CURSUL: TEHNICI SI STRATEGII DE RELATII PUBLICE Lector univ.drd.

Valentin STANCU

2006 - 2007

Cursul nr. 1
1. IMAGINEA ORGANIZAŢIILOR – CONSIDERAŢII GENERALE A devenit aproape un truism faptul că omenirea intră, începând cu sfârşitul actualului secol, într-o nouă eră - era informaţională. Zeci de mii de studii surprind această mutaţie, şi alte zeci de mii vor urma, dezvoltând noi concepte şi teorii pe măsura prefacerilor fără precedent prin care trece societatea umană. Deocamdată, era informaţională se profilează cât mai curând ca o promisiune a viitorului decât ca o realitate matură. Majoritatea cercetătorilor sunt de acord că până şi cele mai dezvoltate societăţi se găsesc încă în tranziţie către o nouă formă de organizare, cumulând laolaltă elemente ale vechii rânduieli şi ale celei emergente. Dar tendinţa de înnoire este evidentă. Unii autori vorbesc despre o evolutie care duce firesc la societatea informatională; altii preferă să se refere la o adevărată revolutie, care scutură din temelii rosturile epocii trecute. Însă indiferent de termenul folosit, este neîndoielnic că această tendinta îşi pune amprenta pe absolut toate domeniile omenescului. Consecinele implicite ale trecerii la societatea informatională au fost şi sunt discutate de numeroşi gânditori. Astfel, în 1983, Luigi Dadda1 susţinea: “Asistăm cu toţii la o evoluţie a modului nostru de a produce, de a comunica, de a trăi, o evoluţie atât de rapidă încât este numită postindustrială. Ea este provocată de un complex de factori culturali, sociali, economici, ştiinţifici, tehnologici, dintre care ultimii se impun cu o forţă covârşitoare. Toate categoriile sunt implicate, dar una se impune, şi anume aceea legată de generarea, culegerea, transmiterea, elaborarea şi răspândirea informaţiei”. În studiul intitulat “De la silex la siliciu”, Giovanni Giovannini, preşedintele Federaţiei Italiene a Editorilor de Ziare (FIEG), pune problema într-un mod similar: “După era agricolă şi cea industrială, intrăm acum în era «informaţională». Înţelegerea a ceea ce se întâmplă în prezent este îngreunată de o primă caracteristică, şi anume creşterea complexităţii în toate domeniile: social, politic, cultural, industrial, ştiinţific. Avem impresia că este în curs o adevărată «mutaţie», că organismul «societatea umană» generează un organism cu totul nou. Şi aceasta are loc concomitent cu o creştere a bunurilor materiale esenţiale noii construcţii, dar, mai ales, cu o creştere fantastică a fluxurilor informative menite să configureze o structură nouă şi mai puternică”.2 Datorită faptului că societatea informaţională se găseşte încă într-un proces de structurare specifică, încercarea de a-i surprinde dimensiunile definitorii apare ca o întreprindere temerară şi, posibil, sortită eşecului. Dificultăţi încă şi mai mari presupuse de acest demers sunt generate de limitele modelărilor teoretice cu care se operează în prezent. În ultima jumătate de secol, paradigma Odobleja - Wienner s-a transformat din posibil teoretic în real acţional, determinând mutaţii incredibile în gândirea şi practica ştiinţifică. Dar la ora actuală această abordare e pe cale să fie depăşită, noi interpretări venind să modifice sistemul de referinţă teoretic al umanităţii. Un astfel de model ar putea fi şi cel al procesualităţii organice, care priveşte omul şi comunităţile umane drept procesoare de informaţie / semnificaţie şi energie, self-formative şi reproductibile. Conform acestei teorii, fiinţarea este “expresie şi produs al conexiunilor posibile între procesări informaţionale şi procese energetice”. Modelarea pleacă de la ipotezele că “nu
Luigi Dadda, în “Media duemila”, nr. 1, Torino, 1983, p. 17. Giovanni Giovannini & colectiv, "De la silex la siliciu - Istoria mijloacelor de comunicare în masã", Editura tehnicã, Bucureşti, 1989, p. 14-15
2
1

2

este posibilă completa detaşare a proceselor energetice de procesările informaţionale”, că “orice procesare îşi generează prin propriile consecinţe, condiţiile dezorganizării ei, iar procesele dezorganizate sunt generatoare de condiţii favorabile emergenţei altor procese organizate”1. Dacă un astfel de model sau altul similar vor fi validate de ştiinţă, implicaţiile sociale vor fi imense, descurajând, ab initio, orice încercare de a contura o imagine exhaustivă a societăţii informaţionale. De asemenea, în studiul prezent ne vom rezuma la abordarea sistematică a gestiunii imaginii organizaţiilor prin activitatea de relaţii publice. Imaginea unei organizaţii este obiect de patrimoniu2, fie că este moştenită (de exemplu imaginea firmei britanice Rolls Royce, ce a traversat nealterată mai multe decenii în secolul nostru, fiind în tot acest timp un puternic factor de promovare, pe piaţa mondială, a produselor firmei), fie că este inclusă în totalitatea bunurilor organizaţiei (imaginea firmei Coca-Cola este considerată ca fiind mai valoroasă decât ansamblul mijloacelor fixe ale giganticului transnaţional), fie că este apreciată ca o dimensiune nematerială, subiectivă, dar care poate fi apreciată în bani, întrucăt are valoare de piaţă. Ca obiect de patrimoniu, imaginea se gestionează / administrează la fel ca orice alt bun patrimonial al organizaţiei, indiferent de natura acestuia. Perioada actuală - în care imaginea a devenit un aliment cotidian al sensibilităţii, al inteligenţei şi ideologiei noastre (conform Jacques Ellul, La parole humilieé, Paris, p.s.) amplifică şi facilitează creşterea exponenţială a utilizării mijloacelor de acţiune asupra reprezentărilor oamenilor, meritând pe deplin caracterizarea de “civilizaţie a imaginii” pe care i-o face Rene Huyghe. Se impune precizarea că, în accepţia noastră termenul “imagine” nu se referă, restrictiv, la reproducerea materială a unei realităţi date, ci la un atribut al vieţii psihice bazat pe capacitatea psihicului uman de a construi reprezentări mentale - determinant în relaţia comunicaţională. Se poate afirma, deci, că imaginea “poate să influenţeze puterea de decizie a unui individ sau a unei colectivităţi3 “, întrucât, aşa cum arăta Jacques Le Goff în prefaţa volumului său "Imaginarul medieval", de-a lungul istoriei, “viaţa omului şi a societăţilor, sunt legate în egală măsură de imagini, ca şi de realităţi palpabile. Imaginile despre care este vorba nu se limitează la cele întruchipate în producţiile iconografice şi artistice, ci se extind şi la cele din universul imaginilor mentale”. O imagine bună a organizaţiei are o influenţă covârşitoare asupra reuşitei în afaceri. Versus, o imagine negativă afectează, uneori de o manieră incredibilă, succesul organizaţiei. Acest fapt este bine înţeles de experţii tuturor firmelor de succes din lume. Un exemplu concludent poate fi acela al firmei Krupp, ce a moştenit în urma primului şi, îndeosebi, al celui de-al II-lea război mondial, o imagine extrem de negativă. Strategia prin care firma şi-a ameliorat (răsturnat) imaginea este prezentată continuare.

Lucian Culda, Procesualitatea socialã, Editura Licorna, Bucureşti, 1994, p. 13 Patrimoniu - totalitatea bunurilor moştenite de cineva de la pãrinţi, înaintaşi; totalitatea bunurilor care aparţin unei colectivitãţi; totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cuiva şi care pot fi evaluate în bani, conform Mic Dicţionar al Limbii Române, Edit. Ştiinţificã, Bucureşti, 1974. 3 Camelia Bacos, "Rolul imaginii asupra mentalitãţilor colective", în Societate & Culturã, Noua Alternativã, nr. 3, p. 23
2

1

3

ultimul proprietar.datorită fostei imagini negative . a luat câteva hotărâri fundamentale: 1. În 1953. pe plan politic. 2. politică dusă nu numai de împuternicit ci şi de echipa Departamentului “Informaţii” . 2. Tonul general a fost. Numele lui Alfried Krupp şi Berthold Beitz au dat. cu formatorii de opinie . întrevederi cu conducătorii ţărilor socialiste etc.. de multă vreme. Obiective: Departamentul “informare” însărcinat cu relaţii publice şi stabilirea noii imagini a întreprinderii. 4 . Oprirea producţiei de armament (desfiinţarea liniilor de fabricaţie). Mijloace: ţinând cont de faptul că firma aparţine industriei bunurilor de echipament – deci numărul celor de care depinde opinia despre ea şi hotărârea de a-i achiziţiona produsele era relativ mic (sub un milion. au început să apară elementele unei noi imagini a firmei. la eşalonul cel mai înalt al ierarhiei firmei. prin intervenţii personale la Conferinţa pentru Comerţ Mondial de la San Francisco.Studiu de caz Strategie pas cu pas de gestiune a imaginii unei firme aflată în situaţie de criză de încredere Ţara: R. mai întâi dezordonat. s-au pus la punct: • o politică sistematică de discuţii. anunţul publicat de Krupp într-o ţară a CAER. pentru crearea acestei noi imagini în mediile politice şi industriale cele mai influente. În acest scop. Astfel. în cursul cărora motivaţia era mereu expusă ca bază a noii politici comerciale. uzine petrochimice şi centrale nucleare. de incertitudine . din punct de vedere tehnic.strategia adoptată s-a bazat pe două elemente: • efectul surpriză. Alfried Krupp l-a investit pe Berthold Beitz cu puteri depline.F. • exploatarea. • acţiunea intensivă.apoi. Pe de altă parte. el a încarnat “noua imagine Krupp”. Iată. tot ce se petrece la Krupp e comentat pe larg de presă. noţiunilor de duşman şi de tunuri. producţia era esenţial orientată spre fabricarea oţelului şi industria grea. la început. oameni politici. savanţi şi literaţi -. şocul produs de descoperirea unei imagini Krupp total diferită de cea obişnuită.prin numeroase conferinţe de presă şi contacte cu ziarişti şi personalităţi din întreaga lume. Alfried Krupp. Situaţia de plecare: La sfârşitul celui de-al doilea război mondial numele Krupp “nu mai suna bine”. de exemplu. Prezentarea firmei Krupp ca o companie modernă din toate punctele de vedere. Politica a început în 1953. prin personalitatea şi activităţile fiecăruia. Câştigarea simpatiei opiniei publice.jurnalişti. şi de data aceasta. loc la numeroase comentarii din partea presei. fiind asociat. Realizată de: Departamentul de Informare al companiei G-V. şi-a propus două teme de cercetare: 1. Scăderea producţiei de industrie grea şi trecerea la o producţie mai modernă (care să aibă valoarea cea mai ridicată per kg). Germană. Graf ZedwitzArnim. întrevederi etc. în folosul noii imagini. a faptului că. în loc de şine de cale ferată maşini-unelte. Organismul: Compania Krupp.în special de conducătorul ei . în toată lumea).

pusă în valoare. Industria R. Rezultatele: din aceste “pietricele de mozaic” a fost compusă o imagine care.” Acest anunţ. Dacă aveţi îndoieli cu privire la valabilitatea acestei ultime aserţiuni gândiţi-vă la faptul că principalii dumneavoastră concurenţi se comportă după logica sloganului “să faci lucruri bune şi să spui cu tărie acest lucru”. Această iniţiativă remarcabilă a demonstrat nu numai spiritul de mecenat al companiei ci şi bunăvoinţa ei faţă de ţările a căror artă a fost.P. a coexista. Efectul de surpriză a funcţionat deci. ci în întreaga lume şi a fost reprodusă în întregime de agenţiile de presă americane. În acest punct al expozeului ne simţim datori să notăm că este o iluzie să se creadă că “a face lucruri bune” (în sensul de practicare a unui management înalt performant) aduce automat şi recunoaştere (notorietate) publică a imaginii de marcă a organizaţiei. Pe când. este absolut falsă premisa potrivit căreia o activitate susţinută de public relations şi o agresivă campanie publicitară pot suplini un management defectuos. • anunţuri şi filme documentare. în cele din urmă. ca să nu mai existe foamete. segmente de public ce interesează organizaţia). să contribuie la construirea unui viitor paşnic pentru întreaga lume. ne afectează şi pe noi. apărută undeva în lume. Fiecare din noi putem să ne aducem contribuţia. nu numai în mediile universitare din ţările în cauză. Aceasta este convingerea companiei KRUPP. simpatia. KRUPP creează valori pentru întreaga lume. Toate popoarele simt nevoia unei vieţi liniştite. parteneri. numele companiei avea co-notaţiile “distrugere” şi “moarte”. acţionari. ca o campanie de publicitate aproape gratuită. în sensul practicării unui management extrem de performant. Între timp. penurie de locuinţe. cel puţin o dată pe an. pur şi simplu. O parte din reşedinţă a fost transformată în sală de expoziţie unde. Aşa cum urmează să demonstrăm. Neîncrederea generală a scăzut pe măsură ce motivaţia reală a firmei a fost expusă. . deci e preferabil să coopereze. înainte. înţelegerea şi sprijinul publicului propriu (angajaţi. a provocat vii discuţii. Distanţele se micşorează. şomaj. a unei munci în comun. înseamnă mai mult decât a trăi unul lângă celălalt. În acelaşi timp. a devenit absolut convingătoare. opinia publică a început să vadă în KRUPP o contribuţie adusă reconstrucţiei păcii şi vieţii.Ungare şi a R.“Vecinătatea creează legături Vecinii au mare nevoie unul de celălalt. A trăi împreună. strategia a continuat prin: • o politică de vizite la reşedinţa familiei Krupp şi în atelierele companiei. Imaginea organizaţiei se poate gestiona în cel puţin trei moduri: .să faci lucruri bune. Orice criză. epidemii. care a costat foarte puţin.să desfăşori o activitate profesionistă de relaţii publice (public relations) prin care să obţii încrederea. cele trei domenii vor trebui să coabiteze în armonie pentru a genera succesul organizaţiei. .F. astfel.să desfăşori o agresivă campanie publicitară. printr-o strânsă colaborare. Trăiesc legaţi unul de celălalt. în spirit de prietenie şi spre binele lor reciproc. au fost vernisate expoziţii internaţionale de artă.Germane pot. Analizând cu 5 .

trupele pop şi rock. de aceea. Coca-Cola. atitudini. Dar sponsorizarea unor acţiuni sportive. însă. Acest lucru nu este. experienţe sau presupuneri (aşteptări). evenimentul în sine creează imaginea produsului prin asocierea acestuia cu evenimentul. a mărcii produselor sponsorului şi. În acest sens. Aceste două acţiuni de sponsorizare demonstrează cum poate deveni sponsorizarea un instrument eficace de făurire a imaginii. De aceea. în cel mai important. Conceptul de imagine este utilizat de aproape treizeci de ani de vocabularul comercial pentru a defini REPREZENTAREA pe care un individ. Pepsi l-a sponsorizat inclusiv pe starul Michael Jackson. ambele produc băuturi răcoritoare de o foarte bună calitate. În sensul menţionat. practicienii utilizându-l. instituţii / organizaţii sau orice fenomene sau obiecte. Administrarea imaginii este o activitate mult mai elaborată. presupunând un grad mare de complexitate. Lăzărescu scrie: 6 . În primul rând pentru că sunt urmărite de miliarde de oameni din toate ţările lumii. în urma unui management extrem de performant. respectiv “credibilitatea străzii”. pur şi simplu să fii numărul unu (cel mai bun). sănătatea. firma rivală. ştiinţa care se ocupă de studiul imaginii s-a conturat ca disciplină ştiinţifică abia în urmă cu un deceniu. o marcă sau o întreprindere. prejudecăţi. Cu toate că preocuparea pentru gestiunea propriei imagini datează din cele mai vechi timpuri. a Jocurilor Olimpice şi a altor evenimente sportive importante. elitismul. Bineînţeles că evenimentele sportive mondiale nu pot fi sponsorizate de două firme producătoare de băuturi răcoritoare. sociale etc. atingerea obiectivelor şi. ambele investesc enorm în acţiuni de promovare şi relaţii publice.atenţie această afirmaţie veţi descoperi că. În al doilea rând pentru că evenimentul asigură difuzarea. Prin IMAGINE se înţelege reprezentarea care s-a format ca o sumă de credinţe. Conceptul de imagine de marcă s-a răspândit. în direct. la grupe de persoane sau în cadrul opiniei publice asupra unei persoane fizice sau juridice. Pepsi-Cola. Dan A. punând accentul în mod unilateral pe o latură sau alta a activităţii dumneavoastră şi neglijându-le pe celelalte. furnizează produselor sale o imagine asociată cu tinereţea. nu poate fi şi nici nu este singura modalitate de gestionare a imaginii. în cazul Jocurilor Olimpice. spiritul de camaraderie sportivă. vitalitatea. să exemplificăm cu acţiunile a două mari şi foarte cunoscute firme americane: Coca-Cola şi Pepsi-Cola. suficient pentru imaginea celor două companii rivale. culturale. veţi fi în situaţia de a nu putea susţine competiţia. pentru a desemna toate celelalte forme de imagine. De exemplu. Pepsi sponsorizează concerte importante. În termeni de specialitate acest transfer de imagine se numeşte “efect hallo”. sponsorul Cupei Mondiale. prin generalizare. După cum se ştie. Relativ recent. dorinţa de a fi cel mai bun. grup social sau segment de populaţie şi-o formează despre un produs sau serviciu. cele două companii au început să descopere că sponsorizarea unor evenimente speciale cum sunt cele sportive (sau orice eveniment puternic mediatizat la TV şi care se adresează segmentului de public care le interesează) pot deveni un mijloc eficient pentru promovarea unui produs sau imaginii de marcă a firmei. opinii. iar starurile rock au dat firmei o imagine deosebită. a ales domeniul muzical ca mediu de sponsorizare.

În acelaşi timp poate exista o reprezentare generală a instituţiei / organizaţiei şi numeroase sub imagini. imaginea managerilor. construită pe un teren în care se încrucişează datele antropologiei cu acelea furnizate de istoria universală. IMAGINEA DE MARCĂ s-a substituit în mod treptat “reputaţiei” unei instituţii. opiniei. autoimaginea personalului instituţiei. virtuală. în cadrul celui de-al XVI-lea Congres internaţional de ştiinţe istorice. distală şi proximală. prin reprezentanţi. În context. Disciplină de graniţă prin excelenţă. Astfel. imaginea unui serviciu din cadrul instituţiei. atitudinii.o nouã disciplinã de graniţã”. Or. Fără a mai insista asupra definirii corecte a conceptului imagologie.d. specialistă în istoria Bizanţului . aprilie 1992 7 . imaginea managerului cu privire la proprii angajaţi sau la serviciile şi produsele pe care instituţia / organizaţia le oferă ş. subliminară etc. “imagologia este un domeniu al psihosociologiei care se ocupă cu studierea ştiinţifică. mai cu seamă în Statele Unite şi în Franţa (în speţă la Universitatea din Caen. precum şi altor discipline ştiinţifice. prilejul să-şi omologheze statutul ca disciplină socială autonomă.a. antropologiei. că ambele definiţii şi interpretări suferă de limite serioase. multidisciplinară. logicii. obiectul de studiu al imagologiei (…). Specialiştii în publicitate au înţeles de mult rolul determinant jucat la nivel comercial de către “imaginea de marcă”. potrivit opiniei generale aceasta permite o creştere a eficacităţii comerciale şi de afaceri în general. de-a lungul anilor.“Constituită. 4 (301).disciplină care se ocupă cu studiul proverbelor”1.n. Imaginea mai poate fi deformată pozitiv. simultan. Conform dicţionarului de psihologie. publicitate. interdisciplinară. în luna septembrie 1985. “Imagologia . notăm. imagologia foloseşte precumpănitor datele puse ei la dispoziţie de către paremiologie . în cadrul căreia se publica importantul periodic Revue de la Psychologie des Peuples . prin informaţiile obţinute din presă. deformată negativ. se acceptă. termenul de imagine de marcă al “ROMEXPO” şi mai puţin reputaţia “ROMEXPO”. filozofiei. O imagine se formează progresiv. la Stuttgard. dar mai ales prin intermediul produselor cultural .Revista de psihologie a popoarelor). marketing-ului economic. paremiologiei. în sfârşit. filologiei. judecăţii şi imaginii globale (reprezentare.m. organizaţii. Acolo a funcţionat o subsecţie . dacă prima definiţie aduce imagologia strict în zona istoriei. În mod firesc există mai multe categorii de imagini: imaginea instituţiei. în mai multe centre ale planetei.ideologice larg răspândite de către mijloacele de comunicare în masă”.prezidată de cunoscuta savantă franceză Helene Arhweiller. din comentariile personalului instituţiei / organizaţiei. de pildă. ecologiei umane şi ingineriei sociale.n. în treacăt. 1 Dan A. imagologia a avut. prin ceea ce spun cumpărătorii despre ele.care avea drept temă imaginea celuilalt. ce se formează la confluenţa psiho-sociologiei. Lãzãrescu.) pe care si-a format-o în decursul timpului o comunitate etnică naţională asupra altei (altor) naţiuni sau naţionalităţi. apropiată derealitate. antropologiei şi paremiologiei. semioticii. serviciu sau produs. cea de-a doua limitează aria de cuprindere a imaginii şi imagologiei la reprezentările pe care o comunitate etnică naţională şi le-a format despre o altă comunitate etnică. acţionând atât asupra ofertei cât şi a cererii de produse şi servicii. precum şi prin satisfacţia obţinută în urma utilizării serviciilor şi produselor. conform studiilor lui Serge Moscovici . Magazin istoric nr. sub influenţa contactelor directe. imagologia este o ştiinţă socio-umană de graniţă. imaginea produselor sau serviciilor oferite. a percepţiei.

Landar Associates. Landar a aflat că punctajul “nivelului de notorietate” plasează Rolls-Royce. în toată lumea mărcile sunt ceea ce oamenii cunosc şi.. Campbell’s a fost marca cea mai apreciată. Cu alte cuvinte. Cum se corelează acest fapt cu investiţia în relaţii publice (informare) şi publicitate? În 1990 Campbell’s a investit în relaţii publice (informare) şi publicitate astfel încât a acoperit 70% din notorietatea produselor sale. în timp ce Kellog’s a avut 41%. ei fumează sau beau o imagine. Sony. Mercedes-Benz. Fiecare din aceste mărci au fost şi sunt liderul vânzărilor din categoria lor. încearcă să expliciteze acest lucru. Firma a chestionat aproape 10. Deci factorul “imagine” poate fi esenţial în determinarea cererii de servicii. Studiul Landar O firmă din San Francisco specializată în managementul mărcilor şi profilul Companiilor. Bătălia între imaginile instituţiilor / organizaţiilor.A. de cele mai multe ori. produse etc. Cum se ajunge la această situaţie? Cum ajunge marca A dintr-o categorie de produse să fie dorită de mai mulţi consumatori. produselor şi serviciilor oferite este cel puţin la fel de importantă ca şi calitatea acestora din urmă. cei care au cea mai apreciată imagine şi cele mai importante vânzări sunt cei ce investesc cel mai mult în promovarea imaginii de marcă (relaţii publice şi publicitate). Pentru proprietarii de companii. de regulă. Când punctele au fost combinate pentru a evalua “puterea”. în calitate de consumator. Arătând consumatorilor 800 de mărci de produse diferite. În Europa au fost Sony. În acelaşi mod ei preferă un târg expoziţional în locul altuia. 8 .d.U. Din acest punct de vedere se poate vorbi de “puterea imaginii de marcă”.U. Landar a făcut două evaluări. Hollmark’s 39%. A combinat apoi punctajul de la “nivelul de notorietate” cu cel de la “nivelul de apreciere”. Levi’s 26%. a hotărât să afle nu numai în ce măsură consumatorii cunosc principalele mărci.A.U. fabricile. dar şi ce gândesc cumpărătorii despre ele . precum şi cele de promovare pentru imaginea produsului sau serviciului oferit.U. un televizor în locul altuia. Coca-Cola a apărut în frunte atât în lume. Dar în S. aşa cum arătam.A.m.U. cât şi în multe colţuri ale lumii. cât şi în S. cumpără. În cadrul studiului efectuat în 1990 în Japonia. obţinând evaluarea “puterii imaginii” mărcii respective. Porsche şi Rolls-Royce. A întrebat consumatorii cât de familiarizaţi sunt cu mărcile produselor respective şi cum apreciază aceste mărci. cei care sunt fideli anumitor produse sau servicii nu le pot deosebi de altele similare şi. mărcile sunt de fapt mai valoroase decât elementele palpabile. Mercedes-Benz.atât în S. Studiile asupra pieţei atestă că. decât marca B? Un studiu de caz. intitulat studiu Landar. cum ar fi. iar Johnson and Johnson’s 32%. o maşină în locul alteia ş. Porsche.a. Aceasta pentru că. Rolex şi BMW în frunte. de exemplu.Astfel. Japonia şi Europa Occidentală. Coca-Cola şi Kodak au avut ambele 40% notorietate. Acest fapt justifică acţiunile de relaţii publice pentru gestionarea imaginii de marcă a instituţiei. Mărcile sunt ceea ce întreprinzătorii care îşi extind firmele cumpără.A.000 de subiecţi în S.A. imaginea are un caracter esenţialmente subiectiv şi psihologic. iar supa Campbell’s a fost a doua în S.

Formarea acestor imagini mentale (reprezentările geopolitice) sunt rezultatul contactului cu realitatea fizică direct. inc New York. Thomas Sowell ajunge la aceeaşi concluzie.“Rolul imaginii asupra mentalitãţilor colective ” în Societate şi Culturã. imagini de televiziune etc. 2 Camelia Bacos .)”.constituie fundamentul opoziţiei repetate dintre indivizi şi grupuri în chestiuni fără legătură între ele.ns. informaţii de presă. În sensul menţionat.Concluzia şi implicaţiile sunt la îndemână: consumatorii sunt copleşiţi de multitudinea mărcilor şi a mesajelor mass-media.Imagine senzorialã (vizualã. dar şi indirect. fotografie sau imagine filmică.adesea implicite . William Morrow and Company. Imaginile sunt ca nişte hărţi care ne ghidează printr-o junglă de complexităţi uimitoare… Imaginea este modul nostru de a percepe cum funcţionează lumea… Există tot atâtea imagini câte fiinţe umane. 23 3 Thomas Sowell . prin comunicare verbală. dacă nu mai multe şi mai multe imagini pot corespunde unui fapt dat. Ele vor deveni predominante şi în România. politica monetară sau învăţământ. alături de cuvânt. aceleaşi feţe familiare pot fi găsite confruntându-se de pe poziţii opuse politic. Consumatorul se orientează către imagini familiare şi bineînţeles. auditivã etc. ns. evocate mintal . Sergiu Tămaş sesizează importanţa "hărţilor mentale": “Reprezentările geopolitice ale celor care fac istoria. Ştiinţificã. determină comunicarea dintre indivizi şi care se bazează pe capacitatea psihicului uman de a-şi construi reprezentări mentale (sbl. congruenţa dintre mediul subiectiv şi cel obiectiv nu se produce întotdeauna automat.A conflict of vision. (…) Între lumea subiectivă în care este elaborată acţiunea politică şi lumea obiectivă în care are loc această acţiune nu există în mod obligatoriu o concordanţă în toate privinţele. Cu alte cuvinte. Camelia Bacos2 subliniază că atunci “când vorbim de imagine trebuie să avem în vedere faptul că ea nu reprezintă doar o reproducere materială (după o tehnică anume) a realităţii: afişe. Ei au imagini diferite despre lume. Anumite distorsiuni sau imagini complet false pot lua locul realităţii. 3/1992 p. Imaginile puternice sunt esenţiale pentru reuşită în cultura americană. passim. a unor obiecte sau fenomene din realitatea obiectivã. 1 9 .”3 Ocupându-se de domeniul geopoliticii.). O atenţie mai mare acordată argumentelor de fiecare parte dezvăluie faptul că cele două părţi judecă lucrurile pornind de la premise fundamental opuse.cf. Aceste premise diferite . El scrie: “Unul din aspectele ciudate referitoare la opiniile politice este cât de des aceiaşi oameni se plasează pe poziţii opuse în diferite probleme. În accepţia sa cea mai simplă imaginea este reprezentare1. ci este un atribut al vieţii psihice. Aceste imagini au semnificaţii clare. nr. reproduceri cartografice. Se întâmplă prea des ca să fie o coincidenţă şi prea necontrolat ca să fie un plan. Mic dicţionar al lb. Important este faptul că (…) aceste imagini sunt mai mult decât o «oglindire» a realităţii. ceea ce echivalează cu ceea ce se înţelege în germană prin Reprezentare .(sbl. Bucureşti 1974.) Ar fi bine să putem spune că ar trebui să ne dispensăm de imagini şi să lucrăm doar cu realitatea. Ele ajung să funcţioneze ca un fel de viziune asupra lumii. române Ed. una dintre pârghiile care. Subiectele în sine pot să nu aibă o legătură intrinsecă. Realitatea este mult prea complexă ca să fie înţeleasă de orice minte dată. imaginile lor despre lumea în care trăiesc pot fi corecte sau eronate. Cauzele sunt multiple. Dar aceasta ar fi cea mai utopică imagine. Totuşi. Ele pot varia de la cheltuieli militare la droguri. Pornind de la alte premise. respinge acele imagini care sunt greu de cunoscut şi înţeles.

1995. fapt ce i-a distras atenţia etc. Din relatarea lui Giacomo Uniesi. de formaţie preot. şoferul nu s-a odihnit suficient înainte de a se urca la volan. logicianul Rudolf Carnap construieşte paradoxul ce îi va purta numele. şi poate şi o mie de archebuzieri români călare şi alţii călare cu suliţe de aruncat. dar în continuă adaptare. Scrisoarea lui Filippe Pigafetta către Belizar Vinţa. Un poliţist se va raporta imediat la respectarea sau nerespectarea regulilor de circulaţie. Faptele la care facem referinţă sunt două scrisori (din perioada domniei lui Mihai Viteazul) respectiv: 1. numit Mihai. În temeiul acestor reprezentări geopolitice. ele servind ca sisteme de orientare cu funcţii anticipatoare. etc.”1 Sesizând acest fapt. celălalt preot) imaginea redată este diferită: 1.000. rezultă că “… 1 Sergiu Tãmaş . În construcţia paradoxului el se raportează la un banal accident de automobil şi. care este cauza accidentului? Istoria românilor oferă şi ea exemple privind modul în care doi observatori. totuşi. reorganizează sau aplică în gândire şi acţiune informaţii despre mediul geografic. se constituie anumite «hărţi mentale» privind zonele geopolitice în litigiu. Un constructor de drumuri şi poduri va remarca faptul că drumul este prost construit. care păreau cam 2. a avut o ceartă în familie. p. Din relatarea lui Filippo Pigafetta. 2. observă acelaşi lucru în două modalităţi total diferite. Gould P. 177-178 10 . În consecinţă cadrul cognitiv pe baza căruia operează factorii decizionali din sfera politicii reprezintă o succesiune de «hărţi mentale» despre spaţiile geografice şi raporturile de putere supuse analizei. Raportul lui Giacomo Uniesi din ordinul iezuit către superiorul de la Sfânta Barbara din Cracovia. Reprezentările geopolitice şi «hărţile mentale» care le corespund sunt inevitabil diferite în funcţie de propriile lor «imagini» sau «hărţi mentale». În cazul oamenilor politici. cu 1.”. din 18 octombrie 1595. nu permite scurgerea apei. şi R. identifică explicaţiile cu privire la cauzele accidentului oferite de diferiţi experţi. cancelarul marelui duce de Toscana. români de-ai săi. White consideră o «hartă mentală» drept o structură mentală ordonată. Editura Antet. Ambele scrisori relatează aspecte din aceeaşi campanie militară a voievodului român Mihai Viteazul (campania de la Tîrgovişte.Geopolitica. Aceste «hărţi» sunt folosite de câte ori o persoană ia decizii politice. prin care o persoană obţine. configuraţia acestora va condiţiona conversia intereselor în proiecte geopolitice concrete. Jucându-se pe aceste reprezentări diferite. la vizibilitatea sau nonvizibilitatea indicatoarelor de circulaţie şi va căuta explicaţia cauzală într-o defecţiune mecanică şi dacă şi identifică o atare defecţiune.500 de lăncieri unguri şi alţii. prin empatie. Astfel. Funcţie de sistemul de referinţă al fiecărui observator (unul militar. explicaţia accidentului este gata fabricată. un psiholog va căuta şi identifica cauze de natură subiectivă. Rudolf Carnap întreabă cu aparentă candoare: şi.«Weltanschaunung». post Călugăreni). refoloseşte. reprezentări generate de sisteme de referinţă diferite. 2. este alunecos. de formaţie militar rezultă că “… ordinea a fost următoarea: în frunte mergea principele ţării Româneşti. Bucureşti. având sisteme de referinţă diferite. codifică. şi toată pedestrimea de secui şi de saşi în număr de vreo 80 de steaguri etc.

publicitate. În legătură cu acest subiect. totodată. care opera cu «hărţi mentale» defavorabile ţărilor din Europa Centrală. va fi analizat în capitolul dedicat practicii relaţiilor publice pentru gestionarea coerentă a imaginii organizaţiei. URSS şi China). Astfel. Fenomenul ca atare. a semnalat imprecizia cu care politica americană percepea zona Europei Centrale. (…) Roosevelt şi Hull.Prealuminatul Principe aşa s-a pregătit pentru ciocnirea cu Sinan Paşa: în ziua de 16 octombrie s-a spovedit şi s-a cuminecat. organizaţia identifică şi ţine seama de sistemele de referinţă ale grupurilor (persoanelor) ţintă pentru adecvarea masajului şi. în timpul primului război mondial. Harriman a fost de altă părere. aspectele relatate au o importanţă metodologică deosebită. se va preocupa ca multiplicatorii de imagine folosiţi (comunicare de tip “public relations”. cele două personaje extrag din realitatea percepută doar ceea ce pare a avea semnificaţie pentru ele şi grupul căruia îi aparţin. atitudinile şi opiniile personalului angajat etc. " imaginea" despre acest teatru de operaţiuni militare a fost în aşa măsură deformată. având imagini (reprezentări) diferite despre lume. având consecinţe semnificative. p. Anglia. acest fenomen poartă numele sugestiv “o singură voce”.) să aibă şi să difuzeze acelaşi tip de imagine despre organizaţie. remarcă faptul că Europa Centrală era privită ca «un detaliu». Efectele unor «hărţi mentale» necorespunzătoare realităţii sunt amplificate astăzi de televiziune şi alte mijloace mass-media. nu numai asupra persoanelor oficiale. a cerut binecuvântarea cu genunchii plecaţi etc. în timp ce era consilier al Administraţiei Wilson. analizând poziţia adoptată de Franklin D. dorind să inducă la publicul care o interesează o imagine (reprezentare) adecvată scopurilor sale. cu care fiind îmbrăcat în public. În practica relaţiilor publice. pe care si-o reprezentau ca o ordine supravegheată de "cei patru poliţişti" (SUA. erau preocupaţi de organizarea lumii postbelice. s-a îngrijit să fie binecuvântată de nunţiul apostolic armura înainte de a se îmbrăca. înainte de a se urca pe cal. Aceste "unghiuri de abordare" diferite rămân la fel de valabile şi în zona politicii şi a oamenilor politici. care. 1965) că. minimalizând problematica Europei Centrale. este necesar să cunoaştem modul de constituire şi funcţionare a acestor «hărţi mentale». 1 Sergiu Tãmaş . În timpul conflictului militar din Vietnam.”1 Din perspectiva gestionării imaginii de marcă a organizaţiilor. cunoscutul comentator politic Walter Lippman nota ("Public Opinion". Roosevelt la Conferinţa de la Teheran din noiembrie 1944. Până la urmă a învins "orientarea Roosevelt . O constatare asemănătoare se regăseşte la Warren Kimball.” Din cele două relatări mai observăm că.asemănătoare cu una desenată de un cartograf medieval . Brall constata că americanii «navighează» folosind o hartă distorsionată . Sergiu Tămaş remarcă: “Importanţa «hărţilor mentale» în fundamentarea politicii externe şi militare a unui stat rezidă în faptul că «marile strategii» sunt opera oamenilor politici. dorind să se asigure ţărilor din Europa Centrală o stare de independenţă.ibidem. 179 . pentru a înţelege cum se configurează o anumită poziţie geopolitică. dar şi asupra întregii populaţii. încât George W.180 11 . având un puternic şi multiplu impact.Hull".în care Vietnamul apare ca un continent mare aşezat chiar lângă coastele Statelor Unite şi ameninţând existenţa sa naţională. Cât de fiabile sunt asemenea «hărţi mentale» pentru diplomaţi şi militari ? Sunt complete sau parţiale ? Deschid aceste imagini calea rezolvării unor probleme sau ridică obstacole? Deci.

în care realitatea unei organizaţii este percepută în mod direct. din opinii păstrate. care ne determină să avem o anumită imagine despre subiect. imaginea unei organizaţii se realizează în două câmpuri: un câmp al vizibilităţii proximale (nemijlocite). În acelaşi timp nu pot fi excluşi de la calitatea de media alţi mijlocitori: clienţi. fiind dependentă de poziţionarea individului în spaţiul social şi de sistemul lui de referinţă şi un câmp al vizibilităţii distale (mijlocite / mediate). dar accesibil prin intermediul unui mijloc (media).a. Reprezentate grafic. care îl depăşeşte pe primul. În acest sens. angajaţi şi foşti angajaţi ai organizaţiei. practicate de structurile de relaţii publice. sociologul Abraham Moles susţine că fiecare dintre noi are un sistem de referinţă. prin simţuri. mijloacele de comunicare în masă ocupă un loc central. Ei pot fi multiplicatori de imagine pozitivă sau negativă fapt ce determină organizaţiile să adopte politici coerente de imagine în raport cu / şi prin intermediul acestora. format din toate conceptele de bază rezultate din prelucrarea cunoştinţelor acumulate în decursul vieţii şi reţinute în memorie.un bun vecin” ş. În seria acestor media.m. vizibilitatea proximală (nemijlocită) şi cea distală (mijlocită) se prezintă astfel: Construcţia reprezentării . inaccesibil în mod direct. zvonurile ş. de către un individ sau un grup social. din prejudecăţile pe care ni le-a format. vecini ai acesteia. informaţiile sau deciziile cu care suntem confruntaţi. 12 . sunt de notorietate strategiile de comunicare de tipul “Organizaţia noastră .atât în cazul vizibilităţii proximale cât şi a celei distale .Raportată la percepţia realităţii.se realizează prin raportarea obiectului sau subiectului percepţiei la sistemul de referinţă al persoanei sau grupului ce realizează această percepţie. acest sistem de referinţă. poate fi asemuită cu un ecran pe care se reflectă (direct sau mediat) fenomenele exterioare. chiar dacă nu ne dăm seama de acest lucru. având practic dimensiuni reduse.a. În acest sens.d.

acest “ecran” s-ar prezenta ca în figura de mai jos: Acest “ecran” este mai mult sau mai puţin dens. determinaţi de sistemul propriu de referinţă şi caracteristicile proprii unei persoane. mai ordonat sau mai puţin ordonat. Este evident că la proces participă două categorii de factori: cei interni. de gradul de cultură şi experienţa persoanei respective. norme. în urma “prelucrării” ei rezultă o opinie. mai bogat sau mai sărac. Acest sistem de referinţă reuneşte elemente comune grupului respectiv (credinţe. gusturi. Modelul american al referenţialului individual şi de grup se prezintă sub forma a trei cercuri concentrice. reprezentând credinţele.Schematic. atitudini. precum şi cei externi (informaţii recent primite privind o situaţie concretă ce pot fi întărite de argumente ce ne sunt adresate sub diferite forme). valori. Un sistem de referinţă comun au şi grupurile sociale. în general o “imagine” ce determină o acţiune. în funcţie de cunoştinţele acumulate. de nivelul intelectual. aceasta se reflectă în sistemul propriu de referinţă. În momentul în care suntem confruntaţi cu o “situaţie stimul”. stereotipii etc. o atitudine. opinii.). atitudinile şi opiniile (figura de mai jos): 13 . principii.

Adrian Neculau1 scrie: «Reprezentările sociale (RS) se alimentează din credinţele religioase. mai ales în grupuri. ezită între exactitudine şi aproximaţie. ele sunt fasonate de aceste raporturi. uneori direct. Deşi construcţii cognitive. p. "atingând" simultan stimulul şi răspunsul. ele accentuează aici în aceeaşi măsură în care modelează acolo. organiza. ritualuri. RS basculează între percepţie şi social. 116-117. de altfel. mediază între cognitiv şi afectiv. jucând cele patru criterii referenţiale cu câte doi indicatori de imagine (bivalenţi) pentru fiecare criteriu. dar nu sunt atât de direcţionate ca acestea. care construiesc un răspuns manifest. când un individ nou apare. din imaginarul cotidian. acţiune. verbalizat. dar cel mai adesea indirect. reguli. şi de atitudini.Definind imaginea şi referenţialul individual despre un fenomen. se sprijină pe "mărturii" ale subiectului. să reprezentăm imaginea firmei “ROMEXPO” în raport cu publicul propriu: 1 Adrian Neculau . inhibându-le pe cele negative şi să “construim liber” pe spaţiul opiniilor pentru că sunt extrem de fluctuante. atitudinile şi credinţele. practici culturale. ele vehiculează. reface toate aceste informaţii lacunare. Revista de cercetãri sociale. dar apelează şi la norme. reprezentările sociale sunt prizonierele socialului. specialiştii americani recomandă să nu încercăm niciodată să aducem atingere credinţelor pentru că s-ar bulversa întreaga reprezentare. Spre deosebire de opinii. reprezentări sociale (RS). valori ce reglează relaţiile interpersonale. încrederea pe care noul venit o inspiră. care stabilesc o relaţie între stimuli şi răspunsuri. nr. 4/95. Aceste patru criterii referenţiale sunt considerate puncte de reper în structura informaţiei despre noul venit de către instanţa referenţială care este grupul.dezvoltãri actuale”. pe consideraţiile şi interpretările acestuia.întemeietorul şcolii dramaturgice în comunicare . elementele nodale ale imaginii individului şi / sau ale organizaţiei. RS se interferează în parte cu opiniile şi atitudinile. Ele constituie. Pentru exemplificare. Doise (1990) exprimă complet satisfăcător complexitatea raporturilor cu socialul: ele joacă un rol important în menţinerea raporturilor sociale. 1994) prin năzuinţa de a sistematiza. ceilalţi reactivează sau caută informaţii cu privire la statusul socio-economic.consideră că în interacţiunile sociale. răspunsul fiind cuantificabil prin timpul de reacţie. obiect. Erving Goffman . respectiv. Ele reconstruiesc realul. să încurajăm atitudinile pozitive. 14 . stiluri împărtăşite de o populaţie. concepţia de sine.“Reprezentãrile sociale . o cunoaştere (competenţă) socială ». Vorbind de modul de lucru cu opiniile. atitudinea faţă de grup şi. Au în compoziţie unele "zone obscure" ale vieţii cotidiene. observabil şi susceptibil de măsurare. cochetează cu ştiinţificul dar şi cu imaginarul. dar depăşesc această "istorie poroasă" (Ferreol.

Media.1. interesul public se îndreaptă numai spre ele . Într-un articol adaptat după “America şi lumea” James R. Dar nu numai Somalia şi Bosnia atrag atenţia. firma nr. cu o concepţie arhaică. Războiul etnic închide părţi întregi din fosta Uniune Sovietică. mai ales în ştirile de seară. probabil. 2.căci aceştia apar în imaginile televizate. Ea extrage din realitatea nemijlocită acele note ce i se par esenţiale şi care corespund propriilor clişee despre realitatea. Schlesinger scrie: “O singură imagine TV are un impact mai mare decât 10. şi în Mozambic. în condiţiile plurivalenţei mediilor. televiziune şi politica externă este un subiect care apare tot mai des. “ROMEXPO” este o organizaţie puternică. mai ales. media multiplică realitatea nou creată şi o distribuie grupurilor consumatoare de realităţi mediate. Problematizând vom putea imagina situaţia în care o firmă extrem de importantă doreşte să participe la un târg sau să organizeze o expoziţie specializată. Astăzi. bătălia pentru a beneficia 15 . cele două imagini pot fi. ce ignoră opinia publicului său şi nu se bucură de încredere. În câmpul vizibilităţii proximale. în al doilea caz avem de-a face cu o transmisie ce poartă cu sine atât schematizarea realităţii cât şi sistemul de referinţă al media. După cum se poate observa. În câmpul vizibilităţii distale percepţia se realizează de către media. Această încărcătură subiectivă a percepţiei mediate l-a determinat. pe Marshall Mc Luhan să declare că “mesajul este media”. “ROMEXPO” este o organizaţie slabă. mai ales în sensibila zonă a politicii. Aria de acoperire a cererii de realitate mediată poate varia de la câteva persoane (în cazul în care imaginăm posibilitatea ca o persoană să relateze altora despre organizaţia ce face obiectul reprezentării). cel ce schematizează realitatea şi extrage din aceasta numai ceea ce are relevanţă pentru propriul sistem de referinţă este persoana sau grupul ce percepe realitatea.Analizând tabelul de mai sus. cu o concepţie modernă ce consideră că opinia publicului său este esenţială şi se bucură de mare încredere. Este evident că şi în primul dar. politica naţională este determinată de mizeria kurzilor sau de înfometarea în masă a somalezilor . Acest fapt determină specialiştii în gestionarea imaginii de marcă a organizaţiei să procedeze la identificarea şi deschiderea tuturor canalelor de comunicare pentru ca reprezentarea pe care aceştia o construiesc şi o difuzează să ajungă la publicul ţintă. propriului sistem de referinţă. Înfometarea este un fenomen larg răspândit şi în Sudan. Evident. Mai mult. imaginea destinată consumatorului de realitate mediată nu este controlată de acesta ci îi este impusă. rămâne la îndemâna consumatorului de realitate mediată posibilitatea de a alege între diferitele medii. Media are capacitatea de a selecta evenimentele. următoarele: 1. Faptul ca atare nu a rămas neobservat. prima imagine este foarte bună iar a doua foarte proastă.şi asta pentru că aparatele de filmat se află acolo”. la milioane de persoane (atunci când media este mass-media cu mare grad de acoperirea cererii de realitate mediată). Care dintre cele două firme vor fi preferate? Evident. la limită. practic.000 de cuvinte… În această epocă imaginea înseamnă. Concluzia la îndemână este aceea că în câmpul vizibilităţii distale. Ea are de ales între “ROMEXPO” 1 şi “ROMEXPO” 2. Represiunile continuă în Timolul de Est şi India. aidoma observatorului din câmpul vizibilităţii proximale recrează realitatea. De aici rezultă încă odată necesitatea politicilor de imagine a organizaţiei şi raţiunea activităţii de gestionare a imaginii acesteia. Spre deosebire de observatorul din câmpul vizibilităţii proximale.

de serviciile mediilor cu cel mai mare impact public este tot mai acerbă. Acest fapt a generat în plan teoretic o serie de analize. serviciile sau produsele sale. într-o formă atractivă. Realitatea descrisă prin imagine nu se suprapune realităţii ca atare. sau al unei părţi a comunităţii respective. Aceasta este imaginea virtuală. devenind o realitate costisitoare. imaginea de produs a unui automobil comportă elementele următoare: • dacă este foarte diversificată: confortabil. pur şi simplu. gradul de diversificare sau non diversificare. pentru că massmedia pot fi folosite în scopul evident de a impune un punct de vedere asupra realităţii. privind relaţia dintre realitate şi “falsa realitate” creată de imaginile vehiculate de mass-media. Şi aici apare una dintre consecinţele cele mai imprevizibile. atitudinea unui realizator. diversificată şi accesibilă. În fine. Imaginea poate fi diversificată sau mai puţin diversificată. ea place. un serviciu oferit. cu cât dispunem de mai multe informaţii despre un produs.imagologice. ci este un punct de vedere asupra acesteia. 1 Ibidem 16 . de la Daniel Boorstin la Rene Berger sau Jacgues Ellul. Camelia Bacos notează: “puterea de decizie asupra massmedia poate să determine imixtiuni flagrante în interpretarea realităţii. De exemplu. în câmpul vizibilităţii distale există posibilitatea producerii reprezentării evenimentului fără acoperire sau cu acoperire faptică parţială. elegant. • dacă este puţin diversificată: o maşină bună. Grafic. pe care se poate conta. întrucât nu trebuie uitat că imaginea reprezintă un punct de vedere asupra realităţii. uşor de manevrat etc. cu atât va fi mai diversificată imaginea pe care o vom obţine. o marcă sau o întreprindere / organizaţie. temei al manipulării informaţional . Această “falsă realitate” care se substituie realităţii este punctul de vedere al unei comunităţi. ieftin. robust. un anume mecanism de acţiune (exemplu propagandei dar şi al publicităţii)”1. oferă informaţii complete despre organizaţie. poate fi sugerat ca în figura de mai jos: Diferenţa între cele două tipuri de imagine este făcută în funcţie de caracteristicile de calitate ale acestor componente care pot fi numeroase şi diverse. rapid. În sensul menţionat. sau. Acest fapt este luat în calcul de specialiştii în gestiunea imaginii organizaţiei care. ea este economică În alţi termeni. subliniind nivelul de diversificare a acestora.

ambele. iar cealaltă neclară. imaginile de organizaţie şi marcă se extind asupra produselor. Cunoscând acest lucru. în reprezentarea publicului ce optează pentru asigurări sociale. o imagine neclară. astfel încât imaginea de produs sau serviciu se extinde şi asupra imaginii de marcă şi organizaţie iar. la rândul lor. ştearsă. a serviciilor şi produselor sale sunt complementare: Între ele funcţionează efectul HALLO. opţiunea publicului specific este uşor previzibilă. distinctă şi diversificată. Versus. Imaginile unei organizaţii. Exemplificând (din perspectiva atingerii scopului organizaţiei) putem să ne imaginăm situaţia în care două firme au. a serviciilor şi produselor sale poate fi distinctă sau ştearsă (neclară). politicile de imagine trebuie să corespundă anumitor reguli pentru a asigura construirea şi dezvoltarea imaginilor distincte şi favorabile bunei percepţii (reprezentări). cu atât ea va fi mai “personalizată”.Maniera în care se realizează acest lucru va fi exemplificată în capitolele următoare. a mărcii. În această situaţie. opţiunea pentru una sau alta dintre cele două firme este pur aleatoare. Imaginea unei organizaţii. a unei mărci sau a unei organizaţii se va distinge mai mult de celelalte imagini similare. experţii de relaţii publice recomandă politici instituţionale adecvate. De aceea. ca în figura de mai jos: Cu cât imaginea unui produs. de la comportamentul 17 . când una dintre ele are o imagine pozitivă.

Academiei R. Totuşi imaginea este asemenea unui fapt însă de data aceasta avem de-a face cu un fapt logic. calitatea prezentării etc. prezentând faptele în spaţiul logic şi fiind un model al realităţii. poate acţiona efectul contrast generator de hallo negativ. La fel. p. Imaginea poate să reprezinte orice realitate a cărei formă ea o are. în care nucleul. O imagine de marcă negativă sau o imagine de organizaţie total depreciată va genera o extindere de imagine negativă asupra produsului sau serviciilor oferite. În situaţia în care această regulă a complementarităţii nu este cunoscută şi respectată. prin analiza tratatului lui Wittgenstein1. imaginea publică a organizaţiei poate fi concepută ca un model atomar.R. ea o indică… Imaginea reprezintă obiectul ei din afară (obiectul său este forma ei de reprezentare). determină nota şi organizarea întregii imagini. Dar. el adaugă: «Imaginea nu poate să reprezinte forma ei de reprezentare.Teoria logicii. iar dacă nucleul cuprinde mai multe atribute nodale atunci imaginea este dispersată (fig. Referindu-se la logica imaginii.personalului. Dacă numărul atributelor cu vizibilitate ridicată şi înalt semnificative (concepte cheie) este redus. 1 2 L. 300 18 . Posibilitatea acestei structuri este numită de Wittgenstein ‘forma de reprezentare a gândirii. Wittgenstein . Structural vorbind. Ed. de mai jos). şi aici este cea mai importantă observaţie a lui Wittgenstein în această chestiune. igiena şi modernitatea spaţiului până la calitatea produsului şi serviciilor.Tractatus Logico-Philosophicus Anton Dumutriu . Wittgenstein începe prin a stabili noţiunea de imagine a faptelor. prin diverse elaborări.S.. Anton Dumitriu2 spune: “Cunoaşterea începe de la imagini. într-o primă prelucrare. Bucureşti 1973. O imagine este o legătură între nişte elemente şi această legătură este o structură. o imagine deteriorată a produsului sau serviciilor oferite afectează imaginea de marcă a organizaţiei. Dar imaginea nu poate să se situeze ea singură în afara formei de reprezentare» “. cuprinzând atributele nodale sau cele a căror vizibilitate şi semnificaţie socială sunt foarte ridicate. atunci putem vorbi de o imagine focalizată. în ‘imagini logice’ şi apoi. care sunt conţinute în formele sensibile… La începutul tractatusului. imaginea (Bild). care sunt transformate. se ajunge la formele inteligibile.

Identificarea cuvintelor din structura unei imagini (reprezentări) nu este un simplu joc intelectual.al unei reprezentări asigură două funcţii esenţiale: 19 .artişti . iar dacă atributele respective se găsesc în nucleu. Vizita a fost o adevărată şansă pentru a obţine informaţii de primă mână pentru o cercetare extinsă a factorilor sociali care influenţează alegerea destinaţiei.autostradă .argumentaţie romantism .sau nodul structurant . Formula “Made in England”.libertate .Când imaginea cuprinde atribute cu un conţinut cognitiv divergent.carne de porc .demodat . cum ar fi porţelanul. o misiune a British Tourist Auto sub auspiciile guvernului. Acest nod central este elementul fundamental al reprezentării. Revenind asupra încercării de a descifra structura imaginii (reprezentării) putem sublinia că deosebirea între atributele nodale şi cele periferice constă în semnificaţia structurală diferenţiată. este trimisă în Japonia pentru a vedea cum numărul de turişti japonezi în Marea Britanie poate fi sporit.maşini BMW . căci el determină în acelaşi timp semnificaţia.limbă greu de învăţat . • Marea Britanie: clasă . cât şi organizarea reprezentării. De fapt. • Franţa .Prinţesa Diana . ea este definită ca fiind ambiguă.: afluenţă .fast food .Turnul Eiffel . iar cercetările BTA. a cărui permeabilitate este ridicată şi.ceaţă .gentlemen . De exemplu.A. imaginea este ambivalentă sau bipolară (fig. deci.barbar .suprafeţe largi .Times Square .SIDA . Referindu-se la cele două elemente componente ale structurii imaginii (reprezentării) Jean-Claude Abric scrie: “Orice reprezentare este organizată în jurul unui nod central. de mai jos). spre deosebire de stratul periferic.cenuşiu . existenţa atributelor periferice este temporară şi instabilă. După cum se poate observa identificarea noţiunilor cheie şi a reprezentărilor (imaginilor) specifice domeniilor de activitate permit specialiştilor să elaboreze strategii coerente şi temeinic fundamentate de ameliorare a imaginii organizaţiilor.încăpăţânare .fiesta. fiind mai puţin susceptibil la schimbări. de exemplu. • S.cârnaţi . este importantă în vânzarea unor bunuri de consum prestigioase.micile dejunuri englezeşti . Firmele (departamentele) ce gestionează imaginea de marcă a organizaţiilor execută pentru aceasta cercetări serioase.metroul .eleganţă .publicitate. au fost relevante: • Spania: voioşie – strălucirea soarelui – subdezvoultare – case albe – uscăciune pământ roşu .prejudecată .rafinament .Hitler muncă din greu. • Germania: bere . acoperind cuvintele cheie ale reprezentărilor japonezilor. cercetarea a fost de interes pentru oricine doreşte să-şi vândă produsele sau serviciile consumatorilor într-o piaţă care este dominată de produse foarte bune. Nucleul imaginii se caracterizează prin stabilitate şi permeabilitate redusă. Este de asemenea util să ştim cum ne văd alte naţiuni.castelele franceze. Nodul central .U. în timp ce absenţa unuia din elementele periferice nu modifică structura de ansamblu. absenţa unuia din elementele nodale schimbând semnificaţia de ansamblu a imaginii.Cowboys.

C. Din perspectiva activităţii de gestionare a imaginii publice a organizaţiilor. Bucureşti 1995. formulează evaluări. să încorporeze şi să activeze unele informaţii din context care să conducă. • o funcţie organizatorică: nodul central este cel care determină natura legăturilor ce unesc între ele două reprezentări. în final. 1994. univ. caracteristicile situaţiei. el este elementul unificator şi stabilizator al reprezentării. Elementele periferice sunt mai suple. mobilă a reprezentării.• o funcţie generativă: este elementul prin care se crează sau se transformă semnificaţia celorlalte elemente constitutive ale reprezentării. Abric. Condiţia este să apară un element străin care să se încrusteze pe o RS bine stabilită şi finită. Ele se află în relaţie directă cu acesta. dar capabil să inducă schimbare.p. Dacă nodul central este esenţialmente normativ. menţinându-i integritatea. în funcţie de noile informaţii şi evenimente absorbite. Altă funcţie îndeplinită este cea de reglare şi adaptare a sistemului central la constrângerile şi caracteristicile situaţiei concrete cu care grupul se confruntă. al lui Moliner. de altfel. În acest sens. b). îndeplinesc deci o funcţie de concretizare exprimând prezentul. în Psihologia Câmpului social. o valoare. Din constatarea că permite o modularizare individuală a reprezentării. elementul care va rezista cel mai mult schimbării … orice modificare a nodului central antrenează o transformare completă a reprezentării1 “. coordonator prof. 141-142 reprezentãrilor sociale (dupã J. a experienţelor sale personale. la o restructurare sau o ruptură a realului. partea vie. 1994. permiţând ancorarea reprezentării la realitatea de moment. Ştiinţificã şi Tehnicã SA. în reprezentare. Ibidem . Dacă elementele periferice sunt proeminente. 1 2 Jean-Claude Abric . elaborează stereotipuri şi credinţe. Ele reţin şi selectează informaţiile. mai flexibile. b) 20 . valoarea şi funcţia lor sunt determinate de către nod. Abric extrage şi o a treia funcţie: elaborarea reprezentării sociale individualizate. Constituie elementul cel mai stabil al reprezentării. p. deşi gestionată de nodul central. Sistemul periferic este un element esenţial în mecanismul defensiv. Conform aceluiaşi studiu2. Flament (1994. ponderarea. Reprezentãrile sociale. b) insistă asupra comunicării continue centralitate . 138. încă utopic. interfaţa între nodul central şi situaţia concretă în care se elaborează reprezentarea.Reprezentãrile sociale: aspecte teoretice. la o schimbare a conţinutului reprezentării. vizând protejarea semnificaţiei centrale a reprezentării (Abric. adică prezenţa. a. atunci elementele periferice intră în interacţiune cu "centralul tradiţional" propunând un centru nou. dr. Elementele periferice pun mereu în discuţie cauza nodului central. în jurul nodului central se organizează elementele periferice. Adrian Nicolau. Într-un studiu recent asupra aspectelor periferice ale reprezentării. cel care îi asigură perenitatea în contexte mişcătoare şi evoulutive. Flament (1987) a comparat sistemul periferic cu paraşocul unui automobil care protejează corpul central. ca în experimentul deja citat. Va fi. Este lucrul prin care aceste elemente capătă un sens. Nodul central are. fie din perspectiva consolidării reprezentărilor pozitive. sistemul periferic este mai degrabă funcţional.periferie şi a posibilităţii ca schema periferică. fie din perspectiva destructurării unei reprezentări negative despre organizaţie. reperajul acestui nod central permite stabilirea obiectivelor de comunicare a imaginii. integrarea istoriei proprii a subiectului. o proprietate. Ed. experienţa subiecţilor.

ce dau reprezentării semnificaţia ei globală şi constituie deci nodul său central: două elemente îl caracterizează pe artizanul însuşi .C.este creativ şi conştiincios un altul priveşte produsul .structura reprezentării artizanatului. În urma anchetei de teren (1984) şi a cercetării experimentale Abric concluzionează: “Apare foarte clar că această reprezentare este organizată în jurul a patru elemente.scump . asupra unui obiect unic . 1994. 21 .Tabel 1 Caracteristicile sistemului central şi ale sistemului periferic al reprezentărilor sociale (după J. utilizând metodologii diferite. b) Verificând experimental această teorie Jean-Claude Abric organizează două cercetări distincte.şi în cele din urmă defineşte tipul de muncă artizanală . Abric.manuală (figura de mai jos).

132 1. Un asemenea profil general a fost realizat de revista FORTUNE3 care a publicat clasamentul “celor mai admirate corporaţii din S.A. 1995. R . Maria Moldoveanu. activitatea promoţională a două firme româneşti “ASIROM” şi DURREF. Au fost utilizate următoarele opt criterii de reputaţie / imagine: Maria Moldoveanu.. Ed. Dobrescu . 2 1 22 . mai 1994. p. Soliditatea financiarã. 14 -18. Emilian M. 181-183. Dorina Miron .Psihologia reclamei.Analizând. Bucureşti.U.Portraits of “The Most Admired” Companies in Public Relations Journal. p. S. Clasamentul a fost alcătuit pe baza răspunsurilor a 10. 1995 p. putem evidenţia rapid nucleul şi elementele periferice ale imaginii prezentate publicului propriu de către cei ce organizează publicitatea: 1 2 Compararea celor două modele nucleare. relevă că modelul reprezentării (imaginii) promovate de “DURREF” este mai diversificat şi mai clar. Ambele suferă însă de absenţa unui profil organizaţional prin raportare la criterii standard.000 de executivi cu experienţă. Expert.” în numărul din 7 februarie 1994. după acelaşi model. 3 Skolnik.A. Editura Libra.Ştiinţa Afacerilor.U. Bucureşti.

8. Responsabilitatea faţă de comunitate şi mediul înconjurător. 23 . Valoarea ca investiţie pe termen lung. în general. Persoanele intervievate sunt rugate să-şi eşaloneze opţiunile despre organizaţie ideală pe o scală cu 7 trepte pentru o serie de perechi de adjective ca în figura de mai jos: Ulterior. 7. Solidaritaea financiară 2. utilizarea bunurilor companiei.a. pentru măsurare sunt folosite scale. persoanele îşi vor exprima pe acelaşi tip de scală opţiunile pentru organizaţia reală.la aceste segmente de public. experţii în gestionarea imaginii celor două firme pot proiecta un profil mai adecvat “ASIROM” şi DURREF. 5. prin interviuri nemijlocite cu personalul cu funcţii cheie în managementul din fiecare departament şi printr-o analiză de conţinut al comunicărilor externe ale organizaţiei. Imaginea unei organizaţii poate fi evaluată şi cuantificată. Acest lucru se realizează. capacitatea de a atrage. Utilizarea bunurilor companiei. Scorul mediu pentru fiecare scalare va fi apoi tabelat şi exprimat sub forma unui grafic. Întrebările se proiectează astfel încât să măsoare gradul de familiarizare cu organizaţia respectivă (pot persoanele respective să identifice organizaţia? Îşi amintesc numele preşedintelui organizaţiei?) precum şi reprezentarea despre aceasta. Primul pas în evaluare / cuantificare îl reprezintă stabilirea segmentelor de public care sunt cele mai importante pentru organizaţie. de a forma şi de a păstra oameni talentaţi. Caracterul inovator.1. Aceasta presupune desfăşurarea a unui studiu de imagine prin sondarea eşantioanelor.4. Este mai mult ca sigur că din elementele nodale şi / sau periferice ale imaginii nu vor lipsi calitatea conducerii. 3 . Astfel se obţin două profiluri distincte: profilul organizaţiei ideale (linia întreruptă) şi profilul organizaţiei reale (linia continuă). 6. forma şi păstra oameni talentaţi ş. Adesea. Evident că prin raportarea la aceste criterii. Calitatea serviciilor sau produselor. Al doilea pas este acela de a determina ce reprezentare există cu privire la organizaţie . Capacitatea de a atrage.

În studierea imaginii publice a unei organizaţii pot exista cel puţin trei mari teritorii de analiză: • cercetări transversale prin care se urmăreşte identificarea imaginii publice a organizaţiei la nivel medial (în presă şi radio-televiziune) şi la nivel terminal. cel al imaginii deformate pozitiv printr-o îndepărtare a strategiei de gestionare credibilă a imaginii organizaţiei şi transformarea ei într-una de propagandă (apologie) în situaţia enunţată.Comparând cele două grafice specialiştii în gestiunea imaginii organizaţiei pot identifica în mod explicit zonele cu calităţile unde se înregistrează diferenţa faţă de profilul ideal. profilul imaginii organizaţiei se prezintă astfel: 24 . eventual. la care se mai poate adăuga profilul imaginii deformate negativ de către concurenţa şi. în rândul diverselor categorii de populaţie Tipurile de grafice obţinute sunt aidoma prototipului de mai sus.

a emisiunilor de radio şi televiziune. oferind astfel posibilitatea stabilirii factorilor de influenţă şi verificării eficienţei strategiilor de pozitivare a imaginii. analizarea şi sintetizarea datelor etc. În plus. reprezentări ce fac obiectul imagologiei. Răsturnarea de imagine Modul în care se realizează o răsturnare de imagine (reprezentare) interesează în mod deosebit organizaţiile. Prezentul studiu doar semnalează această posibilitate prin analiza dinamicii unor reprezentări politice şi politico-militare. mai detaliat în capitolul II al prezentei lucrări. • cercetări comparative prin care sunt analizate similitudinile şi diferenţele între imaginea organizaţiei de interes şi cele ale organizaţiilor concurente. impune prezenţa unor condiţii speciale legate de monitorizarea presei. O cercetare completă a imaginii publice care să cuprindă cele trei tipuri identificate deja.• cercetări longitudinale prin care este studiată evoluţia imaginii organizaţiei în mass-media şi în public. Modul de cuantificare a indicatorilor de imagine va fi prezentat. mai solicită apelarea periodică la structuri specializate de sondare a opiniei publice la nivel naţional sau local. 25 .

Maiestatea sa împăratul şi-a făcut intrarea publică şi a sosit la Tuilleries. Răsturnarea lentă de imagine. La apariţia sa spaima a cuprins pe toată 18 martie • “Uzurpatorul a riscat să se apropie la 60 de ore de marş de Capitală”. dar este imposibil ca el să atingă Parisul”. pentru a-i îngădui lui Adolphe Thiers să înăbuşe sinistra (?!) Comună din Paris . a regresului ireversibil. 20 martie • “Napoleon va ajunge mâine sub zidurile Parisului”. 19 martie • “Bonaparte avansează în marş forţat. modul în care mass-media îşi schimbă opinia: 9 martie • “Monstrul a evadat din locul exilului său” 10 martie • “Tigrul s-a arătat la Gap. iar după această dată “sinistrul şi odiosul dictator”). deformată negativ. 21 martie “Împăratul Napoleon este la Fontainbleau”. Răsturnarea graduală de imagine deci tot într-un timp relativ scurt). amintim speţa Ceauşescu Nicolae (care. a ecourilor unor fapte. apropiată de realitate. implicit. până la 22 Decembrie 1989 era. între anii 1871 şi 1914. 13 martie • “Tiranul este acum la Lyon. de poporul german . ea operează şi cu conceptul răsturnare de imagine ceea ce desemnează schimbarea. 58) atunci când scria: “O răsturnare imagologică… a avut loc. dar şi pe seama autoimaginii.ca un popor supus legii fiziologice darwiniste. Sprott în “Opinia publică-stabilitate” printr-un extras din publicaţia “Moniteur” apărută în luna martie 1815 pe vremea când Napoleon părăsea insula Elba. Răsturnările de imagine pot fi bruşte. Înfrânt aproape pe toate câmpurile de luptă. în opinia publică. imagine virtuală. Vestitul plan Schlieffen. 4 din 1992. subliminară. care preconiza lichidarea armatelor franceze în decurs 26 . Inevitabil.şi chiar de marea majoritate a intelectualilor germani . J.imagine deformată pozitiv. (deci într-o perioadă relativ mai mare de timp) este ilustrată de Dan A. Lăzărescu (Magazin istoric nr. Nimic nu poate depăşi bucuria universală”. pe neaşteptate. Neodarwiniştii imperialişti germani reţineau mai ales două caracteristici care urmau să ducă la prăbuşirea poporului francez: amestecul rasial şi democraţia egalitară. El îşi va termina mizerabila sa aventură.Imagologia operează cu conceptele anterior amintite . restituiţi cu generozitate de către Bismarck. unei ţări. vă rog. fugind în munţi. Trupele avansează din toate părţile pentru a opri înaintarea lui. în mass-media internă “Fiul cel mai iubit al poporului român”. pe seama imaginii poporului francez. este ilustrată de W. urmăriţi. fenomen etc. 22martie • “Ieri seară. p. În seria răsturnărilor imagologice bruşte în reprezentarea mass-media. silit să-şi salveze ordinea socială şi libertatea prin intervenţia hotărâtoare a prizonierilor de război. diametral opusă.respingătoare strădanie a tuturor dezmoşteniţilor civilizaţiei europene (!!) poporul francez a ajuns să fie considerat. determinate de o acţiune umană intenţionată sau ca rezonanţă în mass-media şi. Într-o cronologie şi o redare strict autentică. graduale şi lente. 12 martie • “Monstrul a avansat cu adevărat până la Grenoble”. unui personaj. autoimagine etc. în mentalul german. a sensului şi semnificaţiei circumscrise reprezentării unui fapt.

la operaţiunea “Furtuna deşertului”. în economia lucrării faptul că acum are loc o primă mare răsturnare imagologică. Această fantastică răsturnare a opiniei publice din S. când Irakul începuse să ameninţe Kuweitul.N. de pildă. a ţinut în mare măsură seama de această imagine a poporului francez structurată în mentalul german. Comitetul Congresului american pentru drepturile omului. majoritatea americanilor se dovedeau . O răsturnare imagologică produsă ca urmare a ecourilor unor fapte. Dincolo de pitorescul povestirii ca atare. în frunte cu englezul Houston Stewart Chamberlain.total indiferenţi faţă de soarta Kuweitului. Bush în discursurile sale. ei sunt profund impresionaţi de cele aflate. explozia cuirasatului american Maine în rada oraşului San Francisco. La mijlocul anului 1990. (Alldeutsche Vereine) şi de unii interpreţi exaltaţi şi stângaci ai teoriilor lui Friedrich Nietzschne. Este vorba de domnia lui Mihai Viteazul şi faptele sale de arme de la 13 noiembrie 1594 când Mihai declanşează războiul antiotoman. interesează.U. a fost menţionată în rapoartele lui “Amnesty International” şi a determinat convocarea în ianuarie 1991 a unui forum internaţional sub egida O. este în mare parte opera celei mai mari agenţii de relaţii publice din S. Povestea a fost amintită de 6 ori de preşedintele G. Imaginea lui Mihai se va deteriora rapid la înalta Poartă şi va cunoaşte o primă creştere pozitivă la curtea lui Sigismund Bathory şi în alte medii europene.U.A. filmând o machetă într-o piscină şi a reconstituit funeraliile preşedintelui F.U. Ilustrul Georges Melies a avut ideea. A înscenat. “Era simulacrelor politice nu a început desigur odată cu naşterea televiziunii. Dar odată cu extinderea impactului televiziunii asupra opiniei publice. măsluirile. să păstreze anonimatul). poate fi ilustrată cu un fapt din istoria poporului român. Studenta kuweitiană Nayrah povesteşte hohotind de lacrimi: “Au scos 22 de copii din incubatoarele spitalului Addan şi i-au lăsat să moară pe jos pe pardoseală”. chemaţi sub pretextul de a fi plătiţi sunt ucişi. de teama represaliilor. scăpate din infernul kuweitian (ce preferă.A. începe eliberarea emiratului.A. Imaginea căreia i se opunea autoimaginea exaltatoare popularizată de asociaţiile pangermaniste.U.de 40 de zile de la începerea primului război mondial. la 17 ianuarie 1991..conform sondajelor . travestirile şi păcălelile au luat proporţii ce nu-i puteau lăsa indiferenţi pe factorii politici. Hill & Knowlton. ilustrăm modalitatea de acţiune printr-un scurt articol (preluat după “Le Monde”) referitor la maniera în care s-a produs răsturnarea percepţiei opiniei publice americane în legătură cu participarea armatei S. maşinaţiile. trucajele. Când trupele irakiene au invadat Kuweitul în august 1990. Faure. Dar când. fără deplasarea la faţa locului. să filmeze în studio. prezidat de John Porter şi telespectatorii au asistat la mărturiile acestei refugiate curajoase. 27 . marile evenimente ce zguduiau pe atunci lumea. creditorii turci. Observăm deci că politologia şi ştiinţa strategică sunt în mare măsură tributare imagologiei”. Un număr recent din “Le Monde” prezintă adevărul în privinţa unei poveşti ce a zguduit America cu puţin înainte de declanşarea operaţiei “Furtuna deşertului” împotriva Irakului. Referitor la răsturnarea imagologică determinate de acţiuni umane intenţionate. soldaţii lui Saddam Hussein au tăiat în maternităţi furtunurile de oxigen ce alimentau incubatoarele pentru copiii prematuri. la începutul secolului. sondajele dovedeau că între 80 şi 90% dintre americani susţineau intervenţia Statelor Unite în Irak.

a. în occident. faptul ca atare există. specialiştii în relaţii publice. Neil Doherty şi publicate în revista americană “Harpers” arată că firma Hill & Knowlton a primit 10 milioane de dolari de la asociaţia “Citizen for a free Kuweit” (compusă din membri şi guvernului kuweitian şi câţiva înalţi funcţionari americani) pentru a prezenta în mod avantajos publicului american cauza kuweitiană. există unele supoziţii că afectarea imaginii piloţilor civili români (“nu stăpânesc tehnica electronică de ânaltă clasă a avionului Airbus”. În acest sens meţionat. seria exemplificărilor poate continua prin analiza impactului cazului Mihăilă Cofariu asupra imaginii României în lume. a catastrofei de la Berevoieşti asupra imaginii Companiei Tarom. Ne place sau nu.. iar povestea cu incubatoarele era complet inventată!”1 Desigur. De aici derivă necesitatea ca. ci doar fiica ambasadorului Kuweitian în S. s. este că de asemenea afectări / răsturnări de imagine se ocupă.a. S-a dovedit că zguduitoarea studentă Nayrah nu era o refugiată. “beau o ţuică inainte de a se urca la bord” ş.iunie 1993 28 . 1 Timpul . într-o luptă concurenţială extrem de grea.Cercetările făcute acum de un documentarist canadian. organizaţiile româneşti să-şi dezvolte servicii de relaţii publice profesioniste şi să acorde infinit mai multă atenţie gestionării propriilor imagini.) ar fi “opera serviciului de relaţii publice” a firmei Airbus.U.A. Nasir Al-Sabah. Ea interpreta în faţa camerelor TV un rol bine pus la punct cu reprezentanţii agenţiei. Ceea ce merită însă subliniat.

3.4. 10 puncte 2. c) ambele operatiuni sunt nesemnificative in raport cu actiunile unei conduceri energice si inspirate. 29 . restructurarea productiei si promovarea noii imagini sunt la fel de importante. b) o functie a imagologiei.2. 5 puncte 2. b) faptul ca politica de imagine este mai importanta decat restructurarea productiei. d) in politica de impunere a noii imagini. culegerea.1. Studiul de caz referitor la firma Krupp releva: a) faptul ca restructurarea productiei este mai importanta decat imaginea. b) un desen al scoartei cerebrale. Harta mentala este: a) modul de separare a celor doua emisfere cerebrale prin scizura lui Sylvius. c) o reprezentare despre o realitate data. c) o societate marcata decisiv de factorii implicati in generarea. Analizati raporturile de mai jos si selectati-l pe cel ce se supune logicii frazei invocate: a) imagine buna + realitate proasta = manipulare b) imagine buna + realitate buna = situatie ideala c) imagine proasta + realitate proasta = situatie catastrofala d) imagine proasta + realitate buna = organizatie victima 5 puncte 2. b) societatea secolului XX. d) o societate saturata de prea multa informatie. 5 puncte 2. TEST DE EVALUARE 2. Se da urmatoarea expresie: “ sa faci lucruri bune si sa spui cu tarie acest fapt “.2. elaborarea si raspandirea informatiei. Societatea informationala este: a) o societate a “ civilizatiei imaginii “. transmiterea.5. Efectul Hallo este: a) un interviu cu mesaje induse pe termen lung. d) o harta geografica memorata.

publicitate.. Vizibilitatea proximala si distala se refera la: a) sistemul de referinta al individului. Imaginea institutiei se formeaza: a) printr-o lovitura de imagine pe piata presei. etc. c) prin cercetare/ constatare si evaluare atente. 10 puncte 2. c) este un fenomen fizic de reproducere a realitatii dupa principiul oglinzii. d) ansamblul de credinte. prin calitatea produselor oferite etc. c) sunt doua concepte ce explica modul in care se formeaza reprezentarea. b) raspunsul de mai sus la care se adauga fotografiile.. tablourile.c) reprezinta acele efecte ce se intorc impotriva initiatorului.7. b) prin tehnici speciale de manipulare. 10 puncte 2. 10 puncte 2. chiar daca este uneori. Imaginea organizatiei se poate gestiona in cel putin trei moduri: a) sa faci numai lucruri bune si sa nu te mai preocupe altceva. etc. c) sa desfasori o activitate profesionista de PR. d) progresiv. de-a lungul anilor prin informatiile obtinute din presa. din comentariile personalului institutiei si liderilor de opinie.6.9. d) sa faci lucruri bune + sa desfasori o activitate profesionista de Pr + sa desfasori o campanie publicitara agresiva. televizorului etc. 10 puncte 30 . grupuri. sub forma de imagini mentale. d) este un transfer de imagine intre doua entitati. grup social sau segment de populatie si-o formeaza despre alte persoane. in dezacord cu realitatea. d) este reprezentarea pe care un individ. institutii.8. b) sistemul de referinta al grupului. 10 puncte 2. Imaginea este: a) proiectia de pe ecranul cinematografului. b) sa te concentrezi pe o publicitate agresiva pentru ca realitatea nu prea conteaza. atitudini si opinii ale individului.

c) intemeietorul imagologiei ca stiinta.7 = d.4 = b. d) de parasoc. 2.12 = d.1 = c. b) profilul unei organizatii (persoane) realizat prin cercetari transversale. d) intemeietorul scolii dramaturgice in comunicare.10. 2.9 = c. 31 . Functiile modului central sunt: a) sa lege imaginea de realitate. 2. c) nucleul si invelisul imaginii. 2.5 = d. 2.11 = b. c) generativa si organizatorica. conceptia de sine. atitudinea fata de grup. b) sa proiecteze o imagine cat mai buna despre realitate. 10 puncte 2. d) modul de organizare a structurii de relatii publice.11.2. b) seful USIA. 2. Scala diferentialei semantice este folosita pentru a releva: a) statusul socio-economic.8 = b. 2.6 = d. 2.3 =d. increderea inspirata de o persoana. 5 puncte NOTA : a) un singur raspuns este corect. b) cheia chestionarului este: 2.10 = c.12. 2. Ervin Goffman este: a) un mare expert PR american. 10 puncte 2. 2.2 = c. 2.

• plasarea procesului între o intrare reprezentată de o acţiune imagologică şi efectele sale. tip de modelare ce pare a avea potenţialul cel mai înalt pentru abordările de relaţii publice (imagologice). modele. Acest fapt presupune: • desfăşurarea acţiunii ca un proces continuu. Acesta pentru că orice acţiune de inducere sau corectare a unei imagini. timpul la dispoziţie. forme de organizare. informaţii. ce determină producerea efectelor scontate. grupurilor sau persoanelor antrenate în acţiune etc. 2 M O DELAREA SISTEM IC Ă PUBLICE A ACTIVITĂŢII DE RELA ŢII Activitatea de relaţii publice. 32 . Dar. deci are loc un proces de influenţare. chiar din perspectiva "spunerii adevărului". implicit. Pentru a schematiza şi. nu se poate sustrage analizei modelelor de influenţare. fie calitatea acestuia).) • funcţionarea sistemului să fie asigurată de circuite permanente de conexiune inversă care să permită evaluarea produsului (evoluţia calităţii sistemului de referinţă al subiectului acţiunii imagologice). algoritmi specifici. am apelat la modelarea sistemică (domeniu predilect al tehnologiei didactice). precum şi evaluarea obiectivelor/strategiei adoptate (fapt ce poate proba fie eficienţa sistemului. Că influenţarea este de altă factură decât cea realizată de propagandă sau publicitate este un fapt de notorietate.Curs nr. sistemul de referinţă al segmentelor de populaţie.) şi ţine seama de restrictfi (condiţii reale.fapte. resurse materiale. totul fiind organizat sistemic. o modificare în sistemul de referinţă (individual sau de grup) al receptorului comunicării se produce. • orientarea acestui proces prin obiective şi/sau strategii de imagine (valorifică o mulţime de resurse . este rezultatul unui proiect mental intenţionat. Deviza serviciilor de informare şi relaţii publice franceze "spune adevărul sau nu spune nimic" este concludentă. publice sau a unor segmente sociale profesionale). a facilita înţelegerea procesului de influenţare. fiind interesată de (şi acţionând pe) spaţiul opiniei (individuale. de cultivare de relaţii bune şi a încrederii în instituţia beneficiară a imaginii induse. timp etc.

Analizând modelul sistemic al acţiunii de relaţii publice şi/sau de influenţare imagologică. menită a face faţă solicitărilor şi presiunilor la care este supus. obiectivele ce trebuie atinse. să examinăm un facsimil al unui document german din perioada celui de-al doilea război mondial. putem grupa şi ordona elementele sale componente după cum urmează: 1. termenul se referă la instituţii de "public relations". restricţiile şi resursele disponibile. ea fiind utilizată cu rezultate remarcabile în domeniul propagandei şi publicităţii. 33 . Numai cu titlu de exemplu. cuprinzând trei obiective de influenţare pe care urma să le îndeplinească aparatul de propagandă în Iugoslavia. mai jos. Problema planificării comunicării nu este nouă. schema procesului de acţiune de relaţii publice şi de influenţare imagologică: Fig. 2. imaginăm. Modelul sistemic al acţiunii de relaţii publice şi/sau de influenţare imagologică. Strategia (planul de comunicare) se elaborează de către eşaloanele înalte ale puterii politice şi/sau instituţionale şi cuprinde liniile directoare ale acţiunilor de relaţii publice (imagologice). 1. Structura de relaţii publice cuprinde grupuri. în mod nemijlocit. instituţii oficiale şi neoficiale ce dezvoltă relaţii publice şi/sau acţiuni de influenţare imagologică. Un sistem de relaţii publice are o structură complexă.Folosind metoda modelării. staff-uri prezidenţiale (sau ale altor "VIP"-uri). elaborat de Goebels şi semnat de Keitel. în perioade istorice anterioare.

bosniacilor şi macedonenilor". 28 Martie 1941 a) Adversarul Germaniei este în mod exclusiv guvernul sârb care. elaborat de Parlamentul României. prezentăm o secvenţă dintr-un plan complex. dacă. 109/41 Cg K Chefs Wfot Wpr (5) BERLIN Nr. aflat în serviciul Angliei. sau prin folosirea armelor contrar drepturilor popoarelor. pe câmpul de luptă pentru apărarea intereselor engleze. Şeful înaltului Comandament al Wehrmacht-ului Keitel Analizând. pe cei care.ÎNALTUL COMANDAMENT AL WERMACHTULUI NR. Ea vrea să împiedice ca ei să fie trimişi. în principal asupra croaţilor şi macedonenilor. prin spionaj sau sabotaj. exercitând întotdeauna o dictatură brutală asupra populaţiilor nesârbe ale Iugoslaviei. Totodată. b) Sârbii. în ciuda largilor concesii şi garanţii pe care Germania le-a acordat statului iugoslav. trebuie să se spună acestora din urmă că armata germană nu vine ca duşman al croaţilor. a declanşat războiul contra Germaniei. acest fragment de document. De asemenea. bosniecilor şi macedonenilor. ci "pentru a face să înceteze dictatura brutală asupra populaţiilor nesârbe. 1574/ALL 18 BERLIN. vor dăuna Wehrmacht-ului german şi îl vor avantaja astfel pe inamicul nostru englez. de şovinismul sârb. forţele germane îi vor zdrobi oriunde s-ar afla. tot pentru exemplificare. 34 . nesârbii opun rezistenţă. cu toată duritatea războiului. sub influenţa propagandei anglo-sârbe. chiar şi succint. "armata germană nu vine ca duşman al croaţilor. virtual. vom face uşor diferenţierea între obiectivele reale ale strategiei de propagandă adoptate (săparea faliei între populaţiile sârbă şi nesârbe) şi cele declarate. c) Wehmarchtul german îi va lovi.

35 .

e. broşurile. materialele publicitare.în medii internaţionale de interes. d. La rândul ei. Alte forme de comunicare. în principal. reprezentanţii altor. fax etc j. informaţii care nu prezintă în mod necesar caracter de urgenţă. i Telefon. 4. Corespondenţa internă sau externă: note. programele de comunicare. autorităţi. Astfel. ziarul instituţiei. e. Planificarea. m. . ca şi canalele (mijloacele utilizate). clienţii. lideri de opinie. f. rapoarte. sau ai propriei instituţii. Este un ansambiu de documente ce se pune la dispoziţia ziaristului (ziariştilor) pe timpul conferinţei de presă sau pentru documentarea unui caz. unui anumit public. în mod periodic. faţă de care şi presa este interesată (aniversări. Subiectul {subiecţii) acţiunii de relaţii publice şi/sau de influenţare imagologică sunt: personalul instituţiei. concurenta. Conferinţa de presă. Comunicarea. analize etc. k. lideri de opinie. c. comunicarea externă se derulează în două planuri: cu populaţia (comunitatea/societatea) segmente ale ei. Este o manifestare special rezervată presei.c. Conform opiniilor prof. d. pentru personalul instituţiei sunt recomandate expunerile. Fiecare acţiune de comunicare presupune parcurgerea. Convorbiri de orice natură. Guy Serraf. Procesul de comunicare este dirijat în două direcţii: a) Comunicare internă. n. g. Buletinul de presă. Identificarea problemei. Discursurile oficiale cu diferite ocazii. Tot în cadrul procesului de comunicare este inclusă şi activitatea de gestionare a crizelor. massmedia etc. cercuri ştiinţifice şi de învăţământ. filmele. Călătoria de Informare (voiajul de presă). bănci. ca mijloc de a menţine viu interesul presei. organizaţiei. Simpozioane. a următorului algoritm: a. segmente de populaţie din ţară şi din străinătate etc. de a difuza acesteia. diferă de ia caz ia caz. Cercetarea/constatarea. iar pentru clienţi publicitatea generală. \. h. Evaluarea şi introducerea corecţiilor necesare şi suficiente. informări. comemorări etc. Dosarul de presă. mese rotunde etc. Fotografiile şi filmele de presă. obligatorie. pe verticală şi orizontală cu personalul instituţiei. participarea ia târguri şi expoziţii. furnizorii. în cursul căreia o informaţie importantă esîe transmisă ziariştilor. b. mass-media. dacă.) o. b) Comunicare externă (în afara organizaţiei). - 36 . Manifestări destinate. realizate cu scopul de a completa materialul scris pus la dispoziţia ziariştilor. Comunicatul de presă.

cum ar fi: obţinerea sprijinului pentru câştigarea unei licitaţii. pentru a şti cum să-şi construiască şi să-şi dirijeze mesajele. mărirea bugetului ş. în atari situaţii se impun acţiuni adecvate. ce fac imposibilă comunicarea. Acest criteriu selectează metodele de evaluare. poate duce la decizii greşite în desfăşurarea relaţiilor publice.articole redacţionale. mai ales când acesta nu este transparent şi deschis evaluării. Evaluarea stării si evoluţiei subiectului de relaţii publice(ţinţei) se realizează funcţie de mai multe criterii: a) Dacă subiectul de reiaţii publice permite realizarea feed-back-ului.m.a.a.d. Disocierea este necesară întrucât sunt numeroase situaţiile în care unele structuri de relaţii publice declară ca obiective ale acţiunilor întreprinse aparenţe nevinovate (să amelioreze relaţiile instituţiei. b) Dacă evaluarea se efectuează în condiţii normale sau de criză.d. filme. succesul esîe (dacă este) absolut întâmplător. întrucât. bine gândite. de exemplu. burse de specializare etc. c) Calitatea metodelor de evaluare şi resursele avute la dispoziţie ş. 6.). în situaţii de criză. presă de specialitate. Obiectivele activităţii de relaţii publice pot fi reale şi declarate. având implicaţii negative în raport cu scopul propus. Ceea ce îi interesează foarte mult pe specialistul în relaţii publice la acest capitol este sistemul de referinţă al subiectului (subiecţilor) acţiunii de relaţii publice. evaluarea…) şi în alt îel când subiectul este transparent şi deschis oricărei evaluări. chestionarea. metodelor. Cunoaşterea exactă a modalităţilor de realizare a feed-back-ului are o importanţă deosebită pentru structura de relaţii publice întrucât. pentru că într-un fel se realizează conexiunea inversă dacă subiectul dezinformează sistematic prezentându-şi alîe calităţi decât cele reale (sau evită. cu structurile de tip "nivel de aşteptare şi receptare binevoitoare" ale sistemelor de referinţă ale subiecţilor (subiectului) activităţii de relaţii publice. Atunci când evaluarea nu se realizează sau se realizează după impresii personale şi nu pe baza determinărilor ştiinţifice. ancheta şi chiar tehnicile de supraveghere a subiectului (subiecţilor). concursuri. "Tabloul lumii" se complică şi mai mult atunci când relaţiile sunt conflictuale (generate de conflicte de interese) şi când intră în funcţiune acţiuni şi structuri de contracarare. pentru cercurile ştiinţifice şi învăţământ se recomandă vizitele ia instituţie. pot interveni şi alte elemente (manifestări emoţional-arective puternice) ce induc parametrii deformaţi. înîr-o atare situaţie. datorită neadecvării conţinutului. prin alt mod. Atunci când se operează cu obiective duble există riscul ca. demersurile structurii de relaţii publice se desfăşoară în gol sau întâlnesc sisteme de referinţă "aride". orice modificare (deformare) în informaţiile de evaluare. pe bază de algoritmi adecvaţi. în evaluare se mai folosesc: observarea curentă.m. şi urmăresc altele. prin dezvăluirea publică a acestui fapt. De regulă. documentaţie. investigarea psiho-sociologică cu mijloace ştiinţifice adecvate rămâne cea mai sfic-ace modalitate de evaluare a schimbării calităţii subiectului acţiunii de relaţii publice. De 37 . argumentelor etc. credibilitatea structurii de reiaţii publice să fie deteriorată. seminarii. 5. formelor. demonstraţii practice.

redăm obiectivele Programului de relaţii publice al Departamentului Apărării al SUA. . în limitele securităţii militare. . conform adevărului. în mod politicos şi în cadrul politicii instituţiei.elaborarea de recomandări privind politica şi acţiunile care afectează opinia publică (pentru înalţii funcţionari din apărare şi comandanţi). . care stipulează că instituţia urmăreşte: . şi pentru informare. 38 .realizarea de programe pentru informarea militarilor şi angajaţilor civili. cu scopul de a furniza informaţii şi de a întreţine interesul faţă de opinia publicului privind o organizaţie condusă şi aflată în proprietatea poporului american.evaluarea opiniei publice asupra Departamentului Apărării şi forţelor armate. . recomandăm responsabililor de relaţii publice să evite să acţioneze pe baza unor obiective duble.realizarea de programe pentru informarea publicului larg asupra acţiunilor Departamentului Apărării şi forţelor armate.aceea.evaluarea politicii şi acţiunilor Departamentului Apărării şi forţelor armate în probleme ce privesc opinia publică. Din această perspectivă.

1 Modelarea sistematica a activitatii de relatii publice se refera la: a) identificarea unor modele de sisteme i ntegrale si sumative in realitate si aplicarea lor la disciplina relatii publice. d) Ministerul de Interne. d) sunt consecinte ale modelarii sistemice. b) procesul. c) determina modelarea sistemica. b) nu fac parte din modelarea sistemica. totul fiind organizat sistemic. c) planurile de comunicare. b) imaginea structurii de PR despre tinte si a tintelor despre structura. tinta. 10 puncte 2. 10 puncte Strategiile de imagine: a) fac parte din modelarea sistemica. obiectivele. institutii oficiale si neoficiale ce dezvolta relatii publice si /sau actiuni de influentare imagologica. 10 puncte Strategia (planul de comunicare) se elaboreaza de catre: a) directorul institutiei/ organizatiei.3 2. resursele si restrictiile aferente. c) grupuri.4 Structura de relatii publice cuprinde: a) modelul sistemic al activitatii de comunicare. d) canalele (etapizarea).2. structurile de relatii publice si feed-back-ul.2 2. d) feed-back-ul. directiile si algorimul de comunicare 10 puncte 2.5 39 . obiectivele si tintele comunicarii. TEST DE EVALUARE 2. b) se refera la faptul ca relatiile publice sunt rezultatul unui proiect mental intentionat. 10 puncte Procesul de relatii publice cuprinde: a) strategia. c) este aplicarea in PR a unor modele matematice. c) esaloanele inalte ale puterii politice si / sau institutionale (cu participarea deplina a PR-ului de la acest nivel). b) Ministerul informatiilor publice. ce determina producerea efectelor scontate. de la sursa catre receptor. d) este intelegerea PR –ului ca o actiune cu feed-back. resursele si restrictiile.

c) directiile de actiune.10 Operarea cu duble obiective in PR este: a) benefica. b) usureaza actiunea PR pentru ca imaginea se formeaza in situatii de controversa si spectacol. c) liniile directoare ale actiunilor de relatii publice (imagologice). 10 puncte 40 .7 Termenul strategie provine din: a) limbajul didactic.9 Contracararea: a) complica actiunea de PR. b) benefica intrucat conduce (in toate situatiile) la succes. 10 puncte Procesul de comunicare cuprinde: a) simpozioanele.2. 10 puncte 2. d) obiectivele ce trebuiesc atinse.. d) identificarea problemei. c) limbajul militar.6 Strategia de relatii publice cuprinde. pentru ca transparenta nu presupune comunicarea strategiilor institutiilor. in esenta: a) structura de PR si directiile de dezvoltare a productiei de bunuri si servicii.8 2. d) este de fapt un drept la replica pe care ziarele il acorda cu usurinta. 10 puncte 2. b) limbajul politic. intrucat ea intra in functiune in situatii conflictuale. c) nu influenteaza in nici un mod actiunea de PR. b) mesajele. d) malefica pentru ca irita staff-ul organizatiei. mesele rotunde. tintele si politica de personal. b) comunicatele de presa si discursurile cu diferite ocazii. 10 puncte 2.canalele de comunicare si algoritmul specific actiunilor PR. restrictiile si resursele disponibile. c) malefica. intrucat afecteaza credibilitatea structurii de relatii publice.bancar. etc. cercetarea / constatarea si comunicarea. d) limbajul financiar.

2.1= b. 2.4= c. 2.8= c. 2.7= c.9= a. 2.5= c.2= a. 2.10= c. 41 . 2. 2.6= c.NOTA: a) un singur raspuns e corect. b) cheia chestionarului este: 2.3= a. 2.

deci prezentarea activităţii agenţiilor guvernamentale.a numărului cererilor cetaţenilor şi a examinării publice a programelor guvernamentale-în SUA.director cu afacerile publice. prezentăm câteva exemple de publicaţii.Firme de consultanţă în probleme de relaţii publice. Pentru a ne forma.astfel încât politicile şi programele să poată fi modificate. o viziune asupra dimensiunilor activităţii de informare publică derulată de departamentele de specialitate ale guvernului federal. departamentelor de afaceri ale categoriilor de forţe armate s. 2. Strategies and Tacticts.amendate sau continuate.îndeosebi prin intermediul unor structuri departamentale cum sunt: divizia de afaceri externe a FBI. 1. New York 42 . În prezentul capitol.Cu alte cuvinte. Ault. Agee – Public Relations. Philip H.Structuri guvernamentale de relaţii publice a.de un scurt istoric al constituirii şi/sau devenirii lor.Structuri guvernamentale.se manifestă un puternic curent în favoarea diseminării organizate a informaţiilor guvernamentale. alte 1 Dennis Wicox. Specialiştii pentru relaţii publice ce asigură îndeplinirea acestor funcţii/obiective sunt denumiţi. secretar de presă. biroul de conştientizare a publicului din cadrul Agenţiei de protecţie a mediului. a mobilitaţii sociale.l.cât de cât.a complexităţii societăţii.Structuri departamentale în cadrul ministerelor şi diferitelor tipuri de instituţii/organizaţii. -Consilierea conducerii privind modul cel mai bun de comunicare a programelor şi deciziilor. Harper Collins Publishers. -Asigurarea feed back-ului către administratorii guvernamentali. biroul comunicării şi al afacerilor consumatorilor din cadrul Comisiei Comerciale Interstatale.d. Warren K. Obiectivele acţiunilor de informare a publicului american sunt: -Informarea publicului despre afacerile publice.Cursul nr.c.a.STATELE UNITE ALE AMERICII Datorită unui fenomen de creştere – a populaţiei urbane. -Educarea administratorilor şi birocraţilor privind rolul mass-media şi modul de lucru cu reprezentanţii mijloacelor de informare în masă.aghiotant administrativ ş.în sensul ca problemele plătitorilor de impozite să fie soluţionate satisfăcător. 3. -Asigurarea funcţiei de avocat al poporului.vom prezenta cele trei tipuri de structuri precedate-în cazul unora dintre ele-. informaţii publice. de la caz la caz: ofiţer cu informarea publică. 3 STRUCTURI DE RELAŢII PUBLICE În lume există trei tipuri de structuri de relaţii publice: 1.m.explicarea programelor agenţiilor astfel încât cetăţenii să înţeleagă şi să poată acţiona pentru a beneficia de ele. Guvernul federal diseminează informaţii publice în interiorul SUA. -Mărirea eficacităţii activităţii agenţiilor prin tehnici de informare publică corespunzătoare. pentru ca adevărul să ajungă la un număr cât mai mare de cetăţeni. În unele lucrări de specialitate1 se apreciază că SUA este cel mai mare colector şi propagator de informaţie publică din lume.

Pentagonul a produs 1141 filme artistice. -3/4 din total. la o broşură intitulată: „Pregătirea murăturilor şi a sosurilor condimentate în bucătăria proprie”. în 1980. 3560 filme de televiziune şi 3412 prezentări audio şi pe alte canale de informare.a. -Un alt reporter. Conform aprecierilor Revistei Time. 43 . spune că tot acest material ar putea umple patru monumente ale lui Washington. editată de Ministerul Agriculturii. posturilor de televiziune şi grupurilor civile. -informarea presei şi a legislatorilor privind noile tipuri de armament. este cheltuit de forţele armate pentru recrutarea militarilor. acest număr la peste 12. cheltuielile în acest scop pe anul 1983 au fost de 200 milioane dolari – adică 1/3 din bugetul de reclamă al firmei Procter and Gamble care se află pe locul I în acest sens. Unii îşi desfăşoară activitatea în Washington. broşuri ş. în fiecare an. • majoritatea filmelor sunt realizate pentru Departamentul Apărării şi folosite exclusiv pentru instruire.000 de pagini şi prezintă cel puţin 12. oarecum critic faţă de producţia de comunicate de presă. -2272 specialişti în redactare şi editare. -1659 specialişti în comunicare vizuală.000 de publicaţii guvernamentale. agenţia Associated Press a estimat la 4100 numărul celor angajaţi cu normă deplină în activitatea informaţională şi de publicitate guvernamentală.B. -1722 specialişti în tehnica redactării şi editării. -Guvernul federal este unul dintre cei mai mari publicişti de anunţuri din ţară.I. 600 milioane de dolari. Ele variază de la o revistă lunară de întărire a legii. circulare.. Recent.modalităţi de comunicare precum şi bugetele alocate (la nivelul anilor 1990/1991) după cum urmează: -Catalogul Informării Consumatorilor – listează problemele de interes pentru marele public. Guvernul a devenit şi unul dintre cei mai mari producători de firme: • cheltuia în 1983. Biroul federal al personalului de conducere a estimat. cei mai mulţi sunt trimişi la bazele militare americane răspândite în lume. printre care: -gestionarea comunicatelor de presă. aşa cum spune un reporter. -1050 specialişti în informarea externă. publicată de F. în acest scop. prin contrast compania Twentieth Century-Fox a cheltuit 590 milioane de dolari în acelaşi scop. -182 specialişti în difuzarea informaţiilor. Aceşti directori de relaţii publice au un număr de funcţii. -Forţele Armate au aşa multe reviste şi broşuri încât. astfel: -3033 specialişti în informatică publică. 2200 în prezent). rapoarte. ar fi necesar un camion pentru a livra doar câte un exemplar din fiecare titlu de pe listă. Pentagonul are cei mai multi oameni destinaţi informării publice (1194 în anul 1983. -publicitatea unor evenimente speciale. ale guvernului federal. -conducerea cluburilor din baze. • În1983. Filmele sunt livrate şcolilor. -Ghidul oficial al periodicelor guvernamentale şi al altor publicaţii – conţine aproape 12.000.

Alte departamente. 1112 angajaţi în informare publică au difuzat 1000 de comunicate de presă pe an. au un mare număr de agenţi de informare şi. cum ar fi gestionarea celor 2 milioane de vizitatori anuali de la cele 9 centre. Criticii din Congres au apreciat că acesta nu mai este difuzare de informaţii. aceasta.5 milioane pentru servicii publice. -informarea internă a personalului militar ş. Concomitent. două boli contagioase care provoacă epidemii. Unul dintre cele mai mici bugete pentru informarea publică este alocat de către guvern. Statul Alabama are revista lunară „Autostrăzile Arizonei”. De exemplu. în timp ce alte state fac publicitate în publicaţii ca Time. Articolele în care se descrie modul de economisire a energiei au fost trimise la mici ziare locale.a. fiecare stat dispune de servicii de informare publică organizată. Sloganul utilizat a fost: „Dacă poţi să treci printr-un zid de cărămidă…nu mai ai nevoie de centură de siguranţă”. Servicii de informare publică există şi la nivelul municipalităţii. există 250 de agenţi cu informarea în aproximativ 70 agenţii statale. destinat să conştientizeze cetăţenii privind necesitatea reciclării materialelor. Astfel de oraşe angajează specialişti în informare pentru dezvoltarea turismului şi pentru atragerea oamenilor de afaceri. NASA. Agenţia de Protecţie a Mediului. cel mai grozav.3. Iată câteva exemple ale activităţii lor: * Departamentul Serviciilor de sănătate a distribuit comunicate de presă privind combaterea turbării şi a ciumei negre.1. . Louis a investit într-o replică a avionului lui 44 . în SUA. în timpul vârfului de preocupare în problema energiei de la mijlocul anilor’ 70 a avut un program de publicitate foarte intens la Washington.5 milioane dolari pentru a atrage oameni de afaceri şi turişti în California.4.7 milioane de elevi. .3. * Oficiul pentru siguranţa circulaţiei a realizat o serie de anunţuri publicitare – unele cu imagini negative – destinat motivării oamenilor pentru a purta centura de siguranţă. în California.4 milioane dolari ce au fost cheltuiţi astfel: . În plus. .5 milioane pentru programe educative. Oraşul St.6 milioane pentru informare publică. În final. Majoritatea statelor cheltuie o mare sumă de bani pentru stimularea afacerilor şi turismului.1 milioane pentru publicaţii.-legătura cu comunitatea locală.drept „cel mai mare. Oraşul Baltimore îşi face reclamă cu o machetă de 30 de metri a unui vas din secolul XIX.3. * Departamentul Comerţului a lansat o campanie de 6. ci lobby. agenţia a distribuit cărţi ilustrate cu informaţii în domeniul energiei la 1. adesea şefii acestor agenţii guvernamentale sunt criticaţi că-şi promovează interesele proprii în locul programelor guvernamentale. a avut 16. filme şi expoziţii.7 milioane pentru raspunderi la scrisorile publicului. de nivel cabinet. cel mai bogat – locul unde se obţine succesul”. oferindu-le cititorilor broşuri ilustrate. o parte din bani s-a cheltuit pentru editarea unei broşuri care descrie acest stat – potrivit unui ziarist. În 1983. * Comisia de gestionare a deşeurilor solide a desfăşurat un program de informare extensivă pe tema „California curată”. . agenţia a intrat în conflict cu Congresul pentru că a editat o broşură în care prezenta livrările de gaze naturale şi explica de ce Congresul ar trebui să ridice preţul acestora.

SUA. precum şi 2) să pună la îndemâna ţărilor în curs de dezvoltare mijloace tehnice de cunoaştere”. 1994. Programul pentru Europa a avut două obiective principale: 1) să contracareze propaganda divizantă ce era răspândită în lume de naţiunile ostile şi să favorizeze o înţelegere completă şi prietenească a politicii americane. de a prezenta o imagine a vieţii. principala organizaţie americană responsabilă de un atare program este USIA (Agentia de Informaţii a SUA). campania „Forward Atlanta” iniţiată de oraşul Atlanta a dus la crearea a 300. oficialităţile oraşului doreau să se asigure că imaginea Dallasului de „mare oraş”va fi proiectată prin mass-madia în timpul Convenţiei. pentru a mări audienţa.evocarea corelaţiei dintre politica SUA şi aspiraţiile legitime ale altor popoare ale lumii. cu mijloacele de comunicare. . Englewood Cliffs. Prentice Hall. Conform unor studii recente1 ”USIA a avut ca sarcină să prezinte lumii«o imagine corectă şi completă » a Statelor Unite. şi Glenn M. New Jersrz 07632. misiunea USIA este „de a dispune cu claritate popoarelor altor ţări. Ei se angajează în următoarele activităţi: . Această misiune este executată. . În ce priveşte difuzarea informaţiilor publice externe şi derularea. . că obiectivele şi politica SUA sunt în deplină unitate de vederi cu aspiraţiile lor legitime spre libertate. Mai clar formulată. Oraşul Dallas. . Firma de relaţii publice s-a întâlnit cu o serie de reprezentanţi de presă pentru a anticipa nevoile câtorva mii de corespondenţi de presă ce urmau să vină la Dallas. în special. Din 1960. Broom .sprijină desfăşurarea întrunirilor înainte de luarea hotărârilor. în special în cele care permit apeluri şi întrebări din partea auditoriului. prin: . Misiunea generală a acestei agenţii este de a explica politica externă a SUA. cu care specialiştii în publicitate au zburat în 102 oraşe pentru a face reclamă turistică şi comercială oraşului.explicarea şi interpretarea biectivelor şi politicii SUA pentru poprul străin.asigură consultarea cetăţenilor înainte de luarea hotărârilor.desfăşoară şedinţele după-amiaza. Rolul agenţiei de informaţii a SUA USIA (United States Information). în pregătirile pentru Convenţia Naţională a Partidului Republican din 1984. progres şi pace”. Louis. p. .Lindberghy Spirit of St. 446 1 45 . Membrii comisiilor orăşeneşti acordă atenţie strategiilor de relaţii publice. Cutlip. a fost înfiinţată în 1953 de preşedintele SUA cu scopul de a „povesti lumii întregi despre America”. . .deschid linii telefonice pentru informaţii şi reclamaţii. Allen H. Scott M. asigurând publicarea numerelor de telefon respective.contracararea încercărilor de denaturare sau de zădarnicire a obiectivelor politicii SUA. a angajat o firmă de relaţii publice pentru a stabili cu mass-media ceea ce numeau o „relaţie prietenească”. Center .apar în emisiuni televizate şi la radio.000 noi locuri de muncă. culturii şi civilizaţiei americane.“Effective Public Relations”. deci a relaţiilor publice guvernamentale internaţionale.folosesc comitetele consultative ale cetăţenilor.

În Europa. .stabilirea centrelor de presă în străinătate şi a publicaţiilor şi programelor de tipărire.utilizarea mijloacelor electronice cum ar fi „Vocea Americii”. emisiuni radio. cu conducatorii grupurilor politice din ţările străine. traduceri şi fotografii etc. a proiectelor ce pot fi derulate. USIA diseminează informaţii printr-o varietate de metode şi programe incluzând: . La nivelul fiecărei ambasade. în funcţie de gradul de dezvoltare al culturii din ţara de destinaţie. sau au efect asupra activităţii ambasadei sau relaţiilor sale cu ţara gazda. incluzând şi alte persoane/personalităţi din ambasadă proiectează strategia de comunicare USIA pentru ţara respectivă şi. inclusiv expoziţii şi cărţi. inclusiv militare. Serviciul poate asigura o abundenţă de informaţii şi sprijin incluzând: . centre de informaţii.filme.avizarea din punct de vedere cultural şi al condiţiilor specifice dintr-o zona sau alta.stabilirea unor contracte personale strânse. sub conducerea reprezentanţilor USIA se constuie Echipa ţării.împrumutul de echipament (filme şi diapozitive de proiectare. camere şi echipament video) altor echipe americane. . fie indirect. prin Consiliul Securităţii Naţionale. Această echipă. expoziţii. Directorul USIA raportează activitatea desfaşurată fie direct preşedintelui SUA. cuprinzând: o bibliotecă de cărţi. lecturi şi concerte – program. diapozitive. monitorizează informaţia publică de interes pentru SUA. funcţionarii pentru afaceri publice (relaţii publice) îi consiliază pe ambasadori şi pe alţi diplomaţi pe probleme relevante din domeniul relaţiilor publice care afectează interesele şi politica SUA. Personalul USIA dispune de cunoştiţele şi vocaţia de a sprijini orice eforturi de relaţii publice. De asemenea.pun la dispoziţie extrase de presă. . Programele de informare publică sunt diferite. care au drept ţel sporirea credibilităţii şi a imaginii favorabile SUA. . proiecţii de filme. evident. expoziţii şi evenimente culturale.- prezentarea celor mai importante aspecte ale vieţii şi culturii porului american. În Serviciul de Informaţii Externe şi Afaceri Culturale (din cadrul USIA) lucrează circa 600 de angajaţi. Concomitent. în zone cu cunoştinţe literare mai scazute . Centrele cooperează cu alte centre autonome care îndeplinesc programe similare. Personalul USIA dispune de peste 200 de posturi in 125 de ţări din lume. ceea ce contribuie la sporirea înţelegerii politicii şi obiectivelor SUA. film. centrele organizează cursuri de limbă engleză. cooperare privată. Activităţile agenţiei se desfăşoară prin şase departamente: presă şi publicaţii. benzi desenate. televiziune. În ţările cu o literatură dezvoltată sunt folosite materiale tipărite de diferite genuri. Agenţia dispune de centre de informare. 46 . reviste şi ziare americane pentru a ţine la curent populaţia din străinătate viaţa şi cultura poporului american şi pentru promovarea şi înţelegerea politicii SUA. USIA este cunoscută sub numele de USIS (Seviciul de Informaţii al SUA).

În timpul războiului rece. Filosofia informaţiei este cel mai bine sumarizată în carta postului „Vocea Americii”. în Franţa există două structuri: purtătorul de cuvânt al Guvernului şi Serviciul de Informaţii şi Difuzare (SID). Scott M. Purtătorul de cuvânt al Guvernului Atribuţiile ministrului care actualmente este purtătorul de cuvânt al Guvernului sunt definite prin decretul nr. Wilcox & Co. Allen H. adesea contorsionate. în timp ce cerinţele politicii interne sunt de a răspândi imagini persuasive. ştirile transmise de „Vocea Americii” sunt recepţionate de peste 75 milioane ascultători. pentru aceasta. Cutlip. 89-100 din 16 februarie 1989. „Vocea Americii” va prezenta politica SUA în mod clar şi efectiv. având în vedere obiectivele avansate ale politicii externe ce rezultau din reorganizare şi restructurare. 1. ibidem Ibidem 47 . maghiară. La nivel guvernamental.) şi alte 15 limbi vorbite acolo”. acest post a început să emită pe unde scurte în 24 de limbi. ambele finanţate de CIA: „Europa Liberă” emite în limbile bulgară. Acest post de radio a fost creat de Departamentul de stat. Purtătorul de cuvânt al Guvernului exercită o misiune generală de informare privind activitătile Guvernului: 1 2 Dennis L. din care peste 4200 sunt străini care servesc agenţia în străinătate.USIA are aproximativ 8600 de angajaţi. 3. „Vocea Americii” este interesată de menţinerea unei credibilităţi mari şi. Referindu-se la USIA şi strategia adoptată de postul de radio „Vocea Americii”. poloneză şi română. Radio Libertatea emite pentru URSS (Rusia – nn. Din 1955. cehă şi slovacă. în 1942. prin raportarea la obiective mari. Center şi Glen M. Conform unor autori americani1 „din 1946. americanii au înfiinţat la Munchen posturile de radio „Europa Liberă” şi „Radio Eliberarea” (în prezent Radio Libertatea). organizaţia se numeşte „Association Francoise des Relations Publiques”. „Vocea Americii” va prezenta o proiecţie echilibrată şi pe înţeles a celor mai semnificative idei americane şi instituţii. opiniile editoriale se limitează doar la comentarii. Ştirile „Vocii Americii” execte şi de înţeles. După unele aprecieri. înscrisă în Legea Publică 94 – 350 şi semnată de preşedintele General Ford în iunie 1976.” FRANŢA Începuturile relaţiilor publice franceze se regăsesc în anul 1952 când Charles Louis Blondel organizează – în numele unui mic număr de specialişti – clubul „La maison de verre”. Aproximativ 3400 de salariaţi americani lucrează pentru postul de radio „Vocea Americii”. Agenţia suferă deseori de o fisurare a personalităţii sale.) a fost subiectul unor dezbateri filosofice privind rolul său peste ocean. respectiv: 1. ceea ce afectează informaţia. Broom2 scriu urmatoarele: „Nu odată Agenţia (USIA – nn. 2. pe măsură ce încearcă să-şi menţină credibilitatea în exterior.

pe plan interministerial.întreprinderea de acţiuni de informare cu caracter interministerial (acţiuni specifice). Informarea Guvernului: 1. . Miercurea. regionale şi internaţionale şi realizează alte lucrări la cerere (răspunsuri la atacuri în presă referitoare la evenimente importante). publicaţie lunară.pe de altă parte. . Acesta publică lunar un indicator destinat cabinetelor miniştrilor. Sarcinile SID fixate prin acest decret. a unor studii şi sondaje de opinie.Analizele şi studiile de opinie. el prezintă presei proiectele de lege şi hotărârile adoptate şi le încadrează în acţiunea de ansamblu a guvernului.coordonarea sau realizarea. 2. indicator ce ofera o viziune sintetică a aşteptărilor şi judecăţilor francezilor referitoare la activitatea desfaşurată de guvern. El asigură rolul de consilier (sfătuitor) şi de coordonator pentru lansarea şi exploatarea sondajelor comandate de ministere. altele realizarea comunicării către Guvern. la cererea premierului sau a unui membru al Guvernului.pe de o parte.acordarea asistenţei sale tehnice pentru administraţiile publice şi asigurarea. SID. dusă de Guvern. Unele au ca misiune informarea Guvernului. Purtătorul de cuvânt al Guvernului lucrează într-o strânsă legatură cu miniştrii interesaţi de subiectele pe care le abordează. a coordonării intervenţiilor lor. SID este organizat în mai multe departamente. sau poate chiar din proprie iniţiativă. săptămânal. „Tendinţe în mass-media ”. purtătorul de cuvânt guvernamental poate să facă intervenţii asupra tuturor aspectelor de politică. 76124 din 6 februarie 1976). la scadenţă. Serviciul de Informaţii şi de Difuzare (SID). Serviciul de Informaţii şi de Difuzare animă şi coordonează comunicarea guvernamentală. sunt următoarele: . „Audienţe mass-media”. un săptămânal de lucru necesar. SID difuzează zilnic cabinetelor ministeriale reviste ale presei audiovizuale. Înfiinţat pentru a-şi desfaşura activitatea pe lângă Primul Ministru (decret nr. 2.Reviste de presă. . SID cere realizarea unor sondaje şi studii calitative pentru a supraveghea evoluţia opiniei publice. Serviciul de informaţii şi Difuzare al Primului Ministru. Stochează şi analizează informaţiile publicate de presă sau rezultate la cererea ministerelor. la sfârşitul şedinţei Consiliului. el furnizează informaţii asupra lucrărilor Consiliului de Miniştri. prezintă rubrici comentate despre anchete de audienţe - 48 . Publică „Tendances de l’Opinion”(Tendinţe ale Opiniei). buletin destinat cabinetelor ministeriale. realizează o sinteză de ansamblu a revistelor presei editate de SID. .difuzarea informaţiilor pentru consilieri şi pentru presă referitoare la acţiunea administraţiilor şi a organismelor publice. care prezintă o sinteză comentată a sondajelor apărute în presă. Pentru a putea răspunde acestor sarcini. se află la dispoziţia sa atâta timp cât este necesar.

Declaraţiile. Aceste documente fac recenzia unor evenimente politice. Relaţiile publice – relaţiile cu presa. el publică. precum şi prefecturilor.realizate de Mediametrice în cursul lunii care a trecut. economice. „Tendinţe Internaţionale”. Politica Franţei (La Politique de la France): reaminteşte activitatea guvernamentală. reunind peste 3500 de nume din domeniul comunicaţiilor şi din 49 . acesta concepe şi comercializează.667 de franci. De asemenea. plecând de la un fişier de 10. El girează. Astfel. iar pe de alta o alegere (triere) a emisiunilor televizate. respectiv. în 1990. o rubrică referitoare la Europa. campaniile de comunicare guvernamentală. interviurile Preşedintelui Republicii. sfatul său tehnic în operaţiunile lor de informare. În afară de aceasta. coordonându-le. Agende. o videotecă.031. publicată şi comercializată de Documentarea franceză. ale Primului Ministru şi ale membrilor guvernului sunt arhivate. au fost realizate 53 de acţiuni (campanii publicitare. Rolul său este de a asigura o mai bună eficienţă a campaniilor. SID Supraveghează ca acţiunile de comunicare ale administraţiilor să fie adaptate temelor prioritare desemnate de Guvern. SID elaborează agende de previziuni. face o trecere în revistă. în fiecare an. pe de o parte. negocierea tarifelor preferenţiale etc. 2. de relaţii publice. 3. pentru un buget total de 322. Publicaţiile Scrisoarea de la Matignon (La Lettre de Matignon – 90. ce centralizează. această lucrare. El asigură acestora din urmă. Centrul de documentare. publicaţie bilunară. cu caracter politic şi socio-cultural. la fel ca şi intervenţiile liderilor politici şi sindicali. discursurile. realizează puncte de vedere privitoare la articole de fond publicate în lume. SID măsoară eficacitatea şi raza de propagare a acţiunilor întreprinse. începând cu 1976. Publicitatea şi campaniile de comunicare guvernamentală. de asemenea. diplomatice şi culturale.000 de exemplare): această publicaţie săptămânală de 6 pagini prezintă principalele proiecte de legi sau măsuri adoptate de Consiliul de Miniştri şi. definirea unei strategii coerente de comunicare. Ea este difuzată ministerelor şi consilierilor naţionali şi locali. În sfârşit. sociale. În numele Primului Ministru. Comunicarea realizată de Guvern: 1. SID autorizează ministerele să întreprindă campaniile de publicitate sau de relaţii publice. anuală a totalităţii acţiunilor întreprinse în fiecare domeniu. publicaţia „Mediasid”. referitoare la evenimentele de interes naţional. 3. de două ori pe lună. Acest departament este însărcinat cu relaţiile dintre SID şi presă şi de comunicarea cu ministerele. Centrul de documentare al SID concepe dosare privitoare la activitatea guvernamentală. alegerea prestatorilor de servicii. începănd cu 1984. liste de presă tematice (Memo-Presse). 4. El le pune la dispoziţie sfaturile sale tehnice şi expertiza sa.000 de nume. dintre care unele tematice. colocvii…) de către 27 de ministere şi administraţii.

în Marea Britanie funcţioneaza deci. OCI a devenit o „Executive Agency” (agenţie autonomă) începând cu aprilie 1990. Directorul general este numit de ministrul Finanţelor (Chancellar of the Exhequer) şi este subordonat autorităţii sale. Nu pot face totuşi acest lucru în următoarele 3 cazuri: . comercializate prin Documentarea franceză). SID este interlocutorul direct. în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe. El nu primeşte buget de la Guvern pentru funcţionarea sa. SID realizează numeroase documente. 50 . Concomitent participă la informarea ambasadelor franceze din străinătate. al căror rol este dublu: răspândirea informaţiilor înspre regiuni şi reasamblarea informaţiilor regionale înspre Guvern. de asemenea. Înfiinţat în 1946. de industrie. MAREA BRITANIE În Marea Britanie relaţiile publice au debutat în 1946-1948 când s-a înfiinţat Oficiul Central de Informaţii (OCI) şi „British Institute of Public Relationes”.5 milioane de franci. este un organism guvernamental autonom însărcinat cu: . de comerţ etc. imprimerii (tipografii). cu corespondenţii de presă străini la Paris.operaţiunile de comunicare în regiunile rezervate birourilor regionale. Oficiul Central de Informaţii. PAO şi audiovizual. aleşi în urma unor teste de competitivitate: agenţi de publicitate sau de relaţii publice. forţele armate. Ministerele şi organismele statului sunt libere să se adreseze direct agenţiilor private. ultimul având responsabilitatea pregătirii specialiştilor în relaţii publice (public relations officer) pentru organele guvernamentale centrale şi locale. organizaţiile comerciale. dacă pot să justifice un raport mai bun privind preţul şi calitatea.difuzarea informaţiei guvernamentale către mass-media. socetăţi de studiu. El utilizează 92 de agenţi.000 de exemplare. Echipat cu aparatură modernă de fotocopiat. .furnizarea unei întregi game de servicii publicitare. Organizare. la 23.difuzarea comunicatelor de presă. birotică. Oficiul Central de Informaţii (OCI). .organizarea campaniilor de comunicare care necesită cumpărarea spaţiului publicitar. Relaţiile internaţionale. 4. institute de sondaje. La nivelul guvernamental. . Cea mai mare parte a cheltuielilor de comunicare este suportată din bugetele ministerelor. în 1991. dintre care 62 au contract. Dispune. Bugetul curent al SID s-a cifrat.media (tiraj: 15. sau este plătită prin credite acordate SID în funcţie de campaniile pe care le organizează. aleşi în funcţie de componenţele profesionale personale necesare pentru un astfel de serviciu. OCI dispune de 7 birouri regionale în Anglia. Totalitatea serviciilor oferite sunt plătite de clienţi. de ajutorul unor profesionişti externi (colaboratori). asociaţii.

Anumite lucrări de creativitate sunt efectuate la OCI. Buget: cifra de afaceri anuală este de 160 milioane de lire sterline. noi tehnici de „promotion” (telefon. video-clip-uri publicitare şi audiovizuale pentru ministere (sunt. . . Alte servicii oferite de OCI: .fotografii: utilizarea acestora în publicaţiile OCI şi în media. Volumul de cumpărare permite OCI să obţină preţuri foarte competitive. .elaborarea de texte pentru difuzarea în străinătate (în colaborare cu Ministerele Comerţului şi Industriei şi al Afacerilor Externe). Această muncă este lăsată în grija sectorului particular.Formarea consilierilor de presa din ambasadele Marii Britanii şi ai ataşaţilor de presă ai guvernelor străine. negociere a tarifelor preferenţiale cu media.sunt elaborate cu ajutorul agenţiilor private sau cu ajutorul altor agenţii guvernamentale. . .publicaţii: broşuri şi publicaţii diverse pentru Marea Britanie şi pentru Străinătate destinate Rusiei. Este subordonat secretarului 51 . . Campaniile de comunicare. . Servicii specializate pentru străinătate: . la Preşedinţia Consiliului de miniştri.radio: realizarea de programe radio (informaţii şi publicitate). aceste publicaţii sunt traduse în limbile minorităţilor din Marea Britanie şi în celelalte limbi străine. care are statutul de „civil servant” (funcţionar). din care mai mult de jumătate sunt specialişti în informare şi comunicare. în plan tehnic. Tot ceea ce ţine de organizarea campaniilor de comunicare. . planificare. dar cea mai mare parte peste 80% .presă: difuzarea prin reţeaua informatică a comunicatelor de presă care să parvină în întregime (totalitate) mass-media. dar OCI negociază abonamente colective (reviste ale presei audiovizuale naţionale şi internaţionale) pentru ministere. Efectiv: OCI utilizează 720 de persoane. de asemenea. cercetare şi studii diverse). informatica). ţărilor Europei răsăritene şi Americii Latine. Nota: OCI nu realizează reviste ale presei.expoziţii: organizarea de expoziţii în Marea Britanie şi în străinătate. .filme şi televiziune: realizarea de filme.conferinţe: organizarea şi coordonarea multimedia pentru conferiţe în Marea Britanie. mai concurenţial. este de competenţa OCI (concepţie. funcţionează Departamentul Informaţiilor şi Editării. distribuite şi în străinătate). este plătit de stat.formare: formarea responsabililor cu informaţiile în toate domeniile de comunicare guvernamentală. Departamentul Informaţiilor şi Editării a înlocuit (legea din 23 august 1988) fostul Serviciu al Informaţiei şi al Prprietăţii Literare şi Artistice. evaluarea campaniilor.marketing direct şi promotion: aplicarea de metode de marketing campaniilor publicitare. ITALIA În Italia. programele de informaţii sunt difuzate gratuit în Marea Britanie şi la câteva sute de posturi de radio din străinătate. Personalul.

congrese şi seminarii. expoziţii.000 de destinatari).general al Presedinţiei Consiliului şi este condus de un director general.repartizarea ajutoarelor directe şi indirecte pentru întreprinderile de presă scrisă şi radio. . precum şi a creditelor pentru edituri. cât şi în străinătate.misiunile diplomatice şi organizaţiile internaţionale care acţionează în domeniul informaţiei.studiile. atăt italiană cât şi străină. 20% din bugetul „PR” al fiecărui minister sunt rezervate campaniilor de interes comun realizate de acest departament. fonotecă). . în cadrul reglementării referitoare la presă şi publicitate. analizele şi cercetările în termeni de piaţă. • coordonarea campaniilor de comunicare a administraţiei publice prin intermediul unei comisii interministeriale în care sunt reprezentate toate categoriile profesionale. • dezvoltarea tuturor structurilor necesare documentării (bibliotecă. . reviste precum „Vita Italiana. Legea cere. ajutat de trei directori. culturii şi ştiinţei. . Pentru audiovizual: producerea. . .conceperea şi promovarea imaginii Italiei. scrisori informative.presa italiană. . atât în ţară.reviste şi analize de presă cotidiană şi periodică.serviciile de presă ale ministerelor sau organismelor paraguvernamentale. 52 . filmelor şi videocasetelor referitoare la viaţa politică.gestionarea bancilor de date referitoare la grupurile de presă şi comunicare. Competenţele sale acoperă mai multe domenii: . Principalele sale atribuţiuni sunt: * întreţinerea de relaţii cu: . . achiziţionarea şi distribuirea documentarelor. elaborarea de norme şi tehnologii noi în sectorul informaţiei şi al editării.000 exemplare).comunicate de presă. Organizare Direcţia generală este formată dintrei birouri: Biroul de editare şi de presă are următoarele sarcini: . • participarea la târguri. de asemenea.sprijinirea creativităţii (legea asupra proprietăţii literare). . economică şi socială italiană. ca 50 % din bugetul campaniilot să fie folosite pentru cumpărarea de spaţiu pentru presa scrisă. presa străină şi asociaţiile de presă. * realizarea şi difuzarea de: . Documenti e Informazioni et Cultura e Scienza” (40.sarcinile administrative şi juridice.publicaţii şi suporturi audiovizuale pentru Preşedinţia Consiliului de Miniştri: cărţi. Biroul pentru informaţia şi documentarea instituţională.documentarea şi realizarea publicaţiilor scrise şi audiovizuale pentru Preşedinţia Consiliului de Miniştri. în colaborare cu posturile de radio şi televiziune particulare din Italia şi străinătate (peste 50 de producţii pe an şi 1 video-news bilunar adresat la mai mult de 50. atât în Italia cât şi în străinătate. care pot fi traduse în mai multe limbi.

Serviciul I . în 1951.compartiment foto.Tehnică informaţională. Acest birou este însărcinat să: • ţină un registru al drepturilor de autor pe plan naţional şi internaţional. .compartiment personal. Efectiv 290 persoane. Şeful oficiului şi purtătorul de cuvânt al Guvernului Federal. Germania funţionează Oficiul de Presă şi Informare al Guvernului Federal German (OPI). • aibă iniţiativă şi să coordoneze acţiunile administraţiilor şi institutelor culturale. oficiul s-a structurat şi restructurat ajungând ca. De-a lungul timpului. . • să participe la manifestările culturale din Italia şi din străinătate şi să ajute la traducerea cărţilor italiene în limbi străine. . de personal.compartiment de organizare.F. ce rezolvă probleme de buget. 2. „Asociaţia vest-germană de public relations” care contribuie într-o manieră decisivă. după cum urmează: . Conducerea oficiului. Bugetul total al departamentului este de 230 miliarde de lire. la înfiinţarea de structuri de relaţii publice pe toate palierele societăţii germane.compartiment pentru probleme de drept şi de cabinet. . Locţiitorul purtătorului de cuvânt al Guvernului Federal 4. să fie împărţit astfel: 1.compartiment administrativ central.garantarea unor informaţii complete şi promovarea unei imagini a ţării pe lângă toate comunităţile italiene de peste hotare. La nivelul guvernului R. GERMANIA Relaţiile publice încep să fie introduse în Germania în 1950 când se înfiinţează secţia de presă a „Deutsche Industrie und Handelskammer”.compartiment pentru vizitatori. 6. un subserviciu cu patru compartimente. Din aceasta. 3. . • 53 . . Bugetul total pentru promovarea imaginii Italiei în străinătate este de 400 milioane de lire.compartiment pentru producerea şi difuzarea publicaţiilor. servicii de documentare. în scopul promovării ştiinţei şi culturii în Italia şi peste hotare. de drept şi de cabinet având în componenţă şase compartimente: . direct subordonată şefului oficiului. 5.compartiment pentru buget. .compartiment intern. în prezent. La 8 decembrie 1958 se înfiinţează în RFG. Locţiitorul şefului oficiului. Serviciul II (central). Prima schemă de funcţionare a oficiului datează din 18 iunie 1951. de organizare. Acordă o tutelă lingvistică şi culturală televiziunii (RAI) în favoarea minorităţii etnice Biroul pentru drepturile de autor şi promovarea activităţilor culturale. un subserviciu cu două compartimente şi o grupă. s-a format o secţie de „PR” sub numele de „Abteilung fur Offentlichkeitsarbeit”.

. construcţii. .pentru guvern – materiale ale agenţiilor de presă. 7. . . . . ale asociaţilor. . Serviciul II – Ajutor de decizie prin informaţie care lucrând în serviciu de tură.redacţia de actualităţi şi pentru studiul opiniei publice. .compartiment de prelucrare a datelor şi de comunicare. Dintre acestea. partidelor etc. bibliotecă.compartiment de politică economică şi financiară. 8.compartiment interne. Australia. 24 de ore din 24.000 de pagini dactilografiate). .Asia.compartiment pentru agricultură şi mediul înconjurător. cercetare. poştă.compartiment de tehnică informaţională.Africa. Noua Zeelandă. -compartiment tineret.Zona europeană a Mării Mediterane (fară Italia) şi a Orientului Apropiat.Europa de Vest. . 25 de programe de televiziune. . cu uşurinţă.compartiment de politică socială.Marea Britanie. .compartiment pentru probleme religioase. de politica pieţei muncii şi de asigurări sociale.compartiment pentru documentare central.compartiment politică germană şi europeană. în 24 de limbi provenind de la 27 de agenţii de presă. 9. prelucrează . ar avea nevoie. justiţie. Serviciul IV – Activitate informaţională de politică externă având două subservicii cu 12 compartimente.Europa de Est. planificare şi coordonare. Dacă cineva ar citi materialul de ştiri al unei singure zi. 100 programe radio.. astfel: . .000.America de Nord. . de mai mult de trei săptămâni. târguri şi expoziţii. . . OPI este o uriaşă maşină de comunicare avănd următoarele obiective: 54 . Irlanda şi ţările scandinave. dacă ar citi zi şi noapte fără întrerupere. de la Elveţia şi Austria până în Italia. 30 materiale de presă din economie. În serviciul de ştiri intră zilnic peste 3. . cu următoarele compartimente: . Parlament.000 de cuvinte (circa 12.compartiment pentru politica mass-media. familie. arhivă. de la Benelux până în Franţa.compartiment pentru problemele principale. într-un ritm normal. 56 de ziare şi reviste germane.compartiment pentru testarea succesului. . urbanism.America Latină. .compartiment pentru politica de scuritate şi apărare. . educaţie.compartiment circulaţie. ştiinţă. . radioului şi televiziunii. sănătate. Serviciul III – Activitatea internaţională de politică internă.redacţia „Buletin”.compartiment de presă şi informare pentru împuternicitul cu afaceri în Berlin. 8 compartimente se ocupă de zone sau grupuri de ţări. . După cum se poate deduce.

cu ajutoriul mass-media şi al politicii informaţionale. Ministerul Purtătorului de cuvânt este organismul Preşedinţiei Consiliului. SPANIA În Spania funcţionează Ministerul Purtătorului de cuvânt al Guvernului.analize ale presei scrise şi audiovizuale spaniole şi străine (şase zile pe săptămână. cât şi în străinătate. 55 . În calitate de organism autonom. însărcinată cu serviciile de documentare (microfilme) şi cu gestionarea băncilor de date. precum şi a celor ce depind de conduceri civile. Titularul său exercită funcţiile purtătorului de cuvânt adjunct şi îl poate înlocui pe ministru în cazul când acesta absentează. activităţile. În atribuţiile sale intră. consolidarea imaginii RFG. responsabil. din organismele para-publice. Organizare Organigrama sa cuprinde. Ele realizează: . informarea cetăţenilor şi mass-media despre politica Guvernului Federal. anumite ministere efectuează şi ele sondaje. sau dacă postul este vacant. . atât în Spania. coordonarea tuturor serviciilor de presă din ministere.Agende privind activitatea guvernamentală. 24 de ore din 24. Direcţia Generală a Relaţiilor Informative: Această Direcţie cupride subdirecţii. dintre care două au funcţii privitoare la comunicare: Direcţia Generală a Relaţiilor Informative şi Direcţia Generală de Cooperare Informativă. potrivit decretului regal 834 din 29 iulie 1988. un subsecretariat şi patru direcţii generale. cu efectuarea unor sondaje de opinie. în domeniile competenţelor lor. . intenţiile şi scopurile Guvernului Federal. centrul de cercetări sociologice se ocupă. cea a informaţiei şi cea de analiză şi documentare. Cabinetul ministrului efectuează studii calitative şi anumite sondaje care au drept scop măsurarea eficacităţii acţiunilor duse de Guvern. pentru radio şi televiziune). Sub-secretariatul.coordonarea serviciilor de informaţii publice pentru administraţia de stat. para-public. face înţeleasă politica germană în străinătate. de asemenea. de asemenea. de: .relaţii cu media naţională şi internaţională. a delegaţiilor Guvernului în Comunitatea autonomă. Sondaje şi studii de opinie. explică şi reprezintă. Ministerul purtătorului de cuvânt al Guvernului spaniol nu realizează şi nici nu coordonează campaniile de comunicare guvernamentale. Acestea sunt realizate şi plătite de ministere sau de întreprinderile publice. Câteodată.elaborarea şi difuzarea comunicatelor Preşedinţiei Guvernului şi a Consiliului de miniştri.- informarea continuă a preşedintelui federal şi Guvernului Federal despre întreaga presă scrisă şi vorbită. în mod sistematic. studierea opiniei publice. Campanii de comunicare. a cabinetelor de presă. . Această Direcţie generală este. potrivit decretului 727 din 11 iunie 1988.

Efectiv: 200 de agenţi. . INBEL este o instituţie de utilitate publică. a deplasărilor în străinătate ale regelui şi ale Preşedintelui Guvernului şi editarea de diverse publicaţii asupra cărora au fost informate şi media acreditate cu ocazia acestor manifestări (monografii. Misiunea sa este dublă şi este axată pe: Probleme de politică internă a Belgiei: . BELGIA În Belgia funcţionează la nivel guvernamental. ai Ministerului Afacerilor Externe.000 milioane de pesetas. Ea are ca sarcină: .Publicaţii. 56 . în egală măsură.contribuţia la ameliorarea raporturilor între cetăţeni şi stat. Aeastă Direcţie Generală este formată din două subdirecţii generale: . Buget total: 1. Direcţia Generală a Cooperării Informative.coordonarea acţiunilor informative în străinătate prin intermediul consilierilor şi al ataşaţilor de la ambasadele spaniole. ai vice-prim miniştrilor. precum şi personalităţi ale vieţii politice.subdirecţia generală a Relaţiilor şi a Cooperării şi subdirecţia generală a Difuzării Informaţiei. . în faţa Congresului.„Interventiones del Presidente”: colecţie ce reuneşte declaraţiile Preşedintelui Guvernului.„Agenda de la Communication”: un repertuar asupra organismelor şi instituţiilor de comunicare. . sociale. a realizărilor naţionale sau asupra patrimoniului. Bugetul său este suportat de către serviciile Primului Ministru şi ale Ministerului Afacerilor Externe. Institutul Belgian al Informaţiei şi al documentării (INBEL). Probleme de politică externă ale Belgiei: . Directorul general al INBEL este desemnat de Primul Ministru.900. sindicale şi din domeniul economic.organizarea vizitelor de stat în Spania. . specialişti în editare de texte. precum promovarea imaginii Belgiei.utilizarea tuturor tehnicilor de comunicare pentru a reuşi ca Belgia să fie cunoscută cât mai bine peste hotare.sprijinirea şi coordonarea iniţiativelor. reprezentând realităţile politice. Organizare. Ministerul purtătorului de cuvânt al Guvernului publică anual şi distribuie gratuit: .„Espana”: publicaţie cu arie largă de difuzare (în spaniolă. franceză şi engleză). El este asistat de un director general adjunct şi de un consiliu de administraţie unde lucrează reprezentanţi ai Primului Ministru. eonomice din Spania (realizată în colaborare cu Direcţia Generală a Cooperării Informative). rapoarte etc). .acumularea şi difuzarea unei documentaţii cât mai complete pentru informarea publicului asupra activităţii guvernamentale.sprijinirea oricărei persoane fizice sau morale care urmăreşte acest obiectiv. Conform hotărârii regale din 2 februarie 1962. . delegaţi ai organizaţiilor para-statale.

precum şi alte bănci de date cu informaţii permanente. . pliante gratuite.realizează materiale audio vizuale. în colaborare cu Institutul naţional de statistică şi cu Banca Naţională. cum ar fi „Le repertoire de l`information”.să răspundă oricărei cereri scrise provenind din Belgia sau din străinătate şi să trimită documentaţia scrisă solicitată. Buget pe 1990: 110-120 milioane FB. . . .realizeze saptamânalul „Faits” (Fapte) (20. . La sfârşitul anului 1988. Astfel.acordă un ajutor tehnic pentru expoziţii. Efectiv: 70 de persoane. organizarea de conferiţe de presă.000 de fotografii şi diapozitive). care conţine adresele şi numerele de telefon ale serviciilor de informaţii ale ministerelor.răspunde solicitărilor de documentaţie ale reprezentanţelor diplomatice. . care asigură gestionarea şi coordonarea campaniilor de informaţii de interes general.să asigure asistenţă tehnică administraţiilor ce desfăşoară acţiuni de comunicare pentru marele public (sfaturi pentru realizarea de campanii publicitare. conceperea de sondaje şi de diverse studii).un centru de informaţii deschis publicului. De asemenea. publicaţii.editeze un anumit număr de publicaţii periodice sau ocazionale destinate marelui public. consilierilor naţionali şi locali precum şi presei. INBEL colaborează cu Ministerul Afacerilor Externe pentru a contribui la aprovizionarea cu material de comunicare a reprezentanţelor diplomatice şi a consulatelor belgiene. . ce-i furnizează o documentaţie de bază asupra ţării. distribuirea de documente. afişe şi fotografii.întâmpină delegaţii străini veniţi la şedinţe de informare despre Belgia. difuzate la televiziune şi radio. care asigură vânzarea de publicaţii editate de ministere sau de alte servicii oficiale şi care pot interesa publicul larg. Informarea pe plan extern.o blibiotecă. media belgiană şi internaţională etc. . sunt distribuite la toate oficiile poştale.000 exemplare) care anunţă hotărârile guvernamentale şi care este distribuit administraţiei.constituie bănci de date statistice cu informaţii de actualitate.Informarea pe plan intern. 57 . care reiau informaţiile referitoare la mesajul deja transmis. INBEL a înfiinţat Biroul de Informaţii Belgian (BIB). De asemenea are la dispoziţia sa: .dosare de presă. . El este însărcinat să: . INBEL acţionează în strânsă legătură cu serviciul de presă al Primului Ministru. el furnizează Ministerului Afacerilor Externe: . întreprinderilor şi presei.precum şi o fototecă (20. ambasadelor.

Fiecare secţie are o arie specializată de responsabilitate. Şeful departamentului. cel mai adesea. este răspunzător în faţa preşedintelui. editorul ziarului angajaţilor „Star” şi şeful cu problemele publice (responsabil în primul rând cu relaţiile cu guvernul şi cu comunitatea). Şeful cu problemele publice are un asistent administrativ şi 2 persoane care lucrează direct cu problemele comunităţii din întreaga zonă a golfului San Francisco. Mai ales în cadrul companiilor mari.2. cu investitorii. responsabilitatea sa se poate extinde şi asupra supravegherii activităţii de reclam şi marketing. cum ar fi relaţiile cu presa. numit director cu relaţiile publice. este numită „directorul cu relaţii publice”. împărţit în secţii şi subsecţii. 58 . care are cel mai mic personal din lume: 14 persoane. În cazul din urmă. cel mai adesea. Departamentul de relaţii publice Un departament de relaţii publice este condus de o persoană care. Aceştia sunt şeful biroului ştiri (răspunzător cu relaţiile cu mass-media şi cu relatările de presă). relaţiile cu angajaţii şi problemele comunităţii. Un/o secretar(ă) şi alte trei persoane sunt subordonate directorului. Departamentul este. directorul poate deţine titulatura mai lungă de „vicepreşedinte cu comunicările corporaţiei”. Şeful biroului de ştiri are un asistent administrativ şi 3 reprezentanţi cu relaţiile publice care se ocupă de ştiri şi contribuie cu articole (inclusiv personale) în „Star”. Organizarea tipică a departamentului de relaţii publice este reprezentată în figura de mai jos şi este cea a Companiei Lockheed de Rachete şi Construcţii Aerospaţiale din Sunnyvale. Fiecare şef de secţie răspunde în faţa directorului. California. problemele consumatorilor.

în mod dispersat. astfel este greu de apreciat cât este de extinsă activitatea de relaţii publice.General Motors.. firmă etc. În România. un departament de relaţii publice pentru o organizaţie medieprimărie. Personalul de relaţii publice poate acţiona în cadrul unei organizaţii. departamentul se poate transforma în Centru de presă având următoarea structură: 59 . una din cele mai mari corporaţii din lume are un personal de relaţii publice format din peste 300 de oameni şi o mare varietate de denumiri de posturi. Unii pot activa în cadrul departamentului de marketing sau de personal. în funcţie de dispunerea geografică şi de sucursale. ca specialişti în comunicare ce se ocupă de circulare şi broşuri. General Electric. Fiecare sucursală cum ar fi Buick şi Saginaw Steering Gear Division au propriul director de relaţii publice. poate avea următoarea structură: În situaţii de criză de imagine sau pentru organizarea unor evenimente deosebite. Alţii pot lucra în publicitate. o altă corporaţie gigant. are mai multe sute de angajaţi în diferite funcţii de relaţii publice.

la cerere.Atribuţiile generale ale Centrului de Presă şi Informare. însoţirea ziariştilor şi le va facilita accesul la sursele şi mijloacele de informare şi comunicare. după caz. 2 Va răspunde întrebărilor din partea presei. 4 Va ţine conferinţe de presă. alte mijloace. 3 Va asigura. 60 . 5 Va asigura editarea şi difuzarea materialelor promoţionale şi de informare – buletine. pot fi: 1 Va furniza presei ştiri (foto şi text) despre organizaţie sau eveniment. reviste. dacă este necesar. postere.

.Asigură orientarea politică pentru Şcoala de Informaţii în domeniul apărării. sunt create structuri de relaţii publice. depoziţii în Congres.Evaluează şi coordonează răspunsul la solicitările pentru vorbitori şi acordă asistenţă.6 7 8 Va monitoriza şi va verifica ştirile de presă (pentru a asigura o relatare adecvată) şi pentru a informa Consiliul de Administraţie al organizaţiei cu privire la interesul presei faţă de organizaţie sau faţă de evenimentul public. Activitatea acestor structuri este condusă prin regulamente specifice fiecărei structuri şi prin directive departamentale. la cerere. declaraţii publice. specialiştii revin la funcţiile normale din cadrul Departamentului de relaţii publice. Aceste directive cuprind: ariile funcţionale şi principiile după care trebuie desfăşurată activitatea de informare şi relaţii publice. coordonarea şi planificarea activităţilor cu organizaţii private. în planificarea şi programarea participării personalului. . programele şi activităţile Departamentului Apărării. . al Infanteriei Marine) sau Comandament de forţe dislocate în diferite zone ale lumii.Conduce Programul de Informaţii Interne prin: * Serviciul de radio şi televiziune al forţelor armate. al Aviaţiei Militare. articole pentru publicaţii şi alte materiale ce vor fi făcute publice de către ofiţerii selecţionaţi. inclusiv solicitărilor pentru suport cu echipe de demonstraţie aeriană. precum şi a materialelor prezentate de surse din afara Departamentului Apărării. Casa Albă sau alte agenţii guvernamentale. publice sau coordonarea şi planificarea cu organizaţii private sau la mass-media pentru asemenea evenimente. . la cerere.Acţionează ca agenţie care furnizează informaţii şi materiale audio-vizuale reprezentanţilor mass-media. 61 . fie de la Congres. . Va ţine legătura cu toate instituţiile şi/sau organizaţiile – guvernamentale şi neguvernamentale – de care depinde buna funcţionare a evenimentului.Conduce verificarea din punct de vedere politic şi al securităţii.Serveşte ca punct de contact oficial pentru apariţiile publice sau în mass-media ale oficialilor Departamentului Apărării şi conduc. la cerere. În principal ariile funcţionale sunt: . care sunt primite fie de la publicul general direct. La încetarea evenimentului ce a făcut obiectul înfiinţării centrului de presă.Analizează şi răspunde întrebărilor referitoare la politicile.Pregăteşte. Structuri de relaţii publice în armata SUA În cadrul Departamentului Apărării şi în cadrul fiecărui minister (al Trupelor de Uscat. cuvântări. a tuturor materialelor pregătite pentru a fi făcute publice şi a publicaţiilor ce provin de la Departamentul Apărării sau de furnizorii săi.Evaluează şi răspunde solicitărilor privind cooperarea în programe ce implică relaţii cu publicul. . . . iar regulamentele specifice fiecărei categorii de forţe sau comandament determină modul practic de ducere la îndeplinire a acestor arii funcţionale şi principii. Evaluează cerinţele mass-media pentru sprijin din partea Departamentului Apărării şi pentru cooperare. din armata americană. în privinţa domeniului informaţiei publice. al Marinei Militare.

exceptând cazul când furnizarea sa este interzisă de o clasificare de securitate curentă şi validă. propaganda nu-şi are locul în programele de afaceri publice ale Departamentului Apărării. * Menţine capacitatea de a desfăşura. producţiilor de televiziune şi video neguvernamentale. precum şi publicul în privinţa misiunilor acestei instituţii. sau care sunt activităţile prin care ajută la îndeplinirea acestor misiuni. Congresul şi mijloacele de informare să poată evalua şi înţelege faptele referitoare la strategia de securitate şi apărare. . * Exercită conducerea. nu ar exista massmedia. Singurul scop al unei asemenea activităţi este de a trimite fluxul de informaţii spre public.Un flux liber de informaţii generale şi militare va fi pus la dispoziţie bărbaţilor şi femeilor din Forţele Armate şi a departamentelor lor fără cenzurare sau propagandă. modul în care sprijină ea politica naţională de apărare. Relaţiile publice din domeniul militar reprezintă o responsabilitate a comandamentului. . normal. un sondaj naţional de opinii. Obligaţia de a furniza publicului informaţii referitoare la problemele sale majore poate solicita o detaliată planificare şi coordonare a afacerilor publice în interiorul Departamentului împreună şi cu alte agenţii guvernamentale. în conformitate cu cerinţele regulamentare.*Informaţia vizuală şi activităţile audio-vizuale ale Departamentului Apărării şi serviciile reunite ale informaţiilor vizuale. * Acordă asistenţă din partea Departamentului Apărării filmelor distractive. autoritatea şi controlul asupra Serviciului de Informaţii al Forţelor Americane. sau intimitatea bărbaţilor şi femeilor din Forţele Armate.Informaţia va fi refuzată numai când divulgarea ei ar afecta negativ securitatea naţională sau ar ameninţa siguranţa.Informaţia va fi făcută complet şi uşor disponibilă. cu rapiditate. Scopul sondajului este de a acoperi zonele de operaţii militare SUA. Principiile informării Politica Departamentului Apărării este de a pune la dispoziţie informaţii prompte şi exacte în aşa fel încât publicul. preşedintele şefilor reuniţi de stat major şi pentru comandamentele departamentelor militare. * Ziarele şi publicaţiile în antrepriză civilă. care implică conflict armat cu forţele armate ale altei naţiuni în arii unde. Comandanţii de la toate nivelurile şi eşaloanele au datoria de a informa personalul militar şi civil. * Supravegherea furnizării de analize de stări şi a serviciilor de selectare a ştirilor pentru OSD. după următoarele principii: . Cererilor de informaţii li se răspunde prompt. Comandanţilor le revine şi responsablitatea iniţierii de relaţii bune cu publicul larg. * Serviciul de presă şi publicaţii al forţelor americane. 62 .Informaţia nu va fi clasificată sau refuzată în orice alt mod pentru a proteja guvernul de critică sau situaţii neplăcute. . * Periodicele Departamentului Apărării.

Recomandări privind politica şi acţiunile care afectează opinia publică pentru înalţi funcţionari din apărare şi comandanţi. . În acelaşi timp răspunde de planificarea şi coordonarea programelor de relaţii cu societatea şi de informare a personalului instituţiei. . Toate aceste activităţi se desfăşoară pe baza Programului de Relaţii Publice al Departamentului Apărării.Evaluarea politicii şi acţiunilor Departamentului Apărării şi Forţelor Armate în probleme ce privesc opinia publică. ofiţerul cu relaţii publice îl sprijină pe comandant în utilizarea resurselor de relaţiile publice în vederea îndeplinirii misiunilor unităţii. bazată pe politica şi directivele comandantului şi a celor mai înalte eşaloane. sinceră şi corectă. . Ca membru al statului major.Realizarea de programe pentru informarea militarilor şi angajaţilor civili cu scopul de a-i motiva să fie eficienţi în activitatea lor. Programul de Relaţii Publice al Departamentului Apărării prevede: .Ofiţerul însărcinat cu relaţiile publice reprezintă canalul de comunicare dintre nivelul de comandă şi cel public. Tot lui îi revine şi responsabilitatea de a asigura înţelegerea de către comandant a implicaţiilor acţiunilor de relaţii publice.Evaluarea opiniei publice asupra Departamentului Apărării şi Forţelor Armate. oferind publicului larg o informare promptă. programele de relaţii publice din domeniul militar au scopul de a furniza informaţii şi de a întreţine interesul faţă de opinia publicului privind o organizaţie condusă şi aflată în proprietatea poporului american. 63 .

64 .

65 .

66 .

2. Structura de informare şi relaţii publice în armata franceză (SIRPA) Structura de informare şi relaţii publice pentru Armata Franceză a fost creat de aproximativ 3 decenii. de şeful SIRPA. COPID are posibilitatea să recepţioneze 360 canale TV.2. de către ministrul apărării. pe baza lor se realizează buletine de presă zilnice şi casete TV cu montaje săptămânale. 67 . selectiv. medical. Pentru administrare. Pentru evenimentele locale. prin directivele statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei. Comunicarea oficială cu presa se realizează. prin programare automată. SIRPA funcţioneată ca o agenţie de ştiri care preia materiale şi informaţii realizate în celelalte compartimente ale conducerii armatei. Pentru celelalte posturi are contracte cu societăţi civile. operativă. departamentul înzestrării) funţionează servicii SIRPA. În SIRPA franceză nu există purtător de cuvânt specializat. Planificarea şi coordonarea comunicării în interiorul şi exteriorul armatei se realizează prin directiva anuală a ministerului apărării. juridic. Structura de relaţii publice are elemnte pe verticala organismului militar până la nivel regiment inclusiv. realizează o supraveghere şi o înregistrare exhaustivă a informaţiilor despre apărare vehiculate de presa scrisă. în ideea de a nu le da o amploare nejustificată. La ora actuală este un sistem foarte bine dezvoltat şi înzestrat cu mijloace tehnice specifice performante. SIRPA are un sistem informatic realizat cu 160 computere performante. fiecare cu un efectiv de 60-70 persoane. în raport cu importanţa situaţiei. de către ofiţeri din SIRPA. Structura sistemului de relaţii publice este suplă. secretariat. 12 dintre acestea fiind înregistrate total.3. La nivelul categoriilor de forţe (trupe de uscat. radio şi TV. Organizarea activităţii Pentru recepţionarea şi introducerea informaţiilor în sistem. Pentru a fi cât mai eficient. În structura centrală sunt angajate 625 persoane (40% militari de carieră. COPID analizează şi prelucrează zilnic 150 publicaţii. prin comunicarea telefonică curentă. SIRPA are în subordine Centrul Operaţional al Presei Internaţionale de apărare(COPID) care. jandarmerie. Informaţiile culese sunt stocate şi clasificate computerizat. 50 dintre acestea fiind în limbi străine. astfel încât permite crearea de elemente (“celule”) noi în perioade care presupun organizarea unor campanii mediatice. personal. precum şi la comandamentele regionale. se folosesc structurile de relaţii publice de la nivelul la care se produc aceste evenimente. fondurile fiind repartizate pe birouri şi pe acţiuni ce vor fi întreprinse. cu un efectiv de 60 persoane şi o dotare adecvată. Activitatea SIRPA se întemeiază pe o planificare bugetară detaliată. SIRPA dispune de birouri specializate: financiar. Prelucrarea unui volum foarte mare de informaţii publice permite informarea oportună a conducerii armatei şi anticiparea interesului jurnaliştilor faţă de anumite subiecte. le prelucrează publicistic şi le distribuie conform directivei şi planurilor de comunicare. marină. COPID supraveghează permanent patru posturi de radio franceze şi alte posturi. aviaţie. şedinţe săptămânale de coordonare ale şefului SIRPA cu serviciile subordonate de la categoriile de forţe. Sistemul este subordonat Ministerului Apărării. 20% civili şi 40% militari în termen).

Pentru menţinerea contactului „releelor de opinie”cu armata. cu durata de 2 zile. precum şi cele patru expoziţii. cadre militare şi militari în termen. 68 . În afara obiectelor simbolice. Sportul este organizat şi subvenţionat numai pentru interese de imagine şi publicitate. Structurată pe departamente funcţional-profesionale şi dispunând de o dotare tehnică de vârf (10 studiouri complete de producţie video. la care participă 50 de personalităţi influente. Activitatea promoţională este foarte diversificată. Armata franceză nu dispune decât de 3-4 formaţii muzicale profesioniste. utilizează reclame de Radio şi TV. precum şi de grupe pluridisciplinare de specialişti) ECPA crează produse audiovizuale care sunt difuzate în interiorul şi exteriorul armatei. Pentru realizarea şi conservarea produselor audiovizuale specifice activităţii SIRPA. publicistice sau educaţionale. în subordinea sistemului se află Întreprinderea Cinematografică şi Fotografică a Armatei (ECPA). 5-6 asemenea vizite de documentare anual. SIRPA finanţează şi coordonează activitatea Asociaţiei pictorilor militari decontând cheltuielile de deplasare în unităţile militare în care aceştia se documentează. 4 studiouri fotografice. Categoriile de forţe armate organizează. SIRPA cooperează cu casele de producţie muzicale pentru realizarea de CD-uri vândute pe piaţă sub emblema SIRPA. SIRPA organizează 10-12 vizite de documentare anual. Muzicile de unitate sunt formate din amatori. Produsele fotografice şi video sunt stocate într-un arhivistic impresionant pus la dispoziţia tuturor celor care doresc să-l consulte şi să-l utilizeze în scopuri ştiinţifice. fiecare dintre ele. realizate conform concepţiei de comunicare. standuri expoziţionale la manifestări economice interne şi internaţionale.Activitatea SIRPA este diversificată şi adaptată categoriilor de public care prezintă interes pentru apărare. profesionale.

69 .

sunt vizate de Secretarul de Stat şi aprobate de Ministrul Apărării Naţionale.4. compact discuri). Presa militară este in subordinea Statului Major al Informaţiilor şi are regim de presă departamentală.6 milioane pentru relaţiile cu publicul (în sensul de afaceri publice). manuale.medii tipărite (reviste. folosindu-se cu alte cuvinte.mijloace vizuale (casete video. Structura de informare şi relaţii publice în Armata Germaniei Activităţile de relaţii publice ale Bundeswehr-ului sunt coordonate de un Stat Major pentru presă şi Informaţii din cadrul Ministerului Federal al Apărării. . Evaluarea modului în care se realizează obiectivele stabilite se execută de către structuri de evaluare ale Statului Major al Informaţiilor. precum şi a comandanţilor începând de la nivel de batalion în sus.12 milioane pentru Grupul Central de presă.20-30 milioane DM pentru recrutarea de personal. .2. casete audio. libertatea şi eventualele veleitarisme ale ziariştilor militari se manifestă numai între aceste limite. texte programate). compartimentele de profil din Statul Major al Informaţiilor coordonează activitatea Centrului de Medii. ofiţeri din unităţi şi de a le redacta ei. obiectivele de comunicare stabilite de Statul Major al Informaţiilor.28 milioane pentru informarea externă. Statul Major al Informaţiilor din Bundeswehr este organizat şi structurat ca o adevărată industrie de imagine a armatei germane. unde se realizează pregătirea şi perfecţionarea ofiţerilor din domeniul muncii de informare şi comunicare. Din punct de vedere organizatoric acesta este situat pe acelaşi plan cu Statul Major al Armatei de Uscat. fotografii. expertul în domeniu. Obiectivele de informare politică şi monitorizare a comenzii sunt stabilite de Statul Major al Informaţiilor. . Creativitatea. Bugetul anual al Statului Major al Informaţiilor este de 320 milioane DM din care: . . Pe baza acestor obiective. 70 . Rolul ei este de a îndeplini cu exactitate.medii auditive (benzi. Statul Major al Informaţiilor este încadrat cu aproximativ 750 persoane şi dispune de un Centru de medii (situat în localitatea St.2.7 milioane sunt alocate pentru informarea internă a personalului armatei. În acest centru lucrează specialişti dotaţi cu tehnică deosebit de modernă. Augustin) care are 50 subcentre în unităţi militare. . cel al Marinei Militare şi Statul Major general al Aviaţiei Militare în condiţiile în care Bundeswehr-ul nu are Stat Major General. Produsele sunt destinate informării politice a militarilor şi monotorizării comenzii în Bundeswehr. folii transparente). Academia de Informare şi Documentare desfăşoară şi actiitatea de cercetare fundamentală în domeniul informării şi comunicării iar ofiţerilor ce lucrează în cadrul Statului Major al Informaţiilor le revine rolul de punere în practică a relaţiilor publice. . redactorii de la publicaţiile militare au rolul de a comanda şi achiziţiona articole de la oameni de ştiinţă. Pe baza datelor obţinute se introduc coreţiile de comunicare necesare. Mai mult. Statul Major al Informaţiilor are în subordine propria Academie de Informare şi documentare. Centrul de medii produce: . diapozitive.

71 . . .Comunicate de presă (aproximativ 200/an). . În cadrul Secţiei de informare îşi deşfăşoară activitatea două birouri: unul de informare externă şi unul de informare internă. Activitatea de relaţii publice în cadrul Ministerului Apărării Finlandeze este condusă de Direcţia de Informare. Obiectivele de comunicare pentru o anumită perioadă de timp (1 an) sunt elaborate şi operaţionalizate de Statul Major al Informaţiilor şi sunt cuprinse în ordinul Secretarului de Stat pentru Politica de Apărare. Secţia administraţie şi învăţământ. printr-un proces de atragere a tinerilor către instituţia militară.Activitate de învăţământ şi instruire a ofiţerilor de relaţii publice din cadrul FA. 3. Prin aceste două birouri se execută următoarele: .asigurarea recrutării unui personal de calitate. .Direcţiile principale de acţiune ale Statului Major al Informaţiilor sunt: . pentru administraţie.2.informarea societăţii germane. purtători de cuvânt pentru fiecare categorie de forţă armată.5. . Unul dintre purtătorii de cuvânt este de serviciu şi în zilele libere. . pentru sistemul medical (sanitar).Instruirea jurnaliştilor.informarea externă.Permanenţă în serviciul presei. Structura de informare şi relaţii publice în Armata Finlandei. în cel mult 30 minute de la apariţia unui eveniment reacţionează.gestionarea mediatică a crizelor şi conflictelor de mică sau de mare intensitate.asigurarea recrutării unui personal de calitate. putând raspunde cererilor mediilor de informare în masă. 4. .informarea externă. Secţia publicaţii şi expoziţii. Există purtători de cuvânt la nivel de armată. .gestionarea imaginii armatei germane. 2.Contactele cu mijloacele de comunicare în masă.Centru de presă şi informare. Secţia muzicilor militare. În Bundecwehr este generalizată Instituţia purtătorului de cuvânt. pentru domeniul financiar. . Direcţia de Informare este formată din patru secţii: 1. . direcţie subordonată direct ministerului apărării.informarea internă a personalului armatei. . astfel încât. Secţia de informare. . Aceste obiective urmăresc două direcţii: politică şi a activităţilor specific militare.Asigurarea participării jurnaliştilor la aplicaţii şi alte activităţi militare. 2. Din analiza distribuirii bugetului destinat Statului Major al Informaţiilor pe direcţii principale de acţiune se poate trage concluzia că la două dintre acestea se acordă o importanţă sporită: . existând permanent preocuparea de a armoniza cele două categorii de obiective.

grupă TV (un comandant şi patru militari în termen). . În structura de coordonare a activităţii de informare şi relaţii publice este şi un pluton care execută activităţi specifice. . respectiv Secţia publicaţii şi expoziţii are ca principale domenii de activitate: . .grupă de legătură (un comandant şi trei militari în termen).TV (1-2 zile). Planificare şi finanţare 2.comandant.locţiitor al comandantului. 3. . Ultima secţie a direcţiei de informare este secţia muzicilor militare.pentru realizatori de programe Radio .prestează servicii religioase.grupă administrare (un comandant şi patru militari în termen).Cea de-a doua secţie. birou care se ocupă cu organizarea de cursuri astfel: . . . În cadrul celei de-a treia secţii funcţionează următoarele birouri: 1. . secţie care coordonează o activitate prodigioasă a fanfarelor militare finlandeze.convocări sau conferinţe cu ofiţerii de relaţii publice.grupă corectări a opiniei publice (un comandant şi patru militari în termen). . . Planificare pentru situaţia de criză şi război. . Instrucţiuni administrative. . .participarea la expoziţii.grupă editorială (un comandant şi cinci militari în termen). . Acest pluton are următoarea organizare: .pentru ofiţeri de relaţii publice 5 zile. . în fiecare toamnă. .realizează filme şi produse video.ofiţer cu transmisiunile (comunicaţii). Aceste două birouri au teritoriul împărţit în zone de responsabilitate şi desfăşoară activităţi pentru ridicarea capacităţii de acţiune pe linie de informare.coordonarea activităţii principalelor publicaţii.grupă radio (un comandant şi patru militari în termen).furnizarea de material expoziţional pentru comandamente şi unităţi. 72 .standuri ale forţelor armate în cadrul expoziţiilor civile (aproximativ 20/an).

73 .

Secţia de analiză şi coordonare a activităţii în cadrul căreia se află următoarele birouri: . 74 . În structura Direcţiei de Relaţii Publice fac parte: 1.biroul publicaţii şi mass-media militară. . Această direcţie a luat fiinţă prin transformarea fostei Direcţii de cultură.biroul analiză/informare şi pregătire psihologică .biroul informare internnă.DIRECŢIA DE INFORMARE 2.2.6 Structura de informare şi relaţii publice în Armata Bulgariei Direcţia de relaţii publice a Armatei Republicii Bulgare este subordonată Ministerului Apărării Naţionale.

creşterea necesităţii de a apăra interesele consumatorului şi nevoia crescândă de informare a poporului american. În această situaţie. Oficiul de documentare. Sector buget-finanţe. 3.7. devenind adevărate pieţe înfloritoare.Buletinul informativ săptămânal pentru militarii slovaci aflaţi peste hotare.Revista presei care apare zilnic. instituţia purtătorului de cuvânt este separată de Secţia de afaceri şi relaţii publice. Dintre produsele secţiei pot fi enumerate: . Cu această ocazie toate instituţiile de relaţii publice şi cultură au rămas la Praga. cărţi materiale didactice pentru soldaţi. denumită Secţia de Afaceri şi Relaţii Publice cu un efectiv de 50 oameni.01. în urma celui de-al doilea război mondial. subordonată Ministerului Apărării Naţionale.1993 în urma separării de Republica Cehă.N. 7. un preot militar şi un psiholog dintre care unul va fi şi cu relaţiile publice. În perspectivă. tendinţa este aceea de a dezvolta servicii de informare şi relaţii publice la toate nivelele. 2. direct proporţional cu dezvoltarea afacerilor şi industriei americane.2. La nivelul M. Departamentul de relaţii cu presa care are în componenţă: biroul relaţii cu presa şi contacte cu alte armate.. Profesioniştii erau necesari pentru menţinerea liniilor de comunicare într-o lume tot mai complicată şi pentru furnizarea 75 . Acest birou este condus de un civil şi produsele sale sunt specifice agenţiilor de presă. Secţiune logistică. Dezvoltarea firmelor de relaţii publice a fost stimulată de urbanizare. multe corporaţii au simţit nevoia existenţei unor firme de relaţii publice care să le furnizeze experienţa profesioniştilor în comunicare. expansiunea birocraţiei şi legislaţiei guvernului. 6. secţie care editează broşuri. în SUA. Pe verticala organismului militar sunt încadraţi câte un ofiţer cu relaţii publice la fiecare Corp de Armată. Departamentul de presă compus din: biroul relaţii cu mass-media civilă. iar la regimente să fie încadraţi: un ofiţer cu educaţia şi cultura. Instituţiile centrale de cultură. În cadrul secţiei de afaceri şi relaţii publice funcţionează un birou (ca o agenţie de presă a armatei). sistemele tot mai sofisticate de comunicare în masă.N şi la alţi 40 abonaţi. 4. Firmele de relaţii publice au proliferat. Structura de relaţii publice din această armată a luat fiinţă la data de 01.Ap. biroul de analiză şi informare de presă. 3. Pe măsură ce companiile s-au extins. . Structura de informare şi relaţii publice în Armata Slovacă.Ap. atât pe plan intern cât şi internaţional. 5.2. biroul informaţii şi reclamaţii. În cadrul secţiei mai funcţionează Redacţia cu scop determinat.Firme de relaţii publice. În Armata Slovaciei a luat fiinţă o structură nouă. biroul instituţiilor militare de cultură. se distribuie la M.

festivităţi de celebrare. artcole sau lucrări de artă sunt oferite spre tipărire sau difuzare mass-media. inclusiv în ceea ce priveşte aspectul. Fie mari sau mici. . ele au acelaşi obiectiv de a oferi consultanţă şi în măsura în care clientul o doreşte. . Scopul serviciilor oferite de aceste firme clienţilor lor variază la fel de mult.Poziţia companiei. Măsurarea ştiinţifică a atitudinilor şi percepţiilor publicului. fie în calitate de conducătoare a întregii activităţi de relaţii publice.Cercetare şi evaluare. Firma de consultanţă poate activa fie ca un auxiliar la departamentul de relaţii publice al unei organizaţii. Modul de pregătire şi distribuire a prezentărilor de diapozitive. Mijloace de comunicare cele mai potrivite sunt luate în considerare pentru expedierea anumitor mesaje către un anumit segment de populţie. Se discută cu conducerea modalităţi de a motiva angajaţii şi de mărire a productivităţii. . simpozioane. conferinţe naţionale etc. . . înfiinţată în 1900 la Boston. în cazul în care nu există un asemenea departament.Managementul evenimentelor. Publicity Bureau.Promovarea unui produs. . Se planifică şi se ţin conferinţe de presă. Se oferă sfaturi privind programele de identitate corporatistă care stabilesc un loc pe piaţă acelei companii şi produselor sale. pentru mărturiile depuse în faţa comitetelor legislative şi se realizează informări pe probleme de fond. Conducerea este sfătuită privitor la căile de a obţine sprijinul public oficial pentru proiecte de tipul construirii sau extinderii unei fabrici. Se pregătesc materialele pentru audierile la guvern.Analiza mass-media. . . cum ar fi scurgerile de petrol sau retragerea de pe piaţă a unui produs cu probleme. Firmele actuale de consultanţă oferă mai multe servicii decât prima mare firmă americană. Reprezentanţilor li se dă ocazia să vorbească în cadrul unor emisiuni radio sau TV.Instrumente diversificate de cominicare. . pănă la giganţi ca BURSON-MARSTELLER care are peste 1500 de angajaţi în întreaga lume. O adevărată firmă de relaţii publice oferă următoarele servicii: .Crize de comunicare. Ca dimensiuni firmele de relaţii publice variază de la cele cu personal format din 1-2 persoane.celei mai mari părţi a materialului ce urma a fi dat publicităţii.Probleme publice.Comunicare cu angajaţii. Unii experţi. circulare pentru informarea angajaţilor şi altor materiale. broşuri. Consultanţă oferită conducerii privitor la ce trebuie să spună şi să facă în cazuri grave. care subliniază că serviciile de relaţii publice par a se dezvolta cel mai bine într-o atmosferă conflictuală. . 76 .Instruirea personalului din executiv de a ţine discursuri. susţin că numărul acestor firme a crescut ca urmare a scăderii încrederii americanilor în marile corporaţii şi pe măsura creşterii cererilor de asumare a responsabilităţilor corporatiste în probleme de mediu şi consumatori.Relaţii cu comunitatea. de a realiza serviciile necesare punerii în aplicare a unui program asupra căruia firma şi clientul au căzut de acord. Persoanele din conducerea executivă sunt instruite în privinţa activităţilor legate de probleme publice. casete video. a) Serviciile oferite. ţinuta etc.

ajutaţi de o secretară. Firmele de relaţii publice. recepţii). de exemplu. Management pentru crize de imagine. Consultanţă pentru apariţii publice. firmele de relaţii publice sau agenţiile lor oficiale se regăsesc în cea mai mare parte a marilor oraşe ale lumii. comunicare suficientă cu acţionarii. . Pentru acest lucru pot apela fie la serviciile unei facultăţi de profil. mese rotude. Pregătire pentru ataşaţii de presă. Sao Paolo. Kuala Lumpur. Analiză şi strategie de imagine. Elaborarea şi organizarea de evenimente publice (seminarii.Supraveghetor şef al operaţiilor. mari sau mici. Firmele mari sunt structurate astfel: .Vicepreşedinte executiv. conferinţe.Funcţionari. În România există mai multe firme de relaţii publice printre care: „Multi Media”.Preşedinte.. Ei susţin că relaţiile publice sunt o funcţie de consultanţă a conducerii.Director adjunct cu operaţiile. Elaborarea concepţiei generale şi organizarea de expoziţii şi pavilioane pentru manifestări naţionale şi internaţionale. 3. Paris. Conducerea primeşte consultanţă privind modalităţile de evitare a preluărilor de către o altă firmă. care nu poate fi delegată altora aşa cum ar presupune termenul de „agent”. Relaţii cu mass-media. În pofida acestor servicii oferite considerăm că mai util şi. .Personal de secretariat. Sidney. Dimpotrivă. Melbourne. Firma „DC Communication” oferă următoarele servicii: 1. . Singapore. mulţi funcţionari de relaţii publice susţin că există un număr mare de agenţii de relaţii publice deoarece acestea nu fac altceva decât să pregătească şi să ofere clienţilor materiale publicitare (conform unei distincţii „de fineţe” făcute de nomenclatoare. mai ieftin este ca organizaţiile să-şi creeze propriile structuri de relaţii publice. Strategie de comunicare pentru programe naţionale şi regionale. Burson-Marsteller. „Perfect” şi „Image Promotion”. 5. în cadrul acestor tranzacţii. 4. Printre cei din executiv sunt şi unii care se opun ideii de a lucra cu „agenţii” de relaţii publice. „DC Communication”. rolul de agent al clientului). are birouri în Toronto. fie la cele ale unei firme specializate. evident. analiştii de acţiuni şi investitorii. 9.Relaţii financiare. Tokyo. Creaţie şi producţie de suport vizual pentru campaniile de imagine şi comunicare. San Juan. par să se aglomereze în marile centre urbane din SUA. 8. . 77 . 2.Director cu operaţiile. 6. persoane însărcinate cu relaţiile publice. firmele publcitare sunt denumite „agenţii” deoarece acestea cumpără pentru client timp sau spaţiu publicitar şi joacă. La nivel internaţional. Firmele de relaţii publice pun un accent tot mai mare pe aspectul de consultanţă al serviciilor pe care le oferă. . O firmă mică de relaţii publice poate să fie formată doar din proprietar (preşedinte) şi un asistent (vicepreşedinte). Montreal. Hong-Kong. . Structura unei firme de consultanţă diferă în funcţie de mărime. 7.

Ministerul informaţiilor publice al Franţei. d. . O agenţie PR a NASA. SID coordonează si autorizează campaniile de comunicare ale administraţiilor. Prima structură de relaţii publice a Belgiei. .4. b. b. c.3. Există o multitudine de structuri de relaţii publice. municipale. c. militare. O agenţie guvernamentală a SUA pentru difuzarea/diseminarea informaţiilor publice externe. -15 p – 2. O agenţie a CIA creată pentru ducerea războiului rece. pentru spitale. bisericeşti. Prima structură de relaţii publice a Elveţiei. O agenţie a FBI pentru informarea populaţiei SUA.10 p - 78 . c.15 p 2. c. TEST DE EVALUARE 2. Structuri mari. Prima asociaţie de relaţii publice franceză. . d.1. ce nu pot fi clasificate. SID derulează campanii de strângere de semnături pentru înfiinţarea noilor partide politice. cu denumiri diferite. SID derulează campanii de manipulare a opiniei publice. d. b. departamentale şi firme de consultanţă în probleme de relaţii publice. veghing ca acestea să fie adaptate temelor prioritare desemnate de Guvern. Structuri ministeriale. mijlocii şi mici. SID nu derulează campanii guvernamentale de PR. Structurile de relaţii publice se clasifică astfel: a. d. „La maison de verre” a fost: a.2 USIA este: a.10 p – 2. Campaniile de comunicare guvernamentală derulate de SID sunt destinate: a. Structuri guvernamentale. şcoli şi firme de PR. b.2.

d.7 = d. 2. d. Funcţie de fluxurile informaţionale ce trebuiesc prelucrate şi amploarea sarcinilor. b. se ocupă cu: a. Sunt structuri de relaţii publice departamentale.5 = c. 79 . c.10 p 2.2 = c. Dacă sunt pentru PR intern sau extern.8.15 p 2. . dotare etc . 2.I. Furnizarea de servicii publicitare şi difuzarea informaţiei. Centrele de presă sunt: a. Nu există creiterii în acest caz. 2. . 10 p - NOTA : a) un singur raspuns este corect. b.7. Sunt structuri de relaţii publice ministeriale. Derulează relaţiile internaţionale ale guvernului spaniol. b.în sensul încadrării cu personal.15 p 2. O. b) cheia chestionarului este: 2.8 = c. După opinia dumneavoastră departamentele de relaţii publice sunt organizate . CIA. b. 2.în funţie de: a. Promovează imaginea General Motors.6 = b. 2. d.6. c.4 = c. c.5. FBI. USIA. Mărimea firmei sau ministerului. d. 2.1 = c.3 =d. c. 2. Sunt centre de informare publică în situaţia existenţei/derulării unui eveniment cu totul special şi/sau în situaţii de criză. Postul de radio Europa Liberă este finanţat de: a.C. . NASA. Celule de gestionare a crizelor.2. Instruirea trupelor speciale pentru intervenţii în forţă împotriva terorismului.

4 80 .Cursul nr.

81 .

82 .

83 .

84 .

85 .

86 .

87 .

88 .

89 .

90 .

91 .

92 .

93 .

94 .

95 .

96 .

97 .

98 .

evitati declaratiile care nu se inregistreaza. c) un principiu de structurare a raspunsurilor in cadrul interviului. util. fiti scrupulos. pregatiti mesajele.3 Principiul piramidei rasturnate este: a) un model de realizare a strategiilor PR. c) 5 . b) fiti politicos. fiti sincer. tranmiteti-I dorinta dvs. spuneti “fara comentarii “. oricand. b) restrictii in proiectarea interviului.. prezentati intrebarile si raspunsul. TEST DE EVALUARE 2. de a-l ajuta. b) un model de realizare a tacticilor PR. d) 1 . d) sa stiti care sunt mesajele dvs.monitorizat. pregatiti o expresie de situare in subiect.2 minute.7 secunde. c) stabiliti audienta-tinta. fiti constient de normele de confidentialitate interna. c) tehnici ce pot fi utilizate pentru a controla un interviu.24 secunde.4 2. c) sa nu vorbiti despre lucruri confidentiale. sa rugati pe reporter ca o informatie odata data sa fie impiedicata sa apara etc. sa transmiteti mesajele planificate. ramaneti calm. 10 puncte Un mesaj trebuie sa fie structurat in limita a: a) 12 . b) 6 . sublinierile si credibilitatea personala sunt: a) tactici de PR in cadrul planului de comunicare. 2.2. 10 puncte In relatiile cu presa nu este indicat: a) sa furnizati reporterilor informatii atunci cand acestia le solicita.1 Principiile de lucru cu presa sunt: a) fiti cinstit. d) sa evitati sa vorbiti cu reporterii.10 secunde.5 99 . 10 puncte 2. d) o lista de verificare pentru organizarea conferintelor de presa. d) tehnici de redactare a unui comunicat de presa. b) sa permiteti reporterilor sa vina la Dvs. sa fiti pro-activ. fiti profesionist cu un comportament self. abilitatea. 10 puncte Glisarea.2 2. onest.

b) a suplini o calatorie de presa. d) a suplini o vizita loa Consiliul editorial. d) oponentii puternici. 10 puncte 2. 10 puncte 2.10 puncte 2. puncte Puntile se utilizeaza pentru: a) a va apropia de reporter.7 Planul de interviu este: a) un punct esential in strategia de imagine. Un eveniment de presa se organizeaza pentru: a) a atrage atentia presei ca ziaristii incalca deontologia profesionala. b) a putea folosi jargonul.10. b) sprijinitorii puternici. b) o modalitate de a pune in dificultate reporterul.8 2. c) un mesaj sau slogan.9 Briefing-ul este: a) o conferinta de presa la care se abordeaza mai multe probleme. d) o modalitate de a va structura si argumenta logic mesajele proprii. d) o calatorie de presa. 10 puncte 100 . 10 puncte 2. c) indecisi. c) glisare. va ve-ti dirija mesajele catre: a) intreaga populatie a tarii. c) introducerea intr-o conferinta de presa. c) a da un rasunet maxim unei informatii care – daca ar fi fost difuzata prin mijloacele clasice – nu ar fi avut aceeasi audienta. d) aprecierea intrebarii reporterului.6 Pe timpul interviurilor. b) o conferinta de presa la care se abordeaza o singura problema.

4 = c.8 = c.5 = c.7 = d. 2. 2.2 = d. 2.9 = b.3 = c.10 = c. 2. 2. 2.6 = c. b) cheia chestionarului este: 2. 101 . 2. 2. 2.1 = a.NOTA : a) un singur raspuns este corect.

Cursul nr. 5 INFORMAREA INTERNĂ 102 .

103 .

104 .

105 .

d) puteti practica relatii publice numai daca managerul organizatiei Dvs. d) in organizatie sa se aplice legea tacerii. d) ascultarea opiniilor si ideilor subalternilor. c) intregul personal al organizatiei sa spuna – in raporturile cu tertii – acelasi lucru despre organizatie. fiecare cu cuvintele lui. angajatii organizatiei din care faceti parte pot fi incadrati in categoria “public “ a) da. b) comunicarea cu personalul organizatiei prin intermediul mass-media centrale si /sau locale.. 10 puncte 2. c) comunicarea biunivoca dintre presedintele organizatiei(staff-ul presidential) si personalul din subordine. va initiaza in practica PR. b) puteti practica relatii publice numai daca Dvs. 10 puncte Informarea interna se refera la : a) comunicarea dinspre presa catre organizatie. TEST DE EVALUARE 2.2.4 Principiul “ o singura voce.1 Expresia “ relatiile publice incep de acasa “ se refera la: a) puteti practica relatii publice numai daca parintii Dvs. b) in raporturile cu opinia publica sa comunice numai purtatorul de cuvant.2 Dupa opinia Dvs. c) puteti dezvolta relatii publice in exteriorul organizatiei numai daca in interiorul acesteia derulati corect informarea interna. b) nu. 10 puncte 2. 106 . este initiat in practici PR. ce prezinta acelasi mesaj coerent ” se refera la: a) in raporturile cu opinia publica sa comunice numai presedintele organizatiei. aplicati principiile PR acasa.3 2.

10 puncte 2.5 Angajatii au nevoie sa cunoasca: a) evenimentele importante din viata managerului si situatia lui familiara; b) rolul organizatiei in cadrul societatii, in apararea intereselor angajatilor etc.; c) evenimentele politice internationale; d) evenimentele politice nationale. 10 puncte 2.6 Un colectiv informat este: a) mai lenes; b) mai molatec; c) profund motivat; d) neinteresat de organizatie. 10 puncte 2.7 Printre tipurile fundamentale de mesaje interne se regaseste si: a) tacerea; b) rolul; c) concurenta; d) codul penal. 10 puncte

2.8

Un mediu pentru comunicarea interna este: a) televiziunea nationala; b) televiziunea locala; c) ziarul organizatiei; d) ziarul “Adevarul”. 10 puncte

2.9

Comunicarea orala este: a) o forma de transmitere a impresiilor proprii catre terti; b) o forma convenabila pentru informarea interna; c) un mijloc de gestionare a imaginii proprii in raport cu sefii; d) un mijloc de relationare cu Parchetul si angajatii Ministerului de Interne.

107

10 puncte 2.10 Dupa opinia Dvs., revista presei este un mijloc de: a) gestionare a crizelor; b) relationare cu presa; c) comunicare interna; d) comunicare cu societatea. 10 puncte

NOTA :

a) un singur raspuns este corect; b) cheia chestionarului este: 2.1 = c; 2.2 = a; 2.3 = c; 2.4 = c; 2.5 = b; 2.6 = c; 2.7 = b; 2.8 = c; 2.9 = b; 2.10 = c.

108

Cursul nr. 6 RELAŢIILE CU SOCIETATEA

109

110 .

111 .

112 .

113 .

114 .

115 .

116 .

117 .

118 .

119 .

120 .

121 .

122 .

123 .

124 .

125 .

126

127

128

129 .

b) structura ministeriala nationala. c) sa planificati si sa desfasurati programe de relatii cu societatea si /sau sa asistati seful organizatiei pe timpul comunicarilor. TEST DE EVALUARE 2. c) intamplatoare.3 In baza programelor de relatii cu societatea. b) sa anticipati potentialele crize de imagine. d) sa proiectati strategii de gestionare a crizelor. 10 puncte 2. 10 puncte 2. b) non-optionale.2 Relatiile cu societatea sunt: a) optionale. Dvs. d) determinate cauzal transductiv.formali si informali – liderii de opinie din comunitatea din care faceti parte. 10 puncte 2. 130 .1 Scopul relatiilor cu societatea este: a) de a parveni. c) diferiti conducatori . d) de a asigura protectie pentru organizatie din partea liderilor de opinie din societate (comunitate).2. b) de a contracara atacurile din partea mass-media.4 Structura de putere a societatii este: a) structura politica nationala. va revin urmatoarele responsabilitati: a) sa monitorizati indeplinirea deciziilor. d) administratia publica. c) de a comunica pentru a asigura o buna vizibilitate (clara si distincta) a organizatiei in opinia publica si a decodifica cerintele publicului cu privire la organizatie.

sinteza.constatarea. b) sa mentinem reputatia de bun vecin…. d) oamenii judeca numai ceea ce simt si vad.7 Procesul de relatii cu societatea presupune parcurgerea obligatorie a urmatoarelor etape: a) analiza. generalizarea. cel ce pipaia un picior. a descris elefantul ca un trunchi de copac s. c) un ghid ce va ajuta in planificare.m. b) o harta mentala. 10 puncte 2. nu partialul pe care il cunosc. b) oamenii au tendinta sa judece intregul ca fiind suma partilor. b) proiectarea. d) o modalitate de evaluare a relatiilor publice. 10 puncte 131 . etapizarea actiunilor si comunicarea. Aceasta legenda sugereaza ca : a) oamenii au tendinta sa judece intregul.d. succint urmatoarea: sase oameni orbi au fost solicitati sa pipaie un elefant si sa-l descrie.10 puncte 2. c) oamenii au tendinta sa judece intregul dupa partialul pe care il cunosc. c) sa asiguram o buna vizibilitate proximala. planificarea. comunicarea. evaluarea.5 Un obiectiv al relatiilor cu societatea il reprezinta: a) asigurarea unei bune comunicari in cadrul organizatiei.6 Legenda elefantului alb si a celor sase oameni orbi din Industan este. d) sa obtinem.8 O lista de verificare este: a) un proiect pe termen lung. comunicarea. cercetarea . sprijinul organizatiilor internationale fata de proiectele noastre 10 puncte 2. evaluarea consecintelor si a efectelor perverse. d) identificarea problemei. Cel ce pipaia trompa a spus: elefantul seamana cu un sarpe.a. c) identificarea problemei. 10 puncte 2.

4 = c.2 = b.2.7 = d.10 = c. d) da. 2.3 = c.9 = c.5 = b. intr-un plan strategic.9 O lista de verificare poate fi transformata intr-un plan de PR: a) da. pentru ca ajuta la formularea obiectivelor de comunicare. c) da. 10 puncte 2. b) nu. 132 .10 Evaluarea in PR se refera la : a) analiza costurilor implicate. 2. 2. b) selectarea celor mai buni oameni de PR. b) cheia chestionarului este: 2. intr-un plan tactic (in anumite conditii). 10 puncte NOTA : a) un singur raspuns este corect. 2. 2.1 = c. 2. 2. 2.6 = c.8 = c. c) este un proces de determinare a succesului / insuccesului unui program de PR. d) este o metoda de cercetare – constatare. 2.

Cursul nr. 7 Gestionarea crizelor 133 .

134 .

135

136

137

138 .

139 .

140 .

141 .

10 puncte 2. b) o echipa de tineri specialisti I. d) o recunoastere internationala a organizatiei. 10 puncte 2. c) punctele vulnerabile ale organizatiei. 10 puncte 2. grevele. d) un staff conservator care sa nu dea atentie presei.2 Gestionarea situatiilor de criza necesita: a) o dotare tehnica adecvata. b) imediate.5 Principalele tipuri de crize sunt: a) politice. TEST DE EVALUARE 2. administrative. c) afectarea imaginii organizatiei pe o durata nelimitata. d) nu exista o tipizare a crizelor. b) oportunitatile.1 Situatiile de criza pot avea ca finalitate: a) asigurarea unei bune vizibilitati proximale. c) la nivel central si local. 10 puncte 2. d) structura de putere a societatii (comunitatii). b) cine sunt cei vinovati de crizele anterioare. d) un sistem de control al zvonurilor. 10 puncte 2.2.3 In planul de gestionare a crizelor sunt evidentiate: a) analizele realizate de experti in domeniul productiei de bunuri si servicii. militare.6 Sugestiile ca sloganele firmei Procter & Gamble contin elemente de simbolism satanic au reprezentat o criza : a) administrativa. c) strategii adecvate de imagine si gestionare a crizelor.4 Planul de gestionare a crizelor prevede: a) ce crize au existat in organizatie. c) pe ce lider politic se poate / nu se poate conta in situatii de criza. b) conturarea identitatii organizatiei.T. 142 . urgente si sustinute.

d) sustinuta. d) prevederea crizelor.9 In situatii de criza. sa reuniti comitetul de conducere pentru situatii de criza si expertii pe domeniu si sa deschideti toate canalele de comunicare. c) sa blocati toate canalele de comunicare pana la solutionarea crizei. c) gestionarea crizelor. c) de productie.8 Algoritmul Claudiei Reinhard este utilizat la: a) planificare. d) sa faceti o cercetare administrativa amanuntita. un centru de informatii este: a) un loc unde informatia circula de la institutie la public. c) o celula de gestionare a crizelor. 10 puncte 2. c) purtatorului de cuvant al organizatiei care o va folosi in interviurile acordate mass-media. 10 puncte 2. 10 puncte 143 . d) pentru blocarea canalelor de comunicare.10 In situatii de criza. d) un centru al zvonurilor. b) cercetare – constatare. b) sa scoateti planul pregatit pentru criza.b) centrala.7 In situatii de criza primele cerinte sunt urmatoarele: a) sa urmariti ce spun si ce fac ziaristii pentru a-i actiona in justitie. o declaratie oficiala a organizatiei este necesara: a) pentru linistea puterii politice. 10 puncte 2. b) pentru a-i determina pe ziaristi sa nu mai scrie despre eveniment. 10 puncte 2. b) un comitet de gestionare a crizelor.

144 .5 = b. 2. 2.6 = d.3 = c.10 = a. 2.4 = d.NOTA : a) un singur raspuns este corect. 2. 2. 2.1 = c. 2. 2.8 = c. b) cheia chestionarului este: 2.2 = c.7 = b.9 = c. 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful