PETRE ŢUŢEA ÎNTRE DUMNEZEU ŞI , NEAMUL MEU PETRE TUTEA INTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL MEU Ediţie îngrijită de Gabriel

Klimowicz FUNDAŢIA ANASTASIA Editura Arta Grafică Coperta: RADU ŞTEFLEA Cuvânt înainte După uriaşul discurs al lui Petre Ţuţea, discursul public despre Petre Ţuţea capătă nebănuite, ieri, dimensiuni. De fapt, acum încep să devină vizibile consecinţele însemnate ale acţiunii sale şi începem să înţelegem semnificaţiile de adâncime ale demersului său năprasnic şi total. Traversând secolul de la un capăt la altul, Petre Ţuţea a ţinut jocul, singur, unor întregi instituţii naţionale; a propovăduit în tot locul, neobosit şi solitar, împlinindu-şi predica prin exemplaritatea unei prezente absolut verticale, în circumstanţele cele mai nefericite de care a avut parte Ţara noastră. Aceasta şi spre disperarea neputincioasă a celor care şi-au făcut un murdar obicei din "înfierarea" sistematică şi imbecilă a naţionalismului românesc. Transcrierea unor interviuri sau a unor discuţii nu oferă -inevitabil - decât o palidă imagine a realităţii Petre Ţuţea. Chiar imaginile filmate - câte sunt - redau firav anvergura personalităţii Profesorului, detectată în toată amploarea ei numai prin contactul spiritual direct, nemijlocit. În faţa unor asemenea neputinţe ne consolăm cu gândul că, prin oamenii pe care i-a întâlnit şi îndrumat, lucrarea de construcţie spirituală şi culturală a lui Petre Ţuţea -parte a marii construcţii spirituale româneşti - este dusă mai departe, peste vremi. "În grandoarea istorică a Poporului Român eu sânt o rotită invizibilă. Dar sunt!", spune Profesorul. În acest "sunt" este concentrat mesajul său esenţial. În Petre Ţuţea se întâlneau armonic apostolul şi patriarhul. "Mă mişc între Dumnezeu şi Poporul Român", obişnuia să spună. Aceste poziţii de autoritate, tranşante, uneori aparent paradoxale i-au surprins deseori pe cei nedeprinşi cu profunzimile şi complexitatea discursului său. Nu trebuie să facem greşeala de a-i prelua superficial formulele, afirmaţiile. Ele trebuie înţelese şi aşezate În contextul amplu al personalităţii şi acţiunii sale integrale. Profesorul trudea şi se umilea pentru poporul său; dar se şi ridica - vifor năprasnic - certându-l când considera că dă semne de rătăcire. Ceea ce avem a înţelege mai întâi de toate este că Petre Ţuţea nu poate fi corect şi deplin evocat prin simple citări sau invocări bibliografice. O autentică evocare este realizabilă numai prin faptă, prin trăire creştină şi lucrare romanească, prin sinceritate şi dăruire. Petre Ţuţea "obligă" la aceasta. "Aţi auzit de «ţuţianism»?" întreba, cu o aparentă nemulţumire în glas, când spunea că nu a avut discipoli. Reproşul are o ţintă subtilă. Evident că nu putem vorbi de "ţuţianism"; căci există concepte bine aşezate cu care dânsul se identifică deplin: românism, de exemplu. Sau naţionalism. Sau patriotism absolut. Sau eminescianism... Ca să te numeri printre "ucenicii" săi trebuia să îndeplineşti, de fapt, o singură şi grea condiţie: să fii român. Şi, pe cât se poate, "român absolut". Aşa înţelegem de ce Profesorul obişnuia să ne spună, în acei ani grei, cu duioşie şi minunat rafinament pedagogic, nouă, celor nevârstnici şi nepricepuţi: "Eu nu am ucenici. Eu am prieteni". Marian Munteanu 27 februarie 1992

Explicaţie Petre Ţuţea a fost asemuit cu Socrate. Însuşi marele gânditor român respingea această asemănare. Socrate "căuta un zeu". Petre Ţuţea nu-l mai caută, îl ştie, şi se pune sub binecuvântarea Lui. "Asistat", el nu se mai întreabă, ci afirmă. Verva cu care o face, profunzimea gândirii, memoria extraordinară şi uşurinţa cu care se mişcă prin cultură - fie ea religioasă, filozofică, politică, istorică - fac din el una din cele mai strălucite personalităţi româneşti. Am putea spune că este "genial", dacă n-am şti că el însuşi ne interzice să-i asociem acest termen. Ne putem exprima mai bine spunând despre el că este "omul etern", asistat de Dumnezeu, sau - atribuindu-i propria sa apreciere despre Mircea Eliade - "omul împlinit religios". Strălucirea orală a dialogurilor lui Petre Ţuţea se pierde, în cea mai mare parte, atunci când se încearcă transpunerea lor în scris. Acest lucru, de care am fost, cu părere de rău, în permanenţă conştient, nu m-a împiedicat să fac eforturi pentru ca savoarea cuvântului rostit să treacă, pe cât posibil, în paginile cărţii. Am avut de asemenea grijă ca fraza să-şi păstreze întotdeauna înţelesul. În ultimii săi ani de viată, Petre Ţuţea s-a aflat într-un permanent dialog, intens, concentrat asupra problemelor esenţiale care frământă "corcitura", cu sine, cu neamul din care s-a născut şi cu Dumnezeu. Un lung şir de oameni s-a perindat prin strâmta "celulă" sau "chilie" de lângă Cişmigiu a marelui gânditor român, din curiozitate, pentru a mai afla câte ceva, sau pur şi simplu pentru a fi o dată mai mult conectaţi la dialogul cu cel "asistat" de Dumnezeu, deci cu Dumnezeu. Dialogând cu ei, Petre Ţuţea se adresa de fapt neamului românesc pe care 1-a iubit mai presus de sine, cu trecutul, prezentul şi viitorul său "greu de glorie", cum spunea. Petre Ţuţea era mai mult decât mândru, era orgolios că este român. Ţinând cont de faptul că interlocutorul permanent al lui Ţuţea era de fapt neamul său, indiferent cine era de faţă, am căutat să dau dialogurilor o formă adecvată. Am menţionat la început numele celor care participau şi am lăsat, apoi, dialogul să curgă liber. Am procedat întotdeauna aşa, indiferent de notorietatea interlocutorilor. Unele idei, citate sau pasaje se repetă pe parcurs. Ele au fost păstrate pentru a nu fragmenta un dialog, pentru a nu-i întrerupe cursivitatea sau coerenţa ideilor, sau pentru că servesc cărţii. Alte repetiţii au fost eliminate. Această carte este o carte de dialoguri şi de eseuri filosofice; ea poate fi considerată, deşi nu expune un sistem, o carte filosofică. A fost structurată în trei părţi: o primă parte de dialoguri; eseurile din a doua parte dezvoltă problemele puse în discuţie în prima parte; cea de-a treia parte este concluzivă: Petre Ţuţea conchide asupra ideilor expuse şi asupra întregii sale vieţi. Lupta acestui uimitor 'întreg" care a fost Petre Ţuţea şi efortul lui enorm de a trage o linie justă, coerentă, sub gândurile rostite, de a pune punctul potrivit la capătul unei vieţi de o vigoare ieşită din comun, lupta aceasta în care s-a "amestecat" Dumnezeu -singurul aliat al lui Ţuţea - reies din ultima parte a cârtii care este, deci, concluzivă în dublu înţeles. La început a fost Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul şi toate câte s-au făcut, printr-însul s-au făcut. (Ioan 1.1.) DIALOGURI Gabriel Klimowicz Bănuim că nu toate textele lui Petre Ţuţea care au apărut în presă în 1990 şi 1991 au putut fi cuprinse în această carte. Dacă mai există astfel de texte, rugăm ca ele să ne fie semnalate. Mulţumim redacţiei ziarului Cotidianul pentru sprijinul pe care 1-a acordat în realizarea acestei cărţi. Emil Cioran către Bucur Ţincu "Ca şi tine, îi păstrez lui Petrică aceeaşi admiraţie. Ce om extraordinar! Cu verva sa fără pereche, dacă ar fi trăit la Paris, ar fi avut astăzi o reputaţie mondială. Vorbesc adesea despre el ca despre un geniu al vremurilor noastre sau, mai degrabă, ca despre singurul spirit genial pe care mi-a fost dat să-1 întâlnesc În viata mea", (aprilie 1974) "Aşa cum ti-am scris ultima dată, admiraţia mea pentru Petrică a rămas intacta de-a lungul anilor. Ce geniu fulgurant! îmi amintesc de câteva dintre formulările sale ca şi cum le-aş fi auzit ieri. Am cunoscut multe spirite remarcabile dintre care unele erau cu totul de primă mână: nu am întâlnit în nici un caz o inteligentă atât de incandescentă ca a sa". (mai 1974) Din scrisorile trimise de Emil Cioran lui Bucur Ţincu în aprilie şi mai 1974. Aceste fragmente au fost publicate în revista 22 , numărul 22 din 15 iunie 1990.

Dragă Emil, Mi-e dor să te văd şi să te îmbrăţişez. Aş vrea să mă întâlnesc cu tine şi cu doamna într-un spaţiu fără oameni şi să trăim împreună câteva clipe bucuria orizontului vizual pe care o trăiesc sfinţii şi copiii. De altfel, Sf. Augustin spune că adevărul este ceea ce se vede. Este evident acest lucru, fiindcă în afară de acest spaţiu limitat se desfăşoară plăsmuirile închipuirii şi speculaţiile goale de adevăr ale raţiunii, ducătoare la nimic, chiar dacă uneori sunt relativ utile. Permite-mi să afirm că semăn cu tine, cu deosebire că tu practici o sinceritate nelimitată, în timp ce îndrăznelile mele sunt mărginite de credinţe, de care nu mă pot detaşa. Mă mişc între Dumnezeu şi neamul din care fac parte, în afară de aceşti termeni, nu văd nimic semnificativ între cer Şi pământ. Totuşi, vreau să spun unele lucruri şi despre om. Vreau să scriu o lucrare în cinci volume intitulată OMUL. Voi. I. Problemele omului (Omul ca fiinţa întrebătoare şi căutătoare de soluţii utile, dar neadevărate. În întrebările fundamentale şi în toate celelalte, am să încerc să expun soluţii aleatorii, aporii şi rătăciri. Omul autonom nu poate depăşi soluţia utilă şi paradoxul). Voi. ÎI. Sistemele (încercările omului de a cuprinde logic întregurile, mişcându-se paralel cu ele, fiind permanent incapabil să descopere, fără bar, unităţi reale). Voi. III. Stilurile (Windelband afirmă că filosofic - ca şi cum aceasta ar fi mare lucru - n-au făcut decât grecii şi, deci, europenii. Eu cred că stiluri n-au decât europenii - deşi nici aceasta nu-i vreo ispravă. Am să încep cu apolinicul şi dionisiacul grecesc, trecând prin toate stilurile cunoscute până azi în spaţiul european). Voi. IV. Disciplinele (Ştiinţele naturii, în cap cu matematica. Dacă matematica nu este nici justă, nici injustă, ci comodă mintal, cum spune Poincar6, ce s-ar putea spune mai mult de ştiinţele experimentale, tot atât de utile şi de neadevărate ca matematica ? Omul caută, bineînţeles, căutarea ne fiind o cale spre adevăr, soluţii care să-1 scoată din captivitatea naturii şi comunităţii. Este permanent mişcat de iluziile progresului. De altfel, întrebările, căutările şi soluţiile nu-i aparţin, fiind predeterminări. Şi-nchipuie că este descoperitor, inventator şi chiar creator. Mă gândesc la formula din Sofistul , după câte mi-amintesc, în care se spune: "Zeul este creator şi omul imitator"). Voi. V. Dogmele (În această sferă "calea omului este înlocuită cu calea Domnului" (Bossuet). Certitudinea este vehiculată de credinţa în adevărul venit de sus. Perspectiva istorică ne arată că alt adevăr nu există. Devenirea? "Amestec de abator şi bal", cum bine afirmi tu). Ţin să-ti mulţumesc pentru nemeritatele aprecieri privind persoana mea, din La Nouvelle Revue Française. Te asigur de nestrămutata mea prietenie, iar doamnei să-i transmiţi omagiile mele. P.S. Am o dorinţă, să cumperi garsoniera mea, fiindcă nu vreau să mor chiriaş: poate să-ti servească vreodată la venirea ta în Bucureşti, împreună cu doamna. Este în centrul Bucureştiului, lângă Cişmigiu. Intr-o proprietate a lui Cioran nu mă simţ chiriaş. Petre Tuţea, Str. Episcop Ambrozie nr 2-4 et. VOI, ap. 49, sect. l Bucureşti Aceasta scrisoare, trimişi lui Emil Cioran în primăvara anului: 1990, a fost publicată În revista Apostrof din Cluj, în numărul 2 din 1990. Dogma Un ţăran imperial Dogma este o formă purtătoare de mister, este revelată ca şi acesta. Misterul este singura formă eliberatoare din neliniştile mărginirii personale, ale înlănţuirii cosmice şi comunitare şi ale perspectivei infinitului şi morţii. De aceea libertatea nu poate fi gândită decât dogmatic, potrivit cu doctrina creştină, care este religia libertăţii. Omul este liber să participe sau nu la actul mântuirii sale. Această libertate o oferă catolicismul şi ortodoxia. Protestanţii situează omul sub semnul predestinării. Ei se situează, hegelian vorbind, înaintea apariţiei zeului, care însemnează lumină raţională opusă destinului orb. Acest text a fost cules de Andrei Pleşu de la Petre Tuţea şi a fost publicat În Lumea Creştină din numărul 25 al României libere, care a apărut duminică. 21 ianuarie 1990. Constantin Noica mi-a povestit că în închisoare, la un interogatoriu care se prelungea peste măsură, anchetatorul a sfârşit prin a proclama răstit, cu titlu de avertisment: "Ascultă, eu 1-am anchetat şi pe Ţuţea". Era pentru el o dovadă de extremă competenta, o încununare profesională de tipul doctoratului, o probă supremă. Călăul se legitima prin anvergura victimei. În anii care au urmat, anvergura victimei a continuat să stimuleze vigilenta călăului. Petre Ţuţea continua să fie supravegheat, anchetat şi percheziţionat periodic, deşi recuperase statutul de "om liber". Ce putea

.. căci a ignorat principiul antropomorf al zeilor care erau persoane... al dumneavoastră.îi spun aşa deşi el de fapt e monolog. Printre altele. Este vorba despre România intelectuală interbelică care pivota în jurul lui Nae lonescu.ale puterii? Se temeau de inteligenta lui? De umorul lui? De popularitatea lui? Probabil. de mare ajutor. Pîrvan. pe scurt tot ce era mai greu de clintit din sufletul naţional. zic. Una din minunile lui Dumnezeu Acest dialog dintre Petre Ţuţea şi Sorin Dumitrescu a avut loc la începutul lunii ianuarie 1990. Avem acest noroc extraordinar ca." Popă". . în care lumea nu ştie încotro s-o apuce. o gândire limpede. probabil. Cum să piardă o victimă. domnule Petre Ţuţea. care a apărut duminica. zic. Dar mai trebuie să fi fost ceva... ca şi noi. " Da'."Nu părinte". ..Emil Cioran. pe care călăul însuşi o admiră? Acesta este portretul pe care Andrei Pleşu i-1 face lui Petre Ţuţea în Lumea Creştină din numărul 25 al ziarului România libera.m-a invitat o dată la masă . un ţăran imperial. .în binecuvântarea lui răbdătoare în jurul vieţii mele . Cu un instinct care nu le lipsea. ministrul "Culturii". Oricum. În 1974 Dumnezeu m-a ajutat .M-a făcut cineva un tip aristotelic. a scos şi conduce astăzi ziarul Cotidianul. schimonosită şi schimonositoare. mare personalitate urgisită ... . al lui Vulcănescu şi al atâtor altora.. fără frică şi fără fineţuri psihanalitice. au concepţia persoanei cereşti. la două săptămâni de la căderea lui Ceauşescu. Cei care au încercat. pentru că e păcat să-1 întrerup! pe domnul profesor Ţuţea. atât de confuz revoluţionară.Vă întrerup o secundă.. În garsoniera strimtă de lângă Cişmigiu a marelui gânditor român. se întreţes. care spunea că vrea să mă editeze el.. Părintele Stăniloaie . .care a şi fost condamnat la moarte pentru acedie.sunt ştiute lucrurile astea .Am norocul să mă aflu din nou în preajma dumneavoastră. duşmanul în ipostază chintesenţială: el întruchipa într-un dozaj unic credinţa în Dumnezeu. în lumina unei asemenea intenţii importante a ministrului culturii. Nu se poate spune că Petre Ţuţea a dus cu puterea un război din care a ieşit învingător. prietenul şi iubitul dumneavoastră Andrei Pleşu. zice. . într-o discuţie de o înaltă ţinută intelectuală al cărei text a fost publicat în România Literară. Divinitatea era o formă pură. într-un eseu al lui Doinaş care trebuia să apară în "Secolul XX". -.. în care ideile abundă. -. aşa. . fiind păzit aprig de către Securitate. Eu nu sunt deloc chiar aşa de cuviincios cu Socrate.. 21 ianuarie 1990. om atât de cunoscut. un Chesterton câmpulungean.. firescul ideilor. dar ..atât de stabile totuşi . ca să spun ceva pentru cei care poate nu ştiu. Şi păgânii. . hazul enorm al formulării. în împrejurarea de acum." Dar cum vă socotiţi".zice: "Dumneavoastră sunteţi considerat Socrate al Bucureştiului sau al României".ca să-1 numesc aşa .a fost imposibil de contactat în anii din urmă. Căci el a început prin a fi învingător şi a dus războiul cu gratia suverană a celui ce nu poate pierde. Sunt puţin adversarul marelui logician. cu terminologie precisă. iar ce-1 interesează pe el este să încerce să se articuleze cu acea emulaţie unică a României interbelice.. Asta nu se poate.Bine faceţi. De o parte puterea nelegitimă.Da. ulterior..să-1 cunosc pe Mircea Eliade într-o împrejurare neprevăzută şi primul lucru care m-a întrebat a fost: "Ce face Petre Ţuţea?" Există în jurnalul lui un fragment unde Eliade declară că domnul Petre Ţuţea este poate inteligenta cea mai vie pe care a cunoscut-o în toată viata lui şi un mare Petre Ţuţea. se împletesc. întrebat fiind cum se gândeşte să orienteze dispozitivul cultural . cu atât mai important este acest dialog .. tot cu cameră video..Aşa vă spunea lumea! .Am scris un lucru care a plăcut. cu terminologie precisă. -. -... La acest dialog a participat şi Doina Bască care. ne este. Mi se spune.. au avut neplăceri şi au fost sâcâiţi de Securitate până în pânzele albe. unde aveţi parohia?' "N-am. portret la care se f ac mai multe referiri În dialogurile din această carte. specialist al domeniului spiritual pe care îl reprezintă Platon Domnul Petre Ţuţea. de cealaltă un gentilom valah.să-l facă atât de periculos? Cum reuşea bătrânul acesta să neliniştească în asemenea măsură structurile . ca şi noi în epocă.spunea că mari idei nu are. anchetatorii simţeau că Petre Ţuţea este duşmanul absolut. ultimul socratic. . prin jertfa tinerilor.

Despre Revoluţia Franceză. ha.. .. eu n-am văzut nici o revoluţie". . Deci dumneavoastră dinamitaţi chiar termenul de revoluţie.Ce aţi propus atunci? . Asta e! încolo nimic. Mă gândesc la o rugăciune a lui Moise... .Da. "Cum n-aţi văzut?" "Am văzut maşini. I-am spus cuiva că nicăieri Dumnezeu n-a avut de furcă cu dracul mai mult decât în sacrul spaţiu al Italiei. Atunci... căutând pasajul în care se referă la dumneavoastră. l'atheisme c'est votre religion". Nu sunt înfumurat că .Nu. concep un tratat teologic în sase volume de antropologie economică. dacă Moise. în Renaştere. pe Moise şi pe Hristos. dar uite. Ăsta moare ca "dihor" dacă-i ateu. am mai spus odată. ce ziceţi. Cartea cărţilor. Nu pot. eu între ei doi mă risc acum şi îl rog pe Sfântul Apostol Pavel.Toate formele de stânga violează cotidian ordinea naturală a lui Dumnezeu. . .. Acolo. declarat uşor că virează înspre stânga. Atunci s-a suprapus teandric omul divinizat şi divinitatea devenită om Şi a fost anulată istoria care era întemeiată pe conversaţia dintre Eva şi dracul. de pildă. Era acolo toată floarea generaţiei. adică atunci când practică umanismul."prostul dacă nu-i fudul. ha. se consideră o mică javră faţă de Dumnezeu. "Alors.javra asta bipedă pe care eu îl consider animal prost. Că pe doi stâlpi stă Biblia. eu i-am comunicat lui Eliade şi lui Cioran că tineretul de azi ne este net superior nouă care eram în vârful . I-am spus şi unui consilier sovietic când am fost la Moscova să negociem cu Mikoian.. La technique du coup d'état.spovedesc pe unde pot". homo stultus . De atunci încoace. parcă nu e prost destul". constante.. să mă ierte că sunt neputincios. că asta e sintagma comunistă. cauza a toată urgia care a durat 45 de ani? . Ştim despre dumneavoastră de o sută de ani. case. . Zice: "Ce ziceţi de revoluţia rusă?" Zic: "Domnule consilier. "Monsieur Voltaire je suis athe". şi ştii ce-am spus? Zic: O babă murdară pe picioare care stă În faţa icoanei Maicii Domnului în Biserică.. faţă de un laureat al premiului Nobel ateu. la bătrâneţe. nici revoluţia rusă n-a fost revoluţie.Dumnezeu să-1 odihnească! . . Aşa începe istoria. Cineva i-a spus lui Voltaire. bătrân şi mărginit. înainte de război. un text unde italianul susţine ca nu există revoluţii.. Aşa. Ştii ce spune Moise? Cât e de mare. la apariţia lui Hristos.Nu e bun. astea care sunt considerate mari revoluţii.Domnule profesor. . în salonul unei actriţe. De pildă. Pe mine tata a vrut să mă facă popă şi n-a reuşit. următorul lucru: .. oameni.I-aţi zis atunci? . metrou -revoluţie deloc. Ha.vorba lui Creangă . Dar nici Revoluţia Franceză n-a fost o revoluţie. -Este chiar de stânga! .Da! Cum o vrea El.Da. aceasta' s-a întâmplat o singură dată În timp..Revoluţie nu există! Dacă e o "restructurare" a omului. Zice Voltaire.I-am spus că am întâlnit în Tocqueville. E un animal care aproximează şi ale cărui variante. ha. când se screme singur să facă ordine. Păi. sunt "comodităţi mintale" cum spune Poincare. nu am voie! Ştiu că sunt mărginit! . Dacă-mi prezentaţi premisele acestei "revoluţii" mi-e suficient. ci numai tehnici insurecţionale În bătălia pentru putere.Atunci! . În ceea ce priveşte ideea de "revoluţie".Maneta Sadova? Am citit acum în Eliade. Nu pot să fiu fudul. Omul .Ha. prolix din punct de vedere al compoziţiei. Cioculescu a susţinut că tineretul de azi ruşinează animalele. sunt ateu. Tocqueville a spus: Le nouveau Ancien R6gime.. Şi pe urmă..Credeţi că a fost o revoluţie ce s-a petrecut aici? E bună vorba asta? Cuvântul. şi mai târziu în cartea lui Curtio Malaparte. Omul singur nu are decât un singur adevăr: să crape când nu mai poate trăi. Ştiu cine sunteţi.de pildă. -Toate formele de stânga. într-un moment ca acesta în care există acest "Front".Uite ce se spune criticul ăsta literar Şerban Cioculescu.Credeţi că ateistul manifest pe care 1-au avut conducerile la noi e o cauză importantă a pacostei pe care a suportat-o poporul. s-a născut umanismul.Umanismul mai e şi "revoluţionar". vă mai spun un lucru: ştiţi că nu există revoluţii?" .Aşa! Ce ziceţi că ar trebui să facem pentru viitoarele alegeri şi pentru a instala totuşi pluralismul ca pe o certitudine? .... omul aproximează sau se mişcă într-un fel comod. îl înlocuieşte pe Dumnezeu cu el. . aia e om şi ăla e "dihor" laureat al premiului Nobel. . cu invizibilul lui. umanismul În genere. n-au nimic adevărat În ele. Acum. ha. util sau gratuit şi eronat.

Simpatia noastră politică în ce parte merge? Ce v-ar place. la mine. A venit bolşevismul rus.Deci ei s-au comportat potrivit firii acestei vârste. Generaţia actuală e grea de glorie. Asta e o operă fantastică. Că. şi se scutură la mal ca rata de apă. cu armele ruseşti peste el. la ce rânduială socială aţi subscrie? Democraţie-liberală.nu noi facem cinste Poporului Român că murim pentru el. Tinereţea este adevărat că se jertfeşte. eu sunt născut în '902. devin modurile în care vede el divinitatea. la răscoală . Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţional Ţărănesc. mă duceam la ţărănişti şi desculţ. N-am avut norocul să vie Coposu. Eu. Platon n-are divinitate. Va să zică este vorba despre creaţie ex nihilo. . într-o curte închisă. S-ar putea spune că asta-i fudulie. Dumnezeu a creat lumea din nimic. Am vorbit trei ore cu picioarele în apă. . Ce să ceri de la mine. . monarhie. tinerii sunt obligaţi să fie viteji.Păi. în haine vărgate şi în lanţuri .Da. De pildă. ce partid politic vedeţi dumneavoastră că ar trebui să ia fiinţă acum? . Demiurg în greceşte înseamnă meseriaş. Dar atât şi nimic mai mult. .. scriam pe palatul regal "de închiriat" şi nu păţeam nimic. Şi. printr-însul s-au făcut". Şi asta pentru că nu este uşor pentru el.Cum vedeţi lucrurile astea? Miile de tineri. S-a văzut acum. Nu.Ce vârstă aveaţi atunci? .. . păi cum se cheamă asta? Noi am trăit sub regalitate. A venit un liberal aici şi m-am înscris la liberali. dacă vom muri toţi aici – eram tânăr.Liberalism. Ca să te scuturi de bolşevism în plin bolşevism cu ostile ruseşti aici.generaţiei noastre.. Zic: "Fârtaţilor. nu-i aşa. Nu mă fudulesc. cu care am stat în temniţă . peste tineret. Bipartidism.. trece părintele Anania -care a venit şi mi-a confirmat ulterior că au fost 600 de inşi băgaţi acolo. . să comunicaţi ministrului Drăghici din partea mea că. că eu cădeam în cap înainte de a ajunge acolo.Două.Să vă dau un exemplu din viata mea.. Se întâmplă următorul lucru. vârfurile de la Aiud . .Am să vă întrerup o secundă. ştie şi părintele Anania. degeneraţii. dacă i-ar precede ceva.. anormalii ereditari. ca să facem o curăţenie biologică a corpului social şi după aia să vină ăia voinicii. eu care trebuie să fiu asistat când merg. Ferdinand Căline spune următorul lucru: "Eu nu sunt împotriva războiului. dar am făcut-o.. . . Poporul Român e una din minunile lui Dumnezeu în marşul Lui pe pământ. E un senior Coposu. în viziunea mea. la Aiud. Pe Platon poţi să-1 scuturi şi să constaţi că arhetipurile lui sunt filosofice. Creştinismul a apărut în istorie şi a penetrat timpul şi spaţiul istoric cu veşnicia. domnule colonel. În Timeu. S-au înscris la Tribunal. Entdecker (descoperitor). Ei au fost filogermani şi s-au prăjit. de terminus. Creştinii sunt cei care dau pentru prima dată definiţia Creaţiei. Iar dumneavoastră să ştiţi că partidele politice sunt cai la carul de aur al istoriei românilor. când devin gloabe Poporul Român le trimite la abator". în climatul ăsta fioros. dar dacă muţi arhetipurile în religia lui Hristos. el e un demiurg. nu puteam să-1 refuz eu. rămăsesem cu cincizeci de kilograme dintr-o sută. aşa cum ne-a fost nouă într-o lume mai normală.De ce să nu-i spunem "conservator" unuia dintre aceste partide? . Aşa şi eu. Platon e un meseriaş de geniu. ne-a făcut onoarea să murim pentru el. până în '64.S-au jertfit. în închisoare.că era reeducare . Pe paşii domnului ăsta foarte mare care se cheamă întreprinzător şi despre care Sombart spune că e Erfinder (inventator). dar să se petreacă în loc închis..ce gândesc. zice: "Să se pună în faţa flăcăilor viguroşi.Domnule Ţuţea. Ca în Evanghelia lui Ioan: "La început a fost Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul şi toate câte sau făcut. Am spus că Platon e un personaj măruntei şi cuviincios faţă de măreţia lui Hristos. Discursul lui Marghiloman este un discurs de adio. am făcut o declaraţie. cât fac? Am ţinut o conferinţă de trei ore despre Platon şi Hristos. în răscoală . . de pildă. Am declarat şi în cabinetul domnului Dumitru Mazilu. vicioşii. Şi al doilea. că răcesc". . ar deveni un meseriaş de geniu care pune ordine în haosul materiei: ăsta-i demiurgul! Platon n-a avut o divinitate ca Hristos.Nu mai există termenul ăsta. E cu mult mai glorios decât noi. că ăia voinicii mor întâi şi ăilalţi stau acasă: nu se poate. L-a îngropat Partidul conservator al lui Marghiloman atunci când a constatat falimentul extern faţă de liberalii care au făcut România Mare. Liberalismul a apărut istoric şi a penetrat spaţiul şi timpul cu eternitatea. Deci perspectiva dumneavoastră asupra Creaţiei este sub semnul originalităţii.şi eu trebuie să mă duc să mărturisesc . .

. şi ea . economiceşte. El trebuie să-şi fixeze un ideal atât de înalt. pedagog. nu-i aşa. ..Din subtilitatea gândirii. şed magis amica veritas" (mi-e prieten Platon. şi această perfecţiune apare în Predica de pe Munte unde Hristos zice: "Fiţi voi dară desăvârşiţi.deşi pe mine m-a lăudat. e mediocru. După ce mă orientez?! După Manifestul comunist care e evanghelia lor. e sterilizantă . El ştie asta. idealul social.N-are nici o cauză. Sistemele politice şi sociale se definesc prin finalitatea urmărită. se naşte toată civilizaţia modernă.E bună! E foarte bună. Fundamentele psihologice ale pedagogiei şi citează acolo un fragment dintr-un discurs al lui Hrusciov despre agricultura sovietică.. cum desăvârşit este Tatăl vostru din Cer". am citit o monografie a unui rus.. le am aici. Dar ştiţi ce spune Kant în Critica raţiunii pure ? "De ce am făcut eu aceste patru antinomii cu teze şi antiteze egal demonstrabile? Toate constituie o rătăcire a raţiunii pure în căutarea Absolutului".. nu-mi mai daţi mie bună ziua niciodată. sau idealul ca oamenii să aibă fiecare ce mânca şi să aibă săptămânal o găină în oală.Deci.iar în faţa lui stă haosul. la Predica de pe Munte şi la cele patru Critici ale lui Kant. De pildă. nu înseamnă nimic. am greşit şi eu. Păi e greşit. Când mă gândesc la Hristos.. sau. singura creatură bolnavă din Creaţie . idealul meu este să mă plimb. nu e totalitar.foarte utilă pentru întregirea conştiinţei române. fiind uman.. Antinomiile sunt patru: 1) Lumea are un început .Nu vedeţi mâna lui Dumnezeu în ce s-a întâmplat? E o simbolică evidentă extraordinară! . nu sunt totalitari. Dacă găsiţi un adevăr la Kant. în bibliotecă. m-am mirat . În ceea ce priveşte "idealul". nu ştiu cum îl cheamă. comuniştii. ştiţi foarte bine.Se poate la Hristos.Este ceva în el. sau idealul realizării României Mari. unde teza şi antiteza sunt egal demonstrate. Acest invizibil al Sfântului Apostol Pavel este însuşi Adevărul. cu fasciştii. e firesc. Am considerat că idealul absolut este cel către care omul se mişcă asimptotic. 4) Lumea are o cauză externă ei .Deci se poate asta. . pe care o realizează fără rest. . dar să ştiţi "amicus Plato. se confundă de obicei. Uite de ce: fiindcă ăştia. dar cel de la Familia .Şi de unde gloria lui? .. cât a fost de utilă în bătălia asta. să cadă ca un călător obosit care se odihneşte la poalele unui munte. Haosul! De pildă. Pentru mine libertatea e transcendentă. care e idealul lui. ..Hrusciov avea vreo jumătate de clasă primară. .E foarte important să definim de ce comunismul nu e totalitar.Domnule Ţuţea.îi confundă pe comunişti.O văd! Adică. pe care eu le citesc acum ca pe Informaţia Bucureştiului. chiar în dicţionarul ăsta pe care 1-au fabricat ei şi unde Ceauşescu are un spaţiu mai mare decât Platon. 2) Lumea e simplă .Lumea nu are nici un început. să facem România Mare. Altfel.Da.Lumea e compusă. libertatea pe care o avem acum. Atunci omul apare ca un animal raţional. nu există.examinează cele patru antinomii ale lui Kant şi trage concluzia că în una din ele demonstrează inexistenta lui Dumnezeu.undeva mai lângă Oradea Mare.În lume există numai necesitate. Omul se mişcă asimptotic la perfecţiune. epuizânduse fără să-1 atingă. În revista Familia. murit or.. .am scris şi eu la Familia.. noi suntem legaţi de cele care nu se văd. Sfântul Apostol Pavel spune următorul lucru: "Noi nu suntem dintre aceia care cred în cele ce se văd. În spatele liberalismului stă uniformitatea care.. încât să meargă în direcţia lui şi.. perfecţiunea înlocuieşte idealul. 3) În lume exista libertate . De pildă. Am ameţit când am citit asta. ..Păi. căci cele ce se văd sunt trecătoare. În scrisoarea a doua către Corinteni. Şi "Europa Liberă".. M-a înşelat Leonardo da Vinci în Finalitatea artistică unde spune că un artist care nu rămâne debitor intenţiei sale artistice. dar mai prieten adevărul) . dar pedagogul era obligat . e mâna lui Dumnezeu pe care n-o putem "prinde" decât imperfect. pe paşii ăstuia care se desface din Evul Mediu în Renaştere. e ceva dumnezeiesc acolo! . Să vă spun un lucru. Eroberer (cuceritor). . .E firesc! . Şi m-am înşelat pentru că idealul e un fleac.Organizator (organizator). foarte utilă. ele în sine.. La revedere! .. -. Idealul nu e niciodată chiar atât de înalt. Se potrivea ca iepurele cu ştiuca. un oarecare. De pildă. care sunt eterne". Ce este o antinomie? Este o contradicţie aparentă. aparţine invizibilului Sfântului Apostol Pavel.Sigur. Aşa şi cu dicţionarul.. Ce urmăreşte Manifestul. dacă nu există cele două lumi definitorii pentru el. Adevărul.

libertatea şi nemurirea.also Fiktionen". Şi mai spuneam eu acolo . . . . de taine şi se lasă învăluit de ele ca şi credincioşii! Blaga crede că religia. acum sunt sănătos. mă vezi bine. Mircea Eliade admite mistere acolo. Acolo se făcea lectura eronat mitologică a ritmicii anotimpurilor.Domnule Ţuţea.Toată Creaţia geme aşteptând ca omul să fie restaurat. în imanentă.Ce episcop? . aşa zice: "Puteţi face totul. care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri. Noi.Nu. Mai întâi. nui aşa ? . am avut colecistită perforată.. tot Universul pute din cauza păcatelor noastre. ."ca şi cum" – când vorbeşte de ficţiune. afară de popi. toamna plângea Ceres că-i ia pe Persefona în Infern. Am spus că mai multe adevăruri. cum îi cheamă. Spunea că el e propriul său legiuitor şi stâpân. Totul e permis". . atunci mai multe adevăruri. . Nu e! Misterele de la Eleusis au fost desfiinţate de Teodosie al II-lea cel Mare..şi. există acest cuvânt fulgerător al lui Hristos care închide un şir de sentinţe şi spune: "Fără de Mine nimic nu veţi putea face". aşa e. nici un adevăr. cum vă explicaţi"? . nici un adevăr.a citit şi un episcop introducerea mea.. Kant era mult prea inteligent ca sa creadă că există libertate aici şi acum. putem face totul. Ştiinţa îi face aşa. Die sind als ob (sie) wären . la ora actuală -nu pot să insult sacerdoţiul creştin . Lucru la care eu am făcut aşa: pârţ! Aşa e el legiuitor şi stâpân. nu mistagog. . stătea iama acolo şi când venea primăvara florală. . Misterele sunt supranaturale şi sunt singurele mijloace de ieşire din înlănţuirea cosmică. Cum să fii legiuitor şi stâpân într-un univers în care eşti înlănţuit? Universul actual.Păi.Da. în Occident.Nu e hermeneut. nu mai plângea. ca fiind egale cu zero.Nu. aşteptând să ne revenim din sminteală.Stai. pe care îl proclamă şi Sf.Şi Creaţia care geme toată. absolut liber? Intr-o bisericuţă de lemn din Maramureş.aşa-1 defineşte Sfântul Augustin . în acest caz misterul se cheamă problemă şi răspunsul. Există două definiţii ale libertăţii: Kant . În orice caz. .ca să-i confişte metafizicii calitatea permanentă de ştiinţă – spune că nu va fi ştiinţă niciodată pentru că are ca obiect aceste trei idei: Dumnezeu.Păi. trebuie să fiu operat din nou.acum am ceva aici care mă doare de pleznesc.afară de preoţi. unde sacerdotul creştin vorbeşte de mistere.Sincretismul e o boală mare astăzi. E teolog.ăştia.Păi. ştiinţa.Imanentă.Episcopul catolic.mai poţi fi propriul tău legiuitor? Ştiţi dumneavoastră unde. ia uite. Este ştiinţa Realului. doi mari medici. după cum zice ambasadorul Statelor Unite.Da. Tot Occidentul e paralizat de sincretism. . acum. Nu există această libertate imanentă pentru că el însuşi mărturiseşte în Critica Raţiunii pure : "Două lucruri au mişcat deopotrivă sufletul meu: cerul înstelat deasupra mea şi legea morală din mine".Puteţi să definiţi teologia? . acum eram mort. am definit-o. . protestanţii au "moraliştii" lor. Un mister care se leagă şi se dezleagă devine o problemă şi nu mai e mister. Logica polivalentă e un joc gratuit. dacă un mister este comentat şi i se găseşte un răspuns. a Absolutului divin.. Că dacă nu mă operau şi nu venea Vancea şi cu. . Iţi dai cu degetele în ochi la Paris. şi mi-a arătat aşa.Ateismul îi face proşti? ."Nu pot".Lumina cunoştinţei. lumina cunoştinţei e altceva. Toma d'Aquino. . la 14 miliarde de ani lumină nu-mi ajunge camera asta să aritmetizez .Da. Eu am fost emoţionat de două ori : când am fost operat de peritonită . soluţie. e omul..sunt ca şi cum ar fi .. "Die Philosophie des als ob" Foarte des întrebuinţează Kant cuvântul "als ob" . . ştiinţa. arta şi ştiinţa încearcă să dezlege misterele. Cu antibiotice am scăpat.nu-şi permite să interpreteze. A. Realul neputând face parte nici din ştiinţă nici din artă şi nici din tehnicile episisteme. Dacă există adevărul unic. Pe "als ob wären" se creează ficţionalismul. El nu interpretează misterele. Freiheit und Unsterblichkeit. cu degetul în . aşa zic Părinţii. Nici un popă ortodox sau carlic . .. . eu zic. Putem noi face ceva. e plin de proşti. la ultima galaxie care merge spre roşu în direcţia Doppler.. după Luther.. "Gott. .. din limitele comunităţii şi din mărginirea personală. cu microbi şi uite-mă.. Şi asta pentru că sacerdotul creştin e teolog. nu e mistagog. Îi spun: "Domnule profesor.. cum sunt eu popă aici în cartier. vreau să spun eu. .

A apărut un fel de gândire triumfalist -revoluţionară. Bipolaritatea libertăţii. -.. sună el la poarta puşcăriei: "Cine eşti mă?" " Eu sunt cumnatul domnului Petre Ţuţea.... Mi-a venit odată o sticlă cu miere. Noi avem totul în faţă. . . .Aşa! Da. Eu nu fac carieră politică pentru că. la Ocnele Mari. participând la actul mântuirii tale creştine. Am cerut să ni-1 dea înapoi. Zice: "Să trăiţi"! "Dă şi mie boierule că mi-e amară gura". Adică erau atât de perverse. putem face orice. "Săriţi mă. Asta m-a impresionat şi mijloacele mecanice din industrie şi din transport. După creştini. Primul aparat care s-a ridicat de la sol antigravitaţional e în muzeul aviaţiei din Paris. . libertatea este vehicolul cu care poţi să cobori în întuneric dacă eşti vicios. Insa am avut şi un ţigan de onoare.Şi Marx spune: strada se poate revolta şi poate dărui eroi.. printr-un cumnat -Alexandrescu. ni s-a răspuns: "V-am adus aici să vă tâmpim".Este. un tânăr deşelat -. vă spun şi eu ce-am auzit . cu degetul în sus la Dumnezeu. încât nu mai erau femei. Păi..Dar dumneavoastră totdeauna aţi vorbit foarte liber. dacă eram om cumsecade . vă repet. sau poţi să cobori în întuneric. Femeile sunt mai delicate. Noi. Ceauşescu când a fost întrebat unde a învăţat carte. Şi atât a fost de genial că..şi i-au bătut fulger . -. Ştiţi cum vorbeşte Magazinul istoric despre Doftana? Universitatea de la Doftana. m-a trimis soacră-mea"." Şterge-o că te bag lângă el. Pe cumnat 1-au alungat. ascuns. Eu acum mă simţ foarte liber pentru că pot să vorbesc. Dacă eram tăcut. adică. dar există un asediu al oportunismului care poate să paralizeze totul. . "daţi-ne şi nouă ceva să citim". Omul trebuie să fie activ chiar dacă greşeşte. nu-i aşa? Gura bate curul.se spune.nişte căţele turbate . sunt "fascist".ei aveau voie la pachet .. la un concurs de viteză la Viena.. Şi m-au sufocat. Nu putea vorbi! Ştii de ce? Cică 1-a bătut în gură burghezia. N-am mâncat din ea nici o lingură.. Şi când mama mi-a trimis odată câte ceva la Ocnele Mari.ziceau: "Uită-te la damblagiul ăsta" . chestii d-astea. " Ia bă şi tu". ştiu. . cu Vuia. A făcut aşa.. Or. nu ştiu cum. iar în spatele lor alţii fac carieră politică. Femeile când văd un damblagiu sunt emoţionate..Domnul Ţuţea. Bulgarii ziceau că e pasăre. tu ai venit aici la sanatoriu? îţi dau cu-n bolovan în cap".Domnule Ţuţea. nu sunt nici trei săptămâni care au trecut de la ce s-a întâmplat. Când a vrut să se ducă pe Câmpia Libertăţii la Blaj a căzut în Prahova. Eram pedepsit la izolare cu ţiganii trimişi la "reeducare". Când a căzut în Prahova . .Nimeni nu-1 deranjează pe el. Nişte muieri . în lagărul de concentrare. . Şi când am spus. Dumnezeu. nimic nu veţi putea face". Este primul aviator din istorie care a survolat o armată. Au mâncat-o toată.sus. două roate de tun.Doctor mare! .Caragiale se afla la Capşa şi a început să plângă . dar aţi şi pătimit.Da. M-au băgat într-o celulă în turn.Stă pitit. Libertatea eu o asemăn cu o frânghie agăţată de undeva.. Aş! Burghezia n-a bătut în gură pe nimeni.. adică nu sunt adaptabili la morala zilnică şi o calcă fiind liberi. eu sunt foarte vorbăreţ şi am plătit de mi-au sărit ochii. dar ştiu că în mod concret nu sunt liber pentru că trăiesc într-un univers relativ infinit. -. dacă am sta toţi în "mutismul" ăsta. dar ne-au dat o copie pentru că Vuia 1-a construit cu industria franceză. Te poţi urca pe ea la cer.nu mai puteam mişca. uite ce se întâmplă."Săriţi .că ăştia nu păţesc niciodată nimic oameni despre care Zola spune:" al dracului bandit mai e şi omul bătrân". Vlaicu a făcut şi el un avion cu mijloacele de la Arsenal.. "N-am nici o explicaţie medicală să-ti dau". că omoară un om aici". săracii nu mai văzuseră. nici nu deranjează. vorba lui Ceauşescu.Libertate e.De aia am şi stat 13 ani în temniţă. de sus. în liniştea asta am progresa când salcia ar deveni avion. Când românii i-au atacat pe bulgari .. Eu am stat 13 ani uitându-mă Ia pereţi.. Au venit ţiganii la mine "dă-mi şi mie o gură boierule" şi au mâncat-o toată. -Da. Pur şi simplu. românii am inventat aviaţia. Ştii. Mă bucur totuşi de această libertate că pot să vorbesc ce vorbesc acum! . acolo pot să am un răspuns. cu un ţăran cam de două ori cât mine. Un om care nu vrea nimic. nici nu e deranjat. mi-ai mai spus. Erau nişte umbre care urlau acolo... -Totdeauna am vorbit tot aşa şi vai de. cică în temniţă.Nu. Infractorii sunt primitivii actuali. "Fără de Mine. cu libertatea.. . Un ţigan dintr-o celulă . . a ieşit întâiul.a survolat acolo. Aşa. Te ia mama dracului"! Mă cheamă în curte şi zice: "Ascultă mă.

cea mai democratică societate din lume e Uniunea Sovietică. Ţiganul mi-a făcut frecţie pe spinare. şi că e mai bine să se ducă acasă deocamdată. Deci libertate e. Şi el a înţeles. întregul premerge partea. Ha. care am fost "fascist". . Aţi putea să dezvoltaţi ceea ce aţi afirmat despre comunism... În Creta.Nu. n-ar trebui să se vorbească aşa de mult despre democraţie. deci. spunea că democraţia e sistemul în care face fiecare ce vrea. ha. Dar are un viciu incurabil: n-are criterii de selecţiune a valorilor"..Uite. ştii ce.000 de cetăţeni -numărul prevăzut în cetatea platonică . .Deci Aristotel e. Ştii ce spune Aristotel că e democraţia? Un regim social în care face fiecare ce vrea. La comunişti . .Platon câteodată este arbitrar. Dar nu asta este important. dacă mai trăieşte. Atât. Macovescu.şi vroiau să înfiinţeze o altă cetate. i s-a atras atenţia că el.cum e ăla pe care mi 1-a pierdut Cartea Românească .Pe când totalitarii. regal e ca şi Platon.. .pleacă de la întreg la parte. În general poate fi relativ util şi relativ orientator. e mai cuviincios şi spune că "democraţia e singurul sistem compatibil cu libertatea şi demnitatea umană. că de la el a învăţat "regalitatea". .Deci? Totalitarii. .. iar el a mâncat mălai fiert în locul meu. Ca să vezi. fără clase.Toată lumea aplică societăţii comuniste eticheta de doctrină totalitară. concepută ca o asociaţie liberă de indivizi care se asociază întâmplător. Sufragiul turmei! De pildă. Ar fi o neruşinare. cel care 1-a întrerupt pe Ceauşescu. pumnul în gură lui Pîrvulescu. că nu e totalitar . Sistemele sociale sunt definite prin finalitate.Manifestul exprimă o societate a viitorului.. -1 s-a atras atenţia că 1-a "apărat" prea tare pe Pîrvulescu. Şi nu se poate spune că evreul ăsta . Nici un individ nu se naşte din sine începând de la familie şi până la cetate. am auzit că în fruntea scriitorilor s-a instalat Macovescu care a fost ministru de externe al lui Ceauşescu. De pildă. ies pe stradă cântând "Sfântă Tinereţe".. Această asociaţie liberă de indivizi din Manifestul Comunist . păi Republica lui este o mică ruşine. Aristotel. numără capetele toate şi unde e majoritate. vorba lui Goethe: "Platon ne ridică în sfera eterată unde n-avem acces şi Aristotel e elegant şi ne coboară pe pământ". Aristotel e o minune.e incendiul anarhiei finale.. . bolşevicii 1-au pierdut şi ei. Avea dreptate! Nu ştiu ce adresă are. E prima oară când aud o teză contrară. tâmpiţilor. M-au dus târâş până la ţigan în cameră. . cum spuneţi. i-a pus mâna. Dar ştii cemi zice ţiganul odată? "Boierule. că i-aş face o vizită de protocol.despre care cineva spunea: "Ce jidan obscur" ..Triumful cantităţii împotriva calităţii.Şi Manifestul ? . s-a trecut de 5..aşa. şi democraţia prin cei 7 efori. ... marele filosof.. pe cap şi mâncarea lui bună mi-a daţ-o mie. Sfârşitul Manifestului Comunist mai e numit Şi incendiul anarhiei finale. Păi. -..Triumful cantităţii. Ca gânditor.aşa cum am spus -evanghelia lor e Manifestul Comunist. domnule. Asta e de necombătut. nu conţine nici un adevăr.. Platon 1-a învăţat că Sparta are o Constituţie ideală cu trei forme de guvernământ la un loc: regalitatea prin cei doi regi.. . acum. că moare un om". . . Ştiţi cum suntem noi acum? Ca un lup cu o oaie într-o cuşcă: n-o mai mănâncă".mă. Comuniştii sunt anarhişti la finalitate.care e Evanghelia lor .A. Bergson a fost acuzat În micul dicţionar filosofic al lui Stalin că e fascist. Ia închipuiţi-vă că eu. pe pământ. Un sistem . mai regal. . Uită-te puţin pe fereastră şi ai să vezi că avem democraţie. şi acum triumfă o democraţie care trebuie un pic. fără stat. S-au dus cu o delegaţie la Platon ca să-i ajute să facă o Constituţie. nu? Un sofist îl întreabă pe Socrate despre o cetate în care femeile şi copiii sunt în comun.pleacă de la întreg la parte. nu înseamnă nimic. e posibilă. adică gândesc corpul social aritmetizat.fără finalitate. Bun. De ce? Aristotel e mai mare filosof decât Platon pentru că. ţiganul. "Fasciştii" au pierdut războiul.. . dumneavoastră înţelegeţi democraţia cu totul altfel decât se înţelege în genere. Socrate care era un dialectician zice: asta nu e o cetate reală. Aşa Aş putea şi eu.Deci creează o criză axiologică. ha. comuniştii sunt democraţi şi gândesc pe opinia publică. să mă pun în fruntea tării şi să pun să cânte "Sfântă Tinereţe". hai la putere. la un moment dat. .. aicea la-nghesuială suntem tot una.. Bergson. .Deci. Nu i-a ajutat.Şi eu am înţeles. . Dar uite ce e.Democraţia e sistemul social în care face fiecare ce vrea şi în care numărul înlocuieşte calitatea.putea să fie fascist. Ce înseamnă a fi totalitar? Aristotel spune că întregul premerge partea. . aristocraţia prin geronţi şi cei 30 de senatori.

separaţia puterilor şi libertăţi câte doreşte nea Niţă. un general american activ face carieră politică la circiumă. spune Mazilu.. Un rege puternic. .. la o adică? . atât au fost de emoţionaţi. Cele trei puteri separate. să se desfătuiască şi. . să treacă prin România. să-şi sufle nasul. la rândul lui.. Păi.să ne bata cu măturile duşmanii.. Am fost.De ce "partidul"? Partidele. Şi. n-au nevoie de arme.Amin! Să dea Dumnezeu! -". .Cum v-a întâmpinat? . de exemplu. Că după ce s-a restaurat tot ce trebuie.dracu ştie ce e cu ei – când se duc la regiment. Nu mai ştiu care scriitor zicea: "Când văd o armată cu drapelurile desfăşurate în bătălie am sentimentul iubirii absolute". să ştiţi voi că cei mai crânceni şi mai străluciţi soldaţi sunt cei ai popoarelor religioase. nici o lege nu intră în vigoare .Aşa făcea şi prinţul Cantacuzino. te gândeşti că te duci la strămoşi.Mi-a dat o stenodactilografă.Nu. .de care s-a luat "agricultorul" ăla. cu un Parlament puternic şi o efigie.Excepţională! . Dar . şi în al doilea rând pentru bunul simţ. vest germană. ţărăniştii sunt liberali. Ştii cine a mai făcut-o? Socrate! L-a dus în spinare pe Alcibiade rănit şi." . zic eu. încât n-au încordat nici un arc. Adică cum? În stilul lui Descartes.Cum s-ar spune. sunt democraţi discontinuu. Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţional Ţărănesc. Ambele sunt liberale de nuanţă diferită: prin naţionalii transilvani. . Ştiţi ce făcea bătrânul ăsta ramolit când era comandantul unui regiment de grăniceri la Mărăşeşti? Inspecta regimentul călare în ziua când îl putea lua de la 100 m orice trăgător german şi nu trăgeau în el.Care este partidul pe care ar trebui să-1 exaltăm noi acum pentru o opoziţie coerentă? .V-a ascultat? .zice: "Măi grănicerule. dă omul cu ce are". o sinteză extraordinară peste Carpaţi. .. americană. . E monarhia Constituţiei geniale liberale din '23. era decorat cu Minai Viteazul. iar prin ţăranii lui Mihalache.. Aţi plantat pe spinarea fiecărui cetăţean câte o piele de iepure. cea franceză. Dar o armată care face isprava asta e ca cea a lui Wilhelm al II-lea. amândoi comandau acolo .Uite ce e. Ştii ce spune Walkenheim? "Aceasta a fost cea mai grea situaţie din cariera mea militară"."Dumneavoastră sunteţi un om foarte util". pot ajuta la restructurarea României. ia uite ce tunuri au nemţii ăia. grănicerul .numeşte şi revocă miniştrii săi . Trăgeau nemţii cu obuziere grele şi unde cădeau făceau câte o groapă.şi conduce şi puterea judecătorească . De ce? Pentru conştiinţa provizoratului lui. Atunci se supune cu o rigoare nemaipomenită. Conservatorii au creat cultura română modernă . nici nu poate duce atâtea libertăţi.poate comuta pedepsele . în care fiecare soldat avea o cruce la gât şi scria pe ea "Gott mit uns". s-a terminat cu soldatul. dacă ne implicăm? . nu?. duşmanii.Ce impresie v-a făcut Mazilu? . .fără decretul de sancţiune şi cel de promulgare.este şeful puterii legislative . tradiţională. . sunt liberi-conservatori pe geniul lor religios.familia Brătianu..şi a făcut şarjă de cavalerie pe burta artileriei germane. Marin Preda . când în faţa armatei române se aflau nişte divizii detaşate de la Verdun. li spuneam unui comunist sub Ceauşescu: Uite mă.iar liberalii au făcut statul român modern .Zic: "Salut Comitetul de Salvare Naţională. i s-au făcut funeralii naţionale. câte vreţi. colonel ca şi el. gratia şi amnistia.legionar. generalul Cantacuzino. armata română a rupt frontul .Junimea conservatoare . Ş-a păstrat în timp sinteza între liberalismul lui Maniu şi ţărănismul lui Mihalache. bunul simţ se cheamă raţiune. Amestecul ăsta de rege prusac . . paraziţii nu mai operează.nu ştiu cum îl chema.-Da. I-am spus şi lui: bipartidism. Unu' . Când mori sub drapel.Dar democraţia liberală. rad oceanele de pe faţa pământului. Sunt democraţi în timpul liber. . La 5 februarie. pe rânduiala eternă. De pildă. bipartidism pentru că România modernă a fost guvernată de o rotativă guvernamentală formată din conservatori şi liberali. după care pot apărea partidele ca ciupercile. Regele României e şeful puterii executive . mă!" Şi Cantacuzino îi răspunde: "Ce să-i faci. atunci.. s-ar putea ca într-un viitor război -războiul e o funcţie naturală a statelor suverane. grănicerul. .spune Walkenheim .. Şi zic. invitat în cabinetul domnului Dumitru.Era o găinărie să tragi în el.e un bătrân care a fost şeful partidului "Totul Pentru Ţară" .Nu.nu de rege onanist care are voie să se sfătuiască. rădăcina unică a valorilor".Ideea monarhiei ce vă spune? Monarhia constituţională.. că sunt două. iar în stilul lui Voltaire.Silviu Brucan. întrebat fiind ce părere are dacă ar veni Regele Minai pe aici. Păi. .

Şi spune despre Luther că a fost un prost. de la o biserică protestantă. Şi profesorul de logică îi spune: "Ascultă Căpildane." Sunt neîndemânatic tehnic. citată şi în enciclopedii. ăsta e mult mai deştept decât noi amândoi".Păi. a tradus Biblia şi a unificat limba germană. fiindcă există primejdia să cad în zicala lui Creangă: "prostul dacă nu-i fudul. De aceea.cantitativizare . să mă lase corijent.aşa mi s-a spus mereu .Ei. La un moment dat. e un organism în care oportunismul a pătruns foarte puternic în ierarhie. nu pot"!" El. aşa cum arată ea astăzi. Bossuet nu vorbea niciodată de protestantism. este revelată ca şi acesta. Tu poţi să citeşti Logica lui Aristotel la vârsta ta"? Zice Capildan: "Nu. nu are nimic comun cu nici o metodă. profesorului de desen. nu te supăra. poate fi revigorată prin învăţământul teologic? .. Cineva. uite ce e. ..Nu! I-am şi declarat lui Henry Wald .care era mai puţin evreu decât mine.Asta prin ce clasă era? . Omul e liber să participe sau nu la actul mântuirii sale.înaintea apariţiei zeului care înseamnă lumină raţională opusă destinului orb". măsură .Nu se poate un creştin să fie antisemit. dacă scot Biblia din Europa. . .. . trebuie să mă recunosc.Am să vă citesc ceva. în câmpul utilităţii şi în câmpul plăcerii estetice. Zice: "Cum gândiţi cultura Europei"? "După Werner Jăger în tratatul de pedagogie privind formarea omului întreg. Această libertate o oferă catolicismul şi ortodoxia.zice.Domnule. Nu are nici un adevăr. . Filosoful francez Lalande defineşte dogma în aceşti termeni: Dogma este un mister revelat.eram cam inteligent Am intrat În şcoală cum intră leul în cireada: o mănâncă toată. Nu e prost propriuzis. . la care adevărul e puţin paralel cu realitatea. plastică. libertatea nu poate fi gândită decât dogmatic potrivit cu doctrina creştină care este religia libertăţii. poate.Eram printr-a şaptea. Ca să ne mântuim şi ca să simţim fiorul libertăţii reale.intelect şi experienţă. să convingă credincioşii.Poate! Şi prin predică! . Dumnezeu nu are nimic comun cu inducţia şi n-are nici cu deducţia. Kant are următorii termeni de cunoaştere: metodă. laureaţii premiului Nobel devin vrăbii pe crăci.Biserica. nu. .Protestanţii. . ostil. Eu îl citez pe Luther. Eu. nu puteam desena un ou.. nu jumătăţi de oameni. Numai ea şi catolicismul. Ei se situează . la vârsta lui. nimeni nu 1-a împuternicit să hotărască. dar ca turist. ale înlănţuirii cosmice şi comunitare şi ale perspectivei infinitului şi morţii. . bineînţeles. Las-o mai moale cu desenul. vă rog să ne spuneţi ceva despre dogmă.. De la adevăr sunt goniţi.. nu putem să-1 lăsăm. Poate poporul vrea să1 primească la aeroport în triumf. .Domnule Ţuţea. Toată familia mea are îndemânare tehnică."în cursul săptămânii viitoare". cu toate că sunt antiprotestant. Aşa. E adevărat că mi-e teamă să fiu orgolios.. Unitatea ei fundamentală. adică să fim oameni întregi. Eu nu sunt antisemit că am crescut în spiritul Bibliei. Eu spun că misterul este singura formă eliberatoare din neliniştile mărginirii personale.Să spună un popă în biserică. pe care îi situaţi în raport cu dogma ca fiind excentrici revelaţiei. Aceşti patru termeni nu ne scot decât în câmpul erorilor. spunea el. . de la vârsta de cinci ani . Paul Tillich are o carte celebră. motivează mistic "inducţia".. .vorba lui Ştefănescu Goangă .. inducţia aproximată..Dar ca să fie o renaştere creştină reală aici.hegelian vorbind . Singurul lucru pe care nu 1-am putut face în şcoală a fost idioţia parţială.. da. bineînţeles. se impune să acceptăm unicul Adevăr sau pe Dumnezeu. dar toate sectele astea. sunt paraziţii care au apărut istoric pe corpul viguros al Bisericii Romane. dar e inadmisibil ca Silviu Brucan să se substituie opiniei noastre. Există protestantism. . dar la "cogitate" stă mai prost.. A fost călugăr augustinian. parcă nu e prost destul". care este parohia. "Dogma este o formă purtătoare de mister. când am ocazia. cu "prăjina".E aptă ortodoxia astăzi să împlinească acest lucru? . Luther are dreptate când spune că în afară de Biblie nu există nici un adevăr. De la Luther am luat aceste două lucruri care sunt fantastice. Das System der Wissenschaften nach Objekt und Methode. Or. . "Dar dumneavoastră cum sunteţi?" "Eu sunt iudeocentric în cultura Europei că. i s-a pus problema dacă să mă treacă sau nu. Protestanţii situează omul sub semnul predestinării. ei cum credeţi că pot primi aserţiunile dumneavoastră? . ca să zic aşa.Ştiţi că la Timişoara lucrurile au pornit de la o "eclezia". Zice: "Ai putea să mai auzi tu de ăsta. sau poate-1 vor spânzura.Este. el e helenocentric". care este principiul unic al tuturor lucrurilor. a. Era protestant.Păi. Şi mă doare .Minunat! Vă recunoaşteţi în textul lui Pleşu aşa cum vă prezintă el? .

Sistemele sau cartea alcătuirilor logice.substanţa simplă şi infinită .Aşa. Şi eu spun la un moment dat: "Când un filosof un om de ştiinţă sau un artist sunt religioşi. . nu pot fi sincronizate. atunci nu mai pot să spun nimic. Dar când vorbesc de sacralitate în sine. Ce nu ştiu eu. Modernii au introdus experimentul. că de pildă: în Evul Mediu s-a formulat de către filosofii şireţi teoria adevărului dublu. ca o lume a misterelor revelate. a ţinut o conferinţă la Londra în care a vorbit despre indeterminism şi acauzalitate în natură. . pot să utilizez adjectivul şi la cireşe: cireşele sacre. Eu zic lumea dogmelor. . nici în filosofic. nici un adevăr .Păi da.adevărul după raţiune . Nu există sistem dogmatic. ca o lume a misterelor revelate şi eliberatoare.spun eu în "Introducere la problemă" în tratatul meu de "Antropologie creştină" . punct.. Ce-au realizat filosofii prin autonomia lor pe care şi Blaga o laudă. Au caracter util şi orientator.Păi. "mai multe adevăruri. care e întreg: pot? Numai în creier sunt miliarde de celule. adică un Dumnezeu personal.Zice: "Când Dumnezeu vrea să scoată omul din neliniştile lui. -. Aş vrea să fac un sistem despre om. putem spune că sistemul dogmatic. Nimic! N-au nici un adevăr. ca materie. Eu am găsit . natura îl învăluieşte în tăcere"....că formularea păcătuieşte prin absenta rafinamentului filosofic sau teologal. în afară de particulele elementare..Asta. . . Eu susţin că în om şi în natură nu există nici un mister.Adică e prea extensiv.Deci. Nici un întreg ontic nu poate fi sistem. .Şi în planul credinţei.. Sistemele n-au caracter exhaustiv.Nu! în Evul Mediu au început să facă experienţe..adevărul după credinţă . care se sustrage. Că poţi în filozofie să rătăceşti până devii năuc. îl ia în împărăţia Lui". nici în artă. prin creştinism. Pot să zic. Dovada aceasta o face Kant cu rafinamentul lui. Nici un sistem nu epuizează un întreg ontic.Păi dacă se basculează între "sacru şi profan". nu se disting de o babă murdară pe picioare care se roagă Maicii Domnului". există". La aceste trei forme metodologice ale cercetătorului modern. că el e succesorul lui Max Planck care. nu se găseşte nicăieri materia . . . . şi atunci a creat viziunea indeterminării. Adică să rătăcească până îi ia dracul. fiind transcendent în esenţă.. Adevăruri capitale amândouă. Or. . Despre metafizică spune că ea nu poate fi ştiinţă fiindcă se ocupă cu aceste trei idei: . paralele cu întreguri ontice. Au dispărut. . Ei n-au putut să exploreze universul pentru că anticii nu aveau decât două scule metodologice: observaţia şi raţionamentul..Nu e nimic. şi anume observaţia. Şi a doua afirmaţie a lui Luther: "Nu există adevăr în afara Bibliei"..atunci înseamnă că Adevărul.Nu.. . după cât îmi amintesc.N-au sistem. este dacă în spatiile intergalactice.. . omul individual. experimentul şi raţionamentul...Nu e extensiv. Lumea dogmelor. Kant spune: "Materia. sediul lui nu e nici în ştiinţă. Stalin a spus "războiul Sfânt al patriei". Şi asta. Şi eu pot să zic "pământul sacru al României".fără să contest utilitatea acestui mare fizician . şi chiar creştini. eu am o carte despre sisteme. .E un substitut? . autonom matematice. . o identitate. Dacă Adevărul e unul. N-a rămas decât termenul "fizică". sunt şi atomi..Mircea Eliade era religios ? . . adică Dumnezeu. uite ce se întâmplă. Experimentatorul o constrânge să i se dezvăluie.Nu.Nu. Fizica indeterminării este o limitare senzorială. adică mişcarea şi poziţia nu se pot determina în timp. dacă universul e atomic aşa cum 1-au gândit Leucip şi Democrit. se dilată.. se modifică. Iar dacă atomii sunt microcosmosuri. Cine contestă existenta ei comite un paralogism... nu? Şi sunt liber să folosesc adjectivul ăsta. Secundum fidem . Aşa e dată clasic în toate dicţionarele.şi secundum rationem . adică mântuitoare. experimentul: Cuvier spune aşa: "Simplul observator al naturii aşteaptă ca ea să i se dezvăluie. pentru că natura nu există în fizica modernă.. poate. se dilată. nu au nici o semnificaţie teologală. indeterminismul nu e al lui. şi n-o leg de Dumnezeu. De altfel. personală.Nu. prin experiere.Nu există.ca să aibă cale libera pentru "filozofie". La mine sacrul are o semnificaţie dogmatică. adică o falsă judecată. .şi natura. Ea nu spune nimic. Corp dogmatic se poate spune? ..Şi vis-a-vis de observaţia lui Heisenberg asupra acestei presiuni cu care omul asediază obiectul observaţiei. .Şi atunci le împarte. ca să zic aşa. De pildă.

. ci lucruri ale căror legităţi raţionale le reprezintă El. Petrache Lupu e om şi ăla se situează comod în regnul animal. nu Dumnezeu". De pildă. se zbat unii teologi să acorde religia cu ştiinţa. "Mă.Da. Dar dacă materia există pentru Kant. Dumnezeu îi spune: "Eu sunt cel ce sunt".Mă doare tot În cursul săptâminii . ca şi unitatea lor. Există şi în America teologi atei.care are lucrarea. Nu e de fapt teolog. . Teologia.. A zis: "II faut changer le titre". Un teolog ateu 1-a criticat pe Mircea Eliade. El a devenit din gângav.Iahve! .Aşa am auzit eu . .. .Domnul Ţuţea. "ce să le spun ălora de jos despre Tine". sigur.. Fizica modernă motivează mistica creaţionistă şi ordinea universală creştină. libertatea şi nemurirea. Atunci înseamnă că Mircea Eliade nu e religios. Petrache Lupu era bâlbâit. . Fiindcă Mircea Eliade. nu te poţi exprima că nu semeni cu Petrache Lupu". .apariţie .Spun eu acu'.. aşadar ficţiuni).Era gângav ca şi Moise. Nu putem explica material de ce. să transmită mesajul de la Dumnezeu. . Das Heilige. . de pildă.. îmi spunea mie un prieten al meu.are o îndoită funcţiune: unitatea vieţii Şi a universului şi binele suprem ca fundament al ordinii morale. de ce Kant nu afirmă principiul unităţii materiale a lumii? -De ce? . . sau la o formă generică? . Uite ce zice el.înţeleg că nu vă e foarte simpatic Theillard de Chardin. Şi Kant afirmă că Dumnezeu . also Fiktionen". pentru că a fost inspirat. deşi afirmă existenta materiei . Die sind als ob wăren.mai ales că el se apără de materialism. .Dumnezeu. neamţul . Teologia are atâta supleţe că poate să mişte gândirea. uite. fie să combată argumentele despre existenta lui Dumnezeu. "Păi. . Mai spuneam eu odată într-un salon pe vremea scandalului cu Petrache Lupu. vehiculând sacrul şi profanul din paleolitic până la Hristos şi afirmând actualitatea lui Rudolf Otto.Păi.Filosofii încă sunt supăraţi din cauza asta.Dumnezeul Biblic s-a arătat teofanic . sacru teritoriul Ardealului etcetera.. filosofia greacă şi modernă într-un modest vehicul al misterelor.Da. această care voie să le folosească.această ficţiune a lui . Cât era el de bâlbâit.Mare animozitate aveţi faţă de filosofi. Religia are nevoie de ştiinţă cum am eu nevoie de guturai.Dumneavoastră vorbiţi de Dumnezeu.. când vorbit Mircea Eliade. să spună. reprezintă o poartă către ateism.Spuneaţi despre aserţiunile lui Dumensil. . .(Ele sunt ca şi cum ar fi. dacă ştiţi nemţeşte "Gott. Freiheit und Unsterblichkeit.Un popă eretic.Dacă materia nu există.. un ziar religios activ şi util? . . în special în catolicism? .spune despre el că e religios.Nu poate să dispună. În situaţia asta. substanţă şi natura.îl numeaţi odată popă evoluţionist. să utilizeze filosofia . fiindcă Rudolf Otto spune: "Obiectul religiei e sacrul...iar eu îmi permit să spun că Dumnezeu n-a creat materie. Nu se putea ca o inteligentă ca a lui Kant să nu-şi dea seama că unitatea materială a lumii nu se poate afirma . orator. devenea orator. cum credeţi că ar trebui făcută o pagină religioasă.. Nu mă refer la nici o formă generică.Un ziar religios creştin trebuie să fie supus puterii dominante a gândirii teologice prin subordonarea filosofici. Un filosof german. lucrurile nu cad unele peste altele. .la botezul lui Iisus.. .' Cum privesc lucrurile astea prietenii dumneavoastră care sunt ..Taină mare! . Adică sacrul: sacru mălaiul.Cum să nu poată?! Automobilul e făcut cu inspiraţia lui Dumnezeu. Şi a stat şi el la "buturugă" de vorbă cu Dumnezeu. spune că materia este noua divinitate care a preluat atributele celei vechi.şi trinitar . substanţă Şi natură. Zic eu: între Petrache Lupu care a stat la buturugă de vorbă cu Dumnezeu şi un filosof ateu. ."Eu sunt cel ce sunt". dar nu mă pot exprima". Siemmel. vă referiţi la Dumnezeu ca persoană. când trebuia să vorbească. De pildă.Ce părere aveţi despre tentativa asta care ispiteşte mulţi teologi. un filosof care se zbate fie să găsească argumente pentru existenta lui Dumnezeu.. Dumnezeul lui Moise este neatributiv. în absenta acestor termeni: materie. ăsta e un eretic! .adică prin întrupare . Când îi întreabă Moise pe Dumnezeu.teandric . eu gândesc foarte bine. ştiinţelor naturii şi tehnicilor existentei.să transforme.cum au făcut părinţii Bisericii şi scolastica . Sacrul. în acest concret multiform.

.Nu ştiu de ce e slab. ar trebui să avem o inflaţie de inspiraţie. orice determinare. practic o sofistică de-i ameţesc. Husserl e antipsihologic. Hă.. despre Agonia creştinismului ? .Cum ar trebui să arate un institut teologic? . N-are nici o valoare teologică. Şi atunci morala asta devine "la science des moeurs" .. să fie manifestă. de obicei. cine o face? . Uite ce e: pentru ca un teolog să gândească dogmatic trebuie să fie inspirat..Dar de Unamuno ce credeţi.. corect.Domnule Ţuţea. i-a făcut şi suflet şi corp.Eticul autonom este expresia raţiunii libere. autonomă.ştiinţa moravurilor .Eu de Unamuno am citit Viata lui Don Quijote şi a lui Sancho. .Religia în limitele raţiunii pure . Sufletul n-are legătură nemijlocită cu corpul.. cu mersul trenurilor: te dai jos în gara în care îţi convine. iar relaţia între aceşti doi termeni o face tot El.A. . De altfel.aşa cum spune Dante .Să arate cum arată. spune că e propriul lui legiuitor. la filosofic. din punctul de vedere al Absolutului religios. cu toate că eu nu sunt un psiholog atât de mare. aceasta cateheză. .Morala în sine. n-are nici un rost.şi psihologizează în mod primitiv. Deci. -Cine o face? . spune că filosofii sunt patriarhii ereticilor. legătura dintre suflet şi corp e făcută . Ştiinţa moravurilor.E la pământ E foarte slab acum. e mai primejdioasă pentru religie decât ateismul. pe dictatorul ăla. Când Kant afirmă în Critica raţiunii pure că e propriul lui legiuitor. Filosoful ăla spaniol. 1-a numit pe ăsta. Cateheza poate să furişeze morala . . Nu trebuie să spun asta. El asigură cooperarea aceasta. Ortega Y Gasset a fost elevul lui Husserl . . fiindcă admir sufletul simplu şi esenţial ca entitate fixată de Dumnezeu odată cu corpul. în ritual. . Or. e matematizam şi cartezian. pe Cromwell -după ce a scris Le G6nie du christianisme artist.după Leibniz . acolo. că eu ador Spania. Tertulian. N-a spus Dostoievski că "sunt eu mistic? Sunt eu atât de înapoiat"? Iar un apusean 1-a asemănat cu Danie al Răsăritului. ăsta e perfecţionismul lui. chiar dacă e în legătură cu geniul...Aş vrea să dezvoltaţi această idee. . pentru că se ducea noaptea cu luminarea să vadă cadavrul regelui ucis de el. eu am exclamat admirativ: "pârţ"! Deşi recunoaşte că e înlănţuit în cosmos. sunt profesori. Chateaubriand a fost un mare artist Iar Le G6nie du christianisme are valoare teologală cum pot eu alerga să ajung campion mondial la 100 m garduri. teandric şi trinitar. acest Chateaubriand. trebuie să înlocuieşti infinitul şi autonomia gândirii şi să introduci credinţa în Dumnezeul creştin care s-a arătat triumfalic. N-a înţeles nimic Ortega de la el.aşa se spune cel puţin . dar spaniolii sunt contraindicaţi. este egală cu zero. Păi nu mă interesează Unamuno ca filosof. da' inspirat. Da' ce. Deci. pe tiranul ăla englez. . nu împărţeşte. devii la un moment dat foarte deştept şi te situezi în afara Bibliei şi a lui Hristos şi ţi-e ruşine că eşti mistic. teologii. când se comunică tainele care îi învăluiesc deopotrivă şi pe sacerdot şi pe credincioşi.Da. la un moment dat. Kant consideră morală ca fiind autonomă faţă de religie şi afirmă în Die Religion innernalb der Grenzen blossen Vemunft .Da' ce.Deci dumneavoastră credeţi că ar trebui pornită în România o instrucţie religioasă temeinică? .Deci..Numai Noica mai avea visul ăsta să semene tara cu inspiraţi. Eu îl admir pe Dostoievski. Păi.filosofi? . în felul acesta nu s-ar mai putea face. acum când cateheza poate din nou. Arată foarte bine! . Sunt meditaţiile unui artist religios. .Un preot! . credeţi că trebuie să apese în mod special pe dogmă? Vă întreb ce credeţi pentru că există o uşoară glisare spre raţionalism sau spre eticism. . ca şi ruşii. artist. părintele Bisericii.Da. ei au autoritate? Dacă văd că nu pot răzbi în marginile logicii. Zicea Chateaubriand că avea fire de artist .. Pânza după Miquel de Cervantes Saavedra şi sunt de acord cu el. cum îl cheamă. Omul e liber şi eliberat numai în templul creştin. În Occident. Da. ca şi aici. creştinismul are geniu? Pot întrebuinţa termenul de "geniu" pentru "Absolut"? Dacă Dumnezeu e absolut şi transcendent. Profesor savant am auzit. care m-a combătut. a liberului arbitru.În templu.. să fie exprimată la lumina zilei.prin armonia prestabilită.ca şarpele în răzoare. domnule Ţuţea. că nu înmulţeşte. Ce vroiam să vă spun?! În orice caz. cum îl cheamă. această problemă e de o extremă actualitate.că a cunoscut oameni morali fără să fi fost religioşi şi invers. Când Dumnezeu a făcut omul.pe care eu am asemuit-o în faţa unui ovrei. Să-i fii şi elev şi să nu înţelegi.

Zicea că aşa trebuie definit. Eminescu şi un prostănac care a avut bani.. stau alături şi Eminescu nici nu stă de vorbă cu el.Spre eliberare. a hranei. producătorul.Aşa! Cum vedeţi asta? . pentru că altfel nici nu merită corcitura Ha.Şi cum am ajuns noi. Şi a doua definiţie.. Am citit la intrarea în Belu. Există doi economişti austrieci care vor să definească obiectul economiei politice într-o Einffinrung. Dar. Am declarat la Braşov odată. stă singur. pe poartă Sic transit gloria mundi. ca economist. artistul ori savantul. nu economic. e un deziderat moral. Frederic al II-lea iubea această definiţie pentru că avea un dispreţ suveran faţă de om.Mistica e supraordonată. domnule Ţuţea. . ci biopsihologic. Păi nici despre Dumensil n-are rit să vorbească un sacerdot dintr-o biserică de provincie în Franţa. Eu îl mut pe Hristos peste sofistică şi spun că şi Protagoras era un inspirat.care a vorbit despre Mircea Eliade la Biserică.Iisus a refuzat miracolul economic. înainte de piaţa liberă şi de fenomenele de circulaţie (care în dreptul roman fac parte din sistemul obligaţional).Vreau să vă spun următorul lucru. nu la scara Domnului.. Am un eseu pe care 1-ani dat la almanahul Vieţii Româneşti pe anul ăsta care are următorul titlu: Triumful sofisticii În lumea modernă sau caricatura utilă a realului.de ce ochiul dracului? îl putem contempla ca pe o scară cu dublu sens: o scoborâre în infern sau o urcare la cer dacă eşti binefăcător prin el. a cărei mitropolie se numeşte bursă. . care spune că "omul e un animal fără pene". filosoful scrie frumos. un preot tânăr . cum spuneaţi. Acolo e o anecdotă. La Platon sufletele alese nu stau cu tâmpiţii.Da. dar e plăcut. În ceea ce priveşte hrana.a unui neamţ. Am auzit că există pe aici prin preajmă. teologia şi mistica. Aceştia nu au har. la triumfalismul ăsta? Cum s-a putut? Din prostie numai? . la rândul ei. Acolo imbecilul şi geniul.. ceea ce vreţi dumneavoastră nu se poate face decât prin frecventarea Bisericii. Şemilov. trebuie să privesc omul la scara lui. avea naivităţi d'astea. Repartiţia. dar a reflectat realul În mod caraghios. . Acolo! Toată istoria e în cimitir.. un negustor. Nu . Sacerdotul creştin are har. ha. pe care să le facă înţelese pentru tânărul credincios. . n-au har. începe cu religia. Uite. Dialogul a fost realizat îi luna ianuarie a anului 1990. un .? . Sombart acceptă numai două definiţii ale omului.tainele. Mă rog. îmi permit să fiu imperfect. i-am uitat numele şi-mi permit amnezii lacunare din cauza vârstei. circulaţie. politica. Circulă o zicală: banul e ochiul dracului. Şi m-am dus la parastas. numărul 7 din 2 martie 1990. îmi face chiar mare plăcere. N-are nici o valoare definiţia. Atât. Sunt inspiraţi. Le consideră pe toate false. Dacă nu există la bursă circulaţia. de când omul are pretenţia că se autocunoaşte -antropocentrismul ăsta .cu grijă pentru mister . Filosoful. Unul din papi. Cum vedeţi dumneavoastră problema economicului. Un amestec de Dumnezeu cu Don Quijote Acest dialog cu Dan Arsenic a fost publicat În revista 22 .Nu ştiu! Şi Heidegger spune că istoria e rătăcire.N-aş începe cu religia. omul. Economia pură se defineşte în piaţa liberă. că omul nu poate fi egalul lui Dumnezeu. că tainele sunt porţi deschise spre Absolut . că i-am spus lui Noica: istoria e într-adevăr deschisă spre cimitir. Nu se poate autodefini."de ce iubim noi prusacii această definiţie care e aiurea"? O iubea un mare rege prusac care a scris actul de naştere al Prusiei ca mare putere: Frederic cel Mare. Consumatorul însă este producător biopsihologic. când mi-a luat un interviu Boem. Una spune că "Omul e singurul animal care se plictiseşte". etica.transformarea plinilor în pietre. deşi Aş începe aşa: într-una din cele trei ispitiri din deşertul Carantaniei .Spre libertate. N-am încotro. repartiţie şi consumaţie. dacă nu mă înşel. dar oamenii. Dacă are parohie în Bucureşti. adică nimic. Ai intrat în cimitir şi bună ziua. ce voiam să spun.omul nu ştie despre el mai mult decât ştia înainte. ci o instauratio-magna.e vorba de prefacerea pietrelor în pâini . subtitlul N-a fost o revoluţie.0 la teologie. Sic transit gloria mundi. Preotul să comunice . Şi Sombart se întreabă . a lui Platon.. e biomorală: să fie cât mai mult la omul de rând din venitul naţional.Am pregătit nişte întrebări împărţite pe cinci zone: economia. nu-mi permit să uit idei. a marelui gânditor. trebuie să fie teolog.nu ştiu cum îl cheamă . se adresează din balcon unuia din cardinali: cu ce vă hrăniţi? întrebarea papei nu are caracter economic. Comunismul însă a reuşit miracolul de dos . Eu am asistat într-o biserică la un popă care avea sase băieţi intelectuali care au murit toţi pe front Era palid şi cu mască de sfânt. producătorul e ca apa de pe Dâmboviţa.zice popa . Dintre fazele procesului economic: producţie.. Sombart acceptă numai două: una pentru că are umor . într-o Introducere În economia politică.Popa a făcut teologie. Eu. Cum e istoria deschisă? În orice caz. Popa a făcut aşa. . ha. am aici tratatul lui Sombart unde sunt două pagini aproape de definiţii ale omului. De Ia Renaştere până azi.. după ce a fost ales. ca om. Practica istoria ca pe o disciplină deschisă. singurul fenomen economic pur este circulaţia. bietul. anapoda. Dar are nota 0.. .

Unul de aici îmi zice: ce spuneţi când se pun doi termeni. economic. alţii zic Gerson. Sunt termeni teoretici.Cum înţelegeţi dumneavoastră această spusă biblică: "Daţi cezarului ce-i al cezarului şi lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu"? Vă întreb pentru că există o interpretare ticăloasă în mintea românului. adică o eroare. pentru ca să aibă loc Dumnezeu în vidul lăsat în tine". ca să zicem aşa. Ce facem noi? Dăm oleacă de pământ ţăranului.. -. micro şi macrofizici. eu spun că sistemul sovietic e net inferior capitalismului american. şi unitatea lor tot de Dumnezeu e făcută. . El mai zice: "Vom fi noi ruşii în stare să înţelegem acest lucru?" sau cum a spus Piotr Ghedaev: "Noi ruşii nu suntem în stare să gândim şi să acţionăm cum trebuie"." . experimentul.Vreau să vă întreb ceva. Karl Kautsky îi spunea lui Lemn: "Finalul manifestului partidului comunist reprezintă incendiul anarhiei finale". Toate acestea au dispărut. Ştiţi ce spune? "Să te dispreţuieşti în fiecare zi. Nu există nici o egalitate între geniu şi idiot Una există însă: sunt ambii egali faţă de Absolutul divin. înseamnă că aceştia sunt robi. a două lumi: cea transcendentă. asta de aici reflectă d-o imperfect.. spune: există două sisteme economice în prezent. În univers nu există natură.Andrei Pleşu spunea că e vorba de o delimitare a ierarhiilor. e sumă de lucruri. Eu îi întreb: "Dumneavoastră sunteţi catolici"? "Cum să nu"! "Păi. ştiţi că şi catolicismul este totalitar"? Există un mare gânditor social-catolic vienez. Eu sunt economist liberal. capitalism şi socialism. Indiferent cine e. nu ştiu cum. Altfel nu se poate. Doamne. Şi de-aici până colea. Gorbaciov a optat pentru socialism.nu e urmă de materie. .Aşa zic nemţii. E grandios.Asta n-am ştiut. dar să binevoiască să respecte doi termeni: ţăranul stâpân la sat. că dacă un papă binecuvântează regi şi împăraţi. Perfect! Cine contestă existenţa ei face un paralogism. Universul nu-i totuna cu natura. Doamne. asta o zic francezii. mai ciupim puţin pe orăşean.. . la sfârşitul lui. . de dincolo.publicist din Uniunea Sovietică. Pot să fie ciuperci partidele. Eu invit Moscova la conversaţie. cum aţi ajuns azi homo sapiens ? -Nu cred. Individualismul face un marş glorios în istorie.A lui Thomas a Kempis..Ştiţi că Gorbaciov a acceptat de curând ideea pluripartidismului? . Pluripartidism care "joacă" pe loc. substanţă infinită Şi simplă. nu mai este nevoie să discutam superioritatea absolută a sistemului american. un cancelar al Sorbonei. . La nivelul modurilor metodologice ale cercetătorul modern . După vastul experiment practicat în vastul spaţiu sovietic. Dumneavoastră sunteţi. şi lumea de aici.. de la physis. Şi aici e principiul aristotelic: întregul premerge partea. iată cum e definită libertatea: "Robeşte-mă. După aia putem urla ca la terasă. cea perfectă. În spatele liberalismului stă tirania Evului Mediu şi în faţă haosul roşu. .. în care natura n-are loc. colectivismul 1-am văzut şi-1 mai vedem. Nişte polonezi îmi spuneau despre comunism că este totalitar. dau o arendă la ţăran în loc să le dea pământ. care face balet de urşi. Ştii ce caută ruşii? De altfel. când vorbeşte de unitatea universului.. .observaţia. Şi ştiţi de ce? Pentru că eu trăiesc în Imitatio Christi. De pildă. Nu există la Gorbaciov noţiunea de întreprinzător.E singura opinie a dumneavoastră despre Gorbaciov? Parcă Gorbaciov e mai interesant decât alţii. Idiotul e văr primar cu geniul în faţa lui Dumnezeu. individualismul şi colectivismul. îl mai băgăm într-o fabrică în care-i proprietar acolo. rusul e contraindicat la cugetare ca sifilisul la sistemul nervos. . Un lucru e cert. natură. .Uite ce e. mezoni etc. pe robii aceştia. ca individ. Uitate la Manifestul Partidului Comunist. ci lucruri.Hristos a spus limpede că tot ce-i pe pământ e pe pământ. iar lucrurile au legităţi interne relaţionale făcute de Dumnezeu. El pleacă totalitar de la întreg la parte. zice că e Dumnezeu? Pentru că materia nu există.. şi-1 moştenim de la antici. nu? Ştiţi că la ştiinţa modernă natura a murit ? N-a mai rămas decât termenul fizică. raţionamentul . întrebuinţaţi ostentativ contradictoriu? Eu spun că nu are loc nici un fel de polemică..Dar ştiţi cum o interpretează creştinul de rând? . facem criptocomunism.În Cartea Facerii se vorbeşte mai întâi de natură. nu ştiu cine. eu discut economia. eu nu dau pe mine o ceapă degerată. un întreg? Se poate spune de către evoluţionişti. Dar de ce dumnealui nu e consecvent şi. domnule! Mai mult. Domnule. şi întreprinzătorul în comuna urbană stâpân. şi lumea Lui e dincolo. ca să mă simţ liber". . Asta nu înseamnă nimic. Kant spune: materia există.. Mai ales că domnii de astăzi sunt ultraperestroikişti. "Binecuvântează. întâlnim electroni. care-i falimentar. e o carte măreaţă. naturalişti.Păi e interesant aşa cum e aici Iliescu. . .

. nu e nimic.Trebuie să-i facem parte. Total e de aur acolo. Aşa sunt şi eu.. ca şi Virgiliu. nu erau frânturi. rusul. Dacă nu se duceau la Viena şi în Germania.N-aţi vrea să revenim la problema cezarului şi a lui Dumnezeu? . care e amator de paradoxe. . poeţi imperiali. Beethoven spunea că atunci când un om e la treizeci de ani filosof. căci cele ce se văd sunt trecătoare. Dar n-are importantă.A fost asasinat.. Putem să ne ducem la un miting în cinstea dictatorului. ci e obiect .În spusa "Daţi cezarului ce-i al cezarului şi lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu" oamenii înţeleg că trebuie să-i facem parte cezarului. că era eretic. "a avut Pascal umor? Nu.. aţi vrea? Eu cred că da! .. De-aia s-a şi numit epoca de aur. ce i-aţi spune? .Domnul Minai Sora îmi spunea că nu e posibil ca un filosof să moară la cincizeci de ani. e un monstru. Acesta are o formaţie germană. I s-au otrăvit ţigările. despre Pavel. Mama unuia dintre marii strategi ai primului război mondial. Căci entropia duce la sfârşitul universului. iar Horaţiu mi se pare că era fiu de libert. generalul Averescu. ci dintre aceia care cred în cele ce nu se văd. Ştii ce i-am spus? "Asta nu-i om. era jansenist.. A punctat timpul şi spaţiul cu elemente eterne. Hristos e un personaj istoric.întreabă Romano Guardini. Mă rog. Nu mi-am închipuit că un golan analfabet are o asemenea poftă de luxurie. Vila lui de la Neptun. ca mistic biblic. Origine socială foarte sănătoasă. Dosare de beton.a fost Titu Maiorescu boier? Aristocrat nu era. spusa era înjumătăţită şi folosită ca scuză sau camuflaj ipocrit..Uite ce e. la Facultatea de Teologie catolică. mi-aş permite să mă joc de-a ţurca.L-aţi cunoscut? Pentru că Dumneavoastră aţi fost în Germania când el preda la. . consideraţia pe care am avut-o faţă de Informaţia Bucureştiului . Spune Tudor Vianu . A fost Pascal un credincios tipic? Nu.Creştinismul a apărut în istorie. eu numai că n-am murit de râs). M-a întrebat odată Nae lonescu ce cred despre evreul acesta.I-aş spune să nu mai practice sinceritatea absolută pe care o practică şi să nu se mai constituie în sceptic de serviciu al unei lumi în declin. după proverbul acela "Dies irae. cât sunt de mari filosofi. sclav eliberat. Valoarea e prin definiţie infinită. nu-şi poate dori nimic mai mult un miliardar american. deşi a apărut în istorie. Mie mi-a plăcut un portret pe care 1-a făcut Tudor Vianu lui Maiorescu. căci sunt veşnice". Rickert Şi Windelband care. Nemţii cer "eine innerliche Reife" -o coacere interioară. Aş fi un şiret din Câmpulung. aşa. judeci până la Judecata din Urmă. Dar de ce acele Pensees. a spus un lucru foarte plăcut (pe care-1 ating şi nişte axiologi germani. domnule.În orice caz. El spunea. dacă n-aş avea cultură filosofică germană. în cartea despre Pascal. Cioran are o afinnaţie extraordinară: "istoric este tot ce este supraistoric". rămâneau nişte balcanici extraordinar de inteligenţi. o spune şi Evdokimov. Dar a trebuit să fac optzeci de ani. avea 88 de ani şi mie mi se pare că sunteţi mult mai tânăr decât mine şi asta nu-i nici măgulire. . este toată Mediterana". . vorba lui Romano Guardini. Kant mi se pare că a scris pe la cincizeci de ani Critica raţiunii pure. Dar faţă de Dumnezeu cezarul e un rahat. ci mască de golan fioros. Şi eu la fel. vezi cum merg sfinţii alături cu ştiinţa? . . . dacă scria la optzeci de ani.Eu am auzit şi mari intelectuali spunând: dom'le să-i dăm cezarului ce-i al cezarului. Ceauşescu nu avea mască de cezar. în biografia căruia nu se instalează nici o înfrângere. despre tot şi toate. . despre revoluţie. ăla nu-i subiect de meditaţie teologică. era spălătoreasă.. altfel nu ne luăm salariul. -Dacă v-aţi întâlni acum cu Cioran. Aici Pavel se întâlneşte cu entropia fizicii moderne. Acum am faţă de ea. ce să facem. eu leg adevărul de prezenta celor două lumi ale Sfântului Apostol Pavel: "Noi nu suntem dintre aceia care cred în cele ce se văd. şi tot el răspunde. . El era la Berlin. pe urmă te opreşti şi iată că s-a terminat cu judecăţile de valoare. dies illa. . Aş dori să vorbim despre tinereţea creştinismului. Alt destin avea cartea aceea. Nu pot deveni obiective niciodată. maică-mea era ţărancă. solvet saeclum în favilla". "fiindcă era tânăr". despre români. a fost insă prin adopţiune.Nu 1-am cunoscut. Cioran. frânturile acelea care au aerul unei apologetici creştine"? ... Eu am citit Critica raţiunii pure ca student şi am înlemnit de emoţie.L-aţi cunoscut bine pe Nae lonescu? -Da. la Judecata de Apoi. Creştinismul a punctat supraistoric. nici captaţio benevolentiae. prin adopţiune. nu-i aşa? Adică devine istoric supraistoricul. în primul rând.Stimate domnule Petre Ţuţea.Nu.

când de fapt pute. ea îi răspunde (cum i s-a întâmplat lui Ceauşescu):" Nici tu nu eşti de-al nostru. vede o moară de vânt Şi îi trage o şarjă de cavalerie Şi printr-un nebun vehiculează idealul. M-a făcut de râs. s-a ales. . ci o restauraţie magna. dar aia cu Don Quijote nu-mi place. se pun în sarcina lui Dumnezeu . e genială. în ceea ce priveşte geneza statului român. Pe atunci ruşii erau în întuneric. Se.Eu nu pot fi americanofob decât în ceea ce priveşte descompunerea religioasă în secte. până la alungarea de pe tron a lui Mihai. unde a fost zdrobit Carol Robert care venise să vasalizeze Ţara Românească ' şi s-a creat cu spadă şi sânge primul stat român independent. pentru că istoria e punctată de aleşi. Viata lui Cervantes seamănă cu a lui Don Quijote. Acesta e un lucru adevărat. vai de capul lui. Una a lui Iorga. . dar. Nu e tristă de loc. toate imperfecţiunile ei. înainte de a muri. Nu s-a întâmplat nici o revoluţie.identificat cu natura .care trebuie restaurată . ăsta calcă în gol. putini aleşi". prin ea. Că de câte ori el discută ideal.Adică sunt un geniu. Omul nu poate modifica ordinea lui Dumnezeu. personalităţile sunt desemnate de mulţimi. În cartea lui Curtio Malaparte.toate mizeriile legate de natură. Don Quijote recunoaşte că a fost nebun şi devine atunci nebun Sancho Pânza. mă opresc la manifestaţia din faţa Comitetului Central când mulţimea a huiduit tiranul. spune că această viziune a vieţii şi a lumii este o satanocraţie.Eu spun că n-a fost revoluţie. Dostoievski spunea de Don Quijote că e cartea cea mai tristă pe care a citit-o el. În sensul acestei viziuni democratice. bătut. domnule. încât Emil Cioran v-a spus la un moment dat că sunteţi un amestec de Dumnezeu cu Don Quijote. Acesta e un mod creştin de a vorbi. democratică .. unde se spune că stăpânul. ci tehnici insurecţionale în lupta pentru putere". Tehnica loviturii de stat. nu? Există. Hegel a afirmat că Dumnezeu face istoria. fiindcă. Iisus spunea ucenicilor: "Eu v-am ales pe voi. e viata transmutată într-un soi de cavalerism pe care 1-a practicat chiar el. Când mulţimea îi refuză încrederea tiranului. Fără să ignor jertfele de la Timişoara. e consilier şi numai în lucrurile imediate vede cum că o ţărancă e parfumată.adică cneazul sau şeful a fost ridicat pe scut de mulţime . Mai întâi că libertatea şi pluripartitidismul nu s-au născut la Ploieşti..Alexandru Paleologu spunea că tot ce s-a întâmplat este de natură mistică şi este foarte greu de explicat.Dar ştiţi că a scris un text despre revoluţia de la 22 decembrie? . acordând încredere unor personalităţi care li se par demne şi care le expun interesele. aia cu Dumnezeu îmi place că fiecare babă îl poartă. pentru . E primul roman absolut. Se spune că eraţi împreună cu Cioran la Berlin şi. două teorii.Nu e deloc greu de explicat. şi nici la Câmpulung. mă Emile.. I-am zis. nu voi pe mine". se pare că 1-aţi încântat atât de tare.. Tot la scara omului. de la bătălia de la Posada. S-au născut în Apus.Şi există o monografie a lui C. Când Despot-vodă se adresează mulţimii.Vorbisem mai demult despre Heidegger care Ştiţi că era şi americanofob şi rusofob. vreau să vă întreb în legătură cu o povestioară care circulă în legătură cu dumneavoastră . De la Basarab voievod. nu există soluţie de continuitate în domniile române. atunci trebuie să fim cu Dumnezeu. din punct de vedere politic. schingiuit. . Când Herbart caracterizează pantheismul. Atunci s-a întâmplat un fenomen fundamental. Aceasta atestă absoluta nobleţe a poporului român. Mi-a plăcut definiţia pe care o dă Giovanni Papini lui Don Quijote: "Sfânta nebunie a idealului Masele pot f! înşelate în istorie Există două concepţii asupra istoriei: 1) oamenii mari fac istorie şi 2) masele fac istorie. Discuţia asupra acestor două poziţii este odioasă. Giurescu. se spune aşa: "Nu există revoluţie în istorie. Geniul politic al poporului român a atestat că s-a situat în ordinea naturală ." mulţi chemaţi. . E vorba de un nebun prin carcasa căruia se scurge un consilier aulic. căci nu ne-ar fi făcut onoarea germanizării pentru că eram inferiori pentru ei.De fapt e tragică. . care se cheamă Boierii. Unei revoluţii nu-i putea urma o altă revoluţie. nu are cum! Triumful proletariatului.faţă de revoluţia proletară. E nelogic.. . Mulţimea e obiect. deşi nu e chiar exagerat. Constituţia română de la 1866 e prima constituţie liberală în spaţiul acesta. Aşa a călcat Ceauşescu. a fost triumful lui Golănescu şi e o trecere în întuneric după care urmează lămurirea mulţimilor care îşi caută alţi conducători. nici noi nu suntem de-ai tăi".C.Domnule Ţuţea. şi noi şi ruşii ar trebui să avem în frescele din biserici un Columb. Mi-aduc aminte de o scenă din Despot-vodă a lui Davilla. absolutizează ideea de revoluţie.Nu e nici tragică. în gol.. . Dar asta n-ar fi fost nimic. în cetatea românească. Don Quijote este Cervantes. căci fără el învăţam nemţeşte cu dicţionarele pe genunchi. n-a fost ales.. . ci răscoală . Or. al lui Ceauşescu. nu subiect Dacă Dumnezeu spune aşa. într-o conversaţie.

Herbart. a răspuns: am fost inspirat! Deci inspiraţia. ca şi pe el . reprezentativă pentru o epocă oarecare.şi Hegel face satanocraţie în filosofia istoriei. înşelată de bolşevismul falimentar. şeful secţiunii de beatificare de la Vatican. fac următoarea declaraţie. când se întreabă ce este gravitaţia. informaţia livrescă. ca să le facă la loc. Neliniştea gnoseologică. care . absenta inspiraţiei. Dumnezeu este perfect. cred. După mai bine de şaptezeci de ani de marxism-leninism. astfel.acţiune directă a Divinităţii (cf. Tot Newton. 2. ci tehnici insurecţionale în lupta pentru putere . Crisan. în cazul meu. Din punctul de vedere al acestui teolog. 3. cum spune ardeleanul. Afirmaţia lui Berdiaev nu este justă. atunci . care caută neaflând şi ştiu neştiind adevărul.şi revelaţia . Dacă acceptăm. Georg Brandes. De aceea. O altă formă a neliniştii mele metafizice este legată de legenda mea. Fiindcă există. prin 1902. determinată de cea a lui Berdiaev. faţă de acel ens realissimum al scolasticilor. este iluzorie. calea omului trebuind să se retragă înaintea căii Domnului. în stil pamfletar. în lucrarea lui: Principia matematice naturalis philosophiae. Afirmaţia este consemnată. nu la marele popor rus. În revista 22 mi s-a publicat o afirmaţie exagerată. faţă de absolutul divin. cum spune Hegel. Numai aşa se poate vorbi despre un progres real. În aceeaşi manieră. care tac legic. răspunde: Dumnezeu.în poziţia de căutători. în ceea ce mă priveşte. omul singur se mişcă în mijlocul fenomenelor lumii exterioare şi interioare. se poate vorbi de "absolutul divin". Mă folosesc aici de o afirmaţie a lui. le-a ţinut o conferinţă revoluţionarilor ruşi din Paris. că bolşevismul este un rău organic al ruşilor. şi asasinat din entuziasm. care invocă un teolog ortodox.La technique de coup d'etat . discutând despre Socrate. M-am gândit la cei trei termeni metodologici ai cercetătorului modem: observaţia. conferinţă intitulată Le grand homme. înaintea lui Malaparte. citirea fenomenelor de omul presupus autonom. dar nu este toată canonica. când pune pe seama divinităţii. ne situează -pe mine. pentru a înţelege înţelepciunea. dogmaţic creştin. o formă de nelinişte o datorez supradimensionării mele. cum a spus Blaga despre om. În accepţiunea lui. când este furios. Eu mă mişc. Această declaraţie a lui Petre Ţuţea a fost publicată În Lumea Creştina din numărul 141 al României libere care a apărut duminică 10 iunie 1990. întrebat cum a descoperit legea gravitaţiei universale. căreia nu am reuşit să-i dau conţinut adecvat. a fost determinată de lipsa experimentului . al cărui nume îmi scapă. Mi-aduc aminte de afirmaţia lui Newton care. făcută amical de Emil Cioran. criticul danez. ceea ce mă duce la formularea lui Berdiaev. nu căderea mărului. De altfel. De asemenea. dezastrele istoriei. acceptat şi de T. care îmbracă două forme: inspiraţia . aşa cum sunt înşelate toate masele în istorie. Omul nu poate modifica ordinea lui Dumnezeu.vorbind în stilul lui Herbart . nu poate fi vorba de interviu. Biserica Ortodoxa fiind cea care decide canoanele obligatorii pentru credincioşi). atunci trebuie afirmat că. în următoarele forme: l.eu folosind. precum şi căutarea zeului. aşa-zisele revoluţii. încât Sanctitatea Sa s-a cutremurat. Crisan. ci la masa rusească.nu pot fi considerate mutaţii (adică transformări radicale). Aceasta este calea omului. "Omul mare" este o personalitate complexă. Misterul reprezintă singura formă eliberatoare din . T. am afirmat că dogma este un mister revelat (Lalande). mai multe adevăruri înseamnă nici un adevăr. În alt context. fiindcă în interviu nu se poate medita. că Dumnezeu face istoria. În vederea întâlnirii cu dumneavoastră. care 1-a lăudat atât de exagerat pe Papă. doar observaţia şi raţionamentul. Biblia este ta întregime inspiraţie de la Facerea lui Moise până la Apocalips. în portretul pe care i-1 face lui Joseph de Maistre. opusă căii Domnului (Bossuet). În orizontul misterului În privinţa mea şi-a lui Emil Cioran. Aşadar. Tocqueville a numit revoluţia franceză "noul-vechi regim" (le nouveau Ancien R6gime). adică revelată. Gorbaciov a constatat că situaţia politică a Uniunii Sovietice este catastrofică. iar sensul istoriei este o căutare şi o cultivare a acestora. după Cioran. Dar. cum face Natorp. Dacă Dumnezeu este singurul adevăr.favoare divină . am fost neliniştit metafizic. istoria este creată de oamenii mari. că utopiile au acelaşi cusur: toate sunt realizabile. în "orizontul misterului". la Socrate. Dar m-am referit acolo.după Curtio Malaparte .pentru că n-am lucrat niciodată într-un laborator . ca şi cei vechi. 1-a dus la această lege. experimentul şi raţionamentul. La care mai pot adăuga. produsă de aceşti termeni. a cărei ordine este constanta. Omul este zănatec şi-şi strică aşezările. ca principiu unic al tuturor lucrurilor.

. Ştiu că aveţi preocupări creştine şi lucraţi. domneşte dogma: "Robeşte-mă. Nu ştiu cine. aşa se cheamă. 4 iunie 1990. la ora actuală. Textul citat mă îndreptăţeşte să-1 văd pe Emil Cioran în amurgul existentei lui. Ea a fost consemnată de Andrei Pleşu ("astăzi. Cuvântul care zideşte.Vă rog să ne spuneţi despre ce e vorba. al dialecticii. odată cu desprinderea de pesimismul şi de neliniştile lumii de aici. ca să mă simţ liber!" (Imitaţio Christi). eu le-am adus elogii polonezilor c-au suportat această crâncenă experienţă. va înlătura. transcendenta defineşte sensul existentei lui Cioran în Univers. În ceea ce îl priveşte pe Cioran. Acum.Un tratat. mântuitor.Tratatul este un tratat de antropologie creştină. şi în biserică şi în lumea de dincolo. un sens obiectiv şi o finalitate transcendentă.aşa după cum se specifica) şi publicata în revista 22 . cred că telespectatorii ne vor ierta. cită vreme libertatea este trăită aici. fără să trăiască neliniştile metafizice ale lui Cioran. dumneavoastră nu aveţi de unde să ştiţi că în emisiunea aceasta.. Această "declaraţie" a fost comunicată lui Gabriel Liiceanu odată cu dorinţa expresă a Iui Petre Ţuţea ca ea să-i fie transmisă lui Emil Cioran. autonom matematice. orele 17. care are următoarele volume: volumul I Omul. să se poată vorbi de o Europă unică. ale sfântului Pavel. e o gripă. Deşi nu pot găsi un sens în lume. în legătură cu Cioran. Acest sentiment este fructul dintre eul concret şi ideal. trecătoare. în Biserică. volumul ni Stilurile. Emil Cioran. împăcat cu sine. Aşa scria pe tratat. pentru cei fericiţi-mântuiţi. venind de la o personalitate ca a lui. Pavel (2 Corinteni 4. conform învăţăturii creştine. În reeditarea lucrării lui Pe culmile disperării la editura "Humanitas" se reproduce următorul text: "Oricât m-ş fi zbătut eu în această lume şi oricât m-aş fi separat de ea. pe când cele ce nu se văd. Invocată în această luare de poziţie.În tinereţea mea am fost de stânga. criticat de Cioran. numai că nu orice intelectual adevărat poate practica sinceritatea lui totală. (Folosesc aici termenul. Problemele sau Cartea întrebărilor. dacă aveţi amabilitatea. De faţă a fost şi prietenul marelui gânditor. care să arate înspre ce evoluează lumea şi la ce ajunge procesul universal. Ap. şi poziţia faţă de Sfântul Apostol Pavel şi neterminata ceartă cu Divinitatea. Nu există intelectual. îmi permit să-1 înfăţişez în aceşti termeni: el se consideră "sceptic de serviciu al unei lumi în declin" şi trăieşte în conflict cu Sfântul Pavel şi cu Absolutul divin. De altfel. medic. Acest text duce gândul spre cele două lumi: lumea vizibilă. reprezenta guvernul american la ONU. care îl asistase cu o lună în urmă la o operaţie chirurgicală făcută pe viu. Doamne. . . iar dincolo. ci la cele care nu se văd. sensul existentei lui fiind determinat de absolutul divin. Extrema dreaptă.neliniştile mărginirii personale.. eternă.00". mi se pare o americancă care. fiindcă. ritualic. adică şi extrema dreaptă a lui Hitler şi extrema stânga a lui Stalin. fie contemplate ca forme cultural . jocul celor două lumi paulinice ducându-1 la mântuire. înlănţuirii cosmice şi comunitare şi perspectivei infinitului şi a morţii.. . varietatea de forme ale existentei a fost totuşi în mine un prilej de veşnice încântări şi tristeţi". distanta dintre mine şi ea n-a făcut decât să mi-o facă mai accesibilă. îmi sădeşte în suflet. . sau intensifică în mine sentimentul dureros al neîmpliniţii. care este religia libertăţii.) Am o rugăminte faţă de Cioran: să nu mă mai supradimensioneze. tocit de prea multă utilizare. Cu sau fără voia lui. şi cea invizibilă. subordonându-se absolutului divin.Domnule Ţuţea. ambele extreme sunt vinovate de declanşarea celui de-al doilea război mondial. care merită acest calificativ. Marşul dogmatic Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se vad. Alexandru Popescu Prahovascu. a spus ea. reţin.18) Secundum fidem Acest dialog a fost prezentat de televiziune în primăvara anului 1990 la emisiunea Cuvântul care zideşte şi a avut loc intre Petre Ţuţea Şi Vartan Arachelian. Libertatea trebuie gândită dogmaţic. a făcut o comparaţie între extrema dreaptă şi extrema stânga. Sf. căci lucrurile care se văd sunt trecătoare. Bineînţeles. sunt veşnice. Mai am de adăugat ceva.numărul 22 din 15 iunie 1990 cu titlul Sentimentul dureros al neîmpliniţii. pentru că această exagerare. paralele cu întreguri ontice. Nu fac un paradox. Volumul ÎI Sistemele sau Cartea alcătuirilor logice. Stalin cică a scris pe dosul tratatului secret: împărţirea definitivă a Poloniei. noi ne-am propus să nu facem politică. toată existenţa omului este un joc dialectic nesfârşit. dar cum noi facem istorie. Eu cred că marele meu prieten. este eternă.. pentru ca. iar extrema stânga e un cancer.

A vorbit despre genialitatea mea şi i-am spus: "Măi. mi-a făcut un portret în care. La care acest subtil dialectician care e Socrate pulverizează capacitatea de . de pildă. Mi-a făcut un portret Andrei Pleşu . aţi evitat apariţia editorială. construiesc universul pe principiul Adevărului unic care este principiul unic al tuturor lucrurilor.Matematice în viziunea lui Poincarf care. spune Carmide . fie ca modalităţi estetice ale artelor. nu e posibilă nici o morală. la care eu adaug: orice punct de vedere are drept la existentă prin precizia formulării.Am publicat. De pildă.Domnule Ţuţea.Da. o întâlnire cu el. dumneavoastră care aţi fost un om de stânga. Or. raportate la Dumnezeu. Asta-i poziţia mea în raporturile dintre om şi divinitate. Această ştiinţă a moravurilor seamănă cu Mersul trenurilor după părerea mea. . că-1 am. . este egal cu nici un adevăr. Ei a căutat un zeu.. e învăluit în mister ca şi credincioşii. nu interpretează mituri sau mistere. . Pe actuala formulă a dogmei pe care o are Lalande am construit şi eu..E adevărat că despre exagerare nu toţi au aceeaşi părere. nu e posibil nici un adevăr. care este creator. ca şi natura. nu sunt surse ale adevărului..după cum îmi amintesc eu dialogul platonic .Şi volumul IV..După ştiinţa mea nu aveţi nici o carte publicată.Când mi-am dat seama. adică supratemporal şi supraspaţial. . an modernen Phisik.Pe Dumnezeu. după părerea lui. susţinător şi stâpân? Dogma a fost definită de Lalande care e un filosof creştin impecabil: "E un mister revelat"... ca să mă situez şi cosmologic. mai are loc împreună cu Dumnezeu altceva decât El. nu? . Talleyrand spunea că tot ce e exagerat este insignifiant".în România liberă.. a acelei Science des moeurs . O primeşte de sus. Ba mai mult..Paradoxal. Asta n-o mai recunosc.Ştiinţa moravurilor .istorice. Dacă există Adevărul unic ca principiu unic al tuturor lucrurilor care se cheamă Dumnezeu. aşa.În Lumea creştină. Emil. Carmide e dialogul despre înţelepciune şi întreabă el: "Ce-i înţelepciunea"? autocunoaşte re. e învăluit în mistere fiindcă. Eu. Disciplinele minţii umane.. Şi cu un portret succint făcut lui Socrate. are o mică lucrare Zurkritik derZeit şi spune: "Mi se va spune mie că sunt exagerat . Eram! Ba încă făceam şi o teoretizare a moralei laice. .. sacerdotul creştin nu e mistagog. pe Adevărul unic. Mai multe adevăruri. Că dacă raportul dintre om şi divinitate dispare. . ci în morala religioasă ca morală. sau nu.. . . de pildă. am să-i spun ce i-am spus şi lui Cioran. zic eu. ci îl reflectă în măsura în care vrea Dumnezeu şi atunci mi-am dat seama că nu trebuie să te ancorezi în morala laică.. . m-am furişat ca şarpele în răzoare. E autocunoaşte re. aşa.A vorbit despre genialitatea dumneavoastră. m-am furişat întrebuinţând o expresie din Internul lui Dante. dacă am să-1 întâlnesc. nu-i nici justă. tu trăieşti în tara lui Talleyrand. care este Dumnezeu. ci comodă mintal şi Fizica modernă aşa cum o prezintă von Jorgen Lerhuch. nu? .Eram. Cum aţi ajuns creştin? Prin experienţele directe pe care le-aţi avut de-a lungul existentei dumneavoastră? .zice recunosc. cu amiciţia lui excesivă..Pe Dumnezeu! El în Carmide se întreba.pe care o socoteam autonomă şi mi se părea că nu are nevoie de motivaţie religioasă. Poţi să-1 schimbi la care staţie vrei.. prin utilitatea lui morală. omul nu poate crea mistere. ca orice creştin. Atât! .. . că este supraraţional..Domnule Ţuţea. al câtelea a fost? .aşa..Dar totuşi raportat la Iisus. aşa cum ne arată Biserica noastră. . mi se pare. deşi eu.. El comunică misterul revelat dar nu-1 comentează. Aşa. E un mister revelat. Fiecare punct de vedere are drept la existentă".Al IV.Da.Eraţi ateu? .N-am evitat-o. Omul autonom nu e capabil să creeze o ordine morală.Bine. Sombart. .. că Cioran mă supraevaluează.. Mai târziu m-am convins că omul la scara lui. în Lumea creştină. .Da! În orice caz. Altfel punctul de vedere este insignifiant. . care se împarte în două: primul .. eu cred că eraţi şi ateu când eraţi de stânga.. nu-1 caut. Şi volumul. . .zice el. nici îngustă. Mi se va spune mie că sunt îngust. pentru a da relief poziţiei mele... raportat la Iisus îşi pierde semnificaţia. cu O noapte cu Brâncuşi. sigur. mă rog.. am impresia că a fost un model existenţial pentru dumneavoastră Socrate.nu ştiu dacă 1-aţi citit . Sunt exagerat .lea..

L-am şi trăit. nu? . El căuta un zeu şi eu nu-1 mai caut.Şi nu v-au modificat? .. Spuneţi-mi cărei Biserici îi aparţineţi? Bisericii Ortodoxe sau Catolice? ...!? . Fără revelaţie asupra prezentei şi esenţei lui. cred că o vedeţi şi dumneavoastră. . contez pe ea.. Se vorbeşte de totalitarismul comunist. nu poate cunoaşte. nu se poate autocunoaşte .. . nu citez în nemţeşte: "Societatea viitoare este o societate fără stat. . . am eu autonomie ca să cercetez adevărul.Manifestul comunist! Asta-i evanghelia roşie. Vă spun.. . cât e el de mistic. pe care cred că ar trebui să o ştie telespectatorii noştri. tot ştiam ceva despre înţelepciune.Da. Că...Au trăit greşit.Eraţi ateu în tinereţe.Nu. de obicei. . acum nu mai ştiu nimic".Lui Carmide îi venea să-1 bată: "Când am venit la tine. Toate sunt întâmplări care alunecă guvernant peste mine. .autocunoaşte re. Cunoaşteţi evanghelia roşie? .. că ăsta e un har. Chiar acuma. cum am putea afla"? zice: "Hai să căutăm un zeu". nu? .. eu vă rog s-o luaţi aşa. Când m-am apucat să scriu tratatul ăsta de antropologie. prezenta noastră aici e o indiscreţie în viata dumneavoastră. nu apare adevărul unic ca mister care se comunică pe sine contemplatorului vieţii şi lumii în care e de negăsit fără voia Lui... dovedeşte că omul nu se poate autocunoaşte . . după părerea mea. Socrate: "Tu crezi că eu ştiu"? "Păi. nu ştiu dacă spune. . Ei ştiu lucrul acesta. Şi când am avut revelaţia că în afară de Dumnezeu nu există adevăr. concepută ca o asociaţie liberă de indivizi". dar nu de a o căuta. fără clase. că El e adevărul unic.N-aveţi nici o vină.Aveţi o memorie fabuloasă.În formula lui Toma D'Aquino..îmbracă forma unei îndrăzneli. . Această formulă mi-a arătat că.înseamnă că nu ştiu ce-am trăit.Dacă e bună.. s-ar putea să fie o inconsecventă faţă de conştiinţa mea mistic creştină faptul că mă las guvernat de întâmplări care alunecă peste mine. Intelectul e dat. de a primi revelaţia. între biserica ortodoxă şi cea catolică..L-am şi trăit! . "Socrate" -după câte mi-amintesc. Eu nu ştiu dacă am har.Domnule Tutea. Or. Nu-i aşa? . îi ceri ceva. .. este o formă de orgoliu.. şi să-1 comunic? Ca Toma D'Aquino. nici unul. este o atitudine îndrăzneaţă faţă de Dumnezeu. . m-am întrebat: Pot eu. . zic. marele mistic. De fapt. .. Aşa.Se vede că nu m-au modificat ..Şi totuşi a fost un moment în viata dumneavoastră în care aţi avut revelaţia divină.. adică intelectul e dat omului ca să cunoască adevărul.li ceri ceva. Sau cum spune un gânditor francez: "Dieu. bine că m-aţi întrebat.Cum? . misticii ştiu că nu ştiu nimic fără revelaţie.... Dar Toma D'Aquino defineşte adevărul "adaequaţio rei est intelectus"..... acorda intelectului capacitatea de a cunoaşte adevărul. nu există nici un adevăr.O utopie. Carmide nervos.Inclusiv atenţia asupra ta ca individ.Sigur cada. ci ca să primească adevărul. adică fără revelaţie. . ci frânturi care se coboară din măreţia şi eternitatea Lui pe care fiinţa imperfectă. ce se întâmplă.n-am exemplarul în limba germană. Ori rugăciunea. aţi făcut o departajare.Da. ou rien" . înainte de-a începe interviul nostru. nu ştiu după cine..Dumnezeu sau nimica. le înregistrează când face istorie în etape. Şi atuncea.Deci natura omului de a fi un mediu propice revelaţiei.Vă rog să o repetaţi. . .. omul. În Manifestul comunist . . bineînţeles.. . în afară de Dumnezeu.Sunt biserici surori.Da. . .Evdokimov spune că Biserica Ortodoxă e biserica rugătoare. E o diferenţă. nu se desprinde ca fapt necesar. o întrebare indiscretă. pe care-1 soliciţi. Dacă privesc autobiografic viata mea. .Ştiţi de ce v-am întrebat? Pentru că. nu ca să cunoască adevărul.

Ce e asta? Nu e decadentism? .. decorativul?" Aşa 1-am întrebat. iar generalitatea e un concept logic Şi nu un concept ontic. Nu? Cartea asta îi îndreptăţeşte pe evrei să se considere un popor ales. succesiunea merge până la David. Nu? Aici e Dumnezeul cel adevărat al evreilor. zic: "maestre. Totalitatea e de cunoscut iar omul este damnat să se mişte asimptotic la ea. Totalitari nu pot fi decât oamenii care pleacă de la întreg la parte.Nu mai e nimic de adăugat. nu? . în aşa măsură.Această utopie. Mântuitorul e generos. Dacă citeşti Evanghelia lui Matei. cum desăvârşit e Tatăl vostru din ceruri". că vorbeaţi de morala publică. Nu? Şi dacă scoţi Biblia din Europa. Păi vezi. între Cartea facerii a lui Moise şi Apocalips.. Biblia nu s-a conceput la Fălticeni. zice: "Fiţi voi dară desăvârşiţi.Cât de conştient era de arta lui Brâncuşi? L-aţi cunoscut bine? . de obicei. . zic: "Maestre care a fost ideea care a prezidat Pasărea măiastră"? zice: "Nici o pasăre. Şi sunt. aşa. am aflat ce aţi spus despre Brâncuşi. în genealogia terestră a lui Isus.Eu mă mişc. în al doilea rând. . A răspuns destul de şiret A spus: "Opera vorbeşte.Şi foarte rafinat! Aşa! Şi zice: "Am şlefuit materia ca să aflu linia continuă Şi. . .pentru mine cel puţin . L-aţi cunoscut pe Brâncuşi Şi 1-aţi definit paradoxal Şi în acelaşi timp foarte adevărat . regele. în tratatul meu de antropologie. pe care n-o poate atinge niciodată". nu mai ştiu dacă e justă sau nu. am făcut şi eu nişte exerciţii pe marginea Decalogului lui Moise. . Omul e guvernat pe pământ. Dar la Isus e sigur".. ca să rezulte din el arta nefiguraţivă. care-s de cultură filosofică! . Şi aşa e.I-am spus.. dacă spune ceva". şi zice: a pleca de la totalitate este a comite eroarea lui Heraclit obscurul care a confundat totalitatea cu generalitatea. cum evitaţi în geometrismul dumneavoastră simplificator.. prin generaţii. N-am fost în stare să mai adaug nimic.ca fiind primul ţăran decadent. Arta nefiguraţivă nu evocă nimic faţă de arta clasică. care e creştină. domnule Ţuţea.Şi rafinat.Că mă întreabă cineva.Păi. Mântuitorul e mult mai generos.Nu e un om şiret. perfectibil. . Rafinament ca ăsta n-am avut nici eu. adică? . . depinde de cartea asta! Atât e de decisivă în duhul european. ne raportează la Stâpân.. fiindcă sistemele politice se definesc prin finalitatea lor.Uite.Ţăranul român e un om şiret? . zice el. Numai Dumnezeu e perfect. că sunt creştin. Nu? Ba încă un evreu mi-a spus mie un lucru Aş vrea să nu fie considerat. să ne întoarcem la relaţia pe care am încercat s-o stabilim în emisiunea noastră.. Domnule Ţuţea. această finalitate din evanghelia roşie care e Manifestul comunist. în morala europeană. L-am întrebat.. o numeşte Karl Kautsky "incendiul anarhiei finale". ... . Eu mă mişc între acest Decalog al lui Moise şi Predica de pe munte.. atunci Shakespeare devine un glumeţ tragic. Este adevărat că a intervenit o polemică. o blasfemie: "Moise nu e sigur dacă-i evreu. la relaţia dintre morala creştină Şi moralitatea publică.Păi. cum v-am spus. ce pasăre? În America a fost taxată ca bronz".Bineînţeles! . este! Nu în sensul mişti. de două morale: de morala dogmelor. e primul ţăran decadent din istorie.Dar mai există popoare alese. Un ţăran ca ăsta e decadent..Graţie prietenului dumneavoastră. tânărului dumneavoastră prieten. . Când vorbesc de totalitarism comunist e o contradicţie în termeni. eternă. zice: "Dumneavoastră aţi fost antisemit?" "Nu! Din cauză că sunt băiat de popă şi. dom'le. domnule.Era un ţăran autentic. iar europenii. chiar laureaţii premiului Nobel. când mi-am dat seama că n-o pot găsi. generalizând.Aşa am spus! -De ce? . . în morala noastră. Acum să fim cinstiţi. Nu? Păi. sunt fericiţi că nu dorm în crăci! . Că dumneavoastră susţineţi că şi poporul român este un popor ales.Superb. Se spune.Păi.. După formula aristotelică.. Morala laică arată că omul se mişcă asimptotic la perfecţiune. Europa. parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini!" Ce zici de asta? . e un om deştept! .. m-am oprit. că omul e un animal raţional.Ştiu eu? Era autentic? .. doctorul Popescu Prahovascu. într-un studiu care nu ştiu dacă se numeşte "Reflecţii asupra ideii de totalitate". .Bineînţeles. Mântuitorul nu exclude aspiraţia la perfecţiune a credinciosului.Deci.

. un soi de şiretenie a filosofilor care voiau să se detaşeze de teologie. Întâmplările au alergat peste mine. pe care în lumea modernă o adoptă Winckelmann.. Aş fi râs.. Dacă mi-ar fi spus cineva că mă voi întâlni cu un om amabil ca dumneavoastră şi setos de Cuvântul care zideşte.. Mai ales când mă gândesc. principiul tuturor lucrurilor care e Dumnezeu. Că. Este adevărat că autonomia. Omul autonom poate fi util când explorează universul şi viata. .. . ..Nu. Mă duc în Cişmigiu.Nu mi-am imaginat. după credinţă... atât de. . Eu nu admit decât pistele. eu. adevărul secundum fidem . fie aruncat într-o groapă comună. De ce? Nu a fost aşa de limpede. Şi El m-a condus. prima emisiune pe care am prezentat-o la Televiziunea Română cu dumneavoastră. Poate şi din cauza vârstei. Lalande spune ce este o dogmă: "Dogma este un mister revelat" Eu.. .. dacă vreţi să acceptăm un adevăr. a avut un succes enorm.după credinţa.. dacă nu există credinţă şi nu există Dumnezeu. . într-un portret pe care mi-1 face domnul ministru Andrei Pleşu . incidenţa divină poate revela adevărul. O cucoană zice: "Dumneavoastră sunteţi domnul Ţuţea?" Zic: "Da. domnul Pleşu a vrut să aibă o mostră din gândirea mea şi atunci am făcut această declaraţie: "Dogma este o formă purtătoare de mister. Acolo mă aşteptam să mor după obiceiul din vremea aceea: fie dus cu căruţa de gunoi a puşcăriei. -. Adevărul secundum raţionem . la mine. dacă mi-ar fi spus cineva în cei 13 ani de puşcărie că voi fi televizat. poate! Fiindcă.Sigur că da. Cum să mă salvez? Ce e aia destin? Am spus. din punctul meu de vedere . în iulie '90 pentru emisiunea Cuvântul care zideşte a Televiziunii Române. Veneam din Piaţa Kogălniceanu. Direcţia televiziunii de atunci n-a acceptat ca această emisiune să fie prezentată pe post. -Am spus acolo. deci. Sau. în credinţă. Că nu se poate. adică de ordinea religioasă pe care eu o supraordonez statului . am zis aşa că. fără credinţă omul devine un animal raţional care Vine de nicăieri şi merge spre nicăieri.1-aţi citit?. o premieră absolută Aş putea spune.Nimic. obosit. Fiindcă.V-aţi fi aşteptat la un asemenea succes? .Mulţumesc. nu se poate să fie vorba de destin..eu pun Biserica deasupra statului . -. parafrazîndu-1 pe filosoful francez Lalande. Când am scăpat din ce-am scăpat. Asta m-a dus cu gândul la Dumnezeu care e situat deasupra întâmplărilor vieţii mele.Domnule Ţuţea.Pot să repet? .. . adevărul secundum raţionem nu există. Eu spun că acest dublu adevăr înseamnă. . M-a protejat Dumnezeu.87 de ani. de pilda. Fără Dumnezeu.Ni s-a solicitat adresa dumneavoastră.Aţi avut vreo replică? . Am întrebat-o: "Dar dumneavoastră ce sunteţi doamnă"? "Inginer". A fost cam abstractă chestia.. adică Adevărul unic. Destinul nu operează Ia mine. din înlănţuirea cosmică şi comunitară şi din cele produse de perspectiva infinitului şi morţii". . care e construită pe puţinătatea Şi imperfecţiunea omului. Misterul este singura formă eliberatoare din neliniştile mărginirii personale. adică credinţa. probabil. n-are acces la adevăr fără revelaţie. . Eu n-am destin.. şi obosit.al adevărului unic... nu există adevăr. fiindcă se împiedică de adevărul tuturor adevărurilor.oricât ar explora omul autonom viata şi universul. Mă aşez pe o bancă.după raţiune şi secundum fidem .. de robia teologică a creat teoria dublului adevăr. care e revelat. şi obosit.Au venit din Vrancea să mă felicite.L-am citit. poate fi comod mintal şi material. că Dumnezeu trebuie să se arate cum s-a arătat .Mă gândeam: domnul Arachelian n-o fi greşit pedalând pe forţa abstractă a gândirii mele? N-aţi greşit..şi. Noi nu le-am dat-o fiindcă ştim că sunteţi foarte ocupat. Dovadă că a produs efect. atunci..." "V-am văzut la televizor!" . din punctul meu de vedere mistic.Tocmai. . nici un adevăr.V-aţi imaginat vreodată că va exista un asemenea mijloc de transmitere a informaţiilor.Mulţi înainte. Marşul dogmaţic Vartan Arachelian din nou în dialog cu Petre Ţuţea. infinitul a fost înlocuit cu . În Evul Mediu. nu m-am aşteptat. îl ştiu. da. Secundum fidem. . dar n-au reuşit să mă nimicească. -.adică absolută şi morala normelor.

eu ce să vă spun ? Pentru ca să obţii adevărul. Şi Biserica Ortodoxă. nu poate răspunde! De ce?.Pentru că dumneavoastră lucraţi pentru Cuvântul care zideşte. . de la Facere până la Apocalips. .. textele presupuse ca fiind revelate.favoarea divină acordată insului cu har. de ce a apărut iama crâncenă la Moscova . Zice: "Absolutul este necondiţionatul limitat.. . pot să zic.. .Nu e asta politica. altele au fost marginalizate în România.. nu? . ce ziceţi.Foarte multă lume se întreabă cum a fost posibil ca în anii '30 să apară o generaţie.. au fost valori deosebite. a apărut.Dar.Ştiu eu? Inspiraţie! Că sunt două forme ale căii Domnului: inspiraţia . Nu? Este? N-am întâlnit încă nicăieri o distincţie atât de subtilă între absolut şi infinit.. dar nu obligatorii în mod canonic.. E adevărat. fără să fii foarte învăţat. . un oarecare Traian Crisan. care e ordinea de stat şi sistemul social ideal pentru. adică nu sunt toate canoane obligatorii pentru credincioşi. . care nu-i tot una.divinitatea devenită om şi omul divinizat. poate.De iarna rusească.. Se spune aşa? . că se poate opune. să ai intuiţie sau şiretenie.Nu! Tratatul de politică al lui Heinrich von Treitschke începe cu propoziţia asta: "Jede Politik ist eine Kunst" : orice politică este o artă.Da. Hamilton.. Unele s-au realizat în străinătate. Ea poate merge înlăuntrul acestui sistem fără să fie deranjat "marşul" acesta dogmaţic.Bineînţeles.Ideal chiar.. Mântuitorul nostru. sfinţii scriitori putând fi favorizaţi. dar omul nu trebuie să se pună demonic în calea Lui. E omul mărginit. E autoritară. să zicem. inspirată.spune Xenopol .spunea aşa: "Toată Biblia e.. E un fapt istoric Iisus. aşa cum. iar infinitul este necondiţionatul nelimitat". Cum?. trebuie să răspunzi la următoarele întrebări: de ce se întâmplă un fenomen? Nu prea răspunde omul fără revelaţie. Elita. Da' nu-i mai critic. Autoritatea bisericească operează pe textele Bibliei. adică misterul teandriei .. Tot ce sacerdotul ortodox şi sacerdotul catolic leagă pe pământ e legat şi în cer şi tot ce dezleagă pe pământ e dezlegat şi în cer. A fost bătut de climă.E adevărat. Dacă îmi amintesc bine.S-ar putea crede că Biserica e abuzivă aici. şi Biserica Catolică sunt biserici care au continuitatea apostolică şi care sunt autoritare. Când?. nu? Şi punctează timpul cu absolutul lui divin. adică direct dictate de divinitate. în puşcăriile comuniste.. dar nu e toată revelată şi nu e toată canonică. o adevărată explozie de intelectuali deosebit de bine dotaţi? În generaţia dumneavoastră.. revelaţia -acţiunea directă a divinităţii. Cum a fost posibil să apară această generaţie? A fost o generaţie spontanee care a apărut din nimic? . nu omul.Ca să fac deosebirea mă folosesc de un filosof. adică să ai favoarea de a gândi completitudinar.Avem atâtea exemple în istorie. n-are rost. Dovadă că poţi să fii un foarte mare om politic.Nu este. secretarul Comisiei de beatificare de la Vatican. sau nu? . în mod selectiv. sunt obligatorii pentru credincioşi. dar poate că asta este politica. nu? .Se spune că politica este ştiinţa posibilului.. Teologul ortodox spune că Biserica lui decide ce e canonic în Biblie. compatibil cu ordinea universală creştină.Domnule Ţuţea.că nu înţelege funcţia aristocratică a clasei conducătoare a şefilor Statelor Unite.şi sunt şocat . stăpâna tuturor mijloacelor de producţie. pentru că ăsta este idealul meu. . .eternitatea. Unde?. . Pentru că asigură elita conducătoare... nu? . a sistemului capitalist şi negociază cu negatorii lui radicali pe care i-a ridicat la nivel de "supra-putere mondială". care face distincţia între absolut şi infinit.La protestanţi nu-i aşa. demonic. şi nu deranjează cu nimic mersul dogmaţic al lumii creştine. triumful personalităţii. alte valori au fost spulberate de viforul acesta al istoriei. Napoleon.Acum.Aşa e! . să zicem. Democraţia înseamnă mai puţin decât liberalismul care are într-un fel anumit şi un aspect aristocratic. Şi.. nu? . . cred că-i scoţian. o generaţie în istorie? Dacă te întrebi. dar s-au reali zaţ între timp. în ce scop?. invocând un teolog ortodox .. de pildă. Cel mai potrivit sistem social-politic cu ordine universală creştină este liberalismul. Evident că zideşte Dumnezeu. triumful elitei conducătoare. Mă miră faptul . minoritatea pe care o defineşte aristocratic (Werner) Sombart ca fiind sistemul capitalist aristocratic. nu-i aşa.care a pulverizat armata napoleoniană. . .Care-i deosebirea? . .vă rog să mă iertaţi că am uitat cum îl cheamă .

Şi te mişti în sus binefăcător pe scară. eu. Când vorbea bătrânul preot. Şi că. nu? . palid. prin graţie divină sau inspirat.vă rog să-mi . atunci când1-a creat pe om". Nu ştiu unde am citit eu stupiditatea asta: "ÎI tomba dans une mdditaţion profonde qui l'a conduit jusqu'â la loi de la gravitaţion universelle". "Poţi să spui dumneata.Şi chiar aşa a fost? . cunoaşteţi povestea cu mărul? . Şi eu spun: dacă Newton gândea până la Judecata de Apoi..Da. De altfel. când.. nu vei afla niciodată.Mulţi.. prin lăcomie şi prin toate imperfecţiile legate de orgoliu şi de pofta de stâpân". Acolo unde nu apare revelaţia. Faţă de această cauză. Deci. cauza unică ca principiu unic al tuturor lucrurilor. "Nici eu". Newton. Zice: "Circulă o zicală că banul e ochiul dracului. nu descoperea nimic. . în mostra aceea de cugetare pe care o publică domnul ministru Andrei Pleşu. ca să spui de ce se întâmplă un fenomen.E mâna divină probabil.Mulţi dintre ei au fost martirizaţi. orgoliului stăpânilor regi care ofensează prin orgoliu majestatea divină". acea filosofic creştină a istoriei prezentată delfinului (Discours suri 'Histoire universelle. Leibniz spune că ştie: "E format din suflet şi corp care n-au relaţie directă.dacă e să vorbim într-un limbaj socratico. spun: "Fără Dumnezeu. nu mai e ochiul dracului. Dar Xenopol zice: "Trebuie să implicăm în factorii explicativi ai fenomenelor istorice hazardul". adică unde Dumnezeu nu-ti acordă favoarea de a şti cine eşti. caută neaflând Şi ştie neştiind . Eu nu-1 concep ca ochiul dracului.Şi e convingător? -Da! . părerea mea este că în secolul XIX n-a fost slăbită ordinea creştină şi că. Poţi să spui unde. Dacă e un simplu căutător al adevărului. V-am spus!? -Da! . de pildă. n j. prin vicii. Eu m-am lămurit că un om care vrea să fie bogat nu este un păcătos. care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri. .Nu ştiu de ce a apărut. Popa! În orice caz. . Nu sunt de acord." Zice: "Nu ştiu".Sigur! Când Bossuet îi spune succesorului la tronul Franţei în celebra lucrare. că la Dresda le-a tras o bătaie crâncenă armata aia care s-a retras. apariţia acestei generaţii excepţionale. în momentul acesta. Am întrebat.Aşa! Aşa a vrut Dumnezeu să proiecteze o generaţie de intelectuali în România. . Acel veac pe care Leon Daudet îl numeşte "le stupid XIX-eme siecle".Cine n-o cunoaşte! .. Or. o doctoriţă: "Ai putea dumneata să-mi spui mie ce e omul? Că 1-ai disecat de la creier până la tălpi. Şi este actual dacă noi constatăm că la scara omului nu există nici un adevăr. Iar dacă cobori. Asta e o explicaţie mistică. Dar. în ce scop eşti. adică a gândi explicativ şi v-am spus cum concepe rădăcina transcendentă a explicaţiei Malbranche. Dacă-1 posezi. Dar a afirmat la un moment dat că religia creştină a suferit lovituri mari din cauza ştiinţei veacului nouăsprezece. "Eu îl concep ca pe o scară dublă. Newton. Am asistat odată la un parastas într-o biserică de periferie în Bucureşti. chiar un laic. şi laureatul premiului Nobel. restul. care e omul vremii noastre? Şi măturătorul. creştinismul este foarte actual.A zis preotul! . care e explicativă. dacă îmi amintesc bine . sunt cauze ocazionale. trebuie să cunoşti cauza cauzelor care e Dumnezeu." . când vorbim noi. în ce formă Şi în ce scop ai apărut aşa?" Zice: "Nu". ci una stabilită de Creator prin armonie prestabilita.Da. a zis:" Am fost inspirat". te duci cu el în infern.Aşa crede el! A fost un secol al marii burghezii. la Malebranche. parcă era un sfânt. ce se întâmplă? A gândi creştin înseamnă a gândi cauzal.. omul rămâne un simplu animal raţional şi muritor.creştin. la un moment dat Bossuet întreabă: "De ce se prăbuşesc tronurile?' şi tot el îi răspunde acelui tânăr: "Din cauza înfumurării. indiferent în ce cantităţi. la un preot bătrân despre care se spune că a avut nu ştiu câţi copii intelectuali care au murit toţi în război. . dacă omul nu e favorizat de divinitate. nu cunoşti nimic.).. Dacă gândim în stilul lui Malebranche. care faci parte din Homo sapiens . Când a fost întrebat cum a descoperit gravitaţia. zic să o întreb pe ea: "De ce nu ştii? " "Păi nu ştiu de ce nu ştiu". De pildă. Dar el e mult mai înţelept. Eu nu detest burghezia.. Cauzalitatea naturală nici nu există de fapt. . . de ce eşti. Ce se întâmplă? Explicaţia e legată de transcendentă. stâpân pe sine.Păi este! Dacă nu cunoşti revelat.Deci cultura românească a fost tutelată de Dumnezeu înseamnă. Constantin Noica e un filosof care are nelinişti religioase. . De aceea.. Şi savantul sunt Homo sapiens.. nu ştie nimic.. se prăbuşesc.Să ne întoarcem la generaţia dumneavoastră.Povestea cu mărul lui Newton care a căzut. Explicaţia cauzal istorică e egală cu zero..

mi se pare . Asta spune şi Cioran. nu mă pot dezlănţui şi elibera.Puteţi să evocaţi acea experienţă? -Nu pot să fixez momentul. nici viata mea. Nu ştiu dacă ştiţi ce erau închisorile sub Gheorghiu-Dej?! Fioroase! . . transcendentă. De la Cristene.. Pentru că. m-am situat la nivelul anticilor care nu aveau experiment. şi atunci am ajuns la convingerea că. Ştiţi cum mă consideră? .Da. .Da. -..în Principia matematice Naturalis Philosophiae: ? "Gravitaţia este Dumnezeu". 1-am rugat ca în iunie ( 1990). care se cheamă observaţia. nici dacă eu am vreun sens sau nu. că la vârsta mea e greu să arăţi mai bine decât trebuie spunea ce e gravitaţia: corpurile se atrag direct proporţional cu masa si invers proporţional cu pătratul distantei. Newton! Nu popa. numită Dumnezeu. nici dacă are vreun sens sau nu. când mi-am dat seama că n-am lucrat.Da. sămi explic? Vă întreb eu pe dumneavoastră. A treia nelinişte a mea e supradimensionarea pe care mi-o face Emil Cioran. Prima mea nelinişte metafizică este aceasta.Democraţia? . Atunci s-a născut în mine credinţa nelimitată în atotputernicia şi atotbunătatea divină. O altă nelinişte e legenda mea. Că n-am lucrat în laboratorul nici unei discipline experimentale. nu v-am spus nimic despre democraţie? . cred că democraţia şi-a arătat şi viciile. Pot să spun asta pentru Televiziunea Română? . Nu un sacerdot. fără asistentă divină. experimentul. Ştiu de la prietenii mai în vârstă. în general. puteam eu. întrebându-se ce este gravitaţia. Când mi-am dat seama că fără Dumnezeu nu poţi cunoaşte sensul existentei umane şi universale.. Ştiţi că legendele măresc dimensiunile spirituale ale omului. dar eu spun că el caută şi nu află. de exemplu. ..A fost vreo experienţă limită pe care aţi trăit-o şi atunci. ştiţi ce a spus . fără revelaţie. trebuie să fie ca Newton. şi virtuţile şi ar putea..Din fericire. M-am gândit până a venit la mine Liiceanu la cei trei termeni metodologici ai cercetătorului modern. Eu am constatat că lipseşte dintre aceşti termeni. până azi. în conştiinţa mea teoretică. 1-aţi cunoscut? .Orice! . Am fost neliniştit pentru că. bineînţeles. ca om. nu am avut ocazia. când l-o vedea. de la Leon Kalusian. mi-am dat seama în închisoare. să-1 roage frumos din partea mea să nu mă mai supradimensioneze şi să i se amintească un mic citat din portretul pe care el i-1 face lui Joseph de Maistre.Domnule Ţuţea. nu pot şti nici cine sunt. Aşa se explică bogăţia sculelor omului modern în bătălia pentru adaptare. Iar reacţionar este cel vetust şi învechit. luliu Cezar putea foarte bine să moară. Bergson spune despre democraţie. portret pe care. A fost foarte înţelept. experimentul şi raţionamentul. cu toată zbaterea mea. ci numai observaţie şi raţionament. n-am obţinut conştiinţa că am dat conţinut adecvat acestei legende.Când mi-am dat seama că. fără asistentă de sus. eu nu 1-am acceptat pentru că îl consideră reacţionar. nici a celorlalţi nu are nici un sens. Şi. Când am văzut că tot regimul care mi se aplică e inoperant. El caută. Partea a doua a dialogului a avut loc la scurt timp după primul . Nu! Şi atunci m-am gândit că există o forţă supracosmica. dacă se poate. S-a făcut în jurul meu o legendă care m-a deranjat enorm. Nu pot şti de unul singur. personal. În primul rând. în limbajul acesta conservator.Eu i-am spus următorul lucru lui Liiceanu: am aceste nelinişti metafizice. Păi. De pildă.. factorul acesta.Am fost şi prieteni. Genial! . sigur. nici ce este lumea. să fie considerată reacţionară . inspirat. Numai El poate face isprava asta ca eu să scap din înlănţuire. Păi scrie pe măr asta. Această supradimensionare mă deranjează. Au fost oameni care au murit. eu n-am murit de peritonită.Conservatorii mari nu sunt reacţionari pentru că au de partea lor legile eterne ale lui Dumnezeu. iar a vieţui acolo fără asistenta Lui nu se poate.. pe colegii dumneavoastră de generaţie. a stimulat momentul creator al mijloacelor în lupta de adaptare. Experimentul. când aţi devenit un gânditor creştin? . Iar omul autonom şi orgolios crede că explorează lumea interioară şi exterioară cu jocul lui de ipoteze şi că descoperă ceea ce vrea el. În interviul pe care i 1-am dat lui Liiceanu. strămoşul lui Pericle. Iar Newton. sau scrie undeva în natură? Fenomenele lumii interioare şi ale lumii exterioare tac. Ca să afle.Puţin mai devreme voiaţi să-1 evocaţi pe Cioran şi.admiteţi amneziile lacunare la vârsta mea. . Aş vrea să stabilim.

devine ispititor pentru vânzoleala din spaţiul răsăritean. . Europa la liman.Să nu provocăm un scandal diplomatic. .Puteţi să daţi un exemplu. fiindcă îi datorează crearea statului român modern şi a societăţii române moderne. Am cunoscut pe unul Cancicov. Când Iorga.. . dar după aceea aţi renunţat să spuneţi pentru televiziune. nu e "progresist". . nu e de stânga şi democrat.Şi de inspiraţie înseamnă că e vorba aici.. . nu? . Brătianu! Cred că a fost cea mai mare conştiinţă politică europeană la Versailles. . care.Nu. azi. . că indiferent cine conduce Partidul Liberal astăzi. . dom'ne.. însă. e cretin. un mare conducător în democraţie a fost Clemenceau care a condus primul război mondial politic.. Pe Platon şi pe Aristotel.Şi totuşi spuneţi că Occidentul n-a dat mari valori politice.Atunci. până la vârsta de 30 de ani. poporul român nu poate să evite liberalismul.Altfel. Şi eu am spus: după cum se vede... ha. nu? -Domnule Ţuţea. cum poate acest sistem să prospere fără mari personalităţi politice? . .. Iar Bergson.. nu am nici o părere personală..Asta e adevărat. . Strălucit ministru! ... Aristotel spune că democraţia este sistemul în care face fiecare ce vrea.Şi..Excepţional! . o vocaţie. înseamnă că nu puneţi un semn de egalitate între democraţie şi liberalism. şi după aceea în război. în materie de democraţie. Nu ştiu dacă el a declarat că cine.. îi spune lui Ionel Brătianu: "Ce să învăţ eu de la un inginer!?". erau excelenţi. . "Măsura. dar are un viciu: nu are nici un criteriu de selecţiune a valorilor de conducere"..Nu. "dumneavoastră sunteţi stâpân".şi la Tratatul de pace. ca miniştri. De pildă.Dar a decis când si cum trebuie.Păi dacă îl dau pe Ionel Brătianu trebuie să mă ridic În picioare.A făcut România Mare. a fost un mediocru debatteur parlamentar. şi a fost inginer. că valorile sunt selectate până la urmă. . îi răspunde: "Măsura. -Aşa. Ţin să afirm.Ha. n-are inimă. .. de om care a fost liberal? .. eu nu vreau să ofensez Occidentul.Nu.. declară acest lucru: "Democraţia e singurul sistem compatibil cu demnitatea Şi libertatea umană.Şi nici Statele Unite nu plesnesc de prea mulţi mari oameni de stat. ..Asta a fost Clemenceau. Eu am emoţii când trec prin două gări: prin Blaj.. . Platon susţine că sunt trei forme de guvernământ degenerate: tirania. . . filosof modern.. El. domnule profesor".. ha. în Japonia şi în vestul Europei. Dar e real! Ceea ce înseamnă că în democratic numai întâmplarea naşte un mare şef. Nu ştiu dacă nu cumva la Versailles s-a declarat despre el că ăia care dictau Tratatul de la Versailles .sunt nişte balcanici. .Nu ştiu. Am cunoscut miniştri fără multă educaţie. nu.Şi a scos Franţa la liman. cel puţin în democraţiile occidentale.Mi-aţi spus.Actualmente. colosal.. .. dar nu geme de mari oameni de stat. -. -. nu? . cu orgoliul lui.. Brătianu. care era prim-ministru.Aşa! Să creez confuzii! Eu... şi de inspiraţie. . -..Iar În istoria noastră. Felul în care a condus România. . Ceea ce înseamnă că politica este o artă. prin Mica Romă a lui Eminescu. dar nu pot. unde e mormântul acestui mare om. nu era un mare orator la tribuna Parlamentului. Mă interesează liberalismul biruitor în Statele Unite.. dar dacă peste 30 de ani nu e conservator. domnule profesor". din istoria noastră politică.nu ştiu cine a spus. -Nu eu! E cineva. E aşa de mare om de stat.. În perioada.Eram în perioada electorală şi n-aţi vrut să creaţi confuzii. oligarhia şi democraţia. în perioada neutralităţii. Liberalismul e aproape de gândirea aristocratică a corpului social.... . . sau la Finanţe. un avocat din Bacău. totuşi. nu e adevărat! Practica socială arată. prin această biruinţă. şi la Tratatul de pace.Liberalismul te duce cum te duce trenul la destinaţie. care ne-a relatinizat.Păi. Mă bizui pe doi gânditori clasici. democraţia. Benes poate ..Ministru la Economie.. nu? şi prin Florica. Liberalismul favorizează corpul social: te instalează în sistem şi n-ai încotro.

peste care se calcă încă o dată acum: constituţia liberală din 1923. nu v-am spus că social-democraţia suedeză a fost cam falimentară? . Are Japonia materii prime? -Deloc.Da. din punct de vedere politic. valorile mişcându-se nederanjate de nimeni. Asta nu ştie Brucan.De pildă .Păi. ca noi. . Trei: este de acord. înfăşurat într-un stat al normelor liberale. Păi. domnule! Eu am spus odată. Şi vă dau un exemplu de strălucire a liberalilor români.Nu! E un fenomen istoric. ale ordinii umane. de tip prusac.. Doi: în climatul creat de liberali se poate respira spiritual şi se poate progresa material. O găsesc absolut nocivă şi inutilă! Vă rog să mă iertaţi. Asta e părerea mea despre democraţie! . . care nu e o operă. ce..De ce. la suedezi nu ştiu dacă sunt mai străluciţi în istorie.Nu. .Aşa face şi liberalismul. Aşa cum creştinismul a apărut istoric. dar punctează timpul şi spaţiul istoric cu constantele lui extraordinar de utile.Păi există. dar când atârni şi termenul "democraţie" apare o imperfecţie în problematica selecţiei valorilor. nu pot să rămân indiferent la incapacitatea de a asigura selecţiunea naturală a valorilor în democraţie. . . Dar a punctat cu eternitatea timpul şi spaţiul? -Da. ceea ce nu se află la liberali. . e o capodoperă. cum vă explicaţi că Japonia.De ce. Şi acum se năzuieşte să se facă o constituţie nouă.Dar poate că e un proces care se şi termină istoric. . -Nu se poate vorbi de liberalism feudal sau antic. De ce? Unu: poporul român îi e dator la recunoştinţă.Sunt şi alte partide care pot face această afirmaţie.Are cutremure Japonia? . Pentru că el e autorul vieţii lui sociale şi de stat moderne. -Păi nu e pentru starea economică. şi la Finanţe.Vă întreb un lucru: liberalismul a apărut istoric. Exemplu mai clasic ca ăsta nu se poate da. adică.Are mâncare Japonia? -Nu. Poporul român. . să nu credeţi că întrebările vin din convingerile mele personale. domnule Ţuţea? ..Se roagă America şi Piaţa Comună să nu le concureze Japonia? -E adevărat! . Din punct de vedere politic. .Au persecutat vreodată liberalii Biserica? Nu! .. pentru că o înlătură pe aia care e glorioasă! . domnule Ţuţea? ..Păi. Japonia e supraputere mondială prin strălucitul sistem liberal.. poate pentru starea economică. nu deranjează mecanismul gândirii dogmatice universale creştine.Brucan a spus că social-democraţia suedeză e un lux pentru poporul român. e greu de glorie. Pe mine mă interesează Partidul Naţional Liberal actual.Ce părere aveţi despre social-democraţia suedeză? .. Fără să gândesc în stilul darwinismului social. domnule Ţuţea? .Dar nu se mai schimbă şi vremurile. . suntem debili mintal? . eu vă provoc la discuţie. care nu are mai nimic. . . . de exemplu partidele democrat-creştine.. . E o sinteză glorioasă asta. făcută de Partidul Liberal. sau nu? .Aşa este. .Domnule Ţuţea..Foarte multe... . Asta e ca o ofensă adusă poporului român. nu? -Da.Cine face asta ca sistem? Partidul Liberal Japonez.Păi. fără supărare.pot să spun asta? . din punct de vedere politic.Vă rog să explicaţi.De ce a fost nevoie să vină conservatorii în Suedia ca să repare viciile guvernării social-democrate? E adevărat.-Şi la Economie. Liberalismul oferă constantele în timp şi în spaţiu. cu toate că a apărut istoric.. Un rege stâpân.E un adevăr.

. Fragmente din aceste dialoguri au apărut în numerele doi şi trei ale săptâmânalului Expres Magazin datate 2-8 august şi 9-15 august 1990. fragmentul în care de Maistre îl laudă pe papă atât de exagerat.Hai să căutăm un zeu". aşa cum v-am spus. să mă fac ecoul întrebărilor pe care şi le pun oamenii astăzi. că nici n-am atâta energie.L-am şi rugat pe Cioran. înseamnă că eşti legionar. neştiind. avându-1 ca maestru pe Schopenhauer care este cel mai mare pesimist european modern . acum nu mai ştiu nimic. pentru porcăria pe care ne-a făcut-o Hitler la Viena.Să revenim la acuzaţia care vi s-a adus. cu toate că e în ceartă cu divinitatea . Când am venit la tine ştiam ceva despre înţelepciune.Sigur! . în care spune: "Noi nu suntem dintre aceia care cred în cele ce văd. . -Păi. Eu pe Cioran îl văd împăcat cu sine. Cu toate că îl critică violent pe Sfântul Apostol Pavel. . atunci ne gândim la cele două lumi definitorii pentru adevăr ale Sfântului Apostol Pavel. românii: oprirea expansiunii slave. Atât. pentru că .Eraţi pe aceeaşi poziţie ideologică? .N-am fost niciodată.eu îl gândesc pe Cioran în amurg. unii dintre ei chiar recent prezentaţi la televiziune? . nu seamănă cu Sfântul Apostol? Şi astfel.Eraţi prieteni în tinereţe? . Atât el. dacă Cioran găseşte sens transcendent acestei lumi. v-am mai spus. dar căutătorii nu-1 găsesc.. nu antigerman.Excepţional! Despre Cioran. dacă nu eşti cu ei. am fost de stânga şi chiar am scos împreună cu Petre Pandrea prin anii treizeci o revistă care se chema chiar Stânga. reeditată la "Humanitas". Eu eram de stânga şi el era asistentul lui Nae lonescu. El îl caută pe Dumnezeu. ci antihitlerist. Kant s-a născut şi a murit aici.. Atât. Eu încerc. aţi îmbrăcat vreodată cămaşa verde aşa cum au făcut atâţia intelectuali români. În tinereţea mea.spune Cioran -"există şi asasinat din entuziasm". Nu? Păi.Nu... Acolo găseşte că lumea asta n-are nici un sens fiindcă sensul universal e transcendent.Mai există un pericol slav? . L-a criticat pe Sfântul Apostol Pavel şi în amurg se împacă cu el. prin întrebările mele.Să nu vă supăraţi pe mine. sper ca Cioran să nu moară aici unde s-a născut. îl reconciliez cu Sfântul Apostol Pavel. cât şi eu. . . Dacă acceptă că sensul existentei e transcendent. să nu mă mai supradimensioneze. cum a murit Kant. Şi aveţi înţelepciune. pentru că sunt alături de germani care au aceleaşi interese vitale ca şi noi. . neaflând. Nu antigerman. cu acest text. dar asemănător. că îmi creează un complex de inferioritate supradimensionarea lui. trebuie să apară o serie de volume. din scrisoarea către corinteni.Dar cum putem afla? . căutăm la scara noastră de oameni. nu numai că n-aţi fost legionar.Nu.Tu crezi că eu ştiu? . am fost însă antihitlerist pentru că ne-au luat Ardealul.ceartă pe care spune că n-a terminat-o . după un text pe care îl face el şi care e pe ultima copertă la Pe culmile disperării. de acord cu Sfântul Apostol Pavel şi de acord cu Absolutul divin. nu identic. Ne întoarcem la colegii dumneavoastră de generaţie? . L-am rugat să i se invoce portretul pe care i-1 face lui Joseph de Maistre. Iar în ceea ce priveşte cearta cu divinitatea. La Sfârşitul fragmentelor din numărul trei. eu am scris enorm. Eu am fost asemănat cu Socrate. domnul Vartan Arachelian a adăugat un post-scriptum pe care îl reproducem mai jos. pentru a nu muri în lumea aceasta. . ci în cele ce nu se văd. Şi Sfântul gândeşte asemănător. . Eu n-am fost legionar. căci cele ce se văd sunt trecătoare şi cele ce nu se văd sunt veşnice".Mircea Eliade.Deci aţi fost un om de inimă după Clemenceau! . . în actele căutării. sau nu mai eşti cu ei. dar vă rog să mă iertaţi): "Socrate îmi vine să te bat. Carmide îi spune (nu ştiu dacă îmi aduc bine aminte. nici comunist. dar nici măcar de dreapta n-aţi fost. . aţi fost legionar. domnule Ţuţea. care nu are sens în sine.cu toate că nu e numai "sceptic de serviciu al unei lumi în declin". şi ştim.Am avut inimă şi am călcat cardiotica asta de trei parale stângistă şi m-am situat în carul în care a călătorit Mircea Eliade. pot spune despre el că e omul religios realizat. în interviul acordat domnului Liiceanu.Deci. nu pot să le răspund la toţi. dar se consideră pesimist. nu mai există: astăzi slavii tind să intre în Europa şi să se subordoneze Europei de apus. încât Sanctitatea Sa s-a cutremurat.Ştiţi de unde vine acuzaţia asta? La comunişti.Domnule Ţuţea. . .Ba aveţi.. în Carmide care e dialogul lui Platon despre înţelepciune. Socrate n-a scris cât mine.

. După un timp.. comuniştii ruşi au fost nişte barbari. . inevitabil. domnule Gafencu. Pe de altă parte. domnule Ţuţea? . Nu ştiu dacă trebuie să spun eu asta. "De ce. uberalles". în timpul activităţii dumneavoastră la Ministerul Economiei. acesta din urmă a spus răspicat că nu va opri lupta până nu va lichida adversarul. Deuchland. Asta e ca şi cum Kant ar fi egal cu Iliescu. s-au corcit cu tătarii. Luaţi un singur exemplu: sunt inegali însăşi membrii unei familii în care unul poate fi genial.Am înţeles că 1-aţi cunoscut.Dar Antonescu. "Nu e. Substanţa ereditară a omului e un mister. dar complet demoralizat.Păi. el a fost diplomat". când am încheiat negocierile cu Rusia. asta este inadmisibil şi să practici. care era dictatorul sovietic pentru comerţ exterior. Trebuia să ai vână pentru a rezista. pe ministrul Mihail Romaşcanu. "Pentru că la banchet. cu Leon.. În timpul guvernului Antonescu -Horia Sima. lipsit de ajutorul englez şi american. Ştiţi ce înseamnă un bun ministru? Asta presupune nu să fii bun funcţionar. anarhia. pentru că.considerată. . ca fiind de fapt "prostituţia franceză" . cu alţi miniştri în Ministerul Economiei Naţionale. . ştia foarte bine ce dezastru va fi pentru România venirea ruşilor cu comunismul lor.Ruşii au un fel de umanitate indefinibilă. nici bolşevic. care fusese ultimul ministru român la Moscova.Această idee de egalitate între oameni. Grigore Gafencu.Fiindcă legionarii sunt singurii români care n-au avut la litera "g" cuvântul glumă şi când îi pândeau pe comunişti era vai de cozonacul lor.Deci. . domină o poftă de putere invers proporţională cu principiile egalitare. personalitate legată de memoria familiei mele. . . care să fie normal. dragă. a venit şi 1-a întrebat pe Pandrea dacă nu cumva eu sunt bolşevic.-tir: Acest dialog cu Raluca Barac a fost publicat În numărul 13 al revistei Acum. 1-a asigurat Pandrea. aşa cum am rezistat eu. de un om politic al cărui nume nu-1 mai reţin.În ultima vreme îmi revin din ce în ce mai des în minte cuvintele pe care Maniu le-a rostit pe vremea când ne aflam în temniţele comuniste: "Ce mare lucru este să fii Om". Mikoian închina numai cu Ţuţea şi-i tot dădea înainte cu noroc". faţă de ţarism.Să-ti povestesc un fapt interesant. .În România. a distrus orice posibilitate de realizare a unei ierarhii valorice.. .Şi reciproca a fost valabilă. Să distrugi deliberat oamenii. fapt pe care 1-a făcut cunoscut şi celorlalţi membri ai delegaţiei. comuniştii sunt subumani. altul mediocru şi altul imbecil. în acelaşi timp.. În luna aprilie a anului 1990. deşi se cred progresişti. Nu ştiu ce s-a mai întâmplat cu el. fostul liberal Cancicov. ministrul meu. La Moscova ne-am întâlnit cu Mikoian. nu cred să fi întâlnit vreun rus. Ţuţea nu e bolşevic. dar sunt ipocriţi pentru că ei ştiu că egalitatea oamenilor nu poate . titularul de la industrie. De ce acest sindrom legionar la bolşevicii noştri. Eu gândesc ca român . .Şi la comunişti sunt stăpâni şi slugi. apoi a murit . în clica care se află "sus". comunismul a distrus întreaga generaţie culturalizată şi culturalizantă. a mai trăit un timp. numai că ei nu făceau confuzii. imnul nostru naţional ar fi devenit "Deuchland. o fioroasă inegalitate. n-aţi fost până la urmă nici legionar. Am fost la Moscova şi nu pot spune despre ei că sunt tirani. domnule Gafencu"? s-a mirat Pandrea.E adevărat. şi în Rusia. Oamenii sunt inegali de la natură. .A simbolizat rezistenta transilvăneană şi a purtat în el toată lupta istorică a Ardealului. pentru că. În discuţiile purtate de Maniu cu Mareşalul Antonescu. .. Ce om rafinat putea fi acest Mikoian. Iar atâta vreme cât nu există respectul faţă de o ierarhie stabilită valoric apare. ci să ai vocaţie de stâpân. probabil. ..Maniu a fost într-adevăr un om desăvârşit până în ultima clipă a vieţii sale. deşi au practicat tirania.După ani grei de detenţie în temniţele comuniste. eu lucram cu Dobre. . . când noi am declarat război Rusiei.Eu văd că trăiesc şi astăzi şi am stat 13 ani în temniţă.Ştiu că era un bun ministru. asta nu mi-o pot explica decât prin faptul că. m-a propus sa fac parte ca expert din delegaţia română care pleca la Moscova pentru încheierea tratativelor economice. Deşi 1-am cunoscut pe Romaşcanu. pentru că ăştia.prima propoziţie e o idioţie absolută sau în cel mai bun caz un sofism: "Oamenii sunt egali de la natură". Când un ministru e funcţionar. De altfel. . nu am lucrat direct cu el. în felul acesta. începând încă de la celebra La Declaraţion de Droits de l'homme et de Citoyen a Revoluţiei franceze . dusă de către comunişti până la paroxism. a fost sinteza istorică a rezistentei transilvane. dar Mikoian avea o simpatie deosebită pentru mine. se încurcă în hârtii.

P. de exemplu. nici Moliere. Aş îndrăzni să vă întreb ce părere aveţi despre aşanumita "epocă Noica".Eliade. este însă o lucrare neterminată. se transformase într-o prăvălie.Povestea asta este într-adevăr atât de umflată. 1-a atacat pe Maniu. . ca o justeţe oarecare ce te angajează când o primeşti. au devenit. . el ar fi putut afirma. În 1940 am fost la Moscova în delegaţia României. însă. Eu mă situez. Este o piesă de teatru-seminar. termen vehiculat destul de des. semănătorismul lui a marcat..nicăieri exista. sub semnul incompletitudinii şi asta tocmai pentru că aspir la mai mult. . a devenit o trăsătură caracteristică şi în România Mare. o mare putere de seducţie. poţi spune despre Maniu că a avut momente când nu a putut fi un bun guvernant. fiind profesor în Vest. o personalitate care s-a limitat la ea însăşi. pentru că nu cred că aţi auzit de "ciorănism" în România. Dar mă întreb ce carieră a făcut. . în ciuda faptului că se afla întrun permanent conflict cu Carol al II-lea. . ca mulţi alţii.Incontestabil că aceştia au devenit adevărate personalităţi. iar socialiştii adaugă puţin sifon în vinul ăsta. N-a fost nici măcar "epoca Iorga".Ştiu că printre scrierile dumneavoastră se numără şi o piesă de teatru. face oare epocă un profesor universitar la Chicago? Iar Cioran a spus el însuşi despre el: "Eu sunt cazul Cioran". Eliade ca profesor la Chicago? Este ca şi cum ai spune că Petre Ţuţea ar fi făcut. am scris şi eu acolo nişte fleacuri. ulterior. Nu a fost "epocă Nae lonescu". a lăsat în urmă un vid. cu toate că el într-adevăr putea face epocă. dar nu poţi miniaturiza faptul că el întruchipa simbolul luptei transilvane.Dar ce. că: "şi-a consumat geniul în conversaţie şi talentul în scris". i-ar fi otrăvit ţigările. În schimb. . se vorbea chiar de o scenă ce a depăşit comicul lui Tănase: Iorga ieşind supărat de la Palat şi ameninţând cu umbrela Palatul pe toată distanta pe care se află clădirea de-a lungul Căii Victoriei. care i-au avut dascăli pe un Iorga. acolo a fost vorba de un simplu capriciu. I-am dat titlul Întâmplări obişnuite tocmai pentru că îşi propune ridicarea cotidianului la semnificaţia scenică. Plecarea sa de la putere. Maniu a fost om de stat fără să fie savant. punea o virgulă şi după ce plecai continua propoziţia. îl găseai în biroul lui scriind un articol. când ieşea. iar ideea sa de protest. Misterul morţii sale. din cauza Lupeascăi şi clicii sale. am dus eu ceva până la capăt? Da. Noica a fost o personalitate. . dar nu sunt putini cei ce le impută o prea adâncă înverşunare întru carierism. personalităţi marcante în cultura românească. la rândul lor. luliu Maniu a fost un opozant de o extraordinară îndărătnicie. de opozant antiaustriac şi antiungar. chiar eu 1-am auzit spunând: "Trebuiesc curăţate grajdurile lui Augias". Nae lonescu era mult mai măreţ în vorbire şi democraţie decât în scris.. ca de altfel şi Eliade.Da. se pare că îşi găseşte o dezlegare: Martha Bibescu. în spectacol. Şi revenind. Cioran şi alţii. Premiza aceasta a egalităţii absolute e nulă. Noica. Avea. este evident. a încercat să reziste. nici Goethe. în ultima vreme. pe un Nae lonescu. momente distractive alternate cu momente patetice şi care scot în evidentă ideea de a muta conştiinţa teoretică a vieţii şi lumii. Nu m-am considerat niciodată un Socrate al generaţiei mele.a trecut ulterior pe o poziţie prin care căuta să purifice Palatul. din cauza unei conjuncturi nefavorabile. îşi expedia şoferul şi maşina ministerială pe motiv că demisionează. este vorba despre un teatru teoretic. iar Iorga a fost savant fără să fie om de stat. pe drept cuvânt. sunt perfect escroci tocmai pentru că afirmă că esenţa comunismului este egalitatea reală a oamenilor. ci un caz şi nu cred că s-a izmenit când a afirmat asta. dar în cel cu P. Negulescu da. se spune chiar că aproape după fiecare întrevedere la Palat. parcă în întreaga mea viată. 1-a împiedicat să se realizeze. care. adică invitaţia dialogului platonic. de către unii oameni de cultură? În pofida faptului că am avut.Şi totuşi. guvernând într-o perioadă de criză. care îşi propune să înlăture cronofagia. câştigată în exerciţiul luptei transilvane. Cu Nae lonescu am colaborat Ia Cuvântul . Asta pentru că Nae lonescu. ca agent al lui Carol. ce învăţa de la Noica. Modelul piesei mele de teatru nu este nici Shakespeare. când am încheiat primele acorduri economice cu Uniunea Sovietică şi am înregistrat acolo o inegalitate perfectă. carieră. Astfel. fără falsă modestie. dar nu a făcut epocă. ci un om pur şi simplu neîmplinit. ci poate fi considerat doar un eveniment. În conflictul cu Iorga nu a avut dreptate. şi poate că tocmai această sarcină grea. incontestabil. deoarece acesta din urmă era doar un simplu dascăl ce nu se putea măsura cu el. care aduce ceva cu totul nou în dramaturgia română. aşa cum nu cred că aţi auzit măcar de un "ciorănism" franţuzesc. mi se pare că aici se exagerează. încât se sparge.prin Cuvântul el a fost un factor esenţial în bătălia restauraţiei lui Carol al II lea . ci Platon cu dialogurile lui. . în ceea ce priveşte articolele în care. El este. omul devine el însuşi spectacol. Cioran nu e un sistem sau un principiu.Reîntorcându-ne la soarta generaţiei culturalizate. dar a spune "epoca Noica" e ca şi cum ai spune "epoca Ghiţă Popescu". dintr-un agent monarhic . . Iorga.

să se ştie că exişti. Cioran şi eu. dacă eşti abil. domnule Ţuţea? Nu sunteţi cumva prea aspru cu dumneavoastră? . aşa cum 1-am întrebat odată pe Argetoianu: "De ce sunteţi. cuvântul "ţuţism" sau "Ţuţianism"? N-am făcut şcoală . dar exagerează. cu toate că risc există. iar unii din cei care au încercat. organizat. de exemplu.Dar însăşi Cioran. Eu am scris mult la viata mea.Probabil ca să nu-şi strice jargonul. aflându-vă ades în preajma sa. tot ce este exagerat este insignifiant. indiferent cum. Paleologu a devenit un ambasador al golanilor şi.. i-am transmis: "Măi Emile. Nu mă umfla peste limitele mele că pleznesc". căci vorba ceea: "Poţi umbla două ore în galop prin Bucureşti şi să nu dai de un prost". arareori mai vorbeşte româneşte? . Dar nu mă consider un model socratic în Cetatea românească. Bîrlădeanu nici nu s-a născut. L-aş întreba şi pe dânsul. aşa poţi ajunge să faci un asasinat din admiraţie. . Poate eu însumi m-am împiedicat să mă realizez. . alta la Sofia. Mie îmi pare rău când Cioran eşuează în banal şi zice: "Nu vreau să-mi stric limbajul franţuzesc cu limba română". . Cineva care-1 critica a spus chiar ceva comic despre el: "încearcă să ştie tot şi de aceea nu a aflat nimic. Eliade. nu ştiu de glumă asta-i punctul lor comun. . şeful francmasoneriei române. Iar la român prostia e o infracţiune. Poţi deveni cineva la Paris. Pentru ei. Trebuie să ştiţi un lucru: nu e mai strălucită limba franceză decât limba română. . de exemplu? .De ce neîmplinit. Ca să o luăm cum se cuvine. ." Cioran 1-a depăşit. Şi. în mod coerent. Este adevărat că nu este folosită cum se cuvine.. francmason?" Ştiţi ce mi-a răspuns Argetoianu? "Aşa cum te numeşti dumneata Petre Ţuţea. . domnule. acest cuvânt lipseşte. Adevărul este că lipseşte acea cenzură care să dea peste bot oricărui neisprăvit care vine să se adape şi el la izvorul culturii. Ca să fii remarcat. în scrierile lui Vulcănescu nu există acele "Exercises d'admiraţion". Iar din punctul meu de vedere.Nu se poate face economie în comunism şi de către comunişti.Ce părere aveţi de economiştii din prezent şi aici mă refer mai ales la aceia care se află în actualul guvern. Toată cultura universală poate fi vehiculată în tiparele limbii române. pentru că enciclopedismul e un soi de cancer mental. atunci eu sunt "golan" emerit. ca de altfel şi legionarii. deşi şi Nae lonescu a gustat din mine. Nu e nevoie să fii enciclopedist. sub un regim comunist. aşa cum şi Al. să scrii ignorându-i pe comunişti. sau pe vreun bulevard. care anihilează orice om de valoare.Eu.În ciuda faptului că am fost un cvartet de prieteni foarte apropiaţi: Noica. nu numai că nu scrie şi în limba română. Eu sunt de părere că orice mare personalitate poate tăia împrejurările şi să străbată.De ce credeţi că Cioran. acum vă întreb şi eu pe dumneavoastră: aţi întâlnit cumva prin locurile pe care le-aţi străbătut. că şi el e om".Sub un regim comunist. Adică poţi. este foarte important. numai să se ştie că exişti. au plătit din greu astfel de încercări. În climatul ăsta "democratic" ajungem la zicala: "Să vorbească nea Ion. După ce Cioran a făcut afirmaţia de care aminteaţi.L-aţi cunoscut şi pe Mircea Vulcănescu.Mulţi spun că puteau face şcoală . dar asta nu înseamnă că nu are calitatea de vehicul global al spiritului universal.. ăsta e meritul poporului român: că a creat un instrument universal şi general valabil. Cioran este o mare personalitate. m-am considerat întotdeauna în afara acestui context.Generaţia mea a pierdut enorm în pregătirea sa culturală. în preajma lui Mircea Vulcănescu? Cred că nici el nu avea îndrăzneala. dar din câte ştiu. Şi atunci Cioran nu poate fi foarte cineva. întrebat fiind dacă recunoaşte vreun geniu. dar rămân anonim în ciuda a două ştiinţe pe care le posed în mod radical: economie şi dreptul de rang universitar şi acestea îmi permit să manevrez în ansamblu. ideile îndreptate chiar împotriva lor pot fi observate în context sau în subtext. cât şi în devenire spirituală şi asta tocmai . a răspuns că există într-adevăr unul singur şi acela se află în Bucureşti şi se numeşte Petre Ţuţea. Nimeni nu a intrat în contact cu mine fără să ia ceva în traistă. dar în Paris. în dicţionar la litera "G". asta e o chestiune de împlinire. Se spune despre el că este unul din marii scriitori francezi. iar eu consider că are într-adevăr vocaţie literară. Iar dacă el s-a declarat "golan". în Paris. .Păi. dar că au fost împiedicaţi de împrejurări. nu e un fleac. Important este să pleci de la nişte discipline. alta la Rusciuk. Eu s-ar putea să fiu mai savant decât Cioran. . pentru că şi comuniştii. dar nu cred că scrierile mele sunt antologice şi nici elocvente pentru evoluţia spirituală a personalităţii mele. este aproape imposibil să poţi face şcoală . iar ca să scrii strălucit în limba română trebuie să fii foarte cineva. aşa sunt şi eu francmason". la un Bîrlădeanu. din câte am auzit. Una e să fii în Bucureşti. eram unul în preajma celuilalt.

iar ăsta a ajuns unul din marii teologi europeni catolici. domnul Petre Ţuţea a făcut parte din delegaţia română care a plecat la Moscova pentru stabilirea contactelor diplomatice cu Uniunea Sovietică înainte de cel deal doilea război mondial. zice că eu am o voce care trebuie ascultată. împreună cu un grup de cunoscuţi. întorcându-se. Retro Satana împărăţia mea nu e din lumea aceasta În vremea Paştelui.Nu văd. Am vorbit trei ore .pentru că am avut în genere drept dascăli tocmai astfel de oameni. dacă am şi eu un cuvânt de spus: am o nelimitată admiraţie faţă de eternul. Un grec. ce-i cu creştinismul. a fost distrusă o tradiţie. puternicul şi gloriosul popor britanic. domnule Petre Ţuţea? . s-a aflat În vizită la Petre Ţuţea.n-am obosit deloc. peste toţi scriitorii. a spus.Am vrea să vă întrebăm un lucru. adică un oral.Să-mi îngăduiţi să spun şi eu ce cred.Grija că nu voi avea ce mânca. dacă ne îngăduiţi.Orice mare inteligentă basculează între filosofic şi teologie.Sunteţi mai degrabă un spirit scientist decât unul religios. actualmente. fiindcă un conducător efectiv face istorie şi împlineşte ideea. unde erau 600 de oameni printre care şi părintele Anania.A mai spus-o altul înaintea lui. dar nu mă pot detaşa de ştiinţă.Atât trebuie să spuneţi la Londra pentru cine are urechi. lipsiţi de orice har. însuşi larga. numit de către Eliade. religios pentru că toţi captivii se salvează religios. . 1 . adică nu suntem. profesorul său. Şi astfel. . un tip socratic. or. Da. o verigă ce trebuia să ne lege de generaţia dumneavoastră. dar voi românii veţi fi".Ce părere aveţi despre actualii guvernanţi şi virtualii guvernanţi ai României? . dl Ioan Alexandra. în cultură nu poţi intra cu obrăznicie şi insolentă. grija că voi muri de foame. puteam muta întreg "Continentalul" în apartamentul meu. aşa cum am fost numit şi eu.Ce vă nelinişteşte întâi mult astăzi. Nae lonescu vorbea cu un oarecare dispreţ despre oamenii de ştiinţă. întotdeauna când gândesc în spiritul poporului român mă mut cu arme şi bagaje cu speranţa în viitor. din acest punct de vedere. peste toţi gânditorii şi am ajuns la limitele scepticismului autohton de tip ciorănesc. Şi eu sunt uneori religios. Nici Noica nu a fost creator de şcoală . Adică în Hristos se împlinesc şi sfârşesc toate religiile lumii. . această doamnă vine din Anglia şi speră că. . . întrebat în vremurile mai noi . peste toţi universitarii. şi el a produs un Platou. N-aveam muşchi. care ar putea fi buni asistenţi la "filozofie" şi atâta tot. cum îl vedeţi dumneavoastră pe Iisus Hristos în istoria poporului român şi în istoria lumii? . nonnativitatea.ce părere are despre comunism. făurâtori de sisteme general valabile. în temniţă. într-un mod deliberat barbar.Asta este perfect adevărat. ca un vieţuitor cu o mare conştiinţă politică. din o sută de kilograme. Uite ce scrie despre mine un tânăr în revista Familia: " Ca economist. Dar nu avea dreptate. Domnul Ioan Alexandru. al cărui strămoş a venit în Germania fiind cârnăţar. Noi am fost o generaţie favorizată: ne-am plimbat prin toate universităţile. . Romano Guardini. să ducă cu ea câte ceva din înţelepciunea şi Vorbele dumneavoastră. cu cincizeci şi sase. Suntem în vremea Paştilor. E o secetă de personalităţi acum în România. mi se pare. deocamdată. Ţuţea ar fi dat o lapidară replică: Cea mai mare aflare În treabă din istoria omenirii! . El a definit catolicismul ca religie a tuturor religiilor. .Ştiţi ce mi-a spus Mircea Eliade la Paris ultima oară când 1-am întâlnit? L-am întrebat ce crede despre creştinism şi 1-am rugat să se exprime limpede.nu mai pot să reproduc tot ce am spus atunci . Dacă vroiai să faci . i-a rămas inferior lui Maiorescu. . îi numea "ştiinţificii". călugărul. o mare secetă. pentru că Maiorescu a punctat epoca lui: există o epoci maioresciene dar nu există o epocă iorghistă. Ştiţi de unde se naşte admiraţia mea pentru oamenii de ştiinţă? Numai din simplul fapt că mă pot duce la Câmpulung cu trenul şi trenul ăsta e opera lor. nici o mare vocaţie de conducător efectiv. am leşinat la urmă că rămăsesem. care e nepotul fostului patriarh Iustinian Marin.replică ce a făcut destul de repede înconjurul tării". dar nu a produs nici un vârf spiritual. care e un mare poet român.după cum relata regretatul Ovidiu Cotrus . această întâlnire a prilejuit dialogul care urmează. în bucuria pascală. Spuneţi-mi.Domnule Ţuţea. înainte de alegerile de la 20 mai 1990. Eu am vorbit la Aiud într-o curte închisă. dar Socrate a fost doar unul şi temporal. . uitaţi. Mi-a răspuns: "Este încoronarea şi Sfârşitul tuturor religiilor". nici Nae lonescu. ministru fiind. De altfel această nelinişte o aveam chiar şi atunci când. Noica nu a produs decât inşi. lipsiţi de valoare şi care au pătruns fraudulos pe tărâmurile culturii. nu ştiu dacă la Atena sau aici în Bucureşti: "noi nu mai suntem. este o regulă de bun simţ elementar aceea care stabileşte că în ştiinţă.

Şi zice neamţul: "Dumneavoastră sunteţi partizanul primului ministru. Platon e filosof şi Hristos e Dumnezeu. Pandrea a pus mâna pe o călimară şi a vrut să-i dea cu ea în cap. spun eu: secţia financiară. Hamburgul mi-a făcut o impresie mai bună decât Berlinul. Mă găseam la Hamburg în 1937. Aveam cabinet personal la Adevărul. am mai spus asta undeva. E mare deosebire! Eu în tinereţe am avut inimă . dominant religioasă. avea beneficii. Independenta. înainte de el este starea neconstituţională sau. organului de stat cu călimara în cap. Comuna agrară are acest conţinut. fie familial. de pildă. şi apoi se baligă în sitar. domnule consilier. De pildă.ce-a mai rămas .de fapt Zeroni a acordat. pentru că e o exploataţiune agricolă model. politic. Organul zice: "Am ordin!" şi s-a dus la Pauker care era administratorul trustului ăluia de presă din Sărindar. Dacă i-aş fi spus că sunt împotriva lui Armand. căreia "dreapta" îi zicea "anumita presă" şi ne-a transmis că nu ne mai dă hârtie. Eu zic: "Lasă-1.pe care şi Sfântul Augustin îl consideră un soi de precursor al lui Hristos . Ştiţi cine ne-a desfiinţat? Un eretic. chiar dacă în burghezie un muncitor calificat de la uzinele Ford are salariu cât un secretar de stat sovietic. Liberalismul este un fenomen istoric care a punctat cu constantele lui istoria universală. n-are importantă. fiindcă Hristos este Absolutul. de fapt. Am afirmat la un moment dat că Platon . fie individual.a fost un "modest" precursor al lui Hristos. n-am cum. şi nici colportări. fiindcă am avut pierderi la Stânga. Şi se duce Pandrea. secţia comercială. eu am făcut o afirmaţie pe care am retractat-o ulterior.miologie pe mine. Am vorbit trei ore despre Platon şi Hristos. unde făceam parte din delegaţia României.este un personaj istoric. Timpul. Asta e tot conţinutul Manifestului. SUA şi ruşii. n-aveai pe ce. dacă eram tot atât de mojic ca şi el: "Da' Hitler ştie?". Mă rog. În relaţiile noastre economice cu ei. E cea mai crâncenă manifestare umană din câte am citit. "A ţinut o conferinţă care s-a tradus şi în limba germană despre revoluţia de la '48 şi liberalismul român din veacul 19". se duce jos la administraţie să se intereseze.în concepţia mea . Şi bine a făcut. Asta am spus-o pentru Timpul din Iaşi. i-am răspuns: "Dar. Asta au făcut-o Anglia cu Imperiul Britanic.la chilă în porturi şi izolând Germania.şi am scos cu Petre Pandrea cea mai bună revistă marxist-leninistă. măi Petrache. domnule consilier"? "Ştiţi că primul ministru al dumneavoastră nu prea ştie precis ce e liberalismul?" Eu era să-i zic. pe ruşi i-am asemănat odată cu o vacă care dă douăzeci şi cinci de kile de lapte pe zi. Era presa liberă să-i dea. el nu-L atinge niciodată. nu pot fi antirus. Da'.. Chiar unul din autori îl numeşte "evanghelia" lor. m-aş fi considerat un mahalagiu. cu palatele lui hanseatice şi cu luxul lui. spre ruşinea mea. nu-i aşa.acord ţăranilor români. nici tipar gratis. Ca să vă răspund la întrebare . ne-a desfiinţat Armand Călinescu. eu sunt reprezentantul primului ministru". Că România Mare s-a creat cu aceste arme: până la 1917 maşina de război austrogermană n-a putut pune jos armata imperială rusească. el e un biet slujbaş". Eu am fost adversar al lui Armand Călinescu ca orice om de dreapta. A trimis un inspector general din Siguranţă şi ne-a ameninţat că ne desfiinţează dacă mai continuăm. proiectat asupra comunei urbane care vine în compensaţie cu ştiinţa şi tehnica.cu 24 de lei. mi-e greaţă de ruşi. Armand Călinescu"? Deşi îmi era scârbă de primul ministru. deşi el ne-a desfiinţat fiind într-un fel de Stânga. Mă plimbam cu un consilier german noaptea. Nu poţi să-i înjuri. Nu ştiu. arbitrarul. Creştinismul e un fenomen istoric şi Hristos cum spune şi Evdokimov . Cică se vinde şi prin Basarabia. care mai târziu a colaborat la Adevărul. Anglia e decisivă prin bătălia navală prin care a culcat la pământ flota nemţească. Armand Călinescu. dar a punctat timpul şi spaţiul cu eternitatea Lui! Realizează ceea ce spune Emil Cioran într-un paradox: istorie este tot ce este supraistoric. I-am salvat că-i . de câte ori vin aici. care e corectat de ordinea concretă creştină a Evului Mediu. deşi eu. ne jefuiesc de ne lasă în sapă de lemn. însă m-am abţinut că eram oaspete. secţia tehnică de producţie şi secţia culturală. sfârşitul din evanghelia roşie a comunismului care e Manifestul comunist. Să piară burghezia. Pe urmă intră în joc America şi Anglia. eu am semnat direct jurnalul Consiliului de Miniştri. se bucură de punctarea devenirii. vă rog". Adică tot ce iese din devenire. De aceea .000 şi se vindea la negru pe la Cluj . iar în faţa lui se află incendiul anarhiei finale. Cum să fii împotriva primului ministru care te face diplomat? Asta e ridicol! Zice: "Dar îmi permiteţi o indiscreţie"? "Da. aşa evanghelie la aşa autori.. Se numea Stânga. Ştiţi ce tiraj avea Stânga ? 80. mutând . potrivită cu geniul creştin religios al ţăranului român. Nu-i interesează pe Karl Marx şi pe Engels standardul de viată al muncitorilor ci distrugerea legică a burgheziei în istorie. Da'. nu pierderi. Da' politic nu pot să fiu antirus. câte cincizeci de hectare .după Clemanceau . Nu ştiu ce impresie face acolo.îmi spunea un consilier al lui Petru Groza . iar Platon se mişcă asimptotic spre Absolut. Şi americanii au admirat această dimensionare a exploataţiunii agricole. evident. nimicirea unei clase. "Şi ce părere aveţi dumneavoastră.

.. pentru că a fost însărcinat cu represiunea răscoalelor ţărăneşti de la 1907. dar şi ei.. care e doctor nu-i aşa. ci e vorba de masa rusească înşelată de bolşevismul falimentar aşa cum au fost înşelate masele de-a lungul istoriei.Osman Paşa si-a adus aminte că e generalissim. Păi da. îl atrage Palestina. două tipuri de ţărani. luând-o pe urmele lui Aurel C. Descrie cum. proletarii ruşi ameninţă cu desfiinţarea Sfintei Rusii. i-au scos intestinul şi 1-au pus să se învârtească în jurul unui pom ca să înfăşoare matul pe trunchi. dar Roman ştiu perfect: e primul prim-ministru ovrei În România. Iar Osman Paşa capitulat în braţele armatei române la colonelul Cerchez.. Uite.va sa zică. Asta-i ceva nemaipomenit în orice caz. Zic eu apoi.. Şi acum domnul Mozes Rosen zice. Şi atunci ... i-a întins-o lui Cerchez şi i-a zis: "Am onoarea a capitula în mâinile tinerei şi bravei armate române". şi nu puteau să fie nici gardieni. Poftim diferenţă! Am făcut o afirmaţie pe care ulterior am reparat-o. Dacă Stalin zice asta care. . un boier generos care le făcea daruri ţăranilor şi îi ajuta. pe care 1-am văzut şi eu. De pildă. dacă.. Să situeze Biserica deasupra statului cum a făcut Oliveira Salazar în Portugalia. Popovici. La care un bolşevic zice: "Păi e posibil. Există un principiu al tuturor principiilor care sunt cosmologice: principiul acţiunii şi reacţiunii. atunci pălăria jos pentru ţăranul român. dar i-au gonit pe ruşii din Moldova şi din Basarabia. Adevărat însă că nu prea se înşeală toate. Apoi a venit un rus la paşa. în dicţionarul filosofic al lui Stalin se spune că tot ce s-a întâmplat în istorie se datoreşte "naturii" evreilor. Când intrat colonelul Cerchez pe o uliţă la Plevna -unde lui Osman Paşa se pansau nişte răni . Era o mică minoritate de boieri. şi face parte din Consiliul Mondial Evreiesc. De aceea Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţional Ţărănesc s-au solidarizat cu Partidul Social Democrat care este reprezentant al muncitorilor.care-i bătuse pe cehi .. după 70 de ani de marxism-leninism . care să-i taie pe toţi". că Osman era... a fost tăiat. au păstrat regalitatea. a americanilor. ce să vrea? Antisemitismul nu e o reacţie spontană a românilor. Iar Averescu care a tras în ei. a polonilor.am dat o dezminţire -.nu ştiu dacă e adevărată . El insultă asta şi apoi se miră ce vor antisemiţii. generalissim.acum suntem un stat industrial-agrar. Aşa e. prin exces. Un artist român trebuie să fie în primul rând creştin.şi ocupând Budapesta.pe unii i-a salvat armata română ..ţăranul rus îl îndemna pe ţăranul român să facă la fel. Punct şi apoi optează pentru leninism! Adică pentru cadavrul din Piaţa Roşie.. că soldaţii erau ţărani..îmi place grozav titlul .. s-a înşelat marea masă rusească. De altfel. am spus eu.e catastrofică". nu e vorba de rus. Au fost inspiraţi să facă acest lucru. a fost declarat de ţăranii români mit şi la primele alegeri după război 95% din ţărani i-au dat lui votul. Păi. de. îl înjură pe Eminescu. a decretat "aristocraţia rurală". nu-i aşa.bătuseră turcii. vor să se facă social-democraţi. Mi se pare că răspunde o revistă a Uniunii Creştin Democrate care se cheamă Veghea . A luat sabia.. Când Blaga. la un scriitor de talia asta. să spună aşa ceva"? Şi eu zic: păi tocmai d-aia e posibil să spună aşa ceva pentru că e un scriitor de talia asta. pasă. m-aţi întrebat dumneavoastră ce trebuie să fie un artist român? Nu vreau să vorbesc de artistul-cetăţean că pute a Dobrogeanu Gherea şi nu-mi vine mie la socoteală. şi-a tras sabia şi apoi a băgat-o la loc. i-a luat sabia şi 1-a insultat. Ei provoacă antisemitismul.a salutat respectuos şi i-a restituit sabia.grăbit Şi eu. de. a francezilor. Când Eminescu spunea că n-are atâta energie câtă i-ar trebui ca să laude ţăranul român. a maghiarilor. burghezilor ruşi le citesc lăcomia slinoasă pe faţă. vezi. să plece. a germanilor. Gorki. Păi ce ar zice el dacă eu 1Aş lua pe Moise pe făraş? Nu? Vorba lui Tudor Arghezi în conferinţa aia de la Ateneu. Ţăranii români nu numai că n-au omorât ofiţerii aşa cum îi îndemnau ţăranii ruşi. Nu ştiu dacă e român Iliescu.. aceşti mari gânditori conservatori au zis aşa.colonel regal . în Revoluţia din octombrie. şi nervos . care a creat dezastrul ăsta. cum se înşeală toate masele în istorie." Zice: "Ce-mi lipseşte mie în acest peisaj? Sabia majestăţii sale tarului. în Moldova când s-a bolşevizat armata rusă şi îşi omorau ofiţerii .. La care colonelul Cerchez . Adică. ci numai individual. Blaga şi Aurel C. După declaraţia lui Ceauşescu . Popovici. a fost mă rog înşelată. spune că ţăranul rus e o ruşine. Pe urmă am retractat. ci e provocată de ovrei. ţăranul rus. Gorbaciov face o afirmaţie: "Situaţia economică a Uniunii . Să situeze deasupra statului Biserica invincibilă şi să fie român Intr-un moment În care ne guvernează minorităţile. Rusia imperială era o Rusie rurală şi boierească.şi Îi spune că. au făcut ordine în Europa Centrală bătându-1 pe Be1a Kun . de neamul rusesc . în timpul revoluţiei. clasa conducătoare şi. Eminescu e evanghelistul nostru. De altfel partidele comuniste vor să-şi schimbe acum titulatura.. dacă nu mă-nşel. Chiar Dostoievski zice că "boierii sunt lacomi şi arbitrari. Adică muncitorii îi surclasează prin număr pe ţărani. bună. nu s-a înşelat Păi dacă Eminescu. dacă rabinul. Afirmaţia a permis o reparaţie foarte bună. ne-au dat prilejul să-i salvăm. "ce mai vor antisemiţii?" Antisemitism. înainte de primul război mondial evreii la noi n-aveau voie să fie încetăţeniţi în masă. nu se înşela.am făcut o meditaţie: am spus că rusul este contraindicat la cugetare ca sifilisul la sistemul nervos. Şi am făcut-o gândindu-mă la Gorbaciov. în opinci.

dar acum nu mai ştiu nimic". da' n-am rezistat. gata. aşa. tu eşti egal cu profesorul Haţieganu? Sau eşti anatomist de talia lui Toma lonescu"? " Nu". când te aşezi la masa de scris. "cunoaşte-te pe tine însuti". în orice caz. Mă întreabă ministrul: "Eşti inspirat"? "Nu. Vartan Arachelian. Dogmele creştine trebuie să poruncească normele morale care. este un substituent al sindicalismului anarhic Şi egalitar.. Consiliul Evreiesc îi interzice lui Kurt Waldheim. mă Petrică. este una din formele grave ale rătăcirii omului modern. fără ele. Am pus halatul ăsta pe mine. N-am vrut să apar la Televiziune că m-a şi televizat . mă duceam pe front. de la un balcon din Viena a spus: "Jetzt Schluss mit dem Tanzen". când am venit la tine ştiam ceva despre înţelepciune. care sunt creştin. Când mă întreba pe mine un fost ministru. să intre în Statele Unite. Ofensă adusă unui şef de stat! Kurt Waldheim a fost ofiţer în armata lui Hitler şi a luptat pe frontul de Răsărit. Păi corporaţia 1-ar pune la locul lui ca medic şi unul din profesorii ăştia i-ar fi şef. Cu dialectica lui impecabilă şi foiţa lui de abstracţie. Sunt foarte neliniştit. Ţigan. creaţie muzicală. Socrate anulează capacitatea omului de autocunoaşte re. înainte de a se despărţi acasă la Cioran de Cioran. În dialogul Carmide al lui Platon. nu austriacă.fiindcă viata şi universul arată într-adevăr aşa cum le descrie el . "Tu crezi că ea ştiu"? "Cum putem afla"? "Hai să căutăm un zeu. austriac dacă te afli în Imperiul German. cum scrii"? "Sunt emoţionat de fila goală. un "bou" gureş poate pune mina pe o fabrică şi o manevrează împotriva întreprinzătorului. creaţie filosofică . Cum e posibilă morala publică? Prin înstăpânirea absolută a moralei religioase creştine.îi spune Carmide care era tânăr . Păi e evident ce spune ziaristul.. îmi aduc aminte cum Goring. În Renaştere. Alexandru Constantin. "ce ziceţi de umanism"? Zic. Şi părintele Galeriu m-a declarat astfel. petece de transcendentă. Aşa şi eu.. Sindicalismul promovează impostura. câte ceva din transcendentă.pe care nu-1 putem răstălmăci. un prieten de-al meu 1-a însoţit pe Cioran până acasă şi. Cică a ţinut Galeriu o predică în săptămâna patimilor. român. Nici un om . Răspunde: autocunoaşte rea. urmăresc să nu fiu original şi să fiu cuviincios. Consiliul medicilor trebuie să fie din medici savanţi.. e după Mussolini . care pleacă din antropocentrismul Renaşterii.leşin de râs. Prima mea grijă este să nu fiu pândit de demonul originalităţii". Corporaţismul e o revenire la ideea de breaslă a Evului Mediu în care funcţionează ideea ierarhiei de valori.n-am vrut să apar.." Dialogul Sofistul al lui Platon e o capodoperă.. Nu se poate. evreii trebuie să stea pitiţi chiar dacă sunt cinci cu toţii. mă rog. am scos fesul şi am rămas cu capul gol. iar ceilalţi trebuie să se supună. a putut să spună atâtea banalităţi . zice ziaristul: "Mi-e teamă că noi ovreii o să plătim oalele sparte şi o să fim făcuţi responsabili de toate mizeriile lumii actuale". S-a terminat cu dansul. Dar întâi creştini. Eu. Morala publică într-un stat creştin trebuie să stea sub imperiul certitudinii dogmelor creştine reflectate imperfect de omul mărginit. cu stilul lui prusac şi dur. "Socrate .. De ce nu-şi vede el de treabă?! La Paris. M-a întrebat cineva despre umanism. împreună cu ei. Mai trebuie vreo doi ca Rosen şi. zice. român. că e foarte greu acum să fii român. din timpul guvernării legionare ". te duci pe front. în care a spus aşa: "Marele gânditor român Petre Ţuţea a spus că în adolescentă sau în tinereţe a admirat . dacă eram atunci la Viena cetăţean austriac.spune Socrate . Păi Consiliul Mondial Evreiesc călăreşte pe deşelate cirezile democrate ale Statelor Unite.. În Dicţionarul filosofic se spune că Socrate a imitat maxima de la templul din Delfi. în spaţiul în care mă aflu. "mă. ce era să facă domul Kurt Waldheim? Şi eu.o avea pe nevastă-sa evreică. Să ştiţi că acest corporatism al lui . ce este înţelepciunea"? . şeful statului austriac. Când se întreabă care e diferenţa între zeu şi om.îmi vine să te bat". Omul reflectă în "litere". "Cum"? "Să nu am înfumurarea neroadă de tip «original»". asta vă cer eu artiştilor. nu se deosebesc de "Mersul Trenurilor" decât prin obiect.nu se poate cunoaşte şi autocunoaşte . "De ce"? "Păi. nu s-a întâmplat nimic. armeanul ăla. Am întrebat pe un medic din conducere care mai vine pe la mine: "Ascultă mă. e etern.Şi mi-a dat o sugestie fecundă că originali nu sunt decât idioţii". să fiţi creştini şi pe urmă români. Devenise automat cetăţean german. Socrate îl întreabă. Heidegger spune: "Lam citit pe Aristotel în limba lui.bine. în muzică. Asta e morala publică dom' ne! Dacă nu situăm Biserica deasupra statului. a mers şi un ziarist ovrei francez.că ăsta e obiectul dialogului. tu. nu capodoperă. Nu stă niciodată nici un zeu în coltul camerei mele când scriu eu. Hitler desfiinţase Austria prin Anschluss şi Waldheim a fost ofiţer în armata germană. Păi. spune: "Zeul este creator şi omul imitator". îmi închipui că în jurul meu. "titanii" s-au "umflat" prin autocunoaşte rea necunoaşterii. Eu îl imit pe Oliveira Salazar care a pus Biserica creştină deasupra statului. Ei nu se cunoşteau pe ei înşişi Şi au crezut că s-au descoperit ca oameni. Situarea Bisericii deasupra statului face posibil acest lucru: ierarhizarea valorilor. ne aflăm în treabă şi face fiecare ce vrea. M-am mirat cum un gânditor de talia asta. Austria nu mai era pe hartă. N-a răspuns nimic Cioran. Eu când citesc cuvântul "creaţie" creaţie literară. Mă întreabă. e groasă de tot situaţia.

mai mult decât însuşi dialogul. ca şi pe Noica) . dar sub controlul meu. în timpul terorii din decembrie. creştin. cu pistoale automate. nu le interzic. Pe noi ne-a sprijinit Napoleon al III-lea. Le-au băgat pe sub pat şi au dormit cu mine..acuma îmi permit şi eu să mă socotesc scriitor. Primul meu dialog din revista Timpul din Iaşi are această introducere: "Petre Ţuţea a fost întrebat odată de Nae lonescu cum vede el un adevărat cetăţean român sau.. Kant a dispărut". îi spun: "Mi se pare domnule că dumneavoastră. bulgarul. Cu grenade de mână. mai sunt şi social-democraţii.zice. Mazilu mi-a fixat doi soldaţi aici. nebătută niciodată. Scriitorilor le-am spus aşa: . . Cehoslavacia deşi a fost victimă . Mi-a spus o nepoată de-a mea. A rămas doar Dumnezeu.e ocupată militar. Nu ştiu dacă. . deşi face filosofic. aici. eu am încredere în poporul român că în mai va decide cum trebuie. iar Bulgaria. corect cum e posibil. Era să-i omor. mai exact. unde i-a bătut pe austrieci direct. şi să respecte tot ce face altul şi nu e În stare să facă el". încerc să mă deparazitez de filosofic.îmi spune bulgarul . Cioran s-a deparazitat mai demult. Nu poţi să spui că suntem un neam neputincios. care avea o nevastă grecoaică foarte frumoasă din Brăila şi care i-a spus: "Să mă duci în fiecare an la Brăila. dar cu o singură condiţie: să fie pe obiect.pot să-i zic astfel. de pildă .M-a mai întrebat cineva:" Cum ieşim din impas"? Păi.. M-au deranjat. că unul sforăia groaznic şi mau deranjat şi la mâncare. nepot de-al meu . să nu necinstească nici o fecioară. invincibil. Trebuie să admitem că suntem un mare popor european. Da. să vorbi aşa. Nu se poate. Trebuie să folosesc şi eu un limbaj mai deosebit. Asta n-o fi stenografă politică? Că de aia ti-o fi spus să vorbeşti mai încet Că stenografă universală cum ti-ar trebui ţie nu există.. Şi Petre Ţuţea a răspuns: să moară pentru România. iar când a ajuns la maturitate şi 1-a raportat pe Kant la Dumnezeu. nemţoaică . dar nu mi-a plăcut mie stenograma aceea. că nu le venea regulat şi o împărţeam pe a mea cu ei. De fapt. El a spus. Mi se pare că am făcut-o înaintea unităţii Italiei care era sprijinită de Napoleon III prin bătălia de la Solferino. dar de la distantă Şi ne mai dădea şi un sfat: să ne înţelegem cu Anglia.eu nu interzic unui scriitor să vorbească despre teoria relativităţii sau despre fizica indeterminării lui Heisenberg. Or noi. De ce? Cu forţa nu vă dau voie. un sergent major şi un soldat. Sunt «specializate» şi ele". în Istoria civilizaţiei române modeme. care îmi tot spunea să vorbesc mai încet. ca să stai sub presiunea Casei de Austria. Păi.Alexandru Ioan Cuza a fost somat să permită trupelor ruseşti să treacă spre Bulgaria. N-a fost lichidată niciodată. dacă suntem creştini ieşim din impas prin forţa Bisericii Creştine şi prin geniul politic al poporului român. mi-a pus o stenografă la dispoziţie. care era vicepreşedinte după Iliescu. Foarte dulci băieţi. avocat important la Sofia. Că orice inadvertenţă se cheamă impostură: te amesteci unde nu-ti fierbe oala. vorba mea.. nu ştiţi că. dar foloseşti sculele ei". . vă dezarmez.foarte mult pe Kant. eu mă zbat să gândesc teologal. sunteţi ocupaţi de ruşi". nu? că sunt membru de onoare al Uniunii Scriitorilor (am rupt inima târgului.. boiereşte". m-a luat cu maşina. Păi.nu ştiu dacă se spune asta . pentru a nu ofensa majestatea Maicii Domnului. încât se simte mult mai sigur Brejnev la Sofia decât la Moscova"." Nu sunteţi bine informat . Un prieten al meu zice: 'Te deparazitezi.. "măi băieţi. Mazilu.am citit eu în Dreptatea. bulgarii. ce putere de foc aveţi?" Păi. Am două nelinişti: să nu se afle în expunerea mea nici o inadvertenţă terminologică Şi nici o impietate. Suntem atât de tâmpiţi. rezistăm o oră. de câte ori România îi va cere. Şi îi întreb. Acuma să vă spun un lucru: eu încerc o experienţă . dar dacă mă urc în tren nu înseamnă că eu cred în calea ferată. Atunci mai are şi Partidul Naţional Liberal. sau despre fizica Şi mecanica cuantică a lui Planck sau despre Aristotel sau Platon.care tine pe un inginer. Eu am făcut carieră la Iaşi pe un motto.Pleşu vroia să publice textul. că altfel te las" şi. că m-au asimilat acolo ca filosof. A făcut o impresie la Iaşi nemaipomenită . "unchiule să ştii că sunt «specializate » şi stenografele. batem armata germană la 23 august – când ruşii au fost primiţi cu flori în Bucureşti. armata română era pe Ungă Arad -Şi nu se află nici un soldat străin pe teritoriul actual al României?! Dumneavoastră cum citiţi acest lucru? Polonia are ocupaţie parţial rusească. De altfel. În orice caz. Nu ştiu care din generalii germani a spus că armata română e un paradox: o armată mică. un român. a Imperiului otoman şi a Imperiului ţarist şi să faci Unirea Principatelor. Un popor puţin numeros. În orice caz.După principiile astea România se poate reface. RDG e ocupată militar. după ce batem armata rusească până la Caucaz. Lovinescu spune că două virtuţi are poporul român: geniu politic şi geniu militar. eu am fost chemat de Mazilu. Şi a spus "da. Şi zice Mazilu: "Cum vedeţi dumneavoastră ordinea viitoare"? Şi spun eu: "Repunerea în vigoare a . Eu n-am ştiut că ăla e atent la ce vorbesc eu. Mi s-a spus că Partidul Naţional Ţărănesc are 2 milioane de membri . dacă pot. fără regret. Ungaria s-a eliberat acum de curând. că şi aşa am nevoie de arme". pe care mi 1-a luat un arhitect. Mi-a spus mie un bulgar.

zic. Şi atunci. Comunismul e forma ideală a democraţiei. Mi-a spus: "Eu 1-am tradus pe Cioran în poloneză şi nu se compară cu dumneavoastră. Marxismul nu e ostil anarhiei prin finalitatea lui. Da. N-a gândit corect.în sens kantian. "întregul premerge partea". Adică ce însemnează "freie Assoziaţion der Individuen"? Caussi numeşte aceasta "incendiul anarhiei finale".. Sistemele sociale trebuie definite finalist prin ce urmăresc. Intre noi putem vorbi. totalitar. Tot nu pricep ei". Pusă în practică. că oamenii au practici sinistre în istorie. S-a şi vorbit despre ceauşismul fascist. acestea au greşelile. "ştiţi ce să reproduceţi pentru mass-media? Că Henri Bergson spune despre democraţie că e singurul sistem politic compatibil cu libertatea şi demnitatea umană.. Arachelian zice. Cunescu e un caracter. care s-a dezlipit de ţărănişti şi a fost solicitat şi Coposu să-i lase. şi la Bucureşti.A dat greş. va să zică sunt umanişti. cum îi zice. ideea naţională. Nu mă dau înapoi.. "păi.. . Ce părere aveţi despre democraţie".Un senior! Un senior.Sergiu Cunescu . Arachelian.care a socotit Germania o foită invincibilă . . N-a gândit corect! . dar pentru mass-media nu putem". Premisa mea majoră pentru toate cele 17 medalioane de antropologie economică modernă este una platonică: tot ce teoretic este just. Dacă un om de autoritatea dumneavoastră . Alexandrescu. teoretic .spune Othmar Spann . . nu şi la practică. legionarii şi Biserica Catolică.adică configurativ . totul e fals. Tinerii nu înţeleg: aha. Iar Henri Bergson spune că democraţia este singurul sistem politic comparabil cu demnitatea şi libertatea umană.că apăreţi la televizor . Ierarhia de valori distruge egalitatea. Iar un Ferdinand de Hohenzollern . cel dat poporului german de a-1 face stâpân. Coposu e un om de otel. «Liberalii» şi «Ţărăniştii» să guverneze cât doresc în vederea refacerii ordinii naturale a României"! M-am înşelat că mai sunt şi social-democraţii. creştinismul. ce-i în guşă şi-n căpuşă.. ea a avut nişte idealuri nobile. hitleriştii. .Dar de Coposu. este practic necesarmente just.. Excesele: absolutizarea ideii totalitare care confiscă personalitatea şi mai ales ignoranţa în ceea ce priveşte onestitatea lui Hitler. el e mai anticomunist decât Coposu. "nu spuneţi aia că zăpăciţi tineretul. un român desăvârşit şi un credincios marelui Iuliu Maniu. ea pleacă de la principiul metafizicii cunoaşterii aristotelice. Zice polonezul. Această mişcare legionară a făcut aceeaşi eroare pe care a făcut-o Carol I.. sunt democraţi.Dar se pare că v-aţi referit numai la teorie. E nul teoretic. Totalitarismul nu e o doctrină anarho-comunistă.Unde vedeţi greşelile în gândirea de dreapta? .şi practic . Iar Ribbenttrop a declarat că Germania n-are nevoie în . Arachelian ăsta mi-a spus. FSN-ul o să vă facă deputat şi v-aţi compromis pentru tot restul vieţii. "Păi. va să zică nu sunt totalitari.A.adică explicativ . dar eu.În absolutizarea totalitarismului care este european falimentar. Restul faceţi-le uitate". iar şeful lor.. "Das Ganze ist vor dem Teii" .spune asta. Anarhişti! Engels 1-a acuzat pe Bakony că nu e anarhist consecvent. şi la Varşovia. Dar concluziile astea le-a cenzurat regele. Platon spune că sunt următoarele forme degenerate de guvernământ: tirania. . N-au putut să-1 clintească din loc.. Dacă teoretic e fals. Cine e şeful lor? . Ăştia sunt comuniştii. Totalitari sunt fasciştii. Era unul. Şi a fost bătută Germania în primul război mondial şi a fost bătută şi în al doilea război mondial. Ăştia sunt totalitarii. Păi. Unul avea interes şi ălălalt era translator. pe două pagini mari de Cuvântul: Perspectivele economice ale României modeme.Aş vrea să vă întreb.. nu pot să mint. n-am nici o părere personală. Mă bizui pe doi filosofi antici şi unul modern. unul din ctitorii României Mari. eu am o premisă. Comuniştii urmăresc egalitatea anarhică finală. Manifestul comunist spune: "Die Gesellschaft der Zukunft ist eine staatslose und klassenlose Gesellshaft als freie Assoziaţion der Individuen betrachtet". Nu şi invers. Erau 17 medalioane. ce ziceţi? . dacă toţi îi consideră pe comunişti totalitari şi Europa. Cei antici sunt Platon şi Aristotel. "nu pot să dau pe post asta. normativ comunismul e nul.. cu concluzii. Se vorbeşte despre democraţie.M-a corectat armeanul ăla. pentru că nu poţi fi egalitar decât dacă eşti anarhic..Doamnă. . dumneavoastră aţi afirmat despre comunism că nu e un sistem totalitar. Am stat pe prici cu el la puşcărie. nu pot să dau pe post asta".Dacă am lua în discuţie cazul mişcării de dreapta de la noi. Iar Aristotel spune că democraţia e sistemul social în care face fiecare ce vrea. dar are un viciu: n-are criterii de selecţie a valorilor de conducere".tehnic . oligarhia şi democraţia. liberală (care nici ea nu moare de cugetare). . Doi: Bipartidism.Constituţiei liberale din 1923" care e o capodoperă.. Mi-au luat un interviu doi polonezi.. În nişte medalioane de antropologie economică scrise în Cuvântul lui Nae lonescu. Hitler a spus: nu respect decât un cuvânt..

am gândit multă vreme că naţiunea e punctul terminus al evoluţiei universale. Ştiţi Scrisorile unui răzeş şi întunecare. Unii spuneau că filosofia a înlocuit religia. Ei. da' nici el nu e zdravăn. te obligă să trăieşti murând.această pretenţie a filosofici. Când dispar popoarele. român. ca naţionalist. iar dacă speculează singură. Cioran zice odată: "Bine. spun că eşti progresist. deci. Să vină un laureat al premiului Nobel ateu. Am citit un studiu despre Husserl •al lui Camil Petrescu şi m-a întrebat Radu Popescu. În Ispita de pe munte . "mai citeşte-mi. directorul revistei Teatru . experimentul şi raţionamentul. poţi să-1 publici.presa din Sărindar. care încearcă sinteza ştiinţelor sau autonomia faţă de ele . Dovadă că au reuşit să facă din braşoava asta roşie.mă dusesem să beau o cafea naturală acolo -"maestre.filosofia. că sunt foarte indispus În dimineaţa asta şi studiul ăsta e foarte distractiv". Dintre discipline. Singurul om inteligent dintre scriitorii români. Asia . bate apa-n piuă. să impună Statelor Unite situarea bolşevismului la rang de supraputere.Păi da. 9 şi eu nu sunt psihiatru. Este sau nu? Este! Şi discută despre Europa aplicându-i principiul umilitor: "De nobis. lui Heidegger.îl ştiţi pe Ştefan Teodorescu de la Heidelberg ? . Toma D'Aquino. care e Dumnezeu.în faţa căreia se închină Noica . mă Petrică. când vrea să fie scientia scientială. principiul unic al tuturor lucrurilor. S-a exagerat naţionalismul. înseamnă o configuraţie a acestei specii în competiţie de neamuri". Şi Arghezi zicea că Dostoievski e un bivol care a călcat într-o grădină cu crini. Filosoful care nu intră în laborator.n-are decât sisteme etice şi religioase.la fantasticul progres al ştiinţei moderne . spune Windelband. Am în toată biblioteca asta din faţa mea un singur lucru adevărat. sine nobis". Atât. A spus că i-a citit studiul despre Husserl al lui Camil Petrescu. Heidegger. transcendent în esenţa. Nu poţi! înotăm în Univers ca . acolo . pe care Călinescu se grăbeşte să-1 facă intelectual. Iar religia se situează peste ultimele speculaţii teoretice ale ştiinţei. Iar eu spun despre pretenţia filosofiei la autonomie. e nulă. E un real spiritual.de filosofic speculativă. Păi. Unde e Europa în conversaţia dintre aceste două cirezi. E mai . ştiinţa modernă a înlocuit tocmai filosofia.aici are un dispreţ aristotelic . Filosofia autonomă faţă de fizica şi astronomia modernă e zero. Pârvan zice: "Etnicul e punct de plecare şi universalul punct de sosire". Asta-i nemaiauzit! Du-te în împărăţia Lui cu trenul sau cu racheta dacă poţi. domnule Teodorescu. Heidegger e ucenicul lui Husserl. eşti fascist şi reacţionar. care nu utilizează aceste trei metode cu rigoare. Iese din anonimat şi autenticitatea şi-o dovedeşte trăind neliniştea cotidiană a neantului. iar dacă e autonomă. mai ales că nu-1 înţelege pe Husserl multă lume. Naţionalismul poate fi practicat şi cuviincios. zice. cine mă împiedică pe mine. fleacuri d'astea. Ce-o să-mi spună el? O babă care cade în faţa icoanei Maicii Domnului străbătută de Absolut e om şi ăla e dihor laureat. este ştiinţă exclusiv europeană. restul nu-1 arunc fiindcă e podoabă aici în cameră. să ştii. filosofia. Nu e de mintea mea. spune braşoave. Nu e zdravăn! De altfel. ci de supuşi. dar naţionalismul nu înseamnă negarea speciei omului. Ruşii sunt mai perfizi. e de Spitalul nr. atunci filosofia e un parazit. Ruşii sunt mai abili politic decât germanii. când te ocupă şi te declari de acord. nimeni nu înţelege. cum o defineşte şi Bacon undeva de la Aristotel până astăzi. cum poţi să mai fii colaborator cu un asemenea imperialism?! Şi ruşii sunt la fel. metafore pour epater le bourgeois. Nu e zdravăn". ca ştiinţă globală a vieţii şi universului . să-1 traduc pe Dostoievski şi să-i scriu cărţile mai bine ca el şi decât orice rus? Cine? A fost odată comemorat Dostoievski la Bucureşti de "o anumită presă ". E frumos! Adică să crapi în fiecare zi. Ruşii.cum îi zicea şi Everac . Eu. treaba ta.cum vrea Blaga sau teoria adevărului dublu din Evul Mediu . După Ontologia individualului . care 1-a definit cum «trebuie pe Dostoievski. Eu nu sunt filosof. Heidegger a spus: "Ce destin trist are în Balcani Husserl". spune şi mie merită să-1 publicăm"? După ce-1 citesc . iar când le rupi fălcile. pe care să-l scuip în ochi. a fost Cezar Petrescu pe care eu îl respect. Dar să ştii. Nimeni nu poate interzice unui popor să-şi trăiască tradiţia şi istoria cu gloriile şi înfrângerile ei. Zice. prin Adevărul absolut unic. o supraputere mondială. cele americane şi cele ruseşti? Avea dreptate Talleyrand: "Tot ce e exagerat este insignifiant".avem un manuscris moştenit de Ia Camil Petrescu despre Husserl. Şi Heidegger a leşinat de râs.Iisus spune: "împărăţia mea nu e din lumea aceasta". .omul e obligat să trăiască obsesia neantului. dar ei nu spun asta. .real decât impostorul filosof Camil Petrescu. din ruşinea asta care e bolşevismul. eu n-am înţeles ce scrie Camil Petrescu. Despre univers nu poate spune nimic decât dacă se adresează macrofizicii şi microfizicii şi atunci se duce la ştiinţă şi e parazitară.mi-a făcut o cafea. El mi-a spus asta. Windelband face istoria filosofici şi spune că filosofia. când vrea să extragă din ştiinţele naturii esenţele.zic: "Măi.că el a fost subalternul meu la Economie . intrăm în Turnul Babilonului.Europa de prieteni.retro satana! . observaţia. Nu ştiu unde să-1 categorisesc în altă parte. Nu mai e nevoie .

Am descoperit nu ştiu ce femur în Indonezia. nu furam. . Dacă mai suntem creştini. cel care eşti astăzi. te prăpădeşti de râs la geniul lui Platon. trăind creştin şi întorcând spatele vremii care pute. Dar ce se întâmplă cu viata? Ce facem În afară de Biserică? . -. La dialog au participat Marian Munteanu şi un grup de studenţi. după titlul lui Goethe. se aşează la orizontală şi zice: "Fraţilor ştiţi la ce mă gândesc eu? Hai să ne respectăm unii pe alţii de mâine încolo". E ofensat pretutindeni. . după ce culege un sac de ofense şi de suferinţe. ce. hai să ne iubim că avem destulă vreme să ne mâncăm unii pe alţii". Tot ce spune ştiinţa să nu-i lase cu gura căscată şi tot ce spune un popă de la Cucuieţii din Deal să considere adevăr ritualic. Ia răspunde. Dogma euharistiei. E grozavă situaţia. de ce şi în ce formă întrebări obligatorii pentru adevăr .Noi trebuie. .Aş vrea să vă întreb cum vedeţi participarea românilor de acum la mântuirea lor? Cum pot conlucra mântuirea lor în situaţia de acum? . Spune cineva că singurul domn valabil şi azi e Moise: "Dumnezeu a făcut omul după chipul şi asemănarea Lui".. . fiind învăluit ritualic de ele ca şi credincioşii. Publicam câteva fragmente. Foarte bine. Fiind imediat după alegeri. ha. fără îndoială. Seara. .că a fost înlocuită de filosofic sau de ştiinţă. Sacerdotul creştin nu e mistagog. Păi. să extragă esenţe din ştiinţele naturii. . timp de 20 de ani şi nimeni În timpul ăsta n-a băgat de seamă de ce se vinde revista aia .Dar Biserica trece printr-o criză acum. între gnosiscunoaştere .într-o revistă sovietică.Trec popii.Doamna voia să întrebe cum se poate ieşi din dificultăţile prin care trecem acum.. dogma Trinităţii. Aşa mă faci şi elefant şi mamut şi.dacă eşti cinstit . Şi folosind ştiinţa ca peria de dinţi. În Biserică se mântuiesc.de omul sovietic.Da. tâmpitul ăsta . deci odată cu filosofia. nu ce face popa.Păi.Aţi votat. . nu Biserica. Iar dacă vrea să scoată. Preotul creştin nu tălmăceşte misterele ci le comunică. Ce păţeşte un rus într-o zi la Moscova? Pe unde se duce i se trag la picioare în cur... ceea ce explică tonul uneori foarte liber al discuţiei.. De pildă. Atât! Nu îndrăzneşti să spui despre religie. temele au fost mai mult cu privire la fenomenele politice. Ha. în Biserică. să facem din viata noastră o euharistie. care e credinţă. Combate-1 dacă poţi. Are o schiţă Suferinţele sărmanului Wertber. datorită unor situaţii.Nu. să faci ce zice popa.când. teologal vorbind . misterele sunt supraraţionale. Noi nu putem face acest lucru. "Nulla salus extra Eclesiam" spune Sfântul Ciprian.spune el. domnule profesor? . nu Biserica. Cine n-a putut fi înlocuită? Religia! Iar filosofia care speculează autonom face onanie mintală. care au fost şi care mai sunt . Ia zi. ducându-se la Biserică. putem depăşi suferinţele pe care ni le impune FSN-ul.şi pistis.. a făcut o declaraţie senzaţională: "Fraţilor. încearcă şi demiurgul platonic în Timeu..Pai.mormolocii. În spaţiu! . ne iubim unii pe alţii. Ca. Asta o face oficiul sacerdotal şi Hristos care operează în acest oficiu. cum. şi lumea lui Hristos se situează transcendent ca-n Ispita de pe munte.. te tăvăleşti de râs. un umorist rus. ca evoluţionist . Zic. în mod etern. pentru ateism.cum e Haeckel. Platon n-a fost condamnat pentru acedie. ne ajutăm unii pe alţii. Trece personalul administrativ printr-o criză.care e lumească . de pildă. nu urâm. monstruoase -.. domnule. Mistagog e păgânul care interpretează falsa lectură a vieţii şi Universului şi asta se cheamă mitologie. Spune paleontologia sau vreo ştiinţă naturală când a apărut homo sapiens? Kant spune că homo sapiens a apărut atunci când a început să gândească speculativ. Inii spune cineva că evoluţia e o ipoteză de lucru. rusul. fratele unui muzician român. Ce să caute altceva?! . e parazit. cu precizarea că discuţia a avut un caracter extrem de informai. tinerii participanţi fiind de multa vreme în preajma lui Petre Tuţea.. Spune contra dacă poţi. nu mai ştiu cum îi zicea . Sau cum spune Zovscenko. ba ficaţi. unde. ha.Simplu.Atunci cum să facem cu încrederea în preoţi? . te rog sămi răspunzi mie. Îi face ba picioare. Un creştin îţi spune că adevărul se defineşte prin jocul celor două lumi: cea de aici o oglindeşte imperfect pe cea de dincolo. comportă asta comentarii? E un joc savant etern al preotului creştin conştient. Zovcenko ăsta a murit dus de Jdanov la Polul Nord pentru că şi-a bătut joc . Biserica! Are un instrument de mântuire poporul român că are Biserică şi preoţi. el nu interpretează misterele.Păi. Perplexitatea ca soluţie ideală Acest dialog s-a desfăşurat pe 26 mai 1990. fiindcă că a avut eleganta să nu insulte Olimpul Nu i-a întors spatele.ai apărut dumneata ca homo sapiens. când plecăm din Biserică nu minţim. e de nasul unui Papă să comenteze.

arma militară. . ne spuneaţi că.. Asta numai eu am fost în stare. după un american.. care nu e sifilitic vede că nu e bun.? . că moldovenii.Acum un an.. ce puteaţi să faceţi? Ce. domnule.. o comună rurală.. a pus mâna pe putere. eu sunt turc. decât pro F. copiii rabdă.. Nu. .S..Să ştiţi că şi noi.. ei. Aşa spune presa comunistă..Nu.În procent de 90% furt şi fals. ca ăia care fac greva foamei.Ce dezinformaţi! Ca să constaţi că e incapabil comunismul de guvernare. eu am greşit? Eu am fost tâmpit. evident.N. în lupta descomunizării popoarelor din Europa răsăriteană.Ei afirmă că în România ar fi reapărut. Deşi convingerea mea e că au falsificat sută la sută voturile.Să se sinucidă... Poate. nu trebuie să ai doctoratul în ştiinţe sociale. Dacă-i adevărat că sunt milioane.Domnule: Romani la arme! Aşa să fie în fiecare ziar.Ar fi. totuşi.N.Pe cuvântul meu de onoare că nu. golan din New-York". ..Şi dacă. . totuşi. Nu. ..Şi partidele astea din opoziţie ce ar trebui să facă acuma? . Se potriveşte ca nuca-n perete. încurcă apele... Şi ce să zică? "N-am doctoratul"! . informaţii că într-adevăr sunt foarte mulţi. ..Lasă-i să geamă. . am avut momente de.Sunt foarte mulţi. Târţa -pârţa. .Nu. . . Nici o comună rurală nu sunt în stare. nu. .. e evident. nu sunt foarte mulţi.Deci nici o formaţiune politică nu era demnă de un vot de la un om serios? . şi oamenii nu protestează. .Dar aveaţi cu cine vota? ..N-am votai de scârbă.Nu. domnule profesor.. nevasta rabdă. Soluţia e militară.. atâta tot. am fost tâmpiţi? . Incapacitatea de guvernare a ăstora s-ar putea să fie şansa hoitului român să devină viu. . .. vedeţi dumneavoastră. Că sunt incapabili de guvernare. . .Păi. sunt extraordinar de mulţi muncitori care susţin Frontul şi îl susţin cu sinceritate.. Să faci 13 ani de temniţă. .Deci. cei care am ieşit pe 21. dacă ar fi să votaţi..Un tâmpit ca mine cred că nu mai există pe bulevardul ăsta. totuşi. de pildă. n-aveam. Ăştia nu pot conduce guvernul şi nici.Eu nu sunt român. vede tot şi totul pute.. .Daţi-mi voie să vă spun că avem. Orice bou." Face democraţie de tip suedez cu liberalism japonez..Numai în Moldova.Deci noi..AU citit ziarele în ultimul timp? . Sau noi nu suntem români? .Păi. jumătate din electorat a votat cu Iliescu? .Păi. nici un moment.Poate ar fi fost mult mai bine ca armata să preia conducerea tării. Milioane de oameni! . atunci. .Deci noi. Păi.N-aveam. . toţi care am ieşit în 21 seara.. .Dar cum explicaţi fenomenul ăsta...Dar şi noi suntem români. .. . El vede că mă-sa rabdă... Şi dumneavoastră. " . noi cu revoluţia noastră. e un popor de năuci.Le-am mai citit. cum să fie demnă dacă. Să vezi Iliescu cu pantalonii.N.În situaţia în care acest F..Deci credeţi că sunt mai mulţi cei contra F. de ce le e teamă să îndemne poporul? N-au mai făcut tinerii revoluţie? Iliescu zice: "Eu sunt deschis cu toţi. Noi eram poporul numărul unu.S.. le-aţi recomanda o politică de foită. nişte tâmpiţi activi. . că era inutil. .Acum sunt îndoielnic pentru că nu sunt decişi la par.Aş spune că sunt dezinformaţi.. Singura salvare e nulitatea lor mintală. aţi vota cu liberalii. Zice: "Popoarele vecine cu voi n-au făcut decât un week-end".. cred. înfundă fântânile. . de masă? Chiar dacă nu în procentul asta de 80%.. Sunt milioane de oameni care susţin Frontul şi-1 susţin pe Iliescu. .. ştiu eu. comunismul nu poate dacă nu falsifică..Dar toată viata noastră noi în asta am crezut.. s-ar fi reorganizat "Garda de Fier"... că suntem români.Păi. . am greşit? ..S. cu răscoala noastră.. . pârţa-târţa. înainte de revoluţie. Aţi auzit ce a declarat un inginer american? A spus următorul lucru: "Eu sunt inginer american. . mai ales.Tot poporul e.

N. Numai ierarhia sacerdotală şi sinodală. da. Ultimul cu care am mai discutat. Întâi vă îmbătaţi." Sunt siniştri. Păi. că-s ale lui. măcar În ultimul ceas.Şi acum.Ţ. aprobaţi acum perspectiva asta? .Nu e nici o perspectivă.Şi dacă e posibil să fie chiar aşa? Dacă e posibil? Pentru că în campania electorală n-au fost lăsaţi în sate şi n-au intrat în contact cu ţăranii.Nu e posibil să fie aşa. Liberalii. este. . Dom'le.AU văzut că sunt şaptezeci şi ceva de aşa-numite partide? . ti recunoaşteţi ca patriarh? . Dacă vezi un popă beat. . Ia Aiud. . Românii au degenerat.. evlavios.Nu cred.. . Că-şi merită soarta pentru laşitate şi inconştientă. Ai citit "Complicaţiile tehnicii votării"? Nu puteam să votez nici eu. Disperarea lui Eminescu era motivată prin funcţia lui de conservator. să părăsească. partidul n-a mai putut face nimic. . dar dumneavoastră ziceţi că poporul român 1-a votat pe Iliescu. murdari de noroi.? România e un loc viran. La un moment dat şi Eminescu avea disperarea mea.Domnule profesor. nu mai e posibil ce vrei dumneata. Nu-1 împiedică nimeni pe drac să intre în biserică. Asta-i invenţie. Simpla teamă. .Cum vă explicaţi că Iliescu apare în biserică la slujbele religioase. Poate că Dumnezeu are milă de noi şi ne mai dă un picior în cur.fostul ministru al presei şi propagandei în guvernul legionar. au falsificat integral Păi. . .Credeţi că un partid nou sau o mişcare ar fi necesare în România? . Noi suntem biserica autoritara.. . "Părinte. de pilda. Nu se poate. . domnule.Teoctist a rămas în funcţie. că sunt mulţi proşti.? . Nu se poate aşa.A câştigat mult cu asta. Nu e posibil pentru că. Şi n-avea nici un motiv real. .Păi. tragi linie pe dedesubt şi pui concluziile. Ce coaliţie? Liberalii. înseamnă că o parte din poporul român. Nimic. . . Dar nu suntem pierduţi. Coposu spune că are un dosar atât de mare cu falsul total al alegerilor. "Da' de unde . Naţional-ţărăniştii Şi social-democraţii i-au permis lui Iliescu să legifereze din Comitetul Provizoriu de Uniune Naţională. de pildă.N. îşi face cruce.Văd că cele două partide istorice n-au făcut coaliţie..Nu. atât era de complicat Şi intrau în cabină la tară cu ţăranii şi votau.Ei. Partidele istorice merită să fie nimicite.Păi. clatini capul până ameţeşti. nu se poate. întrebam.Nu 1-a votat. Tot ce bâiguie el.Nu trebuiau. ca în Ardeal. . şi catolicismul Şi ortodoxia. la biserică.. . care mai avea amintiri legionare.Sigur. nu mai ştiu ce să fac. Teama. Au falsificat sută În sută alegerile.T. Naţional-ţărăniştii.. Deşi cred că nu. acum. nu spune nimic precis. . S-a opus Sinodul ca el să fie acum patriarh? -Nu.4 %.. Pentru ca ispita să fie cât mai mare şi poarta mântuirii tot mai strimtă. în situaţii inexplicabile. n-am nici o încredere. decideţi. dracul ce virtuţi are în demonologia creştină"? "E şi taumaturg. Popularitate. e cea a lui Emil Cioran. N-am mai întâlnit nici din întâmplare legionari. dar liberalii ofereau atunci garanţii absolute de bătălie modernă. eu nu am dreptul să-1 judec.noi avem răspunderi. când motivează că s-a schimbat ceva în România.L. era Alecu Constant . dacă eu am un par şi dumneata vii la mine şi eu te izbesc în mir. un drac poate să-1 ducă.N. domnule.-ul lui Maniu să aibă 1. ce-a făcut P.Şi acum. . e patriarh.Păi nu. pentru că.Deci.. E adevărat că un român absolut trebuie să fie legionar. atât.. cel puţin. . A murit de infarct.. . pe care 1-au găsit mort acasă. Indiferent ce a făcut înainte. perplexitatea! Când nu găseşti soluţie într-o situaţie inextricabilă. nu ştiu nici eu ce să fac. ce-i acest ceauşesc 89% pentru nişte golani care nu-s în stare să conducă nici o gară? . Aşa cred ei. cădeţi cu nasul în noroi şi... asta cred că ne interesează pe toţi. că nu mai are şefi.Bun.Alea sunt "ciuperci" cu care sunt convins că Iliescu va colabora.Unde să faci. să nu se participe la alegeri. ca popor.Când eşti beat.2 -1.. cât eşti de treaz! Sărut mâna"! N-ai voie să observi. Soluţia ideală.s-a spus . e o invenţie a lor. care sunt concluziile.Alexandru Constantinescu . A propus P.Păi. tine coliva? . . pe un popă în închisoare. . îi spui :"Părinte scump. P. Eu sunt membru al Partidului Liberal..Deci. . dracul te poate încerca şi cu minuni".Nu? Deci.

Şi acum.înseamnă că nu 1-a votat nimeni. care a tras spada împotriva neamului . Că sunt hoţi de buzunare. Ţărănişti nu. Imbecilul ăsta zice că regele poate veni în tara sa ca turist. comuniştii. dar constituanta va vota prostituţia FSN-ului.Păi. dar. că sunt pederaşti toţi. unde am fost director. Iau un Cod Penal cu trihotomia..Păi. Comunismul e o crimă continuă.. la legislativă e şef: nici o lege nu poate apărea fără sancţiunea de aprobare şi altă sancţiune de promulgare. Primul text publicat la incitaţia mea. că alegerile din '46 au fost trucate. regele Mihai n-a abdicat. dreptul regelui.Comuniştii. Eu m-am gândit. Constituţia.Nu. foarte frumos. Şi am ajuns la o intuiţie mult mai corectă pentru a defini orice mişcare comunistă.Şi în cazul unui referendum: monarhie constituţională sau republică. . organizată ultramodern din punct de vedere agrar.S. cred. Turci şi cretini şi că le curg balele. dacă Brucan. Ştii ce poate face România Mare? Hrăneşte toată Europa Centrală. să scriu un pamflet anticomunist şi m-am gândit să iau anticii Şi modernii. E bun comunismul.Comuniştii. eu cred. pe continent. cine 1-a votat nu-i român. să afirmăm public că. . Ei vor face o constituţie.N. . a făcut un calcul: ce se întâmplă cu România Mare. tripartita diviziune a infractorilor: crime. după Constituţie. asemeni lui Ferdinand.Domnule. El n-are cap. Cum să facă F. ce ne facem dacă poporul spune republică? . armonizându-le. ţărănişti cred că vor fi portarii de la Parlament! .E eternă. la executivă e şef.. numind şi revocând miniştrii săi. E cea mai bună de pe continent.. eu cred. prezentă în acest integral Cod Penal. Cică-i inteligent. asemeni bunicului lui. de-a acorda amnistii şi graţieri şi dreptul de-a bate monedă. El. prin Brucan. că are un egoism invers proporţional cu dovlecelul lui.Deci. Constituţia din 1923 este valabilă şi acum. Regele. Şi m-am convins că e un travaliu odios. . consilierul biroului. Dacă ei ar recunoaşte în mod oficial şi public că şi regele a fost forţat să abdice. A votat poporul român cu mâini de fesenişti.. eu cred. De altfel.Că sunt proşti? . cei mai mari pamfletari pe care îi întâlnesc şi să iau de acolo cele mai acidulate imagini sau figuri de stil. . care se mişcă cu cele trei puteri separate: executivă. de pildă. a dat o definiţie a comunismului: există în dreptul penal crime continue şi crime continuate. Aia va fi prostituţie nu constituţie. au declarat că au recunoscut. facem coadă la ziare. şeful statului.. . din punct de vedere juridic.Păi. nu sunt oameni politici. după 50 de ani. e clar. . delictele pe rând şi contravenţiile pe rând şi scriu dedesubt: comunismul e infractor la ordinea universală. .Nimeni! . Dracul nu are nevoie de diplomă. A fost silit. Misiunea constituantei. Că mi-au furat mie banii. . . Douglas. . atunci mi-e milă de el. în această Piaţă.Ştiţi că în Piaţa Universităţii s-a declarat ieri că. dar mă refer din punct de vedere juridic. deci de drept este regele Mihai? . Succesorul Iliescu este un ceauşist nepatriot. Definesc crimele pe rând.. O crimă se vede. într-o legalitate liberală ideală. delicte şi contravenţii. în revista "Timpul de azi".Deci. nu? . liberali nu. prinţ de Hohenzollern. legislativă şi judecătorească. Hm! . care are două clase de liceu sau trei şi care-i analfabet.Discutam cu cineva care susţinea că. ai un rege.Deci suntem îndreptăţiţi. ministrul de externe al Americii. . la ora actuală. stăpân incontestabil.Cum să declare. acum.Nici o parte. . deşi nu mi-au furat. Nu-1 interesează decât exerciţiul puterii. .E cea mai bună constituţie a secolului ăsta. Ei sunt infractori.. E actuală.Că sunt proşti. .Că e bună. sună aşa: "România este monarhie constituţională".-ul constituţie? E ca şi cum ai aduna pungaşii din Bucureşti şi i-ai pune să facă legi politehniste. gratuit. la Economia Naţională. are un dovlecel. nu? Subalternul meu la studii. nu face trei parale.Cine să declare? . naturală. de a încheia şi denunţa tratate internaţionale. fiindcă majoritatea corpurilor legiuitoare ale consiliului sunt ale FSN-ului. cei care demonstrează acolo nu recunosc decât Constituţia din 1923..Tot ce se spune împotriva Frontului.

păi. . Un tânăr m-a reprodus: "cum îl puteţi caracteriza pe Eminescu după atâtea caracterizări?" . . Mihai. . să mă consult cu voi. Am fost influenţat de Berdiaev. -Brucan? . pe care le-a bătut! Ferdinand a tras spada în Consiliul de coroană.. dai v a şi recunoaşte."Sumă lirică de voievozi". care a fost înşelată de bolşevismul falimentar. ca de obicei. împreună cu Japonia şi. casa noastră. că ştiu că e un savant emerit al Republicii: numără până la cinci cu ajutorul familiei. Şi-n temniţă. să v-aducem turbaţi la noi! E ca şi cum ne-am culca în pat cu nişte câini turbaţi. Eu i-am spus rusului. a avut momente de îndoială în ceea ce priveşte destinul poporului român. aşa cum se pot înşela toate masele în istorie. care a cerut condamnarea la moarte a lui Maniu.000 de ani de istorie. Zice: "Dumneavoastră sunteţi împotriva imperiului rusesc? "Dimpotrivă. nici "Liberalul" nu fac caz de ăsta. E român absolut. ci cap şi.german în mod loial şi împotriva Austro-Ungariei. China şi Europa. pentru ca Hitler să nu facă arme speciale. rămâne cel mai important om de stat al secolului european. intră-n casa noastră fără cancer mintal şi se situează împreună cu Europa de la Atlantic la Vladivostok.E. Şi Europa. ruşii. Şi şef redactor la Scânteia. aveţi un cancer mintal. despre care Iorga spune că-i expresia integrală a naţiunii romane. că perestroika lui salvează Rusia cum salvează piciorul meu anul viitor! Se pulverizează Rusia. deci. ci cum se nimereşte! Am nimerit cuiul în cap. Şi am retractat şi spun: ce greşeală fecundă. e legată de Moscova. L-am definit eu. cu Japonia. Dacă Gorbaciov nu ar fi rus şi ar fi un om. . cum iam spus eu unui rus. Dacă spirocheţii merg în casa comună şi dacă năucul rus are un moment în care Dumnezeu aterizează pe dovleacul lui. Altfel o salvează Moş Crăciun. pentru că România Mare se face cu spada!" Iar Regele Mihai I de Hohenzollern a izbit neamul nemţesc de Ia Baltica la Creta într-o noapte şi a salvat poporul român de la dezastru. Eu nu m-am gândit la marele popor rus. Masele ruseşti au fost înşelate. a fost şi profesor universitar. spunând "nu v-am chemat. Europa trebuie să se întindă de la Atlantic la Vladivostok. Gorbaciov zice: Europa – casa noastră.Da. . singura care-1 pune la punct. Sigur. Văd că nici "Viitorul". Dacă e posibil. şi în cel american. Aruncaţi cancerul ăsta la gunoi şi Europa nu numai că vă salută. şefilor de partide. dacă faceţi epuraţia asta radicală în crimele bolşevismului rusesc.Îi consideraţi vinovaţi? . cum tradiţional aţi fost recunoscuţi în politica de echilibru a continentului. pentru el.. întindem mâna Europei şi ea o refuză sistematic"? "Foarte simplu.Cine? . Dacă Eminescu. dur. dar nu e cum se pregăteşte. Dacă Gorbaciov pricepe ecuaţia asta politică. Dar are Gorbaciov capacitatea asta? Eu fac o retractare.Oamenii. parteneri egali. Rusia e salvată. retractarea e mult mai glorioasă. o "polemică".Cum. Nu-i nimic de făcut. ci să decid! Trag spada.Nu ştiu. .Ştiţi că la Iaşi studenţii au manifestat şi au venit cetăţeni indignaţi şi au dat foc la tabloul lui Eminescu? Şi au înjunghiat studenţi. eu nu m-am gândit. cum sunt înşelate masele totdeauna în istorie.Principali. .Şi soarta noastră. .S-au făcut de râs pentru 20.Şi asta nu-i valabil şi pentru noi? .. nu? . Bestia asta. în "916. e "Dreptatea" Naţional-ţărănistă. cu sase clase de liceu. înclinând-o în lagărul democraţiilor. Să văd ce răspunde Brucan. că-n Anglia nu rămâneau decât iepurii în vizuini. E injust. care a spus că bolşevismul este un rău organic al neamului rusesc. Statele Unite vin desculţe la scuze. a pus pumnul în balanţa forţelor.Da. Pune materiile prime infinite ale Siberiei şi. că am redus războiul cu un an. aşa. M-am gândit la masa rusească. e om de ştiinţă! . Spun acolo: cum sunt înşelate popoarele în istorie. Nu se poate". Europa. Zice: "Domnule Ţuţea. dacă China e slugarnică faţă de Japonia.. Şi America va fi a doua Albanie. Are un destin Gorbaciov! Dar el se ocupă cu perestroika. Aşa e retractarea. cum vă explicaţi dumneavoastră că noi. Dar face Gorbaciov asta? Dacă ar fi inspirat. care scoate o revistă de două milioane tiraj la Moscova (cu ani în urmă). se cheamă cancer ideologic marxist-leninist. regele românilor. şi-n senatul francez. Dar depinde de sifilisul din dovleacul lui Gorbaciov. Cetăţenii laşului. într-un moment în care nu se ştia încotro înclină. bineînţeles. Nu e nici un român ca el. n-ar avea dovleac. cum să nam eu? Eu nu sunt el. ca sifilisul ia sistemul nervos. el ne-a băgat. săraca. că am spus că ruşii sunt contraindicaţi la cugetare. i-a mâncat pe americani. dar numai în cazul încadrării în Europa şi renunţaţi la bazaconii! Nu aşa.

.Eu. N-au intrat în sediul Securităţii.Oare nu sunt numai nişte ignoranţi. Dumnezeu din cer îmi spune la ureche că trebuie făcut aşa cum. Tot laşul e cu el. Cu armele! Are meritul că 1-a şi bătut. . că o ducem mai bine. că nu e democrat.Păi. Le-am ţinut ca rezervă. Da-i şiret. s-ar face . Şi ridicau nivelul tehnic. istoria românilor e o pajişte cu miei. Despre care nu ştiu ce sultan a spus că. dacă ar avea o tară mai mare. Că.. fără ăsta.Sigur că ai. ar fi vremea lui Vlad Ţepes acum. Ştefan cel Mare era religios. că dacă erau de investiţii. . o să am cea mai mare bucurie din viata mea. când te lupţi împotriva dăunătorilor animali şi vegetali. dacă Aş fi prim-ministru. . după mine. laşul e fieful lui electoral.înseamnă că am decăzut rău. Repede vărsa sânge.Nu spune. Adică pierderi. dreptatea legală nu există în raport cu tâlharii. că au şi animalele şiretenie. Şi o revistă studenţească. domnule? Iliescu.Deci. cu dreptate.Dar am eu. ai dreptul să faci asta? Păi. cel puţin. nu? . . Că dacă nu muncesc. cel mai strălucit voievod român. Şi acolo şi-a făcut rana aia.. Susţin Frontul. pe noi. Nu! Nu s-au dus să omoare pe nimeni. De infractori Rusia nu va scăpa decât cândva dispărea comunismul. n-ar muri. Şi rana de la picior e că a ocupat Chilia. adică nu de investiţii. Că ba ne apucă mustrările de conştiinţă. plăteau din ele. ca om. .O să vină o foamete şi o inflaţie şi un dezastru naţional cumplit. . N-are nici un popor. cine moare? Eu mor de râs. poate nu-i putem numi victime.Domnule. . Păi. aşa. . n-au de unde să le dea de mâncare.. mănâncă toate găinile. slabă fire avem unii dintre noi.. . . pe Ştefan cel Mare..A fost şi blândeţea asta a lor şi încrederea că o să vină cineva Şi o să facă. nişte victime? După 45 de ani de apăsare.Da. cu toată duritatea? . era Ţepes. când miroase că la coteţ nu e câine. nu ne lasă conştiinţa să facem nici cel mai mic rău aproapelui nostru. Ce dreptate vrei? . . .Pui în paranteză vreo doi ani şi după aia te duci şi te închini. Eu am două afirmaţii despre el. Asta-i voievod român absolut....V-ar gâdila la cur Vlad Ţepes. Noi n-avem apă de-o săptămână. că au împrumutat.. Şiretenia. justificare interioară. îl susţin pe Iliescu. vedeţi.Datorii de consumaţie. că n-ai de unde să le acoperi. dacă vor face foame şi o să-i văd murind de foame.Că n-avem mâncare e bine..Dacă ar apărea la orizont şi ar avea partizani. Vlad Ţepes. nu se poate. Nici eu n-am apă de cinci ani. . după o chestie ca asta le-aş da o pâine pe săptămână de familie. A încercat să vadă zidul dintre instinct şi inteligentă. . Instinctul e o formă inferioară inteligentei. să taie gâtul nimănui. . să-i pleznesc pe aceşti criminali. se epuizează şi astea. O să plătească scump muncitorii. eu nu pot să-i scuz. Iliescu s-ar evapora de frică. . Aici ne găsim în prezenta unor tâlhari de drumul mare. Fiindcă Gorbaciov nu poate să lupte. E un prost.£ greu cu paranteza asta. .. . Nu se poate fără o aspră pedepsire.. . Şi are meritul că a coborât morala absolută prin ţepele puse în cur la nivel absolut pe. Dom'ne. Şi-au făcut rost de arme. când a existat posibilitatea să se răzbune (şi au fost cazuri de răzbunări) multe în tara asta. cu excepţia unui grup de studenţi care au înţeles. pentru că am învăţat. legal. Are partizani acolo. atuncea. . În numele lui Ştefan cel Mare. astea sunt delicatese. În tratatul de criminologie al penalistului Traian Pop. să fim creştini. în vremurile astea. aşa.Am auzit că au făcut datorii. Noi am vorbit cu lideri sindicali şi unii dintre ei înţeleg care-i situaţia. .Domn' profesor. Are meritul de a fi pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare voievod român. Nu se poate! Păi.Domnule.Dacă pe mine mă învaţă Hristos să stau şi să nu fac rău nimănui. Nu are nimic comun cu inteligenta. Dormeai cu punga de aur la cap şi ti-era frică să n-o furi tu de la tine.Dar.Aşa e-n comunism.Domnule. Şi Iliescu ce spune? . cum să nu. Dar cum i-a înşelat ăsta. . Astea sunt sterile absolut. dar armata de muncitori nu ia nici o atitudine împotriva Frontului. şiretenia aparţine regnului animal. Nu.Păi. ca creştin.Ca să le ia ochii ăstora. care era a lui Vlad Ţepeş. dar nici apă? Tacâmurile s-au albăstrii.. ar cuceri planeta. . corpul social n-are şi el dăunători? Nu trebuie curăţit? .Păi nu.. Pe care nu le poţi plăti. . Aşa. Gheare de păsări.Nu-i greu deloc. Că şi vulpea. în general.În decembrie.

Şi am făcut 13.Pedeapsa cu moartea e necesară în Codul Penal. a hotărât suveranitatea Basarabiei. că pe piele nu se poate face. bătălii naţionale şi de trezire a sentimentului naţional şi credeam că Ardealul e buricul pământului pentru noi. Dar. Ştii ce înseamnă asta? Egală cu Rusia. Don Quijote. A fost un tiran. vor să se căpătuiască. Nu i-au înşelat deloc.Leonida Lari. . Aveam picioarele pline de apă şi de la 102 kg ajunsesem la 56 kg. Şi pe urmă Codul Penal vine şi zice "bine-ai făcut". până am văzut mascarada asta a lui Iliescu. s-a aprobat. Gâfâiam greu. Ne-a arestat. soră-mea îmi dădea bani de tramvai.Cică e o muiere acolo. că eram slab. practică un amestec de duritate şi delicateţe. când mă duceam. Dar credeam că Basarabia s-a rusificat. n-aveam. Şi a făcut apel la toţi românii care se gândesc la soarta Basarabiei.. Ceauşescu făcea crime pe ascuns. Că vreo doi ani nu mi-au dat nici un ajutor social.Eu credeam că steagul luptei naţionale cel mai dârz îl tine Transilvania. Fac o figură basarabenii. nu am regretat că am făcut închisoare.Eu sunt bicisnic de vârstă. . Şi tot mergând eu pe jos. Că ăla taie fără consultări. de revoluţie.. se găseşte vreun român să mă ducă la mâncare..Acolo sunt nişte mişcări de rezistentă foarte puternice.. Şi zic că i-au înşelat pe basarabeni. Escroc perfect. Am luptat de unul singur.R.000 de lei. . să semneze Proclamaţia. mă fac că sunt hoţ de buzunare. Sau că aveam eu poftă de mâncare. Şi nici atunci nu recunosc că Basarabia e rusească. să iau vreo 25.Nu ştiu. muream. prin aparate franţuzeşti.. mă rog. Foarte decise.înseamnă că cel puţin eu unul mă simţ bicisnic rău. împotriva lui Dej şi a dat cu mine de pământ de nu m-am văzut. A venit la mine unul de la deţinuţi politici. dom'ne. Dacă mai stăteam un an. Ceauşescu-i un binefăcător faţă de ăsta. Cel puţin tinerii din Piaţa Universităţii fac publică. Te faci de râs în interes naţional. având şi dreptul la armată proprie. Şi astăzi Ardealul e. nu ne-a filmat nimeni. Sunt ortodocşi. N-a fost democrat. "Eu sunt despot luminat". prin saloane.Cică e mistică. Mişcarea m-a salvat.Consiliul Frontului Popular din Moldova a semnat Proclamaţia de la Timişoara. Ştiu că au făcut o asociaţie. E adevărat că n-aveam ce să mănânc. Sunt anti-front basarabenii. că nu puteam să merg. Sovietul Suprem din Basarabia. Dacă-mi scoateţi ochii.. . Şi încă ruşii n-au duritatea ungurilor. Preşedintele Uniunii era D. . s-au dezumflat picioarele. Asta are neruşinarea să arate că face tiranie. . Asta m-a salvat. Ceauşescu n-a făcut crime publice. Păi. ci la codul cavaleresc al toporului. Dar. Mi se pare curioasă ţinuta basarabenilor. Dar pe noi. Era cu Ioan Alexandru.10 zile..de unde m-au gonit şi am nimerit aici printr-un tânăr a cărui mătuşă era la ICRAL şi mi-a dat garsoniera asta. eu sunt un măturător. Nu te faci de râs cum se face Ionică ăsta. Am comunicat oficial. dar. dar se vede treaba că s-a mutat centrul.. că am auzit că basarabenii. i-au plătit cu 200 lei pe zi. Ala n-a avut neruşinarea. .Numai la morţi există pedeapsa cu moartea. Şi n-am eu dreptul să renunţ la pământul ăsta. de pretenţii. În orice caz.vapori. adică o disecţie pe muşchi. după părerea mea. că sunt şireţi.. .Toţi sunt mistici. . pe lângă el. Eu nu mă gândesc la Codul Penal. A Republicii Moldoveneşti. Băi Ţuţea. Am fost pedepsit la 18 ani muncă silnică. cum dracu să ceri bani? Şi văd că aproape nu ne mai temem. Mergea la ăla în audientă."Să credem în Dumnezeu pentru biruinţă". Dă-mi buzunarul ca să-mi faci poze. dar. Eu credeam că Ardealul e forţa principală. ştii? . Mă duceam pe jos din Ştirbei Vodă . dar. prin presa internaţională. . De pomană. Cică asta-i lozinca ei. un despot. Eu ar urma. Cică e fanatică.. în interes personal.Ăştia-s nişte aventurieri. legea asta care a scos pedeapsa cu moartea. se furişează. Nu se putea face o miologie. . La 87 de ani. sunt însemnaţi. nu? . pe 13 de ani de puşcărie. Şi i-am spus eu că am fost anchetat de un jidan şi i-a spus că am umplut Bucureştiul că Basarabia e românească. . îmi pare rău. ne-a pedepsit. Nu mai eram decât piele şi oase. Şi nu puteam să merg de colea până colea. Popescu. că se plăteşte. cum o cheamă? .Iar acum. L-am cunoscut pe Vieru. S-au făcut normale. nemaipomenită. Când mă întorceam. decât bătaie pe spinare. Mă fac de râs. . E pământul lui Ştefan cel Mare. eu sunt mai savant ca Ştefan cel Mare. neluminat. Basarabia e pământ românesc. legea asta care nu e valabilă. după puşcărie.. după cum ştiţi. vrei să te faci hoţ de buzunare şi să te condamnăm dacă vine Basarabia la români? Cu plăcere. la culcare şi să-mi dea să mănânc. până la Bellu.. Şi spunea că e democrat. Acum o săptămână .

. . despre ideea naţională". Adică românul absolut. Era la Budapesta delegaţia României. Şi poet mare.Când aţi renunţat la poziţia de stânga. . .În anul I. Am greşit. . Şi ne-a invitat la masă ministrul României la Budapesta şi soţia lui.. în timpul grevelor.Atât. nu ştiu ungureşte" .. dar am impresia că.Pe mine m-a anchetat un colonel de jandarmi. "Hai să vezi un portret de naţionalist". Corect! Aşa e. Chiar "Stânga" se chema. că eu n-aş avea nici un rost ca colonel de jandarmi dacă dumneata te puteai stăpâni. N-au nimic comun cu naţiunea română.Dar pe Goga 1-aţi ascultat cu "Ideea Naţională".E greu să fii de stânga. dar la data aceea. nu gloanţe. Ne-a dat o masă princiară şi. Dacă eşti naţionalist. da' cândv-a vorbit Goga. omul rămâne un biet animal raţional şi vorbitor. . la televiziune. . . "Da". Pentru nestăpâniţi ca dumneata iau eu leafă". Cred că nu v-aţi fi înţeles prea bine cu Goga.Datorită lui o să iasă. pentru muncitori. . . . "De ce? D-ta nu ştii că părinţii dumitale plătesc impozite. considerat putoare reacţionară. dacă Iorga spune despre Eminescu că este "expresia integrală" a naţiunii române. noi ăştia.. totul. Cum să fii partizanul unei erori incurabile? Ireversibile. Aşa am încheiat la un interviu. Am făcut liceu unguresc". Şi unul. pentru că nu cunoşti cele patru operaţii aritmetice şi faci doi şi cu doi fac douăzeci şi pierzi din buzunar.Nu ştiu.. -Da.. . mi se pare.Mamă. "Pe cine"? "Pe Goga. probabil că Iorga şi-a dat seama că tânărul ăsta ştie tot.. Dar asta n-a apărut la televiziune. era ataşatul de presă al României la Budapesta. Şi când m-am convins de nulitatea poziţiei mele.Da.Aţi fost dintre cei care au luat partea muncitorilor în '33. e obligat să repare? Şi plăteşte impozit tatăl dumitale. .. despre care am vorbit la un seminar.. taţii din toată tara? Dar.Nu. de ce ai făcut asta?". "Ce să caut eu acolo" ? "Păi.. . noi am cerut pâine. scriitorul. Ca să te umfli un pic în pene. . avea Goga darul acesta. De vreo trei zile trăncăneşte un profesor universitar maghiar despre rolul dizolvant în imperiul austro-maghiar al poetului român Octavian Goga. Este cum ai pierde mereu bani..Cam ştie tot.Când( Armand) Călinescu a tras în muncitori. după entuziasmul creat de Octavian Goga la Teatrul Naţional.Nu eram. Dacă nu ne ducem de râpă.Am auzit că şi alţii i-au apărat pe muncitori în '33. .Datorită lui. Economice. . puteam a căcat. "N-am putut să mă stăpânesc. . era analfabet. . Călinescu trece drept intelectual în "Magazin Istoric".Cu Pandrea.. -.Da. eu stau de vorbă cu Victor Radu.. S-a redus. Victor Radu. nepotul lui Agîrbiceanu. -. din tinereţe? Ştiţi că Mi-aţi povestit că în '33. nu eraţi de stânga. . te duc acolo". dom'ne. Am avut ocazia să-1 cunosc.Şi avea un farmec personal inefabil. de stânga.Dacă o să iasă ceva bun în tara asta.. .. . Goga -i un om mare.. N-am avea slujbă. scoteaţi un ziar.. .După discursul lui Goga? . "Ştiu că nu ştii.Eraţi de stânga. Eram de stânga.Aţi discutat cu el personal? . "Eu vă înţeleg foarte bine.. ce orator era. chiar şi în Parlament.. . . în '24. "Unde eşti student? D-ta ai fost văzut că ai distrus o firmă. Iar eu. Eu ştiu perfect.Nu m-am înţeles bine nici cu mine...În ce an de facultate eraţi? .Deci.Dar n-am spart şi O vitrină? . tu eşti naţionalist" . "Vrei tu să mergi cu mine la facultatea de litere a Universităţii din Budapesta"? "Ce să caut. înainte de a ne duce la masă.. Mă prezint. deşi era doctor în drept de la Paris. care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri. cum spunea Lucian Blaga: "Eminescu reprezintă ideea platonică de român". pentru că statul obligă să fie garantată proprietatea privată după Constituţie? Şi tot ce-aţi distrus. Fără Dumnezeu. Toată lumea trebuie să recunoască asta. Dar traduc eu. Şi eu cred că n-o să ne ducem de râpă. cu Petre Pandrea. Şi eu făceam parte din delegaţia României care negocia nişte acorduri cu Rusia.. "Sunt" . .Rolul dizolvant al lui Goga.

. care am fost pe la dumneavoastră. nu. Că sunt infractori.. ca naţiune. confiscându-le tâlhăreşte. . că nouă ne-au spus că facem politică. El mi-a spus că sunteţi legionar şi i-am spus că se poate să fiţi legionar. Ca hoţii de buzunare.N. Ceauşescu apare un băiat bun. Păi. Prin facultate. Păi da. nu. Eu sunt atent la ce se întâmplă la Washington. Lui Mussolini nu i s-a iertat că a omorât pe Mateoti. prin closetul ăsta. să omori oameni. că el de fapt e liber-cugetător. fascist. Eram generoşi. Singura mişcare extremistă de dreapta. .S.E la mijloc sfera juridică. Eu am spus că nu sunteţi. Că Mussolini era ateu. Nu suntem noi. suntem legionari. luându-şi răspunderea guvernării singur. Ăştia sunt toţi clienţii Codului Penal. E compromis definitiv. mai eşti F. Aşa! Una! Şi al doilea este geniul german.A spus că el.Cine? .. nătărăilor!". . ori fascişti.Da. Sediul lor e în Codul Penal.Nu prea ascultă ei. despre noi s-a spus că am fi legionari? . nu şi cea politică. . Ăştia sunt infractori.Ştiţi că. E cum i-ai spune unui tâlhar «Excelenta Voastră».Nu. să conducă o comună rurală. . Şi din nou a spus să nu mergem la dumneavoastră.Colonelul de la securitate care ne-a anchetat. Eu. să spună. nici în dreptul public. din familia lui. ca violatorii de dame. să faci asasinate în campanie electorală. Şi să omoare oameni şi să nu li se întâmple nimic.. era creştin.Dar ce e. E şi tovarăşul Iliescu legionar. . Adică tip de idiot. parlamentul ăsta. Să ai posibilitatea. Dacă nemţii. .. nu e nicăieri. domnule profesor? . dar nu fascist.Păi. . intră în NATO şi spada germană e luată de rugină. e pentru contra. Au pretenţia că au descoperit adevărul universal în persoana lui Iliescu. când spunem. Asta-i părerea mea.E cum ai spune: toţi infractorii din România au şi ei legile lor. după aia. 1-am văzut după Revoluţie. America ne-a cedat. . . Au falsificat alegerile. că e cretin.Codreanu. să colaborezi cu partidele istorice şi să te izolezi în alegeri.Nu trebuie trataţi ca infractori politici. . la patriarhie.. e foarte consecvent.. Asta înseamnă că apăraţi Codul Penal când e bine redactat.Deci.Ce v-a deranjat? .. Nu-i tâmpit? Că el răspunde acum. de fapt.Dom'ne. din greşeala gărzilor lui. Şi tâlharul zice «Hai sictir». . . teroarea o dezlănţuie Nicu Ceauşescu-2.Asta nu-i regim. la ce face Gorbaciov. . dom' profesor. . Atât sunt de nuli.. . în nici un caz. dom'ne? Trebuie să zici "Jos tâlharii!".Păi. demult.Nu. Păi. . de fapt. Şi acum. "Jos tâlhăria la drumul mare!". zice "Victorie la comunişti. Îşi face iluzii.Păi. nu oameni politici. toţi din Europa. că e periculos. ca tâlharii.-ist ? . aşa că. să vezi ce plătesc. În Codul Penal.Lasă-i. că şi noi suntem creştini. dom'ne. că dumneavoastră sunteţi fascist. teologal fundată. nici nu-i inteligent.A te opune comunismului înseamnă a apăra puritatea Codului Penal. sifilitic. Tacâmurile le-aduce Nicu Ceauşescu-2. . Şi că aşa e tradiţia. Fraudele astea sunt toate cu caracter penal. care sunt membru al Partidului Liberal. domnule profesor. prin preajma dumneavoastră..Păi. un singur om. cum întrebuinţezi cuvântul «victorie» şi «glorie» la comunişti.A declarat la o conferinţă de presă. nu e nicăieri. . nu vedeţi că vă înşeală.Nu înţelege. Exercită puterea. or să spună că suntem legionari. Sunt nuli ca guvernanţi. Suntem încercuiţi. Şi legionarii au fost creştini. fără glorie".S-a lansat zvonul. Păi. dar el. de ce nu se spune în Piaţa Universităţii că "sunteţi victime. Chiar azi am luat un ultim afiş "Liga Fascistă scrie «Hei! Hitler»!" . pentru faptul că noi veneam pe la dumneavoastră. ori sunteţi legionari.Păi. domnule. în acelaşi timp. Ei trebuie trataţi ca infractori de drept comun. Speranţa noastră e absoluta incapacitate de guvernare a comuniştilor. chiar naţiunea trebuie să sufere.Plătim cu toţii. când tenchini. . S-au pus şi afişe. Nu mi-a plăcut stilul ziarului "Viitorul".. e liber-cugetător. Că noi. a te opune comuniştilor nu înseamnă a face politică. care nu pot. că s-a închinat la patriarhie.Iar sunteţi "duşman al regimului". Hitler era cu mituri germanice. pentru că eu nu-mi pun nădejdea în America. domnilor muncitori. care lucrează la "Războiul stelelor" cu americanii. Rusia devine o fetită . . dacă suntem creştini. înseamnă că suntem pierduţi.. Păi. .

Dar Reid mută inexplicabilul în magie. vicii. Că ruşii. grotesc. cum determină Thomas Reid "realitatea percepţiei" (cât. magicul şi raţionalul sunt forme spirituale ancorate aici. Nădejdea mea e în neputinţa politică a comuniştilor de pretutindeni şi în geniul reformator al Europei. virtuţi. Această incapacitate gnoseologică "a transformat forţele copleşitoare ale naturii în mituri. să te botezi şi să iubeşti" (Sf. tragic. Blaga). Goblot)..nefigurativ -. tehnici de cercetare.aici etern limitată" (Nietzsche).adaptare şi vârste psihologic . H. soluţii.anarhia canaliei de sus. incapabil de abstractizare. expresionism. triumf . frumos-urât. melancolic. sisteme. frumos. magicul şi raţionalul fiind de aici. dramatic. unde n-are rost. se fac de râs. nu ating explicaţia. monarhia Şi democraţia (Treitschke. natura apare sau "îi place să se ascundă" (Heraclit). figurativ. Ferrero). ca manifestări ale Realului corupt de păcat. Problemele sau cartea întrebărilor Tot ce se întâmplă cu omul istoric în relaţiile lui cu Divinitatea. "tirania . incantaţii verbale. "să crezi în ceea ce nu e de crezut. care privea forţele cereşti şi spiritele bune. Tot ce se desfăşoară înăuntrul perechilor contrariilor: adevăr-eroare. ca instrument al ordinei" (G. resemnare. etic: mărginirea ca ispăşire a păcatului originar. fie din lipsa oricărei nelinişti privind un lucru oarecare . tehnicianul şi omul obişnuit. care are sediul la Berlin. înţeleptul este indiferent la toate lucrurile. oboseală. Pentru prizonieri. iar miturile. stiluri: faustic. permanent nedeplin. politicul.intuiţie presupus pură. când trăieşte în "orizontul misterului" (L. al cărei sediu este în mistică. omul. forme raţionale de guvernământ. sacru-satanic. omul de ştiinţă. n-au caracter moral şi nici influentă asupra vieţii umane" (P. În Evul Mediu s-a distins magia albă. sunt aspecte evidente ale evidentei omului istoric.absenta neliniştii pericolului morţii . eroism. tragi-comic. Decharme). baroc. realul fiind religios în esenţă. reducţie. ca produse nejudecate ale imaginaţiei. în etape. didactic (fabula). se poate exprima: somatic. au funcţionari militari. şi magia neagră. Pentru ele. nici aversiune. ipoteză. este Real şi inexplicabil pentru el. logic: predicaţie. inferenţă.fie din scepticism. speranţă. stil Renaissance degenerat (Burkhardt). fantomele.. telepatia. nu transformă reprezentările lucrurilor în concepte şi judecăţi pozitive" (Ottfried Miiller). clarviziunea şi alte exemple de fenomene inexplicabile. insomnie. Miticul.foarte cuviincioasă. genuri: liric. biologic .. erori. sugestia ca expresie a eului artistic arbitrar. forţele pământeşti. netreziţi religios. Ateismul Negarea existentei lui Dumnezeu ca expresie a absentei necesităţii prezentei şi cunoaşterii realului. văzut naiv poetic. estetic: sublim.senzaţii. fiziologic.tirania canaliei de jos". Miticul. faţă de germani şi japonezi. percepţii. ermetic . cu lumea. întrebări-probleme. doctrine. metode: inducţie. Religiosul Dumnezeu: "Eu sunt cel ce sunt" (Moise). anarhia . reprezentări somn.. bine-rău. vise. oglinditor imperfect. să speri în ceea ce nu e sperat şi să iubeşti ceea ce nu e de iubit" (Chesterton). optimism. absurdul ca artă a rătăcirii insului şi comunităţii. experiment. Pavel). pentru că el nu ştie dacă sunt bune sau rele. "voinţa de putere . sceptic." Ocultism "Fenomene parafizice şi parapsihologice. fenomenologia esenţelor (Husserl). epic. ură. observă şi gândeşte exterior lui. evocator . care nu afirmă Şi nici nu neagă. urât. abstracţionism. Magicul "Arte stăpânirii forţelor secrete ale naturii. deducţie. limitată. inexplicative şi inexplicabile la scara lui. intuiţie sensibilă. Şi dacă-i mai pui şi Japonia în spate. viată-moarte. melodramatic. Indiferenţa Starea de suflet a înţeleptului care nu vădeşte nici dorinţa. romantism. evidentă.obscurul fără mesaj. ap.. artistul. concepte. mitologia nefiind religie. iubire. spiritele şi demonii.naturale şi spiritele rele. satiric. n-au armată. pseudopur. nepredicaţie . falsă citire a fenomenelor psihice şi fizice. dacă nu sunt psihologic . legi fezabile: Teocrat/a. cumsecădenie. oratoric. laşitate.. aporii. "voinţa mistic nelimitată a credinciosului creştin Imitaţio Dei". raţionament. Şi nemţii şi japonezii. metafizicianul. impostură. dramatic. patologic. stiluri ca poziţii estetice: clasic. Renaissance. von). "ramură a teologiei" (Bossuet). La nivel mitologic. lubric. stări de fapt: "dictatura de tip roman. Indiferenta în materie de religie sau de filosofic este starea unui spirit care nu se pronunţă. prin absenta Realului. puncte de vedere. "să crezi în divinitatea lui Hristos. "O viziune a concretului. Tot ce gândeşte şi trăieşte subiectiv. inexplicabile prin legile naturii . levitaţia. comic. înfrângere. Indiferenta religioasă înseamnă. fizio-patologic. moduri: pesimism. cu comunitatea şi cu sine însuşi. omul văzând "întrun anumit stadiu" imaginar lucrurile şi văzându-se pe sine în acest mod. stingere sufletească. dacă-i bat în mai mult de trei zile pe ruşi.telekinezia. definiţii. înţelepciune.sfinţenia fiind legată de martiraj .

al perechilor alcătuite din contrarii. concept. ascultătorilor . care seamănă cu undele fluviului heraclitic. Misticul La acest nivel teologic. logicul nedepăşind utilul sau "comodul" (Poincare). disciplinele aparţinând omului. De altfel. omul iese din istorie. transuman şi transmundan. (Vorbe!) Raţionalul Retin în plan raţional principiul aristotelic al non-contradicţiei. afirmată de Malebranche. neîmplinirii. eternitatea lui fiind fixată tomist în triunghiul: Dumnezeu este. al bolii. relativizării. chiar fixate artistic. adică tot de El. Dogmaticii religioşi comunică adevăruri revelate. Prin forţa eliberatoare a misterului. Fizic şi parafizic. Augustin) prezente în ştiinţa şi arta sa îl duc la nonsensul global al existentei. Se opresc la suprasensibil. ca orice invariantă formală. "Mistica este o ramură a teologiei" (Bossuet. al unităţilor formale . negaţiei. care asigură certitudinea predicaţiei logică (formală) . în etape. Ramură teologică. Astfel se înlătură îndoiala sceptică. nuanţele lui Siemmel. alegând între semne. judecată concluzivă. a comunităţii şi eului. şi nici la arbitrare construcţii paralogice şi sofistice. "realitatea lumii este Dumnezeu" (Lachelier).întregurilor logice sumative . cum am mai spus. înlăturarea sau absenta lor ne aduce captivi în spaţiu şi timp. de Littr6). "cunoaşte cunoscând" (Hegel). observaţie. afirmată de Malebranche. cea "metodică. psihologic şi parapsihologic. punct de vedere. nu disciplină. credinţei şi speranţei. cele două lumi sunt. Real-liber şi mântuit prin adevărul unic al iubirii. transcendenta lor depăşind omul întrebător şi natura.scepticii şi criticii în genere. spaţiul spiritului critic şi îndoiala metodică. Creste spiritual omul istoric? Iluziile progresului izvorăsc din ignorarea predeterminării din primordii. pe care Kant o considera eternă. carteziană sau sceptică. cel mult o rafinează ca exerciţiu filosofic al dialogului. sistem. raţionament. n îmbogăţesc logic gândirea. raţiunea autonomă fiind deopotrivă depărtată de adevăr şi de explicaţia fundată pe cauza reală. nu poate include "iluzii dialectice". Prezenta misterelor ne eliberează de înlănţuirea cosmică şi comunitară. nu ating supranaturalul" (H. al absolutizării. nefiind niciodată deplin. omul religios etern depăşeşte mistic miticul. ca unitate reală a tuturor unităţilor create de El. magicul şi raţionalul ficţiunilor utile. fiindcă spiritul laic este limitat aici. ci istoric. ca lume a irealului şi opusă realului" (Vaihinger). de Dumnezeu ca adevăr unic. Raţiunea mărginită şi sterilizantă şi închipuirea de "creatură bolnavă în creaţie" (sf. trecător peste limitele în care raţiunea speculativă este constrânsă să se închidă. Nu se poate vorbi de filosofic dogmatică sau de orice dogmatism al spiritului autonom. Realul obligă la distincţia dintre laic şi sacerdotal. cât. opoziţia eu-lume şi rătăcirile pot fi depăşite prin revelaţie şi graţie. care izvorăsc din El şi sunt cuprinse extramundan de El. utilul. şi leagă explicaţia de cauză unică. . subiectiv. nu în sensul panteistului Spinoza. Omul este damnat "să se autocunoască şi să autostăpânească. Când omul caută un sens lumii şi existentei sale. În rest: raţiune. La nivelul dogmaticii creştine. căutare şi imposibil. de nicăieri şi ne duce spre nicăieri. în afară de ea. incompletitudinii şi al neliniştilor biologiei vârstelor. metoda.din dialogul lui Parmenide al lui Platon. definiţie. Astfel. ca unitate reală a tuturor unităţilor. însă "ştie neştiind". omul este. carteziană" şi neliniştile produse de mărginire. Aşa-zişii dogmatici laici . care confiscă cosmic libertatea omului. lucru. chiar aporetic.al mărginirii. magia naturală şi superstiţiile sunt aici. şi nu lumii dogmelor. se poate vorbi de Real. suferinţei şi morţii. mitic. se mişcă în marginile naturii sau. în laicism "domină timpul şi spaţiul al căror conţinut formează istoria" (Haşdeu). în lumea Realului primit sau aşteptat. plăcutul şi comodul. lucrurile şi limbajul. eliminând nocivul şi gratuitul. ipoteză. Misticismul constă în a introduce misterul în ştiinţă (Goblot). doctrină. fie într-un efort al voinţei.lămurit e şi logic formulate. nu aparţin ştiinţei pozitive. ca şi miticul şi magicul. Concluziile sunt gnoseologic şi logic profane.mai bine zis. în mod socratico-creştin. logica dialectică fiind o construcţie întemeiată pe aparentele contradictorii ale concretului opac. întrebare. Logica aristotelică. experiment. contradicţiile interioare. depărtate de real. "Corespondentele gândirii cu lucrurile" seamănă cu stoicismul. sunt ilegitime. "Dumnezeu. Mediumistica. orice gândire filosofică este profană. Părerea. sau nimic" (Sertillage). speculativ-metafizic şi intelectual-critic.mai precis absolutizanţii . caducitatea şi eroarea ţin de omul instabil şi nesigur în lupta lui de eliberare din captivitatea naturii oarbe. "Misticismul constă fie într-un elan de iubire. Magicul-ocultul nu oferă o imagine pozitivă a lumii fizice şi a omului. să cunoască natura şi să o stăpânească". Este o formă a incapacităţii gnoseologice a omului întrebător şi căutător de taine acolo unde nu sunt. operaţiile ei neducând nici măcar la util sau comod. indiferent de conţinut. Schmidt). iar "ficţiunile operează în spirit şi materie util-înşelător. El leagă unităţile de Dumnezeu ca adevăr unic. recomandat de Parmenide interlocutorilor . unică şi divină. Mărginirea.opusă "contradicţiei dialectice". forme şi lucruri. magic şi raţional. sub semnul morţii absolute. termină în absurd. nume. semn. aceste îndoieli şi nelinişti neavând sens.

Gândirea lui? Este soliloc. numărul 31 din luna august 1990. Omul autonom este stăpânit de facultăţile lui spirituale: imaginaţia. din înlănţuirea cosmică şi scuteşte spiritul uman de neliniştile produse de perspectiva infinitului şi a morţii. transcendent în esenţă. în El necesitatea confundându-se cu libertatea. este justă dacă este revelată. sistemul. . semenii şi sine. Astfel în jocul dintre logic şi psihologic. Religia ne arată limitele creaturii aici şi calea mântuirii. demonstraţie. aşa cum a spus Kant Nu există ştiinţă. conceptul.Eseu publicat în ziarul Timpul din Iaşi. concrete. nu există tehnică. care îl depărtează de obiectul real al cunoaşterii. ideale. tehnică. "nu există filosofic. Ei primesc şi transmit. ci şi pentru omul cu bun simţ. dialog. nu inventează şi nu decid. ci se mişcă în lumea nesfârşită a întrebărilor. definiţia. apropierile şi rătăcirile. Numai în formele ritualice îi înţelegem pe binefăcători ca fiind aleşi. imposibile. Omul se complace estetic în jocul absurd al existentei. existenţa. cosmocentrică. lume depărtată de lumea întrebărilor. Omul real nu poate fi căutat şi gândit . teză. Mistica ne arată că în relaţia dintre om şi lumea vizibilă nu izvorăşte nici un adevăr. intuiţia. prezentă în filosofic. gratuitatea. ştiinţa este sediul utilului. fără a mai apela h mistică. căutând Adevărul în jocul dintre lumea interioară şi cea exterioară. că misterul. iluziile axiomatice sau ale invariantelor formale. îmbrăcând forma dogmatică a revelaţiei. onticul şi magicul şi situează.ci poate fi primit prin har. amăgit de foloase trecătoare. nici aceste forme ale spiritului nu-i aparţin omului. Istoria gândirii îndreptăţeşte această afirmaţie. orânduitor şi atotstăpânitor. la scara lui. artei şi tehnicii se impune cu necesitate. constantele teoretice arătându-ne limitele capacităţii intelectuale a omului. (Goblot). este opus manifestărilor de aparentă certitudine . punctul de vedere sunt termeni neteologali. plăcerea. în formularea ei raţională. artă şi tehnică. prin adevărul cuprins în el. care are finalitate în el însuşi. adică dogma şi credinţa. sistem. soluţia şi folosul. facilităţi mentale sau gratuităţi.în filosofic. joc neconcludent. teandric şi trinitar. care se termină în moarte. intelectul şi de lumea fenomenelor. Nu există artă. constituie o eliberare din limitele eului. Ideea. jocul întâmplării şi al necesităţii fiind. Limbajul sacru? E transcendenta revelată teofanic. iluzoriu. concept. această procesualitate psihologică a omului gânditor fiind evidentă. dar neconcludentă sub raportul veracităţii. nu există adevăr. ci oameni tehnici. categoria. ştiinţă. apar. Aşa apare transformarea creaturii în "creator". Creştinismul a stabilit ideea creaţiei "ex nihilo". Lumea dogmei şi lumea întrebărilor Poziţia omului este determinată de relaţiile cu: Divinitatea. a încerca să te desprinzi de el. prin graţie şi revelaţie. în afară de Real? Este omul. a fost înlăturat în timpul Renaşterii de perspectiva de mai sus arătată. iar ideea platonică de om. doctrina. arta hieratică reflectă imperfect transcendenta. ci artişti. iar nu ca stăpâni (pentru că nu-şi aparţin). Căutătorul nu află adevărul. "comoditatea mintală" (Poincar6). izvor al tuturor lucrurilor. în concepţia lui Meinong. Relaţia dintre religie ca registru absolut al realului şi regimul relativ al filosofici. sau viziune de nicăieri spre nicăieri. obiecte "imaginare. A fi umanist înseamnă a te situa în afara Adevărului Unic. adică un joc perpetuu între ipoteză şi experiment. Am mai spus. concepţia. divinitatea creştină nefiind un demiurg din genul celor prezentaţi de Platon în Timeu . ci filosofi". ci privind desfăşurările omului şi ale naturii. Se poate ieşi din limitele eului şi ale jocului aparentelor? Deci relaţia dintre religie Şi disciplinele umane depăşeşte logicul. această seducţie prometeică. Altfel nu există Creaţie". autonomia lui fiind iluzorie iar heteronomia stând sub semnul premeditării din primordii. cel mult. Această afirmaţie. Realul ca principiu unic. în fond.nu se poate autocunoaşte şi autostăpâni gnoseologic . religia este sediul Adevărului. Ştiinţa despre el este teologia în care stăpânesc revelaţia şi dogma. probabile". definiţie. cum afirmă şi Spinoza. ştiinţei. achiziţii practice. Conceptul de om poate fi definit. căutarea. iar celelalte poziţii exprimă măsura omului întrebător şi căutător. Confirmarea experimentală a ipotezei. este şi va fi Adevărul. Adevărul. primit prin har de aleşi în forma dogmatică a revelaţiei într-o istorie sacră şi 6 tradiţie sacră. Fără Divinitate şi fără cele două lumi ale ei. ca arhetip. este expresia bunului simţ Repet nu se desprinde nici un adevăr din aceste forme ale spiritului autonom ci. presupus autonom. Nu numai pentru credincios. postulate de Sfântul Augustin. relativizând şi problematizând. Titanismul. Teocratismul ne leagă de lumea realului. sociocentrică şi antropocentrică. Dumnezeu este Adevărul -Realul. posibile. fiind transcendent în esenţă. ci oameni de ştiinţă."Aceasta creând materia şi ordinea dinlăuntrul ei. doctrină. nedepăşind utilul Şi comodul. Preocuparea mea constantă a fost. Astfel. Adică e o viziune teocentrică. arta plăcerii satisface înclinările naturale ale omului care suportă greu stăpânirea Absolutului. categorie. cosmosul. spiritul uman în lumea dogmelor. Viata omului întrebător şi căutător? O permanentă "comedie a erorilor". artă.prezente în expresiile convenţionale ale existentei omului autonom (presupus astfel) . misticul apare stăpânitor sub raportul veracităţii. în alt context. Necesitatea tine de Realul creator. Umanismul ne situează în lumea întrebărilor şi a căutărilor. Cum am mai consemnat.

tehnică şi practică . frumosul.stâpânesc: adevărul. În cartea întrebărilor . nici să nu vă atingeţi de el. de "Absolutul divin" (Natorp). cum a gândit-o şi Leibniz.fără a simplifica dialectic . conştiinţa păstrează adevărul şi . Bdehm a gândit potrivit pentru omul situat în lumea de azi. mistica suprapusă istoriei profane ne arată un singur adevăr. materie şi energie. imitând un gânditor italian sub semnul dialectic al neîmplinirii. să caute la nesfârşit. în termenii lui Haşdeu. Şi femeia. Ele sunt aspecte multiforme. natura timpului şi a spaţiului. a cărui istorie profană ni-1 arată ca "animal raţional şi murit or" (Sfântul Augustin). undele din fluviul lui curg neamplificate. întrebare propusă. Văzută însă la scară umană. Mai multe adevăruri înseamnă nici unul.cum o vede şi Heidegger . problema libertăţii voinţei şi a valorilor. "Ci şarpele era cel mai viclean dintre toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu.sub semnul dialectic al neîmpliniţii. fiind legate raţional de comportamentul individual şi de nivelul moravurilor.această întrebare teoretică.şi căutare nesfârşită a adevărului. cunoscând binele şi răul». omul de ştiinţă autonom şi moralistul axiologic nu au acces la ele. gândire în mozaic. De altfel.a fost Democrit şi. Şi el a zis către femeie: «Adevăr este că a spus Dumnezeu să nu mâncaţi din toţi pomii grădinii?» Şi a răspuns femeia. "istoria trebuie privită ca rătăcire" . fiind opuse conştiinţei teoretice. Adică. barieră . Schmidt. Aceasta este semnificaţia mistică a problemei. Simbolica omului autonom trece înşelătoare din om în om. limitat în marginile lumii de aici când vrea să fie util şi cuviincios. speculative. Prin Real ne aflăm în lumea dogmelor. Ce este însă problema Şi ce semnificaţie are? S-a spus că primul care a întrebuinţat termenul . Această semnificaţie mistică ne arată depărtarea omului de Real. limbaj alcătuit din constante amăgitoare şi forme cu conţinuturi variabile. -văzând că rodul pomului este bun de mâncare şi ispititor la vedere şi de dorit. La acest nivel nu se arată semnificaţia ei. normele morale sunt fondate pe presupusa egalitate esenţială a oamenilor. a luat din roadele lui şi a mâncat şi a dat şi bărbatului ei care era cu ea. origine şi esenţa sufletului. aşa-zisele legi ale naturii. caracteristică a omului raţional şi murit or. Este viziunea creaţionistă a omului. moartea şi neliniştea permanentă a omului întrebător. ca unul care dă înţelepciune. se înlătură. utilităţi transformate în adevăruri. dilatând astfel sistemul categorial al lui Kant Categoriile kantiene şi nuanţele lui Siemmel pot fi considerate forme istorice care ascund predeterminarea din primordii a gândirii. să caute. De la început. O sarcină nerezolvată care aşteaptă soluţionarea." (Facerea. În fond. a urmat până azi şi va urma seria nesfârşită de întrebători şi căutători care se desfăşoară în timp şi în spaţiu . situându-se permanent aici când este închipuit autonom. spune H. înşelătoare. sete a omului de perfecţiune. a desfăşurării omului întrebător şi căutător.punct de vedere. întrebările capitale ale gândirii omeneşti sunt: problema adevărului Şi a realităţii.ştiinţei sunt norme morale. subiect de controversă (Bailly). acest lucru indicându-ne astfel desfăşurarea istorică a omului întrebător Şi căutător la nesfârşit. care 1-au comunicat credincioşilor. ca să nu muriţi». Această călcare a poruncii a adus pierderea Paradisului. inexplicative. În timp şi spaţiu istoric .istorie profană. Realul fiind extramundan. Când jocul este redus la doi termeni. păstrându-se părerea utilă. întrebător la nesfârşit. teandric şi trinitar de cei aleşi. Este viziunea creaţiei unice. ca în enciclopedii şi dicţionare lingvistice. obligat să-şi caute hrana. Problema situează spiritul uman În lumea întrebărilor. problema nu depăşeşte nivelul filosofic. origine şi esenţa vieţii. binele şi sacrul. este semnul omului damnat să caute inexplicativ în lumea întâmplărilor exterioare şi interioare. C.adevărul şi sensul dispar. Eu cred că nuanţele trebuie gândite heraclitic şi. deschide-se-vor ochii voştri şi veţi fi ca Dumnezeu. nici scăzând. fructe filosofice. satanicul şi eroarea. şi a mâncat şi el. originea şi viitorul speciei om. pe cât e posibil.În orice moment al existentei omului . Aşadar.ceea ce e propus . Sunt decizii ale omului care se mişcă între constructivism raţional şi istorie. ci primit teofanic. principiul unic al tuturor lucrurilor. niciodată să se autocunoască şi să cunoască depun. problema însotindu-1 ca o umbră. logic şi metodologic. Moise). din generaţie în generaţie. în acest sens. din cauza călcării poruncii şi a căderii în păcat. Acest semn al neîmplinirii nu poate fi înţeles decât mistic. care n-a fost căutat. Ce este problema? Ceea ce este în faţă . după el. "Antinomia aporetică". nu dogme etico-religioase. Atunci şarpele zise către femeie: «Nu veţi muri deloc! Dar Dumnezeu ştie că în ziua când veţi mânca din el. când apare problema . Siemmel a pus problema nuanţelor şi a rostului lor amplificator al gândirii.obstacol. Mai există însă un termen care trebuie lămurit : nuanţa. dar din rodul pomului care este în mijlocul grădinii a spus Dumnezeu: Să nu mâncaţi din el. şarpelui: «Din roadele pomilor grădinii avem voie să mâncăm.sarcină. aceasta însă nici crescând.

Apoi fiindcă schemele logice sunt tulburate de formele vii ale lucrurilor cu rădăcini psihologice. Aşa se obţine imaginea aproximativă a lumii şi a istoriei. şi dacă omul este imperfect şi perfectibil. imaginea lumii nefiind o copie a realităţii trăite. definitoriu pentru adevăr. Acest arbitrar. oue se termină fa moarte. artă şi tehnică. Astfel.psihologie mistic -creştină. este mitul. subtitlul Viata omului.adică istoria profană şi iluziile progresului infinit. pentru adâncimea învăţăturilor lui (Socrate) şi pentru confuzia făcută între totalitate. Alte. divinitatea reală. soluţia. trebuie să accepte realitatea sufletului şi a proceselor sale. Ele oglindesc şi istoria. îl depărtează neliniştitor de substanţa lucrurilor. a redus istoria la această formulă simplă.concretul trecut prin simţuri . tehnice şi practice de niveluri diferite. în aceste domenii apar imaginaţia omului primitiv înecat în concretul fals citit şi intelectul căutător şi întrebător al omului de ştiinţă şi al filosofului. dacă nu mă înşel. Totuşi. lumea este aşa cum o gândesc eu. fruct al cunoaşterii. Filosoful şi omul de ştiinţă leagă adevărul de eul plăsmuitor de ipoteze şi de lumea vizibilă. impas şi încremenire. Filosofia indeterminării . şi generalitate. produs al mintii (Aristot). Din nou genealogia spiritului uman plăsmuitor-mitic şi scormonitor. La sfârşit. cum le numeşte Laromiguiere. fie ştiinţific. determinismul. Sunt termenii pozitivi ai conştiinţei teoretice. căutarea şi soluţia. Este legitimă voinţa neclintită a omului de a cunoaşte cauzele lucrurilor sau cauza unică a lor. mişcarea a vând izvorul în Dumnezeu. va fi invers. incertitudine. Pentru necredincios sunt neliniştea întrebărilor nesfârşite. în legătură cu aceste imperfecţii sau nelinişti. Fragmente dintr-o carte care va apărea într-o zi. aporia şi eroarea.. adică a lui Dumnezeu? Sufletul purtător al acestei idei este real . Filosofia nuanţelor De ce este necesară o filosofic a nuanţelor? În primul rând. disperare. Omul este însoţit permanent de aceste întrebări: pot sau nu pot deveni stâpân. Sunt dezavantaje inerente acestei făpturi gânditoare. speculând sau căutând. fie filosofic. nu ştiinţific. ignorând Realul invizibil din el. la începutul istoriei omului. iar pe de altă parte. acest sens fiind legat de existenţa celor două lumi. aparent binefăcător fiindcă satisface orgoliul omului care se crede constructor al universului său. ci de prizonieratul nostru perpetuu. intuiţia şi destinul . adică între realul ce trebuie sau poate fi cunoscut. Nimeni nu-l poate feri însă de: îndoială. ignorând predeterminarea din primordii. Kowalevsky. Lumea întrebărilor. Aceste fragmente au apărat În ziarul Cotidianul. . golindu-1 de sensul lui mântuitor şi consolator. "Nuanţele. Aşa se explică poziţia lui Simmel (Die Philosophie der Scbattierungeri). cum spune Heraclit. nu consideră ordinea universală ca ordine întemeiată pe robia legilor ce ne stâpânesc.părerea. formulate filosofic. În suplimentul Litere.. care amplifică gândirea.procesele mintale şi cele afective neputându-se explica senzorial. ştiinţa ca sediu al folosului. îndoit obscurul. raţiunea. Necredinciosul ancorează în evidentă. omul se mişcă între raţional şi absurd. vorbind cartezian sau scolastic. pentru credincios. Cine contemplă spectacolul oferit de omul autonom este nevoit să afirme că acesta se mişcă stând pe loc. Dar dacă există În spirit ideea perfecţiunii. adică jocul dintre cele două lumi. Cine trăieşte în adevărul astfel gândit se depărtează de istoria profană a foloaselor şi a dezastrelor în care funcţionează entropia În istoria profană. dilatarea arhitectonicii gândirii fixate aprioric de Kant prin însuşi jocul subiectiv al categoriilor. dacă gândeşte corect. fiind semnaţi Petre Ţuţea. Numai aşa se înţeleg graţia şi revelaţia. ci oferă posibilitatea ieşirii din înlănţuire prin cunoaşterea acestor legi.modernă . Dumnezeu există ca Adevăr unic. fie mistic. cu jocul meu de ipoteze? Totuşi. Idei din 7 octombrie 1991. A fost socotit aşa.cu sau rară omul permanent nedeplin aici . Premisa primirii adevărului este realitatea sufletului. pe de o parte. sau stat condamnat sa alerg steril peste ea. hazardul. Oricât s-ar mişca un psiholog modem în jocul dintre instincte şi afecte. o permanentă "comedie a eterilor". nu se impune cu necesitate existenţa unei fiinţe perfecte. scormonind în căutarea utilului şi înaintând aparent. determinarea lui a fost 100 şi indeterminarea 0. Filosofia determinării Nu este vorba de capacitatea noastră de a decide. pentru a deveni stăpânul ei. Nu se atinge justul prin dialectică. fiindcă ne permit să percepem separat calităţi care nu pot exista separat în corpurile sau în obiectele concrete întâlnite şi pe care le transformă în obiecte ale gândirii". ca şi eroarea. Aici. ştiinţă. ci primindu-1. oglindesc realitatea trăită . ci o creaţie a spiritului. fiindcă totul curge. utilul. tradiţia şi istoria sacră. filosofic. el caută În speranţa că va găsi calea adevărată către ea. ca principiu al tuturor lucrurilor. Un optimist naiv.prin acele maşini de făcut abstracţii. putem stabili următoarele poziţii fundamentale ale spiritului universal. ipotezele.ştiinţific: mitologie.

ca şi imaginile. Chiar dacă el dă răspunsuri nesigure şi îşi motivează atitudinile copilăreşti. a lumii misterelor. că toate aceste predicate atribuite de Parmenide Realului său. într-o conferinţă cu acest subiect. ale jocului de nuanţe. Formulările statistice. a valorilor. În Gorunul din margine de codru al lui Blaga. prin voinţa unui demiurg. transformat în cosmos. armoniei. Filosofia încremenirii Este de natura mişcării să ne liniştească şi să bucure. Intrăm în aceleaşi valuri şi nu intrăm. Joc personal. sau că ne găsim în absenta necesităţii". Aceasta nu-1 împiedică să proclame "amor făli". nemişcat. pentru ce?. ilustrul fizician afirmă că nu are nevoie de tabla categoriilor lui Kant. oricum ar fi el. răspunsuri nesigure. "În fragmentul 8 (Diels) al lui Parmenide. fie concepem unitatea absolută ca fiind simplă. dacă la primitivi expresia spiritului lor este rodul "imperfecţiei lor mintale. oferind spectacolul unui leu agitat în cuşcă. Frenkian. Se dezvoltă o adevărată "artă de a pune şi discuta problema" (N. dar nici nu recomandă aruncarea ei la cos. Filosofia haosului ' Fresnel constată prezenta legii efortului minim în procesele naturale. Este vorba de haosul perpetuu şi nu de cel primordial. indefinisabile sau. Artele fug însă de realul îngheţat al lui Parmenide. infinit (în timp). Nietzsche este de altă părere: "Totul este haos. miturile sunt chemate "să convingă. nu sânge". La fundături se întoarce înapoi. După câte îmi amintesc. deci. Vedem. înţelepciunii şi frumuseţii". deşi mai abstracte decât ele. Suntem şi nu suntem" (Heraclit. Hartmann. materie şi energie. în mod spontan. în pod. Dacă explicaţia nu este posibilă . prin evoluţie. din cunoaşterea extatică a lumii sensibile şi admit trecerea la limita investigării exacte" (Ion Barbu.asta nu înseamnă că nu trebuie să ne mai întrebăm. parţial cognoscibile. vorbind în limbajul lui Planck. Dar. El concepe haosul numai în sensul "lipsei ordinei. Bolnav în sensul inadecvării la obiect. fie ca armonie a contrariilor. adică atitudine dionisiacă faţă de existentă. cum caracterizează Max Müller (citat de P. este înlăturată neliniştea conştiinţei teoretice. Aproximaţiile noastre îşi au rădăcinile în subiectul cunoscător ale cărui ipoteze se mişcă între spontaneitatea prezentă în natură şi întregurile întâlnite. ediţie îngrijită de Dinu Pillat). exterioare omului. a originei şi viitorului speciei om" (Schmidt). Răspunsul: nu ştiu. originea şi natura vieţii. cum? . de Aurel Iordănescu). Parmenide . acel heros logos (Grimal) iniţiator şi organizator cultural. Am înşirat numai câteva din problemele fundamentale. primind. treptat. pentru construcţia universului lui fizic. ci punerea ei undeva. cu tot stocul lui de semne. originea şi natura sufletului. mişcarea spiritului artistului modern în zonele . sau pentru că. totuşi. Aporetik). Dacă ideile sunt chemate să explice fără să convingă. fără sfârşit. În prologul la piesa "Întâmplări obişnuite". Dar. artiştii trăiesc bucuriile iluzorii ale mişcării. false. Ca-n mitologie. Căutăm mereu calea adevărată pentru soluţionarea "acestor probleme fundamentale ale gândirii umane: adevăr şi realitate. indestructibil. Dar dacă adevărul stă ascuns în lucruri -întrebările cu care ciocănim la poarta lor. În această poziţie odihnitoare a spiritului. mai exact.îmi place termenul deocamdată -trebuie să desăvârşim aparatul nostru descriptiv. adică a unei mari economii de mijloace în desfăşurările naturii. ilustrează. dragoste faţă de destin. al neputinţei de a lucra cu abstracţii" (acelaşi). Această constatare ne pune în prezenta unei logici a naturii şi deci a unei ordini raţionale universale. acesta dă realităţii sale supreme următoarele predicate: nenăscut. sau imaginea în general. Pagini de proză. tot ce se întâmplă în legătură cu el îi stârneşte aceste întrebări: ce?. inexplicabile. sau. am formulat această poziţie aporetică privind cuceririle spiritului uman în aceşti termeni: "Omul este un ghem de întrebări. încremenirea nu poate fi formulată decât în judecăţi negative. Absolutului sunt negative" (Aram M. Grimal) limbajul mitic al primitivilor. fără să explice" (Rabier). e chemată să situeze spiritul În zona viului. Sunt fericiţi acei care trăiesc certitudinile izvorâte dintr-o presupusă "ştiinţă imediată. nu demonstrează. nici raţiunea universală a stoicilor. Metafora.de ce ?. perfecţiunea însemnează îngheţare fiindcă presupune curmarea oricărui proces dialectic.precursor al teologiei negative). poetul nu vrea să realizeze liniştea absolută.Este vorba de acauzalitate şi indeterminism. produsă de nevoia cunoaşterii adevărului şi a desăvârşirii metodelor care duc la el. fiindcă s-ar putea să aibă vreo utilitate cândva. Filosofia impasului întrebările noastre privind universul şi lucrurile ce-1 compun sfârşesc în fundături. la scară sacerdotală şi umană. problema liberului arbitru. sau nici un răspuns . nici teleologia aristotelică şi nici haosul lui Nietzsche nu se întâlnesc cu convingerea noastră. Intr-un anumit sens. se scaldă în fluviul nesfârşit al vieţii. colectiv-folcloric sau sacerdotal. trad. Aceasta nu însemnează că totul este întâmplător. "Celui ce se scaldă în acelaşi nu îi curge întotdeauna un alt şuvoi de apă. Nu trebuie să ne mire sau să ne supere că un artist nu fuge de natura haotică şi nu ocoleşte "limbajul bolnav". "în vine curgându-i linişte. natura spaţiului şi timpului.

Neliniştea creatoare. în toate sensurile. de groaza de hău. Ca şi sacerdotul. pentru a-1 realiza. filosofia nuanţelor are un rost. fiindcă privilegiile lor mai funcţionează. dar mai ales de setea de libertate. un marş steril nefiind glorios. Procesele dialectice. intr-un univers în care suntem înlănţuiţi. spaţiul stăpânit. Cum spunea un filosof român: "gândirea care se face. Pentru a pune capăt acestei stări de lucruri. Pentru mine. prin perspectiva oferită de câmpul experienţei etern deschise. A devenit posibilă concentrarea de mari energii pe spaţii mici. ne pun În prezenta a două tipuri de umanitate: omul care ştie (dogmaticul) şi omul care caută (scepticul creator). pe "bietul om sub vremi". mai degrabă ca un om care caută. fiindcă oamenii şi popoarele au încă tendinţa de a se mişca în jos. cu priorităţi logice şi sufleteşti. La baza marilor noastre creaţii spirituale trebuie sa stea "revoluţia" ştiinţifică şi tehnică modernă. Acesta este sâmburele operei vieţii sale. este necesară dezvoltarea nelimitată a ştiinţei şi tehnicii româneşti. întins pe un spaţiu imens. de nestăvilit într-un climat de perfectă libertate. în mod paradoxal. mijloacele materiale şi de luptă şi trecutul fals interpretat ne apasă încă cu supărătoarea lor tutelă. cel de găsit ne tine treji şi vii. Citirea răsturnată a desfăşurărilor naturii. arta şi filosofia sunt chemate să anuleze orgoliile nocive pe plan etico-social şi politic. O cultură spirituală strălucită. "În sfârşit. pentru acela ce ştie ce vrea. căci altfel este selfism. în imnurile sale. a mutat sediul libertăţii în artă. vie. Totuşi. Tot el spune că unul din marile paradoxe este acesta: "mântuirea nu înseamnă îngheţ în nici o formă şi la nici un nivel al existenţei". În acest context. prin tehnicile lui. Trebuie să existe o influentă reciprocă. Neliniştile conştiinţei teoretice trebuie să ducă undeva. Îşi face loc o nouă viziune a ordinei universale. la modul modern. care se va manifesta şi-n viitor în mari creaţii produse de geniul lui. nu putem beneficia de privilegiile rezultate din creaţiile pur spirituale. întemeiată pe valoarea măştii de om. încărcat de valori ce se dezgolesc încet de conţinut. în opoziţie cu sistemul . chiar Zoroastru este reprezentat. un popor mic ca număr poate ţine în şah. dar câştigăm. În această "revoluţie" găsim rădăcina nivelării raporturilor dintre oameni şi popoare. miracolul. aceasta găsind în Platon o impresionantă întrupare". Spaţiul. pe speranţă şi pe datele îmbucurătoare ale ştiinţei şi tehnicii. în fiecare fază a ei. Am aflat că Heidegger a afirmat că poporul român va juca un rol important. pentru a nu mai aşeza. adâncă. vii. Creaţiile spiritului trebuie sprijinite pe o mare forţă materială. mişcarea spirituală şi socială sub imperiul legii contrariilor. Windelband îl prezintă în aceşti termeni: "El nu este un cercetător liniştit sau un gânditor fără nici un scop: el aparţine acelora care vor să cunoască adevărul. Pierdem privilegiul certitudinii. Această convingere a ilustrului gânditor porneşte din informaţiile sale privind începuturile noastre promiţătoare pe plan spiritual. date fiind avansul tehnic şi ştiinţific. mi-amintesc de versurile lui Dante: "Pe când e omul În miezul vieţii lui Eram într-o pădure întunecată. lipsită de bază materială. între ştiinţă şi viată. Ştiinţa. trecutul apropiat şi îndepărtat. Este revelarea misterului. Şi duc. Deja au început să se vadă altfel oamenii şi popoarele. de dezgustul produs de neputinţa împletită cu înfumurarea neroadă. acestea fiind proiecţii ale unei mari puteri interioare a neamului nostru. cu tristeţea metafizică a cronicarului.cosciug". prin geniul său ştiinţific şi tehnic. visului. bogăţia. Înlăuntrul acestei poziţii trebuie să reexaminăm trecutul şi prezentul şi să proiectăm noi lumini asupra viitorului. fantasticului este produsă de nevoia de a păstra viul. decât ca un om care ştie. întemeiată pe " cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii" româneşti. o Mazda". (Traducere de Coşbuc) . şi sterile pe plan spiritual. număr şi pe cantitatea şi calitatea mijloacelor de luptă. Ştiinţa trebuie să fie conducătoare şi stăpână vieţii: de aceea trebuie să fie pătrunsă de cele mai înalte scopuri şi valori ale vieţii şi să înţeleagă lucrurile În această perspectivă. Artistul modern. Dar căutarea permanentă trebuie să rodească. pentru a înlocui priorităţile istorice. Ea anulează privilegiile întemeiate pe spaţiu. În precizie şi subtilitate. Noi suntem încă obligaţi să asistăm la întâlniri ale celor mari. Îmi plac oamenii care gândesc cu rost. care foloseşte supranaturalul.absurdului. revelaţia. predominând încă forţa brutală. sau chiar mai multe . Vorbind despre Platon. un popor oricât de numeros. îngheţate. numărul. fapt care permite să socotim false poziţiile aşa-zişilor mari şi să privim cu ironie înfumurarea lor neroadă. caracteristic spiritului dogmaţic. de semnificaţiile cu care ne-au obişnuit aşa-zisele priorităţi istorice. Un general englez a afirmat că ştiinţa modernă poate pune capăt ideii de mare putere. Găsitul ne încremeneşte. pentru a ne scăpa din strânsoarea legilor naturii. a viului etern. El nu încetează să întrebe pe Dumnezeul lui: "Spune-mi adevărul. aceasta fiind ameninţată să se topească în schemele tiranice ale unei naturi raţional formulate. cultivarea paradoxului şi a obscurului. setea de a realiza imposibilul sunt singurele căi care ne-au mai rămas pentru păstrarea libertăţii. ne umple de toate tristeţile neputinţei şi face regimul tutelar mult mai supărător decât dacă ne-am găsi pe o treaptă spirituală inferioară. Cărarea dreaptă a vieţii mi-o pierdui". numărul.

kantian. dintr-o generaţie mai veche. Dacă în artă pesimismul face creaţia mai subtilă şi mai mătăsoasa. raţiunea se confundă cu inteligenta care este acea facultate a omului de a cunoaşte. Natura este interpretată din ce în ce mai just şi mai subtil. voia să scrie o . se realizează un progres real şi acea linişte interioară a lui Spinoza. tehnice şi practice. timpul şi numărul îşi pierd treptat importanta şi devin simple simboluri . Şi eternitatea poate fi gândită psihologic. Această concepţie trebuie transformată într-un articol de credinţă. gândit În marginile experienţei posibile. Trezirea din somnul dogmaţic al sistemelor şi stilurilor impunătoare folosind cunoscuta formulă a lui Kant. Se înţelege că nu orice nelinişte interioară a omului duce la creaţii spirituale. Se pare că marile sisteme au început să-şi piardă influenta. nu are decât două ieşiri: scăparea de necazuri. rezultată din împăcarea cu noi înşine. limită şi nuanţă. care înseamnă mister şi necuprindere. cu natura şi cu Absolutul. însăşi a principiilor supreme. îşi întinde afecţiunile. actualitate heraclitică. ci în afara lor. Cineva. Când intri. cum spune un francez. Mi-amintesc de părerea unui istoric supărat pe Spengler care-i considera pe istorici arhivari . Curiozitatea te împinge spre ea pentru a-i cunoaşte frumuseţile dinlăuntru. Am spus odată că psihologic este tot. afară de eternitate. În sensul celor spuse mai înainte despre concepţia imanentistă a vieţii şi a lumii trebuie înţelese cele trei întrebări fundamentale ale lui Kant 1. tehnică şi mai ales în politică. pune ordine în pasiuni. Dar. Dar curiozitatea şi îndrăzneala nu împrumută acestor principii caracterul constitutiv al realităţii. a principiilor invariabile. în sens imanent. trebuie reţinuţi termenii: raţiune. Oamenii devin mai modeşti. cum a văzut Thales. ca derivând unele din altele. Gustul are rădăcini în noi şi în afară de noi. fără posibilitatea de a-i depăşi vreodată graniţele. ceea ce pare mai tulburător în vastul proces de nivelare a raporturilor dintre oameni şi popoare este misterul care înfăşoară începutul şi sfârşitul lucrurilor. "facultate a cunoaşterii principiilor". expresii ale conştiinţei teoretice. otrăvit de amărăciune.popoare.asupra sistemului de filosofic istorică al acestuia. Omul îşi modifică treptat poziţia lui în Univers. lanţul cauzelor şi întrebărilor scepticilor nu poate lua sfârşit decât prin acceptarea principiului raţiunii suficiente. Ce pot să ştiu? 2. înfăşurată într-un imens necunoscut. Un om necăjit. Rousseau) Am văzut ce părere are Planck despre tabla categoriilor lui Kant. Trecutul începe să fie văzut prin viitor. Filosofia este socotită facultatea cunoaşterii adevărurilor absolute. Aceasta este motivaţia majoră a gândirii în nuanţe. Numai aşa poate deveni eficace. Ce plăcut ar fi dacă ne-am cunoaşte pe noi înşine şi toate fenomenele în desfăşurarea lor. Fiindcă acestea nu pot fi situate înlăuntrul lor. Ce pot spera? Aceste principii au ceva din splendoarea coloanelor de marmură. gust. Ce pot să fac? 3. în ştiinţă. marşul istoric al popoarelor libere este asigurat de nivelul conştiinţei lor teoretice şi tehnice. La data când am făcut afirmaţia de mai sus. odată cu pierderea privilegiilor legate de puterea materială. cu oamenii. Dar mişcarea spiritului modern înlăuntrul lor devine clisoasă sau chiar imposibilă. fiindcă alunecă steril peste univers. schimbare. Absolutul. La nivel psihologic. Aşadar. situat în mod necesar în misterul începutului. sau jocul pe loc. subtil şi supărător. Când este vorba de filosofia nuanţelor. ci regulativ. spaţiul. justul de injust. "Să nu livrezi viata ta întreagă sensului raţiunii tale"(J. o prostie absolută. care fac posibile: unitatea conştiinţei şi a conceptelor. mişcare. Punem faţă în faţă două poziţii: "Cu ajutorul raţiunii omul discerne adevărul de eroare. Privit de departe pare o catedrală impunătoare. am fost influenţat de splendida formulă a lui Eminescu: "Timpul mort Şi-ntinde trupul şi devine veşnicie". el merge de la materialitatea fiziologică până în zona ideală a valorilor spirituale. pentru că le face sociale şi universale" (Marc Aureliu). de a se orienta în timp şi în spaţiu. După Kant. trecerea de la condiţionat la necondiţionat în speranţa cunoaşterii exhaustive a naturii. Misticii cred că pot ieşi din impas. prin extaz. scăparea de privilegiile invocate de posesorii lor. sunt puşi în faţa neputinţei de a cunoaşte cauzele lucrurilor sau cauza lor unică. afli că este goală. este un paradox. Iraţional. certitudinile topindu-se sub paşii spiritului cuceritor şi înnoitor. J. Când se citeşte cu modestie în cartea mare a naturii. de a fabrica unelte şi de a pune ordine interioară şi exterioară în viata omului. când. constituie. În zona raţională. pur şi simplu. Ne-am juca cu treptele desăvârşirii noastre. Apoi. sunt posibile prin jocul nesfârşit de nuanţe al gândirii moderne. deschizând o fereastră spre Absolut.

Este vorba de planul etico-social şi de cel estetic. Este mai plăcut să trăieşti înlăuntrul lucrurilor decât în afara lor. credinţă. În ceea ce priveşte arta "imaginaţia creează. dar îl prezervă de depravare. Dacă intuitiv putem înţelege. Bucuria trăirii nuanţelor prezente în natură şi în spirit. Când gustul nuanţează înseamnă că pune ordine în tumultul imaginaţiei. ca şi el. până la Templul gustului al lui Voltaire. ne mişcăm de la Fiziologia gustului a lui Prillat . adică contopirea termenilor: certitudine. Este. evidenţă şi adevăr. Noi afirmăm şi negăm mişcându-ne raţional înlăuntrul legii contrariilor. Este un discernământ prompt. dintre realitatea obiectului contemplat şi expresia lui. Este. Figurat "gustul este facultatea de a simţi. Arreat). ci şi contopirea lui cu raţiunea ale cărei simboluri nesigure şi arbitrare să se topească în înţelegere. este mereu actuală. ale săptămânalului Baricada. nu putem formula adevărul în sensul unei "ştiinţe imediate şi pure" şi. alunecă în gol.13." Le sans raison. nici faptele sau obiectele memoriei. adică dacă sensibilitatea poate trece de sfera faptelor şi permite formularea ideilor sau legilor. "Un lung exerciţiu individual şi colectiv nu numai că1 dezvoltă.12. Dacă ne gândim la lipsa de gust. adică în lucruri şi expresia lor în sisteme. iar gustul respinge. cum spunea Rousseau: saturaţia. de a discerne frumuseţile şi defectele care se găsesc în operele spiritului şi în creaţiile de artă. fine. Uneori. în planul valorilor ideale acest lucru nu mai apare aşa de sigur. fiindcă el judecă obiecte asupra cărora raţiunea nu are priză şi serveşte. un gust «obiectiv» general. dacă poţi spune astfel. atât cele senzoriale. atunci cuprinde şi stupiditatea.. Şi. Dar se pune o problemă foarte delicată. Fiziologia. sensibil şi voluptuos în privinţa lucrului bun şi simte greaţă faţă de cel rău sau urât.din nou disperarea cu rădăcini în neant. S-ar putea ca evoluţia să permită gustului nu numai intrarea iraţională în sfera adevărului.Severin. voit. armonia dintre formă şi conţinut. stiluri şi opere de artă.şi cerului. devalorizarea şi slăbirea gustului consumatorului de valori sau dispariţia lui. pentru a nu aluneca în absurd. rele. Altfel. Este posibilă o artă pură. dezgustul. pentru a arăta natura iraţională. de lunetă raţiunii". spontană a gustului citează această interesantă formulare a lui Bousseau: "Dintre toate însuşirile naturale. gustul este acela care se simte cel mai bine şi se explică cel mai puţin. Dacă. "Fiziologic. Acest eseu a fost publicat în serial În numerele 11. Ea poate fi fructul credinţei şi deci "expresie personală a instinctelor. gustul este unul din cele cinci simţuri prin care se discern savorile şi al cărui organ principal este limba" (acelaşi). Nuanţele îşi pierd frumuseţea Şi semnificaţia prin înecarea lor în haos sau în obscur. cât şi cele spirituale sau afective. le sans regie aboutit fatalement au sans art" (L. nu ne pot scoate din anticamera cunoaşterii. Sunt ciudăţenii ale omului fizic şi spiritual. "Imperfecţiile intelectuale şi morale scad sau anulează valoarea produselor imaginaţiei". acea regularitate raţională care face posibile definiţiile. Ar fi o contopire a mediatului şi imediatului. psihologia şi filosofia gustului ne arată aceste fenomene în ordinea materială şi spirituală a lucrurilor asupra cărora raţiunea nu are priză. adoptă sau rectifică" (Gr6try. ca şi el. se întoarce spatele pământului. faţă către faţă iar nu ca-n ghicitură şi oglindă. stricate etc. în scopul de a descoperi sâmburele înţelepciunii şi adevărul cuprinse în ele. El cuprinde toate treptele: "bunul simţ. forma sub care se prezintă obiectele consumate este legată indisolubil de substanţa lor. cu toate că şi intuiţia discerne calităţile lor specifice. a binelui Şi frumosului. . fără mesaj. Ocolurile proceselor dialectice au această finalitate ideală: realizarea trăirii întregurilor şi elementelor lor componente. Dar. În Dicţionarul naţional al limbii franceze al lui Bescherelle. fineţea şi delicateţea gustului" (acelaşi). nu putem defini obiectele contemplate prin predicatele lor negative sau pozitive. Poate fi descoperită. Aşadar. neştiind dacă ceea ce i se prezintă trebuie să-i placă şi având nevoie ca şi el de deprindere pentru a se forma. În cazul obscurului.. nici ale realităţii imediate nu semnifică nimic. pentru unele din ele sau pentru toate. Deocamdată. spre neconsolarea noastră. Gustul poate identifica adevărul dacă admitem existenţa intuiţiei pure. bune. Gustul se întinde şi peste stilurile de epocă. Aşa se pot obţine: siguranţa. subiectul consumator de valori trebuie să se întâlnească cu obiectele purtătoare de valori. cum spune acest autor. din moment ce există gusturi "sigure". oricât de subtile ar fi. autorul nostru. în acest mod. pe plan material. capriciu sau bizar. întâlnind fineţea expresiei cu precizia matematică. ca şi cel al limbii şi al cerului gurii şi care previne ca şi acesta reflexiunea. Observăm că proverbul "gusturile nu se discută" nu are valoarea unei maxime absolute. dar certitudinea astfel obţinută "nu se confundă cu evidenta şi adevărul" (Goblot). deprinderilor şi înclinaţiilor subiectului cunoscător" (acelaşi). de natură gnoseologică. pentru a obţine. întâlnim aspectele esenţiale ale gustului. Intre 27 mai 1990 şi 10 aprilie 1990. adesea nesigur şi rătăcit. trăirea şi inspiraţia.logică a proverbelor. citat de Lucien Arreat). relaţia dintre gust şi adevăr. El n-ar fi ceea ce este dacă s-ar putea defini. ca depăşire a cunoaşterii exterioare Şi indirecte. tactul şi geniul (acelaşi autor).

sau confundîndu-1 formal cu comodul. acceptă cu greutate situarea adevărului în religie şi funcţiunea lui mântuitoare. cuprinzând doar iluzoria speranţă de a-1 atinge. Nu este vorba de "fenomenul originar" al lui Goethe . n-a putut ignora drama devenirii şi de aceea a făcut morfologie universal-istorică a sacrului: Tratat de istorie a religiilor. magicul. Meditaţiile religioase 1-au dus la natura esenţială a arhetipului. Fenomenul religios este primit. util sau gratuit logico-matematic. Ştiinţa unita cu religia şi cu arta înseamnă libertate şi nemurire. revelaţia. Comunicarea îmbracă pseudoexplicativ formele imperfecte ale limbajului. Limitele speculaţiei omului de ştiinţă imanentist nu depăşesc metapsihologia. Hermeneutul primeşte. postgreceşti. La baza morfologiei universal-istorice stă integralismul cosmologic şi antropologic. nu descifrat de un subiect oarecare. Morfologia sacrului (1949). întregurile: macrocosmosul şi microcosmosul sunt unităţi şi cum unitatea este calitativă. la mişcarea între interpretarea semnelor şi tăcere".din moment ce izvorăşte din creaţie.ci de creaţie în sens mistic.Mircea Eliade "Cu cât ne întoarcem mai înapoi. Nici concepţia fenomenologică de tip husserlian nu este potrivită în morfologia sacrului. Nu este vorba de "o interpretare filosofică de tip fenomenologic sau existenţialist. considerată de interpreţii naturalist! ai miturilor ca citire naivă a fenomenelor naturii de către primitivii incapabili de a gândi abstract. Mereu sub cupola templului. înţelegerea esenţelor este posibilă În viziune creaţionistă. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. Sacrul şi profanul (1965). consider că sacrul cuprinde miticul şi misticul. "Infinitul este necondiţionatul nelimitat". voi. misticul şi raţionalul. sau empiric cu utilul. leagă "valabilitatea credinţelor religioase . trei volume. Culturile arhaice cuprând miticul şi magicul. de procesul sintezei etern deschis al apariţiei şi dispariţiei. revelată aici aleşilor care au înţeles venirea Mântuitorului. Cultul adevărului depărtează conştiinţa teoretică de istorism.. nu cantitativă -măsurabilă ca-n tabela categoriilor lui Kant . cauzalitatea reală şi finalitatea sunt singurele criterii ale adevărului. a spaţiului sacru . singurul concept explicativ şi unificator al existentei fiind explicaţia. Numai gândirea religioasă poate identifica completitudinea cu perfecţiunea. deosebit de modelul formal. constată şi comunică un mesaj esenţial. fiindcă în aceasta nu este vorba de o descripţie esenţială. Religiile australiene (1972).aceasta se află sub puterea misterului sacru. folosesc aceşti termeni: miticul. comodul şi gratuitul. integrarea părţilor neputând fi susţinută material-empiric sau formal-logic . "fenomenismul pur şi perspectiva infinitului neavând nici o relaţie cu el. om de ştiinţă şi artist. (Goethe) "Absolutul este necondiţionatul limitat". magicul şi raţionalul. Religia este ca rada liniştită a unui port. I. Pentru a lămuri pasiunea lui Mircea Eliade îndreptată în cercetarea culturilor arhaice. pentru a consemna doar câteva lucrări. deşi admite "originea divină a puterii". omul de ştiinţă modern. iar cele moderne creştine.în mod eronat de consensul general". dominanta lor raţională neputând absorbi dimensiunea sacră a existentei. Mircea Eliade. care se mişcă asimptotic spre ideal. acest gânditor român. Actualitatea culturilor arhaice. Când totul se desfăşoară din primordii este firească "nostalgia originilor". sau de formula sintezei sumative a adevărului. limbajul mişcându-1 între intuiţie şi metodă. metalogică. deşi nu poate exista fără această funcţiune. a dobândit certitudinile pierdute de omul istoric. cu atât suntem mai aproape de zei" (Platon) "Eternitatea este prezentul pur". Punctarea sacră a timpului şi spaţiului nu duce la istorism. sau în perspectiva celor două lumi: a morţii şi a nemuririi. ca om de ştiinţă. prin omul religios etern. existând un singur mod de acces la adevăr. De la epoca pietrei la misterele din Eleusis (1975). Hermeneutica fiind considerată ca "interpretare a fenomenelor culturii" naşte confuzii subiective în înţelegerea naturii transcendente a adevărului religios. în timp ce esenţele nu sunt fructele citirii sale. ca expresie a unei intuiţii presupus pure. adică înfăţişând . (Hamilton) Metafizician. fiindcă un mesaj divin nu trebuie degradat la scară umană. în Fiinţa supremă. "faza mitică. iar profanul. Din dialectica sacrului şi profanului. cuprând tot. de "eternitate ca prezent pur" (Goethe) şi de "nostalgia originilor" (Platon). Şi folclorul religios mută în mod eronat forma primirii şi participării populare a misterelor în sfera înţelegerii religioase a sacerdoţiului. a doua după redempţiune. unde se adăpostesc navele în vreme de furtună. prima după păcat. şi contemplată dincolo de mântuiţi. anistorică. Desigur. devenirea acoperind în fluviul heraclitic al întâmplărilor esenţele din primordii.limită umană "inexplicativă" în cunoaştere . unind aceste trei dimensiuni ale conştiinţei sale teoretice în sfera completitudinară a gândirii religioase. De Bonald. nedepăşind utilul. situat între ipoteză şi experiment. sau degradându-le.în care se desfăşoară ritualul sărbătoresc al timpului sacru -stăpânit de "Absolut ca necondiţionatul limitat" (Hamilton).

lucrurile concret şi viu, transformate şi desfigurate de poeţi de-a lungul timpului" (Otfried Miiller, Prolegomene la o mitologie ştiinţifică, 1825, cât. de P. Decharme), sau ca "mentalitate prelogică" (Le"vyBruhl, La mentalite primitive, 1922), trebuie înţeleasă platonic, miturile gândite arhetipal legând începutul cu sfârşitul, ca-n Glossa lui Eminescu, sau concentrând timpul defalcat în trecut, prezent şi viitor, într-un prezent pur, ca eternitatea goetheană. Gândit metafizic, mitul apare ca formă primară, necesară, a ideii platonice, cum s-a mai spus. Necesitatea exclude minunea, iar transformarea - legată fiind de lumea esenţelor - implică actualitatea permanentă, adică esenţa. Miticul şi misticul, ca expresii ale esenţelor, exclud tragicul, acest punct de vedere uman depărtat de natura lucrurilor - de lucrurile în sine. În ordinea religioasă, deci în viziunea deterministă propriu-zisă, n-are sens, iar în concepţia modernă a spectacolului, tragicul este uneori diluat prin jocul estetic al contrastelor, "arta contrastelor întâlnind plăcerea cu durerea, bucuria cu tristeţea, aşa cum în clarobscur lumina se împleteşte cu umbra". Forma imperfectă a tragicului e motivată neconcludent, aşa cum face De Sanctis, cu spiritul frivol al omului Renaşterii, guvernat de plăcerea trecătoare, înecat cu cupele iluzorii în natura suverană, joc apreciat de el ca fiind depăşirea burgheză a tragicului clasic. Mircea Eliade, ca hermeneut - iniţiat şi căutător -, se mişcă istoric, în timp şi spaţiu, prin sacru şi profan, atât în culturile arhaice, cât şi în cele moderne, păstrând opoziţia acestor două moduri ale spiritului universal. Crezând în eficacitatea adevărului religios, este activ, ca orice creştin, el neputând adopta strania poziţie a lui Heidegger, care se situează între interpretarea "mesajului lui Hermes şi gestul regelui din Delfi" de care vorbeşte Heraclit. "Regele al cărui oracol este la Delfi nu vorbeşte, nu ascunde, ci arată - face semn " (Heraclit, Fr. 93 cât. Jean Pierre Tafforeau). Gestul regelui "arată semnele primite, atitudine adoptată şi de Heidegger, acesta neconsiderând că un autor este înţelept, ci autor propriu-zis, dacă arată de departe semnele întâlnite în drumul său" (cât. de acelaşi). Mircea Eliade - ca metafizician, om de ştiinţă şi artist - împleteşte în conştiinţa lui de om religios iniţierea, căutarea şi inspiraţia, această conştiinţă teoretică polivalentă primind, comentând şi comunicând semnele primite, neexistând o altă poziţie pentru un învăţat -artist aici, care-şi poate permite mişcarea spirituală în timp şi-n spaţiu, sau situarea platonico -creştină, supratemporală şi supraspaţială, acesta fiind privilegiul omului religios de a trăi liber în actualitatea mistica. La nivel religios, nu se întâlneşte neliniştea produsă de: "situarea omului între infinit şi neant" (Pascal), "orizontul misterului" (Blaga) şi aporetică, fiindcă se trăieşte sub imperiul liniştitor al dogmelor, între concretul opac, în care exploratorul este legat de termenii metodologici: observaţie, ipoteză, experiment şi raţionament şi e neliniştit de relaţiile: descompunere-recompunere, analiză-sinteză, deducţie exactă- inducţie aproximativă, facticitate- logicitate, idee-concept, predicaţie -nepredicaţie şi cerul pur mistic, Mircea Eliade se opreşte constatator-istoric şi descriptiv în lumea visului, magiei, plăcerii, stăpânirii ispitelor şi seninelor, stadiul cunoaşterii la aceste niveluri neputându-1 depărta de cerul pur al Divinităţii, fiindcă el cunoaşte pasiunea dantescă a supranaturalului, la care marele poet italian a ajuns străbătând infernul şi purgatoriul, "reîntorcându-se poetic pe pământ, în această patrie imperfectă a lui Holderlin, sub iluzoriul cer albastru, în care omul nu-şi găseşte locul", mers plăcut şi pesimistului Heidegger. Pe pământ şi între cer şi pământ, nivelurile existenţiale apar istoric, când distincte, când amestecate în vârtej, ca sacrul şi profanul, ca miticul, magicul, misticul şi raţionalul. De altfel, când un gânditor ca el constată că realul s-a depărtat de ştiinţele naturii şi, ca lucru în sine, constituie obiectul metafizicii, poate medita mistic asupra lui, iar ca artist poate practica - detaşat de prejudecăţi ştiinţifice - un joc magic întins peste toate fenomenele metapsihice, aşa cum a făcut în arta lui literară, ştiind că vraja fantasticului nu priveşte lumea ideilor, a supranaturalului, ci natura nedescifrată încă. Este arta ancorată în paraştiinta, între raţional şi mistic. Mânuirea estetică, sau terapeutică, a unor energii necunoscute sau a unor superstiţii nu apropie omul de misterele propriu-zise, al căror sediu nu este în întunericul trecător de aici, unde locuiesc utilitatea şi plăcerea. Termenii: adevărul, realul, idealul şi misterul, prin natura lor transcendentă, constituie conţinutul teologiei în care stăpâneşte sacrul şi "metafizica cunoaşterii" întrebuinţând formula bergsoniană - bineînţeles dacă metafizica nu se depărtează de izvoarele ei religioase, cum a făcut misticul Platon, sau "ortodoxul indic Şankara". Normele morale şi de drept au fost definite ca forme constante, cu conţinut social-istoric variabil. Se poate spune la fel despre mituri. Aspectele mitului Poveste magică "Creaţie divină, mântuire prin cunoaşterea identităţii eului cu Brahman, stingerea în Brahman - imaginea

focului stins -meditaţia care duce la perfecţiunea veşnică, nirvana, spre care ioghinul îşi îndreaptă spiritul texte sacre - vede- tradiţie sacră, recunoaşterea, comentariul, cosmologie, psihologie, etică, escatologic, cunoaştere perfectă, transformare perfectă, înlăturarea suferinţei prin "credinţă şi cunoaştere" - cele patru adevăruri sacre: suferinţă, geneza suferinţei, înlăturarea suferinţei, calea spre înlăturarea suferinţei - lupta împotriva metempsihozei - acest rău al omului impur - mântuire în care se împletesc: ontologia şi teologia, credinţa şi ştiinţa, constând din înlăturarea suferinţei, un credo în care, când se întâlnesc zeul sau zeii, creaţia lumii, sufletul şi nemurirea, când numai fenomenul real al suferinţei" (Paul Deussen, DienachvedischePhilosophiederlndei). Când credinţa se împleteşte cu ştiinţa, este greu să separi miticul, magicul, misticul şi raţionalul, primirea, de căutare, revelaţia strecurându-se printre sisteme, fiind considerată mod unic de acces la adevăr, numai de naturi mistice viguroase, cum a fost misticul Şankara (800 e.n.) "întors la Vede, pentru a se sal va prin Brahma de iluziile aparentei multiforme (Maya) şi ale gândirii". Aşa se prezintă istoric-filosofic şi istoric-religios miturile, credinţele religioase, legendele, isprăvile magice, mântuirea, nemurirea, libertatea, înlănţuirea captivilor materiei, ca un joc perpetuu între sacru şi profan. Istoria în vârtejuri şi limbajul autonom alunecând peste lucruri, forme ale existentei omului înregistrate de învăţatul-artist Mircea Eliade care, comentând, nu uită originea şi destinaţia divină a omului. Hermeneutul care descifrează semne şi taine, care nu iese din fluviul întâmplărilor face filosofic, ştiinţă sau magie. Sacrul îl poate scoate din starea de cititor în lucruri şi-n semne, prin revelaţie sau prin participare la misterele comunicate, revelaţia şi comunicarea trezindu-1 din somnul eului scormonitor şi aparent cunoscător. Discursul şi dialogul duc la util şi plăcut, revelaţia la adevăr, adică la real. Aşa, Mircea Eliade se mişcă în legendă şi mit; în folclor miticul şi magicul se împletesc epic, indistinctul tine de fantasticul care atrage prin forţa închipuirii concretul, fabulosul şi misticul, în timp ce omul - nu zeul - stă în centrul plăsmuirilor magice, ca-n ştiinţa modernă a naturii. Matsyendranath şi Gorakhnath sunt socotiţi printre maeştrii ioghini cei mai populari ai Evului Mediu indian. Isprăvile lor magice au dat naştere unei foarte bogate literaturi epice. Unul din episoadele centrale ale acestui folclor mitologic este constituit de amnezia lui Matsyendranath, Gorakhnath înţelege că maestrul lui este făgăduit morţii. El coboară atunci în regatul lui Yama, examinează cartea destinelor, găseşte foaia privitoare la destinul gurului său, o corectează şi şterge numele lui din lista morţilor. El se înfăţişează apoi lui Matsyendranath, la Kadalî, sub forma unei dansatoare şi începe să danseze cântând cântece enigmatice. Puţin câte puţin, Matsyendranath îşi aminteşte adevărata lui identitate; înţelege că de fapt "calea carnală" - căzuse prizonierul femeilor în Ţara lui Kadalî - duce la moarte, că "uitarea" lui înseamnă în fond uitarea naturii sale adevărate şi nemuritoare şi că "farmecele din Kadalî reprezintă mirajul vieţii profane" (Aspecte ale mitului. Mitologia memoriei şi a uitării. Când un ioghi se îndrăgosteşte de o regină. Fragmentele sunt traduse de Sanda Râpeanu). Miracolul ioghin ţine de magic, nu de mistic, nu stă sub imperiul direct al "Puterii supreme, numai Ea unind libertatea cu necesitatea" (Spinoza), totul desprinzându-se legic-necesar din Voinţa ei, miracolul fiind expresia unui punct de vedere uman ca şi tragicul, cum am mai subliniat în altă parte. Viziunea creştină a realului exclude metempsihoză, memoria existentelor anterioare, uitarea lor prin scufundarea în viată, Maya indică - lumea aparentă ca amăgire a simţurilor - sau formula parmenideică: "tot ce devine nu este", preluată teoretic de Platon, dar contrazisă cosmogonic, antropogonic (Timeu) şi biopolitic - Omul politic sau despre monarhie, Republica sau statul fiindcă cele două lumi sunt reale, dacă admitem creaţia celei vizibile, şi sediul mântuirii în cea invizibilă, adică creaţionism şi escatologic. Apoi, autoperfecţiunea şi deci mântuirea prin cunoaştere, fie pe "calea ioga", fie în stil modern, a omului singur, neasistat de Divinitate, nu este compatibilă cu ordinea creştină. Mit şi idee Ce îmbărbătoare este apariţia unui spirit excepţional ca Mircea Eliade, în calea omului, a acestui "pelerin spre Absolut" Blois), în climatul european uscat sub soarele torid al raţionalismului şi măcinat de istorism. Omul religios etern n-a putut fi absorbit de omul istoric, supus Iui Cronos devorantul. Acelaşi lucru, în jocul apariţiei şi dispariţiei, schimbarea fiind absolutizată prin monodimensionarea existenţială, "triumf al aparentei" (Alain despre Kant), fruct al dezamăgirii produs de prezenta morţii şi de absenta minunii. "Această viată, viata ta veşnică" (Nietzsche). A cui şi cum? Sfidare dionisiacă, "panteism, sentimentul unităţii necesare a creaţiei şi nimicirii", orgoliu înecat în biologic, pseudoîndrăzneala iluzoriei "voinţe de putere", aşa arătând un "orfan de Dumnezeu", cum 1-a caracterizat Gabriel Marcel, îndrăzneala în formă paradoxală se potriveşte în mistică, omul imitând pe Dumnezeu, "vrea infinit ca şi EI, adică subiectul gânditor iese din timp". În acest context, procesul dialectic se reduce la aceste perechi contrare: misticism şi idealism, optimism şi scepticism, pesimismul fiind d boală încărcată de nelinişti existenţiale, iar nihilismul reprezentând nicăieriul metafizic, sau social-istoric. Realul, Idealul, Absolutul, Sacrul,

Adevărul sunt termeni care exprimă acelaşi lucru şi care pot fi înţeleşi numai în triunghiul Dumnezeu, om şi natură, "modelul invariant" fiind întotdeauna primul termen, adevărul fiind imitarea Lui, iar raţiunea, instrument care comunică adevărul prin limbaj, având şi ea aceeaşi sursă. În acest triunghi în care stăpâneşte Sacrul, se mişcă suveran, aici, eternul om religios, gândit de Mircea Eliade, primitor al adevărului, a cărui identitate nu se îneacă în devenire. Un mistic explică primind, revelaţia arătându-i adevărul absolut, ca "necondiţionatul limitat" (Hamilton); un căutător constată invariant-formal, sau util, În timp ce construcţiile sau structurile stau sub experienţa etern-deschisă, sub seninul diacronici. "Sineleatman, purusha", "cu ochii deschişi - Atman - Brahman", după cum gândeşte realul Sankara, călugărul citat de Mircea Eliade. Dar ortodoxia Iui Mircea Eliade nu rămâne ancorată în Vede, şi-n Upanişade, el înţelegând în stil creştin-european aceşti termeni fundamentali: idealismul, realismul, panteismul, deismul, teismul, spiritualismul, raţionalismul, empirismul, materialismul, mânuiţi de subiectul căutător sau primitor al adevărului, personalitatea reală primindu-1 şi participând la el în stil platonic-paulinic. La acest gânditor, setea de "pur" medievală este opusă "ororii de pur, de simplu, de angelic, oroare specifică Europei moderne" (Oroarea de angelic, Fragmentarium 1939) Sau: "Autenticitatea - departe de a trăda o atitudine antimetafizică - exprimă o puternică sete ontologică de cunoaştere a realului" (op. cit.). "A nu confunda realul cu pipăibilul", cum spune el, înseamnă a gândi concretul viu prin "participare la real"; e o metafizică a concretului, care a fost degradat prin descompunere "materială" sau uscat "formal". Este acea distincţie între "ştiinţa vie şi ştiinţa moartă", a lui Othmar Spann, mişcare mistică creştină înăuntrul lumii. Mit, idee, realitate, perfecţiune primordială, metempsihoză, uitare terestră, anamnesis ca formă filosofică de trezire a originilor pure, viziune mitică a adevărului platonic; toţi aceşti termeni sunt cuprinşi în mit. Lăsând deoparte imperfecţiunile mitologiei greceşti - teogonice, cosmogonice, biogonice, antropogonice - în care s-a mişcat "arhaic" Platon, imperfecţiuni constatate şi de Socrate şi mai ales metempsihoză orfic-pitagoreică, mântuirea filosofică şi dificila problemă axiologică a ideilor ca esenţe egale, înlăturată chiar de Platon în Republica şi-n Fedru, se pot retine din platonism aceste poziţii fundamentale: .perfecţiunea primordială, natura transcendentă a adevărului, nemurirea, libertatea şi formula mistică a explicaţiei, constante ale gândirii mistice izvorând din Sacru, meandrele descrise de "explicaţia fizicală" a vieţii şi lumii de la presocratici până azi gândindu-ne numai la omul european - care se termină în incertitudinile ştiinţei actuale. Este Divinitatea ca adevăr, natura şi omul reflectând multiform realul. Mircea Eliade face ca miturile să se întâlnească, în formula "ontologiei arhaice", cu doctrina ideilor platonice, "puritatea spirituală primordială" făcând posibilă înţelegerea omului etern ideea de om, nu conceptul de om, ca semn logic deductiv sau inductiv opus omului istoric, care devine, trăind sub semnul finitudinii, şi care nu se poate autodefini, autocunoaşte rea fiind iluzorie; numai prin "graţie şi revelaţie", poate el să ajungă la propria sa natură, cum a gândit şi Socrate. Acesta este sensul afirmaţiei lui Platon: "Cu cât mergem mai înapoi, cu atât suntem mai aproape de zei". Perfecţiunea se leagă de origini, altfel nu există. Aşa se înţelege "nostalgia originilor" a lui Mircea Eliade, opusă mitic platonic "originilor viitoare" ale lui Heidegger, oglindite nerevelator în existenţa individuală - Dasein -; finitudinea ca destin, în paradoxalul mesaj al unui zeu Hermes - nu mai conduce sufletele în infern, sau readuce, ci anunţă moartea absolută, această "transcendentă a finitudinii fiind cădere în timp" (Emil Cioran). De altfel, "apariţia zeului înseamnă triumful luminii, opus destinului ca expresie a întunericului" (Hegel). Nici mitul eternei reîntoarceri al lui Mircea Eliade nu seamănă cu acea "ewige Wiederkunf des gleichen" - "joc panteist" fără ieşire - a lui Nietzsche. "Mit, arhetip şi mister sunt termeni ai gândirii religioase", în timp ce devenirea e informă, istoria nepunând îneca în meandrele ei viul etern. "Ontologia arhaică şi filosofia platonică i-au permis lui Mircea Eliade să ocolească stâncile hilogenetice, livrescul şi modele estetice". E o trăire pură, condiţionată de imunitatea mistică. Misticul constituie nota dominantă a conştiinţei metafizice a lui Mircea Eliade şi dacă în meandrele istorice ale omului religios, miticul, magicul şi misticul se împletesc soteriologic, ca învăţat constată, descifrează simboluri, toată această construcţie istorică aruncând o puternică lumină asupra glorioasei mistici creştine. În predicaţie, cum este şi cum trebuie să fie, adică judecăţile de existenţă şi judecăţile de valoare, se contopesc dogmaţic în origini, înainte ca "fenomenul om" să trăiască iluzia libertăţii în jocul chinuitor al opţiunilor în "căderea în timp" (Emil Cioran). Când rămânem în natură, spiritul nu găseşte originile şi este obligat să renunţe la metafizica cunoaşterii, adică la întrebările privind cauzele prime şi scopurile ultime, neatingerea Absolutului relativizează cosmologia, biologia, antropologia şi psihologia, aprioricul transcendent al tiparelor - cum sunt ideile platonice - fiind

rămâne obiectul metafizicii. Nici fenomenologia de tip husserlian nu duce la esenţe. miturile au suferit.acestea fiind "simple ficţiuni". adică spre real. sau cercetător ştiinţific al lor. O existentă individuală devine şi se menţine. sau cu un dezastru. el a putut primul să înţeleagă şi să definească caracterul adevărat al legendelor divine ale antichităţii. dată fiind natura lui transcendentă. Întorcându-se la viata terestră. în scopul de a le sesiza în originea lor şi de a participa. prin care spiritul omului. Apariţia gândirii filosofice autonome la greci spune Burnet . ci o consecinţă a procesului de reîncarnare. ci a adevărurilor. Este acea supunere la obiect ca paradox al libertăţii şi mântuirii. Nu este vorba de o uitare a existentelor anterioare . să-ti reaminteşti o existentă dezîncarnată. instituţiile religioase. încă incapabil de abstracţie. sau revelaţie. cum le numeşte Vaihinger.cum face Kant . aşa zicând. de raţionalism şi de fenomenologie. cu reîncarnarea. ci se primesc. a trăi în mod inteligent. Prin platonismul acestui fragment. Memoria "primordială" şi memoria "istorică"). Este un învăţat şi un artist stăpânit de pasiunea realului. Ca şi ştiinţa modernă. cum i-a numit Iorga. În illo tempore.înlocuit cu aprioricul transcendental al categoriilor . pur spirituală. de acelaşi). înseamnă. Miturile îl asigură ea tot ceea ce face. adică a învăţa şi a înţelege ceea ce e adevărat. Acolo unde predecesorii săi n-au văzut decât dogmele misterioase ale unei caste sacerdotale sau invenţiile artificiale ale poeţilor. intuiţia lor pură fiind iluzorie aici. peisajele în care au luat naştere unele tradiţii mitice. Decharme. este deci de a le curata de elementele lor accesorii şi de a se întoarce până la forma lor cea mai veche. identificarea originalităţii folclorice" (cât. Prin ale sale Prolegomene la o mitologie ştiinţifică. la apariţia lui în imaginaţia umană" (P. a structurilor realului. transcendent în esenţă. pentru că participarea la realul ideilor platonice transformă raţiunea În vehicul al adevărului prestabilit care e o formulă a spiritualismului explicativ. după ü. Este un "metafizician mistic al cunoaşterii". comparaţia tuturor legendelor având elemente comune. Un fragment ştiinţific şi departe de adevăr. "Îi revine lui Otfried Müller cinstea de a fi pus primul cu claritate problema mitologiei greceşti şi de a fi indicat calea de urmat pentru a o rezolva.de istorism. Acesta găseşte în mituri modelele exemplare ale tuturor actelor sale. Alterate prin capriciile tradiţiilor orale. metodă încă solidă în părţile sale principale şi care a făcut posibile în Germania lucrările remarcabile ale lui Gerhard Welcker şi Preller. de naturalism. ceremoniile cultului. sufletul "uită" ideile. el observă opera naivă a umanităţii în copilăria ei. Bergson a vrut să scape de acea "hantise platoniciene" . o existentă pe deplin omenească. Anamnesis-ul filosofic nu recuperează amintirea evenimentelor ca făcând parte din existentele precedente. Prima datorie a criticii. Arhetipurile nu se caută şi nu se intuiesc. A ignora sau a uita conţinutul acestei «memorii colective» plăsmuită de tradiţie echivalează cu o regresie faţă de starea "naturală" (condiţia aculturală a copilului) sau cu un "păcat". În acest context trebuie înţelese ştiinţa şi arta lui. observaţia fenomenelor naturii şi a efectelor pe care le produc asupra fragedei imaginaţii copilăreşti.ci de uitarea adevărurilor transpersonale şi eterne care sunt ideile. în timp ce realul. răspunzătoare şi semnificativă. înfăţişa toate lucrurile sub o formă concretă şi vie. Mitul i-a apărut ca un act inconştient şi necesar. Otfried Müller a pus bazele unei metode aplicabile la interpretarea miturilor. "uitarea" nu face parte integrantă din faptul morţii. intuiţia actului spiritual care a creat mitul. nu duc metoda şi intuiţia. ci dimpotrivă. Mistica modelelor. fixând "perfecţiunea" în tipare primordiale. Trebuie să arătăm acum în ce sens teoria ideilor şi anamnesis-ul platonician se pot apropia de comportamentul omului din societăţile arhaice şi tradiţionale. "Uitarea" acestei condiţii nu este în mod necesar un "păcat". legate de creaţie şi de cele două lumi. Pentru Platon. aplicabile în aparentă. a "istoriei" . în măsura în care se inspiră din acest rezervor de acte deja împlinite şi de gânduri deja formulate. Adevărul (sau realul) poate fi primit prin tradiţie.adică a sumei experienţelor personale. nu un simplu filosof autonom al miturilor. Este de remarcat că. omul lovindu-se . care au apărut în 1825. Nu aparţine nici speculativilor gratuiţi. Miturile constituie deci suma cunoştinţelor folositoare. înzestrat în acelaşi timp cu rigoare ştiinţifică şi cu acel geniu al intuiţiei a cărei vedere pătrunde starea de spirit a popoarelor primitive. Mircea Eliade se depărtează de iraţionalismul bergsonian şi de devenire. înainte de toate. în cursul timpului. este pusă în raport cu viata. îl feresc de înec istoric şi-1 scot din captivitatea naturii. Această poziţie filosofică se poate apropia de aceea a societăţilor tradiţionale: miturile reprezintă modele paradigmatice întemeiate de Fiinţe supranaturale şi nu o serie de experienţe personale ale cutărui sau cutărui individ" (Aspecte ale mitului. frumos şi bun. nici pentru Platon. numeroase transformări. înfrumuseţate mai ales şi desfigurate fără rost de poeţi. antique). propriu-zis. Instrumentele mitologului: "Limba. asiatice şi europene. Mythologie de la Grece. Spre adevăr.a dus la topirea miturilor. Pasiunea realului se manifestă în fragmentul următor: "Am avut prilejul sa apropiem filosofia lui Platon de ceea ce s-ar putea numi «ontologia arhaică». a invariantelor transcendente şi ideile libertăţii şi nemuririi. sau are de gând să facă a mai fost făcut la începutul Timpului. nici "ştiinţificilor".

ancorându-se în formal şi util. comodul.lucrul în sine . aşa-zisele legi naturale. ancorată în ideal. Filosoful şi omul de ştiinţă. Adevărul. Cunoaşterea la acest nivel reflectă depărtarea de adevăr.concretul .parantezarea". Mai precis: Mircea Eliade a înţeles actul necesar al participării la adevăr.ordinea . intuitiv sau prin religie. nu intuitiv şi nici discursiv.valoarea . În ordinea reală nu se confundă utilul cu necesarul. Conştiinţa metafizică. tensiunea polară subiect-obiect.de "pragul opac al existentei" (Heidegger).libertatea -eul .dogma .adevărul . iar succesele practice şi tehnice obţinute în explorările lumii fenomenale le produc iluzia descoperirii adevărului. vizibil şi invizibil. ilustrată de relaţia dintre semn şi lucru. neputând ieşi din câmpul contradicţiilor dialectice. ca şi artiştii autonomi.idealul . subiect-obiect. timp şi eternitate.completitudinea . ca arhetip.întregul . n-au acces la lucruri în sine. Această participare fiind transpersonală depăşeşte mistic-metafizic. pe care numai conştiinţa metafizică le poate stabili. în viziunea platonică a ideii încetând jocul opţiunilor.binele .imanenta axiomatică.fericirea . Şi.invariaţia . binele şi frumosul au sediul însă dincolo de această lume. falsul.finitul . Omul autonom. iar necesarul de "sacru" (Mircea Eliade) Atemporalitatea perfecţiunii Există perechi neliniştitoare care nu pot fi depăşite raţional. paşii acestui spirit întâlnind utilul. asigură menţinerea încrederii în ideal. iluzoriul. nu rămâne la relaţiile: esenţăexistenţă. Mereu aici şi dincolo.forma . Perechile: • perfecţiunea unitatea gnosis -aici . se mişcă între concretul opac şi ideal.realul .individul . ajungând să se considere creatori. viciate de tensiunea polară. utilul ţinând de "profan".semnul . imaginarul joc al paradoxelor. prezentarea adevărului făcută de Mircea Eliade. E nodul gordian această dificultate legendară care simbolizează limitele aporetice ale spiritului. în forma apropierii ideilor lui Platon de miturile societăţilor arhaice.revelaţia .sacrul .timpul . rămâne ca una posibilă.frumosul .necesitate . morale şi estetice fiind reflectări imperfecte ale transcendentei în conştiinţa omului trecător. autonomi. invarianta dogmatică fiind definitorie pentru omul etern. Prezenta permanentă a acestor termeni în spiritul omului împiedică revărsarea utilului şi plăcutului peste real.metoda . lucru-semn. gratuitul.armonia . întrucât ştiinţa actuală s-a depărtat de real. acest principiu absolut având rostul purificator al conştiinţei teoretice de construcţiile sofistice aparent triumfătoare.ideea .esenţa . incertitudinile predicaţiei aparţinând fluviului heraclitic al nuanţelor. ca şi "reducţia fenomenologică . de iluziile progresului produse de "mobilitatea devenirii".

absolutul ..mântuirea -zeul intuiţia invizibilul relativul dogmatica indeterminismul devenire spiritul nemurirea damnaţiunea . nici un adevăr) dincolo (cele două lumi) scopul abstractul întâmplare fenomenul relaţia aparentul fenomenul lucrul înlănţuirea lumea comunitatea partea intuiţia căutarea nefericirea eroarea răul urâtul satanicul haosul norma infinitul conţinutul incompletitudinea ierarhia nonvaloarea transformarea transcendenta dogmatică eternitatea sincronia noncontradicţia .sistem -materia -moartea .aporetica .contradicţia imperfecţiunea multiplicitatea pistis (un singur adevăr. dublul adevăr.predicaţia .diacronia .vizibilul .determinismul .

moral-politic. periferic. care-1 transcende. în om Şi-n natură. Limbajul abstract al omului modern nu este mai aproape de adevăr decât trăirea concretului viu a omului societăţilor arhaice. se mişcă între faptul documentar sau înregistrat senzorial şi închipuire.. liber "prin robia divină" de neajunsurile produse de semeni şi de natură. iar certitudinea gnoseologică îmbracă forma unei decizii. simbolurile ei alunecând peste concret. semnele neevocatoare. ură. om şi natură. Purul şi purificatul aparţin religiei. Acest punct de vedere al omului stăpânit de destin e un non -sens exprimat simbolic prin eroul topit în timp. cultul religios ar fi înlocuit de cultul artei sau. "Ce este voinţă? Ce este sentiment? Totul este structură" (Dilthey. să înlăture purificator "anormalul. mutaţiile şi modificaţiile punctând iluzoriu istoria. concret al vieţii: milă. Katharsis-ul aristotelic. Acesta este jocul relativ-util al "decodificării". teamă. Spiritul uman participă la cele două forme transpersonale ca la .c. pustiul sceptic.şi realul ambiantei . "tot ce devine. a altuia având acelaşi spirit. În ultimă analiză. magicul. artistice şi practice. chiar subordonată religiei. Omul scormonitor poate fi util chiar dacă este departe de adevăr. "Despre frumuseţea Iui Dumnezeu şi farmecul lumii". în afară de inspiraţie. omul poate avea definiţii. Gândind adevărul platonic. pânâ la eliminarea lor empirică. nu spectacolul estetic. Nietzsche. Faptele. mişcându-se dialectic-util. nici predicativ. între realul credinţei prezent în templu. peste toate formele joase ale existentei în care ştiinţa operează material. Omul gândit religios este un dat primordial. Ap. Credinţa îi arată originea. Sacrul liturgic este principiul purificator. eros. semnificantul nu coincide cu semnificatul. realul fiind primit aici. sunt trei mari iluzii ale omului istoric: progresul infinit. homo ludens şi homo stultus. Fericita formulă a unui spirit medieval. Construcţia raţională a vieţii şi a lumii. transcendentul.logicul cu onticul . Informaţiile produse la scară umană sunt departe de adevăr ca mister. ca limbaj autonom. patologicul. prin aşa-zisa transfigurare. imanentul. deciziile lui neducând la adevăr. limitele. Dar farmecul lumii este sfâşiat de "sentimentul tragic al vieţii" (Unamuno). Hermeneuţii căutători de sensuri în lumea imaginilor şi semnelor sau ai naturii lucrurilor. deci sub imperiul Sacrului. cunoaşterea relativ-utilă şi absurdul coincid. lăcomie. generalitatea nu coincide cu totalitatea . a cărui jertfă nu poate purifica sufletul contemplatorului înecat senzorial-afectiv în spectacolul simbolic sau real. face "un joc secund" (Ion Barbu). Perfecţiunea are izvorul în Divinitate fiindcă. eul şi lumea se întâlnesc sau întreţes în construcţiile teoretice. autodesăvârşirea şi autosalvarea. rătăciţii istoriei. Soluţiile interpretative ale unui hermeneut autonom pot produce certitudini iluzorii. nici intuitiv. dispute sau "fetişuri lingvistice". iar armonia lor s-a sfărâmat prin păcat . formal-comod sau eronat. desprinzându-se din Templu. sunt obligaţi să constate că.l. homo faber. ethos. miticul. Sunt nefericiţii captivi ai timpului şi spaţiului. limbajul fiind stăpânit de tensiunea polară subiect-obiect. reprezentările. aici prin revelaţie. aporetic. acestea fiind revelate aici Şi contemplate dincolo. roasă de experienţa deschisă. omul decizând să aibă definiţii". după cât îmi amintesc. misticul.iar intuiţia nu duce la esenţe. cum am mai spus.legităţile autonome purtând pecetea imperfecţiei tensiunii polare subiect-obiect. mesajele divine primindu-se şi fiind inexplicabile. sunetele. indiferentă s. ca termen ultim al cunoaşterii şi în acelaşi stil relativitatea predicaţiei. Arta pură şi simplă.din care se mai păstrează resturi şi după venirea Mântuitorului În toate rătăcirile Şi moartea (Sf. poate avea loc în triunghiul Dumnezeu. Arta. Pavel) . purul-adevărul. Omul singur construieşte logic-istoric. imaginile. raţionalul. monstruosul. prin contemplare paulinică a realului. creaţia. bios. fără puritatea izvorului mistic. termenii: logos. natura şi personalităţile covârşitoare) . care se oglindesc în mituri pe care Mircea Eliade le apropie în mod potrivit de ideile platonice.depăşirea contrariilor. în suflet şi în lumea legendelor -această mişcare fiind liberă de presiunea ambiantei (societatea. invidie. ne oferă aceste tipuri umane: homo sapiens. Succesele materiale şi spirituale satisfac orgolioşii rapaci şi opaci. cât de H. Arta nu poate. dacă ar fi real. în limitele simţirii şi gândirii aici . odiosul". pentru a avea imaginea omului în cosmos. sediul adevărului şi modul obţinerii lui. sunt combinaţiile nesfârşite ale omului căutător de invariante în mişcarea materiei şi a spiritului ei captiv orfism . întregurile spirituale fiind ţesături multiforme. Ipotezele lui îşi păstrează valoarea euristică. porniri rele. dezgust. raţiunea cenzurând cartezian faptele şi plăsmuirile închipuirii sau căutând legi estetice. trebuie completată cu Urmarea lui Hristos. În mod obişnuit. Termenii: metoda şi intuiţia ne arată limitele cunoaşterii. omul terestru se mişcă sigur. iar Moeller van der Bruck "realizare a armoniei din disonante". de cultul eroilor. Schmidt). De altfel. nu este" (Parmenide). aşa cum am mai consemnat. aşa cum constată Pascal că "definitul nu coincide cu definitorul. tehnice.destinul Bineînţeles. iar dincolo. Şi întrucât materia şi spiritul există prin originea lor comună. a considerat arta muzicală a lui Beethoven "barbară".

Sarasvaţi.spiritul gânditor şi materia extensivă. Mitologia memoriei şi a uitării). Dualismul . istoria fiind o "pacoste" (Nietzsche). Eufrosin Poteca. pour bien conduite la raison et cbercherla veritt dans Ies sciences (Descartes). Citatul următor ne arată spiritul mitologic al omului etern în luptă tot timpul şi limitele gnoseologice ale artei autonome: "Romanul nu are acces la timpul primordial al miturilor dar. Treime supranaturalul revelat rămânând anistoric şi anamnetic . Meditaţie filosofică asupra sacrului. "limitată de evidentă". lupta omului etern de a ieşi din timp" ne arată stilul religios al gânditorului Mircea Eliade şi pseudomiturile omului modern. eroarea şi dialogul având rol trezitor. perfecţiunea şi prezenţa activă a Divinităţii i-au situat gândirea în sfera certitudinilor. Regulile metodologice ale interpretării? Acestea privesc limbajul În actul comunicării. epoca fericită a începuturilor.izvorul transcendent al vieţii . op. Este formula necesară a unei matematici calitative. Discours de la methode. Ne putem întreba dacă această dorinţă de a transcende propriul său timp. este vorba mereu de aceeaşi luptă împotriva timpului. Această meditaţie metafizică se situează deasupra logicului desfăşurat sub semnul critic al îndoielii metodice. "o rătăcire" (Heidegger). aşa "arătând numărul sistemelor. între empiric şi magic. constatare a neliniştii "afective" a spiritului căutător. sunt de acord cu înţelegerea mistică a metafizicianului Mircea Eliade a începuturilor. romancierul utilizează un timp aparent istoric şi cu toate acestea condensat sau dilatat.primordialitatea comportamentului mitologic. În ceea ce priveşte perfecţiunea. binelui şi frumosului.obiecte ideale. de a recupera trecutul îndepărtat. de Paul Deussen). Mircea Eliade o leagă de "nostalgia originilor". într-o manieră mai puternică decât în celelalte arte. inteligent înlăturată de sceptici . comoditatea şi eficacitatea limitată a simbolurilor nu îi conferă caracterul viu al adevărului. între util şi adevăr. Mulţiplicitatea metodelor. care deosebesc omul de zeu" (Madhusudana . aceeaşi speranţă de a se elibera de greutatea timpului mort. Teandria este un mister. Logica pură? "Simbolică convenţională. semiotica alunecând peste natura lucrurilor. Mircea Eliade leagă platonic cunoaşterea adevărului "de reamintirea unei existente dezîncarnate.care nu operează faţă de natura transcendentă a "principiului raţiunii suficiente" (Leibniz). fără a considera experienţa istorică sau personală ca izvor al adevărului. după cât mi-amintesc. împletită cu trezirea ieşirii din timp. Eliade. Omul singur? Joc raţional. cât. în măsura în care povesteşte o naraţiune verosimilă. care. personal şi istoric. un timp care dispune deci de toate libertăţile lumii imaginare. care punctează timpul şi spaţiul. eronat şi mai ales limitat. apropiată ontologic de doctrina pitagoreică a numerelor.regresus în infinitum . Miturile şi mass-media). pur spirituale" (Aspecte ale mitului. Cum trebuia să ne aşteptăm. ci revelaţii. ca şi ideile platonice. "obscur şi gol de adevăr". un lucru pentru prima oară. fiind anulat de perspectiva morţii şi a infinitului. comodă". Orice gândire abstractă îmbracă un "limbaj convenţional" (Poincar6) care. mai târziu. Este un mod platonic de a ieşi din timp. sau geniu. Urmele unui asemenea comportament mitologic se află În dorinţa de a regăsi intensitatea cu care cineva a trăit. de timpul care striveşte şi omoară" (Mircea Eliade. lumea lui fictivă fiind opusă lumii reale. şi de a se cufunda într-un timp străin. Atâta vreme cât persistă aceasta dorinţă. Miturile nu sunt creaţii ale omului-supraom. ci se . Evidenţa carteziană depăşeşte jocul modal al posibilului şi imposibilului. se poate spune că omul modern mai păstrează încă cel puţin anumite reziduuri ale unui comportament mitologic. cât). Omul poate să trăiască şi să se bucure prin artificii. "desacralizând istoriile mitologice. ca orice sistem. oglindite în mituri Şi idei platonice. (Mircea Eliade. Semnele semnifică prin izvorul lor transcendent. În limitele "logicii faptelor" funcţionează "pseudocauzalitatea naturală". ideea nemuririi . o revoltă împotriva timpului istoric. cât şi "lumea modernă a înnoitorilor absurzi sau ermetici". De aceea. iar sistemul alunecând cu semnele lui peste natura lucrurilor. fie el estetic sau imaginar. op. gratuit. numea abstracţia "scăzământ". Nietzsche credea că poate popula lumea cu mituri noi. Repet: nici o cale spre adevăr pentru omul din cuşca simţurilor. Mereu distincţia între viu şi mort. "Perspectiva celor două lumi. dorinţa de a pătrunde în alte ritmuri temporale decât acela în care omul este obligat să trăiască şi să lucreze. Meinong şi Husserl. Prasthâna-bheda. Se ghiceşte în literatură. iar "experienţa fiind oarbă" (Kant). Adevărul nu se caută ci se primeşte. raţionalismul critic fiind corectat "scolastic". căutarea este aparenta dialectică care acoperă atemporalitatea perfecţiunii Sacrul este un mister.fiind primit prin actul sacerdotal al comunicării o simplă relaţie între acest act şi credinţă. cât). iar certitudinea existentei lui îşi are temeiul în "ideea perfecţiunii Divinităţii. util. gratuită sau utilă. cu care Nietzsche a vrut să-1 înlocuiască pe Dumnezeu. nu conţinutul veridic al acesteia. sau cunoscut. Fără stil hermeneutic privind alt "lumea fericită a începuturilor" (M. le imită comportamental şi le camuflează profan". Aspecte ale mitului. expresie a intuiţiei pure a obiectelor ideale la Bolzano. Supra vieţuirea şi camuflarea miturilor. chiar dacă este "comod mintal" (acelaşi) şi util. Omul modem este damnat să gândească abstract. care-1 depăşeşte". ca şi Sf. intuitiv sau imaginar. va fi extirpată vreodată. Misterele creştine cuprinse în ritual nu se "reamintesc".

stăpânite de mistică. mişcarea spirituală între superstiţii şi magia naturală. prin raţiune ştiinţifică. fenomenele naturii necunoscute încă. fiind legat de metempsihoză. "în starea absurdă de stâpân supus legilor ei. Sacrul. unde comunicarea este necesară. degradarea imaginară a ideilor.). "materia fiind noua Divinitate. nu se depărtează de transcendentă decât prin imperfecţiunile limbajului de aici. prin "convertirea legilor naturii în norme ale voinţei umane "(JodI). Fantasticul. nu sunt singurele confuzii. În acest caz. întrucât materia ca atare nu exista. în care "libertatea este starea de necesitate ridicată în planul conştiinţei". adică spiritualist-mistic . atât de caracteristică pentru societatea modernă şi care traduce dorinţa obscură de a transcende limitele condiţiei umane. Leibniz distinge monadele "ca substanţe simple. dincolo de aceasta fiind lumea misterelor. ci ca favoare divină. ca ideal constituind o nelinişte metafizică. deosebite de atomi. al corespondentelor este următorul: "Ca nişte lungi ecouri unite-n depărtare într-un acord în care mari taine se ascund. Perfecţiunea. Ca noaptea sau . cu toate imperfecţiunile ei. între ele. de monada primordială. "din gură în gură". Magicul şi misticul sunt termeni esenţial deosebiţi. vag poetic. Miturile se degradează şi ele: folcloric. prin închipuire artistică. când nu devine neom. nemijlocite. în acest mod depăşindu-se simţul comun. care a preluat atributele celei vechi" (Simmel). Ca-n panteism.cât. Bachus şi alte personaje fantastice" (Voltaire). prin cunoaşterea lor". Adevărul. Această concepţie. paraştiinta provizorie aparent inductivă. captiv. eliberarea omului poate avea loc prin cunoaşterea ei exhaustivă. de Dumnezeu". Magicul şi misticul Care sunt piedicile întâlnite în definirea magicului? Limbajul. oglindită în actul participaţiei la lumea ideilor (Fedru). "fapt natural. Realul. formele închipuirii sunt ale omului mişcat în spaţiul închis. cum spune Reid despre percepţie. Este omul natural şi istoric . Magia constituie şi azi o parte importantă a ritualurilor oricărei religii" (Dicţionar de filosofic. astrologia. dintre lume şi Divinitatea creatoare. În ritual nu se comemorează. imposibil şi totuşi real" (cât. straniul.în dezlănţuirea afectivă a ceea ce s-a numit cultul automobilului sacru " ( Mircea Eliade. ca actualitate pură. Textul următor ne arată cum înţelege Mircea Eliade perfecţiunea: "S-ar putea descoperi comportamente mitice în obsesia succesului. Absolutul. Este relaţia dintre imanent şi transcendent. face posibile corespondentele dintre lucruri şi relaţiile concrete. bineînţeles. Dacă există o ordine naturală. Formă imanentistă a libertăţii iluzorii.. prin degradare raţională sau afectivă a dogmelor morale care sunt înlocuite de norme aleatorii în spiritul concesiv al dreptului profan.însoţit de regretul produs de erorile trezitoare. s-ar putea vorbi de "corespondenţe între lucruri". într-o simbolică controlată.. 1978). nedimensionate. magicul ducând la autonomia aparentă.trăiesc nemijlocit. Există corespondente între lucruri. Ce se poate spune despre perfecţiune? Este transcendentă -supratemporală şi supraspaţială . prin anonimi. metafizica lui Bacon". Magicul mitic: "Perseu. pentru omul de aici. raporturile dintre ele fiind determinate prin actul creaţiei. istoric. acest termen platonic. Transcendenta. De altfel. op. Aici intră "superstiţiile. fiind în afară de experienţa deschisă ca adevăr absolut. misticul la subordonarea ei. anamnesis. Aici? "Loc închis. ieşire iluzorie din natură. nici trezirea platonică nu constituie o descifrare şi nu trebuie înţeleasă hermeneutic. Este acea "armonie prestabilită a lui Leibniz". prin care se consideră ca posibilă acţionarea asupra realităţii înconjurătoare cu ajutorul foiţelor supranaturale. purtând semnele limitelor sale fără fereastră spre absolut. stabilita de Creator? Unitatea materială a lumii ar fi posibilă dacă materia "ar exista ca atare". fabulosul.deci în afară de devenire. Termenii ştiinţei şi artei. ocultismul. sau ordinea vine din afara lor. Idealul sunt termeni denaturaţi care exprimă acelaşi lucru. Este tot ce pare imposibil şi este totuşi real. neputând fi căutată. omul rămânând înăuntrul ei. Magia este întemeiată pe doi factori: om şi natură. inexplicabil. confuzia suprasensibilului cu supranaturalul.ale cărui căutări se mişcă între stihic şi raţionalitatea relativ-utilă . Magicul mistic: "Complex de practici şi ceremonii întemeiate pe credinţe în existenţa unei lumi supranaturale. Un alt mod de a gândi unitatea şi ordinea lumii este concepţia materialistă. Şi dacă ştiinţa modernă a ieşit din sfera cauzală a explicaţiei. fără ferestre. independent de formele concrete ale existentei. în exodul către suburbia în care se poate descifra nostalgia perfecţiunii primordiale . Desigur. Un mod asemănător. acesta nefiind un mistic. confundarea cu miticul şi misticul şi dezlănţuirea necontrolată a imaginaţiei. este inutilizabil dogmaţic. Divinul. în prezenta unor fenomene nedescifrate încă cu metode obişnuite. de Goblot). poate fi considerată magie naturală în sensul lui Bacon. Stările extatice sunt privilegii ale misticilor.şi materialist. Pentru că unitatea materială nu poate fi dovedită. Esenţa. sau util. sunt două moduri de prezentare a raporturilor dintre lucruri: monadologic şi material-autonom. ci se oficiază. cu ieşire iluzorie" (Sartre). Imaginarul poate fi comod. Corespondentele între fiinţe şi între fiinţe şi lucruri sunt expresii ale unei gândiri magice sau mistice.

soartă etc. ap. Parfum. tristeţea este tot atât de nepotrivită ca şi optimismul în cea de aici.bronz. prin Creaţie întâmpinându-ne realul atotcuprinzător. adânci. Intuiţia. Sensul oricărei magii este acesta: să obţii perfecţiunea şi autonomia folosindu-te de exemplul şi forţele cosmosului (op. Omul singur este un animal straniu. În esenţă. neatingând adevărul. Monodimensionarea imanentistă este "capcana" orgolioşilor. a arhetipului. cât).lumina. scepticilor. Mircea Eliade se mişcă între sacru şi profan. binele şi frumosul.termeni dialectici fundamentali . Cosmologie Şi alchimie babiloniană. în ipoteza că aceste forme legice există. În perspectiva celor două lumi. Philipide) Aceste corespondente sunt întocmite din termenii: "Natura templu şi omul trecând printr-o pădure de simboluri". Corespondenţe). timp al naşterii. operaţia alchimică nu poate fi integrată în spiritul liturgic. cât). fiind gol de mister.piatră. În sfârşit. nu este neliniştit de imperfecţiunile limbajului în comunicarea misterelor. ci vocaţional. Ea . aşa cum au văzut şi florentinii. traducere da Al.se răsfrâng pretutindeni. transpersonal în esenţă."Leş reveries d'un promeneur solitaire (J J.şi fluviul imaginilor se termină în nimic. experimentelor şi rătăcirilor.şi de ale minţii autonome. "Dar omologia dintre cer şi pământ nu se reduce aici. timpul împletind excesele lui cu excesul sancţiunii şi amurgul Evului Mediu cu începutul lumii moderne. se poate vorbi de corespondente magice între lucruri. hierofania însemnând revelaţia realului. "Corespondance". primirea ca şi trezirea neavând caracter iniţiatic. fără hotare. omul autonom mişcându-se iraţional. culoare. Distingând magicul de mistic. raţional sau imaginar. Tot ce este cunoscut. care creează. sau "situaţi între infinit şi neant" (Pascal). Credinţa este mântuitoare şi nivelatoare. cum ne arată prezentarea acestui concept a lui Mircea Eliade.considerată în mod eronat ca fiind pură . op. "Evident. sunet se-ngână şi -şi răspund" (Baudelaire. misterele se primesc. Vizibilul e cognoscibil în etape . este în alchimie prea multă cosmologie şi o mistică destul de personală. cit. acestea ţinând de legile cărnii . lume considerată ca singura posibilă.argint. gândind creştin. în timp ce spiritul liturgic are prin excelentă o structură totalitară. trăieşte neliniştea din sfera axiomelor."Helas. comodul şi plăcutul. tehnicile iniţiatice ţin de magicul lumii de aici. Mircea Eliade defineşte conceptul magic: "Această încredere în puterile omului de a desăvârşi natura . corespondente între culoare. iar misticul este lucid. adică o citire magică a raporturilor dintre lucruri. da şi nu . fiindcă. adică aici. aparent dialectic. tot ce e concret . ca ideea platonică vehiculată aparent dialectic prin dialog. opoziţia între vizibil şi invizibil nu poate avea caracter radical.sau se consideră creator. catolică" (Mircea Eliade. Jocul între simbolica formală . Ştiinţificul util poate fi intuitiv. dată fiind natura problematică a unităţii materiale a lumii. sau în superstiţii . ipotezelor. zeu şi metal.prin tehnici şi rituale de creştere .nu-şi au rostul ca-n imanentă.). Dar magicul nu se confundă cu misticul. Ninidni . este contingenţă. numai adevărurile ei există. metodele. visează cu ochii deschişi . păstrând termenii om şi lume. totul fiind absorbit de realul atotcuprinzător şi nici iniţierea nu-şi are rostul. stăpânite de limitele care sunt prezente şi-n "invariante" sau în "modelele formale". omul urmărea propria sa desăvârşire. Magicul? Imanentism construit pe doi factori: om şi natură. ca orice lege .naturală" (Boutroux). toţi bolesc.Rousseau) . În ordinea creştină. Metafizicianul mistic (ca şi artistul) n-a rămas captivul iluziilor ştiinţifice."rest al damnaţiunii primordiale" (Sf. disperaţilor şi proştilor fanatici. Corespondentele sunt posibile magic. adică de realul propriu-zis. Pavel) . ca şi bolile incurabile.surogat religios ridicol . în natura oarbă. Corespondentele şi armoniile -structura însăşi a unei viziuni magice a lumii . a adevărurilor care se ascund sub acest nume aşa cum este raţionalul care. jusţi faţă de Savonarola care era rătăcitor prin monodimensionarea lui mistică. Lucidul trăieşte sub imperiul dogmelor. căutând să înlăture teama de neant în mod magic. la rândul lor.ca anticameră a invizibilului. la chair este triste" (Mallanne) . Nici tristeţea fără ieşire nu-şi are rostul. Aceste raporturi directe sunt reale? O "lege magică a corespondentei" prin "natura ei imanentă. completitudinea ţinând de ideal. Anu . Scriitorul În "gândirea mistică". ci utilul.se regăsesc până şi în credinţele populare medievale" (Mircea Eliade. ignorând poziţia sa de creatură sau de parte din întregul cosmic. Magicul împletit cu miticul: "Un text neo-babilonian indică astfel raporturile dintre zei şi metale: Enlil aur. Relaţiile acestea magice intre planeta. raţional sau imaginar. op. . Prin desăvârşirea naturii. rătăcind sub imperiul dorinţelor şi iluziilor.participă la această lege magică a corespondenţei" (Mircea Eliade. nu mistic.trăite şi de luminişti (cum spune Veuillot) ca fiind ieşirea iluzorie .îşi are rădăcinile în cele dinţii sinteze mentale ale istoriei mesopotamiene.

ieşirea din "orizontul misterului" (Blaga) fiind posibilă prin revelaţie. nevăzând izvoarele. Muntele sacru este adevăratul tron. sau pe pământ. 1937). când tristă". participarea la realul transpersonal eliberându-1 din captivitatea "naturii destin". Nici Holderlin n-a primit vreun mesaj din partea Cerului mistic şi n-a putut citi tainele naturii. misterele fie putând fi interpretate. că "naturii îi place să se ascundă" şi "fără să se creadă un înţelept. este întinderea viului peste tot. să nu comunice. sau Rimbaud. ci comunicate şi primite. Lumea fermecătoare a amăgirilor produsă de artă. metodele şi sistemele omului autonom. depăşirea neliniştii metafizice a paralelismului simbol-obiect. Sacrul lui Mircea Eliade este o fereastră deschisă spre Absolut. templu. monstruosul 1-au mutat în lumea mitică grecească. întrucât el simbolizează muntele cosmic.cit). "întrebările oedipiene. de acces la adevăr. ca şi Heraclit. pe care le vom întâlni necontenit în cosmologia şi arhitectura mesopotamiană" (Mircea Eliade. Sacrul. Tot ce e cunoscut. op. O pădure magică o străbaţi concret. se situează conştiinţa teoretică şi artistică a lui Mircea Eliade. ca Baudelaire. de acelaşi). Cosmosul e împărţit în regiuni stăpânite de zei. planeta care domină. Deutungslos . străin de explicaţie. În această lume. vorbind heideggerian. Este inspiraţia de care a vorbit Newton. Nu există. Transcendentul este imanentul devenind. Simbolismul atât de bogat al templelor (Ziqqurat) nu poate fi înţeles decât pornind de la teorie cosmică. joc dialectic steril. armonii imaginare. ca un adevărat zeu al soarelui. Acesta este câmpul vast al lumii sensibile văzut mitic-magic: "Dar omologia între cer şi pământ nu se reduce aici. inexplicativ. Tron. când a formulat legea gravitaţiei universale. în care contrastele sunt valori estetice senzoriale. Heidegger cât. ci să arate de departe. într-adevăr. seninele întâlnite fiind restituite ca semne: Regele al cănii oracol este la Delfi nu vorbeşte. Cercetările lui Dombart au dovedit definitiv că ziqqurat erau Ktinstliche Berge. Numeroase scene pictografice chaldeene reprezintă pe zeu înălţându-se între doi munţi. tot ce e concret participă la această lege magică a corespondentei. constituie expresia conştiinţei lui metafizice oglinditoare a celor două . pentru mişcarea comodă înăuntrul lumii sensibile. nu sunt decât formule sinonime ale aceluiaşi simbolism al Centrului. punctează acest vast spaţiu empiric: "Omologia Cer Lume este implicată în orice construcţie babiloniană. dansează jocul lui Satan. destin. Aporetica lui Heidegger "semnele indescifrabile ale existentei 1-au mutat poetic tot în acea lume. care scot omul din golul infinitului. de Tafforeau).se răsfrâng pretutindeni. formă de putrezire a omului având finalitate în el însuşi. Comunicarea magicului şi misticului de către Mircea Eliade. stăpânul şi creatorul universului. ale cărei sensuri s-au pierdut în uitarea europeană întreţinută de simbolica metafizicii postsocratice" (cât. închisă magic pentru omul modern. A merge străbătând lucrurile în transparenta lor magică este mai plăcut decât să umbli prin semnele lor. căci acolo domneşte zeul. Oamenii au comun "ignoranţa şi uitarea". fără să te înfunzi sau să simţi nevoia simbolică să mergi prin cuvântul pădure. Augustin) sau "depravat" (Rousseau). iar limbajul paralel cu natura lucrurilor. Cosmologie şi alchimie babiloniană. având ca model material muntele sacru. dirijate de planete. La nivel magic poate avea loc iniţierea. Luminismul? E falsa lumină demonică a umanismului. ziqqurat-ul este de fapt lumea. lumea subterană. dezordine psihică. Fr. cât de acelaşi). un rafinament absurd. pentru acest "animal raţional. mai ales În spiritul fictionalist modern. nu ascunde. pământul. există relaţii magice de corespondenţă Şi influentă (Mircea Eliade. munte cosmic. Heidegger a crezut. firmamentul. acest joc al căutării şi inspiraţiei. cum am mai spus. de Jean Pierre Tafforeau). Este realul în spaţiul sacru al templului şi-n timpul sacru al sărbătorilor. stând sub imperiul mistic al Transcendentei. plăcut sau eronat. Deusieme esquise pour Mn6mosygne. adică Transcendenta. Concretul tot. bineînţeles neieşind de aici. aşa cum ne arată punctele de vedere. comoditatea mintală şi eficacitatea manifestă. Fantasticul creează iluzia eliberării din strânsoarea limitelor. (Heraclit. un autor să nu exprime. o singură citire a lumii sensibile. Când Cerul îl refuză. pare a fi. "această rădăcină antică a umanismului". ziqqurat-ul era zidit ca o lume. Iar muntele cosmic . a limbajului util. triumful înşelător al omului înlocuitor al lui Dumnezeu. Intre o anumită zonă cerească.vom vedea îndată . Corespondente. văzut magic. într-un pur imaginar ca şi sensul acelei lumi" (cât. a cărui lume este "când veselă. neant. 93. Corespondentele şi armoniile structura însăşi a unei viziuni magice a lumii . etapele simbolizau diviziunile universului. ca-n "Glossa" lui Eminescu.din întunericul în care i-a scufundat raţiunea automată. în care contrariile sunt aparente. căutarea unei patrii. cum constată şi Mircea Eliade. bolnav şi muritor" (Sf. uscare afectivă asemănătoare celei produse de sofistică. dar face semn ". La nivel mistic nu poate. mişcarea spirituală între cer şi pământ. devenire. singurul mod de trezire.nu este decât o perfectă imago mundi. mod ostentativ de trăire a misterului. Citirea mitic-magică a vieţii şi lumii este legitimă pentru omul autonom. ci numai curgerea lor aparentă (Ein Zeichen sind wir. rătăcire istorică. dacă poziţia omului în cosmos nu este stăpânită de prejudecăţile teoretice: claritatea carteziană. zeul care o reprezintă. al cărui spirit căutător se mişcă dialectic între util şi ipotetic.

adică depăşirea jocului axiologic chinuitor al opţiunilor şi al vieţii şi morţii. Mă gândesc la aşa-zisa "teorie a obiectului". ci primit. izvorul celei de aici. Lumea sensibilă poate fi cunoscută mistic. pofta de putere şi de bunuri şi plăcerea. Este forma mistică a cunoaşterii. sfinţenia şi rătăciririle eroice."imaginarul. bunăoară. luciditatea profetică şi absurditatea "raţională" a omului autonom. intelectul. logicul şi stihinicul. În toată opera lui. Borges. incertitudinea. Conştiinţa teoretică . Ce legătură au aceste consideraţii teoretice cu fenomenul literar? În cazul lui Mircea Eliade. admirând acest integralism al geniului italic. Ar fi inutil să încerc a o rezuma aici. care le împletesc cu paradoxe". pe care Renaşterea umanistă nu-1 sterilizase prin anulare antropocentrică şi naturalistă a misticei medievale. Aşa întâlnim misticul. Unitatea şi multiplicitatea constituie un paralelism insolubil. în care stăpâneşte cea de dincolo. acesta fiind jocul sistemelor de referinţă ale acestui subiect autonom. lumea Sacrului. cum spune Burckardt. În acest context.aşa explicându-se "armonia prestabilită" a lui Leibniz. Heidegger le constată la Aristotel şi le găseşte fireşti. fiindcă lumea este aşa cum o vede el. În speranţa trăirii bucuriei contemplării acesteia din urmă . la acest nivel arta întâlnindu-se cu ştiinţa. interesează concepţia lui asupra fenomenului literar şi-n special asupra epicului. Mircea Eliade este atitudinal întreg. care-i determină poziţia lui în cosmos. lupta şi resemnarea. revelaţia şi căutarea. a lui Edgar Alan Poe. confundă magicul. sau rătăci în sfera posibilului.ca depăşire estetică a pitorescului. contradicţia. Orice formulă de gândire autonomă nu poate înlătura această tensiune.L. unitatea lumii. a profanului . omul singur căutător al adevărului nedepăşind aporeticul. acest gânditor artist proiectează peste timp viziunea mistică a unui "prezent pur" în sensul eternităţii goetheene. intuiţia şi închipuirea omului autonom nu poate depăşi fantasticul. fiind un ghem de întrebări . originali fiind idioţii.cum am mai spus în alt context . miticul. neputând unifica transcedental .deşi aparţin lumii de aici . contemplarea senină a frământărilor lumii de aici bineînţeles în absenta barbariei . în forma participaţiei. adică fantasticul priveşte obiectul nedescifrat încă de subiectul cercetător. au. Cuvânt înainte. "ziua pământeană faustică" împletită din bucurii şi tristeţi. legea şi norma. în care se includ: concretul. căruia i s-a livrat. El consideră însă "dreptul de a spune banalităţi" un privilegiu al "clasicilor de rangul întâi. Un gânditor mistic se mişcă între cele două lumi. în spiritul florentin. În actualitatea lui modernă. 1981). banală. omul cumsecade trăind sub timp . Mistica înlătură tensiunea polară subiect -obiect. necesitatea şi întâmpinarea. "trăirea autonomă" neavând caracter completitudinar. Operele aparţinând imaginaţiei se desfăşoară sub stăpânirea gândirii mistice: "Ar fi multe de spus în legătură cu această concentrare. Destul să amintesc că e solidară cu concepţia mea despre gândirea mistică şi universurile imaginare pe care le fundează. fictivul ţin de subiectul căutător. Psihologic întemeiat. mântuirea însemnând. prin căutare. Aceşti termeni sunt prezenţi şi-n conştiinţa teoretică a lui Mircea Eliade. care nu poate fi dorit. subordonate Absolutului. fiindcă el cere literatorului conştiinţă teoretică. universuri paralele lumii de toate zilele şi care se disting în primul rând printr-o altă experienţă a timpului şi a spaţiului (Mircea Eliade. prin revelaţie. Adevărul e accesibil gândirii mistice. dorinţele.adică imanentist-aprioric . în curte la Dionis. înţeleg misticul ca limită a magicului. cu ipotezele şi rezultatele sale utile sau aleatorii. ca orice simbolică autonomă. în centrul cărora stă el. cea de aici.a acestei anticamere oglinditoare imperfectă a celei de dincolo. prin supunerea la obiectul transpersonal. căutarea este chinul istoric al omului păcătos. împlinirile şi eşecurile. fantasticul. fictivul sau ipoteticul şi deci nu duce la adevăr ca unitate ideală. mai ales prin conştiinţa teoretică. aceasta permiţându-i "să spună banalităţi". care poate ghici. după cât miamintesc. De altfel. Şi care se deosebeşte. pustiul şi plenitudinea. posibilul şi imposibilul. posibilul şi imposibilul". concretul. gândire care-1 primeşte necăutându-1. ca expresie a harului.şi lumea de dincolo. magicul Şi raţionalul. ieşirea din captivitatea naturii. aproape exclusivă asupra prozei fantastice. deznădejdea. în plan logic. gen în care s-a manifestat. Perspectiva mistic-medievală a lumii de dincolo întreţine speranţa obţinerii libertăţii reale şi nemuririi. a lui Meinong. Imaginarul. şi înţeleptul. ca şi în câteva texte. am comentat ceea ce Aş îndrăzni să numesc concepţia mea despre literatura fantastică. cu misticul. Creaţia situează omul în realul atotcuprinzător. de cea a romanticilor germani. Aşa apar în spiritul lui termenii fundamentali: dogma. şi magic. eschatologic vorbind.cum spune cronicarul . implicând o forţă deosebită a închipuirii. sau a lui J. Este vastul real al celor două lumi. paralelismul semn-obiect. În jurnal. Când Faust "iubeşte pe acela care doreşte imposibilul". iar paralelismul fantasticului faţă de concretul cotidian . nu de obiectul căutat.şi reprezentând principiul conservator al existenţei.lumi.în care se întâlnesc: viciile şi virtuţile. unităţile din ea. faţă de sine şi de semeni. Comunicarea între cele două lumi şi-ntre straturile celei de aici fiind dată din primordii. Imposibilul este sinonim cu supranaturalul şi accesul la el se cheamă revelaţie.

plăcerea. pofte de succes. labirinticul (inextricabilul).purul lor iluzoriu fiind spaţiul vid în care sunt posibile: aventura sterilă. paralel cu lucrurile simbolizate. •când ca forme distincte. cum a spus el. de originalitate şi de noutate. Acest spirit nu este lipsit de ambiguităţi . Aşa se întâlnesc: purul ca aspiraţie. necesitatea. experienţa este trezirea omului de către lucrurile care tac ca. nu există ieşire magică. satanicul. întâlnim miticul. acesta puţind rătăci. omul istoric puţind trăi şi fără adevăr.fiind inspirată. experienţa trezeşte. patologicul indistinct de normal la omul comun. ap. întâmplarea. viata. nu este captivul simţurilor.. Ce este experienţa? Este contactul omului cu lumea. adevărata conştiinţă teoretică este oglinditoare. ca poartă deschisă spre Absolut Jocul de aici. uneori triumfătoare . este trecător. sau căutării. infinitul. uneori folositoare. involuţia. nivelarea (egalitarismul). binele şi frumosul. Filosofia.aceste pseudoenigme nesemnificative. raţiunea lui fiind vehicul al adevărului revelat. A fost mai inspirat spiritul mitologic. constatare care fundează poziţia spirituală a lui Mircea Eliade. eroarea. Ele nu sunt plăsmuiri ale imaginaţiei. monstruosul. îndoiala. de exemplu. Desfigurarea limbajului Lumea se mişcă între sacru şi profan. impasul. de simboluri neevocatoare şi de imagini. ştiinţa şi arta omului autonom nu duc la adevăr. Cu cât devine "mai om". într-o lume dată. bine şi frumos. ştiinţele şi artele omului autonom mişcându-se între fictiv şi clar-obscur. cu atât se depărtează de adevăr. ierarhia. în Carmide. Magicul şi raţionalul au izvorul în gândirea şi imaginaţia omului autonom. nemurirea. înlănţuirea. cum se ştie. Ieşirea din stihii este Sacrul. sacrul. experienţa lui Newton cu mărul. este o succesiune nesfârşită de uimiri. sau probabile". haosul. magicul. al purului şi impurului.Kant spune: "raţiunea fără experienţă este goală. ne viata. răul. când amestecate. în omul autonom. nu revelează. al clarului şi obscurului. liniştea. imitaţia. cum am mai arătat. Văzută istoric. revolta. actualul. sfinţilor şi profeţilor. capricii absurde. amândouă sunt goale de adevăr. ca lucruri în sine. fiind "transpersonale". stăpânit de pasiunea Absolutului. raţiunii şi închipuirii. Fantomele sunt iluzii ale omului captiv în plasa simţurilor. straniul. impurul biopsihic ca somn existenţial al spiritului captiv al materiei. concretul opac. existenţa. fiind revelaţii. cât. filosofia nu începe altfel" (Platon. fabulosul. oamenii convieţuiesc. al vieţii şi morţii. transparenta fiind iluzorie. un fluviu heraclitic nesfârşit de semne purtătoare de mesaj divin. banalul.legea gravitaţiei universale . la fel ca dialogul. misticul şi raţionalul. claritatea de aici aparţine lucizilor. dezgustul. noncreaţia. când a constatat incapacitatea autocunoaşterii. ordinea. când pe formula dominantei unei poziţii dintre cele patru. nefericirea. Mintea şi simţurile omului îi folosesc. salvarea fiind exclusiv religioasă. al adevărului şi erorii. oglindită sau închipuită în formele: clarul. Miturile aparţin acestei gândiri primitoare. plinul. se pot înţelege gândirea mistică. straniul . Dacă "acum vedem ca prin oglindă. Fantasticul lui Mircea Eliade este formula estetică a spiritului magic. În spirit platonic. care este firul tuturor labirinturilor" (Voltaire). certitudinea. moartea. idealul intangibil. fericirea. evoluţia. ci mistică. cu semenii şi cu sine şi rezultatele acestuia. "lumea întâmplărilor mistice posibile. miticul şi misticul în Transcendentă. Par într-adevăr stranii pornirile unor oameni de a îndesi întunericul de aici. firul ei reprezentând un ajutor transpersonal într-o situaţie inextricabilă. sau formal-matematice.aşa cum apare în general deşi Eliade îl pune sub semnul gândirii mistice. în ghicitură" (Sf. ci "modele paradigmatice cu rădăcini transcendente. fiindcă adevăr = zeu. clarobscurul. În acest context. finitul. ca lucruri în sine la care participă. continuul. vidul. sensul. neantul. la scară umană o viziune dantescă. eternul. fabulosul. obscurul. determinarea. creaţia. încremenirea etc. care este lumea mântuirii. aici omul mişcându-se între consolare şi neconsolare. Aşadar. Această constatare este evidentă pentru gânditorul mistic tot aşa cum absurdă i se pare înfumurarea creaturii revoltate. care poartă omul în timpul şi spaţiul din care acesta vrea să iasă. ştiinţa şi arta omului aici fiind roade ale revelaţiei. distingând între comunicarea clară şi obscură. cum a gândit Socrate. nedepăşind limitele imaginaţiei şi ale efectelor luminii fizice. soluţia întrebării . spiritul activ cucerind iluzoriu. iar experienţa fără raţiune este oarbă". absurdul. Tezeu ieşind din labirint cu ajutorul Ariadnei. diacronicul. binele. speranţă şi disperare. Este vorba de adevăr. amoralitatea şi imoralitatea. lumea de aici este gândită. "Acest spirit filosofic. monstruosul. stilul clasic. adevărul. indeterminarea. valoarea. dar nu-i revelează adevărul. În spiritul autonom. legate deci de Sacru. clarul aparent. începutul. "Starea de mirare este proprie filosofului. în lumea de aici. bine şi frumos. căutătoare de noutate şi originalitate. cu certitudini formal-logice. de Tudor Vianu. ca ideile lui Platon". adică de Real. Aşadar. libertatea. constituind anticamera profană a lumii de dincolo. cum ne arată limbajul subsecvent acestor uimiri. Pavel). Şi totuşi. de la mirarea primordială până azi. Dicţionar de maxime). sincronicul. Numai gânditorul mistic. obscurul. discontinuul. şi-n anumite limite se înţeleg chiar când îşi fac râu unii altora. niciodată revelatoare. sfârşitul. Pare straniu obscurul şi informul ca expresii intenţionate .

Omul modern fuge de Absolut. toate participă la stilul de viată al autonomului.înţeles . activul (omul politic. al muncii. plăsmuiri sau manifestări onirice. când de lipsa forţei de fabulaţie. romanticii şi cei obscuri). care au urmat paradisului pierdut. este iluzoriu ca şi omul social. formă existenţială a unui slogan idealist. putând fi clar . sau plăcut. când de citirea nepotrivită a misterului -care nu poate fi căutat. fără ieşire. Trăind în spirit. (Eugene Sue şi succesorii iluştri. Gallimard) după cât mi-amintesc. în absenta ordinei cu rădăcini transcendente. sârguinţa fiind forma istorică a damnaţiunii primordiale. Inspiratul N-are cultul faustic al faptei în formă trivială. prin "gândirea mistică". pulverizat suprasensibil în lumea plăsmuită de această "făptură muscată de inimă. ocoleşte unităţile pure Şi relaţiile dintre ele. Deşeul biosocial (anormalul. interes. Gândirea. un singur om . legiuitorul.în concret. Constatăm un regres etico-social în sancţionismul modern. a celor de ordine. naturalistă sau" imaterialistă sau. al semenilor şi al simţurilor. ilustraţia. Autonomul Aparent liber. Petele obscure din plăsmuirile fantastice ţin. cum a spus Nietzsche. izvorul materiei şi legilor ei. încearcă să iasă singur din această captivitate şi rătăceşte în acest labirint. care are conştiinţa metafizică a limitelor omului aici. din care ne poate scoate revelaţia. Consecventa este posibilă prin situarea mistică în supranatural. sau plăcut.magia corespondentelor. mai precis.sunt determinate de mesajul divin. Este obnubilaţia umanistă. ca suferinţa şi moartea. Jean Paul Sartre numeşte stilul lui Mallarme "impostură glorioasă".ermetism. Pentru arta literară. omul de ştiinţă. El trăieşte rătăcind. informul biomoral) odată identificat intră în grija organelor de asistentă socială. şi îmblânzirea pentru infractori de drept comun. iar poarta spre Absolut fiindu-i închisă de lipsa credinţei. înşelând. al celui mai apropiat de noi şi al celui de azi. Concepţia teoretică a scriitorului Mircea Eliade are privilegiul suveranităţii spirituale. captiv al naturii. prin rădăcina ei transcendentă. Acest tip. a vedea sediul. educaţie şi instrucţie) şi obscurul (neliniştitul informului. Pavel). cum au prevăzut unii moralişti şi sociologi. adică înţelegerea dogmatică a omului integral. Desigur.limbajul . impostorul căutător de nou. Omul presupus autonom rătăceşte. într-o prefaţă Ia un volumaş de poezii ocazionale (Ed. afară de sfânt şi religios. ci revelat – când de labirintic. fetişuri. intuiţia. labirinticul. deşeurile biosociale au căpătat o valoare estetică deosebită. inspiratul neaparţinându-şi prin vocaţie. sau magic. abstracţionism gol. vocaţiei şi convieţuirii. ca real. ap. Şi întrucât aceste două tipuri nu exprimă clar relaţia între mistic şi magic. aici. echipolenta idealismului şi materialismului într-o lume dominant magică pentru omul rămas aici. omul simplu). sau vidului baroc. visătorul). Prin tabloul care urmează. banalul şi paradoxul. judecătorul. artistul. găsesc necesară o scurtă completare. acestea fiind iluzorii prin captivitatea omului autonom în natură. ascunzând şi ascunzându-se. înmulţirii. contemplativul (înţeleptul. artistul. nu decide. înăsprirea regimului penal pentru mistici şi idealişti revoltaţi. gospodarul. A gândi religios înseamnă a depăşi social-istoricul. fiind uneori util. nimereşte utilul şi plăcutul care sunt în fond expresii ale vocaţiei ignorate. ca-n monadologia lui Leibniz sau în doctrina ideilor platonice. de şarpele . întâlnit istoric cu cel păstrător al stilului clasic. a ieşi din câmpul dialectic al intereselor. demonstraţia şi jocul axiologic al opţiunilor nu ne scot din "orizontul misterului". Există tipurile: purul (Sfântul stăpânit de Absolut). degeneratul. imaginaţia nu-1 pot scoate din impas. ci revelat. omul obişnuit al diferitelor profesiuni intelectuale. pedagogul. religiosul oglinditor al dogmelor (savantul. gratuit. acceptă Logosul. superficialitatea sau adâncimea fiind termeni. jocul între antropocentrism şi cosmocentrism. setos "de succes prin dificultate" (Mircea Eliade). monstruosul. natura şi funcţiunea mântuitoare a adevărului.sau obscur. sau rudimentar-absurde.fantastic. resturi istorice şi după venirea şi învierea Mântuitorului (Sf. Socrate cerea ca acesta din urmă să fie stupit. neputând găsi purul. tehnologul. demonicul (negativistul). în viziunea lui Mircea Eliade.plăsmuirile imaginaţiei. El se mişcă între concretul explorat raţional. omul stilului baroc. sau de opacitatea împrejurărilor. adică fantastic . Dintre tipurile înşirate. acest joc al realului şi aparentului. sfinţeniei. şi magic . se-nchipuie creator. iar când este primejdios. Limitele şi formele comunicării .nici un om – neexplicând misterul dimorfismului sexual. încerc să ilustrez starea limbajului în spiritul omului modern situat în "orizontul misterului" (Blaga). opusă "suveranităţii raţiunii şi deciziilor izvorând din ea". paznicul. atonalitate şi spaţiul vid al tăcerii sau amestecul absurd al artelor şi simţurilor . prins în sloganul sociologic. Purul este înlocuit cu formalul iluzoriu ca şi vidul sau neantul. oprindu-se la "pragul opac al existentei" (Heidegger). sau de idei este ascunsă de pseudoenigme . meşteşugarul. Când devine util. a cărui lipsă de mesaj. nonfiguraţie. care nu poate fi căutat. chinuindu-şi semenii. sau adevăr. minţind. indiferentul (scepticul). ci al adevărului revelat. a căror comunicare clară este impusă de ordine.

. existenţialism. explicaţia fiind "esenţialmente teocentrică". . morala. cosmocentrism. care este dată ca şi lumea care îi premerge şi în care acţionează). . încerc să o formulez schematic. matematism. prin acceptarea sacrului supraordonat insului Şi corpului social. deducţia fiind legată de subiectul cunoscător ca şi inducţia. mişcat în timp şi în spaţiu de iluziile stăpânirii autonome a naturii şi societăţii. între posibil şi imposibil. logicism. .mozaic de imagini şi reprezentări . dialectică sunt termenii "importanţi" ai acestei lumi a spiritului inexplicativ.ţin de corpul social bine organizat. la .psihologicul (trăirea integrală a concretului. Eliberarea omului de constrângerile sociale şi naturale. căutând scăparea. . 3. Am citit pe cortina "Teatrului Mare" din Moscova o simbolică expresie pitagoreică a dramei europeanului modern: 1789.inspiraţia ("delir inspirat de zei. termenii arătaţi mai sus sunt fetişuri.suflet şi corp (armonie prestabilită şi unire eternă.invenţia (plăsmuire închipuită a creaturii în tehnică şi artă. află însingurarea şi neantul. tradiţionalism. Treptele cunoaşterii (văzute de sus în jos) . suprasensibilului şi supranaturalului. antropocentrism. tehnologism.creaţia (înfumurarea creaturii ale cărei plăsmuiri ţin de vocaţia ei.logicul (conceptul ca reflectare a ideii. Cunoaşterea (văzută de jos în sus) . viata şi moartea aparţinând jocurilor aparentelor. . distingându-se astfel de scriitorii români din vremea lui. sau reprezentări). la niveluri diferite). ştiut fiind că nu orice structură poate favoriza desfăşurarea lor. depăşit prin redempţiune şi înviere). între viată şi moarte. Ştiinţele.ontologicul (ideea ca adevăr. fenomenologism. marcată de înfumurarea şi ignorarea de mai sus). fiindcă "unitatea şi multiplicitatea. muritor.prin complexitatea lor modernă . Afară de inspiraţie şi vocaţie. solidarism. Lăsându-se înghiţit de timp. să înfăptuiască binele şi să îmbrace totul frumos. Singura dimensiune a existentei indisolubil legată de individ este mântuirea. colectivism. dar nu în sens kantian. "relaţiile legate de structura categorială a intelectului şi de desfăşurarea experienţei în timp şi în spaţiu fiind formale".multiplicitatea lumii sensibile. ca real). Poziţia mistică platonicocreştină îmbracă lumea lui Mircea Eliade. autodesăvârşirii Şi autosalvării. aparţinând sferei "realului". istorism. . biologism. Umanism. mişcându-se intre concret şi ideal. Completitudinea tine de ideal. artele şi tehnicile existentei unei singure lumi.concept formal . arta şi tehnica . În acest climat sufocant al lumii moderne. structuralism. naturalism.1-a situat printre vârfurile strălucite ale generaţiei lui. termenii de mai sus ai omului autonom fiind "fetişuri" ale limbajului convenţional. impasul fiind starea căutătorului redus la un joc aporetic.căutarea (sârguinţa produsă de curiozitate şi nevoie. sincronism. unitatea conceptului fiind "esenţial-platonică" (Şimmel). care rătăcesc în căutarea solidarităţii prezenţilor şi generaţiilor. bolnav Şi trist". ca în monadologia lui Leibniz). altfel o formă convenţională peste un mozaic de imagini.modelul logic-matematic (este formal. . căruia îi datorăm tot ce este mai bun") (Socrate. individualism. . în care stăpâneşte orânduitor Marea Unitate transcendentă. 1905. cea de aici. materialism. "Armonia este prestabilită prin creaţie" (Leibniz). Omul doreşte să cunoască adevărul. poziţia mistică a lui Mircea Eliade . de Em. 1. 1917. Expresia istorică a acestui om înecat în timp. de neliniştile existenţiale produse de jocul între finit şi infinit. criticism. 2. . ştiinţa. înseamnă depăşirea socialului şi individualului. 1-au adus în starea de "animal raţional. iar religia. psihologism.demiurgiei" (Nae lonescu).singura soluţie a ieşirii din impas . Am mai spus că Mircea Eliade este atitudinal în orice înfăptuire prin conştiinţa teoretică. empirism. care. conservatorism. întregul şi partea" nu pot fi acordate imanentist. următoare paradisului pierdut). în timp ce "unităţile" sunt transcendente în esenţă. evoluţionism.aparentul (cosmosul şi părţile lui. Fedru trad. acest "determinism propriu-zis" fiind înlocuit de strania desfăşurare istorică a "omului demiurg". descifrarea unui "presupus mister" cu ignorarea inspiraţiei). mişcat între dezgust şi bucurii iluzorii. Modurile cunoaşterii . tensiunea lor permanentă. raţionalism. Chauvet). scientism.descoperirea (aflarea prin căutare sau din întâmplare a unui lucru.

Dar amintirile acestei contemplaţii nu se trezesc în toate sufletele cu aceeaşi uşurinţă. Afară de metempsihoză şi concepţia aristocratică a sufletelor alese . acesta fi părăsea iritat fiind presat de nevoi.«i mistică. este transpersonalul opus subiectivului. Cuminte ca şi mai-nainte". nu opreau spiritul la "pragul opac al existentei" (Heidegger) la care se opresc ştiinţificii şi artiştii autonomi. sau senzorialului estetic. cu înfăţişare gotică. cum am spus. deasupra ştiinţificilor eterni căutători şi rătăcitori". faţă de raţionali. un altul. conştiinţă etno-istorică şi social-politică. arzând de zel. O încăpere înaltă. vers-explicaţie. asemănare făcută de Joseph Bernhart. boltită. "frumosul sensibil fiind o degradare a acestuia". Bucuria sufletelor nu este numai iubire. Ideile în epică Am arătat poziţia lui Mircea Eliade faţă de ideile platonice expusă în Aspectele Mitului. păstrând doar proasta impresie de a-1 fi văzut desculţ. trad. oratoric şi didactic. Meditaţia omului singur şi hermeneut închipuit liber.scară umană întâlnim ipoteza. neliniştit stă pe scaun la masa de scris. care se mişcă între concretul neverosimil . cei vechi ne atestă acest lucru. Dante: "Opoziţia între cer şi pământ. setea de cunoaştere a naturii Şi omului.pitagorism . Lumină intelectuală plină de iubire. să nu te miri. "Astfel. altfel. Ideile îndeplinesc o funcţie unificatoare a genurilor literare: liric. poet al armoniei cu izvorul în Unul absolut. Trebuie arătată superioritatea "lucizilor inspiraţi sau treziţi din somnul materiei". legitimarea conştiinţei teoretice în literatură o poate face prin: dialogurile lui Platon şi operele literare ale lui Vergiliu. a adevărului."magicul natural al percepţiei inexplicabile". sau poet teolog". cu cât darul profetici depăşeşte în perfecţiune şi în demnitate arta augurală. ediţie prescurtată germana. de M. Goethe. epic.acest dialog este dominant socratic prin valoarea cognitivă a inspiraţiei pe care Platon o consideră inferioară trezirii iniţiatice. iar misticii nu. atât în ceea ce priveşte numele cât şi lucrurile. Francesco de Sanctis . în introducere la Summa Theologiae. artă literară cu mesaj. ci viziune intelectuală.. se poate vorbi de o adevărată conştiinţa teoretică. Divina Comedie? Poem creştin cuprinzând spiritul Evului Mediu. tot mai mult se încrede". Singur. Dante şi Goethe. căci pricina purcede din văz desăvârşit şi pur ce-n Bine pe cât pătrunde. Când în Georgice Didactul străluceşte poetic şi este exprimat esenţial în termenii: "Fericit este acela care a putut cunoaşte cauzele lucrurilor". "lungă elaborare în care destinul omului se leagă şi dezleagă în cer". ca Şi atunci. posibilă atunci când zeii. Faust Deschide un volum şi încearcă să traducă: Sta scris: La început a fost Cuvântul. orice suflet omenesc a trebuit în mod necesar să contemple esenţele.. Mă şi opresc. intuitivi şi instinctivi. tehnică şi practică. ab. orânduitor şi mântuitor "care nu s-a înecat în jocul natural al aparentelor" (Charles Maurras). gratuitatea şi eroarea). Există un mic număr de suflete care le păstrează amintirea aproape clară" (Fedru. Când un atenian obişnuit era oprit de Socrate care-1 întreba dacă ştie ce este adevărul. Reid . pe care "graţia şi revelaţia" îl situează. creator. după căderea pe pământ. Şi iată-mă acum un biet nebun. "a depăşit modelul homeric prin strălucirea stilului" şi conştiinţa teoretică: mitologie. el n-ar fi putut intra în corpul unui om. prezentă şi în opera lui literară. prin contrast cu mitocanul din Aguglione Şi cu impudicele doamne florentine. Vergiliu. asemănat în această atitudine cu Toma d' Aquino. Nina Faton). Beatrice îi explică astfel râsul ei: "De-ţi zvârl scântei din flacăra iubirii în chip cum pe pământ nici când se vede şi-ti tur din ochi virtuţile privirii. acest model al lui Dante.. a unui "poet filosof. ascultare şi primire". pentru aleşi.Istoria literaturii italiene. medicina Şi din păcate chiar teologia. Faust. întoarcerea spre vârsta de aur a creştinismului. Aşa arată Faust.” Am studiat cu râvnă. sfera realului. Chauvet). Termenii acestei scheme exprimă structura conştiinţei teoretice a gânditorului mistic Mircea Eliade. (Paradisul. cu atât delirul care vine de la zei este mai nobil decât înţelepciunea care vine de la oameni. GlosoRa Din scoarţă-n scoarţă. dreptul. Ideea platonică de frumos este "frumosul în sine". comoditatea mintală. confirmarea experimentală. unul n-a putut decât să întrevadă esenţele. cum a fost caracterizat. Pentru un scriitor ca el. Cine majută să fac pasul? Cuvântul ? Nu pot sâ-1 preţuiesc aşa de mult! Altfel va trebui sâ-1 tălmăcesc Dacă de . trad. a avut nenorocirea de a fi târât spre injustiţie de societăţi funeste şi de a uita misterele sacre pe care le contemplase cândva. Intr-adevăr. poet strălucit în "aşteptare. a explicaţiei.. "Noapte. dramatic. pe "acest călugăr al Evului Mediu.

Ideea e ce-nfăptuieşte şi creează totul? Ar trebui să scriu: La început a fost Puterea. fără ştie. sunt o făptură de deplâns: Mei o putere-n inimă nu s-a aprins. Dar iată că scriind sunt îndemnat Să nu fac nici aici popasul. Cutreieri astfel ziua pământeană.şi îndoiala omului autonom. Ca pana să nu fugă. Inaccesibilul Faptă devine-n ocol. peste voia lui. idei. Thomas Mann . Cu această ironie a lui Goethe privind omul pământean se încheie viata lui Faust în lumea amăgirilor. Nerod cine-ntr-acolo cată. Manzoni. Şi am dorit mereu. ce-s schimbătoare. moare orb. Toată opera lui Dostoievski este copleşită de idei. nici o fericire El vrea de amăgiri.sufletelor. Din ce adâncuri vine şoapta ? Majută duhul Şi-mi dă sfat La început voi pune Fapta Omul însingurat. (Pentru Socrate neştiinţa determină rătăcirile .transmigraţiile . de oricare". Ce-apropiat cunoşti. închipuindu-şi că-n tărie Fiinţe-asemeni lui să fie. Care şi de păcătoase Mari te îngrijeşti. pentru că a greşit. fericirean-naintare. Câteştrele (Magna pecatrix . adică celei de aici. fost-a mare. Proust e covârşit de abstracţiuni. Ce îmi scăpa lăsam să treacă. Nemulţumit de clipă. Măria Aegyptiaca Măria Egipteanca) se roagă să fie iertat. Ştiu că zadarnic bogăţiile Umanei minţi în mine eu le-am strâns. care-1 anulează. Dickens e plin de discuţii erudite. s-a uitat pe sine. cum a anulat şi "orgoliul omului Renaşterii" . Mulier Samaiitana . Dar ce din urmă de nimic. Şi am dorit din nou şi cu putere.spirit eu ascult. Nu bănuieşte Sfânta ceată. Mircea Eliade legitimează "ideile în epică". uşor cuprinzi. Una din pocăite (altfel numită şi Margareta) "înconjurat de cor de duhuri Cel nou nu ştie ce-i cu el. şi goală clipă Numai decât doreşte bietul s-o retină". îl îndeamnă să se livreze lumii magice. Dă-mi voie a-1 povăţui. marea lor admiraţie pentru epicul pur este o formă derivată a snobismului. Un iureş fostu-mi-a viaţa. în dispreţ mefistofelic: Menstofel "Mei o plăcere nu-1 îndesTuţează. Şi însoţit de grija neîmplinirii. până la purificare). îl mai orbeşte noua zi.Măria Magdalena. Şi-a greşit. De te presimte. să se ţină. iată. Şi în veşmântul său eteric S-arată-n chip de tinereţe. unde tot romanul este o nesfârşită . Din fire nu-ti ieşi dacă strigoi zăreşti. Cum a trăit-o? Ca-n mărturisirea ce urmează: Faust "Prin lume am ţinut-o goană Şi apucai orice plăcere. ce doar o dată. Spre "dincolo" nu este zare. Dar cu nimic de infinit nu-s mai aproape. Mater gloriosa Ridică-te spre sfere mai înalte. ros de îndoială Şi neputincios. Şi se mântuieşte. Aşa de mult e el la fel. "Tu stăpână-îndurătoare. Cervantes. Ce să mai vorbim de Tristram Schandy. Acum cuminte-n aşezare. fără să ştie". Stă scris: la început a fost Ideea. valoarea estetică a conştiinţei teoretice: "Neîncrederea criticilor literari şi a elitelor faţă de romanul de idei. Final goethean Chorus mysticus "Tot ce-i vremelnic E numai simbol. Dar cântăreşte bine-ntâiul rând. Faust O ştiu. erudiţie . Din învelişul vechi îmi iese. Nevoie nu-i de-a hoinări prin veşnicie." Cultul faptei. perspectiva infinitului.aşazisul "titanism" . te urmează" Inefabil deplinul Izbindă-i aici Etern-femininul Ne-nalţă-n tării". (Traducerea lui Lucian Blaga).toţi aceştia îndeasă cu lopata în opera lor cultură. Mi-e cunoscut întreg pământul. Ce nu-mi plăcea lăsai să plece. De pământeşti el se desprinde. Romane cu idei sunt cel puţin jumătate din capodoperele romanului. căci lumea Pentru cel vrednic nu e mută. Rabelais. De mă opresc. Mai sus sunt poate cu vreo două şchioape. slove goale aşternând.Samariteana. A f ost puternic. Rămâi în cercul tău. cât zece. şi care Tot câştigul pocăinţei îl sporeşti prin veşnicie -dă iertare şi acestui Suflet bun. Să-ţi afli chinul.

în formă mitică . iar el a avut har. De unde se credea că numai civilizaţia europeană eliberează omul de robia necesităţilor vieţii şi-1 face capabil de contemplaţie . deci realul e supraistoric. în lumea arhaică a miturilor. perspicacitatea care i-a permis să iasă demn din fluviul impur al biologiei şi utilităţilor şi siguranţa mersului spiritual în epocă. Cel mai epic dintre romancieri. Când sunt astfel prezentate. să nu se întindă în voie. vocaţional şi depăşirea înecului informativ şi exceselor imaginaţiei. Romane întregi . Trebuie înţeles acest paradox: omul etern. eu tipurile: homo religiosus. nici măcar lucrul acesta nu i-a putut îmbătrâni opera" (Mircea Eliade. Către cititor). Jumătate din opera lui Balzac e ocupată de ideologie .predicaţie ieşită din comun. d) utilul nu se confundă cu adevărul. cultura. Rătăcitorii au căutat. sau "primatul individualului". Ideile şi acţiunile religioase. cu distincţia între: mitic. Alte aspecte ale conştiinţei teoretice Fragmentarium arată conştiinţa teoretică a lui Mircea Eliade din anii 1932. cel mai mare creator de oameni de la Shakespeare încoace. social. Nici un artist nu poate concura registrele stării civile. încă o sugestie: ideile în literatură sunt purtate de oameni.obiect.se desprind câteva constatări: a) adevărul este sacru. Ceea ce e mai grav: cultura aceasta e aproximativă. stupide. transpersonalul în formula viului etern. b) la nivel profan. factologie banală sau basm. adecvată personagiilor culte: inteligente.joc subtil între omul etern şi omul istoric. echivalează cu formula parmenideică: tot ce devine nu este. Ideile În epica. profesional. nu-mi amintesc bine. invizibil. iar omul istoric poartă pecetea morţii în formula mitologică a lui Schopenhauer. libertatea spirituală nu se confundă cu desfăşurarea stihinică. iar ideile. magic. nu au caracterul manifest al demonstraţiilor teoretice pure. comerţului de librărie. presupus . nemuririi şi mântuirii sub imperiul dogmelor creştine. homo sapiens. urmat doar de topirea în natură . iar creaţia umană o consider o înfumurare. care ideea.faptele oamenilor prezentate pregnant . arta teatrului. comunică principiile descoperite lor prin har. e) spiritul religios al "primitivului" se . Din acest fragment şi din cel următor Lucruri de taină . care 1-a dus platonic înapoi. dialogul filosofic. mai ales. teoretice" (Fragmentarium. Şi apoi. În care există o singură concepţie a vieţii şi lumii. antropocentrism. politice şi etnoistorice trebuie gândite antropologic în triunghiul Dumnezeu. Ar avea o justificare: refugiul protestatar din câmpul coercitiv al literaturii programate. fiind un demn contemporan al lui Lucian Blaga şi Nae lonescu. care termină În jocul nominalist steril Intre semn Şi lucru. raţional şi mistic. teoria . secretul mari finanţe. "În paginile acestei cărţi cetitorul va găsi destule puncte de contact între producţia mea literară şi celălalt grup de scrieri. care ne îndreptăţeşte să-i admirăm întinderea cunoştinţelor. jalnice. sesizarea viului în desfăşurările empirice. la Mircea Eliade se întâlneşte jocul subtil intre banal şi paradox şi conştiinţa teoretică a realului. Fragmentarium. 1939). Este transempiricul. "Toate eforturile etnografiei şi filosofici culturii par să conducă la un rezultat de considerabilă importantă: primatul teoriei în orice fel de societate umană de tip arhaic. sunt implicaţii ale trăirii. transistoricul.acceptarea morţii absolute. cu o înţelegere a libertăţii. primul trăieşte sub semnul lui Zeus. iar autonom nu depăşeşte paralelismul semn . homo faber.unei puteri supranaturale. când alţii din generaţia lui au rătăcit fanatici. se obţine istoric-utilul.autonome. Ar trebui numărate câte pagini de teorie agricolă şi socială se află În Ana Karenina şi cât loc ocupă în Război Şi Pace informaţiile istorice şi controversele ideologice între personagii. Splendeurs etmis6res des courtisanes (2 voi. c) supunerea omului societăţilor arhaice. organizarea politiei şi închisorilor etc. cum s-a spus despre Balzac.ca Dlusion perdues (3 voi. Conştiinţă teoretică în literatura epică? Forţă de fabulaţie .) sunt alcătuite din mici monografii asupra imprimeriei. altfel fiind degradate la rangul de ficţiuni ale . în fond. Dar vedeţi. platonic. sociale.). limbaj corect terminologic şi gramatical . 1935-1939. homo ludens şi homo stultus şi.se observă astăzi că majoritatea culturilor arhaice şi primitive acordă teoriei un primat pe care niciodată nu 1-au avut nici cele mai desăvârşite aşezări europene moderne". fiindcă inspirat nu-şi aparţine.divagaţie militaro-teologico-istorică? Dar chiar opere atât de "pure" ca Ana Karenina abundă în discuţii şi monoloage. iar al doilea sub semnul lui Cronos. Păstrez din lumea ideilor lui Mircea Eliade mitul ca model revelat primordial şi creaţia aparentă a oamenilor excepţionali care. Eu gândesc ideea. Epicul pur? în cazul practicării în lumea modernă. de cele mai multe ori. om şi natură. Am făcut acest lung citat pentru valoarea lui estetică şi pentru importanta implicaţiilor teoretice în opera literară. formă raţională a înecului biologic. unei morale raţionale. ierarhizate spiritual. moral. normale. poate îmbrăca formele: ermetism vid. seamănă cu o schelă neridicată din faţa unei clădiri terminate. Creaţia umană este o iluzie umanistă. Dar nu există roman de Balzac în. este viu. condiţia scriitorului. (Fragmentarium dintr-o antropologie). anormale. neînţelegând liniştea rituală a contemplaţiei religioase. sau a spus el. nu se fereşte de idei şi de cultură. care împiedică vederea acesteia. morale. Evident.religioasă .

binele şi răul. premergătoare esenţelor care le premerg. "această obişnuinţă izvorâtă din limitele experienţei. Şi calitativ. cum îl transformăm în act de cunoaştere? Şi apoi. sau de mobilitatea nesfârşită a aparentelor. în el însuşi.concretul etern viu. Adecvarea? Este rezultatul util sau plăcut al închipuirii.ci faptul. plăcerea. se mai pune o întrebare: alegem noi şi transformăm noi. idealul fiind intangibil . mişcare între concret şi scop. Nu duc la lucruri.desăvârşeşte teoretic în teolog şi-n artistul religios modern.cauze şi efecte -. acoperită de utilul inductiv sau deductiv. raţionamentul .'întrebarea naturii şi constrângerea ei raţională să răspundă" (Cuvier). utilul . omul participând la acest "model perfect" care-i premerge. ca esenţă".psihologic. Poţi privi o mie de plante. În lupta de adaptare. unităţile nefiind căutate. cunoaşterea singură nu eliberează. comportamentul. prin har. ca arhetip". Transcendentalul "Intelectul structurat categorial. Repet aci câteva constatări care privesc "faptul" esenţial. epistemologic . Poţi citi o mie de documente despre Revoluţia franceză. care caută adevărul şi nu-1 găseşte şi chiar primirea lui poartă imperfecţiunile lumii vizibile. Mircea Eliade prezintă teoretic natura transpersonală. legitatea la scară umană . a faptului situat dincolo de jocul axiologic al opţiunilor. sociale şi morale. sacrul şi satanicul. în vederea organizării experienţei posibile" (Kant). nu înlătură tensiunea polară subiect-obiect.formularea tehnică şi practică a citirilor. Dar cum alegem din milioanele de fapte acele fapte esenţiale? Cum obţinem un fapt dintr-o mie de documente. ipoteza . cristalizată tipic". frumosul şi urâtul.iluziile deducţiei şi inducţiei. rătăcirea şi salvarea la scară umană. Distincţia nu aparţine dialecticii.lucrurile în sine fiind dincolo de trăire. Aici: aşa-zisele "adevăruri . Rezumativ. în spirit creştin. Aşa înţeleg "faptul esenţial". dintr-un milion de fapte un singur fapt semnificativ . Faptul şi fapta Se pot distinge etimologic? Etimologia nu iese din istoricitate.sau acest fapt este.eficacitatea limitată a constatărilor biologice. adică "procesul dialectic deschis". "stare de fapt inexplicabilă". Experienţa "Karma. prin opoziţia autonomă a gândirii -apriorism neesenţial. spre "natura lucrurilor" (Deussen). aici. ci "metafizicii.şi "teoria obiectului" a lui Meinong. Omul istoric nu exprimă întotdeauna "ideea platonică de om". filologic. Pentru a înţelege "esenţialitatea faptului". legată de observaţia succesiunii aparente a fenomenelor . Revelaţia? E primirea obiectului. sofismul . experimentul . nu logic .(Deussen). "Toţi suntem de acord că ceea ce interesează cunoaşterea umană nu sunt faptele . omul autonom trăind neliniştea paralelismului gnoseologic semn-obiect. ne gândim la "ideea platonică. cum o vede Nietzsche. biologul englez preluând-o din "gândirea indică". gratuitatea . experienţa cuprinde: adevărul şi eroarea. dacă îl raportăm la "concret ca unitate reală. sau discursiv . calitativ deosebit de milionul de fapte care îl precede şi-1 întrece? Şi ce este virtutea de a învăţa decent un aspect al eternităţii?" (Fragmentarium). als Urkraft" . care o situează pe acelaşi plan cu revelaţia. esenţială.pseudoplatonică şi pseudoscolastică .numită de Schopenhauer "Urform. paralogismul . Paralelismul semn-lucru nu poate fi depăşit intuitiv. care depăşesc intelectul uman.forţă plăsmuitoare a închipuirii. întâmplare sau căutare. fără să te apropii cu un singur pas de acest fapt fără pereche în istoria europeană."incorectitudine involuntară a raţionamentului. neavând cale spre lucruri în sine.care premerse creator multiplicitatea faptelor aparente. cum o concepe Thomas Huxley. gândit ca ideea platonică . suma genetică a faptelor trecutului. ca lucru în sine. Adecvarea nu se situează prea departe de aproximare şi. ci revelate. metoda . în marginile naturii în care se află captiv. intelectul autonom fiind dependent de experienţa deschisă.plăcerea nesemnificativă şi "comoditatea mintală" (Poincar6). depăşind existenţa" (David Hume). Inspiraţia? Formă iraţională a cunoaşterii. observaţia . întotdeauna. de limbaj şi de speculaţia dialectică. adică existenţa cum este şi cum trebuie să fie. reprezentare sau concept fiind cantitativ distincte de obiect" (Goblot). intuiţiei sau inteligentei omului autonom. logic. adică "viul etern ca unitate în multiplicitate"."şiretenia raţiunii" (Hegel). adică cunoaşterea. fără să înţelegi faptul esenţial vieţii vegetale. nu mântuieşte. prin depărtarea de la esenţa unică. Transcendentalismul este tot atât de departe de adevărul transcendent ca şi "fenomenologia lui Husserl" . Faptul este "concretul logic"? Logicul autonom nu depăşeşte "senzorialul autonom". cum am mai spus.lucrul în sine". Este locul aici să fixez schematic formele şi rezultatele explorărilor omului autonom. ca ştiinţă a realului . ca şi credinţa fără fapte.nemijlocirea senzorială . "orice imagine. care poate conchide just" (Goblot). expresie a "imperfecţiunii limbajului autonom". Categoriile având sursă genetică în aceeaşi experienţă: intuiţia. Logica faptelor Daturile încorporate pseudoexplicativ În cauzalitatea naturală. Faptele omului sunt surse ale suferinţelor lui. "Ficţiuni utile" (Vaihinger). cauzele reale fiind mistere.

acest "concret viu". sediul lui transcendent. Nu poate fi vorba de o eşuare. Departe de a trăda o atitudine antimetafizică. te mulţumeşti. Numai opacitatea materialiştilor. poate fi prezentată în mai multe forme. comod. Aşadar. văzut ca idee platonică. empiriştilor. te convingi de absurditatea acestei demiurgii şi atunci crezi că lumea o faci cunoscând-o (idealismul). autodesăvârşirea Şi autosalvarea.ca manifestări ale lui. în spectacolul transcendent proiectat de închipuirea lui Socrate. căci nu confundă "realul" cu "palpabilul" . prin îndrăzneala lui mistică. În esenţă neavând nici o legătură cu adevărul În afară de revelaţie. Sârguinţa omului nu duce la "transcendent". pozitiviştilor. la supranatural. Augustin) şi poate fi "obiectiv. ). sau poezia religioasă de oricând şi de oriunde. în Fedru. Desigur. cum se vede şi din acest fragment. "Autenticitatea nu poate fi integrată mentalităţii secolului XIX. închipuirea şi simţirea omului istoriei profane. Ea acordă importantă "documentelor". "autenticitatea" exprimă o puternică sete ontologică de cunoaştere a realului" (Fragmentarium). numai pentru că acestea participă la "real". gratuit. subiectivism activ convertit metafizic în "formă existenţială a adevărului. al . aparent subiectiv. atunci voi cunoaşte pe deplin. prezentarea ei putând fi făcută în forma lirică a pamfletului. amestec de apriorism şi cercetare" (Frischeisen -Kohler). şi confundă realul cu aparentul. În ghicitură. Mircea Eliade a fost determinat terminologic de spiritul vremii. această semnificaţie având-o . iar în formulă dantescă. în mod autonom. Acesta este sensul formulei lui Nae lonescu: "Metafizica este o lirică. Termenii magic. în care creaţia se împleteşte întregitor cu nimicirea". atât autenticitatea cât şi idealismul sunt eşuări ale conştiinţei magice. Dar "teoria obiectului" a lui Meinong? Această "trăire completă. umilinţa creştină depăşind captivitatea naturii şi neliniştile perspectivei infinitului şi morţii de care n-a scăpat orgoliosul om modern al Renaşterii. lin joc la gândirii şi închipuirii ". dramă a existentei umane. adevărul neputând fi căutat sau subiectiv şi colectiv nădăjduit.istoric . Ştiinţa şi arta nu salvează. Altceva este trăirea mistică a adevărului revelat. experienţelor.ideile . Crezi că lumea o poţi face şi desface prin voinţa ta (magie). Epistola I către Corinteni 12. ca şi esenţele lucrurilor . fiindcă revelaţia adevărului nu poate fi înlocuită cu "aspiraţia către el". între plăcut şi dezgustător. atunci. premerge faptele . nu obiecţie". util. între util şi eronat. paradoxul. ci primit trăit aici şi văzut dincolo. "Dar. din a cărei captivitate nu poate ieşi şi este mişcat istoric doar de "iluziile progresului". între aparent şi neant. care nu poate înlocui sacerdoţiul şi templul. stăpânit de spiritul medieval". subiectiv. în care să se împletească indignarea moral-profetică. Lumea "omului profan" . catastrofal.12. de la concretul banal şi opac până la plăsmuirile închipuirii. schemele formale. mod subiectiv de valorificare a vieţii şi lumii". ci la stabilirea capacităţii omului de a imagina ipoteze. tot sau în parte. ci la suprasensibil. ca-n literatura absurdului .la Mircea Eliade . alchimistul evului mediu. adevărul apărând ca punctare sacră a timpului şi spaţiului. fiind intransmisibil la nealeşii care nu se bucură de această favoare a Cerului. "omul demiurg" rătăcind În marginile naturii. să trăieşti "autentic" o cât de mică părticică din această lume (autenticitate)" (Fragmentarium).cu imperfecţiunile lor naturale . eul şi lumea în oglindirea lui neadevărată. absurd. cum am demonstrat În alchimia medievală creştină. ap Pavel. Rickerţ situează trăirea "în anticamera cunoaşterii". a oricăror imanentişti ignoră "natura sacră" a adevărului. în situaţiile limită ridicată în planul conştiinţei omului vinovat" (Heidegger). care ar fi fost mai potrivit exprimată prin termenul "trăirii mistice". evită. dezgustul şi arătarea dansului drăcesc al contradicţiilor supărătoare şi contrastelor iluzoriu liniştitoare. nu sunt posibile autocunoaşte rea şi cunoaşterea naturii fără rest. nu poate fi căutat. constructiv. prin autonomia logicului şi ontologicului nu duce la adevăr."sărbătoarea şi templul". acestea sunt iluzii care mişcă gândirea. precum cunoscut am fost şi eu" (Sf. iese din jocul "întâmplărilor". "statut subiectiv" ambiguu. ci revelat.subiectivism şi obosisme. idealiştilor. cum nu le-au putut înlocui nici dialogurile lui Platon. Omul singur "ştie neştiind" (Sf. Aici: "Acum vedem ca prin oglinda. experienţa şi trăirea omului autonom nu duc la adevăr. Aici. ci numai la trăirea mistică a chemării primitorului favorizat prin har. în cele din urmă. arată doar un spectacol trezitor. Evul Mediu Lumea modernă este grea de utilităţi şi erori. însă. astfel. mişcându-1 intuitiv sau speculativ. idealism şi autenticitate sunt sinonimi. Autenticitatea mai poate îmbrăca forma "vital-panteistă a lui Nietzsche.ale omului" raportate la Absolut sunt egale cu erorile. Aici.fiind magică. Speculaţia. "faptul esenţial". care totuşi n-a alterat poziţia lui de gânditor mistic. iluziile. sarcasmul. Şi "idealismul lui axiologic" rămâne în anticamera cunoaşterii". stăpânirea şi transformarea lumii are caracter mistic. nu duce nicăieri. O viziune realistă a "autenticităţii". H. automatismele. criticiştilor. insul autonom "venind de nicăieri şi mergând spre nicăieri".în câmpia adevărului. De altfel. sau prin lucruri. Autenticitatea Termen de origine grecească. Existenţialismul este formula filosofică a subiectului opac şi rătăcitor al cărui mers prin vorbe. totul oprindu-se la "pragul opac al existentei" (Heidegger). faţă către faţă: acum cunosc în parte.

XIII). neplăcerea îl îndeamnă la sinucidere. mistică şi realmesianică. Neamul ales iese din timp.idee iudaică . românii neputând fi definiţi altfel. adică istoric-profan. Bocaccio face să-i răsune loviturile de bici peste aceste două ordine de lucruri şi de persoane". prelungit până în jungla vremii noastre.nu unul laic. la care participă lucizii. depărtându-se de adevăr ca ideal. călugări şi în plebea proastă şi credulă".spirit plebeian . romanii născându-se creştini. Istoria profană este cimitirul popoarelor ce devin. practică. Cultura. ca să aibă de lucru. a fost însetat spiritul medieval. sub stăpânirea Divinităţii creştine. stilul lui este specific naţional. echilibrul interior care se păstrează senin în mijlocul întâmplărilor celor mai crude sunt terenul natural în care încolţeşte comicul. rugăciunile. O veselie lipsită de intenţie şi de semnificaţie este ceva lipsit de farmec: râsetele ei izbucnesc din belşug în gura celor proşti. "neamul ales" se mântuieşte prin participarea la Absolut. Este pseudomesianismul spiritului revoluţionar. începutul sec. viziunile şi miracolele. Virtutea îi este înecată în întâmplări vesele şi triste. Notă despre patriotism. energie activă. după care urmează efortul steril de a o reface. inteligenta. Ilustrez cu câteva citate poziţia lui faţă de Evul Mediu.a lucrurilor şi a oamenilor aflaţi pe o treaptă inferioară a vieţii intelectuale. el trebuie să aibă o intenţie şi un înţeles. după cum nu se confundă cu lumea creată. Şi. eliberatoare. Fără abatere de la ecumenicitatea creştină. aşa cum o concep pantheistii. un neam religios. Şi comicul îi dă acestei lumi fizionomia şi seriozitatea ei. Acum se poate arăta că lumina raţiunii se-neacă în aparenta lumină fizică şi nu poate înlocui lumina mistică a Absolutului. înecat grotesc în dezgust senzorial şi în teamă fără ieşire. în întunericul din el şi din natură. în timp ce "modelul Revoluţiei franceze duce în temporal. mortificaţiile trupului. noua "nobilime" a intelectului dizolvant. Lumina adevărului a rămas în "preoţi. cum spune Dante. care punctează real spaţiul.de degradare a realului la "palpabil". posturile. adică valorile ideale ale Evului Mediu. care se socotea pe sine civilizată şi tot restul barbarie. Pentru ca râsul să cuprindă ironie sau inteligenta. Comicul se naşte aici tocmai din aceasta: caricatura . explorare a aparentei.. Societatea cultă avea în faţa ei pe călugări şi pe preoţi sau.. Viata veşnică este sacră. trăind iluzia zborului cuceritor. Nina Faton).făcută de un om inteligent . patrie etnoistorică şi geografică -fără conţinut religios . anticlerical. cu noianul de bunuri. care şi-au aruncat măştile divine. real mesianic. triumfă inteligenta ironică. după cum spune un istoric . A trăi creştin în timp şi în spaţiu înseamnă a nu fi înghiţit de timp şi de spaţiu. care-şi dădea "raţional" cu degetele în ochi. cum spune Bocaccio. spovedaniile.Procopovici de la Cernăuţi. fugind de mistic şi ancorând Naţional-politic şi democratic în iluziile naturaliste ale "stupidului veac XIX" (L6on Daudet). "Observaţi cum judecau şi mai ales ce vedeau oamenii din secolul XVIII şi XIX În Evul Mediu: . Isprăvile lui magice desfigurează ordinea firească. trebuie să fie comic. ca alte neamuri. fiindcă Divinitatea. deşi face istorie. în timp ce Francesco De Sanctis se bucură bocaccian şi machiavelic de triumful raţional şi senzorial al spiritului laic . Sub acest aspect. Nu se poate fixa profilul spiritual al românului în afară de Biserica Creştină. mers scormonitor în materie. Seamănă cu un nebun care-şi strică caşa. sau supus zeiţei franceze a raţiunii . care "deformează obscen. Este o întoarcere dialectică a vizitei omului Renaşterii şi secolului luminilor. Este un "Patriotism profetic" . Istoria literaturii italiene trad. Se Urăşte în spaţiu. predicile. Sunt caracterele clasei căreia îi aparţinea Bocaccio. "ideile acestuia având izvorul în Răsăritul ortodox" (Mircea Eliade. la "biograficul material". Fragmentarium). "O lume al cărei stăpânitor divin este întâmplarea şi al cărei principiu conducător este natura nu e numai uşuratică şi veselă. rareori. De această "lumină intelectuală. Termenii materie. dar nu fac parte din conştiinţa lui teoretică. este înlocuită cu civilizaţia. adică fără a avea finalitate în el însuşi. cu prostia şi credulitatea ei.luată de la Gioaccnino da Fiore (Sfârşitul sec. iar în spate stătea plebea. fără a-1 considera punct terminus al evoluţiei universale. ca un "ilot beat". Chiar faptul de a nu lua în serios evenimentele şi de a face din ele un joc pur al închipuirii. în înec istoric". în viziunea lui Mircea Eliade. sub imperiul plăcerilor trupului. înecându-se în natură. Prin apariţia burgheziei. Prin gândirea lui mistică. nu "ştiinţificii" (N. frazele şi imaginile sacre" (acelaşi). natură.ca expresie a jocului de forţe şi interese sunt înţeleşi de el. a Evului Mediu. atâta vreme stăpânite. acoperită de "scandalul istoric" al înnoitorilor.neam şi spaţiu naţional. Mircea Eliade se situează în lumea mistică. ci şi comică. XII. din jocul istoric al apariţiei şi dispariţiei popoarelor care au devenit şi devin. Patria lui românească este stăpânită de "ideea poporului ales" . Iorga) şi căutătorii de senzaţii tari.prejudecăţilor "ştiinţifice" şi al "surogatului religios al superstiţiilor" (a se vedea Veuillot). (Francesco De Sanctis. după câte miamintesc -ei nefiind creştinaţi. nu ofensează Divinitatea pe care o poartă în timp şi în spaţiu. revelată în sărbătoarea care punctează real timpul şi templul. întrebuinţând o expresie a lui Papini. Omul modem "merge înainte şi de-andoaselea" sau în zig-zag. Mircea Eliade trăieşte perfecţiunea atemporală a ordinei creştine. acea împletire capricioasă a întâmplărilor. clasă instruită. nu se confundă cu ea. lucrurile catolice. cum nu are nici specia om dacă o privim creştin. plină de iubire". cum spune Mircea Eliade. Şi.

"fenomenul originar" etc. înţelegerea formelor existentei în ele Insele . tradiţional. Omul modern a transformat "înclinările naturale" în voluptate.. adică ultimelor două decade. absolutizarea mişcării gândita dialectic în termenii da şi nu . În simbolica gândirii medievale deosebim: Creaţia lumii din nimic. a celei predeterminate. picturile mănăstirilor. fiind demonism de extracţie joasă. lugubrul din romanele lui Lewis şi Radcliffe. revoluţie". individualului". prin formalism logico-matematic sau printr-un iluzoriu "salt calitativ dialectic". păcatul strămoşesc renăscut prin puterea nefastă a civilizaţiei. bunăoară faţă de scolastică. pseudo-stiintifică a impurului şi întunericului în care stăpâneşte imposibilul. lui Maritain şi Grabmann. turpitudine. necunoscută şi incognoscibilă . prin cognoscibilitatea religioasa naturii. Nimic nou în spiritul european: umanismul ca renaştere a sofisticei. necesitatea cu întâmplarea. Valorificări ale Evului mediu). Izbutim să ne desprindem de istoria medievală. prea simbolic şi de o profunzime pe care romantismul nu o iubea: profunzimea dogmatică. adică prin sfârşitul stăpânirii "senzorialului. în simbolismul şi în metafizica sa. Summa Theologiae a fost repusă în circulaţie în seminariile catolice de-abia în a doua jumătate a secolului XIX (până atunci se studiau mai cu seamă comentarii şi rezumatele thomiste). pe care a realizat-o romantismul. devenind un "animal depravat" (Rousseau). Romanticii sec.dar Sf.istorism. Numai după această vrajă vizuală romantismul a început să găsească în Evul Mediu câteva din propriile lui idealuri: simplicitatea vieţii. Beatrice semăna prea mult cu virtuţile teologale. sau limbaj-lucruri. în speranţa trezirii "omului demiurg". al "antinomiilor insolubile" în marginile raţiunii pure şi ieşirii din "impas prin experienţa posibilă" (Kant. cu tot .paralelism semnlucru ... A mai fost consemnat un "r": "Renaşterea" iluziilor autocunoaşterii. În simbolica gândirii moderne deosebim: "Dumnezeu necunoscut şi incognoscibil. Thoma şi scolastica.opoziţia gnoseologică în Sus şi jos . consemnaţi de Charles Maurras. creatoare şi înghiţitoare . ireversibilitate (entropie) şi reversibilitate (entropie). în bună parte. că specificitatea Evului Mediu stă mai puţin în "istoria" sa. Cearta universaliilor nu se sfârşeşte decât prin triumful realismului medieval. scepticii "mistici" ca Pascal . închipuirea şi experienţa lui între finit şi infinit. În fond. al invariantelor comod-formale sau aparente şi al transformării.noua divinitate care a preluat atributele celei vechi" (Simmel). în secolul XVIII. aproape că nu avea biografie. cum îl vede Alain). straniul. Descoperim. Modernismul? E ontologia jocului etern al vieţii şi morţii. a cărui aventură se opreşte la marginile lumii. umbrele catedralelor. "Luxe.mişcare asimptotică în direcţia idealului intangibil . nu a celei mişcate de raţiunea. "autenticitatea". sau "triumful aparentei".."mobilitate absolută". crimă şi sadism. după ce (stingându-se romantismul) ne-am desprins de peisajul medieval.deci creaţie. "creaţia împletită panteist cu nimicirea" (Nietzsche). "reformă.orori şi întuneric (secolul XVIII) şi arta gotică (secolul XIX). Latent. XIX au descoperit în Evul Mediu arta gotică. rămân tot atât de inasimilabile geniului romantic pe cât erau în timpul enciclopediştilor. cei trei "r" funeşti. universal. Cărţile cu cel mai copleşitor şi mai statornic succes au fost. romanele care aveau ca personaj principal un călugăr scelerat şi a căror acţiune se petrecea în genere în "Evul Mediu întunecat" (Dark Age). Nu e nimic nou. calme et volupte"' (Baudelaire). Tot secolul XVIII este dominat de "romanul negru" englezesc şi de polemica voltairiană contra monahismului şi a valorilor creştine. non-creaţie. natura în luptă cu ea însăşi. damnaţiunea şi mântuirea . cunoaşterii. legitate şi transformare continuă. Se păstrează înainte de toate pateticul. "diabolismul" şi "magia medievală" este o descoperire a romantismului . escatologic." (Fragmentarium. păcatul. care înseamnă sfârşitul mistic al tensiunii polare subiect-obiect. Şi romantismul care a exaltat pe Abelard şi Heloisa (existente patetice) şi pe Laura lui Petrarca (fluviu al lacrimilor) a trecut respectuos pe lângă Beatrice. Modernismul nu merge împreună cu simbolica gândirii medievale. descoperise ruinele castelelor.ghem de contradicţii în această lume pseudoteologică.cei profani sunt sterilizanţi .acei care consolează prin limitele dogmatice ale credinţei.cât în ceea ce are el supraistoric. Un adevărat "Ev întunecat". anistorism..proces mistic situat între primordii şi sfârşit . Sensibilitatea romantică a valorificat idealul şi viata medievală pentru că descoperise arta gotică. sensul cu absurdul.. redempţiunea.. materia eternă.. nemurirea. cu mirare.. în "devenirea" sa . în romantism rămâne neschimbată atitudinea critică a unui Voltaire. aporetica paralelismului gândire-lume. autodesăvârşirii şi autosalvării omului autonom. romantism. Dar este uşor de observat că şi în această valorificare simpatică a Evului Mediu. Pasiunea cu care erau citite pe atunci aceste romane nu este egalată decât de frenezia polemicei antimedievale şi anticatolice purtate de Voltaire cu o generaţie mai în urmă.singurii formal constanţi . Dante era prea teolog. singuri înţelepţi sunt lucizii. ordine şi desfăşurare stihinică. peisaj lugubru.. Mistica medievală. se păstrează elemente din atitudinea negativă şi polemică a secolului XVIII. patosul erotic. Iar "actualitatea" Summei în cultura europeană profană se datoreşte. în genere. antifinalism. Evul Mediu se rezuma pentru spiritul secolului XVIII la oroare.

considerate de Fr. Unul real. Logosul începutului fiind mereu deasupra şi ascuns omului rătăcitor.şi ale celei materiale existentele . tipurilor şi caracterelor. deci de jos În sus. Frescă de epocă. misticul. magicul şi raţionalul şi. această dilatare a câmpului contemplaţiei estetice fiind o biruinţă a romantismului în lupta cu clasicismul. Schiller). sau mistic. Lumea modernă începe cu Socrate. astfel încât să nu ducă nici la înec în peisaj sau în enciclopedism. nu depăşesc "suprasensibilui". punctând discontinuu şi involuntar fabulaţia. care pot fi cunoscute la zi. Termenii preistoric. cu creştinismul. Omul văzut ca "idee platonică de om". transformaţi în "vorbe fetiş". concepţie care limitează cunoaşterea la experienţa posibilă. Nitti ca fiind cea mai veche democraţie modernă (1775-1783) .trebuie stăpânit de conştiinţa teoretică. pozitive sau magice.cortegiul de rătăciri antropocentrice. "fulgerele inspiraţiei".ca şi teologul.el situează iniţierea deasupra inspiraţiei. care descompune spaţiul gândit al grecilor. care introduce ordinea şi binele în materia indeterminată" (Timeu. Astfel.singura formulă justă a creaţiei fiind cea dată de creştini .ci este "un artist suprem. Romancierul este un artist care. apreciată de Socrate. concepte. între inspiraţie şi căutare. Multiformul existenţial . nu poate fi creator. gratuită sau eronată. dar nici la lipsa principiilor. având drept conţinut. (căreia Kant îi contestă caracterul de ştiinţă. miticul. în stil teologal sau filosofic. idei. care o încorporează În ritmica cosmică a spaţiului. Fără să frâneze imaginaţia. teologică. cu revoluţia engleză a lui Cromwell (1642).este scos din felul în care înţelege istoria Pârvan. oameni Şi fapte ca reflectări ale ideilor. părintele umanismului al cărui subiectivism este opus realismului platonic (F. fiindcă orice definiţie. aceste "obiecte incognoscibile".orice combinaţie tehnică nefiind posibilă fără aceste date Şi deci neavând caracter creator. este evidentă pentru toate conştiinţele teologice. fiind o formă utilă. folclor. die als Wissenscbafi wird auftreten k&nnen 1783). nu trebuie absolutizaţi. psihologică. dimensiunile timp şi spaţiu . sau aspiraţiile acestui om. concepte.în frescă sau în om . cu Protagora.sunt manifestări ale acestei idei. nu conţine nici un adevăr.iar răspunsurile căutării fiind aporii. cu sofiştii. de Goblot). Sofistul). unii stabilesc începutul lumii moderne (Francesco De Sanctis şi Jacob Burckhardt). Şi bogăţia nu ar fi prea mare în frescă sau într-un singur om.C. Al doilea termen . Şi totuşi Demiurgul lui nu creează lumea din nimic . Ştiinţele naturii.timpul . părerile şi aporiile (eleaţii). spiritul apare ca un fluviu heraclitic în care apar mistere. faptele neavând valoare în ele . Metodele sunt informaţia. În acest context trebuie gândit epicul: joc între esenţe şi existente. adică dacă scoatem omul din triunghiul: Dumnezeu.întrebări fundamentale . care căuta un zeu . cum am arătat.ideile . stereometric prin numere întregi (Spengler). de la personajele harismatice la deşeurile bio-sociale. filosoful şi omul de Ştiinţă . Formele ordinei spirituale . obiecte ale metafizicii. tipuri. "Zeul este creator şi omul imitator" (Platon. cu Descartes. supratemporal Şi supraspaţial.că are o singură idee: binele suprem. corespunzătoare Divinităţii noastre. ontologic .istoria şi poziţia mistică a cunoaşterii. în care se întâlnesc tipuri şi caractere. Romanul este o povestire în plăsmuirea căreia se cuprând oameni şi întâmplări legate de viata lor biologică. a cărui biruinţă spirituală. mediul social şi natural şi cu sine însuşi. filosofică. înecate în fluviul formelor vii ale existentei. Renaşterea. descoperitorul conceptului. S-a spus despre Platon . în formula fabulaţiei literare. om şi natură. asemenea definiţiilor omului autonom. observaţia şi raţionamentul. în concepţia sa. adevăruri. morală şi religioasă. Romanul Românesc Se poate încerca o prezentare a romanului în loc de definiţie. tradiţie. Cu acest "r". O privire istorică ne oferă un inventar sărac de idei. Este o construcţie complexă. nu trebuie uitate relaţiile omului cu divinitatea. este etern. Priviţi metafizic. ca om religios creştin. El inventează aparent şi descoperă date primordiale . socială. această povestire cuprinde idei. Dialogurile conţin probleme . întocmită pe această relaţie: fapt esenţial . Desigur. cu războiul şi declaraţia de independentă a SUA. protoistorie. forme (sofiştii). cu ficţiunea artistică. în fabulaţie se împletesc veracitatea ideatică şi faptică. construcţie comodă pornind din nevoile. tipuri Şi caractere. fenomen originar.timp. Ce ciudată apare filosofia istoriei ca filosofic a culturii. chinuit de contradicţii insolubile. gândirea cuprinzând idei (Platon).soluţiile lor fiind inspirate . caractere. întinsă până azi. fiind creatură. se relativizează. nuanţe (Heraclit). apoi. cu Renaşterea. cât. în marginile naturii (Prolegomena zu einer jeden kunftigen Metapbysik. cosmosul. Psihologic modern. cu cucerirea Constantinopolului de către Mahomet ÎI (1453). conceptelor.ideile trebuie gândite ca el. Este recomandată de imanentiştii agnostici. istorie. Revoluţia franceză (1789). aporii şi erori. filosofice şi istorice actuale. acestea fiind lucruri în sine. ca toţi termenii tehnici ai oricărei discipline a mintii umane. instrument logic al oricărei civilizaţii (Frazer). ea îi tine sub control plăsmuirile. antropologie . ştiinţifică şi artistică. adică anistorism. Concepţie legitimă. esenţele aparţinând sferei "supranaturalului". O vastă informaţie social-istorică este astfel mânuită selectiv. dacă reducem cunoaşterea la om şi natură.

capătă alte definiţii perechile terminologice polare. postulatraţionament posibil. certitudine-îndoială. simbolurile lui sunt aparent detaşate de lucruri. ordine-haos. simpla "comoditate mintală" (Poincard) în "lumea faptelor". Limbajul-imaginar al omului autonom depăşeşte forma ipotetică. mister-dezvăluire. progres-desfăşurare din primordii. iar în dramă ciocnirile -romanul este o carte cu oameni. îneacă spiritul în materie prin "forţa prejudecăţilor" cuprinse în aceste forme pseudoreligioase. Dumnezeu-natură. "triumful aparentei" (Alain. Este omul murit or al "evoluţiei". O carte cu personagii care justifică demnitatea omenească este o carte care înaltă demnitatea literaturii unde ea a fost scrisă. iar mai mult de jumătate din paginile cărţii sunt ocupate cu reflecţii mistico-antropologice. deşi Balzac nădăjduia . individ-grup. Ştiinţa omului autonom nu atinge adevărul şi deci simbolurile sunt utile.raţiune (idei. poate trăi fără adevăr. etnic-universal. eu-lume. Este suficient să trăiască. între inspiraţie şi căutare. biruinţele aparente ale ştiinţei şi tehnicii. suflet-corp. complementare: Dumnezeu-om. Louis Lambert rămâne printre cele mai bune cărţi ale lui Balzac şi trebuie numărată întotdeauna printre capodoperele romantismului. eficacitatea lor fiind determinată de revelaţie. fiindcă sunt legate de doi factori: om şi natură. prelungit până la omul gândit cibernetic. istoric-supraistoric.nonvaloare (număr biosocial util sau nimic). răspăr spiritual al omului absurd al cărui scepticism. cu scrisori exaltate. În ceea ce priveşte limbajul: nici limbaj comun. logic-empiric. e un antiplatonism gnoseologic. valoarea lui teoretică. iar ale artei autonome sunt plăcute. real-aparent. înseamnă prejudecată ştiinţifică. Se poate scrie un roman fără întâmplări şi fără conflicte.de "iluziile progresului şi autodesăvârşirii". fruct amar al finitudinii. scapă de "înfumurarea creaţiei". acolo. principii). demonic-angelic. cu fragmente filosofice. paralele. este preferabil ca personagiile unui roman să fie oameni remarcabili. Pozitivism sau materialism care. ştiinţa conceptelor pure". este un roman aproape fără întâmplări. ca în Rodirea pământului a lui Knut Hamsun. intelect categorial sau conceptual . semn-lucru. cu atât această literatură se înaltă" (Fragmentarium. iar arta lui plăcuta. acel imposibil dorit şi neatins de Faust . spirit-materie.apos tenori c (experienţă posibilă). natural-" supranatural. categorie-nuanţă (Simmel). bolii. Despre destinul romanului românesc). cauzalitate-finalitate (în viziune mistică. Romancierul e liber să-şi aleagă oamenii pe care îi creează din orice zonă. o lume-două lumi. ieşind astfel din triunghiul dominat de Sacru: Dumnezeu. Omul material. "A şti. om-lume. mai precis agnosticism. nici logic-autonom. ins-specie. unitate-multiplicitate. acestea ilustrând ordinea invizibilă. factor-termen. om şi natură. Recitiţi Louis Lambert. ei pot fi geniali şi exaltaţi. bătrâneţii şi morţii şi mai ales al absentei minunii. făuritor de modelări comode şi utile. În această stare. este produsul neputinţii . cum s-a supus Kepler. e proiecţie a închipuirii sale ca şi tragicul. Dacă literatorul este obligat să stăpânească teoretic obiectele contemplaţiei sale. ca în Louis Lambert. supranaturalsuprasensibil. această maşină fiind "ireversibil" mişcată în timp şi-n spaţiu -istorism materialist-dialectic . întuneric-lumină. nou-vechi. clar-obscur-nerotunjime barocă (sau "demonicul" lui Fr. În acest triunghi. Meinecke). corespondentele între spiritul uman şi lucruri sunt asigurate de realitatea lui izvorî ta din Sacru şi stăpânită de El. "dualism logic kantian" (Marin Ştefănescu). valoare (ierarhie) . Cu cât o literatură se poate mândri cu mai multe tipuri. cauzalitate-finalitate sau . impus de nevoile omului în lupta lui de adaptare. Fireşte. invenţiedescoperire. Dar este incontestabil că . sau primitivi şi telurici. ideal-scop. În Urnitele conştiinţei teoretice a Realului. om-sex. lucid-raţional.produsul nefericirii. tehnică şi practică depinzând de "experienţa vizibilă" (Kant). obscur-clar. transcendental (logic-aprioric) . această conştiinţă teoretică trebuie să se mişte dialectic între autonomie şi eteronomie. fiind "un joc pe loc". contradicţie-complementaritate. ci-1 prezintă: "Nu-mi propun să încerc o definiţie a romanului. cu o "presupusă corespondentă biunivocă între el şi lucruri" (Wittgenstein). Cum am mai spus: religia este adevărată. realul este inaccesibil spiritului magic sau raţionalist şi accesibil spiritului mistic care-1 vehiculează dogmaţic. fiind stăpânite de "ficţiunea idealului" (Fr. Nici Mircea Eliade nu defineşte romanul. raportate la adevăr. pe care limbajul-instrument o vehiculează. cu mai multe personagii în care drama existentei se desfăşoară în toată plinătatea ei . O carte în care trăieşte un singur om cu care nu se întâmplă nimic până aproape de sfârşitul romanului.însele. supunându-se "Realului" care-1 transcende. Şi cu toate acestea. pentru a putea". transcendent-imanent. un singur om.idealul intangibil. la scară umană. fericire-nefericire. constantă-transformare.în timp ce în nuvelă predomină întâmplările. Fuga de mistic înseamnă renunţarea la favoarea Cerului. concret-abstract. subiect-obiect.în timpul când a scris-o -că a depăşit romantismul. iar dacă este lucid. Creaţie-imitaţie. aici. "omul maşină" al lui La Mettrie. despre Kant) adică al "evidentei senzoriale". organic-mecanic. ştiinţa omului utilă. adică "omul istoric" opus "eternului om religios". Lange). valoarea lui teoretică depinzând de confirmarea practică. care n-a acceptat "ontologismul medieval. încărcat de impurităţi empirice. invarianta dogmatică-axiomă.

şi n-a rămas nimic din toate aceste opere bine intenţionate. paralogism (vid mintal sau rătăcire trezitoare) . pentru un îndoit motiv: complexitatea conştiinţei lui teoretice. viată-moarte. sistem-. fără ea. cu muncitori şi ţărani însufleţiţi de cele mai nobile sentimente . salvarea prin credinţă. idee-concept. arhetip-model raţional. adevăr-eroare. acestea determinând raportul între lege şi normă. esenţă-fenomen. vocaţieadaptare biopsihică. sens şi absurd. După revoluţia franceză. continuu-discontinuu. probabil. dialog sau discurs. formă-conţinut. teism şi ateism. constituie o degradare estetică de tip jurnalistic. rămâne captivul limbajului comun. adevăr şi eroare. eros. în special celui epic. suflet. Legalitatea nelegitimă este coercitivi injustă. Nu trebuie confundată indignarea unui autor. posibil-imposibil. ethos şi logos. cum spune Mircea Eliade. imaginaţie.Leibniz). În această frescă. în termeni rezumativi. intuiţie-metodă. imagine sau reprezentare-obiect. el şi cosmos. laşitatea. căiţi cu teză polemică sau cârti accesibile tuturora şi dacă se poate anticapitaliste. cu opoziţia dintre aristocratic şi burghezie. concretul. credinţă-ştiinţa. sete de cunoaştere şi împlinire. fapt-simbol. Intuiţia. iluzie-halucinaţie. inspiraţie-căutare. este expresie formală. ceva asemănător romanelor în fascicolă) sensul n-ar putea fi decât acesta: carte cu . gol de conţinut. puterea. în forma romanului. paralel obiectul ideal. "Stilul polemic. luptă-resemnare. şefi de tâlhari. conştiinţă.împletirea în "raţiunea suficientă a cauzalităţii şi mai binelui posibil" . magicul. dezgustul. moral şi imoral. libertate Şi înlănţuire. placiditatea. cu viconţi sadici. viată aventuroasă mişcată de pasiuni. în romanul polemic sau manifest. organizare-anarhie (stare stihinică). când este ermetic. varietate de tipuri şi caractere. întreg-parte. sau damnaţiune. omul integral în jocul dintre autonomie şi eteronomie. sacru-satanic. precizie-exactitate. cunoaştere-ignorantă s. între firesc şi utopic. fabulosraţional. fiind mişcat de intuiţie şi predicaţie. Desigur. bine şi râu. acţiunea. originalitate închipuită şi naturaleţe imitativă. extaz-subiect treaz. mitic-mistic.. ipoteza euristică opusă realului metafizic). paradox-observaţie înşelătoare. predicaţie-prepredicaţie.l. vizibil-invizibil. existentă-neant. caracter.evidentă raţională. complexitate afectivă. ipotezăexperiment. Dacă putem să dăm vreun sens termenului de roman comunizant (căci romanul social sau proletar înseamnă. curiozitatea. setea de absolut ca mişcare spre imposibil. instinctsentiment. care poate îmbrăca forma lirică a pamfletului şi nici opţiunea pentru stilul de viată al unei clase sociale. sofism-real (formalul întâmplător util şi realul liniştitor). când nu rătăceşte între util şi aporetic. bine-rău. caduc sub • raport literar. conducător-condus. disciplină-probleme. necesitate-întâmplare. frumos şi urât. indiferenta sceptică. instinctiv-amorală eşuată sau biruitoare. toate stările materiale şi spirituale ale omului istoric şi ale celui etern au loc în "romanul fluviu". structura conştiinţei teoretice a unui literator. nemurire şi mântuire. de figurile autentice". dintre bogăţia frământări lor spirituale ale unui om reprezentativ şi stilul de viată al epocii sale. magic-raţional. perfect-imperfect. fiinţă-neant. absolut-relativ. vedenie-evidentă senzorială sau raţională. probabil-cert (logicul i nivelul explorării. nemurire-mântuire. "măştile se disting în stil clasic. finit-infinit. ficţiuneadevăr. Aceste consideraţii 1-au depărtat pe Mircea Eliade de "romanul social". Avem destule documente de istorie literară la îndemână ca să nu ne mai lăsăm păcăliţi de modă. "Eu nu prea cred în romanul social. vis-realitate. Şi "tot ce este exagerat este insignifiant" (Talleyrand).. În "limbaj conotativ sau denotativ" se vehiculează omul integral: corp. în acest joc complex dintre el şi Divinitate. imaginaţie-intelect. Mircea Eliade. sincronie-diacronie. etern şi trecător. bun simţ şi stupiditate. sau o găseşte necesară. nelegică. structură-conjunctură. reflectată în epica lui şi genul epic. care se mişcă între finit şi infinit. încărcat de impurităţi empirice şi erori sau al celui autonom. frumos-urât. între plăsmuirile închipuirii şi legile firii. etern-trecător. fantastic iluzoriu concret opac. ca-n Comedia umana a lui Balzac. el şi el însuşi. abstractul. instinct. în care arta se întâlneşte cu ştiinţa". morală. purtător de pseudoenigme. sau politic. s-a făcut multă literatură socială. vidElin.c. dacă vrea s-o aibă. cere scriitorului conştiinţă teoretică. scopul. totul trebuie să pară viu. Democraţia este legată de birocratic şi exces. substanţă-mod. idealul. lege-normă. imaginaţia şi inspiraţia conlucrează la alcătuirea simbolurilor care oglindesc În această naraţiune. resemnarea.obiectivitate. Am ales aceşti termeni din limbaj pentru a înţelege omul viu. În "limbajul denotativ. s-au scris sute de romane proletare cu preoţi. sau bios. cum am consemnat. această conştiinţă teoretică poate fi astfel structurată: miticul. tip. obiectivitate (punct de vedere general-valabil) . omul mişcat între biologic şi mistic. sacru şi satanic. cuprinde tot.. el şi semenii. raţionalul şi misticul. imorală. iluzia autosalvării. idealuri. Vastitatea acestei specii literare implică bogăţie de idei. opţiune-decizie (nelinişte axiologică). Aceste indicaţii arată. monstruos-normal. plăcerea. în lista terminologică. jertfa. a unui dispozitiv sociomecanic exterior naturii lucrurilor. profunzimea lui afectivă nesemănând cu stilul polemic al tezelor vulgar-ideologice ale "asupriţilor". cum a făcut Balzac. tip-caracter. viată şi moarte. contemplaţia. orgoliul i se topeşte când luciditatea i-arată că fără revelaţie rămâne perpetuu în impas. ideologicmanifest". inteligenta.

Marele său talent mişcă mai repede mulţimile.). Perfecţiunea lucrării lui. Transformând materia. Nu poate fi obţinută prin efort. adică între folos şi pagubă. Altistul este reprezentant de seamă al forţelor constructive ale lumii. aceşti termeni exprimă platonic sacrul.creează personagiile -mituri. Rilke reduce actul artistic. În romanul românesc nu există nici un mistic. cunoaşterea reprezentare... nici un cinic. putând fi îndeplinită de animale şi maşini. Sunt multe. dincolo. aparentul (care e o formă a "autonomiei omului creator. după cât mi-amintesc. ei sunt văzuţi "ca prin oglindă. însă. Leonardo da Vinci considera mediocru un artist care nu rămâne debitor intenţiei sale. conştiinţa unui destin sau spaima de moarte. Nu ştim dacă există în literatura românească un singur personagiu care s-a sinucis din desperare sau din simplă dramă metafizică. Din nefericire. Estetica).. de ratare .şi inspiraţia . Romanul românesc. o lucrare deplin închegată. aici. Nu are caracter axiologic. aşa cum a devenit un Grandet sau un Raskolnikoff ( Pot fi consideraţi tipuri sau cazuri. nici un exaltat.) . Aşa gândim adevărul. chiar revelaţi. creste ca o plantă şi când1-a absorbit exhaustiv.nota lui Petre Ţuţea). (închipuirea. Epistola I-a către Corinteni 12. ignorând faptul poziţiei sale de "creatură"." (Tudor Vianu. poartă pecetea imperfecţiunii omului plăsmuitor. fără voia lui. pământurile.) O litera. ca oricare dintre tehnicile omeneşti. În afară de revelaţie.. Lucrurile ieşite din muncă sunt de neînţeles. văzând că este intangibil. deoarece reprezintă un caz de transformare a materiei. rodeşte. "revelaţie" la Sf. a destinului omului. prin folosirea animalelor de muncă şi maşinilor şi. ne arată în artist pe primul muncitor liber. 12. Ştiinţa şi arta sunt date. Această concepţie estetică exprimă ideea perfecţiunii operei artistice a făuritorului autonom. care s-au sinucis din dragoste. oameni străbătuţi de conflicte mai profunde. iar creatura nu poate fi creator. El trebuie să se închipuie mergând în direcţia idealului său şi. Lupta lui istorică cu munca se desfăşoară în . Munca este tehnica existenţială. ţin de vocaţie. "aşteptare răbdătoare" la Goethe. nu străluceşte prin personagii excepţionale. plastică şi muzicală -: relaţia între intenţia artistică şi împlinirea ei.de o conştiinţă teoretică a lumii. încă.. Aşa-zisa "capodoperă a genului autonom" raportată la ideal. se pune o problemă privind arta . desăvârşitor al lumii"). Omul "demiurg" face istorie.n-au dimensiuni. trebuie să recunoaştem. noul fiind iluzoriu. A fost inspirată "formula ascultării misterului" Upanişadelor. în imensa lor majoritate .nota lui Petre Ţuţea. oameni mai liberi şi mai tragici..sau lumea şi viata văzute de Sus în jos. prin "somnul cronobiologic". Fragmentarium).mai ales prin epica ei .oameni noi. ca şi lucrurile sau acţiunile simbolizate. artistul obţine un obiect cu expresivitate umană. în ghicitură" (sf. platonic sau paulinic. ap. căzând într-un suflet fecund. cel mai puternic romancier al nostru. ca şi miturile. Pavel. Scoşi din limbajul autonom. simbolica umană se desfăşoară sub semnul imperfecţiunii.. omul detaşându-se de ea prin răgaz.Sacrul. departe de a participa la marea bătălie contemporană care se dă în jurul libertăţii. Jurnal. conştiinţa teoretică oglindită în cunoaştere şi imaginaţia artistică oglindită în operă.acestea sunt rădăcinile spirituale şi ale lui Lambert şi ale lui Kiriloff. (Repet: miturile nu se creează. nu mituri . se desfăşoară în timp şi-n spaţiu sub semnul "neterminării".. Perfecţiunea este. Personagiile româneşti sunt. În afară de Ion.. adică la perfecţiune.. căzând pe om. Aşadar.. Liviu Rebreanu.vorbind în limbajul economic al Scolii psihologice austriece. entuziasmul pe care i-1 consacră. Restul: autonomia idealiştilor şi pseudotrezirea senzorială a materialiştilor şi empiriştilor se mişcă între util şi eronat. sau din plictiseală. sau de foame. formă şi culoare . în legătură cu conştiinţa teoretică şi imaginaţia artistică a scriitorului.literară. Drama existentei nu se coboară până la rădăcinile fiinţei. Munca a fost vreme de milenii osândă. nu este expresie a "entuziasmului uman". seamănă cu obiecte în întuneric dacă le privim în afară de conştiinţa care le proiectează şi valorifică . Concepţia biblica a "muncii pedeapsă" este o constantă istorică. detaşat de "imperfecţiunile naturii create". Realul şi naturalul-profanul.. binele şi frumosul la scară umană.tură . încă. prin oameni care pot deveni mituri. "trezire prin dialog" la Socrate şi Platon. (Mircea Eliade. inteligenta sau intuiţia pot plăsmui tipuri sau cazuri. nu văd alt personagiu-mit în romanele magnifice ale lui Liviu Rebreanu. o operă perfectă. întro lume care înlănţuia munca.sau lumea şi viata văzute de jos în Sus . la plăsmuitor. miturile fiind expresii ale inspiraţiei . Capacitatea de libertate şi de suferinţă. şi ficţiunea artistică joc imaginar predeterminat nota lui Petre Ţuţea. a "năzuinţei formative" (Blaga). deci nu este creatoare de valori. a morţii şi a ratării". Mereu apar termenii: iniţiere . Toma d'Aquino. ne-a dat prea puţine tipuri. Aceste personagii posedă o grandioasă conştiinţă teoretică a lumii. să se odihnească sub el ca un călător obosit la poala unui munte. Perspectiva buze celor două lumi se exprimă prin doi termeni: Supranaturalul. "Arta îmi apare ca o formă a muncii. satele. Aşa cum au avut personagiile lui Dostoievski. în mod paradiziac -dantesc. El compară intenţia artistică cu o sămânţă care. Personagiile romanului românesc sunt lipsite.

Un om care poate rămâne singur . Sfântul încorporează adevărul.înseamnă că e un magician asemenea zeilor.oamenii nădăjduiesc că vor câştiga aici ceva: putere. e grijă şi silinţă pământească. scrie Papini în Şanţ Agostino.Rousseau. izolarea laică. "S-a întâmplat.mod religios al raţiunii suficiente . de "limitele ştiinţei umane" .era considerată în ea însăşi. în orice caz. Asceza . sănătate. . Mistica cunoaşterii leagă adevărul de Divinitate. fiind un om esenţial. Deci. de tristeţea fără ieşire a cărnii rău înţelese. trăire în triunghiul Dumnezeu. cu "limitele nicăieri şi centrul pretutindeni". etern-deschisă. Alături de acest izvor supraomenesc. gratuit. punct terminus al iniţierii. ea nu poate fi căutată.care situează omul dincolo de înţelegerea lui autonomă. Numai forma mistică a singurătăţii are sens. care nu se va lua de la ea" (Luca. El este o natură harismatică propriu-zisă. Nici un exerciţiu spiritual autonom nu duce la adevăr. de cosmosul înghiţitor".. când omul "nu este muscat de inimă de şarpele demiurgiei" (Nae lonescu) sau nu consideră revolta şi răspărul ca fiind forme revoluţionare înnoitoare. termen rău ales de Baumgarten. al omului autonom. înfrânarea instinctelor şi mai cu seamă a instinctului esenţial: sexualitatea -. Măria partea cea bună şi-a ales. că Iisus a intrat într-un sat.J. fiind un dar. om şi natură. Omul singur se mişcă perpetuu între "da şi nu" şi "cunoaşte neştiind" (Socrate). Mircea Eliade distinge: solitudine laică. "formă a adevărului căutat şi negăsit". Omul singuratec rupe atât de violent cu legea fundamentală a condiţiei umane . "O estetică fundată pe muncă este legitimă. stând locului. asimilată direct prin simpla practică a singurătăţii şi ascezei (cum cred indienii). supusă infinitului lui Pascal. în Jurnal). înseamnă că a descoperit taina fericirii.singurătatea. Ci un lucru trebuieşte. expresie a înţelepciunii. şi omul real . Munca. Şi aceasta avea o soră ce se numea Măria care. pe când mergeau ei. Antonie . acest mister sacru cuprinzând: "Divinitatea. de eul autonom şi pieritor. spuneau indienii. ca o imensă foită magică. Limbajul "natural" şi "formalizat". la nivelul lui adevărul înecându-se în fluviul erorilor.formula dialectică "da şi nu". iar o femeie cu numele Marta 1-a primit în casa ei. nemurirea şi mântuirea". de care acesta a scăpat prin "credinţa în graţie şi revelaţie". stând jos lângă picioarele Domnului.ca-n melancolia lui Diirer . în afară de sfinţenie. au nu socoteşti că sora mea m-a lăsat singură să slujesc? Ci spune-i ca să-mi ajute. Această judecată poate fi considerată principiu explicativ al naturii Şi culturii . numai pentru că îi mersese faima că e cel mai aspru pustnic .de conştiinţa "neputinţei de făptură situată între infinit şi neant" (Pascal). sau magică. înseamnă a o depăşi. Şi pentru că este vorba de conştiinţa teoretică a artistului. constituie un "mister degradat" (Mircea Eliade). zădărnicia. magică şi mistică. sau febrele lui interioare. libertatea. O asemenea detaşare presupune o foită supraumană. Un înţeles al semnelor "Lumea se naşte prin calculul divin" (Leibniz. Şi aminteşte de Sf. util sau eronat. a cărui solitudine i-o sfărâmau adesea admiratorii şi admiratoarele atrase de zvonul izolării sale. de nemurire şi de libertate "ca robie divină" (Imitaţio Christi). Singurateca Termenii singurătăţii sunt "izolare. a grăit: Doamne. oricum era şi el un victorios. te grijeşti şi spre multe te sileşti.opus celui care devine -. exerciţiu spiritual steril. Iniţierea. o forţă care înmărmureşte pe oameni şi îi atrage. Un ascet laic se luptă cu el însuşi. Singurătatea e cea dinţii şi cea mai dificil de dobândit detaşare de omenesc. dăruită de Dumnezeu călugărului din pustietate (cum cred creştinii) . apoi. cu tristeţea. sunt căi iluzorii spre fericire. în acest context. "«Nici un om nu atrage mai mult mulţimile decât acel care trăieşte singuratec». a te apropia deci de zei.încât atrage ca o foită magică.aparent izolat" -izolarea fiind legată de lumesc şi magic.pe care îl căutau oamenii în desert. neexistând o cale spre ea. cât. Pentru Schopenhauer singurătatea este o vocaţie. Numai Sfântul trăieşte "fericirea" în aparenta singurătate. ca şi adevărul. spuneau contemporanii lui Rousseau" (Mircea Eliade. de acele rezervoare de energie fizică şi spirituală. Fragmentarium. în contact direct cu ascetul care îl stăpâneşte . Acesta poate fi comod mintal (prin noncontradicţie). acest laic. Dacă fericirea este o dimensiune esenţială a omului. fie că este o forţă religioasă. bine şi frumos. Dar Domnul răspunzând i-a zis: Marto. Marta era împovărată de multă slujbă. care aparţine misticului .trăirea laolaltă. asculta cuvântul Lui. 10). dragostea pentru cineva dacă nu pentru aproapele . iluzii înlocuitoare ale dezamăgirilor produse de "dezgust. mântuire. În ordinea creştină. În fond cunoaşterea se înfăptuieşte "ad majorem Dei gloriam" ca tot ce este adevărat. Marto.şi de J. Poarta spre Absolut se deschide prin har. Dar. Singuratecii). de Tudor Vianu. trebuie să stabilim originea şi natura adevărului. sub imperiul sacru al revelaţiei adevărului. fie că această foită este magică.. pentru ştiinţa condiţiilor frumosului în artă şi în natură" (Goblot). adică realizând ideea platonică de om. asceză. A te împotrivi firii omeneşti. dacă ţinem seama de implicaţia senzorială a termenului.ea este. dar adevărul e transcendent în esenţă şi mântuitor.

Ori eşti geniu. la dogma escatologică a mântuirii individuale. esse cu non-esse. cât. omul se chinuieşte între folos şi pagubă. Cunoaşterea este legată când de religiosul om etern. ori eşti vită. ci revelaţia. spiritului şi materiei. ancorat în Absolut. întâlnirea "sacrului şi profanului. ci . geniile. Este "destinul" omului steril revoltat şi căutător al adevărului. nu selectam punctările sacre ale timpului şi spaţiului. de Tudor Vianu. Optimismul istoric este o prostie.glorioasă depăşire mistică a timpului istoric . neconsolat de lipsa răspunsului la rugăciunea adresată "zeului necunoscut". dacă nu ştii ce s-a întâmplat înaintea naşterii tale" (Cicero. acceptă "infantil" moartea Şi neantul. Aşa a înţeles şi Pascal eliberarea omului. Omul care se îneacă interpretativ şi metodologic în el şi-n natură. sau biologică a speciei. nu duce Ia adevăr". idioţii şi nebunii. a întâmplărilor. posibil prin perspectiva lumii de dincolo . raţionalul şi misticul. depărtat de natura lucrurilor. geniul este un favorizat al lui Dumnezeu. când nu este eronată. Şi el înţelege geniul tot religios.subiect şi obiect . cu mediocrul şi nesemnificativul. favorizat de Dumnezeu . care înseamnă explicaţie. trad.nu de natură. faţă de care este egal cu idiotul. Este jocul între "primirea" necesară şi cercetare. În mersul lui istoric. acces la adevăr.a semnelor autonom inventate. Otto. trăieşte iluziile: autodesăvârşirii. Geniul nu trebuie definit prin "spontaneitate. nedepăşind jocul apariţiei şi dispariţiei.şi deci "nu-şi aparţine. între unitate şi multiplicitate.valoarea semnelor care-i leagă îmbracă formele: comoditate mintală şi utilitate. "Aceeaşi formulă paradoxală rezumă aproape majoritatea actelor religioase: transcendentul coincide cu imanentul. "absorbit de timp".omul medieval. nu omul singur. sau raţional. şi mântuirii dincolo. Meditaţi asupra acestei coincidente: veţi găsi aici valoarea religioasă a geniului" (Fragmentariutri). talentele. absolutul cu relativul. cât. Poziţia mistică a individualului? Să ne gândim la "parabola cu oaia rătăcită şi la minunile Mântuitorului". adică înlocuirea explicaţiei cu constatarea. geniul coincide cu non-geniul. întâlnim astfel magicul straniu. sau descoperite . "Rămâi de-a pururi copil. Istoria profană? Desfăşurarea în timp şi-n spaţiu a unui demiurg năuc.pot convieţui: sfinţii. dutungsloss. În el sunt prezenţi cei trei termeni ai triunghiului. de Jean-Pierre Tafforeau). prin voinţa unui singur Stâpân". iar plăsmuitorul şi purtătorul lui. fiind creată ca şi el . orice "sens intenţional sau volitiv. "prezenta divină" afirmată de R. "soarele luminându-i deopotrivă.. Apare în toată strălucirea omul nemurit or. trăind istoric-profan. înzestrării şi mediocrităţii". care se mişcă aporetic.şi desfătarea artelor. acesta fiind de fapt "o creatură favorizată de Creator . cum a crezut Kant. omul "demiurg". Astfel. forţă spirituală creatoare şi originalitate". Sein. între identitatea esenţelor şi ierarhia valorilor. cercetând trecutul. Dacă. viul individualului etern. Zeit. autosalvării şi creaţiei. a realului cu aparentul. tot o hârcă scofâlcită. necunoscându-se şi necunoscând si se mântuieşte prin graţie divină. găseşte. când de cel istoric. împletită din utilităţi. Tod" (Heidegger. între ideea platonică şi individualul aristotelic. în această "diacronie" absorbantă trebuie înţeles pesimismul lui Eminescu. Faţă de omul istoric. pentru a înţelege constatarea utilă şi explicaţia şi mai ales ieşirea din labirint. cu pseudonemurirea estetică a gloriei. a acestei făpturi "situată între infinit şi neant". realizează obiectivitatea filosofică sau ştiinţifică. nu decide liber". Singur? Ca un păcătos: "ein Zeichen sind wir. În lumea semnelor revelatoare sau indicatoare. în captivitatea "jocului aparentelor". cum a rămas şi Nietzsche.aproximaţiilor. cum a gândit Nietzsche inspiraţia. este deosebirea între limbajul care comunică o revelaţie şi cel care comunică rezultatul căutării. ci omul integral din triunghiul amintit în care stăpâneşte Sacrul. acest complex înfăţişând adevărul ca un "paradox religios" cum spune Mircea Eliade. Deci. iar "autonomia semnelor le mişcă între vidul limbajului şi presupusa lui relaţie cu un obiect din care a izvorât" (Wittgenstein). comodităţi Şi erori. cum a spus el. imanentei şi Transcendentei. În cazul nostru. Semiotica mişcă spiritul cercetător între logic şi empiric. cum am mai spus.. Dansein. acea "magie naturala a percepţiilor lui Reid" (cât. nu se poate ieşi din labirint magic. dar nu obiectivitatea religioasă a semnelor revelate. Nu "cunoaştem cunoscând" (Hegel). care este chinuit în jocul apariţiei şi dispariţiei. De altfel. în Jurnal). ci primind. eficacitatea Realului. neverosimil. între explicaţia dogmatică-cauzală şi citirea liberă deschisă. nedepăşind utilul sau ipoteticul. simţindu-se bine ca animal "raţional şi murit or". tot copii rămânem. se impun termenii: miticul. înlocuitor al misticului explicativ. iar în prezent şi-n viitor nu avem har. Este greu de decis între arhetip şi caz. Când cunoaşterea este redusă la doi factori . de oricare" (. interpretarea fenomenelor . Ieşirea din impas? Nici o cale umană. în neliniştitoarea lume axiologică a opţiunilor aici. În context istoric. ci trăit paradoxal-religios ca supranaturalul coborât în om prin graţia divină. aceste satisfacţii iluzorii: comoditatea mintală şi eficacitatea limitată a ipotezelor . om şi natură . deşi dispare. sau înlocuieşte nemurirea reală. discutabilă ca şi a descendentei. În triunghiul deseori amintit -Dumnezeu. între necesitate şi hazard. Am mai spus că imposibilul nu poate fi "faustic dorit". "nemulţumit de clipă. citat de Mircea Eliade . ca paradox religios purtat de semne revelatoare. Lucian Blaga) şi.citirea lor umană -. magicul. de Goblot).

moarte.cu semnele aferente raportate la adevăr. înlăturarea nefiinţei. Cea de jos în Sus este produsul căutării sau intuiţiei. îmi place sensul mediteranean al semnului. numai aşa având sens "Absolutul. sau cosmocentric. cum s-a spus. ci inspiraţia. limitele. neparticipând lumii normelor. formele. sunt iluzorii. model. obiectivă . opusă lumii materiei şi convenţiilor văzută de jos în Sus. în lumea semnelor.mistic. care exprimă: limitele. sau în extaz. posibil. eternitatea .foriă imanentă. Sensurile semnelor. energie condensată pe care comanda ritului perfect sau a verbului precis o pune la îndemâna oficiantului . în devenire. în sfârşit prin Sfântul Duh (epoca apocaliptică a libertăţii spirituale) . aşa cum 1-a înţeles. o moarte formată . dogmă. fiind tulburaţi. omul autonom neputând depăşi puterea închipuirii. de oprire pe loc a fluviului amorf. Dacă esenţele nu sunt transcendente. la el.ieşirea din timp. convenţionalism.. Mistica semnelor! Mintea este supusă revelaţiei. Firul Ariadnei simbolizează limitele omului autonom în nesfârşitele lui căutări. Dincolo de semn.şi te ajută în acelaşi timp să te identifici şi tu. de "magic. înţelegem izvorul lui şi simpla utilitate a căutărilor şi măsurătorilor. non-esse. non-esse. asupra vieţii din tine care încearcă să te menţină în curent. oprire pe loc. metoda şi nemijlocirea neducând la adevăr. caracterele şi cazurile studiate nu ating natura umană înfăşurată în definiţii sau descripţii utile sau eronate. adică dincolo de formă şi de înţeles. evazive. După ce modelele greceşti "au uscat cetăţile mediteraneene. Aşa apar: ideile. ca forme ale "ascultării". ritmurile cosmice. fiind primite şi trăite. "Şi iarăşi. lumea adevărului văzută de Sus în jos. Toate tipurile. căutare. vorbind în stil eleato-creştin. bunăoară. care mişcă conştiinţa teoretică între durată şi moarte. se înţelege stavila iureşului vital. Orice act de ascultare este un act de comandă. intuiţie. care te obligă să te opreşti în faţa nefiinţei. obligând subiectul cunoscător la participare platonică. conceptele şi întâmplările. Un om inspirat. semnul şi sensul lui nefiind decise de primitor. axiomă.nu ţin de înţelegerea personalităţii. vechii Eleni. pe care au biruit-o între alţii. revelaţie. idealist.jocul subiect-obiect văzut antropocentric.. postulat. prin depăşirea limbajului formal. omul şi natura fiind sediul părerilor. cosmocentrism. aşat. prin sensurile filosofic-culturale ale şi spiritului acestea. această pseudoştiinţă 1-a determinat pe Socrate să caute un zeu "văzând că nu se poate autocunoaşte ". Trebuie să reflectam.. Cum am mai spus. distincţiune.şi între sensul profetic-creştin al semnelor. necunoscându-1. Se întâmplă la fel cu studiul naturii care poate produce "păreri" utile. Izvorul transcendent al semnelor nu poate fi justificat metafizic. supranatural. a timpului devorant cum spune Mircea Eliade . personalitate antropologică şi de înlăturarea inspiraţiei". cum s-a spus. poate să alunece cu un vast aparat de semne peste x el. observîndu-1. imposibil. împreună cu al limitei. Inspiraţie şi dogmă. fiinţa. Opriiepelocz unei anumite vieţi.. -această viziune transpersonală .amândouă aspecte ale nefiinţei. Semnele revelatoare sunt expresii ale întâlnirii iubirii cu graţia. semnele revelatoare vehiculând mistere. din devenirea amorfă. asupra termenilor sensibil. orgiastic: limita devenirii psihomentale. sensul mediteranean al semnului: limită. bine şi frumos. poate trăi ideea platonică de om. ascultarea. căutate. normele. Semnul este pecetea care distinge fiinţa de* nefiinţă . modelele noastre cele mai apropiate (Fragmentarium). Dumnezeu manifestat la început (Vechiul Testament) prin faţa Tatălui. Dacă suntem stăpânişi de pasiunea adevărului ca paradox religios. ci lumii dogmelor. ca necondiţionatul limitat" (Hamilton). Metafizica semnelor? Nu. noul şi vechiul aparţinând istorismului. nescotând omul din "devenirea biologică şi durata psihomentală" pe care le respinge el. iar cercetîndu-1. în ultimă . cum au mişcat-o modelele greceşti care au uscat "iubirea şi Olimpul". Ele se desprind din Absolut ca şi miturile şi "n-au timp şi loc". Şi Mircea Eliade înţelege semnele religioase ca revelaţie a fiinţei. relaţie. obligându-te în acelaşi timp să vezi şi să respecţi normele. absolute. reflectîndu-1 o viată întreagă sau o serie de vieţi. normă. câtă deosebire între înţelesul magic al semnului . istorism.ci oprirea mintii pe graniţele lui esse. care interpreta semnele ca o manifestare secretă a ritmului istoriei universale. Operaţiile intelectului activ sau oglindă . dar neadevărate.. începe devenirea sau neantul . ritm care era la rândul lui pasul lui Dumnezeu pe pământ. suprasensibil. empirist . Acest act de ascultare este (sau poate fi) un act de comandă asupra ta însuti. oprirea la graniţele lui esse. apoi (creştinismul) prin a doua faţă a Treimii (Iisus). găsindu-le izvorul şi justificarea metafizică în alte niveluri decât cele descoperite de sociologie.. înţelegerea aceasta nouă a semnului depăşeşte sterilul formalism european şi ne apără în acelaşi timp de o nouă cădere în devenirea evazivă şi subpersonală. acestea au fost înviorate de iubirea creştină". Prin conştiinţa metafizică a semnelor. acest termen. Forma este mistic-esenţială. biologie. fiind definitorie pentru libertate şi nemurire atunci poziţia se cheamă fenomenism. fiind favorizat de Dumnezeu. Nu e vorba de o oprire pe loca vieţii. Gioachino da Fiore. să fii tu însuti. amorfe. subpersonal. nu să devii purtat de fluviul vital şi colectiv. S-ar părea că timpul nostru este destul de copt ca să reînsufleţească şi să fructifice semnele. categoriile. cantitate. îmi place între altele. nu normă şi iniţiere.sau combinat . a cărui iubire creştină îl detaşează de sine şi de lume.

Ideea de triunghi este una singură. Recepţionarea operei de artă este din această cauză. Suntem unici şi irepetabil nu atât prin materia ce ne alcătuieşte. vor trebui să se suprapună. Unitatea este liberă. a fenomenelor. ne putem imagina că ieşim pe două uşi în acelaşi timp . polivalenta recepţionării mesajului (în special cel artistic) de către spirite subiective. Sfera conştiinţei este o sferă ideatică. În acest "loc" Toma D'Aquino se apropie cel mai mult de sinteza creştină între Platon şi Aristotel. înainte de a face succinte comentarii asupra acestor propoziţii secundare (de ordinul doi. Lumea ideilor. spirit (Q III/1-3. nu-şi păstrează decât "temporar" identitatea.de pildă. Q XI/2-4). care se schimbă întocmai ca obiectele sau fenomenele desemnate de ele. Fără libertate (subiectivă). subiectivă. Propoziţia 3. constituie modelul lucrurilor multiple din lumea fizică. propria sa conştiinţă. inoperantă atât pentru ştiinţă. ar situa Creatorul şi opera sa pe acelaşi plan existenţial. revelându-ne extraordinara intuiţie filosofică a doctorului angelic. revelează echivalenta dintre Unu (Dumnezeu) şi libertate. "echivalenta" dintre propoziţiile gnosice l şi 2 arată că Unu (Dumnezeul lui Toma D'Aquino) este infinit şi liber. Aplicând aşadar filtrul nomist asupra Problemelor (Quaestiones ) expuse de aquinat. fiind în continuă mişcare. fără ca infinitul să aibă o semnificaţie precis definită. Epistemologia nomistă caracterizează sfera conştiinţei prin validitatea celor patru propoziţii gnosice: 1. în care ideile eterne. Indisolubila legătură dintre Unu şi libertate este indisolubila legătură dintre spirit şi libertate. cât şi atributele acestora (fals. Lumea fenomenelor reale.2. spirit-materie şi în final dintre conştiinţă şi existentă. Nemişcarea este conservatoare. nu aparţin sferei existentei. Pe de altă parte. "falsitatea" infinitului. Pierderea conştiinţei noastre echivalează cu pierderea identităţii. QXII/3) şi nemişcat (Q ÎI/3. cât şi de subiectivitatea "receptorului". neschimbătoare. Libertatea absolută a conştiinţei permite orice . 4. remarcăm că nomisele gnosice. altfel. Q HI/4. infinit-finit. unic (irepetabil) şi ne caracterizează conştiinţa subiectivă. ducând la o "coincidentia oppositorum". Termenul fals (opus celui de adevărat plasat în sfera existentei) ne confirmă transcendenta. adică nu are conştiinţă. noi nu am putea opera cu noţiuni. Unicului şi libertăţii. Propoziţia l este cea care ne spune că infinitul nu are corespondent în realitate. ceea ce în sfera conştiinţei este mai mult decât evident. eterne şi nemişcate. fiind o eternă potenţialitate. nici un artist nu s-ar putea exprima pe sine însuşi. Spiritul este subiectiv. indiferent de formele curente pe care le poate avea un triunghi. Spiritul este subiectiv. Dumnezeu nu există în cerurile exterioare ci în noi. subiect-obiect. În sfera realului. cât şi pentru religiile monoteiste căci. Problema primului motor care pune totul în mişcare este rezolvată de Aristotel într-un mod paradoxal. realului. Ne aflăm într-o lume "ireală". fiind dovada jocului dialectic unu-multiplu. Pentru etică acest fapt este capital căci semnificaţia unui act are valoare morală numai prin libertatea ce-i stă la bază. este lumea adevărată. Infinitul este fals. Încercând să elimine infinitul (existent . Infinitul este "accesibil" numai conştiinţei noastre. Nu realizam ideea de libertate decât prin conştiinţa. perisabilă. parţială.analiză. O IV/1. Matematice şi fizica operează curent şi cu succes cu noţiunea de infinit ca ipoteză-proteză. subiectiv. Q IX/1). a celor identice cu ele însele. În sfârşit. în eul nostru. Spiritul este infinit. cât prin spiritul ce ne însufleţeşte. ajungem la atribute "consistente" ale divinităţii: infinit (Q VII/12. ceea ce înseamnă că libertatea conştiinţei este intrinsecă. Nu întâmplător înţelepciunea populară spune despre un om de nimic: nu-1 are pe Dumnezeu. liber. Legiferarea libertăţii de conştiinţă nu reprezintă decât un drept care întăreşte. după Platon. unic (Q 111/7. Propoziţia 2. libertatea apare ca necesitate. însăşi identitatea (unicitatea) noastră este confirmată de "nemişcarea" conştiinţei. Realul nu intră în această sferă. derivate din propoziţiile ontice de ordinul unu). totul s-ar conserva având identitate eternă. Evident. propoziţia 4. Unicitatea spiritului subiectiv se multiplică în bună parte prin "conversie" în real. Unitatea este liberă.dar "convertirea" libertăţii în sfera realului va urma legile fizice ale realului. Q K/1. căci el este schimbător. În sfera existentei.8. Q X/1-6). un om fără Dumnezeu. Dar acestea sunt nomisele ce corespund sferei conştiinţei! Aşadar exista o "co-substanţialitate" între Dumnezeu şi conştiinţă care în filosofia nomistă merge până la suprapunere. desăvârşeşte unitatea gnoseologică a sferei "nous"-ului. întregeşte celelalte două propoziţii. dintre conştiinţă şi libertate. şi nu un act real. Dacă totul ar fi într-o nemişcare eleată. este (în) conştiinţa noastră. 3. Nemişcarea este conservatoare. conservator). limitată de mijloacele reale de exprimare. în care legile fizice ale realului sunt inoperante. 2.

căci propoziţiile contradictorii duc la ruina unei teorii sau. altfel suntem captivii infinitului conceput ca "un cerc cu centrul pretutindeni şi limitele nicăieri" mişcându-se 'Intre infinit şi neant" (Pascal). De aceea. . cea de-a doua. teologie. memorii. omul. dar şi cercul care circumscrie demonstraţia e la fel de important. contrar lui Aristotel.credinţa în Axiomă: există Dumnezeu. orice teorie ştiinţifică trebuie să aibă nu numai perfecţiunea sferei. sacru. gândirea religioasă a aquinatului are. transcendent în esenţă. fiindcă omul. Limita sferei este generată de însuşi sistemul de axiome. la axiome. propoziţiile derivate neputând depăşi această limită. În sistemul nomist. ştiinţă. propoziţii deschise cunoaşterii ştiinţifice. obiect. a fost preluată de aquinat dar. înecându-se în fluviul "rătăcirilor istorice".metodele. mijloacele .iluzia generalizării -. filosofic. subiect. haos.independentă. definit de Hamilton ca "necondiţionatul limitat". completitudine . Prima . teocentrism. Aceasta este semnificaţia ideii de centru. Şi dacă Dumnezeu este infinit şi se află peste tot (ubicuu). psihologie în care încărcături autobiografice par că se suprapun peste primordii. cu realitatea. etern. când este autonom. Trebuie să repet câţiva termeni necesari la fixarea poziţiei omului faţă de adevăr.imanentă . religia şi ştiinţa au un fundament comun: credinţa. comodul şi plăcutul. ca adevăruri prime şi nedemonstrabile. În felul acesta. De aici. deci religios. lucru.numai potenţial şi nu în act). cum ne arată existenţialismul şi estetica absurdului. ierarhie. O contradicţie între teorie şi experiment ridică problema interpretării corecte a experimentului. Este evoluţia ca schimbare aparentă. sunt necesare operaţii "cosmetice". căutare. Istorie profană. sfera gândirii religioase ne apare însă deschisă. "Necesitatea" primului motor (Dumnezeu). Desigur. sau exprimat vulgar: mai-binele este duşmanul binelui. revelaţie. utilizând logica (noţiuni şi reguli de derivare) în formularea propoziţiilor.. nedemonstrabile). satanic. afirmă că acest prim motor trebuie să fie nemişcat căci altfel n-ar fi primul. în gândirea lui Mircea Eliade. raţional. cu cosmosul şi cu Divinitatea. Iată de ce considerăm că tentativele de demonstraţie a existentei lui Dumnezeu nu pot avea succes. eroare. prin excelentă dimensiunile deschise ale unui sistem filosofic difuz pentru ştiinţa de azi» dar ale cărui vocaţii etice rămân actuale. aceeaşi raţiune ne dezvăluie patru propoziţii gnostice caracteristice sferei constantei şi care ne pot da o explicaţie a revelaţiei religioase a lui Toma D' Aquino. este Unul. ci infinit. N-ar fi exclus ca drumul lor să fie circular. rătăceşte în încercările metafizice. În perspectivă nomistă. în căutarea unei ordini sau legităţi iluzorii. magic. pornind de la axiome "pur pozitive". propoziţiile contradictorii. Aceasta este sfera care.fereastră mistică spre Absolut -necesitatea Transcendentei. care există în primordii. Şi. Sediul adevărului se situează astfel în mistică. În viziune nomistă. joc între teocentrism supratemporal. depărtându-se de speculaţiile metafizice care pot fi utile ca şi cele logic-matematice.ci de credinţă" (cât de H. Dar credinţa nu înseamnă altceva decât "întoarcerea la origini". între revelaţie. mitic. ordine. presupus liber. impas . În cazul în care sistemul axiomatic nu îndeplineşte anumite condiţii . Adevărul trebuie gândit soteriologic şi escatologic. Drumul spre centrii Afirmarea centrului. Pe de altă parte. adevăr. se ajunge la o multitudine de propoziţii ce trebuiesc confruntate. natura.şi logica faptelor . prin completarea axiomelor sau introducerea de ipoteze-proteze. Schmidt).presupusă autonomie raţională . a fixa relaţia cu semenii. drumul lor se desparte. aparentul..în ştiinţă se pot întâmpla adevărate răsturnări. Omul este o făptură ciudată: este şi tinde să fie. realul. indică legarea ordinei de Absolut. fiecare vorbind de adevărul ei. puncte de vedere izvorând din om. credinţa în axiome (adevăruri prime. metafizica şi logica nedepăşind utilul. dar nu ca obiect al cunoaşterii legate de raţional-empiric delimitat kantianism . mergând până la axiome. raţiunea ne conduce la patru propoziţii ontice caracteristice sferei existentei (realului). după Cusanus. logica deducţiei . amintiri. În cazuri mai fericite. Este evident pentru oricine că o demonstraţie (raţională) a existentei lui Dumnezeu ar fi fost acceptată la fel cum sunt acceptate adevărurile obiective şi necesare ale ştiinţei. diacronie şi înec cosmocentric. la origini. neputând porni de la ceea ce trebuie să demonstrăm. el însuşi fiind nemişcat. are "raza infinită iar centrul se află pretutindeni". cum am mai subliniat. spre a scăpa teoria de faliment. el nu are nevoie să se mişte. fiind acceptate. bine. instrumentele şi scopurile nu pot înlătura idealul. sau ieşirea religioasă din aporetic. ce pune totul în mişcare. În aceeaşi viziune. prin experiment. altfel nu este. identic cu sine. sau logice pentru: a se autodefini. Raţiunea este firul conducător. frumos. dacă este ubicuu Şi nu se mişcă. semn. depăşite prin credinţă. paradoxale. pornind de la axiome. acest prim motor nu poate fi finit. diacronie. însă. şi cercul se închide! Ştiinţa îşi construieşte "corpusul" propriu. mistic. consistentă. Limitele raţiunii sunt. ci şi închiderea acesteia. căci s-ar ajunge la propoziţii contradictorii. având un antecedent ce-1 pune în mişcare.

şi experienţa presupus-pură.ale metafizicii şi religiei . real-aparent. Creaţie-imitaţie. un paradox imanentist. cu sufletul (spiritus) omului. Aşadar.31 şi urm. este transcendent în esenţă.sunt determinate de prezenta Divinităţii.speculaţie presupus-pură şi explorare. sunt egali cu utilii. sau de univers . fiind netrezit şi înecat în nelinişti produse de ispitele umanismului. dacă-i raportăm la adevăr. Şi este interesant de remarcat că o definiţie similară se poate da religiei în general: drum spre centru. sau nu. sunt exterioare naturii lucrurilor la care omul neasistat divin nu are acces. opusă profanului. sau altarul. din starea pură "mai sunt resturi" (Sf. etc). Creauonism? Ordine reală întâlnită în templu. toate figurile de stil ale omului singur. iluzorii ca şi natura. drumurile acestea spre centru . orice act religios presupune ieşirea din zona profană (care ar corespunde. Simbolica teoretică a omului autonom. Când se simte autonom. până la gândirea mistic-dogmatică modernă. în care omul se află. realitatea absolută. În spaţiul profan. structurat sau nu. postulataxiomă. identică cu atman. categorial. înţelege adevărul teocentric. Eu afirm că. Apriorism? Om şi natură sau ordine aparentă. intrarea sacrificială într-o zonă sacră este un drum spre centru. ap. acţiune-pasivitate. omul poate căuta. simbolurile gândirii mistice fiind manifestări ale Realului. singurele satisfacţii ale acesteia fiind utilul întâmplător. religia descoperă centrul în sacru. ci i se descoperă. realitatea absoluta. sau om autonom . încărcaţi de inadecvări. Libertatea . Pavel) prezente în rătăcirile istorice şi-n situaţiile limită.relativ. adevărul în spirit socratic-creştin. Aşadar. sensuri intenţionale. templul. între cosmocentrism şi antropocentrism. dialectică sau aporetică. Semne. dar nu căutat. ci numai revelaţia. omul participând la el. Drumul spre înţelepciune sau spre libertate este un drum spre centrul fiinţei tale. nedepăşind antropocentrismul şi cosmocentrismul. ceea ce nu se întâmplă în simbolica "profană". nu depăşeşte formalul util sau comod şi jocul aparentelor. Acesta a fost în primordii şi a fost pierdut prin păcat. R. cartea noastră Cosmologie şi alchimie babiloniana. dogmă-experienţă deschisă. exclud ideea de drum. Upanishadele anunţaseră tu eşti acesta! (tat tvam aşi). este Dumnezeu. mântuire-damnaţiune etc. indefinit (posibil). Subiecţii nechemaţi.primeşte. Dar zona sacră prin excelentă. revelaţia adevărului celor aleşi şi comunicarea lui sacerdotală credincioşilor. comunicare . frumos-urât. metafore. p. Subiectivitatea şi obiectivitatea raportate la ideal în echipolente. timp liturgic. stă în putinţa omului de a-şi aminti sau de a recunoaşte adevărul. Intr-adevăr. Aceasta este cea mai simplă definiţie care se poate da metafizicii în genere. sacru-satanic. sau infinit (ipotetic). forma şi conţinutul contopindu-se. alcătuind chiar centrul fiinţei sale. invenţie-descoperire. Otto şi Mircea Eliade. Otto. Este Sacrul lui R. depinzând de raţiunea şi închipuirea omului căutător. spre Realitatea absolută. Aşa se gândeşte religios adevărul. practic-teoretic. activ şi doritor să iasă din anonimat prin vocaţie. în aporetic. o lume-două lumi. omul mişcându-se steril între autonomie şi eteronomie. căutător. din faza arhaic-ontologică. este considerat . devenind. sens-nonsens. atât pentru Socrate. Relativismul? Om şi natură. Sarte spune că omul este condamnat să fie liber. Nu există pur la scară umană. în afara omului (ganz anderes. aparţine omului ca "rob al lui Dumnezeu". formalul comod sau plăcutul. în filozofie şi Ştiinţă.în toate tradiţiile religioase . ordinea şi unitatea lor neputând fi gândite şi formulate în afară de logosul divin.au direcţii opuse: metafizica descoperă centrul în om (ţat tvam aşi). este captiv dialectic al termenilor: conţinut-formă. Fragmentarium). revelându-i-se originea lui şi a lumii. ieşirii din devenire. acel "gând care luminează ca un fulger" . Aceste perechi dezbătute raţional . exceptindu-1 pe Dante. Obiectivitatea tine de mistica idealului. loc sacrificial. centrul nu poate fi găsit. imagini.la nivel logic . cât şi pentru filosofia indiană. scop-ideal. 1937.umanism . Omul este liber ca posesor al adevărului. din viaţă şi istorie) şi intrarea într-o zonă sacră (templu. Mircea Eliade. acesta neexistând în spaţiul şi timpul istoric. Căci sacrul asta înseamnă: esse. în spiritul acelei "Imitaţio Cristi". fiindcă Adevărul. de care Maurras leagă artele. religios . starea rugăciunii. Dacă adevărul este Sacrul şi centrul comunicării lui Templul. Metafizic.şi timpul sacru -sărbătoarea . drum pierdut în nesfârşire. Cunoaşterea redusă la om şi la natură? Autonomie şi eteronomie iluzorii. libertate-înlănţuire. Spaţiul sacru templul . finit-infinit. adevăr-eroare.termină zenonic. În imanentă? Eul jucând între intelectul presupus pur.inspiraţia lui Nietzsche -. prin acţiunea revelaţiei sau prin. bine-rău. sau sisteme de referinţă variabilă.centrul lumii (cf. finit (în limitele experienţei). într-un cuvântului non-esse. Salvarea. neliniştit. drumul neducând nicăieri. Prezenta Divinităţii. Omul nu descoperă. Salvarea este posibilă prin participarea la adevăr şi damnaţiunea prin neparticiparea omului liber la el. Dar acest adevăr este în om. moarte-nemurire. Ca şi omul la acest nivel. Aici ? Omul se naşte şi trăieşte în grup şi-n natură şi moare singur. centrul la Mircea Eliade este templul. devenirii vieţii. adică de creaţie. Toate aceste stări şi procese nu duc la adevăr. adică Realul. Fireşte. Acesta.). adică Brahman. în ordine metafizică. Cu câtva timp înainte de Socrate. Omul religios etern. care poate fi revelat. adică spaţiul sacru.în experienţă deschisă. sau în grup.

deşi .Die Vorsokraţiker (Presocraticii) . obiectul şi simbolurile. Formă şi conţinut. Heiberg).. Wilhelm Capelle). La baza întregului stă străvechea concepţie că adevărul pur izvorăşte numai în lumină. această pseudocunoaştere apriorică devenind "pozitivă prin conţinut empiric". este iluzorie. De aceea spune el că despre existentă există un adevăr.depăşesc predicaţia Şi intuiţia omului autonom. mişcându-se captiv între viată şi moarte. al demersului lui Parmenide din Peri Pbyseos . După cum nici formula identităţii gândirii cu obiectul a lui Parmenide nu duce la adevăr. "formele logice ale intelectului subiectului presupus-pur".. când existent. lumea şi viata. care îl duce pe bărbatul cunoscător teafăr la ţintă.şi plinul unic al lui Parmenide sunt ipoteze în ştiinţa modernă a naturii. concretul multiform opus Unului nemişcat şi real. adică a vidului . în schimb. În cele ce urmează. spaţiul pur. este o presupunere. spre adevăr şi. Mircea Eliade a acceptat singura cale a ieşirii din impas: calea mistică. a cărui gândire termină aporetic ( cum ne arată Zenon. în mod ascendent. adică lucrurile sesizabile senzorial . viata şi lumea devin. De altfel. inexplicativ. iar poziţia axiologică. cealaltă. între mişcare şi încremenire.. Pasagiul de mai sus este opus acestei păreri. înseamnă a gândi teologic: Unul este Dumnezeu. închipuită cum trebuie să fie. această eteronomie reală cuprinzând subiectul. ceea ce implică imposibilitatea gândirii inexistentei . deşi este purtat de divinitate . deci cu centrul echidistant de limitele acestui model geometric. Gândirea modernă operează cu conceptul vidului: "Vidul este spaţiul lipsit de materie.despre natură. entropie . centrul. Călătoria lui porneşte din tara nopţii. numai o părere" (Simplicius.. ci existând numai aparent. Şi Parmenide afirmă un drum spre centru. Gândire autonomă însoţită de o "Divinitate" anterioară demersului logic. a cărui "speculaţie paradoxală" s-a întins până azi) -omul singur. sesizabilă numai prin gândire. Ontologia . discipolul lui Parmenide. la scară umană.cum face Spengler. basculează între Unul real şi multiformul.momentul liturgic . adică de la apus spre răsărit.spaţiul vid al lui— Pitagora . Este calea soarelui. care nu leagă ciclul grecesc de cel modern. Raţionalismul. A depăşi aceste forme. sunt apriorismul kantian. apoi zeiţele m-au condus pe renumitul drum. la capătul unui singur drum "decis raţional": "Căci numai unul şi acelaşi poate exista şi poate fi gândit" (Parmenide. Ideea fundamentală a întregului este aceasta: Parmenide vrea să fie dus de Divinitate în imperiul luminii. Pe ultima nu voiau pur Şi simplu s-o recunoască ca existând (reală). ca existentă exclusiv. Despre cer. ca toate ipotezele cosmologice.. adică spaţiului ocupat de o substanţă impenetrabilă.care ilustrează caracterul logic. unic-creatoare. al universului finit. existenţa fiind Unul nemişcat". prezentă în concretul multiform. "Acei bărbaţi (eleaţii) au presupus o dublă substanţă: una a adevăratei existenţe. înţelegerea acestei remarcabile introduceri la poema didactică parmenideică ne-a oferit-o deplin abia Walter Kranz (1916). nu este sacru şi deci nu este real. străbătând întreg pământul. înăuntrul acestei contradicţii. adică vidul raţional umplut cu experienţă obscură. acauzalitatea arătând limitele omului explorator". când iluzoriu. dar în sens invers. stilul inexplicativ al omului autonom.monadelor.(Aristotel. Pe acest drum am mers eu. Creaţia unică ne arată că totul se desfăşoară din primordiu. Templul este spaţiul sacru. voi da câteva citate din Wilhelm Capelle .drumul descris în "limbaj tradiţional . Univers sferic.mitologic termină raţional într-un joc între existentă Şi nonexistentă. întregul este mai curând o construcţie în fond raţională. Nici un impuls material plăsmuitor nu este explicabil la nivelul conştiinţei teoretice autonome. stil parmenideic învăluit în mister . despre devenire. nu duc la adevăr. Un concept vid este un concept fără materie. repetând întrebările şi meditaţiile parmenideice . perceptibilă prin simţuri. pentru a cărei realizare Parmenide s-a folosit în întregime de imagini şi concepţii tradiţionale (aici se arată îndeosebi influenta lui Hesiod). această unitate a tuturor unităţilor . Concepte pure sunt categoriile kantiene. spirit şi materie.Dike . pentru a dobândi adevărul. Natura în sine şi materia în sine au încetat să existe în ştiinţa modernă. Metafizica). real ca Şi paradisul. în absenta revelaţiei Realului. progresism. empirismul. Afirmaţia lui că gândirea coincide cu obiectul de care se loveşte.. ca "necondiţionatul limitat" (Hamilton). "Caii care mă poartă într-acolo. Presocraticii căutau să cunoască adevărul despre existentă. "forţele naturale constatându-se şi folosindu-se pur şi simplu. c) aparent: tot ce se mişcă şi devine nu este. vidul se opune plinului.sacerdotală . sau în grup. Forma constantă şi activă aristotelică. a devenirii. Die Lehre vom Scientism)". nesacral. occidental.în fond. Parmenide (Ontologie. construit raţional. divinitatea lui Leibniz. Fără a ne situa elenocentric . poate fi înţeleasă teologic şi seamănă cu monada primordială. mă duseră în măsura în care inima mea dorea. sau în formula împreunării lor. adică în soare.acest lucru este valabil şi pentru existenţa lui Parmenide . adică o formă a priori fără conţinut empiric" (Goblot). cum ne arată Platon în dialogul Parmenide. considerau ei.gândirea presupus-autonomă se manifestă în aceste trei ipostaze: a) metafizic: viata şi lumea sunt b) istoric. cât. la Aristotel. "spre lumină". este poarta Absolutului. Kenonul .

adică realul atotcuprinzător. nu prin trezire maieutică sau iniţiatică. idealism. iubirea. Chauvet et A. El cunoaşte primind. în spiritul sf . în care singurul act senzorial va fi un sărut bărbătesc pe fruntea femeii iubite. Simbolul acestui tot unitar este peirasui -Urnita sferei -. s-a prelungit până azi. comod. vehiculată mitologic . împlinirile aparente Şi erorile trezesc omul presupusautonom. realul fiind revelat prin "spaţiul sacru (templul) şi timpul sacru (sărbătoarea) " . ca spaţiu plin" (Capelle). Ştiinţa adevărată este aceea a ideilor universale şi necesare" (Fileb. s-a prelungit (mutatis mutandis) . dominând momentul mistic purificator.ca-n Faust magicul . de curente filosofice sau ştiinţifice. şi Socrate. "experienţa fund oarbă" iar "intelectul autonom gol" (Kant). instabil. la nivel profan neexistând adevăr.. Argument). idealul coborând în omul religios prin revelaţie. în înţelepciune sau poate într-un fel de viată superior înţelepciunii Şi plăcerii.centrul . plăcut. empirism. cauza unică a tuturor lucrurilor. Dacier et Grou. iar participarea la idei. materialism. însă nu mai puţin kentronul . expansiv inform. este o ipoteză neconfirmată. în sine. de Gobtot) ? înţelegerea autonomă nu atinge cauza lucrurilor.decorativ. Mircea Eliade face parte dintr-un popor viguros. "În ce constă fericirea omului? Fileb răspunde că în plăcere. Un gânditor artist nu ignorează punctarea magică a timpului şi spaţiului. omul platonic iese din contingent. gândită creştin. antropocentrism.ci se primeşte mistic. nu "cunoaşte cunoscând". "contingente" (Boutraux) şi "formal-comode ca matematice" (Poincar6). este posibilă aici prin inspiraţie. Universul sferic. umanism.. adică deosebirea cunoaşterii dogmatice prin revelaţie. totul schimbânduse în jocul ipotetic dintre om şi lume. aparent-constrângătoare. Materialitatea actelor existenţiale. existenţialism. scepticism. omul Şi natura (Platon. cu senzorialitatea lor stranie. Corpolitate inerentă celor doi termeni ai cunoaşterii. adevărul fiind legat de "cauza" proceselor spirituale şi naturale. sau "crede ut intelligas" (Sf. Mircea Eliade depăşeşte exerciţiile literare. estetism. ca şi el. Crezând şi ascultând. unde sunt contemplate ca "izvoare ale conceptelor şi lucrurilor". pe cel al fiinţei considerată cauza binelui său" (Goblot).. de cea aproximativă sau aporetică a căutării. în care domină Sacrul. cosmocentrism. . criticism. Repet: omul religios primeşte.la scară umană -pesimism. încheiere Misticul Mircea Eliade trebuie gândit în triunghiul: Dumnezeu. infinit. cât. Căutarea nu duce la adevăr.până la idealiştii şi materialiştii de azi care. trad. aici şi dincolo. cel nereligios trăieşte neliniştea căutării perpetue. cum am mai subliniat. nu de cea încărcată de dorinţi. Exemple: Parmenide şi urmaşii.Mircea Eliade. Se "esenţializează mistic" Şi se caută "raţional sau magic adevărul". Luat întreg. deci nici un drum spre ele. Mi-a răspuns că va realiza un pur erotic. Sofistul. arătându-i limitele sale şi distincţia dintre util şi adevărat. al căror număr creste prin închipuire. sunt utile. purism . om şi natură. nu oferă p imagine definitivă a universului. cu fetele lui înşelător-utile şi aparent-ascendente: raţionalism. notes et argumentes par E. de acelaşi).. ap. nu scoate omul din starea de "animal depravat" (Rousseau).util sau eronat. psihologism. care garantează soliditatea regulată a conului existentei". izbindu-se "de existent. fiind absentă Divinitatea. certitudinea topindu-se între "îndoială carteziană" şi experienţa etern-deschisă. I-am spus odată că trăirea. gratuit sau eronat. bine şi frumos. petrecut în afară de triunghiul: Dumnezeu. "Ideea însăşi poate fi înţeleasă prin teoria sferică a lui. Magicul la Mircea Eliade tine de profanul gnoseologic Şi estetic. de Capelle). mai ales pentru cititorul setos de lucruri tari. cu centrul echidistant de margine. ca şi universul finit. ele fiind exterioare omului. Inspirate aici şi contemplate dincolo. Pavel. cât. ci rătăceşte întâmplător . cum credea Hegel.monismul raţionalist. nu poate ocoli empirismul sau materialismul. om şi lume. naturalism. în sfera magicului totul fiind posibil. sau "un produs al obişnuinţii" (David Hume). căruia i se supune complexa lui tematică. dar misticul ÎI fereşte pe Mircea Eliade de înec existenţial. ci util. vehiculate matematic. această "anticameră a cunoaşterii" (Rickert). Anselm cât. logician. adică de prezenta Divinităţii. limitat. adevărul ca Bine suprem fiind atins de fiinţa iubitoare. Legile naturii. Un gânditor religios nu poate fi absorbit de mode estetice. însoţite de nelinişti sterile. literatorul transformându-le în manieră artistică.(Diels. Saisset. al cercetătorului actual. închisă în ea însăşi. "Mâine de biran distinge iubirea de dorinţă prin faptul că dorinţa are ca obiect binele fiinţei. a cărui mistică 1-a ferit de uscarea sufletească a acestui "stupid veac european". "Intellige ut credas" (Abelard). laicism. încercarea construcţiilor fantastice din tinereţe. Nu trebuie privit acest gânditor mistic în plan pur estetic. Nici o cale nu duce spre centru şi deci spre adevăr. a cărui curiozitate îl îndeamnă să înlocuiască armonia clasică cu informul sau monstruosul neobişnuit. Prin ştiinţa ideilor. oricare alta fiind iluzorie. Concepţia "cvasimaterialistă" (Capelle) a lui Parmenide. se cheamă vicii. Completitudinea religioasă implică cunoaşterea "dialectică a sacrului şi profanului". prin natura lui imanentistă. Imposibilul nu se doreşte . pozitivism. convins fiind de forţa lor atractivă.

structuralism.Fapticitate. cu săgeţile lui. împliniţii religioşi "seamănă cu toată lumea ". instinctul procreaţiei. îmi vine în minte o discuţie purtată odată cu un prieten. şi se deosebesc prin împlinire . răul.Eros. Dar. el poate împrumuta durată. chiar dacă se depărtează de natura lucrurilor. ne refugiem În lumea plăsmuitoare a faptelor. şi deci nici Machiavel. fericirea. supărarea. Cred că trebuie lămurit acest titlu. îmi face plăcere că mi-am amintit de aceste lucruri. Când schemele logice nu funcţionează. Graba nu ajută la nimic. Cine nu operează cu distincţii nu asimilează şi nu poate învăţa nici pe alţii. am să-1 imit pe Goethe şi n-am să aplic cu consecventă acest principiu.care este sustras voracităţii tatălui său -este materia care durează. Totuşi. prin mişcarea lor între ei şi natură. elitism. după legile veşnice. Schopenhauer pune pe seama instinctelor jucăuşe ale grecilor pofta lor de personificare. ci un principiu ordonator al speciei şi cetăţii. Mie îmi place precizia. evoluţionism şi celelalte căi ale omului.nu esenţial. de data aceasta. Uneori. Uranos este spaţiul care cuprinde tot. Natura creează specii. nefericirea. Kun şi alţii). alege şi îndreaptă. mari şi aspre. Stăpânul. dem logischen. plăcerea. Apoi. holism. I-am răspuns că nimeni. Sub acest raport. Nimic însă nu poate limita puterea închipuirii. democratism. Fakţizităt. im Gegensatz zur Logizităt. nu este o treabă individuală. Începând în numărul 2 (februarie) 1990 şi terminând în numărul 9 (septembrie) 1990. iubirea seamănă cu datoria. conservatorism. aceasta fiind poarta prin care intră viciul. idealen Sein (H. progresism.. dacă eroarea comună are uneori valoarea unei norme de drept. bătrâneţe. certitudinea este asigurată de prezenta celorlalţi. Acest zeu n-a supt degeaba la leoaice. clipei (Goethe) " Introducere Petre Ţuţea dialoghează în acest eseu cu un interlocutor fictiv. Mircea Eliade este un om religios împlinit. fiinţe murit oare. suferinţa. pe care le tine legate (Parmenide) Noi trebuie să desăvârşim toate sferele existenţei noastre. Prietenul meu susţinea că acest om e absorbit de raţiune.O amintire personală. Drumul drept al lui Mircea Eliade este expresia unei personalităţi care ilustrează ideea de vocaţie. Aceasta nu înseamnă că adevărul îşi are rădăcina în individ. bucuria.d. această afirmaţie aparţine lui Descartes. totalitarism. vicii. gândirea pură nu este obligată să tină seamă de eroarea care viciază consensul general la un moment dat. sete de fericire şi moarte. Oamenii seamănă prin suferinţa limitării. adevărul şi eroarea" (Schmidt.a. mai ales că sub el. el distinge. Zeus se sustrage acestui destin. Acest eseu a fost publicat în revista Familia din Oradea.m. anarhism. prin boală.optimism. Şi nici nu pierde ceva din natura . tradiţionalism. Această interpretare alegorică a realităţii cuprinde natura şi omul în formele lor esenţiale.. Miturile lor oferă modele sau tipuri primordiale ale tuturor lucrurilor şi raporturilor. Zeus . În cetatea lui Machiavel. pierdute de om în "pădurea de simboluri" (Baudelaire) care acoperă meandrele lui istorice. şi-ntre ei şi Dumnezeu. Tatsăcblichkeit. istorism. una este inexpugnabilă: iubirea supuşilor faţă de stăpânul lor. Eros legăturile lor devenirea Şi nici pieirea. Schmidt . Uneori. el reprezintă materia care rămâne neclintită s. Numai omul singur poate imposibilul. ficţiune formulată de romani. Un filosof spunea că s-ar putea ca o cetate întreagă să fie stăpânită de eroare şi un singur individ să fie purtător de adevăr. binele. În concepţia mea. în opt serii. Kronos naşte indivizi. în opoziţie cu logicitatea Fiinţei logice. dintre toate fortificaţiile cetăţilor. asupra omului machiavelic. îndrăzneala de a formula experienţa proprie. . Dacă îmi amintesc bine. Gândirea se detaşează de natură şi tinde să cuprindă tot în formele ei. înăuntrul unei ordini constante. realitate. neplăcerea. . vor fi expuse multe lucruri. difuzul pare mai aproape de natura noastră. afirmă că. se transformă în voluptate. care ignorează puterea harului şi datoriile izvorând din aceasta. "Iubire.. A vrea nu este totuna cu a putea. dacă-i raportăm la Dumnezeu. . fiindcă iubirea. ideale).'cum spune Chesterton despre oamenii excepţionali de rangul întâi. scăpând de puterea distrugătoare a timpului. nu s-a putut sustrage influentei binefăcătoare sau răufăcătoare a lumii afective. Când iubirea devine o treabă individuală. între ei înşişi. după câte am discutat şi după câte bănuiesc. Zeul iubirii care seamănă. chiar dacă formularea este provizorie sau nesigură.

în vederea unor sinteze româneşti. care posedă o hotărâtă cultură personală. de la întregul cosmic până la cuplul uman. care se priveşte pe sine. cu algebra. Aceasta din urmă a început să se usuce sub soarele torid al raţionalismului modern. schimbare a culorii strălucitoare" (Parmenide. fiecare naţiune însumând şi asimilând tot. chintesenţa lor. Uneori distruge. Viată şi mişcare. ea creează. neamurile.X. cultul senzorial al zeilor olimpici. manicheice şi ale antichităţii târzii" (Oswald Spengler. poetul oferă flori. A. Paligeneza. nu. pe câte murit orii le-au afirmat în credinţa ca le-ar sta o realitate la bază. iar la mine voinţă". Există şi o altă formulare a apolinicului. . ca forme istorice ale unor suflete specifice. natura. Der Untergang des Abendlandes). Dar. Opus acestuia este sufletul faustic. renaşterea. cu alte cuvinte. ale filosofilor. cu tainele şi cărţile Sfinte ale religiei persane. fiinţă şi nefiinţă. op. materia formată . scoate în relief şi face puternic. caractere şi situaţii omeneşti. iar filosoful. Sunt apolinice: staţia mecanică. . Şi faustică aceea care plăsmuieşte spaţii din lumină şi umbră: aşa se deosebeşte fresca lui Polygnot de pictura în ulei a lui Rembrandt. omul armonios este înlocuit cu unul schilod.lui obiectivă. oraşele greceşti izolate politic. "De aceea toate sunt cuvinte goale. în cicluri închise netransmisibile. evreieşti. viata este un vis şi moartea trezirea din acest vis. oamenii. prezenta erorii. ci a realităţii întregi în mişcare. care a început cu stilul roman al secolului X. sau cu un sultan asiatic la înscăunarea lui. "Dionisiacul este un impuls spre unitate. creştine. Iubirea prinde în plasa ispitelor ei: zeii. fausticul Şi magicul trebuie întregite cu dionisiacul. reflecţiilor. conservă şi desăvârşeşte.). poetul oferă imagini ale vieţii. ca la Spengler. Aci nu se mai pune problema aparenţelor şi a esenţelor. neechivoc: libertatea sub lege" (Nietzsche). fausticul. veşnice. trebuie înţelese câteva tipuri de cultură. lucrul în sine înseamnă ceva care există independent de percepţia noastră. Prin aceasta se leagă: oamenii. O înmulţire a omului integral şi universal. el stând prin conştiinţă în centrul timpului şi nu în punctul său final. lordănescu). Voinţa speciei mutată în noi şi retrasă din noi. Apolinicul este statuia omului nud. Apolinicul: "Individul senzorial-prezent. care apare în timpul lui August. fiecare este un punct central nemişcat. care a stat la baza formulării lui Spengler "Impuls spre eul desăvârşit. al cărui simbol primordial este spaţiul pur şi infinit şi al cărui trup este cultura apuseană. eterna înnoire. Producere sau dispariţie. cu mozaicurile şi arabescurile lui. Chiar dacă istoria nu este concepută morfologic. Sunt faustice: dinamica lui Gali leu. limpede. "Sufletul magic al culturii arabe. dintre Marea Neagră şi Arabia de Sud.acelaşi lucru în fond la Locke-. spre tot ceea ce simplifică. a privirii retrospective. cerul şi pământul. Materială şi spirituală. şi atunci trebuie prezentate aceste suflete creatoare de cultura. a lucrului în sine şi fenomenului. Apolinică este existenţa grecului.Şi sufletească. căruia îi lipseşte ideea unei dezvoltări interioare şi prin aceasta a unei reale istorii interioare şi exterioare. peste prăpastia dispariţiei: o creştere (un salt) pasionat-dureroasă spre stări mai . pentru înţelegerea acestui om şi pentru realizarea lui. plăcerile simţurilor şi bucuriile sufleteşti sau ale cunoaşterii. Aceste trei suflete: apolinicul. Trebuie realizat un individ întreg: corp. Astfel. Ea realizează armonia. societate şi realitate.În primul rând. operele poeţilor pot sta unele lângă altele. nu poţi vorbi de iubire fără înţelegerea veşniciei speciei. a perspectivei şi conştiinţei" (Oswald Spengler. care îşi defineşte eul ca soma. surpat. Raţiunea şi inima ne arată că există totuşi producere şi dispariţie şi tot ele ne obligă să ţinem seama de repetarea existentei noastre în urmaşi. Formele cunoaşterii. spiritul. iar filosoful idei. calea spre adevăr. ca tip ideal. destinul regelui Lear Şi idealul madonei. care este singura regină. O dată cu surparea coloanelor afective. filosoful creator de sistem seamănă cu regina din stup. toate procesele dialectice trebuie legate de viată. la Kant . Răspândită în toată firea. materia. ci sub forma unei linii permanent ascendente. aşadar existenţa propriu-zisă: la Democrit. Este faustică o existentă dusă cu cea mai adâncă conştiinţă. astrologia şi alchimia lui. viata omului. Astfel considerat. cât. regenerarea. Descoperă frumuseţea umană şi divină sau tinde nestăvilit către cea din urmă. a memoriilor. Individul scos din lanţul nesfârşit al generaţiilor este absurd. marile dinastii ale perioadei baroce cu politica lor de cabinet. peste viata zilnică. Iubirea nu şterge graniţele şi unifică în mod fecund. până în finalul pârtii a doua din Faust. o trecere peste persoană. el confundă moartea cu nimicirea. nu trebuie confundată moartea cu nimicirea. spre individul tipic. fiind un simplu nimic însufleţit. în armonie desăvârşită cu voinţa constantă de a se reproduce. cu califatele Şi moscheile lui. care poartă în sine timpul nemărginit. Este apolinică pictura care limitează prin contururi corpurile izolate. arta fugii muzicale. în spaţiul dintre Tibru şi Nil. suflet şi gândire. destinul lui Oedip. realizat în Beatrice a lui Dante. dogmatica catolic protestantă. trad. Sunt la locul lor aci cunoscutele formule ale lui Schopenhauer "Omul este altceva decât un nimic însufleţit. strâmb.

fie că scrie istorie pragmatică.Mereu trebuie să avem În vedere aceşti termeni: realul. Dacă este posibilă. în univers. înlesnindu-le însă celor inferiori accesul la fericire. mai pline. ci ontologic. Apoi. tipul care izbândeşte. ale cantitativizării proceselor biologice. care este etern. când necesar. cu mijloacele teologiei. Actualitatea permanentă a gândirii matematice Şi fizice nu trebuie să ne însele asupra viului. gândită în exces.număr. Impurii. nu în sens anarhic. Trebuie întreţinută bucuria de a trăi plenitudinar. apariţia supraomului nu-1 poate interesa pe om. care aprobă şi sfinţesc cele mai îngrozitoare şi îndoielnice însuşiri ale vieţii. când obiectiv. Câteva cuvinte despre supraom. Gânditorul sistematic. filosofici Şi artei. condiţionatul. Să revenim la tema noastră. scot dintr-o schemă a lui Spengler acest fragment: Devenirea . marea bucurie Şi marea compasiune. nu în favoarea femeii. (Omul este ceva ce trebuie biruit. Neamul. Supraomul este sensul pământului. conştiinţa noastră teoretică.. Apoi. Toţi aceşti termeni înăuntrul vieţii. de tip darwinian. la comoditate şi dăruirea creatoare. afectivii eretici.Devenitul Tendinţa . Descătuşarea femeii. nobile. care a fost neliniştit de adevărul absolut. Ei trăiesc devenirea în trăsăturile obiectului contemplat. puternic. sincretismul. imitaţia servilă sunt sterile. în afara lui şi deasupra lui? Divinitate sau supraom? Perfecţiune. află ceea ce a devenit". reducerea numărului masculilor. ca fiind absurdă. o aprobare în extaz a întregului caracter al vieţii. căruia i se atribuie şi unele însuşiri ale sfântului creştin: renunţarea la fericirea pământească. sunt mai aproape de ordinea religioasă decât raţionaliştii care se joacă abstract cu ideile religioase. încă o dată. cum au înţeles unii. gibt aberaucb den Niedrigsten die Anwartschaft auf Gliick". concept. Trebuie realizată o unitate a calitativului şi cantitativului. Români liberi şi puternici. Der Ubermenscb ist der Sinn der Erde. cu ajutorul matematicii. necondiţionatul şi adevărul. Spiritul treaz vrea să scape de încremenire. nu În sensul lui Seneca. reîntoarcere.Eu cred că trebuie să ne mişcăm în anumite limite. când nu prisosesc. paradoxul necreştin: creaţia se confundă cu bunătatea. fecundaţie artificială. A vedea în orice schimbare acelaşi lucru.întunecate. ci de doctrina unui nou tip de om. sau mai ales rău folosit. Familia. în om şi peste el. nu în sens logic. Trebuie avute în vedere câteva lucruri esenţiale: sinteza. der starke. sentimentul unităţii necesare a Creaţiei şi nimicirii" (Nietzsche). dacă nu mă înşel. Să ne oprim la om? Totul în om şi pentru om. guvernată de principiul heraclitic al actualităţii. Cuplul. ale viului sufletesc şi ale devenitului. de iniţiere. În orice caz. informii Şi deşeurile. der Typus der Wohlgeratenheit. trebuie înlăturate erorile şi ereziile care usucă rădăcinile vieţii. "Der Mensch ist etwas. sau forţă vitală în veşnică mişcare creatoare. adică al dezlegării acestei taine: unitatea sau dualitatea lumii. mereu activă în direcţia absolutului spre care se mişcă asimptotic. ci a speciei şi neamului. Natura. care este obligată să înregistreze şi să înţeleagă semnificaţia "jocului secund". Un joc combinator. înseamnă moarte. Divinitatea. nu este vorba de un transformism deschis. stăpânite de nonsatisfacţie. mereu neliniştită? Devenire sau încremenire? . fie el fizician. Omul. Nu trebuie uitate: extazul. Deci.. Er verzicbtet auf Gliick und Behagen. Totul peste univers. când liber. lebenbejahende. Şi frumoşi . creator de noi valori. sau atei. Max Scheler. După cât se vede.întinderea Organic Mecanic Simbol. darwinist. Egalitatea formală a sexelor. sau şi înainte de om. vomebme neue Werte scbaffende Mensch. dar exclude mila. deopotrivă de puternic şi de fericit. au soarta buruienilor în pădure. logician. der den Willen zur Macht und die schenkende Tugendhat. vorbeşte chiar de recreştinarea lui Nietzsche. pe plan naţional şi individual este rodul asimilării. voinţa veşnică spre zămislire. Eclectismul. copii crescuţi în incubator. generos. Dezgust. imagine. istoricul adevărat. aşa cum ş-a spus. nu se poate naşte din om. fizicii şi chimiei. ci ordonator. El renunţă la fericire şi plăcere. Când adevărul este rău înţeles. cu voinţă de putere şi virtute. das iiberwunden werden muss. ci În sensul pământesc al îndepărtării omului de fluviul vieţii. De altfel. Pentru a arăta formele devenirii. Umanitatea. graţia şi inspiraţia. un tip superior trebuie creat. femeia liberă şi puternică fiind chemată să zămislească oameni liberi şi puternici. posibilul. Nu în sensul nevoii cunoaşterii absolutului. mai nehotărâte. Nietzsche). Chesterton respinge această idee. Apoi. la plăcere. când arbitrar. Aşa se creează un om întreg. fecunditate. Progenitura. cu atitudine poruncitoare în faţa vieţii. Mişcare pe toată scara animală şi culegerea roadelor evoluţiei în regnul animal. Dacă supraomul este o nouă specie. Tot Spengler spune: "Artistul. "Consolidarea cuplului". einbdherer Typus ist zu schaffen. gândite panteist. în permanenta devenire. privesc cum devine ceva. sau eliminarea lor toate acestea sunt fructe amare ale ştiinţei. lebengebietende. .

le milieu de plaisir et la fin de consolation" (Jouy). Câteva exemple. înnobilat de creştinism. impudoare. Mişcările democratice tind sâ-1 detroneze pentru instaurarea principiului egalităţii sexelor. În ceea ce priveşte principiul tatălui. greşeşte uneori în mod fecund. fără să tină seama dacă acestea sunt produse ale mintii. Scopul vieţii: menţinerea vieţii" . Care este principiul orânduitor al familiei. despre monogamic. Nu discutăm aici normalitatea vieţii sexuale şi nici aberaţiile acesteia. Sarcasm: "Pentru femei. de amoralitatea naturii. voluptate şi de comandamentele speciei. s-a crezut că tatăl reprezintă raţiunea purtătoare de ordine. produsă de frumuseţea idealului. şi pare că mai este încă. problemele raporturilor dintre oameni le rezolvăm prin decizie. în familie trebuie să stăpânească: iubirea. citate de Schopenhauer. Familie ordonată în funcţie de ierarhia forţelor care o compun. slăbeşte caracterele. S-a vorbit de selecţiunea sexuală. chemat să pună ordine în haosul biologic al speciei om. conştiinţa datoriei. dispreţuita. de faptul că femeia a creat masculul în ordinea zoologică. de pater familias. castitate. le commercement de notre vie serait priva de secours. partenogeneză. lăudată. Chantfort "Elles sont faites pour commercer avec nos faiblesses. Când natura o ia razna. Sa spus că civilizaţia corupe moravurile. în care să se întâlnească strămoşii şi urmaşii. canibalismul sexual. când voinţa speciei este prezentă în cele două sexe. al neamului şi al speciei om? . Nuntă şi familie numeroasă. căutată în zona posibilului. O viată plină de sens. Femeia nu are nevoie de aşa ceva. cu o arhitectonică perfectă. Se va vedea mai târziu. într-un corp viguros privit ca un templu desăvârşit. de tirania sistemului nervos. Un stâpân îmblânzit. sau ideile lor.Atunci când nu avem soluţii raţionale convenabile. stăpânul cuplului schimbându-se în diferite perioade ale istoriei omului. expansiunea acesteia servind biologic şi spiritual expansiunea neamului. omul îşi variază la infinit mimica. protector. n'aiment aucun art. deziluzie. Lettre â d 'Alembert). fiindcă ea este istoria. poligamie. nu spune nimic dacă se ignorează natura omului). fixează poziţia femeii înăuntrul speciei în aceşti termeni: Bărbatul trăieşte eroic. pentru artificialitatea lor. avec notre folie. Fie într-un climat anarhic. en general. endogamie. zbătându-se să facă istorie. Dimorfismul sexual pare a fi o constantă biologică a speciei om. hermafroditism etc. frumuseţea şi erotica. ci bucuria pură. Simpatie: "Sans les femmes. În schimb. încântare. sunt poziţii produse de amărăciune. desfrâu. Ciudăţenia constă în faptul că raţiunea umană. creează un climat de instabilitate. Il existe entre elles et les bommes des sympathies d'Epiderme et tiespeu des sympathies d 'esprit d 'âme et de caractere". trebuie readusă între stănoage. . veşnic aceleaşi. Stârpirea prostituţiei Şi promiscuităţii. fie într-o ordine perfectă. Absenta ordinii naturale şi climatul egalitar au făcut necesar feminismul. adorată. dacă nu mă înşel. Familia europeană a fost stăpânită. Este stranie şi profundă viziunea întemeiată pe principiul tatălui. ca prostituţie universală. protejată. această slabă lanternă. aceasta din urmă potrivit calificată de Ramy de Gourmont. S-au făcut constatări privind: superioritatea sau inferioritatea femelei. Puternică. slabă. "Les femmes. ordinea. Mă gândesc la acele "erori fecunde" ale lui Guyau. voinţa zămislirii. Un om cu mintea curăţită de fantome. totul este mijloc pentru cucerirea bărbatului. Nu plăcerea. în mitologie. stăpână şi sclavă. de degenerarea produsă de civilizaţie. Monogamic. Nu-mi amintesc care artist a pus la baza creaţiei principiul matern.Femeia a fost rând pe rând: adorată şi dispreţuită. pudoare. despre dimorfismul sexual şi cuplul uman. a "arbitrarului binefăcător". relaţiile dintre ele pot fi formulate şi naturalist-naiv: "Se poate vorbi de teoria unităţii psihologice în serie animală. Spengler.fizic şi spiritual. Iniţierea sexelor în vederea eliminării adulterului şi divorţului. s-a vorbit de mascul ca simplu instrument fecundator.verigă într-un lanţ nesfârşit de generaţii. S-a spus că libertatea s-a născut din nevoia tatălui de a ieşi din perfecta lui singurătate. Restul. Napoleon I: "Les femmes n 'ont pas de rang". pe când animalele sunt reduse la o serie de gesturi. cochetărie şi maimuţăreală" (Schopenhauer). dacă nu mă înşel. de tendinţe nefireşti. Să nu se glumească cu termenii: virginitate. lupta masculilor. neliniştea creaţiei. sau dacă sunt în dezacord cu vreo modă oarecare. după specii. câteva păreri despre femeie. Un individ . Deocamdată. în care se oglindesc lupta sexelor şi rezultatele biologice. Nu trebuie confundat cu capriciul. dezacordul între natură şi sistemele morale ideale. Dar. de rolul nutriţiei în formarea şi desăvârşirea sexelor. Aici se potriveşte formula lui Charles Maurras. poliandrie. Sunt însă şi exemplare care nu degenerează şi nu se sfiesc să exprime sacrele lor prejudecăţi. voinţa zămislirii şi setea de libertate. care au fost efectele stăpânirii divinităţilor masculine şi feminine. cuviincios mulate pe obiectul contemplat. promiscuitate. exogamie. cu aceeaşi uşurinţă cu care idealiştii dispreţuiesc natura (totul este natural. Fecunditate. Culegem câteva fructe ale evoluţiei privind omul. fecundaţia Şi naşterea. sprijinită pe puternice coloane afective. atât scopul cât şi rezultatul sunt aceleaşi: copulaţia. sociale şi psihologice ale acesteia. mais non avec notre raison. combătându-se aceste sisteme. ne se connoissenta aucun etn'ont aucun genie" (Rousseau. Totuşi. fiindcă omul trăieşte în natură.

(Remy de Gourmont, Fizica amorului, trad. Luca Petreanu)... "Un plan universal, unic, al sexualităţii" (Acelaşi, op. cât.) Desigur, această formulă simplă nu iese din cadrul biologiei. Rămân ascetismul şi sfinţenia. Nu putem considera pe ascet, cum susţine autorul citat, ca un simplu salt "deasupra animalităţii, ca o ieşire din fluviul vieţii, produsă de un orgoliu steril, căruia trebuie să i se dea sens prin exerciţiul activ al inteligentei". Acest lucru seamănă cu paradoxul lui Cioran privind sfinţenia. El consideră pe sfânt ca expresie a orgoliului absolut. Ca orice egoist, nemulţumit de măruntele bucurii ale pământului, vrea să cucerească cerul. Sunt fapte care nu confirmă aceste interesante poziţii. Este de un farmec copleşitor rugăciunea Sfintei Tereza, dacă nu mă înşel, care cere să fie trimisă în iad, pentru a consola pe damnaţi. Conservarea speciei tine de animalitatea noastră, care nu trebuie dispreţuită, iar măreţia ei tine de sufletul nostru. - Misterele se dezleagă dintr-o dată, prin inspiraţie, sau în etape. Spiritul cercetător este mereu neliniştit de aceste probleme: logica umană şi logica naturală, absurdul şi firescul, bunul simţ Şi stupiditatea, plăcerea izvorâtă din înclinările naturale, sau din rafinament, datoria, care este de esenţă spirituală, jocul complex al instinctelor şi al conştiinţei teoretice şi morale, nobleţea sentimentelor şi aspectele hidoase ale resentimentelor având rădăcini în: invidie, lăcomie, interes, dezgust, ofensă, orgoliu Şi în stupiditate, mersul în zig-zag printre virtuţi şi vicii, sensul Şi lipsa de sens a existentei şi altele. Apoi, elementele estetice ale vieţii trupeşti Şi sufleteşti. Cum putem păstra intactă bucuria de a trăi şi de a crea viată, despărţind sufletul de corp, sau unindu-te? - În ceea ce-1 priveşte pe om, se pare că natura nu este atât de , insistentă. Plăcerea şi sterilitatea se întâlnesc cu dezgustul, cu l apariţia şi dispariţia voluntară a indivizilor. Jocul acesta al vieţii . Şi al morţii voluntare punctează desfăşurările speciei. Voi vorbi despre acestea la discuţia asupra originii şi naturii desfrâului. Acum, am să răspund la întrebarea unităţii corp-suflet. Prinzhom îşi intiTuţează lucrarea: LeibSeele- Einbeit (Unitatea corp-suflet ;1927). Se pare că natura nu insistă viguros la conservarea speciilor. Eşuările ei sunt rezultatul faptului că este haotică şi oarbă. Şi la om pare a fi indiferentă. De altfel, apariţia şi dispariţia unei specii nu face gaură în cer. Universul îşi continuă mersul după legile lui fixe, istorice sau fără legi. Este indiferent dacă haosul este la început, continuu, sau la sfârşit, dacă moartea este cosmică sau risipită în cosmos, în diferitele lui elemente, a căror transformare este legată de principiul morţii. După cum este interesant efortul neîntrerupt al omului în cercetarea universului material pentru a obţine transparente care să-i permită cunoaşterea cauzelor care au determinat apariţia întregului şi părţilor care-1 compun, sau a cauzei lor unice, indiferent dacă poate atinge acest scop, sau nu. Se pare că ne găsim în prezenta unui sisifism glorios. Lessing socoteşte mai preţioasă calea spinoasă spre adevăr, decât obţinerea lui. Această poziţie naiv-romantică şi erotică în problema adevărului se dizolvă în apa tare a lucidităţii. Suntem într-un univers material sau, mai exact, cuprinşi în el. Cei care cred că nu se poate ieşi din el, nefiind nici o fereastră deschisă spre absolut, acceptă înlănţuirea ca o fatalitate, singura lor speranţă fiind cunoaşterea în etape a legilor acestui univers, cu scopul final al cunoaşterii lui fără rest şi al obţinerii unei fericiri iluzorii - Constituie o consolare cunoaşterea acestor legi? Este posibil un salt peste jocul material al vieţii şi al morţii? Sunt oameni care găsesc ieşirea din impas prin ideea nemuririi. Ei gândesc nemurirea atât fizic, cât şi spiritual. Este vorba de creştini. Scepticii consideră viata în transcendentă ştearsă, adică lipsită de stil. Stilul, cu toate că este guvernat de categoria unităţii, nu anulează diversitatea. Pentru majoritatea oamenilor este mai interesant cum se petrece, decât ce se petrece. - Cei care cred în lumea de dincolo n-au decât să utilizeze procedeul dantesc: să se mute cu cea de aici, dincolo. Ei pot să creadă că moartea este o simplă trecere, aşa cum unii filosofi antici credeau că nu este necesară. În acest sens seamănă cu natura întâmplătoare a bolii. Problema pare insolubilă, dacă căutăm dezlegarea ei în individul material şi ignorăm existenţa spiritului. Specia pare că poartă în ea veşnicia, chiar în ordinea materială. Lipsa certitudinii existentei celor două lumi determină omul să se agate cu disperare de cea de aci. De altfel, în imanentă bucuriile vieţii sunt culese din revărsările închipuirii. Aceste revărsări se topesc în adevărul transcendent. Gândirea în imanentă este sediul jocului infinit al nuanţelor, care amplifica arhitectonica acesteia, în acest sens acordându-li-se rang şi funcţiuni categoriale. În fond, totul se petrece în formele superioare ale vieţii spirituale, fie că o considerăm, în ordinea marilor principii, ca fiind încremenită, fie că o considerăm în veşnică mişcare şi transformare. Staticul şi dinamicul privesc atât gândirea în sine, cât şi obiectele ei. Sub acest raport, nu interesează dacă gândirea se confundă cu

obiectele ei sau nu. - Cum stăm cu formele gândirii ştiinţifice? Răspunsul este uşurat după consideraţiunile făcute asupra materialităţii lumii şi asupra adevărului şi erorii contemplate înăuntrul acestei materialităţi. În fond: metafizica cunoaşterii, cum îi spune Bergson, istoria şi construcţiile spiritului omenesc apreciate în funcţie de eficacitatea lor. - Este nobilă lupta omului cu materia. Deşi omul este guvernat şi de legile ei, nu poate fi înfăşurat complet în ea. În cazul că este înfăşurat complet, lupta lui constituie un paradox al ordinii universale. Teologii, filosofii, artiştii, oamenii de ştiinţă, tehnicienii se luptă cu ea, se împacă în mod stoic cu desfăşurările ei fatale, iar unii dintre ei se resemnează, Lăsând mâinile în jos, obosiţi, asemeni apei care cade într-o fântână arteziană, utilizând imaginea materiei obosite folosita de Bergson la definirea elanului vital. Pentru stilul gândirii ştiinţifice şi pentru unitatea corp-suflet, mă folosesc de Lavoisier, Laplace, Claude Bemard şi Nietzsche. Formele gândirii ştiinţifice? În univers sunt numai procese fizico-chimice. Acestea pot fi formulate matematic, cu alte cuvinte peste tot guvernează principiul metodologic al cantitativizării. Ideea de valoare tulbură ordinea obiectivă a lucrurilor. Desfiinţarea graniţei dintre organism şi mecanism, în ultimă analiză totul reducându-se la legile unei mecanici ideale. Întregurile, de la cele mai mici până la univers, pot fi cunoscute în cauzele care le-au dat naştere, sau luate ca fructe ale evoluţiei. Şi într-un caz şi-n celălalt, ele sunt considerate ca teatre ale faptelor cercetate. În aceste întreguri întâlnim: procese fizico-chimice, elemente situate într-un anumit fel în spaţiu şi forte care determină poziţiile şi relaţiile elementelor în aceste întreguri luate ca structuri. Limitele puterii noastre de cunoaştere, omul fiind înlănţuit, sau lipsa oricărei limite, omul fiind în stare să dezlege toate tainele. Căutarea nemuririi în ordinea materială sau În cea spirituală. Exerciţiul nelimitat al spiritului critic împletit cu necesitatea suspendării acestuia, în vederea refacerii sufletului omenesc şi românesc. Aci se pune această tulburătoare problemă: raţiunea este chemată să susţină viata şi bucuria de a trăi, sau sentimentele? Ultimele întrebări ne apropie de neliniştitoarea problemă a unităţii corp-suflet. - Atunci, te rog s-o prezinţi. Foarte mulţi sunt cei care confundă materialitatea vieţii umane cu animalitatea. Este vorba de viata integrală a omului şi de justeţea poziţiei faţă de aceasta şi nu de înfumurarea neroadă a unui om clădit pe o demnitate iluzorie. Spargerea unităţii existentei umane prin formula dualistă corp-suflet a creat o permanentă nelinişte metafizică. Moartea şi nemurirea au intrat în terenul nisipos al discuţiilor fără sfârşit. Ţin să subliniez deosebirea între prezentarea obiectivă (absolutizare) Şi mişcarea în câmpul experienţei, etern deschisa. Uneori, sunt valoroase soluţiile provizorii. Mă gândesc, desigur, la spiritul ştiinţific, şi nu la cel artistic, şi la filosofic ca ştiinţa, şi nu ca artă, cum ai spus mai înainte. - S-a spus, în mod pueril, că "credinţa în existenţa sufletului s-a născut din constatarea că există lucruri invizibile şi impalpabile a căror prezentă este incontestabila, cum sunt: aerul şi vuitul, de pildă. Şi aşa a fost opus corpului sau materiei" (H. Schmidt). Psihologia modernă încearcă să refacă unitatea acestui "sistem material-energetic", acestui mod al substanţei, care este omul. Sufletul ca realitate, ca esenţă a fost descompus în fapte sufleteşti, cercetarea urmărind stabilirea unor regularităţi, sau legi, după care se desfăşoară aceste fapte. Sufletul este "un concept colectiv, pentru totalitatea funcţiunilor psihice ale plasmei" (Haeckel). Sufletul este "realitatea interioară a unităţii pe care o numim corp" (Wundt). Unii exultă că au scăpat de dualism, care despărţea "corpul de suflet şi natura de spirit", că nu mai sunt obligau să cerceteze "substanţe, lucruri, formele energiei" radical deosebite, acest proces simplificator având ca rezultat mărirea gradului de certitudine a constatărilor făcute în ceea ce priveşte desfăşurarea faptelor sufleteşti. Este vorba de o bucurie teoretică, ştiut fiind că datele conştiinţei teoretice nu înlătură neliniştile metafizice. Sunt şi de aceia pe care moartea îi surprinde nepregătiţi, fiind ocupaţi cu cercetarea broaştelor sau insectelor. S-a stabilit că "caracterul este expresia constituţiei corpului, că substanţele chimice introduse în corp produc modificări sufleteşti că sunt fapte sufleteşti cercetate de geopsihotogie" etc. Nietzsche a dat un impuls acestei tendinţe spre realizarea unităţii corp-suflet. "Sunt corp şi suflet, aşa vorbeşte copilul. Şi de ce să nu vorbim ca el? Dar cel treaz, cel înţelept, spune: sunt numai trup şi nimic altceva şi sufletul este o vorbă pentru ceva care aparţine corpului" (Also sprach Zarathustra În der

Rede Von den Verăchtem des Leibes -Aşa vorbit-a Zarathustra, în discursul despre cei care dispreţuiesc corpul). Dar Nietzsche le spune dispreţuitorilor corpului că eul lor vrea să piară, se întoarce de la viată, în loc să creeze din setea lor de autodepăşire. În această lumină anticreştină nu poate fi vorba de o adevărată autodepăşire, fiindcă nu se depăşesc Urnitele animalităţii. Nu poate fi vorba de armonie, de ordine, legate de o altă concepţie a materialităţii eterne. Contopirea sufletului cu corpul, până la acea "Cellular-Psychologie" a lui Haeckel, degradează sufletul şi nu înnobilează corpul. Unirea strânsă a sufletului cu corpul şi nu contopirea lor în sensul concepţiei ştiinţifice, ci în sensul materialităţii de care am vorbit mai înainte, permite corpului să participe la nemurire şi prin aceasta să se înnobileze şi să-şi motiveze existenţa şi armonia. Mă gândesc la acosmismul lui Spinoza care, contopind pe Dumnezeu cu natura, îi legitimează existenţa şi ordinea. Fiecare individ reproduce formele şi funcţiunile substanţei înaintaşilor. "Al robilor cu sarcinile pune/ de osemintele vărsate în mine", cum spune Arghezi sau "aceleaşi legi străvechi poruncesc supunere", cum spune Aron Cotruş. Noi, ca neam şi ca specie, suntem obligaţi să participăm la "misterul palingeneziei" şi să suportăm modificările neîntrerupte produse de adaptare. Numai aşa putem înţelege elementele etnoantropologice ale substanţei noastre. Ca să înţelegem etnoantropologic neamul nostru, trebuie să ţinem seama de ideea directoare română şi de elementele supraadăugate cunoscute. Aici se împletesc: ştiinţa şi credinţa stăpânite de concepţia noastră asupra firii noastre şi a rostului nostru în lume. Când românii nu s-au iubit, întrebuinţând expresia unui francez privind neamul lui, au fost stăpâniţi, umiliţi, jefuiţi şi nefericiţi, fiind obligaţi să se •depărteze de firea lor. Reproduc aci o conversaţie din lumea de altădată, purtată între un cosmopolit şi un conservator etnocrat: Cosmopolitul: Sunt un om pur şi simplu. Conservatorul: Sunt român în primul rând. » Cosmopolitul: Cum stăm cu: universalul şi regionalul, ea generalul şi particularul? Noţiunea de om este mai generală, este supraordonată noţiunii de român. Aşa cum creştinismul este supraordonat ortodoxiei, catolicismului, protestantismului şi tuturor sectelor. Conservatorul: Bine. Numai că ficţiunile nu pot înlocui realitatea, chiar când aceasta nu poate fi teoretic formulata. Cosmopolitul: Ce s-ar întâmpla, dacă într-o bună dimineaţă a istoriei te-ai trezi fără conştiinţă de român, vorbind o limbă nouă? Conservatorul: Nu ştiu. Eu consider negativă o astfel de mutaţie, dacă pot să-i spun astfel. Cred, însă, că această transformare bruscă mi-ar produce senzaţia unui om beat, care nu mai nimereşte drumul acasă. Propovăduitorii dispariţiei popoarelor aparţin unor neamuri inconştiente, unor neamuri obosite sau altora egoiste şi lacome, a căror expansiune şi poftă de stăpânire nu pot fi satisfăcute fără descompunerea altora. Realizarea insului şi a tuturor trebuie să plece de la starea actuală, ca rezultat al desfăşurărilor noastre istorice. Altfel, clădim pe nisip. De data aceasta trăim gândind şi gândim trăind. Cu toată energia. Etnicul constituie premisa oricărei activităţi. Aspiraţiile universale ale fiecărui român, creaţiile lui, poartă în mod necesar pecetea specificului naţional şi a stilului de viată desprins din acesta. Uneori acest specific naţional îmbracă formele dramatice ale luptei. Orice popor puternic îşi ţese istoria din propria lui substanţă, aşa cum păianjenul îşi ţese pânza, întrebuinţând o formulă a lui Titu Maiorescu privind actele de cunoaştere. Aşa se prezintă istoria noastră, în care întâlnim forme minunate ale spiritului pur şi ale eroismului lipsit de ostentaţie. O ordine fizică şi sufletească mereu prezentă în noi ne obligă să jertfim tot pentru păstrarea fiinţei noastre. Aş dori să continui inventarul problemelor legate de Eros şi al dificultăţilor întimpinate la soluţionarea lor. Problema instinctelor, de pildă. Natura, mecanismul şi rostul lor ne arată că aparţinem şi regnului animal. Acest eseu a fost publicat În şapte serii în cotidianul Tineretul Liber, începând În numărul din 16 mai 1991 şi încheindu-se În numărul din 24 iulie 1991, sub îngrijirea lui Gabriel Gheorghe. , Alchimia Francesco De Sanctis se bucură de apariţia omului modern în Italia Renaşterii, "un om nou", în cazul că există aşa ceva, antimedieval, deci antimistic, indiferent religios, frivol, senzual, simţurile lui fiind eliberate prin întoarcerea în natură, nu prin asceză care, neavând rost, este înlăturată de desfătare. Câţiva termeni îl definesc: eul ancorat în inteligenta stăpânită de ştiinţă - noul titlu de nobleţe, chiar împletit cu stilul de viată senzorial-plebeu - Guicciardini despre Machiavelli cultul frumosului imanent ca artă a voluptăţii, natura suverană, plăcerea, comicul atotcuprinzător, demascator, sacrul amestecat în dezordine cu profanul, scepticismul întărit de absenta minunii, întâmplarea ca expresie a naturii suverane, petrecerea viclenilor pe seama proştilor, înlăturarea tragicului prin formula estetică a contrastului

oglindit în raţiunea de stat şi sentimentul creştin al păcatului. este când aproximativ utilă. adică al culturii. Aşa a fost dictatura în republica română sau actele de guvernământ în stările actuale de asediu. catastrofă-bucurie. acel clar-obscur ca simbol al spiritului omului modern sfâşiat între instinctul puterii. Omul n-a ajuns încă "să se cunoască şi să se stăpânească. virtuoşi. practică formele vieţii de jungla. O istorie esenţială. aspecte fixate în portretul fiecărui om politic. demnităţii şi sensului existentei umane. sau plăcute. degradările demonice sunt permanente. . Meinicke. prin măsurători şi utilităţi. Vremea noastră este plină de astfel de exemplare. Istoricul politic al Europei moderne trebuie să aibă vocaţie de portretist. demonicul lui Fr. resturile de religiozitate. "munci şi zile" . Nu trebuie confundată cu tirania . formele mitologice păgâne mai aproape de natură. La fel de înşelătoare sunt generalizările şi legităţile istorice. Meinicke. atei. sau plăcute. adică indiferent religios. n-a atins sfera explicaţiei. comode. moralitatea personală şi sănătatea mintală. a libertăţii de mişcare. Şi misticii consideră gândirea un mijloc.căreia nu-i dau conţinut biologic cum face el. aparent legitimă. face dificilă această determinare. fiindcă autonomia spirituală a omului este iluzorie. prin cunoaşterea dogmatică a cauzelor. Fr. n-a ajuns încă să iasă din cuşca simţurilor. culminând în ficţionalismul modern. iar observaţia şi experienţa nimeresc întâmplător sau stau în întuneric! Neliniştitul om istoric se mişcă între naivitatea poetic-mitologică Şi inspiraţia mistică . Das Heilige care. deschide calea ateismului sau a indiferentei religioase. semn al libertăţii. cu valoarea ei euristică. De la păcatul originar până azi. mai ales în stări excepţionale ca: războiul. iar trăirea nemijlocită întâmplărilor raţionale. Un umanist pur. împingând cruzimea până la forma gratuită a bestialităţii tigrului. subiect purtător de drepturi. ci şi vehicul al întrebărilor insolubile la scară umană şi-al valorilor ideale. când înecată empiric./. În simbolica lui stâpânesc ficţiunile utile. scoate omul din jocul ficţiunilor utile. peste stările morale ale conştiinţei. aici şi dincolo. după cum iubirea creştină a deschis o fereastră către Absolut. "anarhia canaliei de sus". morală şi de drept. În el şi între el şi cosmos s-a instalat sofistica desfăşurată istoric în stiluri şi sisteme diferite. acest nou antropocentrism. desfăşurată de la Machiavelli la Bismark . Tema dezbătută i-a impus această atitudine. să cunoască natura şi s-o stăpânească". vicioşi. Desigur.stare abuzivă de fapt cu durată nelimitată. Sau cum spune Arghezi: "Sunt vinovat că am râvnit/ Mereu numai la bun oprit. în formula "Hierofaniei naturale". slugi. în ea însăşi sau pentru ea însăşi. antireligioase. pseudoreligia ipocriţilor.. sau discrete. insurecţia. formal sau dialectic.senzorială. transformarea temporară a cetăţeanului. Ce este raţiunea de stat? Este exerciţiul nelimitat al puterii. Succesele în ordinea materială ale omului Renaşterii se cheamă civilizaţie. prin conţinutul ideal. Otto. ca şi rădăcina divină a celor două cetăţi augustiniene sau afirmaţia lui Hegel că Dumnezeu face istorie. vesel-trist. omul fiind făptură slabă în natura încărcată de ispite. Mircea Eliade situată eternul om religios în triunghiul Dumnezeu. ca expresie a geniului lui (Istoria literaturii italiene. în spiritul istorici şi al tradiţiei sacre . în lucrarea lui Ideea raţiunii de stat în istoria modernă. om şi natură. indiferenţi. Ipoteza. consideră timidă sau inconştientă lipsă de stil prelungirea formelor medievale inadecvate conţinutului noii vieţi. în formularea lui Vaihinger . considerând "raţiunea numai ca mijloc În lupta pentru existenţa". morala raţională înlocuitoare a religiei (la science des moeurs). adică mijloacele devenite scopuri . Cultura. perpetuu. favoriţi. evident neexercitată speculativ sau util. nemurirea. dar cu funcţii mult mai întinse. cum a definit-o un francez. Dispreţuiesc cazuistica acei care alunecă. Stăpâni.nu stinge sufletul european în indiferentă religioasă. calamităţile naturale. fiindcă "natura vorbeşte". Născocitorii. în stilul lui Troeltsch. sub masca interesului public. indiferenta religioasă. acesta mişcându-se între Dumnezeu şi dracu. În acest triunghi domină Sacrul.după cât îmi amintesc . Umanismul Renaşterii. Ispitele uşoare şi blajine N-au fost şi nu sunt pentru mine/în blidul meu ca şi În cugetare /Deprins-am gustul otrăvit şi tare" (Psalm).. căutătorii şi inspiraţii îşi împletesc istoric isprăvile lor. dincolo de bine şi rău. începutul modernismului? Nu. tradusă de Nina Facon). trăirea veseliei produsă de închipuirea noului captiv al naturii. El consideră actuală lucrarea lui R. Fiindcă s-a prelungit până azi. Când Bocaccio îmbracă în forme învechit-danteşti noile rătăciri ale omului. excesele moralreligioase. adică de ordinea religioasă. poate fi afirmat atunci când umanismul n-a înlăturat în conştiinţa omului politic modern preceptele ordinei creştine. sau alternanta care punctează nedantesc conţinutul zilelor triumful trupului eliberat de mister. Este mai aproape de adevăr morala vie a concretului creştin. al patristicii.legea heterogoniei scopurilor. omul imperfect în clar-obscur. permite acestui om să citească în tăcerea gravă a pietrelor. cum spune Spinoza. care pot ajuta la determinarea demonicului neliniştitor al lui Meinicke. formula lui Proust "Ies plaisirs et les jours" este mai ispititoare pentru el decât cea a lui Hesiod. aspectele religioase.. să fixeze cu precizia cu care se determină rezultatele ştiinţelor naturii. în obiect al puterii politice. concrete teoplastic. omul integral şi purul sfinţeniei ostentative.tragic-comic. exercitate în afară de legi.

din lumea întâmplărilor. privită în sine. istorismul şi. autonom faţă de natură. contopite în Unul absolut.viziune platonic-paulinică. vorbind paulinic. sau din chinul raţional al ipotezelor şi experimentelor.cum au gândit florentinii celor două lumi sau Goethe polaritatea -decizia monolineară pentru profan . fiind străine de adevărul revelat. evoluţionismul. presupus autonome. care trebuie respins. Astfel. conform credinţei. fiindcă simbolica lor exprimă lumea sensibilă. omul etern fiind înlocuit cu iluzoriul om istoric.eleatismul . Schmidt). forma lui divină nepurtând nici un conţinut spiritual. la fel ca orice gânditor religios. adevărul relativ fiind o "contradicţie in adjecto". chiar dacă e cognoscibilă în etape . Când formula sistemul politic a lui Oliveira Sala/ar în aceşti termeni: "Dictatură politică cu conţinut economic liberal.adevărul. ea existând prin participare la cea "invizibilă" .rest de păcat originar. care. Considerând alchimia o poziţie fundamentală a omului în natură şi negândind-o istoric ca "prechimie" ceea ce înseamnă o proştiinţă atotcuprinzătoare.naturalismul. cu cât citirea fenomenului politic portughez n-a fost împiedicată de dominanta religioasă a lui Salazar. lumină pură a Absolutului. cât de H. şi uneori extraistoric. sistemul economic liberal fiind indiferent în plan etic şi bio-social" a constatat. (Faust. constatarea a fost cu atât mai interesantă. sau primind prin inspiraţie. Este Mircea Eliade antimodern? Nu. Ca orice gânditor mistic.mă gândesc ce termeni trebuie avuţi în vedere. "Demnitatea omului are sediul în ştiinţă". dacă se adaugă că aceasta se petrece conform raţiunii. este etern deschisă şi deci goală de adevăr. instabil. aceste plăsmuiri. Nu se poate ieşi din istorie metafizic. este iluzorie. apreciază foloasele ştiinţei. Sacrul şi profanul. Ordinea creştină este incompatibilă cu discrepante biomorale şi biosociale. în limbaj religios. heraclitismul -curgerea aparentă şi pseudologosul panteist . artistice şi tehnice ale omului istoric autonom nu depăşesc comodul.creaţia revelîndu-1 pe Creator. . stăpâniţi de setea de Absolut. binele şi frumosul. rotunjindu-se în formula unui echilibru. Gândirea dialectică. ci-1 primeşte. fiind transcendente. insuportabile. Această cale şi ştiinţa modernă au mutat adevărul în teologie. suferinţa cu voluptatea. de oricare". . nu există cultură nereligioasă sau antireligioasă. nu exercită dialectic spiritul critic. cum am mai spus. este produsă de jocul axiologic imanent al opţiunilor. ştiinţifice. secundum fidem şi secundum raţionem". văzută radical. Am încercat să fixez din memorie imaginea unui excepţional gânditor religios român. prin corupţie întinsă. ar avea valoare gnoseologică contrariul" (Windelband. El îl consideră mult mai decăzut decât pe omul păcatului originar. de tip dantesc. trad. în care Mircea Eliade se mişcă explorând. fiind stăpânită de perspectiva infinitului. o societate în care haosul se împleteşte cu presiunea biomecanica. n-a criticat. însă.imanentiştii de toate nuanţele sau pentru sacru . Fiindcă. în fond. dar nu caută adevărul în semnele ei.aparenta iluzorie şi încremenirea linului absolut . murit or şi bolnav" (Sf. cunoscând natura lui transcendentă. disciplinele filosofice. Mircea Eliade este radical în judecarea indiferentei religioase. Am luat Evul Mediu creştin. nu se mai poate vorbi de "adevăr absolut" sau. de disjuncţiile din cuprinsul lui. sau cei extatici. el constată limitele ştiinţei profane şi nu confundă utilul cu adevărul. cum a gândit Bacon? Nu. adică fără mesaj divin. simplu subterfugiu în filosofia medievală. deosebindu-se de restul vietăţilor prin complexitatea raţional-mecanică a mijloacelor în lupta de adaptare. de adevăr pur şi simplu. ca şi "teoria dublului adevăr. Neliniştea europeanului timpului nostru. Când dorim adevărul. Augustin). Când ştiinţa modernă este stăpânită de iluzia progresului infinit. ca şi esenţa şi fenomenul. trăind viziunea contemplării paradisiace a lumii de dincolo. al suveranităţii omului mistic european. Gânditorul Mircea Eliade nu se lasă furat de iluziile ştiinţelor. de L. ieşim din câmpul experienţei utile şi înşelătoare. nefiind ros de timp. Indiferentul moare sufleteşte.cum fac misticii violenţi de tipul Savanarola. fericirea-n-naintare. în sine. detaşându-se unul fundamental: polaritatea sacru-profan. cei doi termeni îmbracă formele acestor decizii: acordul lor prin întregire. desigur. utilul şi plăcutul . aceste poziţii: perspectivismul estetic. ca şi tensiunea polară subiect-obiect. contopite în experienţa etern deschisă. "Se poate duce cercetarea dialectică până la temele cele mai îndrăzneţe şi se evită orice conflict. apar omului istoric ca polaritate. obiectivitatea lui izvorând din sfera afirmativă a existentei. Istoric. trăieşte suveran "eternitatea ca prezent pur" (Goethe). disciplinele mintii neputindu-1 scoate din impas. Orice cultură adevărată se clădeşte supraistoric. În acest context discut alchimia. care scoate omul din jocul istoric al opţiunilor. Absenta religiei ne oferă o stare biomorală informă şi instabilă. nici un gânditor creştin nu acceptă. Orice gânditor religios se mişcă paulinic între cele două lumi. pentru a asigura liber-cugetătorului iluzoria lui autonomie (Windelband. /Nemulţumit de clipă. artelor şi tehnicilor existentei profane şi moderne. cât de acelaşi). Blaga). în . prin pseudovalori morale şi estetice. La acest nivel al existentei. adică în omul autonom. De altfel. ştiinţific şi artistic. rămâne un "animal raţional. cercetător al naturii. Omul istoric? Omul faustic chinuit de perspectiva infinitului: "Sa afli chinul. ci se desfăşoară constatat. stilistic vorbind.

Adevărul poate fi prezentat Şi aşa. constituie un limbaj pseudoexplicativ ca şi demonstraţiile.descoperirea şi invenţia . stilul este măsură. care trebuie să stăpânească toate disciplinele minţii omeneşti şi care nu înseamnă înec metaforic. specifică omului. Contradicţiile sunt permise ca antinomii pure. interdicţia ei dogmatică este sterilizantă. fiindcă ilustraţiile.umanism. premerg x şi produc lucrurile ca şi modele externe . totalităţii şi generalităţii. . sau pentru relief estetic. care tine de relieful stilistic.căutarea. ca mod de gândire divin. comodităţile mintii în absenta impasului. În cele ce urmează voi încerca să prezint o estetică în racursiu. absolutizarea tine de absenta conştiinţei teoretice şi nu trebuie confundată cu exagerarea. Puritatea termenilor -"excluderea şi includerea termenilor" (Goblot) .şi demonstrând – când nu sunt. prin aceşti termeni ni se arată învingerea tentaţiei absolutizărilor.suită în idei. Aristotel a fost caracterizat ca fiind lipsit de stil. în vederea depăşirii construcţiilor kantiene care constituie un impas metafizic. Aporetica ne arată limitele cunoaşterii. bineînţeles ţinând seama de relativitatea cunoaşterii şi de gradul de dezvoltare sufletească oglindită în spiritul vremii. efortul uman al descifrărilor . ci stil armonios prin economia semnelor. fie silogistică.unde nu este necesar relieful stilistic .conştiinţa teoretică a aporiilor. scelerată. . . omul "ca măsură a tuturor lucrurilor" (Protagoras). fie matematică. Talleyrand a spus "că tot ce este exagerat este insignifiant". Ia special" (Goblot. fiindcă Aristotel a . . sau este o speculaţie pură şi gratuită. ai cărui termeni sunt expresia pură şi consecventă a realului presupus. . sau beţie de cuvinte". cu termeni care sunt logic egal îndreptăţiţi.presupune conştiinţa teoretică a realului. . .revelaţia. Formula este valabilă în ştiinţă . omul fiind o făptură care se întreabă. Ideile platonice. în fond.subiectivism practicat ca expresie a eului pur. aceasta din urmă "plecând de la general. În care trebuie să stăpânească precizia. spiritualism. Aristotel şi arta Reflecţii estetice Nu putem înţelege şi aprecia un gânditor.conştiinţa teoretică la zi şi măsura. Observaţia este aşteptarea lui ca natura să i se dezvăluie. Traite de logique) sau ca Io silogismul aristotelic. în care trebuie să stăpânească claritatea şi justeţea. imensitatea iraţionalului. "dificultăţile logice". . puritatea demonstraţiilor şi înlăturarea balastului ficţiunilor inutile în constatarea faptelor şi expunerea ideilor. animalism. . . simbol.o ontologie mereu înnoită privind lumea inteligibilă Şi cea sensibilă. ca şi unităţile. prezent în lirismul pamfletar. stilul fiind subordonat conţinutului. diacronia fund istoricitatea ca damnaţie. Experimentul este constrângerea naturii să i se dezvăluie (Cuvier).cunoaşterea şi respectarea proprietăţii termenilor. . Creatorul necontopindu-se cu creaţia. sau ca oglinditor al realului. al suferinţei fără ieşire şi al nimicului şi în expresia spiritului luptător. înlănţuirea logică însemnând ordine în gândire. plăcerile şi utilităţile dobândite nefiind adevăruri.conştiinţa valorii formelor lumii sensibile. bineînţeles la nivelul lui. în formele: imagine. modelele invariante având caracter formal. chiar dacă nu poate răspunde. cuvânt şi predicaţie. sub îngrijirea lui Gabriel Gheorghe. fiindcă în simbolica umană nu se realizează acordul între lucru şi semn. imaginile ilustrând construcţiile pure ale spiritului – când acestea sunt posibile .arhetipuri rămânând în afară de ele. Acest fragment din eseul Alchimia a aparul În numărul 25 al Suplimentului literar şi artistic al ziarului Tineretul Liber din l iulie 1991.inducţia. Omul se mişcă între căutare şi aşteptarea graţiei. momentele luminos-dogmatice exprimând punctări sacre în timp şi în spaţiu. în imprecaţii. decât dacă întâlnim în construcţiile lui conştiinţa teoretică a acestor termeni: . în satiră. cum a fost caracterizat Heidegger.deducţia.calofilia. adică ordine în gândire şi simţire.necesitatea şi Urnitele acesteia.absenta unei ilustrări documentare. iar raţionamentul sau derivă din fapte.în arta pură şi în disciplinele normative. umanitarism. atotînţelegere în ordinea morală a dublei coloane a virtuţilor şi viciilor. în perspectivă istorică şi sistematică. ca singurul mod de cunoaştere a adevărului. concretului. Altfel e "acrobaţie conceptuală. în dezgustul poetic al zădărniciei. ferocitatea animalică firească şi cruzimea umană ca expresie a conştiinţei răului. ca şi exagerarea funcţiilor ei. acestea însemnând conştiinţă teoretică şi claritate în expunere. omenie ca trăsătură personală. care poate avea ca premisă maxima lui Solon atenianul: "să descoperi invizibilul prin vizibil". Este locul aci. adică formula paradoxală a istoriei esenţializate: "istoric este tot ceea ce este supraistoric" (Emil Cioran). sau imagistic.

platonic vorbind? Lucrurile din natură sunt reflexe palide ale ideilor platonice. aceste prezente necesare vieţuirii. plăsmuieşte şi-şi permite chiar s-o desfigureze. Aristotel considerândule nemăsurabile. experimentează. înrudit cu englezescul to show şi ar fi prin urmare vizibil. dar. ne refugiem în aparentă. Vom Menscben). "care nu se adaptează condiţiilor naturale date" (acelaşi). Chiar dacă nu acceptăm această poziţie . Imaginile pot fi mai puţin obiective decât ipotezele (ca puncte de vedere verificate). sau ca revelaţie în extazul mistic.' nu putem măsura atitudini spirituale. Nu tot aşa gândeşte un om de ştiinţă. adică prin situarea spirituală dincolo de lumea sensibilă. care izvorăşte din natură şi se desfăşoară înăuntrul ei. deci. nu poate depăşi punctele de vedere a căror generalitate este impusă de precizie. care înşeală. aşadar intuitivul clar exprimat. Cel artistic poate fi apolinic . fiindcă nu poţi trăi vidul conceptelor pure sau purul amorf. Şi ceea ce ea nu vrea să dezvăluie spiritului tău Nu poţi să-i smulgi cu pârghii Şi şuruburi". "imitaţia acestora. întâlnim în artă "expresia intuitivă a ideilor platonice?" Aşa afirmă Schopenhauer: "Frumosul este. El leagă totuşi muzica de voinţă. de Pippidi). Arta este legată de natură cu toate imperfecţiunile ei. cum spune Eminescu. Preţul unei opere de artă este expresia calculatorică şi arbitrară a gustului. Este inutilă estetica? Poate fi pentru un metafizician pesimist. care "o constrânge să i se dezvăluie". cercetează. de acest sediu al construcţiilor utile şi al interesului. sensibilă sau pură? Am spus în alt context că intuiţie pură au numai zeii. în aceasta din urmă avându-şi sediul permanent artele.unde a rătăcit Aristotel . imitând natura . cum spune el. Nu ajunge contemplaţia pură. transformate în obiecte de cercetare prin defalcarea lor din lumea valorilor. aceste umbre înşelătoare ale lucrurilor. Ce fel de intuiţie. Parerga und Paralipomena. Taine 1-a considerat "bolnav de la natura". chiar atunci când spiritul este înclinat "să păstreze distantă faţă de lume sau să trăiască împotriva ei" (W. nu obiective în sensul ideilor platonice. întreabă. Ea consolează totuşi prin detaşarea omului de individualitate. de strălucirea formulării şi de utilitate. O ştiinţă a artelor este greu de conceput. nu imanente.teoretic este greu de combătut. aşteaptă. care sunt transcendente. adică poate exprima puncte de vedere devenite generale prin conţinut şi prin valoare. Omul de ştiinţă observă. Estetica a fost privită ca fiind o disciplină filosofică.este imitaţia imitaţiei" (Cât. Ca şi ştiinţa care. Frumosul natural este dat. pentru un artist confuz şi pentru un consumator de artă. ştiinţa modernă confirmând-o prin depărtarea ei de aparentă. Este motivarea religioasă a artelor. imaginează ipoteze şi sileşte. Eu o consider disciplină filosofică. copil al naturii şi al spiritului". Nici eu nu mă depărtez de cromatica lucrurilor. cum a spus Cuvier când a definit experimentul. arta poate fi obiectivă în sens uman. fiind motivată de valorile artistice. forme şi culori. Această .rătăcesc silit artiştii. caracterul lor metafizic. nefiind posibilă fizicalizarea valorilor. prin absenta voinţei legată de intelect. fără îndoială. Zur Metaphysik des Scbonen und Aesthetik). deci expresia clară a semnificativelor idei platonice". natura să răspundă.omul palpabil curăţit de imperfecţiunile şi murdăria naturii . În lumea sensibilă . sau ca fiind inutilă. Cu alte cuvinte. Este justă afirmaţia lui Schopenhauer. Schopenhauer vorbeşte de natura obiectivă a operei de artă. Sub acest raport. what shows well.reconsiderat poziţia omului faţă de natură Şi a motivat astfel existenţa şi funcţiile artei. Sunt odihnitoarele linii. Cultul naturii 1-a determinat pe Rousseau să considere omul civilizat "un animal depravat". Sombard) Aşa gândeşte un artist încorporat în natură. formele iluzorii înregistrate de ochi. Aceeaşi înţelegere a naturii suverane o găsim la Goethe: "Misterioasă În plină zi Natura nu îngăduie săi se smulgă vălul. Când adevărul nu este accesibil aici. vorbind în limbajul nostru psihologic. înţelegând trăirea bărbătească dincolo de real. de a înlătura teama de hău şi pofta bolnavă a vacuiştilor. tendinţa aristotelică de a întâlni pretutindeni ceva. (W. pe care omul de ştiinţă amintit îi prezintă ca fiind opuşi. fie prin expresie. ceea ce arată bine. adică de adevăr. ca şi acestea. care "s-ar putea să fie o ficţiune". iar arta.deşi Platon a intuit natura operei de artă . Povestea grotei platonice ne arată valoarea gnoseologică a intuiţiei sensibile. o ştiinţă a artelor. nici ea. arta neavând puterea ştiinţei În lupta omului. libertatea lui ţinând de gratuitatea actului său. tot aşa cum dincolo aşteptăm să întâlnim concretul absolut. chiar sub forma matematizării. Se poate vorbi de frumosul absolut în două feluri: prin speculaţie metafizică. Sombart. vorbind în limbaj schopenhauerian. Schopenhauer a înţeles natura intuitivă a cunoaşterii ideilor platonice şi.sau dionisiac -prin participarea frenetică la lumea aparentă (Nietzsche). sunt relative. Artistul observă. Instrumentele lui? Mintea şi simţirea. (Shopenhauer. fie prin conţinut. Toată istoria omului este cuprinsă în aceşti termeni: "omul. prin mijloace necontenit ameliorate.

Pentru un pesimist. în esenţă. ca expresie a ideii platonice". este greu de înţeles "natura obiectivă a operei de artă. În sens platonic. căutarea originalităţii prin desprinderea de trecut şi de tiparele ordinii şi insurecţia inutilă a inşilor înecaţi în neputinţă şi plictis. nu de intelect. ci toate bucuriile lumii le-a avut Pandora în cutia ei. ci îi indică direcţia.ca pedeapsă pentru furtul focului făcut de Prometeu. orice formă în această lume platonică însemnând o degradare. Plăcerea estetică leagă artele de voinţa de a trăi.este ciudată. care nu "fierbe" făptura captivă. Mythologie de la Grece antique). farmecul Pandorei a fost înşelător. El le consideră "Urformen als Urkrăfte".poezia pură şi arta plastică nonfigurativă . Acest pasaj. împodobită de Atena şi înfrumuseţată de Afrodita. Numai speranţa a rămas captivă în cutia fatală. "din cauza înfumurării oamenilor" (acelaşi). aşa cum se arată în Fedru. Se cunosc rezultatele aşa-zisei arte pure . Este dificil de lucrat cu "modelul primordial.cât. prin ridicarea capacului" (P. ci mai degrabă ca o expresie a gustului preciziei. metafizica. Ele nu coboară "mai jos de concepte în lumea simţurilor. Oglindirea lor în artă nu este justă. dar nu pot fi concepute "ca forme. mai degrabă decât ca model. întocmai lucrului în sine. "Creată de Hefaistos. tehnica zănăticiei. fiind suprasensibile.cit). Hesiod n-a înţeles acest mit şi 1-a falsificat" (Schopenhauer. op. unde îşi are izvorul plăcerea şi. op. De altfel.). Decharme. "Hesiod atribuie mitului o semnificaţie morală şi satirică determinată" (P. Ideea platonică poate fi gândită ca "principiu etern. cu arhetipul" (acelaşi) fiindcă lucrăm cu "categoria aristotelică. Chiar Schopenhauer leagă muzica de voinţă. de Graţii şi de Hore. Apoi. dacă ne menţinem în lumea pură a acestor idei. Este formularea metafizică a unui fenomen psihologic.din care nu rămân decât efortul uman de a căuta adevărul la un nivel al existentei unde nu este de găsit. fiind făptura lui privilegiată.este mai aproape de natura acesteia decât Schopenhauer. sub el ascunzându-se suferinţa. dezordinea. cu atât artistul se depărtează de artă şi realizează absurdul decorativ. (H. de care aceasta se foloseşte ca de un instrument util. Muzica scoboară astfel în clocotul instinctelor. Schopenhauer face etimologie pură. Voinţa pură. aceasta presupunând o formă. De altfel. Dificultatea are rădăcini filologice: "eidos. prevăzător. după răspândirea nenorocirilor în lume. "Natura intuitivă a cunoaşterii ideilor platonice. esenţe desăvârşite". Transpunerea voinţei individuale în natură -această formulă nereuşită. spunea Pindar.şi obiectivitatea ei până la lucrul în sine nu au sens. Aceste idei suit chemate să pună ordine în haos. aparent contradictoriu faţă de linia generala. opus fratelui Prometeu. cum spune Schopenhauer. putem fi obiectivi în Urnitele punctelor de vedere. prin nesfârşirea inclusă în aceasta. noi datorăm suflarea vieţii aceleiaşi mame" (P. Hesiod este mai aproape de natura umană. precum chinezii. suntem din aceeaşi familie. sediul lor În afară de haosul lumii sensibile. ca modele ideale ale lucrurilor sensibile" (Goblot) şi esenţe în acelaşi timp. care şi-a luat ca model titanul. a înşfăcat darul funest făcut de Zeus oamenilor prin Epimeteu . eternitatea lor constituie conţinutul pozitiv al metafizicii lui Schopenhauer. op. fiind creator şi nepieritor. nu poate fi legată de natură şi nici de ideile platonice. Şi nici chiar în "această egalitate mitologică" (acelaşi) n-a fost posibilă înţelegerea între oameni Şi zei. cum îi spune numele. în Sonata Kreutzer în care nu admite decât marşul. semănând cu purul inform brahman. Etimologia lui Hesiod este mai inspirată decât a lui Schopenhauer . Exprimând artistic obiectele contemplate. unde sunt chemate să pună ordine. prin ieşirea din sfera simţurilor. În sens opus este interpretat mitul Pandorei: "Nu toate relele. farmecul lumii este iluzoriu. Pot fi considerate forte primordiale plăsmuitoare. prin voinţă omul semănând cu Dumnezeu. "Voinţa este superioară intelectului" (Duns Scotus). realitatea lor transcendentă şi închisă care le deosebeşte de conceptele logice discursive. "metonimie" (Charles Andler) a lucrului în sine . prudent. dar nu obiecţiei. prezent în stilul lui. Descartes . rupând masca înşelătoare a omului orgolios. titanul. "Oameni şi zei. cum am mai spus.omul Şi lumea arătând aşa cum a văzut el: Zeul. Tolstoi a înţeles bine acest mers în jos. Decharme.opoziţia Epimeteu-Prometeu . cauză primă".alegorie ne arată setea de certitudine a omului. cum ne arată numele ei. deci. ordinea. tot după nume . cu atributul" (acelaşi). Decharme. zămislitor şi înghiţitor de lumi.pe care 1-am folosit în concepţia religioasă a voinţei . Este adecvat modul religios creştin.imprudentul. chiar dacă nu sunt purtate de un demiurg. cu care nu se confundă. din cauza naturii mijloacelor ei şi prin faptul că nu poate ieşi din natură. dar nu pot totuşi să fie exprimate în tiparele lumii de aci. Cu cât meşteşugul este mai bun. a cărui concepţie asupra voinţei ca lucru în sine şi "negarea voinţei de a trăi" -acest voluntarism anulat de o contemplaţie budistă . Schmidt). şi plăcerea estetică. formă . lumea înşelătoare şi omul orgolios şi amăgit. orice predicaţie fiind o limitare legată de lumea sensibilă. ideile platonice nu au culoare şi nici formă. nu poate fi considerat ca o abatere de la această linie pesimistă. iar Hesiod arată amăgirile acestei lumi. aşa cum ne arată mitul lui Prometeu şi al Pandorei. deschise. imperfecte. ci de zeu şi de omul care-1 oglindeşte. cât).

jocul castităţii şi impurităţii. zgomote. Ele sunt paradoxale ca şi purul brahman şi. păstrându-şi autonomia. fiindcă şi-a însuşit-o marele lor Frederic". forme. ca esenţe. vorbind fenomenologic. sau în formele metaforelor luminii şi întunericului. cum constată Blaga. fără pene". sentimentele. depăşind înfumurarea iniţiator. în gândire apărând succesiv: plăsmuirile mitice şi magice. rod al autonomiei spiritului. omul căutând adevărul şi prin detaşarea de empiric. care caută adevărul la scară umană.ale cărui mijloace nu-i aparţin şi pe care nici nu trebuie să-1 imite -unde se află spiritul şi materia în forme pure. devine metafizician sau sfânt. Formalismul în ştiinţă. este potrivită ca oricare alta. Când simbolica artistică izvorăşte din voinţa de a exprima purul. Nevoia certitudinii şi ordinea constantă cer răspunsuri la întrebările: ce. sunete. numit glorie. ne revelează omul în mersul lui în timp şi spaţiu şi în acest mers întâlnim şi formalismul. hyle (Aristotel). intenţia artistică "nu constituie un sens nou". Lui Lucian Blaga i-a plăcut să spună că veşnicia s-a născut la sate. prin cuprinderea liturgică a misterelor. instrument preţios al plăcerii. Sombart spune că "germanii au la inimă această definiţie. incantaţii fără conţinut sau căderi În golul simbolicei formale. sau În cauza unică a întregului. de ce. ermetică şi astfel se realizează ceea ce a spus Jean-Paul Sartre despre Mallarm6. închipuirea permite artistului o libertate nelimitată. Când omul iese din natură.stilul dantesc . Acel ceva de pretutindeni al lui Aristotel a permis. sau obscură. metafore. la natura luminoasă a acestei religii. cât. Omul trăieşte neliniştea presupunerilor. în anumite stiluri. purul artistic fiind imaginar. Şi folclorul cuprinde elemente artistice şi morale de rangul întâi. Inspiraţia poate sâ-1 ducă în miezul lucrurilor unde caută. produce absurdul . forma unui lucru în spirit. cum. cine. mai ales în spectacol. rămânând însă în limitele artei lui. plăcutul. ca în ritualul exoteric creştin. deşi a intuit natura esenţelor. al sincerităţii şi perfidiei. "comoditatea" şi eficacitatea limitată nefiind suficienţe când căutăm adevărul. Poate tinde la depăşirea religioasă a aparentelor . atunci definiţia lui Platon. al decentei şi neruşinării. solidarităţii. Artistul poate încerca forma subiectivă a trăirii. sublimul. încercând să stabilească limitele autonomiei lui faţă de natură. îndoielile lui sfârşindu-se în aporii. al desăvârşirii simţurilor şi al integralismului teologal. imagini. are un rost logic şi practic şi ne arată puterea raţiunii de a construi sisteme. forma obiectivă a cunoaşterii ştiinţifice şi forma obiectivă a metafizicii. la mediocri şi la idioţi. Versurile populare culese de el exprimă un rafinament sufletesc pe . Mijloacele construcţiilor artistice sunt: simboluri. empirismul şi combinarea lor (criticismul kantian). În opera lui putându-se împleti misticul. Depăşirea condiţiilor fenomenului artistic şi a legilor comunicării. Rătăcirile lui Aristotel în lumea sensibilă 1-au dus la motivarea existentei artei. după cât mi-amintesc. magicul. Jules Renard îl caracterizează pe Mallarm6 în aceşti termeni: "Poet intraductibil. pe filosof şi pe omul de ştiinţă. rafinamentul şi puterea plăsmuirii fiind extinse până în magic şi mitic. Imperfecţiunile simţurilor şi limbajului depărtează omul de transcendentă. încearcă să trăiască eternitatea. Este evident că adevărul nu poate fi găsit decât în cauzele lucrurilor. neplăcutul şi urâtul. cum spune Romano Guardini. miticul şi raţionalul -cum am mai spus . "omul este o fiinţă bipedă. Geniul artistic invocat de Schopenhauer realizează succesul. cum spune Shakespeare. mai ales atunci când se cunosc limitele şi valoarea căutării. înţelepciunea. figuri. ca ştiinţa. idee" (Platon. chinuindu-se. adică "de natura lucrurilor". gândurile. relaţiile reale necoincizând cu cele formale. alegorii. al purităţii morale. ca matematizarea. al măsurii şi dezordinei.în opoziţie cu materia. obscurul magic al descântecelor este mai poetic. când. El nu poate depăşi limitele impuse de natură. Exprimă pseudomuzica cuvintelor. adică pseudoveşnicia estetică. al vieţii şi al morţii. ci devine formal pură. Uneori. jocul pe loc al ispitelor şi încercarea de a ieşi din mrejele lor şi apolinicul sub forma palpabilului individual purificat. frumosul. Poincare") caută. metonimii. Nici Platon n-a putut evita forma. erorile sunt oglindite În opera de artă purificatoare. să nu depăşească limitele artei şi finalitatea ei. Dacă rămânem la genii. de Bailly).obscurul şi purul imaginar. culori şi obiecte materiale. omul de ştiinţă . raţionalismul. nu pot fi coborâte la nivel senzorial. a esotericilor şi obligând chiar geniul la măsură. calea către omul stâpân.care are rost în lirismul pamfletar şi-n perspectiva pur estetică a vieţii şi lumii (vigoare dionisiacă la Nietzsche şi pesimism la Schopenhauer) . chiar în limba franceză". Instinctele. între viziunea sistematică şi cea istorică. Mod sensibil prin care omul trăieşte iluzia adevărului. Artistul trebuie să cunoască frământările acestora şi. sfârşindu-se. clarităţii Şi armoniei. linii. unde şi în ce scop. prin jocul formal pur şi prin experiment.toate acestea suportând transformările impuse de specificul artei lui. "O impostură biruitoare". Mişcarea spiritului între axiomele intuiţiei şi euristica ipotezelor.la revelaţia vehiculată la nivelul sensibilităţii omului de rând. pasiunile. construcţie raţională noncontradictorie. extinderea câmpului contemplaţiei estetice de la noroi la azur. întrebările de mai sus frământă pe teolog. dar "spiritul liber creator" (H.

care nu-1 poate depăşi nici cea mai rafinată sensibilitate a unui poet din orice timp. "Dorul transobiectic şi transorizontic, jalea transobiectică şi transorizontică şi untul transobiectic şi transorizontic", cum interpretează aşa de inspirat Blaga, acest "în sine" poetic. Eu nu am o poziţie antimodernă - folosesc aci comoda teorie a epocilor, legate de timp şi de stiluri, ca desfăşurări istorice ale spiritului în spaţiu - fiindcă doresc ca omul să devină stâpân raţional al naturii. De aceea, concep o artă modernă În care să nu existe neştiinţa, zănăticia, improprietatea termenilor, impostura, inadvertenţa, murdăria, trivialitatea, josnicia şi revărsările informe ale sufletelor inşilor dezechilibraţi, vicioşi, obosiţi şi neputincioşi. Tristeţea metafizică nu trebuie să nască pofta pentru putred şi deşeu. Sufletele bolnave nu pot crea artă adevărată, construcţiile lor prezentând interes pentru descompuşi. Nu-mi place decadenta pseudoartistică, aşa cum n-o suport pe cea morală de extracţie joasă, a inşilor care nu pot ieşi din pielea lor, iar când ies în lumea lucrurilor şi a ideilor, le desfigurează. Cum spune Goethe: "Şi ce-i înalt, se face jos, Şi ce e drept, se face strâmb, De văd pe dos, sunt sănătos. Numai urâtul e frumos." (Faust, Zoilo-Tersit, traducere de Lucian Blaga) Purii citadini ai vremii noastre îşi înfăşoară vidul lăuntric Intr-o simbolică obscură, care poate fi numită impostură. Visele şi automatismele nu ţin de conştiinţă şi natura lor mecanică le situează în afara actului artistic creator. Trebuie respectate legile: comunicării, ordinei, armoniei, clarităţii şi solidarităţii, pe care unii le înlătură pentru a face loc emoţiilor nelămurit e, funcţiilor obscure ale inconştientului, monstruosului şi haosului. Nu trebuie dispreţuite: logica şi gramatica, cu rigorile lor formale. Este adevărat că obscurii şi obscuranţii au, în oricare regim, privilegiul libertăţii, ca muzicienii şi matematicienii. Modernismul practicat de ermetici, negativist!, obscuri şi obscuranţi, decadenţi, suprarealişti, avangardişti, antitradiţionalişti, absurzi, dărâmători cu orice preţ, înnoitori care dispreţuiesc ordinea firească, tradiţia şi istoria, sţăpîniti de pseudostiinta lozincilor, leneşii mintii şi închipuirii (asylum ignorantiae, dar nu în sensul lui Spinoza), zoofili, sodomişti, vacuişti, onirici, "chosisti" etc., trebuie respins. Se pot admite: arta evocării şi arta sugestiei. Sugestia nu înseamnă muzicalizarea artei, adică întinderea muzicii dincolo de sfera ei, ca "în natura templu, în acea tenebroasă şi profundă unitate în care parfumurile, culorile şi sunetele îşi răspund". (Baudelaire, Comespondances). Poetul trăieşte neliniştea metafizică a unităţii, dar corespondentele nu realizează armonia, fiindcă nici expansiunea lucrurilor infinite şi nici încântarea spiritului şi a simţurilor produse de anumite "parfumuri" nu înseamnă armonie, fiind vorba de omul învăluit în mister şi încarcerat în simţuri. Patologicul devine artistic prin chinul interior al creatorului, care-1 însoţeşte cu setea de puritate a idealului de neatins. Arta -şaradă este un amestec vulgar de spirit de clacă, de răspântie, de bilei şi de circ sărac. Arta lui Baudelaire nu intră aci, prin frământarea acestui creator şi prin neliniştea metafizică a idealului, greu de atins de omul care se mişcă Intre răzvrătirea demonică şi regretul produs de impuritatea terestră. Totul este dramatic, sincer şi clar. Se roagă să fie ajutat, ca saşi înlăture dezgustul de el însuşi. Pe pământ? Jos, desfrâu, iar sus, plâns simbolic de Icar neîmplinit. Este mai bine ca plinul conţinutului să roadă, din când în când, forma, numai aşa putându-se trăi semnificaţiile. Artistul trebuie să fie sănătos sufleteşte acesta este idealul olimpian - ca să stăpânească viguros obiectele contemplate, sau ca să-şi trăiască imperfecţiile, impurităţile, neîmplinirile, cu amărăciunea care însoţeşte "otrava subtilă a regretului". Altfel, e homo stultus în haină de măscărici, în dans grotesc, scobind cu degetul pământul pentru a-i dezlega misterele, dând cu tifla oamenilor, s-au strâmbându-se la cer, ca posesor închipuit de taine. Obiectele contemplaţiei estetice sunt Dumnezeu, natura, omul şi neantul. Omul? Ca obiect al contemplaţiei estetice e frumuseţea omului întreg, homeric, la care se raportează cu tristeţe sau cu repulsie schilozii, urâţii, degeneraţii, neisprăviţii, smintiţii, haoticii, sterilii, pociţii, murdarii, descompuşii, imbecilii, laşii şi toate deşeurile bio-sociale. Tersit, "zbanghiu, şchiop, laş şi obraznic, a fost ucis de Ahile cu un pumn când si-a permis să insulte cadavrul frumoasei regine a Amazoanelor, pe Pentesillea, ucisă de Ahile, care plângea moartea ei şi-i admira frumuseţea". Deci, taraţii, neisprăviţii, pociţii, impurii, dezechilibraţii, aceste imperfecţii ale naturii, pot sta alături de modelele ideale ale spiritului, la care se raportează cu tristeţe sau cu dezgust. Nici contradicţii voite sau necontrolate, nici inadvertenţe, nici silogisme ieftine, prin cultivarea absurdului, nici tăceri absurd-expresive etc. Papini consemnează un spectacol de muzică a tăcerii, când un individ dereglat asudă dirijând o orchestră cu orchestranţi din ipsos. Asemenea indivizi închipuiţi de pamfletar sunt trataţi de el ca nişte "iloţi beţi, cu intenţia

pedagogică a nobililor spartani, care îmbătau iloţi şi-i treceau prin faţa fiilor lor, pentru a le arăta cum nu trebuie să fie un nobil spartan". În aceeaşi formă şi cu aceeaşi intenţie trebuie prezentat avangardistul practicant al descompunerii, în arta clasică, deşeurile sunt desconsiderate, iar nenorocirile mişcă eroii între zeu şi destin. Extinderea câmpului contemplaţiei estetice, în lumea modernă, a fost atribuită romantismului, omul fiind mişcat intre noroi şi azur, cum spune Shakespeare. Astfel, artistul vrea să cuprindă cât teologul, filozoful şi omul de ştiinţă. Se înţelege, numai în ceea ce priveşte câmpul contemplaţiei, fără a avea mijloacele acelora. Omul modem îşi distribuie energia spirituală între împărţirea naturii în bucăţi -defalcările impuse de nevoia cunoaşterii precise, în fond expresie a neputinţei raţionale - şi setea reconstituirii, a unificării, sub imperiul adevărului unic, voinţa metafizică a "cunoaşterii întregului aristotelic, care premerge partea" (cât. Othmar Spann) şi care este greu de abordat, cum spune Pascal. Aristotel - autorul formulei - a constatat imposibilitatea cunoaşterii întregului şi a trebuit să facă distincţia intre totalitatea ontică şi generalitatea logică accesibilă omului, distincţie pe care n-a făcut-o Heraclit "obscurul". Ontic vorbind, omul nu este şi nu poate fi posesor de întreguri, pe care le bănuieşte mistic sau metafizic. Sunt doi termeni legaţi în mod necesar, ontic vorbind, întregul şi cauza. Necunoaşterea cauzei ne situează în sfera condiţiilor Şi ne obligă la stilul descriptiv. Descripţia esenţială a lui Husserl este iluzorie. Întregurile artistice aparţin închipuirii ca şi cele ştiinţifice. Unitatea adevărului cuprinde teologia, filosofia. Ştiinţa şi arta. Filosofia şi ştiinţa ne arată unitatea şi multiplicitatea înăuntrul lumii. Dacă îl credem pe Leibniz, atunci acestea sunt guvernate de cinci principii fundamentale (idei fundamentale): "1. Ideea raţionalităţii perfecte a universului, adică a legităţii logice a lui; 2. ideea semnificaţiei autonomiei individuale în univers; 3. ideea armoniei perfecte a tuturor lucrurilor, 4. ideea infinităţii cantitative şi calitative a universului; 5. ideea mecanicistă a explicaţiei naturii" (Leibnitz, cât. de H. Schmidt). "Relaţiile exterioare ale monadelor, mişcarea, legătura şi separarea lor se bazează numai pe cauzalitatea mecanică. Legătura dintre suflet şi corp, acea armonie prestabilită, aparţine monadei primordiale, lui Dumnezeu, monadele neavând ferestre" (cât de acelaşi). Că universul e finit sau nu, perfect sau nu, se poate discuta. Toate problemele legate de substanţa lui şi de lucrurile din el nu ne invită la o viziune axiomatică, ştiinţa şi tehnica mişcându-se între unitatea materială şi multiplicitatea aparentă a lumii şi vieţii. Monadologia lui Leibniz Şi panteismul lui Spinoza nu pot explica durerea fizică, suferinţa morală, boala, neputinţa, degradarea, moartea şi eroarea, care privesc individualul, şi nici aspecte haotice, eşuările şi plăsmuirile naturii. Definitivul Şi rotundul nu le întâlnim aici. Ironia antileibniziană din Candide, acea luciditate voltairiană, ne arată imperfecţiile acestei lumi neterminate. Ştiinţa Şi tehnica se dezvoltă în acest climat al neterminării, decizia neţinând de constatările şi realizările lor. Decizia aparţine teologiei şi, din când în când, artei. Nevoia unificării spirituale ne-o arată aventura naturalista, care a eşuat, nu din cauza vehiculării "aspectelor urâte ale vieţii", ci din cauza teoriilor ştiinţifice la modă. Reflecţiile lui Zola asupra eredităţii sunt copilăreşti, lipsite de valoare, spune un estetician francez, Lalot, după cât mi-amintesc. Artiştii lucizi au părăsit naturalismul, sau nu 1-au adoptat, când si-au dat seama de caducitatea constatărilor ştiinţifice, de procesul dialectic deschis la acest nivel, de mijloacele lor, de natura şi de finalitatea operei de artă. Ei s-au refugiat în magic şi mitic, iar natura au mişcat-o între închipuire şi simţuri, înregistrând roadele contemplaţiei şi simţurilor şi plăsmuind arbitrar. Acest mod de a privi* lumea Şi viata nu scuteşte artistul adevărat de a cunoaşte roadele intelectului pur Şi ale experienţei, oglindite În teologie, filosofic şi ştiinţă. Mai înainte însă de a inventaria câteva probleme care neliniştesc spiritul modern, am să încerc să schiţez acest spirit. Studiul ştiinţific al vieţii în sine, al naşterii, creşterii, evoluţiei, involuţiei organelor şi organismelor individuale, degradările - viciile ca paradoxuri biologice, cum au fost numite şi bătrâneţea - moartea, tot ce priveşte patologicul şi normalul, rămân În general În sfera constatărilor, ameliorărilor şi necesităţii. Experienţa devine inerţie, lene mintală, iar aşa-zisa libertate rămâne o vorbă goală, o ficţiune, sau este comod mutată în zona posibilului. Omul acesta modern european vorbeşte de libertate, pe care o transformă în ficţiune, înlocuind-o cu un determinism orb, cu natura atotstăpânitoare. Consolarea rămâne mistică, când se simte nevoia de aşa ceva, sau iluzoriu-estetică. Dacă-i vorbeşti de natura morţii - prin accident, prin viciu, prin boală sau prin extincţie naturală -devine fatalist şi naturalist. Căutarea certitudinii, a definitivului, termină în scepticism ştiutor, ca şi atunci când îi arăţi strania evoluţie a celulei vii, a cărei moarte o crede necesară, deşi înfrângerea naturii nu este numai transcendentă, ci este legată şi de aci şi acum, care sunt spirit Apoi, există o stranie bucurie la acest european modern, a mersului în jos: zeu, om, animal, vegetal, mineral. Nu este vorba de căutarea substanţelor utile în lupta pentru existentă, ci

de pofta topirii în anonimatul cosmic. Această degradare o practică mai ales "ştiinţificii", cum i-a numit larga, scoasă din aşa-zisele legi ale naturii. Natura poate fi cunoscută şi această cunoaştere nu este deranjată de mistica începutului şi finalităţii. Căderea vârfului, a "naturii", cum îl numeşte Giordano Bruno, nu măreşte gradul de certitudine în actele de cunoaştere, fiindcă legile care stâpânesc procesele lumii materiale nu se apucă cetei spirituale. Descartes simte nevoia Absolutului pentru a-avea certitudinea formelor gândirii matematice. Nu este numai frumos, ci şi just, ca spiritul uman să participe la raţiunea absolută. Astăzi, nimeni nu este împiedicat să cunoască natura fără rest, dar marele mister, obligă omul să nu se înece în cutia craniană, în care se produc ficţiuni, comode, utile şi gratuite şi mai ales absurdităţi. Acolo găseşte Nietzsche izvorul erorilor. Omul cunoaşte din ce în ce mai bine, realizează precizia nuanţelor, dar nu exactitatea, care, În absenta revelaţiei, este de neatins. Autonomia omului faţă de Absolut 1-a făcut sclavul naturii. Bucuria "descoperirii că nu există spirit", că nimic nu este pur, a dus la cuceriri de mică importantă, la constatarea unor mecanisme senzoriale, la reflexele unei maşini vii, dar nu la esenţa vieţii. Mecanism şi organism sunt termeni care-şi păstrează sensul, ca şi spiritul şi materia. Aşa s-a bucurat Kohler, când "a înlăturat zidul despărţitor dintre instinct şi inteligentă" - cum spune Sombart - după studierea vieţii unor maimuţe din Teneriffe (Max Wertheimer - Probleme uod Anfănge Eioer Gestalttbeorie, 1922). De câte ori omul a vrut să fie autonom, s-a trezit singur şi ziua-n amiaza mare i s-a părut totul ciudat, iar pentru a înţelege jocul vieţii şi al morţii - substanţă individuala, timp şi moarte - s-a refugiat într-un joc energetic fără ieşire: entropie-ektropie, disipaţie-concentrare, adică înlocuirea energiei degradate din sistemele închise, printr-o nouă energie activă. Unde se petrece acest proces? În natură şi în om: "Organismele, în cel mai înalt grad omul, sunt sisteme ektropic active; ele sunt bastioane contra forţelor distrugătoare ale universului, viata este p organizare pe care natura Şi-a creat-p în lupta contra degradării energiei" (F. Auerbach, Ektropismus , 1910, cât. de Hi Schmidt). Omul, viata şi natura au valoare aci, în măsura În care spiritul face reversibil procesul degradării, la nivel individual. Omul a fost definit "ca un mod al substanţei, un sistem relativ-închis şi relativ stabil de energie-materie, în care, natura ajunge la conştiinţa de sine" (H. Schmidt). El nu se mulţumeşte cu "poziţia de creatură limitată în timp, între naştere şi moarte", cum spune Heidegger, mai ales dacă "analiza nu pleacă de la existent, ci de la atitudinea omului", cum spune tot el. Bergson nu acceptă principiul morţii absolute; nici aci, ca o consecinţă a evoluţiei lui creatoare. Cum poate menţine spiritul individual înnoirea permanentă a substanţei vii, prin folosirea materiilor regeneratoare din natură, adică cum poate realiza ektropia la scară individuală? Aceasta estet întrebarea pusă omului de ştiinţă aici, căci pentru dincolo ' soluţia este dată, deşi nu este acceptată de toată lumea. Omul de ştiinţă nu caută dincolo, cum spune Faust. Aşadar, degradările material-energetice în plan individual nu au soluţii în natură, ci în afară de ea, spiritul folosindu-se de ea. Nu putem deveni stăpânii ei, decât dacă ieşim din ea, unde ne îngroapă naturaliştii şi panteiştii. Omul modern începe istoric cu Renaşterea, Şi simplificând istoria - în sensul lui Nae lonescu - o împărţim în două: "Până la Renaştere, omul cerea scuze în fiecare zi lui Dumnezeu că există, după Renaştere Dumnezeu este obligat în fiecare zi să ceară omului scuze că există". El se situează în centrul lumii - antropocentrism – dar acest titanism, cum s-a observat, "s-a topit prin conştiinţa infinitului". Epistemologic, Schiller, F.C.S., filosof englez, găseşte rădăcinile umanismului În sofistică, în formula lui Protagoras: "Omul este măsura tuturor lucrurilor". "Ştie neştiind", vorbind în limbajul lui Augustin. Nu câştigă nimic omul ca "fiu al spiritului", dacă consideră spiritul "un parazit care deranjează mecanismul vieţii materiale" (Mach) Şi "reduce cultura la ştiinţă" (Freud). Acest "animal raţional şi murit or" (Augustin) "capabil să spună nu" (Max Scheler), când fierbe în propria sa piele, când se risipeşte în natura, "când îl caută pe Dumnezeu" (M. Scheler). Arta modernă trebuie să cunoască Şi să aibă intenţii pedagogice, fiindcă simpla plăcere nu duce la desăvârşirea omului. Gratuitatea şi plăcerea sunt capricii care, când vin în cascadă, înseamnă descompunerea, cu rădăcini în otrăvurile cărnii, încărcată de nelinişti fără ieşire şi de "tristeţe", cum spune Mallarme. Râsul lui Piron "dezarmează", dar nu desăvârşeşte. Wells a spus că, dacă "homo primigenius ar fi avut umor, altul ar fi fost cursul istoriei". De foarte multe ori acest autor alunecă peste lucruri. Conştiinţa comicului înregistrează cu amărăciune metehnele umane, umorul - prin patosul distantei - fiind expresia tristeţii. Privind istoric, "râsul înlocuieşte plânsul", cum s-a spus, şi pe om, văzându-se în conştiinţa sa ca într-o oglindă, îl cuprinde mila de sine. Să ne gândim la Aristofan -mult mai lucid decât Socrate prin descoperirea acestui moment esenţial al spiritului atenian: descompunerea raţională a Atenei - la Rabelais, la Moliere, la Swift, pentru a identifica seriozitatea împletită cu umorul, amărăciunea unor

. cinism. . stăpânirea principiilor. Lăsând orice mâhnire la o parte. de preţ deosebit şi de mare cinste. prin masca lui caraghioasă. . care este incomplet. rezultat al intenţiei reprezentării Absolutului În formele lumii sensibile" (Hegel). să trudească. trad. Hodos) Rabelais ia însă două modele pe care le oferă cititorilor. când dă peste un os cu măduvă? Platon. prin teme şi prin stil: . nu milă. detaliilor."potenta şi actul. un joc gratuit prin care se încearcă alungarea tristeţii. n-ai fi dat pe el nici o ceapă degerată. cunosc de obicei teologii. cu câtă luare-aminte îl pipăie. "Aidoma fusese Socrate căci. care vă va ferici cu înalte daruri şi minunate taine. Văzând cum v-a cuprins tristeţea hâdă. Acesta este şi stilul lirismului pamfletar. S-ar părea că veselia este apanajul spiritual al unui petrecăreţ.spaţiul empiric şi spaţiul pur. tine de al doilea mod de cunoaştere..spirite distante. "idealismul actualist" (G. indignarea pamfletarului permiţând utilizarea trivialului. Există două moduri de cunoaştere: specializarea. pateticul religios şi ştiinţific. în cartea a II-a despre Republică. tehnica Şi "natura transcendentă a valorilor" (Max Scheler). stoicism. deplină împăcare cu sine. cu oricine şi de toate râdea. simbolicii şi tehnicilor de cercetare ale unei ramuri ştiinţifice şi cunoaşterea esenţială. dar şi a treburilor obşteşti şi a schimbului de bunuri dintre oameni". în principii. E adevărat că această fărâmă de hrană e mai dulce decât toate celelalte. natural sau artistic se participă afectiv. răsfoind această carte Venin şi scârbă-n ea n-o să aflaţi. Uitaţi-vă mai bine la el şi o să băgaţi de seamă cu câtă evlavie miroase osul. "actul pur" (Giovanni Gentile). Era sărac lipit pământului iar noroc la femei n-avea nici pe-atât. ." (traducere de A. pe care-1 recomand artiştilor. cumpătare fără seamăn. dar nu îmbărbătător. Văzut-aţi vreodată cum face câinele.). atât era de pocit la trup şi de caraghios în apucături. Apoi. sfărâmaţi osul şi sugeţi-i măduva hrănitoare! Nu mă îndoiesc nici o clipă ca. adulmecând si gustând aceste cârti săţioase. evocarea lucrurilor şi "amintirea Absolutului. după citirea acestora. faţă de om nebun purtări necioplite şi îmbrăcăminte grosolană. Aşa ar reieşi din avertismentul în versuri la Gargantua şi Pantagruel: "Către cititori Prieteni. La spectacolul tragic.. să străbată mările Şi să poarte războaie între ei (. ştiinţa. acţiune şi pasiune" (Aristotel).delirul verbal şi pseudoştiinţa. intolerante faţă de imperfecţiuni. Dar dacă ridicai capacul. am zis cum se cuvine. Căci numai omului i-e dat să rida. vitejie de neînfricat. N-o sa ieşiţi de-aici mai înzestraţi. păstrând cu grijă sub lacăt dumnezeiasca lui înţelepciune. Avea nasul turtit şi căutătură de taur. bea oricând. . Al. ataraxic. dar pline de cugetare dacă zăboveşti la sfat cu ele. filosofii şi artiştii. sau tehnica şi axiologia. în schimb veţi învăţa să râdeţi bine. Hodos). cu câtă grijă îl păzeşte.epicureism. construcţiile raţionale ca forme ale "comodităţii mintale" sau ca erori. Nevrednic de a îndeplini vreo slujbă în Republică. Pe Socrate îl compară cu Silen. timpul empiric (psihologic) Şi timpul pur dinaintea mişcării aparente şi a celei reale. N-am stat să plâng. monstruosul fantastic. Comicul este aristocratic fiindcă este selectiv. în felul al doilea. Mai drepte gânduri n-am purtat cu mine. veţi fi mai înţelepţi şi mai pricepuţi. cu cită poftă îl zdrobeşte şi cu câtă grabă începe să-1 sugă. a oricărei ramuri de ştiinţă. spune că e dobitocul cel mai înţelept din lume. ca instrumente pentru justa înţelegere a cărţii: pe Socrate şi câinele lui Platon. uşurele dacă le frunzăreşti În pripă. spirit licenţios în pornografie şi în pamflet. Grotescul este iniţiatic. se ţinea numai de soţii. Inventarul de mai jos. cu câtă patimă îl prinde. sub care se ascunde un "prinţ al înţelepciunii de toţi recunoscut". (Cuvântul înainte al scriitorului. prin figurile lumii de aici. veţi simţi un gust cu totul nou şi veţi dobândi o învăţătură ascunsă. gândire neşovăitoare şi un dispreţ vrednic de uimire faţă de toate câte îi îndeamnă pe ceilalţi oameni să-şi lase odihna. să alerge.munca şi valoarea. fiindcă aşa cum spune Galen măduva e tot ce a plăsmuit firea mai desăvârşit. Fiţi dar înţelepţi după pilda câinelui şi vă bucuraţi. "idealul ca paradox" (Chesterton) Şi imanentul ca frumos uman Şi ca sistem de trebuinţe şi de utilităţi. privindu-i înfăţişarea şi văzîndu-1 cum arată pe dinafară. nu numai În privinţa credinţei. Ce-1 îndeamnă1 să se poarte astfel? Ce nădăjduieşte şi ce bunătate aşteaptă? Nimic mai mult decât putină măduvă. . cinste neînchipuită. găseai în cutioară numai odoare nebănuite şi de nepreţuit: minte mai pătrunzătoare decât a oricărui murit or. spirit satiric. cum ne arată şi Caragiale. Râsul stârnit de spectacolul comic este batjocură.măsura În artă. De scrisul meu o să vă ruşinaţi.

lăcomie.sistem. gratuitul. realul ca lucrul în sine. Varietatea informaţiilor nu trebuie să fie haotică sau să ducă la gândirea mozaicată. ordinei.naţionalul şi universalul. farsa.esenţa. constructivism şi "raţional-intuitiv" (Kant).absolutizarea. ştiinţă. spectacolul sportiv. de neisprăviţi. dialectică şi complementaritate.spectacolul: priveliştea. . "principiul economic raţionalist" (Sombart). căutarea. căutarea şi valoarea semnelor.extazul. drama lirică . încremenirii. cum spunea Aldous Huxley. pofte nesatisfăcute. fiind imbecil şi încărcat de . Aporetica (Nicolai Hartmann) .evoluţia ca "desfăşurare dintr-un ghem primordial". morţii. existenţa. de cei care practică mersul în jos. de cei care motivează freudismul. . Este mai haotic şi mai murdar decât ea. artei şi tehnicii. logică. pitorescul. construcţia raţională. haosului. erori. ipocrizie. reale şi formale.raporturilor concrete. grotescul. .rostul teologiei. în care spiritul apare ca parazit. trivialul. decizia. infinitului. revista. filosofic. ştiinţă. naţională şi mondială . . filosoful şi istoricul. Am crezut odată că omul european este chemat să pună ordine raţională în natură. el semănând cu teologul. conjectura.tristeţea metafizică produsă de suferinţă . concretul. întrebările. prioritatea logică a universalului (Spann) şi istorică a naţionalului şi universalului teoria fazelor: economia domestică. dramaticul. explicaţia .ştiinţa problemelor. bătrâneţe. . . aşteptarea. filosofic. trebuie puse pentru ele însele . artă şi tehnică. trebuie încadrat în ştiinţele şi disciplinele vremii. gnoseologie. artă. indecentul. Această cunoaştere nu se confundă cu enciclopedismul. decentul. complexul. Un artist adevărat se mişcă între repulsia faţă de imperfecţiunile naturii haotice.spiritul dogmaţic.biologie. conjunctura. de nebuni interesaţi şi de deşeuri biosociale. fantasticul. constantelor formale Şi ontice. fenomenul. faţă de eşuările omului zănatic şi modelele ideale ale spiritului. rătăcirea.intuiţionism. orăşenească. folclorul şi ştiinţa individual-istorică. inutilul. a morţii -alegoria dansului macabru medieval . vodevilul. tragicul. preformaţie şi epigeneză. funcţiile morale.perspectivei istorice . transfinitului. acţiunea.omul fiind o fiinţă care se întreabă. ideilor platonice ca esenţe. M-am înşelat. certul. creaţionism. intuiţia. în teologie. precisul. multiplul. neîmplinirile şi monstruozităţile naturii. viciu. impasului. .boală. .zădărnicia vieţii de aici şi funcţia nivelatoare. eticul afectiv şi estetic . nemuririi şi neantului. "fenomenismul pur nietzschean" (Charles Andler) trăit dionisiac. simplul. gândirea artistului fiind esenţială. de neputincioşii mintii şi corpului. . eroarea. creaţia şi imitaţia.ontologie. continuului.opera -concertul. configuraţia. . . utilă sau gratuită. scenariul. Poluează tot. comodă. forma pură Şi cea aparentă. minciunilor şi pseudobiruinţelor. . greşeala . s-o corecteze şi s-o cureţe de monstruozităţi şi "de murdărie".vocaţia şi încercarea omului de a corecta natura. fiind esenţială. aproximaţia. estetică. . fie că nu primesc. comedia. utilul. . tragicomedia. erorilor. contemplaţia. scena de război şi revoluţionară. adevărul. . gnoseologice şi estetice ale acestora. finitului. naţiunea ca început şi universalul ca sfârşit (Parvan). termeni necesari pentru înţelegerea devenirii .jocul între raţional.(Biicher).înţelegerea . sclavie pasională Şi socială. neputinţă. istorie.principiul efortului minim şi randamentului maxim. poemul dramatic. o altă viziune a teoriei fazelor. sociologie. măsura.intuiţia obiectelor contemplate -formularea raţională precizia Şi comoditatea formală. oricât de întins.originile naturale şi umane ale durerii fizice şi suferinţei sufleteşti. moarte. manifestaţia. exagerarea. teologie. armoniei. utopicul. zgârcenie. naivul. inspiraţia.Spanzini). filosofici. rătăcirilor. sens şi înec în fapte. de degeneraţi. unul. fie că primesc răspuns.structura. revelaţia. eşuările omului zănatic. de la teologie la tehnicile fundamentale ale existentei. etică şi religioasă (Soren Kierkegaard). psihologie. . Fresnel îl mută în natură. exactul. ipoteticul. discontinuului. aparentul. .raţiunea suficientă . echilibrului. istoria ca inventar al biruinţelor. sau naţiunea având finalitate în ea însăşi. demonicul. dezechilibrului. care pot fi cunoscute în principii. . spre instincte. invidie. Un inventator de probleme. Am repulsie faţă de vicioşi. ştiinţei.imaginarul ca ficţiune Şi fantastic. esenţa.

straniul. în care libertatea se contopeşte cu adevărul. Armonie prin economia mijloacelor materiale şi a semnelor. acestea fiind chemate să pună ordine în materialul adunat şi în plăsmuire. Asistăm la un spectacol al dezordinii. iar cel neisprăvit face abuz şi o pierde. orgoliul.pofte. numită pacifism. Armonia prezentă în opera de artă ne aminteşte de cosmosul pitagoreic. faţă de viată în general. închipuirea.de acţiune. zănăticia. încercând să ridice cotidianul şi trivialul la rang artistic. . Această figură de stil nu trebuie confundată cu formula din "Imitarea lui Hristos": "Robeştemă. Şi unii creştini o compară "cu o frânghie pe care omul se coboară În întuneric". cât Şi ordinea socială. Astăzi.în Roma antică dictatura era limitata la sase luni printr-o hotărâre a Senatului. genialitatea. înstrăinarea mecanică. Apoi. au dispărut: sfinţii. ca să mă simţ liber". Artistul priveşte şi ia tot ce i se pare demn de luat. încărcată de degradare. nu de Sfânt şi de erou. chiar dacă nu ne par naturale. care împrumută omului masca demnităţii şi forţa creatoare a iniţiativei. nimicul. monstruosul. Odată cu fuga lui Dumnezeu din cetăţi. moartea. idioţia. care era ameninţată de tulburări şi deci impusă de stări excepţionale. O estetică întemeiată pe categorii determinate. ceea ce este totuna cu clasic. ţin să subliniez că sonetul are formă fixă. religia creştină . frumosul însă puţind fi realizat numai prin puterea orânduitoare a intelectului. stoicilor şi scepticilor. Este perfid din interes. graţiosul. dar nu în slujba realului sau a adevărului. stingerea sufletească ca epuizare. prostia. Au rămas sfinţii încremeniţi în calendare. O expresie metaforică sau o alegorie nu au valoarea unui principiu sacru. Perspectiva lui? Ziua negustorească a materiei. ale cărui limite sunt greu de fixat. Cel care depăşea timpul impus de Senat.ortodoxia şi catolicismul . Prelucrarea şi exprimarea pot fi libere. subtilul. libertatea şi puterea închipuirii nu trebuie să ducă la anularea rigorilor formale. ataraxia epicurienilor. talentul. curajul. murdăria. mirarea. iar cavalerii şi eroii în monumente. indiferenta. plăcutul. stupidul. dintre care cea mai activă este pofta de câştig. Nu intră aci tirania care iese din ordinea firească. Portretizarea lui trebuie încărcată cu dispreţ. modestia. Raţiunea estetică împrumută aci ceva din frumuseţea şi permanenta miturilor şi din claritatea gândirii normative. cavalerii şi eroii. Este vorba de omul obişnuit. purii. golul. banalul. resemnarea. Temele nu pot fi tratate oricum. mesajul esenţial pentru artă. fie că este vorba de real sau de fantastic. ci guvernarea ca stare de fapt este legitimă. cu rădăcini populare . mediocritatea. aşa cum ne arată desfăşurarea lui asiatică şi europeană. era considerat uzurpator. laşitatea. regula celor trei unităţi . nefiind nevoie de excentricitate.păstrate de clasicii francezi în arta dramatică. mizerie şi nesiguranţă. care devin forme ale spiritului: sublimul. al tehnicii scop . nemurirea. Thedophile Gautier n-a dispreţuit regulile prozodice şi metrice. indiferenta. conţinuturile şi mijloacele lui şi finalitatea operei de artă. cu conţinut variabil. Omul bine făcut face uz de libertate. alături de sărăcie. în viziune ţomistă. Este grotesc şi infam. credinţa. neputinţa. armonia aparţinând lui şi nu naturii. miracolul închipuit. conformismul. Un artist nu trebuie să ignore aceste aspecte ale vieţii şi lumii. din laşitate şi fiindcă este stupid. al dezonoarei. frumosul artistic. rigorile formale fiind chemate să disciplineze spiritul şi să-1 împiedice să se reverse inform.al interesului şi desfrâului. ipocrizia. libertatea. sau supuse unor reguli stricte.regimul libertăţii. Extinderea câmpului contemplaţiei estetice. întâlnim în istorie alternanta: dictatură . al laşităţii. bătrâneţea. neplăcutul. De altfel. Nu trebuie uitată elevaţia care este considerată fadă. tablouri şi efigii.tot ce priveşte spiritul şi materia în forme triumfătoare sau degradate. arătându-i limitele puterii lui spirituale. matca. Fuga de bunul simţ este patologică ca şi cea de locuri comune. inteligentul. obiectele contemplate. iar al doilea de omul istoric sau de neam. Când artistul realizează ordinea. ci pentru a fi "originali". fantasticul. care să facă posibilă o artă a principiilor şi sensurilor. grosolanul. descoperirea. negaţie" . genurile şi speciile literare. Este adevărat că excentricii fac uneori abuz de ele. puritatea. Nu trebuie confundate: forţa redării şi a plăsmuirii cu originalitatea. senzorialitatea fiind componente ale creaţiei. trivialul. inspiraţia. pasiunea. al traiului bun. Este ciudată poziţia lui Socrate când consideră libertatea ca un factor care dereglează psihic omul. participă la lupta omului care vrea să devină stâpân. prin natura ei. abnegaţia. ca egoism moral -Maiorescu: "faţă de viata proprie. Aceasta este "ziua lui pământeană" (Faust). singurătatea. făcându-1 părtaş la actul mântuirii sale. Aristotel îl combate. această putere nelimitată fiind pusă în slujba ordinei. în icoane şi pe pereţi. absurdul.tehnicism . ne arată puterea orânduitoare a spiritului. grotescul. intuiţia. Doamne. acţiunea. invenţia. creaţia.acordă omului privilegiul libertăţii. prin structuri canonice. umilinţa. sinceritatea. Primul este absorbit de Absolut. linguşirea. de la deschiderea prăvăliei până la închidere. logicul. Până la cezarism puterea absolută. ca şi claritatea. În ceea ce priveşte rigoarea formală. aceasta determinîndu-1 să înlocuiască onoarea cu creditul. boala. topirea în masă. al dezolării. de timp şi de loc . nebunia. imitaţia. frumosul natural. cuprinzând totalitatea spiritului constatator. urâtul. după cum omul face uz sau abuz de libertate prin falsa înţelegere a ordinei.

. mă gândesc cu plăcere la clipa când ne-am cunoscut. de moarte şi de neant.când serveşte ordinea legală şi când aceasta este expresia ordinei fireşti. Când vorbim de poziţia omului În cosmos. Desăvârşită renunţare lăuntrică. nu de spirit. înlăturarea neliniştilor produse de spaţiul infinit.. de H. Religia creştină. pentru cine crede. Este şi firesc. Nu se poate. în această nouă concepţie nefiind posibile măsurători şi defalcaţi arbitrare ca în ştiinţele naturii" (Ernst Troeltsch. Schmidt). logicizare". lumea nu te-a cunoscut. Nu trebuie confundată cu superficialitatea. Adâncimea Şi înălţimea. prezentul şi viitorul contopindu-se. Andriţoiu care îndrăzneşte să scrie în stil clasic. prin aceasta. încerc să gândesc jocul pe care. Mă consolez. Religia creştină ne permite să vorbim despre oameni fără deosebire. "Simţul comun al filosofici scoţiene" (Goblot). ea mătură dezgustul existentei şi spaima morţii absolute. care punctează cimitirele cu cruci. trecutul. Şi distinctă. În conştiinţa mea. Este ieşirea religioasă a unui "spirit aprins. De altfel. Uitarea lumii şi a tuturor lucrurilor. Crucea simbolizează anularea distincţiei între glorioşi şi învinşi. . Nietzsche. pregnant. Deussen crede că este greu de înţeles istoric şi natural această mutaţie: "Să vă iubiţi duşmanii voştri". înlătură oamenii de prisos. Nu i-a fost suficientă strălucirea mintii pentru "liniştea. după cât mi-amintesc. aceea care este atât de precisă şi de diferită de toate celelalte. prin care acesta iese din poziţia aporetică. Cum a putut el depăşi această nelinişte metafizică a mărginirii şi neputinţei sale naturale? Răspunsul ni-1 dă atitudinea din Memorial: "Certitudine. că de la Facerea lumii nu s-a mai întâmplat nimic.. Certitudine. ci cu nemurirea religioasă. Apariţia lui a fost comparată cu "un fulger în întunericul istoriei" . eu. Am certitudinea că te-ai împlinit. această disciplină filosofică fundamentala. A apărut Hristos. o consideră dăunătoare. înţelegerea filosofică sau expunerea factologică duc la "perspectivism estetic" (Charles Andler) şi la absurd. Fără religia creştină. metafizica. situându-se în afară de timp şi deci de experienţa etern deschisă. iar "inaccesibilul de aci este lămurit dincolo" (Faust).. omul ar trăi neliniştea produsă de limitele vieţii Şi de moartea absolută. fără de care existenţa n-are sens. din 1991. Ce glorioasă e viziunea creştină asupra omului. între prietenie şi admiraţie. fratern. Fără creştinism. Esenţializarea istoriei Îi motivează existenţa. Apariţia lui a însemnat. Măreţia sufletului omenesc.îl port.. Schmidt). "transcendenta axiologică sau supraistoricul (Rickert) şi depăşirea neliniştei metafizice a incognoscibilului . Mi-a plăcut o afirmaţie a lui Al. Simţire. de Goblot). situată între infinit şi neant" (cât. deşi fizic se aseamănă. Dacă luam în considerare numai mărturisirea dramatică din "Memorial". în care nebunii. nu. prin puterea ei nivelatoare. relativism. închei cu câteva reflecţii asupra clarităţii şi poziţiei omului în cosmos. cum spune Nietzsche când caracterizează spiritul francez. "Numesc clară acea cunoştinţă care este prezentă Şi manifestă unui spirit atent. care nu se îneacă în fapte. de cosmos şi de om. nu cu această iluzorie formă a nemuririi: gloria. în mod pur. care este pur şi simplu. susul Şi josul. El a dat sens istoriei.. nu a putut şi nu poate înlocui religia. cât. Ce glorios este creştinismul care populează templele şi cimitirele cu nemurit ori. coborârea Absolutului şi a nemuririi la scară umană şi. Ţin să subliniez că apari. pentru că. ţin de materie.ştiinţa şi revelaţia În sensul lui Pascal . Desăvârşită supunere faţă de Iisus Hristos şi faţă de îndrumătorul meu preoţesc". Eu consider claritatea decantare.sunt forme ale spiritului. aici şi dincolo. detaşat de timp Şi spaţiu. de timpul infinit. 2.. ci de "esenţa umană unificatoare a desfăşurărilor spirituale în timp şi spaţiu. deşi este un produs istoric şi-şi caută certitudinile în antecesori. aşa cum a dovedit Pascal. Schmidt). Inactualitatea stilului clasic ne arată permanenta Şi strălucirea lui. Incit ea nu cuprinde În sine decât ceea ce pare evident aceluia care o consideră cum trebuie" (Descartes. ULTIMA PARTE Acest eseu a apărut În trei serii În numerele l.Leopold von Ranke. neîmpliniţii Şi geniile se întâlnesc. "Omul este o fiinţă limitată. metafizic se deosebesc prin destin. nu putem ocoli atitudinea lui Pascal faţă de divinitate. înţelegerea esenţială a istoriei" (Troeltsch). în viziunea axiologică creştină nefiind vorba de "istorism. însă. care a întregit ştiinţa prin graţie. "rafinare. momentanism egoist" (H. omul devenind astfel o făptură cu acces la certitudini şi nu numai chinuită de întrebări fără răspuns. într-un corp bolnav" (Romano Guardini). Bucurie. Religia creştină asigură fraternitatea între glorioşi şi anonimi Şi învinşi. Tată drept. afară de Dumnezeu. de H. cât. El este găsit numai pe căile arătate în evanghelie. atunci ştiinţa este subordonată puterii Absolutului. Pace. 3. Omul se mişcă între impas şi sens şi este evident că nu poate ieşi singur din pustiul existentei. înţelegerea creştină a istoriei apropie omul de dialectica binelui Şi răului. bucuria şi mântuirea lui". Ca şi celălalt paradox: "Nu vă opuneţi răului". Emil. eu însă te-am cunoscut. care era lipsită de sens. în revin Fuaiha din Oradea.^ umanitatea ar fi alcătuită din bipezi anonimi şi glorioşi.

dar el îi spune: "Aprinde luminarea. Pot să afirm că nu cunosc nici un moment din viata mea în care să fi trăit sentimentul plenitudinar al existentei. faţă de vărul meu care a murit cu solemnitate regală. deşi am citit istorie universală. despre care se spune că-n spital a aruncat în medici cu obiectele de pe noptieră. îndrăznesc să spun că mi-e teamă de trei lucruri: de neputinţă. În studenţia mea la Cluj. Că omul moare singur. căci doreşte să-şi ia adio de la mine. deşi o observ când întâlnesc cortegii funerare. când perspectiva morţii mă preocupă mai mult ca altădată. Sunt neliniştit de perspectiva morţii. nu am certitudinea nici a morţii absolute.S. trecut de 88 de ani. când te vei fi întorcând la Bucureşti. Luciditatea limitelor vieţii umane devine un joc clarvăzător la maturitate. Mircea Eliade vorbeşte despre Homo Religiosus. chiar înconjurat de-o mulţime de prieteni a căror prezentă nu poate consola pe nici un obosit şi neputincios. După cât mi-amintesc. Ce pustie ar fi viata fără temple. Trăiesc o stare ambiguă în ceea ce priveşte înţelepciunea. Aş dori să mor.că-mi supravieţuiesc. momentul când o faţă a lui a aprins o luminare şi i-a pus-o În mână În agonie. Trăiesc un joc intre luciditate şi disperare. că nu actualizez permanent în conştiinţă sentimentul morţii sau mai precis conştiinţa morţii. Cu cea mai profundă prietenie. Sunt neconsolat de bătrâneţe. deşi starea mea actuală se împleteşte din conştiinţa bătrâneţii şi a neputinţei. Am trăit şi eu o asemenea senzaţie. Această stare mă detaşează de teama morţii. adică să trăiesc viril jocul vieţii Şi al morţii. deşi disperarea este opusă sentimentului religios. cel care mă consolează este tânărul Radu Preda pe Care Dumnezeu 1-a adus în calea frământatei mele vieţi. Abia acum actualizez conştiinţa neconsolatoare a bătrâneţii şi morţii. Dragă Geo. Pentru vârsta aceea. Mă simţ însingurat şi trist. Nu desprind nici o perspectivă din starea mea actuală. din căminul Avram Iancu. Prezenta lui mă linişteşte. Cum te simţi? În ceea ce mă priveşte. N-am ajuns un creştin perfect. Uneori sunt atât de absurd. Până acum mi-a fost teamă c-am să mor singur şi de foame. situat la câţiva paşi de cimitir. pentru ca să nu mor chiriaş la stat. Dragă Emile. te îmbrăţişează bătrânul neconsolat Petre Ţuţea Dragă Geo. Ce bizară mi separe situaţia că. Eu am trăit neliniştea morţii În amurgurile pe care le vedeam păzind vacile. fiindcă am văzut cortegii funerare şi agonia unui văr al meu. excepţional şi fricos sau disperat. nu depăşeşte sentimentul tragic al . Mi-ar face plăcere să te văd. priveam cortegiile funerare cu angoasă preletală. Aşa a arătat un scriitor. cred că-ti aduci aminte de scrisoarea trimisă acum câţiva ani. astfel incit nu aştept pe nimeni. nu poate înlocui Biserica. cu toate disciplinele ei. Fiindcă. decât moartea. punctată de formula: îndrăznesc uneori să fac haz de necaz. nici a supravieţuirii creştine. deşi bătrân. încărcat de dezgust Şi neputinţă. Neliniştea mea este ambiguă. prin care te rugam să cumperi camera de lângă Cişmigiu. înainte de-a aprinde luminarea. Nici un eveniment din istoria omului. Mi se pare că Tolstoi a scris o nuvelă al cărei personaj moare cotidian. pentru a avea Şi tu. simţirea mea parcă s-a detaşat de mine. dar nu sunt în stare să mai umblu. Acum. fata lui o ţinea la spate. deşi nu am certitudinea . sentimentul morţii era nefiresc. deşi sunt neputincios. Călinescu. vreau să trăiesc cu dezgust nedemnitatea neputinţei. că eu ştiu unde mă duc!" A murit mai solemn decât G. hi singurătatea mea. 3 martie 1991 Bucureşti Scrisoare adresată lui Emil Cioran. mai ales că nu sunt în stare să înfrunt cu bărbăţie limitele existentei mele. fiindcă bătrâneţea este împletită de teama morţii şi a neantului. Am o mare dorinţă de viată. fă. P. Nu cred că aşa-zisa înţelepciune punctează consolator bătrâneţea. devenind o stare indiferenţă. N-am crezut că bătrâneţea este însoţită de nesiguranţa cotidiană a existentei. publicată În numărul 12 al revistei Acum şi difuzată la Radio Europa Liberă.Dragă Emil. Am o singură certitudine. sacerdoţi şi credincioşi. în ziua de 30 martie 1991. un acoperiş. îmi pare bine că şcoală .cu toate că sunt religios . Bătrâneţea este o împletire de incertitudine şi de perspectivă a morţii. din vizita pe care mama mi-a spus să i-o fac. bolnav şi trist. sunt bătrân. Acum nu mai mi-e teamă de nimic. Jocul intre lumea interioară şi cea exterioară mi s-a părut neconcludent. oboseală şi neputinţă. Aş fi nesincer însă dacă ti-aş spune că. Reţin. revin cu aceeaşi rugăminte. Consider omul un animal absurd şi murit or. de însingurare şi de moarte.

Nu-mi iau eu îndrăzneala să mă compar cu acest pisc . în care am afirmat că. Utere. Astfel afirmă acest teolog ortodox pe care-1 citează Traian Crisan. când a văzut un măr căzând.. şi eu spun într-un context undeva că putea medita profund până la Judecata de Apoi şi nu descoperea legea gravitaţiei. spune în Principia Mathematica Naturalis Philosophae. în numărul 17 din august 1990. a impresionat prin senzaţionala formulare matematică exactă. Dumnezeu sau nimic. dar nu necesari toţi. dar nu e toată canonică. când a fost întrebat cum a descoperit-o. ÎI tombait. cum mi-1 doresc şi mie. care înseamnă.Eu spun despre mine . ci totul este întâmplător. . tratatul de cosmologie. cum spunea Sertige. prezenta lui mă face uneori să le depăşesc. Am spus odată că omul nu se naşte Şi nu trăieşte singur. Sănătate şi ani mulţi. publicat în revista Noduri fi Semne. Nu? Oamenii de ştiinţă. Nu mi-a plăcut niciodată. zice: "Am fost inspirat". deşi eu. toute proportion garde. aşa acţionează în genere! Teofanic. astăzi am făcut un autoportret care va apărea în jurnalul lui Călinescu.. convieţuiesc cu tânărul Radu Preda este îmbărbătător. Pasiunea adevărului e căutarea adevărului şi nu duce niciodată la adevăr. formula lui de Broglie. după părerea mea. că legea gravitaţiei n-a fost căutată de el. . De pildă. Dacă exista un principiu divin. care-i adevărul unic.dacă îmi amintesc bine -secretarul Comisiei de beatificare de la Vatican. Fiindcă sunt de o radicală sociabilitate. dar nu este toată revelată. ci fiind inspirat.care nu se compară cu nimeni. despre Newton. mai multe adevăruri nu înseamnă nici un adevăr. toată e inspirată. din voinţa căruia omul este nemurit or. pe care acum îl publică Academia Română. despre care Iorga a afirmat că este expresia integrală a naţiunii române . Iată. N-am vocaţie de anahoret. că a fost un om greoi de munte. ou rien.la un moment dat . am spus. nu sunt convins de acest lucru. nimic nu se desface cu suflu de destin dacă mă uit în trecutul meu. Scrisori publicate În suplimentul ziarului Cotidianul. al cărui nume îmi scapă. Mă . după care. Petre Tutea Despre misterul creaţiei Petre Ţuţea către Geo Bogza. dar e vorba de Biblie. într-o enciclopedie sau. Dialog cu Iulian Grigoriu. Nimic consolator În amurgul vieţii mele. Revelaţia. face ca mai multe adevăruri. ÎI est tombe' dans une mfditaţion profonde qui l'a conduit â la decouverte de la lois de la gravitaţion universelle. cum a demonstrat Newton care nu căutând a descoperit gravitaţia. adică a acţiunii directe a divinităţii.. oricât de dificili. filosofii sunt astfel. de aceea.morţii.. sub titlul Adevărul este Dumnezeu. decembrie 1990. franţuzul sorbonard. iar în ceea ce priveşte natura gravitaţiei. e acţiunea directă a divinităţii în textele biblice consultate. ci numai cei din textele gândite canonic. aşa cum a gândit Traian Crisan . sistemele trebuie să se recunoască. Faţă de absolutul divin ca adevăr unic. Trăiesc mai mult prin actele comunicării decât prin cele fizice. În ceea ce mă priveşte. Revelaţia e acţiunea directă a divinităţii asupra subiectului gânditor. ci o mărturisire a unui bătrân obosit Iţi doresc să trăieşti sfârşitul vieţii cu bărbăţie. cu suflu de destin în mod necesar. cum se implică divinul în a comunica? . fiindcă canoanele sunt expresia revelaţiei. Cine decide ce e canonic în Biblie şi ce e simplă inspiraţie a sfinţilor scriitori? Biserica! Spune acest teolog ortodox invocat la Vatican. cum răspunde din imobilitatea sa.nu mă compar cu el dar. de aceea am fost condamnat să caut adevărul. păstrând proporţiile şi având conştiinţa distantei între măreţia lui şi mine. care se înţelegea bine cu ardelenii lui. atunci când Newton a descoperit legea gravitaţiei.cum Călinescu zice despre Eminescu. Că Biblia este o carte inspirată toată. să nu fie nici un adevăr. zic eu.Aţi amintit despre un autoportret. se arată ca o divinitate. într-o garsonieră.Nu. pentru a comunica. Textele revelate sunt canoane obligatorii pentru credincioşi. a căzut într-o meditaţie profundă. chiar dacă matur este anahoret. şi eu sunt tot un om greoi de munte... există un principiu în teoria sistemelor. chiar când nu vehiculează adevăruri incontestabile. N-am ancorat niciodată în istorism. artiştii. Sfinţii scriitori sunt corecţi. ce e gravitaţia. nu există decât un adevăr. Idei. fiindcă sentimentul însingurării este insolit de neliniştile preletale. spune acest teolog. Şi nu îl critic. . citind un teolog ortodox. aşa.. Faptul că.. care a spus că omul de ştiinţă are pasiunea adevărului. Absolutul Divin. Tot ce-ti transmit nu este un mesaj. luată în totalitate.. da' cum ai descoperit-o? Nu ştiu unde am citit în franţuzeşte. din l octombrie 1991.Divinul se comunică prin revelaţie. ca principiu unic al tuturor lucrurilor.. fiindcă anahoretul are cea mai vastă vecinătate: divinitatea. despre acest pisc al culturii române. nu îmi amintesc.Şi numai în texte se revelează divinul? . cică e Dumnezeu. Dieu.Domnule Ţuţea. istoria fiind expresia jocului aparenţelor. şi.. Arte. care aparţin divinităţii. .

această biblie roşie.şi se întreabă: un fiziolog care stabileşte care sunt funcţiile organismului omenesc cum trebuie să înceapă? De la întreg la părţi! Şi se întreabă el. la singurul muzeu antireligios din lume al unui popor fost creştin. că logica este ştiinţa care stabileşte principiile gândirii juste. Totalitarismul se mai numeşte holism. când am scris ce e Adevărul. Că. Holos În greceşte înseamnă întreg. Aşa. nici rinichii. o iau oleacă în băşcălie) spune aşa . se termină că societatea viitoare. un eseu de-al meu. jocul între lumea vizibilă şi lumea invizibilă. acest homo sapiens. şi nu e un zeu în coltul casei. a lui Cuvier. nu ştiu ce os în Indonezia. care numea abstracţia scăzământ şi nu e fals. eşti un întreg. dar să nu fiţi tentaţi când citiţi Logica mea să găsiţi în ea vreun adevăr. că sunt veşnice". e anarhic. şi a reconstituit pe Pitecantropus Erectus.. care face liant între maimuţă şi om. la plăcut. e o societate fără clase. ca întreg. Totalitari suntem noi. Claude Bernard. pe cale logică n-a descoperit nici un adevăr. ap. sf. din voinţa căruia omul creştin este nemurit or. Nu e justă. nici stomacul. cu moravuri. nu ştiu în care din insulele alea de acolo. la început pentru licee. Sunt anarhişti. concepută ca o asociaţie liberă de indivizi. . zice: ce este întregul? Că Aristotel spunea că întregul premerge partea. la Liceul "Gheorghe Barit" din Cluj. unde.Nu ştiu! . Că de la Logica lui Aristotel. prin finalitatea lor. să nu vorbiţi şi să nu scrieţi ca guşaţii. Afirmaţia asta nu poate fi combătută. dacă o găsiţi pe a Iui Eufrosin Poteca. cum a descoperit Dubois. nu? Când. Asta face raţiunea autonomă a omului. de pildă. care se vând. cu aspecte magice. Dumneata. Că nu sunt independente nici ficatul. comunismul nu e totalitar. e creatorul fiziologiei moderne . un moldovean. nu că acolo doarme vreun adevăr să rămâi trăsnit". ci numai foloase". sau.Ce este adevărul. a transformat-o în Tratat de Logică de sul universal. cu titlul Templul. ne-a dus. aşa se încheie. comuniştii. de la începutul secolului trecut. duce la folos şi. jocul paulinic. zic eu. nu poate fi gândit decât biblic. nu ştiu cine era aia. ca să nu gândiţi. creştinii şi.. Dumnezeu ne-a creat după chipul şi asemănarea Lui. când m-am dus cu delegaţia României. nu. specie de Neanderthal. "păi atuncea de ce s-o citim .. sunt doar simple comodităţi mentale şi materiale. Că n-ai cum să spui că dumneata ai apărut acum douăzeci de milioane de ani. cartea aia celebră (despre care Bergson spune că e o capodoperă.Adevărul este Dumnezeu. La Moscova.gândesc la logica polivalentă care e egală cu zero. Sub Stalin. cine ştie să practice acest joc va ajunge la finalitatea eschatologică creştină. pot să spun că fără Dumnezeu şi Nemurire nu există adevăr. În jocul acestor lumi. nici creierul. în ce scop ai apărut în calitatea asta de acum? Poţi să răspunzi? -Cum? . puteţi s-o citiţi. parcă era ca Manifestul Comunist. septembrie-octombrie 1990. Era profesor de liceu. care a scris şi el o mică Logică. Când ieşim de acolo. În numerele 18 Şi 19. Ştiinţific. Lumea asta va dispărea la totalitarismul comunist. Şi la intrare. aşa. Acuma. Pavel spune: "Noi nu suntem din aceia care cred în cele ce se văd. Deci Moise e mai valabil decât ultima noutate evoluţionistă a ştiinţei. la nivel logic nu există nici un adevăr. şi pe urmă. a gândit logic.Adică. inumane. În Epistola a doua către corinteni. . toate prostiile făcute de om în istorie le punea în cârca religiei. Moise stă în picioare. era o maimuţă şi un Homo-primigenius. publicat În revista Noduri şi semne. ăla de la Liceul Lazăr. mă rog. Şi-atunci. Omul nu e o sumă de miliarde de celule sau de organe. triburi primitive. Aşa! Omul. Descria Inchiziţia. Muzeu antireligios. Put! Dialog cu Iulian Grigoriu. ce-a făcut creştinismul. şi pe a mea. dom'le profesor? Nu. ca membru al delegaţiei. spun şi eu braşoave aşa. De altfel. ci în cele ce nu se văd. aşa. dacă te întrebi singur. şi dacă vrei. în special.. de când omul raţional. domnule. am auzit. vorbind în stilul Sfântului Apostol Pavel. am scris şi eu o Logică.. Acum. eu întreb. sau chiar şi de înaintea lui. D'aia citiţi Logica mea. nu e Dumnezeu care să-ti reveleze data începutului.de ce s-o citim. adevărul este ceea ce rezultă din jocul celor două lumi. astăzi ar fi preşedintele Academiei. E vreun organ al omului independent? E legea corelaţiei organelor. fie că eşti laureat al premiului Nobel sau măturător. intri în categoria homo sapiens. Dacă iei Manifestul Comunist. e comodă"! "Da. vorbind în stilul lui Poincard despre matematică. Ne-a spus: "mă băieţi. în Introduction aude de la medicine experimentale. În Bios.Claude Bernard e fiziolog. Eu. Am avut un profesor de logică. Că te faci de râs! Să descoperi. că cele ce se văd sunt trecătoare. Şi eu zic: se poate combate asta? Se poate demonstra? Nu! Este! E eternă. înseamnă că vii de nicăieri şi mergi spre nicăieri. nu ştiu dacă pe dreapta sau pe stânga. mică. adică pe omul-maimuţă. catolicii. mai la bătrâneţe. domnule Ţuţea? . n-am văzut. aşa . zice.eram mai căpos. Sociologul care a scris celebra lucrare Der Historiscbe Materialismus a spus că acesta este incendiul anarhiei finale. nici sistemul osos. Metafizica cunoaşterii aristotelice spune: întregul premerge partea.

Nu poate fi creştinismul dualist. . legi ştiinţifice. tot ce am văzut aici îmi contrazice credinţa mea. se naşte pe sine din nimic. dualist sau pluralist. dispare şi renaşte din nou. cu brahmanismul? .Noi. trăieşte cicluri de milioane de ani. care e determinist. într-un determinism absolut. ca Şi după Spinoza. Este lipsa binelui. Nu ştiinţa şi filosofia greacă. înseamnă rugăciune care e personificată. uite. este dualist creştinismul? . eroarea la nivel psihologic există! Ne gândim la personajele de azi ale Europei! Put de greşeli. care consideră Biblia o carte banală.Cioran are o părere rea despre Sfântul Pavel. toate tristeţile şi bucuriile mele se mişcă prin faptul că nu găsesc acestei lumi. de pildă. Zic: "nu semnez. şi în creştinism -fără să consider creştinismul dualist sau monist . în gândirea Europei. Şi când suntem atei suntem creştini. să trăieşti murând absolut. Are o ascendentă comună! Dar nu se trage din maimuţă. fini pare rău de Emil Cioran. ele sunt foarte folositoare. e divinitate asta. şi ce cale ar trebui el să urmeze? . că eu fumam şi am ieşit mai înainte. şi-i spun: "Sper ca marele meu prieten Emil Cioran să se împace cu cele două lumi paulinice. de care sunt foarte aproape. . despre creştinism. dar nu sunt mântuitoare. Brahmanii nu sunt o religie. pur Şi simplu. Este. cu a indienilor. Niciodată n-a fost atât de suverană.că ştia nemţeşte.pentru că. în fiecare zi.După Leibniz. Păi. În templu coexistă consolator principiul adevărului legat de divinitate şi nemurire. Că. cum se manifestă lupta dintre rău şi bine? . Creştinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic. dovadă. maimuţa şi omul Primigenius. pentru că nu seamănă cu manicheismul lui Zoroastru. Seamănă cu aerul. anticreştin. în melancolia lui şi e trist că lumea asta nu-i oferă perspectiva extramundană a transcendentei. adică omul poate fi privit ca generat sau degenerat din altceva? .TEMPLUL! Misterul sau taina este principiul eliberator din neliniştile înlănţuirii cosmice Şi comunitare şi cele produse de perspectiva infinitului şi a morţii. sau a tânărului în general. monist. Şi doi: ne-aţi ofensat!" "Cum?" "Păi. Bergson spune că noi îl respirăm. subsecretar de stat în guvernul Antonescu. Heidegger.Care este astăzi şansa tânărului artist. Creştinismul. cu Sfântul Pavel şi cu Absolutul divin... cred că era o ovreică şi zice: "vă rog să semnaţi". există o corespondentă. . Nu mai vorbesc de ăia de jos care calcă legi gramaticale. unde spune: "Trăiesc în această lume şi sunt foarte aproape de ea. în limba sanscrită. nu.. la specificul ortodox şi la artă etc? . nu? Aia de sus. Brahma. legi morale. păi îl prezint într-o declaraţie către Liiceanu. . cartea republicată. ştia franţuzeşte. ca acum. Şi Gafencu şi Nemoianu.Păi. De altfel. e etern. doamnă!" "De ce?" "În primul rând. Asta e! Aşa cum eroarea ." Nu-şi găseşte locul. n-au semnat nici ei. îmi pare rău!". Prima carte mântuitoare şi consolatoare pe continent suverană . Adică cine a creat omul a creat şi maimuţa. răul este absenta binelui din Univers. Şi totuşi. mă refer şi la creştinismul nostru.Ce este răul şi binele. în amurgul existentei sale". trebuie să trăieşti neliniştea perspectivei neantului zilnic. şi de Heidegger îmi pare rău. Am o concepţie iudeocentrică a culturii Europei. Eu sunt băiat de popă.. ştiu eu? Eroarea e un fapt pozitiv psihologic. iar dincolo contempli adevărul. te întreb eu? . Şi e greu să cred În toată expoziţia asta de-aici. că nu eşti nimic. Heidegger e un filosof care te îndeamnă să trăieşti zilnic murând. nu putea să admită eroare . Că respirăm creştinismul cum respirăm aerul. faţă către faţă cu Absolutul. nu Dumnezeu..lupta-între bine şi rău există. dormeam în crăci. Biblia pentru marile conştiinţe. . în lume. nu? Păi.Cum vedeţi creştinismul în comparaţie cu celelalte religii? De exemplu.Nu.. indienii nu au religie. legi. Dar Brahma. am putea aduce ceva important în Europa. De fapt Cioran face parte din familia filosofilor existenţialişti: antibiblic. cum spunea Pavel.E mit! Brahma e mit. Spinoza. Dumnezeul biblic nu are început şi sfârşit. zeul suprem indic.Chiar doream să vă întreb. unde arăt cu un citat din Pe culmile disperaţii. Maiorescu în Beţia de cuvinte face o afirmaţie foarte originală: Darwin a fost un mult prea mare cunoscător al naturii ca să spună că omul derivă din maimuţă. Are materialitatea aerului. în biserică. ca spiritualitate. fără Biblie. Are o ascendentă comună cu maimuţa.A. . că n-am semnat nici eu.. .este absenta adevărului.Biologic. el spune aşa: ca să ieşi din anonimat. El te îndeamnă. eu nu sunt neam cu ăştia. Noi suntem creştini fără să vrem.e Biblia. Cioran. antipaulinic. personajele astea. păi. adică a nimicului. nici un sens transcendent. în determinismul lui. ..

dacă nu acceptăm Dictatul de la Viena. . "Azi". deci un favorizat al divinităţii. Pentru că extrema . despre tinerii care se revoltă în Piaţa Universităţii ce credeţi? . Eu am spus. Şi a spus că sunt măştile cele mai autentic creştine de pe continent. Sau cum spunea Tănase: "Uite-aşa cum ne vedeţi.. ăştia putinii. mă şterg la nas cu ei. El spune: am fost inspirat. ajung la cunoaştere. Nu o practică! Aia e altceva. just şi universităţile protestatare gândesc just. au căzut mere şi în cap la atâtea dobitoace de-a lungul istoriei şi n-au descoperit legea gravitaţiei. Ala e mort. Nu sunt toţi oamenii de pe pământ. "Dimineaţa". sunt indignaţi că sunteţi filosemit".Păi. dar şi de istorie. şi noi am rupt zugravului şira spinării la 23 august. însemnând construcţia celor două comune: comuna agrară.Ce credeţi despre felul în care se înţelege democraţia acum.Aceste naturi nu trebuie să aibă şi cunoaştere? . Că ne mişcăm între mitologia greacă. Aşa cred eu. Nu mă interesează". evlavia exprimată în chipurile credincioşilor. întemeiată pe gospodarul dibaci Şi priceput şi comuna urbană. între un credincios şi un necredincios nu există nici o legătură. Că alta nu-i. măsurare. guvernată de întreprinderi. Da.Păi. mi-a spus cică "prietenii mei. Că-s foarte putini inventatori. ci numai inspirată. imaginea României. . Şi a zdrobit Germania la 23 august. . filosofia greacă şi mistica iudaică. nici Europa nu poate. Că istoria ştiinţei e punctată de aleşi. Mureai de râs. care au har. de la greci şi până azi. Nişte economişti japonezi au zis că America rezistă la nu ştiu câte crize. "Păi.. nu vorbeşte corect despre democraţie. Că în afară de credinţă nu există adevăr. Calitatea e viată. Şi cantitatea e moarte. în cur pă nemţi Şi acuş. Noi nu putem inventa nimic.Artistul poate fi inspirat. prin absurd. într-o noapte! Exista vreun soldat străin pe teritoriul României când Germania s-a unit cu Rusia împotriva României. Există o putere economică egală cu miliardarii americani? Vă întreb! Nu! Se trăieşte în Rusia egalitară ca în America miliardarilor? Nu! Are un portar de la Ford ajutor de şomaj sau leafă cât un director general din Rusia sovietică sau de la noi? Are! E victoria deplină a liberalismului care n-are nimic anticreştin în el. de acest gigant al lumii moderne. care ar fi fost prima hotărâre pe care aţi fi luat-o? . Aia e limba adevărului. un austriac. Şi Aş fi creat institute care să sincronizeze poporul român cu toate cuceririle speciei omului mutate în spaţiul valah. dacă nu vă supuneţi". dacă aţi fi fost ales preşedinte la 20 mai. . Ca şi studenţii. Şi-i numeri pe degete. Suntem mulţi? Nu! Am fost vreodată bătuţi şi lichidaţi? Nu! Păi asta ce e ? România a bătut Rusia la fund până la Caucaz.Dar artistul? . păi dacă nu sunt religioşi. De naturi harismatice. ştiinţa după el e metodă şi măsură. sufleteşte mort. Că eu nu contest poporului român că limba lui şi geniul lui intelectual îi permit să mute creaţiile speciei omului la el acasă. E o chestie de credinţă. Eu când discut cu un ateu e ca şi cum Aş discuta cu uşa. Le mutam aici. o să-i f.Prima hotărâre. Că nu poţi să spui că presa "Adevărul". Şi în imaginea României Mari. Aplicaţiile concrete sunt foarte complicate. două mari puteri? Hitler îi scria o scrisoare lui Carol al II-lea că. Şi prin căderea mărului nu o descoperea nici Newton. ca şi omul de ştiinţă. nici extrema stânga. "Uite-aşa cum ne vedeţi!" Suntem invincibili ca popor. şi pe ruşi". Care e dar divin. ştiinţă şi tehnică revelată. Nu s-a putut face ştiinţă vie până acum. privatizarea. Aşa cum e! Cantitativizarea e verificată istoric. Numai naturile alese. este imaginea liberalismului atotcuprinzător şi planetar stâpân al Statelor Unite ale Americii de Nord. a contemplat măştile religioase într-o slujbă dintr-o biserică.Şi ce-ar trebui ca să fie democraţie? . de la Baltica la Creta. ce este Franţa. fizicieni. inginer.. De naturi pline de har. Sunt numai savanţi. zicea: "Voi nimici România. Că ştiinţa e utilă. Inspiraţia e o favoare pe care divinitatea o face naturilor harismatice. Ci religie vie. acuş. iar celălalt e viu.. ei sunt religioşi?" Zice "nu ştiu". istoria ştiinţei este foarte simplă. Dar nu există artă. ce este Anglia. . Care au har. .. în viziunea mea.Se înţelege just democraţia. Intre un viu şi un mort nu există nici o legătură. Şi defineşte ştiinţa cantitativizant. "Ei. monseniorul Schubert. ştiu eu? Poate! De pildă. dar ştiinţa e moartă. Studenţii se revoltă că nu este democratic. Păi. Eu am spus că ovreii sunt părinţii religiei noastre. Da' vorbesc corect. acuş.Există limba adevărului creştin.Există o limbă a adevărului? . Şi ceea ce este bizar este că şi stânga care guvernează gândeşte democratic. Kant spunea că o ştiinţă este ştiinţă În măsura în care îşi vehiculează constatările matematic. dar istoria ştiinţei şi a tehnicii este foarte simplă. a Frontului. cea mai prosperă societate din lume.Domnule Ţuţea. De aceea. Creştinism cu care nu s-a pus de acord nici extrema dreaptă. Credinciosul creştin e viu. i-am f. Noi.Naturile acestea cunosc. Că am dovedit în istorie că suntem un mare popor. unchiule. Un nepot de-al meu. Asta era privatizarea.

.Am citit de curând o carte a lui Ion Caraion. Au trecut minutele şi a demonstrat că Dumnezeu nu există. . Lucian Blaga a fost simpatizant.Da..Consideraţi aceasta un atu. . ca unul care a trăit aceste evenimente. . -Domnule Ţuţea. . şi pe plan filosofic. că s-a situat istoric înlăuntrul evoluţiei fireşti a societăţii moderne. Toate marile personalităţi au aderat la extrema dreaptă. Erau laicizaţi.Cei care agită această problemă acuză existenţa în Occident. nici Naţional-socialismul german n-a durat. . eu povestesc din auzite). un om cu har. fiindcă nu existau decât poziţii radicale faţă de influenta nefastă a bolşevismului rusesc.dreaptă Mussolini s-a uitat la ceas şi i-a dat ultimatum lui Dumnezeu Deşi convorbirea de mai jos (cu domnul Horia Sălci ) a fost înregistrată încă în 13 decembrie 1990 (săptămânalul studenţesc "Replica" din Braşov pentru care era destinat interviul a sucombat). ci să aibă har.Era creştină. a fost pro-legionar. . .Dumneavoastră în ce eră trăiţi acum?! . materialismul modern a precedat ideile care au servit ca punct de plecare În constituirea ideologiilor extremei drepte. * . pentru că dreapta europeană a murit . . numerele 115. tipărită la Munchen. Deosebirea dintre fascism şi Naţional-socialism şi mişcarea legionară este aspectul fundamental religios al mişcării legionare. 117. . comportamentul lui faţă de mişcarea legionară şi replica dură a acesteia.. . În editura "Ion Dumitru" şi care se numeşte "Insectele tovarăşului Hitler".Cum aţi putea să explicaţi. Intr-o întrunire.. Marx şi Engels i-au precedat pe Nietzsche şi Spengler. . cum aţi caracteriza apariţia extremei drepte la noi sub forma "Legiunii Arhanghelului Mihail"? . A trebuit să se nască un echilibru.• . religios creştin.L-aţi cunoscut personal pe Corneliu Codreanu? . Cuzismul e fundamental antisemit. . da' acuma extremele. . ceea ce nu era cazul nici la fascişti şi nici la Naţional-socialişti. Şi Codreanu a avut acest har.Bine. priza la public a mişcării legionare.Dumneavoastră. şi erau similare cu mişcarea legionară. Şi extrema dreaptă şi extrema stânga. .Nae lonescu. un argument favorabil mişcării legionare? . . Mussolini (se spune. deoarece cuzismul nu era mistic.Era creştină! E superioară mişcarea. cele două.Ion Caraion afirmă că. asta e adevărat. Nici fascismul italian n-a durat. şi Naţional-socialiştii..S-ar putea vorbi despre o filiaţie de la cuzism la mişcarea legionară. care a fost o mare personalitate. au fost fundamental diferite. Aşa e bine şi se întâmple.Păi. Nu apărea extrema dreaptă fără extrema stânga.O chestiune mult discutată: Nicolae Iorga. la fel.Nu. Ambele. cuvintele lui Petre Ţuţea despre extremism. . a făcut o mişcare puternică.. Mussolini s-a uitat la ceas şi a spus "li dau ultimatum lui Dumnezeu ca în câteva minute să mă trăsnească dacă există!" Şi-apoi s-a uitat la ceas. Orice extremă rupe echilibrul social. pentru că ambele confiscă personalitatea umană.116.. .Aşa o fi fost. şi fasciştii. Nici fascismul şi nici Naţional-socialismul n-aveau caracter religios. De exemplu.. Profesorul Găvănescu de la Iaşi. care aţi trăit în perioada interbelică şi aţi cunoscut care a fost peisajul politic.L-am cunoscut. a unor foşti legionari. . pe care-1 manevrau ovreii.. adevărurile sunt prea rar comode (Marius Oprea... mişcarea legionară era mistică. că n-avea motivaţie. profesorul Şumuleanu.Nu mai prezintă.. antisemitism şi România merită şi fie citite cu toată atenţia. sunt cam compromise. credeţi că mai prezintă. În rândurile tineretului şi al personalităţilor culturale. Nu e nevoie să fie savant. Garda de Fier un pericol pentru România? . Cuvântul. la ora actuală. Autorul face următoarea supoziţie: extrema dreaptă a apărut în replică. în special În Spania.A fost o reacţiune firească la o stângă ce ameninţa cu invazia influentei nefaste ruseşti. Personalitatea e un ins care influenţează ambianta prin simpla lui forţă harismatică. Poate ci pe mulţi b' vor şoca judecăţile tranşante ale filosofului.Ce fel de om era? .118).. legionarismul nu. Nu se poate spune că mişcarea legionară n-a fost puternică! N-a avut rezultate pozitive fiindcă extremismele sunt greu suportabile. naţionalism. Simion Mehedinţi.Consideraţi antisemitismul mişcării legionare ca fiind fundamental? . Acuma ideea care începe să prindă cheag este ideea de echilibru social. e o reacţie directă la apariţia extremei stingi.Era o personalitate. de o continuitate? .

. Foarte mare! El a pierit ca o mare personalitate.Pentru că orice extremă este socialmente insuportabilă.L-au asasinat. la Carmen Sylva. Una singură funcţionează firesc: cea americană.Ce soartă credeţi că ar fi avut dacă legionarii nu 1-ar fi omorât? . construind ordinea de stat pe substanţa istorică a poporului român.cum a şi fost. Ş-a autoconsiderat . o mulţime de formaţiuni neonaziste. Nu versat. de pildă. ideea de echilibru. ucigându-i conducătorul? . fie extrema dreaptă) violează ideea de echilibru social.. Aia a salvat America! .L-am cunoscut. . centrul.Pe Horia Sima 1-aţi cunoscut personal? Era o personalitate puternică? . . .Nu sunteţi de părere că. Iorga ar fi fost omorât de comunişti? Ar fi devenit o victimă la Sighet. a şi fost părintele dreptei! .A fost totuşi o revoluţie. Egalitatea coercitivă este sterilizantă. Iorga a fost un om de dreapta. Asta este forţa constantă a democraţiei. . iar democraţia este ostilă extremelor care confiscă . da' nu ştiu. şi material şi spiritual. în condiţiile existentei extremei stingi.Rămânea un mare român . personalitatea legată de proprietate. de extremă dreaptă.A fost regretată şi a fost fructul unor fanatici care au înţeles prost sensul dreptei În România.. .Ideea de echilibru e caracteristica oricărei democraţii burgheze. la mai bine de 42 de ani de la decimarea membrilor ei există. totuşi.Ne-am putea gândi că în Spania există " Frente nacional". extrema dreaptă să nu fie încurajată. acum. în mod legal. dar pe urmă a întors-o. .Şi care credeţi că au fost motivele care 1-au determinat pe Iorga să deteste mişcarea legionară în asemenea măsură încât să-1 incite pe rege s-o desfiinţeze. . . Şi n-am putut să identific în el o mare personalitate. cel puţin În plan moral şi spiritual? ' . Mircea Eliade? . în democraţie nu ar fi firesc. nu pot să afirm că 1-ar fi ucis comuniştii. că n-am vorbit decât într-o noapte. Iar legionarii au greşit că au asasinat un om mare. datorită firii lui vulcanice. Extrema stânga e egalitară. Şi nu poate fi gândită în paralel cu extrema stânga.Ş-a interzis pentru că aicea finanţa internaţionala ovreiască a avut o influentă decisivă. pur şi simplu. .Nu într-un regim în care masoneria internaţională e dominantă pe continent Eu nu discut pe schema asta: stânga.a şi fost . nici .A unor indivizi fanatici. . şi nu asigura suficient Securitatea ordinii interne şi externe a României.A fost puţin instabil.personalitatea umană. în Franţa "Frontul naţional".Credeţi că această crimă trebuie trecută în socoteala mişcării legionare sau a unor indivizi.A detestat mişcarea legionară.Au candidat pentru că democraţia era compromisă. Extremele violează ideea de echilibru social.Referitor la comportamentul lui Nicolae Iorga? . cum 1-au ucis legionarii. Dar nu cred că extrema stânga se compară cu extrema dreaptă. la mai bine de 50 de ani de la desfiinţarea ei. Şi poporul şi foarte mulţi intelectuali nu pot suporta extremele. Extrema dreaptă nu trebuie condamnată pur şi simplu din principiu.Atunci.Cum explicaţi că au candidat pe listele acestei mişcări nişte personalităţi culturale de primă mărime ca. extrema stânga sau extrema dreaptă. fiindcă mi-am dat seama că democraţia nu garantează nici suveranitatea.S-a pus. dacă nu în planul ordinii statale. Doar că schema asta mi se pare foarte comodă. Asta e caracteristica oricărei democraţii. . problema asta. m-am plimbat cu el pe malul mării. dar măcar tolerată? . în Germania "Noua dreaptă". o puternică pornire contra ei? . Şi unii şi alţii. La început a fost de acord cu ea.şi extrema stânga şi extrema dreaptă . iar la noi s-a interzis din chiar legea electorală existenţa unor partide de dreapta. că Iorga a fost un om mare oricum. instabil.Deci e posibil să nu fi existat un consens în cadrul mişcării şi această acţiune să fi fost regretată? . a personalităţii lui puternice şi a faptului că era naţionalist convins şi antirus. Nu mi-am dat seama. .o foarte mare personalitate. Eu nu ştiu dacă comuniştii ar fi avut îndrăzneala să-1 ucidă. cum s-ar explica faptul că.A fost o revoluţie pentru că a însufleţit o generaţie. în Italia "Movimente sociale". dreapta.Cum v-aţi situat în raport cu Mişcarea Legionară? . Iorga a greşit Şi legionarii au greşit.. Un om. Este limpede. de exemplu.Totuşi.În ce ar consta marile greşeli ale lui Nicolae Iorga? . . Extrema dreaptă nu confiscă proprietatea. alături de alte mari personalităţi politice şi culturale? . cum se face. extremele (fie extrema stânga.Am fost simpatizant al ei. Păi. nu? Orice extremă este lipsită de ideea fundamentală a oricărei societăţi bine organizate.

Cred că da. Sau nu. da' eu cred că a fost posibilă. războiul era funcţiune naturală a statelor suverane şi nu era socotit o infracţiune la ordinea morală şi de drept internaţional.Elitismul. . deci acest proces. în ce categorie s-ar încadra? . ar fi devenit un arbitru al Europei? . Elita nu se naşte în loc viran! . care era o diatribă împotriva spiritului francez. Naţiunile suverane pot face orice.S-a mai spus asta: că n-a putut fi silită să nu fie neutră. afirmă că lupta dusă pe două fronturi este inacceptabilă. La Nurnberg s-a violat un principiu care funcţiona la data aceea. . că eram în Germania. Nu m-am dus niciodată la el acasă. elitismul este o ofensă adusă corpului social. într-o discuţie particulară.Noica v-a fost un bun prieten? . aristocraţia şi tirania. dar acolo 1-am întâlnit. a fost un abuz al învingătorilor lipsiţi de simţ moral. că nu 1-a dezlănţuit ea? . dacă veneau naţionaliştii extremişti În România. Asta spune tot! .În 1938.Bun. legionarii nu au fost consideraţi drept criminali de război. dacă Mussolini nu ar fi intrat în război. sunt câteva sisteme constante în istorie: democraţia .La procesul de la Nurnberg legionarii au fost consideraţi colaboraţionişti ai naziştilor? . din cartea asta rezultă că Hitler aspiră să ajungă.Adică să se fi plasat într-o eventuală neutralitate. . la extrema dreaptă. antidemocratice. . Mi se pare că la ziarul "Cuvântul". în 24 de ore pun România pe Axa Roma . de colaboraţionişti ci de egalitate atitudinală. cult şi cred că s-ar fi orientat just. .Când dreapta a pus mâna pe putere. neputând răspunde suveranitatea pe plan internaţional la data aceea. .Constantin Noica cum s-a situat în raport cu dreapta românească? . Am şi spus unui neamţ.Păi.. nici măcar o încurajare din partea puterilor Axei în urma acestei afirmaţii. În urma procesului. adică cu Răsăritul şi cu Apusul în acelaşi timp.Nu merge termenul.La data când Hitler a declarat război.Consideraţi democraţia ca fiind cel mai bun sistem de guvernare? . A fost un abuz.Cum credeţi că s-ar fi plasat ca atitudine în contextul politic actual? . Pentru război au fost condamnaţi. . că alta mai bună nu văd. dar cartea sa nu dovedeşte că a realizat în el substanţa unui om de stat.începusem să vă întreb de poziţia lui Hitler din "Mein Kampf' unde. M-am întâlnit cu el la cafenea sau la Uniunea Scriitorilor. Păi. conducerea unei elite intelectuale.în "Mein Kampf. în care a scris un articol manifest: "Sunt de faţă". S-a spus că a fost imposibilă neutralitatea ei. dar nu a reuşit. orice naţionalism este exclusivist şi intrasmisibil. .În dictatură. Codreanu se plângea că nu a primit nici un răspuns. dar au fost înclinate anumite temperamente fanatice. ar fi spus că nu putem intra ca musca în lapte. Ş-a şi spus asta..Tokio". da. Ba chiar mai mult.Nu pot să spun. Cred că la cafenea 1-am cunoscut pe Constantin Noica. 1-am cunoscut.După mine. Codreanu a spus: "eu nu fac din poziţia mea marfă de export". Nu ştiu dacă el colabora la "Cuvântul". Se pare că. însemnând înfrângere pentru o tară. preluând nişte idei din testamentul lui Bismarck.Nae lonescu a fost sufleteşte foarte legat de Mişcarea legionară.sistem constant şi verificat de la greci până azi. Să nu credeţi că. Astăzi nu mai sunt posibile extremele. crearea acestui precedent. la putere.Păi cum să-1 evite. Războiul pe două fronturi nu s-a făcut cu voia lui. . Cred că putea să fie neutră. Hitler afirmă.Credeţi că România ar fi putut evita cel de-al doilea război mondial. . . . este o formă extremistă. Codreanu a făcut afirmaţia care a stârnit multă vâlvă la vremea respectivă: "Dacă venim la putere. . Noica era un om inteligent. Cum ni 1-aţi putea prezenta? . nu a unui om de stat. care se solidarizau cu dreapta europeană. .Consideraţi că. A încercat o manevră către Răsărit.Nae lonescu era doctor în filosofic la Universitatea din Munchen şi a fost o mare personalitate. Nu a venit niciodată la mine acasă. nu? -Da. în biroul lui Nae lonescu. datorită ordinii politice creştine europene . Nu-mi amintesc exact împrejurările în care 1-am cunoscut. a scos o revistă "Adsum". . cel puţin în etapa incipientă? .Păi. adică dictatura permanentă. Ar fi păstrat linia naţionalistă.existenţa sigură a poporului român.Berlin . că elita e o emanaţie a corpului social şi e un paradox ca elita să dispreţuiască corpul social din care izvorăşte. ar fi fost simpatizanţi cu Hitler."Mein Kampf era o carte a unui fanatic.

Categoric. Antisemitismul îl provoacă ca spaimă jidanii. Adică să nu facă din conservatorism instrument de tiranie. atâta pot să-ti spun. conducerea neocomunistă a ţării.Mă refer la atitudinea pe care o are rabinul şef.Ministrul de interne care era Armand Călinescu şi nu suporta această cârdăşie fiindcă Armand Călinescu cred. activitatea dusă împotriva partidului "Totul pentru tară" a fost foarte intensă.Credeţi că asasinarea lui Călinescu a fost o evoluţie firească ca urmare a propriei lui activităţi? .Desigur. însă. Mai mult ce să spun despre el? . în acest moment. că eu nu pot să accept în numele nici unei idei. să asupresc nici o celulă dintr-un om.Cuza. . .A mai apărut în presă câte un articol. care strigă sus şi tare că în România există un antisemitism foarte puternic şi indicând drept sursă a acestuia legionarismul.Un mare caracter! Cum să nu. În ce vezi? Sunt manifestaţii de stradă.Eu consider că e o minciună.Astea sunt acte individuale. preluând o afirmaţie a lui Winston Churchill. avea toate însuşirile. spune că orice popor îşi are conducătorii pe care îi merita.Au apărut pe unele ziduri lozinci: "Jos jidanii". Nae lonescu: "eu mă screm şi lui îi vine". Păi se spunea atunci. . E limpede. Nae lonescu! . Nu-mi amintesc. bătăi de evrei? În ce constă? . Mişu Polihroniade. că stânga e formată din indivizi. . Nu e nici un antisemitism puternic. Nu ştiu de ce jidanii sunt odioşi pentru că. sunt părinţii religiei noastre. chiar dacă este un ideal.În primul rând că pe mine mă întrebaţi de pomană.În acest moment. el fiind un colaborator al regimului Ceauşescu. nu din mase organic construite. Cred că ar fi totuşi optimă o conducere conservatoare realizata. e o consecinţă directă a lipsei de inteligentă şi cultură a poporului român. nu mai avem evrei mulţi. roz sau suprem.Emil Cioran cum s-a situat la vremea respectivă? . şi ca atitudine naţională.Consideraţi că. N-are obiect. Lui îi face plăcere să spui că nu este.Asta-i fleac. . într-un climat liberal. într-o scrisoare publicată în ziarul "România liberă". Crezând câ-1 previn. . nu ştiu dacă s-a găsit cineva să facă obstrucţie faţă de personalitatea lui. . . Astăzi suntem o naţiune liberă. Zici că afirmă Moses că e antisemitism în România. .Nu ştiu. că pe undeva.S-a situat la extrema dreaptă. bineînţeles. românii. în fond.Consideraţi că rolul lui a fost decisiv la formarea generaţiei din care faceţi parte. care credeţi că ar fi soluţia de conducere a tării în perioada aceasta dificilă de trecere la democraţie? . şi ca tot. primul ministru sau ministrul de interne care era Armand Călinescu? . am avut o atitudine teribilă. Ceea ce atestă genul politic al poporului român. Vulcănescu. Moses Rosen. Ştiu că 1-am cunoscut personal şi m-a impresionat deosebit.Paul Goma. într-un climat democratic. respectiv Mircea Eliade. vorbind de dreapta. că eu nu sunt democrat. nu? . implicit că starea actuală de lucru. naţionalist. deşi acest lucru este fals definit: din respect faţă de marele popor român. ...A produs un efect extraordinar în opinia publică. Atât. mă rog. . "a fost ucis chiorul din Piteşti". în România se pune problema antisemitismului? . Situaţia actuală a României nu e organică. Noi. pentru că nici nu e.N-are autoritate morală. sunt gogoşi. Comănescu. domnule. Adică un partid conservator.Asta e o prostie. Mihail Sebastian. îl vede el care cred că e chior. ca popor. Nu i se poate face poporului român sub raport politic nici o imputare. e conjucturală. Şi a spus despre Codreanu un lucru. în această problemă.Cum s-a comentat la momentul respectiv faptul că a fost asasinat mişeleşte în lagărul de la Râmnicu Sărat? . .În timpul guvernării Goga . Cioran? . Nae lonescu a fost o mare personalitate naţionalistă.naţionalist. dar nu pot să spun că e o mişcare globală antisemită în România. Şi până la urmă mi-am modificat poziţia: nu sunt democrat. Eu sunt democrat numai dintr-un singur motiv. era mason. nu? împrejurările ne-au adus aici. Păi. unul dintre misitii lui Ceauşescu pe Ungă marii magnaţi evrei. tradiţionalist.Pe Ion Bănea 1-aţi cunoscut? Putea trece ca şef? . da' nici nu poţi afirma că romanii sunt antisemiţi. şi ca limbaj.Am considerat sursa acestei agitaţii ca fiind scăderea credibilităţii lui. . . "Jos jidanii din guvern". sunt demofil-iubitor de popor. E o minciună! . Noica. De această activitate poate fi făcut răspunzător Goga. Că Iisus Cristos nu era din Fălticeni! Fiecare om în parte nu poţi să spui că este filosemit.

Parlamentul României. Pentru asta.. sub titlul Democraţia obliga idiotul să stea alături de geniu . Spune Lovinescu. strategic. care ar fi cea mai puternică cetate economică în ziua de azi? Vă spun eu: liberala Americă! Din punctul acesta de vedere. Zic unu că 1-ar fi făcut ovreii.Nu credeţi totuşi că Germania.Naţionalul n-a putut fi înfrânt în spaţiul rusesc de social. măcar. e domnul Iliescu. Dar ruşii nu au vocaţie istorică.Adică Iliescu.Ce credeţi. şi ţarişti ei totuşi pe plan militar. Am crezut.Nu se simte deloc iliescism în statul român şi-n spiritul politic al poporului român. fie prin abilitate diplomatică proprie în sisteme de coaliţie salvatoare şi biruitoare. Europa poate azi exporta idei tehnice. Cel puţin teoretic. bineînţeles. Ruşii au făcut în schimb bolşevismul. Lovinescu spune în "Istoria civilizaţiei române moderne" că putem discuta funcţiile culturale europene ale României. întreb eu. însă.Cum vă explicaţi. Ruşii nu au putut influenta nici când ocupau România. că. totuşi. Şi dacă ajunge prim-ministru. că Marx era german. dar nimeni nu ne poate contesta la dimensiunile spaţiului şi numărului incontestabilului geniu politic şi militar. Naţionalismul 1-a formulat Eminescu şi altă formă decât Eminescu nu se poate..Da. la un moment dat. Să luăm de pildă francezii care s-au democratizat total. într-o economie contează cel mai mult întreprinzătorul.Deocamdată nu arată. .Cum vă puteţi explica că la conducerea tării se află unul care pare a fi agent al Moscovei. Ruşii s-au descoperit ca naţiune şi socialul a căzut pe planul doi. că noi.Asta e o vorbă pur şi simplu. Nici alţi europeni nu au şanse mai mari. . curve. Popoarele trebuie să se hrănească din substanţa bio-istorică a lor. după ce s-a reunificat. întreprinzătorul . nu există decât un singur remediu: triumful interesului privat. E o fantomă! . Socialismul "prinde" pe un fond rasial imbecil. prostia asta o fac şi ai noştri.Suntem conduşi de ruşi.. nu sunt cirezi! Bolşevismul a putut prinde la un popor agrar.politic. însă.În viitor sunteţi de părere că Mişcarea legionară sau ideile pe care le-a promovat această Mişcare ar putea face carieră? . aveam această putere combinatorie . nişte băşinoşi. .la tară. a dobândit o mare şansă? .12. gospodarul! Lozinca liberalilor moderni e că statul e un prost gospodar. de ce nu 1-au făcut ovreii la francezi? Sau la germani. adică guvernul Roman. fie direct prin mijloace bio-materiale proprii. au mers pe linia lui Petru cel Mare. .În urmă cu ani. relativitatea valorilor culturale. Românii au fost alături de turci împotriva ruşilor. democraţia totală este cimitir istoric.Guvernul Roman. (n. care ideologizează excesiv. despre economia de piaţă? . O liberalizare a economiei! După dumneavoastră. respectiv comuniştii de mai târziu. Ruşii ar fi putut avea o şansă prin extrema dreaptă. dispune de o priză în. Eu am fost totdeauna de părere că singurul mijloc de a ridica omul din cele patru labe antropoidale în care a căzut este dreapta. Ca să vă spun drept. Ei bine.) căţeaua pe sub gard.Nici nu mi-au răspuns. N-aveau ei ce discuta cu un om pe care-1 ştiau de dreapta. . . a dat-o în bară. pentru că tot am vorbit de ruşi. Nu ştiu de ce. de fapt. Păi ce. De altfel.Nu e nevoie de ea. şi iată că socialismul devine doctrină şi se îndreaptă . cirezi rurale.Adică cine? . în ciuda opoziţiei totale de ideologie. Nu 1-au făcut pentru că ăştia. europenii sunt. şi asta nu ajunge..Sunt de părere că. ..n-am fost înfrânţi. dar. că naţionalismul nu 1-a inventat ea. deoarece germanii nu au vocaţie politică.1990) .Iliescu e o fantomă. N-am cedat din cauza geniului de manevră. deşi n-ar strica nici la propriu.bâte pe spinare până fac băşici. Cel puţin practic! Cine ne domină pe noi astăzi? Nimeni. Sunt doar nişte buni gospodari. La oraş. Au ruşii trecere la Bucureşti ca (.red. dispune de apărare. Şi.Aiurea. 13. românii. Chiar extrema dreaptă. . Indolenţilor . Cimitirul istoric şi invenţia năucă Acest dialog cu Titus Ceia şi Cassian Maria Spiridon a fost publicat În ziarul Timpul din Iaşi. aţi prezentat comuniştilor un proiect de reforme economice. . Nu e un mit Iliescu. nu la orăşeni. poate să existe economie fără piaţă? Până acum n-a fost piaţă? Lăsând gluma deoparte. domnule Ţuţea. că întregul guvern este suspect de acest lucru? Că au refuzat totdeauna de a denunţa Pactul Ribbentrop-Molotov? . pardon de cuvânt. . ştiinţă .. zero. La figurat. socialismul ar merge la citadini! La un popor de ţărani. între bolşevici. Principatele. tot domnul Iliescu rămâne. Au doar vocaţia de cireada. Cultură inexistentă. are mare importantă şi un alt lucru: fondul rasial. în numerele 43 şi 44 din 13 decembrie 1990. însă. o fantomă care se află la conducere dispune de interne. plus un fond rasial imbecil. . Aceasta.Nu.

ruşii ne urăsc. La asta ar putea duce concentrările de energii imense în spaţii mici.. ci doar nişte animale care dorm în case. . se agită în ultima vreme ideea că Ungaria este un pericol.. Şi nu mai e nimeni care să ne ajute: Franţa nu mai e mare putere. fiecare prost luat în parte e un prost şi atât. ci.asta a fost pentru noi o adevărată binefacere. i-ar putea cere o capitulare URSS-ului. însă. politic sunt democrat. Dar în belşugul de acolo nu poate apare o gândire teologică. care ar fi. astăzi. N-au murit încă. Tovarăşul Stalin i-a dizolvat sufleteşte şi i-a ucis biologic. . un francez.Gândind româneşte. ca o tobă pe care o baţi dar nu spune nimic. eu nu mor de râs. Când mă gândesc: dacă nu i se întindea Rusiei mâna de către ovreii americani. americanii vor îmbătrâni şi ei.Asta îi va costa. Vinovaţi sunt măgarii de la Bucureşti. Acum se înţeleg de minune. s-ar putea face ordine la Târgu Mureş şi în secuime în trei ore. că nu sunt cardiac.spre faliment S-a început cu o minciună: li s-a spus oamenilor că li se dă pământ. s-ar putea ajunge la situaţii hilare: dacă Elveţia. Eu. Pe noi. "o insulă latină care izolează slavii de nord de slavii de sud". ar avea superioritate tehnică militară. sunt un munte care stă pe loc. ruşii nu pot duce cursa înarmării cu americanii. în conflict cu un american. . au dispărut ei şi romanii. Când a fost întrebat Napoleon cum îşi explică intrarea armatelor . aerian. totuşi. cât Aş fi de aristocrat în gândire. Italia e sub-putoare.. Doar atât că nu exercită cum ar trebui stăpânirea lumii decât la casele de bani. la Moscova. care nu ştiu să facă ordine. Numai că nu prea depinde de noi problema Basarabiei.Ar muta onania Sfântului Scaun de la Roma la Washington. iar Anglia e perfidă şi pederastă. Numai că se întâmpla un fenomen ciudat: un german. îmi pare că Aldous Huxley. Ar crea unitatea creştină. americanii i-au menajat pe ruşi într-un moment destul de important. -Să tot fie vreo 15 milioane numai în Rusia. Istoria nu iartă. Dar revoluţia n-o face mulţimea Ea joacă doar rolul apei în vas: îl umple. Ei ne consideră. Tragedia omului de azi e că americanii dictează. Cât mai e. Statele Unite nici nu s-au născut. Să ştiţi un lucru: eu.Păi. . Ungurii ar fi o ameninţare pentru noi numai dacă s-ar înarma apocaliptic. să mă ierte D-zeu! . Cu scuze! Dar cine să facă uz de foita de ordine a românilor dacă românii sunt conduşi de nişte nevolnici? Aici nu e vorba de legi.Noi n-avem nici măcar democraţie. că acolo e căpcăunul rusesc.Domnule Ţuţea. Nenorocirea este că americanii sunt foarte puternici şi nu se poate deocamdată ca lumea să le scape de sub control. Dictează economic. . şi au triumfat amândouă. dânşii fac aşa. . a spus: "Un singur lucru mi se pare sublim. Dumneavoastră ce credeţi? . ci de oameni. I-am făcut o impresie detestabilă americanului ăla. ei gândesc negustoreşte. s-au bătut separat cu Imperiul Otoman într-un mod glorios.căci eu gândesc româneşte . după dumneavoastră. În salonul lui Gafencu.Unii şi-au pierdut şi vieţile. cea mai ilustră figură istorică a secolului XV-lea? . Dar toţi proştii ăştia împreună sunt un principiu istoric. şi Muntenia şi Moldova. e mare putoare. ba chiar şi Transilvania.Dacă americanii n-ar gândi negustoreşte. când eram tânăr. Când Ungaria era făcută paşalâc. . ci îl invocă pe Dumnezeu să le binecuvânteze prăvăliile. nu sunt ei de vină. Cu progresul tehnic însă. La posibilităţile noastre. Hrusciov a şi declarat-o. Un cimitir istoric presupune un trecut de viată care să fie îngropat. El face adevărata istorie a Revoluţiei Franceze. N-au vocaţie.Păi este aproape mare.Pentru cine? Pentru România? Ştii ceva. Cineva. acum se puteau întâmpla multe lucruri importante în lume. nu dă forma vasului.Deci noi ne facem intrarea într-un cimitir istoric? . naval.. ce credeţi. vamal. Noi am jucat în Evul Mediu un rol foarte important. Din punct de vedere românesc . care nu-mi spune nimic prin materialitatea lui. Principatele. de mai multe luni se perpetuează o stare de tensiune. Repet. . am scris o prostie: că marile puteri au murit . Ce mai lipseşte? Doar Bucovina şi Basarabia. orice democraţie este un cimitir istoric. după asta au fost beliţi şi li s-a luat pământul înapoi. va mai fi o Românie Mare? . după cum ştii.Napoleon.Pentru că veni vorba de Ungaria. de pildă. Ţin minte că am fost odată.. să zicem.Şi totuşi. Era o vorbă: să ne ferească Dumnezeu de triumful Americii şi al Rusiei. un orice care ajunge în America se americanizează. Un om care a refăcut ordinea naturală punând parul pe haimanalele de pe uliţă. teologic. Americanii fac haosul planetar. Iar dacă fac gălăgie. ci o mulţime desfăşurată revoluţionar în acţiune". dar e inevitabil. Sunt cei mai bine înarmaţi.Şi.. Asta din cauza raselor care există acolo. N-au orgoliu politic. Nu un spectacol cosmic. cu surprizele lor tehnice. dar nu e cazul. noi îi băteam pe turci . ce s-ar întâmpla? . De altfel. De-aia zic eu că americanii nici nu sunt oameni.. Masa e absolută.

.Care este. cu lozinci democratice. .Credeţi că ideea comunismului ar fi avut vreo şansă dacă încăpea pe alte mâini? . în sensul că a avut o atitudine justă faţă de toate evenimentele din România. Liberalii clasici. Argetoianu a fost odată întrebat de nişte tineri: "Sunteţi francmason.Care credeţi că este sistemul social cel mai bun? . "Nimic. La anchetă m-au întrebat deci: " E adevărat că ai lăudat social-democraţia"? Iar eu le-am răspuns: . ci pe cea mai adecvată interesului general.Ce înseamnă această "explicaţie în istorie"? . idiotul să stea alături de geniu şi să-i poată zice: "Ce mai faci. .Marele cusur al democraţiei este acela că este singurul sistem social-politic compatibil cu demnitatea şi libertatea umană. Aveţi vreo dovadă despre asta? . De fapt. Pentru atitudinea mea faţă de social-democraţie s-a găsit un motiv în plus să fiu bătut la cur când eram în închisoare. cum mişunau printre torţionarii noştri. sigur. domnule ministru?". dacă încăpea pe alte mâini. au luat-o în stăpânire evreii. pentru că nu ştiu. . Nu-1 prefer pe omul politic Nae lonescu. bă.L-am apreciat mai mult atitudinal. prin însăşi ordinea ei ideologică. nu cea de drept. Am fost. Anulează însuşi principiul civilizaţiei moderne. N-a gândit însă just întotdeauna. ci ideile revoluţionare de pe drapel!" începuse o nouă filosofic a Istoriei! .Aşadar. dacă se poate. social-democraţii nu au forţă activă de luptă. cavaler de la Rose-Croix dacă era evreu. monarhia a făcut România Mare. . . de-aici. Ştiu că 1-aţi cunoscut pe profesorul Nae lonescu. Francmasoneria doreşte puterea. Ce vă amintiţi despre Nae lonescu? . . Sigur! . cum gândea ordinea de stat. nimeni nu putea deveni. dar o spun -fructul neputinţei creştinismului tolerant până la refuz. se termina mai repede cu comunismul. ca pe bulevard. după opinia dumneavoastră.Nae lonescu trebuie definit comportamental. N-au guvernat Germania social-democraţii? Drept care au făcut pa ei. "Păi bine. Pe parcurs. să zicem. Democraţia. Pe duşmani îi anulează social. nu se poate ieşi din comunism tot pe-acolo. forma ideală de guvernământ? . Acest arbitru care. Pe mine mă interesează democraţia în fapt.Ce părere aveţi despre prezentul politic? . Nu sunt religioşi. văzând forţele politice în conflict. Democraţia obligă. nu pe cea mai populară.. 1-a întrebat comandantul.Nu ştiu ce să răspund. Comuniştii nu sunt decât moştenitorii socialdemocraţiei. de când1-a fătat Dumnezeu pe lumea asta.Care mâini pot transforma o eroare în adevăr? Cel mult. . deşi am fost colaborator important la Cuvântul. s-a dus la comandantul închisorii şi 1-a rugat să-i dea voie să vină pe la mine ca să mă asculte vorbind.. Toţi cei care aspiră la unitatea speciei om anulează principiul competiţiei între popoare. Au o singură religie: propria lor doctrină. Numai că. mă boule. hai să vă povestesc ceva: odată. alege de fiecare dată.Monarhia."E laptele bătut al comunismului".Ce-aţi putea să ne spuneţi dumneavoastră despre francmasonerie? . Iniţial. pentru că nu cunosc climatul real la români. iar democraţia a mai redus-o. dar le vorbeşte grozav!". Nici un om. dacă prin social-democraţie s-a intrat în comunism.Explicaţia cauzală reală a unui fenomen. Dar n-are criterii de conducere democratice. dar să nu facă cum trebuie.S-a născut în Evul Mediu ca o reacţiune împotriva tiraniei de atunci. în timp ce regii Franţei se opinteau la ele zadarnic. .uite. născute prin luptă. dar care are un viciu de structură: nu are nici un criteriu de selecţiune a valorilor la conducere. aici fac poate un păcat şi sunt totuşi fecior de popă. nu ideologic. . în ce măsură 1-aţi apreciat? . Ce decide masa are un caracter absolut.sale în Ţările de Jos.Am putea renunţa la politică. Au o structură supranaţională. Monarhia ar presupune şi alegeri. un codoş de ăsta. Deci. sunt antinaturali. Dacă veni vorba. s-a putut orice. Ştiţi ce vor social-democraţii? Să facă şi bine. Ulterior. şi partide şi ar presupune un arbitru. Acum cea mai bună doctrină politică ar putea fi cea liberală.V-aş ruga să vă explicaţi. a răspuns individul. mentorul spiritual al generaţiei dumneavoastră. frate?" Partea proastă este că oamenii de excepţie pot ajunge captivi în cirezile democrate. La care le-a răspuns: "Fugi. ce înţelegi tu din ce vorbeşte ăla?". n-a cunoscut cauza reală a unui fenomen. Asta a fost de fapt. revenind la filosofic.Social-democraţia e anticamera comunismului.Ce părere aveţi dumneavoastră despre social-democraţie? .Cel care pleacă de la respectul măştii de om. dânsul a răspuns: "N-au intrat armatele Franţei. Au transformat-o în unealtă de stăpânire iudaică.. . e un fleac". care organizează societatea pe personalitatea umană. E ca o uşă care se poate deschide numai dintr-o parte.

La Nae lonescu nu publica oricine. de la Dumnezeu .. Atunci aveam un entuziasm.Da. Şi într-adevăr. În revista Timpul s-au publicat deja câteva fragmente. Plănuiam să scriu pe urmă Existenţa omului şi.Da. aşa a fost. .Atunci.O inteligentă debordantă. . Universul. la un moment dat. deasupra ălora stă numai geniul speculativ. domnule Ţuţea.Domnule Ţuţea.. acasă. Cred că a existat un . Una de la un dat mistic. deasupra ăstuia stă Absolutul. mă rog. Cu asta vroiam sa încep. . dar nu seamănă cu a mea deloc.Avea mare audientă Cuvântul ? . Şi când o ia anapoda cu corpul social intervine principiul juridic. . Sistemele. o ştiu. Nu le-am făcut decât în gând.În ce a constat colaborarea dumneavoastră de tinereţe la Cuvântul ? . Aţi fost la cursurile de metafizică ale profesorului? . Puteam să-mi aleg. Da.. În 1925 sau 1926. Aşa era planul meu dar nu 1-am realizat şi nici nu-1 mai pot realiza.În democraţie.Voiam să fac aşa: în inventarul problemelor mele începusem cu această îndrăzneală pe care au mai avuţ-o şi alţii înaintea mea. Se numeşte Crist şi condiţia umană.Vreţi să spuneţi că era mai inteligent decât însuşi gazetarul de la Cuvântul ? . Platon. Prima mare întrebare pe care şi-o pune omul este asupra existentei lui Dumnezeu. intra în sală şi vorbea pornind de la o premisă pe care o demonstra. .. am citit de curând într-un număr din România literară fragmente din amintirile lui C. i-am condus pe toţi. N-am văzut retururi de ziar...Ştiu că lucraţi de câţiva ani la un studiu de antropologie creştină intitulat Cartea întrebărilor. poate fi înlocuit cu altul? .Nu. la Cuvântul. Ce să fac. arătând cu degetul către mine. N-a apărut nimic. Era printre primele lui cursuri.. . dar nu am scris decât şaptesprezece. ăla ne va conduce în viitor.Nae lonescu făcea aici distincţia între metafizică şi credinţă. Nu-şi pregătea cursurile..Gândeam să fac cinci volume: întrebările. De la ce idee aţi pornit în alcătuirea cărţii? .. M-am dus în schimb la el acasă Şi am discutat de cincizeci de ori...Nu..Nu s-au înţeles.Da. . . . . . De ce? Păi. Era spontan.. cu Carol ÎI.. aşa cum a scris Thomas din Kempis. după asta.Nae lonescu le zicea unora că ar trebui să facă aşa ca ăla.La cursuri nu prea m-am dus. a intrat în conflict cu monarhul. Ştiu eu dacă ieşea bine? Poate ieşea bine..religia.. şi nu conduce bine.Monarhul ştiţi cine e? Monarhul e monarhia. . Nu-mi amintesc nici fata. Neamul românesc al lui Iorga era cam popular. Luam ca model cartea aia şi încercam să-1 imit pe Cristos şi eu.Dar cel care e singur şi conduce.. Dar filosofia religiilor e o impietate. N-am scris niciodată aşa ceva. . nici familia. Eu mă duceam Şi la el. în sensul că filosofia porneşte de la o nedumerire. A fost reluat în Metafizica sa.. .Ideea de bază este o Imitaţio Christi . Cineva întreabă pe părinţi: "Da' după cine vreţi s-o daţi?" Şi era un băiat acolo..De fapt.Eu proiectasem să scriu la Cuvântul cincizeci de eseuri. "De ce?" "Asta scrie la Cuvântul".. să zic. În monarhia constituţională nu se poate întâmpla uzurparea puterii.AU asistat la cursul de filosofic a religiei? .. Extraordinar de inteligent. în timp ce filosofia e subordonată divinităţii. Cioran îi datorează însă mult lui Nae lonescu. . întreaga generaţie a anilor '30 îi datorează enorm lui Nae lonescu.Ce impresie v-a făcut? . Beldie despre Nae lonescu.E adevărat că Cioran 1-a ironizat pe Nae lonescu.. Ştiinţele şi încoronarea cu dogmele creştine ale gândirii mele. însă ştiu că. ca să ştiţi. Aristotel. zice. ... fiindcă monarhul este şef suprem al statului şi şef suprem al armatei.. când acesta a fost închis? . la nivelul meu balcanic. Zic: un popă obscur din Bărăgan. un episod petrecut la redacţia ziarului Cuvântul ... . M-a întrebat cineva ce model de umanitate îmi aleg eu..O carte de antropologie creştină a scris şi Ernest Bernea. cum îl prezintă metafizica şi cum îl prezintă ştiinţele naturii. amintiri în care îl descrie ca pe un aventurier şi cabotin. Cuvântul era ăl mai intelectual ziar din tară. Se arătau cu degetul unul pe altul. . la puşcărie! A fost o operaţie foarte folositoare. Mult mai inteligent decât ăla care a apărut.. Asta era un criteriu...Mi-aţi relatat. Eu ştiu că Homer zice: "Când unul conduce e bine". la Băneasa. Hegel. Kant. care este ideea de bază a cărţii dumneavoastră? .Cât aţi realizat din acest plan? . Stilurile.. amândouă pornesc de la dat..Nu ştiu cine mi-a spus despre o discuţie ce a avut loc într-un salon în legătură cu măritatul unei fete. Discutam ore întregi. . în timp ce religia de la credinţă. da.

Fiecare crede că neamul lui e buricul pământului. . în scaun. .Din păcate. Aş cere premiul Nobel.Cum rezist stând aici. dar nu era foarte înzestrat.Tot veacul XIX este plin de astfel de exemple. ceea ce reiese de la primul rând. punctul de vedere al lui Beldie a fost acceptat şi de G. Şi am vrut şi noi. nişte conferinţe. C. să fim români. Toate popoarele fac aşa.. alta Măriuca Cantacuzino. Cioran. . Nae lonescu era ăl mai interesant.Există texte semnate de Mircea Eliade.Nu ştiam nimic de prezenta lui Nae lonescu la Criterion. ..Ha. m-au întrebat şi am fost condamnat la 20 de ani muncă silnică. .. .Nu mai ştiu. Noica. să fim cinstiţi. . exact aşa cum a existat un conflict între Napoleon şi caporalul Gheorghiţă Ion.. Ori a fi la stânga înseamnă a fi în pom.. n-avea vocaţie filosofică nici cât un măturător.conflict între cei doi încă de pe vremea când fuseseră colegi de redacţie la Ideea europeană. englezii două buricuri ale pământului.Păi.. Era foarte învăţat.În multe puşcării s-a aplicat deţinuţilor politic un regim extrem de sever în scopul exterminării. am stat de vorbă cu ei.Credeţi în spiritul enciclopedist de care vorbea Mircea Eliade? ..În sensul că nu era prea talentat.Ce ştiţi despre moartea prematură a lui Nae lonescu? . Nae lonescu nu se măsura în vremea Iui cu nimeni. Fiecare popor vrea să fie el însuşi.. ha. a ţinut şi el.La conferinţele Criterionului aţi participat? . la ordinul regelui. Ştii de ce? Că mâncau fasole . Ce ştiu e că una stătea la cap şi alta la picioare când gândea el. Paşoptiştii erau români..A însemnat să fim noi înşine. Nemţii se consideră buricul pământului. " . Călinescu n-avea nici o legătură cu filosofia. Am fost acuzaţi . noi. ha.Adică de democraţi. A fost un orgoliu naţional..Ştiţi ce prietene a avut Nae lonescu? . nu ştii nimic. pentru că ar însemna să fiu anticreştin.Eu ştiu? Nu-mi amintesc să-mi fi replicat. pentru că Nae lonescu era antidemocrat. ăştia de dreapta. Ştii că poţi fi foarte învăţat şi să nu fii talentat. Noica.M-am dus.Cum vor judeca generaţiile care nu au decât Istoria lui Călinescu ca unică sursă? . mi se pare. C. Se întâmplă lucruri de-astea. şi ar fi trist ca generaţiile noi să îl judece pe Nae lonescu de pe poziţiile unor intelectuali "de stânga".. "Ce vină vă însuşiţi dumneavoastră?". când vrei să fii tot.Este singurul moment din istoria noastră când am vrut să fim noi înşine? ..C.Nu-i nici o crimă. În schimb ştiu câte ceva despre prezenta lui Petru Comarnescu. beldie. Călinescu. Eram generaţia care vorbeam împreună şi ne înţelegeam separat. Era nemaipomenit de deştept.Cum explicaţi opţiunile politice ale celor mai înzestraţi intelectuali din generaţia dumneavoastră? Ce a însemnat românismul? . Cum puteam să muncesc flămând. Mircea Vulcănescu.Cum aţi rezistat în puşcărie? . se zice. pentru că eram tânăr. Pe Mircea Vulcănescu 1-aţi cunoscut? . ăştia de dreapta. nici n-a existat. Am fost prieten cu el.Cum să nu.A replicat Eliade? .. Nu am fost şi nu sunt antisemit. I-am cunoscut personal pe amândoi. Pentru că. . Călinescu. . .Eu n-am muncit.În ce sens nu era foarte înzestrat? .. Lupeasca a manevrat. moartea lui. . Mircea Vulcănescu care mărturisesc despre genialitatea profesorului. francezii trei buricuri şi jumătate. mi se pare la Fundaţii. . că nu puteam tine în mână un băţ? . .Unii spun că ar fi fost otrăvit de o amantă a lui. Era el însuşi.Cu moralul cum aţi stat? . Nu e de nasul lui Beldie să stea în conflict cu Nae lonescu. ..Care au fost acuzaţiile pe care comuniştii vi le-au adus la proces? . . faţă de Nae lonescu. că exagerăm puterea naţiunii. Beldie faţă de Nae lonescu era o.Ridicat. . .Dacă Aş şti ce vină am în mod real. pentru că enciclopedismul este un fel de nulitate mintală. Cristos nu e din Fălticeni. .. Una a fost Cella Delavrancea. Călinescu era un simplu scriitor. Mircea Eliade. .L-am pus la punct pe Mircea Eliade.

Dar cred că am spus lucruri interesante. unul Luca Pitu.Da. pentru că nu sunt totdeauna aşa de deştept. . Asta era o porcărie nemaipomenită: să obligi un deţinut să scrie. "Ce zici. Păi. Acuma este o copilărie să umblu cu minciuni de colo până colo. salutările mele cordiale! . Ce să mai adaug şi eu?" Şi mi-a dat 20 de ani muncă silnică fără motive. să nu le mai ştiu. i-a închipuiţi-vă că se face grevă la brutăriile din tară. rămâneau şi braşoavele de acolo. Cuvântul"? Zic. .Eu am spus că sunt anumite zone. dom'le?" "N-am vorbit dom'le" "De ce?" "Păi. 1-am cunoscut.. Adică să spui: "Vă mulţumesc că m-aţi arestat". Foarte drăguţ. În numărul 16 din 19 aprilie 1991. . . dacă le găseşti o soluţie care îi întinereşte. nu . Miau spus: "Nu mai e urmă de dumneata. mă socot buricul pământului. împotriva voastră vorbeşte tot poporul român. El poate să-şi scrie memoriile. La cine să fac recurs. publicate în "Cuvântul" lui Nae lonescu. Tot ce gândesc devine românesc. unul avea un băiat şi altul o faţă. Alt anchetator m-a întrebat: "De ce ai vorbit împotriva noastră. . .Am fost solicitat să scriu pentru revista Glasul patriei. c-am avut noi grijă ". Că altfel n-am cum să ies.Nu m-am schimbat deloc. .E unul dintre cei mai inteligenţi oameni din Iaşi. Sunt român prin vocaţie. ..Dacă mă pui să reproduc.Sunt român şi..Dreapta. ăia trebuie bătuţi cu frânghia în piaţă.El nu recunoaşte pe nimeni drept mentor şi spune uneori "eu sunt discipolul lui Petrache Ţuţea". pentru că aveam un fel de-a fi juvenil. unde greva trebuie considerată crimă antinaţională şi greviştii sancţionaţi crunt. să meditezi. sub titlul : La comunişti. îmi face plăcere.O mie de pagini am avut scrise. . Regionala CFR Iaşi este în grevă şi nu pot să plec din Bucureşti.În timpul percheziţiei v-au confiscat manuscrisele? . banditule. . odată cu omagiile mele. vroiam să strălucesc. de popularitatea ziarului meu. interzisă.Ce fel de manuscrise erau? . .Păi. ca român. "uite. nu dau două parale pe ea. probabil.. Mi s-a prezentat sentinţa de condamnare ca să fac recurs. Acum mă consolez şi eu când mă gândesc la aceste lucruri distruse. Nu mă pot imagina francez.Dar înainte făcuseţi "la stânga". procesul de "reeducare" nu v-au modificat ideile din tinereţe? .Când aţi ieşit din închisoare nu eraţi schimbat? Aveaţi acelaşi orgoliu? .Aşa-i place lui. englez.Nu prea le mai ţin minte.. dom'le profesor. .Am făcut "la stânga". dacă n-aş fi român. discutau doi inşi. nu v-ar plăcea să le recitiţi acum? . bineînţeles. da-1 citeşti pe Nae lonescu". tehnice. în principiu. la Dumnezeu? Un om neîmplinit Acest dialog a avut loc în luna februarie 1991.Da. domnule Ţuţea. ca şi Nichifor Crainic. ăla care-1 persecuţi. Cum ajung în Iaşi. n-aş fi nimic. aveam experienţă de puşcăriaş. Acuma mi-aş schimba părerea pentru că sunt bătrân. " sau "De ce eşti dumneata naţionalist în forma asta?" I-am răspuns: "Fiindcă nu mă pot stăpâni".Nae lonescu ţinea mult la ziarul Cuvântul ? .Ce eveniment deosebit vi s-a întâmplat în detenţie? .Nu mai ţineţi minte deloc? -Deloc. îmi amintesc că eram foarte frumos anchetat: "Ce zici. Păi. Mi s-a părut ciudat să fii arestat şi să scrii. Nu mai mâncăm pâine? Există zone ale economiei unde greva trebuie să fie.Nici ce orientare aveau articolele? . pot fi arestat prin neştiinţă. dar nu pentru tine. Că. Dacă la o fabrică de automobile sau de locomotive se face grevă. . .închisoarea. Dacă rămâneau acele manuscrise. german.Şi spuneţi că articolele dumneavoastră.. între Petre Ţuţea şi Dorin Popa şi a fost publicat în revista Cronica din Iaşi. să-i transmiteţi. am discutat cu el. Atunci nu-mi convenea. ale corpului social.. . Acum nu mă mai interesează strălucirea. ti-o refuză . zic. .Sunt prieten cu domnia sa.Este un profesor universitar în Iaşi. mă Petrică. Zice "Iţi dau fata. mă. îl ţin minte. . îl întâlnesc. Numai că nu merg trenurile. inteligent. Dacă-1 întâlniţi. Adică nu pot extrapola substanţa spiritului meu la alt neam.

că noi. suntem nimic noi. când eşti cu calea ferată. măi băiete. să-i bată. credeţi dumneavoastră că un milionar care finanţează un ziar îl scrie el? . probabil. că sunt român. Am avut sentimentul unui cimitir istoric. o duc rău românii pentru că sunt prost guvernaţi. ce măsuri drastice să se ia. Ce are Iliescu cu drumul de fier? .suferă nimeni. cine n-are? . .. . .Ştiu. §i atunci. Nu-i un lux greva. Îi spuneam ambasadorului român care a făcut parte din delegaţia României. am fost mai cu Iliescu. Dar la CFR.. ce. iar când revin la muncă să se reducă cu 40% salariul real. din lux. .Aţi spus că nu mai sunt nici În Ungaria. Nu v-aţi întrebat? . dar contează dacă e tâmpit. . eşti cu poporul român.. făceau grevă pe bună dreptate. . Cum spuneaţi.Vedeţi că ăştia se îmbogăţesc teribil acuma şi nu numai că ei or să conducă în economie. avem o tradiţie în cultură. . . . mă. Dar eu. . . Spun mereu că ungurii. are Dostoevski un personaj. Nu mâncăm pâine? . dar care sunt foarte mulţi. în tot felul de lucruri..De ce spuneţi că ungurii nu mai sunt unguri? Care e adevăratul ungur? . nu-i aşa? .Ce. . aşa era de definitiv cerşetor. dacă au bani! . discutau doi beţivi în circiumă Şi unul zice: "De ce eşti. . " am imaginea Ungariei istorice care era în Imperiul austro-ungar astfel: la capătul unui pod am văzut un cerşetor care credeam că a fost aşezat acolo imediat după Adam.Aveau.Nu. trebuie examinate grevele.. avem frumuseţea limbii române. Noi suntem foarte mari şi puternici? . şi În cultură. când au făcut parte din Austro-Ungaria. .Ungurii nici nu mai sunt.Acum.Păi. nu cu regimul. am spus că nu mai sunt semnificativi. Zic. am cerut.. o amploare care să paralizeze o bucată de tară? . moldovenii.Păi.La Budapesta.Să nu li se dea salariul.Nu. mâncăm cozonac . dacă nu-i pâine. era la un minister. bişniţarii apar ca paraziţii.Nu mai au semnificaţie europeană. eu sunt conştient român şi conştient că aparţin unui neam european real . " Păi cum să nu fiu mândru dacă sunt rus?". că sunt anumiţi incitatori. Păi.Da.. aveţi respect şi pentru poporul român. Păi. ce să le facă? Aţi spus dumneavoastră că aţi comandat la Ploieşti prefectului..poporul român! Avem o istorie. vorba dumneavoastră. .Păi. nu se puteau întâmpla greve? .Păi. nu ştiu de unde. depinde. radicală. avem o limbă glorioasă. stârneşte naţionalismul în oameni. S-ar putea ca românismul meu să fie un instrument de adaptare. naţionalist-şovin şi care e cel mai cumpărat. Nici în Ungaria. creează o falsă tensiune în tară.. nu poate să fie chiar atât de tâmpit.Dumneavoastră aveţi respect numai pentru statele mari şi puternice? .< . .Pai. au să cumpere ziare. dar or să conducă. e o măsură extremă şi. O mască de cerşit definitivă ". care asigură cantitatea de bunuri materiale cetăţenilor. dar dumneavoastră nu ştiţi cât de greu o duc romanii acuma? Cum o să facă ei grevă aşa. nici Austria nici ei nu mai semnifică mare lucru. în dezordine.Când eraţi dumneavoastră director în Ministerul Economiei. Ca să se poată vinde.. . Ruşii . .Ei. dimpotrivă. Sunt două state mici. ar fi spus regina Franţei. ci un atentat la ordinea naţională în anumite domenii. dacă ziarul se citeşte Şi e popular. zice. sar pe noi. la telefon..aşa cică.Păi. Păi. Adică neputând fi altceva. . Ei înlocuiesc ordinea. La o grevă din Ploieşti. N-a paralizat o bucată de tară. săracii. Probabil că ei în zilele alea nici nu sunt plătiţi.Păi. Şi eu.Cum să nu?! .. Sunt unguri. adică să nu considere greva o supapă de siguranţă profesională a muncitorului.Nu vă miraţi că tocmai în Moldova s-a declanşat greva asta a CFR-ului. Ei sperie poporul cu pericolul unguresc. Acum. demagogi care exploatează naivitatea muncitorească şi fac greve ce se potrivesc ca nuca în perete.Dar poate că ei. locuiesc această dezordine. revista asta e împotriva ungurilor. am spus eu acolo. . Închipuiţi-vă că toţi brutarii din România fac grevă.Nu. au format împreună un imperiu. prefectului de Prahova să ia măsuri drastice. românii? Păi. ei au să cumpere tipografii. aşa mândru?".în afară de bişniţari. gata.Un ziar şovin. mai cu feseniştii ăştia? . aşa.N-aţi auzit de România Mare a lui Barbu şi Vadim Tudor? -Nu.

din punctul ăsta de vedere.. nu-mi mai amintesc pe care dintre cei mari i-a dat. Eu am fost colaborator la ziarul Cuvântul. e limba rusă atât de armonioasă? "Mult e dulce Şi frumoasă limba ce-o vorbim". asta e adevărat. sufletească? .Nu e ăla. a lui Mircea Eliade. Cum a spus Oscar Wilde: "Mi-am pus talentul în scris şi geniul În viată!" .Vă referiţi numai la politicieni? Este Titu Maiorescu. e şi om de stat .E rândul Moldovei. Nae. dă un sens mai profund existentei maestrului . poporul român trebuie sa nască acum o personalitate...A fost şi prim-ministru. bucuria vieţii.Politician.Roza vânturilor . Toţi marii înţelepţi au avut învăţăcei şi toate marile personalităţi au avut ucenici.Cheful de a trăi. . aşa cum 1-a născut în Transilvania pe luliu Maniu.sunt un popor numeros.Deci.Domnule Ţuţea.Da! . Dacă are vocaţie.. perioada prin care trecem este un simplu intermezzo? . . Dacă tot timpul îmi spuneţi de Nae lonescu. ca. Se potriveşte.Păi. da. . . să-i facă cinstea să-i publice o colecţie din articolele lui. de pildă.Dar nici n-a strălucit chiar aşa de tare. decât prezenta fizică şi. ce. ca armonie. Deci. ar trebui să vă consideraţi un om realizat.N-am auzit de ţuţism până acum sau de ţuţianism. cheful de a trăi.Nu e ăla din Roza Vânturilor ? Manolescu a criticat-o. I-a spus cineva. oricum. dumneavoastră. din punctul ăsta de vedere.Da. mi-am luat-o să-1 citesc şi eu. . nu e ăla.. . .Ei. zice. eu nu prea am.Cartea lui Nae lonescu . Moldova. .prezenta învăţăcelului. cum se împacă asta? Nu se împacă..Ăla îl are.Şi politician. mare. nu ştiu cine.V-ar face plăcere să auziţi.Ucenici.Păi.Mi-ar face plăcere. .Nu. de ce le trăieşti? Că vreau eu! . care nu s-a compromis. în primul rând? . . . . . . înainte de război. că amândoi. . Şi-am discutat sute de ore cu Nae lonescu. Titu Maiorescu nu e numai un mare intelectual. Am fost în biroul lui Nae lonescu. . e şi om de stat. . bineînţeles.Păi. Eu am o popularitate restrânsă. cum să fac. .Atunci. una socială şi alta filosofică? Zice. Infinitus est numerus stultorum Acest dialog cu Dorin Popa a avut loc În februarie 1991 şi a fost publicat În numerele care au apărut În zilele de 22 şi 29 noiembrie 1991 din revista Contemporanul. spun eu.În politică? . unde Mircea Eliade 1-a rugat pe Nae lonescu. . acum. .Da.Da.Am luat cartea Roza vânturilor care a apărut acuma.e cea publicată de Eliade. . Personalitatea lui s-a pierdut în scris. Aşa cum 1-a născut pe marele om de stat Ionel Brătianu.Da.E firesc. mentor-învăţăcel? . trăind în vecinătatea femeilor.Şi la ce ne putem aştepta.Da' ce să primească un maestru de la ucenic. de exemplu. limba română cu limba rusă? -Se poate face discriminare între limbi? . pentru că avea două poziţii. . . păi. . nu se împacă. .El e singurul om politic pornit din scris. şi ministru.Să primească bucuria vieţii. am colaborat la ziarul Cuvântul. .Păi. Şi ci a acceptat.. a pierdut mult În scris. . şi Eliade şi eu. de ziua lui.Nu ştiu. . unuia dintre gânditorii moderni.Aia este o abstracţie. . atunci.Ce nu prea aveţi? .Cum vedeţi dumneavoastră relaţia maestru-discipol. . creştinismul? ..Unul numai dă Şi altul numai primeşte? . care era inginer. dar are şi ea un om mare. cum nu aveţi ucenici? Mulţi se revendică de la Petre Ţuţea.Dar cum se împacă naţionalismul cu. Nu era ăla din scris. Era infinit mai nuanţat. dar nu sunt. Păi. Păi. deci dintre intelectuali. nu? Unul e stâpân spiritual şi altul învaţă să ajungă stâpân.

asta se bazează pe puterea economică. Un popor e o posibilitate nesfârşită -nu-i aşa . .Animalic. necesarmente. . e demonic. şi în ştiinţă.. .Vorba lui Arghezi: discuta despre un ardelean care a venit în Bucureşti şi spunea despre el că a pierdut partida . că există un instinct al puterii. Nu-şi exercită puterea nelimitat.îmi spunea că problema unei societăţi nu este aceea că cineva vrea puterea. .. şi în politică. cum a fost Goga sau cum a fost Iorga. Cum i-am putea testa.Deci a înşelat! Cineva spune . adică să regleze instinctul de putere al cuiva. dacă aţi auzit de el. n-apar atâţi cât e nevoie la nici un neam. îmi spunea. din cultură. E un critic foarte bun.Păi. nu uita. se poate.Păi. eu cred că România a avut în substanţa ei mai mulţi oameni mari de stat decât au apărut. Asta e o falsă problemă.În perioada în care s-au făcut scoli. Sunt totuşi puternici. dar nu e o.. atât. Am constatat că este. dar ăsta nu-i un argument.Credeţi? . .Da. oricum o exerciţi.Există. că Ceauşescu are vreun rol benefic în societatea românească? . Păi. de teamă să nu-şi piardă mântuirea sufletului. Adică nu aveau vocaţia de oameni politici. da.Nici nu 1-am gândit eu pe Ceauşescu prea mult . care sunt buni şi care nu pentru politică? .Deşi nu au apărut atâţia cât era nevoie? .Animalic? . adică punctează timpul şi spaţiul cu prezenţa lui. Fiindcă instinctul nu are un caracter orientat atât de întins pentru a fi conducător în timp şi în spaţiu. A fost om de stat jos. Societatea reacţionează prompt la imperfecţiuni şi la nocivitate.El a fost şi prim-ministru. Păi. Şi în cultură.Latent? .Se bazează pe puterea tehnico-economică. un truism.Ei n-au apărut.Aţi făcut abstracţie de el tot timpul? ..care să nască oameni excepţionali.Păi. Ceauşescu a fost şiret . spuneam că nu s-a compromis ca ceilalţi care au pornit din literatură.. totuşi. da' Ceauşescu câţi ani a înşelat-o? . o banalitate. nu-i poate bate! ..Păi. Manolescu . aşa cum există un instinct sexual. ca oameni politici. . Instinctul tine mai mult de aspectul vegetativ al omului.Păi. şi ministru. Văzându-i la treabă. Asta-i părerea mea.Am auzit. Ceauşescu a fost şiret. . .La puterea lor politico-militară.Am greşit şi eu. da. important este ca societatea să-şi creeze propria ei putere de apărare...că există un instinct al puterii. Omul de stat face istorie. o tentaţie de a migra în politică. . dar nu e tocmai aşa. . . Ceauşescu nu a înşelat pe nimeni..Deci nu v-a reţinut atenţia prea mult! . Sunt puternici pentru că sunt invincibili. . Au greşit.Se poate. da. Pentru că exerciţiul nelimitat al puterii. Dar nu au apărut. dar două veri la rând nu poţi! . . se şi vede din istorie. s-au făcut atâtea lucruri. Ceauşescu nu a înşelat pe nimeni. A fi prim-ministru nu înseamnă.Păi cum.. Că parcă şi germanii şi francezii ar dori să întâlnească oameni excepţionali pe fiecare bulevard. .Aţi crezut vreo clipă. sigur. în rândul intelectualilor.Mă rog.. de Nicolae Manolescu.. asta e altceva. .Au clacat. .Tot Nicolae Manolescu. . Dar e greu de spus. . N-avea vocaţie de om de stat Există vreo ctitorie Ceauşescu? O casă în care să se adăpostească vreo ctitorie de-a lui? Nu! N-a fost om de stat. Dacăi atacă toată planeta. El a spus că problema nu este asta..Dar despre americani de ce aveţi o aşa de proastă părere? Spuneaţi undeva că sunt nişte animale care dorm în casă. da. Ci. nu uita. .Văzând şi făcând.Deci vă referiţi numai la puterea lor militară? . Asta-i o mare onoare pentru ei.Oricum. înainte de a face ei mari gafe.N. şi în tehnică. excelent chiar. a fi un om de stat. ca nu orice cretin să poată ajunge la putere. . în perioada aia. care.Nu abstracţie. . Păi.Deci a înşelat! . Poţi să înşeli o vară o societate.

Deci.Păi.Om de stat.O. .. Stalin. Nu cred că a fost oltean.. i s-au supus atâţia. . . sunt dictatori benefici şi dictatori malefici. fiindcă gestul lui italic a împiedicat expansiunea bolşevismului în Apus.Marii oameni de stat din istoria altor popoare sau ai propriului lor popor.Acuma Mussolini nu se poate spune că e chiar de trei parale. . totuşi..Om de stat. . . subiectiv.Hitler a avut vocaţie de om de stat. . Nu văd mai nimic altceva. factură ca aceea rusească.. iar cei din jurul lui. . dar eu nu mă simţ. nu vedeţi că.. Pe un impostor. plătiţi. Cel mult îl compătimeşti.Dar de stat jos? . un partid foarte apropiat ca gândire de cel comunist . totuşi.. ca şopârlele.Au alunecat cum alunecă apa peste peşti. Nu poţi să imiţi un prost. dacă nu ies din casă. secolul acesta este aşa de vitregit ? Au apărut. Noi avem modele de oameni de stat . aia care îi scriau versuri şi îl cântau erau hrăniţi. Căci corpul social e atât de afinat încât. Că Germania e factor decisiv pe continent.Dar ce modele ar trebui totuşi să-şi aleagă oamenii politici? . Că m-aş lăsa guvernat. .Ceauşescu era oltean. Lenin şi Ceauşescu. domnule Ţuţea.Păi. eu am zis că în secolul ăsta au apărut foarte mulţi dictatori. dacă eu constat că sunt? Ca ăla care e sus să mă guverneze? Dar dacă acolo e un impostor. . cum să-i privesc aşa? Dictatura lor nu a fost de aceeaşi. Dar mare lucru n-a fost nici chiar aşa: suficient e că n-a fost mare lucru. eu.De Francisco Franco ce părere aveţi? .Păi. decât mocirla comunismului. nu văd un om de stat astăzi. . Închipuieşte-ţi că la Rusia . Eu vorbesc de mine. tirania a fost înlocuită de impostură..Dar cei 45 de ani.Păi nu trebuie să-i repeţi. la fel. că. Mussolini nu e fitecine. în acelaşi secol.Nu. deocamdată? . Mussolini. în aşteptare. cât au stat comuniştii peste noi? . .Şi.Şi credeţi că un popor mai are suficienţi anticorpi în momentul în care creează atâţia şacali care îl cântă pe un dement? .. nu ştiu.Păi. să pregătească instrumente de restabilire a ordinii. totuşi. . Nu cred. nu? Poporul are mijloace. niciodată nu s-au pierdut generaţii întregi. . . uneori se poate debarasa spontan. uite ce este: Franţa a fost modernizată de un dictator -Napoleon. .Ceauşescu. alteori aşteaptă. Ş-ar pierde generaţii întregi la un popor dement. . în orice caz. Nu ştiu ce-a fost.Dar cum naiba. acuma.De stat jos sunt mai toţi. nu mă interesează. Şi ajunsesem la dementa ca o tară întreagă să i se închine şi să-1 cânte. n-ai încotro. . într-un cuvânt. . .Nu mă simţ guvernat. dar a fost blocat pentru că nu era zdravăn la cap.Deci îi recunoaşteţi nişte merite lui Hitler? . cum putem repeta politicienii? -:. Hitler. . . . dar nu cunosc în istorie aşa ceva. S-ar putea ca.de fapt format de rămăşiţele comuniste.Deci.Păi.A fost un dictator? . nu? . "Secolul vitezei şi al dictatorilor".Sunteţi neguvernabil. .Ca aceea rusească sau chiar ca aceea a lui Hitler. Fiindcă imitaţia e un fenomen social inevitabil.pentru că n-avea joc de scenă.Nu ştiu.Dar Salazar? . la noi. trebuie să-i imiţi... Dacă sunt personalităţi.Şi.Şi el! .a fost ales la 20 mai? Asta mă face să cred că nu au alunecat ca apa peste peşti. se furişează la conducere şi ajung acolo impostori. nu-i priviţi ca pe fitecine? . domnule Petre Ţuţea? . . Eu nu mă simţ guvernat.Nu ştiu. 1-Aş numi eu. . nu-i mai bine el? A fost o supapă de siguranţă a ordinei în Germania.Dar dacă istoria nu se repetă. trebuie să-i recunosc.Poate fi o dictatură benefică pentru un popor? .Dar când se pierd generaţii întregi? .Mă rog.

Nu. Nu ştiu cum am ajuns noi doi acolo. .Am făcut. . dacă te laşi încet.Nu ştiu. . Mult am mâncat rahat.Dar altfel de nebunii? . aia e prostie. avea în stadiul incipient vocaţie de om de stat. .Şi perpetuu? . Ţigară de la ţigară fumam. . . prieten cu mine. le iubeşti pentru farmecul lor şi. că eu tot aşa. . când n-aveam spor. Apusul se cutremura şi juca roşu. şi m-am dus la un radiolog. extrema stânga era pasiunea mea. Dar de ce credeţi că avem nevoie de tutun.Da? Eraţi comunist? -Oarecum. musca covorul de isterie.Păi.Declararea războiului de cucerire şi ura antipoloneză. mă.Femeile v-au plăcut. Hitler a fost şi împotriva Bisericii.Cu excepţia celei de "Stânga".Asta a şi fost funcţia lor istorică.Dar Hitler a mai prigonit şi Biserica.Păi de ce are nevoie pestele de apă? Păi. încet.Probabil şi pentru că nu era fumător.AU făcut nebunii în viata dumneavoastră.Dar cea antisemită? . noi în burta ăstora.Cine? . ce vârstă aveaţi? .Prin ce an era. nu-i aşa? . la un moment dat. Păi da.Aia nu e nebunie. . . îţi trece isteria. că aia e ultima şi mai vine una. .De ani de zile. patruzeci de ţigări pe zi. "Mă. De fumat te laşi dintr-o dată şi e foarte greu. Hitler a fost şi nebun. nu mai purtam conversaţia aşa noi doi.Care a fost greşeala lui Hitler? . .Ca doi turci. dar 1-a împiedicat isteria. . fumez câte două pachete de ţigări pe zi şi nu mă pot lăsa.De când nu mai fumaţi? .Cum aşa? . . social-democrat sau ce? . dacă neglijezi funcţia de comis-voiajori a ovreilor.Doamne păzeşte! Bine că v-aţi lăsat de fumat. . Nu ştiu exact până când. Păi.Da. în al doilea rând. E un viciu care are o singură virtute: se poate practica public! . am făcut mult. .Ei. nu? . . probabil. Nu mai vinzi şi nu mai cumperi mărfuri. că şi eu fumam. se zice că în consiliile de miniştri.Nu cred. Cineva dintre ei spune: "Constat că suntem necesari".Aţi fumat? . . le iubeşti pentru că fac oameni.Păi şi eu constat. dar nu-mi place să te povestesc. Ovreii sunt un factor necesar. nu te poţi lăsa de fumat.Deci şi Mussolini. să te laşi.Altfel de nebunii n-am avut . . eram destul de tânăr. Dar cărui bărbat nu-i plac femeile? în primul rând.bolşevică s-ar fi alăturat o Germanie bolşevică! Polonia dispărea.Cu cine aţi fost de stânga. că fumezi mereu zicând că mai fumezi una. . Zic: "Ia uită-te. Amândoi ne potriveam acolo ca nuca în perete. . aşa. zice. aşa. Păi.A.Probabil că au constatat cu multă plăcere.Dar în ce ani aţi "făcut" la "Stânga"? .Mi-e ruşine să povestesc. tot ultima.Şi aia. eşti un negustor falit. dar m-am lăsat imediat de tutun. din '22 până prin '35.Hitler. când îţi pui ovreii în cap. cu Petre Pandrea.Când mai fumezi o ţigară. la plămânii mei". când i se respingea o decizie. domnule Ţuţea? Nu povestiţi niciodată despre femei. tu vrei să mori anul ăsta sau la anul?" Mam lăsat imediat de tutun. . Ştii ce se spune.Dar ce vă consideraţi atunci. . vreo treizeci de ani. Cum ajunge orbul la Brăila. . şi Hitler spuneţi că au barat drumul comunismului? . Dar necesari sunt. . nu te laşi deloc. Păi. Dacă mai fumam. pentru femei? . . acuma.

Da' 1-aţi cunoscut pe Molotov atunci? .În '40. . .Aşa mi se pare. care era şeful politicii externe a Uniunii Sovietice. parcă. el a semnat .L-aţi cunoscut pe Molotov? Basarabia era luată. da. Nemoianu era un om capabil! Era foarte capabil. pe care o citează şi Noica: "Există ceva în noi înşine mai adânc decât noi".Şi vă mai amintiţi cu cine mai erau'? . Da.deja. .viermele ăla din Univers? .În delegaţia României.. .Dumnezeu din noi. Mikoian era..Guvernul de atunci. Foarte bun critic literar.Asta-i o metaforă. spune Noica undeva. dacă e o metaforă.Ştiu eu? . cum să bag degetul în ea. C-a găsit că Rusia este o putere imensă şi că nu putem neglija. Nu îmi amintesc cine era prim-ministru. 1-am cunoscut pe Mikoian. . economic.Ce aţi căutat la Moscova în '40? . . .Nu. .Şi au fost fructuoase convorbirile de la Moscova.Dar n-ar putea fi ceva.Păi. nu? A fost Armand Călinescu şi apoi.Era luată deja Ne gândeam c-o s-o luăm noi. . . concret.Am auzit de el. fără voia lor.Primele acorduri de colaborare economică cu Rusia Sovietică. nu-i aşa? Că nu poate Dumnezeu să intre în carcasa unui om. poate face fiecare ce vrea. Am uitat chiar cine era şeful delegaţiei. mai adânc decât noi e Dumnezeu şi e-n noi! E în noi simbolic. sunteţi bun să-mi explicaţi o frază din Augustin. chiar dacă e laureat al premiului Nobel. Virgil Nemoianu. . tot din noi înşine . la Moscova? . el era. . şi nici noi la ei. dar nu şi de stabilire.Nemoianu? -Da. L-aţi putea arăta cu degetul? Ştiţi care e viermele? . . .Nu. admiram Rusia până m-am dus la Moscova.Atunci s-a gândit să. navigaţie. ce să fac? .Şi aţi semnat şi dumneavoastră acordul? . dar îl prevăzusem. Antonescu de-acum.Nu. şi admiraţia mea s-a topit .Sau anarhist? . . . Nici ruşii nu trebuie să se stabilească la noi.Păi.Cu un ministru.Dar ce negociaţi atunci.. Am auzit de el. fund bolşevici.Mă aşteptam.Să negociem o reconciliere şi să avem relaţii bune cu ei. u .Nu era Molotov? . Ce-ar putea fi mai adânc decât noi şi care se află în noi înşine? . Şeful delegaţiei a semnat. navigaţie şi stabilire. Tratat de comerţ.Sigur! Am încheiat acordul de colaborare. "Există un vierme ascuns în Univers". am uitat cum îl chema. Nemoianu.Domnule Ţuţea..În '40? Păi.Cine le-a iniţiat? .L-aţi văzut şi pe Stalin? . cu cate am negociat. . îmi place mult răspunsul.În ce an? . .Nu. . Noi am negociat. nu e real.E o metaforă. raporturile cu ea.E plecat în America. . din '40? . . . el a semnat. dar nu puteam legifera convenţional lucrul acesta..Da.V-aţi amintit numele şefului delegaţiei! . ca negociator. că tratatele clasice sunt tratate de comerţ.Are un băiat care a făcut carieră literară.Da. să ştiţi. Individual. . .Nu.. .Da. nu. în '40. Antonescu.

. revenind.La Moscova.. Mircea Eliade a fost o personalitate În România. Nu-mi amintesc să fi schimbat câteva vorbe remarcabile sau memorabile cu el. nimic. . Păi.Trebuia să-1 primească. Ioaniţescu. un intelectual printre comunişti putea fi oricine. sau cultural. dar atunci era foarte tânăr. se întâmpla foarte rar.A lui D.. nu-i aşa? Păi. în Balcani. . cum 1-a câştigat? . "Infinitus est numerus stultorum" -infinit e numărul proştilor.Cui nu ştie să le aprecieze. .Bine. or fi putini? .. Am colaborat amândoi.Şi ce puteţi spune despre el? . .Domnule Petre Ţuţea. nu! Nu 1-am cunoscut personal.R. suntem cei mai deştepţi.Nu cred.Deci. da. n-aveam bani. nu intră cu voia lui Dumnezeu. de mintea românului cea de pe urmă? . prin educaţie.Nu ştiu cine a spus. Nu e mare brânză.Şi era virulent? .A fost primit vreo 45 de minute de către Salazar. Am fost într-o delegaţie şi el era ataşat de presă la legaţia României. sunt obosit.Da! . era cumnatul lui Petre Pandrea? . dacă omul e făptura lui Dumnezeu.Mi-aţi spus despre o declaraţie faimoasă. A fost apreciat de Nae lonescu.Da. dar nu-mi vine atunci".Pe Petre Pandrea 1-am cunoscut la Berlin. . la Cuvântul.Păi. cu care era cumnat. .În casă la Pandrea. dracul intră ocolit acolo.Personal.Desigur! Aici. ha. românii. evident.Şi Eliade a fost la Salazar. în Balcani.Credeţi că noi.Dar pe Pătrăşcanu 1-aţi cunoscut? . .Da. .Chiar aşa? Se spunea că el era singurul intelectual printre comuniştii care au venit.Da.Păi. povestea Eliade. în Portugalia? . "Mereu răsare acelaşi soare/ Mereu trăiesc aceiaşi proşti".L-a câştigat Dracul pe el... Ha. . trebuia să negociez! Rusia e o mare putere. eram mare consumator de apă. Azi nu mai este. .Păi. tot ataşat de presă. . n-au negociat şi Anglia şi Italia? Ne-am şi intersectat cu italienii acolo! .Nu ştiu de ce. Eu cred că omul e făcut de Dumnezeu şi cred că Dumnezeu n-a instalat nici un drac în el.. iar nu-mi amintesc cine a spus-o.L-am cunoscut la Cafeneaua "Corso".Chiar la Moscova? .. .Cui nu-i plac? . s-ar putea să vă acuze Istoria că aţi fost primii negociatori români cu URSS-ul? . Şi. dar nu. . de tânăr a fost dotat. . Sau altă formulă. .Asta ar putea fi legată. V-au plăcut întotdeauna vorbele de duh. Dar nici nu regret. .Pozitiv. Dracul a fost asimilat de om.Şi Petre Pandrea? .Da. . Nu pot să spun că Dumnezeu a făcut un om purtător de drac. ăla e un prost. eram slujbaş. chiar aşa de mult. acolo. dacă-mi permiteţi. . nu? N-a negociat şi Germania cu ea? N-a negociat şi Franţa. suntem chiar o naţie spirituală? . Născut de el.Păi.Dar Necuratul ar putea fi tot în noi înşine? . da! . Era pe Calea Victoriei 6 cafenea numită "Corso". Mircea Eliade a fost cineva! . acolo. Aici. sigur. la o masă în fund mi-aduc aminte de Eugen lonescu. . nici nu-i greu să fii deştept .A. pe Ion Gheorghe Maurer chiar nu 1-aţi cunoscut? .Dar cum 1-a "câştigat". ha. .Dar pe Eugen lonescu 1-aţi cunoscut? . . ceea ce.Cu ce prilej 1-aţi cunoscut pe Pătrăşcanu? .. Zice: "Eu am prezentă de spirit. .Ce. că Salazar nu era mai deştept ca el.Nu născut de el.

În fond.că aşa trebuie să fie gândită ca să fii comunist – când nici nu ieşi bine în stradă şi te întâlneşti cu ea. că. . I-am spus: "De aia sunteţi vinovaţi faţă de specia om. . el punea deasupra tuturor cărţilor Biblia: . îl atacă şi spune că. Ei consideră oamenii aşa cum consideră văcarii cirezile. Zice: eu....Am citit ceva de el. E un intelectual remarcabil . da.Noica vorbea chiar de mai puţine.E foarte potrivit acolo.L-am cunoscut. care s-a risipit protocolar.. da-mi place! . De ce? Nu ştiu..Sigur.Asta spunea americanul? .Adică.H gustaţi? Vă place mult Dostoievski? .Zău? .Dar pe Eugen Barbu l-aţi cunoscut.Da. un ziar FSN-ist.Pe unul care nu-1 invidia pe arhiducele ăla.Acuma. că oamenii sunt inegali. . puţin. . .Ştiu doar că nu reţin nimic de la el.În Iaşi. Neliniştea să nu ne pierdem mântuirea sufletului!" . Filosofia consolatoare şi ştiinţa utilă. Don Quijote.Dar Dumnezeu ne concepe inegali? .Faulkner se spune că citea numai Biblia şi Cervantes -Don Quijote. Dar nu se pot pune alături. ca om de ştiinţă. .Nu mă întreb aşa. .Să pună ordine pe pământ.. nu o utilizaţi util împotriva haimanalelor"! .Am spus că merită să fie citite. dacă te atacă FSN-ul eşti un om făcut Pe oricine apare în cartea lui şi nu e ca el îl atacă.Nu vă plac pesimiştii?. Acum este directorul Teatrului Naţional din Iaşi.Ordine au vrut să facă şi comuniştii în lume.Păi. Dacă luăm contact cu Platon. . Eu nu amestec religia cu ştiinţa. Un american mi-a spus odată: "Avem o singură nelinişte.. Ducele adică..Semănaţi foarte bine la voce cu un mare poet din Iaşi. Era atât de stupid. în fiecare an. . domnule Ţuţea? .Da.Da. din toată literatură universală.FSN-ul? . 100 de cârti. El e mărginit de spaţiul în care trăieşte. Fastul lui obositor.Nu-1 gust. Că. mântuitoare. .A fost aici.Nu-mi plac. ce voiaţi să facă.. vorba lui Dostoievski: "Cartea care m-a întristat cel mai mult aia a fost". . Un comunist e un neom.Şeful Indiei. că pot. . care se cheamă laşul.Şi cum vi s-a părut? .Nici una? . .Şeful Indiei? . având conştiinţa forţei voastre.Da.Comuniştii sunt văcari. Mi-amintiţi mereu de el când vorbiţi.Cine spunea asta? . .. domnule Ţuţea? . .Da. Constat că suntem inegali. Cum poţi gândi egalitatea absolută .Ca un câine care muscă indiferent pe cine. devenim cuviincioşi".Dacă aţi amintit de Dostoievski.Păcat de Biblie. Biblia nu era rău. Constat.Asta-i un punct de vedere. nu-mi place nici o carte! . . Goethe o spunea? . care stau În camera mea limitată. că nu era trist citind cartea asta. . europenii. În ştiinţă nu se întreabă aşa. motiv să vă dispreţuim pe voi.Câte cârti Mi-aţi spus dumneavoastră că merită citite? . indienii. .Deci. . . . . . Minai Ursachi. vă plac cărţile mai luminoase? . .. "Avem noi. Asta e un sofism. am un univers care se dilată. Cică e o personalitate remarcabilă.Dar pe cine reţineţi? . Şi că citea şi Don Quijote. Cu inegalitatea.

.Deşi era profesor universitar? .Deşi era profesor universitar! A. căci un director de minister conduce un fragment din substanţa naţională şi trebuie să aibă. Nici eu nu am fost profesor. administrator. era profesor universitar de Filosofia Dreptului la Facultatea de Drept din Cluj. Cassiu Maniu. chiar plecând de la examenul unei familii.Al comuniştilor. .Azi? Neîndoielnic. profesorul este fabricant de oameni. spiritul lor de conservare a funcţionat perfect. să-ti spun drept. E un punct de vedere radical. deosebit de al lor. Asta nu e o duşmănie. cineva a spus: "Asta are cap teoretic. Intr-o familie sunt toţi oamenii egali? luliu Maniu a fost un om de stat român. Aspiraţiile lui îl depăşesc. La Universitate îi învăţ pe alţii. fără o iniţiere universitară. îi arată că poate să gândească nemărginit Că ştiinţa şi filosofia sunt ipotetic nemărginite. bine.Îi duceaţi la puşcărie? . care e suprabiologică. V-ar fi plăcut să fiţi profesor? . fără să am cap teoretic. Dacă se opuneau. fratele său. Nu le fac nici un fel de imputare. şi era foarte mic.La Universitate sunt ca şi la minister. decât tot aşa în "particular".Păi. deci. Omul se mărgineşte cu propria sa animalitate. Eu nu m-aş fi ridicat la rang de director. La Universitate sunt pedagog şi aicea. Omul nu e un animal raţional. de altfel. şi În minister sunt administratorul unui sector.. .Şi ăsta e un adevăr. fiindcă aceasta.Vă văd înconjurat de tineri. Că nu puteau să tolereze democraţia unui om de dreapta.Ala a fost un prost! . am înţeles. . el a fost făcut prin manevrări politice. religia.S» eu o duc la fel. că nu sunt . Ce credeţi că în Franţa ajung sus numai personalităţi remarcabile? Şi Franţa nu e Bulgaria! Vă spun un lucru.Dar comuniştii aveau mari pretenţii ştiinţifice. dar poate că nu a greşit în totalitate.N-aţi fost că nu v-au lăsat? . la Universitate. comunismul nu e adevărat. Îi tratam dur.Deci. Păi.. şi Noica aţi avut vocaţie pedagogică şi nici Noica nu a reuşit să şi-o exercite. De pildă.Nu. ce mari pretenţii? Cum să ai mari pretenţii ştiinţifice când degradezi şi mărgineşti omul cu limitele lui animalice? Pentru că ăsta este conflictul. . impostura. . . adevărata definiţie a omului nu e că e un "animal raţional". Că e materialism. . . să-ti spun drept. inevitabil. se ajungea aşa.Sau politic.Păi da. puşcăria era lângă ei. .Nu preferaţi pedagogia administraţiei? . chiar de foarte tineri.. Sau zoon politikon sau homo sapiens. .Sau homo politicus. pe Ţuţea. dar nu vă supăraţi? Nu-mi place să mi se ia interviuri. Chiar în cele mai strălucite cetăţi. nu? Aspiraţiile lui motivează ordinea religioasă. Omul adevărat e o făptură religioasa.Da. . nu poţi fi un înalt funcţionar. N-avea rang de profesor universitar. Există fisuri în aparatul social şi de stat prin care se prelinge încet. Dar nu la partea asta mă refeream că avea dreptate.Şi întotdeauna. Păi. Am gândit altfel ordinea cetăţii decât ei. nu-i bun de director în minister!" . trebuia să funcţioneze. 328 Petic Tute» . .Păi. Că. Eu trebuia să fiu profesor de economie politică sau de economie pură. îl spală şi face mobilă de lux. îi tratam şi eu la fel cum mă tratau ei pe mine. . dacă domina ordinea mea. dar religia este realmente nemărginită! .Mă gândesc la asta şi pentru că Mi-aţi spus dumneavoastră mai demult că. . se ajunge şi azi! . Biomaterialism. Era ridicol. . că altfel nu stăteam acolo. ci ca să fiţi numit la Universitate.Sigur. în minister. . eu le leg pe amândouă. Când si un tâmpit îşi dă seama că omul nu e limitat la carcasa lui materială. bănuiesc.A greşit în totalitate.Mă gândesc că şi dumneavoastră. Şi le dau dreptate.Deci şi atunci se mai putea ajunge profesor universitar pe de-a moaca? . Profesorul seamănă cu un tâmplar care ia un lemn murdar din noroi. nu? Adică sunt pedagog. dacă sunt cinstit. Doi fraţi: unul era om şi altul neom. trimiteti-1 pe ăsta.Ştiu asta. fiindcă.Mi-ar fi plăcut. conştiinţă teoretică.Ei. Simplul empirist nu poate îndeplini această funcţie de a controla un sector al naţiunii! . bine.

care e numai un sediu ? Fiindcă n-o produc toate creierele. raportîndu-1 la popoarele mari. Dacă inteligenta ar fi produsul creierului.R. cu semenii. Un fragment din dialog a fost publicat În revista creştină Renaşterea . la densitatea tristeţii lui metafizice.am o amnezie a senectuţii . Apariţia unui mare gânditor e pentru creier ca o baie pentru un om care a muncit.. Nu putem ieşi din câmpul valorilor din cauza datelor conservatoare a substanţei umane dar Şi din cauza comodităţii mentale pe care câmpul valorilor ţi-o creează. a ştiut să fie un bun creştin. asta rămâne. tânăr intelectual român. idioţii? Omul. Asta mă face câteodată să cred că gândirea nu e din creier Şi că acest creier. şi acolo ne-a spus că el "n-a venit la Berlin de plăcere. Dialogul a avut loc În garsoniera marelui gânditor român de lângă Cişmigiu. la Berlin. Discuţia a avut loc În ianuarie 1991. trăieşti drama limitelor tale. Valoarea este implicată în toate judecăţile mele şi ale tuturor. De ce gândirea nu e produsă de creier. nu spun nimic. cu tine însuti. . Nu ştiu care dintre scriitorii francezi zice.. Dar dacă misterul ar fi absent. Păi. Fiindcă ei sunt ei. nu ştiu. Ioanitescu.inteligent "â la fourchette". Gândirea este o "spălare" a creierului. lonescu.am impresia că. atunci între Goethe şi nea Chită n-ar mai fi nici o diferenţă. el e revoltat. Eliade. că era bogat. Au mai participat fratele său. cu Ioanitescu. ar fi fost cel mai dizolvant scriitor din istorie. care e numai un sediu.sunt vizitaţi de neliniştea metafizică a limitării care vizitează. Să vă spun drept . manifestă.Mă refer. Trebuie să recunoaştem că suntem tâmpiţi. Ha. şi-a venit acolo şi atunci mi-am dat seama că tot ce i se pune în circă lui D. care e străbătută de imaginea Maicii Domnului când se închină. din câmpul neliniştitor al judecăţilor de valoare. Adică. Fiindcă Blaga a avut conştiinţa limitelor lui prin definiţia omului care.Domnule profesor. Vasile Despa şi pictorul Adrian Gheorghe. în neliniştea asta metafizică. argumentul e inductiv. . acum. Mă rog. despre geniu.Păi. Aş vrea să vă întreb. vorba lui D. Unu'. te nelinişteşte." eu dacă nu spun nimic. că avea un băiat pe care îl "proiectase" acolo. cu specia. În discuţia noastră eu am spus că geniul nu apare decât prin ierarhia cerească a speciei umane şi funcţia idiotului . asupra poporului român. cu universul şi cu divinitatea. obiective. Lupta dintre intelect şi mister se datoreşte nu numai intelectului. Lucian Despa. Zice: "am prezentă de spirit. Cui aparţine asta: "să cânte muzica a giorno?". nu poate ieşi.îngrijită de Vasile Despa . în cadrul acestei limitări.şi ruşii au revoltaţi care sunt întristaţi de mărginirea neamului rusesc şi germanii la fel . ci de agrement". cu comunitatea. nu? . s-a murdărit şi se spală. ha..R. toţi oamenii care trăiesc metafizic neliniştit creştinismul sunt inferiori unei babe rurale. vocaţional.De la ei nu se poate învăţa nimic. deşi Dostoievski a afirmat că nu poate să nu fie creştin că ar înnebuni. Te mişti comod în el. M-a întrebat odată pe mine cineva "ce rămâne din Blaga?" Efortul poetic al existentei. Un singur lucru trebuie să înveţe: să nu practice faţă de poporul român patosul aristocratic al distantei. Odată. Păi. la Universitate. sunt personalităţi care s-au format În perioada interbelică şi au ajuns nume de o mare sonoritate în lume. Fiindcă şi geniile sunt limitate.. fiindcă sunt geniu". neliniştea metafizică a cunoaşterii ar dispărea şi omul ar deveni mineral.sunt oameni care sunt idioţi . Cum începi să gândeşti poziţia ta în aceste trei raporturi fundamentale. în principal. spunea el. adică logic obligatoriu. dar nu-mi vine când trebuie".Aia e altceva. Obiectivitatea! Eu am afirmat odată că există şi am făcut distincţia între obiectivitate. ci şi misterului. şi popoarele mici. Funcţia pozitivă a misterului este incitaţia spiritului nostru de a-1 dezlega. nici normalitatea. nu e deductiv. Vorbind cu el. la Academia Comercial? Din Berlin.. a asudat. E adevărat că misterul nu e comod. se discuta despre geniu. e o fiinţă ce se mişcă în orizontul misterului. E neliniştit de mister. istorice şi intrând într-o melancolie fără ieşire..Totuşi Dostoievski. toate popoarele. Ne-a dat o masă. tot aşa.e pozitivă pentru că fără el n-am înţelege nici geniul. . la opera lor. spun eu. Şi atunci un prieten al meu zice: "Ştii că se află în Berlin. bineînţeles. . Cioran a avut acest pesimism în ceea ce priveşte destinul poporului român. ha. chiar dacă eşti genial. ce credeţi că trebuie românii să înveţe de la ei? Mă refer la Cioran. cum cunoaştem noi un om pe care-1 numim desăvârşit dacă n-ar fi prezenţi ăştia. inginer. Toţi marii revoltaţi ai marilor popoare . de ce suntem noi toţi ăştia aici? Există vreo raţiune? . povestea că într-un salon parizian se discuta. şi Nae lonescu?" "Şi ce să facem?".în februarie 1991. El s-a salvat în creştinism. într-o societate unde era şi Mircea Eliade. oricât s-ar zbate. în general. pesimismul lui Cioran nu e pesimism. Ce e bine să păstreze românii pentru fiinţa lor spirituală? . să facă judecăţi de valoare asupra lui. de fapt. "Hai să mergem de la maimuţă la om!" Prezenţa mea e definită de contemporanii mei Dialogul s-a purtat Intre Petre Ţuţea şi. Ei nu pot figura ca modele subiective ci ca modele teoretice.Ioanitescu nu e chiar fals. adică capacitatea unui ins de a deveni util prin capacitate şi valoare. dacă nu era creştin.

Nici lor nu le place să trăiască singuri. Constatăm actul individuaţiei. . Sunt obosit.Eu gândesc. . chiar dacă sunt "superiori". copiii.dincolo de util . Tot ce spun autobiografiile marilor oameni . Adică peste convenţiile noastre ale omului.. Doamne. . Prezenta mea este definită de contemporanii mei. A fi înseamnă. din nevoia de a fi asistat şi de a vorbi (era orb... Eu cred că o să-mi vină mâncarea.. Adevărul care nu e revelat este fructul unei căutări. Toate găselniţele noastre. Nu există omul autonom....Borges a murit târziu pe la 89 de ani şi. Ha. Dacă sentimentul estetic nu-ţi dă o satisfacţie.Şi de ce suntem noi acum. "Mitsein". şi pieziş / Copac stingher în netedă câmpie. simţ nevoia de companie. unele..Şi tine de adevăr.nu revelează nimic. omul nu se poate autodefini decât prin semeni..Nici nu mi-e ruşine de treaba asta. era cu mintea foarte trează. cu care dialoga.. ha. . cică elefantul şi măgarul nu iubesc singurătatea. . două adevăruri: Dumnezeu şi el. sunt javre din carnea ta. . oameni de litere. de fapt.. uit şi unde m-am născut. A făcut acest lucru până târziu. Tot ce trăncănesc ăştia sunt amintiri sau nelinişti ale lovirii cu lucrurile concrete. Porul nu e posibil la scara omului care e captiv în cuşca simţurilor.. -. . nu e real. .. şi din nevoia. Eu.Heidegger spunea "Sein ist mitsein". până înainte de a muri. alt adevăr decât cel revelat nu e. e un trouvaille. dar oricum. sunt singur. M-au abonat scriitorii.Da. a fi asemenea cu ăla. Am un regret că nu m-am însurat să am Şi eu un copil. pardon. Că la de ce se întâmplă ceva Şi ta ce scop nu s-a răspuns definitiv nicăieri şi de către nimeni.Asta este altceva! Revelaţia este transsenzorială şi transintelectuală. făcea călătorii şi ţinea conferinţe la care se adunau studenţi. Prinţii şi regii mor în faţa asistentei: mor ca nişte vaci. bătrâneţea e o ofensă.să fiu asistat. -Păi.. dacă e util şi comod? Şi totuşi cred că trebuie să fie mai mult decât atât . le transcende . ca animal raţional.. Lumea te gândeşte cum eşti. ca şi dumneavoastră.. Eu vă mărturisesc cinstit: nu ştiu de ce simţ nevoia . şi mărturisea că simte nevoia asta.pe care falşii lor biografi le comentează ca şi când ar fi mărturisiri autentice şi revelatoare asupra naturii lor ..Este un criteriu al valorii utilitatea şi comoditatea? Am putea spera că un lucru este adevărat.Nu.. Aşa o fi vrut Dumnezeu. De altfel. nu sunt de fapt adevăruri. . a orbit pe la 50 de ani). În orice caz. dar nu ne dăm seama cotidian de incapacitatea autodefinirii.. Arghezi mi se pare că a spus: "Tare sunt singur. Sunt carne din carnea. neasistat şi neputincios. . Dar ei au o superioritate faţă de mine..de a comunica.. La o anumită vârstă. se situează homo religiosus.-Nu! . .divinitatea. patru oameni? Există vreo raţiune? Apare o motivaţie cauzală în Univers pentru apariţia noastră ca oameni? A născut Universul ceva în mod cauzal -raţional? Un om? De ce a aparul omul şi în ce scop? Aceste două întrebări ne transformă În gânditori ceva mai modeşti. de a şti că cineva este Ungă el şi îl ascultă. foarte limpede. Am fost în conducerea Ministerului Economiei Naţionale şi acum toată lumea a uitat ce am fost eu.Ce poate fi mai mult decât comoditatea şi utilitatea ideilor şi lucrurilor de care ne folosim? Le transcende ceva? Religios. Sunt abonat până la sfârşitul secolului. Se izolează când mor.... Se zice că şi animalele. E ridicol să vorbim de estetică pură. Era dorinţa mărturisită de a fi în comuniune cu cineva. Dacă n-ai conştiinţa existentei metafizice.. "mitsein" este definiţie. Tot aşa.Mai mult decât asta ce poate fi? . mă simţ singur. Fenomenul estetic nu are autonomia celui religios. .. Petre Ţuţea..Revelaţia creştină este adevărată. a fi împreună. Eu mă compar cu ei.şi nu mi-e ruşine. . . Dincolo de util nu există decât fenomenul religios. Şi e şi firesc.Omul nu se poate autodefini. Moartea măgarului e cea mai glorioasă. Chiar dacă sunt nişte javre. Omul nu are decât un singur adevăr: Dumnezeu! Adică. o găselniţă.Foarte mare scriitor! . asta e o neruşinare . spun ce cred eu despre mine şi când rămân singur cu mine.Se pare că e o nevoie destul de răspândită. El se defineşte prin semeni. în ultimii doi ani de viată." Sunt neliniştit de bătrâneţe şi însingurat. Lumea nu gândeşte prin slujbaşi. Sunt foarte invidios pe elefant şi măgar: ei mor singuri.

.. încerc eu să-mi pară rău. Ceea ce mă confiscă pesimismului de a mă autonega este evidenta existentei mele. nu îmi pare rău că exist. Cred că şi dumneavoastră înţelegeţi lucrul ăsta ca şi mine: omul n-a descoperit nici un adevăr. Asta este jocul fundamental al existentei mele..Ţine oare de "statutul" filosofului de a fi despărţit de preocupări foarte cotidiene. E filosof.. pentru ca Dumnezeu să fie prezent în Univers. . care nu se vede T' Şi i s-a răspuns: "Cum poţi crede în idei care. asta e cum Aş îndrăzni eu. . Adevărul nu poate fi decât unic.fiindcă nu m-am făcut eu. Dumneavoastră de la ce revistă sunteţi? . că exist. decât prin noi. E nevoie de ei şi sunt o binefacere pentru oameni. filosofii. Toate lucrurile le putem demonstra noi..Kierkegaard a lucrat cel mai mult aici. Eu vă spun -spre ruşinea mea . Eu sunt ros de îndoială.Dar Dumnezeu este altceva decât o idee. creatura lui. fi iubesc foarte mult pe Ioan Alexandru. începi să-l demonstrezi şi să-1 pulverizezi. Fiindcă "mai multe adevăruri. într-un sul.Eu m-am pregătit. Eu nu mă pot sinucide ..S-a întâmplat că izolarea. . într-o oarecare măsură. Iar badea Gheorghe. . Şi eu am fost student la Universitate .. e ţăran.Cred că existenţialismul filosofic a făcut foarte mult pentru renovarea acestei idei în filosofic. Să îndrăzneşti într-o Universitate pozitivistă să fii creştin.. dar nu credem toţi în el.. . să-i dau o palmă unuia tânăr şi sănătos. Director este Ioan Alexandru. Am vrut să devin "legiuitor" -ceea ce e cu totul altceva . Dumnezeu e nepredicativ. . Unii . introducerea primordialităţii existentei asupra ideii şi a gândului predicativ. Când apare predicaţia. Nu e om. -. De ce suntem noi? Pentru că suntem! Vă spun cinstit. nu-1 mai înţelegem şi începem să-1 ierarhizăm. noi existăm fără să putem demonstra de ce. . fiind slab. formal sau juridic. A îndrăznit nelimitat Doi laici au vorbit religios universitar Nae lonescu şi Ioan Alexandru. revărsându-se.Dar sunteţi un filosof dumneavoastră! Cum nu ştiţi? . e tehnician. Dumnezeu poate fi adevărul unic. în alţii. adică opera. Spunea că filosoful este bine să fie desprins. Deşi sunt bolnav şi neajutorat.Şi totuşi "specia" asta.Adică a alergat încercând să demonstreze. nici ele. precum căsnicia Şi treburile legate de ea? Kant spunea că da. Pai.eu sunt un om învins . Când Charles Maurras a spus "la politique d'abord" ("politica mai întâi"). N-a reuşit să fie om cu toată subtilitatea lui. . îl iubesc enorm de mult. Mă jenează condiţia mea umană. Un mare om politic e un om care are har. a spus un mare adevăr.. Am trăit o mare dramă a existentei mele. a cărui funcţiune este să-1 reflecte pe El şi opera lui.indiferent de starea mea. sănătate sau boală . Şi alunecam peste ei ca apa peste rată. înfrângerea .S-a întâmplat să ajungeţi filosof? . El face posibilă existenţa comună a oamenilor împreună. ba ca să-1 reflectam pe Dumnezeu. Ştiţi de ce? Pentru că eu constat.nu mai am îndrăzneala să fiu om. Nu cred că sunt mai puţin folositori decât badea Gheorghe. Omul care se sinucide n-a constatat că e om. Nu se conjugă. oamenii. Fără politică suntem pierduţi.Când adăugam predicate. Am impresia asta. e laureat al premiului Nobel pe lângă Kant. e burghez. Astea-s gogoşi. faţă de care am o mare admiraţie. Şi eu era să mor de râs. E un filosof. . nu se demonstrează. "cum poţi să-1 afirmi pe Dumnezeu. cică fug.De la Renaşterea. Această dramă subiectivă o trăieşte toată lumea. care se sincronizează cu clopotele de la biserică. Eu n-am tins să devin filosof.adică să mă mut în alţii.Despre om nu putem să spunem acelaşi lucru? Că este? Când adăugăm predicate îl împuţinăm.Şi de asta nici nu e un om. La de ce suntem noi?.. revistă de spiritualitate creştină. Kant. Legiuitorul este unul care îşi lichidează autoinsatisfacţiile. . că altfel nu are cum să-şi facă El cunoscut Universul. Şi nici n-am să plec de voie din ea. Şi eu am fost student. nici un adevăr". e român. e negustor. Să se trăiască pe sine. omul.Nu ştiu. nu de ce suntem. e om de ştiinţă. un sceptic. . . deşi n-am avut ocazia să fiu.. Am fost sfătuitor la diferiţi tâmpiţi miniştri.sunt doctor în Drept. în afară de Real care este. Noi nu putem spune despre noi nici măcar cum suntem. N-am venit cu voia mea pe lumea asta. de toate astea Şi faptul este că nici nu s-a însurat. nu ca să ajung filosof. Nu mă gândesc la supraomul lui Nietzsche. nu răspund decât orgoliile noastre raţionale.Asta e secretul lui Polichinelle. Eu m-am văzut întotdeauna legiuitor. am diploma aici. N-a reuşit să intuiască existenţa sa. Adică ne împungem ca berbecii unii pe alţii.Dumnezeu este! El e ca verbul esse. Nu ştiu cine a spus... în mod evident. prin spiritul lui de organizator şi legiuitor. e neamţ. Asta am vrut eu. nu se văd"? Camil Petrescu a spus odată că "a văzut idei". Ioan Alexandru îndrăzneşte să fie om. dar n-are sens. face parte din rasa umană.

fundamentală . Că totul e murit or Şi Universul şi omul.Au fost chiar religioşi..Au fost insă oameni mari şi înainte de Hristos.Spuneaţi că nu poate exista nici o certitudine subiectivă şi..te întreb. . Păi. Sub raportul Adevărului absolut sunt veri primari. fiindcă mie nu mi s-a întâmplat de fel. dacă văd un tren. tehnic. la uşă.. prieten al lui Nietzshe. . Şi nu mori de râs decât dacă eşti nesănătos. şi vroiau să ne arate ce expert gândesc ei. nu e convingător.Admitem noi treaba asta. totuşi.ieşi din umanitate Şi vrei să fii zeu.El spune că i-a venit de nu ştiu câte ori în viata lui şi poate fi pus sub semnul întrebării. nu-i aşa. . Am ascultat-o că eram invitat şi eram în delegaţie. chiar dacă este. La ieşire. .. Era foarte încântată. a unei uniuni mistice şi a unei experienţe. el vorbeşte. dovadă că este. . . genial. .Tot nimic. Dacă Biserica ar dispărea din istorie... creaţia? Am ajuns noi înapoi la punctul în care a apărut omul în istorie? Toate cercetările retroactive ne-au dus până la originile omului? Cică omul se trage din maimuţă. dacă au existat oameni geniali În istorie înseamnă că supraomul lui Nietzsche nu e o aspiraţie. . elaborată de el. chiar dacă îşi dă cuvântul de onoare. vorbesc şi un bou mugeşte. vede şi boul. Toate astea nu înseamnă nimic.. -Da. nu? Mergem în cosmos.. mistica şi oamenii care au ajuns întrun fel sau altul. . Le ştiu eu. mai ales prin invidia pe care o avea faţă de Mântuitorul.afirmă că supraomul e geniul şi că Nietzsche 1-a căutat. E o arătare gânditoare şi atât. Omul nu poate fi zeu. Păi. vânzoleala asta haotică a lumii actuale. Mai mult decât oamenii mari nu există oameni. Asta e cea mai glorioasă afirmaţie.Unio-mistica aia. ştiinţific şi omul primitiv diferenţa este de existentă în-timp. . Omul joacă între corp şi suflet la infinit.Plotin. Noi nu repetăm.Sunt acribii. vede şi vaca. Nici el individual Şi nici o ştiinţă sau tehnică a existentei. Chirurgia care m-a operat pe mine grandios. . Când am fost în delegaţia României la Moscova ne-au dus la un muzeu şi acolo o ovreică cică ne-a demonstrat toată evoluţia speciei de la maimuţă până la om. Păi. În Templu. el fiind geniu.considerând că prima lui ispravă s-a înecat istoric. . . "Sunt fântână care izvorăşte lumină. frământarea lumii actuale. Omul nu poate avea nici o certitudine subiectivă. supraom . Eu." . şi că lumea a fost făcută de Dumnezeu din nimic şi o va spulbera din orgoliul divin de a o face din nou . e omul mare. Atunci . Care filosof a apărut cu uniomistica? .Nu credeţi că Dumnezeu se poate descoperi unor privilegiaţi direct. omul nu e nimic.. Intre omul actual. Ar dispărea şi omul. nu eu. Are nişte imnuri. Ipotezele care au plăsmuit acest muzeu nu m-au convins deloc". Dumnezeu s-a revelat. În Biserică. "Fiindcă nu mi-a oferit nici o dovadă asupra ipotezelor care 1-au clădit... doamna spune: "Vă mulţumim pentru bucuria pe care ne-aţi făcut-o şi pentru atenţia pe care ne-aţi acordat-o". omul nu este. El 1-a făcut pe om.. Eu când vorbesc cu dumneavoastră.că am fost foarte dur atunci.Dar Şi înaintea lui Dumnezeu tot nimic e. şi? Ce dacă? Păi.Păi. Şi mi-a spus Gafencu -singurul teoretician din delegaţie . Noi nu ne putem transmite decât formal unii altora. ştiinţific. în afara omului religios. social. Fără Dumnezeu. De fapt.Şi totuşi în Aşa grăit-a Zaratustra rămâi totuşi cu sentimentul ăsta că el. mă convinge că nu există decât Dumnezeu. într-un mod particular? . "De ce ?". cred nimic". Eminescu spune că "ochiul te minte şi mintea te înşeală".Astea sunt gogoşi literare. Acolo eşti comparat cu Dumnezeu.. Drama omului este dualismul existentei lui: e alcătuit din corp şi suflet Corpul nu e etern iar sufletul. în familie. .dacă nu e omul mare..Deci credeţi că se poate o experienţă directă şi absolută? . trăia superbia divinităţii lui. istoria n-ar mai avea oameni.Plotin. O carte foarte frumoasă... .Şi înaintea lui. Supraomul a existat.. . Am văzut muzeul.Sigur. gândind în sens nietzschean. Nietzsche. ştii unde poţi căpăta definiţia omului? . Ştiinţa actuală e biruitoare. S-a afirmat! Nu ştiu care a afirmat dintre filosofi.. fiindcă exprimi chipul Şi asemănarea Lui. M-a întrebat doamna: "Ce credeţi despre muzeul ăsta al evoluţiei?".Deci nu credeţi În posibilitatea unei comunicări directe. El nu reapare în devenire.Citeam cartea unui mare clasicist Rohde. Matematic. Altfel mori de râs. da' îl vede Şi el. "Nu. vorbeşte creierul meu pe care 1-a făcut mama. E formula lui.

între suflet şi trup. şi am crezut că mă omoară prin foame..Şi spunea Rohde că acest lucru nu e întâmplător. credeţi că negrii nu trăiesc dualismul metafizic al existentei? S» ei se nasc.. Daţi-ne un model dumneavoastră ca să-1 imităm Şi noi. . în puşcărie am stat odată izolat nu ştiu câte zile fără mâncare. nu se putea face acest lucru..Sânge negrecesc. -.. -. . Am şi eu o consolare.. Da.pentru studiile clasice. Omul apolinic a fost înlocuit de omul dionisiac sau tragic prin infiltraţii negreceşti. -.Aşa. Şi vârsta mă îndreptăţeşte să mor de foame şi faptul că Şi eu am fost un român. că începem şi noi. Homer. Unii spun asiatic.. da. Cum o să fie. Adie nu fac puşcărie că reprezint un trib de negri. ci un mare popi greu de istorie şi de viitorul lui strălucit. . dacă nu este unic. Şi Aş fi fost în timpul claustrării mele în timpul prizonieratului meu în temniţă.. şi ei trăiesc. Spunea acolo că vechii greci nu făceau distincţie între psi şi soma. Daţi exemplu... al neputinţei. Tot ce există în noi şi nu ne obligă. nu mor de foame. era în aceeaşi măsură pentru greci şi sufletul Şi trupul.Minciuni de trei parale. da. ..din vârful societăţii am ajuns .şi vă rog să credeţi . Psycha . M-a arestat în '48. ar trebui să chem aici presa Şi să fac o declaraţie autorenegare. Eu am făcut 13 ani de temniţă. .. Intre aceşti doi termeni ne mişcăm.Da. după aceea.. poate voi degenera. . şi că .. aş fi neconsolat. Ştiţi ce i s-a răspuns? "Cest ă vous le premier.Da. .. în Iliada. Tot om a fost şi ăla. nu distinge între ele... să ne sinucidem. ha. negreceşti. şi ei mor. dacă un grec se culcă cu o negresă. M-a abonat Uniunea Scriitorilor la cantina lor până la sfârşitul secolului.cum zic românii . Din Nord. era să mor.. dar acum nu pot din cauza dumneavoastră. Să fac o mărturisire că am greşit.Deci nu e sânge negrecesc acela. adică universul optimist grecesc. Păi.. monsieur". Corpul nu este în nici un fel convingător. Când mi-a dat să mănânc? era să pleznesc... vai de pielea mea. Tot ce-a suferit.Bine.. Păi ce. Tocmai datorită acestui sânge negrecesc care 1-a făcut apoi pe Socrate să distingă. şi care a subminat şi a corupt pofta lor de viată. eu sunt o rotită invizibilă.. Deocamdată. al frustrării. spunând că ruptura dintre viata afectivă şi cea intelectuală s-a produs prin această inserţie şi lumea s-a despărţit atunci între inteligibil şi sensibil. tot Rohde spune mai departe că o picătură de sânge străin a intrat în trupul grecilor. Nietzsche trage nişte concluzii referitor la asta. nu distinge. -. despre suflet. Ce bizar joc al existentei! A fi şi a nu fi. N-a venit de nicăieri. Şi i-a falsificat. Eu cred că adevărul. -.Vorbind despre concepţia veche. -. -. şi corpul. Asta m-a salvat de la nebunie. dar acum puteţi să spuneţi ce gândiţi şi se poate publica înainte.aşa câte o spaimă că rămân nemâncat. Mi-aduc aminte de speculaţiile negative asupra geniului grecesc făcute de indivizii ăştia.pe stradă. Păi. Câteodată am . Mă împiedică încă capacitatea morală. al dorinţei. .... şi i-a falsificat Sânge asiatic. apare un elefant? N-apare tot un om? . pot eu sa fac asta? Am capacitatea mintală a face pe nebunul. Aş fi fost neconsolat dacă n-aş fi trăit convingerea fermă că îmi face cinste suferinţa unui mare popor. .Rohde şi. dar nu cred. Capul nu are biruinţă definitivă. Sunt abonat de Unui Sunt vizitat de incertitudini. N-au nici un sens. Ci că mi se va aduce mâncarea.Da.. într-adevăr. ha. că m ruşine. aşa cred. se cheamă spirit.în grandoarea istorică a Intre Dumnezeu şi neamul meu poporului român.. atât de savantă încât să fie publicată pe pagina întâi Şi să recunosc că am fi un neruşinat. Am o consolare . din disperare. Cioran a scris în Franţa Invitaţion au suicide. ce.. Nu e de esenţă. cum sunt redus acum.. nu există. I altfel. pentru că sediul pasiunilor.. alţii spun din Tracia. Dumnezeu şti Poate să ajung să apelez la mila publică. dar sunt. N-am voie să mă plâng în public. de aici. Ha.Eu nu cred că da. ... .. Asta m-a consolat. Unii din Asia Mică şi alţii din Tracia. Faptul că e murit or îi anulează esenţialitatea. Avem noi oamenii actuali mai multe adevăruri decât un primitiv? Vă întreb eu? -Eu cred că da. . . Nu că sunt redus la nimic.. nu-i aşa. dar diferenţa între un primitiv şi un actual este poziţia în timp.

Eu am afirmat odată într-un salon că Platon este mişcarea spiritului înlăuntrul eternităţii. nu expresie formal-logică ca (şi) concept. De altfel.E factorul etnospiritual opus concepţiei libertinajului democratic. l consolez şi eu că fac parte din familia lui. mulţi. Dar vezi pe unul care ne depăşeşte. El a rămas posibil. e cel mai mare gânditor al Europei. nu a Rusiei actuale. dacă încerc să gândesc Universul. e doar un simplu reflex.Eu gândesc aşa: mistica revigorată de ortodoxia rusească se contrapune cumva ortodoxiei greceşti. mistici. . Raţionalismul vest-european faţă de idealismul grecesc nu e nimic. şi a spus că "neam putea permite noi. a că e de ajuns.Am fost admirat de Nae lonescu şi de Lucian Blaga.. nu e inferior nici unui alt neam în participarea la valorile universale ale culturii. că neamul nostru.Eu afirm că a venit prin Bizanţ. prin mistica indică. Asta este poziţia Rusiei. inzii. Bizanţul s-a întemeiat pe elenismul târziu. care mi se pare mai raţionalistă şi care s-a sprijinit foarte mult în rădăcinile elenismului. în tinereţe. cu ce s-au mândrit ruşii? Cu spiritul tătaro-mongol nu puteau. a fost mai mult decât alţii platonician.Păi. Ruşii au şi opus bizantinismul spiritual glorios al lor. asta laicii. că ei reprezintă reacţia mistic-creştină faţă de raţionalismul sicativ de existentă şi suflet al apusului Europei care. avem un Eminescu. ..Prin ortodoxie. M-aş bucura însă de un lucru: e chiar o ce nu mi-a plăcut Şi am fost toată viata silit să fac. Neamul rusesc dovedeşte o glorie bizantină extraordinară. adică să-1 gândească pe Platon logic. Că n-avem un Goethe. .nu ştiu cine a spus că Platon e un avangardist.. Şi dumneavoastră cred că sunteţi convinşi că bulgarii nu sunt egali. dar vehiculul au fost slavii. vă fac o mărturisire. Nae lonescu nu 1-a gândit logic pe Platon. Costin. slavii au trăit glorios Bizanţul. S-a gândit. Nu e un om realizat Nae lonescu. Cu asta s-au mândrit. poporul român nu e cu nimic inferior poporului german sau francez. . Şi Nae lonescu era platonician fără voia lui. a venit indianul ăla. deşi trăieşte. Eu. să ştiţi. de extremă dreaptă. în generaţia mea.. . n-am fost noi "în calea răutăţilor"? A reuşit vreo invazie să-şi impună stilul şi credinţele aici? . . . s-o transforme în concept antic. -Vă rugăm. luat în masă. Noi n-am fost niciodată paşalâc. chiar primii părinţi: Dionisie Areopagitul.Poate slavii. Iar maturitate. El e foarte mare om. Păi. Păi. Acum în generaţia nouă nu mai e nimica. mă consolez cu strămoşii glorioşi Şi cu ideea creştină. I-a bătut pe turci. un om mare.nu oarecare. fiindcă î sărac . de pildă. Jocul acesta pe scara de val politice nu mă mai interesează. .Care e diferenţa de vârstă între dumneavoastră şi N lonescu? . Nae lonescu s-a născut pe la sfârşi secolului trecut. . cum a fost Ungaria .Eu cred că între Bizanţ şi lumea slavă e o mare diferenţă. . ÎN lonescu m-a iubit foarte mult. . Factorul etno.Nu numai el.Nu. N-o mai am.Ce înţelegeţi prin "un bun român" în zilele noastre Conceptul acesta de "bun român" e determinat etnic spiritual? . Eu. mut Biblia în universul îngheţat al ideilor platonice. Asta e meditaţia. să-i socotim pe europeni inferiori nouă. .Ortodoxia e a lor? . pe Platon". Europei raţionaliste apusene.El.să fiu sfătuitor. Păi. moare sicativ raţional. Krishna. . ca să nu mă consider "nimic". şi eu sunt platonician. Care cronicar spune. Ideea platonică e principiu creator.. ci metafizic. Vă mărturisesc Şi eu. am fost un om de extremă stânga.Nu e numai a lor. §i în Rusia actuală aed că mai sunt d-ăştia.Da. Iar acum mă consolez calitatea mea de român întreg. De fapt. posibil.Păi da.. Păi. Iar bulgarii au fost un vector purtător al Bizanţului.spiritual opus formulei egalitare democratice. nominaliştii moderni au încercat să degradeze ideea platonică care este arhetip. Fără acele constelaţii ideatice pure ale lui Platon .Diferenţa nu e mare. Atât. .Prin ei ne-a venit. aşa cum m-a situat istoria în România. ci a Rusiei ţariste. . S-a stins în mine acum setea putere. în România. Când mă gândesc că am avut un Ştefan cel Mare. pe neoplatonism. viforniţa din spaţiul în care s-a desfăşurat istoric poporul român ne arată că suntem unul din marile popoare ale Europei.. Nu? . Papalitatea 1-a declarat "atlet al creştinătăţii". De pildă.. Din punct de vedere politic. ca să nu ajung "nimic" în conştiinţa mea.

. Ei mi-au spus că au fost aduşi la mine. vă înconjur cu dragostea şi admiraţia mea.doi tineri.Sigur. •'' . Dar vă rog să mă credeţi. Sunt foarte inteligenţi. culţi. Plecăm mai învioraţi decât dumneavoastră. să Ştiţi. indiscutabil. Iorga. nu? . Nu am nici imaginea fizică a lor.. vizită. mi se pare că dumneavoastră realizaţi prin această vizită imposibilul.Cine? o . Depinde de forţa de emancipare pe care o are lumea.. Şi eu zic: "Domnilor..Păi. "Păi.. neajutorat? Mă simţ foarte neajutorat. să v-o povestesc . da' rar sunt vizitat. în timpul ăsta de fier. că am făcut şi eu istorie în statul ăsta.Dar aici nu este un paradox că de 45 de ani istoria e făcută de nişte mediocrităţi politice? .după bătălia de la Monacs. singur. . domnilor? . ...Ştiu eu. .. . . . Nae lonescu. cât au trăit în preistorie primitivii. Păi. Şi zice unul din ei. Ce căutaţi la mine. . blocat în camera asta. sigur. poate. ştiindu-se că eu sunt vorbăreţ. nădejdea mea e în popor. Şi dacă veţi auzi vreodată că am pierit. . dar nu ne-au făcut paşalâc.Dialogul cu dumneavoastră e revigorant. neajutorat şi neputincios. Eu îi iubesc pe toţi că sunt foarte deştepţi. că direct nu pot deveni. Octavian Paler. nu ştiu din care celulă erau ei mutaţi la mine în celulă. . Uite. el a făcut istoria condus de oamenii lui mari.Chiar aşa de rar sunteţi vizitat? . că aţi venit. un om care a polarizat.Păi..îmi pare bine că îmi aduc aminte de scena asta. Suferinţa n-are durata.Faptul că puteţi vorbi cu noi lucruri care. . amuţim toţi".Şi după război? Generaţia de după dumneavoastră. nu vorbim nimica.În primul rând. să ştiţi că am pierit în mizerie. Sextil Puscariu. Sunt foarte părăsit! Ştiţi cât mă simţ de părăsit? Până într-atât încât vizita dumneavoastră mi se pare neverosimilă.Nu. Istoria românilor e opera poporului român .Când am venit aici mai erau două doamne.Eu. Când rămân aici. ştiu eu? . Asta e sub-istorie naţională. a făcut parte dintre vârfurile generaţiei mele care.Pe Noica 1-aţi cunoscut? ....Nu vi se pare că a fost. oameni care.Nu-i cunosc prea bine. Parcă Mi-aţi dat un medicament. Ne-au bătut. . noi am avut ce să luăm de la dumneavoastră. chiar tăcând. nu? Nu poţi să aduni tot poporul român în congres istoric.Sunt mai mulţi. Fiecare e o personalitate. asta nu e istorie. Le-am spus: "Cinstea pe care mi-o faceţi mă onorează. te pomeneşti că nu vine mâncarea. Cine s-a afirmat acuma? . Nu mai rămâne nimeni şi mă apucă o disperare încât găsesc ieşire numai în principiul morţii. . Poate vor mai veni. bolnav.nu?. Şi e păcat.. Paradoxul e că popoarele devin mari prin reprezentanţi... Au venit odată în temniţă la mine .. dar nu sunt încă reprezentativi. mai trec pe la dumneavoastră. dar nu mă .. . pentru că aţi binevoit să veniţi până la mine. Nici unul n-a devenit un mit sau o forţă orânduitoare. acum mă gândesc. I-am bătut şi noi. am luptat şi eu. Şi lui. în ce mă priveşte. sunt băieţi de viitor. domnilor. eu sunt neconsolat şi obosit şi disperat pentru că sunt în temniţă". Mă bucur şi vă mulţumesc de. totuşi.. şi mie ni s-a făcut cinstea să fim băgaţi în temniţa. vă fac plăcere cred că vă revigorează.Cât poate un neam să trăiască sub-istorie naţională? . Nu pot să spun că dumneavoastră nu Mi-aţi făcut o binefacere prin vizita asta. "Iar noi suntem liniştiţi că suntem arestaţi împreună cu dumneavoastră". .Cum să nu. Eu gândesc poporul român ca şi Iorga.Mă gândeam la numele care sunt acum mai folosite la noi. Lucian Blaga.Am fost prieten cu el. zic ei. se face în jurul meu vid social. Dar ce poate face un neputincios aici. mai bine? . mi s-a părut că sunt.Ce figuri mai importante vedeţi între oamenii de cultură din timpul nostru? Cine credeţi că ar reprezenta mai bine cultura românească? .Nu le cunoaşteţi aşa..Da.Faţă de personalităţile generaţiei mele.Până la urmă tot poporul dă măsura conducătorilor săi. să discute cu mine şi apoi să pună bâta pe ei ca să mă toarne. Mă simţ singur.Păi. Liiceanu. . Istoria e punctată de oamenii mari ai lumii. Am şi uitat cum le cheamă.

Credeţi că Noica a fost un filosof creştin? . Nici nu ştiu cine era. sociale. o sinteză. economice.aşa cred eu . E un animal raţional şi biped. la rangă. .e o metaforă literară. lovituri.1 Şi să te înceteze din bătaie. mă consider maghiar sau evreu. Nu admiteam că sunt români.Melancolia e legată de o zi mai proastă sau e o melancolie metafizică. religios. Nimic nu poate înlocui creştinismul. I s-a otrăvit mâncarea.. Nae lonescu. ci şi o umilinţă morală. dacă mă bate un român. Omul trăieşte iluzia nemuririi şi a salvării lui. . tehnice.Are neapărată nevoie de consolare.Aş pieri. . 13 ani de puşcărie. Românii n-au nici un viciu după mine şi sunt egali.Ştiu eu?! Cum sunt eu naţionalist fanatic credeam că sunt minoritari. Ştiţi ce v-aş ruga? Eu nu vreau să vă confisc nici un minut din viata dumneavoastră.prin religie – şi prin social . detaşat şi de social.Se spune că a fost otrăvit. E şi bătrâneţea şi însingurarea. toate marile vârfuri din bătăliile omului mă emoţionează. fiindcă .Ce-i lipseşte? . eu nu pot să zbier exterior. Omul fără Dumnezeu . De ce mă simţ. morale. . triumfător. politic. v-aţi retrăi viata altfel? .Ştim că sunteţi cel mai important gânditor român în viată şi. Păi. la cărţi. dacă e posibil acest cuvânt barbar. zic romanitatea. Sentimentul ăsta al egalităţii mi 1-a creat Şi influenta pe care a avut-o asupra mea. Dumnezeu Şi semenul său îl scapă de neliniştile limitării în timp Şi în spaţiu. cu toate mizeriile pe care le-am îndurat.ti lipseşte absolutul persoanei sale.N-a putut fi necreştin. o ranga este trecută pe sub articulaţiile genunchilor Şi este sprijinită la capete. Se spunea despre amanta lui că 1-a otrăvit la ordinul lui Carol al doilea. . Să mai veniţi pe la mine.e neom. estetic. Aceeaşi neputinţă şi acelaşi zbieret pe care el îl are exterior. zicând: "Lasă-1 în mă-sa că mai avem Şi altădată nevoie de el". Pentru mine. Simţ nevoia vecinătăţii umane.Sau v-am prins noi acum într-un moment foarte prost... şi marile biruinţe politice.Cu experienţa asta.Nu zic românismul.. . aşa de singur. Mă uit prin cameră. ha Eu. în unul din stilurile militar.) când leşini. Pe dumneavoastră ce v-a determinat să veniţi la mine? .că a avut un maimuţoi care a murit de melancolie. deci. Şi astea contează.. a bătrâneţii. ştiinţifice. .prin semenii săi. Omul e o fiinţă socială.consolează".. Nu ştiu dacă sunt înţeles.Cum a murit el? . artistice.r.. Sunteţi români.Nu. . cu apă rece. mă credeam un leu cuceritor. când Dumnezeu umbla din casă în casă. Aş muri de melancolie ca maimuţa lui Andreev. Să te bată de să te snopească. fiind tânăr. de vârsta senectuţii? . Nu poţi fi necreştin. îmi dau seama că era o obrăznicie din partea mea. Ştiţi cu cine semăn eu acum sub raport relaţional social? Cu un copil care ţipă după mamă-sa. . astfel Incit victima atârnă încovrigată cu capul în jos şi este bătută cu un băţ sau o vergea de metal la fund sau la tălpi. .Şi nu-i atât de puternică pentru a fi deplin consolatoare .Amândouă împreună. la mobilă. la bunătatea dumneavoastră şi la romanitatea dumneavoastră. din moment ce are în permanenţă nevoie de consolare? .Aş vrea. Zice el . mi-a plăcut .Eu apelez la caritatea dumneavoastră. dacă mă credeţi. dacă n-aş avea conştiinţă religioasă . poate. .. Eu definesc strălucirea epocilor istorice în funcţie de geniul religios al epocii. nu? -Da. pentru că nam nici o certitudine. Şi se întregeşte prin semenul său şi prin Dumnezeu. Nu pot ofensa neamul meu în nici un individ. (n.. Dar.V-au bătut. militare. ca acum la bătrâneţe.. fireşte. toţi românii sunt egali români. Eu nu îndrăznesc să spun cine e bănuit. Nici toată cultura antică precreştină. Aş retrăi bucuros viata.Şi ei tot români se numeau? . că nu eşti animal. Ha. să ştiţi.Credeţi că omul trăieşte în "Lipsă". . .. Adică e o vietate. 1) Mâinile şi gleznele sunt legate împreună. să gândesc.. Nae lonescu a fost un om foarte mare. legata. prin Biserică . domnilor. Păi eu. economic. îmi place să văd şi omul luptător. Au fost perioade în viata mea când eram foarte autonom. nu ştiu. Eu.Sigur. sunt de părere că apogeul Europei nu e la Atena. e firesc să vă căutăm. nu e umilitor pentru un om să fie bătut? Bătaia nu e numai o suferinţă fizică. ca tânăr mai ales. nu în funcţie de isprăvi politice. ci în Evul Mediu. dacă n-aţi fi dumneavoastră binevoitori că aţi venit aici la mine.

şi tot mă îndoiesc că sunt roman.A introdus şi un nou stil publicistic în presă. cel mai mare jurnalist tot Eminescu este. ... . Am citit articolul pe care 1-a scris la moartea lui Ionel Brătianu. şi scrii destul de des. Ha. "citesc Cuvântul numai când scrii tu. Ala e român prin definiţie. » . .Cu cât inteligenta e mai mare. Păi. se spune.. cu băncile liberalilor.Eu am fost colaborator la Cuvântul.pacoste. dens de credinţă.Păi.Liberalii! Ş intern împotriva României moderne? Păi. a fost foarte intransigent la adresa unor lideri politici importanţi ai noştri. -Cine? .care era un om aşa de extraordinar . Domnul Nae lonescu a fost captivul unor prejudecăţi. şi dascălul. Restauraţia.Din ce familie era? . .Nici nu există..Şi la moartea lui a scris că a fost un om rău. a avut drept agent principal Cuvântul lui Nae lonescu. zice. Nae lonescu e dintre oamenii mari ai neamului nostru. nu în tren.După părerea mea.Lupeasca s-a enervat că Nae lonescu ...Nu.. fiindcă ai aparat s-o justifici. Definiţia lui Nae lonescu e aceasta: meditaţia metafizică mutată la nivel cotidian.Poate că nici nu exista.. . . Şi eu am trăit zăpăceala asta. nu? Şi Ionel Brătianu a făcut România Mare. Stilul lui Nae lonescu. -. aşa cum o avem noi..în primul rând.a trecut alături de luliu Maniu în bătălia curăţirii grajdurilor lui Augiaş de murdăria iudaică. Eu eram un foarte radical burghez şi scria Mihail Sebastian. cu atât prejudecata e mai voinică. Şi a fost ucis. . Să fii autor principal al regentei. . . ha.care au fost tot în sat . îmi place foarte mult că scuipi în ciorba lui Nae". Avea dorinţa de a ridica anonimatul "în vedere": ţăranii. capitalismul bancar. poate. .Mie îmi e cumva străină concepţia asta.. E un om care a murit pentru credinţa lui.El era brăilean.. nu? . al restauraţiei regelui şi. A fost un sectar. Unde mutăm România modernă? înainte de liberalism? Cine a creat României modernă? Vă rog să-mi spuneţi.Ştiu că Nae lonescu îi vedea pe liberali ca pe o. Ăsta e viciul gândirii lui. . oricât de mare. Ridicarea cotidianului la nivel filosofic. că taică-meu a fost popă şi mama ţărancă.Nae lonescu îl concepea pe român ca pe un ţăran învăţat. Nae lonescu e un om foarte mic faţă de Ionel Brătianu. dar a stat împotriva mersului istoriei. a făcut un fel de ţăran. . Ala duce cioarecii la primărie şi Îi dă certificat de român. . Nu se poate.E o idealizare. Domnul inginer Ionel Brătianu.Totuşi. în Cuvântul a scris.Cine? . Dacă eu.. aşa este. a lui Carol al II-lea. Şi să fie apoi ucis de regele care a fost restaurat pe tron de el. E o mică diferenţă.Da. Nu poţi absolutiza ţăranul.Liberalii. îl poţi iubi că e viguros şi e roman autentic.Eu ştiu asta. în care spunea despre el că a fost cea mai puternică personalitate a timpului nostru.Nu e construcţia lui asta? Există un astfel de om? Spunea cineva că figura boierului de tară. . şi notarul .Asta aşa e! . Deşi a fost un foarte mare gânditor. viguros şi credincios. că inteligenta. este construcţia sămănătoriştilor. Nimeni n-a făcut asta în presă până la el..Nu ştiu. Cuvântul. el trăia în căruţă. . . Ştiţi dumneavoastră. . . Inginerul ăsta a făcut România Mare. prin otrăvire. A fost un sectar. Nae lonescu a avut ambiţia teribilă de a revigora structurile populiste din România. Cred că şi preotul. dar de un ţăran în cioareci nu trebuie să te îndoieşti. Sămânătorul. Nae lonescu a condus ziarul Cuvântul. împotriva Lupeştii Şi a jidovilor care îi invadaseră palatul.Brătianu. . nu e realitate. dă-o încolo de treabă. nu? -Da. Nae lonescu a fost una din marile inteligente ale României şi îmi confirmă mie un lucru.Oare aceste figuri există? .. retragerea lui din singurătate. poate că un curent.Da. nu e suficientă pentru a te curăţa de prejudecăţi. după câte ştiu. ţăranii şi omul comun.Nae lonescu.. . n-a filozofat în publicistică. Totuşi. . . . . nici Eminescu. cum putem muta un om în cioareci în Academia Română? Nu ştiu.

Ei au creat două religii. .Totuşi. în antichitate. Te naşti român. .. ovreii. mă simţ însingurat şi neputincios. germanii s-au dus în Italia ca să se întoarcă acasă negermani.Are Nae lonescu un articol. Părerea mea e că dominanta e latină şi spiritul european nu e nici slav. Uite. conceptul de român nu era nici etic.Da. vă mărturisesc cinstit.Cum vă explicaţi fobia aceasta. germanic. Fără cioarecii lui. şi a fost trăit autentic.Stilul lor de viată. . . care e soldat viteaz. cei mai mulţi cărturari ai noştri. care la noi sunt mari reprezentanţi ai gândirii româneşti. germanii. a celor latine şi familia popoarelor slave. Rasa ariana. acuma cât e ceasul? . absolutizarea. nici german.Da' eu ce-am suferit? Noi suntem germani de limbă română. Găina nu poate să înoate. . Nu semănau cu romanii. eu mă gândesc la ţăran. Poate că asta e caracteristica lui Nae lonescu. Nu e nici o ruşine. prin cultură şi prin raţiune: ei sunt întemeiaţi de romani. cum au făcut nemţii.. care nu e trădător şi care e credincios idealurilor româneşti.care e o javră extraordinară -ăla e român". Ha. Spiritul românesc şi-a făcut loc şi în oameni care au ieşit din familii care sunt altele decât de ţărani. Cultura Europei e iudaică şi civilizaţia e multiformă.Mă refer mai ales la cei din diaspora. era ontic. înseamnă că venit mâncarea! .Are geniu religios. intră! Despre economia românească Acest dialog cu Raluca Barac a avut loc în aprilie 1991 . De fapt. . un ovrei sau un neamţ. vorbesc antropologic. Nu poate fi concepută Europa nelatină. nici social. . Mai glorioase nu văd religii în lume.Sunt imitatori. maghiarii. orice. Restul este artă şi ştiinţă. ci latin.. Latinitatea e dominantă europeană. Că filiaţia gândirii filosofice europene e asta: Italia antică şi a Renaşterii. că poate 1-am citit. Asta e "bun român" şi ala e "român". dar nu ştiu titlul. Care e ideea din el. Ştiţi că istoricul Tacit. . cumanii. Care este explicaţia? E vorba de un sentiment foarte vechi. e un orgoliu din partea noastră. au ieşit din familii de preoţi. nu în ultimul rând. bio-istoric. ha. nu te faci român. turcii.Sună la uşă. . Cultura înseamnă la ei spirit şi numai ei au lăsat cultură pe unde au stat. spuneaţi că v-aţi dorit întotdeauna a fi ctitor de aşezări umane. . Franţa latină şi Anglia tot latină prin spirit.Păi. Nu ştiau ce sunt. de exemplu. germanii. credeţi în autonomia voastră. Nu-i înţelegeau. pentru ei cultura înseamnă religie. nu? Nemongolă. . Zice.Cum să înţelegem atunci resentimentele faţă de ovrei. Ce înseamnă romanistica? Este tocmai ştiinţa acelei culturi care sa creat pe ruinele Imperiului Roman şi care a fost fecundată de geniul barbar. De aceea vă întreb. iudaică şi creştină. I-am spus unui neamţ odată: "Voi. "Români şi buni români". Pe cioarecii lui stăm.Care e nota distinctivă a evreului? . Nu Germania. ludeo-germano-latină-slavă. Biologic e slavă.. Mă joc între sentimentul letal al morţii şi suferinţa mea! Domnilor. Latinitatea e dominantă în Europa. S-au zbătut germanii.Domnule Petre Ţuţea. . au intrat în contact cu romanii. sunt părinţii religiei noastre. Insă toţi stau sub cupola acestui concept desemnat prin cuvântul arian.Articolul e genial. Unu din ei devin "buni români". Europa e o construcţie spirituală latină. Minţile luminate. germană şi latină.nu cred că erau mai puţin români decât ţăranul.Bine. Ei sunt o rasă superioară. aceştia îi înţelegeau la nivelul sticlei. . Eu nu vorbesc rasial. e bun român. pecenegii. ca şi slavii. Pentru că el e purtătorul bio-istoric al românilor. Adică.Are şi termenul puiens iudens. dar sunt tot subalterni. resentimentele aproape universale? . care e un cetăţean corect. Şi o javră cu cioareci .. domnule. e interesant că ei n-au lăsat o cultură distinctă în ţările În care trăiesc. . cum ar trebui considerată în actualitatea românească situaţia de cetăţean al Cetăţii? .Mi se pare că a suferit foarte mult influenta germană. neiudaică. Pentru Nae lonescu. E poporul cel mai înzestrat filosofic.. Ei aparţin Europei care e formată de trei familii de popoare: familia popoarelor germane. Eşti român sau nu eşti.Păi. de stat şi de popor. Ce înviorătoare e pentru mine vizita dumneavoastră. Când. jidan împuţit. care se distinge de iudei şi de mongoli etc.Da.Păi. de dascăli şi de ţărani. ariană. ha. . Adică. dar sunt zonele de interferenţă. propriu-zis nu sunt ei cei mai înzestraţi. aici trăiau tătarii.Nu 1-am citit. . cei care trăiesc printre noi. îşi satisface obligaţiile faţă de fisc. aici. . Da' voi ştiţi cu cine semănaţi? Semănaţi cu o găină care stă pe mal şi dispreţuieşte o rată care înoată".

încât să nu se simtă prezenta normelor care guvernează Cetatea. de obicei..Conform legilor votate. repet. credeţi că un francez este mai deştept decât un român? Nici vorbă! Iar dacă proprietatea pământului trebuie să fie limitată. proprietatea trebuie să devină nelimitată. în prezent. Singura certitudine e credinţa. mai întâi. iar statul trebuie să asigure raporturi normale. fie "stabilizare". . economia tării? . în primul rând.şi subiectul şi obiectul. Individualismul este factorul central şi propulsor al progresului material şi spiritual. proprietatea industrială.d. la două aşa-zise reforme pe care. ceea ce presupune confortul social . În schimb. Ministerul Comerţului cu comerţul interior şi exterior. în momentul de faţă.' până în prezent. iniţiativa particulară şi o ordine de drept atât de obiectiv formulată. şi chiar la nivel guvernamental s-au făcut nişte mutări spectaculoase care ne amintesc de mutările dintr-o epocă nu de mult apusă: în guvernul Petre Roman un ministru al Apărării Naţionale este numit peste noapte ministru al Industriei. statul îşi menţine. ar fi trebuit ca actualul guvern să dea.Normal ar fi trebuit să intervină un echilibru între dirigism şi individualism. spirituale şi materiale. deci nu se poate presupune că numai prin studiu se ajunge la certitudini. provocând astfel dezordinea Şi confuzia. care e certitudine. Şi trebuie să aibă. din principiu. trebuie să fie nelimitată. un arbitru. nefiind legate de condiţia umană. cu toate că sunt superindustrializaţi ca ţăranii francezi. E drept că. el trebuie să aibă un sistem adecvat nevoilor sociale. al Industriei cu industria s. în prezent. dar obligatoriu axată pe marile adâncimi ale spiritului: teologală şi umană. transformând oamenii în nişte piese de şah pe care le muţi după anumite reguli.Nu o pot vedea decât ca pe p divizare pe specialităţi. de fapt. deci obiectivitatea cu obiectivitatea. de multă vreme. Se confundă.a. . alcătuite după modelul în care gândesc comuniştii. potrivit limbajului filosofic. Numai astfel statul va avea. un coordonator Şi nicidecum un posesor de întreprinderi. nici nu prea ştie să le definească: sunt denumite fie "liberalizarea preturilor". Dar . nu s-a făcut distincţia între obiectivitate şi obiectivitate. .Dar cum vedeţi formarea şi devenirea omului politic? .Ar trebui ca. Pentru proprietatea industrială. punctul de vedere general acceptat asupra unui lucru prin utilitate. fără conflicte. . . dar nu şi pe direcţie spirituală şi morală. pe ce coordonate credeţi că ar trebui să se axeze. fiindcă există sisteme sociale care dau rezultate foarte mari pe direcţie materială. adică: obiectivitatea este un punct de vedere general acceptat. la oraş. ÎI. comercială şi bancară nu trebuie pusă nici o limită. Statul trebuie să fie. un aparat coordonator al acestor funcţii. pentru ca nu cumva excesul unora să încalce peste altele. Nu se poate spune că românii nu au veleităţi industriale. deoarece cuprinde subtilitatea şi comoditatea izvorâte din el. pentru că peste 100 de pogoane încep să apară latifundiile sterilizante şi instituirea dreptului de primo-genitură asupra acestei suprafeţe. România spre o economie de piaţă? . Cetăţeanul trebuie să fie asigurat prin normele şi legile vieţii sociale fără să simtă prezenta coercitivă a acestor norme.Ca specialist în ştiinţele economice şi de drept.iar plăcutul să fie obiectiv satisfăcător. între straturile sociale şi indivizi.Da. pe când obiectivitatea este posibilitatea unică de a te mula pe obiectul contemplat.în primul rând în politica agrară: I. În nici un caz astfel de legi nu sunt bune. adică legile unei societăţi moderne trebuie să fie atât de bine întocmite între clase sau pături sociale sau indivizi şi legi morale. De pildă: fiecare minister cu domeniul lui . Determinarea proprietăţii şi suprafeţei teritoriale: cea mai bună organizare a spaţiului agrar este limita proprietăţii individuale sau familiale până la 50 de hectare. în dezvoltarea unei economii de piaţă: industria sau agricultura? . să fie definite ministerele ca funcţii fundamentale ale corpului social. dacă este să facem o comparaţie. De fapt. Care ar fi trebuit să fie primele măsuri economice care să îndrepte. problema individualului. fie de-a dreptul inflaţie.Ce ar avea prioritate. Asigurarea aparatului tehnic agrar.Aici trebuie îmbinată. aşa cum se procedează în momentul de faţă.Ministerul Agriculturii se ocupă cu agricultura şi zootehnia. în agricultură germanii sunt mult mai proşti decât ţăranii români.Actualul guvern a recurs. a utilului. Vedeţi. încât subiecţii sociali să-şi întărească atitudinile sub cooperare liberă.Coordonatele indiscutabile sunt: proprietatea privată. Adică utilul să cuprindă actul individual . mână liberă întreprinzătorilor. .Cum vedeţi problema formării intelectualului? .m. Care este părerea dumneavoastră cu privire la aceste reforme economice? . cu adevărat. . aşa cum o privesc eu. . cu cea a plăcutului. în posesie 70% din întreprinderile industriale. Acestea sunt construcţii arbitrar raţionale.Cel ce devine om politic este o giruetă.

ha.. societatea nu e furnicar. Luaţi exemplul SUA care este.. Iar la oraş omul trebuie să fie liber ca banul Ghica. . nu poţi face cultură. Şi cu toate că România are o climă şi un sol mult mai propice decât Germania. limita proprietăţii pământului. o tehnică avansată. Proprietatea industrială e nelimitată. în timp ce sătenii stau în sat prin reguli de comportare. i s-a obiectat că "domnul şi doamna Mihalache vor ajunge la Câmpulung într-o săptămână cu carul cu boi". ar avea o populaţie mică. tehnic. Că dacă România ar fi formată din moşii. împiedică crearea latifundiilor despre care. Ţăranii formează o comunitate şi orăşenii o societate.. Eh. îmi spunea ministru: "Sunteţi cinic. adică latifundiile sau marile moşii au pierdut Italia.Părăsind eternitatea culturii săteşti. De unul singur poţi să scrii tratate întregi. cu ţărani cu tot. cel mai avansat popor din lume. cum spunea Pliniu cel Tânăr: "latifundia perdidere Italia". nemţii dau un randament mult mai mare decât dăm noi în Bărăgan şi asta pentru că dispun de o tehnică avansată. Despre Germania nu se poate spune că are o climă pentru agricultură cum are Bulgaria sau România.Aţi fi putut fi sfătuitor şi legiuitor. adică gânditor al formelor ordinii în societatea umană. asta e egal cu zero.. să creeze superindustrie ultramodernă.. creşterea populat trebuie controlată. . unde Petre Ţuţea se afla internat şi însingurat. Uite. Cum să dai lecţii? A încerca să ( lecţii la arta guvernării actualului guvern este aşa cum te duce să ţii lecţii de filosofic kantiană la o ceată. dar nu creează norme pentru o cetate ca cea modernă. literatura e de natură organică şi societatea oraşului e de natură construită. în politica populaţiei trebuie să ai în vedere că nu poţi să obligi populaţia să crească cum cresc furnicile. să se înarmeze până în dinţi şi seducă în vizită războinică la popoarele vecine.Violenţele sunt întotdeauna specifice deficientelor materiale şi morale ale Cetăţii. nu s-a putut.. scrii cărţi. ha.. domnule director".. impulsul plăsmuitor al unui subiect.. dar nu faci Cetate. Peste o anumită limită. le-am fi dat cu tifla. . Eu gândeam naţionalist. Economia trebuie să asigure ritm creşterii populaţiei printr-o ritmică coincizând cu mijloacelor de trai..Eu vedeam întărirea economică prin industrie şi agricultură şi prin creşterea populaţiei României. proprietatea pământului trebuie limitată.. Asta nu se poate de numai cu un grup comun condus perfect. Nu trebuie să tolerezi mari moşii la tară. Ca director de studii în Consiliul Miniştri am vrut să lămurim problema aceasta. Sfătuitor de ministru am fost. Când Ion Mihalache a creat Partidul Ţărănesc şi a vrut să organizeze cetatea pe interesele runile.. I-am răspuns: " Sunt excesiv de patriot. . prin asigurarea sănătăţii şi echilibrului mediului ambiant. bineînţeles...Cum vă explicaţi violentele din ultima vreme. Obştea ţărănească creează doar moravuri rurale.În momentul de faţă nu ne putem lua înapoi Bucovina Nord şi Basarabia pentru care am plătit şi datoriile de război ce să mai vorbim de Cadrilater? . Vorbesc aici de stilul proprietăţii. Orăşenii sunt juxtapuşi. culcându-le pământ. Cele mai strălucite state agrare sunt statele industriale. proprietatea pământului este de până la 25 hectare.. Şi asta am gândit-o în România. În orice caz. iar cu o populaţie mică nu poţi face istorie. 50 de pogoane de familie sau individ.Intrarea în istorie este acea prezentă activă a unui ins şi a unei colectivităţi plăsmuitoare de forme spirituale şi materiale ale existentei. pentru că. convieţuire. ci trebuie să ai şi spurcăciune de partid. în comunitate. cum să limiteze creşterea populaţiei. cu latifundii. Dar latre Dumnezeu şi neamul meu proprietarii de pământ germani dau un randament mai bun. Cetatea care nu e bine nisus formativus. în luna mai a anului 1991. Părerea mea e că proprietatea pământul trebuie limitată. ştiut fiind că violenta nu e o trăsătură caracteristică românului? . că aşa.Toată economia trebuie dezvoltată. ca să ajungi legiuitor într-un stat nu-i suficient să fii un mare gânditor juridic.Sfătuitor şi legiuitor. .. în Europa. . aşa permite spaţiul agrar german. un bancher poate cumpăra un sat. care stau într-o climă temperată foarte bună.. populaţie care să aţingă cel puţin 60 de milioane până la sfârşitul secolului. . exemplul este Germania. Dialogul următor cu Raluca Barac a avut loc la spitalul Christiana. Sunt i imperialist. Eu vedeam politica creşterii populaţiei în funcţie de geniul militar şi politic poporului român pentru a asigura creşterea sau expansiunea spaţiu. domnule ministru". În Germania. omul de cultură trăieşte în prezent drama istoricismului.Cum vedeţi întărirea economică a cetăţii româneşti? . cum sunt cartofii în sac. N-am avut încotro. iar eu am fost de părere românii trebuie să se înmulţească ca sardelele. şi când am fi fost ameninţaţi. . Ha. ziceau ei.

Cu democraţii. ăsta e un sferto-doct. Iorga a scris articolul acela celebru Ştiinţificii făcând un făraş. că românii sunt un popor ales.e actual şi acum! Nici un om de ştiinţă.. nu e în Bulgaria.. ha. Zice cineva: "gândirea ta nu dreaptă".Alexandru Vulpe nu a ajuns încă în Academie. Ha. Asta nu e de discutat: întotdeauna fiarele puternice le mănâncă pe cele mai slabe. în Ardeal. poporul român sădeşte idei ca zarzavaturile? Poporul român face oameni. şi ar încurca şi un dovleac. S-a întâmplat anapoda de gândeam eu. căci nu moare lumea în est Românul e buricul pământului"... o să păzim toate guvernele? Alte guverne pot gândi altfel.Vreţi să vă apropiaţi de teoria Româniilor orientale a lui Iorga? . Şi Platon .. .. a fost un bănăţean superb. unde toţi sunt doctori în filosofic.. că atunci am ajunge să facem agricultură la Debrecen. Ha.. ha. ha. care mi-a spus. îi răspunde: "Păi cum să vorbesc? Altfel cum Aş fi rus"? .Româniile orientale ale lui Iorga. evident! Aurel Popovici.ar veni un negru din Africa. Păi ce. dar eu mă gândesc la poporul român.. e însă etern mărginită. ci un mistificator. Eu am făcut un haz ca secretar al Comisiei economice..Revenind la Steiner.. asta e ca şi cum ai admite că specia-om ar trage câte un congres pe uliţă şi ar vorbi cu toţii în cor.."? "Pentru că sunt imperialist". Ha. Mi-a spus un ministru: "Păi... . . nu ar rezista: a doua zi.pamfletar cu ei. eu vă felicit pentru rangul universal de Ministru al Popoarelor noastre". Că democraţia internaţională ce ar fi? .Păi. Zic: "Nu. până-într-acolo încât la «Athene Palace» să poată să mănânce toţi mămăligă cu fasole". Aş zice că sunt turc. în Bucureşti? Bucureştiul nu e în Albania. credeţi că în vremea lui Platon nu existau oameni de ştiinţă la Atena? Aţi auzit de vreunul? Nu.Păi. ce-i? Mie mi-ar plăcea ca ungurii să ajungă la două milioane de locuitori şi românii.. Prim principiu pe care-1 afumam ca director de studii În Consiliul de Miniştri era cam acesta: zicea un ministru.. noi n-avem populaţie şi n-avem nici tunuri. ha. eu cred că sunt bine orientat şi n-am venit beat astăzi. nu e În Ungaria.Asta eu am furat-o de la Iorga şi Nae lonescu de la mine când eram colaborator la Cuvântul. asta-i junglă".Cunosc un om de ştiinţă. latre Dumnezeu şi neamul meu 361 Ca şi teologul.. Cică. . dar d punct de vedere naţional sunt un păgân perfect. eu Aş vrea să crească populaţia României.. bine. arheologul Alexandru Vulpe. ci de calitatea numărului. Ha. .. De asta nu ni le putem lua înapoi. între Biblie Şi metempsihoză? întrebarea pleacă de la Rudolf Steiner care încearcă să altoiască pe creştinism reîncarnarea din antroposofie. ha. Un om de stat nu trebuie să pună nici un fel de frâu creşterii bio-politice şi politico-militare a neamului său. .Asta e concepţia dumneavoastră. . nu demult... cu "Să vezi că înţelegem între noi". . în concepţia dumneavoastră. Dar nu poţi cuceri cu minciuni democratice şi cu un popor din care cinci milioane mănâncă doar de trei ori pe săptămână. eh da! Dacă Aş fi bulgar nici nu m-aş prezenta ca bulgar în străinătate. "da' de ce.Are Dostoievski un personaj dintr-o crâşmă. . dacă ar fi ministru şi i s-ar pune probleme ca cea a creşterii populaţiei. care ştie cincisprezece cuvinte franţuzeşti să discute cu o delegaţie. se numără printre acei "ştiinţifici" cum spunea Nae lonescu.Există împăcare. asta ar fi relaţii internaţionale". da. cu nevastă şi găini ar fi peste frontieră. spunându-le: "Domnilor.. doamnă. dar cum facem cu alte popoare?" şi iam spus. Filosofia înseamnă nelimitarea speculaţiilor. Păi. Iar filosofia sigur că-i încurcă.Scrierile lui Aurel Popovici au fost interzise. e un mistic... că dacă supui toate popoarele ce se întfmplă"? Eu iam răspuns: "Atunci. Zice un ministru:" Păi.. că domnia sa ar numi filosofia mai degrabă filonpxie şi că filosofia cam încurcă.Om de ştiinţă? O fi mai degrabă un personaj. Ce-i aia antroposofie? Termenul de antroposofie este o imbecilitate pentru simplul fapt că. bine domnule.. ha. dacă admiţi antroposofia. chiar dacă o gândim etern progresivă şi pentru că e legată de obiect. de pildă franceză. vorbesc toţi împreună şi se înţeleg separat". Păi. ceea ce susţii dumneata e o adevărată absurditate. zice: "Da' de ce vorbeşti aşa?". de număr. Păi. Evident! Şi dacă nu-i dreaptă. Filosofic şi antropologie. unde suntem. "Domnule ministru. . la 40 de milioane. Că un mistic nu e interesat în politica populaţiei. "Bine. . domnule ministru. vorba lui Nae lonescu: "Niciodată nu am crezut că individul înfumurat care a ajuns în Academie a scobit la fund o broască".Nu-1 mai cita. Şi nu e un mistic.. ha. Era naţionalist? . Eu aveam nişte planuri pentru poporul român: cucerirea Bulgariei şi a Ucrainei într-o fază istorică şi mai târziu vom mai vedea... ha. ce facem dacă toate guvernele sunt de zahăr? Păi da' ce. iar cu acele popoare nu trebuie să ne ocupăm noi.Antroposofia este o escrocherie filosofică. Eu sunt un creştin individual. ha. . nu-i aşa?..

dar niciodată nu m-am gândit să-mi părăsesc tara când nu-mi convine.Ce amintire vă este acum mai dragă? . Nimeni nu a făcut uz de cireşele acelui cireş amar din satul meu. când a dictat Pacea îţi Balcani. a zis: "Vă felicit.. ..Domnule Petre Ţuţea. Am zis că nu-i de nasul Bulgariei să primească o ospeţie ca a mea. la ieşirea din Parlament a unui astfel de parlamentar nu-i mai rămânea decât trupul. de fapt. domnule profesor că.În ce delegaţii aţi reprezentat interesele României? . Ministrul nu e funcţionar.războiul balcanic . Eu.. au nemţii o expresie: "A vorbi de puritate germană. cu doi câini. nici un filosof al filosofiei clasice germane nu era de origine germana. numărul 15 din 11 august 1991.la Bucureşti şi.Cine părăseşte tara nu e român adevărat. în '33. care funcţiona la Liga Naţiunilor.. "Păi. Cum era studenţia în anii '20-'30 în România? .Da. bulgarul a început să plângă. a fi ministru înseamnă a avea vocaţie de conducător al unui compartiment din economia naţională. A fi ministru este foarte greu. toate guvernele au ajuns la Aiud. dacă gândesc şi ungurii la fel"? 'Treaba lor". nu am câştigat un leu şi Aş fi putut să fac afaceri câte voiam. tineretul român suferă de un soi de Reisefieber? .. Şi asta pentru că Rusia ţaristă era o tară bogată. studenţii erau de un naţionalism extraordinar. iar ca prim-ministru să porţi în geantă imaginea ideală a României spre care să te mişti asimptotic. dar în România eram cinstit ca un ascet şi când treceam de graniţa României deveneam ca an leu flămând din junglă. Titulescu a fost un exhibiţionist internaţional.Asta nu a semnat el. poloneză.. Mi se pare că la Corso. Şi un cireş din satul meu. ci poporul român. Au vrut să mă propună ministru şi într-o delegaţie a României pentru Bulgaria. . din Câmpulung. când le-a luat bulgarilor Cadrilaterul.RP. Eu gândesc ca român". în ultima vreme. Kant se spune că era de origine scoţiană. altădată. ha. .La Budapesta. dar muream dracului la Aiud. dar din ăştia ca mine nu prea sunt în Bucureşti.. Mi-a plăcut când s-a discutat nu ştiu ce problemă de agresiune cu A..Nu. dar PP. în '30. domnule ministru. . decât vrăbiile.Cioran. pentru că toate popoarele.. Negulescu era indicat pentru filosofic cum e gripa pentru sănătate. Negulescu scrie că.Studenţii practicau un naţionalism binefăcător. deoarece profesorii aveau o . Adică ce mă interesează pe mine dacă nemţii au ce mânca poimâine? . Ha. cu oameni hrăniţi. Acţiunile studenţeşti erau neîndrumate. franceză este ridicol pentru că popoarele Europei sind die Fruchte eine Promenademischung"..În timpul lui s-a semnat tratatul economic cu Rusia.. dar vă întreb de o» Kant a apărut în Germania şi nu în Scoţia? Aşa. Ce dezamăgiri? Eu. noi am fi putut furniza Angliei şi Imperiului britanic cel puţin cinci miniştri. ca director de studii. poate ne spuneţi ceva despre studenţi. unde am studiat eu. înainte de anii '30. Eu. domnule ministru. care avea cireşe mai mari decât pietroasele şi un gust amărui divin. în politica internă a României. şi Geneva prin România". Nu-mi amintesc exact unde. Dacă îi adunăm pe toţi miniştrii români de la 1900 la 1918. Păi. Mai ales la Universitatea din Cluj. Titu Maiorescu a judecat statele balcanice .. sub titlul Transilvania: amantă armăsarului român. ha. care am fost director de studii la Economia Naţională.Ştiţi. care era un cinic. care zice: "Eu mă deosebesc de căpcăunul ăsta care vede România de la Geneva. iar Maiorescu. stau de taifas şi după un an de zile află că toţi căţeii fătaţi de căţeluşă nu seamănă cu fiul babei." Păi. . Puteam să ajung ministru în timpul lui Antonescu. Eram şi neruşinat. Cuza.Când1-aţi cunoscut pe Emil Cioran? . ..Peste ani. dar viciul esenţial al gândirii lui Cioran e că e înecat în cultul trecutului. îmi spunea un profesor. . Toţi care fac Bevolkerungspolitik ar trebui să înveţe pe toţi parlamentarii români să nu mai repete: "Trebuie să admitem.. Petre Ţuţea. .. dacă gândeşti omul european.C. pentru că asta înseamnă că tara dumneavoastră are viitor". E drept că şi minoritatea maghiară era în perioada respectivă extraordinar de agresivă. la Moscova. Le-am zis că eu nu sunt un zarzavagiu. dar mă mulţumesc cu rangul de Prefect de Muscel dacă sunt român.În Bucureşti.. bietul Leon: "Cum gândeşti tu aşa? Ce ne-am face dacă am gândi toţi ca tine?" I-am spus: "Da. mai apoi imensitatea Rusiei post-ţariste nu a mai reprezentat decât o grămadă de bunuri ce aşteptau să fie jefuite. adică două babe surde. fără cap. pe Titulescu 1-am putea trece printre cei cinci miniştri? . puteam să cer azil politic când voiam. pot fi Ministrul Europei. În 1913. Numerus nullus Acest dialog cu Titus Ceia a fost publicat În ziarul Timpul din Iaşi . ba..

.Şi care erau cursurile dumneavoastră preferate? . oraşul devenea vioi. în studenţimea română. unde era preponderentă linia naţionalistă. . care şia luat doctoratul cu Mommsen. rămâne cu aceleaşi concepţii. Un scriitor maghiar a şi spus-o: " Transilvania. spusese cineva. doctor în economie la Berlin. dacă o gândeşti în ansamblu. Nu vedeţi voi cum stâpânesc Ardealul românii"? De altfel.asta se referea mai mult la evrei.Mi-am luat şi doctoratul în drept! -. a economiei. devenise popular în studenţime. dacă vreţi. toamna. . Văd că zâmbiţi.Ca rezultantă a naţionalismului român modern. -Totuşi. îndrumată de profesorul Ştefănescu -Goangă. . Unii erau mai categorici şi cereau "numerus nullus" . Indiferent de conştiinţa teoretică a ordinii sociale şi de stat. studentul tânăr.Aşa este. V.nu a cunoscut stângismul decât sub forma unor cazuri izolate. . . aveau gazdă.. A fost foarte popular.. era şi un grup de studenţi liberali. Această grupă liberală era organizată. A! Mai era şi D. îşi dădeau seama că maghiarii se agită ca mormolocii. De la excesul de naţionalism li s-a tras sfârşitul legionarilor. profesor de drept roman.Dumneavoastră în ce perioadă aţi fost student? . devine o sumă aritmetică de gospodării şi de întreprinderi. Clujul părea mort. Ungurul a şi fost atacat în presa maghiară. În afară de Cătuneanu.Am fost student al facultăţii de drept.N-aveam nici un curs preferat.era mişcarea studenţilor naţionalişti. Cei care erau băieţi de bogătaşi n-aveau nevoie de cămin. că mai demult Mi-aţi povestit de o anumită perioadă din viata dumneavoastră când aţi avut concepţii de stânga. mâncau la restaurant.atitudine neutră. Aceasta este o trăsătură care face cinste studenţilor români. Când veneau studenţii.Am plecat de la convingerea că fenomenul economic ca atare e iluzoriu. Că. Şi trebuie să vă spun că acest gen de convingeri nu prea era. semăna cu un târg după ce toate vânzările s-au terminat şi cumpărătorii au plecat acasă. şi de profesorul de Drept Penal Traian Pop. chiar indiferentă..Cam care era modul de viată al studenţilor pe atunci? -Cum să fie? Uite. Legionarismul . .. profesor de psihologie.. înseamnă că e cretin". Studenţii clujeni erau consideraţi fala şi onoarea oraşului. domnule Ţuţea. lonescu. . în orice caz.De fapt.Asta ca rezultantă a tradiţiei naţionaliste a studenţilor? . care aţi făcut facultatea de drept. grupaţi în jurul unui ziar al timpului. erau unii bursieri. Dar există un proverb: "Cine până la vârsta de 28-30 nu e de stânga înseamnă că n-are inimă. această provincie. peste atingerea vârstei maturităţii. nu poate fi amantă decât armăsarului român". care este impracticabil. Că economia ca atare. cuprinzătoare.. Am avut chiar nişte concepţii foarte stângiste. mă refer la profesori.Făceau numai naţionalism sau. Cât era vacantă. autorul unui tratat de Drept Penal. am fost şi eu bursier. Au fost şi cursuri la care nu m-am prea dus. la Berlin. marea majoritate erau naţionalişti.Iaşi. dar legionarismul nu putea să iasă câştigător deoarece avea la bază o eroare. ca un trădător.dată fiind situaţia Transilvaniei .naţionalism absolut .Studenţii făceau politică? .era în înseşi ideile epocii. între 1924 şi 1930. restul profesorilor era destul de oarecare. studenţii făceau cam tot ce voiau. Dreptul a fost disciplina care a făcut ordine în economie. . care să limiteze accesul numeric al studenţilor de alte naţionalităţi la universităţile româneşti. Apăruse. ideea de "numerus clausus". există o ordine de drept. Cred că aţi auzit de el. nu mai ştiu cum se numea. Universităţile române au fost naţionaliste.Am avut. în ultima vreme. Cluj. stăteam la căminul Avram lancu. Cernăuţi . de fapt.. asistăm la o recrudescentă a naţionalismului în multe locuri. Nici una din marile universităţi . în timpul liber. am avut mulţi colegi care erau băieţi de oameni foarte bogaţi.îmi aduc aminte. Erau şi asociaţii studenţeşti: cea mai tare mişcare studenţească . . Universitatea era factorul activ al Clujului.. Că acea competiţie pentru Ardeal între români şi maghiari este iluzorie. naţionalismul integral. că România fără Ardeal este o absurditate geografică. poate aţi auzit şi dumneavoastră. e naţionalist din instinct. . Dar dacă peste 30 de ani. legionarismul. foarte bine scris. Că nu-i de nasul lor. Erau destul de fioroşi.. Primul profesor român de psihologie experimentală.. Din sufletul său de român. şi nu devine conservator. . Dânşii. Dacă mi-aduc bine aminte.. răspândit în Universitatea clujeană. dumneavoastră. şi-mi amintesc că a replicat: "Nu sunt trădător deloc.în acea perioadă.v-aţi afirmat în special ca economist în ce relaţie vedeţi dumneavoastră dreptul cu economia? . chiar neavând conştiinţa acestei ordini.

Nici Kant nu era un profesor prea grozav.Credeţi că există influente germane în filosofia lui Blaga? . Şi la cursurile lui Heidegger se cam dormea. cam ce a avut studenţimea română de pierdut prin venire: comuniştilor la putere? . Acesta din urmă. Ţin minte însă că se spunea pe vremea mea că evreii maghiari sunt cei mai proşti evrei de pe planetă.Pe Blaga 1-aţi cunoscut? . Germania este naţionalista: acolo. Ţin minte că. cu Descartes şi Kant. Despre omul autonom Acest dialog a fost publicat de Adrian Horea În revista Noduri Şi Semne. Existau multe schimburi între studenţii români şi cei germani. de pildă. dar ce mare gânditor Biografii lui Kant s-au cam jenat să-1 descrie ca profesor.. majoritate. Poate că se întâmpla asta şi din cauza faptului că în epocă se puteau observa tendinţe antisemite şi la noi. care sunt un popor foarte mare. . ajung la o discuţie polemică. Spre cinstea studenţilor români. Ne-am înţeles cu germanii perfect.Am auzit că 1-aţi cunoscut pe Mihail Sebastian. . autorul lucrării Dor moderne Kapitalismus. măi jidane. Din punctul acesta de vedere. Mai era şi acuzaţia că evreii practică un internaţionalism care era categorisit drept dezgustător şi dizolvant. în pofida vârfurilor literare remarcabile. de pildă. Marea majoritate i studenţilor trecuţi prin închisorile comuniste .Este o recrudescentă naţionalistă la naţiunile creatoare de istorie. De-abia vorbea. evreul. Filosofia germană m-a influenţat foarte mult şi pe mine. cu încetul. conchide: "Mai taci din gură.Studenţimea română avea trăsături comune cu studenţimea germană? . devenise o tradiţie. S-au menţinut naţionalişti. Să luăm. reuşeşte să-1 dovedească pe românul nostru. exasperat. În numărul 23 din anul II.Să înceapă cu presocraticii greci. Dacă i se va părea insuficient. Germania. considerându-se conducători prin destin mistic. am să vă rezum o anecdotă care circula pe atunci.V-aş mai pune o întrebare. Când Blaga a venit la Universitatea din Cluj. Ce impresie v-au lăsat aceşti studenţi? . . o figură extraordinar de interesantă. În Rusia. 1991. .În perioada comunistă. înseamnă că respectivul e un supradotat.Cărui fapt se datora antisemitismul? Dumneavoastră spuneţi că era caracteristic pentru acea epocă. La figurat. că altfel ar fi fost raşi de pe faţa pământului. din câte puteţi dumneavoastră aprecia. bineînţeles. Eu ce să spun? Am avut neşansa să nu prea cunosc evreii. Josef Hechter.Domnule Ţuţea.au avu curajul. că te cârpesc"! Asta a fost argumentul final. unul din cei mai prestigioşi economişti ai Europei. Totuşi 1-a apreciat foarte mult Nae lonescu pe Mihail Sebastian. trebuie să recunosc asta. .Păi. . un popor care a creat două religii fundamentale. mai ales în "obsedantul deceniu" studenţii au fost "clienţii" de bază ai temniţelor "noii ordini" Spuneaţi că aţi cunoscut şi dumneavoastră în închisoare studenţi care ajunseseră acolo pentru modul lor de a gândi. . Blaga a fost un mân gânditor. Se reproşa evreilor că practică un ermetism de rasă.Totul. Ce impresie v-a făcut? . trebuia să conducă tara În mod conservator. ţin minte cum încheie: "Nu simţi tu. Dar să ştiţi. din câte se spune. chiar şi când era un guvern social-democrat. Nu i-ar fi suportat poporul. e o secetă culturală teribilă. Unde se instalează. 1-a luat la Cuvântul.Extraordinară! Nu se împăcau de fel cu cuşca pe care le oferea noul mod de organizare a societăţii. Mihail Sebastian a fost dea dreptul remarcabil! .Ca răspuns. se putea lua de mână cu Sombart. dar n-a fost ui original. rămâne pustiu. Cam ce aţi recomand! dumneavoastră spre studiu unui începător în ale filosofici? . dar trebuie să fi fost şi motivat cumva. eu îmi terminasem studiile. La această discuţie. Ca dramaturg.Nu. Au colaborat. Mulţi au preferat şi moară decât să facă vreo concesie. cel mai mare filosof român -căci Blaga a fost incontestabil cel mai mare filosof al nostru -era un profesor slab. Cu Platon şi cu Aristotel Să continue cu lumea modernă. 1-a rugat pe Nae lonescu să-i scrie o prefaţă şi Nae n-a fost deloc gentil cu el. nu? . chiar foarte bună. ei n-au aderat niciodată li comunism sau socialism. după ce a scris cartea aceea De 2000 de ani . sub titlul UD curs de mistică creştină destul de lung. simţul moral la cote atât de înalte încât m au impresionat nespus de mult . dacă scoţi din Blaga spiritul culturii şi filozofie germane.spun mare. încep să discute şi. Era elevul lui Nae lonescu. zău că nu ştiu ce mai rămâne.Bună. şi la ei. deoarece nu există pădure fără uscături . demnitatea. Intr-un compartiment de tren se întâlnesc un român şi un evreu.Ca aspiraţii. pe care studenţii nici nu-1 ascultau la cursuri. da. Comunismul este un cancer social. că te acoperă întunericul şi îngheţul?". mai raţional.

Noi n-avem parlament Sunt nişte indivizi adunaţi cu furca. Sunt legate de spontaneitate. Ce este Critica raţiunii pure a lui Kant? Este autonomia intelectului. Şi eu sunt un om greoi de munte. că s-a mai găsit o aplicaţie.. În orice caz.) Drăgănescu vorbeşte de sentimentul cosmic. care se consideră necaptivată de senzorial. până o face el umbră". Emil Cioran mi-a scris o singură scrisoare pe care i-am dat-o unui doctor. Păi. Iorga spunea că este expresiunea integrală a spiritualităţii româneşti. noul preşedinte (al Academiei. fără să mă compar cu Eminescu. De pildă. Şi toate câte s-au făcut au fost urmarea Logosului. ci post-vestim.Fără nici o portiţă? . mie mi-a plăcut un lucru: se spunea într-o revistă că Parisul stătea la ora aceea în următorul triunghi: Emil Cioran. Drăgănescu ăsta ce meserie are? Inginer. îmi aduce aminte de Serghei Esenin care e mai savant ca Drăgănescu. stârneşte invidia. Dacă eşti.Noica a spus şi el ce-a putut.. cum spune Evanghelia lui Ioan: La început a fost Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul. În meditaţie poţi face mistică sau metafizică. E adevărat că atunci când erau ei trei la Paris nu prea aveau egal. pleci plin de invidie că ia leafă şi plin de milă pentru neputinţa lui... Ce ne puteţi spune despre faptă? .. e foarte inteligent şi mai ales pe mine mă impresionează la Eugen lonescu capacitatea lui intelectuală care poate fi adăugată la intuiţia lui artistică. oricât de fastuoasă şi oricât de agresivă este. Filosoful e un gânditor solemn. fiindcă. dar erau foarte deştepţi. dar eu cred că Eugen lonescu e mai rafinat ca Beckett. nici nu m-am gândit!" Parlamentul României nu era altădată plin de proşti. inginer. Singurul lucru de care trebuie să se ferească omul e iluzia autonomiei sale totale. am avut impresia că asist la un balet de urşi..Fapta în sine nu este. creatorul fizicii cuantice. savantul nu e practic. Fratele mamei era un om foarte bogat. prin el însuşi. cât e de nobilă. de inteligentă constructivă.7 aprilie 1991 .Întregurile n-au portiţă. Mi-a scris că nu ştiu eu ce rol am jucat în viata lui. Nu ştiu dacă merită citatul acesta din Lucian Blaga: "Ca nişte sori uscaţi cădem în hău încătrău". unde se afla bolnav. Vă mulţumesc! Imediat după ziua de Paste .Petre Ţuţea a fost vizitat la spitalul "Christiana". Există o solemnitate a gândirii filosofice. Filosofia dezleagă omul de lanţurile transcendentalului.. . poetul Ioan Alexandru. Dacă te duci la un curs de filozofie şi nu eşti inteligent. de pildă. Eugen lonescu şi Mircea Eliade. Dar nu trebuie să cobori filosofia până la bucătărie sau până la pivniţa cu cartofi. Se spune că este un animal raţional. A spus: "încătrău" care e un ardelenism şi ca să rimeze. Şi ce faceţi cu braşoavele astea." "Ca să vezi. atâtea adjective i se dau.. nu e parvenită.Tot timpul nu vestim. Există o nobilitate a filosofici. ăla e inginer. De altfel. Singura poziţie comună este absurdul. în fond desfăcându-se din primordii. Am auzit odată un profesor de la Politehnică. Eminescu nu se compară cu nimeni. Numai religia e nobilă într-un mod absolut. de un grup din care făceau parte părintele Galeriu. Nu se poate spune că acest gest.. Erau rafinaţi. simţit. Inginerul e practic. Asta ne îndreptăţeşte să credem că trăirea istorică este captivitatea spiritului care depinde de jocul aparentelor care se desfăşoară în timp şi în spaţiu. Fapta apare. Şi Beckett practică estetica absurdului. la români. Critica raţiunii pure este un vast punct de vedere. Omul individual este un întreg.. Poţi să scrii meditaţii care n-au nimic cu interviul. că e bucuros că m-a cunoscut şi n-am ştiut şi n-am să ştiu ce rol am jucat în viata lui. mă rog. El pare că se face pe sine în timp. Un întreg este un întreg. Cu "L" mare se scrie "Logos"! Faust se fâţâie în mod goethean.r. într-un colt. n. el a spus: "Care e. Filosofia năuceşte. nici unul nu e definitiv pentru el. Acum.. Dacă într-un salon. le publicaţi? Interviurile. E parvenită? Nu. . îmi place românul ăsta. Păi. S-a prea contorsionat. Mie îmi place. Faţă de religie e inferioară. Eu mă trag din ţărani şi tărănci. De câte ori am auzit un om vorbind de la catedră mi-am adus aminte de expresia "cai verzi pe pereţi". şi ca să sune bine.Este un punct de vedere. Nu ştiu. Ce-i aia sentiment cosmic? Te uiţi la bolta cerului: e rotundă. mi se pare. E captivul punctului său de vedere. filosofia rămâne de discutat.Dar Noica? .. gestul unui rege de pe templul din Delhi care întinde mina. E un fâţâit.. Am sădit un salcâm şi el mi-a zis: "Să dea Dumnezeu să trăieşti tu. cum sunt meditaţiile lui Descartes. Poţi să spui că sentimentele creează ordine? Are dreptate Heidegger când încheie speculaţiile lui în climatul tăcerii. pictorul şi omul de . şi ia un simbol. pleci năuc. Eu am un nepot. indică un încotro oarecare. Când i sa spus lui Max Planck. că omul este urmat de punctul său de vedere ca de umbra lui.. dar interviurile se depărtează de meditaţie.. sunt adevărate infracţiuni la ideea de meditaţie. unul fumează şi tace. mă?" "Uite care e. Eminescu era un om greoi de munte. se vede.. Asta e. care e foarte deştept. în genere. . Ce este acest întreg? Nu ştiu..

. O să-i trimit la plimbare pe cei ce vor să-mi ia interviuri pentru alte reviste şi să le spun că...cultură Sorii Dumitrescu şi alţii. ..Adevărat. mi i-au luat neamurile. a neamului. şapte pagini.Vă mulţumesc. va trebui să bată la uşa acestei onorabile instituţii. Va fi ceva de valoare din cele ce spun? De valoare pentru om... -O simţ -.. sau.. .. Gândesc şi spun ceea ce gândesc. aşa în general. Să avem mângâiere şi bucurie că sunteţi o astfel de conştiinţă. am şi eu acum o revistă a mea.. doar să vorbesc). au avut ei grijă să mi le facă. eu vorbesc. Ele trebuie retrezite... Acum însă e altă viată.Câte? . Să simţiţi bucuria învierii Şi puterea învierii. Foarte frumoase. că el i-a consemnat spusele şi. fiindcă eu.Da.. . am posibilitatea să am şi eu o revistă în care să spun tot ce vreau.Păi. . Cred că s-a urmărit scormonirea unor memorii care nu se cade să stea în adormire. Am să vi le aduc..Vă mulţumesc! Gânduri... vorbesc.Dumneavoastră sunteţi o conştiinţă şi o glorie a neamului nostru. aveţi vreo sase.. mai greu.Hristos a înviat! . .. Universul n-are sens! Săptămâna Patimilor e cea mai glorioasă din istoria omului. cel care a vorbit şi n-a scris mai nimic. . arhivă.Lasă. .Vă mulţumesc! -. i s-au comunicat lui Cioran? .. Spusele mele erau consemnate la Securitate. E sfârşit. . în comunism.. pe care 1-aţi publicat cu Liiceanu Şi cu Pleşu. şi cu noi toţi. Cine va vrea să-mi studieze gândirea. Pe om. Aceste "gânduri" ale lui Ţuţea au fost publicate sub titlul Gânduri. Doamne ajută! .. Dumnezeu ştie cât de Socrate sunt! Eu nu mă socotesc decât o oarecare fiinţă gânditoare. Totuşi. M-au sufocat.Vă lăsăm cu bine. . N-am făcut niciodată altfel.V-a apărut în Secolul XX textul despre Cioran.Spuneţi-ne un gând de Paşti.. dacă mi i-au dat. nimeni nu lua în seamă ce spuneam. dar. e obosit. că e o glorie a Parisului.. meteahna mea. a Bisericii şi a credinţei noastre ortodoxe. de-aici încolo am Memoria. Ce e Memoria ? Ca efect publicistic sună bine.. Eu sunt prieten bun cu Cioran.. cum să nu-1 iubească?! . .Despre Cioran? -. Ce. gata. Nu numai pentru consemnarea "gândirii lui Ţuţea". ci şi pentru alte consemnări. care a apărut în apropierea datei de 3 decembrie 1991. Suntem fericiţi să vă vedem! Spuneţi-ne un gând de Sfintele Sărbători ale Patimilor şi învierii Domnului. Aveţi mult acolo. -. bolnav de boala lui Parkinson.Dar.. Ca să fii aşa ceva în Paris.... frate Petre... Nu? O-ho! Ce frumos sună! Gata. Nu cred însă că s-a căutat doar un efect publicistic.Mulţumesc. nu mai sunt în stare să scriu. şapte pagini. Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl Şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu tine. . Vin.Fără Hristos. raporturile dumneavoastră cu el. şi din vorbe trebuie să rămână ceva. cu numele Memoria. nici să semnez.Şase. . Esenţa. dom'ne. O să vi-1 aduc. . e Găieşti? .Vă mulţumesc.Da-1 "jupuiţi".. .... . ...Să-1 lăsăm. Sper că odată şi-odată uşa asta se va deschide.. însănătoşindu-vă. nu? Democraţia. E bine? E rău? Eu spun ce cred că trebuie să spun.. îmi cer interviuri. şi despre dumneavoastră. Varia în numărul 3 al revistei Memoria. ori pentru umanitate? Dumnezeu ştie. .... cineva m-a asemuit cu Socrate. noroc cu Platon.ti iubiţi.. Gata. căreia n-o să-i pretind bani pentru ceea ce spun (bani nu mi-au dat nici ceilalţi... Umanitatea o iubeşti lesne. eu nu i-am văzut. O să-i izgonesc de-aci înainte pe toţi câţi or mai veni să-mi ceară interviuri. la care marele gânditor a ieşit din istorie.

a elementelor genetic vocaţionale. Dar. acest orgoliu polonez merită recunoştinţa umanităţii. cum pot eu să scap de acest animalism? Prin orgoliu. de multe ori.. devin un simplu animal adaptabil. prin elită. românii să spunem. nu-i aşa?. În afară de memorii. fie din incapacitatea de adaptare.. ci este un fluviu de păreri acceptate sau neacceptate. dar eu mă gândesc la memorii.stimulate să vorbească. eu mă situez în fluviul inform al stalinismului. dacă încerc să judec acest fluviu inform al stalinismului care situează omul în regnul animal. incitate să reitereze ce-au acumulat.tot atât de insuportabilă . Democraţia e imperfectă.într-un fel gândesc această istorie Iorga sau Eminescu. adaptarea la împrejurări se cheamă conformism şi conformistul se deosebeşte de ploşniţă doar prin aceea că ea n-are raţiune. înregistrată de subiectul memorialist. am spus. De fapt. Punctul de vedere poate fi obiectiv. şi într-un fel un scriitor care e captivul imaginaţiei.. de pildă. Cei antici sunt Platon şi Aristotel. Dacă nu te mulezi pe obiect. dar fără ea e greu de vieţuit. Dacă încerc să o judec esenţial. jertfa "împărţirii definitive". numai că are un viciu . Cei care stau sub fluviul evenimentelor stau fie din orgoliu.. . fie din incapacitatea de adaptare.. meditând asupra devenirii lor istorice .1 Memorii trezite. că n-am nici o părere şi sunt captivul părerii a doi mari gânditori antici şi a unui gânditor modern. vin amintirile. nu poate ignora faptul subiectiv proiectat asupra evenimentelor. care a ros prin efectele sale cele două extreme. Bineînţeles că nu se poate . tine mai mult de biologic.ignora elementul subiectiv. memoriile sunt mulate pe obiect şi sunt întemeiate pe conţinutul zilei faustice pământene. De altfel. adică să te mulezi pe obiect. În ceea ce-1 priveşte pe Bergson. în mod cu totul iraţional şi datorită tradiţionalului orgoliu al polonezului. Obiectivitatea poate fi uneori un factor constitutiv. el afirmă următorul lucra: democraţia într-adevăr e singurul sistem. mă opun. Ceea ce mă determină pe mine să cred că omul singur nu e izvor al adevărului. atunci faci speculaţie în afară de natura lucrurilor. devenind prin orgoliul ei. Amintirile sunt memorii colorate afectiv. Şi nu-ti convine să candidezi la eroism. cred eu. Or. rareori punctate de raţiune. cum am spus. compatibil cu libertatea şi demnitatea umană. iar extrema dreaptă . trag consecinţele. Laşitatea te duce la conformism! Conformismul are la bază laşitatea. Te supui evenimentelor ştiind că singur nu le poţi înfrânge. la obiectivitate. Omul nu poate depăşi punctul său de vedere. omul.. extrema dreaptă. Platon spune că există trei forme degenerate de guvernământ: tirania. toată cultura universală e formată de un fluviu imens de puncte de vedere ale celor care o gândesc. Deci cum pot fi eu. ci un unghi de vedere a cărui valoare stă în strălucirea formulării şi precizia cu care înregistrează evenimentul prezentat.. Prin conformism. care apar în jocul de opţiuni al insului care gândeşte.. Detenţia mea? Eu am trăit în această detenţie jocul politic al celui de-al doilea război mondial. Iar Aristotel spune că democraţia este singurul sistem social în care fiecare face ce vrea. să ştiţi un lucru: în lupta cu evenimentele politice majore omul basculează între eroism şi laşitate. dacă stăm şi ne gândim.. De pildă. oligarhia şi democraţia. El nu poate gândi decât.. Jurnalul îl ajută totuşi ca memoriile lui să fie mai aproape de obiectivitate. vin impresiile. a înfruntat cele două puteri vecine. fie din orgoliu. eu mă detaşez. Depinde cum citeşte el conţinutul acestei zile. dar nu obiect. Cei care nu se conformează. indiferent dacă ne găsim în sfera memoriilor sau în cea a amintirilor. extrema stângă. Democraţia este totuşi singurul sistem politic compatibil cu libertatea şi demnitatea umană. De pildă. Nu de mult. Dar adaptarea.. cum scria pe dosul tratatului ruso-hitlerist Stalin: împărţită definitiv. de când apare informaţia intelectuală. Adică nu exprimă natura lucrului. Polonia. sau în sfera impresiilor şi a jocului de opţiuni. Fenomenele politice sunt. Aşadar.. După amintiri. Felul. Asta e şi părerea mea despre democraţie. adică elitistă.îl lipseşte un criteriu de selecţiune a valorilor de conducere. Extrema stângă este aparent egalitară şi haotică. şi alta e motivată prin foită. Punctul de vedere este expresia elementelor informative ale subiectului gânditor. care se revarsă prin empirismul haotic anglo-saxon asupra Europei Centrale. Şi mai mult: sunt explozii iraţionale ale desfăşurărilor umane. eu am adus elogii Poloniei pentru faptul că.. Nici un istoric. Asta e părerea mea personală: că e singurul sistem politic compatibil cu libertatea şi demnitatea umană.nici în cazul când el înregistrează prin jurnal evenimentele . cum contemplă istoria românilor. Fiindcă împărţirea Poloniei a declanşat al doilea război mondial. ca subiect. Este un soi de haos suportabil. chiar cu pretenţii obiective. Motivaţia distinge cele două extreme : una e motivată aristocratic. alăturându-le.. Fiindcă talentul. şi intru în temniţă. Nu? .este esenţialmente aristocratică. ca fiind deopotrivă nocive. sau geniul nu se inventează apar. decât de spiritual. este însoţit de punctul său de vedere ca de umbra lui.

.. Omul se mişcă ta istorie. şi în ce scop? aţi apărut în forma aceasta de homo sapiens Eu unul nu ştiu. Eu am spus că istoria universală... stând pe loc. cusurul utopiilor nu stă în construcţia lor. aparent. nu există. Curţio Malaparte. a făcut-o mitologică. Eu n-am soluţii. Nu ştiu dacă nu spune că a murit de scârbă.. orice pornire personală e inoperantă. Că revoluţii.. Latre Dumnezeu şi neamul meu 38 .omul religios e omul etern. de curiozitate. adică Dumnezeului biblic.. şi nici în regnul animal. Eva. Nu? Deosebirea între Adam şi mine e că el nu ştia româneşte.. însă este adevărat că paradoxul e limita până la care poate merge inteligenta umană. somato-psihic adică. mitologic. Că trebuie să acceptăm un fel. zice că nu există revoluţii. lunilor. Nietzsche e un mare poet. e un fel de neom. că îl solidarizează cu Stalin.. Pe urmă şi-au apărat sexele.. Tot ce face el poartă pecetea prea omenescului lui. mare conservator francez numeşte. Fiindcă vă invit să răspundeţi la aceste întrebări fără de care nu vă găsiţi în zona realului: când?. se mişcă. muriţi. dacă gândeşti realist. că se dezvoltă din primordii.. Dacă gândeşti omul. raportat la acest primordial. .dar şi masele contează la Nietzsche. Eu spun un lucru: spiritul universal se mişcă între constantele existentei şi devenirii. lui Adam. Şi încă.. nu-i mai trebuie. Comunismul. desfăcându-se din primordii. dacă Aş fi conducător.. să fiu dumicat ta epoci.nici în regnul mineral... da. nici în regnul vegetal. Zice El: aveţi voie să mâncaţi din toţi pomii. omul etern are un sinonim: homo religiosus .. grecească etc. în diferite mitologii: egipteană. Şi face asta cu aerul că e obiectiv-istorică .. în nici unul din regnurile cunoscute nu există egalitate . ci şi în clipele în care îl definesc ca neom. El se află în treabă. că nu sunt nici profet şi a avea o părere aici.. omul integral.. mă rog. când Hegel a făcut afirmaţia că Dumnezeu face istorie.. De pilda. care este o utopie. Istoria e neomenia lui... Cine e Iahve? Păi lui Iahve. pentru anumiţi oameni. este rătăcirea omului care izvorăşte din conversaţia dintre Eva şi dracu.. cu atât mai mult. adică mutaţii propriu-zise. Atunci masase afirmă impresionant . cel puţin ca forţă. dacă gândim biblic... Pe de o parte. Toate principiile biblice se găsesc. Istoria o face omul. un foarte mare poet al individului.. Am spus odată. E unul care. când a vrut să fie demiurg. pentru a-1 asemăna cu Zeus. în spaţiul ăsta al meu (că ăsta e universul meu. E un paradox. Adică omul este cum 1-a făcut Dumnezeu. ca o damnaţie. în zile şi în clipe. au început să devină neoameni.. Iar Tocqueville... a apărut pudoarea. Revoluţia Franceză: nou vechi regim. în câţiva metri pătraţi. din cel care am fost întreg. E damnat esenţial comunismul prin premisa lui majoră: egalitatea reală a oamenilor... Omul biblic al lui Moise valabil şi astăzi.. în mistică e real.. Iliescu. ca şi actualul nostru preşedinte. că. stând pe loc în primordiile din care reiese. la televiziune. Şi-un mare poet al maselor. adică e perpetuu posibil. omul se dezvoltă din primordii. spiritual omul pare că se transformă. absolută.istoria ne învaţă.. Dumnezeu nu face istorie. nu pot fi de acord cu el că Dumnezeu a murit . Da. vorba lui Berdiadev. a spus-o unul. Şi atunci istoria nu e decât un joc al aparentelor Omul devine. ci tehnici insurecţionale în lupt pentru putere. aflarea . Omul e posibil. e o blasfemie. cred eu. dacă mâncaţi. integral creat de Dumnezeu după chipul şi asemănarea Lui.. Şi. Că nu se poate. gândit de Dumnezeu. că plantele nu sunt egale. .. Ea a mâncat. unde?. Eu disting Intre omul etern şi omul istoric. Dar masa are numai două momente În care este emoţionantă. celebru. nu numai al anilor. cum?. transformării. "vreau să vă fac fericiţi cu forţa". să spunem . decât o nevastă. şi a mâncat şi el. Omul etern este omul primordial.care e geniul..Atât extrema stângă. şi a văzut că mărul e gustos şi a dat prostului ălălalt. vorbeşte de supraom . afară de unul. că pisica nu e egală cu leul. cum ar spune Nietzsche: omenesc. dacă îmi aduc eu bine aminte. Aş fi tot atât de inoperant în ceea ce priveşte devenirea omului în timp Şi în spaţiu. Omul istoric e captivul clipelor. Şi nici în specia om nu funcţionează. .. de ce?. cât şi extrema dreaptă sunt falimentare. Omul ştiinţific e neomul istoric. al binelui şi al răului. Omul este şi devine. în cartea lui Tehnica loviturii d stat. în istorie e posibil. e potenţial în primordii istoria fiind aparentă sau iluzorie. prea omenesc. când este aproape sublimă: revoluţia (moare pe baricade) şi războiul. găoacea mea). faţă de omul absolut. principiul egalităţii. că aurul nu e egal cu cărbunele. de pildă: premisa lui majoră e egalitatea reală. În mistică e aşa cum 1-a făcut Moise. Va să zică televiziunea e antibiblică şi anticreştină... Cei mai mari răufăcători pentru oameni sunt revoluţionarii "binefăcători". zilelor şi orelor din timpul lui Ştefan cel Mare sau de când vorbesc eu acum. ci în faptul că toate sunt realizabile.. a oamenilor. Sau. Iar omul istoric e omul care devine şi. Mai întâi. Urlă ăla care vrea să mă facă fericit cu forţa. a dizolvat Biblia în mitologie.. că el e potenţial în toată istoria şi că există potenţial în primordii şi se desfăşoară în istorie ca firul după un ghem de aţă. dincolo de care apare nimicul. detaşat prin păcatul originar. Ce se transformă? Eu cred că mă disting de Adam prin limba română.

a fost răspunsul lui Molotov.). Iar Gafencu i-a spus lui Molotov: "Bine. obrăznicie şi jumătate. Din '48 până în '53 am făcut. Pentru activiştii de partid aflarea în treabă e metodă de lucru. pe urmă arestat din nou puia ta '64 când ne-au graţiat. Cum am privit eu închisoarea sau arestarea? Arestarea am privit-o ca pe un abuz făcut de bolşevicii autohtoni sub cererile ruseşti. "Da.e neobolşevismul actual al României.. deşi imita bolşevismul rusesc. Scrieţi aşa: am consemnat această poziţie a domnului Petre Ţuţea. am publicat ta Cuvântul lui Nae lonescu. care e pilonul întregului tratat. nici autobiografie. din '53 până în '56 sau '58 am fost liber.. Trăiesc ca să scap de amintirile greţoase care punctează existenţa mea..e înţelept ca Platon.în treabă e o metodă de lucru. nu-i aşa. Mă atacă unul acuma. dar mă atacă astfel: cultură vastă. Deci arestarea.. n-am decât vreo 140 de pagini la un doctor care e acum în America. Dar n-are nici cea rusească originalitate. volumul doi 1-am dat la o altă revistă care iese acum '^Club D". a fost filosof.. şi nu-mi măsluiau rudele semnătura. am diploma ta limba latină. la Cluj. Nici ultimul măturător nu este dispus să renunţe la libertate. e falimentară. imitîndu-1. Ziarul ăsta e o cocină. Stilurile. Că. să-i şi ucid dacă vreau -asta numea el revoluţie. Adică . "Şi ce I-aţi răspuns. nu-i aşa? Mă atacă.. cum am păcătuit şi eu.. ca să mă detaşez. pe care îl detest! N-am nimic comun cu mine în trecut. e gata şi ăsta. fiindcă nu mă interesează trecutul meu. pentru că în frunte se află un tiran care. "Nimic. Apare în serial. Dar dumneavoastră. a fost o maimuţă balcanică . Sunt din Muscel.... Patria.. Dacă ăla se realizează utopic pe sine. toamna.. ca şi cea stânga. Omul nu e dispus.. dialog fascinant. cum v-am spus. Ştiţi când începe viata mea? Acum. trăiesc. a crezut că face şi el revoluţie. Gheorghiu-Dej: una de destituire şi alta de arestare (era ministrul Economiei naţionale). Teroarea iacobină mutată în stil tătăresc la Moscova. înţelepciunea ăluia e de două parale. dar Bucovina de ce aţi luat-o. el a declarat în platforma-program că admiră valorile ideale ale comunismului. Pentru că Gheorghiu-Dej a f ost o maimuţă revoluţionară. iar volumul trei... domnule ministru?". când vorbesc cu dumneavoastră. numai ta România. gata de a plăti poliţele. printrun ziar ("Azi"n. De fapt.. să zicem că Basarabia aţi mai stăpânit-o.. excelentă.o iarnă la Moscova. acest volum doi se cheamă Sistemele sau Cartea alcătuirilor logice. am făcut puşcărie. spre publicare. La obrăznicie. V-am spus: nu fac biografie. volumul întâi: Problemele sau cartea întrebărilor. între '23 şi '28.. sincer şi corect. S-a dat o dublă decizie de haimanaua asta. nu-i dispusă să dea afară". poate merită. Stat doctor ta drept. Nae lonescu a fost un gânditor religios.. trăiesc principiul actualităţii permanente.r.. A fost teoretician al extremei drepte. să-i ţin indefinit în temniţă. Dacă vreţi să publicaţi un fragment din el.. numite elită. şi am stat până ta martie . sub comunişti. iar această extremă. Să zic doar despre. Cum ai spune: sunt încântat de dulceaţa şi de deliciul produs în mine de cancer.. acolo pe dulap. când ruşii ne-au luat Basarabia şi ne-au luat şi Bucovina. prin raptul teritorial al tarului Alexandru I. şi pe urmă că stat plin de ura. ta '40. ce I-aţi fi răspuns?" "Avem vomitive de vărsaţi dublu!". tratatul de Antropologie economică creştină . cel de pe stradă suferă. şi prin trădarea turcească (fiindcă era obligaţia Turciei. autonom matematice şi paralele cu întreguri ontice. nu ştiu cine o patronează. principiul actualităţii. Ăştia sunt activiştii de partid . sunt împrăştiate ici Şi colo. Eu am fost ta delegaţia României la Moscova. am dat la Timpul. din Boteni.. Chemarea. Scrierile mele? Destule.a tiranizat poporul român la adăpostul armelor ruseşti. şi neomenesc . Ca să scap de obsesia trecutului dramatic.mă situez ta principiul actualităţii.. am aici o declaraţie a mea în legătură cu Nae lonescu. că n-aţi stăpânit-o niciodată!" Şi zice Molotov lui Gafencu: "Asta-i o eroare".Molotov care era indecis şi imprecis sub raportul pretenţiilor teritoriale ale Rusiei. întreb eu. Dar uite ce vreau să vă spun eu şi vă rog să o luaţi ca atare: nu-mi pot face autobiografia. domnule Ţuţea.să arestez oameni fără judecată.. Şi a păcătuit. N-am făcut nici un studiu în străinătate. pe care am scos-o cu Pandrea. Multe din câte le-am pus eu pe hârtie (tot pe casetofon văd că le înregistraţi şi dumneavoastră) când nu sufeream încă de boala lui Parkinson. când acordul Ribbentrop . Dreptul. să apere integritatea frontierelor Moldovei)... contorsionat. că stat plin de ură... puşcărie. de pildă. În ce priveşte volumul Dogmele sau situaţia spiritului În imperiul certitudinii.. . Păi. Şi Dej.. N-a fost teolog. administrativ. Ia 1812. într-un tub. să ajungă iobag. ca stat suzeran faţă de noi. de dragul unei minorităţi. credea că e revoluţionar. ori va apărea. cred că vreo 13 ani. Eu am fost Petre Ţuţea. pe urmă la revista Stânga. Păi ştiţi cum am definit eu revoluţia rusească? Iacobinism tătaro-mongol. pe urmă. şi de ce n-o reparaţi"? "Când înghite Rusia ceva. să-i pun în regim de exterminare. Nu? Ce originalitate are revoluţia românească?... Nu . Aşa făcea Stalin. Şi aşa mereu. . dezgustător pe anumite laturi. farmec al ideilor. Am început cariera mea ca jurnalist la nişte publicaţii din Cluj.

Dacă rămâneam în garsonieră m-aş fi împuţit. înainte de sfârşit Aceste cuvinte ale lui Petre Ţuţea au fost rostite În timp ce se afla pe patul de moarte într-o rezerva din spitalul Christiana.Eu. Nu am avut.. dar n-am avut curaj. Aici vor şti când am murit . Petre Ţuţea este un om împlinit. îmi poate înlesni iertarea lui X sau Y. N-am vrut să-1 ofensez pe Dumnezeu. Acest 'întreg" uluitor va continua să se împlinească în sufletul românesc. Sunt un deşeu bio-social. . Mai exact crimele.. să convingă pe cei îndoielnici şi deci să "legifereze". Toată suferinţa mea se datoreşte poftei mele de a vorbi fără restricţii.. să se facă iubit. utopică. N-a reuşit decât să sfinţească puşcăria comunistă prin suferinţă.. Nu se putea să nu am discipoli. să nu cedaţi. închis de Securitate într-o lume aberantă. Petre Ţuţea va continua să le răspundă în cărţile sale inspirate... de ultimul dialog consemnat În această carte. pe care marele om 1-a avut în această formă.Am avut şi discipoli. E un Dumnezeu deasupra noastră.. Am în ea încrederea pe care o am în. .. ce ar trebui să construim mai departe? înzestrarea. Astă noapte am vrut să mor. E bine aici la spital. Speranţă nu mai am! Numai credinţă în Dumnezeu! Noaptea mă simţ foarte rău...Eu am făcut numai bine în viata mea.. uite ce a ajuns.pe care 1-a iubit cu patimă ..omul nu poate răspunde la nici o întrebare decât prin revelaţie sau inspiraţie. sau să se şi împroprietărească cu ele. şi. ale vigilentei (revoluţionare) îndreptate împotriva gândului şi a aspiraţiei spre Absolut. să mor cu arma-n mână. nobleţea.contează. -..Cuvântul dumneavoastră... Nu pentru altceva. Dialogul a avut loc în rezerva spitalului "Cristiana" unde se afla patul de suferinţă al marelui gânditor roman. în momentele sale de maximă suferinţă. Dacă venea un om prăpădit şi mă găsea că am luat salariul.. inteligenta. bunătatea. La Judecata de Apoi. neomenească.. Este vorba. Este locul de aici de unde Petre Ţuţea a trecut dincolo în ziua de 3 decembrie 1991. "construită".n. rămânând întotdeauna. care. Mă rog lui Dumnezeu să mor. . să fie sănătoşi. Dialogul incitant iniţiat de Petre Ţuţea cu neamul din care s-a născut .). ne dă şi fiecăruia partea cuvenită. faţă către faţă. încercuit. m-a schingiuit sau schilodit. Ultimul dialog . Poate mor la noapte. Ţuţea striga cu putere: SCOATE-MA! Unii spuneau că aiurează.. (Este vorba de perioada puşcăriilor comuniste . Niciodată.Aş vrea să vă luptaţi acum pentru dumneavoastră. .Poate că exact asta se dorea.. ce anume credeţi. Adică. care ne şi vede şi ne şi judecă pe toţi.Sunt oameni care cred în dumneavoastră. Am făcut treisprezece ani de temniţă. împotriva fiinţei propriului neam). nu? . pentru emisiunea "Memorialul Durerii" a Televiziunii Romane. am vrut să mă sinucid. doamnă.. Vor fi unii să ia bani pe ele. Am fost toată viata dominat de un spirit al puterii şi acum sunt nul. în restul timpului fiind urmărit. În care eu cred cu tărie.şi cu Dumnezeu continuă prin această carte şi prin cele care vor urma. măcar. . fiindcă sunt un om vorbăreţ. Negociatorul de la Moscova. lipsită de Duh. şi nu mi s-a permis. dacă este "asistat" de Dumnezeu. ale urii (de clasă). înţelepciunea dumneavoastră au fost tot o armă.. atee. Mi s-a oprit inima dar. Destinul sau va continua să se împlinească. cât sper că nu se va mai repeta crima. a pornit din nou. . propria memorie.. nu curajul fizic.. Petre Ţuţea a fost lucid până în ultima clipă. Deci.Memoria îmi place. dar sunt oameni care cred în dumneavoastră. . îl împărţeam cu el. chiar dacă aveţi o zi mai proastă astăzi. cu cei de aici: dialogul cu doamna Lucia Hossu Longin. Ţuţea s-a considerat un om neîmplinit.În ce trăsătură a poporului român ar trebui să credem. absurdă. fireşte. cândva. De fapt . un neputincios. Această lume comunistă. Prin cartea aceasta şi prin celelalte care vor apare (Securitatea ar face bine să scoată din arhive la lumină ceea ce a "adunat" abuziv. un om liber. a fost înfiinţa de Petre Ţuţea care a străpuns-o şi a străbătut.r. ci pe cel metafizic.. Alţii că strigă la Dumnezeu. şi în mod paradoxal. Am cerut să mă duc pe front..aşa cum ne învaţă chiar el . . N-aţi avut practic discipoli. El a vrut să fie "legiuitor".. Oamenii vor continua să întrebe şi să se întrebe. petrecând 13 ani în temniţă. Niciodată însă uitarea lui. Petre Ţuţea va reuşi să-şi continue destinul în această lume. care se conducea după principiile unei imanente agresive.

- Nu, doamnă, eu sunt un om nerealizat. Aşa sunt eu. - Ce socotiţi un om realizat? - Eu am vrut să legiferez, nu să fiu puşcăriaş. - Dar puşcăria este numai un segment, o perioadă din viata dumneavoastră, nu e întreaga viată. Ne-au rămas atâţia ani ai dumneavoastră pentru, să zicem, gloria poporului român. - Eu pentru poporul român mă las împuşcat acum, la zid, acolo... Dacă e nevoie, pentru poporul român mă las împuşcat când vrea el. Mai mult nu pot să ofer poporului român, decât viata mea. Am cerut să mor pe front şi, un dobitoc, nu ştiu cum îl cheamă, a spus că n-am onoare, fiindcă am fost un om de dreapta. - Ce înseamnă un om de dreapta? - Român absolut, asta înseamnă. - Cum vă rugaţi lui Dumnezeu? - Cu umilinţă! Şi cu "Tatăl Nostru". Numai faţă de Dumnezeu şi de neamul românesc mă simţ nimic, cu toate că am fost în vârful generaţiei mele, înaintea lui Mircea Eliade. Sunt nimic faţă de Poporul Român. în clipa morţii, ultimele cuvinte ale lui Petre Ţuţea au fost: "Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!" în loc de post-faţă Există şi vor mai apărea, desigur, comentarii avizate şi biografii minuţioase, dar nici un text nu va putea vorbi cu suficientă claritate despre înţeleptul Petre Ţuţea. înţeleptul trăieşte, întotdeauna, în legendă. El se mişcă pe coordonate cu totul speciale, într-o lume cu mirabile dimensiuni iar noi, pentru că nu putem defini cu precizie acest perimetru miraculos, îl numim simplu: legendă. §i, ca în toate legendele, păstrăm acel grăunte al realităţii "istorice" pentru a parcurge mereu uimitoare peregrinări, eliberate de orice constrângeri spaţio-temporale, în preajma lui Petre Ţuţea. îi vom repeta zicerile, îi vom utiliza formulele, ne vom mândri cu faptul că a existat aici, în lumea aceasta a noastră, ne vom lăuda că 1-am cunoscut, că am stat de vorbă cu dânsul; ba chiar, cine ştie, că am purtat discuţii şi "polemici"... În fine, vom uita tot mai multe amănunte ale trecerii sale pământene pentru a rămâne, într-un târziu, cu înţelegerea acelui duh miraculos care face să răsară, din când în când, din pământul acesta al nostru, în sate de la marginea Carpaţilor oameni ca Petre Ţuţea. S-a născut în satul Boteni, Muscel, în 6 octombrie 1901, într-o familie de preoţi ortodocşi. La vârsta de 9 ani, rămânând orfan de tată, ajunge copil de trupă într-o unitate militară din Câmpulung. Ofiţerii, remarcându-i inteligenta, decid sâ-1 trimită să urmeze liceul teoretic. Urmează cursul inferior la Liceul "Neagoe Basarab" din Câmpulung şi cel superior la Liceul "Gheorghe Barit" din Cluj. Un consiliu de militari hotărăşte ca tânărul Petre Ţuţea să urmeze, tot în Cluj, şi Facultatea de Drept. Deja remarcat în cercurile intelectualilor ardeleni, va fi trimis de marele om politic A. Vaida -Voevod să studieze formele de guvernământ la Universitatea "Humbold" din Berlin. O mare prietenie îl leagă apoi de Nae lonescu, de la care învaţă - şi va învăţa mereu - că: "omul, domnule Ţuţea, nu evoluează, nu devine, ci se dumireşte". Revenit în tară, este preocupat de politică. Scrie articole şi studii economice şi politice, participă la disputele culturale şi ideologice ale timpului. După o firavă apropiere de unele cercuri de stânga, se "dumireşte" rapid şi se situează ferm pe poziţii politice de dreapta, poziţii pe care nu le-a abandonat până la adânci bătrâneţi. Străluceşte în lumea culturală interbelică, fiind considerat un vârf al generaţiei sale, alături de Vulcănescu, Eliade, Cioran. Este numit director general în Ministerul Economiei în timpul guvernării Mareşalului Antonescu. Regimul comunist îl aruncă în temniţă cu o condamnare de S ani (1948-1953) şi apoi de 18 ani muncă silnică, din care execută 8 ani (1956-1964). Este deţinut politic la Bucureşti, Jilava, Ocnele Mari, Aiud. Şi în închisoare, şi mai târziu, în afara ei, nu va înceta să propovăduiască valorile spirituale creştine şi iubirea pentru Neamul Românesc. Şi desfăşoară uriaşul său discurs vreme de zeci de ani, prin toate locurile, vorbind, fără părtinire tuturor. A vorbit întemniţător şi temnicerilor, victimelor şi călăilor, învăţător şi oamenilor simpli, a răspândit spirit Şi cultură, cu o nemaiîntâlnită generozitate sufletească. Rămâne la fel de neînduplecat în opţiunile sale politice Şi nu-şi uită nici convingerile şi nici prietenii. Este prezent în cetate, uimind prin curajul năprasnic cu care îţi afirmă credinţa şi opţiunile. Intr-o vreme în care mulţi "intelectuali" adunau firimituri de la mesele conducătorilor comunişti, când unii se amuzau să acuze Poporul Român de laşitate şi ignorantă

Intre Dumnezeu şi neamul meu (ascunzându-şi, de fapt, propria nemernicie), când alţii erau descurajaţi şi învinşi de disperare, Petre Ţuţea susţinea netulburat, argumentat şi imbatabil, că "Poporul Român este una din minunile lui Dumnezeu în mersul Său prin Univers". Singurele sale repere, de neclintit, au fost Dumnezeu şi Poporul Român. Demersul său intelectual a fost întru totul integrat ortodoxiei. Modelele sale, mereu invocate: Eminescu şi Şcoală Ardeleană. A situat în centrul viziunii sale cu privire la societate ţăranul; a considerat satul ca expresie desăvârşită a societăţii a civilizaţiei omeneşti. Aprecia monarhia constituţională ca fiind formă exemplară de guvernământ, singura potrivită cu structura şi fiinţa Poporului Român. A visat la o Românie modernă şi puternică. Considera necesară o dezvoltare puternică a forţei militare a statului român. A avut mereu încredere în capacitatea şi inteligenta românilor; în momente grele ale vieţii sale Şi-a păstrat optimismul şi speranţa. A lucrat în ultimii ani la o Antropologie concepută în sase părţi ( I Cartea întrebărilor, ÎI Sistemele, III Stilurile, IV Matematice, V Fizica - ştiinţa ştiinţelor naturii şi VI Dogmele), pe care a prezentat-o, practic în discursurile sale dar din care, din nefericire, nu a mai avut timp să redacteze decât o mică parte. Manuscrise importante - documente inestimabile ale culturii naţionale - se află încă în arhivele Securităţii dacă nu au fost deja distruse de către cei ce nu s-au sfiit sâ-1 chinuiască o viată întreagă, tulburându-1 până în ultima clipă cu anchete şi hărţuieli necontenite. Putinele înregistrări păstrate nu redau decât palid uriaşa forţă pe care o răspândea verbul său incandescent. Ideile cele mai profunde, formulările cele mai complexe, raţionamentele cele mai dificile, referiri şi citări de o inepuizabilă varietate, se derulau cu graţie într-o înlănţuire perfect articulată şi plină de substanţă. Exemplul excepţional al omului Petre Ţuţea va rămâne ca un punct de maximă strălucire într-o constelaţie exemplară a culturii Şi a spiritualităţii româneşti. Rolul şi rostul prezentei lui Petre Ţuţea în viata Naţiunii Române vor fi lămurit e deplin abia după ce timpul va permite contemplarea staturii sale reale, în toate dimensiunile ei. Petre Ţuţea a ţinut locul unor întregi instituţii naţionale. A răzbit triumfal în istorie, trăgând după sine o epocă întreagă. Statura sa acoperă secolul. Petre Ţuţea, ţăranul din Muscel, străbate veacul nostru de la un capăt la altul şi datorită lui avem şansa să fim integraţi direct, fără nici un fel de intermediere artificială, în circuitul natural şi viu al spiritualităţii româneşti. Cuvintele sale rostite în temniţă la Aiud reprezintă sinteza discursului amarnic şi glorios ţinut de Petre Ţuţea şi de Generaţia sa în faţa Poporului Român: "...dacă murim aici în lanţuri şi în haine vărgate nu noi facem cinste Poporului Român, ci Poporul Român ne-a făcut onoarea să murim pentru el". Marian Munteanu ianuarie 1992 Repere Platon Platon Platon Platon Platon Platon Aristotel Aristotel Platon Bossuet Wilhelm Windelband Curtio Malaparte Jules Henri Poincar6 Jules Henri Poincarf Hegel

Pascal Werner Sombart Werner Sombart Werner Sombart - Biblia - Omul politic sau Despre monarhie - Republica sau Statul -Fedru -Carmide - Parmenide - Timen - Metafizica - Politica - Sofistul - Discours sur l'Histoire universelle - Introducere în filosofic - La technique de coup d'Etat - Ştiinţa şi ipoteza - Valoarea ştiinţei - Filosofia istoriei -Pensdes -ZurKritikderZeit - Vom Menschen - Der moderne Kapitalismus Paul Decharme Ren£ Descartes Mircea Eliade Mircea Eliade Mircea Eliade Mircea Eliade Mircea Eliade Mircea Eliade Mircea Eliade Mircea Eliade Mircea Eliade Mircea Eliade Mircea Eliade Tudor Vianu Tudor Vianu Fracesco de Sanctis Toma d'Aquino Goethe Kant Kant Kant Kant Kant R6my de Gounnont Fr. Nietzsche Fr. Meinicke KarlMarx Werner Jăger - Mithologie de la Grece antique - Discours de la metbode, pour bien conduite sa raison et chercher la vdritd dans Ies sciences - Aspecte ale mitului - Supravieţuirea şi camuflarea miturilor - Miturile şi mass-media - Cosmologie şi alchimie babiloniană - În curte la Dionis - Fragmentarium - Istorie a religiilor (1949) - Morfologia sacrului (1949) - Sacrul şi profanul (1945) - Religiile australiene (1972) - Istoria credinţelor şi ideilor religioase (1975) -Jurnal - Dicţionar de maxime

Trait6 de logique .Istoria literaturii italiene .Fiziologia gustului .Beţia de cuvinte .Die nachvedische Philosophie derânder .Das System der Wissenschaften nach Objekt und Methode .Manifestul Partidului Comunist ..Severin Voltaire OltriedMuler Levy .Istoria civilizaţiei române .Das Heilige .Ontologia .Pe culmile disperării .Exercises d'admiraţion . Frenkian Prillat .La mentalii primitive (1922) .Ideea raţiunii de stat În istoria modernă .Also sprach Zarathustra În der Rede von den Verâ'chtem des Leibes .Tratat de pedagogie Paul Tillich Simmel Rudolf Otţo Chateaubriand Unamuno Malebranche Malebranche Thomas a Kempis WilhelmCapelle WilhelmCapelle Goblot Emil Cioran Emil Cioran Emil Cioran Maxim Gorki Eugen Lovinescu Heiddeger Claude Bernard Titii Maiorescu LevTolstoi Nicolai Hartmann Ion Barbu Aram M.Prolegomene la o mitologie Ştiinţifică .Imitatio Christi .Parmenide .Introduction â l'ettude de la meddicine experimentale . die als Wissenschaft wird auftreten kOnnen (1783) .Prolegomena zu einer jeden kunftigen Metaphysik.Istoria literaturii române .Revoluţia din octombrie .Aporetik .Briihl Paul Deussen Schopenhauer Baudelaire Max Wertheimer George Călinescu Nae lonescu .Die Religion innerhalb der Grenzen der blossen Vernunft .La tentaţion d'dxister .Faust .Entretiens metaphysiques (1688) .Critica puterii de judecată .precursor al teologiei negative .În ce constă credinţa mea .Templul gustului .Le G6nie du christianisme .Fizica amorului .Pagini de proză .Meditations chretiennes (1683) .Die Vorsokraţiker .Summa Theologiae .Critica raţiunii pure .Corespondences .Zur Metaphysik des SchOnen und Aesthetik .Probleme und Anfănge Einer Gestalttheorie .Critica raţiunii practice .Ontologia individualului .Die Philosophie der Schattierungen .Agonia creştinismului .

17 Un amestec de Dumnezeu cu Don Quijote p. 14 Un ţăran imperial p. Bun de tipar: 30. = 500 LE EDITURA ŞI IMPRIMERIA ARTA GRAFICA . 365 Despre omul autonom p. 315 Prezenţa mea e definită de contemporanii mei p. 7 Dialoguri p. 132 Mircea Eliade p. 267 Despre misterul creaţiei p. 219 Alchimia p. 371 Vă mulţumesc! p. — Bucureşti ISBN 973-9010-18-0 498 + 2 T. 239 Ultima parte p. 11 Dogma p. 57 Eu gândesc ca român p.L.. 87 Perplexitatea ca soluţie ideală p. 377 înainte de sfârşit p. 119 Problemele sau Cartea întrebărilor p. 43 Masele pot fi înşelate în' istorie p. 389 în loc de post-faţă p. 285 Cimitirul istoric şi invenţia năucă p. 391 Repere p.Roza vânturilor Cuprins Aristotel şi arta p. 295 Buricul pământului p. 301 Un om neîmplinit p.1992 Coli de tipar: 25. 353 Numerus nullus p. 121 Lumea dogmei şi lumea întrebărilor p.04. 126 Filosof ia nuanţelor p. 309 Infinitus est numerus stultorum p. 233 Redactor: SORIN DUMITRESCU Tehnoredactor: DOINA DUMITRESCU Apărut: 1992. 103 Eseuri p. 2082 la ARTA GRAFICA S. Una din minunile lui Dumnezeu p. 277 Mussolini s-a uitat la ceas şi i-a dat ultimatum lui Dumnezeu p. 51 În orizontul misteriosului p. 53 Marşul dogmaţic p. 271 Templul p. 9 Scrisori p. Format: 16/54x84 Tiparul executat sub comanda nr. Despre economia românească p. E Explicaţie p. 375 Gânduri p. 143 Eros p. 265 Scrisori p. 395 Cuvânt înainte p. 79 Retro satana p. 387 Ultimele cuvinte p.A. 385 Ultimul dialog p.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful