CAPITOLUL I Instrumente de plată utilizate în afacerile economice internaţionale

1.1 Aspecte generale privind instrumentele de plată internaționale Relaţiile comerciale şi de plăţi ale Republicii Moldova au la bază acordurile şi convenţiile încheiate în acest sens cu mare majoritate a statelor cu care aceasta întreţine relaţii. Indiferent de obiectul lor, acordurile economice reprezintă înţelegeri internaţionale ce consemnează acordul de voinţă a două (sau mai multe) state care-şi asumă anumite drepturi şi obligaţii în domeniul economic, financiar şi de plaţi. Dintre toate tipurile de acorduri, acordul comercial şi de plaţi încheiat între doua state constituie documentul cel mai important din punct de vedere al reglementării relaţiilor de comerţ dintre acestea. Un moment esential în desfăşurarea schimburilor economice îl constituie încasarea contravalorii mărfurilor ce au fost exportate sau serviciilor ce au fost prestate. Realizarea încasării sumelor astfel rezultate se efectuează printr-o modalitate de plată sau de decontare stipulată în contractul comercial internaţional. Într-o mare măsură, modalităţile de plată utilizate în tranzacţiile internaţionale sunt similare cu cele utilizate în tranzacţiile interne. Totuşi, din cauza riscului sporit şi a complexităţii unei tranzacţii internaţionale, anumite condiţii sunt întâlnite mai des în comerţul internaţional [2.1, p. 34]. Toate părţile implicate într-o tranzacţie îşi doresc, bineînţeles, o siguranţă totală. Vânzătorul vrea să se asigure că-şi primeşte banii, iar cumpărătorul vrea să se asigure că primeşte marfa pe care a comandat-o. Nici una dintre părţile participante nu are însă garanţii absolute. Dacă una dintre părţi are o siguranţă absolută (vânzătorul este plătit în avans sau cumpărătorul primeşte bunurile înainte de a le achita), cealaltă parte pierde din siguranţă. În afară de aceasta, un cumpărător sau un vânzător care vrea ca tranzacţia să fie numai în folosul lui are foarte mult de pierdut [2.9, p. 276]. Astfel, de multe ori, tranzacţiile internaţionale implică realizarea unui compromis
6

între cumpărător şi vânzător, ceea ce duce la crearea unei siguranţe relative pentru ambele părţi. Actele normative ce reglementează utilizarea instrumentelor de plată internaţionala la nivel internaţional sunt Reguli şi uzanţe uniforme privitoare la acreditivele documentare cunoscută şi sub denumirea de Publicaţia nr. 500 elaborată de Camera de Comerţ Internaţional, Paris,[1.5] precum şi Reguli uniforme pentru incaso, cunoscut sub denumirea de Publicaţia nr. 522 elaborată de Camera de Comerţ Internaţional, Paris [1.6]. Principalele modalităţi de plată utilizate internaţional sunt: acreditivul documentar, incasoul documentar, şi ordinul de plată. În esenţa lor modalităţile de plată sunt „un ansamblu de tehnici comercial-bancare care facilitează decontarea tranzacţiilor economice internaţionale” [2.10, p.6.].

1.2 plăţii

Acreditivul documentar: părţi implicate, caracteristici şi mecanismul

Larga utilizare a acreditivului documentar pe plan internaţional este determinată, pe de o parte, de avantajele pe care le prezintă, atât pentru importator, cât şi pentru exportator, iar pe de altă parte, de supleţea acestei tehnici care permite adaptarea sa la diferite forme pe care le pot îmbrăca schimburile internaţionale. Acreditivul documentar (AD) reprezintă cadrul organizatoric prin care banca îşi asumă „un angajament de a plăti o sumă de bani exportatorului (contra unor documente conforme regulilor internaţionale şi din care să rezulte expedierea bunurilor contractate anterior), sumă pusă la dispoziţie de importator (din propriile disponibilităţi sau pe baza uni credit în valută), pe baza unui ordin de deschidere a contului de acreditiv dat de acesta din urmă.”[ 2.5, p.194] Decontarea plăţilor internaţionale prin utilizare acreditivului documentar este reglementată de „Publicaţia 500” elaborată de C.C.I.P.

7

Caracteristicile acreditivului documentar au un rol important în alegerea modului de plată internaţional. în favoarea exportatorului. îndeplinind condiţiile de termene şi documente cuprinse în textul AD. plătească asemenea cambii. O altă bancă – denumită şi banca corespondentă. El este cel în favoarea căreia banca exportatorului s-a angajat la plată şi care. Acestea sunt [2.17.5. Beneficiarul AD – în relaţia contractuală este prestatorul de servicii. p. este banca prin care banca emitentă transmite textul AD spre a fi comunicat beneficiarului AD. Aceste instrucţiuni sunt cuprinse în „ordinul de deschidere”. cât şi a importatorului.]: Ordonatorul AD – în relaţia contractuală este importatorul. unde precizează toate condiţiile şi documente potrivit cărora banca să efectueze plata. rezultă din caracteristicile acestuia: 8 plăteşte efecte de comerţ trase de către beneficiar. Banca emitentă – este banca care la solicitarea importatorului. beneficiarul AD. oricum ar fi denumit sau descris. de regulă. îşi asumă în scris angajamentul de plată în anumite condiţii de termene şi documente. acţionând la cererea şi după instrucţiunile uni client (ordonator) sau în numele său propriu: a) b) c) Efectuează o plată către un terţ sau la ordinul acestuia sau acesta şi Autorizează altă bancă să efectueze o asemenea plată sau să accepte şi să Autorizează o altă bancă să negocieze contra documentelor precizate cu În derularea plăţii prin acreditiv documentar sunt implicate trei părţi principale care au denumiri consacrate.” . ordonatorul AD. prin instrucţiunile pe care le dă băncii sale de a plăti exportatorul.Articolul 2 al Publicaţiei nr. condiţia ca aceste să fie conforme cu termenii şi condiţiile acreditivului. 500 [1.10. încasează banii. atât a exportatorului. Siguranţa pe care o conferă utilizarea acreditivului documentar. prin care o bancă (banca emitentă). El este cel care iniţiază relaţia de AD. situată. exportatorul. beneficiarul unei prestaţii sau serviciu. art 2] defineşte acreditivul ca fiind „orice aranjament. în ţara exportatorului.

banca acţionează la cererea şi în conformitate cu instrucţiunile ordonatorului faţă de care se angajează să efectueze o plată. În funcţie de modul în care orice operaţiune comercială sau necomercială poate să îmbrace o formă documentară. Adaptabilitatea. Acest angajament rămâne ferm până primeşte alte instrucţiuni decât cele primite iniţial. acreditivul are supleţea necesară adaptării şi la alte operaţiuni decât cele de import-export. serviciile şi/sau prestaţii la care se referă documentele [1. 9 .Formalismul sau caracterul documentar constă în faptul că exportatorul nu poate pretinde plata contravalorii mărfurilor decât pe baza unor documente care fac dovada îndeplinirii stricte a unor anumite condiţii trecute în acreditiv. ca altă caracteristică a acreditivului. Criteriul decisiv al utilizării acreditivului este dat de fermitatea angajamentului bancar. Acreditivul documentar este considerat o tranzacţie independentă de orice contract comercial sau înţelegere între părţile care au iniţiat relaţia [2. acreditivul oferă siguranţă tuturor părţilor implicate în derularea lui: • exportatorul are siguranţa încasării contravalorii mărfii în condiţiile respectării întocmai a obligaţiilor sale.3. 204. acestea nu trebuie înţelese ca o derogare pentru comerciant de la obligaţiile sale contractuale prin simpla utilizare a acreditivului. toate părţile interesate iau în considerare documentele şi nu mărfurile.4 ]. care denumeşte acreditiv orice angajament ferm de plată. Indiferent de tipul de acreditiv documentar .revocabil sau irevocabil . de la o bancă angajată să facă această plată. O altă caracteristică este independenţa faţă de relaţia contractuală de bază.] Referitor la formalismul şi independenţa acreditivului.5. În operaţiunile de acreditiv. În acelaşi timp. reiese chiar din definiţie. indiferent de modul în care este definit sau descris. Art. p.

Editura ALL. angajată ferm să plătească exportatorului din ordinul importatorului.Importatorul comandă marfa sau încheie cu exportatorul un contract comercial internaţional. 2. îşi creează posibilitatea de a dispune de ele dacă ordonatorul nu îşi va onora obligaţiile de plată faţă de ea. presupune o derulare relativ mai complicată şi costuri ridicate. 10 . iar pe de altă parte prin confruntarea lor cu instrucţiunile date băncii emitente că au fost îndeplinite întocmai condiţiile cuvenite. 1998. În practică. Tabelul 1.1.Exportatorul în oferta sa propune unui potenţial importator plata prin AD. Etapa II – Comanda 3.Importatorul ordonă băncii sale deschiderea AD. se observă că cea mai mare parte a acreditivelor impun ca documentele de expediţie să fie emise pe numele sau la ordinul băncii emitente [2. Etapa II .Livrarea 5. având astfel documentele de proprietate asupra mărfii. trebuie să precizăm că acreditivul. siguranţa operaţiunii izvorăşte din gajul asupra documentelor de expediţie. pag 19 Succesiunea momentelor derulării plăţii prin AD este (anexa 1): 1 Existenţa unui contract sau a unei înţelegeri prin care partenerii au convenit plata prin AD.Exportatorul primind AD expediază marfa în condiţiile cerute de acreditiv.Exportatorul în posesia documentelor ce atestă livrarea mărfii le prezintă băncii plătitoare pentru încasare contravalorii lor.Oferta 1.• importatorul are siguranţa că plata mărfii nu se va face decât contra documente care atestă pe de o parte expedierea acesteia. p. Mecanismul plăţii prin AD în contextul unei afaceri Etapa I . • pentru banca emitentă. 4.1. În acelaşi timp. 6. Sursa: Mariana Negruş – Plăţi şi garanţii internaţionale. Banca. Bucureşti. comparativ cu alte modalităţi de plată. 34].Importatorul acceptă oferta şi plata prin AD.5.

după un nou control al documentelor. Banca verifică concordanţa documentelor cu cerinţele AD şi efectuează plata. la rândul său. prin care banca emitentă se angajează ferm la plată în favoarea beneficiarului AD. 10/11 Notificare importator /Plata documente. În posesia documentelor ce atestă livrarea mărfii în termenele şi condiţiile din AD. exportatorul. 4 Notificarea beneficiarului AD. 6/7. Acest document este transmis băncii exportatorului. Aceasta. începe producerea mărfii sau o preia din stoc. Exportatorul studiază cu atenţie AD şi. după caz. însuşi AD. 11 . remite documentele băncii emitente. 5 Livrarea mărfii. Banca plătitoare. rambursează băncii plătitoare banii. 8/9. verifică documentele şi concordanta acestora cu instrucţiunile pe care le-a dat prin cererea de deschidere a AD. în esenţa (6/7) semnifică documente contra bani. exportatorul/beneficiarul AD întocmind şi setul de documente cerut prin acreditiv. exportatorul le prezintă la bancă. Importatorul. în caz că nu poate îndeplini condiţiile din AD. Utilizarea AD. Banca emitentă deţine documentele privitoare la marfă şi pe care le eliberează importatorului contra plată. nu expediază marfa. Remiterea documentelor/Rambursarea sumei.2 Dispoziţia/ordinul de deschidere AD este dat de importator băncii sale. în funcţie de condiţiile din AD. nu rambursează banii pe documente neconforme cu termenii AD. în condiţiile de termene şi documente potrivit instrucţiunilor primite de la ordonator. după efectuarea plăţii. 3 Deschiderea AD constă în elaborarea unui înscris. şi cuprinde toate condiţiile de termene şi documente pe care trebuie să le îndeplinească exportatorul pentru a i se face plata. ci cere modificare de AD. bancă emitentă. În caz contrar. Banca exportatorului anunţă exportatorul de deschiderea AD şi îi remite documentul AD. Marfa este expediată cu respectarea tuturor termenelor din AD.

AD revocabil poate fi modificat sau anulat de banca emitentă în orice. uneori. în posesia documentelor. revocabile. Ca urmare a riscurilor pe care le incumbă. cu plată diferată.12. cu plata la vedere. irevocabile: neconfirmate. Acreditivele revocabile sunt. căci ele pot fi anulate în orice moment. c. anulare sau modificare se stinge în momentul în care plată a fost făcută. AD revocabil este foarte rar utilizat. O plată făcută. rămâne bun făcută. chiar şi atunci când marfa se află în tranzit. până în clipa efectuării plăţii fără aprobarea sau ştirea vânzătorului. iar vânzătorul nu are nici cel mai mic grad de siguranţă. b. Sintetic. între firmele afiliate. Acreditivele revocabile sunt astfel foarte avantajoase pentru cumpărător. Eliberarea/ridicarea mărfii. aceste precizări se referă la: Forma AD a. b. pe de altă parte. Modul de utilizare (plată) a. după caz). direct. vânzătorii sunt sfătuiţi să nu accepte niciodată un acreditiv revocabil ca metodă de plată. Cărăuşul eliberează marfa contra documentului de transport (originalul sau duplicatul. Importatorul. îşi ridică marfa. d. iar banca emitentă este obligată să ramburseze banii băncii prin care s-a făcut plata. Deşi acreditivele revocabile se folosesc. 12 . În practică. termenul de AD este însoţit de una sau mai multe sintagme care îl definesc în raport cu anumite caracteristici în derulare şi utilizare. cu plată prin acceptare. cu plată prin negociere. Un AD revocabil dă cumpărătorului şi/sau băncii emitente posibilitatea de a amenda sau a anula acreditivul în orice moment. foarte dezavantajoase pentru vânzător. moment fără nici o avizare prealabilă a beneficiarului. Dreptul de revocare. confirmate.

Vânzătorii sunt sfătuiţi să insiste pe lângă cumpărător ca plata să se facă prin deschiderea unui acreditiv irevocabil. . nici un angajament pentru banca desemnată să plătească. p. Cumpărătorul sau banca emitentă nu pot amenda sau anula acreditivul fără aprobarea expresă a vânzătorului. AD irevocabil neconfirmat (anexa2. în caz contrar.în cazul în care în textul AD este desemnată o altă bancă să plătească (deci.dacă o altă bancă desemnată a efectuat plata. acest lucru fiind specificat pe faţa acreditivului documentar. 13 . băncii confirmătoare (dacă AD este confirmat) şi al beneficiarului AD. aproape toate acreditivele documentare emise sunt irevocabile.1 [2. . banca emitentă este obligată să îi ramburseze banii contra documentelor primite în strictă concordanţă cu termenii şi condiţiile din AD.6. această precizare nu constituie. schema nr. acesta constituie o obligaţie contractuală fermă.]. domicilierea plăţii este la altă bancă decât banca emitentă). Vânzătorul este înştiinţa de emiterea unui astfel de acreditv prin banca notificatoare. Astăzi. banca emitentă va efectua plata. Atâta timp cât vânzătorul respectă condiţiile din acreditiv.banca desemnată este obligată să comunice expres beneficiarului acceptul său de a efectua ea plata. Acreditivele irevocabile sunt foarte avantajoase pentru vânzători.75]) constă în „angajamentul luat de banca emitentă de a onora trate sau documente prezentate de beneficiarul acreditivului” [2. p. Aceasta înseamnă: . Un AD irevocabil nu poate fi modificat sau anulat de ordonator fără acordul băncii emitente. primirea/examinarea/expedierea documentelor de banca desemnată nu o obligă la plată.6. cu condiţia ca documentele prezentate de acesta să fie strict conforme cu termenii şi condiţiile din AD. 80. AD irevocabil semnifică pentru beneficiar o certitudine privind plata. asumată de banca emitentă.AD irevocabil presupune angajamentul ferm al băncii emitente de a efectua plata în favoarea beneficiarului. de a onora clauzele de plată stipulate în acreditiv.

a exportatorului. .comisionul de confirmare ridică costul comisioanelor şi taxelor bancare şi. banca emitentă este obligată să plătească. care trebuie să aibă în vedere: . . de regulă. Confirmarea unui AD de o altă bancă se realizează pe baza autorizării sau la cererea băncii emitente. să le plătească la scadenţă.în perioada negocierilor comerciale.76. se adaugă un angajament de plată independent şi ferm al unei terţe bănci banca confirmătoare. fără drept de recurs împotriva trăgătorilor. negociate de banca desemnată (negociatoare). schema 2 [2. cambiile trase de beneficiar şi documentele prezentate în cadrul AD. în cazul AD irevocabil neconfirmat. banca emitentă este obligată să accepte cambiile şi. AD irevocabil confirmat.dacă o altă bancă desemnată prin AD nu acceptă cambiile trase asupra ei sau cambiile acceptate de ea nu le plăteşte la scadenţă. este suportat de beneficiarul AD. . Opţiunea pentru AD irevocabil confirmat este. Sintetizând.. exportatorul poate să solicite expres prin contract precizarea băncii confirmătoare. celelalte bănci care intervin în relaţia de AD acţionează ca mandatar în numele băncii emitente şi potrivit instrucţiunilor acesteia fără să-şi asume vreun angajament ferm de plată. este acela în care. p.dacă plata AD este prin negociere. Mecanismul derulării acreditivului irevocabil confirmat este prezentat în anexa 2. nu este de acord) să confirme un AD. 14 . dificilă sau standingul băncilor emitente (banca importatorului) este mai puţin cunoscut sau pus sub semnul întrebării. ea trebuie să informeze de îndată banca emitentă că nu îşi va adăuga confirmarea. Banca solicitată să îşi adauge confirmarea poate să nu fie pregătită (în esenţă. cuprinse în textul AD. Aceasta poate fi o bancă din ţara sa sau o bancă dintr-o terţă ţară (alta decât ţările celor doi parteneri). la angajamentul ferm al băncii emitente.este recomandabil a fi utilizat în relaţiile cu partenerii proveniţi din ţări cu situaţie financiară instabilă.6. de regulă.]. respectiv. banca emitentă este singura angajată ferm la plată. În acest caz.

81]. mai ales. Se subînţelege că suma de bani depozitată rămâne la dispoziţia băncii beneficiarului până la stingerea tuturor obligaţiilor ce decurg din derularea acreditivului. Acreditivele documentare irevocabile confirmate îi oferă vânzătorului cea mai mare protecţie din moment ce el se poate baza pe angajamentele a doua bănci pentru efectuarea plăţii. p. Din cauza riscului suplimentar asumat de bănci. 15 . acreditivul irevocabil confirmat este mai costisitor decât cel neconfirmat. pentru toate obligaţiile importatorului naţional născute direct prin ordinul dat de deschidere a AD (sau indirect prin deschiderea AD de banca comercială) şi prin confirmarea şi utilizarea AD respectiv. Un acreditiv irevocabil direct constă într-un angajament luat de banca emitentă de a onora exclusiv tratele sau documentele prezentate de beneficiarul acreditivului [2. să evite prelungirea valabilităţii acreditivelor. Banca de confirmare va efectua plata. Pentru a depăşi acest inconvenient. este evidentă. chiar dacă banca emitentă nu poate sau nu e dispusă să onoreze trata dint-un motiv sau altul. băncile comerciale autohtone convin cu băncile confirmătoare. care solicită acoperirea anticipată a acreditivelor.13.6. Aceasta înseamnă că beneficiarul acreditivului documentar (vânzătorul) trebuie să trateze direct cu banca emitentă la prezentarea tratelor şi a documentelor în conformitate cu clauzele acreditivului.122]. constituirea de depozite colaterale purtătoare de dobânzi. pierderea pentru agenţii din Republica Moldova.exportatorului străin. De aici. fapt care în fond prelungeşte perioada de imobilizare a fondurilor valutare la bănci în străinătate [2. cerinţa expresă ca importatorii din Republica Moldova să stabilească perioade de valabilitate a AD în strânsă concordanţă cu termenele de livrare a mărfurilor importate şi. suma depozitată în acest context constituie un titlu de garanţie în favoarea băncii beneficiarului AD .Din momentul deschiderii acreditivului până în momentul utilizării perioada de timp poate depăşi adesea 2-3 luni. din punct de vedere al fructificării fondurilor. p. În orice caz.

banca emitentă nu are nici o obligaţie oficială faţă de un astfel de cumpărător sau deţinător al tratei. Modul de utilizare (plata) a acreditivului documentar În ceea ce priveşte modul de utilizare a AD. Dacă vânzătorul are nevoie de bani. dar plătibil imediat. el nefiind nevoit să aştepte ca banca cumpărătorului să verifice documentele în vederea efectuării plăţii. Marea majoritate a acreditivelor documentare sunt liber negociabile. situaţii în care confirmarea sau negocierea este considerată inutilă. 10 următoarele tipuri de acreditive: la vedere. De exemplu. prin negociere. Acest tip de acreditiv este avantajos pentru vânzător. adică stingerea plăţii. de cele mai multe ori. un vânzător deţine o trată care obligă banca să plătească suma indicată în interval de 90 de zile. Banca emitentă se obligă să tratele şi documentele deţinute de terţi. cu plata diferată. să negocieze sau să cumpere şi să revândă trate şi documente specificate în acreditivul documentar. Acreditivul documentar irevocabil direct este utilizat în comerţul intern şi în cazul creditelor stand-by. Aceasta înseamnă că beneficiarul acreditivului documentar (vânzătorul) poate cere unei terţe părţi. Ele sunt des folosite în comerţul internaţional. atâta timp cât beneficiarul şi terţii îndeplinesc condiţiile şi termenii din acreditivul documentar. Publicaţia 500 menţionează în art. poate vinde trata băncii la un preţ mai mic. să poată încasa contravaloarea mărfii de la banca locală. datorită reputaţiei băncii emitente. În cazul unui acreditiv irevocabil direct. Un acreditiv documentar irevocabil negociabil constă într-un angajament luat de banca emitentă de a onora tratele sau documentele prezentate de către beneficiar sau de către terţe părţi care pot negocia sau cumpăra tratele beneficiarului sau documentele specificate în acreditivul documentar. prin acceptare. unde vânzătorii străini vor. bancă sau instituţie financiară.Este normal ca băncile sau alte instituţii financiare să cumpere tratele sau documentele unui beneficiar la un preţ mai mic. 16 .

dat fiind angajamentul ferm de plată al unei bănci. menţiune preluată de banca emitentă în deschiderea acreditivului. nu se face în momentul prezentării acestora la bancă de către exportator. Banca desemnată cu plata. 26]: • Plata se face numai după ce banca a efectuat controlul documentelor şi constatat concordanţa strictă cu condiţiile şi termenii AD. iar documentele sunt emise băncii emitente. Acreditiv documentar cu plata prin acceptare. controlul şi plata documentelor se face numai după ce acestea au ajuns la ea în cadrul valabilităţii AD. p. exportatorul expediază marfa şi întocmeşte documentele conform cu condiţiile din AD. În cazul acestui gen de plată. Astfel de AD sunt utilizate în cazul vânzărilor pe credit pe termene scurte şi foarte scurte (60-180 zile). AD cu plata diferată (amânată) se caracterizează prin aceea că plata documentelor. băncile acordă adesea credite. în ordinul de deschidere a acreditivului. după verificarea documentelor şi stabilirea concordanţei cu AD. ci la o dată ulterioară. Referitor la plata imediată. menţionată expres în textul AD (de regulă 30-60 zile) (anexa 4). 56]: Etapele unui astfel de acreditiv sunt următoarele: • Ordonatorul. „payment at sight”. face menţiunea „plată la vedere".10. e important de reţinut [2. deşi se validează integral. le plăteşte. • Băncile nu plătesc documente neconforme cu termenele şi condiţiile din AD. Contractul specifică plată în cash (anexa 3) [2. În textul AD se regăseşte precizarea „plata la vedere”. 17 . exportatorului în contul încasării viitoare (AD.7. conferă siguranţă încasării banilor). apoi le depune spre încasare. p. • Dacă banca plătitoare este situată în altă plată (oraş sau ţară) decât exportatorul.Acreditive documentare cu plata la vedere: sunt acele acreditive care permit efectuarea plăţii imediat după prezentarea documentelor. • • La primirea AD. sub formă de avans.

Implicaţiile pentru importator sunt aceleaşi cu cele în cazul AD cu plata diferată. Pentru a se acoperi contra riscurilor la care se expune şi. să o sconteze la banca sa. p.10.documentele le remite băncii emitente care. pentru durata termenului de plată acordat clientului străin [2.Deci. p. De această dată. Ca şi în cazul AD prezentate anterior. la rândul ei. ca posesor al cambiei. notificat exportatorului de corespondentul acestuia.5) : • • • În deschiderea AD se menţionează expres „plata prin acceptare la x zile" O dată cu depunerea documentelor ce atestă expedierea mărfii. pentru a putea materializa creanţa sub forma unui efect mobilizabil. ca metodă de finanţare a afacerii (in acest caz. angajamentul constă în acceptarea tratelor care vor fi trase de exportator corespunzător creanţei sale. cu deosebirea că acest tip de AD permite exportatorului. Banca plătitoare verifică conformitatea documentelor cu AD şi dacă sunt în bună ordine : .acceptă cambia şi o restituie exportatorului. La negocierea preţului. Modul de funcţionare a AD în cazul unei reglementări prin acceptare este prezentat (anexa nr.14. . • La scadenţă. exportatorul trebuie să aibă în vedere atât dobânda aferentă vânzării pe credit cât. la fel şi pentru exportator. totodată.]. 18 . exportatorul prezintă cambia băncii. exportatorul prezintă la banca plătitoare şi cambii cu anumite scadenţe. exportatorul acceptă o amânare a plăţii. un asemenea AD presupune angajamentul băncii clientului străin.13]. exportatorul va solicita deschiderea unui AD realizabil prin acceptare în favoarea sa şi domiciliat la o bancă din ţara sa. exportatorul trebuie să coreleze dobânda aferentă vânzării pe credit cu taxa scontului). le dă importatorului. şi costul(taxa scontului) refinanţării sale prin scontarea cambiei [2. 27. transformând o vânzare pe credit într-o vânzare cu plata la vedere. iar aceasta o achită. în această situaţie (ca şi plata diferată).

9 b] Un AD cu plată prin negociere este considerat în prezent o variantă a AD. denumită şi scrisoare comercială de credit. în cadrul perioadei de valabilitate băncii negociatoare. scrisorile de credit nu apar menţionate expres în textul Publicaţie 500. Art. care.Cambiile se trag de trăgător. aceasta le va prezenta imediat. Simpla examinare a documentelor fără a le cumpăra nu constituie negociere. 19 . banca negociatoare achită documentele. asupra băncii acceptante (trase) sau asupra băncii emitente. Negocierea înseamnă cumpărarea tratelor şi/sau documentelor de către o bancă. din partea corespondentului băncii clientului său. reprezintă dobânda la suma plătită pe documente. Dacă sunt trase asupra ordonatorului. care le cumpără pentru a le transmite băncii emitente. dar contra plăţii unui comision de negociere.5. pe intervalul dintre plata lor şi rambursarea sumei de la banca emitentă. exportator. de regulă. ci prezenţa lor este indirectă. • deci. utilizarea acreditivelor documentare care prevăd emiterea de cambii şi plata prin negociere. o scrisoare de notificare a creditului documentar care prevede condiţiile de realizare a acestuia (acceptare sau negociere). prin explicitarea termenului de „negociere” şi a detaliilor legate de deschiderea. • după expedierea mărfurilor şi obţinerea tuturor documentelor necesare (lista acestora figurând în scrisoarea de notificare). Deschiderea. Derularea practică a operaţiunilor AD cu plata prin negociere se desfăşoară. utilizarea şi vehicularea documentelor legate de scrisorile comerciale de credit sunt supuse Publicaţie 500 – „Reguli şi uzanţe uniforme privind acreditivele documentare“. [1. băncile le vor trata ca pe simple acte adiţionale. Ca urmare a preocupărilor de standardizare şi unificare a practicilor în materie de acreditive documentare. în esenţă.6): • exportatorul primeşte. după cum urmează (anexa nr.

iar taxele bancare sunt mai mici. Importantă formă de decontare în relaţiile comerciale internaţionale incasso-ul. ca oportunitate. ieftină. de a remite documente comerciale contra acceptării şi/sau după caz. în cadrul acestei operaţiuni. Procedura este mai simplă decât în cazul acreditivului documentar. băncile acţionează ca simpli intermediari. Spre deosebire de plata prin acreditiv documentar. Prin incasso se înţelege „tratarea de către bănci. a documentelor comerciale şi/sau financiare în scopul de a obţine acceptare şi/sau plata.6.269. ca modalitate de plată. în cadrul căruia băncile sunt angajate.8. potrivit instrucţiunilor primite. în cazul incasoului băncile nu au nici o obligaţie să efectueze plata ele însele atunci când cumpărătorul nu vrea sau nu-şi poate îndeplini obligaţiile de plată. contra plată: de a remite documente în alte condiţii” [1. art. este reglementat de „Publicaţia 522”. Pentru vânzător şi cumpărător. Băncile nu răspund de 20 . ea bazându-se în esenţă pe obligaţia de plată a cumpărătorului.] : 1. ci ca încasator al banilor în schimbul documentelor. fără să comporte nici un angajament de plată din partea băncilor care sunt antrenate în derulare. între acreditivul documentar şi contul deschis. asumată prin contractul comercial internaţional. responsabilitatea băncii se limitează în principal la transmiterea şi remiterea documentelor contra plăţii sau acceptării unui efect de schimb.3 Mecanismul derulării incasoului documentar. Prin urmare. dar negarantată bancar. un incasso documentar se află.1. operaţiunea este o simplă vehiculare de documente. 2] Din definiţia dată anterior se disting unele elemente esenţiale. încasând banii de la cumpărător în schimbul transferului de documentelor care îi permit posesorului să ia în primire marfa. Spre deosebire de acreditiv. Avantajele şi dezavantajele plăţii prin incasso. decontarea prin incasso este relativ simplă. Totuşi banca nu acţionează ca garant al plăţii. p. specifice mecanismului incasoului [2.

documentele de valoare. Documente contra plată – banca încasatoare eliberează cumpărătorului documentele doar după ce acesta a achitat în totalitate şi imediat suma de plată. în afară de cazul în care au comis ele însele o greşeală gravă. exportatorul depune la banca sa dispoziţia de încasare şi documentele comerciale şi financiare. în funcţie de opţiunea cumpărătorului de a plăti. 2. 5. care cuprinde instrucţiunile complete şi exacte privind încasarea sau acceptarea documentelor prezentate de acesta băncilor implicate în relaţia de încasare. prin termenul de incasso-ului documentar mai putem denumi şi documentul depus de exportator la bancă. care pot include facturile. care pot fi prezentate spre acceptare sau plată.]. • documentele comerciale transmise.întârzierile sau de pierderile care pot să apară în timpul transmiterii mesajelor sau documentelor. documentele vehiculate de bănci pot fi de două feluri: • documentele financiare. documentele de transport. conform Publicaţiei nr. Această metodă seamănă foarte mult cu plata prin ramburs. biletele la ordin (promissory notes). documentele de asigurare.6. • incasso-ul documentar este incasso-ul în cadrul căruia putem întâlni situaţia ca documentele financiare să fie însoţite şi de documentele comerciale. documentele reprezentând titlul de proprietate asupra mărfii sau alte documente similare. 522 acestea sunt cambiile (bills of exchange). în funcţie de documentele vehiculate există două tipuri de incasso-uri: • incasso simplu (clean collection) este acel tip de incasso în cadrul căruia se vehiculează documente financiare neînsoţite de documente comerciale. 3. Deci. a. cecurile (cheques) sau alte instrumente de plată similare utilizate pentru a obţine suma de bani. 21 . 4. sau ca documentele comerciale să nu fie însoţite şi de documentele financiare. există trei tipuri de incasso documentar [2. p. 47.

are siguranţa că importatorul nu va intra în posesia documentelor pentru a-şi ridica marfa decât după ce le va achita. incasourile pot fi de două feluri. În acelaşi timp. acceptare sau în alte condiţii. Cumpărătorul. Cel puţin teoretic. la rândul său. are siguranţa că efectuează plata numai după ce exportatorul şi-a îndeplinit obligaţiile asumate şi a exportat marfa. 60. scopul operaţiunii la incasso-ul documentar îl constituie transmiterea documentelor comerciale sau financiare de la beneficiar la plătitor contra plată. 7. c. • trata acceptată rămâne în posesia băncii încasatoare împreună cu documentele. iar vânzătorului îi dă garanţia că actul de proprietate nu va fi eliberat cumpărătorului decât la achitarea mărfii. • cumpărătorul achită trata la scadenţă. prin care promite ca va plăti la o dată viitoare (de obicei. Documente contra acceptare – banca încasatoare are dreptul de a elibera cumpărătorului documentele contra acceptării (semnării) unei cambii sau a unei trate la termen. la rândul ei.b. 6. îi trimite vânzătorului. şi anume: garantate şi negarantate. incasso-ul conferă o anumită certitudine partenerilor privind îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul comercial internaţional. văzând documentele înainte de a le onora. Documente de acceptare contra plată – acesta modalitate de incaso prezintă caracteristici ale ambelor tipuri de incaso menţionate mai sus: • banca încasatoare prezintă cumpărătorului o trată spre acceptare. până la scadenţă. 22 . sau 90 de zile). Această metodă îi oferă cumpărătorului timp să achite marfa. în termen de 30. vânzătorul. • banca încasatoare trimite banii băncii remitente care. în funcţie de siguranţa pe care o conferă pentru vânzătorul-exportator.

].Cu toate acestea. El este cel care emite şi apoi remite documentele. care poate determina acceptarea sau neacceptarea acestui tip de decontare. Emitentul/ordonatorul/exportatorul-vânzător. reiese clar că în cadrul acestei modalităţi de plată avantajele sunt în principal de partea importatorului. b) gradul redus de intensitate a cererii pe pieţele externe pentru mărfurile ofertate de exportator. denumită şi bancă însărcinată cu încasarea („collecting bank”). după care le remite băncii importatorului prin banca lui. dat de derularea relaţiilor tradiţionale şi încrederea dintre părţi. că importatorul va achita sau va achita de îndată documentele. 1. riscurile de neîncasare sunt cele specifice unei astfel de obligaţii. după ce a expediat marfa. Banca din ţara importatorului. denumită şi bancă remitentă („remitting bank”). în cadrul cărora plata şi încasarea facturilor exprimate în valută nu au avut de suferit. este cea care primeşte documentele de la banca 23 . Singura obligaţie de plată a importatorului fiind cea asumată prin contractul comercial. Banca din ţara exportatorului. din ţara plătitoare. incasso-ul nu prezintă nici o garanţie pentru exportator. art 21]. cum ar fi: a) gradul de încredere reciprocă dintre parteneri. financiară. este cea care primeşte de la exportator documentele.6. c) situaţia conjuncturală economică. 270. p. trăgătorul („principal”) este cel care iniţiază operaţiunea prin ordinul pe care îl dă băncii sale să încaseze contravaloarea documentelor. Utilizarea incasso-ului documentar în relaţiile de plăţi externe se face în funcţie de luarea în considerare a anumitor elemente esenţiale. 2. însoţite de instrucţiunile privind încasarea. politică etc.8. 3. trimiţându-i totodată dispoziţiile de lucru conform instrucţiunilor ordonatorului şi practicii bancare. Dacă la aceste elemente se adaugă şi faptul că potrivit uzanţei spezele şi comisioanele bancare sunt suportate de exportator [1. Participanţii implicaţi în cadrul tehnicii de decontare prin incasso [2.

24 . avizează importatorul de sosirea acestora. certificat de calitate.exportatorului şi se îngrijeşte de încasarea contravalorii mărfurilor şi/sau de acceptarea cambiilor din partea cumpărătorului. Livrarea mărfii trebuie realizată în strictă concordanţă cu termenele de livrare şi condiţiile privind marfa convenite prin contract. 7): 1. Contractul comercial internaţional prin care partenerii au convenit plata prin incasso documentar este documentul de referinţă pentru exportator în îndeplinirea obligaţiilor sale. Notificarea importatorului. Banca prezentatoare („presenting bank”) este cea care preia sarcina de a prezenta documentele şi de a obţine încasarea în cazul în care operaţiunea nu poate fi realizată direct de banca însărcinată cu încasarea. Importatorul-cumpărător/trasul .banca emitentă.. pe care îl remite băncii importatorului însoţit de setul de documente depus de exportator atestând livrarea mărfii. 4. acţionând la ordinul clientului ei emite propriul ei document incasso documentar . În urma livrării mărfii. exportatorul este în posesia documentelor prin care atestă îndeplinirea obligaţiilor contractuale (de regulă. şi adesea şi una sau mai multe cambii). în ordinul de plată la incasso. document de transport. 3. Banca prezentatoare.în cadrul căruia preia (şi traduce) întocmai instrucţiunile primite de la ordonator. Setul de documente însoţit de ordinul de plată la incasso este prezentat la bancă exportatorului . Banca remitentă. poliţă de asigurare. este cel care primeşte documentele vehiculate la incasso. 4. 2. le achită băncii sale şi apoi intră în posesia mărfurilor contractate. Livrarea mărfii. exportatorul solicită în mod expres plata la incasso şi prezintă clar şi precis condiţiile în care vor fi înmânate documentele importatorului (contra plată/acceptare/alte condiţii) şi denumirea documentelor şi a numărului de exemplare ce vor fi remise acestuia. Principalele etape în derularea plăţii prin incasso documentar sunt (anexa nr. factură. la sosirea documentelor.drawee”.

5. Nu sunt acoperite o serie de riscuri precum riscul politic. În cazurile de neplată. 4. cat si dezavantaje: [2. Cheltuielile cu comisioanele şi spezele bancare sunt substanţial reduse.2. în această a doua situaţie exportatorul aşteaptă scadenţa pentru a încasa cambia (circuitul repetându-se . banca remitentă notifică exportatorul de încasarea exportului. 6. 3. p. banca importatorului remite banii (sau în cazul documente contra acceptare . fie contra acceptarea cambiei (sau în alte condiţii). La primirea banilor. Băncile nu îşi asumă nici o obligaţie sau responsabilitate pentru consecinţele decurgând din întreruperea activităţii lor provocată de cazurile de forţă majoră. Dezavantaje 1. Efectuarea plăţii este adesea mai rapidă.fie contra plată. 5. riscul de transfer şi alte riscuri comerciale.sub forma incasoului financiar). 7. Utilizarea este simplă. Bucureşti 2003. aranjamente precum găsirea unui alt cumpărător sau încărcarea mărfii pentru a fi returnată în ţara exportatorului. 3. 2.remite cambia) băncii remitente. Editura Economică. Dată incertă de plată. Riscul pierderilor financiare dacă cumpărătorul refuză să ridice mărfurile. îi remite cambia acceptată. banca prezentatoare eliberează importatorului documentele .1 Avantajele și dezavantajele plăților prin incasso Avantaje 1. Efectuarea platilor prin incasso presupune atat avantaje. în funcţie de instrucţiunile primite în incasso documentar. pag 179 25 . Sursa: Paraschiv Dorel Mihai – Tehnica plăţilor internaţionale. 4. În posesia documentelor importatorul ridică marfa. Documentele contra plată sau contra acceptare. 179. După încasarea contravalorii documentelor de la exportator. în cazul în care prin instrucţiunile date au fost documente contra acceptare. Exportatorul are posibilitatea de a păstra controlul asupra mărfii până când trasul efectuează plata sau acceptă trata/biletul la ordin 2.11.] Tabelul 1. Risc de neplată.

• Cost ridicat. Acreditiv Asemănări • • • Incasso Caracter documentar. rezultă că incasoul este o sursă de riscuri deloc neglijabile pentru vânzător. Presupune vehicularea documentelor financiare şi comerciale prin canal bancar. ca şi formalism. 26 . când intră în posesia documentelor. • Decontarea este relativ simplă. riscul exportatorului de a pierde marfa fără a obţine plata este eliminat. în tranzacţia comercială.[2.Tabelul 1. condiţia iniţierii demersurilor pentru obţinerea plăţii este existenţa documentelor de expediţie. • Nu comportă angajamentul de plată al băncilor. • Costuri mici. Deosebiri • Proceduri complexe şi administrative riguroase. • Avantajează importatorul. • Securitate ridicata. pag 61.2. exportatorul îşi execută obligaţia contractuală (livrarea mărfii) urmărind ca numai după acest moment să întreprindă cele necesare pentru obţinerea plăţii. • Avantajează exportatorul.61] Riscurile derulării plăţilor prin incasso documentar.2. Întrucât plata prin incasso nu presupune nici o obligaţie sau garanţie a plăţii în afara obligaţiei asumate de cumpărător prin contractul comercial. nu poate să obţină titlul de proprietate asupra mărfurilor decât în momentul plăţii. Instrumente şi tehnici de plată . faptul că importatorul nu poate ridica marfa . Dadardac – Operaţiuni bancare. • Obligaţia de plată revine cumpărătorului. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti 1996.3 Incassoul Documentar vizavi de Acreditivul Documentar. întreaga gamă de riscuri provine în principal din faptul că.în principiu -. Singura protecţie a exportatorului este. Reglementare internaţională. care presupun expedierea mărfii. • Tehnică percepută nu tocmai bine de importator. Principial deci. p. Sursa: Cezar Basno. Cu alte cuvinte. N. în acest moment.

) sau situaţia financiară a importatorului prezintă variaţii semnificative care pot determina importatorul la o tergiversare deliberată a momentului plăţii. b) Riscul de neplată din partea importatorului în cazul în care aceleaşi elemente de insecuritate apar cu o amploare sporită.Rămân însă o serie de riscuri care pot surveni între momentul expedierii mărfii şi cel al încasării contravalorii ei. c) Riscul diminuării încasării apare ca o consecinţă directă a primelor două categorii de riscuri semnalate (întârziere sau neplată). în ordinea frecvenţei lor în practica curentă. p. şi anume: calitatea discutabilă a mărfii. putându-se concretiza în trei forme. evoluţia situaţiei valutare în sensul în care afectează negativ competitivitatea importului. conjunctura pieţei (evoluţia preţurilor. cursurilor valutare etc. 187. conjunctura slabă a mărfii pe piaţă. care decurge din faptul că circuitul documentelor este imprecis ca durată. a momentelor de conjunctură mai favorabile sau a propriei redresări financiare. întârzierea recuperării contravalorii mărfii este extrem de păgubitoare pentru exportator.]: a) Riscul întârzierii la plată. acestea sunt următoarele [2. apariţia unor oferte mai avantajoase de marfă similară. Neplata aduce după sine arbitrarea litigiului în instanţa comercială sau civilă. Neplata poate deci surveni ca urmare a unor fenomene sau evenimente care pot pune pe importator în dezavantaj absolut sau relativ. în aşteptarea fie a unor rabaturi de preţ. dând astfel posibilitatea importatorului de a întârzia el însuşi să se prezinte pentru preluarea documentelor contra plată. situaţia financiară precară a cumpărătorului. şi anume: 27 .10. Acest risc este considerabil amplificat în cazurile în care modul de executare a contractului (în special calitatea mărfii). importatorul găsind căile de întrerupere a raporturilor contractuale sau asumându-şi riscurile neexecutării contractului (plăţii) în schimbul altor avantaje. dar practic extrem de dificilă datorită complexităţii motivelor posibile de neplată invocate şi procedurilor juridice corespunzătoare foarte anevoioase. recuperarea integrală a contravalorii mărfii fiind teoretic asigurată. Chiar în cazul unei asemenea soluţii.

Tot aici se pot include şi cazurile de degradare a mărfii datorită stocării îndelungate. depozitarea şi protecţia mărfii. redirijarea mărfii către o altă destinaţie etc. care poate surveni în două situaţii. consecinţa fiind confiscarea mărfii de autorităţi sau de creditorii respectivi. d) Riscul pierderii mărfii. desigur. În cele două situaţii din urmă are loc indirect o diminuare a încasărilor exportatorului. 1. un asemenea caz este destul de rar.4 Aspectele şi specificul plăţilor prin ordinul de plată 28 . practica totuşi consemnează asemenea dispariţii de marfa care de obicei sunt urmate de dizolvarea firmei comerciale partenere sau de falimentul acesteia. fie ca urmare a acceptării de către exportator a diminuării preţului în vederea lichidării tranzacţiilor cât mai repede şi cu pierderi minime. staţionarea mărfii pe mijlocul de transport sau în antrepozitele cărăuşilor până la preluarea ei.. şi anume: • în cazul în care marfa este expediată direct pe adresa unui cumpărător de rea-credinţă care şi-o însuşeşte.• scăderea valorii şi implicit a preţului mărfii. • efectuarea unor cheltuieli suplimentare în sarcina exportatorului pentru manipularea. o înstrăinează şi refuză plata. • plata de către exportator a unor dobânzi neluate în calculul de eficienţă a exportului în cazul în care operaţiunea comercială este finanţată de un terţ (de regulă bancă) până în momentul încasării. fie ca urmare a deprecierii acesteia în perioada de întârziere. • în cazul în care perioada de staţionare a mărfii în antrepozite sau pe mijlocul de transport se prelungeşte peste limita legală impusă de reglementările vamale sau dacă costurile de stocare şi protecţie depăşesc valoarea mărfurilor. teoretic existând suficiente remedii de natură civilă şi penală împotriva acestei situaţii.

societăţile bancare participante trebuie să efectueze următoarele operaţiuni [2. de regulă. prin conturi bancare.plată.  Autentificarea (procedura prin care se stabileşte că ordinul de plată a fost emis de persoana indicată ca emitent pe ordin). Toată această serie de operaţiuni poartă numele de transfer de credit. el este cel mai apropiat de ceea ce se denumeşte . Părţile implicate în derularea unui O.P.P..]:  Recepţia (procedura de recunoaştere a primirii ordinului de plată). exprimată prin emiterea ordinului de plată.în limbaj comun . sunt: 29 . în favoarea unei alte persoane care este titulara creanţei respective. şi „plata” cunoscută în mod obişnuit este că O.10. Finalizarea transferului de credit se face atunci când societatea bancară destinatară acceptă ordinul de plată în favoarea beneficiarului. întrucât esenţa unui O. În vederea aducerii la îndeplinire a dispoziţiei plătitorului.  Executarea (procedura de emitere a unui ordin de plată acceptată anterior). Diferenţa dintre O.P.Ordinul de plată (O.  Acceptarea (procedura prin care se recunoaşte ca viabil un ordin de plată recepţionat). 192]. Ordinul de plată este dispoziţia dată de o persoană (denumită ordonator) unei bănci. respectiv încasări. p.P.P. se derulează pe o anumită filieră.  Refuzul (procedura folosită în cazul în care o societate bancară receptoare decide că nu este posibil să execute un ordin de plată dat de un emitent sau că executarea ar determina costuri excesive ori întârzieri în finalizarea operaţiunii). 61. pe plătitor de beneficiarul plăţii. constă în transmiterea unei sume de bani de la persoana care datorează acea sumă. de a plăti o sumă determinată în favoarea altei persoane (denumită beneficiar) în vederea stingerii unei obligaţii băneşti provenind dintr-o relaţie directă existentă între ordonator şi beneficiar [2. de regulă. p. în scopul de a realiza transmiterea efectivă a banilor la distanţa care separă.) constituie modalitatea cea mai simplă de realizare a unei plăţi.2. Ca modalitate de decontare.

P.193. constituie provizionul bancar în vederea plăţii. suma în cifre şi litere cu indicarea valutei în care se va face plata.. p. stabileşte condiţiile plăţii.”.. ordinul de a plăti (prin formula: „vă rog să plătiţi. motivul plăţii. documentar). • beneficiarul este cel în favoarea căruia se face plata. Singurele răspunderi ale băncilor sunt legate de manipularea corectă a valorilor încredinţate (fonduri băneşti şi documente) şi să solicite beneficiarului prezentarea documentelor aşa cum s-a prevăzut de ordonatorul plăţii (în cazul O.10. cel care iniţiază operaţiunea. data (ziua. presupune existenţa unui document. Derularea unei operaţiuni de O.P.. cea la ghişeele căreia se achită suma beneficiarului plăţii şi care solicită anticipat sau ulterior de la banca ordonatoare suma ce urmează să o plătească sau a plătit-o. 30 . denumirea şi adresa băncii ordonatoare.. sunt [2.P. şi la care constituie depozitul.) (eventual şi numărul contului bancar).P. de regulă tipizat. documentar se indică documentele care trebuie prezentate de beneficiarul plăţii.P. în cazul O. poate revoca în orice clipă plata până în momentul efectuării ei. Acesta este pus la dispoziţie de bănci clienţilor lor.P.P.”). Elementele pe care le cuprinde un O. „veţi plăti . până în momentul plăţii nu are certitudinea încasării sumei.P. anul) emiterii O.]: • • • • • • • • numele şi adresa ordonatorului (persoana fizică sau juridică care dă O..• ordonatorul. numele şi adresa beneficiarului (eventual şi numărul contului). el este cel care plăteşte. trebuie să se conformeze condiţiilor prevăzute în O.. şi bancă plătitoare. luna. cea la care ordonatorul dă dispoziţie privind efectuarea plăţii prin O. • băncile care intervin în derularea operaţiunii au simplul rol de prestatoare de servicii. Aceste bănci în practică sunt denumite: bancă ordonatoare. formular. denumit „ordin de plată”.

El este folosit în mod frecvent pentru: prestaţiile de servicii. în cadrul schemelor de plată care prevăd plăţi în avans pentru livrări de maşini şi utilaje de valori mari. Cel mai larg domeniu de utilizare însă al O. îl constituie plăţile necomerciale. pentru restul sumei utilizându-se.• modul de plată: letric.P. când revocarea lui nu poate aduce prejudicii părţii române. stocarea şi livrarea mesajelor. operaţiile de control ale mărfurilor făcute în favoarea unor importatori străini. importatorul poate achita anticipat plata transportului prin ordin de plată. p. în acest caz având caracterul unei urgenţe. devenind operaţională în 1977. SWIFT (pentru plăţi în cont sau cecuri. prin asocierea a 239 de bănci din diferite ţări. valută efectivă). în 1973. Funcţia principală a SWIFT este aceea de reţea de transfer în măsură să efectueze: acceptarea. telegrafic.8 [2. • semnăturile autorizate ale băncii ordonatoare sau ale persoanei autorizate de firma ordonatoare. Derularea plăţilor internaţionale este reglementată prin norme precise stabilite de Comisia Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional şi de Camera Internaţională de Comerţ. plata avansului poate fi efectuată prin O. de sine stătător ca modalitate de plată a unor exporturi este foarte rar întâlnită.. Astfel. 194. fiind de regulă evitat. validarea. Expresia cerinţelor privind creşterea operativităţii transferurilor de fonduri pe plan internaţional. cheltuieli de asigurare. după cum s-a convenit.10. incasoul sau acreditivul. plata navlurilor. întreţinerea reprezentanţelor şi ambasadelor.P. Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunications sa constituit în Belgia. În relaţiile comerciale. în relaţiile de export sau import cel mai adesea este folosit combinat cu alte modalităţi de plată.P. ca urmare a riscului de revocare pe care îl prezintă.] Viramentul reprezintă modalitatea de plată cea mai utilizată în tranzacţiile internaţionale între firmele din ţările dezvoltate. ca o companie privată. utilizarea O. în mod similar. 31 . Mecanismul derulării ordinului de plată este prezentat în anexa nr.

întâmplător sau intenţionat. Orice alte atribuţii privind înfăptuirea plăţii. cât şi de primitor. 32 . rămân în sarcina băncilor şi ele se realizează pe baze contractuale între părţile implicate. în timpul transmisiei. responsabilitatea privind acoperirea. cât şi de primitor. cum ar fi: executarea la timp a ordinelor prevăzute în mesaje. Sistemul de autentificare este menit să asigure ca elementele mesajului şi mesajul în structura sa integrală să nu se modifice. Deosebit de important este faptul că responsabilitatea contractuală (care se asociază cu răspunderea patrimonială) a reţelei SWIFT se delimitează numai cu privire la transferul şi livrarea mesajelor. De asemenea. mesajele sunt autentificate pe baza unui algoritm stabilit de SWIFT.Mesajele vehiculate în reţea sunt cifrate în sisteme cunoscute atât de expeditor. ale cărui chei de soluţionare sunt cunoscute atât de expeditor.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.