www.e-lee.

net

No iuni generale
Tematica: Energii regenerabile Capitol: Filiera eolian Sec iunea: No iuni generale Tip resurs : Expunere Laborator virtual / Exerci iu CVR

În acest curs, v invit m s descoperi i generatoarele eoliene. Pentru aceasta, vom prezenta mai întâi principiul de conversie a energiei, pe care se bazeaz func ionarea unui generator eolian. Apoi se vor eviden ia particularit ile dispozitivelor, pentru ca ulterior s se dezvolte componentele unui generator eolian prin intermediul unei scheme interactive. La final, va fi prezentat importan a generatoarelor eoliene i vom încheia cu emisia sonor a generatoarelor eoliene. cuno tin e anterioare necesare: nu exist nivel: f r restric ii durata estimat : 1h autori: Diane Brizon, Nathalie Schild, Aymeric Anselm, Mehdi Nasser realizare: Diane Brizon, Nathalie Schild traducere: Sergiu Ivanov

Resurs realizat cu sprijin financiar din partea Comunit ii Europene. Documentul de fa nu angajeaz decât responsabilitatea autorului( rilor) lui. Comisia î' i declin orice responsabilitate ce ar putea decurge din utilizarea lui.

Istoricul eolienelor
Moara de vânt este str mo ul generatoarelor eoliene (Fig. 1). Ea a ap rut în Evul Mediu în Europa. Ea a func ionat la început cu ax vertical.

Fig.1: Imagine a dou mori de vânt (Sursa: http ://www.sizilien-sicily-sicilia.de/Energie-uk.htm) Mai târziu, morile se orientau dup direc ia vântului i au fost puse pânze pentru a capta mai bine energia vântului. (Fig. 2)

Fig. 2: imagine a unei mori de vânt cu pânze (Sursa: http://www.olympia.nl/home1-5/griekenland/kos/pages-kos/atmz/beziensw-antimachiakos.html) Prima moar de vânt cu pale profilate a ap rut în secolul doisprezece. Chiar dac era foarte simpl , este totu i vorba de prima cercetare aerodinamic a palelor. Acestea au fost utilizate în principal pentru pomparea apei sau pentru m cinarea grâului. În perioada Rena terii, inventatori celebrii ca Leonardo da Vinci s-au interesat foarte intens de morile de vânt, ceea ce a condus la numeroase inova ii, uneori inutile. De atunci, morile s-au înmul it în Europa.

Revolu ia industrial a oferit un nou început pentru morile de vânt, prin apari ia de noi materiale. În consecin , utilizarea metalului a permis modificare formei turnului i cre terea considerabil a ma inilor pe care le numim pe scurt "eoliene". (Fig. 3)

Fig. 3: Moar de vânt (Germania de Nord) (Sursa: http://www.jbengs.de/galerie/pages/bild279.htm) Evolu ia electricit ii în secolul XX a determinat apari ia primelor eoliene moderne (Fig. 4). Este studiat profilul palelor, iar inginerii se inspir dup profilul aripilor de avion.

Fig. 4: Eolian modern (Sursa: http://gruppen.greenpeace.de/aachen/energie-windrad.jpg copyright: Langrock/Greenpeace) În prezent, eolienele sunt, aproape în totalitate cu ax orizontal, cu excep ia modelelor cu ax vertical ca cele cu rotor Savonius i Darrieus, care sunt înc utilizate, dar sunt pe cale de dispari ie. Ultimele inova ii permit func ionarea eolienelor cu vitez variabil , respectiv reglarea vitezei turbinei eoliene în func ie de viteza vântului.

1. Principiu
Stocare acumulatori Energie cinetic vânt Energie mecanic rotor Energie electric generator Re ea de distribu ie Sarcini izolate (ex: sate izolate)

Energia de origine eolian face parte din energiile regenerabile. Aero-generatorul utilizeaz energia cinetic a vântului pentru a antrena arborele rotorului s u: aceasta este transformat în energie mecanic , care la rândul ei este transformat în energie electric de c tre generatorul cuplat mecanic la turbina eolian . Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, dac turbina i generatorul au viteze de acela i ordin de m rime, fie se poate realiza prin intermediul unui multiplicator de vitez . În sfâr it, exist mai multe posibilit i de a utiliza energia electric produs : fie este stocat în acumulatori, fie este distribuit prin intermediul unei re ele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate. Sistemele eoliene de conversie au i pierderi. Astfel, se poate men iona un randament de ordinul a 59 % pentru rotorul eolienei, 96% al multiplicatorului. Trebuie luate în considerare, de asemenea, pierderile generatorului i ale eventualelor sisteme de conversie.

Imagine a unei eoliene cu trei pale de 750 kW (Sursa: Departament Génie Electrique, HEI)

2. Particularit i
În aceast prezentare, v propunem s descoperi i tipurile de instal ri ale eolienelor i diferitele orient ri ale axului eolienelor.

Tipuri de instal ri
O eolian ocup o suprafa mic pe sol. Acesta este un foarte mare avantaj, deoarece perturb pu in loca ia unde este instalat , permi ând men inerea activit ilor industriale sau agricole din apropiere. Se pot întâlni eoliene numite individuale , instalate în loca ii izolate. Eoliana nu este racordat la re ea, nu este conectat cu alte eoliene. În caz contrar, eolienele sunt grupate sub forma unor ferme eoliene . Instal rile se pot face pe sol,

sau, din ce în ce mai mult, în largul m rilor, sub forma unor ferme eoliene offshore , în cazul c rora prezen a vântului este mai regulat . Acest tip de instalare reduce dezavantajul sonor i amelioreaz estetica.

Imagine a unei ferme eoliene (Sursa: http://valromeysolidaire.free.fr/index/main.php3)

Ferma eolian offshore de la Middelgrunden (Danemarca) (Sursa: http://www.apab.org/fr/page.php?id_rubrique=3&id_sous_rubrique=23)

Orientarea axului
Exist mai multe tipuri de eoliene. Se disting îns dou mari familii: eoliene cu ax vertical i eoliene cu ax orizontal. Indiferent de orientarea axului, rolul lor este de a genera un cuplu motor pentru a antrena generatorul. Eoliene cu ax vertical Pilonii eolienelor cu ax vertical sunt de talie mic , având în l imea de 0,1 - 0,5 din în l imea rotorului. Aceasta permite amplasarea întregului echipament de conversie a energiei (multiplicator, generator) la piciorul eolienei, facilitând astfel opera iunile de între inere. În plus, nu este necesar utilizarea unui dispozitiv de orientare a rotorului, ca în cazul eolienelor cu ax orizontal. Totu i, vântul are intensitate redus la nivelul solului, ceea ce determin un randament redus al eolienei, aceasta fiind supus i turbulen elor de vânt. În plus, aceste eoliene trebuiesc antrenate pentru a porni, pilonul este supus unor solicit ri mecanice importante. Din acest motive, în prezent, constructorii de eoliene s-au orientat cu prec dere c tre eolienele cu ax orizontal. Cele mai r spândite dou structuri de eoliene cu ax vertical se bazeaz pe principiul trac iunii diferen iale sau a varia iei periodice a inciden ei:

• Rotorul lui Sav onius în cazul c ruia, func ionarea se bazeaz pe principiul trac iunii diferen iale. Eforturile exercitate de vânt asupra fiec reia din fe ele uni corp curbat au intensit i diferite. Rezult un cuplu care determin rotirea ansamblului.

Schema de principiu a rotorului lui Savonius

Schema rotorului lui Savonius (Sursa: http://muextension.missouri.edu/explore/agguides/agengin/g01981.htm) • Rotorul lui Darrieus se bazeaz pe principiul varia iei periodice a inciden ei. Un profil plasat într-un curent de aer, în func ie de diferitele unghiuri, este supus unor for e ale c ror intensitate i direc ie sunt diferite. Rezultanta acestor for e determin apari ia unui cuplu motor care rote te dispozitivul.

Imaginea unei eoliene Darrieus (Sursa: http://www.jura.ch/lcp/forum/energies/vent.html)

Schema rotorului lui Darrieus (Sursa: http://muextension.missouri.edu/explore/agguides/agengin/g01981.htm) Eoliene cu ax orizontal Func ionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaz pe principiul morilor de vânt. Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic, deoarece astfel se ob ine un bun compromis între coeficientul de putere, cost i viteza de rota ie a captorului eolian, ca i o ameliorare a aspectului estetic, fa de rotorul cu dou pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sunt mai pu in supuse unor solicit ri mecanice importante i au un cost mai sc zut.

Imaginea unei eoliene cu ax orizontal i a unei mori de vânt (Sursa: http://www.diebrennstoffzelle.de/alternativen/wind/index.shtml) Exist dou categorii de eoliene cu ax orizontal: • Amonte: vântul sufl pe fa a palelor, fa de direc ia nacelei. Palele sunt rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dup direc ia vântului.

Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte • Aval: vântul sufl pe spatele palelor, fa de nacel . Rotorul este flexibil i se auto-orienteaz .

Schema unei eoliene cu ax orizontal aval Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizat , deoarece este mai simpl i d cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafe e de direc ionare, eforturile de manevrare sunt mai reduse i are o stabilitate mai bun . Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate în func ie de direc ia i for a vântului. Pentru aceasta, exist dispozitive de orientare a nacelei pe direc ia vântului i de orientare a palelor, în func ie de intensitatea acestuia. În prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezint cel mai ridicat interes pentru producerea de energie electric la scar industrial .

3. Componentele clasice ale unei eoliene
Parcurgând cu cursorul mouse-ului schi a de mai jos, elementele componente se vor colora în roz. Cu un click pe element, ve i ob ine informa ii suplimentare.

Palele sau captorul de energie sunt realizate dintr-un amestec de fibr de sticl i materiale compozite. Ele u rolul de a capta energia vântului i de a transfera rotorului turbinei. profilul lor este rodul unor studii aerodinamice complexe, de el depinzând randamentul turbinei. Astfel: Diametrul palelor (sau suprafa"a acoperit de acestea) este în func "ie de puterea dorit :

L "imea palelor determin cuplul de pornire, care va fi cu atât mai mare cu cât palele sunt mai late; Profilul depinde de cuplul dorit în func "ionare;

Exemplu de profil al extremit "ii unei pale a unei eoliene (Sursa: Societatea Laborelec- Belgia) Num rul de pale depinde de eolian . În prezent, sistemul cu trei pale este cel mai utilizat, deoarece asigur limitarea vibra"iilor, a z gomotului i a oboselii rotorului, fa" de sistemele mono-pal sau bi-pal . Coeficientul de putere este cu 10 % mai mare pentru sistemul bi-pal fa" de cel mono-pal , iar cre terea este de 3% între sistemul cu trei pale fa " de dou pale. În plus, este un compromis bun între cost i viteza de rota"ie a captorului eolian i avantaje din punct de vedere estetic pentru sistemul cu trei pale, fa" de cel cu dou pale.

Schema eolienelor mono-pal , bi-pal i cu trei pale (Sursa: Societatea Laborelec- Belgia)

Butucul este prev zut cu un sistem pasiv (aerodinamic), activ (hidraulic) sau mixt (active stall) care permite orientarea palelor pentru controlul vitezei de rota"ie a turbinei eoliene (priza de vânt).

Controlul activ, prin motoare hidraulice, numit i "pitch control". Acest sistem asigur modificarea unghiului de inciden " a palelor pentru a valorifica la maximum vântul instantaneu i pentru a limita puterea în cazul în care vântul dep e te viteza nominal . În general, sistemul rote te palele în jurul propriilor axe (mi care de pivotare), cu câteva grade, în func"ie de viteza vântului, astfel încât palele s fie pozi"ionate în permanen " sub un unghi optim în raport cu viteza vântului, astfel încât s se ob"in în orice moment puterea maxim . Sistemul permite limitarea puterii în cazul unui vânt puternic (la limit , în caz de furtun , trecerea palelor în "drapel"). Controlul aerodinamic pasiv, numit i "stall control". Palele eolienei sunt fixe în raport cu butucul turbinei. Ele sunt concepute special pentru a permite deblocarea în cazul unui vânt puternic. Deblocarea este progresiv , pân când vântul atinge viteza critic . Acest tip de control este utilizat de cea mai mare parte a eolienelor, deoarece are avantajul c nu necesit piese mobile i sisteme de comand în rotorul turbinei. Ultimul tip de control, vizeaz utilizarea avantajelor controlului pasiv i al celui activ, pentru a controla mai precis conversia în energie electric . Acest sistem este numit control activ cu deblocare aerodinamic , sau "active stall". El este utilizat pentru eolienele de foarte mare putere.

Imagine a butucului unei eoliene, dotat cu sistem de orientare a palelor (Sursa: Societatea Laborelec- Belgia)

Arborele primar: este arborele rotorului turbinei eoliene. Se mai nume te arborele lent, deoarece el se rote te cu viteze de ordinul a 20 - 40 rot/min. Prin intermediul multiplicatorului, el transmite mi carea, arborelui secundar.

Multiplicatorul mecanic de vitez permite transformarea puterii mecanice, caracterizat de cuplu mare i vitez mic specific turbinei eoliene, în putere de vitez mai ridicat , dar cuplu mai mic. Aceasta deoarece viteza turbinei eoliene este prea mic , iar cuplul prea mare, pentru a fi aplicate direct generatorului. M ultiplicatorul asigur conexiunea între arborele primar (al turbinei eoliene) i arborele secundar (al generatorului). Exist mai multe tipuri de multiplicatoare, cum ar fi: • M ultiplicatorul cu una sau mai multe trepte de ro"i din"ate, care permite transformarea mi c rii mecanice de la 19-30 rot/min la 1500 rot/min. A xele de rota" ie ale ro" ilor din "ate sunt fixe în raport cu carcasa. • M ultiplicatorul cu sistem planetar, care permite ob"inerea unor rapoarte de transmisie mari, într-un volum mic. În cazul acestora, axele ro "ilor numite sateli" i nu sunt fixe fa" de carcas , ci se rotesc fa" de celelalte ro"i. Exist i posibilitatea antren rii directe a generatorului, f r utilizarea unui multiplicator.

Imagine din interiorul unei nacele: în prim-plan multiplicatorul, în planul secund generatorul. (Sursa: Societatea Laborelec-Belgia)

Arborele generatorului sau arborele secundar antreneaz generatorul electric, sincron sau asincron, ce are una sau dou perechi de poli. El este echipat cu o frân mecanic cu disc (dispozitiv de securitate), care limiteaz viteza de rota"ie în cazul unui vânt violent. Pot exista i alte dispozitive de securitate.

Generatorul electric asigur producerea energiei electrice. Puterea sa atinge 4,5 M W pentru cele mai mari eoliene. În prezent se desf oar cercet ri pentru realizarea unor eoliene de putere mai mare (5 M W). Generatorul poate fi de curent continuu sau de curent alternativ. Datorit pre"ului i randamentului, se utilizeaz , aproape în totalitate, generatoare de curent alternativ. Generatoarele de curent alternativ pot fi sincrone sau asincrone, func"ionând la vitez fix sau variabil . Generatorul sincron: Generatorul sincron sau ma ina sincron (M S) se poate utiliza în cazul antren rii directe, respectiv leg tura mecanic dintre arborele turbinei eoliene i cel al generatorului se realizeaz direct, f r utilizarea unui multiplicator. În consecin" , generatorul este conectat la re"ea prin intermediul unui convertor static. Dac generatorul este cu magne" i permanen"i, el poate func"iona în mod autonom, neavând nevoie de excita" ie.
o

o

Excita"ie electric . Bobinele circuitului de excita"ie (situate pe rotor) sunt alimentate în curent continuu, prin intermediul unui sistem de perii i inele colectoare fixate pe arborele generatorului. Alimentarea se poate face prin intermediul unui redresor, ce transform energia de curent alternativ a re"elei, în curent continuu. Exist îns mai multe metode de realizare a excita"iei. Generatoarele sincrone cu excita"ie electric sunt cele mai utilizate în prezent. Cu magne"i permanen "i (MSMP). Sursa câmpului de excita"ie o constituie magne"ii permanen "i situa"i pe rotor, fiind astfel independent de re"ea. Acest tip de ma in are tendin "a de a fi din ce în ce mai utilizat de c tre constructorii de eoliene, deoarece ea func"ioneaz autonom, iar construc"ia în ansamblu, este mai simpl .

Generatorul asincron: M a ina asincron (M AS) este frecvent utilizat , deoarece ea poate suporta u oare varia" ii de vitez , ceea ce constituie un avantaj major pentru aplica"iile eoliene, în cazul c rora viteza vântului poate evolua rapid, mai ales pe durata rafalelor. Acestea determin solicit ri mecanice importante, care sunt mai reduse în cazul utiliz rii unui generator asincron, decât în cazul generatorului sincron, care func"ioneaz în mod normal, la vitez fix . M a ina asincron este îns pu"in utilizat pentru eoliene izolate, deoarece necesit baterii de condensatoare care s asigure energia reactiv necesar magnetiz rii.
o

Cu rotor bobinat. Înf ur rile rotorice, conectate în stea, sunt legate la un sistem de inele i perii ce asigur accesul la înf ur ri, pentru conectarea unui convertor static în cazul comenzii prin rotor (ma ina asincron dublu alimentat - MADA).

o

În scurt-circuit. Rotorul este construit din bare ce sunt scurtcircuitate la capete prin intermediul unor inele. Înf ur rile rotorice nu sunt accesibile.

Imagine din interiorul unei nacele (Sursa: Societatea Laborelec-Belgia)

Sistemul electronic de control a func"ion rii generale a eolienei i a mecanismului de orientare. El asigur pornirea eolienei, reglarea înclin rii palelor, frânarea, ca i orientarea nacelei în raport cu vântul.

Sistemul de r cire. Sunt prev zute sisteme de r cire, atât pentru multiplicatorul de vitez ce transmite eforturile mecanice între cei doi arbori, cât i pentru generator. Ele sunt constituite din radiatoare de ap sau ulei i ventilatoare. R cirea cu ulei este utilizat pentru multiplicatoare.

Dispozitivele de m surare a vântului sunt de dou tipuri: o giruet pentru evaluarea direc" iei i un anemometru pentru m surare vitezei. Informa"iile sunt transmise sistemului numeric de comand , care realizeaz reglajele în mod automat.

Imagine a dispozitivelor de m surare a vântului (Sursa: Societatea Laborelec-Belgia)

Sistemul de orientare a nacelei este constituit dintr-o coroan din"at (cremalier ) echipat cu un motor. El asigur orientare eolienei i "blocarea" acesteia pe axa vântului, cu ajutorul unei frâne.

Pilonul Pilonul este, în general, un tub de o"el i un turn metalic. El sus"ine turbina eolian i nacela. Alegerea în l "imii este important , deoarece trebuie realizat un bun compromis între pre"ul de construc"ie i expunerea dorit la vânt. În consecin " , odat cu cre terea în l" imii, cre te viteza vântului, dar i pre"ul. În general, în l" imea pilonului este pu"in mai mare decât diametrul palelor. În l" imea eolienelor este cuprins între 40 i 80 de metri. Prin interiorul pilonului trec cablurile care asigur conectarea la re" eaua electric .

Imaginea pilonului unei eoliene (Sursa: Societatea Laborelec-Belgia)

4. Importan a eolienelor
Situa ia actual
Noile cerin e în domeniul dezvolt rii durabile au determinat statele lumii s î i pun problema metodelor de producere a energiei i s creasc cota de energie produs pe baza energiilor regenerabile. Protocolul de la Kyoto angajeaz statele semnatare s reduc emisiile de gaze cu efect de ser . Acest acord a determinat adoptarea unor politici na ionale de dezvoltare a eolienelor i a altor surse ce nu degaj bioxid ce carbon. Trei factori au determinat ca solu ia eolienelor s devin mai competitiv : • noile cuno tin e i dezvoltarea electronicii de putere; • ameliorarea performan elor aerodinamice în conceperea turbinelor eoliene; • finan area na ional pentru implantarea de noi eoliene.

(Sursa: Wind energy barometer-EuroObserv'ER 2004) În prezent, pe plan mondial, ponderea energiilor regenerabile în producerea energiei electrice, este sc zut . S poate spune c poten ialul diferitelor filiere de energii regenerabile, este sub-exploatat. Totu i, amelior rile tehnologice au favorizat instalarea de generatoare eoliene , într-un ritm permanent cresc tor în ultimii ani, cu o evolu ie exponen ial , având o rat de cre tere de 25% în 2003.

(Sursa: Wind energy barometer-EuroObserv'ER 2004)

Filiera eolian este destul de dezvoltat în Europa, de inând pozi ia de lider în topul energiilor regenerabile. Acest tip de energie regenerabil asigur necesarul de energie electric pentru 10 milioane de locuitori. Dealtfel, 90 % din produc torii de eoliene de medie i mare putere, se afl în Europa.

(Sursa: Wind energy barometer-EuroObserv'ER 2004)

(Sursa: Wind energy barometer-EuroObserv'ER 2004) Reparti ia în Europa a energiei electrice produse pe baza eolienelor, arat diferen e între state. Germania este liderul pe pia a european , în ciuda unei încetiniri în 2003 a instal rilor. Spania, pe

pozi ia a doua, continu s instaleze intensiv parcuri eoliene. Danemarca este pe a treia pozi ie, având dezvoltate eoliene offshore i trecând la modernizarea eolienelor mai vechi de 10 ani.

(Sursa: Wind energy barometer-EuroObserv'ER 2004) Costurile i eficien a unui proiect eolian trebuie s in seama atât de pre ul eolienei, cât de cele ale instal rii i între inerii acesteia, precum i de cel al vânz rii energiei. O eolian este scump . Trebuiesc realizate înc progrese economice pentru a se putea asigura resursele dezvolt rii eolienelor. Se estimeaz c instalarea unui kW eolian, cost aproximativ 1000 Euro. Progresele tehnologice i produc ia în cre tere de eoliene din ultimii ani permit reducerea constant a pre ului estimat. Pre ul unui kWh depinde de pre ul instal rii eolienei, ca i de cantitatea de energie produs anual. Acest pre variaz în func ie de loca ie i scade pe m sura dezvolt rii tehnologie. În Germania i Danemarca, investitorii sunt fie mari grupuri industriale, fie particulari sau agricultori. Aceast particularitate tinde s implice popula ia în dezvoltarea eolienelor. Energia eolian este perceput ca o cale de diversificare a produc iei agricole. În Danemarca, 100 000 de familii de in ac iuni în energia eolian . Filiera eolian a permis, de asemenea, crearea de locuri de munc în diverse sectoare, ca cele de producere a eolienelor i a componentelor acestora, instal rii eolienelor, exploat rii i între inerii, precum i în domeniul cercet rii i dezvolt rii. Se înregistreaz peste 15 000 de angaja i în Danemarca i 30 000 în Germania, direct sau indirect implica i în filiera eolian .

Perspective
Energia eolian este considerat ca una din op iunile cele mai durabile dintre variantele viitorului, resursele vântului fiind imense. Se estimeaz c energia eolian recuperabil la nivel mondial se situeaz la aproximativ 53 000 TWh (TerraWattor ), ceea ce reprezint de 4 ori mai mult decât consumul mondial actual de electricitate. În Europa, poten ialul este suficient pentru asigurarea a cel pu in 20% din necesarul de energie electric pân în 2020, mai ales dac se ia în considerare noul poten ial offshore.

5. Dar zgomotul?

Scara zgomotelor (Sursa: Revue Sciences et Avenir, iulie 2004) Chiar dac eolienele de prim genera ie erau deranjante din punct de vedere sonor, se pare c în prezent, dezvolt rile tehnologice au permis reducerea considerabil a zgomotului produs de astfel de instala ii. Astfel, pe scara surselor de zgomot, eolienele se situeaz undeva între zgomotul produs de un vânt slab i zgomotul din interiorul unei locuin e, respectiv la aproximativ 45 dB. Evolu ia nivelului sonor în func ie de num rul de eoliene este logaritmic , respectiv instalarea unei a doua eoliene determin cre terea nivelului sonor cu 3 dB i nu dublarea acestuia. Pentru diminuarea polu rii sonore exist mai multe c i: - multiplicatoarele sunt special concepute pentru eoliene. În plus, se încearc favorizarea ac ion rilor directe, f r utilizarea multiplicatoarelor. - profilul palelor face obiectul unor cercet ri intense pentru reducerea polu rii sonore determinat de scurgerea vântului în jurul palelor sau a emisiilor datorate nacelei sau pilonului. Arborii de transmisie sunt prev zu i cu amortizoare pentru limitarea vibra iilor. - antifonarea nacelei permite, de asemenea, reducerea zgomotelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful