Metodologia predării-învăţării cunoştinţelor elementare în cadrul ariei curriculare "matematicã şi ştiinţe" a elevilor cu deficienţã mintalã.

Dificultatile intampinate de elevii cu deficientã de intelect in procesul invatarii cunostintelor elementare de aritmetica si geometrie. Explicarea cauzelor (psihologice) si alegerea demersului metodologic vizand depasirea dificultatilor in: insusirea numeratiei orale si a numeratiei scrise; efectuarea operatiilor aritmetice; rezolvarea unor probleme simple; utilizarea practica a unitatilor de masura (exercitii cu numere concrete); cunoasterea mediului inconjurator (natural, geografic si social). Locul , scopul si importanta predarii aritmeticii in scoala ajutatoare Scopul predarii acestui obiect in scoala ajutatoare este in primul rand de a asigura insusirea constienta si temeinica de catre elevii cu deficiente a unui volum de cunostinte si de deprinderi aritmetice echivalent in linii generale volumului insusit de elevii scolii generale in decurs de 4-5ani . In al doilea rand, aritmetica urmareste sa constituie la dezvoltarea psihica generala a copilului, sa contribuie la familiarizarea lor cu diferitele aspecte ale vietii cotidiene . Din punct de vedere instructiv , importanta predarii aritmeticii consta in faptul ca prin acest obiect de invatamant elevii isi insusesc un sir de cunostinte si-si formeaza priceperi si deprinderi cu caracter aritmetic foarte necesar in viata lor de toate zilele. Din punct de vedere educativ-corectiv, contribuie la dezvoltarea gandirii, a limbajului, a atentiei, a memoriei, a spiritului de observatie, la precizarea si largirea reprezentarilor elevilor . Din punct de vedere practic , la aritmetica , elevii primesc cunoastinte ce-si gasesc aplicarea in viata cotidiana si isi formeaza deprinderi absolut necesare pentru munca din atelierele scolii si pentru munca lor ulterioara din productie. In acest scop, sunt deosebit de utile mai ales urmatoarele forme de activitate: calculul oral, rezolvarea problemelor, studiul unitatilor de masura, materialul de geometrie intuitiva, exercitiile practice de cumparaturi, vanzari, masurari, cantariri, orientari in spatiu si in timp, exercitiile de cunoastere a preturilor cuventite . Dificultatile intampinate de deficientul mintal in insusirea cunostintelor aritmetice pot fi grupate in doua categorii: 1. Deficientele de ordin general sunt urmatoarele: a) Dificultati determinate de nedezvoltarea si tulburarea proceselor de gandire: slaba dezvoltare a gandirii logice, capacitatea scazuta de abstractizare si generalizare, posibilitatile reduse ale acestor elevi de a realiza comparari, analize si sinteze, diferentieri. Datorita deficientelor amintite elevii intarziat mintali inteleg cu greu numeratia, continutul si componenta numerelor si despre raporturile intre marimi,isi insusesc cu greu operatiile aritmetice, procedeele de calcul si diferitele notiuni aritmetice. Cele mai mari greutati intampina in intelegerea si rezolvarea problemelor si in insusirea

c)Dificultati determinate de nedezvoltarea si deficientele mai mult sau mai putin accentuate a celorlalte procese psihice a memoriei. a posibilitatilor elevilor de a-si forma reprezentari. si ale altor trasaturi ale personalitatii lor Unii elevi intarziati mintal intampina greutati in invatarea aritmeticii si datorita unor deficiente individuale: defecte de vorbire. Aceste fenomene apar insa in cazuri rare. folosirea catorva variante de materiale didactice pentru fiecare notiune sau cunoastinta noua. b)Dificultati determinate de slaba dezvoltarea a vorbirii. dar si pentru precizarea si largirea reprezentarilor. se semnaleaza uneori si asa numitele cazuri de acalculie . materialele didactice sa fie adecvate nivelului dezvoltarii elevilor si etapei de scolarizare. . Printre greutatile intampinate la aritmetica de catre D. au capacitate redusa de a percepe corect si de a-si forma reprezentari clare si precise .diferitelor reguli. concluzii definitii sau formule. a atentiei voluntare. Materialul didactic trebuie sa fie usor de manuit. care se manifesta la aritmetica prin capacitatea scazuta a elevilor de a intelege continutul problemelor. hipoacuzie. 2. tulburari de conduita. acestea implicand in mai mare masura procesele de generalizare si abstractizare. materialul didactic va deveni tot mai schematic .M. Particularitati specifice ale predarii aritmeticii la deficientul mintal 1 Profesorul trebuie sa cunoasca particularitatile elevilor 2. De exemplu: din cauza slabelor posibilitati de a-si forma reprezentari spatiale corecte. in prima etapa. sa acorde o deosebita atentie municii individuale 3. tulburari de motricitate. dar care manifesta o imposibilitate de insusire a cunostintelor de aritmetica . prin saracia vocabularului . manifesta posibilitati scazute de a se concentra in mod voluntar si pe o anumita durata in directia ceruta . Dificultati determinate de particularitatile dezvoltarii elevilor din punct de vedere afectiv-voluntar. materialul didactic va servi nu numai pentru insusirea notiunilor aritmetice. materialul de aritmetica . se remarca greutati serioase in insusirea cunostintelor de geometrie. La clasele mici. Deficientii mintal memoreza si retin cu greu si numai dupa multe repetari. precum si in activitatile practice. a posibilitatilor de percepere. pentru formarea unei atitudini afective pozitive. corectitudine si coerenta in exprimare. prin capacitatea lor scazuta de a se exprima. sa foloseasca pe scara larga pricipiul intuitiei In folosirea materialului didactic la aritmetica trebuie sa se respecte urmatoarele criterii: A. B. pentru stimularea interesului fata de aritmetica. Treptat. Aici se incadreaza elevii care obtin rezultate relativ bune in insusirea cunostintelor celorlalte obiecte de invatamant. prin lipsa de claritate. la clasele mari. instabilitate psihica si motrica. Acesta permite ca generalizarile sa se realizeze pe baza desprinderii elementelor comune si astfel ele sa devina mai inteligibile pentru elevi.

precum si analiza lui din punctul de vedere al scopului propus. 8 .In cadrul fixarii si recapitularii cunostintelor o deosebita importanta se va acorda organizarii muncii independente a elevilor. se impune cu necesitate varierea continutului lectiilor. O alta cerinta e transmiterea cunostintelor in concordanta cu preocuparile elevilor. prin varierea exercitiilor si a problemelor. 9. dat in mana fiecarui elev. precum si aprecierii lor in raport cu deficientele dezvoltarii elevilor si cu greutatile pe care acestia le intampina. la intervale scurte de timp a materialului parcurs. pentru aritmetica: felul lor. asezarea lor. 4. pe grupe de elevi sau chiar pentru fiecare elev in parte. 6. 5. in scopul formarii deprinderilor de calcul independent. -Materialul didactic la aritmetica nu trebuie folosit excesiv si in permanenta . cu activitatile lor zilnice.demonstrativ pentru intreaga clasa. precum si cu cerintele instruirii in diferite etape de scolarizare. 7. aspectul lor exterior etc. -Foarte important pentru stimularea interesului pentru colectionarea si confectionarea materialului didactic. O alta cerinta e repetarea multipla si in forme variate. De exemplu e util sa se opuna frecvent exercitiile cu termeni reversibili in cadrul operatiilor aritmetice . sau cele cu termeni asemanatori: 2+3=5 3+2=5 5-2=3 5-3=2 raport de . Foarte important pentru insusirea corecta a notiunilor ariitmetice e folosirea frecventa a compararilor intre elementele asemanatoare si a opunereii acestor elemente. in raport cu posibilitatile de manuire ale materialului. ci trebuie treptat inlaturat pe masura fixarii cunoastintelor de catre elevi. in mod individual. -Materialul didactic in predarea aritmeticii. diferentiate in posibilitatile lor . aceste procedee ajutand la desprinderea esentialului . In scopul inlatrurarii tendintei de invatare mecanica si a stereotipiei in invatarea materialului de aritmetica. precum si a procedeelor didactice utilizate. Este foarte necesar sa se acorde importanta deosebita si verificarii sistematice si temeinice a cunostintelor de aritmetica . Numarul optim de materiale didactice ce pot fi folosite intr-o lectie de comunicare de noi cunoastinte e de minimum 2 si maximum 4. -se impune adesea individualizarea materialului concret dat in mana elevilor. Lucrarile pentru munca independenta se pot da sub doua forme: a) a unei lucrari de control. -materialul didactic trebuie sa asigure perceperea lui concreta si clara. aceeasi pentru intreaga clasa b) sub forma de lucrari individuale.Materialele didactice prezentate in scopul realizarii unei generalizari aritmetice trebuie sa difere intre ele in privinta aspectelor nesentiale. poate fi folosit in 2 moduri: in mod frontal .

carlige. cateva. Intr-o lectie se pot da una . dreapta -stanga. completari de lacune. -Notiuni despre marimea obiectelor : m ic-mare .doua notiuni aritmetice. Pentru stimularea interesului fata de aritmetica e necesar a-i face pe elevi constienti de importanta practica a insusirii cunostintelor. demonstratia. inmultirea si impartirea . aranjari intr-o anumita ordine. -Notiuni despre forma obiectelor : rotund . de sortare. linii. mai greu -mai usor. aproape -departe . de grupare sau scriere unui semn pe caietul de aritmetica. 10. etc. mai mare-mai mic. lat-ingust . -Notiuni despre cantitatea obiectelor: mult-putin . conturari. munca cu manualul. -Notiuni de timp : dimineata . hasurari. Opunerea repetata a operatiilor aritmetice inverese ajuta elevul sa-si insuseasca mai temeinic cunostintele. patrat . pe caietul de aritmetica. dreptunghi. exercitiul. . ziua . ovale. sortari de obiecte pe grupe. legatura care usureaza retinerea mai fidela a materialului . conversatia. potriviri dupa asemanari. E potrivit astfel sa fie asociate notiuni perechi sau opuse. mult-nimic.m seara. stanga-dreapta. jumatati de ovale. Trebuie organizate si plimbari in natura. Aceste activitati sunt: desenari. lung-scurt. sus-jos .La fel se dovedeste utila fixarea concomitenta a exercitiilor privind operatiile inverse: adunarea si scaderea . Explicatia trebuie sa conduca gandirea elevilor spre descoperire . de exemplu notiunile : sus -jpos. -Notiuni despre greutatea obiectelor : greu-usor . triunghi . in scopul formarii si precizarii la elevi a primelor notiuni aritmetice si a dezvoltarii lor motrice. Metodele predarii aritmeticii Metodele principale: explicatia. noaptea . Ca activitate scrisa se realizeaza scrierea elementelor componente ale cifrelor: puncte. egal . sa stabileasca o legatura logica intre termeni si rezultatul operatiei. mare-mic . modelari. Metodica predarii numeratiei si a operatiilor aritmetice cu numere naturale A . exercitii de comparari si diferentieri ale diferitelor materiale concrete sau ilustratii. Se pot organiza activitati atractive si interesante.Perioada premergatoare predarii primelor numere Principalele notiuni pe care trebuie sa le primeasca elevul in acesta perioada sunt: -notiuni de orientare in spatiu : aici -acolo . iar in continuare se mai realizeaza un exercitiu practic manual: cu material didactic.

Comunicarea cunostintelor Profesorul arata desenul cu forma rotunda. Obiectele de forma rotunda si patrata . Se controleaza cum au lucrat copii. cerandu-se copiilor sa spuna denumirea obiectelor si forma lor ( minge rotunda . explicatia . conversatia .formele rotund si patrat B. Elevii lucreaza. cerc rotund ).Un exemplu de plan de lectie din perioada pregatitoare Subiectul lectiei: A.activitatea manuala : conturare si colorare in interiorul contururilor scopul lectiei : familiarizarea elevilor cu notiunile " rotund" si "patrat" .Ce forma e aceasta ? Se prezinta apoi cateva obiecte rotunde. Metode : demonstratia . patrat . V. cerand catorva elevi sa arate si sa denumeasca formele invatate: rotund. Profesorul arata apoi desenul cu forma de patrat si anunta : -Copii aceasta forma se numeste patrat . se controleaza si se corecteaza individual lucrarilor elevilor. cautati si voi in cutiile voastre forma rotunda.Dezvoltarea abilitatii manuale a elevilor . Se face pregatirea pentru scris . Fixare -Ridicati toti desenul de forma rotunda! Ce forma ati aratat? .Ridicati toti desenul de forma patrata ! Ce forma ati aratat? . care se impart elevilor) . Se cere repetarea denumirii de catre elevi. exercitiul . . Dezvoltarea atentiei si a spiritului de observatie. Ce forma este aceasta ? Se prezinta plansa cu diferite forme geometrice. Se cere elevilor sa recunoasca forme rotunde in clasa . mar rotund . Plansa cu desenele diferitelor forme . apoi sa spuna alte obiecte cunoascute de aceeasi forma . apoi le vor colora in interior. Material didactioc : formele respective decupate in carton de format mic si mare ( cele de format mic se pun in cutii individuale . Desfasurarea lectiei IV. Se explica modul de lucru: vor contura pe margine formele de pe banca.

sesizeaza greu diferentele si mai ales asemanarile dintre obiecte si fenomene studiate . Profesorii din scoala speciala nu pot considera ca o notiune este insusita atunci cand elevul o utilizeaza sub aspectul unor sabloane verbale . De o importanta mare in formarea conceptului de numar este insusirea prealabila a unor termeni cantitativi: mult. in functie de criterii diferite . . care constituie baza operatiilor mai complexe ale gandirii este o sarcina importanta in scoala speciala. ci fiidca notiunile "inceput". de stabilire a diferentelor dintre obiecte din ce in ce mai asemanatoare si a asemanarilor dintre obiecte din ce in ce mai deosebite. La predarea diferitelor obiecte de invatamant este necesar sa se asigure insusirea temeinica a unor notiuni de baza . in cadrul diferitelor discipline.m: -cand li se cere sa numere ( cu sau fara sprijin pe obiecte) incapand de la 1. de asemenea. iar mai tarziu de a numara " din ochi" fara a parcurge fiecare unitate in parte . Educarea capacitatii de analiza si sinteza. putin . "mijloc".Ce lucruri au forma rotunda ? Dar patrata? Notiunea de numar la DM De obicei. cuvantului nu sunt suficient de clare . Astfel copilul indica la intamplare pozitia unui sunet in cuvant. -cand li se cere sa numere invers. Profesorul trebuie sa aiba in vedere ca d. aceste procedee de fixare si de verificare a numeratiei nu sunt suficiente . ci de la un numar dat. utile exercitii de clasificare a anumitor obiecte sau fenomene.m.. sunt utile exercitii sistematice. "sfarsit" . La copiii d. In acest scop. Un nivel superior este atins atunci cand copilul este capabil sa reproduca in sens invers sirul cifrelor invatate . mai putin. -cand li se cere sa spuna este inainte sau dupa un numar dat. Dificultati intampinate de d. O autentica asimilare a notiunii de numar exista atunci cand copilul este capabil sa desprinda relatiile existente in seria numerica . asimilarea numeratiei ( in limitele 1-10 sau 1-20) se verifica prin posibilitatea copilului de a indica un sir de obiecte in succesiunea cifrelor denumite .m.-Ce forme ati invatat azi ? . Sunt. m. De exemplu: -insusirea citirii -uneori d. mai mult . intampina dificultati nu din cauza incapacitatii de a realiza analiza fonetica.

ca actiune mintala. adaptate ..orice achizitie matematica trebuie realizata ca pe o achizitie insotita de cuvant. 3.. In acest proces se vor produce transformari semnificative sub raport cognitiv.operatia presupunand o cautare.se va remarca conceptualizarea operatiei copilul face abstractie de concret .procesul de transpunere in plan mintal a operatiei de adunare (verbalizare). dar si a gandirii lor proiectarea activitatii didactice individualizate. in planul actiunii materiale ( sub forma miscarii externe ). obiectuala. in planul limbajului extern -procesul isi pierde aspectul concret. clopotel).a generalizat operatia si prin exercitiu se produce AUTOMATIZAREA OPERATIEI. 2. Exemplu: cat trebuie adaugat la . . punctul de plecare il constituie actiunea externa.. .interventie directa ce va fi exprimata prin simbolul corespunzator. In formarea unei operatii aritmetice.dobandirea unei anumite structuri matematice trebuie sa fie rezultatul unor actiuni concrete cu obiecte. . . exemplu: ADUNAREA (conceptul de adunare) 1. imagini. prin deplasarea unei multimi de obiecte la una la alta -copilul le va cosidera impreunate. Conditii: . etapa de abstractizare – scrierea si citirea operatiei pe care deja am dedus-o. in planul intern . operatia se traduce prin actiunea efectiva .? Pentru a obtine .? 3. Invatarea sensului operatiei parcurge 3 etape: 1...copilul trebuie sa beneficieze de o experienta concreta variata.Exemplu: Prima etapa: exercitii pe material static ( indica cu un creion). 2. se renunta la manipularea obiectelor . A doua etapa : folosim stimuli succesivi ( batai din palme.situatiile de invatare trebuie sa favorizeze dezvoltarea experientei cognitive a copilului. -copilul adauga la primul termen al 2-lea termen verbalizand ( 3 si cu 1 fac 4) .. Aceasta schema trebuie transpusa didactic printr-o metodologie adecvata particularitatilor de varsta.

atunci cand se concretizeaza in forme specifice de tulburari ca: acalculia sau discalculia. Aceste cauze se divid in doua: cauze nespecifice si specifice . Disgrafia motorie ca forma de apraxie motorie se manifesta in conditiile acalculiei in diverse forme: -cifre scrise prea mari . cazuri de acalculie pura in care copiii sunt incapabili sa compare doua numere. -intr-o incapacitate de a stabili planul calcului care-l efectueaza. Agrafia cifrelor este destul de rara. -in necunoasterea sensului in care trebuie manipulate cifrele in operatiile aritmetice.stanga se extinde si in lumea exterioara. Acalculia se refera la incapacitatea de a indeplini operatiile aritmetice simple. Studiile demonstreaza experimental legatura dintre miscarile mainilor si achizitia numarului si numeratiei. sau din ce in ce mai mici sau mai mari.. dar nu pot citi un numar format din doua sau trei cifre. sa spua de exemplu care dintre numerele 3 si 7 este cel mai mare. . O prima caracteristica se refera la incapacitatea de a recunoaste degetele si de a le utiliza separat. A doua caracteristica este incapacitatea de a distinge dreapta de stanga de a indica diferitele parti ale corpului si situarea lor reciproca. Dificienta mintala apare in aceste cazuri ca o cauza nespecifica determinativa a numeroaselor dificultati scolare.m. Studiile consacrate acalculiei sunt efectuate de neurologi si psihiatri. constituie inca o problema neelucidata sub aspect pedagogic. Exista si o alexie a cifrelor in care copii cu handicap calculeaza corect mintal.incapacitatea de a-si da seama de valoarea pozitiei cifrelor in citire sau scriere. A treia caracteristica se refera la : . Acalculia . psihiologic. care nu pot socoti nici chiar cu ajutorul degetelor sau nu pot evalua doua cantitati dispuse pe lungimi diferite. Se intalnesc in cazul copiilor cu tulburari mintale.tulburare grava de calcul.dobandirea reprezentarilor conceptuale sa decurga din actiunea asupra obiectelor pentru a favoriza reversibilitatea si interiorizarea operatiilor aritmetice. intalnim tulburarea functiei de calcul. In cazul copiilor cu d. si chiar neurologic. in lectura si calcul. Aceasta dezorganizare dreapta . altele mici. disgrafia cifrelor in schimb apare mai frecvent in scrierea numarului si a simbolurilor. Dificultatile de calcul pot avea si cauze specifice.

mintal). a calculului aritmetic. marime. -ideea de cantitate nu este asimilata. fie din cauza omiterii unor elemente componente ale cifrelor. 32-23 -simple mazgalituri -cifre scrise incomplet Discalculia de tip spatial-adica imposibilitatea de a efectua operatii aritmetice. in asimilarea calculului . facand apel la degete sau la alt material ajutator. fie prin neperceperea corecta a obiectelor.se refera la dificultati pe care le intampina copilul. . Discalculia inglobeaza toate dificultatile ce se refera la achizitia conceptului de numar. -nu poate realiza descompunerea unui numar in componentele sale.nu are notiunea de ordine. daca i se cere insa sa mai adauge un deget si sa spuna cate degete a ridicat. fie prin asezarea pozitionala gresita a cifrelor in numar. fie prin aparitia fenomenului de inversiuni (figuri simple). Toate aceste dificultati de achizitie exista de la inceputul elaborarii functiei de calcul si persista mult peste nivelul de scolarizare la care se presupune ca trebuie insusit. Aceste dificultati exista din cea mai fragila varsta: in gradinita copilul achizitioneaza primele numere concrete cu intarziere.matematice la nivelul activitatilor preoperatorii si la cele operatorii propriu-zise. Copilul afectat de discalculie apeleaza la materialul concret o perioada mult mai lunga decat cea obisnuita si chiar in concentrul 1-10. fie in copieri incorecte. Discalculia . apoi cu multa greutate depaseste aspectul conctret al numarului si ajunge cu greu la posibilitatea de abstractizare a valorilor numerale . Tabloul dificultatilor de achizitie a numarului. in ciuda existentei unor tehnici de calcul. . imaginilor. dar nu poate spune cate degete sunt decat prin renumararea degetelor unul cate unul. -omisiunea cifrelor . Exemplu: daca se cere copiluluii sa arate trei degete. -dificultati in organizarea spatiala. copilul ridica cel de-al patrulea deget. -inversarea cifrelor izolate de tipul 6-9 .-nerespectarea planului orizontal. copilul le numara ridicand pe rand degetele. calculul rationamentului este extrem de variat: -dificultati in invatarea structurilor logico . In cazul acestor copii se identifica agnoza digitala deoarece se realizeaza cu dificultate acordul dintre nivelul percep. nu intelege de exmplu ca 8 este mai mare decat 3. in special in scrierea numerelor cu 2 sau mai multe cifre.tiv al numarului si numararea motorie. precum si a rationamentului matematic (acesta se poate manifesta la copii normali si la def.

favorizeaza inhibitia si chiar panica. Nu numai miscarea degetelor este un corolar al achizitiilor si consolidarii numarului si numeratiei. pentru a realiza aceasta adunare el apeleaza la mecanismul primitiv de numarare manuala. alaturi de numar si operatiile aritmetice constituie premizele elaborarii cadrului gandirii. Cu timpul copilul nu mai reface aceasta renumarare si stabileste corespondenta intre perceptia cantyitativa si numararea glabala. In acest moment se realizeaza si se consolideaza notiunea de numar ( "n" numar). Dificultatea de a invata sa vorbeasca si sa citeasca coincide adesea cu o mare inabilitate de a intelege numeratia si operatiile de calcul . in matematica apare o dificultate in plus pentru ca directia de derulare este de la dreapt la stanga cat si de la stanga la drepta .Gestul manual. Exemplu: 342647 . timp. In discalculie se apeleaza la acest mecanism de numarare manuala pentru a castiga notiunea de numar . In momentul cand copilul este pus sa adune 4 obiecte cu alte 2 obiecte. De la stanga la dreapta in scrierea si citirea numerelor incepand cu clasa si ordinul cel mai mare si in asezarea numerelor in operatiile efectuate in scris. Tulburarile de calcul Raporturile dintre diferentele de organizare spatio-temporale si tulburarea de calcul prezinta interes stiintific si practic prin faptul ca notiunile de spatiul. ci insusi propriul corp joaca un rol deosebit. Al doilea aspect care releva si mai pregnant rolul aspectului motor in formarea conceptului de numar este ca discalculia este asociata cu tulburarea de gnozie digitala si de proxie constructiva. miscarea de numarare cu ajutorul degetelor. mai ales cand intervin operatii cu mai multi termeni . unele apar frecvent erori in asezarea ordinelor de acelasi fel unele sub altele. constituie maniere de integrare si consolidare a aspectului perceptiv al numarului. Fata de invatarea citit-scrisului. referinta la degete. De la dreapta la stanga in descompunerea numerelor pe clase si ordin . de a verbaliza cu usurinta si de a stabili corespondenta verbala. intelegere a vocabularului matematic sau a textului problemei. Discalculia se caracterizeraza si prin dificultatea de retinere. Lipsa corespondentei intre conceptul verbal si perceptiv motor ca ceva frecvent in discalculie si de aceea in practica scolara nu trebuie sa ne inselam de aparenta manifestata de acestia. mai mult decat cele de citit-scris. Dificultati de calcul.

. __ 2 __ *Compararea a doua lungimi din care una este dreapta si alta curba.stanga. a numeratiei si calculului. mintal declara ca ele sunt la fel. dreptunghiului. evocare inspirata din viata practica: ex nr. Vocabularul matematic al def. lund in consideratie ca punctele de plecare si sosire sunt identice . elipsei. in afara. recunoastere figurilor geometrice si reproducerea lor grafica se realizeaza cu dificultate.la mijloc. in fata-in spate. Numarul. Dificultatile in realizarea cercului. sus-jos.7 _ _ _ 6_ _ 7 _ 8_ -urmeaza dupa 6 -se afla inaintea lui 8 -este situat intre 6 si 8 *exercitii cu sageti *Exercitii cu completari de numere __ __ __ 8 __ 9 __ __ 3 __ __ __ __ *Lant de operatori Inaintea lui 5 dupa 5 *Incercuiti vecinii *Spune vecinii nr. Achizitia numarului trebuie sa se bazeze pe succesiunea temporala. neacoperind in totalitate semnificatia adecvata. intre . in cele mai multe cazuri.degetele de la o mana etc. fazele de calcul de adunare . *Nr. succesor-predecesor (dreapta -stanga). rezolvarii de probleme.Invatarea notiunilor spatiale: dreapata . dreapta -stanga. Numarul in cazul def. reprezinta o simpla asociatie. triunghiului si tulburarile de organizare temporala se reflecta in procesul de invatare a unor elemente de matematica la nivelul numarului. inainte-inapoi. Ele concura la invatarea conceptului de numar. Perceperea. precum si in desfasurarea tehnicilor de calcul.inauntru trebuie sa ocupe un loc important in matematica destinata deficienei mintale . mintal nu are valoare de simbol. Ex: se foloseste pentru stabilirea unui numar pe scara valorica. rombului.5 . def. mintal este in general mai redus iar intelegerea lui are un caracter partial.scadere presupun orientarea sus-jos. numeratiei .

Cercetarile demonstreaza caracterul limitat al intelegerii conceptului de numar si a conceptelor matematice in general. Abilitatile aritmetice formeaza un ansamblu de priceperi. iar calculul nu trebuie considerat un scop in sine. o discontinuitate sau chiar o simpla continuitate liniara in care expresiile matematice si calculul sa exprime actiune si operatiile logicomatematice concrete care formeaza scheletul abilitatilor aritmetice specifice si generale. constituie problema fundamentala a metodologiei aritmeticii destinata deficientilor mintal. cautari. numeratiei. ei trebuie sa apara in mod natural din viata activa a scolii. mintal. permanent. . Operatiile matematice trebuie sa se efectueze in ordinea : -operatii pe multimi -operatii pe simboluri . Acest mod de organizare a invatarii va inlatura in parte multe din dificultatile care survin in achizitia numarului.). ci ca un mijloc de structurare a gandirii prin cucerirea si organizarea materiei. mintal realizeaza corect operatia matematica 5-2 deoarece el asociaza aceasta operatie cu cuvantul "luat" sau cu gestul "a lua" folosit de catre profesor . in viata sa. Neintelegerea simbolurilor matematice duce in mod direct la esecul operational. Pentru formarea structurilor perceptiv-motrice este necesar sa se dezvolte o suita de abilitate. grafice ( desene) -operatii simboluri ( abstracte) ( +. sub o forma sau alta..Def. "_" cu "=". calculului. prezent in toate palierele invatarii. mintal in confuzie sau neintelegerea simbolurilor "+" .. ce decurg din actiunea directa cu obiectele . cu "*". Numarul nu trebuie sa-l primeasca copilul din afara. Intre etapa de formare a abilitatilor matematice si cea de calcul propriu-zis nu trebuie sa existe o ruptura. Procesul de formare a achizitiilor aritmetice este un proces continuu. explorand potentialul senzorial si perceptiv al def. indemanari. * . fiind considerat ca un obiectiv major al activitatii de invatare a matematicii. Apare la def. aptitudini. Formarea competentei de calcul aritmetic al copilul cu DM Formarea si dezvoltarea abilitatilor matematice in etapa de calcul. el trebuie sa-l descopere in propria sa activitate. calculul nu trebuie sa vina din exterior. "+" cu "_" .

-abilitatea de identificare a obiectelor . Def. multimilor.numar este obligatoriu in masura in care numarul este conceput ca o proprietate a multimii. clasarea. rezultata dintr-un act de cunoastere complexa. selecta. asociere a obiectelor in perechi. Conceptul de numar este o constructie mintala. formarea grupurilor de obiecte. separare dintr-o multime a unor obiecte dupa anumite criterii.multime . dar mai important ne conduce la descoperirea interdependentei care exista intre doua multimi. dimensiune). ordonarea. mintal parcurge un intreg traseu pana sa ajunga sa determine sinteza. Manipularea obiectelor nu este suficienta pentru formarea conceptului de numar.-abilitatea de a tria. Nu se poate incepe achizitia numarului fara a prezenta aceasta abilitate de triere. calitativa. Traseul obiect . relatia de ordine. formarea perechilor. seriere. clasare. -activitatea de grupare. Schemele ne sunt de folos la numarare . . Etape: gruparea obiectelor. Notiunea de pereche ne sugereaza numarul 2. forma. serierea. jetoane de diverse culori. care este numarul. selectare. folosind in loc de cercuri. -abilitatea de apreciere globala. cantitativa.concept de numar: //// //// 8 /// /// 6 / 1 = 9 / / / 3 =9 Pe baza schemei copilul poate invata usor "geografia numarului". a multimilor dupa anumite criterii (culoare. Fiecare numar se obtine pe baza aceleasi legi si anume adaugarea unei unitati la numarul precedent.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful