You are on page 1of 55

UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ DEPARTAMENTUL ÎNVĂŢĂMÂNT POSTUNIVERSITAR MASTERAT SPECIALIZAREA: MARKETING

PIAŢA LOHN-ULUI ÎN ROMÂNIA. STUDIU DE CAZ S.C. MODA ELISSA S.R.L.

Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. Mihai Papuc Absolvent: Curcă Alexandru

BUCUREŞTI 2010

1

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………..………………….....3 CAPITOLUL 1. Lohn-ul – Abordare conceptuală 1.1. Reexportul…………………………………………………………..5 1.2. Operaţiunea de prelucrare în lohn......................................................8 1.3. Lohn-ul în România.........................................................................19 1.4. Tendinţe şi mutaţii pe piaţa naţională şi mondială în domeniul lohnului…………………………………………………………………………………………….…24 CAPITOLUL 2. Analiza piţei de lohn pentru produsele textile în România 2.1. Piaţa şi lohn-ul produselor textile în lume…..…………….……...29 2.2. Evoluţia sectorului textile şi a pieţei de lohn în România………...33 2.3. Analiza SWOT privind lohn-ul produselor textile în România…...37 CAPITOLUL 3. Studiu de caz: Dezvoltarea operaţiunilor de lohn în cadrul S.C. MODA ELISSA S.R.L. 3.1. Prezentrea general a S.C. MODA ELISSA S.R.L………………………...40 3.2. Organizarea societăţii……………………………………………………...41 3.3. Analiza pieţei S.C. MODA ELISSA S.R.L……………………………….44 3.3.1. Clienţii firmei……………………………………………………….44 3.3.2. Concurenţii………………………………………………………….45 3.4. Poziţionarea S.C. MODA ELISSA S.R.L. pe piaţa lohn-ului din România…………………………………………………………………………………….……46 CONCLUZII………………………………………………………………………………........49 BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………...............…..51

2

INTRODUCERE

Lohn-ul reprezintă un tip de contract internţional prin care un producător (executant) se obligă să execute un produs la comanda unui beneficiar (ordonator), în schimbul unei remuneraţii şi pe baza documentaţiei tehnice pusă la dispoziţie de ordonator. Afacerile în regim de lohn sunt axate pe producerea unor articole folosind mâna de lucru necalificată sau puţin calificată locală, considerată ieftină pe plan international. În cazul în care se foloseşte o materie primă, aceasta este importată, prelucrată, apoi exportată din nou Termenul românesc regim (de) lohn este derivate din cuvântul din limba germană “lohn” care înseamnă leafă. Operaţiunea de prelucrare în lohn, numită şi producţia la comandă, s-a dezvoltat mai ales pe relaţiile Vest-Est şi Nord-Sud, prin delocalizarea de către firmele occidentale a unor producţii industriale intensive în manoperă în ţările din Europa Centrală şi de Est sau din regiuni în curs de dezvoltare. Peste tot în lume există confecţii cu eticheta "made in Romania". Nu întotdeauna însă, este vorba de exporturi sub nume/marcă proprii ale unor fabrici de aici, ci de multe ori, de produse executate în sistem lohn, cu materiale, modele şi mărci ale unor parteneri de afaceri din străinătate. Industria confecţiilor rămâne domeniul predilect pentru producţia în lohn, deoarece aici nivelul de salarizare este scăzut, iar retehnologizarea necesită investiţii moderate din punct de vedere al beneficiarului. În această lucrare, mi-am propus să abordez complexitatea fenomenului de lohn, în evoluţia abordării lui teoretice dar şi a dimensiunii lui practice, în procesul lui de dezvoltare economică. Am prezentat într-o formă practică şi sistematică implicaţiile economice ale investiţiilor străine directe, în activitatea de lohn. În primul capitol am încercat să fac o prezentare generală a lohn-ului atât pe plan intern cât şi pe plan extern. Al doilea capitol cuprinde analiza pieţei de lohn pentru produsele textile în Romania. Al treilea capitol prezintă studuiu de caz pe societatera S.C. MODA ELISSA S.R.L. 3

CAPITOLUL 1

Lohn-ul – Abordare Conceptuală

În sfera operaţiunilor de reexport pot fi inclise două tipuri de tranzacţii care se realizează pe piaţa internaţională: cele pur comerciale, respectiv cumpărarea urmată de revânzare (reexportul propriu-zis) şi cele care constau în efectuarea unui import pentru prelucrarea în vederea exportului (lohn-ul). Trăsătura lor comună constă în faptul că în ambele cazuri se urmăreşte obţinerea de profituri în valută. Diferenţa principală este dată de natura şi actorii acestor operaţiuni: reexportul propriu-zis intră în sfera schimbului de mărfuri şi este efectuat de firma de comerţ internaţional; operaţiunile în lohn presupun realizarea unor operaţiuni de prelucrare, care sunt executate de firme cu activitate productivă.

1.1. Reexportul: definire; motivaţii

Reexportul costă în importul şi apoi vânzarea în străinătate a mărfii, în scopul obţinerii de profit sau pentru promovarea relaţiilor comerciale cu anumite ţări. În varianta sa tradiţională, reexportul reprezintă o operaţiune de comerţ pe cont propriu (numită în literatura franceză negoce international) efectuată de către comercianţi. Într-adevăr, misiunea principală a caselor de comerţ este de a cumpăra şi de a revinde o marfă, vizând obţinerea unei marje comerciale din care, după acoperirea cheltuielilor, să obţină un profit. În comerţul internaţional acest lucru se poate realiza în trei moduri: (export); prin cumpărarea unei mărfi de pe piaţa locală şi vânzarea ei în străinătate

4

(import); -

prin cumpărarea unei mărfi din străinătate şi vânzarea ei pe piaţa locală

prin cumpărarea unei mărfi de pe o piaţă străină şi revânzarea ei pe o altă

piaţă străină (reexport). În operaţiunile de reexport casele de comerţ acţionează ca nişte arbitrajişti, care cercetează piaţa internaţională şi încearcă să valorifice discrepanţele de preţuri care există între diferite componente – naţională sau regională – ale acestuia. Prin urmare, scopul principal al operaţiunilor de reexport îl reprezintă obţinerea de profit comercial, cu asumarea costurilor şi riscurilor pe care le presupune operaţiunea. Deoarece obiectivul principal al întreprinderii care iniţiază astfel de operaţiuni este obţinerea unei diferenţe cât mai mari între preţul de export şi cel de import şi ţinând seama şi de costurile suplimentare pe care întreprinderea trebuie să le suporte, operaţiunile de reexport se realizează de multe ori cu tranzitarea prin zone sau porturi libere, evitându-se astfel cheltuielile cu plata taxelor vamale, a obligaţiilor fiscale. Reexporturile pot însă avea şi alte motivaţii care ţin de necesitatea promovării relaţiilor cu anumiţi parteneri comerciali. În unele cazuri apar situaţii în care unul dintre partenerii comerciali are nevoie de produsele celuilalt, însă neavând mijloace de plată, condiţionează cumpărarea de vânzare produselor proprii. Asemenea reexporturi se utilizezează în special în cadrul tranzacţiilor încheiate în clearing, în compensaţie şi în operaţiuni paralele. Aceste reexporturi, chiar dacă nu aduc întotdeauna beneficii, contribuie la sporirea volumului exportului, la lărgirea ariei de desfacere, la creşterea numărului partenerilor extreni, având un anumit rol promoţional. Tot în categoria reexporturilor promoţionale intră şi importul pentru completarea exportului. Firmele exportatoare de linii tehnologice, instalaţii complexe, uzine întregi fac importuri de completare, constând din subansamble, agregate, piese speciale care se reexportă odată cu ansamblul industiar respectiv. Reexporturile pot avea drept scop şi testarea unor pieţe pe care să se exporte în viitor mărfuri provenind din ţara reexportatorului, mărfuri similare celor reexportate în vederea testării.

5

Tehnici de promovare a afacerilor internaţionale. şi altul de export. Bucureşti. pantru testarea unor mărfuri produse în cooperare. Toma Georgescu. Astfel. 2003. este necesară o strictă sincronizare a clauzelor din cele două contracte privind garantarea calităţii şi a bunei funcţionări. În contractarea şi derularea operaţiunii de reexport firma iniţiatoare trebuie să aibă în vedere câteva cerinţe. calitate). condiţiile în care pot fi formulate reclamaţiile. Gheorghe Caraiani. Operaţiunea se derulează pe două pieţe de devize convertibile. termenele în care pot fi remise în vederea diminuării riscurilor legate de calitatea necorespunzătoare a mărfii livrate de vânzător iniţial. O formă specifică a reexportului cu prelucrare o constituie operaţiunea de prelucrare în lohn. şi fără prelucrarea mărfii (reexporturi fără tranzitare). p. dar care depăşesc posibilităţile de desfacere pe plan intern. Marfa care face obiectul reexportului poate fi exportată în starea în care a fost preluată. reexporturile pot fi: cu prelucrarea sumară a mărfii (reexporturi cu tranzitarea prin ţara reexportatoare sau printr-o zonă liberă). importul pentru construirea unor „pachete” optime de export (gamă diversificată. poate fi supusă unor transformări sau poate fi integrată într-un ansamblu sau într-un produs finit. 175 6 . realizat cu importul din străinătate. în care se îmbină elemente de contrapartidă. Reexportul mai poate avea şi alte motivaţii1: importul unor partizi mari de marfă. Din acest punct de vedere. reexport şi cooperare. Mecanismul de derulare al reexportului Reexportul propriu-zis presupune existenţa a două acte de vânzare-cumpărare distincte şi autonome din punct de vedere juridic.Acest gen de reexport poate fi efectuat înainte de a încheia un acord de cooperare. perfectat cu exportatorul străin. Editura LuminaLex. 1 Mihai Papuc. Prin urmare. motivat de obţinerea unor avantaje comerciale (exemplu. remiza la preţ). între care se stabileşte o interdependenţă prin mecanismul de derulare al operaţiunii. firma de comerţ care iniţiază reexportul va încheia două contracte: unul de import.

ţinând seama de riscurile conjuncturale pe care le comportă această operaţiune – în speţă riscul valutar – este necesar ca firma iniţiatoare să-şi ia măsuri de protecţie. Operaţiunea de prelucrare în lohn. distanţa dintre părţi. Obiectul operaţiunii îl constituie prelucrarea de către una din părţi (producătorul) a unor materii prime. condiţiile de angajare a transportului. Astfel. Operaţiunea de prelucrare în lohn Prelucrarea în lohn constă într-o afacere economică internaţională desfăşurată pe baza contractuală între două firme din ţări diferite în care una execută un produs la comandă după modelele şi desenele şi sub marca celeilalte firme. în contractul de export se pot utiliza condiţii din grupa F(de exemplu. materiale. într-o anumită măsura ale cooperării industriale. „export de manoperă” (din perspectiva comercială) sau „producţie la comandă” (din perspectiva cooperării industriale internaţionale). 7 . în funcţie de natura mărfurilor. FOB) sau din grupa C. în contractul de import este indicat să se utilizeze clauza din grupa C (de exemplu. s-a dezvoltat mai ales pe relaţiile Vest-Est şi Nord-Sud. 1. aceasta înseamnă că acreditivul deschis vânzătorului din primul contract este întemeiat pe acreditivul din cel de-al doilea contract.2. Practic. Condiţiile de livrare negociate în cele două contracte pot să contribuie la creşterea profitabilităţii operaţiunii.Totodată. aceasta din urmă preluând produsul finit în scopul desfacerii sale pe piaţă. produse semifabricate provenite de la cealaltă parte (beneficiarul). CIF). reducându-se timpul necesar încasării contravalorii mărfii. beneficiar fiind firma iniţiatorului. care îşi păstrează dreptul de a comercializa produsul respectiv. clauza DST sau EURO). cum ar fi: alegerea monedei de plată pentru ambele contracte. înscrierea unei clauze de acoperire valutară identice (de exemplu. Lohnul reprezintă o afacere economică internaţională prin care se îmbină caracteristicile operaţiunilor comerciale cu cele ale producţiei. Lohnul mai este denumit şi „comerţ de monopol”. În ceea ce priveşte modalitatea de plată. prin delocalizarea de către firmele occidentale a unor producţii industriale intensive în manoperă în ţările din Europa Centrală şi de Est sau din regiuni în curs de dezvoltare. utilizarea acreditivului back-to-back sporeşte gradul de siguranţă a încasării acreditivului.

produse finite) astfel că în aceste situaţii prelucrarea în lohn are atributele unor operaţiuni în contrapartidă. Astfel. lohnul constituie o sursă de promovare a reexporturilor. pp. respectiv o supraproducţie de capacitate. Într-adevăr. Liliana Nicodim. lohn-ul se bazează pe un mecanism de contrapartidă: valoarea produsului finit reexportat compensează valoarea importurilor de la beneficiar. operaţiunilor în contrapartidă şi cooperării industriale. în măsura în care partenerul beneficiar participă la realizarea produsului finit (asigurare de knowhow. Totodată. lohn-ul poate fi considerat un reexport cu prelucrare2. Într-o anumită măsură. de regulă. în primul rând. în măsura în care producătorul importă de la beneficiar anumiţi factori de producţie pe care ii supune prelucrării. deoarece importatorul. importator sau beneficiar. costul manoperei – fiind încasată în valută de către producător. În acest sens. lohn-ul ar reprezenta o variantă a subcontractării internaţionale în producţie. materialelor. eventual investiţii pentru extinderea şi perfecţionarea capacităţii de producţie). Tranzacţii comerciale internaţionale. În acest sens. 2 Ion Botescu. În sfârşit. ca atare. în tehnică şi.Operaţiunea prezintă unele caracteristici specifice reexportului. ele pot fi luate în considerare în acţiuni de cooperare economică internaţională. Operaţiunea de prelucrare în lohn se diferenţiază de operaţiunile clasice de import-export prin faptul că obiectul operaţiunii îl constituie prelucrarea materiilor prime. firma care lansează comanda se numeşte ordonator. Editura ExPonto. îndeosebi în formula cunoscută sub denumirea de producţie la comandă. În al doilea rând. urmând să reexporte produsul finit către partenerul său. vinde produsele respective în principal pe pieţele străine. de către cealaltă parte (exportatorul). operaţiunile de prelucrare în lohn angajează raporturi de colaborare şi în producţie. aparţinând de regulă uneia dintre părţi (importatorul). iar cea care realizează produsul. 2005. executant sau exportator. operaţiunea reprezintă un export de manoperă. diferenţa – în esenţă. producţia la comandă poate fi considerată o formă de cooperare industrială. 222226 8 . În practica afacerilor economice internaţionale. trebuie menţionat că în măsura în care stingerea obligaţiilor dintre parteneri se face parţial prin produse (materii prime. a produselor semifinite. Constanţa. formare de personal.

îi conferă executantului avantaje financiare minime. cu consecinţe nefavorabile asupra prestigiului firmei sale pe piaţa internaţională. ajung în pragul falimentului. mai devreme sau mai târziu. 9 . producţia în lohn. aşa încât. prezintă slăbiciuni în activitatea de management şi marketing în afacerile economice în general. deci sub marca straină. care pot să influenţeze negativ continuitatea şi ritmicitatea producţiei. poate avea urmări catastrofale pentru executant. riscurile legate de întârzierile ce pot să apară în transportul şi în aprovizionarea cu materii prime şi materiale. care şi-a pregătit forţa de muncă şi întreaga organizare a producţiei pentru fabricarea produselor comandate în lohn. Prelungirea pe termene foarte lungi a lohnului condamnă întreprinderea executantă la stagnare comercială şi. în cele internaţionale în special. maşini. o rată modestă a profitului. dar nu au produsele de marcă.Executanţii prin prelucrare în lohn sunt firme care dispun de factori de producţie. amână. de fapt îl menţine pe executant în anonimat. creativă. astfel încât capitalizarea întreprinderii se amână sine die. cu toate consecinţele negative care decurg din această situaţie. utilităţi. Lohnul prezintă o serie de limite şi riscuri. într-o anumită măsură. clădiri. forţă de muncă. fiind la discreţia altor firme. aşa cum s-a întâmplat cu numeroase întreprinderi româneşti în ultimii ani ai secolului al XX-lea. un export de manoperă şi utilităţi de producţie care. aşa cum s-a arătat. unele comune oricărei afaceri economice internaţionale. pe perioade îndelungate acţiunile de promovare şi comercializare în nume şi pe cont propriu. şi tehnică. altele caracteristice acestei operaţiuni comerciale. în cazul unei conjuncturi nefavorabile ce se poate manifesta pe piaţa produselor respective. Limite şi riscuri pentru executanţii în lohn: lohnul este o producţie la comandă. Ordonatorii în lohn sunt firme posesoare a unor mărci de prestigiu bine introduse pe piaţa mondială şi care tind să-şi extindă afacerile valorificând la maximum avantajele care decurg din poziţia forte pe care o deţin pe această piaţă. „partea dolarului” revenind ordonatorului. riscul ca ordonatorul-importator să renunţe la afacerea economică în lohn.

care apar la executant datorită unui management uneori de calitate redusă. ca urmare a unei eventuale nerespectări a unor cerinţe de calitate. atât pe termen scurt cât. din plin „know-how-ul” lor comercial. unor dereglări sociale şi politice. pot creşte exploziv (forţa de muncă. cât şi a termenelor de livrare. iar executanţii în lohn se mulţumesc cu puţin. Privind cu obiectivitate avantajele comparative între cele două părţi. cu toate aceste riscuri ordonatorii de operaţiuni în lohn rămân. fiind în permanenţă în pragul declinului şi. cei mai avantajaţi. mărcile de care dispun. utilităţi cum ar fi energia. se asigură prin contact pentru aceste situaţii. îşi 10 . trebuie să menţionăm că operaţiunile de prelucrare în lohn rezolvă sau conciliază discrepanţele ce se manifestă din punct de vedere calitativ şi sortimentul între posibilităţile interne ale întreprinderii executante a produsului şi cerinţele pieţei externe şi simulează un anumit spirit de cooperare între partenerii de afaceri. dupa semnarea contractului de lohn. - lohnul asigură exportatorului un venit în devize mai redus decât în cazul în care ar exporta produsele finite de provenienţă integrală din producţia proprie. aşa cum s-a menţionat. o rată profitului de zeci de ori mai ridicată decât executantul. dar problema devine delicată când se irosesc materii prime şi semifabricate valoroase. analizând efectele economice în cumul. de regulă. ordonatorul „preia” indirect unele riscuri. etc. ordonatorul riscă să piardă momente conjuncturale favorabile sau chiar afaceri economice deja contractate. apa. În fond. mai ales.- riscul de preţ care se manifestă pentru exportator. Pentru respectarea pe deplin a adevărului trebuie însă subliniat că ordonatorul obţine avantaje mult mai mari decât executantul. ordonatorul obţine. etc. Limite şi riscuri pentru ordonatorul în lohn: este posibil ca executantul produselor în lohn să nu respecte întocmai prescripţiile privind calitatea produselor. de regulă. Evident că ordonatorul. pe termen lung. uneori al falimetului. valorificând. calamităţi naturale. evident cu un management adecvat. să înregistreze procente ridicate de rebuturi. în sensul că preţul la produsul finit realizat de acesta poate deveni nerentabil în raport cu preţul factorilor de producţie proprii utilizaţi pentru producerea lui care. În general.). sub marcă proprie.

materiile prime şi materialele importate pentru a fi supuse unui regim de prelucrare activă (lohn activ) beneficiază de suspendarea plăţii taxelor legate de vămuire (taxe vamale. între3: lohn-ul activ (fr. dacă în România se fabrică în lohn costume de haine pentru firma A (Spania). 56-57 Revista “Tribuna Economică”. Perfecţionarea activă (lohn-ul activ) – constă în supunerea. Editura Cartea de buzunar. Diferenţa este că doar A poate comercializa în România costumele de haine şi nu firma românească producătoare. tot firmei A. În literatura de specialitate se disting. inclusiv să le comercializeze în România. în funcţie de poziţia partenerilor. sectorul în care se realizează majoritatea acestor operaţiuni de prelucrare activă este industria textilă. materiile de import trebuie să fie de altă origine (adică nu indigene). a unor materii prime şi materiale provenind din Italia. introduse în circuitul economic. Adică. perfectionnement pasif). care reprezintă un import de manoperă (poziţia beneficiarului). Pentru a putea beneficia de acest regim suspensiv. nr. care reprezintă un export de manoperă (respectiv poziţia producătorului). Astfel. care mai departe poate dispune de costumele respective oricum doreşte. 2005. pe teritoriul României. la operaţiuni de transformare sau prelucrare a mărfurilor importate. pe teritoriul României. pp. comisioane). deci nu au de ce să fie supuse la plata taxelor vamale. folosindu-se materiale importate din Spania de la A. În cadrul regimului de perfecţionare activă există două tipuri de regimuri vamale: unul suspensiv şi unul de rambursare (draw back). 38 11 . cu obligaţia exportării produselor rezultate în Italia. De exemplu: prelucrarea în lohn. care costume nu pot fi vândute în România.consolidează poziţia pe piaţa mondială. lohn-ul pasiv (fr. aceste mărfuri importate nu fac practic altceva decât să tranziteze teritoriul nostru vamal. Bucureşti. Regimul suspensiv se bazează pe ideea că toate materiile prime respective sunt importate pentru a fi încorporate în produse finite care nu se vor comercializa în România 4. ci doar exportate în Spania. iar produsele rezultate în urma prelucrării acestora să fie destinate vânzării în străinătate. p. În consecinţă. în timp ce executantul produselor în lohn supravieţuieşte. 3 4 Romaniţa Marinescu. cu condiţia ca ele să fie apoi exportate sub formă de produse compensatoare. 46/2008. perfectionnement actif). Totul despre importuri. La noi în ţară. prosperă.

Comerţ internaţional şi politici comerciale contemporane. Acesta poate fi considerat un dezavantaj. 1. importatorul plăteşte taxele vamale conform regimului vamal comun (definitiv) la importul materiilor prime. transformarea mărfurilor sau repararea acestora. conform HG 1247/1990 bunurile care pot fi în regim de draw-back sunt: bunurile care sunt reexportate după prelucrare/procesare. dar după ce le prelucrează poate solicita şi primi rambursarea plăţii făcute. 5 Nicolae Sută. asamblarea lor şi adaptarea la alte mărfuri. deoarece trebuie să mai parcurgeţi şi o serie de formalităţi pentru rambursarea taxelor. în urma regimului draw-back nu mai sunteţi obligat exclusiv la reexportarea produselor rezultate în urma prelucrării. dar şi acest lucru poate fi perceput tot ca un dezavantaj. Ediţia a XII. În cadrul acestui regim vamal sunt permise următoarele operaţiuni5: prelucrarea mărfurilor. Deosebirile faţă de regimul suspensiv sunt: la regimul de draw-back nu există suspendarea de la plata taxelor vamale pentru materialele importate. montajul. Ele sunt plătite ca şi în cazul unui import definitiv. taxele vamale la import vă pot fi într-adevăr ulterior rambursate. În România. Sultana Sută-Selejan. Regimul de perfecţionare activă este autorizat de direcţia vamală în a cărei rază teritorială se află sediul vamală în a cărei rază teritorială se află sediul titularului operaţiunii. bunurile de import încorporate în produse exportate. 2003. dar în acest caz nu vi se mai rambursează taxele plătite. Restituirea taxelor vamale se face la solicitarea titularului autorizaţia de perfecţionare activă pe baza unei „cereri de restituire PA”.Într-un regim rambursare (draw – back). p. Bucureşti. care se depune la biroul vamal la data la care produsele compensatoare au fost exportate. vol. în proporţia pe care o au materialele importate în valoarea produsului final. întrucât presupune un efort financiar în momentul importului materialelor. 591 12 . Editura Economică. având dreptul să le comercializaţi şi în România. pe baza unei cereri de acordare a regimului de perfecţionare activă. bunurile reexportate fără prelucrare.

să spunem..m. taxele vamale se vor aplica la valoarea de 1800-1000=800 u. importând apoi costumele de haine marca „Argeşana”. Autorizaţiile sunt acordate. dacă pentru un costum s-au folosit materiale româneşti în valoare de 1000 u. care deşi nu se regăsesc în produsele compensatoare. ulterior. Acest regim vamal se acordă de către direcţiile regionale vamale. total sau parţial în timpul folosirii lor. permit sau facilitează obţinerea acestor produse. în vederea perfecţionării lor pasive. pentru a le prelucra acolo în lohn. adică a prelucrării lor (lohn) în străinătate.. atunci când direcţiile regionale vamale constată că din prelucrarea mărfurilor de export temporar vor rezulta produse compensatoare. iar valoarea costumului (a produsului finit) este de 1800 u.m. de 5%.m. cu exonerarea totală sau parţială de la plata taxelor vamale de import. De exemplu. realizate cu materialele respective. beneficiază de acest regim vamal un agent economic român care exportă (temorar) materiale pentru confecţii în Bulgaria.m. Are deci loc în prealabil un export temorar de mărfuri româneşti.. de exemplu. De reţinut faptul că nu pot fi plasate sub regim de perfecţionare pasivă mărfurile care prin exportul lor ar da naştere la rambursări sau restituiri de taxe vamale de import sau cele care 13 . importul produselor astfel rezultate. Se pleacă de la ideea că au fost realizate cu materiale româneşti (exportate anterior) şi se va taxa deci doar diferenţa de valoare corespunzătoare (adică valoarea adăugată prin prelucrare). La importul produselor finite rezultate nu se vor plăti taxe la valoarea lor integrală. Perfecţionarea pasivă (lohn-ul pasiv sau subcontractarea în străinătate) – presupune exportul temorar de mărfuri româneşti. în termenul legal.- utilizarea unor mărfuri. dacă taxele vamale sunt.. persoanelor juridice române care au încheiat un contract de perfecţionare pasivă cu parteneri străini. Regimul vamal de perfecţionare pasivă presupune exonerarea totală sau parţială de la plata taxelor vamale numai când produsele compensatoare se declară pentru import. în numele sau în contul titularului autorizaţiei. chiar dacă ele dispar. atunci se vor calcula ca 5% din 800 u. De exemplu. pe baza unei cereri de autorizare. în vederea supunerii acestora unor operaţiuni de transformare sau prelucrare (în străinătate) şi.

în cazul unei conjuncturi nefavorabile ce se poate manifesta pe piaţa produselor respective. în principal. poziţia pasivă a exportatorului de manoperă pe piaţa externă. sisteme de marketing şi canale de distribuţie care să-i permită accesul direct la piaţa de devize convertibile. Totodată. 14 . cu atât motivaţia pentru delocalizare este mai mare.înaintea exportului au fost importate. cu consecinţe directe asupra poziţiei pe piaţa internaţională. coproducţie). în privinţa acţiunilor de promovare şi comercializare a produselor. lohn-ul activ favorizează importul de tehnologie şi perfecţionarea aparatului productiv al exportatorului de manoperă. de posibilitatea valorificării capacităţilor sale de producţie şi obţinerii de venituri în valută. Cu cât acest diferenţial de costuri este mai ridicat şi cu cât productivitatea muncii în ţara este mai înaltă. acesta este motivat. permite accesul la materii prime şi materiale care corespund cerinţelor unei producţii competitive şi poate deschide perspectiva pentru realizarea unor acţiuni de cooperare în producţie mai avansate (subproducţie. chiar dacă nu dispune de un nivel tehnic. asigurarea unui venit în devize mai reduse decât în cazul exportului de produse finite de provenienţă integrală din producţia proprie. riscurile legate de întârzierile ce pot să apară în transportul materiilor prime şi materialelor. care pot să influenţeze negativ programele de producţie. Principalul avantaj pe care îl urmăreşte beneficiarul de lohn este valorificarea diferenţei între costul mai ridicat al manoperei în ţara sa şi costul acestuia în ţara producătorului. Limitele acestui tip de operaţiuni sunt legate în principal de: riscul potenţial pentru exportul de manoperă ca. care se manifestă pentru exportul de manoperă atunci când se înregistrează o evoluţie nefavorabilă a preţului la produsului finit realizat de acesta. riscul de preţ. în regim de exonerare totală de taxe vamale de import. În ceea ce priveşte exportatorul de manoperă. în raport cu preţul factorilor de producţie utilizaţi pentru producerea lui. importatorul să renunţe la tranzacţia în lohn. pentru a fi utilizate într-un anumit scop. duce la creşterea calificării forţei de muncă a acestuia.

15 15 . accesoriile. Editura ExPonto. loco fabrică. pp. să asigure asistenţă tehnică în vederea lansării în producţie. Tranzacţii comerciale internaţionale. Constanţa. nr. uneori importatorul îi revine sarcina de a pune la dispoziţia executantului utilaje de completare. p. Exportatorul îşi asumă următoarele obligaţii7: să efectueze recepţia materiilor prime şi materialelor în termen de 5 zile de la sosirea acestora şi să-l înştiinţeze pe importator despre eventualele lipsuri cantitative şi calitative. loco fabrică (în ţara care execută produsele) materiile prime. Liliana Nicodim. 2008. 10/2007. desenelor etc. materialele. Importatorul are următoarele îndatoriri6: să predea în termenul convenit. puse la dispoziţie de importator. 222226 7 Revista “Tribuna Economică”. să restituie cumpărătorului materia primă şi materialele excedentare.Derularea unui contract de lohn presupune obligaţii atât pentru importator cât şi pentru exportator. prin delegatul său. să realizeze produsele cu respectarea mostrelor. şi desfăşurării fabricaţiei. să înlocuiască într-un termen rezonabil materiile prime şi materialele necorespunzătoare calitativ. să efectueze recepţia produselor finite. 6 Ion Botescu. desenele şi instrucţiunile prelucrării. să asigure folosirea integrală a capacitaţilor de producţie pe care vânzătorul s-a obligat să le pună la dispoziţia sa. să nu reproducă pentru sine sau alt partener bunuri realizate pe baza instrucţiunilor tehnice ale importatorului.

15 dolari/oră.05 dolari/oră în Germania. cum sunt8: executantul foloseşte din plin atât capacităţile de producţie existente cât şi forţa de muncă disponibilă. indicatorul era de 18. marcheze. Operaţiunea de prelucrare în lohn prezintă o serie de avantaje pentru cei doi parteneri. Tehnici de comerţ exterior. care să corespundă cerinţelor importatorului. ambaleze şi expedieze produsele finite conform instrucţiunilor cumpărătorului. modele şi tehnologie. Ungaria – 2.08 dolari/oră. care asigură produselor desfacerea pe piaţă. Turcia – 2. SUA 11. 2. 8 Toma Georgescu.85 dolari/oră. Bucureşti. China – 0. datorită cunoştinţelor pe care aceasta le dobândeşte în operaţiunea de prelucrare în lohn. Gheorghe Caraiani. p. Potrivit datelor Euratex în industria îmbrăcămintei. vol. Maroc – 1.5 dolari/oră. executantul beneficiază de desene.56 dolari/oră. creşte competenţa forţei de muncă din întreprinderea exportatoare. materiale etc. importatorul îşi lărgeşte oferta de mărfuri fără investiţii suplimentare în dezvoltarea capacităţilor de producţie. Italia 11. Marea Britanie 10.- să faciliteze intrarea şi activitatea în fabrică a delegaţilor importatorului: să eticheteze.5 dolari/oră. 159 16 . În acelaşi an. executarea unor produse în lohn reprezintă o dovadă a competitivităţii întreprinderii sub aspectul succesului producţiei pe diferite segmente ale pieţii mondiale.97 dolari/oră. executantul nedeţinând surse de aprovizionare cu materii prime. Editura Sylvi. importatorul beneficiază de mână de lucru ieftină din ţara exportatorului.9 dolari/oră.48 dolari/oră. 1997. importatorul încasează profitul comercial şi îşi consolidează marca proprie pe piaţă. cheltuielile cu munca vie se cifrau în România la 1. le procură de la acesta. Principalii factori care au contribuit la extinderea producţiei în sistem lohn sunt: • Costul mult mai redus al forţei de muncă în ţările în curs de dezvoltare şi în ţările est-europene. în Polonia – 2.

6% din totalul deficitului balanţei UE în comerţul cu îmbrăcăminte). inclusiv pentru România. în special nord-africane). Acest factor a contribuit la extinderea contractelor în lohn ale UE. permiţând funcţionarea la întreaga capacitate a fabricilor de confecţii şi tricotaje. iar ulterior de firmele italiene. lohn-ul implică însă dezavantaje pentru firmele executante: încăsarile din export sunt mult mai mici decât în cazul fabricării în totalitate a produsului finit. • Transmiterea know-how-ului prin investiţii făcute de ţara beneficiară (de îmbrăcăminte) în maşini. Pentru ţările (executante) producătoare care realizează astfel de contracte în lohn. dar şi pe capacitatea firmei executante de a răspunde la fluctuaţiile cererii şi ale modei.• Cheltuielile mai reduse de transport. • Răspunsul rapid şi flexibilitatea mare în realizarea produselor finite bazate pe proximitatea faţă de piaţa de desfacere. nu lucrează în lohn decât în mică măsură (acoperă numai 4. îndeosebi cu ţările est-europene şi cele mediteraneene. respectiv pierderea identităţii firmei. China deşi este principalul furnizor de îmbracaminte al UE. utilaje şi tehnologii moderne. belgiene şi franceze. dotarea cu utilaje şi tehnologii moderne şi asigurarea accesului crescând al producătorilor pe pieţele vest-europene. iar ale SUA cu Mexicul şi unele ţări din America Centrală. Acest gen de tranzacţii este practicat în ultimul timp şi de firmele spaniole. precum şi diminuarea posibilităţilor de promovare a confecţiilor sub marcă proprie. Pe termen lung. Analiza balanţei comerţului cu îmbracaminte al UE pe principalii parteneri în perioada 1998-2008 relevă că marea majoritate (peste 82% în 2008 a contractelor în sistem lohn pentru îmbrăcăminte s-au derulat cu ţările est-europene şi mediteraneene. După anul 1990. prin angajarea de astfel de operaţiuni de preferinţă cu ţări apropiate geografic de ţara importatoare. acest sistem s-a dovedit a fi benefic pe termen mediu. operaţiunile în regim lohn s-au extins substanţial în prima parte a anilor ’90 de firmele germane. 17 . engleze şi grecesti.

Între efortul financiar şi uman pentru producţie şi cel pentru comercializare.694 2008 Îmbrăcăminte -33. etc. chiar dacă ponderea cea mai ridicată a acestor eforturi s-a localizat în metalurgie. mai ales pentru comerţul exterior. faianţei.Balanţa comerţului extracomunitar cu îmbrăcăminte pe principalii parteneri în 1998-2008 Tabelul 1 -mil.116 -3 -114 0 -7 -3.436 Din care în lohn -3. mulţi ingineri fiind orientaţi către secţiile productive de execuţie.3. ecu/euro1998 Îmbrăcăminte Total din care: NAFTA China Japonia India Ţările est-europene şi mediteraneene Sursa: Calculat pe baza datelor din Eurostat – Comext CD Rom 4/1999 şi 3/2008 +1.805 -5 -119 -1 -9 -2. au fost construite mari capacităţi industriale şi în producţia bunurilor de consum.109 -17.355 -2.566 -8.425 -1. confecţiilor. bunurilor industriei marmurei.648 +1. s-a creat însă un decalaj.045 Din care în lohn -2575 1. construcţii de maşini şi chimie.218 -14. Lohn-ul în România Geneza extinderii lohnului în România este în sinteză următoarea: în anii socialismului au fost depuse eforturi imense pentru industrializarea ţării şi. ceramicii. Un factor de restricţie pentru exportul sub marcă proprie a constat în faptul că nu s-a încurajat creaţia de produs. 18 . iar alţii preferând comerţul.785 +1. încălţămintei. în România au fost construite unele dintre cele mai mari fabrici în domeniul mobilei. administraţia.094 -5.365 +2. etc.239 -10. Într-adevăr.

ceea ce a permis capitalul străin. România se plasa în urma Poloniei şi Ungariei care deţineau supremaţia în acest domeniu. Textilele.000. lohnul poate constitui „o şcoală” pentru executant. lohnul menţine şi consolidează pauperismul economiilor din care fac parte executanţii în lohn.5 miliarde dolari SUA. Confecţiile şi încălţămintea au generat in anul 2004 exporturi cumulate de 3. Firmele producătoare au fost polarizate în patru zone geografice. Pe termen scurt. patronii oferă salarii mici angajaţilor. Produsele fiind exportate cu precădere în UE şi în ţările ce compuneau lagărul socialist. coreene. care este agreat de germeni datorită afinităţilor de ordin cultural. Bucureştiul cu tot impedimentul legat de nivelul ridicat al salariilor a cunoscut o intensă dezvoltare a firmelor prelucrătoare în lohn datorită facilităţilor legate de infrastructură.În ultimul deceniu al secolului al XX-lea. confecţiile şi încălţămintea reprezentau sectoare care au cunoscut o bună dezvoltare înainte de 1989. În fine. Tranzacţii comerciale internaţionale. pondere importantă deţinând femeile. După părăsirea întreprinderii salariaţii reclamă patronii la Inspectoratul Teritorial de Muncă privitor la 9 Ion Botescu. Zona Banatului. După evenimentele din 1989 întreaga industrie românească a cunoscut un puternic recul. În aceste condiţii are loc o semnificativă migraţie a forţei de muncă. Societăţile din industria uşoara au fost printre primele privatizate. Produsele noastre au fost concurate puternic de cele provenite din ţările asiatice care erau foarte ieftine9. cu precădere în jurul Timişoarei şi Aradului reprezintă cel de-al doilea centru de producţie. etc. investiţiile efectuate de italieni fiind dominante. 2008.000 de angajaţi lucrează în firme ce execută lohn. Aici funcţionează producători importanţi de fibre şi fire sintetice din ţară şi în plus salariul mediu înregistrează nivelul cel mai redus din ţară. o şansă de venit şi de experimente utile pentru lansarea de produse sub marcă proprie.5 miliarde dolari SUA în condiţiile în care costul materiei prime s-a cifrat la 2. Pe termen lung şi foarte lung. dacă ei transformă ţara în colonie economică. aproximativ 1. este situată între Iaşi şi Bacău. O prima zonă. Aşa au procedat firmele japoneze. Peste 60% din valoarea exporturilor româneşti sunt produse realizate în lohn. Pentru realizarea unor produse competitive ca preţ. Cel de al treilea areal este reprezentat de perimetru Sibiului. p 225 19 . oferta de forţă de muncă pregătită în domeniul comerţului exterior s-a dezvoltat considerabil. cea mai activă. Liliana Nicodim. Editura ExPonto. de înaltă calificare a forţei de munca şi de mărimea pieţei locale de desfacere. În România. Prin recurgerea la operaţiunile de prelucrare in lohn s-a reuşit revigorarea producţiei în acest sector. Constanţa.

materialele etc. Principali parteneri sunt în ordine: Italia . determina extinderea automatizării în producţia de confecţii. 85% este exportată. Ucraina şi Israel. grupul J&R Entreprises are exclusivitatea şi licenţa pentru producerea articolelor Pierre Cardin pentru România. Prin regimul de perfecţionare activă este permis importul temporar de mărfuri fără plata taxelor vamale sau altor obligaţii. precum GAP. Levi`s. De remarcat că peste 80% din valoarea exporturilor româneşti. Se manifestă în proporţii reduse tendinţa de realizare a unor astfel de activităţi în ţările dezvoltate. Marks & Spencer şi-au deschis magazine în România. încălţăminte etc. în domeniul legislaţiei muncii. Din producţia realizată de marii stilişti în ţara noastră. Peste 65% din exporturile României au ca destinaţie UE. Germania şi Franţa.). Regimul vamal de perfecţionare activă este reglementat în toate ţările UE fiind stipulat în Codul Comunitar. grupuri importante de distribuţie. Câteva exemple de firme care au recurs la prelucrarea în lohn: companiile Nike şi Adidas preferă întreprinderile româneşti (acestea produc mult mai ieftine decât cele din Hong-Kong sau Malaiezia). dacă acestea sunt supuse prelucrării şi ulterior reexportate sub forma produselor finite. grupul Fruith of the Loom produce în România peste 50% din producţia de tricouri. Moldova. textile.nedreptăţile la care au fost supuşi (neacordarea concediului anual de odihnă. Steilmann.000 de angajaţi. ceea ce conduce la o creştere substanţială a productivităţii muncii. sunt realizate în lohn. fabricile de confecţii au primit cele mai multe amenzi la 1. care se îndreaptă către cei trei. Principala problemă în ceea ce priveşte exportul produselor realizate în lohn o reprezintă concurenţa cu 20 . importate în vederea prelucrării în lohn beneficiază şi în România de tratament vamal preferenţial. România a devansat Polonia în grupul ţărilor central şi est europene. În contextul armonizării legislaţiei României cu cea a UE acest regim este reglementat şi în ţara noastră. ocupând primul loc din punct de vedere al valorii producţiei de confecţii fabricată în lohn. Pe lângă acestea. Wrangler. Începând cu anul 2001. Salariile mici tind să nu mai reprezinte un stimulent deosebit pentru operaţiunile de prelucrare în lohn. United Colors of Bennetton. Materiile prime. plata la „negru” etc. Progresele înregistrate în domeniul electronicii.

ţări către care s-au îndreptat anul trecut exporturi în valoare de 3. 22 Revista “Capital”. 10 11 Revista “Capital”. Lipsa forţei de muncă s-a resimţit şi în declinul acestui sector. Editura ASE. Anul trecut. articole din ciment.5 miliarde de euro. Statele Uniunii Europene sunt principalele destinatare ale lohn-ului din ţara noastră. numărul de salariaţi a scăzut cu 6%. • au asigurat desfacerea produselor pe pieţele externe. Strategii şi tehnici promoţionale pentru creşterea de produse în domeniul confecţiilor de îmbrăcăminte. 152 21 . în 1993. unde forţa de muncă este din ce în ce mai ieftină (salarii de 30-35 $/lună în Ucraina. numărul firmelor care practică acest sistem a crescut (de la 789. dar anticipată. Partea mai puţin bună. ajungând în 2006 la 45%. piatră sau sticlă (94. fapt ce a permis păstrarea unui număr mare de anjajaţi10. lohnul are tendinţa de a se muta în sectoarele în care forţa de muncă este mult mai bine plătită. este că industria de confecţii şi textile. produse din lemn.1 miliarde de euro. În cazul industriei uşoare. respectiv 2. 16/2007.ţările din estul Europei. p. în acelaşi timp. (74. Bucureşti. lohn-ul românesc şi-a redus ponderea în totalul exporturilor cu circa şapte puncte procentuale. şi-a redus turaţia. p. 36/2008. în industria uşoară. iar comenzile din lohn s-au micşorat cu aproape 5%.9%). Totodată.5%). inclusiv mobilier. nr. 2008. mai multe produse 100% „made in Romania“. mai puţin lohn înseamnă exporturi mai stabile şi. Cei mai importanţi parteneri în cazul comerţului în lohn sunt Italia şi Germania. Principalele avantaje ale utilizării lohn-ului pentru întreprinderile din România au constat în12: • au fost eliberate parţial de sarcina aprovizionării cu materii prime şi materiale. În ultimii trei ani. peste 97% din vânzări au luat drumul Uniunii. Anul trecut. Valori ridicate există şi în cazul altor ramuri: industria constructoare de maşini (84. în 2008). Teoretic. Este de aşteptat ca acest trend să continue şi în anii următori. 22 12 Monica Niţă. în acelaşi timp firmele nu au fost nevoite să facă prospectarea pieţelor externe. p.8%)11. la 8600. ceea ce a însemnat diminuarea cheltuielilor şi riscurilor adiacente. comparativ cu 2008. unde se realizează o mare parte din contractele de lohn. aproape 86% din exportul de lohn al României a mers în aceste ţări. 50 $/lună în Rusia faţă de 60 $/lună la noi în ţară). De asemenea. Societăţile româneşti din industria uşoară care practică lohn-ul s-au modernizat şi produc la un nivel calitativ foarte bun. nr.

în acelaşi timp. riscuri legate de nivelul preţului final. Pentru firmele româneşti. “ordonatorii” de lohn beneficiază de o serie de avantaje: îi măresc volumul afacerilor fără a fi nevoie să efectueze investiţii în producţie. în sensul creşterii competenţei acestuia. finite. riscuri legate de întârzieri în lansarea comenzilor. p. • şi-au menţinut un grad corespunzator de ocupare al forţei de muncă. • şi-au modernizat o serie de tehnologii şi alte activităţi din domeniul proiectării produsului şi al executării acestuia. îi consolidează poziţia pe piaţă. care urmează să se amplifice în condiţiile creşterii concurenţei pe pieţele externe13. o serie de limite şi riscuri.• au folosit capacităţile de producţie neutilizate. riscurile pot fi: riscul potenţial ca ordonatorul să renunţe la tranzacţia în lohn. care pot influenţa negativ continuitatea şi ritmicitatea producţiei. în cazul unei conjuncturi nefavorabile. 73 22 . În acelşai timp. în condiţii mai mult sau mai puţin avantajoase. Lohnul nu poate fi o soluţie pe termen lung pentru firmele din România pentru că el prezintă. 13 venitul mai redus în devize comparativ cu cel corespunzator exportului de produse “Ziarul Financiar”. • impactul cunoştinţelor dobândite de la partenerul extern s-a resfrânt favorabil asupra calităţii forţei de muncă. unde salariile sunt mai ridicate. nr. 10/2008. pe seama unor pieţe externe. folosind capacităţile de producţie ale partenerului. creşterea ratei profitului din diferenţele mari care există între nivelul salariilor din România şi ţara de origine. în sensul că preţul la produsul finit poate deveni la un moment dat nerentabil în raport cu costurile de producţie. având în vedere că produsele sunt comercializate sub o marcă renumită. la acesta se poate adaugă diferenţele nefavorabile de curs valutar. cu efecte economice şi sociale favorabile.

coasere) Producţie Asigurarea furniturilor RTU (ready to use) Producţie Asigurarea furniturilor materiilor Forme de cooperare în sistem lohn Segment ţintă Industrie (producator) Industrie (producator) Industrie prime.- riscul amânarii. pentru perioade îndelungate. 2008 1. Dealer Angrosist Dealer Angrosist RTS (ready to sell) Colecţie Linie de producţie Aprovizionare Vânzare cu amanuntul Sursa: IBD/GTZ. Formele de cooperare de tip lohn practicate de firmele din România se pot observa în tabelul de mai jos: Tabelul 2 Denumire CM (cutting-making) CMT (cutting-making trimming) Domeniu Producţie (tăiere.4. Tendinţe şi mutaţii pe piaţa naţională şi mondială în domeniul lohn-ului 23 . cu consecinţe nefavorabile asupra prestigiului firmei pe piaţa internaţională. a acţiunilor de promovare şi de comercializare în nume şi pe cont propriu. sau chiar a rămânerii în anonimat.

punându-se mare accent în acest sens pe staţiile de epurare şi pre-epurare. Lohn-ul nu e insa o solutie pe termen lung. Ei bine. Lohn-ul nu e insa o solutie pe termen lung. presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS). Atuurile firmelor romanesti (mana de lucru ieftina si apropierea de UE) au fost eclipsate in ultimii ani de eficienta de neegalat a industriei chinezesti. ci se transforma: marii producatori de confectii le subinchiriaza comenzi celor mici. spune Maria Grapini. Producatorii in lohn isi calculeaza costurile intr-un leu din ce in ce mai puternic. dupa Grapini. lohn-ul nu moare. protecţia mediului are un rol hotărâtor. odata cu intarirea brusca a monedei nationale si scumpirea utilitatilor cu 42%. Contrar tuturor previziunilor. nu e asa! Avem solicitari de lohn pe care nu le putem onora. sa devina subcontractori pentru companiile mari romanesti care vor reusi sa reziste pe piata. De ce? Pentru ca multe din firmele romanesti nu pot sa lucreze comenzi de zeci de mii de bucati. în condiţiile aderării la Uniunea Europeană. aminteste presedintele FEPAIUS. De asemenea. Contrar tuturor previziunilor. pe plan naţional se fac eforturi susţinute pentru modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor de producţie de către producătorii care vor să se menţină pe piaţă.5 dolari.În prezent. care acum lucreaza in sistem lohn. O camasa chinezeasca iese din fabrica la 1. ca multe dintre firmele mici si microintreprinderile din industria textila. 24 . marjele de profit s-au redus si mai mult de jumatate din cele peste 5. Condiţiile de acceptare vizează. în primul rând. Industria confectiilor a simtit printre cele dintai efectele integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. dar isi vand marfa in euro. Turcia si Siria. in timp ce romanii o produc cu trei dolari. Toata lumea prevedea ca lohn-ul dispare. Asa incat se va ajunge. Producatorii de textile acuza si importurile de marfuri ieftine din China. iar materia prima este in Romania de peste trei ori mai scumpa (cca un dolar) decat cea din China. ci se transforma: marii producatori de confectii le subinchiriaza comenzi celor mici. calitatea produselor. adevaratii castigatori ramanand tot producatorii capabili sa investeasca in marci proprii. Declinul a inceput in 2005. siguranţa procesului tehnologic.000 de firme de confectii existente la ora actuala sunt pe zero sau pe pierdere. de la stadiul de materie primă până la cel de produs finit. în desfăşurarea corectă a producţiei. adevaratii castigatori ramanand tot producatorii capabili sa investeasca in marci proprii. Cu siguranta ca zilele lohn-ului nu s-au sfarsit. lohn-ul nu moare.

compania. In 2006. directorul general de la Conted. compania estimeaza o crestere a veniturilor cu 50%.000 de euro. pentru ca firmele straine care au venit sa-si coasa textilele in Romania gasesc aici un standard de calitate pe care producatorii din alta parte nu-l pot asigura. Compania. O stofa produsa in Europa niciodata nu va fi trimisa in China pentru prelucrare.000 de salariati au fost trecuti pe lista disponibilizarilor. a semnat pentru 2009 contracte de productie in lohn in valoare de pana la 2 milioane de euro cu firme romanesti. care detine o cota de piata de 10% pe segmentul modei feminine intre 20 si 30 ani. La o cifra de afaceri de 4. iar pana in 2008 intentioneaza sa mai deschida inca zece.5 mil. Julean este convinsa ca lohn-ul se va concentra de-acum catre firmele mari. Manuel Popa. cu o rata a profitului de aproximativ 10%. De partea cealalta a baricadei sunt firmele care cauta solutii de avarie pentru a supravietui sau pentru a-si pastra clientii. compania a avut o cifra de afaceri de peste 4 milioane de euro. Reteaua Tina R numara 12 magazine. euro anul trecut. Dar cei mai multi dintre managerii contactati de BUSINESS Magazin cred ca era lohn-ului inca nu s-a incheiat. Pentru anul acesta. care pot livra produse de calitate in termen foarte scurt. da un categoric raspuns negativ. iar pentru anul in curs se asteapta ca si cifra de afaceri sa scada pana la 4 milioane de euro. numeroase voci din indus-tria textila se asteptau ca 2009 sa adanceasca declinul.Anul trecut s-a accentuat criza inceputa in 2008: productia industriala a scazut cu circa 13% si aproape 30. deoarece calitatea primeaza. care lucreaza 100% pentru export. consumatorii vor decide in mare parte cat se va produce in Europa si cat in Asia. crede Dobra Laszlo. din cauza puterii de cum-parare mici. cel mai mare producator de pantaloni din Romania. Dar nici nu se pune problema sa dispara lohn-ul. Indiferent de cat de optimisti sau pesimisti sunt in ceea ce priveste viitorul afacerii lor. spun producatorii de textile. a avut un profit brut de 635. In aceste conditii. Iar aceste firme mari vor externaliza comenzile catre micii fabricanti. Popa sustine ca aderarea la UE inseamna restrangerea neta a productiei. directorul general al Secuiana. Pana la urma. pentru a putea sa le onoreze la timp. iar piata interna e oricum redusa. Esprit sau Benetton. este de parere Ramona Julean. companie care produce pentru Zara. dar nivelul calitatii e in favoarea noastra. Intrebat de BUSINESS Magazin daca lohn-ul are viitor in Romania. O parte dintre straini vor fi tentati sa renunte la «atelierul mestesugaresc Roma nia» si se vor orienta spre spatiul ex-sovietic sau sud-estul Asiei. directorul de marketing de la Tina R. producatorii de textile par de acord ca amenintarea principala din acest an este criza de forta de 25 .

Companiile romăneşti din sectorul lohnului sunt ameninţate cu dispariţia. una din companiile care au inceput deja sa externalizeze comenzi catre firmele mai mici.2 milioane de euro si a inceput lucrarile la construirea unei fabrici care va angaja 1. Societatea. care sa duca la cresterea productivitatii.2 milioane de euro. La aceasta.munca. Vom achizitiona anul acesta si utilaje noi. Suntem intr-o situatie paradoxala: desi s-au desfiintat locuri de munca. Pentru 2008. sta bine totusi: a semnat pentru anul acesta contracte de productie in lohn de 4. Această industrie va muri dacă producătorii nu-şi vor "construi" branduri proprii. De la inceputul anului şi pănă in prezent. Marc Cain sau Hauber. cei care inca lucram in domeniu nu avem suficienti angajati. Firma. Fufezan estimeaza o crestere de pana la 4. detine si o marca proprie. care are 16 magazine si va mai deschide inca zece sau 12 anul acesta. spune Fufezan. mai adauga cursul valutar nefavorabil exportatorilor si da verdictul: exporturile in lohn vor scadea semnificativ in 2007. In tabara pesimistilor se plaseaza si directorul general de la Secuiana. a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 3. Bruno sau Vanilla. Peste 10% din firmele de confecţii romăneşti care lucrează in lohn şi-au inchis porţile de la 1 ianuarie şi pănă in prezent. cand a facut lohn de 7. care lucreaza pentru branduri ca Brax. care are in proprietate doar doua magazine de desfacere.1 milioane de euro. Stefan Fufezan. constata Grapini. Lohn-ul va scadea in continuare.8 milioane de euro. care produce 95% in lohn.4 milioane de euro. Compania. cu un profit de 0.Este cea mai vulnerabila structura deoarece nu are nici un mijloc national de aparare. precizeaza Dobra Laszlo.000 de oameni. Datorita lipsei unei politici selective de acceptare si orientare a capitalului strain. Conducerea companiei. concomitent cu o restrangere pe segmentul clientilor mai valorosi. care are printre clienti nume ca Betty Barclay. subansamble si de asamblare si o agricultura de subzistenta.Romania are in prezent o economie cu o industrie de lohn. Adams by Secuiana. pe care a dezvoltat-o de cativa ani. directorul comercial de la Moda Arad. Toti pleaca sa munceasca in strainatate sau in alte domenii. are pentru anul in curs contracte de productie in lohn de 7 milioane de euro . Firma. mai mult de 10% din firmele de confecţii care lucrau in acest sistem au 26 .mai putin decat in 2008. estimeaza pentru anul acesta o cifra de afaceri de circa 13 milioane de euro.

ceea ce inseamnă că va putea avea profit numai prin acest sistem. existenţa unui brand puternic va face posibilă continuarea afacerilor in franciză. deşi cifra de afaceri a producătorilor in lohn a crescut cu 15%-30% in 2008. ci pentru ele. deoarece au ajuns in Romănia nişte branduri gen Zara. ce are 6. statisticile Chinei arată că această ţară a exportat in Romănia in 2006 mărfuri in valoare de 4. Iar "viteza" de reacţie a instituţiilor statului in privinţa luării unor măsuri legislative care să sprijine producţia autohtonă este de trei-cinci ani. acum se extinde in alte state prin franciză. Spre exemplu. şi măna de lucru din Romănia s-a scumpit după aderare. Ea a adăugat că o altă cauză a dispariţiei firmelor de confecţii in lohn este "tripla evaziune fiscală". care. Este vorba despre aproximativ 1. preşedinta Asociaţiei de Modă şi Design din Romănia (AMDR). profitul acestora a scăzut cu peste 30%. deoarece companiile au contractat credite. "In aceste condiţii. Astfel. Motivul dezastrului: intrarea in Romănia a marilor branduri străine care au forţă financiară foarte mare. in vreme ce evidenţele romăneşti arată importuri de doar 2. a declarat Liliana Ţuroiu Udrea. Spre exemplu.000 de magazine pe glob şi deschide căte un magazin pe zi in lume". a explicat Maria Grapini. SOLUŢII. a atras atenţia preşedinta AMDR. nu cred că vor mai rămăne prea multe". a subliniat Maria Grapini. pe lăngă producţie. Ceea ce a făcut ca marii producători străini să renunţe la serviciile fabricilor autohtone care le produceau confecţii in lohn şi să aleagă destinaţii precum India sau Pakistan. Liliana Ţuroiu Udrea vede ca posibilă ieşire din această criză constituirea de branduri romăneşti in sectorul textil şi deschiderea propriilor magazine de desfacere. chiar dacă la un moment dat compania va fi nevoită să oprească producţia. CAUZE. a explicat Liliana Ţuroiu Udrea.800 care activează din domeniu. Mult prea mult. a spus Udrea. Astfel fabricile nu vor mai lucra pentru alţii. Ea a dat ca exemplu compania Jolidon. numai in luna ianuarie şi-au inchis porţile 300 de astfel de fabrici.dispărut.5 miliarde de dolari. işi promovează agresiv produsele şi "fură" clienţii producătorilor autohtoni.000 de fabrici din cele 9. "Noi nu vrem decăt o competiţie corectă". "Producătorii romăni n-au dus-o foarte bine in 2008. "Căteva zeci de producători din lohn dispar lunar".2 miliarde de dolari. Ţuroiu a completat că. Pe de altă parte. din cele 9. Preşedinta AMDR a precizat că in ultimul timp se observă deja o tendinţă de creare de 27 . preşedintele Federaţiei Patronale a Industriei Uşoare (FEPAIUS).800 de fabrici.

iar cele din blană naturală şi sintetică au avut un picaj de 54.5 milioane de tone in primul semestru al lui 2008. faţă de 65. bumbac. in scădere cu 6. după China şi Turcia. in 2008. Declinul este confirmat şi de statisticile Ministerului Economiei. De asemenea. Sectorul de confecţii din Romănia a avut o pierdere de cotă de piaţă de 45% pe primele şase luni din acest an la livrările in UE. interval in care a reuşit să căştige doar 10% pe piaţa internă. 28 .000 de tone de fire.9%. cănepă) s-au produs 23. Pierdem pieţele de desfacere Potrivit Mariei Grapini. Iar in 2008 ne-am "prăbuşit" pănă pe locul al şaptelea. in. Iar cel mai bun exemplu este participarea la ultimul Salon de Modă de la Paris a 23 de branduri mioritice. In sectorul firelor (lănă. au fost produse 54. de la 10%-13% la 23%. Romănia ocupă locul al treilea in topul exportatorilor de confecţii către Uniunea Europeană. care arată că producţia fizică in industria textilă şi de pielărie in primele şase luni ale lui 2008 a inregistrat pierderi pe linie faţă de 2007.branduri romăneşti in domeniu.9% faţă de primul semestru al lui 2008. Confecţiile din piele au scăzut şi ele cu 1%.1 milioane tone de ţesături.

un important factor de dezvoltare economică în întreaga lume. conform reprezentanţilor patronatului. după China. de-a lungul timpului. pentru Uniunea Europeana. industria prelucratoare de confecţii şi textile a fost şi este încă motorul de dezvoltare al unor economii mai puţin dezvoltate (în rândul cărora se înscrie şi cea a României). Semnele declinului din această industrie a cărei producţie este realizată în procent de aprope 90% în sistem lohn au început încă de acum un an şi jumătate. Trebuie spus că exporturile ramurii textile pielărie au o pondere de circa 30-33% în totalul exporturilor româneşti. exporturile de textile pielărie înregistrau creşteri de 10-15%. multe din aceste state depinzând categoric de această producţie exportată. care. Ţările din zona euromediteraneană angajează. iar exporturile se cifrează la 45 de miliarde. iar populaţia din acest sector este reprezentativă. Piaţa şi lohn-ul produselor textile in lume Producţia şi comerţul de articole textile a fost. industria de textile pielărie a intrat pe un trend descendent. se va accentua în următorii ani. 7 milioane de oameni. Anul acesta nu mai putem vorbi de o astfel de creştere a exporturilor.CAPITOLUL 2 Analiza pieţei de lohn pentru produsele textile în România 2. Astfel. După ce timp de 17 ani a avut cea mai mare pondere în structura exporturilor româneşti. sectorul industriei textile angajează direct nu mai puţin de 2. în sectorul textil. atinge 200 miliarde euro. Astfel. Cifra de afaceri din sector.1. a precizat Aurelientiu Popescu. În plus. “În fiecare an. În Uniunea Europeana. în condiţiile în care cei mai mari producatori şi-au mutat activitatea de producţie în statele din afara Uniunii Europene. ci doar de o stagnare. de textile-pielărie". Cred că de anul viitor se va intra pe o evoluţie descrescătoare a exporturilor. Cifrele statistice reflectă această tendinţă de diminuare a producţiei industriale şi a exporturilor. Uniunea Europeana este al doilea mare exportator al lumii. în 2008 valoarea 29 .1 milioane de oameni.

66 miliarde euro in 2008. Preţurile utilităţilor şi concurenţa asiatică O altă cauză este evoluţia preţurilor la utilităţi. în timp ce importurile au crescut cu 4.8 miliarde euro.319.1 milioane RON).065. Exporturile în ansamblul ramurii s-au menţinut pe un trend aproximativ constant. Creşteri uşoare ale producţiei fizice s-au înregistrat la tricotaje (3. ceea ce face ca exporturile să nu mai fie eficiente. pornind de la factori interni şi continuând cu evoluţiile de pe piaţa mondială. leul s-a apreciat cu 20% în faţă euro. Una din cele mai grele lovituri primite de producătorii români este întărirea monedei naţionale.044. la ţesături producţia a scăzut cu circa 29%. cu aproape 16% la ţesături. Astfel. Statul român şi autorităţile de reglementare au scăpat din mâini aceste preţuri care au creşteri ce nu se justifică”.6% din valoarea producţiei realizate în prima jumatate a anului 2005. preţul gazului aproape s-a dublat.9 milioane RON (3. iar cea de pielărie şi încalţăminte s-a menţinut la o valoare aproximativ constantă . tarifele la apă au crescut de trei ori. iar la incalţăminte cu circa 15%. comparativ cu aceeaşi perioada din 2005.5 milioane RON. Producţia fizică s-a diminuat în 2008.7%). valoarea producţiei industriale a ramurii a totalizat 4. faţă de 5. la toate categoriile de produse.9 milioane RON în perioada similara din 2005).4 milioane RON. la tricotaje cu circa 18%. Cauzele ce au determinat regresul industriei uşoare sunt multiple. comparativ cu 2004. În acest interval producţia de textile a ajuns la 762 milioane RON (faţă de 883.23 miliarde. la o valoare de 5. explică reprezentantul patronatului. 30 .6 miliarde. Producţia fizică a scăzut în prima jumatate a anului.3% (2.434 milioane RON. până în 20%”. Mai ales că marjele de profit nu sunt foarte mari. Exporturile pe primele şase luni s-au menţinut aproximativ constante comparativ cu 2008. în scădere cu 14. "În ultimii 2-3 ani. iar preţul energiei electrice are o creştere permanentă.5% comparativ cu realizarile din 2007.863. cea de articole de îmbracăminte a fost de 3.4%) şi încalţăminte (4. Evoluţia se mentine şi în acest an. la ciorapi şi ciorapi pantaloni cu aproximativ 11%.1. totalizând 2. "În doi ani. cu 8% la ciorapi şi pantaloni şi cu circa 7% la confecţii textile şi din înlocuitori. În primele şase luni ale anului. la confecţii textile şi din înlocuitori cu 16%. reprezentând 92.producţiei industriale în ramura textile-pielărie a fost de 11.

Este vorba de forţa de muncă ieftină şi bine calificată. pentru că am avut clienţi care au preferat să producă tot la noi. cunoscând deja calitatea pe care le-o puteam oferi". Experţii Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) au estimat. ramâne însă liberalizarea exporturilor de textile din China. iar pe piaţa internă. în ciuda faptului că avem clienţi vechi de 7-8 ani. Trebuie precizat ca influenţele liberalizării din China nu s-au răsfrânt semnificativ asupra producătorilor români de textile. aplicată începând cu 1 ianuarie 2005. Am ajuns să renunţăm noi la clienţi". Pierdem forţa de muncă La toate aceste cauze se mai adaugă una. aceasta forţă de muncă. România este primul exportator de confecţii de pe piaţa Uniunii Europene. o creştere a ponderii producţiei de textile şi îmbrăcăminte realizată de China de la 20% la 50% la sută. piaţă care absoarbe 85% din totalul exporturilor româneşti de textile. cu atât mai gravă cu cât vorbim de un atu pe care ţara noastră l-a avut în dezvoltarea producţiei în lohn. o mare parte plecând să lucreze în strainătate sau orientându-se către alte sectoare. ne-a declarat Maria 31 . se împuţinează pe zi ce trece. "Nu am fost afectaţi de liberalizarea exporturilor din China. pe termen lung în mod cert vor exista consecinţe. care au preferat să continue să lucreze cu partenerii deja cunoscuţi. director general al societăţii Euroconf. a bulversat pieţele americane şi europene. mai bine plătite. Cu alte cuvinte. din punct de vedere al perspectivelor de evoluţie ale pieţei de desfacere. cea mai mare parte a unităţilor din sector îşi vând producţia la export prin sistemul de lohn. Decizia. Numai că. care ne solicită produsele şi cărora le vine foarte greu să gasească alţi producători. desfac doar o mică parte. De mai bine de şase ani. Am fost obligaţi să reducem producţia cu circa 25%. În ultimul an am pierdut circa 200 de angajaţi dintr-un total de 900. pentru că marea majoritate a firmelor care lucrează în lohn au clienţi stabili. care este acaparată de produsele chinezeţti. "Producţia noastră este afectată de diminuarea forţei de muncă. pentru care ne-am obişnuit deja să fim laudaţi de partenerii externi.Cel mai important factor. Deşi la acest moment producătorii români nu resimt prea mult efectele acestei liberalizări. ne-a declarat Maria Priveghiu. în viitorii doi-trei ani.

acestea nu sunt semnificative. În principal pentru că integrarea în piaţa comunitară va duce la o creştere a salariilor şi. problema brandingului este una generală pentru România. Exporturile sub marca proprie trebuie să crească în detrimentul lohn-ului. Fiind vorba de un sector în care necesarul de investiţii este ridicat (10-20 milioane pentru o ţesătorie) este nevoie de implicarea statului în susţinerea acestuia. Recâştigarea pieţei autohtone. consideră că lohn-ul va mai susţine încă ani buni industria de profil din România. Specialiştii în domeniu apreciază că pe piaţa muncii vor surveni schimbări importante odată cu aderarea la UE. a costurilor pe care firmele le au cu forţa de muncă. Firmele trebuia de ani buni să se reorienteze către producţia sub marcă proprie. De altfel. pentru că este nevoie de timp să te impui pe piaţa". Un alt aspect este cel legat de producţia sub marca proprie. consideră reprezentanţii patronatului. Dacă în 2004 numărul angajaţilor din industria textile-pielarie era de 448. a declarat Aurelientiu Popescu.Priveghiu. care să asigure materia primă necesară producatorilor de îmbracăminte şi încălţăminte. În industria textilă câştigul mediu net este de 600 RON. în general firmele mari cu forţă financiară. Acesta reprezintă de fapt şi unul din argumentele în baza căruia se preconizează diminuarea drastică a numarului de companii ce activează în sectorul textile-pielarie. deci. Deşi s-au facut progrese în acest sens. 32 . iar în prima jumătate a acestui an a ajuns la 414 mii. în 2008 acesta a scazut la 415 mii persoane. În acelaşi timp. Cifrele statistice reflectă din plin migraţia forţei de muncă din această industrie. este tot mai clar că viitorul acestei ramuri va presupune reorientarea către piaţa interna şi lansarea producţiilor sub marca proprie. care în prezent este acoperită în proporţie de 85% de importuri. Ducem lipsă de branduri autohtone Cu toate că o parte din producătorii români. consideră patronatul din ramură. Pentru a putea produce sub marcă proprie este nevoie însă de un sector primar sănătos.2 mii persoane. poate crea o contrapondere la regresul pieţei externe. "Din păcate tendinţa de a produce şi vinde sub marca proprie la export şi pe piaţa internă e destul de scazută. producatorii ar trebui să caute să reciştige pieţă. a precizat reprezentantul patronatului.

retehnologizările.3. management. Evoluţia sectorului textile şi a pieţei de lohn în România După anul 1989 şi până în prezent.2. înfiinţările de întreprinderi mici şi mijlocii din acest sector necesită costuri relativ mici. • Dezvoltarea cu precădere a confecţiilor de îmbrăcăminte remarcată prin ponderea în totalul grupei de la 28% în decembrie 1989 la o pondere de 62. ţesătorie. • Este un sector cu o industrie viabilă deoarece produsele în special cele de îmbrăcăminte şi încălţăminte au siguraţă desfacerii. puncte ţări prezentate mai jos: • Dezvoltarea considerabilă a sectorului privat ca urmare a faptului că această ramură se adaptează mai uşor la nevoile şi cerinţele consumatorilor.5 33 .ian.2. În noile condiţii sectorul textilelor prezintă puncte ţări care îi permite să se menţină şi să se dezvolte în cadrul economiei naţionale. p. • Sectorul deţine o forţă de muncă bine instruită în domenii ca: filatură. tabăcire. • Modernizările. 156 Decembrie 1989 52.5% în ianuarie 2008 (tabelul 1).0 28. 2008.0 Ianuarie 2008 15. finisare. ele fiind destinate satisfacerii necesităţilor populaţiei şi în aceeşai măsură foarte mult solicitate la export. sectorul textile cunoaşte modificări majore determinate de noile condiţii politico-economice şi sociale. Evolţia ponderii principalelor grupe de produse în perioada dec. tricotaje. design. confecţionare textilă. nr.2 62. • Sectorul prezintă o mare flexibilitate şi un grad ridicat de adaptabilitate la schimbări şi în special la cele ale modei. 2008 Tabelul 1 Grupe de produse Textile Confecţiiîmbracaminte Sursa: Industria textilă. 1989 .

Tabelul 2 Evoluţia destinaţiei produselor industriei textile în perioada 1989-2008 Dec. industria textilă să nu mai poată asigura bază de aprovizionare cu materii prime şi să devină dependentă de importuri de materii prime textile. deşi produsele româneşti sunt întâlnite în aproape toate ţările europene. în perioada 19892008 34 .4 Ian. 1989 26. nr. Creşterea spectaculoasă a grupei de confecţii-îmbrăcăminte se explică prin aplicarea sistemului “lohn”.0 Destinaţia produselor Export Import Sursa: Industria textila. Este posibil ca în lipsa lohn-ului. Firmele din UE ne preferă deoarece costurile sunt foarte mici din cauza forţei de muncă ieftină.• Realizează produse competitive pentru piaţa externă de aceea ponderea exportului a evoluat de la 26.3. • Sectorul textile are o tradiţie în ţara noastră iar în unele zone constituie principala industrie de prelucrare. Thailanda.a.6% în 1989 la 73. Aceasta arată că în cadrul confecţiilor la nivel internaţional România nu există. p 156 Din anul 1990 sectorul de textile intră în concurenţă cu producătorii din toată lumea şi ia contact cu concurenţa neloială prin confruntarea pe piaţa cu produse realizate în ţări cu mari resurse de materii prime textile şi susţinute de politici şi ajutoare de stat ca: Turcia. Dar sub acestă situaţie “aparent înfloritoare” realitatea arată că de fapt firmele producătoare sunt “subcontractori” ai unei firme străine. Mexic s.4% în ianuarie 2008 conform tabelului 2. India.6 73. China.0 16. după ale căror colecţii lucrează şi firma nu are identitate proprie. 2008 84. Sistemul lohn a falimentat şi industria textilă primară care nu mai are piaţă de desfacere (tabelul 3). Pakistan. 2006. Evoluţia producţiei principalelor grupe de produse din sectorul textile.

35 . buc Mil.3 25.5 2000 4207 2003 5636 Ian.1 1.1 28.6 17. m2 Mil. mil. în sensul reducerii esenţiale la toate categoriile în anul 2006 faţă de 1989 (tabelul 4).2 6.Tabelul 3 Grupa produse Fire Ţesături Tricotaje Confecţii îmbrăcămint e Asigurarea cu materii prime necesare industriei textile cunoaşte şi ea modificări importante.4 178.7 0. Tabelul 5 Indicatori Volumul Evoluţia principalilor indicatori din sectorul textile în perioada 1989-2008 1989 5000 1996 3723.8 23.0 România care în anul 1989 deţinea un loc fruntaş în exportul de produse textile din in şi tip in a ajuns să se situeze pe ultimele locuri. USA 259 1115 260 1543 84 302 44 1771 50.5 5630 de UM/MU 1989 1996 2000 2004 2008 Tabelul 4 Materia primă Bumbac Lână In Cânepă Fibre şi fire chimice uM mii t mii t mii t mii t mii t Asigurarea cu materii prime în sectorul textile Dec. 1989 7.7 55. Mii t Mil. 2008 22.5 179 24 4700 54 188. 2008 7223 producţiei.3 194 38 2310 50. Cu toata aceasta situaţie volumul producţiei industriale în această perioadă are o evoluţie ascendentă (tabelul 5) reflectată pe piaţa prin creşterea volumului exportului.1 Ian.

foarte puţine au recunoscut că au probleme din cauza crizei din exterior. marii jucători din domeniul textilelor nu declară pe faţă că au probleme cu contractele externe şi cu diminuarea activităţii. Practic. România având relaţii economice cu peste 150 de ţări şi în special cu ţările membre UE. firmele de confecţii care lucrează în sistem lohn pentru piaţa externă dau semne de gripă. aici se confecţionează produsele. multe dintre ele provenind din zona industriei uşoare. Ea este dezavantajată sub raportul disponibilităţii de materii prime indigene şi grad de dotare tehnică. Din 20 de firme de confecţii care produc pentru export contactate de GdS. se folosesc doar forţa de muncă şi logistica din România la costuri reduse. În acelaşi timp s-au produs modificări şi în structura locurilor de muncă prin creşterea numărului celor ocupaţi cu activităţi complementare producţiei ca: marketing. Firmele exportatoare din industria uşoară nu au probleme neapărat legate de criza 36 de 802 mii 475 441 450 453 2229 3342 4807 6070 1935 2623 3717 4524 . atunci când cresc costurile de producţie. Dezvoltarea exporturilor are loc paralel cu creşterea importurilor de mărfuri textile. informatică. 652 USD Exporturi. În prezent. iar marfa produsă se livrează tot în afara ţării. mil. mil. 1332 USD Număr personal. vânzări. În acelaşi timp.USD Importuri. Lohn înseamnă că materia primă vine din exterior. India şi Turcia. Potrivit instituţiei. O asemenea afacere nu mai este profitabilă pentru toţi partenerii de afaceri din exterior. pers Creşterea volumului producţiei se explică prin faptul că aceasta cuprinde atât producţia industrială cât şi materiile prime procesate în sistemul lohn. Un studiu efectuat de Institutul de Economie Mondială Bucureşti privind factorii de competitivitate evidenţiază că România se situează la un nivel mediu de competitivitate faţă de China. publicitate. în noiembrie sunt programate disponibilizări colective de 700 de persoane. Modexim. Numarul de personal scade considerabil aproape la jumatate în ianuarie 2008 faţă de 1989 ceea ce relevă creşterea productivităţii muncii.

în Siria sau chiar în Tunisia.ponderea mare a exportului în vânzările de îmbrăcăminte. firmele şi-au dezvoltat un compartiment de creaţie care dispune de un designer . ci mai degrabă din cauza creşterii costurilor din România. Texil Group Coşoveni lucra în lohn pentru italieni şi avea în jur de 50 de angajaţi. .evoluţia pozitivă a producţiei fizice. Analiza SWOT privind lohn-ul produselor textile în România Puncte tari ale activităţii de vânzare şi promovare: evoluţia pozitivă a capacităţilor de producţie şi a gradului de utilizare în perioada analizată. aducându-i în acest fel cel mai mare aport la excedentul balanţei comerciale. . raport corespunzator calitate/preţ. chiar calitate ridicată la un preţ mediu. Unele companii chiar nu mai au comenzi la exterior şi îşi redimensionează activitatea. comparativ cu celelalte ramuri ale industriei uşoare.evoluţia pozitivă a exportului. Partenerii de afaceri din Italia nu mai pot suporta costurile mari cu angajaţii şi cu utilităţile. Afacerea din Dolj s-a închis de curând. specialişti foarte buni şi forţă de muncă calificată. . 2. comparativ cu desfacerea pe piaţa internă. Însă. bun. preocuparea de imagine. 37 poziţie foarte bună deţinută în exporturile pe piaţă. ritmul de creştere fiind superior celorlalte ramuri ale industriei uşoare. mai ales pentru produsele destinate pieţei externe. calitatea foarte bună.financiară externă. mai multe firme de confecţii care lucrează sau au lucrat în lohn pentru italieni îşi închid activitatea din România din cauza creşterii costurilor. ceea ce crează posibilitatea de a-şi folosi la maximum capacitatile de producţie şi de a le spori veniturile.3. dar s-a mutat în Tunisia. Iată şi câteva exemple de dată recentă. apariţia şi dezvoltarea lohn-ul intern. astfel că îşi mută fabricile în ţări unde forţa de muncă este mai ieftină: în Macedonia.

slaba procupare pentru cercetarea pieţei şi pentru realizarea de studii de piaţă. diminuarea după 1990 a livrărilor de produse pe piaţa internă. . relaţiile dintre distribuitori şi producători pe piaţa internă nu sunt întotdeauna cele mai situaţia în care exista posibilităţi financiare. deci dependenţa faţă de materiile prime. mărcii. firmei.nu există o preocupare deosebită pentru desfacerea produselor pe piaţa internă. .creaţia vestimentară nu este întotdeauna în ton cu ultimele tendinţe ale modei.nu există un compartiment de marketing în structura organizatorică a firmelor . în lipsa reţelelor proprii de desfacere a produselor pe piaţa externă. 38 . echipe slabe de vânzări. lipsa strategiilor în domeniul comunicarii şi promovării.Puncte slabe ale activităţii de vânzare şi promovare: . . slaba preocupare pentru promovarea colecţiilor proprii. nu există un compartiment de relaţii publice. foarte puţine firme promovează propria marcă. . . slaba procupare pentru pregătirea personalului de vânzări . bune. slaba preocupare pentru merchandising. lipsa de preocupare pentru recâştigarea poziţiei pe piaţa Federaţiei Ruse.producţia preponderentă în sistem lohn pentru marea majoritate a firmelor producătoare de confecţii-îmbrăcăminte.neînţelegerea exactă a activităţii de promovare şi a instrumentelor care pot fi folosite pentru promovarea produselor. eficienţa economică şi profitabilitatea firmelor din domeniul confecţiilor de îmbrăcăminte se situează sub nivelul normal de profitabilitate pentru acest domeniu. lipsa fondurilor necesare pentru cercetare de piaţă şi pentru promovare. cu implicaţii negative în ceea ce priveşte dependenţa faţă de firmele străine ordonatoare şi asupra faptului că aceste firme ramân necunoscute pe piaţa externă .ponderea mare a materialelor şi furniturilor din import folosite de sectorul confecţiilor.

scăderea continuă a nivelului de trai cu implicaţii asupra scăderii consumurilor medii aparente pe locuitor pentru produse specifice domeniului. dezvoltarea francizei de comerţ în România. 39 . a marilor reţele internaţionale de magazine. SUA şi ţările . de calitate mai slabă.Uniunea Europeană. Riscurile (Ameninţările) activităţii de vânzare şi promovare: prezentarea unui risc pentru firmele care produc în sistem lohn. concurenţa mare atât pe piaţa internă.apariţia în România a sistemului modern de retail. de sprijinire a exporturilor şi a promovarii. Oportunităţi ale activităţii de vânzare şi promovare: CSI. existenţa a trei mari pieţe potenţiale de desfacere externă: UE. apropierea geografică de principala piaţă de desfacere . care nu au o eficienţă economică corespunzatoare şi care nu se pot adapta rapid la noile condiţii. acestea nu sunt actualizate . importurile de îmbrăcăminte. politica promoţională deseori agresivă a firmelor concurente străine.. . atragerea de investiţii străine importante. mai ales din China şi de îmbrăcăminte second hand. existenţa unor programe naţionale (chiar cu participare străină).dezvoltarea designului textil. iar cele care au.foarte puţine firme au cataloage de produse. iar cele care-şi permit le-au scăzut interesul pentru astfel de manifestări promoţionale. . cercetarea pentru realizarea de textile inteligente este abia la început.firmele nu-şi pot permite să meargă la târguri interne şi internaţionale.

CAPITOLUL 3 40 .

 Articole tehnice pentru benzi cauciuc. accesorii.C. Neamţ.L este persoană juridică. Societatea a fost constituită în anul 1997 în baza Legii nr. chimicale coloranţi şi alte bunuri necesare producţiei proprii şi comercializarii .R.R. Neamţ.C. J27/142/1997 şi are codul fiscal R 9287735 cu sediul în oraşul Târgu Neamţ. MODA ELISSA S. se constituie în:  Proiectarea şi producerea firelor semipieptanate lână şi tip lână.C.  Inserţii ţesute tip roshar şi termocolante pentru industria confecţiilor textile .  Confecţii textile (producţie lohn) . 31/1990.1. în conformitate cu actul constitutiv al societăţii.C.  Articole decorative. MODA ELISSA S. 2. Jud. Societatea este înregistrată la O.  Importă materii prime. suporturi paturi şi mochetă . materiale. 41 .  Transport intern şi extern cu mijloace de transport proprii şi închiriate . Obiectul de activitate Conform statutului de societate şi a completărilor ulterioare prin cereri de înscriere de menţiuni înregistrate la Camera de Comerţ şi Industrie – Oficiul Registrului Comerţului Jud. Sectorul de activitate Societatea comercială MODA ELISSA S. cu nr.L 1.  Comercializarea prin magazine proprii a produselor realizate şi a altor bunuri. Prezentarea generală a S.  Comercializarea produselor proprii în ţară şi strainatate.L. MODA ELISSA S. obiectul de activitate al S. filtre zahăr. piese de schimb.R.L 3. având forma de societate cu răspundere limitată şi îşi desfăşoară activitatea potrivit legislaţiei române în vigoare. 278A.R.R. produse electroizolante . B-dul Ştefan cel Mare nr.Studiu de caz: Dezvoltarea operaţiunilor de lohn în cadrul S.

Membrii echipei de conducere au o componentă profesională deosebită şi experienţa îndelungată în activitatea productivă şi de conducere şi practică îmbinarea a doua metode de conducere adecvate: • prin Excepţii – favorizând descentralizarea şi delegarea de autoritate. Departamentele principale dispun de sisteme decizionale proprii privind organizarea proceselor tehnologice şi a locurilor de muncă.spaţii productive. în funcţie de semifabricatele şi produsele finite pe care le realizează. Dezvoltată pe orizontală. centrală termică . teren. Conducerea operativă a societăţii este asigurată de către cei doi administratori care au imputernicit Dicrectorul General pentru executarea unor atribuţii. asigurând creşterea responsabilităţii şefilor de ateliere de fabricaţie. din care aprox. firma ocupă în zona industrială a oraşului Târgu Neamţ. peste 35000mp. gestionarea activităţii corelându-şi activitatea între ele în funcţie de obiectivele finale ale agentului economic. 17000 mp. acestea fiind organizate pe ateliere specifice de producţie. Organul de conducere al societăţii este Adunarea asociaţilor formată din cei doi asociaţi.2. În perioada 1998-2008 societatea şi-a desfăşurat activitatea la nivel de capacitate maximă de producţie proiectată şi anume de 80. 42 . Activitatea departamentelor este coordonată de şefii de formaţie. La nivelul societăţii deciziile privind activitatea productivă sunt transmise şi controlate de către directorul general prin intermediul birourilor specifice. Activitate de import – export. . De asemenea creşterea calităţii produselor a fost şi este un obiectiv permanent al stategiei firmei care-i asigură stabilitatea derulării şi obţinerii comenzilor la nivelul proiectat. clădiri administrative. 3. depozite. Organizarea societăţii Organizarea societăţii este funcţională şi corespunde activităţilor productive pe care le desfaşoară.000 buc produse finite (confecţii textile) lunar.

R.importul de materii prime şi materiale de la partenerul extern Routine 2000 (UK) Ltd necesare pentru producerea confecţiilor precum şi exportul produselor finite .L.diversificarea structurii sortimentale şi adaptarea permanentă la solicitările pieţelor tradiţionale externe . .stabilirea acţiunilor prioritare de retehnologizare pe circuite şi fluxuri de producţie în punctele deficitare. . MODA ELISSA S. .• prin Obiective – metoda adoptată în condiţiile economiei de piaţa. b) Încheiera Contractului de lohn între S.export constau în asigurarea efectuării operaţiunilor de import. .C. . Responsabilităţile personalului din cadrul compartimentului de import . firma intermediară între producatorul : S. recalificarea personalului . . document de bază în desfăşurarea activităţii legale.reducerea costurilor şi eficientizarea activităţii economico-financiare. şi partenerul extern Routine 2000 (UK) Ltd. MODA ELISSA S.C.L.asigurarea resurselor materiale pentru realizarea nivelurilor de producţie preconizate. şi clienţii externi.creşterea calităţii şi competitivităţii produselor în condiţiile actuale şi viitoare.R. societatea are asigurat un compartiment de import-export fără de care nu poate funcţiona având în vedere că sistemul lohn înseamnă .intensificarea activităţii de producţie . respectarea termenului de livrare fiind una din condiţiile de bază a acestei activităţi astfel : a) Stabilirea permanentă a contactului cu partenerul extern pentru circuitul documentelor.optimizarea capacităţilor de producţie şi a personalului aferent . cât şi obţinerea autorizaţiilor de perfecţionare activă care au fost necesare până la intrarea Romaniei în UE. în vederea obţinerii scutirii de la obligaţia garantării datoriei vamale pentru importurile de materii prime. 43 . export şi a documentelor aferente pentru desfăşurarea în bune condiţii corect şi la timp a intrărilor şi recepţiei materiilor prime cât şi a livrărilor de produse finite. prin care se au în vedere obiectivele strategice actuale şi viitoare ca: . Pe lângă activitatea intensă de producţie în executarea de confecţii textile.

d) Elaborarea tuturor documentelor de intrare şi livrare în şi din societate pentru circulaţia mărfurilor prin vama intern şi extern. generic caracterizată. care.C. • la nivel de portofoliu de produse sau servicii. e) Să transmită conducerii S.R. concret şi precis. Tg. produce şi exportă simultan un număr mare de produse. Linia de produse reprezintă un ansamblu de articole strâns legate între ele prin faptul că fie satisfac aceeaşi categorie de nevoi. Portofoliul de produse reprezintă întreaga varietate de oferte propuse pieţei de către o întreprindere.R. adancime şi coerenţă. indiferent de faptul că acesta esta fabricant sau distribuitor. formă.L. Neamţ este un fabricant. administrează. toate informaţiile necesare privind modificările legislaţiei vamale în vigoare. Numărul mare de produse realizate şi vândute (exportate) de către firmă obligă la elaborarea unor politici de produs pe cel puţin trei niveluri distincte: • la nivel de articol. O linie de produse poate fi analizată prin prisma a doua dimensiuni: lăţimea şi adâncimea. La nivelul portofoliului politicile de produs se diversifică şi privesc analiza şi gestiunea echilibrului pe grupe de produse aflate în diferite faze ale ciclului de viaţă ca şi proporţiile în care diferite produse sau grupe de produse participă la formarea profitului şi la susţinerea 44 . prin denumire distinctă. gestionează.R. fie sunt oferite la acelaşi punct de vânzare. Articolul este versiunea particulară a unui produs.c) Efectuarea de contracte de producţie cu diverşi operatori atunci când comenzile furnizate de partenerul extern depăşesc capacitaea de producţie a societăţii S. fie sunt destinate aceleiaşi categorii de clienţi.L.C. MODA ELISSA S. Portofoliul (mix-ul) de produse poate fi caracterizat printr-o anumită laţime. fie sunt situate într-o aceeaşi zonă de preţ sau sunt utilizate împreună.C. gabarit. MODA ELISSA S. ca şi prin orice altă caracteristică de diferenţiere. • la nivel de linie de produse .L.. S. MODA ELISSA S. nivel de performanţă şi aspect specific.

HENNES &MAURUTZ.R. de menţinere sau de renunţare la poziţiile existente. afirmaţie susţinută de dinamica producţiilor fizice realizate în perioada 2004-2008. Deciziile sunt centrate pe oportunităţile existente pe piaţă si pot fi subordonate unor strategii de creştere.C. destinate exportului. Spania. SUA. prezentată în tabelul urmator: Tabelul 1 Produsul U.M.L. Analiza pieţei S. Producţia anuală 45 . CLOCKHOUSE etc. Germania.L 3. Ponderea producţiei este destinată 100% pieţei externe. constituită din confecţii pentru îmbrăcăminte în sistem lohn. MOTHERCARE. Beneficiarii produselor societăţii sunt cu predilecţie distribuitorii de confecţii firme ca:       ALERT CLOTHING. pantaloni. bluze.R. Clienţii firmei Dotarea societăţii MODA ELISSA S. Canada etc. Olanda. permite realizarea de : . Conjunctura pieţei pentru produsele fabricate prezintă o tendinţă accentuată de reînoire a tendinţelor cât şi schimarea comenzilor.3.3. rochii.1. compleuri. 3. GILBEY. MODA ELISSA S. cu sediul în Marea Britanie dar având canale de distibuţie şi magazine în toată lumea: Franţa. TOP SHOP. Elveţia.Confecţii pentru îmbracaminte în sistem lohn (pentru femei): fuste.cheltuielilor generale ale firmei.

 decapitalizarea societăţilor comerciale şi blocajelor financiare repetate. specializată.2004 Confecţii damă (lohn) Buc. reprezintă 32.R. flexibilă care să facă faţă cerinţelor de calitate a partenerilor externi. fibre sintetice.2. • punctelor tari şi slabe. dar tradiţia şi calitatea permit menţinerea pe piaţă a S. respectarea termenelor de livrare.8%.  asigurarea tot mai dificilă a materiilor prime (lână spălată. Concurenţii Produsele S.R.C.435 2005 842. Pe piaţa confecţiilor concurenţa este reprezentată pe plan extern de către firmele : 46 .L.000 2008 923.L. • ofertei de produs. datorită urmatoarelor cauze:  reducerea puterii de cumparare a populaţiei.L sunt destinate cum s-a mai specificat pieţei externe.200 Producţia realizată în anul 2008 pentru produsele de mai sus. 720. • reacţiilor la schimbările impuse de noi.562 2006 900. fire din bumbac). 3.R. • strategiei lor. respectiv 82. MODA ELISSA S.  concurenţa produselor importate. Cea mai bună modalitate de învingere a concurenţilor este cunoaşterea de către firmă a: • identităţii concurenţilor.3. MODA ELISSA S.C.  practica manoperei în “lohn” în majoritatea societăţilor de confecţii din ţară. MODA ELISSA S. sunt cele care oferă o forţă de muncă calificată.5% faţă de realizările anului 2004. Firmele concurente ale S. Declinul producţiei fizice s-a manifestat în toate societăţile comerciale. preţ .C.

cu canale de distibuţie şi magazine în alte ţări .  Confecţii textile (producţie lohn) . pe piaţa lohn-ului din România Aderarea României la UE aduce modificări clare şi în acest sector.  LITSA FASHION Ltd. 3. iar cei care nu şi le vor putea permite vor fi eliminaţi de autorităţi.  ACROBELL LORD Ltd. reprofilându-se pe producţia de nişă. filtre zahăr. produse electroizolante .C. fie vor falimenta. Neamţ.L. vor duce la un proces de selecţie serios în industria locală. S.-Londra . A concura cu imensa producţie europeană nu va fi la îndemâna oricui. Cea mai serioasă provocare vine. MODA ELISSA S. Investiţiile necesare sunt uriaşe. se bazează pe anumite calităţi constitutive pe care nici una dintre firmele concurente nu le prezintă în totalitate.R.-Londra . suporturi paturi şi mochetă . Poziţionarea S. Fabricile mici vor adopta strategia din ţările avansate.C. 47 .  Articole tehnice pentru benzi cauciuc. din evoluţia pe o piaţă deschisă.În primul rând.4.-Londra .  TESCO Ltd. se constituie în:  Proiectarea şi producerea firelor semipieptanate lână şi tip lână.C.R.  BAY TRADING.  Inserţii ţesute tip roshar şi termocolante pentru industria confecţiilor textile . MODA ELISSA S.L. Atuurile pe care firma mizează sunt cele stabilite de studiile de piaţă şi sunt astfel concepute încat să raspundă nevoilor şi asteptărilor clienţilor.  Comercializarea prin magazine proprii a produselor realizate şi a altor bunuri.R. însă. Conform statutului de societate şi a completărilor ulterioare prin cereri de înscriere de menţiuni înregistrate la Camera de Comerţ şi Industrie – Oficiul Registrului Comerţului Jud.  Articole decorative.  ELENA DEE Ltd. asfixiată de un număr foarte mare de procesatori.-Londra . MODA ELISSA S. LELLA Ltd.-Londra .L. obiectul de activitate al S.

3.  Transport intern şi extern cu mijloace de transport proprii şi închiriate . peste 35000mp. Conducerea operativă a societăţii este asigurată de către cei doi administratori care au împuternicit Dicrectorul General pentru executarea unor atribuţii.R. firma ocupă în zona industrială a oraşului Târgu Neamţ. depozite. materiale. De asemenea creşterea calităţii produselor a fost şi este un obiectiv permanent al stategiei firmei care-i asigură stabilitatea derulării şi obţinerii comenzilor la nivelul proiectat. chimicale coloranţi şi alte bunuri necesare producţiei proprii şi comercializarii . 17000 mp. În perioada 1998-2007 societatea şi-a desfăşurat activitatea la nivel de capacitate maximă de producţie proiectată şi anume de 80.C. metalele grele.  Importă materii prime. Dezvoltată pe orizontală. poluanţii bacteriali şi biologici. din care aprox. Una din principalele acţiuni negative a omului asupra mediului înconjurător sunt substanţele poluante aşa ca: apele reziduale din diferite domenii de activitate. Pentru a reduce la minimum influenţa întreprinderilor industriei uşoare în general şi a celor de confecţii în particular proiectul prevede următoarele măsuri: 48 . clădiri administrative. totuşi omenirea continuă prin activitatea să influenţeze tot mai profund starea proceselor naturale. substanţele minerale. .  Activitate de import – export. acizii şi sărurile neorganice. Perspectivele dezvoltării şi perfecţionării operaţiunilor de lohn în cadrul S.spaţii productive.000 buc produse finite (confecţii textile) lunar. accesorii. MODA ELISSA S. substanţele radioactive. centrală termică . Organul de conducere al societăţii este Adunarea asociaţilor formată din cei doi asociaţi. zgomotul.5. teren. piese de schimb. poluarea electromagnetică etc.L Necătând la faptul că tehnologiile contemporane depăşesc considerabil nivelul de performanţă a tehnologiilor elaborate cu 10-20 ani în urmă. Comercializarea produselor proprii în ţară şi strainatate. acumulările de roci goale şi nămoluri.

Toate livrarile se fac pe baza comenzilor sau contractelor încheiate cu clienţii externi. MODA ELISSA S.R. iar personalul este instruit privind utilizarea cât mai raţională a apei. cunoscându-se cert rolul plantelor în asanarea mediului ambiant. • pentru a cunoaşte consumul de apă şi a reduce la minimum cantitatea acesteia sunt instalate contoare. • atelierele de croitorie şi confecţionare a articolelor din textile pot fi amplasate în imediata apropiere sau la parterul caselor de locuit sau de altă destinaţie. • deşeurile de producţie se vor acumula în containere speciale cu utilizare ulterioară.  livrarea produselor cu mijloacele de transport închiriate.L se face prin:  livrarea directă din magazia produselor finite. 49 . mai cu seamă a deşeurilor textile. • teritoriile oferente întreprinderii (atelierului) vor fi menţinute într-o curăţenie exemplară. la sediul clientului Routine 2000 (UK) Ltd (Marea Britanie) . • toate teritoriile libere neasfaltate din imediata apropiere a întreprinderii vor fi înverzite. • Distribuţia şi desfacerea produselor în cadrul S. prin organizarea de discuţii în problemele date în timpul pauzelor.• emisiile în atmosferă din sistemele de ventilaţie vor fi supuse curăţii într-un sistem modern de filtre din pânză tip „mânecă”. • un rol deosebit în folosirea raţională a resurselor naturale vine să-l joace educaţia ecologică şi formarea conştiinţei ecologice în cadrul colectivului de angajaţi. precum şi prin utilizarea materialelor ilustrativ – demonstrative.  mesagerie.C. • apele utilizate în procesul tehnologic şi pentru necesităţile igienico – sanitare se vor diversa în sistemul central de canalizare a localităţii.

sistemul de distribuţie se va menţine în linii mari acelaşi. 50 . urmând a se căuta o lărgire a canalelor de distribuţie prin găsirea de noi clienţi. printr-o promovare adecvată a noilor produse realizate.În viitor.

în condiţiile în care oferta este mare şi presează agenul economic prin tendinţa de scădere a preţurilor de vânzare a produselor sau de execuţie a diferitelor livrări sau prestaţii de servicii. Se preconizează o îmbunătăţire a rezultatelor financiare ale unităţii. Stabilitatea în timp a funcţionării rentabile se asigură manifestând constant preocupări pentru eficientizarea activităţii. Prefacerile care au loc afectează toate sectoarele de activitate. al mutaţiilor de tot felul şi nu există. nici un indiciu că el va încetini. tehnice. activitatea proprie pe criterii economice care au în vedere gospodăria cu maximă eficienţă a tuturor resurselor de care dispune sau şi le procură (financiare. obţinerea unei marje de pofit stimulatoare pentru continuarea funcţionalităţii societăţii comerciale. care. executarea lucrărilor şi prestaţiilor la costuri cât mai mici. unitatea să-şi dimensioneze şi să-şi aşeze. în raport cu cele ale altor ofertanţi. pentru stimularea suplimentară a salariaţilor – element motivaţional eficient în captarea interesului acestora pentru a lucra mai 51 . accelerează introducerea noilor tehnologii în producţie şi scurtează intervalul dintre apariţia unor descoperiri ştiinţifice şi aplicarea lor în practică. asigurându-se sursa investiţională certă pentru dezvoltarea şi extinderea activităţii. sunt mai avantajoase pentru solicitant şi permit. care stimulează şi impulsionează unitatea să aplice toate măsurile şi deciziile care contribuie la realizarea produselor. în funcţie de profil. de stat şi particulare. Un obiectiv principal al societăţii este o funcţionare eficientă a acesteia în condiţiile economiei de piaţă. în acelaşi timp. deocamdată. materiale şi umane).CONCLUZII Etapa în care trăim se caracterizează printr-un ritm alert al schimbărilor. modifică gusturile şi cerinţele consumatorilor. Elementul determinant al unei asemenea acţiuni îl reprezintă fenomenul concurenţial specific economiei de piaţă. în continuare. sporirea competitivităţii pe piaţa internă. Astfel se asigură valorificarea rezultatelor obţinute din activitatea ei la preţuri mai reduse. acţiune prin care-şi asigură eficientizarea rezultatelor producţiei specifice. obiectiv care contribuie la definirea şi realizarea scopului fundamental al activităţii ei. Aceasta înseamnă că.

cu un dezvoltat simţ economic în folosirea resurselor care le sunt puse la dispoziţie. continuarea activităţii este condiţionată de extinderea gamei sortimentale cu produse solicitate de piaţă şi care să utilizeze ca materie primă atât firele semipieptănate realizate în filatura proprie cât şi fire tip bumbac aprovizionate de la producători interni. Principalele avantaje realizate în urma lansării acestor produse noi sunt: . sever concurată atât de importurile de inserţii pentru confecţii cât şi de preferinţele noilor proprietari ai fabricilor de confecţii de a efectua în România exclusiv manopera în sistem “lohn”. astfel: .R. Activitatea societăţii este strict dependentă de menţinerea competitivităţii produselor pe piaţa internă. Produsele S.pot exploata din plin un sistem de distribuţie deja pus la punct. . 52 . mai conştient şi mai responsabil.contribuie la îmbunatăţirea imaginii firmei aducându-i o aură de inovator.L. .creşterea calităţii şi diversificarea produselor în funcţie de solicitările clienţilor actuali. Prin strategia adoptată firma urmăreşte atingerea unui nivel de performanţă al produselor.atragerea de noi clienţi prin calitatea şi preţul produselor. . ajutând-o nu numai să supravieţuiască.C. . . .se constituie într-o sursa de venituri pe termen lung.contribuie la reducerea dependenţei faţă de un singur produs.se pot constitui în soluţii de valorificare superioară a actualelor produse secundare .consolidarea unor relaţii de afaceri cu parteneri din ţară şi străinatate pentru extinderea cooperărilor în producţie. Ca urmare. ci şi să crească. . alături de producţia în structura şi volumul solicitat de piaţă în prezent.contribuie la creşterea gradului de utilizare a producţiei existente în intervale fără cerere. vor aduce o infuzie de vitalitate în cadrul firmei. MODA ELISSA S.bine. ..creşterea gradului de prelucrare al produselor prin producerea de ţesături cu modele artizanale din fire de lână şi a confecţiilor din ţesături de bumbac.

Toate aceste elemente fac viabilă societatea pe termen scurt şi mediu şi atractivă pentru potenţialii clienţi sau investitori.dezvoltarea activităţii de marketing.. 53 .

Tranzacţii comerciale internaţionale. 2003 • • Patriche D. Editura Cartea de Buzunar. Asigurări şi reasigurări în comerţul internaţional . Caraiani Gheorghe. 1998 Popescu T. Totul despre importuri. Editura Didactică şi Pedagogică. Marketing internaţional. LUCRĂRI FUNDAMENTALE • Alexa Constantin. Editura ExPonta. Editura Economică. 2005 • • • • Bradly F.. Iaşi. 1992 • Botescu Ion. vol. vol.. Marketing internaţional. Tehnici de promovare a afacerilor internaţionale. Editura Eficient. Tratat de economia comerţului. 2005 Meşniţă G. Tehnici de comerţ exterior. 2. Editura Economică Georgescu Toma.. Bucureşti. Bucureşti. Editura Sedcom Libris. MONOGRAFII. Bucureşti. 1999 Deac V. Bucureşti. Editura Sylvi.BIBLIOGRAFIE A. Editura Teora. Caraiani Gheorghe.. Editura Sylvi. Editura LuminaLex. Caraiani Gheorghe. 2002 • Işan Vasile. Constanţa. Strategii şi tehnici promoţionale pentru creşterea de produse în domeniul confecţiilor de îmbrăcăminte. Editura All. Tranzacţii comerciale înternaţionale. 2002 Niţă Monica. CĂRŢI. Nicodim Liliana. Georgescu Toma. Ciurel Violeta. 2005 • Papuc Mihai.. Dreptul comerţului internaţional. Bucureşti 54 . Bucureşti. Bucureşti. 2004 • • • Marinescu Romaniţa. Sistem de comerţ electronic. 1999 Cuiu Alexandru. Bucureşti. Managementul afacerilor internaţionale. 1997 • Georgescu Toma. Editura ASE. 1. Management în afacerile economice internaţionale.

Editura Eficient. Bucureşti... 2000 Rotariu I. Politici şi tehnici de comerţ.. Editura Universitară.• Pralea Spiridon. Cadrul Instituţional Organizatoric. I. Iaşi. Petrescu V. Bucureşti. Marketing.. Editura Universităţii “Al. Cuza”. 1991 • • • • Răducanu I. 1998 Rotariu I. Managementul tranzacţiilor internaţionale Smedescu I. 2006. 55 . Merceologie industrială.