www.cartiaz.

ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Isabela Panainte

Curs de limba latină
I notiţe de curs
I. Introducere
1. Limba latină face parte din limbile indo-europene, ca şi greaca, slava, germana, daca, armeana, etc. Caracteristica acestor limbi este aceea că îşi modifică terminaţiile pentru a exprima diferitele raporturi gramaticale. Acest tip de modificare se numeşte flexiune (flexio, -onis= îndoire, flexiune), iar limbile care au asemenea modificări se numesc flexionare. Limba latină s-a vorbit mai întâi in Italia, în Latium, o regiune la sudul Tibrului, unde s-a întemeiat cetatea Roma. În Italia se mai vorbeau şi alte limbi: osca (in sud), umbriana (in nord est) (limbi italice), mesapica, etrusca, celtica. Dar dintre ele, limba latină este cea care s-a păstrat şi răspândit, datorită circumstanţelor politice, a expansiunii Romei: de la Oceanul Atlantic la Marea Neagră, din Britania până în Africa, de la Rin şi Dunăre până la Tigru şi Eufrat şi până la Marea Caspica. Multe din popoarele acestui Imperiu au dispărut şi li s-a uitat chiar şi numele, dar limba latină de atâtea veacuri continuă să fie vorbită, scrisă şi studiată. Ea continuă să trăiască prin limbile romanice: italiana, spaniola, portugheza, franceza, catalana, româna. Limba româna păstrează structura gramaticală a limbii latine, sistemul ei fonetic precum şi o bună parte din lexic. În consecinţă, studiul limbii latine este foarte important nu numai pentru că prin intermediul ei s-a transmis cultura antichităţii greco-romane, ci pentru că este şi modalitatea cea mai firească de cunoaştere a evoluţiei limbii române şi instrumentul indispensabil pentru însuşirea ei pe baze ştiinţifice.

II. Fonetica
1. Alfabetul, scrierea si pronunţia Alfabetul latin cuprinde 23 de litere: A, B, C, D, E, F, G, H, I, K, L , M, N, O, P, Q, R, S, T, V, X, Y, Z. Este împrumutat de la greci. Literele y si z au fost introduse mai tarziu, in cuvinte străine ca zephyrus, Zalmoxis. Literele j si v erau necunoscute romanilor. Fonemul i cu valoare consonantică din iugum se pronunţă ca i din iască. Pentru fonemul u vocală şi u consoană(v) romanii folosesc o singură literă: V (majusculă) şi u(minusculă). Consoana qu se pronunţă „cu”, nu „cv”. Consoanele c, g, t se pronunţau la fel, chiar dacă urma o vocală, ex. Cicero se pronunţa kikero, gelidus se pronunţa ca şi Gallus, natio se pronunţa ca atare. În şcoala româneasca ele au fost adaptate sistemului de pronunţie specific, cena se pronunţă ca cina, gelu ca ger, natio ca naţiune, etc. 2. Cantitatea vocalelor Cantitatea este durata în timp, necesară pentru rostirea unei vocale. În funcţie de aceasta durată vocalele pot fi lungi sau scurte. Ele sunt indicate prin semne grafice, semne care nu au aparţinut antichităţii, ci au fost adăugate pentru a uşura citirea: ex.: mālum (cu a lung) înseamnă măr, mălum cu a scurt înseamnă rău. Pōpulus (cu o lung) înseamnă plop, pŏpulus (cu o scurt) înseamnă popor. 3. Cantitatea silabelor În limba latina silabele pot fi lungi sau scurte. 1

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
Silabele lungi pot fi: - lungi prin natură: cuprind o vocala lungă sau diftong; ex: mater - lungi prin poziţie: cuprind o vocală urmată de două sau mai multe consoane; ex: fenestra Silabele scurte pot fi: - scurte prin natură: cuprind o vocala scurtă; ex. femina, perdere - scurte prin poziţie: cuprind o vocala urmată de alta vocală; ex: patria, dormio. 4. Accentul Nu era marcat în limba latină prin semne grafice. Ultima silabă nu are niciodată accent. În cuvintele formate din două silabe, accentul cade pe silaba penultimă. În cuvinte cu trei sau mai multe silabe accentul cade pe: a. silaba penultimă, dacă este lungă b. silaba antepenultimă, dacă penultima este scurtă.

III. Morfologia
1 Substantivul Am amintit la începutul expunerii faptul că limba latină este o limba flexionară. Pentru a recunoaşte cărei flexiuni aparţine un cuvânt trebuie să avem anumite indicii, care ne sunt furnizate chiar de dicţionar, ex. substantivele pot fi încadrate în 5 declinări, fiecare declinare are terminaţii specifice pentru N şi G. Declinarea I: N: a, G: a Declinarea II: N: us, er (masculin), um(neutru), G: i Declinarea III: N: terminaţii diverse G: is Declinarea IV: N: us, G: us Declinarea V: N: es, G: ei 1.1 Declinarea I (Temele in –a) Declinarea I cuprinde substantive şi adjective în majoritate feminine. Există şi câteva substantive masculine care sunt: - nume de ocupaţii (împrumutate din limba greaca): poeta, nauta, auriga, etc. - nume proprii (de origine etrusca): Catilina, Numa, etc.

Singular
Cazul N.V Ac. G. D. Abl. Desinenţele zero -m -i Modul de formare Aqua aqua-m>aquam *aqua-i>*aquai>aquae

-i *aqua-i>*aquai>aquae –d care cade si se lungeste *toga-d>togad>togā compensatoriu finala temei

Plural
Cazul N.V. A. G. Desinentele -i -*ns>s -*som>rum Modul de formare *aqua-i>*aquai>aquae *aqua-ns>aquas *aqua-som>aquarum 2

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
D. Abl. -is -is aqua-is>aquis aqua-is>aquis

1. genitivul singular italic în –as s-a păstrat în pater familias (tată de familie) şi mater familias (mama de familie). 2. la substantivele mobile ca: filia, dea, liberta, asina, etc. D-abl. plural este în –abus pentru a le deosebi de corespondentele lor masculine de declinarea a II-a: ex.: filiis (fiilor), filiabus (fiicelor), dies (zeilor), deabus(zeiţelor). 3. declinarea I mai păstrează urme ale vechiului locativ, cu desinenţa -i la nume de oraşe; ex.: Romai>Romae 4. unele substantive de declinarea I sunt numite pluralia tantum (au numai plural) ex.: angustiae, arum= strâmtoare, divitae, arum= bogatie, deliciae, arum=plăcere, etc. Declinarea II (substantivele in –o/e): Cuprinde în principal subtantive şi adjective masculine şi neutre, precum şi unele substantive feminine Singular Cazul Declinarea N. bonus amicus V. A. G. D. Abl. Desintenţele şi modificările fonetice desinenţa –s: amico-s> amicus; puero-s>puers>puerr>puer; agros>agrs>agr>ager bone amice; puer, ager Forma în –e, numai pentru subst. în -us bonum amicum, puerum, Desinenţa –m: agrum amico-m>amicum boni amici Desinenţa –i: amico-i>amici bono amico, puero, agro Desinenţa –i: amico-i>amico bono amico, puero, agro Desinenţa –d: amico-d>amico Plural Cazul Declinarea N.V. boni amici, pueri, agri G. A. Desintenţele şi modificările fonetice Desinenţa –i: amico-i>amici bonorum amicorum; Desinenţa –som: puerorum, agrorum amico- som >amicorum bonos amicos, pueros, Desinenţa –ns: agros amico-ns>amicos 3

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
D. Abl. bonis amicis, pueris, agris Desinenţa –is: amico-is>amiceis>amicis

Declinarea a II-a neutră Cazul Plural N.V. A. G. D. Abl. bonum boni Bono Singular Desinenţe şi modificări fonetice Singular Plural bona bonorum bonis -m -i -i -a ( desinenţă de colectiv) -som>orum -is

Declinarea a III-a (temele în –i): Este cea mai complicată declinare şi cuprinde o varietate de teme şi genuri. Ea se împarte în două mari grupe: -teme consonantice -teme vocalice, terminate în –i La genitivul plural se poate afla tema oricărui substantiv. Finala temei dentală nazală vocală etc. Nr. Singular Plural N sg miles homo civis G sg militis hominis civis G pl milit-um homin-um civi-um Tema subtantivului milithomincivi-

Nominativ zero sau s -es -a

Desinenţe cazuale Acuzativ Genitiv zero sau -em -is -es -um -a

Dativ -i -ibus

Ablativ -e

Declinarea a IV-a (temele în –u) Cuprinde substantive majoritatea masculine, câteva feminine şi neutre. Declinarea a IV-a nu are adjective. Singular 4

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
Cazul N. V. A. G. D. Abl. Masculin fructus fructum fructus fructui fructu Feminin manus manum manus manui şi manu manu Neutru cornu cornu cornus cornu cornu Desinenţe m, f. –s neutre: zero m. f. –m neutre: zero -s -i -d: *fructud>fructu

Plural Cazul Masculin N. V. fructus A. G. D. Abl. fructus fructum fructibus Feminin manus manus manuum manibus Neutre cornua cornua cornuum cornibus Desinenţe m.f.: es>-s neutre:-a m. f. –ns>-s neutre: -a -um -bus

Declinarea a V-a (temele în -e) Este declinarea cea mai săracă în cuvinte şi a avut aceeşi existenţă precară ca şi declinarea a IV-a. Toate substantivele acestei declinări sunt feminine, în afară de dies care poate fi şi masculin şi feminin. Cazul Singular Desinenţe Plural Desinenţe N. V. dies -s dies -es A. diem -m dies -*ns>s G. diei -i dierum -rum D. diei -i diebus -bus Abl. die *-d diebus -bus

2. Adjectivul
Adjectivul nu are forme proprii în declinare, ci le împrumută de la substantive. 2.1. Clasificarea adjectivelor: Clasa Tema Declinarea adejectivului I în –o (m., n.) a II-a -a (f.) I Numărul terminaţiilor 3 -us, -a, -um -er, -a, -um Exemple bonus, -a, -um pulcher, -ra, -rum liber, -era, -erum 5

nigrius n. fortioris fortiore m.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z a II-a în -i a III-a a/3 er. f. neregulată: prin forme total diferite de gradul pozitiv grad pozitiv grad comparativ 6 . fortius audax. audacius audaciores n. n.nigrior nigrioris nigriore m. clariora niger. is.f. audaciorum -cis n. n.2 Comparaţia adjectivelor În limba latină există. sobrius= cumpătat(grad pozitiv). f. fortiora n.cartiaz. nigriora grum fortis.superlativul exprimă însuşirea în gradul cel mai înalt sau calitatea considerată fără termen de comparaţie Formarea comparativului Pozitiv Comparativul Nominativul Genitivul Ablativ Nominativ şi Genitiv clarus.în consoană a a III-a 2.f.comparativul indică un lucru superior celuilalt . f. audaciora Alte tipuri de formare a comparaţiei: 1. -pis a III.www. -e audax. singular singular singular Acuzativ plural -us. -eris inops.f. m. e c/1 1 campester fortis. la fel ca şi în limba română: . e b/2: is. magis sobrius=mai cumopătat (comparativ) 2. m. um m. fortiores fortiorum fortior n.prin perifrază: ex.pozitivul: gradul normal al adjectivelor .f. cis vetus. singular clarior clarioris clariore m. nigriores nigriorum -gra. clarius clariores clariorum n. audacior audacioris audaciore m.f. -e m.

ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z bonus=bun malus= rău magnus=mare parvus=mic melior. difficilis. a. um (superlativul) 3. um (pozitiv) – pulcherrimus. clarus. te vtui=de tine tibi=ţie. pe ea. relativ. pronumele demonstrativ. ii. mă. pt. um pessimus. ne mine. fără legătură între ele: I. sese=pe sine. a. um (pozitiv) -clarissimus. minus Superlativul I. maius minor. Pronumele Pronumele(pronomen) înlocuieşte un nume (de unde si denumirea). um minimus. li 7 . se. i. mG. de ele sibi=sieşi. peius maior. me=pe nos=pe noi.cartiaz.). um(superlativul) II. pronumele personal. tine. le. reflexiv şi posesiv II. de el. praeclarus = foarte vestit III. vă. pentru Persoana a II-a Singular Plural tu=tu vos=voi te=pe vos=pe voi.www. ti. sui=de sine. pe ele. mi. issima (feminin). ex. ne. ego=eu nos=noi Ac. ii. pulcher. pe el. a. lor. vi. pe ei. pentru vestri=de voi vestrum=dintre voi vobis=vouă. pt. rima. lima. melius peior.1. lui. există şi adjective cu superlativ neregulat grad pozitiv bonus=bun malus= rău magnus=mare parvus=mic grad superlativ optimus. de ei. iti. a. um (superlativul) 2. um maximus. ex. rimum. de ea. In limba latină avem şapte categorii de pronume grupate în două categorii mari. rimus. ei. mei= de nostri=de noi mine nostrum=dintre noi D. a. mi= nobis=noua. interogativ şi nehotărât 3. -issimus (masc. limum. mie. -issimum (neutru). a . a. voi Persoana a III-a Singular si plural se. um 3. i. noi imi. va. a. a. Unele adjective formează superlativul cu prefixe: ex. Se formează înlocuind desinenţa genitivului singular cu sufixele: 1. e (pozitiv) – difficillimus. ni. pronumele personal Caz Persoana I Singular Plural N. ex. mihi. limus.

nobiscum. lui. Desinenţele pronominale sunt diferite de cele ale substantivului. sui=de sine. sese=pe sine.www. genitiv partitiv: pars nostrum= o parte dintre noi 2. de ele Pronumele posesiv: Are ca şi în română forme diferite pentru cele trei persoane. de ea. ii. etc. Pronumele personal nu are gen. pronumele personal are cazul genitiv. sau pronumele is. de el. Pronumele reflexiv: Nu are nominativ. illud daca se refera la altcineva. me defendo= eu mă apăr. În limba latină nu există pronume personal de persoana a III-a nereflexiv şi nici pronume reflexiv pentru persoana I si a II-a. ei. genitiv obiectiv: nostri= de noi. daca se refera la subiect. Spre deosebire de limba română. illa. vobiscum. de ea.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Abl. ea. mecum=cu mine nobis=de(de la) noi. id sau ille. pe ele. mine me=de(de la) mine. el se scrie enclitic: mecum. de ele V. de ea. secum. i. Pentru a reda persoana a III-a se foloseşte pronumele reflexiv. i. de ei. iar la plural are chiar doua forme de genitiv: 1. de ei. ex. pe el. Daca pronumele personal la cazul ablativ sunt însoţite de prepoziţia cum. pe ea. Pentru a reda ideea de reflexiv la aceste persoane se foloseşte pronumele personal. Adesea formele pronumele personal este intarit de particule enclitice: ex. are aceleaşi forme pentru singular şi plural Persoana a III-a Singular si plural se. de ele sibi=sieşi. tecum. egomet. li se (sese)=de (de la) sine. se.cartiaz. lor. etc. pentru singular şi plural şi pentru cele trei genuri: 8 . de el. le. ii. nobiscum= cu noi tine tibi= de(de la) tine tecum= cu tine tu! vobis=de(de la) voi vobiscum=cu voi vos! se (sese)=de (de la) sine. pe ei. de el. de ei.

Abl. -um suus. G singular: ius b. eadem. G.haec. illud. În limba latină. ille şi în –s: is. -um noster. ea. istud.-tra. -a. ista.. interogativ şi nehotărât) are umătoarele caracteristici: 1.www. ipsum= însuşi Pronumele hic. Masculin hic Hunc huius huic Hoc Singular Feminin haec hanc huius huic hac Singular Feminin Neutru hoc hoc huius huis hoc Plural Masculin Feminin hi hae hos has horum harum his his his his Plural Feminin Neutru haec haec horum his his Sensul pronumelui indică fiinţele şi lucrurile apropiate sau care aparţin persoanei care vorbeşte indică fiinţele şi lucrurile apropiate sau care aparţin persoanei cu care se vorbeşte indică lucruri. ipsa. quis 2. -trum Pronumele posesive se declină ca bonus. fiinţe depărtate antecedentul pronumelui relativ: is. -um vester. acela idem. pronumele posesiv nu se foloseşte când poate fi subânţeles. -tra. istud= acela ille.cartiaz. -a. Ac. II. -a. haec. idem= acelaşi ipse. istud Caz Masculin Neutru Masculin Neutru 9 . illud= acela is. ista. -trum Obiectul posedat aparţine Persoanei a II-a Persoana a III-a tuus. id= acesta. care pronume de identitate pronume de întărire Persoana la care se referă persoana I persoana a II-a persoana a III-a toate persoanele toate persoanele Pronumele iste. nominativul şi acuzativul singular neutru se termină în –d: id. relativ. illa. quid (dar şi în –m: ipsum) 3. quod. D singular: i Pronumele demonstrativ: Pronumele hic. după declinarea a IIa la masculin şi neutru şi după declinarea I la feminin.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Număr singular plural Persoanei I meus.. hoc Caz N. um (adjective cu trei terminaţii. D. a doua categorie de pronume (demonstrativ. hoc= acesta iste. qui= cel... în general nominativul singular se termină în –e: iste. există două desinenţe comune pentru toate genurile: a. -a.

eiusdem eiusdem D. ipsum Singular Caz Masculin Feminin N. idem eadem Ac. Abl. Masculin ille Illum illius illi Illo Singular Feminin illa illam illius illi illa Singular Feminin ea eam eius ei ea Neutru illud illud illius illi illo Masculin illi illos illorum illis illis Plural Feminin illae illas illarum illis illis Plural Feminin eae eas earum eis eis Neutru illa illa illorum illis illis Pronumele is. ipsius ipsius Neutru idem idem eiusdem eidem eodem Masculin iidem eosdem eorundem eisdem eisdem Plural Feminin eadem easdem earundem eisdem eisdem Plural Feminin ipsae ipsas ipsarum Neutru eadem eadem eorundem eisdem eisdem Neutru ipsum ipsum ipsius Masculin ipsi ipsos ipsorum Neutru ipsa ipsa ipsorum 1 . Abl. G. D. G. id Caz N.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z N. iste Istum istius isti Isto ista istam istius isti ista istud istud istius isti isto isti istos istorum istis istis istae istas istarum istis istis ista ista istorum istis istis Pronumele ille. ipsa. Eundem eadem G. D. illa. Ac. illud Caz N. Ipsum ipsam G. G. Abl.www. idem Singular Caz Masculin Feminin N. ipse ipsa Ac. ii eos eorum eis eis Neutru ea ea eorum eis eis Pronumele idem. Masculin is Eum eius ei Eo Neutru id id eius ei eo Masculin ei. eadem. eidem eidem Abl. Eodem eadem Pronumele ipse. Ac. Ac.cartiaz. ea. D.

cartiaz. Ac.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z D. Abl. G D. compuse Pronumele M. G D. Masculin qui Quem cuius cui Quo Singular Feminin quae quam cuius cui qua Neutru quod quod cuius cui quo Masculin qui quos quorum quibus quibus Plural Feminin quae quas quarum quibus quibus Neutru quae quae quorum quibus quibus Pronumele interogativ Caz N. ipsi Eo ipsi ea ipsi eo ipsis ipsis ipsis ipsis ipsis ipsis Observaţii asupra modului de traducere a pronumelui demonstrative: Hic canis= acest câine de lângă mine Iste locus= acest loc unde stai tu Iste mendax= mincinosul ăsta (uneori pronumele iste poate exprima dispreţul) Ille homo= acel om de lângă el Ipse homo= omul însuşi Pronumele relativ Caz N. quis quae aliquis aliqua quidam quaedam quispiam quaepiam quisquam quisque quaeque unusquisque unaquaeque Sensul N. Ac. Masculin quis Quem cuius cui Quo Singular Feminin quis quam cuius cui qua Neutru quid quod cuius cui quo Masculin qui quos quorum quibus quibus Plural Feminin quae quas quarum quibus quibus Neutru quae quae quorum quibus quibus Pronumele nehotărâte a. cuius alicuius cuiusdam cuiuspiam cuiusquam cuiusque unuscuiusque 1 . ceva un oarecare un oarecare un oarecare fiecare fiecare Genitivul sg. ceva cineva.www. Abl. Abl. F. quid aliquid quiddam quidpiam quidquam quodque unumquidque cineva.

um tot. ud altul solus. um singur totus. a.www. um nici unul uter. tra. a. persoana şi numărul): numărul persoana Diateza activa (toate timpurile in afara de perfect) singular I II III -o/m -s -t Diateza Indicativ pasiva (timpurile Perfect din prezent) activ Imperativ -or/-r -re/ris -tur -i -isti -it prezent activ pasiv zero -re - activ -to -to viitor pasiv -tor -tor 1 . trum unul din doi neuter. a. negative nomo= nimeni nihil=nimic Genitivul singular unius ullius nullius utrius neutrius alterius alius solius totius Dativul singular uni ulli nulli utri neutri alteri alii soli toti 4. Verbul Tema verbului: indică aspectul de infectum=acţiune ce nu s-a încheiat= tema de prezent sau perfectum =acţiune ce s-a încheiat= tema de perfect Sufixele (indică modul şi timpul) Desinenţele verbului (indică diateza. trum nici unul din doi alter. a. um unul singur ullus. cu formă şi valoare de adjectiv Pronumele adjectival Sensul unus. era.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z quivis quilibet quicumque quaevis quaelibet quaecumque quidvis quidlibet quodcumque oricare (vrei) oricare (îţi place) oricare cuiusvis cuiuslibet ciuscumque b. um vreunul nullus. întreg c.cartiaz. erum celălalt din doi alius. a. tra. a.

-t/ -mus. IV+sufix: -a-. III: ducito(2sg). prezent: tema prezentului+sufix 0 + desinenta 0/te. trad: iubeste.conj III. -erunt (ere) Mai mult ca perfectul: tema pf. iubiti (ex: conj I: pers II sg: ama. conj IV: audire) 1 . -s. -t. pers III pl: amanto conj. -nto: trad. II +sufix: . pers II pl: amatote. conj II: vide. -s. ca iubesc (conj I: amare. audito(3sg). -nt Indicativ viitor: tema prez . -t /-mus.+ desin: -m.www. pers. -t/-mus. videte. audiunto(3pl) Formele nominale derivate din tema prezentului: 1. -t/-mus. ducunto(3pl) conj. trad: a iubi. conj IV: audi. Infinitivul prezent: tema prezentului+sufix:-re+desinenta 0. -s.+ desin: -o. -s. -nt Viitor anterior: tema perfect + sufix –eri. I pers II sg: amato. -tis. -to. -nt Conjunctiv imperf: tema prez + sufix –re. -nt (as fi iubit) Modul imperativ: 1.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z plural I II III -mus -tis -nt -mur -mini -ntur -imus -istis -erunt -te -mini -to -nto -ntor Indicativ: Timpuri derivate din tema prezentului: Indicativ prezentul: tema prez + sufix 0 +desin: -o. -s.+ desin: -m. / -mus. pers III sg: amato.conj I +sufix: e + desin: -m. -isti. -tis. Conj. viitor: tema prezentului+sufix 0 + desintente: -to. -s. -tis. -tis. -nt Conjunctiv: Timpuri derivate din tema prezentului: Conjunctiv prez: tema prez . -t/-mus. II: videto(2sg). -tis. -t/-mus. ducitote(2pl). auditote(2pl). -tis. -t/ -mus. -istis.conj I-IV +sufix: a + desin: -m. ducito(3sg). audite) 2. -nt . -tis. -nt (sa fi iubit) Conjuctiv mmcperf: tema perf + sufix –isse. ducite. -t/ -mus. -s. -s. -e.b+i(-u-)+desin: -o.cartiaz. legite. vidento(3pl) conj. (ex.+ desin: -m. sa iubesti. -s. IV: audito(2sg). videto(3sg)./ -imus.+ sufix –era-+desin: -m. conj II: videre. -tis. -nt (as iubi) Timpuri derivate din tema prezentului: Conjuctiv perfect: tema perf + sufix –eri. -t/-mus. -tis.-nt (sa iubesc) . -tote. -nt Indicativ imperfect: tema prez+ sufix: ba + desin: -m. -s.conj I. videtote(2pl).+ desin: -m. lege. II pl: amate.. conj III: ducere. -tis. -nt Timpuri derivate din tema perfectului: Indicativul perfect: tema perf + sufix 0 + desin:-i. conj III: duc. -it. -tis. -s. -t/ -mus.

Dativul este asociat cu adjective: lepida memoratui= lucruri nostim de amintit. -tura. necesitatea. -um (care trebuie iubit. videntis. In limba tarzie a fost inlocuit cu gerundivul sau cu infinitivul perifrasticii pasive: laudandum esse(trebuie laudat) Adjectivul verbal in –turus: Adjectivul verbal in –turus. In realitate este vorba de folosiri speciale ale participiului perfect pasiv. audientis.. Gerunziu: tema prezentului+sufix: nd+ desinente: -i. -turum. Este un substantiv verbal care completeaza declinarea infinitivului. verb: are timp si diateza) (conj I: amans. cepisse. D: amando(spre a iubi). 1 . apa de baut.. trad: iubind. care iubeste -este un adjectiv verbal (adjectiv: se acorda ca adjectivul.Participiul prezent: tema prezentului+sufix: -nt+desinenta 0. intrat in gramatici cu numele de participiu viitor activ. etc. avi. -um Este un adjectiv verbal cu flexiune completa. Infinitivul viitor pasiv: Este o forma analitica relativ recenta alcatuita din supin si infinitivul prezent pasiv al verbului ire: rumor venit datum iri gladiatores(s-a zvonit ca se vor da jocuri de gladiatori)Terentius Infinitivul viitor pasiv are ocurenta foarte redusa.www. expresii ca vreme cosit. -a. care se declina ca adjectivele de prima clasa: ex. amantis. trad: a fi iubit. dormitum ire= a merge la culcare. Se declina ca substantivele cu tema -o/e (declinarea a II-a): G: amanadi(de a iubi). care se cuvine iubit) Formele nominale derivate din tema perfectului: Infinitiv perfect: tema perfectului+sufix –isse+ desinenta 0.amando(iubind).bonus. greu de crezut au putut fi interpretate ca urmase ale supinului latin.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 2. III: ducens. amatui Abl. Exprima obligatia. amavisse. vidisse. ad amandum(pt. . -a. -um. -a. in limba romana. divisui facilis=usor de impartit. IV: audiens. atum=a bea) Formele acestea sunt. convenienta: amandus. n-are N: completat de infinitiv 4. -a. a iubi). ducentis.cartiaz. -o. Gerundivul: tema prezentului+sufix nd+desinente: -us. exprimand tinta acestora similara adesea cu scopul. aqua potui iucunda= apa buna de baut (poto. audivisse) Substantivul verbal in –tu-(supinul) Gramaticii latini considerau ca acest substantiv verbal cu flexiunea substanivelor cu tema in –u o declinare a infinitivului –fiind ca si acesta un nomen actiones-limitata la trei cazuri: Ac. amatum D. toate se declina ca substantivele de decl III parisilabice dar la ablativ au doua forme: in –i daca este considerat adjectiv. in –e daca prevaleaza sensul verbal: me absente: eu fiind absent) 3. ca am iubit (ex. Ac. Totusi. iar forma in –turum(esse) e denumita infinitivul viitor activ. II: videns. din epoca imperiala pe cale de disparitie. amatu Acuzativul terminat in –tum si –sum apare alaturi de verbe de miscare: nuptum dare=a da i casatorie. Abl. are. Ablativul opsonatu redeo= ma intorc de la facut piata (opsono= a face piaţa) Formele de supin nu se pastreaza in limbile romanice.

cât şi ca sistem de producere a altora noi: Participii in –t: rom. atât prin formele care le continua pe cele latine. um) care exprima dobândirea de către referentul substantivului a unei calităţi derivate din acţiunea verbală sau participarea lui la aceasta: amatum= iubit Unele participii perfecte pasive se substantivizează: legatus= trimis. sufixele sunt aceleaşi ca si la desinenţa activa. compuse: timpurile derivate din tema perfectului au forme compuse din: participiul perfect al verbului de conjugat + timpurile verbului sum. Copt. a.www. zis. ho mangiato. dit. ceea ce le diferenţiază sunt desinenţele care sunt cele ale desinenţei pasive 2. Ataşat unor teme verbale formează adjective (cu flexiune o/e. desinenţele verbale pentru diateza pasiva sunt: 1 .ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Amaturus. a. Diateza pasivă I Introducere Timpurile si modurile diatezei pasive sunt: 1. amatura. fr. riso.indica prevederea cu anumite atribute a cuiva: barbatus= cu barba. participiul verbal activ alcătuieşte o sintagma colorata modal: facturus sum= doresc. de tipul bonus. scritto participii in –s: rom: ars.de data indo-europeana şi este atestat ca formant adjectival în toate limbile indoeuropene: ex. fait. fript. amaturum= care va iubi Amaturum. dus. tectum= acoperiş Participiul perfect pasiv se păstrează in limbile romanice. ai. etc. mis Limbile romanice continuă şi sistemul latin de îmbinare a participiului latin perfect cu esse şi habere alcătuind astfel un nou perfect: perfectul compus: am mâncat. ecrit.se ataseaza direct la radical Participiul perfect pasiv: În latina. mort. it: detto. fui (a fi) 3. clos. simple: timpurile derivate din tema prezentului. lat: sutus=cusut. it: chiuso.cartiaz. am intenţia să fac (conjugarea perifrastică activă) Adjectivul verbal in –to-: Sufixul –to. tu as mange. fr.stoj=invizibil Sufixul –to. fatto. esse. amaturum esse=ca va iubi Imbinat cu diverse timpuri ale verbului esse. amatuam. atasat unor teme nominale. cornutus= cu coarne. sufixul –to.

(Trad. -ris/-re. eram iubit) Indicativ viitor: tema prez . -mini.b+i(-u-)+desin: -or/-r. es. erunt.cartiaz. -mini. -ris/-re.conj III. est. -ris. erat. -ris/-re. -mini.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z numărul persoana Diateza pasiva (timpurile din prezent) Imperativ singular I II III I II III -or/-r -re/ris -tur -mur -mini -ntur prezent -re -tor -tor -mini -ntor viitor plural II. -ntur (Trad. Conjunctivul a. Indicativul a. / -mur. / -mur. eramus. IV+sufix: -a-. -e. / -mur. -tur. -mini. (Traducere: am fost iubit) Mai mult ca perfectul: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la imperfect: eram. eratis. / -mur. -ntur Conjunctiv imperf:tema prez + sufix –re. timpuri derivate din tema prezentului: Conjunctiv prez: tema prez .conj I +sufix: e + desin: -or/-r. -tur. -mini.conj I. II +sufix: . -tur.conj I-IV +sufix: a + desin: -or/-r. voi fi iubit) . -ntur (Trad. sunt. -tur. -ntur.www. -tur. erit. -ris/-re. -mini. -ntur (Trad. / -mur.+ desin: -r. / -mur. -ntur b. eras. timpuri derivate din tema prezentului: Indicativ prezentul: tema prez + sufix 0 +desin: -or. erimus. estis. (Traducere: fusesem iubit) Viitor anterior: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la viitor: ero. -tur.+ desin: -or/-r. (Traducere: voi fi iubit) 2. eritis. -ntur. / -mur. timpuri derivate din tema perfectului: 1 . (Trad. sa fiu iubit) . -tur. -ris/-re. eris.sunt iubit) Indicativ imperfect: tema prez + sufix: ba + desin: -or. -ris. -mini. as fi iubit) b. sumus. Modul de formare al timpurilor si modurilor: 1. timpuri derivate din tema perfectului: Indicativul perfect: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la prezent: sum. erant.

timpuri derivate din tema prezentului: Imperativul prezent: tema prezentului+sufix 0 + desinenţe: -re -pers II sg (traducere: fii iubit) -mini -pers. II pl (traducere: fiti iubiţi) Imperativul viitor: tema prezentului+sufix 0 + desinenţe: -tor -pers II sg (traducere: sa fii iubit) -tor-pers III sg (traducere: sa fie iubit) -ntor -pers III pl (traducere: sa fie iubiţi) b. timpuri derivate din tema perfectului: Infinitiv perfect: forma de acuzativ al participiului perfect pasiv + infinitivul prezent al verbului esse (traducere: a fi fost iubit. Ataşat unor teme verbale formează adjective (cu trei terminaţii. a. esses. ca am fost iubit) 5. essemus. de tipul bonus. Imperativul: a.cartiaz. timpuri derivate din tema perfectului: nu exista la diateza pasivă Formele nominale 4. um) care exprimă dobândirea de către referentul substantivului a unei calităţi derivate din acţiunea verbală sau participarea lui la aceasta: amatum= iubit 1 . ca sunt iubit) Infinitivul viitor: supin + infinitivul prezent pasiv al verbului ire: iri. etc. Participiul a. sit. sis. timpuri derivate din tema prezentului: Infinitivul prezent: tema prezentului+sufix:-ri/-i+desinenţa 0. este alcatuit din radical + sufixul –to (Traducere: care a fost iubit) Sufixul –to este de data indo-europeana. cornutus= cu coarne. esseti. (traducere: a fi iubi. Infinitivul a. sitis. cu flexiune o/e pt masculin şi neutru si a pentru feminin.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Conjuctiv perfect: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la conjunctiv prezent: sim. timpuri derivate din tema perfectului: Participiul perfect pasiv: este un adjectiv verbal in –to.www. simus.indica prevederea cu anumite atribute a cuiva: barbatus= cu barba. timpuri derivate din tema prezentului: nu exista la diateza pasiva b. (traducere: ca voi fi iubit) b. sint (Trad sa fi fost iubit) Conjuctiv mmcperf: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la conjunctiv imperfect: essem. essent (Trad as fi fost iubit) 3. sufixul – to. atasat unor teme nominale. In limba latina. esset.

diateza pasivă poate exprima sensul reflexiv: liberamur= ne eliberăm 3. în afară de infinitivul viitor pasiv. gerunziul 3. audere. scritto participii in –s: rom: ars. fidere. cât şi ca sistem de producere a altora noi: Participii in –t: rom. mis Limbile romanice continuă şi sistemul latin de îmbinare al participiului latin perfect cu esse şi habere alcătuind astfel un nou perfect: perfectul compus: am mâncat.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Unele participii perfecte pasive se substantivizează: legatus= trimis. Aceste verbe sunt: 1. deşi se conjugă numai la diateza pasivă. au doar sens activ. riso. Soleo. dus. zis. supinul. Exprima obligaţia. necesitatea.: mitteris= tu eşti trimis 2. -um. fait. mort. -um.cartiaz. convenienta: amandus. Verbele deponente şi semideponente nu au lăsat urme în limbile romanice pentru că au fost înlocuite cu verbele active corespunzătoare. gaudere. La timpurile derivate din tema prezentului se conjugă la diateza activă. care lipseşte. Aceste verbe au totuşi şi unele timpuri de la conjugarea activă: 1. atât prin formele care le continua pe cele latine. 6. solitus sum= a obişnui 4. ho mangiato. infinitivul viitor 2. ausus sum= a îndrăzni 2. Gaudeo. Confido. solere. diffisus sum= a nu se increde Ultimele două verbe sunt compuşii lui fido. confisus sum= a avea incredre 6. ecrit. Observatii asupra diatezei pasive: 1. care se cuvine iubit) Este un adjectiv verbal cu flexiune completă. Gerundivul: tema prezentului+sufix -nd+desinenţele: -us. it: chiuso. dit. care se declina ca adjectivele de prima clasa: ex. Ele se conjugă la toate modurile şi timpurile conjugării pasive. fisus sum. fr. iar la cele derivate din tema perfectului se conjugă la diateza pasivă (sunt deci doar pe jumătate deponente). -a. fisus sum= a se increde 5. diateza pasiva poate exprima sensul pasiv propriu zis (subiectul suferă acţiunea): ex. Diffido. gavisus sum= a se bucura 3. -a. -a. tu as mange. Audeo. fr. diffidere. it: detto. diateza pasivă poate exprima sensul impersonal: dicitur= se zice Verbele deponente: Exista in limba latina unele verbe care.www. Copt. clos. fatto. Fido. Devine cu timpul participiul viitor. tectum= acoperiş Participiul perfect pasiv se păstrează in limbile romanice. fript.bonus. Verbele neregulate 1 . Verbele semideponente: Există şase verbe semideponente. participiul prezent si viitor 4. -a. confidere. fidere. -um (traducere: care trebuie iubit.

prodire. perire. adire. tuli. volui: circumeo. praelatum= a duce jur. inferre. sum . malui= a prefera exeo. transire. praeteritum= a aufero. circumire. a nolo. extuli. potui= a putea compusii lui eo.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Verbele neregulate sunt verbe ale căror moduri şi timpuri se formează de la rădăcini diferite. referre. edere. delatum= a duce. illatum= a scoate nequeo. a compusii lui sum. oblatum= a oferi. deesse. ivi (ii). peritum = a pieri affero. transitum = a trece difero. latum: pereo. fieri. prodivi. adesse. a suporta ineo. collatum= a aduna prodeo. itum = a merge possum. quitum= a putea effero. abire. offerre. abesse. exivi (ii). sufferre. retuli.attuli. a ridica trece peste. esum= a mânca 6. sustuli. Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu 1 . praetuli. venire. a pune venum-eo)= a fi vandut. distuli. volui= a vrea vizita compusii lui volo. abstuli. reditum = a se înapoia denunţa transeo. sublatum= a pune sub. illatum= a duce veneo.www. proditum= a inainta defero. sum . praefui= a fi in frunte 4. posse. eo. ferre. ferre. defui= a lipsi transfero. edi. exitum = a ieşi 3. fero. esse. quire. a lipsi suffero. nolui= a nu vrea merge in jur malo. obtuli. inivi (ii). prodesse. ire. abivi (ii). nequire. a prefera 5. inire. afui= a fi departe. contuli. malle. a redeo. exire.cartiaz. circumitum= a ocoli. profui= a fi de folos abeo. esse. a aduce la cunoştinţa absum. transivi (ii). a 2. a trece pe lângă confero. intuli. dilatum= a amâna. ablatum= a lua. latum= a purta. ambitum= a merge in praefero. ambire. itum: prosum. praeferre. volo. fui: raporta. allatum= a aduce praetereo. nequitum= a nu putea infero. velle. obfui= a se opune. fui= a fi Verbul „esse” este cel mai neregulat din limba latina. ambivi. nolle. ire. relatum= a duce înapoi. nequivi. a duce înainte. quivi. abitum = a pleca adeo. Verbele neregulate sunt: 1. afferre. redire. adivi (ii). adfui= a fi de fata a suferi desum. auferre. praeesse. edo. ivi (ii). adsum. a traversa deosebi. a vatama transporta. in faţă ambio. tuli. conferre. detuli. perivi (ii). ventum (format din offero. fui= a fi refero. initum = a intra compusii lui fero. aditum = a merge la. velle. transferre. venivi(veni). efferre. a se dincolo. praeterivi. factus sum= a deveni Conjugarea lor: 1. fio. a purta peste praesum. translatum= a obsum. obesse. transtuli. a despărţi quaeo. praeterire. esse. deferre.se conjuga regulat înainte. redivi (ii). diferre.

ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Prezent T E M A P Imperfect R E Z E N T U L Viitorul U I sum =sunt es est sumus estis sunt eram eram eras erat eramus eratis erant ero voi fi eris erit erimus eritis erunt sim=să fiu sis sit simus sitis sint essem (forem) aş fi esses (fores) esset (foret) essemus essetis essent (forent) es fii! este fiţi! esse a fi esto sa fii! esto sa fie! estote sa fiti! sunto sa fie! fore } futurum} futuram} futurum} futuros } futuras} futura } esse ca va fi ca vor fi fuisse a fi fost ca a fost ca au fost futurus care va fi futura futurum Perfectul T E M A P E R F E C T U L U I Mai mult ca perfectul fui am fost fuisti fuit fuimus fuistis fuerunt fueram fusesem fueras fuerat fueramus fueratis fuerant fuero voi fi fost fueris fuerit fuerimus fueritis fuerint fuerim sa fi fost fueris fuerit fuerimus fueritis fuerint fuissem as fi fost fuisses fuisset fuissemus fuissetis fuissent Viitor anterior 2 .cartiaz.www.

as. am. um esse ca va duce laturos. ducand T E M A P R E Z E N T U L U I ferto sa duci! ferto sa duca! fertote sa duceţi! ferunto sa ducă! tul erim sa fi iubit tul eris tul erit tul erimus tul eritis tul erint tul issem tul isses tul isset tul issemus tul issetis tul issent ( as fi iubit) laturum.www.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Indicativ fer o fer s fer t fer i mus fer tis fer u nt (duc) Imperfect fer e ba m fer e ba s fer e ba t fer e ba mus fer e ba tis fer e ba nt (duceam) Viitorul fer a m fer e s fer e t fer e mus fer e tis fer e nt (voi duce) Prezent Perfectul T E M A P E R F E C T U L U I Mai mult ca perfectul tul i tul isti tul it tul imus tul istis tul erunt (am dus) tul eram tul eras tul erat tul eramus tul eratis tul erant (dusesem) tul ero tul eris tul erit tul erimus tul eritis tul erint (voi fi dus) Conjunctiv fer a m fer a s fer a t fer a mus fer a tis fer a nt (sa duc) fer re m fer re s fer re t fer re mus fer re tis fer re nt (aş duce) Imperativ fer du! ferte duceţi! Infinitiv ferre a duce Participiu ferens ferentis care duce.cartiaz. a esse ca vor duce tul isse a fi dus ca a dus laturus latura laturum care va duce Supin latum latu pentru a duce de dus Viitor anterior 2 .

G. Declinarea a IV Masculin Neutru Singular Plural Singular Plural sensus sensus genu genua sensum sensus genu genua sensus sensuum genus genuum sensui sensibus genu(i) genibus sensu sensibus genu genibus Declinarea V Singular dies diem dies diei die Plural dies dies dierum diebus diebus 2 . consul consules nomen nomina avis aves mare maria Ac. D. consulem consules nomen nomina avem aves mare maria G. consuli consulibus nomini nominibus avi avibus mari maribus Abl. consule consulibus nomine nominibus ave avibus mari maribus Caz N Ac. Ac.www.cartiaz. G. tabele gramaticale TABELE GRAMATICALE Substantivul Caz N. Abl. Declinarea I Singular Plural aqua aquam aquae aquae aqua aquae aquas aquarum aquis aquis Declinarea II Masculin Neutru Singular Plural Singular Plural dominus domini scutum scuta dominum dominos scutum scuta domini dominorum scuti scutorum domino dominis scuto scutis domino dominis scuto scutis Declinarea III Caz Imparisilabica Parisilabica Masculin Neutru Feminin Neutru Singular Plural Singular Plural Singular Plural Singular Plural N.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z II. Abl. consulis consulum nominis nominum avis avium maris marium D. D.

ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Verbul Conjugarea I T E M A P R E Z E N T U L U I Indicativ Prezent am o iubesc ama s ama t ama mus ama tis ama nt Imperfect ama ba m iubeam ama ba s ama ba t ama ba mus ama ba tis ama ba nt Viitorul ama b o voi iubi ama b i s ama b i t ama b i mus ama b i tis ama b unt Perfectul T E M A P E R F E C T Mai mult ca perfectul amav i am iubit amav isti amav it amav imus amav istis amav erunt amav eram iubisem amav eras amav erat amav eramus amav eratis amav erant Conjunctiv am e m să iubesc am e s am e t am e mus am e tis am e nt ama re m aş iubi ama re s ama re t ama re mus ama re tis ama re nt Imperativ ama iubeşte! amate iubiţi! Diateza activă Infinitiv amare a iubi Participiu amans amantis care iubeste.cartiaz. as. a esse ca vor iubi amavisse a fi iubit ca a iubit amaturus amatura amaturum care va iubi Supin amatum amatu pentru a iubi de iubit Gerunziu 2 .www. am. iubind amato sa iubesti! amato sa iubeşti! amatote sa iubiţi! amanto sa iubească! amav erim sa fi iubit amav eris amav erit amav erimus amav eritis amav erint amav issem as fi iubit amav isses amav isset amav issemus amav issetis amav issent amaturum. um esse ca va iubi amaturos.

um esse că a fost iubit amatos. um sim sis sit amati. a simus sitis sint amatum iri că va fi iubit Perfectul T E M A P amatum. a . um sum es est amati.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z U L U I Viitor anterior amav ero voi fi iubit amav eris amav erit amav erimus amav eritis amav erint G.www. care trebuie iubit amatus amata amatum iubit. -ae. -ae .cartiaz. a esse că au fost iubiţi Adjectiv verbal amandus. iubită 2 . -a sumus estis sunt Conjunctiv am e r=să fiu iubit am e ris am e tur am e mur am e mini am e ntur ama re r aş fi iubit ama re ris ama re tur ama re mur ama re mini ama re ntur Imperativ amare fii iubit! ama mini fiţi iubiţi! Diateza pasivă Infinitiv amari a fi iubit Participiu amator sa fii iubit! amator sa fie iubit! amantor sa fie iubiţi! amatus. -a . amandi = de a iubi D. (ad) amandum = pentru a iubi Abl. -am. um care va fi iubit. amando = iubind Conjugarea I Prezent T E M A P Imperfect R E Z E N T U Viitorul L U I Indicativ am or =sunt iubit ama ris ama tur ama mur ama mini ama ntur ama ba r eram iubit ama ba ris ama ba tur ama ba mur ama ba mini ama ba ntur ama b or voi fi iubit ama b e ris ama b i tur ama b i mur ama b i mini ama b untur amatus. amando = spre a iubi Ac. -a . -as.

um ero eris erit amati. um esse că va mişca moturos. mişcând moveto sa mişti! moveto sa mişti! movetote sa mişti! movento sa mişte! moturum. am.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z E R F E C T U L U I Mai mult ca perfectul amatus.www. -a . um eram eras erat amati. -a . ae.cartiaz. a eramus eratis erant amatus. as. a esse că vor mişca moturus motura moturum care va mişca 2 . a erimus eritis erunt amatus. -a . um essem esses esset amati. ae. a essemus essetis essent Viitor anterior Conjugarea a II-a Indicativ Prezent move o mişc T move s E move t M move mus A move tis move nt P Imperfect move ba m R mişcam E move ba s Z move ba t E move ba mus N move ba tis T move ba nt U move b o L Viitorul voi mişca U move b i s I move b i t move b i mus move b i tis move b unt Conjunctiv move a m să mişc move a s move a t move a mus move a tis move a nt move re m aş mişca move re s move re t move re mus move re tis move re nt Imperativ move mişcă! move te mişcaţi! Diateza activă Infinitiv move re a mişca Participiu move ns move ntis care mişcă. ae.

movendo = mişcând Viitor anterior Conjugarea a II-a T E M A Prezent Indicativ move or = sunt mişcat move ris move tur move mur move mini move ntur move bar= eram mişcat move ba ris move ba tur move ba mur move ba mini move ba ntur move b or voi fi mişcat move b e ris move b i tur move b i mur move b i mini move b untur Conjunctiv move ar = să fiu mişcat move a ris move a tur move a mur move a mini move a ntur move re r =aş fi mişcat move re ris move re tur move re mur move re mini move re ntur Imperativ move re fii mişcat! move mini fiţi mişcaţi! Diateza pasivă Infinitiv move ri a fi mişcat Participiu P Imperfect R E Z E N T Viitorul U L U I movetor sa fii mişcat! movetor sa fie mişcat! moventor sa fie mişcaţi! motum iri adjectiv că va fi mişcat verbal movendus. movendo = spre a mişca Ac. movendi = de a mişca D. a um care va fi mişcat 2 .ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Perfectul T E M A P E R F E C T U L U I Mai mult ca perfectul mov i am mişcat mov isti mov it mov imus mov istis mov erunt mov eram mişcasem mov eras mov erat mov eramus mov eratis mov erant mov ero voi fi mişcat mov eris mov erit mov erimus mov eritis mov erint mov erim să fi mişcat mov eris mov erit mov erimus mov eritis mov erint mov issem aş fi mişcat mov isses mov isset mov issemus mov issetis mov issent movisse a fi mişcat că a mişcat Supin motum motu pentru a mişca de mişcat Gerunziu G.www. (ad) movendum = pentru a mişca Abl.cartiaz.

ae. a sumus estis sunt motus. um erim eris erit moti. a. am. a. um esse motos. a erimus eritis erint motus. ae. ae. a erimus eritis erunt motus. um essem esses esset moti. ae.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Perfectul T E M A P E R F E C T U L U I motus. învingând 2 . a essemus essetis essent motum. a esse a fi mişcat că a mişcat motus mota motum mişcat mişcată Mai mult ca perfectul Viitor anterior Conjugarea a III-a consonantică Prezent T E M A P Imperfect R E Z E N Indicativ vinc o = înving vinc i s vinc i t vinc i mus vinc i tis vinc unt vinc eba m învingeam vinc eba s vinc eba t vinc eba mus vinc eba tis vinc eba nt Conjunctiv vinc a m=să înving vinc a s vinc a t vinc a mus vinc a tis vinc a nt vince re m aş învinge vince re s vince re t vince re mus vince re tis vince re nt Diateza activă Imperativ Infinitiv vinc e vinc e re învinge! a învinge vinc i te învingeţi ! Participiu vinc e ns vinc e ntis care învinge.cartiaz. a eramus eratis erant motus.www. um sum es est moti. a. as. um eram eras erat moti. ae. a. a. um ero eris erit moti.

vincendo = învingând Viitor anterior Conjugarea a III-a consonantică Prezent T E M A Indicativ vinc or = sunt învins vinc e ris vinc i tur vinc i mur vinc i mini vinc untur Conjunctiv vinc ar=să fiu învins vinc a ris vinc a tur vinc a mur vinc a mini vinc a ntur Imperativ vinc ere fii învins! vinc i mini! fiţi învinşi! Diateza pasivă Infinitiv vinc i a fi învins Participiu vinc e ns vinc e ntis care învinge.www. as. a esse că vor învinge vicisse a fi învins că a învins victurus victura victurum care va învinge Perfectul T E M A P E R F E C T U L U I Mai mult ca perfectul Supin victum victu pentru a învinge de învins Gerunziu G.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z T Viitorul U L U I vinc a m voi învinge vinc e s vinc e t vinc e mus vinc e tis vinc e nt vic i am învins vic isti vic it vic imus vic istis vic erunt vic eram învinsesem vic eras vic erat vic eramus vic eratis vic erant vic ero voi fi învins vic eris vic erit vic erimus vic eritis vic erint vic erim să fi învins vic eris vic erit vic erimus vic eritis vic erint vic issem aş fi învins vic isses vic isset vic issemus vic issetis vic issent vincito să învingi! vincito să învingă! vincitote să învingeţi! vincinto să învingă! victurum. vincendi = de a învinge D. am.cartiaz. învingând 2 . (ad) vincendum = pentru a învinge Abl. vincendo = spre a învinge Ac. um esse că va învinge victuros.

a. a. a essemus essetis essent victurum iri adjectiv că va fi verbal învins vincendus. um care va fi învins victum. um essem esses esset victi. a. ae.www. a. a sumus estis sunt victus. ae. um sim sis sit victi.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Imperfect P R E Z E N T Viitorul U L U I Perfectul T E M A P E R F E C T U L U I vinc eba r eram învins vinc eba ris vinc eba tur vinc eba mur vinc eba mini vinc eba ntur vinc a r voi fi învins vinc e ris vinc e tur vinc e mur vinc e mini vinc e ntur victus. ae. a simus sitis sint victus. a erimus eritis erunt vince re r aş fi învins vince re ris vince re tur vince re mur vince re mini vince re ntur vincitor ! să fii învins! vincitor! să fie învins! vincuntor! să fie învinşi! victus. um esse că fost învins victos. învinsă Mai mult ca perfectul Viitor anterior Conjugarea a III-a vocalică Indicativ Conjunctiv Diateza activă Imperativ Infinitiv Participiu 2 . ae. a. a. a eramus eratis erant victus. am. as. um sum es est victi.cartiaz. e esse că au fost învinşi victus victa victum învins. um eram eras erat victi. ae. um ero eris erit victi.

as. capiendo = luând Viitor anterior Conjugarea a III-a vocalică Indicativ Conjunctiv Diateza pasivă Imperativ Infinitiv Participiu 3 . capiendo = spre a lua Ac. (ad) capiendum = pentru a lua Abl.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z T E M A P R E Z E N T U L U I capi o = iau capi s capi t capi mus capi tis capi unt Imperfect capi eba m luam capi eba s capi eba t capi eba mus capi eba tis capi eba nt Viitorul capi a m voi lua capi e s capi e t capi e mus capi e tis capi e nt Perfectul T E M A P E R F E C T U L U I Mai mult ca perfectul cep i am luat cep isti cep it cep imus cep istis cep erunt cep eram luasem cep eras cep erat cep eramus cep eratis cep erant cep ero voi fi luat cep eris cep erit cep erimus cep eritis cep erint Prezent capi a m = să iau capi a s capi a t capi a mus capi a tis capi a nt cape re m aş lua cape re s cape re t cape re mus cape re tis cape re nt cap e ia! cap i te luaţi! cap e re a lua capi e ns capi e ntis care ia. am. a esse că vor lua cepisse a fi luat că a luat capturus captura capturum care va lua Supin captum captu pentru a lua de luat Gerunziu G. capiendi = de a lua D. um esse că va lua capturos. luând capito să iei! capito să ia! capitote să luaţi! capiunto să ia! cep erim să fi luat cep eris cep erit cep erimus cep eritis cep erint cep issem aş fi luat cep isses cep isset cep issemus cep issetis cep issent capturum.cartiaz.www.

a um sum es est capti. ae.um care va fi luat captus. a esse că au fost luaţi 3 . a um sim sis sit capti. am. a essemus essetis essent cap i a fi luat capturum iri că va fi luat adjectiv verbal capiendus. a um ca eram perfectul eras erat capti. a um anterior ero eris erit capti. ae.www.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z T E M A P R E Z E N T U L U I capi or = sunt luat capi ris capi tur capi mur capi mini capi untur Imperfect capi ebar eram luat capi eba ris capi eba tur capi eba mur capi eba mini capi eba ntur Viitorul capi ar voi fi luat capi e ris capi e tur capi e mur capi e mini capi e ntur Perfectul captus. capta captum luat. a simus sitis sint captus. a erimus eritis erunt Prezent capi ar = să fiu luat cap ere capi a ris fii luat! capi a tur cap i mini capi a mur fiţi luaţi! capi a mini capi a ntur cape re r aş fi luat cape re ris cape re tur cape re mur cape re mini cape re ntur capitor să fii luat! capitor să fie luat! capiuntor să fie luaţi! captus. ae. a sumus estis sunt Mai mult captus. luată T E M A P E R F E C T U L U I captum. a eramus eratis erant Viitor captus. ae. a um essem esses esset capti. as.cartiaz. a . ae. um esse că a fost luat captos.

um esse că va auzi audituros.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Conjugarea a IV-a Prezent T E M A P Imperfect R E Z E N T U Viitorul L U I Indicativ audi o =aud audi s audi t audi mus audi tis audi unt audi eba m auzeam audi eba s audi eba t audi eba mus audi eba tis audi eba nt audi a m voi auzi audi e s audi e t audi e mus audi e tis audi e nt audiv i am auzit audiv isti audiv it audiv imus audiv istis audiv erunt audiv eram auzisem audiv eras audiv erat audiv eramus audiv eratis audiv erant Conjunctiv audi a m = să aud audi a s audi a t audi a mus audi a tis audi a nt audi re m aş auzi audi re s audi re t audi re mus audi re tis audi re nt Imperativ audi auzi! audi te auziţi! Diateza activă Infinitiv audi re a auzi Participiu audi e ns audi e ntis care aude.cartiaz.www. am. as. auzind audito să audă! audito să audă! auditote să auziţi! audiunto să audă! audiv erim să fi auzit audiv eris audiv erit audiv erimus audiv eritis audiv erint audiv issem aş fi auzit audiv isses audiv isset audiv issemus audiv issetis audiv issent auditurum. a esse că vor auzi audivisse a fi auzit că a auzit auditurus auditura auditurum care va auzi Perfectul T E M A P E R F E C T Mai mult ca perfectul Supin auditum auditu pentru a auzi de auzit Gerunziu 3 .

(ad) audiendum = pentru a auzi Abl.www. as. um care va fi auzit auditum. am auditus . audiendo = spre a auzi Ac.um esse audita că a fost auditum auzit auzit auditos. a sumus estis sunt Conjunctiv audi a r = să fiu auzit audi a ris audi a tur audi a mur audi a mini audi a ntur audi re r = aş fi auzit audi re ris audi re tur audi re mur audi re mini audi re ntur Diateza pasivă Imperativ audire! fii auzit! audi mini! fiţi auziţi! Infinitiv audi ri a fi auzit Participiu P Imperfect R E Z E N T Viitorul U L U I Perfectul T E M A P auditor să fii auzit! auditor să fie auzit! audiuntor să fie auziţi! auditus. ae. audiendi = de a auzi D.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z U Viitor L anterior U I audiv ero voi fi auzit audiv eris audiv erit audiv erimus audiv eritis audiv erint G. a . a.cartiaz. a. um sum es est auditi. a simus sitis sint auditum iri că va fi auzit adjectiv verbal audiendus. auzită a esse că au fost auziţi 3 . audiendo = auzind Conjugarea a IV-a T E M A Prezent Indicativ audi or =sunt auzit audi ris audi tur audi mur audi mini audi untur audi eba r=eram auzit audi eba ris audi eba tur audi eba mur audi eba mini audi eba ntur audi a r =voi fi auzit audi e ris audi e tur audi e mur audi e mini audi e ntur auditus. ae. um sim sis sit auditi.

(sunt cetăţean roman) Hic homo civis Romanus est. um ero eris erit auditi. a. fiica lui Marcus) Gaius Iulius Caesar + Aurelia │ Gaius Iulius + Cornelia Caesar (imperator) │ Iulia 3 . a. Aplicaţii La substantiv: Civis Romanus sum. ae. um eram eras erat auditi.www.(acest om este cetăţean roman) Civis Rimanus es? (eşti cetăţean roman?) Civis Romanus sum.cartiaz. (sunt cetăţean roman) Gaius(praenomen) Iulius(nomen) Caesar(cognomen) Gaii filius (fiul lui Gaius) Marcus (praenomen) Tullius(nomen) Cicero (cognomen) Marci filius (fiul lui Marcus) Tullia Marci filia (Tulia. um essem esses esset auditi. a. a essemus essetis essent Viitor anterior III. a erimus eritis erunt auditus. ae. a eramus eratis erant auditus.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z E R F E C T U L U I Mai mult ca perfectul auditus. ae.

auris. Iuvenes oboedientes campus foderunt avidi thesaurum quaerentes. va desfata batrinetea (littera(I). a zis unul dintre ei. Cornelia Aureliae soror fuit (Cornelia a fost sora Aureliei). versus(4). el contine bogatii care vor satisface dorintele voastre. 9.cartiaz. 8. zicea un tata muribund fiilor sai lenesi. sed mox creverunt plantas fructusque qui opulentas segetes promittebant. Aurelia imperatoris mater fuit (Aurelia a fost mama împăratului). „ cur. 20.M. orno(I). Copiii ascultatori.C a fost fiul lui Gaius si Aureliei) 7. utis. senectutem delectabunt=literatura va infrumuseta tineretea. 3. la pl=literatura. praeda(I). Graviter damnatus est ille eques.C. IV.c. es tu quam equus pinguior?” . „Pueri. au sapat cimpul cautind lacomi comoara. dixit unus ex iis. equum vero sevus”. Graeci partem praedae deis dabant=grecii dadeau zeilor o parte din prada (graecus(II). 2. fodite campum et magnus thesaurus erit vestri laboris praemiun.(Aulus Gellius. a fost fiul împăratului Gaius). equum vero eius macru met strigosum. sapati cimpul si o mare comoara va fi recompensa muncii voastre.„ quoniam. Cum equitum censum ageret. 2. =copii. Litterae adulescentiam ornabunt. Gaius Iulius Caesar. Aurelia Gaii Iulii Caesaris mater est (Aurelia est mama lui Gaius Iulius Caesar).www. Cornelia est Caesaris uxor et Iuliae mater (Cornelia est soţia lui Caesar si mama Iuliei) Caesaris uxor Iulia est (Iulia este soţia lui Caesar).I. Iulia Aureliae mater fuit (Iulia a fost mama Aureliei). delecto(I) 5. Gaii filius fuit imperator(G. atheniensis(2) 4. Traduceţi: 1. senectus. „Iste thesaurus est quem pater noster pollicitus est“. 6. is continet divitias quae vestra desideria satiabunt. fiul lui Gaius a fost împărat).I.C. dicebat suis filiis pigris pater muribundus. Gaius Iulius Caesar Gaii et Aureliae filius fuit (G.is. Pe aceasta ei n-au descoperit-o. Cicero proconsulem Verrem accusavit =C l-a acuzat pe proconsulul V 3. Noctes Attiquae. equitem quendam vidit obesum et pinguem. imperator fuit Gaii filius (G. respondit eques. scrisoare. ego me ipse curo. Hunc non reperuerunt.. 3 . 5. 4. Iulia Corneliae et Gaii filia fuit (Iulia a fost fiica Corneliei si a lui Gaius). adulescentia(I).ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Verificaţi afirmaţiile de mai jos pornind de la arborele genealogic de mai sus: 1. dar curind au crescut plantele si fructele care promiteau o recolta bogata. Aceasta este comoara pe care tatal nostru ne-a promis-o. inquit censor.I. deus(II) 6. laudam faptele lui A. laudamus facta Alexandri Magni = laud. Gaius Iulius Caesar. pars. Pulchri versus aures Atheniensium delectabant=versuri frumoase desfatau urechile atenienilor (pulcher(3). 11) La verb: A. Laudo. partis. La adjectiv: Traduceţi: Scipio Nasica censor factus gravem se ac severum praebuit.

audire 4. pf. celel G sg. polliceor. celel Ac. is. acciperre 8. citus sum(a promite) B.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Puer(II). satio(I). piger(III). iuvenis. eri. oboediens.cartiaz. clamare 6. curo-curro-do-scio-filio(e abl.III) 2. ducum-mundum-civem-curam (e G. praemium(II). filii-generi-duci (e D sg. vb) 3.) 3 . victorum-ministrorum-duci (G sg. itis=calaret/ equus. miles-equites-hostes (e N sg.celel G pl) 9. evi.amare 3. veni-vidi-vici-duci-iussi(e D.ducere 2. completaţi tabelele: Esse dicere ducere Castigare Ponere Dare Habere Mittere Videre Venire Sum Dico Duco Castigo pono Do fui dixi duxi fuerunt castigaverunt posuerunt dederunt habui misi vidi venerunt erat ducebat ponebant dabat habebant videbat veniebat erant dicebant 1. fructus(IV). campus(II). cura-homo-ministro (e N. cresco. mox=curind. Gasiţi intrusii si justificati-va raspunsul: 1. quaero(III). celel. promitto(III). reperio. pers. etis(recolta). subst. eques. Ac pl). pl de la dux. scire 10. is(acesta). ferre 9. posuit-obsedit-dixit-scripsit-considit(e prez. fodio(III). Sg) 7. sentire 7. thesaurus(II). ui. ere. celel vb pf) 5. i=cal 8. contineo(II). desiderium(II). ire. ducit audit ducunt amant duxit duxerunt amaverunt responderunt clamaverunt tulerunt sentiunt accipit fert scit ponit ferunt clamavit sensit accepit scivit posuit C. divitiae. planta(I). muribundus(II). D-abl sg) 6. celel. celel. celel. perf.www.. arum=bogatii. opulentus(III). hunc(pe ac). misit-sensit-vici-capit-fuit(persI. III) 4. respondere 5. ntis. celel. is. seges.

3 sg/pl) 2. 3sg/pl) 4.www. Cum ibi eum tres adulescentes. Bis vincebat qui se vincebat/pl. a varsa. accepit/pl. (Aullus –Gellius. Bis vincit qui se vincit/pl. plexus sum= a imbratisa. a. dederunt 3. animam efflavit. are. Inspecto. amplecterentur populusque in eum flores iaceret.dabant 1. unum pugilem. 15) Vocabular: a observa. ii = stadium. a azvarli Pugil. accipiebat/accipiebant Diateza pasivă A. inspectante populo. eadem. pugilis= boxer Amplector.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 10. are. Transformati dupa model: 1. intrecere Atticus. acceperunt 3.cartiaz. altera. ntis = adolescent Olympia. (dat)/pl. atlet care lupta si boxeaza a cuprinde Luctator. avi. iacere. iactum=a arunca. alterum pancratistem. accipiet/accipient 4. Bis vincet qui se vincet/pl. (dabit)/pl. Pancratistes= pancratis. ibidem in stadio. coronis suis in caput patris positis.dant 2. 3sg/pl) 3. labores-iniuriae-civi-lupi (e D sg. ae= suflet. a se uita la.vincent (viit. atum=a da afara sufland.3sg/pl) 1. suflu Stadium. amplecti. cel de-al doilea Ibi= acolo Anima. a privi Aler. alterum= altul. Vicerunt (perf. ae= Olimpia (oras din Grecia) Ibidem=chiar acolo Idem.vincebant(imperf. Animam efflare= a-si da sufletul 3 . aceeasi Efflo.dabunt 5. avi. luctatoris=luptator Adulescens. idem=acelasi. ieci. arena. (dabat)/pl. III. Bis vicit qui se vicit/pl./pl. Traduceţi urmatorul text si analizati cuvintele subliniate: Diagoras Rhodius tres filios habuisse dicitur.vincunt(prez. atum= a vedea. Alexander Magnus a matre epistolam accipit/pl accipiunt 2. Bis dedit qui celeriter dedit. celel N pl) D. Noctes Atticae. tertium luctatorem: eos omnes vidit vincere Olympiae eodem die. um = din Atica (provincie a Athenei) Iacio.

imperfect 2. domina servos appelllavisse dicebatur. sg 3. cate 5 puncte varianta corecta): 1 dicebat autem et parabolam ad illos quoniam oportet semper orare et non deficere Dicebat Orare 1.participiu prezent 1.infinitiv perfect 2. Teste grilă Traduceti si alegeti varianta corecta (10 puncte trad. imperfect III. 7. 9.viitorul 3.cartiaz. Caesar cum centurionibs in prima acie fuisse dicitur.conjuctiv imperfect 3. 10. IV. cate 5 puncte varianta corecta): 3 .www. 3.gerunziu 2. viitor. Adulescens in stadio vincere dicebatur. 5. 4. II. Tullia cum matre epistolam Marci legere dicebatur. imperfect II. Alexander Magnus potionem bibisse dicebatur.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z B. sg 2.. Siccenses gentem esse avidam vini dicebatur. infinitiv prezent Alegeti varianta corecta(5 puncte varianta corecta): 2.gerundiv 3. 8. dicens iudex quidam erat in quadam civitate qui Deum non timebat et hominem non verebatur Dicens Timebat 1. Diagoras tres filios habuisse dicebatur Diagoras tres filios habere dicebatur 1. Milites vinum ab imperatore accepisse dicuntur.prezent 1. Alexander Magnus epistolas matri legisse dicebatur. Transformati propozitiile dupa model si traduceti-le: Diagoras tres filios habuisse dicitur. 6.. Capta urbe. 2. sg Traduceti si alegeti varianta corecta (10 puncte trad. Adulescens in stadio vicisse dicitur. Caesar in primam aciem procedure dicebatur.

conj III. pers III. formati conjunctivul prezent. tamen quia molesta est mihi haec vidua vindicabo illam ne in novissimo veniens suggillet me Vindicabo Suggillet 1. pers III pl Deum a) N sg. Alegeti varianta corecta: In principio(la inceput) erat Verbum(Cuvantul) et Verbum erat apud Deum(la Dumnezeu) et Deus erat Verbum In principio a) N sg. pers II pl 5. pers III sg 1.conj III. prezent. pers I sg 3.conj II.infinitiv prezent 2.imperfect. sg 3. sg lux 3 . b) imperfect.conj III.imperfect. pers III. N sg. pers III sg. are. b) Ac pl c) Ac sg In ipso vita(viata) erat et vita erat lux hominum vita a) decl I. amavi. pers I sg 2. conj perfect de la amo. cum se formeaza conjunctivul imperfect si cel mai mult ca perfect si cum se traduc (5 puncte pt fiecare) 2. N sg.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 3. pers I sg 3. perfect. prezent. imperativ.cartiaz. c) decl III. b) abl sg. prezent. autem dixit intra se et si Deum non timeo nec hominem revereor Dixit Timeo 1. sg 2. pers I sg 2. pers III sg 3. Ac. b) decl II.viitor. prezent. perfect.conjunctiv. pers III.indicativ prezent. pers III. vidua autem quaedam erat in civitate illa et veniebat ad eum dicens vindica me de adversario meo Veniebat Vindica 1. pers III sg c) perfect. pers III. Prezent.imperfect. prezent. sg 1. pl 1. amatum si traduceti (5 puncte pt fiecare ) +10 puncte din oficiu 1. conj II. sg Erat a). ind.viitor. pers III sg 3. pers II sg 3. sg 2. c) D. pers III sg 2. pers II sg 1. conj I.www. pers II sg Alegeti varianta corecta (5 puncte varianta corecta): 4.prezent. perfect.viitor.

pers III. c) subst. III pl 2.Marcus Marcus 3. Vita. sg lucet a) imperfect. ae la G pl si Ac sg A. sg. sg.www. b) pronume. pers III. Decl I. hominum a) decl II. Ac sg. Decl III. G. fillii 8. pers. c) decl II. Ac pl.cartiaz. b) decl III.soror 5. c) perfect. c) decl II. Declinati subst. servi 6.mater 4. Completaţi tabelul următor: (fiecare linie corecta are 2 pcte: total 20 pcte) 1. G pl. amicus 7.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z a) subst. abl sg. N sg. lupus 4 . b) indicativ prezent. G.filia filiae fiica 2. abl pl b) decl III. In tenebris a) decl I. curae grija 9. pl Et lux in tenebris(intuneric) lucet (a straluci) et tenebrae eam non conprehenderunt.

Canis sine dentibus latrat. filiae c. filium b.50 pcte) =10 pcte 1. 3. dominis 8. servi 2. Completaţi tabelul următor: miles militis filia Marcus homo mater soror civis servi minister soldatul Marcus 4 . filiam 4. Abl. 2. ad praetorem venit. Vasa inania plurimum sonant. epistolas scribit. Domina sine…. lupi avidi 10 pcte oficiciu • traducere manie mare lupi lacomi 1..ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 10. Cicero…. dominorum 6. Tulliae mater aquam bibit. ira magna N. a. 10. G. fratri B. Marci uxor Heluiae salutem dicit. Alegeţi varianta corecta: (fiecare are 2. vidit. Traduceti (fiecare are 4 pcte): 40pcte D. Ac. Marcus Tullius Cicero cum… generum 9. Declinati expresiile urmatoare la cazurile indicate si traduceti: Fiecare are 5 pcte: total 20 pcte N. Marcus fratri salutem dicit.cartiaz. pl.www. Homo homini lupus est. dominos 7. sg. servorum 4. Bis dat qui dat celeriter. c. filia(ablativ) c. sg. b. a. Frater filium videt et ad urbem a. sg. Servi…… in urbem ducunt. 1. Bis vincit qui se vincit. sevis 3. G. Fortes fortuna adiuvat. b. pl. a. c. 5. filia(nominativ) ducit. pl. domini C. b.

cartiaz.ei sunt veniunt - 3.eu zic docere – a invata (pe cineva) ponere – a pune clamare – a striga .eu simt.a veni scire – a şti .ei înving audiunt dicunt ponunt clamant scribunt movent reddunt – ei restituie intelligunt tenent .eu sunt scio est sunt grija amant – ei iubesc . a percepe .www. Completaţi spatiile goale din tabelele următoare: nominativ leo lupus ignis cura minister genitiv leonis lupi ignis curae ministri traducere leu lup grija servitor 4 acuzativ . Completaţi tabelul după model: esse –a fi sum imperare – a porunci docere – a invata (pe altul) invenire – a gasi dicere dico . Gasiti formele care lipsesc si traduceti: amare – a iubi amo – eu iubesc monere – a atrage atenţia moneo – eu atrag atenţia vincere vinco audire dicere .a trimite mitto mittunt 4.a înţelege intelligo sentire – a simţi. eu percep esse – a fi mittere .ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z fillii curae 2.a scrie scribo moveo – a mişca dare respondere respondeo reddere .

filia b. Alegeţi varianta corecta: 1. Cicero c.cartiaz. filia 4 . Quinti 4. Servus vinum …. filiae c. dominus b. Cornelia b.. Terentia …. est a. a.. Corneliae 6. Pater et mater amant. Tulliae d. filii c. bibit a. domini 3. filo b. …. Iulia Caesaris et Corneliae….ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z frater servi hominis Tullia vir nominativ urbs amicus centurio Romulus civis lapis mater gener viri genitiv iniuriae amici centurion cetatean piatra epistolae matris ginere generum om barbat traducere oras acuzativ urbem iniuriam centurionem civi lapidem dativ urbi iniuriae 5.videt et ad urbem ducit. Frater …. filiam 5. Aquam dat. Heluia e. Gaius Iulius Caesar…. Marco b.. dominum c. uxorem ducit a. filium 2. a. a..www. Corneliam c. domino d.

filium 9. Marcus Tullius Cicero.. soror b. filiam c. filii c. filium 10. sororem 8. …. filio b. Pater matri epistolam …. Completaţi tabelele următoare si traduceţi după modelul oferit de prima linie: esse dicere ducere castigar curare celare dare habere videre mittere curere venire ponere obsidere procedere detrahere sum dico duco castigo curo do habeo curro pono obsedi procedo detraho detraxi eu am asediat eu am inaintat eu am tras jos. patrem c. Marcus Tullius Cicero…. sororis d. a.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z b. filio b.uxorem celeriter currit..cartiaz. fratris 6. filii c. legit a. Marcus ad…. consul filius. am smuls fui dixi duxi castigavi curavi celavi habui vidi misi eu am fost eu am zis fuerunt dixerunt castigaverunt curaverunt eu am ascuns dederunt habuerunt eu am trimis eu am alergat cucurrerunt posuerunt processerunt ducere amare monere vincere ducit amat monet vincit ducunt amant duxit amavit duxerunt amaverunt 4 . a. sorori c. filiae 7.www. celeriter respondet a.videt. filiam b.

. cucurrit. centurioni b. dominorum b. ad praetorem veniebat. dominos c. a. a. epistolas scribit.Caesar vidit. Veste deposita.www.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z audire capere clamare respondere tenere scire procedere sentire accipere ferre audit capit clamavit ponit scribunt scit procedunt sentiunt accipit fert ferunt scivit processerunt sentit accepit tulerunt tenuit posuit scripserunt clamaverunt responderunt 7. dominis 4. hostes c. a. Marcus Tullius Cicero cum… generum videbat. servi b. Alexander Magnus ad ……. hostis b. ….cartiaz. milites b. militum c. Servi…… in urbem duxerunt. eques 7. servorum 3. Domina sine…. ira non considit. Cum centuriones aquam dant. fratri 8. a. fluvium 4 . filiam 6. filium b. a. sevis c.. imperatori vinum dederunt. …. filiae c. ministri c. a. a. …. Alegeţi varianta corecta: 1. a. filia(nominativ) b. Cicero….. hostium 2. hostium b. milite 5. filia(ablativ) c.

gentis avidae Ac. sg.cartiaz. traducere manie mare G. Pl. b) decl III.. hostis c. pl Adulescentior a) substantiv. pl. ira magna gens avida civis Romanus N. sg. a. Ac pl Patri 4 . lupi avidi fures captivi itinera magna G. masc. furibus captivis castris relictis traducere lupi lacomi itinerum magnorum Alegeţi varianta corectă: (Luca 15:11-13) Homo quidam habuit duos filios homo a) decl I.www. Ac. pl. lupis b. Urbe capta. ducis d. b) decl III. sg. legatum b. praetor rem esse in angusto dixit. 8. grad comparativ. sg.. sg. sg. D. N. N sg. Declinaţi expresiile următoare la cazurile indicate şi traduceţi: N. ……. a. masc. pers. sg.. pl. c) decl II Ac. III. cives rem…… esse in angusto sciebant. Sg duos a) pronume b) numeral cardinal c) substantiv d) numeral ordinal filios a) decl II. in muris currentibus. aquarum 9. pl. Abl. lapidibus 10. b) perfect. sg. c) prezent. c) decl I. III. G. pers III. N. N. c) adj..ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z c. servos. pl Et dixit adulescentior ex illis patri: pater da mihi portionem substantiae quae me contingit et divisit( divido = a imparti) illis substantiam(averea) Dixit a) imperfect. grad superlativ. pers. b) adjectiv. ducum c.

dant: 3. inquit. dedi. sg. capiebatur: 2. c) subst. decl I. ae= statură. D. pers. D. sg. III. 3 Vocabular: Accingo. A cincea serie: 1. relinquerat: 2. masc.. II. atum= a Inquit= zice Statura. decl. c) decl I. are. vici.. videt: videtur relinquo. relinquerant: 3. reflexiv. Cicero cum generum suum longo gladio accinctum vidisset. D. II. a. Ciceronis gener.capitur: capta est relinquebatur dabatur erat 2. um= lung înălţime a înarma Exiguus.cartiaz. Ac. c) imperfect. sg Mihi a) pronume personal. I. pers I pl Substantiam a) subst. decl III. Pl. Abl. pers. Decl I. Sg. II. II. video. Pl Da a) subst. videbat: captus erat relinquebat cum daretur videbatur 3. b) pron. liqui do. b) perfect. sg. avi. Ac. accinxi. cepi. cum 5. cum daret: 2.. cum vidissent: relinquitur datae errant cum visae essent 5. Saturnalii. imperfect. are. generum meum ad gladium alligavit?” Macrobius. Sg.Traduceţi: Lentulus. c) prezent. ĕre. reliquit: 4. viderat: visus 1. sg. sg. pers.www. victi sunt: vincuntur 2.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z a) decl. 4 . Ac. pers II. pers III pl Divisit a) perfect. Alligo. sg Contigit a) verb. a. b) prezent. b) decl III. cum caperetur: 3. identificaţi corect opoziţiile de mai jos şi traduceţi seriile verbale următoare: Prima serie: A doua serie: A treia serie: A patra serie: 1. ēre. c) verb. are= a strange) omnibus (omnis. cum videret: cum capta esset relicti erant dantur cum vidisset 4. pl 2. scund II. ere. sg. vidit: visus est 6. sg. Analizati sintactic cuvintele si sintagmele subliniate din textul de mai jos: Et non post multos dies (nu dupa multe zile) congregatis (congrego. D. “quis. b) verb. sg.. sg. imperativ. relinquebat : 1. c) decl II. dabat: 1. cum victi essent: cum vincerentur vinco. is= tot) adulescentior filius peregre profectus est (proficiscor = a pleca) in regionem longinquam et ibi(acolo) dissipavit(a risipit) substantiam suam(averea sa) vivendo luxuriose I. N. homo exiguae staturae fuit. accinctum= lega Longus. Ac. victi erant: vicebantur 3. capio. dederant: 4. um= mic. pers III. pers III. ĕre. prezent. vidi. dederunt: cum viderent: relinquerent: cum dati sunt cum viderentur relinquerentur 5. ĕre. b) subst.

8. affere. 34. Homo homini lupus. 24. 26. Uno in saltu apros capiam duos. Errare humanum est. Ubi est umbra. um= neaşteptat a aduce cantitate. avariţiei toate ii lipsesc. 35. is= Roma copleşi. Cum tacent consentiunt. 33.(Varro) Câinele fara dinţi latră. Festina lente. Curtius) Câinele fricos mai tare latră decât musca. Bis dat qui dat celeriter. 5. 10. Fugit irreparabile tempus. ae= luptă reveni verus=adevărat oppressum= a repente= deodată Urbs. Parturiunt montes. 20. nascetur ridiculus mus. Furem fur cognoscit.cartiaz. Bis vincit qui se vincit. 31. mulţi prieteni vei avea. tamen usque recurret. Labor omnia vincit improbus. Donec eris felix. ibi est corpus. Vulnerant omnes. 17. 4. itum= a se= dar oppressi. Mater. victum= a învinge urmă. Canis timidus vehementius latrat quam mordet. Canis sine dentibus latrat. Inopiae desunt pauca. 27. 30. 11. (Syrus) Puţine lipsesc sărăciei. atum= a adolescent cădea. avaritiae omnia. de+Abl. 19. ex+Abl= din. 4 .(Ovidius) Câta vreme vei fi fericit. bene castigat. Abusus non tollit usum. 16. Vocabular: adulescens. cadă dolor. is nuntius non verus fuit atque is adulescens non diu post ex pugna in Urbem rediit. Verba volant. 9. oris= durere gaudium.(Cicero) Norocul ii ajuta pe cei curajoşi. Paucos amicos rebus adversis probas. ultima necat. 32. magno dolore affecta est. Proverbe şi maxime: 1. a face să diu=mult timp ucide affero. Fabricando fit faber. Traduceţi: Ubi. homo.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z lictum= a lăsa în datum= a da visum= a vedea captum= a apuca. Ubi bene. ii= veste opprimo. 25. Vasa inania plurimum sonant.(Q. copia gaudi oppresa exanimataque est. ire. Ad augusta per angusta. 18. 22. Medice. 3. Quot capita. repente filio viso.(Plautus) 7. Memento. 23. multos amicos numerabis. avi. Fortes fortuna adiuvat. apud Cannas exercitus populi Romani caesus est. Agnum lupo eripere 13. 36. în afara ntis= caesum= a bate. tot sensus. 21. mater. are. ae=mare inopinatus. a despre exanimo.= în legătura cu. a. nuntio de morte filii allato. Sapiens nihil affirmat quod non probet. Nihil difficile amanti puto. 28. pugna. 14. lupum lupus. =la nuntius. 29. Qui bene amat. quia pulvis e set in pulverem reverteris. 6. mortis= moarte apud+Ac. ere. cura te ipsum. ibi patria. 12. ii= bucurie attuli. scripta manent. allatum= copia. Sed. post= după(+Ac) redeo. ivi. a părăsi a prinde III. 2. Naturam expelles furca. Ira furor brevis est.www. a cuprinde V. Bis repetita placent. mors. Gutta cavat lapidem. caedo. ere. cecidi. 15.

(Armonia dintre cetateni. Profita de aceasta zi) Horatius Cave canem (Pazeste-te de caine) Cibi condimentum est fames. aut nihil (Sau Cezar. (Forta obiceiului este mare) Consuetudo altera natura est. (Barba nu te face filosof) Beneficium accipere. qui cum ebrio litigat. (Foamea este condiment pentru orice mancare) Concordia civium murus urbium. bun leac) Bona valetudo melior est quam maximae divitiae. (Vulturul nu prinde muste) • Absentem laedit. sau nimic) • Avarus ipse miseriae causa est suae (Avarul este cauza propriei lui mizerii) • Ave Caesar morituri te salutant! (Sa traiesti Caesar. (Cine da rapid. (Iubirea patriei este legea noastra) • Alea jacta est. Ars longa. bona curatio. quibus potest. vita brevis. viata este scurta) • Asinus asinorum in saecula saeculorum.www. este zidul oraselor) Conditio sine qua non. da de doua ori) Bene diagnoscitur. dar mai prieten adevarul) • Amor patriae nostra lex. cei care se duc la moarte te saluta!) B • • • • • • • • 39. (Sanatatea buna este mai valoroasa decat cea mai mare avere) Bonum vinum laetificat cor hominis. (Opusii sunt curatiti de catre opozantii lor) 4 .cartiaz. (Sa se asculte si cealalta parte) • Aurea mediocritas. A Aquila non capit muscas. (Conditia necesara) Consuetudinis vis magna est. (Traieste clipa. Qui vos vincunt. • Ars longa. sed magis amica veritas. (Mi-e prieten Platon. (Fericit este cel care se face util prin ajutorul dat) Bis dat. libertatem est vendere (Daca accepti un favor iti vinzi libertatea) C • • • • • • • • Carpe diem.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 37. sic iubeo. (Cine da un diagnostic bun. vita brevis. Hoc volo. spes est. (Obiceiul este alta natura) Contraria contrariis curantur. (Arta este lunga. (Soarta este hotarata! Zarurile au fost aruncate!) Iulius Caesar cand a trecut Rubiconul. qui prodest. (Cat timp bolnavul sufla. sit pro ratione voluntas 40. (Magarul magarilor in secolele secolelor) • Audiatur et altera pars. mai este speranta) • Amicus Plato. (Faima sfanta a aurului!) • Aut Caesar. bene curatur. Beatus. aquam bibunt. 38. qui cito dat. vindeca bine) Bona diagnosis. (Bun diagnostic. (Vinul bun inveseleste inima omului) Barba non facit philosophum. (Aurita cale de mijloc) • Auri sacra fames. Felix qui potuit rerum cognoscere causas. (Cel care se cearta cu un betiv raneste un absent) • Ad multos annos! (La multi ani!) • Aegroto dum anima est.

(Si eu am trait in Arcadia) Et si omnes. cogito ergo sum. Varianta Divide ut imperes. (Exceptand ce este de exceptat) Ex osibus ultor.www. (Experienta te invata) F 5 . invatam si noi) Doctus cum libro. sed lex. (Ma indoiesc. (Este o masura in fiecare lucru) sau .ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z • • • Contra vim mortis non est medicamen in hortis. (Legea e dura. (Cat timp respir. sa bem!) Errare humanum est sed perseverare diabolicum. non vivere ut edas. deci cuget.mai complet . (Chiar daca toti. spero. Dum spiro. dar a persevera [in greseli] este diabolic) Est modus in rebus. (Savant cu cartea). (Arborele se cunoaste dupa fructe) Edere debes ut vivas. (Din nimic nu se creeaza nimic) Exceptis excipiendis. (Invatand pe altii. sed non ego. (Din mormant se ridica razbunatorul) Experientia docet. dar e lege) Dura necessitas. Tot acolo era scris si "Nosce te ipsum!" (Cunoaste-te pe tine insuti!) Et in Arcadia ego. (Dezbina si condu). non disputandum. eu nu) Etiam unus capilus habet umbram suam (Chiar si un fir de par are umbra sa) Ex nihilo nihil. (Eu sunt cel ce sunt) Ergo bibamus! (Deci.cartiaz. deci exist) Dulce et decorum est pro patria mori. Dubito. (Necesitate dura) E • • • • • • • • • • • • • E fructu arbor cognoscitur. cuget.(Nu este bine sa depasesti masura fiecarui lucru). sper) Dura lex. (Este dulce si frumos sa mori pentru patrie) Horatius. (A gresi e omenesc. (Gusturile si culorile nu se discuta) De mortuis nihil nisi bene. Era scris pe frontonul templului din Delphi. Docendo discimus. (Despre morti numai de bine) Divide et impera. (Nu este medicament impotriva puterii mortii) Cui bono ? (Cine e beneficiarul ?) Cura. ut valeas! (Ai grija de tine) D • • • • • • • • • • De gustibus et coloribus. (Trebuie sa mananci ca sa traiesti. ergo cogito. nu sa traiesti ca sa mananci) Ego sum qui sum.

(Cu acest semn vei invinge) Inter arma silent leges. (Azi pentru mine. legile sunt mute) In vino veritas. (Cartile isi au destinul lor) Hannibal ante portas. (In flagrant delict) Fluctuat nec mergitur. (Unirea face forta) Iurare (jurare) in verba magistri. (Facut de cel care profita de el) Iunctis (junctis) viribus. (Norocul il favorizeaza pe curajos) G • • • • Gaudeamus igitur (Sa ne bucuram. nu prin forta.www. cras tibi. (Omul este un lup pentru om) Homo naturaliter animal sociale. (Aici si acum) Hic et ubique (Aici si peste tot) Hic Rhodus. sed saepe cadendo. (Necunoscutul nu tenteaza) Ovidiu Incredibile dictu. (Pierde timpul pe cand dusmanul este deja aici. humani nihil a me alienum puto. (Incredibil de zis) In hoc signo vinces. (In timpul razboiului. (Omul prin natura este animal social) Aristotel Homo sum. (E zguduit dar nu se scufunda : stema orasului Paris) Fortes fortuna juvat. (Ignoranta legii nu are scuza) Ignoti nulla cupido.)) Hic et nunc. (Stropul face o gaura in piatra. deci) Gloria victis! (Glorie victimei!) Se opune sintagmei Vae Victis Grosso modo (In linii mari) Gutta cavat lapidem non vi. (Ignoranta judetului dauneaza) Ignorantia legis non excusat. aici sari! (Demonstreaza AICI si ACUM ce ai de demonstrat)) Hodie mihi.cartiaz. sau Audaces fortuna juvat. (AICI e Rhodos. ci prin cadere repetata) H • • • • • • • • • • Habemus papam! (Avem papa!) Habent sua fata libelli. (Adevarul este in vin) Is fecit. (Jura pe cuvintele unui profesor) 5 . hic salta. (Om sunt. nimic uman nu-mi este strain) I • • • • • • • • • • Ignorantia iuris nocet. (Hannibal inaintea portilor.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z • • • • • • Famam multi curant pauci conscienciam (Multi se ingrijesc de faima putini de constiinta) Festina lente! (Grabeste-te incet!) Fiat lux! (Sa se faca lumina!) Flagrante delicto. cui prodest. maine pentru tine) Homo homini lupus est.

(Lucrul este ruga) Laborare omnia vincit." Nulla dies sine linea.cartiaz. (Nimeni nu poate face orice) Non scholae. (Nu vesmantul il face pe om. (Nu uita ca esti muritor!) Mens sana in corpore sano. natura il insanatoseste) Memento mori. (Lucrul invinge tot) Lapis philosophorum. (Numele este omul) Nondum amabam. Tot acolo era scris si "Est modus in rebus. (Natura detesta vidul) Nec Hercules contra plures. (Minte sanatoasa in corp sanatos) Modus vivendi (Mod de a trai) Mutatis mutandis (Schimband ce este de schimbat) N • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Naturalia non sunt turpia (Cele naturale nu sunt rusinoase) Natura abhorret a vacuo. (Nimic nu e mai necesar ca medicina) O • Obiter dicta (In treacat spuse) 5 . (Nimeni nu-i profet in tara sa) Nemo nascitur sapiens. (Nimic nou sub soare) Nihil sine deo. ci de la "scoala vietii) Non solum armis sed libris (Nu numai prin forta dar si prin cultura) Non ut edam vivo. (Nu e regula fara exceptie sau Exceptia intareste regula) Nulla res tam necessaria est quam medicina. (O mana spala pe alta) Medicus curat. (Nimic fara Dumnezeu) Nihil sine numini. (Piatra filosofilor) M • • • • • • • Magister ludi (Invatatorul scolii) Manus manum lavat.www. (Nimeni nu se naste invatat) Nihil lacrima citius arescit. (Nu e Hercule cine lupta cu o droaie) Nemo propheta in patria sua. sed vitae discimus. (Nu e medicina fara limba latina) Nulla regula sine exceptione. chiar daca am invatat sa iubesc) Non omnia possumus omnes. (Medicul il are-n grija. (Nu traiesc ca sa mananc. (Nu invatam de la scoala. sed ut vivam edo. (Nu e zi fara linie) Nulla est medicina sine lingua latina. natura sanat. (Nimic nu usuca mai repede ca o lacrima) Nihil novi sub sole. sed vir vestimentum. (Nimic fara dorinta) Nomen est omen. ci omul pe vesmant Nosce te ipsum! (Cunoaste-te pe tine insuti!) Era scris pe frontonul templului din Delphi. ci mananc ca sa traiesc) Non vestimentum virum ornat. et amare amabam. (Nu am iubit.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z L • • • Laborare est orare.

si greu .ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z • • • • • • • Oculi plus vident quam oculus. (Toti oamenii vor sa aibe sanatate. (Ceea ce era de demonstrat) Quod licet Iovis. non licet bovis.ca sa ajungi la performanta -(Proverb romanesc: Cu amar se mananca dulcile)) Per scientiam ad salutem aegroti. (Mai intai a trai si pe urma a face filosofie) Prosit (Sa fie de bine) Q • • • • • • • Qui rogat. (Roaga-te si lucreaza!) P • • • • • • • • • • • • • • • • Pax melior est quam iustissimum bellum. quae valetudini contraria sunt. (A preveni e mai usor decat a trata) Primum non nocere. et respice finem! (Orice ai face. ci sa mergi pe jos o mila). consentire videtur. (Persoana (ne)agreata) Pia mater (Mama iubitoare) Plenus venter non studet libenter. tibi discis. citeste de doua ori) Qui tacet.cartiaz. nu greseste sau Incercarea moarte n-are) Qui scribit. nu dauna) Primum vivere et deinde philosophari. (Betia ia mai multe vieti ca spada) Post cenam non stare sed mille passus meare. nu e din cauza asta) Praesente medico nihil nocet. (Iubirea invinge orice) Omnium artium medicina nobilissima est. (Cine roaga. non errat. (Cine tace e de-acord) Quidquid agis.www. (La inceput. (Port dupa mine tot ce e al meu) Omnia vincit amor. (O burta plina nu iubeste studiul) Plures crapula quam gladius perdidit. (Cel mai bun medicament este odihna) Ora et labora. (Cu greutate pana la stele. (Cand doctorul e langa tine. (Dupa asta. fara sa-ti tai respiratia la sfarsit) Quidquid discis. (Pacea e mai buna decat cel mai just razboi) Pax vobiscum! (Pacea cu voi!) Per aspera ad astra. prudenter agas. dar des fac totul in contra ei) Omnia mea mecum porto. bis legit. (Ceea ce-i este permis lui Jupiter nu-i este permis si unui bou) 5 . Trebuie sa muncesti mult . (Sa nu stai dupa cina. (Mai multi ochi vad mai mult decat unul) Omnes homines sibi sanitatem cupiunt. fa cu prudenta. Post mortem. faciunt. (Medicina este cea mai nobila arta) Optimum medicamentum quies est. nimic nu-ti poate face rau) Praevenire melius est quam praeveniri. inveti pentru tine) Quod erat demonstrandum. (Dupa moarte) Post hoc non est propter hoc. (Sa vindeci boala prin stiinta) Persona (non) grata. (Orice ai invata. saepe autem omnia. (Cine scrie.

(Atatea pareri. lege suprema) Semper idem. scripsi! (Ceea ce am scris. pregateste judetul) Sui generis. cate capete) R • • Repetitio mater studiorum est.www. pregateste-te pentru razboi) Si vis pacem. soarta persoanelor grav bolnave este necunoscuta) Salus aegroti suprema lex. (Medicamentul unuia. (In felul sau) Summum jus. ibi victoria. (Razand infranezi moravurile) S • • • • • • • • • • • • • • Saepe morborum gravium exitus incerti sunt. filosof ramaneai) Si vis pacem. (Daca vrei pace. (Fara ura si partinire) Sine labore non erit panis in ore. (Folosirea profesorilor este cea mai buna) 5 . (Pentru cei care vin tarziu. (Sanatatea pacientului. (Trei se fac colegi) U • • • • • • Ubi bene ibi patria.cartiaz. (Mereu acelasi) Sic transit gloria mundi. (Cu o randunica nu se face primavara) Unum castigabis. formula de fidelitate zisa de sotii romani dupa casatorie) Una hirundo non facit ver. (Unde-i bine. summa injuria. para iustitiam. si noi in ele) Tres faciunt collegium. centum emendabis. (Asa trece gloria lumii) Formula folosita in trecut la investirea unui nou papa. Similia similibus curantur. ibi ego Gaia. (Unde esti tu Gaius. (Daca taceai. (Mai multa lege. (Fara de care nu se poate) Si tacuisses. am scris!) Quot capita. oase) Tempora mutantur et nos mutamur in illis.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z • • • Quod medicina aliis. para bellum. (Asemanarea vindeca asemanarea) Sine die (Fara termen precizat) Sine ira et studio. (Timpurile se schimba. (Repetitia este mama invataturii) Ridendo castigat mores. acolo este patria mea) Ubi concordia. aliis est acre venenum. (Unde este armonie. acolo voi fi eu. mai putina justitie) T • • • Tarde venientibus ossa. (Daca reprimi o greseala. philosophus mansisses. oase sau Pentru cei care intarzie. Gaia . (Fara munca nu mananci paine) Sine qua non. este veninul altuia) Quod scripsi. (Daca vrei pace. este si victorie) Ubi tu Gaius. corectezi o suta) Usus magister est optimus. (Des. tot sententiae.

mananca devreme) V • • • • • • • • Vae victis! (Vai de cei invinsi!) Vade mecum (Vino cu mine) Veni. ab prep. + abl = de. (Adevarul invinge totul) Vox populi.cartiaz. a. amabilis esto. scripta manent. (Vocea poporului. supranume F filia. general. exemplele ghideaza) Verba volant.www. (Vorbele zboara. oris m = conducător.) = roman S soror. vox dei. sef. vici (am venit. Vocabular VOCABULAR LATIN-ROMAN A a. n. de la C civis. iubit vei fi) Ut sis nocte levis. am vazut. porecla. is = cetăţean cognomen. inis n. = soţie 5 . = mamă N nomen. (Fii amabil. impărat M mater. tris f. comandant suprem al armatei. sit cena brevis (Daca vrei sa dormi bine. (Vorbele predau. vocea zeilor) VI. oris f. = nume P praenomen. ii m. f. = fiică filius. (Adevarul seamana ura) Vincit omnia veritas. exempla trahunt. oris. =soră U uxor.+ = cognomen. scrisul ramane) Veritas odium paret. ninis.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z • • Ut ameris. um (adj. am invins) Iulius Caesar Verba docent. vidi.= prenume R Romanus. ae f. cap. inis n. = fiu I imperator.

ae= parabola. cineva civitas.cartiaz. plictisitor. a inceta 2. iudicis= judecator erat(de la a fi. atum= a pedepsi. dusman 4. a scapa. a-si bate joc 5 . neplacut. a respecta 5. dico.www. ere. inauntru se=sine. despre oportet=se cuvine semper=intotdeauna oro. razbuna. i=timp post=dupa. anumit. pilda ad=la+Ac ille. mie hic. dixi.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 1. a supara. ae= vaduva venio. nolui= a nu voi per=timp de. dar et= si parabola. ere. eri. Dei= zeu timeo. a parasi. veritus sum=a respecta. greu de suportat mihi=pt mine. oravi. ire. el vindico. apoi. demonstrativ) quoniam=dupa ce. tis=cetate. iudex. sum. quaedam. inis=om vereor.. vereri. a se rusina 3 viduva. quae. ere. intra=in. nole. esse. a elibera. a se teme. ii= adversar. multus(3)=mult tempus. a cinsti. fui) quidam. veni. illud=acela(pron. a face dreptate adeversarius. in timpul. avi. are. a-i fi frica homo. ventum= a veni is. quod= care Deus. ui=a se teme. potrivnic. nolle. dupa aceea. veritus sum=a se sfii. pt ca. haec. oras quis. a face dreptate ne= ca sa nu suggillo(I)= a defaima.tamen=totusi quia=pentru ca molestus(3)=suparator. quoddam=un oarecare. oratum=a se ruga non= nu deficio. illa. orare. el si=daca nec=nici revereor. fectum= a renunta. id= acela. hoc=aceasta vindico(I)=a razbuna. ea. dictum= a zice autem = insa. feci.

www.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 5 .cartiaz.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful