Predare-învăţare citit- scris în viziune integrată la clasa I, uitlizând metoda fonetică analiticosintetică Predarea limbii române în învăţământul

preuniversitar urmăreşte înţelegerea de către elevi a bogăţiei limbii materne şi folosirea corectă a ei în relaţiile cu oamenii. Întelegerea limbii este în funcţie de cunoaşterea compartimentelor principale ale ei: vocabularul, fonetica, ortografia, ortoepia, gramatica. Studiul limbii române la clasa I se desfăşoară în doua etape: - etapa prealfabetară - etapa alfabetară - (etapa postalfabetară se realizeazăîn clasa aII-a) Etapa prealfabetară începe la începutul lunii octombrie, când se încheie evaluarea predictivă şi se finalizează la începerea literelor. În etapa prealfabetară elevii se pregătesc să abordeze studiul literelor. Pentru aceasta, c.d. trebuie să se asigure că ei pronunţă corect cuvintele uzuale şi să sesizeze toate sunetele dintr-un cuvânt. Pronunţia corectă a cuvintelor asigură formarea deprinderilor de citire corectă şi de scriere corectă. În general, elevul citeşte un cuvânt aşa cum este obişnuit să-l pronunţe şi scrie un cuvânt aşa cum şi-l dictează. Înainte de a face exerciţii de corectare a citirii şi scrierii, c.d. trebuie să verifice pronunţia cuvântului. În perioada prealfabetară se insistă asupra pronunţiei corecte a unor sunete care în anumite combinaţii sunt susceptibile de a fi pronunţate greşit, cum ar fi: r, l, s, z. Abecedarele oferă pagini întregi cu imagini ce trebuie folosite pentru asigurarea pronunţiei corecte a cuvintelor care conţin aceste sunete. Ca să se pronunţe corect un cuvânt, elevul trebuie să sesizeze toate sunetele care îl compun. Acest proces se numeşte formarea auzului fonematic. Exerciţiile care se desfăşoară pentru formarea auzului fonematic trebuie să îndeplinească anumite condiţii: -să ţină seama de particularităţile fonetice ale limbii (nu se folosesc cuvinte care se scriu într-un fel şi se pronunţă în alt fel (ex.: cuvinte ce conţin sunetul x-cs sau gz); Folosirea metodei fonetice analitico- sintetică: 1. se porneşte de la propoziţie, se numără (identifică) cuvintele, se despart cuvintele în silabe şi silabele în sunete. Cuvintele folosite trebuie cunoscute de elevi, să fie formate din 2-3 silabe , fără aglomerări de consoane. Elevii sesisează greu sunetele în cuvintele monosilabice. În perioada prealfabetară nu se rezolvă toate problemele referitoare la formarea deprinderilor de pronunţie corectă şi a auzului fonematic, aşa că exerciţiile de tipul celor menţionate mai sus se desfăşoară şi în perioada alfabetară. În etapa dinaintea studierii alfabetului, elevul este pregătit şi pentru abordarea scrierii literelor şi a cuvintelor. El învaţă să mânuiască instrumentul de scris şi să folosească suportul pe care scrie. De asemenea, elevul scrie elementele componente ale literelor: linii, bastonaşe, cârlige, etc. Prin aceste exercitii, elevii învaţă să respecte unele reguli care vizează scrierea: poziţia corectă la scris, mânuirea creionului cu cele trei degete, mişcarea mâinilor din încheietură, nu cu întreg braţul, evitarea scrierii crispate prin strângerea exagerată a creionului şi mişcarea întregului corp. În clasă, preponderentă este activitatea cu diverse materiale şi jucării. Se au în vedere dezvoltarea perspicacităţii şi a rapidităţii gândirii, a creativităţii, formarea deprinderilor de activitate în grup şi independent, formarea deprinderilor de a acţiona ordonat. La sfârşitul etapei prealfabetare, învăţătorii evaluează nivelul realizării următoarelor obiective: - să pronunţe corect cuvintele uzuale; - să sesizeze sunetele din cuvinte cunoscute formate din 2-3 silabe, fără aglomerări de consoane, fără diftongi sau triftongi; - să folosească corect instrumentul şi suportul de scris - să scrie semnele grafice care compun litere - să formuleze propoziţii - să susţină un dialog scurt (3-4 replici) Dacă cei mai mulţi elevi ai clasei realizează aceste obiective, se poate trece la perioada alfabetară.

ceea ce denotă că metoda trebuie să fie şi analitico-sintetică. cuvânt şi propoziţie. .redarea conţinutului textului cu ajutorul întrebărilor. iar. . în primul rând. efort care îi conduce spre conştientizarea activităţii de învăţare. conducerea discuţiilor în aşa fel încât să se asigure pronunţia corectă a cuvintelor noi care se vor întâlni în coloanele de cuvinte şi în text. mulaje. după care să se parcurgă drumul invers. respectiv cuvintele. cărţi). Scrisul se realizează. Prin urmare. . . a sunetelor respective.stabilirea locului cuvintelor în propoziţie şi separarea cuvântului în care se află sunetul nou.separarea sunetului nou.citirea model. .desprinderea propoziţiei în care se află un cuvânt ce conţine sunetul nou. Separarea cuvintelor din vorbire reprezintă un element indispensabil citirii şi scrierii.conversaţia de încheiere (exerciţii de dezvoltare a exprimării). ca orice deprindere. diapozitive. permite învingerea unor dificultăţi şi prevenirea unor greşeli care constau fie în scriere legată a unor cuvinte. în general din particularităţile psihologice ale începătorilor în ceea ce priveşte cititul şi scrisul. ilustraţii din manual sau alte surse. că trebuie să se pornească de la desprinderea unei propoziţii din vorbire. aproape exact. substituiri sau adăugiri de litere ca urmare a nediferenţierii în vorbire. . . inversiuni. Metoda fonetică analitico-sintetică presupune o strânsă legatură între procesul însuşirii citirii şi cel al scrierii. prin aplicarea în practică a unor cunoştinţe care constau în reguli tehnice şi grafice. stabilirea metodei folosite în scopul familiarizării elevilor cu cititul şi scrisul nu se face în mod arbitrar. în părţile lor componente. în ritmul clasei. analitico-sintetică presupune o participare activă şi conştientă a elevilor la lecţie. utilizând exclusiv metoda fonetică analitico-sintetică. . Sursele de cunoştinţe care urmează să fie aplicate în practica scrisului sunt oferite de modelele semnelor grafice respective. Etapele lecţiei de scriere pot fi: . pe de altă parte. cu pronunţarea. pe de o parte.intuirea literei de mână (stabilirea elementelor componente). cuvinte şi propoziţii.citirea integrală sau povestirea. să se realizeze delimitarea cuvintelor în silabe şi apoi fiecare silabă în sunete. Metoda pe care o folosim în familiarizarea elevilor cu citit -scrisul trebuie să ţină seama. .jocuri pentru descoperirea sunetului nou în diferite cuvinte. însoţite de explicaţiile învăţătorului. până la nivelul sunetelor.citirea textului în şoaptă şi cu voce. deci metoda trebuie să fie fonetică. de faptul că scrierea concordă. . ca urmare a nediferenţierii acestora. .citirea selectivă sau pe roluri. fie în omisiuni. Analiza şi sinteza elementelor fonetice care compun cuvintele şi propoziţiile cer un efort intelectual din partea elevilor. Metoda fonetică.despărţirea cuvântului în silabe şi descoperirea sunetelor ce compun fiecare silabă. prin aceasta dovedind superioritatea faţă de vechile metode de predare. . în cazul nostru propoziţia. din particularităţile limbii române (limbă fonetică). reviste. fotografii. .desfăşurarea unei scurte convorbiri în vederea înţelegerii textului.compuneri de cuvinte cu ajutorul alfabetarului. Acestă metodă prezintă următoarele etape: . . de la sunet la silabă. în vederea familiarizării elevilor cu cititul şi scrisul.. . A analiza înseamnă a împărţi un întreg. de către învăţător. .intuirea literei de tipar corespunzătoare sunetului (litera este semnul scris al sunetului). .citirea textului de către elevi. să scrie litere. iar sinteza este operaţia inversă. . a coloanelor de cuvinte şi a textului.citirea coloanelor de cuvinte în şoaptă şi cu voce tare (pe silabe şi integral). reunire a acestor părţi în întregul lor.exemplificări de cuvinte care conţin sunetul nou aflat în poziţii diferite (pronunţia sunetului nou). etc.Etapa alfabetară În această etapă elevul învaţă să citească. . Alegerea metodei are la bază raţiuni desprinse. . precum şi din particularităţile psihologice ale copiilor de 6-7 ani. de îmbinare. Folosirea metodei fonetice analitico-sintetice.convorbiri pe baza ilustraţiei din manual.recunoaşterea literei în abecedar şi în diferite surse (ziare. Însuşirea literelor de mână şi formarea deprinderilor de scriere se face paralel cu însuşirea literelor de tipar.desfăşurarea unei conversaţii după diferite suporturi.

în interiorul sau la sfârşitul cuvântului): lac. . vom lua un caz particular : sunetul şi literele l (mic de tipar). Se comunică elevilor că vor învăţa literele de tipar l şi L.exerciţii pregătitoare pentru sriere.C.scrierea literei de trei ori.Se fac comparaţii cu alte litere învăţate.Se recunosc noile litere pe o planşă sau pe un afiş ( identificarea este însoţită de pronunţia lor cu voce tare).scrierea cuvintelor. individual.Se înteabă apoi “ Care este ultimul cuvânt?” ( cal) “Ce sunet se aude la sfârşitul cuvântului cal?” (l ). îl rosteşte clar: vârful limbii lipit de cerul gurii. din care se extrage propoziţia care conţine cuvântul cu sunetul nou. . .exerciţii de scriere a literei un rând intreg. . în apropierea dinţilor.Se arată literele de l şi L de tipar.verificarea scrierii. urmărind etapele procesului învăţării sunetului şi literei respective.” După cum se constată.scrierea model a literei pe tablă. cu explicarea fiecărei mişcări a mâinii. . se face comparaţie între litera mică şi litera mare. mal etc. al doilea. cu explicarea fiecărei mişcări a mâinii. se intuiesc. a) copierea cuvintelor după modelul scris pe tablă. . până la maxim 3 rânduri.Se dau exemple de cuvinte care conţin sunetul învăţat (la începutul. . (delimitarea sunetelor în silabă) . . cretă colorată ________________________________________ . al patrulea cuvânt?( analiza) . vale. Predarea disciplinei Limba şi literatura română în viziune integrată presupune alternarea etapelor menţionate mai sus. ceilalţi exersează împreună cu învăţătoarea. . .. utilizând creioane colorate. se recunosc literele în alfabetar. se arată din ce elemente sunt formate.” CD: “ Ce este ce ai spus tu?” E: “ Aceasta este o propoziţie.d. L (mare de tipar).elevii care au scris corect mai scriu trei litere. . . pe bancă(cu creion). (delimitarea cuvintelor) _________ (delimitarea silabelor din cuvinte) .Se pronunţă cu toată clasa. . un elev va răspunde: “ Acesta este un cal.Se repetă propoziţia în cor. .scrierea propoziţiilor.scrierea literei în aer. după o structură fixă. . gura uşor întredeschisă. . .Se rosteşte propoziţia în întregime ( sinteza) . apoi de către câţiva elevi. este vorba de separarea propoziţiei din vorbire. după care se analizează: Câte cuvinte are propoziţia? (patru cuvinte) Care sunt în ordine: primul. c) dictarea sau scrierea din memorie a cuvintelor.Se discută imaginea din abecedar . Această secvenţă poate fi realizată şi pe baza unei scurte povestiri. . al treilea. .Se compun cuvinte cu ajutorul alfabetarului decupat (ex: Laura.scrierea literei pe tablă de către elevi. EXEMPLIFICAREA UTILIZĂRII METODEI FONETICE ANALITICO-SINTETICE: Pentru cunoaşterea modului concret în care se derulează etapele procesului de învăţare a unui sunet nou şi literei corespunzătoare. (notarea propoziţiei) ______________ _________ _____ _________ . .Se prezintă elevilor o planşă care înfăţişază un cal şi se pune întrebarea: “ Ce este acesta?” . In paralel cu analiza verbală se realizează şi schema grafică.Sunt puşi elevii să-l rostească individual şi se fac aprecierile de rigoare. pe podul palmei.pentru a reaminti scrierea cu majuscule) . S-a parcurs deci etapa : separarea şi studierea sunetului nou. dar nu lipită de aceştia. b) transcrierea cu litere de mână a cuvintelor după un model scris cu litere de tipar.

. . care se întrepătrund şi care dau configuraţia întregii strategii educaţionale folosite.Se citesc propoziţiile selectiv (propoziţia în care se arată unde se află Nelu). demonstraţia fiind însoţită de explicaţii verbale care constau în prezentarea în ansamblu a literei. după care tot “demonstrativ”se folosesc litere ale alfabetului decupat cu ajutorul cărora se compun cuvinte. deoarece acestea se vor constitui. În cazul învăţării unui sunet nou şi a literei corespunzatoare.litera l mic de mână (se porneşte de la jumătatea liniei de jos a rândului . Laura ). cum se scoate un sunet.Scrierea propoziţiilor (se insistă asupra scrierii cu majusculă la început de propoziţie. Se arată modelul literei realizat integral. folosirea semnelor de punctuaţie şi respectarea spaţiului dintre cuvinte). pe mici planşe. Drumul înapoi spre cuvântul. . Nelu). în aceeaşi manieră se citesc coloanele de cuvinte din abecedar. în care fără a renunţa total la conversaţie.Scriera model pe tablă. pentru ei. dar şi demonstraţia care este mult mai amplă. prin marcarea părţilor componente. dar şi al scrisului. facem bucla mare pe jumătatea spaţiului dintre liniile oblice până la linia punctată a suprarândului şi ne întoarcem pe linia oblică continuăm cu bastonaşul cu întorsătura spre dreapta jos). similar cu cel prezentat.Scrierea literei l mic de mână de către elevi pe tablă. cum trebuie perceput auditiv. pe bancă. . cum apare pronunţia şi percepţia auditivă a lui în cuvinte diferite este necesară o demonstraţie cât se poate de clară. . în cele din urma în deprinderi care sunt de neconceput fără efectuarea unor exerciţii sistematice. în care aceştia din urmă ajung să “descopere”.. “Ne jucăm cu degeţelele” etc. conversaţia angajează un sistem determinat de interacţiuni verbale învăţător-elevi.Se scriu propoziţii la lafabetar (ex: Nelu are un cal. Însuşirea literelor de mână şi formarea deprinderilor de scriere se face paralel cu însuşirea literelor de tipar. . respectiv.Se poartă o discuţie referitoare la conţinul textului din abecedar ( Cine este Nelu? Ce are el? ) . Exerciţiul este la fel de uzitat în procesul învăţării cititului. Pentru a arăta copiilor cum se pronunţă un sunet nou. se parcurge apelând din nou la conversaţie. De data aceasta “demonstraţia” constă doar în descrierea literei respective. conversaţia. în aer. specifică procesului de predare-învăţare a limbii române la clasa I poate fi considerată într-un fel un complex de metode şi procedee. care de data aceasta este limitată la un numar mai mic de întrebări şi răspunsuri. cu voce tare).Dictare sau scriere din memorie a cuvintelor (ex:lan. se face apel la un anume fel de demonstraţie. că vorbirea este alcătuită din cuvinte care la rândul lor sunt constituite din unităţi mai mici care “se rostesc printr-o singură deschidere a gurii” şi în sfârşit se ajunge la sunet.Intuirea literei de mână l ( bucla mare. Alin. cu ajutorul organului fonator. propoziţia de la care s-a pornit. După “demonstrarea” modului de pronunţie a sunetului respectiv şi după recunoaşterea acestuia “se arată” modelul grafic al sunetului (litera de tipar). pe tablă. În situaţia care ne interesează îndeosebi cu prilejul analizei şi sintezei fonetice. Metoda fonetică analitico-sintetică. Este cazul să ne oprim asupra acestui punct. iar în continuare. în linii mari. analitico-sintetică presupune o strânsă legătură între procesul însuşirii citirii şi cel al scrierii. apoi a fiecărui element grafic în parte cu precizarea tuturor regulilor grafice corespunzătoare. . luna.Jocuri de încălzire a mâinii (“Mişcă vântul frunzele”.Se citesc literele de tipar . prin compararea cu alte litere. Învăţarea unei litere de mână implică. bastonaş cu întorsătura în jos) .Scrierea cuvintelor (legarea literei noi de celelalte litere învăţate ex: cal. selectiv ( cuvântul care arată nume de băiat). .Se citesc independent coloanele de cuvinte din abecedar ( lac. Nelu. în podul palmei cu explicarea fiecărei mişcări a mâinii. demersul didactic este. Metoda fonetică. mal) .Se citesc propoziţiile din manual ( independent. .se insistă asupra scrierii cu majusculă la început de propoziţie) .).Scrierea literei l mic de mână pe caiet şi verificarea scrierii. deci sinteza. . Metodele cele mai frecvent folosite în procesul predării-învăţării scrisului sunt cele ce se încadrează în grupa metodelor de comunicare.

LITERELE SE SCRIU.ETAPELE UNEI LECŢII DE PREDARE SUNET-LITERĂ. SE VĂD! Intuirea ilustraţiei Citirea grupului de cuvinte Intuirea literei de mână Scrierea în caiet a literei de mână Scrierea cuvintelor . ÎN VIZIUNE INTEGRATĂ Abordarea integrată a citirii şi scrierii presupune parcurgerea următoarelor etape: Lectia I Lectia II Citirea textului Scrierea propoziţiilor Exerciţii de dezvoltare a exprimării şi de scriere Alegerea propoziţiei Stabilirea locului cuvântului în propoziţie Despărţirea cuvântului în silabe Pronunţia sunetului nou Prezentarea literei de tipar. SE CITESC. CA SEMN SCRIS AL SUNETULUI SUNTELE SE AUD SI SE SPUN. 90 MINUTE.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful