CARTEA A DOUA A REGILOR

1

Boala regelui Ahazia Moab s-a revoltat împotriva lui Israel după moartea lui Ahaba. Ahazia a căzut printre gratiile camerei sale de susb pe care o avea în Samaria şi s-a îmbolnăvit. A trimis mesageri zicându-le: „Mergeţi şi consultaţi-l pe Baal-Zebubc, zeul din Ecrond, dacă mă voi face sănătos de boala aceastae!”. 3 Dar îngerul Domnuluif i-a zis lui Ilie, cel din Tişbe: „Ridică-te şi urcă în faţa mesagerilor regelui din Samaria şi spune-le: «Oare nu este Dumnezeu în Israel că mergeţi să îl consultaţi pe Baal-Zebub, zeul din Ecron? 4 De aceea, aşa vorbeşte Domnul: ‹Nu vei coborî din patul în care te-ai aşezat, ci vei muri!› »”. Apoi Ilie a plecat. 5 Mesagerii s-au întors [la Ahazia], iar el le-a zis: „Pentru ce v-aţi întors?”. 6 Ei i-au răspuns: „Un om a urcat în faţa noastră şi ne-a zis: «Mergeţi şi întoarceţi-vă la regele care v-a trimis şi spuneţi-i: ‹Aşa vorbeşte Domnul: ‘Oare nu este Dumnezeu în Israel că tu trimiţi să îl consulţi pe Baal-Zebub, zeul din Ecron? De aceea nu vei coborî din patul în care ai urcat, ci vei muri’› »”. 7 [Ahazia] le-a zis: „Ce înfăţişareg avea omul acela care a urcat în faţa voastră şi v-a spus
1 2
3,5; Num 24,17; 1Sam 14,47; 2Sam 8,2; Ps 60,10

8,9-10 9,36; 1Rg 17,1; 21,17.28 Is 8,9; Ier 2,11-13 Gen 2,17; Ez 3,18; 18,24

1. a Detaliile revoltei din Moab le găsim în 3,4-27. Aici, revolta este amintită pe scurt, numai pentru a furniza încadrarea cronologică exactă. 2. b Ca toate casele mari (cf. 1Rg 17,19; 2Rg 4,10), şi palatul regal din Samaria avea o cameră la etaj care se prelungea cu o terasă prevăzută cu un parapet de lemn. c Probabil textul ebraic deformează din dispreţ adevăratul nume al zeului BaalZebul („Baal este principe”) în Baal-Zebub („Domnul muştelor”). Noul Testament păstrează forma originală, Baal-Zebul, în Mt 10,25, dar îl consideră principele demonilor (Mt 12,24). d Este actuala localitate Aqir, la 15 km sud de Yafo, cea mai nordică dintre cele

cinci cetăţi ale filistenilor. e Greşeala regelui este aceea de a consulta un zeu străin: pe drumul mesagerilor regelui apare Ilie, adversarul inflexibil al baalismului (1Rg 18,40; cf. 2Rg 8,8, unde un rege străin, Ben-Hadad din Aram, îl consultă pe Domnul prin intermediul lui Elizeu). 3. f Ca în 1Rg 19,5.7, pretutindeni cuvântul Domnului îi este adresat lui Ilie (1Rg 17,2.8; 18,1; 19,9; 21,17.28). Intervenţia îngerului este semnificativă: acelaşi cuvânt ebraic înseamnă şi mesager, şi înger. Mesagerilor regelui, pe drumul spre un zeu străin, îngerul Domnului le vesteşte prin Ilie o moarte apropiată şi sigură. 7. g Lit.: „care era regula”.

2Rg 1,8

418

Ex 18,21; Dt 1,15; 1Sam 8,12 1Rg 17,24

1Rg 8,54; 19,18; Is 45,23; Esd 9,5

aceste cuvinte?”. 8 Ei i-au răspuns: „Era un om îmbrăcat cu o haină din păr şi încins cu o curea la mijloca”. [Ahazia] a zis: „Este Ilie, cel din Tişbe!”. 9 A trimis la el o căpetenie de cincizeci cu cei cincizeci ai lui. Au urcat la el şi, iată, el locuia pe vârful munteluib; şi i-au zis: „Om al lui Dumnezeuc, regele a spus să cobori!”. 10 Ilie a răspuns şi i-a zis căpeteniei peste cincizeci: „Dacă eu sunt un om al lui Dumnezeu, să coboare focd din cer şi să vă mistuie pe tine şi pe cei cincizeci ai tăi!”. Şi a coborât foc din cer şi i-a mistuit pe el şi pe cei cincizeci ai lui. 11 [Ahazia] a trimis din nou la el o altă căpetenie peste cincizeci cu cei cincizeci ai lui. I-au zis: „Om al lui Dumnezeu, aşa zice regele: «Grăbeşte-te să cobori!»”. 12 Ilie a răspuns şi le-a zis: „Dacă eu sunt un om al lui Dumnezeu, să coboare foc din cer şi să vă mistuie pe tine şi pe cei cincizeci ai tăi!”. Şi a coborât foc din cer şi l-a mistuit pe el şi pe cei cincizeci ai lui. 13 [Ahazia] a trimis din nou, pentru a treia oară, o căpetenie peste cincizeci cu cei cincizeci ai săi. [Această] a treia căpetenie peste cincizeci a urcat. Când a ajuns, şi-a plecat genunchii înaintea lui Ilie şi l-a rugat: „Om al lui Dumnezeu, te rog, să fie preţioasă în ochii tăi viaţa mea şi viaţa acestor cincizeci, slujitori ai tăi! 14 Iată, a coborât foc din cer şi le-a mistuit pe cele două căpetenii peste cincizeci şi pe cei cincizeci ai lor dinaintea mea. Acum, viaţa mea să fie preţioasă în ochii tăi!”. 15 Îngerul Domnului i-a zis lui Ilie: „Coboară cu el, nu te teme!”. [Ilie] s-a ridicat şi a coborât cu el la rege. 16 El i-a zis:
8. a În loc să îmbrace tunica şi mantaua, hainele obişnuite, profetul poartă doar o haină scurtă din păr care lăsa să se vadă centura din piele. Această haină primitivă şi simplă va fi adoptată şi de alţi profeţi (Zah 13,4) şi de Ioan Botezătorul, noul Ilie (Mt 3,4; Mc 1,6). 9. b Este vorba despre o adevărată expediţie armată împotriva profetului (cf. 1Rg 18,10; 19,2). c Este sinonimul arhaic al termenului „profet” (cf. 1Rg 12,2; 17,18.24 şi mai ales 20,28, unde omul lui Dumnezeu se referă la profetul din v. 13.22). Titlul îi este acordat în mod obişnuit lui Elizeu. 10. d Focul, adică trăsnetul, este considerat instrument în mâinile lui Dumnezeu. În mod obişnuit, se spune că focul cade din cer (Gen 19,24; 1Rg 18,38; Iob 1,16). Verbul „a coborî” este ales aici în mod intenţionat de autor: cuvântului regelui, „coboară”, îi corespunde ordinul profetului: „focul să coboare”. Focul îi mistuie pe duşmanii lui Dumnezeu şi pe trimişii lor (cf. Num 16,35; 26,10; Ap 20,9).

419

2Rg 2,4

„Aşa vorbeşte Domnul: «Pentru ce ai trimis mesageri să îl consulte pe Baal-Zebub, zeul din Ecron? Oare nu este Dumnezeu în Israel ca să îi consulţi cuvântul? Nu vei coborî din patul în care te-ai aşezat, ci vei muri!»”. 17 [Ahazia] a murit, după cuvântul Domnului pe care l-a spus prin Ilie. Şi a domnit Ioram în locul lui în anul al doilea al lui Iorama, fiul lui Iosafat, regele lui Iuda, căci nu avea niciun fiu. 18 Celelalte fapte ale lui Ahazia, ce a făcut el, nu sunt ele oare scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Israel?b VI. CICLUL LUI ELIZEU

2

Înălţarea lui Iliec Când Domnul a voit să îl înalţe pe Ilie într-o vijelied la cer, Ilie şi Elizeu au plecat de la Ghilgale. 2 Ilie i-a zis lui Elizeu: „Rămâi aici, te rog, căci Domnul mă trimite până la Betelf!”. Elizeu a răspuns: „Viu este Domnul şi viu este sufletul tău: nu te voi părăsi!”. Şi au coborât la Betel. 3 Fiii profeţilor care erau la Betel au ieşit la Elizeu şi i-au zis: „Ştii că Domnul îl ia astăzi pe stăpânul tău de deasupra capului tăug?”. El a răspuns: „Ştiu şi eu, dar tăceţi!”. 4 Ilie i-a zis:
1

4,30; 1Sam 20,3; 25,26 1Rg 19,16.19-21

17. a Această informaţie nu este în acord cu cea din 3,1. b LXX adaugă: „18a Ioram, fiul lui Ahab domneşte peste Israel în Samaria doisprezece ani, începând cu al optsprezecelea an al lui Iosafat, regele lui Iuda. 18b Şi a făcut ce este rău înaintea ochilor, numai că nu aşa ca fraţii săi şi nici ca mama sa; 18c Şi a scos stâlpii lui Baal, pe care îi făcuse tatăl său, şi i-a făcut bucăţi; numai că s-a lipit de păcatele casei lui Ieroboam, care îl dusese în păcat pe Israel – nu s-a îndepărtat de ele. 18d Şi Domnul s-a pornit cu mânie împotriva casei lui Ahab”. 1. c Ultimele ore ale profetului Ilie

sunt învăluite în mister. Sfârşitul lui este fără echivalent aşa cum se cuvine pentru un profet care nu poate fi imitat. d Sau furtună; sunt simboluri clasice ale manifestării lui Dumnezeu: Is 29,6; Ier 23,19; 25,32; Ez 1,4; Nah 1,3. e Este vorba de localitatea actuală Gilgilyieh, la 12 km nord de Betel. 2. f Astăzi, Beitin, celebru pentru sanctuarul patriarhal (Gen 12,8; 28,10-22; 35,115) pe care Ieroboam l-a ridicat la rang de sanctuar naţional, rival al celui din Ierusalim (1Rg 12,28-33) şi unde va profetiza Amos (Am 7,13). 3. g Expresie care indică relaţia dintre Ilie şi subalternul său, Elizeu.

2Rg 2,5

420

1Rg 19,19

„Elizeu, rămâi aici, te rog, căci Domnul mă trimite la Ierihon!”. El a răspuns: „Viu este Domnul şi viu este sufletul tău: nu te voi părăsi!”. Şi au ajuns la Ierihon. 5 Fiii profeţilor care erau la Ierihon s-au apropiat de Elizeu şi i-au zis: „Ştii că Domnul îl ia astăzi pe stăpânul tău de deasupra capului tău?”. El a răspuns: „Ştiu şi eu, dar tăceţi!”. 6 Ilie i-a zis: „Rămâi aici, te rog, căci Domnul mă trimite la Iordan!”. El a răspuns: „Viu este Domnul şi viu este sufletul tău: nu te voi părăsi!”. Şi au plecat amândoi. 7 Cincizeci de oameni dintre fiii profeţilor au mers şi au stat în faţă, departe, iar ei amândoi erau lângă Iordan. 8 Ilie şi-a luat mantaua, a făcut-o sul şi a lovit cu ea apele care s-au despărţit într-o parte şi altaa şi au trecut amândoi pe uscat. 9 După ce au trecut, Ilie i-a zis lui Elizeu: ,,Cere ceva şi voi face pentru tine înainte de a fi luat de la tine!”. Elizeu a zis: „Să fie, te rog, două treimib din duhul tău asupra mea!”. 10 [Ilie] a zis: „Este grea cererea tac. Dacă mă vei vedea când voi fi luat de la tine, se va împlinid; dacă nu, nu [se va împlini]”. 11 Pe când mergeau ei şi vorbeau, iată, un car de foc cu cai de foc i-a despărţit pe amândoi, iar Ilie a urcat într-o vijelie la cer. 12 Elizeu privea şi striga: „Părintele meu! Părintele meu! Carul lui Israel şi cavaleria lui!”e. Când nu l-a mai văzut, a apucat hainele lui şi le-a sfâşiat în două bucăţif. 13 A ridicat mantaua lui Ilie care căzuse de pe el şi a stat din nou pe malul Iordanului.
8. a Ilie împarte apele Iordanului ca în timpul lui Iosue (Ios 3,13), la fel cum a făcut Moise cu apele Mării Roşii (Ex 14,21). 9. b Lit.: „Pî-šünayim”: expresia este greu de interpretat. Poate însemna „două măsuri” sau „două treimi dintr-o măsură”. Este partea de moştenire pe care legea ebraică (Dt 21,17) şi legile asiriene o recunosc întâiului născut dintre fii. Elizeu vrea să fie recunoscut ca principalul moştenitor spiritual al lui Ilie. 10. c Duhul profetic este un dar exclusiv al lui Dumnezeu, de aceea nu poate fi transmis în moştenire de nimeni (cf. totuşi 1Rg 19,16 şi 19 – 21); Ilie nu poate decât să indice semnul care îl va desemna pe Elizeu ca moştenitorul lui: să vadă ceea ce este ascuns oamenilor, căci profetul este prin esenţă un văzător. d Lit.: „va fi aşa”. 12. e Această expresie, sugerată de scena văzută de Elizeu, înseamnă că profetul este mai valoros pentru apărarea Israelului decât carele de război. De aceea este repetată de Ioas, regele lui Israel, cu privire la Elizeu (13,14). f Este semn obişnuit de durere şi de doliu.

a aruncat sareg în el şi a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «Am vindecat apele acestea. 21. după cuvântul pe care-l rostise Elizeu. Textul nu spune că Ilie a murit.Iată. are o putere purificatoare. nu va mai fi în ele nici moarte. Atunci a zis: „Trimiteţi-i!”. d Căutările fără rezultat demonstrează faptul că Ilie nu mai aparţine acestei lumi.15. 17. b Lit. Ez 43. Is 11. 8. cf. nici sterilitate!»”.: „l-a aruncat”.13. ci acest fapt a fost dedus de tradiţiile ebraică şi creştină care au vorbit mereu despre o întoarcere a lui Ilie în epoca mesianică (Mal 3. 21 Apoi a ieşit la izvorul apelorf.421 14 2Rg 2. 20 El a zis: „Aduceţi-mi un vas nou şi puneţi sare în el!”.: „ei au insistat până la neruşinare”. 16. 16 Ei i-au zis: „Iată sunt cincizeci de slujitori viteji ai tăi: să meargă şi să-l caute pe stăpânul tău! Poate nu l-a luat Duhul Domnului.14 Ez 3.28). a Lit. Le-a zis: „Nu v-am spus să nu mergeţi?”. Ei i-au trimis pe cei cincizeci de oameni: l-au căutat trei zile. c Lit. în gândirea antică.12. de aceea era folosită în sacrificii (Lev 2.25 15. .39 Ex 15. Isus a declarat în mod deschis că această venire s-a realizat odată cu Ioan Botezătorul. aşezarea cetăţii este bună.10. g Sarea. I-au ieşit înainte şi s-au închinat până la pământ înaintea lui. 22 Apele au fost vindecate până în ziua de zi. Fap 8.25..14. dar apele sunt rele şi pământul este neroditor!”.3. după cum vede domnul nostru. Iar ei i-au adus. Dar el a zis : „Nu-i trimiteţi [nicăieri]!”. ni-l prezintă pe profet dotat cu o putere divină pe care el o foloseşte spre binele celor care îl primesc şi spre pedepsirea celor care îl refuză. [Elizeu] locuia la Ierihon. 19.2.22 A ridicat mantaua lui Ilie care căzuse de pe el. Repetarea ultimei minuni a lui Ilie prin folosirea mantiei sale miraculoase este confirmarea profetică a urmaşului său. A lovit apele şi ele s-au despărţit într-o parte şi alta şi Elizeu a trecut.: „se odihneşte”. f Este vorba de izvorul care se găseşte aproape de Ierihon.23-24. Mc 9. Mc 6. 19 Num 11. 15 Fiii profeţilor care erau în faţa Ierihonului l-au văzut şi au zis: „Duhul lui Ilie a venita peste Elizeu!”. dar nu l-au găsitd. Sir 48. identificat cu AinSultan. cel care avea spiritul profetului din vechime (Mt 17. Elizeu. Tradiţia creştină l-a numit „Izvorul lui Elizeu”.13). 1Pt 4. 18 Ei s-au întors la el. a lovit apele şi a zis: „Unde este acum Domnul Dumnezeul lui Ilie?”. 8. Două minuni ale lui Elizeue Oamenii din cetate i-au zis lui Elizeu: . e Aceste două minuni ale lui Elizeu în paralelism antitetic. ci l-a dusb pe vreunul dintre munţi sau într-una dintre văi”. 17 Dar ei au insistat foarte multc. Cu toate acestea.24).

24.2Rg 2. 2. Probabil era un tribut anual la fel ca în 17.) Ioram.26). Cărţile Regilor nu ne dau nicio indicaţie cu privire la epoca acestei dependenţe. suprimarea stelei lui Baal la Samaria este atribuită partizanilor lui Iehu (cf. 4. Cât despre revoltă.2. a domnit peste Israel la Samaria în al optsprezecelea an al lui Iosafat. d După 1Rg 16. aceasta nu a fost declanşată decât după moartea lui Ahab. Ioram din Israel nu a domnit mai mult de opt ani. au ieşit nişte copii din cetate şi l-au dispreţuit. 1 Expediţia împotriva lui Moab Meşa.28. 14. la un anumit tip de tonsură care era semnul distinctiv al profeţilor (cf.26-32. regele din Moab.3-4. RĂZBOIUL CU MOAB 3 10.32-33.16. 1. 16. I-a blestemat în numele Domnului. pleşuvule!”. a domnit doisprezece anic. mai degrabă. 14. menţionează această dependenţă a lui Moab de Omri.26 Domnia lui Ioram în Israel (852-841 î. 4 23. 25 De aici a plecat spre muntele Carmel şi de acolo s-a întors în Samaria. 5 Când a murit Ahab. c Această cifră aparţine unui sistem cronologic greu de priceput astăzi. era stăpân de oi şi dădea tribut regelui lui Israel o sută de mii de miei şi o sută de mii de berbecie cu lână. descoperită în 1868 la Diban. A îndepărtat stâlpul lui Baald pe care îl făcuse tatăl său. fiul lui Nebat. au ieşit doi urşi din pădure şi au sfâşiat dintre ei patruzeci şi doi de copii. 13. dar nu ca tatăl său şi ca mama sa.9. Pe când era pe drum. regele lui Iuda. regele lui Israel. prin care l-a făcut pe Israel să păcătuiască: nu s-a îndepărtat de ele. cetăţile ocupate de Israel se găsesc la nord de Arnon. copiii l-ar fi ofensat pe profet ca atare şi de aceea au primit o pedeapsă atât de severă. vechiul Dibon în Transiordania. şi revolta regelui Meşa în timpul fiului lui Omri. 24 El s-a întors şi i-a văzut. 2 El a făcut ce este rău în ochii Domnului.22 Apoi a plecat de acolo la Betela. 15. De notat în acelaşi timp că. 3 Însă a rămas ataşat de păcatele lui Ieroboam.26. regele din Moab s-a răzvrătit împotriva regelui lui Israel.19. zicând: „Vino.C.29. după stela lui Meşa. fiul lui Ahab. 1Rg 12.11. a De la Ierihon la Betel. 1Rg 20. . b Ne putem gândi la o chelie precoce sau.33-34. pleşuvuleb! Vino. după unele date mai sigure. e Trebuie să fie vorba despre o specie deosebit de productivă cât priveşte lâna.18.23 23 422 Lev 26.41). 13. 15. şi 10. În cazul celei de-a doua ipoteze. Stela lui Meşa.24. se trece de la 250 m sub nivelul mării la 880 m deasupra ei.34.

37. g Lit. textul dă numele regelui lui Iuda: Iosafat. s-au învârtit pe drum timp de şapte zile. fiul lui Şafat. un stat vasal al lui Iuda. nu mai aveau apă pentru tabără şi pentru animalele care erau cu eid. ca ai tăi!”.: „dacă nu mi-aş ridica faţa către Iosafat”. 3. 13 Elizeu i-a zis regelui lui Israel: „Ce este între mine şi tine? Mergi la profeţii tatălui tău şi la profeţii mamei tale!”.15 Ez 1.1. 14 Elizeu a zis: „Viu este Domnul Sabaot în faţa căruia stau că. caii mei. d Lit.Cuvântul Domnului este cu el!”. după un obicei răspândit în Orientul Antic. 8.: „care erau la picioarele lor”. 10 Regele lui Israel a zis: „Aha! Domnul i-a chemat pe aceşti trei regi ca să-i dea în mâna lui Moab!”. e Elizeu însoţea expediţia militară în calitate de sfetnic. dar şi texte biblice (1Sam 10. ca şi în v. Ioram din Iuda. „Nu! Căci Domnul i-a chemat pe aceşti trei regi ca să-i dea în mâinile lui Moab!”. 11. Numele lui Iosafat pare să fi fost adăugat ţinând cont de pietatea şi de rolul analog pe care el l-a avut în războiul descris în 1Rg 22: acolo. regele lui Iuda. 11.5). 8. care turna apă pe mâinile lui Ilief”.12. regele lui Iudaa. 12 Iosafat a zis: . a fost aleasă calea mai lungă a pustiului din Edom. poporul meu.14. regele lui Iuda şi regele din Edomc au plecat.423 6 2Rg 3. să-i spună: „Regele din Moab s-a răzvrătit împotriva mea. 14.15 Regele Ioram a ieşit în ziua aceea din Samaria şi a numărat întreg Israelul. 9 Regele lui Israel. în calitate de rege al lui Iuda. c Ajutorul lui Iuda şi al vasalului acestuia. 18. [Iosafat] a răspuns: „Merg! Eu voi fi ca tine. Se poate deduce că evenimentul a avut loc la începutul activităţii sale. Iosafat şi regele din Edom au coborât la el. îi este necesar regelui lui Israel pentru a ataca regatul Moab din partea de sud.1 . 15 Acum aduceţi-mi un cântăreţ la harpăh!”. 8 Şi a zis: „Pe ce drum mergem?”. h Texte paralele extrabiblice.32. a Aici.3. însă cronologia demonstrează că lupta a avut loc de-abia sub domnia fiului acestuia. apare ca un credincios fervent în Domnul (v. b În loc de drumul direct care trecea din Israel în Transiordania şi de aici în Moab. Edom. 7 A mers şi a trimis la Iosafat. mergi cu mine în Moab la luptă?”.14. în întâlnirea cu regele lui Israel. Şi pe când cânta cântăreţul din 7.13-14). 9. înconjurând Marea Moartă şi trecând prin teritoriul idumeu. f Elizeu este prezentat aici ca slujitor al lui Ilie. nu aş privi la tine şi la ţara ta..1.Pe drumul din pustiulb Edom”. Regele lui Israel. 11 Iosafat a zis: „Este aici vreun profet al Domnuluie prin care să-l putem consulta pe Domnul?”. ca poporul tău. 33. arată că uneori profeţii se pregăteau pentru misiunea lor folosindu-se şi de muzică.. [Ioram] a zis: . 15. 11. dacă nu aş ţine contg de Iosafat. 1Rg 17. Unul dintre slujitorii regelui lui Israel a răspuns: „Este aici Elizeu.

dar valea aceasta se va umple de apă şi veţi bea voi. 19. Este fenomenul cunoscut beduinilor din Peninsula sinaitică şi numit „seil”. 8. veţi doborî toţi copacii bunib.1. veţi astupa toate izvoarele de apă şi veţi distruge toate ogoarele bune cu pietre”. fără ca ei să-şi dea seama (v.: „fiecare pe aproapele său”.: „scoteau”.14. d Lit. 20 Dimineaţa.). Is 8. 24 Au venit în tabăra lui Israel. 23 Ei au zis: „Este sânge! Regii au scos sabia şi s-au lovit unii pe alţiid: acum. 25 Au dărâmat cetăţile şi a aruncat fiecare piatra sa pe ogoarele bune şi le-au umplut. când soarele a strălucit deasupra apei. umplând găurile pe care Elizeu le ceruse să fie săpate pentru a împiedica pierderea apei în nisip. 16 Şi a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «Faceţi în valea aceasta groapă lângă groapă!».36 harpă. f Lit. 23. iată. 20. 26 Regele din Moab a văzut că lupta era prea puternică pentru el. au astupat toate izvoarele de apă şi au doborât toţi copacii buni până nu au lăsat nimic în Chir-Haresete. atunci a luat cu sine şapte sute de oameni care mânuiauf sabia ca să pătrundă până la regele din 15.11. El îl va da pe Moab în mâinile voastre.7. iar el a fugit dinaintea lor. dar Israel s-a ridicat şi l-a lovit pe Moab. Ez 3. pe care stela lui Meşa o numeşte „Korca” şi corespunde actualei localităţi Kerak. 1Rg 18. 40. 21 Întregul Moab a auzit că regii au venit să lupte împotriva lor şi i-au adunat pe toţi cei care puteau să se încingă. 17 Căci aşa vorbeşte Domnul: «Nu veţi vedea vânt şi nu veţi vedea ploaie. 26. Moab!”.31. mâna Domnului a fost peste Elizeua. când se aducea ofranda. 18 Şi aceasta este puţin lucru înaintea Domnului. Ier 48. 22 S-au sculat dimineaţa şi.1 etc. . apa venea de pe drumul Edomului şi s-a umplut ţinutul de apăc. care era hotar între Moab şi Edom. 19 Veţi lovi toate cetăţile fortificate şi toate cetăţile alese. c În timp ce armatele aliate se găseau în valea superioară a lui Wadi El-Hesa.46.11. iar aruncătorii cu praştia l-au înconjurat şi l-au lovit. Este capitala regatului Moab. Moab a văzut în faţă apele roşii ca sângele. ca şi pe cei mai în vârstă. apele au venit la vale. e Probabil deformare a numelui Chir-Hadeşet. turmele voastre şi animalele voastre». la pradă.19). 17).16 424 Is 16.2Rg 3. a Expresie biblică tipică pentru a indica acţiunea eficace a lui Dumnezeu asupra profeţilor (cf. b Aceste acţiuni demolatoare aveau ca scop desfiinţarea completă a rezistenţei adversarului şi erau în conformitate cu metodele războinice ale timpului (Dt 20. şi au stat la hotar. Au intrat în [ţară] şi l-au bătut pe Moab. 25.

46).7.: „a stat”. închide uşa după tine şi după fiii tăi! Varsă din untdelemn în toate aceste vase. Ier 34. Mt 18. 7 Ea a mers şi i-a spus omului lui Dumnezeu. A închis uşa după ea şi după fiii ei. 5 Ea a plecat de la el. b Fuga israeliţilor. d Lit. puterea Dumnezeului lui Israel nu era absolută decât în limitele ţării lui Israel (cf. e Lit. zeul naţional al lui Moab (cf. folosind munca lor pentru a achita suma datorată (Ex 21. dar nu au putut. 27 L-a luat atunci pe fiul său – întâiul născut.29. vinde din untdelemn şi plăteşte datoria ta şi a fiilor tăi! Iar din ce rămâne.24. iar ea vărsa din untdelemn în ele. Ea i-a răspuns: „Slujitoarea ta nu are nimic în casă în afară de un urcior cu untdelemn”. Is 50. iar pe cele pline pune-le deoparte!”. 3 El i-a zis: „Du-te şi cere pentru tine vase din afară. care s-a îndepărtat de el.14. Am 2.39-55. 6.6. ea a zis fiului său: „Mai dă-mid un vas!”. a Acest sacrificiu uman pe care regele Meşa l-a săvârşit după exemplul populaţiilor din Canaan avea drept scop îmbunarea zeului naţional Chemoş şi asigurarea magică a rezistenţei zidurilor cetăţilor. a murit şi tu ştii că slujitorul tău era temător de Dumnezeu.12-18.: „apropie de mine!”.1. . Mult timp în Israel s-a crezut în existenţa şi în puterea zeilor străini. Jud 11. de la vecinii tăi: vase goale.2-6.1-2. Cel care l-a împrumutatc a venit să-mi ia amândoi copiii ca să-i facă sclavii lui”.425 2Rg 4. Şi untdelemnul a încetat să mai curgăe. veţi trăi”. 103. dar nu puţine! 4 Mergi.7 Edom. pare să-şi aibă originea în teama religioasă de prezenţa zeului Chemoş. Dt 32.17. Lev 25. 112.13-14 27. creditorul putea să apeleze la soţia sau la fiii celui care era dator. Num 21. 1Sam 26. Ier 48. Neh 5. 1Rg 11. Dar el i-a răspuns: „Nu mai sunt vase”. şi s-a întors în ţarăb. Ei îi apropiau vasele. 115. 1. c În cazul în care nu se achita datoria. Dar a fost o mare mânie împotriva lui Israel. 6 Când s-au umplut vasele. soţul meu. în ciuda succesului lor militar.19).25).1-13. Dt 15. MINUNI ALE LUI ELIZEU 4 Untdelemnul văduvei O femeie dintre soţiile fiilor profeţilor a strigat către Elizeu: „Slujitorul tău. 2 Elizeu i-a zis: „Ce pot să fac pentru tine? Spune-mi ce ai în casă!”. Gen 31. 1 Ps 34.53.8. Iar el i-a zis: „Mergi. care trebuia să domnească în locul lui – şi l-a adus ca ardere de tot pe zida.10.

în care lumea obişnuită dormea. pe terasă. 12 I-a zis lui Ghehazi. 14 El i-a zis: „Ce să fac pentru ea?”.1. 17 Femeia a zămislit şi a născut un fiu anul următori. 19 I-a zis tatălui său: „Capul meu! Capul meu!k”. evenimentul fericit şi nesperat apare ca recompensă pentru ospitalitatea acordată mesagerului divin. Într-o zi s-a dus la tatăl său [care era] cu secerătorii. vei ţine în braţe un fiu”. la poalele Muntelui Hermon (cf. 16 [Elizeu] i-a zis: „La anulh. El a chemat-o şi ea a venit înaintea lui. Ghehazi a răspuns: „Ea n-are niciun fiu. 18 Copilul a crescut. 20 [Slujitorul] l-a luat şi l-a dus la mama lui. 9 Ea i-a zis soţului ei: „Iată. 19. Acolo era o femeie de vazăb. . femeia declară cu mândrie că îi e suficientă protecţia clanului său. f Prin aceasta.: „la timpul hotărât”. g Femeia se opreşte afară întrucât pro- fetul comunică prin slujitorul său.: „mare”.3). 11 Într-o zi [Elizeu] a venit [la ei].8 Elizeu îl învie pe fiul unei femei din Şunem 426 1. 9. 15. Ps 113. Ea a insistat ca el să mănâncec. 17. În amândouă relatările.: „acolo”. Ghehazi a chemat-o şi ea a stat la uşăg.9 Gen 21. se ducea să mănânce la ead. s-a dus în camera de sus şi s-a culcat acolo. 13. 8 8. Ori de câte ori trecea. j Vestirea naşterii unui fiu aminteşte de naşterea lui Isaac (Gen 18. a Actuala localitate Solem sau Sulam. i Lit. 15 El a zis: „Cheam-o!”.2Rg 4. e În epoca aceea. 10 Să facem o cameră mică sus. acest mobilier era semn de lux. Ghehazi. c Lit. b Lit. iar soţul ei este bătrân!”. d Lit. 1Rg 1.: „să mănânce pâine”. k Expresie care lasă să se înţeleagă faptul că se simţea rău copilul. o masă. 16. 16. Tatăl i-a zis slujitorului său: „Du-l la mama lui!”. Copilul a stat pe genunchii mamei sale până la amiază. Ei i se adresează direct abia în v. după cum îi spusese Elizeuj. h Lit. cu ea. slujitorul său: „Cheam-o pe această [femeie] din Şunem!”. Elizeu trecea prin Şunema. ştiu că omul acesta care trece totdeauna pe la noi este un om sfânt al lui Dumnezeu. Ea a răspuns: „Eu locuiesc în mijlocul poporului meuf”. un scaun şi un sfeşnice ca să stea acolo când va veni la noi. pentru noi tu ai arătat toată această grijă! Ce putem face pentru tine? Ai vreun lucru [pe care să-l prezentăm] regelui sau comandantului armatei?»”. Dar ea a zis: „Nu.: „la timpul hotărât”. şi să punem acolo pentru el un pat. domnul meu. om al lui Dumnezeu. 13 [Elizeu] i-a zis lui [Ghehazi]: „Spune-i: «Iată. pe vremea aceasta. nu o amăgi pe slujitoarea ta!”.1-15).9 Într-o zi. chiar pe vremea aceea. şedea sau mânca pe pământ.

El s-a ridicat şi a mers după ea. mâinile pe mâinile 22.: „binecuvânta”. nici sabat!”b. v. un slujitor şi o măgăriţă. În Orient. e Lit. 31 Ghehazi a mers înaintea lor. iar Domnul mi-a ascuns şi nu mi-a făcut cunoscut”. d Toate aceste măsuri provin din necesitatea de a realiza repede un lucru. a închis uşa după ei amândoi şi s-a rugat Domnului. şi sabatul erau zile de sărbătoare care presupuneau şi ascultarea cuvântului lui Dumnezeu prin intermediul oamenilor săi sfinţi. 30 Mama copilului i-a zis [lui Elizeu]: „Viu este Domnul şi viu este sufletul tău: nu te voi lăsa!”. Ghehazi s-a apropiat ca s-o îndepărteze. nu-l salutac şi. ce coincidea cu luna nouă. Dacă vei întâlni pe cineva. Ea i-a răspuns: „Fii pe pace!”. 24 A pus şaua pe măgăriţă şi i-a zis slujitorului ei: „Mână şi mergi! Nu te opri din călărit până când îţi voi spune!”: 25 Ea a plecat şi a mers la omul lui Dumnezeu. b Începutul lunii. Apoi s-a întors în faţa lui Elizeu.2 . Când omul lui Dumnezeu a văzut-o de departe. 23. cere mult timp (cf.4). 29. 1Rg 18. dacă te salută cineva. ochii pe ochii lui. a închis uşa după el şi a ieşit. aleargă în faţa ei şi spune-i: «Eşti bine? Soţul tău este bine? Copilul este bine?»”. slujitorul său: „Iată-o pe femeia aceea din Şunem! 26 Acum. 21 Ea a urcat şi l-a culcat pe patul omului lui Dumnezeu. Ea a răspuns: „Bine”.46 2. de multe ori. 34 A urcat şi s-a întins peste copil. copilul era mort. i-a zis lui Ghehazi. 23 El i-a zis: „Pentru ce vrei să mergi astăzi la el? Nu este nici lună nouă. 33 A intrat. culcat pe patul său. Lc 10. Apoi mă voi întoarce”. 27 A ajuns la omul lui Dumnezeu pe munte şi i-a cuprins picioarele. 22 L-a chemat pe soţul ei şi i-a zis: „Trimite-mi.34 apoi a murit. şi-a pus gura pe gura lui. căci sufletul ei este amărât.: „tânărului”. nu-i răspunded! Să pui toiagul meu pe faţa copiluluie!”. 28 Atunci ea a zis: „Am cerut eu oare un fiu de la domnul meu? N-am zis eu: «Nu mă amăgi!»?”.: „să alerg”. 32 Elizeu a intrat în casă şi. vreau să mă duc în grabăa la omul lui Dumnezeu. a pus toiagul pe faţa copilului. 26) este foarte amplu şi. ia toiagul meu în mâna ta şi pleacă.427 2Rg 4. i-a povestit şi i-a zis: „Copilul nu s-a trezit”. salutul (cf. dar n-a fost nici glas. dar omul lui Dumnezeu i-a zis: „Las-o. 29 [Elizeu] i-a zis lui Ghehazi: „Încinge-ţi coapsele. nici semn de simţire. c Lit. te rog. la muntele Carmel. a Lit. iată.

a căzut la picioarele lui şi s-a închinat până la pământ înaintea lui.: „poporului”. El a a chemat-o. douăzeci de pâini de orz şi spice în sacul său. a găsit o viţă sălbatică şi a cules din ea tărtăcuţe sălbatice până şi-a umplut haina. iar acesta a strănutat de şapte ori.35 428 lui şi s-a plecat peste el. f Întrebarea este justificată de faptul că pâinea de orz era în general făcută pentru o singură persoană. ea a venit. zicând: „Moartea este în oală. a Lit. le-a tăiat în oala cu ciorbă.: „varsă”. 38 Înmulţirea pâinilor A venit un om din Baal-Şalişad. 36 L-a chemat pe Ghehazi şi i-a zis: „Cheam-o pe acea femeie din Şunem!”. Oala cu venin Elizeu s-a întors la Ghilgal. Apoi copilul şi-a deschis ochii. Atunci i-a zis slujitorului său: „Pune oala cea mare şi fierbe mâncare pentru fiii profeţilor!”. căci nu le cunoştea. c Lit. 44 Atunci le-a pus în faţa lor. [Elizeu] a zis: „Dă oamenilore să mănânce!”. Când ei mâncau din mâncare. iar trupul copilului s-a încălzit. 43.: „au vărsat”. 39 Unul [dintre ei] a ieşit pe câmp să culeagă verdeţuri. În ţară era o foamete mare. Apoi şi-a luat fiul şi a ieşit. Dar [Elizeu] a zis: „Dă oamenilor să mănânce! Căci aşa spune Domnul: «Vor mânca şi va mai rămâne»”. a mers în casă încoace şi încolo.2Rg 4.: „poporului”. iar ea a venit la el. după cuvântul Domnului. 41. 42 40. 42. Şi nu au mai putut să mănânce. e . la 25 km nord de Lida. A adus pâine la omul lui Dumnezeu. Când s-a întors. au început să strige. 41 [Elizeu] a zis: „Luaţi făină şi puneţi în oală!”. Şi nu mai era nimic rău în oală. pâine din primele roade [ale pământului]. b Lit. om al lui Dumenzeu!”. Lit. d Actuala localitate Kefr Tilt. iar fiii profeţilor stăteau înaintea lui. 43 Slujitorul său a răspuns: „Cum pot să dau aceasta la o sută de oameni?f”. 40 Apoi le-au data oamenilor să mănânce. [Elizeu] i-a zis: „Ia-ţi fiul!”. 37 Atunci. ei au mâncat şi a mai rămas. 35 Apoi s-a întors. A urcat şi s-a întins peste copil. Apoi a zis: „Dăb oamenilorc să mănânce!”.

39. g Lit. când a ajuns la tine scrisoarea aceasta. 5 Regele din Aram i-a zis: „Du-te! Eu voi trimite o scrisoare la regele din Israel!”. 19.8).14. h Lit. 6 A dus la regele lui Israel scrisoarea care zicea: „Acum.: „va sta”. iată. 7. . 10 Elizeu a trimis un mesager să-i spună: „Mergi şi te spală de şapte ori în Iordan şi trupul se va vindecag şi vei fi curat!”. f Numai Dumnezeu este cel care vindecă şi tot el este acela care loveşte (Dt 32. Ps 6.: „îşi ridicase faţa”.18).14. 11. regele lui Israel şi-a sfâşiat hainele şi a zis: „Sunt eu Dumnezeu ca să fac [pe cineva] să moară sau să trăiascăf? Acesta a trimis la mine ca să curăţ un om de lepra lui.3. d Lit.3-4 1. [Naaman] a mers şi a luat cu sined zece talanţi de argint.27 2. b Lit. omul lui Dumnezeu.1. 34 kg de argint şi 70 kg de aur.: „în mâna lui”. 11 Naaman s-a mâniat şi a plecat. Ps 30. evreul striga: „Vindecă-mă!” (Ier 7. că regele lui Israel şi-a sfâşiat hainele.6. Is 3. 2. căpetenia armatei regelui din Aram. 9 Naaman a venit cu caii şi cu carul lui şi s-a oprit la uşa casei lui Elizeu. se va apropiah şi va chema numele Domnului Dumnezeului său. 3 Ea i-a zis stăpânei sale: „De-ar vrea stăpânul meu [să meargă] la profetul care este în Samaria! L-ar curăţa de lepra lui!”. 9.: „mare”. Cu ocazia unei vindecări. c Lit. 1 Lc 4.: „se va întoarce [ca mai înainte de lepră]”. era un om de vazăa. evreul mărturisea: „Tu l-ai vindecat” (Ps 30. 10. e Deşi valorile talantului şi siclului erau variabile.3).1 Dt 32. a trimis să i se spună regelui: „Pentru ce ţi-ai sfâşiat hainele? Să vină la mine şi se va şti că este un profet în Israel!”.: „era în faţa”. îl trimit la tine pe Naaman.3. 5. Dar omul [acesta] puternic şi viteaz era lepros.12. slujitorul meu. Iob 22.429 2Rg 5. 7 Când a văzut scrisoarea. mi-am zis că va ieşi. 8 Când a auzit Elizeu. 2 Aram au ieşit în grupuri şi au răpit din ţara lui Israel o tânără care a devenit slujitoareac soţiei lui Naaman. Recunoaşteţi şi vedeţi că el caută motiv împotriva mea!”. ca să-l vindeci de lepră!”.3). 4 [Naaman] a mers şi i-a povestit stăpânului său: „Aşa şi aşa a spus tânara care este din ţara lui Israel”. şase mii [de sicli] de aur şi zece schimburi de hainee.39. a Lit. Os 6.11 5 Vindecarea lui Naaman Naaman. îşi va întinde mâna. Iob 5. El era respectatb pentru că prin el Domnul dăduse eliberare lui Aram. putem spune că Naaman a luat aprox. În caz de boală. 1Sam 2. 103. zicând: „Iată. Adică este admis ca să vorbească faţă în faţă cu stăpânul lui (cf.

un dar de la slujitorul tău!”. 18 Lucrul acesta să-i ierte Domnul slujitorului său: când va merge stăpânul meu la Bet-Rimone să se închine acolo. după cuvântul omului lui Dumnezeu. Deci. te rog. [Naaman] a insistat. Căci slujitorul tău nu va mai aduce arderi de tot sau jertfe altor dumnezei decât numai Domnuluid. Toleranţa lui contrastează cu intransigenţa evreilor din epoca post-exilică (Tob 1. să i se dea slujitorului tău pământ cât poate ducec o pereche de catâri. 17.: „după măsura”. 16 [Elizeu] a răspuns: „Viu este Domnul în faţa căruia stau: nu voi primi!”. Os 9. Un pământ străin este impur: este pângărit prin prezenţa idolilor (Am 7. . 20. d Pământul Israelului. 12.18 şi Hadad-Rimon: Zah 12. 19 [Elizeu] i-a zis: „Mergi în pacef”. te rog. 14 Atunci a coborât şi s-a cufundat în Iordan de şapte ori. dar el a refuzat. la fel ca în versiunile aramaică şi siriacă.18-27). decât toate apele lui Israel? Nu aş fi putut să mă spăl în ele şi să mă curăţ?”.: „o bucată de ţară”. când mă voi închina la Bet-Rimon. 18. lasă. Iehu nu are niciun scrupul ca să-i ofere sacrificii lui Baal. dacă profetul ţi-ar fi spus un lucru mare. 19. 15 [Naaman] s-a întors la omul lui Dumnezeu cu toată tabăra sa. Acum. 17 Atunci Naaman a zis: „Fiindcă nu vrei. a În Ct 4. numele teoforice: Tab-Rimon: 1Rg 15. un fluviu care izvorăşte din Antiliban şi irigă oaza de la Damasc. a stat înaintea lui şi a zis: „Iată. nu l-ai fi făcut? Cu atât mai mult dacă ţi-a zis: «Spală-te şi te vei curăţi!»”. g Lit.12 430 va atinge locul [bolnav] şi va curăţa lepra. c Lit. primeşte. dacă se va sprijini de mâna mea. Şi trupul a devenit ca trupul unui copilaş şi s-a curăţat.8 este numit „Amana”. râurile Damascului.2Rg 5. f Elizeu îi permite aceste gesturi exterioare de idolatrie datorită situaţiei neofitului. e Este o divinitate cinstită la Damasc (cf.10-12. ştiu acum că nu este Dumnezeu pe tot pământul decât numai în Israel.3-4).17. 13 Slujitorii lui s-au apropiat ca să-i vorbească şi i-au zis: „Părinte. A ajuns. şi eu mă voi închina la Bet-Rimon.11). locuit de Domnul. care trece pe la sud de Damasc. să-i ierte Domnul slujitorului tău lucrul acesta!”. 1Mac 1. dar o face din răutate (10. Iar el a plecat de la el [şi a făcut] o oarecare distanţăg. S-a întors şi a plecat înfuriat. Astăzi este Nahar Barada. îi va folosi lui Naaman la construirea unui altar pe care îi va oferi sacrificii. b Corespunde cu Nahr El-Awadi. 12 Oare nu sunt mai bune Abanaa şi Parparb.62-63).

24 Au ajuns pe deala.16-19. defecte destul de comune la orientali. 21 Ghehazi a alergat după Naaman. Şi [Ghehazi] a ieşit dinaintea lui [Elizeu] alb ca zăpada de lepră. 6. d Lit. Mih 4.: „inima mea”. Viu este Domnul: voi alerga după el şi voi lua ceva de la el!”. se referă probabil la un cartier din cetatea Samariei sau la o fortăreaţă din vecinătate. dă.48.8) şi Diban (informaţie de pe stela lui Meşa). te rog. Unii cred că la Ierihon. le-a dat la doi dintre slujitorii săi care le-au dus înaintea lui. 27. dintre fiii profeţilor. El i-a răspuns: „Slujitorul tău nu a mers nicăieric!”. 26. Elizeu i-a zis: „De unde vii. alţii la Ghilgal.: „`öpel”. şi nu a luat de la el ce adusese. slujitorul lui Elizeu. a pus doi talanţi de argint în doi saci şi două schimburi de haine. 1.14. a zis: „Iată.: „numărat”. stăpînul meu l-a cruţat pe Naaman. .). 2Cr 27. măslini. c Lit.14. 22 El a răspuns: „Totul este bine. 2Rg 6.32-33 şi mai ales In 1.3. 25 El a mers şi a stat înaintea stăpânului său. locul unde locuim înaintea ta este prea strâmt pentru noi! 2 Să mergem la Iordan şi să 1 24.8-12. Naaman l-a văzut alergând după el. cât mai ales pentru dispreţul voinţei profetului şi pentru abuzul făcut la adresa autorităţii sale. a coborât din car înaintea lui şi i-a zis: „Totul bine?”. 20 6 Lama de topor care a plutit pe apăf Fiii profeţilor i-au zis lui Elizeu: „Iată. iar ei au plecat. e Prin această boală severă. slujitori şi slujitoare? 27 Lepra lui Naaman se va lipi de tinee şi de descendenţa ta pentru totdeauna!”. nici acolo”.2 Ghehazi. 26 Dar [Elizeu] i-a zis: „Oare nu a mers duhuld meu [cu tine] când s-a întors un om de pe carul său [să vină] înaintea ta? Când ai obţinut argintul ca să iei haine.431 Ghehazi lovit de lepră 2Rg 6. A insistat. 4.5. 25. profetul vrea să-l pedepsească pe Ghehazi nu atât pentru avariţie sau pentru minciuna lui. Elizeu a avut viziunea scenei care se petrecuse (cf.61 etc. chiar acum au venit la mine doi tineri din muntele lui Efraim. iar [Ghehazi] a luat [lucrurile] din mâna lor şi le-a pusb în casă. Ghehazi?”. 23 Naaman a zis: „Fii binevoitor şi ia doi talanţi!”. Stăpânul meu m-a trimis să-ţi spun: «Iată. omul lui Dumnezeu. Apoi le-a dat drumul oamenilor. Is 32. 33. arameul acesta. vii. f Nu se ştie unde se afla Elizeu în calitate de conducător al unei grupări de profeţi. turme. a Lit.: „nici aici. Mai exista un Ofel la Ierusalim (cf. b Lit. cirezi. 1Rg14. pentru ei un talant de argint şi două schimburi de haine!»”.

I-a chemat pe slujitorii săi şi le-a zis: „Cine mi-l va face cunoscut pe acela dintre noi care este cu regele lui Israel?”. este în Dotanc!”. profetul care este în Israel.17). [Slujitorul] şi-a întins mâna şi l-a luat.: „fierul”. Ei i-au zis: „Iată.5. 12 Unul dintre slujitorii săi a răspuns: „Nimeni. domnul meu! Şi era împrumutat!”.2Rg 6. zicând: „Fixaţi tabăra în cutare loc!”. . El le-a zis: „Mergeţi!”. [Aceasta] nu o dată şi nu de două ori! 11 Inima regelui din Aram s-a tulburat din cauza acestui lucru. 6 Omul lui Dumnezeu i-a zis: „Unde a căzut?”. b Textul biblic nu ne dă nici numele regelui din Aram.3 432 luăm de acolo fiecare câte o bârnă şi să ne facem acolo un loc unde să locuim!”. Au ajuns noaptea şi au înconjurat cetatea. 8 să fie Beh-Hadad din v. Atunci [Elizeu] a tăiat o bârnă. 8 5. nici pe cel al regelui lui Israel. ci cu Ben-Hadad al III-lea sub domnia căruia a avut loc cea mai dură oprimare a Israelului (13. rege. El a zis: „Voi merge!”. I-a sfătuit pe slujitorii săi. a aruncat-o în locul acela şi lama a început să plutească. c Astăzi Tell-Dotan. la 22 km nord de Samaria. locul de întâlnire al lui Iosif cu fraţii săi (Gen 37. au ajuns la Iordan şi au tăiat copaci. 5 În timp ce unul dobora un trunchi.22-25). 14 A trimis acolo cai. iar acesta trebuie identificat nu cu Ben-Hadad al II-lea. care şi o armată puternică. 13. a căzut lamaa [toporului] în apă. 13 [Regele] le-a zis: „Mergeţi şi vedeţi unde este ca să trimit să îl ia!”. a Lit. 3 Unul dintre ei i-a zis: „Fii binevoitor şi vino cu slujitorii tăi!”. 10 Regele lui Israel a trimis la locul despre care îi vorbise şi îl avertizase omul lui Dumnezeu şi s-a păzit. îi spune regelui lui Israel cuvintele pe care tu le zici în camera ta de dormit!”. Iar el i-a arătat locul. RĂZBOAIELE CU ARAMEIIb Orbirea unui grup de aramei Regele din Aram era în război împotriva lui Israel. 24. Este probabil ca regele arameilor din v. 7 Apoi a zis: „Ridică-l la tine!”. Atunci a strigat: „Ah. domnul meu! Căci Elizeu. 4 A plecat cu ei. 9 Omul lui Dumnezeu a trimis să i se spună regelui lui Israel: „Ai grijă să nu treci prin locul acela pentru că acolo au coborât arameii!”. 8.

Şi i-a lovit cu orbire. iar ei au mers la stăpânul lor. Şi nu au mai venit grupele lui Aram în ţara lui Israele. 22 El i-a răspuns: „Nu-i lovi! Îi loveşti tu pe cei pe care i-ai capturat cu sabia ta şi cu arcul tăud? Pune-le înainte pâine şi apă ca să mănânce şi să bea. a văzut muntele plin de cai şi de care de foc împrejurul lui Elizeu. deschide ochii acestora ca să vadă!”. neamul acesta cu orbire!”.25 Slujitorul omului lui Dumnezeu s-a sculat. Elizeu s-a rugat către Domnul. unde este relatat asediul Samariei de către aramei. c TM dublează întrebarea: „Să-i lovesc. 23. regele din Aram. 25. b Expresia scoate în evidenţă respectul regelui faţă de profet (2.1 datorată secetei. Şi i-a dus la Samaria. a zis lui Elizeu: „Părintele b meu . a mers şi a asediat Samaria. Domnul le-a deschis ochii şi ei au văzut că erau în mijlocul Samariei.5. Domnul a deschis ochiia slujitorului şi.14). Foametea din timpul asediului Samariei După aceea.12.1 17. Elizeu a zis: „Doamne. să-i lovesc. deschide-i ochii să vadă!”. apoi să meargă la stăpânul lor!”. 24-31. să-i lovescc?”. 1Rg 20. zicând: „Doamne. 21. Elizeu face aici apel la clemenţa israeliţilor. a ieşit şi. iată. f Este foamete datorată asediului oraşului şi nu trebuie confundată cu cea din 8. după cuvântul lui Elizeu. şi-a adunat taberele. când i-a văzut. 20 Când au ajuns în Samaria. 19 Elizeu le-a zis: „Nu este aceasta calea şi nu este aceasta cetatea. 16 El i-a răspuns: „Nu te teme. care nu obişnuiau să-i masacreze pe prizonierii de război. Apoi le-a dat drumul. 18 [Arameii] coborau spre [Elizeu]. ce vom face?”. a Numai printr-o dispoziţie divină specială ochii oamenilor obişnuiţi pot să vadă ceea ce de multe ori este rezervat doar pentru ochii profeţilor (cf. zicând: „Loveşte. Ei au mâncat şi au băut. te rog. 21 Regele lui Israel. domnul meu. 23 Atunci el le-a oferit un ospăţ mare. 25 În Samaria a fost o mare foametef. o armată înconjura cetatea cu cai şi care.10-12). Veniţi după mine şi vă voi duce la omul pe care îl căutaţi!”. iată. . în afara cazului când era vorba de anatema. 22. d După TM.433 15 2Rg 6. 2. e Sfârşitul versetului nu este în acord cu ceea ce urmează în v. s-a ridicat. Atunci i-a zis: „Ah. părintele meu?”. căci mai mulţi sunt cei care sunt cu noi decât cei care sunt cu ei!”. Ben-Hadad. 24 17. 13. 17 Elizeu s-a rugat.

b Termenul din textul ebraic este greu de înţeles. regele care l-a ascul- tat se gândeşte acum că Elizeu l-ar fi putut înşela. o femeie a strigat către el. În acest caz. se spune că blestemul va cădea asupra casei lui Ahab în timpul fiului acestuia. c Lit. 27 El i-a răspuns: „Dacă nu te salvează Domnul. Elizeu vesteşte sfârşitul încercării Elizeu şedea în casă.: „deasupra sa”. făcând probabil aluzie la Ahab.26 434 [Arameii] i-au asediat [atât de mult] până când [s-a ajuns] ca un cap de măgar [să coste] optzeci de arginţi. 300 g. f Lit. regele despre care este vorba în text este Ioram. [se va vinde] o sea de făină 1 25. În ziua următoare i-am zis: «Dă-ni-l pe fiul tău să-l mâncăm!».: „fiu de ucigaş”. fiul lui Ahab. 30 Când a auzit regele cuvintele acestei femei. Probabil se referă la o plantă numită Ornithogalum umbellatum. pe vremea aceasta. rege!”. Poporul a văzut că pe dinăuntru avea un sac pe trupul său. Avea nişte bulbi care erau folosiţi ca hrană a săracilor. prezicând ajutorul din partea Domnului. domnul meu.2Rg 6. e Lit. 33 Când încă mai vorbea cu el.: „să-mi întoarcă”.29. 32. Înainte să ajungă solul la el. destul de răspândită în Palestina. Dar ea l-a ascuns pe fiul ei”. Regele a trimis un om al său. d Probabil Elizeu a încurajat rezistenţa împotriva arameilor. răul acesta este de la Domnul! La ce pot să mă mai aştept de la Domnul?”. În 1Rg 21. Ea i-a răspuns: „Femeia aceea mi-a zis: «Dă-mi-l pe fiul tău să-l mâncăm astăzi. când va veni mesagerul. iar un sfert de qaba de băluşcăb [ajunsese să coste] cinci arginţi. 31. a Aprox. 28 Regele i-a zis: „Ce ai?”. cu ce să te salvez eu? Cu [ceea ce vine] din arie sau din teasc?”. mâine îl vom mânca pe fiul meu!». şi-a sfâşiat hainele când trecea pe zid. zicând: „Salvează-mă. 29 Noi l-am fiert pe fiul meu şi l-am mâncat. 31 Regele a zis: „Aşa să-mi facă Dumnezeu – ba mai rău – dacă va rămâne capul lui Elizeu [pe umeric] astăzi!d”. [Elizeu] le-a spus bătrânilor: „Aţi văzut că a trimis acest ucigaşe ca să-mi iaf capul? Vedeţi. închideţi uşa şi prindeţi-l cu uşa! Oare nu [se aude] sunetul picioarelor stăpânului său în urma lui?”. . 32 7 Atunci Elizeu a zis: „Ascultaţi cuvântul Domnului! Aşa vorbeşte Domnul: «Mâine. iar bătrânii şedeau lângă el. 26 Când regele trecea pe zid. care i-a ucis pe profeţi şi pe Nabot. mesagerul a coborât la el şi a zis: „Iată.

au luat de acolo [alte lucruri] şi au plecat şi le-au ascuns. Domnul va face nişte ferestre în cerurib şi se va întâmpla lucrul acesta!”. iată. apoi au plecat şi le-au ascuns. 4. au mâncat.435 2Rg 7. Au intrat într-un cort.5-7. Mal 3. După aceea au mers într-un [alt] cort. 6. este foamete în cetate şi vom muri acolo.2. să mergem şi să năvălimc în tabăra arameilor: dacă ne vor lăsa să trăim.10) trebuie să fi slujit pentru a face să plouă pe pământ. caii şi măgarii în tabără aşa cum erau. Gen 7. dacă ne vor omorî.18.18 pe un siclu şi două măsuri de grâu pe un siclu la poartaa Samariei»”. tropot de cai şi zgomotul unei armate puternice şi şi-au zis unul către altul: „Regele lui Israel i-a tocmit împotriva noastră pe regii hetei şi pe regii egiptenid ca să vină împotriva noastră”. 68. dar nu vei mânca de acolo!”. mijloacele pentru viaţă provenind din rezervoarele cereşti. dacă vom sta aici. Dar [Elizeu] a zis: „Iată.11. Acum.: „să cădem”. vom muri”. 6 Domnul a făcut să se audă în tabăra lui Aram vuiet de care. 8 Au venit aceşti leproşi la marginea taberei. care au zis unul către altul: „Pentru ce stăm noi aici să murim? 4 Dacă am zice: «Să intrăm în cetate». 2 Slujitorul de braţul căruia se sprijinea regele a zis către omul lui Dumnezeu: „Iată.9 5.13 1. b Ferestrele cerului (cf. 8. Dacă vom tăcea şi dacă vom aştepta până la lumina zilei 3 Ps 48. abandonată La intrarea porţii erau patru leproşi. Au ajuns la marginea taberei lui Aram şi. 9 Şi-au zis unul altuia: „Nu facem bine! Ziua aceasta este o zi de bun augur. . vei vedea cu ochii tăi. au bătut şi au luat de acolo argint. d Teama că în urma unui acord cu israeliţii aceşti suverani ar fi făcut o incursiune împotriva Damascului (în timp ce cea mai mare parte a armatei aramee era în asediul Samariei) ar fi putut să-i convingă la o retragere strategică pentru a evita să fie urmăriţi. vom trăi. Is 24. nu era nimeni acolo. 2. 7 S-au ridicat şi au fugit în amurg.6. c Lit. a În spaţiul din faţa porţii cetăţii se organiza de obicei piaţa. aur şi haine. [de asemenea] vom muri. 5 S-au ridicat în amurg ca să meargă în tabăra lui Aram. Şi au fugit ca să-şi salveze viaţa. 53. Tabăra arameilor. Au părăsit corturile.

10 436 Is 52. vei vedea cu ochii tăi. 19 Iar slujitorul îi spusese omului lui Dumnezeu: „Iată. 14 Au luat două care cu cai. 62. Să mergem şi să dăm de ştire casei regelui!”. 17b-20 sunt probabil un adaos care repetă v.2. 10 Au mers. Domnul va face nişte ferestre în ceruri şi se va întâmpla lucrul acesta!”. . 16 Poporul a ieşit şi a prădat tabăra lui Aram. 15 Au mers după ei până la Iordan. vom fi pedepsiţia..Să se ia cinci dintre caii care au rămas în cetate – iată.2Rg 7. după cum spusese omul lui Dumnezeu când regele coborâse la el. 10. după cum arată cucerirea cetăţii Ai (Ios 8. i-au chemat pe străjeriib cetăţii şi le-au spus aşa: „Am intrat în tabăra lui Aram şi iată că nu este nimeni acolo. 12 Regele s-a ridicat noaptea şi le-a zis slujitorilor săi: „Vreau să vă spun ce ne fac arameii: au ieşit din tabără ca să se ascundă în câmpie. a În 2Sam 18.6 [de mâine]. iar [Elizeu] spusese: „Iată. Şi [s-a vândut] o sea de făină pe un siclu şi două sea de orz pe un siclu. 12. b Astfel de acţiuni făceau parte din strategia de război a acelui timp. Ier 31. sunt ca toată mulţimea lui Israel care a pierit – să-i trimitem şi să vedem!”. spunând: «Vor ieşi din cetate şi îi vom prinde vii. 13 Unul dintre slujitorii regelui a răspuns: . 9. iar poporul l-a călcat în picioare la poartă şi a murit. ci numai caii şi măgarii legaţi şi corturile aşa cum sunt”. 11 Străjerii au strigat şi au făcut să ajungă vestea în interiorul casei regelui. tot drumul era plin de haine şi de obiecte pe care le aruncaseră arameii în graba lor. după cuvântul Domnului. Mesagerii s-au întors şi i-au adus la cunoştinţă regelui.8. apoi vom intra în cetatec»”. [se va vinde] două sea de orz pe un siclu şi o sea de făină pe un siclu la poarta Samariei”. Iată. c V. e Lit. 1. 17 Regele îl pusese pe slujitorul de a cărui mână se sprijinea la poartă. iar regele a trimis în spatele taberei lui Aram.29-34).3-23) şi a cetăţii Gabaa (Jud 20. zicând: „Mergeţi şi vedeţi!”. 18 Şi a fost după cum spusese omul lui Dumnezeu regelui: „Mâine pe vremea aceasta.: „ne va ajunge necazul”. ei sunt ca toată mulţimea lui Israel care a rămas în ea: iată. 20. dar de acolo nu vei mânca!”. nu [se aude] glas de om.17a.24-27 este indicat cu precizie rolul străjerilor unei cetăţi.6. 20 Şi i s-a întâmplat aşa: poporul l-a călcat în picioare la poartă şi a muritd.

2Rg 6. 3. 6 Regele a întrebat-o pe femeie. 7. Ben-Hadad.27 Elizeu i-a zis femeii pe al cărei fiu l-a readus la viaţă: „Ridică-te şi mergi să locuieşti ca străină unde vei putea. regele din Aram. chiar la începutul activităţii profetice a lui Elizeu.: „a chemat”. rege.15. g Lit. precede relatarea din 6. căci Domnul a hotărâtb o foamete şi ea va veni şi în ţară timp de şapte ani”c. cf. a Urmare naturală după 4.437 2Rg 8. Şi a zis Ghehazi: „Stăpâne al meu. care a consultat o divinitate păgână la Aharon (1Rg 1. zicând: „Povesteşte-mi.2).4-11. 2Sam 14. h Contrar regelui lui Israel.37. Ahazia.16-28. 5.27.11. 1Rg 22. 1Sam 9. Ex 18. 3 După şapte ani. e Ar putea stârni mirare faptul că Ghehazi.26-29. 8 Regele i-a zis lui Hazael: „Ia cu tineg un dar şi mergi în întâmpinarea omului lui Dumnezeu şi consultă-l pe Domnulh prin el dacă mă voi vindeca de boala aceasta”. zicând: „A venit omul lui Dumnezeu până aici!”.8 1.15 3.5. regele i-a dat un funcţionar. bunurile ei au fost folosite de alţii.9. c Este vorba probabil de un număr simbolic cu semnificaţia de „mulţi ani”. iar ea i-a povestit. este primit de rege. aceasta este femeia pe al cărei fiu Elizeu l-a readus la viaţă!”. Cu privire la apelul ei la rege pentru judecată.: „în mâna ta”. 8. femeia s-a întors din ţara filistenilor şi s-a dus să-i ceară regelui casa şi ogorul eid. I-au adus la cunoştinţă. 5 Când el îi povestea regelui cum readusese la viaţă un mort. 7 4. slujitorul omului lui Dumnezeu. lovit de lepră. după 5.24 – 7.20-27 1Rg 19. 1Sam 8.20. era bolnav. care se referă la asediul Samariei pe timpul lui Ben-Hadad al III-lea. 4 Regele vorbea cu Ghehazie.25. Însă nu trebuie să căutăm o legătură logică şi cronologică exactă între relatările din aceste capitole. toate lucrurile mari pe care le-a făcut Elizeu!”. Un rege păgân îl consultă pe . Apoi. b Lit. Elizeu şi Hazael din Damascf Elizeu a venit la Damasc. femeia pe al cărei fiu îl readusese la viaţă i-a cerut regelui casa şi ogorul ei.8 8 Femeia din Şunem îşi redobândeşte bunurilea 1 Gen 41. 1Rg 3. 4. zicându-i: „Dă-i înapoi tot ceea ce avea şi produsele câmpului din ziua când a lăsat ţara şi până acum!”. 2 Femeia s-a ridicat şi a făcut după cuvântul omului lui Dumnezeu: au plecat ea şi casa ei şi a locuit ca străină în ţara filistenilor timp de şapte ani. te rog. Din punct de vedere cronologic. iată. d În timpul absenţei femeii.12. f Acest episod care se referă la asasinarea lui Ben-Hadad al II-lea şi uzurparea tronului de Hazael s-a petrecut puţin înainte de urcarea pe tronul lui Israel a lui Iehu.

Ben-Hadad. . Domnul prin Elizeu care. îi vei ucide pe tinerii lor cu sabia. 13. h Suprimarea violentă a lui BenHadad şi ocuparea tronului de către Hazael sunt confirmate de o inscripţie cuneiformă a lui Salmanasar al III-lea din Asiria.: „a făcut să stea faţa sa”. e Lit. 6.41-44). sau corespundea realităţii. 11 Şi-a îndreptat faţad [spre Hazael] şi l-a fixat insistente. prevăzute de el şi vestite în mod profetic. care a murit.3-7. ci sufocat de Hazael. A venit şi a stat în faţa lui [Elizeu] şi i-a zis: „Fiul tăub. 14 El a plecat de la Elizeu. tronul din Damasc a fost luat de Hazael. 10. f Asemenea lui Isus (Lc 19. 10 Elizeu i-a răspuns: „Mergi şi spune-i: «Te vei vindeca!c». g Această revelaţie nu are scopul de a-l incita pe Hazael la săvârşirea delictului. a venit la stăpânul său.21). Elizeu deplânge necazurile iminente ale patriei sale.22 Hazael a mers în întâmpinarea lui şi a luat cu sine un dar şi tot ce-i mai bun în Damasc. adică un uzurpator care nu făcea parte din familia regală.32-33. regele din Aram. Elizeu i-a răspuns: „Domnul mi-a descoperit că tu vei fi regeg peste Aram”. cât puteau să ducă patruzeci de cămilea. c Asigurarea lui Elizeu poate proveni din dorinţa de a nu-l speria pe cel bolnav. Însă Domnul mi-a descoperit că va muri”. după vindecarea generalului arameu Naaman. m-a trimis la tine. 12). [Hazael] a luat o învelitoare. „fiul nimănui”.: „până la ruşine”. El a răspuns: „Mi-a zis că te vei vindeca”. 9. ca să facă acest lucru mare?”. b Expresia arată supunerea respectuoasă a lui Ben-Hadad faţă de profet (cf. a Trebuie să fie un număr simbolic pentru a indica o cantitate mare. Apoi a plânsf omul lui Dumnezeu. a înmuiat-o în apă şi a întins-o pe faţa regeluih. 11. 13. după moartea lui Hadad-Ezer (Ben-Hadad al II-lea). ci acela de a arăta în extern intenţiile criminale din sufletul uzurpatorului.17. Se pare că sunt semnele fizice ale extazului în care profetul a cunoscut daunele grave pe care Hazael le va aduce Israelului (v. 13 Hazael a zis: „Dar ce este slujitorul tău? Un câine. 15 A doua zi. îi vei tăia în bucăţi pe pruncii lor şi le vei spinteca pe femeile lor însărcinate”. d Lit. vei da foc fortificaţiilor lor. întrucât Ben-Hadad nu a murit din cauza bolii. era cunoscut la Damasc. aşa cum cred unii. Potrivit acesteia.9 9 438 10. [Elizeu] a răspuns: „Pentru că ştiu răul pe care-l vei face fiilor lui Israel. Şi a domnit Hazael în locul lui. 15. 12. care l-a întrebat: „Ce ţi-a zis Elizeu?”. spunând: «Mă voi vindeca de boala aceasta?»”. 12 Hazael a zis: „Pentru ce plânge domnul meu?”.2Rg 8.

6).30-33. Pentru cronologie. alţii cu Tell-Bornat. 22 Edom s-a răzvrătit de sub mâna lui Iuda până în ziua de azif. 22. 2Cr 22. regele lui Israel. nu sunt ele oare scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Iuda? 16 1Rg 16. e Textul nu ne permite să precizăm dacă este vorba de căpeteniile carelor lui Ioram sau de cele ale lui Edom. regele lui Iuda. . 1Rg 22.54. 21 Ioram şi tot poporul care era cu el au trecut la Ţaird.C. d Localitate nemaiîntâlnită în altă parte şi greu de identificat.2) – în acest caz ar fi sora lui Ahab –. 19.48). 23 Celelalte fapte ale lui Ioram. 89. la 4 km nord-est de Bet-Gibrin. Unii consideră că ar corespunde cu Ţior din Ios 15. ca rege peste Iuda. S-au ridicat noaptea şi l-au lovit pe Edom.: „în toate zilele”. de asemenea. după cum a făcut casa lui Ahab. f Sub domnia lui Amasia. şi în primii ani de domnie ai lui Ioram (cf. fiul său. Şi a domnit Ahazia. 36. 2Cr 21. care îl înconjurase. şi pe căpeteniile carelore.18. fiul lui Ahab. cap.10 Domnia lui Ahazia în Iuda (841 î. alteori „fiica lui Ahab” (2Rg 8. pare de preferat opinia că a fost fiica lui Omri şi sora lui Ahab. şi al lui Iosafat. teritoriul lui Edom va fi în parte recucerit (14. Cetatea a trecut în mâna filistenilor.1-20 În al cincilea an al lui Ioram.9).26. 25 În al doisprezecelea an al lui Ioram.32. 19 Dar Domnul n-a voit să-l nimicească pe Iuda de dragul lui David. Edom s-a răzvrătitc de sub mâna lui şi şi-a făcut un rege peste ei. Iar poporul a fugit la corturile lor. 18 El a mers pe calea regilor lui Israel. la 12 km de Bet-Gibrin. ce a făcut el.1. 21.7). 2Rg 3.C.439 Domnia lui Ioram în Iuda (848-841 î. fiul lui Iosafat. a Este Atalia.) 2Rg 8. în locul lui. regele lui 24 18. 20 În zilele lui. s-a răzvrătit şi Libnag în acelaşi timp.1. b Lit.53 1Rg 11. g Unii o identifică cu Tell-el-Sefiyeh. Atunci. 132.4. 20. mama lui Ahazia (cf. A făcut ceea ce este rău în ochii Domnului. a domnit Ioram. căci avea de soţie o fiicăa a lui Ahab.25. la 8 km nord-est de Hebron. c Edom a fost supus de Regatul lui Iuda sub domnia lui Iosafat (cf. 17 Avea treizeci şi doi de ani când a devenit rege şi a domnit opt ani la Ierusalim.) Ioram a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat cu părinţii săi în cetatea lui David. fiul lui Ahab. 21. după cum îi spusese: „Voi pune o candelă pentru fiii tăi pentru totdeaunab”. Ps 18.25 2Cr 21. slujitorul său. regele lui Iuda. 22. Relaţia ei de familie este nesigură pentru că uneori este numită „fiica lui Omri” (2Rg 8. 11).21.

26 440 8. fiul lui Ahab. ISTORIA LUI IEHU 1Rg 20.16): probabil existau două tradiţii paralele cu privire la acest act. . El a răspuns: „Pentru tine. El a zis: „Am un cuvânt pentru tine. iar [tânărul] a turnat untdelemnul pe capul lui şi i-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «Te ung rege peste poporul Domnului.4.35 9 Un discipol al lui Elizeu îl unge rege pe Iehu Elizeu. ca să răzbuna sângele slujitorilor mei. fiul lui Ahab.10. 27 El a mers pe calea lui Ahab şi a făcut ce este rău în ochii Domnului ca şi casa lui Ahab. regele lui Iuda. varsă-l pe capul lui şi spune-i: «Aşa zice Domnul: ‹Te ung rege peste Israel› »! Apoi deschide uşa. a Printr-un membru al unei asociaţii de profeţi. pentru că era bolnav. 4 Tânărul. fiul lui Ioram. fiul lui Ioram. a Despre exterminarea profeţilor şi a slujitorilor Domnului. 26 Ahazia avea douăzeci şi doi de ani când a devenit rege şi a domnit un an la Ierusalim. ia acest vas cu untdelemn şi mergi la Ramot-Galaad! 2 Când vei ajunge acolo. peste Israel. a domnit Ahazia.15. Dar Iehu a zis: „Pentru cine dintre noi toţi?”. a plecat la Ramot-Galaad. 1Rg 19. 28 El a mers cu Ioram. 21. şi sângele tuturor slujitorilor Domnului [vărsat] prin mâna Izabelei!b 1 7. fugi şi nu mai aştepta!”. ca rege peste Iuda. regele lui Aram. Ahazia. căpetenie!”.2Rg 8. la război împotriva lui Hazael. profetul.18 Israel. îl vei vedea acolo pe Iehu. a coborât să-l vadă pe Ioram. Numele mamei lui era Atalia. căci era înrudit cu casa lui Ahab. la Ramot Galaad. căpetenie!”. la Izreel. 29 Regele Ioram s-a întors să se vindece la Izreel de rănile pe care i le făcuseră arameii la Rama când lupta împotriva lui Hazael. cf. 19. profeţii. fiul lui Nimşi. 7 Loveşte casa lui Ahab. 6 S-a ridicat. Mergi şi ridică-l din mijlocul fraţilor săi şi du-l în camera dinăuntru! 3 Ia vasul cu untdelemn. Elizeu săvârşeşte ungerea regală care-i fusese încredinţată de Dumnezeu lui Ilie (cf. regele lui Israel. 5 Când a ajuns. şi arameii l-au lovit pe Ioram. slujitorul profetului. stăpânul tău. a mers în casă. fiica lui Omri. regele lui Aram. căpeteniile armatei stăteau jos. 1Rg 18. fiul lui Iosafat. l-a chemat pe unul dintre fiii profeţilor şi i-a zis: „Încinge-ţi coapsele.

se întorsese să se vindece în Izreel de rana pe care i-o făcuseră arameii când era în luptă cu Hazael. In 10. recunoaşterea faptului de elita naţiunii. fiul lui Ahia. fiul lui Nimsi. 14 9. g După înfrângerea amintită în 1Rg 22. Os 9. Iehu a zis: „Dacă vreţih. a conspirat împotriva lui Ioram când Ioram apăra [cetatea] Ramot-Galaadg. să nu scape nimeni să iasă și să meargă să spună în Izreel!”. regele lui Iuda. iar Ahazia. Iehu este proclamat rege [Iehu] a ieşit la slujitorii stăpânului său. 1Sam 10. 13 Şi-au luat repede fiecare hainele şi le-au pus sube el pe treptele goale. 2Sam 6. şi cu casa lui Baeşa. regele lui Aram.: „dacă aveţi suflet”. Ier 29. f Riturile esenţiale ale instituirii regale sacre. cetatea a fost recuperată de israeliţi în circumstanţe pe care nu le cunoaştem. Voi nimici [din ce este] al lui Ahab orice parte bărbătească. fie legat. Apoi au sunat din trâmbiţă şi au zis: „Iehu este rege!”f. sunetul din corn şi strigătul de aclamaţie (cf. 10. a lui Ieroboam (1Rg 14. b Lit. 13. 1Rg 1. sunt: ungerea de către profet. Mt 21. regele. 11. 15.20). el şi tot Israelul.: „voi da”. fiul lui Nebat. 9 Voi facea cu casa lui Ahab [cum am făcut] cu casa lui Ieroboam. din Israel. 6-13. 15 Ioram. a Lit.7-8 Iehu pregăteşte uzurparea puterii Iehu.14-16.10-11) şi a lui Baeşa (1Rg 16. 11 Mt 21.16 Va pieri toată casa lui Ahab. coborâse să-l vadă. h Lit. 15. fiul lui Iosafat. iar ei i-au zis: „E bine? Pentru ce a venit nebunuld acesta la tine?”.8).: „o vor mânca”. . căci Ioram era acolo. 16 Iehu a încălecat şi a plecat la Izreel. Apoi [tânărul] a deschis uşa şi a fugitc.3-4).11-12.7. El le-a zis: „Voi cunoaşteţi omul şi gândul lui”. Şi el a zis: „Mi-a vorbit astfel: «Aşa zice Domnul: ‹Te ung rege al lui Israel› »”. 2Rg 11. 12 Dar ei au zis: „Fals! Spune-ne!”. e A întinde hainele pe pământ era un semn de cinstire deosebită (cf. d Uneori exista o anumită neîncredere în profeţi din cauza exaltării lor şi a originalităţii gesturilor pe care le săvârşeau (cf.34-39.26. d În v. 10 Pe Izabela o vor sfâșiab câinii în ogorul Izreel şi nu va fi cine să o îngroape»”. regele lui Aram.12). fie liber. 7-10 sunt reluate oracolele împotriva casei lui Ahab (1Rg 21.441 8 2Rg 9. din faţa lui Hazael.21-24). Atunci. în v.

Is 21. Este pentru prima dată în Biblie când este menţionat un călăreţ. Oracolul Domnului: «eu voi răsplăti în ogorul acesta!». 23 Atunci Ioram s-a întors şi i-a zis lui Ahazia: „Trădare. 20 Străjerul a zis: „A ajuns până la ei. 25 [Iehu] i-a zis lui Bidcar. Domnul a pus asupra lui greutatea aceasta. 5. Ahazia!”. El însă a răspuns: „Ce pace.). a văzut ceata lui Iehu când venea şi a zis: „Văd o ceată!”. 22 18.: „călăreţ pe cal”. şi Ahazia. 24. Dar Iehu i-a răspuns: „Ce-ţi pasă de pace? Treci înapoia mea!”.24-27. 24 Dar Iehu a pusc mâna pe arc şi l-a lovit pe Ioram între umeri. 19 A trimis un al doilea călăreţ. [zicând]: 26 «Am văzut ieri sângele lui Nabot şi sângele fiilor lui».7-8 442 Străjerul stătea în turnul din Izreel. după cuvântul Domnului!»”. ia-l şi aruncă-l în ogor. b Este cultul zeilor falşi exprimat printr-o imagine frecventă în profeţi (Os 4. fiecare pe carul său. Totuşi nu este exclus ca să se facă aluzie şi la prostituţia sacră practicată pe larg în religia feniciană şi răspândită de Izabela.2Rg 9. regele lui Israel. c Lit. Căci adu-ţi aminte că atunci când eu şi tu călăream împreună în urma lui Ahab. care a ajuns la ei şi a zis: „Aşa zice regele: «[Vii] cu pace?»”. 22. Modul de a mâna este ca modul de a mâna al lui Iehu. mama ta.12. în întâmpinarea lui Iehu şi l-au găsit în ogorul lui Nabot din Izreel.: „a umplut mâna”. slujitorul lui: „Ia-l şi aruncă-l într-o parte în ogorul lui Nabot din Izreel. 17 Uciderea lui Ioram Când Ioram l-a văzut pe Iehu. . 21 Atunci Ioram a zis: „Pune şaua şi încalecă!”.4 etc. şi vrăjitoriile ei cele multe?”. Săgeta a ieşit prin inimă şi [Ioram] a căzut în car. tatăl său. Oracolul Domnului: «Acum. Ioram a zis: „Ia un car şi trimite-l în întâmpinarea lor şi întreabă-i: «Totul bine?»”. dar nu se întoarce”. regele lui Iuda. În toate celelalte situaţii se vorbeşte întotdeauna despre oameni urcaţi în car. Iehu?”. cât timp sunt desfrânărileb Izabelei. i-a zis: „[Vii] cu pace. Au ieşit Ioram. Străjerul a spus: „Mesagerul a mers la ei.17 2Sam 18. căci mână furios”. dar nu se întoarce. a Lit. 18 Călăreţula a mers în întâmpinarea lui şi a zis: „Aşa zice regele: «[Vii] cu pace?»”. Dar Iehu i-a răspuns: „Ce-ţi pasă de pace? Treci înapoia mea!”.

în cetatea lui David. iar el a zis: „Este cuvântul Domnului.43 1Rg 16. Iehu l-a urmărit şi a zis: „Loviţi-l şi pe el în car!”. Ei au aruncat-o jos şi a ţâşnit din ea sânge pe zid şi pe cai. fiul lui Ahab. 31 Iehu a ajuns la poartă. c Este o aluzie sarcastică la un uzurpator care a domnit numai şapte zile la Tirţa. Ex 1.4. 28 Slujitorii lui l-au dus în car la Ierusalim şi l-au îngropat în mormântul lui cu părinţii lui.27. a văzut şi a fugit pe drumul spre BetHagan.5.10. a mâncat şi a băut şi a zis: „Ocupaţi-vă de blestemata aceasta şi îngropaţi-o căci este fiică de rege!”.15-16). 34 Apoi a intrat. Ps 18. a domnit Ahazia peste Iuda.3 10 Masacrarea familiei regale din Israel Ahab avea şaptezeci de fiie în Samaria.443 Uciderea lui Ahazia 2Rg 10. picioarele. 25. iar [Iehu] a călcat-o în picoare. Iehu a scris scrisori şi le-a trimis la Samaria capilor bătrâni din Izreel şi preceptorilor 1 30. a fugit la Meghido şi a murit acolo. d În loc să fie înmormântat.1 Ahazia. regele lui Iuda. Atunci s-au uitat la el doi sau trei eunuci. care a spus prin slujitorul său Ilie din Tişbe: «În ogorul din Izreel câinii vor mânca trupul Izabelei. 37 iar cadavrul Izabelei va fi ca gunoiuld pe suprafaţa câmpului în ogorul din Izreel. e Cifră simbolică ce se găseşte pentru descendenţa lui Iacob (Gen 46. Când a auzit Izabela. şi-a împodobit capul şi se uita pe fereastrăb. ucigaşul stăpânului său?”. după ce îl asasinase pe regele Ela din Israel (1Rg 16.2. a Lit. b Aceasta a făcut-o nu pentru a-l seduce pe Iehu. palmele şi mâinile. s-a machiata. 9.: „şi-a pus machiaj pe ochi”. Era la urcuşul Gur. dar nu au găsit din ea decât craniul.31 1. cadavrul este abandonat (cf. 35 Ei au mers să o îngroape. Ier 8. 1. 27 Uciderea Izabelei Iehu a venit în Izreel. care este lângă Ibleam. aşa încât nu se va putea zice: ‹Aceasta este Izabela!› »”. Dt 10. Ps 83. 32 El şi-a ridicat faţa spre fereastră şi a zis: „Cine este cu mine? Cine?”.21.22). Ea i-a zis: „[Vii] cu pacea lui Zimric. 31.11).33. 16. ci pentru a muri ca o adevărată regină. 29 În anul al unsprezecelea al lui Ioram. 36 S-au întors şi i-au adus la cunoştinţă [lui Iehu]. 33 El a zis: „Aruncaţi-o jos!”. pentru cea a lui Ghedeon-Ierubaal . 30 Mih 7.

10.: „nu va cădea la pământ”. 9 Dimineaţa a ieşit. puneţi-l pe tronul tatălui său şi luptaţi pentru casa stăpânului vostru!”. în Izreel!”. vom face. Domnul va face tot ceea ce a spus prin slujitorul său Ilie”. 7 Când a ajuns la ei scrisoarea. 4. 3 vedeţi care este cel mai bun şi cel mai drept dintre fiii stăpânului vostru. doi regib nu au putut să stea în faţa lui! Cum vom putea să stăm noi?”. cu voi sunt carele şi caii.: „i-au înjunghiat”. 7. cel care era [responsabil] peste cetatec. Tot ceea ce ne spui.14-24 [fiilor] lui Ahaba. c Este guvernatorul capitalei. când va ajunge la voi scrisoarea aceasta – şi cu voi sunt fiii stăpânului vostru. 8 Mesagerul a venit şi i-a zis: „Au adus capetele fiilor regelui”. pe toate căpeteniile lui. 9.2) şi pentru cea a lui Abdon (Jud 12. Dar cine i-a lovit pe toţi aceştia? 10 Să ştiţi. deci. 11 Apoi. [Iehu] a zis: „Puneţi-le în două grămezi la intrarea porţii până dimineaţă!”.23-28). a Este vorba despre fiii şi nepoţii lui Ahab. (Jud 8. e Lit. Fă ceea ce este bine în ochii tăi!”. bătrânii şi preceptorii au trimis la Iehu să-i spună: „Noi suntem slujitorii tăi.30.2 444 9. pe preoţii lui până când nu a mai rămas niciun supravieţuitor. în Izreel. zicând: „Dacă sunteţi ai mei şi dacă ascultaţi de glasul meu. 6 [Iehu] le-a scris a doua scrisoare. 5. în primul rând de fiii lui Ioram. 1. zicând: 2 „Acum. Au pus capetele lor în coşuri şi le-au trimis la [Iehu]. b Aceştia sunt Ioram din Israel şi Ahazia din Iuda (9. Nu vom pune pe nimeni rege. pe cunoştinţele lui. 4 Ei s-au temut foarte mult şi au zis: „Iată. . luaţi capetele fiecărui fiu al stăpânului vostru şi veniţi la mine mâine pe vremea aceasta. Cei şaptezeci de fii ai regelui erau cu căpeteniile cetăţii care-i creşteau.14). că nu se va pierdee niciunul dintre cuvintele Domnului pe care Domnul le-a rostit împotriva casei lui Ahab. Iehu i-a lovit pe toţi cei care mai rămăseseră din casa lui Ahab la Izreel. d Lit.2Rg 10. cetatea întărită şi armele –.26) şi unul la Ierusalim (2Rg 23. era unul la Samaria (aici şi în 1Rg 22.8). 5 Cel care era [responsabil] peste palat. a stat înaintea întregului popor şi a zis: „Voi sunteţi drepţi! Eu am complotat împotriva stăpânului meu şi l-am ucis. i-au luat pe fiii regelui şi i-au ucisd: şaptezeci de oameni.

L-a salutat şi i-a zis: „Este inima ta dreaptă.13). a plecat şi a mers la Samaria. [care venea] înaintea lui. Când a ajuns la Bet-Emec Haroimf. regina-mamă (cf. pe toţi slujitorii lui şi pe toţi preoţii lui: să nu lipsească nimeni.6-7). c Sunt fiii Izabelei. şi se deosebesc de fiii regelui. 16 [Iehu] i-a zis: „Vino cu mine şi vei vedea zelul meu pentru Domnul!”. a Probabil este vorba de localitatea Beit-Qad. dă-mi mâna!”. fiul lui Recabi.. Şi l-a dus cu carul său. Ei i-au prins de vii şi i-au ucis – patruzeci şi doi de oameni – la fântâna din Bet-Emec. iar [Iehu] l-a făcut să se suie la el. şi a zis: „Cine sunteţi voi?”.445 Masacrul principilor lui Iuda 2Rg 10. 17 A ajuns la Samaria şi i-a lovit pe toţi cei ai lui Ahab care mai rămăseseră în Samaria până ce i-a distrus. nu va mai trăi”.19 Apoi s-a sculat. aşa cum este inima mea faţă de inima ta?”. d Acest yahvist fervent este identic. 15 Masacrarea credincioşilor lui Baal şi distrugerea templului său Apoi Iehu a adunat tot poporul şi le-a zis: „Ahab l-a slujit pe Baal puţin. Nu au lăsat să scape niciunul dintre ei. cu cel amintit mai târziu de Ieremia în timpul lui Ioiachim (Ier 35. Ionadab a răspuns: „Este”. 13. pe drum. regele lui Iuda. 13 Iehu i-a întâlnit pe fraţii lui Ahazia. Dar Iehu făcea [aceasta] cu viclenie ca să-i ucidă pe 18 12. Ei considerau viaţa agricolă şi sedentară. 15. după cuvântul Domnului pe care i-l spusese lui Ilie. în carul său. Ionadab vede în Iehu un zelos restaurator al religiei străbunilor. Ei au răspuns: „Suntem fraţii lui Ahaziag şi coborâm să-i salutăm pe fiii regelui şi pe fiii regineih”. 19 Acum. 1Rg 15. 12 Iehu şi Ionadab A plecat de acolo şi l-a întâlnit pe Ionadab. b Nu este vorba numai de fraţi de sânge. pentru că am o mare jertfă pentru Baal! Cine va lipsi. Descendenţii lui practicau idealul vieţii nomade. fiii lui Ioram. Şi [Ionadab] i-a dat mâna. ci şi de rude apropiate. probabil. adică Jenin. izvorul tuturor infidelităţilor faţă de Dumnezeul părinţilor. la 5 km est de Bet-Gan.Dacă este. . . 14 [Iehu] le-a zis: „Prindeţi-i de vii!”. chemaţi-i la mine pe toţi profeţii lui Baal. Iehu însă îl va sluji mult.

f Lit. Ei i-au trecut prin ascuţişul sabiei. care l-a făcut pe Israel să păcătuiască.2. 21 Iehu a trimis [mesageri] în tot Israelul. b Obiceiul de a-şi schimba hainele pentru a participa la cult este atestat atât în Biblie (Gen 35. Iar el le-a scos veşminte. au venit în templul lui Baal şi le-au zis slujitorilor lui Baal: „Căutaţi şi vedeţi să nu fie niciun slujitor al Domnului aici. n-a fost nimeni care să nu fi venit. 21. fiul lui Nebat. 29 Dar Iehu nu s-a îndepărtat de păcatele lui Ieroboam. 26 Au scos stelae din templul lui Baal şi au ars-o. au distrus templul lui Baal şi l-au făcut o hazna de gunoi până în ziua de azi.32). .14). fiii pe care îi ai vor sta pe tronul lui Israel până la a patra [generaţie]!”. 25 Când au terminat de adus arderea de totc. apoi s-au întors în cetatea templului lui Baal.2Rg 10. 1Rg 16. Ex 19.20 446 slujitorii lui Baal. 20 Iehu a zis: „Convocaţi o adunare sfântă pentru Baal!”.: „tot ceea ce este în inima mea”. Iehu pusese afară optzeci de oameni şi le zisese: „Cine va lăsa să scape vreunul dintre oamenii pe care i-am adus în mâinile voastre. 30. Au venit toţi slujitorii lui Baal. ci numai slujitori ai lui Baal!”. e TM are forma de plural. 22 A zis celui care se îngrijea de veşminte: „Scoate veşminteb pentru toţi slujitorii lui Baal!”.10. 28 Iehu l-a nimicit pe Baal din Israel. 23 Atunci Iehu şi Ionadab. fiul lui Recab. 27 Au dărâmat stela lui Baal. Iehu îi făcea uşor de recunoscut de soldaţii postaţi în exteriorul templului în eventualitatea că vreunul dintre ei ar fi reuşit să fugă. ai împlinit ceea ce era drept în ochii mei şi ai făcut casei lui Ahab tot ce eu aveam de gândf. 2Rg 22. Iehu le-a zis alergătorilor şi căpeteniilor: „Intraţi şi loviţi-i! Să nu iasă nimeni!”. viaţa lui va fi în locul vieţii aceluia”. Au intrat în templul lui Baala şi s-a umplut templul lui Baal de la un capăt la altul. 30 Domnul i-a zis lui Iehu: „Pentru că ai făcut bine. Alergătorii şi căpeteniile i-au aruncat [în afara cetăţii]d. cât şi în afara ei la fenicieni şi la arabi. dar sufixul pronominal al ultimului verb este la singular. adică viţeii de aur care erau în Betel şi care erau în Dan. 25. a Fusese construit de Ahab (cf. 24 Ei au intrat să aducă jertfe şi arderi de tot. Iehu voia să îndepărteze orice suspiciune în adoratorii lui Baal. Era un fel de purificare preliminară. 22. c Prin acest gest. „stelele”. d Această specificare este adăugată pentru a da mai multă claritate ideii frazei. Şi ei au convocat. Îmbrăcându-i pe cinstitorii lui Baal cu hainele liturgice.

al VIII-lea). vitejia lui.9-13). 32-33 fac aluzie la începutul marii umiliri a lui Israel. Nu numai că Israelul pierde Galaadul în întregime (v. fiul lui. . Ben-Hadad al III-lea (13. Israelul nu mai contează: nu mai are decât zece care de război (13. Domnul a început să rupă din Israel: Hazael i-a lovit la toate hotarele lui Israelb. c În această istorisire sunt combinate două relatări: v. 32.447 31 2Rg 11. teritoriu care fusese repartizat triburilor lui Gad. 4) şi aceasta explică faptul cum a putut să îl ascundă pe Ioas în templu. nu sunt ele oare scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Israel? 35 Iehu a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat la Samaria. d După 2Cr 22.18).C. care este pe râul Arnon. profetul Osea se arată foarte sever cu privire la el (cf.3. 32 În acele zile. după ce a suferit pierderi grele în timpul celor din urmă două campanii ale lui Salmanasar al III-lea în Siria (841 şi 838 î. Şi a domnit Ioahaz.3). 32. Sub fiul şi succesorul lui Iehu şi la începutul domniei nepotului său (la sfârşitul sec. mama lui Ahazia. a văzut că fiul ei a murit.33.12-13. Num 13.3-4). cf. b Este vorba de hotarul din Transiordania. care l-a făcut pe Israel să păcătuiascăa. 34 Celelalte fapte ale lui Iehu. Cu privire la instalarea acestor triburi în Transiordania. DESPRE DOMNIA ATALIEI ŞI MOARTEA LUI ELIZEU 11 Istoria Ataliei (841 – 835 î. fiica regelui 1 2Cr 22. până la Galaad şi Basan. 36 Zilele cât a domnit Iehu peste Israel în Samaria au fost douăzeci şi opt de ani.)c Atalia. de la răsăritul soarelui. 1-12 şi 18b-20 atribuie căderea Ataliei acţiunii preoţilor susţinuţi de gărzile regale. 1. V. era soţia preotului Iehoiada (v. A doua (v. a V. Am 1. Ruben şi Manase. S-a ridicat şi a nimicit toată descendenţa regală.C. Hazael. Ruben şi la jumătate din tribul lui Manase (Dt 3.4). Gad. 2 Ioşebad.2 Dar Iehu a avut grijă să umble în legea Domnului Dumnezeului lui Israel din toată inima lui. [a lovit] tot ţinutul Galaad.10– 23.7) şi este redus ca importanţă din cauza puterii crescânde a lui Hazael şi a fiului său. ci tot teritoriul său din Cisiordania este prădat de Hazael şi se ajunge până la pierderea cetăţii Gat şi ameninţarea Ierusalimului (12. în locul său.11. al IX-lea şi la începutul sec. de la Aroer. tot ceea ce a făcut el. 33 De la Iordan. Am 1. Ios 22. Os 1.21 31. însă nu s-a îndepărtat de păcatul lui Ieroboam. 13-18a) dă faptului caracterul unei mişcări populare. 29 şi 31 amintesc faptul că fidelitatea lui Iehu faţă de Domnul a fost relativă. 2. Dacă autorul Cărţii Regilor îl laudă pe Iehu pentru masacrul său fără milă. recucereşte Damascul şi începe să-şi recâştige măreţia.).

g Dacă se ţine cont că cele trei grupe puse să-l protejeze pe noul rege aveau deja armele lor. să păzească palatul regelui! 6 O treime. De aceea a fost aleasă această zi pentru proclamarea regelui Ioas.38). f Se află în partea opusă sălii rezervate alergătorilor. 11 Alergătorii au stat în jurul regelui. zicând: „Acest lucru să-l faceţi: o treime dintre voi. fiul lui Ahaziaa. 1Rg 14. . Şi egiptenii recrutau dintre ei trupe de mercenari. preotul. i-a pus să jure în templul Domnului şi li l-a arătat pe fiul regelui. În ţară domnea Atalia.25 Ioram. c Erau mercenari proveniţi din Caria. 4. 5 Apoi le-a poruncit. L-a ascuns din faţa Ataliei şi nu a fost omorât. 9 Căpeteniile peste sute au făcut conform cu tot ce le-a poruncit Iehoiada. 5. Unii propun să fie identificaţi cu chereteii (cf. toţi cei ce ies [de la pază] în sabat. la poarta din spatele alergătorilorf: să faceţi de pază la palat spre apărare! 7 Cele două cete dintre voi. dar nu poate fi identificată. spre 2. şi l-a sustras din mijlocul fiilor regelui când i-au omorât. lit. sora lui Ahazia. 10. a LXX şi BJ citesc „nepotul”. Făcea legătura între templu şi palat (cf. l-a luat pe Ioas. lângă rege! 8 Înconjuraţi-l pe rege de jur împrejur! Fiecare să aibă în mână armele şi oricine vine spre rânduri să fie dat la moarte. să facă de pază la templul Domnului.5: „Poarta Fundaţiei”. Şi au luat fiecare oamenii lui – pe cei care [urmau] să intre în sabat [de pază] şi pe cei care [urmau] să iasă – şi au venit la Iehoiada.8). 6. la poarta Sure şi o treime. o regiune din Asia Mică. e Este numită în 2Cr 23. Fiţi cu regele când iese şi când intră!”. 10 Preotul le-a dat căpeteniilor peste sute suliţa şi scuturileg care fuseseră ale regelui David şi care erau în templul Domnului. A încheiat o alianţă cu ei. 3 A stat cu ea ascuns în templul Domnului timp de şase ani.2Rg 11. b Este capul preoţilor de la Ierusalim (12. 1Rg 1. care constituiau gărzile de corp ale lui David. d Serviciul de gardă săptămânală începea în zi de sabat. l-a pus cu doica lui în camera paturilor. Iehoiadab a trimis şi a luat căpeteniile peste sute dintre carienic şi dintre alergători şi i-a adus la el în templul Domnului. care intră [de pază] în sabatd.: „fiul fratelui său”. preotul.27-28). dar aceştia nu mai sunt menţionaţi după perioada lui Solomon. putem să ne gândim că e vorba de un echipament de paradă sau că rolul gărzilor este îndeplinit de leviţi care trebuiau să fie înarmaţi. fiecare cu armele în mână de la latura dreaptă a casei până la latura stângă a casei.21.3 448 Ex 18. 4 În al şaptelea an.

3. Aici.40 şi Neh 3. Tot poporul ţăriic se bucura şi suna din trâmbiţă. 17 Iehoiada a încheiat o alianţă între Domnul. nu sunt motive de a pune la îndoială existenţa unui astfel de templu la Ierusalim. Apoi. cf. preotul lui Baal. e Cu privire la o alianţă între rege şi supuşii săi. i-au sfărâmat complet altarele şi imaginile sale şi l-au ucis pe Matang. pe alergători şi tot poporul ţării.19 altar şi spre casă. această poartă ducea spre grajdurile palatului şi se afla în unghiul de sud-est al curţii templului. Căci preotul spusese să nu fie omorâtă în templul Domnului. preotul. a poruncit căpeteniilor peste sute care comandau armata: „Scoateţi-o dintre rânduri şi.40). L-au făcut rege. preotul a pus gărzi în templul Domnului. printre alte drepturi.28. regele stătea lângă coloanăb. pe carieni. l-au adus pe rege din casa Domnului şi au intrat în casa regelui pe drumul porţii 12. aşa cum se întâlneşte în mod obişnuit şi în templele egiptene. rege şi popor ca ei să fie poporul Domnului. iar căpeteniile şi trâmbiţaşii erau lângă rege. sprijină preoţimea de la Ierusalim pentru a salva dinastia davidică ameninţată să se stingă prin intervenţia Ataliei. 16. Ier 34. i-a pus pe [cap] diadema şi mărturiaa. zicând: „Trăiască regele!”. 15 Iehoiada.6-7. Tot aşa între rege şi popore. 16 Ei au pus mâna pe ea şi ea a mers pe drumul pe care intrau caiid la palatul regelui şi a fost ucisă acolo. f Deşi nu este menţionat în altă parte. 18 Tot poporul ţării a venit la templul lui Baal şi l-au dărâmatf. în faţa altarelor. ucideţi-l cu sabia!”. 89. după regulă. 18. pe oricine vrea să meargă după ea. a Diadema era însemnul regal tipic în Orientul Apropiat. 12 [Preotul] l-a scos pe fiul regelui. 2Sam 5. 13 Atalia a auzit strigătul alergătorilor şi al poporului şi a venit la popor în templul Domnului. 19 A luat căpeteniile peste sute.8. iată. c Este format din oamenii liberi care aveau. Mărturia este probabil protocolul menţionat în textele egiptene de întronare. 17. b Este vorba probabil de un loc înălţat de la pământ şi rezervat regelui. Atalia şi-a sfâşiat hainele şi a strigat: „Trădare! Trădare!”. 14. 14 S-a uitat şi. şi pe acela de a interveni în afacerile publice. Aşadar.449 2Rg 11. d Amintită şi în Ier 31. . Ps 2. se adapta unui om provenind din Fenicia şi care a imigrat la Ierusalim pentru a organiza şi a prezida cultul lui Baal. g Acest nume se găseşte frecvent în inscripţiile feniciene. în care se afirma adoptarea regelui ca fiu din partea Domnului şi promisiunea victoriei lui asupra duşmanilor (cf. l-au uns şi au bătut din palme.

3. Ex 30.4. Ez 7.43. 1Rg 1.12-13) şi ofertele spontane – cf. 20 Tot poporul ţării s-a bucurat şi cetatea s-a liniştit. Mih 3. Cifra rotundă de 40 de ani pentru durata domniei lui creează o paralelă cu David (1Rg 2. Ceea ce e dificil de stabilit este dacă porunca primită de preoţi nu a fost împlinită întrucât aplicarea normelor regale constituia o diminuare indirectă a veniturilor lor. au reţinut pentru ei fondurile destinate pentru restaurare. 1. 3 Ioas a făcut ceea ce este plăcut în ochii Domnului toată viaţa luid. cinci sicli pentru răscumpărarea fiecărui prim-născut – cf. În mod natural. v. f La începuturile domniei lui Ioas. Dt 31. 15. Dt 17.18-19): una dintre responsabilităţile principale ale preotului era aceea de a învăţa legea (cf.)b Ioas avea şapte ani când a fost făcut regec. 16.3. Lucrările de întreţinere se impuneau. Situaţia descrisă aici pentru a găsi banii necesari este confuză. El a domnit patruzeci de ani la Ierusalim. Ex 1. 2Rg 12. 4 Numai că înălţimile nu le-a îndepărtat. . Este probabil că autorul nu e întru totul obiectiv în aprecierea lui Ioas.4.11) şi cu Solomon (1Rg 11. d Lit.30. 14. Numele mamei sale era Ţibia din Beer-Şeba. 21 din capitolul precedent. Poporul încă mai aducea jertfe şi tămâie pe înălţimi. argintul stabilit pentru 5 19. 1Rg 22. 3. c În unele traduceri moderne. dar nu este lipsită de suspiciune în ceea ce priveşte credibilitatea ei. Iar pe Atalia au ucis-o cu sabia în palatul regelui.48. Ier 18. e Este pentru prima dată când Biblia vorbeşte despre educaţia individuală din partea unui maestru.11). a început să domnească Ioas.20 450 alergătorilor. Instruirea tânărului rege trebuia să fi avut ca obiectiv principal legea Domnului (cf. 18. considerarea favorabilă pentru Ioas depinde de grija pe care el a avut-o pentru templu. Ex 13. împinşi de aviditate.26.2).44 Domnia lui Ioas în Iuda (835 – 796 î. 15.11.18. templul avea deja 130 de ani. 22.11).34. b Este introdusă în acest text judecata rar pozitivă pe care autorul o acordă cu mare prudenţă numai pentru regii lui Iuda (1Rg 15. 2Cr 24. sau dacă.: „celui care trece să fie om”. 2 În al şaptelea an al lui Iehu.1-14 12 14. 1 Restaurarea templuluif Ioas a zis preoţilor: „Tot argintul consacrat care este adus în casa Domnului – argintul celui ajuns la maturitateg.4.3.2Rg 11.: „în toate zilele lui”.C. sunt trecute cu vederea informaţiile din 2Cr 24.17-22 în care regele este prezentat ca fiind responsabilul unui asasinat.42). pentru că a fost instruite de preotul Iehoiada. 5. a Aşezarea pe tron marchează luarea în posesie a puterii (cf. [Ioas] s-a aşezat pe tronul regilora. 22. Intrările de la templu sunt prezentate în două categorii: taxele (o jumătate de siclu oferit de fiecare bărbat care împlinea 20 de ani – cf.9-13.35.3. 1 din acest capitol constituie v. însă trebuiau găsite fonduri. g Lit.

11 Când vedeau că este mult argint în ladă. la dreapta. preotul Iehoiada a luat o ladăd. 11. d Este prima cutie pentru pomeni pe care o aminteşte istoria. nu au reparatc preoţii spărtura casei. b Lit. nu mai luaţi argintul de la cunoscuţii voştri.: „maKKär”). niciun obiect de aur sau de arginth. 10 Atunci. şi să repareb spărturile casei oriunde s-ar găsi vreo spărtură”. ci puneţi-l pentru spărtura casei!”. f Soluţia practică adoptată era aceea de a aduna ofertele spontane în caseta pusă la intrarea templului şi păzită de o clasă specială de preoţi.11 rezervă acest control nu marelui preot în persoană. a Nu este uşor de stabilit cine face parte dintre cunoscuţi (în ebr. ci unui slujitor al său. pentru cumpărarea lemnului şi a pietrei cioplite ca să repare spărturile casei Domnului şi pentru tot ce se cheltuiag pentru templu ca să fie reparat. 8). 2Cr 24. Alţii corectează textul în baza unor mărturii de la Ras Shamra şi preferă să-i vadă în aceşti cunoscuţi pe vânzătorii care urmau să ofere credincioşilor victimele necesare pentru serviciul cultual. Unii consideră că ar fi vorba de o clasă de apropiaţi ai templului însărcinaţi să păstreze banii încredinţaţi de preoţi. iar ei îl împărţeau lucrătorilor în lemn şi zidarilor care făceau casa Domnului. 14 Dar din argintul care se aducea în Casa Domnului. 12 Apoi dădeau argintul cântărit în mâinile celor stabiliţi să facă lucrarea casei Domnului. scribul regelui şi marele preote urcau.: „să îndrepte”. 10.15 [răscumpărarea] sufletelor şi tot argintul care este dat după inima fiecăruia ca să fie adus în casa Domnului –.: „nu au îndreptat”. pe unde se intra în templul Domnului. 8 Regele Ioas i-a chemat pe Iehoiada. 13 constructorilor şi cioplitorilor de pietre. g Lit. format din personal religios şi civil.451 2Rg 12. preotul. vase sau trâmbiţe. Preoţii care păzeau cutia puneau în ea tot argintul care era adus în templul Domnului. 14. 6 să-l ia preoţii. fiecare de la cunoscuţiia săi. 15 ci îl dădeau celor care făceau lucrarea şi reparau cu el casa Domnului. 13. asigura funcţionarea plăţii şi plătirea la timp a muncitorilor. 7 În al douăzeci şi treilea an al lui Ioas. e Cu precizie mai mare. c Lit. Un control încrucişat.: „tot ceea ce ieşea”. i-a făcut o gaură în capac şi a pus-o lângă altar. 7. nu s-au făcut pentru casa Domnului cupe de argint. cuţite. legau şi numărau argintul care se găsea în casa Domnuluif. şi pe preoţi şi le-a zis: „Pentru ce nu reparaţi spărtura casei? Acum. h Folosirea banilor trebuie să fie făcută cu economie: nu trebuie făcute alte . se întâlneşte numai aici şi în v. 6. 9 Preoţii au fost de acord să nu mai ia argint de la popor şi să nu mai repare spărtura casei.

regele din Aram.C. 7.9 şi 1Rg 9. Hazael poate chiar să pătrundă în teritoriul lui Iuda. ci era al preoţilor. Astfel. Restaurarea nu presupunea reînnoirea instrumentarului de cult.16 16 452 Nu-i controlau pe cei în mâinile cărora puneau argintul ca să-l dea celor care făceau lucrarea. e Probabil este acelaşi Milo din 2Sam 5.23-27 Tributul plătit lui Hazaela Hazael. chiar dacă se află în teritoriul lui Iuda (cf. şi tot aurul care se găsea în vistieriile casei Domnului şi în cele ale palatului regelui şi i le-a trimis lui Hazael.1-26. 17 Argintul [jertfelor] pentru vinovăţie şi argintul [jertfelor] pentru păcat nu era adus în templul Domnului. chiar dacă este rodul unei conspiraţii.3.32-33. este relatată cu demnitate şi. nu sunt ele oare scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Iuda? 21 Slujitorii lui s-au răsculat şi au conspirat: l-au lovit pe Ioas la Bet-Miloe. care este salvat prin plata unui tribut imens: tezaurul templului şi tezaurul regal. d Autorul preferă să vorbească în mod vag de locul asasinării (cf.: „şi-a pus faţa”. pe drumul spre Gaza. presiunea asiriană asupra Damascului se face simţită din ce în ce mai puţin. Reuşita expediţiei este confirmată de absenţa cetăţii Gat din lista cetăţilor filistene din Am 1.27) şi să păstreze tăcerea cu privire la motivul delictului. a După anul 837 î.39. 1Rg 2. Şi acesta a plecat de la Ierusalimc. Deşi violentă. moartea lui Ioas. Un episod analog se găseşte în 1Rg 14. Apoi Hazael a hotărâtb să urce împotriva Ierusalimului. 1Rg 11. 10. Hazael poate să-şi lărgească hotarele la sud. . Reuşind slăbirea Israelului. la coborâşul 20 cheltuieli decât cele necesare construcţiei. actualul Tell-el-Mensijeh. 18 Asasinarea lui Ioasd Celelalte fapte ale lui Ioas. tot ce a făcut el.. 2Cr 24. Este vorba despre o cetate-stat autonomă filisteană. Am 6.25. 20. descendent legitim din David. 19. regele lui Iuda. A doua etapă este însuşi Ierusalimul. opozantul lui Ioas şi fiul lui Iehoiada. regii lui Iuda.7).2Rg 12. Primul obiectiv al campaniei sale este Gat.6-8. dând lovituri grele regatului lui Israel (cf.25-28. După 2Cr 24. 13. căci ei acţionau cu fidelitate. a luat toate lucrurile consacrate pe care le consacraseră Iosafat. Ioram şi Ahazia. regele din Aram. nu compromite continuitatea dinastiei. 19 Ioas. Preoţii aveau un profit asigurat din ofertele prevăzute în Lev 5.6. 2Cr 26. părinţii săi. este vorba de răzbunare pentru uciderea lui Zaharia. 21. a urcat şi a luptat împotriva [cetăţii] Gat şi a capturat-o.: „a urcat dimpotriva Ierusalimului”.1-10. b Lit. c Lit.15. 18.2).

dar a trebuit să plătească şi tribut asirianului Hadad Nirari al III-lea. care l-a făcut pe Israel să păcătuiască.7 Silaa. iar Domnul l-a ascultat. 1. peste Israel. regele asirian Hadad Nirari. regele din Aram. a cărui domnie a fost caracterizată de sincretism religios. 22 Iozacar. În felul acesta voiau să-l pedepsească pentru că refuzase să intre în alianţă cu Damascul împotriva duşmanului comun. a Este un loc încă neidentificat. L-au îngropat cu părinţii săi în cetatea lui David. căci a văzut oprimarea lui Israel. fiul lui Şomer. care în anul 802 î. a domnit Ioahaz. c Este vorba de Ben-Hadad al III-lea. 1Rg 16.3 . 3. fiul lui Ahazia. 6. aşa cum ne informează o inscripţie cuneiformă din timpul acestui suveran. şi Iozabad. fiul lui Iehu. 13 Domnia lui Ioahaz în Israel (814 – 798 î. regele din Hamat. fiul lui Hazael.: „ca ieri şi a treia zi”. e Lit. fiul său. Israelul. întrucât îi oprima regele din Aram. regele lui Iuda. 4 Ioahaz s-a rugat înaintea Domnului. Asiria. d Probabil.)b 1 În anul al douăzeci şi treilea al lui Ioas. în locul lui. Şi a domnit Amazia. slujitorii lui.453 2Rg 13. 5 Domnul i-a dat lui Israel un eliberatord care i-a scos din mâna lui Aram. 3. f Probabil se face aluzie la stâlpul sacru ridicat de Ahab (cf. la Samaria. obţinând de la regele din Damasc un tribut de 100 de talanţi de aur şi 100 de talanţi de argint. 5. l-au lovit şi a murit. adversarul lui Ioas. 14. 7 Nu i-a fost lăsat lui Ioahaz mai mult popor decât cincizeci 21. care l-a făcut pe Israel să păcătuiască mergând în ele: şi Aşeraf a rămas în Samaria. Alţii se gândesc la Ieroboam al II-lea (cf. nu numai că a suferit stăpânirea continuă din partea arameilor. tot timpul.33). fiul lui Şimeat. A domnit şaptesprezece ani. Primul dintre ei este Ioahaz. şi în mâna lui Ben-Hadadc. 2 El a făcut ce este rău înaintea Domnului urmând păcatul lui Ieroboam. 3 Mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Israel şi i-a dat în mâna lui Hazael. fiul lui Nebat. nu s-a îndepărtat de la el. Sub numele de BenHadad. Fiii lui Israel au locuit în corturile lor ca mai înaintee. este menţionat în inscripţia aramee a lui Zakir. 6 Dar nu s-au îndepărtat de la păcatele casei lui Ieroboam. a făcut o incursiune spre Marea Mediterană. Hazael şi Ben-Hadad al III-lea au asediat mereu regatul lui Israel. Profitând de slăbiciunea asirienilor loviţi de lupte interne.C.C.23-29). b Capitolul 13 este dedicat în întregime Regatului lui Israel condus de doi suverani care aparţineau dinastiei lui Iehu. Aceasta i-a atras pedeapsa severă a lui Dumnezeu constând în oprimarea grea din partea arameilor. fiul lui Hazael.

care conţine prezentarea vieţii regelui. fiul lui Ioahaz. după mentalitatea orientală.3 Moartea lui Elizeuc Elizeu s-a îmbolnăvit de o boală din cauza căreia avea să moară. 14-25). . 18-19) regele loveşte de trei ori pământul. nu s-a îndepărtat de niciunul dintre păcatele lui Ieroboam. care se leagă de Ciclul lui Elizeu. fiul lui Nebat. regele lui Israel.)b În anul al treizeci şi şaptelea al lui Ioas. 15-17). regele lui Iuda. a plâns înaintea lui şi a zis: „Părintele meu! Părintele meu! Carul lui Israel şi cavaleria lui!”. a coborât la el. vitejia lui. Şi a domnit Ioas.2Rg 13. acesta intrând în scenă pentru ultima dată. 10 3. 2) Partea profetică (v. (v. 10. Şi el i-a adus un arc şi săgeţi. 12 Celelalte fapte ale lui Ioas. profetul îşi pune mâinile peste cele ale regelui care întindea arcul. 14. Apoi. semn al celor trei victorii viitoare asupra arameilor. cum a luptat împotriva lui Amasia. zece care şi zece mii de pedestraşi. care l-a făcut pe Israel să păcătuiască mergând în ele. Ioas a fost îngropat la Samaria cu regii lui Israel.8 454 de călăreţia. tot ceea ce a făcut el. 2. pentru a-i comunica forţa divină. întrucât ştie că numai trei victorii nu sunt suficiente pentru a opri puterea aramee. 10-13). în locul său. vitejia lui. Scena se dezvoltă în doi timpi: 1. timp de şaisprezece ani. căci îi nimicise regele din Aram şi-i făcuse ca praful de călcat [în picioare].C. a Este vorba de o armată foarte slabă dacă ne gândim că izvoarele asiriene ni-l prezintă pe regele Ahab luptând împotriva lui Salmanasar al III-lea cu 2000 de care. nu sunt ele oare scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Israel? 13 Ioas a adormit cu părinţii săi şi Ieroboam a stat pe tronul lui. la Samaria. peste Israel. 16 Apoi 14 7. Totuşi. a domnit Ioas. regele lui Iuda. tot ce a făcut el. 8 Celelale fapte ale lui Ioahaz. profetul se supără. c Acţiunea profetică curioasă pre- figurează evenimentul şi îi asigură realizarea. b Relatarea cu privire la Ioas din Israel constă din două părţi distincte: 1) Partea schematică (v. nu sunt ele oare scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Israel? 9 Ioahaz a adormit cu părinţii săi şi l-au îngropat la Samaria. 15 Elizeu i-a zis: „Ia un arc şi săgeţi!”. Ioas. Mai întâi (v. 11 El a făcut ceea ce este rău în ochii Domnului. Domnia lui Ioas în Israel (798 – 783 î. fiul lui.

23 Dar Domnul a fost binevoitor cu ei şi a avut milă de ei. Şi l-a lovit de trei ori.: „în toate zilele”. c Lit. Întreaga Transiordanie a fost recuperată mai târziu de Ieroboam al II-lea (14. 22. au văzut o ceată şi au aruncat omul în mormântul lui Elizeu. Acum. 18 Apoi Elizeu i-a zis: „Ia săgeţi!”. tatăl său. b Lit. regele din Aram. şi-a întors faţa spre ei datorită alianţei sale cu Abraham. 25 Ioas. îl vei bate pe Aram de trei ori”. a atins oasele lui Elizeu. Şi el a tras.C. fiul lui Hazael. însă. Nişte cete din Moab au venit în ţară la începutul anului. iată. fiul lui. Învierea unui mort Pe când ei îngropau un om. 20 Elizeu a murit şi a fost îngropata.). Iar el a a întins arcul cu mâna lui. 24 Hazael.25 Elizeu i-a zis regelui lui Israel: „Întinde arcul cu mâna ta!”. Ioas l-a bătut de trei ori şi a luat înapoi cetăţile lui Israele. Elizeu i-a zis: „Trage!”. Apoi Elizeu şi-a pus mâinile peste mâinile regelui 17 şi i-a zis: „Deschide fereastra de la est!”. Omul a ajuns. 1Rg 19. cu Isaac şi cu Iacob. care se găsea la Abel-Mehola (cf.455 2Rg 13. Apoi Elizeu i-a zis: „Săgeata eliberării Domnului! Săgeata eliberării împotriva lui Aram! Tu îl vei lovi pe Aram la Afec până îl vei nimici”. a revenit la viaţă şi s-a ridicat pe picioarele lui. 25. a luat înapoi din mânile lui BenHadad. 23. Şi el a luat. Nu a vrut să-i nimicească şi nu i-a îndepărtatc de la faţa lui până acumd. prin război. . 19 Omul lui Dumnezeu s-a mâniat pe el şi a zis: „Trebuia să loveşti de cinci sau şase ori: atunci l-ai fi bătut pe Aram până l-ai fi nimicit. a În mormântul familiei profetului. apoi s-a oprit. Elizeu i-a spus regelui lui Israel: „Loveşte pământul!”. d Această afirmaţie indică faptul că izvorul folosit de autor era anterior distrugerii Samariei (722 î.25-28). e Este vorba doar de unele cetăţi din Transiordania. a murit şi a domnit Ben-Hadad.16). l-a oprimat pe Israel tot timpul vieţiib lui Ioahaz. în locul său. fiul lui Ioahaz. Iar el a deschis-o. cetăţile luate de Hazael de la Ioahaz.: „nu i-a aruncat”. regele din Aram. 22 20. 21 Victoria asupra arameilor Hazael.

Poporul încă mai aducea jertfe şi tămâie pe înălţimi.13 pentru victoria lui David asupra lui Edom. Odată cu Deuteronomul are loc. a domnit Amasia. 7 El l-a lovit pe Edomb în Valea Săriic: zece mii [de oameni]. la 30 km vest de Petra. ci fiecare să fie omorât pentru păcatul său!”a.26). regele lui Israel. a stârnit o astfel de uimire încât locul a fost numit Iocteel. însă. la o înălţime de 1160 m. Amasia dă localităţii numele unei cetăţi din Iuda (cf. cunoscută deja din 2Sam 8. de identificat cu Umm El-Bijarah. Literatura profetică va susţine principiul responsabilităţii individuale (Ier 31. Schimbarea numelui înseamnă schimbarea stăpânului. un moment de răscruce (Dt 24.21-22) aplicând principiul responsabilităţii individuale. 1 6. identificată cu Ain-Milh. 2 Avea douăzeci şi cinci de ani când a fost făcut rege şi a domnit douăzeci şi nouă de ani la Ierusalim. 12.24-25. 6 Dar pe fiii ucigaşilor nu i-a omorât. unde Domnul porunceşte: „Să nu fie omorâţi părinţii din cauza copiilor şi nici copiii să nu fie omorâţi din cauza părinţilor. antrena complet aceasta şi în cazul unui delict. Dar a făcut întru totul cum a făcut Ioas. tatăl său. i-a lovit pe slujitorii săi care îl uciseseră pe tatăl său.38). Ez 18). Locul este într-adevăr impresionant. 4 Numai că înălţimile nu le-a îndepărtat.22). regele lui Iuda.4 Domnia lui Amasia în Iuda (796 – 781 î.2Rg 14. Legislaţia tribală. Cu această victorie. tatăl său. 7. regele.13). b Amasia reuşeşte să recucerească regiunea Edomului. 2Rg 9. atentă la solidaritatea familiei. 2Sam 8.C. fiul lui Ioahaz. după cum este scris în Cartea Legii lui Moise. c Este actulul Wadi El-Milh. CELE DOUĂ REGATE PÂNĂ LA CĂDEREA SAMARIEI 2Cr 25. 1Sam 22. şi în cazul unei pedepse care trebuie împlinită (Ios 7.16. Acesta constituia un progres juridic remarcabil în dreptul lui Israel. la vest de Beer-Şeba (cf. practic culmea stâncoasă de la Petra.16). pierdută în timpul revoltei împotriva lui Ioram (8.1-8 14 12. 5 Când s-a întărit domnia în mâna lui. 3 El a făcut ceea ce este plăcut în ochii Domnului.1 456 VII. fiul lui Ioas. . Sunt menţionate două etape importante ale războ- iului: prima este bătălia din Valea Sării. Numele mamei sale era Ioadin din Ierusalim.29-30. A cucerit Sela prin război şi i-a dat numele de Iocteel până în ziua de azi. a Amasia îl răzbună pe tatăl său (cf.) În anul al doilea al lui Ioas. Ios 15. Apoi este menţionată cucerirea „stâncii”. adică „Dumnezeu ia în stăpânire”. însă nu ca David.

după cea a lui Şişac (1Rg 14.39. tot argintul şi toate obiectele care se găseau în casa Domnului şi în vistieriile palatului regelui. Ar putea fi vorba de o cerere în căsătorie a fiicei lui Ioas pentru fiul lui Amasia. 12 Iuda a fost bătut ded Israel şi a fugit fiecare la cortul său.: „din faţa”. L-ai lovit pe Edom şi ţi s-a înălţat inima. 13. i-a luat pe ostaticif şi s-a întors în Samariag. după 2Cr 25.19). Ioas. 14 A luat tot aurul.: „fii ai garanţiei”. 9.25-26) şi a lui Hazael (2Rg 12. Nu poate fi exclusă nici ambiţia de a depăşi hegemonia politică a Israelului după victoriile asupra arameilor (13. Ioas.457 8 2Rg 14. 12. analogă cu cea din Jud 9. Zidul de nord a fost distrus pe o distanţă de cca. fiul lui Ioahaz. regele lui Israel.. războiul ar fi izbucnit pentru a răzbuna raziile israeliţilor umiliţi care se întorceau în teritoriile lor. să-i spună: „Vino să ne vedem în faţă!”a. . de la Poarta Efraim până la Poarta Unghiuluie. Ioas din Israel (cedrul) îl avertizează pe Amasia din Iuda (spinul) să nu se angajeze într-o luptă care i-ar fi cauzat ruinarea. e Prima poartă se afla în centrul zidului de nord al Ierusalimului.13. A doua se deschidea în partea de nord-vest a aceluiaşi zid. regele lui Iuda: . Sau. c Este actualul Tell-el-Rumeileh. 11. regele lui Iuda.16. 11 Dar Amasia nu l-a ascultat. a mers şi s-au privit în faţă la Bet-Şemeşc care este în Iuda. 9 Ioas.25). l-a prins la BetŞemeş şi l-a dus la Ierusalim. a Motivele provocării lui Amasia nu sunt clare. f Lit. 200 m sub privirea regelui iudeu făcut prizonier. ţinând cont de 2Cr 25. fiul lui Ioas. regele lui Iuda. 14. Este menţionată în Neh 8. nu sunt ele oare scrise în 10 8. În sfârşit. 13 Dar pe Amasia. trupa Israelului nu a fost primită de Amasia şi acesta a fost motivul luptei.Spinul care este în Liban a trimis să spună cedrului care este Liban: «Dă-o pe fiica ta de soţie fiului meu!» Dar animalele sălbatice din Liban au trecut şi au călcat spinul în picioareb.15 Atunci Amasia a trimis mesageri la Ioas. Însă răspunsul a fost negativ. regele lui Israel. d Lit. b Prin parabola spinului şi a cedrului. fiul lui Iehu.8-15.6-10. Laudă-te şi rămâi acasă! De ce să provoci răul şi să cazi tu şi Iuda împreună cu tine?”. 15 Celelalte fapte ale lui Ioas pe care le-a făcut. la 34 km vest de Ierusalim. vitejia lui şi cum a luptat el împotriva lui Amasia. regele lui Israel.38. g Este a treia devastare a templului şi a palatului regal. A făcut o spărtură de patru sute de coţi în zidul Ierusalimului. este menţionată în Ier 31. a trimis să spună lui Amasia. fiul lui Ahazia. regele lui Israel. lângă Ain-Şemeş. 12.

dar atribuie starea bună economică unui gest de mare milostivire divină faţă de Israel (v. în locul său.C.16 458 Cartea Cronicilor Regilor lui Israel? 16 Ioas a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat la Samaria cu regii lui Israel. f Este vorba de Marea Moartă. a trăit cincisprezece ani după moartea lui Ioas.3 19.20-21).2Rg 14.)d În anul al cincisprezecelea al lui Amasia. pe golful Aqaba. Totuşi. Din acest motiv. care îl făcuse pe Israel să păcătuiască. domnia lui Ieroboam a fost caracterizată de un regres puternic religios şi moral. Şi a domnit Ieroboam. fiul lui Ioas. c Acest port din timpul lui Solomon. Vedem lucrul acesta din săpăturile arheologice de la Samaria şi Meghido. 25. fusese pierdut în timpul regelui Ioram (2Rg 8. d Ieroboam al II-lea a trecut în istorie ca unul dintre cei mai importanţi regi ai Israelului întrucât a ştiut să asigure pentru mult timp regatului său o deosebită prosperitate materială. El a fugit la Lachişa.34. 20 L-au dus pe cai şi a fost îngropat la Ierusalim cu părinţii săi în cetatea lui David. de la intrarea în Hamate până la Marea Arabahf. Domnia lui Ieroboam al II-lea în Israel (783-743 î. al doilea este cel care i-a fost acordat la încoronarea regală. însă au trimis după el la Lachiş şi l-au omorât acolo. g Nu se ştie nimic despre această profeţie. care constituia hotarul de nord al ţării Canaanului (Num 13. regele lui Israel.65). acest rege este numit când Azaria. b În 2Rg 14. regele lui Iuda. când Ahazia: probabil primul este numele de naştere. ca şi din informaţiile pe care ni le furnizează profeţii Amos şi Osea. 22. a Este actualul Tell-el-Duweir. la 8 km sud-vest de Bet-Gibrin. în Siria. 23. e Este o vale neprecizată. regele lui Iuda. la Samaria. fiul lui Nebat. 21. Arabah este stepa dintre Marea Moartă şi Marea Roşie. 22 El a reconstruit [cetatea] Elatc şi a înapoiat-o lui Iuda după ce regele a adormit cu părinţii săi. 25 El a adus înapoi teritoriile lui Israel. fiul lui Ioahaz. . a domnit Ieroboam.21) şi al regatului lui David şi al lui Solomon (1Rg 8. după cuvântulg pe care-l rostise Domnul 23 3. autorul Cărţii Regilor nu numai că îi acordă puţin spaţiu. 18 Celelalte fapte ale lui Amasia. fiul lui Ioas. contemporani cu el. nu sunt ele oare scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Iuda? 19 Au făcut un complot împotriva lui la Ierusalim. fiul lui Ioas. la sud de Hama. fiul lui. 17 Amasia. 26-27). 24 El a făcut ceea ce este rău în ochii Domnului. 21 Tot poporul lui Iuda l-a luat pe Azariab – care avea şaisprezece ani – şi l-au făcut rege în locul tatălui său.21 – 15. regele lui Israel. nu s-a îndepărtat de la niciunul dintre păcatele lui Ieroboam. A domnit patruzeci şi unu de ani. Amasia.

este descris în paralel în 2Cr 26. care fuseseră ale lui Iuda. Num 12.4 25. nici liber. Diferenţa ar putea să vină din faptul că Azaria era numele de naştere. din Gat-Heferb. Este singurul caz de coregenţă indicat în mod explicit în Biblie. Alte exemple de nume duble avem: IoahazŞalum (2Rg 23.32. În Cartea Cronicilor. în Amos.5 Dumnezeul lui Israel prin slujitorul său Iona.11. .3. în locul său. tatăl lui. a domnit Azaria. Numele mamei lui era Iecolia din Ierusalim.24-25). motivul acestei pedepse este o încălcare cultuală gravă: 2Cr 26.30.30. Is 22. 1 2Cr 26. 28 Celelalte fapte ale lui Ieroboam.8. la 5 km nord-est de Nazaret. Poporul mai aducea încă jertfe şi tămâie pe înălţimi. fiul lui Amasia. unul dintre cei 12 profeţi minori.15. nu sunt ele oare scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Israel? 29 Ieroboam a adormit cu părinţii săi. regele lui Iuda. profetul. regele lui Iuda. 18. b Probabil este actualul Kirbet Er-Zurra. 1Cr 3.17) şi.9.3-4. vitejia lui. Ier 22. 16. cu regii lui Israel şi a domnit Zaharia. c Autorul vrea să spună că nu mai erau oameni.27). conform cu tot ce a făcut Amasia. cum a luptat şi cum a adus înapoi lui Israel [cetăţile] Damasc şi Hamat.10-15. 27 Domnul nu hotărâsed să şteargă numele lui Israel de sub ceruri şi i-a eliberat prin mâna lui Ieroboam.)e În anul al douăzeci şi şaptelea al lui Ieroboam.: „nu spusese”. a Este profetul căruia îi e atribuită Cartea lui Iona.C. tot ce a făcut el. 27.459 2Rg 15. 26. 4 Numai că înălţimile nu le-a îndepărtat. fiul lui.27) şi Ozia (13.15). f Lepra este o pedeapsă din partea lui Dumnezeu (cf. nu era nimeni care să-l ajute pe Israelc.34). iar Ozia numele pe care şi l-a luat în momentul încoronării. Iar Iotam. d Lit. era [responsabil] peste palatg judecând poporul ţării.23. probabil. 5. 2 Avea şaisprezece ani când a devenit rege şi a domnit cincizeci şi doi de ani la Ierusalim. Eliachim-Ioiachim (2Rg 23. 2Rg 5.17. 3 El a făcut ceea ce este plăcut în ochii Domnului. 5 Domnul l-a lovit pe rege şi el a fost leprosf până în ziua morţii sale şi a locuit într-o casă separată.34). 26 Căci Domnul a văzut că necazul lui Israel ajunsese prea mare şi că nu era nici legat.1-23 12.21-23. e Azaria. 1. Osea şi Isaia este cunoscut cu cel de-al doilea nume. fiul lui Ioas. chiar Iedidia-Solomon (2Sam 12. fiul regelui. fiul lui Amitaia. Este indicat cu două nume în acest capitol: Azaria (1. Pentru autorul Cărţii Cronicilor. MataniaSedecia (24. g Acest titlu este dat şi altor personaje: 1Rg 4.6. 15 Domnia lui Azaria în Iuda (781 – 740 î.16-21. regele lui Israel.

11 Celelalte fapte ale lui Zaharia. 12 Acesta este cuvântul Domnului pe care îl spusese lui Iehu: „Fiii tăic vor sta pe tronul lui Israel până la a patra [generaţie]”. Şi a domnit Iotam. informaţia despre domnia lui coincide cu aceea a înfrângerii din partea rivalului Menahem. a început să domnească în al treizeci şi nouălea an al lui Ozia. 16. nu sunt ele oare scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Iuda? 7 Azaria a adormit cu părinţii săi şi l-au îngropat cu părinţii săi în cetatea lui David. f Acceptarea numelui acestei cetăţi.17. regele lui Iuda. cea mai numeroasă şi cea mai durabilă în timp în Regatul de Nord.33. 14. b LXX. care l-a făcut pe Israel să păcătuiască. 16 Atunci Menahem a lovit [cetatea] Tifsahf şi pe toţi cei care erau în ea. fiul lui Ieroboam.6 6 460 Celelalte fapte ale lui Azaria şi tot ce a făcut el. fiul lui Iabeş. 12. este problematică. nu s-a îndepărtat de păcatele lui Ieroboam. unele versiuni vechi şi traduceri moderne au: „la Ibleam”. l-a omorât şi a domnit el în locul lui. 8 3. Şi a domnit el în locul lui. 10. 15 Celelalte fapte ale lui Şalum. c Cei patru descendenţi ai lui Iehu au fost: Ioahaz. Practic. Şi aşa a fost. 13.C. sunt scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Israel. Ieroboam al II-lea şi Zaharia. e Este vechea capitală a regatului lui Israel (1Rg 14.)d Şalum. ca şi ţinuturile ei 13 8. 14 Menahem.)a În anul al treizeci şi optulea al lui Azaria.2Rg 15. ar fi o cetate aşezată . Domnia lui Zaharia în Israel (743 î. d Domnia lui Şalum este atât de scurtă încât e prezentată fără judecata morală obişnuită. Şi a domnit o lună la Samaria. şi l-a omorât. fiul lui Nebat. 16. a conspirat împotriva lui. aşa cum se află în text. l-a lovit înaintea poporuluib. iată-le scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Israel.4.21. L-a lovit pe Şalum.8). 10 Şalum. peste Israel la Samaria. fiul lui.3 Domnia lui Şalum în Israel (743 î. a Este ultimul rege din dinastia lui Iehu. A domnit şase luni. a domnit Zaharia. cum au făcut părinţii lui. fiul lui Gadi. 15. regele lui Iuda. s-a suit din Tirţae şi a venit la Samaria. 9 El a făcut ceea ce este rău în ochii Domnului. Ioaş. fiul lui Iabeş. Menţionată în 1Rg 5. iată.C. conspiraţia pe care a făcut-o. fiul lui Iabeş. în locul său.

)d În al cincizecilea an al lui Azaria. care se bucurau de o anumită stare materială. care l-a făcut pe Israel să păcătuiască.C. 23. în continuitate cu cea a tatălui său. este vorba de cetăţenii obligaţi la serviciul militar în timp de război.461 2Rg 15. Şi s-a întors regele Asiriei şi nu a rămas acolo. Şi a domnit doi ani. fiul lui Gadi. fiul lui Nebat.C. L-a lovit pentru că nu a deschis porţile. deci în afara evenimentelor relatate. fiul său.: „viteji puternici”. Practic. 20.C. a venit împotriva ţării. 20 Menahem a scos argintul din Israel. probabil actualul Seik Abu-Zarad. Dar Menahem i-a dat lui Pul o mie de talanţi de argint ca să-l ajute să-şi întărească domniab. 18 El a făcut ceea ce este rău în ochii Domnului. care l-a făcut pe Israel să păcătuiască. pe care se sprijinea politica lui Pecahia.C. a domnit peste Israel Pecahia. unii propun în loc de „Tifsah”. b Lit. câte cinci sicli de fiecare. care provenea din Galaad şi aparţinea cu mare probabilitate partidului filo-sirian. . 17 3.3 pe Eufrat. 23 3. în ţară.. după ce a cucerit Babilonul. regele lui Iuda. Analele asiriene confirmă acest fapt. 19. în opoziţie cu cel filo-asirian. fiul lui Nebat. Domnia lui Menahem în Israel (743-738 î. fiul lui Menahem. tot ce a făcut el. 21 Celelalte fapte ale lui Menahem.3 Domnia lui Pecahia în Israel (738 – 737 î.) În anul al treizeci şi nouălea al lui Azaria. şi-a luat numele de „Pulu”. 24 El a făcut ceea ce este rău în ochii Domnului. regele Asiriei. 19 Pula. Nu s-a îndepărtat de la păcatele lui Ieroboam. regele lui Iuda. la Samaria. Şi a domnit Pecahia. la fel ca şi acceptarea tributului din partea suveranilor Siriei şi a lui Menahem din Samaria. la Samaria. În toate zilele [vieţii] sale nu s-a îndepărtat de la păcatele lui Ieroboam.) care. în anul 729 î. a domnit Menahem. c Lit.24 dinspre Tirţa. peste Israel timp de zece ani. d Unica informaţie relevantă este lovitura de stat suferită de Pecahia din partea lui Pecah. Şi a spintecat toate femeile însărcinate. De aceea. „Tappuah”. a Este vorba de Tiglat-Pileser al III-lea (745-727 î. Menahem. în locul lui. la 15 km sud de Nablus. de la toţi cei înstăriţic.: „ca să fie cu mâinile lui şi să-i întărească domnia în mâna lui”. nu sunt ele oare scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Israel? 22 Menahem a adormit cu părinţii săi. şi l-a dat regelui Asiriei.

2Rg 15. a conspirate împotriva lui Pecah. Haţord. regele lui Iuda. tot ce a făcut el. regele lui Israel. 27 3. cu Argob şi Arie. Chedeş. l-a lovit la Samaria. f Ultima parte a acestui verset. a început să domnească Osea.3 25. d Este actualul Tell-el-Qedah. fiul lui Oziaf. la vest de acest lac. fiul lui Regalia. Textele asiriene ne dau mărturie că în 738 î. Lovitura de stat a lui Osea. pe coasta Mediterană. tot ce a făcut el. unde se întărea frontul anti-asirian. succesorul lui Pecah.)b În anul al cincizeci şi doilea al lui Azaria. Aceste fapte sunt amintite pe o inscripţie a lui Tiglat-Pileser.C. era încă la domnie Menahem. 19. 30 Osea. a conspirat împotriva lui. filo-asirian. 28 El a făcut ceea ce este rău în ochii Domnului. l-a lovit. regele Asiriei. la nord-vest de Lacul Huleh) şi. se află numai în TM. a venit Tiglat-Pileser. Domnia lui Pecah în Israel (737 – 732 î.25 25 462 Pecah. 26 Celelalte fapte ale lui Pecahia. la Samaria. Abel-Bet-Maaca) către nord-vestul Lacului Huleh (Chedeş: este actualul Qadaş. deci. Şi a domnit douăzeci de anic. Invazia menţionată poate fi datată la 733-732 î.32. care a împărţit-o în trei provincii: Galaad. a oprit invazia. a Sunt locuitori din Transiordania (2Sam 17. slujitorul lui. atenţia asiriană se îndreaptă spre occident. fiul lui Nebat. în partea de nord a Palestinei. întrucât Pecah nu a putut să domnească mai mult de 4 sau 5 ani. iată-le scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Israel. fiul lui Remalia. Galaad şi Galileea. fiul lui Regalia.C. Abel-Bet-Maaca. 31 Celelalte fapte ale lui Pecah. iar în 732 î.7). L-a omorât şi a domnit în locul lui. adică precizarea temporală a domniei lui Iotam. c Este vorba de un număr corupt. l-a omorât şi a domnit el în locul lui în al douăzecilea an al lui Iotam. Cu el erau cincizeci de oameni dintre fiii lui Galaada. iată-le scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Israel. Ianoah. Nu s-a îndepărtat de la păcatele lui Ieroboam. 29 În zilele lui Pecah. Partea cea mai bună a Israelului a ajuns în stăpânirea regelui asirian. iar [pe locuitori] i-a deportat în Asiria. Terminând luptele pe frontul oriental cu supunerea definitivă a Armeniei. b Două fapte constituie nucleul domniei lui Pecah: a doua invazie asiriană şi conspiraţia.C. 30. fiul lui Ela. a domnit peste Israel Pecah. e Analele lui Tiglat-Pileser al III-lea ne informează că acţiunea uzurpatoare a lui Osea a avut sprijinul asirienilor. cu ane- xarea Galileii. şi Dor. este în apropierea actualului Kefar-Gileadi. tot ţinutul lui Neftali. la sud-vest de acelaşi lac.27. Meghido. 1Rg 2. şi a luat [cetăţile] Iion. . 29. în Transiordania.C. Localitatea Ianoah nu a fost identificată: probabil. TiglatPileser porneşte marşul de la frontiera de nord a Israelului (Iion. în palatul casei regale. care l-a făcut pe Israel să păcătuiască. 27.

463 Domnia lui Iotam în Iuda (740 – 736 î.C.)a

2Rg 16,3
2Cr 27,1-9

În anul al doilea al lui Pecah, fiul lui Remalia, regele lui Israel, a domnit Iotam, fiul lui Ozia, regele lui Iuda. 33 Avea douăzeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit şaisprezeceb ani la Ierusalim. Numele mamei sale era Ieruşa, fiica lui Ţadoc. 34 El a făcut ceea ce este plăcut în ochii Domnului: a făcut conform cu tot ceea ce a făcut Ozia, tatăl său. 35 Numai că înălţimile nu le-a îndepărtat. Poporul mai aducea încă jertfe şi tămâie pe înălţimi. [Iotam] a zidit poarta de susc a casei Domnului. 36 Celelalte fapte ale lui Iotam, tot ce a făcut el, nu sunt ele oare scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Iuda? 37 În zilele acelea, Domnul a început să-i trimită împotriva lui Iuda pe Reţind, regele lui Aram, şi pe Pecah, fiul lui Remalia. 38 Iotam a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat cu părinţii săi în cetatea lui David, tatăl său. Şi a domnit Ahaz, fiul lui, în locul său.
32

12,4

16

Domnia lui Ahaz în Iuda (736 – 716 î.C.) În anul al şaptesprezecelea al lui Pecah, fiul lui Remalia, a domnit Ahaz, fiul lui Iotam, regele lui Iuda. 2 Ahaz avea douăzeci de ani când a devenit rege şi a domnit şaisprezecee ani la Ierusalim. El nu a făcut ceea ce este plăcut în ochii Domnului Dumnezeului său aşa cum a făcut David, tatăl său, 3 ci a umblat pe căile regilor lui Israel. Chiar şi pe fiul său l-a trecut prin focf după [modul] abominabil al
1

2Cr 28,1-27

32. a Relatarea este paralelă cu cea din 2Cr 27,1-4.7-9. Este menţionată construirea porţii superioare a templului (v. 35), fragment dintr-o activitate edilitară descrisă mai amplu în 2Cr 27,3-4. Evenimentul cel mai important pe plan istoric este începutul războiului siro-efraimit. Pecah şi Reţin din Damasc vor să-l forţeze pe Ioatam să intre în coaliţia lor pentru a frâna expansiunea Asiriei. 33. b Această indicaţie cronologică este repetată de trei ori în 2Cr 27,1-9; sunt incluşi cu siguranţă anii în care Iotam a guver-

nat împreună cu tatăl său bolnav (v. 5). 35. c Este, fără îndoială, cea amintită în Ier 20,2 ca poarta superioară a lui Beniamin şi se află în partea de nord a Ierusalimului. 37. d Este ultimul rege arameu din Damasc, mai înainte ca cetatea să fi fost ocupată de către asirieni (cf. 16,9). Documentele asiriene şi LXX îi dau numele „Raţon”. 2. e Sunt anii în care Ahaz a guvernat singur. 3. f Este vorba de un sacrificiu uman, de tipul celor pe care canaaneenii le săvârşeau

2Rg 16,4

464

popoarelor pe care le alungase Domnul din faţa fiilor lui Israel. 4 A adus jertfe şi tămâie pe înălţimi, pe colinea şi sub orice copac verde. 5 Atunci, Reţin, regele lui Aram, şi Pecah, fiul lui Remalia, regele lui Israel, au urcat la Ierusalim ca să lupte. L-au asediat pe Ahaz, dar nu au putut să-l învingăb. 6 În acel timp, Reţin, regele lui Aram, a adus înapoi la Aram [cetatea] Elat; i-a alungat pe iudei din Elat şi au venit cei din Edom la Elat şi au locuit acolo până în ziua de azic. 7 Ahaz a trimis mesageri la Tiglat-Pileser, regele Asiriei, să-i spună: „Eu sunt slujitorul tău şi fiul tău!d Vino şi eliberează-mă din mâna regelui lui Aram şi din mâna regelui lui Israel care s-au ridicat împotriva mea!”. 8 Ahaz a luat argintul şi aurul din casa Domnului şi din vistieriile casei regelui şi le-a trimis ca dar regelui Asiriei. 9 Regele Asiriei l-a ascultat. A mers regele Asiriei la Damasc şi l-a cucerite; i-a deportat pe cei din Kirf şi l-a omorât pe Reţin.
în cinstea divinităţilor lor, după cum atestă lucrul acesta, în concordanţă, Biblia (Dt 12,31; 18,10-12), scriitorii romani şi săpăturile arheologice realizate în Palestina. Regele Ahaz a săvârşit acest sacrificiu uman probabil în timpul asediului Ierusalimului de către coaliţia siro-efraimită. După Sfânta Scriptură (2Rg 17,17; 21,6; 23,10; Ier 7,31; 19,5; 32,35), israeliţii au săvârşit astfel de sacrificii abominabile şi cu alte ocazii, întotdeauna în cinstea lui Moloc. Nu este sigur dacă este vorba despre o divinitate străină. Cercetătorii discută numai dacă termenul „moloc” (în ebr.: „ môlec”) este un simplu epitet deformat de la „melek” (= rege), aplicabil şi zeului canaanean Baal, sau dacă se referă la zeul semitic-occidental Milcom, pe care Biblia îl defineşte ca fiind un lucru abominabil al fiilor lui Amon (cf. 2Rg 23,13). 4. a Această expresie este folosită de Biblie (Dt 12,2; 1Rg 14,23; 2Rg 17,10; Ier 2,20) pentru a desemna cultul în aer liber al religiei naturiste din Canaan. 5. b Este războiul siro-efraimit care avea scopul de a atrage regatul lui Iuda într-o coaliţie împotriva Asiriei (cf. Is 7 – 8). 6. c Pierderea cetăţii Elat, semnalată aici, arată slăbiciunea lui Ahaz şi explică recursul lui la ajutorul Asiriei. În loc de „cei din Edom”, versiunile aramaică şi siriacă au „arameii”, dar prima variantă este mai bine atestată. Lucrul acesta este logic şi pentru faptul că Elat aparţinea Edomului, şi nu lui Aram. Lăsându-i pe cei din Edom să se instaleze în portul lor vechi (Dt 2,8), Reţin îi câştiga de partea sa pe cei din Edom, aceştia figurând printre aliaţii coaliţiei siro-efraimite. 7. d Ahaz se declară astfel vasalul lui Tiglat-Pileser (anul 734 î.C.). Acceptând protecţia străină, el pregăteşte de fapt ruina regatului său (cf. Is 8,5-6). 9. e După cuceririle amintite în 15,29, în 733-732 î.C., Tiglat-Pileser al III-lea a cucerit Damascul care a devenit astfel o provincie asiriană. f Este o localitate situată în Caldeea de Jos, între Tigru şi podişul elamitic pe care Am 9,7 îl consideră locul de origine al arameilor.

465
10

2Rg 16,18

Regele Ahaz a mers în întâmpinarea lui Tiglat-Pileser, regele Asiriei, la Damasc. A văzut altarula care este în Damasc şi a trimis regele Ahaz preotului Uria forma altarului şi modelul lui, după toată lucrătura lui. 11 Preotul Uria a zidit un altar conform cu tot ceea ce i-a trimis regele Ahaz din Damasc: aşa a făcut preotul Uria până când s-a întorsb regele Ahaz din Damasc. 12 Când regele s-a întors din Damasc, a văzut regele altarul, s-a apropiat regele de altar şi s-a urcat pe el. 13 A ars arderea lui de tot şi ofranda lui; a vărsat jertfa lui de băutură şi a stropit cu sângele jertfei de împăcare altarulc. 14 A luat altarul din bronz din faţa casei, dintre altar şi casa Domnului, şi l-a pus lângă altar, spre nord. 15 Regele Ahaz i-a zis lui Uria, preotul: „Să arzi pe altarul cel mare arderea de tot de dimineaţă şi ofranda de seară, arderea de tot a regelui şi ofranda lui, arderile de tot ale întregului popor al ţării, ofrandele lor şi jertfele lor de băutură; iar cu tot sângele arderii de tot şi cu tot sângele jertfelor să-l stropeşti! Dar altarul de bronz să fie pentru mine ca să mă consultd”. 16 Preotul Uria a făcut conform cu tot ceea ce i-a poruncit regele Ahaz. 17 Regele Ahaz a tăiat canturile postamentelor şi a îndepărtat de deasupra lor ligheanul; a coborât marea din bronz de deasupra boilor care erau sub ea şi a pus-o pe un paviment de piatră. 18 Locul de sabate pe care-l construise în templu şi intrarea regelui din afarăf le-a abătut de la templul Domnului, din cauza regelui Asiriei.
10. a Cu multă probabilitate, se afla în templul lui Hadad-Rimmon (cf. 5,18). Măreţia lui trebuia să fie în contrast cu simplitatea şi micimea altarului de la Ierusalim construit de Solomon (1Rg 8,64). 11. b Lit.: „a venit”. 13. c Regele consacră altarul împlinind el însuşi funcţiile sacerdotale. Regele este şi administratorul templului şi organizatorul cultului (cf. 12,5-17), iar Uria apare ca un simplu funcţionar regal. 15. d Probabil, metalul din acest altar a fost folosit pentru alte scopuri. Unii au emis o ipoteză de traducere: „de altarul de bronz mă voi folosi eu pentru a avea oracole”. Se presupune astfel că pe acest altar regele ar fi voit să ghicească semnificaţia evenimentelor, examinând măruntaiele victimelor. Am avea în acest caz o puternică influenţă asiriană (cf. Ez 21,26). 18. e S-ar putea referi la un loc acoperit, folosit în mod special în zilele de sabat, când era aglomeraţie mare. f Se pare că regele ar fi avut o intrare specială în templu (cf. 1Cr 9,18; Ez 46,1-3), aşa cum avea şi un loc rezervat (2Rg 11,14; 23,3) în casa Domnului. Toate modificările prescrise de Ahaz, inclusiv construirea noului altar, e posibil să fi fost făcute pentru a fi plăcute regelui Asiriei.

1Rg 12,33

Ez 46,4-7

2Rg 16,19
19

466

Celelalte fapte ale lui Ahaz pe care le-a săvârşit, nu sunt oare ele scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Iuda? 20 Ahaz a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat cu părinţii săi în cetatea lui David. Şi a domnit Ezechia, fiul său, în locul lui.

17

Osea, ultimul rege al lui Israel (732 – 724 î.C.)a În anul al doisprezecelea al lui Ahaz, regele lui Iuda, a domnit Osea, fiul lui Ela, peste Israel la Samaria timp de nouă ani. 2 El a făcut ceea ce este rău în ochii Domnului, dar nu ca regii lui Israel care au fost înaintea lui. 3 Salmanasarb, regele Asiriei, a urcat împotriva lui: Osea i-a devenit vasalc şi i-a plătitd tribut. 4 Regele Asiriei a descoperit la Osea o conspiraţie, întrucât a trimis mesageri la Soe, regele Egiptului, şi nu i-a mai plătit tribut regelui Asiriei ca în fiecare anf. Dar regele Asiriei l-a arestat şi l-a legat în închisoare.
1

Luarea Samariei (722 î.C.) Regele Asiriei a invadat toată ţara; a urcat împotriva Samariei şi a asediat-o timp de trei ani. 6 În anul al nouălea al lui Osea,
5

1. a Capitolul cuprinde două secţiuni, fiecare constituită dintr-o relatare istorică şi o consideraţie teologico-parenetică. Prima secţiune (v. 1-23) descrie cucerirea Samariei şi dezvoltă un rechizitoriu amănunţit cu privire la infidelităţile Israelului faţă de Dumnezeul său, cauza principală a distrugerii regatului. Secţiunea a doua (v. 24-41) subliniază sincretismul religios al samaritenilor care i-a împiedicat să evite idolatria interzisă de legea divină. 3. b Este vorba de Salmanasar al V-lea, fiul şi succesorul lui Tiglat-Pileser al III-lea. A domnit între 727-722 î.C. Domnia lui a fost subminată de numeroase răscoale din

interior şi din exterior. În expediţia condusă împotriva cetăţilor feniciene care încercaseră să îndepărteze jugul robiei, a primit tributul anual de la Osea. c Lit.: „sclav”. d Lit.: „i-a întors”. 4. e Este varianta TM şi e identificat cu Sib’e sau Sib’u, denumit în textele asiriene Turtanu (= generalul şef). Multe traduceri moderne consideră termenul ca numele unei cetăţi, Sais, în care s-ar fi dus mesagerii lui Osea. f Alianţa cu Egiptul şi refuzul plătirii tributului anual sunt semnele revoltei lui Osea (cf. 3,4-5).

7-18) şi include şi regatul lui Iuda în aceeaşi soartă a Israelului (v.26-32) şi considerate păcatul prin excelenţă al regilor lui Israel şi al poporului său (cf. deoarece era comandant al armatei. Gozan este actuala localitate Tell-Halaf. 2Sam 12.8. a După trei ani de rezistenţă eroică împotriva asirienilor care o asediau. mâniindu-l pe Domnul.7. succesorul lui Salmanasar al V-lea. 10. 16. de la turnul străjerilor până la cetăţile întăritee.26-33). întrucât atribuirea cuceririi Samariei lui Sargon al II-lea s-ar fi datorat faptului că acesta a început să domnească în acelaşi an sau că. în Mesopotamia de Nord. 1Sam 8. şi în cetăţile mezilorb. mulţi sunt de părere că textul biblic are dreptate. Totuşi. 9.27 regele Asiriei a luat Samariaa şi a deportat Israelul în Asiria şi i-a pus să locuiască la Halah şi la Habor.3. Os 9. 10 Şi-au ridicat stele şi Aşere pe orice colină înaltă şi sub orice copac verde.467 2Rg 17. b Halah este o localitate din apropierea cetăţii Haran. care atribuie victoria lui Sargon al II-lea. Motivarea ruinării lui Israelc Lucrul acesta s-a întâmplat pentru că fiii lui Israel au păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului lor.36.12 Dt 28. 8. Jud 2. Lev 11. de sub mâna lui Faraon. 11 Şi acolo au ars tămâie pe toate înălţimile ca neamurile pe care le alungase Domnul dinaintea lor şi au făcut lucruri rele.1. Habor este un afluent de pe partea stângă a Eufratului. care-i scosese din ţara Egiptului. Samaria a capitulat probabil la începutul toamnei anului 722 î.C. 8 Au umblat după obiceiurile neamurilor pe care Domnul le alungase dinaintea fiilor lui Israel şi [în cele] pe care le-au făcut regii lui Israeld.6. v. 19-20). d Este o aluzie la inovaţiile atribuite lui Ieroboam I (cf. corespunzând cu localitatea Guzana din textele asiriene. în afară de Cronica Babiloniană. păcatul originar al regatului lui Israel a fost schisma religioasă şi cultul viţeilor de la Betel şi Dan (cf.8. 1Rg 12. 7.1. şi pentru că s-au temut de dumnezei străini. Şi-au zidit înălţimi în toate cetăţile lor. 12 Au slujit idolilor despre care Domnul le zisese: „Să nu faceţi lucrul acesta!”. Mezii ocupă regiunea de la est de Mesopotamia. 11. Acest fapt este confirmat de textele cuneiforme.7.1. lângă râul Gozan. Ier 2. c Pentru autorul cărţii.4. În afară de aceasta.6.45.7. 12.4. Ps 81. ar fi luat parte la cucerirea Samariei. autorul stigmatizează sincretismul religios (v.14. regele Egiptului.28. tot în Mesopotamia de Nord. 7 Ex 32. mici sau mari.10. 3.18. Mih 6. 9 Fiii lui Israel au făcut în ascuns împotriva Domnului Dumnezeului lor [lucruri] care nu sunt bune. 19).11 6. . Dt 20. 23. 1Rg 12. 9. Am 2. e Expresie pentru a desemna toate localităţile locuite. Am 5.

16. s-au închinat la toată oştirea cereascăd şi i-au slujit lui Baal.25. N-a rămas decât tribul lui Iuda. şi-au făcut chipuri turnate – doi viţei – şi-au făcut o Aşeră. fiul lui Nebat. profeţiib!”. 22 Fiii lui Israel au umblat în toate păcatele pe care le făcuse Ieroboam: nu s-au abătut de la ele 23 până când l-a îndepărtat Domnul pe Israel de la faţa lui. şi-au înţepenit grumazul aşa cum au făcutc părinţii lor care nu au rămas fideli Domnului Dumnezeului lor. dar îi aparţine în special lui Ieremia (Ier 7. 15 Au refuzat hotărârile lui şi alianţa pe care o încheiase cu părinţii lor şi mărturiile lui pe care le-a dat înaintea lor: au mers după alte deşertăciuni şi au comis nebuniile altor popoare care îi înconjurau şi despre care le poruncise Domnul: „Să nu faceţi ca ele!”. după cum spusese prin toţi slujitorii lui. a Lit. 14 Dar ei n-au ascultat. Este o condamnare a cultelor astrale de influenţă asiriană (cf. 17 I-au trecut pe fiii lor şi pe fiicele lor prin foc. prin toţi văzătorii. 21 Căci Israel s-a dezlipit de casa lui David şi l-au făcut rege pe Ieroboam.5 etc.4. 17. i-a umilit şi i-a dat în mâna cotropitorilor până când i-a îndepărtat de la faţa sa.19. 26. Israel a fost deportat din ţara lui în Asiria până în ziua de azi.13 13 468 Dt 29. 25. 16 Au părăsit toate poruncile Domnului Dumnezeului lor. 19 Dar nici Iuda nu a păzit poruncile Domnului Dumnezeului lui.: „ca grumazul părinţilor lor”. 14. s-au dedat la ghicit şi la descântece. profeţii. ci a umblat după obiceiurile pe care Israel le făcuse.: „v-am trimis-o”.7. 18 Domnul s-a mâniat foarte mult împotriva lui Israel şi i-a îndepărtat de la faţa lui. Dt 4.25 17.: „armata cerurilor”.).6 Domnul a dat mărturie împotriva lui Israel şi împotriva lui Iuda prin toţi profeţii lui. 13. . zicând: „Întoarceţi-vă de la căile voastre rele şi păziţi poruncile mele. 20 Domnul a respins toată descendenţa lui Israel. c Lit. d Lit. toate hotărârile mele conform cu toată legea pe care v-am dat-oa prin slujitorii mei.2Rg 17. s-au vândut ca să facă ceea ce este rău în ochii Domnului. b Expresia se întâlneşte pentru prima dată în Am 3. Ieroboam l-a sedus pe Israel să nu-l mai urmeze pe Domnul şi l-a făcut să săvârşească un păcat mare. mâniindu-l.3).

la sud-vest de Homs. zicând: „Trimiteţi-l pe unul dintre preoţii pe care i-aţi deportat de acolo. g Unul dintre rolurile preotului era învăţarea legii (cf. fiecare în cetăţile în care locuiau.16. numele babilonian al planetei Saturn (cf. d Este localitatea Hama din Siria. ci numai cei cu o anumită stare. 25-28). iar oamenii din Hamat l-au făcut pe 24 24. iar Domnul a trimis împotriva lor lei care-i omorau. epitetul zeiţei Ištar. În al doilea rând. să meargă să se aşeze acolo şi să îi înveţeg orânduirea Dumnezeului ţării!”. 30. f Domnul nu reprezintă pentru aceste populaţii decât un zeu printre alţii: nu este decât zeul ţării pe care o stăpâneşte şi căruia trebuie să-i dea cultul cuvenit (cf. pe Oronte. unde „a părăsi Israelul” înseamnă a se vedea condamnat la a sluji altor zei).26. din Cutab. 26. h În traducere. El a trimis împotriva lor lei care îi omoară până când vor şti orânduirea Dumnezeului ţării”.18. la 28 km nordest de Babilon.469 Originea samaritenilora 2Rg 17. a Nu există dubii cu privirea la istoricitatea faptului. 28 Unul dintre preoţii care fuseseră deportaţi din Samaria a venit şi s-a aşezat la Betel şi i-a învăţat cum să se teamă de Domnul. întrucât substituirea locuitorilor Samariei cu alte populaţii este confirmată şi de textele asiriene. Mih 3.26). nu se temeau de Domnul. Ier 18. aşa cum afirmă autorul (v. 27 Atunci regele Asiriei a poruncit.30 Regele Asiriei a adus [oameni] din Babilon. oamenii din Cut l-au făcut pe Nergali. din Hamatd şi din Sefarvaime şi i-a aşezat în cetăţile Samariei în locul fiilor lui Israel. c Este probabil actualul Tell-Kafra-Aia. e . Se pote recunoaşte în acest nume „Sakkut”. Corespunde localităţii Sibraim din Ez 47. Ez 7. situată între Damasc şi Hama. i Este zeul infernului şi al ciumei. 27. 1Sam 26. b Astăzi. în Siria. „corturile fetelor”.19. Am 5. sunt rezumate într-o singură relatare diferitele faze ale colonizării făcute în epoci succesive (v.11). 30 Oamenii din Babilon l-au făcut pe Sucot-Benoth. 24-25). şi Banitu. 29 Dar fiecare popor şi-a făcut dumnezeii săi şi i-au pus în casele de pe înălţimile pe care le făcuseră samaritenii. 26 Atunci. 24). Ei au moştenit Samaria şi au locuit în cetăţile ei. 25 Când au început ei să locuiască acolo. Relatarea biblică prezintă simplificări şi generalizări câteodată destul de evidente: mai întâi nu au fost deportaţi toţi locuitorii ţării. Tell-Ibrahim. din Avac. i-au spus regelui Asiriei: „Neamurile pe care le-ai strămutat şi le-ai aşezat în cetăţile Samariei nu cunosc orânduirea Dumnezeului ţăriif. Evenimentul este confirmat de faptul că nu a dispărut total yahvismul (v.

Ier 27. b Este divinitatea elamită Ibna-Haza.2Rg 17. 32 Ei se temeau şi de Domnul.: „care făceau”. 38 să nu uitaţi alianţa pe care am încheiat-o cu voi! Să nu vă temeţi de alţi zei! 39 Ci să vă temeţi de Domnul Dumnezeul vostru şi el vă va elibera din mâna tuturor duşmanilor voştri!”. a Probabil este zeiţa Sima din perioada elenistică (cf. lui să vă închinaţi şi să-i aduceţi jertfe! 37 Să păziţi hotărârile. preoţi ai înălţimilor care aduceau cultg pentru ei în templele de pe înălţimi. 34 Până în ziua de astăzi ei fac după orânduirile lor de mai înainte: nu fac după hotărârile lui. In 4. legea şi porunca pe care a scris-o pentru voi. însă şi-au făcut. 32. Aici îşi are originea antipatia profundă pe care iudeii au manifestat-o întotdeauna faţă de samariteni.: „Hadad este rege”. împlinindu-le în toate zilele! Să nu vă temeţi de alţi zei. dar îi slujeau şi pe zeii lor.5. judecăţile. antipatie regăsită şi în Noul Testament (cf. dumnezeii din Sefarvaim. g Lit. 33 Se temeau şi de Domnul. cei din Sefarvaim i-au ars pe copiii lor în foc [în cinstea] lui Adramelecd şi Anamelece.9). e În trad. este zeul Adad-Milki venerat la Tell-Halaf.29.30-37. este zeiţa protectoare din cetatea Adad.21). 32. 40 Însă ei nu au ascultat şi au făcut după orânduirile lor de mai înainte.14) şi AsimBetel din papirusurile aramaice de la Elefantina. 30. Lc 10. după judecăţile lui.: „din toate extremităţile”. să nu-i slujiţi şi să nu le aduceţi jertfe. dar slujeau şi idolilor lor. . 41 Aceste popoare s-au temut de Domnul. căruia i-a dat numele de Israel. după orânduirea neamurilor care fuseseră deportate de acolo. şi Am 8. după legea şi porunca pe care le-a dat-o Domnul fiilor lui Iacob. din tot poporulf. Şi fiii lor şi fiii fiilor lor fac cum au făcut părinţii lor până în ziua de azih. 41. f Lit. 31 cei din Ava i-au făcut pe Nibhazb şi Tartacc. 31. d În trad. care v-a scos din ţara Egiptului cu mână puternică şi braţ întins: de el să vă temeţi.31 470 Dt 9. h Din acest amestec de populaţii s-au născut samaritenii şi sincretismul lor religios care este admonestat de Ilie spunând că este imposibil a sluji la doi stăpâni (1Rg 18. 35 Domnul încheiase o alianţă cu ei şi le poruncise: „Să nu vă temeţi de alţi dumnezei şi să nu vă închinaţi lor. 36 ci numai Domnului.17 Aşimaa. c Probabil divinitatea elamită DagDadra sau Taqtatra.: „Anat a regelui”.

2 Avea douăzeci 1 2Cr 29–31 1. rege peste Iuda (716 – 687 î. A urmat o trezire viguroasă din punct de vedere religios. Isaia a reuşit să-l descurajeze pe Ezechia şi faptele i-au dat dreptate profetului. 1. fiul lui Ahaz. încrezându-se în ajutorul Egiptului. În anul 712 î. a oferit ocazia pentru revoltă. Ecron şi Gaza. cu anumite omisiuni şi adăugiri. printre alţii.C. a fost susţinut puternic de profetul Isaia. Sargon al II-lea a murit asasinat în timpul unei expediţii la est de Asiria. a Evenimentele referitoare la Ezechia se găsesc şi în Cartea Profetului Isaia (36 – 39). deşi a rămas vasal faţă de Asiria. Dar Senaherib s-a mişcat cu hotărâre împotriva ligii. acesta i-ar fi permis să folosească apa din unicul izvor din Ierusalim. După ce a cucerit mai multe cetăţi din Iudeea.C. Cu siguranţă şi în Iuda mulţi visau o revoltă împotriva Asiriei. Între timp. I-a urmat fiul său Senaherib. Îndată s-a format o ligă anti-asiriană la care a aderat.10. a domnit Ezechia. Probabil că şi regele era de acord cu aceste apariţii.C. Doritor să-şi creeze aliaţi şi în vest. Ezechia a trebuit să plătească cu un preţ greu revolta împotriva Asiriei. regele lui Iudab. . iar regatul lui Iuda a fost redus la regiunea muntoasă din jurul Ierusalimului.471 2Rg 18. însoţită de o creştere a bunăstării generale şi de o renaştere literară. În această operă de reformă. În caz de asediu. luată de Sargon al II-lea. Ezechia a fost un credincios fervent. din moment ce a făcut să se sape un canal subteran pe sub colina cetăţii lui David. întrucât Aşdodul a fost distrus. = căderea Samariei). Ezechia şi-a dedicat ultimii ani ai domniei sale pentru a repara daunele catastrofei din 701 î. şi Ezechia. uneori într-o ordine diferită. bazate pe echivalenţa dintre anul al nouălea al lui Osea = anul al şaselea al lui Osea (acest lucru înseamnă 722-721 î. Îndată ce a ajuns pe tronul tatălui său Ahaz. În ciuda acestei eliberări nesperate. iar regele său a fost luat în lanţuri de către asirieni. (invazia lui Senaherib). s-a angajat energic pentru eliminarea infiltraţiilor religioase pe care tatăl său le favorizase cu destulă uşurinţă. a lipsit puţin ca Regatul lui Iuda să fie atras în aventura nebunească pe care regele din Aşdod a încercat-o împotriva Asiriei. Dorinţa cetăţilor feniciene de a reintra în stăpânirea insulei Cipru. 13 care presupune al paisprezecelea an al lui Ezechia = 701 î.C. regele din Babilon. pe care regele Ezechia a primit-o cu mare simpatie. DE LA SFÂRŞITUL REGATULUI LUI ISRAEL PÂNĂ LA SFÂRŞITUL REGATULUI LUI IUDAa 18 Ezechia. acesta din urmă a trimis o delegaţie şi la Ierusalim. regele lui Israel. b Indicaţiile cronologice din v. care a trebuit să înfrunte o situaţie foarte dificilă creată de Merodac-Baladan.2 VIII. fiul lui Ela. Din fericire.) În anul al treilea al lui Osea.C. A fost constrâns să abandoneze din cauza unei epidemii cumplite care i-a decimat armata. nu sunt în acord cu indicaţia din v.9. întrucât cetăţile din vest şi din sud-vest cucerite de Senaherib au fost încredinţate statelor Aşdod. regele asirian a asediat şi Ierusalimul. Au apărut şi primele încercări de revoltă împotriva Asiriei.

adică în al şaptelea an al lui Osea. aluzie în In 3. 6 El s-a alipit de Domnul. 15. lângă râul Gozan. 15. Salmanasar.: „naHaš”) şarpele din bronz ridicat de Moise (Num 21. regele lui Israel.11-14). Numele mamei sale era Abi.14. regele Asiriei. 12 pentru că nu au ascultat glasul Domnului Dumnezeului lor şi au încălcat alianţa lui cu tot ceea ce poruncise Moise. conform cu tot ce a făcut David. 14.4. nu s-a îndepărtat de el şi a păzit poruncile pe care i le dăduse Domnul lui Moise.7-9). După el nu a mai fost nimeni ca el între toţi regii lui Iuda şi nici nu a fost înaintea lui. căci până în zilele acelea fiii lui Israel îi aduceau tămâie şi-l numeau Nehuştanb.C. 7 Domnul a fost cu el şi avea succes oriunde ieşea: s-a răzvrătitc împotriva regelui Asiriei şi nu i-a slujit. În realitate. a tăiat Aşerele şi a tăiat în bucăţi şarpele de bronz pe care-l făcuse Moise. . care nu poate să fie altul decât templul din Ierusalim (cf. situaţia politică a lui Iuda a rămas deosebit de nesigură după ce regele Ahaz solicitase sprijinul Asiriei împotriva lui Aram şi Israel (cf. Dt 12. a sfărâmat stelele. 8 El i-a lovit pe filisteni până la Gaza şi tot teritoriul lor. a Predecesorii lui Ezechia le-au ocolit (1Rg 3. 17. Ezechia a putut profita de tulburările care au marcat începutul domniei lui Senaherib. regele lui Israel.6-9. în primii ani ai domniei sale. adică al nouălea an al lui Osea. 3 El a făcut ceea ce este plăcut în ochii Domnului.3. Distrugerea lor de către Ezechia este un prim pas spre centralizarea cultului în locul ales de Dumnezeu. supuşi la vremea aceea asirienilor. şi au capturat Samaria. 10 Au asediat-o de la începutul anului al treilea până în anul al şaselea al lui Ezechia. Cu toate acestea.2Rg 18. c Atât în 711. tatăl său. 2Rg 12.35).44. a urcat împotriva Samariei şi a asediat-o. b Israeliţii vedeau în acest obiect în formă de şarpe (în ebr. 4 A îndepărtat înălţimilea.14) şi de aceea îl adorau. slujitorul Domnului: nu au ascultat şi nu au împlinit. 7. 16. fiul lui Ela.9. dă mărturie despre acest fapt. şi în cetăţile mezilor. cât mai ales după moartea lui Sargon. în 705 î. 22. de la turnul străjerilor până la cetatea întărităd. fiica lui Zaharia. Succesul campaniei sale împotriva filistenilor. 8. 11 Regele Asiriei l-a deportat pe Israel în Asiria şi l-a aşezat la Halah şi Habor. 5 El şi-a pus încrederea în Domnul Dumnezeul lui Israel. d Expresie care indică toată regiunea: cf.4.3 472 şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit douăzeci şi nouă de ani la Ierusalim.23. 9 4. Amintirea ocupării Samariei În anul al patrulea al regelui Ezechia.

fiul lui Asaf. 19. fiul lui Sargon al II-lea.. 19 Rab-Şache le-a zis: „Spuneţi-i lui Ezechiah: «Aşa 17 2Cr 32. a domnit între 704681 î. confirmate şi de analele asiriene.9-15 Is 36.13-19. v. la Lachiş.2–37. a urcat împotriva tuturor cetăţilor întărite din Iuda şi le-a cucerit. deşi la un moment dat termenul a fost interpretat ca „marele paharnic”. regele Asiriei. 15 Ezechia a dat tot argintul care se afla în templul Domnului şi în vistieriile palatului regelui. Ezechia. au ajuns şi au stat la canalul de la cisterna de sus. în prima sa parte. şi moartea lui Ezechia în 687 î. Din punct de vedere politic. secretarul.9). să-i spună: „Am greşitb! Retrage-te de la mine şi ceea ce îmi vei impune voi face.17 – 19. 16 Atunci.C. Au mers. Rab-Şache este un termen care denumeşte o funcţie militară înaltă în statul asirian. către anul 690 î. g Adică: „marele paharnic”. a trimis la regele Asiriei.C. 7). dar şi prin revolta de la începutul domniei sale (cf. regele lui Iuda. 14 Ezechia. regele lui Iuda. 18 L-au chemat pe rege. le împodobise şi le-a dat regelui Asiriei. 20-21). fie cea care ar fi putut avea loc între co-regenţa lui Tirhaka (19. cronicarul. 17. purtătorul de cuvânt al regelui. 14. f Adică: „marele eunuc”. regele lui Iuda.37) sunt relatate. fiul lui Hilchia.9a şi 19. regele lui Iuda. c După analele asiriene. v.9b-37) se referă la aceeaşi campanie a lui Senaherib. Egiptul este inferior Asiriei . Şebna. h Discursul mesagerilor lui Senaherib. Au plecat şi au mers la Ierusalim.1-21 şi Is 36 – 37. taxa plătită de Ezechia este de 30 de talanţi de aur şi de 800 de talanţi de argint. Senaheriba. a În asiriană: „Sin-ahhe-eriba”. [responsabil] peste palat. 13-16). la regele Ezechia.1 În anul al paisprezecelea al regelui Ezechia. b Aliindu-se cu Egiptul împotriva Asiriei (cf.473 Invazia lui Senaherib 2Rg 18. care este pe drumul de pe câmpul înălbitorului. Rab-Sarisf şi pe Rab-Şacheg cu o armată puternică. e În traducere: „generalul-şef”. în 2Cr 32. fie că este cea din 701 (v.1-8. a despuiat porţile templului Domnului şi uşorii [de aurul] pe care Ezechia.9 13. pe Tartane. d Cele două relatări ale ameninţării regelui împotriva Ierusalimului (18. Campaniile şi ameninţările regelui Asiriei (18.19 2Cr 32. 13 Ameninţarea regelui Asiriei împotriva Ierusalimuluid Regele Asiriei i-a trimis din Lachiş la Ierusalim. şi Ioah. Regele Asiriei i-a impus lui Ezechia. Şi au ieşit la ei Eliachim. Is 36. trei sute de talanţi de argint şi treizeci de talanţi de aurc. cu unele variaţiuni. are ca scop demolarea încrederii lui Ezechia.C.

25).C. regele Asiriei: ‹Ce este încrederea aceasta cu care te încrezi? 20 Tu ai zis. regele Asiriei! Îţi dau două mii de caia dacă poţi să încaleci călăreţi pe ei. slujitori ai stăpânului meu? Şi tu îţi pui încrederea în Egipt pentru care şi călăreţi! 25 Oare împotriva voinţei Domnului am venit eu împotriva acestui loc ca să-l distrug? Domnul mi-a zis: ‹Mergi împotriva acestei ţări şi distruge-o!› »”. 23.20 474 vorbeşte regele cel mare. a Iuda nu a putut niciodată să dispună de un corp de cavalerie. regele Asiriei! 29 Aşa vorbeşte regele: «Să nu vă înşele Ezechia. pe care. IX î. 24 Cum vei putea să înfrunţi pe unul dintre comandanţii cei mai mici. Acum. . reforma lui Ezechia este prezentată ca fiind împotriva Domnului. Aşa este Faraon. Nu-i rămâne decât să se pună în mâinile regelui Asiriei. ţi-ai pus încrederea în toiagul acela de trestie frântă. Asiria. ci pentru a fi distrus el însuşi (Is 14. Nu este oare el acela ale cărui înălţimi şi altare Ezechia le-a îndepărtat zicându-i lui Iuda şi Ierusalimului: ‹Înaintea acestui altar să vă închinaţi în Ierusalim!›? 23 Acum. pe ajutorul căruia nu se poate sprijini. Mai târziu va deveni limba comună vorbită în Palestina. b Aramaica începuse să devină limba relaţiilor internaţionale în Orientul Apropiat. Şebna şi Ioah i-au zis lui Rab-Şache: „Vorbeşte cu slujitorii tăi în aramaicăb. nu ne vorbi în iudaică în auzul poporului de pe zid!”. căci nu va putea să vă şi. îşi va înţepa palma şi o va străpunge. poporul obişnuit înţelegea numai „iudaica”. 27.2Rg 18. îl avea de la sfârşitul sec. însă. prezentat ca trimisul divin pentru distrugerea lui Iuda. 22 Dacă îmi veţi spune: ‹În Domnul Dumnezeul nostru ne încredem›. 27 Rab-Şache le-a răspuns: „Oare la stăpânul tău și la tine m-a trimis stăpânul meu să spun aceste vorbe? Oare nu oamenilor care stau pe zid să-şi mănânce excrementele şi să-şi bea urina împreună cu voic?”. în cine ţi-ai pus încrederea că te-ai răzvrătit împotriva mea? 21 Iată. 26. nu poate decât să dăuneze o alianţă cu el. 28 Atunci Rab-Şache a stat în picioare şi a strigat cu glas tare în iudaică: „Ascultaţi cuvântul regelui cel mare. primeşte o garanţie de la stăpânul meu. 26 Eliachim. fiindcă o înţelegem. deci. fiul lui Hilchia. c Este expresie realistă a foametei la care va fi împinsă populaţia asediată în cetate. dar sunt vorbe ale buzelor: Este sfat şi putere pentru război. dacă se va rezema cineva. dar nu pentru a-l distruge pe Iuda. Şi Isaia împărtăşeşte ideea că Dumnezeu este cel care l-a trimis pe asirian. în Egipt. regele Egiptului. dar în epoca lui Ezechia. limba ebraică vorbită la Ierusalim. Pe plan religios. pentru toţi cei care se încred în el.

1Rg 22. căci regele poruncise. au venit la Ezechia cu hainele sfâşiate şi i-au spus cuvintele lui Rab-Şache. 3. precum au fost Ilie sau Elizeu (cf.34. fiul lui Asaf. zicând: ‹Domnul ne va scăpa şi cetatea aceasta nu va fi dată în mâinile regelui Asiriei› ». Est 4. 4 Poate că Domnul Dumnezeul tău a auzit toate 1 Gen 37. sfetnicii lor de război.8-9 etc. care vă înşală. ţară cu grâu şi cu vin. Nu ascultaţi de Ezechia. şi pe preoţii cei mai bătrâni acoperiţi cu saci la profetul Isaia.8-9. secretarul. 3. cronicarul. 2.9. [responsabilul] peste palat. reprezintă situaţia disperată a Ierusalimului. 37 Eliachim. 3 I-au zis: „Aşa vorbeşte Ezechia: «Ziua aceasta este o zi de necaz. dar în imposibilitate de a da la lumină fiul din cauza slăbirii forţei. pe Şebna. a Lit.1 31. [responsabilul] peste palat. ţară cu măslini pentru untdelemn şi miere: veţi trăi şi nu veţi muri. 19 Intervenţia profetului Isaia Când a auzit regele Ezechia.4 scape din mâna mea! 30 Să nu vă facă Ezechia să vă încredeţi în Domnul. s-a acoperit cu un sac şi s-a dus în templul Domnului.475 2Rg 19. c Ezechia face apel la Isaia. 2Sam 3. . de pedeapsă şi de ruşine. fiul lui Amoţc. 2 I-a trimis pe Eliachim. 33 Au eliberat dumnezeii neamurilor – fiecare ţara lui – din mâna regelui Asiriei? 34 Unde sunt dumnezeii din Hamat şi din Arpad? Unde sunt dumnezeii din Sefarvaim. Şebna.11-12. căci aşa vorbeşte regele Asiriei: «Faceţi pacea cu mine şi ieşiţi înaintea mea! Şi fiecare va mânca din via lui şi din smochinul lui şi va bea din apele fântânii luib. 2Rg 1. ca Domnul să poată să elibereze Ierusalimul din mâna mea?»”. zicând: „Nu răspundeţi!”. şi Ioah. d Metafora unei femei gata să nască. căci copiii sunt aproape să se nască. fiul lui Hilchia.: „binecuvântare”. aşa cum vechii regi ai lui Israel şi Iuda făceau apel la profeţi. şi-a sfâşiat hainele. ţară cu pâine şi vii. 31 Nu ascultaţi de Ezechia.31. zicând: ‹Domnul ne va elibera›. secretarul. 36 Poporul a tăcut şi nu a răspuns nimic. dar [femeia] nu are putere să îi nascăd. 32 până când voi veni şi vă voi duce într-o ţară ca ţara voastră.). 6. Hena şi Iva? Au eliberat ei Samaria din mâna mea? 35 Care este [dumnezeul] dintre toţi dumnezeii acestor ţări care şi-a eliberat ţara din mâna mea.10. b Expresia bunăstării şi a fericirii rezervate unui ţăran din Orientul Apropiat Antic.

3. 10. stăpânul său. 10. Ier 10. 1Sam 17. se va întoarce în ţara lui şi-l voi face să cadă de sabie în ţara lui»”. Plecarea lui Rab-Şache Rab-Şache s-a întors şi l-a găsit pe regele Asiriei luptând împotriva [cetăţii] Libna. unde va pieri de sabie. să-l batjocorască pe Dumnezeul cel viu şi să-l pedepsească Domnul Dumnezeul tău pentru cuvintele pe care le-a auzit. 6 Isaia le-a zis: „Aşa să spuneţi stăpânului vostru: «Aşa vorbeşte Domnul: ‹Nu-ţi fie teamă de cuvintele pe care le-ai auzit şi prin care m-au insultat slujitorii regelui Asiriei›! 7 Iată. Ps 84. Una dintre cele cinci stele ale acestui suveran descoperite în templul de la Kawa.C. Înalţă o rugăciune pentru cei care au mai rămas şi mai existăa!”. inspirat de Dumnezeu care guvernează inteligenţele şi inimile oamenilor. a Mântuirea restului poporului ales este una dintre temele fundamentale ale profetului Isaia (4.10. că în timpul expediţiei lui Senaherib din 701.16-20. căci auzise că plecase din Lachiş. c Tirhaca (în documentele egiptene. Când va auzi o veste. b Este vorba despre un presentiment trist. 9. 12.2Rg 19. ai auzit ce au făcut regii Asiriei tuturor ţărilor pe care le-au nimicit. deci nu era capabil să desfăşoare vreo activitate militară.. 23.13. e Este localitatea asiriană Rasappa. 11 Iată. el se va întoarce în ţară.26. între 689-686 î. El s-a întors şi a trimis mesageri la regele Ezechia. Reţefe 8 2Cr 32. 9 Atunci. d Se referă la Nubia sau la Etiopia (cf. regele din Cuşd.5 476 Dt 5. Rezultă. astfel. la aflarea înaintării regelui din Cuş. când Tirhaca urcase deja pe tronul Egiptului şi putea să conducă lupta anti-asiriană. [regele Asiriei] a auzit despre Tirhacac. astfel. Tarqu) a domnit între 690-664 î. Taharqa.C. Gen 2. zicând: ‹Nu va fi dat Ierusalimul în mâinile regelui Asiriei›. 5 Slujitorii regelui Ezechia s-au dus la Isaia.3.6-8). el nu avea mai mult de 8 sau 9 ani.36. Este ultimul Faraon din dinastia a XXV-a. Acest fapt ne determină să admitem o a doua expediţie a lui Senaherib în Palestina. Haran. şi în analele asiriene. 7. zicând: 10 „Aşa să-i spuneţi lui Ezechia. Is 37. voi pune în el un duhb. regele lui Iuda: «Să nu te înşele Dumnezeul tău în care te încrezi. . spunându-se: „Iată.26. în Sudan. în Gebel-Singar. şi publicate în 1949 ne permit să determinăm anul naşterii Faraonului. Cine refuză această a doua campanie poate aduce ca argument faptul că autorul biblic îi atribuie lui Tirhaca titlul de rege prin anticipaţie. Iar tu vei scăpa? 12 I-au eliberat pe ei dumnezeii neamurilor pe care le-au nimicit părinţii mei: Gozan.3 cuvintele lui Rab-Şache pe care l-a trimis regele Asiriei.36. a ieşit să lupte împotriva ta”.20-21). 7.9-20 4.

17. Doamne.477 2Rg 19. 17.15 Dt 32. a Se referă la locuitorii din Bit-Adini. Ezechia le-a deschis înaintea Domnului.: „au făcut să se usuce”.17. Doamne. 14 Ezechia a luat scrisorilec din mâna mesagerilor şi le-a citit. 14.20. 16 Pleacă-ţi. Doamne Dumnezeul nostru.11. c Conţinea v.11. Fap 4.21-25 12.6 Is 37. 2Cr 2. eliberează-ne din mâna lui! Şi vor şti toate stăpânirile pământului că numai tu. ochii şi vezi! Ascultă cuvintele lui Senaherib pe care le-a trimis ca să-l insulte pe Dumnezeul cel viu! 17 Este adevărat.21 şi pe fiii lui Edena din Telasarb? 13 Unde este regele din Hamat. 14. Ier 2. din Hena şi Iva?»”. care şezi peste heruvimi! Tu eşti singurul Dumnezeu pentru toate stăpânirile pământului! Tu ai făcut cerul şi pământul. e Domnul răspunde rugăciunii regelui prin intermediul profetului Isaia. Regele îl desfăşoară înaintea lui Dumnezeu. d Lit.24. că regii Asiriei au distrusd popoare şi ţări. eşti Dumnezeu”. Doamne.17. 19 Acum. 18 I-au dat pe zeii lor în foc. 21 Acesta este cuvântul pe care l-a rostit Domnul împotriva luie: 20 Ex 31. 15 Ezechia s-a rugat înaintea Domnului şi a zis: „Doamne Dumnezeule al lui Israel. regele din Arpad şi regele cetăţii Sefarvaim. 21. căci ei nu erau dumnezei. Doamne. . urechea şi ascultă! Deschide-ţi. a trimis la Ezechia să-i spună: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: «Am auzit rugăciunea pe care mi-ai adresat-o referitor la Senaherib. Atunci Isaia. Poemul. ca şi cum ar fi vrut să-l facă să citească. ci lucrarea mâinilor oamenilor din lemn şi din piatră. b Este o cetate din sudul districtului cu acelaşi nume şi corespunde acadicului „Til-Bašeri”. Şi au pierit. 10-13 şi era formată dintr-un sul de pergament care se desfăşura în timpul lecturii. 16. Apoi a urcat în templul Domnului. Os 8. regele Asiriei». Ier 32. fiul lui Amoţ.

15) sau numai „Fiica Sionului” (cf. 21-22. din zile îndepărtate am plănuit şi acum o fac. uscat înainte de a ajunge la maturitateg. d Lit. b „Fecioara.: „pădurea Carmelului său”. Iob 16. Mih 4.32 etc. 22 Pe cine l-ai dispreţuit şi l-ai insultat? Împotriva cui ţi-ai ridicat glasul şi ţi-ai înălţat privirea? Împotriva sfântului lui Israel!c 23 Prin mesagerii tăi l-ai dispreţuit pe stăpânul meu. Lam 2. 25 Nu ai auzit oare? Din timp am pregătit aceasta. răspunsul Domnului adresat lui Ezechia. c Este reprezentarea tipică a lui Dumnezeu în Isaia. până la pădurea lui cea mai deasăd! 24 Am săpat şi am băut ape străine. Ps 64.39.13. e De fapt. Mt 27. Sof 3. Au ajuns ca iarba câmpului. 26 Locuitorii lor sunt slăbiţi de forţăf.9.13. 25-28. propunerea arogantă a regelui Asiriei. Sof 3.15.8.14) şi „Fiica Ierusalimului” (cf. 23. Nu este totuşi exclus ca Senaherib să-şi fi fixat printre planurile sale de viitor şi această cucerire. răspunsul Domnului către regele asirian. În urma ta dă din capa fiica Ierusalimuluib. ca verdeaţa. se poate împărţi astfel: v. Am secat cu talpa picioarelor mele toate canalele Egiptuluie›. Lam 2. 23-24. Is 1. Mc 15. v.8. 22. 10.25). succesorul lui Senaherib.) sunt personificări poetice ale Sionului şi Ierusalimului. f Lit. pe coastele Libanului.22 478 Ps 20. Lam 2.31. Voi tăia cedrii lui cei înalţi şi chiparoşii lui cei aleşi. a În semn de batjocură (cf.. 26. Zah 9. primul suveran asirian care a invadat Egiptul este Asarhadon. fiica Sionului” (cf. Era [hotărât] ca tu să transformi cetăţi fortificate într-un morman de ruine.: „înainte de a creşte”. 21.8. 24.29). g Lit. . Voi intra până la locuinţele lui cele mai îndepărtate. v.14. este semnul unei mirări pline de groază (cf. fiica Sionului. zicând: ‹Cu mulţimea carelor mele am urcat pe vârful munţilor.8.2Rg 19.: „cu mâinile scurtate”.8 «Te dispreţuieşte şi râde de tine fecioara. 4. influenţat puternic de acesta din urmă. înspăimântaţi şi făcuţi de ruşine. 29-34. Ier 4. Mih 1.15 etc. Ps 22. v. În alte contexte.9. cuvintele profetului către regele Asiriei. ca grâul de pe acoperişuri.4. 109.

„a intra” – „a ieşi” (Dt 31.1-4 Dar eu ştiu când şezi. Ps 139. slujitorul meu»”. pe acela se va întoarce şi nu va intra în cetatea aceasta. Inelul din nas şi zăbala dintre buze erau o umilire pe care regii asirieni o aplicau regilor învinşi de ei. când ieşi şi când intri şi când eşti furios împotriva meaa. Lam 3. care îl va domestici aşa cum se domesticeşte un animal sălbatic. 32 De aceea. această soartă îi este vestită lui Senaherib.479 27 2Rg 19.2. veţi sădi vii şi veţi mânca din rodul lor. dar în al treilea an veţi semăna. veţi secera. a Activitatea umană este indicată. Iată ce va face zelul Domnului Sabaot!». în limbaj biblic.34 Ps 139. 31 Căci din Ierusalim va ieşi o rămăşiţă şi cei scăpaţi din muntele Sionului. prin binomurile: „a se aşeza” – „a se ridica”. 30 Cei scăpaţi ai casei lui Iuda care au rămas din nou vor prinde rădăcină dedesubt şi vor da rod deasupra. nu va sta înaintea ei cu scuturi şi nu va ridica şanţuri împotriva ei.2-3. nici nu va arunca săgeţi în ea. 28 Pentru că eşti furios împotriva mea şi pentru că trufia ta a ajuns la urechile mele. 33 Pe drumul pe care a venit. . Oracolul Domnului! 34 Voi ocroti cetatea aceasta ca s-o eliberez de dragul meu şi de dragul lui David. Tot ceea ce face Senaherib îi este cunoscut lui Dum- nezeu.63). 29 Acesta să-ţi fie semnul: Anul acesta veţi mânca ceea ce creşte de la sine şi al doilea an ce va răsări. aşa vorbeşte Domnul împotriva regelui Asiriei: «Nu va intra în cetatea aceasta. 27. voi pune verigă în nările tale şi zăbală între buzele tale şi te voi face să te întorci pe drumul pe care ai venit. Acum.

15-16. şi-a ridicat [tabăra]. i Lit. 12 o pune în legătură cu vindecarea regelui.36-38 480 În noaptea aceea. Această ucidere a tatălui este confirmată de izvoarele asiriene.6 1Rg 8. reprezentat aici de îngerul său. . dumnezeul său. Această dată pare a fi confirmată de cea a vizitei delegaţiei lui Merodac-Baladan pe care v. h Lit.21..61. Dacă Ezechia a murit în anul 687 î. e Este Armenia. toţi erau trupuri moarte. b Dacă nu este un adaos ulterior (lipseşte de fapt în 2Cr 32. istoricii se gândesc la o epidemie. 2 [Ezechia] şi-a întors faţa către perete şi s-a rugat Domnului. Când s-au trezit dimineaţa. 24. a Este vorba de un flagel pe care Biblia îl prezintă ca venind direct de la Dumnezeu. E posibil să fie o defor- mare a lui Marduk sau Assur sau este o fuziune dintre cele două nume. 36 Atunci Senaherib. 3. profetul. iar Herodot aminteşte de o invazie a şobolanilor propagatori ai epidemiei.12. acest număr este cu siguranţă exagerat. Adramelec şi Sareţerd. În mod obişnuit. j Este vorba de una dintre curţile palatului regal (cf. g Este o indicaţie cronologică vagă.Întoarce-te şi spune-i lui Ezechia. 37 În timp ce el se închina în templul lui Nisrocc.24 20 Boala şi vindecarea lui Ezechia În zilele aceleag. A locuit la Ninive. şi care a decimat armata asiriană. fiul lui Amoţ. iată. în locul său. 4. d Este probabil un diminutiv de la Nergal-Šar-Usur. Is 37.C.2Rg 19. întrucât expediţiile asiriene în Siria-Palestina depăşeau rar o sută de mii de soldaţi.8-9. pentru că nu obişnuiesc să prezinte ceea ce se îndreaptă împotriva gloriei suveranului. nota la v. a venit la el şi i-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «Dă dispoziţii casei tale. c Acest zeu este necunoscut în panteonul asirian. căci tu vei muri şi nu vei mai trăi!»”. adu-ţi aminte că am umblat înaintea ta în adevăr şi cu inimă integră şi am făcut ce este bine în ochii tăi!”. Doamne. Isaia. 1Rg 7. Apoi au fugit în ţara Ararate. 35 2Cr 32. zicând: 5 . Ezechia s-a îmbolnăvit de moarte. a plecat şi s-a întors.: „nu ieşise”. fiul lui. 11. 1.20). l-au lovit cu sabia. 1 1Rg 2. 4 Isaia nu ajunsesei încă în mijlocul curţiij când cuvântul Domnului a fost către el. Ier 36. întrucât în 2Sam 24.4.: „a plâns cu plânset mare”. situată între palat şi curtea templului. f Cf. cei 15 ani din v.14 35.3. a ieşit îngerul Domnului şi a lovita în tabăra asirienilor o sută optzeci şi cinci de miib de oameni. Şi a domnit Esar-Hadonf. zicând: 3 „Te rog. Izvoarele asiriene nu ne spun nimic cu privire la această înfrângere. fiii săi.35 2Cr 32.21). Şi Ezechia a plâns multh. îngerul Domnului aduce un astfel de flagel în regatul lui David.4. 3. 15.. 37. Urartu pentru asirieni. regele Asiriei. 6 s-ar referi la timpurile precedente invaziei lui Senaherib la care face aluzie sfârşitul aceluiaşi verset.

. eu te voi face sănătos şi a treia zi vei urca la templul Domnului. 8 Ezechia îi zisese lui Isaia: „Care este semnul că Domnul mă va face sănătos şi a treia zi voi urca la templul Domnului?”. a cărui origine. regele din Babilon.C. Is 39. „mem” de la numele Merodac este înlocuit cu „beth” în TM. Au luat-o. apoi timp de nouă luni în anul 703. ci să se întoarcă înapoi zece trepte!”.1).481 2Rg 20.C. „Marduk-apal-Iddina” (= Marduc a dat un fiu) este artizanul independenţei babiloniene împotriva Asiriei. au redat forma „Merodac” (cf. 10. trasate pe paviment sau pe zid. au pus-o pe umflătură şi el s-a vindecat. 6 Voi adăuga cincisprezece ani la zilele tale. slujitorul meu› »”. d Nu ştim dacă a fost un cadran solar cu linii diferite. sau dacă este vorba despre un obelisc sau o altă construcţie ce-şi proiecta umbra pe o scară pusă la intrarea în palat. 12. f În asiriană. Un cadran solar egiptean din sec.: „a strigat către Domnul”. Un mic ax a cărui umbră indica ora solară a fost recuperat în săpăturile arheologice de pe colina Ofel între 19231925. Berodace-Baladanf. c Lit. b Lit.13 conducătorul poporului meu: «Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui David. e Datorită faptului că trei cuvinte imediat succesive încep cu litera „beth”. 7 Isaia a zis: „Luaţi o turtă cu smochinea!”.Iată semnul din partea Domnului că Domnul va face lucrul acesta pe care l-a spus: «Să treacă umbra zece trepte [înainte] sau să se întoarcă zece trepte?»”. 11 Isaia. căci auzise că Ezechia se îmbolnăvise. a fost găsit la Ghezer.31 7. 11.: „să se încline”. ar fi la babilonieni. Probabil. tatăl tău: ‹Ţi-am auzit rugăciunea şi ţi-am văzut lacrimile. în această perioadă a căutat să găsească în Ezechia un aliat împotriva Asiriei (cf. s-a rugatc Domnului şi Domnul a dat cu zece trepte înapoi umbra din locul în care coborâse pe treptele lui Ahazd. 13 Ezechia i-a ascultat şi apoi le-a arătat trezoreria: 12 2Cr 32. a În Orientul Apropiat Antic erau deseori folosite pentru umflături şi inflamaţii. Is 39. profetul. Celelalte versiuni.1). Delegaţia lui Merodac-Baladan În acel timp. Te voi elibera pe tine şi cetatea aceasta din mâna regelui Asiriei şi voi ocroti cetatea aceasta de dragul meu şi de dragul lui David. i-a trimis scrisori şi un dar lui Ezechia. Nu. 9 Isaia a zis: . după Herodod.. fiul lui Baladan. A domnit la Babilon într-o primă perioadă de la 721-710 î. atât vechi cât şi moderne. XIII î.. Iată. 10 Ezechia i-a răspuns: „Este prea uşor pentru umbră să meargăb zece trepte [înainte].

14 Profetul Isaia a venit la regele Ezechia şi i-a zis: . suporta şi mai puţin tratatele politice în perspectiva unei alianţe pe care o implica vizita de curtoazie a regelui din Babilon (cf. 19 Ezechia i-a răspuns lui Isaia: „Este bun cuvântul Domnului pe care l-ai rostit.14 482 argintul. zice Domnul.1-3). Is 22.1 şi Sir 48. din Babilon”.17 = Is 36. vitejia lui. în locul său.16-26). cum a adus apa în cetate.33) era în afara cetăţii. încăperea armelor sale şi tot ce se afla în vistieriile lui. Ezechia a răspuns: „Au văzut tot ceea ce este în casa mea: n-a fost nimic pe care să nu li-l fi arătat în vistieriile mele”. 2Rg 18. în interiorul zidurilor. 31. n-a fost nimic pe care să nu li-l fi arătat Ezechia în casa lui şi în tot regatul luia.3. 20 Celelalte fapte ale lui Ezechia. d Izvorul Ghihon (1Rg 1. 20.7) şi acuza luxul femeilor (3. Nu e aşa? Va fi pace şi siguranţă în timpul vieţii melec”. O inscripţie ebraică găsită în acel loc în anul 1880 poate fi vizibilă şi astăzi.20. Şi a domnit Manase. a Etalarea tuturor bogăţiilor regale trebuie să fi avut loc mai înainte ca Ezechia să fi fost obligat să i le dea lui Senaherib (cf. Is 10. 16 Atunci Isaia i-a zis lui Ezechia: „Ascultă cuvântul Domnului! 17 «Iată. 19. Is 2.Ce au spus oamenii aceia şi de unde au venit la tine?”.1-7. fiul lui. mirodeniile şi untdelemnul cel mai bun. şi vor fi oameni de curteb la palatul regelui din Babilon»”. c Lit. . 15 Isaia a zis: „Ce au văzut în casa ta?”. 18.2Rg 20. aurul.9). cum a făcut cisterna şi canaluld [pentru apă].7). Acest canal substituia un canal anterior săpat parţial la vedere pe partea orientală a Muntelui Sion şi care ducea apa la o altă piscină aflată mai jos de Piscina Siloe (Is 7. cisterna din Is 22. 18.: „eunuci”. Intervenţia profetului este justificată de două ori: Isaia suporta cu greu acumularea bogăţiilor (cf.2. pe care-i vei naşte. Ezechia i-a răspuns: „Au venit dintr-o ţară îndepărtată.. 30.17. vin zile când tot ce este în casa ta şi ce au adunat părinţii tăi până în ziua de azi va fi dus în Babilon: nu va mai rămâne nimic!». 13.15-16).: „în zilele mele”. b Lit. nu sunt ele oare scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Iuda? 21 Ezechia a adormit cu părinţii săi. 18 «Şi vor lua dintre fiii tăi care vor ieşi din tine. Ezechia a făcut să se sape în stâncă un canal pentru a aduce apa la piscina Siloe (In 9.

5. 3 A zidit din nou înălţimile pe care le distrusese Ezechia.10 vorbeşte despre „curtea superioară”. ajungând să invadeze şi Egiptul prin victoria de la Tirhaca din anul 671 î. Domnia lui Manase este pentru autor o profundă noapte religioasă în care este întunecată în mod incredibil fidelitatea faţă de Domnul. 2Cr 33.C. a stabilit necromanţi şi fermecători: a făcut mult rău în ochii Domnului. Ier 36. mâniindu-l. În această lungă perioadă. Probabil că partidul contrar reformelor acestuia a făcut presiuni asupra tânărului monarh. 1-15. Cu privire la acest subiect. Aici îşi găseşte rădăcinile dezastrul care va veni asupra lui Iuda. condiţionându-l şi angajându-l în cultul sincretist şi păgân. constituind astfel o paralelă între motivaţiile căderii lui Iuda şi căderii Samariei. [a practicat] prezicătoria şi magia. cei 55 de ani de domnie îi cuprind probabil şi pe cei 11 în timpul cărora l-a însoţit pe tatăl său la guvernare.1-4.)a Manase avea doisprezece ani când a devenit rege şi a domnit cincizeci şi cinci de ani la Ierusalim. . Autorul nu reuşeşte să explice cum a fost răsturnată atât de radical situaţia religioasă faţă de timpul lui Ezechia. iar 2Cr 20. Unele dintre ele se mai întâlnesc şi în altă parte şi apar şi în listele din 17. 5 A zidit altare pentru întreaga oştire a cerurilor în cele două curţid ale templului Domnului.11-20 vorbeşte despre o deportare a lui Manase în Babilon. Numele mamei sale era Hefţiba.14-17. 2 El a făcut ceea ce este răub în ochii Domnului.483 2Rg 21. Manase este amintit de mai multe ori în documentele asiriene care dau liste ale regilor vasali. Raporturile lui Iuda cu cea mai mare putere sunt de supunere. Asarhadon (681-670) şi Asurbanipal (669-633) şi cunoaşte cea mai mare extensiune teritorială. 7 A pus imaginea Aşerei pe care o făcuse în casa despre care Domnul le spusese lui David şi lui 1 1. Manase a domnit cel mai mult. 2. a făcut o Aşeră.7 2Cr 33. b Urmează cea mai lungă listă de păcate de idolatrie din Cărţile Regilor. Asiria ajunge la maximum de strălucire prin Senaherib (705-681 î. cu o eliberare succesivă şi convertire. a Între toţi regii lui Iuda.3 şi Ier 15. tatăl său. aşa cum arată v.C. 3. Totuşi. a ridicat altare lui Baal.26-27.C. însă acest text este doar o tentativă timidă de a-l reabilita.5 despre „curtea cea nouă”. regele lui Israel. curtea templului şi curtea cea mare exterioară în care se găsea şi palatul regal. 6 L-a trecut pe fiul său prin foc. şi s-a închinat înaintea întregii oştiri a cerurilorc şi le-a slujit. aşa cum făcuse Ahab. d Probabil.7-12. 23.1-20 21 Domnia lui Manase în Iuda (687 – 642 î. conform cu toate lucrurile abominabile ale neamurilor pe care Domnul le alungase dinaintea fiilor lui Israel. 24. c Cultul astrelor a fost introdus în Iuda ca urmare a relaţiilor de vasalitate faţă de Asiria.). 4 A zidit altare în templul Domnului despre care spusese Domnul: „În Ierusalim voi pune numele meu”.

11.3.8 484 Solomon. .: „pe faţa lui”. oricui va auzi de el.25.1.17. regele lui Iuda.18 şi mai ales Psalmii).2Rg 21. fiul lui: „În casa aceasta şi în Ierusalim. 13. 12 de aceea.6. pentru că a făcut mai rău decât tot ce făcuseră amoreii care au fost înaintea lui şi pentru că l-a făcut şi pe Iuda să păcătuiască prin idolii lui. b „A întinde frânghia asupra unei cetăţi” înseamnă sau pentru a o distruge (Lam 2.53. Voi curăţa Ierusalimul cum curăţă cineva un vas când îl curăţă şi îl răstoarnă cu gura-n josc. îi vor ţiui amândouă urechilea. aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: «Voi aduce peste Ierusalim şi peste Iuda un rău despre care. Ier 19. 1Sam 10. Is 19.14. 45. Numai să păzească şi să împlinească tot ceea ce le-am poruncit şi toată legea pe care le-a hotărât-o slujitorul meu Moise!”. atât de mult încât a umplut Ierusalimul de la un capăt la altul. Mih 7.15) şi totodată de sângele vărsat cu ocazia sacrificiilor umane (cf.4. iar Manase i-a dus în rătăcire.3. 1Rg 8. Dt 19. profeţii. vor ajunge prada şi jaful tuturor duşmanilor lor. a săvârşit aceste lucruri abominabile. Aici „frânghia Samariei” şi „firul cu plumb al casei lui Ahab” înseamnă că Ierusalimul şi dinastia care domneşte în el vor cunoaşte aceeaşi soartă ca aceea a Samariei şi a casei lui Ahab. Dt 4. zicând: 11 „Pentru că Manase. 19.16. „Rămăşiţa moştenirii sale” se referă la tribul lui Iuda.20. Ps 106.11. 14.5). 9. ca să facă mai rău decât popoarele pe care le nimicise Domnul dinaintea fiilor lui Israel.39).8). sau pentru a o reconstrui (Ier 31.3). 12. d Israelul este moştenirea Domnului (cf. 16. [oraşul] pe care l-am ales dintre toate triburile lui Israel.10. 10 Dar Domnul a vorbit prin slujitorii săi. 9 Dar ei n-au ascultat.19. în afară de păcatul prin care l-a făcut pe Iuda să facă ceea ce e rău în ochii Domnului. Ier 19.26.8-9. 11. e Este vorba de condamnările la moarte ale celor nevinovaţi (cf. c Lit. 15 pentru că au făcut ce este rău înaintea mea şi m-au mâniat din ziua când au ieşit părinţii lor din Egipt până în ziua de azi!»”. 1Sam 3.38). 23. 21. Ier 10. Expresia finală a versetului este probabil un dicton (cf.13. a Expresia „voi aduce răul asupra” îi este caracteristică lui Ieremia (Ier 6. 8 Nu voi mai face să rătăcească piciorul lui Israel din ţara pe care le-am dat-o părinţilor lui. voi pune numele meu pentru totdeauna. 26. 16 Manase a vărsat şi sânge nevinovate. Ier 7. 14 Voi părăsi rămăşiţa moştenirii meled şi-i voi da în mâinile duşmanilor lor. 13 Voi întinde asupra Ierusalimului frânghia Samariei şi firul cu plumbb al casei lui Ahab.

24.26 Celelalte fapte ale lui Manase. Şi a domnit Iosia.)b Amon avea douăzeci şi doi de ani când a devenit rege şi a domnit doi ani la Ierusalim. le-a slujit idolilor cărora le slujise tatăl său şi li s-a închinat. 19. a Această grădină este numită astfel după numele proprietarului. Înălţarea lui Isaia) îi atribuie lui Manase moartea lui Isaia (cf. 19 2Cr 33. fiul lui.37). săpată în colina Sion. 24 Dar poporul ţăriid i-a lovit pe toţi cei care au conspirat împotriva regelui Amon. Domnia lui Amon în Iuda (642 – 640 î. la nord de Sefforis.C. nu sunt ele oare scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Iuda? 26 L-au îngropat în mormântul său. numită în alte locuri „Grădina Regelui” (cf. d Este subliniată fidelitatea poporului faţă de descendenţa davidică.20 şi 14. în Galileea. 25 Celelalte fapte ale lui Amon pe care le-a făcut. c Este localitatea Iotapa din epoca romană şi corespunde actualului Kirbet-Gefat. în locul lui. Manase. Şi a domnit Amon. devenise insuficientă. . tatăl său. 25. Nu sunt motive pentru a-l identifica pe Uza cu regele Osia. pentru că a imitat conduita idolatrică a tatălui său. în grădina lui Uzaa.485 17 2Rg 21. Numele mamei sale era Meşulemet. fiica lui Haruţ din Iotbac. în locul său.4). tot ceea ce a făcut el şi păcatul pe care l-a făcut. cum făcuse Manase. fiul său. 18. Judecata autorului cu privire la acest rege al lui Iuda este deosebit de severă şi negativă.21-25 Tradiţia ebraică (Talmudul. Poporul ţării l-a făcut rege pe Iosia. 23 Slujitorii lui Amon au conspirat împotriva lui şi l-au omorât pe rege în casa lui. Evr 11. nu sunt ele oare scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Iuda? 18 Manase a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat în grădina casei sale. Această grădină a devenit locul de înmormântare al regilor după ce necropola rezervată pentru ei. b Istoria lui Amon este schiţată în mod sumar. la fel ca în 11.21. în locul său. fiul lui. 21 A umblat pe toată calea pe care umblase tatăl său. 20 El a făcut ceea ce este rău înaintea Domnului. în grădina lui Uza. Unii consideră că ar corespunde cu grădina situată în Valea Cedron. 22 L-a părăsit pe Domnul Dumnezeul părinţilor săi şi n-a umblat pe calea Domnului.

C. în anul al optulea al lui Iosia. 200 de ani.10-16). Intuind că momentul istoric îi era favorabil.C. Numele mamei sale era Iedida. ci a și visat la o restaurare a regatului davidic pentru care problema religioasă era determinantă. se pregătesc să cucerească imperiul. 2 El a făcut ceea ce este drept în ochii Domnului şi a umblat în toate căile lui David. Teritoriul Asiriei se restrângea din ce în ce mai mult şi conducerea nu se mai putea preocupa de provinciile periferice. moare Asurbanipal. tatăl său: nu s-a abătut nici la dreapta.8-28 În anul al optsprezecelea al regelui Iosiac.). d Lit. După 2Cr 34. secretarul. Şi Egiptul. constructorilor. cea a secretarului şi a preotului conducător (cu privire la banii aduşi de popor în vederea reparării templului) fusese stabilită de către regele Ioas (12. a contribuit în mod decisiv la ruinarea Asiriei.2Rg 22.39).)a Iosia avea opt ani când a devenit rege şi a domnit treizeci şi unu de ani la Ierusalim.1 486 2Cr 34. 5 Să fie dat în mâna responsabilului cu cei care fac lucrarea în casa Domnului ca să-l dea celor care fac lucrarea care este în casa Domnului ca să repare spărtura casei: 6 tâmplarilor. ca să-ţi dea argintul care este adus în templul Domnului şi pe care îl adună de la popor paznicii de la intrared. . Ninive. Iosia s-a angajat nu numai la reforma religioasă. 1. suferă primul asediu din partea mezilor. fiul lui Aţalia. b Localitate situată în zona de câmpie (Ios 15. în timp ce babilonienii. marele preot. zidarilor şi celor care cumpără lemn şi piatră cioplită ca să repare casa. deveniţi independenţi. regele l-a trimis în templul Domnului pe Şafan. au avut un rol destul de mare dezordinile cauzate de triburile care coborau din munţii din nord şi realizau razii şi distrugeri. 1 Descoperirea cărţii legii 2Cr 34. adică în anul 632. căci ei lucrează pe încredere!”. nici la stânga. 7 Dar să nu li se ceară cont de argintul dat în mâinile lor. 3.: „de la prag”. Această dată înseamnă o accelerare hotărâtă a declinului Asiriei.3-4.1-2 22 3 Domnia lui Iosia în Iuda (640 – 609 î. zicându-i: 4 „Mergi la Hilchia. capitala ei. reforma începuse deja înainte de descoperirea cărţii legii.C. c Înseamnă 622 sau 621 î. Iosia nu face altceva decât să aplice o legislaţie veche de aprox. fiica lui Adaia din Boţcatb. adică de-a lungul coastei Mării Mediterane. În 625. Pe lângă puterile politice. a În anul 626 î. 4. sub conducerea lui Psametic I (664-610 î. fiul lui Meşulam.C. Misiunea preoţilor – „paznici ai pragului” –.

Ea locuia la Ierusalim. 17 Pentru că m-au părăsit şi au adus tămâie altor dumnezei. după toate cuvintele cărţii pe care a citit-o regele lui Iuda. 12 Regele a poruncit preotului Hilchia.1. 30. Aici nu se vorbeşte nici de Ieremia şi nici de Sofonia. lui Şafan. b Probabil după ce i-au fost citite pedepsele teribile din Dt 28.14) şi Ana (Lc 2.20. 14 Preotul Hilchia. Esd 9. ci de Hulda. contemporani cu evenimentele. fiul lui Şafan.34.10. Mânia mea s-a aprins împotriva locului acestuia şi nu se va stinge’› ». care v-a trimis 8. în Samaria (10. secretarul. responsabil cu veşmintele liturgice. secretarul. Jud 11. Apoi Şafan a citit-o înaintea regelui. Alte profetese mai sunt menţionate în Biblie: Miriam (Ex 15. pentru popor şi pentru întregul Iuda cu privire la cuvintele acestei cărţi care a fost găsită. 18 Dar regelui lui Iuda. marele preot Hilchia i-a zis lui Şafan. fiul lui Harhas. 29.6 .4).35. 9 Apoi Şafan. Se mai afla unul la templul lui Baal. şi-a sfâşiat haineleb. în a doua [parte a cetăţii]e. 14. Ahicam. profetesa.12.61. 2. zicându-i: „Slujitorii tăi au vărsat argintul care s-a găsit în templu şi l-au dat în mâna responsabilului cu cei care fac lucrarea în casa Domnului”. Aici este vorba cel puţin de secţiunea legislativă din Cartea Deuteronomului. căci mare este mânia Domnului care s-a aprins împotriva noastră pentru că părinţii noştri n-au ascultat de cuvintele cărţii acesteia şi n-au împlinit tot ce ne este poruncit în ea!”. şi lui Asaia. 8.8. Hilchia i-a dat cartea lui Şafan şi el a citit-o. Debora (Jud 4. c Nu se mai vorbeşte despre ea în altă parte. 19. i-a adus la cunoştinţă regelui: „Preotul Hilchia mi-a dat o carte”. Gen 37. îngrijitorul veşmintelord. fiul lui Micaia. 10 Şafan. e Este vorba de un cartier recent. slujitorul regelui. secretarul. Acbor. mâniindu-mă prin toate lucrărilor mâinilor lor. Ios 1. şi ei i-au vorbit. 11 Când a auzit regele cuvintele din cartea legii. construit la nord de primul zid.36). voi trimite răul asupra acestui loc. probabil pentru că locuia în apropierea templului. soţia lui Şalum. zicându-le: 13 „Mergeţi şi consultaţi-l pe Domnul pentru mine.29.487 8 2Rg 22. 31. lui Ahicam. asupra locuitorilor săi. din care se inspiră Iosia pentru reforma sa religioasă. 11.26. Şafan şi Asaia au mers la Huldac.20).22). a venit la rege şi i-a adus veşti.18 Atunci. Noadia (Neh 6. fiul lui Ticva. d Probabil un angajat al templului. a Expresia „cartea legii” nu se găseşte decât în Dt 28. 15 Ea le-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: «Spuneţi-i omului care v-a trimis la mine: 16 ‹Aşa vorbeşte Domnul: ‘Iată. lui Acbor. secretarul: „Am găsit cartea legiia în templul Domnului”.

precum şi: „tot poporul. iar după moartea sa pe câmpul de luptă.19 488 22.: „a stat în alianţă”. aşa să-i spuneţi: «Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel despre cuvintele pe care le-ai auzit: 19 ‹Pentru că inima ta s-a înduioşat. pentru că te-ai umilit înaintea Domnului când ai ascultat cuvintele mele împotriva acestui loc şi împotriva locuitorilor săi. 18.2Rg 22. 20 de aceea. . 3. profeţii şi tot poporul.7-8.8).4.7 Lectura solemnă a legiib Regele a trimis şi i-a adunat la sine pe toţi bătrânii lui Iuda şi ai Ierusalimuluic.13. Iar ei i-au adus regelui această veste”a. 32. 26.10. autorul ar vrea să spună că Iosia nu va vedea ruinarea Ierusalimului. preoţii. ţi-ai sfâşiat hainele şi ai plâns înaintea mea. 11. 13. va fi dus cu pietate în mormânt. 2Cr 34. 3 Regele a stat lângă coloanăf şi a încheiat alianţa înaintea Domnului că-l va urma pe Domnul şi va păzi poruncile lui.11. e Şi Deuteronomul se prezintă ca fiind codicele alianţei cu Domnul (Dt 5. Conţinutul cărţii redescoperite este făcut public şi asumat de tot poporul. întărind cuvintele acestei alianţe scrise în această carte. b Modelul acestui rit se găseşte în Ex 24 şi Ios 24. f Era locul rezervat regelui în templu. întrucât ar fi utilizat o sursă veche sau ar fi redactat lucrarea sa înainte de moartea tragică a regelui. A citit înaintead lor toate cuvintele din cartea alianţeie care fusese găsită în templul Domnului.69). vei fi adăugat în pace în mormântul tău şi ochii tăi nu vor vedea tot răul pe care îl voi aduce asupra acestui loc› »”. în contrast clar cu sfârşitul lui tragic din 23.32 etc. iar eu te-am auzit – oracolul Domnului –. 28. că vor deveni distrugere şi blestem. d Lit. de la cel mai mic până la cel mai mare.11 să-l consultaţi pe Domnul. g Lit. c Această expresie îi este proprie lui Ieremia (4. 42. autorul ar afirma moartea senină a lui Iosia. însă. 2. iată.29-30. a Versetul este interpretat în două moduri diferite: după unii. 2 Regele a urcat la templul Domnului împreună cu toţi oamenii lui Iuda şi cu toţi locuitorii Ierusalimului. Din această angajare.: „în urechile lor”.11. După alţii.). la fel ca şi: „preoţi şi profeţi” (4. de la cel mai mic la cel mai mare” (8.16).1. mărturiile lui şi hotărârile sale din toată inima şi din tot sufletul.2.2. înainte de a se realiza profeţia. te voi adăuga la părinţii tăi. 17.9. 1 20. 1. Şi tot poporul a consimţitg la alianţă.25.29-33 23 Ex 24. ia naștere o activitate mai hotărâtă în îndepărtarea idolilor.

6 A scos Aşera din templul Domnului şi a dus-o afară din Ierusalim. 10 [Regele] a purificat Tofetuli. a ars-o la pârâul Cedron şi a prefăcut-o în cenuşă. 8. 6. în cetăţile lui Iuda şi în împrejurimile Ierusalimului şi pe cei care aduceau tămâie lui Baal. care erau idolatrice. 5 I-a înlăturat pe preoţii idolilor puşi de regii lui Iuda să ardă tămâie pe înălţimi. v.: „crematoriu”. aceasta fiind impură şi profană. printre care şi azime prescrise pentru săptămâna Paştelui. în afară de aluzia la Baal. cult care provine din Babilon. f Spre deosebire de cele menţionate în v. g Adică în tot regatul lui Iuda.19. întrucât contraveneau legii centralizării cultului actualizate de el în conformitate cu prescrierile fundamentale din Dt 12. i Lit. de la Gheba până la Beer-Şebag. care era mărginit la nord de Gheba (cf. 1Rg 15. cea care era la stânga. dar le-au permis să consume mâncăruri sacre. h În ciuda precizării din Dt 18. lunii. Aici era aruncată cenuşa. ci mâncau azime în mijlocul fraţilor lorh. în câmpia Cedronb. aceste înălţimi îi sunt consacrate Domnului şi în ele aduceau cult preoţi legitimi (cf. împreună cu marele preot şi cu preoţii de rangul al doilea. 5. 5. şi să ducă cenuşa lor la Betel. lipsiţi de un mormânt al familiei. 9. În locul cuvântului „stele”. ca să fie arse în afara Ierusalimului. Cele trei grade apar din nou în 25. Iosia le îndepărtează. 10. 1Rg 19. Ier 7. soarelui. 7.3). 8 I-a adus pe toţi preoţii din cetăţile lui Iuda. b Este valea care se învecinează cu Ierusalimul în partea de est. preoţii din provincie au fost declasaţi din cauza iregularităţii în care au fost atraşi prin cultul de pe înălţimi (v. cea care era la intrarea porţii lui Iosue.: „case”. a purificat înălţimilef unde ardeau preoţii tămâie.31-32.18. a Trebuiau să ocupe un rang înalt printre preoţii de la Ierusalim. cum intri în cetate. Se găsea în valea . este un loc din Ierusalim în care erau arşi copii în foc (cf.6-8. 8). d Este groapa comună a celor săraci. 19. căpetenia cetăţii. 4 4. se citeşte aici „constelaţii”. 9). e Lit. Preoţii din capitală i-au exclus de la oferirea victimelor pe altar. iar cenuşa a aruncat-o pe mormintele fiilor poporuluid. preoţilor de rangul al doilea şi păzitorilor intrăriia să scoată din templul Domnului toate obiectele făcute pentru Baal şi pentru Aşera şi pentru toată oştirea cerurilor. 9 Însă preoţii înălţimilor nu urcau la altarul Domnului în Ierusalim.489 Reforma religioasă în Iuda 2Rg 23.10 Regele le-a poruncit marelui preot Hilchia.22) şi la sud de Beer-Şeba (cf. 7 A distrus casele desfrânaţilor care erau la templul Domnului şi unde femeile ţeseau corturie pentru Aşera. a distrus locurile înalte de la porţi. simbol al idolatriei. la pârâul Cedron.1-13). constelaţiilor şi întregii oştiri a cerurilorc. c Aceeaşi enumerare se găseşte în Dt 4.

lit. e Pentru a profana aceste locuri în mod definitiv. Extinderea reformei la vechiul Regat de Nord A dărâmat şi altarul care era la Betelf şi înălţimea făcută de Ieroboam. pe partea dreaptă a Muntelui Nimiciriid şi pe care le zidise Solomon.5). Ier 19. 13. care înconjura cetatea la sud şi se deschidea spre pârâul Cedron. idolul abominabil al sidonienilor. 14 A sfărâmat stelele. pe care le făcuseră regii lui Iuda şi altarele pe care le făcuse Manase în cele două curţi ale templului Domnului. a tăiat Aşerele şi a umplut locurile lor cu oase de oamenie.: „al untdelemnului”. idolul abominabil al lui Moab. Sofonia şi Ezechiel. Situaţia religioasă era una dezastruoasă. b Ne putem gândi la caii votivi dedicaţi soarelui. 16 Iosia s-a întors şi a văzut mormintele care erau acolo pe munte. Măsurile lui Iosia sunt îndreptate atât împotriva sanctuarelor locale. a ars înălţimea. unde era continuat un cult mai mult sau mai puţin alterat în cinstea Domnului. 13 Regele a purificat înălţimile care erau în faţa Ierusalimului. A trimis şi a luat oasele din morminte.13. f Întrucât Asiria dădea semne de slăbiciune. Regele începe de la Betel. confirmată de Ieremia. cel care îl făcuse pe Israel să păcătuiască. 15. reforma religioasă se extinde şi la Regatul din Nord. după cuvântul Domnului pe care l-a spus omul lui Dumnezeu care a zis 15 Ben-Hinom. le-a ars pe altar profanându-l. a prefăcut-o în cenuşă şi a ars Aşera. fiul lui Nebat.11 490 care e în Valea fiilor lui Hinom. actualul Wadi er-Rababi. 12. a Lit. pentru Chemoş. 12 Regele a dărâmat altarele de pe acoperişul camerei de susc a lui Ahaz.2Rg 23. la intrarea templului. regele. şi pentru Milcom. cât şi împotriva obiceiurilor păgâne: zei şi rituri canaaneene sau importate din Asiria. 11. erau dedicate divinităţilor astrale (cf. înălţate pe terasa palatului regal. şi a ars în foc carele soareluib. funcţionarula care locuia în dependinţe. 11 A îndepărtat de la intrarea casei Domnului caii pe care regii lui Iuda îi închinaseră soarelui lângă camera lui Netan-Melec. al cărui sanctuar fusese centrul cultului naţional al acestui regat. c Aceste altare mici. Sof 1. hrăniţi într-un staul aparte. asupra căruia Iosia dobândise o anumită autoritate. Muntele Măslinilor. ca nimeni să nu-şi mai treacă fiul sau fiica prin foc pentru Moloh.: „eunucul”. . Le-a dărâmat de acolo şi le-a aruncat praful în pârâul Cedron. pentru Aşera. d Targumul şi unele versiuni vechi au în loc de „Nimicirii”. 14. Aceştia trebuiau să tragă un car simbolic solar în unele procesiuni celebrate în cinstea soarelui. lucrul abominabil al lui Amon.

20 I-a jertfit pe altare pe toţi preoţii înălţimilor care erau acolo şi a ars oase de oameni pe [altare]. Această solemnitate. 25 Ca el nu a fost înaintea lui niciun rege care să se întoarcă la Domnul din toată 24 17. 23 Astfel. la început distincte. are o lungă istorie. terafimii.25 cuvintele acestea. Iosia a făcut cu ele aşa cum a făcut în Betel. aşa cum este scris în această carte a alianţei!”. cu abţinerea de la pâinea dospită. 22 Căci nu se mai sărbătorise un astfel de Paşte din zilele judecătorilor care judecau Israelul. care erau în cetăţile Samariei şi pe care le construiseră regii lui Israel.1-9. 17 El a zis: „Ce este piatra aceasta pe care o văd?”. Oamenii din cetate i-au răspuns: „Este mormântul omului lui Dumnezeu care a venit din Iuda şi a strigat împotriva altarului din Betel lucrurile acestea pe care le împlineşti tu”a. pe fermecători. cu înjunghierea mielului. au devenit sărbătoarea comemorativă a eliberării Israelului din sclavia egipteană. şi Azimele. Celebrarea Paştelui Regele a poruncit întregului popor: „Sărbătoriţi Paştele în cinstea Domnuluib Dumnezeului vostru. preotul. mâniindu-l [pe Domnul]. în al optsprezecelea an al regelui Iosia s-a sărbătorit acest Paşte în cinstea Domnului la Ierusalim.1-8 relatează şi 2Cr 35.31-32. în templul Domnului. Apoi s-a întors la Ierusalim. Se crede că această unire s-a realizat tocmai în timpul lui Iosia. 19 Şi cu toate casele de pe înălţimi. Şi au lăsat neatinse oasele lui împreună cu ale profetului care venise din Samaria. . 18 El a zis: „Lăsaţi-l. idolii şi toate lucrurile abominabile care erau văzute în ţara lui Iuda şi în Ierusalim. Probabil s-a născut din fuziunea a două sărbători. b Despre această sărbătoare celebrată în conformitate cu Dt 16.2. 21. ca să împlinească cuvintele legii care era scrisă în cartea pe care o găsise Hilchia. 22. 21 2Cr 35. a Iosia realizează astfel două profeţii din 1Rg 13. celebrate amândouă primăvara: Paştele. care în timpul lui Isus era sărbătoarea principală a iudeilor. Numai astfel înţelegem caracterul de noutate asupra căruia insistă autorul în v. nimeni să nu-i mişte oasele!”.1-9 Încheierea reformei religioase Iosia i-a nimicit şi pe necromanţi. Unite. nici în zilele regilor lui Israel şi nici în cele ale regilor lui Iuda.491 2Rg 23.

b După 2Cr 35.C. probabil. Destituit de Faraonul Neco. şi casa despre care am spus: «Acolo va fi numele meu!»”. Şi nici după el nu s-a mai ridicat unul ca el. l-au adus de la Meghido la Ierusalim şi l-au îngropat în mormântul său. c Odată cu moartea lui Iosia.. regele lui Iuda. nu sunt ele oare scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Iuda? 29 În zilele lui.C.11 îl numesc „Şalum”. Sfârşitul domniei lui Iosia 2Cr 35. Probabil. cum l-a văzut. l-au uns şi l-au făcut rege în locul tatălui său.15 şi Ier 22. Regele Iosia i-a ieşit înainte. fiica lui 31 29. unde a murit.2Rg 23. Înfrângerea de la Meghido şi moartea regelui Iosia i-au impresionat atât de mult pe iudei. Pe aici trecea un drum militar ce se îndrepta din Egipt spre Siria. a urcat împotriva regelui Asiriei la râul Eufrat. Acest lucru s-a datorat şi incapacităţii politice a ultimilor suverani. 28 Domnia lui Ioahaz în Iuda (609 î. încât aceasta a rămas în literatura apocaliptică drept simbol al înfrângerii totale („ziua de la Armaghedon”: Ap 16.26-27 Celelalte fapte ale lui Iosia şi tot ce a făcut el. 30 Slujitorii lui l-au pus mort într-un carb. 27 Domnul a zis: „Îl voi îndepărta şi pe Iuda de la faţa mea aşa cum l-am îndepărtat pe Israel şi cum am îndepărtat cetatea aceasta pe care am ales-o.26 492 inima sa şi din tot sufletul lui şi din toată puterea sa. Numele mamei sale era Hamutal. 30. Faraonul Necoa. iar Faraon. regatul lui Iuda s-a îndreptat rapid şi prematur spre apusul său. acesta este numele de naştere. Ierusalimul. a fost dus prizionier în Egipt.)c 2Cr 36. în timp ce Ioahaz ar fi numele luat la încoronare. 26 Dar Domnul nu s-a întors de la mânia sa cea mare de care se aprinsese împotriva lui Iuda din cauza mâniei pe care i-a provocat-o Manase. 2Cr 3. dar a fost împiedicată momentan la Meghido de Iosia. de preferat. cu sprijinul mezilor. fiul lui Iosia.22-24. Iosia a fost pus în car pe când era încă viu şi a murit la Ierusalim. Unul dintre aceştia a fost Ioahaz. conform cu toată legea lui Moise. o armată egipteană comandată de Neco s-a îndreptat în ajutorul imperiului asirian în agonie. poporul ţării l-a luat pe Ioahaz. a După ce babilonienii.16). care a urcat pe tron susţinut de curentul antiegiptean. . au cucerit cetatea Ninive în 612 î. regele Egiptului. Această relatare mai detaliată este.1-4 Ioahaz avea douăzeci şi trei de ani când a devenit rege şi a domnit trei luni la Ierusalim. 31. Apoi. l-a omorât la Meghido.

pe când Ioiachim înseamnă: „Domnul a constituit”. LXX are: „10 talanţi”. Numele mamei sale era Zebuda. fiul lui Iosia. 35. în locul tatălui său. de la fiecare după preţuirea lui. f După Jud 9. ca să nu mai domnească la Ierusalim.: „argint”. 33 Faraonul Neco l-a legat la Riblaa. în ţara Hamat. Ier 39. 52. 1. aproape de Sihem.5-6. şi i-a schimbat numele în Ioiachimc.C.: „după gura”. Prima sa expediţie în Palestina şi supunerea lui Ioiachim se situează în anul 604. L-a luat pe Ioahaz.9-10.: „Nabucadneţar”). 29). conform cu tot ce au făcut părinţii săi. 2 Domnul a trimis împotriva lui cete ale caldeenilor. cunoscut sub numele de Nabuconodosor. care a mers în Egipt şi a murit acolo. O parte din versiunile vechi are: „110 talanţi”. 36 Ioiachim avea douăzeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. 32 El a făcut ce este rău înaintea Domnului. apoi s-a întors şi s-a revoltat împotriva lui. conform cu tot ce au făcut părinţii săi. Totuşi. 34.493 2Rg 24. poate fi identificată cu localitatea Arouma. 35 Ioiachim i-a dat lui Faraon argintul şi aurul. c Prin această schimbare a numelui.5-8 33.26). Regele din Babilon şi-a stabilit aici cartierul general. regele din Babilon. la 75 km sud de Hama. Neco a ajuns aici în timp ce se întorcea din expediţia lui spre nord (v. dar a pus tribut asupra ţării ca să dea banid. în anul 601 î. după poruncae lui Faraon: a scos argintul şi aurul de la poporul ţării. 34 Faraonul Neco l-a făcut rege pe Eliachim. a urcat Nabucodonosorg. . a fost organizatorul imperiului neo-babilonian (sau caldeu) care a continuat imperiul asirian şi a domnit între 605562 î. a Actuala localitate Ribleh.C. nu este destul de clar explicat de ce noul nume are o semnificaţie mai yahvistă de- cât cel dinainte: Eliachim înseamnă: „Dumnezeu a constituit”.41. Ioiachim i-a fost supus timp de trei ani. d Lit. fiica lui Pedaia din Rumaf. şi a impus ţării un tribut de o sută de talanţi de argint şi de un talantb de aur. cete ale lui Moab şi cete ale 1 Ier 22. împotriva lui. În zilele sale. Iosia.2 24 Ieremia din Libna. iar revolta lui Iuda. 36. Faraonul voia să exprime stăpânirea lui asupra suveranului lui Iuda. e Lit. 37 El a făcut ce este rău în ochii Domnului. g „Nabu-kudur-uţur” (în ebr.18 2Cr 36. Este o localitate situată pe valea râului Oronte şi făcea parte din regatul a cărui capitală era Hamat (cf. ca să-l dea Faraonului Neco. b Probabil că cifra exactă a dispărut în mod accidental din textul ebraic. cete ale lui Aram.

trupele duşmane (cf. În anul 598. fiul său. fiica lui Elnatan din Ierusalim.9-10 Domnia lui Ioiachin (598 î.3 494 fiilor lui Amon: Domnul le-a trimis împotriva lui Iuda ca să-l nimiceascăa.C. 6. 3 Numai la porunca Domnului a fost [aceasta] împotriva lui Iuda. dar a murit în afara porţilor Ierusalimului şi a rămas ceva timp fără să fie înmormântat. 32. de la râul Egiptului până la râul Eufratd. 1. cel vinovat.29). ca să-l îndepărteze de la faţa sa din cauza păcatului lui Manase. după cuvântul Domnului pe care-l spusese prin slujitorii săi. Ioiachim probabil a fost asasinat (cf. e Ioioachin. întrucât Nabucodonosor şi-a asigurat cucerirea Siriei şi a Palestinei în victoria obţinută în anul 605 î.30). 8 2. c Este vorba despre o frază stereotipă. Moab. Ier 1. profeţiib.9 etc. deoarece 2Cr 36. Ier 22. căci regele Babilonului luase tot ceea ce aparţinea regelui Egiptului. Iuda a fost supus acţiunilor de gherilă din partea vasalilor fideli babilonienilor: Aram. Numele mamei sale era Nehuşta. 5 Celelalte fapte ale lui Ioiachim şi tot ce a făcut el. Şi a domnit Ioiachin. a În urma revoltei împotriva lui Nabucodonosor. LXX atribuie incursiunea acestor bande străine lui Nabucodonosor.). Is 5. 7 Regele Egiptului nu a mai ieşit din ţara lui.15. b Este împlinirea profeţiei profetesei Hulda (22. fiul lui Ioiachim.6.26.)e Ioiachin avea optsprezece ani când a devenit rege şi a domnit trei luni la Ierusalim. 8.9. 7. Nabucodonosor a iniţiat o adevărată invazie împotriva vasalului rebel. 2Cr 36. .2Rg 24. conform cu tot ceea ce au făcut părinţii săi.C. Ier 22. la Carchemiş împotriva egiptenilor. 25.30).18-20. După TM. încât Ieremia a putut pe drept să-i vestească tatălui lui că va fi lipsit de un succesor (cf. nu sunt ele oare scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Iuda? 6 Ioiachim a adormit cu părinţii săic. Domnul însuşi a lansat împotriva lui Iuda. a avut o domnie atât de efemeră şi nesemnificativă.19 ne informează că regele a fost capturat de babilonieni.28. 7. după tot ceea ce făcuse. 9 El a făcut ce este rău în ochii Domnului. în locul lui. 4 şi din cauza sângelui nevinovat pe care-l vărsase Manase şi de care umpluse Ierusalimul: [lucrul acesta] Domnul n-a vrut să-l ierte. dar în decembrie al aceluiaşi an. pus în lanţuri pentru a fi transportat în Babilon.18-19. Amon.16-20) şi a lui Ieremia (Ier 25. d Acest verset precede din punct de vedere cronologic v. 36. 10.6 şi Ier 22. 36.

11 Nabucodonosor. 15 L-a deportat pe Ioiachin în Babilonb. 17 Regele Babilonului l-a făcut rege pe Mataniad. 25. căpeteniile regelui şi funcţionarii lui. cele două fragmente provin din acelaşi izvor. Ier 52. cei puternici pentru război i-a dus regele Babilonului captivi în Babilonc. a sfărâmat toate vasele de aur pe care le făcuse Solomon. Regele Babilonului l-a luat în anul al optulea al domniei salea. 25. 19 El a făcut ce este rău în ochii Domnului. regele Babilonului. 2Rg 25.1-12 a fost folosit în Ier 39. meşteşugarii şi fierarii – o mie –. cu căpeteniile şi funcţionarii lui. 18 2Cr 36. a ieşit la regele Babilonului împreună cu mama lui. 13 A scos de acolo toate vistieriile casei Domnului şi vistieriile casei regelui.19 În acel timp. toate căpeteniile şi toţi oamenii viteji – zece mii de captivi – toţi meşteşugarii şi fierarii. pe mama regelui. d Adică „Darul lui Dumnezeu”. şi i-a schimbat numele în Sedecia. cu slujitorii. Numele mamei sale era Hamutal. Pe lângă aceasta. a venit împotriva cetăţii pe când slujitorii lui o asediau. 10 Sedecia.18 – 25. unchiul său.27).1-11 12. b Aici a rămas timp de 37 de ani. 17.30) a fost reluată în concluzia Cărţii lui Ieremia (cap. c V. după o cronică babiloniană. au urcat împotriva Ierusalimului şi cetatea a fost asediată.C. ultimul rege al lui Iuda (598 – 587 î.)e Sedecia avea douăzeci şi unu de ani când a devenit rege şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. slujitorii lui Nabucodonosor. regele lui Iuda. 52).8). 12 Atunci. 13-14 şi 15-16 sunt o dublură care apreciază puţin diferit extensiunea primei deportări. 16 Toate căpeteniile puternice – şapte mii –. în templul Domnului. probabil.11-16. Ioiachin. într-o captivitate destul de blândă. . 3) sau. 14 A deportat tot Ierusalimul. Această cronică şi Ier 52.28 datează cucerirea în anul al şaptelea al lui Nabucodonosor.1-10 (cu un adaos în v. 15. fără să considere anul incomplet al urcării acestuia pe tron (cf. regele Babilonului. pe cei puternici ai ţării i-a dus captivi din Ierusalim în Babilon. după cum spusese Domnul. Nu au mai rămas decât cei săraci din poporul ţării. regele lui Israel. până la moartea lui Nabucodonosor (cf.495 Prima deportare 2Rg 24. fiica lui Ieremia din Libna. e Relatarea cu privire la domnia lui Sedecia (24. a Exact pe data de 16 martie a anului 597.

C. Faraonul Ofra s-a pus în mişcare spre ajutorarea lui Iuda. Ez 17. 3. care îşi pusese încrederea în el (cf. Şi-a fixat tabăra lângă el şi a construit întărituri împotriva lui de jur împrejur.).. 3 În ziua a noua a luniie. regele Babilonului.17-19. Sedecia se încăpăţâna să nu accepte suveranitatea babiloniană şi căuta alianţa cu Egiptul. Faraonul Psametic al II-lea (594-589 î.20 496 conform cu tot ceea ce făcuse Ioiachima. a venit cu toată armata lui împotriva Ierusalimului. a fost probabil iniţiatorul acestei alianţe.17). după ce au învins trupele egiptene. Deşi domnia acestuia din urmă este judecată cu mai multă severitate decât a primului (cf. Sedeciab s-a revoltat împotriva regelui din Babilon. în [ziua] a zecea a luniid. asediul a început în decembrie 587: cetatea s-a predat din cauza foametei şi a fost distrusă în iunie-iulie 586. împreună cu alţi guvernatori din regiune. 25. aşa cum arată inscripţiile de la Lachiş. adaugă „a lunii a patra”.59).1-10. dar variaţia nu depăseşte mai mult de un an (587-586 î. Ier 27 – 28).: „s-a întărit”.C.. se poate reconstrui raportul dificil cu Babilonul şi etapele dezastrului. În anii 589-588 î.6. Babilonienii au încetat asedierea Ierusalimului (Ier 37. 23. a încercat să realizeze o coaliţie anti-babiloniană (cf. Făcând apel la Ieremia. 2Cr 36. 2 Cetatea a fost asediată până în anul al unsprezecelea al domniei lui Sedecia. pornind de la informaţia din Ier 52. 51.5.3. 23. c Lectura relatării şi datările cu care cititorul contemporan nu este familiar ascund complexitatea problemei. dând impresia că totul s-a întâmplat dintr-odată. Ier 39.11-21). fratele său. s-au întors ca să asedieze din nou capitala lui Iuda. foametea în cetate a devenit cumplităf şi nu mai era hrană pentru poporul ţării. Rezultatul a fost însă o nouă îngenunchiere din partea Babilonului (cf.C. e Multe traduceri.34).9). 4 Atunci s-a făcut o spărtură în cetate şi toţi oamenii de război [au fugit] noaptea pe drumul porţii 1 19. a Ioiachim. Reacţia dură a lui Nabucodonosor este relatată şi în Ier 39. Lam 4. 52. după 37 de ani de viaţă în captivitate. b În traducere: „Domnul este dreptatea mea” (cf.C. 24.29. Sedecia s-a răzvrătit în mod deschis. . şi nu Ioiachin.8 şi Ier 52.11). Cu multă probabilitate. d Adică sfârşitul lui decembrie 589 î. trebuie să amintim că. Nabucodonosor. Datarea precisă suferă din cauza diferenţelor dintre 2Rg 25. care avea scopuri expansioniste îndreptate spre Asia.). f Lit. Văzând Ierusalimul asediat.37. sub domnia Faraonului Ofra şi cu amestecul lui direct. 1.C. Deja în anii 594-593 î.2Rg 24.1-10 25 Revolta lui Sedeciac În al nouălea an al domniei lui [Sedecia]. 20 Pentru că mânia Domnului era împotriva Ierusalimului şi împotriva lui Iuda ca să-i îndepărteze de la faţa sa. în ciuda jurământului de fidelitate făcut în timpul asedierii sale (cf.29-32. dar.27-30). în luna a zecea. Ioiachin este cel care s-a bucurat de îngăduinţa regelui Babilonului (cf. Ier 29. nepotul şi predecesorul său imediat. Ez 17.

şi au mers pe drumul către Arabahb.14 dintre cele două ziduri. regele Babilonului – a venit la Ierusalim Nebuzaradane.14). Ez 11. iar toată armata lui s-a risipit de lângă el.12.1-11). 11 Nabuzardan. ca în v. Apoi i-au scos ochiic lui Sedecia. la Ribla. 8 În luna a cincea. marea de bronz care era în templul Domnului. 8. Cei mai săraci au devenit mari proprietari. care era lângă grădina regeluia – iar caldeenii erau împrejurul cetăţii –.22-25. care a rămas în cetate și a mers la regele din Babilon. a deportat restul poporului.15). postamentele. Neh 3. 13.497 2Rg 25. 7 Pe fiii lui Sedecia i-a înjunghiat sub ochii lui. 2. și restul mulțimii. c Lit.16. 9 A ars templul Domnului. A dat foc tuturor caselor mari. Ios 8. Această poartă se deschidea spre grădina regelui. 14 Au luat tăvile pentru 4.: „ochii lui Sedecia au devenit orbi”. situată în partea de sud-est a oraşului (cf. g Obiectele distruse şi luate de către babilonieni au o semnificaţie mai profundă: Dumnezeu şi-a abandonat locuinţa. îi vor fi cu siguranţă loiali. Dt 11. în [ziua] a şaptea a luniid – în anul al nouăsprezecelea al domniei lui Nabucodonosor. 10 Toată armata caldeenilor care era cu căpetenia străjerilor a dărâmat zidurile dimprejurul Ierusalimului. l-au legat cu lanţuri de bronz şi l-au dus în Babilon. căpetenia gărzilor. 26.29) şi în care iudeii îşi puseseră o aşa încredere încât nu s-au mai preocupat de conduita lor (Ier 7. Nu ne sunt oferite cifre. palatul regelui şi toate casele Ierusalimului. apare în capul unei liste babiloniene cu oficialităţile lui Nabucodonosor. 6 L-au prins pe rege şi l-au dus la regele Babilonului. 13 Coloanele din bronz care erau în templul Domnului. Ier 7.30. 12 Dar căpetenia gărzilor a lăsat dintre săracii ţării ca viticultori şi ca agricultorif.13 . a Este vorba de poarta dintre cele două ziduri care trebuie să fi fost în apropierea cisternei care poartă acelaşi nume (cf. „Nebu-zeriddinam” (în traducere: „Zeul Nabu a dat o descendenţă”).18. slujitorul regelui Babilonului. dar se calculează că ar fi rămas în Iuda în jur de zece-cincisprezece mii de persoane. e În babiloniană. locul ales pentru ca să-şi pună acolo numele său (1Rg 8. 7. caldeenii le-au sfărâmat şi le-au dus bronzul în Babilong. mai-marele peste gărzi. f Această a doua deportare a avut un impact decisiv asupra demografiei lui Iuda. Is 22. Acum se împlinesc cuvintele profeţilor care au prevăzut acest sfârşit tragic: Mih 3.11). d Este vorba tot de anul al unsprezecelea al domniei lui Sedecia. b Se referă la valea care ducea spre Iordan (cf. 5 Însă armata caldeenilor l-a urmărit pe rege şi l-a ajuns în stepele Ierihonului. Şi s-a rostit o sentinţă împotriva lui. Visul lui Ios 4.12-15. Datorând bogăţia lor invadatorului. 12.

22. Ghedalia. pe Ţefania. c Acest fragment lipseşte din Cărţile Cronicilor. l-a pus guvernator pe Ghedalia. Este nu atât sfârşitul unui loc. în ţinutul Hamat.7. 19. a În loc de „marele preot” din 23. Voind să facă din Iudeea o provincie care să-i fie fidelă şi hotar de siguranţă împotriva Egiptului. . 18. dar rezumă ceea ce este relatat în Ier 40.12). i-a luat şi i-a dus la regele Babilonului. cupele. 22.7-9 David (2Sam 7).2Rg 25. iar după devastarea templului urmează lamentaţia (cf. căpetenia gărzilor. după cum putem să intuim din Ps 74. fiul lui Ahicam. Şi Iuda a fost deportat din pământul lui. Tot aşa pentru al doilea stâlp şi reţeaua lui. b Lit. la aur. lopeţile. cuţitele.24) şi. 23 Când au auzit toate căpeteniile armatelor. 21 Regele Babilonului i-a lovit şi i-a ucis la Ribla. 18 Căpetenia gărzilor i-a luat pe Seraia.15 498 cenuşă. şi pe cei trei păzitori ai pragului. Is 64. guvernatorul lui Iudac Peste poporul care a rămas în ţara lui Iuda şi pe care îl lăsase Nabucodonosor. fiul lui Şafand.4. regele Babilonului. 20 Nebuzaradan. cât al unei epoci. preotul de rangul întâia. Acesta provenea dintr-o familie favorabilă profetului Ieremia (cf. 22. d Acest bunic al lui Ghedalia este probabil scribul lui Iosia (cf. 15 Căpetenia gărzilor a mai luat şi cenuşarele şi ceştile: ce era din aur. găsit la Lachiş în 1935. ni-l prezintă pe Ghedalia ca responsabil al palatului în timpul lui Sedecia. încoronat de Solomon (1Rg 8). la Ribla. şi ce era din argint. că regele Babilonului l-a pus guvernator pe 22 Ier 40. la argint. de aceea. care se aflau în cetate. preotul de rangul al doilea. împrejurul capitelului era o reţea şi rodii pe capitel de jur împrejur. 17 Înălţimea unui stâlp era de optsprezece coţi şi deasupra avea un capitel de bronz a cărui înălţime era de trei coţi. toate instrumentele de bronz cu care se slujea. ei şi oamenii lor. Ier 26. cinci oameni dintre cei care stăteau în prezenţab regelui şi se aflau în cetate şi pe secretarul – căpetenie a armatei care recruta poporul ţării şi şaizeci de oameni din poporul ţării. Nabucodonosor l-a pus guvernator pe Ghedalia. susţinea supunerea faţă de caldeeni.10-11). Un sigiliu de-ale sale. marea – care era singură – şi postamentele pe care le făcuse Solomon pentru templul Domnului: nu se putea cântări greutatea tuturor acestor obiecte din bronz.: „care vedeau faţa regelui”. 16 Cei doi stâlpi.1 – 43. Pe ruinele templului înfloreşte rugăciunea. 19 Din cetate a luat un funcţionar care număra oamenii de luptă. este întunecat de coşmarul acestei înfrângeri.

din regiunea aramee Maakah. din descendenţa regală. 25 Dar în luna a şaptea. 24 Ghedalia le-a jurat lor şi oamenilor lor şi le-a zis: „Să nu vă temeţi de slujitorii caldeenilor! Rămâneţi în ţară. 26 Atunci. Dau mărturie despre aceasta multe sigilii găsite la Bet-Şemeş.31-34 23. . Iohanan.C. Seraia. l-au lovit pe Ghedalia şi au murit. regele Babilonului.: „în toate zilele sale”. tot timpul vieţii luig. în [ziua] a douăzeci şi şaptea a lunii. d Lit. Evil-Merodacc. Ismael. 27. fiul lui Elişama. fiul unui om din Maacab. la Tell-bet-Mirsim şi la Ramat-Rahel.30 Ghedalia. 29 I-a schimbat hainele de închisoare şi [Ioiachin] s-a hrănitf totdeauna la masa lui. fiul lui Netania. fiul lui Tanhumet din Netofaa. fiul lui Netania. fiul lui Careah. 28 I-a vorbit cu bunătate şi i-a dat un tron mai sus decât tronurile regilor care erau cu el în Babilon. drept suveranul legitim. a venit cu zece oameni. tot poporul. l-a scos din închisoared pe Ioiachin. 27 Ier 41. el a fost considerat de iudeii rămaşi în ţară. regele lui Iuda. Bunăvoinţa faţă de regele Ioiachin În anul al treizeci şi şaptelea al deportării lui Ioiachin. f Lit. s-au dus la Ghedalia la Miţpa.1-3 Ier 52. slujiţi-i regelui Babilonului şi vă va fi bine!”. ei şi oamenii lor. ca şi datarea pe care o foloseşte profetul Ezechiel. iudeii şi caldeii care erau cu el la Miţpa. este fiul şi succesorul lui Nabucodonosor care a urcat pe tron în anul 561 î.: „i-a ridicat capul din închisoare”. în primul an al domniei sale.: „a mâncat pâine”. g Lit. b Este un nume etnic al unui clan care îşi are originea în familia lui Caleb. şi căpeteniile armatelor s-au ridicat şi au mers în Egipt pentru că le era frică de caldei. şi Iaazania. ca şi de cei exilaţi. regele lui Iudae. în a douăsprezecea lună. 30 [Regele din Babilon] i-a asigurat cele necesare fiecărei zile în toate zilele [vieţii] sale. e Ioiachin nu a putut să se mai întoarcă în ţară. a Este un sat din apropierea Betleemului. el. Chiar şi aşa. de la cel mai mic până la cel mai mare. Ei erau: Ismael.499 2Rg 25. c În babiloniană Awil-Marduk. Nu ştim dacă a murit înaintea eli- beratorului său ori dacă a continuat să se bucure de favoruri şi în timpul succesorilor lui Evil-Merodac. 29.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful