Professional Documents
Culture Documents
Categorii de chelt in c-tii si formarea pret. Structura deviz analitic si deviz oferta. 4. Estimarea costurilor. Tehnici de estimare. 5. Estimarea costurilor. Acuratetea estimarilor. 6. Subestimarea costurilor in investitiile capitate. Cauze si solutii de estimare. 7. Analiza de pret ca instrument de estimare a costurilor. 8. Structura devizului general. Elaborare si aprobare in conf cu legislatia in vigoare. 9. Analiza cost beneficiu ca instrument de luare a deciziilor. Imp. Mod de elaborare. 10. Cash-flow-ul proiectelor in constructii. 11. Finantarea proiectelor. Perspectiva investitorului. 12. Finantarea proiectelor. Perspectiva executantului. 13. Bugetarea costurilor in constructii. 14. Factorul timp, costul variabil al banilor, rata de actualizare. 15. Perioada de recuperare. VAN. RIR. Analiza comparativa. 16. Masurarea performantei proiectelor prin prisma costurilor. 17. Analiza Earned Value. Def. Imp. Etape de aplicare. Parametri si interpretare. 18. Analiza E.V. in elaborarea de predictii. Avantaje si dezavantaje ale metodei. 19. Managementul prin tendinte, importanta si aplicare.
Probleme: 1. Bugetarea costurilor. 2. Actualizarea proiectelor. 3. Analiza E.V.
1
Beneficiile WBS: -Ajuta la prevenirea efectuarii de munca in afara proiectului. -Asigura echipei de proiect intelegerea activitatilor care pot fi intreprinse in cadrul general al managementului de proiect si ofera un indicator de impact a muncii asupra proiectului in ansamblul sau. -Faciliteaza comunicarea si cooperarea intre membrii echipei si participanti. -Ajuta prevenirea modificarilor neautorizate. -Ajuta echipa in concentrarea experientei in vederea obtinerii rezultatelor de proiect, rezultind calitate ridicata si un proiect mai usor manageriabil. -Asigura DOVADA nevoii de personal, bani si timp. -Ofera echipei de proiect prilejul integrarii si interactiunii. -Ajuta membrii echipei de proiect sa focalizeze pe proiect. Odata finalizata WBS poate fi utilizata in vederea reevaluraii scopurilor/anvergurii proiectului: -Atunci cand apar schimbari in cadrul anvergurii/intinderiiproiectului. -In vederea evaluarii impactului oricarei modificari asupra scopurilor proiectului. -Ca mijloc de comunicare. -Pentru a ajuta noii membrii ai echipei sa isi inteleaga rolurile. WBS -Este o metoda grafica de ierarhizare a proiectului. -Identifica toate activitatile care trebuie intreprinse -Este fundatia pe care se construieste proiectul. -Este FOARTE importanta. -Trebuie sa existe in fiecare proiect. -Determina analizarea tuturor aspectelor legate de proiect. -Poate fi utilizata si in cadrul altor proiecte. -Expune sistemul de ierarhizare sau fundamentul proiectului. -NU expune nici un lant de dependente.
3. Categorii de cheltuieli in constructii si formarea pretului. Structura devizului analitic si a devizului oferta
Cheltuielile directe sunt constituite din urmatoarele: Cheltuieli materiale in care se cuprinde valoarea materialelor calculata cu preturile de la producator (furnizor), fara T.V.A.; Cheltuieli cu manopera in care se cuprinde valoarea manoperei muncitorilor direct productivi; Cheltuieli cu utilajele de constructii rezultate din orele de functionare a utilajelor respective si din tarifele orare; Cheltuieli privind transporturile in care se cuprind: valoarea transporturilor auto, C.F., navale, ale materialelor, prefabricatelor, confectiilor de la producator sau furnizor la depozitul intermediar, precum si de la depozitul intermediar la locul de punere in opera, inclusiv taxele aferente acestor transporturi; valoarea transporturilor cu utilajele de constructii de la baza de utilaje la punctul de lucru si retur; valoarea transporturilor tehologice (transport de pamant, beton, mortar, moloz rezultat din demolari). Alte cheltuieli directe: Contributiile de asigurari sociale: CAS; Contributiile de asigurari sociale de sanatate: CASS; Contributiile la fondul de somaj; Contributiile pentru fondul de risc.
Cheltuielile indirecte sunt constituite din urmatoarele elemente: Salariile de baza ale personalului de conducere, tehnic, economic, administrativ si de alta specialitate, inclusiv salariile de baza ale personalului de paza, alte drepturi, contributiile la asigurarile sociale si la fondul de somaj aferente; Cheltuieli legate de deplasari, detasari si transferari ale personalului de mai sus; Cheltuieli privind micul utilaj de constructii, scule, dispozitive etc; Cheltuieli administrativ gospodaresti (furnituri de birou, carti, reviste, cheltuieli PTTR); Cheltuieli cu protectia muncii; Dobanzi bancare; Cheltuieli legate de transportul muncitorilor; Cheltuieli neimputabile pentru efectuarea remedierilor si refacerilor de lucrari; Cheltuieli in legatura cu predarea lucrarilor la beneficiar etc. Cheltuielile indirecte se evidentiaza ca un procent (20 - 50%) din totalul cheltuielilor directe. Aceasta valoare difera insa de la o categorie de lucrari la alta si mai mult, de la o antrepriza la alta. Formarea preturilor: Mai intai se face o analiza de pret care explica cum se obtine pretul unitar pe articol de deviz si anume: Costurile resurselor pe unitatea de masura a articolului de deviz se obtin inmultind consumurile specifice ale acestora, conform normei de deviz, cu preturile de procurare ale acestora. Prin insumarea costurilor acestor resurse (materiale, manopera, utilaje) se obtine pretul unitar pe articol de deviz, defalcat pe
5
material, manopera, utilaj. Valoarea totala pe articolul de deviz se obtine inmultind pretul unitar pe articol cu cantitatea de lucrare. Devizul analitic este alcatuit din articole de deviz. Acesta contine simbolurile articolelor de deviz cu descrierea lucrarilor de executat, cantitatile de lucrari, preturile pe unitatea de masura din articolul de deviz, corespunzatoare resurselor materiale, fortei de munca, utilajelor, transporturilor (determinate in analiza de pret), valorile pe articol de deviz defalcate pe materiale, manopera, utilaj, transport si valoarea totala pe articolul de deviz. Se constata ca devizul oferta nu mai evidentiaza elementele din care care este alcatuit pretul total. Cu toate acestea valoarea acestuia este identica cu cea a devizului analitic. Acest lucru se datoreaza faptului ca pretul unitar si valoarea totala pe articolul de deviz din cadrul devizului oferta, contin si ponderea cheltuielilor din incheierea devizului analitic (Cap. B, C si D). Determinarea pretului unitar pe articolul de deviz din cadrul devizului oferta se face astfel: Se stabileste ponderea incheierii de deviz din devizul analitic p fiecare articol al devizului oferta: p= Valorea acestei ponderi se aplica la valoarea totala pe articol din devizul analitic, determinandu-se astfel valoarea totala pe articol din devizul oferta:
VARTICOL D.O. = (1 + p) x VARTICOL D.A.(Chelt. Directe) Impartind valoarea totala pe articol din devizul oferta la cantitatea pe articol, se determina pretul unitar pe articol din deviz oferta.
PMBOK - Estimarea costurilor - instrumente & tehnici de estimare 1. judecata profesional (expert judgement) - estimrile de cost sunt influenate de multe variabile - costul materialelor, infla ie, factori de risc etc.; - pe baza informaiilor din proiectele trecute, poate asigura preri pertinente vis-a-vis de mediul n care se desfoar proiectul, iar pe de alt parte poate ajuta la identificarea metodei/metodelor de estimare a costurilor optim/optime. 2. estimare analogic (analogous estimating) - utilizeaz valoarea unor parametri - scop, costuri, buget, durat, complexitate etc. - din proiecte similare, ncheiate ca baz pentru estimarea acelorai parametri sau pentru msurarea/cuantificarea lor n proiectul curent; - este o metod de aproximare a costurilor la nivel general; - se folosete de obicei pentru estimarea unui parametru pentru care nu exist suficient informaie, spre exemplu n fazele de nceput ale proiectului; - se folosete de informaii din proiecte precedente i similare i de judecata profesional; - este n general mai puin costisitoare i consum mai puin timp dect alte tehnici, dar n acela i timp este i mai puin exact; - se folosete pentru estimri la nivelul ntregului proiect sau pri din proiect n combinaie cu alte tehnici. 3. estimare parametric (parametric estimating) - utilizeaz informaii din proiecte precedente i alte variabile (spre exemplu, suprafaa construit) pentru diferii parametri - costuri, buget, durat - pentru activitile proiectului; - nivelul de acuratee depinde de complexitatea datelor care au stat la baz; - se folosete pentru estimri la nivelul ntregului proiect sau pri din proiect n combinaie cu alte tehnici. 4. estimare de jos n sus (bottom-up estimating) - este metoda utilizat pentru estimarea costurilor aferente unui pachet de lucrri sau activiti, ceea ce permite un grad mare de detaliere a costurilor. 5. abordarea celor 3 scenarii (three-point estimates) - mbuntaete procesul de estimare a costurilor prin luarea n considerare a incertitudinilor i a riscurilor; - aceast tehnic are la baz PERT (program evaluation and review technique), care utilizeaz 3 estimri pentru definirea aproximativ a costurilor aferente unei activiti: cea mai probabil, optimist, pesimist. 6. analiza rezervelor (reserve analysis) - aceast tehnic include rezerve de contingen lund astfel n considerare incertitudinile privind costurile; rezervele pot fi un procent din costul estimat, un numr fix sau pot fi determinate prin metode de analiz cantitativ; - odat cu informaii mai exacte, aceste rezerve pot fi utilizate, reduse sau eliminate. 7. costul calitii (cost of quality COQ) - cuprinde presupuneri legate de costul calitii. 8. project management software (project management estimating software) - utilizeaz simulri i instrumente statistice. 9. analiza ofertelor / analiza ofertanilor (vendor bid analysis) - estimarea costurilor poate include ofertele comercianilor calificai pentru proiect.
2) Includerea tuturor riscurilor in estimari interne si externe => Tendinta de a cheltui toate resursele disponibile se va limita facand astfel economii Adoptarea unor conditii generale cu tendinta spre austeritate si incurajarea economisirii Constientizarea faptului ca sunt mereu posibile consumuri suplimentare de timp si bani Dezvoltarea unui plan de raspuns la risc pertinent si simularea situatiilor de risc din punct de vedere al costurilor posibile
3) Evitarea greselilor care au condus la esecul proiectelor anterior desfasurate. Constientizarea acestor greseli in mod complet. Repetarea acelorasi greseli conduce la aceleasi esecuri!!!
10
4) Inainte de schimbari radicale ale metodelor care au condus in trecut la esec trebuie revizuita metoda de abordare a aplicarii de masuri corrective. 5) Rezerva de contingenta trebuie alocata in mod nivelat pe toata perioada de derulare a proiectului. NU e indicata alocarea rezervei de contingenta doar unui singur moment din timp din cadrul intregii perioade de desfasurare a proiectului deoarece alocarea rezervei unei singure activitati doar de dragul de a o cheltui va putea fi nejustificata si nu va intampina in mod real riscurile care pot aparea pe parcursul proiectului. Necheltuirea rezervei conduce la transformarea ei in profit si este impozabila. 6) Constientizarea faptului ca orice decizie reprezinta un cost posibil.
4.5. Dotari 4.6. Active necorporale 5. Alte cheltuieli 5.1. Organizare de santier 5.1.1. Lucrari de constructii si instalatii aferente org. de santier 5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii de santier 5.2. Comisioane, cote, taxe, costul creditului 5.3. Cheltuieli diverse si neprevazute 6. Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar 6.1. Pregatirea personalului de exploatare 6.2. Probe tehnologice si teste La baza elaborrii devizului general, st modelul cadru i Metodologia privind elaborarea devizului general aprobat prin HG 28/2008, Anexa 5. Pe baza devizului general conducerea unitatilor beneficiare contracteaza lucrarile de constructiimontaj cu antreprenorul general, banca deschide finantarea obiectivului de investitii si se urmareste incadrarea decontarii lucrarilor si cheltuielilor in valoarea totala a devizului general.
Obiectivul analizei financiare este de a calcula performanta si sustenabilitatea financiara a investitiei propuse pe parcursul perioadei de referinta, cu scopul de a stabili cea mai potrivita structura de finantare a acesteia. Determinarea performantei si sustenabilitatii financiare se realizeaza prin calcularea indicatorilor de performanta financiara, dupa cum urmeaza: valoarea financiara actuala neta, rata interna de rentabilitate financiara, raportul cost-beneficiu, fluxul de numerar cumulat. 4. Analiza economica Obiectivul analizei economice este de a demonstra ca investitia are o contributie pozitiva neta pentru societate si, in consecinta, aceasta merita sa fie finantata din fonduri publice. Pentru alternetiva selectata, beneficiile investitiei trebuie sa depaseasca costurile acesteia, si mai specific, valoarea actualizata a beneficiilor sale economice trebuie sa depaseasca valoarea actualizata a costurilor economice. Fluxul costurilor si beneficiilor economice va fi actualizat si se vor determina indicatorii de performanta economica pentru investitie: valoarea economica actuala neta, rata interna de rentabilitate economica, raportul cost-beneficiu. 5. Analiza de senzitivitate Analiza de senzitivitate are ca obiectiv identificarea variabilelor critice si impactul potential asupra modificarii indicatorilor de performanta financiara si economica. Indicatorii de performanta financiara si economica relevanti, care se vor considera in toate cazurile sunt rata interna de rentabilitate financiara a investitiei si valoarea financiara actuala neta. In cazul investitiilor publice majore, analizele vor avea in vedere si rata interna a rentabilitatii economice si valoarea economica actuala neta. Pentru realizarea analizei de senzitivitate se vor parcurge pasii urmatori: - identificarea variabilelor care sunt considerate critice pentru durabilitatea beneficiilor proiectului. Acest lucru se realizeaza prin modificarea procentuala a unui set de variabile ale investitiei si apoi calcularea valorii indicatorilor de performanta financiara si economica: - calculul valorilor de comutare (modificarea procentuala a variabilei critice identificate care determina ca valoarea indicatorului de performanta sa fie egala cu zero) pentru variabilele critice identificate. 6. Analiza de risc Analiza de risc vizeaza estimarea distributiei de probabilitate a modificarilor indicatorilor de performanta financiara si economica. Rezultatele analizei de risc se pot exprima ca medie estimata si deviatie standard a acestor indicatori.
14
* Incheiere
inainte de semnarea contractului trebuie sa elaboreze diferite scenarii de incasare, astfel incat sa se asigure ca va avea capacitatea de a derula lucrarile. In cazul in care executantul dispune de un avans la inceperea lucrarilor si constata ca vor exista perioade de timp in derularea lucrarii in care nu are asigurata finantarea in concordanta cu cheltuielile pe care trebuie sa le faca, poate rezolva problema prin 2 moduri: * negocierea unor termene sau valori fezabile in vederea eliminarii perioadelor in care nu este asigurata finantarea; * gasirea acelei esalonari care sa respecte datele si valorile de finantare, dar care sa permita asigurarea finantarii (calculul planificarii cu constrangeri financiare). Prin aplicarea calculului cu constrangeri de resurse se va obtine cea mai judicioasa esalonare a activitatilor, astfel incat situatia de cash-flow negativ sa nu mai apara. La fel ca in cazul investitorului, executantul va trebui sa proiecteze pe scara timpului raportul dintre incasari si plati, avand in vedere relatiile contractuale cu furnizorii de servicii, materiale sau echipamente. Trebuie retinut faptul ca o companie nu deruleaza un singur proiect la un moment dat. De regula o companie desfasoara o multitudine de proiecte in acelasi timp, care au propriile lor necesitati. Cum resursele umane, echipamentele, materialele si resursele financiare sunt limitate trebuie facuta la nivelul companiei o analiza a portofoliului de proiecte si stabilirea influentei incasarilor si platilor asupra starii de sanatate a acesteia.
Cheltuieli cu utilajele de constructii rezultate din orele de functionare a utilajelor respective si din tarifele orare; Cheltuieli privind transporturile in care se cuprind: valoarea transporturilor auto, C.F., navale, ale materialelor, prefabricatelor, confectiilor de la producator sau furnizor la depozitul intermediar, precum si de la depozitul intermediar la locul de punere in opera, inclusiv taxele aferente acestor transporturi; valoarea transporturilor cu utilajele de constructii de la baza de utilaje la punctul de lucru si retur; valoarea transporturilor tehologice (transport de pamant, beton, mortar, moloz rezultat din demolari).
Alte cheltuieli directe: Contributiile de asigurari sociale: CAS; Contributiile de asigurari sociale de sanatate: CASS; Contributiile la fondul de somaj; Contributiile pentru fondul de risc.
Cheltuielile indirecte sunt constituite din urmatoarele elemente: Salariile de baza ale personalului de conducere, tehnic, economic, administrativ si de alta specialitate, inclusiv salariile de baza ale personalului de paza, alte drepturi, contributiile la asigurarile sociale si la fondul de somaj aferente; Cheltuieli legate de deplasari, detasari si transferari ale personalului de mai sus; Cheltuieli privind micul utilaj de constructii, scule, dispozitive etc; Cheltuieli administrativ gospodaresti (furnituri de birou, carti, reviste, cheltuieli PTTR); Cheltuieli cu protectia muncii; Dobanzi bancare; Cheltuieli legate de transportul muncitorilor;
Putem construi bugetul estimant, pentru fiecare activitate in parte, sumele aferente fiecarei categorii de cheltuieli. Astfel, vom obtine totalul de cheltuieli pentru fiecare activitate in parte si totalul pentru fiecare categorie de cheltuieli. Exista o categorie de cheltuieli, mai precis salariile unora dintre angajati (cum ar fi coordonatorul de proiect), care nu pot fi defalcate pe activitati. In cadrul bugetului se obtine totalul cheltuielilor, cu salariile si onorariile, cuprinzand atat salariile care pot fi defalcate pe activitati, cat si salariile care nu pot fi defalcate.
18
Dupa stabilirea bugetului de cheltuieli directe, urmeaza sa se adauge cheltuielile indirecte (vezi categoriile enuntate mai sus), care trebuie sa fie estimate in functie de ponderea pe care o detine proiectul respectiv in intreaga activitate a organizatiei. Asadar, pentru realizarea bugetului trebuie parcurse urmatoarele etape: Planificarea activitatilor proiectului; Estimarea cheltuielilor in detaliu, pentru fiecare activitate si subactivitate; Estimarea potentialelor surse de venituri; Reducerea diferentelor dintre cheltuieli si venituri; Fluxul de numerar (bani pentru efectuarea platilor sume, perioade); Aprobarea bugetului; Stabilirea unor proceduri de supraveghere permanenta a costurilor comparativ cu bugetul, dupa inceperea proiectului; Revizuirea si actualizarea periodica a bugetului; Intocmirea unui buget corect va dura destul de mult, deci incepeti din timp; Consultati, la intocmirea bugetului, toate persoanele implicate in acesta, pentru a fi realist; Bugetul trebuie sa corespunda cu contractul de finantare. In faza de elaborare a bugetului trebuie sa se tina cont de rezerva estimatorilor si rezerva PM (rezerva de contingenta).
Exista o stransa legatura intre timp, cost si performanta. Orice modificare a unuia dintre aceste elemente atrage dupa sine modificarea celorlalte doua. ntr-un sistem concurenial de pia, caracterizat prin dinamism i competen, promptitudinea cu care se finalizeaz afacerile este un indiciu de performan, garanie a eficienei aciunilor. In faza de executie a proiectului sunt imobilizate volume importante de resurse. Pentru investitor aceasta imobilizare nu-i aduce un profit pe moment mai degraba o pierdere, insa luand in considerare timpul, si faptul ca banii au fost investitii, se asteapta un profit ulterior rezultat din exploatare. Actualizarea este tehnica de lucru cu ajutorul creia se asigur comparabilitea n timp a valorilor aparinnd unor perioade diferite de timp, prin echivalarea lor la acelai moment de referin. In cazul proiectelor de investiii, unde trstura specific este tocmai decalajul n timp ntre parametrii economici de efort (investiii) i efect, actualizare devine indispensabil n procesul de evaluare, corecia nivelului indicatorilor de eficiena cu influiena factorului timp fiind obligatorie. Factorii de actualizare reprezint coeficienii de corecie a costurilor consemnate la moment diferite ale perioadei de analiz, pentru a face posibil echivalarea lor n raport cu un moment stabilit i nsumarea economic a acestora. Elementul cel mai important din formula factorilor de actualizare este rata de actualizare, deoarece de mrimea acesteia depinde att nivelul acestor factori, ct i perioada cea mai reprezentativ pentru analiz i n final nsi decizia de a construi. n principiu aceast rat de actualizare reprezint preul pltit pentru imobilizarea fondurilor care nu produc imediat. Aceasta este determinat de mai muli factori, cum ar fi: rata dobnzii, rata profitului, ritmul de cretere a venitului naional i poate fi asimilat cu acestea. Rata de actualizare este rata la care costurile si veniturile viitoare estimate ale unei investitii sunt actualizate pentru a calcula valoarea prezenta a investitiei. Alegerea nivelului acestei rate de actualizare este o problema foarte delicat, deoarece: dac rata de actualizare este ridicat, atunci numrul proiectelor care devin ineficiente economic este mare deoarece pentru acoperirea cheltuielilor profitul produs de acestea ar trebui s cresc foarte mult. dac rata de actualizare este mic, perioada de analiz are o influen foarte mare asupra eficienei economice a proiectelor de investiie. Valoarea n timp a banilor Aa cum a fost specificat anterior, valoarea n timp a banilor ine cont de faptul c o unitate monetar deinut astzi valoreaz mai mult dect aceeai unitate primit n viitor. Aceasta, deoarece, unitatea monetar se poate investi pe perioada de timp respectiv (de exemplu n banc) producnd astfel profit (din dobnd). Varianta II In domeniul investiiilor, timpul reprezinta principalul factor de realizare a proiectelor de investitii ca un intreg proces de la faza de proiectare la faza de finalizare a proiectelor utilizand dependent de timp. Din acest motiv, se presupune c acesta este un proces dinamic. Pe de alt parte, dezvoltarea tehnologic rapid, un marketing dynamic bazat pe cerere i aprovizionare competitiv, abundenta sau lipsa de resurse materiale si energie ar putea influenta in timp costurile necesare pentru a face proiectul viabil, costurile de productie, costurile de postutilizare (demolare-dezasamblare sau reciclare) a unui obiect de investiii. Prin urmare, este necesar pentru a dovedi importana factorului timp n procesul de investitie. Procesul de proiect de investiii are urmtoarele faze:
20
timpul de a face proiectului i pentru a efectua studii de fezabilitate, timpul de a face lucrri de construcii sau achiziiile de tehnologii n conformitate cu domeniul de aplicare i obiectivele proiectului, timp pentru a ajunge la parametrii proiectai de investiii (n cazul n care acesta este o unitate de producie) perioada de amortizare a fondurilor de investiii sau - folosind data de investiie, timp de amortizare a investiiei, timp de post-utilizare (demolarea sau demontarea i reciclarea).
Importana stabilirii unei relaii ntre investiii i timp este utila pentru: optimizarea timp funcia de cost n planificarea investiiilor, cele mai bune folosind din capitalul investit, pentru a gsi influena deprecierii fizice i morale a activelor folosite n proiect, pentru a gsi timpul optim utilizarea de investiii Timpul de a elabora proiectul de investiii de proiectare i documentaie, timp pentru a finaliza studiul de fezabilitate i a lucrrilor de construcii sau achiziionarea de tchnologie sunt faze de start pentru proiectul de investitie.
15. Perioada de recuperare. Valoarea neta actualizata. Rata interna de rentabilitate. Analiza comparativa.
Evaluarea eficienei alocrii resurselor ntr-un proiect de investiii se face cu ajutorul unor analize bazate pe calcule actuariale complexe. Calculul actuarial presupune translatarea unor valori la diferite momente de timp, n funcie de raiunea analizei. Factorul de discontare are diferite forme, n funcie de momentul de timp la care se face actualizarea. Un rol important n cadrul acestei analize l au doi indicatori: valoarea actualizat net (VAN) i rata intern de rentabilitate (RIR). Conform criteriului VAN un proiect de investiii este eficient n condiiile n care acesta este pozitiv i are o valoare ct mai mare. Un proiect de investiii este cu att mai rentabil cu ct RIR este mai mare. Cei doi indicatori de eficien sunt complementari, utilizarea simultan a acestora conducnd la o mai bun fundamentare a deciziei investiionale dect utilizarea lor separat. Att rata intern de rentabilitate ct i valoarea actualizat net pot fi utilizai att ca i criterii de selectare a unor proiecte de investiii dar i ca criterii de selectare a alternativelor de finanare aflate la
21
dispoziia actorilor economici. Tot mai muli specialiti pun ns n balan cei doi indicatori, minimiznd rolul RIR n aceste analize de eficien sau n construcia bugetului de capital. n cazul valorii actualizate nete, problema principal rmne determinarea costului de oportunitate al capitalului reprezentat de rata de discontare. Rata de discontare utilizat n ecuaia VAN este de regul constant dar nu ia n calcul dimensiunea financiar a investiiei sau sursele de finanare ale acesteia. Cel mai frecvent rata de discontare este asimilat ratei nominale a dobnzii de pe o pia financiar, aceast dobnd nominal reprezentnd de fapt dobnda real ajustat cu rata inflaiei. Este foarte dificil de stabilit o rat de discontare "real", orice modificare a acesteia conducnd la o modificare a valorii VAN. O alt dificultate ce apare n selectarea unui proiect de investiii pe baza criteriului VAN este momentul la care se face translatarea, fapt ce influeneaz direct factorul de discontare utilizat i implicit valoarea final a acestui indicator. Din aceast cauz, VAN este mai dificil de utilizat pentru selectarea unor proiecte de investiii cu ciclu de via diferite sau momente iniiale / finale de derulare diferite. O alt critic fundamental adus criteriului VAN este aceea c n utilizarea acestuia se pornete de la premisa c, pentru dou proiecte diferite, riscul asumat de investitor este acelai. Din pcate, n practica economic riscul asumat de investitori difer de la un proiect la altul. Cu ct gradul de complexitate al proiectelor de investii este mai mare, cu att este mai diferit gradul de risc asumat de investitori. Rata intern de rentabilitate este definit n literatura de specialitate ca fiind acea rat de discontare pentru care valoarea actuarial net este egal cu zero, practic RIR este asimilat n acest caz cu un cost minim al capitalului, pe care investitorul este dispus s l accepte. Deoarece RIR reprezint o rat sau o raie determinat ce nu este sensibil la rata de discontare aa cum este VAN, este un criteriu mult mai preferat de investitori pentru compararea unor alternative de plasament n aciuni sau obligaiuni. Rata intern de rentabilitate este mult mai reprezentativ dect valoarea actualizat net n cazul comparrii unor proiecte de investiii cu durat diferit de via sau cu momente diferite de iniiere sau finalizare. De asemenea, acest indicator este mult mai util n aprecierea eficienei unor proiecte de investiii strine dect valoarea actualizat net. Cu toate aceste avantaje, specialitii aduc critici fundamentale acestui indicator precum i relevanei utilizrii sale n evaluarea eficienei unor proiecte de investiii sau n compararea i selectarea acestora. Rata intern de rentabilitate (RIR) reprezint acea rat de actualizare (r) la care Valoarea Net Actualizat (VNA) este 0, adic investiia iniial este egal cu fluxurile financiare actualizate generate de aceasta. Marimea ratei de rentabilitate se afla prin iteratii succesive pornind cu o rata mica in functie de care se obtine un venit net actualizat pozitiv pana la o rata mai mare de la care rezulta venitul net actualizat negativ. Rata interna de rentabilitate a investitiei exprima capacitatea investitiei de a furniza profit pe intreaga durata de functionabilitate a obiectivului stabilind puterea economica a acestuia.
22
Cunoasterea RIR prezinta o importanta deosebita in analiza eficientei proiectelor de investitii care sunt finantate pe baza imprumuturilor bancare in raport cu rata dobanzii bancare, RIR se considera ca o limita maxima de acceptare a imprumutului.
Drumului Critic este valabil doar n condiiile n care se consider c resursele acestuia sunt nelimitate. Mediul n care se desfoar proiectele este ns presrat de constrngeri: * resursele umane sunt limitate, * materialele sunt aprovizionate ntr-un anumit ritm, * resursele financiare sunt drmuite. Aceasta face necesar reevaluarea analizelor prin prisma constrngerilor de resurse, n care conceptul de rezerv de timp a activitilor trebuie intim legat de rezerva de timp a resurselor, conducnd la adevaratul drum critic, numit Drumul Critic al Resurselor i reprezentnd o generalizare a Teoriei Lanului Critic. n condiiile n care abordarea determinist are ca rezultat probabiliti reduse de realizare a proiectelor n timp, n buget i de calitate, importana managementului riscurilor este covritoare. Simularea riscurilor se poate baza pe simularea Monte Carlo sau pe utilizarea abordrii celor trei scenarii. Aceasta ne ajut la definirea i utilizarea unui nou concept, Probabilitatea la Succes a Proiectului. Starea de sntate a proiectului nu se mai urmrete doar prin parametrii Analizei Earned Value, care n multe situaii poate s ne conduc la decizii eronate. Cel mai bun mijloc de msurare a performanelor proiectului l reprezint estimarea probabilitatii la succes a parametrilor int aprobai ai proiectului. Probabilitatea la Succes se poate modifica datorit rezultatelor performanelor, modificrii scopului proiectului, modificrii costurilor, modificrii riscurilor sau modificrii resurselor. Astfel, tendina probabilitii la succes reflect nu doar rezultatele performanelor proiectului, dar i ce se ntmpl n jurul acestuia. Toate aceste concepte i tehnici sunt incluse ntr-unul din cele mai cuprinztoare i performante instrumente integrate de managementul proiectelor, Spider Project, care ne ajut s gestionm proiectele mai bine, mai repede i cu costuri ct mai reduse.
17. Analiza Earned Value. Definitie. Importanta. Etape de aplicare. Parametri si interpretare.
Putem considera "Analiza Earned Value" (valoarea bugetat a lucrrilor realizate) o adevarat tehnic de msurare a performanelor. Este o metod care ne ajut, dac este cazul, s lum i msuri corective. "Analiza Earned Value" reprezint o metodologie care integreaz scopul, desfurarea n timp i resursele, utilizat n msurarea obiectiv a performanelor realizrilor proiectului. Performana este msurat prin determinarea costului bugetat al lucrrilor realizate ( Earned Value) i compararea cu costul actual al lucrrilor realizate (Actual Cost). Progresul este msurat prin compararea costului bugetat al lucrrilor realizate (Earned Value) cu costul bugetat al lucrrilor planificate (Planned Value). Valoarea Planificat (PV) reprezint estimarea aprobat a costurilor planificate a fi cheltuite n desfurarea activitilor, ntr-o anumit perioad. Costul Actual (AC) este costul total implicat n realizarea lucrrilor aferente unei activiti, ntr-o anumit perioad. Earned Value (EV) reprezint valoarea bugetat a lucrrilor realizate.
24
Analiza Earned Value este o metod rapid de stabilire a strii de sntate a unui proiect aplicat foarte puin n Romnia deoarece: Conceptul Earned Value este puin cunoscut; Managerii de proiect nu au acces de la nceput la informaii despre costuri sau nu au acces deloc Informaiile despre costurile actuale provin de regul din departamentul financiar-contabil i vin cu mare intrziere. Nu se aplic cu consecvena sistemele informatice de project management (PMIS); Rezultatele obinute nu conduc ntotdeauna la informaii consistente despre starea proiectelor; Nu acord atenie logicii graficului reea i performanei activitilor ne-critice care ar putea ascunde probleme majore n drumul critic; Nu ia n considerare eficiena n munc a resurselor (umane, echipamente); Nu ine seama de riscurile proiectului i nu ne semnaleaz modificarea estimrilor privind riscurile proiectului; Trebuie utilizat mpreun cu alte metodologii i tehnici de msurare a eficienei proiectelor.
Indicatori de performan: 1. Bugetul n faza final (BAC - Budget At Completion): este punctul ce reprezint bugetul total al proiectului. 2. Variaia costului (CV - Cost Variation): reprezint variaia dintre volumul de munc efectiv finalizat i costurile realizrii acesteia astfel: CV = BCWP - ACWP 3. Variaia programului (SV - Schedule Variance): Este diferena dintre volumul de munc efectiv finalizat i cel ce era planificat a fi terminat astfel: SV = BCWP - BCWS 4. Indicele performanei costului (CPI - Cost Performance Indicator): CPI = BCWP/ACWP 5. Indicele de performan al programului (SPI - Schedule Performance Indicator): SPI = BCWP/BCWS 6. Estimarea la finalizare (EAC - Estimation At Completion): este o estimare a costului proiectului la terminarea lui pe baza valorilor indicilor msurai astfel: EAC = BAC/CPI sau mai optimistic EAC = ACWP + BAC - BCWP 7. Estimarea pentru finalizare (ETC - Estimation To Completion): reprezint restul de buget necesar finalizrii proiectului, dac lucrul continu n acelai ritm de performan cu ritmul actual ETC = EAC ACWP
25
Putem considera "Analiza Earned Value" (valoarea bugetat a lucrrilor realizate) o adevarat tehnic de msurare a performanelor. Performana este msurat prin determinarea costului bugetat al lucrrilor realizate (Earned Value) i compararea cu costul actual al lucrrilor realizate (Actual Cost). Progresul este msurat prin compararea costului bugetat al lucrrilor realizate (EarnedValue ) cu costul bugetat al lucrrilor planificate (Planned Value ). Valoarea Planificat (PV) reprezint estimarea aprobat a costurilor planificate a fi cheltuite n desfurarea activitilor, ntr -o anumit perioad. Costul Actual (AC) este costul total implicat n realizarea lucrrilor aferente unei activiti, ntr -o anumit perioad. Earned Value (EV) reprezint valoarea bugetat a lucrrilor realizate. EVM este i o component important n managementul riscului. EV poate fi vzut i ca instrument de comunicare, att n interiorul proiectului ct i nspre exterior, reprezentnd o modalitate tehnic, impartial, de msur i prezentare a progreselor i/sau a deviaiei de la plan. Pe baza dat de aceste masurtori se pot decide i culorile semafoarelor de proiect, vitale pentru rapoartele spre management. EVM presupune existena i analiza unui plan de proiect bun, actualizat n permanen, precum i a unor puncte de masur a performanei proiectului, accountabilitate, un management al resurselor pus la punct, pe scurt, existena de date i masurtori credibile a tuturor parametrilor proiectului, pentru ca datele furnizate de EVM, s fie credibile. Calculul EVM ajuta la (AVANTAJE): Analiza Earned Value este o metod simpla, rapid i eficient de stabilire a strii de sntate a unui proiect. Integreaza scopul, timpul si costurile proiectului Analizele de profitabilitate ale proiectului, fcute pe parcursul execuiei, sunt mult mai simplu de fcut. Permite stabilirea de predictii referitoare la evolutia viitoare a proiectului Prezint o baz real pentru decizii de management Evitarea executiei de lucrri n afara planului, aa numitul scope creep Creste vizibilitatea n proiect, ajutnd comunicarea cu toti stakeholder-ii. Se obtin baze de date referitoare la evolutia proiectelor care ne permit estimari din ce in ce mai realiste ale urmatoarelor proiecte DEZAVANTAJE : Aplicat foarte puin n Romnia deoarece conceptul Earned Value este puin cunoscut Managerii de proiect nu au acces de la nceput la informaii despre costuri sau nu au acces deloc Nu acord atenie logicii graficului reea i performanei activitilor necritice care ar putea ascunde probleme majore n drumul critic Nu ia n considerare eficiena n munc a resurselor (umane, echipamente) Nu ine seama de riscurile proiectului i nu ne semnaleaz modificarea estimrilor privind riscurile proiectului Trebuie utilizat mpreun cu alte metodologii i tehnici de msurare a eficienei proiectelor Exista costuri de implementare a analizei Earned Value (0.5-4.5) din valoarea contractului: sisteme informatice, intretinere baze de date, pregatire personal, elaborare rapoarte Estimarile bazate pe analiza EV nu sunt intotdeauna realiste Informatiile despre costurile actuale pot veni cu mare intarziere din sistemele financiar-contabile, prin insasi natura acestor sisteme Inca din etapa de estimare nu avem acces la costurile cu forta de munca asa cum vor fi ele in realitate Ia in considerare doar activitatile care se gasesc pe drumul critic.
27
de proiect sunt incurajati sa rezolve incertitudinile cat mai devreme posibil. Aceasta poate creste probabilitatea la succes chiar cu intarzieri ale incheierii activitatilor si depasiri de buget. Intarzierea rezolvarii problemelor conduce la tendinte negative ale probabilitatii la succes. Este util sa definim nu una, ci mai multe tinte pentru acelasi parametru de proiect. In acest caz, tendinta probabilitatii la succes va arata catre ce interval de rezultate finale se indreapta proiectul. Tendinta Probabilitatii la Succes s-a dovedit a fi adevaratul instrument de masurare a performantelor proiectului, prin utilizarea ei in cele mai diverse proiecte, de la proiecte de cateva zeci de mii de Euro, la proiecte de miliarde de Euro. Tendintele probabilitatii la succes pot fi utilizate ca singurele informatii despre performanta proiectului la nivelul managementului superior, aceasta informatie fiind suficienta pentru estimarea performantei si luarea de decizii. Tendintele variatiilor reprezinta un alt instrument analitic care ajuta la estimare performantelor proiectului. Aceste tendinte arata cum se modifica diferiti parametri ai proiectului in timpul realizarii proiectului. Consideram ca cei mai utilizati parametri de analiza a performantelor proiectului sunt data de finish planificata a proiectului (fazelor) si costul total.
29