Organizarea

celulei eucariote

1
Tipuri celulare
       PROCARIOTE –-

- reprezentate doar de
bacterii
- sunt acoperite în
afara membranei de un
perete celular
- nu au cisterna
perinucleară care să
separe materialul
genetic de celelalte
componente celulare 2
 Tipuri celulare
 EUCARIOTE
– au nucleu distinct materialul genetic
fiind înconjurat de cisterna
perinucleară.
- AND-ul este legat de proteine
histonice
- în citoplasmă se găsesc organite
delimitate de endomembrane

3
Organizarea generala a
celulei EK

4
STRUCTURI PROCARIOTE EUCARIOTE
CELULARE
CISTRENA ABSENTA PREZENTA
PERINUCLEARA
MITOCONDRII ABSENTE PREZENTE
ORGANITE ABSENTE SISTEM COMPLEX
DELIMITATE DE DE
ENDOMEMBRANE
ENDOMEMBRANE

ADN NECONUGAT CU CONUGAT CU PROTEINE

HISTONICE
PROTEINE

NUCLEOL ABSENT PREZENT

5
STRUCTURI CEL. PROCARIOTE CEL. EUCARIOTE
CELULARE

RIBOZOMI 70S (50S + 30S) 80S (60S + 40S )

DIVIZIUNEA AMITOZA MITOZA SAU
MEIOZA
SPECIALIZARI ABSENTE MICROVILI , CILI ,
MEMBRANARE FLAGELI
MEMBRANA SIMPLA, ORGANIZARE
ACOPERITA DE COMPLEXA
UN PERETE
CELULAR 6
 CELULA EUKARIOTĂ
 Specializarea = adaptare filogenetică
având ca rezultat creşterea eficienţei
funcţionale
 se
reflectă pe plan structural,
morfologic şi biochimic
TOTUŞI...
 există o schemă generală de
organizare şi funcţionalitate, având
aceleaşi mecanisme de:
 sinteză a proteinelor ,
 transformare a energiei, 7
 CELULA EUCARIOTĂ
Organizare generală
 Nucleu

 Citoplasma – delimitată la
periferie de membrana celulară
 contine structuri cu funcţii şi
forme bine definite numite
organite celulare,
 diferite incluzini si

 citosol sau matricea 8

 CELULA EUCARIOTĂ
Organizare generală
Organite celulare  Organite celulare
delimitate de nedelimitate de
membrane membrane
 RETICULUL  RIBOZOMII
ENDOPLASMIC  MICROTUBULII
 APARATUL GOLGI  CENTRIOLII
 LIZOZOMI MICROFILAMENTELE
 PEROXIZOMI  FILAMENTELE
 MITOCONDRII INTERMEDIARE

Incluziunile – granule de secreţie, glicogen, pigmenţi sau

picături lipidice 9
RETICULUL ENDOPLASMIC
 Format din membrane care
delimiteaza un sistem
continuu de tubuli si cisterne
 morfologie extrem de variată
în funcţie de tipul şi starea
functională a celulei
 este de doua tipuri :
rugos ( RER)
10
 rib o z o m i

REN

RER
11
RETICULUL ENDOPLASMIC
RUGOS
 mai bine
reprezentat în
celulele
specializate în
secreţia de
proteine

12
13
 RETICULUL ENDOPLASMIC
RUGOS - Funcţii
 segregarea proteinelor destinate
exportului sau utilizării
intracelulare
 modificări posttranslaţionale ale
proteinelor nou formate
 glicozilarea iniţială a viitoarelor
glicoproteine
 asamblarea proteinelor formate
din mai multe lanturi polipeptidice
14
RETICULUL ENDOPLASMIC
NETED
ME: alcătuit din
cisterne în
continuitate cu
cele ale RER
Funcţii
Funcţii
- metabolizarea
lipidelor
- detoxifiere
celulară
15
16
 Variante de RE
 RE este bine reprezentat în fibrele
musculare striate , hepatocite sau
celulele secretante de hormoni steroizi
 conţinutul enzimatic , funcţia şi
morfologia variază de la un tip de celula
la altul
 In fibrele musculare striate se numeste
RETICUL SARCOPLASMIC - stocheaza si
elibereaza Ca
 In celulele care sintetizeaza hormoni
steroizi ocupa o mare parte a
citoplasmei , continand enzimele
necesare sintezei acestora. 17
 APARATUL GOLGI
un sistem de 3 – 10 saci turtiti cu diametrul
intre 0,5 – 1 μ, usor curbati
 observare la
M.O – prin
metode
specifice:
 Impregnare
argentică cu
săruri de
metale grele
18
 APARATUL GOLGI
 ME:se descriu 2 feţe:
 Faţa convexă ,
orientată spre RER -
faţa cis sau imatură.
In vecinatatea ei se
găsesc numeroase
vezicule mici cu rol în
transport
 Faţa concavă – trans
sau matură este
orientată cel mai
frecvent spre 19
APARATUL GOLGI - funcţii

 modificările prin
posttranslaţion glicozilare,
ale sulfatare,
 împachetare şi
fosforilare,
fixarea proteoliza limitata,
destinaţiei impachetare si
finale a concentrare
proteinelor 20
 LIZOZOMII
 Sunt vezicule delimitate de membrane ,
continand o mare varietate de enzime
hidrolitice:
 Proteaze
 Aril sulfataze
 Nucleaze 
 Lipaze ,
 Fosfolipaze
 Gliozidaze
 Fosfataze

 Funcţii: digestie enzimatică        21

 LIZOZOMII
 Enzimele lizozomale sunt sintetizate la
nivelul RER , transportate în Ap. G. şi
segregate în lizozomi primari.
 Lizozomii digeră materiale provenite din
mediul extracelular prin fuziunea cu
vezicula de endocitoză alcătuind un
lizozom secundar sau fagolizozom.
 Lizozomii pot digera şi organite sau
porţiuni din citoplasmă după prealabila
lor înglobare în membrane -
autofagozom.
22
23
 PEROXIZOMII
 Sunt organite sferice cu diametru
cuprins intre 0,5 - 1μ , greu de
identificat pe preparatele uzuale
de microscopie electronică
 La unele specii, dar nu la om,
conţine o stuctura mai densă ,
cristalină numită NUCLEOID

 Funcţie ?
24
 MITOCONDRIA

 Sunt sediul principal

al sintezei de ATP
conţinând enzimele
ciclului Krebs şi
fosforilării oxidative
 MO: citochimie:
metoda
hematoxilină ferică
Regaud
25
 MITOCONDRIA
 membrană dublă , cea internă
prezentând invaginări caracteristice
numite CRISTE MITOCONDRIALE.
 Compartimentul intern , delimitat de
membrana mitocondriala internă ,
MATRICE MITOCONDRIALA

26
27
 RIBOZOMII
 Sunt compuşi din 4 tipuri de ARN
ribosomal şi cca. 80 de proteine
diferite.
 Sunt prezenţi in toate tipurile de celule
eucariote , la nivelul nucleolului, liberi
în citoplasmă sau ataşaţi RER ,
individual sau în grupuri numite
POLIRIBOZOMI

 Ei participă la decodificarea , translaţia

informaţiei genetice în timpul sintezei 28
 RIBOZOMII
 Datorită prezenţei
grupării fosfat din
molecula de ARNr
ribozomii au afinitate
pentru coloranţii
bazici determinând
bazofilia citoplasmei

29
30
 MICROTUBULII
 Sunt structuri tubulare prezente
in matricea celulara a tuturor
celulelor eucariote.
 Au un diametru de 24 nm si o
lungime variabila , putand atinge
dimensiuni de ordinul µm.
 MO: doar în timpul diviziunii
celulare, când formează fusul de
diviziune 31
 MICROTUBULII - ME
 Structuri înalt
organizate: 1
dublet central
înconjurat de 9
dublete periferice,
unite prin braţe
proteice

 intră în alcătuirea
centriolilor,
fusului de
diviziune, corpilor 32
 MICROTUBULII
 Funcţii:
 menţinerea formei celulei
 formarea citoscheletului
matricei
 transportul intracelular

 motilitatea intracelulară a
diferitelor organite
33
 MICROFILAMENTELE SI
FILAMENTELE INTERMEDIARE
 Microfilamentele sunt
formate din molecule proteice
reprezentate in general de
actina si miozina.
 Au diametru cuprins intre 5 – 7
nm si lungimi diferite, dar sub
limita de rezoluţie a MO
34
35
 MICROFILAMENTELE SI
FILAMENTELE INTERMEDIARE
 Filamentele intermediare au
dimetrul de 10 nm si in functie de
proteinele componente pot fi :
 de citocheratina – în celulele epiteliale
 de vimetina - în celulele
mezenchimale
 de desmina - în celulele musculare

 neurofilamente - în neuroni

36
 MICROFILAMENTELE SI
FILAMENTELE INTERMEDIARE

 Funcţii: menţinerea formei

celulei şi integritatea mecanică a
diferitelor structuri.

 Utilităţi în practica medicală:

determinarea originii celulelor
neoplazice slab diferenţiate
37
 NUCLEUL
 este sediul materialului genetic
 este prezent în toate celulele
organismului uman mai puţin în
hematia adultă.
 Se poate examina la M.O. în
coloraţii uzuale şi, datorită
conţinutului crescut în grupări
fosfat din acizii nucleici are
38
NUCLEUL

 HE: afinitate
pentru
hematoxilină
roşu - violet

 în f uncţie de
intensitatea
colorării:
 tahicromatici
 eucromatici
39
 NUCLEUL
 ME: structura nu este omogenă –
zonele mai electronodense
reprezintă HETEROCROMATINA, iar
cele electronoclare EUCROMATINA
 delimitat de învelişul nuclear format
din două membrane separate de un
spaţiu numit CISTERNA
PERINUCLEARĂ
 In interior - nucleolul şi matricea
nucleară care comunică cu 40
 In v e lis
n u c le a r

C ro m a tin a
N u c le o l
Po r
n u c le a r
M e m b ra n a
n u c le a ra ra
in te rn a
M e m b ra n a
n u c le a ra
e x te rn a

41