CURSUL: TEHNICI SI STRATEGII DE RELATII PUBLICE Lector univ.drd.

Valentin STANCU

2006 - 2007

Cursul nr. 1
1. IMAGINEA ORGANIZAŢIILOR – CONSIDERAŢII GENERALE A devenit aproape un truism faptul că omenirea intră, începând cu sfârşitul actualului secol, într-o nouă eră - era informaţională. Zeci de mii de studii surprind această mutaţie, şi alte zeci de mii vor urma, dezvoltând noi concepte şi teorii pe măsura prefacerilor fără precedent prin care trece societatea umană. Deocamdată, era informaţională se profilează cât mai curând ca o promisiune a viitorului decât ca o realitate matură. Majoritatea cercetătorilor sunt de acord că până şi cele mai dezvoltate societăţi se găsesc încă în tranziţie către o nouă formă de organizare, cumulând laolaltă elemente ale vechii rânduieli şi ale celei emergente. Dar tendinţa de înnoire este evidentă. Unii autori vorbesc despre o evolutie care duce firesc la societatea informatională; altii preferă să se refere la o adevărată revolutie, care scutură din temelii rosturile epocii trecute. Însă indiferent de termenul folosit, este neîndoielnic că această tendinta îşi pune amprenta pe absolut toate domeniile omenescului. Consecinele implicite ale trecerii la societatea informatională au fost şi sunt discutate de numeroşi gânditori. Astfel, în 1983, Luigi Dadda1 susţinea: “Asistăm cu toţii la o evoluţie a modului nostru de a produce, de a comunica, de a trăi, o evoluţie atât de rapidă încât este numită postindustrială. Ea este provocată de un complex de factori culturali, sociali, economici, ştiinţifici, tehnologici, dintre care ultimii se impun cu o forţă covârşitoare. Toate categoriile sunt implicate, dar una se impune, şi anume aceea legată de generarea, culegerea, transmiterea, elaborarea şi răspândirea informaţiei”. În studiul intitulat “De la silex la siliciu”, Giovanni Giovannini, preşedintele Federaţiei Italiene a Editorilor de Ziare (FIEG), pune problema într-un mod similar: “După era agricolă şi cea industrială, intrăm acum în era «informaţională». Înţelegerea a ceea ce se întâmplă în prezent este îngreunată de o primă caracteristică, şi anume creşterea complexităţii în toate domeniile: social, politic, cultural, industrial, ştiinţific. Avem impresia că este în curs o adevărată «mutaţie», că organismul «societatea umană» generează un organism cu totul nou. Şi aceasta are loc concomitent cu o creştere a bunurilor materiale esenţiale noii construcţii, dar, mai ales, cu o creştere fantastică a fluxurilor informative menite să configureze o structură nouă şi mai puternică”.2 Datorită faptului că societatea informaţională se găseşte încă într-un proces de structurare specifică, încercarea de a-i surprinde dimensiunile definitorii apare ca o întreprindere temerară şi, posibil, sortită eşecului. Dificultăţi încă şi mai mari presupuse de acest demers sunt generate de limitele modelărilor teoretice cu care se operează în prezent. În ultima jumătate de secol, paradigma Odobleja - Wienner s-a transformat din posibil teoretic în real acţional, determinând mutaţii incredibile în gândirea şi practica ştiinţifică. Dar la ora actuală această abordare e pe cale să fie depăşită, noi interpretări venind să modifice sistemul de referinţă teoretic al umanităţii. Un astfel de model ar putea fi şi cel al procesualităţii organice, care priveşte omul şi comunităţile umane drept procesoare de informaţie / semnificaţie şi energie, self-formative şi reproductibile. Conform acestei teorii, fiinţarea este “expresie şi produs al conexiunilor posibile între procesări informaţionale şi procese energetice”. Modelarea pleacă de la ipotezele că “nu
Luigi Dadda, în “Media duemila”, nr. 1, Torino, 1983, p. 17. Giovanni Giovannini & colectiv, "De la silex la siliciu - Istoria mijloacelor de comunicare în masã", Editura tehnicã, Bucureşti, 1989, p. 14-15
2
1

2

este posibilă completa detaşare a proceselor energetice de procesările informaţionale”, că “orice procesare îşi generează prin propriile consecinţe, condiţiile dezorganizării ei, iar procesele dezorganizate sunt generatoare de condiţii favorabile emergenţei altor procese organizate”1. Dacă un astfel de model sau altul similar vor fi validate de ştiinţă, implicaţiile sociale vor fi imense, descurajând, ab initio, orice încercare de a contura o imagine exhaustivă a societăţii informaţionale. De asemenea, în studiul prezent ne vom rezuma la abordarea sistematică a gestiunii imaginii organizaţiilor prin activitatea de relaţii publice. Imaginea unei organizaţii este obiect de patrimoniu2, fie că este moştenită (de exemplu imaginea firmei britanice Rolls Royce, ce a traversat nealterată mai multe decenii în secolul nostru, fiind în tot acest timp un puternic factor de promovare, pe piaţa mondială, a produselor firmei), fie că este inclusă în totalitatea bunurilor organizaţiei (imaginea firmei Coca-Cola este considerată ca fiind mai valoroasă decât ansamblul mijloacelor fixe ale giganticului transnaţional), fie că este apreciată ca o dimensiune nematerială, subiectivă, dar care poate fi apreciată în bani, întrucăt are valoare de piaţă. Ca obiect de patrimoniu, imaginea se gestionează / administrează la fel ca orice alt bun patrimonial al organizaţiei, indiferent de natura acestuia. Perioada actuală - în care imaginea a devenit un aliment cotidian al sensibilităţii, al inteligenţei şi ideologiei noastre (conform Jacques Ellul, La parole humilieé, Paris, p.s.) amplifică şi facilitează creşterea exponenţială a utilizării mijloacelor de acţiune asupra reprezentărilor oamenilor, meritând pe deplin caracterizarea de “civilizaţie a imaginii” pe care i-o face Rene Huyghe. Se impune precizarea că, în accepţia noastră termenul “imagine” nu se referă, restrictiv, la reproducerea materială a unei realităţi date, ci la un atribut al vieţii psihice bazat pe capacitatea psihicului uman de a construi reprezentări mentale - determinant în relaţia comunicaţională. Se poate afirma, deci, că imaginea “poate să influenţeze puterea de decizie a unui individ sau a unei colectivităţi3 “, întrucât, aşa cum arăta Jacques Le Goff în prefaţa volumului său "Imaginarul medieval", de-a lungul istoriei, “viaţa omului şi a societăţilor, sunt legate în egală măsură de imagini, ca şi de realităţi palpabile. Imaginile despre care este vorba nu se limitează la cele întruchipate în producţiile iconografice şi artistice, ci se extind şi la cele din universul imaginilor mentale”. O imagine bună a organizaţiei are o influenţă covârşitoare asupra reuşitei în afaceri. Versus, o imagine negativă afectează, uneori de o manieră incredibilă, succesul organizaţiei. Acest fapt este bine înţeles de experţii tuturor firmelor de succes din lume. Un exemplu concludent poate fi acela al firmei Krupp, ce a moştenit în urma primului şi, îndeosebi, al celui de-al II-lea război mondial, o imagine extrem de negativă. Strategia prin care firma şi-a ameliorat (răsturnat) imaginea este prezentată continuare.

Lucian Culda, Procesualitatea socialã, Editura Licorna, Bucureşti, 1994, p. 13 Patrimoniu - totalitatea bunurilor moştenite de cineva de la pãrinţi, înaintaşi; totalitatea bunurilor care aparţin unei colectivitãţi; totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cuiva şi care pot fi evaluate în bani, conform Mic Dicţionar al Limbii Române, Edit. Ştiinţificã, Bucureşti, 1974. 3 Camelia Bacos, "Rolul imaginii asupra mentalitãţilor colective", în Societate & Culturã, Noua Alternativã, nr. 3, p. 23
2

1

3

Câştigarea simpatiei opiniei publice. şi-a propus două teme de cercetare: 1. Graf ZedwitzArnim. s-au pus la punct: • o politică sistematică de discuţii. loc la numeroase comentarii din partea presei. Realizată de: Departamentul de Informare al companiei G-V. de multă vreme. pe plan politic. au început să apară elementele unei noi imagini a firmei. Scăderea producţiei de industrie grea şi trecerea la o producţie mai modernă (care să aibă valoarea cea mai ridicată per kg). întrevederi cu conducătorii ţărilor socialiste etc. în loc de şine de cale ferată maşini-unelte.strategia adoptată s-a bazat pe două elemente: • efectul surpriză. în folosul noii imagini. ultimul proprietar. tot ce se petrece la Krupp e comentat pe larg de presă. Germană.F. prin personalitatea şi activităţile fiecăruia. 2.prin numeroase conferinţe de presă şi contacte cu ziarişti şi personalităţi din întreaga lume. Pe de altă parte. Politica a început în 1953. Situaţia de plecare: La sfârşitul celui de-al doilea război mondial numele Krupp “nu mai suna bine”. uzine petrochimice şi centrale nucleare. Astfel. Obiective: Departamentul “informare” însărcinat cu relaţii publice şi stabilirea noii imagini a întreprinderii. Oprirea producţiei de armament (desfiinţarea liniilor de fabricaţie). întrevederi etc. prin intervenţii personale la Conferinţa pentru Comerţ Mondial de la San Francisco. Iată. Alfried Krupp l-a investit pe Berthold Beitz cu puteri depline.în special de conducătorul ei . cu formatorii de opinie . la eşalonul cel mai înalt al ierarhiei firmei. În acest scop.jurnalişti. noţiunilor de duşman şi de tunuri. Mijloace: ţinând cont de faptul că firma aparţine industriei bunurilor de echipament – deci numărul celor de care depinde opinia despre ea şi hotărârea de a-i achiziţiona produsele era relativ mic (sub un milion. în toată lumea). anunţul publicat de Krupp într-o ţară a CAER. Organismul: Compania Krupp. 2. şocul produs de descoperirea unei imagini Krupp total diferită de cea obişnuită. 4 .datorită fostei imagini negative . • exploatarea. savanţi şi literaţi -. şi de data aceasta. politică dusă nu numai de împuternicit ci şi de echipa Departamentului “Informaţii” . În 1953. Tonul general a fost. la început. Prezentarea firmei Krupp ca o companie modernă din toate punctele de vedere. mai întâi dezordonat. oameni politici. din punct de vedere tehnic. fiind asociat. • acţiunea intensivă. Numele lui Alfried Krupp şi Berthold Beitz au dat.. pentru crearea acestei noi imagini în mediile politice şi industriale cele mai influente.Studiu de caz Strategie pas cu pas de gestiune a imaginii unei firme aflată în situaţie de criză de încredere Ţara: R. Alfried Krupp. a faptului că.apoi. el a încarnat “noua imagine Krupp”. producţia era esenţial orientată spre fabricarea oţelului şi industria grea. în cursul cărora motivaţia era mereu expusă ca bază a noii politici comerciale. a luat câteva hotărâri fundamentale: 1. de exemplu. de incertitudine .

ca o campanie de publicitate aproape gratuită. Neîncrederea generală a scăzut pe măsură ce motivaţia reală a firmei a fost expusă. Toate popoarele simt nevoia unei vieţi liniştite.să desfăşori o agresivă campanie publicitară. Trăiesc legaţi unul de celălalt. În acest punct al expozeului ne simţim datori să notăm că este o iluzie să se creadă că “a face lucruri bune” (în sensul de practicare a unui management înalt performant) aduce automat şi recunoaştere (notorietate) publică a imaginii de marcă a organizaţiei. şomaj. în spirit de prietenie şi spre binele lor reciproc. au fost vernisate expoziţii internaţionale de artă.P. O parte din reşedinţă a fost transformată în sală de expoziţie unde. Aceasta este convingerea companiei KRUPP. care a costat foarte puţin. cel puţin o dată pe an. este absolut falsă premisa potrivit căreia o activitate susţinută de public relations şi o agresivă campanie publicitară pot suplini un management defectuos. în cele din urmă. acţionari. penurie de locuinţe. Pe când. KRUPP creează valori pentru întreaga lume. segmente de public ce interesează organizaţia). Fiecare din noi putem să ne aducem contribuţia. a coexista. Aşa cum urmează să demonstrăm. . cele trei domenii vor trebui să coabiteze în armonie pentru a genera succesul organizaţiei. să contribuie la construirea unui viitor paşnic pentru întreaga lume.” Acest anunţ. în sensul practicării unui management extrem de performant. numele companiei avea co-notaţiile “distrugere” şi “moarte”. înţelegerea şi sprijinul publicului propriu (angajaţi. strategia a continuat prin: • o politică de vizite la reşedinţa familiei Krupp şi în atelierele companiei. Orice criză. ne afectează şi pe noi. În acelaşi timp. • anunţuri şi filme documentare.să desfăşori o activitate profesionistă de relaţii publice (public relations) prin care să obţii încrederea. a provocat vii discuţii. ci în întreaga lume şi a fost reprodusă în întregime de agenţiile de presă americane. Distanţele se micşorează.“Vecinătatea creează legături Vecinii au mare nevoie unul de celălalt. A trăi împreună. nu numai în mediile universitare din ţările în cauză. Industria R. Această iniţiativă remarcabilă a demonstrat nu numai spiritul de mecenat al companiei ci şi bunăvoinţa ei faţă de ţările a căror artă a fost. înainte. înseamnă mai mult decât a trăi unul lângă celălalt. pur şi simplu. epidemii. simpatia. Rezultatele: din aceste “pietricele de mozaic” a fost compusă o imagine care. Imaginea organizaţiei se poate gestiona în cel puţin trei moduri: . apărută undeva în lume.F. a devenit absolut convingătoare.Ungare şi a R. astfel. Dacă aveţi îndoieli cu privire la valabilitatea acestei ultime aserţiuni gândiţi-vă la faptul că principalii dumneavoastră concurenţi se comportă după logica sloganului “să faci lucruri bune şi să spui cu tărie acest lucru”. ca să nu mai existe foamete. printr-o strânsă colaborare. opinia publică a început să vadă în KRUPP o contribuţie adusă reconstrucţiei păcii şi vieţii.să faci lucruri bune. pusă în valoare.Germane pot. deci e preferabil să coopereze. . parteneri. Efectul de surpriză a funcţionat deci. a unei munci în comun. Între timp. Analizând cu 5 .

la grupe de persoane sau în cadrul opiniei publice asupra unei persoane fizice sau juridice. Pepsi sponsorizează concerte importante. o marcă sau o întreprindere. în urma unui management extrem de performant. practicienii utilizându-l. pentru a desemna toate celelalte forme de imagine. Pepsi l-a sponsorizat inclusiv pe starul Michael Jackson. a mărcii produselor sponsorului şi. În termeni de specialitate acest transfer de imagine se numeşte “efect hallo”. furnizează produselor sale o imagine asociată cu tinereţea. Bineînţeles că evenimentele sportive mondiale nu pot fi sponsorizate de două firme producătoare de băuturi răcoritoare. În al doilea rând pentru că evenimentul asigură difuzarea. După cum se ştie. iar starurile rock au dat firmei o imagine deosebită. de aceea. ambele produc băuturi răcoritoare de o foarte bună calitate.atenţie această afirmaţie veţi descoperi că. grup social sau segment de populaţie şi-o formează despre un produs sau serviciu. sociale etc. opinii. Relativ recent. punând accentul în mod unilateral pe o latură sau alta a activităţii dumneavoastră şi neglijându-le pe celelalte. dorinţa de a fi cel mai bun. firma rivală. cele două companii au început să descopere că sponsorizarea unor evenimente speciale cum sunt cele sportive (sau orice eveniment puternic mediatizat la TV şi care se adresează segmentului de public care le interesează) pot deveni un mijloc eficient pentru promovarea unui produs sau imaginii de marcă a firmei. Administrarea imaginii este o activitate mult mai elaborată. respectiv “credibilitatea străzii”. elitismul. Conceptul de imagine de marcă s-a răspândit. însă. atitudini. sponsorul Cupei Mondiale. atingerea obiectivelor şi. prin generalizare. să exemplificăm cu acţiunile a două mari şi foarte cunoscute firme americane: Coca-Cola şi Pepsi-Cola. presupunând un grad mare de complexitate. a Jocurilor Olimpice şi a altor evenimente sportive importante. instituţii / organizaţii sau orice fenomene sau obiecte. veţi fi în situaţia de a nu putea susţine competiţia. prejudecăţi. în direct. Prin IMAGINE se înţelege reprezentarea care s-a format ca o sumă de credinţe. pur şi simplu să fii numărul unu (cel mai bun). În primul rând pentru că sunt urmărite de miliarde de oameni din toate ţările lumii. Aceste două acţiuni de sponsorizare demonstrează cum poate deveni sponsorizarea un instrument eficace de făurire a imaginii. În acest sens. Coca-Cola. De exemplu. experienţe sau presupuneri (aşteptări). trupele pop şi rock. În sensul menţionat. De aceea. sănătatea. culturale. ambele investesc enorm în acţiuni de promovare şi relaţii publice. spiritul de camaraderie sportivă. în cel mai important. Lăzărescu scrie: 6 . Dan A. Cu toate că preocuparea pentru gestiunea propriei imagini datează din cele mai vechi timpuri. nu poate fi şi nici nu este singura modalitate de gestionare a imaginii. ştiinţa care se ocupă de studiul imaginii s-a conturat ca disciplină ştiinţifică abia în urmă cu un deceniu. Dar sponsorizarea unor acţiuni sportive. Pepsi-Cola. evenimentul în sine creează imaginea produsului prin asocierea acestuia cu evenimentul. în cazul Jocurilor Olimpice. suficient pentru imaginea celor două companii rivale. a ales domeniul muzical ca mediu de sponsorizare. Conceptul de imagine este utilizat de aproape treizeci de ani de vocabularul comercial pentru a defini REPREZENTAREA pe care un individ. Acest lucru nu este. vitalitatea.

Fără a mai insista asupra definirii corecte a conceptului imagologie. precum şi altor discipline ştiinţifice. O imagine se formează progresiv. la Stuttgard. Magazin istoric nr. subliminară etc. de-a lungul anilor. antropologiei şi paremiologiei. prilejul să-şi omologheze statutul ca disciplină socială autonomă. virtuală. atitudinii. ce se formează la confluenţa psiho-sociologiei. că ambele definiţii şi interpretări suferă de limite serioase. În mod firesc există mai multe categorii de imagini: imaginea instituţiei. Or. în sfârşit. sub influenţa contactelor directe. logicii. paremiologiei. imagologia foloseşte precumpănitor datele puse ei la dispoziţie de către paremiologie . conform studiilor lui Serge Moscovici . imagologia a avut. termenul de imagine de marcă al “ROMEXPO” şi mai puţin reputaţia “ROMEXPO”. în cadrul celui de-al XVI-lea Congres internaţional de ştiinţe istorice. ecologiei umane şi ingineriei sociale.a. în luna septembrie 1985. în treacăt. distală şi proximală. Astfel. În context. filologiei. notăm. mai cu seamă în Statele Unite şi în Franţa (în speţă la Universitatea din Caen. organizaţii. imaginea unui serviciu din cadrul instituţiei. imaginea managerului cu privire la proprii angajaţi sau la serviciile şi produsele pe care instituţia / organizaţia le oferă ş. serviciu sau produs. autoimaginea personalului instituţiei. Specialiştii în publicitate au înţeles de mult rolul determinant jucat la nivel comercial de către “imaginea de marcă”.prezidată de cunoscuta savantă franceză Helene Arhweiller. acţionând atât asupra ofertei cât şi a cererii de produse şi servicii. dacă prima definiţie aduce imagologia strict în zona istoriei. apropiată derealitate. “Imagologia . aprilie 1992 7 . interdisciplinară. marketing-ului economic. în mai multe centre ale planetei.) pe care si-a format-o în decursul timpului o comunitate etnică naţională asupra altei (altor) naţiuni sau naţionalităţi.“Constituită. “imagologia este un domeniu al psihosociologiei care se ocupă cu studierea ştiinţifică. cea de-a doua limitează aria de cuprindere a imaginii şi imagologiei la reprezentările pe care o comunitate etnică naţională şi le-a format despre o altă comunitate etnică.Revista de psihologie a popoarelor). imagologia este o ştiinţă socio-umană de graniţă. Imaginea mai poate fi deformată pozitiv. de pildă. a percepţiei. din comentariile personalului instituţiei / organizaţiei. construită pe un teren în care se încrucişează datele antropologiei cu acelea furnizate de istoria universală. IMAGINEA DE MARCĂ s-a substituit în mod treptat “reputaţiei” unei instituţii. semioticii.disciplină care se ocupă cu studiul proverbelor”1. filozofiei. potrivit opiniei generale aceasta permite o creştere a eficacităţii comerciale şi de afaceri în general. 1 Dan A. imaginea managerilor. se acceptă.o nouã disciplinã de graniţã”.care avea drept temă imaginea celuilalt. prin reprezentanţi. deformată negativ. Acolo a funcţionat o subsecţie . prin informaţiile obţinute din presă. antropologiei.m.ideologice larg răspândite de către mijloacele de comunicare în masă”. 4 (301). imaginea produselor sau serviciilor oferite. multidisciplinară. Conform dicţionarului de psihologie. în cadrul căreia se publica importantul periodic Revue de la Psychologie des Peuples . simultan. prin ceea ce spun cumpărătorii despre ele. opiniei. Disciplină de graniţă prin excelenţă. Lãzãrescu. În acelaşi timp poate exista o reprezentare generală a instituţiei / organizaţiei şi numeroase sub imagini.n.n. dar mai ales prin intermediul produselor cultural . publicitate.d. precum şi prin satisfacţia obţinută în urma utilizării serviciilor şi produselor. obiectul de studiu al imagologiei (…). specialistă în istoria Bizanţului . judecăţii şi imaginii globale (reprezentare.

Astfel. Hollmark’s 39%. A întrebat consumatorii cât de familiarizaţi sunt cu mărcile produselor respective şi cum apreciază aceste mărci. cât şi în S. Dar în S. fabricile. 8 . obţinând evaluarea “puterii imaginii” mărcii respective. precum şi cele de promovare pentru imaginea produsului sau serviciului oferit. Porsche şi Rolls-Royce.U. mărcile sunt de fapt mai valoroase decât elementele palpabile. de cele mai multe ori. a hotărât să afle nu numai în ce măsură consumatorii cunosc principalele mărci. Landar a făcut două evaluări. Landar a aflat că punctajul “nivelului de notorietate” plasează Rolls-Royce. Coca-Cola şi Kodak au avut ambele 40% notorietate.000 de subiecţi în S.A. Cu alte cuvinte. iar supa Campbell’s a fost a doua în S. Sony. Mercedes-Benz. Porsche. Studiile asupra pieţei atestă că. Campbell’s a fost marca cea mai apreciată.A.d. cât şi în multe colţuri ale lumii. în timp ce Kellog’s a avut 41%. în toată lumea mărcile sunt ceea ce oamenii cunosc şi. ei fumează sau beau o imagine.. Pentru proprietarii de companii. un televizor în locul altuia. cum ar fi. decât marca B? Un studiu de caz. Levi’s 26%.A. În Europa au fost Sony.atât în S. Landar Associates.U.m. de exemplu. de regulă. încearcă să expliciteze acest lucru. Din acest punct de vedere se poate vorbi de “puterea imaginii de marcă”. Coca-Cola a apărut în frunte atât în lume. Bătălia între imaginile instituţiilor / organizaţiilor.U.a. cei care au cea mai apreciată imagine şi cele mai importante vânzări sunt cei ce investesc cel mai mult în promovarea imaginii de marcă (relaţii publice şi publicitate). Deci factorul “imagine” poate fi esenţial în determinarea cererii de servicii. dar şi ce gândesc cumpărătorii despre ele . Cum se corelează acest fapt cu investiţia în relaţii publice (informare) şi publicitate? În 1990 Campbell’s a investit în relaţii publice (informare) şi publicitate astfel încât a acoperit 70% din notorietatea produselor sale. În acelaşi mod ei preferă un târg expoziţional în locul altuia.A. Mărcile sunt ceea ce întreprinzătorii care îşi extind firmele cumpără. Mercedes-Benz. Firma a chestionat aproape 10. Aceasta pentru că. iar Johnson and Johnson’s 32%. Fiecare din aceste mărci au fost şi sunt liderul vânzărilor din categoria lor. A combinat apoi punctajul de la “nivelul de notorietate” cu cel de la “nivelul de apreciere”. Acest fapt justifică acţiunile de relaţii publice pentru gestionarea imaginii de marcă a instituţiei. cumpără.U. În cadrul studiului efectuat în 1990 în Japonia. imaginea are un caracter esenţialmente subiectiv şi psihologic. produse etc. în calitate de consumator. aşa cum arătam. Arătând consumatorilor 800 de mărci de produse diferite.A. Cum se ajunge la această situaţie? Cum ajunge marca A dintr-o categorie de produse să fie dorită de mai mulţi consumatori. Rolex şi BMW în frunte. Studiul Landar O firmă din San Francisco specializată în managementul mărcilor şi profilul Companiilor.U. Japonia şi Europa Occidentală. produselor şi serviciilor oferite este cel puţin la fel de importantă ca şi calitatea acestora din urmă. cei care sunt fideli anumitor produse sau servicii nu le pot deosebi de altele similare şi. o maşină în locul alteia ş. intitulat studiu Landar. Când punctele au fost combinate pentru a evalua “puterea”.

Aceste premise diferite . imagini de televiziune etc. Ele vor deveni predominante şi în România. auditivã etc. Thomas Sowell ajunge la aceeaşi concluzie. fotografie sau imagine filmică.).(sbl. Mic dicţionar al lb. alături de cuvânt. Ei au imagini diferite despre lume. (…) Între lumea subiectivă în care este elaborată acţiunea politică şi lumea obiectivă în care are loc această acţiune nu există în mod obligatoriu o concordanţă în toate privinţele. O atenţie mai mare acordată argumentelor de fiecare parte dezvăluie faptul că cele două părţi judecă lucrurile pornind de la premise fundamental opuse.cf. Se întâmplă prea des ca să fie o coincidenţă şi prea necontrolat ca să fie un plan.) Ar fi bine să putem spune că ar trebui să ne dispensăm de imagini şi să lucrăm doar cu realitatea. ceea ce echivalează cu ceea ce se înţelege în germană prin Reprezentare .Concluzia şi implicaţiile sunt la îndemână: consumatorii sunt copleşiţi de multitudinea mărcilor şi a mesajelor mass-media. inc New York. Camelia Bacos2 subliniază că atunci “când vorbim de imagine trebuie să avem în vedere faptul că ea nu reprezintă doar o reproducere materială (după o tehnică anume) a realităţii: afişe. imaginile lor despre lumea în care trăiesc pot fi corecte sau eronate. În accepţia sa cea mai simplă imaginea este reprezentare1. Ştiinţificã. Anumite distorsiuni sau imagini complet false pot lua locul realităţii. determină comunicarea dintre indivizi şi care se bazează pe capacitatea psihicului uman de a-şi construi reprezentări mentale (sbl. El scrie: “Unul din aspectele ciudate referitoare la opiniile politice este cât de des aceiaşi oameni se plasează pe poziţii opuse în diferite probleme. 3/1992 p. nr. române Ed. În sensul menţionat. Pornind de la alte premise. a unor obiecte sau fenomene din realitatea obiectivã. dacă nu mai multe şi mai multe imagini pot corespunde unui fapt dat. Dar aceasta ar fi cea mai utopică imagine. dar şi indirect.)”. Realitatea este mult prea complexă ca să fie înţeleasă de orice minte dată. Ele pot varia de la cheltuieli militare la droguri. respinge acele imagini care sunt greu de cunoscut şi înţeles. Ele ajung să funcţioneze ca un fel de viziune asupra lumii. informaţii de presă. aceleaşi feţe familiare pot fi găsite confruntându-se de pe poziţii opuse politic. prin comunicare verbală. Formarea acestor imagini mentale (reprezentările geopolitice) sunt rezultatul contactului cu realitatea fizică direct. 2 Camelia Bacos .A conflict of vision. una dintre pârghiile care. Aceste imagini au semnificaţii clare. Cauzele sunt multiple.Imagine senzorialã (vizualã. Bucureşti 1974. Cu alte cuvinte. 1 9 . ci este un atribut al vieţii psihice. passim. Imaginile puternice sunt esenţiale pentru reuşită în cultura americană. Subiectele în sine pot să nu aibă o legătură intrinsecă.”3 Ocupându-se de domeniul geopoliticii. William Morrow and Company. Totuşi.adesea implicite . Important este faptul că (…) aceste imagini sunt mai mult decât o «oglindire» a realităţii. Consumatorul se orientează către imagini familiare şi bineînţeles. Sergiu Tămaş sesizează importanţa "hărţilor mentale": “Reprezentările geopolitice ale celor care fac istoria. politica monetară sau învăţământ. Imaginile sunt ca nişte hărţi care ne ghidează printr-o junglă de complexităţi uimitoare… Imaginea este modul nostru de a percepe cum funcţionează lumea… Există tot atâtea imagini câte fiinţe umane. reproduceri cartografice.“Rolul imaginii asupra mentalitãţilor colective ” în Societate şi Culturã. congruenţa dintre mediul subiectiv şi cel obiectiv nu se produce întotdeauna automat. ns.constituie fundamentul opoziţiei repetate dintre indivizi şi grupuri în chestiuni fără legătură între ele. evocate mintal . 23 3 Thomas Sowell .ns.

Raportul lui Giacomo Uniesi din ordinul iezuit către superiorul de la Sfânta Barbara din Cracovia. Jucându-se pe aceste reprezentări diferite.000. prin empatie. 1995. cu 1. celălalt preot) imaginea redată este diferită: 1. În consecinţă cadrul cognitiv pe baza căruia operează factorii decizionali din sfera politicii reprezintă o succesiune de «hărţi mentale» despre spaţiile geografice şi raporturile de putere supuse analizei. şoferul nu s-a odihnit suficient înainte de a se urca la volan. este alunecos.500 de lăncieri unguri şi alţii. şi toată pedestrimea de secui şi de saşi în număr de vreo 80 de steaguri etc. Astfel. configuraţia acestora va condiţiona conversia intereselor în proiecte geopolitice concrete. Scrisoarea lui Filippe Pigafetta către Belizar Vinţa. Aceste «hărţi» sunt folosite de câte ori o persoană ia decizii politice.«Weltanschaunung». şi R. Gould P. refoloseşte. În construcţia paradoxului el se raportează la un banal accident de automobil şi.”1 Sesizând acest fapt. 2. de formaţie militar rezultă că “… ordinea a fost următoarea: în frunte mergea principele ţării Româneşti. post Călugăreni). din 18 octombrie 1595. Din relatarea lui Filippo Pigafetta. Reprezentările geopolitice şi «hărţile mentale» care le corespund sunt inevitabil diferite în funcţie de propriile lor «imagini» sau «hărţi mentale». Ambele scrisori relatează aspecte din aceeaşi campanie militară a voievodului român Mihai Viteazul (campania de la Tîrgovişte. la vizibilitatea sau nonvizibilitatea indicatoarelor de circulaţie şi va căuta explicaţia cauzală într-o defecţiune mecanică şi dacă şi identifică o atare defecţiune. români de-ai săi. logicianul Rudolf Carnap construieşte paradoxul ce îi va purta numele. cancelarul marelui duce de Toscana. numit Mihai. fapt ce i-a distras atenţia etc. Bucureşti. care păreau cam 2. codifică. p. Faptele la care facem referinţă sunt două scrisori (din perioada domniei lui Mihai Viteazul) respectiv: 1. care este cauza accidentului? Istoria românilor oferă şi ea exemple privind modul în care doi observatori. 2. prin care o persoană obţine. etc. White consideră o «hartă mentală» drept o structură mentală ordonată. şi poate şi o mie de archebuzieri români călare şi alţii călare cu suliţe de aruncat. observă acelaşi lucru în două modalităţi total diferite. 177-178 10 . explicaţia accidentului este gata fabricată. Un poliţist se va raporta imediat la respectarea sau nerespectarea regulilor de circulaţie. totuşi. nu permite scurgerea apei. un psiholog va căuta şi identifica cauze de natură subiectivă. reorganizează sau aplică în gândire şi acţiune informaţii despre mediul geografic. se constituie anumite «hărţi mentale» privind zonele geopolitice în litigiu. rezultă că “… 1 Sergiu Tãmaş . Editura Antet. dar în continuă adaptare. Funcţie de sistemul de referinţă al fiecărui observator (unul militar. având sisteme de referinţă diferite.Geopolitica.”. identifică explicaţiile cu privire la cauzele accidentului oferite de diferiţi experţi. Un constructor de drumuri şi poduri va remarca faptul că drumul este prost construit. În temeiul acestor reprezentări geopolitice. În cazul oamenilor politici. reprezentări generate de sisteme de referinţă diferite. a avut o ceartă în familie. Rudolf Carnap întreabă cu aparentă candoare: şi. de formaţie preot. ele servind ca sisteme de orientare cu funcţii anticipatoare. Din relatarea lui Giacomo Uniesi.

O constatare asemănătoare se regăseşte la Warren Kimball. organizaţia identifică şi ţine seama de sistemele de referinţă ale grupurilor (persoanelor) ţintă pentru adecvarea masajului şi. În timpul conflictului militar din Vietnam. Fenomenul ca atare. Roosevelt la Conferinţa de la Teheran din noiembrie 1944. cele două personaje extrag din realitatea percepută doar ceea ce pare a avea semnificaţie pentru ele şi grupul căruia îi aparţin. având imagini (reprezentări) diferite despre lume. va fi analizat în capitolul dedicat practicii relaţiilor publice pentru gestionarea coerentă a imaginii organizaţiei. pentru a înţelege cum se configurează o anumită poziţie geopolitică.) să aibă şi să difuzeze acelaşi tip de imagine despre organizaţie. în timp ce era consilier al Administraţiei Wilson.în care Vietnamul apare ca un continent mare aşezat chiar lângă coastele Statelor Unite şi ameninţând existenţa sa naţională. URSS şi China).180 11 .asemănătoare cu una desenată de un cartograf medieval . pe care si-o reprezentau ca o ordine supravegheată de "cei patru poliţişti" (SUA. Astfel. dar şi asupra întregii populaţii. în timpul primului război mondial.”1 Din perspectiva gestionării imaginii de marcă a organizaţiilor. totodată. care. p. înainte de a se urca pe cal. Cât de fiabile sunt asemenea «hărţi mentale» pentru diplomaţi şi militari ? Sunt complete sau parţiale ? Deschid aceste imagini calea rezolvării unor probleme sau ridică obstacole? Deci.Prealuminatul Principe aşa s-a pregătit pentru ciocnirea cu Sinan Paşa: în ziua de 16 octombrie s-a spovedit şi s-a cuminecat. nu numai asupra persoanelor oficiale. acest fenomen poartă numele sugestiv “o singură voce”. a cerut binecuvântarea cu genunchii plecaţi etc. a semnalat imprecizia cu care politica americană percepea zona Europei Centrale. cunoscutul comentator politic Walter Lippman nota ("Public Opinion". În legătură cu acest subiect. aspectele relatate au o importanţă metodologică deosebită. Efectele unor «hărţi mentale» necorespunzătoare realităţii sunt amplificate astăzi de televiziune şi alte mijloace mass-media. publicitate. având un puternic şi multiplu impact. analizând poziţia adoptată de Franklin D. este necesar să cunoaştem modul de constituire şi funcţionare a acestor «hărţi mentale». care opera cu «hărţi mentale» defavorabile ţărilor din Europa Centrală. Brall constata că americanii «navighează» folosind o hartă distorsionată . încât George W. (…) Roosevelt şi Hull. se va preocupa ca multiplicatorii de imagine folosiţi (comunicare de tip “public relations”. Până la urmă a învins "orientarea Roosevelt . " imaginea" despre acest teatru de operaţiuni militare a fost în aşa măsură deformată. 179 . Anglia. dorind să inducă la publicul care o interesează o imagine (reprezentare) adecvată scopurilor sale. având consecinţe semnificative.Hull". erau preocupaţi de organizarea lumii postbelice. remarcă faptul că Europa Centrală era privită ca «un detaliu». s-a îngrijit să fie binecuvântată de nunţiul apostolic armura înainte de a se îmbrăca. 1 Sergiu Tãmaş . cu care fiind îmbrăcat în public. Harriman a fost de altă părere.” Din cele două relatări mai observăm că. În practica relaţiilor publice. dorind să se asigure ţărilor din Europa Centrală o stare de independenţă.ibidem. atitudinile şi opiniile personalului angajat etc. minimalizând problematica Europei Centrale. Aceste "unghiuri de abordare" diferite rămân la fel de valabile şi în zona politicii şi a oamenilor politici. Sergiu Tămaş remarcă: “Importanţa «hărţilor mentale» în fundamentarea politicii externe şi militare a unui stat rezidă în faptul că «marile strategii» sunt opera oamenilor politici. 1965) că.

fiind dependentă de poziţionarea individului în spaţiul social şi de sistemul lui de referinţă şi un câmp al vizibilităţii distale (mijlocite / mediate). care îl depăşeşte pe primul.Raportată la percepţia realităţii. în care realitatea unei organizaţii este percepută în mod direct. Reprezentate grafic. chiar dacă nu ne dăm seama de acest lucru. de către un individ sau un grup social. 12 . În seria acestor media.d. În acelaşi timp nu pot fi excluşi de la calitatea de media alţi mijlocitori: clienţi.se realizează prin raportarea obiectului sau subiectului percepţiei la sistemul de referinţă al persoanei sau grupului ce realizează această percepţie. format din toate conceptele de bază rezultate din prelucrarea cunoştinţelor acumulate în decursul vieţii şi reţinute în memorie.a.a. prin simţuri. sunt de notorietate strategiile de comunicare de tipul “Organizaţia noastră . inaccesibil în mod direct. vizibilitatea proximală (nemijlocită) şi cea distală (mijlocită) se prezintă astfel: Construcţia reprezentării . mijloacele de comunicare în masă ocupă un loc central. imaginea unei organizaţii se realizează în două câmpuri: un câmp al vizibilităţii proximale (nemijlocite). practicate de structurile de relaţii publice. care ne determină să avem o anumită imagine despre subiect. informaţiile sau deciziile cu care suntem confruntaţi. În acest sens. având practic dimensiuni reduse. Ei pot fi multiplicatori de imagine pozitivă sau negativă fapt ce determină organizaţiile să adopte politici coerente de imagine în raport cu / şi prin intermediul acestora.m. dar accesibil prin intermediul unui mijloc (media). În acest sens. poate fi asemuită cu un ecran pe care se reflectă (direct sau mediat) fenomenele exterioare.atât în cazul vizibilităţii proximale cât şi a celei distale . din opinii păstrate.un bun vecin” ş. acest sistem de referinţă. din prejudecăţile pe care ni le-a format. angajaţi şi foşti angajaţi ai organizaţiei. vecini ai acesteia. sociologul Abraham Moles susţine că fiecare dintre noi are un sistem de referinţă. zvonurile ş.

mai bogat sau mai sărac. de gradul de cultură şi experienţa persoanei respective. Un sistem de referinţă comun au şi grupurile sociale. în general o “imagine” ce determină o acţiune. atitudini. precum şi cei externi (informaţii recent primite privind o situaţie concretă ce pot fi întărite de argumente ce ne sunt adresate sub diferite forme). Modelul american al referenţialului individual şi de grup se prezintă sub forma a trei cercuri concentrice. în urma “prelucrării” ei rezultă o opinie. o atitudine.). atitudinile şi opiniile (figura de mai jos): 13 . stereotipii etc. Acest sistem de referinţă reuneşte elemente comune grupului respectiv (credinţe.Schematic. de nivelul intelectual. gusturi. principii. În momentul în care suntem confruntaţi cu o “situaţie stimul”. valori. reprezentând credinţele. în funcţie de cunoştinţele acumulate. mai ordonat sau mai puţin ordonat. opinii. acest “ecran” s-ar prezenta ca în figura de mai jos: Acest “ecran” este mai mult sau mai puţin dens. norme. Este evident că la proces participă două categorii de factori: cei interni. aceasta se reflectă în sistemul propriu de referinţă. determinaţi de sistemul propriu de referinţă şi caracteristicile proprii unei persoane.

RS se interferează în parte cu opiniile şi atitudinile. mai ales în grupuri. uneori direct. acţiune. observabil şi susceptibil de măsurare. "atingând" simultan stimulul şi răspunsul. să încurajăm atitudinile pozitive. reprezentările sociale sunt prizonierele socialului. reface toate aceste informaţii lacunare. Pentru exemplificare. organiza. obiect. Ele constituie.întemeietorul şcolii dramaturgice în comunicare . Erving Goffman . răspunsul fiind cuantificabil prin timpul de reacţie. o cunoaştere (competenţă) socială ». dar depăşesc această "istorie poroasă" (Ferreol. cochetează cu ştiinţificul dar şi cu imaginarul. specialiştii americani recomandă să nu încercăm niciodată să aducem atingere credinţelor pentru că s-ar bulversa întreaga reprezentare. şi de atitudini. dar cel mai adesea indirect. inhibându-le pe cele negative şi să “construim liber” pe spaţiul opiniilor pentru că sunt extrem de fluctuante. Ele reconstruiesc realul. Deşi construcţii cognitive. ele sunt fasonate de aceste raporturi. elementele nodale ale imaginii individului şi / sau ale organizaţiei. Aceste patru criterii referenţiale sunt considerate puncte de reper în structura informaţiei despre noul venit de către instanţa referenţială care este grupul. atitudinea faţă de grup şi. mediază între cognitiv şi afectiv. să reprezentăm imaginea firmei “ROMEXPO” în raport cu publicul propriu: 1 Adrian Neculau . ele vehiculează. ezită între exactitudine şi aproximaţie. Doise (1990) exprimă complet satisfăcător complexitatea raporturilor cu socialul: ele joacă un rol important în menţinerea raporturilor sociale. respectiv. reguli. din imaginarul cotidian. 4/95. 14 . dar apelează şi la norme. când un individ nou apare. pe consideraţiile şi interpretările acestuia. ceilalţi reactivează sau caută informaţii cu privire la statusul socio-economic. valori ce reglează relaţiile interpersonale. nr. practici culturale.“Reprezentãrile sociale . de altfel. RS basculează între percepţie şi social. care stabilesc o relaţie între stimuli şi răspunsuri.consideră că în interacţiunile sociale. concepţia de sine. Spre deosebire de opinii. stiluri împărtăşite de o populaţie. 116-117. Adrian Neculau1 scrie: «Reprezentările sociale (RS) se alimentează din credinţele religioase. se sprijină pe "mărturii" ale subiectului. ritualuri. care construiesc un răspuns manifest. dar nu sunt atât de direcţionate ca acestea. reprezentări sociale (RS). încrederea pe care noul venit o inspiră. Revista de cercetãri sociale. ele accentuează aici în aceeaşi măsură în care modelează acolo. jucând cele patru criterii referenţiale cu câte doi indicatori de imagine (bivalenţi) pentru fiecare criteriu.dezvoltãri actuale”.Definind imaginea şi referenţialul individual despre un fenomen. Au în compoziţie unele "zone obscure" ale vieţii cotidiene. verbalizat. p. atitudinile şi credinţele. Vorbind de modul de lucru cu opiniile. 1994) prin năzuinţa de a sistematiza.

practic. Acest fapt determină specialiştii în gestionarea imaginii de marcă a organizaţiei să procedeze la identificarea şi deschiderea tuturor canalelor de comunicare pentru ca reprezentarea pe care aceştia o construiesc şi o difuzează să ajungă la publicul ţintă. Care dintre cele două firme vor fi preferate? Evident. 2. rămâne la îndemâna consumatorului de realitate mediată posibilitatea de a alege între diferitele medii. În câmpul vizibilităţii distale percepţia se realizează de către media. cel ce schematizează realitatea şi extrage din aceasta numai ceea ce are relevanţă pentru propriul sistem de referinţă este persoana sau grupul ce percepe realitatea. ce ignoră opinia publicului său şi nu se bucură de încredere. Problematizând vom putea imagina situaţia în care o firmă extrem de importantă doreşte să participe la un târg sau să organizeze o expoziţie specializată. După cum se poate observa.şi asta pentru că aparatele de filmat se află acolo”. Mai mult. “ROMEXPO” este o organizaţie puternică. Represiunile continuă în Timolul de Est şi India. Într-un articol adaptat după “America şi lumea” James R. probabil. De aici rezultă încă odată necesitatea politicilor de imagine a organizaţiei şi raţiunea activităţii de gestionare a imaginii acesteia. Media are capacitatea de a selecta evenimentele. interesul public se îndreaptă numai spre ele . şi în Mozambic. Faptul ca atare nu a rămas neobservat. în al doilea caz avem de-a face cu o transmisie ce poartă cu sine atât schematizarea realităţii cât şi sistemul de referinţă al media. următoarele: 1. Războiul etnic închide părţi întregi din fosta Uniune Sovietică. Înfometarea este un fenomen larg răspândit şi în Sudan. imaginea destinată consumatorului de realitate mediată nu este controlată de acesta ci îi este impusă. Ea are de ales între “ROMEXPO” 1 şi “ROMEXPO” 2. la limită. Ea extrage din realitatea nemijlocită acele note ce i se par esenţiale şi care corespund propriilor clişee despre realitatea. media multiplică realitatea nou creată şi o distribuie grupurilor consumatoare de realităţi mediate.Analizând tabelul de mai sus. Schlesinger scrie: “O singură imagine TV are un impact mai mare decât 10. propriului sistem de referinţă. prima imagine este foarte bună iar a doua foarte proastă. Aria de acoperire a cererii de realitate mediată poate varia de la câteva persoane (în cazul în care imaginăm posibilitatea ca o persoană să relateze altora despre organizaţia ce face obiectul reprezentării). Media.căci aceştia apar în imaginile televizate. Concluzia la îndemână este aceea că în câmpul vizibilităţii distale. aidoma observatorului din câmpul vizibilităţii proximale recrează realitatea. politica naţională este determinată de mizeria kurzilor sau de înfometarea în masă a somalezilor . la milioane de persoane (atunci când media este mass-media cu mare grad de acoperirea cererii de realitate mediată). mai ales.000 de cuvinte… În această epocă imaginea înseamnă.1. mai ales în sensibila zonă a politicii. Dar nu numai Somalia şi Bosnia atrag atenţia. Această încărcătură subiectivă a percepţiei mediate l-a determinat. În câmpul vizibilităţii proximale. Astăzi. cu o concepţie arhaică. Spre deosebire de observatorul din câmpul vizibilităţii proximale. “ROMEXPO” este o organizaţie slabă. cu o concepţie modernă ce consideră că opinia publicului său este esenţială şi se bucură de mare încredere. în condiţiile plurivalenţei mediilor. Este evident că şi în primul dar. Evident. cele două imagini pot fi. mai ales în ştirile de seară. firma nr. pe Marshall Mc Luhan să declare că “mesajul este media”. bătălia pentru a beneficia 15 . televiziune şi politica externă este un subiect care apare tot mai des.

pur şi simplu. într-o formă atractivă. atitudinea unui realizator. cu cât dispunem de mai multe informaţii despre un produs. de la Daniel Boorstin la Rene Berger sau Jacgues Ellul. ea place. întrucât nu trebuie uitat că imaginea reprezintă un punct de vedere asupra realităţii. privind relaţia dintre realitate şi “falsa realitate” creată de imaginile vehiculate de mass-media. Grafic. Şi aici apare una dintre consecinţele cele mai imprevizibile. De exemplu. ea este economică În alţi termeni. Acest fapt a generat în plan teoretic o serie de analize. Imaginea poate fi diversificată sau mai puţin diversificată. diversificată şi accesibilă. uşor de manevrat etc. Realitatea descrisă prin imagine nu se suprapune realităţii ca atare. Aceasta este imaginea virtuală. imaginea de produs a unui automobil comportă elementele următoare: • dacă este foarte diversificată: confortabil. subliniind nivelul de diversificare a acestora.imagologice. În sensul menţionat. În fine. sau al unei părţi a comunităţii respective. rapid. pentru că massmedia pot fi folosite în scopul evident de a impune un punct de vedere asupra realităţii. robust. cu atât va fi mai diversificată imaginea pe care o vom obţine. oferă informaţii complete despre organizaţie. 1 Ibidem 16 .de serviciile mediilor cu cel mai mare impact public este tot mai acerbă. ieftin. o marcă sau o întreprindere / organizaţie. Acest fapt este luat în calcul de specialiştii în gestiunea imaginii organizaţiei care. gradul de diversificare sau non diversificare. pe care se poate conta. • dacă este puţin diversificată: o maşină bună. serviciile sau produsele sale. devenind o realitate costisitoare. sau. poate fi sugerat ca în figura de mai jos: Diferenţa între cele două tipuri de imagine este făcută în funcţie de caracteristicile de calitate ale acestor componente care pot fi numeroase şi diverse. elegant. un anume mecanism de acţiune (exemplu propagandei dar şi al publicităţii)”1. Această “falsă realitate” care se substituie realităţii este punctul de vedere al unei comunităţi. un serviciu oferit. în câmpul vizibilităţii distale există posibilitatea producerii reprezentării evenimentului fără acoperire sau cu acoperire faptică parţială. ci este un punct de vedere asupra acesteia. temei al manipulării informaţional . Camelia Bacos notează: “puterea de decizie asupra massmedia poate să determine imixtiuni flagrante în interpretarea realităţii.

în reprezentarea publicului ce optează pentru asigurări sociale. la rândul lor. Imaginile unei organizaţii. experţii de relaţii publice recomandă politici instituţionale adecvate. a serviciilor şi produselor sale poate fi distinctă sau ştearsă (neclară). opţiunea pentru una sau alta dintre cele două firme este pur aleatoare. cu atât ea va fi mai “personalizată”. o imagine neclară. astfel încât imaginea de produs sau serviciu se extinde şi asupra imaginii de marcă şi organizaţie iar. opţiunea publicului specific este uşor previzibilă. distinctă şi diversificată. a serviciilor şi produselor sale sunt complementare: Între ele funcţionează efectul HALLO. când una dintre ele are o imagine pozitivă. Imaginea unei organizaţii. de la comportamentul 17 . Cunoscând acest lucru.Maniera în care se realizează acest lucru va fi exemplificată în capitolele următoare. De aceea. Versus. ca în figura de mai jos: Cu cât imaginea unui produs. Exemplificând (din perspectiva atingerii scopului organizaţiei) putem să ne imaginăm situaţia în care două firme au. ambele. politicile de imagine trebuie să corespundă anumitor reguli pentru a asigura construirea şi dezvoltarea imaginilor distincte şi favorabile bunei percepţii (reprezentări). a mărcii. ştearsă. a unei mărci sau a unei organizaţii se va distinge mai mult de celelalte imagini similare. imaginile de organizaţie şi marcă se extind asupra produselor. În această situaţie. iar cealaltă neclară.

igiena şi modernitatea spaţiului până la calitatea produsului şi serviciilor. prin diverse elaborări. Imaginea poate să reprezinte orice realitate a cărei formă ea o are. Wittgenstein începe prin a stabili noţiunea de imagine a faptelor.personalului.Teoria logicii. ea o indică… Imaginea reprezintă obiectul ei din afară (obiectul său este forma ei de reprezentare). Ed.Tractatus Logico-Philosophicus Anton Dumutriu . 1 2 L. O imagine de marcă negativă sau o imagine de organizaţie total depreciată va genera o extindere de imagine negativă asupra produsului sau serviciilor oferite. iar dacă nucleul cuprinde mai multe atribute nodale atunci imaginea este dispersată (fig. imaginea publică a organizaţiei poate fi concepută ca un model atomar. poate acţiona efectul contrast generator de hallo negativ. într-o primă prelucrare. Referindu-se la logica imaginii. prezentând faptele în spaţiul logic şi fiind un model al realităţii. determină nota şi organizarea întregii imagini.S. Dar. care sunt conţinute în formele sensibile… La începutul tractatusului. prin analiza tratatului lui Wittgenstein1. p. de mai jos). calitatea prezentării etc. Bucureşti 1973. În situaţia în care această regulă a complementarităţii nu este cunoscută şi respectată. în care nucleul. atunci putem vorbi de o imagine focalizată. Dar imaginea nu poate să se situeze ea singură în afara formei de reprezentare» “.. Anton Dumitriu2 spune: “Cunoaşterea începe de la imagini. 300 18 . O imagine este o legătură între nişte elemente şi această legătură este o structură. Structural vorbind.R. Posibilitatea acestei structuri este numită de Wittgenstein ‘forma de reprezentare a gândirii. care sunt transformate. Totuşi imaginea este asemenea unui fapt însă de data aceasta avem de-a face cu un fapt logic. Dacă numărul atributelor cu vizibilitate ridicată şi înalt semnificative (concepte cheie) este redus. în ‘imagini logice’ şi apoi. cuprinzând atributele nodale sau cele a căror vizibilitate şi semnificaţie socială sunt foarte ridicate. Wittgenstein . La fel. se ajunge la formele inteligibile. şi aici este cea mai importantă observaţie a lui Wittgenstein în această chestiune. el adaugă: «Imaginea nu poate să reprezinte forma ei de reprezentare. imaginea (Bild). Academiei R. o imagine deteriorată a produsului sau serviciilor oferite afectează imaginea de marcă a organizaţiei.

argumentaţie romantism . existenţa atributelor periferice este temporară şi instabilă. iar dacă atributele respective se găsesc în nucleu.prejudecată . Nodul central .publicitate.suprafeţe largi . spre deosebire de stratul periferic. Firmele (departamentele) ce gestionează imaginea de marcă a organizaţiilor execută pentru aceasta cercetări serioase.eleganţă . de exemplu.metroul .Prinţesa Diana .Times Square .Cowboys. acoperind cuvintele cheie ale reprezentărilor japonezilor. de mai jos).gentlemen . o misiune a British Tourist Auto sub auspiciile guvernului.A.barbar . • Franţa .: afluenţă . fiind mai puţin susceptibil la schimbări. • Germania: bere .al unei reprezentări asigură două funcţii esenţiale: 19 .rafinament .Hitler muncă din greu. Acest nod central este elementul fundamental al reprezentării. deci.maşini BMW . cercetarea a fost de interes pentru oricine doreşte să-şi vândă produsele sau serviciile consumatorilor într-o piaţă care este dominată de produse foarte bune. Identificarea cuvintelor din structura unei imagini (reprezentări) nu este un simplu joc intelectual.limbă greu de învăţat .autostradă .carne de porc . au fost relevante: • Spania: voioşie – strălucirea soarelui – subdezvoultare – case albe – uscăciune pământ roşu .ceaţă .încăpăţânare .fiesta.sau nodul structurant .libertate . cum ar fi porţelanul. cât şi organizarea reprezentării. Vizita a fost o adevărată şansă pentru a obţine informaţii de primă mână pentru o cercetare extinsă a factorilor sociali care influenţează alegerea destinaţiei.SIDA .micile dejunuri englezeşti .fast food . Nucleul imaginii se caracterizează prin stabilitate şi permeabilitate redusă. Este de asemenea util să ştim cum ne văd alte naţiuni.Turnul Eiffel .cenuşiu .Când imaginea cuprinde atribute cu un conţinut cognitiv divergent. De exemplu. • S.artişti . a cărui permeabilitate este ridicată şi. în timp ce absenţa unuia din elementele periferice nu modifică structura de ansamblu.cârnaţi .demodat . este trimisă în Japonia pentru a vedea cum numărul de turişti japonezi în Marea Britanie poate fi sporit.castelele franceze. Revenind asupra încercării de a descifra structura imaginii (reprezentării) putem sublinia că deosebirea între atributele nodale şi cele periferice constă în semnificaţia structurală diferenţiată. iar cercetările BTA. imaginea este ambivalentă sau bipolară (fig. absenţa unuia din elementele nodale schimbând semnificaţia de ansamblu a imaginii. Formula “Made in England”. • Marea Britanie: clasă .U. De fapt. După cum se poate observa identificarea noţiunilor cheie şi a reprezentărilor (imaginilor) specifice domeniilor de activitate permit specialiştilor să elaboreze strategii coerente şi temeinic fundamentate de ameliorare a imaginii organizaţiilor. este importantă în vânzarea unor bunuri de consum prestigioase. căci el determină în acelaşi timp semnificaţia. Referindu-se la cele două elemente componente ale structurii imaginii (reprezentării) Jean-Claude Abric scrie: “Orice reprezentare este organizată în jurul unui nod central. ea este definită ca fiind ambiguă.

Flament (1987) a comparat sistemul periferic cu paraşocul unui automobil care protejează corpul central. coordonator prof. dr. el este elementul unificator şi stabilizator al reprezentării. b) 20 .• o funcţie generativă: este elementul prin care se crează sau se transformă semnificaţia celorlalte elemente constitutive ale reprezentării. partea vie. elaborează stereotipuri şi credinţe. Condiţia este să apară un element străin care să se încrusteze pe o RS bine stabilită şi finită. la o restructurare sau o ruptură a realului. experienţa subiecţilor. interfaţa între nodul central şi situaţia concretă în care se elaborează reprezentarea. în reprezentare.Reprezentãrile sociale: aspecte teoretice. Abric extrage şi o a treia funcţie: elaborarea reprezentării sociale individualizate. cel care îi asigură perenitatea în contexte mişcătoare şi evoulutive. 138. Constituie elementul cel mai stabil al reprezentării. de altfel. adică prezenţa. Adrian Nicolau. în Psihologia Câmpului social. caracteristicile situaţiei. reperajul acestui nod central permite stabilirea obiectivelor de comunicare a imaginii. Elementele periferice pun mereu în discuţie cauza nodului central. să încorporeze şi să activeze unele informaţii din context care să conducă. Ibidem . 1 2 Jean-Claude Abric . sistemul periferic este mai degrabă funcţional. fie din perspectiva destructurării unei reprezentări negative despre organizaţie. 1994. la o schimbare a conţinutului reprezentării. În acest sens.C. Va fi. Nodul central are. Ed. Altă funcţie îndeplinită este cea de reglare şi adaptare a sistemului central la constrângerile şi caracteristicile situaţiei concrete cu care grupul se confruntă. Din constatarea că permite o modularizare individuală a reprezentării. o valoare.periferie şi a posibilităţii ca schema periferică. Ştiinţificã şi Tehnicã SA. Din perspectiva activităţii de gestionare a imaginii publice a organizaţiilor. o proprietate. Într-un studiu recent asupra aspectelor periferice ale reprezentării. • o funcţie organizatorică: nodul central este cel care determină natura legăturilor ce unesc între ele două reprezentări. Bucureşti 1995. vizând protejarea semnificaţiei centrale a reprezentării (Abric. ca în experimentul deja citat. valoarea şi funcţia lor sunt determinate de către nod. permiţând ancorarea reprezentării la realitatea de moment. Ele se află în relaţie directă cu acesta. Conform aceluiaşi studiu2. mobilă a reprezentării. Ele reţin şi selectează informaţiile. b).p. mai flexibile. 141-142 reprezentãrilor sociale (dupã J. 1994. în jurul nodului central se organizează elementele periferice. Flament (1994. în final. ponderarea. Elementele periferice sunt mai suple. al lui Moliner. Reprezentãrile sociale. atunci elementele periferice intră în interacţiune cu "centralul tradiţional" propunând un centru nou. a. menţinându-i integritatea. încă utopic. p. b) insistă asupra comunicării continue centralitate . dar capabil să inducă schimbare. elementul care va rezista cel mai mult schimbării … orice modificare a nodului central antrenează o transformare completă a reprezentării1 “. Sistemul periferic este un element esenţial în mecanismul defensiv. fie din perspectiva consolidării reprezentărilor pozitive. formulează evaluări. Dacă nodul central este esenţialmente normativ. Dacă elementele periferice sunt proeminente. Este lucrul prin care aceste elemente capătă un sens. îndeplinesc deci o funcţie de concretizare exprimând prezentul. integrarea istoriei proprii a subiectului. a experienţelor sale personale. Abric. deşi gestionată de nodul central. univ. în funcţie de noile informaţii şi evenimente absorbite.

structura reprezentării artizanatului. 1994. Abric. 21 . utilizând metodologii diferite.şi în cele din urmă defineşte tipul de muncă artizanală . asupra unui obiect unic .C.este creativ şi conştiincios un altul priveşte produsul . b) Verificând experimental această teorie Jean-Claude Abric organizează două cercetări distincte.scump . ce dau reprezentării semnificaţia ei globală şi constituie deci nodul său central: două elemente îl caracterizează pe artizanul însuşi . În urma anchetei de teren (1984) şi a cercetării experimentale Abric concluzionează: “Apare foarte clar că această reprezentare este organizată în jurul a patru elemente.Tabel 1 Caracteristicile sistemului central şi ale sistemului periferic al reprezentărilor sociale (după J.manuală (figura de mai jos).

000 de executivi cu experienţă. 3 Skolnik. Maria Moldoveanu. Dobrescu . Editura Libra. după acelaşi model. Soliditatea financiarã. relevă că modelul reprezentării (imaginii) promovate de “DURREF” este mai diversificat şi mai clar. Expert.A. p. 1995 p. 1995.U. putem evidenţia rapid nucleul şi elementele periferice ale imaginii prezentate publicului propriu de către cei ce organizează publicitatea: 1 2 Compararea celor două modele nucleare.Psihologia reclamei. Un asemenea profil general a fost realizat de revista FORTUNE3 care a publicat clasamentul “celor mai admirate corporaţii din S.A.Analizând. Bucureşti. Bucureşti. Ed. 132 1. Clasamentul a fost alcătuit pe baza răspunsurilor a 10.. 181-183.Portraits of “The Most Admired” Companies in Public Relations Journal. R . Au fost utilizate următoarele opt criterii de reputaţie / imagine: Maria Moldoveanu. Dorina Miron . Ambele suferă însă de absenţa unui profil organizaţional prin raportare la criterii standard. mai 1994. S. p. Emilian M.U. 2 1 22 . activitatea promoţională a două firme româneşti “ASIROM” şi DURREF. 14 -18.” în numărul din 7 februarie 1994.Ştiinţa Afacerilor.

Al doilea pas este acela de a determina ce reprezentare există cu privire la organizaţie . pentru măsurare sunt folosite scale. Este mai mult ca sigur că din elementele nodale şi / sau periferice ale imaginii nu vor lipsi calitatea conducerii. Scorul mediu pentru fiecare scalare va fi apoi tabelat şi exprimat sub forma unui grafic.a. Acest lucru se realizează. 8. 23 .la aceste segmente de public.1. Întrebările se proiectează astfel încât să măsoare gradul de familiarizare cu organizaţia respectivă (pot persoanele respective să identifice organizaţia? Îşi amintesc numele preşedintelui organizaţiei?) precum şi reprezentarea despre aceasta. Solidaritaea financiară 2. Primul pas în evaluare / cuantificare îl reprezintă stabilirea segmentelor de public care sunt cele mai importante pentru organizaţie. Aceasta presupune desfăşurarea a unui studiu de imagine prin sondarea eşantioanelor. 5. Imaginea unei organizaţii poate fi evaluată şi cuantificată. în general.4. Evident că prin raportarea la aceste criterii. 7. 3 . Astfel se obţin două profiluri distincte: profilul organizaţiei ideale (linia întreruptă) şi profilul organizaţiei reale (linia continuă). capacitatea de a atrage. utilizarea bunurilor companiei. Utilizarea bunurilor companiei. Adesea. Persoanele intervievate sunt rugate să-şi eşaloneze opţiunile despre organizaţie ideală pe o scală cu 7 trepte pentru o serie de perechi de adjective ca în figura de mai jos: Ulterior. Calitatea serviciilor sau produselor. Capacitatea de a atrage. Valoarea ca investiţie pe termen lung. persoanele îşi vor exprima pe acelaşi tip de scală opţiunile pentru organizaţia reală. Caracterul inovator. experţii în gestionarea imaginii celor două firme pot proiecta un profil mai adecvat “ASIROM” şi DURREF. prin interviuri nemijlocite cu personalul cu funcţii cheie în managementul din fiecare departament şi printr-o analiză de conţinut al comunicărilor externe ale organizaţiei. Responsabilitatea faţă de comunitate şi mediul înconjurător. forma şi păstra oameni talentaţi ş. 6. de a forma şi de a păstra oameni talentaţi.

la care se mai poate adăuga profilul imaginii deformate negativ de către concurenţa şi. cel al imaginii deformate pozitiv printr-o îndepărtare a strategiei de gestionare credibilă a imaginii organizaţiei şi transformarea ei într-una de propagandă (apologie) în situaţia enunţată. profilul imaginii organizaţiei se prezintă astfel: 24 . eventual. În studierea imaginii publice a unei organizaţii pot exista cel puţin trei mari teritorii de analiză: • cercetări transversale prin care se urmăreşte identificarea imaginii publice a organizaţiei la nivel medial (în presă şi radio-televiziune) şi la nivel terminal. în rândul diverselor categorii de populaţie Tipurile de grafice obţinute sunt aidoma prototipului de mai sus.Comparând cele două grafice specialiştii în gestiunea imaginii organizaţiei pot identifica în mod explicit zonele cu calităţile unde se înregistrează diferenţa faţă de profilul ideal.

• cercetări longitudinale prin care este studiată evoluţia imaginii organizaţiei în mass-media şi în public. Răsturnarea de imagine Modul în care se realizează o răsturnare de imagine (reprezentare) interesează în mod deosebit organizaţiile. a emisiunilor de radio şi televiziune. oferind astfel posibilitatea stabilirii factorilor de influenţă şi verificării eficienţei strategiilor de pozitivare a imaginii. mai solicită apelarea periodică la structuri specializate de sondare a opiniei publice la nivel naţional sau local. mai detaliat în capitolul II al prezentei lucrări. Modul de cuantificare a indicatorilor de imagine va fi prezentat. Prezentul studiu doar semnalează această posibilitate prin analiza dinamicii unor reprezentări politice şi politico-militare. • cercetări comparative prin care sunt analizate similitudinile şi diferenţele între imaginea organizaţiei de interes şi cele ale organizaţiilor concurente. analizarea şi sintetizarea datelor etc. În plus. O cercetare completă a imaginii publice care să cuprindă cele trei tipuri identificate deja. reprezentări ce fac obiectul imagologiei. 25 . impune prezenţa unor condiţii speciale legate de monitorizarea presei.

ca un popor supus legii fiziologice darwiniste. autoimagine etc. silit să-şi salveze ordinea socială şi libertatea prin intervenţia hotărâtoare a prizonierilor de război. Răsturnarea graduală de imagine deci tot într-un timp relativ scurt). (deci într-o perioadă relativ mai mare de timp) este ilustrată de Dan A. subliminară. între anii 1871 şi 1914. care preconiza lichidarea armatelor franceze în decurs 26 . determinate de o acţiune umană intenţionată sau ca rezonanţă în mass-media şi. La apariţia sa spaima a cuprins pe toată 18 martie • “Uzurpatorul a riscat să se apropie la 60 de ore de marş de Capitală”. restituiţi cu generozitate de către Bismarck. Într-o cronologie şi o redare strict autentică. a regresului ireversibil. 58) atunci când scria: “O răsturnare imagologică… a avut loc.imagine deformată pozitiv. imagine virtuală. modul în care mass-media îşi schimbă opinia: 9 martie • “Monstrul a evadat din locul exilului său” 10 martie • “Tigrul s-a arătat la Gap. fenomen etc. implicit.şi chiar de marea majoritate a intelectualilor germani . 12 martie • “Monstrul a avansat cu adevărat până la Grenoble”.Imagologia operează cu conceptele anterior amintite . În seria răsturnărilor imagologice bruşte în reprezentarea mass-media. Inevitabil. fugind în munţi. este ilustrată de W. J. deformată negativ. vă rog. Neodarwiniştii imperialişti germani reţineau mai ales două caracteristici care urmau să ducă la prăbuşirea poporului francez: amestecul rasial şi democraţia egalitară. Vestitul plan Schlieffen. El îşi va termina mizerabila sa aventură. dar şi pe seama autoimaginii. 4 din 1992. iar după această dată “sinistrul şi odiosul dictator”). 21 martie “Împăratul Napoleon este la Fontainbleau”. diametral opusă. 13 martie • “Tiranul este acum la Lyon. apropiată de realitate. pe seama imaginii poporului francez. Răsturnările de imagine pot fi bruşte. amintim speţa Ceauşescu Nicolae (care. 20 martie • “Napoleon va ajunge mâine sub zidurile Parisului”. unui personaj. urmăriţi. ea operează şi cu conceptul răsturnare de imagine ceea ce desemnează schimbarea. a ecourilor unor fapte. pentru a-i îngădui lui Adolphe Thiers să înăbuşe sinistra (?!) Comună din Paris . în mass-media internă “Fiul cel mai iubit al poporului român”. Înfrânt aproape pe toate câmpurile de luptă. dar este imposibil ca el să atingă Parisul”. până la 22 Decembrie 1989 era. în mentalul german. în opinia publică. p. Maiestatea sa împăratul şi-a făcut intrarea publică şi a sosit la Tuilleries. Sprott în “Opinia publică-stabilitate” printr-un extras din publicaţia “Moniteur” apărută în luna martie 1815 pe vremea când Napoleon părăsea insula Elba. Trupele avansează din toate părţile pentru a opri înaintarea lui. Nimic nu poate depăşi bucuria universală”. 22martie • “Ieri seară.respingătoare strădanie a tuturor dezmoşteniţilor civilizaţiei europene (!!) poporul francez a ajuns să fie considerat. 19 martie • “Bonaparte avansează în marş forţat. unei ţări. graduale şi lente. de poporul german . Lăzărescu (Magazin istoric nr. pe neaşteptate. Răsturnarea lentă de imagine. a sensului şi semnificaţiei circumscrise reprezentării unui fapt.

Comitetul Congresului american pentru drepturile omului. explozia cuirasatului american Maine în rada oraşului San Francisco. Dar când. majoritatea americanilor se dovedeau . Referitor la răsturnarea imagologică determinate de acţiuni umane intenţionate. Povestea a fost amintită de 6 ori de preşedintele G. este în mare parte opera celei mai mari agenţii de relaţii publice din S. Dincolo de pitorescul povestirii ca atare. Imaginea lui Mihai se va deteriora rapid la înalta Poartă şi va cunoaşte o primă creştere pozitivă la curtea lui Sigismund Bathory şi în alte medii europene. Este vorba de domnia lui Mihai Viteazul şi faptele sale de arme de la 13 noiembrie 1594 când Mihai declanşează războiul antiotoman.A.total indiferenţi faţă de soarta Kuweitului. scăpate din infernul kuweitian (ce preferă. în economia lucrării faptul că acum are loc o primă mare răsturnare imagologică. de pildă. ilustrăm modalitatea de acţiune printr-un scurt articol (preluat după “Le Monde”) referitor la maniera în care s-a produs răsturnarea percepţiei opiniei publice americane în legătură cu participarea armatei S. la 17 ianuarie 1991. soldaţii lui Saddam Hussein au tăiat în maternităţi furtunurile de oxigen ce alimentau incubatoarele pentru copiii prematuri. prezidat de John Porter şi telespectatorii au asistat la mărturiile acestei refugiate curajoase. Studenta kuweitiană Nayrah povesteşte hohotind de lacrimi: “Au scos 22 de copii din incubatoarele spitalului Addan şi i-au lăsat să moară pe jos pe pardoseală”. Când trupele irakiene au invadat Kuweitul în august 1990. sondajele dovedeau că între 80 şi 90% dintre americani susţineau intervenţia Statelor Unite în Irak.U. Observăm deci că politologia şi ştiinţa strategică sunt în mare măsură tributare imagologiei”. (Alldeutsche Vereine) şi de unii interpreţi exaltaţi şi stângaci ai teoriilor lui Friedrich Nietzschne. Faure. la operaţiunea “Furtuna deşertului”. să păstreze anonimatul). “Era simulacrelor politice nu a început desigur odată cu naşterea televiziunii.U. Imaginea căreia i se opunea autoimaginea exaltatoare popularizată de asociaţiile pangermaniste. a fost menţionată în rapoartele lui “Amnesty International” şi a determinat convocarea în ianuarie 1991 a unui forum internaţional sub egida O. în frunte cu englezul Houston Stewart Chamberlain. la începutul secolului. A înscenat.conform sondajelor . O răsturnare imagologică produsă ca urmare a ecourilor unor fapte. măsluirile. marile evenimente ce zguduiau pe atunci lumea.U. creditorii turci. a ţinut în mare măsură seama de această imagine a poporului francez structurată în mentalul german. Ilustrul Georges Melies a avut ideea. Bush în discursurile sale. trucajele. Această fantastică răsturnare a opiniei publice din S. travestirile şi păcălelile au luat proporţii ce nu-i puteau lăsa indiferenţi pe factorii politici. ei sunt profund impresionaţi de cele aflate.de 40 de zile de la începerea primului război mondial.U. Hill & Knowlton.A. 27 . La mijlocul anului 1990. poate fi ilustrată cu un fapt din istoria poporului român. filmând o machetă într-o piscină şi a reconstituit funeraliile preşedintelui F.N. interesează. începe eliberarea emiratului. de teama represaliilor.A. chemaţi sub pretextul de a fi plătiţi sunt ucişi. când Irakul începuse să ameninţe Kuweitul. fără deplasarea la faţa locului. Dar odată cu extinderea impactului televiziunii asupra opiniei publice. maşinaţiile.. Un număr recent din “Le Monde” prezintă adevărul în privinţa unei poveşti ce a zguduit America cu puţin înainte de declanşarea operaţiei “Furtuna deşertului” împotriva Irakului. să filmeze în studio.

Neil Doherty şi publicate în revista americană “Harpers” arată că firma Hill & Knowlton a primit 10 milioane de dolari de la asociaţia “Citizen for a free Kuweit” (compusă din membri şi guvernului kuweitian şi câţiva înalţi funcţionari americani) pentru a prezenta în mod avantajos publicului american cauza kuweitiană.U. a catastrofei de la Berevoieşti asupra imaginii Companiei Tarom. iar povestea cu incubatoarele era complet inventată!”1 Desigur. într-o luptă concurenţială extrem de grea. este că de asemenea afectări / răsturnări de imagine se ocupă.a.a. s.iunie 1993 28 . seria exemplificărilor poate continua prin analiza impactului cazului Mihăilă Cofariu asupra imaginii României în lume. Ceea ce merită însă subliniat. faptul ca atare există.Cercetările făcute acum de un documentarist canadian. specialiştii în relaţii publice. S-a dovedit că zguduitoarea studentă Nayrah nu era o refugiată.. “beau o ţuică inainte de a se urca la bord” ş. există unele supoziţii că afectarea imaginii piloţilor civili români (“nu stăpânesc tehnica electronică de ânaltă clasă a avionului Airbus”.A. 1 Timpul . în occident. În acest sens meţionat. Ne place sau nu. Nasir Al-Sabah. Ea interpreta în faţa camerelor TV un rol bine pus la punct cu reprezentanţii agenţiei. ci doar fiica ambasadorului Kuweitian în S.) ar fi “opera serviciului de relaţii publice” a firmei Airbus. organizaţiile româneşti să-şi dezvolte servicii de relaţii publice profesioniste şi să acorde infinit mai multă atenţie gestionării propriilor imagini. De aici derivă necesitatea ca.

Harta mentala este: a) modul de separare a celor doua emisfere cerebrale prin scizura lui Sylvius.5.1.2. 29 . culegerea. d) o harta geografica memorata. transmiterea. d) o societate saturata de prea multa informatie. Efectul Hallo este: a) un interviu cu mesaje induse pe termen lung. d) in politica de impunere a noii imagini. 5 puncte 2.4. c) o societate marcata decisiv de factorii implicati in generarea. Studiul de caz referitor la firma Krupp releva: a) faptul ca restructurarea productiei este mai importanta decat imaginea. b) un desen al scoartei cerebrale. Analizati raporturile de mai jos si selectati-l pe cel ce se supune logicii frazei invocate: a) imagine buna + realitate proasta = manipulare b) imagine buna + realitate buna = situatie ideala c) imagine proasta + realitate proasta = situatie catastrofala d) imagine proasta + realitate buna = organizatie victima 5 puncte 2. b) o functie a imagologiei. b) faptul ca politica de imagine este mai importanta decat restructurarea productiei. 5 puncte 2. Societatea informationala este: a) o societate a “ civilizatiei imaginii “. TEST DE EVALUARE 2.2. c) o reprezentare despre o realitate data. b) societatea secolului XX. restructurarea productiei si promovarea noii imagini sunt la fel de importante. Se da urmatoarea expresie: “ sa faci lucruri bune si sa spui cu tarie acest fapt “. 10 puncte 2. c) ambele operatiuni sunt nesemnificative in raport cu actiunile unei conduceri energice si inspirate. elaborarea si raspandirea informatiei.3.

10 puncte 2. televizorului etc.7. chiar daca este uneori. c) sunt doua concepte ce explica modul in care se formeaza reprezentarea. Imaginea institutiei se formeaza: a) printr-o lovitura de imagine pe piata presei.. d) progresiv. c) este un fenomen fizic de reproducere a realitatii dupa principiul oglinzii. 10 puncte 2. din comentariile personalului institutiei si liderilor de opinie. b) prin tehnici speciale de manipulare. in dezacord cu realitatea.8.c) reprezinta acele efecte ce se intorc impotriva initiatorului. b) raspunsul de mai sus la care se adauga fotografiile. atitudini si opinii ale individului. tablourile. Imaginea este: a) proiectia de pe ecranul cinematografului. sub forma de imagini mentale. Imaginea organizatiei se poate gestiona in cel putin trei moduri: a) sa faci numai lucruri bune si sa nu te mai preocupe altceva. d) este reprezentarea pe care un individ. 10 puncte 2. b) sa te concentrezi pe o publicitate agresiva pentru ca realitatea nu prea conteaza. Vizibilitatea proximala si distala se refera la: a) sistemul de referinta al individului. de-a lungul anilor prin informatiile obtinute din presa. etc. d) sa faci lucruri bune + sa desfasori o activitate profesionista de Pr + sa desfasori o campanie publicitara agresiva. d) este un transfer de imagine intre doua entitati. etc. 10 puncte 2. institutii. publicitate. grupuri.9.. c) prin cercetare/ constatare si evaluare atente. prin calitatea produselor oferite etc. grup social sau segment de populatie si-o formeaza despre alte persoane. d) ansamblul de credinte. b) sistemul de referinta al grupului. 10 puncte 30 .6. c) sa desfasori o activitate profesionista de PR.

2.2.10. 2.9 = c.11 = b. 5 puncte NOTA : a) un singur raspuns este corect.11.5 = d. increderea inspirata de o persoana. 2. 2. conceptia de sine. 10 puncte 2. 2. atitudinea fata de grup.6 = d.12. Ervin Goffman este: a) un mare expert PR american. Scala diferentialei semantice este folosita pentru a releva: a) statusul socio-economic. b) sa proiecteze o imagine cat mai buna despre realitate.1 = c. d) de parasoc.7 = d.8 = b. c) nucleul si invelisul imaginii. b) cheia chestionarului este: 2. 2.12 = d. Functiile modului central sunt: a) sa lege imaginea de realitate.3 =d. c) intemeietorul imagologiei ca stiinta. 2. 2. 10 puncte 2. 2. 31 . 2.10 = c. b) profilul unei organizatii (persoane) realizat prin cercetari transversale. 2. b) seful USIA. d) intemeietorul scolii dramaturgice in comunicare.4 = b. c) generativa si organizatorica. d) modul de organizare a structurii de relatii publice.2 = c.

Pentru a schematiza şi. este rezultatul unui proiect mental intenţionat. algoritmi specifici. 32 . a facilita înţelegerea procesului de influenţare. implicit. Dar. Acest fapt presupune: • desfăşurarea acţiunii ca un proces continuu. publice sau a unor segmente sociale profesionale). 2 M O DELAREA SISTEM IC Ă PUBLICE A ACTIVITĂŢII DE RELA ŢII Activitatea de relaţii publice. sistemul de referinţă al segmentelor de populaţie. fiind interesată de (şi acţionând pe) spaţiul opiniei (individuale. fie calitatea acestuia). informaţii. o modificare în sistemul de referinţă (individual sau de grup) al receptorului comunicării se produce. chiar din perspectiva "spunerii adevărului".Curs nr. am apelat la modelarea sistemică (domeniu predilect al tehnologiei didactice). precum şi evaluarea obiectivelor/strategiei adoptate (fapt ce poate proba fie eficienţa sistemului. tip de modelare ce pare a avea potenţialul cel mai înalt pentru abordările de relaţii publice (imagologice). nu se poate sustrage analizei modelelor de influenţare. modele.) • funcţionarea sistemului să fie asigurată de circuite permanente de conexiune inversă care să permită evaluarea produsului (evoluţia calităţii sistemului de referinţă al subiectului acţiunii imagologice). Deviza serviciilor de informare şi relaţii publice franceze "spune adevărul sau nu spune nimic" este concludentă. timpul la dispoziţie. Acesta pentru că orice acţiune de inducere sau corectare a unei imagini.) şi ţine seama de restrictfi (condiţii reale. ce determină producerea efectelor scontate. resurse materiale.fapte. totul fiind organizat sistemic. forme de organizare. • plasarea procesului între o intrare reprezentată de o acţiune imagologică şi efectele sale. deci are loc un proces de influenţare. timp etc. grupurilor sau persoanelor antrenate în acţiune etc. Că influenţarea este de altă factură decât cea realizată de propagandă sau publicitate este un fapt de notorietate. de cultivare de relaţii bune şi a încrederii în instituţia beneficiară a imaginii induse. • orientarea acestui proces prin obiective şi/sau strategii de imagine (valorifică o mulţime de resurse .

staff-uri prezidenţiale (sau ale altor "VIP"-uri). 2. putem grupa şi ordona elementele sale componente după cum urmează: 1. Numai cu titlu de exemplu. restricţiile şi resursele disponibile. Strategia (planul de comunicare) se elaborează de către eşaloanele înalte ale puterii politice şi/sau instituţionale şi cuprinde liniile directoare ale acţiunilor de relaţii publice (imagologice). instituţii oficiale şi neoficiale ce dezvoltă relaţii publice şi/sau acţiuni de influenţare imagologică. Problema planificării comunicării nu este nouă. ea fiind utilizată cu rezultate remarcabile în domeniul propagandei şi publicităţii.Folosind metoda modelării. în perioade istorice anterioare. cuprinzând trei obiective de influenţare pe care urma să le îndeplinească aparatul de propagandă în Iugoslavia. menită a face faţă solicitărilor şi presiunilor la care este supus. schema procesului de acţiune de relaţii publice şi de influenţare imagologică: Fig. Modelul sistemic al acţiunii de relaţii publice şi/sau de influenţare imagologică. 1. elaborat de Goebels şi semnat de Keitel. Un sistem de relaţii publice are o structură complexă. să examinăm un facsimil al unui document german din perioada celui de-al doilea război mondial. obiectivele ce trebuie atinse. imaginăm. Analizând modelul sistemic al acţiunii de relaţii publice şi/sau de influenţare imagologică. Structura de relaţii publice cuprinde grupuri. mai jos. în mod nemijlocit. termenul se referă la instituţii de "public relations". 33 .

în principal asupra croaţilor şi macedonenilor. de şovinismul sârb. prezentăm o secvenţă dintr-un plan complex. b) Sârbii. ci "pentru a face să înceteze dictatura brutală asupra populaţiilor nesârbe. Şeful înaltului Comandament al Wehrmacht-ului Keitel Analizând. acest fragment de document. pe cei care. bosniacilor şi macedonenilor". prin spionaj sau sabotaj. a declanşat războiul contra Germaniei. chiar şi succint. cu toată duritatea războiului. 1574/ALL 18 BERLIN. vom face uşor diferenţierea între obiectivele reale ale strategiei de propagandă adoptate (săparea faliei între populaţiile sârbă şi nesârbe) şi cele declarate. Totodată. sau prin folosirea armelor contrar drepturilor popoarelor. Ea vrea să împiedice ca ei să fie trimişi. De asemenea. tot pentru exemplificare. virtual. "armata germană nu vine ca duşman al croaţilor. trebuie să se spună acestora din urmă că armata germană nu vine ca duşman al croaţilor. în ciuda largilor concesii şi garanţii pe care Germania le-a acordat statului iugoslav. vor dăuna Wehrmacht-ului german şi îl vor avantaja astfel pe inamicul nostru englez. 34 . nesârbii opun rezistenţă. forţele germane îi vor zdrobi oriunde s-ar afla. elaborat de Parlamentul României. sub influenţa propagandei anglo-sârbe.ÎNALTUL COMANDAMENT AL WERMACHTULUI NR. aflat în serviciul Angliei. dacă. pe câmpul de luptă pentru apărarea intereselor engleze. c) Wehmarchtul german îi va lovi. exercitând întotdeauna o dictatură brutală asupra populaţiilor nesârbe ale Iugoslaviei. 109/41 Cg K Chefs Wfot Wpr (5) BERLIN Nr. bosniecilor şi macedonenilor. 28 Martie 1941 a) Adversarul Germaniei este în mod exclusiv guvernul sârb care.

35 .

materialele publicitare. d. massmedia etc. Tot în cadrul procesului de comunicare este inclusă şi activitatea de gestionare a crizelor. rapoarte. faţă de care şi presa este interesată (aniversări. c. Alte forme de comunicare. iar pentru clienţi publicitatea generală. Cercetarea/constatarea.) o. participarea ia târguri şi expoziţii. ca mijloc de a menţine viu interesul presei. lideri de opinie. unui anumit public. Astfel. \. f. e. n. k. Dosarul de presă. analize etc. filmele. - 36 . Călătoria de Informare (voiajul de presă).în medii internaţionale de interes. a următorului algoritm: a. în cursul căreia o informaţie importantă esîe transmisă ziariştilor. ziarul instituţiei. Manifestări destinate. comunicarea externă se derulează în două planuri: cu populaţia (comunitatea/societatea) segmente ale ei. broşurile. Planificarea. Conform opiniilor prof. pe verticală şi orizontală cu personalul instituţiei. Convorbiri de orice natură. dacă. Buletinul de presă. comemorări etc. pentru personalul instituţiei sunt recomandate expunerile. b. în mod periodic. Comunicatul de presă. informaţii care nu prezintă în mod necesar caracter de urgenţă. informări. g. realizate cu scopul de a completa materialul scris pus la dispoziţia ziariştilor. diferă de ia caz ia caz. Identificarea problemei. Este un ansambiu de documente ce se pune la dispoziţia ziaristului (ziariştilor) pe timpul conferinţei de presă sau pentru documentarea unui caz. Subiectul {subiecţii) acţiunii de relaţii publice şi/sau de influenţare imagologică sunt: personalul instituţiei. furnizorii. segmente de populaţie din ţară şi din străinătate etc. Guy Serraf. sau ai propriei instituţii.c. Conferinţa de presă. bănci. . fax etc j. obligatorie. Procesul de comunicare este dirijat în două direcţii: a) Comunicare internă. e. d. m. mese rotunde etc. b) Comunicare externă (în afara organizaţiei). Fotografiile şi filmele de presă. concurenta. Este o manifestare special rezervată presei. Discursurile oficiale cu diferite ocazii. organizaţiei. lideri de opinie. în principal. autorităţi. reprezentanţii altor. 4. Comunicarea. clienţii. mass-media. programele de comunicare. ca şi canalele (mijloacele utilizate). Evaluarea şi introducerea corecţiilor necesare şi suficiente. de a difuza acesteia. Simpozioane. Fiecare acţiune de comunicare presupune parcurgerea. cercuri ştiinţifice şi de învăţământ. Corespondenţa internă sau externă: note. h. La rândul ei. i Telefon.

m. evaluarea…) şi în alt îel când subiectul este transparent şi deschis oricărei evaluări. datorită neadecvării conţinutului. mărirea bugetului ş.d. "Tabloul lumii" se complică şi mai mult atunci când relaţiile sunt conflictuale (generate de conflicte de interese) şi când intră în funcţiune acţiuni şi structuri de contracarare.). în situaţii de criză. Ceea ce îi interesează foarte mult pe specialistul în relaţii publice la acest capitol este sistemul de referinţă al subiectului (subiecţilor) acţiunii de relaţii publice. şi urmăresc altele. chestionarea.a. Atunci când evaluarea nu se realizează sau se realizează după impresii personale şi nu pe baza determinărilor ştiinţifice. pentru cercurile ştiinţifice şi învăţământ se recomandă vizitele ia instituţie. orice modificare (deformare) în informaţiile de evaluare. având implicaţii negative în raport cu scopul propus. Cunoaşterea exactă a modalităţilor de realizare a feed-back-ului are o importanţă deosebită pentru structura de relaţii publice întrucât. c) Calitatea metodelor de evaluare şi resursele avute la dispoziţie ş. cum ar fi: obţinerea sprijinului pentru câştigarea unei licitaţii. Acest criteriu selectează metodele de evaluare. ce fac imposibilă comunicarea. pentru a şti cum să-şi construiască şi să-şi dirijeze mesajele. 6. demonstraţii practice. succesul esîe (dacă este) absolut întâmplător. prin dezvăluirea publică a acestui fapt. pe bază de algoritmi adecvaţi. în atari situaţii se impun acţiuni adecvate. bine gândite. întrucât. în evaluare se mai folosesc: observarea curentă.d. metodelor. prin alt mod. poate duce la decizii greşite în desfăşurarea relaţiilor publice.a. pentru că într-un fel se realizează conexiunea inversă dacă subiectul dezinformează sistematic prezentându-şi alîe calităţi decât cele reale (sau evită. cu structurile de tip "nivel de aşteptare şi receptare binevoitoare" ale sistemelor de referinţă ale subiecţilor (subiectului) activităţii de relaţii publice. Obiectivele activităţii de relaţii publice pot fi reale şi declarate. mai ales când acesta nu este transparent şi deschis evaluării. pot interveni şi alte elemente (manifestări emoţional-arective puternice) ce induc parametrii deformaţi.articole redacţionale. 5. De 37 . Evaluarea stării si evoluţiei subiectului de relaţii publice(ţinţei) se realizează funcţie de mai multe criterii: a) Dacă subiectul de reiaţii publice permite realizarea feed-back-ului. presă de specialitate. credibilitatea structurii de reiaţii publice să fie deteriorată. concursuri. demersurile structurii de relaţii publice se desfăşoară în gol sau întâlnesc sisteme de referinţă "aride". formelor. filme. Atunci când se operează cu obiective duble există riscul ca. Disocierea este necesară întrucât sunt numeroase situaţiile în care unele structuri de relaţii publice declară ca obiective ale acţiunilor întreprinse aparenţe nevinovate (să amelioreze relaţiile instituţiei. investigarea psiho-sociologică cu mijloace ştiinţifice adecvate rămâne cea mai sfic-ace modalitate de evaluare a schimbării calităţii subiectului acţiunii de relaţii publice. argumentelor etc. De regulă. de exemplu.m. înîr-o atare situaţie. b) Dacă evaluarea se efectuează în condiţii normale sau de criză. documentaţie. ancheta şi chiar tehnicile de supraveghere a subiectului (subiecţilor). burse de specializare etc. seminarii.

aceea. conform adevărului.realizarea de programe pentru informarea militarilor şi angajaţilor civili.evaluarea opiniei publice asupra Departamentului Apărării şi forţelor armate. redăm obiectivele Programului de relaţii publice al Departamentului Apărării al SUA. . cu scopul de a furniza informaţii şi de a întreţine interesul faţă de opinia publicului privind o organizaţie condusă şi aflată în proprietatea poporului american. .elaborarea de recomandări privind politica şi acţiunile care afectează opinia publică (pentru înalţii funcţionari din apărare şi comandanţi).evaluarea politicii şi acţiunilor Departamentului Apărării şi forţelor armate în probleme ce privesc opinia publică. recomandăm responsabililor de relaţii publice să evite să acţioneze pe baza unor obiective duble. care stipulează că instituţia urmăreşte: . Din această perspectivă.realizarea de programe pentru informarea publicului larg asupra acţiunilor Departamentului Apărării şi forţelor armate. şi pentru informare. . în mod politicos şi în cadrul politicii instituţiei. 38 . în limitele securităţii militare. .

1 Modelarea sistematica a activitatii de relatii publice se refera la: a) identificarea unor modele de sisteme i ntegrale si sumative in realitate si aplicarea lor la disciplina relatii publice. de la sursa catre receptor. c) esaloanele inalte ale puterii politice si / sau institutionale (cu participarea deplina a PR-ului de la acest nivel). 10 puncte Strategiile de imagine: a) fac parte din modelarea sistemica. obiectivele si tintele comunicarii. directiile si algorimul de comunicare 10 puncte 2. d) feed-back-ul.5 39 . d) sunt consecinte ale modelarii sistemice. d) Ministerul de Interne.4 Structura de relatii publice cuprinde: a) modelul sistemic al activitatii de comunicare. c) determina modelarea sistemica. TEST DE EVALUARE 2. c) grupuri.3 2.2 2. b) se refera la faptul ca relatiile publice sunt rezultatul unui proiect mental intentionat. b) imaginea structurii de PR despre tinte si a tintelor despre structura. resursele si restrictiile. 10 puncte Strategia (planul de comunicare) se elaboreaza de catre: a) directorul institutiei/ organizatiei. c) planurile de comunicare. 10 puncte 2. c) este aplicarea in PR a unor modele matematice. d) canalele (etapizarea). structurile de relatii publice si feed-back-ul. institutii oficiale si neoficiale ce dezvolta relatii publice si /sau actiuni de influentare imagologica. 10 puncte Procesul de relatii publice cuprinde: a) strategia. b) procesul. b) nu fac parte din modelarea sistemica. ce determina producerea efectelor scontate. d) este intelegerea PR –ului ca o actiune cu feed-back. resursele si restrictiile aferente. b) Ministerul informatiilor publice. totul fiind organizat sistemic. obiectivele. tinta.2.

10 puncte 2.10 Operarea cu duble obiective in PR este: a) benefica. d) obiectivele ce trebuiesc atinse. tintele si politica de personal. c) directiile de actiune.. c) limbajul militar.2. mesele rotunde.6 Strategia de relatii publice cuprinde. 10 puncte 2. b) benefica intrucat conduce (in toate situatiile) la succes. b) usureaza actiunea PR pentru ca imaginea se formeaza in situatii de controversa si spectacol. cercetarea / constatarea si comunicarea. b) limbajul politic. 10 puncte 2. b) mesajele.bancar. c) nu influenteaza in nici un mod actiunea de PR. d) este de fapt un drept la replica pe care ziarele il acorda cu usurinta. d) identificarea problemei. d) malefica pentru ca irita staff-ul organizatiei. intrucat ea intra in functiune in situatii conflictuale. b) comunicatele de presa si discursurile cu diferite ocazii. c) liniile directoare ale actiunilor de relatii publice (imagologice). etc.9 Contracararea: a) complica actiunea de PR. 10 puncte Procesul de comunicare cuprinde: a) simpozioanele. d) limbajul financiar. restrictiile si resursele disponibile. in esenta: a) structura de PR si directiile de dezvoltare a productiei de bunuri si servicii. c) malefica. pentru ca transparenta nu presupune comunicarea strategiilor institutiilor.canalele de comunicare si algoritmul specific actiunilor PR. 10 puncte 40 . intrucat afecteaza credibilitatea structurii de relatii publice.7 Termenul strategie provine din: a) limbajul didactic.8 2.

2. 2. 2. 2.5= c.4= c. 2. 41 .NOTA: a) un singur raspuns e corect.8= c. 2. b) cheia chestionarului este: 2.10= c.2= a.1= b. 2. 2.9= a.7= c.3= a.6= c. 2.

biroul de conştientizare a publicului din cadrul Agenţiei de protecţie a mediului.cât de cât.d.vom prezenta cele trei tipuri de structuri precedate-în cazul unora dintre ele-. departamentelor de afaceri ale categoriilor de forţe armate s. 2. Ault. o viziune asupra dimensiunilor activităţii de informare publică derulată de departamentele de specialitate ale guvernului federal.Cursul nr. -Educarea administratorilor şi birocraţilor privind rolul mass-media şi modul de lucru cu reprezentanţii mijloacelor de informare în masă.Structuri departamentale în cadrul ministerelor şi diferitelor tipuri de instituţii/organizaţii. biroul comunicării şi al afacerilor consumatorilor din cadrul Comisiei Comerciale Interstatale.astfel încât politicile şi programele să poată fi modificate. Strategies and Tacticts.aghiotant administrativ ş. -Asigurarea funcţiei de avocat al poporului.STATELE UNITE ALE AMERICII Datorită unui fenomen de creştere – a populaţiei urbane. 1. -Asigurarea feed back-ului către administratorii guvernamentali.de un scurt istoric al constituirii şi/sau devenirii lor.c.director cu afacerile publice. 3. Agee – Public Relations. Guvernul federal diseminează informaţii publice în interiorul SUA.Structuri guvernamentale. Obiectivele acţiunilor de informare a publicului american sunt: -Informarea publicului despre afacerile publice. În prezentul capitol. -Consilierea conducerii privind modul cel mai bun de comunicare a programelor şi deciziilor.a complexităţii societăţii.îndeosebi prin intermediul unor structuri departamentale cum sunt: divizia de afaceri externe a FBI.a. informaţii publice. Pentru a ne forma. a mobilitaţii sociale.explicarea programelor agenţiilor astfel încât cetăţenii să înţeleagă şi să poată acţiona pentru a beneficia de ele. -Mărirea eficacităţii activităţii agenţiilor prin tehnici de informare publică corespunzătoare. 3 STRUCTURI DE RELAŢII PUBLICE În lume există trei tipuri de structuri de relaţii publice: 1.în sensul ca problemele plătitorilor de impozite să fie soluţionate satisfăcător.se manifestă un puternic curent în favoarea diseminării organizate a informaţiilor guvernamentale. Philip H. de la caz la caz: ofiţer cu informarea publică. În unele lucrări de specialitate1 se apreciază că SUA este cel mai mare colector şi propagator de informaţie publică din lume.amendate sau continuate.Cu alte cuvinte.a numărului cererilor cetaţenilor şi a examinării publice a programelor guvernamentale-în SUA. pentru ca adevărul să ajungă la un număr cât mai mare de cetăţeni. Harper Collins Publishers.Structuri guvernamentale de relaţii publice a.l. New York 42 . Specialiştii pentru relaţii publice ce asigură îndeplinirea acestor funcţii/obiective sunt denumiţi. secretar de presă. Warren K. alte 1 Dennis Wicox. deci prezentarea activităţii agenţiilor guvernamentale.Firme de consultanţă în probleme de relaţii publice. prezentăm câteva exemple de publicaţii.m.

rapoarte. aşa cum spune un reporter. -1659 specialişti în comunicare vizuală. Guvernul a devenit şi unul dintre cei mai mari producători de firme: • cheltuia în 1983. • majoritatea filmelor sunt realizate pentru Departamentul Apărării şi folosite exclusiv pentru instruire. Recent. cheltuielile în acest scop pe anul 1983 au fost de 200 milioane dolari – adică 1/3 din bugetul de reclamă al firmei Procter and Gamble care se află pe locul I în acest sens.. spune că tot acest material ar putea umple patru monumente ale lui Washington. ar fi necesar un camion pentru a livra doar câte un exemplar din fiecare titlu de pe listă.000. 43 . cei mai mulţi sunt trimişi la bazele militare americane răspândite în lume. -2272 specialişti în redactare şi editare. -conducerea cluburilor din baze. posturilor de televiziune şi grupurilor civile. 600 milioane de dolari. acest număr la peste 12. printre care: -gestionarea comunicatelor de presă. -3/4 din total. -publicitatea unor evenimente speciale. Aceşti directori de relaţii publice au un număr de funcţii. 3560 filme de televiziune şi 3412 prezentări audio şi pe alte canale de informare. ale guvernului federal. este cheltuit de forţele armate pentru recrutarea militarilor. -1722 specialişti în tehnica redactării şi editării. -Guvernul federal este unul dintre cei mai mari publicişti de anunţuri din ţară. Ele variază de la o revistă lunară de întărire a legii. prin contrast compania Twentieth Century-Fox a cheltuit 590 milioane de dolari în acelaşi scop. astfel: -3033 specialişti în informatică publică. editată de Ministerul Agriculturii.B.000 de pagini şi prezintă cel puţin 12. -Forţele Armate au aşa multe reviste şi broşuri încât.I. oarecum critic faţă de producţia de comunicate de presă. Pentagonul are cei mai multi oameni destinaţi informării publice (1194 în anul 1983. publicată de F.a. Unii îşi desfăşoară activitatea în Washington. în fiecare an.000 de publicaţii guvernamentale. broşuri ş. -1050 specialişti în informarea externă. în 1980. la o broşură intitulată: „Pregătirea murăturilor şi a sosurilor condimentate în bucătăria proprie”. Biroul federal al personalului de conducere a estimat. Conform aprecierilor Revistei Time.modalităţi de comunicare precum şi bugetele alocate (la nivelul anilor 1990/1991) după cum urmează: -Catalogul Informării Consumatorilor – listează problemele de interes pentru marele public. Pentagonul a produs 1141 filme artistice. 2200 în prezent). circulare. • În1983. în acest scop. Filmele sunt livrate şcolilor. -Un alt reporter. -Ghidul oficial al periodicelor guvernamentale şi al altor publicaţii – conţine aproape 12. -informarea presei şi a legislatorilor privind noile tipuri de armament. agenţia Associated Press a estimat la 4100 numărul celor angajaţi cu normă deplină în activitatea informaţională şi de publicitate guvernamentală. -182 specialişti în difuzarea informaţiilor.

agenţia a intrat în conflict cu Congresul pentru că a editat o broşură în care prezenta livrările de gaze naturale şi explica de ce Congresul ar trebui să ridice preţul acestora. două boli contagioase care provoacă epidemii. Articolele în care se descrie modul de economisire a energiei au fost trimise la mici ziare locale.1. . . în California. În plus. cel mai bogat – locul unde se obţine succesul”. aceasta. în timp ce alte state fac publicitate în publicaţii ca Time.7 milioane de elevi. de nivel cabinet. cel mai grozav. oferindu-le cititorilor broşuri ilustrate. . Agenţia de Protecţie a Mediului.4. Louis a investit într-o replică a avionului lui 44 .7 milioane pentru raspunderi la scrisorile publicului. Astfel de oraşe angajează specialişti în informare pentru dezvoltarea turismului şi pentru atragerea oamenilor de afaceri. * Comisia de gestionare a deşeurilor solide a desfăşurat un program de informare extensivă pe tema „California curată”. NASA.6 milioane pentru informare publică. o parte din bani s-a cheltuit pentru editarea unei broşuri care descrie acest stat – potrivit unui ziarist. Oraşul St. Statul Alabama are revista lunară „Autostrăzile Arizonei”. ci lobby. Sloganul utilizat a fost: „Dacă poţi să treci printr-un zid de cărămidă…nu mai ai nevoie de centură de siguranţă”. au un mare număr de agenţi de informare şi. fiecare stat dispune de servicii de informare publică organizată.4 milioane dolari ce au fost cheltuiţi astfel: . Concomitent. Servicii de informare publică există şi la nivelul municipalităţii. * Departamentul Comerţului a lansat o campanie de 6. Criticii din Congres au apreciat că acesta nu mai este difuzare de informaţii.a. * Oficiul pentru siguranţa circulaţiei a realizat o serie de anunţuri publicitare – unele cu imagini negative – destinat motivării oamenilor pentru a purta centura de siguranţă.5 milioane dolari pentru a atrage oameni de afaceri şi turişti în California. De exemplu.3. Majoritatea statelor cheltuie o mare sumă de bani pentru stimularea afacerilor şi turismului.drept „cel mai mare. în timpul vârfului de preocupare în problema energiei de la mijlocul anilor’ 70 a avut un program de publicitate foarte intens la Washington.1 milioane pentru publicaţii. Oraşul Baltimore îşi face reclamă cu o machetă de 30 de metri a unui vas din secolul XIX. -informarea internă a personalului militar ş.5 milioane pentru servicii publice. agenţia a distribuit cărţi ilustrate cu informaţii în domeniul energiei la 1.-legătura cu comunitatea locală. destinat să conştientizeze cetăţenii privind necesitatea reciclării materialelor.5 milioane pentru programe educative.3. a avut 16. filme şi expoziţii. cum ar fi gestionarea celor 2 milioane de vizitatori anuali de la cele 9 centre. În final. În 1983. Iată câteva exemple ale activităţii lor: * Departamentul Serviciilor de sănătate a distribuit comunicate de presă privind combaterea turbării şi a ciumei negre. 1112 angajaţi în informare publică au difuzat 1000 de comunicate de presă pe an. există 250 de agenţi cu informarea în aproximativ 70 agenţii statale. Alte departamente. în SUA. adesea şefii acestor agenţii guvernamentale sunt criticaţi că-şi promovează interesele proprii în locul programelor guvernamentale. . Unul dintre cele mai mici bugete pentru informarea publică este alocat de către guvern.3.

în special în cele care permit apeluri şi întrebări din partea auditoriului. Mai clar formulată. . Misiunea generală a acestei agenţii este de a explica politica externă a SUA. . asigurând publicarea numerelor de telefon respective. cu care specialiştii în publicitate au zburat în 102 oraşe pentru a face reclamă turistică şi comercială oraşului.contracararea încercărilor de denaturare sau de zădarnicire a obiectivelor politicii SUA. progres şi pace”. SUA.folosesc comitetele consultative ale cetăţenilor.apar în emisiuni televizate şi la radio. . p.“Effective Public Relations”. 1994. a fost înfiinţată în 1953 de preşedintele SUA cu scopul de a „povesti lumii întregi despre America”. Center . .000 noi locuri de muncă. oficialităţile oraşului doreau să se asigure că imaginea Dallasului de „mare oraş”va fi proiectată prin mass-madia în timpul Convenţiei. Programul pentru Europa a avut două obiective principale: 1) să contracareze propaganda divizantă ce era răspândită în lume de naţiunile ostile şi să favorizeze o înţelegere completă şi prietenească a politicii americane. Englewood Cliffs. în special.asigură consultarea cetăţenilor înainte de luarea hotărârilor. cu mijloacele de comunicare. Din 1960. prin: .sprijină desfăşurarea întrunirilor înainte de luarea hotărârilor. în pregătirile pentru Convenţia Naţională a Partidului Republican din 1984. Cutlip. .evocarea corelaţiei dintre politica SUA şi aspiraţiile legitime ale altor popoare ale lumii. Prentice Hall. Louis. Firma de relaţii publice s-a întâlnit cu o serie de reprezentanţi de presă pentru a anticipa nevoile câtorva mii de corespondenţi de presă ce urmau să vină la Dallas. că obiectivele şi politica SUA sunt în deplină unitate de vederi cu aspiraţiile lor legitime spre libertate. . principala organizaţie americană responsabilă de un atare program este USIA (Agentia de Informaţii a SUA). precum şi 2) să pună la îndemâna ţărilor în curs de dezvoltare mijloace tehnice de cunoaştere”. misiunea USIA este „de a dispune cu claritate popoarelor altor ţări. 446 1 45 . . deci a relaţiilor publice guvernamentale internaţionale. Rolul agenţiei de informaţii a SUA USIA (United States Information). Ei se angajează în următoarele activităţi: . Această misiune este executată.deschid linii telefonice pentru informaţii şi reclamaţii. Scott M. pentru a mări audienţa. Oraşul Dallas.Lindberghy Spirit of St. Conform unor studii recente1 ”USIA a avut ca sarcină să prezinte lumii«o imagine corectă şi completă » a Statelor Unite. a angajat o firmă de relaţii publice pentru a stabili cu mass-media ceea ce numeau o „relaţie prietenească”. În ce priveşte difuzarea informaţiilor publice externe şi derularea. de a prezenta o imagine a vieţii. campania „Forward Atlanta” iniţiată de oraşul Atlanta a dus la crearea a 300. New Jersrz 07632.desfăşoară şedinţele după-amiaza. Membrii comisiilor orăşeneşti acordă atenţie strategiilor de relaţii publice. Allen H.explicarea şi interpretarea biectivelor şi politicii SUA pentru poprul străin. culturii şi civilizaţiei americane. şi Glenn M. Broom .

în zone cu cunoştinţe literare mai scazute . expoziţii. reviste şi ziare americane pentru a ţine la curent populaţia din străinătate viaţa şi cultura poporului american şi pentru promovarea şi înţelegerea politicii SUA. USIA este cunoscută sub numele de USIS (Seviciul de Informaţii al SUA). evident. în funcţie de gradul de dezvoltare al culturii din ţara de destinaţie. De asemenea. La nivelul fiecărei ambasade. În ţările cu o literatură dezvoltată sunt folosite materiale tipărite de diferite genuri.stabilirea centrelor de presă în străinătate şi a publicaţiilor şi programelor de tipărire.pun la dispoziţie extrase de presă. . sub conducerea reprezentanţilor USIA se constuie Echipa ţării. expoziţii şi evenimente culturale. diapozitive. centre de informaţii. traduceri şi fotografii etc. Agenţia dispune de centre de informare. cu conducatorii grupurilor politice din ţările străine. . care au drept ţel sporirea credibilităţii şi a imaginii favorabile SUA. inclusiv expoziţii şi cărţi. Directorul USIA raportează activitatea desfaşurată fie direct preşedintelui SUA. incluzând şi alte persoane/personalităţi din ambasadă proiectează strategia de comunicare USIA pentru ţara respectivă şi. Personalul USIA dispune de cunoştiţele şi vocaţia de a sprijini orice eforturi de relaţii publice. funcţionarii pentru afaceri publice (relaţii publice) îi consiliază pe ambasadori şi pe alţi diplomaţi pe probleme relevante din domeniul relaţiilor publice care afectează interesele şi politica SUA. fie indirect. centrele organizează cursuri de limbă engleză. emisiuni radio. În Serviciul de Informaţii Externe şi Afaceri Culturale (din cadrul USIA) lucrează circa 600 de angajaţi. În Europa. inclusiv militare. Această echipă. televiziune.împrumutul de echipament (filme şi diapozitive de proiectare. Centrele cooperează cu alte centre autonome care îndeplinesc programe similare.- prezentarea celor mai importante aspecte ale vieţii şi culturii porului american. Concomitent. prin Consiliul Securităţii Naţionale.avizarea din punct de vedere cultural şi al condiţiilor specifice dintr-o zona sau alta. ceea ce contribuie la sporirea înţelegerii politicii şi obiectivelor SUA. Programele de informare publică sunt diferite.filme. lecturi şi concerte – program. sau au efect asupra activităţii ambasadei sau relaţiilor sale cu ţara gazda. 46 . Serviciul poate asigura o abundenţă de informaţii şi sprijin incluzând: . cuprinzând: o bibliotecă de cărţi. monitorizează informaţia publică de interes pentru SUA.stabilirea unor contracte personale strânse. camere şi echipament video) altor echipe americane. . benzi desenate. USIA diseminează informaţii printr-o varietate de metode şi programe incluzând: . a proiectelor ce pot fi derulate. . Activităţile agenţiei se desfăşoară prin şase departamente: presă şi publicaţii. film.utilizarea mijloacelor electronice cum ar fi „Vocea Americii”. proiecţii de filme. cooperare privată. Personalul USIA dispune de peste 200 de posturi in 125 de ţări din lume.

Cutlip. poloneză şi română. cehă şi slovacă. pentru aceasta. în timp ce cerinţele politicii interne sunt de a răspândi imagini persuasive. ambele finanţate de CIA: „Europa Liberă” emite în limbile bulgară.) a fost subiectul unor dezbateri filosofice privind rolul său peste ocean. „Vocea Americii” este interesată de menţinerea unei credibilităţi mari şi. Referindu-se la USIA şi strategia adoptată de postul de radio „Vocea Americii”. Acest post de radio a fost creat de Departamentul de stat. Center şi Glen M. Broom2 scriu urmatoarele: „Nu odată Agenţia (USIA – nn. „Vocea Americii” va prezenta politica SUA în mod clar şi efectiv. acest post a început să emită pe unde scurte în 24 de limbi. 2. adesea contorsionate. ştirile transmise de „Vocea Americii” sunt recepţionate de peste 75 milioane ascultători. maghiară. Scott M. americanii au înfiinţat la Munchen posturile de radio „Europa Liberă” şi „Radio Eliberarea” (în prezent Radio Libertatea). 3. 89-100 din 16 februarie 1989. „Vocea Americii” va prezenta o proiecţie echilibrată şi pe înţeles a celor mai semnificative idei americane şi instituţii. respectiv: 1. din care peste 4200 sunt străini care servesc agenţia în străinătate. Purtătorul de cuvânt al Guvernului exercită o misiune generală de informare privind activitătile Guvernului: 1 2 Dennis L. 1. Wilcox & Co. Ştirile „Vocii Americii” execte şi de înţeles. pe măsură ce încearcă să-şi menţină credibilitatea în exterior. prin raportarea la obiective mari. Purtătorul de cuvânt al Guvernului Atribuţiile ministrului care actualmente este purtătorul de cuvânt al Guvernului sunt definite prin decretul nr. Conform unor autori americani1 „din 1946. Radio Libertatea emite pentru URSS (Rusia – nn. înscrisă în Legea Publică 94 – 350 şi semnată de preşedintele General Ford în iunie 1976. opiniile editoriale se limitează doar la comentarii. având în vedere obiectivele avansate ale politicii externe ce rezultau din reorganizare şi restructurare. Allen H.USIA are aproximativ 8600 de angajaţi.) şi alte 15 limbi vorbite acolo”. organizaţia se numeşte „Association Francoise des Relations Publiques”. Aproximativ 3400 de salariaţi americani lucrează pentru postul de radio „Vocea Americii”. După unele aprecieri. La nivel guvernamental. Agenţia suferă deseori de o fisurare a personalităţii sale. ceea ce afectează informaţia.” FRANŢA Începuturile relaţiilor publice franceze se regăsesc în anul 1952 când Charles Louis Blondel organizează – în numele unui mic număr de specialişti – clubul „La maison de verre”. În timpul războiului rece. Din 1955. în 1942. Filosofia informaţiei este cel mai bine sumarizată în carta postului „Vocea Americii”. ibidem Ibidem 47 . în Franţa există două structuri: purtătorul de cuvânt al Guvernului şi Serviciul de Informaţii şi Difuzare (SID).

Informarea Guvernului: 1. indicator ce ofera o viziune sintetică a aşteptărilor şi judecăţilor francezilor referitoare la activitatea desfaşurată de guvern. 76124 din 6 februarie 1976). . altele realizarea comunicării către Guvern. Serviciul de Informaţii şi de Difuzare (SID). săptămânal. un săptămânal de lucru necesar. la scadenţă. Serviciul de Informaţii şi de Difuzare animă şi coordonează comunicarea guvernamentală. . la sfârşitul şedinţei Consiliului.pe de o parte.pe de altă parte. Stochează şi analizează informaţiile publicate de presă sau rezultate la cererea ministerelor. SID este organizat în mai multe departamente. se află la dispoziţia sa atâta timp cât este necesar. buletin destinat cabinetelor ministeriale.Analizele şi studiile de opinie. Serviciul de informaţii şi Difuzare al Primului Ministru.Reviste de presă. SID. Miercurea. El asigură rolul de consilier (sfătuitor) şi de coordonator pentru lansarea şi exploatarea sondajelor comandate de ministere. . Acesta publică lunar un indicator destinat cabinetelor miniştrilor.coordonarea sau realizarea. el prezintă presei proiectele de lege şi hotărârile adoptate şi le încadrează în acţiunea de ansamblu a guvernului. Publică „Tendances de l’Opinion”(Tendinţe ale Opiniei). SID difuzează zilnic cabinetelor ministeriale reviste ale presei audiovizuale. Sarcinile SID fixate prin acest decret. prezintă rubrici comentate despre anchete de audienţe - 48 . .întreprinderea de acţiuni de informare cu caracter interministerial (acţiuni specifice). a unor studii şi sondaje de opinie. a coordonării intervenţiilor lor.difuzarea informaţiilor pentru consilieri şi pentru presă referitoare la acţiunea administraţiilor şi a organismelor publice. el furnizează informaţii asupra lucrărilor Consiliului de Miniştri. publicaţie lunară. 2. la cererea premierului sau a unui membru al Guvernului. „Tendinţe în mass-media ”. SID cere realizarea unor sondaje şi studii calitative pentru a supraveghea evoluţia opiniei publice. Purtătorul de cuvânt al Guvernului lucrează într-o strânsă legatură cu miniştrii interesaţi de subiectele pe care le abordează. Pentru a putea răspunde acestor sarcini. regionale şi internaţionale şi realizează alte lucrări la cerere (răspunsuri la atacuri în presă referitoare la evenimente importante). sunt următoarele: . realizează o sinteză de ansamblu a revistelor presei editate de SID. care prezintă o sinteză comentată a sondajelor apărute în presă. sau poate chiar din proprie iniţiativă. Înfiinţat pentru a-şi desfaşura activitatea pe lângă Primul Ministru (decret nr. „Audienţe mass-media”.acordarea asistenţei sale tehnice pentru administraţiile publice şi asigurarea. Unele au ca misiune informarea Guvernului. pe plan interministerial. 2. purtătorul de cuvânt guvernamental poate să facă intervenţii asupra tuturor aspectelor de politică. dusă de Guvern.

000 de exemplare): această publicaţie săptămânală de 6 pagini prezintă principalele proiecte de legi sau măsuri adoptate de Consiliul de Miniştri şi. economice. acesta concepe şi comercializează. Ea este difuzată ministerelor şi consilierilor naţionali şi locali. Politica Franţei (La Politique de la France): reaminteşte activitatea guvernamentală. de relaţii publice. discursurile. 2. liste de presă tematice (Memo-Presse). În afară de aceasta. campaniile de comunicare guvernamentală. la fel ca şi intervenţiile liderilor politici şi sindicali. publicaţie bilunară. SID Supraveghează ca acţiunile de comunicare ale administraţiilor să fie adaptate temelor prioritare desemnate de Guvern. de asemenea. realizează puncte de vedere privitoare la articole de fond publicate în lume. „Tendinţe Internaţionale”. dintre care unele tematice. precum şi prefecturilor.realizate de Mediametrice în cursul lunii care a trecut. SID elaborează agende de previziuni. Centrul de documentare al SID concepe dosare privitoare la activitatea guvernamentală. începând cu 1976. el publică.000 de nume. În numele Primului Ministru. Comunicarea realizată de Guvern: 1. publicaţia „Mediasid”. Declaraţiile.031. Relaţiile publice – relaţiile cu presa. Publicaţiile Scrisoarea de la Matignon (La Lettre de Matignon – 90. anuală a totalităţii acţiunilor întreprinse în fiecare domeniu. reunind peste 3500 de nume din domeniul comunicaţiilor şi din 49 . în fiecare an. diplomatice şi culturale. 4. publicată şi comercializată de Documentarea franceză. referitoare la evenimentele de interes naţional. Aceste documente fac recenzia unor evenimente politice. Centrul de documentare. această lucrare. În sfârşit. De asemenea. începănd cu 1984. ce centralizează. sfatul său tehnic în operaţiunile lor de informare. Rolul său este de a asigura o mai bună eficienţă a campaniilor. cu caracter politic şi socio-cultural. pentru un buget total de 322. 3. El asigură acestora din urmă. Acest departament este însărcinat cu relaţiile dintre SID şi presă şi de comunicarea cu ministerele. ale Primului Ministru şi ale membrilor guvernului sunt arhivate. 3. plecând de la un fişier de 10. definirea unei strategii coerente de comunicare. El girează. negocierea tarifelor preferenţiale etc. o rubrică referitoare la Europa. sociale. Publicitatea şi campaniile de comunicare guvernamentală. respectiv. Agende. alegerea prestatorilor de servicii. iar pe de alta o alegere (triere) a emisiunilor televizate. SID măsoară eficacitatea şi raza de propagare a acţiunilor întreprinse. în 1990. Astfel. interviurile Preşedintelui Republicii. coordonându-le. o videotecă. pe de o parte.667 de franci. de două ori pe lună. au fost realizate 53 de acţiuni (campanii publicitare. SID autorizează ministerele să întreprindă campaniile de publicitate sau de relaţii publice. colocvii…) de către 27 de ministere şi administraţii. face o trecere în revistă. El le pune la dispoziţie sfaturile sale tehnice şi expertiza sa.

000 de exemplare. Bugetul curent al SID s-a cifrat. în Marea Britanie funcţioneaza deci.difuzarea informaţiei guvernamentale către mass-media. Nu pot face totuşi acest lucru în următoarele 3 cazuri: . asociaţii. Echipat cu aparatură modernă de fotocopiat. dacă pot să justifice un raport mai bun privind preţul şi calitatea. Relaţiile internaţionale. dintre care 62 au contract. de ajutorul unor profesionişti externi (colaboratori). Directorul general este numit de ministrul Finanţelor (Chancellar of the Exhequer) şi este subordonat autorităţii sale. 50 . La nivelul guvernamental. birotică. de asemenea. în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe. PAO şi audiovizual. aleşi în urma unor teste de competitivitate: agenţi de publicitate sau de relaţii publice. Totalitatea serviciilor oferite sunt plătite de clienţi.5 milioane de franci. comercializate prin Documentarea franceză). Oficiul Central de Informaţii. Oficiul Central de Informaţii (OCI). Cea mai mare parte a cheltuielilor de comunicare este suportată din bugetele ministerelor. al căror rol este dublu: răspândirea informaţiilor înspre regiuni şi reasamblarea informaţiilor regionale înspre Guvern.operaţiunile de comunicare în regiunile rezervate birourilor regionale. imprimerii (tipografii). Organizare. forţele armate. de industrie. . SID realizează numeroase documente. .furnizarea unei întregi game de servicii publicitare. socetăţi de studiu.media (tiraj: 15. cu corespondenţii de presă străini la Paris. OCI dispune de 7 birouri regionale în Anglia. Ministerele şi organismele statului sunt libere să se adreseze direct agenţiilor private. institute de sondaje. de comerţ etc. la 23. El utilizează 92 de agenţi. Concomitent participă la informarea ambasadelor franceze din străinătate. sau este plătită prin credite acordate SID în funcţie de campaniile pe care le organizează. aleşi în funcţie de componenţele profesionale personale necesare pentru un astfel de serviciu. Înfiinţat în 1946.difuzarea comunicatelor de presă. MAREA BRITANIE În Marea Britanie relaţiile publice au debutat în 1946-1948 când s-a înfiinţat Oficiul Central de Informaţii (OCI) şi „British Institute of Public Relationes”. 4. ultimul având responsabilitatea pregătirii specialiştilor în relaţii publice (public relations officer) pentru organele guvernamentale centrale şi locale. . El nu primeşte buget de la Guvern pentru funcţionarea sa. OCI a devenit o „Executive Agency” (agenţie autonomă) începând cu aprilie 1990.organizarea campaniilor de comunicare care necesită cumpărarea spaţiului publicitar. Dispune. în 1991. SID este interlocutorul direct. este un organism guvernamental autonom însărcinat cu: . organizaţiile comerciale.

aceste publicaţii sunt traduse în limbile minorităţilor din Marea Britanie şi în celelalte limbi străine. .conferinţe: organizarea şi coordonarea multimedia pentru conferiţe în Marea Britanie. cercetare şi studii diverse). mai concurenţial. Nota: OCI nu realizează reviste ale presei. Departamentul Informaţiilor şi Editării a înlocuit (legea din 23 august 1988) fostul Serviciu al Informaţiei şi al Prprietăţii Literare şi Artistice.fotografii: utilizarea acestora în publicaţiile OCI şi în media. planificare.sunt elaborate cu ajutorul agenţiilor private sau cu ajutorul altor agenţii guvernamentale.elaborarea de texte pentru difuzarea în străinătate (în colaborare cu Ministerele Comerţului şi Industriei şi al Afacerilor Externe). la Preşedinţia Consiliului de miniştri. din care mai mult de jumătate sunt specialişti în informare şi comunicare. Tot ceea ce ţine de organizarea campaniilor de comunicare. Această muncă este lăsată în grija sectorului particular. distribuite şi în străinătate). . . informatica). Efectiv: OCI utilizează 720 de persoane. este de competenţa OCI (concepţie. dar OCI negociază abonamente colective (reviste ale presei audiovizuale naţionale şi internaţionale) pentru ministere.marketing direct şi promotion: aplicarea de metode de marketing campaniilor publicitare. negociere a tarifelor preferenţiale cu media. .publicaţii: broşuri şi publicaţii diverse pentru Marea Britanie şi pentru Străinătate destinate Rusiei. . Buget: cifra de afaceri anuală este de 160 milioane de lire sterline.formare: formarea responsabililor cu informaţiile în toate domeniile de comunicare guvernamentală. . este plătit de stat. video-clip-uri publicitare şi audiovizuale pentru ministere (sunt. Este subordonat secretarului 51 .presă: difuzarea prin reţeaua informatică a comunicatelor de presă care să parvină în întregime (totalitate) mass-media. noi tehnici de „promotion” (telefon. Alte servicii oferite de OCI: .expoziţii: organizarea de expoziţii în Marea Britanie şi în străinătate.radio: realizarea de programe radio (informaţii şi publicitate).Anumite lucrări de creativitate sunt efectuate la OCI. . în plan tehnic. . care are statutul de „civil servant” (funcţionar). Campaniile de comunicare. ITALIA În Italia.Formarea consilierilor de presa din ambasadele Marii Britanii şi ai ataşaţilor de presă ai guvernelor străine. ţărilor Europei răsăritene şi Americii Latine. dar cea mai mare parte peste 80% . . Volumul de cumpărare permite OCI să obţină preţuri foarte competitive. programele de informaţii sunt difuzate gratuit în Marea Britanie şi la câteva sute de posturi de radio din străinătate. de asemenea. Personalul. funcţionează Departamentul Informaţiilor şi Editării.filme şi televiziune: realizarea de filme. evaluarea campaniilor. Servicii specializate pentru străinătate: .

scrisori informative. precum şi a creditelor pentru edituri.000 de destinatari). . analizele şi cercetările în termeni de piaţă. Documenti e Informazioni et Cultura e Scienza” (40.000 exemplare).reviste şi analize de presă cotidiană şi periodică. Organizare Direcţia generală este formată dintrei birouri: Biroul de editare şi de presă are următoarele sarcini: . . . . atăt italiană cât şi străină. Legea cere. . 52 . Principalele sale atribuţiuni sunt: * întreţinerea de relaţii cu: . în colaborare cu posturile de radio şi televiziune particulare din Italia şi străinătate (peste 50 de producţii pe an şi 1 video-news bilunar adresat la mai mult de 50.sprijinirea creativităţii (legea asupra proprietăţii literare). • dezvoltarea tuturor structurilor necesare documentării (bibliotecă. reviste precum „Vita Italiana. ca 50 % din bugetul campaniilot să fie folosite pentru cumpărarea de spaţiu pentru presa scrisă.misiunile diplomatice şi organizaţiile internaţionale care acţionează în domeniul informaţiei. achiziţionarea şi distribuirea documentarelor. . elaborarea de norme şi tehnologii noi în sectorul informaţiei şi al editării. . .sarcinile administrative şi juridice. filmelor şi videocasetelor referitoare la viaţa politică. culturii şi ştiinţei. presa străină şi asociaţiile de presă. . Biroul pentru informaţia şi documentarea instituţională.presa italiană. atât în ţară. congrese şi seminarii. Pentru audiovizual: producerea. care pot fi traduse în mai multe limbi. fonotecă). expoziţii. 20% din bugetul „PR” al fiecărui minister sunt rezervate campaniilor de interes comun realizate de acest departament. economică şi socială italiană. • coordonarea campaniilor de comunicare a administraţiei publice prin intermediul unei comisii interministeriale în care sunt reprezentate toate categoriile profesionale. * realizarea şi difuzarea de: .publicaţii şi suporturi audiovizuale pentru Preşedinţia Consiliului de Miniştri: cărţi.repartizarea ajutoarelor directe şi indirecte pentru întreprinderile de presă scrisă şi radio. Competenţele sale acoperă mai multe domenii: .comunicate de presă. • participarea la târguri. atât în Italia cât şi în străinătate.serviciile de presă ale ministerelor sau organismelor paraguvernamentale.studiile.gestionarea bancilor de date referitoare la grupurile de presă şi comunicare. în cadrul reglementării referitoare la presă şi publicitate. ajutat de trei directori. de asemenea.general al Presedinţiei Consiliului şi este condus de un director general.documentarea şi realizarea publicaţiilor scrise şi audiovizuale pentru Preşedinţia Consiliului de Miniştri. cât şi în străinătate.conceperea şi promovarea imaginii Italiei.

compartiment pentru probleme de drept şi de cabinet. „Asociaţia vest-germană de public relations” care contribuie într-o manieră decisivă. ce rezolvă probleme de buget. un subserviciu cu două compartimente şi o grupă. . de drept şi de cabinet având în componenţă şase compartimente: . Din aceasta. . Germania funţionează Oficiul de Presă şi Informare al Guvernului Federal German (OPI).compartiment pentru producerea şi difuzarea publicaţiilor. să fie împărţit astfel: 1. Serviciul I . în 1951.Tehnică informaţională. 3. Bugetul total pentru promovarea imaginii Italiei în străinătate este de 400 milioane de lire. 2. GERMANIA Relaţiile publice încep să fie introduse în Germania în 1950 când se înfiinţează secţia de presă a „Deutsche Industrie und Handelskammer”.compartiment pentru buget. La 8 decembrie 1958 se înfiinţează în RFG. servicii de documentare. în prezent. Locţiitorul purtătorului de cuvânt al Guvernului Federal 4. oficiul s-a structurat şi restructurat ajungând ca.compartiment de organizare. Locţiitorul şefului oficiului. de personal.compartiment intern.F. . De-a lungul timpului. Acest birou este însărcinat să: • ţină un registru al drepturilor de autor pe plan naţional şi internaţional. 6. direct subordonată şefului oficiului. Prima schemă de funcţionare a oficiului datează din 18 iunie 1951. • 53 . • aibă iniţiativă şi să coordoneze acţiunile administraţiilor şi institutelor culturale. s-a format o secţie de „PR” sub numele de „Abteilung fur Offentlichkeitsarbeit”. în scopul promovării ştiinţei şi culturii în Italia şi peste hotare. un subserviciu cu patru compartimente.compartiment pentru vizitatori. 5. la înfiinţarea de structuri de relaţii publice pe toate palierele societăţii germane. . . Conducerea oficiului.compartiment administrativ central.compartiment foto. La nivelul guvernului R. Şeful oficiului şi purtătorul de cuvânt al Guvernului Federal. Serviciul II (central). . Efectiv 290 persoane. . de organizare. după cum urmează: .compartiment personal. • să participe la manifestările culturale din Italia şi din străinătate şi să ajute la traducerea cărţilor italiene în limbi străine. Acordă o tutelă lingvistică şi culturală televiziunii (RAI) în favoarea minorităţii etnice Biroul pentru drepturile de autor şi promovarea activităţilor culturale.garantarea unor informaţii complete şi promovarea unei imagini a ţării pe lângă toate comunităţile italiene de peste hotare. Bugetul total al departamentului este de 230 miliarde de lire.

Europa de Vest. . urbanism. . 24 de ore din 24.compartiment pentru problemele principale.compartiment de tehnică informaţională. de la Elveţia şi Austria până în Italia. . . 9. prelucrează . astfel: . . După cum se poate deduce. 8.Europa de Est. 25 de programe de televiziune. . 56 de ziare şi reviste germane. de la Benelux până în Franţa. într-un ritm normal.compartiment interne. 7.pentru guvern – materiale ale agenţiilor de presă.compartiment de prelucrare a datelor şi de comunicare. în 24 de limbi provenind de la 27 de agenţii de presă.compartiment pentru politica mass-media.redacţia „Buletin”. bibliotecă. arhivă. .America de Nord.compartiment politică germană şi europeană. Australia. planificare şi coordonare. dacă ar citi zi şi noapte fără întrerupere. partidelor etc.compartiment pentru agricultură şi mediul înconjurător. ale asociaţilor.redacţia de actualităţi şi pentru studiul opiniei publice. cu uşurinţă. Dintre acestea. 100 programe radio.compartiment circulaţie. de mai mult de trei săptămâni. târguri şi expoziţii. Serviciul III – Activitatea internaţională de politică internă.Asia. .compartiment pentru testarea succesului.compartiment de politică socială.compartiment pentru documentare central. sănătate. Dacă cineva ar citi materialul de ştiri al unei singure zi. construcţii. justiţie. poştă.000 de pagini dactilografiate).Africa. . -compartiment tineret. . 8 compartimente se ocupă de zone sau grupuri de ţări. radioului şi televiziunii. . . . ştiinţă. . de politica pieţei muncii şi de asigurări sociale. . . . Noua Zeelandă. . . familie. În serviciul de ştiri intră zilnic peste 3. Parlament. 30 materiale de presă din economie. Irlanda şi ţările scandinave. educaţie.. cercetare. Serviciul II – Ajutor de decizie prin informaţie care lucrând în serviciu de tură. .compartiment de politică economică şi financiară.000.America Latină.Zona europeană a Mării Mediterane (fară Italia) şi a Orientului Apropiat.compartiment pentru politica de scuritate şi apărare.Marea Britanie. ar avea nevoie. OPI este o uriaşă maşină de comunicare avănd următoarele obiective: 54 . .compartiment pentru probleme religioase.000 de cuvinte (circa 12.compartiment de presă şi informare pentru împuternicitul cu afaceri în Berlin. Serviciul IV – Activitate informaţională de politică externă având două subservicii cu 12 compartimente. cu următoarele compartimente: . .

cea a informaţiei şi cea de analiză şi documentare. Ele realizează: . responsabil. consolidarea imaginii RFG. . Direcţia Generală a Relaţiilor Informative: Această Direcţie cupride subdirecţii. Această Direcţie generală este. precum şi a celor ce depind de conduceri civile. Titularul său exercită funcţiile purtătorului de cuvânt adjunct şi îl poate înlocui pe ministru în cazul când acesta absentează. de asemenea. potrivit decretului 727 din 11 iunie 1988. anumite ministere efectuează şi ele sondaje. Sondaje şi studii de opinie. atât în Spania.elaborarea şi difuzarea comunicatelor Preşedinţiei Guvernului şi a Consiliului de miniştri. de asemenea. de: . coordonarea tuturor serviciilor de presă din ministere. para-public.analize ale presei scrise şi audiovizuale spaniole şi străine (şase zile pe săptămână. potrivit decretului regal 834 din 29 iulie 1988. un subsecretariat şi patru direcţii generale. În atribuţiile sale intră. Organizare Organigrama sa cuprinde. 55 . pentru radio şi televiziune). însărcinată cu serviciile de documentare (microfilme) şi cu gestionarea băncilor de date. a cabinetelor de presă. dintre care două au funcţii privitoare la comunicare: Direcţia Generală a Relaţiilor Informative şi Direcţia Generală de Cooperare Informativă. în domeniile competenţelor lor.- informarea continuă a preşedintelui federal şi Guvernului Federal despre întreaga presă scrisă şi vorbită. Acestea sunt realizate şi plătite de ministere sau de întreprinderile publice. cu ajutoriul mass-media şi al politicii informaţionale.relaţii cu media naţională şi internaţională. cu efectuarea unor sondaje de opinie. cât şi în străinătate. Câteodată. informarea cetăţenilor şi mass-media despre politica Guvernului Federal. face înţeleasă politica germană în străinătate. a delegaţiilor Guvernului în Comunitatea autonomă. în mod sistematic. studierea opiniei publice. Ministerul Purtătorului de cuvânt este organismul Preşedinţiei Consiliului. Sub-secretariatul. . Ministerul purtătorului de cuvânt al Guvernului spaniol nu realizează şi nici nu coordonează campaniile de comunicare guvernamentale. În calitate de organism autonom. din organismele para-publice. . centrul de cercetări sociologice se ocupă.coordonarea serviciilor de informaţii publice pentru administraţia de stat. activităţile. explică şi reprezintă. Cabinetul ministrului efectuează studii calitative şi anumite sondaje care au drept scop măsurarea eficacităţii acţiunilor duse de Guvern.Agende privind activitatea guvernamentală. Campanii de comunicare. intenţiile şi scopurile Guvernului Federal. 24 de ore din 24. sau dacă postul este vacant. SPANIA În Spania funcţionează Ministerul Purtătorului de cuvânt al Guvernului.

sprijinirea şi coordonarea iniţiativelor. . 56 .subdirecţia generală a Relaţiilor şi a Cooperării şi subdirecţia generală a Difuzării Informaţiei. a realizărilor naţionale sau asupra patrimoniului.utilizarea tuturor tehnicilor de comunicare pentru a reuşi ca Belgia să fie cunoscută cât mai bine peste hotare.coordonarea acţiunilor informative în străinătate prin intermediul consilierilor şi al ataşaţilor de la ambasadele spaniole.sprijinirea oricărei persoane fizice sau morale care urmăreşte acest obiectiv. . Ministerul purtătorului de cuvânt al Guvernului publică anual şi distribuie gratuit: . ai vice-prim miniştrilor. Conform hotărârii regale din 2 februarie 1962. Ea are ca sarcină: . INBEL este o instituţie de utilitate publică.organizarea vizitelor de stat în Spania.contribuţia la ameliorarea raporturilor între cetăţeni şi stat. Institutul Belgian al Informaţiei şi al documentării (INBEL). . sociale. reprezentând realităţile politice.acumularea şi difuzarea unei documentaţii cât mai complete pentru informarea publicului asupra activităţii guvernamentale. Misiunea sa este dublă şi este axată pe: Probleme de politică internă a Belgiei: . . El este asistat de un director general adjunct şi de un consiliu de administraţie unde lucrează reprezentanţi ai Primului Ministru. franceză şi engleză).900. rapoarte etc). Directorul general al INBEL este desemnat de Primul Ministru. Efectiv: 200 de agenţi. . eonomice din Spania (realizată în colaborare cu Direcţia Generală a Cooperării Informative). a deplasărilor în străinătate ale regelui şi ale Preşedintelui Guvernului şi editarea de diverse publicaţii asupra cărora au fost informate şi media acreditate cu ocazia acestor manifestări (monografii. Aeastă Direcţie Generală este formată din două subdirecţii generale: . precum şi personalităţi ale vieţii politice.„Agenda de la Communication”: un repertuar asupra organismelor şi instituţiilor de comunicare. în egală măsură. specialişti în editare de texte.000 milioane de pesetas.„Interventiones del Presidente”: colecţie ce reuneşte declaraţiile Preşedintelui Guvernului. Buget total: 1.Publicaţii. precum promovarea imaginii Belgiei. . Organizare. Direcţia Generală a Cooperării Informative. Bugetul său este suportat de către serviciile Primului Ministru şi ale Ministerului Afacerilor Externe. Probleme de politică externă ale Belgiei: .„Espana”: publicaţie cu arie largă de difuzare (în spaniolă. BELGIA În Belgia funcţionează la nivel guvernamental. ai Ministerului Afacerilor Externe. sindicale şi din domeniul economic. în faţa Congresului. delegaţi ai organizaţiilor para-statale.

De asemenea are la dispoziţia sa: .să asigure asistenţă tehnică administraţiilor ce desfăşoară acţiuni de comunicare pentru marele public (sfaturi pentru realizarea de campanii publicitare.realizeze saptamânalul „Faits” (Fapte) (20.o blibiotecă. . . sunt distribuite la toate oficiile poştale.Informarea pe plan intern. INBEL acţionează în strânsă legătură cu serviciul de presă al Primului Ministru. pliante gratuite. el furnizează Ministerului Afacerilor Externe: .întâmpină delegaţii străini veniţi la şedinţe de informare despre Belgia. difuzate la televiziune şi radio.dosare de presă. . care conţine adresele şi numerele de telefon ale serviciilor de informaţii ale ministerelor. .realizează materiale audio vizuale. Informarea pe plan extern. Efectiv: 70 de persoane. conceperea de sondaje şi de diverse studii). . afişe şi fotografii. Buget pe 1990: 110-120 milioane FB. . .precum şi o fototecă (20. consilierilor naţionali şi locali precum şi presei. ambasadelor.000 exemplare) care anunţă hotărârile guvernamentale şi care este distribuit administraţiei. publicaţii. întreprinderilor şi presei. 57 . în colaborare cu Institutul naţional de statistică şi cu Banca Naţională. precum şi alte bănci de date cu informaţii permanente.editeze un anumit număr de publicaţii periodice sau ocazionale destinate marelui public. El este însărcinat să: . care asigură gestionarea şi coordonarea campaniilor de informaţii de interes general. media belgiană şi internaţională etc.să răspundă oricărei cereri scrise provenind din Belgia sau din străinătate şi să trimită documentaţia scrisă solicitată. organizarea de conferiţe de presă. ce-i furnizează o documentaţie de bază asupra ţării.constituie bănci de date statistice cu informaţii de actualitate. La sfârşitul anului 1988. cum ar fi „Le repertoire de l`information”. care reiau informaţiile referitoare la mesajul deja transmis.răspunde solicitărilor de documentaţie ale reprezentanţelor diplomatice.un centru de informaţii deschis publicului. Astfel. INBEL colaborează cu Ministerul Afacerilor Externe pentru a contribui la aprovizionarea cu material de comunicare a reprezentanţelor diplomatice şi a consulatelor belgiene. care asigură vânzarea de publicaţii editate de ministere sau de alte servicii oficiale şi care pot interesa publicul larg. . . INBEL a înfiinţat Biroul de Informaţii Belgian (BIB). De asemenea.000 de fotografii şi diapozitive). distribuirea de documente.acordă un ajutor tehnic pentru expoziţii.

problemele consumatorilor. Un/o secretar(ă) şi alte trei persoane sunt subordonate directorului. California. Aceştia sunt şeful biroului ştiri (răspunzător cu relaţiile cu mass-media şi cu relatările de presă). responsabilitatea sa se poate extinde şi asupra supravegherii activităţii de reclam şi marketing. este răspunzător în faţa preşedintelui. este numită „directorul cu relaţii publice”. Şeful cu problemele publice are un asistent administrativ şi 2 persoane care lucrează direct cu problemele comunităţii din întreaga zonă a golfului San Francisco.2. Departamentul de relaţii publice Un departament de relaţii publice este condus de o persoană care. care are cel mai mic personal din lume: 14 persoane. Organizarea tipică a departamentului de relaţii publice este reprezentată în figura de mai jos şi este cea a Companiei Lockheed de Rachete şi Construcţii Aerospaţiale din Sunnyvale. 58 . relaţiile cu angajaţii şi problemele comunităţii. cum ar fi relaţiile cu presa. Şeful biroului de ştiri are un asistent administrativ şi 3 reprezentanţi cu relaţiile publice care se ocupă de ştiri şi contribuie cu articole (inclusiv personale) în „Star”. cel mai adesea. Departamentul este. cel mai adesea. editorul ziarului angajaţilor „Star” şi şeful cu problemele publice (responsabil în primul rând cu relaţiile cu guvernul şi cu comunitatea). Fiecare secţie are o arie specializată de responsabilitate. În cazul din urmă. Şeful departamentului. Mai ales în cadrul companiilor mari. numit director cu relaţiile publice. Fiecare şef de secţie răspunde în faţa directorului. directorul poate deţine titulatura mai lungă de „vicepreşedinte cu comunicările corporaţiei”. împărţit în secţii şi subsecţii. cu investitorii.

Personalul de relaţii publice poate acţiona în cadrul unei organizaţii. poate avea următoarea structură: În situaţii de criză de imagine sau pentru organizarea unor evenimente deosebite. Alţii pot lucra în publicitate. General Electric. În România. Unii pot activa în cadrul departamentului de marketing sau de personal. ca specialişti în comunicare ce se ocupă de circulare şi broşuri. o altă corporaţie gigant. are mai multe sute de angajaţi în diferite funcţii de relaţii publice. departamentul se poate transforma în Centru de presă având următoarea structură: 59 . în funcţie de dispunerea geografică şi de sucursale. astfel este greu de apreciat cât este de extinsă activitatea de relaţii publice.General Motors. una din cele mai mari corporaţii din lume are un personal de relaţii publice format din peste 300 de oameni şi o mare varietate de denumiri de posturi. în mod dispersat. Fiecare sucursală cum ar fi Buick şi Saginaw Steering Gear Division au propriul director de relaţii publice.. firmă etc. un departament de relaţii publice pentru o organizaţie medieprimărie.

însoţirea ziariştilor şi le va facilita accesul la sursele şi mijloacele de informare şi comunicare. la cerere. 60 . dacă este necesar. 4 Va ţine conferinţe de presă. reviste. după caz. postere. 5 Va asigura editarea şi difuzarea materialelor promoţionale şi de informare – buletine. alte mijloace. pot fi: 1 Va furniza presei ştiri (foto şi text) despre organizaţie sau eveniment. 3 Va asigura.Atribuţiile generale ale Centrului de Presă şi Informare. 2 Va răspunde întrebărilor din partea presei.

fie de la Congres. declaraţii publice. . specialiştii revin la funcţiile normale din cadrul Departamentului de relaţii publice. 61 . Activitatea acestor structuri este condusă prin regulamente specifice fiecărei structuri şi prin directive departamentale. Aceste directive cuprind: ariile funcţionale şi principiile după care trebuie desfăşurată activitatea de informare şi relaţii publice. publice sau coordonarea şi planificarea cu organizaţii private sau la mass-media pentru asemenea evenimente.Acţionează ca agenţie care furnizează informaţii şi materiale audio-vizuale reprezentanţilor mass-media. iar regulamentele specifice fiecărei categorii de forţe sau comandament determină modul practic de ducere la îndeplinire a acestor arii funcţionale şi principii. . al Aviaţiei Militare.Analizează şi răspunde întrebărilor referitoare la politicile. . al Marinei Militare.Pregăteşte. sunt create structuri de relaţii publice. depoziţii în Congres. Structuri de relaţii publice în armata SUA În cadrul Departamentului Apărării şi în cadrul fiecărui minister (al Trupelor de Uscat. coordonarea şi planificarea activităţilor cu organizaţii private.Conduce verificarea din punct de vedere politic şi al securităţii. cuvântări. la cerere. la cerere. inclusiv solicitărilor pentru suport cu echipe de demonstraţie aeriană. care sunt primite fie de la publicul general direct. .Evaluează şi coordonează răspunsul la solicitările pentru vorbitori şi acordă asistenţă. La încetarea evenimentului ce a făcut obiectul înfiinţării centrului de presă. în privinţa domeniului informaţiei publice. a tuturor materialelor pregătite pentru a fi făcute publice şi a publicaţiilor ce provin de la Departamentul Apărării sau de furnizorii săi. al Infanteriei Marine) sau Comandament de forţe dislocate în diferite zone ale lumii. Va ţine legătura cu toate instituţiile şi/sau organizaţiile – guvernamentale şi neguvernamentale – de care depinde buna funcţionare a evenimentului. . În principal ariile funcţionale sunt: .Serveşte ca punct de contact oficial pentru apariţiile publice sau în mass-media ale oficialilor Departamentului Apărării şi conduc.6 7 8 Va monitoriza şi va verifica ştirile de presă (pentru a asigura o relatare adecvată) şi pentru a informa Consiliul de Administraţie al organizaţiei cu privire la interesul presei faţă de organizaţie sau faţă de evenimentul public.Asigură orientarea politică pentru Şcoala de Informaţii în domeniul apărării. precum şi a materialelor prezentate de surse din afara Departamentului Apărării. . . în planificarea şi programarea participării personalului.Conduce Programul de Informaţii Interne prin: * Serviciul de radio şi televiziune al forţelor armate. articole pentru publicaţii şi alte materiale ce vor fi făcute publice de către ofiţerii selecţionaţi. . din armata americană. la cerere. Evaluează cerinţele mass-media pentru sprijin din partea Departamentului Apărării şi pentru cooperare. Casa Albă sau alte agenţii guvernamentale. programele şi activităţile Departamentului Apărării.Evaluează şi răspunde solicitărilor privind cooperarea în programe ce implică relaţii cu publicul.

normal. precum şi publicul în privinţa misiunilor acestei instituţii.Informaţia nu va fi clasificată sau refuzată în orice alt mod pentru a proteja guvernul de critică sau situaţii neplăcute. * Supravegherea furnizării de analize de stări şi a serviciilor de selectare a ştirilor pentru OSD. . modul în care sprijină ea politica naţională de apărare. Comandanţilor le revine şi responsablitatea iniţierii de relaţii bune cu publicul larg. * Menţine capacitatea de a desfăşura. * Periodicele Departamentului Apărării. Obligaţia de a furniza publicului informaţii referitoare la problemele sale majore poate solicita o detaliată planificare şi coordonare a afacerilor publice în interiorul Departamentului împreună şi cu alte agenţii guvernamentale. exceptând cazul când furnizarea sa este interzisă de o clasificare de securitate curentă şi validă. propaganda nu-şi are locul în programele de afaceri publice ale Departamentului Apărării. * Ziarele şi publicaţiile în antrepriză civilă. producţiilor de televiziune şi video neguvernamentale. * Acordă asistenţă din partea Departamentului Apărării filmelor distractive. un sondaj naţional de opinii. 62 . . Cererilor de informaţii li se răspunde prompt. nu ar exista massmedia. Singurul scop al unei asemenea activităţi este de a trimite fluxul de informaţii spre public.Informaţia va fi făcută complet şi uşor disponibilă. sau care sunt activităţile prin care ajută la îndeplinirea acestor misiuni.Un flux liber de informaţii generale şi militare va fi pus la dispoziţie bărbaţilor şi femeilor din Forţele Armate şi a departamentelor lor fără cenzurare sau propagandă. Relaţiile publice din domeniul militar reprezintă o responsabilitate a comandamentului. sau intimitatea bărbaţilor şi femeilor din Forţele Armate. Principiile informării Politica Departamentului Apărării este de a pune la dispoziţie informaţii prompte şi exacte în aşa fel încât publicul. Congresul şi mijloacele de informare să poată evalua şi înţelege faptele referitoare la strategia de securitate şi apărare. autoritatea şi controlul asupra Serviciului de Informaţii al Forţelor Americane. după următoarele principii: . cu rapiditate. . preşedintele şefilor reuniţi de stat major şi pentru comandamentele departamentelor militare. Scopul sondajului este de a acoperi zonele de operaţii militare SUA. în conformitate cu cerinţele regulamentare. * Serviciul de presă şi publicaţii al forţelor americane. Comandanţii de la toate nivelurile şi eşaloanele au datoria de a informa personalul militar şi civil. * Exercită conducerea.Informaţia va fi refuzată numai când divulgarea ei ar afecta negativ securitatea naţională sau ar ameninţa siguranţa. care implică conflict armat cu forţele armate ale altei naţiuni în arii unde.*Informaţia vizuală şi activităţile audio-vizuale ale Departamentului Apărării şi serviciile reunite ale informaţiilor vizuale.

bazată pe politica şi directivele comandantului şi a celor mai înalte eşaloane. . sinceră şi corectă.Recomandări privind politica şi acţiunile care afectează opinia publică pentru înalţi funcţionari din apărare şi comandanţi. . . ofiţerul cu relaţii publice îl sprijină pe comandant în utilizarea resurselor de relaţiile publice în vederea îndeplinirii misiunilor unităţii. Programul de Relaţii Publice al Departamentului Apărării prevede: . Ca membru al statului major. Tot lui îi revine şi responsabilitatea de a asigura înţelegerea de către comandant a implicaţiilor acţiunilor de relaţii publice.Realizarea de programe pentru informarea militarilor şi angajaţilor civili cu scopul de a-i motiva să fie eficienţi în activitatea lor. oferind publicului larg o informare promptă.Evaluarea politicii şi acţiunilor Departamentului Apărării şi Forţelor Armate în probleme ce privesc opinia publică. 63 . În acelaşi timp răspunde de planificarea şi coordonarea programelor de relaţii cu societatea şi de informare a personalului instituţiei.Evaluarea opiniei publice asupra Departamentului Apărării şi Forţelor Armate.Ofiţerul însărcinat cu relaţiile publice reprezintă canalul de comunicare dintre nivelul de comandă şi cel public. Toate aceste activităţi se desfăşoară pe baza Programului de Relaţii Publice al Departamentului Apărării. programele de relaţii publice din domeniul militar au scopul de a furniza informaţii şi de a întreţine interesul faţă de opinia publicului privind o organizaţie condusă şi aflată în proprietatea poporului american.

64 .

65 .

66 .

jandarmerie. selectiv. SIRPA are în subordine Centrul Operaţional al Presei Internaţionale de apărare(COPID) care. Structura de relaţii publice are elemnte pe verticala organismului militar până la nivel regiment inclusiv. În SIRPA franceză nu există purtător de cuvânt specializat. La ora actuală este un sistem foarte bine dezvoltat şi înzestrat cu mijloace tehnice specifice performante. departamentul înzestrării) funţionează servicii SIRPA. COPID supraveghează permanent patru posturi de radio franceze şi alte posturi. Planificarea şi coordonarea comunicării în interiorul şi exteriorul armatei se realizează prin directiva anuală a ministerului apărării. Prelucrarea unui volum foarte mare de informaţii publice permite informarea oportună a conducerii armatei şi anticiparea interesului jurnaliştilor faţă de anumite subiecte. Comunicarea oficială cu presa se realizează. Structura sistemului de relaţii publice este suplă. Activitatea SIRPA se întemeiază pe o planificare bugetară detaliată. de către ministrul apărării. pe baza lor se realizează buletine de presă zilnice şi casete TV cu montaje săptămânale. le prelucrează publicistic şi le distribuie conform directivei şi planurilor de comunicare. în ideea de a nu le da o amploare nejustificată. Sistemul este subordonat Ministerului Apărării. Pentru evenimentele locale. Pentru administrare. astfel încât permite crearea de elemente (“celule”) noi în perioade care presupun organizarea unor campanii mediatice. personal. realizează o supraveghere şi o înregistrare exhaustivă a informaţiilor despre apărare vehiculate de presa scrisă. de şeful SIRPA. în raport cu importanţa situaţiei. prin directivele statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei. Structura de informare şi relaţii publice în armata franceză (SIRPA) Structura de informare şi relaţii publice pentru Armata Franceză a fost creat de aproximativ 3 decenii. prin programare automată. fondurile fiind repartizate pe birouri şi pe acţiuni ce vor fi întreprinse. La nivelul categoriilor de forţe (trupe de uscat. Informaţiile culese sunt stocate şi clasificate computerizat. fiecare cu un efectiv de 60-70 persoane. SIRPA dispune de birouri specializate: financiar. prin comunicarea telefonică curentă. Pentru a fi cât mai eficient. radio şi TV. SIRPA are un sistem informatic realizat cu 160 computere performante. operativă. marină. Organizarea activităţii Pentru recepţionarea şi introducerea informaţiilor în sistem. se folosesc structurile de relaţii publice de la nivelul la care se produc aceste evenimente. secretariat.2. cu un efectiv de 60 persoane şi o dotare adecvată. şedinţe săptămânale de coordonare ale şefului SIRPA cu serviciile subordonate de la categoriile de forţe. 50 dintre acestea fiind în limbi străine. precum şi la comandamentele regionale. În structura centrală sunt angajate 625 persoane (40% militari de carieră.2. juridic. aviaţie. Pentru celelalte posturi are contracte cu societăţi civile. COPID are posibilitatea să recepţioneze 360 canale TV. medical. COPID analizează şi prelucrează zilnic 150 publicaţii. 20% civili şi 40% militari în termen).3. de către ofiţeri din SIRPA. 67 . 12 dintre acestea fiind înregistrate total. SIRPA funcţioneată ca o agenţie de ştiri care preia materiale şi informaţii realizate în celelalte compartimente ale conducerii armatei.

SIRPA organizează 10-12 vizite de documentare anual. Pentru menţinerea contactului „releelor de opinie”cu armata. Structurată pe departamente funcţional-profesionale şi dispunând de o dotare tehnică de vârf (10 studiouri complete de producţie video. utilizează reclame de Radio şi TV. precum şi cele patru expoziţii. 5-6 asemenea vizite de documentare anual. SIRPA cooperează cu casele de producţie muzicale pentru realizarea de CD-uri vândute pe piaţă sub emblema SIRPA. fiecare dintre ele. Activitatea promoţională este foarte diversificată. SIRPA finanţează şi coordonează activitatea Asociaţiei pictorilor militari decontând cheltuielile de deplasare în unităţile militare în care aceştia se documentează. Pentru realizarea şi conservarea produselor audiovizuale specifice activităţii SIRPA. Armata franceză nu dispune decât de 3-4 formaţii muzicale profesioniste. Muzicile de unitate sunt formate din amatori. Sportul este organizat şi subvenţionat numai pentru interese de imagine şi publicitate. în subordinea sistemului se află Întreprinderea Cinematografică şi Fotografică a Armatei (ECPA). la care participă 50 de personalităţi influente. cadre militare şi militari în termen. 4 studiouri fotografice. standuri expoziţionale la manifestări economice interne şi internaţionale. Produsele fotografice şi video sunt stocate într-un arhivistic impresionant pus la dispoziţia tuturor celor care doresc să-l consulte şi să-l utilizeze în scopuri ştiinţifice. publicistice sau educaţionale. profesionale. realizate conform concepţiei de comunicare. În afara obiectelor simbolice.Activitatea SIRPA este diversificată şi adaptată categoriilor de public care prezintă interes pentru apărare. Categoriile de forţe armate organizează. 68 . precum şi de grupe pluridisciplinare de specialişti) ECPA crează produse audiovizuale care sunt difuzate în interiorul şi exteriorul armatei. cu durata de 2 zile.

69 .

ofiţeri din unităţi şi de a le redacta ei. cel al Marinei Militare şi Statul Major general al Aviaţiei Militare în condiţiile în care Bundeswehr-ul nu are Stat Major General.20-30 milioane DM pentru recrutarea de personal.medii auditive (benzi. Centrul de medii produce: . sunt vizate de Secretarul de Stat şi aprobate de Ministrul Apărării Naţionale.28 milioane pentru informarea externă. Academia de Informare şi Documentare desfăşoară şi actiitatea de cercetare fundamentală în domeniul informării şi comunicării iar ofiţerilor ce lucrează în cadrul Statului Major al Informaţiilor le revine rolul de punere în practică a relaţiilor publice. Structura de informare şi relaţii publice în Armata Germaniei Activităţile de relaţii publice ale Bundeswehr-ului sunt coordonate de un Stat Major pentru presă şi Informaţii din cadrul Ministerului Federal al Apărării. unde se realizează pregătirea şi perfecţionarea ofiţerilor din domeniul muncii de informare şi comunicare. Produsele sunt destinate informării politice a militarilor şi monotorizării comenzii în Bundeswehr. casete audio.mijloace vizuale (casete video. redactorii de la publicaţiile militare au rolul de a comanda şi achiziţiona articole de la oameni de ştiinţă.6 milioane pentru relaţiile cu publicul (în sensul de afaceri publice). Creativitatea.7 milioane sunt alocate pentru informarea internă a personalului armatei. expertul în domeniu.medii tipărite (reviste. Bugetul anual al Statului Major al Informaţiilor este de 320 milioane DM din care: . 70 . Mai mult. . precum şi a comandanţilor începând de la nivel de batalion în sus.4. . . folii transparente). texte programate).2. compartimentele de profil din Statul Major al Informaţiilor coordonează activitatea Centrului de Medii. Augustin) care are 50 subcentre în unităţi militare.2. În acest centru lucrează specialişti dotaţi cu tehnică deosebit de modernă. manuale. folosindu-se cu alte cuvinte. Din punct de vedere organizatoric acesta este situat pe acelaşi plan cu Statul Major al Armatei de Uscat. Statul Major al Informaţiilor are în subordine propria Academie de Informare şi documentare. Obiectivele de informare politică şi monitorizare a comenzii sunt stabilite de Statul Major al Informaţiilor. . obiectivele de comunicare stabilite de Statul Major al Informaţiilor. Pe baza acestor obiective. Rolul ei este de a îndeplini cu exactitate. Statul Major al Informaţiilor din Bundeswehr este organizat şi structurat ca o adevărată industrie de imagine a armatei germane. libertatea şi eventualele veleitarisme ale ziariştilor militari se manifestă numai între aceste limite. Evaluarea modului în care se realizează obiectivele stabilite se execută de către structuri de evaluare ale Statului Major al Informaţiilor. Pe baza datelor obţinute se introduc coreţiile de comunicare necesare. diapozitive. . Statul Major al Informaţiilor este încadrat cu aproximativ 750 persoane şi dispune de un Centru de medii (situat în localitatea St. fotografii.12 milioane pentru Grupul Central de presă. . Presa militară este in subordinea Statului Major al Informaţiilor şi are regim de presă departamentală. compact discuri).

Direcţiile principale de acţiune ale Statului Major al Informaţiilor sunt: .Asigurarea participării jurnaliştilor la aplicaţii şi alte activităţi militare. . în cel mult 30 minute de la apariţia unui eveniment reacţionează. astfel încât.informarea externă.Comunicate de presă (aproximativ 200/an).informarea internă a personalului armatei. existând permanent preocuparea de a armoniza cele două categorii de obiective. Secţia muzicilor militare.informarea externă. . . .gestionarea mediatică a crizelor şi conflictelor de mică sau de mare intensitate. direcţie subordonată direct ministerului apărării. 2.Contactele cu mijloacele de comunicare în masă. 3. Secţia administraţie şi învăţământ.Activitate de învăţământ şi instruire a ofiţerilor de relaţii publice din cadrul FA. purtători de cuvânt pentru fiecare categorie de forţă armată.informarea societăţii germane. .gestionarea imaginii armatei germane. Aceste obiective urmăresc două direcţii: politică şi a activităţilor specific militare. 71 .2.Centru de presă şi informare. putând raspunde cererilor mediilor de informare în masă.asigurarea recrutării unui personal de calitate. Activitatea de relaţii publice în cadrul Ministerului Apărării Finlandeze este condusă de Direcţia de Informare. Există purtători de cuvânt la nivel de armată. pentru administraţie. Prin aceste două birouri se execută următoarele: . . Direcţia de Informare este formată din patru secţii: 1. În cadrul Secţiei de informare îşi deşfăşoară activitatea două birouri: unul de informare externă şi unul de informare internă. Unul dintre purtătorii de cuvânt este de serviciu şi în zilele libere. . Din analiza distribuirii bugetului destinat Statului Major al Informaţiilor pe direcţii principale de acţiune se poate trage concluzia că la două dintre acestea se acordă o importanţă sporită: . În Bundecwehr este generalizată Instituţia purtătorului de cuvânt. . . Secţia de informare. 2. . Structura de informare şi relaţii publice în Armata Finlandei. pentru sistemul medical (sanitar). printr-un proces de atragere a tinerilor către instituţia militară. Obiectivele de comunicare pentru o anumită perioadă de timp (1 an) sunt elaborate şi operaţionalizate de Statul Major al Informaţiilor şi sunt cuprinse în ordinul Secretarului de Stat pentru Politica de Apărare.Instruirea jurnaliştilor. pentru domeniul financiar.asigurarea recrutării unui personal de calitate.Permanenţă în serviciul presei. 4. . . Secţia publicaţii şi expoziţii.5.

. .participarea la expoziţii. În cadrul celei de-a treia secţii funcţionează următoarele birouri: 1.standuri ale forţelor armate în cadrul expoziţiilor civile (aproximativ 20/an). Planificare pentru situaţia de criză şi război. Instrucţiuni administrative.grupă administrare (un comandant şi patru militari în termen).pentru realizatori de programe Radio . .comandant.furnizarea de material expoziţional pentru comandamente şi unităţi. Ultima secţie a direcţiei de informare este secţia muzicilor militare. .Cea de-a doua secţie. 72 .coordonarea activităţii principalelor publicaţii. .grupă radio (un comandant şi patru militari în termen). .grupă editorială (un comandant şi cinci militari în termen). secţie care coordonează o activitate prodigioasă a fanfarelor militare finlandeze. respectiv Secţia publicaţii şi expoziţii are ca principale domenii de activitate: .pentru ofiţeri de relaţii publice 5 zile.realizează filme şi produse video. birou care se ocupă cu organizarea de cursuri astfel: . Acest pluton are următoarea organizare: . Planificare şi finanţare 2. În structura de coordonare a activităţii de informare şi relaţii publice este şi un pluton care execută activităţi specifice. . .grupă TV (un comandant şi patru militari în termen).ofiţer cu transmisiunile (comunicaţii).grupă corectări a opiniei publice (un comandant şi patru militari în termen). Aceste două birouri au teritoriul împărţit în zone de responsabilitate şi desfăşoară activităţi pentru ridicarea capacităţii de acţiune pe linie de informare.grupă de legătură (un comandant şi trei militari în termen). . .convocări sau conferinţe cu ofiţerii de relaţii publice.prestează servicii religioase. . .locţiitor al comandantului. . .TV (1-2 zile). . în fiecare toamnă. 3.

73 .

biroul publicaţii şi mass-media militară. În structura Direcţiei de Relaţii Publice fac parte: 1. Această direcţie a luat fiinţă prin transformarea fostei Direcţii de cultură. . Secţia de analiză şi coordonare a activităţii în cadrul căreia se află următoarele birouri: .2.biroul informare internnă. 74 .6 Structura de informare şi relaţii publice în Armata Bulgariei Direcţia de relaţii publice a Armatei Republicii Bulgare este subordonată Ministerului Apărării Naţionale.DIRECŢIA DE INFORMARE 2.biroul analiză/informare şi pregătire psihologică .

secţie care editează broşuri.N. .N şi la alţi 40 abonaţi. Pe verticala organismului militar sunt încadraţi câte un ofiţer cu relaţii publice la fiecare Corp de Armată.7. Profesioniştii erau necesari pentru menţinerea liniilor de comunicare într-o lume tot mai complicată şi pentru furnizarea 75 . devenind adevărate pieţe înfloritoare. Instituţiile centrale de cultură. creşterea necesităţii de a apăra interesele consumatorului şi nevoia crescândă de informare a poporului american. 7. în SUA. Structura de relaţii publice din această armată a luat fiinţă la data de 01. Pe măsură ce companiile s-au extins. tendinţa este aceea de a dezvolta servicii de informare şi relaţii publice la toate nivelele. Departamentul de presă compus din: biroul relaţii cu mass-media civilă. Departamentul de relaţii cu presa care are în componenţă: biroul relaţii cu presa şi contacte cu alte armate. Secţiune logistică. 5. denumită Secţia de Afaceri şi Relaţii Publice cu un efectiv de 50 oameni.Buletinul informativ săptămânal pentru militarii slovaci aflaţi peste hotare. Dezvoltarea firmelor de relaţii publice a fost stimulată de urbanizare. se distribuie la M.Firme de relaţii publice..Ap. în urma celui de-al doilea război mondial. Dintre produsele secţiei pot fi enumerate: . Firmele de relaţii publice au proliferat. biroul de analiză şi informare de presă. biroul instituţiilor militare de cultură. iar la regimente să fie încadraţi: un ofiţer cu educaţia şi cultura.01. cărţi materiale didactice pentru soldaţi. În această situaţie. 2. În cadrul secţiei de afaceri şi relaţii publice funcţionează un birou (ca o agenţie de presă a armatei). 6. 3.1993 în urma separării de Republica Cehă.Ap. subordonată Ministerului Apărării Naţionale. atât pe plan intern cât şi internaţional. Cu această ocazie toate instituţiile de relaţii publice şi cultură au rămas la Praga. În perspectivă. 4. expansiunea birocraţiei şi legislaţiei guvernului. biroul informaţii şi reclamaţii. Acest birou este condus de un civil şi produsele sale sunt specifice agenţiilor de presă. un preot militar şi un psiholog dintre care unul va fi şi cu relaţiile publice. În cadrul secţiei mai funcţionează Redacţia cu scop determinat. La nivelul M. instituţia purtătorului de cuvânt este separată de Secţia de afaceri şi relaţii publice.Revista presei care apare zilnic.2. Oficiul de documentare. În Armata Slovaciei a luat fiinţă o structură nouă. 3.2. direct proporţional cu dezvoltarea afacerilor şi industriei americane. Sector buget-finanţe. sistemele tot mai sofisticate de comunicare în masă. multe corporaţii au simţit nevoia existenţei unor firme de relaţii publice care să le furnizeze experienţa profesioniştilor în comunicare. Structura de informare şi relaţii publice în Armata Slovacă.

inclusiv în ceea ce priveşte aspectul.Cercetare şi evaluare.Managementul evenimentelor. .Analiza mass-media.Comunicare cu angajaţii. Fie mari sau mici. festivităţi de celebrare. . pănă la giganţi ca BURSON-MARSTELLER care are peste 1500 de angajaţi în întreaga lume. broşuri. Ca dimensiuni firmele de relaţii publice variază de la cele cu personal format din 1-2 persoane. cum ar fi scurgerile de petrol sau retragerea de pe piaţă a unui produs cu probleme. care subliniază că serviciile de relaţii publice par a se dezvolta cel mai bine într-o atmosferă conflictuală. .Promovarea unui produs. 76 . Unii experţi.Instrumente diversificate de cominicare. Firma de consultanţă poate activa fie ca un auxiliar la departamentul de relaţii publice al unei organizaţii. artcole sau lucrări de artă sunt oferite spre tipărire sau difuzare mass-media.Poziţia companiei. Mijloace de comunicare cele mai potrivite sunt luate în considerare pentru expedierea anumitor mesaje către un anumit segment de populţie. Se pregătesc materialele pentru audierile la guvern. fie în calitate de conducătoare a întregii activităţi de relaţii publice.Relaţii cu comunitatea. Persoanele din conducerea executivă sunt instruite în privinţa activităţilor legate de probleme publice. . Reprezentanţilor li se dă ocazia să vorbească în cadrul unor emisiuni radio sau TV. Firmele actuale de consultanţă oferă mai multe servicii decât prima mare firmă americană. a) Serviciile oferite. conferinţe naţionale etc.Crize de comunicare. simpozioane. Conducerea este sfătuită privitor la căile de a obţine sprijinul public oficial pentru proiecte de tipul construirii sau extinderii unei fabrici. susţin că numărul acestor firme a crescut ca urmare a scăderii încrederii americanilor în marile corporaţii şi pe măsura creşterii cererilor de asumare a responsabilităţilor corporatiste în probleme de mediu şi consumatori. Măsurarea ştiinţifică a atitudinilor şi percepţiilor publicului. Se planifică şi se ţin conferinţe de presă. în cazul în care nu există un asemenea departament. circulare pentru informarea angajaţilor şi altor materiale. Scopul serviciilor oferite de aceste firme clienţilor lor variază la fel de mult. Se oferă sfaturi privind programele de identitate corporatistă care stabilesc un loc pe piaţă acelei companii şi produselor sale. . Publicity Bureau. casete video. Modul de pregătire şi distribuire a prezentărilor de diapozitive. Se discută cu conducerea modalităţi de a motiva angajaţii şi de mărire a productivităţii.Probleme publice. O adevărată firmă de relaţii publice oferă următoarele servicii: . . Consultanţă oferită conducerii privitor la ce trebuie să spună şi să facă în cazuri grave. înfiinţată în 1900 la Boston.Instruirea personalului din executiv de a ţine discursuri. ele au acelaşi obiectiv de a oferi consultanţă şi în măsura în care clientul o doreşte. . .celei mai mari părţi a materialului ce urma a fi dat publicităţii. pentru mărturiile depuse în faţa comitetelor legislative şi se realizează informări pe probleme de fond. . de a realiza serviciile necesare punerii în aplicare a unui program asupra căruia firma şi clientul au căzut de acord. ţinuta etc. .

77 . Printre cei din executiv sunt şi unii care se opun ideii de a lucra cu „agenţii” de relaţii publice.Personal de secretariat. . Management pentru crize de imagine. analiştii de acţiuni şi investitorii. Conducerea primeşte consultanţă privind modalităţile de evitare a preluărilor de către o altă firmă. Ei susţin că relaţiile publice sunt o funcţie de consultanţă a conducerii. 6. Hong-Kong. . Singapore. Melbourne. evident. Firmele de relaţii publice pun un accent tot mai mare pe aspectul de consultanţă al serviciilor pe care le oferă. rolul de agent al clientului). . 3. în cadrul acestor tranzacţii. . . Creaţie şi producţie de suport vizual pentru campaniile de imagine şi comunicare. Kuala Lumpur. Sidney. La nivel internaţional. Firmele de relaţii publice. Tokyo. 4. de exemplu.Relaţii financiare. Elaborarea şi organizarea de evenimente publice (seminarii. Structura unei firme de consultanţă diferă în funcţie de mărime. În România există mai multe firme de relaţii publice printre care: „Multi Media”. mulţi funcţionari de relaţii publice susţin că există un număr mare de agenţii de relaţii publice deoarece acestea nu fac altceva decât să pregătească şi să ofere clienţilor materiale publicitare (conform unei distincţii „de fineţe” făcute de nomenclatoare. care nu poate fi delegată altora aşa cum ar presupune termenul de „agent”. firmele publcitare sunt denumite „agenţii” deoarece acestea cumpără pentru client timp sau spaţiu publicitar şi joacă. conferinţe. . 8. Firmele mari sunt structurate astfel: . persoane însărcinate cu relaţiile publice. Analiză şi strategie de imagine. ajutaţi de o secretară. San Juan. 2. mai ieftin este ca organizaţiile să-şi creeze propriile structuri de relaţii publice. „Perfect” şi „Image Promotion”. Dimpotrivă. În pofida acestor servicii oferite considerăm că mai util şi. comunicare suficientă cu acţionarii. O firmă mică de relaţii publice poate să fie formată doar din proprietar (preşedinte) şi un asistent (vicepreşedinte). are birouri în Toronto. 9. „DC Communication”. Pentru acest lucru pot apela fie la serviciile unei facultăţi de profil. Elaborarea concepţiei generale şi organizarea de expoziţii şi pavilioane pentru manifestări naţionale şi internaţionale.Supraveghetor şef al operaţiilor. Burson-Marsteller.Vicepreşedinte executiv. Firma „DC Communication” oferă următoarele servicii: 1. 5.Director cu operaţiile. firmele de relaţii publice sau agenţiile lor oficiale se regăsesc în cea mai mare parte a marilor oraşe ale lumii. par să se aglomereze în marile centre urbane din SUA. mari sau mici. Consultanţă pentru apariţii publice. Relaţii cu mass-media.Preşedinte. Montreal. Pregătire pentru ataşaţii de presă. Paris. recepţii). 7. fie la cele ale unei firme specializate. Strategie de comunicare pentru programe naţionale şi regionale.Director adjunct cu operaţiile. Sao Paolo. mese rotude..Funcţionari.

departamentale şi firme de consultanţă în probleme de relaţii publice. c. „La maison de verre” a fost: a.10 p - 78 .4. SID derulează campanii de strângere de semnături pentru înfiinţarea noilor partide politice. Există o multitudine de structuri de relaţii publice. b.10 p – 2. c. cu denumiri diferite. -15 p – 2. militare. . d. TEST DE EVALUARE 2. O agenţie guvernamentală a SUA pentru difuzarea/diseminarea informaţiilor publice externe. pentru spitale. b. .15 p 2. Structurile de relaţii publice se clasifică astfel: a. Ministerul informaţiilor publice al Franţei. bisericeşti. Structuri guvernamentale. mijlocii şi mici. b. Prima structură de relaţii publice a Belgiei. veghing ca acestea să fie adaptate temelor prioritare desemnate de Guvern. SID nu derulează campanii guvernamentale de PR. SID derulează campanii de manipulare a opiniei publice.2 USIA este: a. O agenţie PR a NASA. O agenţie a FBI pentru informarea populaţiei SUA.3. d. Prima asociaţie de relaţii publice franceză. Prima structură de relaţii publice a Elveţiei. c. d. municipale. d. b. . O agenţie a CIA creată pentru ducerea războiului rece. SID coordonează si autorizează campaniile de comunicare ale administraţiilor.1. Structuri ministeriale. ce nu pot fi clasificate. Structuri mari. Campaniile de comunicare guvernamentală derulate de SID sunt destinate: a. c. şcoli şi firme de PR.2.

.8 = c.7. Centrele de presă sunt: a. b. Mărimea firmei sau ministerului.în funţie de: a. 2. d. Sunt structuri de relaţii publice departamentale. Furnizarea de servicii publicitare şi difuzarea informaţiei. b) cheia chestionarului este: 2.8. Derulează relaţiile internaţionale ale guvernului spaniol. d. d. 2. .10 p 2.2 = c. Nu există creiterii în acest caz. O. 79 . Funcţie de fluxurile informaţionale ce trebuiesc prelucrate şi amploarea sarcinilor. c. b.4 = c.15 p 2.3 =d. Sunt structuri de relaţii publice ministeriale. c. 2. .15 p 2.în sensul încadrării cu personal. Instruirea trupelor speciale pentru intervenţii în forţă împotriva terorismului.2. USIA.C.7 = d. 2. NASA. Sunt centre de informare publică în situaţia existenţei/derulării unui eveniment cu totul special şi/sau în situaţii de criză.1 = c. După opinia dumneavoastră departamentele de relaţii publice sunt organizate . Celule de gestionare a crizelor. 10 p - NOTA : a) un singur raspuns este corect. CIA.I. b. 2. c. se ocupă cu: a. dotare etc . 2. FBI. Promovează imaginea General Motors.6. Postul de radio Europa Liberă este finanţat de: a. c. Dacă sunt pentru PR intern sau extern. d. 2. b.6 = b.5.5 = c.

4 80 .Cursul nr.

81 .

82 .

83 .

84 .

85 .

86 .

87 .

88 .

89 .

90 .

91 .

92 .

93 .

94 .

95 .

96 .

97 .

98 .

2 2. abilitatea. b) un model de realizare a tacticilor PR.10 secunde. fiti profesionist cu un comportament self. c) stabiliti audienta-tinta.monitorizat. TEST DE EVALUARE 2.5 99 . 10 puncte In relatiile cu presa nu este indicat: a) sa furnizati reporterilor informatii atunci cand acestia le solicita. b) fiti politicos. tranmiteti-I dorinta dvs. pregatiti mesajele. pregatiti o expresie de situare in subiect. de a-l ajuta..1 Principiile de lucru cu presa sunt: a) fiti cinstit. onest. sa transmiteti mesajele planificate. fiti constient de normele de confidentialitate interna. fiti scrupulos. 2. d) o lista de verificare pentru organizarea conferintelor de presa. prezentati intrebarile si raspunsul.4 2. d) sa stiti care sunt mesajele dvs. util. 10 puncte Un mesaj trebuie sa fie structurat in limita a: a) 12 .24 secunde. evitati declaratiile care nu se inregistreaza.7 secunde. d) tehnici de redactare a unui comunicat de presa.3 Principiul piramidei rasturnate este: a) un model de realizare a strategiilor PR. ramaneti calm.2 minute. oricand. b) sa permiteti reporterilor sa vina la Dvs. sa fiti pro-activ.2. d) 1 . fiti sincer. b) restrictii in proiectarea interviului. c) un principiu de structurare a raspunsurilor in cadrul interviului. c) tehnici ce pot fi utilizate pentru a controla un interviu. sa rugati pe reporter ca o informatie odata data sa fie impiedicata sa apara etc. 10 puncte 2. d) sa evitati sa vorbiti cu reporterii. c) 5 . spuneti “fara comentarii “. b) 6 . c) sa nu vorbiti despre lucruri confidentiale. sublinierile si credibilitatea personala sunt: a) tactici de PR in cadrul planului de comunicare. 10 puncte Glisarea.

b) o modalitate de a pune in dificultate reporterul. c) a da un rasunet maxim unei informatii care – daca ar fi fost difuzata prin mijloacele clasice – nu ar fi avut aceeasi audienta. 10 puncte 100 . c) indecisi.9 Briefing-ul este: a) o conferinta de presa la care se abordeaza mai multe probleme. Un eveniment de presa se organizeaza pentru: a) a atrage atentia presei ca ziaristii incalca deontologia profesionala.10. b) a putea folosi jargonul.8 2.10 puncte 2. c) un mesaj sau slogan. 10 puncte 2. b) sprijinitorii puternici. d) o modalitate de a va structura si argumenta logic mesajele proprii.7 Planul de interviu este: a) un punct esential in strategia de imagine. c) introducerea intr-o conferinta de presa. d) a suplini o vizita loa Consiliul editorial. d) aprecierea intrebarii reporterului. 10 puncte 2. c) glisare. puncte Puntile se utilizeaza pentru: a) a va apropia de reporter. b) o conferinta de presa la care se abordeaza o singura problema.6 Pe timpul interviurilor. d) oponentii puternici. 10 puncte 2. d) o calatorie de presa. b) a suplini o calatorie de presa. va ve-ti dirija mesajele catre: a) intreaga populatie a tarii.

4 = c.1 = a. 2. 2. 2. 2.5 = c.6 = c. 2.10 = c. b) cheia chestionarului este: 2. 2.9 = b. 2. 101 .3 = c.2 = d.7 = d. 2.NOTA : a) un singur raspuns este corect.8 = c. 2.

Cursul nr. 5 INFORMAREA INTERNĂ 102 .

103 .

104 .

105 .

d) in organizatie sa se aplice legea tacerii. ce prezinta acelasi mesaj coerent ” se refera la: a) in raporturile cu opinia publica sa comunice numai presedintele organizatiei. este initiat in practici PR.2 Dupa opinia Dvs. b) nu. 106 .4 Principiul “ o singura voce. c) intregul personal al organizatiei sa spuna – in raporturile cu tertii – acelasi lucru despre organizatie. c) comunicarea biunivoca dintre presedintele organizatiei(staff-ul presidential) si personalul din subordine. b) in raporturile cu opinia publica sa comunice numai purtatorul de cuvant.2.1 Expresia “ relatiile publice incep de acasa “ se refera la: a) puteti practica relatii publice numai daca parintii Dvs. fiecare cu cuvintele lui.. d) puteti practica relatii publice numai daca managerul organizatiei Dvs. TEST DE EVALUARE 2. 10 puncte Informarea interna se refera la : a) comunicarea dinspre presa catre organizatie. aplicati principiile PR acasa. b) comunicarea cu personalul organizatiei prin intermediul mass-media centrale si /sau locale. d) ascultarea opiniilor si ideilor subalternilor.3 2. 10 puncte 2. 10 puncte 2. angajatii organizatiei din care faceti parte pot fi incadrati in categoria “public “ a) da. c) puteti dezvolta relatii publice in exteriorul organizatiei numai daca in interiorul acesteia derulati corect informarea interna. va initiaza in practica PR. b) puteti practica relatii publice numai daca Dvs.

10 puncte 2.5 Angajatii au nevoie sa cunoasca: a) evenimentele importante din viata managerului si situatia lui familiara; b) rolul organizatiei in cadrul societatii, in apararea intereselor angajatilor etc.; c) evenimentele politice internationale; d) evenimentele politice nationale. 10 puncte 2.6 Un colectiv informat este: a) mai lenes; b) mai molatec; c) profund motivat; d) neinteresat de organizatie. 10 puncte 2.7 Printre tipurile fundamentale de mesaje interne se regaseste si: a) tacerea; b) rolul; c) concurenta; d) codul penal. 10 puncte

2.8

Un mediu pentru comunicarea interna este: a) televiziunea nationala; b) televiziunea locala; c) ziarul organizatiei; d) ziarul “Adevarul”. 10 puncte

2.9

Comunicarea orala este: a) o forma de transmitere a impresiilor proprii catre terti; b) o forma convenabila pentru informarea interna; c) un mijloc de gestionare a imaginii proprii in raport cu sefii; d) un mijloc de relationare cu Parchetul si angajatii Ministerului de Interne.

107

10 puncte 2.10 Dupa opinia Dvs., revista presei este un mijloc de: a) gestionare a crizelor; b) relationare cu presa; c) comunicare interna; d) comunicare cu societatea. 10 puncte

NOTA :

a) un singur raspuns este corect; b) cheia chestionarului este: 2.1 = c; 2.2 = a; 2.3 = c; 2.4 = c; 2.5 = b; 2.6 = c; 2.7 = b; 2.8 = c; 2.9 = b; 2.10 = c.

108

Cursul nr. 6 RELAŢIILE CU SOCIETATEA

109

110 .

111 .

112 .

113 .

114 .

115 .

116 .

117 .

118 .

119 .

120 .

121 .

122 .

123 .

124 .

125 .

126

127

128

129 .

b) sa anticipati potentialele crize de imagine. 10 puncte 2.1 Scopul relatiilor cu societatea este: a) de a parveni. c) intamplatoare. 130 . b) structura ministeriala nationala.4 Structura de putere a societatii este: a) structura politica nationala. c) diferiti conducatori . va revin urmatoarele responsabilitati: a) sa monitorizati indeplinirea deciziilor. c) sa planificati si sa desfasurati programe de relatii cu societatea si /sau sa asistati seful organizatiei pe timpul comunicarilor. c) de a comunica pentru a asigura o buna vizibilitate (clara si distincta) a organizatiei in opinia publica si a decodifica cerintele publicului cu privire la organizatie. d) administratia publica.3 In baza programelor de relatii cu societatea. d) determinate cauzal transductiv.2. 10 puncte 2. Dvs.formali si informali – liderii de opinie din comunitatea din care faceti parte. b) non-optionale. b) de a contracara atacurile din partea mass-media. 10 puncte 2. d) de a asigura protectie pentru organizatie din partea liderilor de opinie din societate (comunitate).2 Relatiile cu societatea sunt: a) optionale. TEST DE EVALUARE 2. d) sa proiectati strategii de gestionare a crizelor.

a descris elefantul ca un trunchi de copac s. d) sa obtinem. d) o modalitate de evaluare a relatiilor publice. sprijinul organizatiilor internationale fata de proiectele noastre 10 puncte 2. Aceasta legenda sugereaza ca : a) oamenii au tendinta sa judece intregul.a. b) o harta mentala. evaluarea. d) identificarea problemei.7 Procesul de relatii cu societatea presupune parcurgerea obligatorie a urmatoarelor etape: a) analiza. b) oamenii au tendinta sa judece intregul ca fiind suma partilor. c) identificarea problemei. generalizarea. succint urmatoarea: sase oameni orbi au fost solicitati sa pipaie un elefant si sa-l descrie.constatarea. c) un ghid ce va ajuta in planificare. b) proiectarea. comunicarea. cercetarea . cel ce pipaia un picior. Cel ce pipaia trompa a spus: elefantul seamana cu un sarpe. c) sa asiguram o buna vizibilitate proximala. evaluarea consecintelor si a efectelor perverse. etapizarea actiunilor si comunicarea. sinteza. 10 puncte 2.10 puncte 2. 10 puncte 131 .d. planificarea.6 Legenda elefantului alb si a celor sase oameni orbi din Industan este. comunicarea. b) sa mentinem reputatia de bun vecin…. nu partialul pe care il cunosc.5 Un obiectiv al relatiilor cu societatea il reprezinta: a) asigurarea unei bune comunicari in cadrul organizatiei. d) oamenii judeca numai ceea ce simt si vad.m. c) oamenii au tendinta sa judece intregul dupa partialul pe care il cunosc. 10 puncte 2.8 O lista de verificare este: a) un proiect pe termen lung.

b) cheia chestionarului este: 2. 2. pentru ca ajuta la formularea obiectivelor de comunicare. 10 puncte 2.6 = c. intr-un plan tactic (in anumite conditii).10 Evaluarea in PR se refera la : a) analiza costurilor implicate. 2. 2.5 = b. c) da.3 = c.2.10 = c. b) selectarea celor mai buni oameni de PR. 10 puncte NOTA : a) un singur raspuns este corect. b) nu. intr-un plan strategic.8 = c. c) este un proces de determinare a succesului / insuccesului unui program de PR. 2. 2. d) da. 132 .9 O lista de verificare poate fi transformata intr-un plan de PR: a) da.2 = b. 2.4 = c.9 = c. 2. 2.7 = d. 2. d) este o metoda de cercetare – constatare.1 = c.

7 Gestionarea crizelor 133 .Cursul nr.

134 .

135

136

137

138 .

139 .

140 .

141 .

T. administrative.6 Sugestiile ca sloganele firmei Procter & Gamble contin elemente de simbolism satanic au reprezentat o criza : a) administrativa. c) pe ce lider politic se poate / nu se poate conta in situatii de criza. b) cine sunt cei vinovati de crizele anterioare. b) imediate. 10 puncte 2. b) o echipa de tineri specialisti I. d) nu exista o tipizare a crizelor. 10 puncte 2. d) un sistem de control al zvonurilor. c) afectarea imaginii organizatiei pe o durata nelimitata. 10 puncte 2.2. d) structura de putere a societatii (comunitatii).4 Planul de gestionare a crizelor prevede: a) ce crize au existat in organizatie.1 Situatiile de criza pot avea ca finalitate: a) asigurarea unei bune vizibilitati proximale.3 In planul de gestionare a crizelor sunt evidentiate: a) analizele realizate de experti in domeniul productiei de bunuri si servicii. b) oportunitatile. d) un staff conservator care sa nu dea atentie presei. TEST DE EVALUARE 2. grevele. urgente si sustinute. c) strategii adecvate de imagine si gestionare a crizelor. 142 . d) o recunoastere internationala a organizatiei.5 Principalele tipuri de crize sunt: a) politice. 10 puncte 2. militare. c) punctele vulnerabile ale organizatiei.2 Gestionarea situatiilor de criza necesita: a) o dotare tehnica adecvata. 10 puncte 2. b) conturarea identitatii organizatiei. c) la nivel central si local.

c) sa blocati toate canalele de comunicare pana la solutionarea crizei. 10 puncte 143 . d) prevederea crizelor. d) pentru blocarea canalelor de comunicare. b) un comitet de gestionare a crizelor. 10 puncte 2.9 In situatii de criza. b) sa scoateti planul pregatit pentru criza. sa reuniti comitetul de conducere pentru situatii de criza si expertii pe domeniu si sa deschideti toate canalele de comunicare. d) un centru al zvonurilor. c) o celula de gestionare a crizelor.7 In situatii de criza primele cerinte sunt urmatoarele: a) sa urmariti ce spun si ce fac ziaristii pentru a-i actiona in justitie.8 Algoritmul Claudiei Reinhard este utilizat la: a) planificare. o declaratie oficiala a organizatiei este necesara: a) pentru linistea puterii politice.10 In situatii de criza. b) pentru a-i determina pe ziaristi sa nu mai scrie despre eveniment. d) sustinuta. 10 puncte 2. c) de productie. d) sa faceti o cercetare administrativa amanuntita. c) purtatorului de cuvant al organizatiei care o va folosi in interviurile acordate mass-media.b) centrala. b) cercetare – constatare. 10 puncte 2. c) gestionarea crizelor. un centru de informatii este: a) un loc unde informatia circula de la institutie la public. 10 puncte 2.

2. 2.10 = a.9 = c.3 = c. 2.1 = c. b) cheia chestionarului este: 2. 2. 2.5 = b.2 = c. 144 . 2. 2.7 = b. 2.6 = d.4 = d.8 = c. 2.NOTA : a) un singur raspuns este corect.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful