RETORICA SEMNULUI ICONO-PASTIC - I

curs teoretic pentru MASTER - ARTE VIZUALE anul I - semestrul II

RETORICA SEMNULUI ICONO-PLASTIC
curs teoretic

Poten ialul semnificant al semnului icono-plastic I

SEMN PRIMAR, SEMNIFICARE, SEMN PLASTIC

Argument

Prin identificarea semnului primar, a celui icono-plastic cu existen real i a celor iconice i plastice cu existen teoretic , devine posibil analiza sub aspect semiotic. Prin acceptarea modelului general al genezei semnului iconic se va în elege raportarea la tip , rela ia între referent i semnificant, raportul între semnificant i semnificat. Se vor putea defini axe semiotice corespunzând unor parametri, opozi iile structurale, parametri de definire. Toate acestea vor avea rostul de a în elege i a putea manevra retoric asupra semnului icono-plastic, a-l face mai expresiv, a-i adânci mesajul. Prin punctarea na terii pictogramei i a evolu iei implacabile a acesteia c tre alfabet (cu pierderi de expresivitate) i printr-o aten ie reînnoit pentru virtu iile pictogramei se va relansa interesul pentru semnele plastice cu semnifica ii, pentru emblem .

Desf urare 15 s pt mâni ( 2 ore pe s t mân : 1 or curs + 1 or seminar ) 1 s pt mân : - definirea semnului primar în eles ca inserat într-un repertoriu geometric pentru construirea ulterioar a semnului icono-plastic.Analiza din punct de vedere semiotic al semnului iconoplastic.

1

Semnalele de tob . (preotul catolic Joseph Schmidt – “Tobele papua ilor Nor” ( * ) Între semnalele optice enumer m str luciri de focuri sau coloane ritmice de fum pentru anun uri la mare distan .pictogram . dar în alc tuiri speciale. Destinul diferit al devenirii alfabetului occidental fa de cel oriental. opera iuni retorice specifice. în ce ne prive te.alfabet Stiliz ri severe c tre semne perfect lizibile. puteau oferi un limbaj uimitor de bogat pentru transmitere de tiri. definirea tipului. modalit i retorice de a sublinia mesajul : interpenetr ri.. interesul reorientat c tre analiza pictogramei ca ans a emblemei ca semn cu semnific ri nuan ate.“ Dare de seam de iarn a unei c petenii sioux “ sau “ Vân toare de foci “ la eschimo i . decupaje în urechi sau arsuri pe pielea animalelor. rela ia între referent i semnificant. dar care. permut ri. a c ror frecven i lungime diferite comunicau avertismente. simplu. slab codificate).I 2 s pt mâni : semn iconic.. orientare). transferuri. axele semiotice derivate din parametri. se marcheaz proprietarul sau me terul fabricant. depersonalizate cu pierderi de nuan e . avem de-a face cu pictogramele. dificult i de analiz . semne grafice cauterizate pe animale. În fine dar nu în ultimul rând. simplificate astfel pentru a învinge dep rtarea. la multe popoare întâlnim semnale din obiecte simple. în afara sau în absen a graiului articulat. semne de proprietate ( crengu e t iate i încruci ate. semne pe instrumentele forjate în metal sau amprentate pe amfore sau vase de ceramic . Pân de curând reg sim la popoarele primitive mesaje desenate pe coaj de copac – “Scrisoare de dragoste a unei iukaghiri “ sau pe piei de animale . a alfabetului.compus. pozi ie. cuplaje. parametri de definire (dimensiune.. De asemeni.RETORICA SEMNULUI ICONO-PASTIC . pentru avertismente. modelul general al genezei semnului iconic.) Fenomenul medierii i inventarul opra iunilor de stilizare . prin semne simple. culoare. 3 s pt mâni : retorica semnului icono-plastic : . Nevoia de comunicare a oamenilor. raport ri la tip . mentalit i diferite prin maturizarea genului. informa ii i altele.interesul pentru alc tuirea unei embleme corelat cu în elegerea dificult ilor tipice domeniului.deschis. La fel. legate în chipuri anume. semn plastic. 3 s pt mâni : . Printre semnalele acustice putem pomeni de strig tele nearticulate. 4 s pt mâni : . Opozi iile structurale (sus-jos. a emblemelor. prin intensit i diferite de lovire.). mai rare sau mai dese. ( ** ) 2 . noduri sau împletituri).tipurile de enun (puternic codificate. alc tuiri grafice ce aveau s stea la baza scrierilor. simplificate la esen ial tocmai prin natura emisiei. embleme sonore ale tribului sau chiar ale persoanelor. a fost realizat prin semnale i semne.. dar mai ales. Emblema – coli. 2 s pt mâni : componentele semnului vizual : form . chem ri în ajutor pentru r t ci i sau înfometa i. prezentare de elemente de identificare a gintei. transform ri. comune. închis. tendin e actuale. textur . istoric.

mai apoi semnele marcate tot cu mâna. cu atât mai mult cu cât se îndep rteaz de modelul. scrierea chinez va ceda cel mai greu acestei necesit i. Astfel.fierarul Bi {en – sec XI – tocmai ea. persoane sau elemente din natur . E important de remarcat abstractizarea unei litere care ini ial reprezenta ceva. Cum spuneam. care simbolizeaz .urme de mâini -. pentru c acest subiect constituie o rigoare foarte atent respectat de desenatorii de liter i creatorii de embleme. la cel abstractizat. dovada cea mai bun fiind preluarea f r orgolii a sistemului cifric arab. prin schematiz ri progresive. repetat. la fel. s -i spunem. personalitatea artistului autor. necesit ile civiliza iei de tip occidental impuneau o sever ac iune de sintez . înclinat în diferite chipuri construie te silabe i slove distincte. de la figura individual la cea general valabil . ba chiar câteva scrieri paralele. Primele semne. proces ce poate fi urm rit comparativ în scrierile egiptene. artistice sau nu . 3 . tind s sugereze asem n ri cu animale. în cea din urm avem de-a face cu un singur semn grafic fundamental. asirienilor. Dar. dezumaniz rii literelor.i pune amprenta asupra lucrurilor. care figureaz . în altele. Amintind despre ce spuneam mai devreme legat de emblema care spune ceva i despre calitatea. se poate vorbi i despre m rturia pe care o poate da litera scris despre cel ce o traseaz pe hârtie. dar care. c tre liter . Cu toate c putem situa în China primele solu ii tipografice . p strând cu obstina ie elemente înc sugestive. aveau s ajung scriere. ideograme cu sensuri i nuan e înc bogate. Traseul condi iei literei se poate simplifica : e vorba de un efort ra ional de a desp r i semnul de no iunea pe care o figura pentru a reu i semnificarea unui singur sunet . simplificarea geometric se produce foarte timpuriu. a a cum spuneam.ideograme simplificate gravate în lemn sau metal . vocal sau consoan . dau na tere unui repertoriu geometric cu o origine din ce în ce mai pu in lizibil . Momentul descoperirii tiparului se impune cu o implacabil necesitate i. se raporteaz la banalele semne alfabetice ale noastre. tipografic. în cea asirian . avea s opun cea mai mare rezisten depersonaliz rii. se mai poate deslu i chipul primitiv al no iunii înf i ate. egiptenilor. indubitabil ilustrativ. mai apoi. c tre alfabet. a celui ce scrie îi tr deaz f r nici un dubiu personalitatea.I Scrierile s-au dezvoltat de la desenul fidel. în localizarea amprentei psihologice autorului scrierii. ) Pe de alt parte. semn care manevrat. nervoas i muscular . de exemplu. Angajarea direct . Atunci când se ordoneaz în trasee decorative tr dând figurativul . feniciene. dateaz din epoca preistoric . de invidiat chiar i în zilele noastre. Acest repertoriu va sta la baza primelor încerc ri de a crea semne ce stilizau ideogramele cu un punct de plecare . de o ra ionalitate rece. de interpret rile speciale. latine. l sate de nevoia omului de a. determinate în principal de necesitatea folosirii frecvente. Putem vorbi aici de o rim plastic foarte strâns . Grafologia mizeaz tocmai pe aceste repere în descifrarea. în vreme ce în scrierea chinez . grece ti i. babilonienilor. China. ( Nostalgicele comentarii ale unor speciali ti occidentali vorbind de aceast bog ie de sensuri. sumerienilor. cuneiform . Exemple str lucite ale acestei deveniri se g sesc în scrierea chinezilor. asem n tor unui cui or. În acest moment îmi pare esen ial de atras aten ia asupra unei diferen e de destin a semnelor alfabetului occidental fa de cele de tip oriental.RETORICA SEMNULUI ICONO-PASTIC .

secret . semnele prezen ei divine. complex. psihologic sau având prin corelare. Am convingerea c semnele fundamentale. sub aspect semiotic.un antrenament impus în zona ideilor . cel pu in prin câteva repere. schem agreat de Umberto Eco i grupul m. nu în ultimul rând. bagaj obligatoriu al fiec rui artist. subcon tiente i. identificarea i anaiza semnului . pân la scrierea stas sau standard. prin simplitatea grafiei. aceea de sintez . se poate vorbi de un câ tig de experien de remarcat în mai multe planuri : --. filtrate op ional ulterior . Se solicit astfel o capacitate de mare noble e a spiritului. marcheaz puternic bagajul nostru spiritual . Semnele iconice sunt cele care au un raport de asem nare cu realitatea exterioar iar cele plastice nu sunt atât expresia iconiculuici.RETORICA SEMNULUI ICONO-PASTIC .metafor --. structurarea unui bagaj personal de vehicule – simbol . de abstragere. al ilustra iei. mai ales. fiin e. atât de amprentate de psihicul autorului. semnele substan elor fundamentale. ( * ) TIP stabilizare conformitate recunoa tere conformitate 4 . Prin prisma nostalgiei sus amintite. similar cu limbajul gravurii. mistice. o sintez a dou semne descifrabile doar teoretic : unul iconic i unul plastic. --. semnifica iile cotidiene. din nou cu sensuri operând asupra sensibilit ii sau asupra incon tientului. semnele primelor caracteristici ale materiilor esen iale sesizate de om. ci mai degrab cele care pot semnifica con inutul iconic.îmbog irea alfabetului plastic personal în zona semnelor cu elemente verificate istoric. În ce-i prive te pe creatorii din perimetrul graficii aplicate dar i pe studen ii în belle – arte ce atac acest gen . rezultante psihologice. obiecte.verificarea impactului lor cu mesaje lefuite în secole. Cea din urm . O oglind mai mic ( dar întru totul explicit ) a conflictului de mai sus poate fi evolu ia scrisului de la manuscrisele medievale. marcând gesturile primordiale ale crea iei. Termenul generic de semn define te de fapt un semn icono-plastic . scrierea standard. no iuni abstracte ) --. ale separ rii elementelor. excitând sim ul poetic sau puterea de asociere a destinatarului. al afi ului. Chiar în secolul XX studen ii europeni sunt înc tributari tradi ionalei caligrafii în vreme ce studen ii de peste ocean practic . de preferin . prin inventarul mic de de semne primare.I Argumentul ar fi o simpl compara ie între o opera ie de înmul ire cu mai multe cifre în alfabetul latin i în cel arab. --. cu majuscule. are un evident câ tig de cauz .Se impun. nuan at prin mijloace minime dar de mare eficien . atât de impersonal .exersarea mesajului subtil. preocuparea pentru emblem poate c p ta interese relansate din cauza reinvestirii semnului desenat cu mesaje din nou subtile. Nelson Goodman -1968) Putem propune un model general al genezei semnului iconic. de desprindere de banal. De aici una din dificult ile de selectare în momentul perceperii semnului icono-plastic : un con inut se amestec cu comentariul lui. ( content & comment ) – (cf. de a opera cu semne ce fac parte din marea familie a simbolurilor ce marcheaz deja subcon tientul genera iilor noastre. sau.familiarizarea cu lumea simbolurilor ( imagini. de lumesc.

În chestiunea recunoa terii tipului importante sunt: -------situarea . emblema este ceea ce s-ar putea numi un “enun puternic codificat “ ( * ) În majoritatea cazurilor. coad i l trat ci este sinteza acestor caracteristici. Înc la acest nivel al manevrelor la nivelul parametrilor fundamentali se poate întrez ri frumuse ea dar i dificultatea construirii unei embleme. cu aluzii anume de pe pere ii unui internat î i pierde semnifica ia pe o foaie de hârtie. Exist bineîn eles axe semnificante pentru ace ti parametri : Dominan a (ce dimensiune domin pe alta) central. cel pu in fa de imagini în care ponderea enun ului de tip plastic e mai mare.I REFERENT transform ri SEMNIFICANT în care este evident raportarea la o clas de obiecte. poate fi gur . pot fi tot atâtea semnific ri de echilibru.) Orice alc tuire icono-plastic are un capital de energie vizual . o liniu de pild . instabilitate etc.fiind vorba de capacitatea de a atrage privirea iar mijloacele fiind reprezentate de tensiunea dat de ordinea unei st ri i dezordinea impus .un semnificat proiecteaz în elesul i c tre alt sens Transform rile . Printre cele mai curente modalit i de a expresiviza mesajul (la o imagine iconoplastic de tip emblem ) am putea enum ra : Interpenetr rile . orientarea i este extrem de important de în eles c cele mai simple opera iuni de modificare a acestora aduc dup sine alte i alte semnifica ii. drepte i curbe anume alese ) Trasee cât mai fluide posibil 5 . stabilitate. poate fi citit ca ochi iar pozi ionat în partea de jos. dinamism. de blan .acela i semn simplu.entitate indecis purtând tr s turile câtorva tipuri distincte.periferic (important sau mai pu in important) echilibrul (între orizontal. el este definit prin prin trei parametri: dimensiunea . oblic i vertical. suprapuneri construind un motiv credibil Pentru transform rile geometrice vom încerca o inventariere a opera iunilor de stilizare Rime plastice cât mai strânse -semne din familii pu ine sau mai pregnant înrudite Aducerea unghiurilor la valori cât mai asem n toare Restrângerea liniilor c tre un num r mic de tipuri ( familii pu ine. Tipul la care ne referim nu are caracteristici concrete ci mai dergrab conceptuale . a a cum tipul de câine nu are nevoie de o anumit culoare. semnificantele al turându-se Cuplajele -entit i distincte între inând o rela ie de similitudine Sensuri ambigue .adaosuri.RETORICA SEMNULUI ICONO-PASTIC . gradul de semnificare dar i de acceptare de c tre privitor a sensului semnificat este ridicat. Fa de alte tipuri de imagini icono-plastice. -------context -un semn primitiv. pozi ia . la un “tip” pentru semnificare. a ezat în partea de sus a unui oval. În ceea ce prive te semnul icono-plastic.

fac obiectul unei educa ii speciale. ~n acela i timp îns limitele epocii aveau s marcheze vigneta cu un puternic caracter ilustrativ. institu ii. Din punct de vedere semiotic deci înc lcarea ordinii înseamn de fapt anularea unor specificit i ale unor tipuri spre mai buna citire a tipului general Se poate spune aici c dezordinea = m rirea lizibilit ii. Unul din modelele acestei tiin e se va reg si în heraldic . în cazul regândirii aceleea i embleme.i piard în vremea Rena terii orice semnifica ie militar practic . ini ia ii. cu toate variantele permise. traduc cu exactitate acea culoare. personajul putea dispare. Iar cei ce opereaz creator în limitele regulilor sunt cu adev rat numai ini ia ii. în sensul adâncirii specificit ii prin esen ializare. se petrece în Rena tere. m resc lizibilitatea semnului. Desigur c modul de figurare presupunea o mare economie de mijloace grafice dat fiind condi ia imaginii de a fi bine citit în situa ia unei repet ri la tiraj mare pe dimensiuni reduse . În ce m prive te mi s-a impus paralela cu “Jocul cu m rgele de sticl “ a lui Herman Hesse. claritatea i precizia mesajului alc tuirilor nu sunt cu nimic afectate pentru ei. ca posibilitate de joc. Trebuie remarcat îns c . mai erau i alc tuiri grafice pe stindarde sau scuturi. me te ugarii. în care un personaj ar fi manevrat o pres de imprimerie. verticale sau oblice . gustul pentru acest produs al graficii aplicate a suferit un evident proces de modernizare. ritmuri de linii orizontale.I Exagerarea simetriilor Toate aceste sublinieri retorice de i înseamn înc lc ri ale ordinii prestabilite pentru motivul-tip. în formule ce dateaz din secolul al XII – lea. o vignet în cel mai bun caz. Definirea no iunii i a regulilor de cercetare i realizare ce au constituit tiin a emblematicii -. Un plastician ce prive te o carte de heraldic nu poate r mâne insensibil la nuan ele iscate prin variabilele impuse semnelor i decorurilor. tentativele se supun unui cod de legi neînc lcat de sute de ani. a a cum spuneam mai devreme. prestan a. Iar când fundalul ro u. determin rile pleac de la rela iile mereu posibile dar riguros legiferate..RETORICA SEMNULUI ICONO-PASTIC . albastru sau auriu trebuie transpus în limitele alb-negrului. Cu toat aria larg a posibilit ilor . Permut rile de elemente primare genereaz teme deosebite. aveau s . c tre fundamental. ri sau idei. construite în rigori tot mai atent inventariate. al unei tipografii de exemplu. S lu m cazul unei m rci de fabric . breslele. între simboluri i fonduri. desenarea presei fiind suficient pentru semnificarea ideii de tipografie. Peste o sum de ani. pe lâng strig tele i parolele necesare recunoa terii for elor proprii sau ale alia ilor. institu iile sau familiile burgheze î i vor marca rosturile. 6 . netr date nici în zilele noastre. prin semne grafice anume. terenul de descoperire de embleme i alegorii . Chiar dac aceste semne heraldice. vor constitui puncte de plecare sau modele pentru simboluri de familii . la fel ca în alte domenii ale graficii aplicate. Erau semne i semnale auxiliare ale r zboiului. u ureaz drumul receptorului c tre mesajul semnificat. genul emblemei a suferit un proces de evolu ie c tre sintez . Acestea din urm . S ne imagin m logo-ul acesteia c tre finele secolului trecut : în mod cert imaginea ce ar fi avut acest rol ar fi fost o ilustra ie.~n chip firesc. de pild cilindrul imprimator . prin rela ion ri între semne din familii distincte sau între semne i fundaluri. Aceste nuan e i în elesuri se pot adânci i extinde prin punerea în alte i alte contexte . au grafisme i structuri deosebite. va simboliza acela i lucru. ßi o fac atât de bine încât. peste înc o vreme. Dar. moduri de împ r ire i culori determinate . un subansamblu cheie.cu sens distinct la vremea respectiv -. regulile acestui joc prea serios pentru oamenii obi nui i.

principiile ei. Ea pretinde în schimb cultur i sensibilitate atât din partea autorului cât i a receptorului. mesaje nuan ate despre o sum de lucruri. ca literele unui alfabet înc nescris. c au fost necesare câteva alfabete pentru a rezolva probleme de comunicare scris în domenii diferite de activitate uman : comer . de nivelul de educa ie i cultur . de mediu. în cazul pictogramei. odat ingenios alc tuit . la ansa unor scrieri orientale. administra ie. poate comunica singur acele nuan e. De fapt se mai pot îmbina ingenios elemente aparent incompatibile. La rându-i.a. de context.spre un nivel ridicat în cazul enun urilor cu mesaje mai subtile. de enun are. mai ales în alc tuiri grafice complexe. cu posibilit i speciale de încorpor ri de semne. Explica ia acestei virtu i e simpl : modul de constituire i aspectul final al unei embleme se apropie mult mai mult de o pictogram decât de o liter sau un grup de litere de tip occidental. cum ar fi for a mesajului i mai ales nuan area lor prin ad ugarea.I ~n anii no tri. c pentru scriere e necesar un anume talent grafic. manevrarea i receptarea acestui tip de imagine icono-plastic depinde în mod evident de categoria social . de exemplu. tipografia sau. grupuri de litere sau cifre personificate . Alc tuirea. A a cum vom ar ta accesul c tre bog ia de nuan e ale scrierii chineze. Cum spuneam. putem aprecia c procesul pomenit seam n cu cel al evolu iei literei de la rol informativ. litere. S-au punctat mai înainte cele mai curente modalit i de tip retoric prin care se poate m ri eficien a unei embleme. pîn la alc tuiri cu totul noi. c tre rol estetic în sine . a semnului plastic de la figurativ c tre semnificativ . putem vorbi de o evolu ie .RETORICA SEMNULUI ICONO-PASTIC . E la fel de adev rat c folosind mai pu in de 30 de semne se poate exprima orice i c tre oricine. în consecin . cu condi ia cunoa terii limbii i alfabetului. Referindu-ne la acestea din urm .d. modelul de instruc ie i sim ul poetic al celui ce alc tuie te semnul determin pregnant calitatea plastic a emblemei i. a a cum aten ionam mai sus. au deci un sentiment de frustrare i deplâng rigoarea rece a alfabetului occidental. poezie. Reducând la o propozi ie elementele acestui proces. Oameni de cultur i arti ti sensibili la performan ele de un anume fel al pictogramelor. logo-ul închide într-un inventar extrem de redus de semne o uimitoare informa ie. semne care nu mai reprezint nici m car 7 . Este fundamental s se re in acest atribut al emblemei de a comunica un mesaj nuan at prin foarte pu ine mijloace. c a construi o ma in de scris cu foarte multe litere e o adev rat problem mecanic . este permis numai celor cu o solid cultur ~n egal m sur . E drept c pentru studierea i deprinderea alfabetului chinez. Dac pentru fine ea comunic rii cu alfabetul e nevoie de mai multe fraze. mai exact. cu aplicativitate. profilul câtorva puncte de raster supradimensionate ar semnifica la nivel fundamental. acesta este mai mult sau mai pu in permeabil func ie de condi ia socio-cultural .m. ~n mod cert îns acest grad de determinare pleac de la un nivel coborât în cazul semnelor foarte puternic codificate -signalistica rutier de exemplu. se pot astfel crea metafore ce tind s traduc inexprimabilul. e nevoie de mult studiu i memorie remarcabil . }inînd seama c se bazeaz tot mai mult pe for a lui plastic în sine . ar fi simplist s consider m c formulele cele mai curente de alc tuire ar fi stiliz ri de obiecte i fiin e sau ( i ) al tur ri de litere. prin încorporarea la un semn ini ial a altora. de ecourile de tip semiotic într-un mediu uman dat. Nu se poate trece cu vederea i extrem de importanta component socio-cultural . cu un interes pentru sintez i mai pronun at. acceptarea i în elegerea ei de c tre privitor.

poate induce. o stare emo ional previzibil . în cele din urm . sensuri de acces -. presiunile datorate schimb rii opticii. Mama –pelican i cei doi pui confirmau viziunea plastic a perioadei. acuarele sau gua e fabricate de aceast firm înainte de r zboi au privit desigur cu recuno tin mica vignet în care erau figurate trei p s ri. O emblem bine realizat nu se teme de jocul dimensiunilor la care este obligat s se supun . Se pot vedea multe obiecte grafice sau ne-grafice de calitate medie îmbun t ite. c tre altul. stilizare epurat . raporturi de alb – negru. cu dimensiuni cople itoare i cu impact publicitar de for ) Profesioni tii care au atacat acest tip de lucr ri sunt perfect con tien i de importan a momentului conceperii i i deciziei de aprobare a logo-ului. sensibile la anumite argumente.i reneag începuturile. de la cartea de vizit i insign . de trimitere în trei dimensiuni etc. puternic marcat de ilustrativ. o emisie de sunete fundamentale de o anumit intensitate i frecven .RETORICA SEMNULUI ICONO-PASTIC . Problema. a unui semn ini ial. Semnul. au procedat la retu area. un anume mentalism tr dat de o r ceal constructiv . el se poate descifra i în cazul emblemei Dup anii “30 – “35 figurativul simplificat ce acoperise nevoile genului . chiar valoroase în sine dar obligate s poarte pecetea ru inoas a unui semn mediocru. Oricât de riguroas ar p rea ordinea prin care se mpune ca firma s se prezinte lumii sub acela i semn cât timp func ioneaz . deloc simpl . înnobilate de o emblem onorabil precum i . cu atât mai mult cu cât se cite te chiar în interiorul devenirii în timp a unei aceea i embleme.adev rate performan e de art monumental . Adeseori firme serioase. era s nu se tr deze fundamental primul semn. ( Nu întâmpl tor modelele europene. Desenatorii ce s-au putut bucura de posibilitatea de a manevra tu uri. operate mai ales în sensul garant rii subdimension rii la care era supus. Binecunoscuta intreorindere de automobile FIAT avea la început o stângace monogram drept emblem . subtil . cu plinuri i goluri mai atent 8 . mai aproape de gustul modern. tuburile de culori i stilourile produse de aceast firm aveau s fie marcate de o emblem mult mai stilizat . cu trasee mai economice. din p cate. devenit anacronic. Manevrarea ulterioar în diferite regimuri de culoare.negativ. riguros cânt rit . prin for a elementelor fundamentale de limbaj .I sintetic "ceva" i care. avea doar u oare simplific ri. în mod verificat. “ coala” de emblem i rarele manuale pentru gen proveneau din Germania ) Un exemplu foarte la îndemân . cu cele patru litere adunate pe un soi de blazon i puse într-o perspectiv a verticalelor. multe altele. prin for a împrejur rilor. comunic un mesaj. abstractiz ri în care elementele definitorii erau : geometria savant . pot declan a opera iuni de dezordine creatoare. s se sub ieze topindu-se în patru linii elegante dispuse într-o oblic bine g sit . de pozitiv. de m rire sau prelucrare. lefuirii i redirec ion rii gustului. mesaje diferite. Prin compara ie. este cel al firmei “PELIKAN” . la reformularea discret . o semnificare destul de direct . pentruc nici o firm serioas nu. avea s fie tot mai puternic contrazis i înlocuit cu foarte severe geometriz ri. al contrapunct rii unui gen preferat de abordare ( aici de stilizare ) a imaginii. Dup anii ‘55 cutiile de vopsele. cu altul . ~n câteva zeci de ani literele au fost r rite apoi înclinate ca.semn. apar inând unui anume tip de gam . categorii distincte de grupuri umane în contexte istorice diferite înseamn recept ri. precum i agrementarea altor repere i raporturi cu acel semn ini ial este mult u urat de calitatea acestuia. Desigur îns c nu pot fi pierdute din vedere componentele sociale sau istorice ale semnului. la p r ile laterale ale camioanelor firmei pân la supradimensionarea de tip monumental pe fa ada sediului ( emblemele BELL sau IBM . Referindu-m la acel fenomen al alternan ei.

decen a modific rilor. de pild ale model rii în material plastic a unui semn minuscul. abund exemplele de embleme desenate voit naiv. asem n toare cu semnele gest din caligrafia chinez . Ca i în cazul Fiat-ului. ocante dar evocatoare. Alc tuirea grafic r spundea astfel gustului modificat de epoc dar i unor cerin e tehnologice mai severe. embleme “ un pic nebune “ . se mai descifreaz la ele chiar i pregnante “citate” din vigoarea plastic a semnelor lui MIRO . Peste ocean.I cânt rite. Ba chiar în spre anii ‘80 se manifest o anume frond . o gril constructiv ingenioas dar rece . primitiv. cu o prospe ime de necontestat . E de remarcat diferen a ocant între emblemele disciplinelor sportive de la Olimpiada de la Munchen . imagini relevând o manualitate plin de verv . lefuite prin nenum rate exerci ii plastice i unde calitatea presupunea un semn cu toate atributele estetice dar sincer.RETORICA SEMNULUI ICONO-PASTIC . spontan . de spontaneitate. În egal m sur . un curaj de interpretare aproape de insolen . deloc întâmpl tor. în colile de grafic de pe Coasta de Est i cea de Vest . ( revista PRINT – colec ia 1990 – 1999 ) 9 . La cele din urm avem de-a face cu stiliz ri gest . ( cel pu in pentru gustul nostru de acum ) cu rime plastice foarte strânse i siglele disciplinelor de la Olimpiada din Barcelona . executat f r nici un efort aparent . discre ia epur rilor nu au afectat credibilitatea prestigioasei firme. trasate spontan sau gravate anacronic dar emo ionant . cu o geometrie extrem de riguroas .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful