Reforma orăşenească. Dezvoltarea relațiilor capitaliste în Imperiul Rus a impus promovarea reformei municipale.

Până în anul 1870, în Rusia îşi desfăşurau activitatea dumele (consiliile) orăşeneşti, organizate de Ecaterina II, în cadrul cărora intrau reprezentanți ai diverselor categorii sociale. Din cauza birocrației şi rutinei care domina aceste instituții, dumele, practic, nu funcționau. La 16 iunie 1870, Alexandru II a semnat proiectul noii reforme municipale care, în anul 1871, s‐a extins şi asupra Basarabiei. Conform proiectului, în duma orăşenească aveau dreptul de a alege şi a fi alese numai persoanele care plăteau impozite. Sistemul electoral era astfel conceput, încât alegerea deputaților depindea nu de numărul alegătorilor, ci de suma impozitelor care erau plătite în bugetul oraşului. Alegătorii se împărțeau în trei categorii: prima categorie includea locuitorii care plăteau cele mai mari impozite, adică o treime din totalul lor; în categoria a doua erau incluşi locuitorii ce achitau impozite medii, care de asemenea alcătuiau o treime din suma totală; iar în categoria a treia, cea mai numeroasă, intrau restul contribuabililor. Fiecare categorie, care includea un număr inegal de contribuabili, alegea a treia parte din deputați în duma orăşenească. Un asemenea sistem electoral permitea marii burghezi să dețină controlul asupra dumelor orăşeneşti. În oraşele mici, se permitea împărțirea electoratului în două categorii. Pentru a nu permite accesul persoanelor care nu inspirau încredere, listele alegătorilor şi candidaților erau validate de dumele orăşeneşti. Cei care nu plăteau impozite în bugetul oraşului (funcționarii, intelectualii, muncitorii) nu puteau fi aleşi şi nu aveau dreptul de a alege deputați în dumele orăşeneşti. La 22 august 1870, în Basarabia, a fost instituită comisia pentru introducerea reformei municipale, mai întâi la Chişinău, apoi în restul oraşelor. Comisia a întocmit listele alegătorilor pentru organele de administrare orăşenească şi i‐a divizat în categorii. În anul următor au avut loc primele alegeri în Duma orăşenească a Chişinăului. Ulterior, reforma

înființarea burselor şi caselor de credit. bibliotecilor. din cei 51 de membri ai Dumei orăşeneşti din Chişinău. Bender. Nobilii. deschiderea teatrelor. Soroca şi a trei târguri: Păpuşoi. iar în 1913 peste 53%. Competențele dumei şi upravelor (= primăriilor) orăşeneşti țineau de gospodărirea şi aprovizionarea oraşului. Hotin. administrarea lor fiind eliberată de arbitrarul funcționarilor. . întreținerea spitalelor. Dumele şi upravele orăşeneşti erau supuse supravegherii guvernatorului şi ministrului de Interne. chestiunile învățământului. în anul 1910. împreună cu burghezia orăşenească. muzeelor. nobili erau 30 de persoane. administrau oraşele. în mare parte. De pildă. amenajarea piețelor şi târgurilor. măsurile contra incendiilor. dezvoltarea comerțului şi a industriei locale. Guvernatorul avea dreptul de a stabili şedințele dumei orăşeneşti şi de a controla gestionarea banilor dumelor. Reforma orăşenească în Basarabia a extins principiile de organizare şi activitate a zemstvelor şi asupra oraşelor. sau circa 60%. – ca şi zemstvele – în mâinile nobilimii.municipală s‐a extins asupra oraşelor Akkerman. dar nimerind. Turlaci şi Şabo.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful