CURSUL: TEHNICI SI STRATEGII DE RELATII PUBLICE Lector univ.drd.

Valentin STANCU

2006 - 2007

Cursul nr. 1
1. IMAGINEA ORGANIZAŢIILOR – CONSIDERAŢII GENERALE A devenit aproape un truism faptul că omenirea intră, începând cu sfârşitul actualului secol, într-o nouă eră - era informaţională. Zeci de mii de studii surprind această mutaţie, şi alte zeci de mii vor urma, dezvoltând noi concepte şi teorii pe măsura prefacerilor fără precedent prin care trece societatea umană. Deocamdată, era informaţională se profilează cât mai curând ca o promisiune a viitorului decât ca o realitate matură. Majoritatea cercetătorilor sunt de acord că până şi cele mai dezvoltate societăţi se găsesc încă în tranziţie către o nouă formă de organizare, cumulând laolaltă elemente ale vechii rânduieli şi ale celei emergente. Dar tendinţa de înnoire este evidentă. Unii autori vorbesc despre o evolutie care duce firesc la societatea informatională; altii preferă să se refere la o adevărată revolutie, care scutură din temelii rosturile epocii trecute. Însă indiferent de termenul folosit, este neîndoielnic că această tendinta îşi pune amprenta pe absolut toate domeniile omenescului. Consecinele implicite ale trecerii la societatea informatională au fost şi sunt discutate de numeroşi gânditori. Astfel, în 1983, Luigi Dadda1 susţinea: “Asistăm cu toţii la o evoluţie a modului nostru de a produce, de a comunica, de a trăi, o evoluţie atât de rapidă încât este numită postindustrială. Ea este provocată de un complex de factori culturali, sociali, economici, ştiinţifici, tehnologici, dintre care ultimii se impun cu o forţă covârşitoare. Toate categoriile sunt implicate, dar una se impune, şi anume aceea legată de generarea, culegerea, transmiterea, elaborarea şi răspândirea informaţiei”. În studiul intitulat “De la silex la siliciu”, Giovanni Giovannini, preşedintele Federaţiei Italiene a Editorilor de Ziare (FIEG), pune problema într-un mod similar: “După era agricolă şi cea industrială, intrăm acum în era «informaţională». Înţelegerea a ceea ce se întâmplă în prezent este îngreunată de o primă caracteristică, şi anume creşterea complexităţii în toate domeniile: social, politic, cultural, industrial, ştiinţific. Avem impresia că este în curs o adevărată «mutaţie», că organismul «societatea umană» generează un organism cu totul nou. Şi aceasta are loc concomitent cu o creştere a bunurilor materiale esenţiale noii construcţii, dar, mai ales, cu o creştere fantastică a fluxurilor informative menite să configureze o structură nouă şi mai puternică”.2 Datorită faptului că societatea informaţională se găseşte încă într-un proces de structurare specifică, încercarea de a-i surprinde dimensiunile definitorii apare ca o întreprindere temerară şi, posibil, sortită eşecului. Dificultăţi încă şi mai mari presupuse de acest demers sunt generate de limitele modelărilor teoretice cu care se operează în prezent. În ultima jumătate de secol, paradigma Odobleja - Wienner s-a transformat din posibil teoretic în real acţional, determinând mutaţii incredibile în gândirea şi practica ştiinţifică. Dar la ora actuală această abordare e pe cale să fie depăşită, noi interpretări venind să modifice sistemul de referinţă teoretic al umanităţii. Un astfel de model ar putea fi şi cel al procesualităţii organice, care priveşte omul şi comunităţile umane drept procesoare de informaţie / semnificaţie şi energie, self-formative şi reproductibile. Conform acestei teorii, fiinţarea este “expresie şi produs al conexiunilor posibile între procesări informaţionale şi procese energetice”. Modelarea pleacă de la ipotezele că “nu
Luigi Dadda, în “Media duemila”, nr. 1, Torino, 1983, p. 17. Giovanni Giovannini & colectiv, "De la silex la siliciu - Istoria mijloacelor de comunicare în masã", Editura tehnicã, Bucureşti, 1989, p. 14-15
2
1

2

este posibilă completa detaşare a proceselor energetice de procesările informaţionale”, că “orice procesare îşi generează prin propriile consecinţe, condiţiile dezorganizării ei, iar procesele dezorganizate sunt generatoare de condiţii favorabile emergenţei altor procese organizate”1. Dacă un astfel de model sau altul similar vor fi validate de ştiinţă, implicaţiile sociale vor fi imense, descurajând, ab initio, orice încercare de a contura o imagine exhaustivă a societăţii informaţionale. De asemenea, în studiul prezent ne vom rezuma la abordarea sistematică a gestiunii imaginii organizaţiilor prin activitatea de relaţii publice. Imaginea unei organizaţii este obiect de patrimoniu2, fie că este moştenită (de exemplu imaginea firmei britanice Rolls Royce, ce a traversat nealterată mai multe decenii în secolul nostru, fiind în tot acest timp un puternic factor de promovare, pe piaţa mondială, a produselor firmei), fie că este inclusă în totalitatea bunurilor organizaţiei (imaginea firmei Coca-Cola este considerată ca fiind mai valoroasă decât ansamblul mijloacelor fixe ale giganticului transnaţional), fie că este apreciată ca o dimensiune nematerială, subiectivă, dar care poate fi apreciată în bani, întrucăt are valoare de piaţă. Ca obiect de patrimoniu, imaginea se gestionează / administrează la fel ca orice alt bun patrimonial al organizaţiei, indiferent de natura acestuia. Perioada actuală - în care imaginea a devenit un aliment cotidian al sensibilităţii, al inteligenţei şi ideologiei noastre (conform Jacques Ellul, La parole humilieé, Paris, p.s.) amplifică şi facilitează creşterea exponenţială a utilizării mijloacelor de acţiune asupra reprezentărilor oamenilor, meritând pe deplin caracterizarea de “civilizaţie a imaginii” pe care i-o face Rene Huyghe. Se impune precizarea că, în accepţia noastră termenul “imagine” nu se referă, restrictiv, la reproducerea materială a unei realităţi date, ci la un atribut al vieţii psihice bazat pe capacitatea psihicului uman de a construi reprezentări mentale - determinant în relaţia comunicaţională. Se poate afirma, deci, că imaginea “poate să influenţeze puterea de decizie a unui individ sau a unei colectivităţi3 “, întrucât, aşa cum arăta Jacques Le Goff în prefaţa volumului său "Imaginarul medieval", de-a lungul istoriei, “viaţa omului şi a societăţilor, sunt legate în egală măsură de imagini, ca şi de realităţi palpabile. Imaginile despre care este vorba nu se limitează la cele întruchipate în producţiile iconografice şi artistice, ci se extind şi la cele din universul imaginilor mentale”. O imagine bună a organizaţiei are o influenţă covârşitoare asupra reuşitei în afaceri. Versus, o imagine negativă afectează, uneori de o manieră incredibilă, succesul organizaţiei. Acest fapt este bine înţeles de experţii tuturor firmelor de succes din lume. Un exemplu concludent poate fi acela al firmei Krupp, ce a moştenit în urma primului şi, îndeosebi, al celui de-al II-lea război mondial, o imagine extrem de negativă. Strategia prin care firma şi-a ameliorat (răsturnat) imaginea este prezentată continuare.

Lucian Culda, Procesualitatea socialã, Editura Licorna, Bucureşti, 1994, p. 13 Patrimoniu - totalitatea bunurilor moştenite de cineva de la pãrinţi, înaintaşi; totalitatea bunurilor care aparţin unei colectivitãţi; totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cuiva şi care pot fi evaluate în bani, conform Mic Dicţionar al Limbii Române, Edit. Ştiinţificã, Bucureşti, 1974. 3 Camelia Bacos, "Rolul imaginii asupra mentalitãţilor colective", în Societate & Culturã, Noua Alternativã, nr. 3, p. 23
2

1

3

Graf ZedwitzArnim. Astfel. anunţul publicat de Krupp într-o ţară a CAER. Câştigarea simpatiei opiniei publice. În acest scop. Situaţia de plecare: La sfârşitul celui de-al doilea război mondial numele Krupp “nu mai suna bine”. în cursul cărora motivaţia era mereu expusă ca bază a noii politici comerciale. Oprirea producţiei de armament (desfiinţarea liniilor de fabricaţie). şi-a propus două teme de cercetare: 1. cu formatorii de opinie . oameni politici.datorită fostei imagini negative . în folosul noii imagini. Iată. Tonul general a fost. ultimul proprietar. pe plan politic. la început. Realizată de: Departamentul de Informare al companiei G-V. în loc de şine de cale ferată maşini-unelte. în toată lumea). tot ce se petrece la Krupp e comentat pe larg de presă.jurnalişti.F. 2. fiind asociat.în special de conducătorul ei . • acţiunea intensivă. de multă vreme. din punct de vedere tehnic. Mijloace: ţinând cont de faptul că firma aparţine industriei bunurilor de echipament – deci numărul celor de care depinde opinia despre ea şi hotărârea de a-i achiziţiona produsele era relativ mic (sub un milion. Pe de altă parte. pentru crearea acestei noi imagini în mediile politice şi industriale cele mai influente. Scăderea producţiei de industrie grea şi trecerea la o producţie mai modernă (care să aibă valoarea cea mai ridicată per kg). noţiunilor de duşman şi de tunuri. Numele lui Alfried Krupp şi Berthold Beitz au dat. prin intervenţii personale la Conferinţa pentru Comerţ Mondial de la San Francisco. În 1953. mai întâi dezordonat. Alfried Krupp. el a încarnat “noua imagine Krupp”. 2. întrevederi cu conducătorii ţărilor socialiste etc.. Prezentarea firmei Krupp ca o companie modernă din toate punctele de vedere. Politica a început în 1953. Organismul: Compania Krupp. uzine petrochimice şi centrale nucleare. şocul produs de descoperirea unei imagini Krupp total diferită de cea obişnuită.prin numeroase conferinţe de presă şi contacte cu ziarişti şi personalităţi din întreaga lume. 4 . savanţi şi literaţi -.strategia adoptată s-a bazat pe două elemente: • efectul surpriză.apoi. a faptului că. s-au pus la punct: • o politică sistematică de discuţii. politică dusă nu numai de împuternicit ci şi de echipa Departamentului “Informaţii” . de incertitudine . a luat câteva hotărâri fundamentale: 1. şi de data aceasta. au început să apară elementele unei noi imagini a firmei. loc la numeroase comentarii din partea presei. Alfried Krupp l-a investit pe Berthold Beitz cu puteri depline.Studiu de caz Strategie pas cu pas de gestiune a imaginii unei firme aflată în situaţie de criză de încredere Ţara: R. întrevederi etc. Obiective: Departamentul “informare” însărcinat cu relaţii publice şi stabilirea noii imagini a întreprinderii. prin personalitatea şi activităţile fiecăruia. Germană. la eşalonul cel mai înalt al ierarhiei firmei. producţia era esenţial orientată spre fabricarea oţelului şi industria grea. de exemplu. • exploatarea.

Rezultatele: din aceste “pietricele de mozaic” a fost compusă o imagine care. Trăiesc legaţi unul de celălalt. înseamnă mai mult decât a trăi unul lângă celălalt.P. cele trei domenii vor trebui să coabiteze în armonie pentru a genera succesul organizaţiei. Dacă aveţi îndoieli cu privire la valabilitatea acestei ultime aserţiuni gândiţi-vă la faptul că principalii dumneavoastră concurenţi se comportă după logica sloganului “să faci lucruri bune şi să spui cu tărie acest lucru”. ne afectează şi pe noi. înainte. şomaj. Orice criză. deci e preferabil să coopereze.” Acest anunţ. apărută undeva în lume. Neîncrederea generală a scăzut pe măsură ce motivaţia reală a firmei a fost expusă. strategia a continuat prin: • o politică de vizite la reşedinţa familiei Krupp şi în atelierele companiei. În acelaşi timp. cel puţin o dată pe an.să desfăşori o activitate profesionistă de relaţii publice (public relations) prin care să obţii încrederea. ci în întreaga lume şi a fost reprodusă în întregime de agenţiile de presă americane. ca o campanie de publicitate aproape gratuită.să faci lucruri bune. astfel. A trăi împreună. ca să nu mai existe foamete. să contribuie la construirea unui viitor paşnic pentru întreaga lume. .F. Analizând cu 5 . segmente de public ce interesează organizaţia). penurie de locuinţe. în cele din urmă. parteneri. KRUPP creează valori pentru întreaga lume. Industria R. acţionari. numele companiei avea co-notaţiile “distrugere” şi “moarte”.“Vecinătatea creează legături Vecinii au mare nevoie unul de celălalt. au fost vernisate expoziţii internaţionale de artă. Pe când. Distanţele se micşorează. Această iniţiativă remarcabilă a demonstrat nu numai spiritul de mecenat al companiei ci şi bunăvoinţa ei faţă de ţările a căror artă a fost. înţelegerea şi sprijinul publicului propriu (angajaţi. opinia publică a început să vadă în KRUPP o contribuţie adusă reconstrucţiei păcii şi vieţii.Ungare şi a R. care a costat foarte puţin. în sensul practicării unui management extrem de performant. a coexista. Fiecare din noi putem să ne aducem contribuţia. Între timp. Toate popoarele simt nevoia unei vieţi liniştite. . O parte din reşedinţă a fost transformată în sală de expoziţie unde. • anunţuri şi filme documentare. pur şi simplu. În acest punct al expozeului ne simţim datori să notăm că este o iluzie să se creadă că “a face lucruri bune” (în sensul de practicare a unui management înalt performant) aduce automat şi recunoaştere (notorietate) publică a imaginii de marcă a organizaţiei. Efectul de surpriză a funcţionat deci. a unei munci în comun. este absolut falsă premisa potrivit căreia o activitate susţinută de public relations şi o agresivă campanie publicitară pot suplini un management defectuos. Aşa cum urmează să demonstrăm.să desfăşori o agresivă campanie publicitară. Aceasta este convingerea companiei KRUPP. epidemii. printr-o strânsă colaborare. în spirit de prietenie şi spre binele lor reciproc. Imaginea organizaţiei se poate gestiona în cel puţin trei moduri: .Germane pot. nu numai în mediile universitare din ţările în cauză. a provocat vii discuţii. simpatia. pusă în valoare. a devenit absolut convingătoare.

Bineînţeles că evenimentele sportive mondiale nu pot fi sponsorizate de două firme producătoare de băuturi răcoritoare. Conceptul de imagine de marcă s-a răspândit. a mărcii produselor sponsorului şi. pentru a desemna toate celelalte forme de imagine. Pepsi l-a sponsorizat inclusiv pe starul Michael Jackson. a Jocurilor Olimpice şi a altor evenimente sportive importante. Conceptul de imagine este utilizat de aproape treizeci de ani de vocabularul comercial pentru a defini REPREZENTAREA pe care un individ. Aceste două acţiuni de sponsorizare demonstrează cum poate deveni sponsorizarea un instrument eficace de făurire a imaginii. pur şi simplu să fii numărul unu (cel mai bun). ştiinţa care se ocupă de studiul imaginii s-a conturat ca disciplină ştiinţifică abia în urmă cu un deceniu. În primul rând pentru că sunt urmărite de miliarde de oameni din toate ţările lumii. însă. De aceea. firma rivală.atenţie această afirmaţie veţi descoperi că. presupunând un grad mare de complexitate. furnizează produselor sale o imagine asociată cu tinereţea. sociale etc. vitalitatea. spiritul de camaraderie sportivă. prejudecăţi. trupele pop şi rock. sponsorul Cupei Mondiale. în direct. elitismul. cele două companii au început să descopere că sponsorizarea unor evenimente speciale cum sunt cele sportive (sau orice eveniment puternic mediatizat la TV şi care se adresează segmentului de public care le interesează) pot deveni un mijloc eficient pentru promovarea unui produs sau imaginii de marcă a firmei. prin generalizare. instituţii / organizaţii sau orice fenomene sau obiecte. practicienii utilizându-l. opinii. grup social sau segment de populaţie şi-o formează despre un produs sau serviciu. În al doilea rând pentru că evenimentul asigură difuzarea. După cum se ştie. iar starurile rock au dat firmei o imagine deosebită. sănătatea. a ales domeniul muzical ca mediu de sponsorizare. În acest sens. culturale. Pepsi-Cola. de aceea. Cu toate că preocuparea pentru gestiunea propriei imagini datează din cele mai vechi timpuri. în cel mai important. Pepsi sponsorizează concerte importante. Acest lucru nu este. punând accentul în mod unilateral pe o latură sau alta a activităţii dumneavoastră şi neglijându-le pe celelalte. Lăzărescu scrie: 6 . Prin IMAGINE se înţelege reprezentarea care s-a format ca o sumă de credinţe. experienţe sau presupuneri (aşteptări). Coca-Cola. ambele investesc enorm în acţiuni de promovare şi relaţii publice. o marcă sau o întreprindere. evenimentul în sine creează imaginea produsului prin asocierea acestuia cu evenimentul. în cazul Jocurilor Olimpice. nu poate fi şi nici nu este singura modalitate de gestionare a imaginii. ambele produc băuturi răcoritoare de o foarte bună calitate. Relativ recent. suficient pentru imaginea celor două companii rivale. dorinţa de a fi cel mai bun. Dan A. De exemplu. veţi fi în situaţia de a nu putea susţine competiţia. În sensul menţionat. să exemplificăm cu acţiunile a două mari şi foarte cunoscute firme americane: Coca-Cola şi Pepsi-Cola. Administrarea imaginii este o activitate mult mai elaborată. respectiv “credibilitatea străzii”. la grupe de persoane sau în cadrul opiniei publice asupra unei persoane fizice sau juridice. Dar sponsorizarea unor acţiuni sportive. atingerea obiectivelor şi. atitudini. În termeni de specialitate acest transfer de imagine se numeşte “efect hallo”. în urma unui management extrem de performant.

Imaginea mai poate fi deformată pozitiv. În context. de-a lungul anilor.ideologice larg răspândite de către mijloacele de comunicare în masă”. prilejul să-şi omologheze statutul ca disciplină socială autonomă. specialistă în istoria Bizanţului . sub influenţa contactelor directe. imaginea managerilor. precum şi altor discipline ştiinţifice.o nouã disciplinã de graniţã”. în luna septembrie 1985. mai cu seamă în Statele Unite şi în Franţa (în speţă la Universitatea din Caen. aprilie 1992 7 . imagologia foloseşte precumpănitor datele puse ei la dispoziţie de către paremiologie . dacă prima definiţie aduce imagologia strict în zona istoriei. În acelaşi timp poate exista o reprezentare generală a instituţiei / organizaţiei şi numeroase sub imagini. filologiei. în treacăt. atitudinii. obiectul de studiu al imagologiei (…). conform studiilor lui Serge Moscovici . IMAGINEA DE MARCĂ s-a substituit în mod treptat “reputaţiei” unei instituţii. deformată negativ. distală şi proximală. Lãzãrescu. organizaţii.a. Specialiştii în publicitate au înţeles de mult rolul determinant jucat la nivel comercial de către “imaginea de marcă”.care avea drept temă imaginea celuilalt. semioticii.d.Revista de psihologie a popoarelor).“Constituită. serviciu sau produs. prin informaţiile obţinute din presă. la Stuttgard.prezidată de cunoscuta savantă franceză Helene Arhweiller. multidisciplinară. imaginea unui serviciu din cadrul instituţiei. Magazin istoric nr. cea de-a doua limitează aria de cuprindere a imaginii şi imagologiei la reprezentările pe care o comunitate etnică naţională şi le-a format despre o altă comunitate etnică. imaginea managerului cu privire la proprii angajaţi sau la serviciile şi produsele pe care instituţia / organizaţia le oferă ş. filozofiei. în cadrul celui de-al XVI-lea Congres internaţional de ştiinţe istorice. simultan. acţionând atât asupra ofertei cât şi a cererii de produse şi servicii. “imagologia este un domeniu al psihosociologiei care se ocupă cu studierea ştiinţifică. O imagine se formează progresiv.m. în mai multe centre ale planetei. se acceptă. Astfel. În mod firesc există mai multe categorii de imagini: imaginea instituţiei.n. că ambele definiţii şi interpretări suferă de limite serioase. “Imagologia . în sfârşit.disciplină care se ocupă cu studiul proverbelor”1. autoimaginea personalului instituţiei. interdisciplinară. logicii. construită pe un teren în care se încrucişează datele antropologiei cu acelea furnizate de istoria universală. Fără a mai insista asupra definirii corecte a conceptului imagologie. virtuală. subliminară etc. imaginea produselor sau serviciilor oferite. termenul de imagine de marcă al “ROMEXPO” şi mai puţin reputaţia “ROMEXPO”. Disciplină de graniţă prin excelenţă. antropologiei. imagologia este o ştiinţă socio-umană de graniţă. Acolo a funcţionat o subsecţie . ecologiei umane şi ingineriei sociale. potrivit opiniei generale aceasta permite o creştere a eficacităţii comerciale şi de afaceri în general. din comentariile personalului instituţiei / organizaţiei. 1 Dan A. precum şi prin satisfacţia obţinută în urma utilizării serviciilor şi produselor. Conform dicţionarului de psihologie. dar mai ales prin intermediul produselor cultural . a percepţiei. ce se formează la confluenţa psiho-sociologiei. publicitate. notăm.) pe care si-a format-o în decursul timpului o comunitate etnică naţională asupra altei (altor) naţiuni sau naţionalităţi. prin ceea ce spun cumpărătorii despre ele. opiniei. în cadrul căreia se publica importantul periodic Revue de la Psychologie des Peuples . marketing-ului economic.n. Or. prin reprezentanţi. apropiată derealitate. de pildă. antropologiei şi paremiologiei. imagologia a avut. 4 (301). paremiologiei. judecăţii şi imaginii globale (reprezentare.

un televizor în locul altuia. precum şi cele de promovare pentru imaginea produsului sau serviciului oferit.a. Mărcile sunt ceea ce întreprinzătorii care îşi extind firmele cumpără. cei care sunt fideli anumitor produse sau servicii nu le pot deosebi de altele similare şi. Landar a făcut două evaluări.U. Rolex şi BMW în frunte. o maşină în locul alteia ş. Deci factorul “imagine” poate fi esenţial în determinarea cererii de servicii.m. A combinat apoi punctajul de la “nivelul de notorietate” cu cel de la “nivelul de apreciere”. Campbell’s a fost marca cea mai apreciată. cât şi în S. Mercedes-Benz. Cu alte cuvinte. Când punctele au fost combinate pentru a evalua “puterea”. Japonia şi Europa Occidentală. de cele mai multe ori. Acest fapt justifică acţiunile de relaţii publice pentru gestionarea imaginii de marcă a instituţiei. iar Johnson and Johnson’s 32%. intitulat studiu Landar. În cadrul studiului efectuat în 1990 în Japonia.atât în S. Coca-Cola şi Kodak au avut ambele 40% notorietate. cumpără. în toată lumea mărcile sunt ceea ce oamenii cunosc şi.U. Cum se corelează acest fapt cu investiţia în relaţii publice (informare) şi publicitate? În 1990 Campbell’s a investit în relaţii publice (informare) şi publicitate astfel încât a acoperit 70% din notorietatea produselor sale. Levi’s 26%. decât marca B? Un studiu de caz. aşa cum arătam. Landar Associates. în timp ce Kellog’s a avut 41%. Mercedes-Benz.A. obţinând evaluarea “puterii imaginii” mărcii respective. Dar în S. mărcile sunt de fapt mai valoroase decât elementele palpabile.A. 8 .A. de exemplu. Sony. Studiul Landar O firmă din San Francisco specializată în managementul mărcilor şi profilul Companiilor.U.d.000 de subiecţi în S.A. ei fumează sau beau o imagine.U. Firma a chestionat aproape 10. fabricile. Pentru proprietarii de companii. a hotărât să afle nu numai în ce măsură consumatorii cunosc principalele mărci. cât şi în multe colţuri ale lumii. dar şi ce gândesc cumpărătorii despre ele . Din acest punct de vedere se poate vorbi de “puterea imaginii de marcă”.Astfel. iar supa Campbell’s a fost a doua în S. Bătălia între imaginile instituţiilor / organizaţiilor. cum ar fi. Hollmark’s 39%. A întrebat consumatorii cât de familiarizaţi sunt cu mărcile produselor respective şi cum apreciază aceste mărci. de regulă. Porsche şi Rolls-Royce. în calitate de consumator. încearcă să expliciteze acest lucru. În Europa au fost Sony.. Coca-Cola a apărut în frunte atât în lume. Cum se ajunge la această situaţie? Cum ajunge marca A dintr-o categorie de produse să fie dorită de mai mulţi consumatori. produse etc. Porsche. În acelaşi mod ei preferă un târg expoziţional în locul altuia. Aceasta pentru că.A.U. imaginea are un caracter esenţialmente subiectiv şi psihologic. Studiile asupra pieţei atestă că. produselor şi serviciilor oferite este cel puţin la fel de importantă ca şi calitatea acestora din urmă. Landar a aflat că punctajul “nivelului de notorietate” plasează Rolls-Royce. Arătând consumatorilor 800 de mărci de produse diferite. cei care au cea mai apreciată imagine şi cele mai importante vânzări sunt cei ce investesc cel mai mult în promovarea imaginii de marcă (relaţii publice şi publicitate). Fiecare din aceste mărci au fost şi sunt liderul vânzărilor din categoria lor.

prin comunicare verbală.Imagine senzorialã (vizualã. Ele ajung să funcţioneze ca un fel de viziune asupra lumii. O atenţie mai mare acordată argumentelor de fiecare parte dezvăluie faptul că cele două părţi judecă lucrurile pornind de la premise fundamental opuse. Camelia Bacos2 subliniază că atunci “când vorbim de imagine trebuie să avem în vedere faptul că ea nu reprezintă doar o reproducere materială (după o tehnică anume) a realităţii: afişe. reproduceri cartografice.“Rolul imaginii asupra mentalitãţilor colective ” în Societate şi Culturã.cf. Ele vor deveni predominante şi în România. Imaginile puternice sunt esenţiale pentru reuşită în cultura americană. Ştiinţificã. informaţii de presă. În sensul menţionat. dacă nu mai multe şi mai multe imagini pot corespunde unui fapt dat. Anumite distorsiuni sau imagini complet false pot lua locul realităţii. auditivã etc. nr. Ei au imagini diferite despre lume. Cu alte cuvinte. imaginile lor despre lumea în care trăiesc pot fi corecte sau eronate.)”. politica monetară sau învăţământ. În accepţia sa cea mai simplă imaginea este reprezentare1. Consumatorul se orientează către imagini familiare şi bineînţeles. Cauzele sunt multiple. Sergiu Tămaş sesizează importanţa "hărţilor mentale": “Reprezentările geopolitice ale celor care fac istoria. congruenţa dintre mediul subiectiv şi cel obiectiv nu se produce întotdeauna automat. imagini de televiziune etc. Aceste premise diferite . ns. Thomas Sowell ajunge la aceeaşi concluzie. a unor obiecte sau fenomene din realitatea obiectivã. fotografie sau imagine filmică. passim.(sbl. Mic dicţionar al lb. Totuşi. ceea ce echivalează cu ceea ce se înţelege în germană prin Reprezentare . determină comunicarea dintre indivizi şi care se bazează pe capacitatea psihicului uman de a-şi construi reprezentări mentale (sbl. române Ed.”3 Ocupându-se de domeniul geopoliticii. respinge acele imagini care sunt greu de cunoscut şi înţeles. 1 9 . Subiectele în sine pot să nu aibă o legătură intrinsecă. 23 3 Thomas Sowell . Ele pot varia de la cheltuieli militare la droguri. una dintre pârghiile care. Se întâmplă prea des ca să fie o coincidenţă şi prea necontrolat ca să fie un plan. Pornind de la alte premise. El scrie: “Unul din aspectele ciudate referitoare la opiniile politice este cât de des aceiaşi oameni se plasează pe poziţii opuse în diferite probleme. ci este un atribut al vieţii psihice. 3/1992 p. dar şi indirect. Aceste imagini au semnificaţii clare. evocate mintal . Realitatea este mult prea complexă ca să fie înţeleasă de orice minte dată. Important este faptul că (…) aceste imagini sunt mai mult decât o «oglindire» a realităţii. Formarea acestor imagini mentale (reprezentările geopolitice) sunt rezultatul contactului cu realitatea fizică direct.adesea implicite .). alături de cuvânt. Dar aceasta ar fi cea mai utopică imagine.A conflict of vision. Bucureşti 1974.Concluzia şi implicaţiile sunt la îndemână: consumatorii sunt copleşiţi de multitudinea mărcilor şi a mesajelor mass-media. 2 Camelia Bacos . (…) Între lumea subiectivă în care este elaborată acţiunea politică şi lumea obiectivă în care are loc această acţiune nu există în mod obligatoriu o concordanţă în toate privinţele.) Ar fi bine să putem spune că ar trebui să ne dispensăm de imagini şi să lucrăm doar cu realitatea. aceleaşi feţe familiare pot fi găsite confruntându-se de pe poziţii opuse politic. inc New York.ns. William Morrow and Company.constituie fundamentul opoziţiei repetate dintre indivizi şi grupuri în chestiuni fără legătură între ele. Imaginile sunt ca nişte hărţi care ne ghidează printr-o junglă de complexităţi uimitoare… Imaginea este modul nostru de a percepe cum funcţionează lumea… Există tot atâtea imagini câte fiinţe umane.

1995. Faptele la care facem referinţă sunt două scrisori (din perioada domniei lui Mihai Viteazul) respectiv: 1. 177-178 10 . prin care o persoană obţine. prin empatie. fapt ce i-a distras atenţia etc. observă acelaşi lucru în două modalităţi total diferite. dar în continuă adaptare.500 de lăncieri unguri şi alţii. rezultă că “… 1 Sergiu Tãmaş . celălalt preot) imaginea redată este diferită: 1. care este cauza accidentului? Istoria românilor oferă şi ea exemple privind modul în care doi observatori. explicaţia accidentului este gata fabricată. În temeiul acestor reprezentări geopolitice. Un poliţist se va raporta imediat la respectarea sau nerespectarea regulilor de circulaţie. din 18 octombrie 1595. refoloseşte. Un constructor de drumuri şi poduri va remarca faptul că drumul este prost construit. post Călugăreni).000. de formaţie preot. logicianul Rudolf Carnap construieşte paradoxul ce îi va purta numele.«Weltanschaunung». Gould P. Din relatarea lui Giacomo Uniesi. Astfel. În cazul oamenilor politici. p. români de-ai săi. În construcţia paradoxului el se raportează la un banal accident de automobil şi. identifică explicaţiile cu privire la cauzele accidentului oferite de diferiţi experţi. nu permite scurgerea apei. În consecinţă cadrul cognitiv pe baza căruia operează factorii decizionali din sfera politicii reprezintă o succesiune de «hărţi mentale» despre spaţiile geografice şi raporturile de putere supuse analizei.”.Geopolitica. Editura Antet. numit Mihai. Ambele scrisori relatează aspecte din aceeaşi campanie militară a voievodului român Mihai Viteazul (campania de la Tîrgovişte. care păreau cam 2. şi toată pedestrimea de secui şi de saşi în număr de vreo 80 de steaguri etc. totuşi.”1 Sesizând acest fapt. cu 1. şi poate şi o mie de archebuzieri români călare şi alţii călare cu suliţe de aruncat. şoferul nu s-a odihnit suficient înainte de a se urca la volan. Aceste «hărţi» sunt folosite de câte ori o persoană ia decizii politice. configuraţia acestora va condiţiona conversia intereselor în proiecte geopolitice concrete. 2. codifică. Reprezentările geopolitice şi «hărţile mentale» care le corespund sunt inevitabil diferite în funcţie de propriile lor «imagini» sau «hărţi mentale». etc. având sisteme de referinţă diferite. Scrisoarea lui Filippe Pigafetta către Belizar Vinţa. de formaţie militar rezultă că “… ordinea a fost următoarea: în frunte mergea principele ţării Româneşti. Rudolf Carnap întreabă cu aparentă candoare: şi. ele servind ca sisteme de orientare cu funcţii anticipatoare. este alunecos. Din relatarea lui Filippo Pigafetta. cancelarul marelui duce de Toscana. 2. Jucându-se pe aceste reprezentări diferite. Raportul lui Giacomo Uniesi din ordinul iezuit către superiorul de la Sfânta Barbara din Cracovia. White consideră o «hartă mentală» drept o structură mentală ordonată. se constituie anumite «hărţi mentale» privind zonele geopolitice în litigiu. Bucureşti. reorganizează sau aplică în gândire şi acţiune informaţii despre mediul geografic. a avut o ceartă în familie. reprezentări generate de sisteme de referinţă diferite. Funcţie de sistemul de referinţă al fiecărui observator (unul militar. şi R. un psiholog va căuta şi identifica cauze de natură subiectivă. la vizibilitatea sau nonvizibilitatea indicatoarelor de circulaţie şi va căuta explicaţia cauzală într-o defecţiune mecanică şi dacă şi identifică o atare defecţiune.

acest fenomen poartă numele sugestiv “o singură voce”.) să aibă şi să difuzeze acelaşi tip de imagine despre organizaţie. având consecinţe semnificative. s-a îngrijit să fie binecuvântată de nunţiul apostolic armura înainte de a se îmbrăca. cele două personaje extrag din realitatea percepută doar ceea ce pare a avea semnificaţie pentru ele şi grupul căruia îi aparţin. URSS şi China). Brall constata că americanii «navighează» folosind o hartă distorsionată .ibidem. Sergiu Tămaş remarcă: “Importanţa «hărţilor mentale» în fundamentarea politicii externe şi militare a unui stat rezidă în faptul că «marile strategii» sunt opera oamenilor politici. În practica relaţiilor publice. Roosevelt la Conferinţa de la Teheran din noiembrie 1944. 179 . nu numai asupra persoanelor oficiale.în care Vietnamul apare ca un continent mare aşezat chiar lângă coastele Statelor Unite şi ameninţând existenţa sa naţională. O constatare asemănătoare se regăseşte la Warren Kimball. Cât de fiabile sunt asemenea «hărţi mentale» pentru diplomaţi şi militari ? Sunt complete sau parţiale ? Deschid aceste imagini calea rezolvării unor probleme sau ridică obstacole? Deci. cunoscutul comentator politic Walter Lippman nota ("Public Opinion". minimalizând problematica Europei Centrale. totodată.”1 Din perspectiva gestionării imaginii de marcă a organizaţiilor. în timp ce era consilier al Administraţiei Wilson. organizaţia identifică şi ţine seama de sistemele de referinţă ale grupurilor (persoanelor) ţintă pentru adecvarea masajului şi. Fenomenul ca atare. " imaginea" despre acest teatru de operaţiuni militare a fost în aşa măsură deformată. având un puternic şi multiplu impact. 1965) că. pentru a înţelege cum se configurează o anumită poziţie geopolitică. remarcă faptul că Europa Centrală era privită ca «un detaliu».” Din cele două relatări mai observăm că. Efectele unor «hărţi mentale» necorespunzătoare realităţii sunt amplificate astăzi de televiziune şi alte mijloace mass-media.asemănătoare cu una desenată de un cartograf medieval . Astfel. (…) Roosevelt şi Hull. care opera cu «hărţi mentale» defavorabile ţărilor din Europa Centrală. În timpul conflictului militar din Vietnam. în timpul primului război mondial. este necesar să cunoaştem modul de constituire şi funcţionare a acestor «hărţi mentale». a semnalat imprecizia cu care politica americană percepea zona Europei Centrale. atitudinile şi opiniile personalului angajat etc. aspectele relatate au o importanţă metodologică deosebită. Aceste "unghiuri de abordare" diferite rămân la fel de valabile şi în zona politicii şi a oamenilor politici. încât George W. erau preocupaţi de organizarea lumii postbelice. dar şi asupra întregii populaţii. Harriman a fost de altă părere. Anglia. înainte de a se urca pe cal. care. publicitate. dorind să se asigure ţărilor din Europa Centrală o stare de independenţă. se va preocupa ca multiplicatorii de imagine folosiţi (comunicare de tip “public relations”. pe care si-o reprezentau ca o ordine supravegheată de "cei patru poliţişti" (SUA.180 11 . a cerut binecuvântarea cu genunchii plecaţi etc. dorind să inducă la publicul care o interesează o imagine (reprezentare) adecvată scopurilor sale.Prealuminatul Principe aşa s-a pregătit pentru ciocnirea cu Sinan Paşa: în ziua de 16 octombrie s-a spovedit şi s-a cuminecat. având imagini (reprezentări) diferite despre lume. va fi analizat în capitolul dedicat practicii relaţiilor publice pentru gestionarea coerentă a imaginii organizaţiei. 1 Sergiu Tãmaş . Până la urmă a învins "orientarea Roosevelt . analizând poziţia adoptată de Franklin D.Hull". p. În legătură cu acest subiect. cu care fiind îmbrăcat în public.

atât în cazul vizibilităţii proximale cât şi a celei distale . care ne determină să avem o anumită imagine despre subiect. vizibilitatea proximală (nemijlocită) şi cea distală (mijlocită) se prezintă astfel: Construcţia reprezentării . Reprezentate grafic. acest sistem de referinţă. zvonurile ş. imaginea unei organizaţii se realizează în două câmpuri: un câmp al vizibilităţii proximale (nemijlocite). de către un individ sau un grup social. În seria acestor media. În acelaşi timp nu pot fi excluşi de la calitatea de media alţi mijlocitori: clienţi. din prejudecăţile pe care ni le-a format. care îl depăşeşte pe primul. inaccesibil în mod direct. fiind dependentă de poziţionarea individului în spaţiul social şi de sistemul lui de referinţă şi un câmp al vizibilităţii distale (mijlocite / mediate). în care realitatea unei organizaţii este percepută în mod direct.m. din opinii păstrate. angajaţi şi foşti angajaţi ai organizaţiei. poate fi asemuită cu un ecran pe care se reflectă (direct sau mediat) fenomenele exterioare. Ei pot fi multiplicatori de imagine pozitivă sau negativă fapt ce determină organizaţiile să adopte politici coerente de imagine în raport cu / şi prin intermediul acestora.Raportată la percepţia realităţii. În acest sens. În acest sens. sociologul Abraham Moles susţine că fiecare dintre noi are un sistem de referinţă. mijloacele de comunicare în masă ocupă un loc central.se realizează prin raportarea obiectului sau subiectului percepţiei la sistemul de referinţă al persoanei sau grupului ce realizează această percepţie. informaţiile sau deciziile cu care suntem confruntaţi.d.a. având practic dimensiuni reduse. format din toate conceptele de bază rezultate din prelucrarea cunoştinţelor acumulate în decursul vieţii şi reţinute în memorie.un bun vecin” ş. vecini ai acesteia. sunt de notorietate strategiile de comunicare de tipul “Organizaţia noastră .a. prin simţuri. chiar dacă nu ne dăm seama de acest lucru. practicate de structurile de relaţii publice. 12 . dar accesibil prin intermediul unui mijloc (media).

În momentul în care suntem confruntaţi cu o “situaţie stimul”. valori. principii. opinii. atitudinile şi opiniile (figura de mai jos): 13 .). atitudini. precum şi cei externi (informaţii recent primite privind o situaţie concretă ce pot fi întărite de argumente ce ne sunt adresate sub diferite forme). reprezentând credinţele. de nivelul intelectual. mai bogat sau mai sărac. Modelul american al referenţialului individual şi de grup se prezintă sub forma a trei cercuri concentrice. în general o “imagine” ce determină o acţiune. mai ordonat sau mai puţin ordonat. norme. gusturi. în funcţie de cunoştinţele acumulate. Un sistem de referinţă comun au şi grupurile sociale. în urma “prelucrării” ei rezultă o opinie. acest “ecran” s-ar prezenta ca în figura de mai jos: Acest “ecran” este mai mult sau mai puţin dens. determinaţi de sistemul propriu de referinţă şi caracteristicile proprii unei persoane. o atitudine. de gradul de cultură şi experienţa persoanei respective. stereotipii etc. aceasta se reflectă în sistemul propriu de referinţă.Schematic. Acest sistem de referinţă reuneşte elemente comune grupului respectiv (credinţe. Este evident că la proces participă două categorii de factori: cei interni.

Ele constituie. mediază între cognitiv şi afectiv. reface toate aceste informaţii lacunare. "atingând" simultan stimulul şi răspunsul. nr. Erving Goffman . din imaginarul cotidian. se sprijină pe "mărturii" ale subiectului. reguli. ele vehiculează. care stabilesc o relaţie între stimuli şi răspunsuri. 1994) prin năzuinţa de a sistematiza. dar cel mai adesea indirect. Ele reconstruiesc realul. care construiesc un răspuns manifest.“Reprezentãrile sociale . p. când un individ nou apare.întemeietorul şcolii dramaturgice în comunicare . obiect. Aceste patru criterii referenţiale sunt considerate puncte de reper în structura informaţiei despre noul venit de către instanţa referenţială care este grupul. practici culturale. dar apelează şi la norme. Vorbind de modul de lucru cu opiniile. 116-117. organiza. ezită între exactitudine şi aproximaţie. să reprezentăm imaginea firmei “ROMEXPO” în raport cu publicul propriu: 1 Adrian Neculau . ele accentuează aici în aceeaşi măsură în care modelează acolo. elementele nodale ale imaginii individului şi / sau ale organizaţiei. o cunoaştere (competenţă) socială ». respectiv. uneori direct. să încurajăm atitudinile pozitive. ritualuri.Definind imaginea şi referenţialul individual despre un fenomen. atitudinile şi credinţele. Spre deosebire de opinii. verbalizat. reprezentările sociale sunt prizonierele socialului. pe consideraţiile şi interpretările acestuia. acţiune. specialiştii americani recomandă să nu încercăm niciodată să aducem atingere credinţelor pentru că s-ar bulversa întreaga reprezentare. Doise (1990) exprimă complet satisfăcător complexitatea raporturilor cu socialul: ele joacă un rol important în menţinerea raporturilor sociale.consideră că în interacţiunile sociale. stiluri împărtăşite de o populaţie.dezvoltãri actuale”. Adrian Neculau1 scrie: «Reprezentările sociale (RS) se alimentează din credinţele religioase. valori ce reglează relaţiile interpersonale. Pentru exemplificare. Revista de cercetãri sociale. reprezentări sociale (RS). Au în compoziţie unele "zone obscure" ale vieţii cotidiene. ceilalţi reactivează sau caută informaţii cu privire la statusul socio-economic. atitudinea faţă de grup şi. dar depăşesc această "istorie poroasă" (Ferreol. şi de atitudini. mai ales în grupuri. 14 . jucând cele patru criterii referenţiale cu câte doi indicatori de imagine (bivalenţi) pentru fiecare criteriu. cochetează cu ştiinţificul dar şi cu imaginarul. Deşi construcţii cognitive. de altfel. RS basculează între percepţie şi social. RS se interferează în parte cu opiniile şi atitudinile. observabil şi susceptibil de măsurare. 4/95. inhibându-le pe cele negative şi să “construim liber” pe spaţiul opiniilor pentru că sunt extrem de fluctuante. încrederea pe care noul venit o inspiră. ele sunt fasonate de aceste raporturi. răspunsul fiind cuantificabil prin timpul de reacţie. concepţia de sine. dar nu sunt atât de direcţionate ca acestea.

Evident. interesul public se îndreaptă numai spre ele . practic. “ROMEXPO” este o organizaţie slabă. firma nr. rămâne la îndemâna consumatorului de realitate mediată posibilitatea de a alege între diferitele medii. Media. De aici rezultă încă odată necesitatea politicilor de imagine a organizaţiei şi raţiunea activităţii de gestionare a imaginii acesteia. Astăzi. cu o concepţie arhaică. ce ignoră opinia publicului său şi nu se bucură de încredere. mai ales în ştirile de seară. Ea are de ales între “ROMEXPO” 1 şi “ROMEXPO” 2. Această încărcătură subiectivă a percepţiei mediate l-a determinat. “ROMEXPO” este o organizaţie puternică. prima imagine este foarte bună iar a doua foarte proastă.şi asta pentru că aparatele de filmat se află acolo”. În câmpul vizibilităţii distale percepţia se realizează de către media. Represiunile continuă în Timolul de Est şi India. bătălia pentru a beneficia 15 . mai ales. Înfometarea este un fenomen larg răspândit şi în Sudan. politica naţională este determinată de mizeria kurzilor sau de înfometarea în masă a somalezilor . cu o concepţie modernă ce consideră că opinia publicului său este esenţială şi se bucură de mare încredere. mai ales în sensibila zonă a politicii. Războiul etnic închide părţi întregi din fosta Uniune Sovietică. Într-un articol adaptat după “America şi lumea” James R. la limită. Concluzia la îndemână este aceea că în câmpul vizibilităţii distale. Ea extrage din realitatea nemijlocită acele note ce i se par esenţiale şi care corespund propriilor clişee despre realitatea. Schlesinger scrie: “O singură imagine TV are un impact mai mare decât 10. Spre deosebire de observatorul din câmpul vizibilităţii proximale. în al doilea caz avem de-a face cu o transmisie ce poartă cu sine atât schematizarea realităţii cât şi sistemul de referinţă al media. şi în Mozambic. cele două imagini pot fi. În câmpul vizibilităţii proximale. După cum se poate observa. Este evident că şi în primul dar. aidoma observatorului din câmpul vizibilităţii proximale recrează realitatea. propriului sistem de referinţă. Faptul ca atare nu a rămas neobservat. Media are capacitatea de a selecta evenimentele. Mai mult. probabil. Dar nu numai Somalia şi Bosnia atrag atenţia. cel ce schematizează realitatea şi extrage din aceasta numai ceea ce are relevanţă pentru propriul sistem de referinţă este persoana sau grupul ce percepe realitatea. media multiplică realitatea nou creată şi o distribuie grupurilor consumatoare de realităţi mediate. Acest fapt determină specialiştii în gestionarea imaginii de marcă a organizaţiei să procedeze la identificarea şi deschiderea tuturor canalelor de comunicare pentru ca reprezentarea pe care aceştia o construiesc şi o difuzează să ajungă la publicul ţintă. 2. în condiţiile plurivalenţei mediilor. imaginea destinată consumatorului de realitate mediată nu este controlată de acesta ci îi este impusă.căci aceştia apar în imaginile televizate. Aria de acoperire a cererii de realitate mediată poate varia de la câteva persoane (în cazul în care imaginăm posibilitatea ca o persoană să relateze altora despre organizaţia ce face obiectul reprezentării). Care dintre cele două firme vor fi preferate? Evident. următoarele: 1.Analizând tabelul de mai sus.1. la milioane de persoane (atunci când media este mass-media cu mare grad de acoperirea cererii de realitate mediată).000 de cuvinte… În această epocă imaginea înseamnă. pe Marshall Mc Luhan să declare că “mesajul este media”. Problematizând vom putea imagina situaţia în care o firmă extrem de importantă doreşte să participe la un târg sau să organizeze o expoziţie specializată. televiziune şi politica externă este un subiect care apare tot mai des.

un anume mecanism de acţiune (exemplu propagandei dar şi al publicităţii)”1. de la Daniel Boorstin la Rene Berger sau Jacgues Ellul. diversificată şi accesibilă. În fine. serviciile sau produsele sale. poate fi sugerat ca în figura de mai jos: Diferenţa între cele două tipuri de imagine este făcută în funcţie de caracteristicile de calitate ale acestor componente care pot fi numeroase şi diverse. privind relaţia dintre realitate şi “falsa realitate” creată de imaginile vehiculate de mass-media. imaginea de produs a unui automobil comportă elementele următoare: • dacă este foarte diversificată: confortabil. rapid. Imaginea poate fi diversificată sau mai puţin diversificată. pentru că massmedia pot fi folosite în scopul evident de a impune un punct de vedere asupra realităţii. sau al unei părţi a comunităţii respective. În sensul menţionat. sau. 1 Ibidem 16 .de serviciile mediilor cu cel mai mare impact public este tot mai acerbă. pur şi simplu. Şi aici apare una dintre consecinţele cele mai imprevizibile. oferă informaţii complete despre organizaţie.imagologice. în câmpul vizibilităţii distale există posibilitatea producerii reprezentării evenimentului fără acoperire sau cu acoperire faptică parţială. cu atât va fi mai diversificată imaginea pe care o vom obţine. Camelia Bacos notează: “puterea de decizie asupra massmedia poate să determine imixtiuni flagrante în interpretarea realităţii. elegant. ea place. De exemplu. o marcă sau o întreprindere / organizaţie. • dacă este puţin diversificată: o maşină bună. Grafic. subliniind nivelul de diversificare a acestora. robust. temei al manipulării informaţional . gradul de diversificare sau non diversificare. într-o formă atractivă. devenind o realitate costisitoare. uşor de manevrat etc. Realitatea descrisă prin imagine nu se suprapune realităţii ca atare. cu cât dispunem de mai multe informaţii despre un produs. Acest fapt a generat în plan teoretic o serie de analize. ieftin. Aceasta este imaginea virtuală. ci este un punct de vedere asupra acesteia. pe care se poate conta. Acest fapt este luat în calcul de specialiştii în gestiunea imaginii organizaţiei care. atitudinea unui realizator. întrucât nu trebuie uitat că imaginea reprezintă un punct de vedere asupra realităţii. un serviciu oferit. ea este economică În alţi termeni. Această “falsă realitate” care se substituie realităţii este punctul de vedere al unei comunităţi.

o imagine neclară. Imaginea unei organizaţii. a serviciilor şi produselor sale poate fi distinctă sau ştearsă (neclară). Exemplificând (din perspectiva atingerii scopului organizaţiei) putem să ne imaginăm situaţia în care două firme au. cu atât ea va fi mai “personalizată”. De aceea. ambele. opţiunea publicului specific este uşor previzibilă. a serviciilor şi produselor sale sunt complementare: Între ele funcţionează efectul HALLO. în reprezentarea publicului ce optează pentru asigurări sociale. iar cealaltă neclară. imaginile de organizaţie şi marcă se extind asupra produselor. când una dintre ele are o imagine pozitivă. de la comportamentul 17 .Maniera în care se realizează acest lucru va fi exemplificată în capitolele următoare. distinctă şi diversificată. politicile de imagine trebuie să corespundă anumitor reguli pentru a asigura construirea şi dezvoltarea imaginilor distincte şi favorabile bunei percepţii (reprezentări). opţiunea pentru una sau alta dintre cele două firme este pur aleatoare. Imaginile unei organizaţii. În această situaţie. la rândul lor. Cunoscând acest lucru. Versus. a unei mărci sau a unei organizaţii se va distinge mai mult de celelalte imagini similare. ştearsă. a mărcii. ca în figura de mai jos: Cu cât imaginea unui produs. experţii de relaţii publice recomandă politici instituţionale adecvate. astfel încât imaginea de produs sau serviciu se extinde şi asupra imaginii de marcă şi organizaţie iar.

prin analiza tratatului lui Wittgenstein1.S. Imaginea poate să reprezinte orice realitate a cărei formă ea o are. poate acţiona efectul contrast generator de hallo negativ. p. Ed. care sunt transformate. prin diverse elaborări. care sunt conţinute în formele sensibile… La începutul tractatusului. La fel. el adaugă: «Imaginea nu poate să reprezinte forma ei de reprezentare. ea o indică… Imaginea reprezintă obiectul ei din afară (obiectul său este forma ei de reprezentare). O imagine este o legătură între nişte elemente şi această legătură este o structură. Posibilitatea acestei structuri este numită de Wittgenstein ‘forma de reprezentare a gândirii. Wittgenstein începe prin a stabili noţiunea de imagine a faptelor. în ‘imagini logice’ şi apoi. cuprinzând atributele nodale sau cele a căror vizibilitate şi semnificaţie socială sunt foarte ridicate. imaginea publică a organizaţiei poate fi concepută ca un model atomar. Academiei R. O imagine de marcă negativă sau o imagine de organizaţie total depreciată va genera o extindere de imagine negativă asupra produsului sau serviciilor oferite. Anton Dumitriu2 spune: “Cunoaşterea începe de la imagini. igiena şi modernitatea spaţiului până la calitatea produsului şi serviciilor. Bucureşti 1973. 300 18 . şi aici este cea mai importantă observaţie a lui Wittgenstein în această chestiune. în care nucleul. Referindu-se la logica imaginii.Teoria logicii. Totuşi imaginea este asemenea unui fapt însă de data aceasta avem de-a face cu un fapt logic.personalului. Dar. În situaţia în care această regulă a complementarităţii nu este cunoscută şi respectată. o imagine deteriorată a produsului sau serviciilor oferite afectează imaginea de marcă a organizaţiei. într-o primă prelucrare. 1 2 L. Structural vorbind. calitatea prezentării etc. de mai jos).. atunci putem vorbi de o imagine focalizată. iar dacă nucleul cuprinde mai multe atribute nodale atunci imaginea este dispersată (fig. Dacă numărul atributelor cu vizibilitate ridicată şi înalt semnificative (concepte cheie) este redus.Tractatus Logico-Philosophicus Anton Dumutriu . Dar imaginea nu poate să se situeze ea singură în afara formei de reprezentare» “. Wittgenstein . prezentând faptele în spaţiul logic şi fiind un model al realităţii. determină nota şi organizarea întregii imagini. imaginea (Bild).R. se ajunge la formele inteligibile.

fiind mai puţin susceptibil la schimbări.argumentaţie romantism . existenţa atributelor periferice este temporară şi instabilă.maşini BMW . de exemplu.libertate . După cum se poate observa identificarea noţiunilor cheie şi a reprezentărilor (imaginilor) specifice domeniilor de activitate permit specialiştilor să elaboreze strategii coerente şi temeinic fundamentate de ameliorare a imaginii organizaţiilor. iar cercetările BTA. Identificarea cuvintelor din structura unei imagini (reprezentări) nu este un simplu joc intelectual.cenuşiu .metroul .cârnaţi . imaginea este ambivalentă sau bipolară (fig. Este de asemenea util să ştim cum ne văd alte naţiuni. • Germania: bere .al unei reprezentări asigură două funcţii esenţiale: 19 . cum ar fi porţelanul.A.Când imaginea cuprinde atribute cu un conţinut cognitiv divergent.fast food . De fapt. este trimisă în Japonia pentru a vedea cum numărul de turişti japonezi în Marea Britanie poate fi sporit. Nucleul imaginii se caracterizează prin stabilitate şi permeabilitate redusă. în timp ce absenţa unuia din elementele periferice nu modifică structura de ansamblu.Cowboys.micile dejunuri englezeşti .Hitler muncă din greu.eleganţă . • Marea Britanie: clasă .sau nodul structurant . ea este definită ca fiind ambiguă. • S. • Franţa . cercetarea a fost de interes pentru oricine doreşte să-şi vândă produsele sau serviciile consumatorilor într-o piaţă care este dominată de produse foarte bune.U.prejudecată .Times Square . căci el determină în acelaşi timp semnificaţia. absenţa unuia din elementele nodale schimbând semnificaţia de ansamblu a imaginii.carne de porc .gentlemen .limbă greu de învăţat .ceaţă .suprafeţe largi . a cărui permeabilitate este ridicată şi. Revenind asupra încercării de a descifra structura imaginii (reprezentării) putem sublinia că deosebirea între atributele nodale şi cele periferice constă în semnificaţia structurală diferenţiată.Prinţesa Diana . Acest nod central este elementul fundamental al reprezentării. Vizita a fost o adevărată şansă pentru a obţine informaţii de primă mână pentru o cercetare extinsă a factorilor sociali care influenţează alegerea destinaţiei.încăpăţânare . este importantă în vânzarea unor bunuri de consum prestigioase. Nodul central . deci.demodat . au fost relevante: • Spania: voioşie – strălucirea soarelui – subdezvoultare – case albe – uscăciune pământ roşu .publicitate.castelele franceze. Firmele (departamentele) ce gestionează imaginea de marcă a organizaţiilor execută pentru aceasta cercetări serioase.SIDA . De exemplu.barbar . iar dacă atributele respective se găsesc în nucleu. spre deosebire de stratul periferic.artişti . o misiune a British Tourist Auto sub auspiciile guvernului.: afluenţă .Turnul Eiffel .autostradă .rafinament . cât şi organizarea reprezentării. acoperind cuvintele cheie ale reprezentărilor japonezilor. de mai jos). Formula “Made in England”. Referindu-se la cele două elemente componente ale structurii imaginii (reprezentării) Jean-Claude Abric scrie: “Orice reprezentare este organizată în jurul unui nod central.fiesta.

experienţa subiecţilor. 141-142 reprezentãrilor sociale (dupã J. Abric. Într-un studiu recent asupra aspectelor periferice ale reprezentării. b) insistă asupra comunicării continue centralitate . Reprezentãrile sociale. 1 2 Jean-Claude Abric . Nodul central are. Constituie elementul cel mai stabil al reprezentării. 1994. caracteristicile situaţiei. adică prezenţa. Bucureşti 1995. univ. Elementele periferice pun mereu în discuţie cauza nodului central. a. al lui Moliner. permiţând ancorarea reprezentării la realitatea de moment. în Psihologia Câmpului social. Din perspectiva activităţii de gestionare a imaginii publice a organizaţiilor. încă utopic. îndeplinesc deci o funcţie de concretizare exprimând prezentul. dr. elementul care va rezista cel mai mult schimbării … orice modificare a nodului central antrenează o transformare completă a reprezentării1 “. p. o valoare. Sistemul periferic este un element esenţial în mecanismul defensiv. fie din perspectiva consolidării reprezentărilor pozitive. în reprezentare. coordonator prof. Ed. Va fi. ca în experimentul deja citat. Elementele periferice sunt mai suple.Reprezentãrile sociale: aspecte teoretice. Conform aceluiaşi studiu2. în jurul nodului central se organizează elementele periferice. formulează evaluări. Flament (1987) a comparat sistemul periferic cu paraşocul unui automobil care protejează corpul central. partea vie. Adrian Nicolau. Ibidem . cel care îi asigură perenitatea în contexte mişcătoare şi evoulutive. deşi gestionată de nodul central. a experienţelor sale personale. Ştiinţificã şi Tehnicã SA. în funcţie de noile informaţii şi evenimente absorbite. integrarea istoriei proprii a subiectului. Dacă nodul central este esenţialmente normativ. mobilă a reprezentării. la o restructurare sau o ruptură a realului. Ele se află în relaţie directă cu acesta. menţinându-i integritatea. Este lucrul prin care aceste elemente capătă un sens. 138. ponderarea. interfaţa între nodul central şi situaţia concretă în care se elaborează reprezentarea. la o schimbare a conţinutului reprezentării. să încorporeze şi să activeze unele informaţii din context care să conducă. Ele reţin şi selectează informaţiile. fie din perspectiva destructurării unei reprezentări negative despre organizaţie. Altă funcţie îndeplinită este cea de reglare şi adaptare a sistemului central la constrângerile şi caracteristicile situaţiei concrete cu care grupul se confruntă.periferie şi a posibilităţii ca schema periferică. de altfel. atunci elementele periferice intră în interacţiune cu "centralul tradiţional" propunând un centru nou. reperajul acestui nod central permite stabilirea obiectivelor de comunicare a imaginii. el este elementul unificator şi stabilizator al reprezentării. elaborează stereotipuri şi credinţe. • o funcţie organizatorică: nodul central este cel care determină natura legăturilor ce unesc între ele două reprezentări. b) 20 . Abric extrage şi o a treia funcţie: elaborarea reprezentării sociale individualizate. În acest sens. valoarea şi funcţia lor sunt determinate de către nod. sistemul periferic este mai degrabă funcţional. vizând protejarea semnificaţiei centrale a reprezentării (Abric. o proprietate. mai flexibile.p. Din constatarea că permite o modularizare individuală a reprezentării. Condiţia este să apară un element străin care să se încrusteze pe o RS bine stabilită şi finită. 1994.• o funcţie generativă: este elementul prin care se crează sau se transformă semnificaţia celorlalte elemente constitutive ale reprezentării. în final. dar capabil să inducă schimbare. b).C. Dacă elementele periferice sunt proeminente. Flament (1994.

În urma anchetei de teren (1984) şi a cercetării experimentale Abric concluzionează: “Apare foarte clar că această reprezentare este organizată în jurul a patru elemente.scump .structura reprezentării artizanatului. Abric.este creativ şi conştiincios un altul priveşte produsul . 1994.şi în cele din urmă defineşte tipul de muncă artizanală . asupra unui obiect unic .Tabel 1 Caracteristicile sistemului central şi ale sistemului periferic al reprezentărilor sociale (după J. ce dau reprezentării semnificaţia ei globală şi constituie deci nodul său central: două elemente îl caracterizează pe artizanul însuşi . utilizând metodologii diferite. 21 .C. b) Verificând experimental această teorie Jean-Claude Abric organizează două cercetări distincte.manuală (figura de mai jos).

” în numărul din 7 februarie 1994.U. 2 1 22 .Portraits of “The Most Admired” Companies in Public Relations Journal. p. activitatea promoţională a două firme româneşti “ASIROM” şi DURREF. Soliditatea financiarã. relevă că modelul reprezentării (imaginii) promovate de “DURREF” este mai diversificat şi mai clar. 1995. putem evidenţia rapid nucleul şi elementele periferice ale imaginii prezentate publicului propriu de către cei ce organizează publicitatea: 1 2 Compararea celor două modele nucleare. Dorina Miron . Au fost utilizate următoarele opt criterii de reputaţie / imagine: Maria Moldoveanu. R . Bucureşti. 132 1. Clasamentul a fost alcătuit pe baza răspunsurilor a 10. Editura Libra. Ambele suferă însă de absenţa unui profil organizaţional prin raportare la criterii standard. 14 -18. p.Psihologia reclamei.A. Expert. Maria Moldoveanu. 181-183.Analizând. Bucureşti. Dobrescu . după acelaşi model. Un asemenea profil general a fost realizat de revista FORTUNE3 care a publicat clasamentul “celor mai admirate corporaţii din S. Emilian M.Ştiinţa Afacerilor. S.000 de executivi cu experienţă. 1995 p. Ed.A. mai 1994..U. 3 Skolnik.

experţii în gestionarea imaginii celor două firme pot proiecta un profil mai adecvat “ASIROM” şi DURREF. forma şi păstra oameni talentaţi ş. 3 . Utilizarea bunurilor companiei. prin interviuri nemijlocite cu personalul cu funcţii cheie în managementul din fiecare departament şi printr-o analiză de conţinut al comunicărilor externe ale organizaţiei.a. Scorul mediu pentru fiecare scalare va fi apoi tabelat şi exprimat sub forma unui grafic. Persoanele intervievate sunt rugate să-şi eşaloneze opţiunile despre organizaţie ideală pe o scală cu 7 trepte pentru o serie de perechi de adjective ca în figura de mai jos: Ulterior. Astfel se obţin două profiluri distincte: profilul organizaţiei ideale (linia întreruptă) şi profilul organizaţiei reale (linia continuă). Imaginea unei organizaţii poate fi evaluată şi cuantificată. Al doilea pas este acela de a determina ce reprezentare există cu privire la organizaţie . de a forma şi de a păstra oameni talentaţi. pentru măsurare sunt folosite scale.4. Caracterul inovator. în general. Acest lucru se realizează.1. Responsabilitatea faţă de comunitate şi mediul înconjurător. utilizarea bunurilor companiei. 6. Solidaritaea financiară 2. 5. Aceasta presupune desfăşurarea a unui studiu de imagine prin sondarea eşantioanelor. Este mai mult ca sigur că din elementele nodale şi / sau periferice ale imaginii nu vor lipsi calitatea conducerii. 23 . Valoarea ca investiţie pe termen lung. Calitatea serviciilor sau produselor. 8. Întrebările se proiectează astfel încât să măsoare gradul de familiarizare cu organizaţia respectivă (pot persoanele respective să identifice organizaţia? Îşi amintesc numele preşedintelui organizaţiei?) precum şi reprezentarea despre aceasta. Adesea. Capacitatea de a atrage. Evident că prin raportarea la aceste criterii. persoanele îşi vor exprima pe acelaşi tip de scală opţiunile pentru organizaţia reală. Primul pas în evaluare / cuantificare îl reprezintă stabilirea segmentelor de public care sunt cele mai importante pentru organizaţie. 7. capacitatea de a atrage.la aceste segmente de public.

În studierea imaginii publice a unei organizaţii pot exista cel puţin trei mari teritorii de analiză: • cercetări transversale prin care se urmăreşte identificarea imaginii publice a organizaţiei la nivel medial (în presă şi radio-televiziune) şi la nivel terminal. la care se mai poate adăuga profilul imaginii deformate negativ de către concurenţa şi. în rândul diverselor categorii de populaţie Tipurile de grafice obţinute sunt aidoma prototipului de mai sus. cel al imaginii deformate pozitiv printr-o îndepărtare a strategiei de gestionare credibilă a imaginii organizaţiei şi transformarea ei într-una de propagandă (apologie) în situaţia enunţată.Comparând cele două grafice specialiştii în gestiunea imaginii organizaţiei pot identifica în mod explicit zonele cu calităţile unde se înregistrează diferenţa faţă de profilul ideal. profilul imaginii organizaţiei se prezintă astfel: 24 . eventual.

reprezentări ce fac obiectul imagologiei. analizarea şi sintetizarea datelor etc. oferind astfel posibilitatea stabilirii factorilor de influenţă şi verificării eficienţei strategiilor de pozitivare a imaginii. O cercetare completă a imaginii publice care să cuprindă cele trei tipuri identificate deja. Modul de cuantificare a indicatorilor de imagine va fi prezentat. Răsturnarea de imagine Modul în care se realizează o răsturnare de imagine (reprezentare) interesează în mod deosebit organizaţiile. • cercetări comparative prin care sunt analizate similitudinile şi diferenţele între imaginea organizaţiei de interes şi cele ale organizaţiilor concurente.• cercetări longitudinale prin care este studiată evoluţia imaginii organizaţiei în mass-media şi în public. impune prezenţa unor condiţii speciale legate de monitorizarea presei. Prezentul studiu doar semnalează această posibilitate prin analiza dinamicii unor reprezentări politice şi politico-militare. mai detaliat în capitolul II al prezentei lucrări. În plus. a emisiunilor de radio şi televiziune. mai solicită apelarea periodică la structuri specializate de sondare a opiniei publice la nivel naţional sau local. 25 .

amintim speţa Ceauşescu Nicolae (care. determinate de o acţiune umană intenţionată sau ca rezonanţă în mass-media şi. pe seama imaginii poporului francez. Lăzărescu (Magazin istoric nr. fugind în munţi. graduale şi lente. unui personaj. 19 martie • “Bonaparte avansează în marş forţat. vă rog. fenomen etc.respingătoare strădanie a tuturor dezmoşteniţilor civilizaţiei europene (!!) poporul francez a ajuns să fie considerat. între anii 1871 şi 1914.imagine deformată pozitiv. Inevitabil. subliminară. modul în care mass-media îşi schimbă opinia: 9 martie • “Monstrul a evadat din locul exilului său” 10 martie • “Tigrul s-a arătat la Gap. silit să-şi salveze ordinea socială şi libertatea prin intervenţia hotărâtoare a prizonierilor de război. Maiestatea sa împăratul şi-a făcut intrarea publică şi a sosit la Tuilleries. apropiată de realitate. Nimic nu poate depăşi bucuria universală”.Imagologia operează cu conceptele anterior amintite . (deci într-o perioadă relativ mai mare de timp) este ilustrată de Dan A. dar este imposibil ca el să atingă Parisul”. care preconiza lichidarea armatelor franceze în decurs 26 . Neodarwiniştii imperialişti germani reţineau mai ales două caracteristici care urmau să ducă la prăbuşirea poporului francez: amestecul rasial şi democraţia egalitară. în mentalul german. în mass-media internă “Fiul cel mai iubit al poporului român”. El îşi va termina mizerabila sa aventură. 4 din 1992. pe neaşteptate. J. iar după această dată “sinistrul şi odiosul dictator”). Răsturnarea graduală de imagine deci tot într-un timp relativ scurt). deformată negativ. 20 martie • “Napoleon va ajunge mâine sub zidurile Parisului”. unei ţări. în opinia publică. de poporul german . 22martie • “Ieri seară. Răsturnarea lentă de imagine. p. 21 martie “Împăratul Napoleon este la Fontainbleau”. Răsturnările de imagine pot fi bruşte. Într-o cronologie şi o redare strict autentică. ea operează şi cu conceptul răsturnare de imagine ceea ce desemnează schimbarea. a sensului şi semnificaţiei circumscrise reprezentării unui fapt. imagine virtuală. până la 22 Decembrie 1989 era. autoimagine etc. În seria răsturnărilor imagologice bruşte în reprezentarea mass-media. dar şi pe seama autoimaginii. pentru a-i îngădui lui Adolphe Thiers să înăbuşe sinistra (?!) Comună din Paris . este ilustrată de W.ca un popor supus legii fiziologice darwiniste. implicit. a ecourilor unor fapte. a regresului ireversibil. 13 martie • “Tiranul este acum la Lyon. restituiţi cu generozitate de către Bismarck. Vestitul plan Schlieffen. Trupele avansează din toate părţile pentru a opri înaintarea lui. diametral opusă. 58) atunci când scria: “O răsturnare imagologică… a avut loc. 12 martie • “Monstrul a avansat cu adevărat până la Grenoble”. La apariţia sa spaima a cuprins pe toată 18 martie • “Uzurpatorul a riscat să se apropie la 60 de ore de marş de Capitală”.şi chiar de marea majoritate a intelectualilor germani . Înfrânt aproape pe toate câmpurile de luptă. urmăriţi. Sprott în “Opinia publică-stabilitate” printr-un extras din publicaţia “Moniteur” apărută în luna martie 1815 pe vremea când Napoleon părăsea insula Elba.

U. Această fantastică răsturnare a opiniei publice din S. Dincolo de pitorescul povestirii ca atare. a fost menţionată în rapoartele lui “Amnesty International” şi a determinat convocarea în ianuarie 1991 a unui forum internaţional sub egida O. interesează. Când trupele irakiene au invadat Kuweitul în august 1990. la 17 ianuarie 1991. măsluirile.. când Irakul începuse să ameninţe Kuweitul. începe eliberarea emiratului. chemaţi sub pretextul de a fi plătiţi sunt ucişi. La mijlocul anului 1990.N. 27 . Dar odată cu extinderea impactului televiziunii asupra opiniei publice. Povestea a fost amintită de 6 ori de preşedintele G. Un număr recent din “Le Monde” prezintă adevărul în privinţa unei poveşti ce a zguduit America cu puţin înainte de declanşarea operaţiei “Furtuna deşertului” împotriva Irakului.A. O răsturnare imagologică produsă ca urmare a ecourilor unor fapte. Dar când.U. ilustrăm modalitatea de acţiune printr-un scurt articol (preluat după “Le Monde”) referitor la maniera în care s-a produs răsturnarea percepţiei opiniei publice americane în legătură cu participarea armatei S. Imaginea lui Mihai se va deteriora rapid la înalta Poartă şi va cunoaşte o primă creştere pozitivă la curtea lui Sigismund Bathory şi în alte medii europene.A. A înscenat. Faure. creditorii turci. să filmeze în studio. la începutul secolului. prezidat de John Porter şi telespectatorii au asistat la mărturiile acestei refugiate curajoase.conform sondajelor . la operaţiunea “Furtuna deşertului”. maşinaţiile. explozia cuirasatului american Maine în rada oraşului San Francisco. soldaţii lui Saddam Hussein au tăiat în maternităţi furtunurile de oxigen ce alimentau incubatoarele pentru copiii prematuri. Referitor la răsturnarea imagologică determinate de acţiuni umane intenţionate. Ilustrul Georges Melies a avut ideea. Bush în discursurile sale. filmând o machetă într-o piscină şi a reconstituit funeraliile preşedintelui F. Comitetul Congresului american pentru drepturile omului. Studenta kuweitiană Nayrah povesteşte hohotind de lacrimi: “Au scos 22 de copii din incubatoarele spitalului Addan şi i-au lăsat să moară pe jos pe pardoseală”. scăpate din infernul kuweitian (ce preferă. “Era simulacrelor politice nu a început desigur odată cu naşterea televiziunii. Este vorba de domnia lui Mihai Viteazul şi faptele sale de arme de la 13 noiembrie 1594 când Mihai declanşează războiul antiotoman. travestirile şi păcălelile au luat proporţii ce nu-i puteau lăsa indiferenţi pe factorii politici. a ţinut în mare măsură seama de această imagine a poporului francez structurată în mentalul german. în economia lucrării faptul că acum are loc o primă mare răsturnare imagologică. este în mare parte opera celei mai mari agenţii de relaţii publice din S.U. Hill & Knowlton. de pildă. majoritatea americanilor se dovedeau . ei sunt profund impresionaţi de cele aflate.A. de teama represaliilor. trucajele. (Alldeutsche Vereine) şi de unii interpreţi exaltaţi şi stângaci ai teoriilor lui Friedrich Nietzschne. în frunte cu englezul Houston Stewart Chamberlain. poate fi ilustrată cu un fapt din istoria poporului român. Imaginea căreia i se opunea autoimaginea exaltatoare popularizată de asociaţiile pangermaniste. fără deplasarea la faţa locului. să păstreze anonimatul).U. Observăm deci că politologia şi ştiinţa strategică sunt în mare măsură tributare imagologiei”. sondajele dovedeau că între 80 şi 90% dintre americani susţineau intervenţia Statelor Unite în Irak.total indiferenţi faţă de soarta Kuweitului.de 40 de zile de la începerea primului război mondial. marile evenimente ce zguduiau pe atunci lumea.

) ar fi “opera serviciului de relaţii publice” a firmei Airbus. seria exemplificărilor poate continua prin analiza impactului cazului Mihăilă Cofariu asupra imaginii României în lume. Nasir Al-Sabah. a catastrofei de la Berevoieşti asupra imaginii Companiei Tarom.a.. ci doar fiica ambasadorului Kuweitian în S. faptul ca atare există. iar povestea cu incubatoarele era complet inventată!”1 Desigur. s. 1 Timpul . “beau o ţuică inainte de a se urca la bord” ş.a. există unele supoziţii că afectarea imaginii piloţilor civili români (“nu stăpânesc tehnica electronică de ânaltă clasă a avionului Airbus”. în occident. specialiştii în relaţii publice.A. într-o luptă concurenţială extrem de grea. S-a dovedit că zguduitoarea studentă Nayrah nu era o refugiată. Ea interpreta în faţa camerelor TV un rol bine pus la punct cu reprezentanţii agenţiei.Cercetările făcute acum de un documentarist canadian.U. De aici derivă necesitatea ca. În acest sens meţionat. Ne place sau nu. este că de asemenea afectări / răsturnări de imagine se ocupă. Neil Doherty şi publicate în revista americană “Harpers” arată că firma Hill & Knowlton a primit 10 milioane de dolari de la asociaţia “Citizen for a free Kuweit” (compusă din membri şi guvernului kuweitian şi câţiva înalţi funcţionari americani) pentru a prezenta în mod avantajos publicului american cauza kuweitiană.iunie 1993 28 . organizaţiile româneşti să-şi dezvolte servicii de relaţii publice profesioniste şi să acorde infinit mai multă atenţie gestionării propriilor imagini. Ceea ce merită însă subliniat.

2. d) o harta geografica memorata. transmiterea.2. 5 puncte 2. Efectul Hallo este: a) un interviu cu mesaje induse pe termen lung. Analizati raporturile de mai jos si selectati-l pe cel ce se supune logicii frazei invocate: a) imagine buna + realitate proasta = manipulare b) imagine buna + realitate buna = situatie ideala c) imagine proasta + realitate proasta = situatie catastrofala d) imagine proasta + realitate buna = organizatie victima 5 puncte 2. Harta mentala este: a) modul de separare a celor doua emisfere cerebrale prin scizura lui Sylvius. b) faptul ca politica de imagine este mai importanta decat restructurarea productiei.1. 5 puncte 2.4.5. 10 puncte 2. elaborarea si raspandirea informatiei. b) societatea secolului XX. b) o functie a imagologiei.3. c) o reprezentare despre o realitate data. culegerea. restructurarea productiei si promovarea noii imagini sunt la fel de importante. c) o societate marcata decisiv de factorii implicati in generarea. d) in politica de impunere a noii imagini. Se da urmatoarea expresie: “ sa faci lucruri bune si sa spui cu tarie acest fapt “. 29 . Studiul de caz referitor la firma Krupp releva: a) faptul ca restructurarea productiei este mai importanta decat imaginea. b) un desen al scoartei cerebrale. c) ambele operatiuni sunt nesemnificative in raport cu actiunile unei conduceri energice si inspirate. d) o societate saturata de prea multa informatie. TEST DE EVALUARE 2. Societatea informationala este: a) o societate a “ civilizatiei imaginii “.

publicitate.9.8. din comentariile personalului institutiei si liderilor de opinie.. institutii. tablourile.c) reprezinta acele efecte ce se intorc impotriva initiatorului. b) prin tehnici speciale de manipulare. 10 puncte 2.6. sub forma de imagini mentale. atitudini si opinii ale individului. televizorului etc. 10 puncte 2. Vizibilitatea proximala si distala se refera la: a) sistemul de referinta al individului.. chiar daca este uneori. etc. Imaginea institutiei se formeaza: a) printr-o lovitura de imagine pe piata presei. d) este un transfer de imagine intre doua entitati. b) sa te concentrezi pe o publicitate agresiva pentru ca realitatea nu prea conteaza. c) prin cercetare/ constatare si evaluare atente. c) este un fenomen fizic de reproducere a realitatii dupa principiul oglinzii. grupuri. d) sa faci lucruri bune + sa desfasori o activitate profesionista de Pr + sa desfasori o campanie publicitara agresiva. grup social sau segment de populatie si-o formeaza despre alte persoane. d) este reprezentarea pe care un individ. Imaginea organizatiei se poate gestiona in cel putin trei moduri: a) sa faci numai lucruri bune si sa nu te mai preocupe altceva. de-a lungul anilor prin informatiile obtinute din presa. etc. b) raspunsul de mai sus la care se adauga fotografiile. 10 puncte 30 . 10 puncte 2. c) sunt doua concepte ce explica modul in care se formeaza reprezentarea. in dezacord cu realitatea. 10 puncte 2. Imaginea este: a) proiectia de pe ecranul cinematografului. d) ansamblul de credinte. c) sa desfasori o activitate profesionista de PR. d) progresiv. prin calitatea produselor oferite etc.7. b) sistemul de referinta al grupului.

c) intemeietorul imagologiei ca stiinta. 2. 31 . b) seful USIA.9 = c. 2. 10 puncte 2. atitudinea fata de grup. b) profilul unei organizatii (persoane) realizat prin cercetari transversale. increderea inspirata de o persoana.10 = c. 2. Scala diferentialei semantice este folosita pentru a releva: a) statusul socio-economic.6 = d. Functiile modului central sunt: a) sa lege imaginea de realitate.7 = d.3 =d. 2. 2. b) sa proiecteze o imagine cat mai buna despre realitate.2. 10 puncte 2. Ervin Goffman este: a) un mare expert PR american.12 = d.11. d) intemeietorul scolii dramaturgice in comunicare. c) nucleul si invelisul imaginii. 5 puncte NOTA : a) un singur raspuns este corect. conceptia de sine. d) modul de organizare a structurii de relatii publice. b) cheia chestionarului este: 2. 2.11 = b. 2.12.2 = c. 2.4 = b. c) generativa si organizatorica.10.5 = d. d) de parasoc.8 = b. 2. 2. 2.1 = c.

grupurilor sau persoanelor antrenate în acţiune etc. Acest fapt presupune: • desfăşurarea acţiunii ca un proces continuu. chiar din perspectiva "spunerii adevărului". informaţii. nu se poate sustrage analizei modelelor de influenţare. forme de organizare. Că influenţarea este de altă factură decât cea realizată de propagandă sau publicitate este un fapt de notorietate. implicit. de cultivare de relaţii bune şi a încrederii în instituţia beneficiară a imaginii induse. timpul la dispoziţie. Pentru a schematiza şi. algoritmi specifici. publice sau a unor segmente sociale profesionale).Curs nr. este rezultatul unui proiect mental intenţionat. ce determină producerea efectelor scontate.) • funcţionarea sistemului să fie asigurată de circuite permanente de conexiune inversă care să permită evaluarea produsului (evoluţia calităţii sistemului de referinţă al subiectului acţiunii imagologice). timp etc. modele. Dar. • orientarea acestui proces prin obiective şi/sau strategii de imagine (valorifică o mulţime de resurse . Acesta pentru că orice acţiune de inducere sau corectare a unei imagini. deci are loc un proces de influenţare. precum şi evaluarea obiectivelor/strategiei adoptate (fapt ce poate proba fie eficienţa sistemului. a facilita înţelegerea procesului de influenţare. tip de modelare ce pare a avea potenţialul cel mai înalt pentru abordările de relaţii publice (imagologice). totul fiind organizat sistemic. resurse materiale. fie calitatea acestuia).) şi ţine seama de restrictfi (condiţii reale. • plasarea procesului între o intrare reprezentată de o acţiune imagologică şi efectele sale. am apelat la modelarea sistemică (domeniu predilect al tehnologiei didactice). 32 . Deviza serviciilor de informare şi relaţii publice franceze "spune adevărul sau nu spune nimic" este concludentă. sistemul de referinţă al segmentelor de populaţie. 2 M O DELAREA SISTEM IC Ă PUBLICE A ACTIVITĂŢII DE RELA ŢII Activitatea de relaţii publice. o modificare în sistemul de referinţă (individual sau de grup) al receptorului comunicării se produce. fiind interesată de (şi acţionând pe) spaţiul opiniei (individuale.fapte.

Modelul sistemic al acţiunii de relaţii publice şi/sau de influenţare imagologică. cuprinzând trei obiective de influenţare pe care urma să le îndeplinească aparatul de propagandă în Iugoslavia. putem grupa şi ordona elementele sale componente după cum urmează: 1. staff-uri prezidenţiale (sau ale altor "VIP"-uri). 2. termenul se referă la instituţii de "public relations". Structura de relaţii publice cuprinde grupuri. schema procesului de acţiune de relaţii publice şi de influenţare imagologică: Fig. restricţiile şi resursele disponibile. ea fiind utilizată cu rezultate remarcabile în domeniul propagandei şi publicităţii.Folosind metoda modelării. Strategia (planul de comunicare) se elaborează de către eşaloanele înalte ale puterii politice şi/sau instituţionale şi cuprinde liniile directoare ale acţiunilor de relaţii publice (imagologice). 33 . în perioade istorice anterioare. să examinăm un facsimil al unui document german din perioada celui de-al doilea război mondial. Analizând modelul sistemic al acţiunii de relaţii publice şi/sau de influenţare imagologică. elaborat de Goebels şi semnat de Keitel. imaginăm. mai jos. menită a face faţă solicitărilor şi presiunilor la care este supus. 1. Numai cu titlu de exemplu. în mod nemijlocit. obiectivele ce trebuie atinse. instituţii oficiale şi neoficiale ce dezvoltă relaţii publice şi/sau acţiuni de influenţare imagologică. Un sistem de relaţii publice are o structură complexă. Problema planificării comunicării nu este nouă.

prin spionaj sau sabotaj. de şovinismul sârb. bosniecilor şi macedonenilor. 109/41 Cg K Chefs Wfot Wpr (5) BERLIN Nr. în ciuda largilor concesii şi garanţii pe care Germania le-a acordat statului iugoslav. vor dăuna Wehrmacht-ului german şi îl vor avantaja astfel pe inamicul nostru englez. nesârbii opun rezistenţă. chiar şi succint. ci "pentru a face să înceteze dictatura brutală asupra populaţiilor nesârbe. Totodată. în principal asupra croaţilor şi macedonenilor. bosniacilor şi macedonenilor". 1574/ALL 18 BERLIN. exercitând întotdeauna o dictatură brutală asupra populaţiilor nesârbe ale Iugoslaviei. vom face uşor diferenţierea între obiectivele reale ale strategiei de propagandă adoptate (săparea faliei între populaţiile sârbă şi nesârbe) şi cele declarate. aflat în serviciul Angliei. pe câmpul de luptă pentru apărarea intereselor engleze. acest fragment de document. virtual. tot pentru exemplificare. sau prin folosirea armelor contrar drepturilor popoarelor. b) Sârbii. Ea vrea să împiedice ca ei să fie trimişi. sub influenţa propagandei anglo-sârbe. pe cei care.ÎNALTUL COMANDAMENT AL WERMACHTULUI NR. prezentăm o secvenţă dintr-un plan complex. forţele germane îi vor zdrobi oriunde s-ar afla. trebuie să se spună acestora din urmă că armata germană nu vine ca duşman al croaţilor. elaborat de Parlamentul României. De asemenea. cu toată duritatea războiului. dacă. 34 . c) Wehmarchtul german îi va lovi. a declanşat războiul contra Germaniei. Şeful înaltului Comandament al Wehrmacht-ului Keitel Analizând. 28 Martie 1941 a) Adversarul Germaniei este în mod exclusiv guvernul sârb care. "armata germană nu vine ca duşman al croaţilor.

35 .

d. lideri de opinie. cercuri ştiinţifice şi de învăţământ. reprezentanţii altor. filmele. Comunicatul de presă. obligatorie. diferă de ia caz ia caz. 4. mass-media. d. furnizorii. La rândul ei. Cercetarea/constatarea. Planificarea. Astfel. iar pentru clienţi publicitatea generală. Călătoria de Informare (voiajul de presă). Este o manifestare special rezervată presei. broşurile. Alte forme de comunicare. g. autorităţi. a următorului algoritm: a. . Corespondenţa internă sau externă: note. comemorări etc. Procesul de comunicare este dirijat în două direcţii: a) Comunicare internă. k.c. pe verticală şi orizontală cu personalul instituţiei. Guy Serraf. concurenta. de a difuza acesteia. e. Convorbiri de orice natură. informaţii care nu prezintă în mod necesar caracter de urgenţă. Este un ansambiu de documente ce se pune la dispoziţia ziaristului (ziariştilor) pe timpul conferinţei de presă sau pentru documentarea unui caz. ca mijloc de a menţine viu interesul presei. Discursurile oficiale cu diferite ocazii. massmedia etc. e. ziarul instituţiei. \. Identificarea problemei. Simpozioane.în medii internaţionale de interes. Buletinul de presă. în principal. informări. b. analize etc. segmente de populaţie din ţară şi din străinătate etc. b) Comunicare externă (în afara organizaţiei). Manifestări destinate. faţă de care şi presa este interesată (aniversări. lideri de opinie. participarea ia târguri şi expoziţii. materialele publicitare. programele de comunicare. Conferinţa de presă. Subiectul {subiecţii) acţiunii de relaţii publice şi/sau de influenţare imagologică sunt: personalul instituţiei. ca şi canalele (mijloacele utilizate). organizaţiei. Conform opiniilor prof. bănci. mese rotunde etc. - 36 . c. Evaluarea şi introducerea corecţiilor necesare şi suficiente.) o. Tot în cadrul procesului de comunicare este inclusă şi activitatea de gestionare a crizelor. Comunicarea. comunicarea externă se derulează în două planuri: cu populaţia (comunitatea/societatea) segmente ale ei. rapoarte. clienţii. pentru personalul instituţiei sunt recomandate expunerile. Fotografiile şi filmele de presă. realizate cu scopul de a completa materialul scris pus la dispoziţia ziariştilor. în cursul căreia o informaţie importantă esîe transmisă ziariştilor. h. dacă. în mod periodic. Fiecare acţiune de comunicare presupune parcurgerea. sau ai propriei instituţii. f. i Telefon. Dosarul de presă. fax etc j. m. n. unui anumit public.

filme.). succesul esîe (dacă este) absolut întâmplător. Atunci când evaluarea nu se realizează sau se realizează după impresii personale şi nu pe baza determinărilor ştiinţifice. 5. în situaţii de criză. Evaluarea stării si evoluţiei subiectului de relaţii publice(ţinţei) se realizează funcţie de mai multe criterii: a) Dacă subiectul de reiaţii publice permite realizarea feed-back-ului. metodelor. prin alt mod. orice modificare (deformare) în informaţiile de evaluare. cum ar fi: obţinerea sprijinului pentru câştigarea unei licitaţii. ce fac imposibilă comunicarea. argumentelor etc.a.m. De 37 . mai ales când acesta nu este transparent şi deschis evaluării. în atari situaţii se impun acţiuni adecvate. concursuri. formelor. "Tabloul lumii" se complică şi mai mult atunci când relaţiile sunt conflictuale (generate de conflicte de interese) şi când intră în funcţiune acţiuni şi structuri de contracarare.a. pentru că într-un fel se realizează conexiunea inversă dacă subiectul dezinformează sistematic prezentându-şi alîe calităţi decât cele reale (sau evită.articole redacţionale. pot interveni şi alte elemente (manifestări emoţional-arective puternice) ce induc parametrii deformaţi.m. Cunoaşterea exactă a modalităţilor de realizare a feed-back-ului are o importanţă deosebită pentru structura de relaţii publice întrucât. evaluarea…) şi în alt îel când subiectul este transparent şi deschis oricărei evaluări. documentaţie. înîr-o atare situaţie. demonstraţii practice. 6. Acest criteriu selectează metodele de evaluare. Atunci când se operează cu obiective duble există riscul ca. De regulă. bine gândite. credibilitatea structurii de reiaţii publice să fie deteriorată. pentru a şti cum să-şi construiască şi să-şi dirijeze mesajele. având implicaţii negative în raport cu scopul propus. burse de specializare etc. presă de specialitate. pentru cercurile ştiinţifice şi învăţământ se recomandă vizitele ia instituţie. Disocierea este necesară întrucât sunt numeroase situaţiile în care unele structuri de relaţii publice declară ca obiective ale acţiunilor întreprinse aparenţe nevinovate (să amelioreze relaţiile instituţiei. demersurile structurii de relaţii publice se desfăşoară în gol sau întâlnesc sisteme de referinţă "aride". datorită neadecvării conţinutului. de exemplu. Ceea ce îi interesează foarte mult pe specialistul în relaţii publice la acest capitol este sistemul de referinţă al subiectului (subiecţilor) acţiunii de relaţii publice. poate duce la decizii greşite în desfăşurarea relaţiilor publice. c) Calitatea metodelor de evaluare şi resursele avute la dispoziţie ş. şi urmăresc altele.d. chestionarea. Obiectivele activităţii de relaţii publice pot fi reale şi declarate.d. investigarea psiho-sociologică cu mijloace ştiinţifice adecvate rămâne cea mai sfic-ace modalitate de evaluare a schimbării calităţii subiectului acţiunii de relaţii publice. pe bază de algoritmi adecvaţi. seminarii. în evaluare se mai folosesc: observarea curentă. întrucât. ancheta şi chiar tehnicile de supraveghere a subiectului (subiecţilor). prin dezvăluirea publică a acestui fapt. b) Dacă evaluarea se efectuează în condiţii normale sau de criză. mărirea bugetului ş. cu structurile de tip "nivel de aşteptare şi receptare binevoitoare" ale sistemelor de referinţă ale subiecţilor (subiectului) activităţii de relaţii publice.

recomandăm responsabililor de relaţii publice să evite să acţioneze pe baza unor obiective duble.realizarea de programe pentru informarea publicului larg asupra acţiunilor Departamentului Apărării şi forţelor armate. Din această perspectivă. cu scopul de a furniza informaţii şi de a întreţine interesul faţă de opinia publicului privind o organizaţie condusă şi aflată în proprietatea poporului american. în limitele securităţii militare.evaluarea opiniei publice asupra Departamentului Apărării şi forţelor armate. . care stipulează că instituţia urmăreşte: . în mod politicos şi în cadrul politicii instituţiei. . . conform adevărului. 38 .realizarea de programe pentru informarea militarilor şi angajaţilor civili. .evaluarea politicii şi acţiunilor Departamentului Apărării şi forţelor armate în probleme ce privesc opinia publică.elaborarea de recomandări privind politica şi acţiunile care afectează opinia publică (pentru înalţii funcţionari din apărare şi comandanţi).aceea. şi pentru informare. redăm obiectivele Programului de relaţii publice al Departamentului Apărării al SUA.

ce determina producerea efectelor scontate. TEST DE EVALUARE 2. c) planurile de comunicare. 10 puncte Strategiile de imagine: a) fac parte din modelarea sistemica. tinta. d) canalele (etapizarea).1 Modelarea sistematica a activitatii de relatii publice se refera la: a) identificarea unor modele de sisteme i ntegrale si sumative in realitate si aplicarea lor la disciplina relatii publice. resursele si restrictiile aferente. structurile de relatii publice si feed-back-ul.2 2. directiile si algorimul de comunicare 10 puncte 2. d) este intelegerea PR –ului ca o actiune cu feed-back. totul fiind organizat sistemic. d) feed-back-ul. resursele si restrictiile.5 39 . 10 puncte 2.2.3 2. b) imaginea structurii de PR despre tinte si a tintelor despre structura. c) esaloanele inalte ale puterii politice si / sau institutionale (cu participarea deplina a PR-ului de la acest nivel). c) grupuri. 10 puncte Procesul de relatii publice cuprinde: a) strategia. d) Ministerul de Interne. obiectivele si tintele comunicarii. c) determina modelarea sistemica. institutii oficiale si neoficiale ce dezvolta relatii publice si /sau actiuni de influentare imagologica. b) nu fac parte din modelarea sistemica. b) procesul. b) se refera la faptul ca relatiile publice sunt rezultatul unui proiect mental intentionat.4 Structura de relatii publice cuprinde: a) modelul sistemic al activitatii de comunicare. d) sunt consecinte ale modelarii sistemice. c) este aplicarea in PR a unor modele matematice. obiectivele. de la sursa catre receptor. 10 puncte Strategia (planul de comunicare) se elaboreaza de catre: a) directorul institutiei/ organizatiei. b) Ministerul informatiilor publice.

d) identificarea problemei. cercetarea / constatarea si comunicarea. pentru ca transparenta nu presupune comunicarea strategiilor institutiilor.6 Strategia de relatii publice cuprinde. c) limbajul militar. in esenta: a) structura de PR si directiile de dezvoltare a productiei de bunuri si servicii. d) limbajul financiar. 10 puncte 2. b) comunicatele de presa si discursurile cu diferite ocazii. 10 puncte 40 . intrucat ea intra in functiune in situatii conflictuale. d) obiectivele ce trebuiesc atinse.9 Contracararea: a) complica actiunea de PR. d) este de fapt un drept la replica pe care ziarele il acorda cu usurinta.2. b) benefica intrucat conduce (in toate situatiile) la succes. mesele rotunde. c) nu influenteaza in nici un mod actiunea de PR. intrucat afecteaza credibilitatea structurii de relatii publice. tintele si politica de personal.7 Termenul strategie provine din: a) limbajul didactic. d) malefica pentru ca irita staff-ul organizatiei.. etc.10 Operarea cu duble obiective in PR este: a) benefica. 10 puncte 2. restrictiile si resursele disponibile.canalele de comunicare si algoritmul specific actiunilor PR. b) limbajul politic. 10 puncte 2. b) mesajele. c) liniile directoare ale actiunilor de relatii publice (imagologice). 10 puncte Procesul de comunicare cuprinde: a) simpozioanele. c) directiile de actiune. b) usureaza actiunea PR pentru ca imaginea se formeaza in situatii de controversa si spectacol.8 2. c) malefica.bancar.

2. 2. 2.9= a. 41 . 2.NOTA: a) un singur raspuns e corect. b) cheia chestionarului este: 2. 2.5= c. 2.7= c. 2.10= c.3= a.6= c.1= b.8= c. 2. 2.4= c.2= a.

se manifestă un puternic curent în favoarea diseminării organizate a informaţiilor guvernamentale. deci prezentarea activităţii agenţiilor guvernamentale.Firme de consultanţă în probleme de relaţii publice. Ault. În prezentul capitol.c.amendate sau continuate. secretar de presă. Philip H.vom prezenta cele trei tipuri de structuri precedate-în cazul unora dintre ele-. Harper Collins Publishers. -Asigurarea feed back-ului către administratorii guvernamentali.a numărului cererilor cetaţenilor şi a examinării publice a programelor guvernamentale-în SUA. Obiectivele acţiunilor de informare a publicului american sunt: -Informarea publicului despre afacerile publice.Cu alte cuvinte. New York 42 . 2.explicarea programelor agenţiilor astfel încât cetăţenii să înţeleagă şi să poată acţiona pentru a beneficia de ele. -Consilierea conducerii privind modul cel mai bun de comunicare a programelor şi deciziilor. -Educarea administratorilor şi birocraţilor privind rolul mass-media şi modul de lucru cu reprezentanţii mijloacelor de informare în masă. -Asigurarea funcţiei de avocat al poporului.d.în sensul ca problemele plătitorilor de impozite să fie soluţionate satisfăcător. pentru ca adevărul să ajungă la un număr cât mai mare de cetăţeni.m.de un scurt istoric al constituirii şi/sau devenirii lor.Structuri departamentale în cadrul ministerelor şi diferitelor tipuri de instituţii/organizaţii. biroul comunicării şi al afacerilor consumatorilor din cadrul Comisiei Comerciale Interstatale. Strategies and Tacticts. 3. a mobilitaţii sociale. Warren K. Guvernul federal diseminează informaţii publice în interiorul SUA.STATELE UNITE ALE AMERICII Datorită unui fenomen de creştere – a populaţiei urbane. de la caz la caz: ofiţer cu informarea publică. o viziune asupra dimensiunilor activităţii de informare publică derulată de departamentele de specialitate ale guvernului federal.Cursul nr. alte 1 Dennis Wicox.director cu afacerile publice.a. 1. Pentru a ne forma. Specialiştii pentru relaţii publice ce asigură îndeplinirea acestor funcţii/obiective sunt denumiţi.l. informaţii publice. În unele lucrări de specialitate1 se apreciază că SUA este cel mai mare colector şi propagator de informaţie publică din lume.astfel încât politicile şi programele să poată fi modificate.a complexităţii societăţii. departamentelor de afaceri ale categoriilor de forţe armate s. prezentăm câteva exemple de publicaţii.îndeosebi prin intermediul unor structuri departamentale cum sunt: divizia de afaceri externe a FBI. Agee – Public Relations. -Mărirea eficacităţii activităţii agenţiilor prin tehnici de informare publică corespunzătoare.Structuri guvernamentale.aghiotant administrativ ş.Structuri guvernamentale de relaţii publice a.cât de cât. biroul de conştientizare a publicului din cadrul Agenţiei de protecţie a mediului. 3 STRUCTURI DE RELAŢII PUBLICE În lume există trei tipuri de structuri de relaţii publice: 1.

000 de pagini şi prezintă cel puţin 12. în 1980. Aceşti directori de relaţii publice au un număr de funcţii. 43 . circulare. -publicitatea unor evenimente speciale. Ele variază de la o revistă lunară de întărire a legii. -1722 specialişti în tehnica redactării şi editării. • majoritatea filmelor sunt realizate pentru Departamentul Apărării şi folosite exclusiv pentru instruire. -3/4 din total. rapoarte. Pentagonul are cei mai multi oameni destinaţi informării publice (1194 în anul 1983. Filmele sunt livrate şcolilor. agenţia Associated Press a estimat la 4100 numărul celor angajaţi cu normă deplină în activitatea informaţională şi de publicitate guvernamentală. ale guvernului federal. -conducerea cluburilor din baze. editată de Ministerul Agriculturii. ar fi necesar un camion pentru a livra doar câte un exemplar din fiecare titlu de pe listă. la o broşură intitulată: „Pregătirea murăturilor şi a sosurilor condimentate în bucătăria proprie”. -Un alt reporter. -Guvernul federal este unul dintre cei mai mari publicişti de anunţuri din ţară. cei mai mulţi sunt trimişi la bazele militare americane răspândite în lume. este cheltuit de forţele armate pentru recrutarea militarilor.B.000. posturilor de televiziune şi grupurilor civile. prin contrast compania Twentieth Century-Fox a cheltuit 590 milioane de dolari în acelaşi scop. oarecum critic faţă de producţia de comunicate de presă.a. astfel: -3033 specialişti în informatică publică. -Forţele Armate au aşa multe reviste şi broşuri încât.I. 3560 filme de televiziune şi 3412 prezentări audio şi pe alte canale de informare. în fiecare an. -informarea presei şi a legislatorilor privind noile tipuri de armament. Biroul federal al personalului de conducere a estimat. în acest scop. Guvernul a devenit şi unul dintre cei mai mari producători de firme: • cheltuia în 1983. Pentagonul a produs 1141 filme artistice. 600 milioane de dolari. Conform aprecierilor Revistei Time. broşuri ş. -1050 specialişti în informarea externă. publicată de F.. Recent.000 de publicaţii guvernamentale.modalităţi de comunicare precum şi bugetele alocate (la nivelul anilor 1990/1991) după cum urmează: -Catalogul Informării Consumatorilor – listează problemele de interes pentru marele public. -182 specialişti în difuzarea informaţiilor. • În1983. -Ghidul oficial al periodicelor guvernamentale şi al altor publicaţii – conţine aproape 12. printre care: -gestionarea comunicatelor de presă. aşa cum spune un reporter. 2200 în prezent). spune că tot acest material ar putea umple patru monumente ale lui Washington. acest număr la peste 12. -2272 specialişti în redactare şi editare. Unii îşi desfăşoară activitatea în Washington. cheltuielile în acest scop pe anul 1983 au fost de 200 milioane dolari – adică 1/3 din bugetul de reclamă al firmei Procter and Gamble care se află pe locul I în acest sens. -1659 specialişti în comunicare vizuală.

.5 milioane dolari pentru a atrage oameni de afaceri şi turişti în California. NASA.drept „cel mai mare. Servicii de informare publică există şi la nivelul municipalităţii. cel mai bogat – locul unde se obţine succesul”. fiecare stat dispune de servicii de informare publică organizată. Oraşul St. Agenţia de Protecţie a Mediului.3. două boli contagioase care provoacă epidemii. Astfel de oraşe angajează specialişti în informare pentru dezvoltarea turismului şi pentru atragerea oamenilor de afaceri. Unul dintre cele mai mici bugete pentru informarea publică este alocat de către guvern. de nivel cabinet. în timpul vârfului de preocupare în problema energiei de la mijlocul anilor’ 70 a avut un program de publicitate foarte intens la Washington. o parte din bani s-a cheltuit pentru editarea unei broşuri care descrie acest stat – potrivit unui ziarist. cel mai grozav. .3. Statul Alabama are revista lunară „Autostrăzile Arizonei”.5 milioane pentru servicii publice. Concomitent. * Departamentul Comerţului a lansat o campanie de 6. agenţia a intrat în conflict cu Congresul pentru că a editat o broşură în care prezenta livrările de gaze naturale şi explica de ce Congresul ar trebui să ridice preţul acestora. Louis a investit într-o replică a avionului lui 44 .a. a avut 16. Articolele în care se descrie modul de economisire a energiei au fost trimise la mici ziare locale. . * Comisia de gestionare a deşeurilor solide a desfăşurat un program de informare extensivă pe tema „California curată”. au un mare număr de agenţi de informare şi.7 milioane pentru raspunderi la scrisorile publicului.3. în California. aceasta. destinat să conştientizeze cetăţenii privind necesitatea reciclării materialelor. există 250 de agenţi cu informarea în aproximativ 70 agenţii statale. * Oficiul pentru siguranţa circulaţiei a realizat o serie de anunţuri publicitare – unele cu imagini negative – destinat motivării oamenilor pentru a purta centura de siguranţă.6 milioane pentru informare publică. În 1983. în timp ce alte state fac publicitate în publicaţii ca Time. Iată câteva exemple ale activităţii lor: * Departamentul Serviciilor de sănătate a distribuit comunicate de presă privind combaterea turbării şi a ciumei negre. -informarea internă a personalului militar ş. adesea şefii acestor agenţii guvernamentale sunt criticaţi că-şi promovează interesele proprii în locul programelor guvernamentale.4 milioane dolari ce au fost cheltuiţi astfel: .5 milioane pentru programe educative. De exemplu.7 milioane de elevi. filme şi expoziţii. 1112 angajaţi în informare publică au difuzat 1000 de comunicate de presă pe an. Sloganul utilizat a fost: „Dacă poţi să treci printr-un zid de cărămidă…nu mai ai nevoie de centură de siguranţă”. În final. Alte departamente. agenţia a distribuit cărţi ilustrate cu informaţii în domeniul energiei la 1. oferindu-le cititorilor broşuri ilustrate. În plus.-legătura cu comunitatea locală.1. Oraşul Baltimore îşi face reclamă cu o machetă de 30 de metri a unui vas din secolul XIX. Majoritatea statelor cheltuie o mare sumă de bani pentru stimularea afacerilor şi turismului. . ci lobby. în SUA.1 milioane pentru publicaţii.4. Criticii din Congres au apreciat că acesta nu mai este difuzare de informaţii. cum ar fi gestionarea celor 2 milioane de vizitatori anuali de la cele 9 centre.

. de a prezenta o imagine a vieţii. campania „Forward Atlanta” iniţiată de oraşul Atlanta a dus la crearea a 300. Englewood Cliffs.apar în emisiuni televizate şi la radio.contracararea încercărilor de denaturare sau de zădarnicire a obiectivelor politicii SUA.sprijină desfăşurarea întrunirilor înainte de luarea hotărârilor. Această misiune este executată. deci a relaţiilor publice guvernamentale internaţionale. 446 1 45 . Center . Mai clar formulată. . pentru a mări audienţa. Rolul agenţiei de informaţii a SUA USIA (United States Information). . în pregătirile pentru Convenţia Naţională a Partidului Republican din 1984. Cutlip. culturii şi civilizaţiei americane. Scott M. asigurând publicarea numerelor de telefon respective. Allen H. principala organizaţie americană responsabilă de un atare program este USIA (Agentia de Informaţii a SUA). progres şi pace”. . New Jersrz 07632. Prentice Hall. cu mijloacele de comunicare. misiunea USIA este „de a dispune cu claritate popoarelor altor ţări. Louis. că obiectivele şi politica SUA sunt în deplină unitate de vederi cu aspiraţiile lor legitime spre libertate. .evocarea corelaţiei dintre politica SUA şi aspiraţiile legitime ale altor popoare ale lumii.“Effective Public Relations”. SUA. Broom .asigură consultarea cetăţenilor înainte de luarea hotărârilor. oficialităţile oraşului doreau să se asigure că imaginea Dallasului de „mare oraş”va fi proiectată prin mass-madia în timpul Convenţiei.desfăşoară şedinţele după-amiaza. .folosesc comitetele consultative ale cetăţenilor. prin: . a fost înfiinţată în 1953 de preşedintele SUA cu scopul de a „povesti lumii întregi despre America”.000 noi locuri de muncă. precum şi 2) să pună la îndemâna ţărilor în curs de dezvoltare mijloace tehnice de cunoaştere”.explicarea şi interpretarea biectivelor şi politicii SUA pentru poprul străin. p. Conform unor studii recente1 ”USIA a avut ca sarcină să prezinte lumii«o imagine corectă şi completă » a Statelor Unite. Programul pentru Europa a avut două obiective principale: 1) să contracareze propaganda divizantă ce era răspândită în lume de naţiunile ostile şi să favorizeze o înţelegere completă şi prietenească a politicii americane. .Lindberghy Spirit of St. În ce priveşte difuzarea informaţiilor publice externe şi derularea. a angajat o firmă de relaţii publice pentru a stabili cu mass-media ceea ce numeau o „relaţie prietenească”. în special în cele care permit apeluri şi întrebări din partea auditoriului. în special. cu care specialiştii în publicitate au zburat în 102 oraşe pentru a face reclamă turistică şi comercială oraşului. şi Glenn M. Membrii comisiilor orăşeneşti acordă atenţie strategiilor de relaţii publice. Misiunea generală a acestei agenţii este de a explica politica externă a SUA. Oraşul Dallas. 1994. Ei se angajează în următoarele activităţi: . Din 1960.deschid linii telefonice pentru informaţii şi reclamaţii. Firma de relaţii publice s-a întâlnit cu o serie de reprezentanţi de presă pentru a anticipa nevoile câtorva mii de corespondenţi de presă ce urmau să vină la Dallas.

traduceri şi fotografii etc. lecturi şi concerte – program. monitorizează informaţia publică de interes pentru SUA. centre de informaţii.împrumutul de echipament (filme şi diapozitive de proiectare. Serviciul poate asigura o abundenţă de informaţii şi sprijin incluzând: . În Serviciul de Informaţii Externe şi Afaceri Culturale (din cadrul USIA) lucrează circa 600 de angajaţi.filme. cuprinzând: o bibliotecă de cărţi. prin Consiliul Securităţii Naţionale. sau au efect asupra activităţii ambasadei sau relaţiilor sale cu ţara gazda. reviste şi ziare americane pentru a ţine la curent populaţia din străinătate viaţa şi cultura poporului american şi pentru promovarea şi înţelegerea politicii SUA. sub conducerea reprezentanţilor USIA se constuie Echipa ţării.avizarea din punct de vedere cultural şi al condiţiilor specifice dintr-o zona sau alta.- prezentarea celor mai importante aspecte ale vieţii şi culturii porului american. . în zone cu cunoştinţe literare mai scazute . incluzând şi alte persoane/personalităţi din ambasadă proiectează strategia de comunicare USIA pentru ţara respectivă şi. . Directorul USIA raportează activitatea desfaşurată fie direct preşedintelui SUA.pun la dispoziţie extrase de presă. care au drept ţel sporirea credibilităţii şi a imaginii favorabile SUA. benzi desenate.stabilirea unor contracte personale strânse. USIA diseminează informaţii printr-o varietate de metode şi programe incluzând: . fie indirect. centrele organizează cursuri de limbă engleză. evident. Concomitent. proiecţii de filme.stabilirea centrelor de presă în străinătate şi a publicaţiilor şi programelor de tipărire. USIA este cunoscută sub numele de USIS (Seviciul de Informaţii al SUA). expoziţii. inclusiv expoziţii şi cărţi. inclusiv militare. ceea ce contribuie la sporirea înţelegerii politicii şi obiectivelor SUA.utilizarea mijloacelor electronice cum ar fi „Vocea Americii”. cooperare privată. diapozitive. În ţările cu o literatură dezvoltată sunt folosite materiale tipărite de diferite genuri. Personalul USIA dispune de peste 200 de posturi in 125 de ţări din lume. Personalul USIA dispune de cunoştiţele şi vocaţia de a sprijini orice eforturi de relaţii publice. . La nivelul fiecărei ambasade. Programele de informare publică sunt diferite. expoziţii şi evenimente culturale. Activităţile agenţiei se desfăşoară prin şase departamente: presă şi publicaţii. a proiectelor ce pot fi derulate. în funcţie de gradul de dezvoltare al culturii din ţara de destinaţie. cu conducatorii grupurilor politice din ţările străine. televiziune. În Europa. Centrele cooperează cu alte centre autonome care îndeplinesc programe similare. . funcţionarii pentru afaceri publice (relaţii publice) îi consiliază pe ambasadori şi pe alţi diplomaţi pe probleme relevante din domeniul relaţiilor publice care afectează interesele şi politica SUA. camere şi echipament video) altor echipe americane. Agenţia dispune de centre de informare. film. De asemenea. Această echipă. emisiuni radio. 46 .

pentru aceasta. Allen H. americanii au înfiinţat la Munchen posturile de radio „Europa Liberă” şi „Radio Eliberarea” (în prezent Radio Libertatea). Radio Libertatea emite pentru URSS (Rusia – nn. ambele finanţate de CIA: „Europa Liberă” emite în limbile bulgară. ştirile transmise de „Vocea Americii” sunt recepţionate de peste 75 milioane ascultători. adesea contorsionate. cehă şi slovacă. Wilcox & Co. ceea ce afectează informaţia. „Vocea Americii” este interesată de menţinerea unei credibilităţi mari şi. Filosofia informaţiei este cel mai bine sumarizată în carta postului „Vocea Americii”. La nivel guvernamental. prin raportarea la obiective mari. având în vedere obiectivele avansate ale politicii externe ce rezultau din reorganizare şi restructurare. Broom2 scriu urmatoarele: „Nu odată Agenţia (USIA – nn. din care peste 4200 sunt străini care servesc agenţia în străinătate.USIA are aproximativ 8600 de angajaţi. acest post a început să emită pe unde scurte în 24 de limbi. Purtătorul de cuvânt al Guvernului Atribuţiile ministrului care actualmente este purtătorul de cuvânt al Guvernului sunt definite prin decretul nr. Center şi Glen M. Aproximativ 3400 de salariaţi americani lucrează pentru postul de radio „Vocea Americii”. pe măsură ce încearcă să-şi menţină credibilitatea în exterior. Purtătorul de cuvânt al Guvernului exercită o misiune generală de informare privind activitătile Guvernului: 1 2 Dennis L. în 1942.) a fost subiectul unor dezbateri filosofice privind rolul său peste ocean. 3. respectiv: 1. Cutlip. Referindu-se la USIA şi strategia adoptată de postul de radio „Vocea Americii”. poloneză şi română. În timpul războiului rece. în Franţa există două structuri: purtătorul de cuvânt al Guvernului şi Serviciul de Informaţii şi Difuzare (SID). organizaţia se numeşte „Association Francoise des Relations Publiques”. „Vocea Americii” va prezenta politica SUA în mod clar şi efectiv. opiniile editoriale se limitează doar la comentarii. „Vocea Americii” va prezenta o proiecţie echilibrată şi pe înţeles a celor mai semnificative idei americane şi instituţii. Conform unor autori americani1 „din 1946. Agenţia suferă deseori de o fisurare a personalităţii sale. Acest post de radio a fost creat de Departamentul de stat. Scott M. Ştirile „Vocii Americii” execte şi de înţeles. 89-100 din 16 februarie 1989.” FRANŢA Începuturile relaţiilor publice franceze se regăsesc în anul 1952 când Charles Louis Blondel organizează – în numele unui mic număr de specialişti – clubul „La maison de verre”. După unele aprecieri. 2. înscrisă în Legea Publică 94 – 350 şi semnată de preşedintele General Ford în iunie 1976. ibidem Ibidem 47 . în timp ce cerinţele politicii interne sunt de a răspândi imagini persuasive. 1.) şi alte 15 limbi vorbite acolo”. maghiară. Din 1955.

el furnizează informaţii asupra lucrărilor Consiliului de Miniştri. dusă de Guvern. . SID. Înfiinţat pentru a-şi desfaşura activitatea pe lângă Primul Ministru (decret nr. a coordonării intervenţiilor lor. „Audienţe mass-media”. 2. realizează o sinteză de ansamblu a revistelor presei editate de SID. El asigură rolul de consilier (sfătuitor) şi de coordonator pentru lansarea şi exploatarea sondajelor comandate de ministere. altele realizarea comunicării către Guvern.difuzarea informaţiilor pentru consilieri şi pentru presă referitoare la acţiunea administraţiilor şi a organismelor publice. Pentru a putea răspunde acestor sarcini. Sarcinile SID fixate prin acest decret. regionale şi internaţionale şi realizează alte lucrări la cerere (răspunsuri la atacuri în presă referitoare la evenimente importante). publicaţie lunară. săptămânal. 76124 din 6 februarie 1976). se află la dispoziţia sa atâta timp cât este necesar. Purtătorul de cuvânt al Guvernului lucrează într-o strânsă legatură cu miniştrii interesaţi de subiectele pe care le abordează.Reviste de presă.coordonarea sau realizarea. Serviciul de Informaţii şi de Difuzare animă şi coordonează comunicarea guvernamentală. care prezintă o sinteză comentată a sondajelor apărute în presă. . SID cere realizarea unor sondaje şi studii calitative pentru a supraveghea evoluţia opiniei publice.întreprinderea de acţiuni de informare cu caracter interministerial (acţiuni specifice). la cererea premierului sau a unui membru al Guvernului. Acesta publică lunar un indicator destinat cabinetelor miniştrilor. Publică „Tendances de l’Opinion”(Tendinţe ale Opiniei). pe plan interministerial. . un săptămânal de lucru necesar. a unor studii şi sondaje de opinie. sunt următoarele: . Informarea Guvernului: 1. indicator ce ofera o viziune sintetică a aşteptărilor şi judecăţilor francezilor referitoare la activitatea desfaşurată de guvern. prezintă rubrici comentate despre anchete de audienţe - 48 . Stochează şi analizează informaţiile publicate de presă sau rezultate la cererea ministerelor.Analizele şi studiile de opinie. SID este organizat în mai multe departamente. la scadenţă. la sfârşitul şedinţei Consiliului.pe de o parte. Serviciul de Informaţii şi de Difuzare (SID). purtătorul de cuvânt guvernamental poate să facă intervenţii asupra tuturor aspectelor de politică. buletin destinat cabinetelor ministeriale. 2. Serviciul de informaţii şi Difuzare al Primului Ministru. „Tendinţe în mass-media ”. SID difuzează zilnic cabinetelor ministeriale reviste ale presei audiovizuale. el prezintă presei proiectele de lege şi hotărârile adoptate şi le încadrează în acţiunea de ansamblu a guvernului. .pe de altă parte. sau poate chiar din proprie iniţiativă. Miercurea.acordarea asistenţei sale tehnice pentru administraţiile publice şi asigurarea. Unele au ca misiune informarea Guvernului.

000 de nume. În afară de aceasta. alegerea prestatorilor de servicii. publicată şi comercializată de Documentarea franceză. anuală a totalităţii acţiunilor întreprinse în fiecare domeniu.000 de exemplare): această publicaţie săptămânală de 6 pagini prezintă principalele proiecte de legi sau măsuri adoptate de Consiliul de Miniştri şi. de două ori pe lună. 4. Aceste documente fac recenzia unor evenimente politice. începând cu 1976. la fel ca şi intervenţiile liderilor politici şi sindicali. o videotecă. El girează.realizate de Mediametrice în cursul lunii care a trecut. iar pe de alta o alegere (triere) a emisiunilor televizate. precum şi prefecturilor. Acest departament este însărcinat cu relaţiile dintre SID şi presă şi de comunicarea cu ministerele. El le pune la dispoziţie sfaturile sale tehnice şi expertiza sa.667 de franci. De asemenea. colocvii…) de către 27 de ministere şi administraţii. Agende. Declaraţiile. interviurile Preşedintelui Republicii. SID Supraveghează ca acţiunile de comunicare ale administraţiilor să fie adaptate temelor prioritare desemnate de Guvern. Rolul său este de a asigura o mai bună eficienţă a campaniilor. reunind peste 3500 de nume din domeniul comunicaţiilor şi din 49 . acesta concepe şi comercializează. el publică. Politica Franţei (La Politique de la France): reaminteşte activitatea guvernamentală. El asigură acestora din urmă. ce centralizează. respectiv. plecând de la un fişier de 10. 3. Centrul de documentare al SID concepe dosare privitoare la activitatea guvernamentală. discursurile. o rubrică referitoare la Europa. ale Primului Ministru şi ale membrilor guvernului sunt arhivate. Comunicarea realizată de Guvern: 1. în 1990. 2. această lucrare. publicaţie bilunară. Relaţiile publice – relaţiile cu presa. diplomatice şi culturale. În sfârşit. realizează puncte de vedere privitoare la articole de fond publicate în lume. au fost realizate 53 de acţiuni (campanii publicitare. începănd cu 1984. Centrul de documentare. economice. face o trecere în revistă. Publicaţiile Scrisoarea de la Matignon (La Lettre de Matignon – 90. definirea unei strategii coerente de comunicare. pe de o parte. de asemenea. În numele Primului Ministru. SID elaborează agende de previziuni. campaniile de comunicare guvernamentală. de relaţii publice. dintre care unele tematice. Astfel. sfatul său tehnic în operaţiunile lor de informare. pentru un buget total de 322. sociale. coordonându-le. SID măsoară eficacitatea şi raza de propagare a acţiunilor întreprinse. Ea este difuzată ministerelor şi consilierilor naţionali şi locali. cu caracter politic şi socio-cultural. SID autorizează ministerele să întreprindă campaniile de publicitate sau de relaţii publice. referitoare la evenimentele de interes naţional. „Tendinţe Internaţionale”. negocierea tarifelor preferenţiale etc.031. publicaţia „Mediasid”. Publicitatea şi campaniile de comunicare guvernamentală. 3. în fiecare an. liste de presă tematice (Memo-Presse).

în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe. El utilizează 92 de agenţi.difuzarea informaţiei guvernamentale către mass-media. La nivelul guvernamental.organizarea campaniilor de comunicare care necesită cumpărarea spaţiului publicitar. Totalitatea serviciilor oferite sunt plătite de clienţi. Dispune. Oficiul Central de Informaţii (OCI). asociaţii. forţele armate. Ministerele şi organismele statului sunt libere să se adreseze direct agenţiilor private. de comerţ etc. El nu primeşte buget de la Guvern pentru funcţionarea sa. Concomitent participă la informarea ambasadelor franceze din străinătate. PAO şi audiovizual. . SID realizează numeroase documente.000 de exemplare. la 23.media (tiraj: 15.difuzarea comunicatelor de presă. Oficiul Central de Informaţii. cu corespondenţii de presă străini la Paris. în Marea Britanie funcţioneaza deci. Cea mai mare parte a cheltuielilor de comunicare este suportată din bugetele ministerelor. Directorul general este numit de ministrul Finanţelor (Chancellar of the Exhequer) şi este subordonat autorităţii sale. dacă pot să justifice un raport mai bun privind preţul şi calitatea. 50 .operaţiunile de comunicare în regiunile rezervate birourilor regionale. de ajutorul unor profesionişti externi (colaboratori). dintre care 62 au contract. ultimul având responsabilitatea pregătirii specialiştilor în relaţii publice (public relations officer) pentru organele guvernamentale centrale şi locale. organizaţiile comerciale.5 milioane de franci. birotică. OCI a devenit o „Executive Agency” (agenţie autonomă) începând cu aprilie 1990. al căror rol este dublu: răspândirea informaţiilor înspre regiuni şi reasamblarea informaţiilor regionale înspre Guvern. de asemenea. Organizare. imprimerii (tipografii). Bugetul curent al SID s-a cifrat. institute de sondaje. MAREA BRITANIE În Marea Britanie relaţiile publice au debutat în 1946-1948 când s-a înfiinţat Oficiul Central de Informaţii (OCI) şi „British Institute of Public Relationes”. Nu pot face totuşi acest lucru în următoarele 3 cazuri: . sau este plătită prin credite acordate SID în funcţie de campaniile pe care le organizează. Înfiinţat în 1946. este un organism guvernamental autonom însărcinat cu: . comercializate prin Documentarea franceză). Echipat cu aparatură modernă de fotocopiat. . în 1991. aleşi în funcţie de componenţele profesionale personale necesare pentru un astfel de serviciu. . Relaţiile internaţionale. aleşi în urma unor teste de competitivitate: agenţi de publicitate sau de relaţii publice. de industrie. OCI dispune de 7 birouri regionale în Anglia. 4.furnizarea unei întregi game de servicii publicitare. socetăţi de studiu. SID este interlocutorul direct.

dar OCI negociază abonamente colective (reviste ale presei audiovizuale naţionale şi internaţionale) pentru ministere.presă: difuzarea prin reţeaua informatică a comunicatelor de presă care să parvină în întregime (totalitate) mass-media. Buget: cifra de afaceri anuală este de 160 milioane de lire sterline. . . Servicii specializate pentru străinătate: . din care mai mult de jumătate sunt specialişti în informare şi comunicare. ITALIA În Italia. Personalul. de asemenea. Este subordonat secretarului 51 . . noi tehnici de „promotion” (telefon. .Formarea consilierilor de presa din ambasadele Marii Britanii şi ai ataşaţilor de presă ai guvernelor străine. mai concurenţial.radio: realizarea de programe radio (informaţii şi publicitate).marketing direct şi promotion: aplicarea de metode de marketing campaniilor publicitare. Departamentul Informaţiilor şi Editării a înlocuit (legea din 23 august 1988) fostul Serviciu al Informaţiei şi al Prprietăţii Literare şi Artistice. este de competenţa OCI (concepţie.fotografii: utilizarea acestora în publicaţiile OCI şi în media.elaborarea de texte pentru difuzarea în străinătate (în colaborare cu Ministerele Comerţului şi Industriei şi al Afacerilor Externe). distribuite şi în străinătate). dar cea mai mare parte peste 80% . . în plan tehnic. video-clip-uri publicitare şi audiovizuale pentru ministere (sunt. planificare.filme şi televiziune: realizarea de filme. Alte servicii oferite de OCI: . este plătit de stat.expoziţii: organizarea de expoziţii în Marea Britanie şi în străinătate. Campaniile de comunicare. . programele de informaţii sunt difuzate gratuit în Marea Britanie şi la câteva sute de posturi de radio din străinătate. care are statutul de „civil servant” (funcţionar). informatica).publicaţii: broşuri şi publicaţii diverse pentru Marea Britanie şi pentru Străinătate destinate Rusiei.formare: formarea responsabililor cu informaţiile în toate domeniile de comunicare guvernamentală. . negociere a tarifelor preferenţiale cu media. Această muncă este lăsată în grija sectorului particular.Anumite lucrări de creativitate sunt efectuate la OCI. funcţionează Departamentul Informaţiilor şi Editării.conferinţe: organizarea şi coordonarea multimedia pentru conferiţe în Marea Britanie. cercetare şi studii diverse). la Preşedinţia Consiliului de miniştri. Tot ceea ce ţine de organizarea campaniilor de comunicare. ţărilor Europei răsăritene şi Americii Latine. aceste publicaţii sunt traduse în limbile minorităţilor din Marea Britanie şi în celelalte limbi străine. Nota: OCI nu realizează reviste ale presei. . Efectiv: OCI utilizează 720 de persoane. Volumul de cumpărare permite OCI să obţină preţuri foarte competitive. .sunt elaborate cu ajutorul agenţiilor private sau cu ajutorul altor agenţii guvernamentale. evaluarea campaniilor.

achiziţionarea şi distribuirea documentarelor.sprijinirea creativităţii (legea asupra proprietăţii literare). . . precum şi a creditelor pentru edituri.serviciile de presă ale ministerelor sau organismelor paraguvernamentale. ca 50 % din bugetul campaniilot să fie folosite pentru cumpărarea de spaţiu pentru presa scrisă. Organizare Direcţia generală este formată dintrei birouri: Biroul de editare şi de presă are următoarele sarcini: . Documenti e Informazioni et Cultura e Scienza” (40.000 exemplare). în colaborare cu posturile de radio şi televiziune particulare din Italia şi străinătate (peste 50 de producţii pe an şi 1 video-news bilunar adresat la mai mult de 50. de asemenea. 20% din bugetul „PR” al fiecărui minister sunt rezervate campaniilor de interes comun realizate de acest departament. scrisori informative. • dezvoltarea tuturor structurilor necesare documentării (bibliotecă. filmelor şi videocasetelor referitoare la viaţa politică. economică şi socială italiană. Principalele sale atribuţiuni sunt: * întreţinerea de relaţii cu: . Competenţele sale acoperă mai multe domenii: . Biroul pentru informaţia şi documentarea instituţională. . atăt italiană cât şi străină. atât în ţară. .reviste şi analize de presă cotidiană şi periodică. . cât şi în străinătate. elaborarea de norme şi tehnologii noi în sectorul informaţiei şi al editării. • participarea la târguri. Pentru audiovizual: producerea. Legea cere.conceperea şi promovarea imaginii Italiei. * realizarea şi difuzarea de: . 52 . presa străină şi asociaţiile de presă.gestionarea bancilor de date referitoare la grupurile de presă şi comunicare. • coordonarea campaniilor de comunicare a administraţiei publice prin intermediul unei comisii interministeriale în care sunt reprezentate toate categoriile profesionale. atât în Italia cât şi în străinătate. în cadrul reglementării referitoare la presă şi publicitate. analizele şi cercetările în termeni de piaţă. fonotecă). . congrese şi seminarii.publicaţii şi suporturi audiovizuale pentru Preşedinţia Consiliului de Miniştri: cărţi.general al Presedinţiei Consiliului şi este condus de un director general.comunicate de presă. expoziţii.documentarea şi realizarea publicaţiilor scrise şi audiovizuale pentru Preşedinţia Consiliului de Miniştri. . .studiile. reviste precum „Vita Italiana.misiunile diplomatice şi organizaţiile internaţionale care acţionează în domeniul informaţiei.repartizarea ajutoarelor directe şi indirecte pentru întreprinderile de presă scrisă şi radio.presa italiană. .sarcinile administrative şi juridice. culturii şi ştiinţei. care pot fi traduse în mai multe limbi. ajutat de trei directori.000 de destinatari).

oficiul s-a structurat şi restructurat ajungând ca.compartiment administrativ central. 3.compartiment pentru probleme de drept şi de cabinet. • să participe la manifestările culturale din Italia şi din străinătate şi să ajute la traducerea cărţilor italiene în limbi străine. Locţiitorul şefului oficiului. Germania funţionează Oficiul de Presă şi Informare al Guvernului Federal German (OPI).compartiment personal. în prezent. după cum urmează: . Efectiv 290 persoane. La nivelul guvernului R. Serviciul I .compartiment de organizare. de organizare. în scopul promovării ştiinţei şi culturii în Italia şi peste hotare. ce rezolvă probleme de buget.F. . . . Şeful oficiului şi purtătorul de cuvânt al Guvernului Federal. . . • aibă iniţiativă şi să coordoneze acţiunile administraţiilor şi institutelor culturale. Locţiitorul purtătorului de cuvânt al Guvernului Federal 4. în 1951. la înfiinţarea de structuri de relaţii publice pe toate palierele societăţii germane. GERMANIA Relaţiile publice încep să fie introduse în Germania în 1950 când se înfiinţează secţia de presă a „Deutsche Industrie und Handelskammer”. Acordă o tutelă lingvistică şi culturală televiziunii (RAI) în favoarea minorităţii etnice Biroul pentru drepturile de autor şi promovarea activităţilor culturale. .compartiment pentru producerea şi difuzarea publicaţiilor. direct subordonată şefului oficiului. 6.compartiment pentru buget. de personal. s-a format o secţie de „PR” sub numele de „Abteilung fur Offentlichkeitsarbeit”. „Asociaţia vest-germană de public relations” care contribuie într-o manieră decisivă. un subserviciu cu patru compartimente.compartiment foto. Conducerea oficiului. La 8 decembrie 1958 se înfiinţează în RFG. Prima schemă de funcţionare a oficiului datează din 18 iunie 1951. Acest birou este însărcinat să: • ţină un registru al drepturilor de autor pe plan naţional şi internaţional.compartiment pentru vizitatori. Din aceasta.compartiment intern. Bugetul total al departamentului este de 230 miliarde de lire. Serviciul II (central). • 53 . 5. servicii de documentare.Tehnică informaţională. . De-a lungul timpului.garantarea unor informaţii complete şi promovarea unei imagini a ţării pe lângă toate comunităţile italiene de peste hotare. să fie împărţit astfel: 1. de drept şi de cabinet având în componenţă şase compartimente: . Bugetul total pentru promovarea imaginii Italiei în străinătate este de 400 milioane de lire. un subserviciu cu două compartimente şi o grupă. 2.

. 8 compartimente se ocupă de zone sau grupuri de ţări.compartiment pentru politica de scuritate şi apărare. de la Elveţia şi Austria până în Italia. . astfel: .Europa de Est.compartiment pentru probleme religioase.compartiment pentru politica mass-media. . sănătate. În serviciul de ştiri intră zilnic peste 3. 100 programe radio.compartiment pentru documentare central. . Noua Zeelandă. 25 de programe de televiziune. ştiinţă. cu următoarele compartimente: . de mai mult de trei săptămâni. . familie. După cum se poate deduce. cu uşurinţă. . 7. .compartiment pentru problemele principale.Zona europeană a Mării Mediterane (fară Italia) şi a Orientului Apropiat. 24 de ore din 24. construcţii. ale asociaţilor. Parlament. educaţie. radioului şi televiziunii.America de Nord. Serviciul II – Ajutor de decizie prin informaţie care lucrând în serviciu de tură.compartiment interne. . dacă ar citi zi şi noapte fără întrerupere. Serviciul IV – Activitate informaţională de politică externă având două subservicii cu 12 compartimente. .compartiment politică germană şi europeană.compartiment pentru testarea succesului. . Australia. OPI este o uriaşă maşină de comunicare avănd următoarele obiective: 54 . bibliotecă. partidelor etc.Europa de Vest. într-un ritm normal. Irlanda şi ţările scandinave.pentru guvern – materiale ale agenţiilor de presă. .compartiment circulaţie.Marea Britanie.redacţia de actualităţi şi pentru studiul opiniei publice. 9.. arhivă. justiţie. prelucrează .compartiment de prelucrare a datelor şi de comunicare.Asia. . de politica pieţei muncii şi de asigurări sociale. Dintre acestea. . . cercetare. în 24 de limbi provenind de la 27 de agenţii de presă.compartiment de politică economică şi financiară. . poştă.America Latină. -compartiment tineret.compartiment de tehnică informaţională. urbanism. ar avea nevoie. 30 materiale de presă din economie. 8. Dacă cineva ar citi materialul de ştiri al unei singure zi.000. . de la Benelux până în Franţa. târguri şi expoziţii.compartiment de presă şi informare pentru împuternicitul cu afaceri în Berlin. Serviciul III – Activitatea internaţională de politică internă. 56 de ziare şi reviste germane.compartiment pentru agricultură şi mediul înconjurător.redacţia „Buletin”.compartiment de politică socială. . .Africa. . . .000 de cuvinte (circa 12.000 de pagini dactilografiate). planificare şi coordonare. .

anumite ministere efectuează şi ele sondaje. intenţiile şi scopurile Guvernului Federal. SPANIA În Spania funcţionează Ministerul Purtătorului de cuvânt al Guvernului. potrivit decretului regal 834 din 29 iulie 1988. 55 . studierea opiniei publice. în mod sistematic. de: . din organismele para-publice. pentru radio şi televiziune). de asemenea. consolidarea imaginii RFG. Cabinetul ministrului efectuează studii calitative şi anumite sondaje care au drept scop măsurarea eficacităţii acţiunilor duse de Guvern. 24 de ore din 24. Organizare Organigrama sa cuprinde. Campanii de comunicare. responsabil. de asemenea. potrivit decretului 727 din 11 iunie 1988. precum şi a celor ce depind de conduceri civile. activităţile. . Ele realizează: .coordonarea serviciilor de informaţii publice pentru administraţia de stat. coordonarea tuturor serviciilor de presă din ministere. însărcinată cu serviciile de documentare (microfilme) şi cu gestionarea băncilor de date. a delegaţiilor Guvernului în Comunitatea autonomă. Sondaje şi studii de opinie.relaţii cu media naţională şi internaţională. cât şi în străinătate. cu efectuarea unor sondaje de opinie. Această Direcţie generală este. cea a informaţiei şi cea de analiză şi documentare. Acestea sunt realizate şi plătite de ministere sau de întreprinderile publice.- informarea continuă a preşedintelui federal şi Guvernului Federal despre întreaga presă scrisă şi vorbită. Ministerul Purtătorului de cuvânt este organismul Preşedinţiei Consiliului. . cu ajutoriul mass-media şi al politicii informaţionale. în domeniile competenţelor lor. Ministerul purtătorului de cuvânt al Guvernului spaniol nu realizează şi nici nu coordonează campaniile de comunicare guvernamentale. atât în Spania. un subsecretariat şi patru direcţii generale. Câteodată. Sub-secretariatul. explică şi reprezintă. . Direcţia Generală a Relaţiilor Informative: Această Direcţie cupride subdirecţii. sau dacă postul este vacant. para-public. centrul de cercetări sociologice se ocupă. face înţeleasă politica germană în străinătate. informarea cetăţenilor şi mass-media despre politica Guvernului Federal. a cabinetelor de presă. În calitate de organism autonom. Titularul său exercită funcţiile purtătorului de cuvânt adjunct şi îl poate înlocui pe ministru în cazul când acesta absentează. În atribuţiile sale intră. dintre care două au funcţii privitoare la comunicare: Direcţia Generală a Relaţiilor Informative şi Direcţia Generală de Cooperare Informativă.analize ale presei scrise şi audiovizuale spaniole şi străine (şase zile pe săptămână.elaborarea şi difuzarea comunicatelor Preşedinţiei Guvernului şi a Consiliului de miniştri.Agende privind activitatea guvernamentală.

„Agenda de la Communication”: un repertuar asupra organismelor şi instituţiilor de comunicare. 56 . în faţa Congresului.„Interventiones del Presidente”: colecţie ce reuneşte declaraţiile Preşedintelui Guvernului.coordonarea acţiunilor informative în străinătate prin intermediul consilierilor şi al ataşaţilor de la ambasadele spaniole. . a deplasărilor în străinătate ale regelui şi ale Preşedintelui Guvernului şi editarea de diverse publicaţii asupra cărora au fost informate şi media acreditate cu ocazia acestor manifestări (monografii. delegaţi ai organizaţiilor para-statale. .organizarea vizitelor de stat în Spania. rapoarte etc). . sindicale şi din domeniul economic. El este asistat de un director general adjunct şi de un consiliu de administraţie unde lucrează reprezentanţi ai Primului Ministru. Institutul Belgian al Informaţiei şi al documentării (INBEL).subdirecţia generală a Relaţiilor şi a Cooperării şi subdirecţia generală a Difuzării Informaţiei. reprezentând realităţile politice. Aeastă Direcţie Generală este formată din două subdirecţii generale: .acumularea şi difuzarea unei documentaţii cât mai complete pentru informarea publicului asupra activităţii guvernamentale.900. sociale. Bugetul său este suportat de către serviciile Primului Ministru şi ale Ministerului Afacerilor Externe. INBEL este o instituţie de utilitate publică. în egală măsură. Probleme de politică externă ale Belgiei: . Direcţia Generală a Cooperării Informative. Organizare.Publicaţii. Ea are ca sarcină: . precum şi personalităţi ale vieţii politice. franceză şi engleză). Buget total: 1.utilizarea tuturor tehnicilor de comunicare pentru a reuşi ca Belgia să fie cunoscută cât mai bine peste hotare.„Espana”: publicaţie cu arie largă de difuzare (în spaniolă. precum promovarea imaginii Belgiei. ai Ministerului Afacerilor Externe. BELGIA În Belgia funcţionează la nivel guvernamental.contribuţia la ameliorarea raporturilor între cetăţeni şi stat. Efectiv: 200 de agenţi.sprijinirea oricărei persoane fizice sau morale care urmăreşte acest obiectiv. specialişti în editare de texte. . Conform hotărârii regale din 2 februarie 1962. a realizărilor naţionale sau asupra patrimoniului. . ai vice-prim miniştrilor. Ministerul purtătorului de cuvânt al Guvernului publică anual şi distribuie gratuit: .sprijinirea şi coordonarea iniţiativelor. Directorul general al INBEL este desemnat de Primul Ministru. . eonomice din Spania (realizată în colaborare cu Direcţia Generală a Cooperării Informative).000 milioane de pesetas. Misiunea sa este dublă şi este axată pe: Probleme de politică internă a Belgiei: .

Informarea pe plan intern.dosare de presă. care asigură gestionarea şi coordonarea campaniilor de informaţii de interes general.să asigure asistenţă tehnică administraţiilor ce desfăşoară acţiuni de comunicare pentru marele public (sfaturi pentru realizarea de campanii publicitare. INBEL colaborează cu Ministerul Afacerilor Externe pentru a contribui la aprovizionarea cu material de comunicare a reprezentanţelor diplomatice şi a consulatelor belgiene. în colaborare cu Institutul naţional de statistică şi cu Banca Naţională. .o blibiotecă. distribuirea de documente. cum ar fi „Le repertoire de l`information”. . difuzate la televiziune şi radio. care reiau informaţiile referitoare la mesajul deja transmis. ce-i furnizează o documentaţie de bază asupra ţării. conceperea de sondaje şi de diverse studii).întâmpină delegaţii străini veniţi la şedinţe de informare despre Belgia. precum şi alte bănci de date cu informaţii permanente.editeze un anumit număr de publicaţii periodice sau ocazionale destinate marelui public. ambasadelor. Efectiv: 70 de persoane. Buget pe 1990: 110-120 milioane FB. INBEL acţionează în strânsă legătură cu serviciul de presă al Primului Ministru. . . .un centru de informaţii deschis publicului. pliante gratuite. . Astfel.000 de fotografii şi diapozitive). Informarea pe plan extern. întreprinderilor şi presei. sunt distribuite la toate oficiile poştale. el furnizează Ministerului Afacerilor Externe: . .răspunde solicitărilor de documentaţie ale reprezentanţelor diplomatice. care asigură vânzarea de publicaţii editate de ministere sau de alte servicii oficiale şi care pot interesa publicul larg. publicaţii. afişe şi fotografii. care conţine adresele şi numerele de telefon ale serviciilor de informaţii ale ministerelor. consilierilor naţionali şi locali precum şi presei. El este însărcinat să: .constituie bănci de date statistice cu informaţii de actualitate. INBEL a înfiinţat Biroul de Informaţii Belgian (BIB).000 exemplare) care anunţă hotărârile guvernamentale şi care este distribuit administraţiei. 57 .realizeze saptamânalul „Faits” (Fapte) (20.acordă un ajutor tehnic pentru expoziţii. La sfârşitul anului 1988. organizarea de conferiţe de presă.realizează materiale audio vizuale. De asemenea are la dispoziţia sa: .precum şi o fototecă (20.să răspundă oricărei cereri scrise provenind din Belgia sau din străinătate şi să trimită documentaţia scrisă solicitată. . . De asemenea. media belgiană şi internaţională etc.

Fiecare secţie are o arie specializată de responsabilitate. responsabilitatea sa se poate extinde şi asupra supravegherii activităţii de reclam şi marketing. Şeful cu problemele publice are un asistent administrativ şi 2 persoane care lucrează direct cu problemele comunităţii din întreaga zonă a golfului San Francisco. Mai ales în cadrul companiilor mari. Aceştia sunt şeful biroului ştiri (răspunzător cu relaţiile cu mass-media şi cu relatările de presă). Şeful biroului de ştiri are un asistent administrativ şi 3 reprezentanţi cu relaţiile publice care se ocupă de ştiri şi contribuie cu articole (inclusiv personale) în „Star”. cu investitorii. este răspunzător în faţa preşedintelui. directorul poate deţine titulatura mai lungă de „vicepreşedinte cu comunicările corporaţiei”. numit director cu relaţiile publice. problemele consumatorilor. Organizarea tipică a departamentului de relaţii publice este reprezentată în figura de mai jos şi este cea a Companiei Lockheed de Rachete şi Construcţii Aerospaţiale din Sunnyvale. cum ar fi relaţiile cu presa. relaţiile cu angajaţii şi problemele comunităţii. Şeful departamentului. editorul ziarului angajaţilor „Star” şi şeful cu problemele publice (responsabil în primul rând cu relaţiile cu guvernul şi cu comunitatea). 58 . Departamentul de relaţii publice Un departament de relaţii publice este condus de o persoană care. cel mai adesea. Un/o secretar(ă) şi alte trei persoane sunt subordonate directorului.2. împărţit în secţii şi subsecţii. California. Fiecare şef de secţie răspunde în faţa directorului. Departamentul este. În cazul din urmă. cel mai adesea. care are cel mai mic personal din lume: 14 persoane. este numită „directorul cu relaţii publice”.

are mai multe sute de angajaţi în diferite funcţii de relaţii publice. una din cele mai mari corporaţii din lume are un personal de relaţii publice format din peste 300 de oameni şi o mare varietate de denumiri de posturi. ca specialişti în comunicare ce se ocupă de circulare şi broşuri. General Electric. în funcţie de dispunerea geografică şi de sucursale.. astfel este greu de apreciat cât este de extinsă activitatea de relaţii publice. Unii pot activa în cadrul departamentului de marketing sau de personal. departamentul se poate transforma în Centru de presă având următoarea structură: 59 . poate avea următoarea structură: În situaţii de criză de imagine sau pentru organizarea unor evenimente deosebite. un departament de relaţii publice pentru o organizaţie medieprimărie. Fiecare sucursală cum ar fi Buick şi Saginaw Steering Gear Division au propriul director de relaţii publice. o altă corporaţie gigant. în mod dispersat. firmă etc. Alţii pot lucra în publicitate. Personalul de relaţii publice poate acţiona în cadrul unei organizaţii.General Motors. În România.

60 . reviste. 3 Va asigura. la cerere. 5 Va asigura editarea şi difuzarea materialelor promoţionale şi de informare – buletine. postere. însoţirea ziariştilor şi le va facilita accesul la sursele şi mijloacele de informare şi comunicare. 2 Va răspunde întrebărilor din partea presei. 4 Va ţine conferinţe de presă. alte mijloace. pot fi: 1 Va furniza presei ştiri (foto şi text) despre organizaţie sau eveniment.Atribuţiile generale ale Centrului de Presă şi Informare. dacă este necesar. după caz.

Aceste directive cuprind: ariile funcţionale şi principiile după care trebuie desfăşurată activitatea de informare şi relaţii publice. Casa Albă sau alte agenţii guvernamentale. . la cerere. . Va ţine legătura cu toate instituţiile şi/sau organizaţiile – guvernamentale şi neguvernamentale – de care depinde buna funcţionare a evenimentului. La încetarea evenimentului ce a făcut obiectul înfiinţării centrului de presă. publice sau coordonarea şi planificarea cu organizaţii private sau la mass-media pentru asemenea evenimente. articole pentru publicaţii şi alte materiale ce vor fi făcute publice de către ofiţerii selecţionaţi. în planificarea şi programarea participării personalului.Evaluează şi răspunde solicitărilor privind cooperarea în programe ce implică relaţii cu publicul. a tuturor materialelor pregătite pentru a fi făcute publice şi a publicaţiilor ce provin de la Departamentul Apărării sau de furnizorii săi. 61 .Acţionează ca agenţie care furnizează informaţii şi materiale audio-vizuale reprezentanţilor mass-media. coordonarea şi planificarea activităţilor cu organizaţii private. Structuri de relaţii publice în armata SUA În cadrul Departamentului Apărării şi în cadrul fiecărui minister (al Trupelor de Uscat. la cerere.Pregăteşte. . al Marinei Militare. fie de la Congres. precum şi a materialelor prezentate de surse din afara Departamentului Apărării. al Infanteriei Marine) sau Comandament de forţe dislocate în diferite zone ale lumii. cuvântări.Conduce Programul de Informaţii Interne prin: * Serviciul de radio şi televiziune al forţelor armate. .Serveşte ca punct de contact oficial pentru apariţiile publice sau în mass-media ale oficialilor Departamentului Apărării şi conduc.Conduce verificarea din punct de vedere politic şi al securităţii. inclusiv solicitărilor pentru suport cu echipe de demonstraţie aeriană. declaraţii publice. iar regulamentele specifice fiecărei categorii de forţe sau comandament determină modul practic de ducere la îndeplinire a acestor arii funcţionale şi principii.Evaluează şi coordonează răspunsul la solicitările pentru vorbitori şi acordă asistenţă. specialiştii revin la funcţiile normale din cadrul Departamentului de relaţii publice. depoziţii în Congres. din armata americană.Analizează şi răspunde întrebărilor referitoare la politicile. programele şi activităţile Departamentului Apărării. al Aviaţiei Militare. În principal ariile funcţionale sunt: .6 7 8 Va monitoriza şi va verifica ştirile de presă (pentru a asigura o relatare adecvată) şi pentru a informa Consiliul de Administraţie al organizaţiei cu privire la interesul presei faţă de organizaţie sau faţă de evenimentul public. Evaluează cerinţele mass-media pentru sprijin din partea Departamentului Apărării şi pentru cooperare.Asigură orientarea politică pentru Şcoala de Informaţii în domeniul apărării. la cerere. în privinţa domeniului informaţiei publice. . sunt create structuri de relaţii publice. Activitatea acestor structuri este condusă prin regulamente specifice fiecărei structuri şi prin directive departamentale. . . care sunt primite fie de la publicul general direct. .

autoritatea şi controlul asupra Serviciului de Informaţii al Forţelor Americane. nu ar exista massmedia. normal. Cererilor de informaţii li se răspunde prompt. Singurul scop al unei asemenea activităţi este de a trimite fluxul de informaţii spre public. * Menţine capacitatea de a desfăşura.Informaţia va fi făcută complet şi uşor disponibilă. Obligaţia de a furniza publicului informaţii referitoare la problemele sale majore poate solicita o detaliată planificare şi coordonare a afacerilor publice în interiorul Departamentului împreună şi cu alte agenţii guvernamentale. un sondaj naţional de opinii. care implică conflict armat cu forţele armate ale altei naţiuni în arii unde.Un flux liber de informaţii generale şi militare va fi pus la dispoziţie bărbaţilor şi femeilor din Forţele Armate şi a departamentelor lor fără cenzurare sau propagandă. . Comandanţilor le revine şi responsablitatea iniţierii de relaţii bune cu publicul larg.Informaţia va fi refuzată numai când divulgarea ei ar afecta negativ securitatea naţională sau ar ameninţa siguranţa. * Exercită conducerea. cu rapiditate. * Periodicele Departamentului Apărării. * Supravegherea furnizării de analize de stări şi a serviciilor de selectare a ştirilor pentru OSD. producţiilor de televiziune şi video neguvernamentale. precum şi publicul în privinţa misiunilor acestei instituţii. * Ziarele şi publicaţiile în antrepriză civilă. Relaţiile publice din domeniul militar reprezintă o responsabilitate a comandamentului. Principiile informării Politica Departamentului Apărării este de a pune la dispoziţie informaţii prompte şi exacte în aşa fel încât publicul. preşedintele şefilor reuniţi de stat major şi pentru comandamentele departamentelor militare. propaganda nu-şi are locul în programele de afaceri publice ale Departamentului Apărării. Scopul sondajului este de a acoperi zonele de operaţii militare SUA. exceptând cazul când furnizarea sa este interzisă de o clasificare de securitate curentă şi validă.*Informaţia vizuală şi activităţile audio-vizuale ale Departamentului Apărării şi serviciile reunite ale informaţiilor vizuale. în conformitate cu cerinţele regulamentare. . Congresul şi mijloacele de informare să poată evalua şi înţelege faptele referitoare la strategia de securitate şi apărare. sau intimitatea bărbaţilor şi femeilor din Forţele Armate. Comandanţii de la toate nivelurile şi eşaloanele au datoria de a informa personalul militar şi civil. . modul în care sprijină ea politica naţională de apărare. după următoarele principii: .Informaţia nu va fi clasificată sau refuzată în orice alt mod pentru a proteja guvernul de critică sau situaţii neplăcute. * Acordă asistenţă din partea Departamentului Apărării filmelor distractive. sau care sunt activităţile prin care ajută la îndeplinirea acestor misiuni. * Serviciul de presă şi publicaţii al forţelor americane. 62 .

Ca membru al statului major. Tot lui îi revine şi responsabilitatea de a asigura înţelegerea de către comandant a implicaţiilor acţiunilor de relaţii publice. .Recomandări privind politica şi acţiunile care afectează opinia publică pentru înalţi funcţionari din apărare şi comandanţi. În acelaşi timp răspunde de planificarea şi coordonarea programelor de relaţii cu societatea şi de informare a personalului instituţiei. 63 . .Realizarea de programe pentru informarea militarilor şi angajaţilor civili cu scopul de a-i motiva să fie eficienţi în activitatea lor. Toate aceste activităţi se desfăşoară pe baza Programului de Relaţii Publice al Departamentului Apărării. oferind publicului larg o informare promptă. bazată pe politica şi directivele comandantului şi a celor mai înalte eşaloane. . Programul de Relaţii Publice al Departamentului Apărării prevede: . sinceră şi corectă.Evaluarea opiniei publice asupra Departamentului Apărării şi Forţelor Armate. ofiţerul cu relaţii publice îl sprijină pe comandant în utilizarea resurselor de relaţiile publice în vederea îndeplinirii misiunilor unităţii.Evaluarea politicii şi acţiunilor Departamentului Apărării şi Forţelor Armate în probleme ce privesc opinia publică. programele de relaţii publice din domeniul militar au scopul de a furniza informaţii şi de a întreţine interesul faţă de opinia publicului privind o organizaţie condusă şi aflată în proprietatea poporului american.Ofiţerul însărcinat cu relaţiile publice reprezintă canalul de comunicare dintre nivelul de comandă şi cel public.

64 .

65 .

66 .

de către ministrul apărării. prin programare automată. jandarmerie. cu un efectiv de 60 persoane şi o dotare adecvată. de către ofiţeri din SIRPA. 20% civili şi 40% militari în termen). se folosesc structurile de relaţii publice de la nivelul la care se produc aceste evenimente. fondurile fiind repartizate pe birouri şi pe acţiuni ce vor fi întreprinse. SIRPA are în subordine Centrul Operaţional al Presei Internaţionale de apărare(COPID) care. Structura de relaţii publice are elemnte pe verticala organismului militar până la nivel regiment inclusiv. Structura sistemului de relaţii publice este suplă. Pentru a fi cât mai eficient. realizează o supraveghere şi o înregistrare exhaustivă a informaţiilor despre apărare vehiculate de presa scrisă. 67 . Comunicarea oficială cu presa se realizează. astfel încât permite crearea de elemente (“celule”) noi în perioade care presupun organizarea unor campanii mediatice. pe baza lor se realizează buletine de presă zilnice şi casete TV cu montaje săptămânale. Prelucrarea unui volum foarte mare de informaţii publice permite informarea oportună a conducerii armatei şi anticiparea interesului jurnaliştilor faţă de anumite subiecte. selectiv. În structura centrală sunt angajate 625 persoane (40% militari de carieră. Pentru evenimentele locale.2. marină. prin comunicarea telefonică curentă. Informaţiile culese sunt stocate şi clasificate computerizat. Planificarea şi coordonarea comunicării în interiorul şi exteriorul armatei se realizează prin directiva anuală a ministerului apărării. 12 dintre acestea fiind înregistrate total. le prelucrează publicistic şi le distribuie conform directivei şi planurilor de comunicare. Organizarea activităţii Pentru recepţionarea şi introducerea informaţiilor în sistem. radio şi TV. operativă.3.2. aviaţie. personal. La ora actuală este un sistem foarte bine dezvoltat şi înzestrat cu mijloace tehnice specifice performante. prin directivele statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei. Pentru administrare. COPID supraveghează permanent patru posturi de radio franceze şi alte posturi. şedinţe săptămânale de coordonare ale şefului SIRPA cu serviciile subordonate de la categoriile de forţe. în raport cu importanţa situaţiei. COPID are posibilitatea să recepţioneze 360 canale TV. Activitatea SIRPA se întemeiază pe o planificare bugetară detaliată. fiecare cu un efectiv de 60-70 persoane. în ideea de a nu le da o amploare nejustificată. Sistemul este subordonat Ministerului Apărării. SIRPA are un sistem informatic realizat cu 160 computere performante. SIRPA dispune de birouri specializate: financiar. departamentul înzestrării) funţionează servicii SIRPA. medical. Pentru celelalte posturi are contracte cu societăţi civile. În SIRPA franceză nu există purtător de cuvânt specializat. SIRPA funcţioneată ca o agenţie de ştiri care preia materiale şi informaţii realizate în celelalte compartimente ale conducerii armatei. juridic. de şeful SIRPA. COPID analizează şi prelucrează zilnic 150 publicaţii. precum şi la comandamentele regionale. Structura de informare şi relaţii publice în armata franceză (SIRPA) Structura de informare şi relaţii publice pentru Armata Franceză a fost creat de aproximativ 3 decenii. La nivelul categoriilor de forţe (trupe de uscat. 50 dintre acestea fiind în limbi străine. secretariat.

la care participă 50 de personalităţi influente. Produsele fotografice şi video sunt stocate într-un arhivistic impresionant pus la dispoziţia tuturor celor care doresc să-l consulte şi să-l utilizeze în scopuri ştiinţifice. Pentru menţinerea contactului „releelor de opinie”cu armata. SIRPA cooperează cu casele de producţie muzicale pentru realizarea de CD-uri vândute pe piaţă sub emblema SIRPA. Pentru realizarea şi conservarea produselor audiovizuale specifice activităţii SIRPA. fiecare dintre ele. precum şi de grupe pluridisciplinare de specialişti) ECPA crează produse audiovizuale care sunt difuzate în interiorul şi exteriorul armatei. 5-6 asemenea vizite de documentare anual. Armata franceză nu dispune decât de 3-4 formaţii muzicale profesioniste. SIRPA organizează 10-12 vizite de documentare anual. Activitatea promoţională este foarte diversificată. realizate conform concepţiei de comunicare. cadre militare şi militari în termen. publicistice sau educaţionale. utilizează reclame de Radio şi TV. cu durata de 2 zile. standuri expoziţionale la manifestări economice interne şi internaţionale. Sportul este organizat şi subvenţionat numai pentru interese de imagine şi publicitate.Activitatea SIRPA este diversificată şi adaptată categoriilor de public care prezintă interes pentru apărare. profesionale. precum şi cele patru expoziţii. În afara obiectelor simbolice. SIRPA finanţează şi coordonează activitatea Asociaţiei pictorilor militari decontând cheltuielile de deplasare în unităţile militare în care aceştia se documentează. Muzicile de unitate sunt formate din amatori. 4 studiouri fotografice. Structurată pe departamente funcţional-profesionale şi dispunând de o dotare tehnică de vârf (10 studiouri complete de producţie video. în subordinea sistemului se află Întreprinderea Cinematografică şi Fotografică a Armatei (ECPA). 68 . Categoriile de forţe armate organizează.

69 .

compact discuri). sunt vizate de Secretarul de Stat şi aprobate de Ministrul Apărării Naţionale. folosindu-se cu alte cuvinte. expertul în domeniu. . Statul Major al Informaţiilor are în subordine propria Academie de Informare şi documentare. Statul Major al Informaţiilor este încadrat cu aproximativ 750 persoane şi dispune de un Centru de medii (situat în localitatea St. Obiectivele de informare politică şi monitorizare a comenzii sunt stabilite de Statul Major al Informaţiilor. fotografii. Augustin) care are 50 subcentre în unităţi militare. În acest centru lucrează specialişti dotaţi cu tehnică deosebit de modernă. . Pe baza datelor obţinute se introduc coreţiile de comunicare necesare. Academia de Informare şi Documentare desfăşoară şi actiitatea de cercetare fundamentală în domeniul informării şi comunicării iar ofiţerilor ce lucrează în cadrul Statului Major al Informaţiilor le revine rolul de punere în practică a relaţiilor publice. manuale. precum şi a comandanţilor începând de la nivel de batalion în sus. Mai mult. Bugetul anual al Statului Major al Informaţiilor este de 320 milioane DM din care: .mijloace vizuale (casete video. Statul Major al Informaţiilor din Bundeswehr este organizat şi structurat ca o adevărată industrie de imagine a armatei germane. Evaluarea modului în care se realizează obiectivele stabilite se execută de către structuri de evaluare ale Statului Major al Informaţiilor. 70 . . texte programate).20-30 milioane DM pentru recrutarea de personal. libertatea şi eventualele veleitarisme ale ziariştilor militari se manifestă numai între aceste limite. Din punct de vedere organizatoric acesta este situat pe acelaşi plan cu Statul Major al Armatei de Uscat. casete audio. obiectivele de comunicare stabilite de Statul Major al Informaţiilor. ofiţeri din unităţi şi de a le redacta ei. Pe baza acestor obiective.7 milioane sunt alocate pentru informarea internă a personalului armatei. diapozitive.12 milioane pentru Grupul Central de presă. Rolul ei este de a îndeplini cu exactitate. .2. cel al Marinei Militare şi Statul Major general al Aviaţiei Militare în condiţiile în care Bundeswehr-ul nu are Stat Major General.6 milioane pentru relaţiile cu publicul (în sensul de afaceri publice). Presa militară este in subordinea Statului Major al Informaţiilor şi are regim de presă departamentală.medii auditive (benzi.4. folii transparente). . . Structura de informare şi relaţii publice în Armata Germaniei Activităţile de relaţii publice ale Bundeswehr-ului sunt coordonate de un Stat Major pentru presă şi Informaţii din cadrul Ministerului Federal al Apărării.2.28 milioane pentru informarea externă. unde se realizează pregătirea şi perfecţionarea ofiţerilor din domeniul muncii de informare şi comunicare.medii tipărite (reviste. Centrul de medii produce: . Produsele sunt destinate informării politice a militarilor şi monotorizării comenzii în Bundeswehr. Creativitatea. redactorii de la publicaţiile militare au rolul de a comanda şi achiziţiona articole de la oameni de ştiinţă. compartimentele de profil din Statul Major al Informaţiilor coordonează activitatea Centrului de Medii.

existând permanent preocuparea de a armoniza cele două categorii de obiective. .informarea societăţii germane. . În cadrul Secţiei de informare îşi deşfăşoară activitatea două birouri: unul de informare externă şi unul de informare internă. .informarea internă a personalului armatei.Asigurarea participării jurnaliştilor la aplicaţii şi alte activităţi militare. Obiectivele de comunicare pentru o anumită perioadă de timp (1 an) sunt elaborate şi operaţionalizate de Statul Major al Informaţiilor şi sunt cuprinse în ordinul Secretarului de Stat pentru Politica de Apărare. Prin aceste două birouri se execută următoarele: . Există purtători de cuvânt la nivel de armată. .asigurarea recrutării unui personal de calitate. pentru domeniul financiar.gestionarea mediatică a crizelor şi conflictelor de mică sau de mare intensitate.Direcţiile principale de acţiune ale Statului Major al Informaţiilor sunt: . .Activitate de învăţământ şi instruire a ofiţerilor de relaţii publice din cadrul FA. Activitatea de relaţii publice în cadrul Ministerului Apărării Finlandeze este condusă de Direcţia de Informare. în cel mult 30 minute de la apariţia unui eveniment reacţionează. pentru sistemul medical (sanitar). putând raspunde cererilor mediilor de informare în masă.2. Secţia muzicilor militare. Direcţia de Informare este formată din patru secţii: 1. purtători de cuvânt pentru fiecare categorie de forţă armată. Secţia de informare. Unul dintre purtătorii de cuvânt este de serviciu şi în zilele libere. Din analiza distribuirii bugetului destinat Statului Major al Informaţiilor pe direcţii principale de acţiune se poate trage concluzia că la două dintre acestea se acordă o importanţă sporită: .Permanenţă în serviciul presei. .Instruirea jurnaliştilor.gestionarea imaginii armatei germane. . Secţia administraţie şi învăţământ. direcţie subordonată direct ministerului apărării. În Bundecwehr este generalizată Instituţia purtătorului de cuvânt. 2. 2. . . 4.5.Centru de presă şi informare. Aceste obiective urmăresc două direcţii: politică şi a activităţilor specific militare. Structura de informare şi relaţii publice în Armata Finlandei.informarea externă. . 71 .asigurarea recrutării unui personal de calitate.informarea externă. astfel încât. printr-un proces de atragere a tinerilor către instituţia militară. pentru administraţie.Comunicate de presă (aproximativ 200/an). Secţia publicaţii şi expoziţii. . . 3.Contactele cu mijloacele de comunicare în masă.

grupă TV (un comandant şi patru militari în termen). . .participarea la expoziţii.Cea de-a doua secţie. Acest pluton are următoarea organizare: . În cadrul celei de-a treia secţii funcţionează următoarele birouri: 1. . 72 . . respectiv Secţia publicaţii şi expoziţii are ca principale domenii de activitate: . . Planificare pentru situaţia de criză şi război.grupă de legătură (un comandant şi trei militari în termen). .TV (1-2 zile). birou care se ocupă cu organizarea de cursuri astfel: .pentru ofiţeri de relaţii publice 5 zile.locţiitor al comandantului.prestează servicii religioase. Aceste două birouri au teritoriul împărţit în zone de responsabilitate şi desfăşoară activităţi pentru ridicarea capacităţii de acţiune pe linie de informare.grupă corectări a opiniei publice (un comandant şi patru militari în termen). .comandant. Instrucţiuni administrative. .ofiţer cu transmisiunile (comunicaţii).grupă radio (un comandant şi patru militari în termen).grupă editorială (un comandant şi cinci militari în termen). În structura de coordonare a activităţii de informare şi relaţii publice este şi un pluton care execută activităţi specifice. secţie care coordonează o activitate prodigioasă a fanfarelor militare finlandeze.coordonarea activităţii principalelor publicaţii. . .standuri ale forţelor armate în cadrul expoziţiilor civile (aproximativ 20/an). Ultima secţie a direcţiei de informare este secţia muzicilor militare.grupă administrare (un comandant şi patru militari în termen).pentru realizatori de programe Radio . . . . în fiecare toamnă. 3.realizează filme şi produse video.furnizarea de material expoziţional pentru comandamente şi unităţi. . .convocări sau conferinţe cu ofiţerii de relaţii publice. Planificare şi finanţare 2.

73 .

Secţia de analiză şi coordonare a activităţii în cadrul căreia se află următoarele birouri: . Această direcţie a luat fiinţă prin transformarea fostei Direcţii de cultură. 74 .biroul analiză/informare şi pregătire psihologică .biroul publicaţii şi mass-media militară.2.biroul informare internnă. În structura Direcţiei de Relaţii Publice fac parte: 1.6 Structura de informare şi relaţii publice în Armata Bulgariei Direcţia de relaţii publice a Armatei Republicii Bulgare este subordonată Ministerului Apărării Naţionale.DIRECŢIA DE INFORMARE 2. .

un preot militar şi un psiholog dintre care unul va fi şi cu relaţiile publice. sistemele tot mai sofisticate de comunicare în masă. biroul de analiză şi informare de presă. Pe măsură ce companiile s-au extins. În această situaţie.Buletinul informativ săptămânal pentru militarii slovaci aflaţi peste hotare.2. multe corporaţii au simţit nevoia existenţei unor firme de relaţii publice care să le furnizeze experienţa profesioniştilor în comunicare. Profesioniştii erau necesari pentru menţinerea liniilor de comunicare într-o lume tot mai complicată şi pentru furnizarea 75 . Departamentul de relaţii cu presa care are în componenţă: biroul relaţii cu presa şi contacte cu alte armate.1993 în urma separării de Republica Cehă. Oficiul de documentare. biroul informaţii şi reclamaţii. 7. iar la regimente să fie încadraţi: un ofiţer cu educaţia şi cultura. Departamentul de presă compus din: biroul relaţii cu mass-media civilă. Acest birou este condus de un civil şi produsele sale sunt specifice agenţiilor de presă. 5. creşterea necesităţii de a apăra interesele consumatorului şi nevoia crescândă de informare a poporului american. Pe verticala organismului militar sunt încadraţi câte un ofiţer cu relaţii publice la fiecare Corp de Armată. Dintre produsele secţiei pot fi enumerate: . 2. Firmele de relaţii publice au proliferat. atât pe plan intern cât şi internaţional. La nivelul M. . Secţiune logistică.Ap. Instituţiile centrale de cultură.. direct proporţional cu dezvoltarea afacerilor şi industriei americane. devenind adevărate pieţe înfloritoare. în urma celui de-al doilea război mondial. se distribuie la M.2. tendinţa este aceea de a dezvolta servicii de informare şi relaţii publice la toate nivelele. denumită Secţia de Afaceri şi Relaţii Publice cu un efectiv de 50 oameni. În perspectivă.Ap. 3. În cadrul secţiei mai funcţionează Redacţia cu scop determinat. În Armata Slovaciei a luat fiinţă o structură nouă. Structura de relaţii publice din această armată a luat fiinţă la data de 01. cărţi materiale didactice pentru soldaţi. expansiunea birocraţiei şi legislaţiei guvernului.Revista presei care apare zilnic. Cu această ocazie toate instituţiile de relaţii publice şi cultură au rămas la Praga. Structura de informare şi relaţii publice în Armata Slovacă. Sector buget-finanţe. instituţia purtătorului de cuvânt este separată de Secţia de afaceri şi relaţii publice.Firme de relaţii publice.N. subordonată Ministerului Apărării Naţionale. În cadrul secţiei de afaceri şi relaţii publice funcţionează un birou (ca o agenţie de presă a armatei). 3. în SUA. 6.N şi la alţi 40 abonaţi.01.7. secţie care editează broşuri. biroul instituţiilor militare de cultură. 4. Dezvoltarea firmelor de relaţii publice a fost stimulată de urbanizare.

ţinuta etc. . .Promovarea unui produs.Poziţia companiei. . care subliniază că serviciile de relaţii publice par a se dezvolta cel mai bine într-o atmosferă conflictuală. a) Serviciile oferite. . Ca dimensiuni firmele de relaţii publice variază de la cele cu personal format din 1-2 persoane. . artcole sau lucrări de artă sunt oferite spre tipărire sau difuzare mass-media. . casete video.Probleme publice. Conducerea este sfătuită privitor la căile de a obţine sprijinul public oficial pentru proiecte de tipul construirii sau extinderii unei fabrici. susţin că numărul acestor firme a crescut ca urmare a scăderii încrederii americanilor în marile corporaţii şi pe măsura creşterii cererilor de asumare a responsabilităţilor corporatiste în probleme de mediu şi consumatori. circulare pentru informarea angajaţilor şi altor materiale. festivităţi de celebrare. . O adevărată firmă de relaţii publice oferă următoarele servicii: . ele au acelaşi obiectiv de a oferi consultanţă şi în măsura în care clientul o doreşte.Analiza mass-media. Măsurarea ştiinţifică a atitudinilor şi percepţiilor publicului.Crize de comunicare.Instruirea personalului din executiv de a ţine discursuri. pănă la giganţi ca BURSON-MARSTELLER care are peste 1500 de angajaţi în întreaga lume. Mijloace de comunicare cele mai potrivite sunt luate în considerare pentru expedierea anumitor mesaje către un anumit segment de populţie. Reprezentanţilor li se dă ocazia să vorbească în cadrul unor emisiuni radio sau TV. Persoanele din conducerea executivă sunt instruite în privinţa activităţilor legate de probleme publice.Comunicare cu angajaţii. broşuri. Se discută cu conducerea modalităţi de a motiva angajaţii şi de mărire a productivităţii. cum ar fi scurgerile de petrol sau retragerea de pe piaţă a unui produs cu probleme. în cazul în care nu există un asemenea departament. Se pregătesc materialele pentru audierile la guvern. Unii experţi. . Se planifică şi se ţin conferinţe de presă.Cercetare şi evaluare. inclusiv în ceea ce priveşte aspectul. .Managementul evenimentelor. fie în calitate de conducătoare a întregii activităţi de relaţii publice. .Instrumente diversificate de cominicare. Se oferă sfaturi privind programele de identitate corporatistă care stabilesc un loc pe piaţă acelei companii şi produselor sale.Relaţii cu comunitatea. Consultanţă oferită conducerii privitor la ce trebuie să spună şi să facă în cazuri grave. simpozioane.celei mai mari părţi a materialului ce urma a fi dat publicităţii. Scopul serviciilor oferite de aceste firme clienţilor lor variază la fel de mult. pentru mărturiile depuse în faţa comitetelor legislative şi se realizează informări pe probleme de fond. Firmele actuale de consultanţă oferă mai multe servicii decât prima mare firmă americană. de a realiza serviciile necesare punerii în aplicare a unui program asupra căruia firma şi clientul au căzut de acord. conferinţe naţionale etc. înfiinţată în 1900 la Boston. 76 . Publicity Bureau. Firma de consultanţă poate activa fie ca un auxiliar la departamentul de relaţii publice al unei organizaţii. Modul de pregătire şi distribuire a prezentărilor de diapozitive. Fie mari sau mici.

Burson-Marsteller.Funcţionari.Personal de secretariat.Preşedinte. Management pentru crize de imagine. par să se aglomereze în marile centre urbane din SUA. San Juan. Hong-Kong. . Analiză şi strategie de imagine. Elaborarea şi organizarea de evenimente publice (seminarii. are birouri în Toronto. firmele publcitare sunt denumite „agenţii” deoarece acestea cumpără pentru client timp sau spaţiu publicitar şi joacă. Structura unei firme de consultanţă diferă în funcţie de mărime. Singapore. analiştii de acţiuni şi investitorii. mari sau mici. O firmă mică de relaţii publice poate să fie formată doar din proprietar (preşedinte) şi un asistent (vicepreşedinte). mai ieftin este ca organizaţiile să-şi creeze propriile structuri de relaţii publice. În pofida acestor servicii oferite considerăm că mai util şi. Paris. Consultanţă pentru apariţii publice. Elaborarea concepţiei generale şi organizarea de expoziţii şi pavilioane pentru manifestări naţionale şi internaţionale. Pentru acest lucru pot apela fie la serviciile unei facultăţi de profil.Director adjunct cu operaţiile. 4. mulţi funcţionari de relaţii publice susţin că există un număr mare de agenţii de relaţii publice deoarece acestea nu fac altceva decât să pregătească şi să ofere clienţilor materiale publicitare (conform unei distincţii „de fineţe” făcute de nomenclatoare.Director cu operaţiile. 8. . La nivel internaţional. firmele de relaţii publice sau agenţiile lor oficiale se regăsesc în cea mai mare parte a marilor oraşe ale lumii. comunicare suficientă cu acţionarii. Creaţie şi producţie de suport vizual pentru campaniile de imagine şi comunicare. Dimpotrivă. Tokyo. În România există mai multe firme de relaţii publice printre care: „Multi Media”. . fie la cele ale unei firme specializate. 3. 2. ajutaţi de o secretară. mese rotude. care nu poate fi delegată altora aşa cum ar presupune termenul de „agent”. . . evident. Melbourne. 6. conferinţe. . Firmele de relaţii publice pun un accent tot mai mare pe aspectul de consultanţă al serviciilor pe care le oferă. rolul de agent al clientului). 7.Relaţii financiare. „DC Communication”.. recepţii). 5. Kuala Lumpur. Firma „DC Communication” oferă următoarele servicii: 1. „Perfect” şi „Image Promotion”. Pregătire pentru ataşaţii de presă. Conducerea primeşte consultanţă privind modalităţile de evitare a preluărilor de către o altă firmă. 9. Montreal. Ei susţin că relaţiile publice sunt o funcţie de consultanţă a conducerii. Printre cei din executiv sunt şi unii care se opun ideii de a lucra cu „agenţii” de relaţii publice. Sao Paolo. de exemplu. persoane însărcinate cu relaţiile publice. Firmele mari sunt structurate astfel: . în cadrul acestor tranzacţii. Strategie de comunicare pentru programe naţionale şi regionale. Firmele de relaţii publice. 77 .Supraveghetor şef al operaţiilor. Relaţii cu mass-media. Sidney.Vicepreşedinte executiv.

10 p - 78 . c. -15 p – 2. veghing ca acestea să fie adaptate temelor prioritare desemnate de Guvern. O agenţie PR a NASA. militare. şcoli şi firme de PR. . O agenţie a FBI pentru informarea populaţiei SUA. Structurile de relaţii publice se clasifică astfel: a. SID derulează campanii de strângere de semnături pentru înfiinţarea noilor partide politice. c. Structuri ministeriale. . Structuri guvernamentale. ce nu pot fi clasificate. Ministerul informaţiilor publice al Franţei. Structuri mari. Există o multitudine de structuri de relaţii publice.10 p – 2.4. SID derulează campanii de manipulare a opiniei publice. „La maison de verre” a fost: a.3. d. c. Prima asociaţie de relaţii publice franceză. d. Prima structură de relaţii publice a Belgiei. Prima structură de relaţii publice a Elveţiei. Campaniile de comunicare guvernamentală derulate de SID sunt destinate: a. . municipale. c. SID nu derulează campanii guvernamentale de PR. b. b. bisericeşti. O agenţie guvernamentală a SUA pentru difuzarea/diseminarea informaţiilor publice externe. mijlocii şi mici. d.2. b. cu denumiri diferite. TEST DE EVALUARE 2. SID coordonează si autorizează campaniile de comunicare ale administraţiilor.2 USIA este: a. b. O agenţie a CIA creată pentru ducerea războiului rece.1. pentru spitale. d. departamentale şi firme de consultanţă în probleme de relaţii publice.15 p 2.

10 p - NOTA : a) un singur raspuns este corect. c. Postul de radio Europa Liberă este finanţat de: a. 79 . 2.7 = d. Centrele de presă sunt: a. Celule de gestionare a crizelor.în sensul încadrării cu personal. d. 2. Sunt structuri de relaţii publice departamentale.4 = c. b. b. După opinia dumneavoastră departamentele de relaţii publice sunt organizate .5. Sunt centre de informare publică în situaţia existenţei/derulării unui eveniment cu totul special şi/sau în situaţii de criză.8. b. c. .3 =d.7.8 = c. Promovează imaginea General Motors. 2.1 = c.I. USIA. se ocupă cu: a. 2. CIA. FBI.15 p 2. .6 = b. NASA. Instruirea trupelor speciale pentru intervenţii în forţă împotriva terorismului. d. 2.în funţie de: a. Sunt structuri de relaţii publice ministeriale. Nu există creiterii în acest caz. Dacă sunt pentru PR intern sau extern. d. b) cheia chestionarului este: 2. c.15 p 2.5 = c. dotare etc .C. 2. d. Funcţie de fluxurile informaţionale ce trebuiesc prelucrate şi amploarea sarcinilor. Mărimea firmei sau ministerului. 2.6.10 p 2.2. Derulează relaţiile internaţionale ale guvernului spaniol. O. Furnizarea de servicii publicitare şi difuzarea informaţiei.2 = c. b. . c.

Cursul nr. 4 80 .

81 .

82 .

83 .

84 .

85 .

86 .

87 .

88 .

89 .

90 .

91 .

92 .

93 .

94 .

95 .

96 .

97 .

98 .

. d) sa evitati sa vorbiti cu reporterii. d) o lista de verificare pentru organizarea conferintelor de presa. c) sa nu vorbiti despre lucruri confidentiale.2 minute. TEST DE EVALUARE 2. c) stabiliti audienta-tinta. tranmiteti-I dorinta dvs. sa fiti pro-activ. b) restrictii in proiectarea interviului.3 Principiul piramidei rasturnate este: a) un model de realizare a strategiilor PR. b) sa permiteti reporterilor sa vina la Dvs. fiti scrupulos.24 secunde. de a-l ajuta. b) fiti politicos.2. 10 puncte In relatiile cu presa nu este indicat: a) sa furnizati reporterilor informatii atunci cand acestia le solicita. util. pregatiti mesajele. pregatiti o expresie de situare in subiect. 2. sublinierile si credibilitatea personala sunt: a) tactici de PR in cadrul planului de comunicare.10 secunde.5 99 . onest. oricand.1 Principiile de lucru cu presa sunt: a) fiti cinstit. c) tehnici ce pot fi utilizate pentru a controla un interviu. spuneti “fara comentarii “.7 secunde.4 2. 10 puncte Un mesaj trebuie sa fie structurat in limita a: a) 12 . d) 1 . c) un principiu de structurare a raspunsurilor in cadrul interviului. fiti profesionist cu un comportament self. sa rugati pe reporter ca o informatie odata data sa fie impiedicata sa apara etc. c) 5 . abilitatea. b) 6 . prezentati intrebarile si raspunsul. ramaneti calm. sa transmiteti mesajele planificate.2 2. d) sa stiti care sunt mesajele dvs. b) un model de realizare a tacticilor PR. 10 puncte Glisarea. fiti constient de normele de confidentialitate interna. evitati declaratiile care nu se inregistreaza. fiti sincer.monitorizat. 10 puncte 2. d) tehnici de redactare a unui comunicat de presa.

10 puncte 100 . d) a suplini o vizita loa Consiliul editorial. c) glisare. b) a putea folosi jargonul. d) aprecierea intrebarii reporterului. 10 puncte 2. 10 puncte 2. b) sprijinitorii puternici. Un eveniment de presa se organizeaza pentru: a) a atrage atentia presei ca ziaristii incalca deontologia profesionala. b) a suplini o calatorie de presa.9 Briefing-ul este: a) o conferinta de presa la care se abordeaza mai multe probleme. va ve-ti dirija mesajele catre: a) intreaga populatie a tarii. puncte Puntile se utilizeaza pentru: a) a va apropia de reporter. b) o modalitate de a pune in dificultate reporterul. d) oponentii puternici. c) a da un rasunet maxim unei informatii care – daca ar fi fost difuzata prin mijloacele clasice – nu ar fi avut aceeasi audienta.6 Pe timpul interviurilor.10 puncte 2. d) o calatorie de presa.8 2. b) o conferinta de presa la care se abordeaza o singura problema.10. 10 puncte 2. d) o modalitate de a va structura si argumenta logic mesajele proprii. c) indecisi. c) un mesaj sau slogan. c) introducerea intr-o conferinta de presa.7 Planul de interviu este: a) un punct esential in strategia de imagine.

3 = c. 2. 2. 2. 2. b) cheia chestionarului este: 2. 2. 101 .4 = c.10 = c.9 = b.5 = c. 2. 2.NOTA : a) un singur raspuns este corect. 2.2 = d.7 = d.8 = c.6 = c.1 = a. 2.

Cursul nr. 5 INFORMAREA INTERNĂ 102 .

103 .

104 .

105 .

10 puncte 2. 106 . c) comunicarea biunivoca dintre presedintele organizatiei(staff-ul presidential) si personalul din subordine. b) comunicarea cu personalul organizatiei prin intermediul mass-media centrale si /sau locale. este initiat in practici PR.3 2.2 Dupa opinia Dvs. d) ascultarea opiniilor si ideilor subalternilor. fiecare cu cuvintele lui.1 Expresia “ relatiile publice incep de acasa “ se refera la: a) puteti practica relatii publice numai daca parintii Dvs. ce prezinta acelasi mesaj coerent ” se refera la: a) in raporturile cu opinia publica sa comunice numai presedintele organizatiei. 10 puncte 2.. b) puteti practica relatii publice numai daca Dvs. c) puteti dezvolta relatii publice in exteriorul organizatiei numai daca in interiorul acesteia derulati corect informarea interna. va initiaza in practica PR. b) in raporturile cu opinia publica sa comunice numai purtatorul de cuvant. d) puteti practica relatii publice numai daca managerul organizatiei Dvs. TEST DE EVALUARE 2. b) nu.2. 10 puncte Informarea interna se refera la : a) comunicarea dinspre presa catre organizatie. angajatii organizatiei din care faceti parte pot fi incadrati in categoria “public “ a) da. d) in organizatie sa se aplice legea tacerii.4 Principiul “ o singura voce. aplicati principiile PR acasa. c) intregul personal al organizatiei sa spuna – in raporturile cu tertii – acelasi lucru despre organizatie.

10 puncte 2.5 Angajatii au nevoie sa cunoasca: a) evenimentele importante din viata managerului si situatia lui familiara; b) rolul organizatiei in cadrul societatii, in apararea intereselor angajatilor etc.; c) evenimentele politice internationale; d) evenimentele politice nationale. 10 puncte 2.6 Un colectiv informat este: a) mai lenes; b) mai molatec; c) profund motivat; d) neinteresat de organizatie. 10 puncte 2.7 Printre tipurile fundamentale de mesaje interne se regaseste si: a) tacerea; b) rolul; c) concurenta; d) codul penal. 10 puncte

2.8

Un mediu pentru comunicarea interna este: a) televiziunea nationala; b) televiziunea locala; c) ziarul organizatiei; d) ziarul “Adevarul”. 10 puncte

2.9

Comunicarea orala este: a) o forma de transmitere a impresiilor proprii catre terti; b) o forma convenabila pentru informarea interna; c) un mijloc de gestionare a imaginii proprii in raport cu sefii; d) un mijloc de relationare cu Parchetul si angajatii Ministerului de Interne.

107

10 puncte 2.10 Dupa opinia Dvs., revista presei este un mijloc de: a) gestionare a crizelor; b) relationare cu presa; c) comunicare interna; d) comunicare cu societatea. 10 puncte

NOTA :

a) un singur raspuns este corect; b) cheia chestionarului este: 2.1 = c; 2.2 = a; 2.3 = c; 2.4 = c; 2.5 = b; 2.6 = c; 2.7 = b; 2.8 = c; 2.9 = b; 2.10 = c.

108

Cursul nr. 6 RELAŢIILE CU SOCIETATEA

109

110 .

111 .

112 .

113 .

114 .

115 .

116 .

117 .

118 .

119 .

120 .

121 .

122 .

123 .

124 .

125 .

126

127

128

129 .

2.3 In baza programelor de relatii cu societatea. d) de a asigura protectie pentru organizatie din partea liderilor de opinie din societate (comunitate).4 Structura de putere a societatii este: a) structura politica nationala. 10 puncte 2.2 Relatiile cu societatea sunt: a) optionale. d) determinate cauzal transductiv. Dvs. b) non-optionale. b) sa anticipati potentialele crize de imagine.1 Scopul relatiilor cu societatea este: a) de a parveni. 10 puncte 2. c) intamplatoare. 130 . c) de a comunica pentru a asigura o buna vizibilitate (clara si distincta) a organizatiei in opinia publica si a decodifica cerintele publicului cu privire la organizatie. c) diferiti conducatori . 10 puncte 2. va revin urmatoarele responsabilitati: a) sa monitorizati indeplinirea deciziilor. b) de a contracara atacurile din partea mass-media. d) administratia publica. c) sa planificati si sa desfasurati programe de relatii cu societatea si /sau sa asistati seful organizatiei pe timpul comunicarilor. TEST DE EVALUARE 2.formali si informali – liderii de opinie din comunitatea din care faceti parte. d) sa proiectati strategii de gestionare a crizelor. b) structura ministeriala nationala.

b) o harta mentala.7 Procesul de relatii cu societatea presupune parcurgerea obligatorie a urmatoarelor etape: a) analiza. 10 puncte 131 . b) oamenii au tendinta sa judece intregul ca fiind suma partilor. comunicarea. c) identificarea problemei.6 Legenda elefantului alb si a celor sase oameni orbi din Industan este. d) oamenii judeca numai ceea ce simt si vad. nu partialul pe care il cunosc.m. b) proiectarea.5 Un obiectiv al relatiilor cu societatea il reprezinta: a) asigurarea unei bune comunicari in cadrul organizatiei. a descris elefantul ca un trunchi de copac s. b) sa mentinem reputatia de bun vecin…. d) identificarea problemei. Cel ce pipaia trompa a spus: elefantul seamana cu un sarpe. sprijinul organizatiilor internationale fata de proiectele noastre 10 puncte 2.constatarea. d) o modalitate de evaluare a relatiilor publice.10 puncte 2. c) sa asiguram o buna vizibilitate proximala. sinteza. evaluarea. comunicarea. succint urmatoarea: sase oameni orbi au fost solicitati sa pipaie un elefant si sa-l descrie.d. Aceasta legenda sugereaza ca : a) oamenii au tendinta sa judece intregul. 10 puncte 2. 10 puncte 2. d) sa obtinem. c) oamenii au tendinta sa judece intregul dupa partialul pe care il cunosc. etapizarea actiunilor si comunicarea. planificarea. cel ce pipaia un picior.8 O lista de verificare este: a) un proiect pe termen lung.a. cercetarea . generalizarea. c) un ghid ce va ajuta in planificare. evaluarea consecintelor si a efectelor perverse.

9 O lista de verificare poate fi transformata intr-un plan de PR: a) da.10 = c.8 = c.6 = c. intr-un plan strategic. b) nu. 10 puncte NOTA : a) un singur raspuns este corect. d) da.3 = c. 2. 2.10 Evaluarea in PR se refera la : a) analiza costurilor implicate. 2. intr-un plan tactic (in anumite conditii).1 = c.9 = c.2 = b. b) selectarea celor mai buni oameni de PR. 2.5 = b. d) este o metoda de cercetare – constatare. pentru ca ajuta la formularea obiectivelor de comunicare. 132 . b) cheia chestionarului este: 2. c) da. 2.7 = d. 2. c) este un proces de determinare a succesului / insuccesului unui program de PR. 10 puncte 2.2.4 = c. 2. 2. 2.

Cursul nr. 7 Gestionarea crizelor 133 .

134 .

135

136

137

138 .

139 .

140 .

141 .

d) o recunoastere internationala a organizatiei.2. 10 puncte 2. c) la nivel central si local.T. 10 puncte 2.1 Situatiile de criza pot avea ca finalitate: a) asigurarea unei bune vizibilitati proximale. c) punctele vulnerabile ale organizatiei.3 In planul de gestionare a crizelor sunt evidentiate: a) analizele realizate de experti in domeniul productiei de bunuri si servicii. 142 .2 Gestionarea situatiilor de criza necesita: a) o dotare tehnica adecvata. TEST DE EVALUARE 2. b) o echipa de tineri specialisti I. c) afectarea imaginii organizatiei pe o durata nelimitata. militare. 10 puncte 2. d) structura de putere a societatii (comunitatii). d) un staff conservator care sa nu dea atentie presei.4 Planul de gestionare a crizelor prevede: a) ce crize au existat in organizatie. b) oportunitatile. c) pe ce lider politic se poate / nu se poate conta in situatii de criza. b) conturarea identitatii organizatiei. c) strategii adecvate de imagine si gestionare a crizelor. b) cine sunt cei vinovati de crizele anterioare.5 Principalele tipuri de crize sunt: a) politice. 10 puncte 2. b) imediate. administrative. urgente si sustinute. 10 puncte 2. d) un sistem de control al zvonurilor. d) nu exista o tipizare a crizelor.6 Sugestiile ca sloganele firmei Procter & Gamble contin elemente de simbolism satanic au reprezentat o criza : a) administrativa. grevele.

b) centrala. d) prevederea crizelor. d) un centru al zvonurilor.9 In situatii de criza. c) sa blocati toate canalele de comunicare pana la solutionarea crizei. c) de productie. sa reuniti comitetul de conducere pentru situatii de criza si expertii pe domeniu si sa deschideti toate canalele de comunicare. 10 puncte 143 . d) sustinuta. d) pentru blocarea canalelor de comunicare.8 Algoritmul Claudiei Reinhard este utilizat la: a) planificare. c) o celula de gestionare a crizelor.10 In situatii de criza. b) cercetare – constatare. b) un comitet de gestionare a crizelor. 10 puncte 2. o declaratie oficiala a organizatiei este necesara: a) pentru linistea puterii politice. 10 puncte 2. un centru de informatii este: a) un loc unde informatia circula de la institutie la public. 10 puncte 2. 10 puncte 2. b) pentru a-i determina pe ziaristi sa nu mai scrie despre eveniment.7 In situatii de criza primele cerinte sunt urmatoarele: a) sa urmariti ce spun si ce fac ziaristii pentru a-i actiona in justitie. b) sa scoateti planul pregatit pentru criza. c) gestionarea crizelor. c) purtatorului de cuvant al organizatiei care o va folosi in interviurile acordate mass-media. d) sa faceti o cercetare administrativa amanuntita.

2. 2. 144 . 2.4 = d.6 = d.2 = c. 2.1 = c.7 = b.8 = c. 2.10 = a. 2. b) cheia chestionarului este: 2. 2. 2.3 = c.5 = b.9 = c. 2.NOTA : a) un singur raspuns este corect.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful