MEMORIU TEHNIC

1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea obiectivului de investiţie: MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE ACCES LA ZONELE TURISTICE CU POTENŢIAL DEMONSTRAT ALE JUDEŢULUI BUZĂU Alunecare tabara de copii POIANA PINULUI Km 35+950-km 36+150 1.2. Elaborator: S.C. CONSILIER CONSTRUCT S.R.L. BUCURESTI
Membra a POYRY GROUP

1.3. Ordonatorul principal de credite şi autoritatea contractantă: CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂU 1.4. Descrierea, necesitatea şi oportunitatea investiţiei:
Drumul DJ 203G, Haleş – Ciuta, km 31+900 – km 45+400 face parte dintr-o serie de drumuri judeţene sau sectoare de drum judeţean cu potenţial turistic ridicat, care prin reabilitarea şi modernizarea lor pot pune în valoare importante obiective ale patrimoniului cultural, istoric şi natural al judeţului Buzău. Pentru protejarea şi marirea duratei de exploatare a obiectivului studiat este necesară studierea traseului actual, analiza tehnică a stării de viabilitate şi capacitatea portantă a complexului rutier constituent, consolidarea şi aplicarea masurilor de îmbunătăţire a condiţiilor de circulaţie, sporirea siguranţei circulaţiei, mobilarea şi arhitecturizarea traseului prin prevederea de parcări şi refugii, precum şi asigurarea scurgerii apelor din zona drumului.
1

• Atragerea traseului în circuitul turistic naţional. se consideră ca implementarea proiectului aduce beneficii majore dezvoltării turismului. căi de acces şi servicii aferente) în aceste zone se urmăreşte a se obţine următoarele rezultate: • Îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie şi sporirea siguranţei circulaţiei. Având în vedere rezultatele prezentate sintetic mai sus. • Diminuarea costurilor de transport şi creşterea cheltuielilor minime pe turist. cât şi alte forme ale turismului modern.NECESITATEA ŞI OPORTUNITATEA INVESTIŢIEI Având în vedere obiectivul principal. 2 . • Creşterea calităţii turismului rural. cultural. precum şi dezvoltarea zonei în plan social. • Pe plan social turismul se manifestă ca un mijloc activ de educare şi ridicare a nivelului de instruire şi civilizaţie a oamenilor. se faceprecizarea că atât timp cât infrastructura nu este pregătită la nivel European. ”Îmbunătăţirea infrastructurii turistice de acces la obiectivele turistice cu potenţial demonstrate ale judeţului Buzău” reprezentănd reabilitarea şi sporirea confortului de circulaţie pe drumurile judeţene ce permit accesul la patrimonial cultural. religios. Prin dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii (drumuri. istoric şi natural. • Creşterea duratei medii de cazare. • Crearea unor locuri de muncă indirecte în sectorul turistic şi sectoarele conexe. unul dintre sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung. prin creşterea numărului de furnizori de turism şi a numărului de turişti. • Creşterea ariei şi suprafeţelor de cazare. nu se poate vorbi de un interes minimal în vederea cunoaşterii sau accederii la respectivele obiective.

7 km (originea în DN2 – protocolar E85. Merei. localitatea Costeşti) şi traversează localităţile Pietrosu. rupturi de margine şi degradări ale acostamentelor pe circa 35% din lungime. • Degradări de suprafaţă constând în fisuri şi crăpături transversale. conservare şi valorificare al potenţialului cultural. turismul constituie un mijloc de protejare. Stâlpu. În profil longitudinal declivităţile variază între 0. Monumentul lui Mihai. DJ 100H. istoric.3% şi aprox. degradări datorate oboselii structurii rutiere. Ciuta.1. plombări. Amplasamentul şi descrierea funcţională şi tehnologică a investiţiei Caracteristici funcţionale şi structurale actuale Drumul judeţean 203G are o lungime totală de 45. DATE TEHNICE ALE LUCRĂRII 2. DJ 203G prezintă o succesiune de aliniamente şi curbe ce se îndesesc între km 36+100 şi km 45+400. Muzeul în aer liber şi Tabăra de sculptură Măgura. suprafeţe cu ciupituri multiple. km 31+900 – km 45+400 prezintă următoarele defecţiuni: • Degradări de tip structural constând în fisuri şi crăpături longitudinale cu grad de severitate ridicat. Salcia. natural şi arhitectural al judeţului Buzău. Tronsonul studiat. 2. cât şi pe sectorul cuprins între km 42+250 şi km 42+320. istoric şi natural al judeţului Buzău: Tabăra de copii Poiana Pinului. DN 10. înregistrându-se panta maximă pe sectorul cuprins între km 38+650 şi km 38+750 .  Din punct de vedere tehnic. tronsonul din DJ 203G.15%. Mănăstirea Ciolanu ctitorită 15 ianuarie 1600 şi atribuită Doamnei Neaga.În condiţiile respectării şi promovării principiilor de dezvoltare durabilă. doar o parte din aceste curbe fiind amenajate în plan şi spaţiu. cuprins între km 31+100 şi km 45+400 deserveştee următoarele locaţii din traseul de acces la obiectivele din patrimonial cultural. 3   . Haleş. etc. Ogrăzile. Sărata Monteoru. Izvoru. În plan.

cu acostamente de 0. Dispozitivele de colectare şi dirijare a apelor de suprafaţă sunt reprezentate prin rigole sau şanţuri. parte din ele fiind degradate. începutul tronsonului propus a se reabilita se află la intersecţia cu DJ 100H. parte fiind consolidate şi protejate. care necesită a fi înlocuită. tuburile dezaxate. Pe unele sectoare de drum dispozitivelede scurgere a apelor lipsesc. O parte din ele sunt colmatate parţial sau complet. parte fiind împietruite sau pereate cu bolovani de râu sau cu dale de beton. în aliniament profilul fiind în acoperiş cu panta de 2. Tablele indicatoare de avertizare. Podeţele aflate pe acest tronson de drum sunt podeţe tubulare. În ceea ce priveşte intersecţiile cu alte drumuri. fapt ce a dus la deteriorări ale corpului drumului şi a influenţat negative modul de comportare şi conservare a sistemului rutier. Acestea sunt parţial funcţionale. iar marcajele orizontale de tipul marcajelor ce separă sensurile de circulaţie       4 . dirijare şi resticţionare a circulaţiei nu corespund normelor şi convenţiilor internaţionale. majoritatea nu au radier. bornele kilometrice lipsesc.75m. cu excepţia îmbrăcăminţii. Pe tronsonul de drum judeţean propus spre reabilitare se întâlnesc 2 poduri a căror stare este în general bună. curbele având în profil transversal supralărgirile şi supraînălţările corespunzătoare. 29 bucăţi cu ∅<1000mm din care 10 la drumurile laterale şi 9 bucăţi cu ∅=1200mm. Carosabilul are o lăţime de 6.) nu sunt presemnalizate. În profil transversal drumul este preponderant în profil mixt. Parapeţii metalici existenţi sunt parţial deformaţi sau lipsesc. sectoare de drum pe care există pericolul derapării. iar in rest. parte necesitând decolmatări. traseul se intersectează cu 25 alte drumuri de exploatare sau forestiere.5%. sfârşitul tronsonului se află la intersecţia cu DN 10. aripi sau cameră de cadere. timpanele prezintă degradări sau sunt insuficient de înalte. iar parapetul din zidărie de piatră de la km 39+200 este în stare destul de bună.0m. etc. multe puncte considerate a fi periculoase ( curbe cu raze mici. intersecţii. o parte sunt degradate. reparaţii sau chiar refacerea completă a acestora.

unde I=VIII (MSK). legat de zona de câmpie printr-o vale strâmtă sub aspect de defileu.cât şi cele care delimitează marginile părţii carosabile sunt obosite sau şterse datorită vechimii. Conform normativului P100-92. închis de jur împrejur de dealuri înalte de 300-450 m. amplasamentul traseului turistic propus se află în zona de macroseismicitate B-C.25 şi perioada de colţ Tc=1sec. Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament Din punct de vedere seismic amplasamentul se încadrează conform SR 1110-93 în gradul 8. caracterizată prin valoarea coeficientului de seismicitate Ks=0. istoric şi natural al judeţului Buzău pot fi definite ca fiind specifice unui climat de însuşire îndulcit datorită efectelor de fohn caracteristice Subcarpaţilor de Curbură. Suprafaţa şi situaţia juridică a terenurilor Sectorul de drum judetean propus a fi modernizat în această documentaţie se desfăşoară pe teritoriul administrativ al Consiliului Judeţean Buzău. a creat condiţii climatice de adăpost faţă de climatul de nuanţă continentală din Câmpia Română. iar prin lucrările de reabilitare şi sporire a confortului de circulaţie propuse. “I” corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani. 5 . Totodată relieful local de depresiune. 2. nu se ocupă suprafeţe suplimentare de teren privat şi nu sunt necesare lucrări de demolare sau expropriere.2. Corespunzător perechii Ks şi Tc echivalentul în grade MSK este gradul VIII.20-0. Date privind încadrarea în mediu • Caracteristicile climatice Condiţiile climatice ale zonei studiate pe al cărei areal este dispus traseul propus pentru reabilitare şi sporirea confortului de circulaţie pe drumurile judeţene ce permit accesul la obiectivele din patrimoniul cultural.

Se poate spune că cea mai favorizată microzonă o reprezintă cea traversată de DJ 203G şi delimitată de localităţile Merei-Sărata Monteoru. Valorile extreme ale temperaturilor sunt cuprinse între minime absolute care pot coborâ iarna până la –15 0C şi chiar la -25 0C iar maximele absolute. dar au un rol însemnat în modelarea reliefului. datorită poziţiei staţiunii la limita exterioară a Subcarpaţilor. Numărul mediu anual de zile acoperite depăşeşte 100. cuprinsă între două culmi paralele. Numărul mediu anual de senine este de cca. 6 . Cantităţile de precipitaţii de peste 30 mm în 24 de ore au o frecvenţă mai redusă. Amplitudinea termică medie este de 23 oC. în timp ce în iulie se înregistrează în medie 3-4 zile. valoare ridicată asemănătoare regiunilor de câmpie. Nebulozitatea totală medie anuală. Temperatura medie anuală este de 10 0C.0 zecimi. cantităţilor cuprinse între 15 şi 30 mm le corespund 9 % din cazuri. Stratul de zăpadă anual este de 42 de zile – noiembrie – aprilie cu o grosime medie de 10-15cm şi numai în anii excepţionali poate ajunge la 50 cm. ca efect al aceloraşi condiţii menţionate mai sus este de 5. ce confluează la Sărata Monteoru formând o depresiune unde umezeala relativă este destul de redusă comparativ cu alte regiuni depresionale ale judeţului. mai redusă decât în câmpia învecinată. sub influenţa circulaţiei continentale din est şi a efectelor descendenţei aerului peste culmile Carpaţilor. Cele mai mari cantităţi medii lunare se înregistrează în luna iunie. unul venind dinspre nord-est şi altul din vestsudvest dinspre dealul Păducelului. • Clima Suma medie a precipitaţiilor atinge valori anuale de 600-650 mm. În peste 80 % din numărul de zile cu precipitaţii cantităţile de apă nu depăşesc 15 mm.Radiaţia solară este de circa 125 Kcal/m2 an.38 0C . adâncite de două pârâiaşe. care urcă la 35 0C . din care aproximativ 90 cal/m2 se repartizează în sezonul cald. cu maximul lunar la sfârşitul verii -8 zile. iar maximul lunar este iarna de 13-15 zile. 60. iar cele mai reduse corespund lunii octombrie.

Vântul caracteristic prezintă direcţii nord-sud. iar lunile mai şi iunie sunt cele mai umede. Viteza medie a vântului este moderată sub 3 m/s. media anuală fiind cuprinsă între 9 -10 0 C. Dealurile înalte 7 . piemont şi câmpie. septembrie şi octombrie sunt caracterizate printr-o tendinţă de ariditate. • Hidrografia Reţeaua hidrografică şi implicit depresiunile şi culmile principale converg spre valea Buzăului care reprezintă şi o puternică axă de polarizare a tuturor activităţilor social-economice. radiaţia solară depăşind 125 kcal/cm2 anual. Principala arteră hidrografică este râul Buzău cu afluenţii principali Nişcov şi Sărăţelu orientată către N-E. treapta următoare coborând până la –1 0C. temperatura aerului prezintă valori ridicate. Caracteristicile geomorfologice ale terenului de amplasament În ansamblu relieful de pe raza judeţului Buzău apare ca o succesiune de zonă înaltă – dealuri. cu altitudini de 300-800 m. Temperatura medie anuală este de 10 0C. fiind acoperit în exterior de depozite loessoide cu diferite grosimi. În aceste condiţii. În cursul anului cele mai mari valori se produc primăvara iar cele mai mici în cursul verii. în partea de nord-vest se adaugă şi fâşiile de flis paleogen ale pintenilor de Valeni şi de Homoraciu. Calmul este pronunţat media anuală fiind evaluată la 25-30 %. Relieful.Lunile august. Valorile maxime apar toamna şi iarna. datorită formei depresionale a reliefului. În luna ianuarie valorile termice sunt mai ridicate în comparaţie cu câmpia. Descendenţa aerului pe versanţii cu expunere sudică generalizează efectele de fohn care influenţează întregul complex de elemente. În zona de piemont datorită expunerii S-SE zona beneficiează de o insolaţie puternică. este constituit din formaţiuni de molasa neogene şi din pietrişuri şi nisipuri romaniene. Alcătuirea regiunii din complexe de sedimente cu grosimi şi extensiuni variate şi cu rezistenţe diferite la acţiunea agenţilor externi a favorizat modelarea selectivă a versanţilor prin procese diferenţiate pe spaţii restrânse şi a condiţionat înfăţişarea de ansamblu a reliefului. cu vărsare către Siret.

0 km/km˛predominant ca fâneţe. convexiconcavi. Substanţele minerale utile sunt reprezentate prin materiale de construcţie. culmile şi vârfurile mai înalte sunt sculptate în calcare care ies la suprafaţă de subsedimente mai moi. având densitatea fragmentării de 3. Depresiunile corespund în cea mai mare parte sinclinalelor fiind sculptate în marne şi argile. Arealele cu cea mai scazută densitate a fragmentării corespund teraselor joase şi conurilor de dejecţie utilizate ca terenuri arabile şi pentru amplasarea aşezărilor. În dealurile Istriţei. Aceste unităţi de relief se înscriu pe făşii morfostructurale relativ bine conturate. dar se întâlnesc şi unele inversiuni de relief. Dealurile mijlocii şi scunde cuprind numeroase intercalaţii argiloase şi marnoase. pe gresii şi calcare sarmaţiene şi pe pietrişuri romaniene. în care sunt modulate povârnişurile. alcătuite din alternanţe de roci. începând cu fâşia de flis paleogen puternic cutat şi faliat din latura internă şi terminând cu făşia moi-pliocenă cu cute largi de la exterior. cu versanţi complecşi. livezi şi păşuni. sculptate în pietrişuri de Cândeşti şi în depozite de flis paleogen. Între Dealul Istriţei şi Câmpia Săratei a fost separată o fâşie de contact care face trecerea de la versantul sudic al dealurilor subcarpatice cu înclinare relativ accentuată. Culmile largi. Geologic fac parte din molasă pliocenă – meoţiană constituit din nisipuri şi gresii s-a dovedit a fi una din formaţiunile cele mai bogate în hidrocarburi.sunt sculptate pe depozitele de flis paleogen. Aceste dealuri corespund unui anticlinal cu capătul NE – scufundat în zona glaciesului Buzăului. cum este Depresiunea Berca. cu permeabilitate diferită. care influenţează direct modul de utilizare a terenului. 8 . praguri şi cascade fac ca faliile care străbat regiunea să dea naştere la izvoare cu debite însemnate cantitativ. afectate de procese intense de ravenare şi împădurite în cea mai mare parte. Diferenţierile litologice introduc variaţii importante în densitatea şi adâncimea fragmentării reliefului şi în conformaţia şi înclinarea versanţilor.0-4. Ca mod de folosinţă al terenului versanţii sunt acoperiţi cu păduri. Cele mai mari valori ale densităţii fragmentării reliefului corespund dealurilor înalte. Sarmaţianul format din calcare şi gresii în care torenţii au săpat adevărate chei. păşuni şi livezi. ţiţei şi cărbuni.

Resursele naturale din zonă Tisău: — — — Păduri (7584 ha) Petrol Gaze naturale Piatră şi prelucrarea pietrei (piatra de Ciuta) Apa de Unguriu (apa plată) Ape minerale. Procesele de cavernare şi spălare sunt foarte active.la câmpia joasă aproape orizontală de la sud şi care se pierde cu încetul în câmpia de subsidenţă. Treapta înaltă 160-200 m are înclinări de 10 –15 grade şi este mai fragmentată fiind presărată cu blocuri de calcar.00m.85)—(-1. raportate la cota terenului natural.00 şi -6.05) m Presiunea convenţională de calcul variază între limitele 200-265 KPa. Măgura: — — — 9 . Glaciesul este alcătuit din două trepte longitudinale diferenţiate morfologic şi genetic. la adâncimi cuprinse între -2. Treapta inferioară de 110-160 m altitudine are pante reduse de până la 6 grade şi este alcătuită din depozite cuaternare argiloase – nisipoase acoperite de depozite loessoide. Adâncimea maximă de îngheţ=(-0. Pânza freatică este cantonată. Această treaptă este afectată în prezent de procese slabe de spălare şi acumulări proluviale. în funcţie de amplasamentul în teritoriu al fiecărui tronson de drum judeţean analizat. în orizontul sedimentar grosier la baza teraselor.

fără a afecta diverse proprietăţi sau a fi necesare exproprieri sau demolări.2. cu excepţia micilor dezaxări provenite din amenajarea curbelor. profil longitudinal si profile transversale s-au avut in vedere prevederile din STAS 863 – 1985 Elemente geometrice ale traseului .0m pentru fiecare bandă de circulaţie şi supraînălţări de până la 7.1 Traseul în plan Prezentul proiect vizează modernizarea. prin reabilitarea şi sporirea confortului de circulaţie. Tronsonul are un traseu caracteristic zonelor de deal şi munte. etc.3. Soluţii de reabilitare Pentru amenajarea in plan. podeţe. Traseul proiectat în prezenta documentaţie se suprapune în întregime pe traseul existent al drumului. 10 . prezentând un număr de 131 curbe din care 97 sub raza recomandabilă şi 72 sub raza curentă. cuprins între km 31+900 şi km 45+400. S-au prevăzut lucrări specifice de amenajare a 116 curbe la care s-au prevăzut supralărgiri cuprinse între 0. 2. ziduri de sprijin. a infrastructurii de acces la zonele turistice cu potenţial demonstrate de pe trronsonul de drum judeţean 203G.3.0%.3 şi 2. Această abordare permite pastrarea unor lucrări de artă de pe traseu: poduri.

Având în vedere costurile mari ce sunt generate de lucrările specifice de corectare a declivităţilor cât şi de categoria de folosinţă şi proprietarii terenurilor învecinate drumurilor. − − − Banda de încadrare 0.3. corecţiile referindu-se la preluarea denivelărilor existente şi la soluţiile de sporire a capacităţii portante şi a confortului de circulaţie pe tronsonul de drum judeţean propus a fi reabilitat.4 Sistemul rutier propus Soluţiile tehnice propuse sunt în conformitate cu analiza şi rezultatele expertizei tehnice. şi 4% pentru acostamente.5% pentru partea carosabila şi banda de încadrare. curbele au panta unică ce corespunde razei şi vitezei de proiectare pentru clasa tehnică respectivă. astfel încât să rezulte un volum minim de lucrări şi cantităţi de materiale folosite. amenajarea în spaţiu a acestora s-a făcut în corelaţie cu traseul existent. cât şi starea de degradare a sistemului rutier.25m pentru fiecare sens de circulaţie.2 Profilul în lung Profilul în lung urmăreşte profilul în lung existent. iar în curbele cu raza mai mica decât raza recomandabilă.3 Profilul transversal Profilul transversal proiectat prezintă: − Partea carosabilă 2x3.3.0m cu supralărgiri în curbe. a analizei proprii privind solicitările dinamice datorate traficului şi acţiunea fenomenului de îngheţ dezgheţ. 2.3. 2. determinările deflectometrice efectuate pe traseul propus.2. planeitatea suprafeţei de rulare şi rugozitatea. Soluţiile prezentate sunt alese astfel încât să ateste rezistenţa la solicitările dinamice datorate traficului şi să asigure siguranţa în exploatare cât şi confortul de 11 . Panta transversală in aliniament 2.75 m pe fiecare parte a drumului.5 –0. Acostamente 0. Având în vedere traseul sinuos cu curbe – contracurbe. nu s-au prevazut corecţii ale declivităţilor actuale.

istoric şi natural al judeţului Buzău:  de la km 31+900 la km 35+000 se păstrează sistemul rutier existent care se propune a se ranforsa cu 2 straturi bituminoase: • 4 cm strat de uzură din beton asfaltic 5 cm strat de legătură din binder de criblură În vederea reabilitării şi sporirea confortului de circulaţie pe traseul • propus. Ca urmare a analizei şi expertizărilor efectuate se propun următoarele soluţii de reabilitare şi sporire a confortului de circulaţie pe fiecare tronson de drum constituent al traseului ce deserveşte accesul la obiectivele din patrimoniul cultural. ce are la bază datele recensământului de trafic -recenzare 2005.efectuat de CESTRIN Bucureşti. Pentru dimensionarea sistemului rutier s-au luat în considerare caracteristicile actuale şi de perspectivă a traficului. plombarea gropilor.circulaţie şi protecţia împotriva zgomotului pe toată durata de serviciu a traseului propus spre reabilitare în vederea aducerii lui la standardele actuale cât şi la exigenţele asistenţei financiare. − − 12 . înaintea realizării straturilor de mixtură asfaltică se asigură suprafaţa corespunzătoare stratului suport prin lucrările pregătitoare specifice: − − − curăţirea suprafeţelor. la un trafic de perspectivă de 10 ani. frezarea zonelor cu denivelări sau faianţări pe suprafeţe mari şi pe poduri. La verificarea sistemului rutier propus s-a folosit programul CALDEROM ce a luat în considerare vehiculul cu sarcina pe osie de 115 KN. cu prognoza anului 2025. colmatarea fisurilor şi crăpăturilor preluarea denivelărilor “prin încărcări”.

Consolidarea acostamentelor s-a realizat prin balastarea lor pe grosimea medie de 10 cm. 13 . 2.00 m.6 Intersecţii cu alte drumuri Toate drumurile ce intersectează tronsonul de drum judeţean DJ 203G propus a se reabilita în prezenta documentaţie.00 m. drumurile de exploatare considerate principale pe o lungime de 15. de la km 35+000 la km 45+400 se decapează straturile bituminoase existente aflate într-o stare avansată de degradare şi se frezează până la 20 cm de la suprafaţa existentă a sistemului rutier.00 m. Astfel se păstrează fundaţia de balast existentă.5 Acostamente Prin proiect a fost prevăzută curăţirea (tăierea) şi consolidarea acostamentelor pe tronsoul de drum ce face parte din prezenta documentaţie. drumurile comunale pietruite pe o lungime de 30. iar acolo unde acestea erau complet degradate s-a prevăzut refacerea în totalitate. peste care se vor adăuga cei 10cm balast.3. în funcţie de categoria lor vor fi racordate la carosabilul proiectat după cum urmează: — — — — drumurile judeţene pe o lungime de 10. o o 2.00 m. aducându-se la panta proiectată corespunzătoare. la care se propune a se adăuga: o 4 cm strat de uzură din beton asfaltic 6 cm strat de legătură din binder de criblură 20 cm piatră spartă. iar pe sectoul de drum unde reabilitarea s-a executat în trei straturi piatra spartă se aşterne inclusiv pe zona acostamentelor.3. drumurile comunale de pământ pe o lungime de 30.

repararea şi tencuirea sectoarelor degradate. Iar drumurile laterale asfaltate se vor amenaja pe 10m cu acelaşi sistem rutier ca şi drumul judeţean propus a se moderniza în această documentaţie.0% se propune înlocuirea a 2948ml şanţ stânga şi 2189ml şanţ dreapta cu şanţ trapezoidal din beton executat monolit. pe tronsoane de 2.5cm din mastic bituminos. Pentru a asigura continuitatea şanţurilor în vederea asigurării scurgerii şi evacuării apelor din rigole se prevăd a se construi şi tronsoane noi de rigole betonate. sub şanţuri şi rigole s-au prevăzut drenuri longitudinale protejate cu geotextil. prevăzute cu rosturi de dilataţie de 2. De asemenea sunt necesare 10 podeţe noi la drumurile laterale şi reparaţii la 11 podeţe existente.5cm din mastic bituminos.5m lungime. 2.00 m fiecare. ajungând la o lungime totală de 2159ml. Funcţie de configuraţia terenului s-au mai prevăzut 1466ml pe partea stângă şi 1838ml pe partea dreaptă din acelaşi tip de şanţ şi executat în aceleaşi condiţii. Între km 41+905 şi km 42+825 există şanţ din zidărie de piatră executat în trepte. Având în vedere faptul ca sistemul rutier nu se verifică la îngheţ – dezgheţ şi pentru protejarea sistemului rutier trebuie evacuată apa din precipitaţii care se poate infiltra în corpul drumului. 2.5m lungime. prin balastarea lor pe 20cm grosime.8 Poduri 14 . La baza zidurilor de sprijin existenţi există rigole triunghiulare de pământ care se înlociuesc cu rigole betonate executate monolit. La baza zidului de sprijin de debleu proiectat este prevăzut şanţ trapezoidal din beton pe o lungime de 79ml. având la bază tub riflat ce va prelua şi evacua apa infiltrată.3.7 Şanţuri şi rigole Având în vedere ca majoritatea şanţurilor existente sunt din pământ şi au pante mai mari de 5. la care se prevede decolmatarea. pe tronsoane de 2.S-a constatat că pe acest sector de drum sunt 25 drumuri laterale de exploatare şi forestiere care se vor amenaja pe o lungime de 15.3. prevăzute cu rosturi de dilataţie de 2.

0m amenajate corespunzător cu aripi şi 15 . O parte din ele sunt colmatate parţial sau complet. şi anume:  4 cm strat de uzură din beton asfaltic  5 cm strat de legătură din binder de criblură. fisurată.3. s-au prevăzut numai lucrările necesare pentru racordarea noilor cote ale drumului la situaţia existentă a lucrărilor de artă şi anume îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie pe pod prin frezarea îmbrăcăminţii existente pe pod ce este îmbătrânită. reparaţii şi consolidări. aflate pe acest tronson de drum sunt podeţe tubulare. tuburile dezaxate.Întrucât podurile nu fac obiectul prezentei documentaţii. 2. refacere coronamente marcarea cu vopsea refacerea celor dezaxate şi cu tuburile deplasate şi denivelate.00 ml înainte de pod şi 30. La restul podeţelor existente cu ∅=1200mm s-au prevăzut lucrările necesare pentru repunerea în funcţiune a acestora. operaţiuni constând în: — — — — — — decolmatare. se prevede a se înlocui cu podeţe cadru cu lumina de 2. dintre toate doar două podeţe cu ∅=1200mm fiind în stare bună de funcţionare. timpanele prezintă degradări sau sunt insuficient de înalte. majoritatea nu au radier.00 ml după pod.9 Podeţe Podeţele existente. Grosimea şi calitatea sistemului rutier prevăzut a se aplica pe pod sunt aceleaşi ca ale sistemului rutier proiectat la tronsonul de drum pe care se gasesc podurile. cu diametre mai mici sau mai mari de 1000mm . operaţiune ce a fost prevăzută a se extinde pe 30. o parte sunt degradate. vălurită şi cu făgaşe. În ceea ce priveşte podeţele cu diametre mai mici de 1000mm. amenajarea în aval. aripi sau cameră de cadere.

datorită agenţilor atmosferici prezintă fisuri.cameră de cădere. crăpături. refacerea rosturilor.km 41+740 şi km 43+480 – km 43+550 au fost prevăzute lucrări de consolidare a terasamentului. Pe sectoarele cuprinse între km 41+680 . profilul transversal este predominant mixt. unde pârâul ce curge în apropierea taluzului a sapat în corpul drumului. precum şi construcţia de rigole triunghiulare betonate la baza zidurilor. Acelaşi tip de zid de sprijin de rambleu se foloseşte şi între km 35+930 şi km 35+950 pe partea stângă a drumului.10 Lucrări de consolidare Pe tronsonul de drum judeţean 203G ce permite accesul la obiectivele din patrimoniul cultural. Acestea se construiesc pe tronsoane de 5. epiuri din gabioane pentru dirijarea apei şi îndepărtarea traseului pârâului din zona taluzului.5cm din două foi de carton asfaltat. la construcţia iniţială a drumului sau în timp au fost executate ziduri de sprijin din zidărie de piatră având coronament de beton care în exploatare. 2. afectând inclusiv acostamentul. 16 . Aici sunt de asemenea necesare lucrări de amenajare ale albiei prin construirea unui prag în amonte. La km 34+375 şi km 34+900 sunt necesate lucrări de protecţie a taluzului drumului şi de dirijare a apei prin construirea unor ziduri de gabioane pe malul pârâului. prevăzându-se ziduri de sprijin de debleu pe partea stângă a drumului. Există de asemenea două tronsoane pe partea dreaptă a drumului.3. tencuirea coronamentelor şi curăţirea barbacanelor. evitându-se astfel colmatarea lor. în sensul de kilometrare. degradări structurale. acestea asigurând o suprafaţă de scurgere a apei mai mare. La aceste ziduri s-au prevăzut reparaţii. între km 41+680 – km 41+715 şi km 43+470 – km 43+550 unde sunt necesare lucrări de consolidare a terasamentului. istoric şi natural al judeţului Buzău. prevăzându-se ziduri de sprijin din elemente prefabricate cu picior la baza taluzului. Pe acest tronson. în sensul de kilometrare.0m cu rosturi de 2.

etc. evidenţiere şi atenţionarea participanţilor la trafic a punctelor periculoase. sau odihnei au fost prevăzute refacerea sistemului rutier pentru suprafeţele deja existente ce constituie parcările şi staţiile de autobuz. executate mecanizat. în vederea asigurării accesului la proprietăţi s-a prevăzut acoperirea acestora cu dale prefabricate 2. 2. Având în vedere ca există pe tronsonul studiat 7 parcări şi ca este necesară o pereche de refugii la 4 km se presupune că sunt suficiente cele existente şi nu sunt prevăzute altele noi. 2. 17 . opririlor accidentale.13 Semnalizare şi marcaje rutiere Proiectul prevede a se asigura întreaga gamă de semnalizare rutieră constând în panouri de orientare.3.2.3. Tablele indicatoare au fost prevăzute a se confecţiona din tablă. dirijare şi restricţionare a circulaţiei.11 Accesul la proprietăţi Deoarece pe zona localităţii Haleş.0m x 1. lucrări necesare atât pentru asigurarea continuităţii scurgerii apelor de o parte sau alta a drumului cât şi pentru accederea la proprietăţi. pentru cele existente a fost prevăzută numai revopsirea a 10% din existent şi refacerea a 20% din movilele pereate. acoperite cu folie reflectorizantă. De asemenea au fost prevăzute marcaje rutiere longitudinale şi transversale. refugii. atât pentru separarea sensurilor de circulaţie cât şi pentru delimitarea carosabilului. tronsonul de drum judeţean 203G propus a se reabilita în această documentaţie a fost prevăzut cu şanţ trapezoidal stânga dreapta. staţii de autobuz Pentru realizarea unor spaţii necesare staţionării.3.12 Parcări. cu vopsea reflectorizantă. La staţiile de autobuz şi parcări au fost prevăzute reparaţii ale carosabilului peste care să se aştearnă un covor de beton asfaltic de tipul Ba16 în grosime de 4cm. Bornele kilometrice lipsesc în proporţie de 70% şi se prevede prin proiect a se procura altele noi.6m.

dar lungimea să nu depăşească cca. platforma existentă menţinându-se ceea ce face să nu fie necesară operaţiunea de demolare sau expropriere. crescând atât confortul în exploatare cât şi siguranţa circulaţiei . face ca normele elementare de igienă sau protecţie a mediului să nu poată fi încălcate. 2. pe perioada execuţiei lor cât şi a celor ce necesită ocuparea temporară a mai mult de o jumătate din carosabil. a volumului de emisie a diverselor noxe de eşapament şi a reducerii nivelului de zgomot la limita admisibilă. toate la un loc concretizându-se într-un efect pozitiv asupra mediului.14 Exproprieri Prin lucrările propuse nu se ocupă alte suprafeţe de teren noi.3.16 Protecţia mediului Impactul minor asupra mediului înconjurător. s-a prevăzut montarea semafoarelor de circulaţie portabile (set) care se amplasează în capetele sectoarelor de drum pe care se execută lucrarea. iar dacă traficul este prea mare se va asigura fluenţa acestuia prin prezenţa piloţilor de circulaţie. 500-700 m. 2. Prin realizarea acestei investiţii se poate spune că factorul poluare se diminuează.2. 18 . Pentru lucrările de marcaje rutiere. cu semnalizare şi presemnalizare corespunzătoare.G. instruiţi în mod corespunzător. Din punct de vedere al Legii protectiei mediului: 137/1995 – si a O. asigurat de condiţiile impuse atât prin proiectare cât şi prin folosirea unor condiţii tehnice ce asigură respectarea prescripţiilor stipulate de Ordinul Ministerului Sănătăţii 536/1997. reabilitarea traseului propus are un efect benefic atât prin diminuarea gradului de poluare. HG 101/1997 cât şi legislaţia specifică pentru protecţia şi supravegherea mediului.3. 91/2000 asa cum arătam.15 Căi de acces provizoriu Pe parcursul execuţiei s-a prevăzut ca să se asigure circulaţia locală prin execuţia de lucrări pe o singură bandă de circulaţie.3.

19 . modificată prin Directiva Consiliului nr.97/11/EC privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice sau private asupra mediului.Investiţia denumită “Modernizarea infrastructurii de acces la zonele turistice cu potential demonstrat ale judetului BUZĂU “ respectă şi este în concordanţă cu măsurile stabilite de standardele Uniunii Europene prin Directiva Consiliului nr. 85/337/EEC.