Socioantropologia identitatea sociala

modernitatii

tarzii

si

Kierkegaard distinge trei stadii ale existentei: i) estetic, este stadiul intensitatii stricte exemplare, al vietii concentrate in mo- mente discontinue, fara legatura intre ele, unde de interes este paroxismul (schimbarii si noutatii) si nu fidelitatea. Stadiul estetic se deosebeste fundamental de cel etic, intrucat nu comporta vre- un angajament (libertatea se poate declansa strict, fara ca aceste momente sa se lege vreodata, printr-o miscare transcendenta, de originea lor comuna); ii) etic, al angajamentului si fidelitatii, insa cine ajunge sa ia stadiul etic drept unul religios se expune, in absenta disperarii, celei mai profunde nelinisti ("maladia mortii"); iii) religios, in care clipa isi pierde din intensitate, dar cuprinde timpul intreg in unitatea sa totala, absoluta, fiind absolutul care traverseaza timpul si il transcende prin repetare spre a ajunge la ceea ce ne este refuzat, eternitatea, ce este unitatea timpului, iar prin recurenta, intre clipa si eternitate se stabileste o relatie dia- lectica (pentru noi, traind in timp, stadiul religios este simultan ce- rut si refuzat). Intr-un prezent care venereaza abstractiile nici o moralitate nu mai este posibila, tot ceea ce poate produce o ase- menea epoca este o viata aparenta; epoca insasi devine o abs- tractie, aplatizand totul printr-un proces de nivelare care nu mai lasa loc pentru individualitate1. "Viata publica" este caracteristica distinctiva a fizionomiei sale. "Pentru ca nivelarea sa poata avea loc trebuie produsa initial o fantoma, spiritul ei, o abstractie hi- doasa, un ceva atotcuprinzator care este nimic, un miraj, iar aceasta stafie se numeste public" 2. Aceasta abstractie il torpileaza pe individ in felul ei, prin alte abstractii pe care le produce ("opinia publica", "bunul gust" s.a.); intr-o societate decadenta, acest "pu- blic" reprezinta fictiunea presei: "Doar cand nu exista o convietuire solida, de natura sa confere plenitudine concretului, va putea pre- sa constitui aceasta abstractie care este publicul, abstractie alca- tuita din indivizi ireali ce nu sunt si nu pot fi niciodata uniti intr-o simultaneitate oarecare a unei situatii sau organizari, indivizi ce sunt afirmati, totusi, ca o totalitate"3. Ca "dimensiune a devenirii", subiectivitatea cuprinde tot ce este in individ sursa de energie in- terioara si devine forta de propulsie pentru comportamentul etic. Ca atare, dimensiunea propulsiva a subiectivitatii este necunos- cuta de "ganditorul obiectiv", in calitate de reprezentant al gandirii sistematice si clasificatoare. "Kierkegaard reevalueaza ganditorul subiectiv ca model de contestare a culturii, a unei epoci si a unei societati, si nu doar ca revendicare a celor mai autentice drepturi ale individului. Prin urmare, subiectivitatea nu se plaseaza nici pe planul gnoseologic, nici pe acela exclusiv ontologic, ci, mai de- graba, pe cel etico-existential, daca subiectivitatea adevarata este «subiectivitatea etica existenta»" 4. Exista o serie de trasaturi co- mune intre dialectica existentialista kierkegaardiana si existentia- lismul sartrian: se poate vorbi de un "negativism", intrucat ambii determina existenta umana dinspre fenomene negative: frica, dis- perarea ("boala de moarte"), lipsa 5; subiectivitatea e determinata 515f52f fundamental ca negativitate, deoarece subiectul exista "in deve- nire", si fiind libertate el exista intr-o necontenita stare de inde- terminare6. O data cu moartea lui Dumnezeu, oamenii aflati in cul- mea angoasei nu se mai pot referi la acesta, nici pentru a cauta in preajma lui o explicatie, nici pentru a gasi in el un sens. Deacum, omul este silit sa conteze doar pe el insusi, fara vreo spe- ranta indreptatita, si sa mentina singur in sine, vigilenta si pu- ternica, vointa sa de putere. Poate fi o sfidare prometeiana am- bitia omului care, deghizat in Supraom, voia sa fie de fapt Dum- nezeu. Nietzsche combate crestinismul cu o virulenta extrema, vazand in acesta o nascocire a celor slabi, o apologie a lasitatii, suferintei, infrangerii si mortii, de unde si necesitatea dezvoltarii vointei de putere (libertatea si orgoliul sporesc in omul inspirat de vointa de putere). Nietzsche promoveaza ceea ce tinde spre ma- retie si noblete, ceea ce-l determina pe om sa inlature compro- misurile comode ale vietii mediocre si satisfactiile marunte. Ab- senta lui Dumnezeu prin moarte poseda la Nietzsche o prezenta mai articulata decat in multe teodicei; se poate vorbi de o ab- senta infinit multiplicata, care-l provoaca neincetat pe om

adica a unui obiectiv de atins in viitor. Cum nu erau capabili sa se masoare cu cei puternici. adica fata de semnificatia ei in sine.difica radical interconexiunea dintre popoare.cende pe sine (astfel. iar depasirea prin vointa de putere se infaptuieste in "spatiul" trans. o ac.ritelor persoane) sesizam ca dimensiunea meritului se . A recunoaste faptul ca orice cultura constituie miza unor lupte sociale nu trebuie sa-l faca pe cercetator sa se concentreze doar asupra studierii acestora. Depasirea de sine conduce la ex. indoiala.cepta.pune sa corecteze viata. totusi. un discurs inspirat de ratiune. sa-si secatuiasca puterile"9. Atat conservatorii. dureros si eroic. demers exprimabil prin forme diverse. iar omul nu are indatoriri numai fata de stat. Culturile si identitatile nationale sunt adanc inradacinate in etno-istorie.perienta fundamentala a devenirii. s-o faca inofensiva aseptizand-o.sa-i dea. In principiu. "A tine cont de situatia relationala in care este elaborata o cultura nu trebuie sa ne de. Conceptul de cultura isi pastreaza astazi intreaga utilitate pentru stiintele sociale. marcata de un anumit esentia. in vreme ce toata lumea are o viata locala. Nietzsche urmareste sa sur. raspunsuri mereu noi. S-a nimerit ca instigatorii moralitatii sa fie "niste avortoni. cu antagonismele sale implacabile.torirea fata de stat. dezvoltarea comunicatiilor globale. intrucat. aceasta deschide posibilitatea unor noi mecanisme de identificare. ca atare.monteze ideea omeneasca a progresului.iectul diabolic de a face ca slabiciunea sa fie mai puternica decat forta. in primul rand a televiziunii si filmului.nilor si impotriva guvernantilor. dar avand si dreptul de a-si asculta propria constiinta. ce exclude orice transcendenta 7. cu scopul de a-i descumpani. Dreptul la nesupunere fata de lege nu poate fi negat fara respingerea drepturilor care exista in favoarea cetate.termine sa neglijam preocuparea fata de continutul acestei culturi. Nietzsche ii aduce mo.cendentei pe care o neaga). si de transformarile petrecute in tehnologia militara care accentueaza riscurile globale ale confruntarilor "locale"11. chiar contradictorii. Miller opineaza ca unele inegalitati sunt meritate. conturandu-se astfel o teorie a lumii ca imanenta pura. fiind. chiar intr-o societate dreapta. care au nutrit pro. ofera oamenilor noi modalitati de a participa la evolutiile globale. astfel. prin care se trans. Aceste evolutii au fost interpretate ca dand nastere unui simt al apartenentei si vulnerabilitatii globale care transcende loialitatile fata de statul-natiune12.cative pentru distinctia sociala sau pentru diferentierea etnica. rusinea. posibila evidentierea dimensiunii relationale a tuturor culturilor). considerate pure. putin afectate de cultura globala de masa. cu conditia sa fie cat mai putin vie. Chiar daca elementele unei culturi date sunt folosite ca fiind semnifi. atunci cand aceasta intra in disputa cu inda.lism si de "mitul originilor". ratati ai vietii. morala isi pro. ale oricarei culturi. a constituit o etapa necesara si a permis realizarea unui progres in domeniul epistemologiei (a fost. ele sunt legate laolalta printr-o aceeasi structura simbolica. scrupulul. Dworkin precizeaza ca aceasta indatorire generala nu poate fi una absoluta. desi nu este decat un limbaj figurat al pasiunilor" 8.cesti razbunatori le-au inoculat cu viclenie veninul moralitatii. chiar daca naiv. cat si liberalii sustin ca intr-o democratie ce respecta drepturile omului fiecare cetatean are indatorirea mo. chiar daca ar dori modificarea unora dintre ele. "lumile fenomenale" sunt acum tot mai interpenetrate de evolutiile si procesele din diverse situatii. cu freneziile si incon.ceasta schimbare in gama constientizarii cotidiene este intarita de schimbari in structura vietii economice care se intind dincolo de granitele nationale. "Stigmatizand tot ceea ce este tulbure sau periculos in instinctele vitale. de schimbari in mediul inconjurator care mo. imanenta este refuzul transcendentei.ralei reprosul ca nu poate suporta viata. pot exista legi nedrepte. prezentand nu o doctrina. ci o reflectie capabila sa intareasca in noi curajul esential prin care libertatea se afirma si se depaseste. deconstructia ideii de cultura subiacenta primelor sensuri ale conceptului. A. a. de a-i constrange sa se combata singuri.secventele ei. trebuind sa se supuna legii. "Daca incercam sa analizam ideea ca oamenii pot merita ceva numai atunci cand sunt pe deplin responsabili de ceea ce realizeaza (in sensul ca rezultatul nu a fost afectat de evenimentele intamplatoare care se rasfrang inegal asupra dife. morala pare sa tina. ce trebuie analizata (nu exista cultura lipsita de semnificatii pentru cei care se recunosc in ea)"10.rala de a respecta legile.

nie.] In conditii rezonabil de avantajoase. a noii gandiri substan. Dome. Libertatea de expresie constituie un element dintr-un sistem armonios de libertati. "Libertatile fundamentale nu se limiteaza doar una pe alta. de fapt.trara a libertatilor pe care le protejeaza principiile liberale. ci prin structurile inegale preexistente. arata Mitchell.pendente si anterioare. o sursa valoroasa pentru gandirea politica greaca din perioada elenista.egalitate semnificativa in mod evident. "Cei defavorizati benefi. pe care nici unul dintre adeptii principiului diferentei nu ar trebui sa le accepte fara proteste"14. nu prin ati. La Rawls. Iar o inegalitate le poate aduce avantaje celor defavorizati in cadrul unui set de constrangeri.soana merita recompense si avantaje pentru ceea ce a facut. iar principiile ei sunt o aproximare. Nu putem spune niciodata realmente ca o per.gradirea libertatilor fundamentale. Rawls distinge intre reglementarea si in. principiile dreptatii sunt respectate. do. "Prioritatea acestor libertati nu este afectata cand sunt reglementate.presie) au sanse mai reduse sa produca.tiale ce a influentat decisiv Republica romana. cei instariti nu ar fi de acord daca stimulentele generatoare de inegalitati ar fi retrase. intrucat este intotdeauna rezonabil sa presupunem ca activitatea sa a fost influentata de catre factori de care nu era raspunzatoare"13. iar sustinerea doctrinelor subversive sau revolutionare sa fie integral protejata. care altfel supravietuieste doar fragmentar.tudinile inegalitare in sine. devenind stricta. dar importanta lor relevanta este data de faptul ca au prezentat si lasat mostenire o expunere teoretica articulata.ceptia despre dreptate este acceptata de fiecare dintre doctrinele comprehensive. insa nu pot fi incompatibile. filosofice si religioase care dureaza in societate timp de generatii.vantajos"16.restrange. nu au urmarit sa reproduca idei grecesti cu un lustru roman. asa cum si trebuie sa fie pentru a fi combinate intr-o schema. ci au intrebuintat analize filosofice grecesti spre a justifica idei fundamental romane. Teoria dreptatii ca echitate este con. Cohen nu crede ca principiul diferentei justifica vreo in. ci se si autolimiteaza"17. Ele reprezinta. constrangere pe care ar putea-o inlatura. relationata de structurile filosofice grecesti. Moti. Cat timp ceea ce voi denumi "domeniul central de aplicare" a libertatilor fundamentale este dis. libertatile fundamentale alcatuiesc un ansamblu composibil. Preceptele liberale rawlsiene izbutesc sa evite nedeter. cu siguranta. intrucat nu impune existenta unor fapte morale inde.sidera ca premise structurile inegale si/sau atitudinile de sustinere a inegalitatii. morale. [. Un consens adevarat nu exista decat atunci cand con. Rawls a trecut de la nedeterminare la o alegere arbi. [] Rezulta ca inegalitatile sociale vor fi benefice sau neutre in raport cu interesele celor defavorizati doar atunci cand vom con.ciaza de pe urma inegalitatii stimulentelor numai intrucat.vatia pentru o teorie a libertatilor fundamentale este constituita de "problemele de echilibrare nedeterminata si nedirijata pe care am sperat sa le evitam printr-o notiune de prioritate circumscrisa a.structivista.meniul central de aplicare a libertatii cuvantului se incadreaza in sistemul de libertati fundamentale ca intreg. Aceasta inegalitate ii avantajeaza pe cei saraci in cadrul constrangerii impuse de atitudinea inegalitara si comportamentul in acest sens al celor instariti.ponibil. .niul central de aplicare a libertatii cuvantului solicita sa nu existe restrictii precedente asupra libertatii presei si acuzatiilor de calom. se poate institui o schema practicabila de libertati. prin care domeniul central al fiecarei libertati este protejat"15. Lucrarile politice ciceroniene. Daca exista posibilitatea de a fi investigate si date publicitatii de catre mijloace de comunicare libere. incalcarile libertatilor fundamentale (nu cele implicate in libertatea de ex.minarea daca evalueaza interesele pe care le afecteaza variate combinatii de libertati. prin dezvoltarea unor conceptii despre viata buna care sa precizeze interesele decisive si sa le ordoneze in functie de importanta.

si trebuind sa dezbata probleme sociale si politice. intre drept si nedrept. "Adevarata lege este desigur ratiunea dreapta. care.piedica faradelegile prin interdictiile pe care le formuleaza". Cicero deriva cunos. care a sus. constant si etern. Per. pe care. fiind restructurate si prelucrate cu finete. deoarece. dreapta ratiune. in particular libertatea. Scrierile sale politice au fost concepute la scara larga. Ca atare.tia). Mostenirea sa este una dintre cele mai proeminente influente ale antichitatii. justitia detine un loc central. ne arata principiile care ghideaza corect vointa divina. Din acest rationament. 33). 40). libertatea.deau statul ca pe o asociatie etica al carei scop era sa formeze vieti si actiuni incat sa atinga un ideal etic. extinzandu-se de-a lungul secolelor. consecventa si eterna" (De re publica. prezenta in toti oamenii. un bun al tuturor fiintelor umane. remarca Mitchell. precizeaza Livy. de unde apare problema originii dreptului. identificabila la anumiti sofisti. traditiile morale si politice ale Republicii. libertatea degenereaza in desfrau ( licen.stituie primul exemplu de guvernare constitutionala ce a operat pe scara larga. Dar romanii erau pe deplin constienti ca libertatea nu poate fi absoluta.leaza aceste subiecte in De re publica si De Legibus. ca autoritate. Mitchell crede ca Cicero identifica legea naturala cu im. XXI. Republica romana con. le da posibilitatea sa deosebeasca intre corect si incorect. Primele principii ale legii naturale sunt rationale. in cuvintele lui Tacit. produs al ras. drepturile si interesele cetatenilor. Republica romana a aparut din revolutie. producand noi tipuri de legi si carmuiri ce au influentat necontenit caracterul democratiilor apusene.. In conceptia ciceroniana asupra statului. in sine. legea si justitia. in acord cu natura. Prezentarea de catre Cicero a republicanis.terea absoluta a unui stapan fata de sclavul sau. romanii au cautat sa traseze li. dupa care comporta.mului roman. Cand formu.identificabile in istoria ome. telul lor clar de a sprijini si glorifica idealul republican si. a accentuat inedit drepturile indivi. evident. precum si cateva modalitati fundamentale prin care aceste concepte au articulat mostenirea noastra politica si sociala.duale si libertatile personale sub o domnie a legii proiectata sa protejeze aceste drepturi si libertati. prin descoperirea acestor legi. absenta dominarii asupra corpului politic. construind un demers filosofic persuasiv pentru promovarea valorilor republicane si sistemului de guvernare aferent. si dileme nemaiintalnite ca fel si marime. Definirea ciceroniana a statului era o indepartare radicala de conceptiile grecesti. ultima infatisata pregnant de Carneade. legile sa fie superioare.mitele libertatii in sfera dreptului si sa puna bazele unui stat in care.turnarii violente a sistemului monarhic. Cicero construieste . care insemna res populi (proprietatea poporului).nirii. Daca nu este tinuta sub control.Mitchell analizeaza si cateva concepte centrale ale re. respublica. drepturile pe care aceasta le impune trebuie restranse prin obligatia de a respecta drepturile egale ale altora. in armonie cu natura.menilor. si nu protejeaza. Trasatura esentiala a respublica era libertatea. oa. indirect. dezvoltat adec. Fiintele umane poseda darul ratiunii. adica eliberarea de controlul arbitrar al altuia. precum si a principiilor pe care trebuie fundat. care solicita supunerea la datorie prin autoritatea sa si im. Ele vizau Roma. arata Mitchell. numele sau. III.mentul uman este ghidat in mod fundamental de egoism (sursa conventiilor moralitatii).cioase si nimicitoare ale popoarelor .perativele dreptei ratiuni.tinut ideea. Domnia legii nu garanteaza. care ve. legile deficitare submineaza.publicanismului roman si ale conceptiei ciceroniene. Cicero vorbeste de multe legiferari perni. si care era similara cu pu. insa si pe cea umana.spectiva stoica se plasa in opozitie fata de cea epicureica si de cea sceptica. propriile credinte politice ale lui Cicero. doar neghiobii o identifica cu libertatea (Dial. era incompatibil cu ideea de putere absoluta a unui individ sau grup asupra masei cetatenilor. Cicero adopta esentialmente liniile argumentatiei dezvoltate de stoici. impusa de monarhie.vat.cuta sa definitie a dreptului natural: "Legea este ratiunea dreapta. a rolului si intinderii sale.

stiinta este o substanta de care suntem constienti prin intros. iar politica sa practica. Responsabilitatea politica trebuie relationata de merit. nemodificabila de reprezentanti ai oamenilor. precum vorbirea. primul contact al omului cu zeul l-a reprezentat ratiunea.ziunea politica si sociala este apoi sprijinita de celelalte inzestrari ale fiintelor umane. intr-o situatie . prin. argumentand in favoarea unei surse naturale si invariabile.e. indeosebi inconceptibila ca fiind de ordin eteric sau ireal. asociatiile politice stabile sunt posibile doar fiindca oamenii au o capacitate de a intelege justitia si o capacitate de a deosebi intre principiile sale adevarate si de a ajunge la un acord cu privire la ele. iar creierul este.tre altele. fundament pentru intreaga constiinta. Accentul particular al lui Cicero pe protejarea dreptului la proprietate privata se detaseaza de gan. descriindu-l ca "o adunare a unei largi multimi de oa. inclusiv materia. reliefata prin discursuri si epistole. o conexiune de fapt.gislatie divina.te comuna si dreapta ratiune: intrucat aceasta constituie legea.tele inconstientului si cele ale constientului.zitie spre a urma calea morala.xiunea conceptuala. constiinta perceptiva trebuie inteleasa propriu-zis drept ceva ce exista intr-un mod spatio-temporal. Cicero este un adept infocat al republicanismului traditional.meni. si prin lege" ( De legibus.recta ca o cautare a cele mai nedrepte egalitati. trebuie sa consideram ca noi. si trece un test care priveste problema minte-corp (este vorba de un cvasi-naturalism)21.biectivitate. indicandu-ne legile eterne si neschimbatoare. este nevoie de un nou inceput. ceea ce nu se intampla in cazul abordarilor natura. reuniti intr-o asociatie. pentru a reusi. totodata.bilitatea si stima pe care meritul si infaptuirile sale le detin.pectie. iar insistenta sa totala ca autoprogresul economic era recomandabil si nu trebuie impiedicat de catre stat reprezinta prima formulare a unei doctrine economice ce avea mai tarziu sa formeze esenta liberalismului economic si a capitalis. Fenomenologic vorbind. VII.muluilaissez-faire.n. ea da. sociabilitatea si o predispo. Coe. atribuit lui Nagel. ci de cea nomica (conexiunea cauzala nu este conceptuala) 18. pragmatic si versatil pentru moralitate si drept. Pentru Cicero. ceea ce inseamna pentru un individ sa fie perceptiv constient este ca o lume exista intr-un fel sau altul ca o totalitate de lucruri aflata in schimbare.prinderi corecte in cele patru teorii naturaliste. nu o conexiune conceptuala. o explicatie unui tip fundamental de su. Doctrina stoica. este acela ca orice con. si dignitas adica sta. adica principiul activ. pe care le-a considerat nedemne de incredere si manevrabile. partial. oamenii. ceva de care devenim con. Daca ea este comuna amandurora.direa lui Platon si Aristotel. virtus. Intreaga teorie freudiana se bazeaza pe o lupta intre for. este o le.stienti prin perceptie19. Constiinta perceptiva. si a vazut democratia radicala sau di. si reformulata de Cicero. a res. toate adecvate traiului in societate si determinante in consolidarea justitiei si a armoniei. "Fiindca nu exista ceva mai bun decat ratiunea si deoarece aceasta se afla deopotriva in om si in zeu. 23).liste. prin contrast. si vizand un avantaj reciproc printr-un acord comun cu privire la justitie". aceleasi pentru toti oamenii. pentru insolubilitate. Ratiunea vorbeste prin glasul naturii. atunci trebuie sa fie o conexiune necesara in. Aceasta interpretare data constiintei ca existenta satisface convingerea lui Honderich privind realitatea constiintei. asa cum a fost modificata de Panaetius in veacul al II-lea i.lismului eliminativist si functionalismului neural. derivat din Nagel si atribuit lui McGinn. Un argument. nu vom putea avea nici un fel de explicatie daca fiecare explicatie va trebui aplicata in sensul dat20. Al doilea argument.tre cele doua. scapa unei sur.prima definitie formala a statului in De re publica. sustine ca daca materia explica constiinta. suntem legati de zei. Cicero nu a crezut in judecata politica a maselor. S-ar putea sa nu avem posibilitatea de a fi constienti de o legatura explicativa. I. de ceva diferit.pins viziunea unui temei conventional. le es. fiindca nu exista al treilea tip de constienta. intrucat in cazul constiintei nimic nu ramane ascuns si totul poate fi relatat fara a apela la inferenta. ofera o analiza unica asupra gandirii sustinatorilor sistemului. o lupta care trebuie dezvaluita cu ajutorul analizei. Obiectia se refera la faptul ca explicatia nu depinde de cone. ratiunea divina sau natura rationala ce a construit si carmuieste universul.

Acest obstacol. prin urmare. Dar acestea s-ar datora. ei se vor angaja tot mai departe in cele doua directii complementare. ar putea fi candva descrisa in termenii analizei matematice. nici obiecte ca atare. transferul: cele mai puternice pulsiuni instinctive refulate pe care analiza se straduieste sa le elibereze se descarca acum asupra analiticului.nerala a educatiei". De acum inainte ii revine scolii sa educe prin instruire: ea nu poate sa reuseasca aceasta. scoala trebuie sa-si asume o noua misiune. nici mai ales in.tarea embriogenetica presupune doar o "recapitulare filogene. nici de la obiecte deja constituite (din pers. care ridica problema dezvol. ba chiar carmuita de legitatile acesteia. de a construi asemenea mediatori. Ceea ce rezuma exemplar aceasta conceptie este afirmatia ca filosofia trebuie sa devina "teoria ge. plamadita din umanism si optimism. importanta este legatura intre compulsia la repetitie si rezistenta. Pacientul "nu re. decat daca re-creeaza pentru copilul erei masinii. sa i se redea constiintei stapanirea. astfel. variatiile individuale ar ramane fara explicatie24. Totodata. care te pune la incercare: este vorba de o proba dura. chiar daca variatiile esentiale s-ar datora "mai mult recom.ligentei in primul an de viata (inteligenta senzo-motorie). Ontogeneza inteligentei.tiune. O psihanaliza este un proces dificil.produce faptul uitat sub forma de amintire.pulsie la repetitie" ("Wiederholungszwang") caracterizandu-se. exprima. rezultand din interactiuni ce se produc la jumatatea drumului intre ele si care tin deci de amandoua simultan. si de aceasta dubla constructie progresiva depinde elaborarea solidara a subiectului si a obiectelor"26. ca raspunsuri la tensiunile me. nu purcede la izvoarele ei nici de la un subiect constient de sine. in sensul epistemic al termenului. repetandu-l fara a sti ca-l repeta"22.marca Dewey. re. atribuit "rezistentelor refularii" ("Verdrängungswiderstände") e desemnat prin termenul "com. astfel.tarii operatiilor logicomatematice in timpul copilariei.tica partiala". Iata obstacolul in calea continuarii analizei23.teligenta apare ca o "prelungire a adaptarii biologice". pare a evi.gata intrinsec de progresele democratiei. Dezvol. precum si substituirea acestui dublu fe.terior si de la interior. Piaget nu concepe psihogeneza decat ca indisolubil legata de ontogeneza. dar din pricina unei nediferentieri complete si nu a unor schimburi intre forme distincte. de la ex. cat si pe locul ocupat de acesta din urma fara stirea pacientului. problema initiala a cunoasterii va fi.rilor fenotipice ale genomului. ele nu se pot pierde in gol. ea mentinea disciplina si forma caracterul punandu-l pe copil in contact direct cu natura. distrusa de revolutia industriala. adica acelui palier al epigenezei care priveste constructia structurilor psihice in procesul dezvoltarii.nomen amintirii. de pilda. societatea agrara nu avea nevoie de scoala. ci chiar si ca ea comporta o structura care. printr-o tendinta de trecere la act (Agieren) despre care Freud spune ca "se substituie amintirii".munitara.data. Punctul de pornire al reflectiei lui Freud se afla in identificarea obstacolului principal intalnit de travaliul interpretarii (Deutungsarbeit) pe calea rememorarii amintirilor traumatice.strumente invariante de schimb. Piaget considera ca abordarea psihogenezei trebuie re. iar unitatea sociala si co. in. intre altele. remarca Piaget. intrucat. Deoarece societatea de la sfarsitul secolului 19 a fost divizata. astfel.dentia nu doar faptul ca amintita comparatie este nimerita. Accentul este pus atat pe trecerea la act. ci sub forma de ac. Cunoasterea. el luand locul altor personaje. si in consecinta. Compararea epigenezei cu o inlantuire logica de teoreme geometrice i s-a parut lui Piaget adecvata constructiei psihogenetice.emplara a unei conceptii tipic americane a filosofiei.alizata in rezonanta cu problemele dezvoltarii organice. Se produce. in cursul desfasurarii sale. libertatea (dar constiinta va fi acceptat atunci in ea inconstientul). subliniind totodata ca dezvoltarea ei este le. daca la inceput nu exista nici subiect. accep.diului. impreuna cu .utand argumente in domeniile embriologiei si psihologiei inte. Dinamismul sau neobosit si intensitatea convingerilor sale evolutioniste si progresiste au facut din Dewey incarnarea ex.tand "imperiul biologizant" si impunandu-l in domeniul psihicului. "Pornind de la zona de contact intre corpul propriu si lucruri. Piaget ca. in buna masura.binarilor genomului"25. formal vorbind. fiindca rezistentele sunt foarte puternice.pectiva subiectului) care s-ar impune subiectului.

bileasca cu natura. prin urmare. empirica. multe idei si trairi izvorasc in mod misterios din psihism. acestea nu mai revin.entizarea sau ocolim adevarul prin voalare. Dar acest tip de culpabilitate angajeaza membrii comunitatii politice independent de actele lor individuale sau de gradul lor de ade. intrucat. astfel scoala.societatea si cu instrumentarul lumii moderne. dupa intelect si vointa. adaptative. intr-o oarecare masura.ala tinde in mod necesar catre o formare nationala.menii utilizarii cunoasterii sociale dispersate. in care toate partile . se pot dezvolta "abstractizarea reflectanta" (abstractizarea abstractizarilor). de pilda. Drept urmare. Imaginea la care a condus a fost izbi. E important sa distingem culpabilitatea politica a cetate. Hayek construieste viziunea diviziunii sociale a muncii intro societate bazata pe piata in ter. Piaget a aratat primul ca. sa poata fi reafirmate si protejate. Omul se gaseste de fiecare data in situatii determinate. acceptand credinte si viziuni despre lume si om care suspenda socurile. modifi. ea rezulta din apartenenta de fapt a cetatenilor la corpul politic in numele caruia au fost comise crimele si poate fi considerata colectiva cu conditia de a nu fi minimalizata: no.vinte. omul face abstractie de "situatiile-limita". amanam consti.senta lor.tiunea de popor criminal trebuie respinsa in mod expres.gului comportament. ci este si constructie-cre. sunt recon. oferind analogia exemplara pentru organizarea dreapta a societatii. sa lupt.a. In fiintarea curenta. exista si operatii formale sau "propozitio. intreaga garantie a educatiei morale a fiecarui individ nu o poate oferi casa ori scoala. autosuficiente si de sine statatoare (free-standing).27 Dar indeplinirea acestei sarcini presupune existenta unui forum in care anumite interese fundamentale neglijate de piata.atie. sau operatii de gradul doi si chiar de gradul trei. sa sufar. dar si despre ceea ce cunosc si pot pune la dispozitia altor membri ai societatii.zut fara scapare in latul vinovatiei. nici legitimitatea lor nu este neconditionata si intrinseca. de relele ce pot fi puse in seama statului din care face parte. cu alte cu. Dar anumite situatii "supravietuiesc in e. intemeiaza certitudini vitale. ge.candu-le in cautarea unor prilejuri de afirmare: cand le rateaza. chiar daca atotputernicia lor se ascunde sub un val: trebuie sa mor. asupra carora poate. ci doar o asemenea or. deoarece ar parea nu numai ca o asemenea societate functioneaza astfel incat oamenii contribuie fiecare la bunastarea celuilalt.toare. "Scolirea generala a unei natiuni intregi dupa principiile egalitatii si comu.nitatii este telul ei.cestei sarcini atrage dupa sine admiterea faptului ca pietele li. fara vreo sursa evidenta in realul empiric.titiei tribunalelor si deci de procedurile penale ce reglementeaza cursul proceselor. prin intermediul mecanismelor de piata. intr-o anumita masura. sub protectia domniei legii. intr-o astfel de societate. sub presiunea intereselor vitale.desc permanent.ziune la politica statului. precum cel pentru securitate economica. indivizii pot actiona pe baza propriilor judecati si cunostinte.nale". sa intervina. satisfac trebuinta de siguranta interioara in fata universului.niera care sa permita realizarea unui ideal important de libertate. sunt supus hazardului. nu le putem depasi sau transforma"29. Psihismul uman. Esenta scolii consta in ordonarea si disciplinarea intre. Acest fel de responsabilitate (Haftung) se exercita in fata invingatorului: "El si-a riscat viata si solutia i-a fost favorabila" 28. Sco.ceeasi continuitate pe care educatia traditionala reusea s-o sta. ci si ca ei ar putea face aceasta actionand intr-o ma. aflate in schimbare. arata Dewey.fortante psihologic. sunt ca.nilor si a oamenilor politici de responsabilitatea criminala a jus. nu este doar o reflectare subiectiva a lumii obiective.bere nu sunt mecanisme absolut autonome. Numim "situatii-limita" aceste situatii fundamentale pe care le implica viata noastra. in vederea careia prin aceasta ii formeaza treptat pe oameni. uitand de pericolele care il pan. precum si de precaritatile constitutive speciei umane: ne sustragem acestor evidente ultime.neralizarea generalizarilor. recunoasterea importantei capitale a a. o "crestere din interior". a. sinteza sintezelor s. Cine a castigat de pe urma binefacerilor ordinii publice trebuie sa raspunda. pe langa operatii ale inteligentei care sunt o interiorizare a actiunilor obiectuale (operatiile concrete). nu este vorba doar despre ce ar putea face oamenii.donare a vietii comunitatii. astfel.

intrucat. omul individual este o abstractie. volumul social este cauza prin.piana contine nu doar un proiect al organizarii intregului inva. ca un climat ii . Diferentele intre aptitudinile native ale oamenilor. care presupune existenta unei cauze primare. fiindu-i subordonat. ci sunt ale naturii sociale (sunt legile societatii). picta ca Pablo Picasso sau construi automobile ca Henry Ford. spune Durkheim.tialmente distincta si independenta de actorii individuali reali ce-o formeaza. trei trepte ale activitatii . Spre deosebire de teoreticienii pedagogiei individuale. unitate mentinuta ferm si care in. luandu-si ca obiect altceva decat natura omului si refuzand deliberat sa aiba un obiect anume. pe parcursul realizarii obligatiei practice. Ce-i drept. daca lucrurile ar sta diferit.comunitatea pusa in cu. Ceea ce intreprinde individul. ci se ridica deasupra. ci si proiectul unui concept etic. Volumul social este cauza diferentelor intre societati: con. caracterizate astfel in raportul lor re. in ceea ce le priveste. dorind si trebuind sa nu tina cont de aceasta natura. majoritatea dintre noi nu vor putea vreodata interpreta un rol ca Meryl Streep.tioneaza si face posibila coexistenta tuturor diferentelor: umani. de unde .prin. eviden. ceea ce produce vointa sa este. cu un minim de plauzibilitate. Elaborarea legii generale presupune un universal pe care il elimina. in ochiul exersat al sociolo. Pe treapta vointei se adauga acesteia constiinta. Situatia e valabila si pentru realizari mai putin temerare. Sociologia se constituie ca o stiinta comparabila cu stiintele naturii si paralela cu ele.neaza'' pe oameni asa cum o fac. Natorp nu recurge la teza unicitatii individului.noasterea si volitia unui bine etern"30.cupe o pozitie intr-o retea inteligibila (stiintifica). Din unghiul agentului (al omului viu).cipala a deosebirilor dintre societati.. dar constiinta celui care vrea nu se mai agata de acesta.acesteia coope.tiaza Nagel. care se exprima in ceea ce cineva vrea si face.siderand egali ceilalti parametri.. Sociologia ca stiinta exista doar refuzand sa fie stiinta a naturii omului. la perspectiva pur si simplu supraordonata a legalitatii neconditionate"31. oricat de mare ar fi stradania. neputand sa o.sursa'' decat intr-un sens restrans.centreaza in privirea spectatorului.terzice orice deviatie. precum atomul fizicianului. intr-un sistem competitiv. acesta nu este mai intai individ si apoi intra in comuniune cu ceilalti.. Exista. vointa si vointa rationala. este doar o cauza secundara. de o capa. fiind cauza care produce asemanarea. deoarece numai din perspectiva acestuia este posibil sa se spuna.guver. Referitor la tot ceea ce reprezinta omul ca om.tatea omului. legile descoperite de sociolog nu pot fi cele ale naturii omului. iar eficacitatea − in societate. Ratiunea se con. Pedagogia sociala nator. Norocul de a poseda un talent innascut.pind de sansa fiecaruia.tatorului. Ultima cauzeaza ceea ce este asemanator. vor determina deosebiri mari in privinta rezultatelor finale. ca si acela de a proveni dintr-un mediu familial sau social avantajos.cipiile guvernarii''. Desi oamenii sunt datori sa-si cultive si sa-si exploateze insusirile naturale.ciproc: "Instinctul desemneaza existenta faptica a unei tendinte in general. determinand diferenta. dar si de ratiune..citate cauzala sau cauzatoare. si nici pur si simplu unul langa celalalt in conditii similare..dente de vointa oamenilor.tamant. in calitatea sa de forta esen.volumul'' nu mai poate fi numit .gului. Viata sociala se desfasoara dupa reguli indepen. condi. In realitate. fara o constiinta a unitatii directiei. A treia treapta adauga acest lucru. singulare fata de scopul neempiric al obligatiei morale neconditionate. ci nu este deloc om fara aceasta comuniune"32. ci fiecare se afla sub influenta multipla a celorlalti si reactioneaza constant. capricios sau contingent. Societatea si omul social sunt realitati date. adica directia activitatii orientate catre un tel. fortuit.cauza'' sau . lipseste insa inca masura vointei empirice. Cei care poseda aptitudini de care societatea are nevoie vor putea obtine mai mult decat cei lipsiti de abilitati sau talente deosebite.guvernari'' variaza atat de mult incat este (aproape) absurd sa fie intrebuintat acelasi cuvant in cazul tuturor.reaza in vederea aceluiasi scop ultim . lipsit de o eficacitate reala. relatia cu obiectul empiric ramane. . ci este convins ca "omul nu se dezvolta izolat. iar aceste diferente de. aceste .instinctul.. nici o stiinta a societatii nu ar fi posibila. Durkheim adopta perspectiva spec. sunt factori relevanti in stabilirea . Fiindca vointa si actiunea oamenilor creeaza doar contingenta.

Paris. 13. 325-327. Storia ed esistenza. 2. p. 6. ci absolut nevi. Rizzacasa. 1992. in Gesammelte Werke. Unica imprejurare in care suntem constransi sa facem ceva e atunci cand nenorocirea este consecinta unei actiuni imorale comise de un individ contra altuia.... pe cand al doilea este capabil doar de munca necalificata. PUF. Düsseldorf-Köln.. iar altul. 5. The Tanner Lectures on Human Values.. iar operatiunile economice ce determina aceste inegalitati nu sunt imorale... Ibid. La Découverte. A. 9. Aceste opinii ar putea sustine si ca inegalitatile rezultate nu sunt injuste in sine: desi ele sunt nemeritate si nu apar din vina victimelor lor. 8. Miller. vol.. 14. L'étonnement philosophique. in Equ. deoarece guvernul n-ar trebui sa intervina in viata oamenilor decat daca acestia comit fapte imorale. Sansele egale produc concurente in. Democracy and the Global Order. Kierkegaard. "Positive Prescriptions for the Near Future". Wittgenstein's Vienna. iar opiniile variaza. unii oameni protesteaza mai ve. B. dar accepta ca omul are dreptul la tot ceea ce poate dobandi prin stradania proprie. extrem de putin. Pe. Abschliebende unwissenschaftliche Nachschrift zu den Philosophischen Brocken . . . "Tagebücher". Les grandes doctrines morales. 269-270. REFERINTE BIBLIOGRAFICE 1.mul detine un talent cautat pe piata sau o capacitate deosebita pentru asimilarea unor tehnici rafinate de lucru. M. 1991. Theunissen. D. 163. p. in G.. p. decat impotriva celor provenite din diferentele intre talentele sau capacitatile lor. 153. 96. S.. Sunt voci care afirma ca impozitarea redistributiva e in. 1995.A. Studium. 45. Greve. 1989. Paris. p. p. 4. iar altii in mahalale. Polity. 3. 133. "Incentives. 97.hement impotriva inegalitatilor care apar intre oameni ca urmare a categoriilor sociale si economice variate carora le apartin prin nas. . D.statutului social si material al individului intr-o societate concurentiala. S. Paris.tere. "What Kind of Equality Should the Left Pursue?". 20. Janik. Held. Cuche. Hersch. 195. p. ca urmare a faptului ca pri.. Toulmin. 11. 132. 1957. Acestia dezaproba efectele pe care le are asupra indivizilor faptul ca unii se nasc avuti..tea spune ca asta-i viata . 153. Princeton University Press. Kierkegaard. 5. societatea nu este silita sa le indeparteze.novate. Kierkegaard..terson ed. Cambridge. W. Falk. 1973. 1984. New York. Ibid. R. pp. p. S-ar pu. Düsseldorf-Köln. 91.. J. Cohen. p. Roma. Gallimard. S. 1979.justa. "Einleitung".unii au mai mult noroc decat altii. Aceasta este o chestiune politica destul de disputata. 10. asa ca e absolut just ca un individ sa castige foarte mult. XIII. Simon & Schuster.egale. 7. H. pp. 1974.ality. 1993. in WOSPOP. F/M. p. G. D. A. 55-56. Suhrkamp. pp. Salt Lake City. 118. . La notion de culture dans les sciences sociales. p. Inequality and Community". in Materialien zur Philosophie Soren Kierkegaards. p. 1996. Grenier.. 12.

The Mind. Clarendon. Introduction à la philosophie. 56. p. P. T. Jaspers.. 23. Editura Stiintifica.. 22. 25. Cluj-Napoca. Clarendon. "Erinnern. 21. p. X. Marburg. 1990. Honderich. 297. cap. Stuttgart. Oxford. Bucuresti. 84. Natorp. 20. Epistemologia genetica. J. 49. p. 19131917. p.. Paris.. Rawls.. and Life Hopes.. Royal Institute of Philosophy Annual Lecture. 18. 29. Mind and Brain. 27. Durcharbeiten". 26. 16. Freud. 1993. I. 341. p. Columbia University Press. p. J. 24. Seuil. Honderich. Plon. 91.. Editura Aramis. 207. P. Political Liberalism. J. Ibid. K. Honderich. Psihologia inteligentei. Negret-Dobridor.15. p.. F/M.. 2000. T. comunicare la Congresul Mondial de Filosofie. 32. Editura Dacia. Nagel.. J. P. l'oubli. Biologie si cunoastere. 1981. I. K. 30. 1988. Ricoeur. 1998. La mémoire. p. p. august 1998... p. Piaget. 1914. Paris. 2001. p. Fischer Verlag. Ibid. . Editura Dacia. 12. 296. Piaget.. 1965. Natorp. Oxford. 1973.blem". Wiederholen. Sozialpaedagogik. Neuroscience. 31. 19. p. "Conceiving the Impossible and the Mind-Body Pro.. 74. 129. 90. A Theory of Determinism. 18. La Culpabilité allemande. "Consciousness as Existence Again". Minuit. in Philosophy. 17. New York. Accelerarea psihogenezei.... Piaget. p. Cluj-Napoca. Bucuresti. 1904. 1973. 28. Ibid. S. Paris. l'histoire.. Jaspers. 1990. Philosophische Propaedeutik. T. in Gesammelte Werke. T.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful