UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” BRASOV FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

BRASOV

2013 CUPRINS

CARACTERISTICI ŞI TENDINŢE ÎN EVOLUŢIA ŞI STRUCTURA COMERŢULUI INTERNAŢIONAL CU BUNURI ŞI SERVICII………………..2 NECESITATEA MODERNIZĂRII COMERŢULUI INTERNAŢIONAL……….2 REPARTIŢIA GEOGRAFICĂ ŞI STRUCTURA COMERŢULUI INTERNAŢIONAL CU BUNURI…………………………………………………8 REPARTIŢIA GEOGRAFICĂ ŞI STRUCTURA COMERŢULUI CU BUNURI PE REGIUNI…………………………………………………………...11 REPARTIŢIA GEOGRAFICĂ ŞI STRUCTURA COMERŢULUI INTERNAŢIONAL CU SERVICII………………………………………………16 REPARTIŢIA ŞI STRUCTURA COMERŢULUI INTERNAŢIONAL CU SERVICII PE REGIUNI………………………………………………………….18 CONCLUZII SI PROPUNERI……………………………………………………21 BIBLIOGRAFIE…………...……………………………………………………...22

2

afectarea industriei constructoare de maşini. Creşterea preţului petrolului a avut efecte din cele mai diverse pentru economiile sensibile la şocurile petroliere. Dacă în 2002 preţul mediu mondial al unui baril de petrol a fost de 24. NECESITATEA MODERNIZĂRII COMERŢULUI INTERNAŢIONAL Evoluţia comerţului internaţional în perioada 1996-2005 a fost influenţată de numeroşi factori aflaţi într-o permanentă schimbare:  Fenomenele economice complexe din economia mondială.CARACTERISTICI ŞI TENDINŢE ÎN EVOLUŢIA ŞI STRUCTURA COMERŢULUI INTERNAŢIONAL CU BUNURI ŞI SERVICII Dacă în perioada postbelică schimburile comerciale internaţionale au înregistrat anumite caracteristici (cel mai înalt ritm de creştere comparativ cu perioadele anterioare. Pericolul apariţiei unor noi atentate teroriste se menţine la cote ridicate (mai ales după exploziile de la Madrid).36 dolari. urmate de perioade de scădere determinată de factori extrem de variaţi şi dinamici a căror evoluţie este destul de greu de anticipat. Pentru economia americană ameninţată de reducerea rezervelor de benzină. a transporturilor aeriene.56 dolari pe baril. devansarea ca ritm de creştere a PIB mondial şi a producţiei mondiale industriale şi agricole). acestea se caracterizează printr-o evoluţie marcată de perioade de creştere mai lentă. Aceste aspecte reduc încrederea ţărilor participante pe piaţa petrolieră influenţată puternic de creşterea cererii de petrol a Chinei şi a altor state 3 . în perioada actuală. la sfârşitul lunii februarie 2006 acesta a ajuns la 29. în general. creşterea preţului petrolului are efecte negative: creşterea preţurilor produselor. diminuarea ritmului de creştere economică. De cele mai multe ori evoluţiile prognozate de specialişti au fost contrazise de realitatea economică a zilelor noastre.

Pentru ţările mici ponderile au depăşit 50% (Austria. Apar „noi” ţări exportatoare: Rusia (devenită cel mai mare exportator de petrol. Irlanda. politica în domeniul comerţului. Kazakhstan. Comerţul internaţional tinde să fie mai important pentru ţările mai mici (în privinţa numărului populaţiei) înconjurate de ţări vecine cu regimuri deschise spre comerţ.Olanda. a devenit principalul pol de creştere a cererii mondiale de energie. Se pare că rezervele de petrol ale lumii sunt concentrate în zone caracterizate de o mare instabilitate politică: Irak. Factorii care explică diferenţele existente de la o ţară la alta ţin de cultura. Azerbaidjan. Timp de un deceniu ponderea medie a comerţului intern în PIB pentru toate ţările membre OECD(Organizatia Economica de Cooperare si Dezvoltare ) s-a situat în jurul valorii de 40% .Venezuela. Slovacă).La 45 de ani după crearea sa. 2.asiatice cu rate ridicate de dezvoltare. 4 . Ungaria. Cea mai bună cale de a măsura importanţa comerţului internaţional pentru economiile ţărilor lumii este de a calcula ponderea comerţului în Produsul Intern Brut. iar pentru ţările membre UE de circa 51%.depăşind Arabia Saudită). ţări cu mare deschidere spre exterior . ceea ce a determinat ca orice previziune privind evoluţia acestuia să fie contrazisă de realitatea economică. Nigeria. iar pentru Japonia şi SUA aceste ponderi au fost de circa 13%. Cehă. Rep. se pare că a pierdut întreaga influenţă asupra preţului acestui produs. asupra dimensiunii ecologice a comerţului internaţional. comparativ cu ţările izolate şi cele dezavantajate de costurile de transport ridicate. istoria naţională. În perioada analizată ponderea comerţului în PIB pentru ţările OECD a crescut cu aprox. Angola. Toate aceste evoluţii au atras atenţia asupra caracterului epuizabil al resurselor naturale. Rep. în domeniul protejării proprietăţii intelectuale. indicator care reflectă şi gradul de deschidere al economiilor naţionale către pieţele externe. Între 2002 şi 2004 economia chineză aflată în plină expansiune.5% în fiecare an.  Modificarea permanentă a raportului de forţe pe plan comercial. Belgia. Creşteri substanţiale s-au înregistrat pentru Luxemburg. prezenţa firmelor transnaţionale care dirijează prea mult comerţul intra-firme. Ungaria şi Belgia. În 2005 media ponderii comerţului cu bunuri şi servicii pentru toate ţările membre OECD a fost de 45%. OPEC (Organizaţia ţărilor exportatoare de petrol). Luxemburg. etc. influenţând incontestabil asupra evoluţiei preţului petrolului. structura economiei.

ponderea ţărilor în comerţul mondial se modifică.Slovaciei. America Latină. ţări mici aflate în tranziţie care au aderat recent la UE şi ale căror economii naţionale au o mare deschidere spre pieţele externe.3% în 2000 şi la 48. Rusia.  Instituţionalizarea comerţului mondial. Ţările asiatice au de depăşit încă efectele crizei valutar-financiare. O. FMI. examinarea periodică a politicilor comerciale ale ţărilor membre. ţară mai nou exportatoare de petrol. În schimb. trebuie să-şi reconsidere relaţiile comerciale cu fostele ţări aflate în zona sa de influenţă şi cu puterile comerciale ale lumii.5% în 1990 la 46. contribuţia sectorului serviciilor la PIB a crescut de la 26. pe scena schimburilor internaţionale apărând noi câştigători şi perdanţi. SUA trebuie să-şi redefinească relaţiile comerciale cu Rusia. UNCTAD.România a înregistrat o pondere a comerţului în PIB de 76. punerea în aplicare a prevederilor acordurilor comerciale multilaterale. De la un an la altul. Realizările acesteia în domeniul eliminării unor obstacole din calea schimburilor comerciale internaţionale. cooperarea cu alte organisme comerciale şi financiare internaţionale (BIRD. La fiecare Conferinţă Ministerială au avut loc ample manifestaţii de protest ale unor organizaţii ale 5 . soluţionarea diferendelor comerciale care apar între membrii săi. etc. în negocierea unor tratate multilaterale sunt notabile.6%.3% în 2005.(Organizatia mondiala a comertului) este organizaţia care stabileşte regulile de desfăşurare a comerţului internaţional. Reprezentanţii ţărilor în curs de dezvoltare sunt însă nemulţumiţi de politica promovată de OMC. Structura PIB pe ramuri a economiei româneşti s-a modificat semnificativ după 1990. conform tendinţelor manifestate în alte economii moderne.C. OMPI). PNUD. după care contribuţia industriei la PIB a rămas la un nivel relativ stabil.M. apropiată de cea a Cehiei. astfel încât s-a trecut de la o economie bazată pe industrie şi agricultură spre o economie a serviciilor. De exemplu. Efectul restructurării s-a manifestat prin scăderea contribuţiei sectorului industrial la PIB de la 40% în 1990 la circa 27% în anul 2000. sau China. Funcţiile OMC sunt îndeplinite de organul suprem de decizie reprezentat de Conferinţa Ministerială care se reuneşte la nivelul miniştrilor comerţului din ţările membre o dată la 2 ani. Printre acestea se numără: organizarea şi desfăşurarea unor noi runde de negocieri comerciale multilaterale. OECD.

Foarte multe realizări ale industriei farmaceutice. 78. o ţară în curs de dezvoltare.5 % din importurile totale ale grupării). aflate în strânsă corelaţie cu protejarea proprietăţii intelectuale. al inteligenţei umane.5% din exporturile mondiale de servicii comerciale şi 21. contribuie la apariţia unor noi produse şi servicii. însă la scurt timp de la integrare. În ultimii ani. Din ce în ce mai mult. 22. inovare. Mexicul a trecut printr-o criză economico-financiară. Atât exporturile cât şi importurile de bunuri ale UE sunt derulate în cea mai mare parte în interiorul grupării.8% din importurile mondiale de bunuri.  Noile evoluţii tehnologice. De asemenea. fiind 6 . Acest acord a pornit de la speranţa că va duce la creşterea exporturilor SUA către Mexic.  Activitatea grupărilor economice regionale (UE. deţinerea unor drepturi de proprietate intelectuală conferă firmelor avantaje competitive pe piaţa mondială. rod al activităţii de cercetare. iar intra-importurile au atins 34. iar exporturile SUA către această ţară au scăzut.8 % din exporturile totale ale grupării. modificând dinamica.5% din exporturile mondiale de bunuri. reorientându-le spre alte zone. însă. NAFTA. fluxurile de investiţii directe au crescut. fiind îndreptate prioritar spre economia mexicană.consumatorilor sau ale altor organizaţii nonguvernamentale împotriva politicii comerciale promovate de OMC. structura şi configuraţia geografică a schimburilor comerciale internaţionale Se observă că în anul 2005 comerţul UE cu bunuri şi servicii a înregistrat o pondere ridicată în comerţul mondial (77.2 % din importurile mondiale de servicii comerciale). comerţul intra-grupare a înregistrat creşteri importante (în 2005 intraexporturile au deţinut 55. etc). ale tehnologiei informatice contribuie la diversificarea gamei de produse care pătrund în circuitul comercial internaţional. respectiv. Negocierea şi aplicarea prevederilor aranjamentelor grupărilor economice regionale au avut un impact puternic în ultimele decenii asupra fluxurilor comerciale tradiţionale. Uniunea Europeană a devenit un important exportator şi importator mondial. NAFTA (Acordul Nord – American de Liber Schimb) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1994 şi cuprinde două ţări dezvoltate (SUA şi Canada) şi Mexicul.

Însă. • Extinderea Uniunii Europene. de exemplu. • Funcţionarea rigidă şi netransparentă a instituţiilor care reglementează comerţul 7 . singura posibilitate de a asigura protecţia afacerilor derulate pe Internet. pe regiuni ale lumii şi pe categorii principale de bunuri şi servicii. mai ales că majoritatea schimburilor comerciale se derulează în interiorul regiunii. cel puţin din următoarele motive: • Existenţa încă a decalajelor mari între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare în privinţa participării la schimburile comerciale internaţionale. datorită dezvoltării puternice a pirateriei software. printre altele. să-şi relaxeze politicile fiscale. Influenţat puternic de evoluţia rapidă a tehnologiilor informatice. sau datorită lipsei de informare şi educare a unor categorii tot mai mari de consumatori. • Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informatice.necesară protejarea acestor drepturi împotriva concurenţei. falsificare. piraterie. Factorii analizaţi sunt extrem de dinamici şi au determinat o evoluţie a comerţului internaţional extrem de diferită pe ani. ceea ce impune modernizarea sistemelor de proprietate intelectuală. concurenţă neloială – datorită dorinţei de câştig rapid a multor categorii de oameni. • Extinderea fără precedent a fenomenelor de contrafacere. pe ţări. Ţările în curs de dezvoltare ar trebui să depună eforturile necesare pentru realizarea unor ajustări macroeconomice deosebit de importante. Considerăm că se impune cu necesitate modernizarea comerţului internaţional. Internetul dispune de imense oportunităţi pentru dezvoltarea unor forme noi de tranzacţii comerciale prin infrastructura electronică pe care o pune la dispoziţia a milioane de utilizatori ce împart costurile aferente acesteia. derularea comerţului prin Internet nu mai prezintă siguranţă. comerţul electronic a cunoscut o expansiune spectaculoasă. un actor deosebit de important pe piaţa mondială. sau să încurajeze importurile din aceste ţări. iar cele dezvoltate ar trebui să intervină pentru diminuarea datoriilor externe ale acestor ţări (prin renegociere). construirea unor sisteme adecvate de proprietate intelectuală. a existenţei corupţiei. a cunoştinţelor din diferite domenii ar trebui să permită accesul ţărilor sărace sau aflate în curs de dezvoltare la aceste cunoştinţe care presupun.

diversificate. FMI. Banca Mondială. sau ar putea provoca blocaje mari în economia mondială. etc). ponderea în totalul exporturilor a produselor manufacturate de înaltă performanţă care înglobează tehnologie de vârf (rezultat al investiţiilor puternice în cercetare-dezvoltare) este mare. balanţe comerciale dezechilibrate. educaţie. dar tot mai mulţi economişti din aceste ţări văd în această organizaţie un „instrument al ţărilor bogate pentru perpetuarea actualei structuri a pieţei mondiale care le este favorabilă”. prin existenţa firmelor naţionale care nu au nici o şansă în faţa marilor companii transnaţionale. de exemplu. 8 . astfel încât acesta să devină accesibil ţărilor în curs de dezvoltare. • Reformarea organizaţiilor internaţionale (OMC. la adăpostul sistemelor de protejare a proprietăţii intelectuale. • Apariţia în permanenţă a unor produse şi servicii noi. OMC ar trebui să vegheze la derularea mai echitabilă a comerţului mondial. Economiile ţărilor sărace şi ale celor în curs de dezvoltare sunt caracterizate prin deficite mari ale balanţelor de plăţi externe. Ţările dezvoltate ar trebui să înlesnească transferul de tehnologie performantă către ţările sărace. ar trebui să contribuie la reducerea inflaţiei şi la îmbunătăţirea balanţei de plăţi a unor ţări în curs de dezvoltare. Structura de conducere a acestor instituţii ar trebui să asigure o largă reprezentare a ţărilor în curs de dezvoltare pentru ca interesele economice ale acestora să fie respectate.internaţional. Banca Mondială). FMI. cu grad ridicat de performanţă care satisfac cele mai exigente cerinţe ale consumatorilor. printre altele: • Modificarea structurii pieţei mondiale. la derularea unui comerţ internaţional echilibrat. prin programele sale. În cazul ţărilor dezvoltate. în timp ce majoritatea ţărilor sărace sau în curs de dezvoltare exportă majoritar bunuri primare. FMI. Modernizarea comerţului internaţional şi protejarea proprietăţii intelectuale presupun. Continuarea ignorării acestor decalaje ar putea accentua stările tensionate existente pe plan internaţional. sau a altor organizaţii mondiale (OMC. Acestea sunt rezultatul investiţiilor guvernelor statelor lumii în cercetare-dezvoltare-inovare.

asigurarea unui mediu prielnic de derulare a afacerilor pentru atragerea investiţiilor în comerţ (capitaluri mici cu o rotaţie rapidă ce asigură profitabilitate într-un timp scurt). Statele dezvoltate ale lumii deţin monopolul exporturilor. comparativ cu perioadele anterioare când situaţia era inversă: produsele de bază deţineau ponderea valorică cea mai mare. tendinţă care se va menţine datorită dezvoltării schimburilor intraindustriale de tipuri de produse şi subansamble.dar şi al existenţei sistemelor de proprietate intelectuală care asigură garantarea calităţii. a originii. Această structură este determinată de progresul tehnologic înregistrat de economiile ţărilor dezvoltate care produc şi exporta bunuri manufacturate ce încorporează tehnologie din ce în ce mai avansată. • Reconsiderarea rolului comerţului ca promotor al creşterii economice în economiile naţionale. deoarece există încă mari decalaje între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare care pătrund greu pe piaţa mondială a produselor manufacturate. pe grupe de mărfuri evoluţia fiind determinată de permanenta apariţie a unor produse noi cu un ciclu de viaţă din ce în ce mai scurt. ponderea cea mai mare o deţin tot ţările dezvoltate. tendinţă care se va menţine mult timp. În perioada postbelică produsele manufacturate deţineau cea mai mare pondere valorică în schimburile comerciale internaţionale. Dacă ne referim la importurile mondiale de produse manufacturate. fiind incapabile să ţină piept concurenţei. Aceasta. REPARTIŢIA GEOGRAFICĂ ŞI STRUCTURA COMERŢULUI INTERNAŢIONAL CU BUNURI Comerţul mondial a înregistrat în perioada postbelică cel mai înalt ritm de creştere comparativ cu perioadele anterioare. Structura producţiei şi a comerţului mondial s-au modificat rapid. Fostele state socialiste deţin o pondere scăzută în 9 . a denumirii produselor şi serviciilor. În cazul exporturilor de produse manufacturate situaţia este diferită pe grupe de ţări.

Ţările în curs de dezvoltare au deţinut ponderea cea mai mare în totalul exporturilor produselor de bază până în primul deceniu postbelic. s-a accentuat la nivelul SUA. Cele două şocuri petroliere (în 1975 şi 1980) au dus la creşterea puternică a volumului comerţului internaţional cu combustibili datorită creşterii puternice a preţurilor. fapt care se va reflecta în evoluţia comerţului internaţional. dintre care cei mai importanţi sunt: • Tendinţa de diminuare a activităţii economice pe plan mondial evidenţiată încă din trimestrul trei al anului 2000 şi care. mai ales. Tendinţa de creştere a preţurilor petrolului se apreciază că se va menţine şi în perioadele următoare. datorită creşterii preţurilor. Ţările dezvoltate au deţinut în perioada 1972.1973 o pondere de peste 55% în totalul exporturilor mondiale de produse de bază. pe parcursul anului 2001. Această situaţie se explică prin creşterea capacităţii de producţie a industriei prelucrătoare concentrată în cea mai mare parte în aceste ţări.Exporturile de produse de bază au înregistrat oscilaţii mari în perioada postbelică. tot categoria ţărilor dezvoltate a deţinut ponderea cea mai mare. înregistrând o tendinţă de scădere în anii 1990-1992 şi o uşoară tendinţă de creştere în perioada 1993-1998 (cu 3-3. Fostele ţări socialiste au deţinut ponderi reduse datorită nivelului scăzut de dezvoltare al forţelor de producţie şi gradului diferit de dotare cu resurse naturale. în perioada postbelică. • Reducerea accentuată a activităţii pe piaţa internaţională a 10 . Specialiştii în domeniu caută soluţii pentru preîntâmpinarea creşterii preţului la ţiţei pe plan mondial. carburanţi şi lubrifianţi. În privinţa importurilor produselor de bază. neparticipând corespunzător la schimburile comerciale internaţionale. În cadrul grupei produselor de bază. Europei Occidentale şi Japoniei. Experţii OMC apreciază că scăderea puternică a volumului comerţului internaţional în anul 2001 comparativ cu anul precedent se datorează acţiunii mai multor factori. În perioadele următoare situaţia s-a inversat.comerţul internaţional cu produse manufacturate. cele mai mari oscilaţii s-au înregistrat în evoluţia schimburilor comerciale internaţionale cu combustibili minerali.5%). Această evoluţie dovedeşte că statele foste socialiste nu şi-au valorificat suficient potenţialul industrial de care dispun.

preţurile la produsele agricole s-au 11 . unele dintre aceste ţări au înregistrat în anul 2001 cele mai scăzute performanţe din ultimii 30 de ani în domeniul dezvoltării producţiei şi al exportului. Acestea au determinat o scădere temporară a nivelului cotaţiilor bursiere şi a importurilor în SUA. regiune care concentrează o treime din valoarea totală a comerţului mondial. În aceste condiţii. situaţie în care dinamica exporturilor SUA adresate acestor ţări a fost net inferioară dinamicii importurilor SUA provenind din această zonă. Acestea se datorează unor factori de ordin intern.6 % comparativ cu anul 2000. ceea ce a afectat într-o măsură importantă dinamica dezvoltării economice. • Impactul economic de medie amploare al atentatelor de la 11 septembrie 2001. Astfel. şi dinamica exporturilor. s-a diminuat volumul comerţului cu echipamente de birou şi de telecomunicaţii. În anul 2001 ritmul de creştere a cererii pe piaţa ţărilor europene din zona euro a fost inferior ritmului de creştere a cererii pe piaţa SUA. În anul 2001 a scăzut volumul cheltuielilor alocate în ţările dezvoltate pentru achiziţionarea de noi echipamente IT. • Scăderea sensibilă a cererii pe piaţa internă în cele mai multe ţări din Europa Occidentală. în general. aceleaşi ţări au realizat unele dintre cele mai rapide ritmuri de creştere economică pe plan mondial. Această situaţie se constată după ce. valoarea vânzărilor de semiconductori a scăzut cu circa 29 % iar vânzările de calculatoare personale au scăzut cu 4. situaţia conjuncturală nefavorabilă de pe piaţa internaţională a produselor tehnologiilor informatice a afectat şi nivelul creşterii producţiei şi al comerţului exterior din ţări dezvoltate din America de Nord şi din Europa Occidentală. Într-o măsură mai redusă decât în cazul ţărilor sud-est asiatice. Efectele acestor evenimente s-au reflectat în scăderea în trimestrul IV al anului 2001 a volumului transporturilor aeriene şi a activităţilor turistice în câteva zone ale lumii. din SUA. înprincipal ale ţărilor sud-est asiatice. specializate în producţia şi exportul de astfel de echipamente. în anii ’90.produselor aparţinând tehnologiilor informatice. De asemenea. • Evoluţia puternic divergentă a preţurilor pe sectoare economice (preţurile la petrol şi metale au crescut puternic.

De asemenea. fenomen inedit. volumul schimburilor comerciale internaţionale de bunuri şi servicii a crescut în ritmuri mult reduse comparativ cu anii precedenţi. fiind explicat prin evoluţia cursurilor de schimb). respectiv.dolar. Se observă o redresare a comerţului mondial începând cu anul 2002. • Expansiunea comerţului cu mărfuri a continuat să depăşească ritmul de creştere al producţiei de mărfuri şi al PIB. preţurile la produsele manufacturate au scăzut semnificativ. activităţii economice slabe în SUA şi Europa. principalii actori pe pieţele internaţionale. rezultat al cotelor înalte de creştere economică din ultimii ani. • Creşterea semnificativă a preţurilor ca urmare a creşterii preţurilor petrolului. • Variaţiile cursurilor de schimb între principalele valute . evoluţie datorată în principal. SUA şi India începând cu 2000 a constituit un important factor al 12 . precum şi creşterea volumului de mărfuri de larg consum comercializate au constituit în permanenţă un factor de influenţă asupra puterii relative a regiunilor şi grupurilor de producţie în fluxurile internaţionale de comerţ. se poate observa că evoluţia importurilor urmăreşte îndeaproape evoluţia exporturilor mondiale de mărfuri.şi-au pus amprenta atât asupra fluxurilor regionale şi sectoriale. euro . 21%). media acestora rămânând relativ constantă. tendinţă înregistrată atât pe plan mondial cât şi pe regiuni.menţinut relativ constante. De asemenea. Ca efect. creşterea importurilor de petrol în China. yen. REPARTIŢIA GEOGRAFICĂ ŞI STRUCTURA COMERŢULUI CU BUNURI PE REGIUNI Dezvoltarea comerţului mondial cu bunuri în 2005 a fost marcată de câteva aspecte conjuncturale: • Creşterea economică mondială a înregistrat ritmuri reduse comparativ cu 2004. Anii 2003 şi 2004 se caracterizeză printr-un ritm mediu anual de creştere a exporturilor şi importurilor foarte ridicat (16%. cu unele excepţii pe regiuni şi ţări care vor fi prezentate în următoarele subcapitole.

exporturile atingând 64.Anul 2005 a însemnat pentru această zonă o reducere a creşterii economice (3. AMERICA DE NORD a înregistrat în 2004 faţă de 2003 o creştere economică puternică (4.4 mld.2 %). Ritmul redus de creştere economică al Americii de Nord înregistrat în 2005 a determinat şi expansiunea lentă a comerţului cu bunuri al regiunii. • creşterea lentă a importurilor SUA (cu numai 6% în 2005). determinată de mai slaba activitate economică derulată în cele trei state ale regiunii (SUA. însă. Printre factorii care au determinat aceste evoluţii se numără: • creşterea puternică a preţurilor la energie. Exporturile au depăşit ca ritm de creştere PIB – ul pe regiune. Importurile nord-americane din Asia au crescut cu 13% în 2005 comparativ cu 2004 (19 %). respectiv. În anul 2005. Mai mult de jumătate (58%) din exporturile totale ale regiunii s-au derulat în interiorul său.1%). exporturile şi importurile Americii de Nord au crescut în 2005 cu 10% şi. Canada.expansiunii comerţului cu petrol şi al preţului acestuia. Creşterea mai rapidă a volumului exporturilor mondiale de mărfuri comparativ cu creşterea volumului mondial al producţiei de mărfuri şi a PIB mondial este o tendinţă menţinută din anul 2002 şi accentuată în anul 2004 . $ . metale şi combustibili importate de SUA din Mexic şi Canada. însă au fost devansate de creşterea importurilor . urmare a evoluţiei preţurilor la combustibili. Evoluţia schimburilor internaţionale de mărfuri în principalele regiuni ale globului se înscrie în interiorul aceloraşi tendinţe înregistrate pe plan mondial .6%) în 2005 . 9% comparativ cu anul 2004. O caracteristică importantă a comerţului zonei în ultimii ani este expansiunea moderată a exporturilor sale către Asia. Mexic). 13 . cu păstrarea tendinţei celorlalţi ani (creşterea în ritm mai rapid a exporturilor de mărfuri decât a producţiei mondiale şi a PIB mondial). producţia mondială şi PIB mondial). Japonia a rămas şi în 2005 principala piaţă de export a Americii de Nord în Asia. în timp ce importurile intra-regiune au deţinut o pondere mai mică în totalul importurilor (34. Astfel. paralel cu accelerarea comerţului regiunii. se constată o reducere a ritmului de creştere la cei trei indicatori (volumul exporturilor de mărfuri.

Importurile provenite din Europa au crescut în acelaşi ritm ca şi exporturile spre această regiune în 2005. Orientul Mijlociu sau Africa au crescut în ritmuri mai mari. precum şi prin nivelul foarte ridicat al comerţului intra-regiune. 8% la exporturi şi 9% la importuri în 2005).însă ritmurile de derulare a exporturilor către China au fost mult mai mari. EUROPA a înregistrat în 2005 comparativ cu 2004 cel mai redus nivel de creştere economică dintre toate regiunile importante ale lumii (1. Exporturile şi importurile de produse agricole au înregistrat modificări anuale mici comparativ cu celelalte grupe de produse (4% la exporturi şi 9% la importuri). în timp ce comerţul cu combustibili şi produse ale industriei extractive au crescut atât la exporturi (cu 34%) cât şi la importuri (cu 36%). fenomen care se explică prin deprecierea puternică a dolarului faţă de valutele europene16 în 2005 faţă de 2004. Cea mai 14 . comparativ cu celelalte regiuni. precum şi ţările balcanice au înregistrat o creştere economică accentuată.8% din importurile totale ale regiunii). în timp ce exporturile către America de Sud. Analizat pe categorii principale de produse .2%.7%). În schimb. cele 12 noi ţări membre ale UE. Exporturile către Europa au cunoscut ritmuri relativ asemănătoare exporturilor intra-regiune (10% în 2005 comparativ cu 2004). Exporturile Americii de Nord spre Japonia au crescut cu 5% în timp ce expedierile către China au crescut cu 21%. Comerţul cu produse manufacturate deţine o pondere ridicată în comerţul Americii de Nord în 2005 (74. evoluţie concentrată în zona Euro şi în Marea Britanie. Comerţul Europei cu alte regiuni prezintă în 2005 o mare variaţie. Ponderea comerţului intra-regiune în exportul de mărfuri al Europei a fost în 2005 de 73.6% din exporturile totale ale regiunii şi 73. cea mai mare pondere din toate regiunile analizate . Nici creşterea nominală a comerţului nu a înregistrat o accelerare în 2005. situate între 17% şi 35%. America Centrală. atât în privinţa exporturilor cât şi în privinţa importurilor (20% la exporturi şi importuri în 2004. Efectul acestei evoluţii a fost o creştere a comerţului cu mărfuri mult mai redusă în 2005 comparativ cu anul 2004. comerţul Americii de Nord a înregistrat evoluţii diferite.

În 2005 PIB-ul în regiune a crescut cu 4. care a continuat în 2004 şi în 2005.2 mld $). Evoluţia favorabilă a comerţului acestei regiuni se datorează celei mai mari creşteri economice a Africii din ultimii 5 ani. De asemenea. produse manufacturate (63.0 mld $) şi produse agricole (32.$). însă în 2005. Pe grupe de produse comerţul Europei prezintă câteva caracteristici: Două grupe (fierul şi oţelul şi combustibilii şi alte produse ale industriei extractive) au înregistrat cea mai rapidă creştere în 2005 datorită creşterii puternice a preţurilor (. Importurile Europei din America de Nord s-au extins în ritm mai lent (6%) decât exporturile . echipamente pentru telecomunicaţii şi textile. Grupele fier şi oţel şi produse ale industriei extractive constituie cel mai dinamic sector din punctul de vedere al importurilor în 2004 (35% la produse ale industriei extractive şi 11% la fier şi oţel). O caracteristică importantă a exporturilor de mărfuri ale Africii a fost creşterea cu 43% a expedierilor de combustibili şi produse ale industriei extractive în 2005 . Aceste exporturi au fost îndreptate cu precădere către Europa (38. AFRICA. o altă caracteristică a evoluţiei comerţului în zonă în 2005 este intensificarea schimburilor comerciale ale 15 . nu apare surprinzătoare evoluţia asemănătoare a exporturilor cu cea a importurilor (ca ritm de creştere) în 2005. Ritmurile importurilor la aceste grupe au depăşit pe cel al importurilor de echipamente de transport. America de Nord (27. mai ales datorită creşterii cererii globale pentru principalele mărfuri care fac obiectul exporturilor acestei zone. Comerţul Europei cu Asia relevă o tendinţă crescătoare cu China şi o scădere a ponderii Japoniei. exporturile către această zonă au înregistrat un ritm de creştere redus (8%). Volumul schimburilor comerciale ale Europei cu Asia a depăşit pe cel cu America de Nord încă din 1990. Africa a exportat în 2005 combustibili (194. contrastând cu evoluţiile din Europa şi America de Nord.2%) şi Asia (17.2%). Expansiunea comerţului regiunii a înregistrat ritmuri accelerate în 2005. comparativ cu anul precedent. ca urmare a politicii forurilor modiale de reducere a datoriilor publice externe ale ţărilor sărace şi a creşterii intrărilor de investiţii străine directe în zonă. Întrucât ponderea comerţului intra-regiune este foarte ridicată.3 mld.mare piaţă a regiunii a rămas zona Americii de Nord.7% .2%).

În numai patru ani ponderea Chinei în importurile şi exporturile Asiei s-a dublat. Pe categorii de produse comerţul Asiei este structurat diferit. materii prime agricole). Pakistan şi Vietnam (ţări în curs de dezvoltare intens populate). În 2005 zona ASIA-OCEANIA a înregistrat o creştere economică intensă. ceea ce reprezintă 5. în timp ce expedierile către Europa au crescut cu 15%. textile. Exporturile de produse agricole ale Asiei au crescut cu numai 8% în 2005 faţă de 2004 . dar cu diferenţe mari între ţările dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare. exporturile Asiei către China crescând în 2005 cu 13 procente . de 16 % în 2005 faţă de 2004 . această regiune deţinînd 21. Creşterea PIB în regiune cu 4. în timp ce mai mult de 90% din importurile Chinei din Africa au drept obiect produsele primare (combustibili.6% din exporturile totale ale regiunii. Jumătate din creşterea importurilor se explică prin mărirea preţurilor produselor importate. articole de îmbrăcăminte).3% în 2005 s-a datorat creşterii acestuia în Japonia şi mai ales unei creşteri permanente a exporturilor Chinei. India. Importurile şi exporturile de mărfuri ale Asiei au înregistrat în 2005 ritmuri de creştere asemănătoare. Exporturile de combustibili şi produse ale industriei extractive au crescut cu 38%. 16 . au atins niveluri situate între 8% şi 10%. China şi-a consolidat poziţia de lider de piaţă în regiune. dar şi în ultimii patru ani ponderea Americii de Nord în exporturile Asiei a scăzut. În 2005. în timp ce ponderea Europei a rămas aproape neschimbată (la 17. alte produse ale industriei extractive. Australia şi Noua Zeelandă) au atins niveluri de creştere economic moderată (situate între 2% şi 3 %). în timp ce exporturile de produse manufacturate au înregistrat un ritm de creştere în 2005 faţă de 2004 de numai 14%. Aceste evoluţii s-au reflectat direct în rezultatele comerciale ale regiunii.9 % din exporturile totale ale Asiei.9 %). în timp ce China. Cele trei ţări dezvoltate ale regiunii (Japonia. Acest comerţ este unul complementar17 pentru că 90% din exporturile chineze orientate spre această zonă constau în produse manufacturate (maşini şi echipamente. Exporturile Asiei către America de Nord au crescut cu 14%.Africii cu China.

aspect determinat şi de politica guvernelor ţărilor respective în domeniul investiţiilor în cercetare. licenţe . Totuşi. întreţinere-reparaţii) demonstrează contribuţia importantă a serviciilor în realizarea creşterii economice a unei ţări. Vânzarea .REPARTIŢIA GEOGRAFICĂ ŞI STRUCTURA COMERŢULUI INTERNAŢIONAL CU SERVICII După ce. reparaţii. Eterogenitatea serviciilor determină însă. Astfel. proporţia în care acestea pot genera progres în dezvoltarea unei economii. distribuţie. Funcţiile pe care serviciile le îndeplinesc în diverse stadii ale producţiei (cercetare-dezvoltare. asigurând totodată obţinerea unor avantaje competitive durabile pe pieţele externe.gospodărie publică.cumpărarea serviciilor în străinătate impun mişcarea capitalului. serviciile au fost considerate ca domeniu de slabă productivitate. a muncii şi deplasarea producătorilor în acest scop. know-how. Serviciile intensive în inteligenţă care necesită forţă de muncă înalt calificată consultanţă. o lungă perioadă de timp. activităţi ale micilor comercianţi . Este motivul pentru care unii specialişti cred că serviciile vândute pe plan local de către un producător străin nu pot fi considerate de origine externă. Astfel. respectiv de vânzări şi cumpărări care depăşesc efectiv frontiera vamală a ţării reprezintă comerţul internaţional cu servicii. unii economişti consideră că serviciile ar constitui un factor generator de inflaţie întrucât.contribuie în mod decisiv la creşterea economică a unei ţări. deţinerea unor brevete. în general acest fenomen nu este însoţit întotdeauna de creşteri corespunzătoare a productivităţii muncii altor bunuri sau servicii. sau chiar un factor de frână în calea dezvoltării economice. Activitatea de export şi import de servicii. educaţie. majoritatea ţărilor lumii trăiesc într-o economie a serviciilor. după majoritatea specialiştilor serviciile deţin un rol important în creşterea economică şi în creşterea calităţii vieţii. serviciile care încorporează un volum mare de muncă manuală sau slab calificată . Astfel. în prezent.contribuie într-o măsură redusă la creşterea economică a unei ţări. aprovizionare. dreptul întreprinderilor străine de a intra şi de a 17 .

Servicii complementare comerţului cu bunuri (transport. dreptul de stabilire constituie parte integrantă a comerţului cu servicii. operaţiuni bancare. Servicii care se comercializează independent de comerţul cu bunuri (asigurări de persoane şi alte tipuri de asigurări non-marfare. cărţi) 2. Delimitarea „investiţiei” de „comerţ” în domeniul serviciilor este destul de dificilă întrucât acelaşi serviciu poate face atât obiectul investiţiilor cât şi obiectul comerţului.se stabili pe piaţa locală constituie un aspect al politicii de investiţii şi nu are nimic în comun cu activitatea de comerţ. În ţările dezvoltate acest sector este 18 . consulate. O altă categorie de servicii sunt cele guvernamentale care cuprind cheltuielile ambasadelor şi consulatelor. manipulare. Alţi specialişti consideră. Raportat la comerţul internaţional cu bunuri. asigurări şi reasigurări. turism) În ultimele decenii sectorul serviciilor a deţinut o pondere din ce în ce mai mare în schimburile economice internaţionale. telecomunicaţii. Servicii încorporate în bunuri (filme. unităţilor militare şi încasările provenind de la ambasade. medicale. dimpotrivă. publicitate) 3. De aceea schimburile internaţionale de servicii sunt constituite în acelaşi timp atât din comerţul internaţional cu servicii cât şi din fluxurile determinate de mişcarea capitalului şi a muncii. servicii contabile. reparaţii şi întreţinere) 4. Analizând cele două puncte de vedere se constată că serviciile internaţionale pot implica atât operaţiuni comerciale cât şi investiţionale. leasing. În sens larg serviciile sunt considerate ca obiect al comerţului internaţional dacă sunt de origine externă (sunt furnizate de o firmă care nu aparţine ţării care plăteşte serviciile – ţara consumatoare). în concluzie. informatică. Servicii care se substituie comerţului cu bunuri (franciză. că în sectorul serviciilor prezenţa locală este indispensabilă pentru furnizarea şi comercializarea acestora şi. comerţul cu servicii se poate grupa astfel: 1. juridice.

când serviciile de transporturi înregistrau creşteri mai lente comparativ cu celelalte categorii de servicii comerciale şi poate fi explicată prin creşterea costurilor transporturilor. Exporturile de servicii de călătorie au înregistrat. însă. Această evoluţie este atipică faţă de tendinţele înregistrate în trecut. fapt explicat prin diminuarea ritmului de creştere economică la nivel mondial.preponderent şi deţine peste 60 % în ocuparea populaţiei şi crearea Produsului Intern Brut. În anul 2005 valoarea exporturilor de servicii comerciale a crescut la nivel mondial. a căror clasificare este prezentată în Anexa 12. de asemenea. însă ritmul de creştere a fost cel mai ridicat în 2005. Taipei China. REPARTIŢIA ŞI STRUCTURA COMERŢULUI INTERNAŢIONAL CU SERVICII PE REGIUNI Exporturile mondiale de servicii comerciale. 19 . ajungând la 570 miliarde $.5 ori mai mare faţă de cel al creşterii PIB-ului mondial (4. serviciile de transporturi au deţinut cea mai mică pondere (23. mai ales datorită creşterii puternice a preţurilor transporturilor.6%). Se observă că ritmul de creştere al exporturilor mondiale de servicii comerciale (10%) a fost de 2. 10% în 2005). Dintre cele trei categorii principale de servicii comerciale. ajungând la 685 miliarde $. creşteri în 2005 faţă de anul precedent. tendinţă menţinută începând cu anul 2000. mai ales în SUA. Brazilia). Europa. au crescut în ritm mai accentuat comparativ cu creşterea PIB-ului mondial în anul 2005 . Corea. sau în unele economii emergente (Rep. într-un ritm mai redus comparativ cu anul 2004 (18% în 2004.0%) în 2005. Comerţul mondial la nivelul anului 2005 este semnificativ influenţat de creşterea puternică a preţului produselor petroliere. Această creştere poate fi atribuită revigorării încasărilor realizate din serviciile de călătorii (îndeosebi turism) ale Asiei după reducerea înregistrată în 2003 cauzată de epidemia de gripă asiatică. Exporturile de servicii de transporturi au crescut în 2005 într-un ritm mediu anual de 12%. Şi în acest sector al serviciilor ritmul de creştere a fost diminuat comparativ cu cel înregistrat în 2004 (18%).

alte servicii de afaceri. culturale şi recreative. În 2005 exporturile de servicii comerciale ale regiunii au atins valoarea de 422 miliarde $ . drepturi de licenţă. în anul 2005 exporturile şi importurile de servicii comerciale ale Europei au crescut într-un ritm redus (8%). În ciuda faptului că Europa deţine mai mult de 50% din comerţul mondial cu servicii comerciale. creşterea exporturilor regiunii (10%) a fost mai accentuată decât a importurilor (9%) şi s-a situat la acelaşi nivel cu cel al exporturilor mondiale de servicii comerciale. asigurări. Aceste evoluţii sunt rezultatul unui nivel redus al creşterii economice în regiunea Americii de Nord în 2005. Regiunea AMERICII DE NORD a înregistrat o creştere atât a exporturilor cât şi a importurilor de servicii comerciale în 2005 comparativ cu 2004.Acest nivel de creştere se situează sub nivelul mediu mondial. servicii de construcţii. servicii personale. pentru a doua oară din 1995. servicii financiare. iar la importuri 15% în 2004 şi 9% în 2005). însă. Contrastând cu evoluţia serviciilor de transport şi de călătorii. Această performanţă slabă.Categoria „alte servicii comerciale” constituie cea mai mare şi cea mai eterogenă grupă dintre toate şi cuprinde: servicii de comunicaţii. ajungând la 1160 miliarde $. a grupei alte servicii comerciale poate fi atribuită parţial evoluţiilor comerţului cu servicii al SUA. servicii guvernamentale . mai scăzut decât al întregii grupe de servicii comerciale. Pentru prima dată din 2001. EUROPA. cele de transport (atât în cazul exporturilor cât şi în cazul importurilor) au fost 20 . Din cele trei categorii de servicii. ritmul de creştere al exporturilor acestei grupe a rămas neschimbat în 2004 faţă de anul precedent şi a scăzut în 2005 comparativ cu 2004 şi. După o creştere puternică în 2004. cu ritmuri mai reduse (la exporturi 13% în 2004 şi 10% în 2005. comparativ cu anul precedent (17%) . Exporturile acestei grupe au crescut cu 11% în 2005 faţă de 2004. servicii informatice şi informaţionale. Exporturile de servicii comerciale ale Europei au ajuns în 2005 la 1245 miliarde $. În sectorul serviciilor de călătorie scăderea importurilor a fost mai pronunţată. călătoriile turiştilor din SUA către străinătate s-au redus considerabil în 2005. atipică.

$). servicii de construcţii. Exporturile de servicii de transport şi de călătorii ale regiunii au crescut cu 13% şi. Mai mult de 50% din exporturile de servicii comerciale ale Africii provin din serviciile de călătorii. rezultat al slabei creşteri economice la nivel mondial în 2005. a înregistrat o creştere cu 14% a exporturilor de servicii comerciale în 2005 comparativ cu anul precedent şi o creştere cu 12% a importurilor. Exporturile de servicii comerciale ale regiunii au ajuns în 2005 la 42 mld. creşterile au fost mai slabe decât în 2004 . duble faţă de ritmurile de creştere atinse la nivel mondial (10%). $. AFRICA a înregistrat în ultimii 5 ani o creştere economică puternică. Exporturile din categoria „alte servicii comerciale” (programe informatice. Exporturile de servicii comerciale au crescut în 2005 cu 12%. $. O caracteristică pentru comerţul cu servicii comerciale a CSI este că regiunea a înregistrat un excedent de aproximativ 7000 mil. Şi în cazul acestei regiuni. $ în serviciile de transport şi un deficit în serviciile de călătorii şi în alte servicii de 12700 mil. respectiv de 14400 mil. cea mai slabă creştere dintre toate regiunile lumii. Aceste evoluţii sunt consecinţa directă a diminuării creşterii economice în 2005 în Europa. iar importurile au crescut cu 21% (69 mld. drepturi de licenţă.$. 21 . Drept urmare şi comerţul cu servicii comerciale al regiunii a înregistrat creşteri pentru al treilea an consecutiv . iar importurile la 62 mld. diferenţiată însă pe ţări. COMUNITATEA STATELOR INDEPENDENTE a înregistrat în 2005 o creştere economică foarte viguroasă. etc. depăşind media mondială. ajungând la 57 mld. respectiv cu 9%.$ şi. Aceste ritmuri au fost însă mai mici comparativ cu anul 2004. ASIA.) au înregistrat în 2005 excedentul cel mai mare din ultimii 15 ani42. servicii financiare. chiar dacă ritmul de creştere a fost ceva mai redus comparativ cu anul precedent. $ . iar serviciile de călătorii sunt cele care au crescut cel mai puţin. Ca o consecinţă directă a acestor evoluţii ritmurile de creştere ale exporturilor şi importurilor de servicii comerciale au fost mai accelerate comparativ cu ale celorlalte regiuni (20% la exporturi şi 19% la importuri).cele care au înregistrat în 2005 creşteri mai accentuate. o regiune cu o creştere economică puternică în 2005.

CONCLUZII SI PROPUNERI În anul 2005 evoluţia comerţului mondial cu servicii comerciale s-a păstrat în aceleaşi tendinţe cu cele ale expansiunii comerţului cu bunuri: creşterea volumului schimburilor comerciale internaţionale cu servicii. contrastând cu ritmurile reduse constatate în ţările dezvoltate. mai ales din categoria „alte servicii comerciale” (servicii de comunicaţii. Ritmul de expansiune al exporturilor mondiale de servicii comerciale a depăşit dinamica PIB mondial şi a producţiei mondiale. între altele. ca urmare a lentei creşteri economice înregistrate la nivel mondial. ceea ce demonstrează o puternică deschidere a economiilor naţionale către pieţele externe. Ţările în curs de dezvoltare şi-au intensificat eforturile în vederea îmbunătăţirii structurii economiilor naţionale materializate în accelerarea ritmurilor de creştere a exporturilor şi importurilor de servicii comerciale. Modernizarea comerţului internaţional se află în conexiune directă cu protejarea proprietăţii intelectuale care. tot statele dezvoltate continuă să deţină ponderile cele mai ridicate în comerţul mondial cu servicii comerciale intensive în cunoaştere. informatice. profesionale. însă în ritmuri mult mai reduse comparativ cu 2004. ţările membre CSI. tehnologie performantă. cercetare-dezvoltare. inteligenţă. servicii antreprenoriale.). China. accentuarea fenomenului de globalizare. tehnice. noile state membre ale UE şi câteva ţări africane au înregistrat ritmuri accelerate de creştere a schimburilor comerciale internaţionale cu servicii comerciale. dealtfel constituie singura şansă a ţărilor în curs de dezvoltare de a se impune pe pieţele internaţionale cu produse şi servicii competitive 22 . Dezvoltarea comerţului mondial cu bunuri şi servicii comerciale asigură naţiunilor avantaje competitive durabile întrucât. cu unele excepţii. puternic contestat de unii economişti şi lăudat de alţii. permite transferul tehnologiilor de vârf aflate în conexiune directă cu sistemele de protejare a proprietăţii intelectuale. financiare. Cu toate acestea. etc.

2003 2. Bucureşti. International Trade Statistics 23 . 4. www.care ar trebui să încorporeze talent şi inteligenţă autohtonă. Dumitru Miron „Comerţ internaţional”. www.org. WTO. BIBLIOGRAFIE 1.insse. OECD – Factbook 2005 3. Editura ASE. dar şi tehnologie avansată din ţările dezvoltate.ro.oecd.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful