Tehnologia filării fibrelor liberiene

105

CAPITOLUL II TEHNOLOGIA FILĂRII FIBRELOR LIBERIENE

II.1. MATERII PRIME FOLOSITE ÎN FILATURILE TIP FIBRE LIBERIENE II.1.1.Tipuri de fibre utilizate
Până în anul 1970 se credea că fibrele liberiene sunt fibre care nu pot fi prelucrate în amestec cu fibrele chimice, deoarece proprietăţile fibrelor liberiene – prin eterogenitatea lor – nu le plasau lângă nici o altă fibră chimică, cunoscut fiind faptul că pentru realizarea unui amestec corespunzător este necesar ca toate componentele amestecului să aibă proprietăţi apropiate. Experimentările realizate pe amestecuri din fibre tehnice şi fibre chimice mai groase şi mai lungi decât cele tip bumbac sau tip lână au arătat nu numai că acestea pot fi prelucrate corespunzător, ci şi faptul că firele obţinute din asemenea amestecuri au proprietăţi îmbunătăţite. Cel mai important lucru este îmbunătăţirea alungirii la rupere (fibrele liberiene au o alungire la rupere de cca 3%, iar fibrele chimice de cca 10%), fapt care determină reducerea nivelului ruperilor şi micşorarea şifonabilităţii. Aceste aspecte au dus la extinderea prelucrării amestecurilor şi în filaturile de bast. În prezent se poate afirma că fibrele liberiene se pot prelucra în amestec cu orice fibră chimică, cu condiţia ca fibra chimică să fie realizată cu o densitate de lungime de cca 4 den pentru amestecuri cu

106

Tehnologii şi utilaje în filaturi

fibre de in şi de cca 16 den pentru amestecuri cu fibre de cânepă şi la o lungime de segmentare de 100 – 150 mm. Fibrele liberiene, numite şi fibre de bast, fac parte din categoria fibrelor textile naturale de origine vegetală. Există peste 1000 de specii de plante din care se pot extrage fibre liberiene, dar cca 20 din acestea sunt rentabile. Predominante sunt inul, cânepa, iuta, manila, sisalul, cocosul, chenaful, etc. La noi în ţară, deosebit de importante sunt inul, cânepa şi iuta. Spre deosebire de celelalte fibre textile, fibrele liberiene sunt fibre pluricelulare, formate din aglomerări de fibre elementare, cimentate între ele prin lamela mediană, şi care formează împreună un ansamblu numit fibră tehnică. Distrugerea lamelei mediane duce la divizarea fibrelor tehnice în fibre tehnice mai fine (cu mai puţine fibre elementare cimentate între ele), sau chiar în fibre elementare. Aşadar în filaturi fibrele liberiene se pot prelucra sub formă de fibre tehnice cât şi sub formă de fibre elementare (celule). În cadrul aceleeaşi categorii de materii prime, trebuie să se ţină cont şi de gradul de individualizare, de modul de prezentare a fibrelor tehnice la intrarea în proces, deoarece în acest sector fibrele îşi modifică proprietăţile de la un pasaj la altul în filaturi (devin din ce în ce mai fine, fenomen care nu se regăseşte în filaturile tip bumbac, sau tip lână). În afara fibrelor tradiţionale, în cadrul filaturilor tip liberiene se mai prelucrează şi alte categorii de fibre. De dată mai recentă a fost extinsă o tehnologie de tratare a fibrelor liberiene, aşa numita “cotonizare” a fibrelor, prin care fibrele liberiene tehnice sunt divizate în fibre tehnice mai fine, ajungându-se chiar până la fibre elementare, fibre care au dimensiuni apropiate fibrelor de bumbac. Sub această formă se pot prelucra în amestec cu fibre de bumbac sau tip bumbac, precum şi (de cca 10–15 ani) cu fibre de lână. Este foarte modernă o nouă tehnologie de prelucrare a amestecurilor de in cu lână, produse care sunt încadrate în categoria firelor de lux, şi care se utilizează pentru îmbrăcăminte exterioară destinată tuturor sezoanelor.

Tehnologia filării fibrelor liberiene

107

Datorită marii varietăţi de fibre utilizate în acest sector, precum şi datorită eterogenităţii proprietăţilor fibrelor liberiene, gama de fineţe a firelor obţinute variază în limite largi: de la Nm 0,1 până la Nm 200; industrial Nmmax= 60, dar predominant Nmmax = 25. În tabelul II.1 este prezentată o clasificare a firelor în funcţie de fineţe. De remarcat faptul că, de exemplu, un fir gros tip bumbac (Ttex = 50-100) se încadrează în categoria firelor liberiene subţiri.
Tabel II.1.

Clasificarea firelor în funcţie de densitatea de lungime Densitatea de lungime a firelor (tex) Categoria de fineţe tip bumbac tip lânã tip liberiene Fire fine 5-14 14-50 20-100 Fire medii 14-50 50-100 100-200 Fire groase 50-200 100-1000 200-1000 De subliniat de asemenea evoluţia spectaculoasă a utilizării fibrelor tip in pentru produse vestimentare. Dacă în 1970 doar 1% din acestea erau utilizate în acest scop (restul de 99% se foloseau pentru articole tehnice şi pentru articole decorative), în 1990 s-a ajuns la cca 50% iar în 2000 la cca 70%, la aceasta contribuind ţări ca Japonia, SUA, Canada, ţări care au lansat aşa-numita „moda in”. Spre deosebire de fibrele de bumbac, fibrele liberiene sunt fibre pluricelulare care se dezvoltă sub formă de mănunchiuri, fascicole de fibre elementare, şi a căror mare varietate impune clasificarea lor după mai multe criterii, în diferite categorii de fibre, cu procese de prelucrare diferite. ƒ ƒ
ƒ

¾ După provenienţă, fibrele se clasifică în: fibre care se extrag din tulpina unor plante: in, cânepă, iută, ramie, chenaf, teişor; fibre care se extrag din frunze: manila, sisal, ananas;. fibre care se extrag din fruct: cocos.

108

Tehnologii şi utilaje în filaturi

ƒ ƒ

ƒ

¾ După gradul de moliciune, fibrele liberiene se împart în trei grupe: fibre moi utilizate pentru ţesături fine; sunt reprezentate de in şi ramie; fibre aspre, utilizate pentru ţesături mai groase şi pentru articole tehnice; sunt reprezentate de cânepă, iută, chenaf, etc. fibre foarte aspre, folosite numai la fabricarea articolelor tehnice, sfori, cabluri, curele de transmise, etc; reprezentative pentru această categorie de fibre sunt manila, sisalul şi cocosul.

Împărţirea fibrelor în aceste trei categorii este determinată de conţinutul de lignină din lamela mediană (cea care cimentează fibrele elementare în fascicole, numite fibre tehnice) şi de mărimea acestor lamele. Fiecare din aceste categorii reclamă un anumit proces tehnologic de prelucrare. Fibrele elementare (celulele) sunt constituite predominant din celuloză. Cu cât procentul de lignină, atât din structura celulelor cât şi din structura mediană, este mai mare, cu cât fibrele sunt mai aspre. Această clasificare nu trebuie privită rigid, deoarece se poate întâmpla ca în timpul vegetaţiei să apară nişte condiţii avantajoase sau dezavantajoase fibrelor textile, care să modifice încadrarea acestor fibre într-o anumită grupă (o cânepă cu grad de moliciune avansat poate trece în categoria fibrelor moi). De fapt gradul de asprime este dat de conţinutul de lignină, care depinde şi de locul de unde au fost extrase fibrele. De asemenea, există tehnologii moderne de delignificare a fibrelor, între care operaţia de cotonizare ce are ca scop distrugerea totală sau parţială a lamelei mediane şi individualizarea fasciculelor liberiene tehnice în celule sau ansambluri cu mai puţine celule.

fibrele liberiene se pot prezenta sub formă de: ƒ fuior – fibre tehnice lungi. ƒ ƒ ƒ ƒ . sau de la pieptănat. pâslă. îmbrăcăminte exterioară şi interioară. este cerut de madă datorită confortului fiziologic. curele de transmisie). precum şi din prelucrarea tulpinilor topite destinate acestui scop. neparalelizate rezultate de la meliţat. stofe de mobilă. fibre destinate realizării de fire utilizate pentru tricotaje – în special inul la care se preferă a se păstra culoarea naturală. covoare (obişnuite sau pluşate). articole tehnice (filtre. lavete de şters. câlţi –. dar şi a “aspectul in” dat de neuniformitatea apreciată pentru articole şifonabile. ¾ După destinaţie fibrele liberiene se împart în: ƒ fibre destinate realizării de fire utilizate pentru ţesături: lenjerie de pat (considerată superioară bumbacului atât din punct de vedere fiziologic cât şi al aspectului). suport mochetă).Tehnologia filării fibrelor liberiene 109 ¾ Din punct de vedere tehnologic. furnituri pentru îmbrăcăminte sau încălţăminte. articole decorative. covor neţesut pentru tapiserii). fibre utilizate pentru materiale neţesute: articole de uz casnic (perdele. paralelizate şi individualizate. ambalaje. care nu include operaţia de cardare şi la care pieptănarea se realizează manual. articole tehnice (corturi. ce necesită un proces tehnologic de prelucrare unic.fibre tehnice scurte. fibre utilizate pentru obţinerea aţelor (categorie care nu include sforile).

fibre utilizate pentru sfori. Producţia anuală de fibre la hectar obţinută în România este mult inferioară celei realizate în alte ţări ca de exemplu Franţa care numeşte inul “plantă naţională”. manila şi sisalul sunt fibre uşoare. . Prin climă şi sol ea ar putea produce fibre atât pentru producţia proprie cât şi pentru export. ambalaje) sau pentru mijlocul cablurilor de oţel ( se preferă fibre foarte aspre ca manila. Cehia. Olanda. deşi este mai uşor decât unul din oţel. şnururi. etichete). frânghie. dantele) sau croşetate (galoane. De menţionat de asemenea că un cablu răsucit din fibre liberiene. odgon. 1. Slovenia. cum ar fi: sfoară. adică a cultivării de sorturi superioare. este mai rezistent decât acesta. cu tradiţie în cultivarea inului şi cânepii. Clasificarea principalelor fibre liberiene produse în România România este una din ţările Europei. 2. Situaţia este datorată unei multitudini de factori. Cu toate acestea producţia de fibre realizată anual se situează mult sub posibilităţi. feşe. care pot fi pentru uz general (pachete. sisalul. şireturi. Cocosul. şnur. şi care pot fi: ţesute (benzi. franjuri). De obicei acestea sunt tratate superficial. care plutesc şi de aceea sunt folosite pentru articole marine. cânepa). Belgia. care pe plan mondial sunt preferate celor de bumbac. Polonia şi Ungaria. cel mai adesea cu apreturi pentru a umple golurile şi a da un aspect de cilindru. ƒ ƒ II. între care insuficienta atenţie acordată culturii acestor plante precum şi insuficientei preocupări a agricultorilor spre creşterea cantităţii de tulpini pe hectar şi mai ales a calităţii fibrelor. la care diametrul poate ajunge până la 20-30 cm. fibre utilizate pentru articole de pasmanterie. datorită faptului că pentru noii proprietari cultivarea fibrelor textile nu mai este de actualitate. decoraţiuni. După 1989 problema s-a agravat.110 Tehnologii şi utilaje în filaturi ƒ fibre utilizate pentru produse cablate (răsucite de mai multe ori). împletite (trese. alături de Franţa.

provenite din prelucrarea tulpinilor topite.5 S 45 25 17 40 200 1. cm min.Tehnologia filării fibrelor liberiene 111 II. • excepţional .8 Tipul M B 40 17 19 30 150 2 40 20 18 35 150 1. dN min.simbolizat prin litera E. aderente. Caracteristicile fizico. % max. individualizate sau individualizabile.simbolizat prin litera S.mecanice ale fuiorului de in meliţat Caracteristici C Lungimea medie ponderată. • mijlociu .1.simbolizat prin litera C. rezistenţă.2. Fineţea Nm min.2) fuiorul de in meliţat sau pieptănat se clasifică în următoarele tipuri: • comun . • superior . Fuiorul de in pieptănat este fuiorul de in obţinut în urma procesului de pieptănare. culoare. mm min. Tabelul II.simbolizat prin litera M.1. Neregularitatea la sarcina de rupere. Fuiorul de in meliţat este un mănunchi de fibre de in paralelizate. Caracteristicile fizico-mecanice standardizate ale fibrelor de in În funcţie de principalele sale calităţi: fineţe.simbolizat prin litera B. Conţinut de impurit. cantitate de impurităţi. . • obişnuit . Sarcina de rupere în şuviţă (distanţa între cleme 10 cm).simbolizat prin litera O.2. % max O 35 16 21 25 100 2. conform STAS-ului 1714/1993 (tabelul II. îndreptate.8 Flexibilitate.2 E 50 30 15 45 200 1 Metode de verificare STAS 6483/5 STAS 6483/2 STAS 714 STAS 6483/6 STAS 8468 STAS 6483 35 13 21 20 --3. • bun .

daN minim Conţinutul de impurităţi. cuprinde patru clase de calitate: I. individualizate sau individualizabile. II. Tabelul II. % maxim Repriza.3. II.112 Tehnologii şi utilaje în filaturi Conform aceluiaşi STAS. • grupa F – fibre cu tuşeu aspru. I. notate prin cifre romane. câlţii de in se clasifică în patru sorturi. % maxim Fineţea fibrelor. Nm. Caracteristicile fizico-mecanice standardizate ale fibrelor de cânepă Fuiorul de cânepă se clasifică conform STAS 1715/1976 în două grupe: • grupa T – fibre cu tuşeu moale. destinate în special firelor pentru ţesături.3. % minim Sarcina de rupere în şuviţă (distanţa între cleme 3 cm).2. Caracteristici fizico-mecanice ale câlţilor de in de meliţă Caracteristici I Conţinutul de fibre scurte (sub 20 mm).2. ale căror principale caracteristici sunt prezentate în tabelul II.1. late şi individualizabile. III şi IV. minim Umiditatea admisă. cuprinde cinci clase de calitate: superior. III şi IV. . destinate în special firelor cardate şi frânghiilor. % 10 17 12 200 Sorturi II II 10 14 17 150 16 12 20 11 23 150 IV 25 8 25 --- Metode de verificare STAS 6483/5 STAS 6483/2 STAS 6483/4 STAS 8468 STAS 7691 STAS 6217 II.

Caracteristicile fizico-mecanice ale câlţilor de cânepă Grupa Sort Caracteristica Calitatea I II III IV Lungimea minimă.N. Caracteristicile fizico-mecanice ale fibrelor de cânepă impuse pentru fiecare clasă de calitate sunt prezentate în tabelele II. 2 3 5 %. max Puzderii (libere şi aderente).mm 35 25 15 10 Sarcina de rupere. 16 Repriza. %. %. % 12 Metoda de verificare STAS 6483/5 STAS 6483/2 STAS 714 STAS 6483/4 STAS 7961 STAS 6483 . %. max Repriza . max. Densitatea de lungime.5. max. III şi IV. Nm(tex. mm Sarcina de rupere în şuviţe. Flexibilitatea. mm.5. min. Fibre înnegrite. N. min. ghemotoace. Umiditatea admisă.min Neregularitatea de sarcină de rupere. 8 11 15 19 %.Tehnologia filării fibrelor liberiene 113 Câlţii de cânepă se clasifică în patru sorturi (clase de calitate) notate prin cifre romane: I.4 Caracterisicile fizico-mecanice ale fuiorului de cânepă caracteri stica Grupa sup 12o 320 15 3 70 (14) 30 I 120 260 16 4 65 (15) 30 T II 100 220 17 4 60 (17) 30 III 80 170 20 5 50 (20) 25 IV 60 150 23 5 45 (22) 25 16 12 I 90 270 18 4 45 (22) 25 II 70 24 20 5 45 (22) 25 F III 60 20 22 6 40 (25) 20 IV 50 180 24 7 40 (25) 20 STAS 6483/4 STAS 8468 STAS 6483/6 STAS 7961 STAS/6483 STAS 6483/5 STAS 6483/2 STAS 714 Metode de verificare Calitatea Lungimea minimă. Tabelul II. II.)min.4 şi II.%. max. Umiditatea admisă. max.% Tabelul II. 160 140 120 90 Puzderii (libere şi aderente).

deoarece intensitatea de pieptănare se impune a fi mai moderată în cazul fibrelor moi. În figura II. Alături de aceste fibre lungi. Resortarea se face după mai multe criterii.1. Pentru obţinerea unor fire de calitate superioară şi de fineţe mai mare. emulsionarea. – după tuşeu. FLUXURI TEHNOLOGICE UTILIZATE ÎN FILATURILE TIP FIBRE LIBERIENE Cele două categorii principale de fibre liberiene – fuiorul şi câlţii – se prelucrează prin sisteme de filare diferite. şi se realizează în gama de fineţe Nm 4-56. între care: – după culoare şi după uniformitatea culorii. De remarcat lipsa din flux a operaţiei de cardare. puzderii şi praf. caracterizate printr-o lungime foarte mare şi printr-o mare neuniformitate a lungimii şi a fineţii.114 Tehnologii şi utilaje în filaturi II. în fuioare se întâlnesc şi fibre scurte şi încâlcite. flux care utilizează drept materie primă fuioarele. scuturarea. caz unic în filaturi. în cazul inului şi Nm 2.3. în cazul cânepii. . mai rar pentru fire de fineţe medie. este prezentat un flux tehnologic frecvent utilizat în filaturile de in sau cânepă. Astfel. zdrobirea. mănunchiurile de fuior meliţat (care intră în filatură sub formă de fibre tehnice) trebuiesc supuse operaţiilor de pregătire pentru pieptănare. fuioarele de in sau cânepă se prelucrează prin sistemul de filare pieptănat şi sunt utilizate în cazul fabricării firelor fine şi extrafine. existând situaţii în care se impune tăierea lui (întodeauna la cânepă şi numai excepţional la in) la lungimi sub 800 mm. Fuioarele reprezintă o categorie aparte de fibre. – după lungime.4-30. operaţii care vor include: resortarea. Înainte de a fi supuse operaţiei de pieptănare. fuioarele sunt supuse operaţiei de pieptănare. firele obţinute poartă denumirea de fire pieptănate.

inele) Filare (maşina de filat cu.Tehnologia filării fibrelor liberiene 115 Fuior de cânepă Fuior de in Sortare (manual) Înmuierea fuiorului (zdrobitor) Secţionarea fuioarelor Formarea mănunchiurilor (manual) Emulsionare Pieptănare (preliminară. Flux tehnologic de filare a fuioarelor de in şi cânepă .1.inele) Figura II. mecanică şi finală) Formarea benzii (maşina puitoare) Dublare şi laminare (1-5 pasaje) Obţinerea semitortului (flaier) Obţinerea semitortului (flaier) Filare (maşina de filat cu.

116 Tehnologii şi utilaje în filaturi Câlţi de meliţă sau de pieptene din in sau cânepă Fuior mediu sau inferior tăiat Fibre chimice puf pală Pregătirea pentru cardare Cardare Pieptănare Pregătirea pentru cardare Cardare Amestecarea componenţilor Uniformizarea şi subţierea benzilor (3-4 pasaje) Formarea semitortului Tratarea chimică a semitortului Filare uscată Filare umedă Tratarea chimică a firului Uscare Bobinare Figura II.2. Flux tehnologic de filare a câlţilor de in şi cânepă în amestec cu fibre chimice .

însoţite de întindere şi compresie) sau chimice (emulsionare). Gruparea fibrelor după lungime este necesară pentru stabilirea reglajelor optime (a ecartamentelor) în procesul de filare. manila sau sisal. laminoare cu câmp dublu de ace (intersecting). a îmbunătăţirii capacităţii de individualizare a fibrelor. Înmuierea se aplică doar fibrelor aspre. II.4. tuşeu şi se realizează organoleptic de către muncitori specializaţi. medii şi uneori fine se realizează prin sistem de filare cardat-pieptănat. În figura II. Această operaţie se poate realiza prin acţiuni mecanice (îndoiri repetate. iar culoarea fibrelor. ca de exemplu fibrelor de cânepă.5 – 14 pentru fire de cânepă şi tip cânepă. în preparaţia filaturii. OPERAŢII DE PREGĂTIRE A FUIOARELOR ŞI CÂLŢILOR DE IN SAU CÂNEPĂ PENTRU FILARE II.1.2.Tehnologia filării fibrelor liberiene 117 Firele de in sau cânepă groase. care realizează o bună îndreptare şi paralelizare a fibrelor. precum şi fuioare meliţate de calitate medie care au fost în prealabil tăiate la cca 250 mm. dă informaţii privind gradul de maturitate şi conţinutul de lignină. dar sunt utilizate. de exemplu. culoare. În sectorul prelucrării fibrelor liberiene se mai utilizează şi sistemul de filare cu proces pieptănat. care influenţează filabilitatea. destinat obţinerii firelor de in sau cânepă de fineţe medie sau a firelor fine. Gama de fineţe a firelor obţinute prin acest sistem este Nm 3 – 40 pentru fire de in şi tip in şi Nm 2. sistem care utilizează drept materie primă câlţii de pieptene sau de meliţă de calitate superioară. în scopul înmuierii substanţelor pectice care dau rigiditate fibrelor. Operaţii de pregătire a fuioarelor de in sau cânepă Sortarea are drept scop gruparea fibrelor în funcţie de lungime. În acest flux nu este introdusă operaţia de pieptănare.4. . sunt prezentate câteva variante posibil a fi utilizate în cazul prelucrării câlţilor de in sau cânepă în amestec cu fibre chimice.

iar apoi cilindrilor zdrobitori (3) care au caneluri elicoidale. Fuioarele de cânepă sau iută sunt predate de masa transportoare (1) cilindrilor alimentatori (2). 3 – cilindrii zdrobitori.7 – sistem de emulsionare în cascadă 8 – cuvă cu emulsie.3 Schema tehnologică a zdrobitorului orizontal 1 – masă alimentatoare. Datorită acestor caneluri şi datorită presiunii care se exercită asupra materialului fibros. 6. cu ajutorul dispozitivului (7). (drepte sau elicoidale). Zdrobitoarele verticale efectuează o zdrobire preliminară a fuioarelor de cânepă. cu caneluri adânci. se realizează pe maşini numite zdrobitoare. numiţi şi cilindrii zdrobitori. Fuioarele de in.118 Tehnologii şi utilaje în filaturi Această operaţie. 2 – cilindrii alimentatori. prevăzuţi cu caneluri drepte. care primeşte emulsia din cuva (8) prin intermediul cilindrului (6). În timpul trecerii materialului fibros printre cilindrii zdrobirori se realizează şi emulsionarea acestuia. atunci când se apelează la acţiuni mecanice. acesta se înmoaie şi devine mai suplu.3. Indiferent de tipul constructiv. Pot fi zdrobitoare verticale. datorită gradului de moleciune mai mare al fibrelor nu necesită operaţie de zdrobire. 4 – cilindrii debitori. În acelaşi timp începe şi un proces de divizare a fibrelor tehnice în fascicule mai fine (cu mai puţine fibre elementare în structura lor). În figura II. . aceaste maşini sunt prevăzute cu un număr variabil de perechi de cilindrii calandri. Figura II. semicirculare sau orizontale. este prezentată schema tehnologică a unui zdrobitor orizontal. 5 – masă de debitare. cele semicirculare au 12 perechi iar cele orizontale pot avea între 17 şi 72 perechi de cilindrii zdrobitori. şi au 4 perechi de cilindrii zdrobitori.

flexibilităţii. se stabileşte în funcţie de proprietăţile materiei prime şi de caracteristicile constructive ale maşinilor de pieptănat.Tehnologia filării fibrelor liberiene 119 Tăierea sau secţionarea fuioarelor are drept scop scurtarea fuioarelor lungi – în general a celor de cânepă – la lungimi care să nu depăşească 0. Datorită modului de realizare a emulsionării. fibrele liberiene pentru a putea fi prelucrate în condiţii normale au nevoie de o umiditate mai mare decât cea legală (repriza). trebuie să aibă o temperatură de 200C şi o umiditate de 65-70%. are drept scop distribuirea uniformă a soluţiei de emulsionare în masa fibroasă. sub formă de aburi. Astfel fibrele de in şi cânepă (care au repriza de 12%) necesită în conţinut de umiditate de 16 – 17% iarna şi de 18 – 20% vara. pentru ca emulsia să se distribuie uniform în întreaga masă a fibrelor. ulei (vegetal. care conţin: apă cu duritate sub 10o. lungimi care pot fi alimentate la maşina de pieptănat. mineral. după un mănunchi etalon. agent de dedurizare a apei. Microclimatul încăperii în care se depozitează fibrele pentru odihnă. este necesar ca materialul să fie lăsat la odihnă 24-48 ore (în funcţie de gradul de asprime a fibrelor). săpun. cu soluţii de emulsionare. de 100-200g. şi de asemenea ele reclamă un conţinut de umiditate diferit funcţie de anotimpul în care sunt prelucrate. numai în stratul de deasupra. de către muncitori specializaţi. . Odihna. sau relaxarea după emulsionare. Reţetele de emulsionare sunt diferite funcţie de tipul fibrelor care urmează a fi emulsionate. agent de înmuiere (sodă). Emulsionarea se realizează în vederea măririi umidităţii. Formarea mănunchiurilor este o operaţie care se execută manual. o substanţă chimică care să grăbească efectul de dispersare şi un lubrefiant care să dea strălucire. Lungimea de secţionare este dependentă de caracteristicile constructive ale maşinii de pieptănat la care urmează a fi alimentate. elasticităţii fibrelor. Spre deosebire de bumbac şi lână. Greutatea mănunchiurilor. sau animal).8 m.

sau sub formă de fibre declasate sunt foarte neuniforme din punct de vedere al proprietăţilor fizico-mecanice şi a conţinutului de puzderii. necesită aşa cum s-a mai spus operaţia de tăiere la cca 25 cm. a prafului şi a fibrelor scurte. Barele de scuturare execută o mişcare de oscilaţie. le destramă. operaţie care să preceadă cardarea. fibre care se pot prezenta sub formă de câlţi de meliţă sau de pieptene. datorită conţinutului mare de puzderii. Scuturarea are drept scop eliminarea parţială a puzderiilor libere (uşor detaşabile). .4. şi creează posibilitatea ca puzderiile să fie eliminate printre barele grătarelor. o desfacere a ghemotoacelor şi chiar a fibrelor tehnice. Concomitent se realizează şi o descâlcire preliminară a fibrelor. Astfel. Aşadar. pregătirea fibrelor scurte pentru cardare include operaţiile de sortare. operaţie care poate fi precedată eventual de zdrobire şi înmuiere. Parte din aceştia pot intra direct în fabricaţie şi se prelucrează. câlţii de meliţă. Fuioarele. firele astfel obţinute pot avea fineţea maximă Nmmax = 3.2.120 Tehnologii şi utilaje în filaturi II. permiţând obţinerea unor fire Nm 9 – 14. emulsionare şi de relaxare după emulsionare a materialului fibros. sub formă de ace. lovesc fibrele. scuturare. Vârfurile acestora. în general. care au în dotarea lor două organe de lucru de bază: grătarele şi braţele de scuturare. Aceştia se prelucrează în general prin filare uscată. care în acest sector reprezintă o materie primă valoroasă. prin filare umedă. comandată de un mecanism bielă-manivelă sau arbori excentrici. necesită obligatoriu introducerea operaţiei de scuturare. Câlţii de pieptene au un conţinut diferit de puzderii în funcţie de câmpul de la maşina de pieptănat de la care provin. Operaţii de pregătire a câlţilor de in sau cânepă Fibrele scurte de in sau cânepă. sau sub formă de fuior de calitate medie sau inferioară în prealabil tăiat. amestecare. Se realizează pe maşini de scuturat.

5. scuturătoarele pot fi: • cu acţionare de sus în jos – situaţie în care braţele de scuturare sunt deasupra fibrelor. Concomitent cu amestecarea se realizează şi uleierea.Tehnologia filării fibrelor liberiene 121 Funcţie de poziţia baretelor cu ace. Procentul de puzderii şi praf eliminat variază între 30 – 50%. II. precum şi fuiorul de calitate inferioară tăiat – include şi operaţia de cardare. Partida de amestec se realizează. segmentat la lungimea câlţilor. sau chiar amestecuri de câlţi cu fuior meliţat de calitate inferioară. îndreptarea şi orientarea parţială a fibrelor. Frecvenţa oscilaţiilor (care poate varia între 150 şi 200 osc/min). • cu acţionare de jos în sus – situaţie în care braţele de scuturare sunt sub fibre. ¾ transformarea materialului fibros într-un văl. Amestecarea se realizează în scopul măririi capacităţii de filare a câlţilor şi a îmbunătăţirii caracteristicilor firelor proiectate. de fineţe prestabilită. ¾ ruperea fibrelor lungi. CARDAREA Fluxul tehnologic de prelucrare a fibrelor liberiene scurte – câlţii de in sau cânepă proveniţi de la meliţă sau de la maşina de pieptănat. ca şi în cazul lânii. urmată de odihna materialului fibros timp de 24 – 48 ore. Se realizează amestecuri de câlţi de diferite calităţi. a puzderiilor şi a fibrelor foarte scurte. la o temperatură de 16 – 20oC şi o umiditate relativă de 65 – 70%. operaţie care are drept scop: ¾ individualizarea fibrelor tehnice. prin aşezarea componenţilor în straturi suprapuse – corespunzător reţetei de amestec – iar alimentarea se face prin rupere pe direcţie verticală. ¾ eliminarea impurităţilor. şi apoi într-o bandă continuă. ¾ amestecarea intimă a materialului fibros. . precum şi unghiul de oscilaţie (cuprins între 65 şi 70o) sunt reglabile.

9 – cilindrii recuperatori. 10 – cilindrul perietor. 6 – tambur. pe o cardă fină. fibrele moi sunt supuse unei singure operaţii de cardare. 5 – placă profilată.122 Tehnologii şi utilaje în filaturi Amploarea operaţiei de cardare este determinată de felul fibrelor prelucrate. 13 – cilindrii calandri. 11 – cilindrii debitori. . Astfel. Schema tehnologică a cardei preliminare 1 – masă alimentatoare. 2 – cilindru de presare. dar spre deosebire de cea din filaturile tip bumbac sau tip lână. Diferenţe semnificative apar doar în ceea ce privesc numărul grupurilor lucrătoare şi a caracteristicilor garniturilor cu ace. • cardarea finală – care se realizează pe o cardă finisoare. Principiul de funcţionare al celor două carde – rupătoare şi finisoare – este asemănător.4. şi anume: • cardarea preliminară – care se realizează pe o cardă rupătoare şi are drept scop ruperea fibrelor lungi şi desfacerea ghemotoacelor. 3 – cilindrii canelaţi. în timp ce fibrele aspre (datorită conţinutului mare de puzderii şi insuficientei individualizări a fibrelor tehnice) sunt supuse obligatoriu la două operaţii de cardare. Figura II.4 este prezentată schema tehnologică a unei carde preliminare. această bandă este plată. 7 – cilindrii lucrători. 8 – cilindrii întorcători. Semifabricatul debitat de cardele din filaturile tip fibre liberiene este tot o bandă. 4 – cilindru cu ace. numită şi cardă fină. 12 – pâlnie. În figura II.

realizând şi o destrămare parţială a ghemotoacelor. Materialul fibros este desprins din acele pânzei transportoare de către pieptenele detaşor (4) şi este dirijat peste planul înclinat (5) spre cutia cântarului (6). diferit faţă de sensul de rotaţie întâlnit la cardele din filaturile de bumbac sau lână. Pânza transportoare cu ace (1) preia fibrele din lada alimentatoare (2). obligate să se îndoaie după un unghi de 45o pe marginea plăcii. puternic presat între cilindrul cu ace (4) şi placa profilată (5) este oferit acţiunii de destrămare a tamburului (6). Operaţia de cardare continuă şi în zona perietorului (10) care reţine o parte din fibre în garnitura sa. zonă în care se realizează cardarea propriu-zisă. Materialul fibros este apoi depus prin cădere pe masa alimentatoare (8) şi este presat de cilindrul canelat (9). iar pieptenii egalizatori (3) uniformizează grosimea stratului de material fibros.Tehnologia filării fibrelor liberiene 123 Materialul fibros alimentat pe masa alimentatoare (1) şi presat de cilindrul de presiune (2) este preluat apoi de cilindrii canelaţi (3). În figura II. carda propriu-zisă şi capul laminor. De remarcat sensul de rotaţie al tamburului.5 este prezentată schema tehnologică a unui agregat de cardare care cuprinde trei părţi principale: lada alimentatoare. ¾ Alimentarea cu material fibros se realizează continuu (nu periodic ca în filatura de lână) cu ajutorul unui cântar automat. care este condensat şi transformat în bandă prin trecerea lui prin pâlnia (12) şi cilindrii calandrii (13). Tamburul conduce materialul fibros în zona celor două grupuri cardatoare formate din cilindrii lucrători (7) şi cilindrii întorcători (8). Aceste fibre sunt apoi desprinse sub formă de văl de către cilindrii debitori (11). În această zonă se realizează şi ruperea unei însemnate cantităţi de fibre datorită poziţiei fibrelor. . Materialul fibros.

5.124 Tehnologii şi utilaje în filaturi Figura II. Schema tehnologică a unui agregat de cardare a fibrelor liberiene scurte .

Tehnologia filării fibrelor liberiene 125 ¾ Cardarea propriu-zisă a fibrelor scurte de cânepă se realizează pe o cardă cu cilindri. este de a prelua fibrele de pe cilindrul alimentator inferior şi de a le preda tamburului. cât şi faţă de acele tamburului. care are acele în poziţie încrucişată. Pentru ca întreaga cantitate de material fibros alimentat să ajungă pe garnitura tamburului este necesar ca între vitezele acestor organe de lucru să fie asigurată următoarea inegalitate: vcil. Datorită faptului că materialul fibros este grosier. acţiune determinată de poziţia încrucişată a acelor celor două garnituri. Între cilindrul alimentator inferior şi tambur are loc o acţiune de cardare a materialului. sub forma unor plăci de lemn de esenţă tare în care sunt înfipte ace cu diametru mare (d=1 mm). . Cardarea propriu-zisă se realizează cu ajutorul ansamblurilor tambur-lucrător-întorcător. alcătuită dintr-un tambur şi şapte grupuri cardatoare (carda de in are doar cinci grupuri cardatoare).curăţ < vT. sensul de înclinare al acelor este acelaşi cu sensul de rotaţie a tamburului. amplasate şi sub tambur. astfel încât este acoperită aproape întreaga sa circumferinţă. Tamburul principal (T) este îmbrăcat cu garnitură rigidă. alim < vcil. realizează o reţinere puternică a materialului fibros. Rolul cilindrului curăţitor (11). Între cilindrul alimentator superior şi tambur are loc o acţiune de preluare a materialului de către tambur. cu ajutorul cilindrilor alimentatori (10) îmbrăcaţi cu garnitură rigidă. denumite grupuri cardatoare. acţiune determinată de poziţia paralelă a acelor celor două garnituri. atât faţă de acele cilindrului alimentator inferior. între cilindrii lucrători şi cei întorcători nu sunt diferenţe semnificative. Sensul de înclinare a acelor cilindrilor alimentatori. astfel încât este acoperită aproape întreaga circumferinţă a acestuia. Tamburul primeşte fibrele de pe masa transportoare (8). Sub aspectul garniturilor şi al diametrelor. Apar însă diferenţe între sensul de înclinare a cuielor faţă de sensul de rotaţie. Mărirea efectului de cardare se realizează prin amplasarea grupurilor cardatoare şi sub tambur. invers faţă de direcţia de înaintare a materialului. de împărţire a materialului între cele două organe. cardele au organe lucrătoare de dimensiuni mari.

sub aceste grupuri cardatoare sunt montaţi cilindrii recuperatori (12). ¾ Laminarea benzilor provenite de la carda propriu-zisă se realizează cu ajutorul unui mecanism. Stratul de material fibros de pe fiecare cilindru perietor este desprins. iar sensul de rotaţie este invers acestuia. astfel încât impurităţile grele să cadă într-un buncăr. de câte un pieptene oscilant (14 şi 15) şi este transformat în bandă de către pâlniile (16) şi cilindrii calandri (17 şi 18).126 Tehnologii şi utilaje în filaturi Primele grupuri cardatoare sunt amplasate sub tambur. Efectul de cardare este asigurat de poziţia paralelă a acelor tamburului şi ale lucrătorului. are loc o preluare a fibrelor de pe o garnitură pe alta. benzi care sunt apoi dirijate spre capul laminor. Aceştia sunt îmbrăcaţi tot cu garnituri rigide (cu acele cele mai fine de pe cardă. astfel încât o parte din fibre rămâne pe tambur. Se realizează astfel preluarea integrală de către cilindrul întorcător a fibrelor rămase pe acele cilindrului lucrător. numit cap laminor a cărui schemă tehnologică este prezentată în figura II. Fibrele rămase pe tambur sunt supuse din nou operaţiei de cardare. înclinate în sens contrar sensului de mişcare).6. precum şi între cilindrul întorcător şi tambur. alături de fibrele alimentate ulterior. Între cilindrul lucrător şi cilindrul întorcător. În această zonă se realizează solicitarea la întindere şi chiar ruperea ghemotocului de material fibros. dar şi trecerea parţială a fibrelor pe garnitura perietorilor. sub formă de văl. de ecartamentele mici dintre cele două garnituri şi de diferenţa dintre vitezele celor două organe (vL < vT). . praful şi fibrele scurte. sub maşină. Fibrele preluate de tambur sunt aduse în dreptul cilindrului lucrător (L1). urmând a trece în zona de lucru a altui grup cardator. iar altă parte trece în acele cilindrului lucrător. Pentru a preveni pericolul ca şi unele fibre filabile să cadă în deşeu odată cu puzderiile. la cardele utilizate în filaturile de bast. Toate aceste condiţii determină un efect de cardare. Lipsa fugătorului. şi predarea acestora din nou tamburului. efect asigurat de poziţia încrucişată a acelor garniturii şi de vitezele relative ale organelor (vL < v~ < vT). este compensată de utilizarea a doi cilindri perietori (P1 [i P2). Viteza periferică este mult mai mică decât a tamburului.

laminarea benzilor până la fineţea prestabilită. 3 – câmp cu ace. Aceasta datorită faptului că fibrele liberiene care se alimentează la cardă se prezintă sub formă de aglomerări fibroase alcătuite din fibre pluricelulare. Ar fi posibilă utilizarea unor garnituri rigide. 6 –cilindri laminori.Tehnologia filării fibrelor liberiene 127 Fig. 2 – cilindri alimentatori.II. individualizate parţial sau individualizabile. Se realizează. astfel. care au o viteză periferică mai mare decât a cilindrilor alimentatori. 5. dar folosirea lor ar presupune costuri prea mari datorită uzurii lor rapide şi datorită faptului că înlocuirea lor ar trebui făcută pe organe de lucru de dimensiuni mari. Benzile alimentate de cilindrii alimentatori (1 şi 2) trec prin câmpul cu ace (3) şi sunt preluate de cilindrii laminori (5 şi 6). organele lucrătoare ale cardelor sunt îmbrăcate cu garnituri rigide cu ace. foarte lungi. 7 – masă de reunire. formate dintrun număr mare de ace de oţel înfipte într-o anumită ordine şi sub un anumit unghi în nişte plăci din lemn de esenţă tare. iar o garnitură elastică. Schema tehnologică a unui cap laminor 1. semirigidă (ca cele utilizate în filaturile tip lână sau tip bumbac) nu ar fi capabilă să desfacă ghemotocul.6. 4 – rolă de antrenare a linealelor. În sectorul prelucrării fibrelor liberiene. Forţele de adeziune dintre fibre sunt foarte mari. tip dinţi de ferăstrău. . 8 – cană. după care are loc reunirea lor pe masa de reunire (7) – cu rol de uniformizare a benzii finale prin dublare – şi depunerea benzii astfel obţinute în cana (8).

tip lână şi tip fibre liberiene sunt prezentate centralizat în tabelul II. pe partea opusă debitării pe cca 1/3 din circumferinţă în sensul acelor de ceasornic între tambur şi lineale între rupător şi tambur Carde din filaturile tip lână periodic.128 Tehnologii şi utilaje în filaturi Principalele deosebiri care apar între cardele folosite în filaturile tip bumbac. pe aceeaşi parte cu debitarea pe aproape întreaga circumferinţă în sens contrar acelor de ceasornic între lucrător şi tambur între întorcător şi tambur şi între întorcător şi lucrător între tambur şi cei doi cilindrii perietori prezenţa cilindrilor recuperatori bandă plată între tambur şi perietor bandă cilindrică pretort sau bandă cilindrică . pe partea opusă debitării pe cca 1/2 din circumferinţă în sensul acelor de ceasornic între lucrător şi tambur între rupător şi tambur.6. Tabel II. întorcător şi tambur şi între întorcător şi lucrător între tambur şi fugător Carde din filaturile tip bast continuu.6 Deosebiri care apar între cardele folosite în filaturile tip bumbac. tip lână şi tip fibre liberiene Deosebiri Alimentarea Plasarea organelor lucrătoare pe tambur sensul de rotaţie al tamburului Efectul de cardare (ace paralele) se realizează Efectul de preluare (ace încrucişate) se realizează Efectul de rulare (ace paralele) se realizează Menţiune Semifabricatul debitat Carde din filaturile tip bumbac continuu.

în cele ce urmează. deci aducerea lor la o fineţe superioară. deci a preîntâmpinării ruperilor de fibre. În urma operaţiei de pieptănare se obţin: fuiorul pieptănat. ¾ pieptănarea propriu-zisă sau pieptănarea mecanică. ¾ pieptănarea finală sau repieptănarea – operaţie care se realizează manual şi care are drept scop îndreptarea şi aranjarea capetelor mănunchiurilor.Tehnologia filării fibrelor liberiene 129 II.6. Operaţia se execută prin trecerea fuiorului de in sau de cânepă prin acele unui pieptene fix. în timpul acestei operaţii. se formează şi mănunchiurile ce urmează a fi supuse pieptănării mecanice. • • . care constituie produsul principal. efectul final fiind de creştere a randamentului de fuior pieptănat. şi câlţii de pieptene. ¾ curăţarea fibrelor de impurităţi aderente – puzderii şi praf. 6. Pieptănarea fuiorului are drept scop: ¾ omogenizarea lungimii fibrelor prin separarea fibrelor scurte şi încâlcite de cele lungi . se vor prezenta doar aspecte legate de pieptănarea fibrelor lungi. PIEPTĂNAREA Deoarece pieptănarea fibrelor scurte se realizează pe maşini similare celor utilizate în filaturile de lână şi prezentate în capitolul I. ¾ paralelizarea fibrelor lungi. Pieptănarea fuiorului se realizează în trei faze. ¾ divizarea fibrelor tehnice în fascicule cu mai puţine fibre elementare în structura lor. care constituie produsul secundar şi care este o materie primă utilizată în filatura cardată. şi anume: ¾ pieptănarea preliminară sau antepieptănarea – operaţie care constă în îndreptarea şi pieptănarea manuală a vârfurilor mănunchiurilor cu scopul reducerii solicitărilor fibrelor în timpul pieptănării mecanice. a căror greutate este determinată de calitatea materiei prime şi de elementele constructive ale maşinii de pieptănat.

pentru că maşina ar avea un gabarit exagerat de mare. pe automate (A faţă şi A spate) nu se piaptănă material. iar pe automatul din spate are loc schimbarea poziţiei fibrelor.7): ♦ pe două părţi. Deşi principiul pieptănării este acelaşi. Zonele unei maşini de pieptănat . Pe automatul din faţă se realizează alimentarea şi debitarea materialului. A spate P2 PP P1 A faţă debitare alimentare Figura II. Astfel: – cleştele este înlocuit de clupe.7. pe părţile lucrătoare (P1 şi P2) se realizează pieptănarea: pe o parte se piaptănă capătul de la vârful fuiorului. – pieptenele circular şi pieptenele rectiliniu sunt înlocuiţi de mantale pieptănătoare. O maşină de pieptănat fuior cuprinde patru zone distincte (figura II.130 Tehnologii şi utilaje în filaturi Ca şi în cazul pieptănării celorlalte fibre textile. Operaţia se realizează prin deplasarea pieptenilor în raport cu mănunchiul de fibre. pentru pieptănarea fuiorului nu este posibilă utilizarea aceloraşi tipuri de organe de lucru ca în cazul filaturilor de bumbac sau de lână. deci a capătului care urmează a fi pieptănat. iar pe cealaltă parte capătul de la baza fuiorului. de la punctul de prindere până la vârful fasciculului. pieptănarea fuiorului impune pieptănarea ambelor capete ale unui mănunchi de fibre. ♦ pe două părţi.

Tehnologia filării fibrelor liberiene 131 Pieptănarea fuiorului se realizează prin culisarea clupelor pe o bancă cu o mişcare de ridicare coborâre. al treilea cu ace groase şi rare. de obicei. primul câmp este fără garnitură cu ace. al doilea câmp de pieptănare este prevăzut cu scoabe. Pentru a îmbunătăţi randamentul la pieptănare. fază în care clupele sunt deplasate în lungul băncii pe o distanţă egală cu lungimea clupei. pe fiecare parte a maşinii pe care se realizează pieptănarea. – staţionarea băncii în partea de jos. Pe ultimul câmp acele sunt groase şi rare pentru a realiza paralelizarea finală a fibrelor. – staţionarea băncii în partea de sus. Această desime crescătoare a acelor asigură o pieptănare progresivă. Numărul câmpurilor instalate la o maşină depinde de fineţea fuiorului. adică acele unei mantale să se situeze în mijlocul distanţei dintre două ace ale celeilalte mantale atât pe verticală cât şi pe orizontală. Mantalele sunt dispuse în ordinea fineţii în 12. Ca şi celelalte maşini de pieptănat prezentate şi maşina de pieptănat verticală pentru fuior funcţionează ciclic. – ridicarea băncii clupelor. . desimea şi fineţea acelor crescând progresiv până la penultimul câmp. Dispunerea acelor pe cele două mantale pereche trebuie astfel realizată încât acele să nu se atingă. fază în care mantalele efectuează pieptănarea. 14 sau 16 câmpuri de pieptănare. Există firme constructoare care realizează maşini care au la începutul pieptănării mai multe câmpuri de pieptănare cu scoabe. Un ciclu de pieptănare cuprinde următoarele faze: – coborârea băncii clupelor. care reduce procentul de fibre rupte precum şi a procentului de produse secundare prin trecerea fibrelor rupte (care au fost lungi) în câlţi de pieptene. trecând fuiorul printre acele mantalelor în zona în care are loc pieptănarea.

Fibrele scurte – câlţii – extrase de acele mantalelor sunt preluate de periile aspre (6) şi sunt predate cilindrilor detaşori (7). II. care comandă ridicarea şi coborârea băncii clupelor (5). de unde sunt evacuaţi periodic. Deplasarea fuioarelor pe verticală este asigurată prin rotirea în sens orar sau antiorar a roţii (4). Fuioarele (2) prinse în clupele (1). aceştia cad în lăzile (9). 9 –ladă de deşeuri. unde are loc o acţiune asemănătoare. a maşinii de pieptănat vertical. 3 – mantale cu ace. sunt pieptănate de mantalele cu ace (3). Fig.8. 5 – banca clupelor. 2 – fuior.8 este prezentată schema tehnologică a unui câmp de pieptănare. 7 – cilindrii detaşori. 8 – piepteni oscilanţi. 4 – roată care asigură ridicarea şi coborârea clupelor.132 Tehnologii şi utilaje în filaturi În figura II. după care fiecare fuior este ridicat şi deplasat în dreptul următorului câmp de pieptănare. . Schema tehnologică a maşinii de pieptănat vertical 1 – clupe. 6 – perie. Pieptenii oscilanţi (8) desprind câlţii din garnituri.

în filatura de fibre liberiene trenurile de laminat ale maşinilor din preparaţia filaturii au câmpuri cu ace. deci dispozitivele de alimentare trebuie să fie alcătuite dintr-un rastel. FORMAREA BENZII În fluxul tehnologic de filare a fuiorului cu proces de pieptănare. Pe plan mondial se foloseşte ca ultim pasaj de laminor (pasaj care înlocuieşte torsul preliminar. sau debitarea a două benzi în aceeaşi cană.7. Sistemul de alimentare al maşinii puitoare trebuie să permită alimentarea unor mănunchiuri discontinui. Din punct de vedere constructiv maşina puitoare. începe cu maşina de format benzi. La ultimele pasaje de laminor banda este subţiată puternic. Datorită lungimii foarte diferite a fibrelor prelucrate. ecartamente. aproape obligatoriu de o dubleză (maşină la care laminajul este egal cu dublajul). De aceea preparaţia filaturii. care să permiră dirijarea benzilor spre trenul de laminat. căpătând dimensiunea unei şuviţe. care are drept scop uniformizarea acestei înşiruiri de fibre. Dispozitivul de debitare diferă funcţie de fineţea benzii obţinute. prelucrabil în preparaţia filaturii. desimea şi fineţea acelor garniturilor) şi dispozitivele de alimentare şi de debitare cu care sunt dotate. ci mănunchiuri discontinui. dubleza şi laminoarele utilizate în filaturile de fibre liberiene sunt similare. la care înfăşurarea pretortului se face pe o bobină cilindrică (înfăşurare în cruce a două pretorturi pe aceeaşi bobină). în timp ce la celelalte maşini alimentarea se face cu bandă. . în cazul acestui flux tehnologic. deci flaierul) un laminor frotor. atât pe fazele anterioare pieptănării cât şi pe maşina de pieptănat nu se debitează o înşiruire continuă. a căror lungime maximă poate ajunge în cazul cânepii la 800-900 mm şi care trebuie transformate într-un semifabricat continuu. Ea este urmată. Diferenţele constau doar în dimensiunile organelor lucrătoare (diametrele cilindrilor. ceea ce implică utilizarea unor căni cu diametru mai mic. fără excepţie. numită maşină puitoare.Tehnologia filării fibrelor liberiene 133 II. fapt pentru care el este alcătuit dintr-o masă transportoare pe care să se poată realiza suprapunerea acestora. semifabricat numit bandă.

favorizează sfâşierea pe lungime a fibrelor tehnice în fibre tehnice mai fine (fascicole în a căror structură intră un număr mai mic de fibre elementare). În filaturile de fibre liberiene sunt utilizate câmpuri cu ace.9. 17 . 9 – câmp cu piepteni. 2 – rolă de antrenare. (numite şi câmpuri cu piepteni). realizează laminarea propriu-zisă: vcll. 4 – pâlnie condensatoare.alim. 12 – cilindrul debitor inferior. împreună cu cilindrii alimentatori şi câmpul cu ace.deb. care pot fi: simple. ≅ vcâmp ace (L=1) vcâmp ace <<vcil. cilindrii care. deb. L = Vcil. Maşina puitoare 1 – masă transportoare./V cil. Procesul tehnologic la maşina puitoare poate fi prezentat în baza schemei tehnologice din figura II. 15 şi 16 – cilindrii debitori la cană. 6 şi 7 -– cilindrii alimentatori inferiori. apte pentru procesul de filare. 14 – pâlnie condensatoare. duble sau cu cilindrii cu ace. 11 – pâlnie condensatoare.cană . 10 – lineal. alim – – susţin fibrele scurte pe lungimea acestui ecartament foarte mare (E =250 – 900 mm).134 Tehnologii şi utilaje în filaturi Aceste câmpuri cu ace au triplu rol: – conduc fibrele lungi şi foarte neuniforme din punct de vedere a lungimii până la linia de prindere a cilindrilor debitori. 8 – ace. 13 – cilindrul debitor superior. Figura II.9. 3 – dispozitiv de tensionare. 5 – cilindrul alimentator superior.

rezultă: v6 < v7 Datorită acestui fapt. înfăşurări de fibre sau ruperi de bandă. Câmpul cu ace este înclinat la 30o pentru ca muncitoarea să vadă eventualele încâlciri de fibre. Lungimea de suprapunere este dependentă de fineţea benzii ce urmează a fi debitată. antrenate în mişcare de rola (2) şi tensionate de dispozitivul (3). de ordinul sutelor de daN). fibrele lungi vor fi întinse peste circumferinţa cilindrului superior. Deoarece: diametrele cilindrilor sunt diferite: d6 < d7 < d5. Mănunchiurile de fuior pieptănat sunt aşezate pe aceste benzi transportoare sub formă de solzi. În acest scop s-au luat unele măsuri constructive. are loc şi o sfâşiere a fasciculelor de fibre elementare care formează împreună fibrele tehnice.). În trenul de laminat. pe care îl forţează astfel. care permite cântărirea mănunchiurilor. între care dotarea maşinii cu o balanţă. în fascicole mai fine. (subţiere datorată vitezelor crescătoare de la alimentare spre debitare a organelor lucrătoare). respectiv: n6 = n7. Ca la orice tren de laminat. astfel încât capătul din faţă a unui mănunchi să se suprapună peste capătul din spate al altui mănunchi.75 – 1m/min. cu paralelizarea fibrelor. este necesară o alimentare corectă a mănunchiurilor de fuior pieptănat. obţinându-se în final fascicole apte pentru filare. precum şi realizarea unei alimentări lente (viteza masei alimentatoare poate varia între doar 0. Pentru realizarea unei benzi corespunzătoare calitativ. să apese pe cilindrii inferiori. a cărei uniformitate este hotărâtoare pentru uniformitatea firelor care urmează a fi obţinute. care sunt antrenaţi în mişcare prin frecare de către cilindrii inferiori. viteză care dă timpul necesar muncitoarei să realizeze o alimentare uniformă.Tehnologia filării fibrelor liberiene 135 Masa alimentatoare (1) este formată din 4-6 benzi transportoare. . iar turaţiile lor sunt egale. concomitent cu subţierea înşiruirii de fibre. cilindrii superiori sunt cilindrii de presiune (pe cilindrii superiori se exercită forţe de presiune foarte mari. cilindrii inferiori ai trenului de laminat sunt cilindrii motori.

o masă metalică prevăzută cu 4 fante înclinate la 45o se reunesc prin suprapunere toate înşiruirile subţiate în trenul de laminat şi sunt dirijate spre cilindrii debitori la cană. De calitatea semifabricatului debitat pe această primă maşină depinde calitatea firelor. iar dublajul nu poate decât să diminueze această neuniformitate nu să o elimine. Cilindrii debitori superiori ai trenului de laminat lucrează doi câte doi. sunt confecţionaţi din fontă şi îmbrăcaţi cu garnitură din lemn tare. sau cu ajutorul unor arcuri.136 Tehnologii şi utilaje în filaturi Cilindrii debitori inferiori ai trenului de laminat sunt confecţionaţi din oţel. Orice măsură suplimentară luată pe alte maşini din flux nu are efect semnificativ. astfel încât în cană se debitează o singură bandă compactă. Cilindrii debitori la cană sunt înguşti dar puţin mai lungi decât lăţimea benzii debitate. Lucrează pereche. Pe masa de reunire. prelucrat special sau din plută. de o fineţe prestabilită. maşini care prin intermediul unui cleşte de transfer preia mănunchiurile de fuior pieptănat şi le depun direct pe masa alimentatoare. care le presează puternic. cel superior este antrenat prin fricţiune. care dezvoltă forţe de apăsare mai mici decât la cilindrii trenului de laminat. Ambii sunt cilindrii metalici. Maşina puitoare este prima maşină din fluxul tehnologic de obţinere a firelor fine şi foarte fine. ştiut fiind faptul că neuniformitatea iniţială se amplifică de la un pasaj la altul. pot fi netezi sau rifelaţi şi au lungimea egală cu întreaga lăţime de lucru a maşinii. De dată mai recentă se folosesc maşini puitoare cuplate la maşina de pieptănat vertical. în general cilindrul inferior este cilindrul motor. pentru a nu se încărca cu electricitate statică. .

Dacă laminarea benzilor ar începe încă de pe dubleză ar fi necesar un număr mai mare de pasaje de laminor. care la această maşină se realizează din benzi şi în desimea şi fineţea mai mare a acelor din câmpul cu ace. Introducerea dublezei în fluxul tehnologic este justificată de necesitatea uniformizării benzilor. prima uniformizare a acestora se realizează pe dubleză. ceea ce din punct de vedere economic nu ar fi o soluţie tocmai indicată. . Deosebirea constă în modul de alimentare. Pe această maşină valoarea laminajul este apropiată de cea a dublajului şi nu se realizează o subţiere a benzii. care se realizează prin compensarea variaţiilor de grosime a benzilor alimentate. DUBLAREA ŞI LAMINAREA Dublarea şi laminarea benzilor are drept scop uniformizarea benzilor şi omogenizarea acestora şi se realizează pe laminoare de diverse tipuri constructive. existând posibilitatea ca zone mai subţiri să se suprapună peste altele mai groase. 8. Maşinile moderne sunt echipate cu dispozitive de autoreglare a laminajului. Această maşină poate fi utilizată şi pentru realizarea unor amestecuri de benzi în structura cărora intră materii prime de natură diferită. ci doar uniformizarea primului semifabricat continuu din filatura pieptănată.Tehnologia filării fibrelor liberiene 137 II. soluţie care permite atât reducerea neuniformităţii benzii debitate. cât şi a numărului de pasaje de laminor necesare în preparaţia filaturii. În cazul benzilor realizate din fuior. maşină a cărei funcţionare este similară cu cea a maşinii puitoare. Subţierea benzilor începe abia pe următoarele pasaje de laminor.

– sistemul de acţionare a linealelor care formează câmpul cu ace (prin şurub fără sfârşit. pentru iută. Acestea se pot grupa în funcţie de: – tipul fibrelor prelucrate (laminoare pentru in. şi laminoare pentru câlţi). prin lanţ sau cu lineal împingător). – lungimea fibrelor prelucrate (laminoare pentru fuior. • înlăturarea puzderiilor şi a fibrelor foarte scurte. pentru cânepă. – gradul de automatizare (laminoare cu sau fără sisteme de autoreglare a laminajului).etc). în filaturile de fibre liberiene se utilizează o mare varietate de tipuri constructive de laminoare. Tipuri de laminoare În funcţie de tipul fibrelor prelucrate (foarte diverse din punct de vedere al caracteristicilor). dar şi de unele soluţii constructive adoptate.1. cu câmp dublu de ace sau cu cilindru cu ace). • paralelizarea fibrelor. Deoarece. – tipul trenului de laminat (cu câmp simplu de ace. vor fi prezentate în continuare câteva laminoare care prezintă particularităţi din acest punct de vedere. – modul de alimentare şi/sau de debitare. pe aceste laminoare se realizează: • dublarea şi laminarea benzilor până la o fineţe prestabilită. • creşterea fineţii fibrelor tehnice prin divizarea lor de către câmpul cu ace.8. toate laminoarele utilizate în aceste filaturi au trenuri de laminat în care sunt prezente câmpuri cu ace. fără excepţie.138 Tehnologii şi utilaje în filaturi II. . Indiferent de varianta constructivă.

. prin condensatorul (9) spre cilindrii debitori ai trenului de laminat (10) şi (11). Benzile sunt dirijate apoi de către câmpul cu ace (8). Alimentarea în trenul de laminat se realizează cu ajutorul a trei cilindri alimentatori construiţi din oţel: doi cilindrii inferiori (5). pe sub bara (3) care are rolul de a o tensiona şi de a o dirija spre pâlnia condensatoare (4). acţionat cu şurub fără sfârşit. 7 – cilindrii curăţitori.Tehnologia filării fibrelor liberiene 139 Laminorul cu câmp simplu de ace Funcţionarea unui laminor cu câmp simplu de ace. 8 – câmpul linealelor cu ace. 10 – cilindrul debitor superior. care sunt cilindrii motori şi un cilindru superior (6). Câmpul cu ace este acţionat prin şurub fără sfârşit.10 . 13 – cilindrii debitori la cană. Figura II. 5 – cilindrii alimentatori inferiori. 6 . 9 – pâlnie condensatoare. 11 – cilindrul debitor inferior. Schema tehnologică a laminorului cu câmp simplu de ace 1 – banda alimentată.10. care presează puternic peste cilindrii inferiori. 4 – pâlnie condensatoare. Benzile (1). poate fi explicată în baza schemei tehnologice prezentată în figura II. Cilindrii alimentatori inferiori sunt curăţaţi în permanenţă de scamă şi fibre scurte de către cilindrii curăţitori (7) îmbrăcaţi cu pâslă.cilindrul alimentator superior. 12 – placă de reunire. 3 – bară de tensionare. provenite de la cardă sau de la dubleză sunt conduse spre trenul de laminat cu ajutorul rolelor de ghidare (2). 2 – rolă de ghidare. 14 – cană de debitare. cu o viteză. de la care primeşte mişcarea prin fricţiune.

6 – cilindrii curăţitori. Figura II. 13 – pâlnie condensatoare. prin care trec benzile dublate şi dirijate spre cilindrii debitori la cană (13). este acoperit cu plută. 14 şi 15 cilindrii debitori la cană. . 11 – cilindrul alimentator inferior al trenului de laminat. ci doar de a conduce fibrele foarte lungi şi neuniforme şi de a susţine fibrele scurte.11 este prezentat schematic un laminor cu câmp simplu de ace. 9 – pâlnie condensatoare. 16 – banda debitată Mecanismul de alimentare este similar celui prezentat anterior. Cilindrul debitor superior (10) este confecţionat din fontă. cu lineal împingător. pe acest ecartament foarte mare ( E = 250-900 mm). Schema tehnologică a unui laminor cu lineal împingător 1 – banda alimentată. aluminiu sau material plastic.140 Tehnologii şi utilaje în filaturi care de regulă este aproximativ egală viteza cilindrilor alimentatori. 8 – perie curăţitoare. 5 – cilindrul alimentator superior al trenului de laminat. Rolul lui nu este de a lamina înşiruirea de fibre. 4 – cilindrii alimentatori inferiori ai trenului de laminat. Laminorul cu lineal împingător În figura II. 10 – cilindrul debitor superior al trenului de laminat. cauciuc sau piele şi presează pe cilindrul inferior (11) prin intermediul unui sistem de pârghii prevăzut cu greutăţi. 7 – câmpul cu ace.11. spre linia de prindere a cilindrilor debitori. laminor care permite realizarea unei viteze de debitare mult mai mare decât cea posibil de realizat pe laminoarele prezentate anterior. 12 – masă de dublare. 3 – pâlnie condensatoare. 2 – rolă de ghidare. Benzile debitate de trenul de laminat sunt reunite pe placa (12) în care sunt practicate nişte fante înclinate la 450.

fibrele sunt susţinute de un jet de aer. curăţaţi în permanenţă de cilindrii curăţitori (6) şi un cilindru de presiune (5). deoarece permite realizarea unui amestec omogen. are o construcţie şi funcţionare similară celui utilizat în filaturile tip lână. denumit şi intersecting. La ieşirea din câmpul cu ace. Realizarea unui asemenea amestec este de fapt o condiţie obligatorie pentr obţinerea unor fire calitative.Tehnologia filării fibrelor liberiene 141 Trenul de laminat este alcătuit din trei cilindrii alimentatori: doi cilindrii inferiori (4). Laminorul este prevăzut cu un contor de măsurare a lungimii benzii debitate şi de oprire automată a maşinii la depunerea în cană a unei lungimi prestabilite de bandă. Laminorul cu câmp dublu de ace Laminorul cu câmp dublu de ace. care are şi rolul de a elimina din banda laminată puzderiile. dintre care o parte sunt acţionate de o roată stea. iar cele de la partea inferioară (zona pasivă) cu acele în jos. poziţie care permite curăţarea lor în permanenţă de către peria curăţitoare (8). În figura II. Linealele se mişcă pe un traseu închis: cele de la partea superioară (zona activă) se mişcă cu acele în sus. iar celelalte se împing unele pe altele. . În sectorul fibrelor liberiene el este recomandat a fi utilizat în filaturile care prelucrează amestecuri de in cu fibre chimice. Câmpul cu ace este alcătuit din lineale cu secţiune rotundă. amestec în care fibrele chimice sunt repartizate uniform printre cele de in. praful şi scama. conducând înşiruirea de fibre spre cilindrii debitori (10) şi (11). Mackie.12 este prezentat schematic un laminor intersecting tip J.

între care mai importante: vitezele de lucru mult mai mari (vd>100 m/min). 3 – rolă conducătoare.8. 9 – bară conducătoare. numită pretort. 4 – distribuitor de benzi. 2 – inel condudător de bandă. Modernizări ale laminoarelor În ultimul timp. II. Pe plan mondial se foloseşte – ca şi în filaturile de lână – drept ultim pasaj de laminor un laminor frotor. laminoare capabile să realizeze o mai bună uniformizare a benzii cu ajutorul unor sisteme prevăzute cu traductoare de măsurare a uniformităţii fineţii. 8 – cilindrii debitori ai trenului de laminat.142 Tehnologii şi utilaje în filaturi Figura II.14 – cană de debitare. care înlocuieşte flaierul şi care debitează o şuviţă fals torsionată. stabilind o interdependenţă între mărimea laminajului şi grosimea benzii debitate. 12 – inel conducător.2. .12 Schema tehnologică a laminorului cu câmp dublu de ace 1 – benzile alimentate. 5 – pâlnie condensatoare. 13 – cilindrii debitori la cană. 7 – câmpul cu ace. 10 – pâlnie condensatoare. precum şi scurtarea procesului tehnologic. La trecerea a doua de laminor se folosesc laminoare cu autoreglare a laminajului. în tehnologiile moderne de filare a fibrelor liberiene au intrat maşini utilizate în filaturile de lână. Debitarea se face cu înfăşurare în cruce a două pretorturi pe aceeaşi bobină. 6 – cilindrii alimentatori ai trenului de laminat. 11 – inel de control al benzii. aceasta datorită multiplelor avantaje.

cânepă. • cilindrul alimentator superior al trenului de laminat presează uniform pe cei doi cilindrii inferiori prin greutatea sa proprie (greutatea lui fiind de 2 – 2. de elementul activ al mecanismului de torsionare – înfăşurare (furcă activă sau bobină activă).5 kg.9. • mosoarele pe care se depune semitortul sunt prevăzute cu flanşe.). unde primeşte şi o uşoară torsiune reală. • trenul de laminat este dotat cu câmp simplu de ace care sunt puse în mişcare de şuruburi melc. care diferă între ele funcţie de materia primă prelucrată (in. şi care au rolul de a susţine şi dirija fibrele spre cilindrii debitori ai trenului de laminat. în banda subţiată până la fineţea semitortului s-ar putea produce laminări false sau chiar ruperi.9. Fără această torsiune. deci cursa băncii bobinelor este constantă. etc.Tehnologia filării fibrelor liberiene 143 II. Specific flaierelor clasice. iută. bobinele cu semitort sunt cilindrice. . Pentru fire mai puţin pretenţioase şi mai groase (cu fineţea maximă de Nm10) în filaturile tip fibre liberiene se poate utiliza însă şi varianta filării din bandă.1. etc). analog sistemelor de filare prezentate anterior. deci este un flaier cu furcă activă. de lungimea fibrelor prelucrate (câlţi sau fuior). considerate tradiţionale. În sectorul fibrelor liberiene se folosesc flaiere de diferite variante constructive. FORMAREA SEMITORTULUI II. sunt următoarele: • turaţia furcilor este mai mare decât turaţia bobinei (invers ca la flaierele din filaturile tip bumbac sau tip lână). Flaiere clasice Banda de la ultimul laminor este subţiată pe flaier.

3 – condensator. 6 – câmp cu ace. În figura II. 10 – furcă.144 Tehnologii şi utilaje în filaturi • • presiunea pe cilindrul debitor superior al trenului de laminat (care este construit din fontă.cilindrii debitori.1 – Nm3. prin adoptarea unei torsiuni corespunzătoare. Ţinând cont de acest lucru este de înţeles că flaierele clasice pot fi utilizate chiar şi pentru obţinera unor fire groase (în gama de fineţe posibil de realizat pe aceste maşini). Pe aceste flaiere se pot realiza semitorturi în gama de fineţe Nm 0. ecartamentul în trenul de laminat este mare şi poate varia în limite largi (între 500 – 600 mm în cazul prelucrării fuiorului şi între 200 – 230 mm pentru prelucrarea câlţilor). Figura II. cauciuc sau policlorvinil) se realizează prin intermadiul unui sistem de pârghii cu greutăţi. 11 – fus. 8 şi 9 .13 este prezentat un flaier clasic utilizat în acest sector.13 Schema tehnologică a flaierului clasic 1 – cană.7 . 4 – cilindrii alimentatori inferiori. 2 – rolă conducătoare. plută. .pâlnie condensatoare. lemn sau masă plastică şi este îmbrăcat cu piele. 5 – cilindrul alimentator superior.

9. • înfăşurarea semitortului se face pe bobine cilindrice biconice. aproape în exclusivitate.Tehnologia filării fibrelor liberiene 145 II. s-ar putea enumera: • dotarea trenurilor de laminat.2. Modernizări aduse flaierelor Între modernizările aduse flaierelor pentru prelucrarea fibrelor liberiene. după licenţă Schlumberger. • capsularea sistemelor de absorbţie a prafului în zona trenului de laminat. De dată mai recentă sunt utilizate în sectorul fibrelor liberiene şi flaiere asemănătoare celor utilizate în filaturile tip bumbac şi tip lână. . • introducerea unor sisteme de oprire automată a maşinii la ruperea sau la întreruperea alimentării unei benzi. deci flaiere cu bobine active. • îmbrăcarea cilindrului debitor superior cu materiale plastice capabile să asigure condiţiile de duritate şi elasticitate necesare şi care să conţină şi substanţe antistatice. • presiunea pe cilindrii debitori superiori se realizează prin arcuri elicoidale dinamometrice prevăzute cu o scală care indică valoarea forţei de presiune şi nu cu greutăţi. la care: • în trenurile de laminat câmpul cu ace este înlocuit cu cureluşe intermediare. cu câmp simplu cu ace de secţiune eliptică. variantă la care presiunea se regla empiric. • realizarea flaierelor cu furci suspendate. • turaţia bobinelor este mai mare decât turaţia furcii. oprit însă în stadiul de prototip. variantă care prezintă avantajul realizării unei mai bune individualizări a fibrelor.

care se pot clasifica astfel: ¾ după materia primă prelucrată: – maşini de filat fibre moi – in sau cânepă. care are drept scop transformarea semifabricatului alimentat (semitort sau bandă) – prin laminarea şi torsionarea finală a acestuia – în fir.10. – maşini de filat fibre foarte aspre – iută.1. ¾ după modul de alimentare: – maşini de filat cu alimentare din bandă. Clasificarea maşinilor de filat Ca şi în cazul celorlalte filaturi. fineţea firului dorit a se obţine. tipul trenului de laminat. . În funcţie de o serie de parametri. – maşini de filat cu tren de laminat cu manşon şi cilindri frotori. Marea varietate de fibre liberiene. – maşini de filat fibre aspre – cânepă sau iută. ultima operaţie din fluxul tehnologic de obţinere a firelor în filaturile de bast este filarea.146 Tehnologii şi utilaje în filaturi II. FILAREA II. şi sistemul de filare utilizat. ¾ după tipul trenului de laminat: – maşini de filat cu tren de laminat cu cilindri. o mare diversitate de tipuri de maşini de filat utilizate în filatura de bast. manila. determină multiple posibilităţi de prelucrare şi. implicit. – maşini de filat cu tren de laminat cu manşon dublu. se disting mai multe tipuri de maşini de filat. sistemul de alimentare al maşinii. – maşini de filat câlţi. – maşini de filat cu tren de laminat cu câmp cu ace. chenaf sau sisal. – maşini de filat cu alimentare din semitort. ¾ după lungimea fibrelor prelucrate: – maşini de filat fuior. cum ar fi materia primă prelucrată.10.

fibrele tehnice din structura semitortului alimentat se vor diviza în fibre tehnice alcătuite din mai puţine fibre elementare. • torsionarea finală. şi ca urmare. care au rol de cimentare a fibrelor elementare din structura fibrelor tehnice. şi anume: dispozitivul de alimentare. Din asemenea fibre – mai fine şi mai scurte – se pot obţine fire mai fine decât firele filate prin procedeu uscat. • înfăşurarea firului pe format. – maşini de filat semiud. următoarele operaţii tehnologice: • laminarea finală a semitortului până la obţinerea fineţii proiectate. mecanismul de laminare şi mecanismul de torsionare şi de înfăşurare. – maşini de filat uscat – pentru obţinerea firelor groase. Se realizează astfel. II. ca şi în cazul celorlaltor maşini de filat prezentate. este trecut printr-un jgheab (cuvă) cu apă caldă (35-60o C). . corespunzătoare destinaţiei firului.Tehnologia filării fibrelor liberiene 147 ¾ după procedeul de filare utilizat: – maşini de filat ud – pentru obţinerea firelor fine şi medii. Procesul tehnologic la maşina de filat ud Filarea umedă se realizează pe maşini de filat cu inele. înmuierea substanţelor pectice. Pentru realizarea acestor operaţii maşinile de filat cu inele utilizate pentru filarea fibrelor de in şi de cânepă prin procedeu ud au în componenţă aceleaşi mecanisme şi dispozitive principale ca şi maşinile de filat cu inele utilizate în filaturile de bumbac sau de lână.10. înainte de a intra în trenul de laminat. care efectuează. O particularitate a acestui sistem de filare o constituie faptul că semitortul.2. procedeu prin care această divizare a fibrelor tehnice nu este posibilă. posibilitatea de a se deplasa unele faţă de altele în timpul operaţiei de laminare. Mănunchiurile de fibre elementare au astfel.

5 – conducător de semitort. lipind fibrele şi conferind firului o rezistenţă superioară şi un aspect neted. 8. în timpul căreia substanţele pectice se solidifică din nou. Schema tehnologică a maşinii de filat cu inele prin procedeu ud 1 – mosor. firele obţinute prin procedeu ud sunt supuse operaţiei de uscare. 4. . 3 – cuvă. 2. 14 –conducător de fir.14. 10 – bară de susţinere. II.14. Fig.148 Tehnologii şi utilaje în filaturi Pentru a menţine cât mai constantă temperatura apei se recomandă o construire cât mai etanşă a cuvei. 11 – cursor. Funcţionarea unei maşini de filat cu inele prin procedeu ud poate fi explicată pe baza schemei tehnologice prezentată în figura II. 12 – inel. 9 – cilindrii debitori. 7 –cilindrii alimentatori. 6. 13 –fus. dintr-un material rău conducător de căldură. După filare.

Cilindrul debitor inferior. este executat din oţel inoxidabil sau bronz şi are o construcţie asemănătoare cilindrilor alimentatori – este canelat.Tehnologia filării fibrelor liberiene 149 Semitortul desfăşurat de pe mosoarele (1) este trecut prin conducătorul de semitort (2) şi este dirijat pe sub bara conducătoare (4). Ecartamentul între cilindrii trenului de laminat este mai mic decât lungimea medie a fibrelor tehnice. Firul astfel obţinut este înfăşurat pe ţevi perforate din metal. cu scopul deplasării continue a înşiruirii de fibre pe o lăţime cât mai mare a cilindrilor. Înşiruirea de fibre debitată de trenul de laminat este dirijată de conducătorul de fir (14) spre cursorul (11). în uscătoare speciale. Se creează astfel. posibilitatea ca o fibră să fie prinsă simultan de ambele perechi de cilindri. formate care pot fi folosite şi la uscarea firelor. asigurând astfel o laminare completă şi uniformă. Mecanismul funcţionează similar cu cel de la maşinile de filat cu inele folosite în filaturile tip bumbac. ambii sunt metalici canelaţi. Cilindrii alimentatori sunt confecţionaţi din oţel. Pentru a reduce uzura cilindrilor alimentatori – prin trecerea semitortului mereu prin aceeaşi zonă – conducătorul de semitort (5) execută în permanenţă o mişcare alternativă pe orizontală. de către ansamblul fus-inel-cursor. pentru a putea reţine semitortul. Torsionarea şi înfăşurarea se realizează concomitent. unde are loc umezirea semitortului şi înmuierea substanţelor pectice. care alunecă pe inelul (12). este confecţionat dintr-un material elastic. Laminarea se realizează într-un tren de laminat alcătuit din cilindrii alimentatori (6) şi (7) şi din cilindrii debitori (8) şi (9) între care se află bara de susţinere (10). fenomen care favorizează destrămarea fibrelor tehnice prin alunecarea unor fascicule de fibre elementare care compun fibra tehnică. numit şi cilindrul de presiune. . Cilindrul debitor superior. numit şi cilindrul laminor. pentru a prinde şi a strânge puternic înşiruirea de fibre. în cuva (3).

ca în cazul celorlaltor sisteme de filare. după linia de prindere a cilindrilor debitori este montat un palpator. la care nu mai este necesară desfacerea fibrelor tehnice în fibre elementare. printr-un sistem de pârghii îndepărtează cilindrii alimentatori unul de altul şi în felul acesta opreşte maşina. Procesul tehnologic la maşina de filat uscat dotată cu tren de laminat cu manşon inferior şi cilindri flotori este similar celui prezentat la maşinile de filat cu inele utilizat în filaturile tip bumbac sau tip lână. adică a unui tub plasat imediat sub cilindrii debitori ai trenului de laminat. care absoarbe capetele de fir rupt. Maşinile de filat prin procedeu uscat pot fi alimentate atât cu bandă cât şi cu semitort. oprind astfel alimentarea semitortului. Procesul tehnologic la maşina de filat uscat În filatura de fibre liberiene. a limitat extinderea acestui sistem de filare. firele groase (Nm < 5). La maşinile din generaţia mai recentă. care atunci când sesizează lipsa firului. Laminarea. Acest neajuns este îndepărtat prin înlocuirea pneumafilul cu un sistem care îndepărta cilindrul alimentator inferior al trenului de laminat de cel superior. 10. preîntîmpinând astfel înfăşurările de fibre pe cilindrii şi ruperea prin agăţare a firelor vecine. iar maşina de filat are în componenţă aceleaşi mecanisme şi dispozitive. Laminajele maxime care pot fi realizate în aceste trenuri de laminat pot atinge valori de până la L = 40.150 Tehnologii şi utilaje în filaturi Imposibilitatea utilizării pneumafilului. se filează prin procedeu uscat. torsionarea şi înfăşurarea se realizează respectându-se aceleaşi legi. 3. II. .

II. În cazul în care se doreşte mărirea ecartamentului în trenul de laminat cilindrii (1) şi (2) vor deveni cilindrii intermediari. 2’ – cilindrii alimentatori.7 – cilindrul curăţitor . – posibilitatea de adaptare a ecartamentului în trenul de laminat la diferite lungimi de fibră. care susţine şi deplasează fibrele în câmpul de laminare. 3.15. 2 sau 1’. dar se va mări presiunea pe noii cilindri alimentatori (1’) şi (2’). ceea ce face posibilă atât prelucrarea câlţilor. cât şi semitort.15. cât şi a fuiorului. 5 – cureluşă.4 – cilindrii debitori. – tipul rastelului de alimentare care trebuie să dea posibilitatea de a alimenta atât bandă. între care se află cilindrii flotori (6) şi o cureluşă de cauciuc (5). deci presiunea asupra lor se va micşora.Tehnologia filării fibrelor liberiene 151 Deosebirile esenţiale care apar la această maşină constau în: – dimensiunea organelor de lucru. Fig. 6 – cilindrii flotorii. Schema unui tren de laminat cu cilindri flotori şi cureluşă 1.) este alcătuit din două perechi de cilindri: alimentatori (1 şi 2 sau 1’ şi 2’) şi debitori (3 şi 4). Trenul de laminat (figura II.

putând să varieze între 2-3 şi 12). Şi dimensiunile lor pot fi egale sau descrescătoare. Soluţia este indicată în special în cazul prelucrării fibrelor cotonizate (fibre mai fine şi mai scurte. adică conduce fibrele mai aproape de punctul de prindere al cilindrilor debitori. sau de greutate descrescătoare de la alimentare spre debitare. care pot ajunge până la dimensiunea fibrelor elementare). .) MAB. procedeu de care s-a vorbit într-un subcapitol distinct din cadrul filării fibrelor tip bumbac.152 Tehnologii şi utilaje în filaturi Cilindrii flotori au rol de a controla mişcarea fibrelor în câmpul de laminare. fuse. pot fi egali ca greutate. care permit mărirea ecartamentului la cca 500 mm). situaţie în care ecartamentul în trenul de laminat este de cca 300mm). De dată mai recentă. Tot ca o noutate poate fi amintită şi filarea cu miez. singura forţă de apăsare fiind greutatea proprie. Pe acest tip de tren de laminat se pot prelucra atât câlţi (prin scoaterea din funcţiune a cilindrilor 1’ şi 2’. adică sunt antrenaţi în mişcare doar de câtre fibre. la maşinile de filat folosite în filaturile tip liberiene se întâlnesc şi trenuri de laminat cu dublă cureluşă. cât şi fuior (prin introducerea cilindrilor 1’ şi 2’. Atunci când se folosesc cilindrii de dimensiuni descrescătoare. asemănătoare celor din filaturile tip bumbac. Ei flotează. Soluţia este introdusă de firma constructoare de subansamble pentru maşini (trenuri de laminat. Numărul cilindrilor flotori poate fi modificat în funcţie de lungimea fibrelor prelucrate (prin scoaterea sau introducerea lor în lucru. avantajul este că ultimul cilindru micşorează spaţiul critic. etc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful