CURSUL: TEHNICI SI STRATEGII DE RELATII PUBLICE Lector univ.drd.

Valentin STANCU

2006 - 2007

Cursul nr. 1
1. IMAGINEA ORGANIZAŢIILOR – CONSIDERAŢII GENERALE A devenit aproape un truism faptul că omenirea intră, începând cu sfârşitul actualului secol, într-o nouă eră - era informaţională. Zeci de mii de studii surprind această mutaţie, şi alte zeci de mii vor urma, dezvoltând noi concepte şi teorii pe măsura prefacerilor fără precedent prin care trece societatea umană. Deocamdată, era informaţională se profilează cât mai curând ca o promisiune a viitorului decât ca o realitate matură. Majoritatea cercetătorilor sunt de acord că până şi cele mai dezvoltate societăţi se găsesc încă în tranziţie către o nouă formă de organizare, cumulând laolaltă elemente ale vechii rânduieli şi ale celei emergente. Dar tendinţa de înnoire este evidentă. Unii autori vorbesc despre o evolutie care duce firesc la societatea informatională; altii preferă să se refere la o adevărată revolutie, care scutură din temelii rosturile epocii trecute. Însă indiferent de termenul folosit, este neîndoielnic că această tendinta îşi pune amprenta pe absolut toate domeniile omenescului. Consecinele implicite ale trecerii la societatea informatională au fost şi sunt discutate de numeroşi gânditori. Astfel, în 1983, Luigi Dadda1 susţinea: “Asistăm cu toţii la o evoluţie a modului nostru de a produce, de a comunica, de a trăi, o evoluţie atât de rapidă încât este numită postindustrială. Ea este provocată de un complex de factori culturali, sociali, economici, ştiinţifici, tehnologici, dintre care ultimii se impun cu o forţă covârşitoare. Toate categoriile sunt implicate, dar una se impune, şi anume aceea legată de generarea, culegerea, transmiterea, elaborarea şi răspândirea informaţiei”. În studiul intitulat “De la silex la siliciu”, Giovanni Giovannini, preşedintele Federaţiei Italiene a Editorilor de Ziare (FIEG), pune problema într-un mod similar: “După era agricolă şi cea industrială, intrăm acum în era «informaţională». Înţelegerea a ceea ce se întâmplă în prezent este îngreunată de o primă caracteristică, şi anume creşterea complexităţii în toate domeniile: social, politic, cultural, industrial, ştiinţific. Avem impresia că este în curs o adevărată «mutaţie», că organismul «societatea umană» generează un organism cu totul nou. Şi aceasta are loc concomitent cu o creştere a bunurilor materiale esenţiale noii construcţii, dar, mai ales, cu o creştere fantastică a fluxurilor informative menite să configureze o structură nouă şi mai puternică”.2 Datorită faptului că societatea informaţională se găseşte încă într-un proces de structurare specifică, încercarea de a-i surprinde dimensiunile definitorii apare ca o întreprindere temerară şi, posibil, sortită eşecului. Dificultăţi încă şi mai mari presupuse de acest demers sunt generate de limitele modelărilor teoretice cu care se operează în prezent. În ultima jumătate de secol, paradigma Odobleja - Wienner s-a transformat din posibil teoretic în real acţional, determinând mutaţii incredibile în gândirea şi practica ştiinţifică. Dar la ora actuală această abordare e pe cale să fie depăşită, noi interpretări venind să modifice sistemul de referinţă teoretic al umanităţii. Un astfel de model ar putea fi şi cel al procesualităţii organice, care priveşte omul şi comunităţile umane drept procesoare de informaţie / semnificaţie şi energie, self-formative şi reproductibile. Conform acestei teorii, fiinţarea este “expresie şi produs al conexiunilor posibile între procesări informaţionale şi procese energetice”. Modelarea pleacă de la ipotezele că “nu
Luigi Dadda, în “Media duemila”, nr. 1, Torino, 1983, p. 17. Giovanni Giovannini & colectiv, "De la silex la siliciu - Istoria mijloacelor de comunicare în masã", Editura tehnicã, Bucureşti, 1989, p. 14-15
2
1

2

este posibilă completa detaşare a proceselor energetice de procesările informaţionale”, că “orice procesare îşi generează prin propriile consecinţe, condiţiile dezorganizării ei, iar procesele dezorganizate sunt generatoare de condiţii favorabile emergenţei altor procese organizate”1. Dacă un astfel de model sau altul similar vor fi validate de ştiinţă, implicaţiile sociale vor fi imense, descurajând, ab initio, orice încercare de a contura o imagine exhaustivă a societăţii informaţionale. De asemenea, în studiul prezent ne vom rezuma la abordarea sistematică a gestiunii imaginii organizaţiilor prin activitatea de relaţii publice. Imaginea unei organizaţii este obiect de patrimoniu2, fie că este moştenită (de exemplu imaginea firmei britanice Rolls Royce, ce a traversat nealterată mai multe decenii în secolul nostru, fiind în tot acest timp un puternic factor de promovare, pe piaţa mondială, a produselor firmei), fie că este inclusă în totalitatea bunurilor organizaţiei (imaginea firmei Coca-Cola este considerată ca fiind mai valoroasă decât ansamblul mijloacelor fixe ale giganticului transnaţional), fie că este apreciată ca o dimensiune nematerială, subiectivă, dar care poate fi apreciată în bani, întrucăt are valoare de piaţă. Ca obiect de patrimoniu, imaginea se gestionează / administrează la fel ca orice alt bun patrimonial al organizaţiei, indiferent de natura acestuia. Perioada actuală - în care imaginea a devenit un aliment cotidian al sensibilităţii, al inteligenţei şi ideologiei noastre (conform Jacques Ellul, La parole humilieé, Paris, p.s.) amplifică şi facilitează creşterea exponenţială a utilizării mijloacelor de acţiune asupra reprezentărilor oamenilor, meritând pe deplin caracterizarea de “civilizaţie a imaginii” pe care i-o face Rene Huyghe. Se impune precizarea că, în accepţia noastră termenul “imagine” nu se referă, restrictiv, la reproducerea materială a unei realităţi date, ci la un atribut al vieţii psihice bazat pe capacitatea psihicului uman de a construi reprezentări mentale - determinant în relaţia comunicaţională. Se poate afirma, deci, că imaginea “poate să influenţeze puterea de decizie a unui individ sau a unei colectivităţi3 “, întrucât, aşa cum arăta Jacques Le Goff în prefaţa volumului său "Imaginarul medieval", de-a lungul istoriei, “viaţa omului şi a societăţilor, sunt legate în egală măsură de imagini, ca şi de realităţi palpabile. Imaginile despre care este vorba nu se limitează la cele întruchipate în producţiile iconografice şi artistice, ci se extind şi la cele din universul imaginilor mentale”. O imagine bună a organizaţiei are o influenţă covârşitoare asupra reuşitei în afaceri. Versus, o imagine negativă afectează, uneori de o manieră incredibilă, succesul organizaţiei. Acest fapt este bine înţeles de experţii tuturor firmelor de succes din lume. Un exemplu concludent poate fi acela al firmei Krupp, ce a moştenit în urma primului şi, îndeosebi, al celui de-al II-lea război mondial, o imagine extrem de negativă. Strategia prin care firma şi-a ameliorat (răsturnat) imaginea este prezentată continuare.

Lucian Culda, Procesualitatea socialã, Editura Licorna, Bucureşti, 1994, p. 13 Patrimoniu - totalitatea bunurilor moştenite de cineva de la pãrinţi, înaintaşi; totalitatea bunurilor care aparţin unei colectivitãţi; totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cuiva şi care pot fi evaluate în bani, conform Mic Dicţionar al Limbii Române, Edit. Ştiinţificã, Bucureşti, 1974. 3 Camelia Bacos, "Rolul imaginii asupra mentalitãţilor colective", în Societate & Culturã, Noua Alternativã, nr. 3, p. 23
2

1

3

2. întrevederi cu conducătorii ţărilor socialiste etc. pe plan politic. Alfried Krupp. • acţiunea intensivă. prin intervenţii personale la Conferinţa pentru Comerţ Mondial de la San Francisco. la eşalonul cel mai înalt al ierarhiei firmei. uzine petrochimice şi centrale nucleare. noţiunilor de duşman şi de tunuri. Pe de altă parte. Scăderea producţiei de industrie grea şi trecerea la o producţie mai modernă (care să aibă valoarea cea mai ridicată per kg). 4 . pentru crearea acestei noi imagini în mediile politice şi industriale cele mai influente. ultimul proprietar.datorită fostei imagini negative . în loc de şine de cale ferată maşini-unelte. Germană. şi-a propus două teme de cercetare: 1. Tonul general a fost. mai întâi dezordonat. tot ce se petrece la Krupp e comentat pe larg de presă. Alfried Krupp l-a investit pe Berthold Beitz cu puteri depline. şocul produs de descoperirea unei imagini Krupp total diferită de cea obişnuită. de multă vreme. politică dusă nu numai de împuternicit ci şi de echipa Departamentului “Informaţii” . 2. de incertitudine . de exemplu.apoi. producţia era esenţial orientată spre fabricarea oţelului şi industria grea. din punct de vedere tehnic. Realizată de: Departamentul de Informare al companiei G-V. Mijloace: ţinând cont de faptul că firma aparţine industriei bunurilor de echipament – deci numărul celor de care depinde opinia despre ea şi hotărârea de a-i achiziţiona produsele era relativ mic (sub un milion. la început. cu formatorii de opinie . Situaţia de plecare: La sfârşitul celui de-al doilea război mondial numele Krupp “nu mai suna bine”. el a încarnat “noua imagine Krupp”. Obiective: Departamentul “informare” însărcinat cu relaţii publice şi stabilirea noii imagini a întreprinderii. în toată lumea). întrevederi etc. Politica a început în 1953. prin personalitatea şi activităţile fiecăruia. loc la numeroase comentarii din partea presei.prin numeroase conferinţe de presă şi contacte cu ziarişti şi personalităţi din întreaga lume. Câştigarea simpatiei opiniei publice. Astfel. în cursul cărora motivaţia era mereu expusă ca bază a noii politici comerciale. în folosul noii imagini. fiind asociat. • exploatarea.F. Organismul: Compania Krupp.Studiu de caz Strategie pas cu pas de gestiune a imaginii unei firme aflată în situaţie de criză de încredere Ţara: R. au început să apară elementele unei noi imagini a firmei.strategia adoptată s-a bazat pe două elemente: • efectul surpriză..în special de conducătorul ei . a faptului că. Graf ZedwitzArnim. şi de data aceasta. Oprirea producţiei de armament (desfiinţarea liniilor de fabricaţie). a luat câteva hotărâri fundamentale: 1. s-au pus la punct: • o politică sistematică de discuţii. oameni politici. anunţul publicat de Krupp într-o ţară a CAER. Iată. Prezentarea firmei Krupp ca o companie modernă din toate punctele de vedere. În 1953. Numele lui Alfried Krupp şi Berthold Beitz au dat. În acest scop.jurnalişti. savanţi şi literaţi -.

” Acest anunţ. este absolut falsă premisa potrivit căreia o activitate susţinută de public relations şi o agresivă campanie publicitară pot suplini un management defectuos. Aceasta este convingerea companiei KRUPP. În acelaşi timp.Germane pot. a coexista. • anunţuri şi filme documentare.să desfăşori o activitate profesionistă de relaţii publice (public relations) prin care să obţii încrederea.P. Imaginea organizaţiei se poate gestiona în cel puţin trei moduri: . Aşa cum urmează să demonstrăm. numele companiei avea co-notaţiile “distrugere” şi “moarte”. Dacă aveţi îndoieli cu privire la valabilitatea acestei ultime aserţiuni gândiţi-vă la faptul că principalii dumneavoastră concurenţi se comportă după logica sloganului “să faci lucruri bune şi să spui cu tărie acest lucru”. deci e preferabil să coopereze.“Vecinătatea creează legături Vecinii au mare nevoie unul de celălalt. Distanţele se micşorează. Fiecare din noi putem să ne aducem contribuţia.să desfăşori o agresivă campanie publicitară. opinia publică a început să vadă în KRUPP o contribuţie adusă reconstrucţiei păcii şi vieţii. Trăiesc legaţi unul de celălalt. Efectul de surpriză a funcţionat deci. înţelegerea şi sprijinul publicului propriu (angajaţi. Analizând cu 5 . printr-o strânsă colaborare. Rezultatele: din aceste “pietricele de mozaic” a fost compusă o imagine care. pusă în valoare. . în sensul practicării unui management extrem de performant. . penurie de locuinţe. acţionari. în cele din urmă. simpatia. ne afectează şi pe noi. A trăi împreună. epidemii. Toate popoarele simt nevoia unei vieţi liniştite. Între timp. ca să nu mai existe foamete. Această iniţiativă remarcabilă a demonstrat nu numai spiritul de mecenat al companiei ci şi bunăvoinţa ei faţă de ţările a căror artă a fost. au fost vernisate expoziţii internaţionale de artă. Pe când. Neîncrederea generală a scăzut pe măsură ce motivaţia reală a firmei a fost expusă. să contribuie la construirea unui viitor paşnic pentru întreaga lume.Ungare şi a R. cel puţin o dată pe an. Orice criză. înseamnă mai mult decât a trăi unul lângă celălalt. apărută undeva în lume. O parte din reşedinţă a fost transformată în sală de expoziţie unde. segmente de public ce interesează organizaţia). înainte. a unei munci în comun. strategia a continuat prin: • o politică de vizite la reşedinţa familiei Krupp şi în atelierele companiei. parteneri. nu numai în mediile universitare din ţările în cauză. ci în întreaga lume şi a fost reprodusă în întregime de agenţiile de presă americane. KRUPP creează valori pentru întreaga lume. cele trei domenii vor trebui să coabiteze în armonie pentru a genera succesul organizaţiei. pur şi simplu. care a costat foarte puţin. astfel. În acest punct al expozeului ne simţim datori să notăm că este o iluzie să se creadă că “a face lucruri bune” (în sensul de practicare a unui management înalt performant) aduce automat şi recunoaştere (notorietate) publică a imaginii de marcă a organizaţiei.să faci lucruri bune. în spirit de prietenie şi spre binele lor reciproc. şomaj. a provocat vii discuţii. Industria R.F. ca o campanie de publicitate aproape gratuită. a devenit absolut convingătoare.

ştiinţa care se ocupă de studiul imaginii s-a conturat ca disciplină ştiinţifică abia în urmă cu un deceniu. practicienii utilizându-l. Lăzărescu scrie: 6 . prejudecăţi. opinii. la grupe de persoane sau în cadrul opiniei publice asupra unei persoane fizice sau juridice. De exemplu. În primul rând pentru că sunt urmărite de miliarde de oameni din toate ţările lumii. Prin IMAGINE se înţelege reprezentarea care s-a format ca o sumă de credinţe. nu poate fi şi nici nu este singura modalitate de gestionare a imaginii. Conceptul de imagine de marcă s-a răspândit. pur şi simplu să fii numărul unu (cel mai bun). Relativ recent. cele două companii au început să descopere că sponsorizarea unor evenimente speciale cum sunt cele sportive (sau orice eveniment puternic mediatizat la TV şi care se adresează segmentului de public care le interesează) pot deveni un mijloc eficient pentru promovarea unui produs sau imaginii de marcă a firmei. Cu toate că preocuparea pentru gestiunea propriei imagini datează din cele mai vechi timpuri. punând accentul în mod unilateral pe o latură sau alta a activităţii dumneavoastră şi neglijându-le pe celelalte. presupunând un grad mare de complexitate. respectiv “credibilitatea străzii”. sociale etc. În termeni de specialitate acest transfer de imagine se numeşte “efect hallo”. Bineînţeles că evenimentele sportive mondiale nu pot fi sponsorizate de două firme producătoare de băuturi răcoritoare. Administrarea imaginii este o activitate mult mai elaborată. grup social sau segment de populaţie şi-o formează despre un produs sau serviciu. elitismul. Pepsi sponsorizează concerte importante. Pepsi-Cola. Coca-Cola. atitudini. firma rivală.atenţie această afirmaţie veţi descoperi că. sănătatea. Aceste două acţiuni de sponsorizare demonstrează cum poate deveni sponsorizarea un instrument eficace de făurire a imaginii. Conceptul de imagine este utilizat de aproape treizeci de ani de vocabularul comercial pentru a defini REPREZENTAREA pe care un individ. pentru a desemna toate celelalte forme de imagine. a mărcii produselor sponsorului şi. Dan A. în cazul Jocurilor Olimpice. Acest lucru nu este. După cum se ştie. instituţii / organizaţii sau orice fenomene sau obiecte. iar starurile rock au dat firmei o imagine deosebită. atingerea obiectivelor şi. veţi fi în situaţia de a nu putea susţine competiţia. culturale. Dar sponsorizarea unor acţiuni sportive. În al doilea rând pentru că evenimentul asigură difuzarea. experienţe sau presupuneri (aşteptări). ambele investesc enorm în acţiuni de promovare şi relaţii publice. în cel mai important. spiritul de camaraderie sportivă. însă. să exemplificăm cu acţiunile a două mari şi foarte cunoscute firme americane: Coca-Cola şi Pepsi-Cola. vitalitatea. În acest sens. Pepsi l-a sponsorizat inclusiv pe starul Michael Jackson. sponsorul Cupei Mondiale. în urma unui management extrem de performant. În sensul menţionat. ambele produc băuturi răcoritoare de o foarte bună calitate. în direct. prin generalizare. o marcă sau o întreprindere. De aceea. a Jocurilor Olimpice şi a altor evenimente sportive importante. a ales domeniul muzical ca mediu de sponsorizare. suficient pentru imaginea celor două companii rivale. evenimentul în sine creează imaginea produsului prin asocierea acestuia cu evenimentul. dorinţa de a fi cel mai bun. trupele pop şi rock. de aceea. furnizează produselor sale o imagine asociată cu tinereţea.

imagologia foloseşte precumpănitor datele puse ei la dispoziţie de către paremiologie . la Stuttgard.n. Specialiştii în publicitate au înţeles de mult rolul determinant jucat la nivel comercial de către “imaginea de marcă”. din comentariile personalului instituţiei / organizaţiei. judecăţii şi imaginii globale (reprezentare. filozofiei. 4 (301). filologiei. autoimaginea personalului instituţiei. specialistă în istoria Bizanţului . că ambele definiţii şi interpretări suferă de limite serioase. acţionând atât asupra ofertei cât şi a cererii de produse şi servicii. în sfârşit. termenul de imagine de marcă al “ROMEXPO” şi mai puţin reputaţia “ROMEXPO”. Lãzãrescu. IMAGINEA DE MARCĂ s-a substituit în mod treptat “reputaţiei” unei instituţii. antropologiei şi paremiologiei.m. în mai multe centre ale planetei. a percepţiei. Imaginea mai poate fi deformată pozitiv. aprilie 1992 7 . precum şi altor discipline ştiinţifice. publicitate. mai cu seamă în Statele Unite şi în Franţa (în speţă la Universitatea din Caen. interdisciplinară. În context. precum şi prin satisfacţia obţinută în urma utilizării serviciilor şi produselor. atitudinii. potrivit opiniei generale aceasta permite o creştere a eficacităţii comerciale şi de afaceri în general. Fără a mai insista asupra definirii corecte a conceptului imagologie. virtuală. serviciu sau produs. de pildă. imagologia este o ştiinţă socio-umană de graniţă. construită pe un teren în care se încrucişează datele antropologiei cu acelea furnizate de istoria universală.ideologice larg răspândite de către mijloacele de comunicare în masă”. paremiologiei. imaginea managerilor. ecologiei umane şi ingineriei sociale. logicii. de-a lungul anilor. În acelaşi timp poate exista o reprezentare generală a instituţiei / organizaţiei şi numeroase sub imagini. “Imagologia . conform studiilor lui Serge Moscovici . imaginea managerului cu privire la proprii angajaţi sau la serviciile şi produsele pe care instituţia / organizaţia le oferă ş. în treacăt. Or. sub influenţa contactelor directe. dacă prima definiţie aduce imagologia strict în zona istoriei.“Constituită.n. prin reprezentanţi. Acolo a funcţionat o subsecţie .a. marketing-ului economic. imaginea unui serviciu din cadrul instituţiei. prin informaţiile obţinute din presă. imagologia a avut. opiniei.prezidată de cunoscuta savantă franceză Helene Arhweiller. dar mai ales prin intermediul produselor cultural .Revista de psihologie a popoarelor). subliminară etc. organizaţii.disciplină care se ocupă cu studiul proverbelor”1.d. Magazin istoric nr. prilejul să-şi omologheze statutul ca disciplină socială autonomă. Conform dicţionarului de psihologie. multidisciplinară.o nouã disciplinã de graniţã”. deformată negativ. obiectul de studiu al imagologiei (…). notăm. simultan.care avea drept temă imaginea celuilalt. prin ceea ce spun cumpărătorii despre ele. apropiată derealitate. în cadrul căreia se publica importantul periodic Revue de la Psychologie des Peuples . în luna septembrie 1985. în cadrul celui de-al XVI-lea Congres internaţional de ştiinţe istorice. antropologiei. Disciplină de graniţă prin excelenţă. se acceptă. distală şi proximală. semioticii. ce se formează la confluenţa psiho-sociologiei.) pe care si-a format-o în decursul timpului o comunitate etnică naţională asupra altei (altor) naţiuni sau naţionalităţi. “imagologia este un domeniu al psihosociologiei care se ocupă cu studierea ştiinţifică. 1 Dan A. imaginea produselor sau serviciilor oferite. Astfel. În mod firesc există mai multe categorii de imagini: imaginea instituţiei. cea de-a doua limitează aria de cuprindere a imaginii şi imagologiei la reprezentările pe care o comunitate etnică naţională şi le-a format despre o altă comunitate etnică. O imagine se formează progresiv.

Cum se ajunge la această situaţie? Cum ajunge marca A dintr-o categorie de produse să fie dorită de mai mulţi consumatori.A.U. Deci factorul “imagine” poate fi esenţial în determinarea cererii de servicii. Mărcile sunt ceea ce întreprinzătorii care îşi extind firmele cumpără. aşa cum arătam. intitulat studiu Landar. A combinat apoi punctajul de la “nivelul de notorietate” cu cel de la “nivelul de apreciere”. În Europa au fost Sony. imaginea are un caracter esenţialmente subiectiv şi psihologic. dar şi ce gândesc cumpărătorii despre ele . decât marca B? Un studiu de caz. de cele mai multe ori. o maşină în locul alteia ş. Landar a aflat că punctajul “nivelului de notorietate” plasează Rolls-Royce..atât în S. precum şi cele de promovare pentru imaginea produsului sau serviciului oferit. cumpără. un televizor în locul altuia. Studiile asupra pieţei atestă că. mărcile sunt de fapt mai valoroase decât elementele palpabile. Din acest punct de vedere se poate vorbi de “puterea imaginii de marcă”.U. Japonia şi Europa Occidentală. în calitate de consumator. Mercedes-Benz. Coca-Cola şi Kodak au avut ambele 40% notorietate. Dar în S.m. Cu alte cuvinte.000 de subiecţi în S. ei fumează sau beau o imagine. obţinând evaluarea “puterii imaginii” mărcii respective. de regulă. iar supa Campbell’s a fost a doua în S. cât şi în S. În acelaşi mod ei preferă un târg expoziţional în locul altuia.d. Hollmark’s 39%. cei care sunt fideli anumitor produse sau servicii nu le pot deosebi de altele similare şi. Sony. Pentru proprietarii de companii. cât şi în multe colţuri ale lumii.Astfel. fabricile. Porsche. În cadrul studiului efectuat în 1990 în Japonia. Fiecare din aceste mărci au fost şi sunt liderul vânzărilor din categoria lor. iar Johnson and Johnson’s 32%.U. în timp ce Kellog’s a avut 41%.A. Rolex şi BMW în frunte. Cum se corelează acest fapt cu investiţia în relaţii publice (informare) şi publicitate? În 1990 Campbell’s a investit în relaţii publice (informare) şi publicitate astfel încât a acoperit 70% din notorietatea produselor sale. Landar Associates.A. în toată lumea mărcile sunt ceea ce oamenii cunosc şi. Mercedes-Benz.a. Arătând consumatorilor 800 de mărci de produse diferite. de exemplu. Când punctele au fost combinate pentru a evalua “puterea”. Campbell’s a fost marca cea mai apreciată. Studiul Landar O firmă din San Francisco specializată în managementul mărcilor şi profilul Companiilor. cei care au cea mai apreciată imagine şi cele mai importante vânzări sunt cei ce investesc cel mai mult în promovarea imaginii de marcă (relaţii publice şi publicitate). cum ar fi. Aceasta pentru că.U. Landar a făcut două evaluări. A întrebat consumatorii cât de familiarizaţi sunt cu mărcile produselor respective şi cum apreciază aceste mărci. Coca-Cola a apărut în frunte atât în lume. produse etc.A. Acest fapt justifică acţiunile de relaţii publice pentru gestionarea imaginii de marcă a instituţiei. Porsche şi Rolls-Royce. produselor şi serviciilor oferite este cel puţin la fel de importantă ca şi calitatea acestora din urmă. a hotărât să afle nu numai în ce măsură consumatorii cunosc principalele mărci. Bătălia între imaginile instituţiilor / organizaţiilor. 8 .U. Firma a chestionat aproape 10. încearcă să expliciteze acest lucru.A. Levi’s 26%.

”3 Ocupându-se de domeniul geopoliticii. Imaginile puternice sunt esenţiale pentru reuşită în cultura americană.).(sbl. dar şi indirect. una dintre pârghiile care. Ele ajung să funcţioneze ca un fel de viziune asupra lumii. politica monetară sau învăţământ.) Ar fi bine să putem spune că ar trebui să ne dispensăm de imagini şi să lucrăm doar cu realitatea. inc New York. 3/1992 p. Dar aceasta ar fi cea mai utopică imagine. În accepţia sa cea mai simplă imaginea este reprezentare1. 2 Camelia Bacos . Mic dicţionar al lb. Ştiinţificã. El scrie: “Unul din aspectele ciudate referitoare la opiniile politice este cât de des aceiaşi oameni se plasează pe poziţii opuse în diferite probleme. evocate mintal . Aceste premise diferite . William Morrow and Company. Thomas Sowell ajunge la aceeaşi concluzie. Ele pot varia de la cheltuieli militare la droguri. Sergiu Tămaş sesizează importanţa "hărţilor mentale": “Reprezentările geopolitice ale celor care fac istoria. Consumatorul se orientează către imagini familiare şi bineînţeles. ceea ce echivalează cu ceea ce se înţelege în germană prin Reprezentare . imagini de televiziune etc. Formarea acestor imagini mentale (reprezentările geopolitice) sunt rezultatul contactului cu realitatea fizică direct. Bucureşti 1974. fotografie sau imagine filmică. aceleaşi feţe familiare pot fi găsite confruntându-se de pe poziţii opuse politic. Se întâmplă prea des ca să fie o coincidenţă şi prea necontrolat ca să fie un plan. congruenţa dintre mediul subiectiv şi cel obiectiv nu se produce întotdeauna automat.ns. O atenţie mai mare acordată argumentelor de fiecare parte dezvăluie faptul că cele două părţi judecă lucrurile pornind de la premise fundamental opuse. dacă nu mai multe şi mai multe imagini pot corespunde unui fapt dat.A conflict of vision. române Ed.“Rolul imaginii asupra mentalitãţilor colective ” în Societate şi Culturã. prin comunicare verbală. informaţii de presă.)”. determină comunicarea dintre indivizi şi care se bazează pe capacitatea psihicului uman de a-şi construi reprezentări mentale (sbl.constituie fundamentul opoziţiei repetate dintre indivizi şi grupuri în chestiuni fără legătură între ele. passim. În sensul menţionat. respinge acele imagini care sunt greu de cunoscut şi înţeles. Camelia Bacos2 subliniază că atunci “când vorbim de imagine trebuie să avem în vedere faptul că ea nu reprezintă doar o reproducere materială (după o tehnică anume) a realităţii: afişe. Pornind de la alte premise. Realitatea este mult prea complexă ca să fie înţeleasă de orice minte dată.cf. Anumite distorsiuni sau imagini complet false pot lua locul realităţii. ci este un atribut al vieţii psihice. Imaginile sunt ca nişte hărţi care ne ghidează printr-o junglă de complexităţi uimitoare… Imaginea este modul nostru de a percepe cum funcţionează lumea… Există tot atâtea imagini câte fiinţe umane. 23 3 Thomas Sowell . Cauzele sunt multiple. nr.adesea implicite . auditivã etc. Subiectele în sine pot să nu aibă o legătură intrinsecă. alături de cuvânt. ns. 1 9 . reproduceri cartografice. Aceste imagini au semnificaţii clare. Totuşi.Imagine senzorialã (vizualã. Cu alte cuvinte. a unor obiecte sau fenomene din realitatea obiectivã. (…) Între lumea subiectivă în care este elaborată acţiunea politică şi lumea obiectivă în care are loc această acţiune nu există în mod obligatoriu o concordanţă în toate privinţele. imaginile lor despre lumea în care trăiesc pot fi corecte sau eronate. Important este faptul că (…) aceste imagini sunt mai mult decât o «oglindire» a realităţii. Ele vor deveni predominante şi în România.Concluzia şi implicaţiile sunt la îndemână: consumatorii sunt copleşiţi de multitudinea mărcilor şi a mesajelor mass-media. Ei au imagini diferite despre lume.

care este cauza accidentului? Istoria românilor oferă şi ea exemple privind modul în care doi observatori. la vizibilitatea sau nonvizibilitatea indicatoarelor de circulaţie şi va căuta explicaţia cauzală într-o defecţiune mecanică şi dacă şi identifică o atare defecţiune. refoloseşte. şi R. cu 1. Raportul lui Giacomo Uniesi din ordinul iezuit către superiorul de la Sfânta Barbara din Cracovia. observă acelaşi lucru în două modalităţi total diferite. Scrisoarea lui Filippe Pigafetta către Belizar Vinţa. şoferul nu s-a odihnit suficient înainte de a se urca la volan. având sisteme de referinţă diferite. 177-178 10 . Un poliţist se va raporta imediat la respectarea sau nerespectarea regulilor de circulaţie. Gould P. se constituie anumite «hărţi mentale» privind zonele geopolitice în litigiu. Un constructor de drumuri şi poduri va remarca faptul că drumul este prost construit. În cazul oamenilor politici.000. celălalt preot) imaginea redată este diferită: 1. 2. un psiholog va căuta şi identifica cauze de natură subiectivă. În construcţia paradoxului el se raportează la un banal accident de automobil şi. ele servind ca sisteme de orientare cu funcţii anticipatoare. reorganizează sau aplică în gândire şi acţiune informaţii despre mediul geografic.”1 Sesizând acest fapt. nu permite scurgerea apei. de formaţie militar rezultă că “… ordinea a fost următoarea: în frunte mergea principele ţării Româneşti. În consecinţă cadrul cognitiv pe baza căruia operează factorii decizionali din sfera politicii reprezintă o succesiune de «hărţi mentale» despre spaţiile geografice şi raporturile de putere supuse analizei. totuşi. de formaţie preot. Din relatarea lui Giacomo Uniesi. Rudolf Carnap întreabă cu aparentă candoare: şi. cancelarul marelui duce de Toscana. identifică explicaţiile cu privire la cauzele accidentului oferite de diferiţi experţi. români de-ai săi. logicianul Rudolf Carnap construieşte paradoxul ce îi va purta numele. Ambele scrisori relatează aspecte din aceeaşi campanie militară a voievodului român Mihai Viteazul (campania de la Tîrgovişte.«Weltanschaunung». a avut o ceartă în familie. post Călugăreni). rezultă că “… 1 Sergiu Tãmaş . reprezentări generate de sisteme de referinţă diferite. Aceste «hărţi» sunt folosite de câte ori o persoană ia decizii politice. numit Mihai. şi toată pedestrimea de secui şi de saşi în număr de vreo 80 de steaguri etc. explicaţia accidentului este gata fabricată. Din relatarea lui Filippo Pigafetta. codifică. Astfel. Faptele la care facem referinţă sunt două scrisori (din perioada domniei lui Mihai Viteazul) respectiv: 1. 1995. din 18 octombrie 1595.Geopolitica. White consideră o «hartă mentală» drept o structură mentală ordonată. În temeiul acestor reprezentări geopolitice. este alunecos. Jucându-se pe aceste reprezentări diferite. prin empatie. fapt ce i-a distras atenţia etc. Editura Antet. şi poate şi o mie de archebuzieri români călare şi alţii călare cu suliţe de aruncat. configuraţia acestora va condiţiona conversia intereselor în proiecte geopolitice concrete. Reprezentările geopolitice şi «hărţile mentale» care le corespund sunt inevitabil diferite în funcţie de propriile lor «imagini» sau «hărţi mentale». etc. p. 2. prin care o persoană obţine.”. Bucureşti.500 de lăncieri unguri şi alţii. dar în continuă adaptare. care păreau cam 2. Funcţie de sistemul de referinţă al fiecărui observator (unul militar.

dar şi asupra întregii populaţii. publicitate. (…) Roosevelt şi Hull. încât George W. minimalizând problematica Europei Centrale. înainte de a se urca pe cal. pe care si-o reprezentau ca o ordine supravegheată de "cei patru poliţişti" (SUA. Fenomenul ca atare. Anglia. dorind să inducă la publicul care o interesează o imagine (reprezentare) adecvată scopurilor sale. având consecinţe semnificative. totodată. care opera cu «hărţi mentale» defavorabile ţărilor din Europa Centrală. Sergiu Tămaş remarcă: “Importanţa «hărţilor mentale» în fundamentarea politicii externe şi militare a unui stat rezidă în faptul că «marile strategii» sunt opera oamenilor politici. În timpul conflictului militar din Vietnam. Efectele unor «hărţi mentale» necorespunzătoare realităţii sunt amplificate astăzi de televiziune şi alte mijloace mass-media.în care Vietnamul apare ca un continent mare aşezat chiar lângă coastele Statelor Unite şi ameninţând existenţa sa naţională. care.asemănătoare cu una desenată de un cartograf medieval . erau preocupaţi de organizarea lumii postbelice. pentru a înţelege cum se configurează o anumită poziţie geopolitică.”1 Din perspectiva gestionării imaginii de marcă a organizaţiilor.180 11 . acest fenomen poartă numele sugestiv “o singură voce”. Harriman a fost de altă părere. Cât de fiabile sunt asemenea «hărţi mentale» pentru diplomaţi şi militari ? Sunt complete sau parţiale ? Deschid aceste imagini calea rezolvării unor probleme sau ridică obstacole? Deci.Hull".” Din cele două relatări mai observăm că. atitudinile şi opiniile personalului angajat etc. cu care fiind îmbrăcat în public. 1 Sergiu Tãmaş . organizaţia identifică şi ţine seama de sistemele de referinţă ale grupurilor (persoanelor) ţintă pentru adecvarea masajului şi. se va preocupa ca multiplicatorii de imagine folosiţi (comunicare de tip “public relations”. 1965) că. Brall constata că americanii «navighează» folosind o hartă distorsionată .ibidem. va fi analizat în capitolul dedicat practicii relaţiilor publice pentru gestionarea coerentă a imaginii organizaţiei. analizând poziţia adoptată de Franklin D. cele două personaje extrag din realitatea percepută doar ceea ce pare a avea semnificaţie pentru ele şi grupul căruia îi aparţin. a semnalat imprecizia cu care politica americană percepea zona Europei Centrale. O constatare asemănătoare se regăseşte la Warren Kimball. este necesar să cunoaştem modul de constituire şi funcţionare a acestor «hărţi mentale». în timpul primului război mondial. având imagini (reprezentări) diferite despre lume. remarcă faptul că Europa Centrală era privită ca «un detaliu». aspectele relatate au o importanţă metodologică deosebită. în timp ce era consilier al Administraţiei Wilson. Astfel. a cerut binecuvântarea cu genunchii plecaţi etc. nu numai asupra persoanelor oficiale. 179 . " imaginea" despre acest teatru de operaţiuni militare a fost în aşa măsură deformată. s-a îngrijit să fie binecuvântată de nunţiul apostolic armura înainte de a se îmbrăca. URSS şi China). În practica relaţiilor publice. p. Aceste "unghiuri de abordare" diferite rămân la fel de valabile şi în zona politicii şi a oamenilor politici. dorind să se asigure ţărilor din Europa Centrală o stare de independenţă. cunoscutul comentator politic Walter Lippman nota ("Public Opinion". Roosevelt la Conferinţa de la Teheran din noiembrie 1944.Prealuminatul Principe aşa s-a pregătit pentru ciocnirea cu Sinan Paşa: în ziua de 16 octombrie s-a spovedit şi s-a cuminecat. În legătură cu acest subiect.) să aibă şi să difuzeze acelaşi tip de imagine despre organizaţie. Până la urmă a învins "orientarea Roosevelt . având un puternic şi multiplu impact.

sociologul Abraham Moles susţine că fiecare dintre noi are un sistem de referinţă. inaccesibil în mod direct. Ei pot fi multiplicatori de imagine pozitivă sau negativă fapt ce determină organizaţiile să adopte politici coerente de imagine în raport cu / şi prin intermediul acestora. poate fi asemuită cu un ecran pe care se reflectă (direct sau mediat) fenomenele exterioare. dar accesibil prin intermediul unui mijloc (media).se realizează prin raportarea obiectului sau subiectului percepţiei la sistemul de referinţă al persoanei sau grupului ce realizează această percepţie. 12 . prin simţuri. angajaţi şi foşti angajaţi ai organizaţiei.d. chiar dacă nu ne dăm seama de acest lucru. format din toate conceptele de bază rezultate din prelucrarea cunoştinţelor acumulate în decursul vieţii şi reţinute în memorie.a.Raportată la percepţia realităţii. din prejudecăţile pe care ni le-a format. practicate de structurile de relaţii publice.atât în cazul vizibilităţii proximale cât şi a celei distale . din opinii păstrate. În acelaşi timp nu pot fi excluşi de la calitatea de media alţi mijlocitori: clienţi. Reprezentate grafic. în care realitatea unei organizaţii este percepută în mod direct. care ne determină să avem o anumită imagine despre subiect. informaţiile sau deciziile cu care suntem confruntaţi. având practic dimensiuni reduse. care îl depăşeşte pe primul. imaginea unei organizaţii se realizează în două câmpuri: un câmp al vizibilităţii proximale (nemijlocite). de către un individ sau un grup social. În acest sens. vizibilitatea proximală (nemijlocită) şi cea distală (mijlocită) se prezintă astfel: Construcţia reprezentării . În seria acestor media. acest sistem de referinţă.a.m. În acest sens.un bun vecin” ş. mijloacele de comunicare în masă ocupă un loc central. zvonurile ş. sunt de notorietate strategiile de comunicare de tipul “Organizaţia noastră . vecini ai acesteia. fiind dependentă de poziţionarea individului în spaţiul social şi de sistemul lui de referinţă şi un câmp al vizibilităţii distale (mijlocite / mediate).

principii. în general o “imagine” ce determină o acţiune.). atitudini. precum şi cei externi (informaţii recent primite privind o situaţie concretă ce pot fi întărite de argumente ce ne sunt adresate sub diferite forme). opinii. aceasta se reflectă în sistemul propriu de referinţă. norme. în urma “prelucrării” ei rezultă o opinie. reprezentând credinţele. determinaţi de sistemul propriu de referinţă şi caracteristicile proprii unei persoane. mai bogat sau mai sărac.Schematic. în funcţie de cunoştinţele acumulate. acest “ecran” s-ar prezenta ca în figura de mai jos: Acest “ecran” este mai mult sau mai puţin dens. Este evident că la proces participă două categorii de factori: cei interni. stereotipii etc. Modelul american al referenţialului individual şi de grup se prezintă sub forma a trei cercuri concentrice. atitudinile şi opiniile (figura de mai jos): 13 . de gradul de cultură şi experienţa persoanei respective. o atitudine. Acest sistem de referinţă reuneşte elemente comune grupului respectiv (credinţe. valori. mai ordonat sau mai puţin ordonat. Un sistem de referinţă comun au şi grupurile sociale. de nivelul intelectual. gusturi. În momentul în care suntem confruntaţi cu o “situaţie stimul”.

ritualuri. stiluri împărtăşite de o populaţie. cochetează cu ştiinţificul dar şi cu imaginarul.întemeietorul şcolii dramaturgice în comunicare . să reprezentăm imaginea firmei “ROMEXPO” în raport cu publicul propriu: 1 Adrian Neculau . "atingând" simultan stimulul şi răspunsul.consideră că în interacţiunile sociale. Au în compoziţie unele "zone obscure" ale vieţii cotidiene. reprezentări sociale (RS). uneori direct. elementele nodale ale imaginii individului şi / sau ale organizaţiei. dar nu sunt atât de direcţionate ca acestea.“Reprezentãrile sociale . de altfel. reprezentările sociale sunt prizonierele socialului. când un individ nou apare. reguli. atitudinile şi credinţele. ele vehiculează. verbalizat. care stabilesc o relaţie între stimuli şi răspunsuri. să încurajăm atitudinile pozitive. obiect. şi de atitudini. RS se interferează în parte cu opiniile şi atitudinile. reface toate aceste informaţii lacunare. dar apelează şi la norme. Pentru exemplificare. p. Doise (1990) exprimă complet satisfăcător complexitatea raporturilor cu socialul: ele joacă un rol important în menţinerea raporturilor sociale. Ele constituie. Ele reconstruiesc realul. ceilalţi reactivează sau caută informaţii cu privire la statusul socio-economic. 14 . Erving Goffman .Definind imaginea şi referenţialul individual despre un fenomen. acţiune. Aceste patru criterii referenţiale sunt considerate puncte de reper în structura informaţiei despre noul venit de către instanţa referenţială care este grupul. Revista de cercetãri sociale. specialiştii americani recomandă să nu încercăm niciodată să aducem atingere credinţelor pentru că s-ar bulversa întreaga reprezentare. se sprijină pe "mărturii" ale subiectului. ele accentuează aici în aceeaşi măsură în care modelează acolo. o cunoaştere (competenţă) socială ». Vorbind de modul de lucru cu opiniile. nr. jucând cele patru criterii referenţiale cu câte doi indicatori de imagine (bivalenţi) pentru fiecare criteriu. observabil şi susceptibil de măsurare. Deşi construcţii cognitive. care construiesc un răspuns manifest. organiza. inhibându-le pe cele negative şi să “construim liber” pe spaţiul opiniilor pentru că sunt extrem de fluctuante. ezită între exactitudine şi aproximaţie. 116-117. practici culturale. concepţia de sine. 4/95. dar cel mai adesea indirect. răspunsul fiind cuantificabil prin timpul de reacţie. valori ce reglează relaţiile interpersonale. atitudinea faţă de grup şi. RS basculează între percepţie şi social. pe consideraţiile şi interpretările acestuia.dezvoltãri actuale”. Spre deosebire de opinii. dar depăşesc această "istorie poroasă" (Ferreol. Adrian Neculau1 scrie: «Reprezentările sociale (RS) se alimentează din credinţele religioase. mediază între cognitiv şi afectiv. mai ales în grupuri. ele sunt fasonate de aceste raporturi. din imaginarul cotidian. respectiv. 1994) prin năzuinţa de a sistematiza. încrederea pe care noul venit o inspiră.

mai ales. cu o concepţie arhaică.căci aceştia apar în imaginile televizate. Ea are de ales între “ROMEXPO” 1 şi “ROMEXPO” 2. cele două imagini pot fi. ce ignoră opinia publicului său şi nu se bucură de încredere. la limită. practic. Care dintre cele două firme vor fi preferate? Evident.şi asta pentru că aparatele de filmat se află acolo”. media multiplică realitatea nou creată şi o distribuie grupurilor consumatoare de realităţi mediate. şi în Mozambic. bătălia pentru a beneficia 15 .1. cu o concepţie modernă ce consideră că opinia publicului său este esenţială şi se bucură de mare încredere. aidoma observatorului din câmpul vizibilităţii proximale recrează realitatea. Problematizând vom putea imagina situaţia în care o firmă extrem de importantă doreşte să participe la un târg sau să organizeze o expoziţie specializată. televiziune şi politica externă este un subiect care apare tot mai des. Este evident că şi în primul dar. următoarele: 1. Acest fapt determină specialiştii în gestionarea imaginii de marcă a organizaţiei să procedeze la identificarea şi deschiderea tuturor canalelor de comunicare pentru ca reprezentarea pe care aceştia o construiesc şi o difuzează să ajungă la publicul ţintă. mai ales în ştirile de seară. În câmpul vizibilităţii proximale. propriului sistem de referinţă. pe Marshall Mc Luhan să declare că “mesajul este media”. Aria de acoperire a cererii de realitate mediată poate varia de la câteva persoane (în cazul în care imaginăm posibilitatea ca o persoană să relateze altora despre organizaţia ce face obiectul reprezentării). la milioane de persoane (atunci când media este mass-media cu mare grad de acoperirea cererii de realitate mediată). cel ce schematizează realitatea şi extrage din aceasta numai ceea ce are relevanţă pentru propriul sistem de referinţă este persoana sau grupul ce percepe realitatea. politica naţională este determinată de mizeria kurzilor sau de înfometarea în masă a somalezilor . interesul public se îndreaptă numai spre ele . Dar nu numai Somalia şi Bosnia atrag atenţia. Evident. Într-un articol adaptat după “America şi lumea” James R. imaginea destinată consumatorului de realitate mediată nu este controlată de acesta ci îi este impusă. După cum se poate observa. în al doilea caz avem de-a face cu o transmisie ce poartă cu sine atât schematizarea realităţii cât şi sistemul de referinţă al media. De aici rezultă încă odată necesitatea politicilor de imagine a organizaţiei şi raţiunea activităţii de gestionare a imaginii acesteia. Ea extrage din realitatea nemijlocită acele note ce i se par esenţiale şi care corespund propriilor clişee despre realitatea. probabil.Analizând tabelul de mai sus. prima imagine este foarte bună iar a doua foarte proastă. firma nr. Mai mult. Spre deosebire de observatorul din câmpul vizibilităţii proximale. rămâne la îndemâna consumatorului de realitate mediată posibilitatea de a alege între diferitele medii. Schlesinger scrie: “O singură imagine TV are un impact mai mare decât 10. mai ales în sensibila zonă a politicii. Media. Concluzia la îndemână este aceea că în câmpul vizibilităţii distale. “ROMEXPO” este o organizaţie puternică. în condiţiile plurivalenţei mediilor. Represiunile continuă în Timolul de Est şi India. Astăzi. “ROMEXPO” este o organizaţie slabă.000 de cuvinte… În această epocă imaginea înseamnă. Faptul ca atare nu a rămas neobservat. Media are capacitatea de a selecta evenimentele. 2. Înfometarea este un fenomen larg răspândit şi în Sudan. În câmpul vizibilităţii distale percepţia se realizează de către media. Războiul etnic închide părţi întregi din fosta Uniune Sovietică. Această încărcătură subiectivă a percepţiei mediate l-a determinat.

diversificată şi accesibilă. devenind o realitate costisitoare. serviciile sau produsele sale. Camelia Bacos notează: “puterea de decizie asupra massmedia poate să determine imixtiuni flagrante în interpretarea realităţii. temei al manipulării informaţional . ea place. Grafic. privind relaţia dintre realitate şi “falsa realitate” creată de imaginile vehiculate de mass-media. • dacă este puţin diversificată: o maşină bună. întrucât nu trebuie uitat că imaginea reprezintă un punct de vedere asupra realităţii. ieftin. rapid. atitudinea unui realizator. sau. Această “falsă realitate” care se substituie realităţii este punctul de vedere al unei comunităţi. În sensul menţionat. poate fi sugerat ca în figura de mai jos: Diferenţa între cele două tipuri de imagine este făcută în funcţie de caracteristicile de calitate ale acestor componente care pot fi numeroase şi diverse. robust.imagologice. un anume mecanism de acţiune (exemplu propagandei dar şi al publicităţii)”1. cu cât dispunem de mai multe informaţii despre un produs. un serviciu oferit. gradul de diversificare sau non diversificare.de serviciile mediilor cu cel mai mare impact public este tot mai acerbă. ea este economică În alţi termeni. De exemplu. pe care se poate conta. o marcă sau o întreprindere / organizaţie. subliniind nivelul de diversificare a acestora. pur şi simplu. elegant. 1 Ibidem 16 . În fine. cu atât va fi mai diversificată imaginea pe care o vom obţine. într-o formă atractivă. oferă informaţii complete despre organizaţie. Şi aici apare una dintre consecinţele cele mai imprevizibile. în câmpul vizibilităţii distale există posibilitatea producerii reprezentării evenimentului fără acoperire sau cu acoperire faptică parţială. Acest fapt a generat în plan teoretic o serie de analize. imaginea de produs a unui automobil comportă elementele următoare: • dacă este foarte diversificată: confortabil. Realitatea descrisă prin imagine nu se suprapune realităţii ca atare. Acest fapt este luat în calcul de specialiştii în gestiunea imaginii organizaţiei care. ci este un punct de vedere asupra acesteia. Imaginea poate fi diversificată sau mai puţin diversificată. de la Daniel Boorstin la Rene Berger sau Jacgues Ellul. uşor de manevrat etc. pentru că massmedia pot fi folosite în scopul evident de a impune un punct de vedere asupra realităţii. sau al unei părţi a comunităţii respective. Aceasta este imaginea virtuală.

când una dintre ele are o imagine pozitivă. opţiunea pentru una sau alta dintre cele două firme este pur aleatoare. politicile de imagine trebuie să corespundă anumitor reguli pentru a asigura construirea şi dezvoltarea imaginilor distincte şi favorabile bunei percepţii (reprezentări). opţiunea publicului specific este uşor previzibilă. În această situaţie. ca în figura de mai jos: Cu cât imaginea unui produs. Cunoscând acest lucru. de la comportamentul 17 . imaginile de organizaţie şi marcă se extind asupra produselor. cu atât ea va fi mai “personalizată”. experţii de relaţii publice recomandă politici instituţionale adecvate. distinctă şi diversificată. a serviciilor şi produselor sale sunt complementare: Între ele funcţionează efectul HALLO. a unei mărci sau a unei organizaţii se va distinge mai mult de celelalte imagini similare. astfel încât imaginea de produs sau serviciu se extinde şi asupra imaginii de marcă şi organizaţie iar. ambele. Exemplificând (din perspectiva atingerii scopului organizaţiei) putem să ne imaginăm situaţia în care două firme au.Maniera în care se realizează acest lucru va fi exemplificată în capitolele următoare. o imagine neclară. Imaginea unei organizaţii. iar cealaltă neclară. a mărcii. Versus. în reprezentarea publicului ce optează pentru asigurări sociale. a serviciilor şi produselor sale poate fi distinctă sau ştearsă (neclară). la rândul lor. Imaginile unei organizaţii. ştearsă. De aceea.

şi aici este cea mai importantă observaţie a lui Wittgenstein în această chestiune. atunci putem vorbi de o imagine focalizată. Wittgenstein . într-o primă prelucrare. care sunt transformate. ea o indică… Imaginea reprezintă obiectul ei din afară (obiectul său este forma ei de reprezentare).Tractatus Logico-Philosophicus Anton Dumutriu . O imagine de marcă negativă sau o imagine de organizaţie total depreciată va genera o extindere de imagine negativă asupra produsului sau serviciilor oferite. Dar. igiena şi modernitatea spaţiului până la calitatea produsului şi serviciilor. el adaugă: «Imaginea nu poate să reprezinte forma ei de reprezentare. p.S. Imaginea poate să reprezinte orice realitate a cărei formă ea o are. Referindu-se la logica imaginii. La fel. În situaţia în care această regulă a complementarităţii nu este cunoscută şi respectată. se ajunge la formele inteligibile. în care nucleul. care sunt conţinute în formele sensibile… La începutul tractatusului. poate acţiona efectul contrast generator de hallo negativ. prezentând faptele în spaţiul logic şi fiind un model al realităţii. Ed. prin diverse elaborări. prin analiza tratatului lui Wittgenstein1. Totuşi imaginea este asemenea unui fapt însă de data aceasta avem de-a face cu un fapt logic.R. Posibilitatea acestei structuri este numită de Wittgenstein ‘forma de reprezentare a gândirii. o imagine deteriorată a produsului sau serviciilor oferite afectează imaginea de marcă a organizaţiei. Bucureşti 1973. Anton Dumitriu2 spune: “Cunoaşterea începe de la imagini. iar dacă nucleul cuprinde mai multe atribute nodale atunci imaginea este dispersată (fig. de mai jos). determină nota şi organizarea întregii imagini. imaginea publică a organizaţiei poate fi concepută ca un model atomar. 300 18 . Wittgenstein începe prin a stabili noţiunea de imagine a faptelor. 1 2 L. calitatea prezentării etc. O imagine este o legătură între nişte elemente şi această legătură este o structură. Academiei R. în ‘imagini logice’ şi apoi. Dar imaginea nu poate să se situeze ea singură în afara formei de reprezentare» “. Structural vorbind.Teoria logicii. cuprinzând atributele nodale sau cele a căror vizibilitate şi semnificaţie socială sunt foarte ridicate. Dacă numărul atributelor cu vizibilitate ridicată şi înalt semnificative (concepte cheie) este redus..personalului. imaginea (Bild).

Hitler muncă din greu. • Germania: bere . cercetarea a fost de interes pentru oricine doreşte să-şi vândă produsele sau serviciile consumatorilor într-o piaţă care este dominată de produse foarte bune. Este de asemenea util să ştim cum ne văd alte naţiuni.cârnaţi .barbar .: afluenţă .rafinament .carne de porc . După cum se poate observa identificarea noţiunilor cheie şi a reprezentărilor (imaginilor) specifice domeniilor de activitate permit specialiştilor să elaboreze strategii coerente şi temeinic fundamentate de ameliorare a imaginii organizaţiilor.fast food . de exemplu.suprafeţe largi .ceaţă . este trimisă în Japonia pentru a vedea cum numărul de turişti japonezi în Marea Britanie poate fi sporit.SIDA .fiesta.încăpăţânare .gentlemen . Referindu-se la cele două elemente componente ale structurii imaginii (reprezentării) Jean-Claude Abric scrie: “Orice reprezentare este organizată în jurul unui nod central. o misiune a British Tourist Auto sub auspiciile guvernului.autostradă . de mai jos). Nucleul imaginii se caracterizează prin stabilitate şi permeabilitate redusă.limbă greu de învăţat .maşini BMW . a cărui permeabilitate este ridicată şi.argumentaţie romantism .demodat . Vizita a fost o adevărată şansă pentru a obţine informaţii de primă mână pentru o cercetare extinsă a factorilor sociali care influenţează alegerea destinaţiei. este importantă în vânzarea unor bunuri de consum prestigioase. existenţa atributelor periferice este temporară şi instabilă. imaginea este ambivalentă sau bipolară (fig.castelele franceze. Acest nod central este elementul fundamental al reprezentării.al unei reprezentări asigură două funcţii esenţiale: 19 . • Franţa .prejudecată . Formula “Made in England”. De fapt.U. Revenind asupra încercării de a descifra structura imaginii (reprezentării) putem sublinia că deosebirea între atributele nodale şi cele periferice constă în semnificaţia structurală diferenţiată. în timp ce absenţa unuia din elementele periferice nu modifică structura de ansamblu.artişti .cenuşiu . iar dacă atributele respective se găsesc în nucleu.Turnul Eiffel . iar cercetările BTA. cum ar fi porţelanul. Identificarea cuvintelor din structura unei imagini (reprezentări) nu este un simplu joc intelectual.publicitate. acoperind cuvintele cheie ale reprezentărilor japonezilor. căci el determină în acelaşi timp semnificaţia.micile dejunuri englezeşti . De exemplu. spre deosebire de stratul periferic.Times Square .Când imaginea cuprinde atribute cu un conţinut cognitiv divergent.Prinţesa Diana .metroul . absenţa unuia din elementele nodale schimbând semnificaţia de ansamblu a imaginii. deci. • S.eleganţă .libertate . fiind mai puţin susceptibil la schimbări. • Marea Britanie: clasă .Cowboys. Nodul central . Firmele (departamentele) ce gestionează imaginea de marcă a organizaţiilor execută pentru aceasta cercetări serioase. ea este definită ca fiind ambiguă.sau nodul structurant . au fost relevante: • Spania: voioşie – strălucirea soarelui – subdezvoultare – case albe – uscăciune pământ roşu .A. cât şi organizarea reprezentării.

b) insistă asupra comunicării continue centralitate . Elementele periferice sunt mai suple. Într-un studiu recent asupra aspectelor periferice ale reprezentării. 141-142 reprezentãrilor sociale (dupã J. 1994. integrarea istoriei proprii a subiectului. valoarea şi funcţia lor sunt determinate de către nod.• o funcţie generativă: este elementul prin care se crează sau se transformă semnificaţia celorlalte elemente constitutive ale reprezentării. în final. el este elementul unificator şi stabilizator al reprezentării. menţinându-i integritatea. sistemul periferic este mai degrabă funcţional. Abric extrage şi o a treia funcţie: elaborarea reprezentării sociale individualizate. o proprietate. în jurul nodului central se organizează elementele periferice. Din constatarea că permite o modularizare individuală a reprezentării. mobilă a reprezentării. ca în experimentul deja citat.periferie şi a posibilităţii ca schema periferică. de altfel. Conform aceluiaşi studiu2. a experienţelor sale personale. a. coordonator prof. Ele se află în relaţie directă cu acesta. încă utopic.C. 1994. vizând protejarea semnificaţiei centrale a reprezentării (Abric. atunci elementele periferice intră în interacţiune cu "centralul tradiţional" propunând un centru nou. în Psihologia Câmpului social. al lui Moliner. 1 2 Jean-Claude Abric . Ele reţin şi selectează informaţiile. fie din perspectiva consolidării reprezentărilor pozitive. Constituie elementul cel mai stabil al reprezentării. mai flexibile. Adrian Nicolau. • o funcţie organizatorică: nodul central este cel care determină natura legăturilor ce unesc între ele două reprezentări. Elementele periferice pun mereu în discuţie cauza nodului central. Dacă nodul central este esenţialmente normativ. să încorporeze şi să activeze unele informaţii din context care să conducă. Sistemul periferic este un element esenţial în mecanismul defensiv. Dacă elementele periferice sunt proeminente.p. Flament (1994. o valoare. ponderarea. Abric. formulează evaluări. dar capabil să inducă schimbare. interfaţa între nodul central şi situaţia concretă în care se elaborează reprezentarea. În acest sens. Flament (1987) a comparat sistemul periferic cu paraşocul unui automobil care protejează corpul central. deşi gestionată de nodul central. elementul care va rezista cel mai mult schimbării … orice modificare a nodului central antrenează o transformare completă a reprezentării1 “. b). Altă funcţie îndeplinită este cea de reglare şi adaptare a sistemului central la constrângerile şi caracteristicile situaţiei concrete cu care grupul se confruntă. la o restructurare sau o ruptură a realului. reperajul acestui nod central permite stabilirea obiectivelor de comunicare a imaginii. Nodul central are. adică prezenţa. Ibidem . p. 138. dr. univ. Reprezentãrile sociale. b) 20 .Reprezentãrile sociale: aspecte teoretice. Ştiinţificã şi Tehnicã SA. în reprezentare. Va fi. Este lucrul prin care aceste elemente capătă un sens. caracteristicile situaţiei. elaborează stereotipuri şi credinţe. la o schimbare a conţinutului reprezentării. în funcţie de noile informaţii şi evenimente absorbite. cel care îi asigură perenitatea în contexte mişcătoare şi evoulutive. fie din perspectiva destructurării unei reprezentări negative despre organizaţie. Bucureşti 1995. experienţa subiecţilor. permiţând ancorarea reprezentării la realitatea de moment. partea vie. Condiţia este să apară un element străin care să se încrusteze pe o RS bine stabilită şi finită. Din perspectiva activităţii de gestionare a imaginii publice a organizaţiilor. Ed. îndeplinesc deci o funcţie de concretizare exprimând prezentul.

este creativ şi conştiincios un altul priveşte produsul .scump . Abric.şi în cele din urmă defineşte tipul de muncă artizanală . În urma anchetei de teren (1984) şi a cercetării experimentale Abric concluzionează: “Apare foarte clar că această reprezentare este organizată în jurul a patru elemente. asupra unui obiect unic . utilizând metodologii diferite. 21 .Tabel 1 Caracteristicile sistemului central şi ale sistemului periferic al reprezentărilor sociale (după J. ce dau reprezentării semnificaţia ei globală şi constituie deci nodul său central: două elemente îl caracterizează pe artizanul însuşi .C. 1994.manuală (figura de mai jos).structura reprezentării artizanatului. b) Verificând experimental această teorie Jean-Claude Abric organizează două cercetări distincte.

putem evidenţia rapid nucleul şi elementele periferice ale imaginii prezentate publicului propriu de către cei ce organizează publicitatea: 1 2 Compararea celor două modele nucleare. 132 1.A. Ed.Analizând. Ambele suferă însă de absenţa unui profil organizaţional prin raportare la criterii standard.U. p. Expert.U. Clasamentul a fost alcătuit pe baza răspunsurilor a 10.” în numărul din 7 februarie 1994. Maria Moldoveanu. Bucureşti. p.Psihologia reclamei. Dobrescu .Ştiinţa Afacerilor.A. relevă că modelul reprezentării (imaginii) promovate de “DURREF” este mai diversificat şi mai clar. Un asemenea profil general a fost realizat de revista FORTUNE3 care a publicat clasamentul “celor mai admirate corporaţii din S.Portraits of “The Most Admired” Companies in Public Relations Journal. 14 -18. Au fost utilizate următoarele opt criterii de reputaţie / imagine: Maria Moldoveanu. 181-183. S. Editura Libra. Soliditatea financiarã. activitatea promoţională a două firme româneşti “ASIROM” şi DURREF. 1995. Emilian M.. Bucureşti. mai 1994. 1995 p.000 de executivi cu experienţă. R . după acelaşi model. Dorina Miron . 3 Skolnik. 2 1 22 .

experţii în gestionarea imaginii celor două firme pot proiecta un profil mai adecvat “ASIROM” şi DURREF. prin interviuri nemijlocite cu personalul cu funcţii cheie în managementul din fiecare departament şi printr-o analiză de conţinut al comunicărilor externe ale organizaţiei. Valoarea ca investiţie pe termen lung. persoanele îşi vor exprima pe acelaşi tip de scală opţiunile pentru organizaţia reală.1. 7. pentru măsurare sunt folosite scale. Caracterul inovator. Responsabilitatea faţă de comunitate şi mediul înconjurător. Calitatea serviciilor sau produselor. în general. 23 .la aceste segmente de public. Solidaritaea financiară 2.a. 6. Primul pas în evaluare / cuantificare îl reprezintă stabilirea segmentelor de public care sunt cele mai importante pentru organizaţie. utilizarea bunurilor companiei. Al doilea pas este acela de a determina ce reprezentare există cu privire la organizaţie . 8. Capacitatea de a atrage. Întrebările se proiectează astfel încât să măsoare gradul de familiarizare cu organizaţia respectivă (pot persoanele respective să identifice organizaţia? Îşi amintesc numele preşedintelui organizaţiei?) precum şi reprezentarea despre aceasta. capacitatea de a atrage. Persoanele intervievate sunt rugate să-şi eşaloneze opţiunile despre organizaţie ideală pe o scală cu 7 trepte pentru o serie de perechi de adjective ca în figura de mai jos: Ulterior. Astfel se obţin două profiluri distincte: profilul organizaţiei ideale (linia întreruptă) şi profilul organizaţiei reale (linia continuă). 3 . Acest lucru se realizează. Este mai mult ca sigur că din elementele nodale şi / sau periferice ale imaginii nu vor lipsi calitatea conducerii. Evident că prin raportarea la aceste criterii. Aceasta presupune desfăşurarea a unui studiu de imagine prin sondarea eşantioanelor.4. Adesea. forma şi păstra oameni talentaţi ş. Utilizarea bunurilor companiei. Scorul mediu pentru fiecare scalare va fi apoi tabelat şi exprimat sub forma unui grafic. Imaginea unei organizaţii poate fi evaluată şi cuantificată. de a forma şi de a păstra oameni talentaţi. 5.

profilul imaginii organizaţiei se prezintă astfel: 24 . în rândul diverselor categorii de populaţie Tipurile de grafice obţinute sunt aidoma prototipului de mai sus. eventual. cel al imaginii deformate pozitiv printr-o îndepărtare a strategiei de gestionare credibilă a imaginii organizaţiei şi transformarea ei într-una de propagandă (apologie) în situaţia enunţată. În studierea imaginii publice a unei organizaţii pot exista cel puţin trei mari teritorii de analiză: • cercetări transversale prin care se urmăreşte identificarea imaginii publice a organizaţiei la nivel medial (în presă şi radio-televiziune) şi la nivel terminal.Comparând cele două grafice specialiştii în gestiunea imaginii organizaţiei pot identifica în mod explicit zonele cu calităţile unde se înregistrează diferenţa faţă de profilul ideal. la care se mai poate adăuga profilul imaginii deformate negativ de către concurenţa şi.

• cercetări longitudinale prin care este studiată evoluţia imaginii organizaţiei în mass-media şi în public. 25 . În plus. impune prezenţa unor condiţii speciale legate de monitorizarea presei. Modul de cuantificare a indicatorilor de imagine va fi prezentat. Răsturnarea de imagine Modul în care se realizează o răsturnare de imagine (reprezentare) interesează în mod deosebit organizaţiile. mai detaliat în capitolul II al prezentei lucrări. Prezentul studiu doar semnalează această posibilitate prin analiza dinamicii unor reprezentări politice şi politico-militare. a emisiunilor de radio şi televiziune. oferind astfel posibilitatea stabilirii factorilor de influenţă şi verificării eficienţei strategiilor de pozitivare a imaginii. reprezentări ce fac obiectul imagologiei. O cercetare completă a imaginii publice care să cuprindă cele trei tipuri identificate deja. mai solicită apelarea periodică la structuri specializate de sondare a opiniei publice la nivel naţional sau local. • cercetări comparative prin care sunt analizate similitudinile şi diferenţele între imaginea organizaţiei de interes şi cele ale organizaţiilor concurente. analizarea şi sintetizarea datelor etc.

graduale şi lente. determinate de o acţiune umană intenţionată sau ca rezonanţă în mass-media şi. modul în care mass-media îşi schimbă opinia: 9 martie • “Monstrul a evadat din locul exilului său” 10 martie • “Tigrul s-a arătat la Gap. în opinia publică. Inevitabil. în mass-media internă “Fiul cel mai iubit al poporului român”. este ilustrată de W. a ecourilor unor fapte. până la 22 Decembrie 1989 era. silit să-şi salveze ordinea socială şi libertatea prin intervenţia hotărâtoare a prizonierilor de război.ca un popor supus legii fiziologice darwiniste. imagine virtuală.respingătoare strădanie a tuturor dezmoşteniţilor civilizaţiei europene (!!) poporul francez a ajuns să fie considerat. Răsturnarea graduală de imagine deci tot într-un timp relativ scurt). vă rog. a sensului şi semnificaţiei circumscrise reprezentării unui fapt. 22martie • “Ieri seară. Într-o cronologie şi o redare strict autentică. pentru a-i îngădui lui Adolphe Thiers să înăbuşe sinistra (?!) Comună din Paris . urmăriţi. pe neaşteptate. apropiată de realitate. restituiţi cu generozitate de către Bismarck. 12 martie • “Monstrul a avansat cu adevărat până la Grenoble”. ea operează şi cu conceptul răsturnare de imagine ceea ce desemnează schimbarea. amintim speţa Ceauşescu Nicolae (care. dar şi pe seama autoimaginii. unui personaj. 4 din 1992. Vestitul plan Schlieffen.imagine deformată pozitiv. În seria răsturnărilor imagologice bruşte în reprezentarea mass-media. pe seama imaginii poporului francez. 21 martie “Împăratul Napoleon este la Fontainbleau”. autoimagine etc. El îşi va termina mizerabila sa aventură. Înfrânt aproape pe toate câmpurile de luptă. Răsturnarea lentă de imagine. Lăzărescu (Magazin istoric nr. care preconiza lichidarea armatelor franceze în decurs 26 . iar după această dată “sinistrul şi odiosul dictator”). (deci într-o perioadă relativ mai mare de timp) este ilustrată de Dan A. 58) atunci când scria: “O răsturnare imagologică… a avut loc. Răsturnările de imagine pot fi bruşte.Imagologia operează cu conceptele anterior amintite . dar este imposibil ca el să atingă Parisul”. subliminară. 20 martie • “Napoleon va ajunge mâine sub zidurile Parisului”. a regresului ireversibil. Sprott în “Opinia publică-stabilitate” printr-un extras din publicaţia “Moniteur” apărută în luna martie 1815 pe vremea când Napoleon părăsea insula Elba. J. implicit. în mentalul german.şi chiar de marea majoritate a intelectualilor germani . Neodarwiniştii imperialişti germani reţineau mai ales două caracteristici care urmau să ducă la prăbuşirea poporului francez: amestecul rasial şi democraţia egalitară. deformată negativ. Trupele avansează din toate părţile pentru a opri înaintarea lui. diametral opusă. între anii 1871 şi 1914. La apariţia sa spaima a cuprins pe toată 18 martie • “Uzurpatorul a riscat să se apropie la 60 de ore de marş de Capitală”. fugind în munţi. 13 martie • “Tiranul este acum la Lyon. Maiestatea sa împăratul şi-a făcut intrarea publică şi a sosit la Tuilleries. unei ţări. Nimic nu poate depăşi bucuria universală”. de poporul german . p. fenomen etc. 19 martie • “Bonaparte avansează în marş forţat.

de pildă. Imaginea căreia i se opunea autoimaginea exaltatoare popularizată de asociaţiile pangermaniste.total indiferenţi faţă de soarta Kuweitului.conform sondajelor . sondajele dovedeau că între 80 şi 90% dintre americani susţineau intervenţia Statelor Unite în Irak. să păstreze anonimatul). A înscenat. în economia lucrării faptul că acum are loc o primă mare răsturnare imagologică. să filmeze în studio. 27 . travestirile şi păcălelile au luat proporţii ce nu-i puteau lăsa indiferenţi pe factorii politici.A.N. scăpate din infernul kuweitian (ce preferă. poate fi ilustrată cu un fapt din istoria poporului român. Faure.U. chemaţi sub pretextul de a fi plătiţi sunt ucişi.de 40 de zile de la începerea primului război mondial.A. soldaţii lui Saddam Hussein au tăiat în maternităţi furtunurile de oxigen ce alimentau incubatoarele pentru copiii prematuri. ei sunt profund impresionaţi de cele aflate. majoritatea americanilor se dovedeau . creditorii turci.. începe eliberarea emiratului. Dincolo de pitorescul povestirii ca atare. La mijlocul anului 1990. la 17 ianuarie 1991. de teama represaliilor.A. Referitor la răsturnarea imagologică determinate de acţiuni umane intenţionate. Comitetul Congresului american pentru drepturile omului. marile evenimente ce zguduiau pe atunci lumea. a ţinut în mare măsură seama de această imagine a poporului francez structurată în mentalul german. Un număr recent din “Le Monde” prezintă adevărul în privinţa unei poveşti ce a zguduit America cu puţin înainte de declanşarea operaţiei “Furtuna deşertului” împotriva Irakului. trucajele. Imaginea lui Mihai se va deteriora rapid la înalta Poartă şi va cunoaşte o primă creştere pozitivă la curtea lui Sigismund Bathory şi în alte medii europene. la începutul secolului. (Alldeutsche Vereine) şi de unii interpreţi exaltaţi şi stângaci ai teoriilor lui Friedrich Nietzschne. când Irakul începuse să ameninţe Kuweitul.U. maşinaţiile.U. filmând o machetă într-o piscină şi a reconstituit funeraliile preşedintelui F. prezidat de John Porter şi telespectatorii au asistat la mărturiile acestei refugiate curajoase. O răsturnare imagologică produsă ca urmare a ecourilor unor fapte. a fost menţionată în rapoartele lui “Amnesty International” şi a determinat convocarea în ianuarie 1991 a unui forum internaţional sub egida O. explozia cuirasatului american Maine în rada oraşului San Francisco. Dar când. Dar odată cu extinderea impactului televiziunii asupra opiniei publice.U. în frunte cu englezul Houston Stewart Chamberlain. Hill & Knowlton. Studenta kuweitiană Nayrah povesteşte hohotind de lacrimi: “Au scos 22 de copii din incubatoarele spitalului Addan şi i-au lăsat să moară pe jos pe pardoseală”. Când trupele irakiene au invadat Kuweitul în august 1990. Povestea a fost amintită de 6 ori de preşedintele G. “Era simulacrelor politice nu a început desigur odată cu naşterea televiziunii. Este vorba de domnia lui Mihai Viteazul şi faptele sale de arme de la 13 noiembrie 1594 când Mihai declanşează războiul antiotoman. măsluirile. Observăm deci că politologia şi ştiinţa strategică sunt în mare măsură tributare imagologiei”. ilustrăm modalitatea de acţiune printr-un scurt articol (preluat după “Le Monde”) referitor la maniera în care s-a produs răsturnarea percepţiei opiniei publice americane în legătură cu participarea armatei S. interesează. Bush în discursurile sale. Ilustrul Georges Melies a avut ideea. fără deplasarea la faţa locului. la operaţiunea “Furtuna deşertului”. Această fantastică răsturnare a opiniei publice din S. este în mare parte opera celei mai mari agenţii de relaţii publice din S.

a catastrofei de la Berevoieşti asupra imaginii Companiei Tarom.a. De aici derivă necesitatea ca. Ceea ce merită însă subliniat. s. într-o luptă concurenţială extrem de grea. ci doar fiica ambasadorului Kuweitian în S.iunie 1993 28 .U..) ar fi “opera serviciului de relaţii publice” a firmei Airbus. 1 Timpul . Neil Doherty şi publicate în revista americană “Harpers” arată că firma Hill & Knowlton a primit 10 milioane de dolari de la asociaţia “Citizen for a free Kuweit” (compusă din membri şi guvernului kuweitian şi câţiva înalţi funcţionari americani) pentru a prezenta în mod avantajos publicului american cauza kuweitiană. există unele supoziţii că afectarea imaginii piloţilor civili români (“nu stăpânesc tehnica electronică de ânaltă clasă a avionului Airbus”. Ne place sau nu.Cercetările făcute acum de un documentarist canadian. este că de asemenea afectări / răsturnări de imagine se ocupă. specialiştii în relaţii publice. faptul ca atare există. organizaţiile româneşti să-şi dezvolte servicii de relaţii publice profesioniste şi să acorde infinit mai multă atenţie gestionării propriilor imagini. iar povestea cu incubatoarele era complet inventată!”1 Desigur.A.a. în occident. Ea interpreta în faţa camerelor TV un rol bine pus la punct cu reprezentanţii agenţiei. În acest sens meţionat. S-a dovedit că zguduitoarea studentă Nayrah nu era o refugiată. seria exemplificărilor poate continua prin analiza impactului cazului Mihăilă Cofariu asupra imaginii României în lume. Nasir Al-Sabah. “beau o ţuică inainte de a se urca la bord” ş.

5. b) un desen al scoartei cerebrale. c) o societate marcata decisiv de factorii implicati in generarea. Societatea informationala este: a) o societate a “ civilizatiei imaginii “. c) o reprezentare despre o realitate data. Studiul de caz referitor la firma Krupp releva: a) faptul ca restructurarea productiei este mai importanta decat imaginea. b) faptul ca politica de imagine este mai importanta decat restructurarea productiei. transmiterea. b) societatea secolului XX. d) o harta geografica memorata. Analizati raporturile de mai jos si selectati-l pe cel ce se supune logicii frazei invocate: a) imagine buna + realitate proasta = manipulare b) imagine buna + realitate buna = situatie ideala c) imagine proasta + realitate proasta = situatie catastrofala d) imagine proasta + realitate buna = organizatie victima 5 puncte 2. 10 puncte 2.2. restructurarea productiei si promovarea noii imagini sunt la fel de importante. culegerea. 5 puncte 2. Se da urmatoarea expresie: “ sa faci lucruri bune si sa spui cu tarie acest fapt “.3. TEST DE EVALUARE 2. d) o societate saturata de prea multa informatie. d) in politica de impunere a noii imagini.2.4. b) o functie a imagologiei. elaborarea si raspandirea informatiei. c) ambele operatiuni sunt nesemnificative in raport cu actiunile unei conduceri energice si inspirate. Efectul Hallo este: a) un interviu cu mesaje induse pe termen lung. 29 . 5 puncte 2. Harta mentala este: a) modul de separare a celor doua emisfere cerebrale prin scizura lui Sylvius.1.

d) este reprezentarea pe care un individ. b) prin tehnici speciale de manipulare.. c) prin cercetare/ constatare si evaluare atente. 10 puncte 2. b) sa te concentrezi pe o publicitate agresiva pentru ca realitatea nu prea conteaza. publicitate. tablourile.c) reprezinta acele efecte ce se intorc impotriva initiatorului. 10 puncte 2. atitudini si opinii ale individului. c) sa desfasori o activitate profesionista de PR. prin calitatea produselor oferite etc. sub forma de imagini mentale. 10 puncte 30 . b) raspunsul de mai sus la care se adauga fotografiile. d) sa faci lucruri bune + sa desfasori o activitate profesionista de Pr + sa desfasori o campanie publicitara agresiva. grupuri. din comentariile personalului institutiei si liderilor de opinie. c) este un fenomen fizic de reproducere a realitatii dupa principiul oglinzii. institutii. etc. b) sistemul de referinta al grupului. in dezacord cu realitatea. etc.6. grup social sau segment de populatie si-o formeaza despre alte persoane. televizorului etc.7. Vizibilitatea proximala si distala se refera la: a) sistemul de referinta al individului. chiar daca este uneori. c) sunt doua concepte ce explica modul in care se formeaza reprezentarea. Imaginea institutiei se formeaza: a) printr-o lovitura de imagine pe piata presei. de-a lungul anilor prin informatiile obtinute din presa. d) ansamblul de credinte. d) este un transfer de imagine intre doua entitati.9. d) progresiv. Imaginea organizatiei se poate gestiona in cel putin trei moduri: a) sa faci numai lucruri bune si sa nu te mai preocupe altceva.. Imaginea este: a) proiectia de pe ecranul cinematografului.8. 10 puncte 2. 10 puncte 2.

2. 2.1 = c. c) intemeietorul imagologiei ca stiinta.8 = b. 2. increderea inspirata de o persoana.2. atitudinea fata de grup.11. d) de parasoc. d) intemeietorul scolii dramaturgice in comunicare.11 = b. c) nucleul si invelisul imaginii. Functiile modului central sunt: a) sa lege imaginea de realitate. 2. c) generativa si organizatorica. 10 puncte 2.10 = c. 31 . d) modul de organizare a structurii de relatii publice. 10 puncte 2.7 = d.6 = d.3 =d. b) profilul unei organizatii (persoane) realizat prin cercetari transversale. 2. 5 puncte NOTA : a) un singur raspuns este corect. 2.4 = b.12. 2.5 = d.10. b) seful USIA. b) sa proiecteze o imagine cat mai buna despre realitate. 2. Ervin Goffman este: a) un mare expert PR american.2 = c. 2.12 = d.9 = c. 2. Scala diferentialei semantice este folosita pentru a releva: a) statusul socio-economic. 2. conceptia de sine. b) cheia chestionarului este: 2.

o modificare în sistemul de referinţă (individual sau de grup) al receptorului comunicării se produce. fie calitatea acestuia).Curs nr. chiar din perspectiva "spunerii adevărului". precum şi evaluarea obiectivelor/strategiei adoptate (fapt ce poate proba fie eficienţa sistemului. Acest fapt presupune: • desfăşurarea acţiunii ca un proces continuu. Dar. timpul la dispoziţie. de cultivare de relaţii bune şi a încrederii în instituţia beneficiară a imaginii induse. forme de organizare. • orientarea acestui proces prin obiective şi/sau strategii de imagine (valorifică o mulţime de resurse . fiind interesată de (şi acţionând pe) spaţiul opiniei (individuale. am apelat la modelarea sistemică (domeniu predilect al tehnologiei didactice). modele. 2 M O DELAREA SISTEM IC Ă PUBLICE A ACTIVITĂŢII DE RELA ŢII Activitatea de relaţii publice. tip de modelare ce pare a avea potenţialul cel mai înalt pentru abordările de relaţii publice (imagologice). • plasarea procesului între o intrare reprezentată de o acţiune imagologică şi efectele sale. Acesta pentru că orice acţiune de inducere sau corectare a unei imagini. deci are loc un proces de influenţare. sistemul de referinţă al segmentelor de populaţie. algoritmi specifici. 32 . nu se poate sustrage analizei modelelor de influenţare. totul fiind organizat sistemic. implicit.) şi ţine seama de restrictfi (condiţii reale. ce determină producerea efectelor scontate. timp etc. informaţii. este rezultatul unui proiect mental intenţionat. resurse materiale.) • funcţionarea sistemului să fie asigurată de circuite permanente de conexiune inversă care să permită evaluarea produsului (evoluţia calităţii sistemului de referinţă al subiectului acţiunii imagologice). publice sau a unor segmente sociale profesionale). Deviza serviciilor de informare şi relaţii publice franceze "spune adevărul sau nu spune nimic" este concludentă. Că influenţarea este de altă factură decât cea realizată de propagandă sau publicitate este un fapt de notorietate.fapte. Pentru a schematiza şi. grupurilor sau persoanelor antrenate în acţiune etc. a facilita înţelegerea procesului de influenţare.

schema procesului de acţiune de relaţii publice şi de influenţare imagologică: Fig. elaborat de Goebels şi semnat de Keitel. Un sistem de relaţii publice are o structură complexă. în perioade istorice anterioare. cuprinzând trei obiective de influenţare pe care urma să le îndeplinească aparatul de propagandă în Iugoslavia. ea fiind utilizată cu rezultate remarcabile în domeniul propagandei şi publicităţii. imaginăm. 2. în mod nemijlocit.Folosind metoda modelării. staff-uri prezidenţiale (sau ale altor "VIP"-uri). restricţiile şi resursele disponibile. mai jos. Structura de relaţii publice cuprinde grupuri. 33 . obiectivele ce trebuie atinse. termenul se referă la instituţii de "public relations". Numai cu titlu de exemplu. menită a face faţă solicitărilor şi presiunilor la care este supus. instituţii oficiale şi neoficiale ce dezvoltă relaţii publice şi/sau acţiuni de influenţare imagologică. Modelul sistemic al acţiunii de relaţii publice şi/sau de influenţare imagologică. putem grupa şi ordona elementele sale componente după cum urmează: 1. Strategia (planul de comunicare) se elaborează de către eşaloanele înalte ale puterii politice şi/sau instituţionale şi cuprinde liniile directoare ale acţiunilor de relaţii publice (imagologice). 1. Analizând modelul sistemic al acţiunii de relaţii publice şi/sau de influenţare imagologică. Problema planificării comunicării nu este nouă. să examinăm un facsimil al unui document german din perioada celui de-al doilea război mondial.

aflat în serviciul Angliei. pe câmpul de luptă pentru apărarea intereselor engleze. forţele germane îi vor zdrobi oriunde s-ar afla. 1574/ALL 18 BERLIN. "armata germană nu vine ca duşman al croaţilor.ÎNALTUL COMANDAMENT AL WERMACHTULUI NR. Totodată. bosniecilor şi macedonenilor. în ciuda largilor concesii şi garanţii pe care Germania le-a acordat statului iugoslav. Şeful înaltului Comandament al Wehrmacht-ului Keitel Analizând. nesârbii opun rezistenţă. vom face uşor diferenţierea între obiectivele reale ale strategiei de propagandă adoptate (săparea faliei între populaţiile sârbă şi nesârbe) şi cele declarate. chiar şi succint. dacă. vor dăuna Wehrmacht-ului german şi îl vor avantaja astfel pe inamicul nostru englez. elaborat de Parlamentul României. a declanşat războiul contra Germaniei. trebuie să se spună acestora din urmă că armata germană nu vine ca duşman al croaţilor. Ea vrea să împiedice ca ei să fie trimişi. cu toată duritatea războiului. b) Sârbii. 109/41 Cg K Chefs Wfot Wpr (5) BERLIN Nr. 34 . în principal asupra croaţilor şi macedonenilor. ci "pentru a face să înceteze dictatura brutală asupra populaţiilor nesârbe. pe cei care. sub influenţa propagandei anglo-sârbe. sau prin folosirea armelor contrar drepturilor popoarelor. exercitând întotdeauna o dictatură brutală asupra populaţiilor nesârbe ale Iugoslaviei. tot pentru exemplificare. c) Wehmarchtul german îi va lovi. prin spionaj sau sabotaj. prezentăm o secvenţă dintr-un plan complex. De asemenea. bosniacilor şi macedonenilor". 28 Martie 1941 a) Adversarul Germaniei este în mod exclusiv guvernul sârb care. acest fragment de document. virtual. de şovinismul sârb.

35 .

pentru personalul instituţiei sunt recomandate expunerile. lideri de opinie. comunicarea externă se derulează în două planuri: cu populaţia (comunitatea/societatea) segmente ale ei. filmele. organizaţiei.) o. g. ca şi canalele (mijloacele utilizate). massmedia etc. k. 4. e. Tot în cadrul procesului de comunicare este inclusă şi activitatea de gestionare a crizelor. Guy Serraf. d. analize etc. mese rotunde etc. participarea ia târguri şi expoziţii. diferă de ia caz ia caz. Fotografiile şi filmele de presă. Dosarul de presă. m. unui anumit public. h. lideri de opinie. Călătoria de Informare (voiajul de presă). fax etc j. în mod periodic. cercuri ştiinţifice şi de învăţământ. Comunicarea. i Telefon. sau ai propriei instituţii. iar pentru clienţi publicitatea generală. b) Comunicare externă (în afara organizaţiei). Identificarea problemei. în principal. Corespondenţa internă sau externă: note. pe verticală şi orizontală cu personalul instituţiei. Discursurile oficiale cu diferite ocazii. Este o manifestare special rezervată presei. Alte forme de comunicare. informări. Conferinţa de presă. b. Evaluarea şi introducerea corecţiilor necesare şi suficiente. Conform opiniilor prof. programele de comunicare. bănci. faţă de care şi presa este interesată (aniversări. autorităţi. f. Simpozioane. clienţii. reprezentanţii altor. n. Planificarea. \. informaţii care nu prezintă în mod necesar caracter de urgenţă. a următorului algoritm: a. ca mijloc de a menţine viu interesul presei. ziarul instituţiei. Astfel. . d. segmente de populaţie din ţară şi din străinătate etc. Buletinul de presă. Fiecare acţiune de comunicare presupune parcurgerea. e. furnizorii. materialele publicitare. comemorări etc. Procesul de comunicare este dirijat în două direcţii: a) Comunicare internă. realizate cu scopul de a completa materialul scris pus la dispoziţia ziariştilor. Convorbiri de orice natură.în medii internaţionale de interes. - 36 . Comunicatul de presă. Este un ansambiu de documente ce se pune la dispoziţia ziaristului (ziariştilor) pe timpul conferinţei de presă sau pentru documentarea unui caz.c. broşurile. Cercetarea/constatarea. obligatorie. concurenta. La rândul ei. mass-media. c. de a difuza acesteia. Subiectul {subiecţii) acţiunii de relaţii publice şi/sau de influenţare imagologică sunt: personalul instituţiei. rapoarte. Manifestări destinate. dacă. în cursul căreia o informaţie importantă esîe transmisă ziariştilor.

c) Calitatea metodelor de evaluare şi resursele avute la dispoziţie ş. pentru cercurile ştiinţifice şi învăţământ se recomandă vizitele ia instituţie. 5. mai ales când acesta nu este transparent şi deschis evaluării. pot interveni şi alte elemente (manifestări emoţional-arective puternice) ce induc parametrii deformaţi. demonstraţii practice. Acest criteriu selectează metodele de evaluare. mărirea bugetului ş. concursuri. având implicaţii negative în raport cu scopul propus. ancheta şi chiar tehnicile de supraveghere a subiectului (subiecţilor). pentru că într-un fel se realizează conexiunea inversă dacă subiectul dezinformează sistematic prezentându-şi alîe calităţi decât cele reale (sau evită. cum ar fi: obţinerea sprijinului pentru câştigarea unei licitaţii. b) Dacă evaluarea se efectuează în condiţii normale sau de criză. argumentelor etc. Evaluarea stării si evoluţiei subiectului de relaţii publice(ţinţei) se realizează funcţie de mai multe criterii: a) Dacă subiectul de reiaţii publice permite realizarea feed-back-ului. investigarea psiho-sociologică cu mijloace ştiinţifice adecvate rămâne cea mai sfic-ace modalitate de evaluare a schimbării calităţii subiectului acţiunii de relaţii publice. pentru a şti cum să-şi construiască şi să-şi dirijeze mesajele. cu structurile de tip "nivel de aşteptare şi receptare binevoitoare" ale sistemelor de referinţă ale subiecţilor (subiectului) activităţii de relaţii publice. Obiectivele activităţii de relaţii publice pot fi reale şi declarate. evaluarea…) şi în alt îel când subiectul este transparent şi deschis oricărei evaluări. datorită neadecvării conţinutului.m. ce fac imposibilă comunicarea. înîr-o atare situaţie. demersurile structurii de relaţii publice se desfăşoară în gol sau întâlnesc sisteme de referinţă "aride". şi urmăresc altele. prin alt mod.d. credibilitatea structurii de reiaţii publice să fie deteriorată. de exemplu. Disocierea este necesară întrucât sunt numeroase situaţiile în care unele structuri de relaţii publice declară ca obiective ale acţiunilor întreprinse aparenţe nevinovate (să amelioreze relaţiile instituţiei. Cunoaşterea exactă a modalităţilor de realizare a feed-back-ului are o importanţă deosebită pentru structura de relaţii publice întrucât.d. Atunci când se operează cu obiective duble există riscul ca. documentaţie. Atunci când evaluarea nu se realizează sau se realizează după impresii personale şi nu pe baza determinărilor ştiinţifice.articole redacţionale. 6. în evaluare se mai folosesc: observarea curentă. burse de specializare etc. metodelor. poate duce la decizii greşite în desfăşurarea relaţiilor publice. orice modificare (deformare) în informaţiile de evaluare.). presă de specialitate. seminarii.a. în atari situaţii se impun acţiuni adecvate. succesul esîe (dacă este) absolut întâmplător.a. prin dezvăluirea publică a acestui fapt. bine gândite. filme. "Tabloul lumii" se complică şi mai mult atunci când relaţiile sunt conflictuale (generate de conflicte de interese) şi când intră în funcţiune acţiuni şi structuri de contracarare.m. De 37 . întrucât. De regulă. Ceea ce îi interesează foarte mult pe specialistul în relaţii publice la acest capitol este sistemul de referinţă al subiectului (subiecţilor) acţiunii de relaţii publice. în situaţii de criză. formelor. chestionarea. pe bază de algoritmi adecvaţi.

.evaluarea politicii şi acţiunilor Departamentului Apărării şi forţelor armate în probleme ce privesc opinia publică. Din această perspectivă. conform adevărului. care stipulează că instituţia urmăreşte: .realizarea de programe pentru informarea militarilor şi angajaţilor civili. în mod politicos şi în cadrul politicii instituţiei. şi pentru informare. . .elaborarea de recomandări privind politica şi acţiunile care afectează opinia publică (pentru înalţii funcţionari din apărare şi comandanţi). în limitele securităţii militare. redăm obiectivele Programului de relaţii publice al Departamentului Apărării al SUA. cu scopul de a furniza informaţii şi de a întreţine interesul faţă de opinia publicului privind o organizaţie condusă şi aflată în proprietatea poporului american. . recomandăm responsabililor de relaţii publice să evite să acţioneze pe baza unor obiective duble.evaluarea opiniei publice asupra Departamentului Apărării şi forţelor armate.aceea.realizarea de programe pentru informarea publicului larg asupra acţiunilor Departamentului Apărării şi forţelor armate. 38 .

structurile de relatii publice si feed-back-ul. b) procesul. 10 puncte 2.2. totul fiind organizat sistemic. 10 puncte Procesul de relatii publice cuprinde: a) strategia. b) nu fac parte din modelarea sistemica. directiile si algorimul de comunicare 10 puncte 2. ce determina producerea efectelor scontate. institutii oficiale si neoficiale ce dezvolta relatii publice si /sau actiuni de influentare imagologica.5 39 . tinta. b) Ministerul informatiilor publice. 10 puncte Strategiile de imagine: a) fac parte din modelarea sistemica. d) Ministerul de Interne. b) se refera la faptul ca relatiile publice sunt rezultatul unui proiect mental intentionat.1 Modelarea sistematica a activitatii de relatii publice se refera la: a) identificarea unor modele de sisteme i ntegrale si sumative in realitate si aplicarea lor la disciplina relatii publice. obiectivele si tintele comunicarii. obiectivele. resursele si restrictiile aferente. d) feed-back-ul. d) este intelegerea PR –ului ca o actiune cu feed-back. d) canalele (etapizarea). c) grupuri. c) esaloanele inalte ale puterii politice si / sau institutionale (cu participarea deplina a PR-ului de la acest nivel). d) sunt consecinte ale modelarii sistemice.3 2. TEST DE EVALUARE 2. c) planurile de comunicare. 10 puncte Strategia (planul de comunicare) se elaboreaza de catre: a) directorul institutiei/ organizatiei. c) determina modelarea sistemica. b) imaginea structurii de PR despre tinte si a tintelor despre structura.4 Structura de relatii publice cuprinde: a) modelul sistemic al activitatii de comunicare. de la sursa catre receptor.2 2. resursele si restrictiile. c) este aplicarea in PR a unor modele matematice.

b) benefica intrucat conduce (in toate situatiile) la succes. 10 puncte 2.7 Termenul strategie provine din: a) limbajul didactic.canalele de comunicare si algoritmul specific actiunilor PR. 10 puncte 40 . 10 puncte 2.2. cercetarea / constatarea si comunicarea. b) mesajele. b) usureaza actiunea PR pentru ca imaginea se formeaza in situatii de controversa si spectacol. d) identificarea problemei. b) limbajul politic. b) comunicatele de presa si discursurile cu diferite ocazii.8 2. d) este de fapt un drept la replica pe care ziarele il acorda cu usurinta. c) nu influenteaza in nici un mod actiunea de PR. tintele si politica de personal. intrucat ea intra in functiune in situatii conflictuale.6 Strategia de relatii publice cuprinde. intrucat afecteaza credibilitatea structurii de relatii publice. c) malefica.10 Operarea cu duble obiective in PR este: a) benefica. c) directiile de actiune.bancar. etc. in esenta: a) structura de PR si directiile de dezvoltare a productiei de bunuri si servicii. mesele rotunde. c) liniile directoare ale actiunilor de relatii publice (imagologice). pentru ca transparenta nu presupune comunicarea strategiilor institutiilor. c) limbajul militar. d) limbajul financiar. 10 puncte Procesul de comunicare cuprinde: a) simpozioanele.9 Contracararea: a) complica actiunea de PR. 10 puncte 2. d) malefica pentru ca irita staff-ul organizatiei. d) obiectivele ce trebuiesc atinse. restrictiile si resursele disponibile..

2.NOTA: a) un singur raspuns e corect.1= b. 2.9= a. b) cheia chestionarului este: 2. 41 . 2.4= c.6= c.7= c.10= c. 2.5= c.3= a. 2.2= a. 2. 2. 2. 2.8= c.

explicarea programelor agenţiilor astfel încât cetăţenii să înţeleagă şi să poată acţiona pentru a beneficia de ele. alte 1 Dennis Wicox. Warren K. -Mărirea eficacităţii activităţii agenţiilor prin tehnici de informare publică corespunzătoare. Philip H. biroul de conştientizare a publicului din cadrul Agenţiei de protecţie a mediului. -Asigurarea funcţiei de avocat al poporului. Pentru a ne forma. biroul comunicării şi al afacerilor consumatorilor din cadrul Comisiei Comerciale Interstatale. prezentăm câteva exemple de publicaţii. pentru ca adevărul să ajungă la un număr cât mai mare de cetăţeni.l.aghiotant administrativ ş.se manifestă un puternic curent în favoarea diseminării organizate a informaţiilor guvernamentale.Structuri guvernamentale. New York 42 .în sensul ca problemele plătitorilor de impozite să fie soluţionate satisfăcător. Ault. Harper Collins Publishers. de la caz la caz: ofiţer cu informarea publică.amendate sau continuate.cât de cât.Structuri departamentale în cadrul ministerelor şi diferitelor tipuri de instituţii/organizaţii.director cu afacerile publice.Firme de consultanţă în probleme de relaţii publice. Guvernul federal diseminează informaţii publice în interiorul SUA.STATELE UNITE ALE AMERICII Datorită unui fenomen de creştere – a populaţiei urbane.astfel încât politicile şi programele să poată fi modificate.îndeosebi prin intermediul unor structuri departamentale cum sunt: divizia de afaceri externe a FBI.c. -Consilierea conducerii privind modul cel mai bun de comunicare a programelor şi deciziilor. 3.Cu alte cuvinte. deci prezentarea activităţii agenţiilor guvernamentale.Structuri guvernamentale de relaţii publice a. 1.Cursul nr. 3 STRUCTURI DE RELAŢII PUBLICE În lume există trei tipuri de structuri de relaţii publice: 1.a. Strategies and Tacticts.a complexităţii societăţii. -Educarea administratorilor şi birocraţilor privind rolul mass-media şi modul de lucru cu reprezentanţii mijloacelor de informare în masă.vom prezenta cele trei tipuri de structuri precedate-în cazul unora dintre ele-. În prezentul capitol.de un scurt istoric al constituirii şi/sau devenirii lor. Agee – Public Relations. informaţii publice. Obiectivele acţiunilor de informare a publicului american sunt: -Informarea publicului despre afacerile publice. a mobilitaţii sociale. Specialiştii pentru relaţii publice ce asigură îndeplinirea acestor funcţii/obiective sunt denumiţi.m.d. În unele lucrări de specialitate1 se apreciază că SUA este cel mai mare colector şi propagator de informaţie publică din lume. o viziune asupra dimensiunilor activităţii de informare publică derulată de departamentele de specialitate ale guvernului federal.a numărului cererilor cetaţenilor şi a examinării publice a programelor guvernamentale-în SUA. -Asigurarea feed back-ului către administratorii guvernamentali. departamentelor de afaceri ale categoriilor de forţe armate s. secretar de presă. 2.

600 milioane de dolari.000 de publicaţii guvernamentale. Unii îşi desfăşoară activitatea în Washington. -conducerea cluburilor din baze. 43 .. broşuri ş. Recent.B. oarecum critic faţă de producţia de comunicate de presă. 3560 filme de televiziune şi 3412 prezentări audio şi pe alte canale de informare. Pentagonul a produs 1141 filme artistice. acest număr la peste 12. • majoritatea filmelor sunt realizate pentru Departamentul Apărării şi folosite exclusiv pentru instruire. prin contrast compania Twentieth Century-Fox a cheltuit 590 milioane de dolari în acelaşi scop. Pentagonul are cei mai multi oameni destinaţi informării publice (1194 în anul 1983. este cheltuit de forţele armate pentru recrutarea militarilor.000 de pagini şi prezintă cel puţin 12. în 1980. -Ghidul oficial al periodicelor guvernamentale şi al altor publicaţii – conţine aproape 12. 2200 în prezent). Filmele sunt livrate şcolilor.I. spune că tot acest material ar putea umple patru monumente ale lui Washington. agenţia Associated Press a estimat la 4100 numărul celor angajaţi cu normă deplină în activitatea informaţională şi de publicitate guvernamentală. -Un alt reporter. Biroul federal al personalului de conducere a estimat. cei mai mulţi sunt trimişi la bazele militare americane răspândite în lume. -1659 specialişti în comunicare vizuală. -2272 specialişti în redactare şi editare. astfel: -3033 specialişti în informatică publică. -informarea presei şi a legislatorilor privind noile tipuri de armament. printre care: -gestionarea comunicatelor de presă. în fiecare an. cheltuielile în acest scop pe anul 1983 au fost de 200 milioane dolari – adică 1/3 din bugetul de reclamă al firmei Procter and Gamble care se află pe locul I în acest sens. posturilor de televiziune şi grupurilor civile. Conform aprecierilor Revistei Time.000. ale guvernului federal. -publicitatea unor evenimente speciale. în acest scop. aşa cum spune un reporter.a. Ele variază de la o revistă lunară de întărire a legii. editată de Ministerul Agriculturii. Aceşti directori de relaţii publice au un număr de funcţii. • În1983. publicată de F. la o broşură intitulată: „Pregătirea murăturilor şi a sosurilor condimentate în bucătăria proprie”. -182 specialişti în difuzarea informaţiilor.modalităţi de comunicare precum şi bugetele alocate (la nivelul anilor 1990/1991) după cum urmează: -Catalogul Informării Consumatorilor – listează problemele de interes pentru marele public. ar fi necesar un camion pentru a livra doar câte un exemplar din fiecare titlu de pe listă. -1050 specialişti în informarea externă. Guvernul a devenit şi unul dintre cei mai mari producători de firme: • cheltuia în 1983. circulare. -Forţele Armate au aşa multe reviste şi broşuri încât. rapoarte. -3/4 din total. -1722 specialişti în tehnica redactării şi editării. -Guvernul federal este unul dintre cei mai mari publicişti de anunţuri din ţară.

7 milioane pentru raspunderi la scrisorile publicului.6 milioane pentru informare publică.drept „cel mai mare.1. Concomitent. au un mare număr de agenţi de informare şi. Articolele în care se descrie modul de economisire a energiei au fost trimise la mici ziare locale. în SUA.3. În final. agenţia a distribuit cărţi ilustrate cu informaţii în domeniul energiei la 1. În plus. Criticii din Congres au apreciat că acesta nu mai este difuzare de informaţii. Oraşul Baltimore îşi face reclamă cu o machetă de 30 de metri a unui vas din secolul XIX. Sloganul utilizat a fost: „Dacă poţi să treci printr-un zid de cărămidă…nu mai ai nevoie de centură de siguranţă”. de nivel cabinet. ci lobby. oferindu-le cititorilor broşuri ilustrate. o parte din bani s-a cheltuit pentru editarea unei broşuri care descrie acest stat – potrivit unui ziarist.5 milioane pentru programe educative. . Statul Alabama are revista lunară „Autostrăzile Arizonei”. a avut 16. * Comisia de gestionare a deşeurilor solide a desfăşurat un program de informare extensivă pe tema „California curată”. adesea şefii acestor agenţii guvernamentale sunt criticaţi că-şi promovează interesele proprii în locul programelor guvernamentale. . În 1983. în timpul vârfului de preocupare în problema energiei de la mijlocul anilor’ 70 a avut un program de publicitate foarte intens la Washington. Servicii de informare publică există şi la nivelul municipalităţii. cel mai bogat – locul unde se obţine succesul”. Louis a investit într-o replică a avionului lui 44 . agenţia a intrat în conflict cu Congresul pentru că a editat o broşură în care prezenta livrările de gaze naturale şi explica de ce Congresul ar trebui să ridice preţul acestora.a. două boli contagioase care provoacă epidemii.1 milioane pentru publicaţii. Oraşul St. cel mai grozav.3.5 milioane pentru servicii publice. în timp ce alte state fac publicitate în publicaţii ca Time. -informarea internă a personalului militar ş. .7 milioane de elevi. fiecare stat dispune de servicii de informare publică organizată. Astfel de oraşe angajează specialişti în informare pentru dezvoltarea turismului şi pentru atragerea oamenilor de afaceri.-legătura cu comunitatea locală. în California. filme şi expoziţii. Majoritatea statelor cheltuie o mare sumă de bani pentru stimularea afacerilor şi turismului. Agenţia de Protecţie a Mediului. Iată câteva exemple ale activităţii lor: * Departamentul Serviciilor de sănătate a distribuit comunicate de presă privind combaterea turbării şi a ciumei negre. NASA. cum ar fi gestionarea celor 2 milioane de vizitatori anuali de la cele 9 centre. destinat să conştientizeze cetăţenii privind necesitatea reciclării materialelor. Alte departamente.3. Unul dintre cele mai mici bugete pentru informarea publică este alocat de către guvern. * Oficiul pentru siguranţa circulaţiei a realizat o serie de anunţuri publicitare – unele cu imagini negative – destinat motivării oamenilor pentru a purta centura de siguranţă. De exemplu. 1112 angajaţi în informare publică au difuzat 1000 de comunicate de presă pe an. aceasta. .4 milioane dolari ce au fost cheltuiţi astfel: .4. există 250 de agenţi cu informarea în aproximativ 70 agenţii statale.5 milioane dolari pentru a atrage oameni de afaceri şi turişti în California. * Departamentul Comerţului a lansat o campanie de 6.

Center .deschid linii telefonice pentru informaţii şi reclamaţii. 1994. Această misiune este executată. Misiunea generală a acestei agenţii este de a explica politica externă a SUA. că obiectivele şi politica SUA sunt în deplină unitate de vederi cu aspiraţiile lor legitime spre libertate. Allen H. Cutlip. campania „Forward Atlanta” iniţiată de oraşul Atlanta a dus la crearea a 300. Louis.contracararea încercărilor de denaturare sau de zădarnicire a obiectivelor politicii SUA.apar în emisiuni televizate şi la radio. prin: . Membrii comisiilor orăşeneşti acordă atenţie strategiilor de relaţii publice. culturii şi civilizaţiei americane. . Programul pentru Europa a avut două obiective principale: 1) să contracareze propaganda divizantă ce era răspândită în lume de naţiunile ostile şi să favorizeze o înţelegere completă şi prietenească a politicii americane.Lindberghy Spirit of St. principala organizaţie americană responsabilă de un atare program este USIA (Agentia de Informaţii a SUA). Firma de relaţii publice s-a întâlnit cu o serie de reprezentanţi de presă pentru a anticipa nevoile câtorva mii de corespondenţi de presă ce urmau să vină la Dallas. şi Glenn M. Oraşul Dallas. oficialităţile oraşului doreau să se asigure că imaginea Dallasului de „mare oraş”va fi proiectată prin mass-madia în timpul Convenţiei. cu mijloacele de comunicare. progres şi pace”. În ce priveşte difuzarea informaţiilor publice externe şi derularea. . 446 1 45 . precum şi 2) să pună la îndemâna ţărilor în curs de dezvoltare mijloace tehnice de cunoaştere”. Mai clar formulată. în special. a fost înfiinţată în 1953 de preşedintele SUA cu scopul de a „povesti lumii întregi despre America”. Prentice Hall. . . pentru a mări audienţa.000 noi locuri de muncă. Broom .asigură consultarea cetăţenilor înainte de luarea hotărârilor. în special în cele care permit apeluri şi întrebări din partea auditoriului. .sprijină desfăşurarea întrunirilor înainte de luarea hotărârilor. Rolul agenţiei de informaţii a SUA USIA (United States Information). a angajat o firmă de relaţii publice pentru a stabili cu mass-media ceea ce numeau o „relaţie prietenească”. în pregătirile pentru Convenţia Naţională a Partidului Republican din 1984. Scott M. New Jersrz 07632. . de a prezenta o imagine a vieţii.folosesc comitetele consultative ale cetăţenilor.“Effective Public Relations”. . deci a relaţiilor publice guvernamentale internaţionale.explicarea şi interpretarea biectivelor şi politicii SUA pentru poprul străin. misiunea USIA este „de a dispune cu claritate popoarelor altor ţări. Conform unor studii recente1 ”USIA a avut ca sarcină să prezinte lumii«o imagine corectă şi completă » a Statelor Unite.desfăşoară şedinţele după-amiaza. Englewood Cliffs. p. Din 1960. SUA.evocarea corelaţiei dintre politica SUA şi aspiraţiile legitime ale altor popoare ale lumii. Ei se angajează în următoarele activităţi: . asigurând publicarea numerelor de telefon respective. cu care specialiştii în publicitate au zburat în 102 oraşe pentru a face reclamă turistică şi comercială oraşului.

camere şi echipament video) altor echipe americane. sau au efect asupra activităţii ambasadei sau relaţiilor sale cu ţara gazda. La nivelul fiecărei ambasade. benzi desenate. cu conducatorii grupurilor politice din ţările străine. Agenţia dispune de centre de informare. diapozitive. În Europa. Serviciul poate asigura o abundenţă de informaţii şi sprijin incluzând: . care au drept ţel sporirea credibilităţii şi a imaginii favorabile SUA. a proiectelor ce pot fi derulate. centrele organizează cursuri de limbă engleză. film. expoziţii şi evenimente culturale. traduceri şi fotografii etc. televiziune. Această echipă. Programele de informare publică sunt diferite. Directorul USIA raportează activitatea desfaşurată fie direct preşedintelui SUA.împrumutul de echipament (filme şi diapozitive de proiectare. cooperare privată.stabilirea centrelor de presă în străinătate şi a publicaţiilor şi programelor de tipărire.stabilirea unor contracte personale strânse. De asemenea. . . emisiuni radio. USIA este cunoscută sub numele de USIS (Seviciul de Informaţii al SUA). monitorizează informaţia publică de interes pentru SUA. centre de informaţii. Personalul USIA dispune de peste 200 de posturi in 125 de ţări din lume.- prezentarea celor mai importante aspecte ale vieţii şi culturii porului american. ceea ce contribuie la sporirea înţelegerii politicii şi obiectivelor SUA.filme. reviste şi ziare americane pentru a ţine la curent populaţia din străinătate viaţa şi cultura poporului american şi pentru promovarea şi înţelegerea politicii SUA. În Serviciul de Informaţii Externe şi Afaceri Culturale (din cadrul USIA) lucrează circa 600 de angajaţi. în funcţie de gradul de dezvoltare al culturii din ţara de destinaţie. Activităţile agenţiei se desfăşoară prin şase departamente: presă şi publicaţii.avizarea din punct de vedere cultural şi al condiţiilor specifice dintr-o zona sau alta. proiecţii de filme. lecturi şi concerte – program. sub conducerea reprezentanţilor USIA se constuie Echipa ţării. USIA diseminează informaţii printr-o varietate de metode şi programe incluzând: . Personalul USIA dispune de cunoştiţele şi vocaţia de a sprijini orice eforturi de relaţii publice. prin Consiliul Securităţii Naţionale. în zone cu cunoştinţe literare mai scazute . . Concomitent.pun la dispoziţie extrase de presă. inclusiv expoziţii şi cărţi. incluzând şi alte persoane/personalităţi din ambasadă proiectează strategia de comunicare USIA pentru ţara respectivă şi. expoziţii.utilizarea mijloacelor electronice cum ar fi „Vocea Americii”. inclusiv militare. 46 . cuprinzând: o bibliotecă de cărţi. . fie indirect. funcţionarii pentru afaceri publice (relaţii publice) îi consiliază pe ambasadori şi pe alţi diplomaţi pe probleme relevante din domeniul relaţiilor publice care afectează interesele şi politica SUA. Centrele cooperează cu alte centre autonome care îndeplinesc programe similare. În ţările cu o literatură dezvoltată sunt folosite materiale tipărite de diferite genuri. evident.

Radio Libertatea emite pentru URSS (Rusia – nn. La nivel guvernamental. ceea ce afectează informaţia. opiniile editoriale se limitează doar la comentarii. Din 1955. cehă şi slovacă.) şi alte 15 limbi vorbite acolo”. Center şi Glen M. 89-100 din 16 februarie 1989. în timp ce cerinţele politicii interne sunt de a răspândi imagini persuasive. 3. 1. organizaţia se numeşte „Association Francoise des Relations Publiques”. Referindu-se la USIA şi strategia adoptată de postul de radio „Vocea Americii”. ibidem Ibidem 47 . în Franţa există două structuri: purtătorul de cuvânt al Guvernului şi Serviciul de Informaţii şi Difuzare (SID). „Vocea Americii” va prezenta politica SUA în mod clar şi efectiv. adesea contorsionate. După unele aprecieri. Conform unor autori americani1 „din 1946. Purtătorul de cuvânt al Guvernului Atribuţiile ministrului care actualmente este purtătorul de cuvânt al Guvernului sunt definite prin decretul nr. „Vocea Americii” va prezenta o proiecţie echilibrată şi pe înţeles a celor mai semnificative idei americane şi instituţii. acest post a început să emită pe unde scurte în 24 de limbi. prin raportarea la obiective mari. În timpul războiului rece. Agenţia suferă deseori de o fisurare a personalităţii sale. Aproximativ 3400 de salariaţi americani lucrează pentru postul de radio „Vocea Americii”. 2. având în vedere obiectivele avansate ale politicii externe ce rezultau din reorganizare şi restructurare. „Vocea Americii” este interesată de menţinerea unei credibilităţi mari şi. Purtătorul de cuvânt al Guvernului exercită o misiune generală de informare privind activitătile Guvernului: 1 2 Dennis L. respectiv: 1. maghiară.” FRANŢA Începuturile relaţiilor publice franceze se regăsesc în anul 1952 când Charles Louis Blondel organizează – în numele unui mic număr de specialişti – clubul „La maison de verre”.) a fost subiectul unor dezbateri filosofice privind rolul său peste ocean. pentru aceasta.USIA are aproximativ 8600 de angajaţi. poloneză şi română. Ştirile „Vocii Americii” execte şi de înţeles. pe măsură ce încearcă să-şi menţină credibilitatea în exterior. Filosofia informaţiei este cel mai bine sumarizată în carta postului „Vocea Americii”. Acest post de radio a fost creat de Departamentul de stat. în 1942. Broom2 scriu urmatoarele: „Nu odată Agenţia (USIA – nn. Cutlip. Scott M. Wilcox & Co. Allen H. ştirile transmise de „Vocea Americii” sunt recepţionate de peste 75 milioane ascultători. înscrisă în Legea Publică 94 – 350 şi semnată de preşedintele General Ford în iunie 1976. ambele finanţate de CIA: „Europa Liberă” emite în limbile bulgară. americanii au înfiinţat la Munchen posturile de radio „Europa Liberă” şi „Radio Eliberarea” (în prezent Radio Libertatea). din care peste 4200 sunt străini care servesc agenţia în străinătate.

76124 din 6 februarie 1976). .pe de altă parte. publicaţie lunară. Acesta publică lunar un indicator destinat cabinetelor miniştrilor. Sarcinile SID fixate prin acest decret. pe plan interministerial. 2. SID difuzează zilnic cabinetelor ministeriale reviste ale presei audiovizuale. Serviciul de informaţii şi Difuzare al Primului Ministru. el prezintă presei proiectele de lege şi hotărârile adoptate şi le încadrează în acţiunea de ansamblu a guvernului. prezintă rubrici comentate despre anchete de audienţe - 48 . 2. Serviciul de Informaţii şi de Difuzare animă şi coordonează comunicarea guvernamentală. a coordonării intervenţiilor lor. dusă de Guvern.Reviste de presă. . SID este organizat în mai multe departamente. sunt următoarele: . „Tendinţe în mass-media ”. realizează o sinteză de ansamblu a revistelor presei editate de SID. un săptămânal de lucru necesar. Înfiinţat pentru a-şi desfaşura activitatea pe lângă Primul Ministru (decret nr. el furnizează informaţii asupra lucrărilor Consiliului de Miniştri. buletin destinat cabinetelor ministeriale. Informarea Guvernului: 1. Pentru a putea răspunde acestor sarcini. la sfârşitul şedinţei Consiliului. Publică „Tendances de l’Opinion”(Tendinţe ale Opiniei). .acordarea asistenţei sale tehnice pentru administraţiile publice şi asigurarea.pe de o parte. a unor studii şi sondaje de opinie. Miercurea. la scadenţă. sau poate chiar din proprie iniţiativă. Serviciul de Informaţii şi de Difuzare (SID). purtătorul de cuvânt guvernamental poate să facă intervenţii asupra tuturor aspectelor de politică.Analizele şi studiile de opinie.întreprinderea de acţiuni de informare cu caracter interministerial (acţiuni specifice). Unele au ca misiune informarea Guvernului. indicator ce ofera o viziune sintetică a aşteptărilor şi judecăţilor francezilor referitoare la activitatea desfaşurată de guvern. săptămânal. „Audienţe mass-media”. altele realizarea comunicării către Guvern. Stochează şi analizează informaţiile publicate de presă sau rezultate la cererea ministerelor. SID cere realizarea unor sondaje şi studii calitative pentru a supraveghea evoluţia opiniei publice. care prezintă o sinteză comentată a sondajelor apărute în presă. .coordonarea sau realizarea. la cererea premierului sau a unui membru al Guvernului. se află la dispoziţia sa atâta timp cât este necesar. Purtătorul de cuvânt al Guvernului lucrează într-o strânsă legatură cu miniştrii interesaţi de subiectele pe care le abordează. regionale şi internaţionale şi realizează alte lucrări la cerere (răspunsuri la atacuri în presă referitoare la evenimente importante). SID.difuzarea informaţiilor pentru consilieri şi pentru presă referitoare la acţiunea administraţiilor şi a organismelor publice. El asigură rolul de consilier (sfătuitor) şi de coordonator pentru lansarea şi exploatarea sondajelor comandate de ministere.

În sfârşit. Declaraţiile. 4. economice.000 de exemplare): această publicaţie săptămânală de 6 pagini prezintă principalele proiecte de legi sau măsuri adoptate de Consiliul de Miniştri şi. interviurile Preşedintelui Republicii. coordonându-le. Centrul de documentare al SID concepe dosare privitoare la activitatea guvernamentală. sfatul său tehnic în operaţiunile lor de informare. o rubrică referitoare la Europa. Centrul de documentare. Acest departament este însărcinat cu relaţiile dintre SID şi presă şi de comunicarea cu ministerele. Astfel. 3. Ea este difuzată ministerelor şi consilierilor naţionali şi locali. la fel ca şi intervenţiile liderilor politici şi sindicali. El asigură acestora din urmă. campaniile de comunicare guvernamentală.000 de nume. respectiv. plecând de la un fişier de 10. referitoare la evenimentele de interes naţional. definirea unei strategii coerente de comunicare. acesta concepe şi comercializează. 2. discursurile. dintre care unele tematice. Publicitatea şi campaniile de comunicare guvernamentală. colocvii…) de către 27 de ministere şi administraţii. În afară de aceasta.031. Agende. Publicaţiile Scrisoarea de la Matignon (La Lettre de Matignon – 90. 3. iar pe de alta o alegere (triere) a emisiunilor televizate. de două ori pe lună. în fiecare an. face o trecere în revistă. diplomatice şi culturale. De asemenea. publicaţie bilunară.667 de franci. Rolul său este de a asigura o mai bună eficienţă a campaniilor. SID autorizează ministerele să întreprindă campaniile de publicitate sau de relaţii publice. pentru un buget total de 322. în 1990. au fost realizate 53 de acţiuni (campanii publicitare. începănd cu 1984.realizate de Mediametrice în cursul lunii care a trecut. În numele Primului Ministru. sociale. SID elaborează agende de previziuni. Relaţiile publice – relaţiile cu presa. alegerea prestatorilor de servicii. El girează. Comunicarea realizată de Guvern: 1. liste de presă tematice (Memo-Presse). negocierea tarifelor preferenţiale etc. precum şi prefecturilor. Politica Franţei (La Politique de la France): reaminteşte activitatea guvernamentală. el publică. Aceste documente fac recenzia unor evenimente politice. începând cu 1976. de asemenea. pe de o parte. SID măsoară eficacitatea şi raza de propagare a acţiunilor întreprinse. publicaţia „Mediasid”. ale Primului Ministru şi ale membrilor guvernului sunt arhivate. ce centralizează. SID Supraveghează ca acţiunile de comunicare ale administraţiilor să fie adaptate temelor prioritare desemnate de Guvern. El le pune la dispoziţie sfaturile sale tehnice şi expertiza sa. anuală a totalităţii acţiunilor întreprinse în fiecare domeniu. de relaţii publice. realizează puncte de vedere privitoare la articole de fond publicate în lume. reunind peste 3500 de nume din domeniul comunicaţiilor şi din 49 . publicată şi comercializată de Documentarea franceză. această lucrare. „Tendinţe Internaţionale”. cu caracter politic şi socio-cultural. o videotecă.

Oficiul Central de Informaţii. în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe.5 milioane de franci.media (tiraj: 15. în Marea Britanie funcţioneaza deci. dintre care 62 au contract.furnizarea unei întregi game de servicii publicitare. de ajutorul unor profesionişti externi (colaboratori). dacă pot să justifice un raport mai bun privind preţul şi calitatea. cu corespondenţii de presă străini la Paris. .difuzarea comunicatelor de presă. Ministerele şi organismele statului sunt libere să se adreseze direct agenţiilor private.operaţiunile de comunicare în regiunile rezervate birourilor regionale. MAREA BRITANIE În Marea Britanie relaţiile publice au debutat în 1946-1948 când s-a înfiinţat Oficiul Central de Informaţii (OCI) şi „British Institute of Public Relationes”. 50 . SID este interlocutorul direct. OCI a devenit o „Executive Agency” (agenţie autonomă) începând cu aprilie 1990. de comerţ etc. la 23.000 de exemplare. . asociaţii. birotică. 4. Înfiinţat în 1946. forţele armate. Echipat cu aparatură modernă de fotocopiat. Cea mai mare parte a cheltuielilor de comunicare este suportată din bugetele ministerelor. al căror rol este dublu: răspândirea informaţiilor înspre regiuni şi reasamblarea informaţiilor regionale înspre Guvern.difuzarea informaţiei guvernamentale către mass-media. Totalitatea serviciilor oferite sunt plătite de clienţi. organizaţiile comerciale. aleşi în urma unor teste de competitivitate: agenţi de publicitate sau de relaţii publice. Bugetul curent al SID s-a cifrat. în 1991. ultimul având responsabilitatea pregătirii specialiştilor în relaţii publice (public relations officer) pentru organele guvernamentale centrale şi locale. Directorul general este numit de ministrul Finanţelor (Chancellar of the Exhequer) şi este subordonat autorităţii sale. El nu primeşte buget de la Guvern pentru funcţionarea sa. La nivelul guvernamental. socetăţi de studiu. Organizare. Nu pot face totuşi acest lucru în următoarele 3 cazuri: . comercializate prin Documentarea franceză). Dispune. SID realizează numeroase documente. este un organism guvernamental autonom însărcinat cu: . imprimerii (tipografii). de asemenea. El utilizează 92 de agenţi. . de industrie. OCI dispune de 7 birouri regionale în Anglia. PAO şi audiovizual. institute de sondaje. aleşi în funcţie de componenţele profesionale personale necesare pentru un astfel de serviciu. Oficiul Central de Informaţii (OCI). Concomitent participă la informarea ambasadelor franceze din străinătate. sau este plătită prin credite acordate SID în funcţie de campaniile pe care le organizează. Relaţiile internaţionale.organizarea campaniilor de comunicare care necesită cumpărarea spaţiului publicitar.

de asemenea.publicaţii: broşuri şi publicaţii diverse pentru Marea Britanie şi pentru Străinătate destinate Rusiei. informatica). ţărilor Europei răsăritene şi Americii Latine. . distribuite şi în străinătate). dar OCI negociază abonamente colective (reviste ale presei audiovizuale naţionale şi internaţionale) pentru ministere. . Alte servicii oferite de OCI: . în plan tehnic. . aceste publicaţii sunt traduse în limbile minorităţilor din Marea Britanie şi în celelalte limbi străine. Această muncă este lăsată în grija sectorului particular. video-clip-uri publicitare şi audiovizuale pentru ministere (sunt.elaborarea de texte pentru difuzarea în străinătate (în colaborare cu Ministerele Comerţului şi Industriei şi al Afacerilor Externe). planificare. Campaniile de comunicare. Nota: OCI nu realizează reviste ale presei.radio: realizarea de programe radio (informaţii şi publicitate). din care mai mult de jumătate sunt specialişti în informare şi comunicare.presă: difuzarea prin reţeaua informatică a comunicatelor de presă care să parvină în întregime (totalitate) mass-media. Personalul.formare: formarea responsabililor cu informaţiile în toate domeniile de comunicare guvernamentală. . Tot ceea ce ţine de organizarea campaniilor de comunicare.Anumite lucrări de creativitate sunt efectuate la OCI.sunt elaborate cu ajutorul agenţiilor private sau cu ajutorul altor agenţii guvernamentale.filme şi televiziune: realizarea de filme. Departamentul Informaţiilor şi Editării a înlocuit (legea din 23 august 1988) fostul Serviciu al Informaţiei şi al Prprietăţii Literare şi Artistice.expoziţii: organizarea de expoziţii în Marea Britanie şi în străinătate. negociere a tarifelor preferenţiale cu media. Efectiv: OCI utilizează 720 de persoane. . mai concurenţial.fotografii: utilizarea acestora în publicaţiile OCI şi în media. la Preşedinţia Consiliului de miniştri. evaluarea campaniilor. dar cea mai mare parte peste 80% . funcţionează Departamentul Informaţiilor şi Editării. . care are statutul de „civil servant” (funcţionar). este de competenţa OCI (concepţie.Formarea consilierilor de presa din ambasadele Marii Britanii şi ai ataşaţilor de presă ai guvernelor străine.conferinţe: organizarea şi coordonarea multimedia pentru conferiţe în Marea Britanie. ITALIA În Italia. Buget: cifra de afaceri anuală este de 160 milioane de lire sterline. cercetare şi studii diverse). . . noi tehnici de „promotion” (telefon. . Servicii specializate pentru străinătate: . Volumul de cumpărare permite OCI să obţină preţuri foarte competitive. Este subordonat secretarului 51 .marketing direct şi promotion: aplicarea de metode de marketing campaniilor publicitare. este plătit de stat. programele de informaţii sunt difuzate gratuit în Marea Britanie şi la câteva sute de posturi de radio din străinătate.

• participarea la târguri. .000 exemplare).studiile. * realizarea şi difuzarea de: .000 de destinatari). . Pentru audiovizual: producerea.documentarea şi realizarea publicaţiilor scrise şi audiovizuale pentru Preşedinţia Consiliului de Miniştri. achiziţionarea şi distribuirea documentarelor. • dezvoltarea tuturor structurilor necesare documentării (bibliotecă. Principalele sale atribuţiuni sunt: * întreţinerea de relaţii cu: . .conceperea şi promovarea imaginii Italiei.misiunile diplomatice şi organizaţiile internaţionale care acţionează în domeniul informaţiei. expoziţii. de asemenea.repartizarea ajutoarelor directe şi indirecte pentru întreprinderile de presă scrisă şi radio. . Legea cere. 20% din bugetul „PR” al fiecărui minister sunt rezervate campaniilor de interes comun realizate de acest departament. .sarcinile administrative şi juridice. economică şi socială italiană.serviciile de presă ale ministerelor sau organismelor paraguvernamentale. analizele şi cercetările în termeni de piaţă. atât în Italia cât şi în străinătate. cât şi în străinătate. congrese şi seminarii. Organizare Direcţia generală este formată dintrei birouri: Biroul de editare şi de presă are următoarele sarcini: . reviste precum „Vita Italiana. culturii şi ştiinţei. . • coordonarea campaniilor de comunicare a administraţiei publice prin intermediul unei comisii interministeriale în care sunt reprezentate toate categoriile profesionale. . filmelor şi videocasetelor referitoare la viaţa politică. care pot fi traduse în mai multe limbi. . Documenti e Informazioni et Cultura e Scienza” (40. Competenţele sale acoperă mai multe domenii: .publicaţii şi suporturi audiovizuale pentru Preşedinţia Consiliului de Miniştri: cărţi. ca 50 % din bugetul campaniilot să fie folosite pentru cumpărarea de spaţiu pentru presa scrisă. presa străină şi asociaţiile de presă.reviste şi analize de presă cotidiană şi periodică. elaborarea de norme şi tehnologii noi în sectorul informaţiei şi al editării. 52 . în colaborare cu posturile de radio şi televiziune particulare din Italia şi străinătate (peste 50 de producţii pe an şi 1 video-news bilunar adresat la mai mult de 50. în cadrul reglementării referitoare la presă şi publicitate.presa italiană. scrisori informative. precum şi a creditelor pentru edituri. ajutat de trei directori.comunicate de presă.general al Presedinţiei Consiliului şi este condus de un director general. atât în ţară.gestionarea bancilor de date referitoare la grupurile de presă şi comunicare. . fonotecă). Biroul pentru informaţia şi documentarea instituţională.sprijinirea creativităţii (legea asupra proprietăţii literare). atăt italiană cât şi străină.

la înfiinţarea de structuri de relaţii publice pe toate palierele societăţii germane.F.compartiment de organizare. Prima schemă de funcţionare a oficiului datează din 18 iunie 1951. în prezent.compartiment pentru vizitatori.compartiment administrativ central. un subserviciu cu două compartimente şi o grupă.compartiment pentru probleme de drept şi de cabinet. în 1951. Din aceasta. .garantarea unor informaţii complete şi promovarea unei imagini a ţării pe lângă toate comunităţile italiene de peste hotare. de organizare. Şeful oficiului şi purtătorul de cuvânt al Guvernului Federal. Efectiv 290 persoane. s-a format o secţie de „PR” sub numele de „Abteilung fur Offentlichkeitsarbeit”. să fie împărţit astfel: 1. Acest birou este însărcinat să: • ţină un registru al drepturilor de autor pe plan naţional şi internaţional. Conducerea oficiului. 2. . Serviciul I . direct subordonată şefului oficiului.compartiment foto.compartiment pentru producerea şi difuzarea publicaţiilor. oficiul s-a structurat şi restructurat ajungând ca. . La nivelul guvernului R. Locţiitorul şefului oficiului. de drept şi de cabinet având în componenţă şase compartimente: .compartiment personal. De-a lungul timpului.compartiment intern. • 53 . „Asociaţia vest-germană de public relations” care contribuie într-o manieră decisivă. 6. Germania funţionează Oficiul de Presă şi Informare al Guvernului Federal German (OPI).compartiment pentru buget. GERMANIA Relaţiile publice încep să fie introduse în Germania în 1950 când se înfiinţează secţia de presă a „Deutsche Industrie und Handelskammer”. 3.Tehnică informaţională. în scopul promovării ştiinţei şi culturii în Italia şi peste hotare. . după cum urmează: . Bugetul total pentru promovarea imaginii Italiei în străinătate este de 400 milioane de lire. 5. • aibă iniţiativă şi să coordoneze acţiunile administraţiilor şi institutelor culturale. . . un subserviciu cu patru compartimente. • să participe la manifestările culturale din Italia şi din străinătate şi să ajute la traducerea cărţilor italiene în limbi străine. servicii de documentare. Locţiitorul purtătorului de cuvânt al Guvernului Federal 4. Bugetul total al departamentului este de 230 miliarde de lire. ce rezolvă probleme de buget. Serviciul II (central). La 8 decembrie 1958 se înfiinţează în RFG. . de personal. Acordă o tutelă lingvistică şi culturală televiziunii (RAI) în favoarea minorităţii etnice Biroul pentru drepturile de autor şi promovarea activităţilor culturale.

000 de cuvinte (circa 12.000. educaţie. poştă. 30 materiale de presă din economie.compartiment de politică economică şi financiară. Dintre acestea. .Zona europeană a Mării Mediterane (fară Italia) şi a Orientului Apropiat.compartiment politică germană şi europeană. ale asociaţilor. arhivă. de la Elveţia şi Austria până în Italia. 25 de programe de televiziune. . Serviciul IV – Activitate informaţională de politică externă având două subservicii cu 12 compartimente.pentru guvern – materiale ale agenţiilor de presă.. 7. . construcţii.Europa de Est. ştiinţă. partidelor etc. într-un ritm normal. . urbanism. Irlanda şi ţările scandinave. După cum se poate deduce. Dacă cineva ar citi materialul de ştiri al unei singure zi.compartiment pentru agricultură şi mediul înconjurător. bibliotecă. . Australia. Noua Zeelandă.compartiment pentru testarea succesului. cercetare.compartiment de politică socială. Serviciul II – Ajutor de decizie prin informaţie care lucrând în serviciu de tură.compartiment pentru politica mass-media. .Africa. 9. dacă ar citi zi şi noapte fără întrerupere.Marea Britanie.compartiment interne. -compartiment tineret. . . .America de Nord. În serviciul de ştiri intră zilnic peste 3.redacţia „Buletin”.compartiment de presă şi informare pentru împuternicitul cu afaceri în Berlin. . prelucrează . cu uşurinţă.compartiment pentru politica de scuritate şi apărare. de politica pieţei muncii şi de asigurări sociale. .compartiment circulaţie. . . Parlament. 8 compartimente se ocupă de zone sau grupuri de ţări.compartiment pentru documentare central.compartiment de tehnică informaţională.America Latină. Serviciul III – Activitatea internaţională de politică internă. .redacţia de actualităţi şi pentru studiul opiniei publice. de la Benelux până în Franţa. . târguri şi expoziţii. . ar avea nevoie.Europa de Vest. . 24 de ore din 24. sănătate. familie. . 100 programe radio.Asia. planificare şi coordonare. astfel: .compartiment pentru probleme religioase. 56 de ziare şi reviste germane. în 24 de limbi provenind de la 27 de agenţii de presă. . de mai mult de trei săptămâni. justiţie.compartiment de prelucrare a datelor şi de comunicare. OPI este o uriaşă maşină de comunicare avănd următoarele obiective: 54 .000 de pagini dactilografiate). . . radioului şi televiziunii.compartiment pentru problemele principale. cu următoarele compartimente: . . 8.

a delegaţiilor Guvernului în Comunitatea autonomă. Acestea sunt realizate şi plătite de ministere sau de întreprinderile publice. face înţeleasă politica germană în străinătate. potrivit decretului regal 834 din 29 iulie 1988.elaborarea şi difuzarea comunicatelor Preşedinţiei Guvernului şi a Consiliului de miniştri. Această Direcţie generală este. Ele realizează: . În calitate de organism autonom. informarea cetăţenilor şi mass-media despre politica Guvernului Federal. dintre care două au funcţii privitoare la comunicare: Direcţia Generală a Relaţiilor Informative şi Direcţia Generală de Cooperare Informativă. centrul de cercetări sociologice se ocupă. cu efectuarea unor sondaje de opinie. Organizare Organigrama sa cuprinde. para-public. din organismele para-publice. SPANIA În Spania funcţionează Ministerul Purtătorului de cuvânt al Guvernului. Sondaje şi studii de opinie. de asemenea. un subsecretariat şi patru direcţii generale. în mod sistematic. intenţiile şi scopurile Guvernului Federal. Cabinetul ministrului efectuează studii calitative şi anumite sondaje care au drept scop măsurarea eficacităţii acţiunilor duse de Guvern. atât în Spania. cea a informaţiei şi cea de analiză şi documentare. cu ajutoriul mass-media şi al politicii informaţionale. coordonarea tuturor serviciilor de presă din ministere. Campanii de comunicare. în domeniile competenţelor lor. . Sub-secretariatul. Titularul său exercită funcţiile purtătorului de cuvânt adjunct şi îl poate înlocui pe ministru în cazul când acesta absentează. sau dacă postul este vacant. de: . 55 . explică şi reprezintă.Agende privind activitatea guvernamentală. de asemenea. Ministerul Purtătorului de cuvânt este organismul Preşedinţiei Consiliului. a cabinetelor de presă. Câteodată.- informarea continuă a preşedintelui federal şi Guvernului Federal despre întreaga presă scrisă şi vorbită. În atribuţiile sale intră. . . responsabil. precum şi a celor ce depind de conduceri civile. consolidarea imaginii RFG. potrivit decretului 727 din 11 iunie 1988.relaţii cu media naţională şi internaţională. pentru radio şi televiziune). Ministerul purtătorului de cuvânt al Guvernului spaniol nu realizează şi nici nu coordonează campaniile de comunicare guvernamentale. Direcţia Generală a Relaţiilor Informative: Această Direcţie cupride subdirecţii. anumite ministere efectuează şi ele sondaje. studierea opiniei publice. însărcinată cu serviciile de documentare (microfilme) şi cu gestionarea băncilor de date. cât şi în străinătate.coordonarea serviciilor de informaţii publice pentru administraţia de stat.analize ale presei scrise şi audiovizuale spaniole şi străine (şase zile pe săptămână. 24 de ore din 24. activităţile.

56 . sindicale şi din domeniul economic. . Organizare. în egală măsură.sprijinirea oricărei persoane fizice sau morale care urmăreşte acest obiectiv. Directorul general al INBEL este desemnat de Primul Ministru.„Agenda de la Communication”: un repertuar asupra organismelor şi instituţiilor de comunicare.900. rapoarte etc). delegaţi ai organizaţiilor para-statale. Buget total: 1. ai Ministerului Afacerilor Externe.000 milioane de pesetas. în faţa Congresului. . Ministerul purtătorului de cuvânt al Guvernului publică anual şi distribuie gratuit: . franceză şi engleză). precum şi personalităţi ale vieţii politice. Efectiv: 200 de agenţi. Misiunea sa este dublă şi este axată pe: Probleme de politică internă a Belgiei: .Publicaţii. a deplasărilor în străinătate ale regelui şi ale Preşedintelui Guvernului şi editarea de diverse publicaţii asupra cărora au fost informate şi media acreditate cu ocazia acestor manifestări (monografii. sociale. reprezentând realităţile politice.„Interventiones del Presidente”: colecţie ce reuneşte declaraţiile Preşedintelui Guvernului. Bugetul său este suportat de către serviciile Primului Ministru şi ale Ministerului Afacerilor Externe. .sprijinirea şi coordonarea iniţiativelor.subdirecţia generală a Relaţiilor şi a Cooperării şi subdirecţia generală a Difuzării Informaţiei. Ea are ca sarcină: .contribuţia la ameliorarea raporturilor între cetăţeni şi stat. ai vice-prim miniştrilor. Probleme de politică externă ale Belgiei: . a realizărilor naţionale sau asupra patrimoniului. . Aeastă Direcţie Generală este formată din două subdirecţii generale: . Institutul Belgian al Informaţiei şi al documentării (INBEL). precum promovarea imaginii Belgiei. Direcţia Generală a Cooperării Informative.utilizarea tuturor tehnicilor de comunicare pentru a reuşi ca Belgia să fie cunoscută cât mai bine peste hotare.coordonarea acţiunilor informative în străinătate prin intermediul consilierilor şi al ataşaţilor de la ambasadele spaniole. Conform hotărârii regale din 2 februarie 1962.„Espana”: publicaţie cu arie largă de difuzare (în spaniolă.organizarea vizitelor de stat în Spania. . eonomice din Spania (realizată în colaborare cu Direcţia Generală a Cooperării Informative). . El este asistat de un director general adjunct şi de un consiliu de administraţie unde lucrează reprezentanţi ai Primului Ministru. INBEL este o instituţie de utilitate publică. specialişti în editare de texte. BELGIA În Belgia funcţionează la nivel guvernamental.acumularea şi difuzarea unei documentaţii cât mai complete pentru informarea publicului asupra activităţii guvernamentale.

cum ar fi „Le repertoire de l`information”. organizarea de conferiţe de presă. De asemenea.precum şi o fototecă (20. în colaborare cu Institutul naţional de statistică şi cu Banca Naţională. 57 . întreprinderilor şi presei. La sfârşitul anului 1988. De asemenea are la dispoziţia sa: . care conţine adresele şi numerele de telefon ale serviciilor de informaţii ale ministerelor. Efectiv: 70 de persoane.o blibiotecă. Astfel.realizează materiale audio vizuale. pliante gratuite.acordă un ajutor tehnic pentru expoziţii.să răspundă oricărei cereri scrise provenind din Belgia sau din străinătate şi să trimită documentaţia scrisă solicitată.constituie bănci de date statistice cu informaţii de actualitate. conceperea de sondaje şi de diverse studii). Buget pe 1990: 110-120 milioane FB. . publicaţii. Informarea pe plan extern.editeze un anumit număr de publicaţii periodice sau ocazionale destinate marelui public. ce-i furnizează o documentaţie de bază asupra ţării. . sunt distribuite la toate oficiile poştale.dosare de presă. distribuirea de documente. INBEL acţionează în strânsă legătură cu serviciul de presă al Primului Ministru. .Informarea pe plan intern. ambasadelor. El este însărcinat să: .să asigure asistenţă tehnică administraţiilor ce desfăşoară acţiuni de comunicare pentru marele public (sfaturi pentru realizarea de campanii publicitare. . difuzate la televiziune şi radio.întâmpină delegaţii străini veniţi la şedinţe de informare despre Belgia.răspunde solicitărilor de documentaţie ale reprezentanţelor diplomatice. precum şi alte bănci de date cu informaţii permanente. care asigură gestionarea şi coordonarea campaniilor de informaţii de interes general.000 de fotografii şi diapozitive).realizeze saptamânalul „Faits” (Fapte) (20. . consilierilor naţionali şi locali precum şi presei. . media belgiană şi internaţională etc. INBEL colaborează cu Ministerul Afacerilor Externe pentru a contribui la aprovizionarea cu material de comunicare a reprezentanţelor diplomatice şi a consulatelor belgiene. INBEL a înfiinţat Biroul de Informaţii Belgian (BIB). . el furnizează Ministerului Afacerilor Externe: .000 exemplare) care anunţă hotărârile guvernamentale şi care este distribuit administraţiei. afişe şi fotografii. . . care asigură vânzarea de publicaţii editate de ministere sau de alte servicii oficiale şi care pot interesa publicul larg.un centru de informaţii deschis publicului. care reiau informaţiile referitoare la mesajul deja transmis.

2. directorul poate deţine titulatura mai lungă de „vicepreşedinte cu comunicările corporaţiei”. este răspunzător în faţa preşedintelui. Aceştia sunt şeful biroului ştiri (răspunzător cu relaţiile cu mass-media şi cu relatările de presă). În cazul din urmă. este numită „directorul cu relaţii publice”. Departamentul este. Organizarea tipică a departamentului de relaţii publice este reprezentată în figura de mai jos şi este cea a Companiei Lockheed de Rachete şi Construcţii Aerospaţiale din Sunnyvale. împărţit în secţii şi subsecţii. Şeful cu problemele publice are un asistent administrativ şi 2 persoane care lucrează direct cu problemele comunităţii din întreaga zonă a golfului San Francisco. Fiecare secţie are o arie specializată de responsabilitate. 58 . numit director cu relaţiile publice. responsabilitatea sa se poate extinde şi asupra supravegherii activităţii de reclam şi marketing. Şeful departamentului. Fiecare şef de secţie răspunde în faţa directorului. Mai ales în cadrul companiilor mari. Un/o secretar(ă) şi alte trei persoane sunt subordonate directorului. cu investitorii. cel mai adesea. editorul ziarului angajaţilor „Star” şi şeful cu problemele publice (responsabil în primul rând cu relaţiile cu guvernul şi cu comunitatea). Departamentul de relaţii publice Un departament de relaţii publice este condus de o persoană care. care are cel mai mic personal din lume: 14 persoane. problemele consumatorilor. relaţiile cu angajaţii şi problemele comunităţii. cel mai adesea. California. cum ar fi relaţiile cu presa. Şeful biroului de ştiri are un asistent administrativ şi 3 reprezentanţi cu relaţiile publice care se ocupă de ştiri şi contribuie cu articole (inclusiv personale) în „Star”.

Personalul de relaţii publice poate acţiona în cadrul unei organizaţii. un departament de relaţii publice pentru o organizaţie medieprimărie. firmă etc. astfel este greu de apreciat cât este de extinsă activitatea de relaţii publice. ca specialişti în comunicare ce se ocupă de circulare şi broşuri. Unii pot activa în cadrul departamentului de marketing sau de personal. departamentul se poate transforma în Centru de presă având următoarea structură: 59 . o altă corporaţie gigant. General Electric. în mod dispersat. poate avea următoarea structură: În situaţii de criză de imagine sau pentru organizarea unor evenimente deosebite.. Fiecare sucursală cum ar fi Buick şi Saginaw Steering Gear Division au propriul director de relaţii publice. În România. una din cele mai mari corporaţii din lume are un personal de relaţii publice format din peste 300 de oameni şi o mare varietate de denumiri de posturi. are mai multe sute de angajaţi în diferite funcţii de relaţii publice.General Motors. în funcţie de dispunerea geografică şi de sucursale. Alţii pot lucra în publicitate.

2 Va răspunde întrebărilor din partea presei. 60 . reviste. pot fi: 1 Va furniza presei ştiri (foto şi text) despre organizaţie sau eveniment. după caz.Atribuţiile generale ale Centrului de Presă şi Informare. la cerere. însoţirea ziariştilor şi le va facilita accesul la sursele şi mijloacele de informare şi comunicare. dacă este necesar. alte mijloace. postere. 5 Va asigura editarea şi difuzarea materialelor promoţionale şi de informare – buletine. 3 Va asigura. 4 Va ţine conferinţe de presă.

publice sau coordonarea şi planificarea cu organizaţii private sau la mass-media pentru asemenea evenimente. iar regulamentele specifice fiecărei categorii de forţe sau comandament determină modul practic de ducere la îndeplinire a acestor arii funcţionale şi principii. din armata americană.6 7 8 Va monitoriza şi va verifica ştirile de presă (pentru a asigura o relatare adecvată) şi pentru a informa Consiliul de Administraţie al organizaţiei cu privire la interesul presei faţă de organizaţie sau faţă de evenimentul public. . depoziţii în Congres. . programele şi activităţile Departamentului Apărării. fie de la Congres. la cerere. specialiştii revin la funcţiile normale din cadrul Departamentului de relaţii publice. al Aviaţiei Militare. articole pentru publicaţii şi alte materiale ce vor fi făcute publice de către ofiţerii selecţionaţi.Acţionează ca agenţie care furnizează informaţii şi materiale audio-vizuale reprezentanţilor mass-media. declaraţii publice. . 61 . cuvântări. . la cerere.Serveşte ca punct de contact oficial pentru apariţiile publice sau în mass-media ale oficialilor Departamentului Apărării şi conduc. precum şi a materialelor prezentate de surse din afara Departamentului Apărării. Evaluează cerinţele mass-media pentru sprijin din partea Departamentului Apărării şi pentru cooperare. inclusiv solicitărilor pentru suport cu echipe de demonstraţie aeriană. sunt create structuri de relaţii publice. . Aceste directive cuprind: ariile funcţionale şi principiile după care trebuie desfăşurată activitatea de informare şi relaţii publice. .Evaluează şi coordonează răspunsul la solicitările pentru vorbitori şi acordă asistenţă. În principal ariile funcţionale sunt: .Conduce verificarea din punct de vedere politic şi al securităţii.Evaluează şi răspunde solicitărilor privind cooperarea în programe ce implică relaţii cu publicul. Casa Albă sau alte agenţii guvernamentale. Va ţine legătura cu toate instituţiile şi/sau organizaţiile – guvernamentale şi neguvernamentale – de care depinde buna funcţionare a evenimentului. al Marinei Militare. .Conduce Programul de Informaţii Interne prin: * Serviciul de radio şi televiziune al forţelor armate. care sunt primite fie de la publicul general direct.Asigură orientarea politică pentru Şcoala de Informaţii în domeniul apărării.Pregăteşte. a tuturor materialelor pregătite pentru a fi făcute publice şi a publicaţiilor ce provin de la Departamentul Apărării sau de furnizorii săi.Analizează şi răspunde întrebărilor referitoare la politicile. Structuri de relaţii publice în armata SUA În cadrul Departamentului Apărării şi în cadrul fiecărui minister (al Trupelor de Uscat. coordonarea şi planificarea activităţilor cu organizaţii private. la cerere. Activitatea acestor structuri este condusă prin regulamente specifice fiecărei structuri şi prin directive departamentale. în planificarea şi programarea participării personalului. în privinţa domeniului informaţiei publice. al Infanteriei Marine) sau Comandament de forţe dislocate în diferite zone ale lumii. La încetarea evenimentului ce a făcut obiectul înfiinţării centrului de presă. .

Informaţia va fi refuzată numai când divulgarea ei ar afecta negativ securitatea naţională sau ar ameninţa siguranţa. Singurul scop al unei asemenea activităţi este de a trimite fluxul de informaţii spre public. care implică conflict armat cu forţele armate ale altei naţiuni în arii unde. .*Informaţia vizuală şi activităţile audio-vizuale ale Departamentului Apărării şi serviciile reunite ale informaţiilor vizuale. în conformitate cu cerinţele regulamentare. Obligaţia de a furniza publicului informaţii referitoare la problemele sale majore poate solicita o detaliată planificare şi coordonare a afacerilor publice în interiorul Departamentului împreună şi cu alte agenţii guvernamentale. exceptând cazul când furnizarea sa este interzisă de o clasificare de securitate curentă şi validă. producţiilor de televiziune şi video neguvernamentale. normal. Scopul sondajului este de a acoperi zonele de operaţii militare SUA. * Acordă asistenţă din partea Departamentului Apărării filmelor distractive. 62 . cu rapiditate. Comandanţii de la toate nivelurile şi eşaloanele au datoria de a informa personalul militar şi civil. după următoarele principii: . Principiile informării Politica Departamentului Apărării este de a pune la dispoziţie informaţii prompte şi exacte în aşa fel încât publicul. un sondaj naţional de opinii. * Periodicele Departamentului Apărării.Informaţia nu va fi clasificată sau refuzată în orice alt mod pentru a proteja guvernul de critică sau situaţii neplăcute.Un flux liber de informaţii generale şi militare va fi pus la dispoziţie bărbaţilor şi femeilor din Forţele Armate şi a departamentelor lor fără cenzurare sau propagandă. * Serviciul de presă şi publicaţii al forţelor americane. sau care sunt activităţile prin care ajută la îndeplinirea acestor misiuni. autoritatea şi controlul asupra Serviciului de Informaţii al Forţelor Americane. * Menţine capacitatea de a desfăşura. Relaţiile publice din domeniul militar reprezintă o responsabilitate a comandamentului. Comandanţilor le revine şi responsablitatea iniţierii de relaţii bune cu publicul larg. * Supravegherea furnizării de analize de stări şi a serviciilor de selectare a ştirilor pentru OSD. preşedintele şefilor reuniţi de stat major şi pentru comandamentele departamentelor militare. . * Exercită conducerea. precum şi publicul în privinţa misiunilor acestei instituţii. . Congresul şi mijloacele de informare să poată evalua şi înţelege faptele referitoare la strategia de securitate şi apărare. nu ar exista massmedia. modul în care sprijină ea politica naţională de apărare. sau intimitatea bărbaţilor şi femeilor din Forţele Armate. * Ziarele şi publicaţiile în antrepriză civilă.Informaţia va fi făcută complet şi uşor disponibilă. Cererilor de informaţii li se răspunde prompt. propaganda nu-şi are locul în programele de afaceri publice ale Departamentului Apărării.

Realizarea de programe pentru informarea militarilor şi angajaţilor civili cu scopul de a-i motiva să fie eficienţi în activitatea lor. ofiţerul cu relaţii publice îl sprijină pe comandant în utilizarea resurselor de relaţiile publice în vederea îndeplinirii misiunilor unităţii. .Recomandări privind politica şi acţiunile care afectează opinia publică pentru înalţi funcţionari din apărare şi comandanţi. Ca membru al statului major. oferind publicului larg o informare promptă. Tot lui îi revine şi responsabilitatea de a asigura înţelegerea de către comandant a implicaţiilor acţiunilor de relaţii publice.Ofiţerul însărcinat cu relaţiile publice reprezintă canalul de comunicare dintre nivelul de comandă şi cel public. În acelaşi timp răspunde de planificarea şi coordonarea programelor de relaţii cu societatea şi de informare a personalului instituţiei. programele de relaţii publice din domeniul militar au scopul de a furniza informaţii şi de a întreţine interesul faţă de opinia publicului privind o organizaţie condusă şi aflată în proprietatea poporului american.Evaluarea politicii şi acţiunilor Departamentului Apărării şi Forţelor Armate în probleme ce privesc opinia publică. 63 . Toate aceste activităţi se desfăşoară pe baza Programului de Relaţii Publice al Departamentului Apărării. sinceră şi corectă. . Programul de Relaţii Publice al Departamentului Apărării prevede: .Evaluarea opiniei publice asupra Departamentului Apărării şi Forţelor Armate. . bazată pe politica şi directivele comandantului şi a celor mai înalte eşaloane.

64 .

65 .

66 .

le prelucrează publicistic şi le distribuie conform directivei şi planurilor de comunicare. şedinţe săptămânale de coordonare ale şefului SIRPA cu serviciile subordonate de la categoriile de forţe. fiecare cu un efectiv de 60-70 persoane. secretariat. aviaţie. de şeful SIRPA. Structura de informare şi relaţii publice în armata franceză (SIRPA) Structura de informare şi relaţii publice pentru Armata Franceză a fost creat de aproximativ 3 decenii. astfel încât permite crearea de elemente (“celule”) noi în perioade care presupun organizarea unor campanii mediatice. de către ofiţeri din SIRPA. juridic. se folosesc structurile de relaţii publice de la nivelul la care se produc aceste evenimente. SIRPA funcţioneată ca o agenţie de ştiri care preia materiale şi informaţii realizate în celelalte compartimente ale conducerii armatei. Pentru administrare. La ora actuală este un sistem foarte bine dezvoltat şi înzestrat cu mijloace tehnice specifice performante. radio şi TV. Activitatea SIRPA se întemeiază pe o planificare bugetară detaliată. operativă. marină. 67 . În structura centrală sunt angajate 625 persoane (40% militari de carieră. În SIRPA franceză nu există purtător de cuvânt specializat. SIRPA are un sistem informatic realizat cu 160 computere performante. SIRPA are în subordine Centrul Operaţional al Presei Internaţionale de apărare(COPID) care. jandarmerie. prin programare automată. La nivelul categoriilor de forţe (trupe de uscat. Pentru a fi cât mai eficient. COPID are posibilitatea să recepţioneze 360 canale TV. 12 dintre acestea fiind înregistrate total. Structura sistemului de relaţii publice este suplă. SIRPA dispune de birouri specializate: financiar. pe baza lor se realizează buletine de presă zilnice şi casete TV cu montaje săptămânale. precum şi la comandamentele regionale. Pentru evenimentele locale. Planificarea şi coordonarea comunicării în interiorul şi exteriorul armatei se realizează prin directiva anuală a ministerului apărării. Informaţiile culese sunt stocate şi clasificate computerizat. COPID supraveghează permanent patru posturi de radio franceze şi alte posturi. prin directivele statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei.2. departamentul înzestrării) funţionează servicii SIRPA. 20% civili şi 40% militari în termen). cu un efectiv de 60 persoane şi o dotare adecvată. 50 dintre acestea fiind în limbi străine. personal. prin comunicarea telefonică curentă. realizează o supraveghere şi o înregistrare exhaustivă a informaţiilor despre apărare vehiculate de presa scrisă. de către ministrul apărării. Organizarea activităţii Pentru recepţionarea şi introducerea informaţiilor în sistem. în ideea de a nu le da o amploare nejustificată. în raport cu importanţa situaţiei. Structura de relaţii publice are elemnte pe verticala organismului militar până la nivel regiment inclusiv. fondurile fiind repartizate pe birouri şi pe acţiuni ce vor fi întreprinse.2. selectiv. COPID analizează şi prelucrează zilnic 150 publicaţii. Sistemul este subordonat Ministerului Apărării. Comunicarea oficială cu presa se realizează.3. Prelucrarea unui volum foarte mare de informaţii publice permite informarea oportună a conducerii armatei şi anticiparea interesului jurnaliştilor faţă de anumite subiecte. Pentru celelalte posturi are contracte cu societăţi civile. medical.

Categoriile de forţe armate organizează. publicistice sau educaţionale. standuri expoziţionale la manifestări economice interne şi internaţionale. Armata franceză nu dispune decât de 3-4 formaţii muzicale profesioniste. Produsele fotografice şi video sunt stocate într-un arhivistic impresionant pus la dispoziţia tuturor celor care doresc să-l consulte şi să-l utilizeze în scopuri ştiinţifice. SIRPA cooperează cu casele de producţie muzicale pentru realizarea de CD-uri vândute pe piaţă sub emblema SIRPA. la care participă 50 de personalităţi influente. în subordinea sistemului se află Întreprinderea Cinematografică şi Fotografică a Armatei (ECPA). Activitatea promoţională este foarte diversificată. 4 studiouri fotografice. precum şi de grupe pluridisciplinare de specialişti) ECPA crează produse audiovizuale care sunt difuzate în interiorul şi exteriorul armatei. Pentru realizarea şi conservarea produselor audiovizuale specifice activităţii SIRPA. utilizează reclame de Radio şi TV. Sportul este organizat şi subvenţionat numai pentru interese de imagine şi publicitate. 5-6 asemenea vizite de documentare anual. În afara obiectelor simbolice. SIRPA organizează 10-12 vizite de documentare anual. SIRPA finanţează şi coordonează activitatea Asociaţiei pictorilor militari decontând cheltuielile de deplasare în unităţile militare în care aceştia se documentează. cu durata de 2 zile. cadre militare şi militari în termen. precum şi cele patru expoziţii. fiecare dintre ele. 68 . profesionale. Structurată pe departamente funcţional-profesionale şi dispunând de o dotare tehnică de vârf (10 studiouri complete de producţie video. realizate conform concepţiei de comunicare. Pentru menţinerea contactului „releelor de opinie”cu armata.Activitatea SIRPA este diversificată şi adaptată categoriilor de public care prezintă interes pentru apărare. Muzicile de unitate sunt formate din amatori.

69 .

Mai mult. Presa militară este in subordinea Statului Major al Informaţiilor şi are regim de presă departamentală. folii transparente). Statul Major al Informaţiilor din Bundeswehr este organizat şi structurat ca o adevărată industrie de imagine a armatei germane. 70 .medii tipărite (reviste.20-30 milioane DM pentru recrutarea de personal. Statul Major al Informaţiilor este încadrat cu aproximativ 750 persoane şi dispune de un Centru de medii (situat în localitatea St. compartimentele de profil din Statul Major al Informaţiilor coordonează activitatea Centrului de Medii. folosindu-se cu alte cuvinte. expertul în domeniu.2. . diapozitive. texte programate). Structura de informare şi relaţii publice în Armata Germaniei Activităţile de relaţii publice ale Bundeswehr-ului sunt coordonate de un Stat Major pentru presă şi Informaţii din cadrul Ministerului Federal al Apărării. sunt vizate de Secretarul de Stat şi aprobate de Ministrul Apărării Naţionale. Academia de Informare şi Documentare desfăşoară şi actiitatea de cercetare fundamentală în domeniul informării şi comunicării iar ofiţerilor ce lucrează în cadrul Statului Major al Informaţiilor le revine rolul de punere în practică a relaţiilor publice. redactorii de la publicaţiile militare au rolul de a comanda şi achiziţiona articole de la oameni de ştiinţă.12 milioane pentru Grupul Central de presă. ofiţeri din unităţi şi de a le redacta ei. libertatea şi eventualele veleitarisme ale ziariştilor militari se manifestă numai între aceste limite. compact discuri). manuale. Centrul de medii produce: . În acest centru lucrează specialişti dotaţi cu tehnică deosebit de modernă. obiectivele de comunicare stabilite de Statul Major al Informaţiilor.4.medii auditive (benzi. . Rolul ei este de a îndeplini cu exactitate. Din punct de vedere organizatoric acesta este situat pe acelaşi plan cu Statul Major al Armatei de Uscat. precum şi a comandanţilor începând de la nivel de batalion în sus.mijloace vizuale (casete video. . casete audio.7 milioane sunt alocate pentru informarea internă a personalului armatei. Bugetul anual al Statului Major al Informaţiilor este de 320 milioane DM din care: .6 milioane pentru relaţiile cu publicul (în sensul de afaceri publice). unde se realizează pregătirea şi perfecţionarea ofiţerilor din domeniul muncii de informare şi comunicare. Augustin) care are 50 subcentre în unităţi militare.2. Pe baza datelor obţinute se introduc coreţiile de comunicare necesare. Pe baza acestor obiective. . cel al Marinei Militare şi Statul Major general al Aviaţiei Militare în condiţiile în care Bundeswehr-ul nu are Stat Major General. . Statul Major al Informaţiilor are în subordine propria Academie de Informare şi documentare.28 milioane pentru informarea externă. Obiectivele de informare politică şi monitorizare a comenzii sunt stabilite de Statul Major al Informaţiilor. fotografii. Produsele sunt destinate informării politice a militarilor şi monotorizării comenzii în Bundeswehr. Creativitatea. Evaluarea modului în care se realizează obiectivele stabilite se execută de către structuri de evaluare ale Statului Major al Informaţiilor. .

pentru administraţie. Prin aceste două birouri se execută următoarele: .informarea externă. Secţia publicaţii şi expoziţii. În cadrul Secţiei de informare îşi deşfăşoară activitatea două birouri: unul de informare externă şi unul de informare internă. putând raspunde cererilor mediilor de informare în masă.Direcţiile principale de acţiune ale Statului Major al Informaţiilor sunt: . 71 .gestionarea mediatică a crizelor şi conflictelor de mică sau de mare intensitate.5. 2. Direcţia de Informare este formată din patru secţii: 1. existând permanent preocuparea de a armoniza cele două categorii de obiective. . . Secţia administraţie şi învăţământ. Din analiza distribuirii bugetului destinat Statului Major al Informaţiilor pe direcţii principale de acţiune se poate trage concluzia că la două dintre acestea se acordă o importanţă sporită: .Contactele cu mijloacele de comunicare în masă. printr-un proces de atragere a tinerilor către instituţia militară.Activitate de învăţământ şi instruire a ofiţerilor de relaţii publice din cadrul FA.informarea internă a personalului armatei. . pentru domeniul financiar.informarea externă. . Activitatea de relaţii publice în cadrul Ministerului Apărării Finlandeze este condusă de Direcţia de Informare.asigurarea recrutării unui personal de calitate. . Secţia de informare. direcţie subordonată direct ministerului apărării. 4.asigurarea recrutării unui personal de calitate. .Centru de presă şi informare. . purtători de cuvânt pentru fiecare categorie de forţă armată. Există purtători de cuvânt la nivel de armată.informarea societăţii germane. În Bundecwehr este generalizată Instituţia purtătorului de cuvânt. Unul dintre purtătorii de cuvânt este de serviciu şi în zilele libere. . . .Instruirea jurnaliştilor. Structura de informare şi relaţii publice în Armata Finlandei.Comunicate de presă (aproximativ 200/an). 2. astfel încât. pentru sistemul medical (sanitar). 3. .Asigurarea participării jurnaliştilor la aplicaţii şi alte activităţi militare. . Aceste obiective urmăresc două direcţii: politică şi a activităţilor specific militare.gestionarea imaginii armatei germane. Secţia muzicilor militare.Permanenţă în serviciul presei. Obiectivele de comunicare pentru o anumită perioadă de timp (1 an) sunt elaborate şi operaţionalizate de Statul Major al Informaţiilor şi sunt cuprinse în ordinul Secretarului de Stat pentru Politica de Apărare. în cel mult 30 minute de la apariţia unui eveniment reacţionează.2.

coordonarea activităţii principalelor publicaţii. . .pentru realizatori de programe Radio . . În structura de coordonare a activităţii de informare şi relaţii publice este şi un pluton care execută activităţi specifice. respectiv Secţia publicaţii şi expoziţii are ca principale domenii de activitate: . .pentru ofiţeri de relaţii publice 5 zile. .grupă corectări a opiniei publice (un comandant şi patru militari în termen). . Planificare şi finanţare 2. Acest pluton are următoarea organizare: . 72 .comandant.Cea de-a doua secţie.participarea la expoziţii. . în fiecare toamnă.grupă editorială (un comandant şi cinci militari în termen).TV (1-2 zile). . .ofiţer cu transmisiunile (comunicaţii). . Aceste două birouri au teritoriul împărţit în zone de responsabilitate şi desfăşoară activităţi pentru ridicarea capacităţii de acţiune pe linie de informare. Planificare pentru situaţia de criză şi război.grupă de legătură (un comandant şi trei militari în termen). 3. secţie care coordonează o activitate prodigioasă a fanfarelor militare finlandeze.prestează servicii religioase. . Ultima secţie a direcţiei de informare este secţia muzicilor militare. . În cadrul celei de-a treia secţii funcţionează următoarele birouri: 1.convocări sau conferinţe cu ofiţerii de relaţii publice.grupă administrare (un comandant şi patru militari în termen). .standuri ale forţelor armate în cadrul expoziţiilor civile (aproximativ 20/an).grupă TV (un comandant şi patru militari în termen). birou care se ocupă cu organizarea de cursuri astfel: . .grupă radio (un comandant şi patru militari în termen).realizează filme şi produse video. . Instrucţiuni administrative.furnizarea de material expoziţional pentru comandamente şi unităţi.locţiitor al comandantului.

73 .

biroul analiză/informare şi pregătire psihologică .6 Structura de informare şi relaţii publice în Armata Bulgariei Direcţia de relaţii publice a Armatei Republicii Bulgare este subordonată Ministerului Apărării Naţionale.biroul informare internnă. 74 .biroul publicaţii şi mass-media militară.2. Secţia de analiză şi coordonare a activităţii în cadrul căreia se află următoarele birouri: . .DIRECŢIA DE INFORMARE 2. În structura Direcţiei de Relaţii Publice fac parte: 1. Această direcţie a luat fiinţă prin transformarea fostei Direcţii de cultură.

N şi la alţi 40 abonaţi. sistemele tot mai sofisticate de comunicare în masă. Instituţiile centrale de cultură.Ap.Revista presei care apare zilnic. în SUA.N. Dezvoltarea firmelor de relaţii publice a fost stimulată de urbanizare.Firme de relaţii publice. În Armata Slovaciei a luat fiinţă o structură nouă. Pe măsură ce companiile s-au extins. Acest birou este condus de un civil şi produsele sale sunt specifice agenţiilor de presă.7. .. Profesioniştii erau necesari pentru menţinerea liniilor de comunicare într-o lume tot mai complicată şi pentru furnizarea 75 . tendinţa este aceea de a dezvolta servicii de informare şi relaţii publice la toate nivelele. subordonată Ministerului Apărării Naţionale. Structura de relaţii publice din această armată a luat fiinţă la data de 01. Oficiul de documentare. multe corporaţii au simţit nevoia existenţei unor firme de relaţii publice care să le furnizeze experienţa profesioniştilor în comunicare.1993 în urma separării de Republica Cehă. biroul informaţii şi reclamaţii. în urma celui de-al doilea război mondial. 3. 7. direct proporţional cu dezvoltarea afacerilor şi industriei americane. creşterea necesităţii de a apăra interesele consumatorului şi nevoia crescândă de informare a poporului american. iar la regimente să fie încadraţi: un ofiţer cu educaţia şi cultura. Structura de informare şi relaţii publice în Armata Slovacă. În perspectivă. denumită Secţia de Afaceri şi Relaţii Publice cu un efectiv de 50 oameni. atât pe plan intern cât şi internaţional.01. În această situaţie. 3.Buletinul informativ săptămânal pentru militarii slovaci aflaţi peste hotare. biroul instituţiilor militare de cultură. Firmele de relaţii publice au proliferat. Cu această ocazie toate instituţiile de relaţii publice şi cultură au rămas la Praga. Dintre produsele secţiei pot fi enumerate: . 4. 5. un preot militar şi un psiholog dintre care unul va fi şi cu relaţiile publice. devenind adevărate pieţe înfloritoare. se distribuie la M. Departamentul de presă compus din: biroul relaţii cu mass-media civilă.Ap. În cadrul secţiei mai funcţionează Redacţia cu scop determinat. 2. Departamentul de relaţii cu presa care are în componenţă: biroul relaţii cu presa şi contacte cu alte armate. 6. Pe verticala organismului militar sunt încadraţi câte un ofiţer cu relaţii publice la fiecare Corp de Armată. cărţi materiale didactice pentru soldaţi. biroul de analiză şi informare de presă. Sector buget-finanţe.2. Secţiune logistică. expansiunea birocraţiei şi legislaţiei guvernului. instituţia purtătorului de cuvânt este separată de Secţia de afaceri şi relaţii publice. În cadrul secţiei de afaceri şi relaţii publice funcţionează un birou (ca o agenţie de presă a armatei).2. secţie care editează broşuri. La nivelul M.

Conducerea este sfătuită privitor la căile de a obţine sprijinul public oficial pentru proiecte de tipul construirii sau extinderii unei fabrici.Crize de comunicare. de a realiza serviciile necesare punerii în aplicare a unui program asupra căruia firma şi clientul au căzut de acord. care subliniază că serviciile de relaţii publice par a se dezvolta cel mai bine într-o atmosferă conflictuală. Mijloace de comunicare cele mai potrivite sunt luate în considerare pentru expedierea anumitor mesaje către un anumit segment de populţie. pentru mărturiile depuse în faţa comitetelor legislative şi se realizează informări pe probleme de fond.Poziţia companiei. Se planifică şi se ţin conferinţe de presă. cum ar fi scurgerile de petrol sau retragerea de pe piaţă a unui produs cu probleme. a) Serviciile oferite. Consultanţă oferită conducerii privitor la ce trebuie să spună şi să facă în cazuri grave.Instruirea personalului din executiv de a ţine discursuri. Firmele actuale de consultanţă oferă mai multe servicii decât prima mare firmă americană. circulare pentru informarea angajaţilor şi altor materiale. . . Modul de pregătire şi distribuire a prezentărilor de diapozitive.Relaţii cu comunitatea. înfiinţată în 1900 la Boston. .Probleme publice. O adevărată firmă de relaţii publice oferă următoarele servicii: . . Măsurarea ştiinţifică a atitudinilor şi percepţiilor publicului. ele au acelaşi obiectiv de a oferi consultanţă şi în măsura în care clientul o doreşte. . Fie mari sau mici. festivităţi de celebrare. ţinuta etc. simpozioane. 76 .Instrumente diversificate de cominicare. susţin că numărul acestor firme a crescut ca urmare a scăderii încrederii americanilor în marile corporaţii şi pe măsura creşterii cererilor de asumare a responsabilităţilor corporatiste în probleme de mediu şi consumatori. artcole sau lucrări de artă sunt oferite spre tipărire sau difuzare mass-media.Analiza mass-media. . . Firma de consultanţă poate activa fie ca un auxiliar la departamentul de relaţii publice al unei organizaţii. fie în calitate de conducătoare a întregii activităţi de relaţii publice. conferinţe naţionale etc.Managementul evenimentelor. Persoanele din conducerea executivă sunt instruite în privinţa activităţilor legate de probleme publice. Publicity Bureau. pănă la giganţi ca BURSON-MARSTELLER care are peste 1500 de angajaţi în întreaga lume. broşuri. în cazul în care nu există un asemenea departament.Cercetare şi evaluare. Reprezentanţilor li se dă ocazia să vorbească în cadrul unor emisiuni radio sau TV. Ca dimensiuni firmele de relaţii publice variază de la cele cu personal format din 1-2 persoane. Se pregătesc materialele pentru audierile la guvern. casete video. Se discută cu conducerea modalităţi de a motiva angajaţii şi de mărire a productivităţii. . Se oferă sfaturi privind programele de identitate corporatistă care stabilesc un loc pe piaţă acelei companii şi produselor sale. .Promovarea unui produs.celei mai mari părţi a materialului ce urma a fi dat publicităţii. . Scopul serviciilor oferite de aceste firme clienţilor lor variază la fel de mult.Comunicare cu angajaţii. inclusiv în ceea ce priveşte aspectul. Unii experţi.

firmele de relaţii publice sau agenţiile lor oficiale se regăsesc în cea mai mare parte a marilor oraşe ale lumii. Sidney. care nu poate fi delegată altora aşa cum ar presupune termenul de „agent”. . Firmele de relaţii publice pun un accent tot mai mare pe aspectul de consultanţă al serviciilor pe care le oferă. comunicare suficientă cu acţionarii. 6. „DC Communication”. mulţi funcţionari de relaţii publice susţin că există un număr mare de agenţii de relaţii publice deoarece acestea nu fac altceva decât să pregătească şi să ofere clienţilor materiale publicitare (conform unei distincţii „de fineţe” făcute de nomenclatoare. Sao Paolo. recepţii). în cadrul acestor tranzacţii. . Burson-Marsteller. Firmele mari sunt structurate astfel: . mari sau mici. de exemplu. Consultanţă pentru apariţii publice. Management pentru crize de imagine. 8.Vicepreşedinte executiv. 4. O firmă mică de relaţii publice poate să fie formată doar din proprietar (preşedinte) şi un asistent (vicepreşedinte). 3. 9. 77 . Analiză şi strategie de imagine. rolul de agent al clientului).Director adjunct cu operaţiile. analiştii de acţiuni şi investitorii. Printre cei din executiv sunt şi unii care se opun ideii de a lucra cu „agenţii” de relaţii publice. Pregătire pentru ataşaţii de presă. Pentru acest lucru pot apela fie la serviciile unei facultăţi de profil. .Supraveghetor şef al operaţiilor.Relaţii financiare. La nivel internaţional. 2. Structura unei firme de consultanţă diferă în funcţie de mărime. Strategie de comunicare pentru programe naţionale şi regionale. Creaţie şi producţie de suport vizual pentru campaniile de imagine şi comunicare. 7. firmele publcitare sunt denumite „agenţii” deoarece acestea cumpără pentru client timp sau spaţiu publicitar şi joacă. Firma „DC Communication” oferă următoarele servicii: 1. Elaborarea concepţiei generale şi organizarea de expoziţii şi pavilioane pentru manifestări naţionale şi internaţionale. . Kuala Lumpur.Director cu operaţiile. Conducerea primeşte consultanţă privind modalităţile de evitare a preluărilor de către o altă firmă. Relaţii cu mass-media. evident.Preşedinte. Elaborarea şi organizarea de evenimente publice (seminarii. persoane însărcinate cu relaţiile publice. . Tokyo. Singapore. În România există mai multe firme de relaţii publice printre care: „Multi Media”. 5. fie la cele ale unei firme specializate. are birouri în Toronto. Montreal. Melbourne. conferinţe. Firmele de relaţii publice. ajutaţi de o secretară. Ei susţin că relaţiile publice sunt o funcţie de consultanţă a conducerii.. San Juan. Paris.Funcţionari. mai ieftin este ca organizaţiile să-şi creeze propriile structuri de relaţii publice.Personal de secretariat. . Hong-Kong. Dimpotrivă. mese rotude. „Perfect” şi „Image Promotion”. par să se aglomereze în marile centre urbane din SUA. În pofida acestor servicii oferite considerăm că mai util şi.

Structuri guvernamentale. O agenţie PR a NASA. Structuri ministeriale. militare. ce nu pot fi clasificate. b. b. d. SID derulează campanii de strângere de semnături pentru înfiinţarea noilor partide politice. c. . b.15 p 2. SID derulează campanii de manipulare a opiniei publice. . c. cu denumiri diferite. şcoli şi firme de PR. c. d. Prima structură de relaţii publice a Elveţiei.1. -15 p – 2. TEST DE EVALUARE 2. SID nu derulează campanii guvernamentale de PR.10 p - 78 . Prima structură de relaţii publice a Belgiei. departamentale şi firme de consultanţă în probleme de relaţii publice. Există o multitudine de structuri de relaţii publice.3. d. . Ministerul informaţiilor publice al Franţei. Structurile de relaţii publice se clasifică astfel: a. bisericeşti. „La maison de verre” a fost: a. c. veghing ca acestea să fie adaptate temelor prioritare desemnate de Guvern.2.10 p – 2. b.4. d. pentru spitale. Structuri mari. O agenţie a FBI pentru informarea populaţiei SUA.2 USIA este: a. Prima asociaţie de relaţii publice franceză. municipale. mijlocii şi mici. O agenţie guvernamentală a SUA pentru difuzarea/diseminarea informaţiilor publice externe. Campaniile de comunicare guvernamentală derulate de SID sunt destinate: a. SID coordonează si autorizează campaniile de comunicare ale administraţiilor. O agenţie a CIA creată pentru ducerea războiului rece.

se ocupă cu: a.4 = c.I.în funţie de: a. Sunt structuri de relaţii publice departamentale.în sensul încadrării cu personal. c. Dacă sunt pentru PR intern sau extern. Postul de radio Europa Liberă este finanţat de: a.8 = c. . b. După opinia dumneavoastră departamentele de relaţii publice sunt organizate . b. b) cheia chestionarului este: 2. Centrele de presă sunt: a. 2. c.6 = b.8. Celule de gestionare a crizelor. NASA.5. d. Promovează imaginea General Motors. d. USIA. . 2. FBI. 2. CIA. Mărimea firmei sau ministerului. dotare etc . O. . b.2. Instruirea trupelor speciale pentru intervenţii în forţă împotriva terorismului. Derulează relaţiile internaţionale ale guvernului spaniol. b.15 p 2. c. Sunt structuri de relaţii publice ministeriale.5 = c.2 = c.1 = c.C.10 p 2.7 = d.6. 2. Sunt centre de informare publică în situaţia existenţei/derulării unui eveniment cu totul special şi/sau în situaţii de criză.3 =d. Nu există creiterii în acest caz.15 p 2. d. d. c. 2. Funcţie de fluxurile informaţionale ce trebuiesc prelucrate şi amploarea sarcinilor. 10 p - NOTA : a) un singur raspuns este corect.7. 79 . 2. Furnizarea de servicii publicitare şi difuzarea informaţiei. 2.

4 80 .Cursul nr.

81 .

82 .

83 .

84 .

85 .

86 .

87 .

88 .

89 .

90 .

91 .

92 .

93 .

94 .

95 .

96 .

97 .

98 .

d) o lista de verificare pentru organizarea conferintelor de presa. c) un principiu de structurare a raspunsurilor in cadrul interviului.7 secunde. 10 puncte 2. fiti scrupulos. b) restrictii in proiectarea interviului. spuneti “fara comentarii “. sublinierile si credibilitatea personala sunt: a) tactici de PR in cadrul planului de comunicare.2 2. c) 5 . c) stabiliti audienta-tinta. pregatiti o expresie de situare in subiect. fiti constient de normele de confidentialitate interna. util.2 minute. 10 puncte Un mesaj trebuie sa fie structurat in limita a: a) 12 . de a-l ajuta. d) sa stiti care sunt mesajele dvs. abilitatea.1 Principiile de lucru cu presa sunt: a) fiti cinstit. b) fiti politicos. d) 1 . tranmiteti-I dorinta dvs. b) sa permiteti reporterilor sa vina la Dvs. c) sa nu vorbiti despre lucruri confidentiale.5 99 . sa rugati pe reporter ca o informatie odata data sa fie impiedicata sa apara etc. d) tehnici de redactare a unui comunicat de presa. d) sa evitati sa vorbiti cu reporterii.24 secunde. ramaneti calm. TEST DE EVALUARE 2. prezentati intrebarile si raspunsul. sa fiti pro-activ. fiti profesionist cu un comportament self. b) 6 .3 Principiul piramidei rasturnate este: a) un model de realizare a strategiilor PR. c) tehnici ce pot fi utilizate pentru a controla un interviu.. sa transmiteti mesajele planificate.10 secunde. onest. oricand. evitati declaratiile care nu se inregistreaza. 10 puncte In relatiile cu presa nu este indicat: a) sa furnizati reporterilor informatii atunci cand acestia le solicita.4 2. pregatiti mesajele.2. fiti sincer.monitorizat. 2. 10 puncte Glisarea. b) un model de realizare a tacticilor PR.

c) un mesaj sau slogan. d) o calatorie de presa.9 Briefing-ul este: a) o conferinta de presa la care se abordeaza mai multe probleme.10. b) a suplini o calatorie de presa.10 puncte 2. d) o modalitate de a va structura si argumenta logic mesajele proprii. b) o modalitate de a pune in dificultate reporterul. d) aprecierea intrebarii reporterului. b) sprijinitorii puternici. d) oponentii puternici. 10 puncte 2. d) a suplini o vizita loa Consiliul editorial. 10 puncte 100 . b) o conferinta de presa la care se abordeaza o singura problema. c) indecisi. c) glisare. puncte Puntile se utilizeaza pentru: a) a va apropia de reporter. va ve-ti dirija mesajele catre: a) intreaga populatie a tarii.7 Planul de interviu este: a) un punct esential in strategia de imagine. 10 puncte 2.6 Pe timpul interviurilor.8 2. Un eveniment de presa se organizeaza pentru: a) a atrage atentia presei ca ziaristii incalca deontologia profesionala. c) a da un rasunet maxim unei informatii care – daca ar fi fost difuzata prin mijloacele clasice – nu ar fi avut aceeasi audienta. c) introducerea intr-o conferinta de presa. b) a putea folosi jargonul. 10 puncte 2.

NOTA : a) un singur raspuns este corect. 2.2 = d. 2. 2. 2.1 = a.7 = d. 2. b) cheia chestionarului este: 2. 2.10 = c.8 = c.6 = c.3 = c.9 = b. 2. 2. 101 .5 = c. 2.4 = c.

5 INFORMAREA INTERNĂ 102 .Cursul nr.

103 .

104 .

105 .

fiecare cu cuvintele lui.. b) nu. 106 . angajatii organizatiei din care faceti parte pot fi incadrati in categoria “public “ a) da. b) puteti practica relatii publice numai daca Dvs. d) in organizatie sa se aplice legea tacerii. ce prezinta acelasi mesaj coerent ” se refera la: a) in raporturile cu opinia publica sa comunice numai presedintele organizatiei. TEST DE EVALUARE 2.2.4 Principiul “ o singura voce.1 Expresia “ relatiile publice incep de acasa “ se refera la: a) puteti practica relatii publice numai daca parintii Dvs.2 Dupa opinia Dvs. b) in raporturile cu opinia publica sa comunice numai purtatorul de cuvant. aplicati principiile PR acasa. este initiat in practici PR. d) ascultarea opiniilor si ideilor subalternilor. 10 puncte 2. 10 puncte Informarea interna se refera la : a) comunicarea dinspre presa catre organizatie. c) puteti dezvolta relatii publice in exteriorul organizatiei numai daca in interiorul acesteia derulati corect informarea interna.3 2. 10 puncte 2. b) comunicarea cu personalul organizatiei prin intermediul mass-media centrale si /sau locale. d) puteti practica relatii publice numai daca managerul organizatiei Dvs. va initiaza in practica PR. c) intregul personal al organizatiei sa spuna – in raporturile cu tertii – acelasi lucru despre organizatie. c) comunicarea biunivoca dintre presedintele organizatiei(staff-ul presidential) si personalul din subordine.

10 puncte 2.5 Angajatii au nevoie sa cunoasca: a) evenimentele importante din viata managerului si situatia lui familiara; b) rolul organizatiei in cadrul societatii, in apararea intereselor angajatilor etc.; c) evenimentele politice internationale; d) evenimentele politice nationale. 10 puncte 2.6 Un colectiv informat este: a) mai lenes; b) mai molatec; c) profund motivat; d) neinteresat de organizatie. 10 puncte 2.7 Printre tipurile fundamentale de mesaje interne se regaseste si: a) tacerea; b) rolul; c) concurenta; d) codul penal. 10 puncte

2.8

Un mediu pentru comunicarea interna este: a) televiziunea nationala; b) televiziunea locala; c) ziarul organizatiei; d) ziarul “Adevarul”. 10 puncte

2.9

Comunicarea orala este: a) o forma de transmitere a impresiilor proprii catre terti; b) o forma convenabila pentru informarea interna; c) un mijloc de gestionare a imaginii proprii in raport cu sefii; d) un mijloc de relationare cu Parchetul si angajatii Ministerului de Interne.

107

10 puncte 2.10 Dupa opinia Dvs., revista presei este un mijloc de: a) gestionare a crizelor; b) relationare cu presa; c) comunicare interna; d) comunicare cu societatea. 10 puncte

NOTA :

a) un singur raspuns este corect; b) cheia chestionarului este: 2.1 = c; 2.2 = a; 2.3 = c; 2.4 = c; 2.5 = b; 2.6 = c; 2.7 = b; 2.8 = c; 2.9 = b; 2.10 = c.

108

Cursul nr. 6 RELAŢIILE CU SOCIETATEA

109

110 .

111 .

112 .

113 .

114 .

115 .

116 .

117 .

118 .

119 .

120 .

121 .

122 .

123 .

124 .

125 .

126

127

128

129 .

formali si informali – liderii de opinie din comunitatea din care faceti parte.3 In baza programelor de relatii cu societatea. d) determinate cauzal transductiv. 10 puncte 2. d) administratia publica. d) sa proiectati strategii de gestionare a crizelor.1 Scopul relatiilor cu societatea este: a) de a parveni. 10 puncte 2. c) intamplatoare. va revin urmatoarele responsabilitati: a) sa monitorizati indeplinirea deciziilor. TEST DE EVALUARE 2. c) sa planificati si sa desfasurati programe de relatii cu societatea si /sau sa asistati seful organizatiei pe timpul comunicarilor. b) non-optionale. c) de a comunica pentru a asigura o buna vizibilitate (clara si distincta) a organizatiei in opinia publica si a decodifica cerintele publicului cu privire la organizatie.4 Structura de putere a societatii este: a) structura politica nationala. b) de a contracara atacurile din partea mass-media.2. Dvs. b) structura ministeriala nationala. d) de a asigura protectie pentru organizatie din partea liderilor de opinie din societate (comunitate). 130 .2 Relatiile cu societatea sunt: a) optionale. b) sa anticipati potentialele crize de imagine. 10 puncte 2. c) diferiti conducatori .

c) identificarea problemei. d) identificarea problemei. sprijinul organizatiilor internationale fata de proiectele noastre 10 puncte 2. sinteza.8 O lista de verificare este: a) un proiect pe termen lung. b) sa mentinem reputatia de bun vecin…. evaluarea consecintelor si a efectelor perverse.constatarea. cercetarea . cel ce pipaia un picior. nu partialul pe care il cunosc. evaluarea.10 puncte 2. planificarea. b) o harta mentala. c) oamenii au tendinta sa judece intregul dupa partialul pe care il cunosc. succint urmatoarea: sase oameni orbi au fost solicitati sa pipaie un elefant si sa-l descrie.d.m. comunicarea. c) un ghid ce va ajuta in planificare. 10 puncte 131 .6 Legenda elefantului alb si a celor sase oameni orbi din Industan este. comunicarea. 10 puncte 2.5 Un obiectiv al relatiilor cu societatea il reprezinta: a) asigurarea unei bune comunicari in cadrul organizatiei. etapizarea actiunilor si comunicarea. Cel ce pipaia trompa a spus: elefantul seamana cu un sarpe.7 Procesul de relatii cu societatea presupune parcurgerea obligatorie a urmatoarelor etape: a) analiza. d) oamenii judeca numai ceea ce simt si vad. a descris elefantul ca un trunchi de copac s. d) sa obtinem. Aceasta legenda sugereaza ca : a) oamenii au tendinta sa judece intregul. d) o modalitate de evaluare a relatiilor publice.a. b) proiectarea. c) sa asiguram o buna vizibilitate proximala. 10 puncte 2. generalizarea. b) oamenii au tendinta sa judece intregul ca fiind suma partilor.

10 Evaluarea in PR se refera la : a) analiza costurilor implicate. 2.9 = c. 2. b) selectarea celor mai buni oameni de PR.8 = c. 2. b) cheia chestionarului este: 2.4 = c. 132 . 10 puncte 2. 2. 2.6 = c.7 = d. intr-un plan tactic (in anumite conditii).2. pentru ca ajuta la formularea obiectivelor de comunicare.5 = b.1 = c. 10 puncte NOTA : a) un singur raspuns este corect. c) este un proces de determinare a succesului / insuccesului unui program de PR. c) da. 2. 2. d) da. intr-un plan strategic.2 = b. 2. b) nu.9 O lista de verificare poate fi transformata intr-un plan de PR: a) da. 2.10 = c. d) este o metoda de cercetare – constatare.3 = c.

Cursul nr. 7 Gestionarea crizelor 133 .

134 .

135

136

137

138 .

139 .

140 .

141 .

d) un staff conservator care sa nu dea atentie presei.T.2 Gestionarea situatiilor de criza necesita: a) o dotare tehnica adecvata. 10 puncte 2. b) cine sunt cei vinovati de crizele anterioare. b) oportunitatile.4 Planul de gestionare a crizelor prevede: a) ce crize au existat in organizatie. 10 puncte 2. c) pe ce lider politic se poate / nu se poate conta in situatii de criza. administrative. d) un sistem de control al zvonurilor. b) imediate.2. TEST DE EVALUARE 2. d) nu exista o tipizare a crizelor.3 In planul de gestionare a crizelor sunt evidentiate: a) analizele realizate de experti in domeniul productiei de bunuri si servicii.5 Principalele tipuri de crize sunt: a) politice. grevele. b) conturarea identitatii organizatiei. c) la nivel central si local. 10 puncte 2. c) afectarea imaginii organizatiei pe o durata nelimitata. 10 puncte 2. c) punctele vulnerabile ale organizatiei.1 Situatiile de criza pot avea ca finalitate: a) asigurarea unei bune vizibilitati proximale. 142 .6 Sugestiile ca sloganele firmei Procter & Gamble contin elemente de simbolism satanic au reprezentat o criza : a) administrativa. d) o recunoastere internationala a organizatiei. c) strategii adecvate de imagine si gestionare a crizelor. b) o echipa de tineri specialisti I. 10 puncte 2. militare. urgente si sustinute. d) structura de putere a societatii (comunitatii).

10 puncte 143 . c) o celula de gestionare a crizelor. 10 puncte 2.8 Algoritmul Claudiei Reinhard este utilizat la: a) planificare. c) sa blocati toate canalele de comunicare pana la solutionarea crizei. d) un centru al zvonurilor. b) cercetare – constatare.7 In situatii de criza primele cerinte sunt urmatoarele: a) sa urmariti ce spun si ce fac ziaristii pentru a-i actiona in justitie. c) de productie. 10 puncte 2. b) sa scoateti planul pregatit pentru criza. d) sa faceti o cercetare administrativa amanuntita.b) centrala. d) pentru blocarea canalelor de comunicare. sa reuniti comitetul de conducere pentru situatii de criza si expertii pe domeniu si sa deschideti toate canalele de comunicare.10 In situatii de criza. 10 puncte 2. c) purtatorului de cuvant al organizatiei care o va folosi in interviurile acordate mass-media. 10 puncte 2.9 In situatii de criza. o declaratie oficiala a organizatiei este necesara: a) pentru linistea puterii politice. b) un comitet de gestionare a crizelor. un centru de informatii este: a) un loc unde informatia circula de la institutie la public. d) prevederea crizelor. d) sustinuta. b) pentru a-i determina pe ziaristi sa nu mai scrie despre eveniment. c) gestionarea crizelor.

2.7 = b.4 = d. 2.1 = c. 144 .2 = c. 2.NOTA : a) un singur raspuns este corect.9 = c.10 = a. 2. 2.6 = d. 2.8 = c.5 = b. 2. b) cheia chestionarului este: 2.3 = c. 2. 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful