CALENDARUL VITICULTORULUI Pentru a avea o imagine cat mai completa asupra volumului imens de munca din viticultura, in prezenta

anexa incercam o enumerare pe luni a principalelor lucrari care se executa in vie. IANUARIE • Se procura materialele si substantele necesare (insectofungicide, picheti, tutori, materiale de legat, etc.) • Se repara uneltele necesare efectuarii lucrarilor viti-vinicole; • Se procura ingrasamintele chimice; • Se controleaza vita altoita stratificata in depozit; • Se controleaza rezistenta vinului la aer, daca se brunifica, se trateaza cu dioxidul de sulf necesar; • Se face primul pritoc al vinului nou si se umplu golurile din vasele cu vin. FEBRUARIE • Se continua lucrarile care nu s-au terminat in luna trecuta; • Se executa controlul viabilitatii mugurilor si coardelor; • Se incepe instalarea spalierului in plantatiile nou infiintate; • Se stabileste necesarul de vite pentru noile plantatii, acestea se procura si se stratifica provizoriu in nisip in vederea plantarii; • Se verifica si se repara sistemul de sustinere din viile pe rod. MARTIE • In fuctie de mersul vremii are loc dezgropatul timpuriu, dezmusuroitul sau debilonatul butucilor; • Se incep lucrarile de taiere si cocit; • Se incepe cercuitul si legatul coardelor pe mijlocul de sustinere; • Se pregateste terenul in vederea infiintarii noilor plantatii si se incepe plantarea; • Se completeaza golurile din plantatiile de vie; • Se executa nivelatul pe rand in vederea ierbicidarii; • Se aministreaza ingrasamintele minerale; • Se face plinul vaselor cu vin si al doilea pritocit la vinul rosu; • Se fac tratamentele fitosanitare recomandate a se efectua in perioada de repaus. APRILIE • Se termina lucrarile de taiere si copcit; • Se finalizeaza cercuitul si legarea coardelor; • Se incheie plantarea vitei de vie; • Se executa mobilizarea solului intre randuri sip e rand;

• Se face evaluarea recoltei de struguri si se incepe urmarirea evolutiei coacerii strugurilor. • Se face erbicidarea pentru distrugerea buruienilor perene. AUGUST • Se executa ultimele prasile si ultimul legat al lastarilor. • Se face ciupitul lastarilor inainte de inflorit si daca este necesar se executa legarea acestora. IUNIE • Se executa primul copcit in viile tinere. • Se carnesc soiurile de struguri pentru masa cu maturarea extratimpurie si timpurie. • Se continua lucrarile de prasit a vitei si ingrijire a vinului. • Se continua efectuarea prasilelor necesare si administrarea faziala a ingrasamintelor. • Se executa primul copilot la 5-6 frunze. • La soiurile de struguri pentru masa se executa rarirea si cizelarea inflorescentelor. • Se plivesc lastarii nefolositori. • Se continua efectuarea tratamentelor impotriva manei si fainarii. • Se incepe recoltarea strugurilor pntru masa cu maturarea timpurie. MAI • Se controleaza musuroaiele in plantatiile noi infiintate si se sparge crusta. legarea lastarilor la sarma a II-a a spalierului. • Se incheie carnitul lastarilor. • Se incep primele tratmente impotriva manei si a fainarii. • Se recolteaza strugurii de masa din soiurile cu coacere timpurie si . • Se executa ultimele tratamente in plantatiile viticole. • Se executa afanarea superficial a solului si administrarea ingrasamintelor faziale. • Se continua controlul mosoroaielor in plantatiile nou infiintate. • Se continua legatul lastarilor si copilitul. se completeaza golurile din vasele cu vin.• Se face igienizarea pivnitei si a cramei. • Se desfrunzesc partial soiurile de struguri pentru masa. IULIE • Se continua tratamentele impotriva bolilor si daunatorilor. • Uneori se face inelarea pentru a favoriza cresterea mai rapida a boabelor si maturarea mai timpurie a strugurilor. • Se executa al doilea copcit la vitele tinere.

cand s-a constatat ca prin taierile anuale se obtin struguri mai mari. fara a interveni prin taieri anuale. • Se incepe recoltarea soiurilor pentru vin incepand cu soiurile albe. DECEMBRIE • Se continua transportul si administrarea gunoiului de grajd in cazul in care fertilizarea nu s-a putut efectua la timp. • Se executa taierea de usurare. • Se ingrijesc strugurii supusi pastrarii.90% din totalul cresterilor anuale pentru care planta a folosit cantitati insemnate de energie. • Se continua recoltarea strugurilor pentru masa.mijlocie. cu continut mai scazut de must si zahar. formandu-se un numar mai mare de struguri. cu continut mai ridicat in must si zahar. • Se continua urmarirea evolutiei coacerii soiurilor de struguri pentru vin. araci. • Se pregatesc cele necesare pentru recoltarea si preluarea strugurilor. ingropatul si recoltatul coardelor altoi. dar de dimensiuni mai reduse. NOIEMBRIE • Se incheie fertilizarea si aratura adanca. vita de vie manifesta tendinta de a-si ridica vegetatia catre varf si de a se degarnisi la baza. asezate mai rar pe ciorchine. mai aspectuosi. OCTOMBRIE • Se incheie recoltarea strugurilor si vinificarea acestora. • Se face primul pritocit al vinului tanar. • Se urmareste decurgerea in bune conditii a procesului de vinificatie. urmate la 10-15 zile de soiurile rosii si la 20-25 zile de cele aromate. datorita insusirilor sale de liana.) aierea vitei de vie Taierea la vita de vie se practica din antichitate. • Se termina ingropatul. . cu boabe de dimensiuni mai mari. • In functie conditiile climatic si forma de conducere are loc ingropatul sau musuroitul vitelor. sarme. Cu ocazia taierilor se elimina de pe butuc pana la 80 . etc. • Se procura materialele necesare (stalpi. cu boabe mai mici. ancore. Lasata liber. musuroitul si bilonarea vitelor. • Se administreaza ingrasamintele organice si cele minerale cu fosfor si potasiu si se incorporeaza in sol prin aratura adanca de toamna. SEPTEMBRIE • In functie de posibilitati se face desfundarea terenului in vederea infiintarii noilor plantatii de vita.

durata de viata a unui butuc se reduce la 60 de ani. Din scaunul butucului pornesc ramificatii multianuale. Atentie! Prin executarea incorecta a taierilor la vita de vie. de diferite lungimi. taierea de Husi). care datorita ranilor facute cu ocazia taierilor anuale. Se poate aprecia ca aceste ramificatii formeaza “scheletul” butucului. In functie de forma de conducere a butucilor (joasa. dar mai ales taierile. elastic. intalnit in special la vechile tipuri de taieri din Moldova (taierea de Odobesti. neporniti in vegetatie in anul anterior. gros si rigid. 1. se ingroasa. Toate lucrarile care se aplica vitei de vie. la nivelul solului se deosebeste zona de concrestere (punctul de altoire). grindina. ca si la unii hibrizi producatori direct. subtiri si flexibile.      . Iata ce trebuie sa aveti in vedere. In zona nodurilor se gasesc muguri in stare dorminda. Ramificatiile mentionate (cotor.6 ani. urmeaza apoi scaunul butucului (buturuga). pe ele se gasesc coarde de 2 ani. datorita taierilor din anii anteriori si de grosime diferita. Sunt ceva mai groase decat cele de 1 an. intalnit in unele vii din Banat si Transilvania (Valea lui Mihai). chiar la mai putin. Aici se gasesc grupuri de muguri dorminzi pe existenta carora se sprijina taierea de regenerare. rezultate prin taierile din anii anteriori.) durata de viata a unui butuc se poate reduce si mai mult.Eliminarea unui volum atat de mare din cresterile anuale. seceta indelungata. Ea are diferite lungimi in functie de taierea executata in anul anterior si poarta coardele de 1 an. rar toate pe acelasi butuc. Coarda de 2 ani este crescuta din ramificatiile multianuale (peste 2 ani) sau din scaunul butucului. asociate cu alte lucrari neadecvate. pe care se gasesc coardele (ramificatiile) de 2 si 1 an. numite conventional corcani. variate ca lungime. brat lung. Cu ocazia taierilor o parte din ele se inlatura de pe butuc sau se scurteaza. sau diferite accidente climatice (inghet. Comparativ cu vita netaiata. poarta denumiri conventionale si asupra lor se intervine la taiere. care zdruncina cel mai puternic viata plantei. ramificatii in varsta de 3 . purtand denumiri conventionale: brat scurt sau cotor (sub 50 cm lungime). micsoreaza mult durata de viata a vitei de vie din cultura. peste 50 cm lungime. de 5 . cat si prezenta numeroaselor rani provocate prin taierile de rodire. semiinalta si inalta) se deosebesc urmatoarele formatiuni: la butucii condusi in forma joasa. se bazeaza pe cunoasterea temeinica a organelor vitei de vie si rolul lor in realizarea productiei.4 ani. brat lung. Formatiunile lemnoase la vita de vie inainte de taiere Aceste formatiuni sunt de diferite varste. furtuni etc. corcan) se intalnesc la diferite tipuri de taieri.

in care caz este roditoare (va forma lastari cu rod) sau pe formatiuni mai in varsta (corcani. se numesc punti de rod. cresterea in lungime nu se mai continua. de aceeasi varsta cu tulpina sau cu 1 . Ele provin din lastari lemnificati dupa caderea frunzelor. Uneori acesta poate lipsi.80 cm lungime.12 mm (diametru). determinata prin taierea de formare. se considera optima pentru productia de struguri. continuata cu scaunul butucului. Dupa formarea lor. La unele forme artistice (bolta. chiosc. brate. La capatul superior al tulpinii. 2 . in primavara vor creste lastari fara rod. lungimea de 1.00 . Lungimea cordoanelor variaza in functie de vigoarea soiului si de distantele de plantare dintre butuci. varsta lor descrescand dinspre baza spre varf. formatiunea lemnoasa multianuala. mai redus ca dimensiuni. In conditiile noastre de cultura a vitei de vie. in loc de cordon. in zona superioara pot fi intalnite si coarde de 1 an lacome.1. de aceea insistam mai mult pe cunoasterea lor. cu pozitie verticala de 0. pe care se gasesc formatiuni scurte de 2 ani. In unele situatii. Coarda de un an la vita de vie poate fi crescuta pe coardele de 2 ani. butucii prezinta in capatul tulpinii. la formele de conducere semiinalte si de 1. Din acestea pornesc coarde de 1 an roditoare. Pe formatiunile scurte multianuale sau chiar pe tulpina. in pozitie orizontala se distinge cordonul . scaunul butucului). roditoare.60 .50 m la formele inalte. se formeaza pe lungimea cordonului sau a formatiunilor multianuale. lacome.1.0. Butucii condusi pe forme semiinalte sau inalte prezinta zona de concrestere (punctul de altoire) la nivelul solului. Coarda de 1 an. viguroase. Pe cordoane se gasesc formatiuni multianuale (cepi scurti). cordoanele se ingroasa. in schimb o data cu trecerea anilor. La taierile anuale. de rodire se opereaza in primul rand asupra coardelor de 1 an roditoare (se afla pe lemnul de 2 ani) si lacome (formate pe lemn multianual). cand poarta denumirea de coarda lacoma. .2 ani mai putin. din care. in dreptul fostului nod (la coardele de 1 an) din muguri dorminzi. formate pe coarde de 2 ani (indiferent de lungime).Cand aceste coarde de 2 ani sunt mai lungi si prezinta mai multe coarde de rod. Inseamna ca rodirea anuala a vitei de vie este asigurata de coardele de 1 an.20 .80 m. realizata in perioada de vegetatie a unei coarde. 2. palmela etc. ca si grosimea de 7 . unde se afla lemnul de 2 ani pe care sunt prezente coardele de 1 an. realizata prin taierile de formare din primii ani de la plantare.) tulpina poate fi orizontala sau oblica si de lungimi mai mari. Coarda de 1 an este o ramificatie lemnoasa provenita din lastar dupa caderea frunzelor si schimbarea culorii din verde in diferite nuante de cafeniu (in functie de soi). butucii pot prezenta 2 cordoane (in stanga si dreapta butucului).care este tot o formatiune multianuala. Urmeaza apoi tulpina.4 elemente multianuale scurte. La soiurile de struguri pentru consum in stare proaspata.

cand acesta este distrus. . secundari. Avand dimensiuni si grade diferite de formare si de evolutie. La noduri se afla ochii de iarna alcatuiti dintr-un complex de muguri (principal. pe existenta si starea de sanatate a mugurului principal din ochiul de iarna. Numai in cazul unor accidente.Coardele anuale sunt compuse din noduri si internoduri bine determinate. mugurii au insusiri diferite. Productia de struguri se sprijina. tertari). in principal. mugurul secundar poate deveni de baza pentru realizarea productiei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful