NORMATIV privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii INDICATIV NP 074/ 2011

Capitolul 1. Generalităţi
1.1 Scop şi domeniu de aplicare 1.1.1 Documentaţiile geotehnice la care se referă prezentul normativ pot fi întocmite pentru construcţii de orice fel: construcţii civile, industriale, agrozootehnice, energetice, telecomunicaţii, miniere; construcţii rutiere, drumuri, piste de aviaţie, poduri, tunele; construcţii de căi ferate; construcţii de porturi şi platforme marine; construcţii şi amenajări hidrotehnice; construcţii pentru îmbunătăţiri funciare; construcţii edilitare şi de gospodărie comunală. 1.1.2 Documentaţiile geotehnice reprezintă o componentă distinctă a proiectului unei construcţii. Elaborarea documentaţiilor geotehnice trebuie încredinţată unor persoane juridice având calificarea necesară şi experienţă în acest domeniu şi dispunând de o dotare tehnică adecvată. 1.1.3 Documentaţiile geotehnice la care se referă prezentul normativ pot fi întocmite atât pentru construcţii noi cât şi pentru construcţii existente, în vederea obţinerii autorizaţiei de construire sau autorizaţiei de desfiinţare, precum şi pentru toate fazele de proiectare stabilite prin legislaţia în vigoare. De asemenea, documentaţiile geotehnice se pot întocmi şi pentru elaborarea expertizelor juridice, pentru studii de impact şi pentru obţinerea avizelor de mediu.

1.2 Diferenţierea documentaţiilor geotehnice 1.2.1 Natura şi conţinutul documentaţiilor geotehnice se diferenţiază în funcţie de etapele de realizare a lucrării.

1.2.2 Documentaţiile geotehnice pentru etapele de proiectare trebuie să ţină seama de categoria geotehnică a lucrării. 1

care se include în Proiectul tehnic (P.A.3.Th.1 Avizul geotehnic preliminar 2. în înţelesul prezentului normativ.). 2. 2.3 Studiul geotehnic face parte din Documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii (D.3 Avizul geotehnic preliminar nu se poate substitui studiului geotehnic necesar la proiectarea lucrărilor. se impune verificarea unei documentaţii geotehnice. 2. 2. Capitolul 2. este numit în SR EN 1997-2 „Raportul de investigare a terenului”.2.).2 Avizul geotehnic preliminar este necesar pentru obiective importante cu dezvoltare mare în plan şi/sau în adâncime. Documentaţiile geotehnice pentru diferitele etape de realizare a lucrării 2.2 Studiul geotehnic reprezintă documentaţia geotehnică de bază necesară pentru proiectarea oricărei construcţii. verificarea va fi efectuată de un verificator de proiecte atestat pentru domeniul Af „Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare al construcţiilor şi al masivelor de pământ”. 1.1.T.C. 2. 2.2.4 Studiul geotehnic are două capitole principale: 2 .În anexa 1 sunt date recomandări privind stabilirea categoriei geotehnice în care se încadrează o lucrare.1.1 În cazurile în care.1 Studiul geotehnic. în concordanţă cu prevederile prezentului normativ.1 Obiectivul acestei documentaţii îl reprezintă elaborarea unui Aviz geotehnic pentru fazele preliminare de proiectare (studiul de prefezabilitate şi/sau studiul de fezabilitate).2.1.3 Verificarea documentaţiilor geotehnice 1.2.2 Studiul geotehnic 2.

E. în cazul în care pentru această fază de proiectare sunt necesare elemente suplimentare faţă de cele furnizate de Studiul geotehnic elaborat pentru faza de Proiect tehnic (P.2 Monitorizarea geotehnică a execuţiei poate fi efectuată de elaboratorul studiului geotehnic.A.3. 2.T. 2 se prezintă sintetic etapele de elaborare. în funcţie de condiţiile geotehnice întâlnite şi de comportarea lucrărilor în faza de construcţie.Th.1 Studiul geotehnic de detaliu (SG-D) se elaborează pentru faza de detalii de execuţie (D. prestaţiile de efectuat şi documentele de furnizat către elaborator şi modalităţile de verificare a documentaţiilor SG.2 În anexa nr. În capitolul privind evaluarea informaţiilor geotehnice se vor include în mod obligatoriu recomandări asupra sistemului de fundare.). 2.− prezentarea informaţiilor geotehnice − evaluarea informaţiilor geotehnice În capitolul privind prezentarea informaţiilor geotehnice este obligatorie includerea unor fişe sintetice pentru fiecare foraj sau sondaj deschis. 2.C. utilizând modelul din anexa 6. 3 . adaptarea detaliilor de execuţie pe măsura avansării lucrărilor.1 Monitorizarea geotehnică a execuţiei lucrărilor urmăreşte să asigure că lucrările legate de teren sunt realizate în conformitate cu proiectul.5. 2.E.1 În cazul în care proiectul se elaborează în fază unică (P. prevederile de la pct. dacă se dovedeşte necesar.). 2.5. 2.5 Raportul de monitorizare geotehnică a execuţiei 2. + D.4. SG-D şi SGU. 2.) şi care a făcut parte din D.4.2 Studiul geotehnic de detaliu (SG-D) se elaborează obligatoriu pentru obiective importante cu dezvoltare mare în plan şi/sau în adâncime.4 Studiul geotehnic pentru proiectul în fază unică 2. pentru a se putea dispune.3 rămân valabile şi pentru Studiul geotehnic pentru proiectul în fază unică (SGU).3.2 şi 2.3 Studiul geotehnic de detaliu 2. de unităţi autorizate sau de specialişti atestaţi pentru domeniul Af – Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare al construcţiilor şi al masivelor de pământ.Th.

7.3 În cazul unei lucrări existente. 2. 2. Expertiza geotehnică poate expertiza studii geotehnice realizate în prealabil.1 În figura 1 se prezintă schema clasificării.2 În cazul unei lucrări cu avarie. 2. succesiunii şi corelării documentaţiilor geotehnice pentru construcţii în funcţie de etapele de realizare a lucrării.5. 2.6.1 În cazul unei lucrări fără avarie.6. de regulă.3.3 Raportul de monitorizare geotehnică a execuţiei cuprinde notele de sinteză ale monitorizării geotehnice (în primul rând natura şi caracteristicile terenurilor întâlnite şi compararea acestora cu previziunile) precum şi note privind comportarea lucrării în curs de execuţie şi a vecinătăţilor.4 Realizarea expertizei geotehnice se efectuează de experţi atestaţi pentru domeniul Af. obiectivul expertizei geotehnice îl reprezintă.2 În cazul unei lucrări noi.6.7 Corelarea între documentaţiile geotehnice şi etapele de realizare a lucrării 2.6. cu referire la lucrarea sau la partea din lucrare specificată prin temă. în faza de proiectare sau în faza de execuţie.6 Expertiza geotehnică 2. 2. cu luarea în considerare a studiilor geotehnice realizate în diferitele faze ale proiectării precum şi a observaţiilor făcute pe parcursul execuţiei şi exploatării. sau a unei lucrări existente.6.3. obiectivul principal al expertizei geotehnice îl constituie investigarea cauzelor geotehnice ale avariei constatate şi evaluarea remediilor de avut în considerare. 4 . 2.1 Obiectivul documentaţiei geotehnice denumită Expertiza geotehnică (EG) îl reprezintă expertizarea unuia sau mai multor elemente geotehnice ale unei lucrări noi. expertizarea unui element geotehnic specific al lucrării.6.2. Expertiza geotehnică se diferenţiază după cum lucrarea este fără avarie sau cu avarie. 2.

C. succesiunii şi corelării documentaţiilor geotehnice pentru construcţii Capitolul 3. Fig.T. proiectarea şi monitorizarea lucrărilor Aviz geotehnic preliminar (AG-P) (după caz) Expertizare Faza preliminar a: studiu de fezabilitate Documentatie tehnica pentru autorizarea lucrarilor de constructii (D.1 Schema clasificării. Investigarea terenului de fundare 5 .Etapele de realizare a lucrării Documentaţiile geotehnice Proiectare Autorizarea .) Studiu geotehnic (SG) 1) Expertiză geotehnică (după caz ) Studiu geotehnic pentru proiect in faza unică 1) (SGU) Proiect tehnic (PT) Detalii de execuţie (DE) Studiu geotehnic de detaliu 1) (SG-D) Execuţie Raport de monitorizare geotehnică a execuţiei (RMG) Expertiză geotehnică (după caz ) Lucrare existentă Expertiză geotehnică (după caz ) Legenda: 1) Documentaţie geotehnică pentru care este obligatorie verificarea de către un verificator de proiecte atestat în domeniul Af .A.

3. 3.2 Investigarea terenului de fundare se efectuează în conformitate cu prevederile SR EN 1997-2 (Eurocode 7: Proiectarea geotehnică Partea 2: Investigarea şi încercarea terenului) precum şi cu prevederile Secţiunii 3 Date geotehnice din SR EN 1997-1: Proiectarea geotehnică: Partea 1: Reguli generale. Metode de prelevare şi măsurări ale apei subterane Partea 3: Evaluarea conformităţii firmelor şi personalului de către o terţă parte”. 3. Partea 1: Principii tehnice pentru execuţie. 1 6 .4. Metode de prelevare şi măsurări piezometrice. în funcţie de categoria geotehnică. 3. dotate corespunzător din punct de vedere tehnic şi încadrate cu personal având o calificare adecvată. în funcţie de categoria geotehnică.3 Investigarea terenului de fundare se realizează prin unităţi de profil. 3. 3.6 Firmele şi personalul care realizează investigarea terenului de fundare trebuie să îndeplinească condiţiile stabilite prin specificaţiile tehnice „SR CEN ISO/TS 22475-2:2006 Investigaţii şi încercări geotehnice. cu precizarea parametrilor geotehnici de determinat.1 În anexa 3 sunt date indicaţii privind numărul minim de lucrări de investigare a terenului cu prelevare de probe. în funcţie de categoria geotehnică.4. ANEXA Nr. Metode de prelevare şi măsurări piezometrice. Partea 2: Criterii de calificare pentru firme şi personal” şi „SR CEN ISO/TS 22475-3 Investigaţii şi încercări geotehnice.2 În anexa 4 sunt date recomandări privind investigarea terenului de fundare prin încercări pe teren. 3.4 Investigarea terenului de fundare se efectuează ţinând seama de categoria geotehnică a lucrării 3.3.4.5 La investigarea terenului de fundare se vor respecta prevederile standardului SR EN 22475-1 Investigaţii şi încercări geotehnice.1 Documentaţiile geotehnice se bazează pe investigarea terenului de fundare.3 În anexa 5 sunt date indicaţii privind investigarea terenului de fundare prin încercări în laboratorul geotehnic.

Nu este necesar să se trateze întreaga lucrare în concordanţă cu exigenţele categoriei celei mai ridicate. Categoria geotehnică este asociată cu riscul geotehnic. Încadrarea unei lucrări într-o categorie de risc geotehnic sporit impune necesitatea realizării în condiţii de exigenţă corespunzătoare a investigării terenului de fundare şi a proiectării infrastructurii folosind modele şi metode de calcul perfecţionate spre a se atinge un nivel de siguranţă necesar pentru rezistenţa. Categoria poate fi verificată şi eventual schimbată în fiecare fază a procesului de proiectare şi de execuţie. în raport cu terenul de fundare. Încadrarea preliminară a unei lucrări într-una din categoriile geotehnice trebuie să se facă. moderat în cazul Categoriei geotehnice 2 şi mare în cazul Categoriei geotehnice 3. condiţiile de teren se grupează în următoarele categorii: 7 .1. stabilitatea şi condiţiile normale de exploatare a construcţiei. A. dintre care cei mai importanţi sunt condiţiile de teren şi apa subterană iar pe de altă parte factorii legaţi de structură şi de vecinătăţile acesteia. înainte de investigarea terenului de fundare. Diferitele aspecte ale proiectării unei lucrări pot impune abordări care să corespundă la diferite categorii geotehnice. 2 şi 3.1. În vederea stabilirii exigenţelor proiectării geotehnice se introduc trei Categorii geotehnice: 1. Metodele unei categorii mai ridicate pot fi utilizate pentru a justifica o proiectare mai economică. Acesta este redus. Categoriile geotehnice A 1.la normativ A 1. sau atunci când proiectantul consideră oportun acest lucru. Riscul geotehnic depinde de două categorii de factori: pe de o parte factorii legaţi de teren . în mod normal. A 1.2.1.2. Condiţiile de teren În vederea definirii categoriei geotehnice. în cadrul Categoriei geotehnice 1. Această încadrare poate fi ulterior schimbată.

0 şi 0. prafuri nisipoaseargiloase. argile prăfoase şi argile. 1 2 3 4 5 6 7 8 Tipul de teren Blocuri. în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale Pământuri fine cu plasticitate medie: nisipuri argiloase.75. în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale (având înclinarea mai mică de 10%) Pământuri nisipoase. iar la pct. în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale Pământuri fine cu plasticitate mare (IP>20%): argile nisipoase. pământuri argiloase cu umflări şi contracţii mari. conform tabelului A1. conform tabelului A1. în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale Pământuri fine cu plasticitate redusă (IP<10%): nisipuri argiloase. având e<1. Terenuri dificile În această categorie intră nisipurile afânate . crt. sau având o vechime mai mare de 10-12 ani şi necompactate iniţial. pământuri cu conţinut ridicat de materii organice (peste 6 %). Terenuri bune. 8 . în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale Roci stâncoase şi semistâncoase în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale Umpluturi compactate realizate conform unor documentaţii de execuţie (caiete de sarcini) controlate calitativ de unităţi autorizate Orice combinaţie între stratificaţiile precizate la Nr. având e<1. în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale Pământuri fine cu plasticitate medie (10%<IP<20%): nisipuri argiloase.5<IC<0. inclusiv nisipuri prăfoase. prafuri nisipoase şi prafuri.2 Nr. având e<1. Terenuri medii.5).a. în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale Pământuri loessoide aparţinând grupei A de pământuri sensibile la umezire definite conform normativului NP 125-2010 Umpluturi de provenienţă cunoscută. 1 2 3 4 5 6 Tipul de teren Pământuri nisipoase. conţinând materii organice sub 6 %.1 Nr. conţinând mai puţin de 40% nisip şi mai puţin de 30% argilă. pământurile loessoide aparţinând grupei B de pământuri sensibile la umezire definite conform normativului NP 125-2010. crt. pământurile fine cu consistenţă redusă ( Ic<0. argile prăfoase şi argile. în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale Pământuri fine cu plasticitate mare(Ip > 20%): argile nisipoase. inclusiv nisipuri prăfoase. realizate organizat. de îndesare medie. având e<0.2 Tabelul A1.75. identificate conform normativului NP 125-2010.5<IC<0. terenurile în pantă cu potenţial de alunecare.0 şi IC≥ 0.75. bolovănişuri şi pietrişuri. 5 pământurile argiloasee cu umflări şi contracţii mari b. nisipurile saturate susceptibile de lichefiere sub acţiuni seismice. prafuri nisipoase şi prafuri. crt.1 şi 0.75. 1÷6 NOTĂ: Se exceptează de la încadrarea la pct. îndesate. având e<0. c. având e<1.5<IC<0. 4 şi 5 pământurile sensibile la umezire.1 Tabelul A1.1 şi IC≥ 0. în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale (având înclinarea mai mică de 10%) Pământuri fine cu plasticitate redusă: nisipuri argiloase.75.7 şi IC≥ 0.7 şi 0.75. prafuri nisipoase-argiloase.

în condiţii hidrogeologice excepţionale.1.2. fără riscuri de degradare a unor structuri alăturate.1. în afara situaţiilor ilustrate în tabel. Diferiţii factori se pot combina şi în alte moduri. 9 .1. 2. impunând lucrări de epuismente cu caracter excepţional.2.4 Vecinătăţile Categoria geotehnică depinde şi de modul în care realizarea excavaţiilor.4. nu sunt necesare epuismente. De regulă. a epuismentelor şi a lucrărilor de infrastructură aferente construcţiei care se proiectează poate afecta construcţiile şi reţelele subterane aflate în vecinătate. A. se disting trei situaţii care trebuie avute în vedere la definirea categoriei geotehnice . 2. în patru categorii de importanţă: − excepţională − deosebită − normală − redusă A. a. Excavaţia coboară sub nivelul apei subterane.3. se prevăd lucrări normale de epuismente directe sau drenare.2. 2. anexa 2. din acest punct de vedere.2. risc moderat al unor degradări ale construcţiilor sau reţelelor învecinate. factorul cel mai nefavorabil dintre cei enumeraţi determină nivelul riscului geotehnic şi – în mod corespunzător – încadrarea în Categoria geotehnică cea mai mare.3 se prezintă trei corelări între cei patru factori detaliaţi la pct. Excavaţia nu coboară sub nivelul apei subterane. A.3 Clasificarea construcţiilor după importanţă În vederea definirii categoriei geotehnice se utilizează clasificarea construcţiilor în conformitate cu HG 766/1997.3 şi 2.A. c. Se pot distinge. Stabilirea Categoriei geotehnice În tabelul A1. Excavaţia coboară sub nivelul apei subterane. risc major de degradări ale construcţiilor sau reţelelor învecinate.1. trei situaţii: a) b) c) risc inexistent sau neglijabil al unor degradări ale construcţiilor sau reţelelor învecinate.1.2 Apa subterană Din punctul de vedere al prezenţei apei subterane pe amplasament. în vederea definirii riscului geotehnic. în corelare cu soluţia de fundare. b.

se recomandă folosirea următoarei metodologii: • • • Se atribuie fiecăruia dintre cazurile aferente celor 4 factori daţi în tabelul A3 un număr de puncte.4 Nr. Exigenţe în corelare cu categoriile geotehnice Exigenţele privind investigaţiile geotehnice care trebuie realizate şi metodele de proiectare utilizate. în concordanţă cu tabelul A1.9 Moderat 10..4.3 Factorii de avut în vedere Condiţii de teren Apa subterană Clasificarea construcţiei după categoria de importanţă Vecinătăţi Riscul geotehnic Exemple de corelare Exemplu 1 Terenuri bune Fără epuismente Redusă Fără riscuri Redus Puncta j 2 1 Exemplu 2 Terenuri medii Cu epuismente normale Normală Risc moderat Moderat Punctaj 3 2 Exemplu 3 Terenuri dificile Cu epuismente excepţionale Deosebită. astfel: −două puncte pentru zonele cu ag ≥ 0. specificat în dreptul cazului respectiv Se însumează punctele corespunzătoare celor 4 factori La punctajul stabilit pe baza celor 4 factori. 1 2 3 Riscul geotehnic Tip Limite punctaj Redus 6. Tabelul A1.Tabelul A1. sunt prezentate în tabelul A1. se adaugă puncte corespunzătoare zonei seismice având valoarea acceleraţiei terenului pentru proiectare ag definită în codul P100-1/2006. crt. excepţională Risc major Mare Punctaj 6 4 2 1 6 3 3 11 5 4 19 Pentru a facilita încadrarea lucrării într-o Categorie geotehnică...20)g • Încadrarea în categorii geotehnice se va face în funcţie de punctajul total.4.14 Major 15.24g −un punct pentru zonele cu ag = (0... corespunzător categoriilor geotehnice..16 … 0.21 Categoria geotehnică 1 2 3 A1.5. 10 .

pentru care riscurile pentru bunuri şi persoane sunt neglijabile. pot fi utilizate metode de rutină pentru încercările de laborator şi de teren şi pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor. încercări cu caracter special în laborator şi pe teren. Metodele Categoriei geotehnice 1 pot fi suficiente doar dacă nu sunt excavaţii sub nivelul apei subterane. încercări pe teren. reprezentate prin structuri implicând riscuri majore sau încărcări 11 . Calculele de stabilitate şi de deformaţii se vor executa după caz. Categoria Geotehnică 3 Investigaţiile menţionate la Categoria geotehnică 2 şi. Calcule mai complexe. în plus. Categoria geotehnică 2 include tipuri convenţionale de lucrări şi fundaţii. astfel încât să se poată utiliza metode de rutină în proiectarea şi execuţia lucrărilor. A1. Categoriile geotehnice Categoria Geotehnică 2 Investigaţii de rutină cuprinzând sondaje deschise. geotehniceInvestigaţii Metode de proiectare bazate pe măsuri prescriptive şi proceduri simplificate. ca de exemplu utilizarea tabelelor cu presiuni convenţionale la fundarea directă. eventual. foraje. încercări în laborator şi. Categoria geotehnică 3 cuprinde obiecte care nu se încadrează în Categoriile geotehnice 1 şi 2. Metodele Categoriei geotehnice 1 sunt suficiente doar în condiţii de teren care.5. Lucrările din Categoria geotehnică 2 impun obţinerea de date cantitative şi efectuarea de calcule geotehnice pentru a asigura satisfacerea cerinţelor fundamentale. fără riscuri majore sau condiţii de teren şi de solicitare neobişnuite sau excepţional de dificile.Tabelul A1. Metode de proiectare Calcule de rutină pentru stabilitate/ capacitate portantă şi deformaţii folosind metode uzuale recomandate în normele în vigoare. În schimb. pe baza experienţei comparabile. sunt recunoscute ca fiind suficient de favorabile. care pot să nu facă parte din normele în vigoare.5 Categoria Geotehnică 1 Sondaje deschise şi/sau foraje de recunoaştere a terenului. Corelarea între tipurile de lucrări şi categoriile geotehnice Categoria geotehnică 1 include doar lucrările mici şi relativ simple: − − pentru care este posibil să se admită că exigenţele fundamentale vor fi satisfăcute folosind experienţa dobândită şi investigaţiile geotehnice calitative.

3 şi în plus: .date generale .prezentarea informaţiilor geotehnice . Modalitatea de verificare — 2.încercări de laborator . Planificarea investigării terenului — 3 Elaborarea studiului geotehnic 4 Elaborarea studiului geotehnic de detaliu sau a studiului geotehnic pentru proiect în fază unică Este obligatorie verificarea documentaţiei geotehnice de către un verificator de proiecte atestat în domeniul Af. 12 . amplasate în condiţii de teren dificile. de comun acord.măsuri pentru asigurarea stabilităţii terenului (dacă este cazul) . . de către proiectantul structurii şi specialistul geotehnician.recomandări privind sistemul de fundare Elementele specificate la p.foraje şi/sau sondaje deschise cu prelevare de probe .încercări pe teren Studiul geotehnic pentru faza de proiect tehnic va cuprinde: .încadrarea diferitelor lucrări în categoriile geotehnice .presiunea convenţională de bază în cazul fundării directe şi capacitatea portantă estimată a piloţilor în cazul fundării pe piloţi . 2 la normativ Documentaţia geotehnică SG: Studiu geotehnic Nr. Încadrarea în una din cele trei categorii geotehnice se face.excepţional de severe.evaluarea informaţiilor geotehnice .soluţii privind îmbunătăţirea terenului (dacă este cazul) . 1 Etapele elaborării documentaţiei Analizarea cererii clientului Prestaţiile de efectuat şi documentele de furnizat de de către elaborator Analizarea documentelor furnizate de client Efectuarea unei anchete asupra vecinătăţilor Efectuarea unei anchete documentare asupra cadrului geotehnic Definirea volumului investigării terenului care va cuprinde. crt. Este obligatorie verificarea documentaţiei geotehnice de către un verificator de proiecte atestat în domeniul Af. în funcţie de categoria geotehnică: . ANEXA Nr. Proiectarea lucrărilor din Categoria geotehnică 3 se bazează pe date geotehnice obţinute prin încercări de laborator şi de teren realizate prin metodologii de rutină şi speciale şi pe metode perfecţionate de calcul geotehnic. .

1. se recomandă utilizarea uneia sau mai multor încercări pe teren. C2.4 la normativ R E C O M A N D Ă R I privind investigarea terenului de fundare pentru încercări pe teren C1. ANEXA Nr. B2.ANEXA Nr. nisipuri afânate. În afara lucrărilor de foraje sau de sondaje deschise. în cazul cercetărilor pentru această categorie împreună cu metodele indicate pentru categoria geotehnică 2.0 m sub cota de fundare în cazul fundării directe si 6. pământuri organice. Metodele recomandate pentru categoria geotehnică 3 se utilizează. Numărul minim al acestor lucrări de investigare pe un amplasament va fi: pentru categoria geotehnică 1: un foraj sau un sondaj deschis dacă terenul este uniform pentru categoria geotehnică 2: două foraje pentru construcţii cu dezvoltare redusă în plan (150 – 200 m2) şi în adâncime (1 s – 2 s) dacă terenul este uniform pentru categoria geotehnică 3: trei foraje pentru construcţii cu dezvoltare medie în plan (300 – 500 m2) şi adâncimi de 1 s – 2 s. 3 la normativ I N D I C A Ţ I I privind numărul minim de lucrări de investigare a terenului cu prelevare de probe B1. umpluturi.0 m sub vârful piloţilor în cazul fundării indirecte Se va depăşi grosimea stratelor cu portanţă redusă: mâluri. Pe amplasamentele situate în zonele seismice având valoarea de vârf a 13 . Investigarea terenului cu prelevare de probe se realizează prin foraje. în conformitate cu STAS 1242/3-87. Pentru construcţii cu dezvoltare mare în plan investigarea terenului de fundare se va face dispunând lucrările de investigare după o reţea cu ochiurile de 20-30 m B4. indicate în tabelul 4. Adâncimea de investigare va fi de minim 6. în conformitate cu STAS 1242/4-85 şi SR EN ISO 224745-1 şi prin sondaje deschise. care sunt obligatorii pentru orice investigare a terenului de fundare. dacă terenul este uniform B3. cu prelevare de probe.

cu inundare Pământuri fine de consistenţă ridicată (IC>0.16 g. conform Codului P100-1/2006 se recomandă.încercarea de încărcare cu placa SPT CPT FVT ANEXA Nr.incercare de penetrare cu piezocon PMT .hole. determinarea vitezei de propagare a undelor seismice de forfecare vs prin sondaje seismice (down . up-hole sau cross-hole) până la adâncimi de cel puţin 30m.încercarea de penetrare dinamică CPT .în sondaj deschis.acceleraţiei pentru proiectare ag ≥ 0.5).încercare cu presiometrul DMT .încercare de penetrare standard DP . 5 la normativ I N D I C A Ţ I I privind minimul de încercări în laboratorul geotehnic Categoria de pământ (SR EN ISO 14688-2:2006) Pământuri foarte grosiere şi grosiere exceptând nisipurile Nisipuri Parametri geotehnici de determinat Categoria geotehnică 1 Categoria geotehnică 2 granulozitat Categoria geotehnică 3 ate granulozit e - - granulozit - granulozitate umiditate greutate specifică compoziţie umiditate mineralogică şi grad de alterare 1) parametrii rezistenţei la forfecare 1) granulozitat granulozitate 14 . şi cu conţinut de materii organice mai mare de 6% Pământuri sensibile la umezire (PSU) LEGENDĂ: SPT .incercare cu dilatometrul plat (Marchetti) FVT .1 Tipul de teren Încercări pe teren recomandate Categoria Categoria geotehnică 2 geotehnică 3 Nisipuri şi nisipuri cu pietriş SPT DP Încercările recomandate pentru categoria 2 plus încercări: CPT DMT PMT PLT SPT DP CPT Încercările recomandate pentru categoria 2 plus încercări: CPTU DMT PMT PLT Încercările recomandate pentru categoria 2 plus încercări: CPTU DMT PMT PLT PLT . Tabelul 4. pentru categoria geotehnică 2 şi mai ales pentru categoria geotehnică 3.5) Pământuri fine de consistenţă scăzută (IC<0.incercare de penetrare cu con CPTU .încercare cu scizometrul de şantier PLT .

indicele de compresiune consistenţă organice .conţinut în materii organice (peste 6%) şi .limita de contracţie . G şi fracţiunea din amortizarea critică.încercări în edometru pe probe Pământuri .limita de contracţie .încercări în edometru mod suplimentar: la umiditatea naturală şi inundate sensibile la încercări pe probe la umiditatea .încercări în triaxial cu umezire inundate la forfecare pe probe şi drum de efort impus 1) inundate Aceleaşi ca la pământurile fine şi Aceleaşi ca la în mod suplimentar: pământurile fine şi în mod Pământuri cu .parametrii rezistenţei umiditatea naturală şi .e - ate umiditate caracteristi ci de compactare (Proctor) 1) coeficientul de permeabilitate 1) - Pământuri fine ate volumică plasticitate Aceleaşi ca la categoria geotehnică 1 şi în mod suplimentar: granulozit modulul de deformaţie edometric greutate parametrii rezistenţei la forfecare umiditate caracteristi limite de cile de compactare (Proctor) 1) coeficientul de permeabilitate 1) Pământuri cu conţinut în carbonat (marnoase) Aceleaşi ca la pământurile fine Aceleaşi ca la pământurile fine şi în mod suplimentar: conţinut în CaCO3 umiditate caracteristicile de compactare (Proctor) 1) greutate specifică coeficientul de permeabilitate greutatea volumică grad de îndesare parametrii rezistenţei la forfecare pe probe aduse la porozitatea naturală 1) rezistenţa la lichefiere 2) modulul dinamic de deformaţie transversală.parametrii rezistenţei la umezire în edometru pe probe la naturală şi inundate forfecare pe probe inundate (PSU) .presiunea de umflare .umflare liberă contracţii mari pământurile fine .curba de contracţie Pământuri cu Aceleaşi ca la Aceleaşi ca la pământurile fine şi conţinut ridicat de pământurile fine şi în mod în mod suplimentar: materii organice suplimentar: . D 4) Aceleaşi ca la categoria geotehnică 2 şi în mod suplimentar: greutate specifică presiunea de preconsolidare coeficientul de consolidare primară parametrii rezistenţei la forfecare exprimaţi în funcţie de eforturile efective şi de eforturile totale coeficientul presiunii în stare de repaus 3) modulul dinamic de deformaţie transversală.conţinut în materii .umflarea liberă suplimentar: umflări şi Aceleaşi ca la .coeficientul de consolidare 15 .presiunea de umflare (PUCM) . D 4) Aceleaşi ca la pământurile coezive şi în mod suplimentar: conţinutul în CaCO3 umflare liberă 5) presiune de umflare 5) - Aceleaşi ca la Aceleaşi ca la pământurile fine şi pământurile fine şi în mod în mod suplimentar: Aceleaşi ca la suplimentar: pământurile fine şi în .căldura maximă de umezire . G şi fracţiunea din amortizarea critică.

cerute de specificul construcţiei. Metode de prelevare şi măsurări ale apei subterane. Partea 1: Identificare şi descriere SR EN ISO 14688-2:2006. Cercetări şi încercări geotehnice.scăzută (IC < 0. Erată SR EN 1997-1 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică Partea 1: Reguli generale SR EN ISO 22475-1 Investigaţii şi încercări geotehnice. Partea 3: Încercare de penetrare standard 16 .16 g (conform Normativului P100-1:2006). Încercări pe teren. 4. Partea 2: Investigarea şi încercarea terenului. Cercetări şi încercări geotehnice. Încercări care se execută în anumite situaţii.16 g (conform Codului P100-1:2006). 5. Numai pe amplasamente situate în zonele seismice având ag ≥ 0. În cazul lucrărilor de susţinere a săpăturilor cu adâncimea D > 5 m. Documente normative de referinţă: SR EN 1997-2 Eurcod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Principii pentru o clasificare SR EN ISO 22476-2:2006. Partea 2: Criterii de calificare pentru firme şi personal SR CEN ISO/TS 22475-3 Investigaţii şi încercări geotehnice. Metode de prelevare şi măsurări ale apei subterane. Partea 2: Investigarea şi încercarea terenului SR EN 1997-2 NB Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Cercetări şi încercări geotehnice. Numai pentru nisipuri fine şi nisipuri prăfoase saturate situate în suprafaţa terenului.5) Observaţii: . Cercetări şi încercări geotehnice. Partea 2: Încercare de penetrare dinamică SR EN ISO 22476-3:2006. Anexa naţională SR EN 1997-2/AC:2010 Eurocod 7: Proiectare geotehnică. Identificarea şi clasificarea pământurilor. Identificarea şi clasificarea pământurilor. Cercetarea prin sondaje deschise executate în pământuri STAS 1242/4 – 85 Teren de fundare. Partea 3: Evaluarea conformităţii firmelor şi personalului de către o terţă parte STAS 1242/3 – 87 Teren de fundare. 3. Metode de prelevare şi măsurări piezometrice Partea 1: Principii tehnice pentru execuţie SR CEN ISO/TS 22475-2 Investigaţii şi încercări geotehnice. Când apare posibilă decopertarea straturilor cu conţinut în carbonat (marnoase). Partea 2: Investigarea şi încercarea terenului. Cercetări geotehnice prin foraje executate în pământuri SR EN ISO 14688-1:2004.coeficientul de consolidare primară secundară 1. pe amplasamente cuprinse în zonele seismice având ag ≥ 0. 2. Încercări pe teren.

......Apa subterana PROFIL LITOLOGIC PROBA GRANULOZITATE COMPRESIBILITATE IN EDOMETRU REZISTENTA LA FORFECARE SPT ADANCIMEA GROSIMEA NUMAR PROBA (TULBURATA / NETULBURATA) ADANCIME DESCRIEREA STRATULUI w DISTRIBUTIE PROCENTUALA Cu = d60/ d10 wL wP IP IC γ n e Sr k M200-300 ε200 im3 Φ c N OBSERVATII Bolovanis Pietris Argila Nisip Praf m m m - m - m - % % % % - kN/m3 % - - cm/s kPa % % o kPa lov............................................ - 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 NOTA: Prin sondaj se înţelege sondaj deschis sau foraj În funcţie de necesitatea studiului geotehnic se completeaza coloanele corespunzătoare altor tipuri de determinări şi se fac precizări în coloana „Observaţii” În coloana „7” se recomandă utilizarea unor semne convenţionale pentru tipul probelor prelevate (aceste semne trebuie explicitate) Întocmit........ COTA ABSOLUTA / RELATIVA N..... ANEXA Nr............ ....... ... Amplasament ......... Verificat... Contract nr........................................................ Data începerii sondajului ..... ................ .. ........ Data terminării sondajului .........................................Unitatea executantă ............................................. 6 FIŞA SINTETICĂ A SONDAJULUI GEOTEHNIC NR............ ........H.....................................

18 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful