Mihai Emines cu - “Scrieri politice”

Cuprin s: Introd u c e r e – pagi na 2 Artic ol e Artic ol e Artic ol e Artic ol e Artic ol e Artic ol e Artic ol e Artic ol e Artic ol e Artic ol e din din din din din din din din din din 18 7 0 18 7 1 18 7 6 18 7 7 18 7 8 18 7 9 18 8 0 18 8 1 18 8 2 18 8 3 – – – – – – – – – – pagi na pagi na pagi na pagi na pagi na pagi na pagi na pagi na pagi na pagi na 23 35 36 52 74 82 90 11 6 13 5 14 5

I. Via ţ a Emine s c u s'a n ă sc u t la Boto ş a n i. Asu p r a d a t ei n a ş t e r i i lui a u fo s t m u l t e di s c u ţ i i ş i, în u r m a afl ă rii act ul ui de bo t e z al po e t u l u i la bis e ric a Os p e n i a din Boto ş a ni de c ă tre N. Giure s c u, prin aut o r i t a t e a cri tic u l u i Maio r e s c u , a fo s t a d m i s ă ca d a t ă sig u r ă ziu a de 15 Ianu a r i e 185 0. Exist ă tot u ş i doc u m e n t e d u p ă ca r e d a t a a d e v ă r a t ă a r fi z i u a d e 2 0 Dec e m b r i e 1 8 4 9 . T a t ă l l u i E m i n e s c u n o t e a z ă c u p r e ci z i e ş i o r a : 4 ° ş i 1 5 ' . Ac e a s t a i d a t a p e c a r e o ad m i t , de exe m p l u , ş i d - 1 Rami r o Orti z în Intro d u c e r e a la tr a d u c e r e a italia n ă a poe z iilo r lui Emine s c u ş i d - 1 Leca Mora ri u în Dat a şi locul na ş terii, lui Em. (Revis t a Moldo v ei II, 13 - 21). Poe t u l în s u ş i în cae t u l Juni m e i, sc ri e c ă s' a n ă sc u t în 1 8 4 9. Un a l t d o c u m e n t , m u l t ti m p n e c u n o s c u t , n e a r a t ă c ă Emin e s c u ş i 'n 18 8 3 , înai n t e de îmb ol n ă vir e, s o c o t e a t o t a n u l 1 8 4 9 ca d a t ă a n a ş t e r e i s a l e. As t f e l în t r ' o n o t ă m a n u s c r i s ă , sc ă z â n d di n 18 8 3 a n u l 1 8 4 9 , Em i n e s c u s c r i e r e s t u l : 3 4 a n i , ş i a d a u g ă : " 7 8 de ani via ţ a m e a între a g ă , atâ t a a m s ă tr ă esc. Asta est e m ă ri m e a consta n t ă de tim p a vie ţ ii un ui indivi d di n ra s a n o a s t r ă ". (Ms. Ac. Ro m. 22 5 8 , fol. 34 7 rect o). Pri m i i a ni ai co p i l ă ri e i ş i - i p e t r e c e la Ip o t e ş t i lâ n g ă Bot o ş a n i, în ca s a p ă ri n t e a s c ă . La vâ r s t a d e opt ani e dat la şcoal ă în Cern ă u ţ i şi urmea z ă la Na ţ ional Haupt sch ul e. La Cern ă u ţ i îşi face şi primele clase de liceu. Evenimen t ul cel mai înse m n a t al acestei epoce e venirea lui Eminescu în contac t cu profes o r u l Aron Pumn ul, al că rui bibliotec ar a ş i fos t. Ştefa n e lli ne s p u n e în a mi n t i r il e sale c ă de la Pum n ul, a că p ă tat Eminesc u primele cun o ş ti n ţ e d e vec h e a lit e r a t u r ă r o m â n e a s c ă . Ş tim c ă Emi n e s c u r ă m â n e în t r e a g a - i via ţă c u o d e o s e b i t ă dragoste pentru aceast ă literatu r ă . Anii fragezi ai primelor clase de liceu şi- i petrece Eminescu în atmo sfe r a de cald patriotis m şi na ţ ion alis m creat ă de Aron Pumn ul, profe sor de limba şi litera t u r a român ă şi conduc ă tor spiritual al tuturor Bucovinenilor încălzi ţ i de gândul reîn ă l ţă rii neamului şi resta bilirii lui în drep t u rile - i nat ur ale. De sigur tot sub influen ţ a lui Pumn ul, Eminescu de timp u riu şi- a îndrept a t aten ţ ia că tre toate chestiunile privitoare la limba na ţ ional ă . Aşa cum va face Eminescu mai târziu, Pumnul stabile ş te legă tur ă stringen t ă între limb ă şi na ţ ionalitate şi exprim ă ideia că atâta timp cât supra vieţ ue ş te limba, supravie ţ ue ş te şi na ţ iunea român ă . Eminescu va fi cunoscut în manuscris chiar, scrierea lui Pumn ul Neatârnarea Hrubei române şi va fi medita t asu p ra acelui motto, care se pare că i- a r ă mas în mi n t e în în t r e a g a - i ac t i vi t a t e d e s c r i i t o r m ili t a n t : „Na ţiunea e cuprinsul unui popor de acela ş sânge, ca r e vor b e ş t e ac e e a ş i li m b ă ş i a r e ac e l e a ş i d a t i n e . Poporul este tru p ul na ţ iunii, iar limba este sufletul ei. Pentru aceea, precu m trup ul fă r ă suflet e mort, aş a e moart ă şi na ţ iunea fă ră limb ă . Na ţ ionalitatea e s t e d u m n e z e e s c u l , e t e r n u l , în n ă s c u t u l ş i n e î n s t r ă i n a b i l u l d r e p t d e a - ş i în t r e b u i n ţ a li m b a s a în t o a t e tre b u i n ţ e l e vie ţ ei: în cas ă , în biseric ă , în ş coal ă şi administra ţ iu n e". Ceia ce arat ă îns ă bun ul sim ţ al lui Emine sc u, e că n'a împr u m u t a t teoriile linq ui s tice ale pro f e s o r u l u i s ă u. In Lui Aro n Pum n u l, p o e z i e a p ă r u t ă în L ă cr ă m io a r el e înv ăţă ceilor, cu ocazia mo r ţ ii lui Pum n u l, nu întâlni m pe „n ă ciune", for m a care apa re în poe zia colegul ui lui Eminesc u Ieremievici. Din via ţ a lui Emine s c u, înai n t e de st u d iile în s t r ă i n ă t a t e , t r e b u e s ă r e ţ i n e m f a p t u l c ă el a c u n o s c u t t o a t e p r o v i n c i i l e r o m â n e ş t i . A r ă t ă ci t c u tru p a lui Pascali de alung ul provinciilor; a vizita t Ba n a t u l , î n c a p i t a l a c ă r u i a av e a u n f r a t e ; a f o s t p o a t e ş i ' n Ma r a m u r e ş u n d e d u p ă c u m n e a r a t ă n o t e l e s a l e m a n u s c r i s e , a v e a i n t e n ţ i a s ă ţ i n ă u n ciclu de co n f e r i n ţ e . De pr i n 18 6 5 a cu n o s c u t p r o b a b i l Tra n s i lv a n i a . Do ri n ţ a d e - a cu n o a ş t e ce n t r u l vie ţ ii ro m a n e ş t i di n Ar d e a l, îl în d r e a p t ă p e Emin e s c u s p r e Blaj. Ace s t or a ş e r a p e n t r u Emi n e s c u loc ul "de u n d e a r ă s ă rit so a r e l e ro m â n i s m u l u i". Ajungâ n d în ma rgi n e a Blajului, du p ă cu m ne po ves t e ş t e I. Cot t a, to v a r ăş u l d e exc u r s i e , Emine s c u ş i - a ridic a t p ă l ă ria ş i a sal u t a t or a ş u l cu cuvi n t e l e: „Te salu t din inim ă Roma - mic ă . I ţ i mul ţ u m e s c . Dum n e z e u l e , c ă m'ai aju t a t s'o po t vede a". Al. Gra m a, u n u l di n cei m a i neî n ţ e l e g ă t o r i critici ai lui Emi n e s c u , îi fac e ac e s t u i a o i m p u t a r e ca r e în

fo n d e o cin s t e p e n t r u co p i l u l d e j a c u r i o s s ă c u n o a s c ă via ţ a ro m â n i s m u l u i : ,,Um bl ă d u p ă aceia pri n Blaj f ă r ă de nici un sco p , n u m a i fiin d c ă au z i s e de re n u m e l e Blajul ui". Nu f ă r ă scop r ă t ă cea Eminesc u de - alung ul provinci ilor ro m â n e ş ti. O curio zi t a t e de copil intelige n t ş i en t u s i a s t îl m â n a s p r e cu n o a ş t e r e a p r o b l e m e l o r de v i a ţ ă n a ţ i o n a l ă . E m i n e s c u d e c o p i l c u g e t ă a s u p r a î m p r e j u r ă r i l o r n o a s t r e d e via ţă , d e co p il î ş i h o t ă r ăş t e a t i t u d i n e a l ui p o l i t i c ă . O p a g i n ă s c r i s ă în 188 2, în leg ă tu r ă cu excu r s iile lui din copil ă rie, me r i t ă s ă ne re ţ ie lua r e a a mi n t e: "Intâ m p l a r e a m'a f ă c u t c a, d i n c o p i l ă ri e î nc ă s ă c u n o s c p o p o r u l r o m âne sc din apele Nistr ul ui încep â n d , în cruci ş şi 'n c u r m e z i ş p â n ' în Tis a ş i' n Du n ă r e , ş i a m ob s e r v a t că mo d u l de - a fi, carac t e r u l po p o r u l u i este cu to t ul a l t u l , a b s o l u t a l t u l d e c â t a c e l a a l p o p u l a ţ i u n i l o r di n or a ş e, di n ca re se rec r u t e a z ă guve r n e l e , ga z e t a r i i, d e p u t a ţ i i ş .a. m . d . ...Es t e în re a li t a t e ni m i c m a i m u l t , ni m i c m a i pu ţ i n, decâ t pro cla m a r e a per p e t u ă a pre d o m i n ă rii elem e n t e l o r str ă ine asu p r a po p o r u l u i isto ric, co m p u s înc ă p â n ă a z i di n ţă r a n i mic i ş i m a r i . Od a t ă aj u n s l a acea s t ă convin g e r e, to t u l era ho t ă rît pe n t r u min e; e r a o d a t o r i e d e a fi ş i d e - a r ă m â n e a în p a r t e a p o p o r u l u i is t o r i c d i n ca r e în s u m i fa c p a r t e ş i în con t r a p ă t u r e i s u p e r p u s e d e ve n e t i c i". In 18 6 9 , Emine s c u e la st u d i i în Vien a. El î ş i desvolt ă fiin ţ a sa mo r al ă ş i intelec t u a l ă în cerc ul na ţ i o n a li s t al societ ăţ ii st u d e n ţ il o r ro m â n i Ro m â n i a Jun ă . La aceas t ă dat ă , Eminesc u e na ţ io n alis t, tra d i ţ ion alis t ş i con se r v a t o r . La ş edin ţ ele societ ăţ ii el neag ă posi bilita t e a existe n ţ e i cos m o p o li ti s m u l u i ş i în d e a m n ă p e cole gii lui s p r e s oli d a r i t a t e na ţ i o n a l ă ş i fa p t ă . Atâ t a vre m e câ t socie t a t e a st u d e n ţ i l o r er a s u b infl u e n ţ a o bic ei u r i l o r ge r m a n e , Emin e s c u n u v e n e a l a a d u n ă r i ş i s p u n e a c o l e g i l o r s ă i: ,,P ă c a t de vre me, m ă plictise s c. Membrii nu pro d u c nimic origin a l. Imite a z ă pe st u d e n ţ i i ne m ţ i, f ă r ă s ă cuge t e că de p ri n d e r ile aces t o r a se sp riji n e s c pe o vechi m e i s t o r i c ă s e c u l a r ă ş i c a a u r o s t u l l o r î n v e c h i m e a d e s u t e d e a n i d e e x i s t e n ţ ă a U n i v e r s i t ă ţ i i d i n Vie n a ş i n u s e p o t r i v e s c c u d e p r i n d e r i l e Ro m â n u l u i ş i nici n u s e vor lipi vre o d a t ă d e s u fl e t u l no s t r u ". Cân d colegii s ă i re n u n ţ a r ă la pe t r e c e r il e imita t e d u p ă s t r ă i n i ş i f ă c u r ă p e t r e c e r i cu ca r a c t e r r o m â n esc, Eminesc u exclam ă : "Minun a t, a ş a în ţ eleg ş i eu. Est e via ţ a d i n via ţ a n o a s t r ă r o m â n e a s c ă ca r e s e lip e ş t e d e s u f l e t u l n o s t r u " . Din epoca aceas ta a studiilor la Viena, din 1870, poa t e - i noti ţ a care ni - 1 ara t ă pe Emine sc u împ o t riva liberalilor germ a n i, a ş a cu m mai apoi avea s ă fie îm p o t r i v a libe r al il o r di n Rom â n i a . In leg ă t u r ă cu s t a r e a p oli t ic ă di n Ger m a n i a , el sc ri e: „In d e r Po litik also de m o c r a t i s c h e Seiltä n z e r , libe rale Tra n sacte u r s".... Şi pe liberalii de la noi, Emine sc u îi va soco ti d ă n ţ u i t o r i p e fu n ii. Î n 1 8 7 0 , Em i n e s c u a r e o c a z i a s ă l u p t e ş i c u fap t a, nu nu m a i cu vorb a. El e acela care lucre a z ă pe n t r u org a n i z a r e a se r b ă r ii d e la Pu t n a , pl ă n u i t ă p e n t r u co m e m o r a r e a a 40 0 a ni de la zi di r e a Put n e i, ş i lu a t ă ca p rile j al u n u i co n g r e s al st u d e n ţ i l o r ro m â ni di n toa t e pr ovi n ciile ro m â n e ş ti. Serb a r e a n' a pu t u t s ă se ţ in ă în 1870 din cau z a r ă zboi ul ui franc o - ge r m a n , d a r s ' a ţ i n u t în 1 8 7 1 . Emi n e s c u la ac e a s t ă e p o c ă e h o t ă r î t s ă r e n u n ţ e la orice individ u a li s m ş i s ă tr ă iasc ă pen t r u na ţ i u n e, c o n f o r m c u t r e b u i n ţ e l e n a ţ i u n e i . Scri s o a r e a c ă t r e D. Br ă tia n u, la 3 / 1 5 Augu s t 18 7 1, e un d o c u m e n t f o a r t e î n s e m n a t p e n t r u c u n o a ş t e r e a s t a d i u l u i l a ca r e aj u n s e s e Emi n e s c u în d e s v o l t a r e a s a s u f l e t ea s c ă . In ac e a s t ă vre m e , Emine s c u e d e p l i n înc r e z ă t o r în for ţ e l e ne a m u l u i ş i co n vi n s d e n e c e s i t a t e a fa p t e i . Lui Slavici, ca r e - i s p u n e a c ă m u l ţ i se vor pu n e de - a cur m e z i ş ul ac ţ iu n ei, Eminesc u îi r ă sp u n d e a : "D a i f ă r ă m i l ă î n e i!" E m i n e s c u a v e a ac u m co n v i n g e r e a c ă la u n i t a t e a p oli t i c ă n u s e va aj u n g e de c â t pri n u ni t a t e s u fl e t e a s c ă ş i cult u r a l ă . De la Viena, Eminesc u trece în Germa nia, unde stu d ia z ă pâ n ă 'n 187 4. Din epoca stu diilor în str ă in ă t ate su n t ne n u m ă r a t e no t e ma n u s c r i s e, care ne - ara t ă fr ă m â n t a r e a gân d u r i l o r lui Emine sc u, pe n t r u a aju n g e pe calea st u d i u l u i ş i ob s e rv a ţ i ei la o conc e p ţ i e p oli t ic ă ş i s oci al ă . Nat u r a ş i Stat ul, Echilibr ul în S t a t , D e s p r e e u l n o s t r u s o c i a l , s t u d i u l C u l t u r i ş i ş tiin ţă p u b l i c a t d e n o i în e d. Bucovi n a în 1 9 3 3 , ni - 1 ara t ă pe

La ' n a p o i e r e î n ţ a r ă la 1 8 7 4 . isto rie na ţ io n a l ă . c ă r o r a n u le cor e s p u n d e a un fon d se ri o s. pân ă 'n toa m n a anul ui 1877. II. . O scri s o a r e a sa c ă t r e Mai o r e s c u . Emine s c u vine la Buc u r e ş t i.o în m u n c a s a ş i în ă l ţ i m e a . Eminesc u spu n e în Tim p ul. In 1874. dar şi 'n epoca b o a l e i n u uit ă p r e o c u p ă r i l e p oli t ic e. ar ă t â n d u .ş i a f l e c a p a c u l ş i o r i c e o m s e m e n i i " . Da t af a r ă di n sl u j b a de revi z o r d e gu v e r n u l lib er al. p e n t r u c a oric e t i n g i r e s ă . n u es t e în t e m e i a t ă spre a sp u n e adev ă rul.ş i p ă re rile sale ş i de svol t â n d d oc t r i n a co n s e r v a t o a r e . De la 1 Iulie 1875 . La u n ba n c he t pe n t r u s ă r b ă t o r i r e a ero u l u i Horia. in s t i t u ţ i i l e în s e ş i t r e b u e s ă fie p o t r i vi t e c u s t a r e a r e a l ă a ţă r i i n o a s t r e . Anii 1883 . Articolele sale n u m ai ad u c ni mic no u. re s t a b ili t pe de p li n î ş i reia ocu p a ţ i il e de zia r i s t .ar p u t e a avea p e n t r u ţ a r a no a s t r ă . la 15 Iunie 188 9. Eminesc u fu în cont ac t nemijlocit cu cercul Junimei. Sc u r t u . în toi ul lu p t el o r politice la care ia part e. Emine s c u î n c h i n ă p e n t r u ţă r ă ni m e a n o a s t r ă . se si m t e at r a s s p r e zi a r i s t i c ă ş i d ă . I.a p u s . In iar n a an ul ui 188 8. în lup t a cont r a for m el o r f ă r ă fon d. la in t e r e s u l p r a c t i c p e ca r e ele l . In Octo m b r i e sa u Noe m b r i e 187 7.a exp u s p ă rerile ş i se n ti m e n t e l e. Împrejur ă rile politi c e în care Emine s c u î ş i de s f ăş oar ă acti v i tat e a Cine a st r ă b ă t u t ma n u s c r i s e l e ş i articolele lui Emin e s c u . Conf e r i n ţ a Influ e n ţ a au s t ri a c ă . Eminescu ocup ă p o s t u l de revi z o r ş cola r. In t r ' u n m a n u s c r i s di n t i n e r e ţ e g ă s i m î n s e m n a r e a : " Pre c u m o ri c e ca s ă ar e clo a c a s a. l a c a r e m u n c e ş t e p â n ă la s l e i r e t i m p d e ş ase ani. e o d o v a d ă d e p lin ă c ă Eminesc u e convin s parti z a n al ideilor con se rv a t o a r e. a ş a ş i zi a r i s t i c a î ş i a r e ca n a l e l e sal e d e sc u r g e r e . Emin e s c u ar e u r m ă t o a r e l e co nvi n g e r i: s pi ri t u l p u b lic la n o i t r e b u e sc h i m b a t . Emine s c u sta b ile ş te o ba z ă filos ofic ă atit u d i n e i criti c e f a ţ ă d e f o r m e l e s o c i a l e o r i c u l t u r a l e . avem o m ă rturie care ne . nici ca exp r e s i e lite r a r ă . Tot u ş i aces t om. zia r u l pa r t i d u l u i co n s e r v a t o r . exp u n â n d u . politic ă inte r n ă ş i exte r n ă . Emine s c u scrie n u m e r o a s e pag ini de critic ă dra m a t ic ă . Scrie cât ev a articole la Rom â nia liber ă şi Fântâna Blandu ziei.1 Iunie 1876. Din 1884. T. a d a t pe s t e îns e m n ă r i ş i obs e r v a ţ ii care ar a t ă o ciu d a t ă a ti t u d i n e fa ţă d e zi a r i s t i c ă di n p a r t ea u n u i o m car e at â ţ i a a m a r i de ani toc m a i pri n mijloc ul zia rel o r ş i. de sig u r d o u ă di n br e s l e l e cele m a i de pri s o s ş i m ai v ă t ă m ă to a r e o m e n i r ii". ca re d a c t o r al zia r u l u i con s e r v a t o r Ti m p u l . Emine s c u rec a d e în boa l a sa la 'nc e p u t u l a n u l u i 18 8 9 ş i m o a r e în os p ic i u în u r m a u n ei lovit u r i da t e de un tova r ăş de sufe ri n ţă . Con ş tii n ţ a pe ca re . In Febru a r 187 4.i d e id ei s e v ă d di n n o t e l e ş i r a p o a r t e l e a d u n a t e în vol u m d e D. Emin e s c u luc r e a z ă ca re d a c t o r la foaia Cur ierul de laşi. De la înapoie re a în ţ ar ă .arat ă consta n t a d r a g o s t e a lui Emi n e s c u p e n t r u p o p o r . pe când se afla înc ă la Charlo t t e n b u r g . nici ca gân d ire politic ă . In 1883 Eminesc u se îmboln ă ve ş te.Emine sc u pre oc u p a t de pro ble m a ins tit u ţ iilo r p oli t ic e ş i vie ţ ii p u b li c e.se în m o d t e o r e t i c c ă n u exi s t ă în d r e p t ă ţ i r i pe n t r u a p r i m i i n s t i t u ţ i i s t r ă i n e . In al t loc al m a n u s c r i s u l u i g ă si m re f l e x i a: "ga z e t a r i ş i avoc a ţ i.1 a r a t ă p e Emi n e s c u t r e c â n d d e la id e il e lui Sch o p e n h a u e r .Kirile a n u ş i d e I.188 8 sun t ani de sufe ri n ţă fizic ă ş i m o r a l ă . t r e b u e s ă p r i m i m d e la s t r ă i n i num ai principiile gener ale în mate rie de instit u ţ ii. G. Dup ă ce scrie ani de zile în dife ri t e zia r e. în aceia ş i ch e s t i u n e : "în ni ci o p a r t e a lu m i i p r e s a . De d o u ă ori în cu r s u l ace s t o r ani Emine s c u î ş i re vi n e di n b o a l a s a p e n t r u a r e c ă d e a în în t u n er e c u l mi n ţ i i. înc ă de la vâr s t a de 20 ani. adop t â n d ideile politice ale gru p ul ui juni mi s t. Emi n e s c u a v e a fixa t ă a ti t u d i n e a s a fa ţă d e m u l t e di n p r o b l e m e l e vie ţ ii noa s t r e publice. p e ca r e Emi n e s c u o ţ i n e în 1 8 7 6 . Scrie ri p olitic e ş i literar e. care avea s ă se tra n s f o r m e în p a r t i d con s e r v a t o r . în e d . n i . In foaia m o d e s t ă d e la la ş i.

Primele sale arti cole su n t în leg ă tur ă cu Româ nii din Tra n silva ni a. î ş i ex p r i m a u n a ţ i o n a l i s m u l lo r e n e r g i c fa ţă d e înc ă lc ă rile m a g h i a r e . Al. t r e b u i a s ă fie a t r a s ă î n p r i m u l r â n d d e s i t u a ţ i a Româ n ilo r din pr ovi n ciile su bj u g a t e Aust r o . Sufe r i n ţ e l e Ro m â n i l o r s u n t re z u ma t e ast fel în scrie r e a care . In astfel de mo m e n t e.Ungariei. Pa pi u Ila ri a n ce r e a p e n t r u Tr a n s i l v a n i a in d e p e n s en ţă con s t i t u ţ i o n a l ă .a cu n o s c u t ş i Emin esc u. h o t ă r a a b ţ i n e r e a d e l a a l e g e r i . Rom â nii a u av u t în s ă în t o a t ă ac e a s t ă e p o c ă dâ r z i a p ă r ă t o r i ai d r e p t u r i l o r lor. In Ro m â n ii şi constit u ţ i u n ile Tra n silv a ni ei (Pest a 187 1). ni m e m e p r i s e s e n co n s i d é r a t i o n . zia r ro m â n e s c care. cu to a t ă op u n e r e a Rom â n i l o r. cu to a t ă ati t u d i n e a h o t ă r î t ă a lui Mă cela r i u ş i a cel o r l a l ţ i o r a t o r i ro m â n i într e r u p ţ i în cuvâ n t ă rile lor ş i am e ni n ţ a ţ i de Unguri.a le înf ă ţ i ş a în vol u m apa r t e . il e s t t r a i t é d ' u n e m a n i è r e t o u t exc e p i t i o n e l l e .a . Pe la 186 9. La 14 lan u a r 18 6 9 . Me m o r a n d u m . Iosif Hodo ş . Atunci când Eminesc u îş i încep e activita t e a ziar istic ă scriin d în Federa ţ iu n e a . ca o re a c ţ i u n e îm p o t r i v a a oa m e n i ş i s t ă r i d e luc r u r i p e ca r e el le s oc o t e a p r i m e j d i o a s e p e n t r u via ţ a n e a m u l u i . c'es t ce fait q u e de p u i s q ui n z e a n s. pe n t r u ca ş i st r ă inii s ă cu n o a s c ă p ă ti m i r i l e n e a m u l u i n o s t r u : „Mais ce q u i fait so u f f ri r dava n t a g e le pe u p l e rou m a i n de cet t e mo n a r c h i e plu s am è rem e n t que to u s les aut r e s cou p s qui l'acca bl e n t sa n s ces s e. da r sb u c i u m u l Ro mâ n il o r n'a ad u s re z u l t a t e l e do r i t e . p ă r e r i l e în l u c rar e a sa Inde p e n d e n ţ a constit u ţ io n a l ă a Tra n silv aniei ş i ar ă ta c ă aut o n o m i a ş i ind e p e n d e n ţ a Tran s ilvaniei au r ă ma s ne ş tir bi t e de . Lup t a e n e r g i c ă a ş efil o r n a ţ i o n a l i ş t i n ' a a d u s r o a d e . ei pre dic a u cona ţ io n a lilo r pasivita t e a. Hod o ş cere a p e n t r u Ro m â n i in d e p en d e n ţ a ş i au t o n o m i a Tra n silva ni ei. Al.Pest a.a .lungul veacu rilor. că ci nu m ai a s t f e l vo m în ţ e l e g e co n c e p ţ i a s a p o li t i c ă .p u b li c u l u i a d m i r a b ile articole. un d e de la colegi bucovine n i. Canonic ul Mol d o v a n . Î m p r e j u r ă r i l e în c a r e Emi n e s c u î ş i desvolt ă activita te a treb ue s c cunos c u t e . n e s o n t é c o u t é e s n u l l e p a r t . ş i de sigu r c ă din ziar le . Co n ş t i i n ţ a n a ţ i o n a l ă e r a d e s v o l t a t ă î n p r o v i n c ie. ş efii ro m â n i era u de s c u r a j a ţ i din pricin a ins u c c e s u l u i în pr o bl e m e l e na ţ io n a l e. se s lar m e s . c u c u r a j . Sit u a ţ i a Ro m â n i l o r di n Tra n s i l v a n i a s i Buc o v i n a .a ex p u s p ă r e r il e în Feder a ţ i u n e a în ai n t e d e . de s fii n ţ a r e a dualis m u l u i. ad u n a r e a di n or ăş el ul tr a n s ilv ă n e a n Mer c u r e a . dec la r â n d n e l e g a l i t a t e a r e gi m u l u i ce li s e i m p u n e a . Aut o n o m i a c ă p ă t a t ă în 18 6 3 e pie r d u t ă d u p ă c â ţ i v a a n i . E o e p o c ă d e r e s t r i ş t e p e n t r u a c e a s t ă p r o v i n c i e . Sit u a ţ i a a r ă m a s a c e e a ş i î n î n t r e a g a e p o c ă a lui Emin e s c u . co m m e s 'il n ' e x i s t a i t m ê m e p a s d a n s ce p a y s. ap ă re a la Buda .ş i exp u n e p ă re ril e ş i se n t i m e n t e l e s a l e ş i c ă via ţ a î n a t m o s f e r a n a ţ i o n a l i s t ă a s o c i e t ă ţ i i s t u d e n ţ i l o r r o m â n i Ro m â n i a Jun ă di n Vien a. tra n silv ă ne ni ori din Princi p a t e pu t e a s ă cu n o a s c ă grijile ş i d u r e r il e provin ciilor ro m â n e ş ti. se s récl a m a t i o n s et se s d e m a n d e s . a fos t ho t ă rît oa r e în direc ţ ia l u a t ă d e el. pro p u n e a for m a r e a u n u i p a r t i d p o li t i c n a ţ i o n a l ş i d e m o c r a t i c p e n t r u apăra r e a dr e p t u r i l o r na ţi o n a l e . e t d a n s u n e s p r i t si ho s tile qu' o n croir ai t que l'Etat ne voit da n s Ies Rou m a i n s qu e de s en n e m i s et no n pa s d e s co n ci toy e n s s u p p o r t a n t to u s les m ê m e s . tr a n s f o r m a r e a im p e r i u l u i în t r ' o conf e d e r a ţ i e d e n a ţ i u n i lib e r e . Vincent Babe ş . o con s t i t u a n t ă care s ă org a n ize z e ţ ar a. Da n s de no m b r e u x cas.a atr a s pe r s e c u ţ iile ma g hi a r e ş i con d a m n a r e a con d u c ă t o r ilo r na ţ i o n a li ş ti r o m â n i . alipire a la Tran silva ni a au t o n o m ă a Bucovi n e i ş i a cel o r l a l t e ţ i n u t u r i r o m â n e ş t i di n Unga ri a . Hod o ş ş i . b a s é e s s u r le d r o i t . a u co n t r a i r e da n s d' a u t r e s c a s q u i s e r é p è t e n t s o u v e n t . r ei e ş i t ă di n re al e ne c e s i t ă ţ i is t o r i c e . At e n ţ i a lu i Emi n e s c u . le pe u ple rou m a i n est ignor é com pl é t e m e n t e t p e r d u d e vu e. In Diet ă . înco r p o r a r e a la Tra n s ilva n i a a celorlal t e ţ i n u t u r i r o m â n e ş t i di n i m p e r i u . Mocsonyi. ş i c a r e a p ă r u în 18 8 3 ş i în limb a fra n c e z ă .ul d i n 1 8 8 1 . ş efi s p i r i t u a l i p l i n i d e v oi n ţ ă ş i d â r z e ni e . De sigur că Eminesc u sim ţ e a nevoia s u fl e t e a s c ă de . Mag h i a r i i l u a u h o t ă r î r i l e p e c a r e le voi a u f ă r ă s ă ţ in ă sea m a de na ţ io n ali t ăţ ile su b j u g a t e . Papi u Ilarij a n î ş i ex p r i m a î n c ă d i n 1 8 6 1 . ş i p a c t u l d u a l i s t f u î n c h e i a t î n 1 8 6 7 .

o d a t ă cu co m e m o r a r e a an e x ă rii Bucovin ei. av e a u s ă ce a r ă în 1 8 9 1 î n l o c u i r e a î n bi s e r i c ă a li m b e i r o m â n e c u c e a r u t e a n ă ş i co n d u c e r e a bis e ri cii ro m â n e . ş coal ă . f ă cân d u . à côté de to u s se s au t r e s ha bi t a n t s". se ali p e ş t e gr u p u l u i j u n i m i s t . E to t o d a t ă ep o c a în car e Ro m â n i i s e v e d e a u t o t m a i m u l t s u p l a n t a ţ i d e s t r ă i n i.a lua ap ă ra r e a dr e p t u r i l o r ne a m u l u i de . z i c e a s t ă z i c ă e s t e f o a r t e e g a l î n d r e p t ă ţ i t ş i m â i n e p o i m â i n e va z i c e c ă este „samov oln yi pan" în Bucovina".noa p t e. Emine sc u atu n ci cân d înce p e s ă 'n ţ ele ag ă d e s v o l t a r e a vie ţ ii no a s t r e de s t a t .a des n a ţ i o n a l i z a el e m e n t u l r o m â n e s c ş i a .i divid ă ş i 'n ce priv e ş te ş co al a. Aus t r i a î ş i ve d e t ri u m f u l p o l i ti c e i s a l e . cel cons erva t o r voia o ne u t r a l i t a t e de s ă vâ r ş it ă .i s l ă b i p u t e r e a d e r e z i s t e n ţ ă .se de sp riji n ul guve r n u l u i ş i de neîn ţ e l e g e rile fru n t a ş ilo r ro m â n i . cu me ni re a de . bis e r i c a Bucovi n e i e te r o r i z a t ă de Euge ni u Hac m a n ş i de u n e l t e l e sal e. In ac e a s t ă e p o c ă . La 18 6 6.ch a r g e s et le s mê m e s diffic ul t é s que lui. Era de la 187 1 la 187 9.i ri d i c a t la r a n g u l d e Mitro p olit la 23 Ian u a rie 187 3. aj u n s ă la in d e p e n d e n ţ a d e fa p t ş i d e d r e p t d u p ă r ă z b oi u l de la 18 7 7 . Cu z a e de t r o n a t ş i p e tr o n u l Ro m â n i e i aj u n g e u n p ri n ci p e st r ă i n.u n g a r . p u t e r e a lo r c r e ş t e a z i c u z i ş i s e r v e a u d e u n e a l t ă g u v e r n u l u i a u s t r i a c în politic a lui de de s n a ţ i o n a li z a r e .Ung a r i a . In ace a s t ă ep o c ă d e d u p ă 1 8 7 1 . guve r n u l a u s t r i a c se alia z ă cu Rut e n ii. ş i as u p r a lor Emine sc u me d i t e a z ă ş i . Con c e s i o n a r e a c ă ilo r fe r a t e . Per d e r e a Ba s a r a b i e i î n u r m a . di f e r i t e legi d e or g a n i z a r e a vie ţ ii d e s t a t . ca r e n ă p ă d e ş t e ţ a r a . Par t idul liberal era pe n t r u intra r e a în r ă zboi. I n a c e l a ş t i m p e e r a î n c a r e s u b pli n re gi m ab s o l u t i s t . î n c a s e l e ş i b i s e r i c i l e n o a s t r e a m u ţ e ş t e lim b a p ă ri n t e a s c ă d e s t r i g ă t u l str ă in ul ui de la mia z ă . su n t c ă lca te ş i la con d u c e r e a p o l i t i c ă a ţă rii aj u n g Ne m ţ i i ali a ţ i cu Evreii. cri t i c a lui Emi n e s c u . Ac u m Ha c m a n e r ă s p l ă t i t d e g u v e r n u l p e c a r e 1 . s p r e a s m u l g e Ro m â n i l o r p u t e r e a p oli tic ă .şi înf ăţ i ş a ideile sale în pr o b le m e l e na ţ i o n a l e ş i de . ali a n ţ a ec o n o m i c ă c u Au s t r o . t o a t e ho t ă r â r i l e c e se luas e r ă su b guver n u l Potoc ki. s u n t a t â t e a p ril e j u r i d e fr ă m â n t ă r i p oli ti c e as u p r a c ă ro r a Emine s c u ave a s ă gâ n d e a s c ă ş i s ă . iar cu g e t a r e a r o m â n e a s c ă n u s e m a i p o a t e m a n i f e s t a liber. Ace a s t a .ş i at r ă s e s e r ă înc ă di n 187 0.ş i fo r m e z e o o p i n i e . guv e r n u l h o t ă ra înfii n ţ a r e a Unive r s i t ă ţ ii ger m a n e di n Cer n ă u ţ i.a se de s v o l t a libe r ş i p o t r ivit cu as p i r a ţ i i l e lui. ace s t a în mo d cons t a n t privirile tim p de mul ţ i ani de zile. Acu m A l b i n a a r a t ă d e c ă d e r e a p u t e r i i n e a m u l u i ş i b i s e ri cii în fa ţ a s t r ă i n ă t ă ţ ii.187 8. Folosin d u .a s e r v i t c u c r e d i n ţ ă ş i . în detri m e n t u l Româ nilo r. E v r e m e a î n c a r e s i t u a ţ i a e r a t r a g i c ă a ş a cu m o ex p r i m a s e zia r u l ro m â n e s c di n Bucovi n a .libe r a l .le aces t o r a conce sii în ad mi ni s t r a ţ i e. Evenime n t e impo r t a n t e pun e a u bazele Româ niei mode rne.ş i sp u n e cu cu r a j o pi n iile. in ce prive ş te aut o n o m i a bise ric e a s c ă . er a u bin e cu n o s c u t e de Emin e s c u ş i as u p r a lor î ş i în d r e a p t ă . de na ţ i o n a li s m a con d u c ă t o r ilo r. Acu m aj u n g â n d la p u t e r e g u v e r n u l ge r m a n . Ş i Buc o vi n a t r e c e a p r i n vr e m u r i g r e l e .i e r a în ca r e s e înfii n ţ e a z ă Univ e r s i t a t ea ger m a n ă din Cern ă u ţ i. Albi n a în 18 6 7 : „In p ă m â n t u l m o ş t e n i r i i n o a s t r e s u n t e m c a n i ş t e s t r ă i n i . al ţ ii co n t r a p r i n c i p e l u i Carol. z ă d ă r nici n d u .se astfel pe n t r u to t d e a u n a uni t a t e a bise ricii ro m â n e ş ti din im p e r i u l a u s t r o . e con si d e r a t ă ca cea mai neno r oci t ă pe n t r u Ro m â n i i b u c o v i n e n i . Via ţ a pu blic ă r ă m â n e tu r b u r e ani de zile. di n ce în ce m a i sl a b i p e p r o p r i u l lor p ă m â n t . Au t o r u l a r t i c o l u l u i di n Albi n a a r a t ă c ă to a t e p a c os t e l e ca d pe ca p u l ţă rii n u m a i di n p r ici n a lip s e a . Via ţ a publ i c ă în Rom â n i a. bise ric ă . St ă rile d e luc r u r i di n Bucovi n a ş i Tran silvania îi oferea u astfel lui Eminescu ocazia de a. În s u ş i r ă z b o i u l In d e pe d e n ţ e i e u n pril e j de lu p t e p o li ti c e in t e r n e . D u p ă c e r e u ş i s e s ă d i vi d ă p e Ro m â n i în ce prive ş te bis e ric a voia s ă . Pe n t r u aj u n g e r e a ac e s t u i s c o p . Rute n i i care . oa m e n i i politici ia u a ti t u d i n e u n i i p e n t r u . care venin d mai de u n ă z i m a i v â r t o s c a c e r ş i t o r . In ce p r i v e ş t e p e Ru t e n i . St ă rile de luc r u r i di n Ro m â ni a. da r nici n u cr u ţă p e tr ă d ă t o r ii di n no a p t e a d e t r o n ă r i i lui Cu z a . e p a r t i z a n c r e d i n c i o s al n o i i s t ă r i de luc r u r i.

1 soco t e a vinova t de mu t il a r e a ţă r ii. To ţ i di s c u t a u n u m a i p oli t ic ă . m a r e l e s c r ii t o r ş i o m d e ş tii n ţă . În t r ' o s c r i s o a r e c ă t r e Iac o b Ne gr u z z i el s p u n e : "Neb u n i a p oli t ic ă a s mi n t i t la noi cei m ai m u l ţ i cre e r i. che s t i a revi z u i r ii Con s t i t u ţ i ei în fav o a r e a Evreilo r. sc ri s e înt r ' o lim b ă exce s iv d e ve h e m e n t ă . N'a m în ţ e l e g e a r t i c o l e l e lui Emine s c u . c ă s p i r i t e l e s u n t excl u s iv p o r n i t e s p r e p oli tic ă ş i c ă p oli tic a milita n t ă . c ă politica a b s o a r b e t o a t e p r e o c u p ă r i l e n a ţ i u n i i . n u se m a i po a t e oc u p a as t ă z i d e c â t d e p u n e r e a s u p t ac u z a r e a . Alt ă dat ă . a m e n i n ţ a r e a . su n t con s ider a t e ca sing u r e l e carie r e de m n e de u n Româ n.ta r e a p u t e r i i int e l e c t u a l e s p r e alt e do m e n i i ca r e a ş te p t a u . In Balca ni era r ă z b o i. Alecs a n d r i în cor e s p o n d en ţ a sa. C u m p o l i t i c a p u n e a s t ă p â n i r e p e î n t r e a g a s u f la r e a n a ţ i u n i i în a n u m i t e m o m e n t e .1 doa r e. vorb e ş t e de pre o c u p ă r ile no a s t r e politice în da u n a celor arti s t ic e ş i a r a t ă c ă n u .1 pe b ă r b a t u l p olitic Boere s c u at r ă g â n d Parl a m e n t u l u i a t e n ţ i a în 18 6 9 . su n t ne n u m ă r a t e ar tic o le plin e de p a ti m ă . Tra t a t u l de la Berli n. epi d e m i a e ge n e r a l ă . A p ă s a c e v a p e c r e e r u l n a ţ i u n i i ş i a b i a ici. a ş a cu m a p a r e di n s c r i e r i l e lui Emi n e s c u ş i m u l t e m ă r t u r i i ale vre mii.v ă m ă c a r în Ia ş i d e . Filos o f i a . Deas u p r a vie ţ ii politice parc ă nu exis ta o via ţă s u p e r i o a r ă . a ş a cum bolnavul nu vorbe ş te decâ t de ce . su n t to t atâ t e a oca z ii pe n t r u Emine s c u ca s ă .t r a t a t u l u i d e l a Ber li n . in d u s t r i a ş i c o m e r ţ u l s u n t p e m â n a s t r ă i n i l o r . p r o e c tul de refor m ă a legii electo r a le. Iat ă .i sta r e a vie ţ ii noa s t r e p u b lic e. legea toc m elelo r agricole. c ol o c â ţ i v a n ă d ă j d u i a u î n b o a r e a eli b e r ă r i i ş i ' n d r e p . in s u l t a . biur oc r a ţ i a. a r t e l e n u s u n t cu l t i v a t e . ori sim pl e mijlo a c e pe n t r u cel ce 'n poli tic ă ave a ţ i n t a s ă aj u n g ă . în t r ' o c o n f e r i n ţ ă la Ate n eul ro m â n din Bucur e ş ti în 187 2.1 pe sc riit o r u l ş i om ul politic I.i s u fi c i e n t s ă f a c i p o l i t i c ă p e n t r u c a t o t u l s ă m e a r g ă b i n e î n t r ' o ţ a r ă .boal a gen e r a l ă d i n ţ a r ă . limbu ţ i a trib u n ei. îi scrie tot lui Iacob Negru z z i: "Politica. c ă n u . Acea s t a . Feri ţ i . fie c a r e l u p t a p e n t r u ţ a r ă p r i n p a r t i d ş i ' n n u m e l e pa r t i d u l u i. Politica era adev ă ra t a pasi u n e . a c e i ti n e r i p ăş e s c p e a d e v ă r a t a c al e c e d u c e la u n vii t o r f e r i c e ş i gl o r i os pent r u ei şi pent r u ţ ara lor"). Poli t i c a e r a l a u n i i p u n c t d e p l e c a r e . che s t i a Du n ă rii. Al ă tu ri îns ă de ar tic o le pli ne de gâ n d i r e se ri o a s ă as u p r a vie ţ ii poli tic e ş i sociale. Pasiu n e a politic ă cotr o p i s e to a t e do m e n iile ş i f ă cea imp o s i b il ă activit a t e a de z i n t e r e s a t ă a s pi r i t u l u i . vor b e ş t e ad e s e a de poli tic ă . Odo b e s c u . So c i e t a t e a î n t r e a g ă e r a o g r u p a r e d e p a r t i d e î n l u p t ă .o a r a t ă zia r u l liber al Ro m â n u l . a d u c e ş i m a i m u l t în ă s p r i r e a rel a ţ iil o r di n t r e cele d o u ă p a r t i d e ş i îns u ş i Emine s c u ia atit u d i n e d u ş m ă n o a s ă fa ţă de pa r ti d u l pe care . Carie r e le celelalt e p ă re a u doa r si m p l e în d u l ci r i ale exis t e n ţ e i p e n t r u p oli t ic i a n u l aju n s . Preocu p a r e a nu m ai cu cele politice o gă sim con d amn a t ă de m ul ţ i scriito ri ş i chia r de oa m e ni politici ai vre mii. în for m a ş i st il ul lor. sing u r a pasi u n e. iat ă boala c a r e s e a c ă i s v o a r e l e i m a g i n a ţ i e i ş i b u n u l u i s i m ţ în Buc u r e ş t i. Ghica ar ă tâ n d în 187 0. Iat ă . i a r noi st ă m cu mâi nile 'n sâ n ş i ne boci m c ă na ţ io n a l ita t e a n o a s t r ă e' n pe r i c o l). l a a l ţ i i p u n c t de aju n g e r e . Cân d da r în mijloc u l u n ei ase m i n e epi d e m i i se g ă se s c tine r i feri ţ i de dâ n s a ş i car e co n l u c r e a z ă se ri o s la o o p e r ă d e r e g e n e r a r e a m i n ţ i l o r . n e . dac ă n'a m aru n c a o privire asu p r a vie ţ ii no a s t r e publice din acea epoc ă .a ş a cu m p lit ă epi de m i e". ş tii n ţ e l e . st a r e a n o a s t r ă p o l i t i c ă şi e c o n o m i c ă e r a d e z a s t r o a s ă ş i t o t u ş i R o m â n u l s c r i e î n t r ' u n a r t i c o l d e f o n d în leg ă t u r ă cu d a r e a în j u d e c a t ă a mi n i s t e r u l u i C a t a r g i u : „N a ţ i u n e a î n t r e a g ă n u s e o c u p ă ş i. spre a vedea cum politicia i n v a d a s e t o a t e t ă r â m u r i l e ş i c u m a r m a d e l u p t ă în t r e p a r t i d e er a cal o m n i a . ş i c e r â n d c a g r i j a a d m i n i s t r a ţ i e i s ă p r e d o m i n e z e p oli tic a). f ă câ n d al u z i e la cele ce s e p e t r e c e a u în Buc u r e ş t i. înt r e a g a via ţă a st a t u l u i ş i na ţ i u n i i n' a vea d e c â t o ex p r e s i e : lu p t e p o li t i c e ca r e av e a u la ba z ă luc r ă t u r i ş i frec u ş u r i fa t al ad u s e de rot a t iva că p ă tuirii.i d e a j u n s s ă av e m in s t i t u ţ i i p o l i t i c e ca s ă fim ş i civili z a ţ i).ş i exp u n ă ved e rile sale.

Alt ă da t ă el scrie aces t e rân d u r i care . sc ri e u r m ă toarele rându ri atât de adev ă rate şi atât de actuale: "Depart e de aceste lupte. Câteva min ţ i se des m e ticesc. cele din ur m ă ceas u ri ale na ţ i o n a l i t ă ţ i i r o m â n e " . a c ă ro r oc u p a ţ i e er a lu p t a pe n t r u aj u n g e r e la put e r e. "Dar în acea s t ă încur c ă t u r ă vin a is t o r i c ă ş i bl e s t e m u l u r m a ş i l o r s ă ca d ă a s u p r a cel o r ce . ce să facem. ur ma ş ii no ş tri când vor ci t i c â t e s ' a u sc r i s în t r ' a c e ş t i ti m p i . în ţ e l e ş i s ă fa c ă z g o m o t în j u r u l p r o v i nci e i d e p e s t e Pr u t . în aj u n u l p ei r e i sa l e . I. Astfel în fa ţ a spectacolului vie ţ ii noas tre publice. În acea s t ă desl ă n ţ ui r e de pa ti m i ş i ins u l t e. strig ă Ro m â n u l.a. n e di s p u t ă m a s u p r a t e x t u r i l o r Co n s t i t u ţ i e i . I. a s u p r a lib e r a l ilor de orice nu a n ţă . Alt u l în t r e Ca t a r g i e ş t i ş i Ro m â n i ". Iar u n zi a r p a r i z i a n Se colul XlX .a u f ă p t u i t t o t r ă ul.. c r e d e c ă p i e r d e r e a Ba s a r a b i e i e d o a r o f a r s ă p e c a r e v r e a u s ' o j o a c e o a m e n i i . nu ne mai în ţ elege m ş i n u ne mai au zi m unii pe al ţ ii: ne tre b u e o ide e care s ă lim p e z e a s c ă to a t e ca p e t e l e ş i s ă ne împ r e u n e pe to ţ i la lucr u". îns u ş i Emine s c u va fi m ai ap rig ca 'nainte. Dup ă r ă zboiul Indepe n d en ţ ei patimile aveau să se desl ă n ţ ue cu mai mare fu rie înc ă . nu putea să nu prind ă în notele şi articolele sale m o m e n t e l e în care . Lup t e l e p o l i t i c e a u o f o r m ă ex t r e m d e viol e n t ă ş i at â t Ro m â n i i câ t ş i s t r ă i nii î ş i d a u se a m a de p ri m e j d i i l e ce a m e n i n ţ a u via ţ a s t a t u l u i . Gân d u r ile bu n e îns ă r ă sa r r ă sle ţ ş i se pe r d î n haos ul vie ţ ii publice. scrie od a t ă în leg ă tu r ă cu ace s t e lu p t e: "Demago gia a exas pe r a t acest e divizi uni. a unei împ ă c ă ri se sim t e. atât de sincer în scrisul lui. al c ă rui pris o s de int elige n ţă se con s u m ă în lucr a r e a de sigu r cea mai u ş oa r ă a min ţ ii om e n e ş ti. Br ă ti a n u . at â t de anevoioas ă ca rena ş terea unei na ţ iu ni". e a n u p a r e c ă va t r ă i m u l t ti m p " . Ko g ă l n i c e a n u ş i C. Ghica. înt r' u n timp când trebuia ca toat ă inteligen ţ a să aduc ă co n t i n g e n t u l s ă u la o luc r a r e at â t d e m a r e . Gând u l nev oii unei conlucr ă ri pentru ajungerea ţ elului comun înce pe s ă se 'nfiri p e z e. pe cân d poa t e sun ă . Ro s e t t i . zi a r u l libe r a l Ro m â n u l . c â n d i n a m i c u l e s t e l a p o r ţ i l e c e t ă ţ i i . el notea z ă odat ă : "Un popor. s p r e a a p ă r e a în o c h i i lu m i i ca salvato ri ai patriei!. In numele dragos tei de nea m. va contin u a să st ă pânea sc ă delirul invectivei şi trivialit ăţ ii. vo r ve d e a cu m â h n i r e s ă r ă ci a d e idei ş i avu ţ i a d e p a t i m i care ne sfâ ş ie înt r' u n tim p atâ t de critic." r ă sp u n d e Emines c u. obse rv ă în 187 8 c ă Româ nia tin d e a s ă se împ a r t ă în dou ă tab e r e ina mic e n u mi t e p a r t i d e . Ti m p u l . s c r i a: "Ave m î n f a ţ ă d o u ă r e z b e l e . ce să primim.. A. vorbi n d de gu vern a r e a cons e r va t o a r e . în su d uit u r i s a u ri d ic a r e a în cer a guv e r n a n ţ i l o r s ă i. om politic cons e rv a t o r. In a s t f e l d e î m p r e j u r ă r i . ş i o a m e n i i s ă i p oli t i c i ca r e se în j u r i a z ă în ni ş t e di s c u ţ i i bi z a n t i n e . n e p r i g o n i m ş i ne acu z ă m unii pe al ţ ii. Gr. n u poa t e fi n u m i t un po p o r int elige n t". Precu m n e n o r o c i t a Pol o n i e.o apucase m. . sc ri e în aceia ş i ep o c ă în leg ă t u r ă cu politica noas t r ă inter n ă : "Să raca Româ nie! Intre Germa n i a care se joac ă cu ea.ş i d ă d e a sea m a de calea rea ce. Aus t ria care cau t ă co m p e n s a ţ i i înt r ' î n s a ş i Rusi a car e .mi n i s t e r u l u i Cat a r g i"). p o l i t i c i li b e r a l i . e d e m i r a r e c ă o a m e n i i c u b u n s i m ţ ei î n ş i ş i î ş i pie r d c u m p ă t u l ? As t f e l Alec s a n d r i în t r a g i c a si t u a ţ i e d e l a 1 8 7 8 . pl ă tin d z i a r u l u i Ro m â n u l c u ac e i a ş i m ă s u r ă . U n u l î n t r e T u r c i ş i R u ş i . nu mai ş tim ce voim. bles t e m e l e ca d ca tr ă s n e t e di n cele d o u ă pa r t i d e d u ş m a n e : "Da r bl e s t e m e l e n a ţ i u n i i c a d ă n u m a i a s u p r a r e g i m u l u i c e a î n c e p u t a c e a s t ă e r ă d e a s e r v ire eco n o m i c ă ". Sentin ţ a de conda m na re a fr ă mânt ă rilor primejd ioa s e pe n t r u via ţ a na ţ i u n i i e p r o n u n ţ a t ă ast f el chia r de un ul din vajnicii lup t ă t o ri. că ruia . Eminescu el însu ş i..s ca un balsam răcoritor în mijlocul impetuoaselor deslă n ţ uiri de for ţă pasion al ă : "Sunte m z ă p ă ci ţ i.i e sil ă de orice m u n c ă ş tiin ţ ific ă . zia r u l co n s e r v a t o r d e s u b con d u c e r e a lui Lasca r Cata rgi u. asu p r a a tot şi a toate.ş i re z e r v ă d r e p t u l d ' a s e s e r v i d e d â n s a l a t r e b u i n ţ ă . la orologiul tim p ul u i. nevoia unei destinde ri. Pe uc e s c u . ce să res pi nge m. în cine să ne în crede m. In m i j l o c u l u n e i a s e m e n i d e s l ă n ţ u i r i d e p a t i m i . Exis t ă t o t u ş i ş i co n ş t ii n ţ a r u ş i n o s u l u i s p e c t a c o l al lu p t e l o r n o a s t r e p o li t i c e.

l o c u p a . El e con t r a su p r e m a ţ i e i m a g h i a r e ş i a r a t ă c ă U n g u r i i n u s u n t p ri n ni m i c s u p e r i o r i celo rl a l t e ne a m u r i di n îm p ă ra ţ ie. Fru m u s e ţ e a ş i serio z i t a t e a artic ol el o r p u b l i c a t e în t r ' u n z i a r m e d i o c r u ş i n e b ă g a t în sea m ă .i fi pl ă c u t lui Emin e s c u m u l t . . d a r m ai ale s câ t e v a fr u m o a s e ar ti c o l e . .pri m al zia r ul u i Curie r ul de Ia ş i.o edito rii care . s u n t t o t c e . Ziarul acesta cu pron u n ţ a t e senti m e n t e na ţ i o n a li s t e . c u m Emi n e s c u a fo s t î m p i n s s ă fi e m a r e ş i 'n t r ' u n p o s t m e d i o c r u .Ungariei ş i egala înd r e p t ă ţ i r e a tu t u r o r ne a m u r il o r. ca re d a c t o r la zia r u l con s e r v a t o r Ti m p u l. fost bibliotecar când a şi pr ă da t biblioteca.a u f ă c u t p e Emi n e s c u s ă s e a d r e s e z e u n e i f oi d e s u b di r e c ţ i a u n u i t r a n s i l v ă n e a n . Emine sc u a fos t ma re ş i 'n locul m ă ru n t pe care .Icoan e z u g r ă vite cu deget ul. Re da c t o r la Ti m p u l . p u b l i c ă el f r u m o a s a b u c at ă liter a r ă Sf. Aci la 2 4 Ap r i l i e 1 8 7 7 .III. Echili b r u l ş i In unire e t ă ria.au . ap ă re a la Pes t a ş i era s u b con d u c e r e a lui Alexa n d r u Rom a n . Vorbin d într'o noti ţă ma n u s c r i s ă des p r e sit u a ţ i a lui. In 187 6 Eminesc u îş i reia activitat e a de ziaris t. D i n t r e p r i e t e n i i l u i . Eminesc u cere auto n o m i a Transilvaniei. c ă ci id eil e s u s ţ i n u t e d e el s e a s e a m ă n ă m u l t c u a c e l e al e l ui H o d o ş din Rom â nii şi conslitu ţ iu nile Tra nsilva niei. c ă ci d e si g u r n u c u ha z cur a t a scri s .Pe s t ş ş i me m b r u al Acade m i ei Rom â n e . El înd e a m n ă pe Româ n i la solid a r i t a t e a înt r e ei. f o s t r e d a c t o r e n c h e f a l f o i i vi t e l o r d e p r i p a s ş i al alt o r ju r n a l e ne c i t i t e col a b orat o r". de un d e au luat . î n h a z l i a n o t ă .a d ă r ui t Emin e s c u Curer ului de Iaş i. l . f o s t r e v i z o r . Po a t e c ă ş i a r t i c o l e l e p u b l i c a t e d e H o d o ş î n a c e s t z i a r vor fi avut rolul lor în al ă tu r a r e a lui Emine sc u ca cola b o r a t o r . înt r' o epoc ă de cri z ă p o li t i c ă o r i e n t a l ă di n c a r e av e a u s ă d ec u r g ă eve ni m e n t e îns e m n a t e pe n t r u noi. du p ă o între r u p e r e de câ ţ iva ani. La 1877. Buc at a t r e b u e s ă . In Federa ţ i u n e a din 187 0 pu blic ă Emines c u cele t r e i ar t i c o l e ale s al e în leg ă t u r ă cu si t u a ţ i a p oli t i c ă a Româ nilo r ş i a celorlal t e na ţ io n ali t ăţ i din Aust r o . ca r e vor r ă m â n e u n titl u de glorie al foii.i ad u c e a pâin e a zilnic ă . Eminescu ziarist. c ă ci cât e v a lu ni d u p ă aceia o re p r o d u c e . f ă r ă nu m e de aut o r. Michalis Emine sc u. inte r e s a n t e priviri gen e r al e as u p r a Româ n ilo r de pre t u t i n d e n i . De sig u r c ă le g ă tu ril e cu st u d e n ţ i i tra n s ilv ă ne n i la Rom â n i a Jun ă . Î ş i d ă d e a el si n g u r s e a m a d e d e o s e b i r e a dint r e m ă re ţ ia geniului lui ş i me dioc rit a t e a pos t u l ui care . ţ i n e r e a u n u i co n g r e s al Ro m â n i l o r ş i s o li d a r i z a r e a cu celelalt e na ţ i o n a li t ăţ i as u p r i t e. ara t ă îns ă cât de im p e r a t i v ă e fat ali t a t e a ge n i u l u i . su b tr a n s p a r e n t u l pse u d o n i m „Tan d a". R ă pirea Bucovinei ş i cele dou ă articole care for m e a z ă scrie re a Grigore Ghica Voe v o d . Cele t r e i a r t i c o l e d e ti n e r e ţ e al e lu i Emi n e s c u s u n t î n s u f l e ţ i t e n u n u m a i d e o c a l d ă p a s i u n e . Redact or la Curierul de Iaş i. Cine ar m ai ş ti de exis t e n ţ a ace s t e i foi dac ă Emine s c u n' a r fi a r u n c a t a s u p r a ei câ t e v a ra z e ale s u f l e t u l u i să u ? Frum o a s e critici tea t r a l e. la Feder a ţ i u n e i a . Era firesc lucr u ca Eminesc u s ă fie î n t r ' o z i a t r a s s p r e a c e s t z i a r . în Curier ul de Iaş i. S ă s t r e c u r ă m u n p i c d e a m ă r ă c i u n e d i n p a r t e a l ui Emi n e s c u . Emine sc u scrie: "D. la soli da r i t a t e cu celela l t e na ţ i u n i ş i le a m i n t e ş t e c ă 'n ei s t ă p u t e r e a ş i mâ n t u i r e a . p r o f e s o r d e li m b a r o m â n ă la Univ e r s i t a t e a d i n Bu d a . ca re d a c t o r . ci ş i a aceleia a tut u r o r na ţ io n ali t ăţ ilo r subj u g a t e. vecinie doct o r a n d în m ul t e ş tiin ţ e nefolo s i t o a r e . Colaborator la Federa ţ iunea. d e la ca r e va fi c ă p ă t a t inf o r m a ţ i i as u p r a st ă rii de luc r u r i di n Tra n s ilv a n i a .Un g a r i a : S ă f a c e m i m co n g r e s . Sl a v i c i e c o l a b o r a t o r l a z i a r î n c ă d i n 1 8 7 6 ş i p u b l i c ă aci di f e r i t e sc r i e r i la „Foi ţ a Tim p u l u i ". iat ă ce . . în s p e c i a l leg ă t u r i l e cu Slavici.a s c r i s m a i f r u m o s Emi n e s c u la mica gaz e t ă provincial ă . crimi n a lis t în sen s u l pro s t al cuv â n t u l u i ş i î n c o n f l i c t c u j u d e c ă t o r u l d e i n s t r u c ţ ie. c i ş i d e o în al t ă gâ n d i r e p o l i t i c ă î m b r ă ţ i şă t o a r e n u nu m ai a cau z e i Româ nilor. El cere fed e r a li z a r e a Aus t r o . Gheor g h e . în mijl o c u l u n e i s oc i e t ă ţ i în ca re la fieca r e p a s p o s t u r i l e în al t e d a u p e fa ţă mi ci m e a cel o r ce le oc u p ă . Primele articole ale lui Eminescu s unt cele ap ă ru t e în Federa ţ iune a.o. îl afl ă m pe Emine sc u.

Ins ă foaia no a s t r ă cea no u ă dac ă o fo n d ă m. conservatorii se gă seau în fa ţ a unui advers ar care nu alegea mijloacele spre a . Ac e a s t a o ş tie toa t ă lu m e a ş i Ti m p u l e co m b ă t u t ca org a n al Juni m ei". la sfă râmarea despo tis m ul ui de sus.o f ă cuse. care cere tim pi pâ n ă ce prin expe rie n ţ a vie s ă se cont o p e a s c ă cu fiin ţ a sufle te a s c ă a socie t ăţ ii. etc. Noi care am cont ri b ui t mai mul t poa t e de cât trib u n ii zilei. Palidele articole din curs ul anilor 1876 şi 1877. In afa r ă de Slavici la Ti m p u l. Ne m u l ţ u m i r e a d o m n e a î m p o t r i v a l u i Gr a n d e a ş i din pricin ă c ă nu f ă cea suficien t ă recla m ă revist ei ju ni m i s t e . Epoca era fr ă mânta t ă de lupte de partid. Liberalii aju ngâ n d la guv ern. cu toat ă criza politic ă oriental ă . m ai e Iacob Ne gru z z i. Dac ă . Un d o c u m e n t m u l t m a i î n s e m n a t e s c r i s o a r e a l ui Slavi c i c ă t r e la c o b Neg r u z z i . la 5 Augu s t 187 7. In Aug u s t 1 8 7 7 .at ri b ui t . c ă ' n c h e s t i a l e gi l o r m i l i t a r e s ' a l u a t d u p ă „ n o u a d i r ec ţ i e " d e la Ia ş i. d e m u r d ă r i a în s p e c i a l a ceia ce la n oi se chema alegere. n u v o i m d e l o c a n e a t i n g e d e li b e r t ă ţ i l e c â ş t i g a t e o d a t ă . to t s u b p s e u d o n i m u l T a n d a . nici ser iozit a t e a lui de gân di r e n'a u avut nici un rol. dar poa t e c ă a fost che m a t aci de că tre şefii conservatori numai din pricina împ rejur ă rilor politice. Car p .i a tace la rân d u . T e n d i n ţ e l e m a n i f e s t a t e d e Ti m p u l t r e b u i a u s ă fie privite cu sim p a t i e de Emine sc u. declar ă m ast ă zi franc. Astf el la 17 / 2 9 Ia n u a r 18 7 7 . cre d e c ă Con s t i t u ţ ia la noi e înc ă lip si t ă de via ţă ş i c ă ideile a ş te r n u t e p e h â r t i e fo r m e a z ă .o lui Emine s c u . Ziar ul e cont r a fra z e o l o giei goale. Gran d e a pen t r u aces t rol. în care se spu n e: "Cât ă vre m e Maior e s c u .r Zo t u . că nu voim a consolida tirania de jos. Conservatorii se deosebea u de liberali şi 'n privin ţ a politicei inte r n e ş i a celei exter ne. Se ş tia de altfel c ă la Tin t p u l d o m n e a sj pi ri t u l ju ni m i s t . Poate nici cultura. Aceasta a dus pân ă la ultima culme ura între cele dou ă partide. c ă r u i a ş i Emine s c u îi va r ă m â n e cr e d i n c i o s în t o a t ă ac t i v i t a t e a z i a r i s t i c ă : "S ă n u s e î n ş e l e n i m e n i . dau în judec at ă fostul guvern conservato r. Că zu ţ i de la guve r n la 31 Martie 18 7 6. s u n t în co m i t e t ş i e u î n r e d a c ţ i e Ti m p u l e o r g a n u l Ju n i m e i . Timp ul recunoa ş te lipsa de rap ort mul ţ u m i t o r într e insti t u ţ iile împ r u m u t a t e de d e la s t r ă i n i ş i gra d u l de cul t u r ă al s ocie t ă ţ ii noastre. Ve ni r e a l ui Emi n e s c u la Ti m p u l e r a d e c i p r e g ă t i t ă d e i n t r a r e a a t â t o r p r i e t e n i d e l a J u n i m e a . H. Emine sc u î ş i ar ă ta s e la Curier ul de Iaş i. du p ă o guve r n a r e de şase ani. u n id e a l lu a t d e ai u r e i a . Astfel Pressa. talen t u l lui de ziaris t. nu voim deopotriv ă paralizarea lor prin licen ţ a demagogiei. Atitu di ne a Timp ului e leal ă fa ţă de Dom ni t o r într' o vre m e cân d zia r ul liberal Ro m â n ul scrie la adresa acestuia articole necuviincioase.1 des ti n a u pe Gr. îşi dă seama de degradarea vie ţ ii noastre p u b li c e. su s ţ i n e nece s i t a t e a u n ei de sv ol t ă ri org a n i c e a socie t ă ţ ii noa s t r e . de la 23 ş i 25 Sept.i ş i s ă de svol t e doc t ri n a con se r v atoare. nu . şi Timp ul avea nevoie de un bun redactor. f a p t u l c ă Emi n e s c u 1 . î n a r t i c o l u l Bie t u l D .a l u a t în s e r i o s în c ri t i c a ce i. sa u . care pu b lic ă aci în 187 7 câteva din Scrisorile sal e. s ă . Timp ul avea nevoie de un redac to r de talent.i com p r o m i t e ş i desfiin ţ a politice ş te. n u v oi m a n e înt o a r c e în d ă r ă t c ă t r e p r ivile gi u r i l e s f ă r â m a t e de noi cu îns u ş i mâ n a noa s t r ă . leal şi cu energie. capabil să sus ţ i n ă atacu rile advers a rilor. Sl a v i c i i r o n i z e a z ă p e D . î n c a r e î n t r e a l t e l e . Ros e t t i . In Nr. Ti m p u l n u e r e a c ţ i o n a r . Mai e aci ş i Gr. s e s p u n e c ă d o c t o r u l î ş i d a i m p o r t a n ţ ă ş i p r i n .r Zo t u . ce r e m în s ă s t a b i l i r e a ec h i li b r u l u i ca r e n u m a i exi s t ă p e n t r u s u s ţ i n e r e a i n t e r e s e l o r vi t a l e ale ţă rei. orga n u l de z i d e n ţ e i con s e r v a t o a r e îl ac u z ă o d a t ă p e Lasc ă r Ca t a r g i u . Emine s c u va fi pri mi t cu buc u ri e s ă vin ă la red a c ţ ia Ti m p u l ui. nu voim atinge r e a liber t ăţ ilo r noa s t r e cetăţ ene ş ti prin reac ţ iune. d a r e î m p o t r i v a d e m a g o g i e i ş i în s c r i e ace s t p u n c t d e p r o g r a m . H. Maio r e s c u sc ri e lui Iaco b Negr u z z i : "Ti m p ul nu pu blic ă nici o no ti ţă des p r e Convor biri fiin d c ă e re d a c t a t de fleac ul cela de Gra n d e a . în Ti m p u l î ş i p u b l i c ă Cre a n g ă Pov es t e a lui Ha r a p Al b . 18 7 7 . nu cere m o reac ţ i u n e s p r e t r e c u t . Gra n d e a ca re d a c t o r . Convor biri Litera r e.

I. Roset t i. d . n u ni se sp u n e îns ă cine era u ace ş tia. I n t r ' u n m a n u s c r i s . iar la 31 Augus t. . Re d a c ţ i a z i a r u l u i a f o s t a c o r d a t ă î n a d u n a r e a g e n e r a l ă a m e m b r i l o r p a r t i d u l u i . Tot aci f ă cân d po r t r e t u l lui Emin escu. a p a r e l a 1 5 Ma r t .ş i al e g e si n g u r ă c ol a b o r a t o r i i d e ca r e . H.Ti m p u l d a c ă (pr e c u m s e a gi t ă a c u m ) in t r ă s u b m â n a m e a . că tre Iacob Negru z zi: "Pen t r u ca s ă v ă vo r b e s c de Emine s c u . ca orga n al gr u p ă rii con s e r v a t o a r e d e s u b p r e ş e d i n ţ i a l u i La s c ă r C a t a r g i u . s e p a r e c ă Ti m p u l cau t ă s ă . câ n d Lasc ă r Ca targi u aju n g e pre ş e di n t e al Club u l u i con s e r v a t o r . Slavici îi scrie lui Iacob Negru z z i c ă e sing u r la re d a c ţ i a Ti m p u l u i . 1877. cu Pom p i li a n ş i c ă Gra n d e a n u m a i vin e pe acolo fiin d c ă n u i se pl ă te ş te. Acest a nu r ă mâ n e îns ă mul t tim p sing u r u l red ac t o r. su b titl u l Icoa n e vec hi ş i ico a n e n o u ă . d o a r m u n c a is t o vi t o a r e a lui Emin e s c u la redac ţ ie. Pole m i z â n d cu Emin e s c u . E. lu m e a s' a d e p r i n s d e m u l t cu ele ş i cit e ş t e b a z a c o n i i l e d . In as t f e l de îm p r e j u r ă r i. Opo z i ţ i a con s e r v a t o a r e a r ă s p u n s la acea s t ă p u r t a r e ş i ea c u in s i n u ă r i: "Iar zi a r e l e o p o z i ţ i u n i i ş i m a i al e s ce l e c o n s e r v a t o a r e . iar la 28 Noe m b r i e într' o scris o a r e că tre acela ş . Gran d e a . Ar ti c o l u l p r i m a l l u i P e u c e s c u e p l i n d e r e p r o ş u r i v ă d i t e l a a d r e s a l u i Emi n e s c u . Emi n e s c u s e i s c ă l e ş t e : „M. re d a c t o r ş ef al zia r u l u i cons e r v a t o r Tim p ul". La 20 Dece m b r i e 18 8 0. c ă ci Ti m p u l di n 27 Ian u a r i e 18 7 7 a n u n ţ ă c ă co m i t e t u l d e re d a c ţ i e ş i . Maiore s c u într ' o scris o a r e d e la 4 Noe m b r i e 1 8 7 7 .1 Eminovici s ă scrie ase m e n e a in s a n i t ă ţ i. n oi vo m ve d e a în ur m e l e de ce r n e a l ă . Peuc e s c u ia re d a c ţ i a Ti m p u l u i. Tim p ul de la 21 Noem b ri e 187 6 m ă rt u r i s e ş t e c ă re d a c ţ i a e încr e d i n ţ a t ă n u m a i lui Gr. In 18 7 8 c hi a r . s e ' n ţ e l e g e c ă v a d a s e a m a d e t o t c e a p a r e î n r e v i s t a t a " . Gr. m u n c a lui Emi n e s c u e is t o v i t o a r e ş i el s e plâ n ge de acea s t a în scris o a r e a . el luc r e a z ă c u z e l ş i m a i m u l t ă b u n ă c r e d i n ţ ă d e c â t m i n e". La 1 Ian u a r i e 18 8 2. Xenopol scrie: "fa ţ a şi mâinile sale poa rt ă n e n u m ă r a t e u r m e d e c e r n e a l ă vi ol e t ă ". E m i n e s c u n u a r e d e c i d e la 'nc e p u t d e p li n ă p u t e r e la Ti m p u l.s a l e c u a c e i a ş i s e r i o z i t a t e c u c a r e a r c e t i b u n ă o a r ă Per d a f u l ş i Cuc u r i g u . pri n Th. Acea s t a n u îns e a m n ă îns ă c ă Emine s c u ş i . ca p e r s o a n ă ciu d at ă ş i ri d ic o l ă .a în m u l ţ i t n u m ă r u l m e m b r i l o r .i c ă tre Iacob Neg r u z z i . Articolul Bălcescu şi ur m a ş ii lui. Din diferi t e p ro c e s e de p re s ă de s p r e care se vor be ş t e în Ti m p u l. Slavici sc rie as u p r a lui Eminesc u la 14 Dec. 187 7. d a r pe 'nc e t u l toa t ă grija re da c ţ iei a trec u t su b mâ n a lui. La 5 Aug u s t 1 8 7 7 . îi ce r e lui Jac o b Neg r u z z i s ă i s e t r i m i t ă b a n i la Ti m p u l l ui Emi nesc u. afl ă m c ă la 30 Aug u s t 18 7 7 to t Gra n d e a er a re dac t o r u l res p o n s a b il. De a l t f e l G r a n d e a î n c e p u s e s ă n u m a i d e a p e la r e d a c ţ i e .a r ave a t r e buin ţă . Emin e s c u a veni t ca r e d a c t o r la Ti m p u l . Slavici sc ri e acel ui a ş i: "Red ac ţ i a Ti m p u l u i r ă m â n e d a r a p r o a p e n u m a i în s a r c i n a m e a ". ex a s p e r a t e d e a ceast ă îndoit ă insin u a r e calo m nio a s ă . Tot din pr oce s e de pre s ă afl ă m c ă l a 2 8 A p r i l i e 1 8 7 8 r e d a c t o r u l ş e f a l z i a r u l u i e r a I. 1 8 7 6 . s u n t c e l e a p ă r u t e c u înce p e r e de la 11 Dec. A. Ziar u l Tim p u l. re d a c ţ i a Ti m p dl ui se afla în se a m a lui Emin e s c u . Ad e v ă r u l e c ă Emi n e s c u e m a i dinai n t e re da c t o r al zia r u l u i. u n e i s i n g u r e p e r s o a n e c u d e p l i n e d r e p t u r i d e a . Emi n e s c u î ş i înc e p e activit a t e a cu râv n ă .g a g u de la Gala ţ i". Emi n e s c u n' a av u t d e la 'n c e p u t ace a s t ă si t u a ţ i e . Maiore sc u înt r e a b ă dac ă s'a u t r i m i s b a n i i n e c e s a r i l u i Slavi c i ş i Emi n e s c u p e lunile Octo m b r i e ş i Noe m b ri e. Xen o p o l vre a s ă . Aj u n s s u b r e d a c ţ i a l u i Pe u c e s c u . In 1 8 8 2 s e ş ti a d e c ă t r e to ţ i c ă Emines c u e aut o r u l artic olelo r din pag. O d a t ă ve ni t la Ti m p u l . C a n t a c u z i n o . a ti t u d i n e a fa ţă d e oa m e n i i p o li t i ci . e e m i n e s c i a n ş i p r i n i de i ş i p r i n s t i l.ş i schi m b e dac ă n u pri nci piile. Nicu Xen o p o l sc ri e în zia r u l de nua n ţă liberal ă Telegr af ul: "în ţ elege m ca într' u n u l din acele articole care împ o d o b e s c pri m a pagin ă a Tim p ul ui.a î nc e t a t c ol a b o r a r e a . Se c r e d e î n d e o b ş t e c ă p r i m e l e a r t i c o l e d i n Ti m p u l al e l u i Emi n e s c u . G ă si m a c i p ă r e r e a c ă lib e r alii au pre z e n t a t ac ţ iu n e a con s e r v a t o a r e su b do u ă as p e c t e: lu p t a îm p o t r i v a p o p o r u l u i di n p a r t e a boe ' r i l o r ş i l e g ă t u r a c u s t r ă i n i i p e n t r u s u g r u m a r e a ţă rii. Emine sc u era deci l a Ti m p u l î n c ă d i n Oc t o m b r i e s a u c e l m a i t â r z i u din Noembrie.1 p r e z i n t e p e Emi n e s c u . a p ă r u t la 2 4 Noe m b r i e 1 8 7 7 .

Şi c ă u t a u di n pa r t e . Colabo r a r e a lui Emine sc u a con ti n u a t tot u ş i ş i 'n 1882. a ti n s fii n d î n m o d s u b i t d e o g r a v ă b o a l ă .n a Ca t i n c a Sla vi c i c ă Emi n e s c u a ' n e b u n i t .a colabora la una şi aceea ş ji publica ţ iune. c ă c i a p a r ş i d u p ă 1 6 Feb r u a r i e .a d a t s e a m a c ă v r e m e a l u i d e g l o r i e t r e c u s e .e însă cu totul indiferent cu cine împ ă rt ăşesc onoarea de . cu care s ă v e s t e j e a s c ă p e a d v e r s a r i i l o r" .. Ti m p u l u i i .le idei to t a ş a de def ă im ă t o a r e. a înce t a t d e a m ai lua p a r t e în re d ă c ţ i u n e . Pe lâ n g ă ac e a s t a .i mere u credincios vechilor idei expus e. d .ago n i a p o e ţ i l o r r o m â n i " . d e ş a s e a n i n ' a m li n i ş t e .a civili z a Orie n t u l ş i cel di n 1 8 Iu n i e . Poa t e c ă î n s u ş i Emi n e s c u ş i . q u e l l e v i e !. d e ş a s e a ni m ă s b a t ca în t r ' u n ce r c vici o s în ce r c u l a c e s t a . C ă ci Emine s c u co n t i n u ă a m u r i d e foa m e . . ş i d e c u n o ş t i n ţ e . pâ n ă în m o m e n t u l cân d m â n a mo n a r chului semneaz ă . o r a 5 d i m i n e a ţ a .a d ă r u i t el a n i d e z i l e t o a t ă p u t e r e a s a i n t e l e c t u a l ă . că ci am lucr a t din convi nge r e ş i cu spe r a n ţă în consolida re a ideilor mele şi un mai bun viitor. S e v e d e c a b a n i i n u s e g r ă b e a u s ă vin ă . Qu e l l e vie.în contra acelor scriitori cari cred a se putea dispen s a şi de t al e n t . n u v a f i d e c â t d e s c u r t ă d u r a t ă ş i c ă n e v a f i da t ă . în leg ă t u r ă c u ri d i c a r e a s t a t u e i lui Ş tef a n c e l Ma r e la Ia ş i. încât degea b a pun mâna pe condeiu să încerc a scrie ceva. . E u r ă m â n c e l a m ă g i t î n a f a c e r e .. E lesne de în ţ eles că nu pot pri mi solida ri t a t e a cu aseme n e a pene. Bassarabescu. da r ş i o dova d ă a ne r v o z i t ă ţ ii e d e m i s i a d e la Ti m p u l. Emine s c u se si m t e o b o s i t . Maior e s c u înt r e a b ă iar ăş i la 28 Noe m b r i e: "Trimi t e Pogo r ba nii lui Slavici ş i Emine s c u pe Octo m b r i e ş i Noe m b ri e la Ti m p u l?". Mai o r e s c u e î n ş t i i n ţ a t d e D .vreun decret de dec orare sau de numire în func ţ ie. El scrie în demisia sa că tre pre ş edintele par ti d u l u i: "Permite ţ i .. T i m p u l î n s ă n u i . La 2 8 I u n i e 1 8 8 3 . nici ca exp resie m ă car. p e ca r e Emine s c u o 'nai n teaz ă la 16 Februarie 1883.cu dispre ţ . In opt ani de când m'am întors în România. sufe ri n ţ a mo r a l ă . Am fost pururea .a d a t cele n e c e s a r e p e n t r u o via ţă d e m n ă .1 Mihail Emin e s c u . la 2 Iulie Ti m p u l a n u n ţ a c ă di r e c ţ i a ş i re d a c ţ i a zia r u l u i era u înc r e d i n ţ a t e lui Mihail Pal e o l o g u . dar nu mai aduce nimic nou.nenum ă rate coloane din şapte ani ai Timpului o dovedesc .ale lui Eminescu. colabora şi el la Timpul. Şi 'n 1883 apar înc ă articole de . fericire a de a an u n ţ a reve n i r e a sa s ă n ă to s la func ţ iu nile de pân ă acum". d e c a r e a ş i a v e a a t â t a t r e b u i n ţ ă c a s ă m a i p o t l u c r a ş i al t c e v a d e c â t p o l i t i c ă . Dar nu merge. n u m a i d a c a vor vorbi într' u n mo d incalificabil de pers o a n a Regelui. Din 18 8 2 e scris o a r e a sfâ ş iet o a r e pe care Emi n e s c u o t r i m i t e u n u i p r i e t e n : "Ei bi n e d e ş a s e a n i a p r o a p e . a r t i c o l e c a r e p o t fi a t r i b u i t e l ui Eminesc u. La 1 Iu li e Co n v o r b i r i l e lit e r a r e p u blic a u Doi n a . Plină de mult ă de m n i t a t e . iar Eminescu nu se sim ţ ea de loc onorat de aceast ă vecină tate. D e m i s i a n ' a f o s t p r i m i t a . ş i d e idei. ba unul din articolele sale Materialuri etnologice are o deosebit ă importa n ţă prin ideile politice expuse şi prin datele biografice ce le cup rinde.". n ' a m r e p a u s u l s e n i n . l a 3 Iuli e z i a r u l ve s t e a î m b o l n ă v i r e a lui Emin e s c u în ur m ă t o a r e a not ă : "Unul din t r e cola b o r a t o r i i ace s t e i foi. Eminescu lucrea z ă cu aceea ş i râvna şi de ş i nu mai era el acela ce decidea la redac ţ ia Tim p ul ui. atâ t de obosit. N. E a c i o v ă d i t ă al u z i e la t e o r i a p ă t u r e i s u p e r p u s e ş i la s t il u l vir ulent al articolelor lui Eminescu. care . oricât de mare ar fi îndealt mi n t r e l e a cre di n ţ a me a în p ri n c i p iile co n s e r v a t oare.expri m a u în te r m e n i p r e a col o r a ţ i de s g u s t u l ce si m ţ e a u cu d r e p t c u v â n t în fa ţ a a c e s t o r m a n o p e r e . astfel articolul de la 15 Iunie în ches tia p r e t e n ţ i i l o r m a g h i a r e d e . c a r e c u t o a t e a c e s t e e s i n g u r u l a d e v ă r a t . m o n Die u. Doc u m e n t e p r e c i s e n e d o v e d e s c c ă Emi n e s c u a d u s a c i vi a ţă d e mi z e r i e . Se p r e g ă t e a o p o l itic ă d e î m p ă c i u i r e în c a r e el n u m a i p u t e a av e a nici u n rol. As t f e l Maio r e s c u îi sc r i e lui Iac o b Negr u z z i la 4 Noe m b r i e 18 7 7: "Cum st ă cu con t r i b u ţ i i l e Ti m p u l u i ? F ă bi n e . o d u c î n t r ' o m u n c ă z a d a r n i c ă . Ne p l a c e î n s ă a s p e r a c ă lip s a di n t r e n oi a ac e s t u i s t i m a t co n f r a t e . La miz e r ia fizic ă se ad ă oga u de z a m ă girile sufle t e ş ti. decep ţ iu n e a urma t la decep ţ iu n e şi m ă simt atât de b ă trâ n.".mi a Vă declar a c ă mie u nuia nu mi. s p u n e s ă t r i m e a t ă ban ii ad u n a ţ i lui Teo d o r Rose t t i. Un redactor dela ziarul Poporul. se sup ă ra când ziar ul prime a colabor a r ea cuiva fără ca el să fie întrebat..

d a r n u m ai a d u c ni m i c d e o s e b i t ca gâ n d i r e . d a r ace ş ti a n u ' m p ă r t ăş e a u ved e r i l e l u i Em i n e s c u î n c h e s t i a p ă t u r i i s u p e r p u s e . t r e b u e s ă ne întoarce m la articolele lui din tinere ţ e. Cu nr. alte o ri nu. sc ri e p r e ci s: "Nime n i n' a r fi f ă cu t p e Emin e s c u s ă s u s ţ i e o i d e i e c a r e n u e r a a l u i". înceteaz ă colaborarea lui Eminescu la Fântâna Blandu ziei. d a r c i n e v a c e r c e t a o d a t ă a c e a s t a . a lip s e i d e civili z a ţ ie real ă la noi. Tot de el tre b u e s ă fie ş i articolul Iar Icon arii.o obs e r v a ţ i e lui Emine s c u în leg ă tu r ă cu ideile s u s ţ i n u t e . P. To t Pe u c e s c u n e s p u n e c ă a t u n c i c â n d ci n e v a îi f ă cea vre .a pu s Emin e s c u în a p ă r a r e a in t e r e s e l o r ţă r ă ni m e i .1 poa t e face individ ul e de . sem n a t "M. Car p en u n ţ ă ş i p r o g r a m u l ju n i m i ş til o r .şi să n ă tatea. pr o p r i e t a t e a ţă r anul ui s ă fie gara n t a t ă con t r a pa rc el ă rii exce sive. a pro g r e s u l u i pe cale evolu tiv ă . s ă se int r o d u c ă s t a b i l i t a t e a î n f u n c ţ i i l e a d m i n i s t r a t i v e . ace s t a r ă s p u n d e a cu se m e ţ i e: "Alt u l o s ă m ă î n v e ţ e p e m i n e c u m s ă s u s ţ i n i n t e r esele nea m ul ui me u?".i na ţ iu n e a are de în depli nit o me nire pe lume. Eminescu scrie două art icole la 4 şi 11 Decem b rie 1888.lui Beldima n. Singur ul lucr u pe care . In che s t i a for m e l o r f ă r ă fo n d .Astfel se încheia o prodi gioa s ă ac t ivi t a t e d e zi a r i s t p o li t i c. în special la acele risipite cu d ă rnicie în coloanele Tim p ul ui.Eminesc u e acu m un du ş m a n al pesi mi s m u l u i ş i scep t icis m u l u i . a ş a c u m l e ' n ţ e l e g e a e l .a sfâr ş it via ţ a în tragicele împrejur ă ri cunosc u t e. Ideile su s ţ i n u t e de Emine sc u au fos t un eo r i în conco r d a n ţ ă cu vede rile con s e r v a t o a r e . n ' a u p us sufle t u l cald ş i ent u s i a s t pe care 1 . Gândirea politic ă a lui Eminescu. I n ş e d i n ţ a d e l a 3 D e c . fi i n d c ă e r a p ă t r u n s de convinge r e a con s e r v a t o a r e . Se a d u c e a s t f e l o jigni r e ne m e r i t a t ă u n u i a d i n c e l e m a i a l e s e s p i r i t e a l e n e a m u l u i . spre sfâr ş itul anului şi 'n Ianuarie 1889. Un articol plin de multa cum p ă t a r e ş i bu n sim ţ e cel di n 5 Ian u a r i e 18 8 9 şi unele forme ortografice şi particularit ăţ i de limb ă ne fac s ă cre d e m c ă e scris de Emines c u . De Eminescu e cu sig uran ţă articolul Iconarii d. In 1888. Exis t ă ş i a s t ă z i o a m e n i c a r e c r e d c ă Emi n e s c u a f o s t l a T i m p l u l u n s i m p l u s c r i b c a r e p e n t r u p l a t ă a e x p u s i d e i ş i p ă r e r i a l e p a r t i d u l u i . Ultimele articole ale lui Eminescu ne ara t ă con s e cv e n ţ a în unele princi pii politice. Dar acestea erau idei ap ă r ate de m ul t e ori de Emines c u în Ti m p u l." şi ap ă rut în Româ nia liber ă la 13 Noem brie. n u ale s al e p r o p r i i . Radu Popea ne s p u n e c ă d e l a a c e a s t ă d a t ă n u s ' a m a i s t ă r u i t pe lâng ă Eminescu să scrie. îl află m colaborator la România liber ă . v a t r e b u i s ă vad ă dac ă nu cu mva Emine s c u a deva n s a t pe ş efi în mul te ches ti u n i ş i dac ă nu cumva îns ăş i doc t ri n a con s e r v a t o a r e se for m e a z ă od a t ă cu activit a t e a zia r i s t i c ă a l u i E m i n e s c u . m u n c a on e s t ă înc u r a j a t ă . s ă s e l u p t e co n t r a f u n c ţ i o n a r i s m u l u i .a se pu n e în serviciul na ţ i u n ii s al e . Grigo r e Peuce sc u. 188 1 în Con t r a p r o e c t u l de ad r e s ă . Nu mult dup ă aceia Eminescu s'a îmboln ăvit şi şi. Emi n e s c u î ş i d e s v o l t a p ă r e r i l e l u i p o t r i v i t c u i n t e r e s e l e n e a m u l u i . deoarece era foarte nervos. me s e r i a ş ii ro m â n i s ă fie înc u r a j a ţ i. Pen t r u a ex p u n e gâ n d i r e a s a p oli t ic ă . dar nu ne folose sc la fixarea gândi rii lui Eminesc u. Emine s c u a avu t acele a ş i p ă re ri ca ş i fr u n t a ş ii co n s e r v a t o r i . Du p ă Emin e s c u o m u l n u a p a r ţ i n e în tregii ome niri. Colaborat or la "România Liber ă " ş i "Fântâna Bland u z i e i". El cer e ca o p e r a d e o r g a n i z a r e a s t a t u l u i ş i s o c i e t ă ţ i i s ă ai b ă ca p u n c t de ple c a r e Con s t i t u ţ i a . A ceas t a par t e care . IV. devenit ă ziar con servator înc ă din 1885 şi la revista literar ă Fântâna Blanduziei. p e n t r u a o . ca p r o p r i e t a t e a s ă fie asig u r a t ă . Eminescu rec ă p ă tân d u . Primatul na ţ iunii. re d a c t o r al Ti m p u l u i cu ' nc e p e r e de la 1 Ian u a r i e 1 8 8 2 . care aduc ceva nou ca atitu di n e suflet ea s c ă . 6 (8 Ianuarie 1889). de la 20 Noembrie. E. In Fântâna Blanduziei. Slavic i n e m ă r t u r i s e ş t e c ă Emi n e s c u a i n t r a t l a Ti m p u l . se reîntoarce la ziarism. Ca r p t r e c e d r e p t fo r m u l a t o r u l d o c t r i n e i co n s e r v a t o a r e . a fic ţ i u n e i p a r l a m e n t a r e . s ă s e în c u r a j e z e în v ă ţă mân t u l real şi tech nic. ci nu m a i unei p ă r ţ i. Du p ă câ ţ iv a a ni d e exis t e n ţ ă tr a gică . E v r e m e a s ă fi e r e v i z u i t e a s e m e n e a c r e d i n ţ e c ă r o r a n u m a i ig n o r a n ţ a o r i p a t i m a p o l i t i c ă le m a i d ă ex p r e s i e .

Eminesc u nu expri m ă nu m ai o credin ţă mistic ă în tri u m f u l dr e p t ă ţ ii. Al t ă c o n v i n g e r e a l u i Emi n e s c u e c ă n a ţ i u n i l e au dre p t u l de . re alit a t e a de ca re su n t e m lega ţ i pri n lan ţ u r i ce nu se po t de s f a c e e na ţ i u n e a: "E o che s t i u n e c e n u e x i s t ă .a pu s . c e l o r î m p r e u n a c u c a r e e ş t i d e s t i n a t s ă t r ă e ş ti. Cos m o p o l i t i s m u l e n u m a i p r e t e x t u l de . scrie el odat ă .aj u t a s ă .o Emi nesc u în articolele de ap ă rare a na ţ iunii noast r e subj uga t e în Austro . d a r c ă ş i c e l e l a l t e n a ţ i u n i vo r s f â r ş i p r i n a e ş i d e s u b j u g u l ce li s' a im p u s de n a ţ i u n i m ai p u t e r n i c e . Parerile lui Emine sc u asu p r a sta ul ui au la ba z ă tot conce p ţ i a sa asu p r a na ţ i u nii. e l e l e g a t p r i n l a n ţ u r i n e d e s f ă c u t e d e g r u p a de oa m e n i în care s'a n ă scu t".s al ă t u r i d e t i n e .unga r.a nu face nimic pen t r u o par t e din ome ni r e. na ţ i u n e a rep r e z i n t ă o su m ă de put e ri vii care merg în direc ţ ia hot ă râ t ă de pro p r i a lor nat u r ă .i este h ă r ă zit ă .a lucra pe n t r u societ a t e . Dar el e im p o s i bi l.Ungaria. dar e sig ur ă ". pen t r u Eminesc u.şi dete r m i n a singure soart a: "Toate na ţ iunile trebue aduse la valoarea lor pro p rie". Emine s c u are de pli n ă încre d e r e în vitalita t e a na ţ i u n i i . o n a ţ i u n e ' sf â r ş e ş t e p ri n a învi ng e . Eminesc u cere drept u ri nu numai pentr u Românii din Austro . S ă n u fi m i n v e n t i v i î n c h e s t i u n i a l c ă r o r î n ţ e l e s a r fi g r e u d e d e f i n i t p e n t r u fie c a r e di n n o i . t r e b u e s a l u c r e z e p e n t r u n a ţ i u n e a î n sân ul că reia s'a n ă scut.în n a ţ i o n a l i t ă ţ i. Pe ba z a acest o r convinge ri.ş i în d e p l i n e a s c ă misiu ne a ce . Pentr u um a ni t a t e ca fiin ţă colectiv ă . a c e a s t a a c o s m o p o l i t i s m u l u i . Gâ n d u r i l e ac e s t e a ex p r i m a t e î n e p o c a s t u d i i l o r l a Vie n a . ci pen t r u toa t e na ţ i u n ile opri m a t e . cos m o p o litis m ş i egois m e ac el a ş i luc r u.a avea suveranita te a şi legisla ţ ia prop rie şi că a trece suvera ni t a t e a unei na ţ i u ni în bra ţ ele alteia e o crim ă împo t riva celei dint âi. Cos m o p o l i t i s m u l e o sim ul a ţ i u n e .i bi r u i t o a r e a s u p r a t u t u r o r as u p r i t o r i l o r ş i re s t r i ş til o r: "lim b a ş i na ţ i o n alita t e a ro m â n e a s c a vor pie ri de o d a t ă cu Româ n u l ma t e r i a l. Poli t i c a d e s t a t m a g h i a r ă e z a d a r n i c ă . El n' a fo s t n i c i o d a t ă u n a d e v ă r . n u pri n de s n a ţ i o n a li z a r e ş i re n eg a ţ i u n e". c ă r e i a e l îi a p a r ţ i n e . nu se poa t e luc r a d e c â t p u n â n d u . Triumful na ţ iunii e pentr u Eminescu triumful drep t ăţ ii. f ăţă rnicie. s t a t e l e s l a b e s i m u l e a z ă şi e l e c o s m o p o l i t i s m u l p e n t r u a p o n e g r i ş i d a p e fa ţă ten d i n ţ e l e sta t el o r ina mic e mai tari. Cine vre a s ă luc r e z e cu folo s pe n t r u u m a n i t a t e . pre t ex t al lenei şi indifere n ti s m u l u i.Ungaria. pe d r e p t u l na t u r a l al fiec ă rei na ţ i u n i .i d e re z i s t e n ţ ă ş i ' n vit a li t a t e a . Poa t e c ă ar exis t a co s m o p o l i t i s m . de . In ce p rive ş t e na ţ i u n e a n o a s t r ă . I n 1876. c ă sing u r e na ţ i u n i l e au dr e p t u l de . E în vorbele lui Emine s c u nu nu m a i încre d e r e a . Nu treb u e s ă ne mai mir ă m de vehe m e n ţ a ce . d e a lu c r a p e n t r u ac e a si n g u r ă p a r t e . Indivi d u l e os â n d i t p r i n ti m p i ş i s p a ţ i u . acest triu mf trebu e s ă vin ă odat ă : "E pietroa s ă şi 'ncovoiat ă calea Drept ăţ ii. Str ă i nii si m u l e a z ă co s m o p o l i t i s m u l p e n t r u a n u . I n z a d a r a r î n c e r c a c h i a r d e a l u c r a d e o d a t ă p e n t r u t o a t ă o m e n i r e a . Desf ăş ura r e a pu t e r il o r nat u r ii nu poa t e fi de nimic opri t ă în ca l e. v o r r ă m â n e a c e l e a ş i ş i m a i t â r z i u . Indivi d u l car e are în t r ' a d e v ă r do ri n ţ a de . cu sti ng e r e a pri n m oa r t e ş i f ă r ă ur m a ş i a noa s t r ă .te în se r vici ul celo r ce . Cos m o p o li ti s m u l e sim ul a ţ ie.a fi st ă p â ne asupra lor înş ile. l a t e m e l i a l u i a f o s t t o t d ea u n a u n in t e r e s . In s u f l e t u l l u i e î n r ă d ă c i n a t ă c o n v i n g e r e a c ă oric â t e pie d i c i i s ' a r p u n e în cal e. El se ba z e a z ă pe fa p t e l e ist o r i c e. din pa r t e a un ui indivi d care nu lucre a z ă ni mic pe n t r u u niv e r s u l înt r e g . Eminescu sus ţ ine nu numai că na ţ iunea noast r ă s e v a el i b e r a d e v r ă j m a ş i .dac ă el ar fi posibil. at u n c i câ n d ex p r i m ă cu h o t a r î r e p ă r e r e a c ă o na ţ i u n e n u are dr e p t u l s ă do m n e a s c ă as u p r a alt eia. n u poa t e lucr a p e n t r u o o m e n i r e c a r e n u e x i s t a d e c â t î n p ă r ţ i l e ei co n c r e t e . de oarec e for ţ el e na ţ i u n ii noa s t r e se vor desv ă lui în dire c ţ i a imp u s ă de na t u r a lor ş i vor înfr â n g e ideia de sta t aus t r o . Sprijini t pe cre di n ţ a în triu m f u l dre p ta ţ ii. Stat ş i na ţ iu n e.a se ridica ş i de a .ş i p r i m e j d u i i n t e r e s e l e c e l e a u î n ţ a r a n o a s t r ă . Pent r u Emine sc u. Cosm o p oli tis m u l e o imp o sib ilit a t e . el are de p li n ă înc r e d e r e în p u t e r e a .

a lui Mircea cel Mare în Muntenia. In ce prive ş te via ţ a intern ă a popoarelor. ele au nevoie de un centr u spre care să gravite z e şi se gru pe a z ă în jurul dina s t i ei ca al binele în jur ul m ă tcii lor. fiindc ă num ai ea salvea z ă na ţ io n alit a t e a. La începu t ul des volt ă rii. Statul Monarhic.ne în p r a g u l e p o c e i co n t i m p o r a n e d e s b i n a ţ i şi cu tru p ul ţă rii sfâ ş iat. aceast a din ur m ă sfâr ş e ş te prin a birui. Adâncind problemele istoriei neam u ri lor mo d e r n e . se ajunge la armonizarea intereselor individuale. s ă o fereasc ă de spoliat o ri. Conferin ţ a . Societatea exist ă prin exploa tar e a unei clase prin alta.i numai o lupt ă între ideia statului şi individualism. adev ă rata unitate social ă cap abilă de.1 ur m ă ri m: "Nu dre p t u l pu blic. Statul treb u e s ă aib ă grij ă de aceas t ă clas ă de pro d u c ă t ori. Clasele ca pă r ţ i ale na ţ iunii trebue s ă r ă mâ n ă egal de im p o r t a n t e în fa ţ a sta t u l u i a că rui menire statornic ă e de. Eminescu arat ă larg ideile sale asupra statul ui. nu formarea unei Dacii politice. a . să vegheze la prospe rita tea ei material ă şi să . Eminescu ajunge la conclu zia că pen t r u p ă stra r e a na ţ ionalit ăţ ii. da r la ba z ă e o clas ă care sing u r ă pro d u c e . s ă o cultive. id ei a monar hic ă e punct ul central.am ră sturnat mereu domnii.vem nevoie de . existe n ţ a lui e inferioar ă existen ţ ei na ţ i u nii. pă rerile comune dau na ş tere la principii. cel inteligent e creator de armonie. aceasta .alung ul veacurilor nu . via ţ a social ă e un câm p de schi m b ă ri.adreptul materiile pri me. am decă zut. c) economie. Avem nevoie de aceast ă organiza ţ ie. au pr o g r e s a t ş i au aj u n s cele mai p u t e r n i c e în Eur op a . de asuprire a claselor productive.i sta t u l ci na ţ iu n e a. exem pl u este epoca lui Alexan d r u cel Bun şi Ştef an cel Mare în Moldova. Pentru Eminescu. De ea Eminescu leagă ş i po si bilit a t e a sta bilit ăţ ii ş i asig u r a r e a tri u m f u l ui merit ul ui. Istoria noast r ă i a a r ă t a t c ă a t â t t i m p c â t î n s t a t u l n o s t r u a fost sta bilit a t e a do m n il o r. noi am prog r e s a t . In co n c e p ţ i a lui Emin e s c u a s u p r a s t a t u l u i . ve ş nice. Individualismul exag erat distruge.a se desvolta de . In împrejur ă rile nesigure din vremea r ă zb oi ul ui orie n t a l. Interesele comune creaz ă clase. de nestabilitate în domnie. Emine sc u expri m ă clar ideia că ţ inta noast r ă trebue să fie asigurar e a na ţ ionalit ăţii. iar sta t u l care .şi îndeplineasc ă astfel scopul lui moral. ci p ă st r a r e a na ţ i o n a li t ăţ ii noa s t r e e lucr ul de c ă pe t e n i e pe n t r u noi ş i ar fi mai bine s ă n u alegem deputa ţ i decât să se peard ă na ţ ia român ească". Stat ul e depe n d ent de na ţ i un e. Pentru ca armoniz ar ea claselor să fie cu putin ţă e nevoie de . Pop o a r e l e . t r e z i n d u .a înfrânge piedicile şi de. adică cump ă nire între foloasele aduse de cutare chelt uial ă şi sacrificiile f ă cute pe n t r u ea. Când individualism ul se gânde ş te şi la interesele colective. În Influen ţ a austriac ă . Nu . în timp ce 'n jurul nostr u state uria ş e au luat fiin ţă numai fiindc ă aveau o m o n a r h i e s t a b i lă.în tri u m f u l na ţ iu ni i.i de mir a r e deci c ă Emine sc u se gân d e ş t e mai mul t la na ţ i u n e decâ t la sta t. Eminesc u socoa t e că 'n ţ ara noas t r ă e absolut necesar ă o dinastie cu autoritate moral ă .i reg ula t o r u l acestei vie ţ i e stabilitate. nu ale inteligen ţ ei.a le aduce în armonie.o orga n i z a r e de st a t care s ă per m it ă urm ă toa rele condi ţ iuni: a) stabilitate prin mon a r h i a ere di t a r ă . că ci e singura care lucreaz ă de . Sta t u l n u tr e b u e s ă vad ă în clase indivizi deose bi ţ i. s u n t pr o d u c t e ale naturii.o asigur ă m. pent r u realiza re a princip iilor se for m e a z ă pa r ti d e. e mi ş care. mai mul t ori mai pu ţ i n abs olut ă . Emi n e s c u e p e n t r u o di n a s t i e în j u r u l c ă rei a s ă s e c ri s t a l i z e z e vi a ţ a s t a t u l u i ş i ca r e s ă a si g ure armoni za rea intereselor de clas ă . Când îns ă sub influen ţ a drep t ul ui public polon ne.o dinastie. Ist oria conti m p o r a n ă a confir m a t p ă rerea lui Emin escu. deci pe acea s t a din ur m ă tre b u e s ă . sc ri e Emin e s c u . adic ă princip al ul scop pe care tre b u e s ă . Ideia statului e ideia armoniz ă rii interes elor. d a r ş i co n vi n g e r e a c ă 'n lu p t a di n t r e s t a t şi na ţ i u n e. adică excluderea parazi ţ ilor cond eiului şi silirea lor la munc ă productiv ă . el aj u n g e la convi n g e r e a c ă st a t e l e în care princi pi ul mona r hic a fost în floare. Având în vedere caracte r ul firesc al claselo r sociale. ci un singur ind ivid: na ţ iunea. Urm ă rind istoria ţă rilor noastre minate de ind ividualis m destr uc tiv. b) munc ă .

nu. deci desvoltarea elementului rom âne sc este ş i cat ă s ă fie ţ int a noa s t r ă de că p etenie" . pentr u să n ă tatea lui. Eminescu pleac ă de la realitatea vie: na ţ iunea. Când e vorba de conducere într'un stat. Pentru Eminescu "Salus reipublicae summ a lex esto". a parve nirii. ca el s ă . Statul lăsat pe mâna politicianismului. asigur ă realizare a intereselo r pers o n ale. exclusive prin natura ei".i fo r m a de guve r n ă m â n t . ca scut al individu alit ăţ ii contra tir a n i e i p e r s o n a l e ş i a tir a n i e i uli ţ e l o r .. Criticân d pe liberali. Sco p u l p ri m n u . de p a r t e de . e dominat de interese personale. Num ai acele societ ăţ i s'a u desvol t a t în mo d firesc. In lumina realiz ă rii interesului na ţ ional judec ă Eminescu formele de stat şi de guvern ă mânt. n u în sluj b a na ţ i u n ii. Statul demagogic nu realizea z ă armo nia inter eselor clasei do mi n a n t e cu acele ale clasei muncit o rilor: "Acest sim ţ i m â n t al stat ul ui. toate gân d u r ile şi sen ti m e n t e le lui Eminesc u se ordo n eaz ă în jurul unei singure axe: na ţ iu nea. s t a t u l ace s t a e o orga ni z a ţ i e de pa r a z i ţ i ş i sala ri a ţ i. Statul.şi îndeplineasc ă un rol moral prin ocrotirea meritului şi muncii. Statul demagogic însă.Influen ţ a austriac ă e pentr u Eminese u un prilej de . oricât s'ar îmbog ăţ i patrio ţ ii. care s'au ferit de demagogie şi de des potis m. Sistemul de guvern ă mâ n t care nu . Asupra lui. al averii legitim e. Eminesc u scrie că sta t u l e un pro d u c t al nat u rii.". ca un elemen t moral.şi poate îndeplini men irea. ase m e n e a un ui orga nis m îş i are evolu ţ ia sa. Astfel Eminescu scrie: "noi prim im ideia stat ului ca ap ă r ă tor al mer itului legiti m. e conda mna t s ă fie sla b ş i 'n ă u n t r u ş i 'n af a r ă : e u n s t a t car e nu rezist ă descomp u n e rii. că. In conce p ţ ia sa asup r a stat ul ui. n u m a i ave m a ne îngriji de elemen tele str ă ine care . Statul demagogic nu are respect pentru popor. că un siste m. fă ră ideal. e stat ul egoismului. al armo n iei intereselor. reazi m al na ţ iunii. Condi ţ ia principial ă pe care trebue să . Statul na ţ ional. ca ceva superior dispozi ţ iilor generale ale unei genera ţ ii.o ndeplinească statul nostru. al mu n cii leg itime. se sb a t e pe moart e. care. nici nu merit ă m s ă mai exist ă m: "s a u ţ a r a ac e a s t a s ă fie în a d e v ă r r o m â n e a s c ă sau nici nu merit ă să fie". Eminescu dă aceast ă defini ţ ie tăioas ă: "Stat ul e azi ma ş ina pri n mijloc u l c ă reia cei la ş i se ră zbun ă asupra protivnicilor lor politici". s'a pierdu t cu des ă vâr ş ire ast ă zi. nu .a face profesia sa de credin ţă într'o chesti u n e vital ă pe nt r u na ţ iu n e a şi sta t u l nos t r u. ci a pa r ti d u l u i. când s t a t u l e a s t f e l c o n s t i t u i t . Sta t u l t r e b u e s ă fie re a z i m u l sig u r al na ţ iuinii şi să .i o simpl ă fra z ă . e aceia de . Eminescu scrie că forma oligarhică a asigurat desvoltarea normal ă a societăţ ii ome n e ş ti. e tot ce se poat e mai r ă u şi mai uciga ş ca siste m" . Stat u l aces t a e un mecanism fă ră moralitate. ală turi de imoralitatea eventual ă a tenden ţ elor existente în societate". Pentru Eminescu un stat absolutis t în care oame nii tr ă esc bine e prefera bil unui stat liberal în care pretu tin d e n i e numai boal ă şi mizerie.. are de rezultat moart ea real ă a unei na ţ ii. este ca element ul rom âne sc s ă r ă mâie cel det e r m i n a n t . fă ră suflet. ai scă p ă rii de ră spun de re prin paravanul parlamen t arismului.a duce spre progres na ţ iunea e un sistem ră u şi cond amn a bil: "Noi crede m îns ă . prim ind o formă de guvern ă mânt oligarhică.şi îndepline ş te rolul de . După aces t crit e ri u lau d ă el for m a oliga r h ic ă ş i con d amnă liberalismul. Numai statul na ţ ional poate realiza condi ţ ia ca eleme n t u l ro m â n e s c s ă .a asigura desvolta re a armonic ă a claselor sociale.a înc u r a j a m e ri t u l ş i m u n c a .a fi un sta t na ţ io n a l: "Stat ul n o s t r u n u ar e al t ă r a ţ i u n e d e a fi d e c â t ac ei a c ă e stat românesc. că ase m e n e a un ui copac urmea z ă anu mi te faze de desvoltar e.şi sup u n interesele lor desvolt ă rii noastre na ţ ionale: "Chest iunea de că pete nie pen t r u istoria şi contin uit a t e a de desvoltare a acestei ţă ri.şi imp u n ă geniul lui spec ific şi să fie deter mina n t în via ţ a societ ăţ ii. Departe de. Statul demagogic dev ine o unealt ă în mâna politicienilor. în c â t p o a t e fi c o n d u s în mod unilateral cu reprezentan ţ ii unei singure clase sociale. Real i z â n d u n a s e m e n e a s t a t n a ţ i o n a l . Dac ă via ţ a no a s t r ă de s t a t n u n e as ig u r ă ac east ă con di ţ ie. Asupra aceleiaş i chestiuni Emineseu scrie altă dat ă: "Ideia abstr ac t ă a stat ul ui ca ap ă r ă tor al intereselor clas elor societ ăţ ii. pentr u tradi ţ iile lui. ci bun ă starea na ţ iunii. neavâ n d nici un sprijin.

i li b e r d e a . Stat u l e u n or g a n i s m . Ins ti t u ţ iil e îi apa r deci lui Emine s c u ca sim p l e orga n e ale corp ului social ce se desvolt ă du p ă legile nat u rii Privind felul cum se 'ntro d u c e a u la noi instit u ţ ii neisvorîte din prop ria noas t r ă via ţă. spre a. via ţ a no a s t r ă p u b lic ă o oc a z i e p e n t r u ilu s t r a r e a ş i ri d i c a r e a în s u s a imi g r a ţ i u n i i din câte ş i patr u unghi u rile lumii".şi exprima viaţ a. Soar t a ş i car a c t e r u l ne a m u l u i tre b u e s ă fie de t er m i n a t e d e ele m e n t u l n a ţ i o n a l: "De ac e e a cre d e m. n u Am e r i c a d u n ă r e a n ă . înclin ă r ile lui onest e şi genero a s e. ş i d e aci violen ţ a împ o t r iv a p ă tu rii con d u c ă t o a r e şi su p e r p u s e . era firesc ca Emin e s c u s ă . d u p ă p ă r e r e a l u i Emi n e s c u . n u p o a t e să s c h i m b e d u p ă p l a c f o r m a ş i f u n c ţ i u n ile s t a t u l u i . Noi cr e d e m c ă . c ă s t a t u l e u n r e z u l t a t a l c o n v e n ţ i u n i i şi al p u n e r i i la c a l e p r i n t e o r i i . ca r e a d e s e a n e c o n ş t i u t u r m ă r e ş t e o ideie pe câ n d ţ e s e la r ă z b o i u l vre m ii. Emines c u scrie că sta t ele au ten din ţ a natu r a l ă de . ş i î n t o c m a i p r e c u m e u am tot d e a u n a cun oş ti n ţă preal a bilă des p r e act ele de voi n ţă ce se p e t r e c în t r u p u l m e u . un foarte gingaş organism.i fireş ti de via ţă. c'un cuvâ nt geniul lui s ă r ă mâe şi pen t r u viitor nor m a de desvoltare a ţării şi să pă trund ă pururea a cea s t a de svol t a r e . O d a t ă e l s c r i e : "U n s t a t e u n î n t r e g o r g a n i c .a râ n d u l as e m e n e a m a t e r i e i f ă r ă voin ţă ca r e tr e c e prin for m e l e exis te n ţ e i. ins ti n c t e l e ş i înclin ă rile lui m o ş t e n i t e . Alt ă da t ă Emine sc u scrie: "Natu r a pop orul ui. u n o r g a n a l s o c i e t ă ţ i i ş i p r e c u m o m u l n u . ele m e n t u l na ţ i o n a l ş i c ă e sc r i s în ca r t e a ve a c u r i l o r ca ac e s t ele m e n t s ă d e t e r m i n e z e s o a r t a ş i ca r a c t e r u l a c e s t ui sta t". Emine s c u. dre p t u l.a p a r l a m e n t u l şi d e . Conc e p â n d st a t u l ca u n org a n i s m . aj u n g ă la co n vi n g e r e a c ă ac e s t e a con s t i t u i a u un ate n t a t la legile de de sv ol t a r e fir ea s c ă a u n u i st a t. gen iul lui.r o m a n ă ..ş i s c h i m b a i n i m a s a u c r e e r u l s a u p l ă m â n i i d u p ă p l a c. s a u d a c ă în t r ' u n n u m ă r d e ca z u r i . m e n ţ i n â n d u . Voim sta t u l na ţ i o n a l.a se osifica în form e.. n u s ă i m p u n ă le g i a p r i o r i u n u i o r g a n i s m . Emine s c u a r a t ă şi ' n c e c o n s t ă a r t a p o l i t i c ă : " a r t a p o l i t i c ă e ca a r t a m e d i c u l u i : a r e s ă s u b v i n ă ac ţ i u n i i ş i re a c ţ i u n i i b i n e f ă c ă t o a r e a n a t u r i i".n e cu s t a t o r n i c i e p u n c t u l d e p l e c are al sta t ul ui na ţ io n a l. . ca limba lui. bun ul lui sim ţ . — e l e s t e şi r ă m â n e u n p r o d u c t a l n a t u r i i . p o p o r u l o a m e s t e c ă t u r ă . ia t ă c e ve d e Emi n e s c u : „Pa t r i a u n o t e l . In loc d e s t a t n a ţ i o n a l . In socie t a t e a privit ă din oric e p u n c t al d e s v o l t ă rii. Cond a m n â n d libe r ali s m u l .dea tiparul acestei forme de stat. Întocmai dupacum un organism îşi caut ă formele . aş a şi ţ a r a t r e b u e s ă şt i e t o t c e i a c e u r m e a z ă a s e f a c e în n u m e l e ş i ' n i n t e r e s u l e i" .a avea Jorme stabilite prin care genera ţ iile trec de . Me ni r e a a r t e i p o l i t i c e e "s ă s u b v i n ă ac ţ i u n i i ş i re a c ţ i u n i i b i n e f ă c ă t o a r e a n a t u r i i . legile. ace s t e a s ă fie d e t e r m i n a n t e în via ţ a unui stat" Ace s t e c o n d i ţ i i n u e r a u r e a l i z a t e în s t a t u l n o s t r u d e m a g o g i c . Expu n â n d idieile sale as u p r a st a t u l u i ş i socie t ăţ ii ca fap te ale na t u rii. Pentru Eminescu statul e un organism. şi statul are nevoie de institu ţ ii reieşite în mod firesc din natura lui. e mai m ul t ori mai pu ţ i n i n d i f e r e n t d a c ă o a m e n i i c a r e s u p u n d e s v o l t a r e a lor p r o p r i e d e s v o l t ă r i i n a ţ i o n a l e a Ro m â n i e i . înt e m e i a ţ i p e vo r b e l e b ă t r â n u l u i Mate i Ba sa r a b . A s u p r a s t a t u l u i c a o r g a n i s m g ă s i m m u l t e p a g i n i î n a r t i c o l e l e l u i E m i n e s c u . d e a c i a t a c u l î m p o t r i v a li b e r a l i s m u l u i . A c e i a ş i i d e n t i f ic a r e a s t a t u l u i c u u n o r g a n i s m o g ă s i m ş i a i u r e a : "I n z a d a r a r î n c e r c a ci n e v a s ă d o v e d e a s c ă . a c e a s t ă o r i g i n e n u este atâ t de pro p ri e". s u n t î n o r i c e c a z d e o r i g i n ă p u r ă t r a c o . con d a m n ă un înt r e g sis t e m d e c o n d u c e r e ş i o în t r e a g ă o r g a n i z a ţ i e d e s t a t . în linia înt â i a . c ă ţ a r a es t e . bi s e r i c a u n t e a t r u p e n t r u p o li t i c i a n i . n u p o a t e s ă s e jo a c e n e p e d e p s i t ă d e . religia: aces te a nu sun t de câ t org a n e l e de via ţă ale socie t ăţ ii. de . s u n t co n ţ i n u t e fa z e l e ei viitoa re. ţ a r a t e r e n d e ex p l o a t are pe n t r u st r ă i ni.a g u v e r n u l " . c a r e n u p o a t e t r ă i d e c â t î n c o n f o r m i t a t e c u l e g ile lui în ă sc u t e". in s t i t u ţ i i l e o r g a n e l e l u i f ir e ş t i . n u st a t u l co s m o p o l i t . a s e m e n e a n ici s o c i e t a t e a în t r ' o s t a r e a n u m i t ă d e l u c r u r i e c o n o m i c ă şi d e c u l t u r ă .

Pe n t r u a a j u n g e la o civili z a ţ i e a d e v ă r a t ă .i adev ă r a t ă civiliza ţ i e.Legile pro gr e s u l u i ş i ci vi li z a t i e i. as t f e l cu m ele s'a u st a b ili t în cu r g e r e a vre m i l o r". cu cupri ns ul lor nou. Eminesc u spu n e că acesta în ţ elese s e c ă ga r a n ţ i a d u r a t e i ş i tr ai n i c ei de s v ol t ă ri a un u i stat cu institu ţ iile lui e "împ ă care a form elo r tra di ţ io n ale de existe n ţă .ne de dâ n s a p r i n s t r ă i n e legi ş i s t r ă i n e o b i c e i u r i ". da r p ă s t r â n d fire a n o a s t r ă r o m â n e a s c ă .şi înc hi p u i e ş t e a pu tea progr e s a prin saltu ri. d e c â t p ă s t r â n d d r e p t ba z e p e n t r u d e s v o l t a r e a s a tr a d i ţ iile sale ist o r i c e . Pe n t r u a aj u n g e la civili z a ţ i e n u t r e b u e s ă a d o p t ă m "cu de ri d i c a t a" legi. o r i c e ci v i l i z a ţ i e a d e v ă r a t ă n u p o a t e c o n s i s t a d e c â t î n t r ' o p a r ţ i a l ă î n t o a r c e r e l a t r e c u t . nu face decâ t a da îna p o i". a r ri s c a lini ş t e a p u b l i c ă c hi a r". cu desvolta re a nou ă". ia r m a j o r i t a t e a r ă m â n e în urm ă . m a i a s p r u . Iat ă de ce Emin e s c u se ri di c ă îm p o t r i v a inov a t o r i l o r c a r e i n t r o d u c e a u l e g i şi i n s t i t u ţ i i fă ră să ţ i n ă s e a m a d e l e g i l e n a t u r a l e a l e p r o g r e s u l u i ş i f ă r ă s ă re s p e c t e ceia ce era tr a d i ţ i e ş i fo n d na ţ i o n a l . Stat u l fiin d un org a ni s m viu.a ar ă ta cu m s p oi a l a ş i fra z a m a s c a u n u m a i o lip s ă de fo n d a d e v ă r a t . ins ti t u ţ iil o r str ă ine. a c c e s i b i l ă t u t u r o r î n a c e l a ş g r a d ş i ' n acela ş chi p . d u p ă c u m o d o c t o r i e b u n ă p e n t r u u n org a n i s m poa t e fi d ă u n ă t o a r e p e n t r u u n al t u l . Eminesc u scrie: „Cine . Tre b u i a s ă 'nai n t ă m înce t p ă s t r â n d u . pri n ada p t a b i li t a t e c ă p ă t ă m ap ti t u d i n i no u ă po t r ivi te cu me d i u l. De aci cuge t a r e a ac e a s t a ca r e a r a t ă c ă Emi n e s c u e r a d e p l i n co n v i n s de a d e v ă r u l s u s ţ i n u t d e el ş i d e u ş u r i n ţ a inov a t o r i l o r : "v e a c u r i l e vi i t o a r e n u v o r p u t e a s ă t r e a c ă f ă r ă u n z â m b e t de di s p r e ţ . m a i p r i m i t i v ş i m a i t â n ă r . de . Eminesc u atac ă for m ele intr o d u s e . Leg ile cel e m a i p e r f e c t e ş i m a i b u n e ai u r e a p o t s ă a d u c ă s p r e p r ă p a s t i e u n a l t s t a t . Convi n g e r e a lui Emin e s c u e c ă so cie t a t e a n u p r o g r e s e a z ă p r i n s a l t u r i . n u ave m o civili z a ţ i e ro m â n e a s c ă . l a e l e m e n t ele bu n e . Emin e s c u at a c ă fo r m e l e no u ă in t r o d u s e la n oi ş i fiin d c ă nu s'a ţ in u t se a m a de fo n d u l ro m â n e s c tra di ţ i o n a l. p e n t r u ca r e u n al t p o p o r . . de aci rol ul "de .ş i u r m e a z ă evo l u ţ i a lor firea s c ă . e m a i bi ne s ă înai n t ă m înce t.l as u m ă Emin e s c u la re d a c ţ i a Ti m p u l u i. De aci rol u l pe car e ş i . ere di t a t e a înce ti n e a z ă me r s u l înai n t e. de s b r ă c â n d u . s u n t e m t r a d i ţ i o n ali ş ti. s ă n ă t o a s e . Civili z a ţ i a a d e v ă r a t ă r ă s a r e d i n a d â n c i m i p r o p rii. Fo r m e ve c h i d a r s p i r i t p u r u r e a n o u". limbilo r str ă in e.ne ca r a c t e r u l ro m â n e s c : "Noi su s ţ i n e m c ă po p o r u l ro m â n e s c n u se va p u t e a de s v ol t a ca po p o r ro m â n e s c . f ă r ă el e m e n t u l t r a d i ţ i i l o r n a ţ i o n a l e ş i a m m e r s î m p o t r i v a le gil o r n a t u r i i : "Orici n e va voi s ă d e f i n e a s c ă m a r e l e m i s t e r al exi s t e n ţ e i . Ins u ş i n d u.1 pe o m u l de stat Epurea n u. cu ele se p o t r i v e s c a n u m i t e fo r m e d e via ţă ş i n u alt e l e .ş i aib ă civ ili z a ţ i a ei p r o p r i e . în me r s ul înai n t e nici o sc hi m b a r e nu se face sp o n t a n . Iar m a i de p a r t e : „Noi s u s ţ i n e m c ă . că ci a t u n c i p u ţ i n i p r o g r e s e a z ă . ins ti t u ţ i i. t r e b u e s ă ţ i n e m s e a m ă d e c e e a c e t r e c u t u l n o s t r u a c r e a t şi p e b a z a l u i să m e r g e m î n a i n t e : "De c i . Noi a m i n t r o d u s fo r m e n o i f ă r ă c o n t r o l u l . Pr o g r e s u l s e f a c e î n c e t ş i g r a d a t . ad a p t a b i li t a t e a ca u z e a z ă p r o g r e s u l. Altd a t ă lă ud â n d u . di n r ă d ă ci ni p r o p r i i. el con s i s t ă în îm p r o s p ă t a r e a co n t i n u ă a f o n d u l u i ş i p ă s t r a r e a f o r m e l o r . va ve de a c ă . Une l e n a ţ i u n i o a u . Şi 'n nu m e l e a ceia ce . al t e l e n u . for m e . pe s t e u ş u r i n ţ a cu ca r e a r u n c ă m la n o i b u n u r i m o r a l e . d e c â t s ă m e r g e m re p e d e în a i nt e. pr o p r ii de de sv ol t a r e". Fieca r e n a ţ i u n e tr e b u e s ă . Civiliza ţ i a adev ă rat ă nu îns e a m n ă intr o d u c e r e a for m e l o r de via ţă p o t r i v i t e c u al t e n a ţ i u n i ca r e . Să ne d e s v o l t ă m în m o d fir e s c ş i or g a n i c p r o p r i il e n o a s t re pu t e ri ş i facul t ăţ i. Pr i n e r e d i t a t e n e si m ţ i m leg a ţ i d e t r e c u t . n u di n m ai m u ţ ă r e a obî ceielor str ă ine.a bici u i f r a z e o l o g i a n e a d e v ă r a t ă ş i a f o r m u l a si n t e z a un ei direc ţ ii isto ric e na ţ i o n a l e.şi principiul leibnitzian. Nu exist ă o civiliz a ţ i e um a n ă ge n e r a l ă .

p e n t r u a a v e a d r e p t u l s ă s e b u c u r e d e via ţ a d e s t a t . ne p r e gă t i ţ i ga t a să jo n g l e z e c u o ri c e p r i n c i p i i.a r v r e a E m i n e s c u s ă o va d ă p r o g r e s â n d î n m o d fi r e s c s p r e o civili z a ţ i e pr o p r i e . fiin d c ă vor b a p o a t e fi fr a z a cul t u r i i. c i " n u m a i ş i n u m ai pri n mu n c ă ". Ad o p t a r e a de vor b e ce expr i m ă ins ti t u ţ ii nu îns e a m n ă o reali z a r e . în ba z a c ă reia o cla s ă soc ial ă ori un individ com p e n s e a z ă nu m a i prin mu nc a intel ec t u a l ă ori m u ş c hi ul a r ă . Emi n e s c u ce r e t u t u r o r fiil o r ţă rii c o n t r i b u ţ i a m u n c i i . E m i n e s c u p r e f e r ă să fi m u n s t a t să nă t o s c u in s t i t u ţ i i b a r b a r e . E m i n e s c u a a t a c a t f o r m e l e i n t r o d u s e l a n o i. In t r ' u n a r t i c o l e l s p u n e : "Mu n c a e s t e le g e a l u m i i m o d e r n e . Emine s c u critic ă felul cu m am in t r o d u s noi for m e l e s t r ă i n e . Ş i ' n a c e a s t ă a t i t u d i n e s e ve d e g â n d u l s t a t o r n i c la n a ţ i u n e a n o a s t r ă p e c a r e .Fa p t u l c ă la noi s' a u int r o d u s ini s t i t u ţ i i ş i fo r m e . nici o org a n i z a ţ i e a s e m ă n ă t o a r e c u c e l e m a i î n a i n t a t e .a m d a t fo r m e l e civ iliza ţ i ei apu s e n e .1 î n ş e a l ă p e Emi n e s c u . d a r s e v a p r e f a c e în f u m la s u f l a r e a r e c e i r e a l i t ă ţ i". Em i n e s c u n e a r a t ă ş i u n i c u l m i j l o c d e . clasa ţă r ă nea sc ă . n u . O c u g e t a r e ne a r a t ă co n v i n g e r e a in t i m ă a lui Emi n e s c u : "na t u r a co m u n ă n u m u n c e ş t e de câ t d e sil ă ". c o n d a m n ă cl a s a s c r i b i l o r c a in u t i l ă . nici legi. î n f i e r e a z ă p ă t u r a p a r a z i t a r ă a p o l i ticia nil o r ş i a ele m e n t e l o r su p e r p u s e ş i d o m i n a n t e . In ba z a ace s t o r gâ n d u r i . Emin e s c u ne a g ă Evreil or dr e p t u r i l e politice fiin d c ă . n u în b a n i. ca r e va d u r a m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n . Alt ă d a t ă . n u s u n t î n s t a r e d e . El n u m e ş t e t e o r i a a c e a s t a "te o r i a social ă a co m p e n s a ţ i e i". e o fa n t a s m a g o r i e . ci m e n ţ i n e r e a fo n d u l u i vec hi ş i de c ă z u t îmb r ă c a t în for m e costisit oa r e. e o na ţ iune pe care . el c r e d e c ă av e m n u m a i o f al s ă civili z a ţ i e . Progr e s u l reg ul a t ş i sigu r nu se face pri n de m o n s t r a ţ i i ş i m i ş c ă r i d e u l i ţ ă . şi o s t a r e d e l u c r u r i c e n u s e în t e m e i a z ă p e ea. Pr og r e s u l e co n d i ţ i o n a t d e d e s v o l t a r e a co n t i n u ă a m u n c i i fi zic e ş i in t e l e c t u a l e . aceia ce pri m e ş t e. noi a m p ă s t r a t inc u l t u r a ş i s pi r i t u l biz a n t i n . d a r n u c ul t u r a în s ăş i. nici aca d e m i i. Emi n e s c u s c r i e p r e c i s c ă n u m a i m u n c a s e r i o a s ă n e p o a t e d u c e l a u n p r o g r e s r e a l : "Ni c i zia r e.a a t a c a t fii n d c ă p r i c i n u i a u is t o v i r e a ş i s ă r ă c i a n a ţ i u n i i p e d e o p a r t e . Evreii nu m u n c e s c ci s p e c u l e a z ă . im p r o v i z a ţ i ga t a să r e f o r m e z e t o t u l p r i n m a g i a j o c u r i l o r d e c u v int e. La n oi s' a ve ni t c u legi ş i l u m e a s' a l ă s a t în ş el a t ă . Privi n d via ţ a p u b l i c ă a vre m i i ş i g ă si n d p r e t u t i n d e n i s a l t i m b a n c i a i vo r b e i. c a r e n u a r e loc p e n t r u le n e ş i". ci p a r a z i ţ i car e d e bi t e a z ă fra z e . T e m e i u l u n u i s t a t e m u n c a . In loc d e ac e a s t a . In s t i t u ţ i i l e c o n v e n ţ i o n a l e ş i leg i l e s c r i s e n u a r a t ă n i c i m ă c a r c ă s t a t u l n o s t r u e s ă n ă t o s . Legea mu n c i i.a a j u n g e l a reali z a r e a un ui cup ri n s core s p u n z ă t o r for m e l o r int r o d u s e : m u n c a . şi n u ţ i n e a u s e a m a d e t r a d i ţ i i l e ş i f o n d u l n a ţ i o n a l d e a l t ă p a r t e . I n f o r m e l e v e c h i t r e b u i a s ă f a c e m s ă i n t r e u n s p i r i t n o u d e m u n c a ş i d e iu b i r e d e a d e v ă r. ce r e d e p l i n e d r e p t u r i ş i t o a t ă a t e n ţ i a s t a t u l u i f a ţă de p ă tu r a mu n ci t o a r e. f ă r ă stu d i u. d u p ă el. d e c â t u n s t a t p u t r e d cu in s t i t u ţ i i fr u m o a s e . îns t ă ri ţ i ş i însc ă u n a ţ i în . O n a ţ i u n e di n s â n u l c ă r e i a n u s e ri d i c ă o a m e n i d e m u n c ă . Int r ' o n o t ă m a n u s c r i s ă g ă si m u r m ă t o a r e a gâ n d ir e: "Fieci n e ş i m a r e ş i m i c d a t o r e ş t e u n e c h i v a l e n t d e m u n c ă s o c i e t ă ţ i i în ca r e t r ă e ş t e ". b o g ă ţ i a u n u i p o p o r s t ă în m u n c ă . Nici progr e s intelec t u a l nu se poa t e f ă r ă mu n c ă individ u a l ă .o a ş te a p t ă rui n a ş i de m o r a li z a r e a .a în l o c u i m u n c a . El le . c ă ro r a le . In n u m e l e civili z a ţ i e i a d e v ă r a t e ş i p r o g r e s u l u i f i r e s c . nu m u n c a real ă a intelige n ţ ei. Ţ int a civiliz a ţ i ei no a s t r e n'a fos t deci reala îmb u n ă t ăţ ir e a vie ţ ii noa s t r e publice.

fiin d c ă . sl a v e ş i t ă t a r e . Emi n e s c u n u c e r e î n t o a r c e r e a l a t r e c u t . I n l o c d e . l e a v e a di n ne a m în ne a m .a s e l u a ca ba z ă t r e c u t u l p e n t r u a p r e g ă ti p r o g r e s u l viit o p r a l ţ ă r i i .ş i m a n ife s t e c ul t u l t r e c u t u l u i . Şi m o t iv e soci al e îl fac pe Emine s c u s ă . a m f a c e m a i b i n e a n e c e r t a p e a f l a r e a o b i c e i u l u i pă m â n t u l u i di n vre m e a lui. El s c r i e : " s u s ţ i n e m d i n n o u c ă s t a r e a v e c h e d e l u c r u r i . care .a al is t o r i e i no a s t r e .a m v ă z u t deja.i d ă p e m a r i i d o m n i t o r i Io n ş i Mat ei Cor vi n .ase me ne a cuvinte bune pen tr u regi m u l bo e r il o r . ci c r e a r e a c o n d i ţ i i l o r d e vi a ţ ă . El r e g r e t ă c ă n u s e p o t rea d u c e vre mile trec u t e. s ă fi e b i n e î n ţ e l e s .a iubi anu m ite epoce ale trec u t u l u i. câ n d po p o r u l no s t r u f ă cea s ă di s p a r ă în fa ţ a p u t e r i i lui d e via ţă t r i b u r i l e . Am vă zu t că .ra ng u r i pe s t e no a p t e pr o f e s â n d o lim b u ţ i e ne s e r i o a s ă da r luc r a t i v ă . El are de . s ă f i f o s t u n i s v o r d e venituri. Pe n t r u a în ţ e l e g e a t i t u d i n e a lui Emi n e s c u . Şi e p o c a b o e r i l o r e l ă u d a t ă n u m a i fii n d c ă s t a r e a m a t e r i a l ă a p o p o r u l u i e r a p e a t u n c i b u n ă . Ş tefa n cel Mare. Intr'un articol Eminescu ne dă urm ă toarea lă m urire: "Dac ă ne place uneo ri a cita pe unii din Domnii cei vechi. Emi n e s c u e r a c o n v i n s d e n e c e s i t a t e a d e . s t a r e a d e b o g ă ţ i e d i n vr e m e a lu i Pe t r u Ra r e ş o r i a l u i M a t e i B a s a r a b . n u pe u n răs ti m p sc u r t . de ş i nu era d e c â t j u s u t e n d i . nu zice m cu asta că vreme a lor se mai po a t e înt o a r c e. Emi n e s c u a r a t ă si n g u r a te m e l i e a p r o g r e s u l u i ş i civiliza ţ iei: m u n c a. t r e b u e s c c r e a t e n e a p ă r a t c o n d i ţ i i l e b u n u l u i t r a i u a l ţă r a n i l o r . Ca e x e m p l e î n s u s ţ i n e r e a p ă r e r i i s a l e . E m i n e s c u e m u l t m a i cl a r a l t ă d a t ă ş i n e a r a t ă li m p e d e c e î n s e a m n ă r e a c ţ i o n a r i s m u l s ă u . încât s ă fi pier d u t me m o r i a tr e c u t u l u i ? S ă n u ş ti m c ă n u m a i în p ă s t r a r e a b u n uril o r m o r a l e cu gr e u câ ş tig a t e în tr e c u t . Emi n e s c u a r e c u vi n t e d e la u d ă p e n t r u anu mit e epoce din trecut ul nost r u: ep o c a l u i A l e x a n d r u c e l B u n .i asigu r a pu t e r e a milit a ră for mi d a b i lă de care se buc u r a înt r' o vre m e at â t d e d e p ă r t a t ă. . Al e x a n d r u c e l Bun. că be ţ i a er a pe d e p s i tă ca un lucr u d e r u ş i n e şi d e b a t j o c u r ă . că c h i a r pă m â n t u r i l e p e c a r e l e a v e a î n a r e n d ă . n u u n j u s a b u t e n d i " . Emi n e s c u n i . In a r t i c o l e l e s al e is t o r i c e ş i p o li t i c e . a f i r e a c ţ i o n a r a r f i i d e n t i c c u a f i s p o r i t o r n e a m u l u i ţ ă r i i " . fiindc ă aces te a îi încân t ă s u f l e t u l s ă u d e R o m â n î n d r ă g o s t i t d e n e a m ş i visâ n d în ă l ţ a r e a ţă rii sale. vi o i c i u n e . P ă re r e a lui Emi n e s c u e c ă ' n ac e s t ve a c av a n s ce n a tea t r u l u i u n iv e r s u l u i er a ocu p a t ă de Rom â n i.i e p o c a d e glo ri e c â n d n e a m u l r o m â n e s c p r i n d o m n i i l ui s t r ă l u c i ţ i ş i p r i n f a p t e l e l u i v i t e j e ş t i . El s e î n t r e a b ă o d a t ă : "O a r e s ă f i m u n po p o r atâ t de b ă tr â n. că proprietatea era sfânt ă . Mi r c e a c e l Mar e.c a r e n u s e m a i p o a t e r e i n t r o d u c e î n n i c i u n c h i p . b u c u r i e d e vi a ţ ă . ci r e z u l t a t u l u n e i t r a n s a c ţ i u n i î n g e n e r e . d e p e v r e m u r i . t r e bue s ă ţ ine m seama de convingerile sale filosofice ş i de sen ti m e n t e l e lui pa tri o tice. Ş tefa n cel Mare. în lo c c a ex p l o a t a r e a şi lăţi r e a si s t e m a t i c ă a a c e s t u i v i c i u p r i n c o l p o r t o r i j i d a n i . Emin e s c u s c r i e c ă ' n ac e s t veac „Româ nii su n t po p o r u l cel mai înse ni n a t al Europei".e r a m a i f a v o r a b i l ă e x i s t e n ţ e i ş i d e s v o l t ă r i i n o r m a l e a p o p o r u l u i n o s t r u ". I n a f a r ă d e c o n v i n g e r i l e p e c a r e l e . cân d na ţ iu n e a era în cre ş t er e. în p ă s t r a r e a e l e m e n t e l o r e d u c a t i v e a l e i s t o r i e i r o m â n e e r ă d ă ci n a s p o r n i c ă a viito r u l u i ?".a n e c e r t a p e b a r b a l u i Şte f l a n V o d ă . El î ş i s p u n e p ă r e r e a c u p r e ci z i e î n t r ' u n u l d i n m a n u s c r i s e l e s a l e : "Leg e a t o c m e l e l o r t r e b u i e s c h i m b a t ă . D e a c i a m a f l a că m u n c a o m u l u i d e ţ a r ă n ' a f o s t n i c i c â n d r o b i t ă . a l e p u t e a r e a d u c e a r f i u n m e r i t ş i. Matei Basa r a b . Emin e s c u lau d ă veac u l XV. p o p o r u l a v e a t r e z i e m o r a l ă . În ţ ele s u l reac ţ i o n ari s m u l u i lui Emine s c u . Vla d D r a c u l . c ă ci a l t f e l c h i a r e x i s t e n ţ a n a ţ i o n a l ă a R o m â n i e i e a m e n i n ţ a t ă . Nu. î n d r ă z n e ţ u l Do m n al Mol d o v e i . Cu m n' a r vre a el s ă r e a d u c ă . p r i c e p e r e .vite ji a ş i bo g ăţ i a de alt ă d at ă !: "a rea d u c e vult u r e s c u l avâ n t al Basar a bil o r. Emines c u are mo tive par t ic ul a r e de . c â n d n e a m u l c r e ş t e a ş i p r o g r e s a . av a n t a g i o a s ă p e n t r u el. Mir c e a c e l B ă t r â n . e r a p o p o r u l c e l m a i d e s e a m ă al Eur o p e i .

a doua se 'nt reve d e na ţ io n a lis t u l înfl ă c ă rat cu gând ul la nevoile nea m ul ui. Influe n ţ a austriac ă îns ă . Sentime n t al trecu t ul ui din motive tem p e r a m e n t a le în opera poetic ă . Eminescu avea prea mult bun sim ţ ca s ă cear ă o întoarcere înd ă r ă t. din motive filosofice şi sociale în opera de natur ă practic ă .a avut nea m u l nost r u în epocile voivodale. pitici moderni. Ei trebue să creeze condi ţ iile adev ă rat ul ui progres.şi exercite în con ş tiin ţă datoria . desvoltarea ţă rii nu se poa t e face decâ t pe cale evolu t iv ă . nu numai forme goale. ci împotriva abu z ul ui ce se face cu ele. El cerea să creem condi ţ iile . el e contra imixtiu n ei de put e ri. adic ă să desvolte posibilit ăţ ile muncii fizice şi . Constitu ţ ionalis m nu 'nseam n ă deci simp le forme sub care totul e fal ş . u n a C o n s t i t u ţ i a li b e r a l ă d a t ă d e a c e l a ş i p a r t i d c o n s e r v a t o r . cons ervato rii treb u e s ă le conserve prin realiza r e a fondului lor. abnega ţ iunea nu mai sunt. de aceia conservatorii trebue să fie împotriva mi ş că r ilor revolu ţ ionare. c u m u n a e s t e ţ a r a . dar care poate n u era pe n t r u poe t decâ t jus tific a r e a unei m ă re ţ ii pe care . vo r t r e b u i s ă d e vi e re a c ţ io n a r i ş i s ă î m p ă r t ăş e a s c ă c u n o i a c e s t t i t l u . Emi n e s c u a ş t e a p t ă d e la u n p r o g r a m co n s e r v a t o r c rear ea tu t u r o i r con di ţ iilor neces a r e un ui prog r e s firesc în toat e ra m u r ile de activita t e ale na ţ iu nii.Precu m lumi na unor stele ce s'au stins de mult. astfel din za r e a trec u t u l ui mai aju nge o ra z ă de glorie pân ă la noi.ş i cunoa s c ă atribu ţ i a special ă şi s ă fie respo n s a b il de îndeplinire a ei. Degeaba. Nu în acest fel era el reac ţ ionar. In atitudinea sa politică . Eminesc u cred e că conservat o rii au menirea de a da formelor un cuprins real. A pro pie r e a lui Eminescu de convingerile con se r v a t o a r e se obs e r v ă din no t ele lui m a n u s c r i s e ş i d i n d i f e r i t e a r t i c o l e m ă ru n t e din vre m e a st u diilo r unive r s i t a r e . c i s e r ă s f r â n g e ş i a s u p r a a c e i a c e e i v o r f a c e î n vii t o r : "Un u l e s t e p a r t i d u l c o n s e r v a t o r . călă tore ş te încă în univ ers. El în ţ elege ca facto r ii de guve r n ă m â n t s ă . Liberalii discrediteaz ă institu ţ iile prin abuz. Conser v at ori s m u l na ţ ionalist al lui Emines c u. credin ţ a.i cet ăţ en easc ă şi s ă nu fie sup u s presiu nilor morale şi materiale. tă ria sufleteasc ă . nu mai exist ă . dac ă nu pot umplea sufletele cu smerenia şi credin ţ a celor vechi". încâ t ra z a ajung e ochiul nos t r u într ' u n tim p în care steaua ce a revă rsat . n u m a i legile co n s e r v a t o a r e p o t fi b u n e ş i o r i c i n e vo e ş t e în d r e p t a r e a l u c r u r i l o r va t r e b u i s ă d e v i n ă m a i m u l t o r i m a i p u ţ i n c o n s e r v ato r. mânc ate de rugin ă . Eminescu sus ţ ine că tot ce se f a c e în ţ a r ă e n e v o i e s ă ai b ă ca p u n c t d e p l e c are Con s ti t u ţ i a ţă rii în între g ul ei. Eminescu e intransigent în ce prive ş te principiile. In baza principiilor conservatoare. Eminescu în ţ elege constitu ţ ionalismul ca pă zirea real ă a principiilor înscrise în pactul funda m e n t a l al ţă rii.o. . cup ri n d e între ag a doc t ri n a con s e rv a t o a r e p e ca r e Emi ne s c u ave a s ' o ex p u n ă ş i 'n a r t i c o l e l e d i n Ti m p u l . el cere ca aleg ă tor ul s ă fie lă sat s ă . de c ă tre pa r t i d u l con s e r v a t o r se va f a c e". Convins că liberalii au falsificat instit u ţ iile în fiin ţ a lor ş i că se folo se s c de ele nu m a i pen t r u para d ă şi satisface r e de inte re s e. O d a t ă el s c r i e : "Dac ă lib e r a l i i s u n t p a t r i o ţ i ş i n a ţ i o n a l i ş t i. forme care ascun d doar o societate organi za t ă de exploatar e şi intim idare a ţă rii. de via ţă bună pe care le . cu inima înc ă lzit ă de. ar îmbr ă ca zalele lor. I n a r t i c o l e l e l u i Emi n e s c u se vede bine convinge r e a lui că nu m a i con s e rv a t o r ii p o t s a l v a n a ţ i u n e a ş i c ă u n s t a t li b e r a l n u p o a t e fi p u t e r n i c . dar şi'n prima şi'n cea de .o mă re ţ ie proectat ă în trecut. pe când cauza acestei str ă luciri. c u ca r e a z i n e fa c i m p u t ă r i". Convins fiind că instit u ţ iile noas t r e treb ue s ă rep re zi n t e ceva real.o dorea pent r u viitor. Num a i con s e r v a t o r ii s u n t ca pa b ili s ă vin d e c e r el e l e di n ţ a r ă . p r e c u m t o t c e s ' a făc u t şi s e v a f a c e v r ' o d a t ă p e n t r u u n i r e a n e a m u l ui ro m â n e s c .şi înde pline a s c ă fiecare misiu ne a pre sc ri s ă de legi şi s ă nu treac ă pes t e aces te a. El nu tre b u e s ă lup t e împ o t r iv a principiilor de libertate şi egalitate. Încr e d e r e a lui Emine s c u n u se m ă rgi n e ş t e la a c t i v i t a t e a t r e c u t ă ş i p r e z e n t ă a c o n s e r v a t o r i l o r . Emine s c u ara t ă care treb u e s ă fie ţ int a pa r t i d u l u i con s e r v a t o r . el cere ca fiecare facto r s ă .

la ba z a atitu di n ei lui Eminesc u. dup ă Emi nescu. Pe când conservator ul are ca arm ă adev ă rul. liberalul se serve ş te de intrig ă şi vicle ş ug.1 învesele ş te.o face el într'o convorbire cu Zamfir Arbore: "Să se r ă scoale ţă ranii cân dva în Româ nia pen t r u a scutu ra jugul ciocoilor. p ri m i t o r al oric ă rei no u t ă ţ i.s n u m a i se n t i m e n t e l e u n u i mili t a n t pe n t r u u n pa r t i d . ci o cl a r ă co nc e p ţ i e co n s e r v a t o a r e na ţ i o n a li s t ă . dar sig u r d e re ali z ă r i ş i alt u l rev ol u ţ i o n a r . La baza neîncrederei în liberali sunt. el crede că se ascunde ceva sub cuvintele dubioase cu care puterile au recun o sc u t inde pe n d e n ţ a ţă rii. care la noi e format ă din Evrei. Ţ inta sup r e m ă a par ti d ul ui con s e rv a t o r tre b u e s ă fie înt ă ri r e a ele m e n t u l u i na ţ i o n a l ş i ap ă ra r e a lui îm po t r iv a a to t ce l . a m ă rtu risi t adesea convingerea că liberalii sunt du ş ma ni ai naţiunii. Emineseu a atacat politicianism ul liberal cu toate aspectele lui. el n u re p r e z i n t ă o si m p l ă a ti t u d i n e d e p o e t o r i d e z i a r i s t î n f e u d a t u n u i p a r t i d . d a r a oric ă r ui Rom â n car e vrea s ă aib ă o ţ ar ă româ n e a sc ă ". dac ă vom tr ă i pe acele vrem u ri. Astfel pe n t r u Emines e u a fi con s e r v a t o r se conf und ă cu a fi româ n şi a voi binele na ţ iu nii. exploat au do a r na ţ i u n e a .a m ă rit înver ş unarea împotriva liberalilor care. D a r el e c o n v i n s c ă u n s t a t li b e r a l n u p o a t e f i p u t e r n i c f i i n d c ă r e n u n ţ ă la p u t e r i l e sal e în fav o a r e a in d ivi d u l u i .ş i înde p li n e a s c ă m e n i r e a e i civili z a t o a r e . pe când cons erva t o r u l spu n e sincer ce vrea. nu ni . Emineseu a manifesta t o ne ţă rm u rit ă dragost e pe n t r u ţă r ă ni m e care pe n t r u el se conf u n d a cu îns ăş i na ţ ia. E int e r e s a n t ă ob s e r v a ţ i a p e care .i de mare şi siguran ţ a că liberalii şi'n general liberalis m ul nu pot face ca o na ţ i u n e s ă fie pu t e r n i c ă şi s ă progrese z e în mod firesc şi contin u u. ş i ent u s i a s t . El ş i .1 înal ţă înc ă înain t e a noa s t r ă : "St â n d la m o r m i n t e l e f r a ţ i l o r lo r c ă z u ţ i p e câ m p iil e Bul g a r i e i . Emin escu prefer ă pe cel dintâi. acea st ă legisl a ţ ie es t e exclu siv în favoa r e a clasei de mijloc. şi atunci vei vedea.a lu a t în se ri o s r ol u l de p r o f e t al ne a m u l u i pe de o pa r t e . Şi aceas t ă dragos te i. a înfierat pe cei de provenien ţă nesig ur ă care alc ă tuiau parti d u l liberal. cât de sanguin a ri şi nemilo ş i vor fi aceş ti democra ţ i fa ţă cu poporul răsculat". un spirit conservator care vrea preg ă tirea unei evolu ţ ii.i liberal şi conservato r în ţ ar ă . Da r în l u p t a l u i a t â t d e ve h e m e n t ă a d e s e a o r i. Sufle t a p ri n s . mi n t e gâ n d i t o a r e ş i preo c u p a t ă de toa t e pro ble m e l e vie ţ ii na ţ io n a le. Intre cele dou ă cur ente fa ţă 'n fa ţă . pe atât i. d e cen s o r al pl ă gilo r vie ţ ii n o a s t r e p u b l i c e p e d e al t a . ci gân di ri bin e fixa t e as u p r a con s e r v a t i s m u l u i ş i libe r a l i s m u l u i în ge n e r e . In gân di r e a ro m â n ea s c ă . unul târ ziel nic în refor m e. liberalul asc unde totdeauna adevă rata inten ţ ie. Emine s c u ş i . dar pu ţ in schimb ă tor al fond ului lucrurilor. Ro m â n i i d i n c e î n c e s e . nu . Felul cum în ţ elege el desvoltarea ţă rii pe temeiul princ ipiilor conservat oa re. In vorb ele lui Emine s e u e un spirit pe care trebue să 1 în ţ elegem.. Pe cât i .ar pri m e j d u i: "Şi ţ in t a noastr ă a fost totdeauna conservarea elementului na ţ ional şi ocrotirea acestui element contra conc uren ţ ei excesive şi a propriei lui nepreved e ri. aş a că prin liberali sm ne pute m a ş tep t a la o epoc ă de domin a r e a Ev r e i l o r .intelectuale. el n u ui t ă c ă via ţ a p u b l i c ă e ceva serios. Emineseu e convins că legisla ţ ia liberal ă a înc uraja t la noi lupt a de exploa t a r e. Antiliberalis m ul lui Emine sc u. Fie ce zi ce trece ne convin g e mai m ul t c ă acea s t a trebue să fie ţinta supre m ă . f a ţ ă d e c a r e d o m n i a f a n a r i o t ă a r f i o ep o c ă de au r .1 arat ă ostil progres ului politic ş i social. ş i aceas t a . şi deose biri de origin ă şi deosebiri de car acter între ceia ce. nu numai a orică rui con s e r v a t o r . Vi s u l l u i Em i n e s c u e r a u n s t a t p u t e r n i c p r i n care na ţ i u n e a s ă se de s v o l t e ş i s ă . Emineseu ajunge cu neîncrederea pân ă acolo că nici faptul ob ţ ine rii Indep e n d e n ţ ei nu . înf ă p t u i t o r a to a t e pe hâ r t i e. nu să vâr ş irea de salturi schimb ă toa re mai totdeau n a nu m ai a sup r a fe ţ ii lucru rilor. In politic ă . dup ă el.a pu s to a t ă en e r g i a în se rvici u l ideilo r pe care le soco t e a mâ n t u i t o a r e .i lui Emine s e u de ma r e încr e d e r e a în conserva to ri şi în ideia conserva t o a r e.

Ei nu au a le cere aces t o r a ni mic. 3) prin for ţ a încălcătoare de orice drepturi. Tries tinii cer aceia ş i ese n ţă su b alte for m e. asemenea cum din calculul cert a dou ă cifre cer t e ese u n re z u l t a t ne a p ă r a t .a se înăl ţ a şi a. c ă via ţ a p u b l i c ă es t e u n lu c r u s e r i o s .şi cercue fru n t e a cu coroa n a Bohemiei. pentru ră st ur na r e a com pl ec t ă a du alis m u l u i care nu are nici o ra ţ iu n e de a fi. Acesta . ce e a c e a m z i s n o i s' a î m p l i n i t . ce nu se po a t e schimba fă r ă amestecarea unui element arbitrar ori . In fi n e . to t u ş i po t fi caz u r i cân d un elem e n t st r ă in î ş i po a t e im p u n e le gile lui. ed. Articolul e publicat în Federa ţ iunea (III) 1870 la 4 Mai/22 Aprilie şi 11 Mai/29 Aprilie. u n d e cel mai ist e ţ tre b u e s ă fie r ă s pl ă tit pri n aplause". Gali ţ ienii. Via ţ a lor public ă e dec ă zut ă . Eminesc u arat ă că Românii cred în unitatea Austriei. In ce prive ş te cazul al treilea. Maiu 1870) am sus ţ inut autono mia Transilvaniei. Suvera n ul treb ui e s ă ţ in ă sea m ă de dre p t u r ile na ţ i u nilo r. Tirolezii. care cere aceia ş i auto n o m i e. Astfel numai în Austria va fi echilibru în via ţ a statului. ci tre bue s ă se adrese z e Tronul ui.ungar şi na ţ ionalit ăţ ile şi cu dese omisiuni de cuvinte şi propozi ţ iuni. In par t ea final ă a marel ui s ă u articol. că este şi o Tran silva nie. Românii având a respecta numai unitatea Austriei. Fa ţă de aceast ă atitudine se impune cercetarea ra ţ iunii de a fi a dualism ul ui. dar s'ar putea ca aceas t ă cre di n ţă s ă 'nce t e z e ş i at u n ci va încet a ş i cre d in ţ a în simbolul na ţ iunii. Ro m â n i a jună . unitatea Austriei nu cere existe n ţ a unei Ungarii st ă pâ n ă pe provincii str ă ine. treb uie s ă ced eze cerin ţ ele acestora. n u exist ă ni mic în lu m e ce n'a r tre b u i s ă fie cu m e. Ideia unit ăţ ii Aus triei treb uie s ă se confo r m e z e cu treb ui n ţ el e popo a relor. Eminescu spune că Ungurii nu au puterea de . în edi ţ ia scrierilor literare şi politice ale lui Eminescu sub titlul neexact Dualism ul austro .1 are fiece po p o r de a . ceea ce s'a întâmplat cu Românii cari au credin ţă în unitatea Austriei şi în tron. dreptul ce. Articolul a fost repro d u s de Scurt u. o legislativă. Analizâ n d aces te trei caz u ri. O ră scoal ă mil itar ă e lucru foarte u ş or şi foarte probabil. Na ţ iunile. Afar ă de ceeace creiaz ă arbitr a ri ta t e a omul ui. (224—232). nu au o civiliza ţ ie proprie. Opini u n e a public ă a Aust riei s'a pronu n ţ a t pentr u că derea constitu ţ iu nei.ş i de t e r m i n a voin ţ a pri n legi ş i de a avea un propriu organ pentru form ularea acestor voin ţ e. nu o combina ţ iun e ră ut ă cioas ă ori exaltat ă .p ă t r u n d m a i m u l t ş i t o t m a i m u l t d e c o n v i n g e r e a . neînl ă turabil al unei cauze anter ioare. vor a localiza reforma Aust riei ş i uit ă inten ţ i o n a t. Emines c u spu ne aci: "In articolul Echilibrul publicat în Feder a ţ iunea (nr. Române 2257 ff. Ca u z a ace s t e i t r e b u i n ţ e e ra ţ i u n e a lui d e a fi ş i ac e a s t a t r e b u e s ă fie n e a p ă r a t o r a ţ i u n e . Emine s c u ara t ă c ă articol ul e scris de el. fă râmarea dualism ul ui.s prin nimic superiori Românilor. ci un rezultat neap ă rat. Acest element se poate impune: 1) prin super ioritatea sa. Dac ă suver a n ul s'ar învoi s ă . ziar al intereselor maghiar e. arat ă mai întâi că Ungurii nu se pot impune prin superiortate mor ală. el ar treb ui prin consecin ţă să reprimeasc ă autonomia marelui principa t al Transilvaniei. In ce prive ş te cazul al doilea. pe care o cere Bohe mia ori Gali ţ ia. cere dre p t u ri pent r u toate na ţ ion ali t ăţ ile a far ă de Românii din Transilvania. 2) prin credin ţ a poporului în principii transcendente. In Din Şedin ţ ele soc. ba chia r organ ul jidanilor unguri ţ i Pester Lloyd are inspi ra ţ iune a de a recoma n d a guvernului austriac o dep lin ă îndr e p t ă ţ ir e a na ţ io n a lit ăţ ilor. Scurtu Scrieri politice şi literare p. (manuscrisul Acad. 19). Eminesc u.a se impune. au drep t ul de . Acest articol a dat ans ă (prilej) procuro r ul ui public din Pesta d'a m ă cita la judec ă toria de instr uc ţ iu n e". nu. Eminescu arat ă că Pester Lloyd. Ce h ii cer auton o m ia ţă rii lor. ş i va fi şi pace. Adec ă cu as tu ţ ia ce le e proprie. In afar ă de aceasta. şi semna t cu pse u d o n i m u l Varro. 38 şi 39. suveranul. 1 8 7 0 ) Echilibru l. (v. ar put e a procla m a singuri aut o n o m i a. Sanc ţ iunea popoarelor trebue să premearg ă sanc ţ iunii suveranului.şi ară ta valoarea lor proprie. Pent ru aceas t a e nevoie îns ă de feder ali za r e a Austriei. ia r n u o co m e d ie. Eminesc u a ra t ă c ă Rom â n i i nu au a co m b i n a soa r t a lor cu a Ungurilo r. a unei forme ce contrazice natura obiectivă a monarhiei. Legile un u i po p o r pu r c e d dela el îns u ş i.i obiectul principal al articolului lui Eminescu.

di r e c t i v a a to a t ă via ţ a ş i a to a t ă ac tivi t a t e a o m e n e a s c ă . Ştiin ţ ele (afar ă de ce e a e e e d o m e n i u p u b l i c ) t r e b u e s ă p r e z i n t e l u c r ă ri p r o p r i i ale n a ţ i u n e i . M ă su r a r i u l civili s a ţ i u n e i u n u i pi o p o r în zi u a d e a z i e: o li m b ă s o n o r ă ş i a p t ă d e a e x p r i m a p r i n su n e t e no ţ i u n i. Acest element arbitrar. e asemene a să biei lui Brennus din cum p ă na cu aur. t o a t e a s t e a . car e tre b u e s ă con s t i t u e fun d a m e n t ul. Modul de a în ş ira în fra z e no ţ i u n e du p ă no ţ i u n e. o variant ă a ete r n u l u i "divid e et im p e r a". s u n t m a i d e s v o l t a t e . f ă r ă in t e l i g e n ţ ă n a l t ă .a r e d r e p t u l d e a . o for m ă arbi t r a r ă . Legi s l a ţ i u n e a t r e b u e s ă fie a p l i c a r e a cel ei m ai înai n t a t e idei de d r e p t p u s ă în ra p o r t cu tr e b ui n ţ e l e p o p o r u l u i . Un p o p o r . pri n acce n t etic se n ti m e n t e . a c t e l e ş i li t e r a t u r a f r u m o a s ă t r e b u e s ă fi e og l i n z i d e a u r al e r e a l i t ă ţ i i î n c a r e s e m i ş c a p o p o r u l . . cu ma t e r i a l de vor b ă u n g u r e s c .. c u a t â t a p o p o r u l r e s p e c t i v e m a i civi li z a t . o carac t e r i s t i c ă mai abs t r a c t ă o ri m a i co n c r e t ă a n o ţ i u n i l o r în si n e . Sunt po p o a r e .1 prod uc ă . c u m . o c o a r d ă n o u ă . n u p o t p u r c e d e d e c â t di n el în s u ş i.popo a r ele? Condi ţ iu n e a de via ţă a unei legi . p r i n ca r e e a a r fi co n t ri b u i t la l u m i n a r e a ş i în a i n t a r e a o m e n i r i i . Să vede m ra ţ iu ne a de a fi a dualis m u l ui. a t u n c i a e n u m a i p r i n s u p e r i o r i t a t e a d e m n ă d e r e c u n o s c u t a in d i vi d u a l i t ă ţ i i s a l e . civiliz a ţ i u n e a un u i po p o r co n s t ă cu de o s e b i r e în de sv o l t a r e a acelo r apl ec ă ri u m a n e în ge n e r e . c u o re z i s t e n ţ ă m a i mul t pa siv ă . e supe rioritat e a mor al ă . d u p ă s pi r i t u l ti m p u l u i n o s t r u .a s t f e l în s ă înc â t ex p li c a r e a ori aplic a r e a dr e p t u r il o r prin lege s ă nu . d e ş i cel m a i gre u ş i mai ne d r e p t . car e su n t ne a p ă r a t e t u t u r o r oa m enilo r. din cre di n ţ e ale o m e n i r ii. a t i t u d i n e c e le d ă î n m â n ă d o m n i a a s u p r a u n o r na ţ i u n i ese n ţ i a l dife ri t e de a lor. a s t f e l c r e d i n ţ a c e a a d â n c ă c ă t r e u n i t a t e a Au s t r i e i ş i c ă t r e t r o n a f o s t c a u z a indir e c t ă . fie ace ş tia m a r i ori mici. Ţ i .a f ă cu t pe Ro m â n i s ă p r i m e a s c ă t ă c â n d .nera ţ ional. cu di s p r e ţ u l s ă u p r o p r i u . acelo r pri n ci pii. nu cons t i t u e civiliz a ţ i u n e a.o ri c u m a r fi el . pe care cel pa siv o pri m e ş t e cu buc u r ie. În t â i a r a ţ iu n e. Al t r e il e a m o d e cel m a i si m p l u . a u im p u s Fra n c e z i i Ro m â n i l o r . p ri n ca r e u n po p o r po a t e ege m o n i s a p e alt u l. mijl o a c e pe n t r u sco p u r i de alt ă na t u r ă . E o infl u e n ţ ă pa cinic ă . o ex p r e s i u n e fi d e l ă a t r e b u i n ţ e l o r u n u i p o p o r . Al d o i l e a m o d d e a i m p u n e e a c e l a d e a f a c e din princi pii tra n s c e n d e n t e . s ă raci ori boga ţ i. sau aceast ă form ă e numai o fic ţ iune diplo ma tic ă . pri n ş ir ş i acce n t logic cuge t e. nera ţ ional şi de aceea barbar. ce pos e d o re s p ecta bil ă inteligen ţă nalt ă . Afar ă de acee a. ca r e e ş i t r e b u e s ă fie co m u n ă t u t u r o r p ă t u rilor po p u l a ţ i u n e i. fă r ă de a fi ele civiliza t e. umilire a du alis m u l u i. f ă r ă d e a ju d e c a cu m c ă di n a s t a p o a t e s ă n a s c ă n e n o r o c i r e p e n t r u el.arogi cu insole n ţă dre p t u r i l e al t u i a ş i t e s u s ţ i i în p r o p r i e t a t e a lo r p r i n p u t e r e a b r u t ă . n u . Cu câ t ac e s t e c u n o ş t i n ţ e ş i p r i n c i p i i. în t r u n e s c to a t e con d i ţ i u n il e civiliz a ţ i u n ii. s u n t ale lim b i i. tot a ş a de m a r i la n u m ă r ş i n u m a i î n a p o i a t e î n c u l t u r ă . d e ex. Sunt cauze ce au trebuit să . c ă ci d e n u v a f i a ş a . Alt ele m e n t s t r ă i n. o r i g i n a l ă . gara n ţ i a stabil it ă ţ ii s a l e e c a s ă fie u n r e z u l t a t . u n u l d u p ă al t u l ş i s ă v e d e m d a c ă v r e u n u l d i n e l e p o a t e f i r a ţ i u nea atit u d i n e i exce p ţ i o n a l e a Ungu rilo r din Aust ria. înc â t f ă ce a ca p o p o a r e l e s ă i în g e n u n c h e ş i s u b j u g u l u n u i r e g e r ă u . de ş i pri nc i p a l ă . d r e p t u r i l e s a l e . d a c ă li m b a e s ă fie n a ţ i o n a l ă . . e p r e a l e s n e c a u n o m s ă v o r b eas c ă ne m ţ e ş t e. Astf el p r e o ţ i m e a evul u i m e d i u explica eva ng e li ul a s t f e l . de ex.ş i le gi u i t r e b u i n ţ e l e ş i t r a n s a c ţ iu nile ce re z u l t ă ne a p ă r a t din acele tre b u i n ţ e .i im p u n e .ş i da c ă . re cip r o c i t a t e a rela ţ i u n il o r sale.. înt r ' u n cuvâ n t : legile u n u i p o p o r . s u n t a l t e l e c a r e . al p o p o a r e l o r . C ă ci clasa intelige n t ă nu m a i. care s ă nu re z ul t e din idee a ce na t u r a l m e n t e o con ţ i ne în sine mate rial ul ei . S ă ce r c e t ă m a c e s t e t r e i p u n c t e . p r o p r i e p e bi n a ce a m a r e a lu m i i . es e n ţ i a l dif e r i t de al lui.ş i t o c m a i d e ace e a d r e p t u l de a fo r m u l a ac el e tr e b u i n ţ e în ar ti c ole ş i p a r a g r a f e e s t e .i po a t e im p u n e ni mic a. ca r e s ă le fie t u t u r o r co m n u e . p r o p r i e ori străină. care i .

ce mi n u n a t ă t r e b u e s ă fie ac e a glav ă . înc â t el r ă m â n e p e n t r u ti n e n e t r a d u c t i b i l . ce te o r b e ş te cu lus t r u l civiliz a ţ i u n i i sale. d a c ă t o a t e co n s e c i n ţ e l e ce le t r a g di n p r i n c i p i i f a l s i f i c a t e n u s u n t . Ind u s t r i a tre b u e s ă fie a na ţ i u n i i aceleia ş i p ă zit ă de conc u r e n ţ ă . Astfel ace ş ti oame ni au dev enit tran sc e n d e n t a li. . pur. p e n t r u c ă ei le . guv e r n â n d u . c ă ci dive r ge n ţ a n o ţ i u n i l o r f u n d a m e n t a l e ş i a p r i n c i p i i l o r si s t e m a t ice . p e n t r u c ă s u n t p r i v i t e p r i n o p r i s m ă s u f l e t e a s c ă . în care n'a u înv ăţ at nimic alta decâ t fana tis m ul. . nu al popor ul ui maghiar. Al ă turi cu o cons tit u ţ i u n e ne dr e a p t ă şi par ţ ial ă .ce au? Li m b a ? . dac ă to a t e no ţ i u n i l e au cu to t u l alt ă se m n i f ic a r e . Va s ă zic ă nu au nimica ace ş ti oa me ni. ca cineva s ă fie ase rvi t vreu n e i na ţ i u ni vigur o a s e ce te s u p u n e cu p u t e r e a b r u t ă . pu n ga ce h r ă n e ş t e p e in d u s t r i a ş ş i î m b r a c ă p e ag r ic u l t o r .a cuge t a dre p t . nobil.ce putea fi ele de cât pure minciuni! In via ţ a pu blic ă îns ă ei jud e c ă con s e cve n t pe ba z a acelo r princ ipii mi n ci n o a s e . Aceste principii siste m a tice ale lor. s'o schim b e pe aur. As e m e n e a c u m n u t e p o ţ i în ţ e l e g e c u u n o m . escamotate din concep ţ iunea exagerat ă a na ţ iunii lor. tr e b u e as e m e n e a s ă fie în m â i n il e ace l e a ş i n a ţ i u n i.a f ă cut inca p a bili de . d e a a b s t r a g e n o ţ i u n i l e . c o n s t r u c ţ i u n e a . de ş i n u co n c e d e m . c u m el n u le a r e p e a l e t a l e : .A r t r e b u i s ă l e fi e r u ş i n e d e e a . ca r e fa c e alt u i a o cri m ă . a c ă r u i li m b ă ş i n o ţ i u n i d i f e r i ă a s t f e l d e ale t a l e. gă se ş ti legi din evul mediu mai barbare decât barbaria. Ei vorbe s c ger m ă n e ş te cu m a t e r i a l d e vo r b ă u n g u r e s c . a s t f e l c u m le a p l i c ă .n e to t od a t ă ş i p e n oi p ri n o fic ţ iune diplo ma tic ă . care avea de princi pi u de a sti ng e to t ce în sufle t e cur a t. o ri u n e i al t e i a . liberal ă îns ă pent r u Unguri. a c ă rei vani t a t e ş i l ă ud ă r o ş ie nu e dec â t o lu n g ă ş i sc â r b o a s ă Do n q u i x o t i a d ă . prin ce să ne supe rioriz e z e pe noi Românii. Ş tii n ţ e l e ? Ce a u d e s c o p e r i t e i n o u î n ş ti i n ţ e ? P ri n ce au co n t r i b u i t ei la înai n t a r e a o m e n i r ii? Ist oria civiliza ţ i u n ii a înregist r a t nu m a i o nul ă .. Arte şi literatur ă ? O traduc ţ iune rea din limba ger m a n ă ş i ş tie t o a t ă lu m e a câ t d e re a p o a t e s ă fie o tra d uc ţ i u n e. c u u n c uv â n t s p i r i t u l infil t r a t ac e s t u i mat e ri al gru n z u r o s . dac ă ei aplic ă pr i n c i p iile cele m a i m a r i di n via ţ a p u b lic ă a po p oa r e l o r . Dar s ă fim servi t o r ii. princi pii care se exclu d unul pe altul. d e c â t i a r ăş i fal ş e.con t r a z i c ă spi ri t u l u i acelo r a . primi n d o educa ţ i u n e. pe care din inteligen ţ a lui nu. Cin e n u ş tie ac u z a ţ i u n e a ce ni se fa c e n o u ă Ro m â n il o r p e n t r u c ă s ol i ci t ă m p e n t r u n o i ce e a ce ei au solici t a t pie n t r u dâ n ş ii? Ce înt o a r s ă . t r o p i i . m o d u l d e a în ş i r a c u g e t ă r i l e .Decla r ă m a în ţ el e g e. n u p o t fi. nici nu pot con s ti t u i o pu t e r e mo r a l ă oar ec a r e. Eşită din ni ş te şcoli mizer abile a c ă ror sing u r ă ţ â n t ă e pro p a g a r e a minci u n ei. ce fa l s i f i c ă t o t u l . care s ă fie o mai rea expre siu n e a po p o r u l u i ei dec â t cea m a g h i a r ă . C ă ci ce a u ac e ş t i o a m e n i ca s ă n e s u p e r i o r i z e z e ? Au ei ce v a ce n o i n u ave m ? Au ei li m b ă ? Au ş tii n ţ e ? a u a r t e ? a u le gi s l a ţ i u n e ? a u in d u s t r i i ? a u co m e r c i u ? .a u în ţ el e s pe do s. . s'au infiltra t în cape tele unei gener a ţ i u n i june şi de aceea docile ni ş te principii siste m a t i c e în flag rant ă contra di ţ iu ne cu tot ce era mai nobil în spir itul secolului nostr u. com e r ci ul. pe n t r u c ă ţ e s ă t u r a fal ş elo r no ţ i u n i fu n d a m e n t a l e i.1 guv e r n ă . b ă taie ş i om o r ? Să nu ne mir ă m. Comerciul? în mâna Evreilor. Su n e t e l e în g r o z e s c p i a t r a .ci al acestei coterii care . Indus t r ia? germ a n ă . Legisla ţ iune a? Drept u ri şi legi sunt într'o etern ă contrazicere. di n n o ţ i u n e a fals i fic a t ă a d r e p t u l u i . E o compila ţ iune ră ut ă cioas ă şi nerumegat ă a principiilor celor mai contradictorii.1 vom putea cunoa ş te nici odat ă . Să ne silim pu ţ in a analiza spiritul. iar pu r t ă t o r u l ei. şi vom ar ă ta nu m a i decâ t cum nici nu pot avea.. e o copie a spirit ul ui limbei ger m a n e. de acee a n u ne po a t e pri n d e mi r a r e a . scoase deduc tiv din o istorie falsificat ă . cui? Celei mai dec ă z u t e po p u l a c e din Eur o p a. Nu e pe lum e o singur ă inteligen ţă . ste r p i. dar aur ul. De ce s ă ne mir ă m. c ă ci t u n u ai n o ţ i u n i l e ce le a r e el. u m a n .t o c m a i a ş a n u t e po ţ i în ţ eleg e cu int elige n ţ a m ag hi a r ă . di n ace e a ce el p e n t r u si n e ş i cr oi e ş t e o vi r t u t e ! To t c e c o n s t i t u e vie a ţ a lo r in t e r n ă e o minciu n ă . dac ă alege re a la ei înse m n e a z ă be ţ ie. ho d o r o gi t. Împ ă ca r e sa u tr a n s a c ţ i u n e nu se înca p e aice a. Nu tre b u e da r s ă ne mir ă m .

ă st ridicol e trist în sine.a dat neîn ţ elep ţ e ş te su pre m a ţ i a asu p r a uno r na ţ iu ni tot a ş a de ma ri la n u m ă r ş i în ni m i c a m a i în a p o i a t e .zece milioa n e de Unguri. c a r e ţ i n p u n g a ţ ă r i i î n m â n ă . cu m c ă în legile ş i m ă s u r i l e lor ne oblig ă cre a ţ i u n il e u n o r cre e ri tu r b u r i ung u r e ş t i. toate acest e a am tre bui s ă le uit ă m. Ace ş ti o a m e n i ei în ş ii c u st a t u l lor. Suveranul repre zi n t ă unitate a de stat austriac şi pentr u noi el e personificarea . Ast f e l cu a p a r e n ţ a . Şi cu toat e acest e a. Şi cine nu . puner ea sub acuz a ţ iu n e a candid a ţ ilor opozi ţ ionali ori de alt ă na ţ ionalitate. ori se m n ă t u r a cu t ă r u i o m al lui Du m n e z e u . cu p a r l a m e n t u l lo r. c ă ci a t u n c i a a m trebui să uit ă m bă t ăile şi omorurile la alegeri. ce el o ur a din sufle t.. co pii b ă t r â n i ce p ă t e a z ă p ă r u l l o r c e l a l b c u t o t c e e m a i d e g r a d a t . E ac e s t p a r l a ment expresiunea poporului românesc? Nu. e o expresiune a p o p o a r e l o r . E trist de a vedea în inima Europei o na ţ iune. Tu . a c ă ror va n i t a t e îi f ă ce a s ă cr e a d ă . p e n t r u ca s ă infl ue n ţ e z e ş i s ă con r u p ă ş i m ai m ul t? La ce.con di ţ i o n e a z ă o ete r n ă diverge n ţă a de d u c ţ i u n i lo r din ele. Să tr ec e m la pu n c t u l al doile a: la ideia etic ă care a d o m i n a t p o p o r u l no s t r u . ori în d r o j d i il e vi . o na ţ iune mic ă la nu m ă r şi fanatic ă în aspira ţ i u ni. car e va fi ete r n neî n ţ e l e s . ceea ce dove d e ş t e. în câ t bi e ţ ii loc u i t o r i n e m ţ e ş t i n u ş tia u în u r m ă cu m îi chi a m ă . Şi. ş i acel p o p o r nici a fos t înt r e b a t m ă c a r la n o u a r e f o r m ă . intimida rea popor ului prin ame ni n ţă ri. Din fe r i c ir e..Cele ş ase . a p o i e ş i e m i n a m e n t e va n ă . ş i cu m toa t ă via ţ a lor public ă e o paro die. nici ex p r e s i u n e a cel u i m a g h i a r m ă c a r . c ă defini ţ i u n e a filosof ul u i ger m a n are multe contr a sa. e ace s t mi ni s t e r în d r e p t ă ţ i t de a fi mi ni s t e r u l po p o rului ro m â n e s c ? Nimica m ai p u ţ i n de cât as t a.el î ţ i r ă s p u n d e .spr e . Nu cre d s ă fie vr'u n Ungur chiar. m a i t e l u r i c î n a c e a s t ă n a t u r ă ce . ce se află încă în evul mediu. nascitur ridiculus mus. a luc r u r i l o r . c ă n a ţ i u n e a r o m â n ă ni c i nu exist ă . cu care în ş al ă Europ a.i zic ome n e a s c ă . s p r e a o sf â r ş i în vr' o ca s ă de ne b u n i . Mag n a ţ i .De e x.ş i aduc e ami n t e. Să n e u i t ă m d e p l i n s u b s d r e a n ţ a d e p u r p u r ă c e o p u n e i p e p r o f u n d a l o r m i z e r i e . . o f i c ţ i u n e .. starea excep ţ ional ă a Transilvaniei. . în c e r c a r e a . ei vor pu t e a m a g h i a r i z a p â n ă ş i pi e t r e l e . . c ă na ţ i u n e a ro m â n ă vre a cut a r e ş i cut a r e lu c r u . m a i o b s c e n . şi acest palat de spu me mincin o a s e . care s ă aib ă bono mia de a cre d e .şi votea z ă ei oare fond u ri de dispo zi ţ iu n e ? Ungurii nu sun t su p e r i o r i în nimica na ţ i u n ilo r cu cari locuesc la un loc. pentru a putea zice cum că aceast ă minciun ă . Fic ţ i u n e a t r e b u e red u s ă la valoar ea ei pro p rie şi treb u e risipit ă a ceast ă valoare nominal ă care uime ş te şi care cu toat e astea ascu n d e în sine cel mai infa m a n t fal iment. Kant nume ş te ridicol risipirea spont a n ee a unei a ş te p t ă ri ma ri într' o nimic a într e a g ă . de a proa p e privit. su n t o minciu n ă . Vina aces t e i dir ec ţ i u n i o au de s c r e e r a ţ ii lor de m ag n a ţ i. c u c a r i ne . c u m c ă în ac e a s t ă ţ a r ă .i sp ui. Va s ă zic ă aicea nu se înca p e aces t mijl o c d ulc e ş i pia cific. Pe noi ne oblig ă p u r ş i sim p l u se m n ă t u r a suve r a n u l ui nostr u. Apoi în ţ elege . p e lâ n g ă a c e e a c ă e p e r f i d ă . ce ei le pr e z i n t ă lu mii.ţ iilo r be ţ i ei ş i ale de s f r â n ă r ii. inf luen ţă rile meschine ale guvernului şi ale corup t ei sale partide. ş i s ă v e d e m cu m fa p t e l e co n c r e t e is b e s c în fa ţă acel e a b s t r a c ţ iu ni st a ti s t ic e.a lipi t u n uc a z al tr o n u l u i . e.a p o i câ t e m i j l o a c e n u vo r g ă si ac e i o a m e n i . cum au schi m b at n u m e l e in d ivi z i l o r di n di s t r i c t e în t r e g i. p e n t r u c ă ge n e r a ţ i u n e a ca a t a r e n u a r e vina falsei dire c ţ i u n i a spiri t ul u i s ă u. ce se nume ş te parlament ul Ungariei. Vina în fi ne n u e a lo r.te c'u n as tf el de om! Noi Rom â n ii n u p u t e m înai n t a de c â t cu de s c o n s i d e r a r e a t o t a l ă a a c e s t o r o a m e n i t r a n s c e n d e n t a l i . adic ă: parturiu n t montes. cu n u m e l e m a g h i a r . c ă ci în d r e p t ă ţ i r e a tr e b u e s ă p u r c e a d ă de la po p o r u l ro m â ne s c ca a t a r e. ş i de car e u n dec r e t d r e p t ne p o a t e to t a ş a de bi n e de s li p i. c a r i ş i ' n ce p e a u via ţ a c u s c r i e r i fa n a t i c e ş i ex a l t a t e . ce e mai mult a noa s t r ă de cât a lor. for m a ridicol ă a uno r pret e n ţ i u n i ridicole. că r eia o apuc ă tur ă politic ă i. ei vo r s ă m i n t ă fii n ţ a ge r m a n ă o r i r o m â n ă . cu p r i n s ă de o feb ril ă epid e m i e spi rit u a l ă . care se in ti t u l e a z ă cu cale ori f ă r ă cale mi ni s t r u . cu care au în ş ela t Europ a. cu mi n i s t e r u l lor n u s u n t d e c â t o m i n c i u n ă . cân d a pri mi t t ă câ n d o refo r m ă .

na ţ iunei române. Noi suntem amici ai unit ăţ ii Austriei şi tro nul va gă si în noi totdea u n a ap ă r ă tori sinceri, de ş i legi pe care nu le- am făcut noi înş ine, nu ne oblig ă. Ele sunt făcute în flagrant ă contra dic ţ iune cu convinge r e a noa s t r ă , fă r ă consi m ţ i m â n t u l nost r u, c ă ci a m re f u z a t de a dis c u t a ori de a vot a legi, care a prio ri era u fal ş e ş i ne d r e p t e . Cum c ă noi am crez u t a trebui s ă ne sup u n e m deoca m d a t ă aces t o r legi, din ra ţ iu n e a de mai su s, e o m ă su r ă , pe care oame nii de bine ne - o aprob ă ; cum că îns ă nu tre b u e s ă cere m am elior a r e a aces t o r legi, e ş i mai sigur, pentr uc ă ne pune m pe un teren fal ş şi recun o a ş te m legalitatea existe n ţ ei lor, când ele a priori prin ab ţ ine r e a noa s t r ă su nt nelegiti m a t e în sine, în esen ţă , şi legitima te num ai în for m ă prin semn ă tur a Domnitor ului, pe care noi trebue s'o resp ec t ă m, pân ă când resp ec t ă m unita te a Austriei. Se zice, că să cerem de la Unguri cutare ori cutare lucru, iat ă iar tere nul cel fal ş . Cum pot fi ei com p e t e n ţ i de a ne d ă r ui lucr u r i, pe care do m n u l le d ă rue ş te servului? Sunte m noi servii lor? Drep t u rile se d ă r u i e s c ? Sau su n t ace ş ti re p r e z e n t a n ţ i din diet ă repre ze n t a n ţ i fideli ai na ţ iu nilor ? Dar toat ă lumea ştie, că Ungurii chiar în Ungaria pro p rie sun t în mino rita t e şi că nu m ai prin influe n ţă ri mat eriale la alegeri o au put u t improviz a acea adu n ă t u r ă ce se pre ti n d e Adu n a r e. Noi nu ne pu t e m pu n e în rela ţ iune de do m n şi aservit, nici pute m intra în tran s ac ţ i u ni cu oame ni, care pen t r u noi nu sun t com p ete n ţ i nici de a lucr a ceva, decâ t do a r pri n pu t e r ea brut ă ce li- o pun e la dispo zi ţ i u n e imperiul, nu îns ă prin esen ţ a drep t u l ui. Puterea executiv ă treb u e s ă fie p e n t r u noi ace e a ce aplic ă as u p r a no a s t r ă legi, ce ni le- am făcut noi; iar nu aceea care ne imp u n e legi st r ă i n e ş i c ă reia n u ş ti m ce n u m e s ă - i d ă m. Şi apoi tra n s a c ţ i u n i cu astf el de oam e n i, cari în fap t ă n'a u ei in ş ii ni mic a, a c ă ror existe n ţă e iluso r ie, nu pr e zi n t ă nici o gara n ţ i e de du r a t ă , ba înc ă te com p r o m i ţ i pac t â n d cu ei asu p r a un o r luc ruri, care nu su n t ale lor, Atitu di n e a na ţ iu nii ro m âne e an o r m a l ă , ase m e n e a un u i orga n ce înce t eaz ă de a func ţ io n a. Func ţ iu n e a lui e în el, în destin a ţ i u n e a lui, şi nu m ai o împrej u r a r e arbitra r ă poate să i- o opreasc ă . Asemenea şi noi Românii, Drep t u r ile şi legile ce au de - a ne guver n a pe noi, ni - s ima n e n t e no u ă , c ă ci su n t ima n e n t e tr e b u i n ţ e l o r n o a s t r e , vie ţ ii n o a s t r e , - n o i n u ave m a le cer e d e câ t d e la n o i în ş i n e. Acee a cu m c ă ni se o pre ş te exerci ţ i ul lor, nu schi m b ă nimic din fiin ţă . Să cerce t ă m mai de ap r o a p e ra ţ i u n e a se m n ă t u r ii, ş i d ac ă ea po a t e înse m n a ori obliga mai m u l t de cât sigiliul pe o se n t i n ţ ă , car e n u o p r e ş t e ca se n t in ţ a s ă fie ne d r e a p t ă . Să vede m care e rol ul no r m al al Domnito r u l ui şi al sanc ţ iu n ei - şi dac ă acesto r a amâ n d o u ă li e pier mis de a fi în contr a d ic ţ iu n e cu voin ţ ele, sing u r e valabile, ale po p o a r e l o r ca at a r i. Nou ă ni se pa r e, c ă pe n t r u fieca r e po p o r d r e p t u l ş i leg i s l a ţ i u n e a p u r c e d d e la el, ş i le c r e e a z ă câ n d ş i c u m îi t r e b u e s c , a s t f e l î n c â t în t r ' o n o r m a l ă sta r e de lucr u r i, sa n c ţi u n e a e o for m ali t at e, ca r e n' a r tr e b u i să o blig e, d a c ă n u o b l i g ă se n s u l celo r sa n c ţ i o n a t e . Vo m p r o b a c ă e a ş a. Pe n t r u c a u n l u c r u s ă exi s t e , t r e b u e s ă s e în t r u n e a s c ă m ai m u l t e co n d i ţ i u n i . Astf el, lege a re z u l t ă di n tr e b u i n ţ a p o p o r u l u i , d i n v oi n ţ a l u i ş i d i n le g i u i r e a lib e r ă , n ei n t i m i d a t ă , a ac el ei voi n ţ e . Est e s a n c ţ i u n e a , ac u m a , o co n d i ţ i e d e exi s t e n ţ ă a u n e i legi o r i n u ? Du p ă n o i, n u - cel p u ţ i n p u t e m co n s t a t a , c ă legal po a t e re zi s t a po p o r u l voin ţ ei Dom n i t o r u l u i, Do m n i t o r u l voin ţ e i p o p o r u l u i , ba. Va s ă zic ă ,sa n c ţ i u n e a , n u e c o n d i ţ i u n e a d e e x i s t e n ţ ă a u n e i l e g i ci n u m a i fo r m a l i t a t e a cu ca r e ace a leg e se in a u g u r e a z ă . Sanc ţ i u n e a e u n si m b o l , p r e c u m Do m n i t o r ul îns u ş i e ase m e n e a u n si m b o l, e pe r s o n i f ic a r e a fiec ă r ei a di n n a ţ i u n i , vâr f u l în t â m p l ă r i l o r ist o r i c e , t i t l u l c e s e p u n e p e o c a r t e ; a c e l t i t l u n u p o a t e f i o co n t r a z i c e r e a celo r cu p r i n s e în ca r t e . In Au s t r i a î n s ă s a n c ţ i u n e a a r e u n î n ţ e l e s g r a v ; c ă ci e a s f i n ţ es t e ş i d ă co nc u r s u l br u t do m i n ă rii ne d r e p i t e a u n u i po p o r asu p r a celuilal t nee g ali t ăţ ii na ţ i o n a l e , în ă d u ş i r ii u n u i a p r i n cel'l al t, - ş i in d iv i d e l e

di n p o p oa r e , d e ş i n u re c u n o s c în co n ş t ii n ţ a lor acel e legi, d e ş i n u iau p a r t e la legif e r a r e a lo r, la d e s b a t e r e a "a s u p r ă - l e f ă r ă e i", t o t u ş i p r i n a c e a s e m n ă t u r ă , ca r e re p r e z i n t ă o ide e sec u l a r ă , ei s u n t oblig a ţ i cu cor p u l, de ş i n u cu su fl e t u l . - Va s ă zic ă , în si m b o l c h i a r n e o b l i g ă ia r ăş i i d e i a s e c u l a r ă a si m b o l u l u i , n u s u n e t e l e ce - 1 co m p u n , s u n e t e l e u r n i i n u m e s a u ale u n u i r a n g . În d a t ă ce n u vo m m a i cr e d e în id e e a , în u ni t a t e a Au s t r i e i, si m b o l u l ide ei: di n a s t i a , pe n t r u n oi n u mai exis t ă . Idee a as t a în s ă p â n ă a zi a fos t o cre d i n ţ ă , o religi u n e a Rom â n u l u i . Idee a as t a în s ă t r e b u e s ă se co n f o r m e z e cu t r e b u i n ţ e l e t u t u r o r p o p o a r e l o r , ea s ă t r ă ia s c ă în t o a t e , t o a t e s ă t r ă ia s c ă în ea, de ş i fiecar e în conce n t r a ţ i u n e a sa pro p ri e. Ea s ă fie co m u n ă tu t u r o r po p o a r e l o r , cu m o religiu n e poa t e fi co m u n ă mai m ul t o r individ e, f ă r ă ca de acee a in divi d el e s ă n u aib ă fieca r e int e r e s e l e sale prop rii. Astfel federa ţ iu n e a garantea z ă pe de o p a r t e de s v o l t a r e a p r o p r i e a fiec ă r u i a di n po p o a r e , pe de alta e gajul cel mai sigu r al unit ăţ ii Aust riei. Repet ă m, că simb ol ul nu - şi poate disp r e ţ u i ideea ce o con ţ ine, căci apoi e redus la valoarea unui si m p l u se m n m o r t ş i f ă r ă în ţ e l e s. Sim b o l u l n u n e po a t e obliga decâ t pâ n ă cân d ne oblig ă idee a; - d e a Du m n e z e u ş i p r e v e d e r e a celo r m a r i, ca s ă n u ni devin ă odioas ă. - Ideea - pretinde ea neap ă rat d u a li s m u l , ori d u a li s m u l n u e dec â t u n ab u z cu credin ţ ele noas t r e seculare? Nu, u ni t a t e a Aust ri ei nu cere exist e n ţ a un ei Ung arii, cu m es t e ea a s t ă z i; Unga r i a cu m es t e , n u e co n d i ţ i u n e a Aus t r i ei. Noi am p u t e a u z a de d r e p t urile noa st r e prin pro p ria noas t r ă ini ţ iativ ă , am putea proclama autono mia Transilvaniei, fără ca p ri n as t a s ă pe riclit ă m u ni t a t e a Aus t r i ei, sin g u r a ra ţ i u n e car e are res p e c t u l no s t r u ş i car e ne oblig ă . Legi, m ă s u r i, an ex ă ri sil ui t e: as t e a to a t e , de ş i n u le pu te m respi ng e cu bra ţ ul, noi nu le recu n o a ş te m, ş i la r ă st u r n a r e a lor, ina u g u r a t ă dej a de p o p o a r e l e Au s t r i e i, vo m fi ga t a ş i di n t r e cei în t âi. Noi ave m dre p t u r il e ce ne tre b u e s c eo ipso, pri n voin ţ a noa s t ră chiar, şi noi nu treb u e decât s ă an u n ţă m pu te r e a, ce se în t â m p l ă a fi exec u t i v ă , c ă le vo m exe r s a . Dac ă ace a p u t e r e se va si m ţ i di s p u s ă d e a ave a o al t ă voi n ţă d e c â t cea a n o a s t r ă , aib ă - o s ă n ă t o a s ă ! No u ă nici n u n e p o a t e p ă s a, p e n t r u c ă în t r ' u n st a t con s t i t u ţ i o n a l guver n u l u i nu - i e per mi s de - a avea o voin ţă pro p r i e, şi nici nu treb u e s ă fie altceva decâ t b r a ţ u l legil o r , ce ni le fac e m n o i în ş i n e. A ş a t r e buia f ă cu t cân d cu ad u n a r e a de la Mierc u r e a . Acea a d u n a r e n u p u t e a fi di s o l v a t ă d e g u v e r n , f ă r ă ca o r g a n u l l u i s ă a r a t e o c a u z ă ş i o l e g e , c a r e s ă ju s ti fice gravit a t e a cau z e i; disolv â n d îns ă co mi t e t u l a d u n ă r i i, f ă r ă a - i s p u n e m o t i v e l e , g u v e r n u l a co m i s o ne d r e p t a t e , c ă ci co n s t i t u i r i l e a d u n ă r il o r ş i co mi t et el o r n u se fac cu în v oi re a ci n u m a i cu ş tirea g u v e r n e l o r . Dac ă g u v e r n e l e a r av e a s ă - ş i d e a înv oi r e a lo r , o r i s ă d i s o l v e d u p ă p l a c , a t u n c i d r e p t u l d e î n t r u n i r e n ' a r f i d e c â t o i l u z i u n e . A d u n a r e a d e la Mie r c u r e a ş i Co m i t e t u l ei p u t e a s ă l u c r e z e p â n ă a z i , f ă r ă d e a - i p ă s a m ă c a r d e u n g u v e r n ce a d i s o l v a t - o f ă r ă a - i s p u n e m o t i v e leg a l e . Nu, pâ n ă ce legisla ţ i u n e a nu va fi pu s ă în ma nile t u t u r o r p o p o a r e l o r ca a t a r i , p â n ă a t u n c i a s a n c ţ i u n ea n u po a t e o p r i, ca o lege s ă fie ne d r e a p t ă ş i ne p r i m i b il ă : cu m sigilul pu s pe o se n ti n ţ ă nu con s ti t u e d r e p t a t e a ori irev o c a b i i t a t e a ei. Tro n u l tr e b u e s ă ce d e z e n a ţ i u n i l o r . Rol ul ca r e r ă m â n e p e s e a m a t r o n u l u i e înc ă fo a r t e m a r e . Ei e s t â n c a neclin ti t ă ş i neinfl u e n ţ a t ă a dre p t ă ţ ii, per s o n i fic a r e a fiec ă re i a di n n a ţ i u n i l e ce p rive s c eu m â n d r i e la el. De ace e a re g e l e Belgiul u i e a ş a d e iu bi t, c ă ci p o p o r u l e î n e l ş i e l e î n p o p o r ! T r e b u e c a d o m n ş i p o p o r s ă s e id e n t i f i c e; cel în t â i u s ă fie ex p r e siun e a celui din ur m ă , ast f el ca voin ţ el e lor s ă n u se con t r a z i c ă nicio d a t ă ! Tr e c e m la p u n c t u l al t r e i l e a , la ac el al s u s ţ i n e r i i î n n i ş t e d r e p t u r i

r ă p i t e p r i n p u t e r e a b r u t ă . La s ă c ă în t r ' u n s t a t lib e r a l , ca r e p r e t i n d e a n u voi al t a d e c â t e g a l a î n d r e p t ă ţ i r e a t u t u r o r , m ă s u r i b r u t e n u - ş i a u d e f e l l o c u l ; d a r a p o i c h i a r a s t f e l n i - a r p l ă c e a ca s ă n u p r e a f a c ă ni m e n i a p e l la ac e a p u t e r e t e l u r i c ă ş i s â n g e r o a s ă , c ă c i a s t a a r î n s e m n a a ui t a , c ă în s u ş i în a r m a t ă p r o p o r ţ i u n e a Ger m a n i l o r ş i Mag h i a r i l o r f a ţ ă c u Sla v ii ş i Ro m â n i i e c e a d e " 2 : 8". A u s t r i a î n c ă n ' a a v u t o r ă s c o a l ă m i l i t a r ă , d a r s e p r e a p o a t e ca ti m p u l s ă n u fi e t o c m a i d e p a r t e , c ă c i a s t ă z i p r i n v o l u n t a r i a r m a t a c u g e t ă , p r e câ n d ieri înc ă , er a n u m a i o m a s s ă . Şi s ă n u se u i t e , c ă i n t e l i g e n ţ a t u t u r o r p o p o a r e l o r d i n Au s t r i a e e mi n a m e n t e na ţi o n a l i s tă. I n f i n e m ă m i r , c u m v e n i m n o i R o m â n i i d e a n e co m b i n a s o a r t a n o a s t r ă câ t u ş i de p u ţ i n cu ace e a a Un g u r i l o r . Pe n t r u c ă s u n t e m a l ă t u r i c u e i, o r i p e n t r u c ă bi n e v o i e s c ei a o c o m b i n a ? S ă - i l ă s ă m d a r d e - o p a r t e p e a c e ş t i o p r i m a t o r i ai a u t o n o m i e i Tra n s i l v a n i e i, cu sc a n d a l o a s e l e lor s t ă r i exc e p ţ i o n a l e , c u t o r t u r i l e lo r ca în ev u l m e d iu, cu ju r ă m i n t e l e sa c rile ge, oa m e n i ce mis t i fic ă u n d e n u p o t co n t e s t a ş i mi n t u n d e n u p o t co m b a t e . Ei n u s u n t c o m p e t e n ţ i c a s ă n e d e a n i m i c ; ş i d e n e - a r d a , e d a t o r i a n o a s t r ă c a d e l a e i s ă n u pri mi m noi nimic a. Să ap el ă m cu to a t ă vigoa r e a de c a r e d i s p u n e m la in s t a n ţ a a d e v ă r a t ă : "la t r o n !" . Toa te na ţ i u ni le tre b u e ad u s e la valoa r e a lor pro p rie, ş i câ n d vo m avea di n ele fac t o r i re ali, neil u sorii, at u nci a se va pu t e a con ti n u a cu înles n i r e calc ul u l cel m a r e ş i se c ul a r , ce se n u m e ş t e : Ist o r i a Aust riei! In reco n s t r u c ţ i u n e a Aus t r iei tre b u e ca sa n c ţ i u n e a p o p o a r e l o r ca at a r i s ă p re m e a r g ă sa nc ţ i u n e i suve r anul ui. T o a t e p o p o a r e l e s u n t s e t o a s e d e vi a ţ ă p r o p r i e , ş i n u m a i d i n e g a l a î n d r e p t ă ţ i r e a t u t u r o r s e v a n a ş t e e c h i l i b r u l . At u n c i n u m e l e „Au s t r i a " v a fi si n o n i m cu "pace a". 1870) În unire e tăria.
Articolul e publicat în Federa ţ iunea (III) 1870, 22 / 10 Aprilie ca ar ticol de fon d. A ap ă ru t sub pse u d o n i m u l Varro ş i n' a fos t re p r o d u s de nici o edi ţ i e a op e r e l o r lui Eminesc u, afar ă , de aceea a clasicilor com e n t a ţ i. In p r i m a p a r t e a ar t i c o l u l u i , Emin e s c u re p r o d u c e dup ă Politik, ziar al intereselo r cehe, un articol în leg ă tur ă cu aspira ţ iile cehe la federali za r e a Austro - Un gariei. In par t e a a doua ur m e a z ă come n t a ri ul lui Emin escu, pe care - 1 rep r o d u c e m ş i noi în înt r egi m e. Emine s c u e st ă p â n i t de aceia ş i ideie ca ş i'n S ă face m un con g r es. El vrea s ă - i ş tie pe Rom â n i u ni ţ i înt r e ei m a i în t â i , s o l i d a r i c u cel e l a l t e n a ţ i o n a l i t ă ţ i în al d o i l e a r â n d . El î ş i d ă , s e a m a d e u r m ă r i l e t r i s t e ce le - ar av e a p e n t r u Ro m â n i o iz o l a r e d e cele l al t e n a ţ iu n i a s u p r i t e : a r r ă m â n e s i n g u r i î n f a ţ a Un g u r i l o r care au to t int e r e s u l s ă locali z e z e ref o r m e l e în Aus t ria ş i s ă nu le aplice în Unga ri a.

"Va s ă zic ă , da c ă pr e s u p u n e m cu m c ă ace s t zia r e ex p r e s i u n e a o pi n i u n e i p u b l i c e a Ce hil o r , a t u n c i a Ce hii ce r o fe d e r a ţ i u n e , ca r e s ă ga r a n t e z e d e s v o l t a r e a l i b e r ă a f i e c ă r u i p o p o r c a a t a r e ; - ş i s e p a r e c u m c ă ace a s t a a r fi ş i id ei a cel o r l a l t e n a ţ i o n a l it ăţ i al e Au s t r i e i . C e f a c R o m â n i i p e n t r u a s e a li a a c e s t e i i d e i? C ă ci v ă î n c r e d i n ţ e z i , d a c ă Ro m â n i i vo r l ă s a s ă li s c a p e ş i a c e a s t ă o c a z i u n e , d a c ă v o r l ă s a c a i d e i a s ă se localiz e z e nu m ai la po p o a r e le, cari o ma n ifest ă în gur a ma r e, dac ă Rom â nii nu vor aju t a să generalize z e că derea constit u ţ i u n ei din Decemb r e a s u p r a i m p e r i u l u i î n t r e g , - a t u n c i a l u p t a n o a s t r ă va deve ni din ce în ce mai grea, c ă ci în ur m ă nu va m ai fi ni m e n i în op o z i ţ i u n e af a r ă de noi, pe când azi avem atâtea na ţ iuni, cari au interese com une nou ă şi se lupt ă ală turi de noi. In mome n t ul cân d to a t e na ţ i u n i l e da u

Ace a s t ă j u s t i ţ i e p â n ă a z i r ă u i n f o r m a t ă e t r o n u l . căci ei nu sunt com pe te n ţ i să ne dea nimica. nu mi n d . ră zboiului franc o . tr a n s a c ţ i u n i de alt ă na t u r ă îns ă . s ă p ăş im la o a c t i v i t a t e c o m u n ă c u e l e . Teclu şi Petru Bita un apel că tre public în Mart. Se poate chiar ca justi ţ ia ră u inf or m a t ă s ă fi legali z a t apr o p r i a r e a f ă c ă tor ul ui d e r e l e .ger m a n. Cine ar crede cumc ă Ungurii. S ă n e gr ă bi m d a r d e a n e d e c l a r a s o li d a r i c u na ţ i u n il e ne m u l ţ u m i t e ale Aus t r i ei. a do u a zi. de la care ai a cer e în d ă r ă t cele r ă p ite. a u ş i Ro m â n i i d r e p t u l ş i d a t o r i a a .Acea s t ă infl u e n ţă bine f ă c ă t o a r e ş i înd r e p t ă ţ i t ă as u p r a t r o n u l u i t r e b u e s ă se exe r c i t e z e îns ă laol al t ă ş i în acel a ş i ti m p i cu celela l t e n a ţ i u n i ne m u l ţ u m i t e . noi nu ne . . Azi foai a se înt o a r c e ş i fiec a r e î ş i ca u t ă de int e r e s e l e sale pr o p r i i. m â n i chi a r se vor b u c u r a n u m a i acei a d e f r u c t e l e r ă s t u r n ă r e i co n s t i t u ţ i u n e i . . 3 Iuni e / 2 2 Mai p. Emine sc u explic ă ş i mo tiv ul am â n ă rii ş i ce a ş te p t a el de la aceas t ă ser b a r e.o nesuferit ă şi nesuportabil ă . chiar de . c ă ci cu to a t e a s t e a . . nu e făcă torul de rele instan ţ a com p e t e n t ă . cri mi n a l e chia r. Ungurii chia r tin d în tr'acolo ca să localizeze reforma Austriei. Nep ă sarea noastr ă ne pier d e.să nu lăsă m timp popoarelor ca să vadă. s u n t pe r ic u l o a s e . Româ nii au nenor ocire a de a nu avea încredere în puterile lor proprii. Societatea studen ţ ilor români România jun ă din Viena pl ă n u i s e o ad u n a r e st u d e n ţ e a s c ă la Put n a în 18 7 0. dar etern mincinoase. afa r ă de noi în ş ine. d a r a a j u t a n u ". p e c a r e au r ă pit . car e u ni t e c u u m i l i r e s ă se s u b o r d o n e z e in t e r e s e l o r u n e i alt e na ţ i u n i . . A a ş te p t a s ă culege m fr uc t e l e se m ă n a t e de al ţ ii. Nu m a i t r a n s a c ţ i u n i l e di r e c t c u t r o n u l îi p o t ţ in e a pe Ro m â n i pe te r e n u l ab s o l u t al d r e p t urilo r lor. In noti ţ a pu blicat ă în Convor biri literare (IV) 187 0. n e vo m t r e z i d i n n o u c u r e n u m i t u l r ă s p u n s : "A p l â n g e p u t e m . Eminesc u sem n e a z ă ca secret a r. u n d e p r i n i s t o r i e s u n t c u m u l t m a i t â r z i u v e n i ţ i d e c â t n o i ? . de eroul neam ul ui (v. cum că întru reconstr uc ţ iu ne a Austriei inamici ţ a Ungurilor se poate înconj u r a. 15 Sept. Dup ă cum ne m ă rt u ri s e ş t e Slavici (Amintiri p. a u t o n o m i a T r a n s i l v a n i e i . c ă ci.m â n i n u v a m a i v r e a n i m e ni s ă p r i m e a s c ă m â n a d e în f r ăţ i r e a u n u i p o p o r f ă r ă e n e r g i e . dac ă orga nele noas t r e de pu blici t a t e au deve ni t în ti m p u l din ur m ă moi ş i împ ă c ă cioas e.i d a c u pici orul. pe Unguri. Ce d r e p t m a i m u l t p o t av e a Ung u r i i în ac e a s t ă ţ a r ă . a s t a î n s ă n u s c h i m b ă n i m i c a d i n fi i n ţ a d r e p t ul ui. ca r i vo r fi a j u t a t a o r ă s t u r n a . c ă c i m â n i c h i a r v a f i p r e a t â r z i u .a s t f e l înc â t noi nec e r c â n d d e a o ge n e r a l i z a . acest apel în Feder a ţ i u n e a (I II ) 18 7 0.Şi apoi nici nu avem noi s ă cerem de la Unguri ceva. pe n t r u co m e m o r a r e a lui Ştefa n cel Mare cu oca z i a îm plinir ei a pat r u su t e de ani de la cl ă direa Mân ă stir ei Putna. vo r g ă si în ei a t â t a si m ţ d e d r e p t a t e . al ă turi de N. ju s t i ţ i a bin e infor m a t ă va revoca o se n ti n ţă ori o apr o b a r e n e d r e a p t ă . II). C ă ci s ă n e a d u c e m a m i n t e .am convins înc ă cumc ă : putere a şi mâ n t uirea noastr ă în noi este! 1 8 7 0 ) Noti ţ ă as u p r a pro e c t a t e i întru n iri la m or m â n t u l lui Ştefan ce l Mare la Putn a. Serb area nu s'a putut ţine în 1870 din pricina. s p r e a c ă p ă t a în s c h i m b o n o u ă pi e dec ă în dr u m. 1870. cum zice mai su s ca m pi o n ul pres ei bohe m e. In pri n c i p i u a u ş i î n c e p u t o r g a n e l e o p o z i ţ i u n i i a l o c a l i z a re f o r m a Aus t r i e i. . cerân d publicului sprijin moral şi material pent r u a se face o serbar e dem n ă . Când un fă că tor de rele comite o infrac ţ i u n e în avere public ă ori privat ă . d e e x e m p l u . cu m c ă ni m e ni în Aust r i a nu e obliga t de a se face a p ă r ă t o r u l n o s t r u ş i r ă sc u m p ă r ă t o r u l d r e p t u r i l o r no a s t r e . înc â t s ă r e d e e . nimeni nu se va mai speria de opozi ţ iun ea noastr ă singur at ec ă .ar promite . ci justi ţ ia. u n d e în n u m ă r s u n t m a i e g a l i c u n o i .căci pregetâ n d şi ră ma ş i singuri pe câmpul de lupt ă . e n e d e m n ş i p e r i c u l o s . c ă ci ei î ş i vo r fi is p i r ă vi t t r e b i l e ş i n e vo r l ă sa p e n o i în voi a s o r ţ i i ş i a neenergiei noast r e.cu picio r u l st ă rii de fa ţă a lucrurilor.o f ă r ă consi m ţ i m â n t u l Româ nilor? . cont r a rii vor ş ti tot d e a u n a s ă am e ţ e a s c ă ca pe t e le pâ n ă ş i a con d u c ă t o r ilo r no ş tri cu pro misiuni lucii.o. Să nu ne mir ă m.

n u . în concep ţ ia lui Eminescu. pre c u m e acel al rasei noa s t r e.şi puterile suflete ş ti că tre acela ş i ţ el. sub titlul neexact Însemn ă tatea serbării dela Putna. favor a bil ă ideilor de adu n a r e ş i conl ucr a r e. şi e lesne de presu p u s că me m b rii ei. Dac ă privim fierberea vie ţ ii noas tr e publice. ce ar p u t e a re z ulta dint r ' o încerca r e de a orga ni z a via ţ a viitor ului. ins ă pu ţ i n u l bine. . înda t ă ce au cunos c u t r ă ul. Xenopol care ţ inu cu aceast ă ocazie o splendi d ă cuvântare în care arăta că neamul nostru nu şi. un ideal. Rezumând u . caute a avea n ă zuin ţ e şi cred in ţ e com u n e. putem spune că dacă exteriorul aces t ei fes tivit ăţ i are s ă fie de un caract e r istoric şi religios. ne pu t e m lesne explica de ce sim p le div e r g i n ţ e în p ă r e r i se sc h i m b ă în n e î n c r e d ere ş i în ac u z ă ri de inte n ţ i u n i su bv e r siv e. ci ş i o posibilitate de discu ţ ie asupra problemelor vie ţ ii na ţ ion ale.cel. Viitorul îns ă e contin u a r e a. Ad ă ogân d pe lâng ă ace s t e a u n cara c t e r ca m vehe m e n t . ş i d a c ă ge n e r a ţ i u n e a ce c r e ş t e a z i a r a d u c e c u sin e o m o ş t e n i r e at â t de tri s t ă . Junimea fus e s e îns ă rcin a t ă cu orga ni z a r e a ser b ă rii de la Put n a ş i a tri mi s ca rep r e z e n t a n t al ei pe Al.oparte. de rectifica r e a gre ş elilor trec u t u l u i .to t u ş i cu vre m e a idee a a înce p u t a prinde un interes mai bogat. de pr e g ă t ire a unui viitor rodnic. Eminescu a venit în ţ ar ă şi a căutat să determine o campanie. p e a t â t a de nef e rici t. tot cuprins ul suflet e sc şi că aceas t ă desf ăş ur a r e va veni nu m ai dac ă sufletele nobile ş i în ţ elep t e vor ţ inti spre acela ş i scop. cit.interiorul ei . şi treb ui n ţ a cea mai mare ni s'a p ă rut nou ă că ar fi o singur ă dir ec ţ iune a spiritului pentr u genera ţ iu n ea ce cre ş te.ne. a că rui împlinire nu e decât pr o b l e m a t i c ă .ş i au cau z a lor pe . nu era numai p r i l e j u l d e .o în liniile pri me ale acestei noti ţ e. Eminesc u a lucrat la organi z a r e a serb ă rii atât în ş edin ţ ele societ ăţ ii România Jun ă cât şi ia Putna. se'n ţ elege de sine. de pres ă. care mâne fire ş te va fi pen t r u to ţ i trec u t. n u ne înd o i m c ă pri n o con s e c i n ţ ă ne a p ă r a t ă ş i me r e u în cre ş te r e. nor m al şi fă r ă abate r e. anti te z e l e ar deve ni mai ma ri şi mai neî m p ă ca t e. Pentru organizarea ei. put em vedea lesne c ă lini ş tea per p e t u ă din gene r a ţ iu n e a ce e azi la or di n e a zilei. a realiza unirea în cuget. ş i c ă . are s ă cuprin d ă germ enii unei desvolt ă ri orga nice. ce se în ţ elege pe sine îns ăş i. de cum puteam pres up u n e din înce p u t . cu o ocaziu ne atât de favorabil ă în felul s ă u.a desfăş urat încă.Mare. ce am caracterizat . şi apoi ca urm a re fireasc ă va veni şi unirea politic ă. luc r u r i exi s t ă .şi ma nife s t ă dori n ţ a de . Noti ţă asupra proectatei întruniri la mor m â n t ul lui Ştefa n cel Mare la Putn a a fos t re p r o d u s ă d e Scur t u în ed. Amintirile lui Slavici ne arat ă câtă râvn ă a pus Emin escu în organizarea serbă rii. Serbarea la mormânt ul lui Ştefan . Ca lucr a r e a noa s t r ă în viito r s ă con s t i t u e un singur organis m. Insă unul din cele mai mari defecte ale preze n t ului e tocmai starea de lucruri.dac ă junimea va fi disp u s ă pen t r u aceas t a . atâ t di n via ţ a p o li t i c ă câ t ş i di n cea s p i r i t u a l ă . a fost o idee ce trebuia exclus ă a priori.. Ca el să fie o simpl ă continuare a trecu t ul ui cu toate calit ăţ ile acest uia. de şi p o r n i t ă m ai m u l t di n t r ' u n se n t i m e n t d e pie t a t e c ă t r ă tr e c u t u l no s t r u pe câ t d e glo r i o s . . e. ci c ă s e p e r p e t u ă ş i s e m o ş t e n e ş t e . Românii trebu e să .a n e a r ă t a p i e t a t e a f a ţ ă d e Ş tef a n .a ve dea pe tineri conlucrâ n d şi concent r â n d u . ş i frec ă rile ei. Serbarea. al ţ ii pe de alta. Aceasta se ţine la 15 August 1871. Eminescu consta t ă că ră ul cel mare al vie ţ ii publice a Românilor e lipsa unei singure direc ţ i u ni a spirit ul ui şi.atâ t a în int e r e s e per s o n a l e (prec u m o s u s ţ i n u nii) ci m ai m u l t în p r o f u n d a sci z iu n e di n t r e di r e c ţ i u n i l e p e ca r e a u a p u c a t u ni i pe de . în cazul cel mai bun rectificar ea trecutului. am putea s ă ne gândim mai serios asu p r a proble m elor ce viitorul ni le impune cu atâta necesitate. Insă genera ţ iunea ce cre ş te are şi ea datorii de împlinit. S'a n ă scu t con ş tiin ţ a c ă o întru nire a stu din ţ ilo r româ ni din toate p ă r ţ ile ar p u t e a s ă cons ti t u e ş i altceva decâ t nu m a i o ser b are pe n t r u glorifica r e a tr ec u t u l u i no s t r u .45) Eminesc u a dat ideia ca serba r e a de la Put na s ă fie folosit ă ca prilej pen t r u un congre s al st u d e n ţ ilo r rom âni. au cuget a t şi la reme dii contra lui. pentru o rectificare a gre ş alelor şi lipselor preze nt ul ui. probabil dup ă ind ica ţ iile lui Maiorescu şi ale cercului Junimea. precum le are fiecare genera ţ iune. . Ră ul cel ma r e nu e că o ase m e n e a sta r e de. pe care spiritele bun e o vroesc din toat ă inima.

se . Am corectat text ul dup ă ziarul Federa ţ itinea. 1870) Să facem un congres.şi de aceea Comite t ul pen tr u serbar e a g ă sit de bine a o a m â n a pe anul viito r. dac ă lume a ar fi fost price p u t . .am reprodus cu ortografia actuală.a lă sa vre .însem nea z ă totu ş i mai mult decât nici o înc ercare spre aceasta. toa t e na ţ i u nil e au dre p t u l de a se con d u c e ele în ş ile. Astfel Ungurii ş i. ş i a tre c e suve r a n i t a t e a în alte b r a ţ e d ec â t în acele a ale p o p o a r e l o r . şi astfel am fi dat na ş tere la sgo m o t e şi p ă reri cu tot ul neide n t ic e cu sco p ul şi fiin ţ a ei. s'ar fi trecut ne b ă gat ă în seam ă şi fă r ă de .i al lor mai mult decât al oricui.ori vor merge cu frun tea deschis ă . sau. care ap ă rea la Pest a sub con d u c erea lui Alexandr u Roman. Ei tre b u e s ă fie ireconciliabili în mat e ri e de dre p t u r i na ţ io n al e.l sili a ceda voin ţ el o r su p r e m e ale po p o a r e l o r ? . sub titlul neexact Rolul Romanilor în regenerarea Austriei. Câtă vreme Românii vor fi fără vlagă. e nevoie s ă fie solidari ş i cu celelalte na ţ ionalităţi asuprite. Asta . patriot însufle ţ it. s ă fie energici ş i de carac t e r. Dacă serbarea se ţ inea în anul acesta. dre p t u r i l e lor vor fi înc ă lcate. Op.Hasner şi se n ă dujduia în pr ă bu ş ir ea în acelaş timp a dualismului. intimid a . complecte. După Eminescu fiecare na ţ iune. 17 / 5 Aprilie.o bine.au cauzat amânarea ei. s p r e a . Eminescu dorind auton omia Românilor şi a tuturor na ţ ionalit ăţ ilor. cari au aspi r a ţ i u n i com u n e no u ă . Scrieri politice şi literare I fă r ă s ă res p ec t e titlul dat de Eminescu. şi atunci reprezentan ţ ii aleşi de congres vor cere tronului satisfacerea voin ţ ei na ţ iunei române. Articolul e semnat de Emin escu sub pseudo ni m ul să u Varro.Hasner ar aduce cu sine că derea sistemei. Dar . fiind îns ă în contradic ţ iune cu curentul zilei. . Eu nu în ţ eleg aicia do u ă po p o a r e ori dou ă coterii.i ră mânea decât alegerea între dou ă consecin ţ e egal de rele. . dar l. ce. fă ră voe. e suve r a n ă . Din aceast ă edi ţ ie.ce rol vor juca Românii la regener are a b ă tr â n e i Au s t r i e ? Sta . Nu e suficien t ca Românii s ă fie solidari între ei. profes or do limba român ă la Universitatea din Budapesta şi memb ru al Academiei române. cum sun t obicinui ţ i a sta. Iaşi 1914.ungar Giskra . S ă face un congres fos t reti p ă ri t de Scur t u în ed.vor ei cu m a n il e în sân. Sau că curent ul zilei îi imprim a. pe care n'o are şi nici int en ţ io ne a z ă de . care în ă du şă orice mi ş care de un carac te r mai pacific. la care par tiei p e a z ă cu spiritul toat ă lumea civilizat ă . s'a creat un curent al zilei. Dacă ră sturnarea ministerului Giskra. a fost repro dus de ed. caut ă s ă arate că siste m ul dualist dup ă care conduce re a era în mâna Nem ţ ilor şi Ungurilor. era o mons t r u o z i t a t e din punct de vedere etic. s ă cear ă ţ ine r e a un ui co n g r e s în ca r e s ă a r a t e c ă Ar d e a l u l e al lo r ş i c ă v oes c s ă r ă m â n ă ro m â n i p e p ă m â n t u l ca r e . o nua n ţă politic ă .i expunerea scurt ă a scopului serb ă rei de la Putna.o ur m ă mor al ă . prec u m s'a u mai întâ m p l a t ş i cu alte ser b ă ri de na t u r a ace s t e i a . nu . Pentru câ ş tigarea autonomiei. n imene nu s'ar fi interesa t de ea. ci pe toate. Iat ă r ă lele în t r e ca r e t r e b u i a s ă aleag ă . Articolul lui Eminescu e publicat în Federa ţ iunea (III) 187 0. ş i put e r e a exec utiv ă treb u e re d u s ă la sim p l u l rol de ma ş in a fă r ă voin ţă proprie în mecanis m ul cel mare al statului.vor de ţ ipetele bufone ale Maghiarilor sau Nem ţ ilor .Pân ă cân d s ă d o m n e a s c ă cu t a r e ori cut a r e ş i nu to ţ i? Suveranita te a şi legisla ţ iu n e a treb u e s ă pur cead ă de la toat e popo a r e le ca atari. solidari cu celelalte na ţ i u ni. a constitu ţ i unei. In aceast ă epocă se vorbea de căderea ministerului austro . Rom â nii au dre p t u l de . cân d spiritele vor fi mai lini ş tite şi participa re a neop rit ă de nici un fel de consid e r a ţ i u n e. Nimeni nu trebue să fie aicia st ă pân decât p o p o a r e l e îns el e. sp r e a a p e l a la si m ţ u l de d r e p t a t e al tr o n u l u i .a o avea. a dualis m ul ui . de ş i legea era de par t e a Rom ânilor. e o cri m ă cont r a lor.ba poate că în cazul cel mai r ă u re ali z a r e a ei ar fi o p r i t ă p ri n m ă s u r i guv e r na m e n t a l e.au permis să împiedice activitatea comitetului ales în adun area dela Miercure a.a peti ţ io n a la suver a n ş i a ar ă t a ne d r e p t ă ţ il e ş i jigni rile ce li se adu c. Crede m îns ă că n'ar fi neinte re s a n t ă o analiza r e a motivelor. Românii tre bue să fie activi. Prin r ă zboi ul de fa ţă .

cari cer ş e sc p o s t u r i p e n t r u e i . Românii. In aceast ă oper ă . Şi. fie el min istru. un d e su n t atât e a r ă m ăş i ţ e pu t r e d e ale trec u t ul ui. ca ş i câ n d el a r fi s p u s . În d a t ă ce n u ş tie o r i n u voe ş te a le inte r p r e t a fidel. n e r e v o c a t la o r d i n e . f ă r ă ca ace a s t ă inf r a c ţ i u n e în d r e p t u l de a s e înt r u n i să fie urma t ă de destituirea func ţ ionar ului şi a ministr ului ce a ordona t .a u ale s ? . că ci în secolul al nou ă s p r e z e c ele a aceas t a e singur a ra ţ i u n e de a fi a m o n a r h i l o r . Oa r e m u r i t . Să ne silim a enara faptele. gata în orice mome n t de a sus ţ ine acele prejudicii. Avem dre p t u l de a peti ţ i o n a . c u m c ă a m f a c e p o a t e b i n e de a emigra în Româ nia. ase m e n e ec hili b r u l u i voin ţ e l o r u m a n e . şi Românii primesc aceast ă sist are. într'a d ev ă r. Cu n o a ş t e m fii n ţ e l e ac el e a lin s e . f ă r ă ca s ă arate din ce cauz ă .o c u al t ă in t e n ţ i u n e d e c â t ca s ă a r u n c e o n o u ă u m i l i r e a s u p r a na ţ i u n e i ro m â n e ş t i. ce pare a se preg ă ti. fie ilus tri t a t e .o. Un in s o l e n t a r e c u t e z a n ţ a d e a s p u n e î n c a m e r a U n g a r i e i c u m c ă n a ţ i u n e a ro m â n ă n u e xis t ă . Treb u e ca s u f l e t u l ace s t e i na ţ i u n i vec h i s ă luc r e z e cu toat ă vigoarea sa de fier. u ni u n e a Tra n s ilv aniei a foj s t f ă cu t ă f ă r ă d e a se în t r e b a Ro m â n ii. Românii tre b u e s ă joace un rol emi n a m e n t e activ.ni .al ege un comitet. cari n' a u res p e c t de na ţ i u n i înt r e gi. cin e a u z a t e n e r g i c d e ac e s t d r e p t p e n t r u a s c ă p a n a ţ i u n e a r o m â n ă d e f o r ţ a r e a la 6 u ni u n e . Ei bin e . că ci aicia nu mai e vorba de declama ţ iu ni vane. ca ş i câ n d acel om n' a r îi ş ti u t . Ei bi n e . t r e b u e s ă f i e d e s c h i s ă p o p o a r e l o r c a ş i i n d i v i z i l o r . şi trebue să le in t e r p r e t e z e c u fi d e l i t a t e . cari fac politic ă de op o r t u n i t a t e . Un comisar gubernial oare .o. f ă r ă ca s ă pro te s t e z e în fa ţ a lumii. a Romanilor. recte de a p ă r ă si acest p ă m â n t . trebue să în ţ eleag ă spir itul legilor.a orice dre p t a t e . treb ue ş te o energie eroic ă . ase m e n e a limbii la cu m p ă n ă . pe care noi ne m ă gulim de a .Nime n i. b a a r e p â n ă ş i te m e r i t a t e a d e a ce r e ve ri fic a r e a ac e s t e i alege r i. care n u se re s p e c t ă . Aicia tre b u i a u n pr o t e s t ene r gic ş i f o r m a l c o n t r a p u r t ă r i i n e e s c u s a b i l e a u n o r d e p u t a ţ i. I s e r ă s p u n d e c ă exis t ă ş i ni m ic m ai m ul t. cari s ă p r o t e s t e z e co n t r a re p r e z i n t ă r i i lor di n p a r t e a u n u i o m. trebue cu dispre ţ ul libert ăţ ii şi a vie ţ ii tale să proclami ceiace ai da t o ri a de a pro cl a m a. ne r e s p e c t â n d nici chia r in divi d u a l itat e a celorlal t e na ţ i u n i. Sala tro n u l u i es te. s'au purtat mai mult ră u decât bine.i mai e per m i s ni m ă n ui de a me r ge cu cut a r e ori cu cutare perso a n ă . am vedea ce absu r d e s ă cer ş im de la Maghiari dre p t u r ile care ni se cuvin şi care tre b u e s ă ni le lu ă m pe alt ă cale. tre b u e de s ti t u i t.i avea de str ă bu ni. cu na ţ iu n e a.alt a n u cu n o a ş t e m ş i n i c i n u voi m a c u n o a ş t e . pe atâ t de bine calcula t e? Nime ni.care sis t e a z ă activit a t e a acel ui co mi t e t. adic ă prej u d icii fa t a l e ş i at â t e a m a ş i n e vile ş i f ă r ă d e suflet. tre b ui a de mi s i o n a r e a de p u t a ţ i l o r ro m â n i din t r ' o diet ă . în genere vorbind. Ci n e p r o t e s t ă co n t r a u n o r a s e m e n e a in s i n u a ţ i u n i p e câ t de r ă ut ă cioa s e. Amploiatul. acel e s u f l e t e de sclav. cari zic c u m c ă Ro m â n i i n ' a u ni c i u n d r e p t î n a c e a s t ă ţ a r ă ş i ic u m c ă t r e b u e s ă c e r ş e a s c ă p e n t r u a .cari su n t aleg ă t o r ii. f ă r ă con s i d e r a n t e u n il a t e r a l e fa ţă cu to ţ i. oare luat u . ci cu to ţ ii u ni ţ i t re b u e să merge m cu principiul. u n o m s e a l e g e c u u n v o t . I n N ă s ă u d . al că ror men ţ in ă tor e. ori de oport u nita te. Ce pre s i d e n t e acela. dac ă ar fi în inima noas t r ă o singu r ă scân t eie din virt u t e a an tic ă a oa m e n i l o r . fie aceea prelat. o n a ţ i u n e în t r e a g ă ? U n a l t u l n i s p u n e .s'a dre p t u l de a p e t i ţ i o n a şi a p r o t e s t a ? Oa r e a m u i t a t c u m c ă t r o n u l t r e b u e s ă fie d r e p t . acum n u . ce se n u m e ş t e d r e p t .pen t r u a efect u a acea s t ă refor m ă mare într' u n sta t. Cin e a p r o t e s t a t co n t r a ? Cine a al a r m a t Eur o p a în t r ' o c h e s t i u n e a t â t d e gr a v ă ? Ni m e n i . fie m a g n i f ic e n ţ ă . care la s ă c a u n in s o l e n t s ă i n s u l t e . p e ca r e ei n u l . Aduna re a de la Miercurea se cons tit u e ş i şi. fie comisar regesc. î n l o c d e a p r e t i n d e c a t e g o r i c ş i im p e r a t i v d r e p t u r i pe n t r u na ţ i u n e a lor. pe ca r e ea n' o voie ş t e ş i n' o re c u n o a ş t e ? Nimeni. c ă ci a c e a s t a e r a ţ i u n e a s a d e a f i ? Da r de p a r t e d e a fi n u m a i at â t a . Uniunea Banatului a fost for ţ at ă . că ci a fost f ă cu t ă con t r a voin ţ ii Rom â n il o r. ş i i n i m a s u v e r a n u l u i t r e b u e s ă f i e d r e a p t ă şi ne p ă r t i n i t o a r e . ca r e e cu m u l t m a i m u l t d r e p t ş i cu m u l t m a i m u l t ă r a ţ i u n e a l n o s t r u d e c â t a l l o r .

c ă p ă t a . Politic ă de m n ă de rep r e z e n t a n ţ i i ei! - Ii cu n o a ş t e m , z ic, ş i n u n e pl a c e d e a ve d e a p e si n c e r i i n o ş t r i de p u t a ţ i na ţ io n a li jucâ n d pe ins t r u m e n t e l e aces t o r c r e a t u r i . Na ţ i u n e a r o m â n ă t r e b u e s ă s e p u n ă p e t e r e n u l d e d r e p t , p e ca r e s t a u t o a t e c el e l a l t e n a ţ i u n i a l e A u s t r i e i , - n i m i c a m a i m u l t ş i n i c i o iot ă mai pu ţ in. Cine cede a z ă dege t ul, va trebui s ă cede z e ş i mâ n a. P u ş i o d a t ă p e a c e s t t e r e n d e d r e p t , n u t r e b u e s ă c e d ă m n i m ă n u i n i c i c â t e n e g r u s u b u n g h i e , c ă ci n u m a i o e g a l ă î n d r e p t ă ţ i r e p o a t e d u c e l a lini ş te ş i la îm p ă c a r e . Politic a ling ă ilor t r e b u e l ă sa t ă p e se a m a ling ă il o r ; p e fl a m u r a n o a s t r ă t r e b u e s c s c r i s e p u r ş i sim pl u voin ţ ele noa s t r e. Cehii sp u n în orga n ele lor cu m c ă vor fac e o p o z i ţ i u n e pâ n ă a t u n c i a , pâ n ă câ n d se va recu n o a ş te deplina auto n o mi e a Bohemiei. De ce s ă n u ce r e m ne t e d ş i cla r pe n t r u n o i, cee a ce Cehii pretind pentr u ei? Transac ţ iu ni în drept uri na ţ ionale nu se încap, împ ă carea cu Ungurii ori cu Nem ţ ii nu se încap e, pâ n ă cân d nu ne vor ceda ceea ce voim noi; că ci fa ţă cu siste m u l cons tit u ţ io n al d e as t ă z i, fa ţă cu d u a li s m u l t r e b u e s ă fi m ireconciliabili. Stare a de fa ţă a lucr u ril o r e de na t u r ă ca s ă inspire ori şi cui neîncrede re, şi să - 1 facă îngrijit as u p r a ma rilor schi m b ă ri, ce se pre p a r ă a trece p e s t e im p e r i u . Orica r e b u n ce t ăţ e a n are da t o r i a de a se oc u p a de viito r u l pa t r i ei sale ş i de aceia şi Românii prin natur a lucrurilor au datoria de a provoca un congre s general al lor, care s ă dete r m i n e atitu di n e a na ţ iunii româ n e ş ti fa ţă cu o e ventual ă schimbare a sistemei constitu ţ ionale. Vom vedea, care guvern va avea sfrun t a r e a, ca s ă o p re a s c ă ad u n a r e a u n u i co ng r e s de cet ăţ e n i p acifici, cari vor s ă disc u t e as u p r a aface rilo r p u b lice ale sta t ul ui că ruia ei apar ţ i n. In ca z dac ă cong r e s u l ş i - ar alege oa m e n ii s ă i de încrede re, cari s ă - 1 repre zi n t e fa ţă cu tronul, ace ş ti a tr e b u e s ă fie înai n t e d e to a t e ene r g ici ş i de caracter. Oricine a ş ov ă it nu m ai oda t ă în car iera sa politic ă , fie el prelat, fie ilustritate, fie magnificen ţă , trebue înlă turat cu îngrijire, - căci aicea treb u e s c oa me n i ai fapt ei pe cari s ă nu - i orbeasc ă nici ş ansele, nici aurul, nici stelele şi ord u rile mari, care în genere se pu n pe inimi mici! Şi, apoi, cu oame ni probi şi de caracte r nu se înca pi tra n s a c ţ i u n i încu rc a t e. Ei vor cere pe n t r u na ţ i u n e a lor cât li va or d o n a na ţ i u n e a ca să cear ă , şi nu vor vedea nici odat ă , din preten ţ iu nile lor, c ă ci nu vor avea ast u ţ i a de a o face. Dacă mai are cineva o singur ă îndoial ă despre impo r t a n ţ a un ui Congre s, acela cuget e nu m ai cât d e d e g r a d a ţ i t r e b u e s ă fi m n o i Ro m â n i i, d a c ă pâ n ă ş i Maghia rii, po p o r u l cel mai dec ă z u t al Eur o p e i m o d e r n e , a u aj u n s s ă fie s t ă p â n i i n o ş t ri ş i s ă - şi bat ă joc de noi în ş edin ţ ele acelei adu n ă ri, ce se pre ti n d e came r ă . Am dispe r a t de mult de a cere de la Româ ni virtu t e a ş i dem nit a t e a str ă bu nilo r, nici crede m că am putea de ş tepta în ei sim ţ ul cet ăţ eanului Romei; dar nici că facem aicea apel la senti me n t e, de cari noi nu su n t e m cap a b ili, ci nu m a i la sim p l u l sim ţ de demnita te si mând rie curat omeneasc ă . Intr'a dev ă r, nu mai su n t e m noi me ni ţ i de a dicta legi lu m e i , d a r nici a m t r e b u i s ă fi m a ş a de a b r u t i z a ţ i ca s ă n e d e g r a d ă m n o i p r e n o i în ş ine la rolul de sclavi. Trebue să înceteze aceste referin ţ e de domina ţ i şi dominato ri; trebue să, fim p u ş i p e pici o r d e n a ţ i u n e egal în d r e p t ă ţ i t ă fa ţă c u n a ţ i u n e eg a l î n d r e p t ă ţ i t ă . E ti m p u l c a s ă n i se r ă spl ă tea s c ă ş i nou ă sacrificiile, care le - am ad u s secol cu secol aces t ei Aust rii, care ni - a fost vitreg ă ş i aces t o r Habs b u r g i, pe cari îi iubi m cu idolatrie fă r ă s ă ş tim de ce, pentr u cari ne - am vă rs at de atâ t e a ori sân g ele inimei no a s t r e f ă r ă ca ei să fac ă nimica pentr u noi. Ast ă zi crede m, că ar fi venit timp ul, ca să pretin d e m şi noi ceia ce ni se cuvine de secoli. E timp să declar ă m nete d şi clar, c ă în ţ a r a no a s t r ă (c ă ci es t e a no a s t r ă m ai bine decât a ori şi cui) noi nu suntem nici vrem să fim maghiari ori nem ţ i. Sunte m româ ni, vrem să r ă m âne m rom â ni ş i cere m egala îndr e p t ăţ ir e a na ţ iunii noa s t r e. Fa ţă cu orice încerca r e de des n a ţ i o naliza re ori sup re m a ti z a r e, întreb ă m cu r ă ceal ă şi co n ş t i u ţ i d e d r e p t u r i l e ce ni le d ă a b o r i g i n i t a t ea n o a s t r ă ş i s p i r i t u l se c o l u l u i: "Cin e s u n t a ce ş t i o a m e n i ş i ce vo r ei în ţ a r a n o a s t r ă ?" Reca pit u l ă m: 1) In ca z d a c ă opi ni u n e a p u b l ic ă a p o p o a r e l o r Aus t r i e i ar cer e sc h i m b a r e a sis t e m i i con s t i t u ţ i o n a l e de a s t ă z i: Ro m â n i i, s p r e a fi fac t o r i e mi n a m e n t e ac t ivi

înt r u for m a r e a viit o r u l u i im p e r i u l u i , s ă co n v o a c e u n c o n g r e s g e n e r a l a i l o r î n c a r e t o a t ă n a ţ i u n e a r o m â n e a s c ă s ă fi e r e p r e z e n t a t ă , ş i c a r e s a d e c i d ă a ti t u d i n e a ei fa ţă cu si t u a ţ i u n e a ce a n o u ă ,c e îm p r e j u r ă r i l e p a r a o cr e a ş i im p u n e im p e r i u l u i . 2) Co n g r e s u l s ă s e d e c l a r e s o l i d a r c u n a ţ i u n i l e d i n Au s t r i a ce u r m ă r e s c ac e l e a ş i in t e r e s e ca ş i ce a rom â n ă . 3) Cong r e s u l s ă - ş i ale a g ă re p r e z e n t a n ţ a sa, ca r e s ă co m u n i c e t r o n u l u i voin ţ a n a ţ i u n i i ro m â n e ş t i, ce r â n d a ei s a t i s f a c e r e . 18 7 1) Scrisoar e D - lui Dumitru Brătianu.
Dumitru Brătianu publicase un articol Serbarea de la Putna, scris cu m ul t ă că ldu r ă ş i ent u z i a s m . Eminesc u îi ră spu n d e prin aceast ă scrisoar e ap ă rut ă în Româ n ul (XV) 1871, 15 August. Scrisoarea ni - 1 arat ă pe Emin escu pân ă la ce în ăl ţ ime era capabil s ă renu n ţ e la individ u ali s m şi s ă se pu n ă în serviciul na ţ i u n ii. Din 187 1 înc ă , na ţ i u n e a e pu n c t u l cen t r al al vie ţ ii sufle t e ş ti a lui Eminesc u. El m ă rt u r i s e ş te că gân d u r ile ş i ideile sale su n t de t e r m i n a t e de na ţ i u n e ş i c ă ren u n ţ ă cu de s ă vâ r ş i r e la in divi d u a l i s m pe n t r u a pri m i aceia ce na ţ i u n e a îi imp u n e. Scrisoa r e a e de ase m e n e a o splen d i d ă ar ă tar e a ceia ce treb u e s ă fie solida ri t a t e a între gener a ţ ii. Scri s o a r e a e r e p r o d u s ă d e Scu r t u în ed. cit, p p . 419—420.

Stimate Domnule, Prin articolul d - voas t r ă publica t în no. din 23 Iulie a. c. al jurnalului Românul a ţ i împrum ut a t ser b ă rii de la Putn a acea st r ă lu cir e, pe care pre s ti g iul un ui nu m e ş 'a unei inteligen ţ e înse m n a t e i- o d ă unei fap te neîn se m n a t e chiar. Dac ă îns ă ser b a r e a s'ar întâ m p l a într' a d ev ă r ca s ă aib ă acea înse m n ă t a t e istoric ă , pe care i- o dori ţ i d - voas t r ă , dac ă ea ar tre b ui s ă înse m n e pia tr a de hota r, ce desp a r te pe planul istoriei un trecu t nefericit de un viitor frum o s, atunci trebu e s ă const a t ă m tocm ai noi, aranja t o rii serb ă rii, cum că mer itul ace s t a , eroi s m u l ace s t e i idei, n u ni se cuv ine nou ă . Dac ă o genera ţ i u n e poate avea un mer it, e acela de a fi un cre di n cio s age n t al istori ei, de a pur t a sarcinele impu s e cu necesita t e de locul pe care îl ocu p ă în lă n ţ ui r e a tim pil o r. Şi isto ri a lumii cuget ă - de ş i încet, îns ă sigur şi just: is toria omenirii e desf ăş urarea cuget ă rii lui Dumne z eu. Numai expresiunea exterioar ă , numai formularea cuget ă rii ş'a faptei constitue se meritul indi vidului ori al genera ţ iunii, ideea intern ă a amândur ora e latent ă în tim p, e rez ulta t u l unui lan ţ întreg de ca u z e , re z u l t a t ce at â r n ă m ul t m ai pu ţ i n de voin ţ a celo r pr e z e n ţ i de cât de a celo r tr ec u ţ i. Cum la zidirea pira mi delor, acelor piedici cont ra p ă su rilo r vremii, fun d a m e n t e l e cele largi ş i întinse purtau deja în ele inten ţ iunea unei zidiri mo nu me n t ale, care e menit ă de a ajunge la o culme, astfel în via ţ a unui popor munca genera ţ iunilor trec u te, care p u n fu n d a m e n t u l , con ţ i n e deja în ea ideea întregului. Este ascun s în fiecare secol, din via ţ a unui popor complexul de cuget ă ri, care for meaz ă idealul lui, cum în sâmb urele de ghind ă e cup ri n s ă ideea steja r u l ui într eg. Şi oare oa m e n ii cei mari ai României, nu - i vedem urm ă rind cu to ţ ii, cu mai mult ă ori mai pu ţ in ă clarita te, un vis al lor de aur, în esen ţă acela ş i la to ţ i şi în to ţ i timpii? Crepusc ul ul unui trecu t apu s arunc ă prin întu n e r icul secolelor razele lui cele mai frumoase, şi noi, agen ţ ii unei lumi viitoa re, nu su n t e m de cât ref lexul s ă u. De aceea, dac ă serba r e a întru me m o ria lui Ştef an va avea însem n ă ta te, aceea, ar fi o dovad ă mai mul t cum că ea a fost cup ri n s ă în sufle t ul po p o r ului rom â n e s c, şi s'a realiza t pen t r u c'a treb ui t s ă s e realize z e; daca îns ă va trece neînse m n a t ă , a tu nci va fi o dova d ă cum ea a fost expr e si u n e a u nor voin ţ e individuale, necrescu te din sâmb ur ele ideilor pre z e n t u l ui. E o axiom ă a istoriei că tot ce e bin e e u n re z u l t a t al cug e t ă rii ge n e r a l e , ş i to t ce e r ă u e prod uc t ul celei individuale. De aceea merit ul nost r u va consis t a nu m ai în for m ul a r e a ideilor şi treb ui n ţ elo r existe n t e ale po po r u l ui, nu în

crear e a uno r altor a; ne vom l ă sa îndr e p t a ţ i de cugeta r e a şi treb uin ţ ele pop o r u l ui nos t r u, nu de - ale no a s t r e p r o p r i i r ec e p u t e p o a t e d e la s t r ă i n i, ne vom lă sa cond u ş i de curent ul ideilor na ţ iunii şi nu vom pretinde rolul de a conduce noi prin ideile noastre individuale. Prin nu m e l e ş i intelige n ţ a d - voas t r ă a ţ i ar u n c at asupr ă - ne razele cele mai curate ale genera ţ iu nei căreia - i apar ţ ine ţ i; de aceea primi ţ i mul ţă mita noas t r ă - nu pen t r u noi, a că rora nu - i nici ideea, nici con di ţ i u nile de realiz a r e - ci pe n t r u sân ţ e nia cauzei, a că rei flamu r ă o ur m ă m cu to ţ ii, şi a că rei un mo me n t e şi serbare a aceasta. Cernă u ţ i în 3 (15) August 1871. Pentru comitet: Mihaiu Eminescu, Pamfil Dan. 18 7 6) Grigore Ghica Voe v o d.
Eminesc u scrie acest articol cu prilejul anivers ă rii as a s i n ă rii lui Gr. Ghica. Od a t ă cu ac e a s t ă a nive r s a r e se ina u g u r e a z ă la Ia ş i ş i bu s t u l do m n i t o r u l u i ma r ti r, făcut prin m ă rinimia Dom nito r u l ui Carol şi d ă ruit ora şului Iaşi. In par t e a I a stu di ul ui s ă u, Eminesc u vorbe ş te de epoca mona r hi s m u l ui în Europa şi de rez ult a t ele bune pe car e le - a avu t guve r n ă m â n t u l m o n a r h i c în st a t e l e ce l - au ado p t a t . Dup ă acea s t a, aut o r ul ara t ă ce conc ep ţ ie nobil ă avea Gr. Ghica în privin ţ a dom niei. Cu toa t e calit ăţ ile sale, Gr. Ghica n'a p u t u t asig u r a lin iş tea şi desvoltarea ţă rii dn cauza desbin ă rii ce mina poporul Moldovei. Această desbinare ne- a adus desmem brarea ţă rii. In partea II- a a studiului ni s'arat ă calit ăţ ile lui Gr. Ghica, grija lui de - a asigura integritat e a patriei. Du ş m anii neamului l- au suprimat ca să - şi poat ă îndeplini scopurile lor. Asasinarea domnitorului e o ruşine pentru nea m ul nos t r u ş i aceas t ă întâ m p l a r e treb u e s ă ne'nve ţ e a fi uni ţ i şi solidari. Sfârş itul studiului lui Eminescu e o mul ţ umire adus ă Dom nit o r ul ui Carol ş i o expri m a r e a dori n ţ ei ca din neamul Domnitorului nostru să se nasc ă ră zbun ă torul perde rilor noas t re şi întregitor ul patriei. Articolul a ap ă ru t în Curierul de Iaşi din 1876 la 1 şi 3 Octo m b r ie. E rep r o d u s în ed. cita t ă a lui Scurt u.

I. Pe ri o d u l al d o il e a al is t o r i e i m o d e r n e , d e la în c h e i e r e a r ă s b o i u l u i d e t r e i z e c i d e a n i p â n ă la re v ol u ţ i a fr a n c e z ă , s e ca r a c t e r i z e a z ă p ri n în t e m e i e r e a p u t e r i i s t a t u l u i î n p e r s o a n a m o n a r h i l o r , O r un d e u n m o n a r h zic e a "L'éta t c'e s t m oi", el ave a co nc u r s u l p o p u l a ţ i u n i l o r , s ă t u le de ra p a c i t a t e a m u l t i p l ă a s u t e l o r d e m i i d e m i c i t i r a n i f e u d a l i , d i n c a r e fi e c a r e e r a p e p ă m â n t u l s ă u s t ă p â n i t o r a b s o l u t . Ac e ş t i r e p r e z e n t a n ţ i a i li b e r t ă ţ i i a b s o l u t e , ai lib e r u l u i ve t o a u r u i n a t s t a t e l e , u n d e ei co n d u c e a u aface r ile, pe cân d ideea m o n a r h i că, de p r i n z â n d co m o d e l e ca s t e ale e v u l u i m e d i u l a m u n c ă , a co n s o l i d a t s t a t e l e u n d e e a a d o m n i t ş i le - a d a t p u t e r e a u r i a şă p e c a r e o a u a s t ă z i î n Eu r o p a . I n ac e s t p e r i o d , p e ca r e c u d r e p t c uv â n t îl n u m i m al id e ii m o n a r h i c e , ve d e m în Fra n ţ a p e Lud o vi c al XlV - le a , î n P r u s i a p e Fri d e r i c a l II - l e a , î n Ru s i a p e Pe t r u c el Mar e ş i p e Ca t e r i n a a II - a, î n Au s t r i a p e M ă ria Te r e z i a ş i p e Io s i f a l II - le a . Şi t o c m a i a c e s t e s t a t e le ve d e m ş i a s t ă z i c e l e m a i p u t e r n i c e în Eur o p a . In ele s' a în t e m e i a t s t a b i li t a t e a a d m i n is t r a t i v ă ş i j u d e c ă t o r e a s c ă , în el e a m v ă z u t î n fl o r i n d m a i c u s e a m ă a r t e l e f r u m o a s e ş i ş tii n ţ i l e , î n e l e p r o g r e s u l a f o s t g r a d a t , f ă r ă s ă r i t u r i , î n s ă sig u r ş i t e m e i n i c . In ac e a s t ă vre m e a ide ii m o n a r h i c e ca d cele do uă do m n i i a lui Grig o r i e Ghi c a Voe v o d ; ia r c r o n i c e l e n o a s t r e î n li m b a l o r f r u m o a s ă n e a r a t ă p e a c e s t D o m n î n t r u n i n d î n s i n e c a l i t ă ţ i l e m a r i ale m o n a r h i l o r ... 8 9 ).

Is t o r i a vo r b e ş t e î n g e n e r e cl a r . care avea un caracter cu totul perso n al. f i e p r i n d i p l o m a ţ i e . î ş i ri d i c ă fr u n t e a cu în d r ă z n e a l ă . to a t e sili n ţ e l e Voevo d u l u i d e a .a m e n ţ i n u t c u r a r ă e n e r g i e p e r s o n al ă p â n ' la cea di n u r m ă cli p ă a vie ţ ii sal e. d e o s ebit ă cu totul ui tot de um b r ele efeme r e ale Fan ari o ţ i l o r . în c â t ac e a s t a . o ţ a r ă u n d e antite z a între par ti d e se preface în adev ă rat ă du ş m ănie. a ame n i n ţ a t chiar Poar t a. un ul este acela al împ r ej u r ă rilo r. el de s c h i d e ş coli. el ca d e s d r o b i t ca ş i id o l u l d e fe r c u pi ci o a r e l e de lut. c o n c e s i i l e s a l e v o r f i n u m a i a p a r e n t e . da r dipl o m a ţ i a au s t r i a c ă . s ă n u fi fo s t sl ă bi t p ri n veci ni c e sc h i m b ă r i d e Do m n i ş i pri n vecinice intrigi. d e ac e e a t r e b u e . El va u r m ă r i î n t o t d e a u n a r e î n t r e g i r e a p a t r i e i s a l e fi e p r i n r ă s b o i u . al doilea este carac t e r u l şi intelige n ţ a per s o a n e i ist orice. ar fi d ev e n i t o p o d oab ă a veac u r il o r. o ase m e n e a ţ a r ă e m e n i t ă s ă fie p r a d a veci nilo r ei.Astf el era Grigo rie Ghica V. Pe n t r u în t â i a d a t ă i se s p u n e bir n i c u l u i pe n t r u ce pl ă t e ş te d a r e . iste ţ la mi n t e . el price p u s e c ă p u t ere a Do m n u l u i n u po a t e st a în d r e p t u l s ă u de a di c t a legi ş i d e a s t o a r c e d ă r i. Iar dac ă acela. O ţ a r ă u n d e to ţ i p o r u n c e s c ş i ni m e n i n'a s c u l t ă . Vă zân d st u p u l ma t e r n al Moldovii înt regi vân d u t Au s t r i a c il o r d e c ă tr ă Ru ş i ş i Tu r ci chia r. Vred n i c re p r e z e nta n t al prin ci pi u l u i mo n a r h i c şi fiu al un ui sec ol. înlă t u r a t c u o r i c e p r e ţ . ei n u s e p o t c u m p ă ra nici cu b a n i. aces t b ă rba t. si m p l u în obicei u r i. p r e c u m f u s e s e s u t e d e a n i d e . el pave a z ă Ia ş ul ş i ad u c e ap ă în or a ş şi toa t e aces t e a în sc u r t a Do m n i e înt âi de 2 ani ş i 6 lu ni.a râ n d u l . ca ri l . II. E dr e p t c ă pe n t r u cr e a r e a u n u i o m m a r e . Pen t r u acea s t a s'a r fi cer u t ca p o p o r u l m ol d o v e n esc s ă nu fi fos t de s b i n a t înl ă u n t r u şi în afar ă . Astfel cu ţ ar a slab ă şi Dom n ia e r a sl a b ă . ca r e d o m n i n d s u b al t e î m p r e j u r ă r i d e c â t ac e l e a d e sl ă bici u n e a p a t r i e i sal e. a d a t contr a nobilului Voevod ordin u l de asasi n a r e.au p r e c e s ş i l . în c â t cân d Aust ri a cii au ocu p a t Bucovin a fă r ă nici un d r e p t .i o p r i er a u za d a r n i c e. pr e c u m n'a u avu t . oric e tr a n s a c ţ i e ar face cu ace s t Vo e v o d . plin de de zi n t e r e s a r e închi n â n d via ţ a sa bin el u i p u b li c. Vod ă a pro t e s t a t .înlă t u r a t .o cu des ă vâr ş ire. c ă c i a c e s t c a r a c t e r n u c e d e a z ă ş i n u s e p l e a c ă . care în sufle t u l s ă u re p r e z e n t e a z ă id e e a s t a t u l u i . n u u n ma r t i r. Dar n u era de aju n s cara c t e r u l s ă u in divi d u a l p e n t r u a a d u c e lini ş t e a ş i d e s v o l t a r e a în ţ a r ă . S ă fie bi n e co n s t a t a t c ă Buc o vi n a e r a d e f a c t o . Acea s t a a d o u a co n d i ţ i e Grigo ri e Ghica Voev od a îndeplinit . bog a t în car ac t e r e m a r i. s e r v i t ă în s ăş i d e o a m e n i c u m p ă r a ţ i c u b a n i a u s t r i a c i . le . ene rgic în fap t e. El ur ăş te luxul şi d ă ru ş in ă to a r e pild ă la boieri şi p ă mâ n t e n i prin mo d e s tia îmbr ă c ă min ţ ii. Al ă t u r i cu rap aci t a t e a pre d e ce s o r ilo r s ăi vede m pe aces t b ă rba t. Am vo r b i t p r i n g u r a cr o n i c a r i l o r d e ac e a fig u r ă b ă r b ă t e a s c ă di n is t o r i a ţă rii n o a s t r e . în t â i a d a t ă slu j b a ş ii ţă rii s u n t p riv i ţ i ca ata ri (iar nu ca privilegia ţ i) şi tre b u e s ă m u n c i a s c ă p e n t r u le a f ă . Urm ă rin d cu în ţ el e p c i u n e ş i cu m p ă t a r e bi n el e ş i int e g r i t a t e a p a t r i e i s a l e .i împace. To t a s t f e l vo r b e ş t e ş i d e s p r e b o e r i . în locul vechiului serviciu al evului mediu. e r a u m b r a p u t e r i i t u r c e ş t i . s ă n u ie e m i t ă .au u r m a t . t r e b u e ş t e co n l u c r a r e a a doi fact o ri. nici cu p r o m i s i u n i . s ă n u fac ă hat â r.o în Polo nia şi nici la noi. ş tiin d p r e a bin e ce sla b ă e Moldova şi Dom n i a ei. pri n ur m a r e aicia vede m ap ă râ n d servi ciul statului. Am b asa d o r u l au s t r i a c ce era în acea vre m e în Con s t a n t i n o p o l e s' a v ă z u t sili t a în c r e d i n ţ a p e ca n c e lar u l Kau n i t z c ă . cu m p ă ni t la vorb ă . unde Domnul nu are puterea să . el înfiin ţ ea z ă o fab ric ă de p o s t a v. ci c ă ac e a p u t e r e se r a z i m ă p e b u n a s t a r e a p o p u l a ţ i i l o r . nici cu ti tl u r i . a aju n s s ă J l po n e g r e a s c ă p e Vo d ă la Po a r t ă .

Ş i a s t f e l s' a ur m a t . î n l o c u l u n d e a s t ă z i s e ri d i c ă p e o co l u m n ă b u s t u l n e m u r i t o r u l u i m a r t i r . la Berlin. a s t f e l îm p ă r t ăş e ş t e . material înse m n a t pent r u .o cu d u r e r e ş i ala l t ă e r i.au s t r i a c ă p e câ n d a m b a s a d o r u l le sc ri a ace s t e a Iui Ka u n i t z . m a r i î n v ă ţ ă t u r i î ţ i d ă ţ i e a c e a s t ă î n t â m p lare. plin e de sfin ţ e n i e ş i p a c e su fl e t e a s c ă . c a r e l e î n t o t d e a u n a a d o v e d i t c â t d e m u l t e m i ş c a t ă i n i m a Sa g e n e r o a s ă p e n t r u t o a t e d u r e r il e ş i b u c u r i i l e p o p o r u l u i ş i ţă r ii Sale. cle ricii înc e p u r ă c u citi r e a ac el o r m o l c o m e ş i t â n g u i o a s e ve r s e t e bi s e r i c e ş t i.cel . c a r i o r i c â t d e d e o s e b i ţ i a r fi î n p ă r e r i . D o m n . Tr e b u i a d a r n i m i c i t ac e s t o m .a m r e a m i n t i t .a d a t în d a r or a ş u l u i Ia ş i. încercarea de rom an Geniu pustiu. d u p ă c e n i s e l u a s e . o m ul ţ i m e ne n u m ă r a t ă d e p o p o r c u A r h i e r e i î n f r u n t e s ' a p u s î n m i ş c a r e p e p i a ţ a Beilic u l u i . p ri n c a r e s e c e r e d e l a s t ă p â n u l l u m i i r e p a o s u l d e veci. ş i a lui Ştefa n Vod ă . Anive r s a r e a a s a s i n ă r i i lui Grig o r i e Vo d ă ş i a r ă p i r i i p ă m â n t u l u i s t r ă m o ş e s c n e . In loc ul u n d e co m u n a Ia ş i a a ş e z a t u n s a r c o f a g d e m a r m o r ă . f r a ţ i s u n t . D a r v e a c u r i d e d e s b i n a r e n e î n t r e r u p t ă t e . Epoca 1872—1875 e închinat ă de că tre Eminescu st u d i il o r în st r ă i n ă t a t e. fiii ac e l e i a ş i m a m e s u n t .a u a d u s s ă .s e a s a s i n e a z ă . Serb a r e a a fo s t to t at â t de fru m o a s ă ş i de de m n ă ca ş i în an ul trec u t . Dac ă fiii t ă i ar fi fos t uni ţ i tot d e a u n a . Do m n u l c a r e a î n d r ă z n i t a p r o t e s t a co n t r a n e r u ş i n a t e i ră p i r i . Sa Pr e a î n ă l ţ a t u l n o s t r u . ce cu via ţ a a pl ă tit înt regi m e a p ă m â n t u l u i s t r ă m o ş e s c ş i ace a sfi n ţ i t ă co r o a n ă . ei p r e c u m m e r g i ş i te îm p ă r t ăş e ş ti cu sâ n g e l e Mân t ui t o r u l u i .ţ i ve z i r u ş i n e a c u o c h i i. Din aceas t ă epoc ă nu avem nici un articol care s ă ne m ă rtu ris ea s c ă ideile politice ale lui Eminescu. d u p ă ce a m p e r d u t p ă m â n t u l cel m a i s c u m p . a t u n c i ş i p ă m â n t u l t ă u s t r ă m o ş e s c r ă m â n e a u n u l şi n e d e s p ă r ţ i t . a c o l o s ' a î n t â m p l a t a c e a f a p t ă a î n t u n e r i c u l u i . a c e a n e r u ş i n a t ă p ă l m u i r e a s l ă b i c i u n i i ş i d e s b i n ă r ii p o p o r u l u i r o m â n e s c .Bu n . Şi în t r ' a d e v ă r ce r u ş i n e m a i m a r e p u t e a s ă n i s e î n t â m p l e ? Du p ă ce n i s e lua s e b u c a t a d e p ă m â n t . f ă r ă s g o m o t . Sal e Prea în ă l ţ a t u l u i n o s t r u Do m n s ă se na s c ă r ă z b u n ă t o r u l p e r d e r i l o r n o a s t r e ş i în t r e g i t o r u l p a t riei. ş i oc u p a ţ i il o r de revizor şcolar. p r i n i n f l u e n ţ a m o r a l ă a Au s t r i e i . a c ă r u i t ă r ie d e ca r a c t e r a m e n i n ţ a p e r ă pi t o r u l p a t r i e i s al e. î n m i j l o c u l c ă r e i a s e î n ă l ţ a î n c u n u n ă d e lau r b u s t u l d e m a r m u r ă al m a r t i r u l u i . s c r i s e în d u l c e a li m b ă a t r e c ut ul u i. C ă ci ş i ac u m a m u l ţă m i m b u n e i voi n ţ i a M. t r e b u i a a s a s i n a t î n t a i n ă . . Un studiu neter min a t Cultur ă şi Ştiin ţă . Nu m e r g e la m o r m i n t e l e Do m n i l o r t ă i c u s ă m â n ţ a d e s b i n ă r i i în in i m ă .ţ i s u f l e t u l t ă u cu r e a m i n t i r e a t r e c u t u l u i . Du p ă se rvici u l fu n e b r u la Mitro p o l i e. 1876) Influe n ţ a austriac ă asupra românilor din Principate. ce prin sl ă biciun ea veacu rilo r şi nu din vina Dom n iei a p i e r d u t o n e p r e ţ u i t ă p i a t r ă s c u m p ă . c u oc a z i a d e s c o p e r i r i i b u s t u l u i p e c a r e M ă ri a Sa P r e a î n ă l ţ a t u l D o m n 1 . Aju n ş i în p i a ţ ă . v a t r a s t r ă m o ş e a s c ă . Po p o r r o m â n e s c ! . t r e c â n d î n p r o c e sie pe str a d e l e de c ă pet e n i e ale ora ş ul ui. leg i u i t o r u l ş i p ă ri n t e l e ţă rii. u n d e z a c oa s e l e Do m n il o r n o ş t r i d e la Dr a g o ş Voev o d p â n ă la Pe t r u Ra r e ş . vecinica ami n ti r e ş i orâ n d u i r e a sufle t u l u i ma r t ir în cort u r ile dre p ţ ilo r. t e . î n c e p ă t u r a d o m n i e i şi n e a m u l u i m o l d o v e n e s c ş i în ca r e d o a r m e ce n u ş a l u i Alex a n d r u . Cet ăţ e n i i Ie ş e ni a u în d r e p t a t o tel e g r a m ă d e r e c u n o ş t i n ţ ă c ă t r e M. f ă r ă p a t i m ă ş i f ă r ă u r ă î n t r e fiii a c e l u i a ş p ă m â n t . a ce a m i ş e li e d e m n ă d e d i p l o m a ţ i a ve a c u l u i t r e c u t . avem îns ă numer oa se note manu scrise. Fie voi a s t ă p â n u l u i ţă r i l o r c a d i n n e a m u l M. p av ă z a c r e ş t i n ă t ă ţ i i î n t r e g i . Sale ri dic a r e a a c e s t u i m o n u m e n t î n t r u v e ş n i c a a m i n t i r e a l u i Grigorie Vod ă .a u a d u s la sl ă b i ci u n e .

. De o importan ţă considerabilă e conferin ţ a sa Influen ţ a austriac ă ţinut ă sub auspiciile Junimei la 16 Martie 1876. Influen ţ a austriac ă a ap ă ru t în Convorbiri literare (X) 187 6. a c ă r u i p o p u l a ţ i e a g r i c o l ă . Asupra ideilor şi sentimentelor lui Eminescu în 1876 avem foarte multe date.i forma de guv ern ă m â n t ci salvarea na ţ ionalit ăţ ii. tocm ai în vremea când oficialitatea se preg ă tea s ă s ă rb ă toreasc ă inaugurarea Universit ăţ ii germane. având. Actualitatea influenţ ei. recunoa ş terea primatului na ţ iunii asupra statului. dar trebue să recunoa ş te m că de mult înc ă era în curent cu ideile şi senti men t ele Junimei. 1 Augu s t nr. m u n c ă şi economie. e ase m ene a un ui de m o n din pove ş ti. arat ă importa n ţ a stabil ităţ ii în dom nie şi deplânge dec ă derea claselor pozitive pe ruina că rora s'a ridicat o clas ă a scribilor şi s'a inf iltrat o mas s ă de str ă ini. nem ul ţă mite cu supre m a ţ ia a dou ă elemente numeric mici. Eminescu recunoa ş te ca singur ă clas ă positiv ă pe ţă rani. Controlând textul din ed. Eminescu gă se ş te vreme şi pentr u propaga n d a na ţ ional ă . Conferi n ţ a aceas t a e o sint e z ă de idei ş i sen ti m e n t e în parte exprimate deja incidental. în special de Evrei. îi pune în eviden ţă relele . ba chiar o mi ş care ş tiin ţ ific ă dest ul de înse m n a t ă . Influen ţ a aceasta. Du p ă ce se 'n a p o i a z ă în ţ a r ă . c'un cuvân t circula ţ ia sângelui social e împlinit ă de . Cercetarea a cest ui ma t e r i al ne arat ă c ă Eminesc u la 'na p oi e r e a în ţ ar ă în 1 8 7 4 era deja st ă pâ n pe adev ă rat a .ase me ni cea mai dese a m ă dova d ă a alipirii lui Eminesc u la concep ţ ia junimist ă . am fi ajuns la realizarea unit ăţ ii na ţ ionale. st ă p â n i n d s u b u n sceptr u popoare foarte deosebite.ai în t o a r c e . e o închiegare de principii într'o doctrin ă na ţ ionalist ă precis ă . dar şi o minte care vizeaz ă realiz ă ri şi preconizeaz ă mijloace. 5 p. Aceş tia trebuesc ocroti ţ i că ci ei sunt na ţ iunea. vom tre b ui s ă le carac te ri z ă m ase m e n e u n u i chi m i s t ş i s ă s t a b i li m p r o p o r ţ i a p u t e r i l o r în joc. razi m ul s ă u sp i r i t u a l în cul t a Ger m a n i e . în car e ace s t e do u ă ele m e n t e . man uf ac t u r ă . a căreia lips ă de idealism o scoate în eviden ţă . dru m u ri de fer.i gă seasc ă trept a t formele de expri m a r e. 165 ş i ur m ă t. ca ceva rotu n z i t. Scurtu după Convorbiri literare am introdus îndrept ă rile în text şi am îndepă rtat cele câteva supărătoare omisiuni strecurate în amintita ediţie. El a n a li z e a z ă s t ă rile vie ţ ii no a s t r e p u b l i c e în t r e c u t . cel din lă untr u ţă rei. Pe de alt ă par t e î n t â l n i m u n p o p o r m i c .i gân di re politic ă şi r ă mânea num ai s ă . ţă ră n ism. Scurtu. Emines c u e un spiri t for m a t . mijloace de reali za r e a unei vie ţ i de stat na ţ io n al e. In Octomvrie 1875 îl gă sim la Cern ă u ţ i fă c ând propagan d ă patriotic ă şi ră spândin d în mod cland estin o scriere în leg ă tur ă cu r ă pirea Bucovinei. cu to a t e oc u p a ţ i i l e sale. E de . ar tr e b u i s ă int r e. ş i cu to a t e ace s t e a a r e ju s t i ţ i a ş i a d m i n i s t r a ţ i a cum se cade.o par te un stat mare. Într'o singur ă conferin ţă Eminescu sintetizeaz ă : na ţ ion alism. E moment ul cel mai important în desvol tarea sufletească a scriitorului politic na ţ ionalist. Trei sun t mijloac ele pe n t r u a Se aj u n g e la acea s t a: st a bili t a t e. înaint e de intr a re a în 1874 pent r u lung tim p în cercul Juni m ei. dar a că rui func ţ ii vitale sun t în mare parte împlin it e d e s t r ă i n i . critică a func ţ ionarismului şi a politicianismului. Pentru Eminescu principalul lucru nu.cunoa ş ter ea desvolt ă rii spirituale a lui Eminescu. Pen t r u a cu n oa ş te m ai bine ra p o r t u l. pe care îl z ă re ş ti ori înc o t r o te . Influen ţ a austriac ă prezint ă nu numai o concep ţ ie serioas ă şi unitar ă. a cărui inteligen ţă consist ă dintru n element omogen. Eminescu e contra cosmo polit ism ul ui şi cont ra jugului str ă in în materie econo mic ă . are dezavan tajul de a nu s t a î n a i n t e a n o a s t r ă c a u n ş i r d e fapte com plinite. I n a d e v ă r n e g o ţ u l d e i m p o r t ş i şi expor t. noi în 1866. fiind mai cu sam ă actual ă . ava nt a j ele un uia din elem e n t e. desava n taj ul celuilalt. tr ă im su b pr e si u n e a ei. Aci Emin escu expri m ă ş i convinge r e a c ă sub o do m ni e sta bil ă şi priceput ă ca aceia a Muş atinilor. ci ne încunj u r ă din toa t e p ă r ţ ile. di n car e ca u z ă înce p e a ţ i se n ă z ă ri ş i acol o u n d e n u e. Tot aci Emine s c u e con t r a vie ţ ii de pa r t i d la noi. In Influen ţ a austriac ă avem şi o parte de critic ă soc ială. cel ro m â n e s c ş i cel au s t r i a c. Ce vede m da r la cea întâi privir e? Pe de . se declar ă partizan al monarhiei. un stat c ă r uia îi lips e ş t e co n d i ţ i a pri n ci p a l ă a u n u i st a t. ş i de aci a fost repro d u si ă în ed. nego ţ .individualism ul şi nestabilitatea. singura form ă de stat în care se poat e realiza armo ni z a r e a interes elor şi protejarea clasei muncitoare. concep ţ ie monarhic ă . ură contra str ă inilor. indus trie.

între al ţ ii pe Turci îşi pe Voevo zii Tran silvan iei. o oas t e cu m toa t e ţă rile cre ş ti n e de pe atunci n'ar fi putu t . care se for m e a z ă su b aces t painjini ş . este Casa de Austria. încât acestea co n s t i t u e s e o p u t e r e at â t d e m a r e ? In privirea aceas ta vom treb ui s ă consult ă m istoria. la sud cu Lusignan şi Burgonia.000 de oameni. vom trebui să r ă sp u n d e m: în cea mai mare par te cel austriecesc. Spani a su b Casa de Aus t r i a avea la dis p o z i ţ ie ţă rile cele mai bogate ale Europei şi ale glob ului: Lombardia. înaintea acest ui pericol sta Europa la înc eputul ră sboiului de 30 de ani.lea. os ta ş ul îmbr ă cat în fier al Romei vechi se schim b a s e în miles ecclesiae. aur ul Americei şi nem ă su r at ele m ă rfuri coloniale ale Ind iei asiatice. încât Baco de Verulam exclam ă.însuşi catolic .nu. şi a prinde ră d ă cina Olandei.str ă ini. care încerca a realiza idealul impe riul ui univer sal. şi dac ă întreb ă m care element para zi t a intra t cu siste m u l s ă u de arterii în or ganism ul vie ţ ii noastre na ţ ionale. Sfâr ş im caracteri z a r e a politicei aus triace cu u nele tr ă s ă t u r i gen e r a l e. c'un cuvânt painjiniş ul fin al ideilor religio a s e se pre f ă c u s e înt r'o m r e a j ă de fer. Era s t r i m t o r a t ă ş i p ri m e j d u i t ă în gr a d s u p r e m . la ră spân dir ea sfintei monarchii peste Europa înt reag ă . Richelieu . Afară de acestea. Dela Carol al V. Casa do m ni t o a r e care se pu ne mai cu succes în serviciul acestui ideal. Intr'adev ă r cine 1. Poate că o înde m n a r e venit ă de la Praga ar fi tre zit unele bă nueli în inima Voevodului române sc. cu moartea lui s'a amânat proiect ul.000 pede ş tri ş i 20. ea ţinea numai în Flandra 40. cul tura şi ideile antice. pr e t u t i n d e n i st r ă i n ă şi pretutin d e ni acas ă . avea pe atunci cea mai puternic ă armat ă . c ă pu t e r e a Spaniei este cea mai mar e din lum e. că reia îi lipse ş te în ă untr ul s ă u unitatea voin ţ ei ? Ce lipse ş te eleme n tele sale. la nor d . Gustav Adolf trecea de uzu r p a t o r. Ţările de jos. a c ă ror politic ă ţ inte a la mic ş ur a r e a Casei de Austria. Liniile amân d o u ă ale Casei se în ţ elegeau foar te bine. Linia germa n ă a Casei de Austria intra s e în tru p u l Fran ţ ei cu Alzas ul şi Lotaringia. fă ră patrie proprie. sp r e a ad uce pe tro n linia catolica de Wasa. dar familia n'a renu n ţ a t la culmea dorit ă . în care legitimism ull era în floare. Imperiul roma n în decade n ţă dedese na ş tere unei religii cosmo p olite.care avea în veder e nu m ai cre ş tin ă ta t e a . căci dup ă ideile vremei aceleia. Se ve d e c ă t o t d i n iu b i r e a cr e ş t i n ă t ă ţ i i Au s t r i a va fi încerca t sub Cons ta n ti n Brâncovea n u s ă iee ţ ara româneasc ă . Imperiul. Ră sboiul de 30 de ani a avut dre p t rez ulta t sf ă râ m a r e a acestei pu te ri urie ş e ş ti. de ş i sub o form ă foarte modif icat ă. astfel se fo r m e a z ă o p u t e r e nev ă z u t ă .lea se lăţ ise ideea unei mo na rc hii univ ersale a Cre ş tin ă t ăţ ii. ma m a tuturor comer ţ ielor. se nu m e ş t e imp e ri ul ro m a n .a îndem n a t pe Mihai Viteazul s ă se încu rce cu Turcii.mai cu sam ă ram u r a catolic ă . ar e nev o e d e u n element interna ţ ional. vecinic în discor die. Pent r u a le ţ in e vecinie lipit e ş i vecinie în disc o r d i e.o înjgheba. dar una venit ă de la Madrid . la nord cu Tările de jos pan' în Sadna. Catolicism u l întinsese peste Eur op a u n pai n ji ni ş su b ţ i r e de idei religio a s e. cum se numea pe atuncia. În ce con st ă puterea Austriei. Aus t r i a exis t ă pri n disco r d i a po p o a r e l o r sale. Portugalia şi împ reu n ă cu aceas t a pu te r e a ei com er cial ă . îmbr ă cat în ras ă .est cu imperiul germ a nic. la sud . prin sus ţ i n e r e a dre p turilor principilor Transilvaniei asup ra Ungariei? Sanctitatea sa Papa şi catolicism ul rege al Spaniei Filip al II. precu m mai târziu a luat Bucovina. care domnea în Polonia. apoi o flot ă urie ş a s c ă ş i aver e în d e s t u l ă s p r e a o în m u l ţ i în orice mome n t. Aceasta era religia cre ş tin ă .est cu Italia. Oastea sa num ă ra 120. care erau ale împ ă ratului germanic. In Suedia Casa intro d u s e s e intrigi împo t riva lui Gustav Adolf.00 0 c ă l ă ri. asemenea o jertf ă a politicei austriace. în Milan 15. care continu a oare cum.încurajeaz ă pro t e s t a n t i s m u l în Germ a nia şi împ re u n ă cu celelalte pu te ri ame nin ţ a t e au su m u ţ a t asu p r a Casei tot ce se putea sum u ţ a. fără .000. Şi într'adev ă r Casa iera în toate condi ţ iile pent r u realizarea scop u rilor sale. Aust riei îi treb u ia u oam eni şi în Orien t şi un ul din t r ' ace ş tia a fost Mihai Viteazul. În ce consist ă deci puter ea Austriei. Spania făcuse plan ul de a pune mâna pe marea Baltic ă. Fran ţ a era împ resu r a t ă din pat r u p ă r ţ i.

Ast ă zi îns ă nu se mai potrive ş te. ca Austria să ne cru ţ e pe noi. pe când el va privi cu un sim ţ i m â n t d e s u p e r i o r i t a t e r e l i g i a c r e ş t i n ă . căci era neînsurat. de a p r e t i n d e ca ea s'o fac ă ace a s t a cu ar m a în mâ n ă . cel m ai a p r ig fa n a t i s m n u op r e ş t e de fel.ş i înd r e p teze activitatea cu siguran ţă . Au s t r i a a t r e b u i t s ă . are nevoe de un ciu d a t soiu de indivizi generis nullius şi în secolul al XVI. fă ră limb ă . Ar fi a b s u r d d i n p u n c t d e v e d e r e a u s t r i e c e s c . să nimiceascj ă ade v ă r a t a c a u z ă a r ă ul u i ş i s ă o s t â r p e a s c ă c u s t a t o r n icie d e fie r. ceea ce drep t vorbin d este unul şi acela ş i lucru. c ă ci pat ri a sa este unde'l trimete ecclesia. nu mite Schim mel. cân d are înain t e . încâ t fieca r e individ din ţ a r a no a s t r ţ ă tr ă e ş te sub pre siu n e a ei. ca r e nici ş tie nici voe şţ e s ă se s u s t r a g ă de la ace a s t ă influ e n ţă . ce i s e va p ă rea o palid ă exegez ă a moralei lui Laotse sau a eticei Vedelor. t o t f ă r ă patrie. c' u n c uv â n t p e n t r u pi o n e r i i c uc e r i r e i s al e . to t a ş a vo m p r ivi ş i no i in di vi d u l na ţ i o n a l i t ăţ ii ro m â n e ş t i în d e s v o l t a r e a sa ş i co m p a r â n d pe ac e a s t a c u no r m a legil o r fi zi o l o g i c e ale s o ci e t ă ţ ii. Pentru orice patriot aust riece sc e o datorie de a desc hi d e por ţ ile Orien t ul u i pe n t r u coloni z a rea prisos ul ui copiilor săi şi desface r e a m ă rfurilor s al e. Libertatea religioas ă . atacâ n d prin agen ţ i econo mici. de vreme ce e co m e r ci al. c ă ci u ş o r s'ar putea ca să falsific ă m vederea acestei călă uze de s t u l de cre di nci oa s e şi s ă agit ă m cu vehe m e n ţă prin înt u n e r ic. în lupt ă cu fant a s m e . .na ţ ionalita te. când îşi sfâr ş e ş te înv ăţă tur a. a stu diat într'un gimnaziu ung u r e s c. şi fana ti s m u l iubi r ei pa t r i e i. Metoda de p ă trund ere a Austriei. acest elemen t înce rca să unifice Austria prin religie. el nu mai ş tie nici o limb ă şi iat ă de ce: In casa p ă rint easc ă a vorbit ruse ş te. încât aus t riac ul cel mai bun era şi catolicul cel mai bun. căci regele s ă u este Pontifex maxim u s. ră spân dit ă peste to a t ă Eur o p a . adic ă rable. C'un cuvânt Austria. în ca r e ea a t r e b u i t s ă se n a s c ă . de un eleme n t care s ă fie acas ă în Tirol ca şi în Boemia. fă r ă limb ă . Din punc t de vedere austriecesc ar fi nedre p t îns ă de a pretin d e. neav â n d limb ă . de aceea cu cât ne iubim mai mult pat ria şi pop o r u l nos t r u.ş i ca u t e u n al t ali a t p e n t r u p o l i t i c a s a . Neavând familie. ci p e fie c a r e m e m b r u al s t a t u l u i în pa r t e . pentr u a dom ni.a u f ă cu t acc e s i b il u n e i infl u e n ţ e ec o n o m i c e st r ă i n e . iar ac e ş t i b e a m t e r i fii n d cu t o t u l n e t r e b n i c i p e n t r u o s a r c i n ă a t â t d e g r e a . cu o fisiono mie fatal ă: bea mterul aus triecesc. nu fo r m a s t a t u l u i .lea clerul catolic se potrivea cu acest rol. Acest om pur . se înl ă t u r e z e m e d i u l . în Gali ţ ia ca şi 'n Transilvania. Pe lâng ă acest eleme n t s'a mai for m a t înc ă un ul hibrid şi stan gaciu. pe n t r u c ă in divi d u l res p e c t iv s'a îns ă rcina t de a nu lucra nimic pen t r u uni ver s u l înt r e g. ş i chia r Chin e z u l n u va face m a r e deo s e b i r e într e m ă rcile im p e r i u l u i ger m a n ş i liv rele sterline.ai lua unui beam te r aceste câteva rable învechite şi r ă u stilizate.cosmopolit per ex celentia m a fost pen t r u aceas t ă ambi ţ ioa s ă Cas ă preotul catolic. fă ră na ţ ionalitate. neav â n d pat ri e.i o cale pacinic ă . neavân d rege. Dac ă i. Afar ă de acee a aces t ele m e n t e ş i mai cosmo p olit de cât cel catolic. a trecu t la univer sita t e a nem ţ e a s c ă . ca cree r ul s ă r ă m â e rece ş i s ă . căci cosm o p olitis m ul este pr e t e x t u l de a n u face ni mic pe n t r u desv ol t a r e a un ei p ă r ţ i a o m e n i rii. Dar toc m a i fiin d c ă influe n ţ a au s t r i a c ă se pre z i n t ă c a o ţ e s ă t u r ă f o a r t e c o m p l i c a t ă d e c a u z e ş i efec t e. nu ş tie nici o limbi ă cum se cade. un elemen t cosm o p o lit şi egoistic. Acesta are o limb ă dar ea consi s t ă din câteva form ular e nem ţ e ş ti de concept e. c a r e l . a sl ă bit fo a r t e m u l t bis e r i c a. Pre c u m u n m e d i c n u va co m b a t e si m p t o m e l e n u m a i . cu atât a vom tr e b u i s ă ne îna r m ă m mi n t e a cu o rece ne p ă r t i ni r e ş i s ă n u s u r e s c i t ă m cug e t a r e a . Inim ă foart e cald ă şi minte foarte rece se cer de la un patriot. neb ă t ă t o a r e la o c h i ş i c a r e ni m i c e ş t e p e c o n t r a r i u în mod atomis tic. vo m a r ă t a d e u n d e a t r e b u i t s ă s e n a s c ă n e o r â n d u e l i l e în via ţ a ec o n o m i c ă a p o p o r u l u i . che m a t s ă îndre p t e z e po p o r u l s ă u. şi. că ci limb a sa era o limb ă mo a r t ă (cea latin ă ). ci ca u z a u n e i bo a l e ş i va sf ă t u i s ă .

su n t o par ti d ă . c ă st a t u l va îng riji ca ac e a s t ă cla s ă . justi ţ iei îşi al inju s ti ţ iei.1 car a c t e r i z ă m r ă pe d e . tu eş ti mai s ă rac cu o su m ă oare care de pute ri. eu de el. iat ă clasa. In în c e p u t u l d e s v o l t ă r i i lo r ele a u n e v o e d e u n p u n c t s t a b i l. un ochiu mai limp ed e zic e: Stai! Nimici n d pe vecin u l t ă u. carile se lupt ă pe nt r u sup r e m a ţ i e. tot aş a individualis m ul este tat ă l înflorirei îşi al dec ă derei. care e cau z a că om pe om se exploa t ea z ă . Ce este ind ivid u a li s m u l ? Fieca r e fiin ţă org a n i c ă e p e n t r u si ne luc r u l pri n c i p a l. dup ă pă rerea noastr ă cea mai important ă . . au pri n ci p ii. dacă o putere mai mare nu . el are treb ui n ţă de mine. un individ: na ţ iunea. nu realiz a re a unei dorin ţ i ci dorin ţ a. binelui şi r ă ului. O t e o r i e f i l o s o f i c ă a i s t o r i e i n u n e p a r e d e p ri s o s aice a. forme superioa re a aceluia ş princip. îm p r e j u r u l c ă r u i a s ă se cri s t a li z e z e luc r a r e a lor co m u n ă . Pop o a r e l e n u s u n t p r o d u c t e ale int elige n ţ e i . For m e a z ă o cla s ă . Iat ă dar ideea statului: ideea armoniei intereselor. De ace e a s ă ne în t r e b ă m f ă r ă p ă r t i n i r e . Ea va r ă m âne a un bellu m om ni u m con t r a om n e s .a dreptul natura. Peric ulos. ca o form ă şi mai înalt ă a aceluia ş princip. că societa te a exist ă prin exp loat a r e a unei clase prin alta . ş i pr e c u m soa r e le este tat ă l luminii şi al umbr ei. Va să zic ă inte re s ele individ u ale sun t ar mo ni z a bile.afar ă de clas a. Deci pe lâng ă acee a. nu m a i Mane a s ă tr ă ia sc ă . om pe om se ni mice ş te. di n m o m e n t u l în ca r e ea de vi n e m a i s t r ă ve z i e . Toate clasele sunt înaintea sa egal de importante. Fa ţă cu aceast ă iluzie a inteligen ţ iei şi a inimei individ u a le. care exploateaz ă de. 2) Statul mai are ş i un scop mor al. ni mici r e a sa ar fi o pie r d e r e v ă dit ă pe n t r u mi n e. ci ale n a t u r e i . Deci vecinul să tr ă iasc ă . p r e c u m r oi u l a r e nev oie de o m a t c ă . 1) Isto ria dinl ă u n t r u a po p o a r e l o r este o lup t ă între ideea stat ul ui şi individu alis m. t r e a b a n u p o a t e m e r g e b i n e .Te o r ia fil o s o f i c ă a ist o r i e i c u apli c a ţ i e la via ţ a no a s t r ă pu b l i c ă . se m e n u l s ă u luc r u sec u n d a r . fa ţă cu ace s t be llum omniu m contr a omne s. m e n i r e a s a e s t e d e a s t a b i l i a r m o n i a în t r e ele.ş i asig u r a cerc ul de exp loatare. car e ex pl o a t e a z ă na t u r a bru t ă . Îl gă sim tot dea u n a de z bi n a t înl ă un t r u. voin ţ a ca ata re. cu m în t â l n i m pe p o p o r u l no s t r u în is t o r i e . Drep t va ră mâne totdea u n a. Ace s t ele m e n t e ş i pe r ic u l o s ş i folo s i t o r . Dar pro duc ă torii de grâu au o ţ int ă com u n ă . a inimei sale este. El pro d u c e grâu. iden tit a t e a de intere s e na ş te o iden ti t a t e de p ă reri: iat ă principiile. sub ori ce for m ă paci nic ă s'a r p re z e n t a . Nimic nu va schi m b a nat u r a societ ăţ ii. Al ă t u r i c u a c e a s t ă t e o r i e f u n d a m e n t a l ă d e s p r e s t a t . ace ş ti h a m a l i ai o m e nirei să stea cât se . s t a t u l lor. Pen t r u a . dac ă în margini legiuite el caut ă a .lea. c ă ci p u t e r i l e. a c e s t e a a r fi f o a r t e le g i t i m i s t e . încâ t fun c ţ i u n e a pri n c i p a l ă a vie ţ ei. ţ a ţă cu vecinii. ele încre m e n e sc câte odat ă : iat ă castele. ci un complex de organe sociale. de a op ri ca un a s ă fi exploa t a t ă pre a mult prin alt a.şi reali z a pri n m u n c ă as p i r a ţ iile sale. se cere real iza re a aces t o r p ă re ri în sta t: iat ă partid a. c a a ş e z ă m â n t a l n a t u r e i ş i n u a l r a ţ i u n e i . Câ n d m e r s u l lini ş ti t ş i re g u l a t al af a c e r i l o r es t e lovit în ce n t r u l . în locul indivizilor avem clase. d e câ t a n e r ă s t u r na pri n c i p ii. Tot a ş a fac bre sl a ş ii. Statul îns ă .i pune margini folositor. De acolo pmove r b ul: to a t ă lu m e a s ă pe a r ă . vo m tr e b u i s ă . c ă ci t o a t e t r ă e s c ş i înflo r e s c u n a d e la alt a şi peirea uneia condi ţ io ne a z ă peirea mai curâ n d ă sau mai târzie a celeilalte. care produce mat eriile br u t e . nu vede în clase indivizi deosebi ţ i. Ş i c u t o a t e a c e s t e a n o i Ro m â n i i d e s u t e d e a n i n ' a m av u t al t ă p l ă ce r e m a i m a r e . a dic ă de pe la înce p u t u l se c o l u l u i al 14 . s'au împ u ţ i n a t. intere se co mu n e. î n r e g u l a t o r u l s ă u . Dorin ţ e le ş i as pi r a ţ iile oric ă rui individ om e n e s c su n t ne m ă r gi ni t e . In locul individ u a lis m u l u i per s o n a l vine cel de clas ă . Dac ă albin el e ar avea jur n a l e.ace a s t a tr e b u e st a b i li t. care nu m ă pot ocupa cu toate oelea. tu love ş ti în tin e. Pute rile în lup t ă se comma se a z ă . de z bi n a t în politica sa.

America.i spân z u ra dup ă plac. Hugo Grotiu s scrie un compendiu: liberum mare. Cet ăţ enii fran ceji (cast e) st rig a u su b Richelie u liberta t e. Tot pe n t r u că individ u ali s m u l este princ ipi u l vit a l al n a t u r e i o m e n e ş t i . când s'or împle a. un d e Dom n u l era cu mâ n ile lega t e şi cel în t â i u în t r e egali . el va că uta a deprin d e şi clasele superio a re la o mu nc ă folosito ar e.a lui Hânc u r ă m â n e a . Ger m a ni a vec h e . câ n d toa t e cla s e l e s u n t bo g a t e . a mo narchiei juridice. ca r e s ă fie b o g a t ă . el o p r e ş t e ca ace s t e p u t e r i egal de folo s i t o a r e s ă se ni m i c e a s c ă u n a p e alt a . De aceea se vor vedea în toat ă ome nire a dou ă mari serii de idei. Vod ă a dic ă st a t u l. Cu to t u l op u s ace s t e i se rii de idei es t e re p u blica nis m u l. Gre ci a ş i Ro m a t r ă i a u p r i n sclavi. ca ş i vecin ul me u. influen ţ a econ omic ă a Aus t r i ei devi n e de s t r u c t i v ă ş i cu m s u b ea abia Hâncul îşi desc hide ochii. Hânc u zicea ba şi pe . It a li a . Olanda cerea pen t r u com e r ţ u l s ă u liberta te. egalita t e a e egalita t e de a deveni tira n. Socie t a t e a e m i ş c a r e a . p u t e r n i c ă cân d toate su nt p u t e r n i c e. ci din individualism. statul este regulatorul a ce s t e i lu p t e . Cet ăţ enii ger m a n i ş i polo ni (o cast ă ) cere a u re gelui liberta t e. r e p r e z e n t a n t a u n e i s a u m a i m u l t o r c l a s e (î n s ă n u a t u t u r o r ) . Ro m â n i a s u n t a s t ă z i r e p u b l i c e în se n s mo d e r n . aceea a individual ismului. pe n t r u că clasa des m o ş te ni ţ ilor gă s e ş te o avere neî m p ă r ţ i t ă . De la bilul maritim datea z ă înflorirea Angliei. Să cercet ă m în zigzag şi repede ideea libert ăţ ii. un bellu m omnium contra omnes. dar par n u m a i . Ven e ţ i a ş i Ola n d a în ev u l m e d i u e r a u ca Fra n ţ a a s t ă z i. de a n u se în t r e b a în socote ala cui tr ă esc. Aceas t a e din a s t i a mon a r c h u l. Polonia.mare clausum. Polo ni a. câ n d n u p o r n eş te din armo nia intereselor. adic ă liberta t e a de a. Grecia. Deci societ a t e a e câm p u l schi m b ă rilor vecinice. a armoniei int ereselor. toate pe spatele ţă ranului. Elve ţ i a t r ă e ş t e p ri n ex p o r t in d u s t r i a l ş i prin to ţ i indivizii câ ţ i alearg ă ca s ă chelt ui a s c ă sud o a r e a fabricii şi a ţă ra nilor pe privire a dealu rilo r. Să venim la re p u b licele ro m â n e . Au s t r i a . a d e s e p r i n t o a t e l a u n lo c .. şi aceea. u n d e o cla s ă st ă p â n e a to t u l. Fran ţ a. An g l i a e x p l o a t e a z ă In d i a . t r e b u e ş t e o f a m i l i e . s t a t u l st a b ilit a t e a . adic ă o sum ă de drept u ri şi privilegii. Unga ri a.p ri m u s in t e r p a r e s . se sparie de câte .poate de bine. p r e f e r ă m în p r i v irea mo ş te nir ei legea salic ă şi nu maior a t u l. Rom a. Ger m a n i a ş i Fra n ţ a vec h e p r i n ex p l o a t a r e a n e o m e n o a s ă a ţă r a n i l o r . S'o vede m. Re p u b l i c e l e a n t i c e s e b a z e a z ă p e s u p r e m a ţ i a cla s e l o r în fo r m ă d e ca s t e . Fr a n ţ a p e t o ţ i iu b i t o r i i d e lux di n lu m e . Ola n d a vec h e re p u b l i c e în se n s a n t i c. Nu vorbi m de re p u b lic a ni s m u l în se n s di pl o m a t i c . Rep u b l i c ă es t e oric e s t a t . al e c ă r e i in t e r e s e s ă fie ac e l e a ale a r m o n i e i s o c i e t ă ţ i i. p u t e a s ă zic ă da. ci în se n s soci a l. De aceea el va fi prin o aspr ă organizare contra semidoctism ului. Deci Anglia. a lupt elo r pen t r u existe n ţă şi su p r e m a ţ i e. p e n t r u c a l u p t a s ă p o a t ă fi p u r t a t ă î n m a r g i n i . D e a c e e a . contra tendin ţ ei egoistice a acestor clase de a câş t tig a m u l t pri n m u n c ă p u ţ i n ă . Englejii ră sp und: ne ierta ţ i . a statului ca o unita te absolut ă . p o a t e s ă a j u n g ă l a s t ă p â n i r e . î n c a r e o p a r t i d ă . c' u n c uv â n t ori u n d e b u n ă s t a r e a u n u i a se t r a d u c e în a p ă s area direc t ă sau indirec t ă a un ui altuia. re p u b l i c a m o d e r n ă se ba z e a z ă pe s u p r e m a ţ i a ace lora ş i clas e în for m ă movibil ă . fra t e r n i t a t e a u n m of t ilus t r a t prin ghilotin ă . pe care şi. contra spoielei. Libertatea e libertatea de a explo a t a . s a u p r i n ex p l o a t a r e a u n e i ţă r i p r i n a l t e l e .o împ a r t e . preriile. Egipt ul. O exce p ţ ie pa r a for m a Svi ţ era şi Statele Unite. nimice ş te clasele sociale şi în ur m ă şi stat ul: cum prin înmul ţ irea neam ului lui Hâncu. Ac e s t e r e p u b l i c e l e î m p a r t î n a n t i c e ş i m o d e r n e . sistemul liberal. sa u p ri n expl o a t a r e a sclavilo r ş i a ţă r a n i l o r r o b i ţ i (cele a n t i c e). care să compe n s e z e pe deplin sacrificiile celor inferioare. S ă ve d e m cu m libe r t a t e a . dou ă tabere.şi desb r ă ca ţă ranii şi de a. care ca ş i cele antice tr ă iau prin exploa t a r e a sclavilor şi a ţă ra n ilor. Ele exis t ă sa u p ri n ex pl o a t a r e a ne o m e n o a s ă a u n e i cla s e p ri n alta.

nimicea hot ă rîrea corpului legiuitor. ca r e s e s f â r ş e ş t e c u ri s i p i r e a o ş til o r lui Carol al XII. în ţ el e a s ă cu bo e rii. c ă u n ii aj u n g e a u la tron cu ajutorul Ungurilor. decât soarta acestei nefericite şi totu ş i nobile n a ţ i i. în sens ul antic al cuvân t ul ui . mo r m ai to ţ i de mo a r t e nefir e a s c ă . Du p ă el u r m e a z ă 6 Do m n i în r ă s ti m p de 50 d e ani. Domnia scurt ă a lui Drago ş ne inspir ă mari îndoeli asupra sor ţ ii acelui Voevod. Poporul era sclav ul unui milion de cet ăţ eni poloni. Cet ăţ e nii aces t u i sta t era u egali.lea începe în sfâr ş it o domnie lung ă şi lini ş tit ă . In Suedia boe rii vor tot aces t e lucr u ri. ace s t a d o m n e ş t e în do u ă r â n d u r i . dar mai n o r o c i t d e c â t c e i l a l ţ i . I n s ă a c e s t a m o a r e o t r ă v i t d e chia r Doa m n a sa. n u ş tie c ă vin di n ba al lui. c ă c u t o a t ă gl o r i a ş i lu n g a s a d o m n i e . ca să pricepe m şi mai bine organiza re a lor putre d ă de stat. p e c a r e n u .pu ţ i n pen t r u o ţ ar ă . Pu t e r e a s u p r e m ă a s t a t u l u i s a u m a i bi n e zis scaun ul celui întâiu dintre egali. In aces t e t u r b u r ă r i t r e c e v r e m e a . le adu n ă su b ste a g ş i decla r ă r ă sb oi u la toa t a lu m e a. Do m n i i pe ca r e îi ale g e în t â m p l a r e a ş i in t r i g a . aceasta şi excesul libert ăţ ii ind ividua le. care striga în parla m e n t: nie poswo liam Panie. drep t ul lor pu blic nu pu t e a s ă r ă mâe f ă r ă înrâ u ri r e asu p r a noastr ă . un d e avem de la oamenii lui dou ă ziduri: turnul Mitro poliei din Suceava şi tur n ul Col ţ ea din Bucure ş ti. Aici se vă d rez ult a tele stabilit ăţ ii. un d e po t nu m a i. A f o s t d o m n i a c e a m a i glo r i o a s ă a Mold o v e i. Mai întâiu nefericita de Domnie electivă. uz u r p a t o r ş i el. In aş a dese rela ţ ii eu ace ş ti vecini. boe rii s u n i to ţ i a s p i r a n ţ i la u n t r o n . Ş tef a n a t r e b u i t s ă a s i g u r e p r i n c ă l ă u u r m a r e a fi u l u i s ă u p e t r o n . D e l a 1 4 5 7 .1 5 0 4 s e vă d d i n n o u e f e c t e l e s t a b i l i t ă ţ i i . Vin r ă sboa ele dint r e fra ţ i. din care nu m ai u n lu c r u s e ve d e cla r . Noi am tr ă it sub influen ţ a drep t ului public a unui popor republican. lă rgind drep t ul breslelor şi regulân d starea ţă ra nilo r. atât de lă udat de că tre mai to ţ i pub lici ş tii no ş t r i. era m ă rul de ceart ă între cei influen ţ i. în care s'au desvolta t Românii.lea pâ n ă în ţă rile noa s t r e . pen t r u fiecare me dia de 8 ani . Cu secolul al XV. încâ t ca s a ne f e r i ci t ă a regilo r. apoi din t r e veri. Dar a fi cet ăţ e a n polo n era u n privil egiu. Nisipul pustiilor nu poate avea mai mare nestator nicie. El ni m i c e ş t e infl u e n ţ e l e d e d i n a f a r ă c u s a b i a ş i c u i s t e ţ i a . pagi ni înc u r c a t e ale isto ri ei noa s t r e . Du p ă el vine Pet r u (linie nele gi ti m ă ). da t e a z ă c ă de r e a Moldo vei. De la sti n g e r e a p r o g e n i t u r e i b ă r b ă t e ş t i a n e a m u l u i d o m n e s c .dar marele Elector îi înva ţă minte. Acest drep t. nefiin d în st a r e s ă înfrâ n e z e aces te eleme n t e de disolu ţ i u n e. o ca m p a n i e . ş i a r e m u l t e riv a li t ă ţ i d e î nvi n s . Fiul s ă u Ilie s e t u r c e ş t e . d o t a t ă c'o ene r gi e şi cu calit ăţ i rar e în isto rie. fiecar e din ei era sta t u l polo n în per s o a n ă .a lui Alexand r u cel Bun.ve de ş i n u ş tie de u n d e vin relele. care înce pe. c ă ci c e l c a r e ia mâ n a Dom ni ţ e i o ia împ r e u n ă cu tro n u l Ale xa n d r u Lă pu ş n e a n u . In 33 ani el orga n iz e a z ă ţ a r a bis e r i c e ş t e ş i p oli t ic e ş t e ş i m o a r e avâ n d o sing u r ă ne n o r o c i r e: are doi fii în loc de un ul. Ş i c u t o a t e a c e s t e s e ş ti e d i n r e l a ţ i i l e m e d i c u l u i ve n e ţ i a n . Ţ ara se de sc hi d e influe n ţ e l o r str ă ine. Ş tefa n e uci s d e bo e r i s u b co r t u ri l e d e la Ţ u ţ o r a ş i d i n vi ţ a Mu şă t e ş t i l o r n u r ă m â n e d e c â t Do m n i ţ a Ru x a n d a . Regalitatea electiv ă i. De aceea să privim împrejurimile. d e la s t i n g e r e a m atc ei în roi ul Moldov ei. Cei mai mul ţ i locuitori misera plebs contribuens nu însemna nimic. p â n ă la s u i r e a p e t r o n a lui Ştefa n cel Mare. n u es t e ni mi c m a i p u ţ i n d ec â t vrednic de laud ă .a omorît politice ş te. C'un cuvân t acele institu ţ ii gă sesc pretu ti n d e ni trec ere. Acest drept public polon avea mari farmece p ent r u clasele pu t e r n ic e din ţă rile învecina t e. C u ve n i r e a l u i Ş tef a n c e l t â n ă r p a r e a fii p ri n s oa r e c a r e sla b e r ă d ă cini legiti m i s m u l lu m i n a t e i r o a d e d e Mu ş a t i n . ceilal ţ i cu al Polonilotr. Cel din ur m ă ş leah ţ i ţ . Ur m e d e le gi t i m i s m p a r a fi f o s t r ă m a s ş i a t u n c i .resp u blica Polo niae. In Prusia boerii începu s e r ă a vorbi leş e ş te de dragul institu ţ iilor polone .

u r m a t d e Da n al II .iu se sue pe tron la 1383 şi domne ş te pân ă la 1418 adică 35 de ani. m. Des p o t Vod ă ucis cu bu z d u g a n u l . ş i c a r e a v e a u n u m a i t i t l u l d e D o m n ş i p o m e n i r e a în bis e r i c i. Lă ptu ş ne a n u o t r ă vi t c u sil a. ace a s t a n u ave a u n sâ m b u r e s t a bil..ur m e a z ă Alexa n d r u . Basara bii su n t stin ş i prin sabie. Cante m i r în Moldova ş i pu ţ i n du p ă că dere a Basara bilo r în Ţ ara Româ n e a s c ă vine Dom n ia Fan a r i o ţ i l o r . desce n d e n ţ i legitimi ai lui Dan I. Vlad poreclit Dracul. dup ă Tugomir Basarab . în urm a intrigelor unei noua linii. Aro n Vod ă mo a r e în te m n i ţă . O soart ă mai fericit ă . Moldove nii au avu t ne n o r o c i r e a de a vede a î n s t r ă i n a t p ă m â n t u l l o r c e l m a i s c u m p —. p u t e r e a c e n t r a l ă a s t a t u l u i e c u r a t n o m i n a l ă . vi a ţ a ş i a v e r e a îi e r a u î n p e r i c o l . P e t r u Ş ic h i o p u l ca vai de sufle t u l lui. are Ţ ara Româ n ea s c ă . La 136 0 el e Voevod al Ţă rei Româ n e ş ti. Dar Mircea mai avea un fiu nelegitim. De aici is t o r i a Ţă rei Ro m â n e ş t i d e c u r g e asem ă n ă tor cu cea a Moldovei prin luptele continue între Dă nule ş ti.a că rui înce p ă t u r ă se pe r d e în noa p t e a u ne i ist o r ii. Fiul să u legitim Mihail moare d u p ă 2 a ni. Ţ a r a d e v i n e v a t r a d e s c h i s ă a i n f l u e n ţ e l o r st r e i n e . a. a r m a t a n u m a i exi s t a d e fe l. Duce de Fă g ă ra ş ş i Amla ş . st r ă f u r g e r a t e di n câ n d în câ n d de nu m e l e Banilor ba sar a bi . Form e le biz a n t i n e vin în locul celo r vechi. D ă r i l e g r e l e . descen de n ţ i ilegitimi ai lui Mircea I.iu. ş i n u p r i n r ă s b o i u — p r i n vâ n z a r e . De la moa r t e a sa înce pe discor d i a în casa Basarabilor. îm p re j u r u l c ă r ui a s ă s e cri s t a l i z e z e . s ţ ap â ni to r amâ n d u r o r ţ ermilor Dun ă rii pân ă la Marea Neagr ă . Su b Do m n i i f a n a r i o ţ i . ş i a p r o a p e to ţ i sf â r ş e s c r ă u. c a r e e r a u t r i m i ş i p e u n t i m p a n u m i t . primite în sân ul lor. îns ă totu ş i foarte ase m ă n ă toa re cu acee a a Moldovei. regele Ungariei şi câ ş tig ă de p lina au t o n o m i e a ţă rei sale.P er d e va t r a a ş e z ă rii ei.intr ă discor dia în roiul de albine vorbitoa re. care bate pe regele Carol Robert. e r a u d ă r i p e n t r u î m b o g ă ţ i r e a p e r s o n a l ă şi r e p e d e a a c e s t o r o a m e n i .le a fi ul lui Da n I. pe n t r u ca r e n u i se d a na ţ i u n e i nici o co m p e n s a r e . m o r m i n t ele Do m n i l o r . Da n I . R ă s v a n î n ţ e a p ă . ca r e t r ă i s e în . cara c t e r e l e tr uf a ş e ale aris t oc r a ţ i ei devin servile. vec h e a s a ca p i t a l ă . purta te precu m se vede de frate .iu e re n u m i t p r i n r ă s b o a e l e s a l e . C h i a r d a c ă u n u l d i n t r e e i c e r c a a fi al t c e v a d e c â t ce e a c e e r a în î m p r e j u r ă r i l e d a t e . c a r e t r e b u i a u să s e f o l o s e a s c ă d e s c u r t a d u r a t ă a D o m n i e i l o r . Bog d a n Vo d ă go n i t la Mosc o v a . I o a n Vo d ă u c i s d e T u r c i . s t u p u l de u n d e a u p o r n i ţ i r o i u r i l e c a r e a u î m p o p o r a t ţ a r a d e j o s . apoi Vladislav care întinde repede ma rgi nile ţă rei. Mit r o p o l i a s a veche. pu ţ i n vom sp u n e de s p r e ea. Dup ă Dim.prin o întâ m pl a r e analog ă cu cea din Moldova . lip s a u n o r din a s t ii con s t a n t e au tr a n s f o r m a t ţ a r a a p r o a p e î n p a ş a l â c . Parale lo gr a m u l d e p u t e r i n a ţ i o n a l e pi e r d u s e p u n c t u l co m u n de ac tivit a t e .m a i şe d e a u n s u l l u i D u m n e z e u . Mircea I. In tr'a dev ă r. Urme a z ă Rad u Negr u care ba t e pe Ludovic cel Mare. Acesta devine pă rintele liniei Dră c ul e ş ti l o r . nici de c u m în s ă co n s i s t e n ţ a m o n a r h i c ă . d.iu. . de la care . Dom n al cet ăţ ii Duro s t o r ş i al ţă rilor tar t a rice. El las ă doi fii: Dan ş i Mirce a .să u Mircea. Dup ă vremi pline de împe r ec h e ri. Iată şi aici efectele stabilit ăţ ii: do m ni a cea mai glorioas ă şi întin de r e a ter itoriului cea mai mare. la 1365 Ban de Severin. Mircea e Voevod al Ungro Vlac h ei.iu şi Drăcule ş ti. Ban de Severi n. la 1368 Duce de Făgă ra ş . şi a s t f e l s e u r m e a z ă r e p e d e u n u l d u p ă al t u l câ n d p ri n t r ' o infl u e n ţ ă s t r ă i n ă câ n d p r i n a l t a . şi anu m e Cantac u z i n Basara b. In t r ' a d e v ă r s e î m p ă r ţ i s e Pol o n i a ş i o ţ a r ă . Disco r d i a din l ă un t r u . Acolo se s t a t o r n i c e ş t e din a s t i a Basa r a bilor ş i aju n g e re p e d e la o cul m e. Infl u e n ţ a ac e s t o r a fiin d o bi e c t u l u n u i st u d i u de o s e b i t. î n c e r c a r e a Mo v i l e ş t i l o r d e a f o n d a o d i n a s t i e s e s p a r g e p r i n l u p t e l e î n t r e f ii i lor ş . Mol d o v a p e r d e d o u ă p r o v i n c i i.

al ă turat ă cu fru m o a s a î ş i spo r n i c a limb ă a cronic a rilor. m ai eu dre p t cuvân t s'ar pu t e a nu m i isto ria nimicirii r ă z eşilor şi bresla ş ilor. Era u m e s e r i i. nu mai avea nimic de per d u t decâ t doar fic ţ iu n e a unei expre sii geografice. . un co m p l e x de latif undii în care dre pt ul privat e drep t public. ad m i ni s t r a t ă în felul un ei mo ş ii. Aceş tia nu st ă teau sub autoritatea statului. . Erau clase ale evului mediu. ades e ştiutori de carte. fiin d oa m e n ii lor.a sila. perd guvernul lor na ţ ional. To t u ş i t r e b u e s ă c o n s t a t ă m c ă ni c i u n Mol d o v e a n n' a p u t u t fi mi t u i t d e .infl u e n ţ a m o r a l ă a Au s t r i e i ş i c ă D o m n u l a p l ă t i t c u c a p u l p r o t e s t a re a s a. Ist o r i a celo r di n u r m ă 50 de ani pe car e m u l ţ i o n u m e s c a reg e n e r ă r ii n a ţ i o n a l e . Ca să revenim la vorba pronu n ţ a t ă de mai multe ori în acest studiu: Statele de 'mpre jurul nostru care aveau o monarchie stabil ă . Să face m oar e cu m o su m ă a aces t ei st ă ri de lucr u r i.şi nici atunci tocmai . limba na ţ ional ă e într'o vă dit ă decaden ţă . Ce er a în ţ a r ă la 18 2 0 ? Boerii mari. Căci se vor vedea tirm ă rile. Cu o mini m ă pu te r e a stat ul ui poli ţ ia. în locul ei venise Rusia. . Cum se schimbase fa ţ a lucru rilor împ rej u r u l Româ niei! Polonia că z use. er a u br e s l e cu st ă ros tiile lor.de aceea ră u este c'au că zut r ă z e ş ii. Tran silva nia cu do m n ia electiv ă . Din Domnia unei sing u r e clase rez u l t ă : lipsa total ă de dre p t pe n t r u clasa de mi jloc.se îns ă talpa ţă rei. In Moldova în s pe ci al beo ri m e a nu mai se m ă n a de fel cu Nistor şi Grigore Urechi. Se va vedea cum influ e n ţ e l e st r ă in e g ă sesc în fala n g ele na ţ i o n a l e golu ri din ce în ce mai si m ţ i t o a r e .inte rv e n e a jus ti ţ i a sta t u l u i. Ţ ara nu mai est e dec â t o mo ş ie ma r e. o sche m ă pent r u înse m n a r e a unei adu n ă tu ri de oame ni. întru cât aceste ţă ri nu mai înse m n a u nimica politice ş te. O clas ă este într' u n po p o r un facto r al armo niei societ ăţ ii. perd puterea lor fizic ă . şi s ă vede m cu m se de sv o l t ă din ea su m a de as t ă zi. Boer u l er a a p r o a p e au t o c r a t pe m o ş ia sa. clas ă cu clas ă . Ţă ra n ii io b a g i. cu Miron Costin. nu aveau dreptu ri. er a n e a p ă r a t ca ş i s t â l p i i s ă ca d ă . cu m p ă mâ n t u l ro m â n e s c devine un tere n de exp loata r e pen t r u ind u s t r i a str ă in ă şi pr ole t a r i a t u l indigen. mo ş te nire a averei teritoriale mo ş te nire a pute r ei în st a t. se int r o d u s e s e u n fel d e sil n i c ă e r e d i t a r e . Pent r u c ă nu exis t ă m o ş t e n i r e a pri m o g e n itului şi fiindc ă boierii sim ţ eau.cum dispar clasele po si t iv e ale Moldov ei o m cu o m. cu m fu n c ţ iile vie ţ ii econ o m ic e dege n e r e a z ă . unul sau doi mo ş teneau numele şi averea. r ă u c'a u c ă z u t b r e s l e l e. Cu că derea Poloniei şi luarea Bucovinei se înc epe o nou ă epoc ă a influen ţ ei austriace: cea care atingea politica exterioar ă a statelor române ş ti se schimbase întru atât. Cine ră mân ea să fie ad minist r a t de stat? Dou ă ele m e n t e n e a t â r n a t e : 1) r ă z e ş u l. ar mata. Nimicind u . Isp r a v n i c u l car e er a to t u l în t r ' u n ju d e ţ . Cler ul laic ş i mo n a s t i c. 2) ne g u s t o r u l ş i bre sl ele. un a ţă r ă neasc ă . şi erau sus ţ in u t e de Rusia şi Turcia. Ung urii erau supu ş i. Au c ă z u t ş i boierii. Turcia începuse a slă bi. Ace ş tia nu erau oame nii ni m ă r u i. Deci ved e m c ă exis t a u d o u ă clas e ne a t â r n a t e . că zus e în mâinile Austriei.a t â t e j a a s e m ă n ă r i c u e a . în ca re ace s t p u n c t ce n t r a l lipse ş te. ad mi ni s t ra ţ i a şi dr e p t a t e a tr e b u i a u s ă fie înt r ' o sta r e de plâ n s . fă r ă legi şi f ă r ă cultur ă . t r e b u i a s ă a i b ă ş i s o a r t a e i . se închircesc. s'au cristalizat împreju r ul acesteia şi au devenit uria ş e. ca ri s t a u s u b oc r o t i r e a ace s tor a. România care mo ş tenise de la Poloni nestabilitatea. adMinistrat e de ele înşile. O p a r t e din copii se călug ă reau cu de . eşit ă din r ă sboinicii împ ro p riet ă ri ţi. dar aces te clase de oa me n i. cu m arterii str ă ine intr ă în corpul nostru social. r ă u c'a u c ă z u j t boerii. Boerii mici slujb a ş i. Nu m a i în grave cazuri penale . — ţă rile ro m â n e . că în mă rimea prop rie t ăţ ii teritoriale consis t ă pute re a lor. alta burgh es ă .

s e p o a t e p r e t i n d e d e la u n o m s ă fie m a i m u l t d e c â t o m ? Câ n d Do m n u l n u e p u s a f a r ă d e o r i c e c o n t r o v e r s ă .a înc h i s d u g h e a n a . ce d e v i n e el d e câ t o si m p l ă p e r s o a n ă . pe d e a p s ă poli ţ i e n e a s c ă . Mul ţ i din cei neîn se m n a ţ i se fac su di ţ i .a c o l o Evreul ş'a desc hi s ciubo t a ri. Ş i p e c â n s p u t e r e a s t a t u l u i r o m â n s c ă d e a — .şi înmul ţ ea s c ă mu ş teriii.lea. car e în t r ' u n râ n d î ş i s u p e n d a s e p l ă ţ i l e .. u n d e fi ul bl ă n a r a l u i s' a f ă cu t cin o v n i c. ş 'a d e s c h i s .ş i p u e pe ca s ă p a j u r a cu d o u ă ca p e t e . b o e r u l m i c b o e r m a r e . car e au înce p u t ast f el carie r a. D a r p r i n a c e a s t ă g r ă m ă d i r e l a p o r ţ i l e p r i v il e g ii l o r ş i al e sl u j b e l o r . d a c ă vre a ea sa u d a c ă n u vre a. In t r ' o ţ a r ă u n d e fie ci n e zi c e: "c h a c u n p o u r s o i" ş i „a p r è s m o i le d é l u g e " . b o e r i a m i c ă s a u m a r e t r e b u i a s ă fie u n o bi e c t d e invi d i a t . b o e r u l m a r e — D o m n . c a r e î ş i ca u t ă d e in t e r e s e l e s a l e. bl ă n a r u l evre u ş i .şi adaoge milioanele.iar opo zi ţ ia con tr a ace s t o r pe d e p s e ne d r e p t e ş i ba r b a r e n u era nic ă iri. In ge n e r e t o a t ă s o c i e t a t e a s e c o l u l u i al XVI. negu s t o r u l şi ciubot a r ul româ n e s c c a u t ă s ă d e v i e b o e r .se veci n ie d e plâ n g e r i la Poa r t ă ş i de r ă s t u r n a r e .r ă m â n go l u r i ec o n o m i c e . . a că ror apuc ă t u ri ad mi ni s t r a tive aveau o singu r ă ţ int ă : st o a r c e r e de ba n i. p e lân g ă ace s t e a cav al e r i s m u l d ev e n i s e ief t e n în Mol d o v a . Ş i a c e ş t i î n d r e p t ă ţ i r i d e a o s l u j i s e î n m u l ţ e s d di n zi în zi. ţă ra n u l fecio r bo e r e s c . . . ve c h i l i i d e m o ş i i . mul ţ i se fac de casa cut ă rui sau cut ă ruia. s e u r c a c e ? — puterea consulatelor. n u p r i n sluj b e f ă cu t e ţă rei. s a u î n s f â r ş i t s ă i n t r e î n s l u j b a unui boer mare şi să sufere mai bine palmele cu coanelor decât falanga aplicat ă de cutare aprod. Şi b oie r ii mici cu m se fo r m e a z ă ? Pri n m e r i t e l e i p e r s o n a l e . Casa unui cons ul devenise o adev ă ra t ă ceta t e. Noi la înc e p u t u l vea c ul ui ace s t u i a a m fo s t înc ă în veac u l al XVII. p ă r ă si n d vechi a ş i ne a t â r n a t a lor albie.lea ş i al XVII. co mi ş ii de la g r a j d u r i . pe n t r u gre ş eli mici. c e l e a u p e n t r u s t ă p â n i i l o r . Cam a r d i n e r ii. ci pe privilegiu. lor . s p r e a c e s t p rivilegi u. te m â n d u . d e s i g u r c ă c a v a l e r i i c o t u l u i ş i a i c a l u p u l u i ş ' a r f i e x e r c i t a t m a i d e p a r t e p a c i n i c a şi m ul t folo si t o a r e a lor me s e r i e . v ă t a j i i.a d i c ă p a z n i c d e n o a p t e . Da t o r i a d e a fi sl u j b a ş al ţă r e i . ..o d a t o r i e f o a r t e gr e a ş i p e r i c u l o a s ă s u b d o m n i i l e vec h i. se p u t e a r ă sc u m p ă r a cu câ ţ iv a galbeni de la ace ş ti isprav nici. la noi Vod ă era cu m â n ile lega te. u n d e ci u b o t a r u l r o m â n s ' a făc u t c u s t o d e a l u r b e i . Fala n g a.o Evre u l. . Acea s t j ă p r o g e n i t u r ă u m p l e ca n c e l a r iile ş i alea r g ă la fiec a r e su p l i c a n t ca s ă . .c e s ă z i c ă Do m n u l d e c â t t o t a t â t a .a de s c h i s d u g h e a n ă . d ev i n e u n dre p t d e a sl u ji ţ a r a . Pe când comerciantul din Lipsca căuta să . da r nefii n d a se m e n e a d a t o r i i ci n u m a i d r e p t u r i co m o d e . era u su b do m n ii fa nario ţ i oame ni fă ră nici o înse m n ă t a t e. c ă ci to a t e isvo a r e l e de p u t e r i ale so ci e t ă ţ i i c u r g s p r e u n s i n g u r p u n c t . mul ţ i în sfâr ş it caut ă prin bani şi st ă ruin ţ e s ă aju ng ă la sfân t u l privilegiu. servin d fă r ă plat ă . cei st r ă i ni ave a u p r e t u t i n d e n e co n s u l a t e l e.st ă rostiiie lor — asu p r a că rora stat ul româ n n' av e a nici o p u t e r e . sa u s ă int r e în cla sa blag o r o d n i c il o r s p r e a deve n i i n s ăş i ci o c a n . Pe c â n d î n s t a t e l e ve ci n e d o m n e a u n bi n e f ă c ă t o r a b s o l u t i s m . S ă v o r b i m d r e p t . ciubot a r ul din Germa nia s ă . Un d e b a c a l u l b o e r i t ş i .i to a r n e ce n u ş e sa u nisi p p e h â r t i e.avea de ad m i n i s t r a t pe neg u s t o r ii şi bre sl a ş ii din ţ a r ă .lea se p o a t e car a c t e r i z a sc u r t: Da to ri a se p re f a c e în d re p t .D a c ă c u a c e a s t ă b o e r ie ar fi fost combinat ă arta ră sboiului ca în e v u l m e d i u . Neg u s t o r u l vre a s ă fie boe r. Se na ş te o mi ş care nes ă n ă toa s ă în so cieta t e. Deci clasa de mijloc avea nu m ai do u ă căi d e sc ă p a r e : s a u s ă s e f a c ă s u p u ş i a u s t r i e c e ş t i s ă . Ace ş ti isp r a v n i c i ne ş ti u t o r i de car te. p e ca r e le u m p l e u n ele m e n t s t r ă i n . nu ba z a t ă pe mu n c ă . . Mul ţ i de acei.Evreii. s e b o e r e s c to ţ i ş i a u o p r o g e n i t u r ă fo a r t e bo g a t ă . ca r e d e p r i n d e a p o p o a r e l e la o m u n c ă regula t ă . înc ă rc ă as t ă zi ca s a pe n s i u n i l o r .

r ă p i t o r . d a r oa r e ace a s t ă m u l ţ i m e de u n d e vin e? Sub d o m n i a t u r c e a s c ă a e x i s t a t m i c u l s i m b u r e . ap ă sa r e a devi n e ato m i s t ic ă . c u u n r a r si m ţ is t o r i c . o cla s ă de tu r b u r ă t o r i de me s e ri e.2 5 0 . era apr o a p e nesi m ţ i t ă . se va ved e a cu m orice lege org a n i c ă a ţă rei înt r o d u c e ele m e n t e d e n e s t a b i l i t a t e .. a s p i r a n ţ i i la p o s t u r i s e în m u l ţ e s c în t r ' u n a . c u p r i n d e o mi c ă di s p o z i ţ i e . e r a u a c u m m ai m u l t e s u b i e c t e . In locul b o e r i l o r m a r i . e l d e s c h i d e o p o a r t ă m a r e b oie r il o r mici. joc ul de c ă r ţ i a t r e b u i t s ă fie d e s t r u c t i v .înt r' o socie t a t e de p rivilegia ţ i. d e s t u l c ă er a b o e r ro m â n e s c . f ă r ă n i c i o î n s e m n ă t a t e p o z i t i v ă în s t a t . m u l ţ i m e a vel n i ţ e l o r . E gr e u d e a ex p u n e o id e e f u n d a m e n t a l ă cu r a m i f i c a ţ i i l e ei a ş a.. n e b ă ga t ă î n s e a m ă ş i t o t u ş i d e s t r u c t i v ă : Boe r u l a r e v o e a d e . s t r i c ă o g o a r e l e . car e n'o co m p e n s e a z ă de fel pe cea vech e . Ce s i m ţ e a u ţă r a n i i c u m e s t e b o e r u l ? Ţă r a n i i s ă i e r a u b o g a ţ i . c a r e . Des face r e a pa r ţ i a l ă a latif u n d i il o r în m u l ţ e ş t e n u m ă r u l clas ei feo d a le.s g â r c i t .p ă m â n t u r i l e s ' a u d u s î n b u c ă ţ i p r i n p r o c e s e ş i m o ş t e n i r i .di n sl u g ile fo ş tilo r bo e r i ş i fiii ace s t o r sl u g i. Ne m i r ă m c u t o ţ i i d e m u l ţ i m e a crâş m el o r în ţa r a n o a s t r ă .. cau t ă s ă . care c ă u ta s ă ş i om o a r e vre m e a . p o s e d a .clas a scrib ilor 83). î m p ă r ţ i t ă a s u p r a u n e i m a s s e a t â t d e m a r i d e p ă m â n t ş i de oa m e ni.ace ş ti o a m e n i s e î n m u l ţ e s c p e z i ce m e r g e . f ă r ă nici o îns e m n ă t a t e pe n t r u na ţ i e. u n u l care are 300 apa s ă foar t e greu as u p r a sat ul ui. Nici u n u l di n u r m a ş i n ' a fi av u t ca r a c t e r u l a p r i g al b o e r u l u i n o s t r u şi c u t o a t e a s t e a s u p u ş i i l u i a u d u s . I n v a z iile r u s e ş t i a d u c joc ul de c ă r ţ i.a a l u n g a o r i c â n d d e p e m o ş i i l e s a l e ş i d i n v a t r a s t r ă m o ş e a s c ă p e ţ ă r a n u l i o b a g . râ n d u r i. cu acele a ş i tr e b u i n ţ e . ţă ra n u l î n c e p e a s ă r ă c i ş i a d a î n a p o i . Un m ic si m b u r e greşit în org a n i z a ţ i a s o c i e t ă ţ i i . d e ş ir u r i ce a u în c e p u t . c a r e a v e a 1 0 . Reg u l a m n t u l o r g a n i c m u l t l ă u d a t ş i cu d r e p t c uv â n t p e n t r u u n e l e p ă r ţ i ale s a l e —.o m a i r ă u s u b m o ş t e n i t o r i d e c â t s u b e l . Acea s t ă cla s ă se îmfl ă râ n d u r i . rec r u t â n d u . El a mu ri t . D a r e r a u n o m n . fo ş tilo r co m i ş i. d a r s p r e a o ex p u n e n e s e r v i m d e c u vi n t e . d a r c a r e p u s în a c e a s t ă s o c i e t a t e n e s t a b i l ă c a n ă s i p u l p u s t i i l o r . 0 0 0 d e f ă lci în t r ' u n h o t a r . r u p e c u el c o p a c i i c o d r i l o r . t o t î n a c e a s t ă vr e m e r ă z e ş iil e vec h i d e v i n m o ş ii d e p r i v il e g i a ţ i m i c i . Era u n o m d e u n ca r a c t e r r ă u . Du p ă oc u p a ţ i a r u s e a s c ă vi n e u n d o m n f o a r t e in t e l i g e n t . mi ş c a r e a m e r g e c r e s c â n d .o a m e n i i .d e m u l ţ i m e a ju d a n i l o r .e i n d i f e r e n t u n d e . ca u z a e m u l ţ i m e a r a c h i u l u i . 0 0 0 d e f ă lci.De a ic i î n a i n t e î n t r ' o s o c i e t a t e a n e s t a b i l i t ă ţ i i . Int r ' o soci e t a t e în c a r e m u n c a a r f i f o s t l u c r u l p r i n c i p a l . î n vi a ţ a e c o n o m i c ă c r e ş t e ş i î n g r o a p ă o n a ţ i u n e .ş i în schi m b u l vec h ei clas e bo e r e ş ti ave m o n o u ă clas ă . cre ş te cre ş te ş i azi. căc i a p ă s a r e a u n u i a n u m a i . c a r i n u ş ti a u d e c â t a r t a s c r i e r i i ş i a c e t i r i i . Ac e a s t a m e r g e cre s c â n d ş i di s o l u ţ i u n e a cla s e l o r p o z i t i v e cre ş t e. Tot în ac e a s t ă vre m e se ext e r m i n e a z ă p ri n p r o c e s e n e d r e p t e c l a s a r ă z e ş e a s c ă . I n l o c u l u n u i s u b i e c t .a u u n s f â r ş i t .i c e r e a u s c a u n u l .. a m b i ţ i o s f ă r ă m a r g i n i . De a c e e a v o i il u s t r a p r i n fa p t e ac e s t e t e o r i i. f ă r ă nici o tre a b ă .ş i m e m b r i i di n fiii cle r u l u i lai c . a p ă s a fo a r t e u ş o r as u p r a s u p u ş i l o r s ă i. cl a s a d e m i j l o c a p e r i t .ş i asig u r e po z i ţ i a pe r s o n a l ă . di n n eg u s t o r i i r e t r a ş i ş i d i n fiii ac e s t o r n e g u s t o r i . o d i s p o z i ţ i e . a s t u p ă u n sa t . cu ace le a ş i c h e l t u e l i ş i c u m a i m i c ă a v e r e . j o c u l d e c ă r ţ i n'a r fi fos t ni mi c . Id e e a exi s t ă t o a t ă i m p l i c i t ă în c a p . Un mic b u l g ă r d e o m ă t c ă z â n d di n vâr f u l u n u i m u n t e s e f a c e d i n ce î n ce m a i m a r e . în c â t s ă d e e u n t a b l o u u n i t a r . ca n c e l a r i i l e g e m d e p r a c t i c a n ţ i f ă r ă p l a t ă . fo ş til o r v ă t a j i d e m o ş i e s a u fiil o r lo r .u n e l e m e n t d e n e s t a b i l i t a t e î n a v e r e a o a m e n ilor. ea s'a sc hi m b a t înt r ' o cla s ă de pr ol e t a r i ai co n d e i u l u i . p e ca r e în ţă ril e civili z a t e le ş tie fieci n e . U n b o e r . Gr ă m ă d i r e a la po r ţ il e p rivilegi ul ui devi n e din ce în ce m ai ma r e. ş i p e c â n d u n b o e r .

pr o p r i e t a r i de latif u n d i i.lea. Boerii mici slujb a ş i. Atunci s' a r fi f ă cu t înt r ' a d e v ă r vue t m u l t . S' a u a d u s m u l ţ i Evr e i ş i p r o p r i e t a r u l i m p u n e a fi e c ă r u i d i n s u p u ş i i săi de a lua atâta rachiu pe an. fă r ă limb ă . .de ex p o r t . a d i c ă s t a t u l er a cu m a n i l e leg a t e . care . cel din 66 Transilvania.p l ă t i t e c a a s t ă z i . Breslele târgove ţ ilor cu st ă rostiile lor. Mitro p olit ul ar fi asigur a t o desvoltare clerului laic. Nu e d e m i r a t .ş i cru ţ a u po p u l a ţ i a în mo d . pre c u m voi ar ă ta. Di n ş c o a l e l e p o p o r a l e a r f i e ş it oa m e n i ş tiut o ri de cart e cari r ă mâ n e a u ce era u şi nu se fă ceau su b p e r c e p t o r i de perce p t o r i căci intr a r e a între ad mi n i s t r a t o r i ar fi fost grea într' u n corp stabil. c'u n d r e p t as u p r a u n e i p ă r ţ i de p ă m â n t . cu atâ t cere a u l ă rgire a privilegii lor lă rgirea liber t ăţ ii pe con t a p u t e r ii sta t u l u i. S'a î n t r o d u s ex p o r t u l într'a d ev ă r. Dre p t u l civil ş i. Se de sc h i d cam erele. Să compa r ă m acuma suma puterilor scoiale de ast ă zi cu suma puterilor sociale de sub patriarchalul prisacariu Ion Sandu Sturza Voevod.lea po s i t o .î n vi t e . In sfâr ş it loan Sand ul al IV. ca legea . el n'ar fi rezis t a t. p â n ă ce am aj u n s la co n s t i t u ţ i e . nu s'ar fi nă scut gol u r i ec o n o m i c e a t â t d e si m ţ i t e . Caracterul vie ţ ii noastre publice. Fiecare constitu ţ ie. Vod ă zi c e a d a ş i Hâ n c u ba. meseria ş ul meseria ş . cel din 59 Bucovina. îns ă velni ţ ele au ră mas. în locul grâ nelo r s'au luat cart o fii. car e d ă înt r ' a d e v ă r tu t u r o r aces t o r as pi r a n ţ i şi n u m a i aces t o r a . Iar acu m cum s'au desvoltat lucrurile? De toate de z a s t r e l e vecinil o r n o ş t r i n oi n u ne . Ex p o r t u l grâ n elo r era oprit. acela ş i drept asigura prieta t e a ră ze ş ilor. Iobagii. se m ă nâ n c ă şi pita lui Vod ă pe rân d.Sub ce îm p r e j u r ă r i! Fir m e le de pe uli ţ a ma r e ar fi ro m â n e ş ti. Ră ze ş ii. Vel ni ţ a c o n s u m a p r i s o s u l ş i d a h r a n ă vi t elo r. dar nu ră mâ n e a u atât ea ne . In sf â r ş i t în an u l Do m n u l u i 1 6 6 0 ar fi ve ni t lo a n San d u l al III. Pe n t r u a c e a s t a t r e b u i a u c r â ş m a r i . Unele pl ăţ i pent r u m u n c ă s e f ă c e a u î n r a c h i u . ţă ra n i su p u ş i. c a r e î ş i vi n d e m u n c a p e b ă u t u r ă . având şi cele trebuincioase pe n t r u acea s t a . Velni ţ a p r o d u c e a rac h i u . c ă ci nu m a i un d e Vod ă se per â n d e a z ă . Prin ur m are grâ n e l e n e c o n s u m a t e t r e b u i a u p r e f ă c u t e în o b i e c t e x p o r t a b i l . care nu se ră stoar n ă la fiecare schim b a r e de minister. o egalit a t e de dre p t u r i fă r ă dat orii şi prolet a rii de scribi au pus mân a pe ţă rile române ş ti.a m folo si t d e c â t s p r e a n e r ă s t u r n a Do m n i i . necon te s t a t de nimeni. . da r se sp ă r g e a de st â n c a m ai e s t ă ţ ii. Să ne închi p u i m c ă pri s a c a r i u l ar fi fos t din dinastia Muşăte ş tilor. . ţă rani liber. Care au fo s t re z u l t a t e l e ei? O p o p u l a ţ i e n e s ă n ă t o a s ă . Boerii ma ri. c ă in fl u e n ţ a a u s t r i a c ă e mare.ar fi crea t o clas ă de amploia ţ i. Negus t o r u l ar fi ră ma s negust o r. rac h i u l tr e b u i a co n s u m a t ş i e r a m u l t . S'a u f ă c u t m u l t e c r â ş m e . iar sud o a r e a manilor ei se capitalizea z ă în mâinile un ui eleme n t fă r ă pat rie. dar ace ş ti amploia ţ i ar fi fost stabili.se voteaz ă legea împro p riet ă ririi.lea m o ş t e n e a u n st a t ro m â n e s c cu car e te . fă r ă na ţ io n ali t a t e . Vo d ă .. ş i n e a m u l lui Hâ n c u cre ş t e a di n ce în ce. S' a u c o m b i n a t l u c r u r i l e . insti n c t iv.ai fi p u t u t fă li. Cu cât deve n e a u mai mul ţ i aspi r a n ţ ii la privil egii ş i po s t u r i. Ce urm ări ar fi avut stabilitatea în domni e. c ă ci rachi ul deve ni s e o treb ui n ţă şi aceas t ă treb ui n ţă cerea împlinire. La influe n ţ el e secolul ui al XlX. Atu n ci r ă sb oi ul din 54 ne ad u c e a Basar a b i a. . Un d r e p t civil ve n i t m a i t â r z i u a r fi d a t o via ţă în stat clasei de mijloc. o p o p u l a ţ i e în care mo r t alit a t e a cre ş te în mo d însp ă im â n t ă t o r. S'ar fi pl ă tit p ă m â n t u l în 90 de ani şi nu în 15 . fă r ă ener gie eco n o m i c ă . fă r ă energie de carac t e r.

ni m eni n'o pric e p e . n a ţ i a în în ţ e l e s u l cel m a i a d e v ă r a t al cuv â n t u l u i . Car e . şi pe aceasta. Unde su n t la noi ace s t e clase pio z i tive? Aristo cr a ţ i a ist o r i c ă . p l ă t i t e t o t d i n p u n g a l u i d i r e c t s a u i n d i r e c t . galon ul de pe chipiul ge n e r a l u l u i. c a r e n ' a r e ex p o r t i n d u s t r i a l . m i i d e a m p l o i a ţ i (î n î n c e p u t u l s e c o l u l u i c â t e v a z e c i ) . pu r t ă t o r u l ist o r i ei un u i p o p o r .ţăranul român. grâul e pro d u c t u l mu n c ei sale. . are drept corelat o clas ă cu sam ă . pa uv r e pay s . Ţăranii. d a r îi t r e b u i a c a s ă .pa u v r e pay s. ca r e p r o d u c o bi e c t e l e ce c o r e s p u n d a c e s t o r t r e b u i n ţ e . gol u ril e s u n t îm pli ni t e de st r ă ini. cum ne silim din răsputeri de a o nimici. O r i c â t d e m o d i f i c a t e p r i n l u x a r f i a c e s t e t r e b u i n ţ e .d a r in t e r e s e l e u n e i clas e po z i tiv e.la noi legea funda m e n t al ă nu îns emn e a z ă decâ t egalita te a pe nt r u to ţ i scribii de a ajun ge la func ţ iile cele mai nalte ale sta t u l u i.i pa s ă de ea. ni m e n i n'o re p r e z e n t e a z ă . z e c i d e m i i d e al ţ i s u p u ş i .i d ec â t p r e t e x t u l d e a cre a di n ce în ce m a i m u l t e i p o s t u r i . el p u r t a p u r p u r ă . locuin ţ a. obicei u r i. El p o a r t ă î n s p a t e l e l u i : c â t e v a m i i d e p r o p r i e t a r i (la î n c e p u t u l s e c o l u l u i c â t e v a z e c i). ci oame ni cu slujb ă: guuer n a me n t ali. d a r îi t r e b u i a pi o s t a v. în st a r e a sa fire a s c ă . d a r f ă r ă a c e a s t a n u p u t e a .ş i ea tr e b u e s ă fie to t d e a u n a isto ric ă pe n t r u a fi imp o r t a n t ă . Aceste pent r u existe n ţ a perso n al ă . Ce e s t e c o n s e c v e n ţ a ? Es t e c ă a c e l o m s a u n u va m a i fi î n s t a r e s ă n e s u s ţ i e . Corelatul constitu ţ iilor st a t e l o r ap u s e n e es t e o clas ă de mijl o c.clasa lucr ă to rilor. singura clasă Pozitivă. pe care se întemeia z ă .care v ă d în con s t i t u ţ i e mijloc u l de a. s e p u t e a h r ă n i ş i c u p a n e . De ace e a pa r t i d e l e no a s t r e n u le nu m e s c co n s e r v a t oare sau liberale. s a u va t r e b u i c a c u a c e l a ş ti m p ş i c u a c e l e a ş i p u t e r i s ă p r o d u c ă m a i m u l t . es t e ţă r a n u l . Pro d u c ă t o r u l m a t e r i e i br u t e p e n t r u ace s t e t r e b u i n ţ e .i ca z u l no s t r u ? El n u s' a cul ti v a t . De a c e e a o n a ţ i e t r e b u e s ă î n g r i j e a s c ă d e c l a s e l e . Om ul. e l e s u n t în f o n d a c e l e a ş i. bog a t ă .funda m e n t al ă a unui stat. cum am nimicit pe celelalte. Cu câ t m a i m u l ţ i in d ivi z i s e s u s t r a g d e la p r o d uc e r e a b r u t ă . Ac e a s t a e s t e î n t r ' o ţ a r ă cl a s a c e a m a i p o z i t iv ă d i n t o a t e . co n d e i u l d e fie r cu ca r e sc ri e m . îmb r ă că minte a. cla s a de mijloc po z i t iv ă nu exis t ă . De acolo vecinica plâ nge r e. n u m a i u n a n u: p r o d u c e r e a bru t ă care rep r e z e n t e a z ă treb ui n ţ e l e fun d a m e n t a l e ale o m u l u i. a p a r a t r e p r e z e n t a t i v c u m îl n u m i m . c u a t â t m a i m u l ţ i t r ă i e s c p e s a m a a c e l e a ş i s u m e d e o a m e n i . dar sarcina ce o poar t ă . ni m ă nui n u .. Va t r e b u i s a u s ă p e a r ă . cult ă . e înzecit ă .şi repre z e n t a intere sele în mod adecvat cu în semn ă tatea lor. c e a m a i c o n s e r v a t o a r e î n li m b ă . Ne mai rămâne o singură clasă pozitivă. ţă r a n u l m u n c e ş t e p e n t r u t o ţ i : s i g u r ş i n e c o n t e s t abil. Ro m a n u l c a r e m â n c a li m b i d e p r i v i g h i t o a r e . că pa r ti d ele la noi nu su n t par t ide de prin ci p ii ci de inte r e s e pe r s o n a l e . Să vedem acum. socialiş ti. chi b rit ul cu care ne a p ri n d e m ţ iga r a. ş i c a r e n u . s a u s ă s e c u l t i v e z e ş i s ă l u c r e z e c u m a ş i n a . ş i îm p r e u n ă cu ea st a t u l ş i na ţ iune a. oa m e ni f ă r ă sluj b ă : opozi ţ ie.ş i p r i n c i p i il e s u n t int e r e s e . are tr e b uinţe de puţine lucruri: mâncarea. Să nu uit ă m un lucru . s u t e d e m i i d e Ev r e i (î n î n c e p u t u l s e c o l u l u i c â t e v a m i i). p o r t . clasa negus t o rilor sau ind us t ria ş ilor wygs . Cu m a m t r a t a t n o i p e a c e ş t i ţă r a n i ? A m cl ă d i t u n a p a r a t g r e o i u ş i n e t r e b n i c p e s p a t e l e s a l e . cla s a ţă r a n il o r e p r e a ne c u l t ă ş i de ş i sin g u r a cla s ă p o z i t i v ă . o clas ă de pa t r i ci a n i. clasa po z i tiv ă a pr o p r i e t ă ţ ii terit oriale tory conserva tiv. to a t e ne vin în s c h i m b u l gr â u l u i n o s t r u ş i ac e s t gr â u îl p r o d u c e num ai ţă ran u l. Ţă r a n u l n o s t r u e a e e l a ş c a ş i î n a i n t e d e ci n c i z e c i de ani. lo c u i a î n p a l a t .a dis p ă r u t a pr o a p e .toat ă activita te a unei socie t ă ţ i o m e n e ş t i e m a i m u l t ori m ai p u ţ i n o ac tivit a t e de lux . De ac ol o p r o v e r b u l fra n c e z : Pauvr e pays a n. Dantele de Bruxelles. pa uv r e r o y . î n t r ' o ţ a r ă . pe al cărei spate trăim cu toţii . de fa b ric a n ţ i ind u s t r i a ş i .

In o r a ş u l Ia ş i a b i a a t r e i a p a r t e a p o p u l a ţ i e i s u n t s u p u ş i r o m â n e ş t i . Nu d r e p t u l p u b l i c . a c o l o i . f ă r ă ju d e c a t ă . cu t r a i u l s ă u si m p l u . d a c ă n u n e v o m t r e z i d e c u v r e m e ş i n u v o m a ru n c a la naib a to ţ i pe r c e p t o r i i. s u b ."Lămuriri asupra influe nt e i ausiriac e". Că este ră u sistem ul nostru constitu ţ ional.ruI 22 al Curier ul u i int er e s e l o r gene r al e cup r i n d e o da r e de sa m ă a s u p r a p r e l e g e r e i m e l e "de s p r e inf l u e n t a a u s t r i a c ă ". Azi m u n c e ş t e to a t ă va r a ca s ă . p r o p r i e t a t e a fo n d a r ă o r ăş e n e a s c ă e s t r ă i n ă . ţă r a n u l a r t r ă i m a i bi n e . d a c ă a m fi î n Sp a n i a. s ă n u p u r t ă m ni ci u n p r o d u c t s t r ă i n pe noi. f a ţ ă c u o ţ ar ă . Me s e r i e ş i n e g o ţ . Că num ai despotis m ul este fericirea şi progresul popoarelor. ere dit a r.. m o ş i il e a r fi c u m p ă r a t e d e s o c i e t ă ţ i d e c a p i t a l i ş t i . ţ ă r a n i i a r d e v e n i s e r v i i lo r . ca r e t r e b u e ş t e d e p ri n s ă la m u n c ă .p e r c e p t o r i i . adic ă guver n mo n a r h i c. (prin urm a re organi z a r e de caste eredit a re). Că ţă ranul trebue s ă ră mân ă ţă ran. Ş i a c e a s t a n u e o ve s t e d e s e n s a ţ i e . c Nest a bili t a t e a est e ca u z a c ă de rii pr o b a b ili t a t e a ace s t e i a e st r â n s co m bi n a t ă cu c ă de r e a br e s l e l o r .I n c a z u l a l d o i l e a u n u c a z a r ş t e r g e li m b a d i n b i s e r i c ă ş i s t a t . 1. care dă drept la alegeri. ş i ace s t e cla s e a u for m a t în di s o l u ţ i u n e o cl a s ă d e p r o l e t a r i . d a c ă n u vo m d e s c ă r c a p e ţă r a n ş i n u . Mor o s u t ă . N. ş i s e n a s c în loc u l lo r 6 0. Veci n ă t a t e a Au s t r i e i e o m o r î t o a r e p e n t r u n o i. p a r t e d i n a r e m d a ş i. d a c ă n u n e vo m h o t ă r î . pri n or d i n ad m i ni s t r a t i v . Mijloac e de re m e d i ar e a r ă ului.s u b . Al t f e l a m a v e a a a l e g e î n t r e d o m n i a a u s t r i a c ă ş i c e a r u s e a s c ă . se în ţ elege c ă influe n ţ a a u s t r i a c ă ec o n o m i c ă va t r e b u i s ă p r o p ăş e a s c ă r ă pe d e ş i s ă u m p l e golu rile noa s t r e cu pri s o s u l p o p u l a ţ i e i s a l e .ad mi ni s t r a t iv poria d k o m . Pe a t u n c i ţă r a n u l n o s t r u cr e ş t e a m a i c u s e a m ă vite. Ab s t r ă g â n d c u t o t u l d e la o b s e r v a b i l e . t r ă e ş t e m u l t m a i r ă u d e c â t a t u n c i ş i se s t â n g e . M u n c ă . 2. ia r n a ţ i a r e d u s ă d e p r o l e t a r i a t . a c e a s t a a t â t î n e c o n o m i a g e n e r a l ă a s t a t u l u i c â t ş i î n c e a in d i v i d u a l ă . înlesnin d scribilor a ajunge la s t r ă i n i (în în c e p u t ul sec ol u l u i câ te va su t e). în s ă c u c o n d i ţ i a c a s ă s e r u s i f i c e .a r îng h e ţ a m u c u ' co n d e i u l u i . 3.a m s p a r g e c a p e t e l e u n u l a l t u i a p â n ă s ' a r a ş e z a l u c r u r i l e . c a r e d i n n o i c u m a r s c r i e . cuprinde urm ă toarele puncte teoretice: Se zice că a ş fi sus fi n u t .ş i pl ă t e a s c ă d ă r i l e . Fa ţ ă c ' o a s e m e n e a s t a r e d e l u c r u r i . boerl boer etc. robul rob. pr e c u m au f ă cu t Ung u r ii în vre m e a ab s olu ti s m u l u i. Econo m i a . Da c ă n' a m ave a veci n i e in f l u e n ţ e s t r ă i n e p r e c u m le a v e m . a c e a s t ă d a r e d e s a m ă s e m n a t ă d e u n X. a c ă r o r s t a t e v e c i n i e o c h e s t i u n e . ca r e d e n a t u r eaz ă atât înfelesul cât şi tendin ţ a cuvintelor mele. c o l o n i z a t e c u Ne m ţ i . pa r t e di n pr o p r i e t a r i . mai m u l t o r i m a i p u ţ i n a b s o l u t . s u b p e r c e p t o r i i. a di c ă d r e a p t a c u m p ă n i r e în t r e f o l o a s e l e a d u s e d e c u t a r e c h e l t u i a l ă ş i s a c r i f i c i il e f ă c u t e p e n t r u e a . care se des p o p u l e a z ă . ci p ă s t r a r e a n a ţ i o n a l i t ă ţ i i n o a s t r e e l u c r u l d e c ă p e t e n i e p e n t r u n o i ş i a r fi m a i bi n e ca s ă n u ale g e m d e p u t a ţ i d e c â t s ă p e a r ă n a ţ i a r o m â n e a s c ă . . De a e e e a n e t r e b u e s c t r e i lu c r u r i : Stabilitate a. ia r ă cei m a i c u r a j o ş i a r m ă ri po h o d u l na Sibir. ca r e î m i a t i n g p e r s o a n a ş i n u a u a fa c e c u o b i e c t u l . Şi a s t a merg e crescâ n d . . Ră ul deci e înl ă u n t r u l. a d i c ă e xc l u d e r e a p r o l e t a r i l o r c o n d e i u l u i d e l a vi a ţ a p u b l i c ă a s t a t u l u i ş i p r i n a s t a s i lir e a lo r la o m u n c ă p r o d u c t i v ă . er a p ă s t o r .ci a d e v ă r u l . S u b c e a d i n t â i Ev r e i i a r i n t r a î n s a t e î n n u m ă r m a i m a r e d e c â t a s t ă z i . cu p o s t u r i l e sal e lu n g i.i v o m a s i g u r a o d e s v o l t a r e li n i ş t i t ă . Da r ac e s t lux d e re v o l u ţ i u n i s o c i a l e n u n i e s t e p e r m i s n o u ă . a t u n c i a n e . Ace a s t ă m u n c ă u ş o a r ă s e p o t r i v e a cu regi m u l as p r u .

cu cari apoi a zugr ă vit acea icoan ă m ă rea ţă . că despotis m ul este fericirea şi progres ul popoa relor. fa ţă cu un popor. Se ş tie neob o sit ul zel. într u cât are legă tur ă cu via ţ a econo mic ă a po p o r u l ui nost r u . toate colorile din rela ţ ii şi noti ţ e. 24 Noemb rie p. 2. proprietatea fonciar ă urban ă . C'un cuvânt am sus ţ inut domnia absolut ă a principiului armoniei intereselor. Ar fi m a i r ă u pe n t r u au t o r u l lor de a p r e s u p u n e re a credin ţă din parte . Tot ce am ar ă tat. N'am sus ţ i n u t că ţă ranul trebue s ă r ă mân ă ţă ran. Prelegerea mea. Donici. a domniei unei caste sau a unei persoane pe seama celorlalte clase. Articol în care Eminescu laud ă calit ăţ ile lui Bălcescu ca scriitor şi ca om. Limba lui Bălcescu este tot odat ă culmea. Unde aceast ă putere a statului e în veci nică mi ş care şi lovit ă perpet uu în centrul să u. Negru z zi. precum au sfâr ş it şi despo ţ ii din istoria Românilor. N'am sus ţ inut că e ră u sistem ul nostru constitu ţ ional.Vodă . pân ă la aceea a clasicilor comen t a ţ i. lipsite de drept. dac ă se poate nu mi prop a ga n d ă . 1. care nu respecteaz ă nici o lege şi sfâr ş e ş te ră u. 5. a lucrat la istoria lui Mihaiu . Că m'am ferit a vorbi despre influen ţ a austriac ă . Deşi Bălcescu se înte m eia z ă pret u ti n d e n e a pe . n'a fost politic ă ci econ o m i c ă . etc. asu p r a fru m o a s ei limbi de alt ă dat ă şi decad e n ţ ei limbii p ă s ă re ş ti a gazeta rilo r vremei. Articolul e şi un înde m n cald la mu nc ă . asu p r a fran ţ u z i s m u l u i societ ăţ ii noas t r e. e că puterea stat ul ui dom nia concret ă a legii trebue s ă fie mai tare decât tendin ţ ele claselor sociale şi să le înfrâne ze. care devine însp ă imânt ă toare fa ţă cu o ţ ar ă ce se depop ulea z ă . Toa t e ace s t e s u s ţ i n e r i s e înt e m e i a z ă cre d pe n e p r i c e p e r e a cel o r zi s e de mi n e. din care figura Voevod ului rom â n e s c ese în prosce niu95). 4.i.şi pierde pe zi ce merge din manile sale comerciul. în contra despotism ului. acolo se na ş te despotis m ul unei caste şi lipsa de drept a celorlalte clase sociale. meseriile.afacerile stat ului. Peste dou ă trei zile va eşi de sub tipar Istoria lui Mihaiu .Vodă. ci am ară tat numai că acest sistem e lă rgirea vechilor privilegii asupra progeniturii claselor privilegiate din trecut şi că nu corespun d e cu clase economice pozitive. In ce prive ş te starea politic ă . 4.o Alecsan d ri. se na ş te despot ul personal.şi repre ze n t a interesele lor în stat. Via ţ a for m a l ă (politic ă ) a sta t u l u i a fost con side ra t ă nu m ai întru atâta. Brâncoveanu. cu care acest bă rbat plin de inim ă şi înze st r a t de natu r ă c'o minte pă tru n z ă t o a r e şi c'o fant a zie energic ă . 5. şi care ast ă zi e apro a p e uitat ă şi înlocuit ă prin "pă s ă reasca" gaze ta rilor. Din sute de că r ţ i şi docu m e n t e el a cules c'o adev ă rat ă avari ţ ie pen t r u gloria na ţ iei rom â n e ş ti. Eminescu vorbe ş te de spiritul r ă u în care s'au intro d u s la noi ideile apu se n e de liberta te şi egalitate. care s ă gă seasc ă în el mijlocul de a. la care a ajun s româ ni m e a în deob ş te de la 1560 încep â n d şi pân ă ast ă zi. Articolul însu m e a z ă pe scur t idei pe care Eminescu le va desvolta în întreaga sa carier ă ziaristic ă . In acela ş i timp autor u l îşi expu n e şi ideile sale asu p r a genera ţ iei de Ia 1848 care . 187 7) Bălcesc u ş i urma ş ii lui. N'am cercat a dovedi nică iri. ci că înaintarea dintr'o clas ă într'alta trebue să fie bazat ă pe munc ă şi nu pe privilegiu.a intro d u s la noi forme nepo t rivite cu starea real ă a societ ăţ ii. ba în urm ă pân ă şi proprieta te a rural ă . încercarea luă rei Olteniei sub Const. Că prelegerea mea a fost o propagan d ă politic ă. vitejeasc ă şi mân d r ă şi vred nic ă de a se coborî din str ă lucita vi ţă a Basarabilor. Const. Articolul a ap ă ru t în Timp ul (II) 1877. o limb ă precu m au scris .Viteaz ul de Nicolae Bălcescu. singu r a capabil ă să asigur e desvoltar ea na ţ iu nii. care dă drept la alegeri. care . Despre influen ţ a austriac ă am vorbit atât istorice ş te (rolul lui Mihai Viteazul în vremea ră sboiului de 30 de ani. 3. ră pirea Bucovinei) cât şi asupra influen ţ ei economice actuale. înlesnind scribilor a ajunge la afacerile statului. III şi n'a fost înc ă repr o d u s în nici o edi ţ ie a lui Eminescu.

O neobicin ui t ă căldur ă sufletea sc ă . El s'ar sp ă imâ n t a vă zân d cum a fost să se realize z e pe p ă mân t u l nost r u liberta t e şi lumin ă . fran ţ u z i rii şi a civiliza ţ iei "pom ă dat e" a fost curat în dau n a limbei noas t r e.a lă sat man u s c ri p t ele sale d . risipin d vechea zidire a limbii româ n e ş ti. Nicolae Bălcescu e de altmin t r ele a o dovad ă . liberta t e a ce se câ ş tig ă prin mu nc ă . când p ă tura de cenu ş eri. A. de ş i ne . Colonel Angelescu la o moar t e sigur ă şi fă ră de nici un folos pe acest popo r vitea z şi vred nic de a fi altfel guver n a t. Odobesc u cu revizuirea şi editare a scrierii.şovăire de care ne minu n ă m în caracte rele antichit ăţ ii. energic.o pre ţ ui nicioda t ă . încât tot ce s'a făcut de atu nci încoaee în direc ţ ia latiniz ă rii. fă ră ca auto r ul să . nu mai sun t p ă tru n ş i şi se slujesc nu m ai de dân sele ca de o pârg hie pent r u ajunge re a unor intere se mici. îmbr ă cân d cu dân sele pe ni ş te oame ni de nimic. atu nci va suna ceasul . s'ara t ă cu acea ne .şi dura glorie pe ac ţ ii. cum au intro d u s for mele goale ale occiden t u l ui liberal. cenu ş a sa n'a sfin ţ it p ă mân t u l patriei. ci e pe veci ames t ec a t ă cu aceea a să r ăcimii din Paler m o. el îi vede pie eroii săi aievea şi. că limba româ n e a s c ă pe vremea lui şi înainte de dân s ul era pe deplin for m a t ă şi în stare s ă repr o d u c ă gândiri cât de înalte şi sim ţ iri cât de adânci.au exploata t pe acestea. să rac şi p ă ră sit.o deie. gazet a ri cu patr u clase prima r e. totu ş i entu sia s m u l lui ca atare ne înc ălze ş te. se vor stinge pe rud ă pe să mân ţă de pe fa ţ a pă mâ n t u l ui nost r u. ce cu drep t i se cuvine. Dum n e z e u a fost îndu r ă to r şi 1 . prin cartea lui ar fi trecu t o suflare rece de ironie asu p r a piticilor cari îngân a u a împ ă rt ăş i sim ţ irile unei inimi.se aceast ă scriere evang helia neam u l ui. ră m ăşi ţ ele lui dor m în p ă mân t ul din care a por nit încep ă tu r a nea m u l ui nost r u. pent r u a simula o cultu r ă care n'o au şi o pricepe r e pe care natu r a n'a voit să le. pe care n'au ştiut . fabric ă vorbe nou ă . cari pen t r u a. ca pe o marf ă .a luat la sine înainte de a. Deşi nu mai împ ă rt ăş im entu sia s m u l că r ţ ii lui Bălcescu pen t r u ideile. ră spâ n d i t ă asu p r a scrierii întregi.am încredin ţ a t cu durer e că chiar aceia ce azi le repre zi n t ă . Facă . adev ă rat. precu m în icoanele mae ş trilor mari nu se vede amest ec ul am ă n u n ţ i t de vă psele şi dese m n u l îngrijit linie cu linie.lui Ioan Ghica şi ast ă zi du p ă un p ă trar de veac din ziua mor ţ ii lui societa t ea acade mic ă a îns ă rcina t pe d. Murind în Italia. înainte de a vedea cum contim p o r a n ii care au copil ă rit împre u n ă cu dân s ul şi în cercul1 lui de idei. căci este sincer. totu ş i mu nca nu se bag ă nic ăiri în sam ă . le. univer sit ăţ i la care unii profeso ri nu ştiu nici a scrie o fraz ă corect. duc ca d.şi vedea visul cu ochii. lene şă. El ar vedea parla m e n t e de pă pu ş i neroa d e. de ş i ştim că dac ă inima lui era vie în vremea noas t r ă . ast ă zi când vitejia şi vârt u t e a ţă ran ul ui nost r u ne face s ă uit ă m făţă rnicia şi micime a de suflet a oame nilor de la 1848 şi neme r nicia unor a dintr e coma n d a n ţ ii impr oviz a ţ i de fra ţ ii ro ş ii. c'un cuvân t oame ni cari vă zân d că n'au încotr o de lipsa lor de idei. Când panglicarii politici care joac ă pe funii împre u n ă cu confra ţ ii lor din Vavilon ul de la Seina. fă ră ş tiin ţă şi fă ră avere va fi împin s ă de acest popo r în întu n e r ec ul. încât toat ă descrierea perso a n elo r şi întâ m p l ă rilor e dra m a tic ă .isvoare şi scrierea lui e rez ul ta t u l unei îndelu n g a t e şi am ă nu n ţ it e mu n ci.i ajunge mint ea.i aude vorbin d dup ă cum le dictea z ă caracter u l şi. pen t r u a p ă rea că tot zic ceva. tope ş te nen u m ă r a t ele nua n ţ e într'u n singu r întreg şi ase me n e a scriitorilor din vechime. atu nci abia pop o r u l româ n e sc îşi va veni în fire şi va ră sufla de greu t a t e a ce apas ă asu p r a lui. fie liberta te a adev ă rat ă idealul nost r u. Cu limb ă de moar te îns ă şi. profesa t e azi de colegii lui de la 1848.şi fi îng ă duit a între b ui n ţ a un deva isvodiri pro p rii ca poe ţ ii. care va vedea lumin a la vreme.

deo s e b i t u l talen t de ziari s t al lui Emines c u . precu m este pen t r u noi cea fran ţ u z e a s c ă ? Iat ă întreb ă ri la care nu îndr ă sni m a ră sp u n d e. apoi. ş i nici cult u r ă . To ţ i fac politic ă în loc s ă se ţ ie de ocu p a ţ ii serio a s e. ne ara t ă cu m au fost intr o d u s e la noi legi str ă in e ne p o t r ivite. Cele ş ase articole ap ă r u t e în ciclu su b titlul Icoane vechi şi icoane nou ă au o imp o r t a n ţă deo s e b i t ă din do u ă pu n c t e de veder e: ne arat ă . era mult mai bine în ţ ar ă . dar po t rivite cu Fran ţ a. ca adica întâmplarile concrete din viata unui popor sunt supuse unor legi fixe. că mu nca şi nu m ai mu nca este isvor ul libert ăţ ii şi a fericirii şi cum că cei ce pretex tea z ă că bun u rile morale şi materiale se câ ş tig ă prin adu n ă ri elector ale. ţă ranii. ale că rui treb ui n ţ e nu le în ţ elege. Dumn e z e u l p ă rin ţ ilor no ş tri s ă aib ă îndu r a r e de noi. ci s'o fac ă a vedea lă murit. econ o m i c ă a ţă rii. I. cân d tru n c hi ul e rup t de întreg trecu t u l nost r u şi ră s ă dit în mod me ş te ş ugit în stra t ul unei desvolt ă ri cu totul str ă ine.i stabiles c re rep u t a ţ i a. Articolul III. Tur m a net r e b n icilo r treb u e alu n g a t ă . ne teme m chiar de a face conclu zi a final ă. Tineri m e a fra n ţ u z i s t ă s'a înto r s cu pri nci pii înalte. statul . Clasa noa s t r ă de mijloc e for m a t ă din da sc ă li şi avoca ţ i.1 să de ş ti în mo d me ş te ş ugit într'o gră din ă de lux are viitor? Oare neam ul româ n e s c cu toat ă tr ă inicia ră d ă cinilor.vor dest ul de în ţ elep ţ i ca să nu lingu ş easc ă pati mile mul ţ i mei cu fraze sun ă to ar e. Scriitori care în privirea ideilor lor politice sunt foarte înaintati au renunta t totusi de . Paralele eco n o m ic e.vor în stare acei tineri să în ţ eleag ă . Bătrânii şi tine rii. nu se câ ş tig ă fă ră mu nc ă îndelu n g a t ă . nici con d i ţ iile eco n o m ic e neces a r e. Starea noa s t r ă eco n o m i c ă de po p o r agricol nu ne per mi t e pri mi r e a instit u ţ iilo r de lux a sta t elo r ind u s t r i a le. Actu alita t e a. mai întâi. serio zi t a t e a gân di rii lui Eminesc u ş i p ă tr u n d e r e a pro b le m e l o r vie ţ ii noa s t r e p u blice.adev ă ratei libert ăţ i. rasarite din libera învoiala reciproca dintre cetateni: nimeni afara de potaia de gazetari ignoranti nu mai poate sustine ca libertatea votului. care lucreaza în mod hotarât si inevitabil. înain t e de 184 8. Emine sc u critic ă via ţ a noa s t r ă p u blic ă . sta t u l u i. va fi mai în stara s ă în ţ eleag ă pe acest popo r. 187 7) Icoane vechi ş i icoane nou ă . Sociologia nu este pâna acum o stiinta. Univer sit a t e a e dec ă z u t ă . Articolul II. Legile str ă in e. Dar suna .a gata prin intrigi de parti d ă şi prin lingu ş irea de ş er ţ ilor şi făţ ar nicilor ro ş ii. dar e lipsit ă de sim ţ isto ric şi cat ă s ă intr o d u c ă în ţ ar ă legi ne p o t r ivit e cu noi. are viitor. Azi n'ave m nici bog ăţ ii. De sunt acestea sau de nu sunt. întrunirile si parlamentele sunt temelia unui stat. pe vre me a boerilo r. că nimic pe acest p ă mân t. la Timp u l şi. ins tit u ţ iile str ă ine au s ă r ă cit clasa po zi tiv ă . da u pe fa ţă . sun t ni ş te şarlata ni. pent r u a fi priincios.va acel ceas? Oare tinerim e a care ast ă zi îşi uit ă limba şi datinele prin cafenelele Parisului şi care se va întoarce de acolo rep u blica n ă . Liberalis m u l de la noi nu are o baz ă serio a s ă . ale că rui sim ţ iri o las ă rece? Fi. a cărui limb ă şi istorie n'o mai ş tie. legile su n t str ă in e.a mai crede ca statul si societatea sunt lucruri conventionale. ră să rite din alte st ă ri de lucru ri. dar ea se întemeiaza pe un axiom care e comun tuturor cunostintelor omenesti. e în leg ă tu r ă cu star e a. prin discur s u r i de cafenea şi prin articole de gazet ă . Elemen t e nep r e g ă tite se îmb og ăţ e sc prin politic ă din averea. cari am ă gesc pop o r ul în intere s u l lor şi spre risipa bunei st ă ri? La întreb ă rile acestea ră spu n s u l e greu.1 rupi de la ră d ă cin ă şi. Actualitat e a. nu sun t de nici un folos pen t r u ţ ar ă ? Fi. Oare un stejar care . a da t pe b ă trâ ni la o piar t e ş i a luat con d u c e r e a ţă rii. şi îmbuib a t ă cu idei str ă ine. că toate coco ţă rile lor de . In pri m u l articol.

au socotit a introduce aceeasi stare la noi.am fi auzit sustiind pe d. introd ucân d formulele scrise ale vietii publice de acolo. nu mai ajungi s. pentru a tinea pe umerii lui o clasa de trântori netrebnici. Atunci nu l. Dar în genere advocatii sunt inteligentele cele mai stricate din lume. Caci.ar exista n. mâini combate unul s. îndaratnice. învatatii straini. Conditiile placintei noastre constitutionale. se simte în sat fara câini si umbla cu mâinile în solduri. ca dorobant moare pe câmpul de razboi. ca muncitor se speteste platind dari. facând de prisos orice munca intelectuala. din fier masine. din in pânzatur a fina. X nu învata nimic. Ce sa mai zicem de advocati? Intorsi din strainatate.au întors din Paris. sa codifice obiceiurile natiei românesti. ci face politica.i negru? Oricât de buna morisca intelectuala ar avea. fara nimic. în împrejurari normale. a libertatilor publice. puind mâna pe o bucata de piatra. Si cine plateste oare pe acesti domni din clasa de mijloc a caror mâini si inteligente nu produc valori de un ban rosu macar? In linia din urma munca taranului care.trebuie sa existe si e supus unor legi ale naturii.ar fi placinta. Aceasta copilarie a spiritului nostru public se arata de la începutul dezvoltarii noastre moderne.o deie. Asemanarea e cam vulgara. pentru filologi elementari chiar. e o galimatie deplina si un falsificat greoi. ce credinte poate avea un om care azi sustine. Caci natura comuna nu munceste decât de sila. Am luat profesori de universitate pentru ca un institut înalt de cultura poate ilustra mai clar starea noastra de decadenta. lasa scoala pustie si vine la Bucuresti ca sa . X autenticitatea cronicei lui Hurul. acest domn ajuns din întâmplare profesor s. temelia liberalismului adevarat este o clasa de mijloc care produce ceva. fara obiceiuri. le. ei nu si. ar fi ajuns sa poata împartasi studentilor ceea ce au aflat altii. ca un scolar poate învata de la profesorul sau mai mult decât stie acesta însusi.ar fi împlinit teoria unui pedagog francez. într .aduca toate celea de.un sfert de ceas si care . suveranitatea poporului sunt cuvinte care se. un om a carui meserie este sa dovedeasca ca negru . pe care . uimiti de efectele stralucite ale unei vieti istorice de o mie si mai bine de ani si uitând ca padurea cea urieseasca de averi.nvata pe de rost într .a voit sa i. Si daca n. Y si buna parte din cumularzii universitatilor.au dat silinta sa .i. unde.ai sta sa numeri foile din placinta. de. dar are meritul de a fi potrivita. libertatea alegerilor. fiindca nu este cu totului tot marginit. de care radicalii se bucura atâta. sunt economice. Dar împrejurarile nefiind normale d.ar fi pus penvatat carte si. nesilit de nimenea. fixe. Drept ca e asa. îi da o valoare înzecita si însutita de cum o avea. Drepturile imprescriptibile. ca si când poporul românesc a fost în trecut un popor de vite. pe când în statul absolutist acea lupta e regulata prin o putere mult mai înalta. a monarh ului adica. din advocati. de ex.ar fi aratat calea buna si batuta de oameni mai cuminti.ntelegem. autenticitatea unei scrieri care. X ar fi devenit un profesor mediocru. si trebuia sa i s. neabatute în cruda lor consecinta. X bunaoara e platit de stat ca sa învete pe studentii de la universitate limba româna din punct de vedere filologic si istoria românilor. doua obiecte pe care nu le cunoaste deloc. E o zicala veche ca. Este clasa noastra de mijloc în aceste conditii? Poate ea vorbi de interesele ei? Clasa noastra de mijloc consista din dascali si din ceva mai rau.nvete legile si datinile pamânt ului. Departe griva de iepure. Deosebirea este ca în viata constitutionala lupta pentru existenta a grupurilor societatii care stiu putina carte gaseste rasunet. stiinta si industrie are un trecut foarte lung în urma .l cunosti ca atare la cea dintâi vedere. Nimic nu arata mai mult ca spiritul public nu e copt decât discutii asupra teoriilor constitutionale. De aceea cele mai multe din . d.i alb si albu . care face din marmura statua. încât sa aiba nevoie de a fi instalat într un spital de nevolnici. Silit de împrejurari normale. ea se strica cu vremea si devine incapabila de a afla adevarul.si deie o importanta pe care natura n. Sa ne.a gata din cea mai renumita fabrica. responsabilitatea ministeriala. Tot astfel e d. încât s. despre limba româna. al carui interes este ca toate clasele sa steie bine si ca lupta dintre ele sa nu fie nimicitoare pentru vreuna.l ridica pe om la noi în tara. ci au introdu s pur si simplu codicele pe care le învatasera la Paris. din lâna postavuri.adevar. Dar.acelasi lucru. din zilele în care cei dintâi tineri rau sau deloc preparati s.o manânci. fara legi. Nu avem pretentiu ne ca profesorii nostri sa fie genii. care. D. dar cu toate acestea acele foi exista.si faca mendrele si sa .

iar noi taranii. care nu stie a scrie un sir de limba româneasca. care a scris un volum de poezii "grecesti".horò. poporul nostru sta pe muchia ce desparte trei civilizatii deosebite: cea slava. printr .am supus stapânilor? Nu vedeti ca ne. mici si mari. care n. alb ca pana corbului. stârpiturile. Ce cauta aceste elemente nesanatoase în viata publica a statului? Ce cauta acesti oameni care pe calea statului voiesc sa câstige avere si onori. Plebea de sus face politica. care batjocoreste armata noastra puind . Acestea sunt elementele carora legile noastre frantuz es ti le dau în stapânire tara.ne apoi ca n. oamenii a caror munca si inteligenta nu plateste un ban rosu.a fost înca. Dupa ce acesti domni si. de ne veti fi iertat sau nu. Arionii de tot soiul. de primari. Dar statul a ajuns la un rezultat cu totul contrar. de cautare de noduri în papura. le. fara avere mostenita.voastra? Si.au ce pierde. ele sunt facute pentru un stadiu de evolutiune sociala care în Franta a fost. notari si paranotari.un mestesug cinstit.adevar! Pe cei mai multi din acesti domni statul i. d. tot ce. Candiano. noi suntem niste ramasite din vechile populatiuni autohtone.am voit sa ne batem pentru bietii greci si bulgari.are atâtea cunostinte pozitive pe câte are un învatator de clase primare din tarile vecine si care cu toate acestea pretinde a fi mare politic si om de stat? Ce cauta? Vom spune noi ce cauta. X profesor de universitate.discutiile Adunarilor au caracterul de cârciocuri si apucaturi advocatesti.voastra pe reprezen ta n tii capitaliilor si fabricelor mari. de vorbe însirate si fire încurcate. Nu va e destul.a crescut. cumulân d câte trei. la noi n. pe când statul nu este nicaieri altceva decât organizarea cea mai simpla posibila a nevoilor omenesti? Ce sunt aceste papusi care doresc a trai fara munca. jidovesti.Ureche. pe care trebuie sa si.a parut si noua biet ca traim în tara noastra si avem de zis o vorba. Ciudata tara într . Iertati ne pentru ca nu bagasem de seama ca sunte m în Bulgaria.i românesc si ca esti rau român. pe reprezenta ntii clasei de mijloc care sa se deosebeasca de fabrica de mofturi ale "Telegrafului".a hranit prin internate. din nefericire. în care sa ne batjocoreasca în toate zilele. patru însarcinari publice dintre care n.ne în Adunarile d. poporul de jos saraceste si se stinge din zi în zi de multimea greutatilor ce are de purtat pe umerii lui. si ale "Românului" si de fabrica d.nii C.lui N. care sa constituie clasa de mijloc. Intr . sa stam de vorba gospodareste si sa va întrebam ce poftiti d. noi bastinasii din tarile acestea suntem straini care vindem tara cui ne da mai mult pe ea. cea occidentala si cea asiatica si toate lepadaturile Orientului si Occidentului. plebea intelectuala si morala. nici postavurile de Manchester cu istetiile d. iar copiii acestor lepadaturi sunt liberalii nostri. milostivi stapâni? Dar acum. fara stiinta.lui Popovici. bulgaresti. ca sa stim ca aveti dreptul de a pretinde. Anghelescu sa poata culege lauri pe pielea lor? Ba au ajuns ca pâna si ciorò . sa scoata gazeta. Si. caci. când lovesti în ei. se gramadesc în orasele noastre. caci. care nu merita sa fie bagate în seama. adica i. Legile noastre sunt straine. sunt singurii români adevarati. Andruno p ulos. rumânas de laie. ca ni s. d. d. Rosetti. Ionescu. pâinea de toate zilele. zic ca lovesti în tot ce.adevar. oamenii care risca tot pentru ca n. ca dupa aceea sa . sa întrebam ce produceti? Aratati . iertati .ar putea sa împlineasca nici pe una în deplina constiinta? Ce cauta d.i mai de rând si mai înjosit în orasele poporului românesc. toti acestia platiti cu bani pesin din munca lui. Am facut strane în biserica nationalitatii noastre neavând destui notabili pentru ele.voastra de palavre din Dealul Mitropoliei? Caci nu credem sa puteti cere ca noi sa confunda m matasariile de Lyon cu blagomaniile d. boieri. Nefiind oameni vrednici.ne. grecesti.o sa joace la circ.o vânza pe zeci de ani înainte pentru a sustine netrebnicia statului român. am durat scaune care trebuiau umplute. Serurie. la urma urmelor tot tarani sunte m. tot nume vechi de care foieste textul cronicelor României. A.am trimis copiii la junghiere pentru ca d.si câstige. Carada. De! iertati .au mântuit . Arionesti si Caradesti. Liberalii sunt smântâna si temeiul României. Nu vedeti ca ne . de greul acestui aparat reprezenta tiv si administrativ care nu se potriveste deloc cu trebuintele lui simple si care formeaza numai mii de pretexte pentru înfiintare de posturi si parapost u ri.au umplut caraghiosii si haimanalele.

acade mii. cerul pe p ă mâ n t. lenesi care traiesc din sudoarea poporului fara a o compensa prin nimic. si nimeni n. Să facem deci isvodul averilor noa s t r e.adevar.ar mântui cu domnia demagogilor. to ţ i furau şi liberalii zicea u: Da ţ i . având pe ale lor proprii? Sau cel putin oameni care.numitele studii. platiti judecatori nedrepti si administratori care va fura.l ocupa. etc.om face dint r'în s a. învatati nici cât negrul sub unghie. caci nu dadusera nastere unor feti. neprod ucân d nici o valoare. sunt st ă pâni ţ i de legi absolu t dre p t e cari ne gara n t e a z ă toate libert ăţ ile ce sunt cu pu ti n ţ t ă . oameni buni! Voi platiti profesori care nici va învata copiii. toate pl ă tite cu bani în nu m ă r ă to a re.însii nu .ar zice:„Ia stati. ca s ă nu dea Dum n e z e u omul ui atâta neca z cât poate duce. şi.n frunte. iar nego ţ şi mese rii în mâni . profe s ori de universita t e.i ajunge leafa. mult mai înfumura ti decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale tarii. care vindeau braga si rahat cu apa rece sau umblau cu patrafirul si sfistocul din casa . pe când ei nu va dau nimic.au ivit că prui şi cele dintâiu idei liberale. cum li s. nu stiu nimic si vreau sa va învete copiii. ambasade. Sau acesti oameni sunt toti genii. prod u s ă prin s ă r ă cirea gener al ă . lipsea suvera nit a t e a popo r ul ui. vin iar la stat si cer sa . nici nu visasera si nici n.asa . şi. Sunt nascuti pentru lucruri mai înalte. va platesc ce voi cheltuiti cu dânsii? De aceea alungati turma acestor netrebnici care nu muncesc nimic si n. si n.ati întolit. fabricanti – numai de palavre.i capatuiasca. breasla cinstita n. meseriasi nu. adesea foarte de rând.au destula minte pentru a se economisi pe sine si voiesc [sa] va economiseasca pe voi toti". adica sa. Că ci lipsea u gara n ţ iele. II. prim a ri. Dac ă merge a lumea r ă u. Apoi ei toti poruncesc. relele de atu nci au fost atrib uite claselor st ă pâ ni to a r e. ei îsi fac mendrele si va saracesc. Dar nu. si prin "calitatea" muncii lor intelectuale merita locul pe care . o des p oia t e mai neîn d u r a t ă a ţă ran ul ui.şi f ă ceau de cap.ar deschide oamenilor ochii când unul le. nota ri. Trebue să ad mit e m că între anii 1830 şi 40 vor fi exista t abuz u ri ş i neaju n s u r i înde s t ule în ţă rile noas t r e. Domnia lor vor sa faca pe boierii. pentru deputatii. De acolo pizma cumplita pe care o nutresc aceste nulitati pentru orice scânteie de merit adevarat si goana înversunata asupra elementelor intelectuale sanatoase ale tarii. nu altceva! Ca şi acu m ei f ă g ă duia u mare a cu sarea. nu mai exist ă abuz u ri. consilii com u n ale şi jude ţ ie n e. de rând. dupa ce voi i. nici ho ţ ii.au. ba s ă r ă cirea claselor de sus. abu z u r ile erau la culme. tot lucruri mari la care cinstitii lor parinti. nerepreze n tâ n d nici un interes general decât pe al stomacului lor propriu.i fac sa se puie pe munca pentru a deveni folositori natiei de pe spinarea careia traiesc. prin mintea lor bine asezata.aveau dreptul sa viseze. In epoca aceea în care s'a n ă scu t regula m e n t u l. pen t r u că neaju n s u r ile se ţ in de nat u r a lumii ace ş tia. că jupuia u lumea şi. Nefiind stapân care sa .ar fi mai bine ca sa stapâneasca cei ce n. etc. o sc ă dere regulat ă atât a mu ncit orilor agricoli cât şi a bresla ş ilor.i tie în frâu. boerii erau de vin ă . ci unor baieti grosi la ceafa si târzii la minte. Intr . sau. Caci din doua una. Paralele economice. demagogi.i linistesc si nu .frumosi cu stele . Proprietari nu. că disp u n e a u f ă r ă contr ol de avu ţ iile ţă rii.i numai atâta. pentru ca. ciocoi boierosi si fudui.i hraneasca pâna la sfârsitul vietii. în momentul în care s. Am în avere: camer e.n casa.si locuri si locusoare. ministerii. 3–4–500 de franci pe luna nu . advoca ţ i. ca totd e a u n a . deputatii. Bun. ci din contra va mai si dezbraca. ce sunt dar? Uzurpatori.au nimic si vor sa traiasca ca oamenii cei mai bogati. Tarani? Nu sunt.asculta. caci nici unuia dintr . Si acestia va ametesc cu vorbe si va îmbata cu apa rece. S'au dus privilegiile. catedre de universitate. primarii. absolut nimic în schimb. ca b ă trâ nii. nici carte stiu.ne nou ă ţ ara pe mân ă şi ve ţ i vedea ce . comisii si multe altele pe care voi le platiti pesin. s. lipsea cont r ol ul. ca şi acu m cau z a tut u r o r relelor era că clasele privilegiate dom n e a u.ar desmetici din betia lor [de] cuvinte. Ast ă zi na ţ iu n e a cont rolea z ă tot ce se face. creând u .au nevoie de averile voastre. N. scaune în Academie. trebuie reîmpinsi în întunericul ce li se cuvine. Avem la datorii: o jum ă ta te de miliar d de franci dato rie public ă . capete desarte. încât oricân d ne pute m ruga.

ţ inut ă la universita t e. cu treb ui n ţ el e că ruia nu se potrivea u. de se va face sau.a dat o valoare înzecit ă în câteva ceaisu ri.ta îi vinzi ocau a de lân ă cu un franc şi el ţ i . nu. poate s'o aib ă . pe cân d me ş ter ul str ă in a lucra t ocaua de lân ă şi i.ţ i împle te ş te din ele o p ă l ă rie. Este vre . şi abia . o pros tie care o zice.l ai în mân ă şi. de ar avea poft ă de dân s a. Calitatea mu ncei indu s t ri ale e alta. ba chiar brân z ă de iepure. De acolo vine. care nu .tale d ă trei sau patr u napole oni. pen t r u că ceea ce un po p o r agricol nu are nici odat ă . ci dou ă z eci de franci. în cât treb u e s ă le sleim pe acest ea. Ţă ran ul. Cu ce 'mpline ş te cusur ul de la unul pân ă la dou ă zeci. Că ci ce se 'ntâ m p l ă într'a d ev ă r ? Ai vând u t ocaua de lân ă cu un franc. asem e n e a sum a din buz u n a r u l me u arat ă cât s'a mu ncit pen t r u mine în societa t e a ome n e a s c ă . scris de un ajutor de prim a r la sat.ş i noi s ă nu pute m? Nu sunt e m noi oame ni şi nu put e m s ă ne lu ă m du p ă dân ş ii? Adec ă ei s ă fie mai cu cap de cât noi? Adev ă rat.. Dar noi.a venitt înapoi.în sfâr ş it ban ul este pret u ti n d e . Spre a pro d u c e un fir de grâu î ţ i treb u e o var ă 'ntreag ă . pent r u a între ţ ine apar a t u l costisit o r şi netre b n ic al stat ul ui mo d e r n.i mai cu cap. Fran ţ u z ul ia o buca tj ă de metal în pre ţ de 50 de parale şi. dar mai este un cus u r la mijloc.am ad mis pen t r u rom â n. Dar grâul se pro d u c e cu oste ne al ă mult ă şi spor pu ţ in. încât un moca n poa te fi tot at'ât de iste ţ şi desc his la cap ca şi un ceasor nica r din Paris. consilii jude ţ e ne şi com u n ale. De aceea îns ă me ş ter ul din Paris are de un d e pl ă ti camere. cellalt mu nce ş te din greu şi câ ş tig ă pu ţ in. şi ţă r ă ne ş te ar fi treb uit s ă gos p o d ă ri m. dar ea. biblioteci. Şi apoi ce deose bi re între mu nc ă şi mu nc ă ! Unul mu n ce ş te u ş or şi cu pl ă cere suflete a s c ă şi câ ş tig ă mult. care ne'm pie dic ă sau ar fi trebuit s ă nte' m p ie d ice. Am admi s legiuiri str ă ine? Ei bine nu le . coma n d a t din str ă in ă tate. deci din grâu.o trime t e înapoi sub form ă de post av şi. ci o mo ş te n e ş te omul de la tat ă şi de la mu m ă . fran ţ u z u l ia paie de ore z. cost ă bani şi ban ul e mu n c ă . te ţ ine nu unul. că ţă ranul treb ue s ă munce a s c ă o var ă pen t r u a pl ă ti un obiect de lux.1 ţ in nimica şi. de unde mai iai înc ă nou ă sp r e z e ce? Neap ă rat. şi care ş tiu a se folosi de dâns elie.şi ţ ine zilele de azi pe mâne. un t ă ietor de lemne mu nc e ş te zi cu zi. pe care ţ i . de care plan t a auto h t o n ă moa re. Control. d . bani n'are. Nu. sunt banii. nu le pute m toate aceste a decât cu 'ncet ul. şi un d e Fran ţ u z u l e cu dare de mân ă noi treb ue s ă leg ă m para u a cu trei nod u ri. şi sta t ul mo d e m are nevoe de bani. .ea repr e z e n t a n t u l şi t ă lm ă cirea citea ţă a mu ncii.i mai cu cap decât noi. Un pas pe care .1 face depu t a t u l în came r ă . suver a ni t a t e a po p o r u l ui. pent r u că minte a nu se m ă nâ nc ă cu lingura. de zece ori mai r ă u. că din alte prod uc t e şi nu din lân ă . Un şir. cost ă bani şi ban ul e mu nc ă . că ci instit u ţ iile nou ă nu se potrivea u cu star ea noas t r ă de cultu r ă . cu sum a pute rilor muncit oa r e de care disp u n e m . o vinde şi tr ă e ş te cu 'nde s t ul a r e zece ani de pe dâns a. O prelegere rea.o face.str ă ine.o asem ă na re între unul şi cellalt? Poate t ă ieto r ul de lemne. a că ruia mu n c ă prin calitate a ei . şiatunci înc ă atâr n ă de la ploaie şi de la vânt. cost ă pe ţ ar ă bani şi ban ul e mu n c ă . codice fran ţ u z e ş ti. şi de aceea câ ş tig ă într' u n an cât câ ş tig ă me ş ter ul din str ă in ă ta te într'o zi.ţ i face din ea un ceasor nic. Sunte m ţă rani. cu calitatea mu n cii noa s t r e. Am creat o atm o sf e r ă public ă pen t r u plan te exotice. pe care nevast a d . Un zugrav face o icoan ă bun ă . nu m ai vorba e că moca n u l n'a dep rin s me ş te ş ug ul. teatre.1 po ţ i da iar. St ă m mai bine pen t r u aceas ta? Nu. pe care . oricât seu la r ă runc hi ar avea. Dar va zice cineva: Ei ş i? Cu mu nc a Româ n u l ui nu pot face sta t constit u ţ io n al cu liberta t e. egalitate. ci pent r u eleme n t e econo mice cu care se potrivea u.1 vinde cu doi nap ole o ni. Fran ţ u z u l nu .ţ i ia pe aceia ş i oca 20 de franci. într'în s ul e su d o a r e şi pu te r e musc ula r ă şi prec u m ar ă t ă tor ul pe ceasor nic spu n e la nu m ă rul cuta re câte ceasu ri au trecu t. universi t ăţ i. popo r de ţă rani. curat ă socote al ă . frater ni t a t e şi suver a ni t a t e? Fran ţ u jii sun t far ma z o n i de au put u t . Că ci azi avem cele mai înainta t e instit u ţ ii liberale. când ţ i ..

iar liberalilor li face m o pl ă cere. pen t r u că p ă rintele când se 'ntorcea de la vr'un bote z. pe cân d n'ave m nici patr u bune . pân ă şi că r ă rile. Deschide m "Curier ul româ pie sc" dela 1840. dar vezi că treb u e omul s ă 'nve ţ e mai întâi carte şi apoi s ă calce a pop ă .se ani r ă i.i şi na ţ ia. trebue mai întâi s ă fii na ţ ie ind u s t ri al ă şi du p ă aceia abia s ă ai legile ş i instit u ţ iile na ţ iilor indu s t r iale. ci treb u e s ă deveni m şi noi na ţ ie indus t ri al ă m ă car pent r u treb ui n ţ ele noas t r e.pre ţ ue ş te a ş a de pu ţ in. că erau nu n ţ i şi cume t rii multe şi pro h o a d e pu ţ i ne. Poate s ă fie r ă z ăş ul cât de iste ţ . Haide s ă le face m pe plac şi s ă zice m şi noi că erau para focului şi varga lui Dumn e z e u. oricât de vrednic fie. întâ m p l â n d u . că ci ast ă zi şi comu n ele rurfale sunt datoa r e cu câte 10 . Nu r ă mâ ne îns ă mai pu ţ in sigur că po p u la ţ ia se 'n .00 0 de locuito ri. 50. dar nicioda t ă nu va pute a s ă . poate tr ă i foarte bine nu zice m ba.1 ţ in curelele. Acum poate în ţ elege ori care om cu mint e. şi citim urm ă toa rele: "In anii 1837.20 7" . încât şi popa era mai câ ş tigat. nu era expus ă . Neap ă rat că nu treb ue s ă r ă mân e m pop o r agricol. ast ă zi aveam 8. umbla pe cinci. ce fel am pu t u t intro d u c e la noi instit u ţ iile str ă in ă t ăţ ei.i nici Dum n e z e u nu poa te lua. s ă se m ă sure vreod a t ă cu zug rav ul? Dar a ş a . Dou ă zeci şi vreo dou ă de milioan e pen t r u amâ n d o u ă ţă rile eu dou ă scau n e . s ă pune m pent r u Moldova 40.000 de pogoa n e într'u n hota r.20.993 de oame ni spor în po p ul a ţ ie. şi venitu ri nu m ai de pe un petec de cincizeci de pogoa ne. Dac ă ţ inea tot guvern ul jefuitor al boierilor. cât de bun dei gur ă şi cât de harnic.va s ă zic ă în trei ani au fost 48. că ci pop ula ţ ia se 'nm ul ţ e ş a acolo în acela ş mod regulat ca şi dincoace. 38 şi 39 s'au n ă scu t 139. Dar boerii pr ă da u şi erau r ă i.va pute a el să duc ă traiu de Domn. bun ă oar ă . sau. precu m stat ul e dato r cu cinci sute de milioa ne.dom ne ş ti. s ă duc ă traiul boer ul ui tot nu .357. Dar ce mai cetim înc ă în "Curierul rom â n e s c". doa m n e p ă ze ş te. popor s ă rac. în loc de .a fi tot n'a m put u t face nimic.000 de franci.10 6 chile de porui m b şi 299 mii 700 chile de meiu". de la 5 Augus t. Pă pu ş arii. ş i toate erau cu spo r. că ea. s ă vede m cât ne ţ inea pe noi. au murit 90. Dar pop ula ţ ia se 'nm ul ţ e ş te în p ă tra t. nu în progre si u rie aritm e tic ă . pent r u că de un d e nu . ocâr m ui re a jefuito a r e a boerilor.şi îng ă due luxul na ţ iilor ind u s t ri ale înain ta t e.000.mul ţ ea. Să zice m.000. egalitate a şi frate r ni t a t e a ne ţ in o jum ă ta te de miliard datorie şi opt z eci de milioan e de franci pe an. "In maga ziile de reze rv ă se afl ă dep u s ă în vreme de trei ani din ur m ă 4. Ce avem ast ă zi în maga ziile noas t r e de reze rv ă ? Tot pe atâte a chile de palavre liberale. Popula ţ ia s ă rac ă şi r ă u admi nis t r a t ă poa te că se stingea mai r ă u decât ast ă zi şi la o vreme de foa me t e.26 3. s ă moa r ă de foame.000 nu m ai în Munte nia. liberta t e a. No. s ă ţ ie slugi multe de pe petec ul lui de mo ş ie ? Şi ce .o pa noi nu ne ţ ine parale.441.a umbla pe una. Dar ace ş ti bani poate erau chelt ui ţ i în zad a r. . pie lâng ă un boier cu 100. zicân d . că cineva are un palat cât al lui Vod ă . Câ ţ i lei avem noi în cutiile satelor? Datorii. mure a u oam e nii pe uli ţ i? Ia s ă vede m. care ca p ă pu ş arii chiar sun t cum plit de scu m p e pen t r u noi.i într'a dev ă r o na ţ ie agricol ă pe lâng ă una ind u s t ri al ă ?? Cât un r ă z ăş . . pen t r u că la nun ţ i şi cume t rii mai mult chef se face de cât la proh o a d e. O na ţ ie care pro d u c e grâu. că ci de . din contr ă pop ula ţ ia rom â n e a s c ă a ţă rei noas t r e e azi mai mic ă de cât la 1840. cât ă frun z ă şi iarb ă . zic liberalii.a pu ter e . Acuma dup ă ce am vă zut că suvera ni t a t e a. Dar mai cetim înc ă ? "Capitalul "cutiilor satelor" din princip a t e s'a vă zut în catagra fia din urm ă la 2.483 lei". ţ ifr ă rot u n d ă .

A.Bune. adica. că singu r a come die "Buna educa ţ ie" a lui C. Judec ă tor ul de instr uc ţ ie î şi pier d e ziua cu dân s u l. apoi s ă nu uit ă m că de genera ţ ia aceea a urgisi ţ ilor boeri se ţ ine pleia d a scriitorilor no ş tri celor mai buni: Alecsan d ri. în loc de . Precum viata consista din miscare. apoi e închis preve ntiv. si imnele din Rig. şi în ţ elea s ă de opinc ă ca şi de Vod ă . ş. pent r u a li se alege p ă r ţ ile. III.consilii! Asta e cura t ă socote al ă de moflu z. pentru a le lauda si a cere de la dânsele iarba si turme de vite. Bălcescu. Cu greu pricepe o minte de rând ca nu este în lumea aceasta nici o stare de lucruri si nici un adevar social vecinic. De zicea Vod ă un cuvân t. si pe roata acestei lumi nu suie si coboara numai sortile omenesti. C. că Anto n Pann era un scriitor cu mai mult talen t şi mai de spirit de cât o sut ă dintr e oftico ş ii cari fac ast ă zi "esprit" prin gazet e. şi.a o fi pierd u t Bran. fac 20.nii C. ş.i ur ma r e a judec ă tore a s c ă ? Se discope r e lucrul. nu m ai au un cusu r: Nu se potrivesc. m. ca să le pl ă teasc ă . câte un franc. Stan gă se ş te d ă rile nepl ă tite şi. că Eliad şi Asachi ş tiau de zece ori mai mult ă carte de cât D. Scurt. la un loc. şi Stan m ă nânc ă mai întâi b ă taie de la prim a r şi de la sub p r e fe c t. plasmuirile lui . bez b ă taea prim a r u l ui şi sub p r e f ec t ul ui pe de asup r a. Cum era înainte? Bran pâra pe Stan la boer şi.. oglinda realitatii. pen t r u un vad de moar ă . cânele pisicei.şi prime a pu ng a înd ă r ă t. Ureche. Stan gă se ş te azi o pu ng ă înainte de a fi pier d u t .şi pier d e şi tot ros t ul. pen t r u pesc uire a un ui iaz. A. Dar apoi în de ob ş te legi fran ţ u z e ş ti ne . că rora nu li se d ă nici o ur ma r e. iar ş oarecele de coad ă î şi atâr n ă poru nc a. la un loc 90.şi gă se ş te ogorul pârloag ă şi via paragin ă . pen t r u. pierd e zece zile de lucru. prin mijlocul că reia cei la ş i se r ă zb u n ă asu p r a potrivnicilor lor politici. Costine sc u.lui V. vred nic ă . fac 30. pe care le ţ inea minte. Apoi exista aut orita t e ş i asculta r e. Şi ce avem în schim b? Poate o cultu r ă mai mare? De loc. d. Bolintinea n u. Azi gă se ş ti prin sate ordine minis te riale. de ş i D. Judeca ta tribu n al ul ui corec ţ io n al ţ ine 10.şi angajea z ă mu nc a pe un an. fac. Care . iar azi. prefect sau sub p r e fe ct voiesc să se r ă zb u n e asu p r a un ui conse rva t o r. ci si ideile. consilii şi para . era bun zis. deci pune m leafa lui zece franci. a. iar Stan că p ă ta în schim b u l pu ngii cinci be ţ e s ă n ă toa s e. mâine e îndoielnic.Veda . Stan se întoarce acas ă . asa si adevarul social. pier z â n d mu nc a unei veri.au treb uit nou ă ? Pentr u împrej u r a r e a că p ă time ş te un loc pent r u megie ş i.. Cara da si Funde sc u. Trebuia u miile de advoca ţ i. în care a ă se vorbea sc ă des pr e "lapini".lui minis t r u".trei b ă t ă i şi. ş. nu ceea ce e. miile de prim a ri şi dej ajuto ri de prima ri. Citim azi cu placere versurile batrân ului Omer.a pururea în miscare. Donici. Bălăcescu e mai original ă de cât toate scrierile D. Azi se împline sc ordinele num ai când D. este de.o Bran. pe care pastorii Indiei le îndrepta u luminei si puterilor naturei. dre p t şi .a se ocu p a c'un delict mai com plica t. ş 'apoi se ducea s ă . la un loc 190. treb uia u legi fran ţ u z e ş ti. Rosetti. fac zece franci. libera te a.gratis. cu p ă rere de r ă u. Tot asa privim cu placere plasmuirile celui mai mare poet pe care l. a. Ceea ce azi e adevarat. cu care petreceau odata neamurile de ciobani din Grecia. pen t r u c'a gă sit o pung ă înainte de . atu n ci vom treb ui s ă const a t ă m. a. ci ceea ce este spre petrecerea lor. Statul e azi ma ş ina. c'un cuvân t: Stan e ruina t pe câ ţ iva ani. Iat ă la ce hal am ajun s cu suvera ni t a t e a po p o r u l ui. pisica ş oarecelui. Dac ă cultur a se judec ă du p ă scriito ri.Dar poate avem azi mai multe garan ţ ii de dre p t a t e? Ia s ă vede m. Stan e închis pe dou ă luni de var ă . Bătrânii ş i tinerii.? Azi por u nc e ş te cânelui. In aceasta curgere obsteasca a împrejurarilor si a oamenilor sta locului numai arta.şi vad ă de trebi. egalitate a şi frate r ni t a t e a.. Apoi bune sunt ? . ciudat lucru. 100. neîng ă d uire a la pose sie.. prima r a scris pe dâns ele: "se va ur m a în confo r mi t a t e cu ordin ele D.au purtat pamânt ul nostru.n folosul oamenilor. câte un franc ziua. fac 60. Azi m ă nâ nc ă dou ă . nota ri. că oame nii ş tiau o limb ă fru m o a s ă . zicem. Negru z z i.

oricât de curat ti. chelie. încât nu mai era chip decât sa dai cu parul si.i trebuia. Cum numim însa pe aceia care zic c. ci viu. în sfârsit.si amarî viata ei în de ei.i boala de vite?. dar breslele dau înapoi. da' taranul saraceste. Luxul si modele istoveau averile cele mai mari.am luat de ni.o tara cu care nu se potrivesc.un cuvânt fiecare avea mai mult de câtu .i icoana.. fântâni. de esti nebun. Iar nu se potriveste! In Franta nemultumirea economica era la culme: caci fiecaruia îi trebuia mai mult decât avea.am numi sarlatan.Shakespeare. si s. se însanatosea z a. precum sunt deosebite soiuri de constitutii. bunul lor trai si petrecerea lor unul lânga altul fara a se prigoni si fara a. te face s. si ne bucura m de frumusetea lor atâta.o alifie te unge si tot c.ai avea. La noi. Iar orice e organic se naste. dar nu se face grâu. si. Dar nu tot astfel sunt gândirile care ating folosul oamenilor. darile se strângeau mare parte de. da’ nu stiu profesorii carte. poduri. duci societatea de râpa. tot asa lecuirea se face într . având de gând sa le lase toate si nepotu . e organic si trebuie sa te porti cu el ca si cu orice alt organism. spitale. durere de masele.i scoala rea. care. orice. Am aratat. da’.un praf te îndoapa? Pe un asemenea doftor l. si dreptatea asemenea. tot c. pecingine. La noi. Sa vedem acuma cum au ajuns liberalii la reteta lor. si antrepreno rii storceau toate clasele societatii.i acru sufletul de ele si tot rau. ca aceste prafuri si alifii ale liberalilor le.un rând. Iar nu se potriveste! In Franta locurile de judecatori si din armata se cumpara u cu bani. putea sa ajunga alaturi cu coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale tarii. si toate or merge bine ca prin minune. Biserici. dupa câta carte învatase si minte avea.n drum? Libertate. La noi boierul mostenea o blana de samur de [la] strabun u . care traia de pe mosiile lui si nici nu facea vrun lux deacatarea. Iar nu se potriveste! Oare ce facusera mosnegii ca sa merite urgia liberalilor? Ce sa faca? Ia pe cât [î]i ajunsese si pe ei capul. In veacul trecut au fost în tara frantu zeasca taraboi mare pentru ca statul încapuse prin risipa curtii craiesti într . perdea la ochi.a dreptul. încât simtim si azi placere citind ce vrednic si cu virtute român a fost Maria Sa. si tot astfel privim statuele lui Fidias s.or plati. un leac fara gres. Bran se îmbolnaveste de dânsa si mai rau. degeratura. egalitate si fraternitate. sau sa scapi. care la toate neajunsurile noastre tot c. Dar se înmultesc datoriile publice? Libertate.i soseaua rea. într . c. Voda Stirbei pleaca din domnie lasând 16 milioane în visteria tarii si 3 milioane în cutiile satelor.altfel. Da’.ai asurzit. pe când Stan se însanatoseaz a de o buruiana. creste se poate îmbolnavi.au descoperit o singura doftorie pentru toate boalele din lume. sa li se pomeneasca si . sau sa mori. pentru a hrani curtea cu trântorii ei. Nu se potriveste! In Franta toate darile erau date în antrepriza. dar se vede ca nu pentru ceea ce ne lipseste tocmai noua. moare chiar. Ajunsese cutitul la os prin multimea darilor si prin tot soiul de greutati pe capul oamenilor. iar Voda era boier cu stare.ar fi cugetul si de buna inima. Introducând legile cele mai perfecte si mai frumoase într . la noi fiecine. egalitate si fraternitate da oamenilor.atâtea datorii încât se introd use se monopol pâna si pentru vânzarea grâului. buna pentru toate boalele si pentru nici una. caci pe atunci toata tara era „conservatoare". Si de ce asta? Pentru ca – întorcându . Si. Libertate. de. scoli.un praf ne îndoapa.ne la cararea noastra batuta – orice nu .auzi. ca sa se fuduleasca si el cu dânsele si fiecare avea strânsura pentru iarna si parale albe pentru zile negre. Or fi bune ele buruienile acestea pentru ceva. care cine stie de ce o fi bun? Da’. Tot astfel ne bucura portretul pe care .sau. icoanele lui Rafael. încât ti se frânge caru .sau.ale lui Praxiteles. un sal turcesc de la bunu . Ce sa zicem acum de doftorii poporului românesc. si ascultam muzica lui Plestrina. decât sa duci asa viata.sau. manastiri. ba poate mai mult înca decât contimpora nii lui.sau.. ciupituri de varsat. egalitate si fraternitate si toate vor merge bine. te face cu minte.l face Grigorie Ureche Vornicul lui Stefan Voievod cel Mare. un antereu de citarea de la tata .

Pe la 1840. scria marelui ban M. unde se mai pomenise atâtea asupra lui? Apoi s.un cuvânt câte prapastii toate.au adus pe cap.au pus pe iscodit porecle batrânilor. Aceasta tinerime vesela si usoara traieste în România si se trezeste în Franta. cum se lecuieste o durere de stomah. Apa cu parfum. Si. si legi si obiceiuri. batrânii . apa cu otrava.au crescut serpi în sân cu alte cuvinte. în loc sa.am unde sa . gândul meu nu este ca sa. încât batrânii . ministri. si înca una. n. adica au adunat multa învatatura din „Figaro". Si le povesteau câte în luna si în soare. Ba strigoi..as avea mijloace a. Multi din ei au scos punga din buzunar si au trimis pe baietii ce li s. zic. tot ce poftesti.nvete carte. în sfârsit orisice era mai cautat decât apa limpede si racoritoare de izvor. obiceiuri sau maniera de a vedea. ba câte altele toate. pe care mai ca era s. producerile sanatoase în literatura si arta facuse loc picanteriilor de tot soiul. cum faci pe copii sa priceapa mai bine cartea.o uitam.nzestrat rautacioasa natura. ei se fac de catre padure si încep cu libertatea. adica pe când nu .au fost dus într . câti cai verzi pe pereti toti. vorbind o pasareasca corupta în locul frumoasei limbi a stramosilor. acest tineret.aveau de ce. traieste într .. vine la noi cu pretentia de a trece de . habar n. are trebuinte de milionar si bani mai putini decât cinstita breasla a ciobotarilor din acele tari. trimite l la Paris si rezultatul chemic e un june „român".mi cresc copiii decât în aceste asezamâ n te (ale tarii) pentru ca. Ticalosi au fost parintii si ticalosi fiii care orbeste s.au întors rânduri . si cum se mai cheama acele mii de forme goale cu care se.rânduri în tara. înarmat cu aceasta vasta stiinta. „Petite République FranØaise" si. masurân d oamenii si împrejurarile cu capul lor strâmt si dezaprobâ n d tot ce nu încape în cele 75 dramuri de creier cu care i.au pus aproape toti pe politica.i creste aiurea. cu capul gol si punga item. adica cum se ara si se samana mai cu spor.Radulesco". s.au nascut pe cutare bucata de pamânt. cum se tese pânza si se toarce inul. cum se fac talpe trainice la cizme si alte lucruri folositoare de acest soi. cu ideile cele mai ciudate. pe când înca nu se numea „Heliade . voi sa fac din ei români si trebuie sa stie cele românesti.au parut mai isteti „înlauntru". Eliad batrânul.Simon si alte altor scriitori ce nu erau în toate mintile. ei se tin de natia româneasca prin împrejurarea ca s. ce se caracterizeaza prin o rara lipsa de pietate fata cu nestram u ta t a vrednicie a lucrurilor stramosesti. ba retrograzi.o tara bolnava în privirea vietii sociale: Clasele superioare putred de bogate au ajuns acolo la o rafinare de placeri nemaipo me nita în alte colturi ale pamânt ului. scoase din cafenelele frantuze s ti sau din scrierile lui Saint. sa se procopseasca spre fericire neamului. membri la Societatea Academica. Bucuria lor ca venise atâtia baieti toba de carte scosi ca din cutie si frumosi nevoie mare! Dar ce sa vezi? In loc sa le sarute mânile si sa le multu measca.ntinsa si cu lumânari aprinse.i asteapta si de ce belea si.a. egalitatea. ca sa . Caci acest tineret s. a deprins ariile teatrelor de mahala din Paris si. In mod mai precis abia se poate arata ce lipseste acelor indivizi pe care geograficeste. apa cu migdale. Acolo. profesori de universitate.au crescut pentru „alt veac" si pentru „alta tara" si au trait apoi în „alt veac" si în „alta tara". numai apa de izvor nu. iar formele vietii noastre de astazi au iesit din aceste capete sucite care cred ca în lume poate exista adevar absolut si ca ce se potriveste în Franta se potriveste si la noi. si de.i ameteasca? Cap de crestin era acela.a doua zi între deputa ti. ca sa ne puie la cale. fraternitatea si suveranitatea. Cum sa nu . s. ba baccele. Când au sosit la granita.si pierd cu totul calindarul.i cresc straineste si ei apoi sa traiasca româneste. apa cu zahar.i asteptau cu masa . ba ciocoi.mbraca bulgarimea de la marginele Dunarii! Caci cei mai multi din acesti laudati tineri sunt feciori de greci si bulgari asezati în aceasta tara si au urmat întru romanizarea lor urmatorul recept: ia un baiat de bulgar.nvete lucruri folositoare. Acest tineret. Astfel vin patura dupa patura în tara noastra. c. sa afle adica si sa descopere cum se fericesc neamurile si cum se pun la cale tarile. îi numim români. Parca se pornise morile de pe apa Siretului. si pentru ca ei o spun. Le lipseste simtul „istoric". Ghica urmatoarele: Sunt tata de familie.l ametise înca atmosfera Parizului. pâna ce au ajuns .o tara saraca si au deprins cu toate acestea obiceiurile bogatei clase de mijloc din Franta.lor numele când va creste iarba deasup ra lor. nu prin limba.

o pereche de cisme cu cinci.au încincit si înzecit preste câtiva ani. si în locul nostru voi veti stapâni lumea si veti orând ui .n ţ elege că opinia publică din ţ ar ă s. dar. unde lipsesc bra ţ ele sau calitatea produc ţ iei e. nu este ea însăşi. şi. i.o spuneau cronicarii. tocmai pentru cã n. că temeiul unui stat e munca. cu toate acestea.sa le zica ca nu sunt nici români. si când toti se falesc de a fi români fara a mai fi. cu mitropolitul în frunte.om fi stiind nici româneste. acest din urm ă e cel bogat. ca nu stim nici macar româneste". Dar de acuma mult au fost. fara mânie. Nu în ţ elegea nimenea atunci la noi.au apucat liberalii pe boieri înainte. mai fericiti decât noi. plinã de cuvinte amãgitoare. că ţ ara noastr ă e cumplit de bogat ă şi că po ţ i cheltui din greu. fara opozitie. ci iar ăşi în munc ă . au zis:„De. nici nu pricepeau bine acuzarea ce li se facea. Ce. proast ă . care era. ei nu fusese decât tocmai numai români. care totdeaun a revarsã cuvinte de mânie asupra orânduielelor ce asupreau norodul. ca sã statorniceascã oamenii. au gândit în gândul lor: „De. patriotis mul lor dintotdeau n a încercat si dovedit prin cinci veacuri de când au statut stâlpi acestor tari. asemenea le.. asemenea. Si. ea tot o să aibă de unde plă ti. redaptorele. admisibilile si propriamentele . şi nu legile. Nemaifiind oameni boieresti. ci în bra ţ e şi că.o. au venit liberalii cu gura de miel. Ilustra ţ ii administrative. aproape nimeni că bogăţ ia unui popor stă .se în aceasta limba. dupã vremi de mare turburare si de invazii. se. tirani etc.a gata toate formele civiliza ţ iei apusene. închinând u . apoi stim multe.au zis si domnul fanariot cã sunt vânzãtori de sclavi. frate.au adunat si. Si. si le.au fãcut.au facut sa taca molcum si sa se retraga din viata publica fara zgomot. Atât au si asteptat domnul.i. crede ceea ce. luându . dragii mosului. cum se ara gospodareste un ogor. dovad ă ţă rile cu mine de aur din America.ai lor. noi om fi fost prosti. la dreptul vorbind. în care tara se înstraineaza pe zi ce merge în gândire si. Nu. care . ca numai d. dar cu inima de lup. erau a nimãruia si de a doua zi le. ei auzind . s. Acest domn siret nu putea pune biruri grele pe tãrani pentru cã erau vecini si peste cisla. credinta ca cei ce venise toba de carte ar fi mai folositori tarii decât dânsii. vom vedea mai pe urmã.au tras liberalii pe sfoarã.n ţ elegea nimeni că bogăţ ia nu este în aer sau în pă mânt.ncolo tot povestea veche. sunt români.o cum va va placea voua".n avutul ei.un napoleon. Noi socotea m ca. . în loc sa ia biciul din cui sa le arate care li.au luat ochii. împrejurarea ca multi dintre liberali erau chiar copii de.i ajungea pentru plata dãrii cãtre Poartã. Ce va fi fost vecinãtatea aceea nu stim bine nici astãzi. încât ei s. urmãrile bunei lor credinte au fost cumplite. vei ajunge să pl ă te ş ti o zi de lucru c. care am fost meniti sa ajungem zilele acestea de ticalosie.un veac si jumãtate înainte fanariotul Mavrocordat. Da’ ia auzi . iar batrânii sunt alta mâncare. Apoi se mai ră spândise încă o pă rere gre şit ă. biruri pe care apoi le. vorbind cum se vorbeste cu temei si sanatos.ti zic eu! Si. sã nu umble din loc în loc cu bejãnia.lor.tionile. Neam de neamul lor trait în tara. Vorba ceea: nu crede ceea ce vezi cu ochii.o stim.au strecurat pe rând acolo unde nu le mai zice nimenea ca au fost rai români.Simon pe de rost. imperatorele. Bãtrânii aveau gurã de lup si inimã de miel. Nu în ţ elegea.si ziua buna de la lume ca de la cel codru verde. Banul "reprezentea z ă " numai munca. N. I. De aceea. Si. ba mai este încă aproape general ă . şi.au pornit asemenea asupra lor. iar cel dintâi e să rac. Deci în ţ ar ă să racă am voit să introduce m de. daca stim ceaslovul si psaltirea. prea putin mai iesea. Daca i.o ţ ar ă în care munca lipse ş te. şi abia acum au început să în ţ eleag ă pe ici pe colea. Precum liberalii le ziceau boierilor „strigoi" si alte celea.a mai înfiinta .au legat cu jurãmânt cã neam de neamul lor n. IV. Uimitoarea putere a frazelor. De.i popa lor. au ridicat vecinãtatea si s. cum îi trãsese c. aducân d bani mul ţ i cu ciub ă rul într . asa o fi. adică tot să rac. care stiu pe Saint . ca si la începutul veacului trecut. nu poate fi nici vorb ă mă car de ţ ar ă bogat ă .au pus biruri ce nu le mai avuse niciodatã.tiunile si . cum se cresc vite si cum se strâng banii. Căci dintre cel ce câş tigă 10 şi cheltuie ş te 11 şi cel ce câş tigă 2 şi cheltuie ş te 1.. nepricepând alta limba decât cea româneasca. putin au ramas. nici în bani.ar fi fost vrun rãu pe capul oamenilor ne. ni se pare cã trebuie sã fi fost o mãsurã luatã de Domni. care astepta u numai ca ei sa închida ochii pentru ca sa bata la talpi averea mostenita.

Pe vechii profesori de liceu i. n. cu cerin ţ e mai mari ? Câtu . aveam ast ă zi şcoli destul de multe şi bune şi o genera ţ ie să nă toas ă care ar şti să gândeasc ă limpede şi cu temei şi să . Am luat calea contrar ă .au trebuit o administra ţ ie mai bun ă . căci nu se ocupase toat ă via ţ a c. şi pe lângă aceasta îi trebuie şi o deprindere cu locul în care tr ă ieş te.o tăgă duim. Căci.am umplut cu care cum ne.ar fi urmat ar fi făcut altele mai bune şi mai multe şi. căci administra ţ ia este o ştiin ţă .au vrounul din geniile universale ale liberalismului ce va să zică a administra ? Ce va să zică a privi bun ă starea popula ţ iunii ca pe un lucru încredin ţ at în ţ elepciuni şi vegherii tale? Să gânde ş ti pentru cel ce nu gânde ş te. pe care nu le pricepeau deloc. o treab ă pe care serviciul po ş tal [0] îndepline ş te mai bine şi mai repede. căci în privirea aceasta e vavilonie curat ă . Rău şi fără cale. Afar ă de aceasta mai sunt încă ceva. Bun.şi vând votul.un singur obiect. prim ă ria e un biurou de coresponde n ţă între autorit ăţ i şi particulari. administrator ul pretutin denea e un adev ă rat pă rinte al popula ţ iei rurale. a. ba câte comedii toate îi trec prin cap primarului pentru a stoarce si cea din urm ă pică tur ă de sânge din ţă ran! Ce era mai firesc decât ca liberalii să se întrebe ce însemnea z ă a administra.îşi procopseau vechilii de mo ş ie făcân.au dat altele.i zapcii. ci e curat un agent de corespon de n ţă între prefectur ă si prim ă rii. fiind ast ă zi omul liber de a nu ţinea coş are de rezerv ă şi de a nu .du. în linia din urm ă .au eşit înainte.însele. subprefectul.am făcut. şi fiecine crede că poate scrie cum îi place. Pentru atâta treab ă erau şi buni.ncepuse treaba în vremea în care d. Escep ţ ie făcând de ţ ara noastr ă .ar fi făcut aceast ă întrebare ar fi vă zut ce lucru ginga ş e administra ţ ia şi cât e de necesar ca un subprefect să ştie atâta carte cât şi un profesor de admnistra ţ ie şi de economie politic ă. ba butuc ă rit. Cogă lniceanu ş. când e o şcoală de înfiin ţ at. pe cari le. El are să judece. Ne. buruiana noastr ă de leac prin munc ă .Trebuiau şcoli. pentru a şti să aplice ceea ce ştie. ba văcărit.o plă cea. să depuie partea lor în coş arele de rezerv ă şi. care azi nu are o idee mai clară de ceea ce trebuie să facă decât predecesorul lui. Îndat ă ce şi. să le deschizi oamenilor ochii ca să nu puie dă ri peste dă ri. precum se şi. numai că le dă dur ă dreptul de a juca pe autoritatea statului fa ţă cu foş tii lor st ă pâni.şi semene to ţ i pă mântul. de ş i nu se potriveau de loc.nşire dou ă cuvinte potrivite pe hârtie.am pref ă cut în profesori de universitate. apoi am făcut o mul ţ ime de şcoli secundare. Trebuia ca şcoalele pu ţ ine. din când în când. Dar se mai potriveau ei cu noua stare de lucruri.s. pe unde să . Afirm ă m că sunt sute de învăţă tori cari nu ştiu să despart ă cuvintele unul de altul. M. Aceasta ar fi fost calea de dezvoltare prin munc ă . Prin ce le puteai înfiin ţ a ? Dup ă cum am spus. să se ridice la cel mai înalt grad de dezvoltare cu putin ţă .i lumea şi pă mântul nu. câte erau. adică liber de a muri de foame cât i. nu erau decât simpli profesori de liceu. numai să fi ştiut a înnoda dou ă slove. de ce scade. ba stup ă rit. ră u atâta treab ă ştia să facă. iar subprefectul de azi nu ştie mai mult decât a scrie neortografic şi a încurca slovele tip ă rite pe hârtie fără a şti ce zice într .şi sem ă na ogorul propriu.nii Laurian. A administra ? Dar întrebatu . nu mai are nici o treab ă . când dă înd ă r ă t produc ţ ia. când e un drum de făcut. în treizeci de ani câ ţ i sunt de atuncea.l facă. Genera ţ ia ce le. apoi mii de şcoli primare. Boierii . iar prefectura este un biurou de coresponde n ţă între minister şi subprefecturi şi. de ce dă.taxă sau de ortografie. la numirea personalului că rora chiar de cap ne. agen ţ i electorali fa ţ a cu cei care .au luat atribu ţ iunile simple pe cari le aveau zapcii vechi şi li s. . nici să puie punct şi virgul ă unde trebuie ş te. când scade popula ţ ia. să pui în cump ă n ă dă rile comunale. dar ce au făcut liberalii ? Au numit pe oriş icine. adică tot pe acei vechili. îi mai scotea şi la câte un drum a că rui facere o poruncise domnia. Nu mai pomenim de sin. Ce treab ă avea însă zapciul vechi ? Să îngrijeasc ă ca oamenii să . Li s.

Pentru acest scop se desfiin ţ eaz ă legea tocmelelor. tip ă rite pe datorie. odat ă intra ţ i în pâne. Dar fiindc ă la aproape toate posturile din ţ ar ă poate aspira oricare cenu ş er. să încap ă în pita lui Vodă.i spun gazetele. Dar. deci caut ă să fie aleşi. nici armat ă .nia lor. atît ă dezinteresare. Dar prietenii în mare parte sunt sau ei înşii arenda ş i ai statului. îi desfiin ţ ezi deocamdat ă postul pentru că trebuie făcute economii. dar nu. nici monopol de tutun. un altul primar de ora ş. ca nu cumva ţă ranul să le lucreze pe mo ş ie. de se gânde ş te mai întâi la sine. încât acuma au de gând să mai scoa ţă la maidan alt moft. cumu . sau rude cu arenda ş i. iar nu pe cel mai hă r ţă gos.ţi pui ciracul în locul gă sit vacant. Băcanul. To ţ i au dreptul de .a fi func ţ ionari ai statului sub diferite forme şi to ţ i aspir ă ca m ă car subprefec ţ i să li dea Dumnezeu s. De aceea. îşi dau votul. fie mini ş tri. o cultur ă temeinic ă şi o experien ţă lung ă sunt o garan ţ ie mai mare decât nici o cultur ă şi nici o experien ţă . ca din întâmplare. pe cari apoi tot subprefectul liberal le judec ă în absen ţ a împricinatului ţă ran şi. de aceea fiecine care a. nu . cu înscrisuri pline de clauze penale. deci de alegeri. Dacă unuia nu . nici dă ri pe bă uturile spirtoase. Cumc ă vor fi între cei de azi si oameni cumsecade admitem.i vorb ă. cari nu ştiu istoriile astea. negustorul. cari ies ca ciupercile asupra alegerilor în tipografii jidove ş ti. Mai întâi to ţ i din guvernul trecut. el nu vede legă tura în care stau toate lucrurile cu munca şi punga lui. ca.unde s. ca să tremure mini ş trii de dân ş ii şi să le facă treburile. mai bun de gur ă şi mai ră u de treab ă . proces tuturora.un personal de zece ori mai numeros şi mai netrebnic decât cel de azi. ci crede ce. Acum adun ă tura de ghe ş eftari din Dealul Mitropoliei se pune să judece lumea. care să se schimbe din trei în trei ani şi să se sature to ţ i. ei au interes să fie mult guvernul liberal şi. căci numai cu libertatea. Acuma. Dar să nu ne uit ă m vorba. în care să încap ă to ţ i. şi astfel omul. pe rudele mini ş trilor şi prefec ţ ilor. iar la ceilal ţ i rechizi ţ ii şi perchizi ţ ii şi ordin verbal. un al patrulea prefect. pentru c. decentralizarea şi electivitatea func ţ ionarilor publici.i angajeze cu te miri şi mai nimica. Pentru sarcina de subprefect se cere atît ă ştiin ţă . fie func ţ ionari.i omul. sau advoca ţ i de antrepre nori.i găseş ti nici m ă car cusurul pe care . un al treilea revizor de şcoale. c. apoi [î]l reînfiin ţ ezi când ţ ara e iar bogat ă şi.njgheab ă Camera liberal ă. el vede daca notariul şi învăţă torul ştiu carte şi daca popa îşi vede de biseric ă ş. sau antreprenori de lucră ri publice. De acolo au interes ca liberalii să vie la guvernul central. stabilesc d. mai de treab ă şi mai cuminte român. În pred me tul alegerilor li se face primarilor cu ochiul de a protegia la muncile agricole pe cei ce ţin cu guvernul.m.ajung ă .atunci se m ă tur ă ţ ara de la [un] capă t pân ă la altul.a.i încape pe to ţ i. Ş-au făcut ei. adică vor să creeze un guvern de zece ori mai scump. nici timbru n. pentru ca cel ce au dat bani ţă ranilor să n. atît ă patriotism pe cât le poate avea numai un om cu mult ă şi temeinic ă cultur ă . a fost cel pu ţ in ho ţ i.şi scoat ă prietenii deputa ţ i.i dea . atunci e vremea ca un advocat fă ră pricini să se facă director de şcoală secundar ă . în orice caz. pentru că "libertatea" e în primejdie şi mai ales pentru că liberalii promit totdauna că nu se va mai plă ti nici o dare. ei se fac luntre şi punte ca să .au nimic şi nu ştiu nimic. Paş tele libert ăţ ii de la un capă t al ţă rii la altul.l condam n ă să . mii de locuri în care să încap ă .au dat să . besmeticit. egalitatea si fraternitate sadea nu se cârpesc toate coatele rupte. dar. alege cinstitele obraze propuse şi se. nici capita ţ ie. sau au procese cu statul. iar cel ce n. pentru că n. fiindc ă acesta atârn ă de Camere.o aş eze mai cu folos.aibă lucr ă tori. Oameni cari nu ştiu bine scrie şi citi în ţ ara noastr ă sunt mul ţ i şi vor fi din ce în ce mai mul ţ i.d.ar cere pentru serviciul lui. cel pu ţ in pe rând. şi în sfâr ş it el e autoritatea care cu vorb ă bun ă poate convinge pe ţă ran că trebuie să aleag ă de primar în sat pe cel mai harnic. cotul si calupul în ştirea lui Dumneze u şi râvne ş te a se face roat ă la carul statului. nu vede că to ţ i liberalii nu speculeaz ă decât să tr ăiasc ă de la dânsul.l are soarele şi daca are mai mult ă ştiin ţă decum s. şi Paş tele Domnului. iar func ţ ionarilor ? destituire.nvăţ at dou ă buchii lasă plugul. preotul. ci numai posturi multe.are să mai fie în vremea lor.

de ş i are o avere întreag ă băgat ă în sem ă n ă turi. Prin ideea curat negativ ă a libert ăţ ei.. polemizeaz ă cu citate.apoi. nu au nimic formeaz ă o societate pe ac ţ ii (un abonamen t la "Românul" sau la "Telegraf").a ţ i fost în stare să trece ţ i într .am fost decît foarte pu ţ in la guvern".avem să tr ăim. când sunt liberalii la putere.. iar clasele muncitoare? . au voit să reduc ă prefecturile. Cei care nu sunt nimic.a plă tit la termen şi un deputat vrea să ia mo ş ia cu pre ţ ul jum ă tate şi să se foloseasc ă şi de sem ă n ă turile omului . împreun ă cu toat ă casa. De la un capă t al ţă rei pân ă la altul se corupe orice sim ţ ire curat ă . îşi pune mai întâi degetul în gur ă şi vede câte "cuvinte" ii vin in minte. X sau Y. şi tot aş a in infinitu m. ca să vie înaintea tribunalelor.. Chiar învăţ a ţ ii no ş tri. dar de se potrive ş te. erau pe calea de. d. iar restul roş u face trebile celui unul. pentru că. dup ă cum zic d. neavând de risipit decât reparat urile făcute cu greu de conservatori. care totdauna se lupt ă cu greutatea vie ţ ii. însp ă imânta ţ i de delapid ă rile de bani publici.nia lor .de atâtea ori pune mâna ..i vine marfa. e alt ă căciulă ! La gazetarii români. liberalii din România au ajuns la ideea pozitivă că libertatea trebuie să le dea şi de mâncare şi încăl ţă minte şi lux şi tot ce le pofte ş te inima. Ici unu1 e aruncat pe uli ţ i cu o familie grea. şi apoi acela face treaba celorlal ţ i cându . deschid jurnale în care arat ă "na ţ iunii suverane" că libertatea e în pericol. numai să se treac ă . tot astfel facem şi cu cuno ş tin ţ ele.s conservatori[i] la putere.am vă zut că. Din abecedarul economic. orice om onest.o să cread ă că ei sunt mântuirea. n. când vor să polemize ze. care nu însemnea z ă nicăieri alta decât ca să nu fiu oprit de a munci.nve ţ e ceva cu care să se poat ă hr ă ni. pentru ca să vad ă pus în locu. nimic. Conservatorii au încercat ani îndelunga ţ i de zile a cârpi o clă dire a că rei temelie chiar e o mare greş ală. le luă m frumos din căr ţ i str ă ine. au botezat crimele delicte. au suflat în ele şi au disp ă rut ca şi când n. nu reprezentea z ă . . pentru că au ieşit dintr . Precum ni s. De câte ori le arăţ i toate ispr ă vile zic : "Apoi noi n. La chemarea aceasta se deschide . adic ă înaintea unor oameni cari avea con ş tiin ţ a greut ăţ ii crimelor.o bun ă diminea ţă cu buretele preste toat ă dezvoltarea istoric ă a ţă rilor.apuc ă la noi să scrie un rând ca să lumineze neamul .presa este lumina. Au tras la sor ţ i să vad ă. dincolo un arenda ş e dat afar ă de pe mo ş ia statului. ţin. şi dac .arenda ş ului liberal pân ă şi cenu ş a din vatr ă .te bine.i aş a ? Cât vom tr ăi. am ă gesc mul ţ imea. Dup ă aceea. când ajung sus.au deprins şi cu treaba asta. cu cât mai mult ve ţ i izbuti întru aceasta.ar fi fost de când lumea. mai ales la cei liberali.n raft şi scoate la iveală o carte nem ţ easc ă sau una fran ţ u z easc ă şi ră sfoie ş te pân ă ce găseş te cei trebuie. Să fie d.. adică de a produce bunuri reale. Şi astfel mii de oameni râvnesc în ţ ara aceasta să capete avere şi onori pe calea statului sau cel pu ţ in să tr ăiască de la dânsul.. a. Cutare minune a str ă in ă t ăţ ii. lucrul e şi mai simplu.n pă sat . Acesta e liberalismul la noi în ţ ar ă . De câte ori un creş tin s. Cât lumea n. să ne curg ă laptele . fă ră a ne preocupa mai departe din câte elemente economice se compu n lucurile. d.o minunat ă mori ş că de creier..a func ţ iilor existente. Aş ! De. X să nă tos. au redus prim ă riile la sate. Astfel i. făcând .şi dă nici el seama de unde . bun e Dumnezeu si va avea grijă de clasele pe care le să ră cim şi le stoarcem. de plastografii liberale ş. un fel de filiale. Familii ultraliberale s. pentru a putea controla mai de aproape pe primari. nu .avem alt chin decât să băgă m mânile în mânicele paltonului venit de la Viena şi piciorul în cizma parizian ă .. deci trebuie să fie neap ă rat adevă rat şi să se potriveasc ă . formea z ă apoi comitete prin jude ţ e.. V.a înfiin ţ a şcoli reale şi de meserii. le aş ternem pe hârtie în limb ă pă să reasc ă şi facem ca negustorul care nu. Pe apa Sâmbetei mearg ă ! Apres nous le déluge. cu liste exacte a domenielor statului şi.i pe un om care ştie tot atâta sau şi mai pu ţ in decât dânsul. care dintre ei să fie "conservator".a gata din str ă in ă tate şi n. pe care o ţinea de pe o zi pe alta cu leafa lui. a vorbit cutare lucru.nii mei.. în care să intre progenitura acestei genera ţ ii corupte şi să .aduc toate d.a doua zi cum au venit liberalii. notari şi perceptori. fac alegerile şi. Dar un palat zidit în zece ani se strică în dou ă zile.

Sfânt. compus din prea pu ţ ine file.au avut amestec cu nimenea.am avut cod. de acolo poveş ti. de . de acolo însă şi nep ă sarea lui pentru forme de civiliza ţ ie care nu i se lipesc de suflet şi n.i zise într . dă ruia pan ţ irilor şi dă ră banilor locuri bune pentru păş unarea hergheliilor de cai moldovene ş ti. de acolo limba spornic ă şi plin ă de figuri. tă tari.ncă pea.i drept şi ce. popo.o zi. făcea m ă n ă stiri şi biserici. încât Vodă . dup ă cum l.o parte şi dintr . Un asemenea popor însă îşi impune feliul lui de a fi şi vecinilor. legende. cu calul frumos. daca voieş te cineva o dovad ă anatomic ă despre aceasta.dic ţ ionarul nepaginat al capului. venind.au. dar nici să raci nu sunt. pe care stau scrise libertate. "Ia slă be ş te . Ce ar zice liberalii de la noi daca le. avuse[se] mai multe rânduri de neveste.şi produce ramurile sale proprii şi frunzele sale proprii încet şi în mod firesc. iar oamenii se tr ă geau la munte şi lă sau câmpul limpede în urma lor. El are mâini şi picioare mici. că ne strici obiceiele".ai fost trecut cu buretele peste kolakiile şi bizantinism ul acestor damblagii.nşir ă. nici urm ă n. pentru că simte ce soi de şcoli avem. si iar desc ă leca târguri şi iar se. n. c. averi mari iar n. pân ă ce şi. şi nu şi dă nici azi bucuros copiii la şcoal ă. legalitate. tot pe atuncea în Rusia de amiaz ă zi se introd uc pe zi ce merge datinele române ş ti pintre malorosieni.am spune că. şi apoi iar bă tea turcii. care ca cioban au avut mult ă vreme ca să se ocupe cu sine însu ş i. cu turmele bogate.o vad ă cu ochii.alde gaze . case de vălă tuci acoperite cu paie. Parc. pân ă la Regulament.alta.acolo cumin ţ ia românului.apuca pe om vremea pe cale de munte.i am ă gea pe du ş mani prin glas de buciume în văi şi prin codri. Bietul Ştefan Voievod ! El ştia să facă fă râme pe turci. cântece. să se poat ă înjuga boii la venirea tă tarilor şi dintr .un cuvânt de acolo un popor plin de originalitate si de. Ţ ar ă să racă . a. care au îndr ă git feliul de a fi al românului ? Dar aici se iveş te totodat ă întrebarea : cui i.au îngropat cu cinste la m ă n ă stirea Putnei. cară cu dou ă oiş ti. nesfânt. Poporul nostru au ră mas nep ă s ă tor la reformele grece ş ti. fraternitate. de acolo sim ţ imân t ul adânc pentru frumuse ţ ile naturii. pân ă ce venea Vodă de . din buzun ă rile cărora scoteam ce ne pofte ş te inima. fran ţ u z e ş ti.a mai ră mas prin sate. Au venit grecii. fără trud ă . a turmelor de oi şi de vite albe. ca să ne puie la cale.o ţ ar ă agricolizat ă . pe când na ţ iile cari muncesc mult au mâni mari şi picioare mari. limb ă şi datine. pentru a li se da foc la călcarea du ş man ului.au putut veni în minte de a introduce toate formele costisitoare de cultur ă ale apusului într .. ci sunt totdauna gata de ră zboi.veninau fântânele. bea bine la vin vechi de Cotnar şi din când în când tăia capul vreunui boier sau nasul vrunui prin ţ tă tă resc. abia pe la anul 1830 ? . leşi şi unguri.ai no ş tri. vedea el pe cine nu.ne.au domnit o sut ă de ani. şi.o fecioreasc ă putere format ă prin o munc ă plă cut ă . cari nu ştia mult ă carte dar au mult ă minte să nă toas ă . pe când ei introd uc istorii fran ţ u ze ş ti în institu ţ ii. suveranitate şi alte cuvinte tot cu atâta cuprins material şi dup ă aceea le. De acolo multele tipuri frumoase ce se gă sesc în pă r ţ ile unde ai no ş tri n. st ă pânire pu ţ in ă . Apoi desc ă leca târguri de. Nifon patriarhul.i strâmb ştia fiecare din obiceiul pă mântului şi judecat ă mult ă nu se.apoi vai de capul lor ! Îi mersese vestea voievodului românesc şi moldovenilor că nu sunt deprin ş i a sta pe saltea turce ş te. ce ştia el de sub ţ ietura de minte din vremea de ast ă zi ? Până la fanario ţ i n.nsura. Ce.a lungul râurilor. biruri mai de loc.1 vă zuse de nu pleca în ţ ara cui l. care să se potriveasc ă pe deplin cu teoria lui Darwin.au fost avut! Acesta . ş . Ce. Şi tot astfel au fost pân ă .au închis ochii în cetate la Suceava şi l. Radu Vodă cel Mare adusese în ţ ar ă pe sf. Dar sfântul. Ci înainte acest sentiment de să nă toas ă barbarie era predo m nitor. ruse ş ti. egalitate. pentru introducerea paragrafelor ş.au ră să rit din inima lui. ba se da foc ierbei şi se. un semn că nici trebuia'. începu să dea sfă tuiri pentru schimbarea legilor şi obiceiurilor. pentru ca să moar ă du ş manii de flă mângiune şi de secet ă . mai puind pe la soroace şi câte un Ştefan sau Mihai Viteazul. Românii au fost popor de ciobani şi.i sentiment ul orică rui popor să nă tos căruia.n vremea noastr ă . Când au ieşit din ţ ar ă . oameni vârto ş i. cea dântâi legiuire important ă şi plă smuit ă . ştia ni ţ ică slavoneasc ă .are decât să se uite la picioarele şi la mânile lui.i propui să .şi bă tea el capul cu idei cum le au d. prietenia lui cu codrul.tari de .o mai fi şi civiliza ţ ia si voia s.i altoie ş ti ramuri str ă ine pe când el e dispus a. Sentreba şi el ce.

au reformatorii că lucrurile acestea nu vor ţinea bani ? Şi.adev ă r românesc. atâtea chile ne ţin m ă rfurile importate din str ă in ă tate. Dar puterea fizică a unui om e restrâns ă . lui nu . Cu toate acestea tocmai calea contrar ă urmeaz ă . În acest "ceva" mai mult. adică 80 de oameni cari îmblau cu zilele în palm ă şi ţineau neatârnarea tă rii prin iste ţ ie şi adesea prin sacrificiul persoanei sau al averii lor. Va să zică prisosul pe care muncitorul îl poate pune la dispozi ţ ia civiliza ţ iei şi a junilor crescu ţ i la Paris e foarte mic. nici ungur nu caut ă să . pentru că nici turc. cheltuie ş te prisosul timpului şi banilor lui. atunci începi a mânca însu ş i capitalul de munc ă al oamenilor. ci le schimb ă de. nici leah. se plă te ş te numai şi numai din prisosul gospod ă riei private. şi.1 poate pune la dispozi ţ ia societ ăţ ei sub form ă de dare.l numi "tot ce este românesc". în cuvântul să u de la circ. n. Atâtea doni ţ e de grâu pe o doni ţă de lemn. VI. C.i purta. Dar ce le pasa d.. Daca vei hr ă ni cu ele câteva mii de stârpituri liberale. Ţinem seam ă de aceste cuvinte. cultur ă . El face ciubere şi doni ţ e. dac ă ştiau că vor ţinea.şi pierd vremea prin str ă ini.a dreptul pe . deci trupe ş te şi suflete ş te ? Apoi de ce munce ş te omul ? Ca să aibă el din ce tră i.au făcut calculul că aceast ă putere va avea de hr ă nit din prisosul ei liberali. atâtea mii de chile ne ţine Constitu ţ ia. nici compensea z ă prin ceva munc ă social ă. pierde .lui . iată ţ ara pe când eram eu tân ă r". care . şi încă şi acela cu trebuin ţ e foarte mici. . Ţ ara n.Sigur că numai oameni cari nu .i ucizi economic. de institu ţ ii şi de forme lipsite de cuprins al că ror complex liberalii au apucat a. pentru ca mâine să poat ă reîncepe munca cu mijloace mai multe. şi încolo un prea mic prisos. A. nici de vrun duh aş a de sub ţ ire nu se bucur ă . Dacă ascult ă vioara sau petrece să rb ă torile. trece în Ţ ara ungureasc ă şi nu se mai încurcă .întreba d.ar pă rea mai natural decât ca oamenii să ia lucrurile aş a cum sunt şi să nu caute în nouri ceea ce. grâu. atâtea chile ne ţin tinerii ce.al copiilor.lor de aceasta ! Liberi nu sunt de a să ră ci lumea? D.au ştiut de unde. El produce ceva mai mult decât consum ă . mâncând chiar condi ţ iile de existen ţă a claselor produc ă toare. cu un cuvânt toate liberalismurile. adică compensa u pe deplin munca social ă care .i trebuie pentru a reproduce. atâtea ciubere de grâu pe un ciub ă r de lemn.n palm ă . nu însă ceea ce.şi cuno ş teau ţ ara deloc. Dacă am face şi noi socoteala mo ţ ului din Ardeal am zice : Atâtea mii de chile de grâu ne ţine o chilă de fraze liberale.i dinaintea nasului lor. dac ă istove ş ti pre acesta. pe care o istovesc din ră dăcini. Deci abecedarul nostru economic zice : Natura i.au dat fiecă ruia atâta putere ca să se poat ă ţine bine şi să mai puie şi ceva la o parte.a dat omului putere mă rginit ă . Nimic n. atunci nu ne mai ră mâne nimic pentru ceea ce este într.un cuvânt tot ce e comun al na ţ iei. Din acest prea mic prisos al gospod ă riei produc ă torului tr ăieş te toat ă civiliza ţ ia na ţ ional ă . ci i. cum şi cine îi va pl ă ti ? Nu ştia absolut nimenea cum stat. va să zică condi ţ iile muncei de mâni. căci natura n.i trebuie pentru ca să şi ţie sufletul lui ş . Prisoasele economiilor individuale constituiesc o sum ă cert ă. Astă zi avem zeci de mii de liberali cari nici îmbl ă cu zilele . nici chiar banul. Frază ş i adev ă r. 40 de boieri mici. atâtea ne ţin legile fran ţ uze ş ti. biseric ă. " Ţara ? . nu prisosul lor.. în acest prisos sunt cuprinse : întâi ceea ce.i taie. Moţ ul din Ardeal e un negustor foarte cuminte. cumc ă din acel prisos se hr ă nesc toate formele civila ţ iei şi că.i trebuie la nego ţ nici un fel de samsar. socotit ă numai pentru a se ţinea pe sine şi familia. c. Oare crezut . armat ă . vorbea cu dispre ţ despre calitatea cea mai bun ă care o aveau boierii. de unde îţi mai ră mân condi ţ iile pentru între ţ inerea unei culturi să nă toase şi temeinice ? Două sute de nebuni m ă nânc ă desigur mai mult decât un singur în ţ elept. Dacă hr ă nim cu acest prisos str ă in ă tatea de idei. advoca ţ i. condi ţ iile existen ţ ei lor private. încât la 30 000 de suflete venea un boier. pentru cultura na ţ ional ă în adevă ratul în ţ eles al cuvântului. Rosetti.var ă şi alte soiuri de parazi ţ i.avea pe umerele ei decât 80 de oameni.40 de boieri mari.

tund oi şi numai în zi de să rbă toare stau mânile şi lucreaz ă crierul. în sfâr ş it să pt ă mâna toat ă e a stomah ului. iar când vrea ceea ce nu poate nu. deci acestea sunt esen ţ iale. cu cât mai abstracte sunt.ndemâ n ă . ? "Lumineaz ă . "Să po ţ i. abstrac ţ iunile le vin foarte bine la. alt ă dat ă însemna să rac.l încălze ş ti pe nimenea şi vorbe ră mân toate abstrac ţ iunile şi. Ci în str ă in ă tate în genere nu prea iau oamenii gazetele în serios întrucât s.a da exemple din ţ ar ă dă m unul din str ă in ă tate. Tot aş a.au învăţ at mai nimic de la str ă ini decât să vorbeasc ă sub ţ ire.te şi vei fi".atunci vei şi voi".atunci sunte m tra ş i pe sfoar ă . ast ă zi miş eii în în ţ elesul nostru st ă pânesc toat ă ţ ara de la un capă t la altul. prin să r ăcia str ă mo ş ilor. gazetarii no ş tri au şi mai mult ă nevoie de gur ă decât de cap.i în toate min ţ ile. Materia vie ţ ii de stat e munca. fie cum o fi. Poate contrariul e adevă rat. să se îmbrace sub ţ ire şi să puie lumea la cale cu fraze. căci omul vrea ceea ce poate.Înainte de.i trebuie ş te guvernului sau adversarilor săi spre a inaugura suirea unora şi coborârea altora. Mişel. sau exist ă ş . Căci ce este statul şi ce scop are el ? Nu din carte ? aievea. Odat ă voievozii române ş ti dă ruiau prin hrisoave pe "miş ei" în în ţ elesul lor. merge la biseric ă. Că este aş a ne e dovad ă suma de cuvinte cari însemnea z ă relele morale prin cuvinte împrum ut a te să ră ciei şi boalei. sau nu exist ă . cu vorbe nu. unul croieş te. dar şi în str ă in ă tate lucreaz ă în mare parte gura. altul coase. Oricum le.atunci sunte m tra ş i pe sfoar ă . Socialistul Bebel. la câmp se ar ă.om pofti". Oamenii scot acolo gazete în toate zilele şi neavând ce spune. Iasă cineva pe uli ţă sau la câmp şi va vedea îndat ă ce e. lipsa de credin ţă . adică lumina. cuprinsul lor nu sadaog ă . Dar cu asemenea cultur ă din gazete au început reformato rii no ş tri. Tot astfel. . în foaia sa "Volksstaat". ş . atavistic. deci având mai pu ţ ine de împ ă rt ăşit decât str ă inii. un al treilea bate fier[ul] pân ă . se secer ă . traiul ră u în familie.elend" german. Fraza întoars ă nu va fi nici mai clara şi mai cuprinz ă toare de cum e.i cald. spune urm ă torul lucru: "Sau exist ă Dumnezeu.l au.i şi cu ? "Voieş te şi vei putea !". să rbă toarea e a creierului şi a inimei. altul cump ă r ă . zavistuirea bunurilor altuia. "Fii şi te vei lumina !". Să nu ne înş elă m. scopul munci bunul trai. în sfâr ş it presa nu .atinge de partea lor inten ţ ional ă . Tot astfel sunt toate frazele radicalismului. De aceea se şi vede care e ră ul cel mai mare : să ră cia. Cultura frazelor o puteau învăţ a bine din gazetele str ă ine. Dar. "misérable" francez şi .ai întoarce. cu atât sunt curat ă vorb ă de clacă. căruia îi trebuie neap ă rat mai mult decât are. aproape toate sunt câş tigate sau prin să ră cie proprie sau. averea. ba adesea contrariul lor coprinde mai mult adev ă r decât ele înşile. furti ş agul. ţ es. boala.i cu mult mai mult decât o fabrică de fraze cu care făţă rnicie omeneasc ă îmbrac ă interese str ă ine de interesul adevă rat al poporului. ră utatea. Să zicem : "Sau nu exist ă Dumnezeu. Mai pu ţ in cul ţ i. Atunci se folose ş te omul de prisosul liber al unei vie ţ i de munc ă . anul 1873. se sam ă n ă . fă ră ca crierii să ştie mult despre aceasta.. Căci nu mai este îndoial ă că n. Sărac e cel ce se simte să rac.atunci putem face ce. căci prin mijlocul lor po ţ i scrie coale întregi fă ră să spui nimic. colo meli ţă cânipa. ş . ş . şi. Căci o existen ţă lung ă şi sigur ă va avea drept fruct al ei cuno ş tin ţ a. dup ă aceea la hor ă .om pofti". Beţia de cuvinte din gazetele române ş ti e numai întrecerea be ţ iei de cuvinte din cele str ă ine.atunci putem face ce. Colo unul vinde. pentru că nu. darul be ţ iei. Se ştie că sunt făcute pentru a trezi patimele societ ăţ ii şi a crea în public atmosfera ce. Sărăcia e izvorul a aproape tuturor relelor din lume. azi înseamn ă lips ă de calit ăţ i morale. Sărăcia trebuie luat ă în în ţ elesul ei adevă rat.

şi senmul ţ esc ? cine ? Cei cari precupe ţ esc munca lui în ţ ar ă şi în afar ă şi clasele parazite. deci e supus la o trud ă mult mai mare decât poate purta. ba nici m ă car prin şcoli profesionale. cari reguleaz ă modul în care are a se face tranzac ţ iunea X între indivizii A şi B. dar erau române ş ti. Din contr ă am urmat. nu se schimb ă prin axiomul că to ţ i oamenii sunt liberi prin drept înnă scut şi imprescriptibil. În aceast ă manipulare na ţ ia agricol ă totdeauna pierde. şi mul ţ i bă trâni vor fi ţinând minte epoca în care un str ă in nu putea fi bresla ş .au ţinut de relele accidentale şi fără însemn ă tate. produc o scumpete artificială. deci trebuia îmul ţ it ă produc ţ ia şi bra ţ ele produc ă toare. ş . nu mai pomenim apoi că institu ţ ia au fost atât de puternic ă încât împ ă r ăţ ia. de ora ş ele Moldovei ? Toate împrejur ă rile acestea însă nu se schimb ă prin fraze.a fi exploatat ă de vecinul industrial. tot in aceea ş i vreme vam ă . Căci firul de grâu trece prin dou ă zeci de mâni de la produc ă tor pân ă la consuma tor şi pe aceast ă cale se scumpe ş te. va să zică ea pă gube ş te dublu în toate tranzac ţ iile ei. Evul mediu avea o form ă pentru pă strarea fiecă rii ramuri de produc ţ iune.au avut ce. Deci condi ţ ia civiliza ţ iei statului este civiliza ţ ia economic ă . La noi evul mediu au ţinut pân ă mai ieri.ar avea decât să asem ă neze fiziono mia de azi a Bucure ş tilor cu aceea pe care o avea înainte de cincizeci de ani. Încă rcând 500 de vagoane cu grâu cape ţ i în schimb o jum ă tate de vagon de obiecte de lux. în oraş plă te ş ti pânea cu pre ţ ul cu care se vinde la Viena sau la Paris.aceasta era autonomia breslelor şi îngr ă direa lor fa ţă cu orice agresiune de din afar ă. Pe când na ţ ia agricol ă plă te ş te atât transpor t ul cât şi vama şi câş tigul comerciantului la cump ă r ă tura unui articol industrial.? Ce să mai zicem de Iaşi şi.i trebuia.şi arunca privirile la ră ul esen ţ ial ai societ ăţ ii s.se trebuin ţ ele. adic ă acela care se face pretutinde nea. nici prin regula căci to ţ i sunt nă scu ţ i egali. un fel de manipulare care scumpe ş te articolele.alalt ă ieri.i vorb ă . nu e mai pu ţ in adevă rat că sunt cel mai general articol de produc ţ iune. ba de. Nu mai pomenim că pricinele dintre bresla ş i se hot ă rau la staroste şi se înt ă reau numai de Vodă. transpo rt şi câş tigul comerciantului se scad din pre ţ ul cu care na ţ ia agricol ă îşi vinde productele. Nu. Căci profesiile lipsesc. c..au introd us consulatele în ţ ar ă sub numele şi forma de "stă rostii de breasl ă". dacă constituiesc o trebuin ţă general ă. C. azi . A introd uce formele unei civiliza ţ ii str ă ine fără ca să existe corelativul ei economic e curat munc ă ză darnic ă . Samsarlâcul care mijloce ş te schimbul între productele noastre şi cele str ă ine încape pe zi ce merge în mânile str ă in ă t ăţ ii. Apoi e cumplit de mare diferen ţ a între valori. pentru că lipsesc condi ţ iile lor de existen ţă . devin proletare. a Austriei şi. la cump ă r ă tura celor str ă ine. Va să zică.un cuvânt na ţ ia agricol ă e expus ă de. Num ă rul produc ă torilor. dă înd ă r ă t. În veacul nostru se. nu erau aş a de str ă luci ţ i Bucure ş tii pe atuncea. pentru că productele ei sunt uniforme în privirea valorii şi. în genere.nmul ţ eau trebuin ţ ele.Calităţ ile morale ale unui popor atârn ă ? abstr ă gând de clim ă şi de ras ă ? de la starea sa economic ă . Dar aceste împrejur ă ri nu se schimb ă nici prin legi civile.. . neputân d concura cu fabrica. Oameni bă trâni n. pentru că cele dou ă zeci de mâni corespu n d cu cinci zeci de guri cari. La ţ ar ă putrezesc grânele omului nevândute. În loc de a. mici prin participarea tuturor la afacerile guvern ă rii. având a tr ăi de pe dânsul. Dar aş a au făcut liberalii no ş tri. Blânde ţ ea caracteristic ă a poporului românesc dovede ş te că în trecut el a tr ăit economice ş te mul ţă mit.a pierde pe zi ce merge clasele sale de manufacturieri. îmul ţ indu . totdauna foarte diplomat ă . cari în ţ ara noastr ă sunt absolut numai ţă ranii. Dovada cea mai buna pe continent e chiar popurul nostru. trebuiau îmul ţ ite izvoarele produc ţ iunii şi nu samsarlâcul. la vânzarea productelor ei. căci la urma urmelor tot nego ţ ul nu e decât un soi de samsarlâc între consu ma to r şi produc ă tor. cari.

zic. bresle nu mai avem.constitu ţ ionale s. decât în statul cu legile cele mai liberale. Azi ţă ranul scade pe zi ce merge. aceş tia vor fi mai liberi. asemenea. au aceea ş i atit u d i n e de m n ă ş i al ă tu ri de ele pre s a din ţ ar a noa s t r ă înfiere a z ă mâ r şă via s ă vâr ş it ă prin st ă r ui n ţ a Aust riei. Ră ul esen ţ ial au fost că se. şi liberalismul le. In 187 6 scrise s e fru m o s u l articol Grigore Ghica. în 187 7 el scrie articol ul Ră pirea Bucovinei pe care . v. E. Nu doar c.au adus la sap ă de lemn. Acu m Convo r b irile liter a r e pu blic ă un vehe m e n t articol al lui Nicu Xeno p ol con t r a guver n u l u i au s t r i ac şi lau d ă ab ţ i n e r e a de la ser b a r e a Româ n ilo r. Serbar e a din Bucovin a înd r e p t a t ă con t r a Româ n ilo r în Conv. gă sim cump ă r ă tori str ă ini chiar în ţ ar ă şi am putea să ne luă m lucrurile în spinare şi să emigr ă m la America. Căci statul are nevoie de clase puternice. pentru că sim ţ im că starea poporului românesc e nesuferit ă şi că ne. mâine să vrem să vindem ce avem. Da ţ i. 446 449. Ghica Convo r b i rile liter a r e. mai egali. în Princip a t e le unite vede m cald sp riji n şi uitar e de pati mi în mo m e n t e de du r e r e na ţ io n al ă . Cu oca zia co me m o r ă rii mo r ţ ii lui Gr. Toro u ţ i u . Înainte de 30 ?40 de ani aveam o clasă puternic ă de ţă rani. Prin atârnarea noastr ă economic ă am ajuns ca toate guvernele. în statul absolutist.Deci salus re[i]publicae sum m a lex esto.mul ţ eau trebuin ţ ele fără a se înmul ţ i produc ţ ia sau fă ră a se urca în mod considerabil valoarea ei. II. nu bogat ă . Căci omul are pe atâta libertate şi egalitate pe cât ă avere are.ar sta în rela ţ ii cu consulii. nu de stârpituri ? ne înnegrim. ho t ă r ăş te înfiin ţ a r e a la Cern ă u ţ i a un ei univer si t ăţ i ger m a n e al că rei sco p era pr o p a g a r e a ger m a n i s m u l u i ş i sl ă birea rezis t e n ţ ei na ţ io n a le a Româ n ilo r. Dar în aceast ă încurc ă tur ă vina istoric ă şi blestemul urma ş ilor să caz ă asupra celor ce. 310. ale cărui interese sunt identice cu ale ţă ranului.mi statul cel mai absolutist în care oamenii să fie să nă to ş i şi avu ţ i.am încurcat ră u.l împle oameni ce abia ştiu a îndruga dou ă cuvinte. să se azvârle toat ă asupra puterii statului. I. când nu vom mai avea nimic în România. ca să domneasc ă . au făcut ca clasa de mijloc. inegalitatea claselor şi nelibertatea. aceast ă acuzare ar fi prea gravă pentru ca s. destul că avem dovad ă că pe valea liberalismului mergem tocmai dempro tiv ă .a scris articolele sale. In 187 5 guver n u l au s t r i ac se preg ă te ş te s ă ser b e z e sgo m o t o s anex ar e a Bucovin ei la Aust ria ş i pen t r u a da eveni m e n t u l u i o mai mar e str ă lucir e. Iar cel să rac e totdau na sclav şi totdau na neegal cu cel ce st ă deasupr a lui. not a 180). Pu ţ in ne pas ă pe baza căror principii metafizico . (VIII) 187 5.o facem cuiva. In vre m e ce la Româ n ii din Bucovina vede m suf eri n ţă dar ş i re zi s t e n ţă fa ţă de încerc ă rile de des n a ţ i o n a li z a r e. Ne înnegrim unii pe al ţ ii ? vorbesc de naturile mai nobile. pg. unii pe al ţ ii. Eminesc u d u p ă ce face un scu r t isto ric al ra p t u l u i ş i al asa si n ă rii lui Grigore . Să nu ne facem iluzii. îl prefer statului celui mai liber în care oamenii vor fi mizeri şi bolnavi.au fă ptuit tot ră ul.l p u blic ă în Curier ul de Ia ş i înca d r a t în negr u. Mai mult încă. şi începuturile unei clase de mijloc. în care să pornim cu toate ale noastre. care au format cadre goale. Chiar ar fi bine să ne luă m de pe acuma o bucat ă de loc în Mexico. dar cuprins ă . au creat guvern reprezen tativ pentru ca să . în care au intrat tot gunoiul societ ăţ ii. Ut. nego ţ ul încape pe mâini str ă ine încât.ar fi putut realiza bunul trai al claselor României. în loc de a că uta să munceasc ă şi să înfloreasc ă . o cit. (v. să atârne mai mult ori mai pu ţ in de înrâuriri str ă ine. asupra liberalilor de orice nuan ţă . spun ă ele ce or pofti. 18 7 7) Ră pirea Buco v i n e i In anii 187 5—1 8 7 7 opinia pu blic ă din ţ ar a noa s t r ă e su r ex cit a t ă de prov o c ă rile guver n u l u i aus t r i ac. Un ase m e n e a spec t ac ol avea înain t e a ochilo r Emines c u cân d şi. fie ele în orice parte. dar cu oameni mizeri. proprietar ul. din par t e a ziar el o r ş i revist elo r ro m â n e ş ti. 1 Febr u a r pp. apoi neparticiparea la guvernul ţă rii erau rele cu totul neesen ţ iale. compus din oameni boga ţ i şi să nă to ş i.

prin t r e cari curg apele cele lim p e z i. Fiar ă s ă lbat ec ă şi iute. La m ă rim e ca un bou du m e s t n i c. cau t ă de p ăş u ne înd ă r ă t hra n a lor. poa t e s ă sar ă ca şi cap r ele de pe o stâ n c ă pe alta. ciute. ş'ale Ardeal ul u i se lovesc. . la cap mai mic. su n t mari câr d u r i de cai s ă lba tici.care acu m. acolo Ştefan. dar nu atâ t de prielnice s ă n ă t ăţ ii.a mira r e a. tot u ş i st ă p â n ii lor nu aveau pu t e r e. câte ne . care în rang şi în neat â r n a r e era egal cu pa t ri a r h ii. cu a noa s t r e mâ ni vom zug r ă vi icoa n a Moldovei de pe acea vre m e. un om de 70 de ani şi înc ă mai mult de 80 este de . 30 Sept. coar n el e îi sta u dre p t în su s.Ghica. mai înalt în picioa r e. s'a fă cut Bucovina.o vârs t ă de b ă trâ n e ţ e adâ n c ă . pe n t r u ca sufle t el e noa s t r e s ă nu uite Ieru s ali m u l. su n t ascu ţ i t e şi nu m a i pu ţ i n pleca t e într' o par t e. Dintr e vitele albe m ul t e mii se duc prin ţ ar a le ş asc ă la Saxonia sau la Bran d e n b u r g şi de acolo se duc mai de p a r t e. Fără de lege nep o m e n i t ă .Dar nu vom lă sa s ă se închi d ă aceas t ă ran ă . bivoli s ă lba tici şi în mu n ţ ii des p r e Apu s o fiar ă . iar de la Miaz ă no a p t e se vede de lâng ă apa Cerei mi ş ul ui. . care din t r ' o par t e şi din t r ' al t a de pe vârf u rile m u n ţ il o r se pogo a r ă la vale cu un' su n e t pre a fru m o s pe aces t e lat u ri fă cân d u . Oile cele s ă lba tice. în par t e a cea mai vechie şi mai fru m o a s ă a ţă rii noa s t r e. ca şi cu m ar fi el ap r o a p e în ung hi ul ţă rei. şi şirurile vechi.le ase m e n e a unei mâ n d r e gr ă dini. Prin n ă sip u l p ă raelo r. Căci acolo e sfân t a ceta t e a Sucevei. gru m a z u l mai ma r e. scau n u l Dom niei vechi cu ruin ele m ă ririi noa s t r e. pri n politica au s t r i ac ă şi inva zi a Evreilor. "Unii ţă rani era u vecini. Pe cân d dincolo su n t mu n ţ i cu po mi şi cu al ţ i cop aci ro di t o ri. ara t ă că ran a ce ni s'a f ă cut nu o vom lă sa s ă se închid ă şi că mer e u ne vom ad u c e ami n t e de r ă pire a celui mai fru m o s col ţ din ţ ar ă . cap u l nici într' o par t e din a dre a p t a sau din a stâ n g a.şi înto a r c ă . îmblâ n z i t o r u l de zim b r i. la pâ n t e c e sub ţ i r a t e c. Emine sc u ara t ă ap oi înflo ri re a de pe vrem u r i a Bucovinei ş i dec ă de r e a ei du p ă anexa r e a la Aust ria. acolo doa r m e Drago ş . acolo scau n u l firesc al un ui Mitro p oli t. acolo su n t moa ş t ele celor mai ma ri din t r e Dom nii ro m â n i. la 177 7 aceas t ă r ă pire fă r ă de sa m ă n s'a înch eia t pri n vă rsar e a sân g el ui lui Grigorie Ghica V. un d e nu m ai hot a r el e Moldovei. cu dis p r e ţ u l oric ă r ui dre p t al gin ţ ilo r. se gă se ş te praf de aur. deve nit întu n e c a t în no a p t e a ra p t u l u i. nici nu . La an ul 177 4 au intr a t o ş tirile aus t r ie ce ş ti. care în zilele seni n a t e se poa t e vedea pe vre m e a Apu s u l ui soa r el ui din Ceta t e a alb ă . c ă ci în gru m a z u l cel scu r t nu au nici o înch ee t u r ă şi nu po t s ă . aface r e de 'ntr e o m u e r e desf r â n a t ă şi într e pa ş ii din Bizan ţ . citat ă . zid ul de ap ă rar e al cre ş tin ă t ăţ ii. Articolul a fos t pu b lica t în Curier ul de Iaşi din 187 7. est e la m u n t e şi are aer rece şi s ă n ă to s. un el ti r e mi ş eleasc ă . "La ma r gi n e a ei st ă Ceahl ă ul. Negu ţă t o ri a stu p ilo r este mul t ă şi în do b â n d ă . c ă prio a r e. prin cod ri su n t cerbi. c ăci aici se stâ r n e s c un fel de frigu ri şi locuit o rii nu aju n g la vre . şi se vede a ş a de cura t. Eat ă cu m un om din veacul trec u t desc rie ţ ar a: "Aceast ă pa r t e de loc zice el. Emines c u se într ea b ă cân d va veni ora în care por t r e t u l se va lu min a din no u.i ped e p s i cu mo a r t e ea lucr u ce se cuvine nu m ai Dom n u l u i st ă pâ n i tor. Pe lâng ă hot a r ă . cel Mare la Putn a. Cu a noa s t r e mâ ni o vom de sc hi d e dea p u r u r e a. Vod. dea p u r u r e a o du r e r e pen t r u noi. des p r e câm p u r i. le vom îm p r o s p ă t a în ad u c e r e ami n t e. acolo Alexan d r u înte m e e t o r u l de legi. E rep r o d u s de Scurt u în ed.cale de 60 de ceas u ri. pe cân d cealalt ă par t e a Moldovei este de câm pii c ăldu r o a s e. ce se încep din mu n ţ i. în pace fiin d cu Poar t a şi cu Moldova.au r ă ma s. ale ţă rii le ş e ş ti. pe care Moldove nii o nu m e s c zi m b r u . nici a . vân z a r e a Bucovinei va fi o ve ş nic ă pat ă pen t r u împ ă r ăţ ia vecinia. Povesti n d o legen d ă în leg ă tu r ă cu por t r e t u l lui Ştefan.

dar nu est e su p u s lui.şi pl ă ti d ă rile. Oame nii. su n t r ă z ăş ii cari mai bine s'ar che m a oam e n i de ţ ar ă slob o z i ca şi pa r t e a Boerea sc ă . Din toate acestea.1 mu t e într' alt sat. ci locue sc prin sate şi. fă ră mu nc ă . care pa t ri a r h u l nea p ă r a t treb u e s'o fac ă . Boerii su n t cur a ţ i Moldove ni şi soco t e s c înce p e r e a lor de la Ră mleni că se trage. ră z ăşii s ă ră mâie întru ale lor. chiar la 1777 Austria avea de scop a împ ă r ţ i Bucovina în "ocoale de oş teni pede ş tri" du p ă cum era în Slavonia şi în Croa ţ ia. Mitro p o lit u l nu d ă nimica Patriar h u l u i şi nu este nici de cu m înda t o r i t ca s ă în ş tiin ţ e z e pe el pen t r u pricinile biserice ş ti de la Moldova sau s ă .raiul Moldovei se um ple de nea m u l cel mai abject. Şi ce a făcut din ţ ar ă ? Mlaş tina de scurgere a tut u r o r eleme n t elo r sale coru p t e. se nu m e ş te a duce civiliza ţ ia în Orient. iar asu p r a ţă rii ei s'au svă rlit ca un pâlc negr u de corbi.asu p r a celui ales şi du p ă aceia Vod ă roag ă pe pat ri a r h u l ca s ă înt ă rea sc ă în vred nicie pe acel de curâ n d Mitro p oli t. Şi asta. c'un cuvân t un pop o r liber de ţă rani şi de p ă sto ri. Fără a vărsa o pic ă tur ă de sânge. Ei su n t împ ă r ţ i ţ i în trei st ă ri: în cea din t âi su n t boerii acei. într' al doile cur t e n ii sa u oa m e n ii. de aceea jidovimea şi judec ă to rii merg mân ă în mân ă sub pajur a cre ş tin ă cu dou ă capete. nimicit prin dobâ n z ile de Iud ă. ci el are ase m e n e a volnicie ca şi pat ri a r h u l". că clasele societ ăţ ii erau libere. Şi fiindc ă la toate aceste proce se de expro p ria r e. căci pân ă şi vecinii. bun u rile m ă n ă stire ş ti să le întreb ui n ţ e z e spre ridicarea pop o r ul ui mold ove n e sc. fără inteligen ţă . căci.şi lucre a z ă p ă mâ n t u l lor îns u ş i. nu m ai c ă ace ş ti de pe ur m ă nu au case ţă r ă ne ş ti su b st ă p â ni r e a lor.a fost Austria s'o ţ ie în vechile ei legi şi obiceiuri. în jargo n ul gazetelo r vienez e.pu t e a ei ca s ă vân d ă pe vre un ul din sat u l de un d e era el n ă scu t. fă ră inim ă pun e ast ă zi mâna pe un p ă mân t sfân t. aveau scutirile şi drep t ăţ ile lor. în deob ş te coloniz a ţ i. prec u m în Câm p u l u n g din ţ in u t u l Sucevei. Popor ul cel mai liber şi mai îng ă duit o r şi. . Târgove ţ ii de pre la ora ş e şi târg u r i su n t Moldove ni adev ă ra ţ i.Cu toa t e c ă Mitro p o li t u l de Moldova îşi ia blago sl ove ni a de la pa t ri a r h u l de Ţ arigra d. ci cei trei episco p i mol d ov e n e ş ti pu n ma n ele lor pe de . a că ror unic ă ş tiin ţă st ă în vânza r e a cu cum p ă n ă strâ m b ă şi în ş el ă ciune. Pă mân t ul cel mai înflorit încape palm ă cu palm ă în mâinile cele mai mur d a r e . expro p riin d palm ă cu palm ă pe ţă ran ul înc ă rcat de d ă ri. Şi cum era acest pop o r se poate judeca din împrej u r a r e a că. au fost chem a ţ i să civilizez e cea mai fru m o a s ă parte a Moldovei. In sfâr ş it. zice vechiul man u s c ri p t. veacuri de mu nc ă . ce treb u e să le pl ă teasc ă . târgove ţ ii într u ale lor şi multe alte lucru ri a făgă duit. într u al treilea su n t c ălă rime a slujito r ilo r care pe n t r u venit u rile mo ş iilor.a costa t pe noi râuri de sânge. toate mi ş c ă rile cele mai sfinte ale inimei noast r e. . scrise de mân a bă trâne a sc ă .1 între b e la vr'o soco t e al ă de aces t e. In alte ţ in u t u r i ţă ra nii su n t oa m e n i slob o z i şi a ş a au ei o volnicie ca un chip de rep u b lic ă . cari au de mo ş te n i r e case şi sa te. Deşi du p ă drep t u l vechiu.a plecat capul sub jugul celei mai mizer a bile şi mai slugar nice rasse omen e ş ti. şi fac neg u s t o r ii cu nego a ţă de mâ n u l e lor. loc de adu n ă t u r ă a celor ce nu mai pute a u tr ă i într'alte p ă r ţ i. Juda nii n'avea u voe nici sinagogi de piatr ă s ă aib ă. ce li s'a u d ă rui t lor de la Dom ni. ast ă zi ei au drep t în mijlocul capitalei havra lor. "lăcuitorii au la slujba ră sboiului pute r e şi îndr ă z n e al ă . toat ă inteligen ţ a noast r ă trecu t ă . pe cari îi rân d u e ş t e Dom n u l în trebile ţă rii. su n t dat o ri nu m a i cu a lor chelt ui al ă s ă ias ă cu Dom nii la oas t e. iar spre plata birului nu au bani". s ă ră cit prin împr u m u t u r i spre a. vavilon ul babilonicei împ ă r ăţ ii. nici s ă . se vede curat că stat şi biseric ă erau neatâ r n a t e. agen ţ ii de împlinire au tan tie m ele lor. a că ruia ap ă rare ne . Şi ce a devenit ast ă zi obâr ş ia Moldovei? Făgă duit .

iar pe gât îi atâr n a un egolpio n din pietre şi m ă rg ă ritare.Şi e plin ă de str ă ini. Istovirea economic ă ne. Iaşi 1914. a 'ncep u t s ă sune de sine.a ar ă tat locul înl ă unt r u l bisericii. A doua zi por tr e t u l Voevod ului Moldovei era atât de moh o rît şi de stân s. Intr'u n a din zilele anului 1777.a. ce cre ş tea trep t a t. II şi. în care stetea odat ă aninat por t r e t ul original al lui Ştefan . că nu sun t de plân s. In sit u a ţ i a p o li ti c ă a n o a s t r ă în 18 7 8 I. La Putna un călug ă r bă trân mi . unul deschid e u ş a bisericii.ven di care s ă ne per m i t ă şi no u ă s ă tr ă imj ca na ţ iu n e şi s ă ne fereasc ă de com p r o m i t e r e a viitorului nost r u econ omic. Buga. în drea p t a şi în stâng a chIPului per d ele ro ş ii. cu stânga ţ iind globul pă mâ n t u l ui. Br ă tia n u merge la Viena spre a solicita sprijin ul Austriei. Am întreb a t ce s'a făcut originalul? Călugă rul a ră sp u n s. Iar mila str ă inul ui E ca um b r a spin ului: Când vrei ca să te umb r e ş ti. care prin moar t e a lui totu ş i n'a fost scutit ă de cea mai asp r ă tru nc hiar e. încât pen t r u pă str ar e a mem o riei lui un călug ă r. s ă g ă seasc ă un mo d u s vi . cari n'au făcut lucru ri vred nice de lacr ă mi". conipi.a îm pi e d e c a t de ase m e n e a de .vor cand elele pe mor m â n t ? Lumina . crucea toat ă de aur. Acest stat cerea în schi m b u l sp rijin u l u i politic conce si u n i e . clopot ul cel mare.se . de ş i avusese unt d ele m n îndest ul.. nu treb u e să . cu fa ţ a mare şi lung ă rea ţă . pe cercul de margine al coroan ei un rân d de petre scu m p e de jur împrej u r. De plân s e ţ ara. ce însu ş i auzise. 25 Martie pag. Starea noas t r ă econo mic ă e t r i s t ă . Smad şi îngă lbenit la fa ţă. în acea clip ă clopot ul tă cu. dar cu umer e largi.i repro d u s în ed. în mijloc. Sub crucea coroan ei urm a u Duhul sfân t. s ă chib z u i a s c ă bine. ce nu ştia zugr ă vi. Mi s'a hot ă rît bucuria drep ţ ilo r. şi în biseric ă era întu n e r ec des. Dup ă original el a fost mic de stat. ş i o ţ a r ă d e p e n d e n t ă în p r i v i n ţ a ec o n o m i c ă va fi dependen t ă şi politiceş te. Aust ria dac ă vrea concesi u n i eco n o m i c e la noi.1 plânge m. biserica se lumina de sine înă unt r u de o lumin ă stra nie şi ne mai vă zut ă .cono mi ce la noi. Op.. întâiu încet. în sune t u l clopot ul ui. Călugă rii trezi ţ i din som n se uitar ă în ogra d a m ă n ă stirii. Articolul a ap ă r u t în Tim p u l ( I I I )187 8. Câmp ul port r e t u l ui era albas t r u. Mai tare te dogore ş ti. Căut ă tu ra era trist ă şi adânc ă ca şi cân d ar fi fost cuprin s de o stra nie gândire. De aceea când ş tim pent r u ce a că zut Voevod ul moldoven e sc. cu drea p t a binecuvâ n t â n d . "Ce m ă plânge ţ i pe mine.. apoi tot mai tare şi mai tare. Ca iarba de m ă r ă cini. împo d o bit ă cu cinci petre nesti m a t e. apoi Dum ne z e u tat ă l. la miez ul nop ţ ii. Emine sc u ara t ă ce înflorit o a r e era pe vre m u r i sta r e a din ţ ar a no as t r ă şi în ce deca d e n ţă e aceas t ă stare în veacul XIX. Călug ă rii coborîr ă într'u n şir trep t ele chiliilor. îmbr ă cat era Vod ă într'u n straiu moh o rît cu guler de aur. Aprin d e .se .a avea o ar m a t ă p u t e r n i c ă ş i bine echip a t ă . Candelele pe mor m â n t u l lui Vod ă se stân se r ă de sine. cu frun t e a lat ă şi ochii mari pleca ţ i în jos. .. In fioroa sa t ă cere. p ă rul capului lung şi negr u acoper ea umerii şi că dea pe spate.va vechiul por t r e t? 18 7 8) Conc e s i u n i eco n o m i c e . a făcut copia ce exist ă ast ă zi. Şi e plin ă de du ş m a ni Ca râul de bolovani. Coroa n a lui avea deas u p r a.Vod ă.

acela şi ră zboi. prin simpatii. lipsind drum urile de fier. ajunsese la culmea mă rirei sale. produ s ă cu unelte care pref ă ceau în obiect de consu ma ţ iune tot numai putere omeneasc ă . prin daruri. cîteva mici principate în Polonia. pentru ca pierduse Moldova. De cîte<va > ori i se propu nea Poloniei să anexeze Moldova. pentru cel necult. transp ort ul scumpea marfa manufacturat ă în mod considerabil şi o făcea accesibil ă numai claselor bogate. Cită m numai cîteva cazuri.un cuvînt marele regat slav că uta să înt ă reasc ă pe cît putea. gelă u produceau la noi cu folos o industrie groas ă pentru trebuin ţ ele claselor de jos ale ţă rii. încît ală turi cu industria sub ţ ire. Animalul făcă tor de unelte. nici întru cît prim . În veacul nostru însă lucrurile iau o form ă foarte amenin ţă toare pentru cel economice ş te slab. dalt ă . Românii aveau o clasă de mijloc nu atît de puternic ă ca cele din str ă in ă tate. c.o munc ă folositoare. Căci ră zboiul pînzarului şi al postavarului. sub Casa de Austria. cînd concuren ţ a e pe deplin liber ă. cu foarte întinse posesiuni în Ungaria şi în Ardeal. încît zeci de mii de bra ţ e erau puse în miş care printr . vom premite numai urm ă toarea întrebare : Are Austria interes politic ca noi să exist ă m ? în decursul lungei şi mult încercatei noastre vie ţ i istorice am putut observa un lucru. care . de atîtea ori Polonia ră spundea că desfiin ţ area statului moldovenesc ar fi un pericol. dac ă i se vor face concesiu ni econo mice. prin ajutoare contra turcilor şi tatarilor perdeaua Moldovei şi a Ţării Române ş ti contra puterii osmane. Polonia avea un interes ca Moldova să existe. el scă dea poate ceva din bun ă starea clasei noastre de mijloc. Pe atunci Turcia era cea dentîi putere militar ă în Europa. fiul lui Mircea cel Bătrîn. al Dun ă rii şi al Mării Negre. solicitarea sa pentr u sprijinul Austriei în afacerile noastr e şi răspu n s u l Austriei. traiul cu îndestulare [î]i era asigurat. pentru că aceast ă perdea între Turcia şi Polonia era cel dintîi zid de apă rare. lui Miron de pe Bîrnova (Barnoschi Vvod) i se dau. care. Petru Muşat că pă tă de la poloni Pocu ţ ia pe o cale cu totul prieteneasc ă . Nu aducem exemplul . precum Ungaria avea unul pentru ca Valahia să existe. şi anume stipula ţ iunile privitoare la Polonia şi la Moldova. Movileş tii sînt principi egali în Polonia cu cei mai mari magna ţ i ai acestei ţă ri.O telegra m ă a agen ţ iei Havas ne veste ş te sosirea d . Vladislav Iagello şi so ţ ia sa Hedviga îl dă ruiesc pe Vlad Dracul. dar esisten ţ a ei modest ă .i ferea în mod egal şi de mole ş irea produs ă prin prea mari bogăţ ii şi de istovirea şi imoralitatea produ s ă prin să ră cie şi lips ă.lui Brătianu în Viena.ministr ul nostr u este în stare de a pricepe însem n ă tat ea lor. respective a gurilor Nistrului. ciocanul şi dalta. Aceast ă cale comercial ă se ramifica lîngă Prut în dou ă drum uri. Polonia îşi deschisese totodat ă o cale bă tut ă şi sigura pentru comerciul să u cu înfloritele ora ş e italiane prin interme diul coloniilor genoveze din Cetatea Albă. pe cari el domne ş te în acela ş mod semisuveran ca şi ceilal ţ i principi. acelea ş i instru me n te. produc ţ ie care se dovede ş te prin organizarea medieval ă a breslelor din ora ş e. e uş or de presu p u s că Austria va fi cerînd avantage nou ă pentr u înlesnirea desfacerei indus t riei sale în România.se împ ă r ţ i în cele dou ă ramu ri mari ale prod uc ţ iei brute şi a celei indust riale. precum define ş te Aristotel pe om. avantaje pe care în mare parte le posed ă şi ast ă zi şi le. era un animal liniş tit şi neturburat de grija pentru a doua zi. gelă ul şi strugul sînt pîrghii şi suprafe ţ e înclinate care prefac la un cap ă t al lor în munc ă industrial ă puterea omeneasc ă aplicat ă la cellalt cap ă t. Cei ce vor să se încredin ţ eze despre aceasta pot cerceta Tratatul de la Karlovitz. care era pus ă în schimb de o negustorime interna ţ ional ă . Dar pe acea vreme industria omeneasc ă era m ă rginit ă la lucru cu mîna.a avut de mult. Nu pute m şti nici de ce natur ă pot fi acele concesiu ni. Regii Ungariei şi ai Poloniei aveau pentru Domnii acestor ţă ri o deosebit ă bun ă voin ţă . Chilia şi Tighina. neîntrecut ă decît de Spania. Fără a prejudeca lucrurile.şi vînz ă munca. avea pînea de toate zilele cu îndestulare. ală turi cu lucrarea capetelor culte a industrialilor str ă in ă t ăţ ii. cea dintîi stavilă de înlă turat în înaintarea armelor osmane. Dacă domnea un deplin liber s chimb între ţă rile noastre şi celelalte. tă rîmul econo miei politice fiind circu mscris şi putîn d u . Cu toate acestea. dar în orice caz popula ţ ia ora ş elor avea o pia ţă în care să . care se zice că ar fi egal cu încuviin ţ are a acelui sprijin. ciocan. Afar ă de aceea.

cu toat ă vitejia şi cu tot patriotis mul celei ce o avem. că ci discu ţ iu ni asupr a unor aseme ne a materii dovede sc totde a u n a nema t u ri t a t e a politic ă a . Unde apare productul fabricei de postav sau de pînz ă . Articolul n'a fost reprod u s în nici o alta ed. ba chiar băiaşii din Boemia. Mai poate însă o asemenea societate să formeze renumita perdea polon ă între Austria şi . care . Istovirea noastr ă economic ă ne. Legile şi institu ţ iile sunt expresia instinctului de conservare al popoarelor manifestat la fiec are popor sub forme deosebite. de acea a clasicilor coment a ţ i. Noi credem că împ ă r ăţ ia învecinat ă .şi desfac ă munca prin absoluta libertate de schimb între productele omene ş ti. de aceea nici credem că acele concesiuni cerute să fie de natur ă a compro mite viitorul nostru economic. C. l. Rosetti. sînt o dovad ă demn ă de plîns pentru tristele împrejur ă ri ce se nasc cînd i se ia unei popula ţ ii pia ţ a pe care să . Atîrnarea economic ă de alt ă dat ă se schimb ă din nefericire în veacul nostru în esterminarea economic ă a aceluia căruia locul unde munce ş te sau nivelul să u de cultur ă nu. datorindu ..avem nevoie a o mai spune că România e asemenea în mare parte jerfa acestei întunecoase maiest ăţ i. cu munca lesnicioas ă a altora. ştiu a se desp ă gubi de stîngerea breslelor prin precupe ţ irea întins ă a obiectelor de consuma ţ iune. cu toat ă greutatea ei. afar ă . c. lipsit de importan ţă ideoogică .are nevoie pentru hrana ei decît de că rbuni şi de ap ă. dar lasă şi pe altul să tr ăiasc ă". Sfârş itul articolului.n ţ elege atît de bine toate acestea. pe cînd evreii. care nu ostene ş te niciodat ă . Capă tul pîrghiei. se sfîşie şi se mă nînc ă între ei şi ridică în cer pe d. aceast ă istovire a făcut ca. O deplin ă subjugare economic ă în condi ţ iile de ast ă zi ale muncii e egală cu să ră cirea. e ast ă zi pus în mi ş care de o putere elementar ă . amenin ţă c. fă ră titlu. st a re ş i ea con di ţ i o n a t ă de anumi ţ i factori. ar trebui să chibzuiasc ă cu noi în aceast ă privire un modus vivendi care pe de o parte să ne facă cu putin ţă . Leben und lehen lassen este un bun proverb german care se tîlcuie ş te . "Trăieş te tu.o elementar ă orbire vechile clă diri ale civiliza ţ iei omene ş ti. Articolul e publicat în Timpul (III) 1878. 2 Sept. A.a zvîrlit uneltele la apropiarea lui. asemenea cailor nă zdr ă vani din poveste.i dau acelea ş i avantage ca vecinului să u mai fericit.a avea o armat ă mai mare . Teoriile aplicabile la via ţ a statului sunt cristalizarea unei anu m e st ă ri a socie t ăţ ii. şi. ră zboiul postavarului şi al pînzarului înceteaz ă .a oprit de. în izbiri cu ciocanul. N. care au gă urit pă mîntul mult mai adînc decît to ţ i băiaşii altor mun ţ i. gra ţ iosul nostru aliat ? Nu pomenim decît un lucru. 1878) Din filozofia dreptului. a operelor lui Eminescu. iar acea ridic ă tur ă se preface la cellalt cap ă t în rota ţ iune. Bresla ş ii. creş tini şi evrei. ea să îmble goală şi flă mînd ă în aceast ă campanie de iarn ă în care ră bdarea soldatului român a fost poate mai de admirat decît curajul să u. care produce în minute ceea ce omul singur ar produce în ceasuri sau în zile. Ba Maiestatea Sa aburul şi.am lă sat la o parte.. Cumc ă acest soi de via ţă economic ă nu poate duce decît la discom p u n e rea deplin ă a societ ăţ ii române nu mai poate fi îndoial ă. Tocmai pentru că ştim pre ţ ui în ţ elepciunea politic ă a oamenilor de stat din împ ă r ăţ ia învecinat ă . dar pînzarii din Silezia. în imprim ă ri în metal. care se hr ă ne ş te cu jă ratic.şi na ş terea unei puteri oarbe şi elementare. în zbor de suveică. scumpin d în mod artificial traiul zilnic. mai practici şi mai oameni de pace. demoralizarea şi moartea. care odat ă era ridicat şi plecat de puterea omeneasc ă .a creat un anume popor în toate ţă rile. o a patra clas ă care. fă ră ca munca lor să poat ă concura.de a ne crea o pia ţă pentru munca popula ţ iilor noastre din tîrguri.nostru.un cuvînt puterea individual ă nu e mai nimic fa ţă cu aceast ă neador mit ă putere care n.nu zic să ne înlesneasc ă . puterea oarb ă a aburului întemni ţ at ă în cilindrul ma ş inei cu vapor ridică pîrghia la un cap ă t. cu deosebirea că cre ş tinii fac politică. că sunte m atra ş i pe teren ul teoriilor eleme n t a r e ale vie ţ ii stat ului. Nu ne pare bine.

celor ce le pun pe tapet. Politice ş te nema t u r e oricine sus ţ ine adev ă rul absolu t al unor teorii aplicabile la via ţ a stat ul ui, că ci acele teorii depa r t e de a fi absolu t adev ă rate, nu sunt decât rez ult a t ul, cristaliz a ţ iu n e a, form ula mate m a tic ă oarecu m a unei st ă ri certe a societ ăţ ii, care stare iar ăş i e condi ţ ion a t ă prin o mul ţ ime de factori econo mici, climatici, etnologici, ş. a. m. d. Precum haina se îndre pt e a z ă du p ă clim ă şi e în ţă rile calde un obiect de lux, sup u s unor schim b ă ri foarte fanta s tice, pe când la nor d devine un ap ă r ă tor foarte neschim b a t contr a frigului, adap t â n d u - se agen ţ ilor natu rii, tot astfel legile şi instit u ţ iile nu sunt decât expresia acelui instinc t de con - serva ţ iu n e al pop oa r elo r, instinct în toate popo a rele acela ş i şi totu ş i manifes ta t în sute de forme d e o s e bi t e, că ci un pop o r, ca societate organi z a t ă prin natur ă contra agen ţ ilor destr uc t o ri ai nat u rii, are a se lupta ici cu ar ş i ţ a, dincolo cu apa m ă rii, colo cu nefertilitat ea p ă mân t ul ui, colo iar cu inva - ziuni repeta te, şi avân d toate acela ş i scop, adic ă conserva rea existen ţ ei pro p rii, popo a rele se folose sc pent r u ajunge rea lui de cele mai deosebitei mijloace. Greuta t e a cu care via ţ a organic ă se desface din moar t ea stato r nic ă a natu rii anorga nice, mul ţ i me a de condi ţ iu ni pe care o are cea dintâi şi lupta pent r u câ ş tigarea lor, confir m ă teoria neuita t ul ui fisiolog Bichat, des p r e caracter ul negativ al vie ţ ii fiind o lupt ă contra mor ţ ii ca ceva pozitiv şi stator nic. Tot ce vede m viu pe p ă mân t, începâ n d de la cele dintâi forma ţ i u ni organice cu condi ţ iuni pu ţ ine, pân ă , la organis m u l cel mai înalt cu o mul ţ ime de condi ţ iuni de existen ţă , omul, ne repre zi n t ă miile de forme ale acestei nega ţ iu ni. Ceea ce o fiin ţă nu vrea, e lesne de ş tiut, ceea ce vrea pozitiv e foarte greu de hot ă rît. Tot astfel e, se în ţ elege, şi cu pop oo a r ele, că ci natu r a e una şi aceea ş i pret u ti n d e n e a şi de - a puru r e a, cu toate formele ei atât de deosebite. De aceea îns ă e clar, c ă nici un po p o r nu e des t u l de s ă lba tic sau de st u l de civiliza t, pe n t r u a nu mai ş ti ce nu vrea. Deose bi rile ma ri se na sc abia acolo, un d e e vorb a, ca în fa ţ a nega ţ i u n ii fă cut e s ă se sta bile a s c ă o voin ţă po zi tiv ă , bine for m u l a t ă . Aci qu o t capi ta tot sen s u s .... 187 8) Liberalism ş i cons er vat oris m.
Raţ ionamentele materialiste şi- au găsit în veacul XIX aprigi ap ă r ă tori şi de aceia societatea moder n ă pare a merge pe un povârni ş fatal. Omul în starea primitiv ă , nu - i lipsit de senti m e n t ul în ă scut al drep t ul ui şi de a - ceia pe nedrept se admite că'nainte de constituirea stat elor oa m e n ii era u în vecinic ă vraj b ă . Om ul pri mi t iv de la'nce p u t tr ă e ş te înt r' o societ a t e, via ţ a îl face s ă ajung ă la stabilirea de adev ă ruri morale. Omul însă se des prin d e din totalitat ea organi za ţ iei nat ur ale si caut ă să - şi lărgeasc ă invidualitatea încălcând individualitatea' semenilor. Lupta între taberele numite liberale şi con- servato.are e lupta pentru drepturi de- o parte, lupta pent ru dato rii de alt ă par te. Conse rvati s m ul îş i are prim ejdiile lui căci pioate paraliza ini ţiativa individului, liberalis m u l şi el e prim ej di os că ci pioat e tran s f o r m a via ţ a într'o lupt ă de exploatare reciproc ă . Idealul e întov ă răşirea cerin ţ elor statului cu cerin ţ ele libert ăţ ii individuale. In Europa îns ă , individualis m ul liberal a ajuns la exces. Individul ui i s'au sacrificat toate elrm entele organiza ţ iei vechi, individul a ajuns scopul. Articolul e publicat în Titripul (III) 1877, 8 Noem brie, art. de fond fă r ă titlu. Articolul n'.a fost repr o d u s în nici o edi ţ ie afar ă, de aceea a clasicilor comenta ţ i.

Spirit ul pu blic mo d e m suf e r e de - o bo al ă , pâ n ă la oarec ar e grad nep rice p u t ă pent r u noi, n ă scu t ă fiin d di n îm p r e j u r ă r i ş i di n s t ă ri d e luc r u r i f ă r ă analogie în via ţ a noa s t r ă inte r n ă . Nu e vorba - int e r n a ţ i o n a l i ş t ii di n Ger m a n i a , Fra n ţ a ş i Angli a, s u n t p r i e t e n i b u n i ş i p e r s o n a l i c u d. C. A Ro s e t t i , cu d. Bră tian u, dar ideile politice profes a t e de cos m o p oli ţ ii a p u s e n i s u n t pe n t r u s t a d i u l d e d e s v o l t a r e î n c a r e t r ă i m , u t o p i i , în c a r e n u c r e d ni c i c ei ce le profe s e a z ă la noi. Religia, cu credi n ţ ele ei fe ricite, care sta bile a în mo d dog m a t i c toa t e r ă s p u n s urile la într e b ă rile cele ma ri, ce preo c u p ă o min t e ome n e a s c ă , a sufe rit grele lovitu ri - îns ă nu m a i, nega tive - din par t e a uno r ulti m e ra ţ io n a m e n t e m a t e r i a l i s t e , c a r i în si n e s u n t t o t a t â t d e n e î n t e m ei a t e ca ş i mi t o l o g i a gre c e a s c ă .

Da r r a ţ i o n a m e n t e l e m a t e r i a l i s t e , b r u t a l e fii n d , les n e d e p r ic e p u t ş i a p e l â n d o a r e c u m la be s t i a di n om, g ă se sc în su t a a no u ă s p r e z e c e a , o m ul ţ i m e de a p r i g i a p ă r ă t o r i , î nc â t vi a ţ a n o a s t r ă m o d e r n ă p a r e a s e a p r o p i a d e p o v â r n i ş u l fa t a l, p e ca r e is t o r i c ii latini îl pres u p u n , f ă r ă cuvân t, a fi exista t înain te a co n s t i t u i r ii st a t e l o r , ad e c ă ace a s t a r e de vecinic ă vrajb ă , înse m n a t ă cu vorbele bellu m omini u m contra o m n e s , răs b o i u l t u t u r o r c o n t r a t u t u r o r . F ă r ă cuvâ n t s' a a d m i s ac e a s t ă s t a r e d e luc r u r i p e n t r u o m u l p ri m i t iv, din ca u z ă c ă exis t ă un se n t i m e n t de dr e p t în ă sc u t . Nu d o a r ă c ă oa m e n i i s' a r fi a d u n â n d di n im p u l s , p r o p r i u ş i a r fi s t a b i l i n d u n m o d u s vi - ven d i p ri n di s c u ţ i e ş i p u n e r e la cale. Aces t s t a d i u vi n e m a i c u m u l t m a i t â r z i u . Da r p r e c u m în r o i u l d e a l b i n e s a u î n m u ş i n o i u l d e f u r n i c i n u e x i s t ă legi sc ri s e ş i fac ul t ă ţ i de dr e p t , de ş i toa t e fiin ţ e l e rrc â t e co m p u n u n roi u, tr ă e s c înt r ' o râ n d u i a l ă st a b ilit ă p r i n ins t i n c t e în ă s c u t e , t o t a s t f e l o m u l p ri m i t i v t r ă e ş t e d i n cel e d i n t â i m o m e n t e în s o c i e t a t e , iar când începe a- şi da seam ă si a , că uta să explice mod ul de convie ţ uir e şi de conlucr a r e, se nasc religiile, care stabilesc adev ă ruri morale, sub for me adev ă rat că dog m a tice sau mitologice, religii care su n t to t o d a t ă ş i co di c e. Cu înce t u l îns ă , o m u l pe r f e c t i b il se de s p r i n d e din to t ali t a t e a org a n i z a ţ i e i na t u r a l e ş i - şi l ă rge ş te di n ce în c e ce r c u l s ă u d e ac tivi t a t e in d i vi d u a l ă şi atunci abia începe pentru el via ţ a într'adev ă r omenea sc ă , via ţ a liber ă . Dar totu ş i în lărgirea ind ividualit ăţ ii sale, omul poate atinge o margine, în care p u n e în che s ti u n e individ u a li t a t e a şi liber t a t ea seme nilor săi şi în cele mai multe cazuri a sem enilo r acelo r a cari su n t mai bu ni, mai cap a b ili, mai de inim ă . Astfel s'ar pu te a sp u n e, că întreag a lup t ă între t a b e r e l e o p u s e , n u m i t e u n a lib e r a l ă , ca r e aj u n g e la comu nis m, alta conservatoa re care poate ajunge înt r ' a d e v ă r la osifie a r e a st a t u l u i, e pe de o pa r t e lu p t a p e n t r u d r e p t u r i , p e d e al t a lu p t a p e n t r u datorii. Conse rva tis m u l lupt ă pen t r u dato rii. Pentr u el îm pli nir e a da t o r iilo r c ă tre se m e n ii s ă i, soli d a r i t a t ea de b u n ă voie sa u im p u s ă pri n legi a cet ăţ e n il or un u i sta t, o orga n i z a r e st ric t ă , în care indivi d u l e nu m ai mijloc pentr u între ţ ine re a şi înflorirea col ectivit ăţ ii, cru ţ area econo mic ă a tutu r o r claselor pe care le prive ş te ca organ e vii ale societ ăţ ii, cu un cuvân t organi za r e a natu r al ă , în ţ eleas ă de to ţ i, mo ş tenit ă adesea prin tradi ţ ie, prin obiceiul pă mân t ul ui, rec u n o s c u t ă de to ţ i f ă r ă legi scrise chiar, iat ă st a r ea de lucr u r i la car e as p i r ă co n s e r v a t i s m u l ex t rem. Dar şi ceas t ă direc ţ ie are pri m ej diile ei. Ve- inica tu t e l ă , exerci t a t ă as u p r a clasel o r de jos, le d ă într'a d ev ă r pân ea de toate zilele, dar le lip s e ş t e d e e n e r g i e in d i v i d u a l ă , le fa c e in d o l e n t e . Pe de alt ă pa r t e sis t e m u l libe r t ăţ ii, to t o d a t ă al in d iv i d u a l i s m u l u i , c u p r i n d e p r i m e j d i i ş i m a i m a r i . El p r e f a c e via ţ a în t r ' o l u p t ă d e ex p l o a t a r e r e c i p r o c ă , c a r e p o a t e a j u n g e la di s o l u ţ i u n e a c o m p l e t ă a sta t u l u i. Şi înt r' a c o l o tin d ideile co m u n i s t e inte r n a ţ i o n a l e d e a z i. Intre ace s t e dou ă extr e m e e po a t e me ş te ş u g u l adev ă ratei politice. A împ re u n a exigen ţ ele exist en ţ ei nea p ă r a t e a sta t u l u i cu exige n ţ el e libe r t ăţ ii in divi d u a l e , a n u p e r m i t e ca as oci a ţ ii de indivi z i r ă p i t o r i s ă f a c ă d i n s t a t o u n e a l t ă a l o r , ş i a n u l ă s a p e d e al t ţ ă p a r t e ca s t a t u l i m p e r s o n a l s ă le g e cu tot ul ma nile individ ul ui, asta e proble m a pe care m u l ţ i s ' a u înc e r c a t s' o d e s l e g e , d a r d e la Ce z a r i i Romei ş i pâ n ă la Ceza r ii mo d e r n i nu s'a u g ă sit înc ă re m e d ii radic ale, ci nu m a i paliative. Un n e m ă r g i n i t in d ivi d u a l i s m s'a l ăţ it pe s t e to a t ă Eur o p a . In d ivi d u l e sc o p u l , c ă r u i a i s' a u s a c r i f i c a t t o a t e ele m e n t e l e ca r e fo r m a u în c h e e t u r i l e o r g a n i z a ţ i e i vec hi. Teo r i a c ă via ţ a e u n d r e p t a p r i n s r ă d ă ci n i î n t o ţ i ş i c u

d u r e r e ' t r e b u e s ' o m ă r t u r i s i m , c ă în m u l t e lo c u r i c h i a r cl a s e l e s u p e r i o a r e a u î n c e t a t a c r e d e c ă a u d a t o r i i c ă t r e cel e d e j o s , p r e c u m ş i c el e d e j o s n u m a i v o r s ă a i b ă d a t o r i i c ă t r e c e l e d e s u s . 1878) Liberalismul socialist.
Europa e amenin ţ at ă de o grav ă tulburare socialist ă. Eminescu e de pă rere că victoria principiilor liberale - socialiste înseam n ă moartea culturii şi că derea în barb arie. Mul ţimea oarb ă recrutat ă mai cu seam ă la oraş e, amenin ţă cultura orică rei na ţ iuni. Socialismul industrial ignoreaz ă faptele reale şi legile existen ţ ei. Socialismul se ridică împotriva clasei avute, dar tocmai aceast ă clas ă asigur ă crearea culturii şi triumful calit ăţ ilor care disting pe om de ani m al. Articol ul a ap ă r u t în Ti m p u l (III) 187 8, 6 Augu s t fă ră titlu. E nerepro d u s în alte ed. ale lui Eminescu, a- fară de aceea a clasicilor comenta ţ i. Am lăsat la o parte pasajele lipsite de interes ideologic.

O serioas ă turbura re socialist ă amenin ţă Europa. Cetăţ enii liberi, indepen d e n ţ i şi înfrăţ i ţ i ai republicei universale, cari la noi sunt repre ze n t a ţ i prin partidul roş u, încearc ă a răsturna toate forma ţ iu nile pozitive de stat, şi dac ă n'o vor putea face aceasta, ceea ce e de mai nainte sigur, totu ş i vor încerca s'o facă pe calea lor obicinuit ă a atentatelor, a scenelor de uli ţ e, turbur ă rilor etc, iar acele încerc ă ri încep a- şi arunca umbrele de pe acum. Noi, cari sunte m siguri, că victoria principiilor liberale - socialiste însemnea z ă moartea oricării culturi şi recă derea în vechea barbarie, vom combate tenden ţ ele lor, ori în ce punct s'ar fi ivind. Lucrul st ă astfel. Cultura omenirii, adică gră m ă direa unui capital intelectual şi moral nu seam ă n ă cu gră mă direa capitalelor în bani. E drept, că cei ce trăiesc ast ă zi se folosesc de rezultatele dobân dite de al ţ i cuget ă tori înaintea lor, însă acele rezultate ei nu le cap ă t ă de odat ă ca o strâns u r ă părinteasc ă, ci trebue să şi le aproprieze prin o nou ă munc ă intelectual ă, prin studiu. Civiliza ţ ia omeneasc ă se 'ncepe oare cum din nou şi din funda me n t cu orice genera ţ ie nou ă, care dac ă nu e silită a repeta anevoioasele cercet ă ri, făcute de pă rin ţ i, totu ş i trebue să - şi câş tige prin propria memorie şi judecat ă cuno ş tin ţ ele lor. Prin urmare cercul de oameni într'adev ă r cul ţ i, cari conduc societatea şi au fost în stare să - şi aproprieze suma de cuno ş tin ţ e, gră m ă dite de părin ţ i, acest cerc e relativ foarte mic; împrejur ul acestui cerc e unul mai mare al publicului cult, care poate să priceap ă şi să aprecieze munca învăţ a ţ ilor, fără îns ă de - a prod uce ceva pe acest teren. In afar ă de aeejste cercuri e massa sau incult ă sau pe jum ă tate cult ă, lesne crez ă toare, vanitoas ă şi lesne de am ăgit, pe care oamenii cu cuno ş tin ţ e jum ă t ăţ ite, semidoc ţ i sau incul ţ i cu totul, caut ă a o asmu ţă asupra claselor superioare, a căror superioritate consist ă în na ş tere, avere sau ştiin ţă. Cultura orică rei na ţ ii e împresu ra t ă de - o mul ţ ime oarb ă, gata a recă dea în orice momen t în barbarie. Aceast ă mul ţ ime nu se recrutea z ă mai nici odat ă la ţ ară, între ţărani, ci tocmai în ora ş e, între acei oameni produ ş i în condi ţ ii nefavorabile şi trăind în ele, cari - s crescu ţ i închirci ţ i fizice ş te şi intelectual, cari n'au mintea clară şi sănă toas ă a omului nă scut şi crescut în condi ţ ii normale. Socialismul industrial porne ş te de la o iluzie economic ă. El ignoreaz ă pe deplin faptul că chiar ide s'ar împ ă r ţ i averea toat ă, a claselor bogate între cele sărace, chiar de s'ar organiza altfel munca, mijloacele prime de existen ţă nu se pot înmul ţ i în infinit şi că nevoile sociale trebue neap ă rat să consiste în renu mita dispro p o r ţ ie formulat ă de Malthus, confor m căreia popula ţ ia se 'nmul ţ e ş te în progresie geometric ă, adec ă în pă trat, pe când mijloacele de traiu se 'nmul ţ esc numai în progresie aritmetic ă. Contra acestei legi, în temeiul căreia omul e

a fost înş elat decît acel ce au voit să fie. În tenden ţ ele de cucerire. nu exist ă remediu. Situa ţ ia persist ă a ră mînea nehot ă rît ă . Dar omul se distinge tocmai prin aceasta de lumea animalelor. Cu toate preten ţ iile lor.III. daca ar supune deliber ă rii Europei Tratatul de la San. cu toate acestea noi credem că limba cumpenei înclină spre ră zboi. fiindcă curentul ce se mişcă în contra civiliza ţ iei trebue să fie nimicit cu vremea. 7 Aprilie pp. că are o existen ţă deosebit ă moral ă.o sut ă şi mai bine de ani.1 umple prin mu nc ă şi cultu r ă . lipsind . În zadar caut ă un popor în întinderi teritoriale.şi între ţ ie existen ţ a fizică. Basarabia. multe milioane şi ne va costa poate şi o provincie. A le răsturna pe acestea sau a le face existen ţ a imposibilă. Rusia nu ne insuflă frică. daca Rusia ar face concesiunile cerute de Anglia. prin industrie. Eminescu caut ă să caracteri ze z e politica ruseasc ă pe baza tr ă s ă tu rilor suflete ş ti ale rasei slave. Acela ş scop tainic l. tin z â n d me r e u sp r e aca p a r area ţă rilor ră să ritene pentru că slavism ul să se întind ă pân ă la marea Adriatic ă . de natura lor cuceritoare.o urmau Ruş ii de o s ut ă cinz e ci de ani. Rusia repre zi n t ă mân d ria. în cuceriri. în aşa. Rusia e în mod egal muma mîndriei şi a lipsei de cultur ă .tonie are înrîurire asupra inteligen ţ ei omene ş ti. a fanatism ului şi a despotiei. încît chiar ast ă zi ciceronii vene ţ ieni au pă strat mai mult gust în judecarea tablourilor decum au mul ţ i profesori de estetică .au avut Ruşii şi când au declarat ră zboi Turciei sub pretextul eliber ă rii cre ş tinilor. prin arte. Răsărit ă din rase mongolice. lipsa de cultu r ă .numitele misiuni istorice cari. de care noi credem că nimeni n. Ru ş ii su n t su b do mi n a r e a un ui de ş er t sufle te s c pe care în loc s ă . precum colinele undoiate şi mun ţ ii cu dumbr ă vi a ţărilor apusene sînt acolo înlocuite prin şesuri fără de capă t. să .o vagă m ă re ţ ie. Vremi grele ne aş teapt ă . nu despre popoare.i lipse ş te în chiar sufletul lui. Oame nii no ş tri politici r ă u au f ă c ut că s'au dat în apele Rusiei. Dar toate aceste condi ţ ii de mă rire erau cîş tigate prin munc ă îndelungat ă . deprinderea şi priceperea se mo ş tenea apoi din neam în neam. ale căriii hră nitoare sunt pu ţ in numeroasele clase avute.1 um p le prin cucerirea unei Europe pe care ei o socot îmb ă trânit ă .conda m n a t la munc ă aspr ă pentr u a putea să .1 Mica Vene ţ ie era odat ă o putere mare european ă prin cultura ei intensiv ă. Frumosul e înlocuit prin m ă re ţ . sub nici o zon ă din lume nu va găsi ceea ce Dumne ze u i. Aceasta o spune m despre guverne. prin judecata să nă toas ă a aristocra ţ iei ei. însem nea z ă a dărâma temelia culturei. E un articol scris în epoca crizei orien t ale. Într . Guvernele au fost în stare să cunoasc ă foarte bine politica ruseasc ă şi ţintele ce ea le urm ă re ş te de.şi caut ă marginile naturale nu e nimic dedesu p t decît pur şi simplu ne ş tiin ţ a şi gustul de spoliare. dar cauza dreapt ă va birui. căci aceasta ne . Căci cine va mai lua acum la serios declara ţ iile diplomatice făcute înaintea trecerii Prutului ? Erau declara ţ ii îmbun ă toare.o de ml ă dio ş ie şi dîndu . Ru ş ii se afla u înc ă pe teri t o r i u l no s t r u ş i p u r t a r e a lor îng rij o r a pe to ţ i bunii Români.a refuzat sau mai bine zicînd ceea ce Dumne ze u a voit ca să fie rezultat ul muncii a multe genera ţ ii dedate la lucru. . un Rafael ori un Kant. caut ă . Ea îş i arog ă misiu ni isto rice. ei nu vor crea o cultur ă fiin d c ă nu au calit ăţ ile în ă scu t e pe n t r u acea s t a ş i oric âte cuceriri ar face nu vor pro d u c e un Beethove n. dar la baz a aces t o r a e nu m ai ne ş tiin ţă şi gus t de sp oliar e. ea ar renun ţ a la foloasele materiale în a că rora prevedere a declarat ră zboi.Stefano în întregul lui. 187 8) Tende n ţ e de cucerire. dar ne îngrijoreaz ă . fanat ismul şi des p o ti s m u l. afar ă de aceea a clasicilor comenta ţ i. că are o cultur ă a min ţ ii şi a inimei.i instincte fanatice pentru idei de. în ră zboaie ceea ce.adevă r.i re p r o d u s înc ă în nici o edi ţ ie a lui Eminescu. ş i n u . ocup ă ? Căci st ă oare destoinicia unei na ţ ii în vrun raport cu întinderea teritoriului pe care ea. Eminescu analizeaz ă ..a costat multe vie ţ i. aş ezate pe stepe întinse a căror mon[o]. II . apoi politica ce. Articolul a ap ă r u t în Tim p u l (III) 187 8.

în loc de a stă vili acest horror vacui. mai de nevoie. precum amenin ţă pe cea nou ă . Dup ă Turcia urmeaz ă Imperiul habsburgic.şi caut ă compensa ţ ie în glorii sîngeroase şi în cuceriri. ea e rezultatul unui gol sufletesc. Astfel misiunea istoric ă de care se face atîta vorb ă nu .1 împlea prin munc ă şi cultur ă . să ia Roma veche.i face să caute în cuceriri ceea ce n. Cerul deasupra .un al treilea. ba tocmai lipsa unor asemenea spirite de adînc ă în ţ elepciune şi de un adînc sentiment pentru bunurile ce înnobileaz ă omenirea este cauza acelui gol sufletesc care. în loc de a. Ră zboiul a fost declarat Por ţ ii pentru a elibera pe creş tini ? în form ă în fond însă pentru a cuceri întreg Imperiul otoman într .1 schimbi.un cuvînt în loc de. nu sufletul. nici un Kant. şi ast ă zi încă sînt state mici care se bucur ă deo înflorire estraordinar ă . pe un pă mînt de mică întindere se află mai multe averi decît în Rusia întreag ă .Stefano indepen de n ţ a României şi c. pe care o numesc îmb ă trînit ă şi enervat ă . a turcilor. Astfel sîntem aproape siguri că în cump ă na economic ă Rusia.se panslavismul în miezul Europei.un mod care să poat ă fi înghi ţ it.ar st ă pîni pă mîntul. nici un Bethoven. mai de voie. care vede întinzîndu .. dreptul de a. a unui urît care . coapt ă pentru a că dea întreag ă sub domina ţ ie ruseasc ă .au în Bizan ţ o cultur ă turceasc ă ? Deloc. C.ar umple. pe cînd popula ţ iile str ă vechi a acelor provin ţ ii. Europa le pare ast ă zi în starea în care era Bizan ţ ul la apari ţ iunea un[ui] neam asemenea mongolic. a unui deş ert care.a avut Olanda în istorie. Nu mai vorbim despre cuvîntul d. fă ră de noi. bulgarilor. Scopul fictiv al ră zboiului şi scopul adevă rat sînt diametral opuse. îl sumu ţă contra Europei. În Rusia chiar miezul culturii e în Ingermanlan d şi în cele trei provin ţ ii baltice.i de mare. trage mai uş or decît mica Belgie. Se stabile ş te în Tratatul de la San. Astfel se dă ruie un regat splendid celui mai neînsemn a t popor din Peninsula Balcanic ă. De aceea ni se pare că din nefericire ru ş ii sînt sub dominarea unui desert sufletesc.a desf ăş ura activitatea înlă untru. cercurile culte umplu golul sufletesc cu fantas magoria unui imperiu care ar ajunge de la Sibir pîn ă sub zidurile Vene ţ iei şi apoi mai departe. nu se va na ş te din milioanele de oameni nici un Rafael. de a o ocupa cu alte cuvinte doi ani de zile. tot nu s.un rînd dup ă aceea se stabile ş te c.ar preface apoi în . dar mai cu seam ă de o sut ă cincizeci de ani încoace. Pot să treac ă şi Dun ă rea şi Carpa ţ ii şi Adrianopol. De mult. Nou ă ni se pare că cercurile culte.au înlă untrul lor. de Europa. de. În locul civiliza ţ iei grece înflorit . în mînele şi capetele a poate dou ă sute de mii de oameni de origine german ă .lui Aksalvof. nu se vor fi aflînd cu mult mai sus decum îi va fi gă sit episcopul Albrecht la a[nul] 1200. el exist ă în capetele a mii de oameni visă tori cari dau tonul în Rusia. în ţă rile coroanei habsburgice pîn ă la Marea Adriatică .şi trece trupele prin ţ ara noastr ă .Un rol analog 1. dup ă dînsul cine mai ştie cine. Şi aceast ă misiune tainică o împlinesc apoi diploma ţ ii şi baionetele. ţinta cuceririlor ruse ş ti sînt ţă rile ră să ritene ale Europei. marea trecînd . livii.o.. Doi ani ? vă zînd şi făcînd s. a unei barbarii spoite cu frac şi m ă nu ş i.şi are originea în afar ă . crevinii şi cum [î]i mai cheam ă . tot mai departe. pot să presure Europa întreag ă cu cenu şă şi cadavre. ochii vecinului nostru sînt pironi ţ i cu flă mîngiune asupra Apusului. pentru că lipse ş te ră dă cina subiectivă a unei asemenea culturi. Existe testa men t ul lui Petru cel Mare sau nu existe. cîtu . Tocmai aş a nu va înflori o cultur ă moscovit ă pe pă mînturile supuse ru ş ilor.i o misiune care. le ţ ii.

23 Iunie ca articol de fon d fă r ă titlu. Nu deprinde m frica şi pace bun ă . dar destul că.o ast ă zi pe deplin. precum nu ne îndoim că. Aducem aminte convorbirile dintre principele Gorciacof şi generalul Ioan Ghica. Artico l u l a fo s t p u b lic a t în Ti m p u l (IV) 18 7 9 . liberalii consmopoli ţ i c. Nu mai vorbim de altele şi mai rele.un foarte incolor sentimen t de patrie s. ceea ce presu p u n e că sîntem în drept de a o ceda sau de a n.a nă scut încă rusul care să fie în stare a ne insufla frică.au dat în apele Rusiei şi a declarat un ră zboi care ne.o preg ă te ş te nou ă . ba putem zice siguran ţ a că ne aş teapt ă vremi grele. Dar acea vreme e adesea foarte departe.o ceda şi Rusia a ocupat . n. Oamenii fă ră sim ţ istoric. În fine. Articolul e scris în vreme a enerv ă rii ce cup ri n s e s e opinia pu blic ă la noi din pricin a revizuirii art. sunt gre ş elile s ăvâr ş ite cu începere de la 1848. el trebuie să fie nimicit cu vremea. Zicem poate. Agricultura e înapoiat ă iar ţă ranul e în neagr ă . încît vecinii se gă sesc în drept de a se rosti nediplomatic fa ţă de cei ce reprezint ă ţ ara. Ea este în stare a ţinea ră zboi pîn ă ce Rusia.avem nevoie de a implora. Via ţ a noastr ă publică e o mizerie pe care . Şi pe tă râmul politic si pe cel economic nu s'a făcut nimic serios. confor m cu condi ţ iile impuse de tratatul de la Berlin. pentru că Europa e interesat ă ca si noi se întîmple soarta pe care ne. pentru că splendidul regat bulgar e plă smuit aş a de frumos pentru ca să ră mîie proprietatea ohavnică ruseasc ă . generozitatea în locuri unde ea e plant ă exotică. N.un cuvînt Rusia a început a întrebuin ţ a mijloacele ci civilizatrice pentru a ne intimida. căci despre Anglia nu e vorb ă . Răstirile diplomatului se traduc în acte de brutalitate cînd ajung în rîndurile din urm ă . Se poate ca Rusiei să i Guvernul a ales o politică pe care o aprob ă m ca directiv ă. vedem ivindu .a costat mii de suflete viteze. Nesperînd nimic. grijă tot ne inspir ă . netemînd u . Despre biruin ţ a cauzei drepte nu ne îndoim. 1 8 7 9 ) Mi z e r i a v i e ţ i i n o a s t r e p u b l i c e .l gă sim foarte inept pentru a o executa.lă m noi când se pune aceast ă chestie.si va fi zvîrlit în vînt cea din urm ă rubl ă metalic ă. dup ă Eminescu. Ţara trece prin zile grele şi pricinile.avem nevoie a pomeni exemplul nostru. Team ă ne e numai ca Imperiul habsburgic să nu cad ă la învoial ă cu Rusia. în moment ul în care Gorciacof se ră ste ş te. sus ţ iind dreptul nostru. Deviza noastr ă este : a nu spera nimic şi a nu ne teme de nimic.o poleim cu formele unei civiliza ţ ii fal ş e. trenurile noastre cu muni ţ iuni sînt oprite în drum. . cazacul prad ă în Vlaşca. miz erie. Guvernul liberal a intrat în i ţ ele Rusiei şi e prea angajat. în Vlaşca cazacii îşi bat joc de popula ţ ie dînd oamenii afar ă din case. Deşi nu s. oricare ar fi curentul ce se mi ş că în contra civilizatiei. c. Bucure ş tii sînt împresura ţ i de trupe. care convorbiri aveau un aer deja neînm ă nu ş at. Ne hot ă rîm de a n. ÎN cestiune. navem nevoie de a ne mai încrede în al ţ ii precum ne. 7 nu st ă în îns ăş i. 7 din constitu ţ ie. Se stabile ş te principiul ca Basarabia să fie cedat ă prin liberă învoial ă. chestiunea israelit ă .am încrezut.se col ţ ii priete ş ugului. de ş i. zeci de milioane şi poate o provincie. Administra ţ ia e o pacoste pe bietul ţă ran.o ceda. ci numai în noi înşine şi în aceia care sînt nevoi ţ i să ţie cu noi.zece şi în o sut ă . coroana ei şi pe augustul purt ă tor. Dar contele Andrassy a făcut propune ri de împ ă r ţ eal ă şi aceste propu neri prefac în ţ elegerea în complicitate şi complicitatea cu Rusia e tot[dea]una fatal ă. ci în starea în care ne a. Primej dia reviz ui rii art.ne de nimic.

cam ă t ă.a făcut alta decît a se lepă da sistematic de orice tradi ţ ie. pe cîtă vreme restul locuitorilor români. Acestea pe tă rîmul politic. Rezultatul îl vedem. Libertate fă ră margini pentru orice individ.n toate cafenelele.are drept hran ă zilnică decît m ă m ă ligă cu o ţ et şi cu zarzavatu ri. toate reformele. şi poate că aş a de tîrziu încît îl vedem în zadar.Warszawschy. Două milioane şi jum ă tate de ţă rani (cifr ă exagerat ă poate). mul ţ umit ă nestatorniciei de temperat ur ă ce domne ş te în valea dintre Carpa ţ i. se învrednice ş te să m ă nînce carne şi să bea vin. pe lîngă toate necazurile ei. Nimic.ar scurge din cele patru col ţ uri ale lumii. Aceasta ca stare normal ă şi constant ă .virtu ţ i cet ăţ ene ş ti. în ora ş e mari şi mici. pentru că Dumneze u 1. Trecem prin niş te zile în adev ă r foarte grele şi trebuie în sfîr ş it să ne dă m seama că aceasta este plata. Popula ţ ia rural ă în marea ei majoritate. O stare de nervozitate acut ă domne ş te în toate cercurile. În acelaş i timp.n America. cu atît nelini ş tea şi temerile cresc şi cuprind toate min ţ ile. ligni ţ i şi chinui ţ i de friguri permane nte. Dun ă re şi Marea Neagr ă . Judecata rece lipse ş te de pretutin de ni şi mai ales de acolo unde ar trebui neap ă rat să nu lipseasc ă. şi.n acela ş i timp a adopta. Cu cît trec una dup ă alta zilele. a putut constata că d. Aceast ă corpora ţ ie liberal ă şi umanitar ă nedrep t ăţ e ş te. fost rep r o d u s în ed. a ră sturna orice autoritate. Aceast ă popula ţ ie. mai are unul ce pune vîrf la toate : administra ţ ia. nimic. şi politica umanitar ă ? mijlocul. foarte scump ă poate. toate calapoadele interna ţ ionale. produc ţ ia noastr ă atîrn ă mai mult de la bun ă voin ţ a cerului. republici mari şi mici şi preziden ţ i de republic ă pe toate uli ţ ele şi. în România ca şi. în România ca şi. n. din str ă ini neasimila ţ i încă şi din jidani neasimila ţ i şi neasimilabili. toate teoriile cosmopolite. cei din ora ş e. popula ţ ie în adevă r româneasc ă . în numele egalit ăţ ii şi fraternit ăţ ii . aproape absolut nimic nu se produce în adevă ratul în ţ eles al cuvîntului în ţ ara aceasta decît pe tă rîmul agricol. în mîna acestei administra ţ ii. n. specul ă . ghe ş eftul ? scopul. cu atît mai mult toat ă lumea îşi pierde cump ă tul şi facultatea chibzuirii. vicleş ugul şi cinismul . la zile mari.a pă ră sit. seam ă n ă cu al uvrierului stors de puteri în umbra fabricilor. şi aceia slabi. ca de exemplu afacerea Mihlescu . sînt membri în aceast ă onorabil ă corpora ţ ie al că rora numai numele bagă în nă bă d ă i sate întregi. fac negustorie. în via ţ a politică şi intelectual ă . a greş elilor şi ră tă cirilor noastre politice săvîr şite de treizeci de ani încoace. pentru toate necur ăţ eniile ce s. şiretenia. De Dumnezeu nu mai are nici o team ă muncitorul de la ţ ar ă . şi nici chiar atunci în multe cazuri.abia din trei în trei case se gă se ş te o familie care să aibă un copil. tr ăind sub un regim alimentar aş a de mizerabil. compus ă în cea mai mare parte din haitele de cafenegii. galbeni. De la miş carea din 48 şi pîn ă ast ă zi na ţ iunea româneasc ă . cu mai mult ă ardoare decît cuartalurile de coloni din America de miaz ă noap te şi pe o scar ă tot atît de înalt ă .un chip cu totul rudimentar şi. din ştrengarii şi necă p ă tui ţ ii de prin tîrguri. mult doi. în cea mai mare parte agricultura noastr ă se lucreaz ă într . liberalismul şi umanitarism ul ne prie ş te foarte bine: în numele libert ăţ ii se face cam ă t ă fără margine. pe cel economic. Chipul unui ţă ran român. foarte rar. tr ă it în aer liber. cu atîta cestiunea revizuirii se încîlce ş te mai mult. ţă ranul a ajuns la un grad de anemie şi de slă biciune moral ă destul de întrist ă toare. fraternitate şi egalitate între om şi om. mai ales cea mai dep ă rtat ă de tîrguri. în moravuri.ar fi putut numi original în via ţ a ei na ţ ional ă . pe tă rîmul politic. mai ales prin cele de cîmp şi de balt ă . de la mila elementelor lui. fă ră să mai pomenim că pe la soroace vine şi cîte o împrejurare mai însemnat ă . în tot. popula ţ ie amestecat ă din curcituri asimilate românilor. Sîntem azi un popor de abia aproape cinci milioane de suflete.A. a arunca departe orice s. din nenorocire întru aceasta ne deosebim cu totul de America. Opere Complete Iaşi 1914. ocup ă miile de func ţ ii publice. drept bă utur ă spirt amestecat cu apă. cu cît se prelunge ş te fără nici un termen prevă zut sesiunea estraor dinar ă . batjocore ş te şi jefoaie pe ţă ran fără nici o mil ă. tîrguri şi tîrgu ş oare. curat nimic. în limb ă . pentru cine ştie ce păcate. om de la ţ ar ă . Cine a umblat prin satele noastre. lucreaz ă pă mîntul şi dau singura produc ţ ie real ă în aceast ă ţ ar ă .n America. tr ă iesc din ghe ş efturi şi din politică .

dintr'u n isvo r m ai au t e n t i c de cât Ro m â n u l. Ti m p ul n u rep r e z i n t ă oa m e n i. Pressa şi îndeob ş te "inimicii no ş t ri na t u r a l i ş i ne n a t u r a l i" le cre d rele . Nu vom cercet a. cine s u n t e m şi ce voim. 1 8 7 9 ) R e a c ţ i o n a r i s m u l Par t i d u l u i Co n s e r v a t o r . facem politică radical ă . un articol în care ni se f ă cea onoa r e a de a fi recu n o s c u ţ i d e or g a n al re a c ţ i ei. recu n o s c â n d u . Eminescu fa ţă cu desele atacuri personale din partea ziarelor adversare. ca reac ţ ionar. fierberea unor elemente necurate si lupta lor cu elementele ce au mai ră mas încă să nă toase în ţ ar ă se nume ş te politic ă.deschidem bra ţ ele tutulor elementelor stricate pe care le rejecteaz ă chiar societ ăţ ile ipercivilizate şi. deja destul de scump plă tit ă .s ă fac ă ş i tocm ai pen t r u aceea crede m. ci pen tr u al ţ ii. că altfel nu pute a u . Cu mult ă greutate. E de. c e t i s e r ă m î n Ro m â n u l . Dacă Românul. Organ al reac ţ i u nii na ţ io n a l e. Toat ă mizeria noastr ă public ă o îmbr ă că m în formele poleite ale unei civiliza ţ ii calpe. S'au împlinit mai mul ţ i ani de zile. aspirînd la o republică . cu destul chin. poate şi este speran ţă că se va dezlega cestiunea evreilor.a c u n o s c u t d e o r g a n al u n e i "re a c ţ i u n i" oarecar e. 7 nu st ă atît în însăşi cestiunea izraelit ă cît în starea în care ne află m cînd ni se pune aceast ă cestiune. Recunoa ş te m şi noi. de fon d f ă r ă titl u. ba chiar şi la mai multe. Acela ce cuteaz ă a se revolta fa ţă ca aceast ă stare de lucruri. au avut tot odat ă tactul politic de a înf ăţ i ş a cetitorilor s ă i.o cum p ă nire în expresie a ş a cum o are Eminescu oric â n d ş tie c ă vor b e ş t e în n u m e l e pa r t i d u l u i . Su n t a c u m c â t e v a z i l e . şi independe n ţ a. ţ i n e m n u m a i s ă fi e co n s t a t a t c ă Ro m â n u l n e . ca antina ţ ional. reac ţ ia repr e z e n t a t ă de noi. Vom fi un stat indepen de n t. n Noe m b ri e ca art. n u al lui prop ri u. că elementele să nă toase trebuie să se conjure şi să facă o lupt ă supre m ă pentru mîntuirea acestei ţă ri este denun ţ at opiniei publice de că tre negustorii de principii liberale umanitare are ca barbar. m numele na ţ iunii române. acela care îndr ă zne ş te să arate că formele poleite învelesc un trup putred. Rezultalul unei asemenea vie ţ e publice îl vedem ast ă zi: primejdia revizuirii art. Se în ţ elege.afirm ă că trebuie să 'naint ă m încet dar s ă ne p ă st r ă m firea rom â n e a s c ă . va ră mîne îns ă de dezlegat o cestiune cu mult mai gravă şi mai gră bitoare. că progresul nostru ne duce la pierzare. pe care tre b u e s ă o pro d u c ă epoca de z ă p ă ceal ă cosmo p olit ă în care ne afl ă m. cum vom face uz de aceast ă indepen d e n ţă . cestiunea vie ţ ii noastre publice. ci u n ş ir de idei. dac ă este ori nu este un par ti d r e a c ţ i o n a r î n ţ a r a n o a s t r ă . fa ţă cu acuz ă rile repetate că partidul conservat or e reac ţ ionar. şi . pe care le crede m folositoa re pentr u soc ietatea noastr ă . mic şi mare poate s ă ş tie. ne va fi recunoscut ă . Articol ul a ap ă ru t în Ti m p ul (IV) 187 9. cestiunea dacă trebuie să urm ă m calea pe care ră tă cim de atîta vreme sau daca trebuie să mai putem apuca pe calea cea adevă rat ă . îşi propu n e s ă explice în num ele partidului ce 'nţ elege acesta prin reac ţ iune. apiare în toate zilele.ne de ceea ce în adev ă r su n t e m . 17 Feb ruarie. astfel cum lor le vine la socoteal ă . colegii no ş tri din st r a d a Doa m n e i. Eminescu exprim ă ideile în legă tur ă cu progres ul înc et şi temeinic al ţă rii. în loc s ă merge m repe d e des b r ă câ n d u . de când Timp ul.ar ş edea bine să facem critica portre t ul ui ce n'a fost fă cut pent r u noi. aceasta e cestiunea cea mare. ca s ă ar a t e n e g r u pe alb ideile pa r t i d u l u i al c ă r ui organ este. Se poate pune din acest punct de vedere ală turi de Reac ţ ionaris m ul partidului conservator.ne de firea noas t r ă prin legi şi obiceiu ri str ă ine. articolul Despre Program din Timpul (V) 1880. precipitarea noastr ă spre fundul ră ului o numim progres. că nu ni .

Când capetele mai luminate ale genera ţ iuiulor tre c u t e au îmb r ă ţ i şş a t ideile libe r al e ş i s'a u ho .ş i înf ăţ i ş au viitorul astfel cum e pirezent ul. Dac ă adve r s a r ii no ş t ri. atu n ci vom sta fa ţă ş i vom pri mi lupta. am fost comb ă tu ţ i numai şi numai pentru idei şi tendin ţ e. n u co n t r a egal it ăţ ii. dar mai mult na ţ io n a li decâ t dân ş ii. pe n t r u ce n u a ve ni t ni m e n i . Noi s u s ţ i n e m c ă po p o r u l ro m â n e s c n u se va putea desvolta ca popor româ ne sc. că sus ţ i ne m ideile liberal e nu m a i pe cât ele n u pr o d u c o pe r t u r b a ţ i u n e în d e s v o l t a r e a n o a s t r ă na ţ i o n a l ă ş i n u m a i pe cât ele nu ne împi n g sp r e for m e de vie ţ ui ri str ă ine de firea popor ul ui rom â ne s c. a fost comb ă tu t întreg ul parti d conse rv ator. a m voi să gă sim oameni care să discute cu noi princ ipiile ce emitem. că prea pe fa ţă sp u n e m ceea ce ave m pe ini m ă . s ă le pun ă fa ţă în fa ţă cu ale noa s t r e. cel ce e d e alt ă p ă r e r e .am emis î n m a i m u l t e r â n d u r i în c ol o a n e l e Ti m p u l u i ş i pe care adversarii no ş tri nu cred de cuviin ţă a.1 subord o n a u princ ipiului na ţ ionalit ăţ ii. p e car e to ţ i le ad m i t . ca s ă com b a t ă un a sing u r ă . din ideile emis e de noi. c ă ele su n t u n ma t e r i al p re ţ ios pe n t r u ist o r i o g r a f u l care . p e ca r e îl su s ţ i n e par ti d ul cons e rv a t o r. cel p u ţ i n.şi dea fă r ă ş ov ăire aceast ă convingere pe fa ţă . c ă nu am exp u s l ă m u r i t ş i f ă r ă ş ov ă ire cee a ce gâ n d e a m . vom formula ast ă zi l ă m u r i t ş i f ă r ă d e ş ov ă ir e u n p r i n c i p i u . dac ă s u n t ca p a b ili. d i n c o n t r ă n i s e i m p u t ă m e r e u . Pur t a ţ i de d ori n ţ a de a nu n e ri s i p i a n ii vie ţ ii ş i p u t e r i l e vii în z a d a r . s ă di sc u t e ideile ce p u n în mi ş care societatea noastr ă .ace s t e idei. n u îns ă co n t r a libe r t ăţ ii. I. .a m sfiit nici o d a t ă ş i n u n e sfii m nici acu m a declara fă r ă Şovăire.voltare. decât p ă strâ nd dre p t baze pent r u desvolt a r e a sa.u n m e m b r u au t o r i z a t al p a r t i d u l u i. mai pu ţ in liberali decât „na ţ ionalii. d a c ă s u n t d e p ă r e r e c ă lib e r t a t e a în toate împreju r ă rile şi în toate stadiile de des .ş i va p u n e odi ni o ar ă de gân d s ă stu d ie z e via ţ a ideilo r în zilele noa s t r e . tra di ţ iile sale istorice astfel. pe care l. Parti d u l con s e r v a t o r es t e u n p a r t i d de re a c ţ i u n e . n u pe n t r u te n d in ţ e ma n i f e s t a t e . fie de c ă tr e vre . a u al t e id e i. fie d e la Press a. Căci o comoar ă de idei mari nu sunt coloanele Ti m p u l u i. fie d i n al t ă p a r t e . fie în coloa n e l e Ti m p u l ui. Pressa ori de că tre al ţ i „inimici" ai no ş tri idei emise în coloanele "Timpului" Au fost combă t ute pe r s o a n e care fac pa r t e din pa r t i d u l con s ervato r.1 combate.liberali". c ă n u m a i c u vie p ă r e r e d e r ă u o face m ace a s t a . c h i a r ş i a d v e r s a r i i n o ş t r i v o r t r e b u i s ă rec u n o a s c ă îns ă . înlesne ş te desvoltarea na ţ ional ă . s'o spun ă l ă m u r i t ţă ri i. nu au decâ t s ă le com b a t ă ş i s ă vin ă cu act ele mai bu n e. Nu ne r ă m â n e p r i n u r m a r e d e câ t s ă re s p i n g em insinuă rile lor şi să mergem mai departe. Atu n c i. Noi sunte m urma ş ii acelor oameni. fie de la Ro m â n u l . Cetitor ul ne p r e oc u p a t va fi obs e rv a t îns ă . ci un mijloc pe care întotde a u n a . c ă ne afl ă m fa ţă cu ni ş te oa m e n i.t ă rît a se con s u m a în m u n c a pr o p a g ă rii lor. cuni ele s'au stabilit în curgerea vre m il o r. ci to ţ i inimicii no ş tri se m ă rginesc a insinua c ă n u le ave m dec â t pe buze? Va s ă zic ă . nu îns ă pe n t r u idei emis e. nu e vor b a de ideile e mis e de noi. c ă p r e a a f a r ă din seam ă n sunte m sinceri şi nerez erva ţ i. pje care lor le vine la socoteal ă să ni le atribue. Adev ă rafii apo s t o l i ai libe r t ă ţ ii era u înai n t e de to a t e români pă trun ş i de con ş tiin ţ a unit ăţ ii noastre na ţ ion a l e ş i d o r e a u lib e r t a t e a ş i eg ali t a t e a n u m a i ca ni ş te înlesniri pent r u desvolta re a popor ul ui. cari nu vor. să . M ă rt u r i s i m î n s ă . Şi ca s ă dove d i m ţă rii ş i ge ne r a ţ ii l o r ce vor u r m a . Nu ne . s'o s p u n ă ţă rii. dac ă sus ţ i n pjrineipiile liberale fă ră de nici o rezerv ă . ci con t r a ab u z u l u i ce se fac e d e libe r t a t e şi egalitate. n u . Nou ă n u ni se poa t e im p u t a . ci d e încre de r e a în cu t a r e ori cutare dintre membrii partidului conservator. c ă nici odat ă n'au fost comb ă tute de că tre Român ul.d eil e libe r a l e n u era u pie n t r u d â n ş ii u n sco p .

copii redu ş i şi închirci ţ i în privin ţ a fizică şi intelectual ă . iar nu o come die un d e cel m ai ist e ţ tr e b u e s ă fie r ă s p l ă ti t p ri n apl a u z e . decât să mergem repede înainte. Tac îns ă cu to ţ ii. Iar libertatea adevă rat ă şi neatîrnarea economic ă sînt dou ă no ţ iuni identice. Trebuesc luate mă surile necesare pentru îndreptarea stă rii ţă r a n i l o r . a clasei celei mai numeroase şi esclusiv productive. el renun ţă de bun ă . al esploat ă rii altuia. tr ăieş te cu ei în cea mai mare mizerie ? adesea cîte dou ă . în care realul ţă rii st ă în dispropor ţ ie cu popula ţ ia. prin cultur ă şi prin împropriet ă rire.trei familii într . prea pu ţ in pentru a tr ăi şi prea mult pentru a muri. In afar ă de aceste refor m e privit oare la chestia ţă ră neasc ă .o organizare mai conservatoare ei ar fi sili ţi să emigreze în alte ţări ale Orientului. desbr ă când u .dar mai cu seam ă Moldova . nu se însoar ă defel. Camerele actuale de revizuire nu vor avea oare nimic alta de făcut decît de. acela al specul ă rii muncii altuia. E evident îns ă că micile pă r ţ i de pă mînt. Opere complecte Iaşi 1914. parc el a r e a mo ş iilor st at u l u i într e mi n orii familiilor. aceş tia vor fi redu ş i cu vremea la starea de proletari avînd fiecare cîte cî ţ iva stînjeni de pă mînt. nici meş te ş ug sigur. neavînd pă mînt.ne de dânsa p ri n st r ă i n e legi ş i str ă ine obicei u r i.nsoar ă cu toate acestea foarte de timpuriu. Evreii vor trebui să emigreze. deodat ă cu cre ş terea sau creiarea din nou a altor latifundii.a da o solu ţ iune oarecare cestiunii izraelite? Opinia noastr ă intim ă este că. Daca ţ ara ar fi locuit ă de alt ă ras ă decît cea traco . Evreii cons tit ue mai mult o boal ă acut ă decât or ganic ă. deşi evreii în num ă rul mare ce a inunndat tara . A fost reprodus în ed. fiindc ă ş tiu. Dar noi trebuie neap ă rat să ţinem seam ă de calit ăţ ile şi defectele rasei noastre.are şi instru me n t ul necesar de munc ă .ar pier d e to a t ă trece r e a. Ro m â n i i di n ce în ce se p ă t r u n d mai mult şi tot mai mult de convinger e a că via ţ a pu blic ă este un lucru serios. cel ce e de alt ă p ă rere. popula ţ ia agricol ă va da mereu . Stân d la mo r m i n t e l e fra ţ ilo r lor că zu ţ i pe câm p iile Bulga r iei. Evreul proletar. s ă . c ă vii t o r u l e a l n o s t r u ş i c ă n u m a i e d e p a r t e ziua în care ţ ara se va cura ţ i de element ele stricate ce a zi se r ă sfa ţă înt r 'î n s a . sclavă absolut ă a capitalului.s ustragerea ţăranului de la exploatarea cârcium a rilor evrei. totu ş i ei constituie mai mult o boală acut ă decît organică şi că printr . neavînd absolut nimic. Şi cînd vorbim de neatîrnarea economic ă în ţ elegem eliberarea continu ă . prea mică pentru epoca de ast ă zi. care să asigure existen ţ a viitoarei sale familii. Observă m întîi că pă rticelele de pă mînt acordate ţă ranilor sub domnia lui Vodă Cuza constituie pîn ă acuma în mod definitiv proprietatea ţă ră neasca şi o m ă rginesc prea de timpuriu la o cantitate oarecare. Şi nimic mai m ul t de cât m o d u l în car e a dve r s a r i i n o ş t r i di s c u t ă cu noi. se. dar pă strâ n d firea noast r ă româ ne a s c ă . în cari se dezvolt ă un singur instinct. Evreii se gră m ă desc în ţă rile unde semiciviliza ţ ia e unit ă cu pseudoliberalisn ml şi fug de civiliza ţ ia adevă rat ă şi de libertatea adevă rat ă . Prin crearea unei civiliza ţ ii adev ă rate şi a nea târn ă rii economice. 1 8 7 9 ) So l u ţ i a pr o b l e m e i s o c i a l e . Em i n e s c u p r o p u n e i n d i v i z i b i l i t a t e a p ă m â n t u r ilor ţă r ă ne ş ti. El.o sp u n e.voie de a. incapabil ă de a se înmul ţ i din cauza să răciei.latin ă ră ul n. fă ră putere şi fă ră produc ţ iune. e nevoie s ă se introd uc ă stabilitatea în func ţ iile judecă tore ş ti şi administrative.constituie un pericol imediat pentru existen ţ a economică şi na ţ ional ă a ţării.şi întemeia un că min dacă împrejurul casei sale n. de predispoziile ei psihologice de cîte ori croim legi generale. se va na ş te un fel de clas ă ibrid ă . c ă gr ă in d ş i. A r t i c o l u l e p u b l i c a t î n T i m p u l (IV) 1 8 7 9 .Noi su s ţ i n e m c ă e mai bine s ă înain t ă m încet. nici capital în bani. aib ă îndr ă z n e ala de a ni . a clasei ţă ranilor. . Pu ţ ini oameni cu mai mult ă energie economic ă îşi vor acapara apoi pă rticelele foş tilor clăcaşi şi. ne dovede ş te că ideile noastre sunt ideile ţă rii.o odă i ţă ? şi astfel în aceste furnicare omene ş ti se cresc apoi genera ţ ii de hiene ale societ ăţ ii.ar fi mare. dacă vor fi din nou împ ă r ţ ite între descenden ţ ii familiilor foş tilor clăcaşi. 1 7 I ul i e c a articol de fond fă ră titlu. face mul ţ ime de copii. Ţă ranul român e departe de a fi atît de cutez ă tor în maniera lui de a vedea.

1 8 7 9 ) Spi r i t u l d e g a ş c ă . va să zică maioratul. . Dar cu org a n i z a r e a lax ă de as t ă z i. cea m a i b u n ă ş i m ai na ţ i o n a l ă sol u ţ i u n e a ces t i u n i i iz r a e l i t e n u va fi d ecî t u n p ali a t i v b u n co n t r a u n u i si m p t o m ac u t n u în s ă . Lupt e l e de pa r t i d la noi nu . calomniarea şi denigrarea func ţ ionarilor publici. Cîrcium ă ria evreiasc ă în ţ ar ă au ajuns un adev ă rat scandal. se constituie şi se gereaz ă în victim ă a principiilor sale politice. minoru m gentiu m.şi odat ă nă dejdea de. care n. Nouă ni se pare aş adar că un principiu care ar trebui admis în legisla ţ iunea noastr ă . şi e asemenea mai folositor decît crearea unei propriet ăţ i rurale de mijloc. căci aceasta din urm ă se traduce în tirania capitalului mic asupra muncii. iar consiliul comunal să îngrijeasc ă ca debitantul să fie numai locuitor şi alegă tor în comuna rural ă . cu cor u p ţ i u n e a erij a t ă în p ri n ci p i u d e a d m i n i s t r a r e .ar fi departe în care n.am mai avea decît ora ş e str ă ine într un deş ert românesc. este indivizibilitatea pă mînturilor ţă ră ne ş ti. ţă rii întregi. m e d i c a m e n t u l s p e ci al co n t r a bo al ei org a n i c e d e car e su f e r i m . pentru a se persecuta oameni îndealtmintrelea one ş ti şi muncitori. întroducînd u . Noi sîntem siguri că cu o organizare mai strict ă .se stabilitatea în mod sistematic. pe lîngă neînstr ă inarea lor că tr ă nes ă teni. ar trebui să se facă cei dintîi paş i pentru a introduce stabilitate în func ţ iunile judec ă tore ş ti şi administrative.înapoi prin stingere. În înlă n ţ uirea m ă surilor organice care trebuiesc luate pentru solu ţ iunea definitivă a cestiuni sociale sustragerea popula ţ iei de la esploatarea de că tr ă că rciumari evrei formea z ă o parte însemnat ă . pretextarea principii politice. îndep ă rtînd u . mai protectoare pentru munca material ă şi cea intelectual ă .s lu p t e de pri n ci pii ci de pe r s o a n e . cel pu ţ in pentru un num ă r anumit de ani. ar fi silite a se aplica la o munc ă mai productiv ă . aceast ă cangren ă a societ ăţ ii. pe mo ş iile statului. e de a preface dreptul de debit al bă uturilor spirtoase în drept al comunelor rurale. în sine. în a doua. pentru stat e mult mai folositor de a avea mici proprietari cari să . stingerii şi esploat ă rii uzurare. încît epoca n. folositoare în prima linie lor înşişi. dat afar ă pentru incapacitate sau ho ţ ie. căci numai o biurocra ţ ie stabil ă garanteaz ă aplicarea strict ă a legilor.şi da mo ş iile pe mînile acelei neomenoase esploat ă ri estensive care se sfîr ş eş te cu ruinarea propriet ăţ ilor şi a popula ţ iilor. ar înceta pînă la un grad oarecare alergarea dup ă func ţ iuni. Dacă profesezi vre.ar fi suferit în nici o ţ ar ă civilizat ă din lume.adev ă r civilizate.a cîş tiga prin schimb ă rile din centru. Măsura cea mai nimerit ă pentru a înlă tura acest adevă rat scandal. Ataci di n s pi ri t de pa r t i d adve r s a r i pe care .se cu stricte ţ e orice subantre pre no r ascuns sub titlul de servitor etc. luîndu .şi munceasc ă pă mîntul singuri şi în mod intensiv decît de a. le. cari ar avea de scop a pune la adă post popula ţ ia rural ă în contra să ră cii.i respec ţ i. adecă formarea altor minorate. numai pentru că se pretinde că ar fi din partidul cutare ori cutare. Nu mai pomenim de marele folos că o mul ţ ime de inteligen ţ e şi de bra ţ e cari azi nu urm ă resc decît munca stearp ă a goanei func ţ iunilor.o ideie. Totodat ă ar înceta şi starea de lucruri de ast ă zi. Dar corolarul acestei m ă suri generale trebuie să fie neap ă rat parcelarea sistematic ă a mo ş iilor statului între minorii familiilor.ţ i dai seam a miai târzi u că trebuiai s ă . în care orice liberal mai cu seam ă . Capitalul mic are totdauna tendin ţ a de a fi uzurar şi un proprietar a o sut ă pogoane e mult mai apă s ă tor în sat decît proprietarul a mii de pogoane. făcute cu scopul de a ocupa locurile. cerînd la reîntoarcerea la putere a camara zilor săi o recompen s ă pentru suferin ţ ele sale pă timite pentru na ţ ie şi libertate. Deodat ă cu aceste m ă suri. cîrciumele sînt locale de îndobitocire şi de prostitu ţ ie sufleteasc ă şi libertatea de a le ţinea deschise dumineca şi să rb ă torile face ca biserica să fie pustie la zile mari şi cîrciuma plin ă.ar pieri evreilor pă mîntul de sub picioare şi ar emigra de la noi cum emigreaz ă din alte ţă ri într . ner ă mînînd decît num ă rul strict necesar pentru mijlocirea schimbului în activitatea economic ă a ţă rii.

Dacă un om e la noi într .aceasta e imediat tălm ă cit ă gre ş it de adve r s a ri care nu caut ă adev ă rul ci acre di t area unei opinii personale. că ideea statului concret a învins frazele. aş a deodat ă să devie periculos ? Iată dar că în acest caz re ţ eta Revolu ţ iei franceze s. dacă n.a fi monopolizat pe seama lor toate ideile mari şi frumoase.o cauză mai bună. ca şi în alte multe ocaziuni. în ză dar am dovedi că nici prin vis nu ne . plivite din discursurile revolu ţ iilor franceze. Aparen ţ a ţine locul adev ă rului.a figura în via ţ a publică a statului.se epitetul sau nu. va vedea tr ă gîndu .au dovedit rea. cestiunea e de a taxa pe adversar de ceea ce vrei să . că cei mai mul ţ i.ntoarce la teocra ţ ia şi feudalismul evului mediu. egalit ăţ ii. unicii români. Căci în aceste discu ţ ii nu e cestiunea de . dup ă placul acestora.ar face atîta m ă car.a ne.şi fi arogat pe seam ă . Ei singuri au dreptul de.ntîmpl ă dar că ceea ce ieri în toate cazurile era bun. afară de aceea a clasicilor comenta ţ i.un principiu oarecare c. frumos şi folositor. Cu toate astea campionii acelor idei a devenit reac ţ ionari şi combat în acest caz cu înver ş unare principiile acelea cari. iată oamenii esperimentelor cărora avem a mul ţ umi trista stare în care ţara a ajuns astă zi. Unei asemenea maniere de . fraternit ăţ ii etc. nu .şi vedea ideile întoarse şi ră sucite de adversarii lui.a trecut de . Pătă rlăgeni.au minte. adversarii no ş tri. dacă nu juri că frazele apocaliptice. la Mihăleş ti.ar fi dat osteneala de. Funde ş ti etc. sînt adev ă ruri absolute.au întîmplat să fie români? Cam de contra band ă români. În ză dar am protesta. nu meri ţ i a şedea ală turi cu unicii na ţ ionali ş ti. . cari se bucur ă de privilegiul de. înduplecarea locul convingerii. nu de logică. ci din contra de. nu îns ă în virtutea unor enun ţă ri sau fapte determinate. mare.a fi ceea ce ni se imput ă că voim a fi şi că faptele noastre toate sînt contrarie acelei aser ţ iuni gratuite. batjocoresc ceea ce nu vor să cerceteze. Caracterul obş tesc al luptelor din via ţ a publică a românilor e că în mare parte nu sînt lupte de idei. trezindu . căci dacă n. Nu a fost încă reprodus în edi ţ iile lui Eminescu. ar şti sau ar putea să facă altceva mai folositor ? Dacă cineva se uit ă la teapa obicinuit ă a roş iilor.au fost indu şi în eroare de ambi ţ iile vreunei gaşte şi că a lovit într.adev ă r atît de nefericit să profeseze o serie de idei. Ziarele roş ii scriu de ex[emplu] contra evreilor.o ţintă pe care ar fi respectat .se din ele concluzii nemaiau zite. Dacă nu voieş ti să crezi fă ră a cerceta. în ză dar am cere să ni se probeze o singur ă tenden ţă reac ţ ionar ă în în ţ elesul adevă rat al cuvîntului.se prea tîrziu c. potriveasc ă . ? Desigur că nu.a.a o privi mai de aproape.au deschis ochii şi merg pe calea pe care odinioar ă o numeau reac ţ ionar ă . condamn ă ceea ce nu cunosc. Domnia absurd ă a frazei a mers atît de departe încît ei înşii şi. cari lui nici prin minte i.au trecut vreodat ă . Oare se poate o dezmin ţ ire mai flagrant ă a libert ăţ ii.a acredita un neadev ă r.a vedea avem noi a mul ţ u mi titlul de reac ţ ionari. în deplină necuno ş tin ţă de ceea ce combat. o gur ă ce pare a. nu o list ă de persoane. dup ă evangelia Revolu ţ iei franceze. sînt mîntuirea popoarelor şi culmea tuturor fericirilor. ci de eristică.şi atribu ţ iunile tuturor celorlalte calit ăţ i intelectuale pe care natura obicinuie ş te a le dă rui oamenilor. ci de persoane. dau într.o orbire şi c.a afla adev ă rul. şi în fine se va vedea citat înaintea opiniei publice dup ă şoapte. Iată cărui soi de oameni avem a mul ţ umi epitetul de reac ţ ionari.un curaj demn de. Articol de fon d f ă r ă titlu publica t în Ti m p ul (IV) 3 August. se întreab ă cu drept cuvînt: mai au aceş ti oameni şi alt merit. dup ă calomnii acreditate prin repetarea papagaliceasc ă din partea celor uş ori.. Conservatorii sunt reac ţ iona ri în sens ul că voesc ca ţ ara să ră mân ă româneasc ă şi să nu ajung ă la discre ţ ia naturilor catilinare.1 taxezi. Conservatorii însă nu sunt împotriva libert ăţ ii ci împotriva abuz ului.a juca vrun rol în via ţ a statului decît pe acela că s.i vorba. dar la aceasta se reduce toat ă îndrept ăţ irea lor de . adecă tenden ţ a de. e în pericol de .o dacă şi. unicii patrio ţ i.a face parad ă cu patriotism ul lor. au cel pu ţ in o gur ă . pericolele imediate ce amenin ţă în mod invederat ţ ara au trebuit să le demonstre pîn ă şi ro şilor că ideile politice cat ă să fie un rezultat al unei st ă ri de lucruri nu viceversa. cari pentru toat ă lumea ră mîn acelea ş i. pretin ş i politici. Astfel conservatorii sunt taxa ţ i ca reac ţ ionari. Cum se. alt ă ra ţ iune de.

interese private. ce pot pune cap ă t esisten ţ ei noastre chiar. arbitrariul unei asemenea substitu ţ iuni se traduce în crize acute. întru cît ea e compatibil ă cu existen ţ a statului nostru ca stat na ţ ional . orice creş tere ar fi avut şi orice aptitudini le. că fiecare individ din punctul sau de vedere. juridice nu sînt decît adevă ruri istorice.asta consist ă puterea tragică a ră ului. pe cînd pentru noi adevă rurile sociale. Tot în sens conservator s'a făcut şi modificarea art. A fost repro d u s de ed. "nu acelaş lucru este daca doi zic acelaş i lucru". să simt ă nevoia unei reac ţ iuni să nă toase şi conforme cu trebuin ţ ele actuale ale ţă rii.a vedea ţ ara înflorind. Legile votate de camerele actuale şi de cele trec ute sun t legi cons e rva t o a r e: legea pent r u neîns t r ă in a r e a p ă mâ n t u r il o r ţă r ă ne ş ti. De. întru cît adecă un pericol poate fi înlă turat prin dis pozi ţ iuni legislative. Dar daca ea s. . dar. oricum fie. fă ră de pericolul de. iar nu pe acela al intereselor publice ? deosebirea este că liberalii iau în sens absolut ideile citite şi nerumegate din autori str ă ini.credin ţă .ar fi dă ruit natura ? doresc din inim ă de. dup ă ce cestiunea.aceea nu ne îndoim că acum. pe convingerea în fine că statul e asemenea un produs al naturei. Astfel chiar sub guvern a r e a liberal ă au trium f at principii conservat o a r e şi în viitor legile pent ru a fi bune. Sale Domnului.Deosebirea între noi ai liberali.1 comite gă seş te mii de motive pentru a. că cel care . aş a că reac ţ ionar va fi un titlu de merit chiar pentru mul ţ i din aceia cari pîn ă ast ă zi dă deau acestui cuvînt senzul reînvierii privilegiilor şi feudalit ăţ ii.i pe terenul articolelor respective ale Codului penal. unele din bun ă . Dar uu punctul să u de vedere c cel care folose ş te altora. pe multe terenuri ale vie ţ ii publice. spiritele oneste. economice. Sîntem departe de . din neputin ţ a de . altele cu priviri personale şi pentru a îmbrobodi. s. vor treb ui s ă fie cons e rva t o a r e. Reac ţ iunea noastr ă se intemeiaz ă pe convingerea că ţ ara nu mai poate merge cu aceast ă organizare laxă. într . de. de la repetarea imitativ ă a acelora ş i cuvinte pîn ă la reproducerea în alt creier a aceleia ş i gîndiri e o mare deosebire. de aceea Dante a avut cuvînt cînd a zis că loca ş ul celor răi. 7 din Cons ti t u ţ i e. Articol de fon d fă r ă titlul publicat în Ti m p ul (IV) 1870. are cuvînt. dar lipsite de în ţ elegerea noastr ă . Non idem est si duo dicunt idem zice un proverb latin. acela nu poate fi omul nostru. noul articol 7 al Constitu ţ iei române a trecut deci prin toat ă filiera legislativă şi a devenit lege. Promulgat şi sanc ţ ionat prin semn ă tura M.ne numai ocazia de a discuta asupr ă .acuma. vor fi poate chiar conforme cu cuvintele noastre. Num ai ni ş te legi cons e r v a t o a r e pot salva ţ ar a de peire.asta consist ă logica patimelor omene ş ti. Cine sus ţ ine îns ă ca absolute şi neînl ă turabile principii a căror aplicare ar fi echivalent ă cu sacrificarea unui interes na ţ ional. Dar între inten ţ ie şi putin ţă e o adev ă rat ă pr ă pastie. 1 8 7 9 ) Tri u m f u l pr i n c i p i i l o r c o n s e r v a t o a r e . caracterul ei economic a ră mas încă neatins şi o serie de mă suri organice trebuie să complecteze însemnata reform ă . Ia ş i 1 9 1 4 . întru cît era formal ă . legea cont r a uz u r ei. Ast ă zi.a mîntuit deci cestiunea izraelit ă din România.Mihălescu. Nu sîntem dar contra nici unei libert ăţ i.a înceta să fie ţ ar ă româneasc ă .a mîntuit în mod formal. cu pretextul interesului public. iadul. Opere co m p l e t e . e înlă turat ă . Tocmai într . guvernul şi organele lui vor propune fel de fel de reforme.românesc şi întrucît s. Aş tept ă m dar ca. întru cît aceş tia sînt de bun ă . care are legile organice dup ă care tr ăieş te.adapteaz ă în mod natural cu progresele reale făcute de noi pîn ă acuma. oricare ar fi aceea.credin ţă ? căci se.a ne îndoi că to ţ i românii ? de orice partid ar fi ei. adică.1 scuza. şi că daca se introd uce o legisla ţ ie artificial ă în locul celei care sar fi potrivit şi ar fi rezultat din stadiul organic al lui. 14 Octom b rie. favorabil ă naturilor catilinare şi reputa ţ iilor uzur pate. Numai pe terenul acesta găsim că o discu ţ ie e cu putin ţă . căci de la zisa în treac ă t.în ţ elege că nu vorbim aci de nuan ţ a Warszawsky . care politice ş te ne e indiferent ă . de orice opinii sar fi ţinut pîn.a voi altfel decum e osîndit a voi.a vedea progresul ei material şi intelectual asigurat pentru tot viitorul. e pardosit cu bune inten ţ ii. nu acesta poate aduce pacea şi înflorirea între to ţ i. dîndu . asemenea proiecte vor ploua. în ziua public ă rii prin "Monitor" a noului articol constitu ţ ional.

căci un capital împrum ut a t e o unealt ă de munc ă împru m u ta t ă şi nu se cade ca împru m u t ă torul să distrug ă toat ă puterea de produc ţ ie a împrum ut a t ului numai pentru că pe un timp oarecare i. Cel mai mare exemplu citat de inteligen ţ ele liberale sînt Statele Unite ale Americei. demoralizîndu . Copilul devine curâ n d un mare viteaz care s ă vâr ş e ş te lucruri mă re ţ e de. nici sînt în stare a cîş tiga ceva prin munca lor proprie. încît liberalismul în România. Din punct de vedere liberal aceast ă lege e o adev ă rat ă erezie. ne. dogma suprem ă a liberalismului şi ra ţ iunea lui de.a dispune de propriet ăţ ile ei. are nevoie mai cu seam ă ca existen ţ a claselor ei productive să fie pe deplin şi afar ă de orice îndoial ă asigurat ă . Legea contra uzurei e tot conservatoare. Adormind odat ă în valea aducerii aminte.au a face defel cu contractul social al lui Jean Jacques Rousseau. sub pretextul liberalismului şi al democra ţ iei.alungul pă mântului.i adesea în denun ţă tori şi calomniatori.a fi. şi orice reform ă s.au încredin ţ at .a avea de rezultat o ţ elirea caracterelor. pentru a fi bun ă . Pentru a ramînea ceea ce sîntem.ar introd uce în legile noastre. vom ră spun de.a făcut asemenea în senz conservator.au procurat unelta de munc ă .a spera totul de la schimb ă rile politice. căci acesta are nevoie de clase puternice. din punct de vedere conservator însă aceast ă lege e pe deplin conform ă cu natura statului.o din ziua în care Traian împ ă ratul a pus piciorul pe malul stîng al Dun ă rii. încît nu e departe ziua în care toate sferele din ţ ar ă vor deveni conservatoare.i sistematic.o cîş tiga. 7 din Constitu ţ ie s.1 pune la adă postul asalturilor desperate a oamenilor cari nici au învăţ at ceva în via ţă. î ş i vede pro p ri a stat ui e ş i.a bizantiniza şi a veş teji oamenii ce erau încă neatin ş i de acel ră u.arbitru. Aceast ă teorie e cu totul conservatoare şi diametral opus ă teoriei de "om şi om" profesat ă de liberali. făcîndu . când spu n e lumii că .adevă r diversitatea originei locuitorilor nu .a. îşi aduce aminte de casa şi locurile pă r int e ş t i ş i vre a s ă le reva d ă . deprinde pe oameni de . în loc de.ar putea . pref ă cîndu . de. De aceea direc ţ ia în care se vor face reformele trebuie să fie de. Dar [românii] nu sînt engleji. să nu uit ă m asemenea că acest cîş tig.i opre ş te pe ace ş tia de a fi buni patrio ţ i americani. 1880) Independe ţ a Eminescu poveste ş te un frum os mit popular că ruia . de care au suferit ca de o boal ă cronic ă pă turi întregi ale societ ăţ ii noastre.a se împru m u ta sub orice condi ţ ii voieş te e o adevă rat ă erezie. Aju n g â n d îns ă aci. va trebui să fie conservatoare. Modificarea art. Nu trebuie să uit ă m că liberalismul cosmopolit. e socotit nebun. din care cel mai mare e că nenu m ă rate nulit ăţ i. o lege care opre ş te pe cineva de. la care oricine poate ajunge fără munc ă .i lingu ş itori şi servili că tre mă rimile zilei. adec ă români. Unui copil ursitoarele îi dă ruesc tinere ţ e fă r ă îmb ă trânire şi via ţă fă ră moarte. pentru a ne împlini misiunea istorică pe care Dumnezeu ne.Am zis în mai multe rînduri că oricine dore ş te vindecarea relelor cari bîntuie ţ ara noastr ă va deveni mai mult ori mai pu ţ in conservator. se servesc de stat şi de demnit ăţ ile lui pentru a cîş tiga o pîne pe care pe calea muncii oneste n. a avut din contra pe acela de. Din punct de vedere conservator însă aceast ă lege e bun ă .i dă o semnifica ţ ie nouă . Din punctul de vedere al liberului.a scă pa statul şi organiza ţ ia lui de lupt ă pentru existen ţă şi de ambi ţ iile individuale. Tot în acest senz vor trebui a se face toate reformele necesare pentru a fi folositoare. Din punctul de vedere al liberalismului e injust ca un individ să nu ia parte la via ţ a statului fiind de altă ras ă .a adus cele mai mari rele. Aceasta este atît de adevă rat încît chiar pu ţ inele legi de o valoare oarecare ale Camerelor actuale şi ale celor trecute sînt conservatoare în toat ă puterea cuvîntului şi n. Astfel se petrece şi cu Independen ţ a ţării. Astfel legea pentru neînstr ă inarea pă mînturilor ţă ră ne ş ti ia celei mai numeroase şi mai folositoare clase de români dreptul de. . cel pu ţ in pe deplin româniza ţ i. trebuie să ţinem ca to ţ i membrii statului nostru să fie de nu români de origine. el e aut orul faptelor m ă re ţ e ce se povestesc. unde într .

în 1891. c'ar f i u ci s u n z m e u în loc u r i l e ac e s t e a ca r e e r a u p u s t i e .mul ţ i ar lua în râs pe b ă trâ n. r u gă pe cele tr ei zâ n e c a î n d e o s ebi co pi l u l u i ei s ă . Nu t r e i z il e. u n d e .va sute de ani un viteaz.ar r ă s p u n d e .1 crea z ă că el fuse s e acela. T r e c u m a i d e p a r t e ş i .1 ad e m e n i at â t de m ul t . r â u r i ş i is v o a r e î n c e p u r ă a vo r b i e u el ş i a . se zice. d e l o c u r i l e p ă r i n t e ş t i ş i to t a m e s t e c u l ace s t a d e vor bi ri îl fe r m e c a ş i . al t a i s t e ţ i m e . El a d o r m i s e î n v al e a "a d u c e r i i a m i n t e " . Acest ă .u n or ăş an oe însem n e a z ă acel grup. Mu m a c o p i l u l u i . î n că li că şi l uă d r u m u l s p i r e c a s ă.a fl ă u n o r a ş f o a r t e m a r e . în t r e b ă p e p ă z i t o r d e n u ş tia u n d e e o r a ş u l cu t a r e . p â n ă ce în t r ' u n tâ r z i u aj u n s e s e în p al a t u l u n e i z â n e ae ri a n e . râse de dâns ul şi. c ă ci d u p ă ce a m înf r â n t o ş tirile tu r c e ş ti. p r i n o r a ş e p u t e r n i c e ş i av u t e . — Dar bine.1 a ş t e p t a n eî m b ă t r â n i r e a ş i ne m u r i r e a . p r i m e j d u i t e d e z m e i p u t e r n i c i . El în t r e b ă p e . Peuces c u în edi ţ ia articolelor politice ale lui Eminescu. m' a m su p u s îm p ă r a t u l u i s u b co n d i ţ i i .1 crez u nebu n. d a r t o t u ş i î ţ i î m p l i n e s c d o ri n ţ a ş i d ă r u ie s c co pil u l u i t ă u tin e r e ţ ă f ă r ă îmb ă trâ ni r e ş i viea ţă f ă r'de m oa r t e". nu a par ti d ului liberal. d a r ac e s t a r ă s p u n s e c ă n e a m d e n e a m u l l ui n u p o m e n i s e a c o l o d e c â t r u i n e . ş i c ă d e a t u n c i înco a c e a fo s t cu p u t i n ţ ă s ă s e a ş e z e o a m e n i a c o l o ş i s ă s e ri d i c e a c e l oraş. Copilul cre ş te a v ă z â n d c u o c h i i î n t r ' o z i c â t a l ţ i i î n t r ' u n a n şi m â n a t d e i n s t i n c t u l d e n e î m b ă t r â n i r e şi d e n e m u r i r e . eu sunt acela — zise atu nci cavalerul nem u ri to r. câ n d ia r p r i n î m p ă r ă ţ i i î n f lo ri t e ş i vec h i.Bă trâ n ş i ar zice: "eu v' a m d a t in d e p e n d e n ţ a ţă r ii. n e m u l ţ u m i r ă c ă i s e dă r u i s e r ă şi l ui b u n u r i p e ca r i le . pe ca r e p ăş te a u ca p r e l e .şi b ă te a joc de el. lu ă l u m e a î n ca p . Articolul de fond f ă r ă titlu publicat în Tim p ul (V) 1880. A fost reiprodus sub titlul Independen ţ a de c ă tre Gr. s u t e de a ni t r e c u s e r ă di n ti m p u l cân d el pleca s e în lu m e d u p ă ne m u r i r e . câ n d p ri n p ă d u r i loc ui t e d e fia r ă . îl lua în râs. Cu ' n t r i s t a r e . nevoin d nim e n i s ă . cu m i se p ă r e a lui. Şi astfel pe ori ş i un d e trecea. Dac ă acel a ş ge n i u s u b fo r m a lui Cu z a Vod ă a r zice: "eu v'a m d a t to a t e d r e p t u r i l e câ te le ave ţ i ast ă zi. Dac ă ace s t ge n i u a r ve n i as t ă z i s u b fo r m a lui Mirce a .se cu u n z m e u . înce p u a n u m ai cu n o a ş t e lu m e a.i h ă r ă z e a s c ă cev a ce n ' a av u t î n c ă n ic i u n m u r i t o r . u n d e ş t i a c ă e u n o r a ş m a r e ş i n u g ă si d e câ t r ui n e . a t r e i a m ă r i r e lu m e a s c ă . n i c i p o ţ i j u d e c a e e e a c e ai c e r u t . u n d e ni c i o m . T r e c u p e r â n d c â n d p r i n p u s t i i .1 r e p r e z e n t a p e el în s u ş i lu p t â n d u . Totu ş i. n i c i t u r m ă nu pu t e a pe t r e ce ş i ucide a pe acei z m ei. p l e c â n d î n s ă la v â n a t . desc hi z â n d loc u r i a ş e z ă rii o a m e n i l o r . i s'ar r ă spun de de că tre ro ş ii că ei sunt înf ă pt uit orii. Aci p e t r e c u t r e i z il e în d e p l i n ă lini ş t e.i u n a t ă r i e . m e n i n d u .ar revendica înf ă ptuirea indepen de n ţ ei.am mir a dac ă înt r' u n a din z il e r o ş ii s' a r l ă u d a c ă ei a u "cr e a t u n i v e r s u l " . care înai n t e de . o m e n i r e a d e d u ş m a n i . Lumea ce se strâ n s e s e împrej u r u l lui.a u av u t at â ţ i a oa m e n i . 14 Februar. in depe n d e n ţ a e crea ţ ia gene ra ţ iilor trecu t e. Aj u n s e î n t r ' u n l o c . Ca m as t f e l pa t e ş i geni u l neî m b ă t r â n i t al ist o r iei Ro m â n i l o r . a d o r m i î n t r ' o val e fr u m o a s ă în ca r e p i e t r e ş i c o p a c i . nu exista u ase m e n e a idei". C u m e ş i d i n c e r c u l m a g ic al z â n e i. s p r e a m â n t u i î m p ă r ă ţ i i l e d e p e i r e . ca r i a u t r e b u i t s ă v ă p ă s t r e z e ţ a r a şi na ţ io n alit a t e a" . să d i t î n p i e p t u l l ui.u n d e f u s e s e a c u m t r e i z i l e u n p u s t i u î n t i n s . pie ca ri le ni m i c e a f ă câ n d d r u m vâ n ă t o r lo r ş i c ă r b u n a r i l o r . lume a . D u p ă t r e i z i l e . care cur ăţ ise codrii de fia r ă ş i p u s t i u r i l e d e m o n ş t r i . Ba în pi a ţ a o r a ş u l u i v ă z u u n g r u p d e m a r m u r ă . c a r e . dup ă Eminescu.i r ă s p u n s e u n a di n z â n e : "Ca t o ţ i o a m e n i i ni ci j u d e c i .i a d u c e a m i n t e d e c a s a p ă r i n ţ i l o r . pe ori ş i un d e vedea înflorire în ur m a fap t elo r lui.i r ă spun s e că acum câte . încâ t cu m se deş t e p l tă.Dac ă geniul neam ul ui nostr u s'ar prezint ă sub forma lui Mircea cel Bătrân ori a lui Cuza şi şi. Nu ne . Un u l d i n m i t u r i l e c e l e m a i s e m n i f i c a t i v e d i n câ t e a p ă s t r a t p o p o r u l n o s t r u es t e u r m ă t o r u l : La le a g ă n u l u n u i c o p i l s e c o b o r â s e r ă c e l e t r e i u r s i t o r i .cel . "c ă nai n t e de a se prip ăş i un fanario t în stra d a Doam n ei. şi nu m a i da t o r i a pu b lic ă de ş ase su t e de milioa n e e meri t u l vost r u de pat r u sp r e z e c e ani înco a c e" ro ş ii i .

dar supe rioritatea hot ă fîtoare a d . 1880) Învăţă mântul clasic.a creşte.lui Sihleanu în modele de stil.pa r t i d u l na ţ i o n a l . car e ne . precu m şi cercet ă rile sale. Cerem iertare ilustr ului fost vice . n u ar e s ă . cu drep t cuvânt faimoase.1 cită m ală turi c'un om atât de "insignifiant" ca francez ul mai sus pomenit. câ n d ve d e m ac u m a ideile n o a s t r e îm p ă r t ăş i t e cu m u l t ă b u n ă .goale. Ce ferici r e p e n t r u noi.rescu. Cat ă dar să fie o cauz ă mai adânc ă . El cau t ă s ă d ove d e a s c ă c ă n u grece a s c a ş i latinea s ca su n t cau z a dec ă derii societ ăţ ii noas t r e.liber al. 28 Iunie.ş i m u l ţ u m e a s c ă exis t e n ţ a u n u i p a r t i d car e n u e dec â t de ieri alal t ă ie ri ş i c ă in d e p e n d e n ţ a . mi n u s in d e p ţ i il e u n u i p a r t i d co m p u s di n oa m e n i ign o r a n ţ i si de rea cre d i n ţ ă . lip s i t ş co al el o r n o a s t r e p â n ' a c u m a ş i le va lip s i înc ă m u l t ti m p în ai n t e . de p a r t e de a fi m e r i t u l ac u t a l ei gen e r a ţ i i. Articolul su b titlul înv ăţă m â n t u l clasic a fost rep r o d u s de Gr.celor mai po p ul a r e. In n e n u m ă r a t e r â n d u r i a m vo r b i t d e s p r e i n c o n v e n i e n t u l s o c i a l al p r o l e t a r i a t u l u i c o n d e i u l u i . căci isto ri a ne arat ă dim p o t r iv ă că cult u r a clasic ă a con t ri b ui t la cr e a r e a a to t ce se n u m e ş t e lu m e cul t ă . A înv ăţ a voc a b u l e la ti n e pe din afar ă . ne mai vorbind de cea nem ţ easc ă care nu merit ă nici o consid e ra ţ ie în ală tura re cu a noast r ă . că . f ă r ă ca să se fi ivit vre . grece a s c a ş i latin e a s c a s ă fie de vin ă că societate a noast r ă merge r ă u? Milioane d e s p i r i t e t i n e r e s ' a u a d ă p a t la i s v o r u l f e c u n d al antichit ăţ ii clasice.a.. Maio. din contra. Sihleanu. Peucescu în edi ţ ia men ţ io n a t ă . a înv ăţ a reg u l e gr a m a t i c a l e f ă r ă a fi p ă t r u n s ace a . nici n u exi s t a . Cult u r a clasic ă are calita t e a de t e r m i n a t ă de . şi iat ă ceea ce.au da t acea s t ă su m ă ş tir bi t ă . ea de sv o l t ă spi ri t u l de ad ev ă r. Emines c u îi r ă sp u n d e în Ti m p u l..prezide nt al Cam erei roşie. Emil Costine sc u fost minist r u şi om politic liberal su s ţ i n â n d în t r ' u n zia r c ă ş coalele de grec e ş t e ş i lati n e ş t e ne . A. are mai multe r ă d ă cini şi nu se bazea z ă nu mai pe insuficien ţ a ş coalelor de grece ş te şi latine ş te. Şi c u t o a t e ac e s t e a e evi d e n t . n u ne o p r e ş t e îns ă de a releva oarecare lucruri. de pr eg n a n ţ ă şi de fr u m u s e ţ e a an ti chi t ă ţ ei cla sic e . ca ministr ul al învăţă turilor. ea este în esen ţă educativ ă. e su m a vie ţ ii no a s t r e ist o r ic e. ne lipse ş te într'a d ev ă r calificativul p e n t r u a în s e m n a cu d e s t u l ă p r e g n a n ţ ă p e a p r i g u l ap ă r ă tor al ches ti u n ilo r . la noi pe d. Cauza dec ă derii societ ăţ ii. Cul t ura clasic ă are o deo s e bi t ă imp o r t a n ţă educa tiv ă . in s t i t u t e l e n o a s t r e n u p r o d u c d e câ t su t e d e exe m p l a r e ale logo f ă t u l u i Coa t e . pa r t e in d e p e n d e n t ă . lipsi ţ i de voca ţ ie. car e p r i m e j d u i e ş t e m e r s u l b a z a t î n e s e n ţ ă p e m u n c ă şi p e p r o d u c ţ i u n e . ea e o ad ev ă r a t ă gim n a s t ică moral ă .. î n n e n u m ă r a t e r â n d u r i a m a r ă t a t c ă . f ă r ă a fi p ă tr u n s de acel ad â n c spiri t de ad ev ă r. pentr u care greceasca şi latineasca să fi avut tocmai în România rez ulta t e fatale. N u e x i s t ă m a i m a r i p r i e t e n i a i î n v ă ţ ă m â n t u l u i re a l d e câ t t o c m a i n o i. Înain t e de toa t e.au p r ă p ă di t ş i c ă si n g u r a salv a r e e in t r o d u cerea un ui înv ăţă mâ n t real. ne imp une a de la sine acea s t ă pr o b ă a su p e ri o ri t ăţ ii culturei române asupra celei franceze bun ă .şi vedea în sfâr ş it recun osc u t e ideile. Scoale de latine ş te au prod u s în Fran ţ a pe un Voltaire. asupra lui Cincinat şi a pocirilor. Articolul a fost publicat în Timpul (V) 1880. Aceast ă fericire de a. c ă o ţ a r ă care exist ă de 70 0 de ani ap r o a p e .voi n ţă d e u n organ atât de. noastre e şcoala pr o a s t ă lă sat ă pe mâ n a u n o r pr o f e s o r i igno r a n ţ i. p a r t e p e d e p l i n a u t o n o m ă în l ă u n t r u l s ă u. d e la ş co al a p ri m a r ă înc e p â n d ş i sf â r ş i n d cu u n i v e r s i t ă ţ i l e . st ă pâ ni ţ i de spirit ul politicianis t.oar ă . . cari vor ar ă ta că ideia noastr ă adopta t ă cu atâta genero zita te de aprigii odinioar ă adversari ai proectului de lege propus de d. a o r i c ă r e i s o c i e t ă ţ i o m e n e ş t i .un pericol pentru desvoltarea lor ulterioar ă .

c a r a c t e r u l .lor Mircea. prin Rochefort.am noi oare licee? Cine nu ş tie c ă .umple catedrele liceale şi gimnaz iale. . prec u m o are antic hi ta t e a. pe n t r u a fi pr o f e s o r de liceu d u p ă incalifica bila no a s t r ă lege a ins t r u c ţ i ei. vrân d . d a r c h e s t i u n e a e d e a . At u n c i gi m nas tic a acea s t a se va resi m ţ i. unor urechi nou ă ? Latineasca şi .c ă ci de sv o l t a r e a lim b ei na ţ i o n a l e. s p i r i t u l antic hi t ăţ ii e reg ula t o r u l sta t o r n i c al intelige n ţ ei şi al car ac t e r u l u i ş i isvo r u l si m ţ u l u i ist o ric. este o mu n c ă zad a r n ic ă . e aplica r e a cu n o ş ti n ţ e l o r pe n t r u a câ ş tig a. p e n t r u ca ac e a s t ă gi m n a s t i c ă m o r a l ă s ă s e r e s i m t ă în ca r a c t e r u l ş i în s p i r i t u l p u b l i c . ne mai putâ n d u . ca r i d e t e r m i n e a z ă s p i r i t u l p u b l i c: la înv ăţ a ţ i i d e p r o f e s i e . Mu n c a u n u i o m s e p o a t e p l ă t i . el înc ă nu are acea for m ă pe dea p t u r u r e a dete r m i n a t ă . Cee a ce n u n e c o n v i n e a ş a d a r în m a n ier a d' a ve d e a a org a n u l u i guv e r n a m e n t a l . ca r i n u s u n t avi z a t e la m u n c ă m a t e r i a l ă . de sig u r tr e b u e s c ş coli re al e. Dar avu t . şi de aceea în ţ elege m ca stu di ul lor s ă fie m ă rgi ni t la cla se le acele a ale socie t ă ţ ii. c u l t u r a l u i n i c i c â n d . Sau într'a d ev ă r s'ar putea suplanta Salust. Da r.o mai mult. ce do m n e ş t e în cult u r a fixat ă pri n ele. cu toat ă actualitatea produc ţ iunilor gen iale ale acest ui s ă n ă tos şi mat u r pre z e n t .1 j u d e c a d r e p t şi p e u n u l şi p e a l t u l . p re d â n d u . scri sorile lui Cicero. Nici lati n e a s c a . Dar n u m a i n u co n f u z i e ş i a m e s t e c în t r e sfe r e cu to t u l de o s e b i t e ale ac tivit ăţ ii in t elig e n ţ e i.1 are an ti c h i t a t e a . t r e b u e c a s ă e x i s t e c l a s e î n t r e g i d e o a m e n i . ş i a n u m e cl a s e l e a c e l e a . A j u d e c a u n p r o c e s d e m il i o a n e .ş i ne ş tiin ţ a lor dr e p t ş tiin ţă . es t e a m e s t e c u l înv ăţă m â n t u l u i cla sic cu cel real. Sco p u l înv ăţă m â n t u l u i clasic n u es t e ace s t a . t o t a s t f e l p u r u r e a t â n ă r a şi s e n i n a a n t i c h i t a t e d ă o a t i t u d i n e a n a l o g ă s p i r i t u l u i ş i ca r a c t e r u l u i o m e n e s c . c ă f ă r ă el n'ar exis ta în genere o cultu r ă a catarii. De sig u r tr e b u e s c îm p u ţ i n a t e liceele. c ă ci a p a r ţ i n e u n o r ti m p i d e m u l t înc h e i a ţ i . Sferele tr e b u e s c d e s p ă r ţ i t e o d a t ă p e n t r u t o t d e a u n a . Fixat odat ă pent r u totdea u n a. prin telegra mele de condo lean ţă ale d. ca r i n u s t a u în a b s o l u t nici o p r o p o r ţ i e c u c â ş t i g u l i n d i v i d u l u i . Prec u m gim n a s t i c a de s v o l t ă to a t e p u t e r i l e m u s c u l a r e ş i d ă c o r p u l u i o a t i t u d i n e d e p u t e r e şi t i n e r e ţ e . nevr â n d . est e co n f u n d a r e a ace s t o r sf e r e d e o s e b i t e . Dar o dovad ă nete d ă pent r u influe n ţ a educativ ă a antichit ăţ ii e fă ră îndoial ă faptul că tocmai statele acelea. nu su n t în ele în ş ile d e vin ă la rel el e ce li se at r i b u e . p r e c u m se d e s p a r t e f a c u l t a t e a d e m e d i c i n ă d e ce a d e d r e p t .si m e t r i e in t el e c t u a l ă a cu g e t ă r ii a n t i c e. că rede ş te p t a r e a culturii în genere se dat o r e ş t e stu di ul u i aces t u i a. n u se cerea de cât absolvirea liceului însu ş i şi depu n erea unui concurs ca vai de capul lui. va fi iui in s t r u m e n t d e s t u l d e b u n p e n t r u d e s v o l t a r e a in t e lig e n ţ e i lo r . d a r î n a c e s t e r a m u r e c u n o ş t i n ţ a t r e b u e s ă fie d e p l i n ă . c a r i s' o ex e r c i t e i m e d i a t . e liter ă fă ră în ţ eles. l a cl e r . st ă p â n it ă fii n d di n sf e r e l e s u p e r i o a r e d e ac el a ş s p i r i t d e ad ev ă r ş i bin e pe car e . l a j u r i s c o n s u l ţ i . nu mai citesc absolut nimic şi dict eaz ă numai an cu an acela ş caet vechiu şi unsuros. c ă niş te somnoro ş i fă r ă voca ţ iune se pun pe carte pân ă ce po t trece vr'u n conc u r s . Vintilă şi Horia? Noi crede m că. ş i du p ă aceea leag ă cartea de gard. se p r e s u p u n e to t d e a u n a c ă înv ăţă m â n t u l clasic a d u c e fol o a s e s o c i e t ă ţ e i . Cel el a l t e cla s e se p o t în t r ' a d e v ă r dis p e n s a de cu n o ş t i n ţ a an t ichi t ăţ ii. Privi t e ca cun o ş ti n ţ e. ele într' a d e v ă r nu dau de cât prof e s o r ilo r p â n e a d e t o a t e zilele. e p o a t e o m u z i c ă t o t a t â t d e u ş o a r ă c a ş i a j u d e c a u n u l d e o s u t ă d e lei. d a r nici n u es t e ace a s t a m e n i r e a lor. Sco p u l p r a c t i c al înv ăţă m â n t u l u i real e câ ş tig u l. s ă st ă p â n easc ă în societat e. Din co n t r ă . Im p o r t a n t es t e ca s pi ri t u l de a d ev ă r. cari au cultivat . nici grece a s c a. sunt cele mai înaintat e. Oare latin easca şi grecea sca su n t de vin ă că o genera ţ ie întreag ă de ignoran ţ i except ă m profesorii cu studii academice .se schimba. şi asu p r a celorlalte clase pozitive.

ci te ironize a z ă totd e o d a t ă într . cari înd eal m i n t r e l e a se po t nu m ă r a pie cele zece dege t e. Costine ş ti sau Serurii! Şi oare nu vedem aceast ă ten d e n ţ ă nefe ricit ă la aceia chiar cari au ur m a t cursuri de ş tiin ţ e exacte? Medicii români. cei eşi ţ i din scoale de arte. ocup ă func ţ ii în organismul instruc ţ iei publice? Lat ineasca e de vină dac ă un reteveist cu patru clase prim a r e. în anul acesta.me n s ă pleb e de as pi r a n ţ i la fu n c ţ ii. sigu ri că ar r ă mâ n e a câteva de pris o s. ci şi ră ut ă cioas ă : că ea n . din cau z a spiri t u l u i de minci u n ă . câ t ă s e fa c e la n o i. de com u n e . iar . Cihac ase m e n e a nu. din ignor a n ţ a noa s t r ă şi din lipsa die voin ţă de a pu n e cap ă t uno r mo n s t r u o z i t ă ţ i inc ompatibile cu secolul în care tr ăim. Nu a fost lipsit de iste ţ ie murito r u l acela care. o ţ ar ă a c ă rei jur n ali s m şi legisla ţ iu n e e re p r e z e n t a t ă to t p ri n ase m e n e a genii. pen t r u întîia dat ă .ele nu vor pu t e a aduc e nici o îndre p t a r e într' o socie ta t e în care meritul e în pozi ţ ie de a fi judeca t de Funde ş ti. to ţ i. am avea eru d i ţ i. salaria t e de sta t. ş i de c ă tr e b ă r b a ţ i cari în t r e n oi fie zis. caut ă func ţ ii. Articol ul a fos t p u b lic a t în Ti m p u l (V) 188 0. 1880) Învăţă mântul democratic. d e oc h i i lu mii oa r e c u m . B. ministeriul a trebuit să revoce o m ă sur ă asupra corigen ţ ilor de team ă de .. relele cari r ă sa r din de sv ol t a r e a de m a g o g ic ă a societ ăţ ii.în şcoalele rom â n e ş ti. e ş ef al diviziei ins t r u c ţ iei în Româ ni a? La acestea nu e de vină senina antichitate. care pl u t e ş t e as u p r a tu t u r o r ra p o r t u r i l o r . Să nu atrib ui m dar exclusiv împrej u r ă rii. O ţ ar ă. daca te love ş te vreo neno r ocire. se fa c e d e r u ş i n e . cel pu ţ i n nu în cele din România.greceasca e de vină dac ă pos t u l a n ţ i de râ n d . c'un cuvân t nici unul din învăţ a ţ ii sau litera t o rii mai înse m n a ţ i. Lumea asta ar mai trece ea daca toate p ă surile şi toate neno r o cirile ţ i s ar întîm pla încai sans phrase. Astfel s. în patru ani de guvernare roşie s. Peucescu în edi ţ ia men ţ io n a t ă . Ei bine. a cărei inst r u c ţ i e se dirigea z ă de c ă tre indivi zi cu câte pa t r u clase pri m a r e .ţ i va ţ inea la că pă tîi un discur s cît toate zilele.ar fi pun â n d piedeci!.ntîm pl ă fericirea de . dup ă cari în genere se ascu n d e p ă rerea de bine.. Deş i chiar de că tre organ ele guver n u l u i liberal se co n s t a t a dec ă d e r e a înv ăţă m â n t u l u i. ea e unit ă cu nepl ă cerea că unuia din pretin ş ii amici îi va veni mînc ă rime de limb ă şi. D.a muri. că se pre t ex t e a z ă prin şcoli a se înv ăţ a latine ş te şi grec e ş te. ce nu ş tiu citi ş i scrie. de tecnic ă .un chip oarecare pe cînd ţ i le d ă. ci desvolta r e a de ma g ogic ă a societ ăţ ii noas t r e. Emin e s c u ar a t ă c ă înv ăţă m â n t u l a câ ş tiga t în exte n s iune. p ă rerile de ră u ale cuno sc u ţ ilo r.a nu depopula clasele superioare. Daca ţ i se . n'a stu di a t în şcoalele noas t r e. de jud e ţ e! Da r d a c ă în a d e v ă r ş co a l e l e n o a s t r e d e la t i n e ş te ş i grece ş t e ar fi fo s t b u n e.aduce nu m ai suferin ţ e. î ţ i mai îngreuiea z ă înc ă sarcina vie ţ ii.a constatat de că tră chiar organele guvernului că învăţă mîntul merge foarte ră u. n u poa t e înai n t a. Cipariu.. Pân ă ce nu va înce ta acea s t a . dar a pier d u t în inten si ta t e. se g ă sea u oa m e n i ca Hajdeu. nici n'au stu di a t vr'o dat ă . ce n' a m ved e a ast ă zi în Româ ni a? Am vedea cel pu ţ i n ş tiin ţ ele isto rice înflo ri n d . care ş tie de sigur bine latinea sc a sa. agent elector al de soiul birta ş ului Purcel. a observat că soart a nu este nu m ai rea. înv ăţă mâ n t u l dem o c ratic n'a creat oa me ni de cultu r ă şi de ş tiin ţă ci o i. n u în s ă di n cau za că latineasca sau greceasca i. preve d e m că orice ş coli s'o r face . de meserii.cât de spe ciale . to ţ i alearg ă du p ă func ţ i u n i.au închis peste nou ă sute de şcoale rurale.. au fost în stare a depune bacalaureatul e minim. Num ă rul celora cari. ş tiin ţ a. 8 Iulie ş i a fo s t re p r o d u s s u b titl u l în v ăţ ă m â n t u l de m o c r a t ic de Gr. Boerescu şi redactori de la Român ul care sus ţ inea u că am făcut mari progrese de la 1848 încoace.

din care aceasta din urm ă se datore ş te în Moldova lui Asaki şi Săulescu. ea asemenea nu merit ă un nume atît de pompos. Cumc ă în m ă n ă stiri se învăţ a mai mult ori mai pu ţ in ă carte e prea adevă rat.am mira daca cele dintîi şcoale române ş ti. care a început a ieşi la octomvrie 1843. a împ ă r ţ it cultura şcolar ă a românilor în trei faze: teocratic ă . Lază r însu ş i era un product al epocii iosefine. Românul ? gă seş te că mari sînt progresele făcute în învăţă mîntul public în epoca de regenerare în care am intrat la 1848. care învăţ a la Socola în anul 1810. ast ă zi este la dispozi ţ iunea oricui în ora ş e şi. daca nu sînt oameni cu apuc ă turi destul de dibace de . că r ţ ile de ştiin ţă sau literatur ă se tip ă resc în vederea unui premiu academic. aristocratic ă şi.lui C. exegeza Psalmilor. se datore ş te epocei de regenerare de la 1848 încoace.lor Carada şi Costinescu. Ba mai mult încă. dar care spune prea pu ţ in. istoria biblică. pe atunci privilegiul cîtorva. şcoala nu era monopolul clerului. Din aceste se vede lă murit influen ţ a şcoalelor latine ş ti ale Apusului. în Ţara Româneasc ă lui Lază r şi Heliade. cu toate acestea ? d. datorite Mariei Teresiei şi lui Iosif II. atunci nu citeze anul 1848. Rosetti şi daca ni s. ră spîndit şi în sate. ştiin ţ a şi literatura. s. în detriment ul calităţ ii lor. logica. Ca principiu general cat ă să admitem că învăţă mîntul. ba profesori de universitate chiar cari nu ştiu scrie corect şi. democratic ă . . ca una ce garanteaz ă creş terea mai bun ă a copiilor. din nenorocire. catehismul creş tinesc. În to ţ i timpii clasele mai avute au făcut abstrac ţ ie de la şcoalele publice.a da operelor lor un relief pe care nu. asemenea d. pentru înmul ţ irea şcoalelor. putea să înve ţ e carte în m ă nă stiri de se făcea sau nu călugă r.l luă m ca întreg. accesibil pentru to ţ i. Ini ţ iativa s. cîtă se face la noi. Aceste caiete încep cu gramatica româneasc ă . ale unui fiu de ţă ran. în discursul făcut. E nemaipome nit. Cît despre cultura aristocratic ă . nu exista în genere învăţă mînt. iar acest învăţă mînt public nu se datore ş te ini ţ iativei românilor. care n. morala..am luminat. Noi nu ne vom sfii a zice că înaintea învăţă mîntului public şi gratuit. De vreme ce orice creş tin. făcut ă .deasupr a tuturora este a se deplînge ignoran ţ a deplin ă a personalului didactic. o înmul ţ ire fără tranzi ţ ie. D. institutori. apoi urmeaz ă retorica. ca la acest popor care ? cînd e vorba de cultur ă ? cat ă să . Hăsdă u. democratic ă . redijat ă de Petru Poenaru în colaborare cu Aristia şi al ţ ii. .. Ele sînt de a dreptul dezastr u oa se. d.a luat mai întîi dincolo de Carpa ţ i. Învăţă mîntul. Vasile Boerescu. ci Regulament ul Organic. nu exist ă nici ştiin ţă . în cîtva. foaie care se ocup ă numai cu şcoala să teasc ă şi e mult mai bine scris ă decît gazetele de azi. dar din nenorocire adevă rat. în fine istoria general ă. O împ ă r ţ ire frumoas ă .. fără deosebire de rang.n ţ elege. bugetul statului. . Ini ţ iativei Cur ţ ii din Viena i se datore ş te aş adar învăţă mîntul democratic atît dincolo de Carpa ţ i cît şi dincoace. pe atît a pierdut în intensitate. Petru Maior şi Lază r a început cariera lor prin a fi ciraci la redac ţ ia ? Românului ?. se face numai cu paguba de timp şi bani a acelora ce se ocup ă cu ea..a adus la şcoala din Socola. preferînd instruc ţ ia privat ă .l merit ă şi de a le lă sa să fie plă tite direct sau indirect din .ar spune că Şincai. pentru întemeiarea învăţă mîntului. Arta atît de răspîndit ă a înşirării negramaticale de vorbe pe hîrtie deschide celui ce. Nu ne. că grozav ne . pre cît a cîş tigat în estensiune. Se. a gă sit că minunate progrese am făcut. legate la un loc.a le desface în şcoală. nici literatur ă Cataloagele librarilor sînt pline de tip ă rituri făcute cu scopul lucrativ de. Avem înaintea noastr ă caietele de studiu. cu ocazia distribuirii premielor. Hasdeu.are pentru şcoală nici o semnificare. însă aceast ă cultur ă numit ă teocratic ă era totodat ă şi . de vreme ce exist ă . Şcoalele rurale înfiin ţ ate de bă trînul Grigore Ghica din Ţara Româneasc ă erau pe atunci privilegiul cîtorva.ar atribui asemenea fericitei inspira ţ iuni a d.o posed ă toate căile de înaintare în via ţ a publică. şi epoca lui Cuza Vodă .A. avînd a ţinea discursu rile funebre ale unui învăţă mînt în asemenea condi ţ ii. Foaia ? învăţă torul satului ?. mai cu seam ă sub Maria Teresia şi Iosif II. ca şi profesorii pe cari Asaki i. iar daca ? Românul ? dore ş te numaidecît o epoc ă de regenerare în care am intrat şi de la care ?mari sînt progresele făcute ?. Nu mai vorbim despre efectele sociale ale învăţă mîntului nostru.

1 8 8 0) Opti mi s m .actele conservatorilor. e ş i acee a inve n t a t ă de Ro m â n u l ş i afilia ţ ii s ă i. n ici o d a t ă n a ţ i i l e n' a r fi p u t u t s t r â n g e ac el ca p ital de adev ă ruri. De câ n d d a t e a z ă ex p o r t u l n o s t r u d e g r â n e .ş i co m p li m e n t e u n u l alt ui a ş i nu m i n d u . pe teo rii de gaz e t ă . f ă r ă nici u n co r e l a t real. iată ce au scos la lumin ă învăţă mîntul democratic. cel pu ţ in pro ş tii şi perver ş ii in concreto sunt muritori.începînd de la scriitorul sătesc şi sfîrşind cu consiliarii tronului. Emi nesc u se'n t r e a b ă dac ă e posibil ă o reac ţ i u n e în ţ ar ă . c e m a i s u n t î n v i a ţ ă . Partidul conservator era acuzat de reac ţ ionarism. dac ă moartea n'ar pune adev ă rul la ad ă po s t de onoa r e a de a fi coexista t al ă t uri cu par t e a crimi n a l ă ş i st u p i d ă a ome n i rii. to a t e fizi o n o m i i l e ace s t e a v o r fi p e r i t f ă r ă d e ni c i o u r m ă . De acol o râ s u l. Num ai acea s t a ne sca p ă de pr o ş ti ş i perv erşi şi ne dă putin ţ a isă privim cu râs voios priveliş tea zadar nic ă pe care ei ni. Dup ă ce arat ă decade n ţ a contim p o r a nilor săi. l e d a t o r i m u n e i e p o c e c u m u l t a n t e r i o a r e celei ac t u a l e . 15 Mai ş i a fost reprod u s sub titlul Partidul constitu ţ ional de Gr. t o t u l s e r e f l e c t ă s t r â m b ş i în p r o p o r ţ i i p o c i t e . Gar a n ţ i a învi n g e r i i a d e v ă r u l u i ş i bi n e l u i în lu m ea ac e a s t a . care înobileaz ă aspra lor lupt ă pentr u existe n ţă . S'a r p u t e a z i c e c ă Ro m â ni a a p r e s c h i m b a t p ă t u r i l e a d â n c i ş i bi n e c u v â n t a t e d e Du m n e z e u al e ţă r â n e i s a l e p e vo r b e de ş er t e.. c ă ci s p i r i t e l e cele b u n e . nici îndre pt ăţ ire social ă.a . Articolul a fost publicat în Tim p ul (V) 1880. Costine ş ti. Pătârl ă geni. în socoteala însă şi cu paguba poporului. e s t e m o a r t e a . ca u n voio s se m n d e încr e d e r e în ză dă rnicia acestei priveliş ti.am con s a c r a t atâ t e a critice. E o fericire pent r u noi că. c ă dr e a p t a con s e r v a t o a r e din Româ ni a ar fi reac ţ ion a r ă . încâ t conf o r m pr ov e r b u l u i lati n e s c "calu m nia r e au d a e t e r se m p e r aliq ui d ha e r e t". m u l ţ i . Astfel activitatea intelectual ă a genera ţ iei actuale pare a se mistui în singura direc ţ ie a cîştigului fără munc ă pe acele mii de cărări ale influen ţ ei morale pe cari le deschide atotp u ter nicia demagogic ă. departe de a fi reac ţ ionare. pros tia şi perversita t e a fiind nem u rit o a r e. va cre ş t e iar b ă ş i c ă în a mi n t i r e a ge n e r a ţ i e i viito a r e . care prod uce atâ ţ ia Mihăleş ti. a d a t o m u l u i r â s u l c u t o a t ă s c a r a d e l a z â m b e t u l iro n i c p â n ă la cloc o t i r e a ho m e r i c ă . î n î n a l t a s a b u n ă v o i n ţ ă . d a c ă n ' a i ş ti că d u p ă o s u t ă d e a n i d e p i l d ă. sunt dimpotriv ă liberale şi . Câ n d ve z i ca p e t e . p e s t e a m â r i .dou ă de s p ă r ţă mi n t e l e geniilo r conti m p o r a n i. 1 Februa u r şi nere p r o d u s înc ă în nici o edi ţ ie a operelor lui Eminescu. m. pes t e bal a m u c ş i p u ş c ă rie. Peu cescu în ed. c ă reia i .au determinat progresul soc iet ăţ ii române ş ti. Articolul fă ră titlu publicat în Timpul (V) 1880. Toate. men ţ ionat ă . Dac ă m o a r t e a n u s' a r îndura să ne scape de o genera ţ ie în disselec ţ iune. a t â t d e v i t r e g î n z e s t r a t e d e l a n a t u r ă . f ă câ n d u . ca în nişt e o g l i n z i r e l e . a i a v e a c a u z ă d e a t e î n t r i s t a ş i d e a d e s p e r a d e v i i t o r u l o m e n i r i i . afar ă de aceea a clasicilor comen t a ţ i. Partidul conservator are un progra m clar şi precis: voe ş te conservarea intact ă a constitu ţ iei. iar acu z a r e a ad u s ă de adve r s a r ii politici nu va pu t e a fi nicioda t ă dove di t ă .se s a r e a p ă m â n t u l u i . Int r e a c e s t e fr a z e d e ş e r t e . c a ce r c u r i l e idi n f a ţ a u n e i a p e s t ă t ă t o a r e . D u m n e z e u .o ofer ă . d e a t u n c i i m p o r t u l d e f r a z e . 18 8 0) Partidul con s t it u ţ i o n al. î n c â t n u su n t în s t a r e a înţ el e g e cel m ai si m p l u ad evă r. Cuvân t ul "reac ţ io n a r" nu are la noi nici temei istoric. ca p e t e în car e. d. Emi nescu spu ne că garan ţ ia triumf ul ui binelui şi adev ă rului e moa r t e a . O imens ă plebe de aspiran ţ i la func ţ iuni. fra z ă ca r e s ' a r e p e t a t d e a t â t e a o ri în via ţ a n o a s t r ă p o l itic ă . Ca u n f e l d e r e f u g i u d e m u l t e l e i n c o n v e n i e n t e a l e vi e ţ i i . pe su b ţ i ri ap u c ă t u ri a d v o c ă ţ e ş t i ş . Funde ş ti.

ş i exe rci t a d re p t u l lui pri n t r ' u n sis t e m de pre si u n i mor a le ş i ma t e r i al e. Dre a p t a 'a voit ş i a reali z a t int r o d u c e r e a liber t ă ţ il o r p u b lic e şi a mecanis m u l ui constit u ţ i o n al în ţ ar ă .o drea p t a. e m ă car cu putin ţă în România. Da r ce voe ş t e d r e a p t a la n o i ? Avem vr'un candi d a t la do m ni e.a su s ţ i n e a c ă d r e a p t a a fo s t câ n d v a rea c ţ i o n a r ă . într'o m ă s ur ă mult mai mar e de cum au fă cut . nici în fin e a le di s t r u g e . unele voind drep t u l divin. n u a în c e r c a t în s ă ni ci a le f al s i f i c a .ar da cuiva oca zi a de . Ce e a c e voi m a z i .o vreo d a t ă liberalii. su n t în t r ' u n chip oareca r e reac ţ io n a r e. nici adve r s a r ii no ş tri politici. to t co n s t i t u ţ io n ali s m u l se m ă rgi n e ş t e la p ă zi r e a ext e r i o a r ă d e fo r m a l i t ă ţ i go al e.hoc. Rep u blica de la Ploe ş ti înt r ' a d e v ă r n'a pr ocl a m at . ave m d ov e z i la m â n ă : ave m Re p u b lic a Ro m â n ă re di j a t ă de îns u ş i Pon ti f e x Maxi m u s al p a r t i d u l u i . ş i n u m a i d e p a r t e . In privirea aceas t a nu exist ă absol u t nici un p re c e d e n t . Prin intact în ţ el ege m îns ă ca to ţ i fac t o r ii con s t i t u ţ i o n a l i s ă . la con s e r v a r e a insti t u ţ i il o r act u a l e . p e câ n d în fo n d to t . au lu a t p a r t e cu vo t u l ş i cu fa p t a co n s e r v a t o r i i act uali. Da c ă n o i z i c e m d e s p r e li b e r a l i c ă s u n t ra di c a li.a read u ce ins ti t u ţ i u n i din d o m e n i u l tr ec u t u l u i.o p u r u r e a : es t e conse r v a r e a inta c t ă a ace s t e i con s t i t u ţ i i. de a me ni n ţă ri ş i p r o m i s i u n i d e fu n c ţ i i ş i fav o ri. î n s e n s u l a p u s e a n al c u vântului. a p ă r ă m p r i vi l e g i i ş i c o n s t i t u ţ i i vechi.a amenin ţ a t eu asas inarea sau cu detr o n a r e a. f ă r ă a s e î n t r e b a c e l p u ţ i n d a c ă o r e a c ţ i e . s ă nu se ame s t ic e în atri bu ţ i u n ile pu t e rii ju d ec ă t o r e ş ti şi a acelei execu tive. ai c ă ror a cr ai ni ci ş i cu r t e n i s ă fi m. Epure a n u . care i .a r ă s t u r n a constit u ţ ia actual ă a stat ul ui france z şi de . d. ni ci a le înl ă t u r a . de la aleg ă t o r înce p â n d . vr'u n Bogda n Mu ş a ti n .ş i fi da t vre . vr' u n Vladi sl a v Basa r a b . K. ac e ş ti a c ă te r m e n u l "re a c ţ i o n a r " e o d i o s în u n e l e p ă r ţ i ale Eur o p e i. Oborîrea privilegiilor. voim su p ri m a r e a libe r t ăţ ilor pu blice. Secul a r i z a r e a ave ril o r înc h i n a t e se p r o p u n e ş i se ob ţ ine cu unani mita te de voturi de către un actual conservato r. fac s port cu acea s t ă p o r e c l ă . voim m ă car reî nt r o d u c e r e a reg ul a m e n t u l u i orga nic? Pânâ ş i copiii ş t i u c ă a s e m e n e a i m p u t ă r i n u c u t e a z ă n i m e n i a ni le face. îns ă bi n e în ţ e l e s in t a c t ă . cu un cuvân t ea s'a m ă rg init la p ă st r a r e a . c ă ci e p r o p u s ă d e u n g u v e r n .1 î n t r e b u i n ţ e a z i ă . precu m se poate consta t a din discu ţ iile adu n ărilor ad . a t r i b u i n d . egalitatea civilă şi instr uc ţ iune a po p u l a r ă se da t o r e s e con s e r v a t o r il o r. Dac ă îns ă .odi ni o a r ă sea m a de în ţ el e s u l. c u v â n t u l u i c e .i incu m b ă pri n vot u ri servile. Da r p â n ' a c i . p r e c u m a m v o i t .o n o u ă . C. altele a p e l u l n a p o l e o n i a n . în maj o ri t a t e con s e r v a t o r . a egali t ăţ ii ce t ăţ e n il o r ? Nimic di n t o a t e ac e s t e a . Care su n t oare actele reac ţ io n a r e ale dre p t ei conservatoare ? La u ni r e a ţă ril o r. Ştiind îns ă . Toate partid ele mo na r hice de acolo.bue pe n t r u a n u se conf u n d a re s p o n s a b i li t a t e a lor. aleg ă t or ul s ă nu fie stâ n j i ni t de a . p u t e r e a exec u tiv ă s ă nu ocolea s c ă res p o n s a b ili t a t e a ce . pe Domn nu 1 . O reac ţ ie exist ă în Fran ţ a. vota t ă de o ad u n a r e în majo rit a t e con se rv a t o a r e. Came r a St ă fie Came r ă . se a d m i t e d e că tre o adu n a r e în majo rit a t e con se r v a t o a r e. Constit u ţ ia liberal ă de ast ă zi se pro p u n e de un guv e r n în m a j o r i t a t e co n s e r v a t o r . la aleg e r e a u n u i Do m n . singur ul adev ă rat. Ro s e t t i .ş i în d e p l i n e a s c ă mi si u n e a ce li se at ri . t o a t e î n t r ' u n g â n d d e . av e m e d i ţ i a duo d e z a acelei repu blice la ferici ţ ii Ploe ş ti. Da r n o i r e a c ţ i o n a r i ? De u n d e ş i p â n ă t u n d e ? E vr'u n Ioan sa u Calima n Asan.o re p e t ă f ă r ă s ă . A. pre zi d a t ă de M.

lup t a ei e înd r e p t a t ă con t r a par ti d ului anticon s ti t u ţ io n al. d u p ă t o a t ă b u n a c u v i i n ţ ă . înc ât de la înt âia vede r e sar în ochi. şi în co n t r a ei d r e a p t a co n s t i t u ţ i o n a l ă e în ap ă rar e. precu m se exprim a u odinioar ă confra ţ ii no ş tri. necum citit. a d v e r s a r ul zice "bigo te r i e". Pă tă rl ă geni. pe care nu . Cei nep ă rtinitori o vor numi "partid constitu ţ ional". dup ă probele vesiele ce le. d e u n d e a p o i ar re z u l t a în adev ă r că e reac ţ io n a r ă .pri ar fi ter m e nii no ş tri. ne . Ea ap ă r ă instit u ţ iile actu ale gi libert ă ţ ile publice.le ad absurd u m şi inspirâ n d na ţ iu nii neîncre d e r e în efic acita te a lor. E într'a devi ă r trist ca ni ş te apuc ă tu ri sofis tice. prin chiar alegerea terme nilor. Nep ă r ti n i t o r u l zice "preo t". tr ă dea z ă . ne credem dispen s a ţ i. se aleg în disc u ţ ie din ca p u l loc u l u i n u m i r i . "su p e r s t i ţ i e". ducâ n d u . Ne p ă r t i n i torul zice "cult" sau "religie".se îns ă s'o probe z e aceast a. de .cât una nu poate fi. în ca z u l no s t r u în loc de a dov e d i pri n fa p t e c ă d r e a p t a voie ş t e tr e c u t u l . adversarii de rea credin ţă vor continua a ne nuimdi reac ţ io n a ri. De ş i nu sper ă m din par t e a conf r a ţ ilo r de la Românul că vor recunoa ş te pe fa ţă eroarea lor. radical. Astfel. Astfel îns ă st ă şi cu dreapta conservatoar e. ap ă r ă cons ti t u ţ i a actu al ă a Fran ţ ei. instit u ţ iile ei actuale. etc. Atunci avem a face c'o societate organizat ă de ex ploata ţ ie.1 mai cite ş te nim enea. că ci mai pu ţ in de . Sihlea n u zice "piochi". s ă p o a t ă avea o infl u e n ţ ă oa r e c a r e as u p r a convi n g e r i i oa m e n ilor.ga m e l e ce ro d e s c la în t u n e r i c ş i în u m b r ă . se usu c ă şi disp a r e ca toat e crip t o . Dreapta se poate numi cu drep t cuvânt partidul constit u ţ io n al. n u m ai e înt r ' a d e v ă r nici u n or g a n ra d i c a l care s ă p o a t ă fi lua t în m â n ă m ă car. In loc de a dove di o tez ă . dar una ştim. rep u blica nii conservat o ri. p r e c u m les n e se ve d e. cu num ă rul disp ă rân d al foilor oficioase. s ă se d o v e d e a s c ă . care falsific ă şi spir itul şi litera instit u ţ iilor actu ale.am dat despre conseq ue n ţ a cu care este con dus acest organ. Întreb ui n ţ a r e a aceasta de porecle de ş erte e in dealt min tr elea o sofism ă comu n ă şi veche ca lumea.a mai insista asupra lipsei de gravitate a acestei alian ţ e de ocazie d'alde Dimanci. ca r e cu p r i n d în sine deja concl u z i u n e a şi din a că ror anali zj a lexical ă s ă re z u l t e ceea ce mai întâi ar fi treb u i t. calo m n i a c ă d r e a p t a e reac ţ i o n a r ă ş i . in t e n ţ i a p e car e o au. d. ferin d u .a tr ă it şi ea trai ul. toa t e gara n ţ iile ei înl ă tu r a t e. care intimidea z ă ţ ara prin mano p e re ma chiavellice. de. a d e c ă vo r b e . fie voluntar ă fie involuntar ă . Am avut spe r a n ţ a .. Deşi presa guverna me ntal ă nu înceteaz ă nici azi cu toate că adese ori a ţ inu t sea m ă de argu m e n t a ţ ia noa s t r ă . ceea ce noi nu facem ori cât die as.van ă pioa t e . Afar ă de Ro m â n u l . e cee a ce se n u m e ş t e în logic ă o petitio principii. a tunci nu mai poate fi vorba de guvern parla m e n t a r.a r ă ma s a ne m ă guli cel pu ţ in cu realitatea lucrurilor.se pe teren u l inu n d a t de lumi n a mare a adev ă rul ui.s p i r i t u l co n s t i tu ţ iei e falsifica t. atâ t de vec hi ş i at â t d e cu n o s c u t e fiec ă r ui a. Singu rele analogii ce se pot cita între drea p t a noast r ă şi alte dre p t e apu se n e e poat e cu par ti d u l conservato rilor repu blicani din Fran ţ a şi cu partid ul constit u ţ i o n al din Italia.c ă în era nou ă ce ni s'a creat prin tractat ul de la Berlin. cop il ă riile ş i por eclirile' din trec u t vor încet a. Astf el. că în contra evi d e n ţ e i lu p t a e . cei ce discut ă . şi .a avu t ş i ea ep o c a de înflo ri r e sau mai bine de rodire. amicul cauzei zice "pie t a t e " sa u "bea ti t u d i n e Du m n e z e i a s c ă ".a înt r e b u i n ţ a te r m e n i im p r o p r i i în disc u ţ ie. Cât des p r e Pressa centr ul ui sau centr ul Pressei. Specia presei radicale de res p â n t i i n u mai e re p r e z e n t a t ă as e m e n e a de cât printr'un singur organ. căci calom nia e criptoga m ă şi învechin d u . Fa ţă cu ten di n ţ ele unui Clemencea u şi a altora.

Pentru ca discu ţ ia să nu devie o simpl ă ceart ă de cuvinte.şi imputa dac ă sub masca lui se desf ăş ur ă influen ţ a imoral ă .aiurea s. ridicoli îns ă nu vor s ă fie nici cân d.i aplicat la conservatori. ne întreb ă m: ce e reac ţ iune? O espresie împrum u ta t ă din mecanic ă . Pret utinde ni trium f ă fraza goal ă . ci e o Americă oriental ă deschis ă tuturor imigra ţ iunilor.i cu puti n ţă . care este accep ţ iunea ? singura adev ă rat ă ? a cuvîntului. Constitu ţ iunea nu este un mecanism. O reac ţ iune în adev ă rat ul sens al cuvânt ului nu . dorin ţ e de progres şi de libertate nechibzuite au introd us prea ades în mecanism ul nostru politic fraza goală în locul realit ăţ ii. Trunc hia t a fos t publicat sub titlul Reac ţ iu ne a de Gr. În politică însă cuvîntul . pret uti n de ni stat ul e la discre ţ ia unei societ ăţ i de exploatare. din dic ţ io n a r u l nos t r u politic cuvân t u l reac ţ ionar. adaug ă Steaua României ?. însemnîn d ac ţ iunea negativ ă produ s ă prin una pozitivă.. că derea repede a tuturor meseriilor. şi aceste idei.lea] alegă tori fraud ulo ş i. nu poa t e exista un partid capabil s ă îndeplineasc ă aş a ceva. Programul nostru zicea: Teorii abstracte de cosmopolitism importate de. aş a de vioi şi de puternic odat ă la români. men ţ ionat ă. dac ă tot în numele lui o societate de exploatare a pus mîna pe statul român. Ar fi bine dac ă s'ar put ea face o reac ţ iu n e fiindc ă aceast a ar înse m n a read uc e r e a în ţară a puterii pie care neamul nostru o avea în secolul XIII ş i al XVI. Acest adaus este al ei.i cu puti n ţă în ţ ar ă şi a crede în ea a te lăsa vră jit de iluzii. bun dacă se aplică bine. Il reproducem aci în întregime. 1880) Reacţ iunea. vătă mă toare chiar în ţă rile luminate şi puternice de unde s. al unei ac ţ iuni contrare Revolu ţ iunii Franceze. Articolul a fost publicat în Timpul (V) 1880. reducerea român ului în ţ ara sa proprie la rolul de simplu salahor agricol. prefacerea în fine a acestor elemente în elemente politice cari au umplut func ţ iile statului şi se strecoar ă în reprezenta ţ iunea na ţ ional ă .reac ţ iune" s. Acest text nevinovat nu are deloc a. Aş adar. Tot u ş i nu exist ă pat rio ti s m f ă r ă drago s t e de trec u t. fiindc ă aceş tia nu voesc stabilirea st ă rilor din trecut. Înecarea cu str ă ini a tuturor ramurilor vie ţ ii noastre economice. ca sinonim al contrarevolu ţ iunii. ca să nu se facă vorb ă zadarnic ă ? . şi tea m a de ridicol. Cuvintele au în ţ elesul lor. dac ă în numele lui se înscriu în listele colegiului I şi al II[. ră u daca se aplică ră u. au devenit un adevă rat pericol pentru na ţ iunea noastr ă . ceea ce permite ca gunoaiele societ ăţ ilor vecine din cîteş i patru unghiurile lumii să s. prec u m nu are nici o înd r e p t ă ţ ir e socială. In acelaş i timp conservatorii sunt mereu acuza ţ i de reac ţ ionarism.a întrebuin ţ a t întîi la 1789. Emi nescu arat ă că cuvânt ul reac ţ iune nu are nici un sens dacă . 22 Iul ie. ci un text de lege. pentru a altera terenul discu ţ iei. că ruia .au luat.a vedea disp ă r â n d . Eminesc u cons t a t ă dec ă de re a vie ţ ii noas t r e publice şi totodat ă micşorarea vitalităţii noastre ca neam. De altă parte.i lipse ş te orice tem ei u isto rie. ne desc hi d e per s p e c tiv a de . Daca acum le dă m un în ţ eles. pe care confr a ţ ii treb u e s'o fi avân d. stingerea industriei casnice şi înlocuirea ei prin producte industriale str ă ine. Pe de altă parte dorin ţ a de progres şi de libertate a introdu s fraza goal ă în locul realit ăţ ii în mecanism ul nostru politic.aş eze la noi. toate acestea dovedesc că ţ ara noastr ă nu mai e vechea Românie. Adecă în Constitu ţ iune.au împr ăş tiat pe nesim ţ ite şi au slă bit cu încetul sim ţ ul conserv ă rii na ţ ionale.a.ab s u r d ă ş i ri dic u l ă ca ş i ac e e a a celeb r u l u i ero u de la Manch a. o logomahie. Absu r z i su n t oa m e n ii ade s e o r i. Peucescu în ed. Nu credem ca cititorul să mai cear ă probe pentru eviden ţă . lipsa absolut ă a unei legi de incolat. al căror principiu e Ubi bene ibi patria şi teoria de om şi om ?. uzurpînd numele de partid politic. Aş a ceva nu . nici o discu ţ ie nu e cu putin ţă . pentru ca să nu se ignoreze tocmai no ţ iunea funda ment al ă de care e vorba. Dar nu este acesta sîmburul discu ţ iei cu ? Steaua României ?. acum un altul.

tot caracterul nostru. Ne făcusem iluzia că putem aş tepta mai mult de la tineri la cari presupu nea m mai mult ă iubire de adev ă r. Altă dat ă îns ă reac ţ iunea înseamn ă asemenea o contraac ţ iune. imperiu ş. Pu ţ ine avem de zis ca concluziune la o polemic ă cu mult prea lung ă pentru obiectul ei. a fost concret. Deşi aceste imigra ţ iuni reprezint ă prisosul. unde merit. nu în cel politic al cuvîntului.d. Pe spatele nefericitului popor românesc. care n. deputat. Acest soi de reac ţ iune ni se imput ă nou ă . ci alta. nu contest ă m. o fac cu bun ă ştiin ţă! Înaintea negrei str ă in ă t ăţ i care împînze ş te ţ ara cad codrii no ş tri seculari şi. însă în senzul restabilirii unei stă ri de lucruri care a existat odat ă . dac ă nu tradea z ă pă mîntul ţă rei. totu ş i acest prisos. Pretinsa cauz ă nu este decît un pretext. e superior plebei superioare indigene. Moartea. apatic de suferin ţ e şi ame ţ it de fraze. Mul ţi. director de Bancă Na ţ ional ă .toate acestea ar fi un progres pe lîngă ceea ce se întîmpl ă ast ă zi. prin aplicarea institu ţ iilor ei. lipsa de caracter. Iată dar accep ţ iunea politică a cuvîntului: Tenden ţ a de a reintroduce o form ă de guvern ă mînt care . unde procurele false ca şi falsele că r ţ i de alegă tor joac ă rolul de că petenie pentru înaintarea oamenilor. o nou ă ras ă american ă .o ştie. Ţ ara care.a fost nicicînd mai mare decît sub sistemul actual de guvern ă mînt.i tot. Constat ă m inconsecuen ţ a şi ne m ă rginim la aceasta. decre ş terea popula ţ iei îndepline ş te apoi restul: . Dacă pretextul ar fi cauza adev ă rat ă . se poate forma ceva.ntîmpl ă . trebuia să caute un pretext pentru trecerea nejustificat ă în rîndul guvernamen talilor. pretins dezn ă d ă jduit. încurajaz ă ignoran ţ a. Din punct de vedere istoric. În acest în ţ eles orice opozi ţ ie e o reac ţ iune şi. nu tocmai clasic în virtu ţ i şi inteligen ţă . Contele Chambord voieş te regalitatea de drept divin precum ea a existat odat ă .a ne mira l.a descoperi un pretext mai plauzibil decît cel inventat de genii de la ? Românul ? sau de la ? Telegraful ?. în care Costine ş tii şi Serurii joacă un rol atît de mare. vai de aceia însă cari. ba le decoreaz ă chiar. al conservatorilor.o ţ ar ă în care mucenicul Simeon e un om căruia nu i se poate imputa nimic. Centrul din Germania voieş te restabilirea unor legi cari au existat odat ă şi au fost desfiin ţ ate. împreun ă cu ei. Noi nu ne îndoim că şi din acest aluat. a rîde mai adeseori. Ceea ce am fi dorit însă e ca confra ţ ii de la ? Steaua României ? să .m. al popoarelor învecinate. controlul real al actelor guvernului în locul simulacrului de control. Dovad ă despre aceast ă descom pu ne re este imigrarea continu ă de elemente str ă ine. ceea ce el voieş te a avut odinioar ă trup.a vedea clar. într .am pierdut de mult în România. nu o reac ţ iune. Aţ i fost contra guvernului. Într. a se indigna din cînd în cînd. sînte ţ i acum pentru el. Atîta .O dat ă contraac ţ iune.o ţ ar ă în care un om cu patru clase primare şi peste aceasta din fire m ă rginit e redactor de ziar. pi şicherlîcul şi hatîrul tot. Ceea ce voim noi: realitatea în locul frazelor. nu poate fi numit ă reac ţ ie decît în senzul mecanic.n aceast ă ordine de idei opozi ţ ia făcut ă de ? Steaua României ? pîn ă mai ieri. cei mai mul ţ i poate o fac fă ră s. şi aceasta zicem că e o scornitur ă din partea organelor guvername ntale. dar ceea ce se va forma nu va fi desigur nici popor românesc. în o asemenea ţ ar ă omul e redus a constata istorice ş te ceea ce se. care are preten ţ ia de . tripotajul.a existat odat ă : regalitatea de drept divin. avînd putin ţă de. dovede ş te că e în descom p u n e re deplin ă . chiar aceea care ră sare cu necesitate din relele actualit ăţ ii.n ţ elege că ? Steaua României ?. toat ă istoria. Dreptul de. Aşadar nu existen ţ a partidului conservator e cauza adev ă rat ă că ni se caut ă acum nod în papur ă . pîn ă acuma în opozi ţ ie. dar a se mira de ceva nu mai are dreptul. atunci aceast ă trecere ar fi trebuit să se opereze încă de acum cî ţ iva ani. tradea z ă îns ă poporul ţă rei.ale drumului de fier şi curînd ministru de finan ţ e. Dar orice tenden ţă de reform ă . oricum ar fi el. ştiin ţă.a se numi şi na ţ ional.şi dea cel pu ţ in silin ţ a de . caracter nu sînt nimic. se formeaz ă un popor nou de venetici. oricine se asociaz ă cu ro şii. ori de ? Presa ?. în ochii că reia vechiul popor al lui Mircea Basarab dispare şi emigreaz ă Promotorul acestui americanism e partidul roş u. căci totdeauna a existat acest partid. responsabilitatea adevă rat ă în locul ascunderii dup ă clapi ş ti iresponsabili . Dar la ce atîta discu ţ ie? Se. nici stat românesc. de. special într .o na ţ ionalitate nehot ă rît ă încă.a. neconsecuen ţ a. e asemenea reac ţ iune.

iubirea de limb ă. din momen tul în care împ ă ra ţ ii au început a înlocui prin oameni noi pe senatorii Romei. Eminescu simte. în aparen ţă domne ş te în ţ ar ă legalitatea cea mai des ăvâr ş it ă.stîrpirea fizică a neamului românesc. partidele au reu ş it să anihileze amândou ă aceste controluri.. nu este iubirea ţă rînei. pu ţ in timp dup ă venirea la red ac ţ ia Timpului.i crea ţ ia part d u l ui liberal ci a ma rilor do m ni cari au ş tiut s ă asig ure via ţ a na ţ iunii. îş i exp une pă rerile asupra desvolt ă rii normale a unui stat. În Decembrie 1877. ci repre zi nt ă putin ţ a de îndrept are a tuturor relelor ce. Statul nu. Dup ă câ ţ iva ani de d ă ruire a energiei sale intel ectuale. De aceia stat ul ca instr u m e n t atât de ginga ş nu trebue lăsat la discre ţ ia unui partid. am trebui să fim m ă guli ţ i de acest epitet. Nu vom avea considera ţ ie în afară decât întă rind institu ţ iile noas t r e dinl ă un t r u. iubirea de adevă r din partea feluri ţ ilor no ş tri adversari politici de . Monarh ul e pers o nificarea stat ul ui rom â n. Şi libertatea şi cultura se dobândesc prin munc ă . A crede că o reac ţ ie puternic ă . în care poporul românesc făcea să dispar ă dinaintea puterii sale de via ţă triburile tatare şi slave ce cutreierau pă mîntul acesta. In ar ti c ol u l al pa t r u l e a Emin e s c u ar a t ă m ai înt â i cât de preca r ă este situa ţ ia noas t r ă inter na ţ io n al ă . dar că înc ă sunte m în epoca. Roma a mers spre repede că dere. Liberalii au avut un singur rol: au for m a t din via ţ a noa s t r ă public ă un bal ma s c a t de panglicari şi negustori de vorbe.i num ai o sum ă de indivizi.am şti bine că nu exist ă nici putin ţ a unei adev ă rate reac ţ iuni în ţ ar ă. sale a supr a vie ţ ii noas t r e publice în Icoane vechi şi icoane nou ă . Azi e constatat că. dar nu sufer ă nici escep ţ ie mă car .a nu mai vedea alt ă cauz ă de rele în ţ ar ă decît reac ţ iunea. Dar nici putin ţă nu exist ă pentru un asemenea partid. el garan te a z ă desvoltarea na ţ ional ă şi politică a statului nostru. iar via ţ a noas t r ă cons tit u ţ io n al ă e o paro di e. In al doilea articol Eminescu caut ă să dovedeasc ă fapt ul c ă inde pe n d e n ţ a stat ul ui nos t r u nu . de frivolitate. ! 18 8 0) Studii asupra situa ţ i ei. în senzul na ţ ional şi istoric al cuvîntului. Eminescu îşi expune pă rerile. ar mai fi cu putin ţă la noi în ţ ar ă . Şi cu toate acestea ar trebui să ştie to ţ i că dac . starea de bogăţ ie din vremea lui Petru Rareş ori a lui Matei Basarab. E deci . de datini şi de popor sînt înlocuite la tinerime şi ceilal ţ i prin romane fran ţ uze ş ti şi cînt ă re ţ e pribege ale cafenelelor str ă in ă t ăţ ii. Principiul mona r h ic trebue s ă asigure îndeplinirea menirei stat ul ui. Fără cultul trecutului nu exist ă iubire de ţ ar ă . El recu n o a ş t e c ă oareca re progr e s s'a f ă cut în dome ni ul politic. a le putea readuce ar fi merit şi.lea. Eminescu e contra mişcărilor revolu ţ ionare şi cere des . Cazul Romei nu numai că nu e izolat. form elor goale.. dar în realitatea via ţ a constit u ţ ion al ă e o fic ţ iune. de cîş tig fără munc ă a cuprins plebea noastr ă roş ie şi infecteaz ă chiar sfera ce ră m ă sese neatins ă de acest spirit. Mecanis m ul statului e la discre ţ ia exclusiv ă a partidelor. cu toate acestea. a readuce vulturescul avînt al Basarabilor.am fi închipui ţ i şi dacă n. Cele cinci articole care constituesc ciclul Studii asupr a situa ţ iei înde pli n e s c aces t rol. Parti dele la noi îşi bat joc de interesele generale.ar rezulta din instinctele nesoc otite ale actualit ăţ ii. în care tradi ţ iile şi cultul trecutului se întrupaser ă .. Izvorul înt ă ritor al istoriei na ţ ionale. In primul articol Eminescu dup ă ce subliniaz ă neî ncre d e r e a Româ nil or în progra m e l e politice.. Patriotismul. Princ ipala caua e prea marea putere a partidelor. început ă în secolul al XIII. A readuce în ţ ar ă acea repede creş tere. ar însemna a se face jertfa unei deş erte iluzii. Dat ă fiind starea rea a ţă rii. Un aer boln ă vicios de corup ţ ie. In al treilea articol Eminesc u îş i arat ă ideile sale asupra statului monarhic. nevoia s ă arunce o privire asup r a întregei noas t re vie ţ i de stat şi s ă ne dea obs erva ţ iile sale. Emin escu îşi propune să analizeze cauzele acestei stăii. mi niş trii nu sunt supu ş i controlului ţă rii legale şi suveran ului. a fi reac ţ ionar ar fi identic cu a fi sporitor neamului şi ţă rii. Statul are menirea să aduc ă armonizarea intereselor claselor sociale. .voltarea progresivă a na ţ iunii prin munc ă fizic ă şi int elect ual ă . nu prin profesarea de fraze. ci iubirea trecutului.

net ă gă duit de nici un om cu bun . nici în ţ elegem.ar fi cu mult mai mult decît productul unei imagina ţ ii fecunde. în conspira ţ iuni.au bucurat în trecut de o nejustificat ă glorie. Din nefericire însă cat ă să constat ă m că în ţ ara noastr ă multe lucruri evidente şi simple nu se mai în ţ eleg de sine. de voie de nevoie. nici avem vreo încredere în mi ş că ri violente sau estralegale şi. de aureola pe cari cei interesa ţ i o creeaz ă cu aceea ş i uş urin ţă cu care cei dezinteresa ţ i o condam n ă . Un nou progra m? va întreba cititorul.a formula în teze generale lucruri care se. este ca. De mult încă am însemnat asemenea izvoade de fericiri promise şi pururea ne. împ ă rt ăşite sincer de mii de cet ăţ eni.ar putea într . nici noi nu sîntem tocmai bucuro ş i de. un nume care . de laurii pe cari cu uş urin ţă .eviden ţ a îns ăşi are nevoie de. nedescoperit ă încă. iar nu cu cele pe cari şi le închipuie ş te a le avea şi convin ş i că idei şi interese. nu în opunere unele cu altele.i sînt date. tot astfel aspira ţ iunile şi sentimentele sînt rezultatul neînl ă turat al unei dezvolt ă ri anterioare a spiritului public.l vedem şi nu. Con d u c e r e a ţă rii e pe mâ n a stâl pil or de cafenele.. Articolul al cincilea e în legă tur ă tot cu via ţ a const itu ţ i o n a l ă la noi. folositoare chiar.ca la noi la nimenea .ar deosebi cu mult de scrierile regelui Iacob al Angliei. partidele au ajuns stat în stat. înainte de toate. întîmplarea nu este nimic alta decît o legă tur ă cauzal ă . de Utopia lui Thomas Morus. de ş i aceste din urm ă s. o clas ă domi na n t ă s'a form a t din oame ni nepro d u c tivi.i pl ă smuiesc gazetele. cari sînt şi trebuie să fie armonizabile. pentru o serie de principii sincer espuse.a trebuit. Eminesc u arat ă cum voin ţ a cet ăţ ea n ul ui a fost sistem a tic înc ălcat ă şi cum alegeri drepte au fost num ai când a interveni t suvera n ul. emanate ba de la guverne provizorii.acum lumina zilei.n ţ eleg de sine la al ţ i oameni şi în alte ţă ri. să figureze în fruntea tuturor făgă duin ţ elor cîte nu s. Despre program. 0 profesie de credin ţ e politice care ar face abstrac ţ ie de linia general ă descris ă prin spiritul public nu s. sînt şi trebuie să fie armonizabile pentru ca statul să fie cu putin ţă . nici înlă tura.o alt ă stare de lucruri premerg ă toare şi. stabilind principiul funda me n tal că orice politică practic ă nu poate lucra decît cu elementele cari. şi atîtea decep ţ iuni amare au urmat tuturora încît orice om cu bun .i între tron ş i ţ ar ă . de pretexte invocate pentru a urm ă ri cu totul alte scopuri. de Statul ideal al lui Plato. o stare de lucruri rezult ă în mod strict cauzal dintr . fie cît de diverse. mai pu ţ in încă.program" în ţ elesul lui adevă rat de serie de principii m ă rturisite. pe care nu . de Contractul social al lui Jean Jacques Rousseau. Atîtea programe au apă rut în ţ ar ă la noi de patrus p re zece ani încoace. realizabile.a fi comparat ă cu miile de căi strîmbe cîte se urmea z ă . ba de la partizi. Deci. într adevă r.l aprob ă m decît în dezvoltarea treptat ă şi continu ă a muncii fizice şi intelectuale. S. Astfel s'a ajuns la starea tristă când în toate unghiurile ţării e numiai o explozie de nemul ţ umire şi de indignare. Ceea ce se cere de la o profesie de credin ţ e politice este desigur. fiindc ă atît în lumea fizică cît şi cea moral ă . care să nu fie conforme cu sentimentele şi aspira ţ iunile ţă rii. oameni lipsi ţ i de m e ri t tr ă esc di n poli tic ă ş i pri n poli tic ă . I. pentru a se dovedi că ea este singura linie dreapt ă .sim ţ trebuie să înving ă un sentimen t de sfială cînd încearcă a recuceri pentru cuvîntul . Acestea sunt amarele observa ţ ii pe care le face Emin escu asupra situa ţ iei la noi în 1880. dezvoltare ce nici se poate tăgă dui. Ştim asemenea că un viu sentimen t de stat. dar în lumea strictei necesit ăţ i un asemenea sistem n.adevă r imagina un sistem de idei politice. cîte au vă zut pîn . clasele pozitive sunt doar o mass ă impozabil ă şi exp loatabilă.Trecâ n d în revis t ă via ţ a noa s t r ă pa rl a m e n t a r ă în ultimii ani.au ţ inut. ba de la personalit ăţ i politice izolate.mplinite cu numirea de negustorie de principii. Căci un principiu absolut. Partidele au reu ş it să izoleze na ţ iunea de suveranul ei şi s ă fac ă o fic ţ iune din tot ce. încît . Tăgă duim că pe calea aceasta se poate realiza un adevă rat progres. Căci cine .a alege. o con ş tiin ţă întemeiat ă despre solidaritatea intereselor na ţ ionale. devenit neîncrez ă tor prin pompoasele liste de făgă duin ţ e şi de vorbe mari. un patriotism luminat şi mai presus de tenden ţ e înguste mai nu are nevoie de. ca ea să corespu n z ă cu sim ţ imintele şi aspira ţ iunile legitime ale ţă rii şi să fie adaptat ă institu ţ iu nilor ei.sim ţ .

fără. cu prea pu ţ ine excep ţ ii. bine întrebuin ţ at. Din timpul ră zboaielor lui Napoleon. prin superpu ne rea continu ă şi perpetu ă de nou ă materii organice. şi de. că niciodat ă fraza libert ăţ ii nu e echivalent ă cu libertatea adev ă rat ă . înlocuiesc exerci ţ iul propriei judec ăţ i. din discursu rile unor politici tr ăi ţ i şi crescu ţ i în alte ţă ri. din contra. E drept că în acest period de ani aceste probe nu sînt rep ă r ţ ite în mod egal. care e facultatea de a dispune de sine însu ş i prin munc ă şi prin capitalizarea muncii. din scriitori de a doua mîn ă.atunci ale nego ţ ului şi agriculturii şi astfel. organiza ţ ia modern ă fă ră o dezvoltare economic ă analog ă. care e cultura adevă rat ă . al ţ ii din contra prin o risip ă pu ţ in justificat ă a acelor puteri pe căi improd uctive. El era. înlă tur ă îns ă inova ţ iunile improvizate şi aventurile hazardoase. ra ţ ionalismul foarte str ă lucitor. cultura fă ră învăţă tur ă . I se ivise în ţă rile noastre un reflex.l poate admite decît cu legile lui naturale. s. Ne putem făli cu drept cuvînt cu probele de vitalitate pe cari le. cînt ă rire. a ră să di plante fără ră dă cină pentru a avea gradina gata în dou ă ceasuri nu e progres. A îmbă trîni în mod artificial pe un copil. adă ogînd pe de alta: o vie legă tur ă între prezent şi viitor. fă ră elementul moderator al tradi ţ iilor trecutului. Nu o utopie. Zei ţ a ra ţ iunii credea în Apus să pun ă lumea în orînduial ă numai prin propriul aparat al deduc ţ iunilor logice. găsim prin mijlocul cără rilor laterale cari s. cu continuitatea lui treptat ă . am fost pu ş i în contact cu civiliza ţ ia. la început încă slab dar nefalsificat. ci men ţ inerea tuturor neajunsurilor vechi. Din capul locului cat ă să neg ă m că ar fi existat în ţă rile noastre o reac ţ iune în senzul feudal al cuvîntului. idei şi bune şi rele. fă ră nici o împotrivire din parte . şi potrivite şi nepotrivite. nu îns ă o serie de să rituri fără orînduial ă .ar închipui cineva la prima vedere. a primit fă ră control. că unii ani se deosibesc prin un mare prisos de putere intelectual ă .au dă rîmat în sfîr ş it şi cele din urm ă fortifica ţ ii pe cari Turcia le avea pe malul stîng al Dun ă rii.au pierdut în pustiu calea general ă a unui progres real. precu m orice moment al cre ş terii e o conservare a celor cîş tigate în trecut şi o ad ă ogire a elementelor cucerite din nou. Farmecul ce ne ţ inuse în întuneric şi înapoiare nu era atît de imaterial precum şi.şi schimbul pe producte apusene. reprezentat prin un sistem de cet ăţ i turce ş ti din stînga Dună rii. ba na ţ iunea întreag ă . nu vedea că niciodat ă o vorb ă nu poate înlocui o realitate. reflex care avea caracterul acelui secol: un ra ţ ionalism str ă lucit şi spiritual. a înlocuit şi înlocuie ş te încă în mare parte silin ţ a de .au făcut drum şi s. progresul adev ă rat fiind o legă tur ă natural ă între trecut şi viitor. ale căror premise nu erau bazate nici pe esperien ţă . Deci tocmai lipsa unei reac ţ iuni adevă rate. ca obiecte ale naturei. care . în loc ca un spirit nou de munc ă şi de iubire de adevă r să intre în formele vechi ale organiza ţ iei noastre. Deci. care a intrat în formele nou ă ale civiliza ţ iei apusene. începînd a se dezvolta bogăţ iile pă mîntului nostru şi că utîndu . setos de civiliza ţ ie.nt ă re ş te decît prin asimilarea lent ă a muncii intelectuale din secolii trecu ţ i şi prin înt ă rirea principiului înn ă scut al judec ăţ ii. al înaltei culturi şi lipsei de prejudi ţ ii a secolului al XVIIIlea. nu îmbun ă t ăţ irea calit ăţ ii a fost ţinta civiliza ţ iei române. cu ideile Apusului.a învăţ a singuri. Nu ceva esen ţ ial.a pă strat din contra incultura şi vechiul spirit bizantin. Precum cre ş terea unui organism se face încet.ne. dar şi foarte superficial al epocei trecute au făcut ca introd ucerea tuturor formelor nou ă de cultur ă să se întîmple fă ră controlul.zice ?progres ? nu. ră să rite din alte st ă ri de lucruri.şi închipuia libertatea fă ră munc ă . astfel. nici pe organiza ţ ia înn ă scut ă a statului şi a societ ăţ ii. îmbr ă cate în reforme foarte costisitoare şi cu totul .odat ă cu aceasta se ridicar ă una cîte una piedecele de pîna . ra ţ ioname n te str ă ine. Golul nostru intelectual. cari şi. lipsit de cuno ş tin ţ e pozitive.au ră să dit la noi fă ră nici o greutate. 0 serie de fraze ieftene. se inspir ă din tradi ţ iunile trecutului. totu ş i îns ă sumînd la un loc şi m ă rimile pozitive şi cele negative. copiate din gazete str ă ine.a dat poporul nostru de cincizeci de ani încoace. precum inteligen ţ a nu cre ş te şi nu se.nceteze epoca întunerecului. mai cu seam ă pe terenul politic. o mie de utopii populau capetele genera ţ iei trecute. adev ă ratul progres nu se poate opera decît conservînd pe de o parte. ci devastare. Dup ă pacea de la Adrianopol s. ale că ror amenin ţă toare brîie de pă mînt şi piatr ă trebuiau dă rîmate pentru ca să . că niciodat ă fraza culturii nu e echivalent ă cu munca reală a inteligen ţ ei şi mai ales cu înt ă rirea propriei judec ăţ i.

a ne întoarce de pe calea greş it ă. care recunoa ş te orică rui cet ăţ ean dreptul absolut de . fa ţă cu meritele unui trecut a că rui gur ă o astup ă pă mîntul. a fost pururea prezent ă şi întunecat ă numai uneori de nevoile moment ului.ncheia un tractat de comer ţ cu Austria. În ordinea de idei espuse în n. ca manifestare a neatîrn ă rii noastre. că numai noi am fost capabili a avea instinctul neatîrn ă rii. lată dar că din haosul de idei liberale cosmopolite.ar. cu ambi ţ iile şi preten ţ iile lui. e evident că sarcinile cu care tranzi ţ iunea ne. Cine crede că prin profesarea unei serii de fraze a înlocuit munca. ruina şi demoralizarea poporului lor.rul trecut intr ă şi aceea a independe n ţ ei statului român.în dispropor ţ ie şi cu puterea de produc ţ iune a poporului şi cu cultura lui intelectual ă . Nu ne îndoim că mai tîrziu capetele mai clare dintre liberali vor recunoa ş te tot atît de mult necesitatea absolut ă a propriet ăţ ii mari. publica un volum de tractate de alian ţă şi de comer ţ încheiate de dinastii române de înaintea epocei fanario ţ ilor.a vorbi chiar de neatîrnarea statului român fă ră a sufla praful aşezat pe tractatele noastre vechi şi de pe cronicele noastre? O ilustrare curioas ă a manierei de . îndealtmintrelea lesne de făcut. Nu o dat ă în istorie se va confirma adev ă rul fabulei lui Meneniu Agrippa. între aceia cari tr ăiesc pe pă mînt spre blestemul. care este în toate ţă rile sprijinul cel mai puternic al neatîrn ă rii de caracter. iar individul totul.a dispune de bunurile şi de munca sa dup ă propria şi libera sa chibzuin ţă . de . al celei mai înalte forme a libert ăţ ii omene ş ti. Programul publicat în n. Mitilineu. O schimbare a opiniei publice în în ţ eles conservator se poate constata de mai mult timp încoace. n.şi atribui un merit care e în mare parte a trecutului e că în acela ş i timp în care se. Ar fi un act de adînc ă ingratitudine că tre str ă mo ş ii no ş tri dacă ne. ca toate tenden ţ ele adev ă rate.a venit ex abrupto.au încă rcat cu asupra de m ă sur ă ne dicteaz ă în mod serios de. puse amîndou ă adeseori în serviciul acestei unice preocupa ţ iu ni. E drept că prezentul. acela se prenum ă r ă fără s. de ş i nu justifica.a privi în mod mai limpede starea adev ă rat ă a ţă rii. Ştefan cel Mare în cei 46 de ani ai domniilor lor au avut o alt ă preocupare decît neatîrnarea ţă rii? . Nici aceasta n. Şi ce str ă luci ţ i într . cu graiul lui viu. cînd. e un advocat foarte elocvent pentru meritele sale.o ştie între parazi ţ ii societ ăţ ii omene ş ti. Foaia noastr ă acum doi ani încă a prezis că ţ ara.rul de ieri. II. ră sare ca din senin necesitatea absolut ă de existen ţă a unei clase asigurate de muncitori agricoli. în cei 38 de ani. va ajunge pîn ă în sfîr ş it să fie conservatoare. Independen ţ a român ă . Aceste legi stau îns ă în flagrant ă contrazicere cu însăşi ra ţ iunea de. a ră să rit din acest viu sentiment al contrazicerii între fond şi forme care se arat ă atît de deschis în toate fenomenele vie ţ ii noastre publice.adev ă r. Şi cu toate acestea fost . prin cuvîntul „epoca de tranzi ţ iune”. fie prin dezvoltarea unei iste ţ ii extraordinare. ce neasem ă nat de mari sînt repreze nta n ţ ii din trecut ai neatîrn ă rii statelor române fa ţă cu epoca noastr ă ? Oare Mircea I.a fi a liberalismului. care domne ş te de dou ă zeci de ani şi mai bine în ţă rile noastre.a.a judeca în mod mai limpede necesit ăţ ile ei. nici cultur ă fă ră munc ă .fi cu putin ţă de. în mod fragmentar. Încheiem aceste şiruri aducînd cet ăţ enilor aminte că nu exist ă nici libertate. a pă str ă rii neamului şi ţă rii. ca din senin. fie reale fie închipuite. d. de.ar putea esplica. înalt func ţ ionar al Ministerului de Esterne. prin tristele esperimen te la care e supus ă de domnia frazei. s. ci. pentru cari clasele şi statul nu sînt nimic. asupra că ruia vom reveni în deosebite rînduri. deci libertatea şi cultura.a vă zut că însu ş i liberalii au fost sili ţ i să recunoasc ă necesitatea unei legi contra uzurei şi a unei alte legi contra înstr ă in ă rii pă mînturilor ţă ră ne ş ti. la dreptul vorbind. În urma acestei preziceri. Chiar dacă epoca formelor goale. s.am făcut decît a m ă n ţ inea cu mult mai mult ori mai pu ţ in succes ceea ce ei au cîş tigat fie prin sîngeroase lupte.am închipui că cu noi se începe lumea în genere şi România îndeosebi.

sperînd succese politice din sciziuni religioase între turci.au gă sit alte arme mai puternice înaintea Areopagului Europei decît tot pe acestea. ci prin escese şi abuzu ri de putere ale turcilor şi.au putut să se introduc ă în tractate de supunere proibi ţ iunea pentru moametani de . Purtat de o mi ş care de. E o ciudat ă ironie a istoriei de a vedea pe un Gheorghe Hangiarlâu de pild ă . pă strat ă în memoria întregei Peninsule Balcanice. O politică analog ă a contrapu ne rii iscusite a puterilor creş tine. căci şi ace ş tia îndr ă zneau a se numi Domni din mila lui Dumne zeu. Aş adar „independe n ţ a”. marele regat al Ungariei au fost asemenea paş alîc o suta de ani. a luptei directe cu turcii. Cuza Vodă a devenit el însu ş i principalul purt ă tor al politicei esterioare. cum s. la 1406 îşi întinde mîna în Asia şi scoate pe Musa ca pretende nt în contra lui Soliman I. ba chiar în anul mor ţ ii sale. Făcut .şi fiin ţ a paralitică cu titlurile unui Mircea Dei gratia Woevoda transalpinus. neatîrnarea noastr ă a fost pururea real ă.au bine sau făcut . au fost pîn ă ieri izvorul neatîrn ă rii reale.a gândit toat ă via ţ a lui decît la mă n ţ inerea neatîrn ă rei. a ajutat cu bani şi arme pe un sectator momenta n. la 1395 încheie tractat de alian ţă cu Ungaria.n afar ă . totu ş i a doua zi de încheiarea Tractatului de la Paris. La 1394 bate pe Baiazid Ilderim în memorabila lupt ă de la Rovine. la 1412 scoate un alt pretendent. au sus ţ inut Ştefan cel Mare. prin conferin ţ a de la 1864. Din atitudinea acestor doi Domni se esplică cum de ţă rile noastre au putut să se închine puterei turce ş ti pă strîndu . iscălite cu litere mari şi băţ oase pe piele de vi ţ el. nu prin alt drept. la 1398 bate el singur pe Baiazid lîngă Dun ă re.au încetat nicicînd.a se aş eza în ţ ar ă . un cirac al lui Capudan baş a din Ţ arigrad. ci un prin ţ care dormea cu sceptrul şi coroana ală turi. şi în fine la 1866 ob ţ inur ă m şi recunoa ş terea unei dinastii ereditare. îmbr ă cîndu . pe cînd vechile noastre tractate. daca ea a fost întunecat ă curs de o sut ă de ani prin posto ma nia fanariot ă . nu este un „copil găsit” fă ră că pă tîi şi fă ră antecedente. gra ţ ie numai încrederii ce am putut inspira marilor puteri şi bunei . Polonia a fost împ ă r ţ it ă .o dinastie european ă nu se putu împlini deocam da t ă .au ră u cei mai mari doi Domni ai no ş tri preferînd o suprem a ţ ie nominal ă turceasc ă unei suprem a ţ ii reale cre ş tine? Realitatea a dovedit că era tot ce puteau face mai bine. şi în contra prescrip ţ iunilor lui formale. ca drept pururea în vigoare.a dreptul entuziast ă . Deja Regulamentul organic. cî ţiva ani în urm ă am realizat Unirea. iar mai cu seam ă secolul nostru a fost bogat în succese pe terenul acesta. Severini Comes.au ră sfrînt pîn ă chiar asupra umbrelor de fanario ţ i o raz ă din vechea neatîmare. fostul Domn ob ţ inu suveranitatea absolut ă în legisla ţ ia intern ă . Căzut ă în desuetu dine prin necump ă nitele acte ale lui Dimitrie Cantemir şi a generalului de cavalerie Toma Cantacuzino. am ales un singur Domnitor pentru ambele ţă ri surori. în contra lui Mahomed I. Dorin ţ a Divanurilor ad. cum s. toate acestea fără nici un sacrificiu. tradi ţ ia ei şi încercă rile de a o restitui n. dar din libera discutare a parlamen telor de atunci.hoc n. anume Mahmud Bedreddin. era un liniament al unirii ţă rilor. Toate. dar absolut toate statele dun ă rene au devenit pa ş alîcuri. la 1396 ia parte la bă tălia de la Nicopole. Tudor se bazeaz ă pe ele cînd cere de la Poart ă reintrod ucerea domniei na ţ ionale. şi mai este azi. 1418.hoc de a alege un principe dintr . pe Mustafa.Mircea I — acest prototip luminos şi al artei ră zboinice şi al celei diplomatice la români— n. avînd cea mai credincioas ă şi neobosit ă mîn ă de ajutor în Constantin Negri. ca legiuire unitar ă pentru amîndou ă ţă rile. al politicei neatîrn ă rii. şi Divanurile ad. de ş i se ştie că titlul Deigratia nu se cuvine decît numai suveranilor.voin ţ e de care ne bucuram din partea lor. îl sus ţ ine cu bani şi arme şi îl face împ ă rat. deş i erau numi ţ i şi sco ş i prin firman. Acelea ş i tendin ţ e se ivesc cu mai mult ă putere în mi ş carea de la 1848 şi culmineaz ă în 1859 prin alegerea lui Vodă Cuza.şi cu toate acestea întreaga lor suveranitate înlă untru şi. Terraru m Dobrodicii Despotus et Tristri Dominus. ră să rit ă chip din ini ţ iativa ruseasc ă . precum o numim ast ă zi. izvorul din care au decurs actele succesive de emancipare de sub domnia turceasc ă . Fogaras et Omlas Dux. ca fapt ştirbit din cînd în cînd. .

Electivitatea însă [î]i desp ă r ţ ea pe candida ţ ii de domnie.a fi aleşi. Ştefan asemenea. întru cît s.au prea avut altceva de cîş tigat decît firma. în loc de . În rezum at. tot astfel nu s.au operat. Domnii cei siguri despre ţ ar ă.au înfiin ţ at o armat ă relativ numeroas ă şi complet ă . în privirea neatîrn ă rii. cari totu ş i se mîntuiau într . secularizarea averilor închinate s. ai Por ţ ii. recunoscînd pur şi simplu un fapt ce rezulta de sine din că derea împ ă r ăţ iei turce ş ti. şi o compensa ţ ie oarecare în bine. vechii consuli generali devenir ă de fapt. interesul dinastic i. Cînd o influen ţă repreze nta t ă prin Domnul cutare amenin ţ a să prevaleze. renun ţ area unora din ei trebuia ră scump ă rat ă . îndeosebi — devenise regisorul urm ă toarei drame. lă udat ă pe cuvinte cu totul gre ş ite de către o seam ă din publici ş tii no ş tri. decît recunoa ş terea unei neatîrn ă ri ce existase totdeun a şi care scă dea numai cînd navea cine s. voiau una întinderea de la Baltică pîn ă la Marea Neagr ă . încît. ea se restabilise pe deplin înaintea Tractatului de la Berlin.o mă n ţ ie. s.au putut stabili în mod esclusiv nici o influen ţă str ă in ă .au cîş tigat de că tre Vodă Cuza esceptînd firma acestei realit ăţ i. aceste exerci ţ ii de echilibristic ă ar fi de atribuit unei deosebite în ţ elepciuni politice. boierii îl ră sturnau. Dup ă stingerea dinastiilor se începu aceea ş i vînă toare dup ă tron între boierii cei mari. făceau tot astfel: Mircea contrap u n ea influen ţ a polon ă celei ungare şi viceversa. se caracterizeaz ă în modul urm ă tor: Deşi existau în amîndou ă dinastii — în Moldova neamul Muşatin. asupra cărora nu ne. de la miile de oameni că zu ţ i în bă tălie. Acest inconvenient avea. a îngreuiat . dînd greutate momen ta n ă altei influen ţ e şi viceversa.au proclamat neatîrnarea bisericii na ţ ionale pe baza vechilor drepturi ale Mitropoliei Moldovei şi Sucevei.a pururea în sfera unei singure puteri.un singur vecin în contra celorlal ţ i.o punîndu . Fiii de Domni aveau to ţ i dreptul de .a o restabili.au luminat încă iluş trii oameni de la putere.a pierdut terenul sub domnia lui.un chip oarecare. Poporul român — boerimea oligarhic ă . politica noastr ă trecut ă . suplantat Drago ş izilor. n.acum drojdia asigur ă rilor formale din declararea de recunoa ş tere. departe de a fi un copil gă sit.Toate atributele unei neatîrn ă ri reale s. abstrac ţ ie făcînd de la nesiguran ţ a lui. a fost să mîn ţ a nestabilit ăţ ii din ţ ar ă . În fapt ă juridic ţ iunea consular ă şi. erau ambi ţ iile liniilor nelegitime şi colaterale. Electivitatea aceasta. al ţ ii trebuiau înlă tura ţ i cu arma. Nu doar că aceast ă duplicitate. Daca principii ar fi fost siguri despre ţ ar ă .i lipsea decît numele propriu. Cele dou ă mari puteri vecine de pe atunci. Guvernele cari au venit în urma anului 1866.a uş ura situa ţ iunea.atinge de reazimul de din afar ă . ce pă rea a lipsi din dic ţ ionarul Apusului european. mini ş tri diplomatici. în Ţara Româneasc ă str ă vechii Basarabi—totu ş i domnia era electivă. Mai periculoase îns ă decît certurile între fiii legitimi. nesiguri numai despre str ă in ă tate. sporea însă sub mîna oricui care ar fi avut voin ţ a de. rela ţ iunile interna ţ ionale ale statului român erau încredin ţ ate unui ministru al afacerilor esterioare în regul ă .ar fi atras cu repejune şi pe de .ne condi ţ iuni atît de costisitoare. E evident că acest scop politic nu se putea împlini decît pe socoteala ţă rilor române. dar cu atît mai mult pe str ă mo ş i. N. Căci.avem nevoie să ad ă og ă m că. cu prea pu ţ in ă politic ă bun ă şi fără cheltuiala unui ban roş u. neatîrnarea României era atît de reală încît. precum nu se putea stabili esclusiv nici o linie domneasc ă . ar fi că utat prea cu uş urin ţă un razim continuu într . care nu ne. abstrac ţ ie făcînd de la milioanele de bani. mai ră mîne în paharul destul de amar bă ut pîn . de ş i nu prin titulatur ă . de la pierderea unei provincii. s. ca toate inconvenientele. în partizanii unei influen ţ e sau a celeilalte. În ţ elepciunea consista numai în a se folosi de împrejur ă ri date precu m erau. deş i călugă rii greci se gerau în supu ş i ai puterei suzerane.a costat nimic pe noi. care. încît întregului aparat al unei depline suveranit ăţ i interne şi esterne nu . Polonia şi Ungaria. Dar acest folos. Nu este nici o îndoial ă că cump ă r ă tura firmei a costat mult mai mult decît realitatea neatîrn ă rii noastre. alta întinderea de la Adriatic ă tot pîn ă la Marea Neagr ă . era cu totul întrecut de pierderile ce că ta să le sufere ţ ara prin vecinica nestabilitate dinl ă untru şi contra acestui din urm ă .

tot pe calea bă tut ă de acest din urm ă . al nulit ăţ ilor cari au impertinen ţă îndestul ă de a se impune.a pus puterea suprem ă a statului la ad ă post de înver ş unatele lupte de partid. ce primesc şi bun şi ră u. celui mai însemnat autor în românime. ar fi fost corelatul natural al domniei ereditare şi e evident pîn ă la virgule că o asemenea organizare nici este cu putin ţă daca nu se ţine seam ă de slă biciunea corpului electoral. O organizare care să asigureze prin legi atît cultura înalt ă a depozitarilor puterii publice. La crearea acestui mediu au contribuit toate: şcoalele. uzurparea de reputa ţ iuni lesne de operat în mijlocul unui popor incult. că statul nu este numai suma de indivizi ce coexist ă într . ar fi fost fiul unei vechi şi bogate familii aristocratice.inconvenient e îndreptat ă Constitu ţ ia noastr ă şi domnia ereditar ă în orice caz îns ă în Constitu ţ ie nu st ă scris ca vechea vînă toare dup ă puterea suprem ă a statului să fie înlocuit ă prin vînă toarea de func ţ ii. în Constitu ţ ie nu st ă ca succesul acestor oameni să atîrne de la am ă girea alegă torilor prin negustorie de fraze şi izvoade de făgă duin ţ i mincinoase. epoca poart ă pe deplin caracterul unui grup de interese predom nitoare.ni. sistematica lăudare a mediocrit ăţ ilor de că tre camaraderii.o asemenea. sub pretextul deosebirilor de principii. Partidul şi numai partidul alege pe capul statului. cu neputin ţă de să turat şi. conferit ă de conservatori unui Alecsandri.a generalizat. prin acest zgomot de iarmaroc. înainte de toate. Deie. s.a pus.a instituit domnia ereditar ă în locul celei elective şi s.ai lor să fie. el formea z ă voin ţ a statului în articole de legi. În republic ă domne ş te îndeosebi interesul individual. III.Merenti”.a fi nă scut în sfera de jos. glorificarea ră ului şi absoluta paralizare a celor buni de a putea. deci imoral. o forma de care abuzea z ă şi "unii şi al ţ ii în detrimen tul vă dit al intereselor generale. dar în realitate postulan ţ i. în genere interesul de partid. Să ne. Acelaş om cu acela şi tempera me n t ar fi reprezen tat. în loc de a înceta.se voie a ară ta că ideea statului. ba şi. să vîneze cu înver ş unare puterea. . grozav de mul ţ i. că el reprezen t ă îns ăşi putin ţ a de îndreptare a unor rele ce rezult ă din instinctele nesocotite ale actualit ăţ ii. daca se permite falsificarea listelor electorale prin introd ucerea în ele de proprietari fictivi. Merit? Există chiar o medalie „Bene. Toate acestea desigur că nu reiese din spiritul Constitu ţ iei noastre. în Constitu ţ ie nu st ă ca ignoran ţ a şi ambi ţ iile nulit ăţ ilor. ea se confer ă a doua zi de că tre liberali unui pamfletar. Unde aceast ă clas ă nu exist ă decît în mod rudimentar sau unde ea este prea slab ă pentru a se împotrivi tenden ţ elor estreme republica devine o jucă rie a partizilor.nchipuim de ex. şi nu e de mirare daca. în loc de.şi împlini iscălitura dat ă cu atîta uş urin ţă de o genera ţ ie de demagogi fenean ţ i. Asta este în esen ţă deosebirea între monarhia constitu ţ ional ă şi republic ă . la ad ă post de patimele şi de asprimea intereselor momenta ne şi trec ă toare îns ăşi ideea statului. daca majorit ăţ ile se formea z ă din func ţ ionari şi rude de func ţ ionari. reprezentate prin nevoile claselor de jos. un alt pamfletar va soliciat . arenzi ale statului şi hatîruri ale postoma nilor de toate categoriile. cîş tigul fără munc ă . Din momentul în care s. s. Ideea statului monarhic. şi între tenden ţ ele zgomotoase ale trebuin ţ elor acute ale prezentului.un momen t dat. numai de . precum şi stabilitatea lor. să dema ş te acest bal mascat de panglicari şi de negustori de vorbe. reprezen tat în genere prin formele existente ale unei civiliza ţ ii trecute. Astfel nestabilitatea de sub domniile elective. adic ă ideea armoniei intereselor na ţ ionale. în principiu cel pu ţ in. daca risipa averii publice de că tre acest partid impune ţă rii necesitatea de a crea noi biruri pentru a. dac ă abuzul partidului radical face necesare alte abuzuri. Aceast ă stare de lucruri e în aceea ş i propor ţ ie lipsit ă de pericole în care esist ă în stat o clas ă de mijloc economice ş te puternic ă şi cult ă care să m ă n ţ in ă echilibrul între tendin ţ ele prea înapoiate a sim ţ ului istoric a unui popor.au creat un mediu social în care să poat ă înflori cu de prisos. coteriile politice. în care copiii în loc de idei înva ţă papagalice ş te mii de mii de cuvinte. că radicalul X. ideea armoniei intereselor exist ă în realitate.

pe un teren steril pentru dezvoltarea general ă . O curioas ă ilustrare a manierei de a privi statul şi societatea ne . sub pretextul şi fic ţ iunea constitu ţ ional ă . X reac ţ ionarul perfect sau X radicalul? E clar că nici unul.a dat ocazia de a câş tiga fă ră munc ă . oricît de recunoscut ă ar fi necesitatea unui interes general de fiecare în parte. nici stabilirea unei dinastii ereditare n. totu ş i. ci o idee de un ordin mai înalt a condus na ţ iunea în hot ă rîrea ei. ţ ara si. acest reprezen tan t atît al vie ţ ii istorice cît şi al armoniei intereselor unei na ţ ii. aproape acum cincizeci de ani.a pune un cap ă t rivalit ăţ ilor primejdioase dinl ă untru. instinctul să u intim şi primitiv este de a se sustrage. în mijlocul statelor ce. şi indepen de n ţ a statului român în princip a fost deja recunoscut ă .a mai întîmpinat nici o rezisten ţă şi.în locul ideilor radicale. Care din doi ar fi avut acum dreptate. adec ă pe acela al func ţ ionarism ului şi al proletariatului condeiului. numai de. M. partizile să . subvie cu atomul să u individual acelei necesit ăţ i. nu este în stare de a exercita controlul de care vorbim. cînd Înăl ţ imea Voastr ă V. de la toate datoriile este deviza lor şi pentru realizarea acestui princip au. d. putem aminti aci cuvintele rostite de că tre pre ş edintele Constituantei.a avut tocmai scopul contrariu de acela care se împline ş te prin ca.o clas ă cînd într .un mod rudimentar. acea zi care a întemeiat pentru ţ ar ă începutul unei nou ă ere. obligatorii chiar pentru cel mai în ţ elept şi mai bine cump ă nit om din România? Oare Constitu ţ ia noastr ă n. dar a se sustrage. În ziua de 10 mai. la anul 1866. mai cu seam ă cînd elementul ponderator al unei clase de mijloc culte şi avute e reprezen tat numai într . pururea aptitudinea unei organiz ă ri de dosire. Căci dacă luă m individ cu individ am vedea lesne că marea. nici altul. alte idei tot atît de estreme. A se bucura de toate dreptu rile.o ca data inaugur ă rii regimului monarhic. arta de a şti. ar repreze nta de o parte ura şi invidia demagogic ă pentru tot ce e superior ca avere sau inteligen ţă . în numele ţă rii. sau mai bine de a nu şti scrie şi citi e echivalent ă în România cu dreptul de a domni peste munca şi în ţ elegerea altora. Kostaki. putem zice că din acel moment chiar. Deja bă trînii no ş tri. ca nealte popoare. Noi avem o clasă de mijloc care ? tocmai din cauza lipsei de ap ă rare a muncii ei şi din cauz ă că.a dat institu ţ iunile care domnesc ast ă zi. însă cu totul opuse celor dentîi. e folositor înainte de toate ca. ţ ara a salutat . de substituire. putea să tr ă iasc ă din propriile ei puteri şi din propria ei con ş tiin ţă na ţ ional ă .o înconjurau. ar reprezen ta de alta dispre ţ ul şi desconsiderarea aspira ţ iunilor celor îndrept ăţ ite ale prezent ului. Precum vederile unuia ar fi înr ă d ă cinate în trecut.a ţ i suit pe tronul României.trage bucuros. în cuvinte de ş erte. carele singur . la discre ţ ia absolut ă a unui singur partid este periculos. Întîrziat ă de împrejur ă ri neatîrnate de voin ţ a noastr ă . incalculabil de marea majoritate a oamenilor s. Capitaliile cele mari a acestei clase consist ă în sume colosale de fraze. cînd s.ar sus . tot astfel tendin ţ ele celuilalt ar fi o expresie exagerat ă a nevoilor momenta ne a claselor de jos. şi de la plata de bir şi de la presta ţ iu ni şi de la recrutare. Ca prob ă că acesta a fost sentiment ul ţă rii. E bine.o în to ţ i timpii evreii. o dat ă cu recunoa ş terea ei. i s.au dat .şi bat ă joc de stat în detriment ul intereselor generale. nu credem că unica preocupare a ţă rii a fost aceea de. cînd e vorba ca el să. nu este în stare a fi regulatorul exclusiv al vie ţ ii publice. să formuleze copilă reasca lor uş urin ţă şi instinctele lor de dezordine în administra ţ ie şi finan ţ e în paragrafe de lege. Dar statul nu este nici suma indivizilor coexisten ţ i. îndat ă ce România dă duse semne de a sa vitalitate şi făcuse să se nasc ă încrederea că ea.ar putea. în moment ul cînd a prezenta t alesului ei pactul fundame ntal. de e cu putin ţă . concepuser ă ideea unirii sub o dinastie ereditar ă .alta.a chemat la cîrma ţă rii un prin ţ str ă in. încît. de ajutor mutual. ţ ara a vă zut realizat ă cea mai vie şi cea mai scump ă a sa dorin ţă . nă scut cînd într . nu este ea din contra o garan ţ ie împrotiva tiraniei şi arbitrariului partizilor? Cînd. încît acela ş i tempera me n t. A pune dar acest instrume nt ginga ş al statului.

Adunarea. că sîntem lipsi ţ i ast ă zi de acele garan ţ ii care ni le prezinta Tractatul de Paris şi în momentul de a intra într .o nou ă eră politică . consacrînd pentru România principiile admise în statele moderne cele mai înaintate pe calea civiliza ţ iunii. a încunjura acest princip de toate libert ăţ ile compatibile cu ordinea.poate garanta României consolidarea statului şi binefacerile unui guvern stabil. Constitu ţ iunea ce am onoarea a o prezenta Măriei Tale în numele Adun ă rii dă o legitim ă satisfac ţ iune acestor aspira ţ iuni ale ţă rii. ca o garan ţ ie pentru dezvoltarea material ă şi politică a statului român. încunjurînd tronul cu institu ţ iunile constitu ţ ionale. Nu ră mînea cu mult mai mult de cîş tigat decît firma deschis ă . de a m ă n ţ inea drepturile lui na ţ ionale şi integritatea teritoriului. Vom întreba mai întîi cu mîna pe con ş tiin ţă pe orice bun român dac ă crede întradev ă r că ţ ara trebuie să se simt ă fericit ă în situa ţ ia actual ă. analoge st ă rii de lucruri. românii. depozitar al tradi ţ iilor politice ale ţă rii. ţ ara a voit a crea acea institu ţ iune care să fie nu numai personificarea statului român. Preocupa ţ i ast ă zi înainte de toate mai mult de viitorul ţă rii decît de interesele de partid. dar.am bucurat în trecut.a ţ i devenit român. s. ca să ne preg ă tim cu bă rbăţ ie pentru noua eră în care intr ă m. Măria Ta! Să tr ăiasc ă România! Dup ă rostirea acestor cuvinte a urmat pronun ţ area formulei de jur ă mînt din partea Măriei Sale: Jur de a pă zi Constitu ţ ia şi legile poporului român. condi ţ iile impuse deci pentru îndeplinirea unei simple formalit ăţ i ne. Plini de speran ţă că nou ă le institu ţ iuni vor pune cap ă t suferin ţ elor unui trecut dureros.o de fluctua ţ iunile momen ta ne ale partizilor. ast ă zi România constitu ţ ional ă Vă ră spunde prin organul repreze nta n ţ ilor ei că Măria Ta ai devenit pentru ea simbolul na ţ ionalit ăţ ii sale. Examinînd mai întîi starea noastr ă politic ă interna ţ ional ă . dar totodat ă şi garan ţ ia cea mai puternic ă a consolid ă rii tronului Măriei Tale. ubstituind deci principiul monarhic mult bîntuitei domnii elective. constat ă m cu înlesnire că nu numai toate atributele suveranit ăţ ii statului au fost cîş tigate înainte de 1866. Condi ţ iile impuse nou ă prin Tractatul de la Berlin însă. acel regim le. Călcînd pe pă mîntul ţă rii noastre. în acela ş i timp. pe lîngă gravitatea lor. ci asemenea că recunoa ş terea unei dinastii ereditare era însăşi recunoa ş terea suveranit ăţ ii reale a ţă rii ? toate acestea fă ră nici un sacrificiu. mai constituie şi o izbire direct ă în autono mia de legisla ţ ie intern ă de care pururea ne . . de altă parte.a gră bit de a vota pactul menit de a ajuta pe deplin acest scop. titulaturile. uni ţ i într . Să tr ăi ţ i. vom face în modul cel mai impar ţ ial bilan ţ ul perioadei celei din urm ă a vie ţ ii noastre politice. deplin convins ă că regimul constitu ţ ional a devenit pentru România nu numai o condi ţ iune de existen ţă şi de prosperitate. ferind . zeloas ă pe de o parte de a aş eza principiul monarhic pe baze nestr ă mutate şi voind. vor întrebuin ţ a silin ţ ele lor cele mai st ă ruitoare întru a apă ra aceste principii şi a da cuget ă rilor leale şi generoase ale Măriei Tale concursul lor cel mai sincer şi cel mai devotat. a ţ i spus românilor c.a considerat ca o garan ţ ie de putere pentru tron. ale agen ţ iilor diplomatice. convin ş i fiind că noua pozi ţ ie ce ne este creat ă prin Tractatul de la Berlin ne face direct responsabili de urm ă rile noastre.au impus sacrificii din care unele.un sentiment unanim de concordie şi de frăţie. ba chiar în urma Tractatului pentru ob ţ inerea recunoa ş terii firmei indepen de n ţ ei (recunoa ş tere pe care chiar organele oficioase ale guvernului o declar ă drept un act de simpl ă formalitate).

cît de nefavorabil trebuie să fie bilan ţ ul afacerilor dinl ă untru? În afar ă şi Turcia se m ă n ţ inea prin ac ţ iunea şi reac ţ iunea. Dar o contrazicere şi mai recent ă şi mai frapant ă . Dup ă agita ţ ia produs ă în ţ ar ă de mi ş carea numit ă de la Mazar Paşa. Am avut şi mai pu ţ in încă simpatia acelor puteri cari au privit cu un ochi de neîncredere participarea noastr ă la ră zboi. sîntem convin ş i între ţ inînd bunele rela ţ ii cu toate puterile în general. dar mai cu seam ă a unui stat tînă r. totu ş i autono mia noastr ă a ştiut atunci a se face îndestul de respectat ă prin Cuza Vodă şi Negri pentru ca să putem învinge acele greut ăţ i.ar fi putut aş tepta ca. unele puteri se în ţ eleseser ă . adec ă în timp de patrusprezece ani şi în urma dezastrurilor suferite. deş i întîmpinase împotriviri puternice din partea unora dintre puterile subscriitoare ale Tractatului din Paris. gravitatea st ă rii financiare şi cînd sub impresiunea momentului ? Camera de atunci. cînd iar ăşi ca motiv de agita ţ ie se invocă .un period de trei ani ş i ceva.am impus prin participarea la ră zboiul oriental. IV. atîrn ă de starea sa de prosperitate intern ă . Dar mai mult încă. ca să respect ă m precizia matematic ă a guvernan ţ ilor de azi. Cu toate acestea ? în scurtul period de abia patrus p re z ece ani ? bugetele statului s.o chestiune interna ţ ional ă . Negre ş it că în raport cu sporirea sarcinilor contribuabililor peste puterea lor a trebuit să se produc ă secarea for ţ elor productive ale ţă rii şi micş orarea avu ţ iilor particulare.am luptat ală turea. conform politicei noastre tradi ţ ionale. între altele. Cît pentru noi. ne putem feri de pericolele la care ne .o însă nici pe aceea.au înfăţ i ş at genera ţ iunilor prezente starea economic ă a ţă rii în condi ţ ii mai îngrijitoare decît ast ă zi. De la Vlădică pîn' la opinc ă se striga în sînul adun ă rilor ţ ara e să răcit ă. şi ast ă zi încă. dup ă doi ani. un spor de abia 26%.S. între ele ca să exercite o presiune asupra şi în contra statului român. Întă rirea orică rui stat îns ă. redusese bugetul la cifra de 87 milioane cu venituri constatate în sum ă de 81 milioane. înlă untrul ţă rii şi în afar ă de ea. Cu durere trebuie să m ă rturisim că niciodat ă încă pîn ă acum nu li s. Una din gravele imput ă ri ce i s.5 milioane cît erau înainte ? s. şi astfel am putut constata că nici o voce amică nu s. . recunoa ş terea e problematiza t ă de misterioasele asigur ă ri formale despre care nu ştim nimic.o va aş terne guvernul. Ficţ iunea parlamentar ă . dar înlă untru st ă rile de lucruri erau şi sînt nemaipo me nite. cu ocazia unei simple afaceri comerciale. contribuabilul îngenuncheat ?. ast ă zi dup ă un scurt timp de abia patru ani de zile se prezint ă ţă rii bugete pentru peste 116 milioane. pe cînd în Fran ţ a ? care avuse la 1865 un buget de 2 362 000 000 ? nu s. un spor de preste treizeci ş i patru la sut ă într.au sporit peste îndoit. în urma sacrificiilor ce ne.a ridicat în Congresul de la Berlin în favorul României. Ce deosebire estrem ă între aceasta şi secularizarea mă n ă stirilor închinate afacere de valori imobile de cîteva miliarde care. cu alte cuvinte. anuit ăţ ile datoriilor publice de la 4 . a împil ă rii contribuabililor. Precar ă este aş adar pozi ţ iunea interna ţ ional ă făcut ă nou ă pîn ă ast ă zi şi nu cunoa ş tem politica de mîni pe care ne. nam conservat . sîntem convin ş i că numai înt ă rirea institu ţ iunilor noastre dinl ă untru poate să ne dea considera ţ ie în afar ă. afar ă de Dobrogea şi cu veniturile Basarabiei în mai pu ţ in. să conserv ă m m ă car simpatia acelei puteri cu care ne. prin echilibrul intereselor europene. Dar daca bilan ţ ul situa ţ iei esterioare a statului e atît de nefavorabil epocei de la 1866 încoace. Am putut constata că.au urcat la aproape cincizeci de milioane. dar mai ales cu cele limitrofe. în privin ţ a căreia e un adînc mister cum ea a degenerat într .ar espune şi pe viitor o politic ă aventuroa s ă . Ca prob ă necontestabil ă ar ă t ă m că veniturile domeniilor figurau în bugetul statului.a făcut regimului ră sturnat la 11 fevruarie 1866 a fost aceea a delapid ă rii averii publice. fidel ă încă angajamen telor luate.a urcat bugetul pentru anul 1879 decît la cifra de 2 miliarde 980 milioane.

prin activitatea sa dă drum prisosului. cat ă înainte de toate să ne dă m seam ă de cauzele ce l. puse în joc paralizeaz ă activitatea organului regulator. A mai găsi că asemenea momente sînt oportune pentru a ne arunca în afaceri financiare. tot prin o mică activitate. indică m deocamda t ă aceste liniamente generale. mesagele domne ş ti aş terneau regulat programele . ca să nu zicem desfrîul.la 1865 cu suma de 17 244 000 la 1871 cu suma de 20 461 000 la 1880 cu suma de 15 000 000. Mai putem încă întreba daca ace ş ti contribuabili. daca ar lipsi coarda regulatoare. punerea mecanism ului statului la discre ţ ia lor esclusiv ă a fost cauza de că petenie a compro miterii intereselor statului în afar ă şi. În aparen ţă legalitatea cea mai perfect ă a domnit. ci vom întreba daca guvernele şi factorii regimului constitu ţ ional se pot crede împ ă ca ţ i în con ş tiin ţ a lor la ad ă postul formelor esterioare ale regimului parlamen ta r. in aparen ţă neînsem na t în realitate de o estrem ă importan ţă . nemaiavînd curajul de a. acoperite poate cu progrese nominale. Se ştie asemenea că n. În mecanism ul corpului omenesc regulatorul e prezentat prin organul inimei. Rezervîndu . ar fi să ar ă t ă m o crud ă nep ă sare pentru soarta ţă rii.l nega. Maşina produce putere şi aplică putere. totu ş i exist ă analogii reale între mecanismul organic şi cel anorganic. fă ră spor şi folos. numit regulatorul centrifugal. În fa ţ a unei asemenea situa ţ ii economice nu mai cutez ă m a întreba daca român ul se simte fericit de starea prezent ă . este mai mult decît o culpabil ă nep ă sare. încît ma ş ina ar să ri in buc ăţ i sau ar sta locului daca n. A da la aceast ă întrebare un ră spuns afirmativ ar fi de a abuza de fic ţ iunile constitu ţ ionale. deci şi activitatea mecanism ului întreg.ne a reveni asupra situa ţ iunei financiare dup ă un studiu mai am ă nun ţ it al tuturor elementelor ei. au putut consim ţ i la sporirea atît de dispropor ţ iona t ă a cheltuielelor şi la micş orarea avu ţ iilor lor proprie. calificate de str ă lucite. Dar puterea produs ă e supus ă unei iregularit ăţ i atît de mari. şi acest neajuns trebuie să rezulte din neaplicarea unei esen ţ iale pă r ţ i a Constitu ţ iei . deci fiece parte a mecanism ului va fi viciat ă în mi ş carea ei. economise ş te şi condensea z ă puterea. Cînd puterea elementar ă produ s ă de ma ş in ă e prea mare regulatorul centrifugal. pă gubitoare chiar. cu toat ă deosebirea. care trebuie să stea în legă tur ă bine determinat ă de rela ţ iuni de reciprocitate cu celelalte.ar fi cu putin ţă mecanism ul ceasornicului şi că acesta ar începe prin a merge foarte repede şi ar sfîr ş i prin a merge foarte încet. a tă gă dui că starea de ast ă zi trebuie să ne întristeze pentru prezent şi să ne îngrijeasc ă pentru viitor. Ră ul fiind constatat şi nimeni. în care fiece parte are rolul să u deosebit. credem. lăsat partizilor. cu mecanism ul unei ma ş ine de vapor bun ă oar ă ră mîne o compara ţ ie. Iregularitatea puterii elementare deci ajungând a învinge întregul mecanism. în cunoş tin ţă de cauz ă . cînd ma ş ina ar sta pe loc el. E evident că o încordare prea mare a patimelor politice.ar exista un aparat. Căci evident este că regresele în neatîrnarea real ă a ţă rii. Deşi compara ţ ia statului.au produ s. este in strîns ă legă tur ă cu foloasele pe cari le aduce mecanism ul ca întreg. e evident că în ruajul constitu ţ ional lipse ş te un element oarecare de regulare şi control. care e ceva viu şi organic. Traducînd aceast ă compara ţ ie luat ă din mecanic ă în termenii vie ţ ii statului. precum şi regresele vă dite pe terenul economic cat ă să fie atribuite unui neajuns oarecare.nlă untru. Camerele se convocau regulat la epocele prescrise în Constitu ţ iune. vom vedea lesne că frîul prea lung. de şi acest rol. desigur că mi ş carea acestuia va fi iregular ă .

atît de caracter economic . în propor ţ ia în care s. concesiunile se votau şi.a fost permis de. legile. conform aceasta şi cu tradi ţ iunile parlamen ta re din alte ţă ri. în învier ş unarea luptelor politice le.o în mai multe rînduri.şi aduce aminte de binef ă că toarea intervenire a şefului statului. Greş eala noastr ă cea mai de că petenie a fost că diferitele partizi. Precum am declarat . succedînd u . Nu credem că se poate descrie în cuvinte mai elocuente starea de slă biciune a alegă torului pus fa ţă în fa ţă cu ma ş ina guverna me n tal ă decum s. Preş edintele Constituantei a stabilit cu drept cuvînt ca principiu. Ne gră bim deci a recunoa ş te că. ţ ara nu. dup ă o trist ă esperien ţă .un cuvînt vom zice că: cheia bol ţ ii regimului parlamen ta r consist ă în manifestarea liber ă a ţă rii legale ori de cîte ori ea este chemat ă . al ţ ii zdru ncina ţ i în interesele lor prin m ă rimea impozitelor. Un lucru lipsea însă .a garanta prosperitatea ţă rii. În adevă r.a controla escesele de putere ale mini ş trilor săi şi astfel a face posibil şi binef ă că tor mersul regulat al regimului parlamentar.a putea guverna dup ă placul lor. Ca să ne rezum ă m într . chiar pentru acte săvîr şite fără de aprobarea Camerelor. fără control de jos. urmat ă îndat ă dup ă votarea Constitu ţ iunii. din capul locului o mare parte din alegă torii no ş tri. din toate alegerile efectuate în aceast ă perioad ă de 14 ani. orice violen ţă ce se comite în contra acelui regim se comite în paguba prestigiului tronului şi totodat ă în paguba prosperit ăţ ii ţă rii. mini ş trii sînt supu ş i la un îndoit control: la acela al ţă rii legale şi la acela al şefului statului. . în acelaş i raport s.financiar cît şi de caracter politic.a făcut aceasta deja prin proclama ţ iunile de la Mazar Paş a. fiind lă sate fa ţă în fa ţă . pus prin Constitu ţ iune mai presus de partizi. din 1866. în numele şefului statului. Dar partizile au făcut mai mult decît atît: ele au înlă turat pîn ă şi controlul şefului statului care.1 pun în pozi ţ iune de.au pus la discre ţ ia nesa ţ iului ambi ţ iilor. prin care ar ă ta Înalta Sa Domneasc ă voin ţă ca ţ ara să se manifeste în libertate la alegeri. Şi cu cîtă recuno ş tin ţă . prin o scrisoare deschis ă că tre primul să u ministru. iar consecuen ţ a imediat ă şi vă dit ă a epocei reteveiului şi a influen ţ ei morale a fost că.se la putere. daca nu vine arhitectul să opreasc ă ruina prin mă suri luate din capul locului. că dacă regimul constitu ţ ional e menit de . Precum o zidire la care se simte vreo deteriorare. încît mini ş trii au ajuns ast ă zi în pozi ţ ia de .a viciat la noi din zi în zi mai mult.a nimici pe adversarii lor şi de.au urmat dup ă cele de la 1866 ar fi fost puse şi ele toate sub patronagiul şi controlul şefului statului situa ţ iunea noastr ă ar fi cu totul alta decît cea de ast ă zi. cea dentîi alegere. ca să fie consultat ă . Putem deci afirma că dac ă alegerile ce s. se cerea mai în urm ă înregistrarea. lipsea voin ţ a real ă şi sincer ă a ţă rii legale. a fost aceea a că rei sinceritate e mai pu ţ in bă nuit ă . astfel şi regimul parlamenta r s.ar fi pă rut că prin acele programe se consacr ă obliga ţ iunea real ă de.diferitelor ministerii ? încît s. se bucur ă de toate acele prerogative constitu ţ ionale care.a compro mis şi starea economic ă prin concesia Strusberg şi prin cheltuiele[le] nesocotite ale anilor 1867 şi 1868. La actele cele mai importante.au violat garan ţ iile constitu ţ ionale şi s.a anihila prin urmare controlul binef ă că tor al unei opozi ţ ii parlament are. se deterioreaz ă .a le urma.a înt ă ri tronul şi de. unii lipsi ţ i de indispensabila educa ţ ie politică. bugetele. situa ţ ia ţă rii o consider ă m de prea gravă ca să ne preocup ă m numai de interesele de partid. şi ast ă zi. o putem afirma cu mai mult ă tă rie. ca să nu fie lipsite de sanc ţ iunea parlamentar ă . Din nenorocire nu mai departe decît alegerile de la 1867 au fost cea dentîi desfidere dat ă regimului constitu ţ ional. fă ră control de sus. în propor ţ ii din zi în zi mai mari. Prin Constitu ţ iunea noastr ă .

ar exista . a mai face amintire de favorule ce pune la dispozi ţ iunea prozeli ţ ilor săi (precum arenzi. nimeni nu . vânz ă ri de propriet ăţ i şi întreprinderi operate pe o a cinchea parte a teritoriului statului). o pă zire a formelor curat esterioare.a nimici spiritul Constitu ţ iei.şi ţin făgă duin ţ ele ce le.a fi aleşi. între acea reprezent a ţ iune de teatru care se petrece în guvern.. de . fă ră. manipularea fără control. de decretele de numire. căci mai presus de ele sim ţ ul public indignat se de ş teapt ă . atît pe cît sentiment ul de stat se mai poate manifesta.şi dă. căci toate organele mediatoare sînt false. se.al ţ ii în fine cu interesele agronomice cele mai vitale la discre ţ ia guvernului şi adeseori la discre ţ ia adversarilor lor. promisii. de tot ce dispune puterea statului şi e stoars ă şi restoars ă pîn ă prime ş te forma ce. în armat ă de complici irespon sa bili ai unor şefi necontrolabili. alegă torii. o iluzie ministerial ă. e departe de. o înş elă ciune. o fic ţ iune făcut ă dup ă regula iudaică de. a monopolului tutun urilor. E evident dar că tot ce e între ţ ar ă şi tron devine o fic ţ iune. con ş tiin ţ a cetăţ eanului subjugat la alegeri se revolt ă . avînd numai instincte reale. corpuri . fără umbr ă de cultur ă . în loc de servitori ai legii. Şi astfel guvernele. seam ă de simpto mele politice ale acestei st ă ri boln ă vicioase de lucruri.a pă zi litera. sînt supu ş i arbitrariului de partid. a administra ţ iei drumu rilor de fier. decrete de înaint ă ri şi puneri în func ţ iuni numai e decît o voin ţă stoars ă în momente de nevoie şi formulat ă dup ă voin ţ a ministrului. Acea parte de voin ţă din fiece individ destinat ă pentru controlul afacerilor statului şi a interesului general e apucat ă de mîna func ţ ionarului administrativ. de . În toate unghiurile României se formea z ă grupuri de nemul ţ u mi ţ i cu mersul actual al lucrurilor. îmbă tate de un triumf mincinos.a prezenta garan ţ iile unei puteri judec ă tore ş ti de sine st ă t ă toare.o voieş te ministrul.i fie unui român cînd se pronun ţă numele obscure a acelor naturi catilinare cari formuleaz ă voin ţ a statului să u în paragrafe de legi. de distinc ţ ii nemeritate.au inventat şi se aplică cu o rar ă virtuozitate în România. de făgă duin ţ i am ă gitoare.au făcut înainte de . pe lîngă toate acestea.n ţ elege de cătr ă propriile lor creaturi. Daca vom adă ogi pe lîngă aceste inconveniente şi pe lîngă masa de func ţ ionari de care dispunea deja pînă acum guvernul şi pe cei crea ţ i în anii din urm ă prin concentrarea în mînile sale a impozitului bă uturilor. corolar indispensabil al regimului constitu ţ ional. amovibil ă fiind. e ca şi cînd ele n. Între Coroan ă şi popor nu mai e raportul dintre voin ţ a legitim ă şi aspira ţ iuni legitime. Un sistem întreg de viciare a espresiei acestei voin ţ e s. Nimeni nu întreab ă dac ă . nemul ţ u mirile şi agita ţ iunile cresc din zi în zi. se izoleaz ă de na ţ iune. daca vom adă oga. atunci nu mai ră mîne nici umbr ă de îndoial ă că un regim constitu ţ ional aplicat în asemenea condi ţ ii e o iluzie şi nimic decît o iluzie. E drept că înş elă torii se înş eal ă şi ei la rîndul lor. căci în zadar se fălesc cu acele majorit ăţ i din Camer ă . se înş al ă mini ş trii lipsi ţ i de orice for ţă moral ă .şi . De vreme ce acele corpuri cari sînt la mijloc între mase şi Coroan ă au devenit o fic ţ iune.corpuri. voin ţ a alegă torului scoas ă prin presiuni morale. lipsi ţ i apoi de o justi ţ ie care. el apuc ă adeseori drum uri neprescrise de legi.a pă stra aparen ţ ele şi a compro mite cuprinsul. un lucru însă le este comun tuturor: sentiment ul de indignare şi de exasperare de cele ce se petrec zilnic. jucînd pe reprezenta n ţ ii voin ţ ei suverane a ţă rii. cari în realitate nu sînt decît propriile lor crea ţ iuni. încît. Ruşine chiar trebuie să . augmentabilitatea discre ţ ionar ă şi necon ş tiincioas ă a unui buget a cărui cheltuieli sporesc în realitate. deci asemenea o crea ţ ie a lui : în fine şcoala general ă de corup ţ iu ne preface armata de func ţ ionari. a că rui venituri se îmfl ă fă ră realitate. un larg de ş ert se formea z ă între puterile pozitive şi nelini ş tite din stat şi între acea nega ţ iune a adevă rului. tronul însu ş i e din ce în ce mai izolat. Orbit trebuie să fie acel guvern care nu . indignate cat ă să sim ţă cînd vede creaturi fă ră principii.. Parlament ul o crea ţ ie a ministrului . Sînt deosebite numirile ce aceste grupuri adopt ă . Şi aceast ă indignare nu e decît prea justificat ă . nimeni nu întreab ă pe ce cale a fost cu putin ţă ca asemenea oameni să iasă la suprafa ţă .

pe arenda ş ii statului şi pe rudele acestora. le. cu tot cutremur ul. nu au trecut în suc şi sînge.adevă r decît să deschiz ă o tez ă de licen ţă .al treilea în acelaş i chip. de şi aceast ă opozi ţ ie nu era esclusiv ă. şterge ţ i pe func ţ ionari. colonizabil cu toate semnin ţ iile. lipsit ă de orice cuprins real. care americaniza pe deplin teritoriul nostru.au dat existen ţă şi teren de înmul ţ ire. maltratat ă în toate chipurile şi supus ă unei sistematice corup ţ iuni face reac ţ ie. defectele instruc ţ iei publice şi golurile create în ramurile administra ţ iei publice prin introducerea nesocotit ă a tuturor formelor civiliza ţ iei str ă ine. ştiin ţă de carte şi consisten ţă de caracter. ţ ii majoritatea în mîn ă si sistem ul constitu ţ ional. fără legă turi cu pă mîntul şi cu neamul ţă rii.asculte prelec ţ iuni la universit ăţ i escept ă m pe cele de matematic ă să citeasc ă ziare şi bro ş uri. adec ă şterge ţ i pe to ţ i a căror con ş tiin ţă o pute ţ i stoarce prin tiranie de partid şi nu vă ră mîne decît o mică minoritate ?. liberale şi umanitare. E prea adevă rat că aceast ă con ş tiin ţă individual ă . repetînd fraze cosmopolite din gazete str ă ine. N. Ei totu ş i vor ră spunde: Na ţ iunea e cu noi. fă ră identitate de interese cu clasele productive şi pozitive ale ei. cu o caracteristic ă lips ă de respect pentru tot ce e într .ar m ă rgini numai la aceasta ţ ara ar să m ă na numai a casă de nebuni. că aceste clişeuri stereotipe egalitare. ? Mai lua ţ i colegiul al patrulea şi şterge ţ i afar ă de minime şi estrem de rare escep ţ ii ? toate numele deputa ţ ilor aleşi de. Din aceste mici minorit ăţ i se compu ne opozi ţ ia şi ea reprezint ă partea neatîrnat ă a ţă rii. nu au avut nici o influen ţă educativ ă asupra lor. a putut să devin ă elementul domnitor în România. că propria munc ă intelectual ă se reduce la nimic.aibă majoritatea absolut ă în Adun ă ri.i mai frumos e că se prefac a nu te în ţ elege. acei proletari ai condeiului din cari mul ţ i abia ştiu scrie şi citi. Am vă zut cu înlesnire ce unitate e în caracterul civiliza ţ iei noastre de azi. mai ales cînd este augmentabil în infinit.adevă r românesc.a dreptul prin influen ţă guvername n tal ă .asculte discu ţ ii în Adun ă ri şi se va convinge că o numeroas ă . aceste sfor ă itoare nimicuri sînt cultur ă na ţ ional ă sau civiliza ţ ie adev ă rat ă .a drept ul declararea României în teritoriu neutru. aluatul e o popula ţ ie flotant ă a cărei patrie întîmpl ă toare e România şi care. sus ţ ine.ar putea zice că aluatul din care se fră mînt ă guvernan ţ ii no ş tri e acea categorie de fiin ţ e fără avere.al doilea tot astfel şi vede ţ i că partea neatins ă de sistemul de corup ţ ie al guvernelor e estrem de mică. noi sîntem na ţ iunea . Ei bine. tresare mai cu putere cînd îi pui cestiunea de moarte şi de via ţă . Ceea ce. S. cum ca consist ă curat în pă zirea formelor esterioare ale culturii apusene. leam zice. şterge ţ i dintr .are cineva într . V. dintr . pe datornicii statului şi pe rudele acestora. acei parazi ţ i cărora nestabilitatea dezvolt ă rii noastre interne. listele falsificate ale alegă torilor au făcut cu putin ţă ca opozi ţ ia să n. foarte numeroas ă clas ă de oameni nu .dă seama cum aceast ă popula ţ ie flotant ă a României. să citeasc ă proiecte şi paraproiecte de legi din Camer ă . care nu era numai o cestiune de încet ăţ enire.şi întrebuin ţ ea z ă mintea la nimic alta decît la reproducerea de vorbe din căr ţ i str ă ine. Nu putem tăgă dui că ţ ara se cutremu r ă de spaim ă la perspectiva deschis ă de acel articol.am spune Nu exist ă libertate a alegerilor şi le. Daca activitatea lor s. listele electorale.o cu acte. În zadar le. ci era de. acest bagaj al litera ţ ilor lucrativi de mîna a treia. Cu bugetul în mîn ă. s. ? Lua ţ i. Astfel cu articolul 44 al Tractatului de Berlin. dar fiindc ă miile aceste de vorbe nu sînt resim ţ ite. ele acoper cu zgomotul lor de moar ă de palavre o înjosire şi versatilitate de caracter nemaipo me nit ă decît în timpii cei mai răi a Împ ă r ăţ iei bizantine. sistemul controlului se reduce la o iluzie copilă reasc ă . s. Declasarea. căci . liberschimbiste.am dovedi .

şi literatur ă . din miile de pre ţ uri relative el caut ă pre ţ ul absolut al obiectului într . cînd un altul se face prezident de republic ă fie chiar numai ploieş tean ă . Negustorul caut ă . cestiuni unde nimicirea existen ţ ei na ţ ionale e evident ă pîn ă în cele mai mici am ă nunte. deci el înzece ş te valoarea obiectului ce i s. financiari.şi cîş tiga existen ţ a. căci vedem că adevă ra ţ i jurisconsul ţ i ex professo joacă un rol secundar între ei.un singur şir scris că e specialist în aceasta. cînd un advocat se face soldat. Nimeni nu se va mira daca . Iată dar o nou ă clasă dominant ă în România. totul în fine. Ţăranul. şi liste electorale. care se distinge prin absoluta ei improductivitate. şi idei economice. ba cu mai mult ă decep ţ iune încă ne vom convinge că aceast ă imens ă sum ă de aluat protoplasm a tic are. administratori. întreprin z ă tori de lucr ă ri publice (cu capital de palavre).am mira dacă s. grupul Binelui public. frac ţ ioni ş ti.. din mii de pie ţ e existente. căci ţă rani sînt şi proprietarii mari şi cei mici. deputa ţ i. ba pîn ă şi . avem pu ţ ine de adaos. un al patrulea e ales în Academie ca filolog. acel al claselor pozitive.un moment dat.cuprindea conservatori. Meseria ş ul ia o bucat ă de lemn. advoca ţ i revizori de şcoale şi nu ne. pe aceea unde productele na ţ ionale se pot desface mai cu folos. din contra. adesea o însutit ă valoare de cea care o aveau înainte. e în stare să zguduie opinia publică şi încă nici atunci cu destul folos. de piele. Tot sistemul acesta este atît de vicios încît din nenorocire numai cestiuni de .a le ascunde. solda ţ i (care au luat Grivi ţ a cu gura).i vom spune că în ţ ara noastr ă se află advoca ţ i profesori de teologie.a dreptul vitale. atunci întreb ă m daca nu e o superinfluen ţă de cutezare. aş ezat asupra institu ţ iilor şi poporului. de cinism chiar. oricît de viciat ar fi prestigiul ei prin procederile de partid.. De aceea nu ne mir ă m dac ă vedem acest proteu al unui universalism incapabil şi ambi ţ ios îmbr ă cînd toate formele posibile: mini ş tri. cînd vedem toate astea ne vom convinge cu durere că golul reformelor trebuie să fie cumplit de mare daca trebuie pentru el atît de mul ţ i comentatori înaintea forului. nu a libert ăţ ii alegerilor. de metal. liberali modera ţ i. O na ţ ie curioas ă în multe priviri. la dreptul vorbind. membri la prim ă rie. de a tăgă dui lucruri cari izbesc vederile oricui. pune un fir de grîu în ogor şi scoate zece. Centru: adică stîlpii ţă rii. că totul atîrn ă de la ele iar statul adevă rat. el e capabil de a falsifica totul. iubitoare de adev ă r şi cu minte? Aş adar. Şi daca relevă m acestea fa ţă cu adversari de sistem şi adversari de ocazie ne ră spun d că majoritatea formal ă de care se bucur ă în urma libert ăţ ii presiunilor. na ţ ia noastr ă modest ă . cu singura deosebire că noi le spune m pe fa ţă. precum zicea pe atunci Presa ?. interesul de că petenie al adversarilor a fost pururea şi trebuie să fie de. de ş i n. o supu ne muncii sale şi scoate obiecte cari au o înzecit ă .a ame ţ i lumea cu fraze sfor ă ietoare despre o libertate în alegeri cari nu exist ă decît atunci cel mult cînd Coroana o asigur ă prin propria ei voin ţă . nu e decît o mas ă impozabil ă şi exploatabil ă. adică a trece în rîndul sfin ţ ilor. pentru a canoniza. Deci şi el augumentea z ă nu totdeaun a fă ră pericol pentru alte clase valoarea . cel pu ţ in pe marele mucenic Warszawsky de pild ă . Şi aceasta să fie na ţ ia. lucruri despre cari sînt convin ş i şi guvername n talii în acela ş grad în care sîntem convin ş i noi. actori. şi alegeri.a dovedit printr . Cînd vedem deci că partizile devin un stat în stat.a dat în mîn ă spre munc ă . nefiind nici în interesul nici în maniera noastr ă de. cînd un al treilea joacă pe arheologul. dacă nu pe altcineva. mare sau mic. Trăind din politic ă şi prin politică şi neavînd nici un alt soi de resurse materiale sau de putin ţă de a. Cît despre aluatul protoplas m atic care formea z ă la noi un stat în stat. şi forme parlamen tare.a ascunde aceste adevă ruri şi de. cu scopul anumit de a se ilustra. pe cînd. este în mod esclusiv na ţ ia. rolul de a încurca şi întuneca în ţ elesul legilor.ar constitui şi în Sinod. şi ştiin ţă .

asemenea unui copac din pă dure. a unei conven ţ iuni stabilite între cet ăţ enii lui. daca aprob ă .am convins că popoarele acelea au avut privilegiul dea imprima universului întreg caracterul lor. Mahiavelli însu ş i.au dezvoltat în mod firesc ferite şi de demagogie şi de despotism şi că forma cea mai normal ă şi mai să nă toas ă a dezvolt ă rii unei societ ăţ i omene ş ti este oligarhia. acest adânc cunosc ă tor al naturii omene ş ti în pă r ţ ile ei rele ca şi în cele bune. adic ă ne numesc scar ă la Dumnezeu şi pod peste mare. ci să aibă cuprins real.ajunge nici m ă car în corectitudinea gramatical ă a frazei? Desigur că nu. din contra. pentru a se putea gera ei în adev ă ra ţ i proprietari ai ideilor noastre.numi ţ ilor liberali. fără ştiin ţă . cari s. 1881) Clasele superioare. introduc dezordinea şi turburarea în toate clasele. O oligar hie istoric ă nu se mai poa t e sta bili la noi. Noi credem. dar că sun t ches tiu ni care nu pot fi lă sate pe mâna oricui. 8 Mai. şi. [î ]şi are fazele sale de dezvoltare.. Vedem că activitatea tuturor claselor pozitive ale societ ăţ ii consist ă în a augumen ta prin munca lor valoarea produc ţ iunii na ţ ionale. Este aceasta misiunea proletariatului de încurc ă tori de legi. dar nu pentru a domina statul. Sub titl ul Clasele supe rio a r e a fos t re p r o d u s de Gr. că. al armoniei şi solidarit ăţ ii intereselor na ţ ionale. al căror instru me n t de munc ă e o inteligen ţă sofistizat ă . a proletariatului cenu ş arilor? Din contra. Se poate întemeia un stat serios. în a o înzeci. intriga şi minciun a sunt mijloacele de ajunge re oricât de sus. Averi descurcate le încurc ă . o organiza ţ ie serioas ă pe aceast ă clas ă de oameni fără soliditate. despotism ul . parazitis m ul e în floare. gol. Voim a conserva libert ăţ i şi institu ţ iuni prin realizarea lor. insipid. armele şi inteligen ţ a lor. ţ ara a ajuns pe mâna unor declasa ţ i din pricina că rora rassa degenerea z ă . a o însuti chiar. Poate că şi ci se pot întrebuin ţ a în vrun mod practic. Nu vom discuta cu . signatura lor. a că ror ştiin ţă n. Arti c ol u l a a p ă r u t f ă r ă ti t l u în Ti m p u l (VI) 18 8 1 . ? Românul" şi liberalii în genere îşi închip uiesc că statul e rezulta t ul unui con tract sinalagmatic . st ă ri de drept sigurele primejduiesc.Românul" principii funda m e n t a le de politic ă de vreme ce deosebirea punctelor de vedere e foarte mare şi întreaga manier ă de a privi stat şi societate ne sunt deosebite. coji pentru a se juca partizile cu ele. noi reprezen t ă m realismul naturii înnă scute a statului şi pretinde m că formele introdu se să nu ră mîn ă forme goale. In stat ul nostr u demagogic. inexact al aş a. fa ţă cu ra ţ ionalismul frazelor. ne taxeaz ă de reac ţ ionari cu instincte medievale. Cuvintele conservator şi liberal au îns ă la noi cu totul alt în ţ eles. O popula ţ ie flotant ă nu poate reprezen ta stabilitatea institu ţ iilor. pentru rezolvarea marilor ches ti u ni s'a for m a t o clas ă de politiciani. Eminescu arat ă în acest articol că nu e contra part icip ă rii pop o r u l ui la con d u c e r e a trebilor publice. nu pentru a vîna rolul de organizatori. E prea adevă rat că ideile noastre sînt adeseori escamotate şi anticipate de că tre aceş ti adversari generis nullius şi că. asemenea orică rui organism îşi are evolu ţ iunea sa. Făcând paralele între istoria deosebitelor state antice şi moderne ne. din cauza unei vechi civiliza ţ ii.produc ţ iunii na ţ ionale. o seam ă de reprezentan ţ i ai culturelor şi formelor trecutului. prin aplicarea lor sincer ă fa ţă cu un curent care le discrediteaz ă prin abuz şi prin ducerea la absurd. Toate acestea le fac pe cuvîntul că ne numim ? conservatori ? şi pentru că în că r ţ i şi în gazete din Fran ţ a şi Germania între conservatorii de acolo exist ă. Peucescu în edi ţ ia men ţ iona t ă . in usum Delphini sau mai bine în interesul unit ăţ ii Italiei. că el e un product al naturii. fără avere. nu poate reprezenta sentiment ul înr ă d ă cinat al ideei statului.

Cu toate acestea urm ă rile domniei declasa ţ ilor sunt evidente. adesea prin concesii.a fi.o atribuie ? Românul" nu poate fi nici vorb ă . c. daca prin puterea iner ţ iei . viciilor.un punct. şi aceast ă din urm ă împrejurare e mai trist ă decât toate celelalte. Nu mai e nevoie a adă uga că aceste rezultate sunt a se atribui şi să ră ciei şi urm ă rilor ei morale. de aceea lipsa de încredere în eficacitatea lor. Vidra ş cu. o clasă de politiciani. practicate cu mai mult interes de binele comun de că tre to ţ i cet ăţ enii decât tocmai sub oligarhie. S. Despre refacerea unei oligarhii istorice pe care ne. via ţ a politică . nicicând libert ăţ ile publice nu sunt mai vii. izbit cu toat ă puterea şi bă tut într . Aurelian constat ă că facem drumuri de fier. scade de la 1864 încoace în propor ţ ii însp ă imânt ă toare . şi tocmai popula ţ ia produc ă toare. noi vedem foarte bine. un mijloc de trai. Trei genera ţ ii treceau pân ă să se voteze o reform ă .un mare viitor. ambi ţ ioase n. care nu va îngă dui ca. fără tradi ţ ii. Mărimile lui improvizate şi fă ră tradi ţ ii. Sunt cristaliza ţ iuni imperfecte pe lângă câteva cristale perfecte pe cari le prezint ă istoria. Statele moderne nu se mai dezvolt ă . Dovad ă via ţ a din comi ţ iile Romei. Asta e chiar deosebirea între na ţ ii mici. a tr ă da chiar patria lor în mâni str ă ine. dar adevă rate din nenorocire. el continu ă a merge câtva timp oarecum de la sine. unul dintre ei să se ridice asupra tuturor.Românul" poate. în statul oligarhic exist ă o clasă de oameni cari ab antiquo are sarcina de . cauze adânci economice şi sociale cari fac ca însu ş i sâmburul na ţ ionalit ăţ ii. abia fiul o vedea realizat ă .n afar ă şi. pe de alt ă parte recunoa ş te oligarhiei o putere de rezisten ţă contra agen ţ ilor discompune rii pe care n. pentru rezolvarea acestor cestiuni. sau . d. şcoli etc. Nu noi singuri o zicem aceasta. a descris aceste st ă ri de lucruri în colori crude. În Senatul Romei putem urm ă ri modul în care se creau legile romane.Casei de Borgia . mai puternic sim ţ ite. de patrio ţ i de meserie.o are nici o altă form ă .a fi slab înlă untru şi. mai bine decât . dar că în acela ş i moment suntem suplanta ţ i de str ă inii ce imigreaz ă . ci prin cotituri.a împ ă ca formele trecutului cu exigen ţ ele viitorului. în linie dreapt ă . a obiceiului contractat de sute de ani. Stră bunul propu nea reforma. vine o zi în care el nu rezist ă discomp u n e rii . renun ţ â n d la maniera lor de . Dar sunt cestiuni de politică general ă . în comun ă şi în comitat în Anglia. Statul demagogic e prea dominat de mici interese zilnice şi personale. tat ă l întrunea deja o mare minoritate. că sunte m ca omul care munce ş te pentru str ă ini de vreme ce el sau nu va avea copii. care apoi intra în adev ă r in succu m et sanguine m . de întinse şi mari reforme sociale a că ror realizare determin ă epoce întregi ale istoriei cari nu sunt . dar ceea ce e mai trist sunt cauzele acestei scă deri.. Noi nu zicem aci că poporul trebuie esclus de la dirigerea afacerilor lui. la signatura existen ţ ei lor. Noi nu zicem că statul român e menit a ajunge vreodat ă acest ideal. sobr ă în orice punct. Inamici ai frazei şi ai orică rii forma ţ iuni factice şi improvizate . La noi lucrurile se traduc din fran ţ uze ş te într . ferindu 'l de să rituri şi de întreprinderi aventuroase şi înlă untru şi în afar ă . el e conda mn a t de.a observat de că tre medicii de regimente că statura oamenilor scade. dar. sunt roş ii cari o zic. Despre o via ţă şi evolu ţ iune proprie a ideilor ce se legiuiesc nu poate fi nici vorb ă . fără sim ţ istoric. Un prefect roş u. dar ei vor fi totdeauna neutraliza ţ i şi zdrobi ţ i de clasa lor proprie.. imposibilitatea unei asemenea refaceri şi e un act de rea credin ţă de. D.au întru nimic a specula interesele publice. decă derii vie ţ ii de familie. de aceea multe legi sunt nă scute moarte. de ră zboi sau pace. din nefericire. nu pot fi puse la cale în comi ţ ii de omul ocupat cu munca zilnică şi cu interesele zilnice. Popula ţ ia. şi na ţ iile mari.a ne atribui că voim ceea ce noi înşine ştim că este cu neputin ţă . împ ă r ăţ ia se clatin ă . rasa să degenereze . meschine. cari fac din politică o specul ă . prin ajutor str ă in. De aceea tâmpirea cu care ele se voteaz ă . Între oligarhi se va gă si un tr ă d ă tor sau doi. că aptitudinile lor fizice şi morale degenereaz ă . interesate.o noapte şi sunt votate a doua zi cu drumul de fier. bunul o sus ţ inea în acela şi Senat. Din contra.un profun d sim ţ istoric şi c. fără trecut. Un monarh poate fi foarte puternic. În state demagogice se formeaz ă . asigurân d statului continuitatea de dezvoltare.

tine loc legilor scrise. un sâmbure să nă tos. Desvolt a r e a firea s c ă a unei societ ăţ i cere o împ ă care între formele trecut ului şi institu ţ iile nou ă cu cu prins ul lor. dreptul public şi cel privat. orice stat are nevoie de o seam ă de condi ţ ii indispensa bile pentru ca să poat ă exista de pe o zi pe alta. nici coroana de o ţ el a regelui. aplicabil tuturor forma ţ iunilor de stat. Înaintarea pe scara societ ăţ ii române nu este dar datorit ă meritului. ci de oamenii cinsti ţ i care cer ca munca lor s ă fie asigura t ă de o admi nis t ra ţ ie cinstit ă şi de o justi ţ ie nep ă rtinitoare.au gă sit egaliza ţ i de sabia pă gân ă . Daca . unde acea datin ă nici a fost codificat ă vreodinioar ă . A generaliz a o aser ţ iune sus ţ in u t ă nu m ai în parte e o sofis m ă din cele mai comu n e.Românul" crede că moartea. Moravurile fără legi pot totul.ar îmbog ăţ i patrio ţ ii. Întreb ă m daca cele patru clase primare şi cursul de violoncel a d. datina . ştiin ţ ei. autoritatea coroanei şi apiărarea eleme n t u l ui auto h t o n fa ţă de eleme n t ele n ă v ălitoare de peste grani ţă .i ve ţ i avea. are de rezultat moartea reală a unei na ţ ii e tot ce se poate mai ră u şi mai ucigaş ca sistem. Ţ ara adev ă rat ă nu . Cu totul altfel în Bulgaria. nici ridicarea creditului visteriei . parte inten ţ ion a t e. 1881) Des v oltarea istoric ă a româniei. să . Cons ti t u ţ i a trebu e res pec t a t ă . E adev ă rat că sofis m ele sunt atât de dese în gazete încât mai nu merit ă ca cineva să releveze erorile.23 Mai şi a fost reprodus sub titlul Desvoltarea istorică a Româ niei de Gr. În adevă r. trecut ă prin focul şi sabia cuceritorilor osmani . oricât s. Lipsit ă din veacul al Xiv. atât de general. Dar care e originea comun ă a acestor rele? Declasarea. parte neinte n ţ io n a t e . Articolul a fost publicat în Timpul (VI) 1881. 22 . Un cod al şiretlicului gaze t ă resc . Aceasta nu va dovedi însă că din sine însu ş i poporul românesc se dezvolt ă . În unul din numerele trecute vorbisem de schimb ă rile din Bulgaria şi gă sisem că manifestul tân ă rului principe de Battenberg avea. evident din munca altora. că el însu ş i se bucur ă în plenitudine de mă rea ţ a mo ş tenire pe care i. pentru că cele mai coruptibile . a ş a cum este ea şi numai în marginile ei să se creeze legile care să a sigure progresul ţă rii. încât mi ş carea de emancipare a popoarelor orientale i. tradi ţ ie şi datina au fost îngropate sub ruinele Cetăţ ii de Spini. Voi ţ i bani cu 3 la sut ă ? Vinde ţ i mo ş iile statului la companii str ă ine şi.i fie de bine. Peucescu în ed. înmul ţ irea peste m ă sur ă a oamenilor ce tr ăiesc din munca aceleia ş i sume de produc ă tori . La statele cu trecut istoric sau cari şi.copiii lui se vor stinge. bazat pe cuno ş tin ţ a că statul român are bunuri imobiliare de câteva miliarde de înstr ă inat. legea fă ră moravuri aproape nimic. cîte obvin în ele.. care tăiase orice cap ră să rea deasup ra pu ţ in .au avut în curs de sute de ani obiceile lor juridice şi administrative lucrul merge de la sine. ci un lene ş ignorant care învârte ş te şurupuri patriotice ajunge prin intrig ă şi neadev ă r oriunde pofte ş te. cu cari se servesc str ă inii pentru a exploata ţ ara. În alte ţă ri clasele superioare compensea z ă prin munca lor intelectual ă munca material ă a celor de jos. scris pop ula r pent r u în ţ elegerea fiec ă rui ar merita în adev ă r acel nu me pe care călug ă rii 'l d ă dea u în evul mediu logicei lui Aristotel: medica m e n t u m mentis . nici frazele patriotice. zicem noi.lea de o autonomie oricât de restrâns ă . men ţ io na t ă .i constituit ă de politi cianii corup ţ i. Noi credem însă că un sistem care.lui Costinescu compensea z ă zecile de mii de franci ce acest consuma tor le ia pe an. al apuc ă turilor sofistice a acestei bresle de negu s t o ri de vorbe. Iată nervul ră ului în contra căruia nu ajut ă nici proclamarea Independe n ţ ei.au lă sat . pieirea fizică a neamului românesc nu este o ironizare amar ă a sistem ului de pân' acum . împreun ă cu dinastia şismanizilor din Bdyn . popula ţ iile ei autohtone. activit ăţ ii. abstrac ţ ie făcând de orice alte motive. Aceş ti oameni declasa ţ i sunt totodat ă instru me n tele cele mai bune.o harnicii şi vitejii lui str ă buni. E un adevă r acesta. încât se va vedea că statele în care exist ă şi mai mult ă justi ţ ie şi mai mult ă libertate cet ăţ eneasc ă sunt acelea unde obiceiul vechi.

Dup ă sincerii reac ţ ionari întrupa ţ i cu sincerii liberali.un cabinet din care făcea parte şi d.l face ? Românul" e aser ţ iunea noastr ă că solu ţ iunea cestiunii Dun ă rii nu poate fi favorabil ă decât sau vederilor Austriei. Favorabilă vederilor. contrariu aser ţ iunii d. Admirator şi cunosc ă tor al institu ţ iilor liberale engleze el recunoscuse adevă rul că garan ţ ia duratei şi trainicei dezvolt ă ri a unui stat cu institu ţ iile lui cu tot e împ ă carea formelor tradi ţ ionale de existen ţă cu cuprinsul lor nou. care a asimilat cu esen ţ a [sa] şi a absorbit în formele sale pă turi din ce în ce mai adânci ale suprafe ţ ei pă mântului . Dar fiindc ă Constitu ţ ia se nume ş te pact între ţ ar ă şi dinastie. Aceasta nu s. scoş i ca din cutie. oricât de mic ar fi la început. dar care nu are legături cu pământul şi . nagaica eventual ă a unui Ehrenrot român ar avea efecte moralizatoare .se totul sau Austriei sau Rusiei (. Dar domnii de la ? Românul" sunt deprin ş i a da totul şi nu .ar fi compu s ă decât din acei elegan ţ i picpoche ţ i înm ă nu ş a ţ i .un om care a fost prezident de Consiliu într . ţ ara consist ă în cea mai mare parte din oameni cinsti ţ i. improvizat în tribun al poporului. Admi ţ ând că înlă turarea orică rii rivalit ăţi între aceste dou ă puteri pe malurile Dun ă rii de Jos ar fi solu ţiunea cea mai favorabil ă ţă rii. chiar daca n. din gheş eftari . zicem noi.ticia ni gata pe n t r u toa t e refor m e l e. cu dezvoltarea nou ă . totu ş i solu ţ iunea aceasta ar fi favorabil ă. Al doilea cap de acuza ţ ie pe care ni. 1881) Desvoltarea istorică. are acelaş i caracter. pe de alta dezvoltarea moral ă şi economic ă a ceea ce noi numim elementul istoric. Dându .ar fi propus loviri de stat sau feudalism este neadev ă rat pe de o parte. ale că rei pă r ţ i constitutive aveau trecutul şi tradi ţ iile lor stabilite de la începutul secolului al XIII [. al ţă rii fa ţă cu pă turile neistorice ale unei recente şi din ce în ce mai mari imigra ţ iuni . Generalizarea celor zise de noi despre Bulgaria asupra României e deci o sofism ă a foii oficioase. avea din parte 'şi dreptul să pun ă asemenea condi ţ ii bine cump ă nite .lea] şi pân ă la 1700. pe care o respingem. Partidul cons erva t o r nu urm ă re ş te insti t ui rea dom n iei u n ei oliga r h ii ari s t o c r a t i c e. dinastia. Alte condi ţ ii de existen ţă ca stat are deci a propu ne Alexandru Bulgariei sale ca să existe în mod normal. având înainte . Dar. zice . cari n.Românul".a făcut şi nici nu se mai poate face. cestiunea Dun ă rii cu nici un pre ţ nu se poate rezolva decât dându . Problema a fost şi este cu totul alta decât în România.o parte.i un viitor de sute de ani. din acei oameni cu patru clase primare şi exigen ţ e aristocratice.Rom înul ]" de la 20 mai). Deci numai în marginele Constitu ţ iei actuale se pot crea acele legi organice cari să asigure autoritatea Coroanei pe de. cari formeaz ă elita partidului ro ş u. El cere îns ă des vol t a r e a ţă rii pe ba z a for m elor vechi c ă ror a treb u e s ă li se împ r o s p ă t e z e neî ncet a t spirit ul. oameni ce ar trebui sustra ş i de sub sistemul de corup ţ ie electoral ă şi administrativ ă a partidului roş u.în ţ eleg ă toarei mul ţ imi.se totul. ş i nici n u s'a gân d i t s ă read u c ă stare a de lucru ri de pe vremea lui Matei Basar a b. vederilor aceluia dintre puternicii vecini care nu are interese comerciale pe Dun ă re. deci nedându . un vlă star ră să rit din pă mânt . A imputa lui Epureanu c.lui Dimitrie Brătianu. altele cu totul [î]şi imagina Epureanu pentru România.. daca ilustrul Carada. Astfel stejarul.au nevoie decât ca munca adevă rat ă şi rezultatele ei să fie asigurate prin o administra ţ ie onest ă şi prin o justi ţ ie nep ă rtinitoare .. sau celor ale Rusiei. Epureanu era liberal şi liberal sincer. autohton. pentru ca din acordarea reciproc ă a condi ţ iilor să rezulte legea funda ment al ă a statului.aş avea un folos direct de acolo. Deosebirea e mare.şi pot esplica că ceea ce e defavorabil adversar ului meu e favorabil vederilor mele. Daca în adevă r ţ ara n. Ioan Brătianu. La noi în ţ ar ă avem o clas ă de poli . copiat ă de pe texte str ă ine. cuprinde condi ţ iile ce ţ ara le pune dinastiei. absurd pe de alta fa ţă c. aceea ş i form ă ca uria ş ul secular care a dat naş tere unui codru de stejari. pretindea că opera unei singure nop ţ i de insomnie.se nimic nici unuia nici altuia.

Românul" ne atribuie in specie că pentru România voim domnia unei oligarhii aristocratice . pentru că nu e în interesul lor să în ţ eleag ă .ar fi cu putin ţă nici pentru Dumnezeu din ceruri. Avem Roma. a că ror esperien ţ e şi apuc ă turi poli ţ iene ş ti sunt esplicabile prin trecutul lor misterios. Există în adevă r familii istorice în ţ ar ă. reac ţ ie ca încercare a unei reconstruc ţ iuni istorice anterioare fanariotism ului .au putut pă stra o institu ţ ie proprie popoarelor celor mai libere şi epocelor celor mai libere. E evident că n.a.au a face unul cu altul şi formea z ă apoi un act formal de acuza ţ ie în contra noastr ă .o discu ţ ie cu totul teoretic ă spusesem.are aristocra ţ ie şi care totdeun a a fost domnit ă de despotism ul obicinuit în statele Orientului asiatic . Dup ă bă tălia din Câmpul Mierlei .ar voi să în ţ eleag ă . nu mai poate fi vorba de aristocra ţ ie istoric ă.am gândit vreodat ă de. Se cere a fi istoric ă am zis noi. Arti c ol u l a fo s t p u b l i c a t în Ti m p u l (VI) 18 8 1 . a intrat în organism ul viu al unui popor. Poate însă exista o aristocra ţ ie istoric ă într . Ar fi absurd din parte . Prin urmare cu totul altul este rolul manarhului în Bulgaria. De aceea am repetat . lipsite de iubire de adevă r şi de curaj. nu poate avea aristocra ţ ie. în cursul timpului ele n. totu ş i n.i facem abecedarul istoriografiei sau fiziologiei statului? Ar fi o misiune de dou ă ori ingrat ă .a putut nici naş te pe pă mânt american. a că ror via ţă a fost corupt ă prin demagogie sau prin despotis m.lui C.o ţ ar ă în care.tradi ţ iile noastre. Cariagdiilor din genera ţ ia întâia . că aristocra ţ ia adev ă rat ă are un rol esen ţ ial în via ţ a unui stat. pe care pu ţ ine popoare l.o poate avea Serbia. sub domnia unui regim de ereditate care avea în vedere împ ă r ţ irea averilor. Dar.o aristocra ţ ie istoric ă când ea nu s. adevă rate naturi de spioni şi de agen ţ i provocatori precum sunt oşii de regul ă .o spune m.o robie de cinci sute de ani aproape sub domnia egalizatoare a unei rase str ă ine.a cita condi ţ iile ce le credem noi neap ă rate pentru existen ţ a unei aristocra ţ ii adev ă rate. într . Din aceast ă teorie sus ţ inut ă în genere . de exemplu. cat ă să renun ţ e pentru secole înainte. Dar.a propu ne un sistem care să învieze . apoi pentru că. întâi pentru că oamenii cu cari discut ă m. să . fie oricât de deş tep ţ i.ne a pretinde ca Statele Unite ale Americei să fie conduse de . Într . a Caradalelor. Nici pentru ţ ara noastr ă n. deş i tot organul ilustrului Costinescu are impru den ţ a de. nu mai poate exista aristocra ţ ie istoric ă în genera ţ ia a doua. Astfel pasajul privitor la aristocra ţ ie ca element de dezvoltare istoric ă se pune ală turi cu considera ţ iunile ce le facem asupra manifestului principelui Bulgariei. nici o influen ţă politic ă covâr ş itoare pentru a fi ceea ce baronii au fost pentru Anglia.ne noi chiar la nivelul lor intelectual şi copilă rindu .o de atâtea ori că reac ţ ie în sensul adevă rat al cuvântului . bulgarii şi sârbii n. patricianii pentru Roma sau pentru Vene ţ ia.. Rosetti a fost asemenea boier? Dup ă epoca vechilor fanario ţ i. Ea ră mâne un ideal de invidiat. Olanda ş. republica Vene ţ iei.are a face. coborându . care ea îns ăşi n. Peucescu în ed. ei estrag bucăţ ele din articole ce n. daca nu pentru totdeauna. nu vor gă si în reminiscen ţ ele celor patru clase primare şi a unui curs de violoncel elemente îndestule pentru a ne în ţ elege. Aceasta am spus . men ţ ionat ă . numele lor e format în genere dup ă numele vreunui munte din Carpa ţ i. precu m n. cu indignare şi ru ş ine trebuie s. un str ă in ca tat ă l d.ne mintea ca so punem pe o treapt ă egal ă cu a lor. A. nu mai e cu putin ţă în România şi nu suntem utopi ş ti pentru a cere ceea ce n. Bulgaria nu are. Anglia actual ă . Gianiilor . ar fi absurd a o pretinde chiar pentru împ ă r ăţ ia Braziliei şi pentru orice stat nă scut în urma acelei prim ă veri etnice care se nume ş te evul mediu.au ajuns în toat ă cur ăţ ia lui şi de la care alte popoare.o baza ţ i pe cele mai str ă lucite exemple din istorie. Să discut ă m cu "Românul" lucruri elementare pentru orice cunosc ă tor al istoriei. Odat ă ce virusul personificat prin lepă d ă turile Orientului. 6 Mai ş i a fos t rep r o d u s sub titl ul Desvolt are a istoric ă de Gr.au putut pă stra nici o avere destul de mare. cu totul alte condi ţ ii de organizare social ă cere un stat fă ră trecut şi unul care are trecutul lui istoric.

un cuvânt . neavând o patrie hot ă rât ă . acest odium generis humani cum i. ca inim ă este superior pă turii de parveni ţ i şi de scurs ă turi din câte ş ipatru unghiurile lumii cari s. Cu totul altul e rolul monarhiei în ţ ara noastr ă . de alalt ă ieri. Cu toate acestea oricine va voi să defineasc ă marele mister al existen ţ ei va vedea că el consist ă în împros p ă tarea continu ă a fondului şi pă strarea formelor. se poate improviza şi că putem scoate din pă mânt oasele Basarabilor spre a le da o nou ă via ţă. vedem pe al ţ ii vânând prin cotituri sub masca patriotism ului posturi la Casa ţ ie ori la drum de fier.i fie cunoscut regelui la venirea sa în ţ ar ă. care ca rasă . vedem Vene ţ ia.ar fi că zut să cunoasc ă că nu oamenii lega ţ i de sute de ani de soarta acestui pă mânt şi a acestui popor pot fi inamicii lui. pururea reâmpros p ă tate de spiritul modern. Ba chiar membrii interna ţ ionalei de la noi.veacul al Xvii. dar spirit pururea nou. Chestia în disc u ţ i e i se pare lui Emine sc u prea serioa s ă pe n t r u a se recurge la cuvinte blânde ori la glum ă . nici pe poporul englez nu . un ora ş. vedem oameni prin ş i în rebeliune făţişă devenind adiutan ţ i domne ş ti. ca inteligen ţă .a dat dup ă îndemn ul a o sum ă de deputa ţ i cari amenin ţ a u a nu voi să treac ă Milcovul daca e vorba ca samsarii din porturi şi declasa ţ ii cafenelelor din Bucure ş ti să determine şi pe viitor soarta acestei ţă ri. în Anglia sunt organele centrale ale Interna ţ ionalei roş ie. cari uzurpa ser ă pentru ei privilegiul de a fi ei singurii români. toat ă secta asta de spioni şi cavaleri de industrie. Acestea dou ă nu sunt asigurate în dezvoltarea lor. în curs de o mie şi mai bine de ani. s. Sale l. ce merit ă o chilie la m ă nă stirea Ocnei. 2 Sep t.lea . In ce prive ş te forma dat ă articolelor. epoca lui Matei Basarab.au aş ezat deasu pra lui din secolul trecut începând . cost ă mult. . c. ajun ş i aci mini ş tri şi membri la Curtea de Casa ţ ie. Artic ol u l e p u b l i c a t în Ti m p u l (VI) 188 1 . devenind putere. Dup ă vehementa argumentare a teoriei pă turii superpuse.i doare capul de aceasta. tr ăieş te Marx. felonia politică . 1881) Metod ă ş i form ă . Astfel vedem cum Anglia. foarte mult. Eminescu rec unoa ş te că stilul acestora nu . de munca modern ă . iar ignoran ţ a.se peste noapte din ră scum p ă rarea drumurilor de fier. generalisimul partidului şi nici pe guvernul. se cutremur ă din temelii de o mi ş care social ă. e destul atâta . ca articol de fon d f ă r ă titlu. şi pentru atâta numai se cere o reorganizarea socială.i eufemistic. nefiind români şi singurii patrio ţ i. ci cei scur ş i de ieri. Vedem pe cucernicul Simeon. adesea de rangul întâi . N'a fos t rep r o d u s în nici o edi ţ ie a Jui Eminesc u afar ă de aceea a clasicilor comenta ţ i. vedem cavaleri de industrie îmbog ăţ indu . E îndeajuns daca sub ea se asigur ă înaintarea meritului şi a muncii şi dacă acestea se pun la adă post de escamotarea din partea Caradalelor şi Costine ş tilor. tot astfel Germania.ar zice Tacit. Forme vechi. Şi când Epureanu a dat consiliului să u M. substratul oligarhiei. Şi to ţ i aceş ti parazi ţ i sociali. care stă în toate celea în fruntea civiliza ţ iei. m ă rea ţă şi sigur ă în valurile adâncelor mi ş că ri sociale de cari statele continentale se cutremur ă . nici merit nici munc ă nu sunt considerate. vicleş ugul comun devin titluri de recoman d a ţ ie pentru înaintare în statul român. Un stat mare şi puternic ca Rusia. Sarcinele de între ţ inere ale politicianilor de la noi diminueaz ă pânea de toate zilele a poporului de jos. tot astfel republicana şi egalitara Fran ţă . pă streaz ă şi ast ă zi vechile sale forme istorice. senator şi om mare. Dar se în ţ elege că nici prin gând nu ne trece a admite că aristocra ţ ia istoric ă. Eminescu se simte obligat să dea câteva lămuriri as u p r a me t o d e i de cerc e t a r e ş i fel ul ui cu m a exp u s fapte exacte şi a form ulat adev ă ruri generale. decorat cu Steaua României. Ei bine. Cu acelaş i sistem oligarhic vedem Roma devenind imperiu. dar absolutist . De aceea o şi vedem ră mâind ca granitul . Acest problem social ar fi trebuit să . sunt sili ţ i a vota o lege în contra str ă inilor sociali ş ti de vreme ce indigenii sociali ş ti ocup ă func ţ ii înalte.

a ne atribui articole pe cari nu noi le.Românul". e bun de legat şi de dus la Mărcu ţ a . Se zic e c ă ea ar fi exage r a t ă ..am scris. Da r a c e a s t a li p s e ş t e c u t o t u l . A fost reprod us sub titlul Pătura super pus ă . idei pe cari le împărtăşim poate numai în parte sau cu oarecari rezerve.i co n s t a t ă m bo a l a. c'a r cu p r i n d e înj u r ă t u r i s u r u g i e ş t i . Dup ă Eminescu nu exist ă deosebire de rass ă între Rom â ni.au a face nimic cu obiectul în sine. Rassa aceasta se caracterizeaz ă prin sterilitate fizică şi intelectual ă . d e s i g u r c ă a m fi m a i b l â n z i . Ve d e m d a r c ă aci nu aju t ă alifia în d u l ci t o a r e a euf e m i s m u l u i . In realita t e stilul nos t r u nu este eufe mi s t ic. Ne . e n ă dejde s ă sc ă p ă m de dom nia noilor fanar io ţ i.. câ n d a m ve d e a c ă o a m e n i l o r d e ca r i vo r b i m le e r u ş i n e d e c e e a c e f a c . ei n u m a i sc a l p e l u l c h i r u r g u l u i . Astfel se 'ntîmplă şi în numă rul de sâmbă tă .. In Bucur e ş ti ş i pe mal ul Dun ă rei îns ă . create prin t ă i e t u r i . nu cine a zis. .a calculat are idei fixe sau halucina ţ iuni ? Daca un nebun constat ă conform adevă rului că un perete e alb devine peretele negru pentru că nebunul i.Independa nce roumaine". a d e văr u l s p u s de n oi r ă m â n e a c e l a ş p e n t r u t o ţ i . vorbe ş te de teorii boln ă vicioase . car e să însan a t o ş e z e cor p ul stat u l ui . d e . Eminescu face un istoric al luptei între element ul istoric şi cel superpus şi'n vehemen ţ a sa îndeamn ă . î n c e l e n a t u r a l e î n d e o s e b i . şi de. Peucescu. d e ac e e a t ă ie m în p u treju n e a bubei noast r e na ţ io n ale şi voim ca prot o pl s m a na ţ io n al ă să reîntregea sc ă golurile. la ins tituirea ordinului sfintei cânepe. prin diversiuni ce n. ci le. lă sân d u .am d e p r i n s a c ă ta p e n t r u oric e ide e exp r e s i a cea m a i exa c t ă p o s i b i l ă . Daca ceea ce..a polemiza apoi cu . dup ă Eminesc u.1 z ic e m . Să presupune m că aş a ar fi. dup ă procedarea tot atât de naivă pe cât de comun ă a ziarului . sunt în stare a ne abate din calea noastr ă .am urmat. 188 1) Pă tura superpu s ă .. Abia în 1921. N e m ă r g i n i m l a c o n s t a t a r e a d e fa p t e exa c t e ş i la re z u m a r e a lor în a d e v ă r u r i ge n e r a l e .am reprodus din alte ziare. în care vedem că polemizeaz ă cu noi pe temeiul unui articol reprodus din ? Poşta" privitor . precum şi asupra formei date acestor studii. a m p u t e a s ă sp u n e m lucr u rile mai cu încu n j u r. de medici speciali în privire ..Timpul" combă tând .a atribuit o calitate ce i se cuvine ? Da r ne e s t e ci n e v a a m i c o r i a d v e r s a r . Daca un nebun multiplică dou ă cifre corect este quo ţ ientul neadev ă rat pentru că cel ce. d a r r o m â n sa u st răi n. ca ale noastre.Românul" a contractat năravul de. Dar luc r u r il e la noi nu se petrec cu înc u n j u n r . .a c e e a î n a d e v ă r n u ş ti m d e c e .a r p ă s a d e a d e v ă r u l ce . s'a for m a t o ras s ă hibri d ă din care s'au recr u t a t con d u c ătorii ţării noastre. o m o d ifică ? Acu m veni m la for m a în care sc rie m.. Câ n d s ' a r p ă s t r a cel p u ţ i n a p a r e n ţ e l e . Că autorul acestor şiruri e nebun.. d a c ă n u n e .se la o par t e încep u t u l în ed.a m vo r b i d e el e cu încu nj u r ?.a zis autorul e adevă rat. m e t o d u l n o s t r u e cel u r m a t în ş tii n ţ e în g e n e r e . ceea ce a zis import ă . lui Gr.Cată să spune m câteva cuvinte asupra metod ului de cercetare a cestiunii etnologice şi sociale pe care l. Ră mâne mai pu ţ in adev ă rat ceea ce.. 29 Iulie. Adversarii no ş tri sunt naivi când cred că.a zis? Asta . Dac ' a m voi s ă gl u m i m . de institute filantropice. O a r e s u p ă r a r ea bol n a v u l u i pe n t r u c ă . Articol ul a fos t pu blica t f ă r ă titl u în Ti m p ul (VI) 1881.ne .i cestiunea.. p e n t r u c ă r u ş i n e a e u n s e m n d e p o s i b i l i t a t e d e î n d r e p t a r e . D i n s â m b u r u l ş i e s e n ţ a p o p o r u l u i te b r u e s ă ias ă p u t e r e a m e d i c a t r i c e a na t u r i i. e t c.

Acestor producte de balt ă moldovenii le zic din eroare munteni. Pherekydis . de ex.au prip ăşit în ţ ar ă de 50 ? 60 de ani încoace. pentru ca lucrul să le succead ă şi mai bine. dup ă a noastr ă pă rere. le vedem punându . ca cel musc ă lesc basarabienilor . Rosetti. sau de tranzi ţ ia printr . nici patrie. Dar în Bucure ş ti şi în ora ş ele de pe marginea Dun ă rii s. formeaz ă naturalmente elementul de disolu ţ iune. cu absolut acelea ş i înclină ri şi aptitudini. Pherekydis ş. nu e. Serurie ş. Aceste elemente sunt cu mult mai numeroase în Ţ ara Româneasc ă decât în Moldova. Aş adar: distinguendu m est. bazat ă pe observa ţ iuni etnologice. Carada. Nu exist ă . Aprin ş i de.. care modifică esen ţ ial maniera de . De. dar şi aci ele se află mai cu seam ă în centrele şesului.au fost români neam de neamul lor. Fizic şi intelectual stârpituri .aceea e destul ca aceş ti oameni să lipseasc ă de la guvern. nu putem corci stejar. precum din salcie . Ceea ce însă nu e al nostru. Acestea sunt ră m ăşi ţ ele haimanalelor de sub steagurile lui Pasvanoglu şi Ypsilant şi resturile numeroase ale cavalerilor de industrie din Fanar. chiar să vrea.au furnizat genera ţ ia actual ă de guvernan ţ i. precum zice ? Poş ta". E absolut aceea ş i ras ă .un C. când ră scum p ă rarea. le. Ce nume . Vedem bun ă oar ă pe.a privi cestiunea. neavând nici tradi ţ ii. au precupe ţ it tocmai instinctele noastre na ţ ionale.a.ar pă rea ră u de.al. Rosetti.la antagonismul dintre moldoveni şi munteni. ba le vedem aliindu . să . Nu doar că ne.m. Toat ă spuma asta de fanario ţ i novisimi .le când pe Stroussberg. Din aceast ă semin ţ ie nou ă fac parte oameni ca Giani. şi. înfiin ţ ân d o gazet ă . nu prin ora ş ele de la munte.A. la Târgu . şi e o apuc ă tur ă de rea credin ţă de. nici naturii ei.jiului ş. Cariagdi. Ei cari n.a. avem în privin ţ a aş a numitului antagonism dintre moldoveni şi munteni o pă rere proprie.i am ă geasc ă şi să ajung ă a. cari s.. nici na ţ ionalitate hot ă rât ă . prin identitatea religiei. Moldova. guvernul i se pare tot atât de str ă in ca cel unguresc ardelenilor . E un axiom în mecanic ă că efectul trebuie să fie egal cu cauza.am reprod u s. Caradalele actuale. vom fi exterminat pân ă şi urmele acelei domnii odioase. din cea mai considerabil ă parte a Ardealului şi a Ţării Ungure ş ti. şi numaidecât nu se mai simte nici o deosebire între român şi român.o instinctiv ă ur ă contra tuturor elementelor istorice şi autohtone ale acestei ţă ri. fie oricine altul. şi pe Carada. Abia la 1921 avem perspectiva că. au ştiut să se strecure printre români. un alt grec.A.un nou punct de vedere.se în Moldova cu evreii ca să paralizeze lupta de emancipare na ţ ional ă de acolo.a fi scris acel articol pe care l. nici prin ţinuturile de acolo. Domnia fanariot ă şi scurgerea sistematic ă de stârpituri şi fali ţ i în şesul Ţării Române ş ti a ţinut 121 ani. Noi.i st ă pâni . lipsit de onoare şi de curaj al acestor venetici se va fi adaptat caracterului inimos al na ţ iei române ş ti şi abia str ă nepo ţ ii Caradalelor vor putea fi români. Abia atunci caracterul meschin. la Tîrgovi ş te. român ul de oriunde începe a se sim ţ i str ă in în ţ ara lui proprie şi. nici o deosibire între rasa român ă din Muntenia. Dar cum o fi Carada.i dau? Românul". Rosetti. nu pot să fie români.o rectificare.d. precum se află în sate în genere şi îndeosebi la Câmpulung . Ceea ce sunt pentru Moldova evreii sunt pentru Ţ ara Româneasc ă aceste venituri cari.a ne atribui în total şi direct idei pe cari nu le împ ă rt ăşim decât în parte sau indirect şi cari au nevoie sau de . C.A. . oricât neam sili. un grec.se la discre ţ ia str ă inilor şi votându .au ivit un element etnic cu totul nou şi hibrid care ne. prin o lung ă reac ţ iune a spiritului na ţ ional şi a puterii de asimila ţ iune a solului şi a rasei.am vă zut introducân d în toate ramurile legi str ă ine neadap tate nici intereselor. Pe aceste producte de balt ă moldovenii 'i confund ă apoi cu popula ţ ia istorică a Ţării Române ş ti. Giani. demagogia României. C. căci nu sunt munteni.

Nu tă gă duim că foarte numeroase elemente s. scă zând numeric şi fă ră o con ş tiin ţă limpede de ceea ce trebuie să facă. E o lupt ă comun ă .i ridică aş ezate în afar ă .o întrebuin ţ e ze. Dar nu este încă şi nu are încă nici posibilitatea organic ă de. o mutare a punctului de gravita ţ ie când asupra elementelor instinctiv na ţ ionale. distribuind cordoane la Caradalele din zilele lui. na ţ ia le. incapabil ă de adevă r şi de patriotism. Rosetti şi pe bulgarul Mihălescu şi toat ă semin ţ ia dominan t ă . ordinul Sfintei Cânepe spre a ridica la acelea ş i demnit ăţ i pendente şi pe grecul Serurie şi pe grecul C.o în mai multe rânduri .n vremea lui Tudor.ar avea pretext să st ă pâneasc ă . dar acelea sunt intrate demult. identic ă în toate ţă rile pe cari le locuie ş te. capabil de adevă r şi de patriotism.am încerca se determin ă m exact timpul în care elementul autohton au învins pe cel imigrat. a arenda ş ilor bunurilor publice şi private. Există şi de.un guvern compu s în cea mai mare parte din asemenea adun ă turi şi pentru un partid în care. ba chiar de dou ă sute cinzeci de ani. aceast ă forma ţ iune hibrid ă se pretinde român ă ? Neap ă rat se pretinde. Adu ş i la putere de Rusia. Apar ă ele în Moldova. de vreme ce aceş ti oameni au sprijin pe str ă ini.a fi român ă . Azi e limba. precum i le aş ternea lui Matei Basarab la intrarea în Tîrgovi ş te. cucerind bucat ă cu bucat ă bunurile lui na ţ ionale. Calităţ ile morale şi intelectuale ale rasei au o însemn ă tate cu mult mai mare. pentru regularea acestui soi de st ă pânitori . pe când înlă untru n. poimâni biserica şi şcoala. . c. Na ţ ia româneasc ă n.atunci o oscila ţ iune . e momenta n a acestor din urm ă . rasa Caradalelor.o înn ă scut ă incapacitate de. Ar trebui numai niş te mâni vârtoase mocă ne ş ti cari să ştie s. cu trecutul ei. Avem apoi deasupra acestui popor o pă tur ă superp u s ă . adormitul întru fericire. Dar acest din urm ă element. Dar să nu desper ă m . Şi Matei Basarab. Dac . la care tot neamul românesc ia parte în mod instinctiv. La 11 fevruarie 1866 învinge din nou elementul imigrat.o sut ă . Deşi poporul român e numeros. E o cestie foarte nepl ă cut ă pentr . pe care moldovenii din eroare o numesc munteni.a ferit de. Avem de . Cine va face lista func ţ ionarilor mai cu seam ă înal ţ i. apar ă peste Olt ca.au românizat. de. La 1821 începe reac ţ iunea elementului autohto n şi merge biruitoare şi asimilând pân ă la 1866. căci altmintrelea n. dar victoria. a pensionarilor . Însă nu acestea domin ă . ci imigran ţ i proaspe ţ i. cari sunt abia în genera ţ ia a doua. Planta creş te la noi.are de gând încă să instituie . una cîte una.o parte rasa român ă . în privirea limbei. vedem pârghiile cari . sus ţ inu ţ i azi de alian ţ a austro german ă . a că ror limbă matern ă era încă str ă in ă şi cari s. Aş adar.nainte. va observa cu înlesnire că frânele st ă pânirii reale a scă pat din mâna elementului autohton şi istoric şi a încă put pe mâni str ă ine. Aceast ă teorie am espus . mâni va fi poate organiza ţ ia socială. făcea un uz îmbel ş ugat de aceast ă plant ă . esploatat cu neomenie. popor cinstit. Totul trebuie smuls din mâna acestor oameni c.ar primi aş ternându .A. am zice: La 1700 învinge elementul imigrat prin domnia fanariot ă . lupta lui e dispropo r ţ iona t de grea.o pă să reasc ă neîn ţ eleas ă . Limba singur ă nu constituie îns ă na ţ ionalitatea. ci în contra celor neistorice.un cuvânt a tot ce reprezint ă circula ţ iunea şi reglementarea vie ţ ii generale a ţă rii.a ne ră spunde. afli abia unul românesc. inimios . ră să rit ă din amestecul scurs ă turilor orientale şi occidentale .a pricepe adev ă rul şi lipsi ţ i de posibilitatea patriotism ului: totul trebuie dacizat oarecum de acuma .avem decât poporul nostru propriu. un fel de sediment de punga ş i şi de cocote.au asimilat pe deplin cu rasa român ă . la zece nume. în şcoalele noastre. pe care aceste stârpituri o pref ă cuser ă într . dar ? Românul s.le flori şi covoare pe drumu ri. sau a fost învins de el. distinguendu m est.Lupta Moldovei contra numi ţ ilor munteni nu este deci îndreptat ă în contra elementelor istorice ale Ţă rii Române ş ti. când asupra celor instinctiv str ă ine. încă o dat ă . să ră cit. precum vedem. a deputa ţ ilor. dou ă .

.Apărătorul".o ordine cauzal ă tot atât de necesar ă ca şi evenimentele elementare şi daca nu putem zice că avem ur ă în contra ploiei .o domina ţ iune str ă in ă de rasa şi înclina ţ iunile lor. dar daca a luat act de repetata noastră declarare că nu urâm pe evrei desigur de adevăr a luat act. ci în producerea de valori de loc şi de timp numai.au nici milă de el. cam eufemistic. Evreii cons t i t u e o put e r e ş i aceas t a ar put ea s ă devin ă în adev ă r folosi t o a r e pri n t r ' o bu n ă orga ni z a r e soci al ă a ţă rii noas t r e. precupe ţ irea şi colportajul. Marile fenomene sociale se întâmpl ă . simt domina ţ iunea anglo. dup ă a noastr ă pă rere. ei ur ă sc în realitate orice putere superioar ă . N'a fost repro d u s înc ă în nici o edi ţ ie a lui Eminescu afar ă de aceea a clasicilor com enta ţ i. Istoria lui Tudor şi a lui Cuza ar ilustra aceast ă teorie. într . Dar totodat ă nici o minte serioas ă nu poate pretinde ca poporul nostru.saxon ă ca pe.Apărătorul''' pare a fi având despre partidul conservator. nici pricepere pentru geniul lui. căci am scăpat din vedere articolul în cestiune şi numai pe citatele . deci s. pe când cu . şi cari n. căci mintea omeneasc ă veritabil ă st ă în raport direct cu capacitatea de . nu statul cosmopolit.a li se opune pe fa ţă. cestiunea nu poate fi decât a o face în adevă r folositoare. Geniul neamului românesc e o carte cu şapte pece ţ i pentru genera ţ ia dominant ă . 17 Decembrie. A face să nu existe aceast ă putere nu st ă în facultatea omului de stat.Dar care . fă ră claritate de vederi. sub persecu ţ iile altor popoare.o fi zis . tot astfel nu ur ă putem sim ţ i pentr . de popula ţ iunea de ras ă ? Cerem a se constata aceasta în toate punctele. fie intelectual ă .. Prieteno ş i . La ei mintea e substituit ă prin viclenie. sau contra ninsorii . să poarte urm ă rile nefaste ale persecu ţ iilor ce izraeli ţ ii au avut a le suferi de la al ţ ii. Ches ti u ne a princi pal ă e îns ă pent r u noi ca element ul române sc să ră mân ă cel deter mi na n t. Sunt intelectuali şi fizic sterpi. îi tr ă deaz ă . chiar când cade prea mult ă .Românul" ne face o imputare gravă din buna opinie pe care ziarul izraelit . cu tenden ţ e elementare de atrac ţ iune şi repulsiune .Românului" nu ne putem întemeia. Noi zicem prin sterilitate fizică şi intelectual ă . Sau nu produc copii defel sau produc stârpituri menite la o degenerare gradat ă şi la stingere în genera ţ ia a treia ori a patra. da r nici nu poa t e privi nep ă s ă to r cum un elem e n t para z i t a r per s e c u t a t aiurea vine la noi şi tr ă ie ş te din specul ă ş i colpor t a j. Constat ă m apoi la ele simptome permanen te de slă biciune intelectual ă . începând cu fiul unui făclier grec de la Botoş ani şi urm ă rind toate numele. Viclenia e un semn de slă biciune.. .se şi mă gulind pe oricine de care au trebuin ţă . 1881) Problema evreiasc ă . fie de caracter.un eveniment atât de elementar ca imigra ţ iunea în mase a unui element etnic care . Fără îndoial ă lupta aceasta e purtat ă în mod instinctiv. precum se nume ş te. neajungân d acesta.au dedat cu nego ţ ul şi. Nu ştim ce. de provenien ţă transda n ubian ă . tot astfel poporul românesc simte instinctiv că e dominat de oameni cari se pretind numai români. lipindu . Dacă am cerceta originea ofi ţ erilor de gard ă de la 11 fevruarie am afla că e str ă in ă. a că rui ocupa ţ iune de că petenie să nu consiste în produc ţ iune de valori intrinsece . Precum un râu de munte îneacă nefiind supus voin ţ ei determinan te a omului. nu aceia cari ar fi avut curajul de . Alte popoare i. Articol ul a fos t publica t f ă r ă titl u în Ti m p ul (VI) 1881. Oameni ce lingu ş eau a împ ă rt ăşi ideile acestor spirite cu totul lipsite de viclenie. precum nu poate cineva desfiin ţ a Dâmbovi ţ a ori Ialomi ţ a.au oprit de la meş te ş uguri. Noi voim statul românesc na ţ ional.i semnul prin care se disting aceş ti oameni neasimila ţ i .a pricepe în mod dezinteresa t un adevă r. sunt catâri în toat ă privin ţ a. Precum cel ţ ii Irlandei .i ur ăş te pe Evrei.a contractat anume apucă turi economice ce nu ne convin. Izraeli ţ ii în num ă rul în care sunt ast ă zi constituie o putere de a cărei ac ţ iune cat ă neap ă rat să se ţ ină seam ă . de aci nu urmeaz ă că putem suporta un element prea numeros. Ca slă biciune de caracter e de citat falsitatea . Emine s c u nu . cu specula mai ales. fă ră a fi.. cel nevinovat în chestie. deş i anglifica ţ i .

că în locul speculei poate veni industria şi anume industria aceea care întrege ş te activitatea agricol ă şi st ă în legă turi cu ea. . care . a englez. am trebui sã protestã m. mă n ţ inându . A. ar ţine poate la pă mântul ei sfânt tot cu atâta tragere de inim ă ca şi urma ş ii acelor ră zboinici pă stori cu puternice şi încă pă toare cranii cu cari Radu şi Drago ş au cuprins câmpiile Moldovei şi ale Ţă rii Române ş ti. pân' acum improductive.e preferabil unul celuilalt? Ba cine ştie? Poate chiar presupu s ul Mandelbau m ar fi mai exigent fa ţă cu sine însu ş i pentru a aspira la portofolii ministeriale decât Pherekydes. aş adar ă m ă suri interne. Aş adar ce ne imput ă foaia guvername n tal ă ? Că nu punem pe românii . Dar pentru o asemenea reorganizare să nă toas ă se cere un bagaj mai mare de idei decum [î]l dau articolele foilor politice din Paris şi conferin ţ ele d. pân ă a râvni atât de sus. Dar daca crede cã procesul de asimilare se va face cu mai multã cruþare ºi siguranþã sub domnia unor vederi conservatoare. combinate cu alte vederi de politic ă economic ă decât ale absolutului liber schimb cari au domnit pân . în ce mi. Voim statul na ţ ional.ar înlă tura gravele neajunsuri ale dispropo r ţ iei de azi dintre clasele produc ă toare şi cele consuma toare.roman ă .nii Mandelbaum şi Rosenbluth pot fi atât de români ca şi Giani. e mai mult ori mai pu ţ in indiferent daca oamenii cari supu n dezvoltarea lor proprie dezvolt ă rii na ţ ionale a României sunt în orice caz de origine pur ă traco . .Românului" mai presus decât pe cei cari aspir ă a deveni poate mai buni români decât cei de sus? Că nu punem Caradalele mai presus de Mandelbaum ori Feigelstock ? Pentru că au nume str ă ine? Egal de str ă ini ca origine. unui sistem de armonie a intereselor. Astfel d.e Mandelbaum . numai a român nu. Carada ori Pherekydes. cu vremea.. c. Daca . ar învăţ a poate mai mult şi ar cânt ă ri cu mai mult scrupul valoarea sa proprie. ce mi. nu statul cosmopolit. Un asemenea sistem precum îl descrie Laing că exist ă în Danemarca bun ă oar ă ar ocupa bra ţ ele. a ţă ranului.un mod folositor şi lor şi semenilor şi s..Apă ră torul" ar vrea să ne facă amici ai cauzei izraelite ca atare. astfel şi un element etnic care ar lăsa curs liber numai instinctelor sale ar fi periculos. bunul lui sim ţ . pe când abă tut în albia unei munci liniş tite şi productive ar deveni folositor patriei lui adoptive şi. Voim ca stejarul stejari să produc ă . sub domnirea altor idei. E însă pentru noi sigur şi net ă gă duit că actualul sistem de exploatare economic ă poate face loc.albia regulat ă el poart ă vase şi devine un izvor de înavu ţ ire pentru câmpiile ce le petrece. Noi credem că. căci ce mi. să semene a francez.lui C. . sau daca într . altul din Epir. Rosetti a consistat din contra a face pe român să semene cu orice parte a str ă in ă t ăţ ii mai mult decât cu el însu ş i. nu America dun ă rean ă . Dar .lui Jules Allix asupra . atunci are poate cuvânt . O serioas ă reorganizare socială şi apă rarea meserielor de concuren ţ a articolelor gata importate din str ă in ă tate. a neam ţ .o valoare social ă egală.a ocupa bra ţ ele şi inteligen ţ ele celei mai nou ă imigra ţ iuni cu o lucrare mai folositoare şi mai spornică decât precupe ţ irea spirtului .se cu statornicie punctul de plecare al statului na ţ ional. ca el să dea tiparul acestei forme de stat. nu meri pă dure ţ i . într . Cestiunea de că petenie pentru istoria şi continuitatea de dezvoltare a acestei ţă ri este ca elementul românesc să ră mâie cel determinan t. noi nu gă sim nici un cuvânt pentru a decerne superioritatea unuia sau celuilalt.e Pherekydes? Că unul o fi originar din Tarnopol . am lunecat deja pe un teren str ă in discu ţ iei. înclină rile lui oneste şi generoase..un num ă r de cazuri aceasta origine nu este atât de proprie.n ultima linie nu se poate face decât în detriment ul să nă t ăţ ii şi bunei stă ri a celei mai importa nte pă r ţ i a poporului românesc.un cuvânt geniul lui să ră mâie şi pe viitor norma de dezvoltare a ţă rii şi să pă trund ă pururea aceast ă dezvoltare.acuma ar fi poate în stare de.Melcilor simpatici". ca limba lui. egal de improductivi ca elemente economice şi de . vestitele izvoare de învăţă tur ă pentru demagogia roş ie care ne guvernea z ă . intelectual ă şi moral ă . Arta de stat a d. ai cauzei na ţ ionale a unei rase str ă ine celei române.

6 Dec.un mod sistematic câteva din ideile funda ment ale ce s. Şi un articol publicat în coloanele acestui ziar (la 21 martie 1881. Maiorescu le. men ţ ionat ă . 64). Articolul a fost publicat în Timpul (VI) 1881. Carp a conceput ideea de a întruni într . să ră spunz ă la trebuin ţ ele noastre şi să fie în raport atât cu datinele şi cultura noastr ă cât şi cu mijloacele noastre de aplica ţ iune. legi de organizare interioar ă avem destule. Şi în adevă r partidul conservator a sus ţ inut totdau n a că orce sistem de organizare . Şi de aceea. încă din ziua proclam ă rii regatului. pe care d. ba încă avem prea multe. Adevă rul este că în lupta ei secular ă pentru a. Organizarea trebuie să ţ inteasc ă ocrotirea element ul ui băş tina ş şi na ţ ional. a că utat să demons tre necesitatea unui program complet de organizare în noul stadiu în care intra România. şi a fost reprod u s sub titlul Progra m de refor me de Gr.au agitat între membrii partidului ce reprezint ă m . că utând a le localiza pre alocurea. nici liniş tea de spirit necesare ca să creeze un sistem de organizare care să izvorasc ă din studiul profun d şi con ş tiincios al trebuin ţ elor noastre locale şi care să fie potrivit cu puterile intelectuale şi cu mijloacele de avu ţ ie ale popula ţ iunilor noastre. O adev ă rat ă organizare intern ă trebu s ă decurg ă numai din nevoile imperioase ale ţă rii şi s ă se bazeze pe respect ul pactului funda m e n t al care . Acestea nici nu se pot aplica în întregime. Şi cu atât mai mult ne felicit ă m de aceasta cu cât cea mai mare parte din ideile exprimate în document ul de care vorbim nu sunt decât accentuarea în mod mai practic a ideilor ce a propagat totdeuna partidul conservator şi oarecu m dezvoltarea ideii conservatoare însăşi. Peucescu în ed.au avut nici timpul. de la 2 decemvrie al ? Timpului" ră spuns ul prezintat de d. Acum însă când preocuparea cea mare a românilor s. reprimarea imediat ă a unor abuzu ri care de mult candalizea z ă ţ ara şi o economie în ţ eleapt ă a banului public. instruirea unei administra ţ ii cinstite. nr . iar când sunt aplicate determin ă organiz ă ri costisitoare.1881) Program de reforme.a terminat. Şi de aceea pân ă acum mai mult am copiat legi de organizare str ă in ă. Şi dou ă neajunsuri însemnate au izvorât din aceast ă organiza ţ iune prea complicat ă : de o parte multe legi nu se pot aplica decât foarte ră u.a prezintat la deschiderea primei sesiuni parlamenta re a regatului român. Am publicat în no. prin intrarea României în concertul european. dar bă rba ţ ii no ş tri de stat. partidul conservator a cugetat să puie în vedere ţă rii un progra m complet de organizare interioar ă care să procead ă din nevoile noastre. este timpul să ne ocup ă m mai serios de cestiunile cele grave ce ridică organizarea noastr ă din întru.şi redobân di indepen de n ţ a România a negles prea mult aceast ă parte a activit ăţ ii publice. preocupa ţ i cum au fost pân ă acum de ideea cea mare a emancip ă rii na ţ ionale. În ţ ara noastr ă avem prea multe legi copiate dup ă str ă ini. Maiorescu la mesajul tronului în numele minorit ăţ ii conservatoare a Camerei. Acest ră spuns cuprinde un program aproape complet de organizare interioar ă şi vine în momentul cel mai priincios spre a chema activitatea Corpurilor legiuitoare asupra cestiunilor celor mai importante ce ar trebui să le preocupe. Articolul e un coment ar în marginea progra m ul ui cuprins în ră spuns ul lui Maiorescu la mesagiul Tronului. aceast ă organiza ţ iune este prea costisitoare. îndat ă dup ă proclamarea regatului.a formulat şi le. Nu e vorba. Nu putem dar decât să ne felicit ă m că d. n.i Constit utia. din fericire. Maiorescu la mesajul tronului au fost dezb ă tute în sânul partidului. Toate cestiunile rezumate în ră spuns ul prezintat de d. iar. de alt ă parte.

o adevă rat ă plagă socială. Şi ţinta noastr ă a fost totdauna conservarea elementului na ţ ional şi ocrotirea acestui element contra concuren ţ ei escesive şi a propriei lui neprevederi . ale industriei şi comer ţ ului. Dar. Ca să poat ă elementul nostru românesc să iasă înving ă tor din lupta cea mare pentru existen ţ a na ţ ional ă ce ni se impune. Maiorescu a rezu mat credin ţ ele partidului conservator este cea mai nemerit ă şi o adopt ă m fă ră nici o adă ogire şi fără nici o restric ţ iune.interioar ă în ţ ara noastr ă trebuie să ia ca punct de plecare Constitu ţ iunea noastr ă însăşi. Vom discuta dar împreun ă cu to ţ i acei ce primesc aceste idei eminamen te conservatoare mijloacele practice de a ajunge la scopul dorit. iar de alta. Acestea fiind ideile funda me ntale ce se esprim ă în documen t ul de care vorbim. şi a propus ca instruc ţ iunea public ă să îndrepte ze for ţ ele vii ale na ţ iunii că tre ocupa ţ iunile. El va avea îndoitul folos de a chema aten ţ iunea publică asupra cestiunilor de îndreptare interioar ă . . Constitu ţ iunea în întregul ei. şcoala şi căile de comunica ţ iune. Şi de aceea încă demult partidul conservator s. a cerut stabilitatea pentru to ţ i. ca să poat ă să îndeplineasc ă bine pre cele esen ţ iale: biserica. formula în care d. acum când are ocaziunea de a vorbi în mod solemn cu regele. democra ţ ia în sensul cel adevă rat al cuvântului . deoarece sporirea impozitelor a ajuns să ating ă chiar for ţ ele productive ale ţă rii şi asemeni dorin ţ e se traduc neap ă rat prin noi sarcine. Conservarea mai cu seam ă a propriet ăţ ii mici în mâna proprietarului român. odat ă intra ţ i. de o parte monarhia constitu ţ ional ă şi egalitatea tuturor înaintea legii. dintre care mai întâi pe cele propu se în proiectul de ră spuns al d. dar.l aduc fluctua ţ iunile politice în buna administrare a ţă rii şi a cerut ca func ţ ionarii administrativi să prezinte garan ţ ii serioase de aptitudine la intrarea lor în func ţ iune. Nu mai pu ţ in credem că este de datoria minorit ăţ ii din Camer ă şi Senat. Fiece zi care trece ne convinge mai mult că aceasta trebuie să fie ţinta suprem ă nu numai a orică rui conservator. mijloacele protectoare nu sunt fă ră îndoial ă decât un ajutor vremelnic : ridicarea nivelului intelectual şi dezvoltarea activit ăţ ii şi a bogăţ iei sunt mijloacele fundame ntale. De aceea am cerut totdauna simplificarea mecanism ului nostru administrativ şi credem că e bine să se împu ţ ine ze mai ales atribu ţ iunile comunei rurale. care însemnea z ă predo m nirea inteligen ţ ei în afacerile politice şi dreapta cump ă nire a tuturor intereselor în Corpurile legiuitoare. Acesta [a] fost şi este punctul nostru de plecare. noi credem că este un bun început pentru activitatea parlamentar ă a acestei sesiuni. credem că e bine să aducem aminte acestui Parlament care îşi începe lucr ă rile sale ceea ce zicem în program ul partidului conservator în 1880. de la cari am fost distra ş i prin evenimentele esterioare şi de a lă muri ideile partidelor şi a împr ăş tia nedomiririle cari au fost şi sunt sprijinul principal al partidului liberal. conservarea meseriilor în mâna meseria ş ilor români. aş a de abil în a turbura apa şi în a calomnia pe adversarii săi. În special în ce prive ş te magistratur a. Va să zică.a ridicat contra direc ţ iunii ce se dă tinerimii în şcoalele noastre. care a creat şi creeaz ă pe fiecare zi un fel de proletariat al condeiului. că adică trebuie să înfrân ă m deocamd at ă orice dorin ţ e de îmbun ă t ăţ iri şi întreprinderi costisitoare.lui Maiorescu. dar a orică rui român care vrea să aibă o ţ ar ă româneasc ă . aş a de bogate şi aş a de necesare în organizarea societ ăţ ilor moderne. Nu mai pu ţ in partidul conservator a semnalat totdau na ră ul ce. reprezent a ţ iu nea ţă rii prin patru colegii electorale. pe lângă aceste idei de organizare interioar ă . să aduc ă la picioarele tronului plângerile ce se ridică din toate pă r ţ ile ţă rii contra administra ţ iunii guvernului de ast ă zi.

forme..i întrebuin ţ ea z ă pe dos. nu e în stare a pricepe termenii tecnici cu cari opereaz ă şi. 25 Oct. Semibarbaria e o stare de degradare. fă ră a învăţ a cum să devie el însu ş i în stare de. spre civiliza ţ ie. de vreme ce nici am zis. cump ă r ă obiectele gata de la str ă ini.i ştie însemn ă tatea. de coru p e r e moral ă . dă urm ă torul în ţ eles cuvintelor noastre: Poporul (spun conservatorii) au făcut un pas spre progres: din barbar acum 50 ? 60 de ani. Hot ă rît că nu se discut ă ceea ce zice ? Românul". Şi cu toate acestea demoralizarea [î]şi urmeaz ă cursul. pe jum ă tate civilizat. Acest pas fă cut spre civiliza ţ iune şi aci vorbim în teza pretin ş ilor conservatori în loc de a. adică pe jum ă tate barbar. e nefericirea poporului român. fă ră propor ţ ie de rea fa ţă de civiliza ţ ia adev ă rat ă . adesea supersti ţ ioase . activitatea lui economic ă să nă toas ă . 1881) Semi.. o economie în ţ eleapt ă şi o administra ţ ie onest ă pot ajuta la năl ţ area claselor muncitoare şi la ocrotirea lor. Am ară tat în unul din numerile trecute cauzele cari ne fac a stabili. credin ţ ele formale. Un popor barbar îşi are industria lui de casă .a întins repede pân ă în cele din urm ă strate ale societ ăţ ii. în loc de a da dezvoltare propriei sale munci. ci . că e o jum ă tate de civiliza ţ ie.barbaria.a vedea în materii religioase. nici am putut afirma vreodat ă platitudinea că semibarbaria e un pas spre progres. el ră mâne şi fără una şi fără alta. are numai ră ul civiliza ţ iei şi ră ul barbariei.românul " în semibarbaria " lui are.i un pas de la bar ba ri e la civiliza ţ ie. Eminescu arat ă că semi . e un ră u mare. un regres . care nu cunoa ş te termenul .Lumea este scandalizat ă de îmbog ăţ irea aş a de repede a câtorva din cei ce au mai mult ă ac ţ iune asupra guvernului ţă rii! Abuzurile şi deş an ţ area au fost denun ţ ate în public chiar de că tre pre ş edintele Consiliului de Miniş tri şi de pre ş edintele Camerei legiuitoare.i o stare de degr a d a r e. . se schimb ă în convingeri morale.ntreag ă spre civilizare merge. Peucescu în edi ţ ia men ţ ionat ă .semibarbar " şi nu . că ci lumea .a le produce. pentru epoca din urm ă a istoriei ţă rilor noastre. meseriile lui. Noi nu avem înc ă o civiliz a ţ i e ş i pe n t r u a o for m a t re b u e s ă plec ă m de la ceia ce. Când el. fi un bine.barbaria nu .românul ". se 'n ţ elege . că e o stare de semibarbarie de o sut ă de ori mai rea decât barbaria adevă rat ă .avem temeinic şi serios în trecutul nostru. e semibarbar. de şi primitivă poate. Niciodat ă . Un popor barbar e bun ă oar ă religios. ş i aceast a nu poate veni decât prin desvolt a . fă ră a o înlocui prin convingerea moral ă şi religioas ă .rea nat u r a l ă a facul t ăţ ilor noa s t r e. este corumperea unui popor primitiv prin viciile unei civiliza ţ ii str ă ine. se 'n ţ elege . defectul acestei stă ri intelectuale. ? Pseudo . Civilizarea lui religioas ă adev ă rat ă vine atunci când . Articol de fon d f ă r ă titlu în Tim p ul (VI) 188 1. e semibarbar. Civiliza ţ ie adev ă rat ă ne treb ue nou ă ca nea m. . mai mult decât cele mai bune legi. şi. prin progresul lent al propriei sale maniere de. oameni înfiera ţ i de opinia publică stau în capul departa me n telor şi în capul jude ţ elor şi exemplul dat de sus s. a devenit semibarbar . Dar când el admite de la alt popor numai ştergerea credin ţ ei formale.Pseudo . A fost publicat sub titlul Semi barbaria de Gr.şi încoard ă toate puterile spre a ajunge. Civiliza ţ ia adev ă rat ă a unui popor consist ă nu în adoptarea cu deridicata de legi. Asemenea afirm ă ri nu se discut ă . la civilizare ţinteş te şi. Cerând dar o bun ă organizare în întru nu trebuie să pierdem din vedere că legile cele mai bune nu pot da decât rezultate rele în mâni deprinse a le viola şi că.

ele au pierit ca existen ţă proprie din momentul în care au primit modul de. etichete . o stare de slă biciune şi de mizerie. dar ele nu mai sunt slave. ci de la barbarie la civiliza ţ ia adev ă rat ă . organic ă sau necesar ă .. nu de traducerea de legi str ă ine atârn ă civiliza ţ ia juridic ă. Iată lucruri ce le tăgă duim. Semibarbaria nu este o stare. un regres .au a face nimic cu dezvoltarea general ă a lucrurilor. Ea consist ă în dezvoltarea natural ă .a pricepe poporul nostru. Barbarie şi civiliza ţ ie stau laolalt ă în raportul în care st ă ghinda stejarului cu ră dă cinele . nu din maimu ţ area obiceielor str ă ine. accesibil ă tuturor oamenilor în acelaş grad şi în acela ş chip.o par ţ ial ă întoarcere la trecut. creş terea ulterioar ă .ca oameni" decum erau în starea primitivă. Semibarbaria e altceva. Dar nu mai sunt tatare. la acea pă tur ă superpus ă de popula ţ ie str ă in ă incapabil ă de . Emi nescu arat ă că Evreii în ţ ara noas tr ă sunt uni element parazit.a dus în aş a scurt timp la indepen de n ţă şi la regat. Nu exist ă însă o civiliza ţ ie român ă şi. una italian ă . nici salcia pom. 1881) Teoria compensa ţ iei muncei. ci de perfec ţ ionarea şi completarea vechilor şi propriilor începuturi de legisla ţ iune şi via ţă juridic ă. decrepitudinea ce s. Semibarbaria nu este dar un progres.a muri de mizerie.a fi al unui alt popor. ci fiecare popor ]î]şi are civiliza ţ ia sa proprie. e o boal ă produs ă prin mediu str ă in. căci asta e o trecere spre ră u. limbelor str ă ine.. ci de începuturile să nă toase ale unui Urechi sau Miron Costin. la munc ă muscular ă . una englez ă . românii ? Românului". au pierit în poporul a că rui civiliza ţ ie au primit . a propriilor facult ăţ i ale sale. proprii de dezvoltare. ? Românul" mai pretinde că barbaria actual ă ne. Ei trebuesc sili ţ i la munc ă . la libertate şi la con ş tiin ţ a de sine. în adâncime proprii.l iubi. Popula ţ iile tatare ale Rusiei sunt mai civilizate ca .ar produce plantând un stejar la loc băltos şi ml ăş tinos şi supu nâ n d u 'l la regimul salciei comune. dup ă date statistice autentice. Poate că popoarele slave ale nordului şi mijlocului Germaniei sunt mai civilizate . haine str ă ine.oameni" azi decât sub hanii lor. organic ă a propriilor puteri. să nă toase. ci e o boală . nici Caradalele români. Trecerea adevă rat ă nu e de la barbarie la semibarbarie. Na ţ ionalitat ea noas t r ă î ş i are dre p t u r i l e ei în ă sc u t e ş i în ap ă ra r e a lor e liber ă s ă . ci un regres din punctul de vedere na ţ ional şi politic. ci la . institu ţ iunilor str ă ine. ele sunt cu totul individuale şi n. Dacă pe acest pă mânt va exista vrodat ă o civiliza ţ ie adev ă rat ă va fi aceea ce va ră să ri din elementele civilizatorii vechi. libertatea popula ţ iunilor noastre este. Există deci o civiliza ţ ie francez ă . Din ră dă cini proprii. Deci orice civiliza ţ ie adevă rat ă nu poate consista decât într .. una german ă . sinonim ă cu libertatea de.şi aleag ă mijloacele necesare. plă tim un tribut de sute de ori mai mare decât cel vechi.. de ş i în ea intr ă o mul ţ ime de elemente comune şi altor popoare. Eminescu m ă rturise ş te că nu are ură îm po t r iv a Evreilor. la progres şi la avere.o. Nu exist ă o civiliza ţ ie uman ă general ă . incapabil ă de a. Numai elementele pro ductive merit ă s ă fie încet ăţ enite. ră sare civiliza ţ ia adevă rat ă a unui popor barbar. Nu de greco bulgara sub ţ ire şi nazalizat ă a secolului fanario ţ ilor se va lega progresul limbei noastre. la producfiune. .institu ţ ii. la elementele lui bune. trunchiul. dar c ă nici nu poa t e iubi un elem ent para zi t a r venit la noi din cauz a pers ec u ţ iilor din alte părţi şi deprins cu specula. Pro forma independe n ţ i. progresul şi averea se află în realitate nu la elementul care etnic şi istoric e singurul element în adevă r românesc. dac ă sunt începuturi. Ei. Discut â n d as u p r a probl e m ei israelite la noi.

i vom gă si nici ca muncitori în fabrici. îl scumpe ş te în mod artificial şi. Nego ţ ul cu bă uturi spirtoase. dar păcatele. cea intelectual ă în facilitarea produc ţ iunii acestor obiecte. La munc ă Caradalele. Unii imigra ţ i din Rusia şi Austria. ea pă r ă se ş te rezerva ce şi. a că ror activitate. Aceste dou ă elemente. de aceea şi vedem că.Cump ă na". La noi. le încurajeaz ă şi le satisfac . ne credem în drept a o esplica. nici în ateliere.o impusese . ca element comercial. l. la munc ă . Nu dezna ţ ionaliza ţ i trebuiesc evreii. Compensa ţ ia nu se dă de că tr ă o clasă sau de cătr ă un om decât prin munc ă intelectual ă sau muscular ă . egal de str ă ine. Scris ă într . 20 Octom b rie cu ar t.Articol publicat în Timpul (VI) 1881. pân ă ce. ne. Din acest punct de vedere vânzarea de rachiu de cucut ă prin sate şi colportajul nu ni se par nici a fi produs obiecte de utilitate. Teoria socială a compensa ţ iei fiind a noastr ă şi neaflîndu .. N.a sus ţ inut.o fi durut .lui C.n sfâr ş it . inep ţ iile ei. Au oferit deci o compensa ţ ie pentru munca na ţ ional ă ce i.a iefteni schimbul de producte. Ei sunt . intelectual şi material egal de sterpe.au câş tigat importa n ţ a actual ă. şi. munca trebuie să determine mersul societ ăţ ii şi înaintarea pe scara social ă.am meritat prin nimic nici pe evreii no ş tri. Dup ă . ci dau na ş tere patimelor rele şi viciilor.o mai mult. România. iar pân ă atunci cat ă să fie înlă tura ţ i absolut de la esploatarea claselor muncitoare. Fără îndoial ă că suport ă m urm ă rile genera ţ iei trecute. de fon d f ă r ă titl u. ci sili ţ i.a atinge punctul care .Cump ă na" zice că toate ţă rile au pe evreii pe cari . în loc de .o inteligen ţă cald ă . Omul fă ră meserie piere acolo. A fost inept a crede ceea ce unii credeau. ţă ranului.au . Costine ş tii şi Mihăleş tii. dar la munc ă şi evreii. căci foarte pu ţ in ne pas ă daca o întreag ă ras ă consuma toare şi improductiv ă va vorbi sau nu române ş te. Oricât de mul ţ i ar fi într . Am cunoscut evrei cari au emigrat din Austria în America. . nici Caradalele noastre. se spore ş te avu ţ ia şi puterea de munc ă a ţă rii. de la traficul viciilor şi slă biciunilor. ei. la munc ă muscular ă . nici a fi înlesnit produc ţ iunea prin o mânuire mai inteligent ă a instru me n t ului de munc ă . absolut strică cio şi în toate ţă rile.. Noi tă gă duim aceasta. şi arat ă arama şi.şi dă în petec. la apari ţ iunea ziarului . ca în toate ţă rile.l scumpe ş te în aceea ş i mă sur ă în care . Atunci se vor dezna ţ ionaliza de sine sau vor emigra. prin serviciile ce le. Şi în Statele Unite imigreaz ă oameni. Mai mult: evreii par în genere incapabili de munc ă industrial ă . evreii se prezint ă ca un element parazit de mijlocitori . colportajul trebuiesc m ă rginite la strictul necesar. l. pe cari le ignor ă m .Cump ă na".au adus acestei genera ţ ii. nu calit ăţ ile.i merit ă .au adus poporul la sap ă de lemn. venirea evreilor în ţ ara noastr ă a fost cauzat ă prin necesit ăţ ile economice ale genera ţ iei trecute. foaia s.a ferit pân ă acum de .A.. N'a fos t re p r o d u s înc ă în edi ţ iile lui Eminesc u afar ă de aceea a clasicilor com enta ţ i.se în nici un manual de politică . de caracter femeiesc oarecu m. Munca muscular ă consist ă în producere de obiecte de utilitate necontestat ă .a se feri de Stalele Unite.o limb ă româneasc ă deosebit de bun ă şi c.un oraş .au corupt. la produc ţ iune. deci şi România. cum am zice. domne ş te cea mai mare să răcie. oriunde se află în num ă r mare.. primind colonii de puri consu mato ri improductivi . că.l monopolizeaz ă în mânile lor. iar de acolo au venit în . escep ţ ie făcând de meserii foarte uş oare. Nu specula. Rosetti.. nu. Ele nu dau subsisten ţă decât emigrantului produc ă tor. Iată punctul important al discu ţ iei. Numai noi observase m. meseria ş ului. în urma miş că rii antisemitice şi a circul ă rii d. al ţ ii veni ţ i din Turcia au avut o influen ţă dezastroas ă asupra dezvolt ă rii materiale şi intelectuale ale ţă rii noastre. prin o strict ă organizare economic ă . dar toate foile europene sfă tuiesc pe speculan ţ i de. Ei nu împlinesc necesit ăţ i. că foaia aceasta e redijat ă de tineri izraeli ţ i. Trebuie să li se îngreuie parazi ţ ilor de tot felul meseria lor.

Noi nu urâm pe evrei. Invazii de armate str ă ine şi invazii de parazi ţ i str ă ini sunt nenorociri pe cari o ţ ar ă nu le merit ă . membrii comunit ăţ ii economice nu se că puteau înmul ţ i peste trebuin ţ ele reale. Ceea ce se poate face este încet ăţ enirea elementelor în adevă r folositoare.au fost persecu ţ iuni religioase.a. meseria ş i buni ş. dup ă vechiul lor obicei. nu pentr u câ ş tig.încet şi. dar con servatorii nici nu urm ă resc a ş a ceva. iar element ele s ă n ă toase ajung să fie exploatat e de cele parazitare. căci pune în eviden ţă faptul că pentru conservatori pri nci piile sun t mijloc pen t r u p ă st ra r e a pre d o m i n ă rii rasei româ ne. Încolo însă na ţ ionalitatea român ă ca oricare alta are dreptul înn ă scut de a. În organizarea veche nu încă peau parazi ţ i. Statul român nu trebue lă sat la bunul plac al unor venetici. el nu trebue s ă devin ă un fel de Americ ă . Mediul social însă permite ieşirea la suprafa ţă num ai a element elor dec ă zute. precum au adus la sap ă de lemn pe ţă ranul din Gali ţia. nici o arm ă nu este rea întrebuin ţ at ă la timpul cuvenit. În moment ul în care ne vom hot ă râ a organiza şi apă ra munca na ţ ional ă credem că evreii fă ră silă vor disp ă rea încet . şi. N'a fost înc ă repr o d u s în nici o edi ţ ie a lui Eminescu afar ă de aceea a clasicilor comenta ţ i. dar trebuie să le suporte dac ă e mică. vor că uta o alt ă societate omeneasc ă . Alegerea armelor şi mijloacelor atârn ă de timp şi împrejur ă ri. prin caracterul chiar al institu ţ iei. dacă e vorba de pă strarea rasei române pe acest col ţ de pă mânt şi de înt ă rirea caracterului ei şi a felului ei de. precum tineri învăţ a ţ i. În lipsa absolut ă de organizare social ă de care ne bucur ă m în urma influen ţ ei altor elemente parazite asupra statului a putut însă încă pea o mul ţ ime de lume fără că pă tâi . Teoria are îns ă înse m n ă t a t e a ei. La noi n. România. Practici în ţ ara noas t r ă sun t nu m ai liberalii care prin nego ţ de palavre se îmbog ăţ e s c ş i parvin.d. 6 Augus t. Stat ul rom â n treb u e s ă . din Maramure ş . dar nici de vină nu suntem că au fost persecuta ţ i în alte ţă ri. t e o r i a a p r o d u s o im p r e s i e p e n i b i l ă a s u p r a celor atin ş i de ea. Sub domniile vechi na ţ ionale pu ţ inii evrei formau o breasl ă al cărei staroste era rabinul. Sus ţ inerea teo riei nu are folos practic pentru conservatori. Dar pentru sanificarea noastr ă e necesar ca să dispar ă din via ţ a public ă elementele parazite transda n ubiene.m.şi ap ă ra mo ş tenirea ei istoric ă şi munca ei de orice alt element str ă in. şi nici putem iubi acest ră u elementar ce cade asupra noastr ă . El ne spune că str ă inii au ajuns să acapare z e toate ram urile vie ţ ii publice. Breasla aceasta avea dreptul public al orică rii alte bresle şi. din Rusia de sud. că au contractat deprinderile de specul ă şi de parazitism pe cari le au acum. Nu se poate zice despre viile de Cotnar că merit ă filoxera . a căror vină publică e dezorganizarea actual ă .i ade v ă ra t ă .ş i pri m e a s c ă soa r t a şi carac t e r u l de la elementul istoric. din Bucovina. Articolul fă ră titlu a ap ă rut în Timpul (VI) 1881. nu poate fi obligat ă a suporta economic şi social urm ă rile acelui ră u tratament.făcut vicios . tot atât de nes ă n ă toas ă precum e a noastr ă ast ă zi şi vor nă pă di asupra ei. nefiind vinovat ă întru nimic de pozi ţ ia trecut ă a evreilor în ţă rile apusene şi ră să ritene.a fi. Aş a ar fi trebuit să ră mâie totdaun a. Că utând a esplica etnologic antagonis m ul atribuit moldovenilor contra muntenilor am . Eminescu crede în adev ă rul teoriei atât de adesea sus ţ i n u t e de el ş i ne sp u n e c ă toc m a i fiindc ă . 1881) Teoria păturii superpuse.

În privirea politică . Treaba lor să ră suceasc ă şi să falsifice principiile conservatoare şi să . fie din cauz ă de oportunitate. Rosetti admirabila calitate de .o la serios? Dar Goleş tii erau boieri de neam şi autohtoni. Practice sunt Caradalele. Auzit . Foaia aceasta ne zice că ?teoria noastr ă nu are nici un folos practic pentru partidul conservator".au uitat la folosul practic. Rosetti. le. ca atari. Rosetti. şi tineretul Facult ăţ ii de Medicin ă şi. în definitiv. în sporirea cu 40 la sut ă a bugetului cheltuielelor. care pune pe Giani să .o judecă . ceea ce şi fac. Pentru meritele reversibile financiare ale grupului Carada ? C. Declama ţ iile şi asigur ă rile solemne de patriotism nu ajut ă nimic în cestiune. cestiunea e şi inoportu n ă şi nepractic ă . Eviden ţ a nu se poate tă gă dui.a produ s poate salutara îndoial ă daca în adevă r ar fi ei aceia că rora li se cuvine misiunea natural ă şi înn ă scut ă de.gă sit că bă rba ţ ii de peste Milcov nu în ţ eleg sub cuvântul .hoc. Argumente în contrariu cari ar invalida teoria noastr ă nu se prea pot aduce. nu s.a să ră cit dintre roş ii.lui C. imigrat ă de curând prin ora ş e. de exilat. nu din acela al adev ă rului în sine. dar numai din punctul de vedere al celui care. maiestri în precupe ţ irea unor asemenea formule. mai obiectiv.a jignit multora interesele şi avutul lor. Martiriu şi patriotis m ce se traduce în practic ă în pensii reversibile. Cât despre folosul practic pentru ideile conservatoare. pentru poeziile neogrece ş ti ale lui Serurie.a vedea nu pot fi repreze nta te de cranii c. supus la ramolisment .au cineva de vrun roş u care. punerea tezei poate fi oportun ă sau inoportu n ă . din care se recrutea z ă partid ul ro ş u. sub cu totul alte formule politice decât cele cosmopolite ale membrilor societ ăţ ilor interna ţ ionale. deci. una şi aceea ş i în toate provinciile. ne ră spun de ? Cump ă na".A. în lefuri exorbitante create ad . practică sau nepractic ă . neistoric ă . se dovede ş te a fi steril ă şi lesne de escamotat .muntean" popula ţ ia istoric ă a Ţării Române ş ti. Studii craniscopice comparative ar fi de folos.m. toate acestea se impun vederii. Formula unei organiza ţ ii conservatoare. autohton ul simte că nici limba.au impus celor mai mul ţ i pozi ţ iunea lor oficială le. Vedem că roş ii.d. Practic e d.a concilia interesele sale private cu rolul de martir. întru cât e etnologică . în politică. numai la putere să ră mâie . precum se cutremur ă eroii lui Eschil când simt neînduplecarea fatalit ăţ ii .ar câş tiga un merit comparân d încă perea cubică a unui craniu în adevă r dacoroma nic cu strâmtoarea acelor scorburi gă unoase în cari rezid ă sterilitatea intelectual ă şi perfidia partidului roş u. dar totu ş i numai din punctul de vedere al oportunit ăţ ii . cari ştiu a utiliza tot în afaceri ale ţă rii cele patru clase primare sau Codul Boerescu în aş a chip încât ajung directori de drum de fier şi de banc ă şi milionari.A. afar ă de bie ţ ii Goleş ti cari au luat . să fie atât de nepractic încât să piarz ă un ban? Miniş trii da ţ i în judecat ă de aceş ti virtuo ş i se disting prin absoluta lipsă de sim ţ practic întru cât [î]i priveş te. abstrac ţ ie făcând de ţ ar ă şi de poporul istoric. pe care l. ziar redijat de tineri evrei. Împlerea Parlament ului şi a func ţ iilor cu noi fanario ţ i de provenien ţă proasp ă t ă . Aceast ă teorie a produs. lă sând în seama d. nici înclin ă rile.A.a produs un fel de spaim ă de ei înşii. nu fac parte decât din întâmplare şi prin strecurare pe furi ş .a ştiut juca în perfec ţ iune. Fără atitudinea declamatorie a ziarului francez din Capital ă . de ş i un asemenea mister public nu se m ă rturisea .a. în urcarea birurilor . în înmul ţ irea datoriei publice ş.. ră mânân d ca popula ţ iile vechi sau pe deplin asimilate să se grupe ze. C. Poate că folos practic şi partid conservator sunt o contradic ţ ie în adjecto întru cât [î]i priveş te pe conservatori. au devenit peste noapte din republicani monarhi ş ti şi că primesc orice progra m politic. de prigonit. nici maniera lui de . incapabile de o activitate intelectual ă . le. ca orice adevă r.i stipuleze o plat ă de zeci de mii de galbeni pentru nego ţ ul de palavre exercitat de la 1857 încoace.a reprezen ta un popor din care. o impresie penibil ă asupra celor ce cred a avea cuvinte să se simt ă atin ş i de ea. căci au ieşit să raci. ci o pă tur ă superp u s ă . şi sacrificiile ce le. Cine. falsificarea vie ţ ii intelectuale şi politice a poporului prin capete de forma ţ iune hibrid ă .un dram de creier. el e evident. fie pentru alte considera ţ ii. căci au fost oameni de stat în socoteala averilor lor private. Să sper ă m că va avea alt în ţ eles pentru distingerea între ceea ce e tipic românesc şi în adevă r na ţ ional pe de o parte şi între importa ţ iunile de tot soiul ce se pretind na ţ ionale.

Sunt tocmai statele contra compar ă rii cu cari am protestat totdau na.a domni". pentru a nimici mediul în care calit ăţ ile rasei române şi puterea ei de via ţă se putea exercita. C. pentru ca str ă inii să se îmbog ăţ easc ă şi să se încarce cu onorile create în numele acestui popor?. Când un popor încape de ex.a exista şi domni. Nouă nu ne e deloc indiferent elementul ce are a determina caracterul şi soarta acestei ţă ri. Evreii au zis Congresului de la Berlin: . fă ră ca ace ş tia să justifice prin munc ă sau inteligen ţă o asemenea suplantare? .. Lupta trebuie să devie mai substan ţ ial ă şi s.. Este o ciudat ă filozofie aceea care se sileş te a demons tra că elementele putrede. elementele sale viguroase şi statornice vor ră mânea jos. exercitat ă din Ţ arigrad ori din alte puncte. viclenii.Sau ţ ara să fie cum o vrem noi sau să nu fie". fără caracter na ţ ional propriu.pretinz ă că sunt ale lor. s.A. Daca într . La 1874 . amândou ă fă ră trecut. atât în lumea fizică cât şi [în] cea moral ă exist ă şi domne ş te numai ceea ce are puterea intrinsec ă de.Cump ă na" ne citeaz ă însă state în cari împrejur ă rile ar fi ca şi la noi: Statele Unite şi Belgia. în cari originea locuitorilor e indiferent ă .a lă sa România să se prefac ă într . mincino ş ii .a exista şi domni nu este absolut ă . Aceasta nu va să zică că ele au . pentru ei un mijloc de. Dar.şi face mendrele. sub domina ţ iunea str ă in ă .o Americ ă sau o Belgie a Orientului este aceea că reia ne opunem din toate puterile.a. ci atârn ă de la mediul în care se exercit ă . Astfel grija cea dendâi a fanario ţ ilor a fost de. un otel. Adaptabilitatea c. Pentru noi principiile sunt un mijloc pentru pă strarea predo min ă rii rasei române în ţ ar ă. învins prin superioritatea numeric ă . o firm ă . Rosetti şi a muri în ră zboi pentru a pune funda me n t siguran ţ ei falimentelor frauduloase ? Espresia etnologic ă şi geografic ă a statului român să nu fie decât un pretest pentru Chiri ţ opoli de a. Ţ ara Româneasc ă nu mai e decât ocazia dat ă unui grec ca d.au ridicat românii.a ră mânea la putere şi a escamota încrederea celor lesne de am ă git. De o parte vom întâlni fanario ţ ii şi str ă inii.şi face nume? E conda mn a t acest popor ca paginele istoriei lui să fie mânjite de indivizi str ă ini.. între idealuri abstracte de organiza ţ ie va că ta să înceteze.a exista şi de. Poate fi ciudat ă filozofia aceasta. Pretinde m în mod absolut ca el să fie acela ş care. deosebirea între idei conservatoare şi liberale. Puterea intrinsec ă de.i exploata în bun ă voie? Oare poporul nostru nu are alt ă misiune pe pă mânt decât de.o putere intrinsec ă mai mare de .au ridicat str ă inii. .. sau nici nu merit ă să fie".un mediu nes ă n ă tos. ci numai că mediul e favorabil pentru decrepitu dine moral ă . că decrepitu dinea poate doborî şi stă pâni elementul să nă tos şi viguros. se vor ridica. de orice credin ţ e politice ar fi.. abstrac ţ ie făcând de principii politice.apropie timpul în care. în epoce de domina ţ iune str ă in ă .. nu o patrie. nu un stat na ţ ional.Românul" cerea desfiin ţ area armatei pentru cauze de economie. Stejarul nu creş te pretutindenea. nefavorabil pentru să nă tate.a plă ti pensii reversibile dlui C.Sau ţ ara aceasta să fie în adev ă r româneasc ă . nedemn.. Rosetti de a se gera în om de stat şi de a. buruienele în tot locul. Tocmai cerin ţ a de. O ţ ar ă care ar apuca căile americanis mului deplin devine indiferent ă pentru român şi e cel mult o espresie geografic ă.un mediu stricat viclenii şi poltronii înfloresc nu e dovad ă că au o putere intrinsec ă superioar ă celor inteligen ţ i şi de caracter. zice ? Cump ă na".a determinat caracterul ţă rii de la 1200 ? 1700 şi de la 1821 ? 1866. Istoria noastr ă e o ilustrare a acestei teorii.a desfiin ţ a armata noastr ă . Lupta se va na ţ ionaliza . Un apropiat viitor va zice: . lingu ş itorii . Amândou ă forma ţ iuni nou ă . în genere. iar cele cari se vor adapta mediului nou al robiei . de alta românii proprii şi în realitate asimila ţ i . dar nu e mai pu ţ in adev ă rat ă . De unde să rezulte în adev ă r obliga ţ iunea pentru ţă ran ori pentru fostul boier să se lupte în ră zboi sau să plă teasc ă dă ri pentru ca Caradalele şi Goldnerii de toate categoriile să aibă liniş tea şi mijloacele de .A. corp cu corp. În epocele în cari se cerea vigoare şi o intensiv ă vitalitate s. nu înseamn ă superioritate organic ă .

care. ca pe ni ş te ter e n e de expe ri m e n t a r e . ? Exist ă al ţ i logiciani politici continu ă John Stuart Mill cari privesc ştiin ţ a de . nici daca e capabil ă a conduce un stat ori nu. nici ce tradi ţ ii are.a . Formulele şi frazele cari umplu programele acestor oameni nu sunt adevă ruri în sine. O ma ş in ă de vapor sau una de treier . valoarea lor e numai relativă şi are numai atâta pre ţ pe cât contribuie la realizarea ambi ţ iei personale a unui om sau a unui grup de oameni cari vă d în stat un mijloc de . ar turba ? Victoria finală a superiorit ăţ ii e coada teologică a bătrînului Darwin. sunt lucruri despre cari e în sine indiferent de exist ă sau nu. Cu toat ă adâncimea filozofiei naturii. a s u r p r i n d e s t a d i u l l u i d e d e s v o l t a r e ş i a . Demult gândeam la o asemenea modificare a teoriei luptei pentru existen ţă.a guverna ca .a le aplica. A r t i c o l u l a a p ă r u t f ă r ă t i t l u î n T i m p u l (VII) 1 8 8 2 . adecă tot timpul necesar forma ţ iunii stâncii . ră să rit ă în creierii strâm ţ i a unui om curios.un mediu dat de timp. Arta g u v e r n ă r i i e ş ti i n ţ a d e .a ajunge la ranguri şi la demnit ăţ i. dar se viciaz ă bunul sim ţ . Tradi ţ ia ? Nu. Ei n u u r m ă r e s c de sv o l t a r e a tu t u r o r ap ti t u d i n e l o r p o p o r u l u i ro m ânesc.a aprinde imagina ţ ia mul ţ imii şi de.a face avere. nici n u c u n o s c n a t u r a s t a t u l u i ş i p o p o r u l u i r o m â n e s c . poporul e o manier ă mecanic ă . Vechile datini de drept ori de cuviin ţă ale poporului sunt niş te prejudi ţ ii. Modul de. istorice ş te. orice paradox e bun numai să aibă puterea de .şi câş tiga nume. cele slabe se vor adapta ca ceara unui mediu nedemn chiar. maniera lor de. pe am â n d o u ă .ar putea rezulta din teoria luptei pentru existen ţă se . dat de spa ţ iu.o din bă trâni mai vrednici decât genera ţ ia actual ă ? Ce. spre munc ă şi adev ă r. ci numai niş te expediente timporare. est e atâ t lipsa de res p e c t pe n t r u tra d i ţ i e şi trec u t cât şi de pli n a nec u n o a ş t e r e a na t u r ii sta t u l u i şi a po p o r u l u i ro m â n e s c . N'a fo s t re p r o d u s înc ă în nici o edi ţ ie a lui Emines c u afar ă de aceea a clasicilo r co m e n t a ţ i. cari privesc arta guvern ă mântului ca o chestie de afacere". to t atâ t de vitreg pr ec u m ar fi do m n i a m u s c alilo r sa u a tu r cilo r. Dar se ruineaz ă poporul? Le e cu totul indiferent. ins ti nc t el e ş i înclin ă rile lui mo ş te ni t e.a exista al statului. el e bun anglican . pe cari le privesc. ci adaptabilitatea c. de .a n e a d a p t a n a t u r i i p o p o r u l u i . In via ţ a st a t u l u i tre b u e s ă fie de t e r m i n a n t e na t u r a popo r ul ui. societatea. încât slăbiciunea e din acest punct de vedere un titlu la existen ţă. Dar se altereaz ă dreptatea mo ş tenit ă a caracterului na ţ ional. despre care să nu ştii bine nici ce voieş te. Dar naturile viguroase vor căta să întipă reasc ă mediului caracterul lor. Este ea organic superioar ă unui englez. forma lui monarhic ă bun ă oar ă .un cuvânt orice oper ă mecanic ă cu resorturi moarte a că rei activitate şi repaos se reguleaz ă dup ă legile staticei şi ale dinamicei e pentru ei ceva asem ă n ă tor cu statul. în contra scepticismului ce. de.a gă sit o broasc ă ţ estoas ă care tr ă ise sute de ani fără hran ă .o conduce pe ea spre bun trai. 18 8 2) Arta gu v er n ă rii.1 f a c e s ă m e a r g ă lini ş t i t p e cal e a p e ca r e î n m o d fi r e s c a a p u c a t .i nimic. Ceea ce d ă guver n u l u i ro ş u ap r o a p e car ac t e r u l un u i guver n str ă in.a o duce pe calea aceea care n.În stânc ă s. dar se împr ăş tie ca de vânt comoara de în ţ elepciune şi de deprinderi pe care neamul a mo ş tenit . văzând cazurile în cari decrepitudinea şi parazi ţ ii ajung a esploata şi stă pâni elemente sănătoase şi puternice. deci optimist. nemâncân d patru zile. geograficeş te . o moar ă . John Stuart Mill observ ă deja în scrierea sa asupra guvernului reprezenta tiv că sunt spirite.i pas ă liberalului de toate astea? Toat ă lumea să piar ă numai Manea să tr ăiască! Orice idee a priori. Nu superioritatea organică învinge.ndreapt ă aser ţ iunea că la urm ă victoria e a superiorit ăţ ii. Liber a l ii nici n u r e s p e c t ă t r a d i ţ i il e n o a s t r e . pe cari e sau nu oportun de. c. o pă tur ă turbure. 1 Ap rilie.a privi lumea. ci care poate ridica o pă tur ă nou ă de oameni în sus.

Aceast ă îndoit ă manier ă de. 18 8 2) Guv ern u l cari ni trebui e. E vorba apoi ca totalitatea aptitudinilor unui popor să se dezvolte. Pe terenul muncii liberalul.i sunt înn ă scute. arta de . iată singura ţint ă ce. ci un produ s organic al naturii. Măsurile economice ale demagogiei sunt o maimu ţă rie. A zice că nu exist ă nimic just şi nimic injust decât ceea ce ordon ă sau opresc legile pozitive este a zice. Întoarcerea sufletului spre trecut e numai o drago s t e pent r u vrem u rile de alt ă dat ă . De aci apoi o împ ă r ţ eal ă a muncii dup ă na ţ iuni. tot.o cere. nu . necon ş tiut.a exista legi. pe când adevă rate m ă suri ar fi acelea menite a dezvolta aptitudinile cari sunt în germene în chiar poporul românesc. Fiin ţ a inteligent ă a omului.a guverna e ştiin ţ a de. nu în senzul unilateral dat de d.a cunoa ş te propriet ăţ ile lui naturale şi nu dea. a surprinde oarecum stadiul de dezvoltare în care se află şi a. Oare nu are mai mult ă dreptate acela carele zice că obiectul îngrijirii publice e omul care produce. Deosebirea pă trunde şcoală. ieften.o urm ă rim. înainte de. Ideile conservatoare sunt fiziocratice . alta alt lucru.o. nu lucrul căruia. care adesea.i dă fiin ţă ? E vorba ca toate aptitudinile fizice şi morale ale omului să se dezvolte prin o munc ă inteligent ă şi combinat ă . una să produc ă numai un lucru şi să fie absolut inept ă şi incapabil ă de .i o dori n ţă ca acele vremi să se întoarc ă: . De teapa aceasta sunt toate planurile de reform ă şi organizare ale d. urm ă re ş te o idee pe când ţ ese la ră zboiul vremii. la agricultur ă . întemeietorul cercet ă rii naturaliste în materie de via ţă publică . existau raportu ri de echitate şi de justi ţ ie. care nu vede decât rezultatele. traduse de pe texte str ă ine. pe când ele ar trebui să fie. geniul lui. va zice: scopul economiei politice e produc ţ iunea. e un produ s admirabil al liberalismului în materie de economie politică . ginga ş ca toate produsele de soiul acesta. nefiind to ţ i plugari. Dar. ce devine restul? Restul caut ă func ţ ii şi liberalii esploateaz ă inep ţ ia economic ă pe care ei au creat .a produce altceva. bă nos . daca nu codificarea datinei juridice.i dicta noi legi. cel pu ţ in dictate şi nă scute din necesit ăţ i reale. din contra. pe care nimeni n. supte din deget.l facă unilateral.o ramur ă a ştiin ţ elor naturale". vederi economice. ca eligibilitatea magistraturii. redus ă la rolul unui ş urub de ma ş in ă . [î]i face să se usuce şi să degenereze. necerute de nimenea sau vulgarizate ca o marf ă nou ă sau ca un nou spectacol.a se fi construit un cerc razele lui nu erau egale". nu să degenereze toate şi să se condam ne poporul întreg la un singur soi de munc ă care să . Natura poporului. din acest punct de vedere. departe de .a apucat. nu opera unor inten ţ iuni premeditate. ea e istoria paralel ă a ideilor conservatoare pe de . adaug ă el. acestea să fie determinan te în via ţ a unui stat. ci în toate direc ţ iile vie ţ ii publice. A. afacerea noastr ă e de . Îi vezi creând drumuri nou ă de fier. Produc ţ iunea numeroas ă . ci a ne adapta legilor cari . Rosetti. În adevă r imens.rul Quesnay. instinctele şi înclin ă rile lui mo ş tenite. Eminescu apă ră partidul conservator de învinuirea de reac ţ ionaris m.a dat na ş tere tocmai liberalismul în materie de economie politică. Demagogia e.a ne adapta naturii poporului. Nu pe ales aş adar sunt formele de guvern.o petrecând istoria tuturor statelor. nu expediente sunt. nu reforme introd use în mod clandestin. Legile demagogiei sunt factice.a dezvolta unul din acei germeni . Căile ce se deschid concuren ţ ei absolute.l face să mearg ă liniş tit şi cu mai mare siguran ţă pe calea pe care . inept pe toate terenele afar ă de unul singur.a vedea am gă si. tot atâtea canaluri pentru scurgerea industriei şi prisosului de popula ţ ie din str ă in ă tate. ideologic ă şi urm ă re ş te aproape totdauna realizarea unor paradoxe scornite din mintea omeneasc ă . ieften ă . justi ţ ie. imperios cerute de spiritul de echitate al poporului. restrângân d pe român numai la acel teren mă rginit pe care mai poate suporta concuren ţ a. a celor demagogice pe de alta. zice (în cartea De l'esprit des lois ) că. am putea zice.lui C. nu ca să degenereze şi să se închirceasc ă în favorul uneia singure. nu maimu ţ area legilor şi obiceielor str ă ine. că înainte de. deschizân d din ce în ce mai multe func ţ ii pentru miile de nevolnici economici că rora le. bă noas ă . Genialul Montesquieu însu ş i. Deci. administra ţ ie.o parte.

mearg ă şi suta. Din nou ni se spune bun ă oar ă că dorim întoarcerea st ă rii de lucruri înainte de 1700. ne. asemenea n. Observă m că unirea între grupurile opozi ţ iei nu . Degeaba pitici moderni ar îmbr ă ca zalele lor mâncate de rugin ă daca nu pot umplea sufletele cu smerirea şi credin ţ a celor vechi. Articolul de fon d fă r ă titlu pu blica t în Tim p u l (VII) 1882. Nu restabilirea trecutului.o compu s ă din oameni vrednici de pu ş că rie şi carantin ă ? Este sau nu adev ă rat că nu exist ă. celui mai vulgar spirit de echitate. Nu poate o na ţ ie să fie pururea condus ă de ne. nimenea care să creaz ă în onestitatea acestui partid ? Daca n. N'a fost înc ă rep r o d u s în nici o edi ţ ie a oper elo r lui Eminesc u afar ă de aceea a clasicilor com enta ţ i.nainte. cu curajul ei. iată ceea ce că ut ă m în ză dar la adversarii politici. orice ar pretinde că vor să facă de acu . g Dec. indi fe r e n t de vede r il e lui.n ţ elegem: nu dorim nici una.a mers mia.o aristocra ţ ie istoric ă . Stigmatiza ţ i de chiar şefii lor cu epitetul de putregaie şi de oameni corup ţ i.n Dun ă re şi Nistru.partidul consfeirvator e coniş tient de această imposibilitate. Indiferent de felul guv ern u l u i. ale cărei privilegii consistau în datorii că tră ţ ar ă mai grele decum al ţ ii aveau a le purta.am aminti cu iubire trecutul ? Fără îndoial ă vechii Domni cari şi. care e dator s. Să ne. Dar de la pă rerea de ră u dup ă veacuri trecute de neatârnare pân ă la dorin ţ a nerealizabil ă de .scut cre ş tin ă t ăţ ii precu m [î]i numea biserica şi evul mediu. la ce ne putem aş tepta de la ei ? Din coada de câine sită de mă tas ă nu se face.. cu independe n ţ a ei de caracter. că grupurile sunt una numai în nega ţ iune . Este sau nu adevă rat că prezidentul acestei Adun ă ri a numit .. iată ţinta la care se m ă rgine ş te oricine din noi.adevă r şi de corup ţ iune.Obstruc ţ ioni ş ti e bine şi felicită m pe confra ţ i pentru îmbogăţirea dic ţ ionarului de porecle. Adevirul e că. Unde .conservatori sunt atât de mari încât nu e cu putin ţă a se stabili o program ă comun ă. nu virtu ţ ile lor de eroi şi de sfin ţ i pot fi m ă sura virtu ţ ilor confiscate ale ilustra ţ iunilor actuale. sentiment ul celei mai simple datorii. pe când cauza acestei str ă luciri. ea ar fi îndeajuns pentru a face cu neputin ţă perpetuarea la guvern a unor asemenea elemente. între şefii partidului chiar.ar fi vro pagub ă dac' ar exista şi ast ă zi.. Nu i se poate spune zi cu zi ce .i face mult ă plăcere ..au existat pentru a face ru ş ine genera ţ iei actuale.a restabili trecutul e o mare deosebire. înconjurat de. credin ţ a. să se uneasc ă în contr ă . ci pentru a restabili domnia celei mai vulgare onestit ăţ i . că .am deprins cu toate. astfel din zarea trecutului mai ajunge o raz ă de glorie pân ă la noi.Românului. Nu. stabilirea unei stă ri de lucruri oneste şi sobre.un timp în care steaua ce au revă rsat . Dar de ce n. credem că putem suporta fără pagub ă şi pe acesta.au stins de mult călătore ş te încă în univers.m. Precum lumina unor stele ce s.a ne face o imputare din aceasta. încât. ba . ceia ce se cere e ca el să ofere toate garan ţ iile de probitate şi s ă smulg ă stat ul din mân ă nat u rilor catilinare. abnega ţ iunea nu mai sunt.d. n. Onorabilii confra ţ i găsesc că deosebirile între sinceri .. onestitatea vulgar ă . vân ă toarea brutal ă dup ă aur şi influen ţă ar fi motive îndeajun s pentru ca to ţ i oamenii de bine. ei.liberali şi sincer . Când lipse ş te ideea răsare numaidecât un cuvânt nou care nu prea are în ţ eles. Nu abnega ţ iunea.o aibă orice om de rând. fără a o fi. Daca ne place uneori a cita pe unii din Domnii cei vechi nu zicem cu asta că vremea lor se mai poate întoarce. fie chiar deosebi ţ i în principii. şi acea aristocra ţ ie. Trăim în ţara poreclelor.le . încât raza ajunge ochiul nostru într . . Corup ţ ia dinl ă untrul partidului. dar care ţine locul ideii.ar fi decât aceast ă m ă rturisire. nu eroismul. Ci nu de ei poate fi vorba când discut ă m ceea ce se petrece în zilele noastre. nici alta. . nu pentru a opune reforme la reforme.a întins armele pân ă . Ceia ce ne trebuie e un guvern onest. pentru a forma un partid obstruc ţ ionist ş.vorbim cu deliciu de un Domn român de sânge.o nu mai exist ă . via ţ a noastr ă public ă e dec ă zut ă . tă ria sufleteasc ă .a. precum am suportat titlul de reac ţ ionari.Românul are chiar aerul de.

. risipa banului public. corup ţ ia electoral ă . religia politică a unui guvern. pă suirile . ca statul să fie guvernat de oameni de cea mai elementar ă probitate şi să 'nceteze de. Nu se poate vorbi de progresul luminii când nici trei la sut ă nu ştiu citi şi scrie. Tot u ş i ar tico l u l e deo s e b i t de im p o r t a n t pri n fa p t u l c ă ni se ar a t ă în el p ă r e r il e lui Emin e s c u as u p r a o r i g i n e i l u i n o b i l e ş i r o m â n e ş t i . p r i n ac e i a c ă av e m în s ăş i m ă r t u r i a lu i Emi n esc u c ă te o r i a p ă t u r ii s u p e r p u s e a lu a t fiin ţă p r i n p r o p r i a . Toat ă discu ţ ia asupra unor lucruri ce nici nu sunt în cestiune. nu drepturile sau datoriile cet ăţ enilor. Chiar numai tenden ţ a. ci munc ă . Xenopulos în privirea mea sunt crea ţ iunile unei fantazii nervoase. binevoie ş te a se juca de .au a face.. cu cutari sau cutari principii de guvern ă mânt.un pasaj pe care nu .o în darea mea de seam ă . nici formea z ă pentru cineva obiectul vreunei controverse e stearp ă . Nicu Xenopol. critic u l liter a r al foii liber a le Ro m â n u l. o lupt ă pentru religia politică nu mai e la loc şi cu cale de vreme ce problemele ei sunt rezolvate prin legile actuale. echitate şi adev ă r. N.a sup ă ra t în realitate pe alt pasaj şi sfâr ş e ş te prin a m ă face bulgar şi a descrie du p ă cum îi place esterio r ul şi dep rin d e rile mele. Mizeria material ă şi moral ă a popula ţ iunilor. Nicu Xenop ulo s . D. nu Constitu ţ ia.a parveni şi de. ni se spune că unii din opozi ţ ie sunt prea liberali.a fi m ă rul de ceart ă între cavaleri de industrie şi de facem . pe de alt ă parte.Şi noi am avea ceva de citat in contrariu m la teoria d.ar naş te din încruci ş area rasei ovreieş ti cu cea neogreceasc ă . Ceea ce sim ţ im cu to ţ ii însă sunt relele reale cari bântuie ţ ara.Ro m â n u l a a p ă r u t s u b p r o p r i a s e m n ă t u r ă a l u i Emi n e s c u î n Ti m p u l (VII) 1 8 8 2 . destr ă b ă larea administra ţ iei. Asemenea deosebiri nu mai pot exista între partide de vreme de principiile supre me nici nu sunt în discu ţ ie. de naturi catilinare. la dreptul vorbind. toate acestea n.progrese enorme face.a sup ă rat pe ceea ce citeaz ă . clar formulat ă . Se preface a se sup ă ra pe un pasaj din darea mea de sea m ă asu p r a novelelor lui Slavici. ş i p e d e al t ă p a r t e . cumulul. oricare ar fi. Articolul su b titlul Materialu rl etnologice privin d în parte şi pe d. s .am aplicat .III. de oameni de nimic pentru a guverna. prin Constitu ţ ia actual ă . Când toate concurg pentru a dovedi că domnia ignoran ţ ei şi cupidit ăţ ii privilegiate e cu neputin ţă în România şi că ceea ce se cere înainte de toate e un guvern onest.Telegraful'' ci pe. 8 A p r i l i e . fă ră solu ţ iune practic ă . Ceea ce spune d. criticul literar de la . Nu se poate vorbi de sporirea avu ţ iei publice în acela şi timp în care popula ţ iunea decre ş te pe un pă mânt roditor şi înzestrat cu toate de natur ă . 18 8 2) Materialuri etol o g i c e . încruci ş are ce se . Nu e în discu ţ ie alegerea între monarhie şi republic ă.a se îmbog ăţ i.i dă drept de. Noi credem însă că sunt o sum ă de lucruri cari n.Român ul". al ţ ii prea reac ţ ionari şi că o unire între ei nu e cu putin ţă . ea nu . N'a fo s t re p r o d u s înc ă în nici o edi ţ i e a lui Eminescu afar ă de aceea a clasicilor comen t a ţ i.a baba oarba cu cititorii Telegraf ului .fun d e sc u " în socoteala mea. în acelaş i timp în care membrii ei sunt sco ş i în vânzare ca vitele la târg. dup ă cât ştim.lui Maiorescu: roman urile genealogice ale lui Emile Zola.treburi. II . criticul literar de la Pse u d o .. escitate prin lovirea ce i. rele cari nici au a face m ă car cu principiile conservatoare sau cu cele liberale şi pentru a căror înlă turare nu se cere dialectică şi oratorie.a se servi de nulit ăţ i venale. dar mai cu seam ă ce caractere s. corup ţ ia şi malonestitatea trebuie să lipseasc ă din via ţ a publică. Articolul e în bu n ă par t e o pole mic ă a lui Eminesc u cu Nicu Xeno p o l. Oricare ar fi guvernul şi oricare vederile sale supreme.l citeaz ă şi care e urm ă torul: . nu preocup ă pe nimeni şi nu de ea e vorba. Căci dumnealui nu s. cuprinde un întreg program fa ţă cu aceia cari nu cred în nimic şi pentru cari principiile politice n.au fost decât pretexte de. p p .au a face cu subtilit ăţ ile teoretice ale deosebirii între principii liberale şi conservatoare. şi.i ob s e r v a r e a so cie t ăţ ii n o a s t r e ş i p ri n cu n oa ş ter e a realit ăţ ilo r sociale în ur m a călă toriilo r f ă cute de el în toa t e pr ovi nciile locuite de Româ ni. Ar fi interesant a se constata ce min ţ i.

lucru de care mi. s. Actele aceste de flagelare le voi repeta de câte ori voi avea să lovesc în instinctele bastarde ale acelor str ă ini.a fi dintr . vine să vânz ă m ă run ţ i ş uri şi suliman la Bucure ş ti.un fel de daltonism intelectual fa ţă cu calit ăţ ile unuia din cele mai inteligente şi din cele mai drepte popoare.tale.hoc. pe care . ele sunt reale şi se pot schimba tot atât de pu ţ in ca şi evreul d.. încât vă asigur că între str ă mo ş ii din Ţ ara de Sus a Moldovei.Nu era nevoie. nu în d.. în literatur ă chiar s. cari nu se pot schimba.apuc ă de nego ţ estetic în coloanele . .a ţ i şi sup ă rat foc pe spusele mele căci adev ă rul doare pe când eu nu mă sup ă r deloc de modul cum se reflect ă persoana mea în ochii d. s.Românului". pentru a esplica. Stilul parc ă .apuc ă de alta: de negustoria literar ă .o ai şi cu cuno ş tin ţ ele ce nu le ai.a constata un adevă r despre care m ă mir că nu .. .voastr ă asupra novelelor lui Slavici citesc urm ă toarele: Acolo unde d. de . cari privesc toate în ţ ara aceasta . ci în defectele înnă scute rasei.de sus în jos". să intereseze tocmai mult pe cititor. Fără îndoial ă amestec ă tura între dou ă rase egal de vechi.. Asta dar v. căci de la aş a oglind ă nici nu mă pot aş tepta la alt reflex. de vreme ce plutea în aer şi se impunea de sine însu ş i.a m ă rosti asupra unui adev ă r pe care . şi aceast ă pă tur ă superp u s ă e cuprins ă de . pentru că nu pute ţ i tă gă dui fizionomia. În via ţ a publică.voastr ă . ci şi nobil ă neam de neamul ei ? să nu vă fie cu sup ă rare . ca şi când a ţ i avea a da seama despre scrierile unor oameni inferiori d. trebuiesc intimidate prin lovituri dureroase..ovreiasc ă am lovit prin pasajul de mai sus. dup ă cum vă preface ţ i .voastr ă fizic şi intelectual.opereaz ă uneori în România.nului mai sus citat n. nici o pute ţ i şterge cu buretele .a sup ă rat.Românului".un cuvânt. dar jidani. poporul românesc. ceea ce şi este în el.. în şcoli. C. Titu Maiorescu în studiul să u Literatura român ă etc. căci nu credem ca evreul să u fizic. onorabile.l cred nestr ă mutat şi care .mi pare de cea mai mare importan ţă pentru dezvoltarea ulterioar ă a poporului nostru.o d. îi merge ră u o negustorie şi s. Dar acest reflex nu schimb ă deloc realitatea. egal de decrepite fizic şi moralice ş te.ta pentru ca. . romaniza ţ i de ieri de alalt ă ieri. aceea a roman ului ţă ră nesc. să . Slavici voieş te să facă spirit el devine nesuferit. Aţi vă zut în acest pasaj. Xenopulos înva ţă doppia scrittura şi alte lucruri ating ă toare de nego ţ în str ă in ă tate.o seam ă cu el. aluziile la cafeneaua Procope.o dau d. din pă rin ţ i ce nu vorbeau în casa lor române ş te. e de sus în jos. de Alecsandri se leagă .a ajuns decât cu rare escep ţ ii de. judecân d iar de sus în jos autori de cari nici nu e în stare să .a da espresie fiin ţ ei sale proprii.l drapeaz ă fără îndoial ă cu mai mult ă elegan ţă decât eu partea mea muritoare. întors aci. de cari nu mi. Dar cine eş ti d. Astfel toat ă atitudinea dv. Şi acea fizionomie de frizor nu s. de la vârsta care . De aceea v.a superpu s o promiscuitate etnică.Pseudo . ar produce niş te exemplare de caracterologie patologic ă care ar fi o adevă rat ă pepinier ă pentru viitorul redac ţ iunii seudo . Xenopulos in abstracto am lovit.apuc ă doar să critice ceva de. cu acea suficien ţă care se crede superioar ă oricui.ţi fie permis a. el nu m ă opre ş te de. D.o familie nu numai român ă . nu. dar. Unul abia sfâr ş e ş te liceul.or fi aflând poate ţă rani liberi. iar nicidecum.l formulaser ă al ţ ii înaintea mea.aduc aminte şi iată de ce. În critica d. Aceste defecte trebuiesc temperate .a pă rut că trebuie să v. e scris ă cu acea cârnire din nas proprie scriitorilor izraeli ţ i din toate ţă rile.şi deie bine seama.a constata adec ă că tocmai în România poporul românesc n. merge pe brânci şi nuvela e atât de lung ă încât chiar nem ţ ii au zis că putea să fie mai scurt ă .ţi da aere de superioritate? Cine eş ti? Ceea ce nu pute ţ i tăgă dui a fi. N. greci ori pă zitori de temni ţă m ă car nici unul. Aceast ă lă murire [î]mi dă mie ocazia de. Deşi eu însumi nu dau în genere nici o importan ţă acestor lucruri. Dar aceast ă lă murire ce i. o aluzie la originea dv. precum a făcut . să invent ă m o teorie ad .e ru ş ine să vorbesc. În acest instinct de suficien ţă greco.ar avea nici o valoare. Am avut nepl ă cuta datorie căci pentru individ poate deveni o continu ă nepl ă cere ? de . pentru a nu deveni strică cioase vie ţ ii noastre publice.

nu talentul înn ă scut al d.am convins că acea ur ă în contra trecutului. cu resturi de popoare vechi cari au trecut prin toate mizeriile unei civiliza ţ ii stinse. trebuie să . de demagogie.lui C. ceea ce s. gazetarii.o vreme anterioar ă epocii fanario ţ ilor. fie onoare.n Dun ă re. în care suflet şi trup erau venale .a ră mânea în partea poporului istoric. să cunosc poporul românesc. fizic decă zute. cu acele resturi în care vertebre şi cranii sunt osificate şi condam n a te la o anume form ă .a dat . Caracterul din nefericire se mo ş tene ş te. că sunt în ea ră m ăşi ţ e de vrednicie dintr . nici a Xenopulos.au pierdut pe de. Legea cauzalit ăţ ii e absolut ă . cu inteligen ţă ml ă dioas ă şi primitoare de adevă r. luând cam peste picior novelele lui Slavici sau o teorie a lui Maiorescu. de mizerii.o banchetul d. în cruciş şi. acea aruncare în apă a tuturor tradi ţ iilor.n curmezi ş . cu mult superior celor numi ţ i mai sus. totul era hot ă rât pentru mine. Nu e nici un pericol pentru români de . iar în privirea onestit ăţ ii cuget ă rii şi înclin ă rilor e incomparabil superior acestor oameni. resturi intelectual sterpe. când vine în atingere cu usc ă turile omenirii.bun ă cum o fi fost. compus încă pân ă azi din ţă rani mici şi mari. ci .o stranie.jidanul " din el îşi dă aceste aere. şi cari în decursul vie ţ ii lor şi.m. al cărei apogeu e sub domnia lui Carol îngă duitorul. Rosetti. în care că să toria era o batjocur ă .şi asimila rase tinere de orice origine ar fi.adevă r de.a încuibat în privirea viclean ă . era o datorie de a fi şi de.a . fizic. seam ă n ă în toate cu mult mai mult poporului. ci ţiganul din el. Este în realitate nimic mai mult.Întâmplarea m. în înclinarea de. Fundescu. inteligen ţ a lui să ră ceş te şi se usuc ă . chiorâ şă şi mioap ă .am convins că în decursul evului mediu.. cari au trecut prin o înalt ă civiliza ţ ie şi prin mare corup ţ ie. şi atunci va vedea că niş te cauze cari au durat o mie de ani nu e cu putin ţă să nu se fi întrupa t. mia de ani de crime scârboase. şi am observat că modul de.d.lui Xenopulos îşi dă în coloanele . De aci abia am putut să . Am observat şi mai mult: că clasa veche superioar ă . căci are o inteligen ţă cald ă şi deschis ă adev ă rului. Toat ă via ţ a publică a poporului tân ă r se viciaz ă . nici asimilabil ă mă car? Dovada cea mai str ă lucit ă despre aceasta mi.şi aduc ă aminte că era împ ă r ăţ ia în care ta ţ ii îşi desvirginau fiicele. acel abis creat între trecutul de ieri şi prezent ul de azi nu e un rezultat organic şi necesar al istoriei române. nici a Giani. fie adevă r. Am vă zut că român ul nu seam ă n ă nicăiri nici a C. Nu omul in abstracto se miş ca în d. cu înclinarea cocoa ş ei fizice corespu n d e cocoa ş a moral ă .A. Vai de poporul tân ă r. moralitatea lui decade. să nu se fi materializat în rasa de oameni ce tr ăia acolo. Şi cum să nu fie aş a? Plebea aceasta e recrutat ă din Bizan ţ .au desp ă r ţ it de mult şi s. că are mai mult ă franche ţă de caracter şi incomparabil mai mult ă onestitate. din care însumi fac parte. C.am avut clasă de mijloc decât ca slabe începutu ri şi că aceast ă clasă ? escep ţ ie făcând de olteni şi ardeleni e cea mai mare parte de origine str ă in ă.Pseudo . Rosetti în contra boiarilor . pă rintele copilului. intelectual asemenea.A. deputa ţ ii ş. nimic mai pu ţ in decât proclamarea perpetu ă a predomin ă rii elementelor str ă ine asupra poporului istoric.a fi.Românului" un aer de superioritate.au deosebit de mult. moralice ş te slabe şi fără de caracter. Un popor bă trân şi unul tân ă r sunt dou ă ramuri din copacul omenirii. la care mesenii erau într .în Tisa şi. şi în contra pă turii superp u se de venetici.a.a pururea zestrea să nă t ăţ ii fizice şi morale. din apele Nistrului începând. Cu viclenia din privire corespun de daltonis mul intelectual pentru orice bun moral. n. Din citirea izvoarelor istorice m. din împ ă r ăţ ia greceasc ă a Răsăritului. Căci cine nu . nici a Carada. din copil ă rie încă. caracterul poporului este cu totul altul.a asimila rase bă trâne. M. Trebuie să .şi reprezinte cineva istoria acestei împ ă r ăţ ii. dar cari s. ci grecul: nu omul in abstracto. că acest popor e întâi. Rosetti. dar un pericol mare de. Se putea oare să nu conchid că pă tura superp u s ă de roş ii nu e nici româna de origine.a petrecut ca cauz ă o mie de ani în Bizan ţ şi pân ă azi a trebuit să treac ă în organizarea fizică şi moral ă a acelui neam.. de .a avea cocoa şă.A.a făcut ca.mi explic revolu ţ ia social ă petrecut ă în zilele lui Cuza Vodă. fie demnitate. ci ceva factice şi artificial. rea . Odat ă ajuns la aceast ă convingere. s. copilul scotea ochii pă rintelui. în fizionomia de capr ă . pân .o absurd ă promiscuitate. înjur ă în Telegraful". cu instincte generoase. absolut altul decât acela al popula ţ iunilor din ora ş e din care se recruteaz ă guvernele. care pentru noi a încetat cu venirea fanario ţ ilor.

ar putea . i se dă drum ul ho ţ ului să fug ă sau se achiteaz ă . da r ace a s t a cer e ti m p . Oamenii avu ţ i dintre ei sunt aproape fără escep ţ ie jucă tori de că r ţ i şi de o complet ă imoralitate sexual ă . grecului trebuie să i se conteste şi mai mult încă. Societ atea noas t r ă con t r a c t e a z ă nece si t ăţ i nou ă . parla m e n t .a mă lăuda în coloanele ? Pseudo . scrise în sfintele începuturi. punga ş i. 1 2 Oc t o m b r i e .o. Ne ţ i n â n d u . şi ceea ce ea fizic condam n ă la uriciune e şi moralice ş te urât şi trebuie să culmineze în Tetzis şi în Scarvulis . (V.i permis dup ă opinia lui. N' a f o s t în c ă r e p r o d u s î n n i c i o e d i ţ i e a o p e r e l o r l u i E mi n e s c u a f a r ă d e a c e e a a c l a sicilor comen t a ţ i. pentru care însu ş i numele poporului nostru e o marf ă ce se vinde pe 20 bani num ă rul.ar durea. el devine evlavios abia dup ă ce averea e pus ă bine în lada de fier. Rumanen . În acest timp conş tiin ţ a nu joac ă la el nici un rol. Daca evreilor poloni cat ă să li se conteste orice moral ă . drept sau criminal.se că nu se poate proba nimic în privire . [Î]i pot spune că singura insult ă gravă ce mi.. căci nu cred ca neogrecul să afle în dic ţ ionarul să u vorba moralitate. La n o i n u exi s t ă u n p r o g r e s r e a l re z u l t a t di n t r ' o d e s v o l t a r e fi re a s c ă a or g a n i s m u l u i s o ci a l. căci nu ştiu să fi gre şit ceva lui Dumnezeu şi oamenilor pentru a merita o atât de amar ă pedeaps ă . D. moral sau imoral.n dou ă picioare o caricatur ă . Lauda în acel organ. daca se şi descopere. ea ştie foarte bine de ce.ar fi făcut în decu r s u l celor din urm ă treizeci de ani avem fericirea a vedea pe confra ţ ii de la . Din cele ce preced d. 37. La cali t ăţ il e ce se tr a n s m i t p r i n e r e d i t a t e s e a d a o g ă al t e l e c ă p ă t a t e p r i n a d a p t a b ilit a t e . Nu m a i cul o r ile negr e di n Dan t e ar pu t e a re d a adev ă r a t a st a r e din admi ni s t r a ţ i e. De câte ori contes t ă m realitate a progre s ul ui ce se pretin d e că România l. nici o desvol t a r e înse m n a t ă a ind u s t r i ei. ho ţ i şi uciga ş i. Vestitul etnograf francez Lejean contest ă acestei rase orice putin ţă de onestitate. conna ţ ionali ai celor mai mul ţ i dintre roş ii. via ţ a econo mi c ă . fiindc ă cei mai mul ţ i advoca ţ i sunt asemenea greci. când omul era încă adev ă rat ca natura şi natura adevă rat ă ca omul.i . pretextând u . nu se descopere în genere nimic sau. Când pune . Xenopulos se va fi convins cât de pu ţ in m ă poate atinge ori sup ă ra ceea ce spune despre mine. Atacuri nocturne şi ho ţ ii la drum ul mare se comit mai cu seam ă de aceş ti oameni şi. la el e totul de vânzare pentru bani şi sperjuriul nu e pentru el o fapt ă condam na bil ă . Grecul începe cu lada de portocale ce le precupe ţ e ş te şi înceteaz ă prin a fi dublu şi triplu milionar. El n u g ă s e ş t e p r o d u c ţ i i d e val o a r e în d o m e n i u l ş tiin ţ ific.am început a fi de.s e se a m ă de legile de s v ol t ă rii fire ş ti. el nu se sfieş te de nici un mijloc şi oricare .Românului".minte niciodat ă e natura.o aduce ar fi de.sa îmi face onoarea de a. Cât despre func ţ ionarul grec. N. o asemenea laud ă m. Din clasele de jos ale acestui popor se recruteaz ă în România cei mai mul ţ i escroci. 38). 18 8 2) Progre s u l real ş i cel ficti v. aj u n g e m la o st a r e ca acei a a no a s t r ă câ n d exige n ţ e l e pre z e n t u l u i s u n t dis p r o p o r ţ i o n a t de ma ri fa ţă de calit ăţ ile trec u t u l u i .mi batjocori scrierile. ceea ce le dă oarecare aparen ţă de oameni de societate este polite ţ ea lor posp ă it ă.Român ul" înm ul ţ in d în mod consi de r a bil nu m ă r ul frazelor . recitând imne ale Vedelor. Pentru a câş tiga aceast ă avere. A r t i c o l d e f o n d f ă r ă t i t l u a p ă r u t î n T i m p u l (VII) 1 8 8 2 . Mizeria e gen er a l ă . Pentru a mă cur ăţ i de vina de a fi lă udat în organul în care a fost lă uda ţ i şi cei ce şi. R. iar un autor modern vorbe ş te astfel despre ea: Grecul nu se bucur ă în România de nume bun. Emi n e s c u c o n t e s t ă r e a l i t a t e a p r o g r e s u l u i l a n o i î n ţ a r ă . Şi aceasta m.a pus . Aceast ă opinie nu este numai a mea. r a s s a d e c a d e . pag.o teap ă intelectual ă şi moral ă cu roş ii.au înfrânt pân ă şi jur ă mântul şi onoarea militar ă la 11 fevruarie ar trebui să intru în sfântul fluviu Gange şi să m ă închin. Prici n a e cla s a co n d u c ă t o a r e al e c ă r e i t r e b u i n ţ e s u n t p r e a m a r i f a ţ ă c u s t a r e a n o a s t r ă d e p o p o r i nc u l t ş i ag r i c o l . onest sau malonest.ar face să m ă îndoiesc de mine însumi şi să cred c. Henke . da r nu cont rac t e a z ă ş i a p t i t u d i n i no u ă .

principiul progresiv. legitimi ş ti etc. de . nu însă a introduce în ţ ar ă condi ţ iile de cultur ă sub cari asemenea rezultate să se produc ă de sine.ar fi o nenorocire absolut ă .şi apropria aptitudini nou ă . calificân d u . Am dori să ni se enumere operele de fond apă rute în ţ ar ă de 30 de ani încoace. Un popor incult care tinde cu stă ruin ţă . în care autorul a ştiut cel pu ţ in să traduc ă bine.l face timpul e mai scump decât oricare altul. Nimic din toate acestea. Şi acest regres e foarte mare. E ţ ara poreclelor .Românului'. Rolul confra ţ ilor e comod.ar zice. ci facem apel la spiritul lor de adevă r. Din cauza acestui punct de vedere. Natura omeneasc ă şi natura organic ă îns ă îşi au economia lor. Şi aci vom constata că ma ş inele introduse sunt în genere puse în mi ş care de mecaniciani str ă ini şi că românul e întrebuin ţ a t ca lucr ă tor cu bra ţ ul.ni . Cele mai multe căr ţ i. cu aruncarea în apă a orică rii tradi ţ ii.un mod cuviincios ştiin ţ a altora. Calităţ ile din trecut devin insuficiente pentru a sus ţ ine exigen ţ ele prezen tului. şi a adaptabilit ăţ ii. Mediul social şi economic în care un popor tră ieş te nu trebuie schimbat peste noapte. în . bilan ţ ul puterilor risipite întrece pururea pe . bunul trai. să . chiar elementare. căci scontul pe care . orice s.se rezult a t ele pseu d o civiliza ţ iei cu fel de fel de epitete mari. E matema tic sigur cu toate astea că tot ce se face fă ră o dezvoltare paralel ă a culturii în zadar se face. să nu se fi aflând nici un chip pentru a m ă sura gradul de cultur ă a unui popor? Am dori în simplitatea noastr ă să ni se enumere marii oameni cari ar fi făcut la noi descoperiri în mecanic ă ori în chimie.o carte elementar ă .. A sconta viitorul e lesne. pe când noi nu m ă gulim pe nimeni. Daca reforme şi schimb ă ri vin peste noapte. e un regres organic care atinge să nă tatea. că orice progres real se opereaz ă nu în afar ă. Buni bucuro ş i dacă apare câte . al nostru cam ingrat: ei se adreseaz ă suficien ţ ei oamenilor. însă gradat. ca la noi. organismul îşi încheie socoteala sa zilnică cu deficite cari se traduc în morbiditate şi în mizerie. căci aceş tia sunt pururea predispu ş i a crede tot ce li se spune de bine de ei. bunele moravuri. care nu se poate ignora decât în detriment ul vitalit ăţ ii. se ajunge unde am ajuns noi. ori în genere pe terenul ştiin ţ elor naturale. O a doua m ă sur ă toare a gradului de cultur ă este dib ă cia unui popor de . Ceea ce ne dă dreptate nu sunt fără îndoial ă lungile articole de fond ale . c. Acest nivel de cultur ă scă zut şi sus şi jos n. principiul conservator.un cuvânt întreaga constitu ţ iu ne fizică şi moral ă a popula ţ iunilor noastre.şi apropria îndemn ă rile şi cuno ş tin ţ ele altora. Lucrul la care aspir ă to ţ i este a se folosi numai de avantajele civiliza ţ iei str ă ine.şi aproprieze într . cu atât regresul real cat ă să fie şi el mai sim ţ itor. şi că mă tarul cel mai facil e timpul. de . ci încet. ci înlă untrul oamenilor şi că. Dar la aceasta nu gânde ş te nimenea. adevă rat pentru totalitatea fiin ţ elor organice. Dar pentru ca adaptabilitatea să câş tige calit ăţ ile nou ă se cere timp. ajunge în adev ă r să egaleze pe ceilal ţ i. Un copil poate avea plă cerile bă rbatului. Chiar cazul acesta e estrem de rar şi constituie aproape un merit. o na ţ ie incult ă rezultatele civiliza ţ iei. care se deprinde el însu ş i zi cu zi a. Un organism e rezultanta a dou ă puteri opuse: a eredit ăţ ii. prin care rasa caut ă a.a ajunge la civiliza ţ ie. Când o societate contracteaz ă necesit ăţ i nou ă ca a noastr ă ea trebuie să contracte ze totodat ă şi aptitudini nou ă .al celor puse la loc.a crea şi întrebuin ţ a ma ş ini. fă ptura fizică. necum să produc ă ceva de la dân ş ii. dân d u . dar cu ce pre ţ ? Cu acela al degener ă rii şi al stingerii timpurie. prin care rasa şi individul pă streaz ă şi trans mite la urma ş i calit ăţ ile cari i. dovedesc din contra că autorii lor nu sunt în stare nici să în ţ eleag ă texte str ă ine.dura te în favorul partid ul ui ro ş u.a substitui for ţ ei musculare agen ţ i naturali. suntem numi ţ i reac ţ ionari. ce i le impune noul mediu înconjur ă tor . cu cât aparen ţ ele nejustificate ale progresului sunt mai mari.se nou ă nu m ele de reac ţ io n a ri. Daca se gă sesc instrument e pentru a m ă sura fenomene atât de simple cum e urcarea şi scă derea căldurii.au fost favorabile în lupta pentru existen ţă . pe care descoperirile sunt lesne de făcut din cauza vastit ăţ ii domeniului lor. pentru ca oamenii să aibă timpul necesar să se adapte ze condi ţ iunilor nou ă . ca să vedem gradul de cultur ă .

au oglind ă în care să se uite. de libertate.am voi să zugr ă vim lucrurile mai rele decum sunt condeiul nostru abia e 'n stare a atinge umbra realit ăţ ii.a ne da porecla de reac ţ ionari sau legitimi ş ti.a numit liberalismul din România ? Ară tă m atât rezultatele cât şi cauza. s.a lungul Dun ă rii. Articol de fon d fă r ă titlu publicat în Tim p ul (VII) 1882. unde e mizerie acolo condi ţ iile de existen ţă sunt nefavorabile. în condi ţ ii mai primitive pentru a ajunge numai la dezvoltarea agriculturii. E acum vina noastr ă dacă aceast ă pseudociviliza ţ ie. dar ceea ce nu se schimb ă prin teorii şi tirade e realitatea.am voi să calomniem. Emine s c u rec u n oa ş te c ă ţă ranul e p ă st rul caracte r ul ui na ţ ion al. cu totul improd uctiv ă . ultramoder ne chiar: sunt ale unui stat industrial. daca cauza e asemenea stabilit ă.nescu arat ă că Timpul întot de a u n a a fost ap ă r ă torul ţă ra nil or ş i c ă 'n che s ti a ţă r ă nea s c ă a pu s toa t ă pa ti m a de care era u capa bili colabo r a t o r ii. cei din urm ă însă rumeni şi să nă to ş i.Românului" n. agricol. n. Em. Daca rezultatele sunt de net ă gă duit. c ă n o i av e m t r i s t u l c u r a j d e . români şi al ţ ii. E lesne a înfrum u se ţ a lucrurile. prin a. în Parlament. s. aleg ă t o r ii s ă i î n t r u n i r ă ş i'l d e z a p r o b a r ă . cu capacit ăţ i nule. ar trebui cineva să 'mpru m u te colorile negre din Infernul lui Dante. 18 Febr ua r ie.a pro p u s refo r m a . Şi de ce aceste condi ţ ii de existen ţă lipsesc ? Pentru că poporul are un guvern cu mult prea scump pentru nivelul lui de cultur ă . Lucrurile ră mân din nefericire aş a cum sunt. În unele jude ţ e popula ţ ia scade. pentru că e un popor incult. români şi unii. Chiar de . pe la Slă nic . pentru a dovedi contrariul în contra eviden ţ ei probe nu exist ă.. chiar daca cerul ar fi o hârtie şi marea o cerneal ă .apropie de scă derea absolut ă . Mai o r e s c u a s u s ţ i n u t î n c a m e r ă n c e sit a t e a ref o r m e i toc m e l e l o r agric ol e. prin locuri mai pu ţ in populate. pe când trebuin ţ ele statului şi ale societ ăţ ii sunt moderne. de pu ţ in interes e de..care se vorbe ş te de civiliza ţ iune. cel mizer se zbate în zadar. Se vede că redactorii . atâta ră u trai şi totodat ă atâta gol sufletesc ca la popula ţ iunile din ţ ara noastr ă . acu z â n d pe minis t r ul ce . Am lăsat la o parte început ul articolului. 1882) "Timpul" ş i problema ţărănească. Un coresponde nt al . în administra ţ ie. pe gră nicerii no ş tri cu cei austriaci..a îmbr ă cat sub forma liberalismului.a co m b a t e ast ă z i cee a ce a m su s ţ i n u t ieri. ce fusese menit a tră i poate o sut ă de ani încă.şi slei via ţ a în silin ţ e ză darnice. Ea poate ridica un popor să rac. nu putem. d u p ă c e d . Astfel st ă cu toat ă popula ţ ia. Emine s c u ara t ă apoi cu m în ţ el e g con s e r v a t o r i i s ă fie aplicat ă legea toc m el el o r agricole ş i cum treb ui e să . aceast ă înmul ţ ire a trebuin ţ elor fă r o sporire paralel ă a aptitudinelor economice şi intelectuale. ceea ce ne dă dreptate în contra voin ţ ei noastre şi din nenorocire e realitatea. înt ru p e a z ă ti ne r e ţ e a et nic ă ş i tot u ş i noi ni m ic n'a m f ă c ut pent r u el. puterile cheltuite sunt pururea superioare celor reprod u se. dar să r ăcia dispune de condi ţ ii de existen ţă . De . N'a fos t înc ă rep r o d u s în nici o edi ţ ie a lui Eminescu afar ă de aoeia a clasicilor comenta ţ i. în via ţ a economic ă şi moral ă a imensei majorit ăţ i a poporului. neavând interes ideologic. a p â r e i n e c e s i t a t e nici n o i n' o . Pentru a putea exagera ceea ce se 'ntâmpl ă în ţ ar ă . .şi înţ eleagă misiunea lor oamenii politici.Românului' compara. spore ş te. el sfâr ş e ş te prin a se istovi . să ne spune ţ i unde ve ţ i găsi atâta boal ă. E verisimil că nici şcoala nu ajut ă în contra mizeriei. pentru că în locul vechei organiz ă ri. cei dent ă i tipuri clasice de morbiditate şi mizerie. în cele mai multe stagneaz ă şi s. care nu costa aproape nimic.Ro m â n u l d e ie ri s p u n e b u n ă o a r ă citi t o r i l o r s ă i. avem azi o nou ă aristocra ţ ie. La acuz a ţ i a Român ul ui c ă conserva t o rii au o atitu d ine nepat riotic ă în chestia tocmelelor agricole. ca de bunuri câş tigate de liberalism pentru poporul nostru. atâta mizerie. pentru că trebuin ţ ele claselor lui superioare sunt cu mult prea numeroase ca munca lui să le poat ă satisface. numai în câteva de . o facem dup ă îndreptar ul unui adevă r valabil pentru lumea organic ă .au ochi de vă zut. Şi oare nu este aceast ă Românie pentru poporul ei propriu un adevă rat infern ? Am dori să trece ţ i grani ţ a pe oriunde pofti ţ i. de sute de mii de oameni cu aspira ţ iuni imense.

p u t e m ne g a . C. cu toa t ă d u r e r e a ş i c u t o a t ă m i l a p e ca r e n e . căci.1 comp ă timi. e o p a r t e d e r e z s t e n ţ ă în el. Ş i c i n e e d e v i n ă d a c ă ţ ă r a n u l n o s t r u n u m a i e la la r g u l l u i ? Ci n e .ş i c u l t i v e p ă m ânt u l s ă u pr o p ri u . Nim e n i n' a de z a p r o b a t pe Maior e s c u . Şi n oi a m voi r ă ul ţă ra n u l u i ? Dar dac ă . C. pr e t u t i n d e n i sim ţ i n ţ i n d u . pe n t r u c ă a su s ţ i n u t nec e s i t a t e a re form ei. ei 2 2 0 d e z il e al e e r e i lib e r a l e . d.am gă s it revol u ţ i o n a r ş i pr o p ri u a agrav a. Costi n e s c u . e l. a fost foae care'n . legiuiri str ă ine. A. nime ni din noi n'a tă g ă duit aceas t ă neces ita t e. el e p ă s t r u l car a c t e r u l u i no s t r u în lu m e a acea s t a fra n ţ u z i t ă ş i ne m ţ i t ă . Rosetti a repe ta cru dele adev ă ruri des p r e plebea nes ăţ ioas ă de str ă ini şi semi . p a r c ' a lui a r fi îm p ă r ă ţ i a Mus c a l u l u i . dar cum? Noi cerem numirea prin concu r s de titluri şi vechi me de serviciu. Roset ti voe ş te s ă fie alea s ă de gar d a or ăşă ne a s c ă a ven e r a b i l u l u i au t or de versu ri neogrece ş ti. c a s ă . Rose t t i e silit s ă p r e v a z ă în leg e ca cel p u ţ i n 2 zile p e s ă pt ă m â n ă s ă r ă m â n ă p e s e a m a ţă r a n u l u i . In Arde al scoa t e cu s u r Ungu r u l u i ş i Nea m ţ u l u i. în z e c i t ' a t â t a c â t m u n c e a în a i n t e . Rosetti.str ă ini. Da r m o d u l cu m s e fac e u n luc r u e în to a t e celea es e n ţ i a l. d e colo s u l u c i g ă t o r d e n a ţ i i a l Ru s i e i . fac e m ac t d e p o l i t i c ă c u s c o p u r i n e m ă r t u r i s i t e ş i d e r ă i p a . C. In privin ţ a nec esit ăţ ii refor m ei ne în ţ elege m deci cu onor. în sc h i m b u l a 2 2 z il e d e luc r u pe a n. p ă s t r e a z ă p r i n l i m b ă ş i d a t i n i u n i t a t e a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă . Cân t ă pe violi n ă Don Pablo de Sara s a t e ş i cân t ă pa r d o n de exp r e s i e. Cu m a prop u s .a m voi r ă ul? Dar dov a d a cea m a i vie e is t o r i a re c e n t ă chi a r . C. a c e s t u n i c ş i a d e v ă r a t p o p o r r o m â n esc. Numai r ă pos at ul Bolliae a mai sc ri s p o a t e cu at â t a co n v i n g e r e ca ş i n o i în ch e s t i u n ea aceas t a şi colec ţ i a din an ul trec u t şi din cel cu r e n t e fa ţă pe n t r u ca orici n e s ă se co nvi n g ă c ă e poat e singur a chestiu n e în care am scris cu toat ă pa ti m a de care e cap a b il ă ini m a noa s t r ă . Lipit în Basa r a b i a . Roset t i voie ş te refo r m a magis t r a t urii. mi ni s t r u pe n t r u c ă a pro p u s refor m a. d. de ani încoace. pre t u t inde ni înt r u p a r e a tine r e ţ e i et nic e. dar în modul cum pricepe m unul şi altul luc r u r i l e. A.sa ştie fă ră . Ro s e t t i a c o n t e s t a c u d e s ă vâr ş ir e cee a ce zic e.1 înc o n j o a r ă .n e n u m ă r a t e râ n d u r i s' a oc u p a t cu d e . Va s ă zic ă nu 22 de zile ale r e g u l a m e n t u l u i . prec um şi inam o vi bilit a t e a. pe care i. d . ni m e n i n' a ac u z a t pe d. Ş i n oi i . Cu m cânt ă ' u n u l şi altul ast a e ch e s t i u n e a . el e sing u r u l care de zec e veac u ri n' a d e s p e r a t d e so a r t a n o a s t r ă în Orie n t . Serurie.a m ă r u n t u l ş i se va ocu p a înc ă de so a r t a ţă ra n u l u i. asu p r a mo d ul ui am insist a t şi l. mode str ă ine.o i n s p i r ă t o c m ai ţă r a n u l . se r i o zita t e mo r al ă s'au imp r ovi z a t în st ă pâ nit o ri ai a cestei vechi şi bine cuvân t a t e ţă ri? Nu ne mai sileasc ă d. d e c â t r e f o r m a t o r i i c a r i a u v oi t s ă ' n d r e p t e z e d a t i n e l e a ş e z a t e d e Do m n i i cei vec h i ş i a d u n a t e î n ac e a s t ă p r i v i r e î n Reg u l a m e n t ? Cine decâ t inova t o r ii cari cred e a u a pu t e a inv enta o alt ă ţ ar ă . De e . cine d ec â t cei ce f ă r ă ş tiin ţă de ca r t e ş i f ă r ă . cine decâ t cei ce au intr o d u s. d. A. Şi noi o voim.i d ă m ni m i c î n s c h i m b . asta a fost chesti u n e a. As t ă zi? Su b d o m n i a b a n u l u i co s m o p o l i t ş i a p o s e s iunii cos m o p o l i t e . n' a r fi cu b ă n a t . A ş a c hi l o s ş i g r e o i u c u m e s t e . trebuin ţ e str ă ine.a în ţ olit din su d o a r e a aceluia ş ţă ran. — D.rio ţ i. nu a u ş u ra si t u a ţ i a . n e a m u l r â z ă t o r a l l ui Mir o n Co s t i n . acea foae a fost Timp ul. ş i ono r. ş i înc ă bini ş or. m u n c e ş t e a s t ă z i ş i e m a i s ă r a c d e c â t o r i c â n d .n e voi e d. A. n e ca m de o s e b i m . pe care se prefac azi a. când ajungem a vorbi de ea.s e ş i fii n d s u p e r i o r cel o r ce .o. p e ca r e ni m e n i n ' o p o a t e sf ă r â m a ni m e n i înd u p l e c a . El c ă r u i a n u . Do u ă d i n t r e i p ă r ţ i a î n t r e g p ă m â n t u l u i Ro m â n i e i îl d ă de a Reg ul a m e n t u l or g a n i c în p o s e s i u n e a ţă r a n u l u i . î ş i b a t e j o c d e m u s c a l i s u b n a s u l lo r.

Ro s e t t i n u . sun t toate a se atrib ui ideilor şi treb ui n ţ elo r nes ă n ă toas e şi disp r o p o r ţ i o n a t e. are să sub vină ac ţ iunii şi reac ţ iu nii binef ă c ă toare a natu rii. încâ t s ă nu mai po a t ă fi o ar m ă de influe n ţă electo r al ă în mâinile guver n u l ui. O voim cu serioase şi am ă nu n ţ ite stu d ii. boala simplific ă rii mu ncii na ţ io n ale. cu pă strare a celor dou ă principii necesare în materie: liberta t e a tran s ac ţ i u n ii şi obligativitate a strict ă a îndeplinirii.i um b lă prin cap. Anul ce 'ncepe nu inspir ă mult ă speran ţă . boala fenea n ti s m u l u i. dar nu cum o voe ş te d. Se 'nc h e i e ş i d u p ă d a t i n a no a s t r ă cu zi u a d e as t ă zi u n ş ir de eve ni m e n t e m ă s u r a t e du p ă ap u neri ş i r ă s ă riri de soa re şi fixate în me m o r ia noa s t r ă cu cifrele acest ei m ă sur ă to ri. Dac ă privim regularita t e a feno m e n elo r lumii sid erale ş i o co m p a r ă m eu ne s t a t o r n i c i a so r ţ ii o m e n e ş t i .1 m a i p u t e m în d r e p t a . Stare a noa s t r ă n u de p i n d e de noi. De ş i ne d ă jm sea m a că via ţ a .. legi eter n e con d u c ş i socie t ăţ ile o me n e ş ti. ş i tot u ş i guver n u l se ocu p ă cu che s ti u ni care au me ni re a s ă agite opi nia public ă . Rosetti. care nu poat e tr ă i decâ t în conf o r m i t a t e cu legile lui în ă scu t e. Legi eter n e mi ş că univers ul de . ale carii pu t e r i mo r al e s'au sleit. Sun t e m mici pe un glob neîn se m n a t în univer s. ci un organis m.i sus ţ i ne.se pe carte. 1 Ian u a r i e. Articol de fo n d f ă r ă titl u p u blica t în Ti m p u l (VII) 1 8 8 3 . E p ă cat şi ne de m n ca 'n situ a ţ i a grav ă în care ne afl ă m. nu anun ţă mul t ă bucurie.. A. se vor co n vinge că stat ul omen e sc nu e rez ul ta t u l unui contract sinalag m a tic. Atunci se vor convinge tinerii că boala imigră rii str ă inilor. altcev a pe p ă m â n t .i ceva accid e n t a l. s t u d i i n d d a t i n e l e d r e p t e ş i vec h i ale ţă rii lo r ş i ale alt o r a . s ă mai juc ă m comedia luptelor lăuntrice. de ba r b a r i po s p ăiţi. Puind u .a se p u n e serio s pe carte şi pe mu n c ă . Şi. nu uit ă m pati mile care ne mi ş c ă . mi ş că universul deasu p r a capet elor noa s t r e.asu p r a noast r ă . dar inven t ă m mere u mijlo a c e ca s ă ne face m via ţ a grea ş i d u r e r o a s ă . o voim de bun ă credin ţă şi înte m e i a t ă ast f el. Popor ul nost r u este a ş eza t între furt u n a ce vine din ap u s spre a înt â m p i n a pe cea de r ă s ă rit. prec u m p u t e r e a gravita ţ i u n ii le face . intro d u se în ţ a r ă de min ţ i se mi d o c t e . ş i as t f el eveni m e n t e l e car e sg u d u e isto r i a su n t inevita bile ca şi eveni m e n t e l e în con s t el a ţ i a cer easc ă. po a t e vor deve n i reac ţ i o n a r i ca ş i n o i.îndoial ă din experien ţă c ă to t fan a ti s m u l no s t r u de ras ă se de sl ă n ţ u e a tunci şi că praful se alege din ghe ş eftarii şi patrio ţ ii de meserie cari .. pen t r u a com p e n s a prin ele darea ţă ran ului care . Şi fii n d c ă p e d . Cu to a t e ace s t e a p r e c um o lege etern ă .A r t ic o l n e r e p r o d u s înc ă în edi ţ iile lui Eminescu afar ă de aceea a clasicilor comenta ţ i. ci po p u la rit a t e a şi vrajba social ă . pro d u s de nat u r a intim ă şi de înclin ă rile unui pop o r şi că arta politică e ca arta medicului. Aşa dar înc ă odat ă : voim refor m a legii ţ ocmelelor. va fi de t e r m i n a t ă de al ţ ii. p o a t e se vo r co n vi n g e c ă u n p o p o r tâ n ă r nici n u e în s t a r e a fi al t cev a d e c â t r e a c ţ i o n a r şi că dem agogia şi rep u blica univer sal ă nu sun t dec ât se m n e de ma r a s m senil la o rass ă învechit ă în zile rele. mai ş tii?. ci acee a de . a m do ri ca tr e a b a co piilo r s ă i s ă n u fie a reali z a re p u b l ic a.1 servesc. se vor co nvi n g e c ă ma r e m u l t bin e a f o s t o d i n i o a r ă în ace a s t ă ţ a r ă ş i m a r e m u l t la larg u l lor ş i în dr a g ă voie tr ă ia u oa m e n ii înai n t e d e ep o c a ref o r m e l o r ş i înoi t u r i l o r. 18 8 3) La un an no u. C. nu să imp u n ă legi a priori un ui orga nis m . că ruia nu tocm elele. a m p u t e a cr e d e c ă al t c e v a se p e t r e c e în cer u r i.. E în suflet u l ome n e s c o ordi n e d e luc r u r i to t at â t d e fat a l ă ca ş i acei a di n lu m e a meca n i c ă .

e dinc o a c e voin ţă ş i ac ţ i u n e şi c ă or d i n u l m o r a l de lucr u r i e to t atâ t d e fa t al ca ş i acel al lu mii me c a n i c e .a pierdut în s ă t o c m a i în p r e z i u a a n u l u i no u p e b ă r b a t u l care reprezenta politica ei de ac ţ iune. r ă sb o a e cari sg u d u e o m e n i r e a . d a r c u t o a t e ace s t e a j în naivul lor chip de . ar scă dea de ş ert ăciu n e a car e es t e isvo r u l ur ei ş i al de s b i n ă ril o r. d o m n e ş t e ş i în ini m a o m u l u i. oricare noroc ul ră sboiul ui. Oricât de mici am fi pe acest glob atât de neîns emna t în univers.ge r m a n ă ş i a s e d a p e faţă înarm ă rile Rusiei. E d r e p t c ă cei vechi n'av e a u cuvân t de . dar sup u s e aceleia ş i necesit ăţ i. rezulta t ul evenimen telor va fi totu ş i stabilirea unei preipon d e r a n ţ e politice. Dac ă .1 mi ş că. determinante pe n t r u so a r t a no a s t r ă .ar a m e n i n ţ a cu ni mi cir e a to t a l ă . cu cât om ul câ ş tig ă convinge r e a des p r e nimic nicia lui şi despr e m ă rimea lui Dumne z e u. Oare în preziua unor evenimente. acela. Se ved e c ă acee a ş i nece s i t a t e ab s o l u t ă . Din n o u che s t i u n e a Orie n t u l u i sa u mai bine a împ ă r ţ irii împ ă r ăţ iei oto m a n e e obiect ul ce preocup ă lumea politică şi se poate ca eve nim e n t e l e din Egipet s ă fi fos t cel din t âi u sta di u al desf ăş ur ă rii chestiu nii. c ă cee a ce acolo ni se pr e z i n t ă ca mi ş ca r e. încât s ă poa t ă uita pati mele mici cari . de cât o clip ă în ete r n itate. de ş i p a r a atâ r n a d e d e c r e t u l u n u i in d ivi d . dup ă cons t ela ţ i u n e a împ rej u r ă rilor celor din ur m ă . min t e a lui va fi isbit ă cu atâ t a adâ n c ime de aces t mare pro ble m. Fran ţ a. am pu n e orosc o p u l anului ce vine. Cu toate acestea.se că nu numai nimic este. n u m u l t ă b uc u r i e n e .pe to a t e s ă pl u t e a s c ă cu re p e j u n e în ch a o s . In aces t conflict. In adev ă r dup ă înfrâ ng erea insu r ec ţ i u n ei. to ţ i astfel alte legi. s u n t cu t o a t e ace s t e i a to t at â t d e inevi t a b i l e ca ş i u n eve ni m e n t în co n s t e l a ţ i u n e a cer e a s c ă . guver n e a z ă oame nii şi societ ăţ ile. a încep u t a se dese m n a cu cla r i t a t e ali a n ţ a a u s t r o . ce s e va al e g e d e cei m i ci? Po p o r u l no s t r u mic es t e p u s toc m a i ca o m u c h e de de s p ă r ţ ir e înt r e fu r t u n a ce vine din ap u s pe n t r u a întâ m p i n a pe cea din ră s ă rit. ca r i s' a u . ci chiar mai pu ţ in decât nimic. de la care nu este nici abate r e. fac bin e oa m e n i i ce ne guvern ă de .a pune chestiu n e a revizuirii constit u ţ iei? Fac bine a pro p u n e exclude r e a din via ţ a publică a elementelor celor mai luminate ale po p o r u l u i .şi fata favebunt . nu credem ca moartea unui om.a vede a se ascu n d e a un adev ăr. De aceea vedem că marile evenime n t e istorice. mai greu de cuno sc u t. chiar d ac ă n u ne .a r fac e. nici excep ţ ie. Dar n u es t e as t f e l. mai pu ţ in însenin ă toa re decâ t o pic ă t u r ă în ocea n.a că rui an întreg de câteva sute de zile nu e m ă car un ceas pe n t r u an ul lui Nep t u n de şasezeci de mii de zile. oricât ă însemn ă tate suspe n siv ă ar avea pentru evenimen t e. s ă le poa t ă înl ă t u r a cu to t u l.a pun e orosco p u l şi de . p a r e c ă de mai nai n t e deter min a t.a judeca du p ă situ a ţ i u n e a apa r e n t ă a lumi nilo r ceea ce se va pe t r e c e o d i n i o a r ă p e p ă m â n t . pe care viitor ul îl indic ă cu cla r i t a t e .şi face via ţ a gre a ş i d u r e r o a s ă ! S'ar cre d e c ă cu cât cu n o ş ti n ţ el e înain t e a z ă . Oricare ar fi soar t a arm elo r. tot astfel evenime n t ele de pe p ă mân t se' n t â m l p l ă înt r ' u n ş ir. cât de multe mijloace nu inventea z ă oamenii spre a. nu m ul t ă spe r a n ţ ă ne . de vreme ce via ţ a omenirei întregi este ceva acciden t al şi trec ă tor pe coaja p ă m â n t u l u i.ar ins p i r a . că prec u m o con st ela ţ i u n e e dat ă cu necesita te. gata a fi privitoarea interesat ă la uria ş a ciocnire dint r e lumea slav ă şi cea germ a n ă . tot u ş i ce multe şi mari mizerii se petrec în atât de scur t timp. pururea fatal ă nou ă. oricât de în ţ eleapt ă va fi politica micului popo r. gata chiar a participa . că încredin ţ â n d u . car e dict e a z ă în m ec a n i s m u l or b al gravi t a ţ i u t n i i cer e ş ti.

d a r ş ti m b i n e c ă m u l t e a r e d e zi s. el s'a p r o p i e de mo n s t r u pe n t r u a . mu t înc ă ş i cu ochii închi ş i.se pe probab ilitate a evenime n t e lo r. inteligen ţ a pol itic ă a ace s t e i ţă ri ar a t ă u n e o r i se m n e d e co p il ă rie.- ... cu toat ă bă trâne ţ ea premat u r ă a nă ravurilor. întemein d u . ce bat la poar t a cet ăţ ii noa s t r e . Ca un sfinx. u n p o p o r s a jo a c e m i c a co m e d i e a lup t el o r sale dinl ă u n t r u . care e cara c t e r i s t i c pe n t r u epoc a de spoial ă în care tr ă im.Sfar si t . d a r e p ăc a t şi n u e d e m n c a a t u n c i . tragic ă poa t e a fizio n o m i ei lui. Fă r ă în d o i al ă cee a ce ar e s ă se' n t â m p l e se va 'n t â m p l a . împi n g e pe majo ri t a t e la pu n e r e a u n o r c h e s t i u n i c e n u p o t d e c â t s ă t u r b u r e ţ a r a ş i s ă accen t u e z e deo s e bi rile de inte re s ş i de par t id între oameni..o aceas ta. şi în loc de a fi p ă tr u n s de serio z i t atea adâ n c ă . prin supri m a r e a colegiului I? Nu numai că nu fac bine. Cu pă rere de ră u cat ă să constat ă m că. Cu toa t e aces t e a cur e n t u l fatal de înoit u r i.. c â n d t i m p u r i l e s u n t f o a r t e s e r i o a s e .d ov e d i t în t o ţ i ti m p i i a fi ş i cele mai patrio tice. juc ă riile n o a s t r e co n s t i t u ţ i o n a l e. dar chiar şeful acestui guvern a recu n o s c u t .. c ă cu m p l i t e s u n t e nig m e l e c e le v a r o s t i . că ci însu ş i tinde a la amânare reformelor. Iar Edip u l d e s t i n e l o r n o a s t r e se ui t ă în fa ţ a aces t u i sfinx.. c ă î n p r ă p a s t i e v a c ă d e a c e l t e n u va fi în sta r e s ă le de sl e ge.i r ă sp u n d e cu. s t ă a n u l vii t o r î n a i n t e a n o a s t r ă . ..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful