COMISIA DE ŞTIINłE EXACTE ŞI ŞTIINłE ALE NATURII STANDARDE SPECIFICE În procesul de evaluare academică periodică şi de acreditare a instituŃiilor şi unităŃilor

de învăŃământ superior, precum şi a programelor de studii din domeniile ştiinŃelor exacte şi al ştiinŃelor naturale se aplică standardele, standardele de referinŃă şi indicatorii de performanŃă prevăzuŃi în Metodologia de evaluare externă, elaborată de ARACIS, în concordanŃă cu legislaŃia în vigoare. Standardele specifice detaliază şi completează standardele şi standardele de referinŃă, precum şi lista indicatorilor de performanŃă. Standardele specifice se referă la domeniul fundamental ştiinŃe exacte, având următoarele domenii de licenŃă: Matematică, Informatică, Fizică şi Chimie şi la domeniul fundamental ştiinŃe ale naturii, căruia îi aparŃin alte patru domenii de licenŃă: Biologie, Geografie, Geologie şi ŞtiinŃa mediului. I. Structura planurilor de învăŃământ Anul universitar are 2 semestre, fiecare, în medie, cu circa 14 săptămâni (ultimul semestru este de regulă mai scurt cu 2-4 săptămâni. Numărul mediu de ore pe săptămână este de 20-26, variind în raport de specificul domeniilor universitare şi al specializărilor de licenŃă. Raportul dintre orele de curs şi de activităŃi didactice aplicative trebuie să fie de 1:1, cu o abatere admisă de + 20%, în funcŃie de specificul domeniului şi al specializării. Având în vedere raporturile dintre toate cele 8 domenii de licenŃă, precum şi cele din cadrul fiecărui domeniu fundamental de ştiinŃe, planurile de învăŃământ pe fiecare domeniu vor fi astfel elaborate încât să includă minimum 10% discipline complementare, din disciplinele aparŃinând celorlalte 7 domenii. Rămâne la latitudinea fiecărei instituŃii/facultăŃi ca unele discipline complementare (maximum 25% dintre ele) să fie alese şi din disciplinele celorlalte domenii de ştiinŃă (inclusiv socio-economice, inginereşti, agricole etc). Această prevedere poate asigura complementaritatea pregătirii studenŃilor, precum şi premisele participării ulterioare la programe de masterat cu caracter interdisciplinar. Structura unui plan de învăŃământ va trebui să cuprindă discipline şi activităŃi practice obligatorii, care să totalizeze 150 de credite (standarde minime - 83%) sau 120 de credite (standarde de referinŃă - 70%), restul de 30, respectiv 60 de credite, urmând să provină din segmentul opŃional, la libera alegere a studentului. Dată fiind dificultatea funcŃionării disciplinelor opŃionale, acestea trebuie să valorifice rezultatele didactice şi ştiinŃifice ale cadrelor didactice, posibilităŃile de continuare a studiilor în programe de masterat, precum şi solicitările de pe piaŃa forŃei de muncă. Grupele opŃionale de studiu vor trebui alcătuite dintr-un număr de studenŃi conform normelor în vigoare, selecŃia fiind făcută pe baza rezultatelor obŃinute în anul anterior sau după alte criterii de departajare (rezultatele obŃinute la unele discipline care se află în conexiune cu disciplina în cauză, spre exemplu). Acordarea posibilităŃii reale, studentului, de a opta pentru una din variantele propuse, în aşa fel încât 36, respectiv 60 de credite să fie obŃinute ca urmare a propriei

Totodată. cu timpul echivalent desfăşurării aplicaŃiilor de teren respective. vor fi trecute în foaia matricolă. în planurile de învăŃământ ale anului al treilea va figura în mod distinct elaborarea lucrării de licenŃă. discipline de specializare (25-30%). grupate pe discipline obligatorii. Având în vedere specificul unor discipline care necesită aplicaŃii de teren. distinct. cât şi pentru cele de masterat. provenind. definind domeniul urmat de fiecare student şi care vor fi structurate pe discipline obligatorii. c. studentul va fi degrevat de activităŃile clasice derulate în clase sau laboratoare. opŃionale şi facultative.dorinŃe. StudenŃii vor fi încurajaŃi să frecventeze şi disciplinele facultative. opŃionale şi facultative. din domeniile aparŃinând ştiinŃelor exacte şi ştiinŃelor naturii. cu puncte de credite asociate. discipline complementare (10-25%). La baza elaborării statului de funcŃii stă planul de învăŃământ şi structura pe funcŃii a personalului didactic. în principal. dar nu mai mult de 20 de credite. Această structură va trebui să se regăsească atât pentru domeniile de licenŃă. Aceasta va figura. Toate celelalte discipline urmate de studenŃi. Personalul didactic CerinŃele normative în legătură cu personalul didactic. care se vor încheia cu probe de verificare şi care vor certifica volumul şi structura cunoştinŃelor acumulate. 2 . activitatea practică a studenŃilor. în conformitate cu legislaŃia şi reglementările în vigoare. cu un număr corespunzător de credite. atestând pregătirea mult mai complexă a absolventului respectiv. aceste discipline orientează studentul spre aspecte profesionale sau/şi ştiinŃifice proprii specializărilor de licenŃă. acestea vor fi incluse fie în activitatea practică. doar începând cu anul al doilea de studii de licenŃă şi va totaliza un număr de 2-3 săptămâni (10 – 15 zile lucrătoare). trebuie respectate întru-totul pentru a asigura premisele unui învăŃământ de calitate. opŃionale şi facultative. va reprezenta un punct important al activităŃii de evaluare a structurii planurilor de învăŃământ. în afara celor obligatorii (implicit menŃionate în documentele şcolare). în mod compact sau modular. În planurile de învăŃământ trebuie să fie inclusă. fie în lucrările practice ale unor discipline. II. b. în acest ultim caz. precum şi cele legate de specificul disciplinelor din domeniile ştiinŃelor exacte şi celor ale naturii. discipline fundamentale (50-60%). în cadrul cărora se vor menŃiona disciplinele obligatorii. cu numărul asociat de puncte de credite. Structura generală a unui plan de învăŃământ va cuprinde: a. suplimentul la diplomă.

d. în funcŃie de specificul domeniului. Dintre acestea. Numărul acestor posturi trebuie să fie cuprins între 1/30 şi 1/7. cadrele didactice asociate pot fi titulare de disciplină numai dacă posedă titlul de doctor în ştiinŃă.1. respectiv declaraŃii ale acestora. avizate de conducătorii instituŃiilor la care desfăşoară activităŃi de învăŃământ. în funcŃie de specificul domeniului. Limita minimă se adresează îndeosebi unităŃilor care organizează ID. Totodată.) se stabileşte în raport de numărul cadrelor didactice şi de amploarea/specificul activităŃii de cercetare. indiferent de instituŃia de învăŃământ la care îşi desfăşoară activitatea (aceasta înseamnă că participarea la activităŃi didactice poate să fie la mai multe instituŃii. de forma de şcolarizare şi de specializare. 70% din totalul posturilor legal constituite trebuie să fie acoperite cu cadre didactice titulare în învăŃământul superior. în raport cu numărul cadrelor didactice şi de cercetare. care au depăşit vârsta de pensionare. Pentru un program de studii de licenŃă. FR sau a celor care nu au activităŃi practice de laborator şi/sau de proiectare. FR sau a celor care nu au activităŃi practice de laborator şi/sau de proiectare. c. în condiŃii de calitate. dar să nu se depăşească numărul de ore echivalent a trei norme didactice). e. nu trebuie să deŃină mai mult de 20% din totalul posturilor didactice din statul de funcŃiuni. pe propria răspundere. Limita minimă se adresează îndeosebi unităŃilor care organizează ID. Cadrele didactice pensionate nu pot să acopere mai mult de 11/2 normă didactică în instituŃia de învăŃământ la care este asociat sau echivalentul acesteia la mai multe instituŃii de învăŃământ superior. Raportul dintre numărul de cadre didactice şi numărul de studenŃi trebuie să fie cuprins între 1/30 şi 1/7. Un cadru didactic titular în învăŃământul superior nu poate acoperi. mai mult de trei norme didactice. instituŃia va avea o evidenŃă clară a întregii activităŃi a cadrelor didactice. b. cel puŃin 40% din numărul cadrelor didactice trebuie să aibă normă întreagă. Cadrele didactice titulare de disciplină trebuie să fie titulari în învăŃământul superior şi să fie doctori în ştiinŃă sau doctoranzi. 3 . cu performanŃe deosebite. Numărul posturilor ocupate de personalul auxiliar care desfăşoară activităŃi cu studenŃii sau participă la activităŃi de cercetare (laboranŃi. 2. tehnicieni etc. de forma de şcolarizare şi de specializare. Profesorii universitari. o pondere de 25-50% trebuie să fie deŃinută de conferenŃiari şi profesori universitari. Stabilirea numărului şi structurii posturilor în statul de funcŃii • Raportul dintre numărul de posturi didactice şi numărul de studenŃi trebuie să fie cuprins între 1/20 şi 1/5. Reglementări pentru întocmirea statelor de funcŃii • • a.

rapoarte şi brevete. d. g. ConcordanŃa dintre calificarea finală şi structura pe discipline a programului de studii. prin opŃiunea diferită pentru anumite discipline fundamentale. concepte. stimulând comunicarea. din lista întocmită de ARACIS. se va avea în vedere un câmp mai larg de calificări. prin studii de caz. politica admiterii la programul de studii. b. Rezultatele activităŃii de cercetare sunt vizibile la nivel naŃional şi internaŃional şi se concretizează în: articole ştiinŃifice. enciclopedice. ConŃinutul programelor de studii de licenŃă a. Structura unui program de studii poate lua în considerare specificul mediului regional sau chiar local cu care interacŃionează mediul academic al instituŃiei respective. curiozitatea pentru cercetare şi abilităŃile practice.. Metodele de predare şi de evaluare să fie conforme cu cele prevăzute în fişa disciplinei. Structura activităŃilor aplicative trebuie să contribuie la fixarea noŃiunilor de bază şi a metodologiilor de analiză. e. mecanisme şi legităŃi în înŃelegerea proceselor şi fenomenelor specifice. de tip profesional. se va stimula inventivitatea în interpretarea fenomenelor. spiritul critic. din domenii apropiate sau din alte domenii. publicate în reviste de specialitate recunoscute la nivel naŃional şi internaŃional.III . întreprinse personal sau în echipe. IV. Totodată se va diminua la maximum ponderea elementelor descriptive. Activitatea de cercetare ştiinŃifică trebuie să fie în concordanŃă cu domeniul în care se desfăşoară procesul de învăŃământ. care solicită excesiv memoria studentului şi mai puŃin gândirea. dar şi posibilitatea continuării pregătirii individuale prin programe de masterat din acelaşi domeniu. Asigurarea privind calitatea fluxurilor de intrare. b. Structura conŃinutului programelor analitice ale disciplinelor trebuie să releve elemente de dinamică a cunoaşterii în domeniu. să se facă dovada discutării periodice a acestora în catedre sau pe grupe de discipline. 4 . dialogul. în conformitate cu rezultatele învăŃării şi calificarea aşteptată a absolventului de licenŃă. c. de specializare sau complementare. f. Stagiul de practică trebuie să fie relevant pentru domeniul/specializarea respectivă. datele statistice etc. Cercetarea ştiinŃifică a. încât studentul să aibă satisfacŃia utilităŃii celor învăŃate în cadrul disciplinelor din programul de studii. rezultatele trebuie să fie prezentate în faŃa grupei.

cultural sau social. d. f. .pentru deschiderea unor tematici noi de cercetare ştiinŃifică. InstituŃia de învăŃământ superior trebuie să încheie acorduri de colaborare cu instituŃii similare din Ńară şi străinătate şi să organizeze periodic. publicate în edituri recunoscute. c. h) Veniturile obŃinute din cercetarea ştiinŃifică trebuie să fie folosite. Evaluarea rezultatelor cercetării ştiinŃifice trebuie să se facă în baza criteriilor proprii de evaluare şi să fie prezentate sub forma unor rapoarte generale anuale ale unităŃii analizate. Activitatea de cercetare ştiinŃifică din unitatea supusă evaluării trebuie să facă dovada că aceasta s-a desfăşurat şi se desfăşoară în baza unui plan propriu care face parte din planul strategic al instituŃiei de învăŃământ superior respective. InstituŃia de învăŃământ superior acreditată trebuie să dispună de editură în care să poată fi publicate în primul rând materialele proprii cu ISBN şi/sau ISSN. . conform reglementărilor legale. încheierea de contracte şi convenŃii de cercetare ştiinŃifică pentru rezolvarea unor probleme de interes ştiinŃific şi/sau economic atât cu parteneri din Ńară cât şi din străinătate. prezentarea de comunicări ştiinŃifice la manifestări ştiinŃifice naŃionale si/sau internaŃionale. pentru: . seminare.dotarea laboratoarelor. simpozioane şi conferinŃe ştiinŃifice. în domenii în care are potenŃialul necesar şi interes ştiinŃific. e. participarea la rezolvarea unor proiecte naŃionale şi/ sau internaŃionale în rezolvarea unor obiective de interes ştiinŃific. g. Unitatea de învăŃământ superior în care se desfăşoară obligatoriu cercetare ştiinŃifică trebuie să posede centre proprii de cercetare ştiinŃifică recunoscute de CNCSIS sau centre de cercetare care au cel puŃin aprobarea Senatului UniversităŃii.monografii sau tratate ştiinŃifice. economic. În unităŃile de învăŃământ în care nu funcŃionează astfel de centre de cercetare ştiinŃifică cadrele sale didactice trebuie să desfăşoare activităŃi de cercetare ştiinŃifică în centre de cercetare recunoscute la nivel naŃional. 5 . şcoli de vară.stimularea persoanelor cu rezultate deosebite în cercetarea ştiinŃifică.

. cărŃi şi alte materiale de documentare pentru studenŃi la toate disciplinele obligatorii. CărŃile de specialitate trebuie să fie apărute. Disciplinele fundamentale şi cele de specializare. limita locurilor atribuite de către facultate pentru fiecare dintre specializări. cel puŃin 2 lucrări ştiinŃifice în astfel de reviste. Baza materială Pe lângă prevederile generale consemnate în ghidul de evaluare externă. în ultimii 10 ani. VI. pentru domeniul informatică. rezultatele obŃinute în anul I. de următoarele: • laboratoare dotate corespunzător pentru unele discipline obligatorii. 6 . calculatoare. software-urile corespunzătoare şi licenŃele de utilizare. accesul optim al studenŃilor la un calculator. de regulă. sau pe grupe de discipline al căror grad de compatibilitate este ridicat. unităŃile de învăŃământ trebuie să dispună pentru fiecare program de studiu de licenŃă. trebuie să se asigure accesul a cel mult doi studenŃi la un calculator. în aceeaşi perioadă. şi care au în planul de învăŃământ activităŃi aplicative. pe grupe. pe domenii de licenŃă Încadrarea studenŃilor la una din specializările unui domeniu se face Ńinând cont de trei criterii: o o o opŃiunea studentului. din unitatea de învăŃământ în care este obligatorie activitatea de cercetare ştiinŃifică şi care este supusă evaluării şi acreditării periodice trebuie să facă dovada că în ultimii 5 ani a publicat cel puŃin 5 lucrări ştiinŃifice în reviste de specialitate cu referenŃi. V. respectând cifrele de şcolarizare. Ńinând cont de specificul activităŃilor practice şi de cercetare. respectiv cercetător ştiinŃific II şi I. Fiecare conferenŃiar şi profesor universitar.pentru dezvoltarea infrastructurii unităŃii de învăŃământ în care se efectuează cercetarea ştiinŃifică. pentru care este asigurată calitatea învăŃământului. i. în aşa fel încât să asigure. Celelalte cadre didactice şi cercetători sau asimilaŃi vor dovedi că au publicat. în cazul celor două domenii fundamentale de învăŃământ. • • • În privinŃa spaŃiilor de învăŃământ este suficientă îndeplinirea standardelor generale ale ARACIS.

respectiv 60 de credite. pentru care se vor face justificări.În Anexa 1 sunt prezentate disciplinele fundamentale şi cele de specializare. ArgumentaŃia va avea în vedere competenŃele generale ale absolventului. după propria voinŃă. încât să dea posibilitatea viitorilor absolvenŃi să opteze. în planul de învăŃământ. reprezentând elementele de bază ale elaborării programelor de studii din ciclul I. care solicită autorizarea/acreditarea sau evaluarea (periodică a) calităŃii programelor de studii de licenŃă: 1. împreună cu modul de elaborare a planului de învăŃământ conduc la următoarele concluzii. Disciplinele complementare rămân în totalitate la latitudinea instituŃiilor. ataşate dosarelor de autoevaluare. care vor fi selectate dintre cele menŃionate în lista specifică domeniului. per total. precum şi valorificarea unor rezultate deosebite obŃinute de „Şcoala” în domeniu. obligatorii. respectiv 70% (standarde de referinŃă) din totalul punctelor de credite acumulate în ciclul I. d. Rezultă că disciplinele opŃionale obligatorii. de opŃiunile studenŃilor. Ńinând cont de specificul acestora. c. în medie. pentru diverse tipuri de studii de master (mai ales interdisciplinare). 7 . rezultă următoarele. lista poate fi completată cu alte discipline. inclusiv elaborarea lucrărilor de licenŃă. Pentru selecŃia acestor discipline este necesară o justificare a complementarităŃii în formarea viitorului specialist. b. Pentru noile discipline se vor întocmi argumentaŃii separate. vor trebui să se prezinte şi variante opŃionale. ce trebuie să stea în atenŃia instituŃiilor. pentru care studentul decide. Trebuie să se 2. ataşate la dosarul de autoevaluare. precum şi de caracteristicile mediului regional şi local. Întrucât disciplinele obligatorii trebuie să totalizeze 180 de credite. câte 56 pe semestru (semestrul 6 are max. care pot intra în categoria celor obligatorii sau opŃionale. lista va putea fi completată cu alte discipline. în funcŃie de domeniu. Decizia privind alegerea disciplinelor obligatorii aparŃine instituŃiei în proporŃie de 83% (standardele minime). din instituŃia respectivă. de specializare sau complementare. totalizează 30 credite. Aceasta înseamnă că. Unele din disciplinele incluse în categoria celor fundamentale pot fi considerate complementare. Numărul disciplinelor de specializare obligatorii va fi cuprins între 7 şi 9. a. Planul de învăŃământ pe cei trei ani de studiu trebuie să totalizeze circa 30 de discipline obligatorii. Disciplinele fundamentale obligatorii trebuie să fie reprezentate de 15-18 discipline. ceea ce înseamnă. pentru a căror selectare se procedează ca la punctul b. Disciplinele complementare obligatorii vor fi reprezentate de 3-6 discipline din diverse domenii de ştiinŃă. Acestea pot fi completate cu alte discipline sau unele pot fi înlocuite cu altele. pentru un număr cuprins între 5-10 discipline din categoria celor fundamentale. ObservaŃii finale Structurile pe domenii. necesitatea adaptării specialiştilor formaŃi la specificul regional sau local. eventual. 20 de credite dedicate lucrării de licenŃă).

Aceasta va permite studentului acumularea şi transferabilitatea. Planurile de învăŃământ vor include o parte dintre disciplinele fundamentale. Recomandarea este ca disciplinele obligatorii decise de student să aparŃină cu preponderenŃă segmentelor de specializare şi complementar. pentru care disciplinele complementare nu sunt suficiente pentru pregătirea sa complexă. a creditelor obŃinute. 5. Pentru a sprijini mobilitatea studenŃilor din ciclul I. fără dificultate. 8 . demonstreze că aceste opŃiuni sunt realizabile şi că studentul este cel care a decis pentru una dintre variante. în raport de condiŃiile concrete oferite de instituŃia/facultatea respectivă.3. de opŃiunea cadrelor didactice şi a studenŃilor. este necesar ca disciplinele să nu se extindă pe mai mult de un semestru. în raport de specificul domeniului. Procedura de constituire a grupelor opŃionale va Ńine cont de criteriile de funcŃionare în condiŃii de eficienŃă a acestora şi se vor constitui în raport de criterii stabilite de instituŃii/facultăŃi. 4. În consecinŃă. care ar sprijini direct formarea de competenŃe şi abilităŃi practice. de specializare sau complementare în categoria celor facultative. care va fi dominant semestrială. Acestea vor putea întregi opŃiunea studentului pentru aprofundarea specializării sau pentru achiziŃia de cunoştinŃe dintr-un alt domeniu. segmentului fundamental (opŃional) ar trebui să-i revină maximum 20%.

Software matematic 12. Analiză funcŃională 2. Analiză reală 7. Algebră 3. Discipline de specializare a. Procese stochastice şi aplicaŃii 4. Statistică matematică 5. Matematică 1. ReŃele de calculatoare 7. Analiză numerică şi elemente de analiză funcŃională 2. Algoritmi şi programare 11. Mecanică analitică şi relativistă 9.ANEXA 1 LISTA DISCIPLINELOR PE DOMENII ŞI SPECIALIZĂRI DE LICENłĂ I. Analiză funcŃională şi teoria aproximării 3. Matematică informatică 1. Tehnici de optimizare 8. Mecanică teoretică 9. Astronomie b. Cercetări operaŃionale/Grafuri şi combinatorică B. Teoria probabilităŃilor 8. Mecanică generală 8. EcuaŃii cu derivate parŃiale 3. Practică c. Practică 9 . Mecanica solidelor deformabile 10. InteligenŃă artificială 6. Logică matematică 6. Tehnici de optimizare 6. Analiză matematică 2. Baze de date 7. Baze de date 5. Structuri de date 4. Modelare şi simulare 3. Analiză numerică şi statistică matematică 5. Matematici aplicate 1. Analiză numerică şi statistică matematică 2. Metode funcŃionale şi numerice în mecanică 12. Discipline fundamentale 1. Geometrie diferenŃială 4. EcuaŃii diferenŃiale 5. Mecanica fluidelor 11. Arhitectura sistemelor de calcul şi sisteme de operare 10. MATEMATICĂ A. Geometrie analitică 4. Analiză complexă 6.

FIZICĂ A. 6. Electricitate şi magnetism 4. Aparatură medicală. Radiologie şi imagistică medicală 4. Elemente de biostructură 6. Fizică informatică 1. Baze de date 6. Practică. Electrodinamică 7. EcuaŃiile diferenŃiale ale fizicii matematice Mecanica teoretică Fizica plasmei Spectroscopie şi laseri Fizica şi progresul cunoaşterii (istoria fizicii) Particule elementare Practică b. UNIX) 2. Electronică 6. 10 . Biochimie 3. Detectori. 5. Elemente de genetică 4. Fizică moleculară şi căldură 3. Biochimie 8. 2. Metode numerice şi simulare în fizică 4. Analiză matematică şi algebră B. 4. Discipline de specializare a. Mecanică 2. Fizica atomului şi moleculei 10. Discipline fundamentale 1. ReŃele de calculatoare şi administrare 5. Modelarea numerica si analogica a proceselor biologice 5. Programarea calculatoarelor (C. Anatomia şi fiziologia omului 2. Biofizică 1. Optică 5. Biofizică generală 3.II. Modelarea numerica si analogica a proceselor biologice 7. 6. d. Sisteme de operare (WINDOWS. C++) 3. Termodinamică şi fizică statistică 8. Fizică medicală 1. Practică. dozimetrie şi radioprotecŃie 5. Fizica nucleului 11. Fizică 1. 7. Mecanică cuantică 9. Biologie moleculară şi celulară. 3. Practică. c. Biofizică generală 2. Fizica solidului şi semiconductori 12.

Compuşi macromoleculari 7. bazele fizico-chimie ale tehnologiei chimice) Chimie analitică (calitativă. Bioanorganică 3. Sinteze de compuşi biologici activi 7. Asigurarea calităŃii şi standardizare b. 6. Biomolecule 11. Compuşi naturali 4. Fizică nucleară 2. termodinamică. Radiochimie 1. Fiziologie animală şi vegetală 10. Radiochimie generală 4. Compuşi organometalici 3. 7. analiză instrumentală. metode de separare) Chimie biologică Matematică Informatică Fizică B. Dozimetrie şi radiometrie 5. Cataliză 9. Discipline fundamentale Chimie anorganică (chimie generală. cantitativă. Cinetică enzimatică) 8. cinetică. funcŃiuni simple. Coloizi 6. 2. Electrochimie 5. Bioorganică 4. Biologie celulară şi moleculară 9. metale) Chimie organică (bazele chimiei organice. nemetale. Biochimie tehnologică 1. Biochimie cuantică. Chimie coordinativă 2. Biochimie analitică 5. Chimia materialelor 11.1. Chimie 1. Radioactivitatea 6. Biochimie 2. 8. Biotehnologie şi biocataliză c. 4. Chimia fizică a proceselor biologice (bioelectrochimie. Izotopi 7. Tehnici avansate în analiza instrumentală 10. Matematici speciale 3. 5. Tehnologie chimică 8. funcŃiuni mixte şi compuşi heterociclici) Chimie fizică (structura moleculelor. CHIMIE A. Controlul analitic al proceselor biotehnologice 6. Chimia radiaŃiilor ionizante 11 . Discipline de specializare a. 3. III.

ProbabilităŃi şi statistică matematică B. Chimie ComputaŃională 7.8. InteligenŃă artificială 6. Logică computaŃională 8. Sisteme de gestiune a bazelor de date 4. ReŃele de calculatoare şi administrare 5. ReŃele de calculatoare 6. Algoritmi şi structuri de date 3. Materiale nucleare 9. Limbaje formale şi automate 7. Culegerea şi prelucrarea automată a datelor IV. Metode numerice şi simulare în chimie 4. Informatică aplicată 1. Programare orientată pe obiecte 3. Sisteme de operare (WINDOWS. Tehnologii didactice asistate de calculator 9. Discipline de specializare a. Tehnici avansate de programare 7. Matematici pentru informatică (cuprinzând cursurile: Analiză matematică. Radiochimie aplicată 11. C++) 3. Tehnologii WEB 4. Baze de date 6. Algebră şi geometrie analitică şi diferenŃială. Practică b. Medii vizuale de programare / Proiectarea interfeŃelor grafice 12 . Algoritmica grafurilor 9. Tehnologii WEB 5. Baze de date 5. Discipline fundamentale 1. Programare orientată pe obiecte 3. Fotochimie 10. Informatică 1. INFORMATICĂ A. Sisteme de operare 4. Programare imperativă / procedurală 2. Calcul numeric 11. UNIX) 2. Arhitectura sistemelor de calcul 2. Statistica şi prelucrarea datelor în Chimie 8. Tehnici de optimizare 8. EcuaŃii diferenŃiale şi cu derivate parŃiale sau echivalente) 10. InteligenŃă artificială 5. Programarea calculatoarelor (C. Chimia şi tehnologia combustibililor nucleari d) Chimie informatică 1. Programare imperativă / procedurală 2.

Biologia dezvoltării 10. 8.6. Ecologie generală 7. FuncŃii de relaŃii. Paleobiologie 11. Parazitologie generală b. Ornitologie 14. Biochimie 1. Fiziologie animală generală B. Morfologie şi anatomie vegetală 2. Genetică umană 9. Biochimie 8. Taxonomie moleculară 15. Biologie vegetală 4. BIOLOGIE A. Fitopatologie 12. Biochimie generală 13 . Hidrobiologie 19. Citologie generală 2. Fiziologie vegetală generală 17. Birotică Managementul proiectelor informatice Criptografie şi securitatea informaŃiei Practică V. Biologie 1. Taxonomia fanerogamelor 15. Matematici cu aplicaŃii în biologie 5. Biologie celulară 2. Fiziologia nutriŃiei şi dezvoltării plantelor 10. Genetică generală 16. 7. nutriŃie şi reproducere la animale 11. EvoluŃionism 6. Taxonomia criptogamelor 14. Anatomie comparată 6. Biologie celulară 7. Discipline de specializare a. 9. Biologia vertebratelor 5. Biofizică 4. Zoologia nevertebratelor 3. Biochimia metabolismului 8. Fitosociologie 18.Taxonomia vertebratelor 13. Entomologie 13. Ocrotirea naturii 16. Discipline fundamentale (domeniu) 1. Protozoologie 12. Arheozoologie 17. Microbiologie generală 9. Chimie generală 3.

Micologie 15. Geografie economică 10. Cartografie. Genetică moleculară 4. Geografia continentelor extraeuropene. Biochimie clinică 10. Discipline de specializare a. Cuaternar 14. Metabolismul acizilor nucleici si proteinelor 9. Biochimie structurală 6. Geografia regională a României 5. Geologia României 3. Histologie şi embriologie vegetală 13. Vitamine si hormoni 11. GEOGRAFIE A.3. Culturi de celule şi Ńesuturi vegetale VI. Geografia umană a României 4. Geomorfologie 3. Metode şi tehnici de analiză a datelor geografice B. Geografie socială 8. Geografie fizică şi umană generală 2. GIS şi teledetecŃie 17. Biochimie analitică 18. Anatomia si igiena omului 14. Geografie 1. Parazitologie animală 19. Geografia Europei 7. Geografia solurilor 6. Biochimie ecologică 12. Geografia fizică a României 2. 6. topografie şi fotogrametrie 15. Geografia turismului 12. Procese fiziologice fundamentale la animale 17. Procese fiziologice fundamentale la plante 16. Geografie regională 9. Transformări biochimice ale glucidelor si lipidelor 8. Geologie generală. Geografia hazardelor şi riscurilor naturale şi antropice 14 . Biogeografie 7. Enzimologie 5. Geografia populaŃiei 8. Geografie economică mondială 7. Geografia mediului 13. Hidrologie şi Oceanografie 5. Meteorologie şi Climatologie 4. Discipline fundamentale 1. Geografie urbană şi rurală 11. Geografie politică şi istorică 9. Organizarea spaŃiului geografic 16. MetaboliŃi secundari 7.

Topoclimatologie 2. Tehnici de ghid 12. Planificare teritorială 1. Geografie socială 16. Toponimie geografică 11. Geodezie 2. Geografie culturală 13. Geografie economică mondială 8. Sisteme teritoriale 15 . Montanologie şi turism montan 10. Agroclimatologie şi Biometeorologie 3. Cartografie 1. Utilizarea terenurilor 15. Balneoclimatologie 15. Organizarea spaŃiului turistic 7. Geomorfologia albiilor 6. Economia şi managementul turismului 5. Hidrologie şi meteorologie 1. Gestiunea riscurilor climatice şi hidrologice 7. Hidrometrie 8. Analiza şi interpretarea hărŃilor şi a fotografiilor satelitare d. Meteorologie sinoptică şi prognoze meteorologice 9. Geografia turismului 1. Metode şi tehnici de reprezentare cartografică 6. Contabilitate în turism 9.10. Sisteme teritoriale cu aplicaŃii în turism 11. Cartografie tematică 5.Măsurători şi calcule în meteorologie şi climatologie e. Marketing turistic 6. Geografia serviciilor şi circulaŃiei b. Cadastru şi legislaŃie cadastrală 3. Geografie politică c. Geografie culturală 17. Climatologie şi hidrologie urbană 4. Introducere în planificare teritorială 2. Politici în turism şi dezvoltare durabilă 14. Gospodărirea şi calitatea apelor 5. Ecoturism 3. Geografia activităŃilor industriale 14. Proiectare asistată de calculator şi cartografie matematică 4. Modificările globale ale mediului 12. Geografia Mării Negre 10. Geografie rurală şi turism rural 13. Geografia resurselor Oceanului Planetar. GIS aplicat la microscară 7. Evaluarea resurselor turistice 2. Organizarea şi conducerea întreprinderilor turistice 4.

Matematică 2. Discipline fundamentale 1. Elaborarea planurilor de dezvoltare teritorială 5. Geologie fizică 13. Geologie istorică 12. Geochimie 10. GEOLOGIE A. Analiza spaŃiului rural 10. Metode şi tehnici de analiză teritorială 6. Metalogenie 5. Geologia cărbunilor 7. Paleontologie 7. Palinologie 2. Geochmie I şi II 7. Geochimie 1. Metode instrumentale în geochimie 2. Biologie 5. Elemente de amenajare a teritoriului şi urbanism 13. GIS aplicat în planificare teritorială 9. Politici de dezvoltare spaŃială (europene şi naŃionale) 8. Geotectonică 11.3. Geologie 1. Geofizică generală 4. Geochimia mediului 5. Geologie structurală 11. Geologie economică 8. Dezvoltare regională şi locală 4. Petrologie 9. Geostatistică b. Hidrogeologie 3. Micropaleontologie 2. Geologia petrolului 6. Mineralogie 6. Geochimia atmosferei 6. Biogeochimie 4. Fenomene geografice de risc VII. Management şi administraŃie teritorială 11. Chimie analitică I şi II 16 . Hidrogeochimie 3. Geologie planetară 8. Geologia României B. Chimie 4. Stratigrafie 14. Fizică 3. Peisagistică 12. Discipline de specializare a. Analiza urbană 7.

Chimie analitică 4. Ecologia populaŃiilor 7. Biologie animală 17. Modelarea proceselor ecologice 3. Geografie fizică şi umană generală 7. Economia şi managementul mediului 15. Ecologia şi protecŃia mediului 1. Analiza resurselor de apă 21. Discipline fundamentale 1. Geochimia organică 10. Biochimie generală 6. Chimie organică 3. Geografia mediului 13. Dreptul mediului. Geologia mediului 14. Fizica mediului 11. Fizică generală 3. Matematică 2. PoluanŃi anorganici 7. Biologie vegetală 16. Chimie fizică 5. Ecofiziologie vegetală şi animală 17 . Geologie generală 8. Calitatea resurselor de sol B. Ecotoxicologie 5. Discipline de specializare a. ŞTIINłA MEDIULUI A. legislaŃii. Metodologia întocmirii studiilor de impact 18. Toxicologie b. Atmosfera şi calitatea aerului 22. Modificările globale ale mediului 4. Chimia mediului 12. Geochimia substanŃelor minerale utile 11. Monitoring ecologic şi impactul antropic 6. Geochimia combustibililor minerali VIII. Ecologie generală 9. Statistică ecologică 2. Chimia mediului 1. Tehnologie chimică generală 6. PoluanŃi organici 8. Controlul poluanŃilor chimici ai mediului 9. Anatomia şi igiena omului 10.8. Chimie generală 4. Informatică 5. Geochimia solurilor 9. politici şi strategii 19. Poluarea şi protecŃia mediului 20. Chimie anorganică 2.

Microbiologie 11. Monitoringul integrat al mediului 11. Meteorologie-climatologie 5. Meteorologie-climatologie 3. Monitoringul integrat al mediului 12. Geofizica generală 13. Biogeografie 3. Modificările globale ale mediului 2. Factori de risc. Impactul activităŃilor economice asupra mediului 13. Fizica mediului 1. Paleontologie şi micropaleontologie 14. Riscuri naturale şi antropice 12. Tehnologii nepoluante 5. ŞtiinŃa solului 4. Geochimie 7. Ecotoxicologie 10. Hidrobiologie 12. Radioactivitatea mediului 2. ŞtiinŃa solului 18 . Impactul concentrărilor umane şi activităŃilor economice asupra mediului 11. Hidrologie şi Oceanografie 5. Hidrobiologie 9. Poluarea mediului şi gestiunea durabilă a deşeurilor 10. Fizica pământului şi atmosferei 4. Ecologie umană 16. Geografia mediului 1. Geomorfologie 8. Etologie 14. Hidrologie şi oceanografie 7. Geomorfologie şi cuaternar 6. Parazitologie animală 18. Microbiologie 8.8. Biologia şi ecologia paraziŃilor vegetali 17. Hidrogeologie şi Hidrobiologie 6. Cartografie. Combatere integrată 10. Modificările globale ale mediului 2. Genetică ecologică c. TeledetecŃie şi GIS d. Ecofiziologie animală 15. Fitosociologie şi vegetaŃia României 13. Concentrările umane şi calitatea mediului 9. Geologia mediului 4. depoluare şi refacerea mediului 6. Metode spectrale de analiză 3. ŞtiinŃa mediului 1. Poluarea mediului prin agenŃi fizici (zgomote şi vibraŃii) e. Conservarea biodiversităŃii 9.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful