CURSUL: TEHNICI SI STRATEGII DE RELATII PUBLICE Lector univ.drd.

Valentin STANCU

2006 - 2007

Cursul nr. 1
1. IMAGINEA ORGANIZAŢIILOR – CONSIDERAŢII GENERALE A devenit aproape un truism faptul că omenirea intră, începând cu sfârşitul actualului secol, într-o nouă eră - era informaţională. Zeci de mii de studii surprind această mutaţie, şi alte zeci de mii vor urma, dezvoltând noi concepte şi teorii pe măsura prefacerilor fără precedent prin care trece societatea umană. Deocamdată, era informaţională se profilează cât mai curând ca o promisiune a viitorului decât ca o realitate matură. Majoritatea cercetătorilor sunt de acord că până şi cele mai dezvoltate societăţi se găsesc încă în tranziţie către o nouă formă de organizare, cumulând laolaltă elemente ale vechii rânduieli şi ale celei emergente. Dar tendinţa de înnoire este evidentă. Unii autori vorbesc despre o evolutie care duce firesc la societatea informatională; altii preferă să se refere la o adevărată revolutie, care scutură din temelii rosturile epocii trecute. Însă indiferent de termenul folosit, este neîndoielnic că această tendinta îşi pune amprenta pe absolut toate domeniile omenescului. Consecinele implicite ale trecerii la societatea informatională au fost şi sunt discutate de numeroşi gânditori. Astfel, în 1983, Luigi Dadda1 susţinea: “Asistăm cu toţii la o evoluţie a modului nostru de a produce, de a comunica, de a trăi, o evoluţie atât de rapidă încât este numită postindustrială. Ea este provocată de un complex de factori culturali, sociali, economici, ştiinţifici, tehnologici, dintre care ultimii se impun cu o forţă covârşitoare. Toate categoriile sunt implicate, dar una se impune, şi anume aceea legată de generarea, culegerea, transmiterea, elaborarea şi răspândirea informaţiei”. În studiul intitulat “De la silex la siliciu”, Giovanni Giovannini, preşedintele Federaţiei Italiene a Editorilor de Ziare (FIEG), pune problema într-un mod similar: “După era agricolă şi cea industrială, intrăm acum în era «informaţională». Înţelegerea a ceea ce se întâmplă în prezent este îngreunată de o primă caracteristică, şi anume creşterea complexităţii în toate domeniile: social, politic, cultural, industrial, ştiinţific. Avem impresia că este în curs o adevărată «mutaţie», că organismul «societatea umană» generează un organism cu totul nou. Şi aceasta are loc concomitent cu o creştere a bunurilor materiale esenţiale noii construcţii, dar, mai ales, cu o creştere fantastică a fluxurilor informative menite să configureze o structură nouă şi mai puternică”.2 Datorită faptului că societatea informaţională se găseşte încă într-un proces de structurare specifică, încercarea de a-i surprinde dimensiunile definitorii apare ca o întreprindere temerară şi, posibil, sortită eşecului. Dificultăţi încă şi mai mari presupuse de acest demers sunt generate de limitele modelărilor teoretice cu care se operează în prezent. În ultima jumătate de secol, paradigma Odobleja - Wienner s-a transformat din posibil teoretic în real acţional, determinând mutaţii incredibile în gândirea şi practica ştiinţifică. Dar la ora actuală această abordare e pe cale să fie depăşită, noi interpretări venind să modifice sistemul de referinţă teoretic al umanităţii. Un astfel de model ar putea fi şi cel al procesualităţii organice, care priveşte omul şi comunităţile umane drept procesoare de informaţie / semnificaţie şi energie, self-formative şi reproductibile. Conform acestei teorii, fiinţarea este “expresie şi produs al conexiunilor posibile între procesări informaţionale şi procese energetice”. Modelarea pleacă de la ipotezele că “nu
Luigi Dadda, în “Media duemila”, nr. 1, Torino, 1983, p. 17. Giovanni Giovannini & colectiv, "De la silex la siliciu - Istoria mijloacelor de comunicare în masã", Editura tehnicã, Bucureşti, 1989, p. 14-15
2
1

2

este posibilă completa detaşare a proceselor energetice de procesările informaţionale”, că “orice procesare îşi generează prin propriile consecinţe, condiţiile dezorganizării ei, iar procesele dezorganizate sunt generatoare de condiţii favorabile emergenţei altor procese organizate”1. Dacă un astfel de model sau altul similar vor fi validate de ştiinţă, implicaţiile sociale vor fi imense, descurajând, ab initio, orice încercare de a contura o imagine exhaustivă a societăţii informaţionale. De asemenea, în studiul prezent ne vom rezuma la abordarea sistematică a gestiunii imaginii organizaţiilor prin activitatea de relaţii publice. Imaginea unei organizaţii este obiect de patrimoniu2, fie că este moştenită (de exemplu imaginea firmei britanice Rolls Royce, ce a traversat nealterată mai multe decenii în secolul nostru, fiind în tot acest timp un puternic factor de promovare, pe piaţa mondială, a produselor firmei), fie că este inclusă în totalitatea bunurilor organizaţiei (imaginea firmei Coca-Cola este considerată ca fiind mai valoroasă decât ansamblul mijloacelor fixe ale giganticului transnaţional), fie că este apreciată ca o dimensiune nematerială, subiectivă, dar care poate fi apreciată în bani, întrucăt are valoare de piaţă. Ca obiect de patrimoniu, imaginea se gestionează / administrează la fel ca orice alt bun patrimonial al organizaţiei, indiferent de natura acestuia. Perioada actuală - în care imaginea a devenit un aliment cotidian al sensibilităţii, al inteligenţei şi ideologiei noastre (conform Jacques Ellul, La parole humilieé, Paris, p.s.) amplifică şi facilitează creşterea exponenţială a utilizării mijloacelor de acţiune asupra reprezentărilor oamenilor, meritând pe deplin caracterizarea de “civilizaţie a imaginii” pe care i-o face Rene Huyghe. Se impune precizarea că, în accepţia noastră termenul “imagine” nu se referă, restrictiv, la reproducerea materială a unei realităţi date, ci la un atribut al vieţii psihice bazat pe capacitatea psihicului uman de a construi reprezentări mentale - determinant în relaţia comunicaţională. Se poate afirma, deci, că imaginea “poate să influenţeze puterea de decizie a unui individ sau a unei colectivităţi3 “, întrucât, aşa cum arăta Jacques Le Goff în prefaţa volumului său "Imaginarul medieval", de-a lungul istoriei, “viaţa omului şi a societăţilor, sunt legate în egală măsură de imagini, ca şi de realităţi palpabile. Imaginile despre care este vorba nu se limitează la cele întruchipate în producţiile iconografice şi artistice, ci se extind şi la cele din universul imaginilor mentale”. O imagine bună a organizaţiei are o influenţă covârşitoare asupra reuşitei în afaceri. Versus, o imagine negativă afectează, uneori de o manieră incredibilă, succesul organizaţiei. Acest fapt este bine înţeles de experţii tuturor firmelor de succes din lume. Un exemplu concludent poate fi acela al firmei Krupp, ce a moştenit în urma primului şi, îndeosebi, al celui de-al II-lea război mondial, o imagine extrem de negativă. Strategia prin care firma şi-a ameliorat (răsturnat) imaginea este prezentată continuare.

Lucian Culda, Procesualitatea socialã, Editura Licorna, Bucureşti, 1994, p. 13 Patrimoniu - totalitatea bunurilor moştenite de cineva de la pãrinţi, înaintaşi; totalitatea bunurilor care aparţin unei colectivitãţi; totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cuiva şi care pot fi evaluate în bani, conform Mic Dicţionar al Limbii Române, Edit. Ştiinţificã, Bucureşti, 1974. 3 Camelia Bacos, "Rolul imaginii asupra mentalitãţilor colective", în Societate & Culturã, Noua Alternativã, nr. 3, p. 23
2

1

3

ultimul proprietar. tot ce se petrece la Krupp e comentat pe larg de presă. Câştigarea simpatiei opiniei publice. şi-a propus două teme de cercetare: 1. Tonul general a fost. mai întâi dezordonat. Mijloace: ţinând cont de faptul că firma aparţine industriei bunurilor de echipament – deci numărul celor de care depinde opinia despre ea şi hotărârea de a-i achiziţiona produsele era relativ mic (sub un milion. savanţi şi literaţi -. Graf ZedwitzArnim. În acest scop.Studiu de caz Strategie pas cu pas de gestiune a imaginii unei firme aflată în situaţie de criză de încredere Ţara: R. Alfried Krupp l-a investit pe Berthold Beitz cu puteri depline. a faptului că. Politica a început în 1953. 2. de exemplu. anunţul publicat de Krupp într-o ţară a CAER. din punct de vedere tehnic. la început. Oprirea producţiei de armament (desfiinţarea liniilor de fabricaţie). În 1953.strategia adoptată s-a bazat pe două elemente: • efectul surpriză. Organismul: Compania Krupp. în loc de şine de cale ferată maşini-unelte. în folosul noii imagini. 2. întrevederi cu conducătorii ţărilor socialiste etc. Germană. oameni politici. producţia era esenţial orientată spre fabricarea oţelului şi industria grea. Astfel. cu formatorii de opinie .F. au început să apară elementele unei noi imagini a firmei. prin personalitatea şi activităţile fiecăruia.. noţiunilor de duşman şi de tunuri. întrevederi etc. în toată lumea). Situaţia de plecare: La sfârşitul celui de-al doilea război mondial numele Krupp “nu mai suna bine”. uzine petrochimice şi centrale nucleare. • acţiunea intensivă. loc la numeroase comentarii din partea presei. • exploatarea. Alfried Krupp. de multă vreme. fiind asociat. şi de data aceasta. Pe de altă parte. pe plan politic. el a încarnat “noua imagine Krupp”. s-au pus la punct: • o politică sistematică de discuţii.datorită fostei imagini negative . în cursul cărora motivaţia era mereu expusă ca bază a noii politici comerciale. Prezentarea firmei Krupp ca o companie modernă din toate punctele de vedere. Scăderea producţiei de industrie grea şi trecerea la o producţie mai modernă (care să aibă valoarea cea mai ridicată per kg). Obiective: Departamentul “informare” însărcinat cu relaţii publice şi stabilirea noii imagini a întreprinderii. prin intervenţii personale la Conferinţa pentru Comerţ Mondial de la San Francisco. pentru crearea acestei noi imagini în mediile politice şi industriale cele mai influente. politică dusă nu numai de împuternicit ci şi de echipa Departamentului “Informaţii” . Realizată de: Departamentul de Informare al companiei G-V. de incertitudine .în special de conducătorul ei . la eşalonul cel mai înalt al ierarhiei firmei. şocul produs de descoperirea unei imagini Krupp total diferită de cea obişnuită.prin numeroase conferinţe de presă şi contacte cu ziarişti şi personalităţi din întreaga lume. a luat câteva hotărâri fundamentale: 1.apoi. Numele lui Alfried Krupp şi Berthold Beitz au dat. 4 . Iată.jurnalişti.

Analizând cu 5 . deci e preferabil să coopereze. epidemii. înainte. Orice criză. înţelegerea şi sprijinul publicului propriu (angajaţi. .să desfăşori o activitate profesionistă de relaţii publice (public relations) prin care să obţii încrederea. segmente de public ce interesează organizaţia). în cele din urmă. în spirit de prietenie şi spre binele lor reciproc. apărută undeva în lume.Ungare şi a R. strategia a continuat prin: • o politică de vizite la reşedinţa familiei Krupp şi în atelierele companiei. simpatia. a unei munci în comun. ca o campanie de publicitate aproape gratuită. . ne afectează şi pe noi. înseamnă mai mult decât a trăi unul lângă celălalt. Neîncrederea generală a scăzut pe măsură ce motivaţia reală a firmei a fost expusă. Toate popoarele simt nevoia unei vieţi liniştite. numele companiei avea co-notaţiile “distrugere” şi “moarte”. pur şi simplu. Industria R. parteneri.Germane pot. ca să nu mai existe foamete. au fost vernisate expoziţii internaţionale de artă. să contribuie la construirea unui viitor paşnic pentru întreaga lume.” Acest anunţ. În acelaşi timp. Aşa cum urmează să demonstrăm. ci în întreaga lume şi a fost reprodusă în întregime de agenţiile de presă americane. Fiecare din noi putem să ne aducem contribuţia. Distanţele se micşorează. A trăi împreună.P. este absolut falsă premisa potrivit căreia o activitate susţinută de public relations şi o agresivă campanie publicitară pot suplini un management defectuos. pusă în valoare. penurie de locuinţe.să desfăşori o agresivă campanie publicitară. a devenit absolut convingătoare. Pe când. Rezultatele: din aceste “pietricele de mozaic” a fost compusă o imagine care. a provocat vii discuţii. astfel. şomaj. În acest punct al expozeului ne simţim datori să notăm că este o iluzie să se creadă că “a face lucruri bune” (în sensul de practicare a unui management înalt performant) aduce automat şi recunoaştere (notorietate) publică a imaginii de marcă a organizaţiei. Efectul de surpriză a funcţionat deci. cel puţin o dată pe an. Dacă aveţi îndoieli cu privire la valabilitatea acestei ultime aserţiuni gândiţi-vă la faptul că principalii dumneavoastră concurenţi se comportă după logica sloganului “să faci lucruri bune şi să spui cu tărie acest lucru”. KRUPP creează valori pentru întreaga lume. a coexista. Această iniţiativă remarcabilă a demonstrat nu numai spiritul de mecenat al companiei ci şi bunăvoinţa ei faţă de ţările a căror artă a fost. acţionari. opinia publică a început să vadă în KRUPP o contribuţie adusă reconstrucţiei păcii şi vieţii. O parte din reşedinţă a fost transformată în sală de expoziţie unde. Trăiesc legaţi unul de celălalt. care a costat foarte puţin. • anunţuri şi filme documentare. Aceasta este convingerea companiei KRUPP. Între timp. în sensul practicării unui management extrem de performant.“Vecinătatea creează legături Vecinii au mare nevoie unul de celălalt. printr-o strânsă colaborare. Imaginea organizaţiei se poate gestiona în cel puţin trei moduri: .să faci lucruri bune.F. cele trei domenii vor trebui să coabiteze în armonie pentru a genera succesul organizaţiei. nu numai în mediile universitare din ţările în cauză.

experienţe sau presupuneri (aşteptări). Lăzărescu scrie: 6 . atingerea obiectivelor şi. Acest lucru nu este. suficient pentru imaginea celor două companii rivale. Coca-Cola. culturale. grup social sau segment de populaţie şi-o formează despre un produs sau serviciu. furnizează produselor sale o imagine asociată cu tinereţea. cele două companii au început să descopere că sponsorizarea unor evenimente speciale cum sunt cele sportive (sau orice eveniment puternic mediatizat la TV şi care se adresează segmentului de public care le interesează) pot deveni un mijloc eficient pentru promovarea unui produs sau imaginii de marcă a firmei. De aceea. În sensul menţionat. în direct. Bineînţeles că evenimentele sportive mondiale nu pot fi sponsorizate de două firme producătoare de băuturi răcoritoare. presupunând un grad mare de complexitate. a mărcii produselor sponsorului şi. prin generalizare. dorinţa de a fi cel mai bun. ştiinţa care se ocupă de studiul imaginii s-a conturat ca disciplină ştiinţifică abia în urmă cu un deceniu. Pepsi-Cola. Dar sponsorizarea unor acţiuni sportive. atitudini. trupele pop şi rock. Dan A. instituţii / organizaţii sau orice fenomene sau obiecte. ambele investesc enorm în acţiuni de promovare şi relaţii publice. Administrarea imaginii este o activitate mult mai elaborată. nu poate fi şi nici nu este singura modalitate de gestionare a imaginii. Pepsi l-a sponsorizat inclusiv pe starul Michael Jackson. în urma unui management extrem de performant. însă. practicienii utilizându-l. de aceea. o marcă sau o întreprindere. în cel mai important. Cu toate că preocuparea pentru gestiunea propriei imagini datează din cele mai vechi timpuri. Conceptul de imagine este utilizat de aproape treizeci de ani de vocabularul comercial pentru a defini REPREZENTAREA pe care un individ. Conceptul de imagine de marcă s-a răspândit. prejudecăţi. a Jocurilor Olimpice şi a altor evenimente sportive importante. pur şi simplu să fii numărul unu (cel mai bun). Aceste două acţiuni de sponsorizare demonstrează cum poate deveni sponsorizarea un instrument eficace de făurire a imaginii. să exemplificăm cu acţiunile a două mari şi foarte cunoscute firme americane: Coca-Cola şi Pepsi-Cola. punând accentul în mod unilateral pe o latură sau alta a activităţii dumneavoastră şi neglijându-le pe celelalte. În termeni de specialitate acest transfer de imagine se numeşte “efect hallo”. elitismul. Prin IMAGINE se înţelege reprezentarea care s-a format ca o sumă de credinţe. În al doilea rând pentru că evenimentul asigură difuzarea. în cazul Jocurilor Olimpice. vitalitatea. veţi fi în situaţia de a nu putea susţine competiţia. respectiv “credibilitatea străzii”. sponsorul Cupei Mondiale. a ales domeniul muzical ca mediu de sponsorizare. Pepsi sponsorizează concerte importante. După cum se ştie. opinii. În acest sens. În primul rând pentru că sunt urmărite de miliarde de oameni din toate ţările lumii. pentru a desemna toate celelalte forme de imagine. Relativ recent. De exemplu. spiritul de camaraderie sportivă.atenţie această afirmaţie veţi descoperi că. iar starurile rock au dat firmei o imagine deosebită. ambele produc băuturi răcoritoare de o foarte bună calitate. evenimentul în sine creează imaginea produsului prin asocierea acestuia cu evenimentul. sănătatea. la grupe de persoane sau în cadrul opiniei publice asupra unei persoane fizice sau juridice. sociale etc. firma rivală.

1 Dan A. în sfârşit. marketing-ului economic. multidisciplinară. 4 (301). “imagologia este un domeniu al psihosociologiei care se ocupă cu studierea ştiinţifică. autoimaginea personalului instituţiei. “Imagologia .m.o nouã disciplinã de graniţã”. cea de-a doua limitează aria de cuprindere a imaginii şi imagologiei la reprezentările pe care o comunitate etnică naţională şi le-a format despre o altă comunitate etnică.d. organizaţii. notăm. Or. distală şi proximală. se acceptă. Conform dicţionarului de psihologie. simultan. ecologiei umane şi ingineriei sociale. ce se formează la confluenţa psiho-sociologiei. În context.Revista de psihologie a popoarelor).ideologice larg răspândite de către mijloacele de comunicare în masă”. dacă prima definiţie aduce imagologia strict în zona istoriei. termenul de imagine de marcă al “ROMEXPO” şi mai puţin reputaţia “ROMEXPO”. atitudinii. dar mai ales prin intermediul produselor cultural . imagologia a avut. potrivit opiniei generale aceasta permite o creştere a eficacităţii comerciale şi de afaceri în general. imagologia foloseşte precumpănitor datele puse ei la dispoziţie de către paremiologie . Magazin istoric nr.“Constituită. Lãzãrescu. subliminară etc. obiectul de studiu al imagologiei (…). antropologiei şi paremiologiei. virtuală. Disciplină de graniţă prin excelenţă. serviciu sau produs. logicii. O imagine se formează progresiv. interdisciplinară. Acolo a funcţionat o subsecţie . imaginea produselor sau serviciilor oferite.n. opiniei. filozofiei. în cadrul căreia se publica importantul periodic Revue de la Psychologie des Peuples . Specialiştii în publicitate au înţeles de mult rolul determinant jucat la nivel comercial de către “imaginea de marcă”. publicitate. precum şi prin satisfacţia obţinută în urma utilizării serviciilor şi produselor. acţionând atât asupra ofertei cât şi a cererii de produse şi servicii. Astfel.) pe care si-a format-o în decursul timpului o comunitate etnică naţională asupra altei (altor) naţiuni sau naţionalităţi. IMAGINEA DE MARCĂ s-a substituit în mod treptat “reputaţiei” unei instituţii. imagologia este o ştiinţă socio-umană de graniţă. în luna septembrie 1985. în mai multe centre ale planetei. că ambele definiţii şi interpretări suferă de limite serioase. mai cu seamă în Statele Unite şi în Franţa (în speţă la Universitatea din Caen. de pildă. semioticii.prezidată de cunoscuta savantă franceză Helene Arhweiller. imaginea managerului cu privire la proprii angajaţi sau la serviciile şi produsele pe care instituţia / organizaţia le oferă ş. Fără a mai insista asupra definirii corecte a conceptului imagologie. în cadrul celui de-al XVI-lea Congres internaţional de ştiinţe istorice. Imaginea mai poate fi deformată pozitiv.disciplină care se ocupă cu studiul proverbelor”1. prin reprezentanţi. prin ceea ce spun cumpărătorii despre ele. antropologiei. imaginea unui serviciu din cadrul instituţiei. la Stuttgard. În mod firesc există mai multe categorii de imagini: imaginea instituţiei. În acelaşi timp poate exista o reprezentare generală a instituţiei / organizaţiei şi numeroase sub imagini. aprilie 1992 7 . judecăţii şi imaginii globale (reprezentare. paremiologiei. apropiată derealitate. construită pe un teren în care se încrucişează datele antropologiei cu acelea furnizate de istoria universală. filologiei. deformată negativ. din comentariile personalului instituţiei / organizaţiei. a percepţiei. prilejul să-şi omologheze statutul ca disciplină socială autonomă. în treacăt. sub influenţa contactelor directe.n. conform studiilor lui Serge Moscovici . imaginea managerilor. prin informaţiile obţinute din presă. de-a lungul anilor. specialistă în istoria Bizanţului .care avea drept temă imaginea celuilalt.a. precum şi altor discipline ştiinţifice.

a.U. iar Johnson and Johnson’s 32%. în timp ce Kellog’s a avut 41%.. precum şi cele de promovare pentru imaginea produsului sau serviciului oferit.Astfel. cât şi în multe colţuri ale lumii. Bătălia între imaginile instituţiilor / organizaţiilor. ei fumează sau beau o imagine.A. în toată lumea mărcile sunt ceea ce oamenii cunosc şi. A întrebat consumatorii cât de familiarizaţi sunt cu mărcile produselor respective şi cum apreciază aceste mărci. În acelaşi mod ei preferă un târg expoziţional în locul altuia.U. 8 . Acest fapt justifică acţiunile de relaţii publice pentru gestionarea imaginii de marcă a instituţiei. Porsche.A. o maşină în locul alteia ş. Firma a chestionat aproape 10. imaginea are un caracter esenţialmente subiectiv şi psihologic. de regulă. Mercedes-Benz. Cum se corelează acest fapt cu investiţia în relaţii publice (informare) şi publicitate? În 1990 Campbell’s a investit în relaţii publice (informare) şi publicitate astfel încât a acoperit 70% din notorietatea produselor sale.U. Când punctele au fost combinate pentru a evalua “puterea”. Sony.A. Arătând consumatorilor 800 de mărci de produse diferite.000 de subiecţi în S.A. A combinat apoi punctajul de la “nivelul de notorietate” cu cel de la “nivelul de apreciere”. Din acest punct de vedere se poate vorbi de “puterea imaginii de marcă”. cât şi în S. În Europa au fost Sony. intitulat studiu Landar. Campbell’s a fost marca cea mai apreciată. cei care au cea mai apreciată imagine şi cele mai importante vânzări sunt cei ce investesc cel mai mult în promovarea imaginii de marcă (relaţii publice şi publicitate). cum ar fi. de cele mai multe ori. Coca-Cola şi Kodak au avut ambele 40% notorietate. decât marca B? Un studiu de caz.atât în S. un televizor în locul altuia. Studiile asupra pieţei atestă că. fabricile. Cu alte cuvinte. dar şi ce gândesc cumpărătorii despre ele .U. a hotărât să afle nu numai în ce măsură consumatorii cunosc principalele mărci. Coca-Cola a apărut în frunte atât în lume. produse etc. de exemplu. În cadrul studiului efectuat în 1990 în Japonia. Landar a aflat că punctajul “nivelului de notorietate” plasează Rolls-Royce. iar supa Campbell’s a fost a doua în S. mărcile sunt de fapt mai valoroase decât elementele palpabile. Cum se ajunge la această situaţie? Cum ajunge marca A dintr-o categorie de produse să fie dorită de mai mulţi consumatori. încearcă să expliciteze acest lucru. aşa cum arătam. Japonia şi Europa Occidentală. Studiul Landar O firmă din San Francisco specializată în managementul mărcilor şi profilul Companiilor. Dar în S. cei care sunt fideli anumitor produse sau servicii nu le pot deosebi de altele similare şi. Landar Associates. în calitate de consumator. Levi’s 26%. Deci factorul “imagine” poate fi esenţial în determinarea cererii de servicii. Hollmark’s 39%. Aceasta pentru că.m. Porsche şi Rolls-Royce. Fiecare din aceste mărci au fost şi sunt liderul vânzărilor din categoria lor. produselor şi serviciilor oferite este cel puţin la fel de importantă ca şi calitatea acestora din urmă.A. Mercedes-Benz. Rolex şi BMW în frunte.d. Landar a făcut două evaluări. Pentru proprietarii de companii. cumpără. Mărcile sunt ceea ce întreprinzătorii care îşi extind firmele cumpără.U. obţinând evaluarea “puterii imaginii” mărcii respective.

alături de cuvânt. prin comunicare verbală. Camelia Bacos2 subliniază că atunci “când vorbim de imagine trebuie să avem în vedere faptul că ea nu reprezintă doar o reproducere materială (după o tehnică anume) a realităţii: afişe.).constituie fundamentul opoziţiei repetate dintre indivizi şi grupuri în chestiuni fără legătură între ele. a unor obiecte sau fenomene din realitatea obiectivã. Sergiu Tămaş sesizează importanţa "hărţilor mentale": “Reprezentările geopolitice ale celor care fac istoria. 23 3 Thomas Sowell . informaţii de presă.)”. O atenţie mai mare acordată argumentelor de fiecare parte dezvăluie faptul că cele două părţi judecă lucrurile pornind de la premise fundamental opuse. El scrie: “Unul din aspectele ciudate referitoare la opiniile politice este cât de des aceiaşi oameni se plasează pe poziţii opuse în diferite probleme. Subiectele în sine pot să nu aibă o legătură intrinsecă. una dintre pârghiile care. dar şi indirect.“Rolul imaginii asupra mentalitãţilor colective ” în Societate şi Culturã. Mic dicţionar al lb. William Morrow and Company. Cauzele sunt multiple. Cu alte cuvinte. În sensul menţionat. Imaginile puternice sunt esenţiale pentru reuşită în cultura americană.Concluzia şi implicaţiile sunt la îndemână: consumatorii sunt copleşiţi de multitudinea mărcilor şi a mesajelor mass-media. (…) Între lumea subiectivă în care este elaborată acţiunea politică şi lumea obiectivă în care are loc această acţiune nu există în mod obligatoriu o concordanţă în toate privinţele. Ei au imagini diferite despre lume. imaginile lor despre lumea în care trăiesc pot fi corecte sau eronate. Pornind de la alte premise.A conflict of vision.ns. Aceste premise diferite . evocate mintal . aceleaşi feţe familiare pot fi găsite confruntându-se de pe poziţii opuse politic. Totuşi.(sbl.Imagine senzorialã (vizualã. Anumite distorsiuni sau imagini complet false pot lua locul realităţii. ns. respinge acele imagini care sunt greu de cunoscut şi înţeles. inc New York. 2 Camelia Bacos . Thomas Sowell ajunge la aceeaşi concluzie. În accepţia sa cea mai simplă imaginea este reprezentare1.cf. imagini de televiziune etc.”3 Ocupându-se de domeniul geopoliticii.) Ar fi bine să putem spune că ar trebui să ne dispensăm de imagini şi să lucrăm doar cu realitatea. Dar aceasta ar fi cea mai utopică imagine. nr. Aceste imagini au semnificaţii clare. reproduceri cartografice. 1 9 . passim.adesea implicite . Se întâmplă prea des ca să fie o coincidenţă şi prea necontrolat ca să fie un plan. Consumatorul se orientează către imagini familiare şi bineînţeles. politica monetară sau învăţământ. române Ed. Realitatea este mult prea complexă ca să fie înţeleasă de orice minte dată. fotografie sau imagine filmică. 3/1992 p. Ştiinţificã. Imaginile sunt ca nişte hărţi care ne ghidează printr-o junglă de complexităţi uimitoare… Imaginea este modul nostru de a percepe cum funcţionează lumea… Există tot atâtea imagini câte fiinţe umane. ceea ce echivalează cu ceea ce se înţelege în germană prin Reprezentare . Important este faptul că (…) aceste imagini sunt mai mult decât o «oglindire» a realităţii. Bucureşti 1974. Ele ajung să funcţioneze ca un fel de viziune asupra lumii. Ele vor deveni predominante şi în România. dacă nu mai multe şi mai multe imagini pot corespunde unui fapt dat. auditivã etc. Formarea acestor imagini mentale (reprezentările geopolitice) sunt rezultatul contactului cu realitatea fizică direct. ci este un atribut al vieţii psihice. Ele pot varia de la cheltuieli militare la droguri. determină comunicarea dintre indivizi şi care se bazează pe capacitatea psihicului uman de a-şi construi reprezentări mentale (sbl. congruenţa dintre mediul subiectiv şi cel obiectiv nu se produce întotdeauna automat.

numit Mihai. Un constructor de drumuri şi poduri va remarca faptul că drumul este prost construit. În temeiul acestor reprezentări geopolitice. la vizibilitatea sau nonvizibilitatea indicatoarelor de circulaţie şi va căuta explicaţia cauzală într-o defecţiune mecanică şi dacă şi identifică o atare defecţiune. explicaţia accidentului este gata fabricată. Reprezentările geopolitice şi «hărţile mentale» care le corespund sunt inevitabil diferite în funcţie de propriile lor «imagini» sau «hărţi mentale». şi R. români de-ai săi. cancelarul marelui duce de Toscana. de formaţie militar rezultă că “… ordinea a fost următoarea: în frunte mergea principele ţării Româneşti. reprezentări generate de sisteme de referinţă diferite. Astfel. şi poate şi o mie de archebuzieri români călare şi alţii călare cu suliţe de aruncat. Aceste «hărţi» sunt folosite de câte ori o persoană ia decizii politice. şoferul nu s-a odihnit suficient înainte de a se urca la volan. Rudolf Carnap întreabă cu aparentă candoare: şi. observă acelaşi lucru în două modalităţi total diferite. 2. Ambele scrisori relatează aspecte din aceeaşi campanie militară a voievodului român Mihai Viteazul (campania de la Tîrgovişte. Scrisoarea lui Filippe Pigafetta către Belizar Vinţa. şi toată pedestrimea de secui şi de saşi în număr de vreo 80 de steaguri etc.«Weltanschaunung». În construcţia paradoxului el se raportează la un banal accident de automobil şi.000. refoloseşte. logicianul Rudolf Carnap construieşte paradoxul ce îi va purta numele.500 de lăncieri unguri şi alţii. Gould P. prin care o persoană obţine. celălalt preot) imaginea redată este diferită: 1. 1995. Funcţie de sistemul de referinţă al fiecărui observator (unul militar. etc. p. prin empatie. de formaţie preot. Faptele la care facem referinţă sunt două scrisori (din perioada domniei lui Mihai Viteazul) respectiv: 1.Geopolitica. Din relatarea lui Giacomo Uniesi. care este cauza accidentului? Istoria românilor oferă şi ea exemple privind modul în care doi observatori. din 18 octombrie 1595.”. cu 1. configuraţia acestora va condiţiona conversia intereselor în proiecte geopolitice concrete. totuşi. reorganizează sau aplică în gândire şi acţiune informaţii despre mediul geografic. fapt ce i-a distras atenţia etc. Raportul lui Giacomo Uniesi din ordinul iezuit către superiorul de la Sfânta Barbara din Cracovia. În consecinţă cadrul cognitiv pe baza căruia operează factorii decizionali din sfera politicii reprezintă o succesiune de «hărţi mentale» despre spaţiile geografice şi raporturile de putere supuse analizei. un psiholog va căuta şi identifica cauze de natură subiectivă. a avut o ceartă în familie. ele servind ca sisteme de orientare cu funcţii anticipatoare. Bucureşti. Din relatarea lui Filippo Pigafetta. Jucându-se pe aceste reprezentări diferite. În cazul oamenilor politici. Editura Antet. Un poliţist se va raporta imediat la respectarea sau nerespectarea regulilor de circulaţie. care păreau cam 2. nu permite scurgerea apei. identifică explicaţiile cu privire la cauzele accidentului oferite de diferiţi experţi. având sisteme de referinţă diferite. este alunecos. se constituie anumite «hărţi mentale» privind zonele geopolitice în litigiu. White consideră o «hartă mentală» drept o structură mentală ordonată. post Călugăreni). 2. dar în continuă adaptare.”1 Sesizând acest fapt. codifică. 177-178 10 . rezultă că “… 1 Sergiu Tãmaş .

erau preocupaţi de organizarea lumii postbelice. " imaginea" despre acest teatru de operaţiuni militare a fost în aşa măsură deformată. 179 . remarcă faptul că Europa Centrală era privită ca «un detaliu». Până la urmă a învins "orientarea Roosevelt . pentru a înţelege cum se configurează o anumită poziţie geopolitică. organizaţia identifică şi ţine seama de sistemele de referinţă ale grupurilor (persoanelor) ţintă pentru adecvarea masajului şi. dorind să se asigure ţărilor din Europa Centrală o stare de independenţă. a semnalat imprecizia cu care politica americană percepea zona Europei Centrale. care opera cu «hărţi mentale» defavorabile ţărilor din Europa Centrală. dorind să inducă la publicul care o interesează o imagine (reprezentare) adecvată scopurilor sale. în timp ce era consilier al Administraţiei Wilson. care. acest fenomen poartă numele sugestiv “o singură voce”.” Din cele două relatări mai observăm că. Roosevelt la Conferinţa de la Teheran din noiembrie 1944. În practica relaţiilor publice.Prealuminatul Principe aşa s-a pregătit pentru ciocnirea cu Sinan Paşa: în ziua de 16 octombrie s-a spovedit şi s-a cuminecat. înainte de a se urca pe cal. încât George W.180 11 . Fenomenul ca atare. totodată. s-a îngrijit să fie binecuvântată de nunţiul apostolic armura înainte de a se îmbrăca.Hull". Astfel. nu numai asupra persoanelor oficiale.) să aibă şi să difuzeze acelaşi tip de imagine despre organizaţie. 1965) că. publicitate. 1 Sergiu Tãmaş . minimalizând problematica Europei Centrale. Aceste "unghiuri de abordare" diferite rămân la fel de valabile şi în zona politicii şi a oamenilor politici.ibidem. p. analizând poziţia adoptată de Franklin D. având consecinţe semnificative. a cerut binecuvântarea cu genunchii plecaţi etc. (…) Roosevelt şi Hull. Sergiu Tămaş remarcă: “Importanţa «hărţilor mentale» în fundamentarea politicii externe şi militare a unui stat rezidă în faptul că «marile strategii» sunt opera oamenilor politici. cunoscutul comentator politic Walter Lippman nota ("Public Opinion". dar şi asupra întregii populaţii. va fi analizat în capitolul dedicat practicii relaţiilor publice pentru gestionarea coerentă a imaginii organizaţiei. Anglia. Efectele unor «hărţi mentale» necorespunzătoare realităţii sunt amplificate astăzi de televiziune şi alte mijloace mass-media.”1 Din perspectiva gestionării imaginii de marcă a organizaţiilor. atitudinile şi opiniile personalului angajat etc. având imagini (reprezentări) diferite despre lume. Brall constata că americanii «navighează» folosind o hartă distorsionată . având un puternic şi multiplu impact. Cât de fiabile sunt asemenea «hărţi mentale» pentru diplomaţi şi militari ? Sunt complete sau parţiale ? Deschid aceste imagini calea rezolvării unor probleme sau ridică obstacole? Deci. În timpul conflictului militar din Vietnam. cu care fiind îmbrăcat în public. este necesar să cunoaştem modul de constituire şi funcţionare a acestor «hărţi mentale». Harriman a fost de altă părere. O constatare asemănătoare se regăseşte la Warren Kimball. în timpul primului război mondial. aspectele relatate au o importanţă metodologică deosebită.asemănătoare cu una desenată de un cartograf medieval . se va preocupa ca multiplicatorii de imagine folosiţi (comunicare de tip “public relations”.în care Vietnamul apare ca un continent mare aşezat chiar lângă coastele Statelor Unite şi ameninţând existenţa sa naţională. cele două personaje extrag din realitatea percepută doar ceea ce pare a avea semnificaţie pentru ele şi grupul căruia îi aparţin. URSS şi China). În legătură cu acest subiect. pe care si-o reprezentau ca o ordine supravegheată de "cei patru poliţişti" (SUA.

format din toate conceptele de bază rezultate din prelucrarea cunoştinţelor acumulate în decursul vieţii şi reţinute în memorie.atât în cazul vizibilităţii proximale cât şi a celei distale .a. angajaţi şi foşti angajaţi ai organizaţiei. fiind dependentă de poziţionarea individului în spaţiul social şi de sistemul lui de referinţă şi un câmp al vizibilităţii distale (mijlocite / mediate).m. poate fi asemuită cu un ecran pe care se reflectă (direct sau mediat) fenomenele exterioare. În acest sens. informaţiile sau deciziile cu care suntem confruntaţi. Ei pot fi multiplicatori de imagine pozitivă sau negativă fapt ce determină organizaţiile să adopte politici coerente de imagine în raport cu / şi prin intermediul acestora. imaginea unei organizaţii se realizează în două câmpuri: un câmp al vizibilităţii proximale (nemijlocite). care ne determină să avem o anumită imagine despre subiect. chiar dacă nu ne dăm seama de acest lucru. acest sistem de referinţă. Reprezentate grafic. practicate de structurile de relaţii publice. dar accesibil prin intermediul unui mijloc (media).un bun vecin” ş. în care realitatea unei organizaţii este percepută în mod direct. În acest sens. vizibilitatea proximală (nemijlocită) şi cea distală (mijlocită) se prezintă astfel: Construcţia reprezentării . sociologul Abraham Moles susţine că fiecare dintre noi are un sistem de referinţă. În seria acestor media.a. În acelaşi timp nu pot fi excluşi de la calitatea de media alţi mijlocitori: clienţi. care îl depăşeşte pe primul.Raportată la percepţia realităţii. zvonurile ş. de către un individ sau un grup social.d. având practic dimensiuni reduse.se realizează prin raportarea obiectului sau subiectului percepţiei la sistemul de referinţă al persoanei sau grupului ce realizează această percepţie. prin simţuri. din prejudecăţile pe care ni le-a format. vecini ai acesteia. sunt de notorietate strategiile de comunicare de tipul “Organizaţia noastră . 12 . mijloacele de comunicare în masă ocupă un loc central. din opinii păstrate. inaccesibil în mod direct.

aceasta se reflectă în sistemul propriu de referinţă. opinii. o atitudine. atitudinile şi opiniile (figura de mai jos): 13 . determinaţi de sistemul propriu de referinţă şi caracteristicile proprii unei persoane. în urma “prelucrării” ei rezultă o opinie. gusturi. de gradul de cultură şi experienţa persoanei respective. principii. valori. Acest sistem de referinţă reuneşte elemente comune grupului respectiv (credinţe. Modelul american al referenţialului individual şi de grup se prezintă sub forma a trei cercuri concentrice. mai bogat sau mai sărac. acest “ecran” s-ar prezenta ca în figura de mai jos: Acest “ecran” este mai mult sau mai puţin dens. Un sistem de referinţă comun au şi grupurile sociale. în funcţie de cunoştinţele acumulate. atitudini. în general o “imagine” ce determină o acţiune. norme. de nivelul intelectual.Schematic. stereotipii etc. reprezentând credinţele. În momentul în care suntem confruntaţi cu o “situaţie stimul”. precum şi cei externi (informaţii recent primite privind o situaţie concretă ce pot fi întărite de argumente ce ne sunt adresate sub diferite forme). Este evident că la proces participă două categorii de factori: cei interni.). mai ordonat sau mai puţin ordonat.

jucând cele patru criterii referenţiale cu câte doi indicatori de imagine (bivalenţi) pentru fiecare criteriu. obiect. mai ales în grupuri. verbalizat. 1994) prin năzuinţa de a sistematiza. Vorbind de modul de lucru cu opiniile. stiluri împărtăşite de o populaţie. să încurajăm atitudinile pozitive. concepţia de sine. cochetează cu ştiinţificul dar şi cu imaginarul. Ele reconstruiesc realul. se sprijină pe "mărturii" ale subiectului. 116-117. atitudinile şi credinţele. de altfel. Au în compoziţie unele "zone obscure" ale vieţii cotidiene. p. să reprezentăm imaginea firmei “ROMEXPO” în raport cu publicul propriu: 1 Adrian Neculau . încrederea pe care noul venit o inspiră. observabil şi susceptibil de măsurare. reprezentări sociale (RS). Aceste patru criterii referenţiale sunt considerate puncte de reper în structura informaţiei despre noul venit de către instanţa referenţială care este grupul. dar depăşesc această "istorie poroasă" (Ferreol. răspunsul fiind cuantificabil prin timpul de reacţie. dar cel mai adesea indirect. Spre deosebire de opinii. uneori direct. atitudinea faţă de grup şi. ritualuri. RS se interferează în parte cu opiniile şi atitudinile. ceilalţi reactivează sau caută informaţii cu privire la statusul socio-economic. şi de atitudini. pe consideraţiile şi interpretările acestuia. Revista de cercetãri sociale. ele vehiculează. care stabilesc o relaţie între stimuli şi răspunsuri. "atingând" simultan stimulul şi răspunsul. nr. elementele nodale ale imaginii individului şi / sau ale organizaţiei. Deşi construcţii cognitive. Erving Goffman . inhibându-le pe cele negative şi să “construim liber” pe spaţiul opiniilor pentru că sunt extrem de fluctuante. Ele constituie. practici culturale. reguli. ezită între exactitudine şi aproximaţie. valori ce reglează relaţiile interpersonale. mediază între cognitiv şi afectiv. Adrian Neculau1 scrie: «Reprezentările sociale (RS) se alimentează din credinţele religioase. specialiştii americani recomandă să nu încercăm niciodată să aducem atingere credinţelor pentru că s-ar bulversa întreaga reprezentare. reface toate aceste informaţii lacunare.dezvoltãri actuale”. dar nu sunt atât de direcţionate ca acestea. din imaginarul cotidian. o cunoaştere (competenţă) socială ». Doise (1990) exprimă complet satisfăcător complexitatea raporturilor cu socialul: ele joacă un rol important în menţinerea raporturilor sociale. acţiune. organiza. respectiv. ele sunt fasonate de aceste raporturi. Pentru exemplificare. ele accentuează aici în aceeaşi măsură în care modelează acolo.întemeietorul şcolii dramaturgice în comunicare . reprezentările sociale sunt prizonierele socialului.consideră că în interacţiunile sociale. 4/95. RS basculează între percepţie şi social. când un individ nou apare.Definind imaginea şi referenţialul individual despre un fenomen. dar apelează şi la norme. care construiesc un răspuns manifest. 14 .“Reprezentãrile sociale .

Analizând tabelul de mai sus. În câmpul vizibilităţii distale percepţia se realizează de către media. Care dintre cele două firme vor fi preferate? Evident.căci aceştia apar în imaginile televizate. la limită. Ea are de ales între “ROMEXPO” 1 şi “ROMEXPO” 2. “ROMEXPO” este o organizaţie puternică. Faptul ca atare nu a rămas neobservat. rămâne la îndemâna consumatorului de realitate mediată posibilitatea de a alege între diferitele medii.1. Această încărcătură subiectivă a percepţiei mediate l-a determinat. Într-un articol adaptat după “America şi lumea” James R.000 de cuvinte… În această epocă imaginea înseamnă. practic. Astăzi. cu o concepţie arhaică. 2. media multiplică realitatea nou creată şi o distribuie grupurilor consumatoare de realităţi mediate. în al doilea caz avem de-a face cu o transmisie ce poartă cu sine atât schematizarea realităţii cât şi sistemul de referinţă al media. mai ales în ştirile de seară. În câmpul vizibilităţii proximale. politica naţională este determinată de mizeria kurzilor sau de înfometarea în masă a somalezilor . Este evident că şi în primul dar. Schlesinger scrie: “O singură imagine TV are un impact mai mare decât 10. Spre deosebire de observatorul din câmpul vizibilităţii proximale. la milioane de persoane (atunci când media este mass-media cu mare grad de acoperirea cererii de realitate mediată). prima imagine este foarte bună iar a doua foarte proastă. în condiţiile plurivalenţei mediilor. imaginea destinată consumatorului de realitate mediată nu este controlată de acesta ci îi este impusă. ce ignoră opinia publicului său şi nu se bucură de încredere.şi asta pentru că aparatele de filmat se află acolo”. Problematizând vom putea imagina situaţia în care o firmă extrem de importantă doreşte să participe la un târg sau să organizeze o expoziţie specializată. Media are capacitatea de a selecta evenimentele. Războiul etnic închide părţi întregi din fosta Uniune Sovietică. Aria de acoperire a cererii de realitate mediată poate varia de la câteva persoane (în cazul în care imaginăm posibilitatea ca o persoană să relateze altora despre organizaţia ce face obiectul reprezentării). propriului sistem de referinţă. interesul public se îndreaptă numai spre ele . cel ce schematizează realitatea şi extrage din aceasta numai ceea ce are relevanţă pentru propriul sistem de referinţă este persoana sau grupul ce percepe realitatea. aidoma observatorului din câmpul vizibilităţii proximale recrează realitatea. Dar nu numai Somalia şi Bosnia atrag atenţia. Concluzia la îndemână este aceea că în câmpul vizibilităţii distale. probabil. Acest fapt determină specialiştii în gestionarea imaginii de marcă a organizaţiei să procedeze la identificarea şi deschiderea tuturor canalelor de comunicare pentru ca reprezentarea pe care aceştia o construiesc şi o difuzează să ajungă la publicul ţintă. mai ales în sensibila zonă a politicii. După cum se poate observa. bătălia pentru a beneficia 15 . Înfometarea este un fenomen larg răspândit şi în Sudan. pe Marshall Mc Luhan să declare că “mesajul este media”. Evident. Media. Ea extrage din realitatea nemijlocită acele note ce i se par esenţiale şi care corespund propriilor clişee despre realitatea. televiziune şi politica externă este un subiect care apare tot mai des. Mai mult. Represiunile continuă în Timolul de Est şi India. De aici rezultă încă odată necesitatea politicilor de imagine a organizaţiei şi raţiunea activităţii de gestionare a imaginii acesteia. şi în Mozambic. firma nr. cu o concepţie modernă ce consideră că opinia publicului său este esenţială şi se bucură de mare încredere. cele două imagini pot fi. următoarele: 1. “ROMEXPO” este o organizaţie slabă. mai ales.

Acest fapt a generat în plan teoretic o serie de analize. ea este economică În alţi termeni. ci este un punct de vedere asupra acesteia. rapid. În sensul menţionat. uşor de manevrat etc. ea place. un anume mecanism de acţiune (exemplu propagandei dar şi al publicităţii)”1. în câmpul vizibilităţii distale există posibilitatea producerii reprezentării evenimentului fără acoperire sau cu acoperire faptică parţială. pentru că massmedia pot fi folosite în scopul evident de a impune un punct de vedere asupra realităţii. Şi aici apare una dintre consecinţele cele mai imprevizibile. atitudinea unui realizator. cu atât va fi mai diversificată imaginea pe care o vom obţine.de serviciile mediilor cu cel mai mare impact public este tot mai acerbă. robust. sau. temei al manipulării informaţional . diversificată şi accesibilă. poate fi sugerat ca în figura de mai jos: Diferenţa între cele două tipuri de imagine este făcută în funcţie de caracteristicile de calitate ale acestor componente care pot fi numeroase şi diverse. un serviciu oferit. devenind o realitate costisitoare. subliniind nivelul de diversificare a acestora. elegant. serviciile sau produsele sale. De exemplu. de la Daniel Boorstin la Rene Berger sau Jacgues Ellul. o marcă sau o întreprindere / organizaţie. oferă informaţii complete despre organizaţie. Acest fapt este luat în calcul de specialiştii în gestiunea imaginii organizaţiei care. Această “falsă realitate” care se substituie realităţii este punctul de vedere al unei comunităţi. într-o formă atractivă. ieftin. Camelia Bacos notează: “puterea de decizie asupra massmedia poate să determine imixtiuni flagrante în interpretarea realităţii. • dacă este puţin diversificată: o maşină bună. gradul de diversificare sau non diversificare. În fine. Grafic. Imaginea poate fi diversificată sau mai puţin diversificată. 1 Ibidem 16 . sau al unei părţi a comunităţii respective. Realitatea descrisă prin imagine nu se suprapune realităţii ca atare. imaginea de produs a unui automobil comportă elementele următoare: • dacă este foarte diversificată: confortabil. pur şi simplu. întrucât nu trebuie uitat că imaginea reprezintă un punct de vedere asupra realităţii. Aceasta este imaginea virtuală. cu cât dispunem de mai multe informaţii despre un produs. pe care se poate conta. privind relaţia dintre realitate şi “falsa realitate” creată de imaginile vehiculate de mass-media.imagologice.

a unei mărci sau a unei organizaţii se va distinge mai mult de celelalte imagini similare. a serviciilor şi produselor sale sunt complementare: Între ele funcţionează efectul HALLO. imaginile de organizaţie şi marcă se extind asupra produselor. a serviciilor şi produselor sale poate fi distinctă sau ştearsă (neclară). Cunoscând acest lucru. distinctă şi diversificată. când una dintre ele are o imagine pozitivă. ştearsă.Maniera în care se realizează acest lucru va fi exemplificată în capitolele următoare. Versus. cu atât ea va fi mai “personalizată”. la rândul lor. de la comportamentul 17 . o imagine neclară. iar cealaltă neclară. Imaginea unei organizaţii. în reprezentarea publicului ce optează pentru asigurări sociale. a mărcii. Imaginile unei organizaţii. experţii de relaţii publice recomandă politici instituţionale adecvate. ambele. Exemplificând (din perspectiva atingerii scopului organizaţiei) putem să ne imaginăm situaţia în care două firme au. astfel încât imaginea de produs sau serviciu se extinde şi asupra imaginii de marcă şi organizaţie iar. opţiunea publicului specific este uşor previzibilă. În această situaţie. De aceea. opţiunea pentru una sau alta dintre cele două firme este pur aleatoare. politicile de imagine trebuie să corespundă anumitor reguli pentru a asigura construirea şi dezvoltarea imaginilor distincte şi favorabile bunei percepţii (reprezentări). ca în figura de mai jos: Cu cât imaginea unui produs.

Bucureşti 1973. iar dacă nucleul cuprinde mai multe atribute nodale atunci imaginea este dispersată (fig. Wittgenstein începe prin a stabili noţiunea de imagine a faptelor. Posibilitatea acestei structuri este numită de Wittgenstein ‘forma de reprezentare a gândirii.personalului. Academiei R.R. Dar. care sunt conţinute în formele sensibile… La începutul tractatusului. poate acţiona efectul contrast generator de hallo negativ.S. p. 1 2 L. prin analiza tratatului lui Wittgenstein1. igiena şi modernitatea spaţiului până la calitatea produsului şi serviciilor. Ed. determină nota şi organizarea întregii imagini. în care nucleul. care sunt transformate. de mai jos). atunci putem vorbi de o imagine focalizată. el adaugă: «Imaginea nu poate să reprezinte forma ei de reprezentare. imaginea publică a organizaţiei poate fi concepută ca un model atomar.. cuprinzând atributele nodale sau cele a căror vizibilitate şi semnificaţie socială sunt foarte ridicate. Referindu-se la logica imaginii. O imagine este o legătură între nişte elemente şi această legătură este o structură. Imaginea poate să reprezinte orice realitate a cărei formă ea o are. Structural vorbind. ea o indică… Imaginea reprezintă obiectul ei din afară (obiectul său este forma ei de reprezentare). şi aici este cea mai importantă observaţie a lui Wittgenstein în această chestiune. se ajunge la formele inteligibile. calitatea prezentării etc. Anton Dumitriu2 spune: “Cunoaşterea începe de la imagini. prezentând faptele în spaţiul logic şi fiind un model al realităţii. O imagine de marcă negativă sau o imagine de organizaţie total depreciată va genera o extindere de imagine negativă asupra produsului sau serviciilor oferite.Teoria logicii. 300 18 . Wittgenstein . prin diverse elaborări. Dacă numărul atributelor cu vizibilitate ridicată şi înalt semnificative (concepte cheie) este redus. Totuşi imaginea este asemenea unui fapt însă de data aceasta avem de-a face cu un fapt logic. într-o primă prelucrare. în ‘imagini logice’ şi apoi. În situaţia în care această regulă a complementarităţii nu este cunoscută şi respectată. La fel. imaginea (Bild). o imagine deteriorată a produsului sau serviciilor oferite afectează imaginea de marcă a organizaţiei. Dar imaginea nu poate să se situeze ea singură în afara formei de reprezentare» “.Tractatus Logico-Philosophicus Anton Dumutriu .

De fapt.barbar . Acest nod central este elementul fundamental al reprezentării.încăpăţânare . absenţa unuia din elementele nodale schimbând semnificaţia de ansamblu a imaginii.carne de porc .sau nodul structurant . După cum se poate observa identificarea noţiunilor cheie şi a reprezentărilor (imaginilor) specifice domeniilor de activitate permit specialiştilor să elaboreze strategii coerente şi temeinic fundamentate de ameliorare a imaginii organizaţiilor.castelele franceze.fast food .gentlemen . • Marea Britanie: clasă . De exemplu.A. este importantă în vânzarea unor bunuri de consum prestigioase.Times Square . Identificarea cuvintelor din structura unei imagini (reprezentări) nu este un simplu joc intelectual. cât şi organizarea reprezentării. de mai jos).maşini BMW . Referindu-se la cele două elemente componente ale structurii imaginii (reprezentării) Jean-Claude Abric scrie: “Orice reprezentare este organizată în jurul unui nod central. cum ar fi porţelanul.suprafeţe largi .ceaţă . deci. cercetarea a fost de interes pentru oricine doreşte să-şi vândă produsele sau serviciile consumatorilor într-o piaţă care este dominată de produse foarte bune. este trimisă în Japonia pentru a vedea cum numărul de turişti japonezi în Marea Britanie poate fi sporit. fiind mai puţin susceptibil la schimbări.limbă greu de învăţat . iar cercetările BTA.SIDA . Firmele (departamentele) ce gestionează imaginea de marcă a organizaţiilor execută pentru aceasta cercetări serioase. Nucleul imaginii se caracterizează prin stabilitate şi permeabilitate redusă.libertate .eleganţă .metroul . existenţa atributelor periferice este temporară şi instabilă. • Franţa . • Germania: bere .cârnaţi .micile dejunuri englezeşti .: afluenţă .rafinament .Hitler muncă din greu.artişti . spre deosebire de stratul periferic.Când imaginea cuprinde atribute cu un conţinut cognitiv divergent. de exemplu.fiesta. Este de asemenea util să ştim cum ne văd alte naţiuni.Turnul Eiffel . căci el determină în acelaşi timp semnificaţia. Revenind asupra încercării de a descifra structura imaginii (reprezentării) putem sublinia că deosebirea între atributele nodale şi cele periferice constă în semnificaţia structurală diferenţiată. a cărui permeabilitate este ridicată şi.demodat . iar dacă atributele respective se găsesc în nucleu.argumentaţie romantism .publicitate.Cowboys. în timp ce absenţa unuia din elementele periferice nu modifică structura de ansamblu. o misiune a British Tourist Auto sub auspiciile guvernului.autostradă .U. Formula “Made in England”. • S. Nodul central .cenuşiu . ea este definită ca fiind ambiguă.al unei reprezentări asigură două funcţii esenţiale: 19 .prejudecată . acoperind cuvintele cheie ale reprezentărilor japonezilor. au fost relevante: • Spania: voioşie – strălucirea soarelui – subdezvoultare – case albe – uscăciune pământ roşu .Prinţesa Diana . imaginea este ambivalentă sau bipolară (fig. Vizita a fost o adevărată şansă pentru a obţine informaţii de primă mână pentru o cercetare extinsă a factorilor sociali care influenţează alegerea destinaţiei.

îndeplinesc deci o funcţie de concretizare exprimând prezentul. Dacă elementele periferice sunt proeminente. Ele se află în relaţie directă cu acesta. Ibidem . coordonator prof. Din constatarea că permite o modularizare individuală a reprezentării. Ştiinţificã şi Tehnicã SA. formulează evaluări. b). atunci elementele periferice intră în interacţiune cu "centralul tradiţional" propunând un centru nou. Elementele periferice sunt mai suple. în final. permiţând ancorarea reprezentării la realitatea de moment. Elementele periferice pun mereu în discuţie cauza nodului central. menţinându-i integritatea. experienţa subiecţilor. la o restructurare sau o ruptură a realului. univ. Sistemul periferic este un element esenţial în mecanismul defensiv.periferie şi a posibilităţii ca schema periferică. a. dr. Adrian Nicolau. Flament (1987) a comparat sistemul periferic cu paraşocul unui automobil care protejează corpul central. elementul care va rezista cel mai mult schimbării … orice modificare a nodului central antrenează o transformare completă a reprezentării1 “. mobilă a reprezentării. mai flexibile. în Psihologia Câmpului social.C. la o schimbare a conţinutului reprezentării. Conform aceluiaşi studiu2. a experienţelor sale personale. Nodul central are. Din perspectiva activităţii de gestionare a imaginii publice a organizaţiilor. fie din perspectiva consolidării reprezentărilor pozitive. dar capabil să inducă schimbare. Va fi. Ele reţin şi selectează informaţiile. 1994. Reprezentãrile sociale. Flament (1994. ca în experimentul deja citat. în reprezentare. sistemul periferic este mai degrabă funcţional. b) insistă asupra comunicării continue centralitate . Altă funcţie îndeplinită este cea de reglare şi adaptare a sistemului central la constrângerile şi caracteristicile situaţiei concrete cu care grupul se confruntă. Abric. Ed. Constituie elementul cel mai stabil al reprezentării. Este lucrul prin care aceste elemente capătă un sens. o proprietate. adică prezenţa. o valoare. ponderarea. elaborează stereotipuri şi credinţe. reperajul acestui nod central permite stabilirea obiectivelor de comunicare a imaginii. în funcţie de noile informaţii şi evenimente absorbite. Dacă nodul central este esenţialmente normativ. vizând protejarea semnificaţiei centrale a reprezentării (Abric.Reprezentãrile sociale: aspecte teoretice. să încorporeze şi să activeze unele informaţii din context care să conducă. 1 2 Jean-Claude Abric . în jurul nodului central se organizează elementele periferice. el este elementul unificator şi stabilizator al reprezentării.• o funcţie generativă: este elementul prin care se crează sau se transformă semnificaţia celorlalte elemente constitutive ale reprezentării. încă utopic. Abric extrage şi o a treia funcţie: elaborarea reprezentării sociale individualizate. cel care îi asigură perenitatea în contexte mişcătoare şi evoulutive. Într-un studiu recent asupra aspectelor periferice ale reprezentării. b) 20 . partea vie. interfaţa între nodul central şi situaţia concretă în care se elaborează reprezentarea.p. integrarea istoriei proprii a subiectului. 1994. În acest sens. Condiţia este să apară un element străin care să se încrusteze pe o RS bine stabilită şi finită. • o funcţie organizatorică: nodul central este cel care determină natura legăturilor ce unesc între ele două reprezentări. p. de altfel. fie din perspectiva destructurării unei reprezentări negative despre organizaţie. Bucureşti 1995. 141-142 reprezentãrilor sociale (dupã J. caracteristicile situaţiei. al lui Moliner. deşi gestionată de nodul central. 138. valoarea şi funcţia lor sunt determinate de către nod.

ce dau reprezentării semnificaţia ei globală şi constituie deci nodul său central: două elemente îl caracterizează pe artizanul însuşi .manuală (figura de mai jos).scump . În urma anchetei de teren (1984) şi a cercetării experimentale Abric concluzionează: “Apare foarte clar că această reprezentare este organizată în jurul a patru elemente. Abric. b) Verificând experimental această teorie Jean-Claude Abric organizează două cercetări distincte. utilizând metodologii diferite.C.Tabel 1 Caracteristicile sistemului central şi ale sistemului periferic al reprezentărilor sociale (după J.şi în cele din urmă defineşte tipul de muncă artizanală . 21 .este creativ şi conştiincios un altul priveşte produsul . 1994.structura reprezentării artizanatului. asupra unui obiect unic .

Expert. p. 2 1 22 .000 de executivi cu experienţă.Psihologia reclamei. Soliditatea financiarã.Analizând.Ştiinţa Afacerilor.Portraits of “The Most Admired” Companies in Public Relations Journal. Emilian M. Au fost utilizate următoarele opt criterii de reputaţie / imagine: Maria Moldoveanu. S.. după acelaşi model. activitatea promoţională a două firme româneşti “ASIROM” şi DURREF. Dobrescu . Ambele suferă însă de absenţa unui profil organizaţional prin raportare la criterii standard. Ed. mai 1994. relevă că modelul reprezentării (imaginii) promovate de “DURREF” este mai diversificat şi mai clar.U. Clasamentul a fost alcătuit pe baza răspunsurilor a 10. Maria Moldoveanu. Dorina Miron .” în numărul din 7 februarie 1994. 1995.A. Bucureşti. putem evidenţia rapid nucleul şi elementele periferice ale imaginii prezentate publicului propriu de către cei ce organizează publicitatea: 1 2 Compararea celor două modele nucleare. 1995 p. 132 1. Editura Libra. 14 -18. p. R . 181-183.U. Bucureşti. 3 Skolnik.A. Un asemenea profil general a fost realizat de revista FORTUNE3 care a publicat clasamentul “celor mai admirate corporaţii din S.

capacitatea de a atrage. de a forma şi de a păstra oameni talentaţi. persoanele îşi vor exprima pe acelaşi tip de scală opţiunile pentru organizaţia reală. forma şi păstra oameni talentaţi ş. utilizarea bunurilor companiei.1. în general. Utilizarea bunurilor companiei. Capacitatea de a atrage. Evident că prin raportarea la aceste criterii. Solidaritaea financiară 2. Adesea. 3 .a. Responsabilitatea faţă de comunitate şi mediul înconjurător. Astfel se obţin două profiluri distincte: profilul organizaţiei ideale (linia întreruptă) şi profilul organizaţiei reale (linia continuă). prin interviuri nemijlocite cu personalul cu funcţii cheie în managementul din fiecare departament şi printr-o analiză de conţinut al comunicărilor externe ale organizaţiei. Întrebările se proiectează astfel încât să măsoare gradul de familiarizare cu organizaţia respectivă (pot persoanele respective să identifice organizaţia? Îşi amintesc numele preşedintelui organizaţiei?) precum şi reprezentarea despre aceasta. Este mai mult ca sigur că din elementele nodale şi / sau periferice ale imaginii nu vor lipsi calitatea conducerii. Imaginea unei organizaţii poate fi evaluată şi cuantificată. 7. 5. Primul pas în evaluare / cuantificare îl reprezintă stabilirea segmentelor de public care sunt cele mai importante pentru organizaţie. Calitatea serviciilor sau produselor. Persoanele intervievate sunt rugate să-şi eşaloneze opţiunile despre organizaţie ideală pe o scală cu 7 trepte pentru o serie de perechi de adjective ca în figura de mai jos: Ulterior. 8. Acest lucru se realizează. experţii în gestionarea imaginii celor două firme pot proiecta un profil mai adecvat “ASIROM” şi DURREF. Caracterul inovator. Valoarea ca investiţie pe termen lung. Aceasta presupune desfăşurarea a unui studiu de imagine prin sondarea eşantioanelor. Al doilea pas este acela de a determina ce reprezentare există cu privire la organizaţie . Scorul mediu pentru fiecare scalare va fi apoi tabelat şi exprimat sub forma unui grafic.la aceste segmente de public.4. 23 . 6. pentru măsurare sunt folosite scale.

la care se mai poate adăuga profilul imaginii deformate negativ de către concurenţa şi. În studierea imaginii publice a unei organizaţii pot exista cel puţin trei mari teritorii de analiză: • cercetări transversale prin care se urmăreşte identificarea imaginii publice a organizaţiei la nivel medial (în presă şi radio-televiziune) şi la nivel terminal. eventual. în rândul diverselor categorii de populaţie Tipurile de grafice obţinute sunt aidoma prototipului de mai sus. profilul imaginii organizaţiei se prezintă astfel: 24 .Comparând cele două grafice specialiştii în gestiunea imaginii organizaţiei pot identifica în mod explicit zonele cu calităţile unde se înregistrează diferenţa faţă de profilul ideal. cel al imaginii deformate pozitiv printr-o îndepărtare a strategiei de gestionare credibilă a imaginii organizaţiei şi transformarea ei într-una de propagandă (apologie) în situaţia enunţată.

a emisiunilor de radio şi televiziune. mai detaliat în capitolul II al prezentei lucrări. analizarea şi sintetizarea datelor etc. În plus. Modul de cuantificare a indicatorilor de imagine va fi prezentat. oferind astfel posibilitatea stabilirii factorilor de influenţă şi verificării eficienţei strategiilor de pozitivare a imaginii. impune prezenţa unor condiţii speciale legate de monitorizarea presei. reprezentări ce fac obiectul imagologiei. mai solicită apelarea periodică la structuri specializate de sondare a opiniei publice la nivel naţional sau local. • cercetări comparative prin care sunt analizate similitudinile şi diferenţele între imaginea organizaţiei de interes şi cele ale organizaţiilor concurente. Răsturnarea de imagine Modul în care se realizează o răsturnare de imagine (reprezentare) interesează în mod deosebit organizaţiile. Prezentul studiu doar semnalează această posibilitate prin analiza dinamicii unor reprezentări politice şi politico-militare. O cercetare completă a imaginii publice care să cuprindă cele trei tipuri identificate deja.• cercetări longitudinale prin care este studiată evoluţia imaginii organizaţiei în mass-media şi în public. 25 .

în mentalul german. restituiţi cu generozitate de către Bismarck. până la 22 Decembrie 1989 era. pentru a-i îngădui lui Adolphe Thiers să înăbuşe sinistra (?!) Comună din Paris . pe seama imaginii poporului francez. în opinia publică. În seria răsturnărilor imagologice bruşte în reprezentarea mass-media. de poporul german . (deci într-o perioadă relativ mai mare de timp) este ilustrată de Dan A. în mass-media internă “Fiul cel mai iubit al poporului român”. Vestitul plan Schlieffen. autoimagine etc. 22martie • “Ieri seară. amintim speţa Ceauşescu Nicolae (care. modul în care mass-media îşi schimbă opinia: 9 martie • “Monstrul a evadat din locul exilului său” 10 martie • “Tigrul s-a arătat la Gap. Nimic nu poate depăşi bucuria universală”. El îşi va termina mizerabila sa aventură. p. a ecourilor unor fapte. diametral opusă. 4 din 1992. Răsturnările de imagine pot fi bruşte. unei ţări. 21 martie “Împăratul Napoleon este la Fontainbleau”. între anii 1871 şi 1914. silit să-şi salveze ordinea socială şi libertatea prin intervenţia hotărâtoare a prizonierilor de război. vă rog.imagine deformată pozitiv. Lăzărescu (Magazin istoric nr. La apariţia sa spaima a cuprins pe toată 18 martie • “Uzurpatorul a riscat să se apropie la 60 de ore de marş de Capitală”.Imagologia operează cu conceptele anterior amintite . Trupele avansează din toate părţile pentru a opri înaintarea lui. a sensului şi semnificaţiei circumscrise reprezentării unui fapt. 13 martie • “Tiranul este acum la Lyon. a regresului ireversibil. Inevitabil. ea operează şi cu conceptul răsturnare de imagine ceea ce desemnează schimbarea. implicit. Înfrânt aproape pe toate câmpurile de luptă. dar este imposibil ca el să atingă Parisul”. fenomen etc. fugind în munţi.şi chiar de marea majoritate a intelectualilor germani . care preconiza lichidarea armatelor franceze în decurs 26 . Răsturnarea lentă de imagine. Sprott în “Opinia publică-stabilitate” printr-un extras din publicaţia “Moniteur” apărută în luna martie 1815 pe vremea când Napoleon părăsea insula Elba. pe neaşteptate. deformată negativ.respingătoare strădanie a tuturor dezmoşteniţilor civilizaţiei europene (!!) poporul francez a ajuns să fie considerat. Răsturnarea graduală de imagine deci tot într-un timp relativ scurt). graduale şi lente. subliminară.ca un popor supus legii fiziologice darwiniste. apropiată de realitate. Într-o cronologie şi o redare strict autentică. determinate de o acţiune umană intenţionată sau ca rezonanţă în mass-media şi. 19 martie • “Bonaparte avansează în marş forţat. Maiestatea sa împăratul şi-a făcut intrarea publică şi a sosit la Tuilleries. dar şi pe seama autoimaginii. 58) atunci când scria: “O răsturnare imagologică… a avut loc. este ilustrată de W. J. Neodarwiniştii imperialişti germani reţineau mai ales două caracteristici care urmau să ducă la prăbuşirea poporului francez: amestecul rasial şi democraţia egalitară. 20 martie • “Napoleon va ajunge mâine sub zidurile Parisului”. urmăriţi. imagine virtuală. 12 martie • “Monstrul a avansat cu adevărat până la Grenoble”. iar după această dată “sinistrul şi odiosul dictator”). unui personaj.

Când trupele irakiene au invadat Kuweitul în august 1990. când Irakul începuse să ameninţe Kuweitul. în frunte cu englezul Houston Stewart Chamberlain. Comitetul Congresului american pentru drepturile omului. creditorii turci. scăpate din infernul kuweitian (ce preferă. Un număr recent din “Le Monde” prezintă adevărul în privinţa unei poveşti ce a zguduit America cu puţin înainte de declanşarea operaţiei “Furtuna deşertului” împotriva Irakului. Dar când.de 40 de zile de la începerea primului război mondial. măsluirile. majoritatea americanilor se dovedeau . Studenta kuweitiană Nayrah povesteşte hohotind de lacrimi: “Au scos 22 de copii din incubatoarele spitalului Addan şi i-au lăsat să moară pe jos pe pardoseală”. trucajele. la începutul secolului. interesează. O răsturnare imagologică produsă ca urmare a ecourilor unor fapte. “Era simulacrelor politice nu a început desigur odată cu naşterea televiziunii. Imaginea căreia i se opunea autoimaginea exaltatoare popularizată de asociaţiile pangermaniste. ei sunt profund impresionaţi de cele aflate. să filmeze în studio. a fost menţionată în rapoartele lui “Amnesty International” şi a determinat convocarea în ianuarie 1991 a unui forum internaţional sub egida O. Ilustrul Georges Melies a avut ideea. fără deplasarea la faţa locului.U. travestirile şi păcălelile au luat proporţii ce nu-i puteau lăsa indiferenţi pe factorii politici. Dincolo de pitorescul povestirii ca atare. prezidat de John Porter şi telespectatorii au asistat la mărturiile acestei refugiate curajoase. ilustrăm modalitatea de acţiune printr-un scurt articol (preluat după “Le Monde”) referitor la maniera în care s-a produs răsturnarea percepţiei opiniei publice americane în legătură cu participarea armatei S. soldaţii lui Saddam Hussein au tăiat în maternităţi furtunurile de oxigen ce alimentau incubatoarele pentru copiii prematuri.conform sondajelor . marile evenimente ce zguduiau pe atunci lumea. explozia cuirasatului american Maine în rada oraşului San Francisco.total indiferenţi faţă de soarta Kuweitului.N. în economia lucrării faptul că acum are loc o primă mare răsturnare imagologică. Este vorba de domnia lui Mihai Viteazul şi faptele sale de arme de la 13 noiembrie 1594 când Mihai declanşează războiul antiotoman. Faure. Observăm deci că politologia şi ştiinţa strategică sunt în mare măsură tributare imagologiei”.U.A. să păstreze anonimatul). la 17 ianuarie 1991. La mijlocul anului 1990. a ţinut în mare măsură seama de această imagine a poporului francez structurată în mentalul german. Bush în discursurile sale. Referitor la răsturnarea imagologică determinate de acţiuni umane intenţionate. poate fi ilustrată cu un fapt din istoria poporului român. 27 .U. de teama represaliilor. Povestea a fost amintită de 6 ori de preşedintele G. filmând o machetă într-o piscină şi a reconstituit funeraliile preşedintelui F. Hill & Knowlton.A. chemaţi sub pretextul de a fi plătiţi sunt ucişi. maşinaţiile. Această fantastică răsturnare a opiniei publice din S.U. Dar odată cu extinderea impactului televiziunii asupra opiniei publice. la operaţiunea “Furtuna deşertului”. A înscenat. Imaginea lui Mihai se va deteriora rapid la înalta Poartă şi va cunoaşte o primă creştere pozitivă la curtea lui Sigismund Bathory şi în alte medii europene. sondajele dovedeau că între 80 şi 90% dintre americani susţineau intervenţia Statelor Unite în Irak.. (Alldeutsche Vereine) şi de unii interpreţi exaltaţi şi stângaci ai teoriilor lui Friedrich Nietzschne.A. începe eliberarea emiratului. de pildă. este în mare parte opera celei mai mari agenţii de relaţii publice din S.

este că de asemenea afectări / răsturnări de imagine se ocupă. Ceea ce merită însă subliniat. ci doar fiica ambasadorului Kuweitian în S.U. Nasir Al-Sabah.iunie 1993 28 .. seria exemplificărilor poate continua prin analiza impactului cazului Mihăilă Cofariu asupra imaginii României în lume.a. organizaţiile româneşti să-şi dezvolte servicii de relaţii publice profesioniste şi să acorde infinit mai multă atenţie gestionării propriilor imagini. în occident. Ea interpreta în faţa camerelor TV un rol bine pus la punct cu reprezentanţii agenţiei. iar povestea cu incubatoarele era complet inventată!”1 Desigur. specialiştii în relaţii publice. într-o luptă concurenţială extrem de grea. “beau o ţuică inainte de a se urca la bord” ş.) ar fi “opera serviciului de relaţii publice” a firmei Airbus.a. 1 Timpul .A. există unele supoziţii că afectarea imaginii piloţilor civili români (“nu stăpânesc tehnica electronică de ânaltă clasă a avionului Airbus”. s. Ne place sau nu. S-a dovedit că zguduitoarea studentă Nayrah nu era o refugiată. faptul ca atare există. De aici derivă necesitatea ca.Cercetările făcute acum de un documentarist canadian. a catastrofei de la Berevoieşti asupra imaginii Companiei Tarom. În acest sens meţionat. Neil Doherty şi publicate în revista americană “Harpers” arată că firma Hill & Knowlton a primit 10 milioane de dolari de la asociaţia “Citizen for a free Kuweit” (compusă din membri şi guvernului kuweitian şi câţiva înalţi funcţionari americani) pentru a prezenta în mod avantajos publicului american cauza kuweitiană.

d) o societate saturata de prea multa informatie.5. 5 puncte 2. d) o harta geografica memorata. c) o societate marcata decisiv de factorii implicati in generarea. Se da urmatoarea expresie: “ sa faci lucruri bune si sa spui cu tarie acest fapt “.2.2. 29 . Analizati raporturile de mai jos si selectati-l pe cel ce se supune logicii frazei invocate: a) imagine buna + realitate proasta = manipulare b) imagine buna + realitate buna = situatie ideala c) imagine proasta + realitate proasta = situatie catastrofala d) imagine proasta + realitate buna = organizatie victima 5 puncte 2.1. Societatea informationala este: a) o societate a “ civilizatiei imaginii “.4. restructurarea productiei si promovarea noii imagini sunt la fel de importante.3. c) o reprezentare despre o realitate data. b) faptul ca politica de imagine este mai importanta decat restructurarea productiei. 10 puncte 2. b) un desen al scoartei cerebrale. d) in politica de impunere a noii imagini. 5 puncte 2. elaborarea si raspandirea informatiei. TEST DE EVALUARE 2. b) o functie a imagologiei. c) ambele operatiuni sunt nesemnificative in raport cu actiunile unei conduceri energice si inspirate. Harta mentala este: a) modul de separare a celor doua emisfere cerebrale prin scizura lui Sylvius. Studiul de caz referitor la firma Krupp releva: a) faptul ca restructurarea productiei este mai importanta decat imaginea. culegerea. Efectul Hallo este: a) un interviu cu mesaje induse pe termen lung. transmiterea. b) societatea secolului XX.

Imaginea organizatiei se poate gestiona in cel putin trei moduri: a) sa faci numai lucruri bune si sa nu te mai preocupe altceva. sub forma de imagini mentale. tablourile. atitudini si opinii ale individului. c) sunt doua concepte ce explica modul in care se formeaza reprezentarea. Vizibilitatea proximala si distala se refera la: a) sistemul de referinta al individului. b) sa te concentrezi pe o publicitate agresiva pentru ca realitatea nu prea conteaza. 10 puncte 2. b) prin tehnici speciale de manipulare. grupuri. etc. etc. de-a lungul anilor prin informatiile obtinute din presa. d) ansamblul de credinte.c) reprezinta acele efecte ce se intorc impotriva initiatorului.9.8.6. 10 puncte 2. prin calitatea produselor oferite etc. chiar daca este uneori. grup social sau segment de populatie si-o formeaza despre alte persoane. institutii. publicitate. b) raspunsul de mai sus la care se adauga fotografiile. d) este un transfer de imagine intre doua entitati. in dezacord cu realitatea. 10 puncte 2. c) prin cercetare/ constatare si evaluare atente. televizorului etc. c) sa desfasori o activitate profesionista de PR. Imaginea institutiei se formeaza: a) printr-o lovitura de imagine pe piata presei. d) este reprezentarea pe care un individ. din comentariile personalului institutiei si liderilor de opinie. 10 puncte 2. c) este un fenomen fizic de reproducere a realitatii dupa principiul oglinzii...7. d) sa faci lucruri bune + sa desfasori o activitate profesionista de Pr + sa desfasori o campanie publicitara agresiva. d) progresiv. b) sistemul de referinta al grupului. Imaginea este: a) proiectia de pe ecranul cinematografului. 10 puncte 30 .

d) modul de organizare a structurii de relatii publice. b) cheia chestionarului este: 2. d) de parasoc.4 = b.2. 2.2 = c. 2. 5 puncte NOTA : a) un singur raspuns este corect. 2.11. 2. 2. atitudinea fata de grup.9 = c. 2. c) nucleul si invelisul imaginii.10. increderea inspirata de o persoana.7 = d. 10 puncte 2. b) profilul unei organizatii (persoane) realizat prin cercetari transversale. Scala diferentialei semantice este folosita pentru a releva: a) statusul socio-economic.10 = c. b) sa proiecteze o imagine cat mai buna despre realitate. 2. b) seful USIA. c) generativa si organizatorica. 2.8 = b. 2.12.3 =d. conceptia de sine. 31 . Ervin Goffman este: a) un mare expert PR american. c) intemeietorul imagologiei ca stiinta. 2. Functiile modului central sunt: a) sa lege imaginea de realitate.11 = b. 10 puncte 2.5 = d. d) intemeietorul scolii dramaturgice in comunicare.1 = c.6 = d. 2.12 = d.

Deviza serviciilor de informare şi relaţii publice franceze "spune adevărul sau nu spune nimic" este concludentă. fiind interesată de (şi acţionând pe) spaţiul opiniei (individuale. modele. 2 M O DELAREA SISTEM IC Ă PUBLICE A ACTIVITĂŢII DE RELA ŢII Activitatea de relaţii publice. informaţii. Acesta pentru că orice acţiune de inducere sau corectare a unei imagini. fie calitatea acestuia). Pentru a schematiza şi.) şi ţine seama de restrictfi (condiţii reale.) • funcţionarea sistemului să fie asigurată de circuite permanente de conexiune inversă care să permită evaluarea produsului (evoluţia calităţii sistemului de referinţă al subiectului acţiunii imagologice). totul fiind organizat sistemic. algoritmi specifici. am apelat la modelarea sistemică (domeniu predilect al tehnologiei didactice). Dar. • plasarea procesului între o intrare reprezentată de o acţiune imagologică şi efectele sale. forme de organizare. este rezultatul unui proiect mental intenţionat. deci are loc un proces de influenţare. nu se poate sustrage analizei modelelor de influenţare. implicit.Curs nr. publice sau a unor segmente sociale profesionale). 32 . grupurilor sau persoanelor antrenate în acţiune etc. resurse materiale. a facilita înţelegerea procesului de influenţare. chiar din perspectiva "spunerii adevărului". Acest fapt presupune: • desfăşurarea acţiunii ca un proces continuu. ce determină producerea efectelor scontate. timp etc.fapte. de cultivare de relaţii bune şi a încrederii în instituţia beneficiară a imaginii induse. sistemul de referinţă al segmentelor de populaţie. o modificare în sistemul de referinţă (individual sau de grup) al receptorului comunicării se produce. Că influenţarea este de altă factură decât cea realizată de propagandă sau publicitate este un fapt de notorietate. tip de modelare ce pare a avea potenţialul cel mai înalt pentru abordările de relaţii publice (imagologice). • orientarea acestui proces prin obiective şi/sau strategii de imagine (valorifică o mulţime de resurse . precum şi evaluarea obiectivelor/strategiei adoptate (fapt ce poate proba fie eficienţa sistemului. timpul la dispoziţie.

în perioade istorice anterioare. ea fiind utilizată cu rezultate remarcabile în domeniul propagandei şi publicităţii. menită a face faţă solicitărilor şi presiunilor la care este supus. Un sistem de relaţii publice are o structură complexă. schema procesului de acţiune de relaţii publice şi de influenţare imagologică: Fig. elaborat de Goebels şi semnat de Keitel. să examinăm un facsimil al unui document german din perioada celui de-al doilea război mondial.Folosind metoda modelării. putem grupa şi ordona elementele sale componente după cum urmează: 1. 2. staff-uri prezidenţiale (sau ale altor "VIP"-uri). mai jos. Problema planificării comunicării nu este nouă. Analizând modelul sistemic al acţiunii de relaţii publice şi/sau de influenţare imagologică. cuprinzând trei obiective de influenţare pe care urma să le îndeplinească aparatul de propagandă în Iugoslavia. 33 . termenul se referă la instituţii de "public relations". obiectivele ce trebuie atinse. imaginăm. instituţii oficiale şi neoficiale ce dezvoltă relaţii publice şi/sau acţiuni de influenţare imagologică. Numai cu titlu de exemplu. Strategia (planul de comunicare) se elaborează de către eşaloanele înalte ale puterii politice şi/sau instituţionale şi cuprinde liniile directoare ale acţiunilor de relaţii publice (imagologice). restricţiile şi resursele disponibile. Modelul sistemic al acţiunii de relaţii publice şi/sau de influenţare imagologică. 1. în mod nemijlocit. Structura de relaţii publice cuprinde grupuri.

De asemenea. chiar şi succint. aflat în serviciul Angliei. 34 . nesârbii opun rezistenţă. 109/41 Cg K Chefs Wfot Wpr (5) BERLIN Nr. trebuie să se spună acestora din urmă că armata germană nu vine ca duşman al croaţilor. cu toată duritatea războiului.ÎNALTUL COMANDAMENT AL WERMACHTULUI NR. b) Sârbii. 28 Martie 1941 a) Adversarul Germaniei este în mod exclusiv guvernul sârb care. sau prin folosirea armelor contrar drepturilor popoarelor. în principal asupra croaţilor şi macedonenilor. Ea vrea să împiedice ca ei să fie trimişi. "armata germană nu vine ca duşman al croaţilor. bosniacilor şi macedonenilor". vom face uşor diferenţierea între obiectivele reale ale strategiei de propagandă adoptate (săparea faliei între populaţiile sârbă şi nesârbe) şi cele declarate. pe cei care. prin spionaj sau sabotaj. c) Wehmarchtul german îi va lovi. prezentăm o secvenţă dintr-un plan complex. de şovinismul sârb. ci "pentru a face să înceteze dictatura brutală asupra populaţiilor nesârbe. Şeful înaltului Comandament al Wehrmacht-ului Keitel Analizând. elaborat de Parlamentul României. tot pentru exemplificare. dacă. acest fragment de document. pe câmpul de luptă pentru apărarea intereselor engleze. bosniecilor şi macedonenilor. vor dăuna Wehrmacht-ului german şi îl vor avantaja astfel pe inamicul nostru englez. forţele germane îi vor zdrobi oriunde s-ar afla. exercitând întotdeauna o dictatură brutală asupra populaţiilor nesârbe ale Iugoslaviei. Totodată. a declanşat războiul contra Germaniei. 1574/ALL 18 BERLIN. sub influenţa propagandei anglo-sârbe. virtual. în ciuda largilor concesii şi garanţii pe care Germania le-a acordat statului iugoslav.

35 .

lideri de opinie. Alte forme de comunicare. Identificarea problemei. e. pe verticală şi orizontală cu personalul instituţiei. Buletinul de presă. . Comunicatul de presă. clienţii.c.) o. segmente de populaţie din ţară şi din străinătate etc. sau ai propriei instituţii. reprezentanţii altor. programele de comunicare. b) Comunicare externă (în afara organizaţiei). materialele publicitare. Cercetarea/constatarea. broşurile. n. pentru personalul instituţiei sunt recomandate expunerile. a următorului algoritm: a. iar pentru clienţi publicitatea generală. analize etc. mass-media. ca mijloc de a menţine viu interesul presei. comemorări etc. e. La rândul ei. d. i Telefon. de a difuza acesteia. autorităţi. furnizorii. d. Dosarul de presă. diferă de ia caz ia caz. Călătoria de Informare (voiajul de presă). Conferinţa de presă. f. \. bănci. Planificarea. m. Manifestări destinate. concurenta. filmele. mese rotunde etc. rapoarte. în mod periodic. dacă. cercuri ştiinţifice şi de învăţământ. Corespondenţa internă sau externă: note. Simpozioane. informări. comunicarea externă se derulează în două planuri: cu populaţia (comunitatea/societatea) segmente ale ei. Este un ansambiu de documente ce se pune la dispoziţia ziaristului (ziariştilor) pe timpul conferinţei de presă sau pentru documentarea unui caz. lideri de opinie. Subiectul {subiecţii) acţiunii de relaţii publice şi/sau de influenţare imagologică sunt: personalul instituţiei. Tot în cadrul procesului de comunicare este inclusă şi activitatea de gestionare a crizelor. realizate cu scopul de a completa materialul scris pus la dispoziţia ziariştilor. - 36 . Fotografiile şi filmele de presă. Comunicarea. Evaluarea şi introducerea corecţiilor necesare şi suficiente. Procesul de comunicare este dirijat în două direcţii: a) Comunicare internă. unui anumit public. Discursurile oficiale cu diferite ocazii. informaţii care nu prezintă în mod necesar caracter de urgenţă. g. participarea ia târguri şi expoziţii. Este o manifestare special rezervată presei.în medii internaţionale de interes. organizaţiei. 4. h. ziarul instituţiei. massmedia etc. ca şi canalele (mijloacele utilizate). k. Convorbiri de orice natură. c. b. în cursul căreia o informaţie importantă esîe transmisă ziariştilor. fax etc j. faţă de care şi presa este interesată (aniversări. Fiecare acţiune de comunicare presupune parcurgerea. obligatorie. Astfel. Conform opiniilor prof. Guy Serraf. în principal.

întrucât. în atari situaţii se impun acţiuni adecvate. b) Dacă evaluarea se efectuează în condiţii normale sau de criză. de exemplu.a. "Tabloul lumii" se complică şi mai mult atunci când relaţiile sunt conflictuale (generate de conflicte de interese) şi când intră în funcţiune acţiuni şi structuri de contracarare. în situaţii de criză.d. chestionarea. Disocierea este necesară întrucât sunt numeroase situaţiile în care unele structuri de relaţii publice declară ca obiective ale acţiunilor întreprinse aparenţe nevinovate (să amelioreze relaţiile instituţiei. ce fac imposibilă comunicarea. prin alt mod.d. formelor. prin dezvăluirea publică a acestui fapt. 5.m. argumentelor etc. De regulă. poate duce la decizii greşite în desfăşurarea relaţiilor publice. cu structurile de tip "nivel de aşteptare şi receptare binevoitoare" ale sistemelor de referinţă ale subiecţilor (subiectului) activităţii de relaţii publice. documentaţie. pe bază de algoritmi adecvaţi. seminarii.a. bine gândite. 6. Atunci când se operează cu obiective duble există riscul ca. mărirea bugetului ş. c) Calitatea metodelor de evaluare şi resursele avute la dispoziţie ş. având implicaţii negative în raport cu scopul propus. pentru a şti cum să-şi construiască şi să-şi dirijeze mesajele. Acest criteriu selectează metodele de evaluare. evaluarea…) şi în alt îel când subiectul este transparent şi deschis oricărei evaluări. în evaluare se mai folosesc: observarea curentă.articole redacţionale. Cunoaşterea exactă a modalităţilor de realizare a feed-back-ului are o importanţă deosebită pentru structura de relaţii publice întrucât. pot interveni şi alte elemente (manifestări emoţional-arective puternice) ce induc parametrii deformaţi. şi urmăresc altele. pentru cercurile ştiinţifice şi învăţământ se recomandă vizitele ia instituţie. filme. investigarea psiho-sociologică cu mijloace ştiinţifice adecvate rămâne cea mai sfic-ace modalitate de evaluare a schimbării calităţii subiectului acţiunii de relaţii publice. De 37 . mai ales când acesta nu este transparent şi deschis evaluării. pentru că într-un fel se realizează conexiunea inversă dacă subiectul dezinformează sistematic prezentându-şi alîe calităţi decât cele reale (sau evită. ancheta şi chiar tehnicile de supraveghere a subiectului (subiecţilor). orice modificare (deformare) în informaţiile de evaluare. cum ar fi: obţinerea sprijinului pentru câştigarea unei licitaţii.m. Obiectivele activităţii de relaţii publice pot fi reale şi declarate. Evaluarea stării si evoluţiei subiectului de relaţii publice(ţinţei) se realizează funcţie de mai multe criterii: a) Dacă subiectul de reiaţii publice permite realizarea feed-back-ului. datorită neadecvării conţinutului. concursuri. demonstraţii practice. demersurile structurii de relaţii publice se desfăşoară în gol sau întâlnesc sisteme de referinţă "aride". presă de specialitate. înîr-o atare situaţie. metodelor. credibilitatea structurii de reiaţii publice să fie deteriorată. Atunci când evaluarea nu se realizează sau se realizează după impresii personale şi nu pe baza determinărilor ştiinţifice. burse de specializare etc. succesul esîe (dacă este) absolut întâmplător.). Ceea ce îi interesează foarte mult pe specialistul în relaţii publice la acest capitol este sistemul de referinţă al subiectului (subiecţilor) acţiunii de relaţii publice.

realizarea de programe pentru informarea militarilor şi angajaţilor civili. . şi pentru informare. . recomandăm responsabililor de relaţii publice să evite să acţioneze pe baza unor obiective duble. conform adevărului.realizarea de programe pentru informarea publicului larg asupra acţiunilor Departamentului Apărării şi forţelor armate.evaluarea opiniei publice asupra Departamentului Apărării şi forţelor armate.aceea.elaborarea de recomandări privind politica şi acţiunile care afectează opinia publică (pentru înalţii funcţionari din apărare şi comandanţi). Din această perspectivă. în limitele securităţii militare. redăm obiectivele Programului de relaţii publice al Departamentului Apărării al SUA. 38 .evaluarea politicii şi acţiunilor Departamentului Apărării şi forţelor armate în probleme ce privesc opinia publică. . în mod politicos şi în cadrul politicii instituţiei. cu scopul de a furniza informaţii şi de a întreţine interesul faţă de opinia publicului privind o organizaţie condusă şi aflată în proprietatea poporului american. . care stipulează că instituţia urmăreşte: .

ce determina producerea efectelor scontate. 10 puncte 2. directiile si algorimul de comunicare 10 puncte 2.2.3 2. d) canalele (etapizarea). institutii oficiale si neoficiale ce dezvolta relatii publice si /sau actiuni de influentare imagologica. resursele si restrictiile aferente. resursele si restrictiile. b) se refera la faptul ca relatiile publice sunt rezultatul unui proiect mental intentionat. b) procesul. 10 puncte Strategiile de imagine: a) fac parte din modelarea sistemica.1 Modelarea sistematica a activitatii de relatii publice se refera la: a) identificarea unor modele de sisteme i ntegrale si sumative in realitate si aplicarea lor la disciplina relatii publice. TEST DE EVALUARE 2. tinta. b) imaginea structurii de PR despre tinte si a tintelor despre structura. d) este intelegerea PR –ului ca o actiune cu feed-back. d) Ministerul de Interne. b) Ministerul informatiilor publice. c) grupuri. 10 puncte Procesul de relatii publice cuprinde: a) strategia. d) feed-back-ul. structurile de relatii publice si feed-back-ul. c) determina modelarea sistemica. 10 puncte Strategia (planul de comunicare) se elaboreaza de catre: a) directorul institutiei/ organizatiei. d) sunt consecinte ale modelarii sistemice. obiectivele si tintele comunicarii. c) este aplicarea in PR a unor modele matematice. totul fiind organizat sistemic.5 39 .4 Structura de relatii publice cuprinde: a) modelul sistemic al activitatii de comunicare.2 2. c) esaloanele inalte ale puterii politice si / sau institutionale (cu participarea deplina a PR-ului de la acest nivel). b) nu fac parte din modelarea sistemica. de la sursa catre receptor. c) planurile de comunicare. obiectivele.

2. c) limbajul militar. intrucat ea intra in functiune in situatii conflictuale. 10 puncte 2.9 Contracararea: a) complica actiunea de PR. b) benefica intrucat conduce (in toate situatiile) la succes. c) malefica. b) limbajul politic. d) malefica pentru ca irita staff-ul organizatiei. 10 puncte 2. b) usureaza actiunea PR pentru ca imaginea se formeaza in situatii de controversa si spectacol. b) mesajele. cercetarea / constatarea si comunicarea.7 Termenul strategie provine din: a) limbajul didactic.6 Strategia de relatii publice cuprinde. 10 puncte 40 . mesele rotunde. d) este de fapt un drept la replica pe care ziarele il acorda cu usurinta. tintele si politica de personal. b) comunicatele de presa si discursurile cu diferite ocazii.10 Operarea cu duble obiective in PR este: a) benefica. c) liniile directoare ale actiunilor de relatii publice (imagologice). etc.bancar. intrucat afecteaza credibilitatea structurii de relatii publice. c) directiile de actiune.. 10 puncte 2. restrictiile si resursele disponibile. d) obiectivele ce trebuiesc atinse.8 2. 10 puncte Procesul de comunicare cuprinde: a) simpozioanele. d) identificarea problemei. d) limbajul financiar. pentru ca transparenta nu presupune comunicarea strategiilor institutiilor. in esenta: a) structura de PR si directiile de dezvoltare a productiei de bunuri si servicii. c) nu influenteaza in nici un mod actiunea de PR.canalele de comunicare si algoritmul specific actiunilor PR.

2.6= c.7= c. 2. b) cheia chestionarului este: 2.9= a. 2. 2.2= a. 2.3= a.4= c. 2.8= c.NOTA: a) un singur raspuns e corect. 41 .5= c.10= c. 2. 2.1= b. 2.

În prezentul capitol.de un scurt istoric al constituirii şi/sau devenirii lor. informaţii publice. -Asigurarea feed back-ului către administratorii guvernamentali.amendate sau continuate.STATELE UNITE ALE AMERICII Datorită unui fenomen de creştere – a populaţiei urbane.Cursul nr.cât de cât. Harper Collins Publishers.d.vom prezenta cele trei tipuri de structuri precedate-în cazul unora dintre ele-.m.Structuri departamentale în cadrul ministerelor şi diferitelor tipuri de instituţii/organizaţii. alte 1 Dennis Wicox.c. Warren K. -Educarea administratorilor şi birocraţilor privind rolul mass-media şi modul de lucru cu reprezentanţii mijloacelor de informare în masă. Pentru a ne forma. Obiectivele acţiunilor de informare a publicului american sunt: -Informarea publicului despre afacerile publice.l. pentru ca adevărul să ajungă la un număr cât mai mare de cetăţeni.a complexităţii societăţii.a. deci prezentarea activităţii agenţiilor guvernamentale. o viziune asupra dimensiunilor activităţii de informare publică derulată de departamentele de specialitate ale guvernului federal.director cu afacerile publice. 2. -Mărirea eficacităţii activităţii agenţiilor prin tehnici de informare publică corespunzătoare. Guvernul federal diseminează informaţii publice în interiorul SUA. a mobilitaţii sociale. Strategies and Tacticts. 1.Structuri guvernamentale. biroul de conştientizare a publicului din cadrul Agenţiei de protecţie a mediului. Ault. New York 42 .a numărului cererilor cetaţenilor şi a examinării publice a programelor guvernamentale-în SUA. 3. Philip H.astfel încât politicile şi programele să poată fi modificate. 3 STRUCTURI DE RELAŢII PUBLICE În lume există trei tipuri de structuri de relaţii publice: 1.în sensul ca problemele plătitorilor de impozite să fie soluţionate satisfăcător.Structuri guvernamentale de relaţii publice a. biroul comunicării şi al afacerilor consumatorilor din cadrul Comisiei Comerciale Interstatale. prezentăm câteva exemple de publicaţii.aghiotant administrativ ş. Agee – Public Relations.Cu alte cuvinte.îndeosebi prin intermediul unor structuri departamentale cum sunt: divizia de afaceri externe a FBI. -Asigurarea funcţiei de avocat al poporului. secretar de presă. de la caz la caz: ofiţer cu informarea publică. departamentelor de afaceri ale categoriilor de forţe armate s.Firme de consultanţă în probleme de relaţii publice. Specialiştii pentru relaţii publice ce asigură îndeplinirea acestor funcţii/obiective sunt denumiţi.se manifestă un puternic curent în favoarea diseminării organizate a informaţiilor guvernamentale. În unele lucrări de specialitate1 se apreciază că SUA este cel mai mare colector şi propagator de informaţie publică din lume. -Consilierea conducerii privind modul cel mai bun de comunicare a programelor şi deciziilor.explicarea programelor agenţiilor astfel încât cetăţenii să înţeleagă şi să poată acţiona pentru a beneficia de ele.

agenţia Associated Press a estimat la 4100 numărul celor angajaţi cu normă deplină în activitatea informaţională şi de publicitate guvernamentală. este cheltuit de forţele armate pentru recrutarea militarilor. Pentagonul are cei mai multi oameni destinaţi informării publice (1194 în anul 1983.. în fiecare an. ar fi necesar un camion pentru a livra doar câte un exemplar din fiecare titlu de pe listă. editată de Ministerul Agriculturii.000 de publicaţii guvernamentale. • În1983. -Un alt reporter. broşuri ş. -Guvernul federal este unul dintre cei mai mari publicişti de anunţuri din ţară. -publicitatea unor evenimente speciale. -1722 specialişti în tehnica redactării şi editării.modalităţi de comunicare precum şi bugetele alocate (la nivelul anilor 1990/1991) după cum urmează: -Catalogul Informării Consumatorilor – listează problemele de interes pentru marele public. Pentagonul a produs 1141 filme artistice. Recent. -1659 specialişti în comunicare vizuală. -2272 specialişti în redactare şi editare. la o broşură intitulată: „Pregătirea murăturilor şi a sosurilor condimentate în bucătăria proprie”. • majoritatea filmelor sunt realizate pentru Departamentul Apărării şi folosite exclusiv pentru instruire.a. ale guvernului federal.I. -1050 specialişti în informarea externă. în 1980. oarecum critic faţă de producţia de comunicate de presă. -Forţele Armate au aşa multe reviste şi broşuri încât. circulare. prin contrast compania Twentieth Century-Fox a cheltuit 590 milioane de dolari în acelaşi scop. -3/4 din total. Conform aprecierilor Revistei Time. Aceşti directori de relaţii publice au un număr de funcţii. publicată de F. în acest scop. Filmele sunt livrate şcolilor. Ele variază de la o revistă lunară de întărire a legii. astfel: -3033 specialişti în informatică publică. -182 specialişti în difuzarea informaţiilor. cheltuielile în acest scop pe anul 1983 au fost de 200 milioane dolari – adică 1/3 din bugetul de reclamă al firmei Procter and Gamble care se află pe locul I în acest sens. posturilor de televiziune şi grupurilor civile.000 de pagini şi prezintă cel puţin 12. -Ghidul oficial al periodicelor guvernamentale şi al altor publicaţii – conţine aproape 12. Biroul federal al personalului de conducere a estimat. -conducerea cluburilor din baze. -informarea presei şi a legislatorilor privind noile tipuri de armament.000. 43 . 2200 în prezent). printre care: -gestionarea comunicatelor de presă. 3560 filme de televiziune şi 3412 prezentări audio şi pe alte canale de informare. Guvernul a devenit şi unul dintre cei mai mari producători de firme: • cheltuia în 1983. acest număr la peste 12. 600 milioane de dolari. spune că tot acest material ar putea umple patru monumente ale lui Washington. cei mai mulţi sunt trimişi la bazele militare americane răspândite în lume.B. Unii îşi desfăşoară activitatea în Washington. aşa cum spune un reporter. rapoarte.

drept „cel mai mare.1. Iată câteva exemple ale activităţii lor: * Departamentul Serviciilor de sănătate a distribuit comunicate de presă privind combaterea turbării şi a ciumei negre. . -informarea internă a personalului militar ş. . * Oficiul pentru siguranţa circulaţiei a realizat o serie de anunţuri publicitare – unele cu imagini negative – destinat motivării oamenilor pentru a purta centura de siguranţă. oferindu-le cititorilor broşuri ilustrate.a. Sloganul utilizat a fost: „Dacă poţi să treci printr-un zid de cărămidă…nu mai ai nevoie de centură de siguranţă”.5 milioane pentru servicii publice.1 milioane pentru publicaţii. Servicii de informare publică există şi la nivelul municipalităţii.5 milioane dolari pentru a atrage oameni de afaceri şi turişti în California. în timp ce alte state fac publicitate în publicaţii ca Time. În final.4 milioane dolari ce au fost cheltuiţi astfel: . Statul Alabama are revista lunară „Autostrăzile Arizonei”. Oraşul St. aceasta. au un mare număr de agenţi de informare şi. ci lobby. a avut 16. În 1983.3. Astfel de oraşe angajează specialişti în informare pentru dezvoltarea turismului şi pentru atragerea oamenilor de afaceri. NASA. Articolele în care se descrie modul de economisire a energiei au fost trimise la mici ziare locale. adesea şefii acestor agenţii guvernamentale sunt criticaţi că-şi promovează interesele proprii în locul programelor guvernamentale. în California. o parte din bani s-a cheltuit pentru editarea unei broşuri care descrie acest stat – potrivit unui ziarist. agenţia a distribuit cărţi ilustrate cu informaţii în domeniul energiei la 1. Louis a investit într-o replică a avionului lui 44 . Unul dintre cele mai mici bugete pentru informarea publică este alocat de către guvern. în SUA. cel mai bogat – locul unde se obţine succesul”. Agenţia de Protecţie a Mediului. . * Departamentul Comerţului a lansat o campanie de 6. fiecare stat dispune de servicii de informare publică organizată.4. * Comisia de gestionare a deşeurilor solide a desfăşurat un program de informare extensivă pe tema „California curată”.3. filme şi expoziţii.-legătura cu comunitatea locală. Oraşul Baltimore îşi face reclamă cu o machetă de 30 de metri a unui vas din secolul XIX.7 milioane de elevi. Alte departamente. Criticii din Congres au apreciat că acesta nu mai este difuzare de informaţii.5 milioane pentru programe educative. 1112 angajaţi în informare publică au difuzat 1000 de comunicate de presă pe an. agenţia a intrat în conflict cu Congresul pentru că a editat o broşură în care prezenta livrările de gaze naturale şi explica de ce Congresul ar trebui să ridice preţul acestora. Concomitent. există 250 de agenţi cu informarea în aproximativ 70 agenţii statale. . cum ar fi gestionarea celor 2 milioane de vizitatori anuali de la cele 9 centre.3. de nivel cabinet.7 milioane pentru raspunderi la scrisorile publicului. cel mai grozav. în timpul vârfului de preocupare în problema energiei de la mijlocul anilor’ 70 a avut un program de publicitate foarte intens la Washington. În plus. De exemplu. două boli contagioase care provoacă epidemii. Majoritatea statelor cheltuie o mare sumă de bani pentru stimularea afacerilor şi turismului. destinat să conştientizeze cetăţenii privind necesitatea reciclării materialelor.6 milioane pentru informare publică.

oficialităţile oraşului doreau să se asigure că imaginea Dallasului de „mare oraş”va fi proiectată prin mass-madia în timpul Convenţiei.000 noi locuri de muncă. Membrii comisiilor orăşeneşti acordă atenţie strategiilor de relaţii publice. p. asigurând publicarea numerelor de telefon respective. 446 1 45 . 1994.“Effective Public Relations”. pentru a mări audienţa. Programul pentru Europa a avut două obiective principale: 1) să contracareze propaganda divizantă ce era răspândită în lume de naţiunile ostile şi să favorizeze o înţelegere completă şi prietenească a politicii americane. Această misiune este executată. în pregătirile pentru Convenţia Naţională a Partidului Republican din 1984. deci a relaţiilor publice guvernamentale internaţionale. Scott M. . New Jersrz 07632.sprijină desfăşurarea întrunirilor înainte de luarea hotărârilor. . .evocarea corelaţiei dintre politica SUA şi aspiraţiile legitime ale altor popoare ale lumii. Center . Rolul agenţiei de informaţii a SUA USIA (United States Information). Cutlip. în special în cele care permit apeluri şi întrebări din partea auditoriului. Firma de relaţii publice s-a întâlnit cu o serie de reprezentanţi de presă pentru a anticipa nevoile câtorva mii de corespondenţi de presă ce urmau să vină la Dallas.asigură consultarea cetăţenilor înainte de luarea hotărârilor. cu care specialiştii în publicitate au zburat în 102 oraşe pentru a face reclamă turistică şi comercială oraşului. Oraşul Dallas. . culturii şi civilizaţiei americane. a angajat o firmă de relaţii publice pentru a stabili cu mass-media ceea ce numeau o „relaţie prietenească”. precum şi 2) să pună la îndemâna ţărilor în curs de dezvoltare mijloace tehnice de cunoaştere”. că obiectivele şi politica SUA sunt în deplină unitate de vederi cu aspiraţiile lor legitime spre libertate. misiunea USIA este „de a dispune cu claritate popoarelor altor ţări. campania „Forward Atlanta” iniţiată de oraşul Atlanta a dus la crearea a 300. SUA. Englewood Cliffs. progres şi pace”.desfăşoară şedinţele după-amiaza.Lindberghy Spirit of St.contracararea încercărilor de denaturare sau de zădarnicire a obiectivelor politicii SUA. . Allen H. . în special. Din 1960.folosesc comitetele consultative ale cetăţenilor. prin: .explicarea şi interpretarea biectivelor şi politicii SUA pentru poprul străin. şi Glenn M. Conform unor studii recente1 ”USIA a avut ca sarcină să prezinte lumii«o imagine corectă şi completă » a Statelor Unite. Louis. Broom . Prentice Hall. de a prezenta o imagine a vieţii.apar în emisiuni televizate şi la radio. Misiunea generală a acestei agenţii este de a explica politica externă a SUA. . cu mijloacele de comunicare. principala organizaţie americană responsabilă de un atare program este USIA (Agentia de Informaţii a SUA). În ce priveşte difuzarea informaţiilor publice externe şi derularea.deschid linii telefonice pentru informaţii şi reclamaţii. Ei se angajează în următoarele activităţi: . a fost înfiinţată în 1953 de preşedintele SUA cu scopul de a „povesti lumii întregi despre America”. Mai clar formulată.

- prezentarea celor mai importante aspecte ale vieţii şi culturii porului american. Agenţia dispune de centre de informare. . în zone cu cunoştinţe literare mai scazute . .utilizarea mijloacelor electronice cum ar fi „Vocea Americii”. monitorizează informaţia publică de interes pentru SUA. funcţionarii pentru afaceri publice (relaţii publice) îi consiliază pe ambasadori şi pe alţi diplomaţi pe probleme relevante din domeniul relaţiilor publice care afectează interesele şi politica SUA.împrumutul de echipament (filme şi diapozitive de proiectare. lecturi şi concerte – program. cooperare privată. inclusiv expoziţii şi cărţi. a proiectelor ce pot fi derulate. Activităţile agenţiei se desfăşoară prin şase departamente: presă şi publicaţii. centrele organizează cursuri de limbă engleză. diapozitive. în funcţie de gradul de dezvoltare al culturii din ţara de destinaţie. fie indirect.filme. USIA diseminează informaţii printr-o varietate de metode şi programe incluzând: . incluzând şi alte persoane/personalităţi din ambasadă proiectează strategia de comunicare USIA pentru ţara respectivă şi. De asemenea. cu conducatorii grupurilor politice din ţările străine. inclusiv militare. reviste şi ziare americane pentru a ţine la curent populaţia din străinătate viaţa şi cultura poporului american şi pentru promovarea şi înţelegerea politicii SUA. 46 .pun la dispoziţie extrase de presă. centre de informaţii. . camere şi echipament video) altor echipe americane. evident. Centrele cooperează cu alte centre autonome care îndeplinesc programe similare.avizarea din punct de vedere cultural şi al condiţiilor specifice dintr-o zona sau alta. televiziune. cuprinzând: o bibliotecă de cărţi. La nivelul fiecărei ambasade. expoziţii. traduceri şi fotografii etc. emisiuni radio. Personalul USIA dispune de cunoştiţele şi vocaţia de a sprijini orice eforturi de relaţii publice. benzi desenate. În ţările cu o literatură dezvoltată sunt folosite materiale tipărite de diferite genuri. expoziţii şi evenimente culturale.stabilirea unor contracte personale strânse. În Europa. Această echipă. prin Consiliul Securităţii Naţionale. ceea ce contribuie la sporirea înţelegerii politicii şi obiectivelor SUA. proiecţii de filme.stabilirea centrelor de presă în străinătate şi a publicaţiilor şi programelor de tipărire. film. Directorul USIA raportează activitatea desfaşurată fie direct preşedintelui SUA. sau au efect asupra activităţii ambasadei sau relaţiilor sale cu ţara gazda. . Concomitent. sub conducerea reprezentanţilor USIA se constuie Echipa ţării. care au drept ţel sporirea credibilităţii şi a imaginii favorabile SUA. Personalul USIA dispune de peste 200 de posturi in 125 de ţări din lume. În Serviciul de Informaţii Externe şi Afaceri Culturale (din cadrul USIA) lucrează circa 600 de angajaţi. Programele de informare publică sunt diferite. Serviciul poate asigura o abundenţă de informaţii şi sprijin incluzând: . USIA este cunoscută sub numele de USIS (Seviciul de Informaţii al SUA).

În timpul războiului rece. americanii au înfiinţat la Munchen posturile de radio „Europa Liberă” şi „Radio Eliberarea” (în prezent Radio Libertatea). Purtătorul de cuvânt al Guvernului exercită o misiune generală de informare privind activitătile Guvernului: 1 2 Dennis L. organizaţia se numeşte „Association Francoise des Relations Publiques”. „Vocea Americii” va prezenta politica SUA în mod clar şi efectiv. Allen H. Scott M. Wilcox & Co. în 1942. pe măsură ce încearcă să-şi menţină credibilitatea în exterior. După unele aprecieri. Radio Libertatea emite pentru URSS (Rusia – nn. 1. La nivel guvernamental. 2. Aproximativ 3400 de salariaţi americani lucrează pentru postul de radio „Vocea Americii”. Ştirile „Vocii Americii” execte şi de înţeles. în Franţa există două structuri: purtătorul de cuvânt al Guvernului şi Serviciul de Informaţii şi Difuzare (SID).) şi alte 15 limbi vorbite acolo”. Center şi Glen M. 3. ceea ce afectează informaţia.) a fost subiectul unor dezbateri filosofice privind rolul său peste ocean. maghiară. din care peste 4200 sunt străini care servesc agenţia în străinătate. Agenţia suferă deseori de o fisurare a personalităţii sale. „Vocea Americii” va prezenta o proiecţie echilibrată şi pe înţeles a celor mai semnificative idei americane şi instituţii. adesea contorsionate. Broom2 scriu urmatoarele: „Nu odată Agenţia (USIA – nn. prin raportarea la obiective mari. având în vedere obiectivele avansate ale politicii externe ce rezultau din reorganizare şi restructurare. în timp ce cerinţele politicii interne sunt de a răspândi imagini persuasive. ştirile transmise de „Vocea Americii” sunt recepţionate de peste 75 milioane ascultători. opiniile editoriale se limitează doar la comentarii. Cutlip. ibidem Ibidem 47 .USIA are aproximativ 8600 de angajaţi. „Vocea Americii” este interesată de menţinerea unei credibilităţi mari şi. Referindu-se la USIA şi strategia adoptată de postul de radio „Vocea Americii”. Purtătorul de cuvânt al Guvernului Atribuţiile ministrului care actualmente este purtătorul de cuvânt al Guvernului sunt definite prin decretul nr. pentru aceasta. Conform unor autori americani1 „din 1946. acest post a început să emită pe unde scurte în 24 de limbi. 89-100 din 16 februarie 1989. Din 1955. înscrisă în Legea Publică 94 – 350 şi semnată de preşedintele General Ford în iunie 1976. Filosofia informaţiei este cel mai bine sumarizată în carta postului „Vocea Americii”. ambele finanţate de CIA: „Europa Liberă” emite în limbile bulgară.” FRANŢA Începuturile relaţiilor publice franceze se regăsesc în anul 1952 când Charles Louis Blondel organizează – în numele unui mic număr de specialişti – clubul „La maison de verre”. Acest post de radio a fost creat de Departamentul de stat. poloneză şi română. respectiv: 1. cehă şi slovacă.

întreprinderea de acţiuni de informare cu caracter interministerial (acţiuni specifice). se află la dispoziţia sa atâta timp cât este necesar.Analizele şi studiile de opinie. a coordonării intervenţiilor lor. realizează o sinteză de ansamblu a revistelor presei editate de SID. prezintă rubrici comentate despre anchete de audienţe - 48 . Informarea Guvernului: 1. . la scadenţă. sau poate chiar din proprie iniţiativă.acordarea asistenţei sale tehnice pentru administraţiile publice şi asigurarea. 2. el prezintă presei proiectele de lege şi hotărârile adoptate şi le încadrează în acţiunea de ansamblu a guvernului. 2. SID difuzează zilnic cabinetelor ministeriale reviste ale presei audiovizuale. Publică „Tendances de l’Opinion”(Tendinţe ale Opiniei). . care prezintă o sinteză comentată a sondajelor apărute în presă. . a unor studii şi sondaje de opinie. publicaţie lunară. Serviciul de Informaţii şi de Difuzare animă şi coordonează comunicarea guvernamentală.difuzarea informaţiilor pentru consilieri şi pentru presă referitoare la acţiunea administraţiilor şi a organismelor publice. 76124 din 6 februarie 1976). la cererea premierului sau a unui membru al Guvernului.Reviste de presă. SID. Acesta publică lunar un indicator destinat cabinetelor miniştrilor. „Audienţe mass-media”. Serviciul de informaţii şi Difuzare al Primului Ministru. „Tendinţe în mass-media ”. la sfârşitul şedinţei Consiliului. indicator ce ofera o viziune sintetică a aşteptărilor şi judecăţilor francezilor referitoare la activitatea desfaşurată de guvern. Purtătorul de cuvânt al Guvernului lucrează într-o strânsă legatură cu miniştrii interesaţi de subiectele pe care le abordează. regionale şi internaţionale şi realizează alte lucrări la cerere (răspunsuri la atacuri în presă referitoare la evenimente importante).pe de o parte. altele realizarea comunicării către Guvern. un săptămânal de lucru necesar. Înfiinţat pentru a-şi desfaşura activitatea pe lângă Primul Ministru (decret nr. el furnizează informaţii asupra lucrărilor Consiliului de Miniştri. săptămânal. pe plan interministerial. Serviciul de Informaţii şi de Difuzare (SID). . El asigură rolul de consilier (sfătuitor) şi de coordonator pentru lansarea şi exploatarea sondajelor comandate de ministere. SID cere realizarea unor sondaje şi studii calitative pentru a supraveghea evoluţia opiniei publice. Pentru a putea răspunde acestor sarcini.coordonarea sau realizarea. Unele au ca misiune informarea Guvernului. Sarcinile SID fixate prin acest decret. sunt următoarele: . Stochează şi analizează informaţiile publicate de presă sau rezultate la cererea ministerelor. SID este organizat în mai multe departamente. purtătorul de cuvânt guvernamental poate să facă intervenţii asupra tuturor aspectelor de politică. Miercurea. dusă de Guvern.pe de altă parte. buletin destinat cabinetelor ministeriale.

la fel ca şi intervenţiile liderilor politici şi sindicali. începând cu 1976. „Tendinţe Internaţionale”. Relaţiile publice – relaţiile cu presa. acesta concepe şi comercializează. reunind peste 3500 de nume din domeniul comunicaţiilor şi din 49 . El le pune la dispoziţie sfaturile sale tehnice şi expertiza sa. campaniile de comunicare guvernamentală. sociale. o rubrică referitoare la Europa. o videotecă. În numele Primului Ministru. El girează. de două ori pe lună. Astfel. Aceste documente fac recenzia unor evenimente politice. Publicaţiile Scrisoarea de la Matignon (La Lettre de Matignon – 90. publicaţie bilunară. El asigură acestora din urmă. Ea este difuzată ministerelor şi consilierilor naţionali şi locali. În sfârşit.realizate de Mediametrice în cursul lunii care a trecut. SID Supraveghează ca acţiunile de comunicare ale administraţiilor să fie adaptate temelor prioritare desemnate de Guvern. ale Primului Ministru şi ale membrilor guvernului sunt arhivate. pe de o parte. ce centralizează. anuală a totalităţii acţiunilor întreprinse în fiecare domeniu. economice. Rolul său este de a asigura o mai bună eficienţă a campaniilor. această lucrare. Politica Franţei (La Politique de la France): reaminteşte activitatea guvernamentală. 2. de relaţii publice. publicaţia „Mediasid”. Comunicarea realizată de Guvern: 1. 3. dintre care unele tematice. SID măsoară eficacitatea şi raza de propagare a acţiunilor întreprinse. pentru un buget total de 322. iar pe de alta o alegere (triere) a emisiunilor televizate. sfatul său tehnic în operaţiunile lor de informare. SID autorizează ministerele să întreprindă campaniile de publicitate sau de relaţii publice. în fiecare an. diplomatice şi culturale. Centrul de documentare al SID concepe dosare privitoare la activitatea guvernamentală. face o trecere în revistă. publicată şi comercializată de Documentarea franceză.667 de franci. discursurile. colocvii…) de către 27 de ministere şi administraţii. negocierea tarifelor preferenţiale etc.000 de nume. coordonându-le.000 de exemplare): această publicaţie săptămânală de 6 pagini prezintă principalele proiecte de legi sau măsuri adoptate de Consiliul de Miniştri şi. interviurile Preşedintelui Republicii. în 1990. De asemenea. Centrul de documentare. cu caracter politic şi socio-cultural. plecând de la un fişier de 10.031. Publicitatea şi campaniile de comunicare guvernamentală. alegerea prestatorilor de servicii. realizează puncte de vedere privitoare la articole de fond publicate în lume. definirea unei strategii coerente de comunicare. referitoare la evenimentele de interes naţional. el publică. 4. SID elaborează agende de previziuni. de asemenea. precum şi prefecturilor. Agende. liste de presă tematice (Memo-Presse). 3. începănd cu 1984. respectiv. În afară de aceasta. Acest departament este însărcinat cu relaţiile dintre SID şi presă şi de comunicarea cu ministerele. Declaraţiile. au fost realizate 53 de acţiuni (campanii publicitare.

aleşi în urma unor teste de competitivitate: agenţi de publicitate sau de relaţii publice. socetăţi de studiu. al căror rol este dublu: răspândirea informaţiilor înspre regiuni şi reasamblarea informaţiilor regionale înspre Guvern. dacă pot să justifice un raport mai bun privind preţul şi calitatea. Bugetul curent al SID s-a cifrat. Concomitent participă la informarea ambasadelor franceze din străinătate. Înfiinţat în 1946. de ajutorul unor profesionişti externi (colaboratori). Organizare. .difuzarea comunicatelor de presă. . Nu pot face totuşi acest lucru în următoarele 3 cazuri: . Oficiul Central de Informaţii. cu corespondenţii de presă străini la Paris.furnizarea unei întregi game de servicii publicitare. imprimerii (tipografii). de comerţ etc. SID este interlocutorul direct.media (tiraj: 15. El nu primeşte buget de la Guvern pentru funcţionarea sa. La nivelul guvernamental. aleşi în funcţie de componenţele profesionale personale necesare pentru un astfel de serviciu.difuzarea informaţiei guvernamentale către mass-media. ultimul având responsabilitatea pregătirii specialiştilor în relaţii publice (public relations officer) pentru organele guvernamentale centrale şi locale. organizaţiile comerciale. în 1991. 4. este un organism guvernamental autonom însărcinat cu: . birotică. de industrie. dintre care 62 au contract. asociaţii. în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe. OCI dispune de 7 birouri regionale în Anglia. . OCI a devenit o „Executive Agency” (agenţie autonomă) începând cu aprilie 1990. Cea mai mare parte a cheltuielilor de comunicare este suportată din bugetele ministerelor. Dispune. SID realizează numeroase documente.000 de exemplare. la 23. Totalitatea serviciilor oferite sunt plătite de clienţi. Oficiul Central de Informaţii (OCI). El utilizează 92 de agenţi. Echipat cu aparatură modernă de fotocopiat. Directorul general este numit de ministrul Finanţelor (Chancellar of the Exhequer) şi este subordonat autorităţii sale.organizarea campaniilor de comunicare care necesită cumpărarea spaţiului publicitar. forţele armate.5 milioane de franci. 50 . MAREA BRITANIE În Marea Britanie relaţiile publice au debutat în 1946-1948 când s-a înfiinţat Oficiul Central de Informaţii (OCI) şi „British Institute of Public Relationes”. Relaţiile internaţionale. de asemenea.operaţiunile de comunicare în regiunile rezervate birourilor regionale. sau este plătită prin credite acordate SID în funcţie de campaniile pe care le organizează. în Marea Britanie funcţioneaza deci. comercializate prin Documentarea franceză). Ministerele şi organismele statului sunt libere să se adreseze direct agenţiilor private. PAO şi audiovizual. institute de sondaje.

Efectiv: OCI utilizează 720 de persoane. distribuite şi în străinătate).presă: difuzarea prin reţeaua informatică a comunicatelor de presă care să parvină în întregime (totalitate) mass-media. noi tehnici de „promotion” (telefon. de asemenea.elaborarea de texte pentru difuzarea în străinătate (în colaborare cu Ministerele Comerţului şi Industriei şi al Afacerilor Externe). Buget: cifra de afaceri anuală este de 160 milioane de lire sterline. . mai concurenţial. planificare. evaluarea campaniilor. Alte servicii oferite de OCI: . la Preşedinţia Consiliului de miniştri. în plan tehnic. ţărilor Europei răsăritene şi Americii Latine. video-clip-uri publicitare şi audiovizuale pentru ministere (sunt.Anumite lucrări de creativitate sunt efectuate la OCI. negociere a tarifelor preferenţiale cu media. Această muncă este lăsată în grija sectorului particular. .sunt elaborate cu ajutorul agenţiilor private sau cu ajutorul altor agenţii guvernamentale. este plătit de stat. . dar OCI negociază abonamente colective (reviste ale presei audiovizuale naţionale şi internaţionale) pentru ministere. programele de informaţii sunt difuzate gratuit în Marea Britanie şi la câteva sute de posturi de radio din străinătate.expoziţii: organizarea de expoziţii în Marea Britanie şi în străinătate. Campaniile de comunicare. ITALIA În Italia. . . . Este subordonat secretarului 51 . din care mai mult de jumătate sunt specialişti în informare şi comunicare. .conferinţe: organizarea şi coordonarea multimedia pentru conferiţe în Marea Britanie.filme şi televiziune: realizarea de filme. care are statutul de „civil servant” (funcţionar). informatica). Nota: OCI nu realizează reviste ale presei. Servicii specializate pentru străinătate: . . aceste publicaţii sunt traduse în limbile minorităţilor din Marea Britanie şi în celelalte limbi străine. cercetare şi studii diverse). funcţionează Departamentul Informaţiilor şi Editării. dar cea mai mare parte peste 80% .marketing direct şi promotion: aplicarea de metode de marketing campaniilor publicitare. Volumul de cumpărare permite OCI să obţină preţuri foarte competitive.publicaţii: broşuri şi publicaţii diverse pentru Marea Britanie şi pentru Străinătate destinate Rusiei. Tot ceea ce ţine de organizarea campaniilor de comunicare. este de competenţa OCI (concepţie. Departamentul Informaţiilor şi Editării a înlocuit (legea din 23 august 1988) fostul Serviciu al Informaţiei şi al Prprietăţii Literare şi Artistice.radio: realizarea de programe radio (informaţii şi publicitate). Personalul.formare: formarea responsabililor cu informaţiile în toate domeniile de comunicare guvernamentală. .fotografii: utilizarea acestora în publicaţiile OCI şi în media.Formarea consilierilor de presa din ambasadele Marii Britanii şi ai ataşaţilor de presă ai guvernelor străine.

presa străină şi asociaţiile de presă. 20% din bugetul „PR” al fiecărui minister sunt rezervate campaniilor de interes comun realizate de acest departament. atât în Italia cât şi în străinătate.comunicate de presă.000 de destinatari). ca 50 % din bugetul campaniilot să fie folosite pentru cumpărarea de spaţiu pentru presa scrisă. . congrese şi seminarii. de asemenea. ajutat de trei directori.serviciile de presă ale ministerelor sau organismelor paraguvernamentale.publicaţii şi suporturi audiovizuale pentru Preşedinţia Consiliului de Miniştri: cărţi. * realizarea şi difuzarea de: . atât în ţară. . .sarcinile administrative şi juridice. • coordonarea campaniilor de comunicare a administraţiei publice prin intermediul unei comisii interministeriale în care sunt reprezentate toate categoriile profesionale.general al Presedinţiei Consiliului şi este condus de un director general. reviste precum „Vita Italiana. Competenţele sale acoperă mai multe domenii: . .reviste şi analize de presă cotidiană şi periodică. expoziţii.000 exemplare).sprijinirea creativităţii (legea asupra proprietăţii literare). Documenti e Informazioni et Cultura e Scienza” (40. economică şi socială italiană. cât şi în străinătate. care pot fi traduse în mai multe limbi. precum şi a creditelor pentru edituri. • participarea la târguri.misiunile diplomatice şi organizaţiile internaţionale care acţionează în domeniul informaţiei. . achiziţionarea şi distribuirea documentarelor. elaborarea de norme şi tehnologii noi în sectorul informaţiei şi al editării. analizele şi cercetările în termeni de piaţă.studiile. • dezvoltarea tuturor structurilor necesare documentării (bibliotecă. . . atăt italiană cât şi străină.gestionarea bancilor de date referitoare la grupurile de presă şi comunicare.documentarea şi realizarea publicaţiilor scrise şi audiovizuale pentru Preşedinţia Consiliului de Miniştri. scrisori informative. . Principalele sale atribuţiuni sunt: * întreţinerea de relaţii cu: . Legea cere.repartizarea ajutoarelor directe şi indirecte pentru întreprinderile de presă scrisă şi radio. Organizare Direcţia generală este formată dintrei birouri: Biroul de editare şi de presă are următoarele sarcini: . în cadrul reglementării referitoare la presă şi publicitate. Biroul pentru informaţia şi documentarea instituţională.conceperea şi promovarea imaginii Italiei. filmelor şi videocasetelor referitoare la viaţa politică. în colaborare cu posturile de radio şi televiziune particulare din Italia şi străinătate (peste 50 de producţii pe an şi 1 video-news bilunar adresat la mai mult de 50. culturii şi ştiinţei. . 52 . Pentru audiovizual: producerea. fonotecă).presa italiană.

după cum urmează: .compartiment intern.compartiment de organizare. 6. în prezent. 5. Conducerea oficiului. . de personal. . . Din aceasta. un subserviciu cu două compartimente şi o grupă.compartiment pentru probleme de drept şi de cabinet. Serviciul II (central). servicii de documentare.compartiment personal. • 53 . 2. la înfiinţarea de structuri de relaţii publice pe toate palierele societăţii germane.compartiment foto. Bugetul total al departamentului este de 230 miliarde de lire. . oficiul s-a structurat şi restructurat ajungând ca.compartiment pentru vizitatori. s-a format o secţie de „PR” sub numele de „Abteilung fur Offentlichkeitsarbeit”. La 8 decembrie 1958 se înfiinţează în RFG. Efectiv 290 persoane. Locţiitorul purtătorului de cuvânt al Guvernului Federal 4.compartiment administrativ central. Prima schemă de funcţionare a oficiului datează din 18 iunie 1951. . De-a lungul timpului. Locţiitorul şefului oficiului.compartiment pentru producerea şi difuzarea publicaţiilor. un subserviciu cu patru compartimente. . Şeful oficiului şi purtătorul de cuvânt al Guvernului Federal. Acordă o tutelă lingvistică şi culturală televiziunii (RAI) în favoarea minorităţii etnice Biroul pentru drepturile de autor şi promovarea activităţilor culturale. Serviciul I . Bugetul total pentru promovarea imaginii Italiei în străinătate este de 400 milioane de lire. Germania funţionează Oficiul de Presă şi Informare al Guvernului Federal German (OPI). „Asociaţia vest-germană de public relations” care contribuie într-o manieră decisivă. • aibă iniţiativă şi să coordoneze acţiunile administraţiilor şi institutelor culturale. în 1951.compartiment pentru buget. ce rezolvă probleme de buget. de organizare. • să participe la manifestările culturale din Italia şi din străinătate şi să ajute la traducerea cărţilor italiene în limbi străine. de drept şi de cabinet având în componenţă şase compartimente: . să fie împărţit astfel: 1. GERMANIA Relaţiile publice încep să fie introduse în Germania în 1950 când se înfiinţează secţia de presă a „Deutsche Industrie und Handelskammer”. . Acest birou este însărcinat să: • ţină un registru al drepturilor de autor pe plan naţional şi internaţional. La nivelul guvernului R. în scopul promovării ştiinţei şi culturii în Italia şi peste hotare.F.Tehnică informaţională. 3.garantarea unor informaţii complete şi promovarea unei imagini a ţării pe lângă toate comunităţile italiene de peste hotare. direct subordonată şefului oficiului.

bibliotecă. dacă ar citi zi şi noapte fără întrerupere. Serviciul III – Activitatea internaţională de politică internă. . 8. cu uşurinţă. .Europa de Vest. prelucrează . partidelor etc. .compartiment pentru agricultură şi mediul înconjurător. cercetare. . 7. radioului şi televiziunii. . într-un ritm normal. planificare şi coordonare. . .Zona europeană a Mării Mediterane (fară Italia) şi a Orientului Apropiat.000.Europa de Est. târguri şi expoziţii. poştă.America de Nord. Australia.America Latină.Africa. ale asociaţilor. După cum se poate deduce. .compartiment pentru politica mass-media. 56 de ziare şi reviste germane. . . cu următoarele compartimente: .compartiment politică germană şi europeană. Noua Zeelandă. de la Elveţia şi Austria până în Italia. educaţie. . ştiinţă. .000 de cuvinte (circa 12. sănătate. . 24 de ore din 24.compartiment pentru problemele principale. 9. de politica pieţei muncii şi de asigurări sociale. Serviciul IV – Activitate informaţională de politică externă având două subservicii cu 12 compartimente. OPI este o uriaşă maşină de comunicare avănd următoarele obiective: 54 .compartiment de politică economică şi financiară.compartiment de presă şi informare pentru împuternicitul cu afaceri în Berlin.redacţia de actualităţi şi pentru studiul opiniei publice. Dintre acestea. . 8 compartimente se ocupă de zone sau grupuri de ţări. Irlanda şi ţările scandinave. Parlament.compartiment de tehnică informaţională. familie. ar avea nevoie.Marea Britanie. arhivă.compartiment pentru documentare central. Dacă cineva ar citi materialul de ştiri al unei singure zi.compartiment interne. de mai mult de trei săptămâni.pentru guvern – materiale ale agenţiilor de presă. . 100 programe radio. . justiţie.compartiment de politică socială. . . construcţii.compartiment pentru probleme religioase. În serviciul de ştiri intră zilnic peste 3.Asia. . .compartiment pentru testarea succesului. 30 materiale de presă din economie. Serviciul II – Ajutor de decizie prin informaţie care lucrând în serviciu de tură.000 de pagini dactilografiate).redacţia „Buletin”. 25 de programe de televiziune. astfel: . -compartiment tineret..compartiment circulaţie.compartiment de prelucrare a datelor şi de comunicare.compartiment pentru politica de scuritate şi apărare. în 24 de limbi provenind de la 27 de agenţii de presă. de la Benelux până în Franţa. urbanism. . .

atât în Spania. para-public. a cabinetelor de presă. 55 .Agende privind activitatea guvernamentală. cu efectuarea unor sondaje de opinie. consolidarea imaginii RFG. Titularul său exercită funcţiile purtătorului de cuvânt adjunct şi îl poate înlocui pe ministru în cazul când acesta absentează. explică şi reprezintă. sau dacă postul este vacant. face înţeleasă politica germană în străinătate. a delegaţiilor Guvernului în Comunitatea autonomă. Ele realizează: . activităţile. Câteodată. cu ajutoriul mass-media şi al politicii informaţionale. studierea opiniei publice.elaborarea şi difuzarea comunicatelor Preşedinţiei Guvernului şi a Consiliului de miniştri. Sub-secretariatul. În calitate de organism autonom. 24 de ore din 24. un subsecretariat şi patru direcţii generale. . cât şi în străinătate. Campanii de comunicare. . anumite ministere efectuează şi ele sondaje. SPANIA În Spania funcţionează Ministerul Purtătorului de cuvânt al Guvernului. În atribuţiile sale intră. . Cabinetul ministrului efectuează studii calitative şi anumite sondaje care au drept scop măsurarea eficacităţii acţiunilor duse de Guvern. din organismele para-publice. responsabil.relaţii cu media naţională şi internaţională. Ministerul purtătorului de cuvânt al Guvernului spaniol nu realizează şi nici nu coordonează campaniile de comunicare guvernamentale. pentru radio şi televiziune). în domeniile competenţelor lor. de: . Ministerul Purtătorului de cuvânt este organismul Preşedinţiei Consiliului. cea a informaţiei şi cea de analiză şi documentare. de asemenea. Această Direcţie generală este. Direcţia Generală a Relaţiilor Informative: Această Direcţie cupride subdirecţii. de asemenea.- informarea continuă a preşedintelui federal şi Guvernului Federal despre întreaga presă scrisă şi vorbită. precum şi a celor ce depind de conduceri civile. Organizare Organigrama sa cuprinde. Acestea sunt realizate şi plătite de ministere sau de întreprinderile publice. informarea cetăţenilor şi mass-media despre politica Guvernului Federal. potrivit decretului regal 834 din 29 iulie 1988. însărcinată cu serviciile de documentare (microfilme) şi cu gestionarea băncilor de date. Sondaje şi studii de opinie. potrivit decretului 727 din 11 iunie 1988. intenţiile şi scopurile Guvernului Federal.analize ale presei scrise şi audiovizuale spaniole şi străine (şase zile pe săptămână. centrul de cercetări sociologice se ocupă.coordonarea serviciilor de informaţii publice pentru administraţia de stat. în mod sistematic. dintre care două au funcţii privitoare la comunicare: Direcţia Generală a Relaţiilor Informative şi Direcţia Generală de Cooperare Informativă. coordonarea tuturor serviciilor de presă din ministere.

precum promovarea imaginii Belgiei.„Interventiones del Presidente”: colecţie ce reuneşte declaraţiile Preşedintelui Guvernului. reprezentând realităţile politice. BELGIA În Belgia funcţionează la nivel guvernamental. Misiunea sa este dublă şi este axată pe: Probleme de politică internă a Belgiei: .subdirecţia generală a Relaţiilor şi a Cooperării şi subdirecţia generală a Difuzării Informaţiei.coordonarea acţiunilor informative în străinătate prin intermediul consilierilor şi al ataşaţilor de la ambasadele spaniole. Directorul general al INBEL este desemnat de Primul Ministru. ai vice-prim miniştrilor.„Espana”: publicaţie cu arie largă de difuzare (în spaniolă. ai Ministerului Afacerilor Externe.Publicaţii.900. în faţa Congresului.„Agenda de la Communication”: un repertuar asupra organismelor şi instituţiilor de comunicare. sociale. Efectiv: 200 de agenţi.000 milioane de pesetas. .sprijinirea oricărei persoane fizice sau morale care urmăreşte acest obiectiv.sprijinirea şi coordonarea iniţiativelor.organizarea vizitelor de stat în Spania. Buget total: 1. . INBEL este o instituţie de utilitate publică. Aeastă Direcţie Generală este formată din două subdirecţii generale: . Organizare. Direcţia Generală a Cooperării Informative. . în egală măsură. a realizărilor naţionale sau asupra patrimoniului. a deplasărilor în străinătate ale regelui şi ale Preşedintelui Guvernului şi editarea de diverse publicaţii asupra cărora au fost informate şi media acreditate cu ocazia acestor manifestări (monografii. franceză şi engleză). .contribuţia la ameliorarea raporturilor între cetăţeni şi stat. El este asistat de un director general adjunct şi de un consiliu de administraţie unde lucrează reprezentanţi ai Primului Ministru. specialişti în editare de texte. precum şi personalităţi ale vieţii politice.utilizarea tuturor tehnicilor de comunicare pentru a reuşi ca Belgia să fie cunoscută cât mai bine peste hotare. eonomice din Spania (realizată în colaborare cu Direcţia Generală a Cooperării Informative). sindicale şi din domeniul economic.acumularea şi difuzarea unei documentaţii cât mai complete pentru informarea publicului asupra activităţii guvernamentale. Conform hotărârii regale din 2 februarie 1962. 56 . Institutul Belgian al Informaţiei şi al documentării (INBEL). . Probleme de politică externă ale Belgiei: . . Ea are ca sarcină: . Ministerul purtătorului de cuvânt al Guvernului publică anual şi distribuie gratuit: . Bugetul său este suportat de către serviciile Primului Ministru şi ale Ministerului Afacerilor Externe. delegaţi ai organizaţiilor para-statale. rapoarte etc).

afişe şi fotografii. . publicaţii. . care reiau informaţiile referitoare la mesajul deja transmis. Informarea pe plan extern. ce-i furnizează o documentaţie de bază asupra ţării. care conţine adresele şi numerele de telefon ale serviciilor de informaţii ale ministerelor. De asemenea. Buget pe 1990: 110-120 milioane FB. Efectiv: 70 de persoane. INBEL acţionează în strânsă legătură cu serviciul de presă al Primului Ministru.întâmpină delegaţii străini veniţi la şedinţe de informare despre Belgia. sunt distribuite la toate oficiile poştale. .Informarea pe plan intern. conceperea de sondaje şi de diverse studii).precum şi o fototecă (20. 57 .realizeze saptamânalul „Faits” (Fapte) (20. El este însărcinat să: . . precum şi alte bănci de date cu informaţii permanente. consilierilor naţionali şi locali precum şi presei. care asigură gestionarea şi coordonarea campaniilor de informaţii de interes general. INBEL a înfiinţat Biroul de Informaţii Belgian (BIB).000 exemplare) care anunţă hotărârile guvernamentale şi care este distribuit administraţiei. el furnizează Ministerului Afacerilor Externe: .constituie bănci de date statistice cu informaţii de actualitate. .o blibiotecă. pliante gratuite. Astfel. organizarea de conferiţe de presă.un centru de informaţii deschis publicului. . De asemenea are la dispoziţia sa: .răspunde solicitărilor de documentaţie ale reprezentanţelor diplomatice. INBEL colaborează cu Ministerul Afacerilor Externe pentru a contribui la aprovizionarea cu material de comunicare a reprezentanţelor diplomatice şi a consulatelor belgiene. media belgiană şi internaţională etc. în colaborare cu Institutul naţional de statistică şi cu Banca Naţională. distribuirea de documente.editeze un anumit număr de publicaţii periodice sau ocazionale destinate marelui public.realizează materiale audio vizuale. ambasadelor. difuzate la televiziune şi radio. care asigură vânzarea de publicaţii editate de ministere sau de alte servicii oficiale şi care pot interesa publicul larg.000 de fotografii şi diapozitive). La sfârşitul anului 1988. .acordă un ajutor tehnic pentru expoziţii.să asigure asistenţă tehnică administraţiilor ce desfăşoară acţiuni de comunicare pentru marele public (sfaturi pentru realizarea de campanii publicitare.să răspundă oricărei cereri scrise provenind din Belgia sau din străinătate şi să trimită documentaţia scrisă solicitată. . . cum ar fi „Le repertoire de l`information”. întreprinderilor şi presei.dosare de presă.

58 . Organizarea tipică a departamentului de relaţii publice este reprezentată în figura de mai jos şi este cea a Companiei Lockheed de Rachete şi Construcţii Aerospaţiale din Sunnyvale. Şeful cu problemele publice are un asistent administrativ şi 2 persoane care lucrează direct cu problemele comunităţii din întreaga zonă a golfului San Francisco. împărţit în secţii şi subsecţii. Mai ales în cadrul companiilor mari. problemele consumatorilor. responsabilitatea sa se poate extinde şi asupra supravegherii activităţii de reclam şi marketing. cel mai adesea. cu investitorii. În cazul din urmă. Un/o secretar(ă) şi alte trei persoane sunt subordonate directorului. este răspunzător în faţa preşedintelui. numit director cu relaţiile publice. cum ar fi relaţiile cu presa. Departamentul este. directorul poate deţine titulatura mai lungă de „vicepreşedinte cu comunicările corporaţiei”. Fiecare şef de secţie răspunde în faţa directorului. cel mai adesea. Şeful departamentului. Fiecare secţie are o arie specializată de responsabilitate. este numită „directorul cu relaţii publice”. California. Şeful biroului de ştiri are un asistent administrativ şi 3 reprezentanţi cu relaţiile publice care se ocupă de ştiri şi contribuie cu articole (inclusiv personale) în „Star”.2. relaţiile cu angajaţii şi problemele comunităţii. Aceştia sunt şeful biroului ştiri (răspunzător cu relaţiile cu mass-media şi cu relatările de presă). editorul ziarului angajaţilor „Star” şi şeful cu problemele publice (responsabil în primul rând cu relaţiile cu guvernul şi cu comunitatea). Departamentul de relaţii publice Un departament de relaţii publice este condus de o persoană care. care are cel mai mic personal din lume: 14 persoane.

Personalul de relaţii publice poate acţiona în cadrul unei organizaţii. în funcţie de dispunerea geografică şi de sucursale. Unii pot activa în cadrul departamentului de marketing sau de personal. un departament de relaţii publice pentru o organizaţie medieprimărie. astfel este greu de apreciat cât este de extinsă activitatea de relaţii publice. General Electric. are mai multe sute de angajaţi în diferite funcţii de relaţii publice.General Motors.. În România. firmă etc. o altă corporaţie gigant. departamentul se poate transforma în Centru de presă având următoarea structură: 59 . una din cele mai mari corporaţii din lume are un personal de relaţii publice format din peste 300 de oameni şi o mare varietate de denumiri de posturi. Alţii pot lucra în publicitate. poate avea următoarea structură: În situaţii de criză de imagine sau pentru organizarea unor evenimente deosebite. ca specialişti în comunicare ce se ocupă de circulare şi broşuri. în mod dispersat. Fiecare sucursală cum ar fi Buick şi Saginaw Steering Gear Division au propriul director de relaţii publice.

la cerere. 2 Va răspunde întrebărilor din partea presei. 4 Va ţine conferinţe de presă. postere. însoţirea ziariştilor şi le va facilita accesul la sursele şi mijloacele de informare şi comunicare. reviste. 5 Va asigura editarea şi difuzarea materialelor promoţionale şi de informare – buletine. 3 Va asigura. 60 . dacă este necesar. pot fi: 1 Va furniza presei ştiri (foto şi text) despre organizaţie sau eveniment.Atribuţiile generale ale Centrului de Presă şi Informare. după caz. alte mijloace.

al Marinei Militare. depoziţii în Congres.Conduce verificarea din punct de vedere politic şi al securităţii. sunt create structuri de relaţii publice. coordonarea şi planificarea activităţilor cu organizaţii private. iar regulamentele specifice fiecărei categorii de forţe sau comandament determină modul practic de ducere la îndeplinire a acestor arii funcţionale şi principii. În principal ariile funcţionale sunt: . Structuri de relaţii publice în armata SUA În cadrul Departamentului Apărării şi în cadrul fiecărui minister (al Trupelor de Uscat. la cerere. Va ţine legătura cu toate instituţiile şi/sau organizaţiile – guvernamentale şi neguvernamentale – de care depinde buna funcţionare a evenimentului. . al Infanteriei Marine) sau Comandament de forţe dislocate în diferite zone ale lumii. . fie de la Congres. care sunt primite fie de la publicul general direct. al Aviaţiei Militare.Asigură orientarea politică pentru Şcoala de Informaţii în domeniul apărării. la cerere.Acţionează ca agenţie care furnizează informaţii şi materiale audio-vizuale reprezentanţilor mass-media. precum şi a materialelor prezentate de surse din afara Departamentului Apărării. . . în privinţa domeniului informaţiei publice. Evaluează cerinţele mass-media pentru sprijin din partea Departamentului Apărării şi pentru cooperare. la cerere. programele şi activităţile Departamentului Apărării.6 7 8 Va monitoriza şi va verifica ştirile de presă (pentru a asigura o relatare adecvată) şi pentru a informa Consiliul de Administraţie al organizaţiei cu privire la interesul presei faţă de organizaţie sau faţă de evenimentul public.Pregăteşte. Aceste directive cuprind: ariile funcţionale şi principiile după care trebuie desfăşurată activitatea de informare şi relaţii publice. 61 . a tuturor materialelor pregătite pentru a fi făcute publice şi a publicaţiilor ce provin de la Departamentul Apărării sau de furnizorii săi. din armata americană. . specialiştii revin la funcţiile normale din cadrul Departamentului de relaţii publice. articole pentru publicaţii şi alte materiale ce vor fi făcute publice de către ofiţerii selecţionaţi. Casa Albă sau alte agenţii guvernamentale. . inclusiv solicitărilor pentru suport cu echipe de demonstraţie aeriană.Serveşte ca punct de contact oficial pentru apariţiile publice sau în mass-media ale oficialilor Departamentului Apărării şi conduc. .Analizează şi răspunde întrebărilor referitoare la politicile. publice sau coordonarea şi planificarea cu organizaţii private sau la mass-media pentru asemenea evenimente. . cuvântări.Conduce Programul de Informaţii Interne prin: * Serviciul de radio şi televiziune al forţelor armate.Evaluează şi răspunde solicitărilor privind cooperarea în programe ce implică relaţii cu publicul. La încetarea evenimentului ce a făcut obiectul înfiinţării centrului de presă. Activitatea acestor structuri este condusă prin regulamente specifice fiecărei structuri şi prin directive departamentale. în planificarea şi programarea participării personalului. declaraţii publice.Evaluează şi coordonează răspunsul la solicitările pentru vorbitori şi acordă asistenţă.

Congresul şi mijloacele de informare să poată evalua şi înţelege faptele referitoare la strategia de securitate şi apărare. * Periodicele Departamentului Apărării. 62 . după următoarele principii: . * Acordă asistenţă din partea Departamentului Apărării filmelor distractive. Singurul scop al unei asemenea activităţi este de a trimite fluxul de informaţii spre public. . un sondaj naţional de opinii.Un flux liber de informaţii generale şi militare va fi pus la dispoziţie bărbaţilor şi femeilor din Forţele Armate şi a departamentelor lor fără cenzurare sau propagandă. exceptând cazul când furnizarea sa este interzisă de o clasificare de securitate curentă şi validă. în conformitate cu cerinţele regulamentare. * Menţine capacitatea de a desfăşura. producţiilor de televiziune şi video neguvernamentale. . * Exercită conducerea.Informaţia va fi refuzată numai când divulgarea ei ar afecta negativ securitatea naţională sau ar ameninţa siguranţa. sau care sunt activităţile prin care ajută la îndeplinirea acestor misiuni. Comandanţilor le revine şi responsablitatea iniţierii de relaţii bune cu publicul larg. Cererilor de informaţii li se răspunde prompt. normal. precum şi publicul în privinţa misiunilor acestei instituţii. sau intimitatea bărbaţilor şi femeilor din Forţele Armate.Informaţia nu va fi clasificată sau refuzată în orice alt mod pentru a proteja guvernul de critică sau situaţii neplăcute. * Ziarele şi publicaţiile în antrepriză civilă. Obligaţia de a furniza publicului informaţii referitoare la problemele sale majore poate solicita o detaliată planificare şi coordonare a afacerilor publice în interiorul Departamentului împreună şi cu alte agenţii guvernamentale. Comandanţii de la toate nivelurile şi eşaloanele au datoria de a informa personalul militar şi civil. cu rapiditate. modul în care sprijină ea politica naţională de apărare. care implică conflict armat cu forţele armate ale altei naţiuni în arii unde. * Supravegherea furnizării de analize de stări şi a serviciilor de selectare a ştirilor pentru OSD.*Informaţia vizuală şi activităţile audio-vizuale ale Departamentului Apărării şi serviciile reunite ale informaţiilor vizuale.Informaţia va fi făcută complet şi uşor disponibilă. propaganda nu-şi are locul în programele de afaceri publice ale Departamentului Apărării. . preşedintele şefilor reuniţi de stat major şi pentru comandamentele departamentelor militare. * Serviciul de presă şi publicaţii al forţelor americane. Relaţiile publice din domeniul militar reprezintă o responsabilitate a comandamentului. Scopul sondajului este de a acoperi zonele de operaţii militare SUA. Principiile informării Politica Departamentului Apărării este de a pune la dispoziţie informaţii prompte şi exacte în aşa fel încât publicul. autoritatea şi controlul asupra Serviciului de Informaţii al Forţelor Americane. nu ar exista massmedia.

Ca membru al statului major.Evaluarea politicii şi acţiunilor Departamentului Apărării şi Forţelor Armate în probleme ce privesc opinia publică. În acelaşi timp răspunde de planificarea şi coordonarea programelor de relaţii cu societatea şi de informare a personalului instituţiei. 63 . Toate aceste activităţi se desfăşoară pe baza Programului de Relaţii Publice al Departamentului Apărării.Realizarea de programe pentru informarea militarilor şi angajaţilor civili cu scopul de a-i motiva să fie eficienţi în activitatea lor. ofiţerul cu relaţii publice îl sprijină pe comandant în utilizarea resurselor de relaţiile publice în vederea îndeplinirii misiunilor unităţii. programele de relaţii publice din domeniul militar au scopul de a furniza informaţii şi de a întreţine interesul faţă de opinia publicului privind o organizaţie condusă şi aflată în proprietatea poporului american. oferind publicului larg o informare promptă. sinceră şi corectă.Evaluarea opiniei publice asupra Departamentului Apărării şi Forţelor Armate. . Tot lui îi revine şi responsabilitatea de a asigura înţelegerea de către comandant a implicaţiilor acţiunilor de relaţii publice. Programul de Relaţii Publice al Departamentului Apărării prevede: .Ofiţerul însărcinat cu relaţiile publice reprezintă canalul de comunicare dintre nivelul de comandă şi cel public. . . bazată pe politica şi directivele comandantului şi a celor mai înalte eşaloane.Recomandări privind politica şi acţiunile care afectează opinia publică pentru înalţi funcţionari din apărare şi comandanţi.

64 .

65 .

66 .

La nivelul categoriilor de forţe (trupe de uscat. 67 . 12 dintre acestea fiind înregistrate total.2. se folosesc structurile de relaţii publice de la nivelul la care se produc aceste evenimente. personal. pe baza lor se realizează buletine de presă zilnice şi casete TV cu montaje săptămânale. Informaţiile culese sunt stocate şi clasificate computerizat. secretariat. le prelucrează publicistic şi le distribuie conform directivei şi planurilor de comunicare. operativă. cu un efectiv de 60 persoane şi o dotare adecvată. Prelucrarea unui volum foarte mare de informaţii publice permite informarea oportună a conducerii armatei şi anticiparea interesului jurnaliştilor faţă de anumite subiecte. astfel încât permite crearea de elemente (“celule”) noi în perioade care presupun organizarea unor campanii mediatice. COPID supraveghează permanent patru posturi de radio franceze şi alte posturi. prin programare automată. selectiv. Sistemul este subordonat Ministerului Apărării. SIRPA are în subordine Centrul Operaţional al Presei Internaţionale de apărare(COPID) care. prin directivele statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei. fondurile fiind repartizate pe birouri şi pe acţiuni ce vor fi întreprinse. de şeful SIRPA. aviaţie. juridic. Pentru evenimentele locale. La ora actuală este un sistem foarte bine dezvoltat şi înzestrat cu mijloace tehnice specifice performante. jandarmerie. Organizarea activităţii Pentru recepţionarea şi introducerea informaţiilor în sistem. Structura de relaţii publice are elemnte pe verticala organismului militar până la nivel regiment inclusiv. COPID are posibilitatea să recepţioneze 360 canale TV. prin comunicarea telefonică curentă. Structura de informare şi relaţii publice în armata franceză (SIRPA) Structura de informare şi relaţii publice pentru Armata Franceză a fost creat de aproximativ 3 decenii. În structura centrală sunt angajate 625 persoane (40% militari de carieră. COPID analizează şi prelucrează zilnic 150 publicaţii.3. departamentul înzestrării) funţionează servicii SIRPA. Structura sistemului de relaţii publice este suplă. Planificarea şi coordonarea comunicării în interiorul şi exteriorul armatei se realizează prin directiva anuală a ministerului apărării. de către ministrul apărării. În SIRPA franceză nu există purtător de cuvânt specializat. medical. SIRPA dispune de birouri specializate: financiar. şedinţe săptămânale de coordonare ale şefului SIRPA cu serviciile subordonate de la categoriile de forţe. Activitatea SIRPA se întemeiază pe o planificare bugetară detaliată. Pentru celelalte posturi are contracte cu societăţi civile. precum şi la comandamentele regionale. Pentru administrare. în raport cu importanţa situaţiei. SIRPA are un sistem informatic realizat cu 160 computere performante. în ideea de a nu le da o amploare nejustificată. Pentru a fi cât mai eficient. SIRPA funcţioneată ca o agenţie de ştiri care preia materiale şi informaţii realizate în celelalte compartimente ale conducerii armatei. radio şi TV. realizează o supraveghere şi o înregistrare exhaustivă a informaţiilor despre apărare vehiculate de presa scrisă.2. 20% civili şi 40% militari în termen). Comunicarea oficială cu presa se realizează. 50 dintre acestea fiind în limbi străine. fiecare cu un efectiv de 60-70 persoane. marină. de către ofiţeri din SIRPA.

Muzicile de unitate sunt formate din amatori. 68 . Sportul este organizat şi subvenţionat numai pentru interese de imagine şi publicitate. 5-6 asemenea vizite de documentare anual. SIRPA cooperează cu casele de producţie muzicale pentru realizarea de CD-uri vândute pe piaţă sub emblema SIRPA. la care participă 50 de personalităţi influente. profesionale. fiecare dintre ele. Structurată pe departamente funcţional-profesionale şi dispunând de o dotare tehnică de vârf (10 studiouri complete de producţie video. precum şi de grupe pluridisciplinare de specialişti) ECPA crează produse audiovizuale care sunt difuzate în interiorul şi exteriorul armatei. Pentru realizarea şi conservarea produselor audiovizuale specifice activităţii SIRPA.Activitatea SIRPA este diversificată şi adaptată categoriilor de public care prezintă interes pentru apărare. Produsele fotografice şi video sunt stocate într-un arhivistic impresionant pus la dispoziţia tuturor celor care doresc să-l consulte şi să-l utilizeze în scopuri ştiinţifice. cadre militare şi militari în termen. cu durata de 2 zile. 4 studiouri fotografice. publicistice sau educaţionale. Activitatea promoţională este foarte diversificată. în subordinea sistemului se află Întreprinderea Cinematografică şi Fotografică a Armatei (ECPA). Armata franceză nu dispune decât de 3-4 formaţii muzicale profesioniste. utilizează reclame de Radio şi TV. Pentru menţinerea contactului „releelor de opinie”cu armata. SIRPA organizează 10-12 vizite de documentare anual. Categoriile de forţe armate organizează. În afara obiectelor simbolice. precum şi cele patru expoziţii. SIRPA finanţează şi coordonează activitatea Asociaţiei pictorilor militari decontând cheltuielile de deplasare în unităţile militare în care aceştia se documentează. standuri expoziţionale la manifestări economice interne şi internaţionale. realizate conform concepţiei de comunicare.

69 .

Creativitatea.medii tipărite (reviste. Din punct de vedere organizatoric acesta este situat pe acelaşi plan cu Statul Major al Armatei de Uscat. În acest centru lucrează specialişti dotaţi cu tehnică deosebit de modernă. folii transparente). compartimentele de profil din Statul Major al Informaţiilor coordonează activitatea Centrului de Medii. . casete audio. texte programate). cel al Marinei Militare şi Statul Major general al Aviaţiei Militare în condiţiile în care Bundeswehr-ul nu are Stat Major General. .20-30 milioane DM pentru recrutarea de personal. precum şi a comandanţilor începând de la nivel de batalion în sus. diapozitive. folosindu-se cu alte cuvinte. fotografii. Bugetul anual al Statului Major al Informaţiilor este de 320 milioane DM din care: .mijloace vizuale (casete video. Centrul de medii produce: .medii auditive (benzi.28 milioane pentru informarea externă.2. . libertatea şi eventualele veleitarisme ale ziariştilor militari se manifestă numai între aceste limite.2.12 milioane pentru Grupul Central de presă. Produsele sunt destinate informării politice a militarilor şi monotorizării comenzii în Bundeswehr. unde se realizează pregătirea şi perfecţionarea ofiţerilor din domeniul muncii de informare şi comunicare. . Statul Major al Informaţiilor are în subordine propria Academie de Informare şi documentare. expertul în domeniu. sunt vizate de Secretarul de Stat şi aprobate de Ministrul Apărării Naţionale. Statul Major al Informaţiilor din Bundeswehr este organizat şi structurat ca o adevărată industrie de imagine a armatei germane. Academia de Informare şi Documentare desfăşoară şi actiitatea de cercetare fundamentală în domeniul informării şi comunicării iar ofiţerilor ce lucrează în cadrul Statului Major al Informaţiilor le revine rolul de punere în practică a relaţiilor publice. . Evaluarea modului în care se realizează obiectivele stabilite se execută de către structuri de evaluare ale Statului Major al Informaţiilor. Augustin) care are 50 subcentre în unităţi militare. Mai mult.7 milioane sunt alocate pentru informarea internă a personalului armatei. compact discuri). Presa militară este in subordinea Statului Major al Informaţiilor şi are regim de presă departamentală. Statul Major al Informaţiilor este încadrat cu aproximativ 750 persoane şi dispune de un Centru de medii (situat în localitatea St.6 milioane pentru relaţiile cu publicul (în sensul de afaceri publice). Structura de informare şi relaţii publice în Armata Germaniei Activităţile de relaţii publice ale Bundeswehr-ului sunt coordonate de un Stat Major pentru presă şi Informaţii din cadrul Ministerului Federal al Apărării. manuale. Pe baza acestor obiective. . obiectivele de comunicare stabilite de Statul Major al Informaţiilor. Rolul ei este de a îndeplini cu exactitate. redactorii de la publicaţiile militare au rolul de a comanda şi achiziţiona articole de la oameni de ştiinţă. Obiectivele de informare politică şi monitorizare a comenzii sunt stabilite de Statul Major al Informaţiilor. ofiţeri din unităţi şi de a le redacta ei.4. Pe baza datelor obţinute se introduc coreţiile de comunicare necesare. 70 .

Prin aceste două birouri se execută următoarele: .informarea externă.Activitate de învăţământ şi instruire a ofiţerilor de relaţii publice din cadrul FA. În cadrul Secţiei de informare îşi deşfăşoară activitatea două birouri: unul de informare externă şi unul de informare internă. Aceste obiective urmăresc două direcţii: politică şi a activităţilor specific militare. . Obiectivele de comunicare pentru o anumită perioadă de timp (1 an) sunt elaborate şi operaţionalizate de Statul Major al Informaţiilor şi sunt cuprinse în ordinul Secretarului de Stat pentru Politica de Apărare. . existând permanent preocuparea de a armoniza cele două categorii de obiective.informarea externă. astfel încât. .Instruirea jurnaliştilor. Secţia publicaţii şi expoziţii.2. pentru administraţie. în cel mult 30 minute de la apariţia unui eveniment reacţionează. Direcţia de Informare este formată din patru secţii: 1.Contactele cu mijloacele de comunicare în masă. Secţia administraţie şi învăţământ. Secţia de informare.Comunicate de presă (aproximativ 200/an). pentru domeniul financiar.gestionarea imaginii armatei germane.informarea societăţii germane. pentru sistemul medical (sanitar). 3.asigurarea recrutării unui personal de calitate. direcţie subordonată direct ministerului apărării. .Asigurarea participării jurnaliştilor la aplicaţii şi alte activităţi militare. Există purtători de cuvânt la nivel de armată. 2. Din analiza distribuirii bugetului destinat Statului Major al Informaţiilor pe direcţii principale de acţiune se poate trage concluzia că la două dintre acestea se acordă o importanţă sporită: . Activitatea de relaţii publice în cadrul Ministerului Apărării Finlandeze este condusă de Direcţia de Informare.Centru de presă şi informare.5. Structura de informare şi relaţii publice în Armata Finlandei. .asigurarea recrutării unui personal de calitate. Unul dintre purtătorii de cuvânt este de serviciu şi în zilele libere. purtători de cuvânt pentru fiecare categorie de forţă armată. Secţia muzicilor militare. . . . . . putând raspunde cererilor mediilor de informare în masă. . 71 . În Bundecwehr este generalizată Instituţia purtătorului de cuvânt. 4.gestionarea mediatică a crizelor şi conflictelor de mică sau de mare intensitate.informarea internă a personalului armatei.Direcţiile principale de acţiune ale Statului Major al Informaţiilor sunt: . printr-un proces de atragere a tinerilor către instituţia militară. 2. .Permanenţă în serviciul presei.

. .coordonarea activităţii principalelor publicaţii.grupă administrare (un comandant şi patru militari în termen). În cadrul celei de-a treia secţii funcţionează următoarele birouri: 1.comandant. .participarea la expoziţii. . Planificare pentru situaţia de criză şi război. birou care se ocupă cu organizarea de cursuri astfel: . în fiecare toamnă.grupă radio (un comandant şi patru militari în termen).grupă de legătură (un comandant şi trei militari în termen).TV (1-2 zile). 3. .locţiitor al comandantului. Ultima secţie a direcţiei de informare este secţia muzicilor militare. . Instrucţiuni administrative.Cea de-a doua secţie. . În structura de coordonare a activităţii de informare şi relaţii publice este şi un pluton care execută activităţi specifice.furnizarea de material expoziţional pentru comandamente şi unităţi. .grupă editorială (un comandant şi cinci militari în termen). .ofiţer cu transmisiunile (comunicaţii).realizează filme şi produse video. 72 . Planificare şi finanţare 2.pentru realizatori de programe Radio .grupă corectări a opiniei publice (un comandant şi patru militari în termen).prestează servicii religioase. . Aceste două birouri au teritoriul împărţit în zone de responsabilitate şi desfăşoară activităţi pentru ridicarea capacităţii de acţiune pe linie de informare.convocări sau conferinţe cu ofiţerii de relaţii publice. Acest pluton are următoarea organizare: .standuri ale forţelor armate în cadrul expoziţiilor civile (aproximativ 20/an).grupă TV (un comandant şi patru militari în termen). respectiv Secţia publicaţii şi expoziţii are ca principale domenii de activitate: . . secţie care coordonează o activitate prodigioasă a fanfarelor militare finlandeze. . . . .pentru ofiţeri de relaţii publice 5 zile.

73 .

biroul informare internnă.biroul publicaţii şi mass-media militară. În structura Direcţiei de Relaţii Publice fac parte: 1.DIRECŢIA DE INFORMARE 2.biroul analiză/informare şi pregătire psihologică . 74 . Această direcţie a luat fiinţă prin transformarea fostei Direcţii de cultură. Secţia de analiză şi coordonare a activităţii în cadrul căreia se află următoarele birouri: . .2.6 Structura de informare şi relaţii publice în Armata Bulgariei Direcţia de relaţii publice a Armatei Republicii Bulgare este subordonată Ministerului Apărării Naţionale.

În Armata Slovaciei a luat fiinţă o structură nouă. Oficiul de documentare. 3. În perspectivă.7. În această situaţie. subordonată Ministerului Apărării Naţionale. Firmele de relaţii publice au proliferat. creşterea necesităţii de a apăra interesele consumatorului şi nevoia crescândă de informare a poporului american.1993 în urma separării de Republica Cehă.Ap. Acest birou este condus de un civil şi produsele sale sunt specifice agenţiilor de presă. atât pe plan intern cât şi internaţional. expansiunea birocraţiei şi legislaţiei guvernului. se distribuie la M. în urma celui de-al doilea război mondial. un preot militar şi un psiholog dintre care unul va fi şi cu relaţiile publice. Cu această ocazie toate instituţiile de relaţii publice şi cultură au rămas la Praga.Ap. Sector buget-finanţe.Revista presei care apare zilnic.2. 2. În cadrul secţiei de afaceri şi relaţii publice funcţionează un birou (ca o agenţie de presă a armatei). Profesioniştii erau necesari pentru menţinerea liniilor de comunicare într-o lume tot mai complicată şi pentru furnizarea 75 .. biroul informaţii şi reclamaţii. 7. Dintre produsele secţiei pot fi enumerate: . denumită Secţia de Afaceri şi Relaţii Publice cu un efectiv de 50 oameni. sistemele tot mai sofisticate de comunicare în masă. Structura de relaţii publice din această armată a luat fiinţă la data de 01. multe corporaţii au simţit nevoia existenţei unor firme de relaţii publice care să le furnizeze experienţa profesioniştilor în comunicare. biroul instituţiilor militare de cultură. tendinţa este aceea de a dezvolta servicii de informare şi relaţii publice la toate nivelele. La nivelul M. Departamentul de presă compus din: biroul relaţii cu mass-media civilă. Instituţiile centrale de cultură. biroul de analiză şi informare de presă. Pe măsură ce companiile s-au extins. iar la regimente să fie încadraţi: un ofiţer cu educaţia şi cultura.Firme de relaţii publice. 5. Structura de informare şi relaţii publice în Armata Slovacă. secţie care editează broşuri. Departamentul de relaţii cu presa care are în componenţă: biroul relaţii cu presa şi contacte cu alte armate. 6. 4.2. devenind adevărate pieţe înfloritoare. În cadrul secţiei mai funcţionează Redacţia cu scop determinat. Pe verticala organismului militar sunt încadraţi câte un ofiţer cu relaţii publice la fiecare Corp de Armată. în SUA.Buletinul informativ săptămânal pentru militarii slovaci aflaţi peste hotare.N. 3. Secţiune logistică. instituţia purtătorului de cuvânt este separată de Secţia de afaceri şi relaţii publice.01. direct proporţional cu dezvoltarea afacerilor şi industriei americane. cărţi materiale didactice pentru soldaţi. .N şi la alţi 40 abonaţi. Dezvoltarea firmelor de relaţii publice a fost stimulată de urbanizare.

. susţin că numărul acestor firme a crescut ca urmare a scăderii încrederii americanilor în marile corporaţii şi pe măsura creşterii cererilor de asumare a responsabilităţilor corporatiste în probleme de mediu şi consumatori. conferinţe naţionale etc. pentru mărturiile depuse în faţa comitetelor legislative şi se realizează informări pe probleme de fond. Conducerea este sfătuită privitor la căile de a obţine sprijinul public oficial pentru proiecte de tipul construirii sau extinderii unei fabrici. Firmele actuale de consultanţă oferă mai multe servicii decât prima mare firmă americană. în cazul în care nu există un asemenea departament. inclusiv în ceea ce priveşte aspectul. pănă la giganţi ca BURSON-MARSTELLER care are peste 1500 de angajaţi în întreaga lume. .Probleme publice.Instruirea personalului din executiv de a ţine discursuri.Crize de comunicare. ţinuta etc.Comunicare cu angajaţii.Relaţii cu comunitatea. artcole sau lucrări de artă sunt oferite spre tipărire sau difuzare mass-media. ele au acelaşi obiectiv de a oferi consultanţă şi în măsura în care clientul o doreşte. Consultanţă oferită conducerii privitor la ce trebuie să spună şi să facă în cazuri grave. Reprezentanţilor li se dă ocazia să vorbească în cadrul unor emisiuni radio sau TV. Firma de consultanţă poate activa fie ca un auxiliar la departamentul de relaţii publice al unei organizaţii. Fie mari sau mici.Cercetare şi evaluare. cum ar fi scurgerile de petrol sau retragerea de pe piaţă a unui produs cu probleme. înfiinţată în 1900 la Boston. festivităţi de celebrare. fie în calitate de conducătoare a întregii activităţi de relaţii publice. . Persoanele din conducerea executivă sunt instruite în privinţa activităţilor legate de probleme publice. . a) Serviciile oferite. de a realiza serviciile necesare punerii în aplicare a unui program asupra căruia firma şi clientul au căzut de acord. Se discută cu conducerea modalităţi de a motiva angajaţii şi de mărire a productivităţii. Ca dimensiuni firmele de relaţii publice variază de la cele cu personal format din 1-2 persoane. Scopul serviciilor oferite de aceste firme clienţilor lor variază la fel de mult. circulare pentru informarea angajaţilor şi altor materiale.Managementul evenimentelor. Se planifică şi se ţin conferinţe de presă. Măsurarea ştiinţifică a atitudinilor şi percepţiilor publicului.Promovarea unui produs. 76 . Mijloace de comunicare cele mai potrivite sunt luate în considerare pentru expedierea anumitor mesaje către un anumit segment de populţie. Modul de pregătire şi distribuire a prezentărilor de diapozitive.celei mai mari părţi a materialului ce urma a fi dat publicităţii. O adevărată firmă de relaţii publice oferă următoarele servicii: . casete video. care subliniază că serviciile de relaţii publice par a se dezvolta cel mai bine într-o atmosferă conflictuală. simpozioane. Publicity Bureau. . broşuri.Analiza mass-media. . . Unii experţi. .Instrumente diversificate de cominicare. Se oferă sfaturi privind programele de identitate corporatistă care stabilesc un loc pe piaţă acelei companii şi produselor sale.Poziţia companiei. . Se pregătesc materialele pentru audierile la guvern. .

. Firma „DC Communication” oferă următoarele servicii: 1. rolul de agent al clientului). în cadrul acestor tranzacţii. recepţii). Montreal. persoane însărcinate cu relaţiile publice. 9. O firmă mică de relaţii publice poate să fie formată doar din proprietar (preşedinte) şi un asistent (vicepreşedinte). Paris. conferinţe.Preşedinte. 5. .Director cu operaţiile. mari sau mici. 2. comunicare suficientă cu acţionarii. care nu poate fi delegată altora aşa cum ar presupune termenul de „agent”. Pentru acest lucru pot apela fie la serviciile unei facultăţi de profil. Kuala Lumpur. mulţi funcţionari de relaţii publice susţin că există un număr mare de agenţii de relaţii publice deoarece acestea nu fac altceva decât să pregătească şi să ofere clienţilor materiale publicitare (conform unei distincţii „de fineţe” făcute de nomenclatoare. 7. Sao Paolo. Creaţie şi producţie de suport vizual pentru campaniile de imagine şi comunicare. are birouri în Toronto. Pregătire pentru ataşaţii de presă. San Juan. firmele de relaţii publice sau agenţiile lor oficiale se regăsesc în cea mai mare parte a marilor oraşe ale lumii. Analiză şi strategie de imagine. mai ieftin este ca organizaţiile să-şi creeze propriile structuri de relaţii publice. „DC Communication”. Singapore.Supraveghetor şef al operaţiilor. Melbourne. .. În pofida acestor servicii oferite considerăm că mai util şi. firmele publcitare sunt denumite „agenţii” deoarece acestea cumpără pentru client timp sau spaţiu publicitar şi joacă. 77 . Firmele mari sunt structurate astfel: . .Relaţii financiare. Elaborarea şi organizarea de evenimente publice (seminarii. Firmele de relaţii publice. mese rotude. Management pentru crize de imagine. 8. 3.Funcţionari. Firmele de relaţii publice pun un accent tot mai mare pe aspectul de consultanţă al serviciilor pe care le oferă. Relaţii cu mass-media. Dimpotrivă. Conducerea primeşte consultanţă privind modalităţile de evitare a preluărilor de către o altă firmă. fie la cele ale unei firme specializate. Consultanţă pentru apariţii publice. Hong-Kong. par să se aglomereze în marile centre urbane din SUA. Structura unei firme de consultanţă diferă în funcţie de mărime. Burson-Marsteller. evident. de exemplu. Tokyo. . Sidney. . analiştii de acţiuni şi investitorii.Personal de secretariat. Ei susţin că relaţiile publice sunt o funcţie de consultanţă a conducerii.Director adjunct cu operaţiile. ajutaţi de o secretară.Vicepreşedinte executiv. Printre cei din executiv sunt şi unii care se opun ideii de a lucra cu „agenţii” de relaţii publice. La nivel internaţional. Elaborarea concepţiei generale şi organizarea de expoziţii şi pavilioane pentru manifestări naţionale şi internaţionale. Strategie de comunicare pentru programe naţionale şi regionale. În România există mai multe firme de relaţii publice printre care: „Multi Media”. 6. 4. „Perfect” şi „Image Promotion”.

1. şcoli şi firme de PR.2 USIA este: a.4. O agenţie guvernamentală a SUA pentru difuzarea/diseminarea informaţiilor publice externe.10 p - 78 . municipale.2. b. veghing ca acestea să fie adaptate temelor prioritare desemnate de Guvern. mijlocii şi mici. d. O agenţie a CIA creată pentru ducerea războiului rece. c. „La maison de verre” a fost: a. Prima structură de relaţii publice a Elveţiei. d. Ministerul informaţiilor publice al Franţei. . TEST DE EVALUARE 2. b. pentru spitale. Există o multitudine de structuri de relaţii publice. -15 p – 2. Structurile de relaţii publice se clasifică astfel: a. cu denumiri diferite. Structuri mari. . Campaniile de comunicare guvernamentală derulate de SID sunt destinate: a. d. SID derulează campanii de strângere de semnături pentru înfiinţarea noilor partide politice. ce nu pot fi clasificate. Structuri guvernamentale. SID derulează campanii de manipulare a opiniei publice. O agenţie a FBI pentru informarea populaţiei SUA.3.10 p – 2. c. d. SID coordonează si autorizează campaniile de comunicare ale administraţiilor. Structuri ministeriale. c. c. militare. b. b. bisericeşti. departamentale şi firme de consultanţă în probleme de relaţii publice. SID nu derulează campanii guvernamentale de PR. Prima asociaţie de relaţii publice franceză. O agenţie PR a NASA. .15 p 2. Prima structură de relaţii publice a Belgiei.

6. CIA. Sunt structuri de relaţii publice departamentale. c. Funcţie de fluxurile informaţionale ce trebuiesc prelucrate şi amploarea sarcinilor. Instruirea trupelor speciale pentru intervenţii în forţă împotriva terorismului. Promovează imaginea General Motors. d. 2. După opinia dumneavoastră departamentele de relaţii publice sunt organizate . Dacă sunt pentru PR intern sau extern.8.5 = c.C.10 p 2. c. 2. Mărimea firmei sau ministerului. b. Derulează relaţiile internaţionale ale guvernului spaniol. Sunt centre de informare publică în situaţia existenţei/derulării unui eveniment cu totul special şi/sau în situaţii de criză.8 = c.7.1 = c. 2. 2.7 = d. d.2 = c. .I. Centrele de presă sunt: a. FBI. 2. .5.6 = b.4 = c. Sunt structuri de relaţii publice ministeriale.2. . O. b. c. c. b) cheia chestionarului este: 2. Nu există creiterii în acest caz.în sensul încadrării cu personal. 2.3 =d. 79 . b. 10 p - NOTA : a) un singur raspuns este corect. dotare etc . Postul de radio Europa Liberă este finanţat de: a. 2. USIA. Celule de gestionare a crizelor. se ocupă cu: a. b.15 p 2.15 p 2. d. Furnizarea de servicii publicitare şi difuzarea informaţiei. d. NASA.în funţie de: a.

4 80 .Cursul nr.

81 .

82 .

83 .

84 .

85 .

86 .

87 .

88 .

89 .

90 .

91 .

92 .

93 .

94 .

95 .

96 .

97 .

98 .

7 secunde. onest. tranmiteti-I dorinta dvs. d) sa evitati sa vorbiti cu reporterii. sa transmiteti mesajele planificate. b) sa permiteti reporterilor sa vina la Dvs. pregatiti o expresie de situare in subiect. 10 puncte In relatiile cu presa nu este indicat: a) sa furnizati reporterilor informatii atunci cand acestia le solicita. c) sa nu vorbiti despre lucruri confidentiale.5 99 . sublinierile si credibilitatea personala sunt: a) tactici de PR in cadrul planului de comunicare. fiti constient de normele de confidentialitate interna. b) fiti politicos.2 minute. b) un model de realizare a tacticilor PR. oricand. b) 6 .. 10 puncte 2. c) un principiu de structurare a raspunsurilor in cadrul interviului. c) stabiliti audienta-tinta. evitati declaratiile care nu se inregistreaza. 2. util. 10 puncte Un mesaj trebuie sa fie structurat in limita a: a) 12 . fiti scrupulos. d) sa stiti care sunt mesajele dvs.4 2.10 secunde.1 Principiile de lucru cu presa sunt: a) fiti cinstit. d) o lista de verificare pentru organizarea conferintelor de presa. fiti profesionist cu un comportament self. spuneti “fara comentarii “. 10 puncte Glisarea. pregatiti mesajele. de a-l ajuta. b) restrictii in proiectarea interviului. c) 5 . d) 1 . c) tehnici ce pot fi utilizate pentru a controla un interviu.2 2.monitorizat. fiti sincer.3 Principiul piramidei rasturnate este: a) un model de realizare a strategiilor PR. sa fiti pro-activ. abilitatea. TEST DE EVALUARE 2. prezentati intrebarile si raspunsul.2. d) tehnici de redactare a unui comunicat de presa. sa rugati pe reporter ca o informatie odata data sa fie impiedicata sa apara etc. ramaneti calm.24 secunde.

10 puncte 2. c) un mesaj sau slogan.10. Un eveniment de presa se organizeaza pentru: a) a atrage atentia presei ca ziaristii incalca deontologia profesionala.8 2. d) aprecierea intrebarii reporterului. d) a suplini o vizita loa Consiliul editorial.9 Briefing-ul este: a) o conferinta de presa la care se abordeaza mai multe probleme.7 Planul de interviu este: a) un punct esential in strategia de imagine. 10 puncte 2. c) glisare. c) introducerea intr-o conferinta de presa.6 Pe timpul interviurilor. d) oponentii puternici.10 puncte 2. c) indecisi. b) a suplini o calatorie de presa. c) a da un rasunet maxim unei informatii care – daca ar fi fost difuzata prin mijloacele clasice – nu ar fi avut aceeasi audienta. 10 puncte 2. b) o conferinta de presa la care se abordeaza o singura problema. 10 puncte 100 . b) a putea folosi jargonul. d) o modalitate de a va structura si argumenta logic mesajele proprii. b) o modalitate de a pune in dificultate reporterul. d) o calatorie de presa. b) sprijinitorii puternici. puncte Puntile se utilizeaza pentru: a) a va apropia de reporter. va ve-ti dirija mesajele catre: a) intreaga populatie a tarii.

4 = c.7 = d. 2.5 = c. 2. b) cheia chestionarului este: 2. 2.9 = b. 101 . 2. 2.8 = c.1 = a.6 = c.10 = c. 2. 2.NOTA : a) un singur raspuns este corect.3 = c.2 = d. 2. 2.

5 INFORMAREA INTERNĂ 102 .Cursul nr.

103 .

104 .

105 .

fiecare cu cuvintele lui. 10 puncte 2. d) in organizatie sa se aplice legea tacerii.3 2.4 Principiul “ o singura voce. angajatii organizatiei din care faceti parte pot fi incadrati in categoria “public “ a) da. este initiat in practici PR. c) puteti dezvolta relatii publice in exteriorul organizatiei numai daca in interiorul acesteia derulati corect informarea interna. d) puteti practica relatii publice numai daca managerul organizatiei Dvs. b) puteti practica relatii publice numai daca Dvs. va initiaza in practica PR. ce prezinta acelasi mesaj coerent ” se refera la: a) in raporturile cu opinia publica sa comunice numai presedintele organizatiei. b) in raporturile cu opinia publica sa comunice numai purtatorul de cuvant. d) ascultarea opiniilor si ideilor subalternilor. 10 puncte Informarea interna se refera la : a) comunicarea dinspre presa catre organizatie. 10 puncte 2.2.1 Expresia “ relatiile publice incep de acasa “ se refera la: a) puteti practica relatii publice numai daca parintii Dvs. b) comunicarea cu personalul organizatiei prin intermediul mass-media centrale si /sau locale. c) intregul personal al organizatiei sa spuna – in raporturile cu tertii – acelasi lucru despre organizatie. b) nu.. TEST DE EVALUARE 2. aplicati principiile PR acasa. 106 . c) comunicarea biunivoca dintre presedintele organizatiei(staff-ul presidential) si personalul din subordine.2 Dupa opinia Dvs.

10 puncte 2.5 Angajatii au nevoie sa cunoasca: a) evenimentele importante din viata managerului si situatia lui familiara; b) rolul organizatiei in cadrul societatii, in apararea intereselor angajatilor etc.; c) evenimentele politice internationale; d) evenimentele politice nationale. 10 puncte 2.6 Un colectiv informat este: a) mai lenes; b) mai molatec; c) profund motivat; d) neinteresat de organizatie. 10 puncte 2.7 Printre tipurile fundamentale de mesaje interne se regaseste si: a) tacerea; b) rolul; c) concurenta; d) codul penal. 10 puncte

2.8

Un mediu pentru comunicarea interna este: a) televiziunea nationala; b) televiziunea locala; c) ziarul organizatiei; d) ziarul “Adevarul”. 10 puncte

2.9

Comunicarea orala este: a) o forma de transmitere a impresiilor proprii catre terti; b) o forma convenabila pentru informarea interna; c) un mijloc de gestionare a imaginii proprii in raport cu sefii; d) un mijloc de relationare cu Parchetul si angajatii Ministerului de Interne.

107

10 puncte 2.10 Dupa opinia Dvs., revista presei este un mijloc de: a) gestionare a crizelor; b) relationare cu presa; c) comunicare interna; d) comunicare cu societatea. 10 puncte

NOTA :

a) un singur raspuns este corect; b) cheia chestionarului este: 2.1 = c; 2.2 = a; 2.3 = c; 2.4 = c; 2.5 = b; 2.6 = c; 2.7 = b; 2.8 = c; 2.9 = b; 2.10 = c.

108

Cursul nr. 6 RELAŢIILE CU SOCIETATEA

109

110 .

111 .

112 .

113 .

114 .

115 .

116 .

117 .

118 .

119 .

120 .

121 .

122 .

123 .

124 .

125 .

126

127

128

129 .

10 puncte 2. d) sa proiectati strategii de gestionare a crizelor. Dvs. b) sa anticipati potentialele crize de imagine.1 Scopul relatiilor cu societatea este: a) de a parveni. va revin urmatoarele responsabilitati: a) sa monitorizati indeplinirea deciziilor. d) administratia publica.4 Structura de putere a societatii este: a) structura politica nationala.2.2 Relatiile cu societatea sunt: a) optionale. TEST DE EVALUARE 2. b) structura ministeriala nationala.formali si informali – liderii de opinie din comunitatea din care faceti parte. d) de a asigura protectie pentru organizatie din partea liderilor de opinie din societate (comunitate). b) non-optionale. 10 puncte 2. b) de a contracara atacurile din partea mass-media. 10 puncte 2. c) de a comunica pentru a asigura o buna vizibilitate (clara si distincta) a organizatiei in opinia publica si a decodifica cerintele publicului cu privire la organizatie. c) intamplatoare. c) sa planificati si sa desfasurati programe de relatii cu societatea si /sau sa asistati seful organizatiei pe timpul comunicarilor. d) determinate cauzal transductiv. 130 . c) diferiti conducatori .3 In baza programelor de relatii cu societatea.

d) identificarea problemei. comunicarea. evaluarea consecintelor si a efectelor perverse. succint urmatoarea: sase oameni orbi au fost solicitati sa pipaie un elefant si sa-l descrie. Aceasta legenda sugereaza ca : a) oamenii au tendinta sa judece intregul.m. b) proiectarea. generalizarea.10 puncte 2. comunicarea.constatarea. d) o modalitate de evaluare a relatiilor publice. d) oamenii judeca numai ceea ce simt si vad. c) oamenii au tendinta sa judece intregul dupa partialul pe care il cunosc. etapizarea actiunilor si comunicarea. nu partialul pe care il cunosc. c) sa asiguram o buna vizibilitate proximala. sprijinul organizatiilor internationale fata de proiectele noastre 10 puncte 2.6 Legenda elefantului alb si a celor sase oameni orbi din Industan este. b) o harta mentala.8 O lista de verificare este: a) un proiect pe termen lung. b) sa mentinem reputatia de bun vecin…. 10 puncte 131 . evaluarea. 10 puncte 2.d. c) un ghid ce va ajuta in planificare.a. sinteza. a descris elefantul ca un trunchi de copac s.5 Un obiectiv al relatiilor cu societatea il reprezinta: a) asigurarea unei bune comunicari in cadrul organizatiei. 10 puncte 2. b) oamenii au tendinta sa judece intregul ca fiind suma partilor. Cel ce pipaia trompa a spus: elefantul seamana cu un sarpe. cercetarea . cel ce pipaia un picior.7 Procesul de relatii cu societatea presupune parcurgerea obligatorie a urmatoarelor etape: a) analiza. c) identificarea problemei. planificarea. d) sa obtinem.

2 = b. d) da. d) este o metoda de cercetare – constatare.2.1 = c.7 = d. 2. c) este un proces de determinare a succesului / insuccesului unui program de PR. 10 puncte NOTA : a) un singur raspuns este corect.6 = c. b) cheia chestionarului este: 2. intr-un plan tactic (in anumite conditii).4 = c. intr-un plan strategic. c) da. 2.10 = c. 2. 2.9 O lista de verificare poate fi transformata intr-un plan de PR: a) da. 2. b) selectarea celor mai buni oameni de PR. b) nu. 2.9 = c. 2.3 = c.5 = b. 2. pentru ca ajuta la formularea obiectivelor de comunicare. 10 puncte 2. 132 .8 = c. 2.10 Evaluarea in PR se refera la : a) analiza costurilor implicate.

7 Gestionarea crizelor 133 .Cursul nr.

134 .

135

136

137

138 .

139 .

140 .

141 .

b) o echipa de tineri specialisti I. b) oportunitatile. d) un staff conservator care sa nu dea atentie presei. d) structura de putere a societatii (comunitatii). 10 puncte 2. 142 .4 Planul de gestionare a crizelor prevede: a) ce crize au existat in organizatie.5 Principalele tipuri de crize sunt: a) politice.T. b) cine sunt cei vinovati de crizele anterioare. b) imediate. 10 puncte 2. militare.2. TEST DE EVALUARE 2.2 Gestionarea situatiilor de criza necesita: a) o dotare tehnica adecvata. grevele.6 Sugestiile ca sloganele firmei Procter & Gamble contin elemente de simbolism satanic au reprezentat o criza : a) administrativa. c) pe ce lider politic se poate / nu se poate conta in situatii de criza. d) un sistem de control al zvonurilor. d) nu exista o tipizare a crizelor. urgente si sustinute. 10 puncte 2. d) o recunoastere internationala a organizatiei. c) strategii adecvate de imagine si gestionare a crizelor. 10 puncte 2. administrative. c) afectarea imaginii organizatiei pe o durata nelimitata. c) punctele vulnerabile ale organizatiei. c) la nivel central si local.1 Situatiile de criza pot avea ca finalitate: a) asigurarea unei bune vizibilitati proximale. b) conturarea identitatii organizatiei.3 In planul de gestionare a crizelor sunt evidentiate: a) analizele realizate de experti in domeniul productiei de bunuri si servicii. 10 puncte 2.

o declaratie oficiala a organizatiei este necesara: a) pentru linistea puterii politice. 10 puncte 2. 10 puncte 2. un centru de informatii este: a) un loc unde informatia circula de la institutie la public. b) cercetare – constatare. d) un centru al zvonurilor. c) o celula de gestionare a crizelor. d) pentru blocarea canalelor de comunicare. d) sa faceti o cercetare administrativa amanuntita.7 In situatii de criza primele cerinte sunt urmatoarele: a) sa urmariti ce spun si ce fac ziaristii pentru a-i actiona in justitie. c) purtatorului de cuvant al organizatiei care o va folosi in interviurile acordate mass-media.8 Algoritmul Claudiei Reinhard este utilizat la: a) planificare. b) sa scoateti planul pregatit pentru criza. b) pentru a-i determina pe ziaristi sa nu mai scrie despre eveniment. 10 puncte 2. 10 puncte 143 . d) sustinuta.b) centrala.9 In situatii de criza.10 In situatii de criza. c) sa blocati toate canalele de comunicare pana la solutionarea crizei. c) gestionarea crizelor. 10 puncte 2. sa reuniti comitetul de conducere pentru situatii de criza si expertii pe domeniu si sa deschideti toate canalele de comunicare. d) prevederea crizelor. c) de productie. b) un comitet de gestionare a crizelor.

2. 2.1 = c. 2.10 = a. 2. 2.NOTA : a) un singur raspuns este corect. 2. 144 . 2.2 = c.7 = b.8 = c.3 = c.5 = b.6 = d. 2.9 = c.4 = d. b) cheia chestionarului este: 2. 2.