1.

Definiţia, obiectul şi metoda dreptului contravenţional

defini ca un ansamblu de norme juridice strict determinate de legislaţia contravenţională, care oglindeşte instituţiile juridice de bază, cum ar fi contravenţia, contravenţionalitatea , sancţiunea contravenţională, răspunderea contravenţională şi procedura
9

Definiţia – dreptul contravenţional se ooate

contravenţională, şi care are drept scop protecţia juridică a unor valori sociale determinate, soluţionarea raporturilor juridice apărute in procesu activității a contravenţional ităţii. Obiectul – obiectu l dreptului contravenţional îl constituie relaţiile sociale care se stabilesc intre subiecţii dreptului contravenţional din momentul în care legea contravenţională de prevenire obţine forţă juridică, parcurgînd etapele constatării faptei contravenţionale, aplicării sancţiunilor contravenţionale şi pînă la executarea pedepsei contra- venţionale. Deci, obiect al dreptului contravenţional sînt relaţiile sociale cotâitio- nate de apariţia raporturilor juridice între

l

de combatere

contravenţional privind desfăşurarea activităţii de prevenire a abaterilor contravenţionale, constatarea faptelor contravenţionale şi curmarea lor aplicarea măsurilor de constrîngere statală şi executarea deciziilor de aplicare a sancţiunilor contravenţionale.
diferiţi subiecţi ai dnptului Metoda – Principalele trăsături ale metodei de reglementare juridică sint elucidate atunci cind răspundem la următoarele întrebări: 1) care este statutul jundic al părţilor raporturilor juridice; 2) carc fapte juridice au legătură cu apariţia, modificarea sau stingerea raporturilor jundice; 3) cum are loc determinarea drepturilor şi obligaţiilor subiecţilor raporturilor jundice; şi 4) cum sint protejate aceste dreprun. In opinia savantului autohton Scrgiu Furdui, aceasta metoda e una autoritară potrivit căreia o parte a acestor relaţii este statul, care ocupă o poziţie specială, de autoritate, de putere, de comandă, iar cealaltă parte ,persoana, (subiectul răspundem contravenţionale), care este obligată să respecte prevederile legilor contravenţionale sau să suporte acţiunea măsunlor de constringere statală in cazul nerespcctări (încălcării) acestor prevederi

forme de bază: convingerea și constringerea Constrîngerea, ca metodă de reglementare, poate fi divizată in patru grupe de măsuri care. în general, corespund sarcinilor de bază ale organelor de drept în combaterea contravenţionalităţii (prevenirea contravenţiilor curmând; (reprimarea) faptelor contravenţionale; stabilirea vinovăţiei persoanelor care au comis fapte contravenţionale şi aplicarea faţă de acestea a sancţiunilor contravenţionale):
Aceasta metoda se manifestă prin două 2. Evoluţia reglementărilor contravenţionale Relaţiile de apărare socială au apărut odată cu societatea şi au cunoscut atît forma relaţiilor de cooperare şi convieţuire, cît şi forma relaţiilor de conflict. Iniţial, ilicitul contravenţional a fost consacrat în legislaţia penală potrivit tradiţionalei împărţiri tripartite a ilicitului penal în: crime, delicte şi contravenţii (trihotomia). Această împărţire, „cunoscută în vechiul drept francez de la 1791 şi în cel din Brumar anul IV, apoi, prin menţinerea ei în Codul penal francez de la 1810, şi-a făcut drum în mai toate legislaţiile penale europene şi extraeuropene. Împărţirea tripartită a fost preluată şi de Codul penal român din 1865, care, de altfel, o menţine pînă în anul 1954, Codul reprezentînd, „în majoritatea covîrşitoare a dispoziţiilor sale, o copie a Codului penal francez din 1810 şi a celui prusian din 1851 În perioada interbelică s-a perpetuat acelaşi regim al contravenţiilor, ele fiind reglementate în Codul penal din anul 1936. Potrivit legii penale, contravenţia reprezenta fapta pe care o declară ca atare legea, regulamentul şi ordonanţa autorităţii administrative sau poliţieneşti. Începînd cu anul 1954, în România contravenţiile nu au mai fost considerate infracţiuni, ci abateri administrative şi, drept urmare, au fost excluse din codul penal. Totodată, doctrina românească a fundamentat instituţia înlocuirii răspunderii penale cu răspunderea administrativă sau de altă natură.

O altă etapă în procesul legislativ românesc al contravenţiilor o reprezintă Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. Legea determina cadrul juridic general al reglementării acestor fapte, precizînd autorităţile care pot emite acte normative de stabilire şi sancţionare a contravenţiilor. Subiect al răspunderii administrativ-contravenţionale era, în principiu, persoana fizică, regulă de la care se putea deroga numai prin lege sau decret, sancţionîndu-se şi persoana juridică doar în cazul existenţei unei dispoziţii legale exprese. În legislaţia Republicii Moldova noţiunea de contravenţie a fost pentru prima dată definită în art. 9 al Codului cu privire la contravenţiile administrative, adoptat la 29 martie 1985. Pînă în anul 2008 legea contravenţională a suportat multiple modificări şi completări, motivate de noile relaţii social-economice şi social-politice existente în ţară, îndeosebi din momentul cînd Republica Moldova a devenit un stat suveran. Cadrul juridic depăşit al regimului contravenţional în condiţiile edificării statului de drept în Republica Moldova a determinat necesitatea elaborării unui nou cadru juridic, adaptat condiţiilor şi imperativelor timpului. Prin Legea nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 a fost adoptat Codul contravenţional al Republicii Moldova, care va intra în vigoare la 31 mai 2009. Din momentul apariţiei noii legi contravenţionale este confirmată de jure existenţa dreptului contravenţional ca ramură distinctă a sistemului de drept în ţara noastră. 3. Principiile dreptului contravenţional Principiile dreptului sînt normele sociale cărora li se supune un sistem juridic, care ordonează întregul drept pozitiv ce există pe un areal geografic, statal sau internaţional. Pornind de la această constatare, în viziunea noastră, principiile dreptului contravenţional pot fi clasificate în: generale, ramurale, instituţionale. Principiile generale, fiind specifice sistemului de drept în ansamblu, se referă la reglementarea juridică a relaţiilor sociale în general, inclusiv la cele reglementate de dreptul contravenţional: Principiul legalităţii. Republica Moldova, proclamată de Constituţie stat de drept Statul de drept presupune că toţi cetăţenii, toate organele statale şi cele nestatale se supun numai legii Principiul legalităţii înseamnă că legiuitorul, atunci cînd realizează opera sa legislativă, trebuie să respecte toate procedurile, să ţină seama de voinţa socială, să permită pluralismul politic şi să controleze executivul cu ajutorul pîrghiilor puse la dispoziţie de lege. La rîndul său, executivul trebuie să organizeze executarea şi să execute legile, să colaboreze cu Parlamentul şi să nu facă presiuni, mai ales asupra puterii judecătoreşti şi a persoanelor cu funcţii de răspundere, abilitate cu dreptul de a cerceta cazurile contravenţionale Principiul legalităţii are şi menirea de a constitui o garanţie a libertăţii persoanei împotriva abuzurilor şi arbitrariului care se întîlneşte în activitatea organelor executive Legea contravenţională prevede: „Nimeni nu poate fi declarat vinovat de săvîrşirea unei contravenţii, nici supus sancţiunii contravenţionale decît în conformitate cu legea contravenţională. Principiul egalităţii este înscris, pe lîngă numeroase legi interne, în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, cum ar fi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului. Are două aspecte: primul este legat de activitatea de elaborare a normelor contravenţionale, iar al doilea se referă la mecanismul aplicării legii. În procesul elaborării legilor atît organul legislativ, cît şi organul de iniţiativă legislativă trebuie să evite normele juridice discriminatorii sau care oferă privilegii. Pe de altă parte, organele care aplică legea nu trebuie să o interpreteze discriminatoriu sau în beneficiul unui anumit justiţiabil. Principiul garantării drepturilor şi libertăţilor fundamentale Esenţa acestui principiu constă în faptul că organele abilitate trebuie să ţină cont de libertăţile fundamentale ale omului atît la etapa elaborării normelor contravenţionale, cît şi la etapa executării lor Principiul neretroactivităţii legii contravenţionale. Şi acest principiu îşi are izvorul în Legea fundamentală, care prevede: „Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituie un act delictuos Principiul neretroactivităţii legii contravenţionale interzice ca legea să producă efecte – drepturi şi obligaţii – pentru faptele consumate înaintea intrării în vigoare a legii noi. Legea contravenţională se aplică din data intrării ei în vigoare, care, de regulă, coincide cu publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Principiile ramurale au un caracter mai restrîns, limitat la materia contravenţională: Principiul prescrierii unilaterale de voinţă juridică a subiectului administrării în domeniul combaterii contravenţionalităţii. Acest principiu este determinat de una dintre trăsăturile de bază ale administrării în domeniul contravenţional: una din părţile obligatorii ale relaţiilor sociale reglementate de dreptul contravenţional este reprezentantul statului, care acţionează în calitate de subiect al administrării. Principiul reglementării juridice a contravenţiei şi a sancţiunilor contravenţionale. Principiul reglementării juridice a contravenţiei şi a sancţiunilor contravenţionale este un principiu ramural, care presupune că doar faptele prevăzute de lege la momentul săvîrşirii lor constituie contravenţii, iar represiunea acestora va consta numai în aplicarea sancţiunilor prevăzute de legea contravenţională la data săvîrşirii contravenţiei Prezumţia de nevinovăţie înseamnă că persoana acuzată de săvîrşirea unei contravenţii este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi dovedită în conformitate cu prevederile CC al RM, asigurîndu-se garanţiile necesare apărării ei. Principiul dreptăţii presupune că persoana poate fi sancţionată numai pentru contravenţia în a cărei privinţă este dovedită vinovăţia sa Principiul umanismului presupune că întreaga reglementare în materia contravenţională trebuie să exprime interesele fundamentale ale omului Legea contravenţională trebuie să asigure securitatea persoanei şi tratamentul ei uman în cadrul procedurii contravenţionale. Principiul prevenirii şi curmării faptelor contravenţionale presupune că atît reglementarea contravenţională, cît şi activitatea organelor executive privind realizarea acestei reglementări trebuie să asigure prevenirea săvîrşirii acestor fapte prin conformare la cerinţele stabilite şi prin constrîngere faţă de cei care le săvîrşesc. Principiile instituţionale sînt caracteristice diferitelor instituţii juridice ale dreptului contravenţional, cum ar fi: contravenţia, contravenţionalitatea, răspunderea contravenţională, convingerea şi constrîngerea, procedura contravenţională etc. Caracterul extrajudiciar de examinare a cazului contravenţional, ca principiu, se referă la instituţia juridică a procedurii contravenţionale şi stipulează că în procedura contravenţională (spre deosebire de cea penală sau civilă) cazul contravenţional poate fi examinat de organele abilitate în mod extrajudiciar. Alături de instanţele judecătoreşti, decizia privind aplicarea sancţiunilor contravenţionale poate fi emisă (luată) şi de alte organe statale împuternicite (procurorul, comisia administrativă de pe lîngă autoritatea publică locală, agentul constatator). Principiul răspunderii contravenţionale personale în dreptul contravenţional nu se poate antrena răspunderea juridică pentru fapta săvîrşită de altă persoană Principiul individualizării răspunderii contravenţionale şi sancţiunii contravenţionale presupune că persoanei, recunoscute ca fiind vinovată de săvîrşirea unei contravenţii, i se aplică o pedeapsă contravenţională echitabilă în limitele fixate în partea specială a CC al RM şi în strictă conformitate cu dispoziţiile părţii generale a Codului. Principiul interdicţiei dublei sancţionări contravenţionale prevede că nimeni nu poate fi supus de două ori răspunderii contravenţionale pentru săvîrşirea uneia şi aceleiaşi contravenţii. 4. Trăsăturile dreptului contravenţional. Corelaţia dintre dreptul contravenţional şi ramurile înrudite ale sistemului de drept. Punem în evidenţă următoarele trăsături ale dreptului contravenţional: Caracterul autonom Această ramură a dreptului reglementează numai acele relaţii sociale care apar între subiecţii dreptului contravenţional în legătură cu: necesitatea respectării normei contravenţionale (prevenirea de contravenţii); comiterea faptei contravenţionale (curmarea faptei ilicite); înfăptuirea jurisdicţiei contravenţionale (aplicarea sancţiunilor contravenţionale şi a altor măsuri de reeducare a persoanelor vinovate de comiterea contravenţiilor Inegalitatea părţilor în relaţiile contravenţionale Una dintre părţile relaţiilor sociale reglementate de dreptul contravenţional este reprezentată de stat. Această parte a relaţiilor apare în calitate de subiect al administrării şi, prin competenţa sa, are prioritate faţă de celelalte părţi ale relaţiilor sociale reglementate de dreptul contravenţional. Apartenenţa la dreptul public

faptele ilicite comise obţin aspect contravenţional. condiţiile în care au fost săvîrşite şi urmările parvenite se situează la limita dintre ilicitul contravenţional şi cel penal. cum ar fi: accesul liber la justiţie (art. este interesat de două dintre multiplele sensuri ale noţiunii de izvor de drept. adică al tipului de act normativ în care se exprimă voinţa de stat. devenită voinţă de stat. iar în alte condiţii – aspect infracţional (de exemplu: contravenţia – procurarea şi păstrarea ilegală a mijloacelor narcotice în cantităţi mici Cu dreptul procesual penal Dat fiind faptul că procedura contravenţională este o instituţie juridică a dreptului contravenţional şi nu există ca ramură de sine stătătoare a dreptului. Prin reglementările sale. unele tehnici procedurale de documentare a contravenţiilor. Constituţia Republicii Moldova. Izvoarele formale ale dreptului contravenţional sînt actele normative în care se exprimă voinţa socială. Alte legi organice şi ordinare care se referă la mecanismul de combatere a contravenţionalităţii (de exemplu. 5. Literatura de specialitate face o ierarhizare a izvoarelor formale ale dreptului contravenţional: Tratatele şi convenţiile internaţionale. Acest izvor stabileşte faptele ce constituie contravenţii şi procedura de aplicare a pedepselor contravenţionale. Legătura dintre aceste ramuri ale dreptului constă şi în faptul că izvorul principal al tuturor ramurilor de drept este Constituţia. exercită tragerea la răspunderea contravenţională a celor vinovaţi de săvîrşirea acestor fapte Caracterul extrajudiciar de aplicare a sancţiunilor contravenţionale Întreaga activitate de aplicare a sancţiunilor contravenţionale de către organele abilitate (executive sau judecătoreşti) şi de constrîngere statală faţă de persoanele care au comis fapte contravenţionale are caracter extrajudiciar şi se manifestă prin jurisdicţia contravenţională. în mare parte. neretroactivitatea legii (art. fără lezarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor. în măsura în care acestea sînt ratificate de Republica Moldova şi prevăd norme cu caracter contravenţional (penal). ca izvorul fundamental intern al dreptului contravenţional În Constituţie îşi au originea majoritatea principiilor dreptului contravenţional.. coincide. Aspectul care interesează este cel al forţei juridice a izvorului formal. garantarea bunei funcţionări a tuturor organelor şi instituţiilor statului Cu dreptul penal putem menţiona că obiectul acestora. prioritate au reglementările internaţionale”. Caracterul dinamic normele juridice contravenţionale suportă deseori modificări. 21 din Constituţie). în funcţie de schimbările intervenite în evoluţia societăţii Corelaţia dreptului contravenţional cu ramurile înrudite: Cu dreptul constituţional. deosebindu-se prin pericolul social al consecinţelor ce survin în urma atentatului ilicit. de aplicare a sancţiunilor sînt preluate din procedura penală . cu privire la normele juridice referitoare la combaterea contravenţionalităţii. Codul contravenţional al Republicii Moldova (Legea contravenţională). prin organele sale abilitate. deoarece în toate raporturile juridice de drept contravenţional statul este subiectul dominant. Cu dreptul administrativ Ambele ramuri ale dreptului indicate au drept scop asigurarea convieţuirii normale în cadrul societăţii. dreptul constituţional cuprinzînd principiile fundamentale pe care se întemeiază toate ramurile de drept. Izvoarele materiale ale dreptului contravenţional sînt realităţile extrajudiciare care determină legiuitorul să elaboreze norme juridice (legi şi alte acte normative) sau creează ele însele norme de conduită obligatorie (obiceiul sau cutuma). În unele condiţii. 22 din Constituţie) Hotărîrile Curţii Constituţionale cu privire la constituţionalitatea actelor normative din domeniul combaterii contravenţionalităţii. respectiv: izvor de drept în sens material şi izvor de drept în sens formal. de regulă. ca izvorul formal de bază al dreptului contravenţional. Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne. potrivit Legii privind administraţia publică locală . prezumţia nevinovăţiei (art. O serie de fapte ilicite după modul lor de săvîrşire. Izvoarele dreptului contravenţional Dreptul. care pretinde o anumită conduită de la subiecţii de drept cărora le sînt destinate normele juridice contravenţionale şi statul. dreptul contravenţional aparţine dreptului public. 20 din Constituţie).

principiile. contribuirea la educarea cetăţenilor în spiritul respectării întocmai a legilor şi a altor acte normative. Partea generală a cărţii întîi este împărţită în cinci capitole şi conţine: dispoziţii comune cu privire la legea contravenţională a Republicii Moldova. legislaţia contravenţională din Republica Moldova ar putea fi împărţită în două categorii de norme juridice: 1) norme juridice care stabilesc faptele ce constituie contravenţii. Fiecare articol (alineatul articolului) al Părţii speciale cuprinde reguli concrete în domeniul contravenţional (dispoziţia normei juridice). care formează cadrul juridic al activităţii de prevenire şi curmare a contravenţiilor. titluri. În acest caz noţiunea „legislaţie contravenţională” ar include: 1) Codul contravenţional al Republicii Moldova. cuvîntul „lege”este o normă cu caracter obligatoriu. în art. 7. a normelor contravenţionale. a ordinii de stat şi a ordinii publice. constituie totalitatea de operaţiuni logico-raţionale efectuate de un subiect în scopul clarificării sensului exact al normelor de drept contravenţional. alin. Pornind de la scopul reglementării juridice a procesului de administrare în domeniul combaterii contravenţionalităţii. părţi. adoptate de organele abilitate. influenţa asupra cauzelor şi condiţiilor comiterii lor. Aceeaşi sursă prevede că „legislaţie” înseamnă totalitatea legilor unei ţări sau ale unui domeniu juridic Notiunia . Noţiunea de legislaţie contravenţională. Structura Codului contravenţional al Republicii Moldova Legea contravenţională nominalizată are drept sarcină ocrotirea personalităţii. norme care conţin uneori formulări ce nu redau clar voinţa legiuitorului. Interpretarea legii contravenţionale este determinată de necesitatea aplicării la anumite fapte şi situaţii. Fiecare dintre ele conţine norme materiale ale dreptului contravenţional. care reprezintă unicul act normativ ce stabileşte răspunderea contravenţională şi procedura contravenţională. 376 alin. precum şi prevenirea şi curmarea contravenţiilor. Actele administrative cu caracter normativ în domeniu ale organelor administrării publice centrale de ramură. În acest caz conţinutul termenului „legislaţia contravenţională” ar corespunde cu conţinutul termenului „sistem al izvoarelor dreptului contravenţional”. elaborate de organele administrării publice locale.legislaţia contravenţională reprezintă sistemul de acte juridice adoptate sau emise de către diferiţi subiecţi ai dreptului contravenţional. Dreptul material este divizată în două titluri: titlul I – Partea generală şi titlul II – Partea specială. . noţiunea de contravenţie şi răspundere contravenţională. care contribuie la apariţia. Partea specială a cărţii întîi este divizată în cincisprezece capitole. 435 „Durata reţinerii şi condiţiile privării de libertate”. Decretele Preşedintelui Republicii Moldova privind administrarea procesului de combatere a contravenţionalităţii şi hotărîrile Guvernului cu caracter normativ în acest domeniu. sancţiunile contravenţionale şi modalitatea aplicării lor.Ordonanţele Guvernului privind domeniul combaterii fenomenului contravenţional. 2) norme juridice ce alcătuiesc cadrul juridic al activităţii de prevenire şi curmare a contravenţiilor. precum şi activitatea de explicare a normelor de drept subiecţilor cărora li se adresează. 6. pentru neonorarea cărora este prevăzută măsura de constrîngere statală pasibilă de aplicare în cazurile şi modul stabilite de lege. Interpretarea legislaţiei contravenţionale. modificarea sau stingerea raporturilor juridice concrete în domeniul combaterii contravenţionalităţii. scopul legii şi acţiunea ei. răspunderea contravenţională şi modalitatea aplicării ei. (2). dar nu mai mult decît pe 24 de ore. 3 din Codul contravenţional legislatorul stipulează: „Reţinerea persoanei în cauza contravenţională nu poate depăşi 3 ore”. Iar în art. a proprietăţii. Sistemul legislaţiei contravenţionale. a drepturilor şi a intereselor legitime ale persoanelor fizice. CC al RM este structurat în: cărţi. În literatura de specialitate se utilizează două noţiuni: „legea contravenţională” şi „legislaţia contravenţională” Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române. se menţionează că: „Persoana suspectată de săvîrşirea unei contravenţii pentru care sancţiunea prevede arestul contravenţional poate fi reţinută pînă la examinarea cauzei contravenţionale. sistemul şi interpretarea ei. diferite de cele tipice. Pentru realizarea scopului şi a sarcinilor sale. cuvinte cu sens ambiguu ori redactări neglijente. 2) alte legi şi acte normative sublegislative. capitole şi articole Cartea întîi. stabilită şi apărată de puterea de stat. De exemplu. Actele administrative de acelaşi conţinut. cauzele care înlătură caracterul contravenţional al faptei şi răspunderea contravenţională.

Legea temporară este emisă pentru o anumită situaţie provizorie (de exemplu. a ajuns la termen.blicării. În privinţa celorlalţi destinatari. ce apare în cazul în care noul act normativ nominalizează expres actul normativ sau dispoziţiile din actul normativ care se abrogă. totală sau parţială. Legea cu termen se elaborează în cazurile în care se poate prevedea cu precizie timpul necesar aplicării ei.Cartea a doua. trimiterea spre executare a hotărîrii judecătoreşti. căile de atac al deciziei emise. Regula generală privind termenul de aplicare a legii constă în aceea că legea are putere juridică pe un termen nelimitat. probele şi măsurile procesuale de constrîngere. Legea contravenţională poate intra în vigoare şi la data indicată în ea. – ieşirea din vigoare (data cînd încetează acţiunea ei). realizată în forme speciale. este activitatea organizatorică publică. Astfel. este declarat nul prin hotărîrea definitivă a instanţei competente. pentru că din acest moment este obligatorie şi. Pe lîngă legi cu termen nelimitat. care nu s-au conformat preceptelor legii. Însă data intrării în vigoare. în ceea ce-i priveşte pe destinatarii care s-au conformat. 76 din Constituţia Republicii Moldova şi art. Procesul contravenţional este şi ea divizată în două titluri: titlul I – Partea generală şi titlul II Partea specială. Abrogare expresă indirectă. în linii generale. Ieşirea din vigoare a legii contravenţionale Legea privind actele legislative prevede că acţiunea actului legislativ încetează dacă acesta: este abrogat. fără a le nominaliza în mod direct. autorităţile competente să soluţioneze cauzele contravenţionale. Intrarea în vigoare a legii la data prevăzută în textul actului normativ. Partea specială a cărţii a doua este consacrată activităţii procesuale privind: constatarea faptei contravenţionale şi cercetarea cazului. Noţiunea de aplicare a legii contravenţionale Aplicarea actelor normative contravenţionale este sarcina de bază a activităţii organelor executive şi judecătoreşti abilitate în acest domeniu. Intrarea în vigoare – legea intră în vigoare la data publicării ei sau la data prevăzută expres în textul legii. care apare atunci cînd noul act normativ se limitează la menţiunea că dispoziţiile anterioare contrare se abrogă. Aplicarea legislaţiei contravenţionale în timp Acţiunea legii contravenţionale este determinată de două momente: – intrarea în vigoare (data cînd începe acţiunea normei juridice). eficienţa este reactivă. Intrarea în vigoare a legii la data publicării Art. există legi temporare şi legi cu termen. Partea generală a cărţii a doua conţine: dispoziţii generale cu privire la procesul contravenţional. trebuie să fie ulterioară datei pu. drepturile şi obligaţiile lor. persoanele şi faptele. fie prin conformare. 9. Odată cu încetarea stării excepţionale ea îşi pierde orice efect. timpul. pentru starea excepţională). Aplicarea legii contravenţionale este respectarea de către toţi subiecţii dreptului contravenţional a normelor juridice contravenţionale. participanţii la procesul contravenţional. 8. Încetarea aplicării legii contravenţionale prin abrogare Prin abrogare se înţelege desfiinţarea unui act normativ pentru viitor. este consumat. dacă ea nu prevede altfel. Încetarea aplicării legii contravenţionale prin ajungerea la termen. ea are eficienţă activă. fie prin constrîngere statală. Abrogarea tacită apare atunci cînd noua lege nu abrogă în mod expres actul normativ sau dispoziţiile lui. problemele ce urmează a fi soluţionate la executarea sancţiunii contravenţionale. Norma juridică contravenţională acţionează numai în prezent şi în viitor. principiile procedurii contravenţionale şi de citare. 1 din Legea privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale prevăd că legile se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Spaţiul şi timpul reprezintă elemente constitutive de bază ale noţiunii de aplicare a legii contravenţionale. în toate cazurile. Aplicarea dreptului. un principiu fundamental al acţiunii normelor juridice în timp este principiul neretroactivităţii lor şi principiul aplicării imediate a legii noi . dar conţine în textul său dispoziţii incompatibile cu prevederile unei legi mai vechi. în cadrul cărora vor fi cercetate şi ultimele două elemente (persoanele şi faptele lor). a devenit caduc. deoarece nici o lege nu poate avea putere juridică înainte de a fi publicată. Abrogarea expresă poate fi: Abrogare expresă directă. Aplicarea legii contravenţionale demarează odată cu intrarea ei în vigoare. Elementele ce constituie conţinutul de aplicare a legii contravenţionale sînt: spaţiul. judecarea cauzei contravenţionle în instanţă. astfel fiind aplicat principiul: legea mai nouă abrogă legea mai veche. Abrogarea poate fi expresă sau tacită. de organele publice competente pentru implementarea normelor de drept privind cazuri sociale concrete.

prin aceasta înţelegîndu-se aplicarea legii contravenţionale noi la situaţiile juridice anterioare intrării ei în vigoare. reglementînd relaţiile sociale. potrivit prevederilor art. care stipulează: Contravenţia săvîrsită pe teritoriul Republicii Moldova se sancţionează în conformitate cu prezentul cod. Acţiunea legii contravenţionale asupra persoanei în raport cu spaţiul săvîrşirii faptei este expres pravăzută în art. obligatorie şi impersonală. s. Principiul aplicării imediate a legii noi face să înceteze aplicarea legii vechi. nu cad sub incidenţa jurisdicţiei contravenţionale a Republicii Moldova sau în cazul cărora este înlăturată răspunderea contravenţională. Cu toate acestea. b) supravieţuirea legii vechi. Nu pot fi supuşi răspunderii contravenţionale reprezentanţii diplomatici ai statelor străine sau alte persoane care. prevăzute de norma respectivă (de exemplu. Normele juridice contravenţionale pot îmbrăca diverse forme de manifestare: a) stabilirea consecutivităţii stricte a acţiunilor în condiţiile corespunzătoare şi în modul cuvenit. 433 din CC al RM persoana reţinută va fi informată neîntîrziat. Aplicarea legislaţiei contravenţionale în spaţiu Legea contravenţională este aplicabilă pe teritoriul statului sau al organului deliberativ local în limitele căruia îşi exercită suveranitatea statul ori pe teritoriul de competenţă al organului deliberativ local care a elaborat-o. se aplică tuturor faptelor în timpul în care se află în vigoare Principiul aplicării imediate a legii contravenţionale noi presupune că legea nouă se va aplica tuturor raporturilor juridice contravenţionale care apar după intrarea ei în vigoare. Contravenţia săvîrşită în apele teritoriale sau în spaţiul aerian al Republicii Moldova se consideră săvîrşită pe teritoriul Republicii Moldova. deoarece ea exprimă voinţa lor publică. Noţiunea. într-o limbă pe . care uşurează starea de drept a persoanei trase la răspundere contravenţională. Retroactivitatea legii contravenţionale noi este o excepţie a principiului neretroactivităţii legii. Normele juridice contravenţionale. Ca şi orice normă. legea contravenţională poate avea efect retroactiv în următoarele cazuri 1) cînd atenuează sau anulează răspunderea pentru contravenţiile comise. precum şi răspunderea lor în caz de neexecutare a obligaţiilor sau de folosire incorectă a drepturilor de care se bucură fiecare dintre părţile acestor relaţii. În temeiul prezentului cod se sancţionează contravenţiile săvîrşite la bordul unei nave militare maritime sau aeriene aparţinînd Republicii Moldova. indiferent de locul aflării navei. Contravenţia săvîrşită în afara teritoriului Republicii Moldova de un cetăţean al ei sau de un apatrid care domiciliază pe teritoriul Republicii Moldova se sancţionează în conformitate cu prezentul cod dacă fapta este prevăzută şi de legea ţării în care a fost săvîrşită. Din cele menţionate concluzionăm că esenţa principiului aplicării legii contravenţionale în timp constă în aceea că în toate cazurile se aplică legea contravenţională mai blîndă. cele două principii generale de aplicare a legii contravenţionale în timp cunosc şi excepţii: a) retroactivitatea legii contravenţionale noi. formele de manifestare şi structura normelor de drept contravenţional Norma juridică contravenţională este o regulă generală de conduită. a cărei aplicare este asigurată. – acordării anumitor drepturi participanţilor la relaţii. acţionează asupra lor prin intermediul: – obligării din punct de vedere juridic a părţilor. prin forţa de constrîngere a statului. producînd efecte de la data intrării în vigoare a legilor pe care le interpretează şi cu care fac corp comun. care explică sensul unor legi anterioare. 3) în cazul legii interpretative. normele juridice contravenţionale prevăd obligaţiile şi drepturile reciproce ale părţilor în relaţiile administrării din domeniul combaterii contravenţionalităţii. în caz de necesitate. contra semnătură. asupra unor situaţii stipulate în ultima. – asigurării drepturilor şi îndeplinirii obligaţiilor. Principiul teritorialităţii (aplicarea legii contravenţionale în spaţiu) determină activitatea de traducere în viaţă a prescripţiilor normelor contravenţionale în raport cu locul comiterii faptei antisociale. instituită prin lege. 4 din Codul contravenţional.principiul neretroactivităţii stabileşte regula conform căreia legea este incidentă. Supravieţuirea legii vechi (ultraactivitatea) înseamnă aplicarea acesteia şi după intrarea în vigoare a legii noi. 10. iar persoana nu a fost trasă la răspundere în acea ţară. 2) cînd legea nouă indică retroactivitatea sa. 11.a.

şi persoanele. în limbaj juridic. 13. de care norma în cauză leagă naşterea. normele juridice contravenţionale se împart în: norme materiale şi norme procesuale. şi anume: 1. prezintă trei elemente (părţi componente): ipoteza. Obligaţiile şi drepturile părţilor acestui raport întotdeauna se află în legătură cu îndeplinirea practică a anumitor acţiuni din sfera administrării statale în vederea combaterii contravenţionalităţii.care o înţelege. şi persoana trasă la răspundere contravenţională. construcţia ei tehnicojuridică formează structura externă şi dinamică a acesteia. se modifică şi dispare în acţiunea de combatere a contravenţionalităţii. normele dreptului contravenţional sînt sistematizate sub formă de părţi. modificarea sau stingerea raportului juridic contravenţional. care este obligată să suporte sancţiunea pentru contravenţia săvîrşită. adică libertatea de a întreprinde sau nu anumite acţiuni care sînt prevăzute în norma juridică contravenţională. – raportul de conflict (de contradicţie) – în cazul încălcării legii contravenţionale. care conţin îndrumări cu privire la săvîrşirea raţională a unor sau altor acţiuni. cînd subiecţii sînt statul. Norma juridică materială este o regulă de conduită ce formulează prerogativele şi obligaţiile subiecţilor dreptului şi care răspunde la întrebarea: „ce trebuie făcut pentru realizarea lor?” Norma juridică procesuală este o regulă de conduită cu caracter procesual. titluri. care sînt determinaţi să respecte legea. 4) norme juridice care stimulează. adică prevăd măsuri de stimulare moral-materială pentru onorarea legislaţiei contravenţionale. capacitate juridică. despre motivele reţinerii. dispoziţia şi sancţiunea alcătuiesc structura internă şi stabilă a normei contravenţionale. ceea ce corespunde obiectului . c) acordarea a posibilităţii de a alege una dintre variantele de comportare prevăzute în normă. 2) norme juridice care obligă. Structura normei juridice contravenţionale reprezintă construcţia ei internă. capacitatea participanţilor relaţiei sociale date de a se manifesta în calitate de exponenţi ai drepturilor şi obligaţiilor subiectului. numită. alineate etc. 3) norme juridice care împuternicesc (permisive). Raportul juridic contravenţional de conformare (de cooperare) ia naştere odată cu obţinerea forţei juridice a legii contravenţionale. reglementînd relaţia socială. care impune răspunderea contravenţională. Dacă ipoteza. În funcţie de formele de manifestare. Susţinem ideea potrivit căreia raporturile juridice contravenţionale se divizează în: – raporturi de conformare (de cooperare) – în cazul respectării legislaţiei contravenţionale. care impune respectarea legii. de elaborare şi de implementare a dreptului. dispoziţia şi sancţiunea. în al doilea rînd. precum şi forma exterioară de exprimare a conţinutului ei. îi atribuie acesteia un caracter de raport juridic. faptul informării consemnîndu-se în procesul-verbal cu privire la reţinere. ca şi în cazul altor ramuri ale dreptului. stabilită sau sancţionată de puterea de stat. 12. Raportul juridic contravenţional este o relaţie de apărare socială re-glementată printr-o normă de drept contravenţional. relaţie ce ia naştere. normele juridice contravenţionale care. d) acordarea părţii a raportului contravenţional a posibilităţii de a acţiona din proprie iniţiativă. Raportul de drept contravenţional Raportul de drept reprezintă o formă de interacţiune socială în care subiecţii de drept obţin satisfacerea intereselor recunoscute sau garantate de stat. destinatarii legii. în limitele cerinţelor indicate în norma corespunzătoare. modul de legătură şi ordonarea elementelor sale componente. 5) norme juridice de recomandare. în al treilea rînd. Structura logico-juridică a normei juridice contravenţionale. care prevăd posibilitatea de a acţiona din proprie iniţiativă. capitole. Această normă procesuală stabileşte cu stricteţe acţiunile pe care trebuie să le efectueze reprezentantul organului constatator împuternicit cu re b) interzicerea săvîrşirii diferitelor acţiuni sub ameninţarea aplicării unor mijloace de influenţă juridică. cînd subiecţii sînt statul. Clasificarea normelor de drept contravenţional După conţinutul lor juridic normele juridice contravenţionale pot fi grupate în: norme juridice care interzic sau norme prohibitive. După structura tehnico-juridică. Raportul juridic contravenţional de conflict (de contradicţie) ia naştere din momentul comiterii unei fapte contravenţionale (încălcarea dispoziţiei normei materiale). Premisele raportului juridic contravenţional (condiţii necesare fără a căror existenţă nu poate lua naştere un raport juridic) sînt: în primul rînd. Norma juridică contravenţională are structură logico-juridică şi structură tehnico-juridică. general-obligatorie. survenirea împrejurărilor reale de viaţă prevăzute în ipoteza normei juridice. Raportul juridic contravenţional prezintă unele trăsături specifice. regulă ce reglementează relaţiile sociale care ţin de activitatea de constituire. articole.

Unele fapte sociale îşi pierd pericolul social şi sînt excluse din Codul contravenţional. metoda de lanţ). indiferent de voinţa ei. cauzele şi condiţiile ce o favorizează Starea contravenţionalităţii pe un anumit teritoriu (ţară. 5. Coeficientul contravenţionalităţii este cel mai obiectiv indicator al nivelului contravenţionalităţii şi se calculează pe calea raportării datelor despre contravenţii sau contravenienţi la datele despre populaţie. adică modificările indicatorilor care oglindesc nivelul şi coeficientul contravenţionalităţii. cît şi de organele constatatoare abilitate. care prevede că nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care. Nivelul contravenţionalităţii este un indicator important care reflectă numărul absolut al contravenţiilor şi al persoanelor ce le-au comis pe un anumit teritoriu. De asemenea. fapt ce demonstrează caracterul ei negativ. Stingerea raportului juridic contravenţional are loc în două cazuri: 1) înainte de executarea integrală a sancţiunii contravenţionale şi 2) după executarea sancţiunii. fenomen istoric variabil. 14. Caracterul juridic al fenomenului contravenţional derivă din conţinutul art. comună) poate fi determinată prin indicatori cantitativi şi calitativi. social şi politic. Starea contravenţionalităţiiîn Republica Moldova. Putem menţiona că structura contravenţionalităţii reflectă legătura internă a acesteia. însă în toate cazurile pe cale extrajudiciară. definim noţiunea de contravenţionalitate ca fenomen social juridic negativ. 22 din Constituţia RM. contravenţii ce atentează la sănătatea populaţiei. În Republica Moldova nu există încă o bază unică. dinamica) şi calitativi (structura. în scopul asigurării bunei funcţionări a societăţii. material şi moral. cît şi calitativ. În cazul comiterii unei fapte contravenţionale. Raporturile juridice de conflict (de contradicţie) pot fi soluţionate atît de instanţa de judecată. Subiecţi ai raportului juridic contravenţional pot fi toţi subiecţii dreptului contravenţional. dezvoltarea ştiinţelor juridice şi alte transformări ce au loc în societate. regiune de dezvoltare. ale persoanelor ce le-au comis ori în procente. Contravenţionalitatea este un fenomen istoric variabil. adică corelaţia tipurilor de contravenţii sau contravenienţi . 3. fenomen negativ. an). nu constituiau un act delictuos. semestru.etc. caracterizîndu-se prin indicatori cantitativi (nivelul. Schimbările de ordin economic. fenomen juridic. 10000 sau 1000 de locuitori. poate fi vorba şi despre diferite grupe omogene de contravenţii: contravenţii ce atentează la drepturile politice. Obiectul raportului juridic contravenţional îl constituie anumite acţiuni sau inacţiuni pe care statul – ca subiect dominant – le poate pretinde şi pe care cealaltă parte a raportului este obligată să le săvîrşească sau să se abţină de a le săvîrşi. 15. care sînt calculate faţă de anul luat drept bază de comparaţie (bază fixă) sau faţă de anul precedent (baza mobilă. într-un interval de timp concret (lună. de muncă şi la alte drepturi constituţionale ale persoanei fizice. De obicei. Noţiunea de contravenţionalitate şi necesitatea studierii ei. Contravenţionalitatea provoacă zilnic pagube enorme de ordin fizic. au loc şi modificări ale legislaţiei contravenţionale. 2. 4. Dinamica contravenţionalităţii este un alt indicator cantitativ care reflectă schimbarea în timp a acesteia. Raportul juridic contravenţional poate apărea numai în legătură cu necesitatea respectării regulilor de conduită stabilite de normele juridice contravenţionale. Dinamica nivelului contravenţionalităţii poate fi exprimată în cifre absolute ale contravenţiilor înregistrate. municipiu. raportul juridic contravenţional apare în urma exprimării unilaterale de voinţă juridică a reprezentantului statului (subiectul administrării) faţă de cealaltă parte a raportului juridic. coeficientul contravenţionalităţii se raportează la un număr de 100000. în momentul comiterii. complexă şi completă de date privind starea contravenţională în ţară. Trăsăturile de bază ale contravenţionalităţii sînt: fenomen social. modifică şi contravenţionalitatea atît cantitativ. Condiţia apariţiei raportului juridic contravenţional este participarea la el a părţii obligatorii (subiectul obligatoriu) – reprezentantul statului. Contravenţionalitatea reprezintă un fenomen cu caracter de masă. Indicatorii calitativi reflectă structura şi caracterul fenomenului contravenţional. iar altele sînt incluse în legislaţia contravenţională. Alături de aceste procese. care este constituit din totalitatea contravenţiilor comise pe un anumit teritoriu într-o perioadă determinată de timp. Indicatorii cantitativi sînt caracterizaţi prin nivelul şi dinamica contravenţionalităţii. fenomen cu caracter de masă. În acelaşi timp. caracterul).dreptului contravenţional. Consecinţele considerabile ale contravenţionalităţii ne permit să o caracterizăm ca pe un fenomen negativ. Bazîndu-ne pe abordările noţiunii de „criminalitate”. care în literatura de specialitate este studiată foarte amplu. nu se va aplica o pedeapsă mai aspră decît cea prevăzută în momentul comiterii actului delictuos. cu caracter de masă variabil din punct de vedere istoric. raion.

Statul. 3) cauze ale contravenţiilor concrete. după sfera social-economică. de organizare şi de educare se dovedesc a fi . Raportul corect dintre convingere şi constrîngere este condiţia principală şi cea mai importantă a asigurării eficienţei lucrului aparatului de administrare în domeniul combaterii contravenţionalităţii. Organele abilitate urmează să întreprindă măsurile necesare de reîncadrare socială a persoanelor ce au intrat în conflict cu prevederile legislaţiei contravenţionale. 3) aplicarea faţă de contravenienţi a măsurilor de reîncadrare socială. Condiţiile în sine nu generează contravenţii. precum şi pe distribuirea contravenţiilor după unele grupe de populaţie (comise de minori. de persoane cu antecedente contravenţionale). are şi ea o valoare sporită. a ordona. 17. ideologice. măsurile de prevenire a contravenţiilor se clasifică în măsuri: economice. În administrarea de stat constrîngerea se aplică în cazul în care metodele de convingere. – stimulează activitatea ce împiedică sau curmă comiterea contravenţiilor. care. care presupune că oricine comite o contravenţie trebuie să suporte răspunderea contravenţională. iar apoi să constrîngă. executării calitative şi la timp a sarcinilor şi funcţiilor în domeniul combaterii contravenţionalităţii. se divizează în măsuri care: – contribuie la neutralizarea condiţiilor ce favorează săvîrşirea contravenţiilor concrete. de cetăţeni străini şi de apatrizi. a constrînge este mai uşor decît a convinge. Reîncadrarea socială a contravenientului. cît şi cei sociali sau tehnici. Convingerea şi constrîngerea sînt mijloacele. dar contribuie la înfăptuirea lor. Metodele de combatere a contravenţionalităţii În ceea ce priveşte metodele de administrare în domeniul combaterii atît a fenomenului infracţional. adică. aplică măsuri de convingere. 2) aplicarea faţă de persoanele care au comis fapte contravenţionale a măsurilor de constrîngere statală. avînd o legătură strînsă cu structura ei. După conţinutul lor. căile principale de asigurare a administrării de stat. Prin noţiunea de constrîngere înţelegem măsurile de influenţă aplicate direct de către organele statului asupra persoanei vinovate de încălcarea normelor de drept contravenţional fără adresare în judecată. ca formă de combatere a contravenţionalităţii. Dintre acestea fac parte atît factorii naturali. statul este nevoit să aplice şi măsuri de constrîngere împotriva anumitor categorii de cetăţeni care încalcă legile.din totalitatea contravenţiilor înregistrate şi a persoanelor care le-au comis. în procesul de administrare a relaţiilor sociale. există şi o serie de condiţii (împrejurări. Prevenirea faptelor contravenţionale constă în neadmiterea săvîrşirii a acelor acţiuni ori inacţiuni pe care societatea le consideră dăunătoare pentru valorile sale. – reglementează procesul prevenirii faptelor antisociale. Formele de combatere a contravenţionalităţii Pot fi identificate trei forme de combatere a contravenţionalităţii: 1) prevenirea faptelor contravenţionale. în scopul conformării regulilor stabilite de conduită. tehnice. Afară de cauzele contravenţionalităţii. Caracterul contravenţionalităţii. al organizaţiilor obşteşti. A doua formă de combatere a contravenţionalităţii – aplicarea faţă de persoana care a comis fapta contravenţională a măsurilor de constrîngere statală – rezultă din principiul inevitabilităţii răspunderii contravenţionale. Putem defini convingerea ca pe o influenţă psihopedagogică a subiectului administrării asupra conştiinţei celor administraţi în limitele stipulate de normele juridice şi cele morale. 16. în primul rînd. este o consecinţă inevitabilă a comiterii contravenţiei. cele mai aplicabile şi eficace sînt metodele de convingere şi constrîngere. vom constata numai că aceste cauze ale contravenţionalităţii pot fi grupate în: cauze generale. Constrîngerea este bazată pe o convingere bine întemeiată şi bine conturată. sancţionarea vinovatului nefiind facultativă. Cauzele contravenţionalităţii sînt nişte fenomene şi procese sociale care generează şi favorizează existenţa contravenţiilor sau provoacă creşterea sau descreşterea lor. Măsurile juridice de prevenire a faptelor contravenţionale. În acelaşi timp. nu respectă de bunăvoie obligaţiile ce le revin conform Constituţiei. la rîndul ei. în scopul apărării şi menţinerii ordinii de drept în societate. apelează la conştiinţa cetăţenilor. sociale. cît şi a celui contravenţional. iar statul le protejează prin intermediul normelor materiale ale dreptului contravenţional. trebuie să convingă. a relaţiei dintre aparatul administrativ şi mase. Deseori statul. 2) cauze ale unor tipuri de contravenţii. prin intermediul organelor sale. circumstanţe) care favorizează săvîrşirea faptelor contravenţionale. Menţionăm că măsurile de constrîngere se aplică în numele majorităţii asupra minorităţii. în funcţie de conţinut. apărării drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor. organizatorice şi juridice. pune accentul pe conţinutul tipurilor de comportamente contravenţionale şi pe dominarea acestora în structura contravenţionalităţii. A semna un act de administrare.

în special. Contravenţia – ca faptă antisocială ilicită – este înrudită cu alte forme de abatere antisocială: infracţiunea. faptă prin care a fost încălcat regulamentul intern de muncă. săvîrşită cu vinovăţie. . Abaterea disciplinară este fapta cu cel mai redus pericol social. după gradul de pericol social. dar. cu un pericol social mai redus decît infracţiunea. Întrucît faptele contravenţionale produc o dezorganizare a sistemului de raporturi sociale. este prevăzută de prezentul cod şi este pasibilă de sancţiune contravenţională. caracterul ei ilicit. Ilicitul este o altă trăsătură importantă caracteristică contravenţiei. în acelaşi timp. Elementul comun al celor patru categorii de fapte (infracţiune. – sancţiuni contravenţionale. delictul disciplinar etc. moral-politic şi juridic. cu un grad de pericol social mai redus decît infracţiunea. dispune de trăsături distincte. Contravenţia ca unic temei al răspunderii contravenţionale. contravenţie. culpabilitatea faptei (vinovăţia). Contravenţia se deosebeşte de infracţiune. O altă trăsătură caracteristică a contravenţiei este culpabilitatea. cu consecinţe mai grave. ceea ce o deosebeşte esenţial de infracţiune şi de contravenţie. Elementele sau trăsăturile ce caracterizează contravenţia se referă la: caracterul antisocial al faptei. în lipsa a cel puţin unuia dintre aceste elemente fapta nu poate fi calificată drept contravenţie. asprimea (caracterul) sancţiunilor aplicate. deoarece cuprinde nişte relaţii cu caracter executiv şi de dispoziţie din domeniul administrării publice. O asemenea calificare poate fi dată numai în măsura în care fapta a fost săvîrşită cu vinovăţie. Caracterul antisocial al faptei contravenţionale constituie temeiul real al răspunderii contravenţionale. Spre deosebire de infracţiune. pe cînd abaterea disciplinară este sancţionată prin aplicarea măsurilor administrative mai blînde. delictul administrativ. 206) şi nu au caracter de constrîngere statală. are caracter de abatere administrativă. Avînd un pericol social mai mare decît abaterea disciplinară. săvîrşită cu vinovăţie. În partea specială a CC al RM sancţiunile tuturor normelor juridice materiale conţin limitele pedepsei contravenţionale pasibile de aplicare. urmările faptelor contravenţionale sînt mai restrînse şi nu afectează valorile sociale de importanţă majoră. În mod logic. Numai prin stabilirea pedepselor pentru săvîrşirea contravenţiilor legea contravenţională îşi realizează sarcinile sale. care este un fenomen complex avînd următoarele aspecte: material. 18. Deci contravenţia este fapta (acţiunea sau inacţiunea) ilicită. care sînt prevăzute în regulamentul de ordine internă sau în Codul muncii (art.insuficiente pentru a influenţa comportamentul unor persoane. ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor. Contravenţia este însă o formă mai gravă a abaterii administrative. după aspectul său social. care are un grad de pericol social mai ridicat. modul de reglementare juridică. – măsuri administrative de curmare (stopare). uman. contravenţia este combătută prin măsuri de constrîngere statală. apelarea la conştiinţa lor fiind ineficientă. Simpla constatare a prevederii faptei social periculoase în legea contravenţională nu este suficientă pentru calificarea acesteia drept contravenţie. abatere disciplinară şi abatere administrativă) constă în caracterul ilicit şi socialmente periculos. Făptuitorul poate fi supus răspunderii contravenţionale numai pentru fapte săvîrşite cu vinovăţie. Caracteristica ei în raport cu alte fapte antisociale Fapta juridică generatoare de răspundere contravenţională se numeşte contravenţie. .. Atît acţiunea. care atentează la valorile sociale ocrotite de lege. cît şi inacţiunea social periculoase prevăzute în lege trebuie să reprezinte o manifestare psihică conştientă şi volitivă a persoanei. care atentează la valorile sociale ocrotite de normele contravenţionale materiale şi pentru a cărei comitere legea prevede pedeapsa contravenţională. Orice contravenţie. ele au un caracter dăunător şi sînt interzise prin acte juridice. – măsuri de constrîngere procesuală. contravenţia are un grad de pericol social mai redus. lezînd valori sociale de o importanţă majoră. Noţiunea şi trăsăturile caracteristice ale contravenţiei Constituie contravenţie fapta – acţiunea sau inacţiunea – ilicită. Contravenţia fără pedeapsă nu are sens juridic contravenţional. Prin abatere (delict) administrativă se înţelege orice faptă care încalcă normele de drept administrativ sau care ţine de neglijarea obligaţiilor ce decurg din actele administrative. 19. prevederea de către legislaţie a răspunderii pentru fapta dată. Abaterea disciplinară este o faptă ce ţine de disciplina muncii şi constă într-o acţiune sau o inacţiune săvîrşită cu vinovăţie de către un salariat. social. Avem următoarea clasificare a măsurilor de constrîngere administrativă: – măsuri administrative de prevenire.

Iresponsabilitatea Următoarea cauză. Obiectul contravenţiei constituie valorile şi relaţiile sociale ocrotite de legea contravenţională. anumite aspecte obiective şi subiective care se concretizează prin prezenţa a patru elemente constitutive: obiectul şi latura obiectivă.Obiectul contravenţiei are diverse forme: obiect juridic şi obiect material. prevăzută de legislaţie drept contravenţie. rezultatul periculos. distingem.Cazurile care înlătură caracterul contravenţional al faptei şi răspunderea contravenţională Cauzele care înlătură caracterul contravenţional al faptei sînt acele îm¬pre¬jurări. raportul de cauzalitate şi unele condiţii de loc. Elementul principal al laturii subiective este vinovăţia şi formele ei. şi victima – subiect pasiv. mod şi împrejurări. În cazul unor contravenţii. că prin aceasta cauzează urmări evident mai grave decît cele care s-ar fi produs prin neînlăturarea pericolului. prevăzută de legislaţia administrativă. subiectul şi latura subiectivă. stări ori situaţii a căror existenţă în timpul săvîrşirii faptei fac ca realizarea eficientă a vreuneia dintre trăsăturile esenţiale să devină imposibilă. Subiect al răspunderii juridice este persoana fizică sau juridică împotriva căreia se exercită constrîngerea statală prin aplicarea sancţiunilor juridice. care nu poate fi înlăturat altfel. îndreptat împotriva sa. la imposibilitatea tragerii la răspundere a făptuitorului. a unei alte persoane sau un bun important al său ori al unei alte persoane. Elementele constitutive ale contravenţiei Prin conţinutul faptei contravenţionale se înţelege ansamblul de elemente şi trăsături caracteristice şi definite în însăşi norma de drept. Dacă obiectul juridic al contravenţiei este reprezentat de valoarea socială şi relaţiile generate de aceasta. care presupune că persoana a comis o contravenţie fără să-şi dea seama de acţiunile sale sau să le conducă din cauza unei boli psihice cronice. viaţa. Obiectul material al contravenţiei. Deci. deoarece altfel problema înlă¬tu¬rării caracterului contravenţional al faptei nu s-ar pune. Starea de extremă necesitate Se consideră că a acţionat în stare de extremă necesitate persoana care a săvîrşit o faptă ilicită pentru a salva de la un pericol grav iminent. părţile componente ale laturii obiective sînt: elementul material. Legitima apărare Prin stare de legitimă apărare legiutorul descrie fapta. Nu se află în stare de extremă necesitate persoana care şi-a dat seama. unei tulburări temporare a activităţii psihice. 21. de¬bilităţii mintale sau a unei alte stări patologice (art. împotriva unei alte persoane sau împotriva unui interes public. care înlătură caracterul contravenţional al faptei şi răspunderea contravenţională este ires¬ponsabilitatea. implicit. ca şi în cazul infracţiunii. integritatea corporală ori sănătatea sa. sau un interes public. se divizează în: obiect general. 20 din CC al RM). material şi real. în momentul cînd a săvîrşit fapta. Subiecţii contravenţiei sînt persoanele trase la răspundere contravenţională (delincvenţii) – subiectul activ. Latura obiectivă indică conţinutul şi modalitatea atentării subiectului asupra obiectului. obiect generic. Ea reprezintă acţiunea sau inacţiunea ilicită producătoare de consecinţe socialmente periculoase sau care ameninţă anumite valori. Analizînd definiţia contravenţiei. în textele de incriminare a acestora sînt prevăzute şi alte condiţii referitoare la scop şi la motiv. Obiectul juridic. atunci obiectul material al contravenţiei îl constituie entitatea fizică împotriva căreia este orientat elementul material al contravenţiei. imediat. Obiectul reflectă acele valori şi relaţii sociale la care a atentat subiectul. obiect nemijlocit (specific) şi obiect complex. .20. care sînt vătămate sau lezate prin comiterea unei fapte concrete. lipsa oricăreia dintre ele conducînd la inexistenţa faptei ilicite şi. care stabileşte sancţiunea sau o altă normă la care se face trimitere pentru a constata şi sancţiona fapta contravenţională. pentru completarea laturii subiective. bunuri ori interese legitime şi care este considerată ca ilicită în legea contravenţională. relaţii sociale. Condiţia ca acţiunea prin care se înlătură pericolul să fie pre¬văzută de le¬gislaţie drept contravenţie pare firească. timp. la rîndul său. Ele trebuie să existe cumulativ la fiecare contravenţie. Latura subiectivă – ca element al conţinutului constitutiv al contravenţiei – se referă la atitudinea psihică a făptuitorului faţă de fapta săvîrşită şi consecinţele ei. dar care este săvîrşită pentru a respinge un atac direct.

Funcţiile de administrare. de faptul că responsabilitatea aparţine persoanei care face opţiunea între valori. în strictă conformitate cu volumul şi caracterul lor. după conţinutul lor se divizează în: funcţii generale. în viziunea noastră. importantă. şi în domeniul contracarării fenomenului contravenţional. Persoana care exercită o funcţie de stat trebuie să se bucure doar de acele drepturi şi în acel volum care sînt necesare pentru onorarea obligaţiilor. cît şi în momentul aplicării sancţiunii contravenţionale. putem evidenţia elementele responsabilităţii. – volumul drepturilor se stabileşte după determinarea obligaţiilor. Constrîngerea fizică şi/sau psihică (morală) Constrîngerea fizică şi/sau psihică (morală) constituie cauza de înlăturare a răspunderii atunci cînd fapta se săvîrşeşte sub imperiul acestei constrîngeri. şi anume voinţa Riscul întemeiat Riscul. 22. la sigur. Cazul fortuit Cazul fortuit este o împrejurare imprevizibilă care determină producerea unei consecinţe fără ca vreunei persoane să i se poată imputa vinovăţia. medicină. exigenţele faţă de individul care va ocupa această funcţie) → 2) încadrarea în modul stabilit de legislaţie a individului în funcţia de stat → 3) conştientizarea şi perceperea de către funcţionarul de stat a obligaţiilor şi drepturilor potrivit funcţiei. în special. la general. farmacologie.Responsabilitatea juridică şi răspunderea juridică – elemente constitutive ale statutului administrativjuridic al subiecţilor administrării în domeniul combaterii contravenţionalităţii Conţinutul administrării în domeniul combaterii contravenţionalităţii constă în activitatea de realizare a funcţiilor corespunzătoare. faţă de integritatea ordinii juridice. 23. riguroasă a îndatoririlor ce revin persoanei. în teoria dreptului nu există divergenţe esenţiale în opiniile savanţilor. conformarea regulilor de conduită a funcţionarului de stat → 6) reacţia administraţiei organului statal la starea de conformare a funcţionarului faţă de exigenţele serviciului respectiv prin aplicarea diverselor forme de convingere (încurajarea. la formarea obligaţiilor şi stabilirea drepturilor este necesar a se ţine cont de două aspecte importante: – iniţiale sînt obligaţiile: volumul şi conţinutul aceastora trebuie să fie adecvate atingerii scopului fixat în domeniul contracarării fenomenului contravenţional. înaintate faţă de funcţionarul de stat → 4) autoangajarea liber consimţită de a acţiona în modul corespunzător → 5) executarea conştientă şi prin autoconstrîngere a obligaţiilor. funcţii de asigurare (auxiliare). sfera de combatere a infracţionalităţii şi contravenţionalităţii etc. ca şi faţă de acţiunile pe care le întreprinde individul în vederea asigurării unui climat de legalitate. deseori. Astfel. Menţionăm numai că. este util în toate domeniile de dezvoltare a societăţii. întrucît permite juriştilor să se exprime în aceeaşi limbă şi are drept efect principal aplicarea uniformă a legislaţiei”. Pornind de la conţinutul acestei definiţii. Progresul tehnico-ştiinţific este imposibil fără implementarea de noi tehnologii. tehnică. sfera de producere. Susţinem opinia potrivit căreia „analiza termenilor şi definiţiilor este. să facă sau să nu facă ceva. Pentru utilizarea corectă a termenilor „responsabilitate juridică” şi „răspundere juridică”.Responsabilitarea trebuie să existe atît în momentul comiterii contravenţiei. Majoritatea specialiştilor în domeniu leagă noţiunea de responsabilitate juridică de atitudinea conştientă a persoanelor. fapt ce exclude exis¬ten¬ţa uneia dintre trăsăturile contravenţiei. fără realizarea de experimente în diferite domenii ale activităţii umane – ştiinţă. M. de simţul de răspundere faţă de obligaţiile sociale. . drepturile.Florea menţionează că responsabilitatea juridică trebuie definită ca o atitudine conştientă şi deliberată de asumare a grijii faţă de modul de realizare a normelor de drept. ce deservesc procesele de realizare a funcţiilor generale şi a celor speciale. pseudovalori şi nonvalori. în formele stabilite şi prin metodele adecvate. de îndeplinirea conştiincioasă.Responsabilitatea juridică şi particularităţile ei Noţiunea de responsabilitate juridică este tratată în literatura juridică în mod diferit. potrivit funcţiei deţinute. Constrîngerea psihică (morală) este o circumstanţă care împiedică o persoană să-şi dirijeze liber voinţa. stimularea morală sau materială etc. este important să formulăm şi să înţelegem definiţia (conţinutul) lor. Constrîngerea fizică înlătură caracterul ilicit al faptei dacă autorul nu a putut rezista constrîngerii. a altor cerinţe. Referitor la primele două elemente ale statutului administrativ-juridic.). funcţii speciale. care pot fi repartizate schematic în felul următor: 1) determinarea şi reglementarea statutului administrativ-juridic al funcţiei de stat (obligaţiile.

potrivit faptei ilicite comise cu vinovăţie. potrivit opiniei reprezentantei doctrinei române L. – răspunderea juridică nu poate fi redusă la o simplă obligaţie. Este de menţionat că temei juridic al răspunderii contravenţionale poate constitui doar fapta ilicită de atentare la o valoare socială protejată de norma ju¬ridică contravenţională. cu excep¬ţia cazurilor expres prevăzute în lege (art. 3. În baza definiţiilor prezentate (precum şi a altora). 32 din CC al RM). 25.Noţiunea şi particularităţile de bază ale răspunderii contravenţionale Răspunderea juridică este o noţiune care are o bază reală şi ocupă un loc central în fiecare dintre ramurile sistemului de drept. răspun¬de¬rea contravenţională cuprinde un ansamblu de norme juridice care regle¬men¬tează implementarea dreptului contravenţional prin constrîngere.Principiile răspunderii contravenţionale Reţinem aici principiie specifice răspunderii con¬tra¬venţionale ca instituţie juridică de bază a dreptului contravenţional. Justiţia nu poate fi realizată decît prin intermediul raporturilor juridice (raporturi de constrîngere). 45 din CC al RM). Principiul inevitabilităţii răspunderii contravenţionale şi a pedepsei con¬tra¬venţionale înseamnă că sancţionarea contravenţională a persoanei vi¬no¬vate pentru comiterea unei contravenţii este obligatorie (implacabilă). răspunderea juridică ar putea fi definită ca fiind instituţia ce cuprinde ansamblul normelor juridice care vizează raporturile ce se nasc în sfera activităţii desfăşurate de autorităţile publice. Formele şi temeiurile răspunderii juridice în dreptul contravenţional se află în legătură directă cu caracteristica subiectului faţă de care ea este aplicată. survine odată cu apariţia raportului juridic de conformare şi constă în obligaţia lor de a se conforma regulilor de conduită în societate. – aplicarea sancţiunilor juridice are drept scop afirmarea ordinii de drept şi resocializarea persoanei faţă de care ele sînt aplicate. Aplicarea pedepsei numai în limitele sancţiunii prevăzute de norma materială încălcată (contravenţiei comise). a uneia dintre formele juridice de constrîngere statală. împotriva tuturor celor care încalcă sau ignoră ordinea de drept.Responsabilitarea celorlalţi subiecţi ai dreptului contravenţional. În literatura de specialitate nu există o opinie unică în ceea ce priveşte existenţa răspunderii contravenţionale ca modalitate a răs¬punderii juridice (precum şi a dreptului contravenţional ca ramură de sine stă¬tătoare a dreptului) şi definiţia ei. repararea pagubei pricinuite (art. latura subiectivă). Ca instituţie juridică fundamentală a dreptului contravenţional. 33-46 din CC al RM). pasibili de a fi subiecţi ai răspunderii contravenţionale. În toate cazurile. Examinarea cazului şi emiterea deciziei privind aplicarea sancţiunii con¬travenţionale de către organul (persoanele cu funcţii de răspundere) împuternicit (art. Contravenţia ca unic temei juridic al răspunderii contravenţionale. Din această definiţie reiese că aplicarea răspunderii contravenţionale va fi considerată legitimă numai atunci cînd vor fi respectate integral ur¬mă¬toarele condiţii: 1. Astfel. instituţia răspunderii contravenţionale se va supune şi principiilor fun¬damentale ale dreptului contravenţional şi celor ramurale (cercetate în capitolul I § 2). răspunderea juridică reprezintă reacţia statului (societăţii) la depăşirea responsbilităţii juridice (transformarea raportului juridic de conformare în cel de conflict) prin aplicarea faţă de autor de către organul împuternicit. 2. Aplicarea doar a pedepselor contravenţionale prevăzute de lege (art. Respectarea termenelor de aplicare a sancţiunilor contravenţionale (art. latura obiectivă. 6. – obligaţia se naşte ca urmare a constrîngerii statale prin aplicarea sancţiunilor juridice. în modul stabilit de lege. El îşi are justificarea în necesitatea restabilirii ordinii sociale care a fost perturbată de contravenţia săvîrşită. stabilite şi protejate de normele juridice contravenţionale din momentul obţinerii forţei juridice. Respectarea regulilor de aplicare a sancţiunilor contravenţionale stabilite de lege (art. Fără săvîrşirea unei fapte contravenţionale nu se poate naşte un raport juridic de constrîngere contravenţională (raport juridic de conflict). 26 din CC al RM). – această obligaţie revine unui subiect de drept responsabil.Răspunderea juridică şi formele ei În literatura juridică răspunderea – ca instituţie juridică – este studiată mult mai amplu decît responsabilitatea. Evident. Barac. în scopul asigurării respectării şi promovării ordinii juridice şi a binelui public. în temeiul legii. . 24. 5. 26. 393 din CC al RM). Existenţa conţinutului juridic al contravenţiei (obiectul. deoarece acestea străbat întreaga materie a dreptului contravenţional. 4. 30 din CC al RM). subiectul. evidenţiem trăsăturile de bază ale acestei instituţii juridice: – răspunderea juridică este obligaţia de a suporta consecinţa juridică a faptei ilicite.

Contravenţia neînsemnată. reieşind din gravitatea faptei contravenţionale şi din ca¬racteristica bănuitului. 6. limitîndu-se la adresarea unei observaţii verbale făptuitorului. putem afirma că prin sancţiune con¬travenţională se înţelege o măsură de constrîngere sau de reeducare aplicată contravenientului în scopul corectării comportamentului acestuia şi al prevenirii de săvîrşire a unor noi contravenţii atît de către contravenientul însuşi. . Principiul oportunităţii şi utilităţii de a aplica răspunderea contravenţio¬na¬lă. conchidem că sancţiunea con¬¬tra¬venţională este o măsură de constrîngere statală prevăzută de legea con¬tra¬venţională şi aplicată făptuitorului în modul stabilit de lege pentru săvîrşirea cu vinovăţie a contravenţiei. 32 din CC al RM. Renunţarea este benevolă atunci cînd autorul unei fapte contravenţionale.Noţiunea. Împăcarea victimei cu făptuitorul Legea contravenţională prevede că procesul contravenţional pornit urmează a fi încetat (clasat) în cazul împăcării victimei cu făptuitorul în modul stabilit prin lege. fie în realizarea scopului represiunii apare mai profitabilă şi mai eficientă utilizarea altor mijloace. Uneori se poate chiar renunţa la pedeapsă. Analizînd cele menţionate.Cauzele care înlătură răspunderea contravenţională Înlăturarea răspunderii contravenţionale nu conduce la înlăturarea caracterului contravenţional al faptei. Ea este determinată de politica contravenţională şi este dictată de anumite împrejurări şi situaţii. dacă persoana este conştientă de posibilitatea finalizării faptei. 6. 28. Prescripţia răspunderii contravenţionale Prescripţia exclude răspunderea contravenţională datorită nerealizării acesteia în termenele stabilite de lege (art. conştient. organul (persoana cu funcţie de răspundere) împuternicit să rezolve cazul poate înlătura răspunderea contravenţională. prevăzută în legea contravenţională. abandonează executarea acţiunii. Amnistia Amnistia este o instituţie juridică contravenţională al cărei scop o constituie înlăturarea pentru viitor a caracterului delictual al unor fapte contravenţionale. cînd fie utilitatea socială a răspunderii contravenţionale dispare ori se diminuează. pre¬venirea comiterii unor noi contravenţii atît de către cel sancţionat. prevenirea comiterii unor noi con¬travenţii (art.3. deoarece acesta nu a fost rezolvat într-o perioadă de timp rezonabilă. Asemenea împrejurări şi situaţii poartă denumirea de cauze care înlătură răspunderea contravenţională.5. Principiul utilităţii presupune selectarea celei mai adecvate sancţiuni contravenţionale. nefiind constrîns de nimeni şi de nimic. 6. trăsăturile. acest lucru fiind po¬sibil în virtutea faptului că statul este titularul dreptului de a aplica sancţiunea contravenţională. avînd drept scop ocrotirea valorilor sociale. în cazul contravenţiei neînsemnate. din propria voinţă. cît şi de către alte persoane. edictînd acte de iertare sau de scoatere a unor fapte în afara ilicitului contravenţional. 27. Principiul publicităţii aplicării răspunderii contravenţionale presupune exa¬minarea publică a cazurilor contravenţionale de către organele împu¬ter¬nicite şi accesul tuturor participanţilor la procedura contravenţională de exa¬mi¬nare a cazului (legea contravenţională nouă admite şi judecarea cauzei contravenţionale în şedinţă închisă). formarea unei conduite civice corecte a lui. tentativa Legea contravenţională prevede că.1. Prescripţia aplicării sancţiunii contravenţionale este o cauză ce stinge raportul juridic contravenţional de conflict.reeduca¬rea persoanei care a comis o contravenţie. Renunţarea benevolă la săvîrşirea contravenţiei Se consideră renunţare benevolă la săvîrşirea contravenţiei încetarea acţiunii îndreptate nemijlocit spre săvîrşirea contravenţiei. 32 din CC al RM). dîndu-şi seama că poate continua activitatea contravenţională.2. 30 din CC al RM). drept la care poate renunţa.4. scopul şi principiile sancţiunii contravenţionale Pornind de la conţinutul art. ci doar la înlăturarea aplicării sau executării sancţiunii contravenţionale. Înlăturarea răspunderii contravenţionale pentru fapta ce conţine elementele constitutive ale contravenţiei are loc în cazul: 6. 6. Renunţarea nu poate fi considerată voluntară (benevolă) în cazul în care făptuitorul a abandonat executarea din cauza că a întîlnit în calea sa diverse obstacole ce nu pot fi depăşite ori în urma convingerii că mijloacele şi instrumentele pe care le are asupra sa în condiţiile date nu-i permit să ducă contravenţia la capăt. interzicînd orice urmărire în ceea ce le priveşte sau ştergînd condamnările care le-au atins. Statul poate să renunţe la aplicarea sancţiunii. cît şi de către alte persoane.

dreptul de a deţine armă şi de portarmă). – privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii. cît şi de către alte persoane.Sistemul de sancţiuni contravenţionale Transformările social-economice ce au avut loc în societate în ultimii ani. Privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate. privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii pot fi aplicate şi ca sancţiuni complementare. ca de altfel toate tipurile de sancţiuni ju¬ri¬dice. Avertismentul constă în atenţionarea contravenientului asupra pericolului faptei săvîrşite. precum şi inovaţia prevăzută de legea contravenţională nouă ce ţine de subiectul răspunderii contravenţionale (introducerea persoanei juridice ca subiect al răspunderii contravenţionale) au modificat esenţial şi sistemul sancţiunilor contravenţionale. conform pro¬cedurii stabilite. În funcţie de destinatar. – privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule. de regulă. – munca neremunerată în folosul comunităţii. protejate de normele juridice contravenţio¬nale. stipulate în CC al RM. – privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate.Din definiţia sancţiunii contravenţionale rezultă caracterul ei triplu: măsură de constrîngere statală. Amenda este o sancţiune pecuniară. O unitate convenţională este egală cu 20 de lei. Sancţiunile contravenţionale aplicabile persoanei juridice sînt: – amenda. – se aplică numai de către organele abilitate prin legea contravenţională. care se aplică în cazurile şi în limitele prevăzute de Codul contravenţional. Privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate. cu respectarea anumitor principii: legalitatea san¬cţi¬u¬nilor contravenţionale. stabilirea unor sancţiuni contravenţionale compatibile cu morala şi concepţia juridică a societăţii. răspunderea personală. Sancţiunile contravenţionale aplicabile persoanei fizice sînt: – avertismentul. Sancţiunile nominalizate se aplică. în calitate de sancţiuni principale. sancţiunea contra¬ven¬ţională dispune de anumite trăsături caracteristice: – este o formă de constrîngere statală. Amenda se stabileşte în unităţi convenţionale. Avertismentul se aplică în scris de către organul competent a soluţiona cauza contravenţională. în mod extrajudiciar. – aplicarea punctelor de penalizare. – arestul contravenţional. mijloc de reeducare şi măsură de prevenire a abaterilor contravenţionale. – amenda. – expulzarea. Sancţiunile contravenţionale. Încadrîndu-se în caracteristica sancţiunilor juridice. – privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate. de regulă. Privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii . – prevenirea săvîrşirii de noi fapte antisociale atît de către contravenient. recomandîndu-i să respecte pe viitor dispoziţiile legale. – sancţiunile aplicabile persoanei juridice. prevăzută de legea contravenţională. – se aplică. Aplicarea sancţiunilor contravenţionale are drept scop: – ocrotirea valorilor sociale. afişarea şi/sau difuzarea actului de sancţionare pot fi aplicate atît ca sancţiuni principale. 29. – se aplică numai în cazul comiterii cu vinovăţie a unei fapte antisociale. în modul stabilit de lege. – aplicarea sancţiunii contravenţionale nu atrage după sine consecinţele antecedentului penal. – reeducarea în spiritul respectării ordinii de drept a persoanei care a comis cu vinovăţie o contravenţie pre¬vă¬zu¬tă în legea contravenţională. trebuie aplicate numai de organele competente. Expulzarea se aplică numai ca sancţiune complementară şi este destinată subiecţilor speciali ai răspunderii contravenţionale – cetăţenii străini şi apatrizii. Privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate. sistemul sancţiunilor contravenţionale poate fi divizat în două blocuri: – sancţiunile aplicabile persoanei fizice. cît şi ca sancţiuni complementare.

i se acordă un număr de puncte de penalizare ca sancţiune complementară. – instigarea sau atragerea minorilor la săvîrşirea contravenţiei. o femeie gravidă sau o persoană care întreţine copil cu vîrsta de pînă la 8 ani. de circumstanţele ce atenuează şi de cele ce agravează răspunderea etc. la aplicarea sancţiunii. o persoană în etate sau faţă de o persoană care se află în imposibilitatea de a se apăra. 30. 228-245 din CC al RM). inclusiv prin privarea acesteia de un drept special. – săvîrşirea contravenţiei în stare de ebrietate produsă de alcool sau de alte substanţe. conducătorului de vehicul declarat vinovat de săvîrşirea contravenţiei. – săvîrşirea contravenţiei de către un grup de persoane. contrar somaţiei de a se pune capăt unei astfel de comportări. înlesniri şi alte avantaje de la stat sau de a desfăşura alte activităţi. art. de regulă. 43 din CC al RM. . – aplicarea pedepsei contravenţionale numai în limitele sancţiunii contravenţiei comise. El se aplică. Ea se stabileşte pe o durată de la 10 la 60 de ore. Privarea persoanei juridice de dreptul de a desfăşura o anumită activitate Această sancţiune contravenţională. Modalitatea aplicării sancţiunii contravenţionale Regulile generale de aplicare a sancţiunii contravenţionale in aRM sînt: – aplicarea sancţiunii numai pentru atingerea scopului stabilit de legea contravenţională (art. – provocarea contravenţiei prin acţiunile ilegale sau imorale ale victimei. – săvîrşirea contravenţiei profitîndu-se de condiţiile unor calamităţi naturale sau ale altor stări excepţionale.Privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate constă în interzicerea temporară aplicată persoanei fizice de a desfăşura o anumită activitate. – aplicarea sancţiunii în strictă conformitate cu prevederile CC al RM. – contribuirea la descoperirea contravenţiei. o femeie. Circumstanţele ce agravează răspunderea contravenţională sînt prevăzute în art. de a emite acţiuni sau alte titluri de valoare. de gradul şi forma vinovăţiei lui. Circumstanţe ce atenuează răspunderea pentru contravenţia comisă (art. de caracterul valorilor sociale la care s-a atentat. – săvîrşirea contravenţiei de către o persoană anterior sancţionată contravenţional sau condamnată. al cărei antecedent nu a fost stins. de persoana celui ce a atentat la aceste valori. 42 din CC al RM) se consideră: – prevenirea consecinţelor prejudiciabile sau repararea benevolă a prejudiciului. odată cu aplicarea sancţiunii principale. de a primi subvenţii. – luarea în consideraţie. se execută timp de 2-4 ore pe zi şi poate fi aplicată doar persoanelor care acceptă să execute o asemenea sancţiune. Expulzarea are drept scop înlăturarea unei stări de pericol şi prevenirea săvîrşirii de către aceste persoane a unor fapte socialmente periculoase. – aplicarea unei sancţiuni echitabile în funcţie de caracterul şi de gradul prejudiciabil al contravenţiei comise. Privarea de dreptul special În cazurile şi în mărimea prevăzută de sancţiunea normei contravenţionale din capitolul XIII (contravenţiile din domeniul circulaţiei rutiere. sau în cazul neexecutării intenţionate a unei alte sancţiuni contravenţionale. Privarea persoanei juridice de dreptul de a desfăşura o anumită activitate constă în stabilirea interdicţiei de a încheia anumite tranzacţii. Expulzarea Expulzarea este o măsură de îndepărtare silită de pe teritoriul Republicii Moldova a cetăţenilor străini şi a apatrizilor care au încălcat regulile de şedere. – săvîrşirea contravenţiei de către un minor. precum şi afişarea şi/sau difuzarea actului de sancţionare se aplică numai persoanei juridice. Arestul contravenţional Arestul contravenţional este o sancţiune contravenţională excepţională care constă în privarea de libertate pe un termen stabilit prin hotărîrea judecătorească şi care se execută în condiţiile prevăzute de Codul de executare. Munca neremunerată în folosul comunităţii Munca neremunerată în folosul comunităţii este o sancţiune nouă introdusă în legea contravenţională şi constă în antrenarea contravenientului persoană fizică. – săvîrşirea contravenţiei faţă de un minor. în afara timpului de serviciu de bază sau de studii. şi anume: – continuarea comportării ilicite. – săvîrşirea contravenţiei într-un concurs de împrejurări personale sau familiale. 2 din CC al RM). la munca stabilită de autoritatea administraţiei publice locale. pentru săvîrşirea unei fapte care atentează sau creează un pericol real pentru sănătatea ori integritatea corporală a persoanei.

legislaţia contravenţională (art. Soluţionînd cauza contravenţională. total sau parţial. respectînduse prevederile principiului personalităţii sancţiunii contravenţionale. speciale şi procedurale. Definirea şi particularităţile Părţii speciale a dreptului contravenţional Normele juridice contravenţionale se cuprind într-un sistem. O importanţă deosebită la aplicarea corectă a sancţiunilor contravenţionale o are instituţia prescripţiei. al sancţiunilor aplicate în limitele stabilite de articolul care prevede sancţiunea mai gravă. 46 din CC al RM) stipulează că aplicarea sancţiunii contravenţionale nu absolvă persoana care a comis contravenţia de executarea obligaţiei pentru a cărei neîndeplinire a fost aplicată sancţiunea contravenţională. persoana prejudiciată este în drept să-şi valorifice pretenţiile civile potrivit dreptului comun. Repararea prejudiciului şi executarea obligaţiei a cărei neîndeplinire este sancţionată Obligaţia contravenientului de a repara paguba pricinuită prin contravenţia comisă este prevăzută în art. se aplică cîte o pedeapsă pentru fiecăre persoană aparte. iar cea începută urmează să fie încetată. să dispună de repararea prejudiciului cauzat prin contravenţie în cazul în care nu există divergenţe asupra întinderii lui. contravenţionalitatea.– săvîrşirea repetată a unor contravenţii similare pe parcursul unui an. fiind norme de bază în sfera reglementării instituţiilor fundamentale ale dreptului contravenţional (contravenţia. răspunderea contravenţională. la cererea victimei. Legiuitorul stabileşte şi regulile aplicării sancţiunii contravenţionale în cazul săvîrşirii a mai multor contravenţii. Termenele de aplicare a sancţiunilor contravenţionale se suspendă din momentul încheierii examinării în fond a cauzei pînă la pronunţarea de către instanţa de judecată a hotărîrii definitive. pagubele trebuie să fie produse doar prin comiterea unei contravenţii. 31. b) lipsa de divergenţe asupra întinderii prejudiciului. fiind clasificate. ea se rezolvă pe calea procedurii judiciare civile. În cazul în care una şi aceeaşi persoană săvîrşeşte două sau mai multe contravenţii. 45 din CC al RM. stabilinduse definitiv sancţiunea pentru un concurs de contravenţii prin absorbirea sancţiunii mai uşoare de sancţiunea mai gravă ori prin cumulul. Potrivit legii contravenţionale (art. . dar nu pot depăşi un an de la data comiterii contravenţiei. (2) din CC al RM. Pe lîngă obligaţia de a repara paguba pricinuită. pentru dispunerea reparării prejudiciului cauzat prin contravenţie concomitent cu soluţionarea cauzei contravenţionale sînt necesare următoarele condiţii: a) prezenţa cererii victimei cu privire la repararea prejudiciului. Aplicarea faţă de el a sancţiunii contravenţionale nu exclude obligaţia contravenientului de a compensa pagubele pricinuite prin contravenţie. Normele contravenţionale generale. fapt ce contribuie la o cunoaştere a acestora şi la stabilirea unor reguli privind interpretarea şi aplicarea lor. 30 din CC al RM). Dacă în urma contravenţiei s-a pricinuit o pagubă materială unei persoane fizice sau juridice. În acest caz procedura contravenţională nu poate fi începută. Potrivit legii. În cazul în care la săvîrşirea unei contravenţii au participat mai multe persoane. atunci se aplică cîte o sancţiune pentru fiecare contravenţie în parte. se aplică cîte o sancţiune pentru fiecare dintre ele. c) disponibilitatea autorităţii care examinează cauza contravenţională (art. Dacă persoana este declarată vinovată de săvîrşirea a două sau mai multe contravenţii ale căror cazuri sînt examinate de unul şi acelaşi organ. În cazul în care chestiunea cu privire la repararea pagubei materiale n-a fost cercetată concomitent cu cazul contravenţional. autoritatea competentă este în drept. declară numai dreptul autorităţii competente la asemenea activităţi procesuale). sancţiunea contravenţională). Normele juridice contravenţionale se clasifică în generale. 45 alin. sancţiunea contravenţională poate fi aplicată nu mai tîrziu de trei luni de la comiterea contravenţiei. În toate cazurile de răspundere delictuală civilă. Depăşirea termenului de prescripţie înlătură aplicarea sancţiunii contravenţionale. iar în cazul contravenţiei continue – nu mai tîrziu de trei luni de la data săvîrşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni. constituie instrumentul principal al politicii contravenţionale a statului în activitatea de prevenire şi combatere a fenomenului contravenţional şi reprezintă partea generală a dreptului contravenţional. 32.

Indiferent de specificul Părţii speciale.1 Partea specială a Cărţii întîi din Codul contravenţional al Republicii Moldova are următoarea structură: – Capitolul 6. Componenţele concrete de contravenţii sînt aranjate în Partea specială a Cărţii întîi din CC al RM într-o anumită ordine. Normele juridice ale ambelor părţi sînt dirijate de aceleaşi principii. Normele juridice speciale reflectă valorile sociale protejate de stat prin intermediul normelor materiale ale dreptului contravenţional. Evident. – Capitolul 13. – Capitolul 9. fiscalitatea. – Capitolul 12. – Capitolul 10. 33. Contravenţii în domeniul comunicaţiilor electronice. sănătatea persoanei. transformări care necesită contravenţionalizarea sau decontravenţionalizarea unor fapte în intervale scurte de timp. – Capitolul 7. Sistemul Părţii speciale a dreptului contravenţional Prin sistemul Părţii speciale a dreptului contravenţional se înţelege clasificarea şi gruparea în anumite categorii şi grupe a tuturor faptelor antisociale periculoase. locuinţelor şi amenajării teritoriului. – Capitolul 16. prin reglementarea diferitelor specii şi tipuri de contravenţii. precum şi ordinea lor sînt condiţionate de caracterul şi de sistemul relaţiilor sociale ce sînt apărate de legislaţia contravenţională. – Capitolul 11. Contravenţii ce atentează la regimul din transporturi. la starea sanitarepidemiologică. este de menţionat că Partea generală şi Partea specială ale dreptului contravenţional sînt legate organic între ele şi nu pot fi concepute separat. Contravenţii ce atentează la drepturile politice. normele materiale ale Părţii speciale a dreptului contravenţional. reflectă în mod nemijlocit şi nuanţat schimbările din viaţa socială. Criteriul principal de clasificare a contravenţiilor este obiectul atentării. Includerea componentelor de contravenţii într-un capitol sau altul serveşte drept indiciu al gradului şi al caracterului pericolului social al faptei săvîrşite. comunicaţiilor poştale şi al tehnologiei informaţiei. Contravenţii ce atentează la regimul frontierei de stat şi regimul de şedere pe teritoriul Republicii Moldova. construcţiilor.Partea specială a dreptului contravenţional studiază normele contravenţionale speciale.Aşadar. Contravenţii ce afectează activitatea de întreprinzător.Fiecare capitol din partea specială a CC al RM este constituit cu luarea în consideraţie a caracterului obiectelor împotriva cărora este îndreptat nemijlocit atentatul contravenţional. O altă caracteristică a Părţii speciale a dreptului contravenţional îl constituie dinamismul său. obiectul Părţii speciale a dreptului contravenţional îl constituie tipurile concrete de contravenţii şi de sancţiuni aplicate persoanelor care leau comis. Indiciul ce determină locul fiecărei contravenţii este obiectul nemijlocit al atentatului contravenţional. Capitolele sînt aranjate într-o anumită ordine – după valoarea obiectului generic asupra căruia se atentează. – Capitolul 17. de muncă şi la alte drepturi constituţionale ale persoanei fizice. formînd capitole separate. gospodăriei comunale. Ele trebuie să fie în concordanţă cu transformările ce se produc în societate. energeticii. 1 . Contravenţii ce afectează activitatea autorităţilor publice. – Capitolul 15. Caracterul unitar al Părţii generale şi Părţii speciale ale dreptului contravenţional se manifestă şi prin faptul că normele juridice ale Părţii generale se aplică concomitent cu normele Părţii speciale. Aceste norme ale dreptului contravenţional au o structură juridică clasică: ipoteză. Contravenţii care atentează la drepturile reale. recunoscute de legislaţia contravenţională drept contravenţii. – Capitolul 14. care consacră o anumită categorie de fapte antisociale cu un pericol social mai redus ca fiind contravenţii şi stabileşte sancţiunile contravenţionale aplicate în cazurile şi în ordinea stabilite de părţile generală şi de procedură contravenţională ale CC al RM. activitatea vamală şi valorile mobiliare. Contravenţii în domeniul protecţiei mediului. Contravenţii ce atentează la sănătatea populaţiei. determinat de evoluţia societăţii. Contravenţii în domeniul industriei. în funcţie de obiectul generic unic. Această structurare a Părţii speciale a CC al RM pe capitole. Contravenţii în domeniul agricol şi sanitar-veterinar. dispoziţie şi sancţiune. – Capitolul 8. Contravenţii în domeniul circulaţiei rutiere.

Calificarea definitivă a contravenţiei o face numai organul împuternicit să emită decizia asupra cazului. 34. La selectarea modelului juridic cu care va fi comparată fapta antisocială comisă. 393 din CC al RM) – recunoaşterea şi consacrarea în documentele juridice corespunzătoare (procesul-verbal privind comiterea contravenţiei. pe cînd latura obiectivă la al doilea model juridic poate fi exprimată atît prin acţiuni. Contravenţii în domeniul supravegherii pieţei. Contravenţii ce atentează la ordinea publică şi la securitatea publică. invocînd norma juridico-contravenţională a Părţii speciale din Cartea întîi a CC al RM. Latura obiectivă are o legătură directă cu dispoziţia normei materiale a dreptului contravenţional. obiectul nemijlocit.Pentru primul model juridic obiectul este ordinea publică. clasificarea juridică a unei contravenţii înseamnă a-i da faptei antisociale periculoase aprecierea juridică adecvată. Contravenţii în domeniul evidenţei militare. Sistemul Părţii speciale a dreptului contravenţional are un caracter variabil. Latura obiectivă la primul model se manifestă numai prin acţiune – consumul de băuturi alcoolice în locurile publice. efectuează cercetarea cazului. iar în cazul atacării deciziei – instituţia de judecată care revizuieşte cazul. Dacă norma materială este divizată în alineate. întruneşte toate elementele lui constitutive.în denumirea articolului. determinat de procesul de perfecţionare a relaţiilor sociale într-o anumită etapă de dezvoltare a societăţii. Obiectul de gen al contravenţiei concrete se conţine în denumirea capitolului. precum şi procedura de executare a lor. Locul şi importanţa calificării corecte a contravenţiei în procesul aplicării normelor contravenţionale materiale Calificarea contravenţiilor reprezintă acea partea a procesului de aplicare a normelor juridice care constă în alegerea normei juridico-contravenţionale ce priveşte fapta antisocială concretă şi în fixarea acestei alegeri în actul de aplicare (ex:proces-verbal de reţinere administrativă). Deseori un singur articol din Partea specială a CC al RM conţine cîteva modele juridice.Calificarea juridică a contravenţiilor reprezintă un proces de comparare a faptei antisociale comise cu un anumit model (standard) juridic. 355 din CC al RM „Consumul de băuturi alcoolice în locurile publice şi apariţia în astfel de locuri în stare de ebrietate produsă de alcool. . În dreptul contravenţional. de obicei. cît şi prin inacţiuni ale unei persoane în stare de ebrietate aflate într-un loc public. de caracterul valorilor sociale care necesită a fi protejate de normele dreptului contravenţional. prin ce se manifestă latura obiectivă. este necesar să se ia în consideraţie şi construcţia (structura) normei juridice materiale. Pentru calificarea corectă a faptei au importanţă nu doar circumstanţele obiective. mai rar în conţinutul dispoziţiei. Şi doar atunci cînd fapta antisocială periculoasă se încadrează total în acest model juridic. ceea ce jigneşte demnitatea umană şi moralitatea socială. care cuprinde semnele contravenţiei săvîrşite. În primul rînd.). Noţiunea. cine a săvîrşit fapta contravenţională şi dacă acesta este şi subiect al răspunderii contravenţionale. importanţa şi esenţa calificării contravenţiilor Calificarea juridică a contravenţiei concrete este una dintre cele mai importante acţiuni de aplicare a normelor juridice materiale. latura obiectivă. (exemplu art. ci şi cele subiective. Contravenţii ce afectează modul de administrare. utilizate pe larg în activitatea practică a organelor de drept. Noţiunea de calificare a contravenţiei are două aspecte: a) activitatea organelor abilitate privind identificarea caracteristicilor unei sau altei contravenţii în fapta antisocială a unei persoane şi b) consecinţele acestor activităţi ale organelor împuternicite să constate şi să examineze cazurile contravenţionale (art.– Capitolul 18. în sancţiunea normei materiale. latura subiectivă) strict determinate. latura subiectivă. Calificarea contravenţiei se realizează practic la toate etapele procedurii contravenţionale de către persoanele care intentează procedura contravenţională. standartizării şi protecţiei consumatorilor. Fiecare normă materială din Partea specială a CC al RM constituie un model juridic cu elementele sale (obiectul. emit decizia asupra cazului şi revizuiesc cazul. Selectarea modelului juridic nu este simplă. – Capitolul 20. subiectul. trebuie stabilit obiectul contravenţiei. Subiectul răspunderii contravenţionale este stabilit. examinează cazul contravenţional. atunci fiecare dintre ele reprezintă o contravenţie cu elementele sale constitutive. Latura aplicativă a normelor juridico-contravenţionale cuprinde şi stabilirea pedepselor contravenţionale. hotărîrea privind aplicarea sancţiunii contravenţionale etc. Calificarea contravenţiilor constituie o condiţie absolut necesară pentru aplicarea normelor juridicocontravenţionale. 35. putem considera că fapta comisă este protejată de dreptul contravenţional şi constituie contravenţia prevăzută de articolul concret al CC al RM. metrologiei. – Capitolul 19. pentru al doilea – demnitatea umană şi moralitatea socială.

verificarea şi clarificarea circumstanţelor faptice ale cauzei contravenţionale. Activitatea organelor abilitate în vederea executării pedepsei contravenţionale. Aplicarea normei juridico-contravenţionale. Calificarea corectă a contravenţiei este o garanţie a realizării jurisdicţiei contravenţionale în conformitate cu legea. pentru contravenţia art. Aplicarea dreptului contravenţional reprezintă un proces constituit din diferite etape. 51).(art. În procesul aplicării normelor juridico-contravenţionale organul care aplică legea trebuie să determine cu toată precizia coincidenţa dispoziţiilor normei contravenţionale cu semnele faptei antisociale comise.(art. Stabilirea. legate atît de necesitatea stabilirii corecte a împrejurărilor de fapt. 53). Încadrarea juridică corectă a faptei antisociale comise este determinanta constatării momentului de transformare a raportului juridic de conformare în cel de conflict. 49). se desfăşoară cu respectarea unor cerinţe. Elaborarea şi adoptarea actului de aplicare a normei juridice. 47 din CC al RM. pe lîngă interdicţiile pentru subiecţii dreptului contravenţional. Activitatea organelor statale privind supravegherea procesului de conformare cu regulile de conduită în societate. Obiectul generic îl constituie relaţiile sociale care apar în legătură cu protejarea de către stat şi societate a drepturilor politice. Contravenţii ce atentează la drepturile politice. ca norme prohibitive. Relaţile sociale ce ţin de protecţia drepturilor de muncă constituie obiectul generic pentru următoarele contravenţii: – încălcarea legislaţiei privind protecţia muncii (art. unor tehnici. 36. aplicarea pedepsei contravenţionale.(art. 67). 50). vezi codul Obiectul nemijlocit are o legătură strînsă cu obiectul generic şi este determinat de titlul articolului. şi activitatea de prevenire (neadmitere) a contravenţiilor se desfăşoară numai prin aplicarea metodelor de convingere faţă de subiecţii dreptului contravenţional. Odată cu săvîrşirea contravenţiei iau naştere raporturi juridico-contravenţionale de conflict. 55). statul.Realizarea dreptului contravenţional constă în: a) realizarea dreptului prin respectarea şi executarea dispoziţiilor. obiectul nemijlocit îl constituie relaţiile sociale ce ţin de protecţia dreptului electoral al persoanei fizice. De exemplu. reţinerea administrativă şi. Pentru a asigura respectarea normelor juridice ale dreptului contravenţional. Normele juridico-contravenţionale. determinanta aplicării legitime a măsurilor de constrîngere statală faţă de făptuitor. Relaţiile sociale ce ţin de protecţia drepturilor politice ale persoanei fizice constituie obiectulul generic pentru următoarele contravenţii: – împiedicarea exercitării dreptului electoral (art. de control şi de supraveghere necesare supravegherii modului în care normele juridico-contravenţionale sînt traduse în viaţă. prin organizarea sistemelor de protecţie. să stabilească compatibilitatea lor. 48). 3. 1. societatea iau măsurile corespunzătoare. cît şi de necesitatea utilizării corecte a normei juridico-contravenţionale. privită ca un proces complex. Aplicarea măsurilor de constrîngere în acest scop este inadmisibilă. – folosirea în alegeri sau la referendum a fondurilor nedeclarate public (art. dreptul şi obligaţia organelor abilitate să aplice pedeapsa contravenţională în cazul săvîrşirii unei contravenţii. Calificarea contravenţiei înseamnă alegerea unei norme contravenţionale în care poate fi încadrată fapta antisocială comisă. şi anume: 1. 2. de muncă şi la alte drepturi constituţionale ale persoanei fizic. 52). 4. Acest obiect generic poate fi divizat în trei obiecte generice: 1) relaţiile sociale ce ţin de protecţia drepturilor politice. .se realizează prin respectarea de bunăvoie de către persoanele fizice şi cele juridice a interdicţiilor conţinute în acestea. şi 3) relaţiile sociale ce ţin de protecţia altor drepturi constituţionale ale persoanei fizice. normelor juridico-contravenţionale de către subiecţii dreptului contravenţional şi b) realizarea dreptului prin aplicarea normelor juridice de organele abilitate. 2) relaţiile sociale ce ţin de protecţia drepturilor de muncă. Aplicarea dreptului constă în elaborarea şi realizarea unui sistem de acţiuni statale în vederea transpunerii în practică a dispoziţiilor şi sancţiunilor normelor de drept.(art. 47). Calificarea contravenţională corectă formează temeiul juridic pentru survenirea anumitor consecinţe juridice: aducerea făptuitorului la organele de drept. de muncă şi a altor drepturi constituţionale ale persoanei fizice. Norma juridico-contravenţională determină. în primul rînd. stabilite şi protejate prin normele materiale ale dreptului contravenţional. Alegerea şi interpretarea normei juridice. (art.(art. 2.

– tăinuirea cirscumstanţelor care împiedică încheierea căsătoriei (art. 50. Relaţiile sociale ce ţin de protecţia sănătăţii populaţiei constituie obiectul generic pentru următoarele contravenţii: – procurarea sau păstrarea ilegală de substanţe narcotice sau de alte substanţe psihotrope în cantităţi mici ori consumarea unor astfel de substanţe fără prescripţia medicului (art. refuzul neîntemeiat de a încheia contract colectiv de muncă (art. 57). (art. la comiterea contravenţiei prevăzute în art. – practicarea ilicită a activităţii medicale şi farmaceutice (art. obiectul nemijlocit al contravenţiei prevăzute în art. burselor. – vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale (art. 78).cît şi prin inacţiune (neachitarea la timp a salariilor.(art. 58). 57). 63 din CC al RM îl constituie relaţiile sociale ce ţin de onorarea obligaţiilor de întreţinere. – furnizarea de produse şi prestarea de servicii periculoase pentru viaţa şi sănătatea consumatorului (art. comercializarea către minori a produselor din tutun şi a băuturilor alcoolice (art. 47. Legislatorul a grupat aceste trei tipuri de relaţii sociale într-un singur obiect generic. 60). 2. de educare şi de instruire a copilului. aduce atingere sănătăţii populaţiei ca valoare socială majoră. De exemplu. 56).).(art. 57 îl constituie relaţiile sociale ce ţin de achitarea la timp a salariilor. 47). 65). Vezi cod Obiectul nemijlocit este determinat de cel generic. stabilite prin legislaţie. 3) relaţiile sociale determinate de necesitatea respectării regulilor sanitar-epidemiologice. necomunicarea despre existenţa unui pericol pentru viaţa ori sănătatea copilului (art. Latura obiectivă se manifestă atît prin acţiune (antrenarea minorului la munci care prezintă pericol pentru sănătatea lui (art. 76). 84). 87).(art. (5)). 64). Relaţiile sociale ce ţin de protecţia sănătăţii persoanei fizice constituie obiectul generic pentru următoarele contravenţii: – divulgarea informaţiei confidenţiale privind examenul medical de depistare a contaminării cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) ce provoacă maladia SIDA (art. De exemplu.independente: 1) relaţiile sociale ce ţin de protecţia sănătăţii populaţiei. 51.(art. 60). nerespectînd regulile stabilite de cultivare a plantelor care conţin substanţe narcotice sau alte substanţe psihotrope (obiect nemijlocit). 48).(art. pensiilor. 59). sănătatea persoanei. 65) etc. 85). 51) etc. La comiterea contravenţiilor indicate făptuitorul. cît şi prin imprudenţă (ofensa adusă sentimentelor religioase ale persoanei fizice (art.– încălcarea legislaţiei privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă (art. 53 etc. (art. la starea sanitar-epidemiologică Obiectul generic este divizat în trei obiecte generice. prin atentarea la obiectul nemijlocit al contravenţiei concrete. 2) relaţiile sociale ce ţin de protecţia sănătăţii persoanei fizice. indemnizaţiilor şi de efectuare a altor plăţi cu caracter permanent. burselor etc.(art. (art. 3.(art. Latura subiectivă poate fi exprimată: – numai prin intenţie (împiedicarea accesului în localul de votare (art. de educare şi de instruire a copilului (art. 75). 57 etc. 56. cît şi cele juridice şi persoanele cu funcţie de răspundere ale acestora (art.deoarece relatiile sociale au multe in comun si se intersecteaza 1. Relaţiile sociale ce ţin de protecţia altor drepturi constituţionale ale persoanei fizice constituie obiectul generic pentru următoarele contravenţii: – împiedicarea exercitării dreptului de întemeiere a sindicatelor şi de afiliere lor (art.. 86).). Subiecţii răspunderii contravenţionale sînt atît persoanele fizice (art. 58). 55. – eschivarea bolnavului de tuberculoză eliminator de bacili de la tratament sau încălcarea regimului prescris (art. 63).De exemplu. 87 din CC al RM. 54). Contravenţii ce atentează la sănătatea populaţiei. folosirea în alegeri sau la referendum a fondurilor venite din străinătate sau a fondurilor nedeclarate public (art. – atît prin intenţie. 54 alin. – fumatul şi consumul de băuturi alcoolice în locuri interzise. 61).(art. 49. .(art. 37. 91). înscrierea în mai multe liste de candidaţi (art. 66).(art.).(art. Obiectul nemijlocit al acestor contravenţii este legat de obiectul generic. 48. 63)) etc. 89). 88). 69-74). 78). (art. La acest grup de contravenţii obiectul nemijlocit deseori coincide cu cel generic. 52. 62). făptuitorul atentează la sănătatea populaţiei (obiect generic). neîndeplinirea obligaţiilor de întreţinere. pensiilor. obiectul nemijlocit al contravenţiei prevăzute în art.

şi/sau fără calificarea necesară în materie de igienă (art. 85. Relaţiile sociale determinate de necesitatea respectării regulilor sanitar-epidemiologice constituie obiectul generic pentru următoarele contravenţii: – încălcarea legislaţiei privind donarea de sînge (art. 88) etc. fie nemijlocit) Pentru multe dintre contravenţiile prevăzute în acest capitol. 198). (1)-(6). 80). Contravenţii ce atentează la regimul de transporturi Prin transporturi se înţelege ramura economiei naţionale care efectuează transportarea călătorilor şi a încărcăturilor. 87). 198.). 204. 84.aerian. 81. 197). (1)). – angajarea în întreprinderile din sectorul alimentar a personalului fără examen medical şi/sau fără instruire igienică. deteriorarea utilajelor de aeroport (aerodrom). 220). 80) etc. de reparaţie şi de reconstrucţie a drumurilor (art. 208. 85).tr. Aceste grupe de valori sociale şi constituie obiectul atentării (fie generic. 198. – încălcarea regulilor şi a normelor sanitar-igienice şi sanitar-epidemice (art. 216. 198 alin. 208 alin. la altele – persoanele cu funcţie de răspundere şi cele juridice (art. controlul lucrurilor. aducerea minorului la starea de ebrietate produsă de alcool sau de alte substanţe (art. la al treilea grup de contravenţii – atît persoanele fizice. 81.). 207. art. Pentru aplicarea legitimă a acestor măsuri nu este nevoie de apariţia raportului juridic de conflict. 199. . 205. 220. 75. cum ar fi: controlul personal. 76. controlul bagajelor. atît prin acţiune. cît şi cele juridice şi persoanele cu funcţie de răspundere (art. 91). 86). 76). de exploatarea mijloacelor tehnice de dirijare a circulaţiei rutiere. 79). Subiectul răspunderii contravenţionale poate fi: la unele contravenţii – numai persoanele fizice (art. 88.). deosebind cinci tipuri: transport auto. 80. naval şi prin conductele magistrale. 77 alin. 223). (1) etc. – încălcarea regulilor de securitate în transportul feroviar (art. Prin încălcarea normelor sanitar-epidemiologice (art. Contravenţiile ce atentează la regimul din transporturi sînt: – încălcarea normelor de capacitate a traficului de pasageri (art.tr. (5)). consumarea de substanţe narcotice sau de alte substanţe fără prescripţia medicului (art. mai rar – prin inacţiune (neinformarea intenţionată a autorităţilor competente despre producerea incendiilor sau a accidentelor aeronautice (art. 227) etc. aerian.82. 90. Din aceste considerente actele normative admit aplicarea unor măsuri preventive în sistemul transportului aerian. nerespectarea regulilor de întreţinere. fapt ce ar putea conduce la deranjarea circulaţiei trenurilor (art. 83. Latura obiectivă se manifesta prin acţiune (încălcarea regulilor de prescripţie a reţetelor de eliberare a medicamentelor (art. Latura subiectivă poate fi exprimată: – numai prin intenţie (eschivarea bolnavului de tuberculoză eliminator de bacili de la regimul prescris (art. – valorile sociale ce ţin de respectarea regulilor de securitate privind construcţia şi exploatarea conductelor magistrale. cît şi din imprudenţă (divulgarea informaţiei confidenţiale privind examenul medical de depistare a contaminării cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) ce provoacă maladia SIDA (art. prin acţiune (punerea pe liniile de cale ferată a unor obiecte. (3)). 222 etc. 80) se atentează la sănătatea populaţiei. practicarea ilicită a activităţii medicale şi farmaceutice de către o persoană care nu are studii medicale şi farmaceutice corespunzătoare (art. obiectul atentării îl constituie securitatea publică (art. – atît prin intenţie.3. feroviar. nerespectarea regulilor de amplasare a indicatoarelor şi a instalaţiilor de marcaj de noapte şi de zi pe clădiri şi pe alte imobile (art.transportului feroviar. 211. 202.83).vezi codul Latura obiectivase manifestă de regulă. 87. art. Ele se întreprind chiar şi atunci cînd persoana se conformează regulilor de conduită în acest domeniu. încălcarea regulilor şi a normelor sanitar-igienice şi sanitar-epidemiologice (art. Valorile sociale protejete prin intermediul normelor materiale ale dreptului contravenţional cuprinse în acest capitol se împart în cîteva grupe: – valorile sociale din domeniul transportului auto. 75). 79. de reparaţia şi de reconstrucţia drumurilor.naval – valorile sociale ce ţin de întreţinerea. 210. 77 alin. 209. 78. 89). 208 alin. (2)). 203. 77 alin. cît şi prin inacţiune (cultivarea ilegală a plantelor care conţin substanţe narcotice sau alte substanţe psihotrope (art. stabilite prin diferite acte juridice.). Subiectul răspunderii contravenţionale îl constituie: – numai persoana fizică (art. 82.). 201. 38. a aeronavelor şi a utilajelor lor (art.

213.).235). 39. 231 alin. persoana fizică pasibilă de aplicare a sancţiunii trebuie nu numai să îndeplinească cerinţele generale faţă de subiectul răspunderii contravenţionale (vîrsta şi capacitatea de acţiune). 211. 312).si altele. 234). Potrivit criteriului de bază – securitatea circulaţiei rutiere şi a traficului de pietoni (obiect generic) – în capitolul XIII al Codului contravenţional au fost comasate următoarele contravenţii: – încălcarea regulilor de exploatare a vehiculelor (art. 313). 40. însoţitorii de bord.). (2)). Subiect al răspunderii contravenţionale poate fi numai persoana fizică Deci.vezi codul . – persoana fizică. 243) etc. 220. 224. 216. 226. Contravenţii ce afectează activitatea autorităţilor publice Obiectul generic al acestor contravenţii îl constituie relaţiile sociale ce ţin de desfăşurarea normală a activităţii autorităţilor publice. 230 alin. blocarea intenţionată a arterelor de transport (art. cît şi prin inacţiune (neîndeplinirea de către conducătorul de vehicul a indicaţiei legale date de agentul de circulaţie de a opri vehiculul (art. 225)). (deteriorarea intenţionată a transportului în comun şi a echipamentului interior (art. 199. 314). (1)). 197. Latura obiectivă se manifestă tradiţional atît prin acţiune (conducerea unui vehicul care nu a fost înmatriculat în modul stabilit sau care nu a fost supus reviziei tehnice (art. 229 alin. nerespectarea regulilor de circulaţie în zonele rezidenţiale (art. – persoana fizică şi persoana cu funcţie de răspundere (art. Contravenţii în domeniul circulaţiei rutiere Asigurarea securităţii circulaţiei rutiere şi a traficului de pietoni constituie una dintre sarcinile prioritare ale statului. în majoritatea cazurilor. 315). Subiect special al răspunderii contravenţionale pot fi si piloţii. atît prin intenţie. 235 alin. 228) şi urmările posibile. 229). 236) etc. – excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu (art. (1)). – tăinuirea faptelor de corupţie şi de protecţionism sau eschivarea de la întreprinderea măsurilor de rigoare (art. Prin intermediul normelor contravenţionale din acest capitol statul a format un mecanism juridic de protecţie a bunei funcţionări a autorităţilor publice ca subiecţi de administrare. (1)). relaţiile sociale ce ţin de exploatarea vehiculelor cu defecte tehnice la sistemul de frînare (art. – persoana fizică şi persoana juridică (art. încălcarea regulilor de circulaţie rutieră soldată cu cauzarea de leziuni corporale uşoare (art. 215. relaţiile sociale ce ţin de respectarea vitezei de circulaţie stabilite pe sectorul respectiv de drum (art.prin intenţie. 241 alin. 208. persoana juridică şi persoana cu funcţie de răspundere (art. ci şi să dispună de permis de conducere a vehiculului sau să fie proprietarul lui. – încălcarea regulilor de înmatriculare sau de înregistrare de stat. 242) etc. ignorarea de către pietoni a semnalelor de dirijare a traficului rutier (art. 219. conducerea unui vehicul fără număr de înmatriculare (art. 235 alin. de interesele publice. conducerea vehiculului de către o persoană privată de dreptul de a conduce (art. (3)). 217). 245) etc.– numai persoana cu funcţie de răspundere (art. neinformarea intenţionată a autorităţilor competente despre producerea incendiilor sau accidentelor aeronautice (art. 200. 206. relaţiile sociale ce ţin de conformarea regulilor de folosire a centurii de siguranţă şi a căştii de protecţie a motociclistului (art. eschivarea conducătorului de vehicul de la proba de determinare a stării de ebrietate (art. 227).vezi codul Obiectul nemijlocit al contravenţiilor nominalizate este legat în mod direct sau indirect de obiectul generic şi rezultă din el (de exemplu. inginerii şi navigatorii. (3)). 229 alin. purtarea convorbirilor radiotelefonice contrar Regulamentului circulaţiei rutiere (art. Latura subiectivă se exprimă. de revizie tehnică a vehiculelor (art. 212. 231 alin. 230 alin. 222). 228). 239) etc. 240). 218. Latura subiectivă se exprimă.202). (3)). cît şi prin imprudenţă (încălcarea regulilor de înmatriculare sau de înregistrare de stat a vehiculelor (art. părăsirea locului în care s-a produs accidentul rutier (art. 214. nerespectarea indicatoarelor de semnalizare rutieră (art. 230). Mai rar latura subiectivă se exprimă prin imprudenţă. prin intenţie (atribuirea unui număr de înmatriculare fals şi conducerea cu bună ştiinţă a vehiculului cu un astfel de număr (art. conducerea vehiculului de către o persoană privată de dreptul de a conduce (art. În acest capitol sînt grupate următoarele contravenţii: – abuzul de putere sau abuzul de serviciu (art. – conducerea unui vehicul cu încălcarea regulilor de amplasare a numărului de înmatriculare sau conducerea unui vehicul fără un astfel de număr (art. încălcarea regulilor de folosire a centurii de siguranţă (art.). 220). – primirea de recompensă nelegitimă sau de folos material (art. (2)). 221). (2)).).

Latura subiectiva-intentie. declararea de date false in vederea obtinerii vizei . Subiectul raspunderii-poate fi atit persoana fizica. cît şi prin imprudenţă (art. 319. afectează activitatea autorităţilor publice (obiect generic). nimicirea.persoana fizica. de obicei. 327 alin. nerespentarea regulilor de intrare si iesire din RM. comercializarea ilegală a bunurilor care constituie ajutoare umanitare (art.).obiect nemijlocit-relatiile sociale ce contribuie la respectarea regulilor privitoare la regimul frontierei de stat si la regimul punctelor de trecere a frontierei de stat. 4 variante: deteriorarea. Latura subiectivă. Latura subiectiva. de regulă. 1 si 3) 41. primirea (luarea) în exerciţiul funcţiunii de recompensă nelegitimă sau de folos material (art. se exprimă prin intenţie (art.actiune-doar alin. (3)) sau prin inacţiune (art. 2. Contravenţii ce afectează activitatea autorităţilor publice Obiectul generic al acestor contraventii il constituie relatiile sociale ce tin de desfasurarea normala a activitatii autoritatilor publice. sedere in RM cu documente neautentice sau al caror termen de valabilitatea a expirat. 2. (1) şi (3)). 327 alin 3) sau prin inactiune( ex. art.). prin folosirea intenţionată a situaţiei de serviciu într-un mod care contravine intereselor publice (art. Art. 314. 323. 316. De exemplu.atit actiune cit si prin inactiune. neexecutarea sentinţei. 319. 315 etc. 312. hotărîrii sau deciziei judecătoreşti (art. 316.Obiectul nemijlocit al fiecărei contravenţii concretizează valorile sociale la care se atentează. prin intentie cit si prin imprudenta (316 alin. Latura obiectiva. 316 alin. Latura obiectiva-6 variante de manifestare: Prin actiune.persoana cu functie de raspundere in majoritatea cazurilor (exista si neclaritati: art. contraventii ce tin de neindeplinire. 321. 313. 323. 40. art. Prin inactiune: eschivarea de la parasirea tarii dupa expirarea termenului de sedere acordat. el atentează la relaţiile sociale ce ţin de funcţionarea mecanismului statal de administrare. persoana cu funcţie de răspundere. 313. 319) Subiect. cit si persoana cu functie de raspundere. art. si anume cetateanul strain sau apatridul.numai intentie. Contravenţii ce atentează la regimul frontierei de stat şi regimul de şedere pe teritoriul Republicii Moldova Obiectul generic. neexecutare art. Art. permutarea semnelor frontierei de stat sau instalarea unor semne de frontiera false. Latura obiectiva. 332. 326 alin. art. 315. Subiect. 328 etc. 331. . 312-315). ca urmare. Subiect-unul special.relatiile sociale ce tin de asigurarea regimului de frontiera. art. 318. cind are loc trecerea frontierei de stat prin punctele de trecere a frontierei de stat fara pasaport sau fara autorizatie din partea autoritatilor Alineatul 2. funcţionarul de stat atentează la interesele publice sau drepturile şi interesele ocrotite de lege ale persoanelor fizice şi juridice (obiect nemijlocit) şi. de interesele publice. 315). 316.relatiile sociale ce tin de respectarea regimului frontierei de stat sau cele ce tin de asigurarea regimului de sedere pe teritoriul RM.sedere in tara fara acte de identitate. ale persoanelor fizice sau juridice). eschivarea de la examenul medical pentru depistarea virusului HIV. 333-obiect nemijlocit-relatiile sociale ce tin de respectarea regulilor de sedere pe teritoriul RM.obiect generic. mai rar – atît prin intenţie. 326 alin. 313). Obiectul nemijlocit al fiecarei contraventii concretizeaza valorile sociale la care se atenteaza(interesele publice sau drepturile si interesele ocrotite de lege. permisului de sedere sau buletinului de identitate. 316). Latura obiectiva se manifesta prin: actiune (ex. 312).actiune. (2). Latura obiectivă a acestor contravenţii se manifestă prin acţiune (art. 321. 328) Latura subiectiva. neexecutarea obligaţiilor prevăzute din Codul de executare (art. 319) etc. Este de menţionat că totuşi în unele norme nu există o claritate absolută cu privire la subiectul răspunderii (art. mai rar prin 2 forme. 4 contraventii din acest capitol: Art.). 318). Subiectul răspunderii contravenţionale este. art.de regula se exprima prin intentie( art. art.

Latura subiectiva.prevazute de art. privind prevenirea si curmarea contraventiei. 365 Obiectul generic-relatiile sociale cu privire la mentinerea ordinii publice. . constatarea cauzelor si conditiilor care au contribuit la savirsirea contraventiei.relatiile sociale ce tin de respectarea regulilor din domeniul standardizarii.prevazute de art.relatiile sociale ce tin de protectia consulatorului. Obiectul nemijlocit-in reprezinta relatiile sociale protejate de norma materiala concreta. Definitie dupa GUTULEAC: procedura contraventionala este o totalitate de norme juridice procesuale care constituie mecanismul de realizarea a normelor materiale ale combaterii contraventionalitatii. avind ca scop constatarea contraventiei.persoana fizica si persoana cu functie de raspundere. atit subiectul special cit si persoana cu functie de raspundere. reglementata de legislatia in vigoare.prevazute de art. 1 si 2 si inactiune alin. 3. .Latura subiectiva-intentie cit si imprudenta. 44. Latura subiectiva-intentie.relatiile sociale ce tin de respectarea regulilor din domeniul metrologiei. Primul grup art. Latura subiectiva-intentie si numai in unele situatii poate fi si imprudenta. 341 si 351.il constituie 5 grupe de relatii sociale: . . Obiectul nemijlocit-relatiile sociale la care atenteaza contravenientul. Al doilea grup de contraventiiObiectul generic-relatiile sociale cu privire la asigurarea securitatii publice. resocializarea contravenientului si stabilirea cauzelor si conditiilor care favorizeaza comiterea contraventiilor. 338 si 343. 42. activitatea executiva a organelor abilitate. 355. dai cazul comiterii contraventiilor: .numai persoana cu functie de raspundere. etc. . Scopul procedurii contraventionale-este elaborarea unui mecanism bine chibzuit. Art 334 sunt 3 alineate care prevad 3 contraventii distincte. 345 si 346. in alte si persoanele fizice si persoanele juridice. .relatiile sociale ce tin de asigurarea modului de administrare stabilit prin legislatie. Procesul contravenţional: noţiunea.in unele cazuri numai persoana fizica.prevazute de art. onoarea persoanei fizice. Latura obiectiva.relatiile sociale ce tin de respectarea modului de supraveghere a pietei. . constatarea si examinarea faptei contraventionale si executarea deciziilor respective. Latura obiectiva-actiune si inactiune. legitim de realizare a normelor materiale ale dreptului contraventional privind aplicarea corecta a masurilor de constringere statala. Latura obiectiva-actiuni Subiectul-atit persoana fizica cit si persoana juridica. cu participarea partilor si a altor persoane titulare de drepturi si de obligatii. Contravenţii ce afectează modul de administrare Obiectul generic. Latura subiectiva-intentie. inclusiv a . 348 si 350. Proces contraventional este activitatea desfasurata de autoritatea competenta. Alin 1.atit persoana fizica cit si cea juridica. examinarea si solutionarea cauzei contraventionale. scopul şi sarcinile Procesul contraventional cuprinde totalitatea normelor juridice procesuale ce contin anumite reguli de implementare a normelor materiale ale dreptului contraventional.numai persoana juridica.obiectul nemijlocit-relatiile sociale cu privire la respectarea regulilor de plasare in cimpul muncii a cetatenilor straini sau a apatrizilor.intentie si imprudenta. 364. alin. 43. Latura obiectiva-actiune-alin.actiune si inactiune. 354. Obiect nemijlocit. sau doar persoana fizica. Contravenţii care atentează la ordinea publică şi la securitatea publică 2 grupuri de contraventii: care atenteaza la ordinea publica si care atenteaza la securitatea publica. linistea.atit persoana fizica cit si persoana cu functie de raspundere. 347. 356. .in constituie relatiile sociale cu privire la demnitatea. Subiectul. 357. Subiect. Subiect-in unele situatii doar persoanele fizice. 2 cetateanul strain sau apatridul.

Noţiunea filozofică de adevăr capătă în procedura contravenţională o nuanţă aparte. religie. Principiul contradictorialitatii se manifestă în raporturile dintre părţile participante la procedura contravenţională. Principiul independentei organelor imputernicite sa examineze cazul contraventional si supunerea acestora numai legii. trebuie să fie o reflectare fidelă a realităţii. Principiul aflarii adevarului obiectiv este principiul în care se arată că sarcina procedurii contravenţionale este clarificarea "sub toate aspectele. sunt independente si se supun numai legii. Respectarea cerintelor legislatiei la aplicarea masurilor de influenta pentru contraventiile comise trebuie sa fie asigurata prin controlul sistemic din partea organelor ierarhice superioare si a persoanelor cu funnctii de raspundere. acest principiu prevede ca masurile de asigurare care sunt aplicate de catre organele abilitatea trebuie sa fie aplicate in stricta conformitate cu legislatia in vigoare. limba. care presupune confruntare de opinii şi argumente legate de modul în care să fie examinat cazul. . prin supravegherea activitatii organelor abilitatea sa aplice aceste masuri exercitata de catre procuror. Sarcinile procedurii contraventionale: . Astfel conform Constitutiei RM. Acest principiu este una din formele de manifestare a individualizarii raspunderii contraventionale. în general. 45. prin alte modalitati stabilite de legislatie. deplina si obiectiva a imprejurarilor fiecarui caz.sanctiunilor contraventionale pentru asigurarea executarii deciziilor de aplicare a pedepsei contraventionale. Decizia asupra cazului contravenţional. vizând. astfel incit persoana vinovata sa fie sanctionata conform legii si nici o persoana sa nu fie sanctionata pe nedrept. Principiul egalitatii in fata legii si autoritatilor.Astfel. Libertatea individuala si suguranta persoanei sint inviolabile. . motivul savirsiri. pronunţată în urma administrării probelor şi a interpretării lor corecte. sex. întrucât abordarea problemei trebuie făcută din punctul de vedere al libertăţii cetăţenilor. fiecare persoana are dreptul la aparare. care prevede ca fiecare individ raspunde personal pentru fapta savirsita.clarificarea la timp. avinduse in vedere imprejurarile.educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor. Principiul inviolabilitatii persoanei. a organelor de constatare a cauzei contraventionale. al intaririi legalitatii. Toate persoanele sunt egale in fata legii. opinie. a împrejurărilor fiecărui caz". In conformitate cu acest principiu. gravitatea faptei.asigurarea executarii hotaririi adoptate privind aplicarea sanctiunilor contraventionale. Nimeni nu poate fi retinut decit in cazurile si in modul prevazut de legea contraventionala. nationalitate etc. Persoana ale carei libertate si demnitate au fost lezate prin aplicarea ilegala a unei masuri procesuale are dreptul la repararea prejudiciului cauzat astfel. deplină şi obiectivă. împrejurările în care au fost comise acestea şi. al drepturilor lor fundamentale. de examinare si emitere a deciziei asupra cazului.prevenirea contraventiilor. Acest principiu al procedurii contravenţionale se manifestă în duelul dintre acuzare şi apărare. . în baza acestui principiu organele (persoanele cu funcţii de răspundere) împuternicite să examinate cazul contravenţional au obligaţia să constate faptele ilicite. Ecest principiu presupune ca fiecare persoana este egala in fata legii si a organului care examineaza cazul indiferent de rasa. . . el poate fi asistat de catre un avocat numit din oficiu in cazul in care persoana nu poate sa achite desine statator onorariul acestuia. Principiul garantiei dreptului la aparare.stabilirea cauzelor si conditiilor care au contribuit la comiterea contraventiilor. Procedura contraventionala are ca scop si solutionarea completa si obiectiva a cazului contraventional. Nimeni nu poate fi silit sa marturiseasca impotriva sa ori impotriva rudelor sale apropiate. persoana care va fi invinuita de comiterea unei contraventii trebuie sa fie informata de catre persoana cu functiu de raspundere de dreptul acestuia la aparare. de revizuire a cazului si de executare a deciziei privind aplicarea pedepsei contraventionale. Principiile de bază ale procesului contravenţional Procedura contraventionala se bazeaza pe urmatoarele principii: Principiul legalitatii aplicarii masurilor de constringere statala.solutionarea cazului contraventional in stricta conformitate cu legislatia. La constatarea cauzei contraventionale si la examinarea cazului organele imputernicite. Principiul proportionalitatii sanctiunii aplicate in raport cu gradul de pericol social al faptei. în strânsă legătură cu realitatea obiectivai să afle adevărul despre ele. Principiul liberarii de marturie impotriva sa este una din formele de realizare a prezumtiei nevinovatiei. sub toate aspectele. . prin dreptul de a depune plingeri. un interes social major. sau sa-si recunoasca vinovatia.

specialistul. înregistrările audio sau video. Administrarea probelor consta in folosirea mijloacelor de proba in procedura contraventionala. Sint admisibile doar probele pertinente. precum şi persoanele care nu înţeleg sau nu vorbesc limba de stat. obiectele şi documentele ridicate. Orice informatie poate fi considerate drept proba daca sint respectate doua conditii: Ea contine date privind comiterea sau necomiterea contraventiei. depoziţiile victimei. 47. persoanele care contribuie la desfasurarea procesului contraventional. alte date care pot contribui la solutionarea obiectiva a cazului contraventional Aceasta informatie este colectata in modul stability de lege si din sursele prevazute de lege. procesul-verbal de ridicare a obiectelor şi documentelor. explicaţiile persoanei în a cărei privinţă a fost pornit proces contravenţional. la constatarea vinovăţiei şi la cunoaşterea altor circumstanţe importante pentru justa soluţionare a cauzei. fotografiile.prejudiciul cauzat si personalitatea lui. la identificarea făptuitorului. administrate conform legii. delicventul. b) prin metode ce contravin prevederilor ştiinţifice. martorul. Probe in procedura contraventionala sunt: procesul-verbal cu privire la contravenţie. . concludente si utile.aparatorul. intitulat "Limba de procedură şi dreptul la interpret". Probele pot fi clasificate in initiale si derivate. în procedura contravenţională dreptul în discuţie este asigurat gratuit. ale martorilor. 118 din Constituţie. ameninţări sau prin alte mijloace de constrîngere. dobîndite în modul stabilit de codul contraventional. constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale. interpretul. vinovatia faptuitorului. Principiul folosirii limbii materne care prevede că cetăţenii aparţinând minorităţii naţionale. in favoarea sau in defavoarea faptuitorului de catre organele imputernicite sa constate cazul contraventional si sal examineze din oficiu sau la cererea altor participanti la procedura. positive si negative. 3465 din 1. Principiul proportionalitatii sanctiunii aplicate presupune ca felul si asprimea pedepsei aplicate trebuie sa fie conforme cu gradul pericolului social al faptei comise. expertul.1989 "Cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova" şi ale articolului 9 al Legii privind organizarea judecătoriei din 6. corpurile delicte. partile interesate ale procedurii contraventionale –care urmaresc un interes persoanal-faptuitorul. inclusiv a dreptului la apărare sau a dreptului la interpret/traducător. înscrisurile. Clasificarea probelor. traducatorul. directe si indirect. Participanţii la procesul contravenţional Participantii la procedura contraventionala pot fi grupati in 3 grupe: a. contravenientul. raportul de expertiză. de a vorbi şi a prezenta concluzii prin traducător. procesul-verbal de percheziţie. care presupune verificarea si colectarea probelor. care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei contravenţiei. de acuzare si de justificare. au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului privind cazul contravenţional. ale articolului 15 din Legea nr. partea vatamata si reprezentantii lor legali c.1995. Nu pot fi administrate ca probe datele care au fost obtinute: a) prin violenţă.09. încât egalitatea participanţilor la această activitate să se înfăptuiască fără nici o discriminare naţională. 46. c) prin încălcarea esenţială a drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale persoanei. art. Probele în procesul contravenţional Probele sînt elemente de fapt. Condiţiile democratice ale societăţii noastre presupun realizarea procedurii contravenţionale în asemenea condiţii.agentul constatator sau procurorul b. organele statale. participante la procesul contraventional. Admiterea şi înscrierea printre regulile de bază ale procedurii contravenţionale a principiului dat marchează asigurarea intereselor legitime ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova în conformitate cu drepturile fundamentale ale omului şi în concordanţă cu prevederile internaţionale în materie.07. în acest context se înscrie regula că procedura contravenţională urmează să se efectueze în conformitate cu prevederile punctului 1.

Comisia administrativă de pe lîngă autoritatea publică locală executivă se formează de către consiliul local (sătesc. 313. 170-175. 92. precum şi în cazul liberării de răspundere penală a persoanei cu tragerea la răspundere contravenţională.privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii. conform competenţei. 336. . încetării urmăririi penale din cauza că fapta constituie o contravenţie. c) cauzele contravenţionale în care agentul constatator. procurorul c. procurorului. La competenta organelor si centrelor nu mai fac referire. 76.privarea de dreptul special. Astfel din definitia data reies urmatoarele caracteristici de baza a masurilor de asigurare: 1. Agentul constatator. 351-353 şi cele pe care le-a depistat în exerciţiul funcţiunii. stabilirii identitatii contravenientului. procurorul propun aplicarea unei sancţiuni dintre cele care urmează: . cu excepţia sancţiunii a cărei aplicare este de competenţa instanţei de judecată. 63-68. . 49. comunal. Competenţa autorităţilor împuternicite să soluţioneze cauza contravenţională 50. Acestea sunt aplicate cu scopul de a curma savirsirea contraventiilor si cu scopul de a asigura la timp si just examinarea cazurilor si executarea deciziilor asupra cazurilor cu privire la savirsirea contraventiilor. in scopul asigurarii la timp si juste a examinarii contraventiilor si executarea deciziilor asupra cazurilor cu privire la contraventii. Agentul constatator poate constata contravenţii ale căror constatare. 335-337. 161-168. 63-66. 317.privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate. procurorul dispune pornirea procesului contravenţional şi ori examinează cauza în limitele competenţei sale. fata de persoana care se face vinovata de savirsirea contraventiei. rin ordonanţă motivată. Acesta poate aplica sancţiunile prevăzute în partea specială a cărţii a doua în limitele competenţei şi numai în exerciţiul funcţiunii. procurorul poate aplica orice sancţiune contravenţională. sau dupa caz fata de martor sau victima. Comisia administrativă examinează contravenţiile prevăzute la art. in cazul in care acesta nu poate fi intocmit la locul savirsirii contraventiei. . orăşenesc. Deosebim competenta teritoriala si materiala. 316.48. cu excepţia celor atribuite de prezentul cod competenţei unor alte organe. precum şi: a) cauzele contravenţionale în privinţa minorilor. putem copia din codul contraventional. in limita competentelor sale. 316-318. La competenta teritoriala se aplica principiul administrativ-teritorial recunoscut si aplicat in alte ramuri ale dreptului.62. 320. 108. obligatia carora se stabilesste prin regulament. secretarului responsabil şi a 4-7 membri. comisia administrativa d. Cauza contravenţională se soluţionează de agentul constatator în a cărui rază teritorială a fost săvîrşită contravenţia. 181. 320. În cazul refuzului începerii urmăririi penale.61. ori expediază materialele acumulate. 88. Procurorul examineaza contraventiile prevazute de art. intocmirii procesului-verbal de constatare a contraventiei. 2) contestaţiile împotriva hotărîrilor autorităţilor competente să soluţioneze cauzele contravenţionale. . sa aplice. . urmatoarele masuri ce au rolul de a asigura procesul contraventional. persoana imputernicita este in drept.arestul contravenţional. altor organe pentru examinare. 312. b) cauzele contravenţionale prevăzute la art. Competenta materiala: 1) toate cazurile cu privire la contravenţii. agentul constatator Instanta de judecata. 322-324. 227. vicepreşedintelui. soluţionare şi sancţionare sînt atribuite competenţei unor alte organe.munca neremunerată în folosul comunităţii. Comisia administrativa. 75. 180. municipal) în componenţa preşedintelui. Noţiunea de măsuri de asigurare a procesului contravenţional şi regimul lor juridic Putem defini masurile de asigurare in felul urmator: in scopul prevenirii contraventiilor administrative. instanta de judecata b. Competenţa autorităţilor împuternicite să soluţioneze cauza contravenţională Potrivit legii sint competente sa solutioneze cauza contraventionala: a.

3. inlaturarea de la conducerea vehiculului si examenul medical pentru constatarea starii de ebrietate produse de alcool sau de alte substante. in limita competentelor sale.Aducerea vehiculului retinut la statia de parcare speciala sau pe teritoriul organului de politie va fi intemeiata in cazul in care organul constatator n-a avut posibilitatea sa predea vehiculul proprietarului. Ele formeaza mecanismul de protectie a normelor procesuale fiind prevazute in capitolul V al Cartii a doua din Codul contraventional. Masurile de asigurare a procedurii contraventionale aplicate dupa comiterea faptei contraventionale au drept scop buna si legitima desfasurare a procedurii contraventionale.Retinut poate fi numai acel vehicul al carui conducator a fost inlaturat de la conducere in baza art. şi dacă întocmirea procesului-verbal este obligatorie. Art 439. Cercetarea domiciliului fara permisiunea persoanei careia i se lezeaza dreptul la inviolabilitatea domiciliului se efectueaza cu autorizatia instantei de judecata. daca au fost epuizate toate masurile de identificare. contraventiilor flagrante pentru care Codul contraventional prevede sanctiunea arestului contraventional. exista temeiuri suficiente de a presupune ca se afla in stare de ebrietate inadmisibila produsa de alcool sau in stare de ebrietate produsa de alte sub stante. în scopul asigurării la timp şi juste a examinării cazurilor şi executarea deciziilor asupra cazurilor cu privire la contravenţii). adoptat la 24 octombrie 2008. aducerea silita. ridicarea obiectelor si a documentelor. urmatoarele masuri de asigurare (masuri procesuale de constrigere) : retinerea. care nu poate fi întocmit la faţa locului.2. retinerea vehiculului. Aducerea silita se efectueaza de catre organul de politie in temeiul unei incheieri judecatoresti (unui mandat).437) Aducerea silita consta in conducerea fortata in fata instantei de judecata a martorului sau a victimei care se eschiveaza de la prezentare. Retinerea si aducerea vehicolului la parcarea. . Persoana care conduce un vehicul este inlaturata de la conducerea acestuia daca:1. Aceasta masura de asigurare a procedurii contraventionale. examenul medical pentru constatarea starii de ebrietate produsa de alcool sau de alte substante. Conform Codului Contraventional al RM. 2) Temeiul juridic al retinerii autorului unei fapte ilicite este expres determinat de Codul contraventional. Aducerea silita. (Art. retinerea vehiculului. cercetarea la fata locului. este insotita de aplicarea urmatoarelor doua masuri de constringere: perchezitia coporala si ridicarea obiectelor si a documentelor. aducerea silita. perchezitia corporala si ridicarea obiectelor si a documentelor. inlaturarea de la conducerea vehiculului. Sunt expres prevazute de catre codul contraventional temeiurile de aplicare a acestora ( în scopul stabilirii identităţii persoanei. 432 din CC al RM stipuleaza urmatoarele masuri procesuale de constringere: retinerea. inlaturarea de la conducerea vehiculului. imediat sau nu mai tirziu de 24 de ore.imposibilitatii identificarii persoanei in a carei privinta este pornit proce.nu are asupra sa documentul care confirma dreptul de a conduce sau de a folosi vehiculul. 432 din Codul Contraventional. retinerea se aplica in cazul: 1. in limitele competentei sale. mai sunt inca 2 masuri de asigurare a procedurii contraventionale si anume: cercetarea la fata locului. Art. posesorului sau reprezen tantului lor. la cererea agentului constatator in caz de infractiune flagranta cercetarea la domiciliu se poate efectua in baza unei ordonante motivate a agentului constatator fara autorizatia instantei de judecata.2. întocmirii procesului-verbal cu privire la contravenţia administrativă. 438 din CC al RM si care este retinut.2. Cercetarea ia fata locului. de regula.contraventiilor pasibile de aplicarea masurii de siguranta a expulzarii. Sistemul masurilor de asigurare a procesului contraventional (masurilor procesuale de constringere) cuprinde: 1) retinerea contraventionala. agentul constatator poate aplica. 50. retinerea si aducerea vehiculului la parcare. perchezitia corporala si ridicarea obiectelor si a documentelor. 3. urmind ca acesteia sa i se prezinte. Pe linga aceste masuri de asigurare prevazute expres de art. Noţiunea de măsuri de asigurare a procesului contravenţional şi regimul lor juridic Masurile de asigurare a procedurii contraventionale sint cele de constringere procesuala ca о modalitate a constringerii statale. examenul medical pentrn constatarea starii de ebrietate produse de alcool sau de alte substante. Aceste masuri pot fi aplicate doar de catre agentul constatator. Inlaturarea de la conducerea vehiculului si examenul medical pentru constatarea starii deebrietate art 438. perchezitia.sul contraventional. art 433 alin1. aducerea silita.

pot ridica obiectele si documentele importante pentru cauza. care se afla in hainele. In cazul contraventiilor aflate in competenta.daca exista motive rezonabile pentm a presupune ca una dintre persoanele care se afla la locul efectuarii perchezitiei sau ridicarii ascunde asupra sa obiecte sau documente care pot avea importanta pentru justa solutionare a cauze . efectuate in temeiul si in ordinea prevazute in art.Perchezitia corporala si ridicarea obiectelor si a documentelor. in alte lucruri ale persoanei sau pe corpul ei. lucratorul organului afacerilor interne si lucratorul organului vamal amplasat in punctul de trecere a frontierei de stat.in cazul retinerii persoanei fizice. 433 din CC. daca exista temeiuri de a efectua perchezitia corporala sau ridicarea. Perchezitia corporala si ridicarea obiectelor si documentelor se pot efectua fara ordonanta speciala si fara autorizatia instantei de judecata: 1. 2.

Potrivit legislatiei contraventionale in vigoare. 19 Fapta antisociala comisa va avea caracter contraventional in cazul in care va intruni integral urmatoarele trasaturi: ilegalitatea. 7. realizndu-se prin activitatea participantilor concreti la procedura contraventionala. procedura contraventionala urmeaza a fi incetata. .verbal cu privire la retinere. deciziile emise etc. cazul fortuit. Aceste cauze sint: . ridicarea obiectelor si a documentelor etc. atunci lipseste temeiul juridic pentm inceperea ei. tentativa. procedura contraventionala consta din urmatoarele faze: . dupa competenta. proces-verbal cu privire la perchezitia corporala. procedura contraventionala nu poate fi inceputa. pe linga sarcinile comune ale procedurii. inevitabil. Existenta unor cauze care inlatura raspunderea contraventionala pentru fapta comisa art 26. Doar aparitia raportului juridic de conflict serveste drept temei juridic pentru pornireap rocedurii contraventionale.prescriptia raspunderii contraventionale.comiterea unei contraventii neinsemnate. . iar unui dintre drepturile persoanei considerate ca faptuitor al unei contraventii este dreptul de a nu fi urmarita sau sanctionata de mai multe ori pentru aceeasi fapta. participant la procedura. starea de extrema necesitate. care se finalizeaza cu emiterea unei variante de decizie intermediara asupra cazului Fazele procedurii. deoarece autorul ei. urmatoarea faza i§i incepe desfa§urarea dupa finalizarea celei anterioare.acea parte a procedurii contraventionale care. Daca in procesul cercetarii cazului se constata ca fapta cerecetata considerate contraventie a fost savir§ita in conditii care о plaseaza sub incidenta legii penale. De prezenta sau lipsa acestor elemente constitutive ale contraventiei sint legate si aparitia raportului juridic de drept contraventional si modalitatile lui.Fapta comisa nu mai este considerata contraventie in legea noua. ea urmeaza a fi clasata. penalitatea §i culpabilitatea.renuntarea benevola la savirsirea contraventiei.amnistia. 6.51. Daca fapta considerata prin lege drept contraventie a fost comisa pina la aparitia unei legi noi prin care ea nu se mai considera contraventie. Faptul contraventiei il constituie obiectul si latura obiectiva ca elemente constitutive ale contraventiei. legitima aparare. 5. mai mult decit atit. Art. procurorului. riscul intemeiat. Noţiune şi conţinut faza procedurii contraventionale . iar dosarul se remite neintirziat. procedura contraventionala nu poate fi inceputa. iar cea inceputa urmeaza a fi incetata in urmatoarele cazuri: 1. In cazul in care procedura contraventionala a fost inceputa. 53. Autorul faptei antisociale ilicite nu este subiect al raspunderii contraventionale. se considera cauze care inlatura caracterul contraventional al faptei comise: starea de iresponsabilitate constatata in modul stabilit de lege. Circumstanţele care înlătură procedura contravenţională. prevede ca in cazurile cind exista faptul unei contraventii (exista elementele obiective ale contraventiei). aplicarea unei sanctiuni contraventionale. Realizarea principiului „raspunderii personale pentm fapta contraventionala comisa cu vinovatie” determina inlaturarea procedurii contraventionale in cazul decesului automlui faptei ilicite. metodele de activitate. 3. inclusiv cea contraventionala. De regula. nu cad sub incidenta jurisdictiei contraventionale a RM sau in cazul carora este inlaturata raspunderea contraventionala. nu este subiect al raspunderii contraventionale. iar procedura contraventionala nu a fost inca pomita. Potrivit prevederilor legislatiei. Decizia intermediara se fixeaza intr-un document procesual special (proces. Fazele procedurii contravenţionale. prin incheiere motivata. Este vorba aici de reprezentantii diplomatici ai statelor straine sau de alte persoane care. Pornirea procedurii contraventionale in lipsa raportului juridic de conflict (lipsa atentarii reale la obiect) este ilegala si urmeaza a fi clasata. cind aceasta fapta este comisa cu vinovatie. Existenta unor cauze dintre cele care inlatura caracterul contraventional al faptei comise. in conformitate cu tratatele intemationale la care RM este parte sau cu legile RM. . 2.). urmarind scopul ei de baza.Pentru acela§i fapt §i in privinta aceleiasi persoane exista о decizie/ hotarire definitiva Legea contraventionala prevede ca „nimeni nu poate fi supus de doua ori raspunderii contraventionale pentm una si aceeasi fapta”. iar cea inceputa urmeaza a fi incetata. Pentru acelasi fapt este sau trebuie sa fie pornita urmarirea penala. Nu orice fapta contraventonala comisa cu vinovatie atrage dupa sine. 4. Legislatia Republicii Moldova. Fazele procedurii sint organic legate intre ele. 8.Decesul persoanei presupuse a fi faptuitorul unei contraventii. Circumstantele care inlatura procedura contraventionala.impacarea victimei cu faptuitorul. . constringerea fizica si/sau psihica. legislatorul a prevazut anumite circumstante cind persoana vinovata de comiterea unei contraventii poate sau trebuie absolvita de raspundere contraventionala. se deosebesc una de alta prin: continut. potrivit legii. are §i sarcinile sale proprii bine determinate.

emiterea deciziei la caz. Conţinutul procesului de constatare a faptei contravenţionale şi atribuţiile agentului constatator. cind agentul constatator efectueaza de sine statator intreg volumul de activitati procesuale privind inceperea procedurii contraventionale. faptuitorul. agentul constatator este obligat sa verifice sesizarea si sa intreprinda masurile procesuale prevazute de legea contraventionala: de a respinge porniirea unei proceduri contraventionale. constituie unele etape ale fazei de constatare a faptei contraventional: Sesizarea agentului constatator. partea vatamata sau reprezentantii lor legali. Aceasta actiune procesuala poate incepe numai atunci cind s-a constatat existenta faptei contraventionale. specialistul. Analiza informatiei cu privire la comiterea unei fapte antisociale.litatea faptuitorului.Metoda de baza este audierea participantilor la procedura contraventionala. atunci este necesar sa se intocmeasca un proces-verbal. comise pe teritoriul deservit sau in ramura (sfera) deservita de agentul constatator care a fost sesizat in acest sens. la rindul lor. de regula. examinarea cazului §i emiterea deciziei asupra cazului. care se aduce la cuno§tinta partilor procedurii. La a treia faza persoana fata de care este aplicata sanctiunea contraventionala. in caz de atac. . Documentarea procesuala a rezultatelor cercetarii cazului. de a expedia materialele ce contin informatia respectiva dupa principiul teritorial sau ramural. alcatuiesc procedura contraventionala. Prin constatarea faptei contraventionale se subintelege actiunea privind stabilirea §i analiza juri. ridicarea obiectelor si a documentelor etc. „constatarea faptei contraventionale” reprezinta procedura contraventionala accelerata (simplificata) si cuprinde urmatoarele actiuni procesuale. Mai exista inafara acestei proceduri clasice si procedura accelerata sau simplificata.de a expedia materialele cu informatia respectiva dupa principiul competentei. La a doua faza se analizeaza documentele procesuale prezentate. incadrarea ei intr-o anumita norma materiala a dreptului contraventional pentm a determina daca aceasta constituie sau nu о contraventie. controlul obiectelor. se verified incadrarea juridica a faptei comise. la care poate fi invitata (citata) orice persoana ce detine informatii privind fapta contraventionala comisa sau personalitatea autorului ei: partea vatamata. . executarea deciziei cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale. Cercetarea cazului §i constatarea circumstantelor reale ale faptei comise se realizeaza prin diferite metode. se emite decizia asupra cazului.dica a faptei antisociale comise. cercetarea cazului. executarea deciziei se suspenda §i se efectueaza revizuirea cazului de catre instanta de judecata. Imediat sau in cel mult 3 zile de la data sesizarii. 1) 2) 3) 4) 55. de a incepe procedura contraventionala. Agentul constatator este sesizat prin plingere sau denunt ori din oficiu. care. conform prevederilor legislatiei. Toate actiunile procesuale. Luind decizia de a incepe procedura contraventionala. Cercetarea cauzei contravenţionale constatate şi emiterea deciziei asupra cazului La aceasta etapa de constatare a faptei contraventionale este necesar sa se stabileasca. punerea in executare a deciziei privind aplicarea sanctiunii contraventionale ect. reprezentantul agentului constatator abilitat prin aceasta decizie dispune inceputul colectarii probelor care ar confirma sau ar dezminti faptul comiterii unei contraventii.. se colecteaza si se administreaza probele privind caracterul faptei antisociale comise si persona. martorii. Inceperea procedurii contraventionale. trebuie fixate in actele procesuale. Daca in procesul activitatii de cercetare a cazului au fost aplicate unele masuri procesuale de constringere: retinerea. Cercetarea circumstantelor comiterii faptei contraventionale poate fi efectuata si prin studierea purtatorilor materiali de informatie (probe materiale). circumstantele reale ale faptei comise. controlul corporal. La prima faza se constata fapta contraventionala. La a patra faza se desfasoara executarea deciziei irevocabile cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale. 54. analiza §i administrarea probelor. circumstantele atenuante si agravante ale cauzei. Fazele enumerate.cercetarea cazului contraventional. precum §i procurorul sint in drept sa atace decizia cu privire la cazul contraventional. a obiectelor si a documentelor care sint un instrument al contraventiei. cind se afla ca a fost savir§ita о fapta ilicita sau cind о astfel de fapta a fost stabilita in urma controlului conform atributiilor de serviciu si in cazurile prevazute de lege. prin care se manifesta continutul procesului contraventional in fond. precum si a obiectelor si a documentelor care sint obiectivul direct al contraventiei etc. realizate in stricta consecutivitate. In cazul contraventiilor la a caror comitere agentul constatator este imputemicit sa aplice sanctiunea contraventionala. revizuirea cazului contraventional. prin acumularea.

Executarea deciziei definitive. inclusiv dreptul la contestatia deciziei emise. la cerere. pentru aceeasi fapta si privitor la aceeasi persoana exista о decizie definitiva. Atit cauzele generale ale contraventionalitatii.verbal cu privire la contraventie. aplicata de agentul constatator. Contestaţia împotriva deciziei emise de agentul constatator. decizia privind aplicarea sanctiunii contraventionale poate fi executata la fat alocului. se emite decizia respectiva. Sesizarea privind cauzele şi condiţiile care au favorizat comiterea contravenţiei Identificarea cauzelor si conditiilor ce favorizeaza contraventionalitatea este о sarcina prioritara in contextul activitatii de combatere a acestui fenomen social. suma amenzii. 56. In cel mult 24 de ore de la data incheierii.numele. Autorul contestatiei impotriva deciziei de aplicare a sanctiunii contraventionale nu plateste taxa de stat. in decursul a 15 zile de la data aducerii la cunostinta a incheierii procesului.Incetarea procedurii contraventionale sau. ora si locul de efectuare a platii. Contravenientul plateste amenda. constatarea vreunuia dintre temeiurile prevazute de lege ce exclude caracterul contraventional al faptei comise sau aplicarea sanctiunii contraventionale. Prevenirea contraventiilor . Agentul care efectueaza cercetarea cazului pe parcursul desfasurarii acestei etape. pentru fapta in cauza este pornita о urmarire penala.poate fi emisa numai atunci cind in actiunile (inactiunile) faptuitomlui sint prezente toate elementele componente ale contraventiei. numele. la cerere. contra unei chitante de incasare in car se contine: data. Procesul-verbal se incheie de agentul constatator pe baza constatarilor personale si a probelor acumulate.Din momentul in care persoana in a carei privinta a fost pornita procedura contraventionala recunoaste ca este vinovata de savirsirea contraventiei. Dupa emiterea deciziei asupra cazului contraventional si consemnarea deciziei emise in procesul-verbal cu privire la contraventie. prenumele si calitatea agentului constatator. . 57. trebuie sa precizeze care decizie urmeaza a fi luata. faptul inminarii mentionindu-se in copia de pe chitanta. 441 din CC al RM: lipsa unei fapte contraventionale. in prezenta faptuitorului sau in absenta lui. In cazul incetarii procedurii pornite se intocmeste о hotarire de incetare (clasare) a cazului contraventional. In cazul procedurii contraventionale accelerate (simplificate). refuza realizarea dreptului sau la contestare. prevazute in norma materiala imputata (obiectul.Subiectii administrarii din domeniul combaterii contraventionalitatii (reprezentantii organelor executive ale statului) in cadrul activitatilor ce tin de profilaxia generala influenteaza asupra cauzelor si conditiilor contraventionalitatii in scopul eliminarii lor. Copia de pe procesul-verbal se inmineaza persoanei fata de care el este intocmit si victimei. autoritatea pe care о reprezinta. din acel moment persoana in a carei privinta a fost pomit cazul fiind repusa in drepturi. latura subiectiva). de catre autotitatea imputemicita sa examineze contestatia. pentru organizarea executarii deciziei necontestate. norma contraventionala in al carei temei este aplicata sanctiunea.incheierea unui proces-verbal cu privire la contraventie . in baza rezultatelor analizei detaliate a informatiei suficiente cu privire la fapta antisociala comisa si personalitatea faptuitorului. prenumele si domiciliul persoanei sanctionate. subiectul.ca forma de combatere a contraventionalitatii se realizeaza prin profilaxia generala si proflaxia individuala. A doua varianta de decizie . dupa caz. insa hotarirea poate fi repusa in termen. Procesul-verbal cu privire la contraventie este un act prin care se individualizeaza fapta ilicita si se identifica faptuitorul. Exceptie de la aceasta regula generala constituie cazurile in care nu se incheie procesul-verbal respectiv. iar in procesul . decedarea persoanei presupuse a fi faptuitor. cit si cauzele unor tipuri de contraventii pot fi determinate numai prin stabilirea si analiza cauzelor si conditiilor fiecarei contraventii in parte. Chitanta de incasare a amenzii contraventionale se inmineaza persoanei sanctionate. victima sau reprezentantul acestora ori procurorul nu sint de acord cu decizia emisa. latura obiectiva. ei sint in drept sa-1 conteste in instanta de judecata pe a carei raza teritoriala activeaza autoritatea din care face parte agentul constatator. cind agentul constatator potrivit competentei este imputernicit si pentru a aplica sanctiunea. Obiectul influentei reglementativ-juridice in contextul activitatilor privind profilaxia generala sint cauzele si conditiile contraventionalitatii. intocmirea procesului verbal cu privire la contraventie. agentul constatator este obligat sa intreprinda masurile necesare pentru asigurarea drepturilor participantilor la proces. semnatura partilor. Depunerea contestatiei suspenda executarea sanctiunii contraventionale aplicate prin procesul-verbal. procesulverbal cu privire la contraventie se inscrie intr-un registru de evidenta in ordinea intocmirii si depunerii lui la autoritatea din care face parte agentul constatator. Prima varianta de decizie urmeaza sa fie emisa in baza conditiilor prevazute in art. ea obtine statut juridic de contravenient si. cu acordul ei. Obiectul influenfei reglementativ-juridice in cadrul activitatilor privind profilaxia individuala sint persoanele care au neglijat anterior legea contraventionala sau care sint predispuse la astfel de actiuni antisociale. Daca persoana fata de care este aplicata sanctiunea contraventionala.

Dupa incheierea cercetarii judecatoresti urmeaza dezbaterile judiciare. Acţiunile preliminare ce ţin de judecarea cauzei contravenţionale în instanţa de judecată. narcomanii si toxicomanii. indicind circumstantele care vor fi cercetate . О atentie sporita trebuie acordata persoanelor care alcatuiesc . procuroml. Legislatia contraventionala obliga toate organele care participa la activitatea de combatere a contraventionalitatii. instanta solutioneaza cererile si demersurile formulate si dispune efectuarea. consumatorii de droguri. individualizarea raspunderii contraventionale si a pedepsei aplicate etc. Atunci cind agentul constatator care a constatat cazul contraventional nu este in drept sa aplice pedeapsa contraventionala §i nu poate fi aplicata procedura contraventionala accelerata. legal citate. daca persoanelor care trebuie sa participe la examinarea cazului li s-au comunicat ordinea examinarii cazului si drepturile lor cu privire la participare in procesul de examinare a cazului. Cercetarea judecatoreasca a cauzei contraventionale.dispune remiterea dupa competenta a dosarului cu privire la contraventie. reprezentantilor legali. dar care au savirsit infractiuni sau contraventii etc. Cercetarea judecătorească şi emiterea hotărîrii judecătoreşti. unor actiuni procesuale suplimentare. In cazul in care se impune prezentarea de noi probe. (Termenul) Cauza contraventionala se judeca in termen de 30 de zile de la data intrarii dosarului in instanta. adica persoanelor care. participantii la dezbateri pot cere reluarea cercetarii judecatoresti. prin incheiere motivata. daca au fost intocmite corect procesul-verbal si celelalte materiale din dosarul cu privire la contraventie. legalitatea aplicarii sanctiunii contraventionale. minorii care nu au atins virsta raspunderii juridice. 2. Neprezentarea lui fara motive intemeiate si fara instiintarea prealabila a instantei conduce la incetarea procesului contraventional. sau celor in privinta carora exista temei juridic de a le lua in evidenta: persoanele bolnave psihic si care prezinta pericol pentru societate. Faptuitorul poate cere sa fie audiat la inceputul examinarii probelor sau la orice etapa a cercetarii judecatoresti. Sedinta de judecare a cauzei contraventionale are loc cu citarea partilor. Neprezentarea in sedinta a faptuitorului sau a victimei. se afla deja sub supravegherea organelor de ocrotire a sanatatii si a organelor de politie. potrivit competentei. Dupa cercetarea tuturor probelor din dosar si a celor prezentate la judecarea cauzei. oral. 59. dispune citarea partilor si altor participant la sedinta. cum ar fi: afiarea adevarului obiectiv. Potrivit prevederilor Codului contraventional. Rezultatele cercetarii judecatoresti vor fi determinante la emiterea deciziei asupra cazului. in caz de necesitate. inclusiv instanta de judecata. persoanele cu boli venerice si care se eschiveaza de la tratament.grup de risc”. In cazul in care faptuitorul unei contraventii a fost retinut conform art.daca examinarea cazului respectiv este de competenta lui.oportunitatea si utilitatea aplicarii raspunderii contraventionale. judecatorul emite una dintre urmatoarele variante de decizie: 1. judecatoml rezolva urmatoarele chestiuni: . In termen de 3 zile de la data intrarii cauzei contraventionale in instanta. fara motive intemeiate nu impiedica judecarea cauzei contraventionale. intreprinde alte actiuni pentru buna ei destasurare. Cauza contraventionala se judeca in instanta de judecata in sedinta publica. In functie de rezultatele acestor actiuni. poate prelungi termenul de judecare a cauzei cu 15 zile. avocatului etc. partii vatamate. judecatorul. cu emiterea a unei incheieri interlocutorii. la stabilirea pedepsei. agentul constatator determina cauzele i conditiile care au favorizat savirsirea contraventiei si. nemijlocit si in contradictoriu. Art. in modul stabilit de legislate. procesul-verbal cu privire la contraventie si materialele anexate la el urmeaza a fi remise instantei sau comisiei administrative. alcoolicii cronici. sa identifice cauzele si conditiile care au favorizat neconformarea regulilor de conduita in societate protejate prin normele juridice. inevitabilitatea raspunderii contraventionale pentru fapta comisa cu vinovatie..Daca exista temeiuri rezonabile.fixeaza data examinarii cauzei contraventionale. judecarea cauzei contraventionale se face de urgenta si cu prioritate.activitatilor ce tin de profilaxia individuala . In cazul cercetarii judecatoresti se examineaza mai intii probele prezentate de partea acuzarii. Actele preliminare privind judecarea cauzei. conditionind necesitatea si limitele aplicarii principiilor raspunderii contraventionale si procedurii contraventionale. sesizeaza autoritatea respectiva sau persoana cu functie de raspundere pentru examinarea lor imediata. 58. 376(Inviolabilitatea persoanei) si 433(retinerea). 455 din CC al RM prevede ca prezenta agentului constatator la sedinta de judecata a cauzei contraventionale este obligatorie.asupra constiintei persoanei concrete care a comis о fapta antisociala ilicita sau care este predispusa de a о comite. reactia agentului constatator la demersurile persoanei in privinta careia este intocmit procesul-verbal.

In urma studierii detaliate a procesului-verbal cu privire la contraventie si a materialelor anexate la el. emiterea deciziei asupra cazului si punerea ei in aplicare. prezenta circumstantelor care inlatura caracterul contraventional al faptei comise §i aplicarea raspunderii contraventionale. 60. daca prin comiterea contraventiei a fost pricinuita о paguba materiala. 445 din CC al RM. se verifica daca inculpatului i-au fost explicate drepturile lui contra semnatura. La fixarea datei examinarii cauzei in sedinta secretarul responsabil al comisiei administrative trebuie sa ia in considerate termenul de 30 de zile in limitele caruia trebuie sa fie examinata cauza contraventionala. .remiterea materialelor agentului constatator care a incheiat procesul-verbal pentru lichidarea incorectitudinilor admise.Pu buna desfasurare a acestei etape si neadmiterea aplicarii nelegitime a a sanctiunii contraventionale sau a clasarii neintemeiate a cazului. al caror scop este depunerea materialeler cazului contraventional in conditiile prevazute de legislatia contraventionala. Aceasta varianta ar fi oportuna in cazul in care in procesul-verbal cu privire la contraventie sint admise abateri neinsemnate de la cerintele art. Finalizind cercetarea probelor. Legea contraventionala prevede ca in urma finalizarii cercetarii judecatoresti pot fi emise doua variante de decizie: 1) incetarea procesului contraventional in sedinta de judecata. oportunitatea si legalitatea aplicarii pedepsei fata de faptuitor. Examinarea cauzei contravenţionale de către comisia administrativă Procedura examinarii cauzei contraventionale de catre comisia administrativa poate fi divizata in 3 etape: pregatirea pentru axaminarea cauzei contraventionale. etapa de pregatire pentru examinarea cazului contraventional se incheie cu emiterea uneia dintre urmatoarele doua variante de decizie: . se verifica corectitudinea continutului procesului –verbal cu privire la contraventie si interpretarile participantilor la procedura( faptuitor. . 441 din CC al RM. a cererilor si a demersurilor formulate de catre participantii la proces.incetarea procesului . existanta circumstantelor ce atenueaza sau agraveaza raspunderea contraventionala. Dupa inchiderea dezbaterilor judiciare si rostirea ultimului cuvint de catre acuzat.se emite in cazul: . presedintele sedintei anunta dezbaterile. martorii). Prima varianta de decizie . stipulate in art.admiterea cazului spre examinare si fixarea datei examinarii cazului. A doua varianta de decizie poate fi emisa numai in cazul in care fapta comisa se incadreaza in norma juridica contraventionala.suplimentar in baza probelor noi. La sedinta comisiei trebuie sa fie prezenta majoritatea simpla a membrilor ei. este posibila inca о varianta de decizie . Instanta de judecata emite decizia asupra cauzei contraventionale in camera de deliberare.nulitatii procesului-verbal cu privire la contraventie. cercetarea cauzei in sedinta.Presedintele comisiei administrative sau vicepresedintele conduce sedinta privind examinarea cauzei contraventionale. caracteristica persoanei faptuitorului etc. . 443 din CC al RM. partea vatamata. Concluziile se anexeaza la procesul-verbal. Pregatirea pentru axaminarea cauzei contraventionale. Emiterea deciziei asupra cauzei contraventionale. Probele pot fi prezentate de partile procesului contraventional si in sedinta.restituirea materialelor agentului constatator care a incheiat procesul-verbal pentru inlaturarea greselilor admise la faza constatarii faptei contraventionale si cercetarii cazului.in care pe parcursul judecarii cazului se constata vreuna dintre circumstantale care inlatura procesul contraventional. recunoscut in conditiile art. 2) recunoasterea vinovatiei persoanei de savirsirea contraventiei imputate si aplicarea pedepsei contraventionale. In timpul examinarii cauzei contraventionale comisia administrativa este obligata sa clarifice urmatoarele: daca fapta comisa constituie contraventie. pronuntindu-se prin hotarire asupra aspectelor faptice si juridice ale cauzei. In cadrul pregatirii pentru examinarea cazului se tine de problema competentei. dupa sesizarea comisiei administrative se intreprind unele actiuni de pregatire pu examinarea cazului. In urma cercetarii judecatoresti. vinovatia faptuitorului si formele ei. si anume competenta materiala( art. 398 CC) si competenta teritorila ( dupa principiul teritorialitatii). Cercetarea cauzei in sedinta. In cadrul cercetarii cauzei in sedinta trebuie sa fie analizate mai intii probele prezentate de partea acuzarii (agentul constatator). partile pot depune in instanta concluzii scrise asupra solutiei pe care о propun privitor la cauza. este recunoscuta vinovatia faptuitorului si nu exista circumstante care ar inlatura procesul contraventional.

-faptei savirsite i sa dat o incadrare juridica gresita -a intervenit o lege mai favorabila pers.instantei de recurs. -sedinta de judecata nu a fost publicata -cauza a fost judecata fara citarea legala a unei parti sau pers. prezenta sau lipsa vinovatiei inculpatului. .in modul stabilit de lege. Judecarea cauzei contr.asigura ordinea si solemnitatea in sedinta. . 62. Dupa ce in sedinta de cercetare a cazului au fost epuizate toate etapele procesuale.etc. de atac cu recurs al hotaririlor judecatoresti poate fi: -pers. Calea extraordinară de atac.cu citarea partilor. trase la raspundere contr.Termenul incepe a decurge din momentul aducerii la cunostinta pers.Instanta e obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor invocate in recurs.declarat cu omiterea termenului nu mai tirziu de 15 zile.Presedintele completului de judecata conduce sedinta .R. Revizuirea Procedura de revizuire se deschide in favoarea contravenientului in termen de cel mult 6 luni dupa aparitia urm. -legea noua inlatura caracterul contraventional al faptei sau amelioreaza situatia contravenientului in a carui privinta nu a fost executata integral sanctiunea contraventionala.Pers.Emiterea deciziei asupra cazului §i punerea ei in executare. Internationala.clasarea cazului. – se finalizeaza cu aducerea la cunostinta partilor interesate a deciziei emise. Pot fi considerati ca subiecti cu dr. Recursul impotriva instantei judecatoresti contraventionale se declara in termen de 15 zile. -reprezentantul pers. in recurs Se judeca de un complet format din 3 judecatori. apoi pronunta decizia asupra cazului. Repunerea in termen a recursului. au fost verificate si confirmate sau neconfirmate probele care confirma sau nu comiterea faptei contraventionale. de a declara recurs : -reprezentantii legali a pers. arestate. Constitutionala a declarat neconstitutionala prevederea legii aplicate in cauza data.verbal pentru inlaturarea greselilor admise la faza constatarii faptei contraventionale si cercetarii cazului. jurid. comisia administrativa formuleaza. a fost sanctionata pentru o fapta neprevazuta de CC. -C. detinuta fata de care a fost aplicata retinerea ca masura de constringere procesuala.aplicarea unei sanctiuni contraventionale. Subiect cu dr. R. Decizia comisiei administrative se adopta cu majoritatea simpla de voturi ale membrilor comisiei prezenti la sedinta 61. sau care este recunoscuta ca victima in urma unei actiuni contraventionale Temeiurile juridice pentru depunerea recursului. si al vctimei.restituirea materialelor agentului constatator care a intocmit procesul. primit se expediaza in 3 zile de la data expirarii termenului de declarare a recursului.remiterea materialelor in instanta de judecata. Exista urmatoarele variante de decizie: . ca pedeapsa contraventionala poate depune recursul si la administratia locului de detinere. temeiuri: -instanta de judec. fata de care e aplicata sanctiunea contr. . Recursul Examinarea cauzei contr.apoi – arestul contr. Termenul si modul de depunere a recursului. se depune in instanta a carei hotarire este atacata. fata de care este aplicata sanctiunea contravent.interesate a hotaririi judecat. . legal citata sa aflat in imposibilitatea dea se prezenta sau dea instiinta instanta despre imposibilitate -pers.nici la pronuntarea hotaririi.care nu a fost prezent la judecarea cauzei. Si libertatilor omului care poate fi reparata la o noua judecare.Neprezentarea nu impiedica judecarea recursului. -agentul constatator -victima -procurorul -aparatorul. si emiterea deciziei asupra cazului – ca faza a procedurii contr.care este obligata sal expedieze imediat instantei a carei hotarire este atacata. sanctionate.care declara recursul in numele partilor -sotul/sotia pers. -nu au fost respectate dispozitiile privind conpetenta dupa materie sau calitatea pers.se considera depus in termen daca instanta a constatat ca intirzierea a fost determinata de motive intemeiate sau de neinformarea despre adoptarea hotaririi a participantului la proces.prin hotarire a constatat o incalcare a dr. Calea ordinară de atac.R.

contra semnatura. sanctionata . sanctionate .exista o procedura pornita in cauza data in fata unei instante internationale.In termen de 15 zile se informeaza instanta despre executarea hotaririi ei. . de revizuire . Pr. dupa caz. In termen de 10 zile de la data raminerii definitive a hotaririi judecatoresti. de recurs.pot fi atacate cu recurs de pers. Procurorul general si adjunctii lui au dr.cu exceptia celor emise de C.In acest caz cererea de revizuire se depune in instanta a carei decizie sau hotarire a ramas definitiva.In pr. au conturi trezoreriale.casind hotarirea atacata si pronuntind o noua hotarire.Daca contravenientul nu a achitat amenda.sau a cererii contravenientului adresate instantei care a judecat cauza contraventionala sau contestatia. 64. revine instantei de judecata.de apel.Hotarirea de aplicare a sanctiunii avertismentului. -sa stabilit .deciziei agentului constatator sau comisiei administrative. iecare hotarire se executa separat. hotariri: 1)respinge cererea daca este: -tardiva -inadmisibila -neintemeiata 2)admite cererea. In cazul in kare cauza a fost judecata cu recurs.in cursul constatarii si judecarii acestei cauze. autoritatii insarcinate cu punerea in executare a hotaririi conform prevederilor legislatiei de executare. . De revizuire se deschide in baza cererii procurorului de nivelul instantei de judecata. Dupa examinarea cererii de revizuire.ordonantei procurorului. care au adoptat actul juridic respectiv.Amenda se achita de catre contravenient in mod benevol in 30 zile de la raminerea definitiva a hotaririi judecatoresti.de organul care a adoptat hotarirea cu privire la sanctionare. presedintele instantei trimite dispozitia de executare a hotaririi.se transmite pers. de revizuire.Se considera ca sanctiunea amenzii este executata integral.conform competentei teritoriale. decizia cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale e obligatory spre executare de catre toti subiectii dr contraventional. 63.Contravenientul este in drept sa achite jumatate din amenda stabilita daca o plateste in 72 ore din momentul stabilirii ei. codul de executare si alte acte normative. Procedura de executare a sancţiunii contravenţionale de către persoanele fizice Executarea sanctiunii avertismentului.sint personae juridice.instanta dupa expirarea termenului trmite oficiului de executare titlul executoriu pentru ncasarea silita a amenzii.instanta de revizuire adopta una din urm.emise in pr. denumite oficii teritoriale. . Hot. Hotarirea instantei de revizuire. Functionarii Departamentului de executare si executorii judecatoresti au statut de functionar public si se afla sub incidenta legii serviciului public.instanta sesizata poate dispune suspendarea hotaririi neexecutate. cu exceptia sanctiunii avertismentului si amenzii aplikate de catre agentul constatator. la copia de pe hotarire se anexeaza copia de pe decizia instantei de recurs. Condiţiile generale cu privire la procedura de executare a deciziilor cu caracter contravenţional Potrivit dispozitiilor generale din legea de executare.fac parte din sistemul organelor Ministerului de Justitie . de a inainta cererea de revizuire a deciziei sau a hotaririi emise in cauza contraventionala daca se constata ca in actiunile contravenientului sint prezente elementele constitutive ale infr. stampila cu imaginea stemei de stat si cu denumirea lor.cu invocarea motivului revizuirii si a datelor doveditoare. Executarea sanctiunii privative de dreptul de a detine anumite functii sau a desfasura o anumita activitate. Sistemul organelor de executare silită a deciziei privind aplicarea sancţiunilor contravenţionale Executarea silita a documentelor executorii revine Departamentului de executare si se efectueaza prin intermediul subdiviziunilor lui teritoriale.ordonantelor) privind aplikarea sanctiunii contraventionale.prin hotarire definitiva.Cererea se face in scris. comisiei administrative sau procurorului. impreuna cu o copie de pe hotarirea definitive. In cazul in kare fata de una si aceeasi persoana sint pronuntate citeva hotariri privind aplicarea sanctiunilor contraventionale.agentul constatator. conturi special in lei si in valuta straina.procurorul sau judecatorul au comis. Trimiterea spre executare a hotaririlor(deciziilor.isi desfasoara activitatea in conformitate cu constitutia RM. Prevazute de CP.dispun de patrimoniu pe care il administreaza in conditiile legii .abuzuri ce constituie infractiune. . Executarea acestor sanctiuni se asigura de oficiul de executare pe a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea sau isi are domiciliul contravenientul.ca agentul constatator. Executarea sanctiunii amenzii. 65.victima sau procuror in 5 zile si se judeca in ordinea pr. Departamentul de executare si oficiile de executare: .

sanctionate se publica in Monitorul Oficial al RM de organul care lea efectuat si se remite MAI.sanctionata depune in scris un angajament prin care se obliga sa se prezinte in 10 zile la oficiul de executare pe a carui raza teritoriala isi are domiciliul.In 10 zile. Procedura de executare a sancţiunilor contravenţionale de către persoanele juridice Executarea sanct. se stinge raportul juridic de executare a sanctiunii contravent.caruia suplimentar i se remite si hotarirea instantei de judecata.etc.In cazul interzicerii exercitarii unei activitati pentru care nu a fost eliberata autorizatia sau licenta. jurid. si oficiului de executare . Se stinge raportul de executare a sanctiunii contr. Executarea expulzarii. .pentru a retrage autorizatia sau licenta sau a modifica statutul pers. -intervenirii prescriptiei executarii hotaririi privind aplicarea sanctiunii contr. sanctionate in cursul executarii sanct.Toata inform. Executarea sanctiunii arestului contraventional. Privind retragerea autorizatiei ori despre modificarea statutului pers. banesti. legislatiei. . -decesul contravenientului.Oficiul de executare informeaza instanta de judecata in 5 zile despre executarea hotaririi. a genului de activitate interzis.Daca in 30 zile dispozitia de incaso nu se executa din motivul lipsei sau insuficientei mijl.conform preveder.fapt care se consemneaza in proces-verbal al sedintei de judecata. de a interzice pers.. are loc in cazul: -executarii efective si integrale a sanctiunii.Dupa pronuntarea hotaririi instantei de judecata .in termen de 10 zile.adica obligatia contravenientului de a executa sanctiunea contraventionala si dreptul organului de stat de a cere executarea sanct. -intervenirii prescriptiei executarii hotaririi privind aplicarea sanctiunii contraventionale. sanctionate. contr.organul care a eliberat autorizatia sau licenta pentru exercitarea genului de activitate interzis retrage autorizatia sau licenta data.instanta de judecata trimite titlul executoriu pentru executarea silita oficiului de executare pe a carui raza teritoriala isi are sediul pers. jurid.Executarea sanctiunii muncii neremunerate in folosul comunitatii.ea se remite oficiului de executare care trimite hotarirea judecatoreasca organului abilitat cu dr. contrav. verifica mijloacele banesti pe conturile bancare ale pers.Pers.pentru a sista activitatea interzisa. Stingerea executarii sanct. si dr.Executarea sanctiunii se asigura de oficiul de executare conform prevederilor Codului de executare al RM.Stingerea executarii sanctiunii are loc in cazul: -executarii efective si integrale a sanctiunii.presedintele sedintei de judecata explica esenta sanctiunii.obligatia contravenientului de a executa sanctiunea contr. contr.Oficiul de executare. si prezinta dispozitia de incaso institutiei financiare pentru virarea sumei amenzii la contul indicat in titlul executoriu.CCCEC. sanctionata.jurid. Juridica in decurs de 30 zile de la dara raminerii definitive a hotaririi judecatoresti. Expulzarea aplicata cet. 67.jurid sanctionate o anumita activitate. Dupa pronuntarea hotaririi . sau trimiterii spre executare a hotaririi judecat. jurid. 66. jurid. jurid. sau trimiterii spre executare a hotaririi judecatoresti. Executarea sanctiunii privarii de dreptul de a desfasura o anumita activitate.Camera Inregistrarii de stat asigura excluderea din statutul pers. Amenda se achita in mod benevol de pers. amenzii. -adoptarii unei hotariri de achitare a pers.In penitenciar de tip semiinchis .condamnatii sunt detinuti sub supraveghere permanenta. Stingerea executarea sancţiunii contravenţionale Prin stingerea sanct.Daca amenda nu a fost achitata in termen . Straini si apatrizi ca sanctiune complementara se executa de organele afacerilor interne. Executarea se asigura de oficiul de executare pe a carui raza teritoriala isi are sediul persoana juridica sanctionata. organului de stat de a cere executarea sanctiunii contr.oficiul de executare va dispune urmarirea bunurilor pers.. Executarea sanctiunii se asigura de penitenciare in conditile stabilite pentru regim initial intr-un penitenciar de tp semiinchis. -decesului contravenientului. -intervenirii unui act de amnistie totala in cursul executarii sanct. Stingerea executarii sanctiunii contr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful