CURSUL: TEHNICI SI STRATEGII DE RELATII PUBLICE Lector univ.drd.

Valentin STANCU

2006 - 2007

Cursul nr. 1
1. IMAGINEA ORGANIZAŢIILOR – CONSIDERAŢII GENERALE A devenit aproape un truism faptul că omenirea intră, începând cu sfârşitul actualului secol, într-o nouă eră - era informaţională. Zeci de mii de studii surprind această mutaţie, şi alte zeci de mii vor urma, dezvoltând noi concepte şi teorii pe măsura prefacerilor fără precedent prin care trece societatea umană. Deocamdată, era informaţională se profilează cât mai curând ca o promisiune a viitorului decât ca o realitate matură. Majoritatea cercetătorilor sunt de acord că până şi cele mai dezvoltate societăţi se găsesc încă în tranziţie către o nouă formă de organizare, cumulând laolaltă elemente ale vechii rânduieli şi ale celei emergente. Dar tendinţa de înnoire este evidentă. Unii autori vorbesc despre o evolutie care duce firesc la societatea informatională; altii preferă să se refere la o adevărată revolutie, care scutură din temelii rosturile epocii trecute. Însă indiferent de termenul folosit, este neîndoielnic că această tendinta îşi pune amprenta pe absolut toate domeniile omenescului. Consecinele implicite ale trecerii la societatea informatională au fost şi sunt discutate de numeroşi gânditori. Astfel, în 1983, Luigi Dadda1 susţinea: “Asistăm cu toţii la o evoluţie a modului nostru de a produce, de a comunica, de a trăi, o evoluţie atât de rapidă încât este numită postindustrială. Ea este provocată de un complex de factori culturali, sociali, economici, ştiinţifici, tehnologici, dintre care ultimii se impun cu o forţă covârşitoare. Toate categoriile sunt implicate, dar una se impune, şi anume aceea legată de generarea, culegerea, transmiterea, elaborarea şi răspândirea informaţiei”. În studiul intitulat “De la silex la siliciu”, Giovanni Giovannini, preşedintele Federaţiei Italiene a Editorilor de Ziare (FIEG), pune problema într-un mod similar: “După era agricolă şi cea industrială, intrăm acum în era «informaţională». Înţelegerea a ceea ce se întâmplă în prezent este îngreunată de o primă caracteristică, şi anume creşterea complexităţii în toate domeniile: social, politic, cultural, industrial, ştiinţific. Avem impresia că este în curs o adevărată «mutaţie», că organismul «societatea umană» generează un organism cu totul nou. Şi aceasta are loc concomitent cu o creştere a bunurilor materiale esenţiale noii construcţii, dar, mai ales, cu o creştere fantastică a fluxurilor informative menite să configureze o structură nouă şi mai puternică”.2 Datorită faptului că societatea informaţională se găseşte încă într-un proces de structurare specifică, încercarea de a-i surprinde dimensiunile definitorii apare ca o întreprindere temerară şi, posibil, sortită eşecului. Dificultăţi încă şi mai mari presupuse de acest demers sunt generate de limitele modelărilor teoretice cu care se operează în prezent. În ultima jumătate de secol, paradigma Odobleja - Wienner s-a transformat din posibil teoretic în real acţional, determinând mutaţii incredibile în gândirea şi practica ştiinţifică. Dar la ora actuală această abordare e pe cale să fie depăşită, noi interpretări venind să modifice sistemul de referinţă teoretic al umanităţii. Un astfel de model ar putea fi şi cel al procesualităţii organice, care priveşte omul şi comunităţile umane drept procesoare de informaţie / semnificaţie şi energie, self-formative şi reproductibile. Conform acestei teorii, fiinţarea este “expresie şi produs al conexiunilor posibile între procesări informaţionale şi procese energetice”. Modelarea pleacă de la ipotezele că “nu
Luigi Dadda, în “Media duemila”, nr. 1, Torino, 1983, p. 17. Giovanni Giovannini & colectiv, "De la silex la siliciu - Istoria mijloacelor de comunicare în masã", Editura tehnicã, Bucureşti, 1989, p. 14-15
2
1

2

este posibilă completa detaşare a proceselor energetice de procesările informaţionale”, că “orice procesare îşi generează prin propriile consecinţe, condiţiile dezorganizării ei, iar procesele dezorganizate sunt generatoare de condiţii favorabile emergenţei altor procese organizate”1. Dacă un astfel de model sau altul similar vor fi validate de ştiinţă, implicaţiile sociale vor fi imense, descurajând, ab initio, orice încercare de a contura o imagine exhaustivă a societăţii informaţionale. De asemenea, în studiul prezent ne vom rezuma la abordarea sistematică a gestiunii imaginii organizaţiilor prin activitatea de relaţii publice. Imaginea unei organizaţii este obiect de patrimoniu2, fie că este moştenită (de exemplu imaginea firmei britanice Rolls Royce, ce a traversat nealterată mai multe decenii în secolul nostru, fiind în tot acest timp un puternic factor de promovare, pe piaţa mondială, a produselor firmei), fie că este inclusă în totalitatea bunurilor organizaţiei (imaginea firmei Coca-Cola este considerată ca fiind mai valoroasă decât ansamblul mijloacelor fixe ale giganticului transnaţional), fie că este apreciată ca o dimensiune nematerială, subiectivă, dar care poate fi apreciată în bani, întrucăt are valoare de piaţă. Ca obiect de patrimoniu, imaginea se gestionează / administrează la fel ca orice alt bun patrimonial al organizaţiei, indiferent de natura acestuia. Perioada actuală - în care imaginea a devenit un aliment cotidian al sensibilităţii, al inteligenţei şi ideologiei noastre (conform Jacques Ellul, La parole humilieé, Paris, p.s.) amplifică şi facilitează creşterea exponenţială a utilizării mijloacelor de acţiune asupra reprezentărilor oamenilor, meritând pe deplin caracterizarea de “civilizaţie a imaginii” pe care i-o face Rene Huyghe. Se impune precizarea că, în accepţia noastră termenul “imagine” nu se referă, restrictiv, la reproducerea materială a unei realităţi date, ci la un atribut al vieţii psihice bazat pe capacitatea psihicului uman de a construi reprezentări mentale - determinant în relaţia comunicaţională. Se poate afirma, deci, că imaginea “poate să influenţeze puterea de decizie a unui individ sau a unei colectivităţi3 “, întrucât, aşa cum arăta Jacques Le Goff în prefaţa volumului său "Imaginarul medieval", de-a lungul istoriei, “viaţa omului şi a societăţilor, sunt legate în egală măsură de imagini, ca şi de realităţi palpabile. Imaginile despre care este vorba nu se limitează la cele întruchipate în producţiile iconografice şi artistice, ci se extind şi la cele din universul imaginilor mentale”. O imagine bună a organizaţiei are o influenţă covârşitoare asupra reuşitei în afaceri. Versus, o imagine negativă afectează, uneori de o manieră incredibilă, succesul organizaţiei. Acest fapt este bine înţeles de experţii tuturor firmelor de succes din lume. Un exemplu concludent poate fi acela al firmei Krupp, ce a moştenit în urma primului şi, îndeosebi, al celui de-al II-lea război mondial, o imagine extrem de negativă. Strategia prin care firma şi-a ameliorat (răsturnat) imaginea este prezentată continuare.

Lucian Culda, Procesualitatea socialã, Editura Licorna, Bucureşti, 1994, p. 13 Patrimoniu - totalitatea bunurilor moştenite de cineva de la pãrinţi, înaintaşi; totalitatea bunurilor care aparţin unei colectivitãţi; totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cuiva şi care pot fi evaluate în bani, conform Mic Dicţionar al Limbii Române, Edit. Ştiinţificã, Bucureşti, 1974. 3 Camelia Bacos, "Rolul imaginii asupra mentalitãţilor colective", în Societate & Culturã, Noua Alternativã, nr. 3, p. 23
2

1

3

Organismul: Compania Krupp. uzine petrochimice şi centrale nucleare.în special de conducătorul ei . în toată lumea). Pe de altă parte. 4 . şi-a propus două teme de cercetare: 1. ultimul proprietar. a faptului că. Alfried Krupp. a luat câteva hotărâri fundamentale: 1. Câştigarea simpatiei opiniei publice. Alfried Krupp l-a investit pe Berthold Beitz cu puteri depline. Oprirea producţiei de armament (desfiinţarea liniilor de fabricaţie). oameni politici. pe plan politic. Germană. la început.F. Iată. Politica a început în 1953. tot ce se petrece la Krupp e comentat pe larg de presă. prin intervenţii personale la Conferinţa pentru Comerţ Mondial de la San Francisco. 2. savanţi şi literaţi -. • exploatarea. în folosul noii imagini. Graf ZedwitzArnim. cu formatorii de opinie . • acţiunea intensivă. 2. şi de data aceasta. Mijloace: ţinând cont de faptul că firma aparţine industriei bunurilor de echipament – deci numărul celor de care depinde opinia despre ea şi hotărârea de a-i achiziţiona produsele era relativ mic (sub un milion. pentru crearea acestei noi imagini în mediile politice şi industriale cele mai influente. au început să apară elementele unei noi imagini a firmei. anunţul publicat de Krupp într-o ţară a CAER. din punct de vedere tehnic. la eşalonul cel mai înalt al ierarhiei firmei. producţia era esenţial orientată spre fabricarea oţelului şi industria grea.Studiu de caz Strategie pas cu pas de gestiune a imaginii unei firme aflată în situaţie de criză de încredere Ţara: R.datorită fostei imagini negative . Obiective: Departamentul “informare” însărcinat cu relaţii publice şi stabilirea noii imagini a întreprinderii.. întrevederi cu conducătorii ţărilor socialiste etc. mai întâi dezordonat. s-au pus la punct: • o politică sistematică de discuţii. fiind asociat. În acest scop.prin numeroase conferinţe de presă şi contacte cu ziarişti şi personalităţi din întreaga lume. noţiunilor de duşman şi de tunuri. Situaţia de plecare: La sfârşitul celui de-al doilea război mondial numele Krupp “nu mai suna bine”. el a încarnat “noua imagine Krupp”. de incertitudine . Prezentarea firmei Krupp ca o companie modernă din toate punctele de vedere. şocul produs de descoperirea unei imagini Krupp total diferită de cea obişnuită. politică dusă nu numai de împuternicit ci şi de echipa Departamentului “Informaţii” .strategia adoptată s-a bazat pe două elemente: • efectul surpriză.jurnalişti. de multă vreme. prin personalitatea şi activităţile fiecăruia. Tonul general a fost.apoi. de exemplu. În 1953. Realizată de: Departamentul de Informare al companiei G-V. loc la numeroase comentarii din partea presei. întrevederi etc. în cursul cărora motivaţia era mereu expusă ca bază a noii politici comerciale. în loc de şine de cale ferată maşini-unelte. Astfel. Numele lui Alfried Krupp şi Berthold Beitz au dat. Scăderea producţiei de industrie grea şi trecerea la o producţie mai modernă (care să aibă valoarea cea mai ridicată per kg).

“Vecinătatea creează legături Vecinii au mare nevoie unul de celălalt. înţelegerea şi sprijinul publicului propriu (angajaţi. Această iniţiativă remarcabilă a demonstrat nu numai spiritul de mecenat al companiei ci şi bunăvoinţa ei faţă de ţările a căror artă a fost. a coexista. . a devenit absolut convingătoare. Toate popoarele simt nevoia unei vieţi liniştite. Dacă aveţi îndoieli cu privire la valabilitatea acestei ultime aserţiuni gândiţi-vă la faptul că principalii dumneavoastră concurenţi se comportă după logica sloganului “să faci lucruri bune şi să spui cu tărie acest lucru”. au fost vernisate expoziţii internaţionale de artă. penurie de locuinţe. strategia a continuat prin: • o politică de vizite la reşedinţa familiei Krupp şi în atelierele companiei.să faci lucruri bune. astfel. cel puţin o dată pe an. În acest punct al expozeului ne simţim datori să notăm că este o iluzie să se creadă că “a face lucruri bune” (în sensul de practicare a unui management înalt performant) aduce automat şi recunoaştere (notorietate) publică a imaginii de marcă a organizaţiei. opinia publică a început să vadă în KRUPP o contribuţie adusă reconstrucţiei păcii şi vieţii. şomaj. Orice criză. ca o campanie de publicitate aproape gratuită. înseamnă mai mult decât a trăi unul lângă celălalt. • anunţuri şi filme documentare. . Aceasta este convingerea companiei KRUPP. acţionari.Ungare şi a R. este absolut falsă premisa potrivit căreia o activitate susţinută de public relations şi o agresivă campanie publicitară pot suplini un management defectuos. pur şi simplu. pusă în valoare. Distanţele se micşorează.P. Între timp. în spirit de prietenie şi spre binele lor reciproc. în sensul practicării unui management extrem de performant. Efectul de surpriză a funcţionat deci. cele trei domenii vor trebui să coabiteze în armonie pentru a genera succesul organizaţiei. printr-o strânsă colaborare. Pe când. să contribuie la construirea unui viitor paşnic pentru întreaga lume. Aşa cum urmează să demonstrăm.F. simpatia. înainte. Fiecare din noi putem să ne aducem contribuţia. epidemii. numele companiei avea co-notaţiile “distrugere” şi “moarte”. apărută undeva în lume. deci e preferabil să coopereze. care a costat foarte puţin.să desfăşori o activitate profesionistă de relaţii publice (public relations) prin care să obţii încrederea. Imaginea organizaţiei se poate gestiona în cel puţin trei moduri: . Industria R. segmente de public ce interesează organizaţia). Trăiesc legaţi unul de celălalt. Analizând cu 5 .” Acest anunţ. În acelaşi timp. O parte din reşedinţă a fost transformată în sală de expoziţie unde. A trăi împreună. ne afectează şi pe noi. parteneri.Germane pot.să desfăşori o agresivă campanie publicitară. a unei munci în comun. Neîncrederea generală a scăzut pe măsură ce motivaţia reală a firmei a fost expusă. în cele din urmă. nu numai în mediile universitare din ţările în cauză. KRUPP creează valori pentru întreaga lume. ca să nu mai existe foamete. Rezultatele: din aceste “pietricele de mozaic” a fost compusă o imagine care. ci în întreaga lume şi a fost reprodusă în întregime de agenţiile de presă americane. a provocat vii discuţii.

experienţe sau presupuneri (aşteptări). Aceste două acţiuni de sponsorizare demonstrează cum poate deveni sponsorizarea un instrument eficace de făurire a imaginii. În al doilea rând pentru că evenimentul asigură difuzarea. În termeni de specialitate acest transfer de imagine se numeşte “efect hallo”. De exemplu. După cum se ştie. atitudini. Acest lucru nu este. În sensul menţionat. Dan A.atenţie această afirmaţie veţi descoperi că. instituţii / organizaţii sau orice fenomene sau obiecte. În primul rând pentru că sunt urmărite de miliarde de oameni din toate ţările lumii. veţi fi în situaţia de a nu putea susţine competiţia. ambele investesc enorm în acţiuni de promovare şi relaţii publice. Lăzărescu scrie: 6 . a ales domeniul muzical ca mediu de sponsorizare. Dar sponsorizarea unor acţiuni sportive. să exemplificăm cu acţiunile a două mari şi foarte cunoscute firme americane: Coca-Cola şi Pepsi-Cola. dorinţa de a fi cel mai bun. de aceea. culturale. pentru a desemna toate celelalte forme de imagine. a Jocurilor Olimpice şi a altor evenimente sportive importante. punând accentul în mod unilateral pe o latură sau alta a activităţii dumneavoastră şi neglijându-le pe celelalte. la grupe de persoane sau în cadrul opiniei publice asupra unei persoane fizice sau juridice. trupele pop şi rock. Administrarea imaginii este o activitate mult mai elaborată. ştiinţa care se ocupă de studiul imaginii s-a conturat ca disciplină ştiinţifică abia în urmă cu un deceniu. opinii. spiritul de camaraderie sportivă. practicienii utilizându-l. sănătatea. elitismul. Pepsi sponsorizează concerte importante. Pepsi l-a sponsorizat inclusiv pe starul Michael Jackson. Prin IMAGINE se înţelege reprezentarea care s-a format ca o sumă de credinţe. Cu toate că preocuparea pentru gestiunea propriei imagini datează din cele mai vechi timpuri. în cel mai important. În acest sens. Pepsi-Cola. suficient pentru imaginea celor două companii rivale. Conceptul de imagine de marcă s-a răspândit. în cazul Jocurilor Olimpice. pur şi simplu să fii numărul unu (cel mai bun). sociale etc. în direct. iar starurile rock au dat firmei o imagine deosebită. ambele produc băuturi răcoritoare de o foarte bună calitate. vitalitatea. presupunând un grad mare de complexitate. a mărcii produselor sponsorului şi. o marcă sau o întreprindere. însă. Relativ recent. evenimentul în sine creează imaginea produsului prin asocierea acestuia cu evenimentul. prin generalizare. Conceptul de imagine este utilizat de aproape treizeci de ani de vocabularul comercial pentru a defini REPREZENTAREA pe care un individ. firma rivală. atingerea obiectivelor şi. nu poate fi şi nici nu este singura modalitate de gestionare a imaginii. în urma unui management extrem de performant. prejudecăţi. sponsorul Cupei Mondiale. grup social sau segment de populaţie şi-o formează despre un produs sau serviciu. De aceea. Coca-Cola. furnizează produselor sale o imagine asociată cu tinereţea. Bineînţeles că evenimentele sportive mondiale nu pot fi sponsorizate de două firme producătoare de băuturi răcoritoare. cele două companii au început să descopere că sponsorizarea unor evenimente speciale cum sunt cele sportive (sau orice eveniment puternic mediatizat la TV şi care se adresează segmentului de public care le interesează) pot deveni un mijloc eficient pentru promovarea unui produs sau imaginii de marcă a firmei. respectiv “credibilitatea străzii”.

4 (301).m. acţionând atât asupra ofertei cât şi a cererii de produse şi servicii. judecăţii şi imaginii globale (reprezentare. Lãzãrescu. imaginea unui serviciu din cadrul instituţiei. din comentariile personalului instituţiei / organizaţiei.o nouã disciplinã de graniţã”. Or. de-a lungul anilor. organizaţii. conform studiilor lui Serge Moscovici . prin reprezentanţi. ce se formează la confluenţa psiho-sociologiei. imaginea managerului cu privire la proprii angajaţi sau la serviciile şi produsele pe care instituţia / organizaţia le oferă ş. a percepţiei. notăm.) pe care si-a format-o în decursul timpului o comunitate etnică naţională asupra altei (altor) naţiuni sau naţionalităţi. prin informaţiile obţinute din presă. obiectul de studiu al imagologiei (…). în sfârşit. mai cu seamă în Statele Unite şi în Franţa (în speţă la Universitatea din Caen.n. deformată negativ. imagologia este o ştiinţă socio-umană de graniţă. serviciu sau produs. Astfel. ecologiei umane şi ingineriei sociale. multidisciplinară. Disciplină de graniţă prin excelenţă. imaginea produselor sau serviciilor oferite.d. autoimaginea personalului instituţiei. că ambele definiţii şi interpretări suferă de limite serioase. în luna septembrie 1985. paremiologiei. imaginea managerilor. opiniei. IMAGINEA DE MARCĂ s-a substituit în mod treptat “reputaţiei” unei instituţii. Magazin istoric nr. atitudinii. marketing-ului economic. logicii. construită pe un teren în care se încrucişează datele antropologiei cu acelea furnizate de istoria universală. distală şi proximală. subliminară etc. prilejul să-şi omologheze statutul ca disciplină socială autonomă. simultan. Specialiştii în publicitate au înţeles de mult rolul determinant jucat la nivel comercial de către “imaginea de marcă”. imagologia a avut. precum şi altor discipline ştiinţifice. Acolo a funcţionat o subsecţie . se acceptă. în cadrul celui de-al XVI-lea Congres internaţional de ştiinţe istorice. potrivit opiniei generale aceasta permite o creştere a eficacităţii comerciale şi de afaceri în general.“Constituită.care avea drept temă imaginea celuilalt. interdisciplinară. virtuală. specialistă în istoria Bizanţului . În acelaşi timp poate exista o reprezentare generală a instituţiei / organizaţiei şi numeroase sub imagini. cea de-a doua limitează aria de cuprindere a imaginii şi imagologiei la reprezentările pe care o comunitate etnică naţională şi le-a format despre o altă comunitate etnică.prezidată de cunoscuta savantă franceză Helene Arhweiller. în treacăt.ideologice larg răspândite de către mijloacele de comunicare în masă”. prin ceea ce spun cumpărătorii despre ele. Conform dicţionarului de psihologie. În mod firesc există mai multe categorii de imagini: imaginea instituţiei. termenul de imagine de marcă al “ROMEXPO” şi mai puţin reputaţia “ROMEXPO”. imagologia foloseşte precumpănitor datele puse ei la dispoziţie de către paremiologie . O imagine se formează progresiv.a. precum şi prin satisfacţia obţinută în urma utilizării serviciilor şi produselor. 1 Dan A. dar mai ales prin intermediul produselor cultural . “imagologia este un domeniu al psihosociologiei care se ocupă cu studierea ştiinţifică. la Stuttgard. semioticii. publicitate. în cadrul căreia se publica importantul periodic Revue de la Psychologie des Peuples .disciplină care se ocupă cu studiul proverbelor”1. Fără a mai insista asupra definirii corecte a conceptului imagologie. de pildă. filologiei.n. Imaginea mai poate fi deformată pozitiv. În context. antropologiei şi paremiologiei. apropiată derealitate. antropologiei. “Imagologia . aprilie 1992 7 .Revista de psihologie a popoarelor). în mai multe centre ale planetei. filozofiei. sub influenţa contactelor directe. dacă prima definiţie aduce imagologia strict în zona istoriei.

Deci factorul “imagine” poate fi esenţial în determinarea cererii de servicii. Când punctele au fost combinate pentru a evalua “puterea”. A întrebat consumatorii cât de familiarizaţi sunt cu mărcile produselor respective şi cum apreciază aceste mărci. cei care au cea mai apreciată imagine şi cele mai importante vânzări sunt cei ce investesc cel mai mult în promovarea imaginii de marcă (relaţii publice şi publicitate). Landar a aflat că punctajul “nivelului de notorietate” plasează Rolls-Royce. produse etc. decât marca B? Un studiu de caz. Hollmark’s 39%. imaginea are un caracter esenţialmente subiectiv şi psihologic. Levi’s 26%. cumpără. Aceasta pentru că. Porsche. cei care sunt fideli anumitor produse sau servicii nu le pot deosebi de altele similare şi. precum şi cele de promovare pentru imaginea produsului sau serviciului oferit. produselor şi serviciilor oferite este cel puţin la fel de importantă ca şi calitatea acestora din urmă. în timp ce Kellog’s a avut 41%. de exemplu. încearcă să expliciteze acest lucru. Sony. În cadrul studiului efectuat în 1990 în Japonia. Firma a chestionat aproape 10. cât şi în S. Porsche şi Rolls-Royce. Rolex şi BMW în frunte. Dar în S. Mărcile sunt ceea ce întreprinzătorii care îşi extind firmele cumpără. o maşină în locul alteia ş.A.d.atât în S. Bătălia între imaginile instituţiilor / organizaţiilor. cât şi în multe colţuri ale lumii. obţinând evaluarea “puterii imaginii” mărcii respective. intitulat studiu Landar. Landar a făcut două evaluări. Pentru proprietarii de companii. dar şi ce gândesc cumpărătorii despre ele . cum ar fi. un televizor în locul altuia.a. Cum se corelează acest fapt cu investiţia în relaţii publice (informare) şi publicitate? În 1990 Campbell’s a investit în relaţii publice (informare) şi publicitate astfel încât a acoperit 70% din notorietatea produselor sale. iar Johnson and Johnson’s 32%.U. Cum se ajunge la această situaţie? Cum ajunge marca A dintr-o categorie de produse să fie dorită de mai mulţi consumatori. ei fumează sau beau o imagine. Arătând consumatorilor 800 de mărci de produse diferite.U. iar supa Campbell’s a fost a doua în S. de regulă. A combinat apoi punctajul de la “nivelul de notorietate” cu cel de la “nivelul de apreciere”. în calitate de consumator.A. În acelaşi mod ei preferă un târg expoziţional în locul altuia. Din acest punct de vedere se poate vorbi de “puterea imaginii de marcă”. Campbell’s a fost marca cea mai apreciată. mărcile sunt de fapt mai valoroase decât elementele palpabile. Studiile asupra pieţei atestă că. Studiul Landar O firmă din San Francisco specializată în managementul mărcilor şi profilul Companiilor. Acest fapt justifică acţiunile de relaţii publice pentru gestionarea imaginii de marcă a instituţiei. fabricile.. Mercedes-Benz. aşa cum arătam. 8 . de cele mai multe ori.m. a hotărât să afle nu numai în ce măsură consumatorii cunosc principalele mărci. În Europa au fost Sony.Astfel. Mercedes-Benz.U. în toată lumea mărcile sunt ceea ce oamenii cunosc şi.A. Coca-Cola şi Kodak au avut ambele 40% notorietate. Landar Associates. Fiecare din aceste mărci au fost şi sunt liderul vânzărilor din categoria lor.A.000 de subiecţi în S.A. Japonia şi Europa Occidentală.U. Cu alte cuvinte.U. Coca-Cola a apărut în frunte atât în lume.

(sbl. Ele pot varia de la cheltuieli militare la droguri. Camelia Bacos2 subliniază că atunci “când vorbim de imagine trebuie să avem în vedere faptul că ea nu reprezintă doar o reproducere materială (după o tehnică anume) a realităţii: afişe. Ştiinţificã. În sensul menţionat.)”.“Rolul imaginii asupra mentalitãţilor colective ” în Societate şi Culturã. alături de cuvânt. Aceste premise diferite . ceea ce echivalează cu ceea ce se înţelege în germană prin Reprezentare . fotografie sau imagine filmică.) Ar fi bine să putem spune că ar trebui să ne dispensăm de imagini şi să lucrăm doar cu realitatea. Realitatea este mult prea complexă ca să fie înţeleasă de orice minte dată. 2 Camelia Bacos . Totuşi. Se întâmplă prea des ca să fie o coincidenţă şi prea necontrolat ca să fie un plan. În accepţia sa cea mai simplă imaginea este reprezentare1. aceleaşi feţe familiare pot fi găsite confruntându-se de pe poziţii opuse politic. William Morrow and Company. ci este un atribut al vieţii psihice. române Ed.cf.adesea implicite . El scrie: “Unul din aspectele ciudate referitoare la opiniile politice este cât de des aceiaşi oameni se plasează pe poziţii opuse în diferite probleme. O atenţie mai mare acordată argumentelor de fiecare parte dezvăluie faptul că cele două părţi judecă lucrurile pornind de la premise fundamental opuse. Ei au imagini diferite despre lume. Cauzele sunt multiple. Ele ajung să funcţioneze ca un fel de viziune asupra lumii.Imagine senzorialã (vizualã. Imaginile sunt ca nişte hărţi care ne ghidează printr-o junglă de complexităţi uimitoare… Imaginea este modul nostru de a percepe cum funcţionează lumea… Există tot atâtea imagini câte fiinţe umane. congruenţa dintre mediul subiectiv şi cel obiectiv nu se produce întotdeauna automat.constituie fundamentul opoziţiei repetate dintre indivizi şi grupuri în chestiuni fără legătură între ele. Anumite distorsiuni sau imagini complet false pot lua locul realităţii. Subiectele în sine pot să nu aibă o legătură intrinsecă. inc New York.”3 Ocupându-se de domeniul geopoliticii. Aceste imagini au semnificaţii clare. prin comunicare verbală. Imaginile puternice sunt esenţiale pentru reuşită în cultura americană. Consumatorul se orientează către imagini familiare şi bineînţeles. 1 9 . a unor obiecte sau fenomene din realitatea obiectivã. Cu alte cuvinte. imaginile lor despre lumea în care trăiesc pot fi corecte sau eronate. dar şi indirect. Sergiu Tămaş sesizează importanţa "hărţilor mentale": “Reprezentările geopolitice ale celor care fac istoria. Thomas Sowell ajunge la aceeaşi concluzie. Dar aceasta ar fi cea mai utopică imagine. respinge acele imagini care sunt greu de cunoscut şi înţeles. Pornind de la alte premise. imagini de televiziune etc. informaţii de presă. 23 3 Thomas Sowell . (…) Între lumea subiectivă în care este elaborată acţiunea politică şi lumea obiectivă în care are loc această acţiune nu există în mod obligatoriu o concordanţă în toate privinţele. 3/1992 p.Concluzia şi implicaţiile sunt la îndemână: consumatorii sunt copleşiţi de multitudinea mărcilor şi a mesajelor mass-media. una dintre pârghiile care. Formarea acestor imagini mentale (reprezentările geopolitice) sunt rezultatul contactului cu realitatea fizică direct. Important este faptul că (…) aceste imagini sunt mai mult decât o «oglindire» a realităţii. nr.ns. auditivã etc. Ele vor deveni predominante şi în România. passim. Mic dicţionar al lb. reproduceri cartografice. determină comunicarea dintre indivizi şi care se bazează pe capacitatea psihicului uman de a-şi construi reprezentări mentale (sbl. dacă nu mai multe şi mai multe imagini pot corespunde unui fapt dat. politica monetară sau învăţământ.A conflict of vision. ns. evocate mintal . Bucureşti 1974.).

177-178 10 . În construcţia paradoxului el se raportează la un banal accident de automobil şi. prin care o persoană obţine. observă acelaşi lucru în două modalităţi total diferite. În cazul oamenilor politici. Funcţie de sistemul de referinţă al fiecărui observator (unul militar. Bucureşti. cancelarul marelui duce de Toscana. configuraţia acestora va condiţiona conversia intereselor în proiecte geopolitice concrete. prin empatie.000. White consideră o «hartă mentală» drept o structură mentală ordonată. la vizibilitatea sau nonvizibilitatea indicatoarelor de circulaţie şi va căuta explicaţia cauzală într-o defecţiune mecanică şi dacă şi identifică o atare defecţiune. celălalt preot) imaginea redată este diferită: 1. rezultă că “… 1 Sergiu Tãmaş . refoloseşte. 1995.”. având sisteme de referinţă diferite. Ambele scrisori relatează aspecte din aceeaşi campanie militară a voievodului român Mihai Viteazul (campania de la Tîrgovişte.Geopolitica. din 18 octombrie 1595. Raportul lui Giacomo Uniesi din ordinul iezuit către superiorul de la Sfânta Barbara din Cracovia. Reprezentările geopolitice şi «hărţile mentale» care le corespund sunt inevitabil diferite în funcţie de propriile lor «imagini» sau «hărţi mentale». Faptele la care facem referinţă sunt două scrisori (din perioada domniei lui Mihai Viteazul) respectiv: 1. 2. p. un psiholog va căuta şi identifica cauze de natură subiectivă. codifică. etc. de formaţie preot.«Weltanschaunung». români de-ai săi. şi R. şoferul nu s-a odihnit suficient înainte de a se urca la volan. explicaţia accidentului este gata fabricată. totuşi. Rudolf Carnap întreabă cu aparentă candoare: şi. se constituie anumite «hărţi mentale» privind zonele geopolitice în litigiu. Jucându-se pe aceste reprezentări diferite. fapt ce i-a distras atenţia etc. reprezentări generate de sisteme de referinţă diferite. şi toată pedestrimea de secui şi de saşi în număr de vreo 80 de steaguri etc. şi poate şi o mie de archebuzieri români călare şi alţii călare cu suliţe de aruncat. este alunecos. dar în continuă adaptare. nu permite scurgerea apei.500 de lăncieri unguri şi alţii. post Călugăreni). a avut o ceartă în familie. identifică explicaţiile cu privire la cauzele accidentului oferite de diferiţi experţi. care păreau cam 2. Gould P. În temeiul acestor reprezentări geopolitice. Editura Antet. Un constructor de drumuri şi poduri va remarca faptul că drumul este prost construit. Aceste «hărţi» sunt folosite de câte ori o persoană ia decizii politice. În consecinţă cadrul cognitiv pe baza căruia operează factorii decizionali din sfera politicii reprezintă o succesiune de «hărţi mentale» despre spaţiile geografice şi raporturile de putere supuse analizei. de formaţie militar rezultă că “… ordinea a fost următoarea: în frunte mergea principele ţării Româneşti. reorganizează sau aplică în gândire şi acţiune informaţii despre mediul geografic. Un poliţist se va raporta imediat la respectarea sau nerespectarea regulilor de circulaţie. cu 1.”1 Sesizând acest fapt. Din relatarea lui Giacomo Uniesi. care este cauza accidentului? Istoria românilor oferă şi ea exemple privind modul în care doi observatori. numit Mihai. Astfel. 2. ele servind ca sisteme de orientare cu funcţii anticipatoare. Din relatarea lui Filippo Pigafetta. logicianul Rudolf Carnap construieşte paradoxul ce îi va purta numele. Scrisoarea lui Filippe Pigafetta către Belizar Vinţa.

” Din cele două relatări mai observăm că. s-a îngrijit să fie binecuvântată de nunţiul apostolic armura înainte de a se îmbrăca. pe care si-o reprezentau ca o ordine supravegheată de "cei patru poliţişti" (SUA. publicitate. înainte de a se urca pe cal. dorind să se asigure ţărilor din Europa Centrală o stare de independenţă. (…) Roosevelt şi Hull. este necesar să cunoaştem modul de constituire şi funcţionare a acestor «hărţi mentale». se va preocupa ca multiplicatorii de imagine folosiţi (comunicare de tip “public relations”. acest fenomen poartă numele sugestiv “o singură voce”. a semnalat imprecizia cu care politica americană percepea zona Europei Centrale. atitudinile şi opiniile personalului angajat etc. Roosevelt la Conferinţa de la Teheran din noiembrie 1944. 1965) că. nu numai asupra persoanelor oficiale.Prealuminatul Principe aşa s-a pregătit pentru ciocnirea cu Sinan Paşa: în ziua de 16 octombrie s-a spovedit şi s-a cuminecat. având imagini (reprezentări) diferite despre lume. Fenomenul ca atare. care opera cu «hărţi mentale» defavorabile ţărilor din Europa Centrală. Aceste "unghiuri de abordare" diferite rămân la fel de valabile şi în zona politicii şi a oamenilor politici. în timp ce era consilier al Administraţiei Wilson. Astfel. p. Harriman a fost de altă părere. remarcă faptul că Europa Centrală era privită ca «un detaliu». încât George W. organizaţia identifică şi ţine seama de sistemele de referinţă ale grupurilor (persoanelor) ţintă pentru adecvarea masajului şi.ibidem. În practica relaţiilor publice. care. totodată. Anglia. dar şi asupra întregii populaţii. a cerut binecuvântarea cu genunchii plecaţi etc. erau preocupaţi de organizarea lumii postbelice. în timpul primului război mondial. având un puternic şi multiplu impact. În legătură cu acest subiect. având consecinţe semnificative. pentru a înţelege cum se configurează o anumită poziţie geopolitică. Efectele unor «hărţi mentale» necorespunzătoare realităţii sunt amplificate astăzi de televiziune şi alte mijloace mass-media. cunoscutul comentator politic Walter Lippman nota ("Public Opinion". O constatare asemănătoare se regăseşte la Warren Kimball.asemănătoare cu una desenată de un cartograf medieval . Cât de fiabile sunt asemenea «hărţi mentale» pentru diplomaţi şi militari ? Sunt complete sau parţiale ? Deschid aceste imagini calea rezolvării unor probleme sau ridică obstacole? Deci. cu care fiind îmbrăcat în public.”1 Din perspectiva gestionării imaginii de marcă a organizaţiilor. aspectele relatate au o importanţă metodologică deosebită. 1 Sergiu Tãmaş . Sergiu Tămaş remarcă: “Importanţa «hărţilor mentale» în fundamentarea politicii externe şi militare a unui stat rezidă în faptul că «marile strategii» sunt opera oamenilor politici. va fi analizat în capitolul dedicat practicii relaţiilor publice pentru gestionarea coerentă a imaginii organizaţiei. minimalizând problematica Europei Centrale. dorind să inducă la publicul care o interesează o imagine (reprezentare) adecvată scopurilor sale. cele două personaje extrag din realitatea percepută doar ceea ce pare a avea semnificaţie pentru ele şi grupul căruia îi aparţin. " imaginea" despre acest teatru de operaţiuni militare a fost în aşa măsură deformată. În timpul conflictului militar din Vietnam. 179 .Hull". Brall constata că americanii «navighează» folosind o hartă distorsionată . Până la urmă a învins "orientarea Roosevelt . analizând poziţia adoptată de Franklin D.în care Vietnamul apare ca un continent mare aşezat chiar lângă coastele Statelor Unite şi ameninţând existenţa sa naţională.180 11 .) să aibă şi să difuzeze acelaşi tip de imagine despre organizaţie. URSS şi China).

atât în cazul vizibilităţii proximale cât şi a celei distale . fiind dependentă de poziţionarea individului în spaţiul social şi de sistemul lui de referinţă şi un câmp al vizibilităţii distale (mijlocite / mediate). sociologul Abraham Moles susţine că fiecare dintre noi are un sistem de referinţă. angajaţi şi foşti angajaţi ai organizaţiei. În acelaşi timp nu pot fi excluşi de la calitatea de media alţi mijlocitori: clienţi. poate fi asemuită cu un ecran pe care se reflectă (direct sau mediat) fenomenele exterioare. În seria acestor media. practicate de structurile de relaţii publice.Raportată la percepţia realităţii. mijloacele de comunicare în masă ocupă un loc central.m. vizibilitatea proximală (nemijlocită) şi cea distală (mijlocită) se prezintă astfel: Construcţia reprezentării . format din toate conceptele de bază rezultate din prelucrarea cunoştinţelor acumulate în decursul vieţii şi reţinute în memorie.a. prin simţuri. zvonurile ş. având practic dimensiuni reduse.a. informaţiile sau deciziile cu care suntem confruntaţi. din prejudecăţile pe care ni le-a format. În acest sens. în care realitatea unei organizaţii este percepută în mod direct.d. 12 . care ne determină să avem o anumită imagine despre subiect. vecini ai acesteia. chiar dacă nu ne dăm seama de acest lucru. În acest sens.se realizează prin raportarea obiectului sau subiectului percepţiei la sistemul de referinţă al persoanei sau grupului ce realizează această percepţie.un bun vecin” ş. Ei pot fi multiplicatori de imagine pozitivă sau negativă fapt ce determină organizaţiile să adopte politici coerente de imagine în raport cu / şi prin intermediul acestora. dar accesibil prin intermediul unui mijloc (media). imaginea unei organizaţii se realizează în două câmpuri: un câmp al vizibilităţii proximale (nemijlocite). inaccesibil în mod direct. din opinii păstrate. de către un individ sau un grup social. acest sistem de referinţă. sunt de notorietate strategiile de comunicare de tipul “Organizaţia noastră . care îl depăşeşte pe primul. Reprezentate grafic.

reprezentând credinţele. mai ordonat sau mai puţin ordonat. Modelul american al referenţialului individual şi de grup se prezintă sub forma a trei cercuri concentrice. principii. o atitudine. gusturi. opinii. atitudini. atitudinile şi opiniile (figura de mai jos): 13 . în general o “imagine” ce determină o acţiune. aceasta se reflectă în sistemul propriu de referinţă. în urma “prelucrării” ei rezultă o opinie.Schematic. stereotipii etc. acest “ecran” s-ar prezenta ca în figura de mai jos: Acest “ecran” este mai mult sau mai puţin dens. valori. mai bogat sau mai sărac. În momentul în care suntem confruntaţi cu o “situaţie stimul”. de gradul de cultură şi experienţa persoanei respective. precum şi cei externi (informaţii recent primite privind o situaţie concretă ce pot fi întărite de argumente ce ne sunt adresate sub diferite forme). în funcţie de cunoştinţele acumulate. Este evident că la proces participă două categorii de factori: cei interni. determinaţi de sistemul propriu de referinţă şi caracteristicile proprii unei persoane. norme. Un sistem de referinţă comun au şi grupurile sociale. Acest sistem de referinţă reuneşte elemente comune grupului respectiv (credinţe. de nivelul intelectual.).

Definind imaginea şi referenţialul individual despre un fenomen. Ele reconstruiesc realul. atitudinile şi credinţele. să încurajăm atitudinile pozitive. ceilalţi reactivează sau caută informaţii cu privire la statusul socio-economic. ritualuri. mai ales în grupuri. 4/95. observabil şi susceptibil de măsurare. atitudinea faţă de grup şi. dar nu sunt atât de direcţionate ca acestea. ele accentuează aici în aceeaşi măsură în care modelează acolo. Aceste patru criterii referenţiale sunt considerate puncte de reper în structura informaţiei despre noul venit de către instanţa referenţială care este grupul. dar cel mai adesea indirect. dar depăşesc această "istorie poroasă" (Ferreol. o cunoaştere (competenţă) socială ». răspunsul fiind cuantificabil prin timpul de reacţie. obiect. Vorbind de modul de lucru cu opiniile. încrederea pe care noul venit o inspiră. RS basculează între percepţie şi social. RS se interferează în parte cu opiniile şi atitudinile. Revista de cercetãri sociale.consideră că în interacţiunile sociale. 116-117. să reprezentăm imaginea firmei “ROMEXPO” în raport cu publicul propriu: 1 Adrian Neculau . verbalizat. inhibându-le pe cele negative şi să “construim liber” pe spaţiul opiniilor pentru că sunt extrem de fluctuante. din imaginarul cotidian. reguli. practici culturale. Deşi construcţii cognitive. şi de atitudini. se sprijină pe "mărturii" ale subiectului.“Reprezentãrile sociale . ezită între exactitudine şi aproximaţie. ele sunt fasonate de aceste raporturi. uneori direct. ele vehiculează. mediază între cognitiv şi afectiv. reprezentările sociale sunt prizonierele socialului. nr. p. Doise (1990) exprimă complet satisfăcător complexitatea raporturilor cu socialul: ele joacă un rol important în menţinerea raporturilor sociale. care construiesc un răspuns manifest. 1994) prin năzuinţa de a sistematiza. jucând cele patru criterii referenţiale cu câte doi indicatori de imagine (bivalenţi) pentru fiecare criteriu.dezvoltãri actuale”. reprezentări sociale (RS). respectiv. reface toate aceste informaţii lacunare. acţiune. pe consideraţiile şi interpretările acestuia. specialiştii americani recomandă să nu încercăm niciodată să aducem atingere credinţelor pentru că s-ar bulversa întreaga reprezentare. 14 . Erving Goffman . dar apelează şi la norme. Spre deosebire de opinii. Ele constituie. concepţia de sine. Au în compoziţie unele "zone obscure" ale vieţii cotidiene. organiza. stiluri împărtăşite de o populaţie. Pentru exemplificare. "atingând" simultan stimulul şi răspunsul. elementele nodale ale imaginii individului şi / sau ale organizaţiei. Adrian Neculau1 scrie: «Reprezentările sociale (RS) se alimentează din credinţele religioase. care stabilesc o relaţie între stimuli şi răspunsuri.întemeietorul şcolii dramaturgice în comunicare . când un individ nou apare. valori ce reglează relaţiile interpersonale. cochetează cu ştiinţificul dar şi cu imaginarul. de altfel.

media multiplică realitatea nou creată şi o distribuie grupurilor consumatoare de realităţi mediate. Ea are de ales între “ROMEXPO” 1 şi “ROMEXPO” 2. cel ce schematizează realitatea şi extrage din aceasta numai ceea ce are relevanţă pentru propriul sistem de referinţă este persoana sau grupul ce percepe realitatea. Concluzia la îndemână este aceea că în câmpul vizibilităţii distale. în condiţiile plurivalenţei mediilor. Schlesinger scrie: “O singură imagine TV are un impact mai mare decât 10. probabil. De aici rezultă încă odată necesitatea politicilor de imagine a organizaţiei şi raţiunea activităţii de gestionare a imaginii acesteia.000 de cuvinte… În această epocă imaginea înseamnă. politica naţională este determinată de mizeria kurzilor sau de înfometarea în masă a somalezilor . În câmpul vizibilităţii distale percepţia se realizează de către media. Mai mult. “ROMEXPO” este o organizaţie puternică. rămâne la îndemâna consumatorului de realitate mediată posibilitatea de a alege între diferitele medii. mai ales în sensibila zonă a politicii. 2. Faptul ca atare nu a rămas neobservat. mai ales. Ea extrage din realitatea nemijlocită acele note ce i se par esenţiale şi care corespund propriilor clişee despre realitatea. Acest fapt determină specialiştii în gestionarea imaginii de marcă a organizaţiei să procedeze la identificarea şi deschiderea tuturor canalelor de comunicare pentru ca reprezentarea pe care aceştia o construiesc şi o difuzează să ajungă la publicul ţintă. Care dintre cele două firme vor fi preferate? Evident.şi asta pentru că aparatele de filmat se află acolo”. Media. imaginea destinată consumatorului de realitate mediată nu este controlată de acesta ci îi este impusă. interesul public se îndreaptă numai spre ele . propriului sistem de referinţă. cu o concepţie arhaică. Spre deosebire de observatorul din câmpul vizibilităţii proximale. următoarele: 1. televiziune şi politica externă este un subiect care apare tot mai des. în al doilea caz avem de-a face cu o transmisie ce poartă cu sine atât schematizarea realităţii cât şi sistemul de referinţă al media. Media are capacitatea de a selecta evenimentele. Represiunile continuă în Timolul de Est şi India. la limită.1. aidoma observatorului din câmpul vizibilităţii proximale recrează realitatea. Este evident că şi în primul dar. Într-un articol adaptat după “America şi lumea” James R.Analizând tabelul de mai sus. Astăzi. Dar nu numai Somalia şi Bosnia atrag atenţia. Înfometarea este un fenomen larg răspândit şi în Sudan. Aria de acoperire a cererii de realitate mediată poate varia de la câteva persoane (în cazul în care imaginăm posibilitatea ca o persoană să relateze altora despre organizaţia ce face obiectul reprezentării). Evident. ce ignoră opinia publicului său şi nu se bucură de încredere. Problematizând vom putea imagina situaţia în care o firmă extrem de importantă doreşte să participe la un târg sau să organizeze o expoziţie specializată. pe Marshall Mc Luhan să declare că “mesajul este media”. cu o concepţie modernă ce consideră că opinia publicului său este esenţială şi se bucură de mare încredere. prima imagine este foarte bună iar a doua foarte proastă. practic. şi în Mozambic. bătălia pentru a beneficia 15 .căci aceştia apar în imaginile televizate. După cum se poate observa. la milioane de persoane (atunci când media este mass-media cu mare grad de acoperirea cererii de realitate mediată). Războiul etnic închide părţi întregi din fosta Uniune Sovietică. cele două imagini pot fi. Această încărcătură subiectivă a percepţiei mediate l-a determinat. În câmpul vizibilităţii proximale. firma nr. mai ales în ştirile de seară. “ROMEXPO” este o organizaţie slabă.

rapid. oferă informaţii complete despre organizaţie. privind relaţia dintre realitate şi “falsa realitate” creată de imaginile vehiculate de mass-media. o marcă sau o întreprindere / organizaţie. ci este un punct de vedere asupra acesteia. diversificată şi accesibilă. un serviciu oferit. întrucât nu trebuie uitat că imaginea reprezintă un punct de vedere asupra realităţii. de la Daniel Boorstin la Rene Berger sau Jacgues Ellul. temei al manipulării informaţional . În sensul menţionat. într-o formă atractivă. Acest fapt este luat în calcul de specialiştii în gestiunea imaginii organizaţiei care. pentru că massmedia pot fi folosite în scopul evident de a impune un punct de vedere asupra realităţii. • dacă este puţin diversificată: o maşină bună. Acest fapt a generat în plan teoretic o serie de analize. ea place. pur şi simplu. sau. sau al unei părţi a comunităţii respective. uşor de manevrat etc. imaginea de produs a unui automobil comportă elementele următoare: • dacă este foarte diversificată: confortabil. Imaginea poate fi diversificată sau mai puţin diversificată. În fine. cu cât dispunem de mai multe informaţii despre un produs. subliniind nivelul de diversificare a acestora. atitudinea unui realizator. serviciile sau produsele sale. poate fi sugerat ca în figura de mai jos: Diferenţa între cele două tipuri de imagine este făcută în funcţie de caracteristicile de calitate ale acestor componente care pot fi numeroase şi diverse. gradul de diversificare sau non diversificare. ea este economică În alţi termeni. elegant. un anume mecanism de acţiune (exemplu propagandei dar şi al publicităţii)”1. Această “falsă realitate” care se substituie realităţii este punctul de vedere al unei comunităţi. 1 Ibidem 16 .imagologice. Realitatea descrisă prin imagine nu se suprapune realităţii ca atare. Camelia Bacos notează: “puterea de decizie asupra massmedia poate să determine imixtiuni flagrante în interpretarea realităţii. pe care se poate conta. robust. cu atât va fi mai diversificată imaginea pe care o vom obţine.de serviciile mediilor cu cel mai mare impact public este tot mai acerbă. Şi aici apare una dintre consecinţele cele mai imprevizibile. în câmpul vizibilităţii distale există posibilitatea producerii reprezentării evenimentului fără acoperire sau cu acoperire faptică parţială. De exemplu. Grafic. ieftin. Aceasta este imaginea virtuală. devenind o realitate costisitoare.

astfel încât imaginea de produs sau serviciu se extinde şi asupra imaginii de marcă şi organizaţie iar. a unei mărci sau a unei organizaţii se va distinge mai mult de celelalte imagini similare. distinctă şi diversificată. opţiunea pentru una sau alta dintre cele două firme este pur aleatoare. o imagine neclară. Cunoscând acest lucru. ca în figura de mai jos: Cu cât imaginea unui produs. Versus. a mărcii. când una dintre ele are o imagine pozitivă. cu atât ea va fi mai “personalizată”. la rândul lor. de la comportamentul 17 . ştearsă.Maniera în care se realizează acest lucru va fi exemplificată în capitolele următoare. Imaginea unei organizaţii. iar cealaltă neclară. a serviciilor şi produselor sale sunt complementare: Între ele funcţionează efectul HALLO. Exemplificând (din perspectiva atingerii scopului organizaţiei) putem să ne imaginăm situaţia în care două firme au. în reprezentarea publicului ce optează pentru asigurări sociale. De aceea. ambele. Imaginile unei organizaţii. imaginile de organizaţie şi marcă se extind asupra produselor. opţiunea publicului specific este uşor previzibilă. experţii de relaţii publice recomandă politici instituţionale adecvate. a serviciilor şi produselor sale poate fi distinctă sau ştearsă (neclară). politicile de imagine trebuie să corespundă anumitor reguli pentru a asigura construirea şi dezvoltarea imaginilor distincte şi favorabile bunei percepţii (reprezentări). În această situaţie.

Anton Dumitriu2 spune: “Cunoaşterea începe de la imagini. O imagine de marcă negativă sau o imagine de organizaţie total depreciată va genera o extindere de imagine negativă asupra produsului sau serviciilor oferite. La fel. iar dacă nucleul cuprinde mai multe atribute nodale atunci imaginea este dispersată (fig. de mai jos).R. O imagine este o legătură între nişte elemente şi această legătură este o structură. Dacă numărul atributelor cu vizibilitate ridicată şi înalt semnificative (concepte cheie) este redus. 1 2 L. igiena şi modernitatea spaţiului până la calitatea produsului şi serviciilor. calitatea prezentării etc. Bucureşti 1973. Wittgenstein începe prin a stabili noţiunea de imagine a faptelor.Tractatus Logico-Philosophicus Anton Dumutriu . Imaginea poate să reprezinte orice realitate a cărei formă ea o are.Teoria logicii. În situaţia în care această regulă a complementarităţii nu este cunoscută şi respectată. prezentând faptele în spaţiul logic şi fiind un model al realităţii. în ‘imagini logice’ şi apoi. prin analiza tratatului lui Wittgenstein1. cuprinzând atributele nodale sau cele a căror vizibilitate şi semnificaţie socială sunt foarte ridicate. el adaugă: «Imaginea nu poate să reprezinte forma ei de reprezentare..personalului. prin diverse elaborări. Referindu-se la logica imaginii. şi aici este cea mai importantă observaţie a lui Wittgenstein în această chestiune. se ajunge la formele inteligibile. Ed. Structural vorbind. într-o primă prelucrare. determină nota şi organizarea întregii imagini. Wittgenstein . imaginea (Bild). Dar imaginea nu poate să se situeze ea singură în afara formei de reprezentare» “. ea o indică… Imaginea reprezintă obiectul ei din afară (obiectul său este forma ei de reprezentare). în care nucleul. 300 18 . care sunt conţinute în formele sensibile… La începutul tractatusului. care sunt transformate. Totuşi imaginea este asemenea unui fapt însă de data aceasta avem de-a face cu un fapt logic. poate acţiona efectul contrast generator de hallo negativ. o imagine deteriorată a produsului sau serviciilor oferite afectează imaginea de marcă a organizaţiei. imaginea publică a organizaţiei poate fi concepută ca un model atomar. Posibilitatea acestei structuri este numită de Wittgenstein ‘forma de reprezentare a gândirii. Academiei R.S. Dar. atunci putem vorbi de o imagine focalizată. p.

argumentaţie romantism . Revenind asupra încercării de a descifra structura imaginii (reprezentării) putem sublinia că deosebirea între atributele nodale şi cele periferice constă în semnificaţia structurală diferenţiată.autostradă .libertate .A. spre deosebire de stratul periferic.gentlemen .SIDA .: afluenţă . • Germania: bere .publicitate. Firmele (departamentele) ce gestionează imaginea de marcă a organizaţiilor execută pentru aceasta cercetări serioase.suprafeţe largi .prejudecată .eleganţă . este importantă în vânzarea unor bunuri de consum prestigioase. a cărui permeabilitate este ridicată şi.artişti .rafinament .metroul .Când imaginea cuprinde atribute cu un conţinut cognitiv divergent.Times Square . Identificarea cuvintelor din structura unei imagini (reprezentări) nu este un simplu joc intelectual. ea este definită ca fiind ambiguă.Hitler muncă din greu. De fapt. de exemplu.demodat . cât şi organizarea reprezentării. Referindu-se la cele două elemente componente ale structurii imaginii (reprezentării) Jean-Claude Abric scrie: “Orice reprezentare este organizată în jurul unui nod central.fast food . Este de asemenea util să ştim cum ne văd alte naţiuni.ceaţă . • Franţa .Turnul Eiffel . • Marea Britanie: clasă . De exemplu.sau nodul structurant . deci. este trimisă în Japonia pentru a vedea cum numărul de turişti japonezi în Marea Britanie poate fi sporit. acoperind cuvintele cheie ale reprezentărilor japonezilor.castelele franceze.barbar . cercetarea a fost de interes pentru oricine doreşte să-şi vândă produsele sau serviciile consumatorilor într-o piaţă care este dominată de produse foarte bune. cum ar fi porţelanul.Prinţesa Diana . au fost relevante: • Spania: voioşie – strălucirea soarelui – subdezvoultare – case albe – uscăciune pământ roşu . Vizita a fost o adevărată şansă pentru a obţine informaţii de primă mână pentru o cercetare extinsă a factorilor sociali care influenţează alegerea destinaţiei. de mai jos). Formula “Made in England”. iar cercetările BTA. Nodul central . iar dacă atributele respective se găsesc în nucleu. existenţa atributelor periferice este temporară şi instabilă.limbă greu de învăţat . fiind mai puţin susceptibil la schimbări. Nucleul imaginii se caracterizează prin stabilitate şi permeabilitate redusă.fiesta.micile dejunuri englezeşti .maşini BMW .cârnaţi . absenţa unuia din elementele nodale schimbând semnificaţia de ansamblu a imaginii. o misiune a British Tourist Auto sub auspiciile guvernului. în timp ce absenţa unuia din elementele periferice nu modifică structura de ansamblu. • S.al unei reprezentări asigură două funcţii esenţiale: 19 . căci el determină în acelaşi timp semnificaţia.încăpăţânare .carne de porc .Cowboys.U.cenuşiu . imaginea este ambivalentă sau bipolară (fig. Acest nod central este elementul fundamental al reprezentării. După cum se poate observa identificarea noţiunilor cheie şi a reprezentărilor (imaginilor) specifice domeniilor de activitate permit specialiştilor să elaboreze strategii coerente şi temeinic fundamentate de ameliorare a imaginii organizaţiilor.

periferie şi a posibilităţii ca schema periferică. Conform aceluiaşi studiu2. Elementele periferice sunt mai suple. b) 20 . Condiţia este să apară un element străin care să se încrusteze pe o RS bine stabilită şi finită. vizând protejarea semnificaţiei centrale a reprezentării (Abric.p. b). Ele se află în relaţie directă cu acesta. Flament (1987) a comparat sistemul periferic cu paraşocul unui automobil care protejează corpul central. Ştiinţificã şi Tehnicã SA. interfaţa între nodul central şi situaţia concretă în care se elaborează reprezentarea. integrarea istoriei proprii a subiectului. coordonator prof. reperajul acestui nod central permite stabilirea obiectivelor de comunicare a imaginii. univ.Reprezentãrile sociale: aspecte teoretice. Va fi. Altă funcţie îndeplinită este cea de reglare şi adaptare a sistemului central la constrângerile şi caracteristicile situaţiei concrete cu care grupul se confruntă. la o schimbare a conţinutului reprezentării. fie din perspectiva consolidării reprezentărilor pozitive. formulează evaluări. în reprezentare. Flament (1994. el este elementul unificator şi stabilizator al reprezentării. Dacă nodul central este esenţialmente normativ. Din perspectiva activităţii de gestionare a imaginii publice a organizaţiilor. cel care îi asigură perenitatea în contexte mişcătoare şi evoulutive. p. Abric extrage şi o a treia funcţie: elaborarea reprezentării sociale individualizate. în jurul nodului central se organizează elementele periferice. adică prezenţa. o valoare. caracteristicile situaţiei. menţinându-i integritatea. Ibidem .• o funcţie generativă: este elementul prin care se crează sau se transformă semnificaţia celorlalte elemente constitutive ale reprezentării. în final. Din constatarea că permite o modularizare individuală a reprezentării. mobilă a reprezentării. Ele reţin şi selectează informaţiile. Reprezentãrile sociale. a experienţelor sale personale. partea vie. dar capabil să inducă schimbare. experienţa subiecţilor. Într-un studiu recent asupra aspectelor periferice ale reprezentării. Dacă elementele periferice sunt proeminente. Abric. să încorporeze şi să activeze unele informaţii din context care să conducă. al lui Moliner. în funcţie de noile informaţii şi evenimente absorbite. o proprietate. Adrian Nicolau. dr. b) insistă asupra comunicării continue centralitate . în Psihologia Câmpului social. În acest sens. ca în experimentul deja citat. de altfel. 138. 1994. mai flexibile. Constituie elementul cel mai stabil al reprezentării. Elementele periferice pun mereu în discuţie cauza nodului central. elementul care va rezista cel mai mult schimbării … orice modificare a nodului central antrenează o transformare completă a reprezentării1 “. deşi gestionată de nodul central. Sistemul periferic este un element esenţial în mecanismul defensiv. 1 2 Jean-Claude Abric .C. la o restructurare sau o ruptură a realului. • o funcţie organizatorică: nodul central este cel care determină natura legăturilor ce unesc între ele două reprezentări. sistemul periferic este mai degrabă funcţional. încă utopic. elaborează stereotipuri şi credinţe. 141-142 reprezentãrilor sociale (dupã J. atunci elementele periferice intră în interacţiune cu "centralul tradiţional" propunând un centru nou. permiţând ancorarea reprezentării la realitatea de moment. ponderarea. Nodul central are. Ed. îndeplinesc deci o funcţie de concretizare exprimând prezentul. 1994. a. valoarea şi funcţia lor sunt determinate de către nod. Bucureşti 1995. fie din perspectiva destructurării unei reprezentări negative despre organizaţie. Este lucrul prin care aceste elemente capătă un sens.

21 . b) Verificând experimental această teorie Jean-Claude Abric organizează două cercetări distincte.este creativ şi conştiincios un altul priveşte produsul .manuală (figura de mai jos). În urma anchetei de teren (1984) şi a cercetării experimentale Abric concluzionează: “Apare foarte clar că această reprezentare este organizată în jurul a patru elemente.C. utilizând metodologii diferite. 1994. ce dau reprezentării semnificaţia ei globală şi constituie deci nodul său central: două elemente îl caracterizează pe artizanul însuşi . asupra unui obiect unic .Tabel 1 Caracteristicile sistemului central şi ale sistemului periferic al reprezentărilor sociale (după J.şi în cele din urmă defineşte tipul de muncă artizanală .scump .structura reprezentării artizanatului. Abric.

relevă că modelul reprezentării (imaginii) promovate de “DURREF” este mai diversificat şi mai clar. Editura Libra. activitatea promoţională a două firme româneşti “ASIROM” şi DURREF. mai 1994. 14 -18. 2 1 22 . 3 Skolnik. R . Clasamentul a fost alcătuit pe baza răspunsurilor a 10. Expert.Analizând. p. putem evidenţia rapid nucleul şi elementele periferice ale imaginii prezentate publicului propriu de către cei ce organizează publicitatea: 1 2 Compararea celor două modele nucleare. S. Dobrescu .Portraits of “The Most Admired” Companies in Public Relations Journal. 181-183.A. Ed..Psihologia reclamei. Bucureşti. 1995 p. p. 1995. Au fost utilizate următoarele opt criterii de reputaţie / imagine: Maria Moldoveanu. Dorina Miron .A. Emilian M. Ambele suferă însă de absenţa unui profil organizaţional prin raportare la criterii standard.U. Un asemenea profil general a fost realizat de revista FORTUNE3 care a publicat clasamentul “celor mai admirate corporaţii din S.000 de executivi cu experienţă.” în numărul din 7 februarie 1994.Ştiinţa Afacerilor. Soliditatea financiarã.U. 132 1. după acelaşi model. Bucureşti. Maria Moldoveanu.

Capacitatea de a atrage. 3 . forma şi păstra oameni talentaţi ş. Este mai mult ca sigur că din elementele nodale şi / sau periferice ale imaginii nu vor lipsi calitatea conducerii.1. Solidaritaea financiară 2. Calitatea serviciilor sau produselor. capacitatea de a atrage. Responsabilitatea faţă de comunitate şi mediul înconjurător. Întrebările se proiectează astfel încât să măsoare gradul de familiarizare cu organizaţia respectivă (pot persoanele respective să identifice organizaţia? Îşi amintesc numele preşedintelui organizaţiei?) precum şi reprezentarea despre aceasta. 5. pentru măsurare sunt folosite scale. Astfel se obţin două profiluri distincte: profilul organizaţiei ideale (linia întreruptă) şi profilul organizaţiei reale (linia continuă). Valoarea ca investiţie pe termen lung. Primul pas în evaluare / cuantificare îl reprezintă stabilirea segmentelor de public care sunt cele mai importante pentru organizaţie. Imaginea unei organizaţii poate fi evaluată şi cuantificată. de a forma şi de a păstra oameni talentaţi.a. Acest lucru se realizează. în general. prin interviuri nemijlocite cu personalul cu funcţii cheie în managementul din fiecare departament şi printr-o analiză de conţinut al comunicărilor externe ale organizaţiei. 23 . persoanele îşi vor exprima pe acelaşi tip de scală opţiunile pentru organizaţia reală. utilizarea bunurilor companiei.4. Persoanele intervievate sunt rugate să-şi eşaloneze opţiunile despre organizaţie ideală pe o scală cu 7 trepte pentru o serie de perechi de adjective ca în figura de mai jos: Ulterior. 8. Evident că prin raportarea la aceste criterii. Adesea.la aceste segmente de public. Al doilea pas este acela de a determina ce reprezentare există cu privire la organizaţie . experţii în gestionarea imaginii celor două firme pot proiecta un profil mai adecvat “ASIROM” şi DURREF. 7. Utilizarea bunurilor companiei. Scorul mediu pentru fiecare scalare va fi apoi tabelat şi exprimat sub forma unui grafic. Caracterul inovator. Aceasta presupune desfăşurarea a unui studiu de imagine prin sondarea eşantioanelor. 6.

În studierea imaginii publice a unei organizaţii pot exista cel puţin trei mari teritorii de analiză: • cercetări transversale prin care se urmăreşte identificarea imaginii publice a organizaţiei la nivel medial (în presă şi radio-televiziune) şi la nivel terminal. eventual. la care se mai poate adăuga profilul imaginii deformate negativ de către concurenţa şi. profilul imaginii organizaţiei se prezintă astfel: 24 . cel al imaginii deformate pozitiv printr-o îndepărtare a strategiei de gestionare credibilă a imaginii organizaţiei şi transformarea ei într-una de propagandă (apologie) în situaţia enunţată.Comparând cele două grafice specialiştii în gestiunea imaginii organizaţiei pot identifica în mod explicit zonele cu calităţile unde se înregistrează diferenţa faţă de profilul ideal. în rândul diverselor categorii de populaţie Tipurile de grafice obţinute sunt aidoma prototipului de mai sus.

a emisiunilor de radio şi televiziune. În plus. • cercetări comparative prin care sunt analizate similitudinile şi diferenţele între imaginea organizaţiei de interes şi cele ale organizaţiilor concurente. O cercetare completă a imaginii publice care să cuprindă cele trei tipuri identificate deja. impune prezenţa unor condiţii speciale legate de monitorizarea presei. Modul de cuantificare a indicatorilor de imagine va fi prezentat. oferind astfel posibilitatea stabilirii factorilor de influenţă şi verificării eficienţei strategiilor de pozitivare a imaginii. mai detaliat în capitolul II al prezentei lucrări.• cercetări longitudinale prin care este studiată evoluţia imaginii organizaţiei în mass-media şi în public. analizarea şi sintetizarea datelor etc. 25 . Prezentul studiu doar semnalează această posibilitate prin analiza dinamicii unor reprezentări politice şi politico-militare. reprezentări ce fac obiectul imagologiei. mai solicită apelarea periodică la structuri specializate de sondare a opiniei publice la nivel naţional sau local. Răsturnarea de imagine Modul în care se realizează o răsturnare de imagine (reprezentare) interesează în mod deosebit organizaţiile.

unui personaj. implicit. 21 martie “Împăratul Napoleon este la Fontainbleau”. imagine virtuală. dar este imposibil ca el să atingă Parisul”. apropiată de realitate. 22martie • “Ieri seară. (deci într-o perioadă relativ mai mare de timp) este ilustrată de Dan A. diametral opusă. J. unei ţări. p. în mass-media internă “Fiul cel mai iubit al poporului român”.imagine deformată pozitiv. pentru a-i îngădui lui Adolphe Thiers să înăbuşe sinistra (?!) Comună din Paris . Inevitabil. Înfrânt aproape pe toate câmpurile de luptă. Răsturnarea graduală de imagine deci tot într-un timp relativ scurt). subliminară. pe seama imaginii poporului francez. Lăzărescu (Magazin istoric nr. El îşi va termina mizerabila sa aventură. Într-o cronologie şi o redare strict autentică. iar după această dată “sinistrul şi odiosul dictator”). urmăriţi. Nimic nu poate depăşi bucuria universală”. până la 22 Decembrie 1989 era. determinate de o acţiune umană intenţionată sau ca rezonanţă în mass-media şi. graduale şi lente. fenomen etc. fugind în munţi. în mentalul german. Sprott în “Opinia publică-stabilitate” printr-un extras din publicaţia “Moniteur” apărută în luna martie 1815 pe vremea când Napoleon părăsea insula Elba. 4 din 1992. silit să-şi salveze ordinea socială şi libertatea prin intervenţia hotărâtoare a prizonierilor de război. 20 martie • “Napoleon va ajunge mâine sub zidurile Parisului”. în opinia publică. Trupele avansează din toate părţile pentru a opri înaintarea lui.respingătoare strădanie a tuturor dezmoşteniţilor civilizaţiei europene (!!) poporul francez a ajuns să fie considerat. Răsturnarea lentă de imagine. vă rog. între anii 1871 şi 1914. deformată negativ. În seria răsturnărilor imagologice bruşte în reprezentarea mass-media. care preconiza lichidarea armatelor franceze în decurs 26 . 58) atunci când scria: “O răsturnare imagologică… a avut loc. Neodarwiniştii imperialişti germani reţineau mai ales două caracteristici care urmau să ducă la prăbuşirea poporului francez: amestecul rasial şi democraţia egalitară. 13 martie • “Tiranul este acum la Lyon. autoimagine etc. restituiţi cu generozitate de către Bismarck. Răsturnările de imagine pot fi bruşte. dar şi pe seama autoimaginii. a ecourilor unor fapte. La apariţia sa spaima a cuprins pe toată 18 martie • “Uzurpatorul a riscat să se apropie la 60 de ore de marş de Capitală”.ca un popor supus legii fiziologice darwiniste. modul în care mass-media îşi schimbă opinia: 9 martie • “Monstrul a evadat din locul exilului său” 10 martie • “Tigrul s-a arătat la Gap.şi chiar de marea majoritate a intelectualilor germani . a regresului ireversibil. a sensului şi semnificaţiei circumscrise reprezentării unui fapt. pe neaşteptate.Imagologia operează cu conceptele anterior amintite . ea operează şi cu conceptul răsturnare de imagine ceea ce desemnează schimbarea. amintim speţa Ceauşescu Nicolae (care. de poporul german . este ilustrată de W. 12 martie • “Monstrul a avansat cu adevărat până la Grenoble”. 19 martie • “Bonaparte avansează în marş forţat. Vestitul plan Schlieffen. Maiestatea sa împăratul şi-a făcut intrarea publică şi a sosit la Tuilleries.

măsluirile. majoritatea americanilor se dovedeau . Povestea a fost amintită de 6 ori de preşedintele G. Imaginea lui Mihai se va deteriora rapid la înalta Poartă şi va cunoaşte o primă creştere pozitivă la curtea lui Sigismund Bathory şi în alte medii europene.A. Este vorba de domnia lui Mihai Viteazul şi faptele sale de arme de la 13 noiembrie 1594 când Mihai declanşează războiul antiotoman. Dincolo de pitorescul povestirii ca atare. începe eliberarea emiratului. marile evenimente ce zguduiau pe atunci lumea. în economia lucrării faptul că acum are loc o primă mare răsturnare imagologică.de 40 de zile de la începerea primului război mondial. chemaţi sub pretextul de a fi plătiţi sunt ucişi. (Alldeutsche Vereine) şi de unii interpreţi exaltaţi şi stângaci ai teoriilor lui Friedrich Nietzschne.U. Faure. “Era simulacrelor politice nu a început desigur odată cu naşterea televiziunii. filmând o machetă într-o piscină şi a reconstituit funeraliile preşedintelui F. prezidat de John Porter şi telespectatorii au asistat la mărturiile acestei refugiate curajoase. Bush în discursurile sale. să păstreze anonimatul).A. 27 . A înscenat. Un număr recent din “Le Monde” prezintă adevărul în privinţa unei poveşti ce a zguduit America cu puţin înainte de declanşarea operaţiei “Furtuna deşertului” împotriva Irakului. Dar când. ei sunt profund impresionaţi de cele aflate. O răsturnare imagologică produsă ca urmare a ecourilor unor fapte. fără deplasarea la faţa locului. sondajele dovedeau că între 80 şi 90% dintre americani susţineau intervenţia Statelor Unite în Irak.U. de pildă. interesează.N. a fost menţionată în rapoartele lui “Amnesty International” şi a determinat convocarea în ianuarie 1991 a unui forum internaţional sub egida O. Această fantastică răsturnare a opiniei publice din S. Studenta kuweitiană Nayrah povesteşte hohotind de lacrimi: “Au scos 22 de copii din incubatoarele spitalului Addan şi i-au lăsat să moară pe jos pe pardoseală”. la începutul secolului.total indiferenţi faţă de soarta Kuweitului. soldaţii lui Saddam Hussein au tăiat în maternităţi furtunurile de oxigen ce alimentau incubatoarele pentru copiii prematuri.. la operaţiunea “Furtuna deşertului”. în frunte cu englezul Houston Stewart Chamberlain. este în mare parte opera celei mai mari agenţii de relaţii publice din S. Observăm deci că politologia şi ştiinţa strategică sunt în mare măsură tributare imagologiei”. la 17 ianuarie 1991. Dar odată cu extinderea impactului televiziunii asupra opiniei publice. explozia cuirasatului american Maine în rada oraşului San Francisco. poate fi ilustrată cu un fapt din istoria poporului român.conform sondajelor . de teama represaliilor. maşinaţiile. trucajele. La mijlocul anului 1990. ilustrăm modalitatea de acţiune printr-un scurt articol (preluat după “Le Monde”) referitor la maniera în care s-a produs răsturnarea percepţiei opiniei publice americane în legătură cu participarea armatei S. creditorii turci. a ţinut în mare măsură seama de această imagine a poporului francez structurată în mentalul german. Hill & Knowlton. scăpate din infernul kuweitian (ce preferă. să filmeze în studio. Când trupele irakiene au invadat Kuweitul în august 1990. Imaginea căreia i se opunea autoimaginea exaltatoare popularizată de asociaţiile pangermaniste. Referitor la răsturnarea imagologică determinate de acţiuni umane intenţionate. Comitetul Congresului american pentru drepturile omului.A. Ilustrul Georges Melies a avut ideea. când Irakul începuse să ameninţe Kuweitul. travestirile şi păcălelile au luat proporţii ce nu-i puteau lăsa indiferenţi pe factorii politici.U.U.

Cercetările făcute acum de un documentarist canadian. este că de asemenea afectări / răsturnări de imagine se ocupă. organizaţiile româneşti să-şi dezvolte servicii de relaţii publice profesioniste şi să acorde infinit mai multă atenţie gestionării propriilor imagini. faptul ca atare există. În acest sens meţionat.iunie 1993 28 . S-a dovedit că zguduitoarea studentă Nayrah nu era o refugiată. Nasir Al-Sabah. “beau o ţuică inainte de a se urca la bord” ş. a catastrofei de la Berevoieşti asupra imaginii Companiei Tarom. Ceea ce merită însă subliniat. într-o luptă concurenţială extrem de grea.a. iar povestea cu incubatoarele era complet inventată!”1 Desigur. Neil Doherty şi publicate în revista americană “Harpers” arată că firma Hill & Knowlton a primit 10 milioane de dolari de la asociaţia “Citizen for a free Kuweit” (compusă din membri şi guvernului kuweitian şi câţiva înalţi funcţionari americani) pentru a prezenta în mod avantajos publicului american cauza kuweitiană. Ea interpreta în faţa camerelor TV un rol bine pus la punct cu reprezentanţii agenţiei.) ar fi “opera serviciului de relaţii publice” a firmei Airbus.a. 1 Timpul .. specialiştii în relaţii publice. există unele supoziţii că afectarea imaginii piloţilor civili români (“nu stăpânesc tehnica electronică de ânaltă clasă a avionului Airbus”. De aici derivă necesitatea ca.U.A. în occident. ci doar fiica ambasadorului Kuweitian în S. s. seria exemplificărilor poate continua prin analiza impactului cazului Mihăilă Cofariu asupra imaginii României în lume. Ne place sau nu.

TEST DE EVALUARE 2.1. Societatea informationala este: a) o societate a “ civilizatiei imaginii “. c) ambele operatiuni sunt nesemnificative in raport cu actiunile unei conduceri energice si inspirate.5. b) faptul ca politica de imagine este mai importanta decat restructurarea productiei.4. culegerea. elaborarea si raspandirea informatiei. b) un desen al scoartei cerebrale. 29 .2. transmiterea. d) o harta geografica memorata. d) in politica de impunere a noii imagini. b) o functie a imagologiei. Studiul de caz referitor la firma Krupp releva: a) faptul ca restructurarea productiei este mai importanta decat imaginea. d) o societate saturata de prea multa informatie.2. 5 puncte 2. Efectul Hallo este: a) un interviu cu mesaje induse pe termen lung. Harta mentala este: a) modul de separare a celor doua emisfere cerebrale prin scizura lui Sylvius. c) o reprezentare despre o realitate data. Se da urmatoarea expresie: “ sa faci lucruri bune si sa spui cu tarie acest fapt “.3. b) societatea secolului XX. 5 puncte 2. 10 puncte 2. restructurarea productiei si promovarea noii imagini sunt la fel de importante. Analizati raporturile de mai jos si selectati-l pe cel ce se supune logicii frazei invocate: a) imagine buna + realitate proasta = manipulare b) imagine buna + realitate buna = situatie ideala c) imagine proasta + realitate proasta = situatie catastrofala d) imagine proasta + realitate buna = organizatie victima 5 puncte 2. c) o societate marcata decisiv de factorii implicati in generarea.

Vizibilitatea proximala si distala se refera la: a) sistemul de referinta al individului. b) sistemul de referinta al grupului. de-a lungul anilor prin informatiile obtinute din presa.7. Imaginea este: a) proiectia de pe ecranul cinematografului.8. 10 puncte 2. Imaginea organizatiei se poate gestiona in cel putin trei moduri: a) sa faci numai lucruri bune si sa nu te mai preocupe altceva. b) raspunsul de mai sus la care se adauga fotografiile. d) este reprezentarea pe care un individ. c) sa desfasori o activitate profesionista de PR. d) este un transfer de imagine intre doua entitati. 10 puncte 2.9. b) prin tehnici speciale de manipulare. in dezacord cu realitatea. atitudini si opinii ale individului.6. din comentariile personalului institutiei si liderilor de opinie. chiar daca este uneori. etc.. institutii. grup social sau segment de populatie si-o formeaza despre alte persoane. d) ansamblul de credinte. prin calitatea produselor oferite etc. b) sa te concentrezi pe o publicitate agresiva pentru ca realitatea nu prea conteaza. Imaginea institutiei se formeaza: a) printr-o lovitura de imagine pe piata presei. televizorului etc. grupuri.c) reprezinta acele efecte ce se intorc impotriva initiatorului. 10 puncte 2. 10 puncte 2. sub forma de imagini mentale. tablourile. d) sa faci lucruri bune + sa desfasori o activitate profesionista de Pr + sa desfasori o campanie publicitara agresiva. etc. c) prin cercetare/ constatare si evaluare atente. publicitate.. c) sunt doua concepte ce explica modul in care se formeaza reprezentarea. c) este un fenomen fizic de reproducere a realitatii dupa principiul oglinzii. d) progresiv. 10 puncte 30 .

b) profilul unei organizatii (persoane) realizat prin cercetari transversale.4 = b. 2. 2.5 = d. 2. 2.2 = c. 10 puncte 2. Functiile modului central sunt: a) sa lege imaginea de realitate. c) generativa si organizatorica. 2. 2. b) cheia chestionarului este: 2. b) sa proiecteze o imagine cat mai buna despre realitate.8 = b. 5 puncte NOTA : a) un singur raspuns este corect.6 = d. atitudinea fata de grup. 2. 2.11 = b. 2. 10 puncte 2.10. d) de parasoc. b) seful USIA.12.12 = d.2. d) modul de organizare a structurii de relatii publice. d) intemeietorul scolii dramaturgice in comunicare. c) nucleul si invelisul imaginii. 31 .9 = c.1 = c. Scala diferentialei semantice este folosita pentru a releva: a) statusul socio-economic. conceptia de sine.7 = d. 2. Ervin Goffman este: a) un mare expert PR american.10 = c.3 =d. c) intemeietorul imagologiei ca stiinta. 2. increderea inspirata de o persoana.11.

timpul la dispoziţie. chiar din perspectiva "spunerii adevărului". 2 M O DELAREA SISTEM IC Ă PUBLICE A ACTIVITĂŢII DE RELA ŢII Activitatea de relaţii publice.) şi ţine seama de restrictfi (condiţii reale. • orientarea acestui proces prin obiective şi/sau strategii de imagine (valorifică o mulţime de resurse . Acesta pentru că orice acţiune de inducere sau corectare a unei imagini. deci are loc un proces de influenţare. Dar. publice sau a unor segmente sociale profesionale). algoritmi specifici.Curs nr. implicit.) • funcţionarea sistemului să fie asigurată de circuite permanente de conexiune inversă care să permită evaluarea produsului (evoluţia calităţii sistemului de referinţă al subiectului acţiunii imagologice). fiind interesată de (şi acţionând pe) spaţiul opiniei (individuale. am apelat la modelarea sistemică (domeniu predilect al tehnologiei didactice). resurse materiale. precum şi evaluarea obiectivelor/strategiei adoptate (fapt ce poate proba fie eficienţa sistemului. 32 . modele. Pentru a schematiza şi. a facilita înţelegerea procesului de influenţare. forme de organizare. sistemul de referinţă al segmentelor de populaţie. nu se poate sustrage analizei modelelor de influenţare. informaţii. fie calitatea acestuia). ce determină producerea efectelor scontate. grupurilor sau persoanelor antrenate în acţiune etc. Deviza serviciilor de informare şi relaţii publice franceze "spune adevărul sau nu spune nimic" este concludentă. Acest fapt presupune: • desfăşurarea acţiunii ca un proces continuu. tip de modelare ce pare a avea potenţialul cel mai înalt pentru abordările de relaţii publice (imagologice). de cultivare de relaţii bune şi a încrederii în instituţia beneficiară a imaginii induse. totul fiind organizat sistemic.fapte. • plasarea procesului între o intrare reprezentată de o acţiune imagologică şi efectele sale. o modificare în sistemul de referinţă (individual sau de grup) al receptorului comunicării se produce. timp etc. Că influenţarea este de altă factură decât cea realizată de propagandă sau publicitate este un fapt de notorietate. este rezultatul unui proiect mental intenţionat.

Folosind metoda modelării. restricţiile şi resursele disponibile. cuprinzând trei obiective de influenţare pe care urma să le îndeplinească aparatul de propagandă în Iugoslavia. termenul se referă la instituţii de "public relations". Strategia (planul de comunicare) se elaborează de către eşaloanele înalte ale puterii politice şi/sau instituţionale şi cuprinde liniile directoare ale acţiunilor de relaţii publice (imagologice). în perioade istorice anterioare. Structura de relaţii publice cuprinde grupuri. 1. ea fiind utilizată cu rezultate remarcabile în domeniul propagandei şi publicităţii. 2. 33 . Modelul sistemic al acţiunii de relaţii publice şi/sau de influenţare imagologică. elaborat de Goebels şi semnat de Keitel. în mod nemijlocit. putem grupa şi ordona elementele sale componente după cum urmează: 1. schema procesului de acţiune de relaţii publice şi de influenţare imagologică: Fig. Un sistem de relaţii publice are o structură complexă. Problema planificării comunicării nu este nouă. Analizând modelul sistemic al acţiunii de relaţii publice şi/sau de influenţare imagologică. imaginăm. obiectivele ce trebuie atinse. mai jos. menită a face faţă solicitărilor şi presiunilor la care este supus. staff-uri prezidenţiale (sau ale altor "VIP"-uri). instituţii oficiale şi neoficiale ce dezvoltă relaţii publice şi/sau acţiuni de influenţare imagologică. Numai cu titlu de exemplu. să examinăm un facsimil al unui document german din perioada celui de-al doilea război mondial.

virtual. vom face uşor diferenţierea între obiectivele reale ale strategiei de propagandă adoptate (săparea faliei între populaţiile sârbă şi nesârbe) şi cele declarate. 34 .ÎNALTUL COMANDAMENT AL WERMACHTULUI NR. Ea vrea să împiedice ca ei să fie trimişi. bosniecilor şi macedonenilor. chiar şi succint. "armata germană nu vine ca duşman al croaţilor. dacă. de şovinismul sârb. De asemenea. 109/41 Cg K Chefs Wfot Wpr (5) BERLIN Nr. forţele germane îi vor zdrobi oriunde s-ar afla. pe câmpul de luptă pentru apărarea intereselor engleze. nesârbii opun rezistenţă. ci "pentru a face să înceteze dictatura brutală asupra populaţiilor nesârbe. Şeful înaltului Comandament al Wehrmacht-ului Keitel Analizând. trebuie să se spună acestora din urmă că armata germană nu vine ca duşman al croaţilor. exercitând întotdeauna o dictatură brutală asupra populaţiilor nesârbe ale Iugoslaviei. aflat în serviciul Angliei. în principal asupra croaţilor şi macedonenilor. prezentăm o secvenţă dintr-un plan complex. acest fragment de document. b) Sârbii. în ciuda largilor concesii şi garanţii pe care Germania le-a acordat statului iugoslav. vor dăuna Wehrmacht-ului german şi îl vor avantaja astfel pe inamicul nostru englez. 28 Martie 1941 a) Adversarul Germaniei este în mod exclusiv guvernul sârb care. 1574/ALL 18 BERLIN. prin spionaj sau sabotaj. pe cei care. cu toată duritatea războiului. Totodată. tot pentru exemplificare. c) Wehmarchtul german îi va lovi. a declanşat războiul contra Germaniei. sub influenţa propagandei anglo-sârbe. elaborat de Parlamentul României. sau prin folosirea armelor contrar drepturilor popoarelor. bosniacilor şi macedonenilor".

35 .

lideri de opinie. Planificarea. Corespondenţa internă sau externă: note. pe verticală şi orizontală cu personalul instituţiei. . Este o manifestare special rezervată presei. Identificarea problemei. Dosarul de presă. f. Fiecare acţiune de comunicare presupune parcurgerea. m. ca mijloc de a menţine viu interesul presei. Manifestări destinate. Convorbiri de orice natură. Cercetarea/constatarea. sau ai propriei instituţii. c. fax etc j. pentru personalul instituţiei sunt recomandate expunerile. programele de comunicare. comemorări etc. i Telefon. materialele publicitare. mese rotunde etc. Comunicatul de presă. b. Evaluarea şi introducerea corecţiilor necesare şi suficiente. filmele. Simpozioane. Tot în cadrul procesului de comunicare este inclusă şi activitatea de gestionare a crizelor. organizaţiei. \. concurenta. dacă. informaţii care nu prezintă în mod necesar caracter de urgenţă. în principal. d. Este un ansambiu de documente ce se pune la dispoziţia ziaristului (ziariştilor) pe timpul conferinţei de presă sau pentru documentarea unui caz. cercuri ştiinţifice şi de învăţământ. Guy Serraf. Conform opiniilor prof. ziarul instituţiei. Călătoria de Informare (voiajul de presă). faţă de care şi presa este interesată (aniversări. clienţii. h. autorităţi. Conferinţa de presă. La rândul ei. mass-media. comunicarea externă se derulează în două planuri: cu populaţia (comunitatea/societatea) segmente ale ei. Subiectul {subiecţii) acţiunii de relaţii publice şi/sau de influenţare imagologică sunt: personalul instituţiei. informări. n. Fotografiile şi filmele de presă.c. Procesul de comunicare este dirijat în două direcţii: a) Comunicare internă. realizate cu scopul de a completa materialul scris pus la dispoziţia ziariştilor. iar pentru clienţi publicitatea generală. e. furnizorii. Astfel. participarea ia târguri şi expoziţii. bănci. b) Comunicare externă (în afara organizaţiei). lideri de opinie. Discursurile oficiale cu diferite ocazii. broşurile. de a difuza acesteia. ca şi canalele (mijloacele utilizate).) o. d.în medii internaţionale de interes. Alte forme de comunicare. g. massmedia etc. obligatorie. e. rapoarte. a următorului algoritm: a. - 36 . segmente de populaţie din ţară şi din străinătate etc. 4. unui anumit public. reprezentanţii altor. în mod periodic. diferă de ia caz ia caz. k. analize etc. Buletinul de presă. Comunicarea. în cursul căreia o informaţie importantă esîe transmisă ziariştilor.

De regulă. ancheta şi chiar tehnicile de supraveghere a subiectului (subiecţilor). orice modificare (deformare) în informaţiile de evaluare.). de exemplu. b) Dacă evaluarea se efectuează în condiţii normale sau de criză. pe bază de algoritmi adecvaţi. investigarea psiho-sociologică cu mijloace ştiinţifice adecvate rămâne cea mai sfic-ace modalitate de evaluare a schimbării calităţii subiectului acţiunii de relaţii publice. credibilitatea structurii de reiaţii publice să fie deteriorată. succesul esîe (dacă este) absolut întâmplător. chestionarea. presă de specialitate.m. ce fac imposibilă comunicarea. metodelor. datorită neadecvării conţinutului.m. pentru că într-un fel se realizează conexiunea inversă dacă subiectul dezinformează sistematic prezentându-şi alîe calităţi decât cele reale (sau evită. formelor. evaluarea…) şi în alt îel când subiectul este transparent şi deschis oricărei evaluări. în evaluare se mai folosesc: observarea curentă. înîr-o atare situaţie. c) Calitatea metodelor de evaluare şi resursele avute la dispoziţie ş. Evaluarea stării si evoluţiei subiectului de relaţii publice(ţinţei) se realizează funcţie de mai multe criterii: a) Dacă subiectul de reiaţii publice permite realizarea feed-back-ului.d. burse de specializare etc.a. Cunoaşterea exactă a modalităţilor de realizare a feed-back-ului are o importanţă deosebită pentru structura de relaţii publice întrucât. 5. documentaţie. Ceea ce îi interesează foarte mult pe specialistul în relaţii publice la acest capitol este sistemul de referinţă al subiectului (subiecţilor) acţiunii de relaţii publice. întrucât. seminarii. Disocierea este necesară întrucât sunt numeroase situaţiile în care unele structuri de relaţii publice declară ca obiective ale acţiunilor întreprinse aparenţe nevinovate (să amelioreze relaţiile instituţiei.articole redacţionale. De 37 . pentru a şti cum să-şi construiască şi să-şi dirijeze mesajele. "Tabloul lumii" se complică şi mai mult atunci când relaţiile sunt conflictuale (generate de conflicte de interese) şi când intră în funcţiune acţiuni şi structuri de contracarare. Atunci când evaluarea nu se realizează sau se realizează după impresii personale şi nu pe baza determinărilor ştiinţifice. în situaţii de criză. Atunci când se operează cu obiective duble există riscul ca. mărirea bugetului ş. pentru cercurile ştiinţifice şi învăţământ se recomandă vizitele ia instituţie. poate duce la decizii greşite în desfăşurarea relaţiilor publice. având implicaţii negative în raport cu scopul propus. Acest criteriu selectează metodele de evaluare. concursuri. prin alt mod. demonstraţii practice. demersurile structurii de relaţii publice se desfăşoară în gol sau întâlnesc sisteme de referinţă "aride". pot interveni şi alte elemente (manifestări emoţional-arective puternice) ce induc parametrii deformaţi. bine gândite. cu structurile de tip "nivel de aşteptare şi receptare binevoitoare" ale sistemelor de referinţă ale subiecţilor (subiectului) activităţii de relaţii publice. prin dezvăluirea publică a acestui fapt. în atari situaţii se impun acţiuni adecvate. mai ales când acesta nu este transparent şi deschis evaluării. 6. argumentelor etc.a. Obiectivele activităţii de relaţii publice pot fi reale şi declarate. cum ar fi: obţinerea sprijinului pentru câştigarea unei licitaţii.d. filme. şi urmăresc altele.

aceea.evaluarea politicii şi acţiunilor Departamentului Apărării şi forţelor armate în probleme ce privesc opinia publică. redăm obiectivele Programului de relaţii publice al Departamentului Apărării al SUA.elaborarea de recomandări privind politica şi acţiunile care afectează opinia publică (pentru înalţii funcţionari din apărare şi comandanţi).realizarea de programe pentru informarea militarilor şi angajaţilor civili. şi pentru informare. în limitele securităţii militare.evaluarea opiniei publice asupra Departamentului Apărării şi forţelor armate. . 38 . care stipulează că instituţia urmăreşte: . Din această perspectivă.realizarea de programe pentru informarea publicului larg asupra acţiunilor Departamentului Apărării şi forţelor armate. . recomandăm responsabililor de relaţii publice să evite să acţioneze pe baza unor obiective duble. . . cu scopul de a furniza informaţii şi de a întreţine interesul faţă de opinia publicului privind o organizaţie condusă şi aflată în proprietatea poporului american. în mod politicos şi în cadrul politicii instituţiei. conform adevărului.

c) este aplicarea in PR a unor modele matematice. 10 puncte Strategiile de imagine: a) fac parte din modelarea sistemica.2 2. b) nu fac parte din modelarea sistemica. c) planurile de comunicare.5 39 .2. d) feed-back-ul. b) imaginea structurii de PR despre tinte si a tintelor despre structura. c) determina modelarea sistemica. resursele si restrictiile aferente.1 Modelarea sistematica a activitatii de relatii publice se refera la: a) identificarea unor modele de sisteme i ntegrale si sumative in realitate si aplicarea lor la disciplina relatii publice. obiectivele si tintele comunicarii. d) sunt consecinte ale modelarii sistemice. 10 puncte Procesul de relatii publice cuprinde: a) strategia.3 2. resursele si restrictiile.4 Structura de relatii publice cuprinde: a) modelul sistemic al activitatii de comunicare. d) este intelegerea PR –ului ca o actiune cu feed-back. directiile si algorimul de comunicare 10 puncte 2. b) se refera la faptul ca relatiile publice sunt rezultatul unui proiect mental intentionat. b) procesul. de la sursa catre receptor. d) canalele (etapizarea). ce determina producerea efectelor scontate. 10 puncte 2. tinta. c) grupuri. d) Ministerul de Interne. b) Ministerul informatiilor publice. TEST DE EVALUARE 2. obiectivele. c) esaloanele inalte ale puterii politice si / sau institutionale (cu participarea deplina a PR-ului de la acest nivel). structurile de relatii publice si feed-back-ul. totul fiind organizat sistemic. institutii oficiale si neoficiale ce dezvolta relatii publice si /sau actiuni de influentare imagologica. 10 puncte Strategia (planul de comunicare) se elaboreaza de catre: a) directorul institutiei/ organizatiei.

10 puncte 2.canalele de comunicare si algoritmul specific actiunilor PR. intrucat ea intra in functiune in situatii conflictuale. pentru ca transparenta nu presupune comunicarea strategiilor institutiilor. b) mesajele..9 Contracararea: a) complica actiunea de PR.2. c) limbajul militar. d) identificarea problemei. 10 puncte 40 . mesele rotunde.7 Termenul strategie provine din: a) limbajul didactic. 10 puncte 2. d) este de fapt un drept la replica pe care ziarele il acorda cu usurinta. 10 puncte Procesul de comunicare cuprinde: a) simpozioanele. c) liniile directoare ale actiunilor de relatii publice (imagologice). b) comunicatele de presa si discursurile cu diferite ocazii. etc. d) obiectivele ce trebuiesc atinse. d) malefica pentru ca irita staff-ul organizatiei.bancar. 10 puncte 2. intrucat afecteaza credibilitatea structurii de relatii publice. in esenta: a) structura de PR si directiile de dezvoltare a productiei de bunuri si servicii. c) nu influenteaza in nici un mod actiunea de PR.6 Strategia de relatii publice cuprinde.8 2. c) directiile de actiune. tintele si politica de personal. restrictiile si resursele disponibile. b) benefica intrucat conduce (in toate situatiile) la succes. d) limbajul financiar. b) limbajul politic. cercetarea / constatarea si comunicarea.10 Operarea cu duble obiective in PR este: a) benefica. b) usureaza actiunea PR pentru ca imaginea se formeaza in situatii de controversa si spectacol. c) malefica.

5= c.4= c.8= c. 2. 2.6= c. 2. b) cheia chestionarului este: 2.1= b. 2. 2. 2. 2.10= c. 2. 2.2= a.3= a.NOTA: a) un singur raspuns e corect. 41 .9= a.7= c.

Structuri guvernamentale. 1.Cursul nr.Cu alte cuvinte. pentru ca adevărul să ajungă la un număr cât mai mare de cetăţeni. Agee – Public Relations.cât de cât.director cu afacerile publice.astfel încât politicile şi programele să poată fi modificate. deci prezentarea activităţii agenţiilor guvernamentale.în sensul ca problemele plătitorilor de impozite să fie soluţionate satisfăcător.Structuri departamentale în cadrul ministerelor şi diferitelor tipuri de instituţii/organizaţii. biroul de conştientizare a publicului din cadrul Agenţiei de protecţie a mediului. o viziune asupra dimensiunilor activităţii de informare publică derulată de departamentele de specialitate ale guvernului federal.Structuri guvernamentale de relaţii publice a. 2.a numărului cererilor cetaţenilor şi a examinării publice a programelor guvernamentale-în SUA. Harper Collins Publishers.l. biroul comunicării şi al afacerilor consumatorilor din cadrul Comisiei Comerciale Interstatale. alte 1 Dennis Wicox. Strategies and Tacticts. Specialiştii pentru relaţii publice ce asigură îndeplinirea acestor funcţii/obiective sunt denumiţi.c.de un scurt istoric al constituirii şi/sau devenirii lor.vom prezenta cele trei tipuri de structuri precedate-în cazul unora dintre ele-. New York 42 . departamentelor de afaceri ale categoriilor de forţe armate s. prezentăm câteva exemple de publicaţii. 3.explicarea programelor agenţiilor astfel încât cetăţenii să înţeleagă şi să poată acţiona pentru a beneficia de ele. Warren K. a mobilitaţii sociale. -Educarea administratorilor şi birocraţilor privind rolul mass-media şi modul de lucru cu reprezentanţii mijloacelor de informare în masă.a. -Asigurarea funcţiei de avocat al poporului. secretar de presă.amendate sau continuate. Pentru a ne forma. -Consilierea conducerii privind modul cel mai bun de comunicare a programelor şi deciziilor.a complexităţii societăţii.STATELE UNITE ALE AMERICII Datorită unui fenomen de creştere – a populaţiei urbane. Philip H.se manifestă un puternic curent în favoarea diseminării organizate a informaţiilor guvernamentale.Firme de consultanţă în probleme de relaţii publice.d.aghiotant administrativ ş. Obiectivele acţiunilor de informare a publicului american sunt: -Informarea publicului despre afacerile publice. informaţii publice. de la caz la caz: ofiţer cu informarea publică. În prezentul capitol. -Mărirea eficacităţii activităţii agenţiilor prin tehnici de informare publică corespunzătoare.îndeosebi prin intermediul unor structuri departamentale cum sunt: divizia de afaceri externe a FBI. Ault. 3 STRUCTURI DE RELAŢII PUBLICE În lume există trei tipuri de structuri de relaţii publice: 1. -Asigurarea feed back-ului către administratorii guvernamentali.m. În unele lucrări de specialitate1 se apreciază că SUA este cel mai mare colector şi propagator de informaţie publică din lume. Guvernul federal diseminează informaţii publice în interiorul SUA.

000. spune că tot acest material ar putea umple patru monumente ale lui Washington. Recent.I. Biroul federal al personalului de conducere a estimat. Conform aprecierilor Revistei Time. -1659 specialişti în comunicare vizuală. -3/4 din total. publicată de F. este cheltuit de forţele armate pentru recrutarea militarilor. -1722 specialişti în tehnica redactării şi editării. la o broşură intitulată: „Pregătirea murăturilor şi a sosurilor condimentate în bucătăria proprie”. Filmele sunt livrate şcolilor. cei mai mulţi sunt trimişi la bazele militare americane răspândite în lume. • În1983. ar fi necesar un camion pentru a livra doar câte un exemplar din fiecare titlu de pe listă. în fiecare an. 43 . aşa cum spune un reporter. -Un alt reporter. acest număr la peste 12. oarecum critic faţă de producţia de comunicate de presă. cheltuielile în acest scop pe anul 1983 au fost de 200 milioane dolari – adică 1/3 din bugetul de reclamă al firmei Procter and Gamble care se află pe locul I în acest sens. -1050 specialişti în informarea externă. circulare. 600 milioane de dolari. -182 specialişti în difuzarea informaţiilor. -Ghidul oficial al periodicelor guvernamentale şi al altor publicaţii – conţine aproape 12. posturilor de televiziune şi grupurilor civile. -Forţele Armate au aşa multe reviste şi broşuri încât.B. Aceşti directori de relaţii publice au un număr de funcţii. în acest scop. -publicitatea unor evenimente speciale.000 de pagini şi prezintă cel puţin 12. -Guvernul federal este unul dintre cei mai mari publicişti de anunţuri din ţară.modalităţi de comunicare precum şi bugetele alocate (la nivelul anilor 1990/1991) după cum urmează: -Catalogul Informării Consumatorilor – listează problemele de interes pentru marele public. 3560 filme de televiziune şi 3412 prezentări audio şi pe alte canale de informare.a. Unii îşi desfăşoară activitatea în Washington. -2272 specialişti în redactare şi editare. ale guvernului federal. astfel: -3033 specialişti în informatică publică. editată de Ministerul Agriculturii. broşuri ş. • majoritatea filmelor sunt realizate pentru Departamentul Apărării şi folosite exclusiv pentru instruire. Guvernul a devenit şi unul dintre cei mai mari producători de firme: • cheltuia în 1983.000 de publicaţii guvernamentale. printre care: -gestionarea comunicatelor de presă. în 1980. Ele variază de la o revistă lunară de întărire a legii. -conducerea cluburilor din baze. -informarea presei şi a legislatorilor privind noile tipuri de armament. Pentagonul are cei mai multi oameni destinaţi informării publice (1194 în anul 1983. Pentagonul a produs 1141 filme artistice. 2200 în prezent). agenţia Associated Press a estimat la 4100 numărul celor angajaţi cu normă deplină în activitatea informaţională şi de publicitate guvernamentală. prin contrast compania Twentieth Century-Fox a cheltuit 590 milioane de dolari în acelaşi scop. rapoarte..

Unul dintre cele mai mici bugete pentru informarea publică este alocat de către guvern. filme şi expoziţii. agenţia a intrat în conflict cu Congresul pentru că a editat o broşură în care prezenta livrările de gaze naturale şi explica de ce Congresul ar trebui să ridice preţul acestora. adesea şefii acestor agenţii guvernamentale sunt criticaţi că-şi promovează interesele proprii în locul programelor guvernamentale.4. au un mare număr de agenţi de informare şi. Criticii din Congres au apreciat că acesta nu mai este difuzare de informaţii. . . cel mai bogat – locul unde se obţine succesul”. * Oficiul pentru siguranţa circulaţiei a realizat o serie de anunţuri publicitare – unele cu imagini negative – destinat motivării oamenilor pentru a purta centura de siguranţă. NASA. . de nivel cabinet.5 milioane pentru servicii publice. De exemplu. * Departamentul Comerţului a lansat o campanie de 6. În final. În 1983. Articolele în care se descrie modul de economisire a energiei au fost trimise la mici ziare locale.a.drept „cel mai mare. Iată câteva exemple ale activităţii lor: * Departamentul Serviciilor de sănătate a distribuit comunicate de presă privind combaterea turbării şi a ciumei negre. Astfel de oraşe angajează specialişti în informare pentru dezvoltarea turismului şi pentru atragerea oamenilor de afaceri. oferindu-le cititorilor broşuri ilustrate. agenţia a distribuit cărţi ilustrate cu informaţii în domeniul energiei la 1. o parte din bani s-a cheltuit pentru editarea unei broşuri care descrie acest stat – potrivit unui ziarist. Louis a investit într-o replică a avionului lui 44 . cel mai grozav.-legătura cu comunitatea locală. ci lobby. a avut 16.7 milioane de elevi. Statul Alabama are revista lunară „Autostrăzile Arizonei”. -informarea internă a personalului militar ş. 1112 angajaţi în informare publică au difuzat 1000 de comunicate de presă pe an. În plus. Alte departamente.1. Concomitent. Majoritatea statelor cheltuie o mare sumă de bani pentru stimularea afacerilor şi turismului.4 milioane dolari ce au fost cheltuiţi astfel: . în timp ce alte state fac publicitate în publicaţii ca Time. * Comisia de gestionare a deşeurilor solide a desfăşurat un program de informare extensivă pe tema „California curată”. Servicii de informare publică există şi la nivelul municipalităţii.5 milioane dolari pentru a atrage oameni de afaceri şi turişti în California. Sloganul utilizat a fost: „Dacă poţi să treci printr-un zid de cărămidă…nu mai ai nevoie de centură de siguranţă”.5 milioane pentru programe educative.3. Oraşul Baltimore îşi face reclamă cu o machetă de 30 de metri a unui vas din secolul XIX.6 milioane pentru informare publică. aceasta.3. . destinat să conştientizeze cetăţenii privind necesitatea reciclării materialelor. cum ar fi gestionarea celor 2 milioane de vizitatori anuali de la cele 9 centre. două boli contagioase care provoacă epidemii. în California. există 250 de agenţi cu informarea în aproximativ 70 agenţii statale. Agenţia de Protecţie a Mediului. în SUA.3. în timpul vârfului de preocupare în problema energiei de la mijlocul anilor’ 70 a avut un program de publicitate foarte intens la Washington. Oraşul St. fiecare stat dispune de servicii de informare publică organizată.7 milioane pentru raspunderi la scrisorile publicului.1 milioane pentru publicaţii.

Firma de relaţii publice s-a întâlnit cu o serie de reprezentanţi de presă pentru a anticipa nevoile câtorva mii de corespondenţi de presă ce urmau să vină la Dallas. p. Cutlip. pentru a mări audienţa. . Prentice Hall. Broom . Misiunea generală a acestei agenţii este de a explica politica externă a SUA. Membrii comisiilor orăşeneşti acordă atenţie strategiilor de relaţii publice. şi Glenn M. Programul pentru Europa a avut două obiective principale: 1) să contracareze propaganda divizantă ce era răspândită în lume de naţiunile ostile şi să favorizeze o înţelegere completă şi prietenească a politicii americane. 446 1 45 . Center .explicarea şi interpretarea biectivelor şi politicii SUA pentru poprul străin. . Rolul agenţiei de informaţii a SUA USIA (United States Information). campania „Forward Atlanta” iniţiată de oraşul Atlanta a dus la crearea a 300. a angajat o firmă de relaţii publice pentru a stabili cu mass-media ceea ce numeau o „relaţie prietenească”.sprijină desfăşurarea întrunirilor înainte de luarea hotărârilor. de a prezenta o imagine a vieţii. .folosesc comitetele consultative ale cetăţenilor. asigurând publicarea numerelor de telefon respective. deci a relaţiilor publice guvernamentale internaţionale. . . oficialităţile oraşului doreau să se asigure că imaginea Dallasului de „mare oraş”va fi proiectată prin mass-madia în timpul Convenţiei. SUA. în special. precum şi 2) să pună la îndemâna ţărilor în curs de dezvoltare mijloace tehnice de cunoaştere”. a fost înfiinţată în 1953 de preşedintele SUA cu scopul de a „povesti lumii întregi despre America”.evocarea corelaţiei dintre politica SUA şi aspiraţiile legitime ale altor popoare ale lumii. misiunea USIA este „de a dispune cu claritate popoarelor altor ţări. că obiectivele şi politica SUA sunt în deplină unitate de vederi cu aspiraţiile lor legitime spre libertate. Această misiune este executată. cu care specialiştii în publicitate au zburat în 102 oraşe pentru a face reclamă turistică şi comercială oraşului.“Effective Public Relations”. culturii şi civilizaţiei americane.desfăşoară şedinţele după-amiaza.contracararea încercărilor de denaturare sau de zădarnicire a obiectivelor politicii SUA. Ei se angajează în următoarele activităţi: . Englewood Cliffs. .apar în emisiuni televizate şi la radio.Lindberghy Spirit of St. principala organizaţie americană responsabilă de un atare program este USIA (Agentia de Informaţii a SUA). În ce priveşte difuzarea informaţiilor publice externe şi derularea. Louis.deschid linii telefonice pentru informaţii şi reclamaţii. cu mijloacele de comunicare. Conform unor studii recente1 ”USIA a avut ca sarcină să prezinte lumii«o imagine corectă şi completă » a Statelor Unite. Oraşul Dallas. Mai clar formulată. progres şi pace”. în special în cele care permit apeluri şi întrebări din partea auditoriului. Scott M. New Jersrz 07632. 1994. în pregătirile pentru Convenţia Naţională a Partidului Republican din 1984.asigură consultarea cetăţenilor înainte de luarea hotărârilor. prin: . . Allen H. Din 1960.000 noi locuri de muncă.

avizarea din punct de vedere cultural şi al condiţiilor specifice dintr-o zona sau alta. traduceri şi fotografii etc. în funcţie de gradul de dezvoltare al culturii din ţara de destinaţie. Serviciul poate asigura o abundenţă de informaţii şi sprijin incluzând: .utilizarea mijloacelor electronice cum ar fi „Vocea Americii”. Directorul USIA raportează activitatea desfaşurată fie direct preşedintelui SUA. Personalul USIA dispune de cunoştiţele şi vocaţia de a sprijini orice eforturi de relaţii publice. cuprinzând: o bibliotecă de cărţi. funcţionarii pentru afaceri publice (relaţii publice) îi consiliază pe ambasadori şi pe alţi diplomaţi pe probleme relevante din domeniul relaţiilor publice care afectează interesele şi politica SUA. inclusiv expoziţii şi cărţi. 46 . Centrele cooperează cu alte centre autonome care îndeplinesc programe similare. fie indirect. proiecţii de filme.stabilirea centrelor de presă în străinătate şi a publicaţiilor şi programelor de tipărire. . film. reviste şi ziare americane pentru a ţine la curent populaţia din străinătate viaţa şi cultura poporului american şi pentru promovarea şi înţelegerea politicii SUA. benzi desenate. prin Consiliul Securităţii Naţionale. camere şi echipament video) altor echipe americane.împrumutul de echipament (filme şi diapozitive de proiectare. Personalul USIA dispune de peste 200 de posturi in 125 de ţări din lume. . lecturi şi concerte – program. Activităţile agenţiei se desfăşoară prin şase departamente: presă şi publicaţii. De asemenea. în zone cu cunoştinţe literare mai scazute . incluzând şi alte persoane/personalităţi din ambasadă proiectează strategia de comunicare USIA pentru ţara respectivă şi. centre de informaţii. USIA este cunoscută sub numele de USIS (Seviciul de Informaţii al SUA). expoziţii şi evenimente culturale. În Serviciul de Informaţii Externe şi Afaceri Culturale (din cadrul USIA) lucrează circa 600 de angajaţi. a proiectelor ce pot fi derulate. Concomitent. care au drept ţel sporirea credibilităţii şi a imaginii favorabile SUA. televiziune. În Europa.- prezentarea celor mai importante aspecte ale vieţii şi culturii porului american. monitorizează informaţia publică de interes pentru SUA.stabilirea unor contracte personale strânse. centrele organizează cursuri de limbă engleză. sau au efect asupra activităţii ambasadei sau relaţiilor sale cu ţara gazda. cooperare privată. expoziţii. emisiuni radio. Agenţia dispune de centre de informare. Această echipă. ceea ce contribuie la sporirea înţelegerii politicii şi obiectivelor SUA. cu conducatorii grupurilor politice din ţările străine.filme. USIA diseminează informaţii printr-o varietate de metode şi programe incluzând: . inclusiv militare. . sub conducerea reprezentanţilor USIA se constuie Echipa ţării. diapozitive. Programele de informare publică sunt diferite. . La nivelul fiecărei ambasade.pun la dispoziţie extrase de presă. evident. În ţările cu o literatură dezvoltată sunt folosite materiale tipărite de diferite genuri.

Broom2 scriu urmatoarele: „Nu odată Agenţia (USIA – nn. Conform unor autori americani1 „din 1946. Purtătorul de cuvânt al Guvernului exercită o misiune generală de informare privind activitătile Guvernului: 1 2 Dennis L. pe măsură ce încearcă să-şi menţină credibilitatea în exterior. având în vedere obiectivele avansate ale politicii externe ce rezultau din reorganizare şi restructurare. Cutlip. în timp ce cerinţele politicii interne sunt de a răspândi imagini persuasive. Wilcox & Co. în 1942. Allen H. Center şi Glen M. prin raportarea la obiective mari.) şi alte 15 limbi vorbite acolo”. În timpul războiului rece. 89-100 din 16 februarie 1989. „Vocea Americii” este interesată de menţinerea unei credibilităţi mari şi. Filosofia informaţiei este cel mai bine sumarizată în carta postului „Vocea Americii”. ceea ce afectează informaţia. ambele finanţate de CIA: „Europa Liberă” emite în limbile bulgară. ştirile transmise de „Vocea Americii” sunt recepţionate de peste 75 milioane ascultători. adesea contorsionate. „Vocea Americii” va prezenta politica SUA în mod clar şi efectiv.” FRANŢA Începuturile relaţiilor publice franceze se regăsesc în anul 1952 când Charles Louis Blondel organizează – în numele unui mic număr de specialişti – clubul „La maison de verre”. După unele aprecieri. respectiv: 1.) a fost subiectul unor dezbateri filosofice privind rolul său peste ocean. Purtătorul de cuvânt al Guvernului Atribuţiile ministrului care actualmente este purtătorul de cuvânt al Guvernului sunt definite prin decretul nr. Acest post de radio a fost creat de Departamentul de stat. „Vocea Americii” va prezenta o proiecţie echilibrată şi pe înţeles a celor mai semnificative idei americane şi instituţii. 3. Agenţia suferă deseori de o fisurare a personalităţii sale. maghiară. Aproximativ 3400 de salariaţi americani lucrează pentru postul de radio „Vocea Americii”. Referindu-se la USIA şi strategia adoptată de postul de radio „Vocea Americii”. acest post a început să emită pe unde scurte în 24 de limbi. Scott M. din care peste 4200 sunt străini care servesc agenţia în străinătate. cehă şi slovacă. americanii au înfiinţat la Munchen posturile de radio „Europa Liberă” şi „Radio Eliberarea” (în prezent Radio Libertatea). poloneză şi română. înscrisă în Legea Publică 94 – 350 şi semnată de preşedintele General Ford în iunie 1976. Din 1955. în Franţa există două structuri: purtătorul de cuvânt al Guvernului şi Serviciul de Informaţii şi Difuzare (SID).USIA are aproximativ 8600 de angajaţi. organizaţia se numeşte „Association Francoise des Relations Publiques”. pentru aceasta. Radio Libertatea emite pentru URSS (Rusia – nn. ibidem Ibidem 47 . Ştirile „Vocii Americii” execte şi de înţeles. 1. opiniile editoriale se limitează doar la comentarii. La nivel guvernamental. 2.

Înfiinţat pentru a-şi desfaşura activitatea pe lângă Primul Ministru (decret nr. Publică „Tendances de l’Opinion”(Tendinţe ale Opiniei).pe de o parte. el prezintă presei proiectele de lege şi hotărârile adoptate şi le încadrează în acţiunea de ansamblu a guvernului.pe de altă parte. 2. realizează o sinteză de ansamblu a revistelor presei editate de SID. buletin destinat cabinetelor ministeriale. El asigură rolul de consilier (sfătuitor) şi de coordonator pentru lansarea şi exploatarea sondajelor comandate de ministere. indicator ce ofera o viziune sintetică a aşteptărilor şi judecăţilor francezilor referitoare la activitatea desfaşurată de guvern. Serviciul de Informaţii şi de Difuzare (SID). sau poate chiar din proprie iniţiativă. 76124 din 6 februarie 1976). publicaţie lunară.difuzarea informaţiilor pentru consilieri şi pentru presă referitoare la acţiunea administraţiilor şi a organismelor publice. regionale şi internaţionale şi realizează alte lucrări la cerere (răspunsuri la atacuri în presă referitoare la evenimente importante). Stochează şi analizează informaţiile publicate de presă sau rezultate la cererea ministerelor. . . a coordonării intervenţiilor lor. SID. prezintă rubrici comentate despre anchete de audienţe - 48 . care prezintă o sinteză comentată a sondajelor apărute în presă. Informarea Guvernului: 1. . la sfârşitul şedinţei Consiliului. Acesta publică lunar un indicator destinat cabinetelor miniştrilor. a unor studii şi sondaje de opinie. . el furnizează informaţii asupra lucrărilor Consiliului de Miniştri. Miercurea. Pentru a putea răspunde acestor sarcini.Reviste de presă. 2. se află la dispoziţia sa atâta timp cât este necesar. SID este organizat în mai multe departamente. „Tendinţe în mass-media ”. Serviciul de informaţii şi Difuzare al Primului Ministru. altele realizarea comunicării către Guvern. dusă de Guvern. Purtătorul de cuvânt al Guvernului lucrează într-o strânsă legatură cu miniştrii interesaţi de subiectele pe care le abordează. la scadenţă. sunt următoarele: . Sarcinile SID fixate prin acest decret. Unele au ca misiune informarea Guvernului. pe plan interministerial.întreprinderea de acţiuni de informare cu caracter interministerial (acţiuni specifice). săptămânal. SID cere realizarea unor sondaje şi studii calitative pentru a supraveghea evoluţia opiniei publice.coordonarea sau realizarea. la cererea premierului sau a unui membru al Guvernului. SID difuzează zilnic cabinetelor ministeriale reviste ale presei audiovizuale. purtătorul de cuvânt guvernamental poate să facă intervenţii asupra tuturor aspectelor de politică. „Audienţe mass-media”.acordarea asistenţei sale tehnice pentru administraţiile publice şi asigurarea.Analizele şi studiile de opinie. Serviciul de Informaţii şi de Difuzare animă şi coordonează comunicarea guvernamentală. un săptămânal de lucru necesar.

Publicitatea şi campaniile de comunicare guvernamentală. Acest departament este însărcinat cu relaţiile dintre SID şi presă şi de comunicarea cu ministerele. publicată şi comercializată de Documentarea franceză. precum şi prefecturilor. negocierea tarifelor preferenţiale etc. El asigură acestora din urmă. 4. Relaţiile publice – relaţiile cu presa. Ea este difuzată ministerelor şi consilierilor naţionali şi locali. în 1990. 3. pentru un buget total de 322. realizează puncte de vedere privitoare la articole de fond publicate în lume. Comunicarea realizată de Guvern: 1. discursurile. Politica Franţei (La Politique de la France): reaminteşte activitatea guvernamentală.000 de nume. El girează. dintre care unele tematice.667 de franci. În sfârşit. o videotecă. plecând de la un fişier de 10. În numele Primului Ministru. reunind peste 3500 de nume din domeniul comunicaţiilor şi din 49 . de relaţii publice. referitoare la evenimentele de interes naţional. SID elaborează agende de previziuni. definirea unei strategii coerente de comunicare. Declaraţiile. De asemenea. El le pune la dispoziţie sfaturile sale tehnice şi expertiza sa. SID autorizează ministerele să întreprindă campaniile de publicitate sau de relaţii publice. Aceste documente fac recenzia unor evenimente politice. de două ori pe lună. începând cu 1976. o rubrică referitoare la Europa. Centrul de documentare al SID concepe dosare privitoare la activitatea guvernamentală. de asemenea. în fiecare an. au fost realizate 53 de acţiuni (campanii publicitare.031. această lucrare. sociale.000 de exemplare): această publicaţie săptămânală de 6 pagini prezintă principalele proiecte de legi sau măsuri adoptate de Consiliul de Miniştri şi. „Tendinţe Internaţionale”. 2. alegerea prestatorilor de servicii. respectiv. Agende. colocvii…) de către 27 de ministere şi administraţii. sfatul său tehnic în operaţiunile lor de informare. SID măsoară eficacitatea şi raza de propagare a acţiunilor întreprinse. diplomatice şi culturale. publicaţia „Mediasid”.realizate de Mediametrice în cursul lunii care a trecut. coordonându-le. la fel ca şi intervenţiile liderilor politici şi sindicali. începănd cu 1984. 3. Astfel. Centrul de documentare. ale Primului Ministru şi ale membrilor guvernului sunt arhivate. iar pe de alta o alegere (triere) a emisiunilor televizate. publicaţie bilunară. anuală a totalităţii acţiunilor întreprinse în fiecare domeniu. economice. Publicaţiile Scrisoarea de la Matignon (La Lettre de Matignon – 90. cu caracter politic şi socio-cultural. liste de presă tematice (Memo-Presse). SID Supraveghează ca acţiunile de comunicare ale administraţiilor să fie adaptate temelor prioritare desemnate de Guvern. Rolul său este de a asigura o mai bună eficienţă a campaniilor. el publică. face o trecere în revistă. ce centralizează. În afară de aceasta. interviurile Preşedintelui Republicii. acesta concepe şi comercializează. pe de o parte. campaniile de comunicare guvernamentală.

în Marea Britanie funcţioneaza deci. . El utilizează 92 de agenţi. organizaţiile comerciale. comercializate prin Documentarea franceză).difuzarea informaţiei guvernamentale către mass-media. forţele armate. în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe.furnizarea unei întregi game de servicii publicitare. birotică. Dispune. Relaţiile internaţionale. ultimul având responsabilitatea pregătirii specialiştilor în relaţii publice (public relations officer) pentru organele guvernamentale centrale şi locale. imprimerii (tipografii). al căror rol este dublu: răspândirea informaţiilor înspre regiuni şi reasamblarea informaţiilor regionale înspre Guvern.organizarea campaniilor de comunicare care necesită cumpărarea spaţiului publicitar. Ministerele şi organismele statului sunt libere să se adreseze direct agenţiilor private. Nu pot face totuşi acest lucru în următoarele 3 cazuri: . . Bugetul curent al SID s-a cifrat. . asociaţii. aleşi în urma unor teste de competitivitate: agenţi de publicitate sau de relaţii publice. El nu primeşte buget de la Guvern pentru funcţionarea sa. PAO şi audiovizual. Echipat cu aparatură modernă de fotocopiat. Organizare. La nivelul guvernamental. SID realizează numeroase documente. Înfiinţat în 1946. de ajutorul unor profesionişti externi (colaboratori). OCI a devenit o „Executive Agency” (agenţie autonomă) începând cu aprilie 1990. Directorul general este numit de ministrul Finanţelor (Chancellar of the Exhequer) şi este subordonat autorităţii sale. Totalitatea serviciilor oferite sunt plătite de clienţi. dacă pot să justifice un raport mai bun privind preţul şi calitatea. în 1991. socetăţi de studiu. sau este plătită prin credite acordate SID în funcţie de campaniile pe care le organizează.operaţiunile de comunicare în regiunile rezervate birourilor regionale. de comerţ etc. 50 . cu corespondenţii de presă străini la Paris.000 de exemplare. 4.media (tiraj: 15. este un organism guvernamental autonom însărcinat cu: . de industrie. Oficiul Central de Informaţii (OCI). de asemenea. aleşi în funcţie de componenţele profesionale personale necesare pentru un astfel de serviciu. institute de sondaje. MAREA BRITANIE În Marea Britanie relaţiile publice au debutat în 1946-1948 când s-a înfiinţat Oficiul Central de Informaţii (OCI) şi „British Institute of Public Relationes”. SID este interlocutorul direct. la 23. Cea mai mare parte a cheltuielilor de comunicare este suportată din bugetele ministerelor.difuzarea comunicatelor de presă. dintre care 62 au contract.5 milioane de franci. Concomitent participă la informarea ambasadelor franceze din străinătate. OCI dispune de 7 birouri regionale în Anglia. Oficiul Central de Informaţii.

Buget: cifra de afaceri anuală este de 160 milioane de lire sterline. de asemenea. Această muncă este lăsată în grija sectorului particular. în plan tehnic. distribuite şi în străinătate). evaluarea campaniilor. mai concurenţial. cercetare şi studii diverse).Anumite lucrări de creativitate sunt efectuate la OCI. Campaniile de comunicare. Nota: OCI nu realizează reviste ale presei. din care mai mult de jumătate sunt specialişti în informare şi comunicare.expoziţii: organizarea de expoziţii în Marea Britanie şi în străinătate. negociere a tarifelor preferenţiale cu media. informatica). Alte servicii oferite de OCI: . Servicii specializate pentru străinătate: . video-clip-uri publicitare şi audiovizuale pentru ministere (sunt.filme şi televiziune: realizarea de filme. .fotografii: utilizarea acestora în publicaţiile OCI şi în media.radio: realizarea de programe radio (informaţii şi publicitate). programele de informaţii sunt difuzate gratuit în Marea Britanie şi la câteva sute de posturi de radio din străinătate. aceste publicaţii sunt traduse în limbile minorităţilor din Marea Britanie şi în celelalte limbi străine. este de competenţa OCI (concepţie. . .sunt elaborate cu ajutorul agenţiilor private sau cu ajutorul altor agenţii guvernamentale.presă: difuzarea prin reţeaua informatică a comunicatelor de presă care să parvină în întregime (totalitate) mass-media.conferinţe: organizarea şi coordonarea multimedia pentru conferiţe în Marea Britanie.formare: formarea responsabililor cu informaţiile în toate domeniile de comunicare guvernamentală. dar OCI negociază abonamente colective (reviste ale presei audiovizuale naţionale şi internaţionale) pentru ministere. Volumul de cumpărare permite OCI să obţină preţuri foarte competitive. .elaborarea de texte pentru difuzarea în străinătate (în colaborare cu Ministerele Comerţului şi Industriei şi al Afacerilor Externe). . Personalul. la Preşedinţia Consiliului de miniştri. . Tot ceea ce ţine de organizarea campaniilor de comunicare. funcţionează Departamentul Informaţiilor şi Editării. noi tehnici de „promotion” (telefon. care are statutul de „civil servant” (funcţionar).publicaţii: broşuri şi publicaţii diverse pentru Marea Britanie şi pentru Străinătate destinate Rusiei. dar cea mai mare parte peste 80% . Departamentul Informaţiilor şi Editării a înlocuit (legea din 23 august 1988) fostul Serviciu al Informaţiei şi al Prprietăţii Literare şi Artistice. .Formarea consilierilor de presa din ambasadele Marii Britanii şi ai ataşaţilor de presă ai guvernelor străine. .marketing direct şi promotion: aplicarea de metode de marketing campaniilor publicitare. este plătit de stat. . Este subordonat secretarului 51 . planificare. ţărilor Europei răsăritene şi Americii Latine. ITALIA În Italia. Efectiv: OCI utilizează 720 de persoane.

gestionarea bancilor de date referitoare la grupurile de presă şi comunicare. congrese şi seminarii. Biroul pentru informaţia şi documentarea instituţională.documentarea şi realizarea publicaţiilor scrise şi audiovizuale pentru Preşedinţia Consiliului de Miniştri. . 52 . .general al Presedinţiei Consiliului şi este condus de un director general.conceperea şi promovarea imaginii Italiei. culturii şi ştiinţei. . .studiile. Organizare Direcţia generală este formată dintrei birouri: Biroul de editare şi de presă are următoarele sarcini: .presa italiană. Documenti e Informazioni et Cultura e Scienza” (40. achiziţionarea şi distribuirea documentarelor.serviciile de presă ale ministerelor sau organismelor paraguvernamentale. scrisori informative. . ca 50 % din bugetul campaniilot să fie folosite pentru cumpărarea de spaţiu pentru presa scrisă. Competenţele sale acoperă mai multe domenii: . ajutat de trei directori. filmelor şi videocasetelor referitoare la viaţa politică. fonotecă). atăt italiană cât şi străină. analizele şi cercetările în termeni de piaţă.comunicate de presă. Principalele sale atribuţiuni sunt: * întreţinerea de relaţii cu: . presa străină şi asociaţiile de presă. expoziţii. reviste precum „Vita Italiana.publicaţii şi suporturi audiovizuale pentru Preşedinţia Consiliului de Miniştri: cărţi. Pentru audiovizual: producerea.reviste şi analize de presă cotidiană şi periodică. atât în Italia cât şi în străinătate. elaborarea de norme şi tehnologii noi în sectorul informaţiei şi al editării.000 exemplare).misiunile diplomatice şi organizaţiile internaţionale care acţionează în domeniul informaţiei. . în cadrul reglementării referitoare la presă şi publicitate.repartizarea ajutoarelor directe şi indirecte pentru întreprinderile de presă scrisă şi radio.sprijinirea creativităţii (legea asupra proprietăţii literare). cât şi în străinătate. de asemenea.000 de destinatari). care pot fi traduse în mai multe limbi. atât în ţară. în colaborare cu posturile de radio şi televiziune particulare din Italia şi străinătate (peste 50 de producţii pe an şi 1 video-news bilunar adresat la mai mult de 50. • coordonarea campaniilor de comunicare a administraţiei publice prin intermediul unei comisii interministeriale în care sunt reprezentate toate categoriile profesionale. • dezvoltarea tuturor structurilor necesare documentării (bibliotecă. .sarcinile administrative şi juridice. economică şi socială italiană. . . * realizarea şi difuzarea de: . • participarea la târguri. 20% din bugetul „PR” al fiecărui minister sunt rezervate campaniilor de interes comun realizate de acest departament. Legea cere. precum şi a creditelor pentru edituri.

compartiment pentru probleme de drept şi de cabinet. de organizare. • aibă iniţiativă şi să coordoneze acţiunile administraţiilor şi institutelor culturale. un subserviciu cu două compartimente şi o grupă. să fie împărţit astfel: 1. Conducerea oficiului. Germania funţionează Oficiul de Presă şi Informare al Guvernului Federal German (OPI). după cum urmează: . în prezent. Acest birou este însărcinat să: • ţină un registru al drepturilor de autor pe plan naţional şi internaţional. .garantarea unor informaţii complete şi promovarea unei imagini a ţării pe lângă toate comunităţile italiene de peste hotare. La nivelul guvernului R. de drept şi de cabinet având în componenţă şase compartimente: . • 53 . 5. direct subordonată şefului oficiului. servicii de documentare. de personal. un subserviciu cu patru compartimente. Prima schemă de funcţionare a oficiului datează din 18 iunie 1951. Acordă o tutelă lingvistică şi culturală televiziunii (RAI) în favoarea minorităţii etnice Biroul pentru drepturile de autor şi promovarea activităţilor culturale.compartiment foto. „Asociaţia vest-germană de public relations” care contribuie într-o manieră decisivă. .Tehnică informaţională. . 6.compartiment personal. Locţiitorul şefului oficiului. • să participe la manifestările culturale din Italia şi din străinătate şi să ajute la traducerea cărţilor italiene în limbi străine. Din aceasta. s-a format o secţie de „PR” sub numele de „Abteilung fur Offentlichkeitsarbeit”.compartiment pentru producerea şi difuzarea publicaţiilor.compartiment administrativ central. De-a lungul timpului. . Bugetul total al departamentului este de 230 miliarde de lire.compartiment pentru vizitatori. .F. 2. la înfiinţarea de structuri de relaţii publice pe toate palierele societăţii germane.compartiment pentru buget. Serviciul II (central). Serviciul I . Locţiitorul purtătorului de cuvânt al Guvernului Federal 4. Efectiv 290 persoane. 3.compartiment intern. în scopul promovării ştiinţei şi culturii în Italia şi peste hotare. Şeful oficiului şi purtătorul de cuvânt al Guvernului Federal. . GERMANIA Relaţiile publice încep să fie introduse în Germania în 1950 când se înfiinţează secţia de presă a „Deutsche Industrie und Handelskammer”. ce rezolvă probleme de buget. în 1951.compartiment de organizare. Bugetul total pentru promovarea imaginii Italiei în străinătate este de 400 milioane de lire. La 8 decembrie 1958 se înfiinţează în RFG. . oficiul s-a structurat şi restructurat ajungând ca.

..compartiment pentru politica de scuritate şi apărare.compartiment pentru problemele principale. Serviciul IV – Activitate informaţională de politică externă având două subservicii cu 12 compartimente.compartiment de politică economică şi financiară. 8. de mai mult de trei săptămâni.compartiment de presă şi informare pentru împuternicitul cu afaceri în Berlin.Marea Britanie. Dacă cineva ar citi materialul de ştiri al unei singure zi. cu uşurinţă.redacţia „Buletin”. După cum se poate deduce. 30 materiale de presă din economie. 100 programe radio.compartiment de tehnică informaţională. . .compartiment de prelucrare a datelor şi de comunicare. ştiinţă. . poştă. în 24 de limbi provenind de la 27 de agenţii de presă. familie. sănătate. . .compartiment circulaţie.pentru guvern – materiale ale agenţiilor de presă. .compartiment pentru politica mass-media. 24 de ore din 24.America de Nord.Zona europeană a Mării Mediterane (fară Italia) şi a Orientului Apropiat. Dintre acestea.compartiment pentru agricultură şi mediul înconjurător. ar avea nevoie. . 7. Irlanda şi ţările scandinave. . construcţii. justiţie. cu următoarele compartimente: . În serviciul de ştiri intră zilnic peste 3. . cercetare.compartiment pentru probleme religioase. Australia. . .redacţia de actualităţi şi pentru studiul opiniei publice.Asia.Africa. Serviciul III – Activitatea internaţională de politică internă. Serviciul II – Ajutor de decizie prin informaţie care lucrând în serviciu de tură. radioului şi televiziunii. .compartiment interne. într-un ritm normal. prelucrează . -compartiment tineret. 25 de programe de televiziune. . târguri şi expoziţii. .compartiment pentru documentare central. de la Benelux până în Franţa. dacă ar citi zi şi noapte fără întrerupere. astfel: . . 8 compartimente se ocupă de zone sau grupuri de ţări. arhivă. Noua Zeelandă.America Latină.000 de cuvinte (circa 12. bibliotecă. de la Elveţia şi Austria până în Italia. . .000 de pagini dactilografiate). OPI este o uriaşă maşină de comunicare avănd următoarele obiective: 54 .compartiment de politică socială. planificare şi coordonare.compartiment pentru testarea succesului. . 56 de ziare şi reviste germane. . educaţie.Europa de Vest. ale asociaţilor. . urbanism. 9.000. .Europa de Est.compartiment politică germană şi europeană. partidelor etc. Parlament. de politica pieţei muncii şi de asigurări sociale.

Cabinetul ministrului efectuează studii calitative şi anumite sondaje care au drept scop măsurarea eficacităţii acţiunilor duse de Guvern. în mod sistematic. 24 de ore din 24. de: . para-public. responsabil. În calitate de organism autonom. . pentru radio şi televiziune). În atribuţiile sale intră. Organizare Organigrama sa cuprinde. Sondaje şi studii de opinie. potrivit decretului 727 din 11 iunie 1988. Sub-secretariatul. însărcinată cu serviciile de documentare (microfilme) şi cu gestionarea băncilor de date. Campanii de comunicare. centrul de cercetări sociologice se ocupă. potrivit decretului regal 834 din 29 iulie 1988. coordonarea tuturor serviciilor de presă din ministere. face înţeleasă politica germană în străinătate. Câteodată. studierea opiniei publice. cu ajutoriul mass-media şi al politicii informaţionale. . în domeniile competenţelor lor. cea a informaţiei şi cea de analiză şi documentare. Ministerul purtătorului de cuvânt al Guvernului spaniol nu realizează şi nici nu coordonează campaniile de comunicare guvernamentale. consolidarea imaginii RFG. sau dacă postul este vacant. activităţile. SPANIA În Spania funcţionează Ministerul Purtătorului de cuvânt al Guvernului. cu efectuarea unor sondaje de opinie.Agende privind activitatea guvernamentală.elaborarea şi difuzarea comunicatelor Preşedinţiei Guvernului şi a Consiliului de miniştri. din organismele para-publice. Ele realizează: . un subsecretariat şi patru direcţii generale. explică şi reprezintă. Această Direcţie generală este.relaţii cu media naţională şi internaţională. a cabinetelor de presă. Titularul său exercită funcţiile purtătorului de cuvânt adjunct şi îl poate înlocui pe ministru în cazul când acesta absentează. a delegaţiilor Guvernului în Comunitatea autonomă. . anumite ministere efectuează şi ele sondaje. Acestea sunt realizate şi plătite de ministere sau de întreprinderile publice. Ministerul Purtătorului de cuvânt este organismul Preşedinţiei Consiliului. de asemenea. de asemenea. Direcţia Generală a Relaţiilor Informative: Această Direcţie cupride subdirecţii. atât în Spania. precum şi a celor ce depind de conduceri civile. cât şi în străinătate. 55 . dintre care două au funcţii privitoare la comunicare: Direcţia Generală a Relaţiilor Informative şi Direcţia Generală de Cooperare Informativă.coordonarea serviciilor de informaţii publice pentru administraţia de stat.analize ale presei scrise şi audiovizuale spaniole şi străine (şase zile pe săptămână.- informarea continuă a preşedintelui federal şi Guvernului Federal despre întreaga presă scrisă şi vorbită. informarea cetăţenilor şi mass-media despre politica Guvernului Federal. intenţiile şi scopurile Guvernului Federal.

rapoarte etc). Conform hotărârii regale din 2 februarie 1962. precum şi personalităţi ale vieţii politice.coordonarea acţiunilor informative în străinătate prin intermediul consilierilor şi al ataşaţilor de la ambasadele spaniole. . a deplasărilor în străinătate ale regelui şi ale Preşedintelui Guvernului şi editarea de diverse publicaţii asupra cărora au fost informate şi media acreditate cu ocazia acestor manifestări (monografii. Misiunea sa este dublă şi este axată pe: Probleme de politică internă a Belgiei: . . El este asistat de un director general adjunct şi de un consiliu de administraţie unde lucrează reprezentanţi ai Primului Ministru. Ea are ca sarcină: . ai Ministerului Afacerilor Externe.„Espana”: publicaţie cu arie largă de difuzare (în spaniolă. ai vice-prim miniştrilor. Efectiv: 200 de agenţi. INBEL este o instituţie de utilitate publică. precum promovarea imaginii Belgiei.sprijinirea şi coordonarea iniţiativelor.„Interventiones del Presidente”: colecţie ce reuneşte declaraţiile Preşedintelui Guvernului. Institutul Belgian al Informaţiei şi al documentării (INBEL). reprezentând realităţile politice. sociale. sindicale şi din domeniul economic. Aeastă Direcţie Generală este formată din două subdirecţii generale: .acumularea şi difuzarea unei documentaţii cât mai complete pentru informarea publicului asupra activităţii guvernamentale.subdirecţia generală a Relaţiilor şi a Cooperării şi subdirecţia generală a Difuzării Informaţiei. . .Publicaţii. a realizărilor naţionale sau asupra patrimoniului. în egală măsură. BELGIA În Belgia funcţionează la nivel guvernamental.sprijinirea oricărei persoane fizice sau morale care urmăreşte acest obiectiv. specialişti în editare de texte.utilizarea tuturor tehnicilor de comunicare pentru a reuşi ca Belgia să fie cunoscută cât mai bine peste hotare. eonomice din Spania (realizată în colaborare cu Direcţia Generală a Cooperării Informative). .organizarea vizitelor de stat în Spania.„Agenda de la Communication”: un repertuar asupra organismelor şi instituţiilor de comunicare. Probleme de politică externă ale Belgiei: . Direcţia Generală a Cooperării Informative. în faţa Congresului. Ministerul purtătorului de cuvânt al Guvernului publică anual şi distribuie gratuit: . delegaţi ai organizaţiilor para-statale. Directorul general al INBEL este desemnat de Primul Ministru. Bugetul său este suportat de către serviciile Primului Ministru şi ale Ministerului Afacerilor Externe. . 56 . Buget total: 1.contribuţia la ameliorarea raporturilor între cetăţeni şi stat. Organizare. franceză şi engleză).000 milioane de pesetas.900.

difuzate la televiziune şi radio.000 exemplare) care anunţă hotărârile guvernamentale şi care este distribuit administraţiei. . Buget pe 1990: 110-120 milioane FB. ce-i furnizează o documentaţie de bază asupra ţării. care conţine adresele şi numerele de telefon ale serviciilor de informaţii ale ministerelor. Efectiv: 70 de persoane. INBEL a înfiinţat Biroul de Informaţii Belgian (BIB).dosare de presă. organizarea de conferiţe de presă. 57 . care reiau informaţiile referitoare la mesajul deja transmis. De asemenea are la dispoziţia sa: . La sfârşitul anului 1988.să asigure asistenţă tehnică administraţiilor ce desfăşoară acţiuni de comunicare pentru marele public (sfaturi pentru realizarea de campanii publicitare.precum şi o fototecă (20. El este însărcinat să: . . . .realizează materiale audio vizuale. în colaborare cu Institutul naţional de statistică şi cu Banca Naţională.o blibiotecă.000 de fotografii şi diapozitive). . De asemenea. media belgiană şi internaţională etc. precum şi alte bănci de date cu informaţii permanente. consilierilor naţionali şi locali precum şi presei.Informarea pe plan intern. afişe şi fotografii. publicaţii.editeze un anumit număr de publicaţii periodice sau ocazionale destinate marelui public.realizeze saptamânalul „Faits” (Fapte) (20. el furnizează Ministerului Afacerilor Externe: . pliante gratuite. .constituie bănci de date statistice cu informaţii de actualitate. întreprinderilor şi presei. INBEL acţionează în strânsă legătură cu serviciul de presă al Primului Ministru. conceperea de sondaje şi de diverse studii).răspunde solicitărilor de documentaţie ale reprezentanţelor diplomatice. ambasadelor.să răspundă oricărei cereri scrise provenind din Belgia sau din străinătate şi să trimită documentaţia scrisă solicitată.acordă un ajutor tehnic pentru expoziţii. care asigură gestionarea şi coordonarea campaniilor de informaţii de interes general. sunt distribuite la toate oficiile poştale. cum ar fi „Le repertoire de l`information”.un centru de informaţii deschis publicului.întâmpină delegaţii străini veniţi la şedinţe de informare despre Belgia. Informarea pe plan extern. . INBEL colaborează cu Ministerul Afacerilor Externe pentru a contribui la aprovizionarea cu material de comunicare a reprezentanţelor diplomatice şi a consulatelor belgiene. Astfel. . distribuirea de documente. . care asigură vânzarea de publicaţii editate de ministere sau de alte servicii oficiale şi care pot interesa publicul larg.

editorul ziarului angajaţilor „Star” şi şeful cu problemele publice (responsabil în primul rând cu relaţiile cu guvernul şi cu comunitatea). numit director cu relaţiile publice. relaţiile cu angajaţii şi problemele comunităţii. Fiecare şef de secţie răspunde în faţa directorului. Fiecare secţie are o arie specializată de responsabilitate. este numită „directorul cu relaţii publice”. este răspunzător în faţa preşedintelui. directorul poate deţine titulatura mai lungă de „vicepreşedinte cu comunicările corporaţiei”. Mai ales în cadrul companiilor mari. Şeful departamentului. responsabilitatea sa se poate extinde şi asupra supravegherii activităţii de reclam şi marketing. cel mai adesea. Departamentul este. împărţit în secţii şi subsecţii. Şeful cu problemele publice are un asistent administrativ şi 2 persoane care lucrează direct cu problemele comunităţii din întreaga zonă a golfului San Francisco. Organizarea tipică a departamentului de relaţii publice este reprezentată în figura de mai jos şi este cea a Companiei Lockheed de Rachete şi Construcţii Aerospaţiale din Sunnyvale. Aceştia sunt şeful biroului ştiri (răspunzător cu relaţiile cu mass-media şi cu relatările de presă). cel mai adesea. cum ar fi relaţiile cu presa. problemele consumatorilor.2. care are cel mai mic personal din lume: 14 persoane. Un/o secretar(ă) şi alte trei persoane sunt subordonate directorului. California. 58 . În cazul din urmă. Şeful biroului de ştiri are un asistent administrativ şi 3 reprezentanţi cu relaţiile publice care se ocupă de ştiri şi contribuie cu articole (inclusiv personale) în „Star”. Departamentul de relaţii publice Un departament de relaţii publice este condus de o persoană care. cu investitorii.

departamentul se poate transforma în Centru de presă având următoarea structură: 59 . are mai multe sute de angajaţi în diferite funcţii de relaţii publice. în funcţie de dispunerea geografică şi de sucursale. în mod dispersat. General Electric. astfel este greu de apreciat cât este de extinsă activitatea de relaţii publice. Alţii pot lucra în publicitate. una din cele mai mari corporaţii din lume are un personal de relaţii publice format din peste 300 de oameni şi o mare varietate de denumiri de posturi. un departament de relaţii publice pentru o organizaţie medieprimărie. În România. Unii pot activa în cadrul departamentului de marketing sau de personal. firmă etc. ca specialişti în comunicare ce se ocupă de circulare şi broşuri.. o altă corporaţie gigant. Personalul de relaţii publice poate acţiona în cadrul unei organizaţii. Fiecare sucursală cum ar fi Buick şi Saginaw Steering Gear Division au propriul director de relaţii publice.General Motors. poate avea următoarea structură: În situaţii de criză de imagine sau pentru organizarea unor evenimente deosebite.

3 Va asigura. la cerere. 2 Va răspunde întrebărilor din partea presei. 60 . pot fi: 1 Va furniza presei ştiri (foto şi text) despre organizaţie sau eveniment. alte mijloace. dacă este necesar. după caz.Atribuţiile generale ale Centrului de Presă şi Informare. reviste. 5 Va asigura editarea şi difuzarea materialelor promoţionale şi de informare – buletine. 4 Va ţine conferinţe de presă. însoţirea ziariştilor şi le va facilita accesul la sursele şi mijloacele de informare şi comunicare. postere.

. al Marinei Militare. . publice sau coordonarea şi planificarea cu organizaţii private sau la mass-media pentru asemenea evenimente. depoziţii în Congres.Evaluează şi coordonează răspunsul la solicitările pentru vorbitori şi acordă asistenţă. al Infanteriei Marine) sau Comandament de forţe dislocate în diferite zone ale lumii. precum şi a materialelor prezentate de surse din afara Departamentului Apărării. . fie de la Congres. În principal ariile funcţionale sunt: . sunt create structuri de relaţii publice.Analizează şi răspunde întrebărilor referitoare la politicile. la cerere.Serveşte ca punct de contact oficial pentru apariţiile publice sau în mass-media ale oficialilor Departamentului Apărării şi conduc. în planificarea şi programarea participării personalului. din armata americană. Evaluează cerinţele mass-media pentru sprijin din partea Departamentului Apărării şi pentru cooperare.Conduce Programul de Informaţii Interne prin: * Serviciul de radio şi televiziune al forţelor armate. .Asigură orientarea politică pentru Şcoala de Informaţii în domeniul apărării. articole pentru publicaţii şi alte materiale ce vor fi făcute publice de către ofiţerii selecţionaţi. .Conduce verificarea din punct de vedere politic şi al securităţii. .Evaluează şi răspunde solicitărilor privind cooperarea în programe ce implică relaţii cu publicul. iar regulamentele specifice fiecărei categorii de forţe sau comandament determină modul practic de ducere la îndeplinire a acestor arii funcţionale şi principii. la cerere. Aceste directive cuprind: ariile funcţionale şi principiile după care trebuie desfăşurată activitatea de informare şi relaţii publice. . în privinţa domeniului informaţiei publice. La încetarea evenimentului ce a făcut obiectul înfiinţării centrului de presă. inclusiv solicitărilor pentru suport cu echipe de demonstraţie aeriană. Casa Albă sau alte agenţii guvernamentale. . programele şi activităţile Departamentului Apărării. 61 .Acţionează ca agenţie care furnizează informaţii şi materiale audio-vizuale reprezentanţilor mass-media. al Aviaţiei Militare. cuvântări.6 7 8 Va monitoriza şi va verifica ştirile de presă (pentru a asigura o relatare adecvată) şi pentru a informa Consiliul de Administraţie al organizaţiei cu privire la interesul presei faţă de organizaţie sau faţă de evenimentul public. specialiştii revin la funcţiile normale din cadrul Departamentului de relaţii publice. la cerere.Pregăteşte. declaraţii publice. a tuturor materialelor pregătite pentru a fi făcute publice şi a publicaţiilor ce provin de la Departamentul Apărării sau de furnizorii săi. Va ţine legătura cu toate instituţiile şi/sau organizaţiile – guvernamentale şi neguvernamentale – de care depinde buna funcţionare a evenimentului. care sunt primite fie de la publicul general direct. Structuri de relaţii publice în armata SUA În cadrul Departamentului Apărării şi în cadrul fiecărui minister (al Trupelor de Uscat. coordonarea şi planificarea activităţilor cu organizaţii private. Activitatea acestor structuri este condusă prin regulamente specifice fiecărei structuri şi prin directive departamentale.

* Acordă asistenţă din partea Departamentului Apărării filmelor distractive.Informaţia nu va fi clasificată sau refuzată în orice alt mod pentru a proteja guvernul de critică sau situaţii neplăcute. * Menţine capacitatea de a desfăşura. nu ar exista massmedia. Comandanţilor le revine şi responsablitatea iniţierii de relaţii bune cu publicul larg.Un flux liber de informaţii generale şi militare va fi pus la dispoziţie bărbaţilor şi femeilor din Forţele Armate şi a departamentelor lor fără cenzurare sau propagandă. sau care sunt activităţile prin care ajută la îndeplinirea acestor misiuni.*Informaţia vizuală şi activităţile audio-vizuale ale Departamentului Apărării şi serviciile reunite ale informaţiilor vizuale. * Periodicele Departamentului Apărării. 62 . preşedintele şefilor reuniţi de stat major şi pentru comandamentele departamentelor militare. Obligaţia de a furniza publicului informaţii referitoare la problemele sale majore poate solicita o detaliată planificare şi coordonare a afacerilor publice în interiorul Departamentului împreună şi cu alte agenţii guvernamentale. Relaţiile publice din domeniul militar reprezintă o responsabilitate a comandamentului. un sondaj naţional de opinii. exceptând cazul când furnizarea sa este interzisă de o clasificare de securitate curentă şi validă. normal. Cererilor de informaţii li se răspunde prompt. sau intimitatea bărbaţilor şi femeilor din Forţele Armate. după următoarele principii: . Scopul sondajului este de a acoperi zonele de operaţii militare SUA. care implică conflict armat cu forţele armate ale altei naţiuni în arii unde. .Informaţia va fi făcută complet şi uşor disponibilă. în conformitate cu cerinţele regulamentare. * Exercită conducerea. . precum şi publicul în privinţa misiunilor acestei instituţii. . cu rapiditate. * Ziarele şi publicaţiile în antrepriză civilă. Principiile informării Politica Departamentului Apărării este de a pune la dispoziţie informaţii prompte şi exacte în aşa fel încât publicul. Comandanţii de la toate nivelurile şi eşaloanele au datoria de a informa personalul militar şi civil. Congresul şi mijloacele de informare să poată evalua şi înţelege faptele referitoare la strategia de securitate şi apărare.Informaţia va fi refuzată numai când divulgarea ei ar afecta negativ securitatea naţională sau ar ameninţa siguranţa. * Serviciul de presă şi publicaţii al forţelor americane. autoritatea şi controlul asupra Serviciului de Informaţii al Forţelor Americane. propaganda nu-şi are locul în programele de afaceri publice ale Departamentului Apărării. * Supravegherea furnizării de analize de stări şi a serviciilor de selectare a ştirilor pentru OSD. modul în care sprijină ea politica naţională de apărare. Singurul scop al unei asemenea activităţi este de a trimite fluxul de informaţii spre public. producţiilor de televiziune şi video neguvernamentale.

În acelaşi timp răspunde de planificarea şi coordonarea programelor de relaţii cu societatea şi de informare a personalului instituţiei. Programul de Relaţii Publice al Departamentului Apărării prevede: .Realizarea de programe pentru informarea militarilor şi angajaţilor civili cu scopul de a-i motiva să fie eficienţi în activitatea lor. . bazată pe politica şi directivele comandantului şi a celor mai înalte eşaloane.Evaluarea opiniei publice asupra Departamentului Apărării şi Forţelor Armate. Toate aceste activităţi se desfăşoară pe baza Programului de Relaţii Publice al Departamentului Apărării. sinceră şi corectă. 63 .Recomandări privind politica şi acţiunile care afectează opinia publică pentru înalţi funcţionari din apărare şi comandanţi. . programele de relaţii publice din domeniul militar au scopul de a furniza informaţii şi de a întreţine interesul faţă de opinia publicului privind o organizaţie condusă şi aflată în proprietatea poporului american. ofiţerul cu relaţii publice îl sprijină pe comandant în utilizarea resurselor de relaţiile publice în vederea îndeplinirii misiunilor unităţii. Tot lui îi revine şi responsabilitatea de a asigura înţelegerea de către comandant a implicaţiilor acţiunilor de relaţii publice. . oferind publicului larg o informare promptă.Evaluarea politicii şi acţiunilor Departamentului Apărării şi Forţelor Armate în probleme ce privesc opinia publică. Ca membru al statului major.Ofiţerul însărcinat cu relaţiile publice reprezintă canalul de comunicare dintre nivelul de comandă şi cel public.

64 .

65 .

66 .

2. În structura centrală sunt angajate 625 persoane (40% militari de carieră. În SIRPA franceză nu există purtător de cuvânt specializat. prin programare automată. La nivelul categoriilor de forţe (trupe de uscat. fiecare cu un efectiv de 60-70 persoane. La ora actuală este un sistem foarte bine dezvoltat şi înzestrat cu mijloace tehnice specifice performante. Informaţiile culese sunt stocate şi clasificate computerizat. prin directivele statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei. realizează o supraveghere şi o înregistrare exhaustivă a informaţiilor despre apărare vehiculate de presa scrisă. jandarmerie. Pentru administrare. SIRPA are un sistem informatic realizat cu 160 computere performante. le prelucrează publicistic şi le distribuie conform directivei şi planurilor de comunicare. de către ministrul apărării. pe baza lor se realizează buletine de presă zilnice şi casete TV cu montaje săptămânale. astfel încât permite crearea de elemente (“celule”) noi în perioade care presupun organizarea unor campanii mediatice. Planificarea şi coordonarea comunicării în interiorul şi exteriorul armatei se realizează prin directiva anuală a ministerului apărării. Pentru evenimentele locale. în raport cu importanţa situaţiei. medical. de şeful SIRPA. operativă. COPID are posibilitatea să recepţioneze 360 canale TV. juridic. COPID supraveghează permanent patru posturi de radio franceze şi alte posturi. Comunicarea oficială cu presa se realizează. precum şi la comandamentele regionale. Organizarea activităţii Pentru recepţionarea şi introducerea informaţiilor în sistem. departamentul înzestrării) funţionează servicii SIRPA. în ideea de a nu le da o amploare nejustificată. se folosesc structurile de relaţii publice de la nivelul la care se produc aceste evenimente. Structura de informare şi relaţii publice în armata franceză (SIRPA) Structura de informare şi relaţii publice pentru Armata Franceză a fost creat de aproximativ 3 decenii. cu un efectiv de 60 persoane şi o dotare adecvată. radio şi TV. COPID analizează şi prelucrează zilnic 150 publicaţii.2. 67 . SIRPA funcţioneată ca o agenţie de ştiri care preia materiale şi informaţii realizate în celelalte compartimente ale conducerii armatei. Structura de relaţii publice are elemnte pe verticala organismului militar până la nivel regiment inclusiv. 12 dintre acestea fiind înregistrate total. 20% civili şi 40% militari în termen). SIRPA are în subordine Centrul Operaţional al Presei Internaţionale de apărare(COPID) care. şedinţe săptămânale de coordonare ale şefului SIRPA cu serviciile subordonate de la categoriile de forţe. SIRPA dispune de birouri specializate: financiar. Activitatea SIRPA se întemeiază pe o planificare bugetară detaliată. Prelucrarea unui volum foarte mare de informaţii publice permite informarea oportună a conducerii armatei şi anticiparea interesului jurnaliştilor faţă de anumite subiecte. Pentru a fi cât mai eficient. personal. Structura sistemului de relaţii publice este suplă. marină. selectiv. prin comunicarea telefonică curentă. secretariat. Sistemul este subordonat Ministerului Apărării. fondurile fiind repartizate pe birouri şi pe acţiuni ce vor fi întreprinse. aviaţie.3. de către ofiţeri din SIRPA. 50 dintre acestea fiind în limbi străine. Pentru celelalte posturi are contracte cu societăţi civile.

precum şi de grupe pluridisciplinare de specialişti) ECPA crează produse audiovizuale care sunt difuzate în interiorul şi exteriorul armatei. Structurată pe departamente funcţional-profesionale şi dispunând de o dotare tehnică de vârf (10 studiouri complete de producţie video. Pentru menţinerea contactului „releelor de opinie”cu armata. fiecare dintre ele. publicistice sau educaţionale. Categoriile de forţe armate organizează. standuri expoziţionale la manifestări economice interne şi internaţionale. Activitatea promoţională este foarte diversificată. Muzicile de unitate sunt formate din amatori. Sportul este organizat şi subvenţionat numai pentru interese de imagine şi publicitate.Activitatea SIRPA este diversificată şi adaptată categoriilor de public care prezintă interes pentru apărare. 4 studiouri fotografice. cu durata de 2 zile. în subordinea sistemului se află Întreprinderea Cinematografică şi Fotografică a Armatei (ECPA). profesionale. precum şi cele patru expoziţii. 5-6 asemenea vizite de documentare anual. Produsele fotografice şi video sunt stocate într-un arhivistic impresionant pus la dispoziţia tuturor celor care doresc să-l consulte şi să-l utilizeze în scopuri ştiinţifice. realizate conform concepţiei de comunicare. la care participă 50 de personalităţi influente. cadre militare şi militari în termen. SIRPA cooperează cu casele de producţie muzicale pentru realizarea de CD-uri vândute pe piaţă sub emblema SIRPA. SIRPA finanţează şi coordonează activitatea Asociaţiei pictorilor militari decontând cheltuielile de deplasare în unităţile militare în care aceştia se documentează. Pentru realizarea şi conservarea produselor audiovizuale specifice activităţii SIRPA. În afara obiectelor simbolice. Armata franceză nu dispune decât de 3-4 formaţii muzicale profesioniste. SIRPA organizează 10-12 vizite de documentare anual. 68 . utilizează reclame de Radio şi TV.

69 .

texte programate). fotografii. 70 . Pe baza datelor obţinute se introduc coreţiile de comunicare necesare. manuale. diapozitive.medii auditive (benzi. compact discuri). redactorii de la publicaţiile militare au rolul de a comanda şi achiziţiona articole de la oameni de ştiinţă. sunt vizate de Secretarul de Stat şi aprobate de Ministrul Apărării Naţionale. expertul în domeniu. Augustin) care are 50 subcentre în unităţi militare. Obiectivele de informare politică şi monitorizare a comenzii sunt stabilite de Statul Major al Informaţiilor. compartimentele de profil din Statul Major al Informaţiilor coordonează activitatea Centrului de Medii. Presa militară este in subordinea Statului Major al Informaţiilor şi are regim de presă departamentală.12 milioane pentru Grupul Central de presă. folii transparente). Evaluarea modului în care se realizează obiectivele stabilite se execută de către structuri de evaluare ale Statului Major al Informaţiilor.20-30 milioane DM pentru recrutarea de personal. Statul Major al Informaţiilor este încadrat cu aproximativ 750 persoane şi dispune de un Centru de medii (situat în localitatea St.28 milioane pentru informarea externă.4. Academia de Informare şi Documentare desfăşoară şi actiitatea de cercetare fundamentală în domeniul informării şi comunicării iar ofiţerilor ce lucrează în cadrul Statului Major al Informaţiilor le revine rolul de punere în practică a relaţiilor publice. Produsele sunt destinate informării politice a militarilor şi monotorizării comenzii în Bundeswehr. unde se realizează pregătirea şi perfecţionarea ofiţerilor din domeniul muncii de informare şi comunicare. casete audio. Statul Major al Informaţiilor din Bundeswehr este organizat şi structurat ca o adevărată industrie de imagine a armatei germane. Pe baza acestor obiective. În acest centru lucrează specialişti dotaţi cu tehnică deosebit de modernă. . folosindu-se cu alte cuvinte. obiectivele de comunicare stabilite de Statul Major al Informaţiilor. . ofiţeri din unităţi şi de a le redacta ei. . Centrul de medii produce: .6 milioane pentru relaţiile cu publicul (în sensul de afaceri publice). . cel al Marinei Militare şi Statul Major general al Aviaţiei Militare în condiţiile în care Bundeswehr-ul nu are Stat Major General.medii tipărite (reviste. Structura de informare şi relaţii publice în Armata Germaniei Activităţile de relaţii publice ale Bundeswehr-ului sunt coordonate de un Stat Major pentru presă şi Informaţii din cadrul Ministerului Federal al Apărării. . Mai mult.7 milioane sunt alocate pentru informarea internă a personalului armatei. Statul Major al Informaţiilor are în subordine propria Academie de Informare şi documentare. libertatea şi eventualele veleitarisme ale ziariştilor militari se manifestă numai între aceste limite. Bugetul anual al Statului Major al Informaţiilor este de 320 milioane DM din care: .2. Din punct de vedere organizatoric acesta este situat pe acelaşi plan cu Statul Major al Armatei de Uscat. precum şi a comandanţilor începând de la nivel de batalion în sus. . Rolul ei este de a îndeplini cu exactitate.2.mijloace vizuale (casete video. Creativitatea.

Asigurarea participării jurnaliştilor la aplicaţii şi alte activităţi militare. purtători de cuvânt pentru fiecare categorie de forţă armată. . . Aceste obiective urmăresc două direcţii: politică şi a activităţilor specific militare.informarea internă a personalului armatei. Din analiza distribuirii bugetului destinat Statului Major al Informaţiilor pe direcţii principale de acţiune se poate trage concluzia că la două dintre acestea se acordă o importanţă sporită: .Direcţiile principale de acţiune ale Statului Major al Informaţiilor sunt: . existând permanent preocuparea de a armoniza cele două categorii de obiective. 4.Instruirea jurnaliştilor. . Unul dintre purtătorii de cuvânt este de serviciu şi în zilele libere. Prin aceste două birouri se execută următoarele: .Contactele cu mijloacele de comunicare în masă. . . 3. Activitatea de relaţii publice în cadrul Ministerului Apărării Finlandeze este condusă de Direcţia de Informare. .asigurarea recrutării unui personal de calitate. . 2. . direcţie subordonată direct ministerului apărării. printr-un proces de atragere a tinerilor către instituţia militară.informarea externă. Secţia publicaţii şi expoziţii. .Activitate de învăţământ şi instruire a ofiţerilor de relaţii publice din cadrul FA. .informarea externă. În cadrul Secţiei de informare îşi deşfăşoară activitatea două birouri: unul de informare externă şi unul de informare internă.Centru de presă şi informare. pentru administraţie. Există purtători de cuvânt la nivel de armată.Permanenţă în serviciul presei.gestionarea imaginii armatei germane.Comunicate de presă (aproximativ 200/an). Secţia muzicilor militare. putând raspunde cererilor mediilor de informare în masă.informarea societăţii germane. Obiectivele de comunicare pentru o anumită perioadă de timp (1 an) sunt elaborate şi operaţionalizate de Statul Major al Informaţiilor şi sunt cuprinse în ordinul Secretarului de Stat pentru Politica de Apărare. astfel încât. Secţia de informare. 2. în cel mult 30 minute de la apariţia unui eveniment reacţionează. pentru domeniul financiar. Secţia administraţie şi învăţământ.2.5. . 71 . Structura de informare şi relaţii publice în Armata Finlandei. Direcţia de Informare este formată din patru secţii: 1. pentru sistemul medical (sanitar). În Bundecwehr este generalizată Instituţia purtătorului de cuvânt.asigurarea recrutării unui personal de calitate. .gestionarea mediatică a crizelor şi conflictelor de mică sau de mare intensitate.

Instrucţiuni administrative. .Cea de-a doua secţie.realizează filme şi produse video.furnizarea de material expoziţional pentru comandamente şi unităţi.comandant.coordonarea activităţii principalelor publicaţii.grupă corectări a opiniei publice (un comandant şi patru militari în termen).grupă administrare (un comandant şi patru militari în termen). . Planificare pentru situaţia de criză şi război. . 72 .grupă radio (un comandant şi patru militari în termen).locţiitor al comandantului. Ultima secţie a direcţiei de informare este secţia muzicilor militare. .prestează servicii religioase.ofiţer cu transmisiunile (comunicaţii).grupă de legătură (un comandant şi trei militari în termen).standuri ale forţelor armate în cadrul expoziţiilor civile (aproximativ 20/an).convocări sau conferinţe cu ofiţerii de relaţii publice. . secţie care coordonează o activitate prodigioasă a fanfarelor militare finlandeze. . În cadrul celei de-a treia secţii funcţionează următoarele birouri: 1.TV (1-2 zile). .grupă editorială (un comandant şi cinci militari în termen). . .pentru ofiţeri de relaţii publice 5 zile.grupă TV (un comandant şi patru militari în termen). . În structura de coordonare a activităţii de informare şi relaţii publice este şi un pluton care execută activităţi specifice.pentru realizatori de programe Radio . respectiv Secţia publicaţii şi expoziţii are ca principale domenii de activitate: . Planificare şi finanţare 2.participarea la expoziţii. birou care se ocupă cu organizarea de cursuri astfel: . Acest pluton are următoarea organizare: . Aceste două birouri au teritoriul împărţit în zone de responsabilitate şi desfăşoară activităţi pentru ridicarea capacităţii de acţiune pe linie de informare. în fiecare toamnă. . . . . . 3.

73 .

6 Structura de informare şi relaţii publice în Armata Bulgariei Direcţia de relaţii publice a Armatei Republicii Bulgare este subordonată Ministerului Apărării Naţionale.biroul informare internnă. Această direcţie a luat fiinţă prin transformarea fostei Direcţii de cultură. 74 .biroul publicaţii şi mass-media militară.DIRECŢIA DE INFORMARE 2.biroul analiză/informare şi pregătire psihologică . În structura Direcţiei de Relaţii Publice fac parte: 1. Secţia de analiză şi coordonare a activităţii în cadrul căreia se află următoarele birouri: . .2.

Cu această ocazie toate instituţiile de relaţii publice şi cultură au rămas la Praga. Acest birou este condus de un civil şi produsele sale sunt specifice agenţiilor de presă.Firme de relaţii publice. La nivelul M. În perspectivă. Oficiul de documentare. În Armata Slovaciei a luat fiinţă o structură nouă. Pe verticala organismului militar sunt încadraţi câte un ofiţer cu relaţii publice la fiecare Corp de Armată. 3. Secţiune logistică. multe corporaţii au simţit nevoia existenţei unor firme de relaţii publice care să le furnizeze experienţa profesioniştilor în comunicare. iar la regimente să fie încadraţi: un ofiţer cu educaţia şi cultura. 4. Firmele de relaţii publice au proliferat. Pe măsură ce companiile s-au extins. În cadrul secţiei de afaceri şi relaţii publice funcţionează un birou (ca o agenţie de presă a armatei). tendinţa este aceea de a dezvolta servicii de informare şi relaţii publice la toate nivelele. 3. secţie care editează broşuri. 7. Dezvoltarea firmelor de relaţii publice a fost stimulată de urbanizare.Ap. biroul informaţii şi reclamaţii. biroul de analiză şi informare de presă.7. . cărţi materiale didactice pentru soldaţi. creşterea necesităţii de a apăra interesele consumatorului şi nevoia crescândă de informare a poporului american. atât pe plan intern cât şi internaţional. un preot militar şi un psiholog dintre care unul va fi şi cu relaţiile publice. în urma celui de-al doilea război mondial.2. devenind adevărate pieţe înfloritoare. biroul instituţiilor militare de cultură. 5. sistemele tot mai sofisticate de comunicare în masă. 6.Ap. 2. În cadrul secţiei mai funcţionează Redacţia cu scop determinat. denumită Secţia de Afaceri şi Relaţii Publice cu un efectiv de 50 oameni. Sector buget-finanţe. Structura de relaţii publice din această armată a luat fiinţă la data de 01. În această situaţie. Departamentul de presă compus din: biroul relaţii cu mass-media civilă. expansiunea birocraţiei şi legislaţiei guvernului.N. Structura de informare şi relaţii publice în Armata Slovacă.. Departamentul de relaţii cu presa care are în componenţă: biroul relaţii cu presa şi contacte cu alte armate.1993 în urma separării de Republica Cehă.01. instituţia purtătorului de cuvânt este separată de Secţia de afaceri şi relaţii publice. în SUA. Instituţiile centrale de cultură.2. se distribuie la M.N şi la alţi 40 abonaţi.Revista presei care apare zilnic. Dintre produsele secţiei pot fi enumerate: . direct proporţional cu dezvoltarea afacerilor şi industriei americane.Buletinul informativ săptămânal pentru militarii slovaci aflaţi peste hotare. subordonată Ministerului Apărării Naţionale. Profesioniştii erau necesari pentru menţinerea liniilor de comunicare într-o lume tot mai complicată şi pentru furnizarea 75 .

.Instruirea personalului din executiv de a ţine discursuri. Măsurarea ştiinţifică a atitudinilor şi percepţiilor publicului.Relaţii cu comunitatea. O adevărată firmă de relaţii publice oferă următoarele servicii: . pentru mărturiile depuse în faţa comitetelor legislative şi se realizează informări pe probleme de fond. Firma de consultanţă poate activa fie ca un auxiliar la departamentul de relaţii publice al unei organizaţii. artcole sau lucrări de artă sunt oferite spre tipărire sau difuzare mass-media.Cercetare şi evaluare.celei mai mari părţi a materialului ce urma a fi dat publicităţii. Se planifică şi se ţin conferinţe de presă. 76 . ele au acelaşi obiectiv de a oferi consultanţă şi în măsura în care clientul o doreşte. Scopul serviciilor oferite de aceste firme clienţilor lor variază la fel de mult.Instrumente diversificate de cominicare. conferinţe naţionale etc. . Unii experţi. cum ar fi scurgerile de petrol sau retragerea de pe piaţă a unui produs cu probleme. .Promovarea unui produs. circulare pentru informarea angajaţilor şi altor materiale.Analiza mass-media. Ca dimensiuni firmele de relaţii publice variază de la cele cu personal format din 1-2 persoane. Publicity Bureau. a) Serviciile oferite.Crize de comunicare. Fie mari sau mici. festivităţi de celebrare. Persoanele din conducerea executivă sunt instruite în privinţa activităţilor legate de probleme publice. Reprezentanţilor li se dă ocazia să vorbească în cadrul unor emisiuni radio sau TV. broşuri. fie în calitate de conducătoare a întregii activităţi de relaţii publice. . Se pregătesc materialele pentru audierile la guvern. simpozioane.Probleme publice. . Consultanţă oferită conducerii privitor la ce trebuie să spună şi să facă în cazuri grave. Conducerea este sfătuită privitor la căile de a obţine sprijinul public oficial pentru proiecte de tipul construirii sau extinderii unei fabrici. . de a realiza serviciile necesare punerii în aplicare a unui program asupra căruia firma şi clientul au căzut de acord. pănă la giganţi ca BURSON-MARSTELLER care are peste 1500 de angajaţi în întreaga lume. . Firmele actuale de consultanţă oferă mai multe servicii decât prima mare firmă americană.Comunicare cu angajaţii. casete video. . susţin că numărul acestor firme a crescut ca urmare a scăderii încrederii americanilor în marile corporaţii şi pe măsura creşterii cererilor de asumare a responsabilităţilor corporatiste în probleme de mediu şi consumatori. inclusiv în ceea ce priveşte aspectul. ţinuta etc. Mijloace de comunicare cele mai potrivite sunt luate în considerare pentru expedierea anumitor mesaje către un anumit segment de populţie. .Poziţia companiei. înfiinţată în 1900 la Boston. Se oferă sfaturi privind programele de identitate corporatistă care stabilesc un loc pe piaţă acelei companii şi produselor sale. Se discută cu conducerea modalităţi de a motiva angajaţii şi de mărire a productivităţii. Modul de pregătire şi distribuire a prezentărilor de diapozitive.Managementul evenimentelor. care subliniază că serviciile de relaţii publice par a se dezvolta cel mai bine într-o atmosferă conflictuală. în cazul în care nu există un asemenea departament. .

7. Kuala Lumpur. „Perfect” şi „Image Promotion”. San Juan. Firmele de relaţii publice. Montreal. Consultanţă pentru apariţii publice. de exemplu. Paris. 77 . comunicare suficientă cu acţionarii. recepţii). Elaborarea şi organizarea de evenimente publice (seminarii. Pregătire pentru ataşaţii de presă. Singapore. 3. firmele de relaţii publice sau agenţiile lor oficiale se regăsesc în cea mai mare parte a marilor oraşe ale lumii. . 6. Ei susţin că relaţiile publice sunt o funcţie de consultanţă a conducerii. . Firmele mari sunt structurate astfel: . .Vicepreşedinte executiv. Firmele de relaţii publice pun un accent tot mai mare pe aspectul de consultanţă al serviciilor pe care le oferă. Printre cei din executiv sunt şi unii care se opun ideii de a lucra cu „agenţii” de relaţii publice. Management pentru crize de imagine. Sao Paolo. . analiştii de acţiuni şi investitorii. . Conducerea primeşte consultanţă privind modalităţile de evitare a preluărilor de către o altă firmă. care nu poate fi delegată altora aşa cum ar presupune termenul de „agent”. par să se aglomereze în marile centre urbane din SUA. . Burson-Marsteller. mari sau mici. „DC Communication”. O firmă mică de relaţii publice poate să fie formată doar din proprietar (preşedinte) şi un asistent (vicepreşedinte). rolul de agent al clientului). evident. În România există mai multe firme de relaţii publice printre care: „Multi Media”. În pofida acestor servicii oferite considerăm că mai util şi. are birouri în Toronto. 5. Firma „DC Communication” oferă următoarele servicii: 1. Hong-Kong.Director cu operaţiile.Relaţii financiare. Strategie de comunicare pentru programe naţionale şi regionale. La nivel internaţional.Funcţionari. persoane însărcinate cu relaţiile publice. 2. ajutaţi de o secretară.Supraveghetor şef al operaţiilor.Personal de secretariat. Relaţii cu mass-media. firmele publcitare sunt denumite „agenţii” deoarece acestea cumpără pentru client timp sau spaţiu publicitar şi joacă.. Pentru acest lucru pot apela fie la serviciile unei facultăţi de profil. Tokyo. Analiză şi strategie de imagine. mulţi funcţionari de relaţii publice susţin că există un număr mare de agenţii de relaţii publice deoarece acestea nu fac altceva decât să pregătească şi să ofere clienţilor materiale publicitare (conform unei distincţii „de fineţe” făcute de nomenclatoare. mese rotude. în cadrul acestor tranzacţii. 4. Dimpotrivă. 8. Melbourne. 9. mai ieftin este ca organizaţiile să-şi creeze propriile structuri de relaţii publice.Preşedinte. Sidney. Creaţie şi producţie de suport vizual pentru campaniile de imagine şi comunicare. Elaborarea concepţiei generale şi organizarea de expoziţii şi pavilioane pentru manifestări naţionale şi internaţionale. conferinţe. fie la cele ale unei firme specializate.Director adjunct cu operaţiile. Structura unei firme de consultanţă diferă în funcţie de mărime.

SID derulează campanii de manipulare a opiniei publice. Prima structură de relaţii publice a Elveţiei. Ministerul informaţiilor publice al Franţei. d. Campaniile de comunicare guvernamentală derulate de SID sunt destinate: a. . c. . d. departamentale şi firme de consultanţă în probleme de relaţii publice. cu denumiri diferite. Prima structură de relaţii publice a Belgiei. Structuri ministeriale.3. SID nu derulează campanii guvernamentale de PR. şcoli şi firme de PR. Structuri mari. d. „La maison de verre” a fost: a. militare.2 USIA este: a. pentru spitale. O agenţie PR a NASA. Structuri guvernamentale.2.1. . Prima asociaţie de relaţii publice franceză. -15 p – 2. c. mijlocii şi mici. bisericeşti. TEST DE EVALUARE 2. municipale. O agenţie guvernamentală a SUA pentru difuzarea/diseminarea informaţiilor publice externe.4.10 p – 2. O agenţie a CIA creată pentru ducerea războiului rece. b. Structurile de relaţii publice se clasifică astfel: a. b.10 p - 78 . c. d. Există o multitudine de structuri de relaţii publice. b. b. SID derulează campanii de strângere de semnături pentru înfiinţarea noilor partide politice. O agenţie a FBI pentru informarea populaţiei SUA. c.15 p 2. veghing ca acestea să fie adaptate temelor prioritare desemnate de Guvern. SID coordonează si autorizează campaniile de comunicare ale administraţiilor. ce nu pot fi clasificate.

4 = c. Celule de gestionare a crizelor. c. Furnizarea de servicii publicitare şi difuzarea informaţiei. d. se ocupă cu: a.1 = c. b.6.în sensul încadrării cu personal. d. 2.10 p 2. b. Promovează imaginea General Motors.8. . Mărimea firmei sau ministerului. . Postul de radio Europa Liberă este finanţat de: a. După opinia dumneavoastră departamentele de relaţii publice sunt organizate . b) cheia chestionarului este: 2. Centrele de presă sunt: a.3 =d.5. Dacă sunt pentru PR intern sau extern. d. Nu există creiterii în acest caz. Instruirea trupelor speciale pentru intervenţii în forţă împotriva terorismului.în funţie de: a. CIA. NASA.2 = c. O. Funcţie de fluxurile informaţionale ce trebuiesc prelucrate şi amploarea sarcinilor. c.2. Derulează relaţiile internaţionale ale guvernului spaniol. USIA. Sunt centre de informare publică în situaţia existenţei/derulării unui eveniment cu totul special şi/sau în situaţii de criză. 2. 2. 2. dotare etc . b. 2. 2.6 = b.8 = c. 10 p - NOTA : a) un singur raspuns este corect. b.C. c. Sunt structuri de relaţii publice departamentale.7 = d.7. FBI. Sunt structuri de relaţii publice ministeriale.5 = c. 2.15 p 2. . c.I.15 p 2. d. 79 .

Cursul nr. 4 80 .

81 .

82 .

83 .

84 .

85 .

86 .

87 .

88 .

89 .

90 .

91 .

92 .

93 .

94 .

95 .

96 .

97 .

98 .

d) 1 .5 99 .3 Principiul piramidei rasturnate este: a) un model de realizare a strategiilor PR. c) tehnici ce pot fi utilizate pentru a controla un interviu. tranmiteti-I dorinta dvs. pregatiti mesajele.2 2. sa fiti pro-activ. c) stabiliti audienta-tinta. fiti profesionist cu un comportament self. d) o lista de verificare pentru organizarea conferintelor de presa. d) sa evitati sa vorbiti cu reporterii. oricand. 10 puncte In relatiile cu presa nu este indicat: a) sa furnizati reporterilor informatii atunci cand acestia le solicita. TEST DE EVALUARE 2. ramaneti calm. b) sa permiteti reporterilor sa vina la Dvs. c) 5 . b) 6 . abilitatea. onest.. b) fiti politicos. b) un model de realizare a tacticilor PR. d) tehnici de redactare a unui comunicat de presa. c) sa nu vorbiti despre lucruri confidentiale. 10 puncte Un mesaj trebuie sa fie structurat in limita a: a) 12 . de a-l ajuta. d) sa stiti care sunt mesajele dvs. sa rugati pe reporter ca o informatie odata data sa fie impiedicata sa apara etc. b) restrictii in proiectarea interviului. c) un principiu de structurare a raspunsurilor in cadrul interviului. fiti sincer.7 secunde.10 secunde. fiti scrupulos. util.24 secunde.1 Principiile de lucru cu presa sunt: a) fiti cinstit.2. 2. spuneti “fara comentarii “.4 2. fiti constient de normele de confidentialitate interna. sa transmiteti mesajele planificate.2 minute. 10 puncte Glisarea.monitorizat. 10 puncte 2. sublinierile si credibilitatea personala sunt: a) tactici de PR in cadrul planului de comunicare. evitati declaratiile care nu se inregistreaza. prezentati intrebarile si raspunsul. pregatiti o expresie de situare in subiect.

d) oponentii puternici. 10 puncte 100 . d) aprecierea intrebarii reporterului. va ve-ti dirija mesajele catre: a) intreaga populatie a tarii. 10 puncte 2.9 Briefing-ul este: a) o conferinta de presa la care se abordeaza mai multe probleme. c) un mesaj sau slogan. b) o modalitate de a pune in dificultate reporterul.7 Planul de interviu este: a) un punct esential in strategia de imagine.8 2.10 puncte 2. puncte Puntile se utilizeaza pentru: a) a va apropia de reporter. d) o calatorie de presa. b) a putea folosi jargonul. 10 puncte 2. c) introducerea intr-o conferinta de presa. c) indecisi. Un eveniment de presa se organizeaza pentru: a) a atrage atentia presei ca ziaristii incalca deontologia profesionala. 10 puncte 2. b) a suplini o calatorie de presa. b) o conferinta de presa la care se abordeaza o singura problema.6 Pe timpul interviurilor. d) a suplini o vizita loa Consiliul editorial. c) glisare. d) o modalitate de a va structura si argumenta logic mesajele proprii. b) sprijinitorii puternici.10. c) a da un rasunet maxim unei informatii care – daca ar fi fost difuzata prin mijloacele clasice – nu ar fi avut aceeasi audienta.

2 = d. 2. b) cheia chestionarului este: 2.3 = c.NOTA : a) un singur raspuns este corect. 2. 2.1 = a.6 = c. 2. 2. 2.10 = c. 2.5 = c.7 = d.8 = c. 101 .4 = c. 2.9 = b. 2.

Cursul nr. 5 INFORMAREA INTERNĂ 102 .

103 .

104 .

105 .

10 puncte 2.3 2. va initiaza in practica PR. c) puteti dezvolta relatii publice in exteriorul organizatiei numai daca in interiorul acesteia derulati corect informarea interna.2 Dupa opinia Dvs.. b) in raporturile cu opinia publica sa comunice numai purtatorul de cuvant.1 Expresia “ relatiile publice incep de acasa “ se refera la: a) puteti practica relatii publice numai daca parintii Dvs. b) comunicarea cu personalul organizatiei prin intermediul mass-media centrale si /sau locale. d) in organizatie sa se aplice legea tacerii. 10 puncte 2. este initiat in practici PR. TEST DE EVALUARE 2. ce prezinta acelasi mesaj coerent ” se refera la: a) in raporturile cu opinia publica sa comunice numai presedintele organizatiei. angajatii organizatiei din care faceti parte pot fi incadrati in categoria “public “ a) da. 106 . b) puteti practica relatii publice numai daca Dvs. aplicati principiile PR acasa. c) comunicarea biunivoca dintre presedintele organizatiei(staff-ul presidential) si personalul din subordine. d) ascultarea opiniilor si ideilor subalternilor. fiecare cu cuvintele lui.2. c) intregul personal al organizatiei sa spuna – in raporturile cu tertii – acelasi lucru despre organizatie. 10 puncte Informarea interna se refera la : a) comunicarea dinspre presa catre organizatie. b) nu. d) puteti practica relatii publice numai daca managerul organizatiei Dvs.4 Principiul “ o singura voce.

10 puncte 2.5 Angajatii au nevoie sa cunoasca: a) evenimentele importante din viata managerului si situatia lui familiara; b) rolul organizatiei in cadrul societatii, in apararea intereselor angajatilor etc.; c) evenimentele politice internationale; d) evenimentele politice nationale. 10 puncte 2.6 Un colectiv informat este: a) mai lenes; b) mai molatec; c) profund motivat; d) neinteresat de organizatie. 10 puncte 2.7 Printre tipurile fundamentale de mesaje interne se regaseste si: a) tacerea; b) rolul; c) concurenta; d) codul penal. 10 puncte

2.8

Un mediu pentru comunicarea interna este: a) televiziunea nationala; b) televiziunea locala; c) ziarul organizatiei; d) ziarul “Adevarul”. 10 puncte

2.9

Comunicarea orala este: a) o forma de transmitere a impresiilor proprii catre terti; b) o forma convenabila pentru informarea interna; c) un mijloc de gestionare a imaginii proprii in raport cu sefii; d) un mijloc de relationare cu Parchetul si angajatii Ministerului de Interne.

107

10 puncte 2.10 Dupa opinia Dvs., revista presei este un mijloc de: a) gestionare a crizelor; b) relationare cu presa; c) comunicare interna; d) comunicare cu societatea. 10 puncte

NOTA :

a) un singur raspuns este corect; b) cheia chestionarului este: 2.1 = c; 2.2 = a; 2.3 = c; 2.4 = c; 2.5 = b; 2.6 = c; 2.7 = b; 2.8 = c; 2.9 = b; 2.10 = c.

108

Cursul nr. 6 RELAŢIILE CU SOCIETATEA

109

110 .

111 .

112 .

113 .

114 .

115 .

116 .

117 .

118 .

119 .

120 .

121 .

122 .

123 .

124 .

125 .

126

127

128

129 .

4 Structura de putere a societatii este: a) structura politica nationala. c) diferiti conducatori .1 Scopul relatiilor cu societatea este: a) de a parveni. b) structura ministeriala nationala. c) intamplatoare. 10 puncte 2. c) de a comunica pentru a asigura o buna vizibilitate (clara si distincta) a organizatiei in opinia publica si a decodifica cerintele publicului cu privire la organizatie. d) determinate cauzal transductiv. b) non-optionale. b) sa anticipati potentialele crize de imagine. 130 . Dvs. 10 puncte 2. b) de a contracara atacurile din partea mass-media. TEST DE EVALUARE 2. d) de a asigura protectie pentru organizatie din partea liderilor de opinie din societate (comunitate).2 Relatiile cu societatea sunt: a) optionale. c) sa planificati si sa desfasurati programe de relatii cu societatea si /sau sa asistati seful organizatiei pe timpul comunicarilor. va revin urmatoarele responsabilitati: a) sa monitorizati indeplinirea deciziilor.3 In baza programelor de relatii cu societatea.2. 10 puncte 2.formali si informali – liderii de opinie din comunitatea din care faceti parte. d) sa proiectati strategii de gestionare a crizelor. d) administratia publica.

8 O lista de verificare este: a) un proiect pe termen lung. evaluarea. c) oamenii au tendinta sa judece intregul dupa partialul pe care il cunosc. c) un ghid ce va ajuta in planificare. c) sa asiguram o buna vizibilitate proximala. generalizarea. b) oamenii au tendinta sa judece intregul ca fiind suma partilor. 10 puncte 131 . comunicarea.a. evaluarea consecintelor si a efectelor perverse. nu partialul pe care il cunosc. b) sa mentinem reputatia de bun vecin…. d) sa obtinem. 10 puncte 2. etapizarea actiunilor si comunicarea. d) o modalitate de evaluare a relatiilor publice.d. planificarea. c) identificarea problemei. d) oamenii judeca numai ceea ce simt si vad. sinteza. succint urmatoarea: sase oameni orbi au fost solicitati sa pipaie un elefant si sa-l descrie. sprijinul organizatiilor internationale fata de proiectele noastre 10 puncte 2. b) o harta mentala.constatarea. comunicarea. Cel ce pipaia trompa a spus: elefantul seamana cu un sarpe. d) identificarea problemei. cel ce pipaia un picior.5 Un obiectiv al relatiilor cu societatea il reprezinta: a) asigurarea unei bune comunicari in cadrul organizatiei.6 Legenda elefantului alb si a celor sase oameni orbi din Industan este.m. b) proiectarea. Aceasta legenda sugereaza ca : a) oamenii au tendinta sa judece intregul. cercetarea .7 Procesul de relatii cu societatea presupune parcurgerea obligatorie a urmatoarelor etape: a) analiza. 10 puncte 2. a descris elefantul ca un trunchi de copac s.10 puncte 2.

3 = c. d) da.2 = b.10 Evaluarea in PR se refera la : a) analiza costurilor implicate. 2. 2. c) este un proces de determinare a succesului / insuccesului unui program de PR. 2. 10 puncte NOTA : a) un singur raspuns este corect.7 = d.5 = b.10 = c. 2. pentru ca ajuta la formularea obiectivelor de comunicare. b) cheia chestionarului este: 2.6 = c. intr-un plan strategic. 2. 2. d) este o metoda de cercetare – constatare. 2. b) selectarea celor mai buni oameni de PR.9 = c. c) da. 132 . 2. 10 puncte 2.2. 2.4 = c.1 = c. b) nu.8 = c.9 O lista de verificare poate fi transformata intr-un plan de PR: a) da. intr-un plan tactic (in anumite conditii).

7 Gestionarea crizelor 133 .Cursul nr.

134 .

135

136

137

138 .

139 .

140 .

141 .

c) afectarea imaginii organizatiei pe o durata nelimitata. c) la nivel central si local. 10 puncte 2.6 Sugestiile ca sloganele firmei Procter & Gamble contin elemente de simbolism satanic au reprezentat o criza : a) administrativa. d) structura de putere a societatii (comunitatii). d) un staff conservator care sa nu dea atentie presei. 10 puncte 2.1 Situatiile de criza pot avea ca finalitate: a) asigurarea unei bune vizibilitati proximale.2. d) o recunoastere internationala a organizatiei. TEST DE EVALUARE 2. 142 .5 Principalele tipuri de crize sunt: a) politice.T. c) strategii adecvate de imagine si gestionare a crizelor. b) imediate. d) un sistem de control al zvonurilor. b) o echipa de tineri specialisti I. c) pe ce lider politic se poate / nu se poate conta in situatii de criza. b) oportunitatile. 10 puncte 2. militare. administrative. 10 puncte 2. grevele. 10 puncte 2. urgente si sustinute. b) conturarea identitatii organizatiei. c) punctele vulnerabile ale organizatiei.3 In planul de gestionare a crizelor sunt evidentiate: a) analizele realizate de experti in domeniul productiei de bunuri si servicii. b) cine sunt cei vinovati de crizele anterioare. d) nu exista o tipizare a crizelor.4 Planul de gestionare a crizelor prevede: a) ce crize au existat in organizatie.2 Gestionarea situatiilor de criza necesita: a) o dotare tehnica adecvata.

c) gestionarea crizelor.8 Algoritmul Claudiei Reinhard este utilizat la: a) planificare. 10 puncte 2. c) de productie. 10 puncte 143 . d) sa faceti o cercetare administrativa amanuntita. b) pentru a-i determina pe ziaristi sa nu mai scrie despre eveniment. d) un centru al zvonurilor.7 In situatii de criza primele cerinte sunt urmatoarele: a) sa urmariti ce spun si ce fac ziaristii pentru a-i actiona in justitie. o declaratie oficiala a organizatiei este necesara: a) pentru linistea puterii politice. un centru de informatii este: a) un loc unde informatia circula de la institutie la public. c) purtatorului de cuvant al organizatiei care o va folosi in interviurile acordate mass-media.9 In situatii de criza.10 In situatii de criza. 10 puncte 2. c) o celula de gestionare a crizelor. b) sa scoateti planul pregatit pentru criza. d) prevederea crizelor. 10 puncte 2. d) sustinuta. d) pentru blocarea canalelor de comunicare. c) sa blocati toate canalele de comunicare pana la solutionarea crizei. b) un comitet de gestionare a crizelor.b) centrala. b) cercetare – constatare. sa reuniti comitetul de conducere pentru situatii de criza si expertii pe domeniu si sa deschideti toate canalele de comunicare. 10 puncte 2.

b) cheia chestionarului este: 2. 2.7 = b. 2. 2. 2.2 = c. 144 . 2.4 = d.1 = c. 2. 2.9 = c. 2. 2.5 = b.3 = c.6 = d.10 = a.8 = c.NOTA : a) un singur raspuns este corect.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful