a7

I

4&

{fr,t{.}e{jg{j3 btti, ' . i::r.;

IKffiN

Editura lehto4>(

Lecturi educative pentrupregcolari
mediului 9i Cunoagterea educaliepentru societate

sb THSE{
ugloadEd tv Sfef50
Editura lcilr-lbl

D€scrier€a CIP a BiblioteciiNalionalea Romeniei PRDDA,VIORICA Lectud educative pentru pr€lcolad / Vioricapreda, DanielaDosa.- Petro$ani : Tehno-Art,2009 ISBN 978-973-1 842-60_8 l. Dosa, Daniela 372.41/.46

Editie tipdritZ in 4000 exemplare.

Tipdit la Impritneriade Vedt- Oraaea

Prefa{i

Educarea limbajului gi abordarea de cdtre copilul pregcolar, la aceast?l vArsti,a fonnelorsalemai complexe, cu careva opera maitdrziuin de crearea unui mediuculturalpropice, fapt ce nu $coall,suntfavorizate poate fi-conceput ln afara limbii. In acestsens,atat educatoarea, cet $i perintii, trebuiese puni la dispoziliacopilului diverse materia.le caresd constituie un mediucultural activ $i stimulativ:ci4i, caiete,unehede scris,ziare,reviste,imagini$i jocuricuimagini, discud, casete eudio etc, ti video p etena Dintretoateaceste4 cartea trebuie si devina copiluluide la pe copil sdparcurgd ceamai fragedd ver$a.Ea1lajutA cdilcaunoatterii, de la concrct la abstract, de la intuitiela repr€z€ntare fantezie, Cu ajutorul ei, $i posesia copilul intla in numeroaselor instrumente care li pot satisface dorinfa dea descoperi realitatea lnconjuritoare. De asemenea, dintre speciileliterarecu ceamai mareinfluenp in dezvoltarea educalia copilului pregcolar,povestireartrmeneo fili $i importantA a experienlelor delimbaj al€copilului. Lucrarea realizatlde EdituraTehno-Art, reune$te o seriede pove$ti pe$colarc, specifice verstei cu saopul declarat dea sfrrijinidoutr categorii de activittti desfdturate cu. acettia, respectiv,educafiapentu societate 9i cunoaFterea mediului. In acest context, sp€rim ca aceastdinitiativd editorialisi vinl atatln sprijinuleducatoarclor, cdt 9i ln sprijinulpdrinlilor, care vor dori si contribuiela imbogilirea experi€nfelor de limbaj ale preqcolaritilii. copiluluiln perioada Viorica Preda

sb

INDICATII METODICE GENERALE Dezvoltarealimbajului oral $i scrisarc o importanledeosebiti,atat pentruintegraxea copilului in activitdfi de invilare de 1iptcolar, cAtli pentru dezvoltarea intregii personalitili. Lectura rim6ne, a$adar,una dintre cele mai intense. mai educrtive gi mai rispAndite activitili. De acee4 cu cet apropierea copilului de cade se face mai devreme, cu atat mai importante ,i mai duabile swt efectele ei in domeniul limbajului, al comunicirii, al comportamentului saual socializerii. in contexhrl actual al r€formei educalionale,gcoah, ca instituliejoacd cheie, un rcl important iII apropiereacopilului de lumea cir(ii 9i, implicit,de l€ctud, Activitatea de povestir€ este una dirtrc cele mai utilizate activitili cu prepcolarii.Aceasta reprezinti ,,o €xpuner€ ordi srb formi de naraliune sau de scriere prin intermediul cii,eia sunt itrf{ligate fapte, evenimente$i intempliri ind€pirtat€ in spa,tiuqi timp, fenomene ale naturii, peisajegeografice etc., pe care t" pot "opiii "o cunoattealtfel". (loanNicola,23,p. 444) Povestireaincitd imaginalia copilului, tendinla lui spre miraculos, fantastic,imginax.Povestea saubasmulpresupun o desligurareepici ampld, cu mai multe secvente, episoade reprezentative ce pot fi asociate cu imagini deserEte saucu ilustratii din ca(i. Ele pot fi in versuri sauproz6,citite sau povestitede educatoarc saude copii, cu inceputdat, dupdimagini, diafilme, filme, red6nd evenimente supranaturale sau tealiste, din lrecut sau viitorologie, din mitologie sau folclor, dupd povetti celebre de autori consacrafisau inventatede educatoars gi copii. Esentialul este redat prin personaje indregik sau blamatede copii. in concordanle cu modui de receptare al eticului de citre copil - in bun $i riu. Faptelepersonajelor din povestesrmt spectaculoase, cu rcl moralizator prin antitezadintre bine si rau. Copiii parlicipa afectiv. verbal sau nonverbal,incuraieaza sau condamne personajele. iaualitudine. Povestireaeste irtegmte in majoritateaactivitdlilor din grndinili, . indiferent de aria problematicilorabordate. Ea devine activitate dominanta pentruactivitiile de educare a limbajului, de educaliepentru societate gi de cunoa.stere a mediului.

. CD-uri)li video(casete video. scurte convorbiri.includereapove5tii . ale haturii.medalioane. povestirilor $i basmelor este foarte variati: lumea copildriei $i fiap adullilor.rdfre atractiye. Tematicaabordatd in cadrul activitAflor de povestirese diferer\tiazd in funclie de varsb copiilor. B.malerialele gi mijloacele didacrice utilizate imbmcd diferite forme: de la cele tradilionale ca: imagini. centece.Este de preferatca povegtilegi povestirilesdcontinaversuri gi dialoguri rqretitive. poezii.pdpuli.DVD-uri). planqe. Astfel. poye$ti in care elementele realiste se imbind cu cele Jbnomene fanteziste.upa maxe !i pregdtitoarepovestiril€ devin mai complexe.si dezvoltesentimente trdiri pozitive.in functie de obiectivelepropuse. cunoscute de copii (de preferat din lumea animalelor). povestirileeducatoarei.rit tple ca structura.cu personaje mai multe gi mai rcprezentative pentru o anumitAcategorie morali" planul real qi cel imaginarsecontopesc intr-o mai maremasura. plante.carele sugestiimetodice: l. Activitatea depovestire confine urmitoarele secvente didactice: .introducerea unui elementsurpdzd..reca: inregistrixi audio (casete. in grddinif4 activitateade povestiresedesfi$oaxA subdoui forme: A. povestiri crcate.retoproiector etc. de confinulul abordat.atractive.La g. Astfel la grupa micd poveftile 9i povesiirile trebuiesdfle scurte. captaxeaatenliei .cu puline episoade. juctuii diverse. eventualscurtecantece. povestirile copiilor:repovestiri. Materialele$i mijloaceledidacticecontribuie qi ele la realizarea eficientda activitAflor de povestireproiectate.. . La grupa mijlocie se pot folosi poveqti gi povestiri cu episoademai numeroase carc se-i familiarizezepe copii cu aspecte diverseale vie{ii pi si le influenleze compofiamentul. rcactualizarea cunottintelor anterioarc. afective !i Personajeletrebuie.litere magnetlceetc. povestiri despte yieluitoare.Tematica povestilor. JinAnd cont de prevederile Programei activitdtilor ikstructiveducative in grddinila de copii facemUfmdt. selectate cu atentie. cu un limbaj accesibil. cd4i.prin ghicitori. jetoane cu imagini saucu liter€/cuvinte.la celetuode. siluete.de melodelesi procedeele didacticefolosite.

folosi ghicitorile. marionetede la teattul de pdpu.reamintirea unor personaje. siluete de pesonaje.i. .cu p vire la uneleaspecte importantelegatede acesteai .se revizuie$tetitlul pove$tii 6i ideea principald a acesteiat evaluarea . mimicd$i gesticulafii.i problema familiafiziirii copiilor cu conlinutul powstii ti.psihologice Si gratuaticale. anunlarea prezentarea temei titlului fi autoruluipovegtii. exptesi)itateaexpunerii se realizeazdprin: morlularea . oblinerea performanfei . uneori. Succesul unei activitAf de povestiredepindede respectarea unor cerinfe specifice.putem sd ne gAndimsd declar*dminteresulcopiilot pentlu poresteace ufiheazdq fi spusd folosindu-nede un scurt fragment muzicaL de nitte 'refsuri sau de o imagike sugesti\rd. intr-o seriede pove$ti. .rezohAnd astfel . 2. Dacd avemprcgrcmqtd o povestire. poeziile-huthdrdtoare. .rocii. acceribildsi expresivd pentru a capta )i henline otenlia copiilor pe toatd durata expunerii.clarificarca uhor cu't)ihte noipovestii Expuherea de cdtre educatoare trebuie sd fie clard. . educatoarei retenlia . accentudli Si scdderi ale intensitiltii rocii. repetilii.. url cadru din poyeste sau se poate utiliza o conl)ersalie liberd etc. se pot. Momentul captdrii atentiei este foarte important educatoareapoate folosi metode Si procedee diverse i funclie de vArstu copiilot 8i de subiectulpoyettii: se pot utiliza jucdrii.pauze logice. schimbarca fitmului rorbirii pe parculsul expunerii. . . Pehtru ihtroducereacopiilot i actiritdti (ihdiferentde tipul acestorati de mijlocul de realizare) sau penlru momentele de tranzitie de la o actifitate/tutind la alta.copiii povestesc cu ajutoml pe bazaideilor pdncipale. frdmdntdrile de limbd sau mici ftctgmentedin -o poezie (cu conlinut adeoat scopului plopus).se fac aprecieriasupramodului in care copiii au ascultatgi r6spuos. .

punerca pove.Er. realizate bine din punct de wdere calitativ ti etpresiv. La lhtal. kecunoscute de copii. Cuvintele si expresiile noi ror fr explicdteprin aldturarea unui sinonim sau a unei scurle prezentdfi ldmuritoare in timpul rccitdrii pe fragmente/strofe sa .). diafilme. si expresiiechfualente powstii Fixafea continutului sepoate realizapli relinerea nomenrelorprincipale ale ace\teia $ prin precizarea perso ajelor principale cu trdsdturile lor reprezentatiye: acestmome t ku trebuie sd se prelungeascdti sd devind o repo|estire ducand astfel la anularea efectului mesaiului transmisde conlinut. tn cazul in care este hevoie de o explicalie mai ampld. sinonime pe care copiii deja le cu osc. ci educatoarea vafolosi dupdrostirea cuyintelorii expresiilornoi. ci trcbuie sd se realizezesuccint. Penltu explicareacu. .ftul expuneriinu ffebuie intlerupt.tihtelorti expresiilor noi. Prezenlareaimasinilor si a povestii se ra face de cdte educatoare/aduh.tii de cdtre educatoarctrebuie insolild de plan. Expunerea trebuie adaptatd ni. care se va situa la ntuelulde vizualizqreal copilului/copiilot ti 'ra utiliza mimieati inlexiunile vocii in redarca expreshda turtului.relului de inlelegere al copiilor. despreatezareateatuluiin pagind etc. ewntual. copiii 'tot f implicali in redareatitlului ti. la sfArtitul povestitii. pdstrdndu-se insd stilul autorului ii cuvintelemai vechi$i tnaipulin utilizote astdzi. casetevideo etc.e. a numelui autorului sau a unor caracteristici ale cdrlii din care li s-a citit/prczehtatpovested (detalii despre copertd. imagini siluete. doar prin cAkva intrebdr| Rete tia si transfelul noilor cunostintese poate realiza fe plin referiri la alte pove{ti care au acelasi mesajsau prin mimarcaunor actiuni ce dertnesc anumitepersonajealesede copii sau prin redarea pfin desen a unor secyenledin porestesauprih gdsirea unui alt Jinal povestii etc.

. apoi ii dddu inimioara de turti dulce {irb sdprimeascE niciun ban. Copilulii mulfumiSialerge inh-unsufletacas6.sd vezi cnm te faci sinitoasd! Mdiculanu inielese intdi ce voia sdspund copilul.Dar cAt roatadecar. mimico! Iat6.ca sd gi-opuiein locul inimii celeirele qi o sAse thcAsenaloasd".9i pune-ope asta. . v6nzdtorul de dulciuri mai are inimioare. Vdnz6torul zdmbi bl6nd.Inimioare. Doi lei. $i nu pentru cd are de gdnd s-o minince. nu. ii spusecu glasulinecatin lacrimi. Un bAiela.darcArrd . De aceea igi frcea repede socoteala: inima de turti dulce. inimioare! de SarinaCassvan Inimioare! Cine mai cumpdrd inimioarede turti dulce? Inimioare!strigaintrunanegustorul cel cu luleaua in col{ulgurii qi cu o p6l6riemare. El vrea s-o duci mamei.dacee rea. . cu bomboane colorate.Cdt ceri pe inimioaraasta? il intrebi el pe vinzitor.Aresd-i duc6mamei cas6. un leu.Da' cali baniai tu? Copilul se c6uti pdn buzunaregi-qi numdrd grijuliu binulii.Mdmico.E bolnavi de "inimi rea". . pdpugele soldati de turti dulce. 9i Din toateacestea biieleluluiii placemai mult inimioara. rdspunse vAnzitorul. zise bdiatul.Pentrumama.cAtroatade car.. da. In ghereta lui.qi pe fa{a lui trecu o umbrdde intristare. Ji-am adus alti inill6! Dd-o incolo pe cealalti. Da. de inimi rea!A$a a auzitel spunindpe cinevadin . prea E pentru scump mine.N-ammai mult decat pentru cine o cumperi? il iscodiomul cu pSldria . cares-aimbolndvit de "inim6 rea". . se apropie de ddnsul gi alege o inimioard de presixatd turtddulce.

il lue in brale Sil sdrutacu dragoste. c6nddoctoriili ing6duir6 s6 ias6din cas6.Dar nu inlelegde cevrei s-oarunc pe cealaltd? . dar gi dumneata e$ti un om tare de ispravi. I. Nu-i aqacd am ficut bine. . povestiea. La inceput. De atunci m-am insdn6to$it. seduse lmpreuna cu biiatul la v6nz6torul deturt6dulce.v6zu in mdnalui inimioarade turti dulce. intr-o zi.inimi rea". biiatul meu drag.biiete! Cedoresti? nimic. cu care si mi-o inlocuiescpe a mea. dragulmamei!E$tiun biie{eltarebun. .. Si $tii cA inimile oamenilor nu se pot schimba. il saluti bucuros biiefagul.Sef6ie$ti. parci . fata i se lumin6. . dezmierddndu-I. mugc6 gi ii d6durestullui.pref6c6ndu-se a nu-qiamintiintdmplarea cu "inima rea".mimico? . din ce in cemai binecu sinitatea. incepusi-i meargd $i.nene.dacdtu ai sdmininci inimioara astade turti dulcein loculmeu..da! Agae! zAmbi vdnzdtorul.Am iost la b6lcicu ceilalficopii gi candamvizut inimaasta de turt6 dulce.Foarte bine.Buni ziua. bdiatulmeu a venit la dumneata si cumpere o inimi de turt6 dulce.Nu mai doresc sdli mulpmeascd penffuturtadulcepe caremi-ii dar-o9i carea fticut-osinitoasd. .Buni ziua. . fi eao bucatA parci.Fiindcdtoli din casi spunci te-ai imbolndvitde . liam adus-o pe mimica.Da.i lui apoibdiefagul dem6ndqi pomi cu el la plimbare.Caxeturt6 dulce? se miri vAnzbtorul.rpeste ceteva zile. . Dar mamabiiatului ii spusein cdtevacuvinte cum steteau lucrurile.Vrea . am fost foaxte r6u bolnav6. biiatul nu vru sd seatingi de ea. din ziuaaceea.Uite. E drept cd fiul meu are o inimd buni. intr-adevdr. dareu am sdmd fac bine.dar mamalui o rupse in dou6.m-amgdndits-o cumperpentuu tine. ii rispunse mama. Acumimi aducaminte.Am venit s6-ti mullumesc. Ia. .

.Copiluluiii sdltainima de bucurie. a da voie. la sixbdtori impodante ti insofit de spectacole gi de peueceripopulare.. iegea in grddind jucdriilepe o velinld. adevirul etc.orncumsgcade. fiumoasdsi sAnetoase.a incuviinla ceva. TArig-tArA9 de Sarina Cassvan Nici nu 1i-arveni a credecA acesta eranumeleunei fetite bucdlate qi cu pdrul numaiinele.pentu canu ai ocazia FtrbinecAnd sll faci oricand. ridicdnd praful de prin curte 9i trdgAnddupi ea juciriile 9i lucruriledin cas6.dar carenu fEcea altceva dec6t sA umble toatd. . c6nd ai un copil cu o inimdatatde bun6? Cuvinteqi expresii: inimdrea .mdhnireduere. tngddui . adormea cu acul.Tdr6q.taxgmare linut ln anumiteperioadeale anului. a permite. Dar oare cum si nu te faci sdn6toase. miere $i oud..ti $i voi. careeratdnSrd. . bdlciuri . omdeispravd vrednic. bdlci.amdraciune. Proverbe: poti. de ai fi zis cd vrea sd inshiti lumea intreagd. rafmarcc. taciicAnd povesteite bine.esteun produslbcut din liind de grdu. Dentru pentu a aflaun secret. Sescula pe cdndalli copiisepregdreau se irandnce de prdrz. Era atatde m6ndrude mamalui. tuttd clulce.a punecuiva intrebdriinsistente a seinforma.. tutuor. la caresepuneo glazurdgroasi de zahir: iJcodi .pe caremamaei i-l punea cu l0 .a cercetaceva saupe cinevacu de-amdnuntul pentu a alla un secret.subun qi iqi intindea copac. ziua de colo pdn6 colo. CAnd ai fdcut bine. fi s-afdcut Bunatatea lbcemaimulli prieteni caputerea. C6teodatd.cu rochitadescheiatd gi cdsca. Iatddeceprietenele ei auporeclit-o Umbla de diminea{d 9i p6n6 searacu p6rul incAlcit. tdrdndu-gi picioarele. spune. a da cuiva permisiunea.

se trezi singur6 pe lumeqi cum nu invSlase sdfaci nimic.Tdr6g gi o dati cu ea s-amdrit a crescut gi lenea de carenu s-apututdezbdxa. adormea cu capul pe carte.pirul ii sta claie pe cap gi semina cu te miri ce dihanie. Era frumoasd. Mdtuga ingrijea grddina.dardacd nu se pieptina niciodat6. Intr-o buni zi TAr6qrimase firi mam6.N-am nevoiesi muncesc! Muncegte mdmicagi pentru mine! Dar anii au trecut. 9i?. Pe tatdl siu il pierduse mai de mult. Unchiul b6gi de seamd cd fata nu e bund de nimic.seuitaneputincioas6 la pripdduldin casd..9i stupdria. pentrua o deprinde cu munca. CAndse ageza la masdsi invele. una din feteaveain seama ei pisdrile. Mamaei erabolnavi gi nu mai aveaputerenici mdcars-o dojeneasci. ii veni in minte un gdndbun. Un singurlucru nu-i plScea gi nuJ puteain{elege: De ce munceaumAtugaqi verigoareleei de dimineald gi pdn6 seara tdrziu? in casa unchiului munca era impirjitd.sila in mane. Are s6-i dea qi ei o indeletnicire. rispundea . careumpleau ograda Si oratdniile. ce-i drept.Fetileiii dddurd in griji porumbeii.tacaseicu r6zoarele de flori bine ordnduite. cu tot felul de legume.s-o pregiteasce pentruvia16. ca qi copiilor lui. . bineingrijit6. ' Ceeace o uimi mai mult era grddinadin fa. Deodat6. Se sfitui cu sofialui ce si fac6 sA o inveteceva..apoi acega de zarzavaturi. Astfel.carelocuiaprin apropiere. sdinvefecusutul.9i ajungdnd acolo.incepua se minunade toatefrumuseJile din preajma ei.iar ceade a doua mulgeavaca. Fetilase duse. Dar deodatd in viala ei se intAmplase cevanea$teptat. CAndii spunea cinevac6 nu e bundde nimic. veni s-oia pentrucdtvatimp la d6nsul.Ei. darei nici prin gandnu-i treceasAle deade mdncare.. II tantoFa: . Un unchi.

dar n-avu incotro $i se supuse. Intr-una din tncdperile mai mari qi mai luminoase se afla Matca lor. adormi langd stup. umpl1nd paharele. In tot timpul ospdlului albinilele alergau fird rdgaz de la un loc la altul. cAt ai clipi din ochi. iar albina o pofti sd intre in palatul cu galerii multe 6i bine rdnduite.$i chiar a doua zi o trimise in fundul gridinii s6 ingrijeascd de stupi.leneqd cum era. treaba merse cum merse.Cine e$ti tu. dar o tncredinld cd nu i se va intdmpla nimic. dar in ziua a treia. Numai aqa se invoi TdrdS sd cutreiere impreund cu ea galeriile palarului. in timp ce ea abiq isi tdra Dicioarele. in cea de a doua" de asemenea. l2 . cufagurii cei mai gustoqi. Ii spusecum trebuie si umble cu albinele ca s6 n-o inJepe9i o invdld tot ce are de fbcut. Un roi fu albine alergd sd indeplineascdporuncile lor qi. Fata se cam temu Ia inceput sd primeascd invitalia. Ea o primi cum se cuvine unui oaspete de seamd qi dddu poruncd sd i se dea tot ce se gdsea mai bun in hambarele inyesate cu merinde. O albind mare se opri din zbor tnainte Si-i zbdrndi in urechi apoi ii vorbi: . In ziua inlaiia. in mijlocul incdperii se intinse masd tmbelsugatd. Vdzdnd sprinteneala lor. dacd o sd meargd aldturi de ddnsa. Fetilei nu-i preavenease se scoalede dimineaJd. Tdrdq se minund de toate cdte le vedea Ia masq aceea. qducdnd bucatele. str1nsdnd farfuriile. fetild somnoroasd? gi ce cauli aici in impdrd(ia noastrd? TdraS ii spuse cum o cheamd qi pentru ce venise. care sclipm de curdlenie. Tdrdg le tntrebd cum nu oicd de oboseald alerg6nd afit de iute.

RuSinatd.Dqr ce sunt acelea. yezi sd cAt sunt de pline cu miere! . Tir6S plecd capul la auzul acestor vorbe. forfotind gi ddnd mereu din aripi. .imineata pdnd seara Si nu sepl6ng niciodatd de oboseald. Acestorq ioi te zicen tAnbi . zburddnd prin ioare 5i Iunind. rdspunse Matca. cdci in toitd galeria nu se auzea decdt: .tr la sdrbdtori si Ia zile mari nu au dreptul sd ia parte dec<)talbinele care au muncit tot timpul. l3 .ndruai departe. nici s/ArAit. TdrdSo intebd curioasa de ce tor intd Si iis albinele in cdsulele qcelea. trecd. cerule? intrebd din noufata. muncesc de d. Incepurd sd-i zbdrndie urechile de atAtu zgomot.. Albinele din acea galerie stdteau culcate pe sDate sporovdindintre ele. cdci i se pdrea cd sunt spuse anume pentru a o dojeni pe ea. aoteptdnd sd primeascd hrana de la celelalte albine.i-i tinem mai ascungide ochii lumii. ti rdspunseea. ei stau in trdnddvie Si inruneric. i. care-i rdspundeau grdbite Si-qi vedeaumai departe de lucru.Supusele mele.Sfdrr! Sfirr! Zrr! Zrr! Zrrt Cdnd Matca trecu pe dinaintea lor nu se oprird. In mersul ei Mqtca se oprea in dreptul fiecdreia Si spunea cdte o vorbd bund albinuyelor..Pe cdnd albinuSelealeargd sd culeagd nectarul din florile cele mai alese. Matcq insd nu bdnuia nimic qi dupd ospdl o purtd de-a lungul galeriilor. Dar cdnd tqi zdrird Matca ii sdrird tnainte cu ploconeli gi cuyinte linguqitoare.Cdsulele pe care Ie vezi.Fiindcd lucreazd. cd sint printre noi $i cdliva care leneyesc.E drept. ii rdspunseMatca. Tdr6q vdzu cum in fiecare chiliuld intrau Ei ieqeai gi iar intrau qi ieqeau albinele. Ele n-aveau yreme sd stea s-o priveascd sau sd-i admire podoabele. . Intrard dupd aceea intr-o galerie in care domnea o tdcere deplind gi unde nu se auzea nici zbdrnAit. Ia te uitd in celulele lor.

micd de tot. plecdnd capetele. $i astfel trecurd trei zile de la vmirea feti|ei tn palatul albinelor. Matca ti ardtd fetilei celulele acestora$i zise: .o albinuld. CAndmdntuiaudejucat. $i apoi nu am o incdpere atdt de mqrq care sd te addposteascd. Pentru a o mai inveseli. Matca ii figddui cd va line sfat cu albinele qi dupd aceea ta vedea ce va maifi. Dar a patra zi.Primeqte-mdqi pe mine printre supuseletale! Luali-md in milocul vostru $i vd voi purta recuno$tinld! Mqtca stdtu pulin pe gdnduri. dar nu qtiu cefolos mi-ai putea aduce. Nimic nu-i tulburase pdnd atunci lini4tea. cu atdt mai mici decAt ea. trdntorii. Prdwul tl hm Ia masa cea mare. incepeausd cdnte un cAntuccare incepea 6i sfdrSeacu un zumzetprelung. Matca o chemd la ddnsa gti l4 . tnainte de apusul soarelui jucau tn lumina lunii.Fdrd sd Ie bage in smmd.. T6raq seJdcu Ei ea micd. apoi rdspunse: . Deocamdatd.Ia priveSte-le! Sunt goale! Dar ei. iar Tdrdg se simti acolo ca Iq ea acasd. iar seara. stau la sfat $i a$teaptdsd le pice mdncarea de-a dreptul in gurd. qi ii venea sdfacd la fel ca ei. Abia atunci iqi ddduse seama c(tt de deSartd ii fusese tiala qi cdzdnd tn genunchi inaintea Mdtcii. ii aduceape o tavdfaguri proqspeli de miere. in fiecare diminea1d.pe cqre qltdd(ttd nici nu le bdgasetn seamdSi care aveau un rost pe lume.. o rugd: . o masd {i doud scquneJdcute din ceara cea mai curatd. tAntorii se ascunserd ru$inalL unul in spatele celuilalt. pentru a o addposti. pe care i-o ddduse Matca in grijd. Auzind cuvintele acestea. jocurile cele mai felurite. in care avzd un pat. puse sd se ddrdme perelii cAbna chiliule din galeria trdntorilor. Auzind acestea fata se tntristd.Eu te-aSprimi cu dragd inimd. Jdcdnd din ele o singurd tncdpere. Ii venea sd intre in pdmA de rusine in fa6a celorlalte Jiinle muncitoare.

tot roiul de albine ndvdli in incdpere.i tuAtuik.Atunci. Nu. apoi ti spusepe Eoptite: . Abia cdnd iSi veni in fire din spaima pe cqre o trdsese. pentru a o feri de loviturile albinelor inddrjite. .. La copdtul ei se afla o grddinild in care se gdseau cdteva albine.nd iEi ddtlu seama cd erau nitte bieli tuAnbri care stdteau nepdsdtori la soare.Nu cumya ai darul de a inveselipe supuqii mei cu cdntul? Tdrdq rdspunse iar cd nu. crezdnd cd are de-a face cu albinele pomite impotriva ei. nu gtia. TdrdS tresdri intdi speriatd.Sdplece! Sdplece imediat! Matca sdri s-o ocrotescd cu aripile ei. jdcu un semndin cap. . se uitd speriatd tnjurul ei. se tncovoie cAtputu pentru (t nufi ydzutd qi ajungand tn spatelefagurilor. acolo vei gdsi o uSd tainicd. 15 . . trebuie sd te pricepi la dereticat! Dar fetila cldtind iardqi negativ din cap. TdrdS .vorot: .Eu an Jdgdduit cd ne vei fi. Deschide-o Sifugi cdt poli de iute.M-qm sfrtuit cu albinele mele ii mi-qu spus cd te-af primi bucuroase dacd ai putea sd nefii cinva de vr:eunfolos.Afard cu ddnsa! snigard toate intr-un glqs $i gata-gqta s-o lmpungd cu acele lor asculite. trdind printre oameni. Spune-mi degrabd. ce duce drept in grddind.. ai invdlat weun me|teSug. de geamuri sparte. In clipa aceea auzi un zgomot de u. cdci de bund seqmd. se mistui prin portila cea tainicd.i. dar in cur6.Dar ceva trebuie sd {tii sd faci.Fdrd indoiald cd Stiisd leti. ce Stii? o intrebd Matca dorind din toatd inima s-o pdstreze tn . Matca o tntrebd din nou: . Iungd de tot.Tdrdq rdspunsedin vdrful limbii: -^Ninic! Apoi plecd ruginatdcapul.Fugi repede! Furiqazd-te in spatelefagurilor. Nimerise intr-o galerie lungd.Jdrd a te mai uita inqpoi! Fata o ascultd. .

Avu un simldmdntde sild pentrufiinlele aceleatrindave Si tSiurmd mersul. Fatapurtaun $o4 alb ca neaua gi robotea cdt eraziulicade prin mare casi 9i prin ogradd. de obiceiimpdslitd la piui.dupdceJ ospitd din belgugcu bucateficute de manaei. groas6 de ldnd albi sauvdrgatdin diferite culori.aface obser. intrebuinfatd capeturi. cdndunchiulveni iardgisd-givadi nepoata.a stribate.hambarc. a c€fia.Nici nu ajunse bine gi se agtemu pe munci. Din grddinila aceeadddu intr-o grddind mai mare. A douazi.a umbladin loc in loc.cuvertud. insoliti de unchiulseu.a se obignui. uimirea lui nu mai cunoscu margini. hambar. cutreiera .ii spuse: Sdnevedemsdn6to9i. In fala casei se afla o gridini{6. chiliulel ahilioara" chilioare (dim.in specialcereale. dojeni . Atunci unchiul inlelese de unde ii venea hdrnicia 9i luindu-qirdmas bun.a seinvata.les{tufi. al lui '. ingrijindde gospodirie.a colinda.Albinuta'. Cuvinteqi expresii: velinld . in caxelocuiette un cdlugArsauo celugeritA.La revederel Albinufo! numele i s-aschimbat in . iar lucrurile din casd sclipeau decurdlenie.a rcnnn[ala o deprindere re4 a selAsa.covor etc. a musta. din care nu lipsea aproape nicio floare. chiliuld. plecdinapoi sprecasaei pexdsit6. dezbdru. iar de acolo se trezi buimdcitddrept tn stupdria unchiului. baflori .) . lrantor.chilie'. . deprinde. t6 .'. fird sd lefacd mdcarcinsteade a seferi de ele. curtea din spate gemea de pdsiri..grdnar.Stia cd ei nu-i puteauface niciun rdu Si chiar de-arf putuL le-arrtfost lenesd se scoale. $i din ziuaaceea. a sedezvila. iar dup6 cdteva luni.odditd dintr-o mdnistirc.. ii povestitot ce i se intdmplase in stupdrie.. Vdzdndmirareade pe chipul unchiului.afii moralizatoare.a sedezobi$nui de un nimv.magazie in caxesepdstreazd diferite produse agricole. Nu-i venea s6-gi creaddochilor ce tot ce vedea era adevirat.mascululalbinei.

Nu. ploconeli . a siargidejucat. aqacumera. ! . O vdz limpede. l7 Bunica de Barbu$te{Enescu Delavlancea .artd . Ea-midideapdrulin susqi mi sdruta pe frunte. de importanta.uscilivA.de folos. a se mAhtuidejucat . Proverbe: Lenegul e totdeauna s6rac. caprin vis. cu gurastrAnsi in dinfi depieptene. . viald de. cu ochii cAprui.Alune! .Turtd-dulce .a termina.NAut! .cdmdruld.\tiatd. de la nasin jos.inalt6.ni.Stafide! .cu pdrulalb Si crel.a dispdrea. . poarta.Nu. lipsitd de valoare.Nu. Pdn6nu ghiceam. . Ii sirutammAna.Ghici.$i totdeauna sAnul e^i eraplin. Htrmicia e mama succesului. apie .rt i (refl. Cumdeschidea ii sdream inainte. O viz.).camere micAde locuil. Ea igi infigeafurca cu caierulde in in brdu qi incepea s6 trag6 qi sd rdsuceasci un fir lung gi subfire. .Nu. .a isprevi.lingugire. nu scotea m6nadin sdn.. gi cu buzade suscrestate. Ea bdga binigormAna in s6ngimi zicea: . Ne duceam la umbradudului din fundul gr6dinii.umilire. De la cei buni selnvafi lucruri bune. ploconeald.Eu m6 culcampe gi ldsam spate alene capul in poala ei.

dareun-amcopii qi nu-mipareriu. .Dar copii nu avea. ii pdrea . maxe.. Surdsul ei mdgddilain cregtetul capului.aga. ce mai vrei?imi ziceabunica. Mdria ta. Mi uitam la cer printre frunzeledudului.S i s pu i .e r6usi nu ai copii? ce e rAu.Spune. unul ldngdaltul.se scuturi qi merenu fac.Bunico.Maxede tot.Fusul imi sfhr6ia pe la urechi. da' nu agamic de tot.Cit de mare? .A fostodatd un impdrat maxe.$i aga. basmul.Casa omuluifird copii e case pustie.. Eu m6 luamcu ochii dupdeagi ziceam: bunico. .Era mic. Ea lSsafusul. .. $i niciodatinu isprdvea Glasul ei dulce mi legdna. . mic detot. bftrer c5-$i tdra barba pe jos de bitrdn 9i de cocoqat ce era.$i emmic.Fireste . .Poate . .Cit erademic? si fi fost. spune.. $i mAsiruta in cre$tetul Cate o frunze se desprindea din ramuri gi cidea leginindu-se.Bunico.intr-ozi veniIa el un mo$ b6tran. imi desfrceap6rul cArlionlatin doud capului.De sus mi se pdreacd se scuturdo ploaie albastrd. $i-gi iubeaimpEriteasa ca ochii din cap..genelemi se prindeauqi adormeam. ai doi meri in gridin6. g-o intrebamc6te ceva. .Ei. 9i cdndinflorescnu $tii care sunt florile unuia qi care sunt ale altuia. ea incepea uneori tresdream s5spuiegi euvisarn inainte.nu eramic.. camcatine. $i. . rAdea. . nu mai putea de pdrere de rducd nu avea copii. qi dgti doi meri infmnzesc.. si qtii ci atunci cand or lega rod Sqti doi meri. rduci nu avea copii.. impdrdteasa o si rimdie 18 . ci nu $tii caxe suntramurileunuia qi caresuntale altuia..infloresc. ... .ii p6reagrozavde riu ci nu aveacopii. . $i ii pirea riu. mic detot. .Va sdzic6. $i cum veni ii zise: "M6ria ta.

. pand ce n-oi mulge un ulcior de lapte de la ZAna Florilor.camogu.a udat mereu. qi ea se de$teaptd. spunea inainte.Da. alunec6ndpe cerul albastru..Dar ce. Dumnezeu . 9i impdratul a t6iat toti pomii de jur imprejur.. . nu. altii ziceau si le dea mai mult soare.. agade bine in poala bunicii.flicdul mamei? Tresdream. Auzisem prin vis.$i rod nu legau.Unii il sfrtuiau ca si-i ude mereu.. betrana $i zbarcitE. De ce nu legaurod. merii nu leag6.qi i.la-a-a-.in buruiandpucioasi ori in floare mirositoare." . Dar s6te pdzeqti.Intr-o zi veni la impirat o babi bntrani. darrod nu legaserd. Piticul se duseqi impdratul alergi in gridind gi c6utdpeste tol panddidu pesteii doi meri.intr-o c6rnpiede muqelel.. .. ci subei parcd ninsese.. $i merii infloreau.ce si dreagi ca merii sd facd mere...$tiu eu?..greati o s6nasci un coconcu totul qi cu totul de aur. 9i vai de cel ce l-o vedea.. $i mi simleamugor.. Era aga cald..cd-l preface. ca minede zbdrciti. rod. meameteau.s6 se bati qi multe se apleacdpe obrajii ei.. ZAna Florilor...A.. dard-acolo nu semaimigcd.. . . . gtiuundeai rimas. de mulfumire. se scuturau. M6ria.micl aga ca tine demicd. . incep sAse miSte. o adiere incetinici imi ricorea fruntea-. . inchideam ochii.. Ea spunea.M6ria-ta. ai adormit. ce indatece te-or simli florile. nori albi...qi micd.. gi zise impiratului: .dupdcum o apuca-otoanele. de somr.9i n-oi uda merii cu lapteleei. . ca doarmemai u$or ca o pasdre. Merii se scuturaserd de flori.din caierul de in. smulgdndrepedegi ugurelfirul lung. bunico? qtie-.ta.Ca moqude mici? .$i se g6ndi impiratul ce se facd.Aga mici de tot nu era.Atuncinueramicedetot. ce doarmedincolo de Valea Pldngerii..ca un fulg plutind pe o ap6care t9 . Pleoapele-mi cddeau incarcate de lene.

lntunecoase..oing joarc latd.. .!p. Aveao poali fermecatd.$i. a datde o pAdure mare$i intunecoasi..i\sectdmarc careb6zaie.Cel mai bun. Dar basmul? Cu capulin poalabunicii..spuneainainte. . $i acolopla legatcalul d-un stejarbdtr6n.$i..termende politetecaredenumeste un bdrbat... 9i fusul sfrr-sfir..veryeade lem[ la capdtulciteia se leagi caierul (mnnunchi de in. .impdratul gi dormi. $i bunica spunea. .$i impiratula incdlecat . s-adus..ca acelecdntece din buruienilein care adormisem de atiteaori..ca un bondar.i exprcsii: Jbca . . .niciodati n-ampututasculta un basm intreg.q-aluato desagicu merinde gi a plecat. adormi.fotmatd.or...... . ..a termina: crettetul capului . C6ndm-amdeqteptat. pe calulcel mai bun.qi dormi.. . ..s-a . .'dri . ingdnameu. bondar.yaxfulcapului. un glasqi un fus caremd furaupe gi adormeam nesimlite fericit subprivirile9i zdmbetul ei.domn.... . .$-a . btAu ..PenA .. dus. . desagd. din doudptufi. buruiandpucioasd -brnriani caremiroaseur6t (a sulfl.incetinel. caresepoarti in jurul mijlocului. coco. c6 era fermecati. Plecaaar. cum li aducea de pe undeea foaptede departe. de fricd ca si nu m6 fure somul..denu se vedeaprin ea. gi-apus desagele cipit6i 9i a inchisochii ca s6 se odihneasci. s-adus.curge incet.srl . Cuvlnte.a ducesaua ajungepanAla sfar$it.. pe la urechi. inceti.$i s-adus. bunica isprdvise caierul. firul pe misurd ce estetors....unealtdpe carcseinfASoaxi ... catesepoartAp€ umer. s-a dus.. pasimite pddureac6nta gi vorbea.. eracaun fum..lJaistd. ldnasaucrinepa) penuua fi tors.

Da.-n cap. Se scarpini. voiniciimogului!. . s6rutar6 mAinilelui "tata-mo$u". qi-i privi cu atatadragoste. Poi. da' cocoriiun' seduc cdndseduc? In . Pletelelui albeqi creleparcesuntnigteciorchinide flori albe.hrarri rcce pe carc o ia cinevac6ndpleacdla drum saula Proverbe: De Ia cei buni seinvali lucruri bune. pestetoate au nins anii mulli qi grei. dar pej os. La ce se gAndeqte? La nimic...rdspunse bitranulsorbind-o din ochi..lara 2l .In faracocorilor? . Imumdri florile care cad. ralele n-au aripi?De ce nu zboari? Zboard. $i z6mbi pe sub mustef. batd-vdnorocul.lucIu. . Bunicul deBarbu$tefhnescu Delavrancea Sescuturd din salcdmi o ploaiedemiresme. zisefetila. Numai ochii bunicului au rimas ca odinioard: blAnzi gi mangaiebri. O. barba. pdsirile? .Iar innumird florile scuturate de adiere. Cinetrantipoarta? ce s-a umflat vantul. zise bdiarul. Se uit6 in fundul gradinii. mustilile. .laracocorilor.O. . Batrdnulcuprinseintr-o mdni pe fati gin cealalti pe b6iat. merinde. spr6ncenele. Buniculstdpe prispe.Credeam cocoqeii moqului! Un beielan qi o fetifi...Fiindcdau aripi.Tat6-mo9ule.dece zboard . c6 ochii lui eraunumailumini gi binecuvdntare..Tat6-mo$ule.Da rAndunelele un' seduc c6ndseduc? in r6. roqii qi bucildi.ndunelelor. . .Seg6nde$te.

h i .tive din rAsqi buniculdin cdntec. $i iar incepu Se osteni bunicul...in {ararAndunelelor? . Din vorb6-n vorb6. 22 . . pdni in slava .. cerului. . O femeie usce.qijocul. a mea! .. . Nu e aga.. mustratpe cineva.. tatS-moqule? .h i . Femeia qoptimogulca qi cum ar fi . qi zisebiiatului: B6trenul o mangaie . .. .q im ie ? FataseintristA. Buniculii Biiatul incilec6pe un genunchi joaci.Fireqte..Mustataastaestea mea. St6tu din joc. gi pe altul.Jie doui qi mie doui.s6prinzi gi pentrutine.Vrei $i tu. tata. .I.. Copiii bat din palme.Partea asta.Da. .. .p o ic ef e l . Copiii tdcurd E mamalor si fatalui. gi mietma.li d-ta.Bine.Daci ji-or cregte 9! tie aripi. mie si-mi prinzi o presurd un sticlete. Cumil vizu.. apvreas6-micreasci9i mie aripi gi sdzbor . astaestea mea.gi sirute in creqtetulcapului gi pe unul. Bunicul le c6rt6 "MAi cazace.Cumsdnu?!Mie un scatiu Ce fericili sunt! qi fatape altul. .Da. lui doud 1ie intrebabdiatul cu m6ndrie. . .$i partea . incepu: o sAIi sesuiela cap.saprinzi qi pentruea.Tati-mogule. . r6sul. doud.S6-ibati norocul$i senitatea. prin argele". netezindu-i barba. . Copiii incepurds6-l ming6ie. qi cdntecul.. ce catinoaptea cdzdcele. tat6-mogule? . intr6 pe poarti cu doui donili de ap6. ziseb6iatul susdetot. . intri in cas6. copiii se fecurd sdpani pe obrajii bunicului. iarii rAzgaii.

Ba a mea! $i bdiatul.$-amea.$i jumitate mie. 23 .Pedin doud. .Bunicul ii impnc6. .q-alui! La obraji ceartaseaprinsemai tare. Fata !ipi. c e n u e c a a t a ! .Ba a mea.Partea meae mai frumoasi. Bdiatul: .$-amea. La barbdse-ncurcari.Ba a mea.ci e mai caldi! .Amrindoud q-a .ci e mai albd! Buniculzimbi.infuriindu-se. .traseo palmdin parteafetei.se repezi 9i traseo palmi in parteabiiatului. cu lacrimile in ochi.a mea! . dar tdcu qi-i imp6c6 zicAndule: suntdeopotrive. ba a ei.Jumdtate . Fata: .Ba a meae mai lungi.Mustalameae mai lungd. Pe bunic il trecurd lacrimile. mie. camrepede.B aame a . c6 b6ffinut strAnse $i copiii o gi despicard. s6fie mai lungi. ei! .zicdnduJe: .Ba a mea! .incepulauda.Ba a mea. ba a lui. siri de pe genunchiul b6trAnului. 9i fata.Ba a me4 ci e mai dulce! . $i bdiatul intinse de-omustali 9i fata de alta.$i asta. .cd areun ochi qi mai verde! Bunicul abia selinea de r6s. Biiatul. din ochi. $i dupi ce o impnrliri ffi1eqte. .Ba a mea. siruti partea lui.cd areun ochi mai verde! .

Ce e asta. Brdtescu-Voine$ti din Africa.la marginea unui ldstar. cenu$ii pe spale. Dup6 ce s-a odihnit vreo c6teva zile. foi uscate.staafardin gr6. dar mici. a inceputsi adune befigage. Ai vizut cumsti giina pe oui? Aqasta$i ea.aD..alb ti galben..partea suspinend. qi ploua. s-aldsatdin zbor intr-un lan verdede grdu. presurd . ei. cu ciocul putemic.de virsa gi ea nu se migca.imbrdcaficu puf galbenca puii de g6ini.iar nu $i cu-imbrencitura.pasdtecantdtoare.ca se nu il ineceploile. paie gi fire de lin 9i gi-a lEcutun cuib pe un muguroide pdm6nt. foaxte vioaie.doarcd eain loc sAstea in cotel. iar pearipi cu douadugi negri: cazac" militar rus careeraobligat si apere|ara impotriva invaziilor. Proverbesi zicitorii Glume$te numai cu gura.negru. scotiu .gi au inceput si intr-oprirndvar'. cuv6nnrlhotdrdtorin familia lor. pe urmd.ca nu cumva sd patrundi o picituri de ploaiela oud.n]rJli'edat celor doud scanduri care un€sc transve$al extemitdfile razboiuluid€ lesut. penele verzi-gdlbui.Dupdtrei siptdmani i-au iegitnigtepui drdguli."o.cu coadalungdti bifircatd.u. parci erau qaptegogogi de mStase. Obrajiibunicului eraurogii gi calzi. mai sus. sticlete.izftr:::r. Puiul de I.nu goi ca puii de vrabie. i1!(^i!tr:#. in total fapte oud mici ca niqte cofeturi qi a inceputsele cloceasci. tocmai ."r"rrrf. Al. cu ciocul scufi pi gros. c6 venea de departe. de mirimea unei vribii. Mamalor ieqipe ule $i intreba rdstit: viermineadormiJi! . cu spatele brun ti dungat.paslre cantdtoare micd. argele . Curinte$i exprcsii: cocoleii mosului.$apte zile de-ar6ndula ouat cate un ou.pasdtec66tittoare cu peneleviu coloratecu ro$u.

Mama lor ii aqeza la r6nd 9i ii intreba:"Gata?"*Da". pic! pic! pic! cu cioculelele lor.umblepdn greudupi mencare. dar acumesti mic. stau la umbr6 ln ldstaxe. trei!" qi cdndzicea"trei" frrr! zburau cu totii de la marginea ldstarului tocmaicolo.Ea l-a luat.$i mamalor le spunea c6-i inva16 sd 25 . $i eraufrumogi. sub se adunau_ aripile ocrotitoare ale prepelilei. ori c6teo l6cust6.mdcar cu caresehrdneau ci nu eravreoap6prin apropiere. doui. Ziua. "Una. jos. moare. cuminliSi ascultitori. iar in nop{ilericoroase grimade. Ce frici a pAUt cands-asimlit strans in palmaflicdului. nu sufereau de sete. dup6-amiazd. cind se potoleavipaia. mi Marine.caxe s-arugatpentruel. sEnu ieqi niciodatd din vorbamea.Incet-incet. puful de pe ei s-a schimbat in fulgi 9i ln pene. cantonul de pe qosea gi tot aga. l6ng5. s6-i spuie ce-apedt. fugi speriat la prepelitd. numaiel a qtiut.l-a mingdiatgi i-a spus: . Din seceratul grdului $i aga gi din ridicarea pe mirigteo groazd snopilor sescuturase de boabe qi.cdci ziua eraprimejdios din pricinaherefilor. cared6deau pe tdrcoale deasupra miriqtii.cdndau venit ldraniisd seceregr6ul. ieqeau cu totii pe miri$te. PrepeliJa prindeacateo fumice. c6 pofi si pifeqtigi mai riu.qi cu ajutorulmameilor au inceput sd zboare.ca sub un cort. o mancau numaidecat.seplimbauprimprejurul mameilor qi c6nd ii striga:"Pitpalac!" repede veneau l6ngdea. trdiauacolo.cd beaudimineala picdturide rou6de pe firele de iarbd.cAe pecatde el.linigtili qi fericili.dl mai maredintrepui n-aalergat repede la chemarea m6-sii.gi cum nu Stiase zboare. dar a avutnorocde un |6ranb6tran. prin iunie. c6nd era cilduri mare.Las6-l Nu-l vezi cd de-abia e cit luleaua?! Cands-a vdzutscepat.Lecliile de zbor se fdceaudimineafaspre risdritul soarelui. . le-o {Er6mi{a in bucdlele mici qi ei.ii bitea inimaca ceasomicul meudin buzunar. rdspundeau ei.Vezi ce va sAzicdsenu mAasculti? Cdndte-i facemare" o si faci cum ei vreatu. cdndse ingdnaziua cu noaptea qi seara in amurg. Odat5. inddr6t. ha{! l-a prinsun fliciu sub c6ciuli.

care o urmexe$teivendtorul se .zboaxepentru o cel6torie lung6. in"6t vid cum i se urci fumicape car6mbul cizmei. Se apropie gribit 9i vdnitorul. pe cAnd puii . dar mamalor.Nero! F696itul seapropie.cu ochii finti spreei. pe care trebuiau s_o fac6 in cur6nd. ii marea.UiteJ: piciorullui e acumaqade ap. strig6nd: Nu poute tiage. pe la sfhrgitul lui august. Dupi o clipd de socoleale. Ati inteles? Puii au clipit din ochi c-auinlelesgi au ri.prepelifa zboard rascu pemantul. le qopteqte prepeliJa gi sestrecoard binigor . Nu vd migcali. le-a poruncitsd se pituleasc6jos.uc. la doi pagi de la botul cAinelui. uite c6inele. c6nd o trecevala.mas aqteptAnd in tecere.puii n_au priceput.*:t :f intr-o dupi amiaz6." . lipili cu p6m6ntul. a rimas incremeniti.Vai! cum le bate inima!_DlFd c6teva clipe.Undefugi?inapoi. se fruTol in mirigte imprejurul prepelilei. Au ndlcattoti capetele in suscu ochiqoriica nigtemdrgele negregi ascultau.au.mai departe. "Nero! inapoil" s-a auzit un glas strig6nd. .. Scdparea lor era listarul. dar tocmai dintr_acolo veneavandtorul.. .$i o s6 zburdm pe susde tot. zile qi nopfi.o e .9i cu niciunprel si nu migte. pierdut. in locsestea nemiscat ca 26 . voi sd r6m6nefi nemigcali: carezboard. .de frica se nu-qiimpuqte cdinele. a rdmas impietritcu o lab6 . In wemea asta puiulal maimare..inapoi!inapoi!" depdrteazi.zboara repede in l6star. careinfelesese c6 e un v6n6tor. dar prepelilase prefdcuagade bine c6 e rdniti.. Eu o sd zbor. iar c6nd socote$te eacd e in afardde bitaiapuqtii. j. aud o c6ru1d venindqi oprindu-se in drumeagul de pe marginea ldstarului. inc6t cAinelevrea cu orice prel s-o prindd. $i o si vedem dedesubtulnostru ora$emari qi r6uri. Se auzea f596itul unui c6inecarealerga prin mirigte9i din cdndin cdndglasulomului: . C6inele pigeqte incet dup6ea.oap"deii. in sus.

a putut zburap6ni in listar.Mam6. mai tare. rispundeaprepelifa. seintoarceqi trage. de migcareaaripii.a zburat. incet-incet pocnetele gi strigitele s-aupierdut s-austins. mami.Nu qtim. . osul. au auzit deslugitglasul mamei lor chemindu-i din capulmiriqtii: '?itpalac! pipalac!" Repedeau zburat inspre ea gi au g6sit-o. Atunci prepelifa disperati a inceput s6-l strige tare.Da. 9i puiul a cdzut cu o axipe moaxte. a inteles ce era pierdut.fratii lui.Din cdndin c6ndse auzeau pocnetede pugcd gi glasul vdnitorului strigind: 'Apportel" Mai tirziu cdrufa s-a depertat pe drumeagul ldstarului. iar cdnd s-a innoptat gi a risirit luna dinspreCom6!el.-" Cdnd l-a gdsit qi i-a vizut aripa ruptd. cunoscdnd desimea listarului gi vdzdndci trisese intr-un pui. iar noaptea. nu s-a luat dupi ddnsul.socotindci nu face truda de al ciuta prin l6stax. cdnd eilalli adormeau sub aripa mamei.Undee nenea? .Ea i-a num6rat..N-a picat..Varetorul.ti mari qi rauri gi marea? . prepelila s-a mutat cu puii intr-un lan de porumb de . dar qi-a ascunsdurerea. Din ldstar i-a rdspunsun glas stins: "Piu!piu!..zboaxd. silindu-sesi nu pl6ng5.ca sd nuJ deznid6jduiasci pe eI. Au venit liranii cu plugurile de au arat mirigtea. dar acolo.qi in tdcerea serii carese l6sanu se mai auzeadecatcanteculgreierilor. el o intreba cu spaim6: . nu e aqaci o sd md fac bine? Nu e a$ac-o se merg qi eu si-mi arali ceti.Era cam departe. la inceput numai plesnit. O singurd alice l-a ajunsla arip6. seuita cu ochii plAngicum frafii lui se invdlau la zbor dimineatagi seara. s-a cripat de tot. De atunci au inceputzile triste pentrubietul pui. lipsea unul. ascult6nddin toate p64ile. vanetorulii aude peraitul zborului. Ailalti pui nu s-aumiqcat din locul unde-ilisaseprepeli{a. dupi cum le poruncisem6-sa. $i a trecut vara. Ascultauin tecere.

atunci . ca sd nu-i slibeascdhotiriarea u puii . prin mintea lui tulgerd mrriSte.... cldtineinb_opartesi intr_alta.. jumatate iar .arioa rT.urmdun seninca stic14 aducdnd un ger aprig. ori pdtcuri dealrepdsdri . .S^.loc lrmdrindu-i cu ochii pind ce au pierit i" ...e erao lupti slbrietoare.cu aripa rupt6..rui..-lun*. frigul toamnei inaintate.fnd.. pice mon cu ..*"" . dar n-apurutsi a remas ..recar sa-lmoar6 to(i puii.6-..a ._. In inimabieteiprepeli. sd cadd brumi gi sa se rarea.."d""it.. In Ioculzilelor mari Ei ftumoase au venit zile mici si ^ a incepua posomordte. r.ziate zUurarra alAturi.nici inta.dar pesb catAva weme au venit oameniide au cules pgrumlll.#.tiiguroase se anzeau strigetele cocorilor.a_ji" _qg puiul_ schilod.._ urca o fumicd. Pe inserat se vedeau.cafrrnr'u ldstarului. Si :ii1l oegerere ghearet impreunale. mai binenumaiunul.. capentruinchiniciune.care se agep d" eu ai.care ruPTu.t:ul "d tirascddupdei. pomi6 lird vesre ptT-:Ta inrr_ozi..p. Dupao ninsoare cu viscol. .tai'in La marginealistarului un oui de prepelild. stdzgribulit de frig Drrpi durerilegrozavede p6ni adineaori..citre miazdzi. 11Tlf* {acerea nopfllor nr$re partoage drnmarginea listarului. au Laiar cocenii $i auinrorslocul.gi lErA sd se uite inapoi. a holirdt_o.. mergand toatein aceeaqi parte.. acumo piroteali plicuti.Nu md l6saji!Nu ma Hsai! A se in in:. un cardmb de cimrd pe carese ".urmeazi . Ar fi vrut _ sa-serupa in doud:jumdtatesi plececu copiii sindtogi. ++* ou*"*tui.. Pesre rrei zile taatA preajma eraimbrdcatd in hainaalbdsi recea ternl._u"...-. pe cind 6l rdnit strigacu deznideide: "U*ui "'u .IIA -llrtr_ r-!- !yEiefs0 .1"" "u a cnvdF.

rr.daci vreunul dintrevoi a aflatce li se spune albi din alte pricini.care qi-a pierdut orice nddejde. dezndddjduit . sfi.foaftetrist:.tremurand de frig. Ei.padurice tdndra $i deasa. qi iat6ci printreurgii cei albi de la Pol s-aretdcitintr-o buni zi un urs cafeniu. carevenea tocmai din munlii nogtri. canton .legdturd mare fecuta din mdnunchiuri de cereale pdioase secerate. sr?op. in rezolvarea tmei situatii: pirloage . /drr.dureros. miritte . Ascultarea e viatA. Proverbe: Cinenu rrea seascultede sfaturilenimdnuiva invela pe pielealui.teren arabil lisat nelucrattmul saumai mulfi ani. Doate Povestea ursului cafeniu deVladimirColin Ur5ii care triiesc la Polul Nord sunt albi.mo..cAnu 29 .p1sii fipitoarc de zi.Cuvinteqi expresii: ptepelild . aducdnd scdderimari de tempenture.pasfuemigratoarede culoare brun5"cu dungi pe spate.carcst6.Cuma ajunsel la Pol si nu mi intrebali.nct miazdzi. jalnic. hercli . pe un terenagricol.ietor .rdiala:somnolenla. (p]c. pi rorcaId . ii rog s6-mi deade qtireqi sAnu me lasesi. careseveneazipentu carnea ei gustoas4pitpalac. zgribulit . Aga. speranlA. totalitateatulpinilor ret€zate. dupt recoltare pirlile inferioareale tulpinilor de cereale. remase cu radicina in pdmantdupi recoltare. Cred ci din pricina astali se gi spuneurti albi (dax.ghemuit. carAmbulcizmei..teren agricol pe care au rdmas.firegte.scriuminciuni).stials. ierburi crescute pe un terenarabil nelucrat. pentru refacerea fertilitifii lui. un urs maregi frumos. yAft clivq putemic !i rece care sufli iama dinspre nord-est.neascultatea fi moane.s.patte a cizmei careimbracl pulpa piciorului de la genunchipandla glezni. cu aparate pentu supravegherea necesare intetinerea acesteia gi care serve$te 9i $i ca pentu locuinlA cantonier.clddrredin vecindtatea unei cAi de comudcalie.ud cordinal).

Ce . vai.se grie.. fdri .Urqii cumsecade a-l mai invrednici privire. rAdelidemine?infebi el supirat.bietulMartin simli c6-idaulacrimile.ca qi voi? suntalbi.Un ursmurdar!strigdo foci.Ursul nostruseuirain jur. $tiu.Nu oumva . ce urgi rdi trdiesc printremunfii de gheap! CumplSngea aqa. Vai. r6deaude nu mai puteau.Vai.c6 seqi intdlnicu niqteurgialbi.. . ba mai fac qi baie)cAnd.nu vede]ici suntun urs. si hohoteasci gi sd sepripddeascd de .mdiMartine? . gatasdridd gi el de ursulcel murdar(pentru cd urqii. nu vdzuniciunurs.se spald pe dinli in fiecare dimineald gi seara. vorbiun altul. Dar focile nu-l crezuri qi r6serimai departe.De la gheare .rdspunse primulursalb gi.Eu sunt curat. Martin seagezd pe un sloi gi incepu si p16ng6. .carese crede frate cu noi? spusecu disprel r.ras. . .mormiind.m ursalb.Ia te uiteceneobrdzare! De ciud6.Parc-a Uite agarddeaufocile.frafilor..Cine-i urAtul5sta..tiu e cAs-apomenitacolo$i c6 a inceputsAca$te ochii la munlii degheaJ6 la focile care se zbenguiau pe ei. spremarea lui mirare.E manjittot! p6n'lhbot! . qi toatesurorile ei incepurd sAchicoteasce.Fralilor! sffigdbucuros vi vdd. pol Ficea sd batatdta calepAn6 la ca s6gisescaici numai batjocurd? seintrebdel.Ia te uite!. Ah! Ce bine-mipareci . ce caragios! fostmuiatin sos! . aqac6 bietul urs ili lu6 telpisila. M-am spalat chiarazi dimineafi. 9i . Manin. un pinguinseapropie incetigor.Dar bine. l0 .Pdide cine. spuseqi mai supirat Martin. .Nu merse el cinegtiec6t. cu o tofi urgii albi plecarilegindadu-pi ingamfati bldailealbe.

carese . . inotindvoinicepte. De minios ce era se freci bine.la noi toti ai urgii suntcafenii.Dai eraardr de bucuros de primireape carei-o ficeau uryii albi. M-am spdlat azi diminea-t6! Nu-i nimic.Le-amspusgi focilor c6 suntcurat. . Martin seinmuieintr-unochi de ap6qi prinse a se sdpuni. Bombdnind. cu carejucd "bAz"9i "babaoarba"..$i tu? sesupiri ursul. strivindu-isub greutatea lespezilor de 31 .De ce plAngi. Sopti BierulManinnu inlelegea nimic. nu pinguinule. Martin llsd jos sdpunul qi voi sd se vdrein ochiulde ap6. uitenddetoate.Ce blandalb6!seminuni al doilea. curdnd toati blana ii eraplindde clibuci albi $i stralucitori. . . . c6 nici nu-gib6tucapul sa inleleagd..Vai.. . . spuse pinguinul. bine. F6-mi mie pldcerea asla. Pinguinul erao pasire tare isteafA.Aia. ii mullmi pinguinuluigi rimaseprintie urgii aibi. ursule? intrebd pinguinul. .un muntede gheap se apropie de sloiul pe jucau. Deodatiins6. rispunse pinguinul. bine Si iati. ce ursfrumos!strigi un urs alb.Ia sepune$te-te bine. Cum si pl6ng. dac6 ur5ii albi mi dispretuiesc focile rAd de mine?Eu sunt cafeniu. vino cu mine! Il dusepinguinulintr-unloc ferit qi.de sus9i pdnd jos! il indemni el pe Marrin.un pui de urs qi se arunce in ap6.Stai!rdm6iaga! ' Apoi il lud demdni qi-l duse in mijloculurqiloralbi. Urgii se opriri din joacd.gi cem6ndru srrdluce$te in soare! al treilea.Fugili! Fugili! strigi.$i numaipentruatAta lucrupl6ngi? Hai. destul. aduse o bucatdde sipun. vdzuri munteleqi pricepuri c6 se va ciocni de sloiul lor. c6t ai batedin palme. dar pinguinul il opri.

Speriali..eqti un urs bun qi viteaz. dar c6nd ajunse lAlgi Marlin.. C6nd inlelese ce primejdie il pa$te. iar cdnds-a intorsacasd a alergar la prierenul meucare 32 . Niciunul dintre noi n-acutezar sdramenA pes loi. . Cit a rimas printre urgii albi s-a bucurat de cinste si prietenie.sdrirdin apd$i se depArtare degrab6. niciunul nu cutezese se intoarcape sloi.Martin se pomeni in ap6. Dar puiul eranevdtamat. se prdbugea. dar in clipa aceea se auziun trosnetcumplitqi muntele de gheati izbi sloiul. gi incremeni.Ili mul1umesc.se ridicdpe un sloi ce plutea.gheaF. Fusese rdnit de sulitelede ghea15. A r6mas pe sloi! Niciunul dintre urgii carese depdrtaseri nu scoase o vorbi. neobignuit cu viala de la rdmasepe sloi.Cu chiu. ceeace nu era deloc frumos gi nici pldcut nu era). la fel incremenird qi ceilal{iurgi albi. inotdnd. la adapost de alteprimejdii.il afla pe o movilili de zapade $i-l lu. . .Nu blanail facepe urs. v'dnd cum puiul se prinse cu ldbulele de gdtulIui Manin. adunA. Martin. Clibucii de sdpundin blana lui Martin se topiserdin apd gi ursul nostru era din noucafeniu. in bra1e. Mafiin n-a mai fost nevoit sd-si impodobeasci blanacu cldbucide sipun (treabiL carel-a bucur. Martin se repeziqi incepusi cauteursuleFl.spuse mama ursuleglui. Totul paxaia. Din ziua aceea.cdci sipunul uscat ii pricinuia mAncdrimicumplite gi_l silea sd se scarpine cu toatecele zecegheare.dar chiarin clipaaceea rdsund glasulinspiimdntat al uneiursoaice: Puiul! Puiulmeu!.. voi sd sari qi el in apd..t stra$nic.Alb saucafeniu.. Mamaursuleluiui se repezi s6-i mul1umeasc6.ndu-se in jurul lui Martin 9i str6ng6ndu-i care mai de care laoa. Cu puiul in braleqi ferinduJde bucdlile degheatimari c6t o casd... valurile td5nird inalte cdtmunrele. O lespedegrea il impiedicains6 pe Martin s6 iasd 1a lumin6. in weme ce pol. cu vai sparse lespedea qi. incuviinlari 9i ceilal{iurEialbi.

Nu vreau! Dacdil trimitea la opt seara la culcare: . Vai. trosnet.a pleca repededintr-rm loc (din cauzafticii.Nu vreau! Dacd il ruga sevinela mas6: . moyilitd de zdpa& . vai.]J.Nu vreau! Orice l-ar fi rugat.el rdspundea nurnaigi numai: . ca si faci 9i ea o prbjituri. Proverbe gi zicitori: Adeseodte in$eii dacdte iei dupi coajacapacului. lespede de gheald. de insulte. s6rild. bitaie de joc.t.a sej'uca.scrie toate pove$tilepentru copii gi ia povestit intdmplarea.bloc de gheali care plutette pe ape cwgdtoaresau stiititoare.pocne. faptE.ti alerg6nd. de dimensiunimari.alb saucafeniu? Inima sd-frte rlreaptd. batjoculd . cat era de riu $i de incipelenat! Daci mamalui il trimitea la camp sAcumpereo menede scaiet'. inainteca acesta sAinghelecu totul sauin timpul dezghelului.placdpoligonalede gheale.bi.Nu vreau! intr-ozi oleaciL mamalui de-acasa. .orc it fis.Martin gi-n ziua de azi: Crezicd-mipasd cd le Sliu Negru. Dreptatea ieseca untdelemnul deasupra apei. Eu tejudec dupdfaprd! Cuvinte $i expresii: zbengui.De atuncimai canti.lucm de r5s. a ruqiniietc). s/oi . a zburdq a-ti lua tdlpdSila . mdgerusul indatespunea: .gtillldi de zZpde.l. vo. Povestea migirutului incipif6nat deVladimirColin A fost odatdun mdgirus tare riu Si tare incdpildnat.

ochi gi gurd str6mb6. Pleaci...Nu vreau! .cu hohote care ficuri.Pleaci de aici! strigi migdrugul. de unde? !i s-apdrut.Bine. bolborosi el.se potoli.. MogneagulrAsestr6mb. eu nu vreau.Eu suntmoSNu-Vreau. eu nu te-am chemat. Eu.nu te iubesc. megdxu$ul o lui la fugd prin odaie. iati.. dar ce mai puteaface?De necazstrigi din nou c6t putu de tare: .ochii 5i gura.darnu putus-odeschidi. Ur6tule..Nu vreau!strigi mdgiruqul. cu un nas stramb.. Peretele seinchise apoila loc. mdgirugul o camsfeclise.Nu vreau!rdspunse insi mogNu-Vreau. Pleacd! Dar moqneagul igi str6mbd parc69i mai tarenasul.nu tu! Numai eu amvoie si spun"nu weau". qi. Se arunci asupra ugii.. s6 tremure inciperea. hai sdnejucim! .Vezi-ti dedrum! .Nu vreau! setrase .spuseatunciun goricel. M-ai chemat de atdtea ori. decetaci? De aste dat6. Eu.Nu vreau!Nu vreau!Nu vreaur Dar.sco{Andu-gi nasul din gaura lui. c6-n sfaxsit. mosneagincruntat.9i goricelul ind6r6t. agteapti-md cuminte .. Speriat. .m6r6ind cu un glasgrosgi dogit: ..Deducu amdrdciune din cap 9i pleci. Se uita in susgi in jos gi seplictisea demoarte... amvenit!Ei. . pleaci!. Da. dacdvizu cd rimisese singurin casd. . in vremece megeru$ul {ipa ca de mamafocului: .Tu? strigi mdgerugul.Migdrugule.Nu vreau!Nu vreau! Nu vreaur minune!Peretele sedespiciqi din perete iegiun $i atunci...ii spuse mama.Mdgiru9ulmeu.mogule. Mamase intristd. MdgSrugul aveachefdejoacdgi-i piru r6u c5-l luasegura pe dinainte.. ..

Mdmico! strigefericit mdgiruqul. de ce taci?spuse prin incdpere.setrentipe pat.dragulmeu? scaieli. .Ei. Tremurdnd.. vreau si min6nc. r6spunse sA me culc la opt.Nu weau! strigainsd gi patul. si sar6. niciodat6..Nu vreau! Mdgiruqulnu mai qtiace si fac6.Ei. incerc6nd si semiEte. vreau. istovit. gi atunci. liniqtitqll privisecit alergase gi lacrimile-ipicurau pldngea mai departe Dar mdg6rugul pe dugumele. fereastra.Nu vreau!strigare si scape de m6gdruq.Deschide-te liniqtite: . .Nu vreau! gi mai speriat. venit! Mama intri in odaiegi-l intrebi mirat6: . de cetaci?intreabd se auzir[ nigtepagiin fala u9ii. qi-ncepur6 dugumelele in clipa aceea . vreau. picioare. Tot.Deschide-te. . fereastra fereastrd.acesta se urc6 pe masd. O zgalla| dar nu sedeschise. MimicS. . aruncdnd pentrua treiaoa... dar masa rosti supdrat6: .mig6ru9ul alergdla fereastrS. agac6 migdrugulrimase in priviri insp6imantate in jur. . mdmico! pe moq nu-l mai vdzuniciodat6 mdgiruqul Din ziua aceea. carestituse din nou mogNu-Vreau.Era la capitul puterilor...Nu vreau!rAspunse Atunci mdgdruqul se aqezi pe dugumelegi incepu sd pl6nge. .gi uqardspunse .vreau tot..weau vreausd cumpdx el. ce bine c-ai . Te rog.Ce-i.$tii.odatil ii porunciel inciudat.. 35 . de parci nu s-ar fi despicat treac6.rA mo$Nu-Vreau. Moq Dar in clipa aceea Nu-Vreause repezi spre peretelecare se despica$i-l lAsAse lipindu-se apoi in urma lui.

cine. a o biga pe m6neci. ao paf. Ducegreutdfipe spate Peculmile mai inalte.extremde obosit. desficdndu-se in douesaumai multe bucifi. s-a supixatintr-o bun6 zi gospodarul gi. azi aqa. Toat6ziuaseintindea a-ah!qi ciscaa-ah!$oriceiiseadunau jurul in lui. 36 .l-a dat pe ugdafari. apuc6nd motanulde urechi. A invafatascultarea din celece a patimit. Povestea motanului leneg deVladimirColin A fost odate un motanleneg. cine Cascd pe cuptor tot anul? Cineare somnin yine? Ha-ha-ha-a ! E. intocmai.. Ur6ti pilanie. rAdeau de sepripddeau qi uite-a$a-i canbu: Cine.. zgakAi.cine. "E tdcut 9i-ng6ndurat Da-i pdetenminunat. a o sfecli .cu ochi strAmbili gurA stramb6. Motanuls-aintinsa-ah!9i s-alungitpe trepte.maine tot a$a. epuizal.Nu-Vreau. cel cu nas stramb..sleit de puteri. droyit . Da-i camincipi{enat (Mngarul) $i deJ bafi. pentruca nimeni sd nu mai pdteasce ce-a pdtit el.ii6nt. motanul ! De.a ajtnge intr-o situatienepldcute.. Chicitori. $i. sleil sfftrsir. s-a dus mageruful intr-un suflet la prietenul meu care scrie toate poveqtile pentrucopii 9i i-a spus pilania lui.dragiimei! Cuvinteti expresii: sedespica. ext€nuat.se crtpape o po4iune de-alungul..s-aterminat!" lflSief5o Proverbeti zicitorii Un cuvantajungepentrucel carevrea sdJ ia in seamd.a sc]uiur4 a oldtinacu putere.

numai gi numaipentrupisicile qi motanii leneqide soi. .. . S-ar ... grea... Ce sd-1i mai spun? M6 mir cA n-ai venit niciodatd sA vezi toate cate sunt acolo.Atunci s-aivit lOng[el o pisicd din vecini.Ai v6zut ce-aipetit? spusepisica.Ehei! Toatecaselesunt alcdtuitedin zgdrciuri fiagede.Pei $tiu.Boald. fecutetoatedin g6lbenuquri de ou.in impirilia astanimeni nu facenimic..Grea?rise pisica qi-i strigi la ureche:Lenequle! Motanul tresiri speriat. Cind plou6. 56 nu gtie nimeni. .care-fi picl singuri in gur6. .Mi-ai sparturechea! .Sst! qoptipisica.Vreau s6-Sspuno tain6.acolo pietrele sunt . .Nu crezi c-ar fi bine si te vindecide lene? ..spuse . .Eu. . ofte motanul.$i eu suntlenegi! . .. n-am...holb6 ochii gi mieund: .. Cum se facecd nu te-amv6zutniciodati acolo? Motanul seridicAintr-un cot... .. sunt lene$de soi! rlcni motanul.N-ai $tiut?seminundpisica-Pdi.plou6 cu lapte. .mugti din cimatul acela IAre ca ei sl noatl zice ni ci"p is ''. incuviinte pisica.Eu. pietre de rAndnu se pomenesc in impdrdfa Lenegilor.Straqnic!strigdmotanul. Numaice astan-axfi marelucru! . qtiut.Firegte.clitindnd cu marebisare de seamd din cap.in pomi crescqoriceigustogi. Grindina e de smAnt6nd Si zipada de frigc6..Eu.. qi astase int6mpld numai daci doregti.cu c6te un cdmat in coad6. eqti rm lenegde liunte. . . Ceeace vreau s6-fi spune cAtoli motanii Si toate pisicile lene$e de pe lumese intilnesc la miezul noptii in impirdlia Lenegilor. .inviordndu-se pe dat6.lingandu-se pe _ DUze. de buni seam6. CAinii nu sunt lesa! se intre acolo decat dacd-li pun la g6t clopotei $i fdgiduiesc si se plimbe linigtili pe striazi. . el uluit.Tu? sebucurdmotanul. .

38 . Pe dinaintea lui seplimbauvribii. plecd Pisica 9i. Acolo nu era nimic tare. Dotmi de zor! $i dormi inft-adevermotanul. Somn uSor.Iar un motandregdtori se ivi inainte pi-l ruga. Poporul te roagi si-i faci hatdrul sddormi! la gdndulpoporuluis6uatetde grijuliu 9i $i el seinduioga binevoiasi adoarmdfericit..Mdria ta Pis-Pisal 99-Iea.Dar mergemdepaxte? Hai! .dormi ca scdldatceasuri intregi 9i. fericit.roabele il purtauqi.. porumbei qi scatiibinejumulili de penegi gatas6-i zboare in gur6.E miezulnoplii! Scoal6! Motanul treseri.tare trebuiesi fri istovit. pisicd iar o roabdii sprijinea coada. cE tot n-avemun imperatdestulde lenes . Nahi.. gandurile-i erauindeplinite catai clipi.$edea aspru pe o pemdmoale. N-avea nevoiesi vorbeascd.n: Dormi tn pace.Da' deunde!rdseoisica.nimic qi nimic asculit.nani. pe motanul adormi dat6. istovit de toate cate i se intdmplasera. Dormi.. drag leheS. Pis-Pis. dace la ureche: . pentrua-l scuti de muncade a fine singurochii deschiqi.Cdsci a-ah!. CdJi trimitem Dulce vis. nespus de moale. in timp ce motanii gi pisicile ii c6ntaucdntece de leag5.putease te alegem chiar impirat al lenegilor. de bund seami ci nu s-ar fi deqteptat nici la miezul pisicadin vecinin-ar fi venittiptil gi nu i-ar fi strigat noplii.brcandsupus: . c6ptugite cu bl6ni!5de cArti{6. se intinse a-ah! si intrebi somnoros: . NaveanevoiesAse miqte. ii sprijineau pleoapele cu doudc6rligede aur. Dotmi. Dormi neintors gi visd cd e impirat in ImpdrS|ia Lenegilor. ca si nu oboseascE.

nici doui.nici tu gard. Saunu 1i-efoame? . vizfnd c6-i ajunge gurii...culucu!u.i5iinfipse dreptul dinEii in ea. "Pdcetoas6 impixe.. ce si vI mai spun?A alergatmotanultoat5noaptea. o rupsela fug6. Vin'si mugc din cAmat..carev6d gi pe intuneric..Fireqte.Zdu?Am ajuns? sebucuri motalul. . Ia-o tot inainte9i ai s6intdlneqti .Ba incd ce foame!strigemotanul.Fii binevenit rostipisica. pimantul.m ca apucat: .qi n-avea bietulpe ce se se catere.tie! igi spunea motanul.gonindincotro vedea cu ochii. 39 . ..Nu m-amobositaqade c6ndmamam-a ficut. cdineleiqi smuci coadadin dinlii motanuluiqi-9iinfipsecollii lui de c6inein grumazul iubitorului de c6mati. Inft-adever. ciruia ii sticliri ochii.Nu te grozdvi!il lud in r6s motanul." motanul.Miau! Ce c6maturiag!se bucuri motanul.Muruau!recni motanulgi. de-ai fi zis c6-i frunteaalergitorilor din Asocialia Sporlivi "Motanul"qi nu fruntea leneqilor din Impdxela Lene$ilor...uitai seve spun. mdriind qi ldtr6nd.ce. nici una. Acum.l6ngi el se ivi un dul6u maxe. . gi pom^i inainte. Era intunericbeznd9i nici mdcarmotaniigi pisicile. Cdinele seapropie indat6. in impdrdfia Leneqilor! . uitandce-i lene$. . haide.. ca si scape de dul6ulcarelitra dupi el r. motanul tot viicirindu-se c6-i tare ostenit qi au ajuns cur6ndpe un maidan.. indatdcAiniicu caxnali in coad6.V I! Se auzi ur scheldldit.. alerga mancand $i alerga pe maidanul acelanu cregtea nici tu pom.Au pomit-o ei am6ndoi pe strad6.Ham-ham! Jiarit eu si md muqtidecoad6!. nu qtii cd n-ai vole sa zlcl nlcl oas 7 coada cdinelui in $i.cu o coad6Si mal male..Ce. n-ar fi izbutit si deslugeascd mare lucru in intunecimea aceea. . Haide.

l-a vindecat de lene deparcii-ar fi luar-o cu m6na gi de atuncinu s-a mai pomenitmotanleneqin casaaceea. sprintenca un pui de iepure. . a alergat de-i sliriiau cilc6iele gi doar citre ziu6 a nimerit in fa{a caseidin care fusese gonitpentru lenea lui nemdsuratd.a satisface cuiva o dorinld sauun caoriciu.nu vd sfii1i. hafirul. c6 aveti si-mi multumiti! Cuyinteti expresii: pisicd roabd .Bravo. mot6ndregd[or .motancu atribulii de inalt functionarin impirEtia Lenesilor. A face cutua un hatAr .il lds6 sd intre in casi gi strigi bucuros: .Pis-Pis! Dacdalergiaga.. rl tpStetS0 40 . secheamd ci ai scepal de lene. pdi ce mai a$tepti? Cum?Ar mai fi vreunul?. Spaima l-a flcut si alerge $i sd credelic-a alrrt dreptate! pentru-ntdia oari in viafi.. gi din ziuaaceea a rimas sprinten. poft4 plac.plicere..zdpecindu-se de frici qi uit6nd drumul. mai pisicadin vecini. Trimiteti_l in impdrdtia Leneqilor.D6ndcu ochii de motanul lui.a acordacuiva o favoare. Tr6ndivia cu migcarea indatepi€re. Proverbe: Trend5via e mamatuturor rdutdtilor. Ioc viransituatin interiorulsaula marginea unei localitdli. pusese iare totulla cale.pisicd aflatAin depend€nfe totali fagdde stdpdn 9i care muncettedin greu.va dauin scris cA indati se lasi de lene qi de tot gi se face Si el beiat ca toli bdielii sau fat6 ca toate fetele. iaca. hatArwi . dupi cumgdndesc ca leneiinu seaflaniciprintre voi. maidane reren deschis. Gospodarul tocmaideschise uga. maidan. rrimireli-l fugulagi. sprinten decdt un iepure sprinten.incercali.

$i intr-o bunAzi vine un urs mare. Fird umbreli sau paraguti se arunci vitejefte. nu ptiu zdu..c6 e$ti coaptibine. del. . putemic6 4I .. veste.care vezusetot ce se petrecuse. nuci-nucuqoarS! Gata. .poli si ili dai drumul.. Sunt pesemne nespus deputernici. 56 nu md m6ndnci! nuca. ca toatenucile! $i nuca astacregtea intr-unnuc.Ehei.. Se arunci de pe creangaei.ii rdspunse md superipreatare gi si nu-mi mai iegi inaintecd. Nu $tiucumajunsese acolo. .cu labele pedupdceafi qi incepu sdsfordie: Sfrrr-mrn!SfnrMITTI Tocmai atunci. Ei.pl6n-gAnd: nucd!IndurS-te gi de-obiatdveveriti. $i uite cd printre nucile pe care le {dcuse eraqi nucanoasbd. ce bine o sddorm! spuse ursulgi sepusecu burtain sus..Putemicinuc6.Povestea nucii liudiroase de VladimirColin A fost odat6o nuci.dacd pdni qi ursulsetemedemine! Iepurele. o nuc6.darce qtiu....dar nepricepdnd ce-l izbise tocmai penas(care e panea lui ceamai simiitoar'et se ridicd degrabd gi-oludla sandroasa.mai marechiar decdt nenea Nit6.agacum se aruncA nucileqi.dreptpe nasulursuluise oprr.V6leu! rdcni ursul. printre stejari e c6 Eifagi. ei. Firegte.. Dar nucul nu mai era ca toti nucii..nuca nu agtepte s6 i se spundde dou6 ori....Bine. darvezi si nu . Veverifa serugi qi ea. qi seintinde subnuc sdtragi un pui de somn. acolo trdia de ani de zile.Ah.Si cAnuculasra sepomenise ttili de ce?Pentru crescdnd in pbdure. se apropie tremurdnd denuci qi o rugi cu glasstins: . a{i vAzutcine sunt eu? strige atunci nuca.De dataastate ieft. degteptat fir5.milostivette-te de un biet iepure!..Ei. .Of qi of. creangape carc stetea spanzuratdnuca noastristrigi veseld: .

o m6nc6.Unde-s lupii. gisi nucali. apoicinemai $tiecare alt neispr6vit... dar care mdnanca urgi.S-a ivit o dihaniecumDliti.. Vreausd le trago mamade bdtaie qi sa-i inghitpe nemestecate ! ASastriganucade risunapidureagi nici lupii. fdpturineroade! se supirAde asti dati nuca.. zmeii si balaurii?... nici misfelii.Iar in tAcerea aceea se auzeau c6nd gi c6ndnigtelipete grozave: .cumai inghili un fir de iarb6! Toateselbbticiunile se z6vor6riin vizuinilelor. urgii 9i mistrefii?Unde-s leii.Ia ascultati. o nucd.. a$teptend cu inima-srAnsi ca dihaniaceacumpliti s6 li se iveascd inaintea po4ilor. dup6ce-i sparse coaja. Iedul cu trei capre povestea asta nus-a intemplat i:?::ilJTIJ1tj "upotcoveau puricii.apoimistrelul. lupi gi mistreli..N-o mAnca nici pe ea! .copii. zmeii gi balauriinu cutezau s6 cricneascd.se plimbd prin pidure. nici 42 . nici urpii. Era Lur ied ca toli iezii:nici mai mare. c6ndpuricii au devenit tarenesuferifi.sd mAlasalisa mor de loame?.una ca-re pa.Cicd nu departe de casa caprei cu trei iezi igi avea casa un ied cu trei capre.re rnicd 5i neinsemratd. Ce. Dar intr-o zi veni un b6ie{el. in pddurese ldsase o tdcere greagi nici micar pdsirile nu se mai incumetausAcante. o nuc6putemicd. ba nici chiar leii. ci mult mai aproape..ce $titivoi! Iepureleqi veverila o luar6 la fugd qi vestiri inspiim6ntali ci s-a sftrqit cu pacea p6durii. . pai. iar eu. Proverb€: Lauda de sinenu miroase bine.vi doresc s6n-avefide-afacecu ei.vreti.. eu? V-a1i gindit qi ci eutrebuies6m6 hrinesc? $i Doar sunto nucdadeveratd. mdine o sd vini lupulsi mi roagesd-lcrut.. Ehei..

Zburda iedul toat6 ziulica pe afar6. ce erame$terd copt.. .. Capra-mamd ii aduna toate straiele qi se cdznease-l imbrace: ii legaopincile-oh!.mai mic. Se apleca si-i caute opincile subpat.. nici mai frumos.teptasd-i spun6de doudori. nici foarte-foarte.Spune.. Apoi punea ulcicagi straohina pe un qtergar pi le aducea fugu1a la patul iedului.Spune. ci qi incepea porunceasci: sd . p6n6isprdvea $i uite aqa. ii mai aducea mAtuga-capri la ii cateo plecin6. Diminealanici nu apucabine si deschidd ochii.. seintindea peparEiporuncea: . o caprd-mdtugd Grozav de bineo mai ducea iedul!Maici-m6iculit6.ImbracS-m6! Nu pot singur.Adoarme-m6! Cdt ai clipi.Capr6-mam5! fiul meuiubit! -Spune.Ospdteazi-m6! Fdri si mai zeboveasce.iar iedulmaremeqter la inghi{it.Cum s-ar spune:nici prea-prea. $i rupe matuqa-capri din m6miliguli qi indeasa in gura iedului! gi tine_imltu$6-capre ulcicala guri.c6nd se intorcea acasd.CaprS-bunici! nepolelul .. meuscump! Nu pot singur. ieduliarigi poruncea: . cemai trai! . si-i aflecdmeguica. qi o caprd-bunicd. mAtuga-capr6 se repezeala bucitdrie. Numai cd el in loc de o caprdavea trei: o caprA-mame.nici mai urAt..seurcapedulap sd-igdseascd nddragii gi sebiga dupi cuptor. ii trigea nddragiiqi cdmequica-vai! qii infbgura brAul-ufl Cdndsevedea imbrdcat. capra-bunici venea lAng6 ied gi sepornea s6-i .Matusa-capra! neiolelulmeudrag: .tuma intr-o ulcici laptedulceqi ageza intr-o strachind mdmAligufa cald6. Capra-mamd nu a. iar seara. . sAsoarb6 iedul laptele. Nu pot singur.Ba.. iedultoatdmemdligula din strachind gi tot lapteledin ulcicd. ...

V6 invoili? . in grabi se inlepa la deget.Te-ajutemcu dragi inimd. Mituf[-capr5. . qi capra-bunici l6sau $i Si metu$a-capr5. Md rog.Se poate si nu ne invoim? MAine in zori suntemla dumneata. capra cu trei iezi. Hei.cdlte gi s6-l legene.domniilevoastre.plecari celehei capreale ieduluila vecina 44 .Scumpele mele surate.Tare ag vrea si-i pregitesc un ospdts6 i se duci vestea. sdtor tiiefti o suti de ani gi inc6 ai zice ci n-ai h6it destul! Dar intr-o seari. ospdtr.bavl la porunca iedului.Caprd-mama" Nupotsingul! Aqa viaf6. pe la ceasulcind soareleinc6 isi mai freacd ochii de somn.dar nu intiirzia s6l adoarma si s6J legene pe ied! .adoarme-m6! .dupd ce trecu pragul. Ldsa capra-mama rufele in albie.. L6sa metu$a-capre cdmaganecdrpiti. am intrat cu o maxe rugiminte in casadomniilor voastre. aqezdndu-vi in capulmesei. adoarme-mi!Nu pot singur! capra-mamA.Caprd-mamd. mitugeicapri qi caprei-bunici. toate treburile qi veneau frtL zJ. dupi ce capra-bunici il adormi pe ied.la impletitul colacilor ori la ce-omai fi de trebuinle. sc6pa in fugd ochelarii qi le spirgeasticlele. agatrai ca al iedului mai zic gi eu! imbraci-mi! . Cat privegte rdsplata. O s6vd mu[umesc9i o s6vd r6spl6teso. de-o sd ne agezi in capul misei cinsteane-o fi prea mare gi noi i1i cerem s6 nu-1i bafi capul cu e4. dar alerga s6-l ospiteze pe ied! LSsa capra-brmici andrelele.az6-rr:EJCapri-bunicd. fi1ibuneqi poftifi la minesi_mi ajuta{i la inftguratul sermAlulelor.M6ine sear6mi se insoari iedul cel mare..zise ea caprei-mamd.Caprd-bunici. A doua zi in zori.surato. ii r6spunse capra_ mamd. b6tuin poartE vecinalor.MatugA-caprE" ospdreazn-fidl imbrace-mi! . dar veneaintr-un suflet sd-l irnbracepe ied. abia avear6gazsi-qi usucemdinile. ca pe cei mai de seam6 oaspeti.

. Una cdteuna.$i agacum ii eraobiceiul.. Arunci-mi hainele gi numaidecat te imbrac! Bucuros. ii vorbi eamieros. Daci nu .. de ciocolatd.Capr6-mamd.Ospiteazd-ma! Osp5teazA-me! Ospeteazd-me! Nu pot singurl C6ndtipa el a$a.il apuc6 foamea. Numai cd.nddragiiqi c6meguica. era plecat6.Mitu$d-capr6.Infulecd toate mam6liga.Atunci iedul incepu sd se tdvileasci prin pat qi si urle cavai delume: imbracd-mi! .vulpea asta mai era pe gi tare hoaf5.Dar tot plang6nd qi viicirindu-se. Sepomi iar ieduls6setdvileascd qi si urle: .sorbi gi 45 . am vazut mulli urqi in viata mea. Mai bine spune-mi unde e mancarea.. al1ii. Mdncade rupea! . copii.capr6 cu trei iezi. Capra-mame.lulpea le prinse.imbracd-md! imbracd-mi! Nu potsinguu! Vulpeatocmaitreceape acolo gi auzindudeteleiedului. pe Lingd cd era curioasd.eraplecate.trecu pe acolo ursul.pe-aici{i-e drumul! Mare am6rdciune il cuprinse pe ied gi multe lacrimi grele vixse.. se$tie. Eu. Dar nu veni nimenis6-limbrace. ca sA te ajut eu. Dupdvreo doud-trei ceasuri setrezi $i iedul.le v6ri intr-unsacgi. iedulule. il potoli ursul. te ajut eu. poli si te imbraci singur.iedul ii amdrli opincile.dar mdncdcios ca ursul dstan-ammai v6zut.Nu mai striga ateh. strig6: imbraci-md! . curioasd din fire..unii mai mari.Fura de stingea! deasupra iedutule. Te ospatez pe cinste ! De buni seamd iedul ii spuse.$i intrd ursul in bucitdxie $i incepu si infulece c6t gapte. bAga capulpe geamca sAafle ce se intdmpld.ospe&azd-m6l Dar nimeni nu veni sdJ ospdteze... allii mai mici.Nu mai strigaateta. precumse gtie. precum $i m6tuga-caprd. Atunci strigd: .

Iedul se insp6imdnti gi nici eu nu pot s6 v6 spunde unde .. am si v6 povestesc tot ce mi s-a intdmplat. Seinapoieacasd gol.. flimand qi ostenit. nani. nu vi-e somn? 46 . lui! 1Voi. adoarme-mi! Dar nimeni nu veni sd-l adoarm5" cdci gi capra-bunicd. precum se gtie. dar inainte de a-giincepepovestea. Se afla nu departe qi_l . $i -pl6nse. 9i cdnt6ndu-i: Nani nani. inghili gi ceaunulgi {bcdletul. mdnci ce mai gisi prin oale. nqni. De-abia acum se puse iedul qi mai vdrtos pe pl6ns.pun rarnaEag..Nu mai strigaat6ta. adomribugten. cum intrd pe ugd" zise: $i Capr6-mam5..ultimul strop de lapte. era plecatd. Las6c6 vin eu sete adorm. dar mai intrii sd_mi cautnigte haineca sdmi imbracEiapoisdmininc cevacd Lare mi_efoame.Adoarrne-mi! Adoarme_mi! Adoarme_md! Nu pot singur! Lupul tocmai ieqise la plimbare. copii.. . ba de lacom ce era. $i din nou incepu iedul s6 se tavaleascA gi sdurle: . Risunacasa de zbieretele 9i pldnse. nu incercali!) Toati lurneainsi gtiecd dupl pldns1i se face somn.tiincerca. rAzgAiat fi alin at. nqni. Se imbrici iedul. am sdJ mindnc pe iedul cel fiddlat.capr6 brmicd..abia spreseare. legininduJ .dar mai bin. Strigi iedul: . Dar voui.Capri-bunici.nu l-ali puteaAltrece. auzt. oricat a..iedulule! glisui rdgugitursul. nani. mdtuse-caprd. Ilffi lupul in casd"se aqez6 lingi ied.. mai gisi putere si se smulgd de l6ngd lup qi s-o rupd la fugd incotro vedeacu ochii.copii.

copaie. Pedijr. Cassva\ S^tinq Citfi)lel. tdydlesc. 1963.1967.Mie.Fdt-FrumoscAndera mic. Editum Tineretului. de ce sdvd min! imi cam este--. bAu .e rcr8(4 a coase un obiectrupt saudescusut. rdmdtag . infuleca.imbricdmhte. Bretescu-Voinetti. Tineretului. 2.bucatl dreptunghiularn ^ -. covA. de ceramici. E1riana. Zecepoyetti pitice. **+ 6.va infelegece ii va spune nenorocrrea sa. fericiti fi imbel$gatji.a se rcstogoli. st/ar'.vas de lut als. 3.? . 4. a inghiti p€ aeaasuflale.convenfie intre penioanecaae suslin lucruri contrare.a petici.ir-Iali.Editura Albahos.a sesuci pe o parteti pe alta. Edifii3 Tineretului. cdneSuicd . I 963. Cuvinte gi expresii: nddragi . prinsoarc. 1978.cltrgdtoarclatn de bnn sau de piele care se poard in jurul mijlocului.intrebuinlat in loc de farfurie. Vladimir. 47 FIoadEdbt. ulcicd .viald buni.parrtaloni.cdnaSd din pSnzi:.cu fo4i.tergar lranjurl. blidl de pew4 uneori cu broderii saucu . Proverbe: Cine a refizat strinteleagdce i-a spusmarnasa. Colin. cu ?irie. a/6le . 1958. Proverbelelunii desprecalifili ti defecte. Bucuresti.cu putere. fai . Bucure$ti.Editwa Tineretului. zdravdntr.amanaalefnm d repede. Octav.Sfef30 TECEhI .vas lunguief ffcut din lemn cioplit saudin doageasamblate. cAlpi . careseffege ca prosopsauca podoabd in casele ldrtrne$ti. Ioarl Alexandrq Nwele ti schite. strachind .haine. BIBLIOGRAFIE 1. u$or adencit. rdltoJ .Bucure$ti.oaldmicd de ltt]. desfttare.pariu.

Barbu$tefinescu Delawancea Puiul. de Sarina Cassvan Bunica. de VladimirColin Povestea nucii liudiroase. de VladimirColin 33 Povestea motanuluileneg.de Sarina Cassvan Tnrig-Tirig.de OctavPancu-Iagi Bibliogralie 36 4l 42 47 48 . de VladimirColin Iedul cu trei capre.CUPRINS Indicatiimetodice generate Inimioare.VladimirColin 4 8 l0 17 Zl 24 29 Povestea miglrugului incipifinat. deAlexandru Brdtescu-Voine$ti Povestea ursului cafeniu.Barbu$te{Enescu Delavrancea Bunicul.inimioare.

l. ... .. pentrusocietate. scrise de autori consacrati. lucrarea conline indicalii metodice generale. Educalie dair pot fi valorificate gi in alte categorii de activitdli.De asemenea... explicarea cuvintelor gi expresiilor qi alte textesuport(proverbe necunoscute qi ziqdtori ghicitori). adecvate.Culegerea conline texteliterare educative. i ISBN 978-973-1842-60-8 r"-l"1 j r .Acestea sunt recomandate pregcolar invdldmAntului pentru categoria deactivitate Cunoasterea mediului.i r.r ]111r . i.. 1.tffi. .