Bioetica pe înțelesul tuturor (articol introductiv

)

(Titlu original: „Bioetica și perspectiva creștină” de Natalia Vlas. Eseu publicat în original în revista „Perspective”)

Uneori denumita si “filosofie morala”, etica se preocupa cu ceea ce este corect si gresit din punct de vedere moral. Termenul se aplica, de asemenea, oricarui sistem sau teorie cu valoare morala. Unii autori considera ca etica se ocupa de ceea ce este bine (adica de valorile si virtutile pe care omul ar trebui sa le cultive) si ceea ce este corect (adica care sunt indatoririle morale ale omului).[1] Se poate vorbi despre etica o data cu introducerea primelor coduri morale.

Aproape fiecare societate umana are un mit care explica originea moralitatii. La muzeul Louvre din Paris exista o coloana babiloniana cu un relief reprezentandu-l pe zeul soare Shamash, inmanand codul de legi lui Hammurapi. In “Protagora” lui Platon, este o relatare mitica despre felul cum Zeus, fiindu-i mila de oamenii care traiau in conditii vitrege in grupuri mici, a dat acestora un sens moral si capacitatea de a da legi si a face dreptate, astfel incat acestia sa poata trai in comunitati mai mari si sa coopereze intre ei. In Vechiul Testament, este relatat modul in care Dumnezeu i-a dat lui Moise cele zece porunci pe Muntele Sinai.

Punctul comun intre acestea este dat de atribuirea unei origini divine acestor coduri morale, pentru a se asigura cea mai profunda motivatie a respectarii lor. Legatura dintre moralitate si religie a fost atat de stransa, incat s-a considerat ca nu poate exista moralitate fara religie. In conformitate cu aceasta abordare, etica nu este un domeniu independent de studiu, devenind, de fapt, teologie morala.[2] Emil Brunner defineste etica crestina astfel: “stiinta conduitei umane, asa cum este ea determinata de conduita divina”, iar Georgia Harkness considera etica “un studiu sistematic al modului de viata exemplificat si invatat de Isus, aplicat la problemele si deciziile cotidiene ale existentei umane”.[3]

Etica este in general divizata in trei subdiscipline majore: metaetica, etica normativa si etica aplicata.[4]

Metaetica se axeaza pe problemele legate de natura conceptelor si judecatilor morale. Etica normativa se preocupa in principal cu stabilirea standardelor sau normelor de conduita si este de obicei asociata cu teoriile generale cu privire la cum ar trebui sa traiasca cineva. Una din problemele centrale ale eticii normative moderne este legata de intrebarea

practica uciderii celor slabi si a copiilor nascuti cu malformatii era legalizata. copiii handicapati erau lasati sa moara ori erau ucisi. care se ocupau cu studierea si elaborarea de norme. Inca incepand de la Platon.[12] In editia din 1995 a “Encyclopedia of Bioethics”. W.morala). bioetica este “spatiul in care sunt examinate din punctul de vedere al mizelor etice si al articulatiilor lor sociale. a dezvoltarii tehnologiilor reproductive si a miscarilor pentru drepturile pacientului. filosofii morali au fost preocupati de probleme practice precum suicidul. Cel mai mare interes insa. copiii care. in Japonia. aparuse faimosul Hastings Center sub influenta filosofului Daniel Callahan si psihiatrului Willard Gaylin.T. iar cele care judeca corectitudinea unor actiuni dupa conformitatea lor cu un principiu sau regula formala. deciziile. de catre Potter si Hellegers.[5] Etica aplicata nu este un domeniu de cercetare total nou. erau socotiti aducatori de nenorocire (gemenii nascuti cu dinti). infanticid. abandonul copiilor. inca din anul 1969. Preocuparile practice au continuat cu utilitaristii britanici: Bentham a acoperit o paleta incredibil de mare de subiecte. practicile efective si virtuale. unele popoare primitive considerau drept o datorie uciderea unui nou-nascut.[6] Fiecare tara a avut reglementari cu privire la avort. in special Augustin si d’Aquino. bolnavii.viata si “ethos”. Desi se considera de obicei ca bioetica a aparut ca urmare a dezvoltarii sistemelor de sustinere a vietii. prin Mabiki. drepturile omului si justitie. cu folosirea unei varietati de metodologii etice intr-o abordare interdisciplinara”. In a doua jumatate a secolului al XX-lea insa. De aceste probleme se ocupa bioetica. uciderea batranilor etc. bancile de sperma.daca actiunile umane trebuie judecate ca fiind corecte sau nu doar dupa consecintele lor.[13] Claudiu Dumea considera ca cea mai potrivita definitie data bioeticii este urmatoarea: “Bioetica este studiul sistematic sau stiinta comportamentului uman in cadrul stiintelor vietii si al ingrijirii sanatatii. mai ales in domeniul cercetarii si experimentarii biomedicale. a inceputului vietii si a sfarsitului vietii. cum ar fi fecundarea in vitro. este suscitat incepand cu a doua jumatate a secolului al XX-lea. de catre etica aplicata. conceptul de bioetica se poate recunoaste inca din vremuri stravechi in toate tarile. lucru care se intampla in majoritatea culturilor stravechi. daca era corect ca o femeie crestina sa comita suicid pentru a evita un viol. Pentru Marie Luce Delfosse. au devenit proeminente chestiunile legate de egalitatea rasiala si sexuala. se numesc deontologice. fara insa a folosi termenul de bioetica.[7] De asemenea. bioetica este “disciplina care studiaza problemele etice rezultate din progresele medicinei si biologiei”. iar Mill a fost laudat pentru eseurile sale asupra libertatii si asupra supunerii femeii. au fost preocupati de intrebari despre justetea razboiului. cu referire la etica mediului. Trebuie remarcat insa faptul ca inainte de introducerea acestui termen de catre cei doi. legate de stiintele vietii”. a acelor momente imponderabile cand totul este posibil: si continuarea vietii si disparitia ei”.[8] Cuvantul “bioetica” a fost pentru prima oara folosit in Anglia. respectiv la etica medicala[9] si provine din limba greaca (“bios”. iar Hume a scris despre etica suicidului. in Sparta.Reich dadea urmatoarea definitie bioeticii: “Bioetica este studiul sistematic al dimensiunilor morale – inclusiv viziunea morala. Filosofii crestini. manipularea genetica si clonare. conduita. tratamentul femeilor si comportamentul potrivit pentru oficialii publici. dupa unele indicii. liniile directoare etc – ale stiintelor vietii si tratamentelor sanitare. filosof din Namur.[11] Coen considera bioetica “o problema a limitelor. [14] . In mod traditional. in anul 1970. precum si cele legate de valoarea vietii umane. in anumite situatii: erau omorati slutii. teoriile care judeca actiunile doar luand in considerare consecintele lor sunt cunoscute ca fiind teleologice. Tot asa. Aceasta reprezinta aplicarea teoriilor normative la problemele morale practice. Hobbes a avut un scop practic in scrierea “Leviathanului”. cand acest comportament este examinat la lumina valorilor si a principiilor morale”. daca exista sau nu justificare pentru minciuna. De pilda. care au dat nastere unor controverse cu privire la avort si eutanasie. In stransa legatura cu acestea sunt si implicatiile etice ridicate de dezvoltarea tehnicilor de reproducere.[10] Conform Dictionarului Oxford.

Drept urmare. nu exista un consens cu privire la decizia ce trebuie luata in cazul nasterii unor copii cu un handicap foarte grav. sfat genetic •Experientele pe fiintele umane •Eugenia. prescriptive si deontologice. in sensul ca se pronunta asupra calitatii obiectivelor ei. Liniile etice care trebuie elaborate sunt bazate pe voia lui Dumnezeu. ea nu apeleaza in mod direct la concursul pe care morala crestina i lar putea da. inclusiv sterilizarea handicapatilor genetic •Terapia indarjita •Eutanasia – dreptul de a muri demn •Dreptul la adevar – cat trebuie comunicat bolnavului Dar bioetica mai poate cuprinde transplantul de organe si tesuturi si intersexualitatile. Or. In ciuda controverselor si eforturilor oficialitatilor de a asigura un tratament ce sa permita supravietuirea copiilor handicapati. de traditia culturala si de contextul socio-cultural. suferind de sindromul Down. Cateva teme principale strabat domeniul acoperit de bioetica.[15] Bioetica nu se preocupa doar de prescrierea regulilor deontologice dupa care trebuie judecate problemele ridicate mai sus. pe baza ratiunii luminate de Duhul Sfant. omul de stiinta nu scapa preocuparilor lui Dumnezeu. Din nefericire. Un asemenea caz a fost facut public in 1981 in Marea Britanie.[16] Dintr-o perspectiva crestina. deci nici moralei crestine care. la randul ei. finalitatea bioeticii este reprezentata de aplicarea principiilor Scripturii la problemele biomedicale. Una dintre acestea. pronuntandu-se asupra lor. in fiecare caz. care acum cativa ani ar fi murit la scurt timp dupa nastere. Un caz similar a starnit controverse in SUA. la rigoarea rece a stiintei trebuie adaugate si caldura vietii si profunzimea reflectiei inspirate de dragostea pentru om. respectand toate confesiunile religioase. nici in Marea Britanie. Dovezile din cadrul procesului au indicat faptul ca parintii nu doreau ca acel copil sa traiasca si de aceea.Pentru cei mai multi. medicul i-a administrat un narcotic letal. . Aceasta implica elaborarea de linii etice bazate pe valori ale persoanei si pe drepturile omului. Arta de a dirija cercetarea stiintifica prin bioetica devine un gardian al aplicarii acestor cuceriri la om. printr-o fundamentare rationala si metodologica adecvata stiintific”. a eficientei si perspectivelor lor pentru viata si promovarea acesteia. campul de actiune al bioeticii ar trebui sa se limiteze la: •Inginerie genetica •Procreatie asistata medical •Avortul terapeutic •Diagnostic prenatal. ci bazandu-se pe principiile puse la dispozitie de alte discipline. in fundamentarea normelor prescrise omului de stiinta si a principiilor de care trebuie sa tina cont performantele acestuia in materie de viata. se intereseaza de toate temele care constituie obiectul bioeticii. daca sunt sau nu intrunite conditiile unui standard de calitate a vietii. sunt absolute. La fel stau lucrurile si in cazul deciziei de a pune capat vietii unui pacient ce sufera de o boala dureroasa incurabila. de “analiza rationala a problemelor morale legate de biomedicina si de conexiunea lor cu dreptul si cu stiintele umane. ereditatii si creierului. medicul a fost achitat. si a revelatiei divine. in acceptiunea seculara. legata de avort si eutanasie. indeosebi transsexualitatea. Se pune intrebarea daca calitatea vietii constituie un motiv pentru care eutanasia ar trebui practicata si cine ar trebui sa ia decizia. ea a devenit o disciplina normativa. medicii sunt deseori pusi in situatia de a decide. diagnostic postnatal. In conditiile in care omul a devenit stapan al procreatiei. cand un renumit medic a fost acuzat de crima impotriva unui nou-nascut. nici in SUA si nici in alte tari. Finalitatea bioeticii este reprezentata. este daca calitatea vietii umane poate fi invocata in deciziile de intrerupere a vietii sau de incetare a eforturilor de prelungire a ei. Deoarece stiinta medicala permite astazi pastrarea in viata a unor copii handicapati.

prelevarea de organe. din deontologia medicala. •Acordul opiniei publice privind cercetarea. transplantul de organe. de prevenirea relelor tipice societatii tehnologice. ca si profesiunea de credinta fata de ele. care sunt inseminate cu sperma sotului unui alt cuplu si ulterior cedeaza copilul cuplului respectiv.[18] Aceste valori trebuie sa constituie liniile calauzitoare pentru cei care incearca sa rezolve problemele generate de dezvoltarea stiintei biomedicale. suflet si duh – rezultat din sinteza valorilor fizice. ci urmareste si impune oamenilor de stiinta norme precise privind comportamentul lor fata de ceea ce numimviata. ci daca trebuie realizate. psihologice si spirituale – raportul de prioritate si complementaritate dintre persoana si societate. generate de exploatarea ecologica. La ora actuala. Punctul culminant al tehnologiei reproductive este dat de ingineria genetica. reprezinta o noua provocare pentru bioetica. Bioetica preia o serie de elemente si de principii din biologie si medicina. Si aici punctele de vedere pot fi divizate in doua categorii: o abordare umanista seculara si perspectiva iudeo-crestina. . •Confidentialitatea rezultatelor. genetica si medicina. Aceasta a condus in curand la intrebari legate de congelarea embrionilor umani si ce ar trebui facut cu ei daca. Inseminarea artificiala. O alta controversa in acest domeniu.Dezvoltarea tehnologica a ridicat si mai multe probleme etice in biologie si medicina. Bioetica este o disciplina care nu se limiteaza doar la teoretizarea pe marginea fundamentelor vietii.[19] 1. sociologia. •Minimalizarea riscurilor si maximalizarea beneficiilor. asa cum s-a intamplat in Australia. nasterea primului copil conceput in afara corpului uman a initiat o dezbatere cu privire la etica fertilizarii in vitro. clarifica deciziile si alegerile posibile din punct de vedere tehnic.[17] Transcendenta persoanei. format din trup. •Valorificarea euristica a eventualelor erori. in biologie. este legata de mamele surogat. Din punct de vedere etic. valoarea fundamentala a vietii. dupa ce in prealabil s-a reusit clonarea mai multor animale. omul vazut ca un tot unitar. •Efectuarea sa in institute specializate. Incercarile tot mai dese de clonare a oamenilor. Nu se mai pune problema daca acestea pot fi realizate. Perspectiva umanista seculara asupra bioeticii Tehnologia a creat noi probleme etice. o conceptie personalista si de comuniune a iubirii conjugale constituie puncte de referinta solide pentru bioetica. Probabil aceasta va fi tema dominanta in etica secolului XXI. dupa posologia lor prealabila. cu asumarea riscurilor. cateva paradigme de bioetica comparata privesc: Respectul persoanei supuse cercetarii. care astazi pare animata de un entuziasm optimist al progresului. •Contentia asupra rezultatelor-succese. psihologia. in 1984. uitand de marile provocari ale bolilor iesite de sub control. dar si din alte discipline si domenii de activitate (cum ar fi: filosofia. parintii ar muri. fecundarea in vitro. se pune intrebarea daca este corecta acceptarea faptului ca o femeie sa-si imprumute uterul in scopuri materiale si ce se intampla daca aceasta se razgandeste si nu mai vrea sa cedeze copilul. Si nicaieri linia de demarcatie intre aceste doua abordari nu e mai clara decat in problemele biomedicale. indiferent de statutul acesteia. In 1978. manipularea genetica si clonarea sunt toate realitati medicale. dreptul) si pe baza lor. mamele surogat.

prin interventiile asupra patrimoniului genetic al embrionului. Daca Dumnezeu nu exista. parintii sa fie preveniti cu privire la urmasii impuri din punct de vedere genetic. Este vorba despre “cea mai evidenta forma de autonomie luciferiana”. insa. alegerea de catre parinti a sexului copilului lor.1. dupa propriul plac. experimentele neingradite. prin metoda selectiei. transsexualitatea. adoptate in dezbaterea actuala cu privire la bioetica. a oricarei legi si a oricarui legislator. cu conditia de a urmari ameliorarea conditiei umane.[24] In acest sens. prin urmare. fie administratorul operei divine. eutanasia si suicidul. ci este si creator. eutanasia. pentru a-i lua locul. modelul utilitarist si modelul sociobiologic. Asa se face ca liberalismul etic a sfarsit prin a aluneca spre legitimizarea violentei si a legii celui mai puternic. in care omul il da la o parte pe Dumnezeu. In ipoteza in care omul este un simplu administrator. ei afirma ca valorile morale deriva din experienta umana. Bancile de sperma. omul are dreptul de a crea viata. nimic nu-l impiedica sa intervina in planul creatiei. fara a tine cont de preceptele divine universale si absolute. Fiecare individ hotaraste in dreptul lui ce este bine si ce este rau. Omul este considerat autonom. asa cum se afirma de multe ori. se distruge pe ea insasi.[22] Actiunile nu pot fi divizate in bune sau rele. omul poate fi. cu ajutorul ingineriei genetice. duce la un relativism moral fara limite si la ideologia conform careia “scopul scuza mijloacele”. 1973). care sunt considerate reprezentative pentru abordarile si directiile de gandire seculara.[23] Actionarea in baza propriei constiinte. Pentru sustinatorii celui de-al doilea punct de vedere. ci si necesara. contribuind astfel la dezideratul ameliorarii speciei umane. Scopul ultim este crearea unei fiinte umane superioare ale carei caracteristici sa fie predeterminate pe baza ingineriei genetice. sinuciderea. in masura sa-si elaboreze propriul cod etic. Manipularea genetica constituie premisa crearii si brevetarii de noi animale. Atunci cand libertatea se intoarce impotriva vietii. Fiind creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. omul nu este doar administrator al vietii. trebuie sa ne salvam noi insine”. Ingineria genetica este astfel nu numai justificata. In “Manifestele Umaniste” (1933. cu conditia de a nu incalca libertatea celuilalt. acest model legitimeaza liberalizarea avortului. exista deja posibilitatea ca. nici pe valorile obiective sau transcendente. Morala nu se intemeiaza pe fapte. iar acestia ii pot elimina prin avort. cele trei modele de bioetica. In practica. Etica este astfel autonomasi situationala. acestuia fiindu-i permis sa faca orice pentru a dobandi fericirea. Bunastarea omului este valoarea suprema. Cu alte cuvinte. fara a avea nevoie de sanctiuni teologice sau ideologice. datoria lui este sa prezerve viata asa cum este sau s-o amelioreze. prin intermediul testelor prenatale. Omul are datoria de a crea o rasa superioara. Distinctia are consecinte diferite. 1. [20] In acest capitol vom prezenta. Modelul liberal-radical La baza acestui model sta principiul autonomiei si libertatii absolute si neingradite a omului.[21]Aceasta conceptie a debutat odata cu Revolutia franceza si a atins apogeul odata cu existentialismul ateu al lui Jean-Paul Sartre. in functie de circumstante. fie un pretins creator autonom.Umanistii seculari si-au exprimat in mod repetat crezurile.[25] . Nu recunosc ca Dumnezeu este suveran si se lauda: “nici o divinitate nu ne va salva. ei sprijina avortul. fecundarea in vitro si mamele surogat fac astazi posibila crearea fiintelor umane superioare. fecundarea artificiala chiar si in cazul femeilor singure. homosexualitatea etc. in termeni generali. care nega existenta lui Dumnezeu. ci pe optiunea autonoma a individului. Este vorba despre modelul liberal-radical. prelungind foarte putin opera divina.

iar tot ce face ca durerea sa prevaleze. cat si impreuna-lucrator cu Dumnezeu. Bentham (1748-1832) aseaza omul sub incidenta a doi stapani: placerea si durerea. Etica utilitarista a elaborat conceptul de “calitate a vietii”. definita ca si prezenta a placerii si absenta durerii. Conform acestuia. prin care orice actiune era masurata in termenii placerii sau durerii pe care o producea. acea miloasa suprimare a vietii. Modelul pragmatic-utilitarist Principiul fundamental in aceasta abordare este calculul consecintelor unei actiuni pe baza raportului cost-beneficiu. depistati fie inainte de nastere.[29] H. bolnavii incurabili sau batranii. copiii malformati). Bentham propunea un calcul hedonist. isi are originea in lucrarile lui John Stuart Mill si Jeremy Bentham. [28] Pornind de la ideea responsabilitatii pe care o are omul de a ameliora rasa umana. cu ajutorul altora. In aceasta categorie intra copiii handicapati. este rau. muribunzii. c) justificarea unor interventii menite a suprima viata.D. La fel. astfel incat orice lucru care face placerea sa prevaleze asupra durerii este corect. de a creste si a se inmulti. cat si avortul si infanticidul. sau care provoaca in altii mai multa durere decat bucurie (handicapatii. un lucru este rau daca produce durere. dat fiind faptul ca actul creational se repeta in miniatura. un individ care nu poseda un standard al calitatii vietii nu este considerat persoana si i se refuza dreptul la viata.Opinia noastra este ca omul este atat administrator al creatiei. 1.[26] Pe aceasta baza. un lucru trebuie sa produca placere. in fiecare nastere. Modelul socio-biologic sau materialist . daca acesta are loc prin metode nedureroase pentru fetus). Sunt astfel justificate atat eutanasia. Pentru a fi bun. sau sa fie un mijloc prin care sa fie produsa placerea si evitata durerea. in situatiile in care nu exista posibilitatea nici unei apropieri de o viata cu adevarat umana. aceea de a lucra si de a pazi gradina Eden. intrucat doar aceasta este capabila sa simta placere sau durere. Aceasta abordare ce urmareste maximizarea beneficiilor pentru un numar cat mai mare de oameni.”[30] 1. Ceea ce inseamna ca. prin porunca pe care a primit-o. o viata umana. fecundarea in vitro. prin insarcinarea pe care Dumnezeu i-a dat-o. dreptul la existenta biologica sau fizica isi pierde ratiunea de a fi si. In cautarea acestei fericiri si a calitatii vietii. Aiken considera ca avortul eugenic si eutanasia eugenica a nou-nascutilor sunt obligatorii.[27] Mill avea ca baza pentru pozitia lui conceptul maximizarii fericirii. fie dupa nastere. care vine in contradictie directa cu principiul sacralitatii vietii. Astfel. Bentham a argumentat ca binele si raul pot avea semnificatie doar cand sunt folosite in conformitate cu principiul utilitarismului. suicidul. El spune: “Pretentiile asupra dreptului la supravietuire biologica depinde in intregime de capacitatea pe care o are individul in chestiune de a-si construi. in sensul biofizic al cuvantului este acceptabila sau poate chiar obligatorie. b) justificarea eliminarii indivizilor care experimenteaza mai multa durere decat placere.3. cu conditia de a se evita suferinta (permiterea avortului. lipsa de consideratie pentru protejarea drepturilor indivizilor care nu au facultatea senzitiva (indivizii in coma vegetativa. sunt justificate si tehnicile de manipulare genetica. Acest fapt are drept cosecinte: a. ori constituie un mijloc de a produce durere sau de a priva omul de placere. ca atare. unii autori recurg la reducerea categoriei de persoana la cea de fiinta care simte.2. embrionii etc ).

este urmatoarea: la fel cum toate formele de viata au evoluat. Gen. faimoasa lucrare a lui Darwin. De pilda. multi germani au dorit exterminarea evreilor.[34] In virtutea acestui fapt. Evaluarea eticii biomedicale umaniste . versus principiul biblic al sacralitatii vietii. Ducand mai departe ideea lui Darwin. daca scopurile bune justifica orice mijloace. “Despre originea speciilor” (1859) are tonalitati rasiste. copiii malformati. in functie de stadiul ei de dezvoltare. atunci ar fi justificata si uciderea disidentilor politici. Asa se face ca in Germania sunt acceptate experimentele pe embrionii umani. atunci fiecarui parinte ar trebui sa i se permita sa ia decizia de a lasa copilul sa moara. Adesea se considera ca embrionul nu este uman. (Exod 20:13). salvandu-l astfel de mizerie si suferinta”. Dealtfel. Eu ranesc si Eu tamaduiesc si nimeni nu poate scoate pe cineva din mana Mea”. de dragul armoniei sociale.[37] Evolutionistii si-au dorit totdeauna sa duca mai departe procesul evolutiv si sa produca o rasa superioara. De aceea.[33] 1. Acesta este si unul dintre argumentele in favoarea suprimarii embrionului uman in primele stadii ale dezvoltarii. psihicul uman nefiind radical diferit de cel animal. deosebirile dintre om si animal sunt foarte mult estompate. indiferent de situatie. dar se incearca interzicerea lor pe animale. Dr. La baza acestui model sta transpunerea teoriei evolutioniste a lui Darwin. Gen. ceea ce nu justifica actiunea. valorile morale. un individ trebuie sa aiba un anumit standard al calitatii vietii. Heisenk si E.Suveranitatea asupra vietii apartine lui Dumnezeu. Apoi. . de unde putem sti ca acestea o vor face mai buna? Dupa ce standarde o vom judeca fiind mai buna? . in conformitate cu acest principiu. Ideea fundamentala a acestui model.[36] “Eu dau viata si Eu omor.[32]Pornind de la acesta. Aceasta este coroborata cu sociologismul lui Max Weber si cu sociobiologismul lui H. unul dintre castigatorii premiului Nobel. handicapatii. cine cunoaste care sunt toti factorii necesari pentru ameliorarea rasei umane prin inginerie genetica? Iata intrebari care raman fara un raspuns rezonabil din partea umanismului secular. deoarece acest embrion nu are capacitatea de a suferi.Omul nu are datoria de a crea o rasa superioara. embrionul uman este considerat inferior unui animal care sufera. in domeniul social. Dar se ridica intrebarea ce semnifica acest concept de “calitate a vietii”? Se ia in discutie calitatea fizica. In evolutia ei. tot asa evolueaza si societatile si de aceea. Conform Scripturii (Iov 1:21. 1:21. Hitler a folosit selectia naturala ca model pentru producerea rasei superioare. dupa cum sustinea Freud. batranii. Utilitaristii au inlocuit principiul sacralitatii vietii cu cel al calitatii vietii.O. Intr-adevar. sau poate o sinteza intre acestea? Si cine decide ce semnifica “calitatea vietii” si care este nivelul calitatii vietii necesar pentru a avea dreptul la existenta?[35] Apoi. trebuie sa se schimbe. a sustinut ca nici un nou-nascut n-ar trebui sa fie declarat uman pana nu trece cateva teste referitoare la mostenirea sa genetica: “Daca un copil n-a fost declarat viu pana la trei zile dupa nastere. rang social? In al patrulea rand. nu inseamna ca si trebuie sa facem acel lucru. Asa cum s-a vazut mai sus. . omul nu are dreptul de a lua viata nimanui. 9:6). care oameni vor beneficia de acest tratament de “calitate” si pe ce baza se va face discriminarea? Varsta.27) Dumnezeu a creat viata si tot el o sustine (Fapte 17:28.Scopul nu scuza mijloacele.J.Wilson. rasa.Acest model propune o etica descriptiva. Nu orice scop este bun. sociala sau spirituala. In al treilea rand. pentru a opri raspandirea acestei boli. . bolnavii incurabili nu au dreptul la viata. Chiar daca putem face schimbari in specia umana. O simpla reflectare reveleaza numeroase ilustratii similare cu consecinte inacceptabile in cazul in care ar fi aplicata o astfel de etica. afirma Dumnezeu in textul din Deuteronom 32:39. pana incepe sa se dezvolte sistemul nervos.4. Doar pentru ca noi putem face ceva.[31] In aceasta abordare. sau uciderea bolnavilor de SIDA. sistemul de valori.Principiul utilitarist al calitatii vietii. Mijloacele trebuie sa aiba propria lor justificare. chiar daca este dorit de multi oameni. pentru a se adapta mai eficient. James Watson. societatea elaboreaza si modifica norme si valori. chiar scopurile au nevoie de justificare. nu omului. pentru a putea fi considerat persoana si astfel sa aiba dreptul la viata.

omul ii apartine lui si de aceea nu are dreptul de a cauta sa obtina controlul asupra vietii umane. Din principiul demnitatii si libertatii deriva principiul autonomiei. ce rezulta din asemanarea omului cu Creatorul Sau. “Viata umana este sacra fiinca de la inceputul ei comporta actiunea creatoare a lui Dumnezeu si ramane pentru totdeauna intr-o legatura speciala cu Creatorul sau care este unicul sau scop”. 3. care “nu cunoaste nici o restrictie si nici o exceptie”. Pornind de aici.[41] Nu exista viata lipsita de calitate. De aceea. care simte. Viata trebuie aparata chiar si atunci cand devine nesigura. Nu conteaza cat de desfigurat ar fi un om. este de asemenea o fiinta volitionala.Sacralitatea vietii. si mai cu seama in problemele biomedicale. nu pentru a crea viata. Toate marile religii sustin ca viata este inviolabila – toate interzic uciderea semenilor nostri. ceea ce inseamna in primul rand o fiinta relationala. cum afirma etica utilitariana. progresul in medicina trebuie folosit pentru a-l servi pe Dumnezeu. noi impartasim asemanarea lui morala. [39] . Crestinii cred ca Dumnezeu este suveran asupra vietii.2. include corpul sau. Scopul medical este de a ameliora suferinta umana. Fiind creat de Dumnezeu. care alege si o fiinta emotionala. Tehnologia trebuie folosita pentru a ameliora suferinta umana. acesta poarta inca chipul lui Dumnezeu si merita sa fie tratat ca un lucru sacru. intrucat Isus a spus ca aceasta este cea mai mare porunca (Mt. intrucat e un afront adus direct lui Dumnezeu. Pe scurt. Din moment ce Dumnezeu e sfant (Lev. Dumnezeu a creat orice fiinta vie (Gen. 15). Perspectiva crestina asupra eticii biomedicale Daca umanistii abordeaza etica biomedicala in termenii jocului de-a Dumnezeu. 22:37-39). conform abordarii crestine.[40] . Omul e creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Keyserlingk considera caracterul sacru al vietii. apoi este o fiinta rationala. asa cum este. Nu numai atat. El da viata si tot el o ia (Iov 1:21).3:19). 1:21) si omul e creat dupa chipul si asemanarea Sa (Gen. Pacientul trebuie informat cu privire la natura . Aceasta sacralitate a vietii. cat si moartea. care impune consimtamantul in deplina cunostinta de cauza. Cu alte cuvinte. Tratamentul ar trebui sa fie voluntar. iar noi am fost facuti dupa chipul sau. fiind singurul principiu important din univers. anticipandu-se invierea sa ulterioara (1Cor. Aceasta demnitate a vietii umane. rolul crestinului in domeniul biomedical este terapeutic. 1:27). De aceea.11:44). inseamna ca intr-un anume fel. care gandeste. Acest lucru inseamna ca omul are atributele unei persoane. care reflecta in mod unic caracterul lui Dumnezeu.[42] . omul este o fiinta personala.Suveranitatea lui Dumnezeu. nu de a o manipula. Linii calauzitoare pentru abordarea problemelor bioetice – Interventiile medicale trebuie sa fie totdeauna voluntare. este baza unei atitudini pro-viata. trebuie sa-l slujim pe Dumnezeu. Dumnezeu ne-a dat rolul de a administra viata. care trebuie ingrijit (Efeseni 5:29) si chiar ingropat cu respect. nu obligatoriu. este coroana creatiei Lui. De aceea. nu eugenic. nu de a crea viata.Demnitatea omului.Dragostea agape. nu sa ne jucam de-a Dumnezeu. eticianul E. Omul este din tarana si in tarana se intoarce (Gen. W. Dragostea este esenta eticii crestine. Oamenii au fost creati dupa chipul lui Dumnezeu. Imperativul este regasit si in juramantul hipocratic si in deontologiile formulate de-a lungul secolelor. e necesara aplicarea acesteia fata de fiintele umane in fiecare aspect al vietii. incepand de la conceptie si pana la moarte. Principiile de baza in abordarea crestina a acestei problematici sunt urmatoarele: . a ucide un om este un pacat extrem de grav. asa cum le are si Dumnezeu.[38] Dumnezeu controleaza atat viata.

si posibilele consecinte ale tratamentului sau operatiei si trebuie sa-si dea liber consimtamantul. datoria de a prezerva viata cu obligatia de a prelungi moartea. indiferent cat de benefic ar fi pentru societate. nu ar trebui sa i se aplice nici o procedura medicala. acestea trebuie folosite corect. Mijloacele contraceptive reprezinta doar o metoda de limitare a nasterii. este o datorie morala. apa si aer. Daca exista mijloace tehnologice disponibile. .[43] – Corectarea vietii este justificata. Usurarea suferintei umane. nu una de ucidere a copiilor nenascuti. insa nu si crearea ei.Nu exista datoria de prelungire a mortii. Astfel. Ultima poate fi justificata in anumite conditii. Daca acesta se afla in imposibilitatea de a-si da consimtamantul. insa a-i ingadui acestuia sa moara din cauze naturale. cu exceptia celor necesare pentru prezervarea vietii.Folosirea mijloacelor artificiale si naturale. . atunci cand ea apare. cum este in cazul avortului. Biblia declara ca atat pacatul prin comitere cat si cel prin omitere sunt gresite (Iacov 4:17). Evident. A lua viata cuiva este crima. Acestea nu trebuie insa folosite pentru a prelungi moartea. . Prima este totdeauna gresita. devenita astfel din pricina pacatului omului. Traim intr-o lume imperfecta. intrucat duc in mod direct la moartea ovulului fecundat (care este fiinta umana): pastila contraceptiva “de a doua zi” sau dispozitivul intrauterin (steriletul).Este corecta permiterea mortii naturale. prin toate mijloacele disponibile. Bineinteles. exista si metode contraceptive care sunt prin natura lor abortive. iar daca sunt disponibile mijloace tehnice si medicale. nimeni nu ar trebui sa fie privat de hrana. adica cu comiterea unei crime. Este o mare diferenta intre a lua viata unei fiinte si a-i permite acesteia sa moara. nu este gresit sa cautam sa corectam anumite imperfectiuni.Incurajarea mijloacelor contraceptive. Un tratament fortat. De aceea. Totusi. Trebuie facuta orice incercare de a prezerva viata umana. intrucat privarea de aceste mijloace naturale ar fi echivalenta cu cauzarea mortii.[44] Acestea sunt principiile crestine pe baza carora consideram ca trebuie formulate raspunsurile la problemele presante determinate de avansul tehnologic. este imoral. In acest sens. acestea ar trebui folosite pentru prezervarea vietii. poate fi un act de mila. insa. este o mare diferenta intre a corecta imperfectiunile umane si a crea dupa bunul nostru plac fiinte perfecte. omul are datoria de a prelungi viata umana. . Sumar si concluzii . dar fabricarea de fiinte umane nu este. Nu trebuie confundata. rezultate in urma caderii in pacat. a nu preveni moartea cuiva este echivalent cu a o produce.

acesta avand dreptul inviolabil de a nu fi ucis. Euthanasia-Moral Issues. Dumnezeu a dat anumite principii care sa ghideze prioritatile morale:[45] •Trebuie sa intelegem datele stiintifice in contextul ordinii create. De aceea. 1995. Tennessee. in care faptele sunt incarcate cu valoare de insasi mana lui Dumnezeu. Rosenbaum. Broadman Press. crestinii cred ca Dumnezeu a creat oamenii dupa chipul sau si le-a dat niste imperative morale pentru a prezerva demnitatea si sanctitatea vietii umane. Lynx Communications. obligatia omului este de a-L sluji pe Dumnezeu. lângă beri!” Conflictul de opinii bazat pe problemele biomedicale se cristalizeaza la doi poli. Chipul lui Dumnezeu se manifesta doar in relatia individului cu Dumnezeu”. Sandy Lane West Oxford. iar aceasta inteligenta poate fi folosita pentru a imbunatati specia umana. •Exista o diferenta intre specia umana si celelalte animale cu privire la gradul de protectie ce li se cuvine. Chiar in lumea decazuta din cauza pacatului. nu de a se juca de-a dumnezeu.. H. •Este absolut interzisa uciderea unui om. Ed. nu s-o reconstruim. Introducing Christian Ethics. Prometheus Books. Omul este doar custodele vietii.„Unde sunt embrionii?” „În frigider. Noi trebuie sa reparam viata.1961. Despre aceasta Westermann spunea: “faptul ca omul e creat dupa chipul lui Dumnezeu nu pune problema unei calitati a omului. Berdiaev. Buffalo. La unul dintre acestia se gaseste perspectiva crestina. Nashville. Pastoral Ethics – A Guide to the Key Issues of Daily Living. nu creatorul ei. Noul Ev Mediu. Aceasta conceptie priveste omul ca fiind in principal un animal superior. Societatea Biblica Interconfesionala din Republica Moldova. Tehnologia trebuie sa fie subordonata principiilor morale si nu invers. . Barnette. 2001. ca lumea a fost creata si ca exista niste legi date de Dumnezeu. umanistii seculari favorizeaza avortul. Biblia sau Sfanta Scriptura. iar la celalalt perspectiva umanista seculara. Henlee. dotat cu inteligenta superioara. In contrast cu etica biomedicala umanista. England. Baird. Ultima neaga faptul ca exista un Creator. Craiova. eutanasia si ingineria genetica ca si mijloace de indeplinire a acestui scop. De aceea. din punct de vedere crestin. •Fiecare viata are valoare: atat a animalului cat mai ales a omului. De aceea.[46] ________________________________________ BIBLIOGRAFIE Atkinson. David. ci inseamna ca Dumnezeu a creat omul ca si o contraparte a Lui si ca fiintele umane pot avea o istorie cu Dumnezeu. New York. Omniscop. 1994. si Stuart E. 1989. Nicolae. interventiile medicale trebuie sa fie corective nu creative. Robert N. Motivul ce sta la baza acestor principii este faptul ca Dumnezeu a facut pe om “dupa chipul si asemanarea Sa”.

1998. 22 februarie 1987. Helicon. 1965.Eerdmans Publishing Co. Ed. Larry. 1996. 5 mai 1980. Buergenthal. Dreptul international si drepturile omului. Oradea. Congregatia Pro Doctrina Fidei – “Donum Vitae”.. Norman. 2001... All. Loyola University Press. 1997. Christian Ethics. Jean. Constitutia Romaniei comentata si adnotata. 1977. “Origins of Ethics”. Bible and Ethics in the Christian Life. Bucuresti. 1991. Dumea. Carl. Arhiepiscopiei Romano-Catolice. Ed. Grenier. B. . L. 1996. Pro Doctrina Fidei . John S. J. Shalom. Weber.referitor la eutanasie. Marile doctrine morale.Oradea. Bruce. Grand Rapids. Omul intre a fi si a nu fi – Probleme fundamentale de bioetica. Bucuresti. Ed. 1997. Bucuresti. Cartea Crestina. Larry. Encyclopaedia Britannica. Filosofia religiei. Gluvoski.J. Delumeau. Baker Book House. Abortion: The Development of the Roman-Catholic Perspective. Colin.. 1998. & Rasmussen. Wm. 1976. Ed. Chicago.. Duculescu. si R. L. 2000. Ed. 1990. L. Humanitas. C. Hubert.Cartea Crestina. Brown.v. Connery. Ed.Birch. Pro Doctrina Fidei –“Declaration on Procured Abortion”. Millard. vol. Victor. 2. 1989. Bucuresti. Augsburg Publishing House Minnesota.H. Geisler. Bucuresti. 1995. G. Erickson. Michigan. Roma. Bucuresti. Ed. Lumina Lex. 1998. Intelegand oamenii. Ed. Crabb. Teologie crestina. Henry. Grand Rapids Michigan. *** Constitutia Romaniei. Humanitas. 18 nov 1974.Options and Issues. Christian Personal Ethics. Religiile lumii. Cartea Crestina. F. s. Geisler. Filosofia si credinta crestina. Claudiu. Th. Oradea. Norman. Ed. Progrese in medicina.

Tyndale House Publishers. Christian Medical Society. Darryl. Vladimir.. Fascinatia imposibilului. 1994. Bucuresti. Ed. 1981. Isidor. Bucuresti. 1998. 1969. nr. Arthur. Gene Therapy Newsletter. Noil frontiere – Introducere in bioetica. . Paul K.ro www. Darryl. 1990. Pan – Publishing House. Martinica. 30 martie 1995. Harold. Ed. anul II.. Mason. Macer. Monitorul Oficial al Romaniei. Tratat de morala. Darryl R. 008. K. Ethics-Approaching Moral Decisions. Stefan Milcu si Sylvain Poenaru.crestinismortodox. no. Bucuresti. Bucuresti. Inter VarsityPress.5/1995. Critica ratiunii practice. Christchurch. Lossky. Canon Press. Intemeierea metafizicii moravurilor. Lindsell. Kant.ro www. Stefan Milcu si Sylvain Poenaru. Ed.org Ioan Paul al II-lea. Eubios Journal of Asian and International Bioethics. Macer.. Ed.lumeam. the Flesh and the Devil. no.J. Bucuresti. 15 martie 1991. 1973. Illinois. Enciclica Evangelium Vitae. Gramar. 1995. Partea I. Immanuel.rcrc. 13 ianuarie 1998. A. Washington DC. Bioethics for the People by the People. Partea a II-a.. Humanitas. Etica doctrinei sociale crestine. Constantin. MacIntre. “The Relationship of the Soul to the Fetus” in Birth Control and the Christian. Jewett. Maximilian. 1984. Stiintifica. Ed.4/1994. USA. Macer. Editis.5. The World. Monitorul Oficial al Romaniei. Downers Grove. F.Holmes. Constantin. 1972. Anastasia. Maximilian. 1999. Ed. Eubios Ethics Institute. Internet: www. Bucuresti.J. Teologia mistica a Bisericii de Rasarit. 1994. nr. Human Life and Medical Practice. Edinburgh University Press.

25 iulie 1968. Teologie si cultura. 2002. miercuri. Psihomnia. Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. Humanitas. Vasile. Cambridge. Cluj-Napoca. Harvard University Press.3-4. Duncan W. Genetica generala si umana. Ed. *** Textes du Conseil de l’Europe. 14 august. Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti. 1995. Bucuria de a fi femeie. 1998. Ed. Popescu. . 1993. T. Strasbourg.Monitorul de Cluj. Paul al VI-lea.. Iasi. nr. Libra. Murray. Ed. “An Almost Absolute Value in History”.. Bucuresti. Noonan John T. Gheorghe. “Therapeutic Abortion and Sterilization as Ethical Problems”. 1996. 1957. 1999. iulie-decembrie.. Tyndale House Publishers. Strasbourg.. Life. Ed. Dumitru. Ingrid. 1997. 1993. 489. Christian Medical Society. 1997. Pana. Trobish. Bucuresti. Ed. stiintele vietii si drepturile omului. Scripcaru. Ed. Tyndale House Publishers. Popescu. Gheorghe et al. Burton. seria a II-a. Univers Enciclopedic. 1970. The Morality of Abortion: Legal and Historical Perspectives. Enciclica Humanae Vitae. Bioetica. anul V. 2001. Noonan. Bucuresti. 1969. Bucuresti. Montgomery. Principles of Conduct. nr. “Bioetica si drepturile omului”. in John T.. anul LI. Stelian et al. Vere. Polirom. Oradea. John. *** Textes du Conseil de l’Europe. The Tyndale Press. in Psihiatria si conditia umana. John Warwick. Raicu. Manual de bioetica. Pierce. ed. Logos. “The Christian View of the Fetus”. Introducere in dogmatica ortodoxa. Scripcaru. 1995. Petre. Ed. in Birth Control and the Christian. 1998. 1999. Raduca. Etica lucratorului crestin. Sexualitatea umana. in Birth Control and the Christian. Sgreccia. Studii teologice. Elio si Victor Tambone. Dumitru si Doru Costache. Christian Medical Society. 1969. Ed.

[10] Elio Sgreccia şi Victor Tambone. Bioetica. ştiinţele vieţii şi drepturile omului. 1994. 19.146. [15] Gh.14. p. [11] Citat de Constantin Maximilian et al. Nashville. “Ethics: Normative ethics” [5] Ibidem. Scripcaru. Christchurch. p.6.cit. [13] Citat de Elio Sgreccia şi Victor Tambone.5/1995.17. [9] Ibidem. [14] Claudiu Dumea. Manual de bioetică..NOTE [1] Arthur F. Tennessee. Holmes. Fascinaţia imposibilului – Bioetica.v. s. 60. 15. Polirom. cit. InterVarsity Press. . p.3. p. Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti. “Origins of ethics”. 1961.cit. p.144-146. 1997. Condiţiile binelui absolut – Bazele eticii. Iaşi. [2] Encyclopaedia Britannica 2001. Ethics – Approaching Moral Decisions. Omul între a fi sau a nu fi – Probleme fundamentale de bioetică.v. Ed. Broadman Press. 1998. [7] Nikolai Losski. Editis. [8] Darryl Macer.. Ed. [16] Elio Sgreccia şi Victor Tambone. s. 1994. op. p. Bucureşti. 5. 102-103. Arhiepiscopia Romano-Catolicaă de Bucureşti. [17] Gh. op. Bucureşti. p. Eubios Journal of Asian and International Bioethics.. [4] Vezi Enciclopedia Britannica 2001. 2001. [6] Darryl Macer. pg. p.10. 1984. nr. Ed. Eubios Ethics Institute. Scripcaru et al. Manual de bioetică. p. Introducing Christian Ethics.7. 2001. op. 1998 . p. p. Editura Arhiepiscopiei RomanoCatolice.20. p. p. Barnette..4. [18] Elio Sgreccia şi Victor Tambone. [12] Ibidem.. p. Bioethics for the People by the People. Bucureşti. Humanitas. [3] autorii sunt citati de Henlee H.

1984.. op. Sylvain Poenaru.cit. p. p.cit.13.cit. Grand Rapids.cit.. pg. [20] Norman L. p. Michigan. 1995.cit. [21] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone. p. p.cit. “Noile frontiere – Introducere în bioetică”. pg. op. InterVarsity Press.177 [37] Ibidem. 13-14.38 [25] Ibidem. 43. op. Illinois. Baker Book House. 174. [32] Claudiu Dumea.Geisler. [33] Norman L.46.. . [35] Ibidem. 17. Christian Ethics – Options and Issues. p. 14-15. Ethics – Approaching Moral Decisions. p. [36] Norman L. p. p. p.. Holmes. 12. op. op. cit.18.Ethics [27] Arthur F. op. England. cit. 43. op. p. [28] Claudiu Dumea. Geisler. Ştefan Milcu. [31] Ellio Sgreccia.13. op. Ed.. 44.cit. Downers Grove. Leicester. op. Pan-Publishing House.175.cit. [26] Enciclopaedia Britannica 2001. op.[19] Ibidem.. USA. p. [24] Constantin Maximilian. 178. op. 11. 1989.cit. [29] Ellio Sgreccia. Geisler. [30] citat de Claudiu Dumea... 42-43..p. Bucureşti. [34] Claudiu Dumea. p. p. p. [23] Ellio Sgreccia şi Victor Tambone.. [22] Claudiu Dumea.

[45] David Atkinson. Shalom. [41] Constantin Maximilian et al. [46] Ibidem. op.. [40] Ibidem. “Înţelegând oamenii”. Omul între a fi şi a nu fi.180.98-106.205.cit. 69.. Lynx Communications. Noile frontiere – Introducere în bioetică. [42] citat din “Donum Vitae”. [43] Acestea vor fi tratate într-un capitol ulterior.20. [44] Norman L. p. [39] Norman L. 180-184. op.cit. în Claudiu Dumea.[38] Larry Crabb. Ed. Sandy Lane West Oxford. 182.. p. Arhiepiscopiei Romano-Catolice.204-205. Geisler. p. Pastoral Ethics – A Guide to the Key Issues of Daily Living. 1994. Ed. Geisler. Bucureşti. England. . 1998. p. p. 1998. Oradea. p. destinat combaterii avortului. p. p.