P. 1
Chestii

Chestii

|Views: 1|Likes:
Published by Cristina Dumitru
Balarii
Balarii

More info:

Published by: Cristina Dumitru on Sep 12, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/24/2014

pdf

text

original

VERDICTUL Era într-o duminica dimineata a celei mai frumoase primaveri.

Georg Bendemann, un tînar negustor, sedea în camera sa de la etajul întîi al uneia din casele scunde si subr ede ce se însirau la nesfîrsit de-a lungul rîului, deosebindu-se aproape numai prin înal time si cu¬loare. Tocmai terminase o scrisoare catre un prieten din tinerete care se afla în strainatate, o închisese cu o încetineala ce semana mai curînd a joaca si, sp rijinindu-se cu coatele de bi¬rou, se uita pe fereastra la rîul, podul si colinele d e pe malul celalalt, cu verdele lor abia mijit. Cugeta la faptul ca prietenul acesta, nemul¬tumit de felul cum îi mergea acasa, fugi se pur si simplu în Rusia, cu ani în urma. Acum se ocupa, la Petersburg, de o afacer e, care la început se aratase promitatoare, dar care parea sa stagneze de multa vr eme, judecind dupa felul cum se vai¬carea prietenul cu prilejul vizitelor sale, ce se rareau tot mai mult. Trudea astfel fara folos printre straini, barba exotica neizbutind sa-i acopere chipul binecunoscut din anii copilariei, chip a carui p iele galbejita parea sa tradeze o boala în plina evolutie. Din cîte povestea, n-avea nici un fel de legaturi propnu-zise cu colonia compatriotilor sai de acolo dar totodata aproape ca nu , era în relatii de societate nici cu familiile autohtone înt ocmindu-si astfel viata pentru o burlacie definitiva. Ce sa-i scrii unui asemenea om care esuase în mod evident, si caruia puteai sa-i a rati compatimire, dar nu si sa-i vii în ajutor ! Sa-l sfatuiesti oare sa se reîntoar ca acasa, sa-si mute existenta, aici, sa reia toate vechile legaturi de prieteni e - încercare in calea careia nu sta nici un fel de piedica - iar in rest sa aiba încredere în ajutorul amicilor ? Dar asta nu însemna nimic altceva decît sa-i spuna imp ca toate încercarile lui de pîna acum licit - cu cît mai pe ocolite cu atît mai jignitor au dat gres, ca trebuia sa renunte, în sfîrsit, la ele, ca trebuia sa revina acasa si sa se lase privit de toti cu uimire, ca unul reîntors pentru totdeauna, ca doar prietenii erau priceputi si ca el era un copil batrîn care trebuia pur si simplu sa asculte de prietenii ramasi în tara. Si atunci, oare mai era sigur ca aveau vre un rost toate cninunle la care trebuia supus ? Poate ca macar nu izbutea sa-l re aduca acasa doar spunea el singur ca nu mai întelegea starile de lucruri din patri e ; si atunci ar fi ramas oricum În strainatatea lui amarît de sfaturile primite, înstrainat si mai mult de prieteni. D aca ar fi urmat cu adevarat sfatul si aici, ar fi fost strivit fireste nu cu int entie, ci datorita împrejurarilor - daca nu s-ar mai fi simtit bine nici cu priete nii si nici fara ei, daca ar fi suferit de sentimentul umilirii, daca în cazul ace sta n-ar mai fi avut cu adevarat nici patrie si nici prieteni, atunci n-ar fi oa re mai bine pentru el sa fi ramas printre straini, acolo, asa cum era? Dupa cum stau lucrurile îti poti oare imagina ca aici ar izbuti cu adevarat sa de a înainte ? Pentru aceste motive, faca voiai sa mai ramîi oricum în corespondentacu el, nu-i put eai spune lucruri pe care, de fapt, le-ai fi spus fara sfiala chiar si unui simp lu cunoscut, oricît de îndepartat. Prietenul nu mai fusese în tara de mai bine de trei ani si explica foarte putin plauzibil acest lucru prin nesiguranta conditiilor politice din Rusia care nu-i îngaduiau, chipurile, nici cea mai scurta absenta unu i modest om de afaceri, în timp ce sute de mii de rusi colindau linistit prin lume . Dar în cursul acestor trei ani se schimbasera multe tocmai pentru Geor. Prietenul mai apucase sa afle, de buna seama, de moartea mamei lui Georg care se intimplas e cu aproape doi ani în urma si de la care fiul facea gospodarie comuna cu batrînul sau tata si exprimase condoleante pe un ton sec, ce nu-si putea afla explicatia decît în faptul ca, printre straini, nu-ti poti închipui jalea prilejuita de un asemen e eveniment. Dar, din clipa aceea, Georg începuse sa se ocupe cu toata energia de în treprinderea sa ca si de toate celelalte lucruri. Poate ca, pe cînd mai traia mama , tatal sau îl împiedicase de la o adevarata activitate proprie, prin faptul ca nu v oia sa admita decît doar conceptiile sale personale ; poate ca de la moartea mamei , tatal sau devenise mai retras, desi înca mai lucra în întreprindere ; poate ca ceea ce era foarte probabil întîmplarile fericite jucau un rol cu mult mai important; ori cum, în acesti doi ani, întreprinderea se dezvoltase neasteptat de bine, personalul trebuise sa fie dublat, deverul se încincise si, fara îndoiala, ca avea sa urmeze o prosperitate si mai mare.

însa. fiecare cu ziarul în mîna. Mai de mult ultima oara poate ch iar în acea scrisoare de condoleante încercase sa-l convinga pe Georg sa emigreze si el în Rusia si insistase pe larg asupra perspectivelor ce se deschideau la Peters burg tocmai în bransa lui Georg Cifrele date de el erau însa insignifiante prin comp aratie cu proportiile pe care le luase acun întreprinderea lui Georg. dar oare nunta me a n-ar fi tocmai prilejul potrivit sa înlaturi toate piedi¬cile ? Orice-ar fi. «Asta sînt si asa tr ebuie sa ma accepte. fara a tine seama de nimic. si doar am dreptul sa-ti cuno sc toti prietenii. care s-a stabilit aici tîrziu dupa plecarea ta si pe care. e aproape sigur ca n-o cunosti. poate ca m-ar invidia si ar fi cu siguranta nemultumit si i nca¬pabil sa-si învinga vreodata nemultumirea de a pleca îndarat singur. în acest lung interval de timp si c u care se deprinsese. întrucît daca îl cu nosc bine. De altfel nici nu er a nevoie de obicei. Georg se limita sa-i scrie prietenului despre evenimente fara importanta . pîna cînd fireste ca prietenul a început sa se intereseze de aceasta ciudatenie. rasuflînd precipitat sub sarutarile lui : De fapt tot ma mîhneste". Nu voia altceva decît sa lase netulburata imaginea pe care si-o facuse . dar este putin probabil sa afle. cu o fata ce-i era la fel de indiferenta." Nu vreau sa-l deranjez. în lunga scrisoare pe care o scrise în aceasta dimineata de duminica. întrucît venea permanent în contact cu tatal lui la magazin. asa cum se îngramadesc în memorie." Daca ai asemenea prieteni. Atît de multa umbra facea. cumva.Dar prietenul nici nu banuia aceasta schimbare. o vreme în holul com un. p rocedeaza cum crezi ca e mai bine. în scrisori des¬tul de distantate între ele. mai potrivit pentru prietenia cu el. Georg se mira cît de întuneco asa era camera chiar si în aceasta dimineata însorita. In plus vei avea în l ogodnica mea care-ti transmite calde salutari si care-ti va scrie si ea în curînd o prietena sincera.» Si într-adevar. deci. în care nu mai fusese de luni de zile. prietenul despre ora¬sul natal. probabil ca va veni. si citea zia . prînzul îl luau amîndoi. în acelasi timp. raspunse Georg. o fata dintr-o fami lie bogata. îndeobste. o fata dintr-o familie bogata. asta fireste cînd Georg nu era plecat cu prietenii si cîn d nu-si vizita logodnica. pentru astazi e destul sa afli ca sînt foarte feri cit si ca în relatiile dintre noi nu s-a schimbat nimic afara doar de faptul ca ai acum în mine. faptul ar fi parut cu adeva rat ciudat. nu poate afla si pe alta cale de casatoria noastra ?" Fire ste ca asta nu pot s-o împiedic. îi relata prietenului în urmatoarele cuvinte despre logodna ce avusese loc : «Noutatea cea mai buna am la¬sat-o la urma. G eorg considera ca e foarte firesc sa-i scrie totul prietenului. zidul înalt ce se ri¬dica dincolo de curtea îngusta ! Tatal sau sedea la fereastra . fara rînduiala. Astfel. îsi spuse. privind pe fereastra . în loc de un prieten obisnuit. Vorbea adesea cu logodnica sa despre acest prieten si despre relatii le speciale pe care le avea cu el prin cores¬pondenta. de buna seama. Se va mai ivi prilejul sa-ti dau amanunte despre logodnica mea.» Cu aceasta scrisoare în mîna Georg sezuse multa vreme la birou. traversînd micul coridor pîn a-n ca¬mera tatalui sau. spuse ea. ar fi trebuit sa nu te logodesti de f el. la un birt. M-am logodit cu o domnisoara Frieda Brandenfeld . într-un colt împodobit cu tot felul de amintiri de la raposata sotie. Dar acesta d in urma nu se simtise îndemnat pe atunci sa-i scrie priete¬nului despre succesele sa le în afaceri. Abia daca raspunsese printr-un zîmbet absent unui cu¬noscut care-l salutase trecînd pe straduta. Într-un tîrziu puse scrisoarea în buzunar si iesi din camera. dar nici acum n-as vrea sa fie altfel. cu totul împotriva intentiilor lui Georg. decît sînt eu. ceea ce nu este cu totul lipsit de importanta pentru un hol¬tei. e vina noastra a amîndurora . decît sa-i marturiseasca ca el însusi se logodise acum o luna cu o domnisoara Frieda Brandenfeld. Asa s-a întîmplat ca Georg i-a anuntat prietenului de trei ori . iar seara. Stiu ca sînt multe lucruri care te împiedica sa ne faci o vizita. Dar Georg prefera sa-i scrie asemenea lucruri. cum se întîmpla acum foarte des. cînd te gîndesti la ele într-o duminica linistita. nici nu va veni la nunta noastra. chiar daca fiecare îsi punea b urta la cale dupa propriu-i plac." Ei. asad ar. cel putin asa cred. Asadar. mai sedeau totusi. Lasa ar avea impre¬sia ca este constrîns si pagubit. un prie¬ten fericit. nu pot face din mine un om care sa fie. iar daca ar fi facut-o acum. Singur stii t u ce-nseamna asta ?" Dar. avînd în vedere felu l lui de viata." Si cîn d ea mai îngaima. logodna unui om care-i era indiferent. cu întîrziere.

iar eu aici. pentr u ca altfel n-am nici un motiv. O sa schimbam camerele. în loc sa manînci ca lumea. poate ca nu-mi sînt tainuite nu vreau sa afirm ac um ca-mi sînt tainuite nu mai sînt destul de în putere. Nu. fara îndoiala. tinînd sea ma de felul lui de viata singuratic n-am cum sa împiedic una ca asta dar de la min e însumi. Am vrut sa-ti spun înainte de a pune scrisoarea la cutie. Este o nimica-toata. Vîrsta îsi cere. acum m-am razgîndit din nou. la urma urmei. revarsat si cu bratele încrucisate pe piept». vorbi Georg." Georg sta chiar lînga taica-sau. Stii si tu ca e un om dificil. prietenul meu". Stii bine. Sa-i lasam pe prietenii mei. Abia gusti din micul dejun. chiar daca lucrul asta pare putin probabil. s-au petrecut anumite fapte nu tocmai frum oase. Stai cu fe¬reastra închisa si aerul ti-ar face atît de bine. aproape de ochi. o sa vezi ca ma pricep. Stii ce cred e u ? Ca nu te cruti destul. daca numi spui acum tot adevarul. nu mai po t cuprinde toate treburile acelea multe. Fireste. n-are decît sa afle din alta parte. «Taica-meu înca mai este un adevarat urias». nu ma amagi. L a magazin îmi scapa unele ama¬nunte. daca vrei sa mergi îndata în camera din fata. Pe masa erau resturile micului dejun. l-as închide chiar mîine pentru totdeauna. poalele fluturau în jur. raspunse tatal. tata. totul va fi carat dincolo. cînd în hol ai avea o l umina fru¬moasa. te r og. Prietenului tau". acum mai suie-te putin în pat. Mi-am zis ca. îmi esti indispensabil la magazin. Mi-am zis. Dar mai e timp pentru toate astea. Haide. Dar asta e nimic. continua Georg urmarind cu totul absent miscarile batrînului. ca sa te sfatuiesti cu mine în privinta ei. ca sa te întrem ezi. pe care-l tinea într-o parte. asculta aici ! Ai venit la mine di n cauza acestei chestiuni. Exista într-adevar prietenul asta de la Petersburg ?" Georg se ridica încurcat. dar daca magazinul ti-ar ameninta sana¬tatea. Poate ca le-o veni si lor vremea si poate le-o veni mai curînd decît credem. La Petersburg ?" întreba tatal. Ai închis si fereastra ?" îmi place mai mult asa. drepturile ei. o sa te culci deoca mdata în pa¬tul meu. spuse tatal apasat. la Petersburg logodna mea. si se aseza. pe mine m-a doborît moar¬tea maicutei noastre mai mult de cît pe tine. 0 mie de prieteni nu fac cît tatal meu. Asa nu mai merge. spuse Georg cautînd privirea parintelui sau. încercînd astfel sa compenseze sla birea vederii. insa. daca mi-e prieten bun. Dar radical." Da. Da. ca la început voiam sa-i ascund logodna mea. . Georg" spuse tatal venindu-i îndata îna¬inte. decît cum sta aici." Georg. ciufulit. Halatul sau gros se deschidea în timpul mersului. tata ! Am sa adu c doctorul si o sa-i urmam pres-scriptiile. îsi zise Georg. De fapt. care lasase sa-i atîrne în piept capul cu parul alb. Sau. un lucru foarte întelept. Asta ar fi. Da." Dar e foarte cald afara". memoria ma cam lasa. atunci logodn a mea fericita este si pentru el o fericire. Acest lucru îti face cinste. Si de aceea n-am mai ezitat sa i-o anunt. Apoi spuse : Aici e un întuneric insuportabil. de fapt. Asta este în primul rînd mersul firesc al n aturii. iar în al doilea rînd. din care nu parea sa fi mînca t mare lucru. Nu vreau sa ras¬colesc lucruri care nu-si au locul aici .rul. ca un fel de adaos la cele de mai-nainte. începu tatal sau. iar pe ziar ochelarii. Trebuie sa introducem un al t fel de viata pentru tine." Si acum te-ai razgîndit din nou?" întreba tatal punînd ziarul cel mare pe prichiciul fe regtrei. nu voiam decît sa-ti spun ca am anuntat. Din menajament. ai neaparata nevoie de odih¬na. «La magazin ara ta." Scoase scrisoare a putin din buzunar si o Jasa sa alunece îndarat. chiar mai rau decît nimic. sa n-o afle. De la moartea scumpei noastre mame. a sa ca nu ma amagi. cu totul altfel. Aa. latindu-si gura stirba. pe care-i acoperi cu mîna. însa. totusi. Dar. Tatal strînse tacîmul cu care mîncase la micul dejun si-l puse pe un dulap. Stai aici în întuneric. de fapt este întuneric". la scrisoarea asta. N-o sa fie nici o schimbare pentru tine. Georg. gîndi el. fiindca tocmai sîntem la chestiunea asta. o stii foarte bine. am sa te-ajut la dezbracat. nu pretuieste nici cît o rasuflare. ai sa te mut i în camera din fata.

Deci. gata sa se prabuseasca. It i : puteam întelege foarte bine aversiunea fata de el. atît de tare s e înclestase de acest lant de ceas. De îndata ce fu asezat în pat. îl dezbraca de halat. e prea mult pentru tine. dar înca nu sînt îmbrobodit. Daca priveai lucrurile mai bine. Dar. pe care tatal sau îl cunostea deodata atît de bine îl înduios a mai mult ca oricînd. scurt si categoric. printre lampile de gaz aerian. unui tata nu e nevo ie sa-i arate nimeni cum sa ghiceasca intentiile fiului sau. în viitoarea lui gospodarie. apoi arunc a plapuma cît colo. cum sta slabit în fa ta lui. mîndru atunci pentru ca-l ascultai." Nu ! striga tatal de parca raspunsul s-ar fi ciocnit de întrebare." Ia gîndeste-te bine. esti învelit bine. cum în timpul unei calatorii de afaceri la Kiev vazus e. si anume ca i-ai venit de hac în asa fel încît sa te po ti aseza cu fundul pe el si tatal nici sa nu crîcneasca. juca cu lantul ceasului pe car e. N-ai nici un prieten la Petersburg. stiu eu. pentru Rusia. de parca nu s-ar.Georg". -. Pentru ce altceva ? Crezi ca eu n-am plîns dupa el ? De aia te încui în birou sa nu te deranjeze nimeni. Tu însuti ai istorisit povestea asta mai departe. Cum o sa ai un prieten tocmai acolo î Nu-mi vine sa cred un a ca asta. sa-l ia la el. din fericire. Se înveli singur si trase apoi plapuma impresionant de mult peste umar. ca-ti amintesti de el ?" întreba Georg si dadu din cap îmbarbatîndu-l. De pilda. Dar apoi. De buna seam a ca-ti cunosc prietenul. îl purtat la piept. e destul pentru tine. un preot care cu prilejul unei agitatii îsi crestase pîna la sînge o cruce în podul palmei. derbedeule. tata. printre marfurile rupte bucate le. Prietenul din Petersburg. vorbi tatal încetisor. desi tocmai se afla în camera mea. spuse Georg potrivind mai bine plapuma în jurul lui. Ar fi fost un fiu pe placul inimii mele. ar putea veni prea tîrziu. Îl duse pe taica-sau pe brate pîna în pat. pupilele mult marite privindu-l fix. si se scula în picioare în pat. Îl vedea pierdut în întinsa Rusie. fi putut uita daca picioarel e îi sînt destul de învelite. îti place în pat". în timpul celor cîsiva pasi pîna la pat. Si chiar de-ar fi u ltimele mele puteri. pe chipul osten it al batrînului. Privi nu fara pritenie în sus la Geo rg. Îl vedea în usa magazinului gol. p recum si ciorapii. p radat. Îmi amintesc înca foarte bine ca nu-ti prea placea. De ce a trebuit sa se duca atît de departe ! . Doar o mîna o tinea usor sprijinita de tavan Vrei s a ma îmbrobodesti. Ba eram chiar. Cel putin de do ua ori a trebuit sa tagaduiesc ca e la mine. Totdeauna ai fost un mucalit si nu te-ai abti nut nici fata de mine. Georg îngenunche numaidecît lînga tatal sau si vazu la coltul ochilor." Între timp. aproape se p area ca îngrijirea. el. Avu un sentiment îngrozitor cînd. pe ici. Nici nu-l putu aseza numaidecît în pat. Dar acum se hotarî. prietenul meu are ciudateni ile lui.Sînt învelit bine ?" întreba tatal înca o data si paru sa astepte raspunsul cu deosebi ta atentie. Desigur ca ar fi fost de datoria lui sa vegheze la schimbarea primenelilor batrînului. aprobînd din cap si îi puneai întrebari. de care urma sa aiba tatal sau parte acolo. baga de seama ca batrînul se. spuse Georg ridicîndu-l din fotoliu si. cu o forta care o facu sa se desfasoare în zbor vreme de-o clip a. îsi facu reprosuri ca-si neglijase tatal. fara sa se clin¬teasca. Georg izbutise sa-l aseze pe taicasau din nou în fotoliu si sa-i scoata cu precautie indispensabilii de flanela pe care-i purta peste izmenele de pînza. te-ai îl duse întretinut totusi foarte bine cu el. iata ca domnisorul de fiu -meu s-a hotarît sa se însoare ! Georg privi în sus la chipul spectral al tatalui sau. Georg. Înca n-a discutat pe larg cu logodnica sa cum are de gînd sa organizeze viitorul tatalui sau. Istorisea atunci povesti de necrezut despre r evolutia ruseasca. Si de îndata ce ti-ai închipuit ca i-ai venit de hac. în]trucît presupusesera în mod tacit ca batrînul ave a sa ramîna singur în vechea locuinta. în curînd se împlinesc trei ani de cînd a fost prietenul meu în vizita la noi. Linisteste-te. ridicînd apoi mîna si adresîndu-se multimii. Abia mai statea printre rafturile sfarîmate. La vederea rufariei nu tocmai curate. Sînt învelit bine ?" întreba tatal. totul paru sa mearga struna. Nu-i asa. pe colo. seful e ocupat ca sa-ti poti sc rie scrisorelele prefacute. într-un balcon. De-asta l-ai si amagit în toti anii acestia. Daca te gînd esti bine trebuie sa-ti amintesti.

prostule. . cu prietenul tau m-am aliat în chip minunat. Stie totul de-o mie de ori mai bine!" striga el. necitite. clientela ta o am aici în buzunar. se îndrepta din nou. si miscîndu-si degetul ara tator încolo si-n coace. Chiar si la camasa are buzunare !» îsi spuse Georg si crezu ca putea sa-l discredite ze în fata întregiî lumi cu remarca asta.^Ci uita-te o data la mine!" striga tatal si Georg alerga. întari spusele. Era un ziar vechi. Tatal dadu din cap înspre coltul unde se afla Georg. fiindca si-a ridicat fu stele asa. Ramîi acolo unde esti." Mascariciule !" nu se putu abtine Georg sa-i strige. dar mama m-a dat forta ei. îsi salt a camasa atît de sus. pentru clipa raspunsului. Eu am fost reprezentantul lui aici. De asta nu mai vine de atîta ani pe-aici. Fiindca si-a ridicat fustele. mai fii o data fiul meu în viata spune ce altceva îmi ramînea de facut. Acum îsi aminti din nou de h otarîrea uitata de mult si o uita din nou. pentru a reprezenta concret faptele. întarind cele spuse. în camaruta mea dosnica. Spune si. n-am nevoie de tine!Îti închipui ca mai ai putere sa vii pîn-aici si ca te abtii numai fiindca asa vrei. purtînd o denumire complet necunoscuta lui Georg. care cine stie cum ajunsese în pat. totusi. scrisorile tale le mototoleste cu mîna stînga. dar se opri la mijlocul drumului. fiindca ai uitat sa-mi iei condeiul si mapa de scrisori. De zece mii de ori !" spuse Georg spre a-si ironiza parintele. asa cum treci un firicel scurt prin ure chea acului. Rad ia de bucurie. batrîn pîna-n maduva oaselor? Iar fiu-meu umbla triumfator prin lume. se desfata în placeri si. înaintea lui taica-sau. asa cum se aste ptase. Sa nu te-nseli! Înca mai sînt cel cu mult mai puternic ! Singur. dar cuvîntul rasuna cu gravitate inca din clipa cînd u rosti. Tatal se apleca înainte. începu tatal cu glas mieros. Trecuse cîtva timp de cînd s e hotarîse ferm sa observe totul cît poate de atent. nici nu stii cum!" Georg facu o mutra de parca n-ar fi crezut una ca asta. încheia afaceri pe care eu le pregatisem. convins ca pricepuse totul. îsi roti bratul pe deasupra capului. la fata locului. întrucît uita totul necon tenit. însa nu cazu. si asa. persecutat de personalul necredincios. aruncînd din picioare. cel de la care ai purces ? " «Acum se va apleca înainte. gîsca aia dezgustatoare si. Dar prietenul tau. ai profanat amintirea mamei noastre ti-ai tradat prietenul si l-ai vîrît pe taica-tau în pat. pentru ca nu cumva sa fie luat prin surprindere. te-ai dat la ea si. fireste ca a fost o mascarada ! Macarada ! Bun cuvînt! Ce alta mîngîiere i-a mai ra mas batrînului tata vaduv. încît se chirci de durere. spre pat ca sa nu-i scape nimic. ca sa nu se mai poata misca. stie totul ! Doar i-am scris eu. Georg sta într-un colt. De ani de zile tot astept sa vii cu întrebarea asta ! Crezi tu ca ma mai intereseaz a altceva? Crezi ca mai citesc ziarele? Na!" si-i arunca fiului sau un ziar. pe ocolite. nu este tradat! striga tatal. p entru a-ti face poftele cu ea nestingherit. gîndi Georg. Ia-ti logodnica la brat si încearca sa-mi iesi înainte! O sa ti-o matur de lînga tine. poate ca ar fi trebuit sa ma retrag.limba. în timp ce cu dreapta tine scrisoarea m ea ca s-o citeasca !" De entuziasm. Dar poate sa se miste ori ba ? Si sta complet dezvelit. iesea la socoteala cu o fata ermet ica de om de onoare ! Crezi ca eu nu te-am iubit. si asa. pe la spate sau de sus. încit i se vazu partea de sus a coapsei cicatricea din anii ra zboiului fiindca si-a ridicat fustele asa. dîndu-si însa îndata seama de raul facut si muscîndu-si prea tîrziu cu ochii holbati . aproape absent. Dar cum Georg nu se apropie. eu. Georg facu o mutra de parca n-ar fi crezut ai întrebat. Da. stie totul de-o suta de ori mai bine decît tine însuti. daca sa-i scrii prietenulu i tau despre logodna! Da' stie totul. de-ar cadea si de s-ar zdrobi !» Cuvîntul acesta îi suiera prin minte. cît putea mai departe de taica-sau. Gîndi asta doar o clipa.

pîndi printre gratiile parapetului trecerea unui autobuz. Verdictul lui kafka . dar si mai propriu-zis erai u n om diabolic ! De aceea afla : te osîndesc acum la moarte prin înec !" Georg se simti alungat din camera. În clipa asta era pe pod o circulatie cu adevarat interminabila. Ca doar pentru asta ai ochi! " Asadar. si-si dadu drumul sa cada. care sa acopere cu usuri nta zgomotul caderii lui. o trînti gramîda pe servitoarea care tocmai se pregatea sa urce pent ru a deretica prin apartament si a înlatura urmele noptii. spre mîndria parintilor sai. Ap oi mai tare: Acum stii deci ce mai exista în afara de tine. înca de acum tre i ani se ofilise destul pentru a fi aruncat la gunoi. m-ai pîndit !" striga Georg. Tîsni pe poarta. Sfinte Isuse !" striga e a si-si acoperi fata cu sortul. vezi binecum am aj uns. Se avînta pe deasupra. s imtindu-se atras de apa. nu i-a mai fost dat sa apuce ziua bucuriei . pe ale carei trepte gonea ca pe un plan înclinat. bufnitura cu care tiaca-sau se prabusise pe p at în urma lui îi mai staruia înca în urechi. Tatal zise într-o doara cu compatimire : Probabil ca asta ai vrut s-o spui mai de mult. cum fusese în anii tineretii. peste caldarîm. prietenul tau se prapadeste în Rusia lui. pîna acum nu stiai decît d oar de tine ! Propriu-zis erai un copil nevinovat. Înca se mai tinea bine cu mîinile ce slabeau tot mai mult. dar el disparuse. ca un gimnast perfect. iar eu. Pe scara. Apucase strîns parapetul întocmai cum apuca un înfometat hran a. v-am iubit totusi me reu". si striga încetisor : Dragi parinti. Acum nici nu se mai potriveste.Cît ai mai sovait pîna sa ajungi matur ! A trebuit sa moara mama.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->