Matei Basarab

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Matei Basarab
De la Wikipedia, enciclopedia liberă (Redirecționat de la Matei basarab) Salt la: Navigare, căutare Matei Basarab Domnitor al Țării Românești Matei Basarab Domnie 1632 - 1654 1580 Născut Brâncoveni 19 aprilie 1654 Decedat Târgoviște Predecesor Radu Iliaș Succesor Constantin Șerban Basarab Căsătorit cu Elena Năsturel Tată Danciul din Brâncoveni Mamă Stanca Matei Basarab, (n. 1580, Brâncoveni - d. 9 aprilie 1654), a fost Domn al Țării Românești între 1632 și 1654.

Cuprins
• • • • • • • • • • 1 Origine 2 Începutul domniei 3 Relațiile cu Vasile Lupu 4 Sfârșitul domniei 5 Dezvoltarea țării în timpul lui Matei Basarab 6 Note 7 Bibliografie 8 Bibliografie suplimentară 9 Surse 10 Legături externe

1592) și Alexandru al III-lea cel Rău (1592 . Era fiul lui „Danciul din Brâncoveni” (județul Olt). îl ajută pe Gheorghe Ștefan care se răsculase. de altfel. Lupu găsește motiv să se supere din nou pe Matei (1650) și-l amenință că-l atacă în momentul în care acesta se îmbolnăvise (1652). căpitan în oastea lui Mihai Viteazul. tot din Brâncoveni. căruia voia să-i lase domnia Moldovei. și izbutește să obțină destituirea acestuia. 1637. Bătrânețea și o rană căpătată la Finta. Bătrânul Basarab. luând în considerare și darurile făcute personal de Matei. să-l detroneze pe Vasile Lupu (aprilie 1653). și sora lui Udriște Năsturel. Acesta a vrut să-l detroneze pe voievodul muntean servindu-se de intrigi. fiică a boierului Radu Năsturel. pe deoparte demască totul demnitarilor otomani care îi pedepsesc chiar cu moartea pe dregătorii corupți de Lupu. Agitația din țară a crescut și mai mult sub următorul domnitor Radu Iliaș (1632).Mănăstirea Arnota . A fost înmormântat la Târgoviște. însă la Finta. Împăcarea însă nu ținut mult. adoptarea numelui de „Basarab” imediat după urcarea pe tron. pierzându-l pe fiul său Ioan. o răscoală a seimenilor (lefegii străini) și a dorobanților. Sfârșitul domniei Matei Basarab nu s-a bucurat multă vreme de liniște deplină. Această origine i-a justificat. În semn de pace. încheie pact de alianță și prietenie cu Gheorghe Rákóczi I (1635). i-au grăbit sfârșitul. Menține pacea cu Turcia. fiecare voievod zidește câte o mănăstire în țara celuilalt (Stela în Târgoviște și Soveja în Putna). în timpul domniilor lui Ștefan Surdul (1591 . 1639). Matei Basarab a fost. Vâslan din Caracal. Lupu. Corupând pe câțiva înalți dregători turci. pâri și atacuri. la rândul lui. Polonia și Veneția (1636. Lupu. domnitorul Moldovei.Origine Prin bunicul său. de unde a fost mutat în 1658 la ctitoria sa . precum și cu Sfântul Imperiu Roman.[1] Începutul domniei Încă din timpul domniei lui Leon Tomșa a încercat să ia tronul cu ajutorul lui Rakoczy I al Transilvaniei (1630). pe Ialomița e bătut cumplit (mai 1653) și alungat pentru totdeauna de pe tronul Moldovei. considerându-se nepot al lui Neagoe Basarab și deci urmașul acestuia. profitând de încurcăturile externe ale Porții. care se aflau atunci în Țara Românească.[2] . Însă. Matei Basarab a fost căsătorit cu Elena Năsturel. înțeleptul Matei. mare logofăt. a băgat mereu intrigi pe seama relațiilor diplomatice ale lui Matei. în frunte cu patriarhul Macarie al Antiohiei și secretarul acestuia. Mama lui a fost jupâneasa Stanca. cărturarul Paul de Alep. prin mitropolitul său Varlaam (1644). Relațiile cu Vasile Lupu Matei Basarab cu fiul său (stânga) şi cu soţia (dreapta) Singurul care i-a făcut probleme pe tot timpul domniei a fost Vasile Lupu. și intenționând ca el să o ia pe cea a Munteniei. în alianță cu Gheorghe Rákóczi al II-lea. iar pe de altă parte respinge vitejește atacurile intrigantului vecin la Focșani (noiembrie 1637) și la Ojogeni pe Prahova (decembrie 1639). comandant al detașamentelor oamenilor liberi și breslașilor din Craiova. se împacă cu Matei. îi încredințează tronul cu toată împotrivirea intrigilor grecești manevrate mai ales de bogătașul Celebi Curt (martie 1633). Matei Basarab descindea din puternica familie a boierilor Craiovești. căzut în bătalia de la Șelimbăr și înmormântat la Alba Iulia.de către un sobor de preoți. și văzând că instrumentele sale de intrigă nu mai au efect. fost mare vornic.1593) și oștean al lui Mihai Viteazul. până ce Poarta. Lupu izbutește cu ginerele său Timuș să-l respingă pe Gheorghe Ștefan în Muntenia și se năpustește asupra lui Basarab.

Totodată. Matei Basarab a zidit 46. Polonia și Rusia. Toate aceste însușiri ale sale. membru al Academiei din Berlin. cu părul alb. în viața oficială. Pe lângă temele religioase tradiționale sunt de remarcat portretele votive ale ctitorilor (Matei Basarab și Doamna Elina). Vasile Lupu. Dacă Ștefan cel Mare a zidit 45 de biserici și mănăstiri.[4] Dar cea mai cunoscută dintre ctitoriile lui Matei Basarab rămâne Mănăstirea Arnota (din actualul județ Vâlcea). arsă și stricată de năvălirile varvaricești”. precum și o remarcabilă decorație florală în locurile libere dintre medalioane. așa cum scria un cronicar al vremii. din pronaos. atestate documentar. militând pentru păstrarea nealterată a tradiției ortodoxe. Liga antiotomană a eșuat în cele din urmă în urma lipsei de coordonare. sprijinitor al ortodoxiei. vor contribui la consacrarea suveranului ca cel mai mare ctitor ortodox al poporului român. A fost un adevarat "Mecena". „după ce mai întâiu au dărâmat din temelie pre cea veche. atât în țara. cât și la Muntele Athos. la Vidin și Sistov. Matei Basarab a fost cel care a adus o contribuție majoră în înlocuirea limbii slavone cu cea românească. Giurescu[3]). De remarcat rămân și cele 3 războaie câștigate împotriva domnului Moldovei. un adevarat patron al bisericii. Lunga domnie a lui Matei Basarab a fost o epocă de fervoare religioasă și dezvoltare culturală așa cum o arată numărul foarte mare de ctitorii voievodale și boierești. (Redirecționat de la Matei basarab) Salt la: Navigare.un protector al culturii.În 1645 Matei Basarab a plătit taxele pentru întreg muntele Athos. care a fost tradusă din limba slavonă de către Moxa. soția voievodului. precum și cel al Doamnei Elina. Biserica mănăstirii a fost pictată de Stroe din Târgoviște. Printre altele. precum și "Îndreptarea legii" (Târgoviște. Mitropolia Țării Românești beneficiază de danii de sate și imunități fiscale si de sprijinul domniei pentru refacerea bisericilor. 1640). C. 1652). Portretul lui Matei Basarab. ridicată între anii 1633-1636. căutare Matei Basarab Domnitor al Țării Românești Matei Basarab .000 de ostași. este considerat unul dintre cele mai frumoase portrete de voievozi români care s-au păstrat până în zilele noastre. A ridicat din temelie peste 30 de biserici la care se adaugă refacerea multor altora. înfățișat bătrân. efectivele ajungând la 40. religioasă și civilă. a reconstruit Episcopia Buzăului. la Vidin și la Șistov. precum și pe teritoriul actualei Bulgarii. făcută de strămoșii săi. pe locul unui lăcaș de cult mai vechi. 1710-1711).Dezvoltarea țării în timpul lui Matei Basarab Pravila Îndreptarea legii Epoca lui Matei Basarab a fost una de înflorire culturală.[5] Tot la Mănăstirea Arnota se află și mormântul lui Matei Basarab. unde l-a depășit cu mult chiar si pe Ștefan cel Mare. Matei Basarab a ridicat de la temelie 46 de biserici. fără de care "explozia" brâncovenească nu ar fi fost posibilă. Tot Matei Basarab (1632-1654) a fost inițiatorul și comandantul general al Ligii antiotomane. Matei Basarab dispune construirea unor noi fortificații. fiind astfel cel mai de seamă ctitor bisericesc al neamului românesc (conform lui C. cât și la Muntele Athos și la sud de Dunăre. El a introdus prima legislație scrisă: "Pravila mică" (tipărită la mănăstirea Govora. atât în țară. la care se adaugă refacerea multor altora. Organizarea armatei a beneficiat de o atenție specială din partea voievodului. care se încăpățâna să revenidice tronul lui Matei Basarab. de închegare a unei școli artistice. Dimitrie Cantemir (1693. Cel care a fundamentat ideologic doctrina poporului român a fost savantul domnitor al Moldovei. constituită din Țările Române.

Această origine i-a justificat. de altfel. 9 aprilie 1654). . mare logofăt. Matei Basarab descindea din puternica familie a boierilor Craiovești. până ce Poarta. îi încredințează tronul cu toată împotrivirea intrigilor grecești manevrate mai ales de bogătașul Celebi Curt (martie 1633). în timpul domniilor lui Ștefan Surdul (1591 .1632 . adoptarea numelui de „Basarab” imediat după urcarea pe tron.1592) și Alexandru al III-lea cel Rău (1592 . 1639). Polonia și Veneția (1636.[1] Începutul domniei Încă din timpul domniei lui Leon Tomșa a încercat să ia tronul cu ajutorul lui Rakoczy I al Transilvaniei (1630). (n. fost mare vornic. comandant al detașamentelor oamenilor liberi și breslașilor din Craiova. încheie pact de alianță și prietenie cu Gheorghe Rákóczi I (1635). Matei Basarab a fost. căzut în bătalia de la Șelimbăr și înmormântat la Alba Iulia. la rândul lui. precum și cu Sfântul Imperiu Roman. 1637. 1580. căpitan în oastea lui Mihai Viteazul. Agitația din țară a crescut și mai mult sub următorul domnitor Radu Iliaș (1632). și sora lui Udriște Năsturel. considerându-se nepot al lui Neagoe Basarab și deci urmașul acestuia. Era fiul lui „Danciul din Brâncoveni” (județul Olt). Mama lui a fost jupâneasa Stanca. Matei Basarab a fost căsătorit cu Elena Năsturel. Brâncoveni . tot din Brâncoveni. fiică a boierului Radu Năsturel. Domnie Cuprins • • • • • • • • • • 1 Origine 2 Începutul domniei 3 Relațiile cu Vasile Lupu 4 Sfârșitul domniei 5 Dezvoltarea țării în timpul lui Matei Basarab 6 Note 7 Bibliografie 8 Bibliografie suplimentară 9 Surse 10 Legături externe Origine Prin bunicul său.1654 1580 Născut Brâncoveni 19 aprilie 1654 Decedat Târgoviște Predecesor Radu Iliaș Succesor Constantin Șerban Basarab Căsătorit cu Elena Năsturel Tată Danciul din Brâncoveni Mamă Stanca Matei Basarab. Menține pacea cu Turcia. Vâslan din Caracal.1593) și oștean al lui Mihai Viteazul.d. luând în considerare și darurile făcute personal de Matei. a fost Domn al Țării Românești între 1632 și 1654.

fiecare voievod zidește câte o mănăstire în țara celuilalt (Stela în Târgoviște și Soveja în Putna). . Matei Basarab dispune construirea unor noi fortificații.Relațiile cu Vasile Lupu Matei Basarab cu fiul său (stânga) şi cu soţia (dreapta) Singurul care i-a făcut probleme pe tot timpul domniei a fost Vasile Lupu. profitând de încurcăturile externe ale Porții. El a introdus prima legislație scrisă: "Pravila mică" (tipărită la mănăstirea Govora. domnitorul Moldovei. se împacă cu Matei. De remarcat rămân și cele 3 războaie câștigate împotriva domnului Moldovei. care se aflau atunci în Țara Românească. Sfârșitul domniei Matei Basarab nu s-a bucurat multă vreme de liniște deplină. în viața oficială. de unde a fost mutat în 1658 la ctitoria sa . pierzându-l pe fiul său Ioan. sprijinitor al ortodoxiei. în alianță cu Gheorghe Rákóczi al II-lea. care a fost tradusă din limba slavonă de către Moxa. fără de care "explozia" brâncovenească nu ar fi fost posibilă. 1640). militând pentru păstrarea nealterată a tradiției ortodoxe. un adevarat patron al bisericii. iar pe de altă parte respinge vitejește atacurile intrigantului vecin la Focșani (noiembrie 1637) și la Ojogeni pe Prahova (decembrie 1639). i-au grăbit sfârșitul.Mănăstirea Arnota . a băgat mereu intrigi pe seama relațiilor diplomatice ale lui Matei. pe Ialomița e bătut cumplit (mai 1653) și alungat pentru totdeauna de pe tronul Moldovei. A ridicat din temelie peste 30 de biserici la care se adaugă refacerea multor altora. Împăcarea însă nu ținut mult. cărturarul Paul de Alep. Lupu. și văzând că instrumentele sale de intrigă nu mai au efect. care se încăpățâna să revenidice tronul lui Matei Basarab. căruia voia să-i lase domnia Moldovei. Mitropolia Țării Românești beneficiază de danii de sate și imunități fiscale si de sprijinul domniei pentru refacerea bisericilor. Bătrânul Basarab. Bătrânețea și o rană căpătată la Finta. Tot Matei Basarab (1632-1654) a fost inițiatorul și comandantul general al Ligii antiotomane.În 1645 Matei Basarab a plătit taxele pentru întreg muntele Athos. să-l detroneze pe Vasile Lupu (aprilie 1653). Organizarea armatei a beneficiat de o atenție specială din partea voievodului. atât în țara. Totodată. 1652). pe deoparte demască totul demnitarilor otomani care îi pedepsesc chiar cu moartea pe dregătorii corupți de Lupu. Vasile Lupu. Lupu găsește motiv să se supere din nou pe Matei (1650) și-l amenință că-l atacă în momentul în care acesta se îmbolnăvise (1652). îl ajută pe Gheorghe Ștefan care se răsculase. efectivele ajungând la 40. o răscoală a seimenilor (lefegii străini) și a dorobanților. în frunte cu patriarhul Macarie al Antiohiei și secretarul acestuia. Toate aceste însușiri ale sale. Însă. În semn de pace. A fost înmormântat la Târgoviște. de închegare a unei școli artistice. Lupu izbutește cu ginerele său Timuș să-l respingă pe Gheorghe Ștefan în Muntenia și se năpustește asupra lui Basarab. A fost un adevarat "Mecena".de către un sobor de preoți. prin mitropolitul său Varlaam (1644). Corupând pe câțiva înalți dregători turci. religioasă și civilă. și intenționând ca el să o ia pe cea a Munteniei. precum și "Îndreptarea legii" (Târgoviște.un protector al culturii. înțeleptul Matei. și izbutește să obțină destituirea acestuia. Acesta a vrut să-l detroneze pe voievodul muntean servindu-se de intrigi.[2] Dezvoltarea țării în timpul lui Matei Basarab Pravila Îndreptarea legii Epoca lui Matei Basarab a fost una de înflorire culturală. Lupu. însă la Finta. cât și la Muntele Athos și la sud de Dunăre. vor contribui la consacrarea suveranului ca cel mai mare ctitor ortodox al poporului român. Matei Basarab a fost cel care a adus o contribuție majoră în înlocuirea limbii slavone cu cea românească. la Vidin și Sistov. unde l-a depășit cu mult chiar si pe Ștefan cel Mare.000 de ostași. pâri și atacuri.

precum și o remarcabilă decorație florală în locurile libere dintre medalioane. ridicată între anii 1633-1636. Printre altele. atestate documentar. fiind astfel cel mai de seamă ctitor bisericesc al neamului românesc (conform lui C. C. precum și pe teritoriul actualei Bulgarii. Liga antiotomană a eșuat în cele din urmă în urma lipsei de coordonare. din pronaos. 1710-1711). Polonia și Rusia. Pe lângă temele religioase tradiționale sunt de remarcat portretele votive ale ctitorilor (Matei Basarab și Doamna Elina). la Vidin și la Șistov. precum și cel al Doamnei Elina.constituită din Țările Române. înfățișat bătrân. cu părul alb. Matei Basarab a zidit 46. Cel care a fundamentat ideologic doctrina poporului român a fost savantul domnitor al Moldovei. la care se adaugă refacerea multor altora. atât în țară. membru al Academiei din Berlin.[4] Dar cea mai cunoscută dintre ctitoriile lui Matei Basarab rămâne Mănăstirea Arnota (din actualul județ Vâlcea). făcută de strămoșii săi. cât și la Muntele Athos. este considerat unul dintre cele mai frumoase portrete de voievozi români care s-au păstrat până în zilele noastre. Biserica mănăstirii a fost pictată de Stroe din Târgoviște. „după ce mai întâiu au dărâmat din temelie pre cea veche. așa cum scria un cronicar al vremii. Portretul lui Matei Basarab. Matei Basarab a ridicat de la temelie 46 de biserici.[5] Tot la Mănăstirea Arnota se află și mormântul lui Matei Basarab. arsă și stricată de năvălirile varvaricești”. Dacă Ștefan cel Mare a zidit 45 de biserici și mănăstiri. soția voievodului. Dimitrie Cantemir (1693. pe locul unui lăcaș de cult mai vechi. . Giurescu[3]). Lunga domnie a lui Matei Basarab a fost o epocă de fervoare religioasă și dezvoltare culturală așa cum o arată numărul foarte mare de ctitorii voievodale și boierești. a reconstruit Episcopia Buzăului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful