de acelasi grad: 2

2.

competenta teritoriala de drept comun - cererea de chemare in judecata se introduce la instanta de drept comun competenta din punct de vedere teritorial; caracter relativ; - competenta teritoriala facultativa (alternativa) – reclamantul isi poate alege intre mai multe instante; caracter relativ; - competenta teritoriala exclusiva – numai la o anumita instanta; caracter absolut. dupa caracterul normelor ce reglementeaza competenta: - competenta absoluta – reglementata prin norme imperative, obligatorii atat pentru parti, cat si pentru instanta; necompetenta absoluta a instantei poate fi invocata oricand, atat in fata instantei de fond, cat si a instantei de apel sau de recurs; - competenta relativa – reglementata de norme dispozitive, partile pot deroga, incalcarea normelor nu poate fi invocata decat de catre parat si NUMAI prin intampinare sau in prima zi de judecata.

-

COMPETENTA GENERALA Atunci cand o lege speciala nu stabileste expres competenta altui organ de jurisdictie, litigiul va fi solutionat de catre instantele judecatoresti. a. in materie financiara: - Colegiul jurisdictional: - despagubiri si amenzi pentru abateri financiare facute de administratori, gestionari; - contestatiile acestora la acte de imputatie pentru abateri financiare; - plangeri impotriva p-v de sanctionare incheiate de organele de control ale Curtii de Conturi. - Sectia jurisdictionala: - conflicte de competenta intre colegii; - cereri de stramutare de la un colegiu la altul; - recursuri imptriva hot. colegiilor; - recursuri impotriva hot. sectiilor jurisdictionale, judecate in prima instanta; - recursuri in interesul legii impotriva hot. definitive ale colegiilor jurisdictionale. - Curtea de Conturi: - recursuri in interesul legii impotriva hotararilor definitive ale colegiilor si ale sectiilor jurisdictionale; - conflicte de competenta intre sectiile jurisdictionale si colegiile jurisdictionale; - conflictul de competenta intre Curtea de Conturi si o instanta judecatoreasca este solutionat de catre CSJ.; - contestatiile privin stabilirea si incasarea impozitului pe salarii si a altor sume datorate bugetului administratiei de stat – in 30 de zile, la Directiile generale ale finantelor publice judetene, care emit decizii – impotriva lor – contestatie la Ministerul Finantelor. b. in materie de inventii si marci: competent OSIM: - contestatiile impotriva hotararilor OSIM sunt solutionate de Comisia de Reexaminare din cadrul OSIM; impotriva hotararilor acesteia – recurs la TMB, in 3 luni de la comunicare; - in competenta instantelor: litigiile cu privire la calitatea de inventator; anularea unui brevet de inventie emis de OSIM, cererea privind acordarea unei licente obligatorii; c. in materia pensiilor de asigurari sociale de stat si asistenta sociala: - contestatiile la deciziile Oficiilor de Pensii – in 30 de zile de la comunicare la Comisia de Contestatii de pe langa Directiile judetene de munca si protectie sociala. d. in materia contraventiilor: - judecatoria in raza careia a fost savarsita contraventia – pentru plangerile impotriva p-v de sanctionare contraventionala si de transformare a amenzii in inchisoare contraventionala. e. in materia exercitarii drepturilor si indatoririlor parintesti: autoritatea tutelara – pentru vizitarea minorului in timpul casatoriei, cand parintii sunt despartiti in fapt; instanta – in timpul divortului. f. in materia incredintarii minorului: - incredintarea lor altor persoane decat parintilor – de catre comisiile pentru ocrotirea minorilor; in timpul divortului insa, sau ca urmare a decaderii parintilor din drepturile parintesti – instanta de judecata. g. in materia inregistrarilor de stare civila si a actelor de stare civila: - efectuarea si reconstituirea – Starea Civila; anularea, rectificarea, completarea, inregistrarea tardiva a nasterii – instanta; h. in materia schimbarii numelui si a prenumelui: - pe cale administrativa – organele de politie; ca urmare a divortului, desfacerii adoptiei – instanta. i. in materie succesorala: - daca succesorii se inteleg – notariatul, daca nu – instanta; j. in materie electorala: - tribunalul – contestatiile la constituirea Comisiilor electorale; - tribunalele si judecatoriile – contestatiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor pentru comisiile locale; - CSJ – contestatiile privind formarea si componenta Biroului electoral Central.

-

3

k.

in materia competentei Curtii Constitutionale: - constitutionalitatea actelor normative (controlul anterior, controlul posterior) si partidele politice; l. in materia litigiilor de munca – judecatoria. m. in materia contenciosului administrativ: - orice pf sau j, daca se considera vatamata in drepturile sale printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat (inclusiv neraspunderea petitionarului, in temen de 30 de zile de la inregistrarea cererii) al autoritatii administrative de a ii rezolva cererea, se poate adresa instantei judecatoresti competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. COMPETENTA MATERIALA Competenta materiala a judecatoriei in prima instanta, toate cererile, in afara de cele date prin lege in competenta altor instante => sunt instante de drept comun pentru judecata in prima instanta; b. plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice sau a altor organe cu activitate jurisdictionala (ex: plangerile impotriva pv de sanctionare contraventionala); c. in orice alte materii date prin lege in competenta lor (ex: contestatia la executarea silita). 2. Competenta materiala a tribunalului a. inprimainstanta: - cereri in materie comerciala, cu o valoare > de 10 mil.; - cereri privind drepturi si obligatii civile, cu o valoare > de 150 mil. - cereri in materie de contencios administrativ; - in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala; - in materie de incuviintare a adoptiilor, nulitate sau desfacere; - cereri privind punerea sub interdictie, declararea disparitiei sau mortii; - cereri privind nulitatea casatoriei, decaderea din drepturile parintesti; - in materia exproprierii; - cereri privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare in procese penale; - cereri de recunoastere a hotararilor date in tari straine, sau de incuviintare a executarii silite a acelorasi hotarari. b. ca instantedeapel – apelurile impotriva hotararilor date de judecatorii; c. ca instantaderecurs – recursurile impotriva hotararilor judecatoriilor, pronuntate in ultima instanta; d. in orice alte materii date, prin lege, in competenta lor: - cai extraordinare de atac impotriva propriilor hotarari; - contestatia la executare, cand tribunalul este instanta de executare; - cereri de indreptare a greselilor materiale din propriile hotarari; - conflicte de competenta intre doua tribunale aflate in raza lui, sau intre o judecatorie din raza lui si un alt organ jurisdictional; - cererea de recuzare a tuturor judecatorilor de la o judecatorie din raza sa; - cereri de stramutare de la o judecatorie la alta din raza sa, pe motiv de rudenie sau de afinitate. TMB are in competenta exclusiva: - inregistrarea partidelor politice; - in materie de inventii si marci; - validarea alegerii Primarului General al capitalei; - cereri de adoptie cu element de extraneitate. 3. Competenta materiala a Curtii de Apel a. in prima instanta – cererile in materie de contencios administrativ privind actele administratiei publice centrale, judetene si a mun. Bucuresti; b. cainstantadeapel – apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de catre tribunale; c. cainstantaderecurs – recursurile impotriva hotararilor tribunalelor, pronuntate in apel; d. in orice alte materii date de lege in competenta lor: - conflictele de competenta intre doua tribunale, sau un tribunal si o judecatorie care se afla in raza sa, intre doua judecatorii care nu se afla in raza aceluiasi tribunal sau intre un tribunal din raza sa si un alt organ jurisdictional; - cererile de stramutare de la un tribunal la altul, din raza sa, pe motiv de rudenie sau afinitate; - contestatiile la executarea silita, cand Curtea de Apel este instanta de executare; - cereri de indereptare a greselilor materiale din propriile hotarari. 4. Competenta materiala a CSJ - recursuri impotriva hotararilor Curtii de Apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege; - recursurile in interesul legii; - recursurile in anulare; - in orice materii date in competenta sa, prin lege; 4 1. a.

conflicte de competenta intre doua curti de apel; intre doua tribunale, sau intre un tribunal si o judecatorie, sau intre doua judecatorii care nu apartin aceleiasi curti de apel; intre o Curte de Apel si un alt organ jurisdictional; intre Curtea de Conturi si instanta; intre CSJ ai o alta instanta; - cereri de recuzarea a unei Curti de Apel; - cerei de stramutare, pe motiv de rudenie sau de afinitate, de la o Curte la alta; - cereri de stramutare pentru banuiala legitima, sau siguranta publica, de la oricare instanta; - contestatia in anulare si revizuirea impotriva propriilor hotarari; - cereri de indreptare a greselilor materiale din propriiloe hotarari; CJS – in Sectii Unite: - recursuri impotriva hotararilor sale, pronuntate in prima instanta; - recursuri in interesul legii si in anulare, impotriva deciziilor sectiilor CSJ; - recursuri in interesul legii impotriva instantelor ce s-au pronuntat diferit in cauze asemanatoare, pentru asigurarea unitatii de practica. CSJ – in complet de 7 judecatori: - contestatii impotriva Consiliului Superior al Magistraturii, privind indepartarea din magistratura pentru boala psihica, vadita incapacitate profesionala; - contestatii impotriva sanctiunilor aplicate de Consiliul Superior al Magistraturii, sau de Comisia de Disciplina a Ministerului Public; - contestatii impotriva deciziilor comisiei disciplinare a CSJ, pentru abateri savarsite de magistratii asistenti ai CSJ. COMPETENTA TERITORIALA competenta teritoriala de drept comun: - cererea: - la instanta de la domiciliul paratului, pentru pf; - la instanta sediului principal la firmei, pentru pj; - daca parat este o asociatie sau o societate fara personalitate juridica – instanta de la domiciliul persoanei careia i s-a incredintat presedintia sau directoratul; daca o astfel de persoana nu exista – la instanta domiciliului oricaruia dintre asociati. - domiciliu = adresa unde paratul locuieste efectiv, fara mutatie; - daca domiciliul sau resedinta paratului sunt necunoscute – la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului; - daca paratul este stabilit in strainatate – la instanta unde a avut ultimul domiciliu in tara. 2. Competenta teritoriala alternativa (facultativa) Se poate opta pentru introducerea cererii (o data facuta alegerea, reclamantul nu mai poate reveni), in cazul in care: - paratul are si asezari agricole, comerciale, industriale – la instanta de la acea asezare, pentru obligatiile ce trebuiau executate pe plan local; - paratul – pj – are si o reprezentanta – la instanta unde se afla aceasta, pentru obligatiile care trebuiau executate pe plan local; - cererile indreptate impotriva statului, directiilor generale, regiilor publice – la instantele din capitala sau din resedinta judetului unde isi are domiciliul reclamantul; cand mai multe judecatorii din raza aceluasi tribunal sunt competente – la judecatoria din localitatea de resedinta a judetului, iar in capitala la jud. S 4; - mai multi parati – la oricare din domicilii; - art. 10: 8 cazuri de competenta alternativa: - pentru desfacerea unui contract – si la instanta locului unde trebuia executat; - pentru obligatiile comerciale – la instanta locului incheierii contractului sau la cea a locului unde trebuie executata obligatia; - pentru contractul de transport – la instanta locului de plecare sau la instanta locului de sosire; - in cererile ce izvorasc dintr-un contract de locatiune – instant alocului unde se afla imobilul; - in cererile impotriva unei femei casatorite care are resedinta diferita de cea a sotului – instanta resedintei femeii; - in cererile ce izvorasc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin – instanta locului de plata; - cererile pentru pensie alimentara – instanta domiciliului reclamantului; - in cererile ce izvorasc dintr-un fapt ilicit – instanta locului unde s-a savarsit acel fapt. - in materie de asigurare – instanta domiciliului asiguratului, sau unde se afla bunurile asiguratului sau unde s-a produs accidentul; 3. Competenta teritoriala exclusiva: - pentru imobile – instanta unde se afla imobilul; - in materia mostenirii – instanta ultimului domiciliu al defunctului (domiciliu, resedinta sau ultima locuinta efectiva); - pentru contraventii – instanta de la locul savarsirii contraventiei; - pentru persoane: - la divort: - instanta de la domiciliul paratului, daca nici unul din soti nu mai locuieste la domiciliul conjugal; 1. 5

-

conventia poate fi incheiata inaintea ivirii litigiului (daca legea nu interzice expres). in caz de stramutare a pricinilor. in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au o stransa legatura (poate fi facuta la cererea partilor sau din oficiu).daca sunt mai multe capete de cerere. STRAMUTAREA PRICINILOR. Prorogarea conventionala - - acolo unde legea permite. calea de atac asupra hot pron de instanta investita prin prorogare – de catre instanta superioara acesteia.instanta de la domiciliul adoptatorului. daca domiciliul paratului nu este cunoscut. 17 – cererile accesorii si incidentale sunt de competenta instantei care judeca cererea principala: . . dosarul va fi trimis mai intai instantei care a fost investita prima. dar egala in grad cu aceasta. Prorogarea judecatoreasca a. pentru asigurarea dovezilor. dar deopotriva competente si de fond). hotararea trebuie sa fie data in conditii de obiectivitate => judecatorul nu trebuie sa fie interesat in cauza pe care o judeca si sa nu fie pus in situatia de a se pronunta de doua ori asupra ei. competenta sa solutioneze cererea cu care a fost sesizata. stabilita prin hotarare judeactoreasca. dintre care unele sunt accesorii. in caz de admitere a recursului si de casare cu trimitere la alta instanta decat aceea care a judecat prima oara fondul. . c. 164 – conexitatea: partile pot cere intrunirea mai multor pricini ce se afla in fata aceleiasi instante sau instante deosebite de acelasi grad. reclamantul poate introduce cererea la instanta domiciliului oricareia din parati.a pronuntat o hotarare intr-o pricina => nu poate judeca in apel sau recurs. TEMA3 INCIDENTE PROCEDURALE PRIVIND COMPUNEREA SI CONSTITUIREA INSTANTEI. PROROGAREA COMPETENTEI - o instanta. in caz de recuzare a tuturor judecatorilor unei instante. devine competenta (in temeiul legii. in mod obisnuit nu intra in competenta sa. . In toate aceste cazuri cauza se va solutiona de o instanta egala in grad. Prorogarea legala – cazuri expres prevazute de lege: . pentru incuviintarea adoptiei: . . acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante (cererile trebuie sa se afla pe rolul aceleiasi instante sau a unor instante diferite. - INCOMPATIBILITATEA Judecatorul nu poate face parte din completul de judecata in urmatoarele situatii: . daca partile nu cer trimiterea lui la una din celelalte instante sau daca una din pricini este de competenta unei anumite instante si partile nu o pot inlatura. cu indeplinirea unor conditii: . 163 – in doctrina (dar nu poate fi retinuta) – litispendenta – nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza. DELEGAREA INSTANTEI partea interesata poatre cere CSJ sa desemneze o alta instanta de acelasi grad cu cea competenta.art.conventia partilor – expresa. a unei hotarari judecatoresti pronuntata de o instanta superioara.instanta de la domiciliul reclamantului. . .instanta de la sediul unitatii de ocrotire. . sau prin conventia partilor) sa rezolve si cereri care.in conventie sa se determine exact instanta aleasa. . atunci cand aceasta din urma.cererile privind luarea masurilor asiguratorii. in caz de delegare a instantei. cereri prin care paratul are pretentii proprii impotriva reclamantului – au caracter incidental => vor fi solutionate de aceeasi instanta. cand copilul este parasit si ocrotit.- - . datorita unor imprejurari exceptionale este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze.partile – capacitate procesuala de exercitiu. d. pentru declararea disparitiei sau a mortii – instanta de la ultimul domiciliu al disparutului. 6 . consimtamantul – liber si neviciat. prin conventie in scris sau verbal (in fata instantei alese). . 1. acestea vor fi solutionate de instanta competenta pentru cererea principala (chiar daca erau de competenta altei instante). 3. partile pot stabili o alta instanta numai pana la prima infatisare. . 2.instanta aleasa sa nu fi necompetenta absolut. daca conventia este incheiata dupa sesizarea unei instante.art. pentru adoptiile cu element de extraneitate.instanta de la domiciliul copilului.art 9 – in cazul coparticiparii procesuale pasive. sau cand din cauza recuzarii nu se poate intruni completul de judecata.nu se poate pronunta in aceeasi pricina care a fost casata cu trimitere si rejudecarea cauzei. b.art.

cu participarea partilor.siguranta publica.- . g: a. exceptia de necompetenta absoluta – incalca competenta generala. h. ca si cea prin care a admis recuzarea – NU sunt atacabile. magistratii-asistenti de la CSJ si expertii – mai putin pentru lit. impotriva hotararii de dezinvestire-investire se poate face apel si recurs in termen de 15 zile de la pronuntare. b. exceptia de necompetenta relativa – incalca competenta teritoriala (mai putin cea exclusiva). ruda sau afin pana la gradul al IV lea cu vreuna din parti. abtinerea – norma imperativa. daca exista vrajmasie intre judecator. daca judecatorul este tutore sau curator al uneia din parti. a calitatii partilor sau vrajmasiei locale). c. sotul sau. judecata cererii se face in camera de consiliu. incheierea prin care instanta s-a pronuntat asupra admiterii. sotul sau rudele lor pana la gradul al IV lea au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca sau daca au o judecata la instanta la care una din parti este judecator. de catre procuror sau de catre instanta din oficiu. EXCEPTIA DE NECOMPETENTA - - - - - - - - mijlocul procesual prin care se invoca necompetenta contestata pe parcursul procesului (dupa sesizarea instantei si inainte de pronuntarea unei hotarari). cand judecatorul. sau cand judecatorul este sot.banuiala legitima (se presupune ca obiectivitatea poate fi stirbita de imprejurarile cauzei. e. daca judecatorul.se invoca necompetenta prin recurs. d. cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului unei din aceste persoane. ascendentii sau descendentii au vreun interes. solutionarea cererii – in secret. si in timpul acesta nu se face nici un act de procedura. cerere facuta de partea interesata numai inaintea inceperii oricarei dezbateri. competenta apartine CSJ. daca s-a pronuntat o hotarare irevocabila .pe motiv de rudenie sau de afinitate (cand una din parti are doua rude sau afini pana la gradul al IV lea printre magistratii de la instanta sesizata). cand sotul in viata si nedespartit al judecatorului este ruda sau afin al uneia din parti pana la gradul al IV lea inclusiv. iar recuzarea de catre partea interesata (verbal sau in scris pentru fiecare judecator) inainte de inceperea dezbaterilor. grefieri. cerere facuta de procurorul care pune concluzii la CSJ in orice stare a pricinii. in cazul in care nu s-a suspendat pricina si hotararea de stramutare s-a dat dupa ce instanta s-a pronuntat. fiind incetat din viata sau despartit. . in fata instantei de fond. in camera de consiliu. daca cererea se admite. cerere facuta de partea interesata in orice stare a pricinii. in literatura s-a propus ca hotararea sa fie considerata neavenita si instanta la care s-a stramutat sa se pronunte pe fond ca si cum prima hotarare nu ar exista. pe tot parcursul procesului. instanta competenta se pronunta asupra cererii printr-o incheiere si va arata si ce acte facute de judecatorul care s-a abtinut sau a fost recuzat vor fi pastrate. recuzarea – norma dispozitiva. daca judecatorul si-a spus parerea cu privire la pricina. fara prezenta partilor. de procuror sau de instanta. daca exceptia este admisa. dosarul se trimite la instanta competenta. hotararea (Ciobanu apreciaza ca ar trebui sa fie vorba despre o sentinta – pentru ca cererea de stramutare se da in fond. materiala si teritoriala exclusiva. cauza se trimite spre judecata unei alte instante de acelasi grad. de apel sau de recurs. nu isi declina competenta. pana la gradul al IV lea inclusiv. daca s-a pronuntat o hotarare in prima instanta – se invoca necompetenta prin apel. daca judecatorul a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri. daca litigiul are un element de extraneitate. iar dupa ce devine irevocabila. competenta apartine instantei ierarhic superioare. g. se respinge cererea ca nefiind de competenta instantelor romane. cand judecatorul este sot. apoi isi declina competenta. daca este competent un organ al statului fara activitate jurisdictionala. ABTINEREA SI RECUZAREA cazurile de abtinere si de recuzare (art. competenta apartine CSJ. f. ruda sau afin in linie directa sau colaterala. STRAMUTAREA PRICINILOR se poate cere: . i. 27) – si pentru procurori. au ramas copii. abtinerea se propune de catre judecator. incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca odata cu fondul. chiar daca nu este vorba de fondul litigiului) se da fara motivare si nu e supusa nici unei cai de atac (de lege lata ar trebui sa fie atacata pe calea contestatiei in anulare – dca sunt indeplinite conditiile). 7 . sau daca. poate fi invocata de oricare din parti. sotul sau una din rudele acestuia pana la gradul al III lea. admitandu-se exceptia. sotul sau una din rudele sale pana la gradul al IV lea si una din parti. reglementata prin norme imperative => se poate ridica exceptia de oricare din parti. daca intre acele persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii. presedintele instantei poate cere suspendarea cauzei. ci respinge cererea ca inadmisibila. aratandu-se in ce masura actele indeplinite de instanta vor fi pastrate. poate fi invocata numai de catre parat. expert sau arbitru in aceeasi cauza.nu se poate pronunta daca a fost martor. instanta hotaraste instanta competenta sau organul jurisdictional competent. .

daca se declara ambele competente – in cazul normelor de competenta teritoriala alternativa – conflict pozitiv. de a obtine condamnarea paratului. creditor si debitor (in faza executarii silite). actiunea nu este acelasi lucru cu cererea de chemare in judecata (care este numai una din formele de manifestare a actiunii. instanta competenta sa solutioneze conflictul hotaraste in camera de consiliu. pretins de o persoana) – prin recunoasterea sau realizarea lui. sa pretinda o conduita corespunzatoare – sa dea. Elementele actiunii civile A. in cazul conflictului negativ – va suspenda din oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei competente sa solutioneze conflictul (dreptul de a sesiza aceasta instanta nu apartine partilor). influenteaza admisbilitatea unor probe si fixarea taxei de timbru. recursul – solutionat de instanta ierarhic superioara / sectiile unite ale CSJ. se asigura protectia dreptului subiectiv civil (cel afirmat. CONFLICTELE DE COMPETENTA - in cazul in care instanta care a primit dosarul prin hotararea de declinare a competentei data de alta instanta constata ca este necompetenta si competenta apartine instantei care a trimis dosarul => conflict de competenta negativ (mai multe instante sesizate cu aceeasi cerere. de catre instanta ierarhic superioara. conditiile si termenele stabilite de legea procesuala. care are ca obiect ceea ce partile inteleg sa supuna judecatii. in cazul conflictului pozitiv. si ultima instanta care s-a pronuntat asupra competentei. MASURILE ASIGURATORII ACTIUNEA CIVILA 1. Partile - reclamant si parat (in cererea de chemare in judecata). 8 .protectia dreptului subiectiv civil si a intereselor pentru realizarea carora calea justitiei este obligatorie. B.parti = persoanele care s-au legat in raportul juridic dedus judecatii. uzucapiunea. conflictele de competenta se rezolva pe calea regulatorului de competenta de catre instanta superioara comuna instantelor aflate in conflict. - - TEMA4 ACTIUNEA CIVILA. instanta in fata careia s-a ivit conflictul. Obiectul actiunii civile . si anume cea prin care se declanseaza procesul civil). fara citarea partilor. - dreptul la actiune se exercita in ordinea. in cadrul procesului civil. in limitele dreptului si ale moralei. in caz de nevoie. iar cauza cererii de chemare in judecata – poate fi contractul. recurent si intimat (in recurs). apelant si intimant (in apel). revizuent si intimat (in revizuire). sa faca ori sa nu faca ceva – de la subiectul pasiv si sa ceara concursul fortei coercitive a statului. . - dreptul subiectiv civil = posibilitatea recunoscuta de legea civila subiectului activ – pf sau j – in virtutea careia aceasta poate.in cazul cererii de chemare in judecata – obiectul = pretentia concreta a reclamantului. in cazul in care este incalcat sau contestat – ori a unor situatii juridice ocrotite de lege. cauza actiunii = detinerea abuziva a acelui bun si vointa de a face ca aceasta detinere sa inceteze. dreptul la actiune va putea fi exercitat numai inauntrul termenului de prescriptie. => actiunea – problema de fapt si problema de drept. .in momentul in care se recurge la actiune => proces. nu reprezentantii lor legali sau conventionali. daca nu au aparut temeiuri noi. ex: in cazul revendicarii unui bun. s-au declarat competente prin hotarari ramase definitive iar declinarile sunt reciproce). 2. se pot alatura si alte persoane care vor dobandi calitatea de parti. scopul care exprima si caracterizeaza vointa juridica a acestuia de a afirma pretentia sa in justitie. de a solicita probe. cu exceptia probelor care raman castigate cauzei si nu vor fi refacute decat pentru motive temeinice. Cauza actiunii civile = scopul catre care se indreapta vointa celui care reclama sau se apara. conflicte intre instante si alte organe cu activitate jurisdictionale se rezolva. cel putin una sa fie competenta. succesiunea etc. trimiterea dosarului la instanta competenta se face numai dupa ramanerea irevocabila a regulatorului (care poate fi atacat cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare. dreptul la actiune cuprinde o serie de drepturi: de a sesiza instanta. . alaturi de cele legate initial prin actiune. instanta careia i se trimite dosarul nu isi va mai putea declina competenta. cu citarea partilor).- actele de procedura facute de instanta necompetenta sunt nule.dreptul la actiune se naste in momentul in care a fost nesocotit dreptul subiectiv civil. la sesizarea instantei unde s-a ivit conflictul. in ceea ce priveste unele componente.dreptul la actiune avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie. contestator si intimat (in contestatia in anulare). sa aiba o anumite conduita. dar pe langa interesul de a actiona trebuie sa existe si vointa de a actiona (a titularului sau a altor persoane sau organe carora legea le recunoaste legitimitatea procesuala activa de a a actiona). daca nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege => titularul dreptului subiectiv prescris va putea aduce probe pentru a dovedi intreruperea sau suspendarea termenului de prescriptie. . . C. care determina competenta si compunerea. Definitia actiunii civile = ansamblul mijloacelor procesuale prin care. de a obtine executarea silita (este inclus) etc.

sunt mobiliare si imobiliare. solutionarea cererii se face cu citarea partilor – dosar distinct de fond – de catre instanta sesizata cu cererea principala . bunurile mobile nu formeaza obiectul litigiului. . daca cererea se admite. degradare. iar daca acest lucru nu mai este posibil.actiuni in constatare – se solicita sa se constate numai existenta unui drept al reclamantului sau inexistenta unui drept al paratului impotriva sa. sunt mobiliare si imobiliare.actiuni in realizarea dreptului – se solicita instantei sa il oblige pe parat la respectarea dreptului. . mosia sau pamantul inchiriat ori arendat sau care se afla in alt loc fara consimtamantul proprietarului) ale paratului debitor – ce se afla la el sau la un tert – care urmeaza sa fie vandute silit pentru realizarea creantei reclamantului.actiunile personale – se valorifica un drept personal. sa fie nascut si actual) – daca nu – actiunea se respinge. acestuia i se poate cere sa depuna cautiune. debitorul nu isi executa de buna-voie obligatia. b. va fi respinsa ca prematura). .actiunile declaratorii – se cere instantei sa se constate existenta sau inexistenta unui raport juridic. cat si pe cea pasiva a paratului.incidentale – pot avea si existenta de sine-statatoare. in momentul in care acesta a obtinut o hotarare definitiva. dupa regulile de la urmarirea silita imobiliara. in functie de natura dreptului ce se valorifica prin actiune: . la despagubiri pentru repararea prejudiciului suferit. . sechestrul judiciar ia sfarsit o data cu ramanerea definitiva a hotararii asupra fondului. actiunea se respinge (daca nu este actual. si numai daca se dovedeste necesitatea infiintarii lui (pericol de disparitie. 9 1. bunul se preda partii care a castigat procesul. ci o suma de bani. care va fi remunerat cu o suma fixata de instanta (care nu poate fi mai mare de 10% din venitul net anual al bunului) si care va putea face toate actele de conservare si de administratie.accesorii . licita si morala (sa fie in concordanta cu legea si cu regulile de convietuire sociala).calitatea procesuala – reclamantul care porneste actiunea trebuie sa justifice atat capcatitatea sa procesuala activa.actiuni in constituire de drepturi – se solicita aplicarea legii la anumite fapte si date pe care le invoca. . proasta administrare) cererea poate fi facuta de oricare din parti (dar si de creditorii partilor).conditiile de exercitiu ale actiunii civile: . este obligat sa depuna o cautiune de 1/3 din valoarea reclamata) si este ajunsa la termen. poate fi introdusa de creditorul a carui creanta este constatata printr-un act scris (daca nu are act scris.afirmarea unui drept (care trebuie sa fie recunoscut si ocrotit de lege.actiunile mixte. . pentru a deduce consecintele ce se impun. va putea plati datorii cu caracter curent etc. in mod preventiv. c.actiunile interogatorii – titularul dreptului. fie ca este pe rolul sau sau intr-o cale de atac (=> nu se admite in apel sau recurs). in vederea creerii unor situatii juridice noi. sa fie exercitat in limitele sale externe si interne. .capacitatea procesuala: de folosinta (aptitudinea de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual – pf –prin nastere. daca. de creanta.principale.interesul (care trebuie sa fie legitim. in functie de scopul material urmarit de reclamant: . . . MASURILE ASIGURATORII Sechestrul judiciar numai asupra unui bun in legatura cu care are loc judecata. instrainare. autorizarea – in cazul in care reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu sau ocrotitorul legal ce asista pe cel cu capacitate de exercitiu restransa face acte de dispozitie. si daca cererea cuprinde elementele de msi sus. pentru a lua act daca recunoaste sau nu dreptul. are insa prioritate instanta care solutioneaza cererea principala.a caror rezolvare depinde de solutia din actiunea principala. Sechestrul asigurator indisponibilizarea unei cantitati de bunuri mobile (lucruri si fructe care se afla in casa. pj – de la data inregistrarii) si de exercitiu (aptitudinea de a exercita drepturile si de a indeplini obligatiile).examinand cererea de chemare in judecata. va incasa orice venituri si sume datorate. sa fie personal.. cheama in judecata o persoana care ar putea eventual sa ii conteste dreptul. adica sa nu fie supus unui termen) – daca nu exista. - 2.. reprezentarea – pentru persoanele fizice lipsite total de capacitate de exercitiu. . . dar sunt formulate intr-un proces deja inceput.actiunile reale – se valorifica un drept real. Clasificarea actiunilor civile: a. in functie de calea procedurala aleasa: . . cu bunacredinta si sa fie actual. . se pune de catre executorul judecatoresc de la instanta in raza careia se afla imobilul. asistarea . bunul se incredinteaza unei persoane numite sechestru judiciar (care poate fi detinatorul bunului sau o a treia persoana numita de instanta – daca partile nu se inteleg).- cauza actiunii trebuie sa fie reala (pornirea actiunii sa fie determinata de scopul pe care titularul urmareste sa il obtina).pentru persoanele cu capacitate de exercitiu restransa. cererea se introduce la instanta domiciliului debitorului. - - . instanta trebuie sa aprecieze: daca e cazul sa se puna in miscare actiunea.

cererea trebuie introdusa la judecatoria de la sediul tertului poprit sau al debitorului.. . (3) organul in functiune – judecatorul. c. printr-o incheiere. jurisprudenta distinge intre: . la Curtea Suprema de Justitie – complete de 3 judecatori din aceeasi sectie (desemnati de catre presedintele sectiei). dupa obtinerea titlului executoriu. . la judecatorii: . se poate face contestatie la executare impotriva moduluideaplicare a sechestrului.3. instanta poate stabili o cautiune (trebuie sa ii stabileasca si cuantumul) – care trebuie platita inainte de incuviintarea popririi. exceptii (complet unic): . 10 - - - - - .) – sens consacrat si de Constitutie.complete de 2 judecatori. cereri privind inregistrarile de stare civila. judecatorul trebuie sa verifice indeplinirea urmatoarelor conditii: . incheieri. . . TEMA5 PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL INSTANTA JUDECATOREASCA a. la aceste instante.poprirea executorie – se naste si al treilea raport – tertul poprit este obligat sa plateasca datoria catre creditorul popritor. b. activitatea judecatorului – acte procedurale (rezolutii. in lipsa sa – vicepresedintele Curtii sau presedintele de Sectie. pentru ca. chiar daca suma poprita este mai mare decat creanta) poprirea in materie comerciala se poate infiinta numai pe baza de titlu. daca numarul nu se poate completa – se numesc judecatori si din alte sectii. sechestrul se poate infiinta numai cu dare de cautiune (fixata de instanta. . judecatorul este independent si se supune numai legii si principiilor: contradictorialitatea. intr-o singura sedinta care sa se incheie cu deliberarea => in sistemul nostru. Compunerea instantei complet format din mai multi judecatori => principiul colegialitatii. tribunalele si curtile de apel – in prima instanta – in complete de 2 judecatori.000 lei (daca nu este succesiune sau imparteala de bunuri). Poprirea asiguratorie indisponibilizarea sumelor de bani sau efectelor (titluri de valoare). aceasta daca cerere de sechestru nu se face in virtutea unui efect comercial la ordin sau la purtator.proprirea asiguratorie – caracter conservatoriu.000 lei. iar la sectii orice complet – atunci cand participa. p-v etc). litigii patrimoniale pentru bunuri mobile sau sume de bani < 300.cererile si caile de atac de competenta judecatoriilor referitoare la cauzele de la primele doua puncte.popritorul sa fie creditor al debitorului urmarit. protestat pentru neplata. litigii de munca privind pretentiile banesti < 100. principiul continuitatii – judecarea cauzei sa se faca de la inceput si pana la sfarsit de acelasi complet de judecata. masura inceteaza la ramanerea definitiva a hotararii pronuntate in procesul principal. - - - - este o procedura necontencioasa. pe care debitorul le are de primit de la un tert debitor al sau. instanta se pronunta fara citarea partilor. .in cazul in care nu exista act scris). continuitate = hotararea sa fie pronuntata de aceiasi judecatori care au judecat fondul pricinii (daca nu – casarea hotararii).procese si cereri care se solutioneaza de judecatorii in ultima instanta. la tribunale. in materie comerciala.depunerea cautiunii (care este obligatorie si este de ½ din valoarea reclamata – nu din suma pe care o popreste . . (2) numai instantele judecatoresti (judecatorie . completul de judecata. judecatorii prezideaza prin rotatie. supusa cailor de atac.daca se judeca in Sectii Unite – trebuie sa ia parte cel putin ¾ din membrii in functie (decizie luata cu majoritatea celor prezenti). exista doua raporturi juridice: intre creditorul popritor si debitorul poprit (1) si intre debitorul poprit si tertul poprit (2). iar acesta din urma sa fie creditor al tertului poprit. cand sechestrul asigurator => sechestru definitiv executoriu. fara citarea partilor. dreptul de aparare si disponibilitatea. completul este prezidat de catre – presedintele sau vicepresedintele instantei ori de catre presedintele sectiei (cand participa) ori de catre judecatorul desemnat de acestia. nu se aplica 1/3). in temeiul unor norme speciale este posibil ca activitatea jurisdictionala sa fie desfasurata si de un singur judecator (ex: judecatorul delegat pe langa Registrul Comertului). creditorul sa-si indestuleze creanta din aceste sume/efecte. cereri de orice fel referitoare la popriri.sa existe dovada intentarii actiunii de fond.cereri introduse pe cale principala – pensii de intretinere. daca cererea este admisa => ordonanta de poprire prin care se indisponibilizeaza suma din care se va indestula creditorul popritor (indisponibilizarea este totala. completele sunt alcatuite de catre presedintii instantelor sau de catre presedintii de sectii (dupa caz). de catre presedintele CSJ. Notiune (1) organul imputernicit de lege sa rezolve un litigiu intervenit intre parti (include toate organele de jurisdictie). solutionata in camera de consiliu. Rolul si pozitia instantei in procesul civil chemata sa rezolve litigiile – rezolvarea cererii cu care a fost sesizata => 2 functii procesuale – cercetarea cauzei si solutionarea ei.. apelurile si recursurile – in complete de 3 judecatori.presedintele prezideaza Sectiile Unite.

coparticipare necesara .intocmeste citatiile si mandatele de aducere. prin achiesarea la hotararea pronuntata sau prin incheiereauneitranzactii. procurori. inclusiv dactilografierea hotararilor. instanta de fond ia act prin incheiere. sau atunci cand. sa justifice un interes.mai multe persoane sa fie impreuna reclamante sau parate. Constituirea instantei participarea.in cazul obligatiilor solidare si indivizibile. pasiva sau mixta (mai multi reclamanti. . de a recurge la un interpret. pune concluzii sau exercita caile de atac. decaderii etc. sau mai multi reclamanti si mai multi parati). .dreptul de a recuza judecatorii. 11 . de a fi asistat de un avocat. iar transferul de la un complet la altul se face de catre presedintele instantei (care va stabili si completul la care se transfera). coparticipare facultativa – regula. daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza. intre aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti. daca dreptul procedural ajunge sa fie exercitat abuziv – sanctiuni mai complexe). raporturile dintre coparticipanti sunt guvernate de principiul independentei procesuale (actele de procedura. daca presedintele nu este de acord cu transferul.care la CSJ este inlocuit de magistratul-asistent (se pot abtine sau pot fi recuzati.pozitie contradictorie pe tot timpul procesului. nu si cele potrivnice) 2. sa aiba capacitate procesuala si calitate procesuala). mai multi parati. coparticipare obiectiva – reunirea intr-un singur proces a mai multor cereri.ex: este nula imparteala in care nu s-au cuprins toti copiii in viata la deschiderea mostenirii si descendentii fiilor predecedati. daca intre aceste cereri exista o stransa legatura. apararile sau concluziile unuia din coparticipanti nu pot nici folosi si nici dauna celorlalti. in principiu pentru aceleasi motive si in aceleasi conditii ca si judecatorii): .participa la sedinte conform programarii. de a cunoaste toate piesele dosarului si de a face copii dupa acestea. Coparticiparea procesuala .sunt conditiile de exercitare a actiunii (sa pretinda un drept. daca totusi efectele hotararii se intind si asupra celorlalti. . .- - - normele care prevad compunerea sunt imperative => gresita compunere poate fi invocata de oricare din parti.daca unul din coparticipanti achieseaza la hotararea pronuntata de prima instanta. . Participarea tertilor in procesul civil 1. efectele recursului/apelului facut de unul din coparticipanti se vor extinde si la partile care nu au declarat apel/recurs. numai actele utile isi intind efectele asupra celorlalti. alaturi de completul de judecata a grefierului . magistrati-interpreti si exeprti. coparticipare subiectiva . . . incheierea poate fi atacata cu apel sau recurs. sanctiuni – daca cererea este respinsa ca nefondata – acordarea de cheltuieli de judecata. in temeiul legii. . daca reaua compunere se invoca in apel sau recurs. porneste procesul civl. sub sanctiunea nulitatii.de aparare. Obligatii: . Drepturile si indatoririle procesuale ale partilor Drepturi: . . Conditiile necesare pentru a fi parte in proces .2. .exercitarea drepturilor procedurale cu buna-credinta si potrivit scopului social-economic in vederea caruia au fost recunoscute de lege (daca aceste doua elemente nu sunt respectate – abuz de drept – apreciat de catre instanta. . in cazul castigarii procesului.dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecata. 3.de a participa la judecata pricinii.1. 5. 2.intocmeste (sub supravegherea judecatorului delegat) lucrarile de punere in executare a hotararilor. participarea procurorului – cand legea prevede in mod expres obligativitatea concluziilor sale. pentru a sicana. sau al caror recurs/apel a fost respins fara a fi solutionat in fond. perimarii.executa si alte sarcini de serviciu date de conducerea instantei. 2.1. prin recunoasterea pretentiilor reclamantului. care trebuiesc indeplinite cumulativ.de a adresa cereri instantei. Clasificare: 1. folosirea cu r-c a posibilitatii de a cere citarea paratului prin publicitate. care implica: dreptul de a raspunde celeilalte parti si de a discuta toate problemele ridicate in proces. grefieri. ex de abuz de drept: introducerea cu r-c a unei cereri vadit netemeinice. coparticiparea va lua sfarsit in fata acesteia. de a administra probe.rol esential. .existenta unei pluralitati de parti cu interese identice.2. indeplineste toate atributiile care ii revin in baza legii sau a regulamentului.sa indeplineasca actele de procedura in conditiile. d. 4. in cazul in care se admite exceptia. poate fi activa. sau daca completul desemnat constata ca primul complet era legal constituit. completeaza borderourile si expediaza corespondenta. PARTILE Pozitia procesuala a partilor . iar uneori chiar de catre legiuitor.dreptul de a conduce procesul penal personal sau prin mandatar. asigura citarea participantilor la proces si comunicarea hotararilor prin afisarea la usa instantei. ordinea si termenele prevazute de lege. . 1.dreptul de a dispune de soarta procesului prin renuntare la judecata sau la dreptul subiectiv. hotararea va fi casata in vederea rejudecarii. cererea de perimare sau actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti. de procuror sau de instanta din oficiu.

. competenta este a instantei care judeca cererea principala.instanta verifica: (1) daca tertul justifica un interes. .partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar.interventia accesorie – scop limitat. pentru a-si apara un drept propriu (interventia principala. intervenientul are o pozitie independenta. agresiva) sau pentru a apara dreptul unei parti din proces (interventie accesorie).cel aratat se infatiseaza si recunoaste sustinerea paratului. Aratarea titularului dreptului . tertul => intervenient principal => hotararea ii va fi opozabila. si nu neaparat printr-o petitie separata. care NU se poate ataca decat o data cu fondul.tertul se infatiseaza dar tagaduieste pretentiile paratului => tertul devine intervenient principal. ca sa desfasoare actele procedurale in consecinta (aparari. in cazul celei accesorii – se judeca intotdeauna impreuna. prin interventia lui nu urmareste pronuntarea unei hotarari pentru el. . se va rediscuta si cererea de chemare in garantie (fondul fiind susceptibil de revizuire) D.partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte. Chemarea in garantie . se admite si cererea de chemare in garantie. . reclamant: pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante. . acesta din urma este scos din judecata. . este indreptata impotriva ambelor parti din proces. - scopul institutiei: posibilitatea chematului in garantie sa se apere (ceea ce nu ar putea face intr-un proces separat : exceptio mali processus + daca paratul pierde. (3) daca este admisibila si (4) daca este facuta in termen – in cazul cererii principale => incheiere.interventia principala – sub forma cererii de chemare in judecata. prin prorogare (deoarece cererea de chemare in garantie este o cerere incidentala) cererea va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata. . Interventia voluntara = cererea unui tert de a intra intr-un proces pornit de alte parti. iar reclamantul consimte sa fie inlocuit paratul initial => titluarul ia locul paratului. daca insa se dovedeste ca tertul este titularul. daca insa ambele cereri au fost respinse.oricare din parti poate sa cheme in judecata alta persoana care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul. .daca din cauza judecarii cererii de interventie se intarzie judecarea cererii principale – in cazul interventiei principale – se poate dispune disjungerea.cel aratat. cererea trebuie comunicata tertului chemat in proces – termen pentru a depune intampinare si pentru a-si pregati apararea => devine parte.tertul se prezinta si recunoaste. . 12 . si va putea chema la randul sau pe cineva in garantie (sirul se opreste la 2 persoane). sanctiunea nedepunerii in termen: judecarea separata (daca partile nu consimt totusi sa se judece impreuna).- posibilitatea partilor de a chema in proces alte persoane + posibilitatea tertelor persoane de a interveni in proces in cazul in care au un interes. intervenientul este subordonat partii in favoarea careia a intervenit.renuntarea la judecata sau la dreptul pretins de catre reclamant sau achiesarea paratului la pretentiile reclamantului – nu influenteaza judecata cererii de interventie principala. se admite si cererea de chemare in garantie (daca este intemeiata). rezolvandu-se printr-o hotarare ambele cereri). desi regulat citat.natura diferita => consecinte: .recursul/apelul declarat de chematul in garantie repune in discutie cererea principala. – sa nu se modifice raportul procesual. - => este admisibila nu numai in cazul drepturilor garantate legal sau conventional . va putea arata pe acela in numele caruia exercita dreptul sau detine lucrul. deoarece intre ei nu exista raport juridic. ci pentru partea pentru care a intervenit in proces. . . . E. daca cererea a fost admisa. sa se respinga cererea ca fiind gresit indreptata. ci si ori de cate ori partea care ar cadea in pretentii sar putea intoarce impotriva altei persoane cu o cerere in despagubiri. are caracter interlocutoriu (instanta care a pronuntat-o nu mai poate reveni asupra ei). ea poate fi facuta de: - parat: odata cu intampinarea sau in prima zi de infatisare.cererea de interventie se poate face atat in fond. cel chemat in garantie NU este obligat direct fata de reclamant. atat fata de reclamant. Reprezentarea judiciara a partilor in procesul civil . reconventionale).cererea se comunica atat tertului (impreuna cu copie de pe cererea de chemare in judecata si de pe intampinare) cat si partii potrivnice. A.paratul care detine pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru. intampinari. va fi comunicata partilor initiale. cat si in apel si in recurs si in toate materiile. . dar reclamantul nu este de acord ca paratul sa fie inlocuit – in lit. cat si fata de parat. insa se admite recursul reclamantului. Interventia fortata . daca nu aceasta din urma se respinge ca lipsita de obiect sau interes. (2) daca cererea sa are legatura cu cererea principala.sunt posibile urmatoarele situatii: . nu se infatiseaza => tertul devine intervenient principal. C. iar apoi sa se pronunte asupra admisibilitatii in principiu a cererii. solutia depinde de cea din cererea principala: daca cererea principala este admisa.cererea de chemare in garantie poate fi suspendata pana la rezolvarea cererii principale. daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului.instanta trebuie sa asculte partile si tertul intervenient. insa cade interventia accesorie. cu o cerere in garantie sau in despagubire. . B. in cazul in care ar cadea in pretentii.

2. partile pot. J. declararea disparitiei si a mortii.avocatul poate sa exercite orice cale de atac impotriva hotararii date. Ministerul Public supravegheaza respectarea hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii. ci e valabil pana la retragerea de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului (exceptie de la dreptul comun la mandatului). titularul (sau cel care se pretinde titularul) dreptului subiectiv civil trebuie introdus in proces. contestatia in anulare. - 3. sa il recuze.mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil.avocatul trebuie sa fie informat si capabil sa abordeze orice subiect. . . Reprezentarea prin avocat . daca a retinut informatii sau a informat gresit org. PROCURORUL parte => formuleaza cereri. executarea silita este o faza => participa la executarea silita.daca renunta la exercitiul profesiei sau este suspendat – trebuie sa asigure substituirea. cu semnatura certificata potrivit legii avocatilor.daca renunta – obligat sa instiinteze cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea termenelor cailor de atac. si poate face uz de dreptul sau de dispozitie (renuntare la judecata sau la dreptul subiectiv sau tranzactia). iar mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii (chiar daca nu este specificat). Sanctiunea in cazul nejustificarii calitatii de reprezentant - instanta acorda un termen pentru justificarea calitatii de reprezentant. . sa poarte discutii cu specialistul pe terenul acestuia. de cond. .justificarea calitatii de reprezentant – tot prin procura. cereri in anulare. H. daca insa nu participa la judecata cazurilor prevazute expres de lege.jurisconsultul – sustinerea intereselor in instanta. mandatarul nu poate pune concluzii decat atunci cand sunt mandatari in pricinile sotului sau in ale rudelor pana la gradul al IV lea (la orice instanta daca este doctor sau licentiat in drept si numai la judecatorie daca nu au una din acele calitati). . chiar daca nu a pornit el procesul civil. invoca exceptii si pune concluzii.actele procesuale de dispozitie – procura speciala. Reprezentarea prin mandatar neavocat . revizuirea. 4.justificarea calitatii de reprezentant – prin procura – inscris sub semnatura legalizata. iar actele – ratificate de catre titularul dreptului. I.reprezentarea prin avocat nu este obligatorie daca dreptul de reprezentare izvoraste din lege (parinti.daca nu este avocat. - TEMA6 PROBELE JUDICIARE 1. . in afara de cele personale. . exceptia lipsei calitatii de reprezentant – poate fi invocata in orice stare a pricinii. 1.raporturile cu clientul – complexe: este confidentul clientului. sfatuitorul si aparatorul clientului. - Reprezentarea judiciara procesuala a persoanelor fizice mandatarul poate fi un avocat sau o persoana care nu are aceasta calitate (care insa nu poate pune concluzii decat prin avocat) => legiuitorul prefera reprezentarea prin avocat. . Participarea la judecata procesului civil poate sa participe la orice proces. actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi. judecarea contestatiei impotriva comisiei medicale in cazul asistentei bolnavilor psihici periculosi. Cererea de a se pune in executare hotararile civile poate sa participe la proces in orice faza. daca a instiintat organele de conducere si din vina acestora nu a exercitat calea de atac – culpa org. Reprezentarea judiciara conventionala a persoanelor juridice . Pornirea procesului civil orice actiune. .daca nu exercita o cale de atac si => un prejudiciu pj – culpa jurisconsultului. daca este obligatorie participarea in fond – ramane obligatorie si pentru caile de atac. tutore) sau dintr-o hotarare judecatoreasca (sechestrul judiciar). G. Consideratii speciale privind probele 13 . .procura trebuie sa fie data pentru exercitiul dreptul de chemare sau de reprezentare in judecata. Exercitarea cailor de atac apelul. recursul. asta nu inseamna si exercitiul imediat al acestora. hotararea este casabila (punerea sub interdictie si ridicarea interdictiei. daca cel care a dat procura generala nu are domiciliul si nici resedinta in tara.se poate exercita si prin avocat.. in conditiile legii. toate in conditiile legii. in oricare faza a acestuia. dar. iar daca intr-un termen nu se justifica – anuleaza cererea. de cond – cupla jurisconsultului. .F. propune probe. . recursul in interesul legii. desi procurorul porneste procesul. sa aprecize si sa combata orice raport de expertiza. sau daca procura este data unui prepus – mandatul se presupune dat si pentru aceasta. delegatie. cel care are o procura generala poate sa reprezinte in instanta numai daca acest drept i-a fost dat anume. sa exercite caile de atac legale si sa ia orice alte masuri necesare pentru apararea intereselor persoanei juridice. completare sau rectificare a inregistrarilor de stare civila etc.

se pot incheia. necesare rezolvarii pricinii (+ actul probator = actiunea de stabilire a existentei sau inexistentei unui fapt). admisibilitatea. pe marginea probelor propuse. . fara a incalca normele imperative.incuviintarea de catre instanta a probelor – incheiere de admitere sau de respingere a acestora.sunt rezultatul perceperii altei persoane (depozitia) e. in functie de natura lor personale (relatarile persoanelor): pozitive (declaratii consemnate in inscrisuri sau facute oral). . .indirecte (prezumtiile.sa fie verosimila (sa demonstreze fapte credibile).aprecierea probelor – de catre judecator. . iar partea potrivnica sa administreze proba contrara.discutia in contradictoriu a partilor. dupa modul in care judecatorul percepe faptele: .directe (dovedesc raportul in litigiu: un contract) .sunt rezultatul perceperii de catre judecator (cercetarea la fata locului) . o proba poate fi pertinenta dar nu si concludenta.sa fie pertinenta (sa aiba legatura cu cauza). in functie de locul unde se administreaza: judiciare (in fata instantei) .subiectul si obiectul – vezi mai sus.extrajudiciare b. legea straina . Conditii pentru administrarea probei: . cutumele. care este interlocutorie – instanta poate reveni asupra ei. A. . obiectul probei – actele sau faptele ce tind la dovedirea raportului juridic in litigiu. daca nu – in prima zi de infatisare. judecatorul poate dispensa partile de dovada si in cazul faptelor necontestate. cel ce ridica o execptie procesuala – sa o dovedeasca. in baza convingerilor sale.adminstrarea propriu-zisa. legea romana nu trebuie dovedita. prezumtiile legale absolute pot fi rasturnate prin marturisire.administrarea ei nu duce la intarzierea judecatii.obiectul probei – faptele notorii si constante nu trebuie dovedite pentru ca sunt cunoscute de un cerc larg de persoane / legea le considera existente.se stabileste continutul ei prin atestari de la organele statului care au edictat-o.secundare (mijlocite: copia unui inscris) d. iar daca ambele parti renunta. - cel ce invoca o prezumtie legala relativa trebuie sa faca dovada imprejurarilor din care a decurs prezumtia. Conventii asupra probelor: . uzantele si jurisprudenta trebuiesc dovedite. iar daca nu poate se va aplica legea romana. . negative (distrugerea sau ascunderea unui inscris).sa fie legala. Subiectul. cat si pentru judecator (care nu judeca pe baza afirmatiilor partilor). obiectul. oral. .dovada nu a fost ceruta in termen din pricina nestiintei si alipsei de pregatire a partii. . 14 - - materiale (un obiect material) . . .- pe baza lor. dupa cum duc sau nu la stabilirea faptului principal: . dupa acest termen ar mai putea fi propuse probe daca: . in functie de caracterul lor original sau derivat: . Daca o parte renunta la o proba propusa de ea. sarcina probei – celui care a propus-o (reclamantul sa-si dovedeasca pretentia. B. . administrarea.nevoia ei reiese din dezbateri. iar paratul netemeinicia ei). Clasificarea probelor: a. obiectul si sarcina probei .se pot referi la: sarcina. dovedesc un fapt conex din a carui cunoastere se trage concluzia existentei raportului juridic litigios) Conditii pentru admisibilitatea probei: . Definirea notiunii de proba si clasificarea lor = mijlocul procesual prin care se stabileste existenta unui act sau fapt juridic.primare (nemijlocite: originalul unui inscris) . partea care invoca o lege straina poate fi obligata sa faca dovada continutului legii.propunerea probei – de catre reclamant (in cererea de chemare in judecata) si de catre parat (in intampinare). in fata instantei – sub sanctiunea decaderii. motivat. instanta poate sa administreze din oficiu proba. cealalta poate sa si-o insuseasca.sa fie concludenta (sa tinda la rezolvarea cauzei). in ordinea stabilita de aceasta. - subiectul probei – judecatorul (el trebuie convins). de rationament (prezumtiile legale si cele simple) c. iar partea nu o putea prevedea. puterea doveditoare a probelor. judecatorul isi formeaza convingerea si pronunta hotararea => interes atat pentru parti. in fata instantei. inainte de dezbaterea fondului.

chiar daca partile se impotrivesc.recognitive – intocmite in scopul recunoasterii existentei unui inscris original pierdut. D. a unui fapt sau drept. Clasificarea inscrisurilor: . . . atat in caz de admitere. . Admisibilitatea probelor . . care poate fi atacata cu apel.inscrisul autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia => poate fi pus in executare fara sesizarea instantei.confirmative – intocmite pentru a confirma un act anulabil. pv intocmite de agenti procedurali. litografiata.incuviintarea – incheiere motivata. dactilografiata. administrarea va fi facuta de indata sau la un termen fixat de instanta . . respectiv pana la proba contrara (pentru celelalte mentiuni: declaratiile semantarilor. modificarii sau stingerii unui raport juridic.conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca orice mijloc de proba – vezi mai sus. fraudarea legii (aceste motive pot fi demonstrate prin orice mijloc de proba).- sarcina probei – celui care face o afirmatie. . si in zile de sarbatoare si chiar in afara orelor legale (cu incuviintarea anume a magistratului).inscrisul poate fi atacat pentru vici de consimtamant. facuta prin scriere de mana. actele executorilor judecatoresti etc) Avantaje: .se poate cere pe cale principala (inainte de a exista judecata asupra fondului) sau pe cale incidentala (in timpul judecatii. in acelasi timp.propunerea – de catre reclamant (in cererea de chemare in judecata) si de catre parat (in intampinare).oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane. 15 . semnat si datat de mana testatorului. va putea cere administrarea acestor dovezi. care va urmari ca dovada contrarie as fie administrata.inscrisul constatator de obligatii poate fi pus in executare la scadenta (dupa ce a fost investit cu formula executorie). daca este in primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor. in ordinea statornicita de aceasta. .prezumtia de valabilitate.insusi inscrisul face dovada pana la inscrierea in fals (pentru mentiunile facute de functionarul public). cat si in caz de respingere. care nu leaga instanta care poate reveni. . . pentru a il inlocui. de stare civila. . . daca nu s-a ajuns la momentul administrarii probelor). de a ordona din oficiu probe.autentice si sub semnatura privata.inscrisul care nu poate fi autentic din cazua necompetentei sau a necapacitatii functionarului public este valabil ca si inscris sub semnatura privata. Inscrisul sub semnatura privata = inscrisul intocmit de parti si semnat (conditia generala de valabilitate) de catre acestea. .nepreconstituite – intocmite in vederea constatarii incheierii. . .cererea se judeca in camera de consiliu – incheiere de admitere sau de respingere.pentru testamentul olograf: scris. prin imprimare etc. iar da ca nu este semnat valoreaza inceput de dovada scrisa. starea unor lucruri sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris.probele conservate prin aceasta procedura vor putea fi folosite si de partea care nu a cerut administrarealor (cheltuielile vor fi avute in vedere de instanta care judeca fondul). de un functionar public care are dreptul sa il emane (acte notariale. hotarari judecatoresti. C.administrarea – in fata instantei. Inscrisul autentic = inscrisul intocmit cu solemnitatile cerute de lege. .se poate face. incheierea este preparatorie. . putand fi completat cu martori si prezumtii (acestea sunt valabile numai daca forma autentica nu este ceruta expres). 2.data inscrisului face dovada pana la inscrierea in fals.se cere instantei in raza careia urmeaza sa se faca constatarea si pe langa care functioneaza executori judecatoresti sa delege un executor care sa constate la fata locului aceasta situatie de fapt. Proba prin inscrisuri - inscrisul = declaratie despre un act sau un fapt juridic. numai in acel moment paratul este nevoit sa iasa din pasivitate si sa se apere => sarcina probei este impartita intre reclamant si parat. Asigurarea probelor .preconstituite – intocmite pentru a proba un eventual litigiu.in legatura cu administrarea probelor: . la care se adauga rolul activ al instantei. dar trebuie sa arate de ce a facut-o. daca exista primejdie de intarziere. II. . cuprinsul actului). pe cat se poate. lipsa capacitatii. Conditii speciale de valabilitate: . 1.

. putand fi dovedita prin orice mijloc de proba. in scris sau verbal. telegramele – fac proba ca act sub semnatura privata daca: .constituirea societatilor comerciale. inchirierea vaselor comerciale. iar cele facultative pot servi la fundamentarea unor prezumtii).cambie. Actul scris este cerut ad probationem pentru: . registrele trebuiesc pastrate 10 ani. . . . proba va fi facuta numai pana la concurenta numarului de crestaturi potrivite. daca inscrisul a fost ascuns sau distrus.contractele ce au ca obiect construirea. instrainare. scrisoarea probeaza numai consimtamantul expeditorului. de asemenea sub sanctiunea decaderii). ci in contra lor (daca fac referire la primirea unei plati).contractele de asigurare.data inscrisului este opozabila tertilor doar daca i s-a dat data certa (a fost inregistrat la o institutie de stat. .sunt semnate de expeditor. daca factura nu a fost acceptata ea face dovada numai impotriva celui care a emis-o (care poate aduce orice mijloace de proba impotriva). iar daca debitorul nu poate sa aduca rabojul sau/si nici sa probeze ca l-a pierdut sau ca nu a existat niciodata. iar pentru dovedirea consimtamantului debitorului se poate folosi orice mijloc de proba. IV.contracul de inrolare a echipajului unei nave. comunitati de bunuri.sunt semnate de o alta persoana decat expeditorul. sau chiar din oficiu – se extrage din ele doar ceea ce este privitor la litigiu. Actul scris este cerut ad validitatem pentru: . registrele comerciale – pot face proba in justitie (judecatorul decide) intre comercianti. societati si in caz de faliment) = a da posibilitatea partii adverse sa cunoasca in intregime continutul lor. Alte inscrisuri registrele. III. . . . daca nu sunt tinute in regula – nu sunt primite a face proba in justitie spre folosul celui care le-a tinut.asociatiunile in participatiune. cel mai tarziu la prima infatisare.contractul de imprumut maritim. .reclamantul si paratul trebuie sa depuna la dosar copii certificate dupa inscrisurile pe care doresc sa le foloseasca. sub sanctiunea platii de despagubiri/zi de intarziere. Daca nu sunt indeplinite – act este lipsit de forta probanta. in atatea exemplare cate parti sunt plus 1 pentru instanta – odata cu cererea de chemare in judecata/intampinarea sau. va putea fi obligat de instanta sau va fi dispus interogatoriu. insa originalul a fost predat oficiului sau trimis spre predare de catre expeditor. sub sanctiunea decaderii de a proba cu inscrisuri (sau cu minim 5 zile inainte de urmatorul termen daca instanta incuviinteaza. se va dispune citarea lor ca martori si vor fi obligati sa aduca inscrisul. dar operatiunea este valabila. cartile si hartiile casnice – nu constituie proba preconstituita. registele pot ajunge in fata instantei prin: - - - comunicarea (in afaceri de succesiuni. simpla tacere nu insemna acceptare. acceptatea poate fi expresa.- pentru inscrisurile cu mai multe parti: atatea originale cate parti cu interese contrare sunt si mentionat cate originale au fost intocmite (formalitatea multiplului exemplar. daca duplicatul se afla la debitor). pretentiile partii adverse vor fi confirmate.gaj. sau macar formula “bun si aprobat” si suma sau catimea datorata in cifre si litere si sa se semneze. pentru fapte si chestiuni de comert (cele obligatorii. . in raporturile sinalagmatice. Administrarea probei prin inscrisuri .pentru inscrisuri ce constata contraventii din care se nasc obligatii unilaterale – acestea trebuie scrise in intregime de mana celui obligat. corespondenta – scrisoarea (care semnata = inscris sub semnatura prvata) formeaza dovada deplina. unde se admite orice proba). facturile – factura acceptata face dovada atat in favoarea emitentului. mentiunea creditorului pe titlul de creanta – cand tinde a proba liberarea debitorului (aceeasi putere o are mentiunea facuta pe duplicatul unei chitante.telegrama anonima poate constitui temeiul unei prezumtii pentru judecator daca se stabileste de la cine emana. daca inscrisul se afla la terti. nu fac dovada in favoarea celui care le detine. raboajele – daca crestaturile nu sunt corelative. 16 . . infatisarea – la cerere. care nu este ceruta in materie comerciala. dezvaluind secretul profesional – de aceea – limitare. rabojul creditorului-furnizor face proba deplina. daca registrele nu se afla in raza teritoriala a instantei – se dispune comisie rogatorie . cat si impotriva lui. gajarea. facturile trebuiesc pastrate 2 ani. - daca inscrisul se afla la partea adversa si aceasta nu vrea sa il prezinte. masura care se dispune cu prudenta. in registrul de transcriptiuniinscriptiuni sau i s-a dat data certa la notariat.contractul de asigurare.

nu si ad validitatem): - exista inceput de dovada scrisa (o scriere. cand proba scrisa a fost pierduta sau distrusa. in sensul ca doresc sa probeze cu martori pretentiile.pentru valori ale litigiilor mai mici de 250 de lei (pentru > proba se face numai cu inscrisuri autentice.sotul sau fostul sot (poate fi admis daca partile convin). se admite si > de 250 de lei: - V. proba cu martori devine admisibila in urmatoarele cazuri (exceptii – care isi gasesc aplicarea numai daca inscrisul este cerut ad probationem. pentru terti. . sau daac partile sunt de acord sa faca dovada cu martori. . cand partile au incheiat o conventie. procedura falsului – pentru inscrisurile autentice false sau pentru inscrisurile sub semnatura privata ce se prezuma a fi false. iar creditorul nu mai are mijlocul de proba necesar. sau cu portiunea din inscris ce nu este contestata. presedintele completului si grefier. chiar daca dupa aceea.intocmirea de catre instanta a unui pv in care se mentioneaza declaratiile partilor si constatarile instantei. ce pot servi la rezolvarea ei. daca partile invoca proba cu martori. in materia raporturilor patrimoniale dintre soti. in prezenta obligatorie a ambelor parti.cererea s-a introdus pentru o suma mai mare de 250 de lei. Proba prin declaratiile martorilor (marturia) marturia = mijlocul procesual ce consta in relatari ale unor persoane straine de interesele in conflict. VI. Administrarea probei cu martori .interzisii – interdictie absoluta.lista cu martori (nume si domiciliu) in cererea de chemare in judecata/intampinare. rezultatul cercetarii => incheiere interlocutorie. dar care este un rest dintr-o creanta mai mare.incuviintarea – incheiere unde se precizeaza numele martorilor admisi si faptele pentru care vor fi ascultati. lista trebuie sa fie depusa in 5 zile de la incuviintare. . . daca nu – pana la prima zi de infatisare.- daca actul se afla la autoritati. . se poate dispune si expertiza.declaratia facuta in fata instantei. DECAT DACA se constata ca a intervenit o fraudare a legii prin acel inscris. imposibilitatea preconstituirii de dovada scrisa. daca instanta considera de cuviinta. depasesc 250 de lei. sau pentru a lamuri sensul exact al unor clauze obscure ale inscrisului. . sau a fost intocmit cu vicierea consimtamantului. instanta dispune verificarea de scripte sau declanseaza procedura falsului. sub semnatura privata valabile. pentru a demonstra acestea.cand cererea este introdusa pentru o suma mai mica de 250 de lei. judecatorul trebuie sa o si admita). proba cu martori nu se admite cand: . sau cu alte inscrisuri ale acelei persoane. impreuna. din caz de forta majora. 17 . instanta va desemna un judecator delegat sau il va examina prin comisie rogatorie.rudele si afinii pana la gradul III (cu exceptia divortului). deoarece regula se aplica numai partilor contractante - nu se admite impotriva unui inscris sau peste cuprinsul acelui inscris. . . . referitoare la faptul ca inscrisul este fals si la indicarea autorului.poate fi incuviintata si in timpul procesului. daca exista un inceput de dovada scrisa din care rezulta fapte demne de crezare referitoare la pretentie. relatari facute in fata instantei de judecata.nu pot fi martori: . daca una din parti doreste sa audieze la alt termen. reclamantul isi restrange pretentia sub 250 de lei. De asemenea. trebuie sa depuna lista in 5 zile de la incuviintarea acelui termen. daca inscrisul depus de o parte este contestat de cealalta parte. cand partile au fost in imposibilitatea preconstituirii unui inscris. . - - in materie comerciala (dar nu in orice litigiu comercial. instanta sesizeaza organele de urmarire penala. daca inscrisul este esential pentru rezolvarea cauzei – suspendarea judecatii pana la solutionarea cauzei penale. care sa emane de la partea careia i se opune si care face demn de crezare faptul pretins).inscrisul si pv se inainteaza instantei penale. .pv se semneaza de parti. daca aceasta priveste drepturi de care ele pot sa dispuna (=> regula nu are caracter imperativ). imposibilitatea conservarii probei scrise. verificarea de scripte = confruntarea inscrisului cercetat cu scrierea facuta de parte in fata instantei.ascendentii sau descendentii (la divort ascendentii pot fi martori). sub sanctiunea decaderii din dreptul de a mai proba cu martori. . despre acte sau fapte referitoare la pricina. Chiar daca nu exista conventie. sub sanctiunea decaderii. sau prin marturisire).cand sunt mai multe cererei care. se admite marturia: .

.initial relateaza ce cunoaste. sau pe sotul lor. sau la initiativa instantei.interogatoriul este admis daca imprejurarile de fapt sunt de asa natura incat sa fie necesara marturisirea. dar mentionata in incheierea instantei).sunt citati. . . gradul de memorizare. raspunsurile sunt date la fel. iar cel care a facut-o nu o poate revoca (decat daca a fost in eroare de fapt). prin mandatar cu procura speciala). . .persoanele care au aflat.se poate face doar personal (doar in cazuri special.daca se prezinta la termen.capacitate deplina de execitiu (marturisirea este un act de dispozitie).constituie un mijloc de proba impotriva autorului ei (=> cel care o face trebuie sa aiba capacitatea necesara incheierii actelor de dispozitie).caracterele marturisirii: . pentru imprejurari legate de pricina. sau este audiat prin comisie rogatorie.condamnatii pentru sperjur – interdictie absoluta. iar raspunsul va fi dat. apoi raspunde la intrebarile presedintelui completului. interogatoriul se semneaza de catre presedintele completului. . repreoducerea acestuia). sub sanctiunea decaderii. prezentarea si ascultarea martorilor: . dar: refuzul nejustificat de a raspunde la interogatoriu si neprezentarea nejustificata la termenul interogatoriului echivaleaza cu o marturisire. si este irevocabila. . betie. . sau cel mai tarziu la prima infatisare. confirmare care produce efecte juridice impotriva autorului ei. apoi depune juramantul dupa care este audiat. sau pe fostul lor sot.partea care a solicitat sau instanta intreaba in scris si verbal. este atat mijloc de proba cat si act de dispozitie al partii. . . pot refuza depozitia: . care trebuie sa vizeze faptele personale ale persoanei. numai in cazuri speciale prin mandatar cu procura speciala si autentica (ex: persoana locuieste in strainatate.nu este necesar ca cealalta parte sa accepte marturisirea. datorita muncii lor. .este un act personal => nu poate fi facuta decat de catre titularul dreptului sau de catre mandatar cu procura speciala.- - . VII. ale procurorului. . . aflati in timpul exercitarii profesiei. pot raspunde la interogatoriu partile.extrajudiciara (verbal – marturisirea facuta in alt proces – sau in scris – printr-o scrisoare). in scris. imprejurari legate de pricina – pot invoca secretul profesional. iar marturisirea sa tinda la rezolvarea cauzei. la o pedeapsa penala sau dispretului public. dar au fost ca plata pentru serviciile mele). ea isi produce efectele chiar daca nu este acceptata de partea adversa. urmand sa se prezinte la termen. ulterior va verifica daca cele declarate corespund realitatii (functie de gardul de percepere a faptului de catre martor. administrarea probei marturisirii.cand paratul recunoaste pretentia. de asemenea. se poate cere in cererea de chemare in judecata/intampinare.daca nu se prezinta. .judiciara (in fata instantei. daca tot nu se prezinta. grefier.functionarii publici sau fosti functionari publici. plateste amenda stabilita de instanta printr-o incheiere executorie. . partea care l-a propus si partea care a raspuns. . sau. prin mandatar). .este un act expres => nu poate fi dedusa din tacerea partii (exceptie: refuzul nejustificat de a raspunde la interogatoriu = marturisire deplina) - - - felurile marturisirii: . ale partii care l-a chemat. dar i-am restituit) admisibilitatea marturisirii (conditii): . .simpla . . .cand face marturisirea sa nu fi fost sub influenta vreunei incapacitati naturale (violenta.cei care prin raspunsurile lor s-ar putea expune pe ei insisi sau o ruda pana la gradul al III lea. . luata prin interogatoriu sau spontana. ale celeilalte parti. instanta emite mandat de aducere. instanta il identifica.calificata – cand paratul recunoaste pretentia reclamantului. dar invoca imprejurari anterioare sau concomitente cu pretentia care schimba consecintele juridice ale marturisirii (am luat bani.sa vizeze faptele proprii ale celui care o face. . .NU este admisibil la divort si la recuzare.la interogatoriu se raspunde personal.daca se constata ca marturia este mincinoasa va fi sesizata instanta penala. forta probanta a marturiei este lasata la aprecierea instantei.trebuie sa fie expresa. dar invoca imprejurari ulterioare care o anihileaza (am imprumutat. 18 . Marturisirea = mijlocul de proba prin care o parte confirma pretentiile partii adverse. vointa trebuie sa fie constienta si libera. interogatoriul: . interogatoriul se formuleaza in scris. hipnoza etc).la cererea partii adverse.cand paratul reunoaste doar pretentia reclamantului. .complexa .judecatorul constata daca martorul este sincer. .act unilateral de vointa .semneaza depozitia pe fiecare pagina (ultima va fi semnata si de presedintele completului si de grefier).

. in cazul inregistrarii tardiva a nasterii.prezumtii simple – ale judecatorului. care il inainteaza instantei cu cel putin 5 zile inainte de urmatorul termen.de stabilire a valorii bunului dat in gaj – inncazul neplatii. daca sunt doua expertize contradictorii – poate admite una din ele.administrarea – din oficiu sau la cererea partilor. vecin si conex cu pretentia. . le oate respinge pe amandoua. - VIII. . iar prin rationament solutioneaza pricina). . are ca obiect problema asupra careia se cere parerea specialistului. 19 . raspunde.partea se prezinta si face o marturisire simpla. . .puterea de lucru judecat prezuma ca hotararea judecatoreasca ramasa irevocabila corespunde adevarului. instanta hotaraste care dintre experti o va efectua.poate fi: tehnica. sau prin parerea judecatorului (care o poate considera mincinoasa – sesizeaza organele de urmarire penala). . instanta amana judecata pentru ca partile sa poata studia raportul si sa-si formuleze apararile. . expertul este intrebat. posesorul bunului mobil este si proprietarul acestuia. sub sanctiunea decaderii). declaratiile sunt consemnate intr-un pv. data depunerii raportului. . spre a produce efecte juridice. IX. .se prezuma ca a recunoscut tacit pretentia. .la latitudinea judecatorului.sunt nule actele facute in fraudarea legii. . sau. doar o parte a marturiei). . . judecatorul deduce existenta pretentiei.daca una din parti nu e multumita. criminalistica etc. acesta propune numarul de experti necesari. .forta probanta – la latitudinea judecatorului.in instanta – pentru cazuri simple. .in afara instantei – pentru expertize mai complicate.raportul se depune la biroul local de expertize.prezumtii relative – este permis orice mijloc de proba. produs in trecut.prezumtii absolute – la care nu este admisa proba contrara (ex: puterea de lucru judecat). daca nu se respecta termenul – incheiere executorie – amenda si despagubiri pentru partea vatamata de intarziere (in sarcina expertului). .daca instanta nu e lamurita poate cere un supliment de expertiza sau o noua expertiza.cazuri de prezumtii legale: .a fost efectuata cu incalcarea normelor legale. Prezumtiile = presupuneri facute de lege sau de judecator (care porneste de la fapte conexe dovedite. care trebuie sa-si motiveze hotararea. Expertiza = mijloc de proba judiciara.sunt rezultatul a doua rationamente: .prezumtii legale – cele facute de lege (la acestea judecatorul realizeaza doar primul rationament): . comunicand biroului local de expertize. . una calificata sau una complexa. . cand nu mai sunt de administrat alte probe .este obligatorie: . trebuie sa o dovedeasca pana la pronuntarea hotararii. dispunand sa se administreze alte probe sau sa se efectueze alta expertiza. daca persoana refuza nejustificat sa raspunda sau sa se prezinte la termen .daca cel care a marturisit doreste sa revoca marturisirea pentru eroare de fapt.este admisa: cand instanta are nevoie de parerea unor specialisti in probeleme ivite pe parcursul procesului. la primul termen dupa depunerea raportului poate cere motivat o contraexpertiza (alti experti).in caz de coparticipare procesuala – marturisirea unuia nu este valabila si pentru ceilalti. luand in considerare si celelalte probe administrate. daca marturisirea este calificata sau complexa. . iar daca nu – hotararea este anulabila.administrarea expertizei: .cea psihiatrica – pentru punerea sub interdicite. intrebarile la care trebuie sa raspunda. .expertii pot fi recuzati – cererea – in termen de 5 zile de la numire sau de la ivirea motivului. ele sunt deductive (concluzia particulara se desprinde din concluzia generala).- partea tagaduieste – cealalta parte va folosi si alte mijloace de proba pentru a isi demonstra pretentiile.cunoasterea probelor directe – duce la stabilirea existentei unui fapt.din cunoasterea acelui fapt.este considerata o marturisire deplina. forta probanta a marturisirii . Clasificare: . medico-legala. onorariul (ce trebuie platit de partea ce a propus expertiza. divizarea ei este la latitudinea judecatorului (sa retina.poate fi combatuta prin oricare mijloc de proba. dupa aceea mai are doar calea revizuirii. cand creditorul doreste sa dispuna de acel bun. .cea medico-legala – pentru stabilirea varstei. regula este indivizibilitatea ei – produce efectele ce rezulta din intreg cuprinsul ei. instanta se pronunta printr-o incheiere. cererea se judeca in sedinta publica. concluziile logice pe care judecatorul le trage de la un fapt cunoscut la unul necunoscut. daca sunt mai putin de 5 zile. contabila. instanta o incuviinteaza prin incheiere.expertiza este nula daca: . . in 5 zile de la numirea expertilor. . . sunt permise doar atunci cand este permisa si proba cu martori.proprietarul terenului este si proprietarul constructiei situata pe teren.

daca partea adversa contesta inscrisul nou si s-ar ajunge la verificarea de scripte sau la declansarea procedurii falsului (nu se judeca in instanta de recurs) – se caseaza cu trimitere la instanta initiala.se pot prezenta DOAR inscrisuri autentice sau sub semnatura privata valabile.nu are forma ceruta pentru a fi valabila. Cercetarea la fata locului . nu amana judecarea. .nu este depusa cu minim 5 zile inainte de termen (se poate acoperi – vezi mai sus). . NU se poate reveni asupra marturisirii. legat de activitatea procesuala a acestora. parti si ceilalti participanti la proces. . . Probele in contestatia in anulare . .NU se pot administra probe noi. .prin contestatia la titlu se cere interpretarea drepturilor si obligatiilor rezultate din dispozitiv => nu se admit probe noi. . Clasificarea actelor de procedura a.instanta incuviinteaza administrarea. in general. Probele materiale = obiecte care pot prezenta interes probatoriu (ele sau urmele de pe ele). Actele de procedura 1. care va rejudeca si fondul. dar nu au fost prezentate la instanta anterioara sau in apel).este obligatorie in cazul raporturilor din dreptul familiei (ex: ancheta sociala pentru incredintarea minorilor).o hotarare a instantei de recurs – se pot administra numai inscrisuri noi.daca se cere administrarea de inscrisuri noi – va pastra cauza spre judecare.are loc. . . in cursul si in cadrul procesului civil de catre instanta judecatoreasca. 3.incheiere cu probele pe care le incuviinteaza.la fata locului.se poate cere de catre partea interesata. XI. expertiza este anulabila daca: . Probele in apel .efectuata de un expert necompetent. 1. CITAREA SI COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDURA I. de regula. unica proba admisa este insasi hotararea.in cazul in care instanta admite recursul: .- . si. sau solicita administrarea probei prin comisie rogatorie – prin incheiere. . iar cercetarea are loc in instanta sau la fata locului. . Probele noi in recurs (inscrisurile) .daca se solicita administrarea de alte probe noi – va dispune casarea cu trimitere. nu sunt admise decat inscrisurile.trebuie aratate in cererea de apel si in intampinarea intimatului (putand fi cele vechi sau unele noi) sau la prima zi de infatisare. decat daca a fost eroare de fapt. . Probele in contestatia la executare . X. in functie de organele sau persoanele care le intocmesc sau de la care emana: 20 . . .revizuirea priveste hotararile definitive si irevocabile care au fost pronuntate pe baza unor situatii nereale => motivele de revizuire pot fi dovedite cu orice mijloc de proba => se admit orice probe noi. Probele in revizuire . dupa cercetare – pv semnat de judecatorul delegat si de parti .admiterea probelor se face in functie de motivul pentru care a fost introdusa contestatia in anulare. . ele pot fi si vechi (existau la data judecarii cauzei la instanta anterioara.pentru contestatia la executare propriu-zisa – se admit probe noi – cele pe care contestatarul isi intemeiaza contestatia.nu a fost semnata de toti expertii (se poate acoperi prin semnarea ulterioara). sau se dispune din oficiu de catre instanta – incheiere in care se mentioneaza: problemele de lamurit. administrarea se face inaintea instantei. inainte de cercetarea fondului.o hotarare a instantei de fond ramasa irevocabila – se poate cere administrarea oricarei probe noi. termenul la care se merge pe teren si se citeaza partile pentru data cand va avea loc cercetarea). pentru imobile sau pentru mobile netransportabile. 2. TEMA7 ACTELE DE PROCEDURA. valabile. 4.instanta deleaga un judecator. se pot administra inclusiv cele care au fost supuse decaderii in fata primei instante. deoarece nu se poate da mai mult sau mai putin decat a stabilit instanta.propunerea probei – ca la celelalte.se pot depune oricand in cursul recursului.se depune la dosar. Definirea actelor de procedura = orice act (operatiune juridica sau inscris) facut pentru declansarea procesului. 5. . precum si refacerea sau completarea probelor de la prima instanta. 2. sub sanctiunea decaderii. respectiv in functie de obiectul contestatiei: .

expertii si. - - 3. .anul. in functie de modul de efectuare a actelor de procedura: . dar regulile generale sunt: .nulitatea. hotararea etc. in functie de continut: . termenul luat in cunostinta sau pentru care au fost trimise citatiile nu poate fi preschimbat decat dupa citarea partilor si pentru motive temeinice (in camera de consiliu). o data cu citatia se comunca si actele de procedura: copie dupa cererea de chemare in judecata si inscrisurile care o insotesc. partea care a fost prezenta la infatisare.pj de drept privat – prin reprezentantii lor – la sediul principal al administratiei sau al sucursalei. . 21 2.numele celui care l-a incheiat . indiferent de proba.actele altor participanti la proces: intocmirea si depunerea raportului de expertiza. . pv trebuie sa cuprinda: . tertii care au intervenit sau au fost introdusi. pv de luare a masurilor asiguratorii etc. raspunsul la interogatoriu etc.parafa sefului instantei si semnatura grefierului . ziua si ora de infatisare – sanctiunea nulitatii. a vorbi in instanta si a pune concluzii).aratarea instantei de la care porneste actul .statul.numarul si data emiterii.nulitatea.nulitatea. domiciliul si calitatea celui citat .actele organelor auxiliare ale justitiei: dovezi de comunicare a actelor de procedura. Conditii pentru indeplinirea actelor de procedura . Cuprinsul citatiei citatia trebuie sa cuprinda: . . 3.acte judiciare – se indeplinesc in fata instantei: interogatoriul partii. depozitia de martor etc. d. reguli speciale de citare: .fiecare act se face in conditii si termene diferite.care contin o manifestare de vointa – cererea de chemare in judecata. daca este cazul si alti participanti. . .trebuie indeplinite in limba romana (partile care nu cunosc – au dreptul la un interpret pentru a cunoaste actele. exceptiile trebuie sa fie in mod expres prevazaute de lege.acte scrise – cererea de chemare in judecata. nu va fi citata pe parcursul procesului deoarece se presupune ca cunoaste termenele (are termenul in cunostinta). . . luna.acte extrajudiciare – se indeplinesc in cadrul procesului.care constata o operatie procedurala – citatia. c. 1. vor fi citate: partile.sanctiunea nulitatii. .sanctiunea nulitatii. .sanctiunea nulitatii. Persoanele ce urmeaza sa fie citate si modul de citare.nulitatea. partile trebuie sa fie legal citate si nu obligatoriu sa fie in instanta. .actele partilor: cererea de chemare in judecata. depozitia martorului etc.instanta si sediul ei .trebuie sa relateze in chiar continutul sau ca au fost indeplinite cerintele legii – el nu poate fi completat cu probe extrinseci. copie de pe hotarare etc. somatia etc.numele.semnatura celui care a incheiat pv . . luna si ziua cand a fost incheiat . comuna si celelalte persoane de drept public – capul autoritatii contenciosului la sediul central al administratiei.nulitatea. chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul.numele si domiciliul partii potrivnice si felul pricinii.numele si calitatea celui caruia i s-a facut inmanarea sau locul unde s-a facut afisarea .acte orale – depozitia martorului. . . numarul dosarului. .aratarea inscrisurilor comunicate. . Citarea si comunicarea actelor de procedura Termenul in cunostinta instanta trebuie sa amane judecarea pricinii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii. .. tranzactia etc . hotararea judecatoreasca.functia acestuia.actele instantei: incheieri. insasi sau prin mandatar. martorii. intampinarea etc.anul. .trebuie sa imbrace forma scrisa – se pot dovedi usor si se asigura conservarea lor. la termenul respectiv amanarea poate fi ceruta si de procuror si de catre partea cealalta (care nu are interesul sa obtina o hotarare susceptibila de desfiintare) => regula: citarea. dispozitia de comunicare a hotararii etc.numele si domiciliul celui care i s-a facut comunicarea . pv de sechestru etc. in functie de natura lor: . II. dar in afara instantei: expertiza. . b. . achiesarea.nulitatea. formularul mai cuprinde o parte care se detaseaza si se restituie instantei – dovada de primire si pv (care face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a incheiat). - .

obstile de mosneni sau de razesi – prin mandatarii lor. . incapabilii – prin reprezentantii lor legali. mostenitorii. este oprita indeplinirea altor acte de procedura.4. . cel care se afla in strainatate. Notiune Termenul de procedura = intervalul de timp inauntrul caruia trebuie indeplinite anumite acte de procedura sau. prin executorii judecatoresti sau prin orice angajat al institutiei. masa creditorilor falimentului – prin judecatorul sindic. ei pot prezenta aceleiasi instante o petitie motivata (nu sunt parti si nu pot folosi apelul sau recursul).daca nu se prevede altfel prin tratate sau conventii. citatia va fi inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului. nu se poate face nici un act de urmarire. schimbarea domiciliului uneia dintre parti in timpul judecatii – trebuie comunicata instantei si partii adverse prin recomandata (recipisa se depune la dosar). procedura se acopera. industriala sau profesionala a acestuia. atrag doar sanctiuni disciplinare sau pecuniare. se inmaneaza personal. - - - asociatiile si societatile care nu au personalitate juridica – prin organizatiile lor de conducere – la sediul administratiei lor. .pentru cei chemati sub arme – la comandamentul superior cel mai apropiat. daca domiciliul sau resedinta nu sunt cunoscute – prin publicitate.pentru cei din echipajul unui vas de comert – la capitania portului unde este inregistrat vasul. sub sanctiunea nulitatii (in pricinile urgente termenul poate fi si mai scurt). pana la intervenirea in proces – printr-un curator special numit de instanta.conventionale – acelea pe care partile le pot fixa – sunt incuviintate de judecator => devin termene judecatoresti. daca e gasit la domiciliu dar refuza sa primeasca citatia sau nu vrea ori nu poate sa semneze dovada – se va afisa la usa locuintei.judecatoresti – fixate de instanta in cursul solutionarii procesului. - TEMA8 TERMENELE PROCEDURALE 1. . 22 .cel cu domiciliu sau resedinta necunoscuta – prin publicitate (afisare la usa instantei cu cel putin 15 zile inainte – termenul poate fi redus la 5 zile). daca e in instanta. b. dupa modul in care sunt stabilite: . . in functie de caracterul lor: - imperative (peremptorii) – acelea inauntrul carora trebuie indeplinit un act de procedura (ex: termenul pentru declararea recursului) prohibitive (dilatorii) – acelea inauntrul carora legea interzice efectuarea vreunui act de procedura (ex: in termenul de 30 de zile care se lasa de la comandament.legale – stabilite de lege in mod expres (in principiu nu sunt fixe si pot prelungite sau scurtate de catre judecator sau de catre parti – acestea sunt termene legale imperfecte . Inmanarea citatiei si a actelor de procedura se face din oficiu si gratuit prin posta. sau la asezarea comerciala. dupa sanctiunea nerespectarii lor: .pentru detinuti – la administratia penitenciarului. avand domiciliul sau resedinta cunoscuta – printro citatie trimisa cu scrisoare recomandata.relative – cele care.pentru bolnavii aflati in spitale – la directiile acestora. Clasificare: a. daca au mandatar cunoscut in tara – se citeaza si acesta. insa are dreptul sa ceara amanare pentru a-si pregati apararea. personalul misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romaniei – prin organele centrale care i-au trimis sau in subordinea carora se afla cei care i-au trimis. dimpotriva. poate cere o amanare. personal sau prin mandatar.ex: prelungirea termenului pentru declararea recursului sau miscorarea termenului pentru inmanarea citatiei). .absolute – daca nu sunt respectate afecteaza validitatea actelor de procedura. cu incuviintarea presedintelui). putandu-se recurge la citarea prin publicitate. . in caz de nerespectare. inmanarea – la domiciliul sa resedinta celui citat. . agentii din vina carora s-a pricinuit amanarea judecatii vor fi condamnati prin incheiere executorie la amenda si la despagubirea partii vatamate. partea nu poate refuza primirea. daca partea se infatiseaza personal sau prin mandatar chiar daca nu a fost citata. daca actul este facut inainte de termen este socotit prematur). c. daca cladirea s-a daramat sau a devenit de nelocuit – agentul va depune actul la grefa instantei – care va instiinta partea interesata. situatii speciale: . nici un act de procedura nu se face in zilele de sarbatoare legala (decat in cazuri urgente.

in functie de interesul fiecaruia sau dupa felul raportului dintre ei. termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura. daca partea a cerut si instanta a omis sa se refere la cheltuieli. AMENZILE JUDECATORESTI. deoarece aceasta nu reprezinta o cenzurare – cererea poate fi formulata in termenul general de prescriptie care curge de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a castigat procesul. actele de procedura trimise prin posta instantelor judeactoresti se socotesc implinite in termen daca au fost predate recomandat la posta inainte de implinirea termenului.caracter civil. exceptie: paratul care a recunoscut la prima infatisare (in fata primei instante si nu in apel sau recurs sau cu ocazia rejudecarii) pretentiile reclamantului nu va fi obligat la plata de cheltuieli de judecata decat daca era pus in intarziere (dar nu de drept sau in fata instantei). partea care a cazut in pretentii va fi obligata. exceptie de la acordarea partiala – cand reaua-credinta sau comportarea neglijenta a paratului a determinat pe reclamant sa ceara ceea ce nu i se datoreaza => paratul va fi obligat la plata integrala a cheltuielilor de jduecata. se pot cere pe cale separata. se aplica prin incheiere cu caracter executoriu. in cazul cererii pentru stabilirea paternitatii – se aplica numai daca paratului i s-a adus la cunostinta de nasterea copilului.i.daca pretentiile au fost admise partial – se vor acorda numai cheltuielile corespunzatoare pretentiilor admise (ambele parti sunt in culpa: una a cerut mai mult decat i s-a datorat.introducerea cu rea-credinta a unei cereri de recuzare sau de stramutare. pe baza actelor justificative si dupa urmatoarele reguli: . se va prelungi pana la sfarsitul primei zi de lucru urmatoare. TIMBRAREA CERERII DE CHEMARE IN JUDECATA I. dupa intrerupere va curge un nou termen. pot fi cerute pe calea apelului. administrarea probelor. termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau cand servicul este suspendat. judecatorii nu pot micsora taxa de timbru. Durata termenelor procedurale fiecare termen are un punct de plecare si un punct de implinire. exista si situatii in care legea arata un moment pana la care se poate face actul de procedura (ex: contestatia la executare se poate face pana la ultimul act de executare) sau pervede ca actul trebuie facut “cat mai neintarziat”.pentru parti. atunci cand isi exercita abuziv drepturile procedurale: . daca legea nu dispune altfel. . la cerere (dar instanta are dreptul sa atraga atentia partilor asupra acestui drept). incuviintarea unei probe etc. pe luni si pe ani – se sfarseste in ziua saptamanii. “de urgenta” etc. Modul de calcul al termenelor procedurale termenul pe ore – incepe sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare. punctul de implinire = acela la care efectul termenului se realizeaza: actul nu mai pote fi efectuat / se naste dreptul de a efectua actul. cat si pe cele facute de partea care a castigat. . II. a. 23 . prin derogare: de la alte date cum ar fi: pronuntarea. onorariile expertilor etc. admise total sau in parte – compensare. 103 alin1 (decaderea). dupa durata lor: pe ore. iar cealalta a provocat procesul). saptamani. lunii sau anului corespunzator zilei de plecare. - - TEMA9 CHELTUIELILE DE JUDECATA.daca cererea are mai multe capete si numai unul a fost admis. - 3.coparticipare procesuala – cheltuielile suportate in mod egal. termenul pe zile – sistemul exclusiv = pe zile libere – nu intra in calcul nici ziua in care incepe sa curga si nici ziua in care se sfarseste.hotararea care obliga la plata chelt.partii ale carei pretentii sau aparari au fost admise in intregime i se vor acorda integral cheltuilelile de judecata. Cheltuielile de judecata taxe de timbru si alte cheltuieli precum: cazarea si transportul. pentru a-l putea recunoste voluntar. Amenzile judecatoresti . onorariile avocatilor (care pot fi marite sau miscorate de instanta ori de cate ori considera ca sunt disproportionat de mici sau de mari fata de munca depusa). termenul poate fi intrerupt – daca partea este impiedicata de o imprejurare mai presus de vointa ei sa actioneze. termenul pe saptamani. de regula. chiar daca au fost date de o instanta superioara. luni si ani. instanta se pronunta prin dispozitiv. intre care se situeaza durata. fiecare sa fie obligat la plata cheltuielilor pe care le-a provocat prin apararea sa. . in acest caz. in cazul suspendarii – cursul termenului va continua de acolo unde s-a oprit. .cererea de asistenta gratuita a fost facuta cu rea-credinta. proportional sau solidar. . 2. a recursului sau a revizuirii – daca hotararea este definitiva – sau le poate solicita pe calea unei cereri separate. NU se foloseste procedura indreptarii hotararilor si nici contestatia in anulare spciala (pentru neacordarea in recurs). dupa incetarea impiedicarii curge un termen de 15 zile. . sa suporte atat cheltuielile facute de ea. poate fi pusa in executare in termen de 3 ani de la ramanerea ei definitiva. sau cand exista cereri de ambele parti. daca intreruperea se face in baza art. zile. daca a stiut – chiar daca il recunoaste la prima infatisare va fi obligat la cheltuieli. iar impotriva partii care a cerut comunicarea – de la data la care a cerut-o. fara a fi luat in considerare termenul scurs inainte.d.

se anunta schimbarea domiciliului. instanta trebuie sa suspende judecata si nu sa anuleze cererea daca aceasta este netimbrata. desi legal citate.000 – daca cererile de chemare in judecata ce privesc fondul sau exercitarea unei cai de atac au un obiect cu o valoare > de 1 milion. .categorii de cereri care au ca obiect: litigii de munca. in afara de amenda – se pot acorda si despagubiri pentru partea vatamata (care nu se inapoiaza indiferent de rezultatul procesului). iar dupa aceasta – calea recursului la secita de contencios administrativ a CSJ.agentul procedural din a carui vina s-a pricinuit amanarea judecatii. curatela etc. daca nu – sanctiunea nulitatii (neconditionata de vatamare) va lovi plusul de pretentii sau cererile ulterioare netimbrate. desi legal citat. . poate fi obligat si la despagubiri. nu s-au prezentat.cererile nu sunt primite si inregistrate daca nu sunt timbrate corespunzator (se procedeaza ca la taxe de timbru). Timbrarea cererii de chemare in judecata A.15. . sanctiunea nulitatii nu intervine in cazul in care instanta nu a instiintat partea despre necesitatea de a timbra cererea => trebuie sa se dea un termen. .anumite cereri (chiar daca sunt de chemare in judeacta) nu se timbreaza: . .daca prima instanta s-a pronuntat desi cererea nu fusese timbrata – hotararea NU se anuleaza. - III.nu se aplica in cazurile in care nu se percep taxe de timbru. .in cazul cererilor evaluabile in bani – taxa se calculeaza proportional si progresiv in functie de valoarea obiectului cererii. poate fi obligat si la despagubiri.Ministerul Finantelor poate acorda si reduceri. Ministerul Finantelor si organele sale teritoriale pentru cererile pe care le indeplinesc in vederea realizarii creantelor bugetare.daca taxa nu e fixa – se stabileste de catre instanta – partea nemultumita poate contesta la directia finantelor publice si apoi la Ministerul Finantelor. Taxele de timbru .executorul judecatoresc care nu a respectat dispozitiile cu privire la publicitatea vanzarii silite mobiliare. aderarile sau chemarile in garantie se timbreaza ca si cererea sau actiunea principala (dupa aceleasi reguli). in legatura cu amendarea altor participanti: . . . fara motiv intemeiat. si nici nu au solicitat judecarea in lipsa. iar daca numai un capat nu este timbrat – intrega cerere se respinge ca insuficient timbrata. investirea cu formula executorie etc. 24 .1. scutiri sau amanari. sa indeplineasca sarcina care i s-a incredintat ori cel care nu depune raportul in termen.daca partile.martorul care.30. . introducerea cu rea-credinta a unei contestatii la executare. partea fiind obligata sa timbreze pana la primul termen de judecata. . . decat pentru motive temeinice. reclamantul isi modidfica cererea. cereri pentru eliberarea de copii. tutela. conducatorul autoritatii administrative parate – obligat la plata unei amenzi pe zi de intarziere pentru a se asigura executarea obligatiei de a inlocui sau modifica actul administrativ sau de a elibera un act. nu se prezinta sau refuza sa depuna marturie. pensii de orice fel.000 – obiect cu valoare > de 100 milionae. .500 in cazul cererilor care au ca obiect exercitarea unei cai de atac. formularea cu rea-credinta a unei cereri de verificare de scripte. si daca nici atunci nu se timbreaza => nulitatea. . . . ci se da in debit partea pentru ca taxele sa fie urmarite de organele financiare. . B.daca cererea are mai multe capete – taxa de timbru se datoreaza distinct pentru fiecare capat (daca legea nu prevede altfel).cererile neevaluabile in bani – se taxeaza cu o suma fixa.cererile reconventionale. .expertul care refuza. . despagubiri pentru vatamari corporale. poate fi obligat si la despagubiri.3. Timbrul judiciar .se datoreaza atat de pf cat si de pj si se platesc anticipat => nu pot fi primite cereri netimbrate sau insuficient timbrate.daca dupa sesizarea instantei.000 de lei – in cazul cererilor de chemare in judecata. interventiile. amenda cominatorie pe zi de intarziere – pentru executarea unei obligatii de a face. .pentru caracterizarea cererilor. esalonari.cereri adresate in cursul desfasurarii judecatii si care nu modifica caracterul sau valoarea taxabila a cereii initiale: cererea prin care se depune lista de martori.000 – obiect cu valoare > de 10 milioane. .50. procurorii. instanta il va obliga sa achite taxa cel mai tarziu pana la primul termen. adoptia. interdicita. . instanta trebuie sa aiba in vedere continutul lor si nu denumirea data de parte. in functie de situatia materiala a partiic are solicita.- obtinerea cu rea-credinta a citarii prin publicitate. . amenda pentru autoritatea administrativa parata care nu trimite dosarul cerut de instanta.anumite categorii de persoane sau organe: autoritatea tutelara.

INTAMPINAREA.cu privire la incredintarea minorilor si stabilirea pensiei de intretinere). domiciliul (semnifica si locuinta – caracter practic) sau resedinta partilor (deci atat al sau. . continuarea casatoriei a devenit imposibila. sanctiunea nulitatii. cererea se respinge ca inadmisibila B. daca nici autoritatea ierarhic superioara nu rezolva – se adreseaza instantei (totusi. . care e obligata sa rezolve in 30 de zile. . .taxa speciala (f. judecatorul nu este tinut de temeiul juridic invocat de reclamant. mica). nu mai tarziu de prima zi de infatisare.sotul parat a fost condamnat pentru una sau mai multe infractiuni sa execute o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 3 ani si cererea a fost introdusa in timpul executarii pedepsei. Cuprinsul cererii de chemare in judecata - numele. aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea. reclamantul trebui sa semneze cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare urmatoare. . sanctiunea nulitatii. cat si al paratului).la taxa de timbru se adauga si timbru judiciar. realizat in ultimele 12 luni.daca reclamantul nu realizeaza venituri sau ele sunt inferioare sumei de taxei minime. Procedura prealabila sedintei de judecata A.procedura prealabila – dovada trebuie anexata la cererea de chemare in judecata.ex: pentru anularea unui act al unei autoritati administrative sau pentru obligarea la eliberarea unui act – in termen de 30 de zile (termen de decadere substantial . daca aceasta procedura prealabila nu se indeplineste.in raport cu venitul mediu lunar al reclamantului. CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA. Taxa de timbru . taxa se va stabili la nivelul minim. . in afara de copiile de pe inscrisuri.sotul parat a fost condamnat pentru tentativa sau complicitate la tentativa de omor. schimbarea temeiului juridic trebuie pus in discutia partilor. care va stabili si taxa de timbru: . respectiv eliberarea lui) de cand i s-a comunicat actul sau a expirat termenul de comunicare – sa se adreseze autoritatii emitente.depasirea lui – pierderea dreptului subiectiv de a cere anularea actului. Cererea de chemare in judecata = act de procedura prin care partea se adreseaza instantei pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat = manifestarea de vointa a celui interesat de a-si arata o pretentie si de a-si exercita dreptul sau de a reclama = actul initial al procesului civil. calitatea juridica in care partile stau in judecata.sotul parat sufera de alienatie mintala. aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere . apoi paratul va fi citat prin publicitate. . dar daca nu este ales – comunicarile se vor face la domiciliul real. Proceduri prealabile sesizarii instantei . obiectul cererii trebuie sa fie: licit.necesitatea ei – data de 2 principii: (1) nimeni nu isi poate face singur dreptate si (2) instanta nu poate sa judece pana nu este investita de partea interesata. uneori cererea trebuie sa fie insotita si de anumite anexe. sanctiunea nulitatii (poate fi inlaturata in cursul judecatii –daca paratul invoca lipsa semnaturii. judecatorul nu poate hotari pe baza sustinerilor reclamantului. taxa de timbru. reclamantul poate sa completeze sau sa modifice pretentia originala. ci are obligatia sa dea cererii calificarea corecta. in cazul in care reclamantul declara ca nu cunoaste domiciliul paratului – trebuie sa dovedeasca ca a facut tot posibilul ca sa il afle. daca nu – decaderea din dreptul de a proba cu respectivele mijloace de proba. iar daca este prezent – chiar in sedinta in care a fost invocata).datorita starii sanatatii a oricaruia din soti. in fata instantei. instanta careia ii este adresata cererea. . Cererea de chemare in judecata 25 - II. posibil. nu mai tarziu de 1 an de la comunicarea actului a carei anulare se cere). CEREREA RECONVENTIONALA I. . . admisibilitatea sau inadmisibilitatea unor probe si leaga instanta. Cererea de divort. TEMA10 PROCEDURA PREALABILA SEDINTEI DE JUDECATA.cererea se prezinta personal de catre reclamant presedintelui judecatoriei. semnatura. domiciliul poate sa fie si ales in vederea comunicarii actelor de procedura). dupa cum apreciaza reclamantul. obiectul cererii (pretentia concreta) si valoarea lui.uneori. in cazul in care divortul este cerut pe motiv ca: .C. deoarece prezinta interes pentru: competenta.cererea de divort trebuie sa cuprinda si numele copiilor minori nascuti din casatorie sau al celor cu aceeasi situatie legala. atunci cand aprecierea este posibila. daca exista si domiciliu si resedinta – alegerea este facuta de actualitatea acestora. atunci cand nu stau in numele lor propriu. sau mentiunea ca asemenea copii nu exista. care nu poate depasi limitele stabilite de reclamant (decat in mod exceptional legea ingaduie = obliga judecatorul sa se pronunte asupra unor aspecte ce nu se regasesc in cererea reclamantului: in materia divortului . determinat sau determinabil si trebuie sa fie identificat cu exactitate de catre reclamant.

instanta ii pune in vedere sa arate cele de mai sus la prima zi de infatisare. . in lipsa reconventionalei.sa suporte riscurile pieirii bunului. odata cu citatia a copiilor de pe cerere (daca nu. in caz de admitere a cererii. cererea primeste data certa la prezentarea ei judecatorului de serviciu sau presedintelui instantei. reclamantul poate. reconventionala se depune cel mai tarziu pana la termenul incuviintat de instanta. . daca reclamantul este prezent la fixarea termenului – are termen in cunostinta si nu va mai fi citat (dar trebuie sa semneze pe cerere).nu este obligatorie. . fixeaza cadrul procesual in care se va desfasura judecata cu privire la parti si la obiectul litigiului. . .daca reconventionala nu este in stare de a fi judecata – se dispune disjungerea.- se depune impreuna cu anexele necesare.nu se timbreaza si se depune cu cel putin 5 zile inainte de termen (copii cati reclamanti sunt = una pentru instanta). reclamantul nu poate fi obligat la efectuarea unei prestatii. .paratul sa fie considerat posesor de rea-credinta si. sa datoreze fructele din momentul sesizarii instantei. TEMA11 DEZBATEREA PROCESULUI CIVIL A. . si i se pune in vedere sa depuna intampinarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata. dupa disjungere.raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii. urmarind sa se apere fata de pretentiile reclamantului. Activitatea premergatoare sedintei de judecata . cereera sa nu fie respinsa. in atatea exemplare cate parti sunt + unul pentru instanta. sa curga dobanzile. anulata sau perimata ori reclamantul sa nu fi renuntat la ea.investeste instanta cu solutionarea litigiului. . daca cererea este introdusa tardiv. . .cererea se preda arhivarului-registrator care ii da numar si o inscrie. paratul sa aiba cel putin 30 de zile de pentru depunerea intampinarii – respectiv 5 zile in pricinile mai urgente. . instanta nu poate largi cadrul procesual (partile insa pot).trebuie sa indeplineasca conditiile pentru cererea de chemare in judecata (inclusiv in ceea ce priveste timbrarea) – are individualitatea ei => va fi solutionata chiar daca reclamantul isi retrage cererea sau aceasta este respinsa ca prescrisa sau s-a perimat. Intampinarea = actul de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chemare in judecata. pentru ca prescriptia sa fie intrerupta trebuie ca: sesizarea sa se fi facut in interiorul termenului. .dupa ce paratul a depus reconventionala.introducerea cererii.in cazul competentei teritoriale alternative – reprezinta optiunea reclamantului pentru una din instantele competente (ulterior nu poate reveni) opereaza punerea in intarziere a paratului.dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere.cuprinde: .paratul poate avea si o pozitie agresiva. ceea ce face ca: .constituie baza raportului civil care se formeaza. . la acel moment. instanta nu poate trece la solutionarea cauzei) si inscrisuri. .se depune o data cu intampinarea sau. apoi daca (eventual) a fost indeplinita procedura prealabila. IV. III. . de la data primirii citatiei.semnatura. se verifica apoi timbrarea. . daca nu a depus-o.se dispune citarea paratului si comunicarea.daca reclamantul se infatiseaza personal – se verifica mai intai daca cererea se refera la un interes ce se poate realiza pe calea justitiei. chiar la o instanta necompetenta.are caracter incidental – se solutioneaza de instanta competenta sa judece cererea principala. Efectele cererii de chemare in judecata . . cel mai tarziu. . si nu intelege nici sa ia cunostinta de ea in instanta si sa accepte discutarea ei. face sa se intrerupa prescriptia dreptului la actiune (mai exact a dreptului de a obtine condamnarea paratului). daca paratul locuieste in strainatate – un termen mai indelungat). daca nu => decadere. daca cererea este trimisa prin posta – se da in aceeasi zi data certa – se preda presedintelui cu plicul (se poate verifica daca cererea a fost introdusa in termen). si nu va dispune declinarea de competenta. se va judeca impreuna cu cererea principala daca partile sunt de acord (in caz contrar nu este respinsa – ci se judeca separat).grefierul preia dosarele de la arhiva cu cel putin 48 de ore inaintea termenului si: 26 . daca paratul si-a modificat cererea.exceptiile de procedura ridicate la cererea reclamantului. . Cererea reconventionala . disjungerea nu este posibila in cazul in care revolvarea cererii reconventionale este intim legata de solutia care s-ar da in cererea principala. la prima infatisare. instanta investita prin prorogare ramane competenta sa judece. nu doar una defensiva => poate ridica pretentii proprii – cerere reconventionala (facultativa – paratul poate sa isi valorifice pretentiile separat sau pe cale de aparare). sa-si intregeasca sau sa-si modifice cererea si sa propuna noi probe.presedintele/judecatorul de serviciu – stabilesc prin rezolutie completul si primul termen (fixat astfel incat.

tine cont de exceptiile partii care lipseste. precum si orice proba. legal citate.se administreaza probele propuse si incuviintate. la cerere. .se pronunta asupra exceptiilor de procedura care ar face de prisos cercetarea in fond a pricinii. . .dezbateri . . de asemenea. chiar daca partile se impotrivesc).la acest termen paratul si reclamantul pot savarsi anumite acte de procedura: . Activitatea ulterioara sedintei. nunta publicului intrarea completului.reclamantul va putea cere un termen pentru reintregirea si modificarea cererii de chemare in judecata. .orice dispozitie luata de instanta in incheiere va fi motivata.dupa ce dezbaterile s-au inchis. completul trebuie sa aiba un rol activ (sa puna in debatere imprejurari de fapt sau de drept care duc la dezlegarea pricinii. . chiar daca nu sunt cuprinse in cerere sau in intampinare. apoi partile pun concluzii (mai intai reclamantul si apoi paratul).- intocmeste lista cauzelor si o afiseaza cu 24 de ore inaintea termenului. grefierul consemneaza numarul dosarului sustinerile orale ale partilor.paratul (daca nu a depus intampinare) va arata execptiile pe care le invoca si probele pe care se sprijina). . partile pot cere sa depuna concluzii scrise la sustinerile lor verbale (daca instanta a refuzat cererea pariii de amanare pentru lipsa de aparare. stadiul lui si modul in care s-a indeplinit citarea. se dispune amanarea si comunicarea cererii paratului.presedintele deschide. . daca nu – se proroga pana la termenul la care se vor indeplini. Prima zi de infatisare . instanta poate incuviinta stenografierea dezbaterilor – la cererea partii. se pronunta pe baza probelor administrate.daca paratul a depus reconventionala. desi legal citate.este primul termen la care partile. nu s-a prezentat. si nici una nu a cerut judecarea in lipsa.grefierul ajunge cu o jumatate de ora inainte – dosarele spre consultare. - B.solutionarea cauzei – cerceteaza dosarul. pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise). .obligata sa plateasca partii potrivinice daune pentru pagubele suferite prin amanare. .la judecatorii. Conducerea si “politia” sedintei de judecata . presedintele trebuie sa asigure procurorului de sedinta. partilor si celorlalte persoane posibilitatea consultarii din timp a dosarelor. Incheierile de sedinta . Principalale momente in desfasurarea judecatii . pronuntarea si redactarea hotararii. . urmeaza deliberarea. judecatorul si partile pot pune intrebari martorului numai prin intermediul presedintelui (care poate incuviinta ca acestia sa puna intrebari direct).apelul in cauza – de catre grefier – se refera la obiectul pricinii. . C. masurile luate de instanta etc. pricina poate fi repusa pe rol. . suspenda si ridica sedinta. E. aceste incheieri constituind practic niste procese verbale – oglinda sedintelor de judecata.paratul poate solicita introducerea unor terti in proces: chemarea in judecata a altei personae. instanta retragandu-se pentru deliberare. . partea care a pricinuit amanarea . 27 .daca judecata s-a amanat – grefierul intocmeste in 24 de ore incheierea de sedinta. judecatorul procedeaza la: .incheierile care preced hotararea = incheieri premergatoare si sunt clasificate ca: incheieri preparatorii si incheieri interlocutorii.daca pronuntarea s-a amanat. daca sunt necesare noi lamuriri. precum si relatiile si actele solicitate de presedinte sau dispuse de instanta. . incheierea de dezbateri tine loc de paraticaua a hotararii (lipsa acestei incheieri atrage casarea hotararii).amanarea procesului pentru motive temeinice (si datorita cerintei rezovarii procesului intr-un termen rezonabil). . pot pune concluzii (chiar daca taxele de timbru s-au achitat dupa acest termen). completeaza condica de sedinta . . . . daca cei de dinainte nu se impotrivesc).inchiderea dezbaterilor. se intocmeste cate o incheiere pentru fiecare termen de judecata (cu exceptia sedintei in care s-a pronuntat si hotararea). va amana. persoanele sunt obligate la o comportare cuviincioasa.informeaza presedintele despre deficientele constatate si preda toate dosarele completului de judecata. inainte de dezbateri se incearca impacarea partilor.nimeni nu poate intra cu arme (decat daca le poarta in vederea serviciului indeplinit in fata instantei). este socotit prima zi de infatisare daca sunt indeplinite cele doua conditii. D. in vederea depunerii intampinarii. exercita politia sedintei (masuri pentru pastrarea ordinei si a bunei-cuviinte). cel care vorbeste trebuie sa stea in picioare.suspendarea judecatii – daca nici una din parti. asculta sustinerile partii prezente. verifica daca au venit la instanta si s-au atasat dovezile de inamnare sau de comunicare. reclamantul va putea cere un termen pentru a depune intampinare si dovezi in aparare. .procesele care nu s-au amanat si care sunt in stare de judecata se solutioneaza in ordine (se poate cere schimbarea randului. chemarea in garantie si aratarea titularului dreptului.inainte de a incepe judecata cauzelor se cere amanarea cauzelor care nu sunt in stare de judecata (dac aceste cereri nu proaca dezbateri).reclamantul poate propune probele pe care le considera necesare sau va putea propune probe noi.

nu mai pot fi atacate cu recurs. . 3. Notiune si clasificare = actul final al judecatii. orice alte hotarari care. . daca sunt definitive sau se bucura de executie vremelnica. Clasificare: a. hotararile date in apel. daca paratul recunoaste. care pot fi atacate separat cu apel in termenul comun de 15 zile de la comunicare.nedefinitive – hotarari de prima instanta.neexecutorii – pronuntate in actiuni in constatare. nerecurate. hotararile date in prima instanta. precum si recursul in interesul legii sau in anulare. chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii. b. alte situatii: hotararea de perimare a recursului. act cu caracter jurisdictional. care nu au fost atacate cu apel. = scopul urmarit prin declansarea procesului. la cererea reclamantului. reprezentantii. 2. de regula. 6. II. d. 2. recursul. hotararea de anulare a recursului ca netimbrat sau nemotivat).se da in numele legii si cuprinde: .hotarari propriu-zise – rezolva fondul si au o actiune. in vederea redactarii hotararii (dupa ce.integrale – rezolva in intregime procesul.hotarari provizorii – au caracter temporar. semnarea si comunicarea hotararii . daca judecata acestuia s-a perimat sau apelul a fost respins. cele date fara drept de apel. dupa cum pot sau nu sa fie puse in executare: . hotararile date in recurs. 5. f. 3. 28 - sentinte – hotararile prin care instantele rezolva fondul cauzei decizii – hotararile prin care instantele solutioneaza apelul. . e. c. si. momentul in care intervine si daca rezolva sau nu fondul: incheieri – toate celelalte hotarari date in instanta in cursul judecatii Aceste dispozitii – dreptul comun – nu se aplica pentru situatii speciale in care instanta trebuie sa decida in baza unor norme speciale care arata in mod expres si cum se numeste actul de procedura pe care il pronunta. hotararile date in apel. pur si simplu in fata instantei si in mod expres pretentiile acestuia. nelimitata in timp. ca si cele prin care s-a incuviintat recuzarea. din punct de vedere al “condamnarii” . in termen de 48 de ore de la terminarea sedintei intocmise partea introductiva a acesteia).irevocabile: 1. 5.definitive – nesusceptibile de apel.numele. mandatarii. in acelasi termen – si opinia separata. . potrivit legii. . domiciliul parttilor. . 4. . din punct de vedere al continutului lor: . hotararile date in prima instanta.aratarea instantei si numele judecatorilor. 4. grefierul preda dosarele judecatorului. NU sunt supuse nici unei cai de atac incheierile prin care s-a incuviintat sau s-a respins abtinerea.executorii – sunt cele pronuntate in actiuni in realizarea dreptului. hotararile prin care apelul a fost anulat ca netimbrat sau neregulat introdus. in parte.cel mai tarziu a treia zi dupa pronuntare. fara drept de apel.cu o singura condamnare – paratul este obligat la efectuarea unei prestatii determinate. cu conditia ca si hotararea ce urmeaza pe fond sa fie susceptibila de apel). prin ele se iau masuri vremelnice in timpul procesului. in functie de instanta care pronunta hotararea.obiectul cererii. care pot fi atacate cu apel. care nu au fost atacate cu apel. dupa durata actiunii lor: .- incheierile premergatorii pot fi atacate cu apel doar odata cu fondul (cu exceptia incheierilor prin care s-a intrerupt sau suspendat cursul judecatii. Redactarea. actul de dispozitie al instantei cu privire la litigiul dintre parti. prin care se rezolva fondul pricinii.hot trebuie redactata in termen de 15 zile (depasirea nu duce la pierderea valabilitatii hotararii) de catre presedintele completului sau judecatorul desemnat de acesta.partiale – pot fi pronuntate. hotararile prin care instanta de apel caseaza cu trimitere spre rejudecare sau isi declina competenta . dezinvestind instanta de intreg dosarul. . dupa cum exista sau nu posibilitatea atacarii lor cu apel sau recurs: . pot fi atacate cu recurs: 1. cele date in prima instanta. nerecurate.cu condamnare alternativa – prevad o condamnare principala si una secundara (care se va executa in masura in care nu este posibila cea principala). . TEMA12 HOTARAREA JUDECATOREASCA I. avocatii. .

extraordinare – nu pot fi folosite. necesitatea controlului de catre o instanta superioara. motivarea in fapt – trebuie sa invedereze ca situatiile particulare se incadreaza in prevederile generale si abstracte ale legii. concisa si ferma. . categorii de cai de atac: .care vizeaza hotarari ale unor organe cu atributii jurisdictionale care nu fac parte din sistemul instantelor judecatoresti. Clasificare: a. practicaua – intocmita de grefier. fara ca motivele de exercitare sa fie limitate. . de exemplare necesar pentru a fi comunicata tuturor persoanelor. (dupa epuizarea cailor de atac in sistemul acestor organe va putea fi sesizata printr-o cale de atac si cel putin o instanta judeactoreasca). TEMA13 CAILE DE ATAC IMPOTRIVA HOTARARILOR JUDECATORESTI I. . b.este posibil in civil daca legea nu o interzice expres. 2. pentru a o retrage si a pronunta alta. . dispozitivul – cuprinde solutia concretizata in minuta redactata cu prilejul deliberarii. pentru executarea hotararii. in ordinea stabilita de lege. . cat timp este deschisa o cale ordinara de atac. III. pentru a se putea indrepta eventualele erori savarsite de prima instanta. . nici judecatoresti). motivarea – judecatorul.cai devolutive – provoaca o noua judecata in fond (in aceleasi limite) fiind posibila readministrarea probelor de la prima instanta si administrarea oricaror probe noi (apelul). daca termenul de apel/recurs curge de la pronuntare. hotararea se comunica partilor dca termenul de apel sau recurs curge de la data comunicarii. in principiu. continutul sau nu poate fi completat nici pe calea incheierii de indepretare a erorilor materiale si nici pe calea contestatiei la executare. 3. nemotivarea sau motivarea necorespunzatoare => casarea hotararii.nu poate fi cerut de debitor sau daca i s-a acordat va fi decazut din el daca: . 1.dispozitivul. Termenul de gratie = amanarea sau esalonarea pe care judecatorul o acorda debitorului.nu se poate acorda in obligatiile comerciale si nici in materia cambiei.aratarea ca pronuntarea s-a facut in sedinta si semnaturile judecatorului si grefierului. . comunicarea se face in termen de 7 zile de la pronuntarea hotararii.bunurile lui sunt urmarite de alti creditori. hotararea – in nr. in functie de conditiile de exercitare: . hotararea se comunica dupa introducerea acestuia. c. pentru a se motiva calea de atac. .prin fapta sa a micsorat garantiile creditorului sau nu a dat garantiile promise.poate fi acordat numai prin hotararea care rezolva fondul si instanta trebuie sa motiveze. daca procurorul a participat – i se comunica si lui. trebuie verificata de judecator.calea de atac si termenul in care se poate exercita.cai de reformare – se solutioneaza de o instanta superioara celei care a pronuntat hotararea si prin ele se realizeaza controlul judiciar.cai de retractare – se adreseaza chiar instantei care a pronuntat hotararea atacata. se va consemna daca hotararea este supusa apelului sau recursului si in ce termen ori daca este definitiva sau irevocabila. .ordinare – pot fi exercitate. in functie de faptul daca provoaca sau nu o noua judecata in fond: . .- - . cu rolul de a stabili daca instanta a fost competenta. nu este recomandabila folosirea motivarii subsidiare sau alternative (slabeste puterea de convingere). biletului la ordin si cecului (si nici termene legale.alte cazuri de revocare a termenului de gratie: daca debitorul a fugit sau risipeste bunurile sale mobile sau imobile. 29 . pot fi folosite o singura data. . reprezinta dezvoltarea minutei. trebuie sa corespunda dispozitivului. primele doua exemplare se semneaza de catre judecatori si grefier (unul se depune la dosar si altul la mapa de hotarari). executarea nu se poate face pana la implinirea lui. precisa. daca sau respectat drepturile partilor. precum si faptul ca a fost pronuntata in sedinta publica. analiza trebuie sa fie clara si simpla.daca termenul s-a acordat. Clasificarea cailor de atac. . . hotararea are 3 parti: 1. daca compunerea a fost legala. se trece si opinia separata si motivarea ei. in functie de instanta competenta sa solutioneze calea de atac: .care vizeaza hotarari ale instantelor judecatoresti. . prin dispozitiv trebuie rezolvate toate cererile partilor => trebuie sa aiba un continut cat mai complet. dar este recomandat judecatorilor sa uzeze cu mare rezerva de el.este in stare de insolvabilitate notorie. Consideratii generale privind caile de atac Sistemul cailor de atac in legislatia procesual civila romana.prin care se exercita controlul asupra “hotararilor” unor organe cu activitate jurisdictionale si care se rezolva de alte organe decat instantele judecatoresti – ex: plangerea adresata Ministerului Finantelor impotriva deciziei prin care directia generala a finantelor publice a rezolvat o contestatie privind impunerea impozitului.

pe cale principala – 5 zile de la pronuntare (partile au fost in sedinta) sau de la comunicare (nu au fost). obiectul si cauza cererii de chemare in judecata. instantele judecatoresti superioare de a verifica. .incheierea de asigurare a dovezilor. intr-un sistem judiciar. . de parat.este suspensiv (hotararea primei instante nu se pune in executare pe perioada apelului).cerere de interventie voluntara accesorie.stimuleaza partile sa aiba o pozitie activa. in tot sau in parte.cai nedevolutive – realizeaza un control asupra hotararii atacate. . Rolul cailor de atac in procesul civil . indiferent daca s-au pronuntat sau nu in fond). fara caracter jurisdictional. cu exceptia cauzelor cu caracter strict personal.in materie necontencioasa – apelul poate fi facut de orice persoana interesata. exceptii: .instantele sunt obligate sa aiba un rol activ si sa dea hotarari legale si temeinice. fara a se administra.posibilitatea de a se indrepta greselile dintr-o hotarare. termenul este de 15 zile (termen legal imperativ – daca nu este respectat – apelul este respins ca tardiv) de la data comunicarii.apelul nu schimba calitatea partilor. exceptii: .sesizarea instantei: instanta competenta este instanta ierarhic superioara celei care a pronuntat hotararea atacata. => protectia dreptului subiectiv civil. nu mai are dreptul sa declare apel.cerere de interventie voluntara principala (numai cu acordul partilor). .creditorul chirografar poate exercita apelul pe calea actiunii oblice in numele creditorului sau.ordonanta presedintiala – 5 zile de la pronuntare sau de la comunicare. . chiar daca nu a participat la fond. legalitatea si temeinicia hotararilor pronuntate de instantele judecatoresti inferioare lor si de a casa acele hotarari care sunt gresite sau de a le confirma pe cele care sunt legale si temeinice. in functie de nemultumirea partii).in apel nu se pot formula pretentii noi.instantele exercita un control de legalitate si temeinicie nu numai asupra hotararilor date de instante. . d. in tot sau in parte. . in conditiile si cu procedura stabilita de lege. solicita instantei superioare rejudecarea cauzei. . . .cerere reconventionala. 3. Caile de atac A. este devolutiv. se poate exercita de reclamant. Controlul judiciar si controlul judecatoresc in procesul civil Controlul judiciar = obligatia si dreptul pe care le au. probe noi (recursul). . . . . ci si asupra hotararilor date de organe cu activitate jurisdictionala si chiar asupra unor acte administrative obisnuite.hotararea de declinare a competentei instantei – 5 zile de la pronuntare.partile: apelant si intimat in apel. . II. legal sau conventional. Elementele apelului: .pentru a putea exercita apelul – conditii: calitatea procesuala.cauza: nemultumirea partii. . sau procurorul. .dobanditorul cu titlu particular al unui drept sau bun ce formeaza obiectul litigiului daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea hotararii de fond si inainte de expirarea termenului de aple – are dreptul la apel si la recurs. 30 . Efectele apelului: . capacitatea procesuala si existenta unui drept. in functie de faptul daca partile au sau nu acces direct la exercitarea caii de atac: cai de atac comune cai de atac speciale – recursul in interesul legii si recursul in anulare (pot fi exercitate numai de procurorul general. nu a apreciat corect situatia de fapt sau nu a interpretat corect legea. fie judecatorului care nu si-a exercitat rolul activ. de intervenient (nu si cel accesoriu – apleul lui se socoteste neavenit daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel) si de procuror (indiferent daca a luat sau nu parte la fond).in apel nu se poate schimba calitatea partilor. Apelul = mijlocul procedural prin care partea nemultumita de hotararea primei instante. ce vizeaza hotararea primei instante.obiectul: hotararea primei instante (toate hotararile date de judecatorii si tribunale in prima instanta. .pentru procuror – mijlocul de a veghea la respectarea legalitatii in activitatea instantelor. => prin controlul judiciar se controleaza hotarari judecatoresti.tertii care nu au participt la judecata in fond nu pot declara apel. este suspensiv de executare. exceptii: . in timp ce pe cale controlului judecatoresc se exercita controlul asupra unor acte ce emana de la organe ce nu fac parte din sistemul judiciar sau chiar asupra unor acte administrative obisnuite.este devolutiv (se rejudeca fondul. . 2.si in apel se poate transmite calitatea procesuala. partea care a renuntat in mod expres la apel sau care a executat de buna voie hotararea.incheierea de indreptare a greselilor materiale – 15 zile de la pronuntare sau de la comunicare. .se judeca in complete de 3 judecatori. in principiu. . datorata fie partilor (care nu l-au informat corect pe judeactor sau nu s-au aparat complet). a partilor impotriva intervenientului. din oficiu sau la cererea ministrului justitiei). .

care urmeaza sa fie exercitat de catre mostenitori (respectiv de la numirea unui tutore sau curator pentru acestia daca sunt minori sau interzisi). urmarindu-se . Incidentele in apel: - suspendarea voluntara sau legala – ca in prima instanta. sau.aratarea probelor de care intelege sa se foloseasca – sau cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare – daca nici atunci.presedintele instantei de la curtea de apel da termen – minim 30 de zile pentru citare (poate fi redus la 5 zile). data pronuntarii. puterea lucrului judecat.daca intimatul lipseste la acest termen si motivele nu au fost communicate – instanta va dispune amanarea cauzei si comunicarea. nu este suspensiv de executare (decat pentru anumite motive bine determinate). . cererea se formuleaza in atatea exemplare cati intimati sunt + 1 pentru instanta.moartea partii care este interesata sa faca apelul.in apel vor putea fi invocate pentru prima oara numai exceptii absolute: prescriptia. Elementele recursului: 31 . lipsita de interes. solutia poate fi: .daca prima instanta nu a fost competenta. ele se arata in cerere/intampinare. .cererea de apel cuprinde: .imprejurare independenta de vointa partii – repunerea in termen se face in 15 zile de la incetarea imprejurarii.nu este devolutiv. desfinteaza hotararea si o trimite spre judecare.hotararea de divort – 30 de zile de la comuniacare.cererea pote fi anulata ca netimbrata etc.moartea mandatarului – deoarece lui i s-a comunicat hotararea. . Efectele introducerii cererii de apel: . . de la data pronuntarii hotararii de perimare a apelului se definitiveaza prima hotarare. domiciliul partilor. desfiinteaza hotararea si trimite cauza instantei competente.daca intimatul nu a primit in termen comunicare motivelor de apel si a dovezilor aratate. . Recursul = calea de atac prin care partea interesata sau procurorul solicita. . . . cel mai tarziu la prima zi de infatisare. renuntarea la judecata – numai cu consimtamantul paratului => se anuleaza prima hotarare. . .procurorul – 15 zile de la pronuntare (daca a fost prezent) sau de la comunicare (daca nu a fost prezent).. perimarea judecatii – ca in prima instanta. Se anexeaza inscrisurile (eventual lista martorilor) – ca la prima instanta – se achita taxa de timbru (= 50% din taxa aplicabila in prima instanta).obiectul cererii (hotararea care se ataca). . . . - intimatul nu se va putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive decat cele invocate la prima instanta sau cele aratate in intampinare.pot fi aduse probe noi sau instanta poate dispune refacerea lor. . .se judeca de 3 judecatori.cauza apelului. desfiintarea unei hotarari date fara drept de apel sau de un organ cu activitate jurisdictionala. lipsa de calitate. .hotararea de apel inlocuieste hotararea primei instante.termenul se intrerupe prin: .cererea poate fi respeinsa ca inadmisibila. va putea cere la prima infatisare un termen pentru aceasta. . in tot sau in parte. . B. exceptiile relative pot fi invocate NUMAI daca au fost invocate in termen in fata primei instante si aceasta le-a respins sau a omis sa se pronunte cu privire la ele. renuntarea la dreptul subiectiv – fara consimtamantul paratului. numarul dosarului. curge din nou de la comuniacrea hotararii catre parte.numele.se suspenda hotararea primei instante.tranzactia.achiesarea.pastreaza sau schimba. este definitv.desfiinteaza hotararea si o trimite spre rejudecare (daca nu a fost cercetat fondul sau s-a judecat in lipsa partii nelegal citate). . sa se dispuna rejudecarea fondului. se comunica partilor. . in conditiile si pentru motivele prevazute de lege. apelul este respins ca nemotivat. . Este sau nu intampinarea obligatorie (Ciobanu – da): . desi era competenta. . hotararea instantei de apel = decizie. tardiva. . cererea se depune la instanta a carei hotarare se ataca – sub sanctiunea nulitatii.semnatura. in principiu.daca instanta a pronuntat o hotarare de declinare. . .se stabileste cadrul procesual.investeste instanta de apel. poate fi pusa in executare. hotararea atacata.

termenul de recurs curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta odata cu somatia de executare. numai motivele de ordine publica pot fi invocate inaintea instantei de recurs. pana la incheierea dezbaterilor in fata acesteia (decis si dupa expirarea termenului de recurs). dupa casare). nu pot fi insa atacate cu apel hotararile date in prima instanta si care nu au fost apelate. hotararile de stramutare. cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti. . pornind de la o apreciere eronata a probelor administrate. . cand instanta a interpretat gresit actul dedus judecatii si a schimbat intelesul sau natura juridica a acestuia.investirea instantei. cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au judecat fondul pricinii. sau cuprinde motive contradictorii sau straine de natura pricinii. cand hotararea se intemeiaza pe o greseala grava de fapt. a acordat mai mult sau a acordat ce nu i s-a cerut. . . . revizuirile si contestatiile la titlu indreptate impotriva hotararilor date in recurs. cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante. . indiferent daca prin ele s-a solutionat fondul ori un aspect procedural si fara a interesa daca apelul a fost admis. deciziile de perimare a recursului. cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina. de la data cand a cerut-o. .care poate fi depusa cu cel putin 15 zile inainte de termenul de judecata. nu se poate declara recurs impotriva unei hotarari care ti-a dat castig de cauza.numele si domiciliul partilor.suspendarea executarii (numai in cazurile expres prevazute de lege) Procedura de judecata: - 32 . respins. Termenul se intrerupe – in acelasi conditii ca la apel. cand prin hotarare instanta a incalcat norme de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii.daca o parte face recurs inainte de comunicarea hotararii.hotararea referitoare la conflictul de competenta – 5 zile de la pronuntare.indicarea inscrisurilor noi (unde este cazul).obiectul – hotararea care se ataca: . . prin care se desfiinteaza sentintele pronuntate in prima instanta si se trimit cauzele spre rejudecare. aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de recurs. chiar daca nu esti multumit de considerentele hotararii.ordonanta presedintiala – 5 zile de la pronuntare sau de la comunicare. in 15 zile de la comunicare intimatul face intampinare . . Sanctiunea – respingerea recursului ca tardiv – se poate solicita repunerea in termen daca se dovedeste o imprejurare mai presus de vointa partii. .hotararile date fara drept de apel. exceptii: . in privinta celor care nu au declarat recurs.termenele incep sa curga impotriva partii care a cerut comunicarea. sau impotriva carora nu a fost declarat recurs. Cererea de recurs cuprinde: . . instanta inainteaza instantei de recurs dosarul.hotararile date in apel. cand instanta nu s-a pronuntat asupra unui capat de cerere. numarul lor nu se poate mari sau micsora in recurs.actul comunicarii este inlocuit uneori de acte echivalente (principiul echipolentei): .hotararea de divort – 30 de zile de la comunicare. Sesizarea instantei de recurs: .individualizarea hotararii care se ataca. cand hotararea este lipsita de temei legal.cauza recursului – nelegalitatea sau netemienicia hotararii atacate cu recurs. . daca recursul nu se motiveaza el este nul si recurentul nu se va putea plange nici pe calea contestatiei in anulare speciala.parti – aceleasi. Motivele de casare: cand instanta nu a fost alcatuita conform dispozitiilor legale. hotararea devine irevocabila. cand instanta nu s-a pronuntat asupra unei probe administrate sau asupra unui mijloc de aparare care erau hotaratoare. exceptie: incheierile prin care s-a intrerupt sau suspendat cursul judecatii – pot fi atacate separat cu recurs. . Efectele intoducerii cererii: . in fata instantei).hotararile pronuntate intr-o contestatie in anulare. dupa implinirea termenului de recurs. . se depune la instanta a carei hotarare se ataca – sub sanctiunea nulitatii. .NU hotararile pronuntate in contestatia in anulare.indicarea motivelor de casare (direct in cerere sau intr-un memoriu depus ulterior) – termenul pentru motivare se socoteste de la data comunicarii hotararii.se judeca de instanta superioara celei care a pronuntat hotararea atacata . (=> in cazul coparticiparii procesuale – principiul independentei procesuale). hotararile instantei de recurs (indiferent daca vizeaza recursul sau judecata in fond.(sau se poate apara oral. insa numai in masura in care si hotararea care ar urma sa se pronunte in cauza este susceptibila de recurs.cererea se timbreaza la 50%. cazurile in care o terta persoana ce nu a avut calitatea de parte poate declara recurs – cele din apel = recursul impotriva ordonantei de adjudecare -de orice persoana interesata. anulat sau perimat.temenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii (termen imperativ – daca nu – decaderea). revizuire sau contestatie la titlu vor fi susceptibile de recurs numai daca si hotararile ce au format obiectul acestor mijloace procesuale puteau fi atacate cu recurs. hotararile date in apel.incheierile premergatoare se ataca odata cu hotararea. . .

se da citire raportului. . de la data pronuntarii hotararii de perimare a recursului hotararea recurata devine irevocabila. se aplica. in mod obligatoriu cauza trebuie judecata de un alt complet.grefierul striga pricinile si arata daca procedura a fost legal indeplinita. perimarea judecatii – ca in prima instanta. procurorul). dezlegarea data problemelor este obligatorie pentru instante si le este adusa la cunostinta prin Ministerul Justitiei. . . .se rezolva exceptiile.retragerea recursului. participarea procurorului si concluziile sale sunt obligatorii . ramase irevocabile.casarea cu trimitere – regula pentru CSJ. Recursul in interesul legii = o cale extraordinara de atac care poate fi exercitata doar de catre Procurorul General al Romaniei. . iar hotararea atacata va ramane irevocabila de la data expirarii termenului de recurs.recurentul dezvolta oral motivele. mentinandu-se hotararea atacata. intimatul.pentru incalcarea legii prin hotararile pronuntate de instanta sau de alte organe cu activitate jurisdictionala. se redacteaza in 15 zile de la pronuntare (mai poate fi atacata doar prin: contestatia in anulare sau revizuire). tranzactia – dar numai in scris. instanta se retrage pentru deliberare. . .- presedintele dispune citarea. renuntarea la dreptul subiectiv – fara consimtamantul paratului. - C. . . . Incidentele in recurs: - suspendarea voluntara sau legala – ca in prima instanta.instanta verifica hotararea pe baza probelor administrate si a celor noi (daca este cazul). se cere CSJ sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti. intimatul raspunde.la casarea cu trimitere – se rejudeca in functie de motivele dedrept aratate in prima instanta si de cele stabilite prin decizia de casare.la casarea cu retinere – pricina poate fi judecata chiar de acelasi complet.casarea cu retinere – regula pentru tribunale si pentru Curtile de Apel. altei instante sau altui organ cu activitate jurisdictionala. exceptii: . . . . a normelor de drept substantial sau a normelor procesuale prin hotararea atacata.se judeca in complet de 3 judecatori.obiectul recursului = hotararea ramasa irevocabila. . dupa caz. . hotararea pronuntata dupa casare este irevocabila. Recursul in anulare 33 . . alege un judecator care trebuie sa intocmeasca raportul care trebuie depus la dosar cu minim 5 zile inainte de termen.cauza recursului = incalcarea legii.hotararea pronuntata de CSJ nu produce efecte asupra partilor. .decizia CSJ este obligatorie pentru instante. D. .cand este necesara administrarea de alte probe decat inscrisurile. demonstrandu-se ca a procedat gresit – o trimite instantei respective. in tot sau in parte. . . se da cuvantul partilor (recurentul.respingerea recursului ca nefondat. respectiv la dezbaterea fondului – se retrimite primei instante. casandu-se hotararea initiala.respingerea recursului ca tardiv. primei instante. . .hotararea data = decizie. direct sau din dispozitia Ministerului Justitiei. Solutiile ce se pot pronunta: .au loc dezbaterile.respingerea recursului ca inadmisibil (ex: in cazul hotararii data cu drept de apel. fixeaza termenul. neapelata).se pronunta hotararea in sedinta publica.cand instanta a solutionat procesul in lipsa partii neregulat citate la administrarea probelor. . pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe teritoriul tarii. la casarea cu trimitere. achiesarea.principiul neagravarii situatiei in propira cale de atac (din penal). . . .admiterea recursului.cand instanta a solutionat cauza fara a intra in judecata fondului.cand tribunalul sau Curtea de Apel caseaza hotararea pentru lipsa de competenta a primei instante in judecarea pricinii – o trimite la instanta de fond competenta. . desi nu este reglementat expres in cevil. motiveledefapt sunt lasate la latitudinea instantei de fond.competenta apartine CSJ – Sectii Unite.hotararea pronuntata dupa casarea cu trimitere poate fi atacata cu recurs. renuntarea la judecata – numai cu consimtamantul paratului => se anuleaza prima hotarare. retrimiterea se face.

. 2.Sectiile Unite – in cazul in care completul de 9 judecatori a solutionat un recurs ordinar.pentru hotararea cu executare silita – se poate formula inainte de inceperea execuatarii si in tot timpul ei. cand prin hotararea atacata.judecata se face dupa regulile de la recurs. . . . Elementele contestatiei in anulare: . suspendarea executarii hotararilor judecatoresti. . . . .contestatia in anulare speciala – poate fi introdusa NUMAI pentru urmatoarele motive: 1.se poate declara in termen de 6 luni de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare. procurorul general isi retrage motivat recursul. . .cauza: motivele introducerii ei si indeplinirea conditiilor de admisibilitate.sectiile Curtii – daca este vorba de hotararile pronuntate de judecatorii.- legitimitatea procesuala apartine numai procurorului general. in contestatia la executare. .hotararile instantelor de apel recurate si recursul respins sau anulat. 2. efectele introducerii ei: reinvestirea instantei ce a pronuntat hotararea atacata. .pentru contestatiainanularespeciala: . .pentru hotararile care nu se aduc la indeplinire prin executare silita – in 15 zile de la data la care contestatarul a luat cunostinta de hotarare.. dispunand rejudecarea recursului.cererea se formuleaza ca o cerere de chemare in judecata. pana la incheierea dezbaterilor. care poate actiona din oficiu sau la cererea ministrului justitiei . procurorul. pana la efectuarea ultimului act de executare. nu si cele prin care s-a solutionat fondul pricinii. . NU si tertii care nu au participat. participarea procurorului este intotdeauna obligatorie – expune motivele recursului si pune concluzii. tertii de la judecata in prima instanta. instanta poate ea sa dispunsa aceasta sau sa revina asupra masurii.competenta apartine CSJ: . .doua categorii de contestatii in anulare: .instanta competenta = instanta care a pronuntat hotararea atacata. recursul fiind respins sau admis partial – instanta desfiinteaza prima hotarare si dispune cercetarea motivului de recurs omis. partile din proces pot cere continuarea judecatii). toate ramase irevocabile. bazata pe o greseala materiala esentiala (ex: a fost respins recursul ca tardiv.obiectul recursului – numai hotarari judecatoresti irevocabile.hotararile in cererile de revizuire. partile se pot adresa cu memorii procurorului general (iar daca. . .pentru contestatiainanularededreptcomun: . nu suspenda executarea. hotararea a fost data de o instanta necompetenta absolut.cand s-au savarsit infractiuni de catre judecatori in legatura cu hotararea pronuntata. expres si limitativ prevazute: . iar dupa introducerea recursului in anulare. Contestatia in anulare = cale extraordinara de atac prin care se cere instantei ce a pronuntat hotararea atacata sa isi desfiinteze propria hotarare sau sa rejudece cauza. dar nu mai tarziu de 1 an de la data la care a ramas irevocabila. . intimatul in contestatia in anulare (si succesorii lor in drepturi).contestatia in anulare de drept comun – poate fi introdusa pentru urmatoarele motive: 1. cand instanta de recurs a omis cercetarea unuia din motivele de casare. prin rejudecarea lui. 34 . pronuntata in recurs. desi nu era) – instanta va desfiinta prima hotarare. lipsa totala a citarii partii pentru care s-a judecat pricina – instanta anuleaza prima hotarare si dispune rejudecarea pricinii.cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti (imixtiunea in atributiile puterii legislative sau executive) ex: pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de autorizatie de construire – constituie motiv de casare si pentru recursul ordinar.hotararile primei instante date fara drept de apel si recursul respins sau anulat.procurorul general poate dispune. se poate declara in termen de 6 luni de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas irevocabila. materiale sau teritoriale exclusive – instanta anuleaza prima hotarare si pronunta o hotarare de declinare a competentei in favoarea instantei competente. tribunale si Curti de Apel. chiar daca ar fi avut interes sa introduca contestatia in anulare.partile: contestatorul.obiectul: .motivele recursului – 2.completul de 9 judecatori – in cauzele in care sectiile Curtii au pronuntat sentinte ramase definitive prin nerecurare sau decizii in solutionarea recursurilor ardinare. s-a pronuntat o solutie eronata. Pentru a putea fi introdusa trebuie ca: hotararea atacata sa fi ramas irevocabila si motivele pentru care se cere anularea sa nu fi putut fi valorificate prin caile ordinare de atac. E. in contestatia in anulare. niciodata instanta superioara.hotararile instantelor de recurs.hotararile pronuntate de judecatorii.termenul de exercitare difera dupa cum hotararea atacata este susceptibila sau nu de executare silita: . pe timp limitat. . . . date fara drept de apel. respectiv hotararea a fost data cu incalcarea competentei generale.hotararile instantei de recurs privitoare numai la solutionarea recursului. .

35 . expert . . s-a dat mai mult. instanta va desfiinta hotararea si va rejudeca. daca un inscris hotarator folosit ca proba a fost declarat fals – se rejudeca pe baza altor probe. pronuntata la prima judecata. 2. se va anula a doua hotarare – instanta competenta este cea mai inalta in grad dintre cele doua. obiectul: o hotarare definitiva prin care s-a rezolvat fondul: . se judeca de aceeasi judecatori. capacitatea. dupa casarea cu retinere.procedura de judecata – este aceeasi ca la judecata in prima instanta. cu tripla identitate de subiecte. instanta competenta = instanta care a pronuntat hotararea care se ataca – cu exceptia pct-lui 8. sau daca s-a revizuit hotararea unei instante penale sau administrative pe care ea s-a intemeiat (termen de 1 luna. a fost savarsita o infractiune referitoare la pricina de catre judecator. motivul sa fi fost independent de vointa partii. trebuie sa mentina o situatie de fapt => au o limita in timp (solutionarea litigiului). 4. 2. F. obiecte. .hotararea instantei de recurs. c. . se poate exercita numai pentru motivele strict prevazute de lege. dispozitivul hotararii atacate contine dispozitii contradictorii. pentru care partea nu a venit la judecata si nici nu a putut instiinta instanta. hotararea pronuntata in contestatia in anulare speciala este irevocabila. exista un motiv independent de vointa partii. 6. sau in urma casarii cu trimitere. 3. incapabilii (6 luni de la data la la care isi redobandesc capacitatea de exercitiu) – rejudecarea si pronuntarea unei noi hotarari. recurs. numai ca se judeca de urgenta (termene mai scurte). a. exista contrareitate de hotarari – doua hotarari definitive contradictorii date de doua instante in dosare diferite. se rejudeca daca inscrisurile erau hotaratoare) – 3 conditii. TEMA14 PROCEDURILE SPECIALE I. . instanta va pronunta o hotarare cu un dispozitiv corect. martor. in instanta trebuie demonstrata pieirea bunului pentru a se schimba condamnarea de la predarea bunului la despagubiri. cauza. ce nu se pot implini – revizuirea se poate formula in termen de o luna de la comunicarea hotararii initiale. 8. cu revizuire. mai putin sau ce nu s-a cerut – termenul de revizuire – 1 luna de la comunicare. taxa de timbru este de 50% din ce a aprimei cereri.datorita unor imprejurari noi. se cere anularea celei de-a doua hotarari – 5 conditii. intimat in revizuire.hotararea primei instante.hotararea instantei de apel. masura luata de instanta sa aiba un caracter vremelnic – nu se pot lua masuri definitive. partea sa fi fost in imposibilitate de a veni la judecata si de a instiinta instanta – termen 15 zile de la incetarea motivului. prin care evoca fondul. nu au fost aparati. in baza noilor imprejurari. necunoscute de instanta la data pronuntarii hotararii atacate => se cere instantei sa revina. 5. termen de 1 luna de la comunicarea celei de-a doua hotarari. ce au rezolvat fondul. pentru care a fost condamant irevocabil – se cere in termen de 1 luna de cand partea interesata a aflat de hotararea penala. instanta va desfiinta hotararea initiala si va rejudea fondul.1 luna de la ultimul act de executare savarsit. pronuntata cu ocazia primei judecati sau dupa casare cu trimitere. creditorii chrografari ai partilor. care sa rezolve in fond litigiul. sau au fost aparati cu viclenie : statul (1 luna de la comunicare). disparutii (6 luni de la data la care revin). cauza reviziuirii si motivele de reviziure: 1. procurorul. instanta va pronunta o hotarare prin care modifica dispozitivul la cat a cerut reclamantul. Sesizarea instantei si procedura de judecata cererea se introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului (INDIFERENT daca exista sau nu judecata asupra fondului). contestatia in anulare. termenul este de 1 luna de la dat ala care partea interesata a aflat de falsul inscrisului. conditii: partea sa fi fost legal citata. la acestea se adauga conditiile generale ale actiunii: interesul. obiectul pricinii nu mai exista – termenul de exercitare . 7. retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor (termenul este de 1 luna. 1.hotararea pronuntata in contestatia in anulare de drept comun poate fi atacata cu apel. organele statului (1 luna de la comunicare). calitatea. se rejudeca – hotarare noua). exercitata numai impotriva hotararilor definitve. succesorii partilor (daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea hotararii atacate). Reviziurea = cale extraordinara de atac. daca dupa pronuntarea hotararii s-au descoperit inscrisuri doveditoare. sa nu prejudece fondul. cererea de revizuire se formuleaza ca o cerere de chemare in judecata. b. Ordonanta presedintiala Conditii de admisibilitate urgenta – atunci cand masura solicitata este necesara pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere => este o procedura mai sumara. Elementele revizuirii: - - - - partile: revizuent. nu s-a invocat exceptia de lucru judecat in judecarea celei de-a doua hotarari. procedura este identica cu judecata in prima instanta.

III. .oferta sa fie facuta printr-un executor judecatoresc competent pentru astfel de acte. este posibila transformarea judecatii ordonantei intr-o actiune de drept comun dar NUMAI la cererea reclamantului si in conditiile in care paratii au fost incunostiintati in mod expres despre transformarea intervenita. iar creditorul pentru anularea ofertei si consemnarii. instanta poate sa oblige partea la depunerea unei cautiuni (al carui cunatum il fixeaza tot ea). sustragere sau a unor imprejurari de forta majora . II.dupa consemnarea sumei. in materia executarii silite – pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul executarii. 581 (masuri vremelnice in cazuri grabnice. . pentru dobanzile datorate. in materie comerciala – pentru celeritate. in locuinta comuna.pentru (c) – se foloseste procedura de la pct a si b. la obligatia de intretinere. precum si pentru inlaturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executari). judecata – la judecatorie – de 1 singur judecator. pentru suspendarea din functie a administratorilor unei societati. incheierea de refacere poate fi atacata doar odata cu fondul. sunt admisibile atat apelul cat si recursul. dupa ce a fost somat. debitorul se poate adresa instantei pentru validarea platii. iar la tribunale si curti de apel – de 2 judecatori. daca nu se poate – se refac ca la pct a.actele notariale disparute. e. locul si ora cand si unde suma sau obiectul va fi predat.sa fie facuta de o persoana capabila de a plati.sa fie facuta creditorului. apelul si recursul se judeca de urgenta si. . .- 3. in materia raporturilor de vecinatate si de proprietate – care impun anumite sarcini. c.in scopul de a da posibilitatea liberarii debitorului de buna-credinta de obligatia sa fata de creditor. daca nici asa nu se poate – se rejudeca. b.oferta sa fie facuta in locul ce s-a hotarat pentru plata. ordonanta este executorie => apelul indreptat impotriva ei nu suspenda de drept executarea .dosarele sau inscrisurile referitoare la o pricina in judecata (a). cu precadere. Refacerea inscrisurilor . .=> conditii: . . iar daca acesta a disparut . oprirea actelor de concurenta neloaiala. dar judecata are loc numai daca procedura de citare a fost legal indeplinita. .obiectul: . eventual a copiilor. . la alocatia penru copii si la folosirea locuintei (in practica este folosita si pentru reintegrarea sotului. Oferta de plata . . chiar si din oficiu si dispune citare partilor. . sau celui care are dreptul de a primi pentru dansul. a fost socotita admisibila pentru: predarea unui spatiuncomercial si evacuare. restrictii si respectarea unor reguli legale sau conventionale de buna-vecinatate. care fixeaza termen. la cerere. Domeniul de aplicare al ordonantei presedintiale in materia raporturilor de familie – pe tot timpul procesului de divort instanta poate lua masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori.pentru (b) – hotararea se reface dupa al doilea exemplar tinut in mapa de hotarari. nu este admisibila chemarea in garantie.se incepe prin o somatie in care se arata ziua.dar se poate suspenda. . poate lua incuviintarea instantei sa il depuna in alta parte. cere copii de pe inscrisuri. .daca creditorul primeste plata – pv ce va fi semnat si de catre creditor. .pot fi folosite copiile legalizate aflate la parti (instanta poate dispune din oficiu sa se dea publicitatii invitarea celor care detin astfel de copii. pana la gasirea acestora. iar debitorul are nevoie de loc. in situatiile in care acesta ar incerca sa impiedice liberarea pentru a contiuna luarea dobanzilor. - investirea instantei – prin cererea de chemare in judecata care este supusa taxei de timbru si timbrului judiciar. somatia e supusa unei taxe de timbru (pentru fiecare exemplar care se comunica) si timbrului judiciar.daca lucrul datorat este un corp cert care trebuie predat in locul in care se gaseste si creditorul nu s-a prezentat sa il ridice.refacerea inscrisurilor si a hotararilor disparute – fara sa intereseze daca disparitia se datoreaza unor acte de neglijenta. . termenul de citare poate fi redus (si cel de 30 de zile si cel de 5 zile). . . sau in vederea pastrarii lucrului primit in gaj. pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara.dosarele si inscrisurile referitoare la pricinile in care s-a pronuntat o hotarare irevocabila (c). d. restituirea bunurilor proprii de stricta necesitate). inscrisurile care au fost refacute tin locul originalelor. pentru cheltuielile lichide si pentru o suma oarecare in privinta cheltuielilor nelichide. pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere. ori pentru a gasi motive de desfiintare a conventiei din vina debitorului etc. ce are capacitatea de a primi. nu este admisibila revizuirea.pentru (a) – refacerea este de competenta instantei investita cu judecarea pricinii. dar cu unele derogari: termenul de exercitare este de 5 zile de la pronuntare / comunicare. cu citarea partilor. in materia raporturilor locative – daca sunt indeplinite prevederile art. 36 .sa fie facuta pentru toata suma exigibila. a.dosarele sau inscrisurile care privesc pricina in care a-s pronuntat o hotarare in prima instanta ce a fost atacata cu apel (b).

insa numai daca la data introducerii actiunii cel putin unul din soti mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla ultimul domiciliu comun – nu intereseaza daca sotii au avut facuta mutatia in evidentele politiei. .daca paratul nu se prezinta la primul termen de judecata (chiar daca citarea nu s-a facut prin publicitate. pentru faptele petrecute pana la aceasta data.daca in cursul judecatii lipsesc ambele parti. obligatorie. la data introducerii cererii. D. dar procedura de citare s-a indeplinit prin afisare). care va stabili si taxa de timbru (vezi mai sus) Cererea reconventionala . si daca constata ca nu mai domiciliaza acolo – dispune citarea la noul domiciliu si daca este cazul si la locul de munca. in principiu. Particularitati privind faza de judecata . instanta poate deface casatoria chiar sotul parat nu a facut reconventionala. ci daca au locuit efectiv in acea localitate (norma imperativa => nici partile si nici instanta nu o pot inaltura. cu conditia ca din dovezi sa reiasa ca a fost vina ambilor soti. . pronuntarea hotararii se face in sedinta publica. nici unul din soti nu mai locuieste in circumscriptia judeactoriei ultimului domiciliu comun – judecatoria de la domiciliul sau resedinta sotului parat. . . . care se solutioneaza din oficiu de catre instanta).in cazul in care un sot este disparut – citarea lui se face prin publicitate. Obligativitatea infatisarii personale a partilor . .reconventionala se judeca impreuna cu cererea principala => nu se pot disjunge.cererea se judeca in sedinta publica. .cererea de divort se prezinta de catre reclamant personal presedintelui judecatoriei.sotii nu pot sta in proces prin mandatar.interzisul judecatoresc aflat in momente de luciditate poate sau nu sa porneasca o asemenea actiune? – pareri impartite (Ciobanu – da).daca partile au copii va fi citata si autoritatea tutelara spre a fi ascultata in legatura cu incredintarea acestora. sotul reclamant isi pierde luciditatea – el va fi reprezentat in fata instantei de un tutore. . sau precizarea ca asemenea copii nu exista. Cererea de divort.interogatoriul nu este admis pentru dovedirea motivelor de divort. hotararea este casabila) si minorii.daca este pus sub interdictie.daca la primul termen lipseste reclamantul – cererea va fi respinsa ca nesustinute. daca ulterior introducerii cererii de divort. daca au implinit varsta de 10 ani (ascultarea se face in camera de consiliu). iar ca parat nu poate fi chemat decat celalalt sot.rudele si afinii partilor. .daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca.reconventionala nu este. intampinarea nu este obligatorie. . Regimul probelor Derogari: . . Luarea unor masuri provizorii pe timpul judecarii divortului 37 . dar daca nu fost prezent si nu a depus nici un raport scris.in plus fata de cererea obisnuita trebuie sa cuprinda numele copiilor minori nascuti din casatorie sau al celor cu aceeasi situatie legala.IV.presedintele fixeaza termen. . 1. A. C. . in acelasi timp. . exceptii: . autoritatea tutelara (prezenta efectiva a delegatului nu este obligatorie – poate sa isi expuna parerea in scris. Sesizarea instantei de divort .in ceea ce priveste incredintarea copiilor minori (cerere accesorie. Publicitatea . vor fi ascultati parintii. este de stricta interpretare => nu pote fi aplicata prin analogie la alte materii). dar. cererea reconventionala poate fi facuta pana la prima zi de infatisare.daca unul din soti executa o pedeapsa privativa de libertate. - Procedura divortului Procedura divortului este o procedura speciala Instanta competenta in materia divortului dispozitii derogatorii – in ceea ce priveste competenta teritoriala – instanta de la cel din urma domiciliu comun al sotilor . in sedinta publica.daca sotul parat are domiciliul sau resedinta in strainatate – judecatoria in raza careia domiciliaza reclamantul (numai daca paratul care domciiliaza in strainatate nu are o resedinta cunoscuta in tara) 3. . 2.daca are resedinta in strainatate. Taxa de timbru .daca este impiedicat de o boala grava. .sotul parat poate cere si el desfacerea casatoriei prin divort. 4. instanta trebuie sa ceara dovezi sau sa dispuna cercetari pentru a verifica daca paratul isi are domiciliul la locul indicat in cerere. procesul se va suspenda.prezenta reclamantului este obligatorie pe tot parcursul procesului.sedinta – se desfasoara dupa regulile de drept comun. .actiunea are caracter personal: nimeni nu o poate exercita in locul sotului reclamant. B. Prezenta obligatorie a reclamantului . cu exceptia descendentilor – pot fi martori.

ramanad la aprecierea judecatorului. . sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare. . nu are calificarea de actiune reala.conditia comuna: existenta unui act de tulburare (= acte sau fapte prin care se contesta posesia. Conditiile de exercitare a actiunilor posesorii . E.se clasifica in: .la cererea partilor – asupra beneficiului contractului de locatiune. H. Caile de atac .actiunea posesorie = ansamblu de mijloace procesuale prin care reclamantul solicita instantei sa il oblige pe parat sa inceteze orice acte de tulburare a posesiei sale asupra unui bun imobil sau sa ii restituie in posesie bunul imobil atunci cand a fost deposedat. nu clandestina (ascunsa in raporturile cu adversarul.sa fie publica. se trece la judecarea cererii.presedintele fixeaza termen in sedinta publica de 2 luni.prin hotarare. 38 .deliberarea.incredintarea spre crestere si educare a copiilor minori. . de a restrange sau chiar de a anihila posesia exercitata de alta persoana (altfel ar putea justifica. cel mult o actiune in despagubiri).judecata actiunilor petitorii – dupa regulile procedurale de drept comun. .nu exista copii minori rezultati din casatorie. => apara posesia si nu intereseaza cui apartine dreptul de proprietate. de a modifica.. . daca partile solicita instantei aceasta. hotararea prin care se pronunta divortul nu se va motiva.cererile accesorii sunt: . Actiunile posesorii 1. precum si asupra cererilor accesorii formulate de parti.o singura derogare in privinta cailor extraordinare de atac: hotararea nu este supusa revizuirii. . . apta sa duca la dobandirea proprietatii prin uzucapiune: .pana la data cererii de divort a trecut cel putin 1 an de la incheierea casatoriei.sa fie neintrerupta (posesorul sa nu fi fost lipsit de folosinta asu exercitiul dreptului prin fapta unui tert). 2.i. Divortul prin consimtamantul sotilor Conditii: . . Hotararea de divort si efectele ei.sa fie netulburata – sa nu fie intemeiata sau pastrata prin acte de violenta fata de adversar sau din partea acestuia. .intentia de a nega. . totusi. care poate fi dovedita prin orice mijloace de proba. instanta se va ponunta si asupra aspectelor pe care trebuie sa le rezolve in mod obligatoriu. prin care reclamantul solicita inlaturarea unei tulburari obisnuite a posesiei pasnice prin incalcarea ei de catre parat . . la solicitarea sotului interesat. .pensia de intretinere.pentru apel si recurs – 30 de zile de la comunicarea hotararii.chiar daca apara uneori indirect un drept real imobiliar.in cazul in care divortul se pronunta fara vina vreunuia din soti – implicatii asupra cheltuielilor de judecata (nu se poate aplica dreptul comun). .actiuni in complangere (actiunea generala) – actiunea posesorie generala de drept comun. atunci cand a intervenit o deposedare sau o tulburare cu violenta.judecata actiunilor posesorii – procedura speciala: . Judecarea unor cereri accesorii . chiar in lipsa cererii partilor. pronuntarea si redactarea hotararii – dupa dreptul comun. daca la termen sotii staruie in desfacerea casatoriei.se stinge prin impacare in orice faza a procesului. . c. b. posesia sa fie utila. a. F.se pot lua masuri vremelnice si inainte de sesizarea instantei de divort – presupun dovedirea urgentei. iar apelul ori recursul nu sunt timbrate conform legii.pentru actiunea in complangere – 3 conditii care trebuie indeplinite cumulativ: a. Particularitati privind actele de dispozitie in procesul de divort . chiar daca vine in apel sau recurs. poate fi de fapt sau de drept) sau de deposedare (mai energica – duce la pierderea completa a posesiei). reclamantul trebuie sa probeze ca a posedat cel putin 1 an inainte de tulburare sau deposedare (cu orice mijloc de proba). 5.instanta ia act de invoiala sotilor ca cel care a purtat in timpul casatoriei numele celuilalt sot sa poarte acest nume si dupa.tulburarea – problema de fapt.actiuni de reintegrare (actiunea speciala) – actiunea posesorie speciala. . . G. acesta sa nu o poata cunoaste). . Actiunile reale imobiliare se impart in actiuni petitorii (urmaresc ralizarea dreptului de proprietate asupra unui imobil sau a altui drept real imobiliar) si actiuniposesorii (urmaresc apararea posesiei bunului imobil= o situatie juridica de fapt) . fara a se administra probe cu privire la motive => desfacerea casatoriei se va dispune fara a se pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti.daca sotii s-au invoit cu privire la imparteala bunurilor – instanta se poate pronunta si in legatura cu aceasta. prin care reclamantul pretinde sa fie repus in situatia anterioara.sa fie continua (in mod regulat si fara intermitente anormale.sa fie exercitata in nume propriu.ceea ce trebuie sa caracterizeze tulburarea . V. . . .

. VI.se deleaga un judecator pentru executarea partajului (alcatuirea loturilor) asemanarea sau inlocuirea se poate face de catre presedintele instantei.in ceea ce priveste competenta teritoriala: .pe cale incidentala (in cadul contestatiei la executare). Sesizarea instantei . . .cererile se judeca de urgenta si cu precadere. 3.partajul judiciar este obligatoriu: . . Cazurile in care partajul judiciar este obligatoriu si caile procesuale de reazlizare cei interesati pot recurge la un partaj voluntar. cel care cere partajul va trebui sa cheme pe toti ceilalti coproprietari.cererea de partaj este imprescriptibila extinctiv (poate fi introdusa oricand). Particularitati privind judecata si hotararea Judecata – regulile de drept comun.la judecatorie – complet de 1 judecator (dar in apel si recurs se aplica regula – complet de 3 judecatori). Partile in partaj . cererea trebuie sa cuprinda: numele defunctului.daca indiviziunea provine din succesiune.bunurile supuse impartelii (in cazul partajului succesoral – si datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct). . .daca vreunul din proprietarii comuni lipseste. . .cota parte ce se cuvine copartasilor. numele si calitatea celor indreptatiti la succesiune (si cotele lor).daca se cere in timpul casatoriei sau dupa desfacerea acesteia. averea ramasa de la acesta (inclusiv bunurile supuse reductiunii sau raportului). 1. prin buna invoiala si. Sesizarea instantei . fie din proprie initiativa. . numai in masura in care nu se inteleg vor recurge la partajul judiciar.in procesul de partaj pot interveni terte persoane. se timbreaza distinct cererile care au o individualitate proprie (ex: cererea de reducere sau anulare a liberalitatilor) . coposesie: . daca situatia a ramsa neschimbata.daca partajul se solicita pe cale accesorie sau incidentala – instanta care solutioneaza cererea principala (chiar daca in masa bunurilor s-ar afla si un imobil din alta circumscriptie).calitatea de copartas a partilor.cu privire la cererea de chemare in judecata – se aplica regulile de drept comun.incheierea este premergatoare – nu poate fi atacata cu apel decat odata cu hotararea finala.pentru actiunea in reintegrare (tulburare sau deposedare cu violenta) – 1 singura conditie – sesizarea instantei in termen de 1 an de la tulburare sau deposedare. .nimeni nu poate fi obligat sa ramana in indiviziune. la cererea unuia din soti ori a creditorilor unuia din soti. daca nu – capata carcterul unei cereri in revendicare – se va taxa la valoare.hotararea pronuntata are putere de lucru judecat fata de actiunea posesorie ce s-ar introduce ulterior.pe cale principala. impotriva ei se pot opune numai existenta unui partaj voluntar si prescriptia achizitiva. .in cazul impartirii bunurilor comune ale sotilor in timpul casatoriei. pe calea principala – instanta de la domiciliul paratului. .pentru un partaj succesoral – instanta de la ultimul domiciliu al defunctului (chiar daca in masa succesorala s-ar afla un bun imobil aflat in raza altei instante. derogari: . datoriile si creantele comostenitorilor catre defunct. Cererea de chemare in judecata . altfel partajul va fi nul. . . iesirile din indiviziune sau cererile de partaj atunci cand partile nu contesta bunurile de impartit – taxa fixa + timbru judiciar.un coerede poate cere oricand imparteala succesiunii. .judecatoria in raza careia se afla bunul imobil. 2.de regula – judecatoria.pentru partajul unor bunuri comune sau a bunuilor dobandite prin coachizitie. 39 . .timbrarea cererii – pentru stabilirea masei succesorale. Procedura partajului Doua etape: .pe cale accesorie (in procesul de divort). . 4. fie la cererea uneia din partile initiale.daca printre proprietari se gasesc si persoane lipsite de capacitate exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa si nu exista autorizarea autoritatii tutelare pentru un partaj voluntar. . 3.admiterea in principiu – se face printr-o incheiere si va constata: . . Partajul judiciar Sediul materiei.partajul judiciar se poate realiza: .

1. desemnati de presedintele curtii (recursul se solutioneaza de catre CSJ – in complet de 9 judecatori) Consecinte ale controlului si dispozitii privind executarea silita ordonanta de clasare a comisiei de cercetare sau. de imobile. desemnati de catre presedintele acesteia. prin care se constata ca provenienta bunurilor este justificata – va fi publicata in Monitorul Oficial. care presupun validarea – inaintea validarii). masina se acorda unuia care are permis de conducere etc. judecatorul este dator sa le explice consecintele ce decurg din neluarea in calcul a valorii de circulatie a bunurilor su sa administreze. in tot sau in parte.actele de procedura indeplinite de o instanta necompetenta sunt nule. pentru demnitarii de la art. Efecte. ministrul finantelor si procuror. bunuri comune si bunuri detinute in indiviziune). daca nu se poate realiza partajul prin celelalte doua posibilitati: . toate atributiile acestuia vor reveni completului. . BNR si bancile cu capital de stat. inca de la data decesului acestuia. la formarea si compunerea loturilor trebuie sa se dea in fiecare lot. sub sanctiunea revinderii bunului in contul sau. declaratia de avere – in scris.atribuirea bunului unui copartas – in situatia in care impartirea bunului in natura este imposibila. functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere Persoanele supuse controlului. hotararea ramasa definitiva – titlu executoriu si este susceptibila de executare. a unei cereri reconventionale sau a unei interventii principale – apare necesitatea includerii si a altor bunuri in masa partajabila). la cerere. nedepunerea declaratiei din motive imputabile => declansarea din oficiu a procedurii. bunurile confiscate se vor valorifica prin vanzarea la licitatie – sumele se fac venit la bugetul de stat. aceeasi cantitate de mobile.- - - 4.modalitatile de realizare a partajului: . cheltuielile facute se scad din vanzarea bunurilor.sumele rezultate – se impart de instanta.partajul in natura – trebuie sa constituie regula. magistratilor. formata din 2 judecatori de la curtea de apel. hotararea instantei de judecata irevocabila. pretul de pornite nu poate fi mai mic decat valoare bunului stabilita de instanta pe baza de expertiza. se tine cont de anumite criterii cum ar fi : ocupatia copartasilor – pentru o mai buna valorificare economica a bunului. este regelementata si procedura controlului averii acestora in cazul in care exista dovezi certe ca unele bunuri sau valori nu au fost dobandite in mod licit. . . daca dupa pronuntarea incheierii de admitere in principiu instanta isi declina competenta sau hotararea este desfiintata pentru necompetenta – instanta competenta este obligata sa pronunte o noua incheiere.judecatorul delegat – loturile in camera de consiliu. care nu mai poate reveni asupra celor pe care le-a stabilit prin incheiere (poate insa sa o completeze. functionari publici si unele persoane cu functii de conducere din regiile autonome.daca nu se realizeaza o vanzare prin buna-invoiala – se recurge la vanzarea la licitatie (licitarea si adjudecarea bunurilor imobile urmarite). - . in termen de 30 de zile de la adjudecarea definitiva. 40 VII. in termen de 15 zile de la data numirii sau alegerii in functie (iar in situatia functiilor eligibile.judecatorul poate numi un expert (daca partile nu se inteleg sau daca apreciaza ca expertiza este necesara). si un procuror de la parchetul care functioneaza pe langa curtea de apel. total sau partial. Procedura de control a averii demnitarilor. va fi destituita/revocata din functie (deputatul sau senatorul va fi declarat incompatibil). pentru a se putea tine mai bine seama de interesele tuturor). persoana a carei avere a fost declarata. daca unul are locuinta. la CSJ). impartirea loturilor pote fi facuta prin tragere la sorti sau prin atribuire (de regula se recurge la atribuire. . - - 2. Procedura de control doua faze: . spre ex daca datorita conexarii. executarea cu privire la predarea bunurilor impartite – poate fi ceruta in termen de 3 ani. daca nu exista un acord al partilor cu privire la valoarea bunurilor. magistrati. si ca nu a fost niciodata proprietarul celorlalte bunuri atribuite celorlalti coerezi. nu i se poate acorda tot acestuia locuinta. partajul propriu-zis: . in termen de 15 zile de la comunicare. . .daca adjudecatar este unul din copartasi – depune drept pret cota celorlalti si cheltuielile ocazionate cu licitatia. Justificarea controlului averilor obligatia declararii averii pentru: demnitari. incheierea are caracter interlocutoriu – leaga instanta. desemnat de primul procuror al acestui parchet. nejustificata. - 3. toate bunurile ce ii sunt atribuite prin partaj. se compenseaza prin sume de bani. in complet de 3 judecatori. in raport de cotele stabilite prin hotararea de partaj.2 alin 1 – CSJ. - daca incheierea de admitere nu se pronunta la termenul la care a avut loc judecata – este necesar sa existe si incheierea de dezbateri. . indiferent daca in cererea de partaj s-a cerut sau nu aceasta predare. de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare. toate probele necesare stabilirii acestei valori. dupa caz. FPS. de la defunct. pe propria raspundere (cuprinde bunuri proprii. executarea silita – dispozitiile speciale prevazute de lege + prevederile Cpc + prevederile privind executarea creantelor bugetare (dispzitivul hotararii irevocabile se comunica organului fiscal de la domiciliul persoanei). Hotararea de partaj. Executare partajul succesoral are efect declarativ (= fiecare coerede este prezumat ca a mostenit singur.faza judecatii – competenta curtii de apel in raza careia domiciliaza cel cercetat (sentintele pot fi atacate cu recurs de catre partile interesate.cercetarea – de catre comisii constituite in acest scop (si care functioneaza pe langa fiecare curte de apel).daca instanta nu deleaga un judecator. cu citarea partilor. .vanzarea bunurilor – modalitatea extrema.

TEMA15 EXECUTAREA SILITA este a doua faza a procesului civil – are ca scop realizarea practica a drepturilor stabilite prin hotarare si se exercita atunci cand debitorul nu isi executa de buna-voie obligatiile stabilite de instanta. executarea silita directa (in natura): . creditorul.mobiliara. sub beneficiu de inventar – numai in limita mostenirii.urmarirea frcutelor prinse de radacini. = procedura prin intermediul careia titularul dreptului subiectiv civil recunoscut printr-un titlu executoriu constrange. afara de cazul cand acele bunuri fac parte din una si aceeasi exploatare.creditorul nu poate urmari vanzarea imobilelor care nu ii sunt ipotecate decat in cazul in care bunurile ce ii sunt ipotecate nu ajung pentru acoperirea creantei. trebuie sa obtina un nou titlu executoriu (prin revizuirea hotararii initiale sau prin formularea unei noi cereri de chemare in judecata). transmisiunea poate fi universala. . b. mostenitorii debitorului (in cazul in care au acceptat succesiunea pur si simplu.imobilul unui minor sau interzis nu poate fi pus in vanzare inaintea vanzarii mobilelor sale. 41 . este posibila transmisiunea dreptului => executarea silita poate fi ceruta de succesorii sau creditorii debitorului. ca venitul curent al imobilelor sale pe timp de 1 an este de ajuns pentru plata capitalului datoriei. anumite organe de stat.daca hotararea este cu o singura condamnare.mobiliara. altele decat instantele judecatoresti. I. . in functie de obiectul reglementarii: de organizare. . in numele colectiv al succesorilor. coparticiparea procesuala. . pentru a realiza aceasta transformare.este parte a procedurii civile. c.pentru persoanele incadrate in munca – dreptul de urmarire al persoanelor juridice creditoare este limitat la procedura de retinere a unei parti limitate din salariu. inceteaza in faza executarii silite (explicatia – caracterul unipatrimonial al executarii silite). mostenitorii cu titlu particular – doar pentru bunul mostenit. . in functie de intinderea camplui de aplicare: generale si speciale. organele de executare. cu titlu universal. judecatoria poate suspenda urmaririle (care pot fi continuate daca se prezinta vreun obstacol sau vreo opozitie la plata datoriei). b. . dobanzilor si cheltuielilor. Executarea silita indirecta (executarea obligatiei pecuniar): . prin contracte de arenda autentice. in cazul in care debitorul a decedat.urmarirea veniturilor unui imobil. - - - participantii sunt: partile. Clasificarea normelor executionale: a. pot fi urmariti si garantii. si daca obligatia este in legatura cu bunul respectiv).daca exista o hotarare cu condamnare alternativa = o condamnare principala – de predare a bunului in natura si o candamnare alternativa = daca obligatia principala nu mai poate fi executata in natura. asigurand in acest fel respectarea dreptului si restabilirea ordinii de drept incalcate. si daca el da delegatie creditorului de a percepe acel venit.executarea altor obligatii de a face sau a nu face. ea va fi executata in bani (contravaloarea bunului). cu titlu particular. . . pe acel ce-i incalca dreptul.vanzarea silita a bunurilor situate in diferite raze teritoriale nu poate fi provocata decat succesiv. de competenta si de procedura propriu-zisa). . trebuie facuta distinctia dupa cum: . . . posibila in faza de judecata.daca debitorul justifica. Modalitatile si formele executarii silite 2 modalitati: a. dupa caracterul obligatoriu sau susceptibil de derogare al normei: imperative si dispozitive.Codul de procedura civila – sediul general al materiei – exista si reglamentari speciale.transformarea executarii silite directe in indirecta se poate face: .decontarea bancara. . cu ajutorul organelor de stat competente. . .decesul a survenit inainte de a incepe executarea – hotararile si titlul executoriu nu se vor putea executa impotriva mostenitorilor (sub sanctiunea nulitatii) mai devreme de 8 zile din momentul in care s-a facut o incunostiintare colectiva a titlului/hotararii la domiciliul deschiderii succesiunii. fara a se arata numele si calitatea fiecarui succesor. poate exista NUMAI o coparticipare activa – mai multi debitori sa urmareasca acelasi creditor. partile: creditor urmaritor si debitor urmarit.imobiliara. tertele persoane direct interesate.imobiliara. sa execute prestatia specificata in titlu. creditorul are dreptul de a alege bunurile debitorului pe care vrea sa le urmareasca – determina si metoda de urmarire – exceptii: .

banii sau bunurile debitorului (cu exceptii) ce urmeaza sa fie vandute la licitatie (pentru executarea silita indirecta).judeca contestatia la executare (ce se formuleaza pentru litigii in timpul executarii silite). respectiv la realizarea drepturilor prevazute in act. . printr-o notificare au fost instiintati colectiv la ultimul domiciliu al defunctului. .stinge dreptul creditorului de a obtine executarea silita. iar pentru stramutarea de hotare si toate celelalte asezari sunt hotararile judecatoresti ramase irevocabile. cererea se depune: . . fara citarea partilor). . introdusa la prima instanta. hotarari arbitrale investite cu formula executorie. Cererea de executare. .sa nu existe impedimente la efectuarea executarii.stinge obligatia debitorului de a se supune executarii silite. sau nu a dat asigurarile promise. titlurile executorii notariale.controleaza activitatea executorilor judecatoresti. pv de contraventii. executarea se susepnda pana la numirea unui reprezentant legal.debitorul – sa fie instiintat prealabil de pornirea executarii silite.sa fie definitiva. . precum si datorita obligatiei impuse de lege de a comunica date despre bunuri. 42 . .la instanta care a pronuntat ultima hotarare asupra fondului – aceasta va trimite cererea si hotararea pentru investire si executare la prima instanta.) 2.cererea de executare – formulata in termenul de prescriptie. cambiile. cuprinde toate mentiunile unei cereri de chemare in judecata. Instiintarea prealabila a debitorului . ce functioneaza pe langa judecatorii si tribunale si sunt numiti de ministrul justitiei.- - decesul a survenit dupa inceperea executarii – si au ramas mostenitori care toti sunt majori. precum si unele mentiuni cu privire la titlul executoriu.instiintarea – nici o hotarare nu se va putea executa decat dupa instiintarea debitorului odata cu somatia sau comandamentului – sub sanctiunea nulitatii. . executarea a inceput asupra bunurilor => se va continua in contra mostenitorilor la 8 zile dupa ce. biletele la ordin. . 1. . Pornirea executarii silite . sunt hotararile judecatoresti ramase definitive.prin fapta sa debitorul micsoreaza asigurarile date creditorului. lichida (suma sa rezulte din act. tertii – pot interveni pentru urmarirea bunurilor proprietatea lor. . organele de executare silita = executorii judecatoresti.sa fie investita cu formula executorie de prima instanta de fond (se face pe baza unei cereri a creditorului.alti creditori executa alta hotarare asupra averii sale. exceptii – vezi mai jos.stinge obligatia organului de executare de a da curs executarii. iar instanta da o incheiere. . CEC-urile. ce produce urmatoarele efecte juridice: . incuviintate sau e in stare de insolvabilitate notorie.debitorul risipeste averea sa.instanta trimite cererea executorului judecatoresc.titluri executorii: hotararile judecatoresti. .judeca cererile de poprire.conditii: . obiectul executarii silite – obligatia in natura (la executarea silita directa). timbrata. la cerere se anexeaza titlul executoriu. impreuna cu titlul executoriu – pentru indeplinirea formelor de somare.sa existe un titlu executoriu.la prima instanta – in cazul hotararilor definitive si irevocabile. exigibila (ajunsa la scadenta – cand s-a dat un termen. contractul de imprumut. ei efectueaza executarea silita din ordinul instantei sau la cererea creditorului (bazata pe titlul executoriu). contractele de prestari servicii. . hotararea de partaj. dobanda). hotarare se executa prin mijlocirea tribunalului din localitatea in care isi are sediul curtea de apel. . . - II. procurorul – poate cere punerea in executare a hotararilor judecatoresti. exercita cai de atac specifice (contestatia la executare). executarea nu se poate face pana la sosirea acelui termen – creditorul va putea sa ceara executarea inainte de termen daca: . contractele de inchiriere de locuinte de stat. contractele de v-c. daca exista mostenitori minori.conditii pentru ca hotararea judecatoreasca sa poate fi pusa in executare: . pentru a se intocmi somatia.judeca cererile de executare silita imobiliara.debitorul a fugit.in principiu. daca prima instanta este curta de apel. catimea sa fie determinata). actele autentice.creanta sa fie certa (suma datorata sa rezulte chiar din act). atributiile ei: .actul procedural prin care se declanseaza executarea. . . poate pune concluzii in procedura executarii. Titlurile executorii = actele ce servesc la pornirea executarii silite. .) .cererea trebuie formulata in termenul de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita (prescriptia este o institutie si o sanctiune de drept procesual civil = cauza legala de stingere a fortei executorii a titlului executoriu. sume de bani (datorie. instanta competenta – prima instanta de fond.

apoi celelalte imobile.cursul perimarii poate fi suspendat: . din vina creditorului. . Alte impedimente care duc la intarzierea executarii silite: . Dupa intreruperea termenului de prescriptie. iar hotararea judecatoreasca nu mai are putere de lucru judecat (prescriptia se constata si din oficiu. cu conditia ca ea sa nu fie anulata. respinsa.iar pentru hotararile cu executie vremelnica sau hotararile executorii de drept – de la pronuntarea hotararii. executarea isi reia cursul firesc.cursul perimarii poate fi intrerupt – printr-un nou act. . .cand exista un motiv de suspendare a executarii silite.judecatoreasca – la latitudinea instantei sesizata cu cererea celui interesat (in cazul exercitarii revizuirii. la staruinta creditorului. - expresa (cand creditorul comunica executorului judactoresc sa suspende executarea silita). ori o noua staruinta a creditorului. comandament = 1 zi. printr-o cerere de repunere in termen si o cerere de executare. . contestatiei la executare. 8 zile. .cand creditorul a facut cerere de executare silita.se face primul act de executare silita. se aplica pentru discontinuitatea actelor executarii silite.cat timp socotelile ocrotitorului legal nu au fost date si aprobate.imobilul minorului sau interzisului nu se poate pune in vanzare pana cand nu s-au vandut bunurile mobile ale acestora. de la data cand a devenit exigibila. .cursul prescriptiei se intrerupe cand: . executarea fiind amanata pana la rezolvarea succesiunii.depunerea unei cautiuni de catre creditor. Perimarea executarii silite = sanctiune procedurala ce consta in stingerea executarii silite inceputa.cand asupra bunului urmarit exista proprietate comuna. care trimite o noua somatie debitorului => se va putea incepe executarea silita.termenul de instiintare prealabila a debitorului (prin somatie. suspendare legala: . de organul de executare silita). suspenda sau sting executarea silita Prescriptia dreptului de a cere executarea silita – 3 ani. .in cazul beneficiului de discutiune – detinatorul unui bun ipotecat poate cere creditorului sa se indrepte mai intai asupra celorlalte imobile ipotecate ale debitorului. . 30 de zile). . ambele depuse la prima instanta de fond. trebuie efectuat partajul.forta majora. nu mai are dreptul sa ceara prestatia inapoi. . suspendare voluntara: tacita (cand creditorul este dezinteresat de executarea silita – ex: nu participa la anumite operatiuni unde prezenta lui era obligatorie) b. . Dupa suspendare – la perioada viitoare se adauga perioada trecuta pana la suspendare.repunerea in termenul de prescriptie – se poate cere intr-o luna de la incetarea imprejurarii. in cazul hotararilor cu executare vremelnica. Efectul perimarii executarii silite = stingerea executarii silite in faza in care se afla.termenul incepe sa curga: .cat timp incapabilul nu are orcotitor legal. .in cazul in care nu a expirat termenul de a putea cerere executarea silita. in cazul urmaririi bunurilor imobile) – dupa incetarea motivului.in timpul casatoriei. pe o perioada de 6 luni.cand exista un motiv independent de vointa partilor. facut pana la implinirea celor 6 luni: ori un act de executare facut de debitor.III. . termenul curge pentru fiecare din aceste prestatii.cand debitorul recunoaste datoria si promite plata benevola.termenul de prescriptie se poate suspenda pentru: .concursul de urmariri impotriva aceluiasi debitor: cand sunt mai multi creditori pentru mai multe imobile ale debitorului: debitorul cere sa i se acorde timp pentru a pune in vanzare un imobil care i-ar indestula pe toti. curge un nou termen de prescriptie. Suspendarea executarii silite = oprirea provizorie a executarii obligatiei pe calea executarii silite.de drept – in cazurile de suspendare legala de drept. ea poate fi: a.daca termenul de prescriptie s-a implinit – obligatia nu se mai poate executa silit. . . aflate pe picior de razboi. Incidente care impiedica. . intre soti. daca debitorul executa de buna-voie obligatia. .de regula. . creditorul va face o noua cerere la executorul judecatoresc. perimata. .decesul debitorului inainte de pornirea executarii silite. . iar pentru drepturile reale si cele personale nepatrimoniale = 30 de ani. . . de la ramanerea definitiva a hotararii. la care nu se adauga cel scurs anterior. . .termenul de gratie.pentru hotararile cu prestatie succesiva.cand debitorul sau creditorul se afla in fortele armate ale Romaniei. contestatiei in anulare.pentru hotararile cu termen de gratie pentru debitor – de la expirarea termernului de gratie. . . 43 .

remuneratiile membrilor cooperativelor mestesugaresti. avand in vedere ca patrimoniul are si functia de a constitui dreptul de gaj general al creditorilor chirografari => oricine este obligat personal este tinut sa indeplineasca datoriile sale cu toate bunurile sale. alte produse pentru hrana debitorului si a familiei sale pentru o luna. b. ingrasaminte pentru cultivarea pamantului. malaiul. profesia debitorului etc. inovator. mobile si imobile. . e. daca veniturile depuse la CEC se bucura de secretul bancar. daca creditorul face de la sine in putere diviziunea. portrete de familie. sumele cuvenite in baza dreptului de autor. daca unul dintre fidejusori este insolvabil – acesta trebuie urmarit inainte de a se cere divizarea. rentele viagere daruite debitorului sub conditia de a nu se putea urmari. ajutorul pentru sarcina.venituri supuse unei insesizabilitati absolute si partiale: salariile. Cand asupra aceluiasi venit exista mai multe urmariri.- beneficiul de discutiune (atunci cand fidejusorul ii cere creditorului sa ii urmareasca prima oara imobilele creditorului si apoi pe ale sale) si cel de diviziune in cazul fidejusiunii (cand sunt mai multi fidejusori. sau 2 boi sau 5 capre sau 4 porci sau 10 oi la alegerea debitorului. daca debitorul nu executa. arta. el va suporta eventuala insolvabilitate a unor fidejusori. ingrijirea copilului bolnav.obiectul executarii silite indirecte – bunurile care pot fi urmarite silit pentru realizarea creantei. daca debitorul refuza sa deschida usa executorului. pana la restituirea integrala a creditului). IV.armele. echipamentele. .veniturile debitorului supuse insesizabilitatii relative si partiale: ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca.obiectul executarii silite directe – bunurile mobile/imobile din titlul executoriu.icoane.nu intereseaza daca debitorul mai are sau nu alte bunuri care pot fi urmarite. dar numai pana la ½ din salariul lunar net. d. 1 vaca. 44 . . se va trece la executarea silita.veniturile supuse insesizabilitatii absolute si totale – nu se pot urmari pentru nici o datorie: ajutorul pentru caz de deces.pentru orice alte datorii. pot fi urmarite toate bunurile care nu sunt expres exceptate de lege: 1. regimul veniturilor debitorului: . prin executorul judecatoresc pentru ca. executorul se deplaseaza la domiciliul acestuia si il deposedeaza de bunul care face obiectul executarii. pensiile care s-au acordat de instanta sau au fost stabilite ca pensie alimentara. . . instanta poate stabili ce cota din ele se urmareste. bunurile cumparate in rate. Executarea silita directa Executarea silita mobiliara creditorul face somatie debitorului. arenzi sau alte creante privilegiate asupra bunurilor mobile: instrumente de arat. chirii: sumele. 1. ele pot fi toate acoperite pana la o suma ce nu depaseste ½ din slariul lunar net. celelalte drepturi banesti cuvenite angajatilor de orice fel. . bunurile insesizabile datorita scopului pentru care sunt folosite.distinctie intre : . bunuri supuse unei insesizabilitati neconditionate si relative . 2. . bunurile insesizabile datorita caracterului inalienabil (dreptul de uz si de abitatie. nu se vor putea urmari/vinde pentru orice fel de datorie: . => cand aceste sume pot fi urmarite. imbracamintea ofiterilor.pana la 1/5 . cel care este urmarit poate cere creditorului sa isi divida urmarirea si pe ceilalti fidejusori. pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere. seminte. animale.ele nu pot fi urmarite decat daca urmarirea se face in baza hotararilor penale sau a hotararilor civile decurgand din cele penale. decat numai pentru datorii de alimente.pana la 1/3 din salariul lunar net pentru repararea daunelor pricinuite proprietatii publice. => toate acestea pot fi urmarite: . in cazul in care nu preda intr-o zi bunul.lucrurile trebuincioase pentru culcatul datornicului si a familiei sale care traieste in casa. lehuzie. faina.pana la ½ din salariul lunar net. sechestra. instrumente sau carti neceasre pentru stiinta. pe care debitorul trebuie sa le predea creditorului sau o alta obligatie de a face/a nu face la care debitorul este obligat prin hotarare/alt titlu. bunuri supuse unei insesizabilitati neconditionate si absolute .nu se vor putea urmari. compensatia in caz de desfacere a contractului de munca si ajutorul de somaj – nu pot fi urmarite DECAT pentru sume ca obligatia de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau vatamare corporala. ex: nu se pot urmari si vinde decat in lipsa de alte bunuri si pentru datorii de alimente. inventator. deoarece dupa aceea el nu mai este raspunzator. Obiectul executarii silite . pensiile de orice fel. acesta trebuie sa se deplaseze obligatoriu cu un politist pentru a intra. bursele de studii. c. beneficiul de discutiune poate fi opus si cand creditorul personal al unuia sdin soti urmareste bunurile comune inainte de a urmari bunurile proprii ale sotului debitor. V. a. indiferent de momentul aparitiei acesteia). prezente si viitoare.vesmintele cu care sunt acoperiti sau care le slujesc la trebuinta de fiecare zi. . bunurile supuse unei insesizabilitati conditionate si relative – pot fi urmarite numai pentru anumite datorii si numai in cazul inexistentei altor bunuri. chirii.

ceilalti urmand sa se indestuleze dupa ce au obtinut titlu executoriu. executorul se duce la locul unde se afla bunurile – ii da custodelui o chitanta de eliberare. 45 .in cazul popririi executorii (cea bazata pe titlu executoriu si cand creditorul nu depune cautiune) suma obtinuta de la tertul poprit se da creditorului. iar instanta dispune ziua si locul unde se va face vanzarea la licitatie (nu in mai putin de 2 saptamani de la ridicarea bunurilor – nulitatea vanzarii – timp pentru debitor sa isi achite totusi obligatia.alte datorii. ii identifica si sechestreaza o cantitate de bunuri mobile (valoarea cuantumului obligatiei).subiectele popririi: creditorul popritor.licitatie: executorul striga pretul minim – le adjudeca cel care ofera pretul cel mai mare. toate pana la ½ din salariul net. . intr-o zi de la primirea somatiei sa plateasca.pv despre modul in care s-a desfasurat licitatia. Poprirea = acea forma de executare silita indirecta. 3. . pe cheltuiala debitorului + despagubiri. . la Primarie. executorul ii va lua bunul in prezenta a doi martori.daca sunt mai multi creditori. => se naste un nou raport juridic – cel intre creditor si tert.- 2. VI. executorul constata ca obligatia nu s-a executat – se deplaseaza la domiciliul debitorului. daca debitorul refuza sa deschida. .pentru obligatii de intretinere. insotit de politist si de creditor – evacueaza fortat debitorul.instanta finalizeaza executarea.depune la instanta originalul pv si al listei. iar executorul lipeste afise (afipte) pentru publicitatea vanzarii: pe strazi.creditorul urmaritor caruia i se achita cheltuielile cu executarea silita si suma datorata de debitor. dupa ce instanta valideaza poprirea. . . debitorul poprit si tertul poprit.se plateste custodele. iar restul bunurilor le preda debitorului. . se incheie pv de predare a imobilului in 3 execmplare: instanta. dand ultimul act de executare. .despagubiri pentru moarte sau vatamare corporala. la usa judecatoriei. instanta – da incheierea ultimului act de executare. .impozite si taxe datorate statului. iar aceasta pronunta o incheiere a ultimului act de executare. in scopul satisfacerii creantei sale. locul licitatiei poate fi: in fata judecatoriei. va fi evacuat fortat. .daca poprirea actioneaza asupra tertului poprit. . . - in cazul in care deschide.alti creditori care au facut declaratie ca urmaresc si ei averea debitorului. . dar nu in mai mult de 1 luna de la ridicare). ordinea de preferinta a platii este urmatoarea: . dupa ce a vandut toate bunurile care acopereau creanta .ceilalti creditori. . daca debitorul nu indeplineste obligatia de a face – creditorul poate fi autorizat sa o aduca el la indeplinire. dupa care il preda creditorului => incheierea a 2 pv (unul de ridicare a bunului si al doilea de predare a acestuia catre creditor) pe care le depune la instanta de executare. (2) suma ce reprezinta creanta creditorului si sumele pe care acesta le-a cheltuit cu executarea. creditor si debitor. . la locul vanzarii (in caz contrar executorul – amenda si despagubiri).daca poprirea este supra altor sume decat salariul.instanta instiinteaza debitorul de data si locul vanzarii cu 3 zile inainte. b. sau deschide dar refuza sa evacueze – pv de impotrivire si se trece la evacuarea fortata: bunurile imobile sunt scoase din imobil si incredintate unui custode si creditorul este pus in posesia bunului. a. . la locul unde se afla bunurile sau in alte locuri destinate licitatiilor). .plata pagubelor provocate domeniului public. prin executor pentru ca creditorul. executorul. ia bunurile si le duce la locul vanzarii.in ziua licitatiei. . Executarea silita a altor obligatii de a face/a nu face obligatia de a face/a nu face se schimba in dezdaunari in caz de neexecutare. Executarea silita directa imobiliara (predarea silita a imobilelor) creditorul someaza debitorul prin executor – ii pune in vedere ca daca in 8 zile de la primirea somatiei nu evacueaza. prin care creditorul urmareste suma pe care un tert o datoreaza debitorului urmarit. . unii cu titluri executorii si altii fara. suma de la tertul poprit se imparte creditorilor cu titluri executorii. pe cheltuiala debitorului (in cazul in care nu este vorba de o obligatie care sa implice faptul personal al debitorului). - Executarea silita indirecta (urmarirea silita) Urmarirea silita mobiliara prin valorificarea bunurilor mobile ale creditorului la licitatie: creditorul face somatie.distribuirea pretului: (1) sumele pentru executor. executorul depune banii la CEC iar recipisa si pv – la instanta. ordinea de preferinta este: . dar refuza sa predea bunul.intocmeste pv de sechestru si o lista a bunurilor sechestrate (o copie pentru custode). creditorul poate cere sa se distruga ce s-a facut cu incalcarea obligatiei de a nu face – poate fi autorizat sa distruga el.

46 . Poprirea asiguratorie - creditorul nu are inca titlul executoriu si depune cautiune => poate fi o masura de asigurare a creantei sale ce se afla in faza de judecata. se rezolva contestatii la poprire. arenzile si orice alte venituri ale imobilului al carui proprietar sau uzufructuar este debitorul.orice parte interesata poate face contestatie la poprire PANA la validarea acesteia.fructele sa fie neculese. care va fi transcrisa in registul imobiliar.are doua faze: (1) infiintarea popririi si (2) validarea porpririi. . .. Urmarirea fructelor prinse de radacini . la instanta in a carei raza teritoriala se afla imobilul. . au loc dezbateri. cand instanta admite cererea de executare pronunta o hotarare de validare a urmaririi. tertul poprit va instiinta noua instituite – trimite titlul executioriu prin scrisoare recomandata. . c. instanta va incuviinta poprirea. se poate face apel in 15 zile de la comunicare.se urmaresc chiriile.creditorul trebuie sa aiba titlu executoriu (daca nu – nu se va pune sub sechestru). pronuntand ordonanta/incheierea de poprire (care are ca efect indisponibilizarea totala a sumelor pe care le datoreaza tertul – pentru protejarea de concursul altor creditori). NU se pot urmari imobile. . . instanta da incheierea ultimului act de executare. Urmarirea veniturilor unui bun imobil . daca sunt mai multi creditori le conexeaza cererile => se pronunta hotararea de validare a popririi (prin care se naste raportul juridic dintre creditor si tertul poprit).creditorul introduce cererea de executare silita. tertul si debitorul pentru termenul la care o valideaza.pe baza titlului si a unei cereri de poprire formulata de creditor (care cuprinde: cauza pe baza careia se face poprirea.executarea popririi se face atunci cand hotararea de validare a ramas definitiva. apreciata de creditor sau de un expert. . stabileste un custode in grija si administrare caruia se da recolta.urmarirea sa fie in perioada cu minim 6 saptamani inaintea coacerii fructelor. instanta da incheierea ultimului act de executare. aparari. care ii citeaza pe creditori si pe debitori. se administreaza probe. Procedura popririi executorie . iar la termenul din citatie. .in care se arata si valoarea imobilului. suma creantei si titlul executoriu anexat) instanta de executare (in a carei raza se afla domiciliul debitorului. semnat de cei prezenti la urmarire.daca este admisa cererea de poprire – instanta pronunta o ordonanta de poprire. prin care se dispune plata periodica de sume pana la indestularea creantei creditorului.daca creditorul are titlu executoriu – nu trebuie sa plateasca cautiune. insotit de 1 politist si 2 martori.executorul judecatoresc se deplaseaza la recolta. originalul pv se depune la instanta care citeaza partile. de un judecator). in urma dezbaterilor stabileste ziua si locul vanzarii.daca cererea este admisa. . e. . .executorul se deplaseaza la imobil si intocmeste pv din care sa rezulte ca i-a instiintat pe chiriasi de infiintarea sechestrului si de obligatia de a depune chiriile la CEC sau la instanta. . Poprirea executorie fara validare .daca instanta incuviinteaza sechestrul se va trece la publicitate si instanta da hotararea de incuviintare a sechestrului. daca creditorul nu a introdus inca cererea de chemare in judecata – la instanta domiciliului paratului sau la cea de la domiciliul tertului poprit. .originalul pv se preda la instanta. de sechestrare a veniturilor imobilului. d.cerere de executare – la instanta in a carei raza se afla imobilul . . cand creditorul si-a indestulat creanta. DAR nici in cadrul contestatiei si nici in cadrul validarii nu se poate pune in discutie legalitatea si temeinicia titlului executioriu (DECAT daca acesta este un act care nu este rezultatul judecarii contradictorie) . restituirea alocatiilor pentru copii.suma obtinuta din vanzarea fructelor va fi distribuita de instanta de executare creditorilor.creditorul trebuie sa faca cererea (care sa fie incuviintata de instanta) si sa trimita somatie debitorului ca acesta in 2 zile sa isi plateasca datoria.pentru a interveni aceasta urmarire silita: . sau cea de la domiciliul tertului = judecatoria. in prealabil judecarii cererii sunt citati creditorul. consta in indisponibilizarea unor sume de bani pe care debitorul parat la are de primit de la un tert datornic. iar la termenul de validare au loc dezbateri contradictorii. se face publicitatea vanzarii. Urmarirea silita imobiliara . indiferent de natura si valoarea creantei) judeca cererea (in camera de consiliu. cererea se introduce la instanta unde se afla cererea principala sau. . daca debitorul se muta cu seviciul.pe baza hotararii definitive investita cu formula executorie (titlu executoriu) – instanta dispune efectuarea popririi printr-o incheiere care este executorie de drept si care se comunica din oficiu tertului poprit.debitorul sa fie proprietarul sau uzufructuarul fondului.obiectul popririi: oricare sume urmaribile si oricare bunuri mobile sesizabile datorate de tert debitorului.este o forma speciala de poprire si se incuviinteaza pentru: pensii de intretinere. . apoi – pv referitor la operatiunile facute. .se caracterizeaza prin existenta titlului executoriu.

in 4 saptamani de la instiintarea vanzarii se intocmeste de catre un judecator delegat de instanta tabelul cu creditorii.in cazul contestatiei la executare – instanta care executa hotarare (prima instanta de fond). VII.obiectul contestatiei: . in vederea intocmirii tabloului de creditori. . daca se prezinta o persoana care ofera cu cel putin 10% mai mult decat adjudecatorul provizoriu. dupa indisponibilizare. este inaintat judecatorului pentru a-l transcrie in registrul de transcriptiuni-inscriptiuni. dupa expirarea celor 30 de zile.daca prin contestatie se cere desfiintarea urmaririi pentru nulitatea titlului pe baza caruia se urmareste. strigarile incep de la pretul strigat de creditor. creditorii merg cu mandatele de plata si cu un extras de pe tabloul de imparteala la CEC sau la administratia financiara – se fae plata. cel care a castigat licitatia depune la CEC sau al administratia financiara pretul + taxa pentru executorul judecatoresc (in termen de 1 luna de la data adjudecarii).- - - - - - - instanta face adresa de executare catre biroul executorilor judecatoresti. . ce nu pot fi aduse la indeplinire => revizuirea. la data stabilita are loc licitatia in sedinta publica: se verifica modul in care a fost facuta publicitatea. partile pot face opozitii la executare (cu cel putin 20 de zile inainte de ziua fixata pentru adjudecarea provizorie). iar instanta emite mandatele de plata. NU poate fi folosita contestatia la titlu cand exista contradictii intre considerente si dispozitiv – calea aleasa este apelul (daca hotararea este de prima instanta ) sau recursul (daca hotararea este definitiva).primulactdeexecutare: . creditorii depun titlurile executorii. la a treia licitatie – bunul va fi vandut la pretul maxim oferit (bunul se adjudeca provizoriu. . se pot exercita si caile speciale de atac => legea exclude doar apelul. in acest caz contestatia are caracterul unei actiuni in revendicare. la cererea crditorului. . CEC –ul le trimite instantei .cand executarea hotararii sau a actului pe baza caruia se face urmarirea s-a suspendat. dupa ce creditorul declara in fata instantei ca doreste vanzarea imobilului. se adjudeca imobilul la pretul cel mai mare oferit. in regim de urgenta.subiectele: vatamatul (debitorul. . vanzarea se poate amana: .instanta competenta: . procurorul. instiintarea ca daca nu va palti imobilul va fi vandut la licitatie. comandamentul cuprinde mentiuni referitoar la: titlul executoriu.pv de sechestru – la executarea silita indirecta mobiliara. impreuna cu chitantele de plata – finalizarea urmaririi silite a imobilului. acesta va primi bunul. . valoarea imobilului. daca nu – dupa trecerea celor 8 zile – adjudecatarul provizoriu devine definitiv). creditorul. creditorul face somatia catre debitor (= primul act de executare) si il someaza sa isi plateasca datoria. iar creditorii care au intervenit nu se impotrivesc.cauza contestatiei: .in cazul contestatiei la titlu – clarificarea dispozitivului hotararii. dupa ce ordonanta de executare a ramas definitiva si executorie. tot in acest scop instanta citeaza creditorii. pentru a fi indisponibilizat imobilul.contestatia la titlu (cand se solicita clarificarea dispozitivului hotararii ce constituie titlu executoriu). impotriva ordonantei se poate exercita recurs pentru motivele aratate de lege. somatia sa plateasca datoria. . ordonanta se transcrie in Cartea funciara.contestatia la executare propriu-zisa (cand se contesta hotararea propriu-zisa. instanta rezolva eventualele contestatii privind tablolul de ordine. daca nu se vinde. . poate formula o actiune pe calea principala. respectiv urmarirea silita). .somatia – la executarea silita directa. imobilul este degrevat doar de ipotecile sau privilegiile la care era suspus. iar prin incheiere se stabileste un termen de 8 zile de supralicitare. executorul se deplaseaza la imobil – pv. in termen de 40 de zile de la transcriere. se citesc conditiile de vanzare ale imobilului.trebuie facuta distinctia intre ipoteza in care dispozitivul nu este suficient de clar => contestatia in anulare si ipoteza in care dispozitivul cuprinde dispozitii potrivnice.cand amanarea se cere de creditor si de debitor. debitorul purtand raspunderea fata de adjudecator. iar daca tertul a pierdut termenul pentru exercitarea contestatiei. . orice cerere de evictiune totala sau partiala a bunului adjudecat se prescrie in 5 ani din momentul executarii ordonantei de adjudecare imobilul adjuidecat nu se transmite libr de orice sarcina (ex: un contract de locatiune trebuie respectat de adjudecator). tertul – in cazul in care este vatamat prin executare. au loc discutiile in contradictoriu. imobilul este incredintat debitorului sau altei persoane. 47 .in cazul contestatiei la titlu – instanta ce a pronuntat hotararea ce se executa. instanta fixeaza data vanzarii si se face publicitate prin ziare si prin afisare (data vanzarii – mimim 4 saptamani de la data primei publicatii). .in cazul contestatiei la executare – desfiintarea actelor de excutare nelegale. ce a fost publicat – 75% din valoarea de circulatie a bunului. in sensul ca au fost urmarite ca fiind bunuri ale debitorului. incep strigarile. . Contestatia la executare = mijlocul procedural prin care partea vatamata sau procurorul solicita desfiintarea actelor de executare silita nelegale sau clarificarea dispozitivului hotararii ce constituie titlu executoriu. instanta da ordonanta de adjudecare. bunuri ce constituie proprietatea tertului.termenul de exercitare: in intervalul dintre primul si ultimul act de executare. daca bunul nu se vinde – la urmatoarea licitatie pretul se scade cu cca 10%. . confirmand ca au primit sumele. care are urmatoarele efecte: transfera dreptul de proprietate si il pune in posesie pe cel care a castigat licitatia. creditorii semneaza pe mandatul de plata si pe marginea extrasului de pe tablolul de imparteala. peste pretul stabilit de creditor. care va fi depus la instanta de executare. este aparat impotriva evictiunilor. tertul).

creditorul trebuie sa inapoieze debitorului ceea ce a luat prin executarea obligatiei de catre acesta. se aplica: . intreaga executare se va face potrivit OG 11/1996. pentru obligatiile bugetare.incunostiintare de plata = act premergator executarii silite. intoarcerea executarii este dispusa cand exista cererea debitorului de intoarcerea a executarii.la urmarirea silita imobiliara indirecta – ramanerea definitiva a ordonantei de executare. formulata in termenul de prescriptie a dreptului de a obtine condamnarea paratului (3 ani). competenta – organul de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmaribile. revizuire sau contestatia la executare. termenul incepe sa curga de la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a desfiintat titlul executoriu ce a fost pus in executare. titlul executoriu il constituie actul prin care acestea se stabilesc. organele de executare: . se anexeaza actele doveditoare.la poprire – ramanerea definitiva a hotararii de validare a popririi. se timbreaza. prin incasare efectiva.pentru hotararea ce solutioneaza contestatia la titlu – poate fi atacata cu aceleasi cai cu care putea fi atacata hotararea al carei dispozitiv se cere a fi lamurit. daca debitorul nu plateste in 15 zile. . taxe.in cadrul contestatiei la executarea se poate realiza. executorul ii va comunica o somatie prin care este invitat sa plateasca in 15 zile. amenzi si alte venituri ce reprezinta venituri publice. contributii.pentru creantele bugetare administrate de MF si de institutii publice: .se judeca in regim de urgenta.se administreaza probele (in cazul contestatiei la titlu – proba este numai hotararea a carei interpretare se cere. in primul rand.daca ii respinge contestatia – se reia urmarirea (in cazul in care fusese suspendata) si se vor achita despagubiri pentru intarzierea executarii. - - are loc atunci cand titlul executoriu a fost desfiintat si urmeaza ca partile sa fie repuse in situatia anterioara introducerii cererii de chemare in judecata. cererea – este ca o cerere de chemare in judecata. se arata pe larg motivele plangerii. . . pe cale incidentala.daca este admisa contestatia – se va executa hotararea conform celor stabilite in actuala hotarare. si numai cand e cazul prin executarea silita. in cazuri exceptionale – executorul judecatoresc – in cazul confiscarilor dispuse prin hotarari judecatoresti sau prin acte de urmarire penala.la toate celelalte tipuri de executare – incheierea de executare. . Executarea creantelor bugetare se executa creantele constand in impozite.pentru alte creante bugetare – prin imputernicitii propri ai organelor administratiei publice centrale/locale.exista repunere in termen – care se poate cere in termen de 15 zile de la incetarea motivului impiedicarii. pentru celelalte creante – 3 ani. titluri executorii = actele emise de organele competente sau alte inscrisuri carora legea le recunoaste calitatea de titlu executoriu. de regula – sunt titluri de creanta care dobandesc acesta calitate de la data la care creanta bugetara devine scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent ori in alt mod prevazut de lege. procedura de judecata: . ultimulactdeexecutare: . . efectele hotararii in cazul contestatiei la executare propriu-zisa: .organele de specialitate ale directiilor generale ale finantelor publice si unitatile subordonate acestora. - - - - . taxe. cat si titluri ce se executa in conditiile prevazute de alte dispozitii legale. impartirea bunurilor comune ale sotilor. sunt prevazute cazuri de intrerupere si de suspendare a termenului de prescriptie – deosebite fata de dreptul comun. in cazul in care a vandut bunurile – creditorul va restitui contravaloarea acestora.hotararilor definitive desfiintate prin contestatia in anulare. . . . se citeaza partile. in cazul contestatiei la executare – orice proba).comandamentul – la executarea silita indirecta imobiliara. .au loc dezbaterile. 48 IX. . instiintarea prealabila a debitorului . . . somatia – caracterul unui act incepator de executare. se realizeaza.hotararilor cu executie vremelnica. daca asupra acelorasi venituri sau bunuri ale debitorului este pornita atat executarea pentru realizarea titlurilor executorii privind creante bugetare. Intoarcerea executarii VIII. contributii.pentru hotararea ce solutioneaza contestatia la executare – apel in 15 zile de la comunicare. majorarile aferente.unitatile subordonate directiei generale a vamilor.directiile de specialitate din MF. . .- - . prescriptia dreptului de a obtine executarea silita – 5 ani de la data nasterii dreptului de a cere executarea silita – pentru creantele provenind din imopozite. se pronunta hotararea.hotararilor definitive casate. in cazul in care nu se refera la un drept imprescriptibil.

prin vanzarea directa unui cumparator. se va trece la executarea silita impotriva lui.daca bunurile nu au putut fi valorificate. Executarea silita asupra bunurilor mobile . valorificarea se face prin vanzare la licitatie publica. . 49 . vanzarea la licitatie – la locul unde se afla imobilul sau la alt loc. . . . licitatia va incepe de la cel mai mic pret din oferte (daca este superior celui stabilit prin evaluare).- sumele achitate de debitor in cazul achitarii unor obligatii bugetare dupa implinirea termenului de prescriptie nu se restituie. printr-un proces verbal care are ca efect indisponibilizarea bunului. . se poate numi o persoana sechestru. pentru creantele bugetare – tertii care detine conturi bancare pot fi urmariti prin decontare bancara. . Poprirea .daca tertul poprit instiinteaza ca nu datoreaza nimic sau nu face retinerile.dupa adjudecarea bunurilor. tertul poprit poate fi amendat daca nu isi respecta obligatiile. iar pv = titlu executoriu.combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru incalzirea si prepararea hranei.bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale. precum si obiectele de cult religios. amatorii trebuie sa prezinte in scris organului de executare oferte de cumparare + dovada platii unei sume de 10% din valoarea imobilului. . bunurile se restituie debitorului. nu se pot urmari urmatoarele categorii de bunuri: . daca nu se obtine acest pret – un nou termen in 30 de zile – incepe de la acelasi pret.casa locuita de debitor si de familia sa. va mentine poprirea sau o va desfiinta.daca vanzarea se face prin licitatie publica.modalitatile de executare – pot fi folosite succesiv sau concomitent: poprirea. prin vanzarea in regim de consignatie. cu un avans minim de 50% din pret + dobanda la nivelul dobanzii de referinta a BNR. in termen de 30 de zile de la incheierea pv. suspendarea sau amanarea executarii. daca nu plateste la termen. aceasta poate fi urmarita numai daca executarea se face pentru stingerea creantelor bugetare rezultate din savarsirea de infractiuni. . bunul poate fi lasat in custodie sau ridicat. cu acordul organului de executare si al creditorului care participa pentru realizarea altor creante – cumparatorul pf poate plati pretul in cel mult 12 rate lunare.daca obligatia nu se achita in termen de 30 de zile de la data incheierii pv de sechestru se va proceda la valorificarea bunului.obiectele necesar persoanelor handicapate sau destiante ingrijirii persoanelor bolnave. creanta urmand sa fie stinsa.se infiinteaza de catre organul de executare printr-o adresa trimisa tertului poprit. organul de executare sau alte persoane interesate – sesizeaza instanta in a carei raza teritoriala se afla domiciliul/sediul tertului poprit. impreuna cu o copie certificata de pe titlul executoriu. care. ea trebuie sa fie adusa la cunostinta publica prin anunturi in ziare de larga circulatie si afisarea anuntului. . cu cel putin 10 zile inainte se face publicitatea prin afisare. stabilit de organul de executare.alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de 2 luni. ziare. . prin licitatie sau prin alte modalitati admise de lege. daca nu sunt mai multe de acelasi fel. chiar debitorul poate proceda la vanzarea bunurilor. iar cu 5 zile inainte de a trece la executare I se va comunica o somatie. inclusiv cele necesare muncii agricole. . . ei vor primi pv de licitati dupa plata avansului.prin sechestrarea si valorificarea bunurilor mobile ale debitorului – care nu sunt exceptate.poprirea nu e supusa validarii. . odata cu aplicarea sechestrului organul de executare va face si evaluarea bunului – prin persoane specializate. iar daca nici acum nu se vinde – bunul va fi vandut la cel mai bun pret oferit. iar poprirea se considera infiintata la data instiintarii – tertul este obligat sa faca retinerile de indata.se poate proceda la valorificare potrivit intelegerii partilor. adjudecatorul este obligar sa depuna intregul pret in numerar/ordin de plata. cu exceptia situatiilor in care instanta a dispus desfiintarea sechestrului. impreuna cu anexele si terenul din jur (daca are mai multe – se excepteaza doar cea folosita). vanzare directa. . . socotit pe 3 luni de iarna. organul de executare – pv de licitatie = titlu de proprietate pentru cumparator.daca la primul termen de licitatie nu se obtine cel putin pretul de inceput. si nu pot instraina bunul decat dupa plata integrala. se face evaluare – ca si in cazul bunurilor mobile. Executarea silita a bunurilor imobile - - - masura premergatoare – organul de executare va intocmi un pv de identificare a bunurilor mobile.creditorul trebuie sa il instiinteze pe debitor. . iar daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura – alimentele strict neceare pana la urmatoarea recolta. pe baza de probe.desfasurarea licitatiei – pv => document justificativ pentru cumparatori. . in cel mult 60 de zile se fixeaza un nou termen – la care pretul de inceput va fi mai mic cu 10%. executarea silita a bunurilor mobile sau executarea silita a bunurilor imobile. alte moduri admise de lege. primul termen este stabilit numai dupa 30 de zile de la comunicarea somatiei. cu acordul organului de executare.bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesionala si la exercitarea profesiei sau a altei ocupatii cu caracter permanent.sechestrul se aplica de organul de executare. daca nu – al treilea termen – cand bunul mobil poate fi vandut la cel mai mare pret obtinut. tertul poprit este obligat ca in termen de 5 zile sa instiinteze organele de executare daca datoreaza vreo suma debitorului.

contestatia poate fi introdusa cel mai tarziu in 15 zile dupa efectuarea executarii. a fiecarui act de executare. si in cazul in care organul de executare refuza sa indeplineasca un act incepator de executare in conditiile legii. sau de actul de executare pe care il contesta. organul de executare va repeta procedura de executare cel putin 1 data pe an in cursul termenului de prescriptie. 50 . de refuzul indeplinirii unui act de executare sau de eliberarea/distribuirea sumelor pe care le contesta.- daca bunul nu a putut fi valorificat. . Contestatia la executare . procedura de urmarire va inceta daca bunul nu a putut fi valorificat. pana la judecare.in cazul in care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra imobilului urmarit.se poate cere impartirea bunurilor comune ale sotilor sau a bunurilor pe care debitorul le detine in proprietate comuna cu alte persoane. .la judecarea contestatiei se citeaza si organul de executare. in 15 zile de la data cand cel interesat a luat cunostinta de executare. .instanta care a admis contestatia va dispune odata cu desfacerea executarii sa i se restituie celui indreptatit sumele cuvenite din valorificarea bunului sau din retinerile din poprire (daca nu se mai poate face restituirea in natura). bunul ramanand indisponibilizat.se poate face impotriva oricarei executari silite. poate fi facuta si impotriva titlului executoriu (daca nu e vorba de o hotarare judecatoreasca sau de hotararea altui organ de jurisdictie si daca impotriva lui nu exista o procedura jurisdictionala).contestatia se poate introduce la instanta judecatoreasca competenta. . instanta poate sa suspende executarea silita cu sau fara plata unei cautiuni. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful