.1

l

Introducere

conflict care existl in conqtiinfa noastrb I este cel dintre ceea ce suntem qi ceea ce ne dorim s6 fim. De fapt, esenfa experien{ei umane este dualitatea. Mafa gi moartea, binele .qi r6ul, speranla qi resemnarea coexistl in tofi oamenii qi se manifest[ in toate aspectele vietii noastre. Dacd nu am experimenta teama, nu am putea cunoagte curajul. DacE nu ne-am confrunta cu necinstea, nu am putea recunoaqte onestitatea. $i totuqi, marea majoritate a oamenilor igi contesti propria naturi dualist6. AtAt timp cAt triim cu prezumfia c[ suntem o fiin{I unitari care dispune de o gami limitatd de calitdli umane, merit5 si ne punem intrebarea de ce nu suntem mai satisflcufi de viafa noastri actuali. De ce avem acces la atdt de mult6 intelepciune, dar nu avem tlria gi curajul de a ne pune in aplicare cele mai bune intenfii qi de a face alegeri inspirate? $i ceea ce este mai important, de ce continulm si ac(ion5m in detrimentul sistemului nostru de valori gi al principiilor in care credem? Convingerea mea este c[ rispunsul la intreblrile de mai sus are leg[tur5 cu sinele nostru intunecat, cunoscut in psihologie qi sub numele de sinele din umbrl

[rincipalul

Introducere

Introducere

(sau umbra, pur $i simplu), care con{ine in sine intreaga noastrl putere nerevendicatl qi de care nu suntem congtienJi deoarece nu ne cunoaqtem suficient de bine propria viuli. in acest loc la care nu ne-am fi gdndit niciodatr existr cheia care poate debloca intreaga noastrl putere, fericirea qi capacitatea noastrI de a ne trli deschis visele. Noi am fost condiliona(i de mici sI ne temem de latura umbritr a viefii noastre qi de natura noastri necunoscutd. ori de cdte ori ne surprindem un gand intunecat sau un comportament pe care il considerim inacceptabil, noi o lulm la fugI, refugiindu-ne din nou in bdrlogul nostru. Speriati, ne ascundem aici, rugdndu_ne qi sper6nJcI gAndul sau comportamentul respectiv vor dispdrea de la sine. De ce proced[m astfel? Deoarece ne temem ci oricAt de mult am incerca, nu vom putea scipa niciodatl de aceastl parte intunecat5-a fiinfei noastre. Degi toat6 lumea iqi ignorl sau igi reprim[ latura intunecat[, rearitatea este cd evitarea umbrei nu face dec0t s6 ii amplifice acesteia puterea. Negarea ei nu conduce dec6t la qi mai mult6 suferinfd, Ia qi mai mul_ te regrete gi la qi mai multd resemnare. Daci refuzdm si ne asumdm responsabilitatea qi sI extragem in(elepciunea ascunsl sub suprafa{a minlii noastre congtiente, umbra va prelua controlul asupra noastrd qi se va dezl[nfui nestinghe_ rit6, frcdnd ce va dori cu noi. Acesta este efectul umbrei. Sub inciden(a lui, latura noastrd intunecatr ia decizii in locul nostru, ripindu-ne astfel dreptul de a face alegeri congtiente legate de alimentele pe care Ie consumim, de banii pe care ii cheltuim, de dependenfele noastre etc. Umbra ne incitl sd ac{iondm in moduri la care nu ne_am fi gAndit niciodatl gi ne risipeqte energia vitall prin obiceiurile noastre proaste gi prin comportamentele noastre repetitive. Ea ne impiedicd si

manifestlm aga cum am dori, sI ne afigdm deschis adev6rul lduntric Ai sd trlim o viala autentic6. Noi nu ne vom putea elibera niciodati de comportamentele care ne pot face r[u at0t timp cdt nu ne vom accepta propria dualitate. Atdt timp cit nu vom recunoaqte gi nu vom deveni conqtien{i de tot ceea ce suntem, efectul umbrei va continua si ne orbeascd gi str ne controleze viafa. , Efectul umbrei poate fi vizut pretutindeni. El este practic omniprezent, putdnd fi recunoscut in toate aspectele viefii noastre. Citim despre el pe Internet. il vedem la gtirile de sear6, dar qi la prietenii nogtri, la membrii familiei noastre sau la strdinii de pe strad5. Dar cel mai semniflcativ este faptul c[ il recunoaqtem in gdndurile noastre, in comportamentele gi in interacliunile noastre cu ceilalli oameni. Din plcate, noi ne temem cd dacd vom proiecta lumina congtiintei asupra acestui intuneric ne vom simfi ruqina(i, sau chiar mai rdu, ctr vom tr[i cogmarul vie(ii noastre. G6ndul la ce am putea descoperi in interiorul nostru ne sperie, aqa ci preferim s[ ne ingroplm capul in nisip ca stru[ii gi refuzim si ne confruntEm cu latura noastrl umbrit6. Cartea de fap pornegte de la premisa cE adevdrul este riltul. Ea prezintd acest adev[r din trei perspective diferite, care i1i pot schimba pentru totdeauna via[a. Acest adevlr este ctr dacd te confrun(i cu conqtiinfa ta din umbri se va petrece Gxact opusul lucrurilor de care te temi. in loc de ruqine, vei simli compasiune. in loc de stdnjeneald, vei dobdndi ouraj. in loc de limitare, vei trli o stare de libertate. Dacd nu este confruntat[, umbra r[m6ne o cutie a Pandorei plinl cu secrete care - ne temem noi - ar putea distruge tot ceea de iubim gi preluim in via[6. in realitate, dacl am deschide Cutia, am descoperi ci ceea ce se afl6 in interiorul ei are
ne

E
Introducere Introducere

puterea de a ne modifica pentru totdeauna viala in bine. in primul rdnd, am scipa de iluzia cd umbra ne poate invada in totalitate qi am incepe s6 vedem viafa intr-o luminI nour. Compasiunea pe care am sim{i-o fafn de noi inqine ne-ar reaprinde increderea in sine qi curajul, iar acest lucru ne-ar face s[ ne deschidem inimile fafd de cei din jurur nostru. Puterea pe care am desc[tuga-o ne-ar ajuta si dizolvlm teama
care ne-a finut at6t de mult timp ?n loc ne-ar determina si Ai ne avdntlm cu curaj inainte, citre implinirea potenfialului nostru suprem. Departe de a se dovedi insplimdntltoare, imbrifiqarea umbrei ne-ar permite si redevenim integri, s6 ne reglsim identitatea real[, sI ne asumlm din nou puterea personal5, si ne desc6tug[m pasiunea qi si ne indeplinim visele.

umbrei (aspectul nostru care divide) se va dovedi astfel
clarificatoare qi vindecltoare. in partea a II-a voi prezenta personal o perspectivi asupra modului in care se nagte umbra in fiecare dintre noi, perspectivd labaza clreia sti experienla mea de 15 ani in care am finut cursuri qi seminare pe acest subiect in intreaga lume. Voi insista astfel asupra rolului umbrei in via{a noastrd de zi cu zi, dar gi asupra manierei in care ne putem asuma din nou puterea qi strllucirea naturii noastre autentice. in partea a III-a, Marianne Williamson ne prezinti o explorare provocatoare a conexiunii care existi intre umbri qi sufletul nostru. Renumiti ca maestru spiritual la nivel internafional, Marianne ne ia practic de m6nd qi ne c6lluzegte ca un ghid experimentat pe terenul accidentat al bitiliei dintre iubire qi team6. Toti cei trei autori au ani de experienf5 in domeniul predirii acestui subiect, motiv pentru care sperl cI il vor clarifica o dati pentru totdeauna. AtAt timp c6t nu vom contracara fo4a umbrei noastre gi nu ii vom integra in{elepciunea, aceasta va continua si faci ravagii in via{a noastr6. Atat timp cit nu ne recunoaqtem propria vulnerabilitate gi propriile comportamente greqite, noi ne sabotim singuri succesul atunci cdnd suntem pe punctul de a face un salt calitativ intr-un domeniu al vie{ii noastre personale sau profesionale. in astfel de cazuri,umbra invinge intotdeauna. Ori de cdte ori le vorbim copiilor noqtri cu o mdnie dispropor[ionati, cea care se manifesti prin noi este umbra. Ori de cdte ori ii inqelSm pe cei dragi, umbra are de cAqtigat. Ori de cdte ori refuzdm s[ ne acceptdm natura real6, umbra noastri devine mai puternici. AtAt timp cdt nu proiectim lumina sinelui nostru real asupra intunericului

La baza c6tii de fald a stat dorinfa celor trei autori
de a clarifica latura pozitivd a umbrei, care poate schimba pentru totdeauna viafa noastrl in bine. tn paginile care vor urrna, vom prezenta tofi trei subiectul din perspectiva noastr6 unici, de maeqtri. Intenfia noastr[ este de a prezenta o viziune nou5, mult mai ampl[, legati de maniera in care a apdrut umbra in fiecare dintre noi, dar mai ales de ceea ce putem face fiecare pentru a descoperi darurile adeviratei noastre naturi. Promisiunea noastrr este ci dupr ce vei termina de citit aceast[ carte, nu te vei mai g6ndi niciodatI la umbra ta ca pdnd acum. in partea I, Deepak Chopra oferl o perspectivi ugor de ?nfeles asupra naturii noastre dualiste qi o cale de revenire la natura noastr6 unitari. Un veritabil pionier al concepturui ,,minte-corp", Chopra a transformat milioane de viefi prin inv5fiturile sale. Abordarea lui holistici referitoare la natura
10

lt

Introducere Introducere
,fli

impulsurilor noastre umane, noi ddm ap6la moar[ umbrei noastre. PdnE cdnd nu ne vom accepta aqa cum suntem in realitate, efectul umbrei va continua s[ aibi puterea de a ne impiedica sI fim fericifi. Dacd nu este recunoscut[, umbra noastrd ne impiedicE sI fim integri 9i sd ne ducem la bun sf6rgit planurile, determindndu-ne si ne trdim doar pe jumltate viafa. Speran{a celor trei autori este de a aduce aceasti umbri in lumin6. Nu credem cI a existat niciodati un moment mai bun in acest scop, clci trdim intr-o epocl in care din ce in ce mai mulli oameni incep s[ se trezeascS 9i si in{eleag[ lucrurile care pdni nu demult pireau extrem de dificil de explicat sau de realizat. Lucrul cu umbra descris in aceastl carte nu este un simplu proces psihologic sau intelectual, ci o solutie pentru toate problemele noastre r[mase nerezolvate. El reprezinti o cllEtorie care i1i va putea schimba pentru totdeauna via{a qi care transcende orice teorie psihologici, intrucit nu se referS la latura cunoscuti a personalitetii, ci la cea intunecatd. FdrI aducerea in lumind a acestei laturi nimeni nu va putea trii vreodat[ o via[6 plenar[. Citind aceast[ carte, vei in(elege ci niciun om nu este mai bun sau mai r5u numai pentru c[ are o piele de o culoare diferitl, o educa(ie diferiti, o alti orientare sexuald sau un trecut mai neobignuit. Nu existi niciun om in aceast[ lume care s[ nu aib[ o umbr6. Dacd
este luati in serios qi in(eleas6, aceasta poate da naqtere unei noi realitfii, unui nou mod de a ne privi pe noi inqine, de a

Jh

s, Y

,,
'&,

intr-adevir' ea este ,,partenerul nostru de antrenament'o' qi ne oponentul din noi inqine, care ne expune greqelile nostru ascute astfel talentele. Umbra este antrenorul personal gi ghidul care ne invaf[ sd ne descoperim

ce adevirata m6re(ie. Umbra nu reprezint6 o probleml ci un trebuie rezolyatil sau un duqman ce trebuie invins, sol fertil care trebuie cultivat. Dac6 vom s[pa in solul lui bogat, vom descoperi aici semin{ele spirituale ale individualitltii care am vrea sd devenim' Speranla noastrl qtim cel sincerl este c[ vei face aceast[ calltorie, c6ci noi mai bine ce te aqteapt6 la capdtul ei'

Debbie Ford

ne creqte copiii, de a ne trata partenerii, de a interac{iona cu ceilalli membri ai comunitElii r$bstre, dar qi cu celelalte na[iuni (la nivel global). Eu cred cu convingere c6 umbra este unul din cele mai mari daruri care ne stau la dispozilie. Carl Jung a numit-o

t2

Partea

I

IJmbra
Deepak Chopra

tuncicdnd oamenii aud vorbindu-se despre umbri sau despre latura intunecatl a personal it[1ii umane, aproape nimeni nu contestd existen(a ei. Practic, nu existl viafd care s[ nu fi fost afectati de mdnie sau de teamd. $tirile de la televizor prezintd, natura umand in ipostaza ei cea mai teribil[, uitdnd, din plcate, de latura pozitivi a acesteia. DacI suntem cinstili cu noi inqine, trebuie si recunoagtem insl c[ impulsurile intunecate sunt libere si hoin[reasc[ prin mintea noastr[ oricdnd doresc, iar pre(ul pe care il pldtim pentru a fi un om bun (aspira(ie pe care o au, in esen(6, to{i oamenii) oste finerea sub control a omului ,,riu" din interiorul nostru, care ar putea da totul peste cap. Faptul cI avem cu tofii o laturl intunecatl ii face pe unii oameni sd simt[ nevoia unei interven{ii, a unei terapii sau chiar a unei pastile, eventual a unei confesiuni in fala preotului sau a unei confruntdri cu propria noapte lntunecatl a sufletului. De indatd ce afld cI au o astfel de laturl intunecat5, to(i oamenii igi doresc sd scape de ea. Degi existl multe aspecte ale viefii in care o astfel de atitudine este corect[, cel al umbrei nu face parte dintre ele. Motivul pentru care umbra nu a putut fi rezolvat6 de atdtea mii de ani rlmdne inconjurat in mister. Noi ne propunem rtr dezvdluim acest mister, c[ci numai infelegerea ne poate
17

,( fL

Deepak Chopra

Umbra

ajuta sS,,rezolvem" problema umbrei noastre. Aga se face cd am imp6(it partea I a acestei c6rti in trei sec{iuni. in prima

dintre ele am cedat instinctului medicului din mine de a pune un diagnostic; in cea de-a doua voi oferi un remediu, iar in cea de-a treia le voi spune sincer pacienfilor care este prognoza pentru viitorul lor:
Ceafa iluziei Calea de iegire

O noui realitate, o noui putere

Prima secliune (diagnosticul) descrie maniera in care apare umbra in viafa noastr[. Spre deosebire de alli autori, personal cred cI umbra este o crea[ie a omului, nu o for[6 cosmicl sau un blestem universal. Secfiunea a doua (remediul) prezintn felul in care po(i diminua efectele puterii ascunse a umbrei in viafa ta de zi cu zi. in sfArgit, secfiunea a treia (prognoza) prezintd un viitor in care umbra nu mai exist[, qi nu vorbesc aici numai de via(a anumitor indivizi, ci de intreaga umanitate. Noi am creat impreun[ umbra care ne bdntuie la ora actualS. in pofida fricii noastre gi a refuzului de a recunoagte acest fapt, el reprezint[ insigi cheia transformlrii noastre. Daci nu am face impreun[ parte integrantd din problemS, nu am avea nicio speran{d de a o rezolya vreodat[.

stafii ale congtiin{ei noastre. A avea o umbrl nu reprezinti un defect, ci ceea ce ne face comple{i. Din pdcate, pulini oameni sunt dispugi si accepte acest adevdr. De c6te ori nu [i s-a int6mplat si incerci s[ ii spui cuiva cu bunl credin(d un adevbr despre el pentru ca acesta sI ili riposteze acid; ,,Nu mai face pe psihanalistul cu mineoo, sau ceva de acelaqi gen? Incongtientul li se pare oamenilor la fel de periculos ca qi profunzimile oceanului, c6ci este la fel de intunecat qi pare la fel de plin de monqtri invizibili. Practic, nu existi om care si nu pistreze in ad6ncurile conqtiin[ei sale rdmiqifele idealurilor sale sfEr6mate, care c6ndva i se plreau solu(ii ideale. Fiecare solufie prezintd o laturd a umbrei.
Dacd pornegti de la premisa cI teama, m6nia, anxietatea, violen{a gi alte astfel de aspecte ale umbrei sunt rezultatul unei posesiuni demoniace, solufia consti in purificarea persoanei posedate. Demonii pot fi scogiprin ritualuri, purificarea corpului, post negru gi alte austerit6li dificile. Acest concept nu este deloc unul primitiv gi depiqit. Milioane de oameni din intreaga lume continud sd creadd in el. Este imposibil sI deschizi vreo revistd ftrI s[ g[seqti in ea o noul metodd super-eficienti de purificare, o dieti care promite s5 tc scape de pofte sau un test pentru gdsirea partenerului ideal 9i pentru evitarea celor care nu [i se potrivesc. ,,Purific6-{i comportamentul" este versiunea modernd a puriflcirii de demoni care se practica in vechime. O altd explica{ie a umbrei este cea a rSului cosmic, care a fost dezl[nfuit asupra lumii. Solu[ia natural[ a acesteia este religia, ale cdrei ritualuri permit alinierea cu binele cosmic ln marea b6t[lie a acestuia cu rdul cosmic. Pentru milioane dc oameni, acest rlzboi este cdt se poate de real qi se extinde ln toate domeniile viefii lor, de la tentafia sexuald la avort,

CEATA rLAZtEr

Daci nu

ifi

pofi vedea propria umbr[, trebuie

sd

pornegti in cdutarea ei. Umbra se ascunde ruqinati in cele mai intunecate alei, in pasaje secrete qi in podurile pline cu

t8

l9

Deepak Chopra

Umbra

lipsit de Dumnezeu qi la declinul patriotismului. Diavolul sti la originea tuturor tipurilor de
nagterea ateismului suferin(e qi de p[cate umane. Singurul care are puterea de a-l invinge pe Satan qi de a ne mdntui este Dumnezeu (sau zeii). Din p[cate, este greu de spus daci religia chiar infringe umbra sau o face qi mai puternicI prin trezirea puternicelor sentimente de vinovi(ie qi de pdcat, de rugine gi de teaml in fala torturilor iadului care vor urma. Din fericire, aceste doui explica[ii ale laturii intunecate a omului, care au existat de cdnd lumea, nu mai sunt singurele noastre op{iuni la ora actual6, cdnd ne m6ndrim ci am scipat de superstifiile Evului Mediu. Oamenii ii pot intoarce astdzi spatele riului cosmic qi igi pot asuma responsabilitatea pentru ceea ce fac. Latura intunecat[ a omului este privit[ la ora actual[ ca o afec{iune, ca o ramuri a s5net6tii mentale. Numdrul tratamentelor qi remediilor oferite astlzi pentru comportamentele anormale este uriaq. Dependenfii sunt trimiqi in programe de recuperare, cei anxioqi gi deprimafi sunt trimiqi la psihiatru, iar cei care iqi pierd prea u$or cumpdtul particip[ la programe de control al m6niei. De ce rimdne totuqi umbra neinvinsd in pofida acestor explicalii, fiecare cu solufia ei? Deqi poate p6rea o perspectiv[ prea putin atrdgltoare, realitatea este c[ primul pas cStre rezolvarea problemei umbrei consti in recunoa$terea puterii acesteia. Natura umand include o laturi autodistructiv6. CAnd a vorbit pentru prima oari despre arhetipul umbrei, psihologul elve(ian Carl Jung a afirmat ci aceasta creeazd, o ceatl a iluziei care inconjoard sinele. Prinqi in capcana acestei cefi, noi evadlm din propriul nostru intuneric, oferindu-i astfel umbrei o putere din ce in ce mai mare asupra noastrS. Nu este niciun

la

secret c5 viziunea lui Jung asupra arhetipurilor a devenit excesiv de intelectual6 gi de complicati. Dupd pirereamea, puterea inc[pl(dnat6 a umbrei nu este deloc complexi. in timp ce scriam acest paragraf am fEcut o micl pauzi, in timpul cdreia am dat drumul la televizor. Am vlzut astfel un interviu luat cunoscutului miliardar Warren Buffett pe tema

ciclurilor economice ascendente Ei descendente. - Crede{i cd va exista un nou val de falimente, care va conduce la o recesiune de proportii? l-a intrebat reporterul pe Buffett. - Pot chiar garanta acest lucru, a rispuns Buffett. Reporterul a cldtinat din cap qi a intrebat: - De ce nu inv[(6m noi din lec{iile ultimei recesiuni?
lat6 unde ne-a condus l6comia. Buffett a zdmbit misterios : - Llcomia este de-a dreptul amuzantd pentru o vreme. Pulini oameni pot rezista. Oricdt de departe a ajuns

ii

umanitatea din alte puncte de vedere, realitatea este c5 din punct de vedere emo(ional ea nu s-a maturizat deloc. Oamenii au r6mas aceiaqi. Ca s5 sintetizlm, avem de-a face cu o umbrl 9i cu problemele pe care le pune ea. Din cauza cefii iluziei, noi nu inlelegem c[ impulsurile noastre negative sunt autodistructive. DimpotrivS, ele ni se par irezistibile, ba chiar amuzante. Aqa se explici de pildn imensa popularitate a filmelor caretrateaz6 subiectul r6zbun[rii, de la dramele lui Shakespeare qi pdnd la westernuri sau la filmele moderne. Ce poate fi mai distractiv dec6t sd ifi dezlSntui mdnia ascuns6, il i[i distrugi duqmanul qi sI pleci triumfrtor? Umbra iqi oxcrciti puterea asupra noastrl tocmai prin prezentarea ?ntunericul ui intr-o form[ de ghizatd, de umin6.
I

2t

Deepak Chopra

Umbro

Toate marile tradifii ale in{elepciunii care au existat pe Pdmdnt au prezentat aceastl dilem6 primordialS . Crea\ia are

s[ cred cI al doilea rlspuns este cel corect. Singura solufie
de durati a laturii intunecate a naturii umane este conqtiin[a

o laturd intunecatd. Distrugerea este inerentd naturii sale.
Moartea intrerupe viala. Degradarea secltuieqte vitalitatea. Riul gtie sI se prezinte intr-o manierd atrdgdtoare. in cele din urm6, ceala iluziei devine un loc chiar pl6cut. DacI incerci sd priveqti realitatea ?n fa(d, latura ei intunecatd (i se poate pdrea coplegitoare qi insuportabilS. $i totuqi, in orice om existd o fo(i opusi care poate contracara aceasti latur[. Din picate, falimentul solufiilor oferite pind in prezent ne impiedici sd sesizdm acest lucru. Cea{a iluziei ne orbeEte. Privind dezastrele gi ororile de la gtiri sau din filme, ne vine greu sI credem cd aceast[ fo(d chiar existi in noi, ci oamenii au avut dintotdeauna puterea de a glsi pacea, fericirea qi eliberarea de intuneric. Secretul rczidd, in cuv6ntul ,,conqtiinf5". Atunci cdnd aud aceastl solu{ie, mulli oameni reaclioneazd prin dezamdgire. Conqtiin{a li se pare o solu{ie de mult uzatd. Sunt at6tea decenii de c6nd tot auzim de ea, ?ncd din anii feminismului sau ai altor miqciri colective de eliberare. Congtiin{a superioar[ a fost fluturatdcastindard qi prezentatd ca o promisiune de foarte multe miqcdri spirituale. Aproape ci i{i vine sI arunci acest concept in tomberonul cu idealuri fr6nte, cici dincolo de toate incercdrile sincere de a eleva congtiin(a umanitilii, aceasta continul sd se confrunte astdzi mai mult ca oricdnd cu rizboaie, crime qi violen(e, la fel cum indivizii continud si se confrunte cu aceleagi temeri qi dureri. Am ajuns cu to{ii la o rlscruce de drumuri. Fie conqtiinta trebuie aruncatd la gunoi, al[turi de celelalte solu{ii care au dat greq, fie nu a fost folositd in mod corect. Personal, inclin
22
l
I

superioari. Greqitl este nu aceasti solu(ie, ci aplicarea ei. Existd nenumdrate modalitSli de a vindeca sufletul, la fel cum exist[ nenumdrate tratamente alternative pentru cancer. Nimeni nu are insl suficient timp qi suficienti energie pentru a le experimenta pe toate. Dacb doregti si ajungi la destinafia dorit[, este esenjial s[ o apuci pe o cale corect5. in acest scop este necesari insi o analizd mult mai completl a conceptului de umbr[. Daci ifi vei aborda superficial propria umbr[, aceasta va continua sd persiste, intruc6t ea nu reprezint[ un dugman la fel de ugor de in{eles precum o boald, un demon sau chiar rdul cosmic. Umbra reprezintdun aspect al realit[1ii absolut elementar, iar singura care se poate confrunta cu el este infelegerea perfecti.

ADEVARUL REALITATII UNICE
Primul pas citre infrdngerea umbrei const[ in renunfarea la orice idee referitoare la infrdngerea ei. Latura intunecatS a naturii umane se naqte tocmai din lupt5, din conflict qi din rlzboi. De indat6 ce incepi sI vorbegti despre ,,infrdngerea" ei, ai pierdut deja bit[lia. Ai cdzut in capcana dualitilii

binelui qi r[ului. Din aceasti perspective dual6, nimeni qi nimic nu poate pune caplt acestei dualit5li. Binele nu are qi nu va avea niciodati puterea de a invinge pentru totdeauna rEul. $tiu cI aceasti concluzie este greu de acceptat. in via{a ficc[ruia dintre noi au existat in trecut acfiuni de care ne cste ru$ine qi cu tofii ne confrunt[m in prezent cu impulsuri clrora le opunem rezistent[. Dovezile in aceasti direcfie
23

Deepak Chopra

Umbra

jurul nostru. Avem de-a face zilnic cu o violen![ extremd. Rizboaiele qi crimele devasteazi societ5ti intregi. Oamenii se roag5 dispera(i unei puteri
abundd pretutindeni in superioare pentru restaurarea luminii aspra intunericului. Cei mai realiqti au renunlat de mult sd mai spere in invingerea riului de cdtre latura pozitiv[ a oamenilor. Via{a lui Sigmund Freud, unul dintre cei mai realiqti g6nditori care s-au confruntat vreodatl cu psihicul uman, s-a apropiat de sfhrqit exact cind violenfa extreml a nazismului a devastat Europa. De aceea, savantul a ajuns la concluzia cd, civilizafia umand nu poate exista decdt cu un pref tragic. Noi trebuie sd ne reprim6m instinctele sllbatice qi atavice pentru a Ie putea controla. Oric6t de mari ar fi eforturile noastre in acest scop, ne vom confrunta cu numeroase egecuri. Lumea in care trdim este sfhqiatd de o violenfl colectiv[, la fel cum noi suntem

sfdqiafi de propria noastri violenfl personal[. Aceastd analizd, conduce la o resemnare teribili. ,,Eul cel bun" nu are nicio gans[ sd trliasci intr-o lume ordonatd, plini de pace gi de iubire, decdt dacd,,eul cel riu'o este incitugat qi intemni{at in intuneric. Realiqtii gtiu insi ci reprimarea este ceva r5u in sine. Dacd incerci sd ?fi reprimi mdnia, teama, insecuritatea, gelozia qi sexualitatea, umbra cdqtigd astfel mai multd energie gi devine mai puternic5. Ea poate distruge viata oricui. Slptdmdna trecutd am primit un telefon de la o femeie care avea o nevoie disperatI sI gdseasc[ un loc in care s[ fie in siguranf[. Soful ei abuziv era un alcoolic cronic. Cei doi au incercat sI rezolve ani la r6nd problema, dar dupS ce trecea printr-o perioad[ de luciditate birbatul cidea din nou prad6 viciului gi nu mai ieqea din befie pe perioade lungi,
24

fapt care il impiedica sI lucreze qi crea o veritabilS dramd in familia lui, l[sdndu-l cu un puternic sentiment de ruqine Btunci cdnd reugea s[ iasl din ele. Ultima oari dispdruse de acase timp de o siptimdnd, iar de aceasti dati remuqclrile sale nu au mai glsit ecou in inima so{iei sale, care dorea s[ il p[riseascd cu orice pref. in fala acestei decizii, reac]ia gotului a fot una de violen{[. El gi-a lovit sofia, care mi-a povestit cd acest lucru nu s-a mai int6mplat niciodat[ pAnS atunci. Pe l6ng[ frustrarea qi durerea ei, ea se temea acum pcntru propria ei siguranf5 Pe termen scurt, tot ce pofi face intr-o asemenea situa[ie oste se dai un sfat despre adlposturi qi despre grupurile de tprijin pentru femei, lucru pe care l-am gi frcut. DupI ce lm inchis ins[, m-am gAndit ce s-ar putea face pe termen lung. Dependen{ii care se intorc la viciul lor sunt un numitor comun in peisajul psihologic. Dupd plrerea mea, Ol reprezintd un exemplu extrem al unei situalii mult mai Itecvent intdlnite: cea a sinelui divizat. Din punctul de Vcdere al dependenliloq separa{ia dintre ,,eul cel bun" qi ,,eul ool rlu" nu mai poate fi rezolvatd,. in mod normal, tactica do lucru cu propria laturd intunecatl apare destul de ugor. Nu este deloc greu si i{i negi comportamentele negative, sd ulli de impulsurile tale nedemne, si ili ceri iertare pentru hptul c[ te-ai enervat gi si te ciieqti pentru faptele tale ttle. Dependenfii nu se mul{umesc insl cu astfel de solufii utoare. Impulsurile lor intunecate sunt mult mai dezldnluite fl nu pot fi controlate prin mecanismele obiqnuite. Chiar fl rccesul la pl6cerile obiqnuite le este negat. Demonii din lnteriorul lor Ie submineazd aceastd plScere qi le-o perturbi. El nu se simt fericili, iar mintea lor le reaminteqte incontinuu do sllbiciunea qi de rlutatea lor.
25

Deepak Chopra

Umbra

Si presupunem cA descrierea de mai sus este in linii mari corecti. Ei ii lipsesc totuqi cdteva ingrediente importante. De pildl, obiqnuin[a joacl un rol important in fenomenul dependenfei. La fel gi modificirile fizice ce se petrec tn interiorul creierului. Cei care folosesc substan{e chimice igi distrug astfel receptoriidin creier, qi implicitreac{iile normale la pldcere qi la durere. Pe de altiparte, aceste aspecte fizice ale dependenlei au fost foarte mult exagerate de-a lungul timpului. Dacd fenomenul dependen(ei ar fi ?n primul r6nd unul fizic, milioane de oameni nu ar bea alcool qi nu ar folosi droguri doar ocazional, nu ar devini vreodati dependenli de acestea qi nu gi-ar cauza prea mult riu pe termen lung. Deqi nu imi propun si atac subiectul controversat al cauzelor dependenfei, indrlznesc si afirm cE aceasta nu reprezintd o problemd izolatA, ci doar o alt[ expresie a umbrei. De aceea, noi nu putem trata o dependenfi fbr[ a aborda mai intdi umbra qi fdr6 a o dezarma. De vreme ce ne dorim cu totii sd facem acest lucru, imi propun sI revin la subiectul solului alcoolic care s-a ?ntors acasd dup[ o disparilie de o s6ptim6n6. Acest comportament reprezintd o expresie a umbrei, similar temperamentului violent, prejudec[1ilor rasiale, qovinismului sexual etc., chiar dacdla prima vedere acestea nu par sd fie legate in vreun fel intre ele. Aparent, un gef care practici hd4uirea sexuali nu manifesti acelaqi tip de comportament necontrolat ca o persoani care ii ur[qte suficient de mult pe homosexuali pentru a comite o criml. $i totuqi, umbra ne vorbeqte de un numitor comun. Ori de cite ori un aspect al sinelui este divizat qi etichetat drept r[u, ilicit, ruginos, vinovat sau greqit, umbra c6qtig6 putere. Nu conteazd dacd latura intunecat[ a naturii umane se exprim[ intr-o manierl foarte violentl sau intr-una mai
26

bl6nd6, toleratd de societate. Ceea ce conteazl
aceste exemple este cd o parte a sinelui a fost

in

toate

ruptl

de restul

ansamblului.

Odati separat, fragmentul considerat ,,rdu"

pierde

contactul cu nucleul central al sinelui, respectiv cu partea pe care o considerlm ,,bund" din cauz[ cd ni se pare lipsiti de 'violentS, de mdnie gi de teamI. Aceastl parte este sinele adult,

egoul care s-a adaptat la cerin{ele societifii qi ale celorlalli oameni. La fel ca noi to(i, qi soful alcoolic are un astfel de tine bun. Este chiar posibil ca acest sine sd fie mai bun gi mai acceptabil dec6t al multora dintre noi. Cu cAt i1i reprimi mai mult timp latura intunecatd, cu at6t mai uqor i[i este sd lli construiegti o personalitate mai bund gi mai luminoasi (dc unde qi surpriza vecinilor care afirm6 adeseori in fafa ochipelor de televiziune, dupd o crimd odioas[, cE ucigaqul rrplrea un om atdt de cumsecade"). Cdnd am vorbit cu ea la telefon, femeia mi-a spus ci rolul ei a fost de mai multe ori in diferite centre de reabilitare. Uncori, tratamentul a pirut sd dea rezultate pe o perioadi ffiai lungl de timp, dar chiar qi in timpul perioadelor lui do luciditate, birbatul respectiv a continuat sd se simtl mlzerabil, fiind in permanen{d speriat ci va cddea din nou pradl viciului. Oric6t de mult s-ar fi luptat insl cu tentafia, fini devreme sau mai tdrziu aceasta il prindea din nou in 5hearele ei. in timpul victoriilor sale temporare, umbra nu dlrp[rea, ci aqtepta liniqtitd s[ ii vin[ din nou rdndul. r Odat5, c6nd so{ul ei se afla intr-o perioadl de abstinen(I, hr transpirafiile sale nocturne qi delirul care il cuprinsese dpvcniser[ insuportabile, so{ia sa s-a dus la un medic qi l-a lmplorat si ii dea un medicament ca s[ ii aline simptomele.
27

Deepak Chopra

Umbra

Din p[cate, a nimerit peste un realist inc[p[]6nat, care a
refuzat-o, spunendu-i
:

-Lasd-l si se dea cu capul de perefi. Aceasta este singura speranfi pentru el. Dacd ii vei reduce cu ceva suferinfa, nu il
vei ajuta cu nimic. La prima vedere, acest sfat poate pirea de bun sim(, dar fenomenul datului cu capul de perefi este binecunoscut in cercurile dependen{ilor, fiind considerat extrem de riscant. Cdnd nu mai rezistd, umbra se poate dezlinfui prin cele mai extreme forme de autodistrugere. Practic nu existl limita pentru suferin{ele pe care le poate crea subconqtientul, iar oamenii sunt extrem de fragili. Dependentii qi tofi cei cdzu[i in mrejele umbrei sunt orbifi de cea(a iluziei. in interiorul acestei ce(i nu existd altceva decit pofta de a avea o dozi qi teroarea in fa{a gindului de a nu o primi. Atunci c6nd aceastl cil[torie periculoasd cltre fundul oceanului abisal reuqegte, motivul este risipirea ce!ii. Dependentul incepe s[ aibi ginduri cu adevdrat realiste, de genul: ,,Eu sunt mai mult dec6t dependen{a mea. Nu vreau s5 pierd totul din cauza ei. Teama poate fi depIqiti. A sosit timpul sd md las." in astfel de momente de claritate, puterea de vindecare este rezultatul luciditatii. Individul iese pentru o clipl din capcana comportamentului autodistructiv qi sesizeazd cAt de irafional este acesta. Atunci cAnd este lucid, sinele se adunl gi se percepe limpede, nu deformat. Tu nu ai decdt un singur sine. Acesta este adevdratul tdu eu, iar el transcende binele Si rdul. Atunci c6nd congtiin{a redevine unitarl, umbra igi pierde puterea. CAnd nu te mai consideri divizat, tot ceea ce vezi in toate direc{iile eqti tu insufi. Nu mai existl compartimente ascunse, pivni(e, celule de torturd sau pegteri in care si te
28

ascunzi. Conqtiin[a se percepe pe ea inslgi. Aceasta este funcfia ei de bazd, din care se vor naqte c6ndva, aga cum vom vedea, un nou sine qi chiar o lume nou[.

UMBRA COLECTIVA
Marea realizare a lui Jung nu a fost identificarea conceptului de umbrl, qi nici chiar teoria arhetipurilor pe
care a lansat-o. Principala lui descoperire a fost aceea c[ toate

l

fiinfele umane imp[rt[qesc acelaqi sine. intrebarea ,,Cine lunt eu?" depinde de intrebarea ,,Cine suntem noi?" Fiinfele umane sunt singurele creaturi care igi pot crea un sine. De hpt, ele chiar sunt obligate sd faci acest lucru, intruc6t el este 0€l care le permite sI aibl un punct de vedere personal qi o pcrspectivl unicd asupra lumii. F[rb un sine, creierul nostru rr fi bombardat de nenumlrate imagini senzoriale care nu ar lvca niciun sens pentru noi. Copiii mici nu au incl un sine, thotiv pentru care iqi petrec primiitrei ani cre6ndu-qi-1, adicd ttructurAndu-gi person alitdti gi preferinfe, temperamente gi lnterese. Orice maml poate depune m[rturie ci timpul in srrc copilul ei nu reprezintl dec6t o tabula rasa este minim, mu poate nu existl deloc. Noi nu intrlm in aceasti lume 0s rcceptori pasivi ai informafiilor exterioare, ci in calitate d€ ereatori dornici de manifestare. C6nd sinele individual, 0u nevoile, convingerile, impulsurile, dorin{ele, visele qi
temcrile sale devine perfect structurat, lumea din jur capdtd dlntr-odatd sens. ,,Eu gi al meu" nu existl decAt cu un singur rcop: de a ne conferi un statut personal ?n aceast[ lume. Agadar, noi avem cu to(ii un sine, qi suntem dispugi r! nc aplrim cu orice pre( dreptul lui de a exista. Crea{ia noostrl rlm6ne insd fragil6. Cu to(ii am trecut prin crrze
29

Deepak Chopra

Umbrq

l

existen(iale cum ar fi moartea unei persoane dragi sau vestea cd suferim de o boalS gravd. Astfel de crize care ne atac[ bundstarea ne atacd simultan simful sinelui. Dac6 i[i pierzi casa, banii sau consoarta, acest eveniment exterior transmite sinelui t6u fiori de indoialS qi de teami. in orice moment in care sim{i ci lumea in care trlieqti se destraml, ceea ce se destramd de fapt este identitatea ta (sinele t6u) qi increderea sa ci poate in{elege realitatea. Egoul (personalitatea) este extrem de fragil(6) gi are nevoie de timp pentru a se reface dupl un astfel de eveniment traumatic. Dat fiind cd nu suntem conqtienfi de maniera in care ne-am creat acest sine de care ne cramponim apoi cu at6ta disperare, el ne poate oferi mari surprize. Freud i-a uimit la culme pe savan(ii timpului s[u atunci cdnd a afirmat cd sinele uman are o dimensiune ascuns[ in care existi dorinfe qi impulsuri pe care adeseorinoi nici nu le recunoaqtem. Dupi ce a devenit principalul discipol al maestrului, Jung gi-a dat seama ci mentorul s5u a gregit cdnd a afirmat acest lucru. Inconqtientul nu este individual, ci colectiv. Atunci c6nd un individ simte impulsuri qi dorinfe pe care nu le in{elege, acestea provin din intreaga istorie a umanit[1ii. in viziunea lui, fiecare dintre noi suntem conecta[i la un ,,subconqtient colectiv", dup[ cum l-a numit el. Ideea cd noi ne-am creat un sine separat gi perfect izolat este o iluzie. in realitate, noi am accesat imensul rezervor al tuturor aspiraliilor, impulsurilor gi miturilor umane. Ei bine, acest congtient comun este exact silaqulumbrei. Unii oameni sunt mai sociabili, alfii mai pufin, dar nimeni nu poate ieqi complet din sinele colectiv. pronumele ,,noi" este numitorul comun care ne reamintegte in permanen[[ cI niciun om nu este o insul6. Jung a cercetat ceea ce se'ascunde sub suprafa{a sociald, pentru a revela
30

astfel dimensiunea ascunsd a pronumelui ,,noi". Termenul
de subconEtient colectiv este mai degrabi unul tehnic, sinele

comun pe care il implrtlqim cu tofii fiind absolut esen(ial pentru supravie{uirea noastr6. Sd luim cdteva exemple in aceast[ direcfie. Noi depindem de subconqtientul colectiv atunci c6nd:

Avem nevoie de sprijinul familiei sau al prietenilor
nogtri apropia{i; Ne allturdm unui partid politic;

Ne oferim ca voluntari pentru o activitate de caritate
sau comunitar6;

Ne inrolSm pentru a lupta pentru fara noastri sau c6nd o ap6r6m intr-un alt fel;

Ne identificlm cu nalionalitatea noastr6;
G6ndim in termenii: ,,noi contra lor"; Un dezastru petrecut in alt6 parte ne afecteazdpersonal;

Suntem cupringi de team[ ca urmare a unei isterii colective.
Degi toatd lumea incearcd s[ se desprindl de acest,,noi",

lgcst lucru este deocamdati imposibil. Spre exemplu, noi dorim sd fim considera{i americani, dar nu niqte americani ,,rli" (urd1i de restul lumii). Simpatizlm alte grupuri etnice, dar ne simfim diferili de ele qi de regulS mai buni. Dac[ trecem printr-o crizd, ne dorim ca familia si ne fie al6turi, dcli in alte ocazii insistlm asupra necesitl1ii de a ne pistra lndividualitatea qi viafa separatd de familie. Coalilia dintre
,rou" gi ,,noi" nu este deloc una comod[.

Jung a frcut ca ea sI devinl chiar mai incomod[. Cind vine vorba de umbra colectivi, oamenii se lupti si lasl de sub incidenfa ei (societatea nu va inceta niciodatl
31

Deepak Chopra

Umbro

s5 se indrepte cltre direclii pe care le dezaprobdm). Acest lucru este insd chiar mai greu dec6t sd ieqi de sub influen{a familiei, care nu reprezint[ dec6t primul nivel al sinelui colectiv, cel pe care il sesizim cel mai ugor. De pild6, cu

Ce obliga{ii sociale am? Care este datoria mea patriotic5?
CAt de conectat sunt cu

alli oameni?

ocazia Sdrbltorii Recunoqtintei orice om igi poate anun[a familia ci s-a schimbat qi cd nu mai doreqte sI fie tratat ca un adolescent rebel sau ca un copil rdslElat de cinci ani. Din pdcate, familia a investit mult prea mult in imaginea pe care gi-a cultivat-o in legituri cu el pentru renunfa cu una cu doui la ea. Interesul ei este si plstreze vechea imagine, nu sI accepte identitatea pe care qi-o reclami cel in cauzd. Ei bine, societatea este chiar mai duri in aceast[ privinld, nefi ind deloc in(elegitoare. Ea qi-a infi pt cArligele invizibile in noi to1i. Spre exemplu, orice om poate deveni un pacifist in timp de rizboi. Este alegerea lui, dar ea nu il extrage automat din umbra colectivd, respectiv din furia, prejudec6file, resentimentele, vechile dureri qi latura intunecatl a nafionalismului care conduc la rdzboaie. Cine qtie? Poate c[ existd o ,,memorie rasial6", chiar dac[ acest concept este discreditat la ora actuald, intrucdt ne face si ne sim{im extrem de neconfortabil. in mod similar, milioane de oameni se simt neconfortabil atunci cdnd sunt acuza[i de ,,rispuns tipic masculin sau tipic feminin". Astfel de acuza(ii sexiste sunt extrem de contestate la ora actuali, dar ele (in de subcongtientul colectiv, care ne {ine pe to}i in mrejele sale. La prima vedere un cetifean poate pirea extrem de diferit de altul, dar la nivelul subcongtientului colectiv cei doi pot fi intru totul conectafi, la fel ca cele doul capete ale aceluiagi baston. Chestiunea r5m6nerii sau ieqirii din subconqtientul colectiv este problema centrali a umbrei colective. Ea di naqtere la numeroase intreblri legate de viafa de zi cu zi:
32

Ce le datorez celor mai pufin norocoqi decAt mine? Pot schimba in vreun fel aceasti lume?

Mintea congtientd nu poate rlspunde integral (gi de multe ori nu poate rispunde deloc) la astfel de intrebiri. Sub tuprafa[a congtiinfei roiesc impulsuri, prej udec6(i, frustr[ri, dorinle, temeri qi amintiri colective care fac parte integrantd din noi pentru simplul motiv c5 ,,noi" reprezintd identitatea noastri in egald m[surd cu ,,eu".

CE DOVEZI EXISTA?
Mult timp conceptul de subconqtient colectiv a r6mas o rlmplI teorie carc i-a intrigat pe savan{i, lipsitl insd de prea multe dovezi care sI o susfin6. Nimeni nu punea la indoiali lirptul ci orice om are o laturd intunecatl, dar explica{ia lui Jung ar fi putut fi o simplS invenJie intelectualS, ce-i drept 3enial6. Dovezile au inceput sd se acumuleze abiarecent, dar nu au fecut decdt si aprofundeze gi mai tare misterul. Spre €xemplu, se qtie de mult timp cd dacl un om devine singur ;l izolat, a$a cum se intAmpl5 adeseori cu vdduvele b6tr6ne, flrcul de boal[ gi de moarte cre$te prin comparatie cu cazul persoanelor cu conexiuni sociale puternice. O clsnicie ftrlcitA te face intotdeauna mai sdnitos. La inceput aceastd dercoperire a fost greu de acceptat, intrucdt cercetdtorii din domeniul medicinii nu vedeau nicio conexiune intre minte ;l corp. Cum ar putea qti inima sau o celuld precanceroasi
33

*

rlii

Deepak Chopra

Umbra

ce simte omul? A fost nevoie sI fie descoperite aqa-numitele

traduce toate emo{iile prin secrefia de substanfe chimice echivalente.

molecule-mesageri pentru a demonstra

c[ cerebelul

Atunci cdnd aceste molecule-mesageri ajung

in

fluxul

sanguin qi invadeazi sutele de miliarde de celule, fericirea

sau nefericirea omului sunt transmise inimii, ficatului, intestinelor gi rinichilor. Peste noapte, medicina minfii gi corpului a cdpdtat astfel o bazi gtiinfificd,,reald", c[ci nimic nu pare mai real in ochii oamenilor de gtiinf[ decdt substantele chimice. Jung a mers insi mult mai departe, emil6nd ipoteza ci fericirea sau
tll

irlli

nefericirea pot fi impirtdqite de intregi grupuri de oameni. De ce izbucnegte un rlzboi in Irak sau in Ruanda? Explica{iile ar putea avea de-a face cu feudele tribale gi cu convingerile sectare. Sunt oare acestea inmagazinate in subcongtientul colectiv, sau exist[ pur qi simplu milioane de pirin{i care le spun copiilor lor si p[streze resentimentele ancestrale? Nu
are niciun rost s[

clitinim din cap gi sd afirm[m

cd acest tip

de comportament este barbar qi necivilizat. Realitatea este

ci

cele mai mari bdi de sAnge din intreaga istorie a umanitdlii s-au produs in timpul celor doud rdzboaie mondiale, cdnd au murit milioane de soldati c6t se poate de civilizali. Unii

dintre ei scriau poezii, al[ii c6ntau la pian sau qtiau greaca ori latina. Dup[ ce r[zboaiele s-au incheiat, Europa a privit retroactiv ce s-a int6mplat qi a ajuns la concluzia ci mdcelul s-a datorat unui val de nebunie colectivd. Realitatea este ins6 cI rizboiul a fost provocat de oameni vestifi pentru inteligen{a qi pentru luciditatea lor. Al(ii au protestat, dar au fost inchiEi sau trimiqi pe prima linie a frontului, culme a ironiei tragice care a ucis mulli dintre omenii care urau cel
34

mai tare rlzboiul gi care nu iqi doreau altceva dec6t sI il lmpiedice. La fel ca qi conqtientul, inconqtientul are un scop, $i tnume sI iqi perpetueze existenla. intr-un faimos experiment rocial fEcut la Universitatea Stanford, psihologii au creat rrtificial condilii de inchisoare pentru a in{elege mai bine Cum ii trateazd paznicii pe prizonieri. Un numdr de studenfi r fost imp6(it in doui grupe, unii jucAnd rolul paznicilor, lar ceilalli pe cel al prizonierilor. Studeniilor li s-a acordat o llbertate totalS de a-gijuca rolul aga cum doresc. Experimentul a trebuit intrerupt dupd numai c6teva zile, intrucAt studen{ii gare jucau rolul paznicilor au inceput ?n scurt timp s[ ii lbuzeze grav pe prizonieri, umilindu-i qi chiar agresdndu-i loxual. Acest lucru i-a uluit pe organizatorii experimentului, gare au creat teoria ,,merelor bune in containere rele". Vechiul mod de gdndire le spunea psihologilor cd un ringur m[r stricat poate forfa un intreg grup s[ iqi asume un comportament gregit. Bunul sim{ ne spune ci un lider de bandl ?qi poate sili adepfii pasivi sd comiti cele mai atroce erime. Faimoasele farse pe care qi le fac adeseori studenfii mcrg nu de pu(ine ori prea departe tocmai din cauza acestor mere stricate. Experimentul de la Stanford a demonstrat insi exact opusul acestei teorii. To{i participan{ii erau studen{i foarte buni la o universitate de prestigiu. Comportamentul lor aberant nu a avut dreptcauzd,faptul cd erau mere stricate, ci s-a datorat faptului cd au fost puqi intr-un mediu care a facilitat ieqirea la suprafatd a fo(elorintunecate din congtiin[a lor. Practic, psihologii au creat un incubator pentru umbr6, core a condus la naqterea violenfei in grup. Umbra poate apirea la suprafafd intr-un anonimat complet, a$a cum se intdmpld atunci cdnd indivizii iqi
35

i

Deepak Chopra

Umbro

ir

pierd identitatea intr-o mare mullime. Aceasti pierdere a individualitdtii devine cu at6t mai mare dacd nu existi
niciun fel de consecinfe pentru acfiunile rele. Absen{a Iegii qi ordinii amplificl acest efect, la fel ca qi permisiunea de a ac{iona in afara moralitilii normale. Daci mai existd qi figuri autoritare care incitd mullimea la un comportament
agresiv, promi{Andu-i derogarea de la orice pedeapsi, umbra
l

,,Ce au toate acestea de-a face cu mine?o'Marea majoritate a oamenilor nu au participat la o dezlIntuire a umbrei de genul celei de la Abu Ghraib. De fceea, in loc s6 ii in(elegem pe soldaqii care qi-au abuzat prizonierii, noi c[utim {api ispdgitori pe care sE ii pedepsim, Poate

ci te intrebi:

se dezl[nfuie gi mai abitir. La toate acestea se adaug[ gi

alfi factori agravan\i, cum sunt: sdricia, analfabetismul

qi

Olci explicalia merelor stricate ni se pare mai uqor de acceptat. $i totuqi, este suficient si iegim cu maqina pe stradd Pcntru a elimina in aer nu mai pu{in de noui kilograme de dloxid de carbon, gaz cu efect de ser[ care pune in pericol
Vlap pe intreaga planeti. DacI ne-am pune mintea la nivel locietal, noi am putea eradica acest rdu in doar c61iva ani. Soluliile exist[ deja pe h6rtie, de la maqini ecologice qi pdnd It combustibilii alternativi. Atunci de ce nu le exploatim? Dooarece este mult mai ugor s5 rdm6nem inconqtienfi. Scepticii au dreptate sd afirme c5 toate acestea nu dovedesc inc[ existenfa subconqtientului colectiv. Ce dovezi ooncrete existl ci membrii societ5lii sunt conectali prin lltc invizibile, dincolo de cuvinte gi de presiunile semenilor lor? La ora actuald a apIrut un nou domeniu al sociologiei numit,,contagiunea social6", un fenomen profund misterios elrc ar putea schimba tot ceea ce g6ndim in legiturd cu comportamentul nostru. $tim cu to(ii cum apar modele qi trtndurile. Cineva face ceva nou, cum ar fi si trimitd un SMS, si renunfe la MySpace pentru Twitter sau si joace un nou.ioc video, qi peste noapte toat[ lumea il imit6. Nimeni
Du ptie de ce anumite comportamente se rlsp6ndesc cu at6ta

vechile conexiuni tribale, precum qi orice mod de a g6ndi de genul: ,,noi contra lor". Atunci c6nd vorbesc de aparilia umbrei in acest context. m[ refer la orice fel de patologie de masd. Experimentul de la Stanford explicl abuzurile lEcute la inchisoarea Abu Ghraib din timpul rlzboiului din Irak. Orice ghetou este un exemplu de mediu ,,stricat" in care existd mere ,,bune". De aceea, nu ar trebui sd considerlm clasa mai pufin privilegiat[ inferioarl din punct de vedere moral. Distrugerea ecosistemului reprezintl o formd de violenld indreptatl impotriva planetei. La ea participi inclusiv oam en i bun i care fac lucruri foarte rele pentru simplul motiv cd li s-a acordat permisiunea gi sunt conqtien{i ci nu risc6 nicio pedeapsd (cu excepfia efectelor colective ale deterioririi mediului exterior clrora trebuie sd le facem fa[6 cu to{ii). Atunci c6nd se trezesc din comportamentul lor greqit, oamenii par confuzi qi dezorienta{i. Violenfa la care s-au dedat li se pare un vis inceloqat, chiar dacl au participat la orori precum rdzboiul sau genocidul. Aqadar, umbra ne fine in chingile ei prin dou6 mecanisme: ea ne men[ine inconqtienfi, dupi care erupe cu o putere incredibil[ ori de cdte ori doreqte.
36

vltez[, la fel ca un virus. Ce anume ii determinl pe oameni
acfioneze la fel? Aceast[ chestiune devine de interes medical acut dacd doregti s[ opreqti un grup de oameni de la un comportament d[un6tor, de pild[ sd ii convingi pe tineri si nu mai fumeze
37

l[

Deepak Chopra

Umbra

sau sA impiedici populatia unei tiri sd devinl obez6. Cele mai avansate cercetlri in acest domeniu au fost ftcute de

prieten al lui B are cu 2lo/omaimulte ganse sI fie obez, iar un Pfieten al acestuia cu l0%o mai multe ;anse. Acest ,,al treilea

doi cercetdtori de la Harvard, Nicholas Christakis qi James Fowler, a cdror carte recentd, Conectall, a fost recenzatd, intr-un articol din revista New York Sunday Magazine. Christakis qi Fowler au analizat datele din cel mai mare studiu nafional referitor la bolile cardiace, care a analizat comportamentul a trei genera{ii de oameni din Framingham, Massachussetts. Cercetitorii au studiat 5.000 de oameni qi cele 51.000 de conexiuni sociale ale acestora cu membrii familiilor lor, cu diferiliprieteni qi colegi. Prima lor descoperire a fost cI dac[ o persoan6 se ingr6ga, incepea s[ fumeze sau se imbolnivea, membrii de familie gi prietenii apropiati aveau tendin{a sI facl acelagi lucru, intr-o propo(ie mai mare de 50%o. Acest lucru a confirmat un principiu al sociologiei cunoscut de zeci de ani: comportamentul uman este contagios. Cu to{ii am experimentat acest lucru prin presiunile pe care le-am simfit din partea semenilor nogtri sau prin observarea aspectelor comportamentale,,genetice". Inversul acestei afirma{ii este la fel de adevdrat. Daci te inso(eqti de oameni sdndtogi, ai automat tendin(a sI adop[i un comportament s6ndtos. Nu este insi vorba numai de sdnltate. Practic, orice comportament este contagios. Spre exemplu, un student care sti intr-o cameri de cimin cu colegi studiogi gi cu note mari are tendin(a sd iqi imbunitS{easc[ notele ca urmare a asocierii
cu ei. A doua descoperire a cercetitorilor Christakis gi Fowler a fost insd mult mai misterioasd. Cei doi au descoperit cd legiturile sociale pot siri o verig[. De pild[, daci persoana A este obezd qi cunoaqte persoana B, care nu este obez5, un
38

irad al conexiunii" se referl la orice tip de comportament. Astfel, un prieten al unui alt prieten te poate predispune dtre fumat, c[tre nefericire sau citre singurdtate. Statisticile
dovedesc acest lucru, chiar dacd tu nu l-ai cunoscut niciodatl pe prietenul prietenului t[u.

Descoperirile lui Christakis gi Fowler sugereazi el existd fire conectoare invizibile care stribat intreaga looietate. G6ndeqte-te pufin la implicaliile acestui lucru (drc6 cercetlrile lor vor fi confirmate inclusiv de alli flvanti). Conceptul de subcongtient colectiv a fost creat toum mai bine de un secol de cltre Jung. SI fi intuit oare IUng existenla firelor conectoare invizibile cu mult timp lnrinte de descoperirea lor propriu-zis[? Dar nu aceasta este
httrcbarea cea mai importantd. Ce fel de conexiuni pot exista tn lumea invizibil[, frrdcaoamenii sl le binuiascd existenfa fl care se transmit de la unii la altrii frrI m6car ca ei s[ iqi $orbeasc6 sau sd se cunoasci? Chestiunea este extrem de complexd, iar noi ne afldm

,

la inceputul infelegerii acestui mister. Noile cercetlri lfgatc de contagiunea social6 sugereaz[ faptul ci exist[ o hlnte unicd ce coordoneazd nu doar modele qi trendurile finerale, sau imitarea semenilor, ci qi cunoagterea de la dhtonp a ac{iunilor celulelor cerebrale de c[tre alte celule O0febrale, ceea ce explici de ce doigemeni afla\iladistanfd do mii de kilometri unul de cel5lalt pot gti ce face celilalt in [nomentul respectiv. Aceste fire conectoare invizibile aratd 3l rubconqtientul colectiv este activ in foarte multe domenii tlo vielii. Contagiunea social[ stdrnegte valuri deoarece se baeazl pe date gtiinfifice, iar posibilitatea de a imp[rtiqi
39

$la

Y*

Deepak Chopra

Umbra este

cu to(ii aceea$i minte poate schimba din temelii religia,
filozofia gi chiar semnifica(ia vie{ii in general. in aceste condilii, devine evident c[ umbra ins[gi este una colectiv[. Toti oamenii contribuie la qearea ei, ori de c6te ori rdmfln inconqtien{i. Existi nenumira(i oameni care transmit mesaje de team[ crez6nd ci fac un lucru bun. To{i patriofii care iqi apdrdlara se aqteapti sI fie onora{i qi l6uda[i. Triburile care se lupti unele cu altele cred cu convingere cI trebuie si faci acest lucru pentru a supravie{ui. Noi opunem rezisten{l umbrei noastre qi ii neglm existen[a datoriti indoctrindrii la care am fost supugi gi hipnozei generate de condilionarea social6. Experientele din copilirie ne reamintesc in permanenfd din subcongtient ci ,,cutare lucru este bun, cutare lucru este rdu, cutare lucru este divin, iar cutare lucru este diabolic". Toate societStile sunt structurate pe o astfel de indoctrinare. Ceea ce uit6m noi este c[ in acest fel credm un sine colectiv. incazulin care copiii arfi inv6{ati de mici sI devinl congtienli de umbra lor, imp[rt[qindu-gi
deschis sentimentele negative, iertdndu-se pe ei ingigi pentru

vizibil[ in lumea fizicd. Nev[zut gi adeseori ignorat, uman reprezinti un loc al tuturor ambiguitililor, ctiilor gi paradoxurilor. Acest lucru este cdt se poate , clci manifest[rile sale sunt experien(ele noastre
lume a dualitalii qi a contrastelor. Nimeni nu poate

o experien{d in absenfa contrastelor de tip lumind qi pl[cere qi durere, sus qi jos, inainte qi inapoi, cald . Dac[ nu ar exista aceste diviziuni. nu ar exista nici re. Conqtiinta nu ar fi altceva dec6t un c6mp gi gol, la fel ca un degert. Noi am fi congtien{i de toate simultan, dar de nimic in particular. 'Pentru a putea avea o manifestare, noi avem nevoie de opuse. Aqa se explicd de ce dugmanii explicifi pot lii'alia{i implicili. Spre exemplu, Osama bin Laden gi

!e Bush s-au cocreat unul pe cel5lalt. La prima vedere fost dugmani, dar pe un nivel invizibil ei au fost
'Acest principiu este general. Orice om are nevoie de i lui pentru a fi cel care este. Jung a avut curajul de a faptul ci noi avem nevoie de latura noastri intunecatl a fi cei care suntem. Adevlrul este c[ rasa umani nu i evolua fErI subcongtientul colectiv. Oamenii gi-au is unii altora descoperirile prin aceste fire invizibile ti,unesc, gi indeosebi descoperirile legate de sine. furtropologia fizicd a demonstrat ci odatd cu homo a ap5rut o parte noui a creierului, cortexul, dedicatd superioare. El este cel care ne permite s[ ra(ionlm, gi sI ne manifestim compasiunea. Religia s-a odati cu cortexul, care a dat nagtere conceptelor de *rdc iad. FIrI creierul superior oamenii nu ar fi putut matematica, cititul qi scrisul, sau artele.
41

ci nu sunt,,cLlmin(i" tot timpul, inv[!6nd cum si se elibereze de impulsurile lor agresive prin canale s[n[toase, daunele provocate societd{ii gi ecosistemului ar fi mult diminuate.

CREATORII UMBREI
Chiar daci nu i-ai studiat pe Freud qi pe Jung, din cauza lor tu ai moqtenit un sine diferit. Este imposibil astdzi si te gdndeqti la natura umanl fIrI s[ realizezi cd aceasta reprezintd un mister foarte profund. La fel ca v6rful aisbergului, numai o fracliune infim5 din realitatea fiin(ei
40

Deepak Chopra

Umbra

aceste conditii, oamenii de gtiinfa au trlit un $oc atunci c0nd au descoperit rlmiqilele omului din Neanderthal qi au constatat ci acesta nu numai cI avea un cortex uriaq, dar ci el era chiar mai mare ca al nostru. $i totugi, oamenii din Neanderthal au vdnat in Europa animale mari timp de 400.000 de ani, o perioadi de doul ori mai lung[ decdt cea in care a existat pe p6m6nt homo sopiens, credndu-gi o singur[ unealt6: o sulip grea cu un vdrf de piatrl ascu{it6. in pofida cortexului lor uriag, ei nu au putut descoperi niciodatd' o altA unealt6. Nu au fost capabili nici mdcar sI inventeze o sulifi mai uqoar6, care sI poat[ fi aruncat[. Pe intreaga perioadi in care au existat, ei s-au folosit exclusiv de sulilele lor grele,

in

Cu alte cuvinte, Jung a descoperit locul secret in care petrece intreaga acfiune. Subconqtientul colectiv este ioteca minfii, depozitul tuturor experienlelor din trecut umanitdtrii, la care noi avem acces. Nimeni nu a putut da un rdspuns singular la intrebarea: ,,Cine sunt eu?" le uman este fluid qi se afl[ intr-o schimbare continui. include propriul sine, dar qi sinele pe care il implrtlqim to{i ceilalli oameni. Spre exemplu, studiile au indicat cd lul oamenilor care se pricep la calculatoare qi care jocuri video igi dezvolti cdi neuronale noi, pe care

cu care iqi atacau prdzile (mamuti sau lei de pegter[, pe care ii loveau cu armele lor). Nu este de mirare c[ aproape toate scheletele de oameni din Neanderthal prezint[ fracturi multiple ale oaselor. Este evident c[ acele animale mari reacfionau, qi totuqi timp de aproape o jumltate de milion de ani acei oameni primitivi nu au fost capabili si iqi imagineze cI ar fi mult mai sigur dacl qi-ar construi nigte sulile mai u$oare pe care sl le poati arunca de la distan[6.
evolu(ia umanitSlii nu a depins de creierul oamenilor, ci de mintea pe care au impirtdqit-o acegtia. La nivelul subcongtientului oamenii au continuat sE inve(e, dar intr-un ritm foarte lent. Homo sapiens gi-a folosit creierul pentru sarcini infinit mai complexe decdt strlmoqii sii. Dupd ce unul dintre ei gi-a imaginat cI poate construi arme mai bune, viafa oamenilor a devenit mult mai ugoar[. Agricultura a ?nlocuit vdndtoarea qi culesul fructelor silbatice. Pe mlsurd ce viafa oamenilor a devenit mai complicatd a aplrut limbajul, iar oamenii au devenit capabili sI schimbe ?ntre ei idei.
Singura concluzie pe care o putem trage este
cE

i oameni nu le au. Dac[ dorim sd ne descoperim sinele real, noi trebuie 'pltrundem in lumea umbrei gi in fluxul ei constant.
acum acest demers li s-a p[rut oamenilor extrem de iculos, speriindu-i de moarte. La inceputul faimosului film Hamlef, Laurence Olivier a rostit urmitoarele ,,Aceasta este povestea unui om care nu s-a putut ." Hamlet avea dovada c[ unchiul s6u i-a ucis tatSl a pune mdna pe coroana Danemarcei. El avea toate vele din lume si incerce si se rlzbune, dar nu a putut acest lucru. Periculoasa c6l6torie in [inutul umbrei, gare domnesc r6zbunarea gi omorurile, amenin(a ins[qi lui Hamlet, noble{ea gi educafia lui civilizati. in cilStorie ,din urmi, prin{ul a acceptat sd facd aceast[
dar aceasta l-a condus la dezgust, dispre{ de sine,

iubirii gi incercarea de a se sinucide, reac[ii tipice cdnd te confrunti cu mongtrii din adincuri. in final,
cste ucis el insuqi, Hamlet iqi accepti soarta cu u$urare un calm neplm6ntesc. Dup[ pdrerea mea, cuvintele pe

I,qurence Olivier ar fi trebuit sI le rosteascl la inceputul
43

42

Deepak Chopra

Umbra
sE

fie: ,,Aceasta este povestea unui om care s-a temut de propria sa umbr6." Aqadar, este important sI in[elegem cE umbra este o crea{ie a omului, fEuriti in subcongtientul colectiv. Ura adresati dugmanilor (ieri erau comuniqtii, astdzi sunt teroriqtii) nu are nimic de-a face cu natura uman6. Noi am mogtenit aceast6 ur6. Ea se nagte din umbr6, respectiv din experienfele altor oameni din trecut. Unul din principalele instrumente ale umbrei este crearea conceptului de ,,ei'., oameni difer(i de ,,noi". ,,Eioo doresc sE ne faci rdu gi s[ ne ia tot ce avem. Spre deosebire de noi, ei nu sunt intru totul umani. De aceea, avem dreptul si ne luptdm cu ei qi sI ii distrugem. Acesta este principalul arhetip al umbrei, care modeleaz[ minfile a milioane de oameni, supravie{uind genera(ie dupd genera(ie in detrimentul g6ndirii ra(ionale. Fiintele umane au creat in mod conqtient civiliza(ii vaste in care qi-au continuat evolufia, dar la nivel incongtient au acumulat o istorie care transcende cu mult experienlele singulare acumulate de un om sau de altul, in orice epoci a istoriei. Ceea ce noi numim ,,eu" este intr-o mdsuri mult mai

filmului ar fi trebuit

toate bolile cunoscute p0ni atunci de rasa umand, dacd organismul nu se imbolnlvegte propriu-zis de boli. Mogtenirea imunit5tii este colectiv5. Simultan, dintre noi contribuim cu informafii noi la aceasti ire, pe mdsurl ce ne confruntdm cu alte boli. Acest exemplu demonstreazl c[ noi nu avem un corp separat. Corpul nostru participi la un proiect colectiv nu se incheie niciodat5.Al fi putut lua qi alte exemple sI demonstreze acest lucru, cum ar fi evolu{ia creierului, ln ultimi instan(5 totul se reduce la ADN. Genele inregistreazi istoria dezvolt[rii umane la nivel fizic. daci genetica nu ne-a dezvdluit inci toate secretele i uman, personal cred ci urmltoarea mare revelafie fi una fizicd, ci una referitoare la suflet. Prima noastri cdnd vom ajunge pe acest nivel va fi s[ ne reinnoim . Era umbrei nu se poate sfdrqi decdt dacb vom alege in locul separdrii. Practic, soarta sinelui divizat se ln mdinile fiecIruia dintre noi.

Dovezile pot fi gdsite chiar in organismul nostru. Sistemul nostru imunitar este un proiect colectiv. Chiar sub osul stern se afl[ o gland[ numiti timus, care produce anticorpii necesari pentru a rezista in fata atacurilor virusurilor qi microorganismelor. Atunci cind ne na$tem, timusul nu este bine dezvoltat. in primul an de via[[ imunitatea copilului depinde de cea a mamei. Timusul cregte gi se dezvoltd pdni la v6rsta de 12 ani, c6nd atinge mdrimea sa maximS, dupd care incepe sI se micgoreze. in timpul perioadei de cregtere, timusul oferd corpului anticorpii
44

mare dec6t credem: ,,noi".

.,
'

PRoCESUL CONTINUA
s-a

'€um

nlscut umbra? Impulsul citre separafie a creat (qi un rizboi) intre lumini gi intuneric. C0nd separa{ie devine patologic5, ea se manifesti prin ur[, invidie gi ostilitate. Sufletul uman ajunge s[ se astfel simultan divin gi diabolic, sacru qi profan, sfdnt gi . in tradiliile infelepciunii orientale exist[ un proverb tpune cd p[cdtosul qi sftntul nu sunt dec6t dou[ note pe claviaturE. Pic[tosul are un viitor, iar sf6ntul are un ln care rolurile lor sunt inversate. Iubirea interzisd gi
45

E
Deepak Chopra

Umbra

cea necondilionatl sunt cele

doul fe[e ale aceleiagi monede.
l.

inevitabile. Nu poate exista un Dumnezeu
,,iDo

fbrl un

Orice moned[ are un cap qi o pajur6, la fel cum orice curent

electric circul5 intre un pol pozitiv qi unul negativ. La fel ca in cazul electricit[1ii, via{a nu are nicio savoare dac6 una dintre polaritdli nu trimite un curent c[tre cealalti. Cine infelege acest lucru realizeazd automat faptul cI umbra este ceva normal. Ea nu este altceva dec6t impulsul citre separa(ie, in timp ce impulsul divin este cel care cautd unitatea. in mod evident, op(iunea de a crea o umbrl s-a dovedit cindva irezistibilS. Ea ne-a permis sE dobAndim acest sine uman, acest eu familiar care poate fi deopotrivi bun gi rdu. De fapt, nu avem de-a face cu niciun mister. Adeviratul sine misterios apare atunci cdnd ne punem intrebarea daci puterea creatoare a sinelui poate fi folositi pentru crearea unitetii, nu a diviziunii. Separarea a fost o cil[torie fascinantd. Egoul i-a condus pe oameni intr-o excursie nebunl, care a oscilatintre cele mai cumplite tragedii gi cel mai inalt extaz. Sufletul nostru, acest loc al tuturor contradicfiilor, paradoxurilor qi ambiguitl{ilor, s-a luptat contant intre cele doul impulsuri, cel divin qi cel diabolic. Oamenii nu sunt dispugi sd renun(e insi la niciunul din aceste doud aspecte. Cu tolii ii simpatizdm in secret pe ,,b6ie{ii r5i" (sau pe ,,fetele rele"). Atunci cdnd ii spui cuiva ci este un,,dricugor", aproape cd ii faci un compliment. Privind insi lucrurile dintr-o altd perspectivS, noi am rlticit pdnd acum prin ceafa iluziei. in loc si ne exercitdm puterea pentru a ne crea sinele dorit, noi am mogtenit in mod pasiv un sine divizat, cu toate suferintele gi conflictele acestuia. De indati ce iei decizia ci ,,eu qi al meu" este conceptul care te definegte, pericolele generate de separafie
46

fapt, ce este diavolul? Nimic altceva dec6t umbra ingerul cdzut, dar care s-a niscut ca inger divin. traducere liber5, cuvdntul diavol inseamni ,,divinul nu se simte bine". Concluzia este qocant6: nu poate un Univers at6t timp cdt nu existd un intuneric ce cu lumina. La prima vedere, acest contrast nu foarte pasionant, dar de indat[ ce a explodat in universul el a produs un rezultat incredibil de dramatic: o vie a binelui gi a rflului. Nu exist[ niciun atom gi particulI subatomicl in intregul Univers care sI nu facd integrantl din aceastl draml a opuqiloq ?ncepdnd de la electrice gi terminAnd cu bdtilia dintre Dumnezeu

flniversul vizibil ne-a oferit scenariul pentru evolu[ia :I; cel invizibil ne-a oferit un suflet. De fapt, cele merg mdnl in min6, fiind unul gi acelagi lucru. Orice fEcuti pe nive lu I sufl etulu i generc azd o sch imbare exterioar5, care nu este altceva dec6t oglinda i. Nimeni nu este obligat si moqteneasc[ vechea rln care sufletul clzut qi p5c[tos se luptd s5 ajungd tiou la lumin6, succesul siu nefiind deloc garantat. spiritualI sti la baza cLldtoriei nebune a egoului. i intreaga lume intr-un teren de joaci pentru binelui qi rlului, respectiv pentru p[cat gi m6ntuire, tgntatie gi corectitudine etc. Conceptul de creare a lUflct nou, gi implicit a unei viefi noi, este deopotrivi
pasionant. cdtre separa{ie ne-a oferit realitatea pe care o Ce impuls ne poate conduce in acest caz cdtre o
47

!
Deepak Chopra

Umbra

realitate nou6? S[ ii spunem impulsul holografic. Este vorba de impulsul care transcende detaliile qi care tdnjeqte cltre unitate. El creeazd un cadru tridimensional in care interiorul qi exteriorul fuzioneazd qi devin una. Majoritatea oamenilor au vdzut holograme create de laser. Oricdt de fragmentat[

fund[-te din ce in ce mai mult in aceasti senzafie, p6nd ajungi sd o sim{i efectiv. Treci apoi la un sunet care i(i , apoi la o texturd minunati, cum ar fi catifeaua, iar in la un miros sublim, cum ar fi cel de trandafir sau cel de Dupi ce f i-ai imaginat aceste cinci experienfe senzoriale, ide ochii. Te asigur c[ vei rlm6ne uimit de ceea ce vei Dintr-odat5, lumea obignuiti {i se va plrea incredibil vie. Culorile ei vor deveni mai strllucitoare. Aerul va sd vibreze. Toli cei care incearc6 experimentul de mai descriu aceste efecte, fapt care demonstreazi o datd in cd dezv oltarea percepfiilor interioare determinl automat rea lumii exterioare. Acest indiciu ne trimite cdtre din cele mai profunde secrete spirituale: puterea de a subit realitatea. Aceastl putere nu este vizibilS la vie(ii, motiv pentru care oamenii se simt constrdngi condiliile lor exterioare. Ea nu poate fi accesati decdt pe I sufletului, nivel pe care impulsul holografic poate
once. ,,Jung a vorbit despre subconStientul colectiv, qi nu Ve constientul colectiv, exact din acest motiv. Oamenii etrgat in mod colectiv aceast6 lume, frri a qti insd ce IatI principalele ingrediente pe care le-au folosit ei. altele, observI evolufia de la primul factor, care pare iv, la ultimul, care este profund autodistructiv:
,

ar fl o astfel de hologram[, lumina laserului poate recrea imaginea de ansamblu, intr-o manierd aproape magic6. Cu alte cuvinte, fragmentarea nu poate impiedica plstrarea totalit6tii. in mod similar, atunci cAnd suntem preocupafi de fragmentele existen{ei noastre zilnice (de micile noastre cumpir[turi, de g[tit, de munc6, de distracfie, de preferinfele gi de antipatiile noastre qi de o suti de alte astfel de alegeri personale), mintea noastr6 proiecteazi de fapt o hologramd in care ne integrim. in realitate, noi trlim ?ntr-o totalitate. Impulsul holografic nu poate fi distrus sau anihilat. Chiar dacl privim in jur qi nu ne place nimic din lumea noastrl personal6 sau ne simlim prinqi in capcana unor relafii ori a unor situa{ii dificile, noi avem puterea de a ne crea o hologramd complet nou6. Desigur, aceasta presupune un sine complet nou. O astfel de schimbare nu se poate petrece succesiv, ci dintr-odat5. Este infinit mai ugor sI creezi o totalitate noul decdt s[ ifi schimbi realitatea actualI pas cu pas. Dac[ dorim ca aceastd schimbare s[ fie holistici, noi trebuie sI operdm pe nivelul crea{iei holistice. Existi un exerciliu fascinant care oferi un indiciu referitor la acest proces. tnchide ochii qi imagineazi-{i o experien{d vizuali foarte vie, cum ar fi un apus de soare tropical sau un vdrf inzdpezit de munte. Po[i alege orice imagine, dar ea trebuie s[ fie foarte vie gi detaliatS. in continuare, imagineaz6-{i un gust preferat, cum ar fi cel de ciocolatd sau de cafea.
,18

,Secretul:
nQastre.

Noi am invi(at sd nu vorbim

despre

lsurile noastre elementare qi despre visele ,(lnovdlia Si ruSinea: De indat[ ce impulsurile Olcmentare gi visele noastre au devenit ascunse,
49

Deepak Chopra

noi am inceput sE
pentru ele.

CALEA DE IE$IRE
Ag dori si recapitulez concluziile de mai sus in trei : oriunde te-ai afla, tu trdieSti in dualitate. Umbra inconjurat cu o ceatd a iluziei. Cea mai importantd Si
mai ddundtoore iluzie este cea a sinelui tdu divizat. Sd in[m acum aceastd probleml la nivel personal, pentru Yedea dacd diagnosticul pus este corect. Dac[ priveqti astdzi sau intr-o altd zi in jurul tiu, este ibil sd nu sesizezi umbra. Pentru cei mai mulli dintre i, viala de zi cu zi nu are nimic patologic. Degi i afirmi cI abuzurile casnice gi sexuale sunt mult mai dec6t se admite la modul general, iar depresiile boli asociate cu anxietatea continul sd creasci ritm alarmant, oamenii obiqnuili preferd sd ignore ire latura intunecati a naturii umane. De aceea, &arte important s[ in{elegem c[ umbra nu este o Tot ceea ce ne face s[ rlm6nem inconqtien[i este o a umbrei, c6ci aceasta este locul in care se ascund ile gi toate stresurile. Marile izbucniri sociale de loc numai atunci cdnd stresul social nu mai poate in mod similar, violen{a domesticl se petrece stresul personal nu mai poate fi controlat. Pe rdmAnerii in inconqtien{i este foarte ridicat. m insl pe un nivel ?nc[ gi mai personal. Tu te 'chiar acum de fo(ele utilizate de-a lungul anilor umbrei colective. Subcongtientul poate p[rea un haos intunecat in care coexisti impulsuri, secrete qi tabuuri, dar acestea pot fi separate

Judecata: Toate lucrurile care ne fac si ne simfim ruginafi gi vinovati ni se par automat rele. Acuzalio: Dorim sI afl[m cine este responsabil pentru durerea pe care o simfim. Proieclia: Aqa se nasc lapii isp[qitori, cum ar fi duqmanii pe care ii ur6m sau o forf6 demoniacl

invizibil[.
Separarea:Noi facem tot ce ne st[ in puteri pentru a ne separa de aceast[ fo([ demoniac6. Duqmanii sunt intotdeauna ,,ceilal1i", de care trebuie sI ne ferim pi impotriva c[rora trebuie sI luptim. Lupta: Proieclia nu a condus la disparilia totalI a durerii. De aceea,noine afl[mintr-o stare constantl de confl ict,,interior impotriva exteriorului"'

Aqa cum po(i vedea, umbra este alimentati din plin de acest mecanism, iar noi suntem veritabili maeqtri ai manipulirii acestor ingrediente. De fapt, suntem chiar dependenfi de ele, deqi rezultatele lor sunt rlzboaiele, violenfa, crimele gi lupta nesfdrqitS, ca s[ nu mai vorbim de efectele dezastruoase ale credinfei intr-un riu cosmic prezent in lumea noastrl. Solu{ia acestei probleme este procesul invers celui de creare a umbrei. Noi nu avem de-a face cu un monstru al lui Frankenstein aare acrescut mai puternic dec6t creatorul siu. Umbra este o regiune a psihicului nostru. De aceea,in ea nu poate exista nimic care sI nu poat5 fi anihilat de noi. in loc si ii permitem umbrei s[ ne victimizeze, noi trebuie si ne asum[m responsabilitatea gi sd ne folosim de adevirata noastrl functie de creatori.
50

Iati o schem6 edificatoare in aceasti direc{ie:
5l

Deepak Chopra

Umbra

iei, pe care foarte mulli oameni nu il in(eleg cum trebuie. Ori de cAte ori incerci si explici o

ca orice

proces. Nimeni nu iqi propune in mod deliberat si amplifice puterea umbrei, dar contribuim cu tofii la acest lucru. Umbra cre$te ori de cdte ori:

",,J"1:,,tl.:-:"-brei

reprezintr un

ie

atribuindu-i-o lui Dumnezeu sau diavolului,

Pdstrezi un secret fald de tine insuli saufatrd de o altd persoand. Secretele ii ofer[ umbrei materia priml de care are nevoie. ln aceasti categorie

iaplici procesul proiecfiei. La fel gi atunci c6nd li identifici pe ,,ceilal1i", adicd pe oamenii r[i care cauzat toate problemele. in cazul in care ideri cI problema este legat5 de ,,altcineva", c[ i{i proiectezi propria teamd, in loc si
asumi responsabilitatea pentru ea.

deliberati, propria legat de teama de expunerea adevirului fiint[ gi condi{ionarea inoculatl intr-o familie
disfunc{ional5.

intr[ inclusiv negarea, amdgirea

rp

Cultivi un sentiment de ruSine sdu de vinovdlie. Nimeni nu este perfect, dar dac[ te sim[i ruqinat pentru greqelile tale sau vinovat pentru imperfecfiunile tale, tu ii dai apl la moarl umbrei.

separi de ceilolli. Dacd ai ajuns sd crezi cd este imp5(iti intre ,,eioo gi ,,noio', egti tentat ;tttomat si consideri cd tabfua ta este cea bun6, tabdra opusd este cea rea. Aceastd izolare suspiciunea, care alimenteazd

pe tine insuli sau acuzi pe altcineva, spundndu-i cd greSeSte. Dac[ nu giseqti o altd
Te acuzi metodd de a scipa de rugine qi de vinov6(ie, este foarte uqor sI te acuzi pe tine insufi sau si dai vina pe altcineva, Ar;'rualia gi judecata nu este altceva

lii rdul sub control.Lacapdttl acestui oamenii sunt convinqi cd riul ii ameninf5 de ndeni. in realitate, creatorii iluziei ajung s6 astfel'de propria lor crea(ie. Pe acest
ca sd , umbra a cdpdtat deja o putere imens6.

decdt vinovifie ascunsi sub menitl si ii deghizeze durerea.

o

masci moralI

ficut agadar primul pas pentru inl[turarea puterii prin expunerea procesului care o alimenteaz5. , dc-a face cu o spiral5 descendent[ care incepe cu
trebuie s6 plstrezi anumite secrete, ce se apoi in surse de ruqine gi de vinovlfie. Aqa apare de sine. Procesul este dureros gi insuportabil, aqa ci s[ dai vina pe altcineva. Spirala te conduce astfel ;i,la negare. CAnd ajungi s[ te lup[i cu rlul gi cu ggti deja foarte departe de unicul lucru care te-ar
53

Simli nevoia sd dai vino pe altcineva. Dac[ ai ajuns la concluzia cI durerea ta interioard are o cavzd moral6, nu vei avea nicio problemi in a acuza pe altcineva, consider0ndu-l inferior fie.

c[

Iti

ignori sldbiciunile personale, criticdndu-i in schimb pe cei din iur. Acesta este procesul
52

Deepak Chopra

Umbra

putea elibera, gi care nu are nimic de-a face cu mAntuirea de diavol. Acest lucru este infelegerea faptului c[ tu ai creat singur acest proces, prin propriile tale decizii. De aceea, dacd doregti sd te eliberezi de el, tot ce trebuie si faci este sI

iei deciziile opuse. Personal, am imp6(it aceste decizii in patru categorii, pentru a u$ura astfel infelegerea lor, qi implicit a paqilor ce trebuie urmafi:
1.

Nu mai face proiecfii.

2. DetaSeaz6-te qi abandoneazl-te.
3. Nu te mai judeca singur.

Ilrmiregte si infelegi c[ proiec{ia este doar un de autoaplrare inconqtient. Tiparul proiecfiei
Urmitoarea afirmafie: ,,Nu pot recunoaqte cd simt acest aga cE imi voi imagina cd tu egti cel care il simte.,, Fxemplu, dacl nu egti congtient de propria ta m6nie, si etichetezi un grup ca fiind violent qi s6 te temi simfi impulsuri sexuale pe care le consideri oum ar fi atracfia fa{a de o persoani de acelagi sex sau i de infidelitate, egti tentat sI atribui aceste impulsuri
rPersOane.

nenumlrate exemple in aceasti direclie. Unele sunt , dar altele [in de viafa qi de moarte. Astfel, starletele n€ma sunt criticate c[ au sllbit prea mult, in timp ce nafiune tinde sE devind obezd,. Migcirile anti-r[zboi denunfate ca anti-patriotice, in timp ce toati lumea taxe pentru a ucide cet6fenii unei alte {Iri care nu niciun riu Americii. Toti oamenii se folosesc de ismul proiecfiei pentru a evita sE priveasci in ei ingiqi.

4. Reconstruiegte-fi corpul emo{ional. Aceste decizii elementare pot fi luate de orice om. Din picate, marea majoritate a oamenilor iau de reguld deciziile opuse. Umbra ne-a convins sI ii invinovSfim mai degrabi pe ceilalli dec6t si ne asumdm responsabilitatea pentru acest proces. Ea ne gopteqte la ureche ci nu meritim si fim iubili gi respectafi. Umbra promoveazi teama gi mdnia ca reacfii naturale in fata vie{ii. Aceste alegeri sunt dezastruoase, dar le-am cdzut cu tofii prad6. Ele au ajuns si ne sufoce astfel bucuria de a trli. De aceea, nimic nu este mai urgent dec6t s[ inverslm acest proces, gi cu cdt vom face mai rapid acest lucru, cu atdt mai bine.

froieclia este extrem de eficientd. Ea conduce la

o

de sine, bazatd pe sentimentul ci: ,,Eu sunt ceilalli nu sunt.o'Adevdrata acceptare de sine ii ; lntotdeauna gi pe ceilalli oameni. Atunci c6nd te simfi pielea ta, nu ai niciun motiv sI critici pe altcineva.

Tu practici proiecfia? Pasul 1: Nu mai face proiecfii formele clasice pe care le poate lua proiec(ia:
Jung

afirm[ ci umbra

ne spune sE ne

ignorlm sldbiciunile
otea: ,,$tiu cI sunt mai bun dec6t tine. trebui sd i{i dai seama de acest lucru gi si il

gi sd le proiectdm asupra celorlalli oameni. Astfel, pentru a evita sI simtim cI nu suntem suficient de buni, noi preferdm sd considerlm ci ceilalli oameni nu sunt suficient de buni.
54

55

Deepok Chopra

Umbra

Injustitia: ,,Este nedrept cI mi se intdmpl[ aceste lucruri rele" sau,,Nu merit acest lucru". Aroganla: ,,Sunt prea m6ndru ca se imi bat capul cu tine. Simpla taprezen[d, mI irite." Spiritul defensiv:,,M[ simt atacat de tine, aga cd nu am de gdnd sI te ascult." Acuzalia:,,Eu nu am ftcut nimic. Este vina ta." Idealizarea altor oomeni: ,,Tata a fost un zeu pe pdmdnt",,,Mama mea a fost cea mai bund maml din lume", ,,Birbatul cu care mE voi mlrita va fi
un erou".

Aroganya ascunde o m0nie acumulat[ de mult irnp, in spatele cireia se aflI de regull o durere cu ini addnci.

defensiv ascunde sentimentul c[ egti qi slab. Daci nu te-ai apdra de ceilalli
atacdndu-i, te-ai ataca pe tine insu(i. $,cuza\io ascunde sentimentul ci eqti vinovat qi c6 trebui s[ iti fie rugine de tine. izarea celorlolyi oameni ascunde sentimentul egti un copil slab gi neputincios, care are nevoie fie protejat 9i ingrijit.

Prejudecdlile: ,,Cutare .face parte din grupul respectiv, gi qtii foarte bine cum sunt acegti oameni", sau ,,Fii atent. Astfel de oameni sunt
periculogi".

Pfejudecdlile ascund sentimentul ci egti inferior qi merili sI fii respins.
ascunde propriul impuls de a-[i inqela I sau senza{ia de inadecvare sexual6.

Gelozia: ,,Te gdndegti
lucru.o'

si mi

ingeli. Simt acest
sau

ascunde
ni profunde.

o

anxietate copleqitoare, cu

Paranoia: ,,Toatd lumea are ceva cu mine"

,,Sesizez o conspiratie chiar dac6 nimeni altcineva nu o sesizeaz6".

Ori de cite ori manifeqti o astfel de atitudine, inseamnd cd manifegti cu un sentiment incongtient (ascuns in umbr[) cu care refuzi si te confrunti. IatI cdteva exemple clasice:
Superioritatea ascunde sentimentul ci eqti un ratat sau ci ceilalli oameni te-ar respinge daci ar qti cine egti cu adevirat.

cum po(i vedea, proiecfia este infinit mai subtili la prima vedere. Nu ?ntdmpl6tor, ea reprezintil de acces c[tre umbr6, o poart[ dureroas[, intrucdt i ca fiind gregelile altora sunt de fapt propriile fa{6 de tine insu{i. La modul ideal, ar trebui

mai condamni gi sI nu mai judeci pe nim6ni. tn
inihilarea umbrei reprezintl intotdeauna un proces poate realiza dintr-odati). Pentru a inceta sI mai trebuie s[ in{elegi mai int6i ci faci acest lucru, si contact cu sentimentele tale ascunse sub suprafa{a i qi sI te reconciliezi cu ele. ceea ce faci: ifi este ugor sd recunoqti atunci i proiec(ia? Unul dintre indicii este negativitatea.
57

Injustilia ascunde sentimentul de pdcat sau cd egti de regul[ singurul vinovat.
56

Deepak Chopra

Umbra

Proiecfia nu este niciodati neutr5. Ea se manifestd ca o energie negativ[, deoarece sentimentele pe care le ascunde sunt intotdeauna negative. Acest lucru ne poate fi de folos. Orice om qtie cdnd este furios sau anxios. Acestea sunt sentimente specifice umbrei. Ori de c6te ori i{i direcfionezi mdnia asupra unei alte persoane sau ori de cAte ori vezi pretutindeni motive de teaml (respectiv, cdnd triiegti o stare de spirit negativl), tu ai de-a face cu un exemplu clar de proiec{ie. Sper cd ifi dai seama de diferenfa care existi intre sentimente gi proiec{ia lor: minia poate fi uneori util[, dar direcfionarea ei asupra unei alte persoane (prin acuzarea acesteia) nu este niciodatS. Societatea iqi doregte sd ii acuzi pe ceilalli oameni, cbci la baza ei sti gdndirea de tip: ,,Noi contra lor". Aqa se explici vocea pe care o auzi uneori in minte qi care i1i spune cI trebuie sd se termine odati cu,,ei" - cu terorigtii, cu comunigtii fErd Dumnezeu, cu dealerii de droguri, cu criminalii sau cu pedofilii. Practic, lista poate continua la nesf6rgit. De aceea, in loc s[ crezi toate motivele care ti se spun pentru a-iacuzape,,eio'gi pentru a-i condamna pentru greqelile lor (motive care, intre noi fie vorba, pot fi valabile), mai bine apuc-o pe o altd cale. Privegte-te pe tine insu(i qi intreabl-te pentru ce te invinovE[eqti. Odat6, faimosul maestru spiritual indian Krishnamurti finea un discurs, cdnd cineva din sal6 s-a ridicat gi i-a pus o
intrebare:

ishnamurti a cl[tinat din cap. 'in interiorul tiu sil[gluieqte cauza tuturor rizboaielor. ta ascuns[ qi negatd este cea care conduce la toate de rdzboaie, indiferent dacd se petrec acasd la tine, ite comunitI{i sau intre natiuni. I maestrului nu a fost unul confortabil, dar cI a fost corect. Infelepfii care au scris Vedele au inci de atunci c6: ,,Tu nu te afli in aceasti lume. se afli in interiorul teu." Daci acest lucru este inseamni cd intreaga violenfi din lume se afl6 in I nostru. lnainte de aparilia conceptului qtiin{ific de aceastl afirma{ie pirea foarte mistic6. Cine in{elege particip[ la marele sine colectiv realizeazd cI orice
de mdnie, de team6, de agresiune sau de violenlS face

Eu doresc sd fie pace in lume, a spus acesta. Detest rizboiul. Ce pot s[ fac in aceastl direcfie? - inceteazd si mai fii cauza rdzboiului, i-a r[spuns Krishnamurti. Omul a r6mas qocat. - Bine, dar eu nu militez pentru rdzbo| a spus el, ci pentru pace.

-

lntre el gi subcongtientul colectiv. ci nu este deloc simplu s[ te surprinzi ori de c6te o stare negativ6 de spirit. Negarea este un mecanism ic. Umbrei ii place sd se ascundi. Atunci c6nd 'pe cineva, fdcdndu-fi din el un erou pe care il perfect, este greu sI ii mai vezi imperfec{iunile. i istl ins5, cdci aceastd fantezie a perfec{iunii unei ascunde intotdeauna un sentiment profund itate personald. Dacd vei consulta insi frecvent iectiiloq ifi va fi mai ugor s[ te surprinzi atunci i acest mecanism de autoaplrare. in contact cu propriile tale sentimente. Ori de i c[ proiectezi un sentiment asupra unei alte inhi in contact cu el. Nu mai amdna acest lucru, oportunit5lii se inchide foarte rapid. inainte de insi exist[ o deschidere. Altftil spus, inainte de de autoaplrare, tu sim(i ceea ce nu mecanism un 'i;r
,slmu.
59

58

Deepak Chopra

Umbra

IatI un exemplu pe care mi l-a dat un t6n5r. Acesta mi-a spus cd a fost foarte s[rac c6nd era elev, dar avea prieteni boga{i, care obignuiau sI il invite la masi. tntr-o sear[, pe cdnd stlteau la mas5, el s-a gdndit s[ spun[ o anecdotd. - V[ mai amintili c6nd am fost cu totii la Londra vara trecut6? i-a spus el gazdei sale. Tu 9i so{ia ta v[ certati pe marginea drumului, in timp ce eu stlteam l6ngi voi. Erali prea ocupa[i si tipati unul la cel[lalt, aqa cd nu afi observat o camionet[ care a oprit in spatele vostru. Pe unul din perefii
ei laterali scria: ,,Blue Tantruml". Cred ci a fost vorba de o sincronicitate. Ceilal{i oaspe(i au dat din cap gi au murmurat, iar conversafia a trecut la alte subiecte. Sofia gazdei l-a tras insl pe tdnlr deoparte gi l-a intrebat: - Ce ti-a venit si ne umileqti in halul acesta? - Bine, dar nu v-am umilit, a protestat el. Nu am fEcut dec0t sI spun o poveste care mi s-a plrut interesant5. - Amintegte-{i de momentul de dinainte de a spune povestea, l-a provocat femeia. Ce ai simlit atunci? Tdnirul a dat din umeri: - Nimic. Pur gi simplu, prin minte mi-a trecut aceasti
poveste.

Ia o mas[ bogat6, cu alimente imi puteam permite s[ le cump6r. Pe un anumit al congtiin{ei mele, m5 sim(eam umilit, qi qtiam cI nu nimic pentru a schimba aceasti stare de lucruri. iExemplul de mai sus ilustreazi perfect calitltile de ai nevoie pentru a in{elege ce sentimente se ascund in I tiu: luciditate, deschidere interioar[, onestitate j. Cu alte cuvinte, dacl in momentul in care simfi o negativi nu te opre$ti ca sd te intrebi: ,,De ce simt lucru?", este ca gi cum le-ai intoarce spatele luciditllii, iderii interioare, onestitdfii qi curajului, llsdnd astfel
eu nu

t invidios. Eram invitat

i-a spus femeia. in acel moment ai avut un impuls malilios. Prin minte nu (i-a trecut o poveste oarecare, ci una umilitoare pentru noi. Nu foarte mulli oameni au capacitatea de a face astfel de analize de moment. Spre creditul t0n[rului, confruntarea

-Nu,

a func[ionat.

Iati ce mi-a povestit acesta:

Nu m-am apdrat automat. M-am interiorizat qi anr constatat cd gazdamea avea dreptate. in acel moment m-am

-

t

Formafie celebr6 ln Statele Unite. Tantrum inseamnl scandal, izbucnire emo{ionalI penibild, asociati de regul[ cu copiii.
60

iliazd-te cu sentimentele tale. Dacd ai infeles ce se ascund in congtiintata, ai mai multe optiuni. si reprimi aceste sentimente inapoi in intunericul din iepit la suprafafi, fie sI te invinov[{egti singur pentru Cgti un om bun, fie sI ataci sentimentele respective, fie i sau s[ i(i ceri scuze pentru ele. Din plcate, din opfiunile de mai sus nu este productiv[. Ele nu jocul umbrei, amplificdnd gi mai tare sentimentul gi fEcindu-l 9i mai indezirabil. p6rea ciudat, dar gi sentimentele au sentimente. ci fac parte integrantl din tine, ele gtiu c6nd sunt nu. Teama coopereazi cu tine ascunzdndu-se; mdnia pretinzAnd cd nu exist5. Cum poate fi vindecat &n sentiment nedorit atunci cind acesta nu coopereazd? reconcilierea cu el, iar aceast6 reconciliere este de simpl6. Nu trebuie si faci altceva decdt sI sentimentul respectiv. AtAt. Nu este nevoie de o dramatici, nici de un catarsis. Este suficient s[ ce simfi, indiferent dacl este vorba de team5, de
61

DeepakChopra

Umbra

m6nie, de invidie, de agresivitate sau de orice altceva, 5i si i1i spui: ,,Te vdd. Tu mi apa(ii mie." Nu trebuie nici mlcar s6 te sim[i bine pentru cd ai acest sentiment nedorit. Avem de-a face cu un proces. Teama qi mdnia vor reveni. La fel qi celelalte emolii ascunse. Ori de c6te ori vreuna dintre ele iese la suprafafi, recunoaqte-o. in timp, mesajul t[u va deveni din ce in ce mai clar. Sentimentele tale nedorite nu se

vor mai simti at6t de nedorite. De indatd ce se va petrece acest lucru, ele vor incepe sI i{i relateze povestea lor. Fiecare sentiment ascunde o poveste: ,,Eu am ap[rut pentru urmdtorul motiv." Fii deschis gi ascultd povestea lor. Toate traumele pe care le-ai suferit in trecut, de la accidentele de maqin[ qi p6n[ la respingerea in iubire, de la pierderea unei slujbe la o noti proast[ oblinutd la qcoali - rlmdn depozitate in umbr[. Acestea

sunt ,,datoriile emo{ionale ale trecutului", dupl cum le numesc unii psihologi. Pentru a plSti aceste datorii, tot ce trebuie sd faci este sI asculli povestea pe care o au de spus sentimentele tale. Sd spunem ci aceasta poveste suni astfel: ,Nu am dep[git niciodatl faptul cd nu am reuqit sd fiu admis in echipa de baseball" sau ,,M[ simt vinovat pentru cd am luat bani din portofelul mamei." Multe astfel de poveqti iqi au originea in copillrie, intrucdt copilSria este terenul ideal pentru inv6{area vinov6{iei, ruqinii, resentimentelor, inferioritdlii gi celorlalte emofii negative primare pe care le purtdm apoi cu noi intreaga via{i. DacS ai ascultat povestea sentimentelor tale, accept-o' Spune-fi cI ai avut un motiv valabil pentru a te crampona de negativitate. Practic, nu ai avut de ales, intrucdt aceasta a fost depoz\tatd in secret qi a rdmas ascuns6' De aceea, nu ai greqit cu nimic. Vechile sentimente negative au rolul de

proteja de repetarea viitoare a aceloragi rini. De aceea, liazd-te cu ele, iar ele se vor transforma in sentimente . Teama nu s-a cramponat de tine pentru a-[i face .rci pentru c[ a fost convins[ cI trebuie sd te pund in ,pentru a nu fi rinit din nou (pentru a nu fi respins din o fat5, pentru a nu fi certat din nou de p[rin{i, pentru fi concediat din nou etc.). Realitatea este insl c[ aceste nu se vor mai repeta niciodati, cel pufin nu in acelaqi prima oarI. ,incerca sI ifi reciclezi aceste vechi sentimente, ,de tentant {i s-ar p6rea acest lucru. Atunci cdnd pringi intr-o situatie nepldcuti, noi suntem tenta{i sd in vechea noastr[ trusi cu sentimente qi si scoatem ,mdnia sau anxietatea. Prin reciclarea acestor emo{ii ins6 decdt s5 reiterim trecutul. i nu mai trebuie si ne protejeze de o copilIrie trecutd. Chiar dac[ trecem printr-o situa(ie similard trecutul indep[rtat, noi suntem deja supraproteja{i, avem un singur motiv pentru a ne fi team6, ci zeci . Pentru ca nu cumva s[ le uitlm, noi particip6m la ivi de dugmani, de crime, de dezastrele naturale departe. in aceste conditrii, reconcilierea cu tale de fric6, de mflnie pi de agresivitate nu-{i poate iun riu, clci psihicul tiu igi aduce oricum aminte de pe care trebuie sd le gtie. ai inv6[at sI te fereqti de proiec{ie, merit[ sd i1i intrebare: de ce sim{i nevoia s[ te aperi? la aceast[ intrebare este esenfial, cici pune in ,lnsugi motivul existen{ei umbrei.

63

Deepak Chopra

Umbra

Pasul 2z Detaseazi-te qi abandoneazi-te

' ,Voi trece gi de aceastl situalie. Nu va dura de-a ,.pururi."
' ,,M-am mai simfit aga qi altddati. Md pot descurca."

De ce este atdt de greu se ne detaqim de emo[iile
noastre negative? Motivele sunt multiple. Mai int6i de toate,

emo{iile negative nu reprezinti decit v6rful aisbergului. De aceea, atunci cind ne enerv[m sau cdnd devenim anxioqi, emofiile care ies la suprafa(a conqtiin{ei nu se comparl nici pe departe cu cele care r5mAn ascunse in umbri. in al doilea rdnd, negativitateaeste lipicioasi. Ea se aga(6 de noi la fel de tare cum ne agIf[m noi de ea. Acesta reprezintlmecanismul ei de supravie(uire. Sentimentele cred ci au dreptul de a exista. La fel ca gi noi, eleigi justificl existen{a, oferindu-ne motive qi construindu-gi o poveste convingltoare. Cu toate acestea, nu este foarte greu si te detaqezi de negativitate. Totul este si gtii cum. Procesul incepe prin recunoagterea sentimentelor personale, oricdt de nedorite ar fi acestea, qi prin aducerea lor la suprafa[[. Am vorbit deja de acest pas. Urmeazddetagarea propriu-zis[ de negativitate. Acest act trebuie sd fie echilibrat, intrucdt noi dorim s5 ne asumim responsabilitatea (,,Aceastd emo{ie imi aparfine"), dar frrd a ne identifica prea tare cu ea (,,Aceastd emo(ie este una cu mine"). Negativitatea nu este niciodati una cu noi dac[ ne cunoaqtem sinele real, care transcende umbra. De aceea, noi trebuie sI consider[m orice reac(ie negativd un fel de alergie sau de grip[, ceva nepl5cut, dar numai pentru moment. O alergie ne aparfine, dar nu este una cu noi. O gripl ne face s[ ne simtim mizerabil, dar asta nu insearhnl ci suntem noi inqine mizerabili. Dacb vei descoperi mai multe modalita(i de a te dezlipi de negativitate, vei deveni din ce in ce mai detagat de ea. Urmltoarele afirmalii au efecte pozitive in acest sens:
64

,,Nu mi voi simfi mai bine dac[ imi voi v[rsa nervii pe altcineva."
,

,Nimeni nu cdgtigd vreodat6 jocul acuza{iilor." ,rp.xprimarea acestor sentimente mi va conduce la
fegret gi la vinov6(ie."

',,Pot si am r6bdare. Si vedem dacl reugesc s[ md linigtesc pufin."

i,Nu sunt singur. Pot suna pe cineva ca 'str trec de aceasti pas[ proastd."
,,',i5u sunt

si mi ajute

mult mai mult dec6t sentimentele mele." .rSt6rile de spirit vin qi pleacS, chiar qi cele mai dintre ele."
cum si mi centrez."
qi i1i cultivi credinla in invl(a sd te descurci din ce in ce mai bine. Cum le in realitate? Dorindu-{i acest lucru. Trebuie doregti sincer sI fii detagat, centrat, rlbdltor qi congtient Ori de c6te ori i1i manifepti aceastd inten[ie, tu te

ifi repe[i aceste afirmafii

practic cu vibra(ia detaglrii. Invers, atagamentul conduce la amplificarea negativitilii. Acest lucru se atunci cind g6ndegti in termenii:
simt oribil. Nu merit acest lucru. De ce eu?" trebuie sd pliteasci. Nu mi-am ftcut cu mea acest lucru."
65

Deepak Chopra

Umbra

,,Pe cine mi-ag putea descerca

nervii?"

,,Situalia

m[

scoate din

minfi."

,,Nimeni nu m[ poate'ajuta." ,,Ce aq putea face pentru a-mi distrage atenfia, astfel incdt aceastd emofie sI dispar6?" ,,Am nevoie de un calmant pentru a m5 liniqti." ,,Ceilalli ar face bine si se fereascl din calea mea, cici m[ simt mizerabil."
,,Doresc si fiu salvat.o' ,,Cineva mi-a copt-o." ,,Trebuie sE reglez chiar acum conturile."

itate) se ascunde o imagine de sine care are nevoie Nu existi doi oameni care s5 le foloseascl in exact imanier6. Noi ne construim identitltrile in felul nostru Unii oameni se folosesc de teamd pentru a se motiva sI anumite incerciri; allii ca si se simtl dependenli iza1i. Unii se folosesc de m6nie pentru a-i controla i, iri timp ce allii se tem de ea qi nu o manifesti deschis. Sentimentul identitdlii personale (al gi implicit cel al preluirii de sine, se ascunde ins[ in
le noastre.

,,Nu mi pot impiedica sI simt ceea ce simt. Aqa sunt eu construit."

emotie este valabili dintr-un anumit punct Dac[ este dublatl insd de autocondamnare, ea deveni extrem de distructivl. Iubirea orientati gregit, :tl sau respins[, a distrus viefi. ,,Nu am vrut str fiu de folos" suni ca o afirmafie pozitivd n6scutl iune, dar de cdte ori nu mascheazd ea o intruziune
iitr? Dace doregti, tu

Occidentalii identificl adeseori,,detaqarea" cu fatalismul sau cu indiferen{a orientalilor. De aceea, primul pas pe care ar trebui sI il faci este s[ i(i redefinegti acest concept intr-o manier6 pozitiv6. Detaqarea nu este sinoniml cu indiferen{a, ci cu dorin{a de a te elibera de negativitate.

Pasul3: Nu te mai judeca singur
Fiecare om trlieqte emo{iile pe care consideri cI le meriti. Acestea nu sunt ins[ neap[rat cele pe care qi le-ar dori. Nici pe departe. Din pdcate, oamenii mascheazd adeseori aceste sentimente ,,negative" sub deghizarea unora ,,pozitive". Dincolo de aceste sentimente,,negative" (team[, m6nie, invidie, ostilitate, victimizare, plingere de mil6 sau
66

i{i pofi construi o imagine de sine criticism. Foarte mulli oameni iqi doresc acest 1fle i,tot at61ia experfi ne invaf5 cum. Dacd emoliile tale negative, tu nu ifi vei putea crea insl sinele dorit. greu si te sim(i bine in pielea ta atunci c6nd i. primare precum teama sau mdnia te controleazl. de f6cut in acest caz? Aga cum spuneam, reprimarea gsa mai bunl solu{ie, dar in mod evident nici llsarea negative s[ igi faci de cap. l, acord o mare valoare simpatiei. Dacd te po{i
spundndu-{i: ,,Este in regulS. infeleg", impugti doi singur foc. Nu ili maijudeci negativ emofiile

i permisiunea de a fi cel care eqti in realitate. tendin(a si ne direc{ionim simpatia asupra altor uitend de noi ingine. O intAlnire pe care am avut-o
67

Deepak Chopra

Umbra care a

odatd cu o

tinirl

venit se imi puni o intrebare mi-a

reamintit acest lucru. - ii ascult tot timpul pe ceilalli oameni, mi-a spus ea, qi mI intreb uneori dacd simpatia nu poate fi dus[ prea departe' Am rugat-o atunci si imi spun[ ce se intAmpl6 atunci c6nd ii asculti pe oameni. - Este ciudat, mi-a r[spuns ea. CAnd md trezesc dimineafa, imi ascult familia qi simpatizez cu fiecare in parte' Am frcut asta incd din copilirie. La serviciu oamenii imi povestesc necazurile lor, intruc6t gtiu cI le voi rlspunde cu simpatie. Mai recent, chiar qi oamenii de pe strad6, striini pe care nu i-am vdzut in viafa mea, md opresc ai imi povestesc ce li s-a int6mplat. Aud tot felul de povegti. - $i iti faci intotdeauna timp pentru a le oferi oamenilor simpatia ta? am intrebat-o. A dat afirmativ din cap. - Nu cred c[ este ceva r6u in asta, i-am spus. M-a privit ugurat5. - De fapt, am continuat, cred chiar ci eqti o fiinf6 cu totul remarcabil[, chiar dacd nu i1i dai seama de asta. Sunt recunoscitor cd exiqti. Luatd prin surprindere, tdndra a tr6it un moment dc stdnjenealS. Pu(ini oameni in aceastd lume pot spune c[ sufer[ de un exces de simpatie pentru semenii lor. - Existl insl gi o capcan6, i-am spus. Simpatia estc un sinonim pentru compasiune, iar acest cuvAnt inseamnii ,.a suferi impreun[ cu". DupI pirerea mea, aici ar trebui sir tragi linia. f,i-ai folosi in mod greqit simpatia dac[ aceastir te-ar epuiza. Nu trebuie niciodat[ s[ te sim{i copleqiti sau ll fel de rlu ca persoana cu care empatizezi. Atunci cdnd este corect aplicatd, compasiunea este lit fel de pre[ioas6 pentru cel care o ofer[ ca qi pentru cel carc
68

Dup[ discufia de mai sus, m-am gAndit cum aplica acest principiu sinelui nostru. in interiorul ia dintre noi existi o voce care ne judecS. O putem 'congtiinf[ sau supraego; cert este ci nu este vorba de venit[ din exterior. Ea acfioneazl independent,
de ea. valoarea noastrl qi a gdndurilornoastre. Sd spunem

enervlm pe nedrept pe cineva, iar apoi ne sim{im bti pentru acest lucru. Vocea care nejudeci ne spune in It noastr6: ,,Ai greqit. Ai intrat singur in necaz, qi merili lucru." Chiar dac[ astfel de cuvinte ne pot fi intruc6tva
realitatea este ci vocea care ne judecl suntem tpi; de aceea,judecata ei se indreaptl impotriva sa. unjudecitor cu adevlrat independent in interiorul Vocea care ne spune cd am gregit sau c[ suntem rli idecit un personaj fictiv. Interesant este faptul cd ea niciodat[ capabild de simpatie. Pentru a-gi pdstra lsupra noastr[, ea trebuie sd ne intimideze. E-ar intdmpla dacd ai incepe si simpatizezi cu tine Iudecitorul interior ar dispirea automat, sau qi-ar puterea asupra ta. in cazul tinerei de mai sus, am lceasta nu iqi folosea in mod egoist simpatia, aqa oamenii care iqi spun: ,,Cdnd vid cdt suferl m[ simt intotdeauna mai bine in ceea ce md priiv6, ea igi l6sa simpatia sI curg5 liber, fiind aceasta. La fel ar trebui sd proced[m cu tofii, in ceea ce ii privegte pe ceilalfi oameni, ci qi pe Acest canal ne poate conduce pinS la Dumnezeu. ci cea mai inalt5, compasiunea joacl un rol vinde cite ori i1i oferi simpatia unei alte persoane, cStc auzite de un nivel superior al congtiin{ei.
69

Deepak Chopra

Umbra

Nu vorbesc aici de renunfarea la nivelul obiqnuit dc congtiin{l, dar atunci cdnd acesta te pedepseqte qi te face sd te simfi nevrednic, inseamnd cd merge prea departe. Elibereazd-te de judecata care te men(ine intr-o concep(ic ingust6 de sine. in lumea spirituali a lui Dumnezeu, orice suferin{d poate fi vindecati. Simpatia deschide unul din canalele cat'e conduc cdtre puterile vindecitoare. De aceea. aspirl si devii un astfel de canal. Compasiunea reprezintu una din cele mai inalte bucurii ale vie(ii, qi cu siguranf[ cea mai purl dintre toate.

Pasul 4: Reconstruiegte-{i corpul emofional

Daci o emo{ie negativi iese la suprafa(a congtiin{ei tale, inlocuieqte-o cu o alta. Personal, numesc acest proces: reconstruirea corpului emo{ional. Orice om are o imaginc mental[ legati de corpul fizic pe care qi l-ar dori: slndtos, tdnir, proaspit, bine antrenat qi plScut la vedere. Din pdcate. noi nu avem o imagine la fel de clar[ despre ,,corpul nostru emo(ional". Ca qi corpul fizic, cel emo(ional trebuie hrinit
corect. Dac[ reac{iile noastre emofionale in fa{a lumii exterioare sunt mereu aceleagi, acest corp poate obosi gi poate deveni flasc. in mod similar, el se poate imbolnivi, dacl este expus toxinelor gi influenfelor nesdnltoase. Ori de cdte ori sim(i o emofie negativ[, corpul tIu emo{ional trdiegte o stare de disconfort, de am[r5ciune, dc obosealS sau de durere. Fii atent la aceste simptome, la fel cum ai face daci ar fi vorba de simptomele corpului tdu fizic. Dacd ai o pietricici in pantof care te stdnjeneqte, tu nu stai mult pe gdnduri: i(i scofi pantoful din picior gi arunci pietricica din el. De c6te ori nu ai suportat insl durerilc
70

de pietricelele emofionale? Din multe puncte de noi ar trebui sd ne inverslm prioritIlile. G6ndegte-te gi ,c6ti bani cdt timp cheltuiesc oamenii pentru a evita I de imbltrdnire. Ei fac eforturi uriage pentru a se cI tqi ingrijesc bine corpul, astfel incdt acesta sI slnltos gi func(ional in anii senectufii. Ironia sorfii inveliqul nostru emofional s[ fie imun la imbltr6nire. ile nu au niciun motiv si imb[trdneasc[. intruc6t .reinnoirii lor ne sti intotdeauna la indemdnd. Corpul lpoate r[mdne veqnic tdn6r, proasplt, flexibil, plin gi pl6cut. Cine reugeqte acest lucru se simte uqor, ?um ar zbura. Copiii simt in mod natural aceastd stare. Ei se joacl qi timpul, uiti cu uqurin{l traumele 9i igi revin rapid la obignuit[ de conqtiinfi. Nu igi ascund niciodati r ci le manifestl deschis. Din pdcate, aceastd din viati nu dureazi niciodatd prea mult. Un atent poate remarca cu uqurinfi primele tendinfe conduce cAndva pe copil la suferinli, pe misuri I tnval[ s[ proiecteze, si acuze, si se simt[ vinovat Ilceea, reconstruirea corpului emotional reprezinti strategie pe termen lung pe care o poli adopta. depinde de eliberarea de trecut. Secretul acestui const5 in a avea o viziune qi in a o implementa in Aceastl carte qi multe altele conlin nenumIrate care le po(i aplica, dar fEri o viziune inchegatd dcvin ineficiente. reconstruirii corpului emofional ar trebui sI
le aspecte:

cI devii mai complet; ,rtr invefi sd fii mai rezistent; 7l

Deepak Chopra

Umbra

Cum sI scapi de demonii trecutului; Cum sI i1i vindeci vechile rini; Cum si te aqtepfi la tot ce poate fi mai bun pentru tine; Cum sd adop[i idealuri realiste; Cum sl ddruieqti; Cum s[ fii generos, indeosebi cu spiritul tdu; Cum sI i{i transcenzi temerile; Cum sI inve{i acceptarea de sine;

te identifici in cea mai mare parte cu sinele t5u separat, egti una cu acesta. De fapt, Buddha spunea c[ egoul dec6t o iluzie. Sinele pe care {i-l aperi zi de iderdndu-l punctul t5u unic de vedere, nu este decdt convenabil[ care ili face egoul s[ se simt6 bine. in[elege acesta din urmd este faptul ci s-ar sim[i chiar ine dac[ ar renunfa la acest punct de vedere ingust. atunci poate ieqi la suprafali sinele real al fiinfei gi astfel este posibild totalitatea.
I

Cum sI comunici cu Dumnezeu gi cu sinele tiu
superior. Cel mai important aspect de care trebuie s6 fini reconstruirea corpului emofional este primul (cum s[ devii mai complet). Emo[iile nu pot fi remodelate in izolare. Ele
seama

O NOUA REALITATE,

o NOUA TuTBnn

fuzioneazd cu gdndurile, cu ac{iunile, cu aspirafiile, cu dorinfele gi cu rela{iile omului. Orice sentiment pe care il ai ii afecteazl inclusiv pe oamenii din jurul tIu, qi in ultiml instan!5 intreaga societate qi lumea in ansamblul ei. Dupi ce am lucrat cu mii de oameni de-a lungul timpului, am ajuns la concluzia cd fEr[ integritate noi nu putem crea dec6t schimblri superficiale. De aceea, principalul accent trebuie pus pe a-!i privi via{a ca un tot unitar, ca un proces care include toate gdndurile qi toate ac{iunile tale. Poate pirea copleqitor, dar singura modalitate de a ieqi din cea{a iluziei este contactul cu realitatea. Aceasta este una singurd, qi niciun om nu se poate considera separat de ea. De altfel, nici nu ar trebui sd incerce acest lucru, cu atAt mai mult cu c6t avantajele viefii tr[ite in totalitate sunt enorme.
72

litatea transcende umbra prin resorbfia ei. Riul gi nu mai par izolate la nivelul totalit6tii. Spuneam ci distrugerea ecosistemului reprezinti cel mai u de negare gi de ascundere sub pre$ a propriului gregit. Din fericire, aceastl atitudine tinde sd pe mlsurd ce tot mai mulli oameni descoper[ ci este in totalitate interconectat. Comportamentul om ii afecteazdpe tofi ceilalli. Nicio parte a planetei fi izolatd, de restul, ca qi cum ar fi imun[ la daunele produse in alte p[(i ale lumii. Totalitatea ne lntreaga perspectivi asupra lumii. privim acum conceptul de ,,ecosistemo' intr-un mai larg. Acesta ar trebui si includ[ legile referitoare

ul poludrii, bltnlia social[ impotriva incilzirii
atitudinea noastrl personali legatd, de reciclare qi in instanfl insdqi fericirea noastr5. Cum am putea fi cu fericili in condiliile in care modul nostru de via{I lent, dar sigur, lumea natural[ in care triim?
/J

Deepak Chopra

Umbro

Practic, nu existe nimic care sI nu se incadreze in conceptul de ecosistem. Acesta reprezint1 de fapt reteaua relaliilor in care coexist[m cu tofii. Dac[ privim aceasti refea ca pe un loc invizibil care face legdtura intre toate lucrurile, vechile diviziuni dispar gi sunt inlocuite de totalitate.

O noul perspectivl asupra lumii
de teatru prezentate in Evul Mediu in timpul Ior religioase erau pline de miracole qi luau peste pe care il transformau intr-o gluml cosmic[. Din tiv6, diavolul devine un erou comic implicat faptele rele, care tenteazd, gi chinuieqte sufletele, nu igi d[ seama c[ in ultimi instanfi Dumnezeu ,lupta, ?ntruc6t este mai puternic decdt el. in final, ryi va fi mdntuit. De aceea, toate eforturile sale o glum5. Nimeni nu este mai presus de puterea a lui Dumnezeu. Din punct de vedere religios, tcestor piese de teatru era c6 totalitatea invinge separafia. Dacd privim lumea din perspectiva bine qi r6u, noi rat6m aceastl glumi cosmic6.
aspect personal pe care

Dezbaterea curenti referitoare la mediu a ajuns la concluzia c[ nu exist[ decit doul c[i: fie continulm sI neg[m problemele cu care ne confruntim, fie le privim in fatd 9i incerclm s[ le rezolvlm. Prima cale reprezinti o solu(ie fals6, intrucdt nu vindecl teama qi vinov[fia pe care o simfint cu tofii in subsidiar din cauza distrugerii ecosistemului qi a dezastrelor poten[iale pe care le putem provoca' A doua cale elimind teama qi vinovafia in singura maniera viabili: prin rezolvarea problemelor care conduc la aceste emo{ii' Acelaqi mecanism poate fi aplicat qi umbrei' Problema nu poate fi rezolvatd decdt intr-o manier[ holisticI' Negarea ei

il

consideri greqit gi prea

reprezintl o falsd solu{ie' Dac[ i{i recunoqti 9i iti imbra{iqezi umbra, tu renaqti din propria cenuqS, cici via(a in ansamblul ei se sus[ino pe sine. Atunci cdnd ne pierdem in visele noastre legate de lupta dintre bine 9i r6u, noi incerc[m s[ le impunem celorlalli propria noastra viziune limitata. La urma urmelor, celulele gi organele corpului celui care comite o crima, caro se luptS intr-un rdzboi sau care victimizeaz[ pe altcineva, nu inceteazdsa func(ioneze. corpul insuqi reprezinti o m[rturio in favoarea vie{ii, indiferent c6t de confuz[ qi de conflictua
devine mintea.

a te confrunta cu el poate

fi

privit intr-o

Via{a transcende perspectiva de gen ,,cdqtigI , Totalitatea este mai presus de explicatiile fi.tip cauzFt-efect. in releaua relaliilor rolul nostru ftrtr un context mult mai larg. Dacd vom ajunge ca parte integranti din totalitate, in noi se va legere. Nimeni nu ne obligi s[ ne privim pe str ii privim pe ceilalli oameni din perspectiva contra riu" sau ,,corect versus incorect... oricdnd dorim la judecatl in favoarea lubirii gi iertdrii. Aceasta este vindecarea care cu acceptarea totalititii. holistici conduce inclusiv la o cunoaqtere care ne permite s[ infelegem de ce ata cum sunt. Nu de pu{ine ori ii auzim pe
75

74

Deepak Chopra

Umbra

oameni spunend c5: ,,Exist5 un motiv pentru orice", dar dacir ii intrebdm care este acest motiv, ei nu qtiu ce s[ r[spundi. Mintea cautl in zadar explicalii de tip cauzd-efect. Acest efort ne conduce la speculafii ciudate, de gen: ,,Mi-am in;elat cdndva so(ia, iar acum firma mea a dat faliment; aceasta estc

,d.gi

r[splata pentru faptele mele"; ,,Obiqnuiam s[ m[ infurii tot timpul, iar acum sufrr de cancer"; ,,Oamenii nu mai cretl astdzi in poruncile lui Dumnezeu; nu-i de mirare cd i-a lovit uraganul" etc. Chiar dacl respingem astfel de explicalii intunecate, cu to(ii cultivlm in sinea noastr[ superstifii dc aceeagi factur6, clci nimeni nu ne-a inv[fat un alt mod de n explica realitatea invizibilS. Doresc si sugerez eu un astfel de mod diferit: s[ spunent cE tot ceea ce exist[, deopotrivi lucrurile vizibile qi celc invizibile, se integreazi in aceeaqi realitate singularS. Privit din aceasti perspectivd, intregul Univers este alcltuit din conqtiin[i. Evenimentele cele mai m[rete, precum naqtercu gi moartea galaxiilor, sunt conectate cu cele mai infimc, precum interacfiunile particulelor subatomice. Tot ceea cc existi face parte integrantd din aceeaqi conqtiinfI universalA, pe care str[mogii noqtri au numit-o mintea lui Dumnezeu. Ntt este insi neap[rat necesar sd folosim termeni religioqi. l,n fel ca in concep{ia tradi[ional[ despre Dumnezeu, conqtiin[rt este infinit[, omniprezentl, atotputernicl 9i omniscienti. l :n se manifestl prin miriade de forme. Privite din perspectivtt celor cinci sim{uri, o parte din aceste forme nu p{lt congtiente. Sund ciudat s[ afirmi ci o meduzd care pulseazfl in Oceanul Pacific, o piatrl de pe Muntele Everest sau o piclturi de ploaie care cade in Brazilia sunt conqtiente, tlilr noi nu vorbim aici de conqtiin(a cerebrali. Meduza, piatra tri pic[tura de ploaie nu au g0nduri qi sentimente (din cite qtirrt
76

bine s[ fim deschigi in fala necunoscutului). , noi nu ne sim[im conecta{i cu viaJa,,incongtient6" nostru. Atunci c6nd ne separ6m de obiectele qi de creaturile dupi cum le numim noi, noi ratlm ceva foarte Exist[ principii care imbri(iseazd toate lucrurile. privim o celul[ din organismul nostru gi un electron invArteqte in spa{iu, constatdm anumite similitudini pe un nivel invizibil: ac[iune este coordonatd cu toate celelalte

.rt.

lcfiuni; sunt impirt[gite de toate pd(ile
icarea este instantanee;

ia este remodelati in nenumlrate forme, dar se pierde niciodati;
I de evolulie genereazd forme din ce complexe pe misur[ ce trece timpul;

in

ce

iin[a se dilatd pe m6sur6 ce formele devtn ce in ce mai complexe.
idei sunt extrem de abstracte, gtiu, dar in ultiml nici nu avem nevoie de cuvinte. Atunci c6nd te separat, cuvintele par sd conteze mult mai mult La urma urmelor, existen{a este pasivi, pare de la sine in{eles, in timp ce cuvintele se ni viafa, ne umplu mintea, ii unesc Ai ii despart pe $i totuqi, aceste cuvinte nu ar putea exista dacd in fiec[rei celule a corpului nostru nu ar exista o t6cut6. Puterea care ne men(ine corpul structurat,

Deepak Chopra

Umbra

in fiecare secund6 un numer infinit de acfiuni biologice in sutele de miliarde de celule pe care le avem,
coordonand

primari dec6t gdndirea gi decdt folosirea cuvintelor. Primar nu este sinonim cu primitiv, gregeald pe care o comitem adeseori atunci cdnd devenim prea mdndri de rafiunea noastr[ uman6. Congtiin{a este inexprimabil[ in cuvinte sau in gdnduri. Ea transcende de departe mintea umani. Daci enumerlm toate trlirile care ne parvin dintr-o surs6 misterioasi gi pe care le experiment6m dincolo de
este mai

paradoxal, milioane de oameni igi refuzd dreptul la , la creativitate, la iubire qi la celelalte calitdli Ei nu experimenteazd fericirea dec6t in doze infime. efecte dispar rapid. Din aceasti cauzd,ei nu reugesc umbra, care pizeqte cu ferocitate comorile in lumea incongtienti. Am auzit odatd, un guru l6ndu-se in fafa ascultitorilor s[i: ,,Eu vI ardt porfile , iar c6nd un spiridug iese qi strig[: Bau!, voi o lua{i
aa

cuvinte, este de mirare ci mai existd oameni care se indoiesc de existenla lumii invizibile. Iatd doar cdteva dintre acestea:

ma, mdnia, insecuritatea, anxietatea gi celelalte
ale umbrei ne sperie mult mai mult dec6t,,spiriduqul,,

. . . . . . . . . . . . . .

Iubirea
Creativitatea Sentimentul de a fi viu Frumusetea

re vorbea acel maestru. Daci dorim sd ajungem

i raiului, singurul sine care ne poate conduce acolo oel pe care il avem. Tocmai aceasta este dilema. ar putea un sine divizat si atingd vreodatd unitatea?
, cred cd se poate, dar calea nu este cea pe care qi-o

la

Inspiratia
IntuiJia Visele

Mziunile Aspiraliile implinirea
Sentimentulapartenenfei Minunarea

Extazul, beatitudinea
Sentimentul misterului divin

O viafa in care am manifesta plenar toate aceste
calitnli invizibile ar insemna o noui manierl de a tr6i. in
78

majoritatea c[ut[torilor. Krishnamurti, cel mai maestru indian, a spus c6ndva: ,,Libertatea nu este hl c[ii. Este inceputul ei. practic, nu existl o destinafie .'Libertatea este simultan inceputul qi sfhrqitul c6ii.,, dorea sI le inducl adep{ilor s5i o stare de confuzie. na lui Krishnamurti, a libertlfii iniliale gi finale, dupl numit-o el, a fost maniera sa de a afirma cd totalitatea de libertate totall - nu are nimic de-a face cu o sau cu alta. Ea nu inseamnl s6 fii bun, nu r6u, sau Dtr impur. Totalitatea nu are diviziuni. Ea reprezintd tn acelagi timp. De aceea, ea trebuie s[ fie inceputul gi cEii. Menirea noastrl este sI transformlm aceastl intr-un mod cle viafd.

79

Deepak Chopra

Umbra

Cum arati totalitatea?
Gloria existenfei umane nu se datoreazd lucrurilor care ne fac unici, ci faptului cd noi ne putem uni cu inteligenta cosmicS. Fiecare om poate deveni o parte conqtienti a totalitdtii. Cine reuqeqte acest lucru capit[ acces la o lume greu de imaginat de cltre conqtiinla obiqnuit[. Viata trditd holistic este o via{I pragmaticd,.cici atunci c6nd ai acces la intreaga congtiinli, tu devii in mod necesar mult mai creativ qi mai imaginativ, dar gi mult mai pu{in critic. Pentru a experimenta insi aceste beneficii este absolut necesar sd trdieqti aceast[ stare de totalitate. Si vedem cum putem
c

constantS, la baza acesteia st6 un fundament stabil (proces cunoscut sub numele de homeostazl).

Degi se

afl[ intr-o activitate

Fiecare celul[ se adapteazd ia schimbdrile din mediul exterior. Stresul este contracarat qi finut sub control (in ,esen15, toate bolile gi orice senza{ie de disconfort 'hzic sunt rezultatul stresului).
Prin toate aceste mecanisme, corpul nu incearcl altceva s6 ifi p6streze integritatea. Acest sistem de vindecare universal. Celulele inimii, ale creierului sau ale ficatului nesc funcfii diferite, dar scopul lor este acelaqi: de a slndtatea gi viafa organismului. De aceea, totalitatea mai important[ dec6t orice altS activitate singulard. DacI corpul ca pe o metafor[ a vie{ii, la ce concluzii

ar acteriza aceastd stare.

Tbtalitatea doreSte sd te vindece

Totalitatea incearci intotdeauna s5 se autoprezerve. Corpul pe care il avem cunoaqte o gamd completl de tehnici vindecitoare. Totalitatea este intim conectati cu vindecarea (de altfel, cele dou[ cuvinte au aceeaqi riddcinb sanscrit[). Cum procedeazi corpul pentru a-$i restaura propria
totalitate?

[[6m sI pre(uim echilibrul.
propunem sd unificdm aspectele separate ale .yiefii noastre, orient6ndu-le citre un scop comun. bate aspectele viefii capdtd aceeaqi valoare pentru

rhvlpm sI ne asigurim un ritm echilibrat

intre

El

urmireqte intotdeauna

si

atingd starea de

echilibru.
Fiecare celul[ comunicl cu toate celelalte'

le nostru, care este intotdeauna senin, igi calmul chiar gi in mijlocul celei mai
activit6fi.

Nicio parte nu este mai importanti decdttotalitatea.
Odihna trebuie

si

se armonizeze cu activitatea. 80

adaptlm la schimblrile mediului exterior tar stenfa noastr[ creqte. 8I

Deepak Chopra

Unbra
rcreat de umanitate,

La primele semne ci stresul ameninti si ne scoatl din zona noastri de confort, observ[m acest lucru gi reacfiondm. Ajungem si ne prefuim bun[starea de ansamblu mai mult dec6t experienfele individuale.

ci de natur6. Dacd Universul nu ar

de fo4e creatoare care sd se opunl simultan fo4elor

sau entropiei, nu ar mai exista un Univers. Si spunem ci in Univers nu ar exista decdt impulsul ionist sau creator. Ce s-ar intdmpla atunci? Cosmosul

ii

Aceste concluzii sunt ptezentate intr-o manierl generalI, dar gdndeqte-te cdt de diferite ar fi vietile a doi
oameni in condiliile in care unul ar opta pentru totalitate, iar

,epuiza rapid materia qi energia qi nu ar mai putea forme noi, cici cele vechi nu s-ar degrada gi nu ar
iniciodatE. La nivel personal, am deveni un om evoluat, dacd am evolua in afara procesului de transformare (prin vechii forme), noi am rim6ne un veqnic copil, un adolescent qi un vegnic adult in acelagi timp. Corpul s-ar incirca cu nenumirate straturi de piele, intrucdt mai putea renun{a la cele vechi. Clptugeala stomacului s-ar umfla intr-o manierd grotesci, intrucdt nu ar devorat[ de enzimele digestive, qi deci nu ar mai fi it[ in fiecare lun[. le de alt[ parte, daci nu ar exista dec6t impulsul i sau al distrugerii, Universul s-ar autodistruge rapid. ia ar afecta totul, iar cosmosul ar deveni un vid static Cele dou[ tipuri de for[e opuse sunt absolut pentru existen{a Universului, dar acest argument nu dualismul, ci chiar totalitatea, inc6t este nevoie de tivl mai amplS decdt cele doud viziuni unilaterale a le menline in echilibru. ,r$tnd stresul genereazd o reaclie, corpul poate deveni iv. B[tdile inimii sunt accelerate de fluxul de iar s0ngele furnizeazd o energie suplimentar[ i gi organelor, ascufind astfel simlurile gi declanqdnd : n,LuptS sau fugi." Dacd aceastd reac[ie in fala nu ar fi finuti sub control, ea ne-ar ucide foarte practic in c6teva minute. De fapt, acest lucru chiar a
83

cel[lalt nu.

Tbtalitatea conduce tntotdeauna la cdstig,

niciodatd la Pierdere

complet inseamn[ a fi perfect vindecat' Dacd pornim de la aceastd premis[, inseamn[ c[ indiferent cdt de corect i1i triieqti via[a, tu nu eqti pe deplin vindecat atAt timp c6t sinele t[u continu[ sI se simtl divizat. Exist[ multe modalitili prin care poli trli o viafl bun[. De aceea, foarte mulli oameni iqi gSsesc singuri pretexte pentru a nu mai cduta totalitatea (unul dintre cele mai importante este acela c5 nu li s-a prezentat niciodat[ o viziune real6 asupra sinelui superior). Este foarte important si subliniem ci tu nu vei inceta s[ fii tu insuti dac[ i1i vei propune si te transformi' Lumea contrastelor este deopotriv[ seducitoare 9i

A fi

dramatica. Ne putem pune insa intrebarea dac6 fEr6 contraste

nu am fi condamnati la o similitudine eterni 9i plicticoasS' Pe de altl parte, cu cdt lumina este mai puternic[, cu atAt mai mare este umbra generati de ea' Acest mecanism nu
82

Deepak Chopra

Umbra

univers manifestat, care este mai mare decdt orice existl in

interiorul lui. Pentru ca aceast[ schemi si fie corect6, cercul trebuie privit ca fiind intr-o expansiune continui, la fel ca gi Universul dupS Big Bang. Spre deosebire de cosmosul fizic insl, Dumnezeu se dilatl cu o vitezl infinit6 in toatc direc[iile, fapt care ilustreazl potenfialul infinit al Fiin{ei atunci cdnd aceasta incepe si creeze. P6n[ acum, schema de mai sus pare ezotericd qi probabil c5 foarte mul{i oameni nu ar fi tentafi sI ii acorde o valoare practicl prea maro, (O femeie mi-a spus odati cI nu-i place sI aud[ cuvintele ,,lJnitate" sau ,,Totalitate" cu referire la Dumnezeu. Pentru ea, acestea echivalau cu un vid divin infinit, care ar fi sf6rEil prin a o inghili complet). Mintea noastrd nu poate infelegc conceptul de expansiune infinitS in toate direc{iile. Privegtc insi aceastl schemd din punctul t6u personal de vederc, Gdndeqte-te cd sursa ta este punctul din care a ieqit intreagtt ta lume subiectivS, care este reprezentatd de cerc. Cu cAt vezi, infelegi qi experimentezi mai multe, cu atdt mai maro devine acest cerc. Cu toate acestea, el se dilati intotdeaunn pornind de la sursa lui. Altfel spus, sursa nu este niciodattr foarte departe de tine. Ea rdmdne constant[. Daci te po(i experimenta pe tine insuli ca surs[ qi cn univers subiectiv, pofi spune c6 ai devenit complet. Motivtrl pentru care sursa {i se pare indepdrtatl este ci te-ai identificat cu toate lucrurile separate din aceastd lume, uitdnd de origincn ta creatoare care face ca ele sd devinl posibile. (Este ca gl cum ai uita de mama ta in timp ce creqti. Acest lucru ests imposibil. Oricdte lucruri {i s-ar intAmpla de-a lungul vie[ii, nimic nu va qterge din memoria ta amintirea faptului ci te-ul nlscut dintr-o maml). Este imposibil ca cineva sd igi piardA
86

tate conexiunea cu sursa, cici aceasta din urmi nu dec6t congtiinfi pur6. De aceea, simplul fapt cl

faptul c[ trliegti inseamnl cd eqti conectat la La prima vedere, aceastl conexiune pare pasivl, dar i Toate g6ndurile pe care le-ai avut vreodat[ au ieqit surs5. Corpul t5u continu[ sd tr6iasc6 datoriti i tale. Inima ta qtie ce face ficatul t6u, chiar dacl nu de la el mesaje in cuvinte, ci codificate sub forma chimice gi a unor semnale electrice. Corpul ie de o gami infinitd de reactii pentru a-qi putea miliardele de celule. Acest aspect al conqtiin{ei nu dar inteligenfa sa o depSgeqte cu mult pe cea a mare genlu uman. nenii obiqnuili se tem ci Dumnezeu ar putea fi departe de ei incdt i-a uitat cu deslvdrgire, in timp iogii religiogi cred cu ardoare cd Dumnezeu le in fiecare moment. Adev[rul este c[ termenii gi ,,departe" nu sunt corec{i in acest caz.Ei derivd fiind opuqi unul altuia. Gdndegte-te la culoarea inte sI o fi vlzut in mintea ta, a fost ea aproape de tine? Rosteqte cuvintul ,,elefant". tnainte sI acest animal, a fost cuvdntul care il desemneazd departe de tine in vocabularul tlu? Noi apellm de congtiinfI in serviciul lui ,,eu gi al meu,., dar localizain timp qi spafiu frrd a ne localizain acelaqi in[a. Nu existl nicio distanli carc ne separl de o lsu de un gdnd. Din perspectiva totalitafii, distanfa , cici toate lucrurile sunt coordonate simultan. astfel la o concluzie incitant6: nici potenfialul ,a ne schimba nu este foarte departe de noi. este sinonim cu posibiliti(ile infinite. Noi putem
t de

87

Deepak Chopra

Umbra

vedea ce ceva este posibil sau putem fi orbi in fafa acestui lucru. De aceea, imposibilul este doar un alt termen pentru invizibil. ln aceste condilii, umbra, care ne face sd vedem o lume limitati, p lini de ameninliri qi de posibilit5f i intunecate, mascheazl de fapt numeroase posibilitn[i invizibile pe care

ile tale au
tine.

intotdeauna efecte benefice

n[ele tale devin cu uqurinfi realitate,
icte sau eforturi prea mari.

ftri

le-am putea sesiza dac[ ne-am dilata conqtiin{a dincolo de hotarele ei. FirI aceastd dilatare, viziunea noastr[ r5m6ne prin excelenti ingust6, similar[ cu o durere de mlsea' Atunci c6nd te doare mlseaua, nu prea te mai po{i g6ndi la nimic altceva, cici durerea ifi ocupl intreaga aten{ie. Dac[ rasa umand ar fi fost intr-o durere fizicd, permanenti, con9tiinfa ei nu s-ar fi dilatat niciodatE. Teama nu este altceva dec6t o anticipare a durerii pi are acelagi efect de ingustare a conqtiin(ei ca gi durerea propriu-zisl. Aqadar, totalitatea este sinonimi cu descoperirea sursei, a acelui nivel al conqtiinlei in care nu mai existI nicio diviziune. tn acest scop, nu estc necesar si scoatem la luminl toate aspectele personale ascunse in intuneric (lucru care ar fi, oricum, imposibil), Este suficient sI devenim cei care suntem cu adevlrat pentrtt a nu ne mai identifica cu intunericul. Iat[ cdteva indicii care atesti cI te afli foarte aproape dc sursa conqtiinlei tale:
Eqti imp[cat.

ilo{i implica profund in ac(iunile tale, rim6n6nd
perfect detaqat.

egti afectat personal, indiferent de rezultatul

si te abandonezi.
I ideal

[i

se pare cel prezent.

,

Totalitatea transcende umbra

Egti centrat gi nimic nu te poate scoate din acest centru.
Te cunoqti pe tine insuti.

Empatizezi cu ceilal[i frrd a-i critica.
Te consideri parte integrantl din totalitate.

Simfi cI nu faci parte integrantl din aceastl lume, ci c[ lumea face parte integrantl din tine.
88

le umane s-au luptat de secole cu umbra, dar nu s[ o infr6ngi niciodati. Oamenii care iqi cuceresc se luptd cu ea, ci o transcend. A transcende a trece dincolo de ceva. in viala de zi cu zi noi ln permanen(I transcenderea. Spre exemplu, dacl vede copilul plingind sau fEcind g6l5gie, ea nu cu aceeagi moned[, ci igi dn seama ci acesta este Bre nevoie de somn. Ea transcende astfel nivelul gi descoperi solufia pe un nivel diferit. De altfel, inti un adevdr spiritual: nivelul problemei nu acelasi cu nivelul soluliei. acest lucru instinctiv, dar avem dificultili cu iprincipiu. Imagina{ia noastr[ ne determind care este aspectul pozitiv qi care este cel negativ in speran[a c[ dac[ vom alege aspectul ei
89

Deepak Chopra

Umbra

pozitiv, victoria noastri va fi totale. Nu va fi. Orice dilemtr are dou[ laturi. Orice rizboi purtat in numele lui Dumnezeu are labazd o iluzie, cici tab[ra opusi crede la fel de mult in Dumnezeu (ce armat[ a adoptat vreodati sloganul: ,,Victoria este a noastrd, cici Dumnezeu nu este de pattea noastr6"?), Dugmanii transcenden{ei cad direct in m0inile umbrei. Oricc om care continu6 si se lupte pe nivelul problemelor refuztr practic sd aplice principiul transcendenfei. Si d[m c6teva exemple:

de a privi lumea in care trdim. Procesul iegirii din ilwiei incepe intotdeauna cu intelegerea faptului ci care beneficiazd, cu adevlrat din aceste situafii este Tu nu vei avea niciodatl suficienti dreptate gi nu iodati suficient de victorios sau de virtuos pentru a 6nia, resentimentele gi teama pe care le inoculezi in oamenilor pe care ii invinovifegti. Dac[ vei in{elege , vei realiza inclusiv valoarea transcenderii gi vei i degrabi nivelul solu{iei decdt cel al problemei.

Ai o durere cronic[,

dar in loc

si te duci la doctor,
Tbtal itate a re zolvd toate conflicte le
sd

te limitezi sd iei mai multe analgezice ca de obicei'

DacI cinevate antipatizeazd, i[i giseqti motive

il

antipatizezi la rAndul

tiu.

Copilul t5u se bate cu un alt copil la gcoal6, iar tu pornegti de la premisa c[ copilul t[u este cel care
a avut dreptate.

Auzi cd un cuplu de prieteni divor{eazd qi ii fii partea unuia dintre ei. Un evanghelist i1i bate la uq[ pentru a-!i vorbi de o religie nou6, dar ii trintegti uga in nas, cdci Dumnezeul tiu este singurul adevirat.
Toate aceste exemple ilustreaz[ cazuriin care tu refuzl

op(iunea transcenderii. Fiind vorba de situafii comune, esto ugor slne dim seama c6tde multdputere capltiumbrainurmu acestor deci zii intoate cazurile de mai sus, una din pdrfi este consideratd automat bun6, iar cealalt[ rea. Altcineva trebuio sI fie de vini pentru ca tu si te po[i simli bine. Societatea in care trdim valideazd spiritul critic, consider0ndu-l un mod
90

l, regret faptul c[ cuvdntul ,,a transcende,, este de at6tea conota(ii mistice. Realitatea este ci el de multe conotafii pragmatice. Natura dualitntii ictul. Natura totalit6fii este rezolvarea conflictelor. este natural. Dac[ te identifici cu ambele extreme, cea alb[ sau cu cea neagr5, cu cea bunl sau cu cea luminoasl sau cu cea intunecati, conflictele incep Primul pas este qi cel mai important. Ia decizia rdin dualitate. Renuntl la etichete, la acuzalii qi la i. Nu mai incerca sI le demonstrezi celorlalli cd pi ei nu. Aceasta nu este dec6t o fantezie de-a spirituali au recomandat de secole acest lucru. i ce spun Vedele: ,,Tu nu eqti in aceastl lume; in tine." La r6ndul lui, Iisus gi-a invd[at discipolii lui Dumnezeu se afl6 ?n interiorul lor. practic, referitoare la unitate abund6. p6cate, oamenii refuzd, si asculte aceste inv[{ituri, lumea invizibild continul si ii sperie. Totalitatea nu
9t

DeepakChopra

Umbra

cind nu i{i vei rezolva conflictelo interioare din via(a ta. SI vedem in ce constau acesto conflicte, intr-o ordine ascendenti, pornind de la nivelul
poate deveni reald p6n[

Sigur versus nesigur
Solutia: centreazd-te tn sinele tdu real

cel mai elementar, cel pe care il experimenteazl un copil neajutorat. Orice nou conflict devine mai dificil dec6t cel de dinaintea lui, pdni c0nd ajungem la nivelul conflictulul spiritual, care poate fi comparat cu un fizboi in interi
sufletului:

Conflictul dintre a te sim[i in siguranfd 9i a te simfi in nesiguranf[. Conflictul dintre iubire gi team6. Conflictul dintre dorin(i qi necesitate. Conflictul dintre acceptare 9i respingere' Conflictul dintre Unitate gi multiplicitate.

Aceste conflicte sunt universale, transcenzdnd mult individualitatea. Gdndegte-te de pild[ la {irile

vorbesc despre pace, dar care se simt atdt de nesigure i iSi focalizeazd intreaga energie asupra inarmlrii qi apI tn mod evident, ele nu qi-au rezolvat problema primartr siguran{ei. Gdndegte-te la momentele in care ai dorit sI exprimi iubirea fa[5 de cineva, dar te-ai simlit vulnerabil speriat. Tu te afli in aceeagi pozilie ca qi facfiunile impli

pofi face pentru a te simfi in siguranfE intr-o lume nu o po{i controla? Marii in{elepti qi marii maegtri la aceasti intrebare pornind de la axioma potrivit dualitatea este nesigurd, iar totalitatea este siguri. este una din marile leclii uitate ale trecutului. Mulli lncearc[ cu disperare s6 se simt[ mai siguri prin unor mecanisme de ap[rare. Ei ipi construiesc a se aplra astfel de elementele societilii care ii lgi burdugesc existen[a cu bani gi cu posesiuni, dupl lncuie toate po(ile gi se roagl sI nu fie lovili de vreo . Aceste tactici se nasc din convingerea primitivi t6u este ferit de pericol, qi tu eqti in siguran{E. convingere este mogteniti din trecut, dar se qi de minune modului nostru materialist de viaf6. i noqtri nu se simteau in siguran(5 decdt dacd zeii acfiunile. in acest scop, ei acceptau s[ricia at6ta b6t religia ii asigura ci sufletele lor vor fi m6ntuite in
tiva modern[ afirm[ ci siguran(a este un factor Pentru a te simfi in siguran{i trebuie sI descoperi ihterior al acestei vibra{ii. Casele, banii qi posesiunile din acest punct de vedere. De fapt, de multe i bogafi gi de succes se numdr[ printre cei mai i din lume. Secretul siguran{ei psihologice limpede. Psihologia freudianl afinnd cI felul copilul in primii trei ani este decisiv pentru

intr-un rdzboi civil care sunt incapabile

s[

se

reciproc, considerdndu-se acelaqi popor. Conflictele exi pretutindeni, de la relafii la diplomalia internafionali'

92

93

Deepak Chopra

Umbra

nesiguran[a este inrldicinat[ in gi subcongtientul colectiv, cu deosebire in umbr6, in carc existd toate temerile qi anxieti{ile colective ale umanitl1ii. DacI privim insi rezultatele obfinute dupl un secol dc terapie, constatim cI aceste rispunsuri nu sunt valabile. in esen!6, ele nu au condus decdt la inventarea Prozacului gi la aparilia unei generafii de terapeu{i care nu fac altceva decAt si prescrie medicamente. Adevirul este ci nu te vei sim[i sigur dec6t atunci cind ili vei descoperi sinele esen[ial. Aga cum am vdzut mai devreme, acesta reprezintd sursa ta. La nivelul lui nu existi nicio diviziune, aga ci lumea exterioard nu o poate amenin{a pe cea interioarS. Anxietatea presupune intotdeauna o focalizare exterioard, indiferent dac[ este vorba de o amintirc a unei traume din trecut sau de o teamd nedefiniti de viitorul necunoscut. Sinele esen(ial este stabil qi permanent. Dc aceea, el nu se teme de schimbare. De altfel, necunoscutul este absolut necesar in vederea schimb[rii. Daci te vei implca cu acest fapt, lumea nu [i se va mai pirea un loc riscant, ci un teren de joac6 al evenimentelor neagteptate.
Cea

jungianl susfine

ci

situalii te face sI te simfi un simplu fir de praf r[ticit lume haoticS. Singura reac{ie fireasc[ in fa(a acestei ii este teama. Religia le-a oferit oamenilor o solufie, c[ Dumnezeu ii iubegte pe toti, dar in acelagi s-a cramponat de imaginea unui Dumnezeu rizbun[tor imintltor. Aceast6 dualitate nu a fost niciodati fapt ugor de explicat, cici nimeni nu l-a intilnit pe Dumnezeu pentru a-l intreba dacl ne iubeqte disprefuieqte, daci doreqte sd ne m6ntuiascl sau sd ne . De la Moise la Mahomed. oamenii i-au adresat divinului aceasti intrebare, dar rlspunsul a fost incredere intr-un Dumnezeu plin de iubire nu ientlpentru a sclpa de teamd, pentru c[eareprezint[ intelectualS, supusd implicit indoielii, fie una supusl rinilor sufleteqti. Atdt timp cdt te poli poti fi rinit sufleteqte, nu vei putea avea niciodatl deplin[ in iubirea divinl naturald. $i totugi, noi 'bxperimenta fluxul iubirii ca o fo4d constant6, nu 'ihoft personal al divinitelii. Rishi-ii din vechime au lci beatitudinea (ananda in limba sanscrit[) nu poate sau pierdut6. Ea este inerenti congtiintei, din cdreiaface parte integrantd. in forma ei cea mai puri, r devine extaz. Congtiinfa evolueazi de la principiul festat qi invizibil la forma manifestat[ gi vizibild, iar devine implicit un aspect al naturii care prezintd

Iubire versus teami
Solutia: Pune-te la unison cu iubirea din interiorul tdu.

in siguranfd, inseamnl c[ gtii cI ai dreptul s6 te afli in aceast6 lume. Pentru a simfi insi cir ii aparfii cu adev[rat, mai trebuie si te simfi gi iubit. Iubirea conferl siguran(a de a te qtii privit cu afecfiune. Opusul
DacE ai ajuns sd te sim[i
94

este

dinamicI-

se

miqcl qi se transform6.

evolueazl (cregte).
95

Deepak Chopra

Umbra

Fericirea este penetranti - doreqte s6 p[trundl pretutindeni. Fericirea este dornicd de implinire' Fericirea inspir[ - ea se amplificl prin crearea unor forme noi in care s[ s[l69luiasc5' Fericirea unific[, dizolvdnd hotarele separ[rii'

ideal6." A fost un rlspuns instinctiv. Am aflat mai uimire cI rispunsul meu a fosttransmis mai departe la doud milioane de utilizatori! Iubirea a devenit atdt de mare in zilele noastre incdt oamenii au se intrebe sincer dacl ea existd. Aqa se face cI un c6t se poate de natural pentru mine li s-a pdrut exotic

occidentaliiatribuieacestecalitaliiubirii,carenuestc
altceva decdtbeatitudine sub un altnume. Iubireauneqte douil inimi intr-una singur6. Ea inspir[ marea poezie qi operele dc

art6. Iubirea dizolv[ barierele dintre oameni. Tradilia carc Din venereazd iubirea este la fel de veche ca qi umanitatea' picate, la ora actual[ am ajuns sd tr[im intr-o epocl lipsittl de iubire, gratie scepticismului qi materialismului pe carc le-am cultivat. chiar dac6 nu incita direct la renunfarea la iubire, acegti doi factori o reduc la niqte hormoni chimici secreta{i de creier, la condilionarea psihologic[, la educafia primit[in copilarie qi la starea de s6n6tate mental6. De altfel. viziunc aceste aspecte nu sunt deloc negative, putAnd oferi o mai clari asupra lucrurilor' Din plcate, ele au sldbit mult tradilia iubirii privit[ ca o fo45 divin6. Individul trebuic si descopere astizi singur dac[ poate sau nu experimenta iubirea. Nu int6mpl[tor, c6utarea iubirii a devenit o nouil formd de spiritualitate. Personal, ador tehnologia 5i gadget-urile' Unul dirr preferatele mele este Twitter. Am trimis qi am primit sute ie mesa.le pe Twitter, care m-a captivat complet' intr-o zi am primit un mesaj cu urmitoarea intrebare: ,,Md aflu in cdutarea iubirii. Cum imi pot gdsi partenerul ideal? Pot crede c6 acesta exist6?" I-am raspuns imediat femeii carc

ni, care qi l-au transmis obsesiv. trebuie s[ faci pentru al tu insuli un partener ideal, l{i descoperi iubirea interioard? Trebuie si renunti . Iubirea nu trebuie cdutatd, intrucdt face parte din natur[, la fel ca aerul. Ea reprezint[ un dat. la fel ca atdtea alte lucruri, ea poate fi ascunsi sub De fapt, iubirea exterioarE este adeseori irelevant[. deprimat sau anxios, ori care are o identitate divizatd ) nu va r[spunde cu ugurinf[ (uneori nu va rispunde unei alte persoane. 1tn fap gesturilor de iubire ale ! gdsi iubirea trebuie sd te priveqti tu insuli ca fiind a fl iubit. Sinele esen{ial are o perspectivl cdt se ,simpl[: ,,Eu sunt iubire", pentru cI tn esen{[ chiar Din p[cate, in aceasti lume a valorilor conflictuale, afirma{ie simpl[ devine confuz[ gi complicati. Ceafa la team[. Dac[ vei elimina teama, ceea ce va va fi iubirea.

Dorin{i versus

necesitate

: Solulia: luciditatea care nuface alegeri.

mi.ascris:,Numaic6utapartenerulideal.Devinotuins5{i
96

sta este calea." De c6te ori nu ai auzit aceste nu le-ai rostit tu insufi? Viafa ne conduce de multe
97

Deepak Chopra

Umbra

ori intr-un impas. Noi dorim s5 facem ceva, dar constatAm cI drumul pe care am mers p6nd acum se infund6. Oamenii cu egoul foarte mare obiqnuiesc sI spun[: ,,Mergi pe calea mea. sau alege autostrada." Adeseori, doi oameni se simt blocali din cauzd ci sunt incapabili s[ comunice unul cu celilalt. La o alti extremi se situeaz[ obsesiile psihologice, cum ar fi fobiile (,,Md tem sI fac cutare lucru") sau alte forme dc obsesii (,,Nu mi-l pot scoate din minte pe X").Aceste situalii par diferite. La prima vedere, un sof care refuz[ s[ meargi la un consilier marital nu pare sd aibl nimic in comun cu o persoanl care are o fobie fa{6 de inllfimi sau cu una carc igi spal[ mdinile de 20 de ori pe zi. intre comportamentul lor existl totugi un numitor comun: cu to{ii sunt prinqi in

c[sitoresc cu partenerul sau cu partenera visatd. le in afaceri sunt oricdnd posibile. Motivele de par mult mai numeroase pentru un pesimist dec6t iile oferite de via[6. inleleplii din toate tradiliile au constatat c[ dorin{ele oamenilor le sunt adeseori acestora. In aceste condilii, este surprinzltor faptul a indiand vedici abia dacl aminteqte in treacIt [area, rdbdarea qi sacrificiul de sine in r6ndul virtu{ilor . in schimb, aceastl in[elepciune supremi afirmd c6 o stare de congtiinfI numit[,,luciditatea care nu face ii' La prima vedere, acest concept pare sI fie sinonim rea care nu mai face alegeri gi nu mai {ine partea
se

ii

capcana ciclului dorint6-necesitate. Rezultatul este dc asemenea identic: ei nu mai au libertatea de a alege. Oamenii cheltuiesc o energie nesf6rgiti pentru a iegi din diferite impasuri. Ei apeleazd la mediatori, la negociatori qi la judecltori pentru a-qi regla disputele, dar in final partea care pierde suferi intotdeauna. Conflictele nu se rezolvl decit la suprafafi, niciodati in profunzime. in mod similar, omenii se duc la doctor gi la terapeufi in speranfa cI acegtia le vor diagnostica gi le vor trata afecfiunile. Cel pu{in in acest caz. mai exist6 o speranfl. Din pdcate, diagnosticul este de regulil mai ugor de pus dec6t de g[sit tratamentul corect. Prozacul qi antidepresivele gi-au dovedit eficienta in neutralizarea simptomelor tulburlrii obsesiv-compulsive (OCD), dar nu o vindec[, iar pacientul revine la ea daci renun{i la medica{ie. Oricdt de bun negociator ai fi, oricdt de plin de tact qi de empatie, conflictul dintre dorin{6 gi necesitate nu poatc fl niciodati rezolvat in totalitate. Viata ne prezint[ frecvent situafii in care nu putem obline ceea ce ne dorim. Nu to{i
98

realitate, Iuciditatea care nu face alegeri nu inseamni i la ceea ce i{i doregti, ci si nu te mai concentrezi dorin[elor egoului, ci asupra celor ale Universului. cdnd te afli in aceasti stare, cea care face alegerile iinfa ta. in acest fel, lucrurile dorite devin cele mai lucruri pe care {i le-ai putea dori. Rishi-ii din vechime

stare de conqtiinfi nu mai existE fel de rezisten{d sau de opozilie, nici interioari, nici . Natura i1i indeplinegte dorinfele printr-o for[6
cunoscutd sub numele de dharma. Acest concept este

cI in aceasti

fluid. Pentru indianul mediu, a fi la unison cu dharmo a gdsi munca ce [i se potrivegte cel mai bine qi un comportament corect. Dharma inseamnd virtute it[ trei6 in mod just. Pe un nivel mai profun d, a fi la cu dharmo inseamni a te afla pe calea spirituali care cel mai bine, a urma preceptele religiei tale gi r[t5ci de pe cale. p6cate, nici aceasti stare de congtiinfd nu rezolvi dintre,,vreau" gi,,trebuie". Rlzboiul dintre dorinf6
99

Deepak Chopra

Umbra

gi necesitate continu5. Oamenii virtuoqi se trezesc cd au mai multe obligalii qi indatoriri decdt cei obignuili, cici religiile de toate felurile le soliciti foarte multe lucruri in incercarea de a le reduce dorin{ele. Singura stare de conqtiin([ capabill si pund capit acestui conflict este luciditatea care nu mai

face alegeri, intruc6t pe acest nivel ceea ce ifi doreqti devinc simultan lucrul de care ai nevoie gi care slujegte deopotrivl binelui t[u suprem gi binelui suprem al intregii lumi. Atunci c6nd te afli intr-o stare de luciditate care nu mai face alegeri, nimeni nu mai trebuie sd ili spund carc sunt regulile dhorma-ei, cdci tu devii una cu aceasta, tr[ind efectiv axioma: ,,Eu nu facparte integrant[ din aceastd lume;

lumea face parte integranti din mine." Mentinerea acestui nivel de congtiin{l presupune un efort deosebit in vederea cregterii personale. Caracteristicile sale sunt cunoscutc tuturor oamenilor, clci toli au experimentat din cind in cdnd momente in care:
S-au simlit liberi gi fErS

griji;

Nu s-au simfi vinovali qi critici la adresa lor; S-au sim[it integra{i in fluxul divin; Condiliile exterioare nu i-au blocat; Ceilalfi oameni au cooperat cu ei frr[ a le opune
rezistenf6;

atunci cdnd te afli la unison cu dharma. Nu este ient s[ oblii ceea ce i1i doreqti. DacI au suficient[ putere ienfi bani, foarte multri oameni igi pot indeplini toate fdr[ un efort prea mare. Ei nu se simt insl implinifi isfEculi. tn plus, exercitarea puterii qi cheltuirea banilor de multe ori dec6t sI inflameze dorin(ele qi sd conduc[ isfaclie din ce in ce mai mare. Nimeni nu-qi poate egoul oferindu-i ceea ce iqi doreqte, clci insigi de a exista a egoului este aceea de a acumula. El igi din ce in ce mai mulli bani, din ce in ce mai multe uni, un statut social din ce in ce mai important, tot Iti iubire, putere gi aga mai departe. Programul dupd func{ioneazl el este fix gi nu mai poate fi schimbat. toate, dorin{ele egoului sunt superficiale. Sinele real nimic de-a face cu egoul. El nu urmiregte cdqtigul teme de pierdere. Atunci cdnd dIruiegte ceva, el nu in sinea lui ce va obline in schimb. in fericire, existi qi un alt mod de a privi lumea, nu iva egoului, ci din cea a sinelui sau a totalitifii. egoul devine mai slab, cu at6t mai puternic[ devine dintre ,,vreau" gi ,,trebuie". Ac{iunea care respect[ - voin{a lui Dumnezeu - este cea mai naturali din ce trebuie si faci este si fii tu insuli.

Fructele acfiunilor lor s-au dovedit intotdeauna pozitive;
Dorin{ele lor le-au oferit implinire pi satisfacfie. Aga cum pofi vedea, avem de-a face cu o combinalic speciali de ingrediente. De altfel, aceasta reprezinti stareu
100

Accepta re versus respin gere
Solulie : luciditatea eliberatd.

de a

fi

respingi chinuieqte milioane de oameni.

neimplrtdgiti este o tragedie recunoscutd in toate

t0l

Deepak Chopra

Umbra

culturile. Spiritualitatea afirmd ins[ cI nimeni nu te poatc respinge daci nu te respingi tu insu(i. Personal, nu cretl cI exist[ un alt mesaj spiritual mai greqit in{eles decit acesta. Atunci c6nd te sim{i respins de altcineva, durercit este foarte mare, iar tu te sim{i o victim6. Pentru a infelege cum func{ioneazd respingerea, este necesar si cercetitn mai indeaproape chestiunea judec[1ii critice. Subiecttrl nu este nou, dar perspectiva asupra lui este inedit6. Oricc formi de judecatd derivi din judecata de sine. Aceasta din urm6 imbracl numeroase forme, de la teama de epec ln victimizare sau la lipsa increderii in sine. De multe ori, clt ia forma unui sentiment vag cum c[: ,,Nu sunt suficient dc bun" sau ,,Indiferent c6t de multe lucruri aq realiza, r[min
acelaqi ratat".

Foarte mulli oameni apeleazd la o solu{ie greqit6. Ei iqi creeazdo imagine idealisti, dupd care ?ncearc[ sd se ridice lo

indl{imea ei, convingdnd restul lumii cd aceasta este esenln lor (de unde qi legenda replicii perfecte de agllat femci singure intr-un bar, o fantezie disperati care are legdttrrl cu convingerea ci nu te po{i conecta cu altcineva decril prin intermediul imaginii pe care [i-o proiectezi). Imaginca idealizatd de sine poate deveni at6t de convingdtoare incAt omul poate ajunge sI creadl el insugi in ea. C61i bancheri nu continu[ si se considere ast6zi nu doar inocenfi, dar chitt superiori celorlalli oameni, degi dezastrul economic carc tt inceput in anul 2008 li se datoreazi in totalitate? Sinele idealizat pare un model de acceptare. El rts goptegte la ureche: ,,Faci bine ce faci. Defii controlul asupra situa{iei. Nimeni nu ifi poate face rdu. Continui sd fii cel care eqti." in aceste condilii, este greu si i1i imaginezi ci greqegti vreodatl cu ceva, qi chiar daci o faci, i1i acopcrl
t02

gregelile 6i treci mai departe ca gi cum acestea nu istat niciodatd,.Partea bun[ a imaginii idealizate de ci i(i permite si te simli bine in pielea ta, intrucdt se substituie realit5lii dureroase. cum probabil ci (i-ai dat seama, umbra are ceva in aceast[ chestiune. Cdnd 9i cdnd, la intervale auzim cu to{ii de un scandal referitor la un model de moralitate, de regul4 la un predicator sau la un . Invariabil, se dovedepte ci acegti indivizi comit le de care i-au acuzat pdnd acum pe al1ii, cel ic fiind comportamentul sexual neadecvat. Noi ne in mod cinic c[ aceqti oameni sunt niqte ipocrili care igi afiSeazil virtutea in mod public numai pentru consuma viciile in viafa privat6. realitate, aceste modele cdzute reprezintl exemple ale imaginii idealizate de sine pe care o practicbm mai mult sau mai pufin. Puterea de negare a acestor este uriag6. Nici chiar umbra nu pare sd-i ating[. iese in sfdrqit la suprafal[, ea aduce cu sine o o vinov5fie enorrne. DupE ce cad, aceqti ,,sfin{i" de se c6iesc public prin gesturi la fel de extreme gi care de ireale. ne detaqim pufin de acest spectacol, constatdm &ga draml ar fi putut fl evitat6. in mod evident, ig,,idealizatd de sine nu reprezint[ o solu{ie viabill. solufie realisti este acceptarea reald de sine. Cdnd acceptl cu adev[rat a$a cum este, ceilalti oameni motive sI il respingS. De bun[ seam6, asta nu cE el va fi iubit de toat6 lumea. Chiar dacd nu to{i lgi declar[ iubirea falil de el, acest om nu se mai respins sau rinit sufletegte.
103

Deepak Chopra

Umbra

Cum pofi qti dac6 fi-ai format o imagine falsl dc sine (adic5 idealizatd)? Acesteia ii corespund de regull
urm[toarele atitudini
:

mai important aliat pe care il ai in aceastl privinfi iditatea. Atunci cdnd te consideri sau te etichetezi (pe pe altcineva) drept riu, gregit, inferior, nevrednic, qi
departe, tu privegti realitatea printr-o

,,Eu nu.sunt ca acei oameni. Sunt mai bun decdt

ei."

cilcat niciodati pe aldturi." ,,Dumnezeu este m6ndru de mine." ,,Criminalii qi pdcitogii nici mlcar nu sunt oameni.
,,Eu nu am Sunt niqte monqtri."

fantl extrem Lirgegte-fi viziunea qi vei in{elege cE oric6t i ar pirea la prima vedere, to{i oamenii sunt

,,Toatd lumea vede cdt de bun sunt. Chiar qi aga

ins6, trebuie acest lucru."

si le reamintesc din cdnd in cAnd

,,De vreme ce eu nu am gdnduri impure, de ce le cultivl ceilalli oameni?" ,,Eu gtiu cine sunt gi ce trebuie s5 fac.

in mine nu

existI niciun conflict interior."
,,Sunt un exemplu pentru ceilalli oameni.oo

,,Virtutea nu reprezintl cea mai bunl risplati pentru ea ins6gi. Doresc ca faptele mele bune sI fie recunoscute de ceilalli."
Renunfarea la imaginea idealizatl de sine reprezinti o provocare, intruc6t ea este infinit mai subtil[ decdt simpla negare de sine. Negarea de sine reprezintd o forml de orbire. in timp ce imaginea idealizatdde sine este foarte seducdtoare. De aceea, cea mai bunl cale de a scSpa de aceastl fascinatic constd in a renun{a la orice imagini. Tu nu eqti obligat sil ili aperi propria identitate. Sinele t6u real este intru totul acceptabil, nu pentru cd egti infinit de bun, ci pentru c[ egti complet. Asta inseamnd cI nimic din ceea ce este uman nu

a$a cum sunt, pe un nivel foarte profund. Cu cdt vei mai congtient de acest lucru, cu at6t mai mult te vei pe tine insuti aga cum egti. Ce-i drept, aceastd solu{ie una instantanee. Este nevoie de mult timp pentru toate sentimentele pe care le-ai negat, le-ai gi le-ai deghizat de-a lungul vielii. Din fericire, dentimente sunt temporare, iar tu le po[i transcende. tu nu ai nimic de respins, ci doar foarte multe t de rezolvat. Aqa se explicd de ce oameni ca lisus Buddha au putut avea atdta compasiune fa[6 de to{i Ei au vizut totalitatea care se ascunde in spatele ;dintre luminl gi intuneric, gi nu au mai g6sit nimic Acelagi lucru il pofi face gi tu, indiferent care spiritualI pe care o urmezi. Dac[ te vei considera ce mai complet, i1i vei trezi compasiunea fafl de tale, iat acest lucru te va eonduce la o acceptare

de sine.

Unitate versus multiplicitate
Solulie : abandonarea tn fala existenlei

i{i este strlin.
r04

it, am ajuns la adeviratul rdzboi din interiorul Pe acest nivel conflictul este foarte subtil, fapt
t0s

Deepak Chopra

Umbra

clci noi avem tendinfa de a crede cI bdtilia dintre Dumnezeu qi Satan este titanicI. in realitate, ea este cAt se poate de delicatI. Cu cdt te apropii mai mult de sinele t[u real, cu at6t mai mult ifi dai seama ci faci parte integranti din tot ceea ce exist[. Hotarele devin evazive qi dispar, iar tu trliegti senzalia beatific[ de fuziune. Oric6t de extaticl ar fi aceast[ experienfd, ea mai intimpinl inca o ultimi rezistenfi, a egoului care spune: ,,$i cu mine cum r[mine? Nu vreau si mor", la fel ca gi Vrijitoarea cea Rea din Yrdjitorul din Oz, carc a strigat in final: ,,M[ topesc! Md topesc!" De-a lungul evolufiei tale, egoul ti-a fost extrem de util, cilSuzindu-te prin lumea diversit5lii infinite. Dc
care poate pirea ciudat,
aceea, nu este de mirare

.iare nevoie nu pare deloc

o

ratatd, degi de multe ori ea

in[I la propriile sale nevoi de dragul copilului s6u. i c6nd dlruiegti din iubire, nu ai nimic de pierdut. ivi, abandonarea din iubire reprezintd un cdqtig
, intrucdt lirgeqte sinele dincolo de nevoile qi de
ilele egoului (care, intre noi fie vorba, nu pot conduce
td la iubire). Abandonarea nu rcprezintd o acliune a minlii. Ea nu fi g6ndit6. Singura cale care conduce la aceast[ stare tiririt este cildtoria pe nivelul conqtiin{ei pure, dincolo cuvinte qi de g6nduri. Acesta este singurul scop al italiei, de a transcende mintea g6nditoare gi de a ajunge D stare de congtiin[I de dincolo de conflict. in zilele toati lumea crede ci qtie cum si mediteze. DacI ai vreodat[ practica meditaliei gi apoi ai abandonat-o, ia mea este sI te intorci la ea. Nu toate meditafiile la fel. Poate cI ai inv6{at doar o tehnicI de relaxare sau de eliberare de stres. Acestea fac intr-adev[r ,integrantd din rezultatele produse de meditafie, dar nu nici pe departe scopul ei final. Cel mai profund al meditaliei este transforrnarea conqtiin{ei. Daci nu ai acest rezultat, inseamnl cd, ai ratat adevlratul scop al

'

c[ atunci cdnd egti pe punctul

de a

experimenta unitatea absolutd, egoul se simte amenin(at cu dispari[ia. El realizeaz[ cd epoca utilitefi (qi a dominaliei sale) a ajuns la sfdrqit. Egoul comite insl o greqealS: el confundl abandonarea de sine cu moartea. A fi complet inseamni a te abandona. a renun(a la un anume mod de a te privi pe tine insu[i gi a

cultiva un altul, complet diferit. Pentru ego, ,,abandonarea" nu reprezinti un cuvdnt binevenit, intrucdt presupune un e$ec personal, o pierdere a controlului, o forml de pasivitate, adicd un final al puterii sale. La urma urmelor, atunci cdnd pierzi intr-o cearti, nu te abandonezi in fafa invingitorului'l Ba da. Orice situa[ie pe care o priveqti din perspectiva invingitorului gi a celui care pierde face ca abandonarea sit pard jalnic[, ruginoas6, un semn de sl[biciune qi un motiv dc depresie. Totugi, trebuie sI precizlm cI aceste sentimente ii aparfin exclusiv egoului. Dintr-o perspectivd care transcendc
egoul, abandonarea devine nu doar cAt se poate de naturald. dar chiar dezirabild,. O mami care ii ofer[ copilului ei ceea t06

Desigur, asta nu inseamnl cE orice meditalie este . Ea trebuie ins[ sI ti se potriveascl. Am cunoscut i care au evoluat foarte rapid practicAnd o meditalie a inimii, in care nu fEceau altceva dec6t s[ stea i gi sI igi focalizeze intreaga atenfie asupra inimii, i care nu ftceau dec6t sI se focalizeze asupra i lor. Mai devreme sau mai tdrziu, omul doregte si imenteze complet adev[ratul sine. in acest scop, el
t07

Deepak Chopra

Umbra

poate practica o medita(ie cu ajutorul unei mantre (practicrl originar6 din perioada Vedelor) sau o tehnic[ specificll budismului Mpassana, ca sI nu pomenesc dec6t dou[ dintrc

Aceste scopuri sunt nobile gi ideale, dar pot

meditaliile care gi-au dovedit eficien{a de-a lungul timpului, Orice tip de meditalie ai practica, deschide-te in fala viziunii totalitltii tale. Nu transforma meditalia intr-o alti formd dc condilionare, in care mintea ta se autoconvinge cI gi-a gisit liniqtea gi pacea interioar[, deqi nu face decdt s[ trdiascl o stare pticutl de spirit. (in maniera sa extrem de directtr, Krishnamurti a avertizat cI cel mai rdu lucru care [i se poatc intAmpla pe o cale spiritualI este s6 primeqti ceea ce ti-ili dorit. in loc sI te conduc[ la adevlr, calea ifi prezinti o altl versiune a vechiului tlu sine, oareaum,,retuqatS"). Umbra este locul in care se ascund negarea, rezisten(u, temerile qi speranfele reprimate. De aceea, dac[ meditalin este eficienti, aceste emo{ii negative tind sd se diminuez.c, Printre experien{ele prin care trece orice adept aflat pe o cale spirituall autenticl se numlr[ urmltoarele:

fi realizate ice om. De altfel, dacd vezi c[ trec luni de zile, calitnli nu se amplificd in tine, ar fi cazul sd ifi ideri calea spiritualS. Nu vreau si spun cu asta cI i pe o cale greqitl sau ineficient[. Procesul evolu(iei niciodati liniar, ci prezintd obstacole gi ocoliguri,

din subcongtient ies la suprafafd multe traume care ie rezolvate. De altfel, insdgi rezolvarea lor se petrece Ite ori departe de lumina conqtiin{ei, in profunzimile gtientului. Artiqtii cunosc foarte bine acest fenomen. cd muza nu se prezinti la datorie conform unui orar de altl parte, pot exista motive serioase pentru care tdu real refuzd sd [i se reveleze:

hresiunile emoJionale istraserile
qi anxietatea
psa

Via(a devine mai ugoarl; conflictele interioare
dispar.

disciplinei sau a angajamentului

fiile care se bat cap in cap spiritual[ poate conduce la orice rezultat qi poate toate conflictele, dar totuqi nu reprezinti un panaceu . Evolu(ia spiritual[ este un proces delicat, care nu firealizatatunci c6nd mintea este prea agitatdsau cdnd este sufocatl de stres sau de alte presiuni lumeqti. Cu , totalitatea este un remediu universal, dar nu gi . El ac{ioneazd numai in cazul in care condiliile in acest scop, toate obstacolele enumerate trebuie eliminate. Stresul, depresia, anxietatea qi
109

Adeptul simte qi aclioneazd mai spontan.

Lumea exterioari nu mai reflect[ stdrile sale interioare negative, intruc6t el nu se mai
f ocalizeazd asupra lor.

Dorin(ele sale sunt indeplinite mai rapid. El igi glsegte fericirea in simpla existen(d. Faptul cI tr6iegte ii este suflcient. Conqtiinfa sa de sine se amplificI. Adeptul gtie cine este el cu adevlrat.
Se simte inclus

in totalitatea viefii.
t08

Deepak Chopra

Umbra

distragerile nu dispar automat numai pentru cE inchizi oclril gi stai nemi$cat o jum[tate de ord. Sper sI nu dezamlgcsc pe nimeni. Din fericire, atunci cdnd faci paqi c6t de micl pentru a preglti terenul pentru meditalie, rezultatele ob{inute pot depEqi orice aqteptiri. Aceasta este calea regali car6 conduce cltre conqtiinfd, iar conqtiinla nu este altceva dectit totalitatea.

condiliile dezumanizante, mentalitatea de tip
1

,

,,floi contra ei".
impdrtdqeqte ceea ce simfi cu

;' incredere: un terapeut,

o persoan[ de

un prieten apropiat, un
ta:

, ,bun ascultdtor, un consultant sau un confident.

I Include o componentd fizicd in terapia

exercilii fizice, tehnici de eliberare a energiei, i respiralia yoghin6, vindecarea cu palmele. 'DacI doregti sI transformi conqtiin[a colectivi, incepe prin a te transforma pe tine insufi. Nu ',, mai proiecta qi nu-i mai judeca pe ,,ceilal[i" .. ^ I 'y1 considerdndu-i rdi, clci in acest fel nu faci altceva dec6t si amplifici gi mai mult puterea
umbrei. Practici meditalia gi urmiregte sd experimentezi conqtiin{a puri, singura care transcende umbra.

Recapitulare

Voi incheia la fel cum am inceput, cu un diagnostic, un tratament gi o prognozd. De-a lungul timpului, umbrn s-a dovedit mai vicleanl decAt incercirile oamenilor de a tt transcende, dar au existat totuqi unii care au reugit, gi nu ml refer numai la numele consacrate, precum cele ale lui Iisus sau Buddha. Forfa evolu{iei este infinit mai puternicl decilt obstacolele care blocheazd calea. Este suficient si priveqti irt jurul t5u in lumea natural[ pentru a g[si nenum6rate dovezi c[ frumusefea, forma, ordinea gi cregterea au supravie(uit miliarde de ani. Atunci c6nd te confrunfi cu umbra ta, tu td pui implicit la unison cu aceastl for[5 atotputernicd. in ultim[ instan{i, ceea ce trebuie si faci nu este chiar at6t de complicat:

l.

Recunoaqte umbra atunci c0nd aceasta atrage in via{a ta un aspect negativ.

2. imbraliqeazd-li qi iartS-(i umbra. Transform[
orice obstacol nedorit intr-un aliat.

punctul meu de vedere, singura solufie pentru umbrei este viziunea (congtiinla) unitdlii. in I in care viafa este divizatd" in bine gi riu, sinele gi el. Un sine divizat nu se mai poate reintegra totalitate. Fiinfa trbbuie sd faci un salt de conqtiin(i a ajunge pe nivelul totalitilii. infelep{ii din vechime lumea invizibili qi au constatat cd aceasta este ili in cuvinte. Scripturile vedice, vechi de citeva ani, au fost primele texte care au declarat c[: ,,Cei
aceastd realitate nu vorbesc despre ea. Cer care despre ea nu o cunosc.'o

3. intreabi-te ce condilii dau naqtere umbrei:
stresul, anonimitatea, permisiunea de a face r6u, presiunea celorlalli oameni, pasivitatea,

bun[ seam6, oamenii obignuili nu au fost mullumili invl{6tur5. Ei qi-au dorit dintotdeauna un ajutor
11t

il0

Deepak Chopra

concret pentru problemele existenfei lor de zi cu zi. Dactr o viziune nu are aplicafii practice, ea r6m6ne aridd gi inutil6. fnpleplii din vechime nu incercau s6 igi descurajeze ascultitorii. Dimpotrivl, incercau s[ le ofere o cale sigurtr cltre conqtiinfa unit61ii. Scopul meu in aceastl priml parte 0 c64ii a fost acelaqi: sI ofer o cale cltre conptiinta unititii in culori cdt mai vii. Depinde numai de tine dac6 o vei urma, Umbra nu este un oponent de care meritl sd te temi, dar este totuqi unul foarte serios. Oric6t de puternic[ ar fi, putercu totalit[1ii este infinit mai mare gi, in mod miraculos, i1i stl la dispozilie.

mpacarea "a u stne,

v

ceilalfi i cu lumea

il2

storia umanit[tii gi a psihicului uman a fost examinat6, studiatl gi scris[ incl de la inceputurile existenfei pe PImAnt. Degi aceste aspecte au fost cercetate
de cei mai strllucifi g6nditori qi degi cele mai mari

in istorie le-au explorat gi le-au explicat, majoritatea ilor continu[ sE rlticeasc[ prin intuneric, r[m6n6nd ,de comportamentul prietenilor lor, al membrilor falor, al idolilor lor gi de multe ori chiar al lor ingilor. ifi de condifiile in care triim, noi ne vedem de drum,
c5 impulsurile noastre intunecate gi comportamentele

indezirabile vor disp6rea de la sine. i{i din nou gi din nou de defectele de care nu reugim noi ne rugdm in tlcere sd g6sim curajul de Ia tendinla de a tdr[gina lucrurile, de a cheltui in $e a m0nca prea multl ciocolati, la resentimentele sau la limba noastri prea ascufitE. $i totugi, contisi ceddm in fala acestor impulsuri interioare, sI ne propriile noastre dorin[e gi si ne neglij[m viitorul.

de a ne ascunde nemulfumirea, ne punem o icit5, incercim sI le l6sdm celor din jur impresia cd bine" gi continulm si acfionim in aceeaqi direcfie infuii prefuirii noastre de sine gi a sabotirii planurilor de viitor.

il5

Debbie Ford

Impdcarea ctt sine, cu ceilalli Si cu lumea

Viafa noastr[ este un iureg in care incerclm sd rrc cre$tem copiii, si obfinem succesul qi si punem deoparlc suficienti bani pentru o vacanfi sau pentru pensie. Dirr pdcate, rdspunsurile la intreblrile care ne-ar putea ajuta cu adevlrat sI cregtem continu[ sI ne scape in tot acest timp. Aspira{ia profund[ cdtre cunoaqterea de sine sfdrgegte prin a
fi ingropatd sub noianul de qtiri zilnice sau de probleme legatc de familie ori de sdndtate. Un vecin indignat, un fost iubit (sau o fostn iubit[) nemullumit sau un copil care nu-qi glsegtc calea ne consuml zilnic timpul, energia gi banii, frc6ndu-nc s5 credem cI nu vom avea niciodati ceea ce ne dorim crr adev[rat. De multe ori, uit[m chiar cd ne-am dorit vreodatil altceva decdt ceea ce avem la ora actual[. Repetitivitatcn memoriei noastre ne determin[ si acceptSm din ce in cc mai ugor situa{ia in care ne afl6m gi sI ducem o existenlll mediocrd, care nu ne implinegte cu nimic agteptirile.

fericili. in loc sI incerc[m sd stripungem vilul care
imaginea noastri de sine de adev[ratul nostru eu, noi

pdcate, aceast6 metod6 de supravie{uire nc submineazd capacitatea de a trli vreodat[ via{a pentru care am fost creafi. Durerea emofional[ pe care o trdim zilnic nc face si ne dorim sI uitlm de trecut qi s6 aqtept6m cu resemnarc viitorul. Dacd ne sim(im amdgifi sau ingelafi, ne considerlrrt victime ale trecutului gi neputincioqi in fafa viitorului. Cinici qi sceptici, cidem astfel pradd judec[{ii critice, ar[tAnd cu degetul cltre ceilalfi gi refuz6nd si privim in interior pentnr a g[si rispunsurile la problemele noastre. Aceastd naturll roboticd a egoului nostru incearcd si ne ajute sI sc5p6m de insecuritate qi de team[ prin proclamarea inocenfei noastrc gi prin proiectarea tuturor defectelor asupra celorlalli. Ne autoconvingem astfel cd dacd altcineva sau dacd starea de lucruri s-ar schimba, ne-am sim{i mai bine; c[ daci am reuqi s[ iegim din cutare impas sau sE oblinem ceea ce ne dorim,
t16

Din

item egoului iluzoriu sI continue si existe gi si ne viala. llDrama este c[ aceastl perspectiv[ asupra vielii ne ic5 s[ ne descoperim adevlratul sine gi pune in acele domenii ale viefii noastre care au cea mai mare pentru noi. Ocupa(i si ne protejdm de demonii sd ne ameninfe din intuneric, noi uitlm s[ ne mai bucuroqi, implinifi giprofund conectafi cu cei pe care im. Dornici sI ne ascundem latura intunecati a naturii umane, noi uitim si ne mai manifestlm poten{ialul gi sI experiment[m viafa in toat[ profunzimea ei. i ne-am nlscut intregi, cei mai mulli dintre noi astdzi ca fiinle parfiale. To[i oamenii au capacitatea un rol important in cadrul totalitilii, astfel inc6t c6nd vor p[risi aceastl lume sI lase ?n urma lor mai bun dec6t atunci c6nd au venit in ea. Menirea este sd ne descoperim natura autenticS, acea stare ial6 in care suntem inspirati din interior qi ferici{i cei care suntem. Natura noastrd este sI deplgim pi sI manifestim versiunea superioar[ a i nostru individual, nu o versiune a unui sine nlscut simpl6 fantezie. Fanteziile cele mai aiuritoare se nasc potenfialului nostru neimplinit, in timp ce visele ice reprezinti o realitate pe care dorim qi putem sd o in fapt, un viitor care ne st6 la indemdn[. Un lucru ne poate priva de acest viitor: umbra noastrl, ,noastr6 intunecat6, care ascunde in sine secretele sentimentele noastre reprimate gi impulsurile invizibile.

il7

Debbie Ford

Impdcarea cu sine, cu ceilalyi Si cu lumea

Marele psiholog elvefian C.G. Jung afirmE c[ umbrrt noastr[ este persoana cu care nu dorim si ne identificim. lirt poate fi reglsitd in acel membru al familiei noastre pe care iljudecdm cel mai tare, in oficialul al clrui comportament il condamn6m sau in vedeta care ne face si clItinlm din cap cu dezgust. Daci infelegem corect acest mecanism, ajungern la concluzia uimitoare ci umbra noastrl reprezint[ tot cecn ce ne enerveazd, ne indispune, ne umple de groazd sau tlc dezgust la alli oameni sau la noi ingine. Pe de alt[ parte, cn reprezinti tot ceea ce incercdm sd ascundem de cei pe care ii iubim qi tot ce nu dorim ca alli oameni sI afle despre noi' Umbra noastri este alcdtuit[ din gdnduri, emolii gi impulsuri pe care le considerim prea dureroase, prct stdnjenitoare sau prea dizgra{ioase pentru a le accepta' [)e aceeain loc s[ le privim in fa!i, noi preferlm sd le reprimdm, ascunzdndu-le in hl{iqurile psihicului nostru, astfel inc6t si nu mai simfim povara ruginii pe care ne-o transmit. Poettrl gi autorul Robert Bly descrie umbra ca pe un sac invizihil pe care fiecare dintre noi il purtlm in spate. Pe mdsurd ce creqtem, noi introducem in el toate aspectele fiin{ei noastre care nu par acceptabile pentru familia qi pentru prietenii nogtri. Bly crede c[ noi ne petrecem primele decenii de viatll umplAnd acest sac, qi tot restul vie(ii incerc6nd s[ gdsim cc am ascuns in el. Umbra noastr6, cu regulile ei retorice 9i ipocrite pe care nu le vom putea respecta niciodat6, ne face sI ii indltfun in slavd pe unii gi s[ ii demonizdm pe al1ii. Totul a inceptrt cu profesorul care ne-a spus c[ suntem proqti, cu bdtlugul qcolii care ne-a chinuit sau cu prima noastr6 iubire care ne'n abandonat. Cu tofii avem amintiri reprimate qi ascunse in psihicul nostru, momente in care ne-am simqit ruqina{i. Dc'n

timpului, aceste emofii se scufundi in umbr6. Tot aici temerile noastre neexprimate, ruginea care ne umple oare qi vinovifia insuportabili. Este vorba de emo{ii din nostru pe care am preferat sI le evitim, pentru a nu le fa{[. Nucleul umbrei poate fi un moment definitoriu acumulare de-a lungul foarte multor ani de negare. pe ce umbra incepe sd fie din ce in ce mai bine definiti, m accesul la una din p5r(ile fundamentale ale noastre reale. MIre[ia, compasiunea qi autenticitatea ii sunt ingropate in ad6ncuri, sub acele pi(i ale fiinfei de care ne-am deconectat. in timp, umbra capiti un din ce in ce mai mare asupra noastrd. Ea ne poate convingdndu-ne cd suntem nevrednici, incapabili, sau stupizi gi cI nu meritSm sE fim superstarul noastre vie[i. lul care ne desparte de sinele nostru real noastr6 intunecatS, aspectele reprimate ale itlfii noastre, pe care refuzim si le recunoagtem. este faptul c[ exact aspectele pe care le-am ascuns gi pe care le neglm in continuare defin cheia sinelui ne simfim mdndri, care ne inspirl qi ne stimuleazi sa mdrea(i. in locul acestui sine plenar rdmdne ciuntit, creat din limitdrile noastre gi din r[nile ale trecutului. De aceea, noi avem datoria de a
umbra, reclamdndu-ne astfel sinele complet, care adevirata noastr[ natur6. Altfel spus, noi trebuie in interiorul nostru gi sE examindm eEecurile din

Undeva in acest intuneric se ascunde tiparul real. am inceput si imi studiez umbra in timpul de la preadolescenfi la adolescenf[. Confuzl gi

il8

il9

Debbie Ford

impdcarea cu sine, cu ceilalyi Si cu lumea Cu coroana am devenit

singur6, am incercat si mi integrez. Am flcut tot ce mi-tt stat in puteri pentru a md simli bine in pielea mea, ?n pofidtt insecurit[1ii pe care o sim{eam in calitatea mea de prietenil, iubit[, sorl qi fiici. Am incercat sd in{eleg atunci de ce irni respingeam atdt de tare propria identitate. Vocile pe care le auzeam in mintea mea inc[ de la frageda vdrsti de 12 ani m-au umplut de gdnduri intunecate qi critice: ,,De ai spttl cutare lucru?", ,,Nu fii proast6; el nu te va pldcea niciodat6", ,,Eqti o idioat6", ,,Nu te mai da mare, cici oamenii vor li invidiogi" qi aqa mai departe. Ascultind aceste voci ditt mintea mea, mi sim{eam confuzd qi incurcatE, intruc6t azi imi spuneau c[ sunt un copil r[u gi r5sfE{at, iat a doua zi inli spuneau cd sunt cea mai bund, cea mai frumoasd, cea mul degteapti qi cea mai talentati fati din lume. in interiorul psihicului meu se d[dea un rdzboi' o voce imi spunea: ,,Egti mare", iar o alta ii rdspundea: ,,EEti o mincinoas6o'. Prima voce imi spunea: ,,Toat6 lumea to iubeqte pentru cI eqti bunl 9i amabil6", iar cea de-a dottu ii rdspundea: ,,Eqti o scorpie lipsitl de iniml care nu merit[ s[ aibl prieteni". Din cauza acestor voci, nu aveam nici ccn mai mici idee cine eram de fapt. Coexisten{a mesajelor pozitive cu avertismentele negative imi crea o stare clo agitalie l[untricd at6t de mare incdt fie izbucneam in hohote isterice de pldns, fie frceam gesturi exagerate de iubire ca sll imi atrag simpatia primei persoane care imi ieqea in cale. l,tt vremea respectivi, pirinfii mei au pus acest comportamcnt pe seama trezirii hormonilor in corpul meu. Comportamenttrl haotic era considerat normal la fetele de vdrsta mea, chiar dacl a[ meu era ceva mai melodramatic decdt media, fapl care mi-a atras porecla de ,,regina dramelor" in cartier. l,tt un moment dat am cdgtigat un concurs de frumusete, dar
t20

principalul subiect de bArfI al i mele gi al prietenilor acesteia. Am inceput s[ mi ce in ce mai neputincioas[ in fafa dialogului meu pdnl cdnd am ajuns la concluzia ci ceva nu era cu mine qi cd nu puteam face nimic pentru a mi Am incercat din rlsputeri sd reduc la tlcere aceste cu aceastd ocazie sd m[ conving singurl cl Momentele mele de pace qi de fericire au din ce in ce mai rare, de pild[ atunci cdnd ascultam rc preferat sau c6nd mijucam cu prietenii. tn schimb, c6nd fEceam dug diminea{a sau cdnd mi grlbeam sd gcoald, imi era din ce in ce mai greu sd m[ eliberez ii mei interiori, ale cdror voci pireau un cor dezacordat. in loc si simt o stare de compasiune, qi de bl6nde[e fa[d de mine ins[mi, nu sim[eam in[I, ostilitate gi m6nie. misurd ce disconfortul meu interior s-a amplificat, si caut metode prin care si imi reduc la ticere ehinuite, astfel ?nc6t sE m[ simt mai bine in propria . Primele metode pe care le-am descoperit au fost : cdteva prdjiturele gi o guri de Coca-Cola plreau de fiecare dati un efect pozitiv asupra stlrii de spirit. a-mi satisface acest viciu, am invltat s[ mI strecor in dormitorul pirinlilor mei qi si le fur bani din In rest, to(ul decurgea foarte ugor, cici vizavi de de pe strada Forty-sixth Avenue, Hollywood, 'se afla unfastfood 7-Eleven. ce treceau lunile, am constatat cd, doza pe ibnsumam zilnic nu ?mi mai era puficienti. Vocile hte din mintea mea au inv[{at si ocoleasc6 momentele bunlstare interioarl indus[ de dulciuri. Trebuia sd

t2t

Debbie Ford

Impdcarea cu sine, cu ceilalli Si cu lumea

gdsesc altceva pentru a sc6pa de ele $i pentru a-mi readucc

zdmbetul pe fald, chiar dacd intotdeauna se glsea o voco interioard care sI mi amenin{e c5 ,,imi va gterge rdnjetrrl acela de pefall". Dorinfa mea interioard de a m[ sim{i bine a devcnit in scurt timp mai mare decdt cea de a fi perceputl ca tt ,,domnigoar[ decentS" qi bine crescut5. tmpulsul de a-rrtl schimba starea de spirit m-a copleqit. Dependenfa mea tle zahdr s-a transformat intr-o dependenli mult mai puternicf, odati ce am fumat prima [igard 9i am prizat primele drogurl din viafa mea. Marijuana nu m-a satisfEcut niciodatS, aqa o8 am trecut rapid la pastile. Am ajuns in scurt timp s[ consulll droguri psihedelice, care m-au condus la o intreag[ gantl de alte substan(e. Odat[ cu aceste momente de pace pe cilrt mi le induceau drogurile (leitmotiv al tuturor c6ntecclol din acea vreme), in psihicul meu inc[ fragil s-a insinus[ convingerea cI pentru a m[ sim{i bine aveam nevoie de utl
element din exterior. De-a lungul timpului m-am convins singurl cd impul' surile stranii care mI insp[imintau nu trebuiau exami sau manifestate, ci ascunse qi reprimate cu orice pre{. I cu incetul, am renun{at la identitatea copilului inocent curl am fost c6ndva qi mi-am creat o mascl exterioard care en10r na incredere in sine qi succes. Cu cAt m[ feream mai tare dl demonii mei interiori, pe care ii ascundeam in intuneric, oq atdt mai puternic devenea impulsul de a-mi ascunde ruqilrel
qi nevrednicia. Am inceput astfel s[

profesorii. De aceea, mi-am impus masca unei eleve de inteligente pentru a nu da impresia ci le qtie pe iincercdnd astfel sd picllesc pe toat6 lumea, inclusiv , cd nu eram ultima tdmpitl. m privit cu atenfie hainele pe care le purtau fetele din bogate qi am inceput sd le imit, fie cergind bani de la i mei, fie furdnd din magazine, astfel inc6t nimeni sE seama cd fEceam parte dintr-o familie evreiasci mijlocie. La vremea aceea nu mi se pdrea cool o t6n6r[ evreic6, cu atdt mai mult cu c6t auzisem glume cu evrei. De aceea, am studiat cu atenfie I fetelor shiksas (fetele neevreice drigufe, l[ blonde) qi le-am copiat o bun6 parte din gesturi, nd si imi ascund astfel imperfecliunile sub o masci

i micar nu imi dideam seama cI joc un joc. Dac[ ceva la mine care nu era pe placul egoului uitam imediat in lumea exterioar[ pentru a vedea era acceptat de aceasta, dupl care ?mi modelam un Cu sensibilitatea unui veritabil artist. Am tr6it astfel cd chiar eram persoana care doream s6 fiu, gi nu care md temeam. Problema era cI oricAt de mult a6 s[ compensez acele p6{i din fiinfa mea de care
sau de care imi era rugine, in sinea mea eram congtientd de adevlrul care se ascundea sub masca
cd. Pe de altd parte,la qcoall aveam succes. Deqi gi c61iva elevi care mi-au vdzut adevirata fa[[, pe

imi compensez

sl6bi0iuc

nile devenind tot mai fermecitoare, mai prietenoasi qi ntel istea{i in lumea exterioar[. La 9coal6 incercam cu di s[ iau note bune, dar eram mult prea ocupat[ s5 ascult nctrur nia din mintea mea pentru a mai auzi ceva din ceea ce spur
122

joritate am reuqit s6 ii prostesc. ii se lasi cu uqurin{d amdgili, aga cI am reuqit itnulti elevi in viafa mea, z6mbindu-le qi ficdndu-le in fiecare zi. in alte cazurijucam rolul ,,det23

Debbie Ford

impdcarea cu sine, cu ceilatli Si cu lumea

moazelei tulburate" (biata de mine), care imi atr[gea mulll simpatie. Am devenit astfel o maestrS a jocului de-a v-nll ascunselea, ascunz6ndu-mi adevirata identitate nu doar rje ceilalli, ci qi de mine. Pe scurt, nu mai gtiam cine eram suu ce imi doream cu adevdrat, ce mI fbcea fericitE gi ce md klrl goliti de emo{ii. Umbra mea de{inea controlul total asupn vietii mele, chit cd - in aroganfa mea - eram convinsl ctr oU sunt aceea care imi controlez propriul destin. Latura mol intunecatl a cAgtigat bdtdlia, pAnI c6nd faladape care mi-um

'

lume, mi-am inceput cildtoria familiarizdrii cu mea intunecati, adic[ cu umbra mea. Acest moment Iui a devenit catalizatorul atragerii unei viefi care intrecut chiar gi cele mai nebunegti agtept[ri. M-a frcut iez qi sI analizez nu doar comportamentul meu, ci qi I a sute de mii de oameni pe care am avut giul de a-i cdlduzi pe teritoriul sinelui lor neasumat descoperirea glorioasl a unei vie{i ce agtepta sd fie

construit-o s-a frcut frrime. La fel ca Humpty Dumpty, care a cdzut la pim6nt. ln vdrsta de 27 de ani am fost nevoit[ s5 renun[ la masca nrct de femeie care le gtie pe toate qi care are tot ce igi dorcytt de la via{6, qi m-am internat intr-o clinicd de reabili pentru droga{i. Abia acolo am dat nas in nas cu Debbie Ford, cu defectele, slIbiciunile qi p[catele pe cilr0 refuza sI pi le asume, dar qi cu calitelile, talentele qi nevoilt ei interioare profunde. Abia acolo am infeles cd eram nul mult dec6t mi-ag fi imaginat vreodatI, dar gi c[ nu erum decdt una din cele peste qase miliarde de fiin{e umane cnflf incearci si se reconcilieze cu latura lor intunecatS gi e[ vulnerabilite[ile lor. in timpul acestei reint6lniri umilitoare cu mine insfunl m-am angajat si aflu cine sunt cu adevlrat gi de ce rnl simfeam obligati si fac ceea ce fEceam. in acest momcflt cheie din viafa mea am inceput s[ in]eleg ce este umhrt uman[ gi ce efecte a avut aceasta asupra mea qi asupra cclol din via(a mea, nu doar in teorie, ci ca o femeie ce se lupta cU propriile ei sentimente qi insecurit[1i. M6nati de singur[tatea profundi pe care o simfeam ct urnare a faptului cd nu infelegeam cine sunt gi de ce m[ allu
124

i Nu propria mea lumind m-a condus la infelepciunea pe am impdrtIgit-o in ultimele mele qapte cir[i, ci bdtdlia

am dus-o cu latura mea intunecat[ (gi abandonarea infa[a acestui rdzboi interior). Aceasta a fost cllduza ira(ia mea continui. intunericul in care mi-am petrecut parte a viefii s-a transformat astfel in pasiunea mea de a-i ajuta pe ceilalli oameni s[ parcurgi aceeagi ie magic[ prin psihicul lor, pentru a gdsi aici lumina ialului lor suprem. Aceastl chemare spirituali m[ acum si te intreb qi pe tine: doregti cu adevdrat imbarci in aceastd cll5torie a reglsirii de sine, care te cltre asumarea intregii tale fiin{e, deopotrivd a i sale luminoase gi a celei intunecate, a sinelui tdu bun geam[nului slu rdu? Te simfi pregdtit sI te intorci la sinelui t[u real, total, autentic, in loc s[ r6m6i in mdniei gi criticii egoului tdu divizat? Familiarizarea cu propria umbr[ reprezintd una din i fascinante qi mai fructuoase c6l[torii pe care o vei vreodati in via{I. Este o cilltorie misterioasd care cltre descoperirea sinelui t[u real, acel loc in [e simfi acas[ qi in care te accepti exact aga cum egti, i{i recunogti deopotrivl sl6biciunile qi puterile, in
t25

Debbie Ford

impdcarea cu sine, cu ceilalli si cu lumea

iti manifegti deschis talentele, i[i admi{i imperfecliunilc gi i{i admiri m6re{ia. Acest sine este ascuns sub mascn
care

personalitdfii pe care ai adoptat-o qi este sinele cu care i1i doregti cel mai mult sd te identifici, care se cunoagte pe el insuqi gi care prefuieqte mai presus de orice cildtoria umanil, Sinele pe care il vei descoperi pe m[sur5 ce i1i vei accepln din ce ?n ce mai mult aspectele ascunse qi respinse ale fiinleri tale i1i va oferi increderea in sine de care ai nevoie pentru I spune intotdeauna ce g6ndeqti gi pentru a urmiri intotdeaurrn ceea ce este cu adevlrat important pentru tine. Ironia sorlii face ca pentru a-{i gisi curajul necesar pentru a duce o via(il autenticl s[ fii nevoit sd cobori in camerele intunecate rlc sinelui tdu cel mai neautentic. Altfel spus, va trebui si tc confrunfi cu acele pirfi ale fiin(ei tale de care te temi cel mnl tare, clci numai aici vei glsi ceea ce ai cdutat toatl via(u, Mecanismul care te face sd i1i ascunzi intunericul este acelaryi mecanism care te face si i{i ascunzi lumina interioari. Aln se face cd lucrurile pe care ai incercat si le ascunzi i(i pot revela chiar lucrurile pe care (i-ai dorit at6t de mult s6 le realizezi.

ide care ne vom simfi atragi gipe care ii vom cultiva, suntem religioqi sau atei, ce partid votdm gi ce cauze sau ignorim. Ea ne spune c61i bani avem dreptul sd
gi ne influen[eazd sdii cheltuim cu infelepciune sau

agan[d. Sinele nostru ascuns ne dicteazd, succesul

INFLUENTA UMBREI

Din sdlaqul ei invizibil, ascuns addnc in interionrl
psihicului nostru, umbra exerciti o influenf5 enormd asupnt viefii noastre. Ea stabileqte ce putem qi ce nu putem fact, cltre ce lucruri vom fi irezistibil atragi gi ce lucruri vom evita cu orice pre{. Ea explicl misterul atrac{iilor gi repulsiikrr noastre qi determinl ce lucruri vom iubi gi ce aspecte vonl critica gi vom respinge. Umbra stabileqte categoria rle
126

juca orbeqte in toate domeniile, de la cel al rela(iilor la cel profesional. Ea este autoarea anonim[ a iilor pe care le vom pune in practici ori de c6te ori teme, vom simfi o durere sau o stare de conflict, ori iile in care trecem pe pilot automat (in care intrlm stare de semi-incongtienf[). Dac6 nu este analizati gi , umbra noastri va iegi c6nd va dori din intunericul va sabota viafa cdnd ne vom agtepta maipufin. este cea care stabilegte daci ne vom respecta gi daci vom avea incredere c6 vor deveni adultri i gi capabili, sau dac6 vom incerca s6 ii modelim phipul gi aseminarea noastrl, pundndu-i si, rcalizeze noi nu am fost capabili. Atunci c6nd ne vom simfi i, ea va fi aceea care va stabili daci vom reacfiona crizd de furie sau printr-o ticere neputincioasi gi Umbra este oracolul care ne anticipe azd toate entele qi care ne face s[ fim cei care suntem. Ea care decide dacl vom fi nigte membri responsabili vi ai societltii sau doar nigte suflete pierdute. ei ne ajuti sd realizim cum influenfeaz[ istoria personall felul in care ii tratdm pe cei din jurul
t27

ul pe care considerlm cI le meritlm in via(I qi le atragem. El stabilegte gradul de atentie sau de fa6 de corpul nostru, greutatea noastrd corporali de pl5cere pe care ne permitem si il sim{im, s[ il qi s[ il acceptdm. Umbra determind rolurile pe care

Debbie Ford

Impdcarea cu sine, cu ceilalli Si cu lumea

nostru, dar gi in care ne tratim pe noi inqine. De aceea, eslo absolut imperativ sI o demascim qi s[ o in{elegem. in accsi scop, noi trebuie si scoatem la lumind tot ce am ascunl c6ndva sub preg gi si ne imprietenim cu impulsurile qi cu caracteristicile pe care le-am detestat cel mai tare pdnl in prezent. Umbra noastrl stabileqte dac[ vom trli o via{6 fericitf,, de succos qi eliberati de stres sau dac6 ne vom lupta tot timpttl cu sdrlcia, cu relafiile neimplinite, cu eqecurile profesionalc,

cu temperamentul nostru, cu integritatea pe care o avenl, cu imaginea de sine pe care o cultivim qi cu dependen(clo noastre. in I Ching se spune: ,,Dacd avem curajul sd priviru in fa{a realitatea gi s[ o vedem exact aga cum este, ftrr6 autoamdgire qi iluzie, evenimentele ne vor revela calea p€
care trebuie sd mergem gi care ne va conduce cStre succes," Poarta cltre descoperirea de sine nu se deschide decdt dacd no

ludm angajamentul ferm de a ne confrunta cu demonii noqtri, Cildtoria in lumea noastr[ intunecatd nu este una tla

pl6cere, pe care o facem intr-o dup[-amiazd in care tto plictisim. Ea necesiti un mare angajament qi dorin[a fermi de a ne detaga de tot ceea ce credeam p6n[ acum despre noi, Zidurile pe care le-am construit in jurul nostru cu mult timp in urml nu pot fi d6r6mate dec0t dac[ avem for[a unui lctt [inut prea mult timp in cuqc[. Vestea bund este ci dorinla arzdtoare de a evolua, de a cre$te, de a ne deschide qi dc n redeveni comple{i ne este inerent6. Noi ne-am nlscut cu en, Mai mult decdt atdt, cu to{ii avem un loc secret in care tte dorim s[ fim mai mult, s[ avem mai mult qi si experimenthnl mai mult. in acest loc, umbra ne aqteapti cu rlbdare si no asumim puterea ascunsi in cotloanele intunecate ale minlil
noastre subconqtiente.

cdnd intrim pentru prima oari in contact cu noastri intunecati, primul instinct este s[ o lu6m iar al doilea este sd ne tdrguim cu ea pentru a ne pace. Foarte mulli oameni au cheltuit o cantitate de timp gi de bani in acest scop.Ironia so(ii face ca aceste aspecte ascunse qi respinse ale fiintei noastre ite cea mai mare atenfie din partea noastr6. Atunci incuiat sub qapte laclte, noi am sigilat astfel, fErh cele mai prefioase daruri ale noastre. Scopul lucrului este de a redeveni intreg, de a pune cap6t suferin[ei nu ne mai ascunde de noi inqine. Daci vom face acest putea sd nu ne mai ascundem nici de restul lumii. a cunoagte libertatea pe care numai o via{5 o permite noi trebuie sd ne acceptim umbra, sE ne simtim suficient de liberi pentru a Ie permite i si intre in via(a noastri, si cunoascl adevErul situalia noastr6 financiard, de trecutul nostru qi de ; noastre, frrd a fi cupringi de teami in fa(a acestei publice. Atunci cdnd energia atAt de prefioasd de nu mai este focalizatl asupra ascunderii ii impulsurilor noastre autodistructive, noi luciditatea qimotivafia de care avem nevoie pentru i fundamentul ferm al unui viitor inspirat.

SINELE DUALIST
ne amdgeqte qi ne face s[ credem

cI putem face

ite lucruri, in timp ce pe altele nu le putem face. in[ sI fumim, si juc6m jocuri de noroc, sI bem

alimente care ne fac sI ne simfim r6u a doua
t28
129

Debbie Ford

Impdcarea ctt sine, cu ceilalsi Si cu lumea

zi.Ea stdlabaza acelor comportamente ipocrite
sE ne

care nc

llt'
,

violEm propriile hotare personale qi propria integrit:rte Umbra este o fo45 care nu poate fi infeleasi dec6t dacl o aducem in lumina congtiinfei, examindnd astfel materialrrl

lac parte integrantd din personalitatea noastr[. Este I nostru prin nagtere sd fim complefi gi s6 ne bucur6m

din care suntem alc[tui1i. in esenl[, noi posedim tullt' caracteristicile gi emoliile umane, care pot fi ins[ activc
sau latente, conqtiente sau incongtiente. Nu existl nimic irr manifestare cu care sd nu ne putem identifica. Noi sunlcnr

totalitate. Pentru asta, noi trebuie insd s[ ne privim cu gi sd renunfim la mintea noastrd criticl. Numai acest fel se poate produce deschiderea inimii noastre qi imbarea percep(iei noastre, care ne poate transforma apoi
Vestea bund este ci fiecare aspect al fiinfei noastre anumite calit[1i. Fiecare emo{ie gi fiecare tris[tur[ de pe care o posed[m ne poate ardta calea cltre unitate. noastr6 intunecatl are rolul de a ne indica in ce ii suntem incd incomple{i, inv5{6ndu-ne astfel lecfia i, a compasiunii gi a iertlrii, acordate nu doar altora, ci ingine. Dacd ne vom accepta umbra, aceasta ne va inima qi ne va deschide in fa{a unor noi oportunit[1i, noi comportamente gi a unui viitor nou. prin aducerea

simultan totul, fiind una deopotrivi cu lucrurile pe carc le considerim bune gi cu cele pe care le considerim rele. ('rrrr am putea cunoaqte curajul daci nu am trlit niciodati starcrr de teamd? Cum am putea cunoagte fericirea dac[ nu lnr experimentat niciodatd triste[ea? Cum am putea cunoaylc lumina dacS nu ne-am confruntat niciodat[ cu intunericrrl',' Toate aceste perechi de principii opuse silSqluicsl inlSuntrul nostru, cici noi suntem fiinfe dualiste alcituitc din fo4e opuse. Acest lucru face ca toate calitalile pe clrr. le vedem la alte persoane sd existe inclusiv in fiinfa noas= trd. Noi suntem un microcosmos care reflecti in totalitalr. macrocosmosul, ceea ce inseamni cd in structura ADN-trlrrr nostru existi imprimate toate caracteristicile posibile. Nor suntem capabili in egall mdsur[ de cele mai altruiste faptc din lume, dar qi de cele mai abominabile crime. Dac[ cstc priviti in lumina congtiin(ei, umbra ne prezint[ natura nols tr6 dualS gi adevdrul sinelui nostru uman, dar gi al celui tlr vin, amdndoui fiind la fel de esenfiale pentru a crea o fiirr1R umand completl qi autenticd. in acest scop, noi trebuie sE scoatem la lumind. sn ne asumdm qi si acceptlm in totalitate ceea ce suntcnl. deopotrivi binele gi rdul din noi, lumina qi intunericrrl, egoismul gi altruismu[, onestitatea gi necinstea. Toate accsle t30

iilor noastre reprimate qi a convingerilor care ne
iesc de energie in lumina conqtiinfei, noi sfdrgim prin vedea cu alli ochi pe noi inqine, dar gi pe ceilalli qi lume. Numai in acest fel ne vom putea elibera.

Lucrul cu umbra reprezintd o cllitorie complexl, dar ne garanteazd intoarcerea la iubire. Nu este vorba de iubirea altor persoane, ci gi de iubirea tuturor risticilor care sll5gluiesc in oameni, inclusiv in fapt care ne permite sI ne acceptdm necondi{ionat itatea umanit6lii, dar gi sfin{enia divinitIlii noastre. ne privim in fatl propriii demoni interiori, noi sf6rqim a ne umple de pace gi de compasiune in fafa demonilor persoane. inv515m astfel sd ii iertim qi sE renun{6m la ile noastre critice qi la resentimentele noastre fafi de Putem ajunge astfel sI infelegem mai bine smerenia lui
13t

Debbie Ford

impdcarea cu sine, cu ceilalyi $i cu lumea

Gandhi sau toleranta lui Martin Luther King, 9i ne glsirlt puterea qi curajul de a ne vindeca problemele care nc afecteazdde atdta timp. Dac[ privim r[ul prin filtrul universal al umanitIlii noastre, noi putem infelege mai bine slava lui Dumnezeu. Explorarea laturii noastre intunecate este chcia care ne permite s[ in{elegem de ce facem anumite lucruri, de ce acfion6m uneori impotriva propriilor noastre dorin[c conqtiente gi de ce petrecem at0tea ore, zile, luni sau ani judecdndu-i pe ceilalli gi crampondndu-ne de resentimentc care ne dau dureri de cap, palpita(ii ale inimii, qi care ne

mit mesajul cI ceva nu este in regul[ in noi gi ci din
aten{ia

puncte de vedere suntem rdi. Poate ci plrinfii ne-au c[ suntem prea g5l5giogi. Poate cI egoul nostru

:fragil gi neformat a interpretat acest lucru in sensul liberl a personalititii este interzisl qi trebuie de ceilalli. Poate cI ni s-a spus ci suntem egoigti

cI am luat prea multe prljituri de pe platoul comun. sI in{elegem cd prljiturile erau pentru toatd lumea, c[ noi am interpretat acest lucru in sensul cE egoismul
gi trebuie distrus cu orice pre[. Poate cE am cu voce prea tare rlspunsul la intrebarea inv6(6toarei ala primarS, cupringi de entuziasm c[ il gtiam, iar ,,am rdmas surprinqi vdzdnd ci tofi elevii rdd de noi. sd r0dem cu ei, am tras concluzia cd am procedat gi cI nu meritl sd ne mai asumlm vreodat6 un risc. mesaje negative s-au imprimat in subcongtientul ca un virus de calculator, modificdndu-ne perceptia re gi determin6ndu-ne si ne bloclm acele aspecte ale ralitd{ii noastre pe care le-am considerat inacceptabile. . De fiecare dat6 cdnd un comportament al nostru a riticat dur sau pedepsit fErd mil[, noi ne-am separat 'tr ient de sinele nostru real. De indati ce aceste filtre ve s-au instalat ferm in subconqtientul nostru, noi separat practic de bucuria de a tr6i, de pasiunea lnima noastrl plinl de iubire. Pentru a ne asigura ietuirea emofionali, am inceput sI ne ascundem real gi sd ne construim o versiune a acestuia pe care -o acceptabiln. Odat6 cu flecare respingere, separa(ie s-a addncit, iar noi ne-am construit noi qi uri invizibile, din ce in ce mai groase, pentru a ne inima atdt de sensibil[ qi de delicatd. Zi dupd zi,
peva
133

rlu

imbolnlvesc. Cu to{ii am trlit in trecut momente in care durereu emo(ionalS ni s-a p[rut insuportabilS. De aceea, anl reprimat-o in intunericul umbrei noastre. Nimeni nu poatc sc[pa de acest mecanism al vie[ii. Oricdt de mult am fugi ins6, nu ne putem ascunde de aceasti durere. Umbra noastrl are intotdeauna legltur[ cu un eveniment traumatic sau cu o combina{ie de momente dureroase din trecutul nostru. Nu are ins6 niciun sens sI ne acuzlm pirin{ii, profesorii sau trecutul, cici in{elegerea umbrei descituqeazd un potenliul imens gi o intelepciune foarte profundi.

NA$TEREA UMBREI
Umbra noastri s-a niscut cAnd eram mici, cu muh timp inainte ca mintea noastrl logicl si fie suficient de bine dezvoltatl pentru a filtra mesajele pe care le-am primit tlc la pdrin(i gi de la restul lumii. Oricdt de corect[ ar fi fosl educafia pe care am primit-o, noi ne-am simlit inevitabil ruginafi pentru anumite atribute ale noastre. Ni s-a p[rut cI
t32

h

I

Debbie Ford

Impdcarea cu sine, cu ceilaltri Si cu lumeo

experient5 dupi experien{6, ne-am construit o fortlreult invizibild care a devenit in timp sinele nostru fals. Aceastl fortdreatri a expresiei noastre limitate ne-a ascuns esenlfi, vulnerab ilitili le, sensibilitifi le qi adeseori chiar capacitator noastr[ de a cunoaqte qi de a vedea adevdrul nostru lduntric, inainte ca sinele nostru maleabil sd devini complet clrrt gi s[ se transforme intr-un ego rigid, noi am avut libertatet de a exprima orice aspect al umanit6lii noastre. Am triil reaclii emo{ionale multiple in fala evenimentelor din vintt noastr6. Neimpovira(i de ruqine sau de judecifi critice, am avut acces la toate pIrlile fiin(ei noastre. Aceasti libertato ne-a permis sd fim orice ne doream s[ fim, in orice momenl, La acea vreme nu existau incd resffic{ii lluntrice care si ne ?mpiedice s[ jucim cele mai variate roluri, deopotrivl bune qi rele. inainte de a inv6{a sE pre(uim anumite calittr1l, considerdndu-le mai bune decdt altele, noi am avut un accei nerestrictionat la intreaga gamd de expresie care rezidi in orice om. Puteam fi in egali m6suri eleganfi, grafiogi, curajoqi, creativi, oneqti, integri, fermi, atrlgdtori, puternici, geniali, lacomi, fragili, lenegi, arogan{i gi incompeten{i. (lu alte cuvinte, puteam schimba aceste roluri la fel de uqor cum ne schimbam hainele. Via{a ni se plrea o piesd de teatru in care puteam juct orice rol. Dacd nu ne plicea rolul pe care il jucam, ne puteanl duce oric0nd in camera noastri, pun6ndu-ne o mantie pc umeri gi asumdndu-ne un rol diferit. Puteam rescrie astl'cl scenariul piesei in care jucam qi ii puteam crea un alt finul mdret, sau puteam schimba in totalitate povestea. Puteant transforma o dramd intr-o comedie qi o epopee plicticoas[ intr-o aventurl fabuloas[. PosibilitElile pe care le aveam lu
t34

ilie erau nesfhrgite, iar noi eram curiogi s[ le explorlm

DupI na$terea umbrei, libertatea noastr[ de expresie a it extrem de mErginitd gi mult mai serioasi. Noi am de la p[rin{i, profesori, prieteni qi de la societate in
lul ei c6pentru a c6qtiga iubirea giacceptarea celorlalli ia s[ aderlm la anumite scenarii prestabilite. De indati

ajuns la gcoal[, am interac{ionat cu mass-media gi i mai mari de oameni, am remarcat cE anumite te erau demonizate qi criticate de ceilal{i, care celor care le practicau iubirea qi acceptarea lor, lau izdndu-i in schimb pe allii gi oferindu-le intreaga lor incep6nd din acest moment, noi ne-am distan{at mult de rolurile care nu corespundeau standardelor ale societI{ii sau idealurilor egoului nostru. Am astfel sI respingem din ce in ce mai multe aspecte i noastre, pentru tot felul de motive, fie pentru c[ ni prea indrlzne[e, fie pentru c[ ni se p6reau stupide. Am incercat astfel sd ne imagin6m noi modalitdfi de a de aceste trlslturi nedorite ale personalit6tii noastre, un moment dat am uitat cu desdvdrqire de ele. Dat ,cI primeam at6t de multe mesaje diferite referitoare la pe care ar trebui sI le afigdm in public, am considerat mult mai sigur sd ascultdm de vocile autoritare decit incredere in natura noastrl autentic[. in scurt ne-am trezit cd nu mai manifestdm dec6t o gaml limitat6 de emofii. Libertatea expresiei noastre de fost astfel sufocatd. Posibilit[]ile nesfdrgite pe care vedeam altddatd s-au redus dintr-odati la doar . Am inv6{at sI ne limitlm singuri viafa, ba chiar si
t3s

Debbie Ford

impdcarea cu sine, cu ceilalli si cu lumea

ne simtim confortabil flcdnd acest lucru. in cele din urmtl. ne-am identificat cu acel rol pe care l-am considerat cel mli acceptabil pentru cei din jurul nostru, qi cel mai probabil continulm sE ?l juclm inclusiv in prezent. Chiar dacl operim mici schimblri ici qi colo, o analizd onesti ne-ur ardta cd nu ne reinventlm niciodati in totalitate. La f'cl ca marea majoritate a oamenilor, ne schimblm machiajul, punem un plasture peste acele aspecte ale vietii noastre. care nu merg pi ne crelm o versiune ugor diferiti a aceleiar;i personalitdli. CAnd ajungem la 30 de ani, cea mai mare parte a alegerilor noastre sunt deja predeterminate, cel pu{in in anumite domenii ale vielii noastre. in aceasti categorie intrfl de multe ori hainele pe care le purt5m, alimentele pe care le consumlm gi distrac(iile pe care le cultiv6m. Chiar qi fanteziile noastre devin repetitive gi monotone. Pe mdsurS ce devenim mai prezenli gi mai congtien(i, noi incepem sI in[elegem cdt de robotizati qi de prinqi ilr capcana personalitE{ii pe care ne-am creat-o am devenit yi putem lua astfel mdsuri proactive pentru a elibera umbre le care ne men{in inl6ntu(i in psihicul nostru. DacE nu vonl face nimic pentru a elibera aceste umbre, nu vom sclpu de ele, cici nu ne vor ldsa niciodatd in pace. Ele se vor manifesta in rela{iile noastre gi ne vor desplrli de cei dragi, ne vor men{ine legafi de o slujbi sau de un mod de via[ll la care ar fi trebuit si renun![m cu ani in urml ori ne vor conduce citre dependen[e qi obiceiuri care ne vor subminn succesul qi fericirea. Umbra ne impiedic[ si vedem semncle de avertizare care ne atrag atenfia asupra unei rela(ii abuzive sau asupra unei afaceri neinspirate qi ne men{ine intr-o starc de negare perpetu[, din cauza c[reia nu reuqim sI ii ajutinr pe cei pe care ?i iubim in momentele in care au cea mai mare t36

de noi, respectiv afunci c6nd se confruntd cu propriii

l.

Toli oamenii gi-au construit o identitate bazatil pe in cadrul c[reia qi-au atribuit anumite roluri pe care ider[ acceptabile, dar care le sufoc[ libertatea de ie. in loc sI fim cei care suntem, noi incercim sE
im cei care ,,ar trebui" sd fim. De-a lungul timpului, ia noastri reprimatl de sine devine solul perfect inflorirea umbrei. Indiferent daci ne-am creat rolul pentru a compensa o anumit6 inadecvare sau ca o ie pentru a implini aqteptirile pdrinfilor gi prietenilor , atdt timp c0t incercdm sd juc[m rolul pe care ni l-a it egoul in detrimentul tuturor celorlalte roluri pe care putea juca, noi sfdrqim prin a ne crea o viatl golitl de iie, de semnificatie, de profunzime qi de savoare. Pe I ce incepem sI ne ludm din ce in ce mai in serios rolul acesta se impregneazd din ce in ce mai puternic in
ntul nostru. Odat[ creat[ aceasti identitate, noi nu abatem decdt rareori de la ea, intrucdt intrlm in starea re a negirii qi incepem sI credem cu adevlrat cE

I

este rdentitatea noastrd. Daci ?qi privesc propria majoritatea oamenilor igi pot recunoagte limitirile gi repetitive pe care le joacE. bunl seam5, este inci qi mai upor sd ne d[m seama isunt aceste roluri in cazul prietenilor gi membrilor noastre. Putem identifica imediat rolul martirei care ifici pentru a merge la gedinfa cu pirin{ii sau care ei mai multe sarcini decdt ar trebui (dup6 care la infinit de acest lucru), sau pe cel al vecinului care pretinde ci este cel mai bun tati din lume, ingeali in secret sofia. Ne d5m imediat seama cui
137

Debbie Ford

impdcarea cu sine, cu ceilalgi si cu lumea

ii

place s5 joace rolul btrfitoarci care qtie secretele tuturor qi care de-abia agteapt[ o ocazie pentru a le imp[rtiqi, sau rolul reginei dramelor care se simte intotdeauna victimizattl intr-un fel sau altul (fie pentru cI qi-a ciocnit uqor maqina, fie pentru cI soful nu a adus suficienfi bani acasi sipt[mirtrt trecut6). Este ugor sI sesiz[m rolul etemului optimist caro este sufletul petrecerilor sau cel al pesimistului care st$ vegnic trist gi resemnat intr-un col1. in mod curios, chiar dacA rolul pe care ni l-am desemnat singuri este unul plicticos, mizerabi| repetitiv sau lipsit de bucurie, noi ne cramponitnt de el cu toate puterile, de parcd via[a noastri ar depindc de acest lucru. in acelaqi timp, ne intreblm de ce nu avettl parte de mai multe bucurii sau realiziri in via{I. Noi suntctr singurii care ne-am repartizat (incongtient) in rolul eroultti nefericit pe care l-am jucat ani de zile, iar acum refuzaltn sI ne mai aventurlm sd juclm un alt rol cu care nu suntclll familiariza[i sau s[ ne manifestdm intr-o manierl pe care nu o cunoagtem. AtAt timp c6t credem in mitul care ne determind sd ne bloclm singuri calit6tile unice cu care suntem inzestra{i gl care ne fac s[ fim cu atdt mai interesanJi, noi ne refuztrnt dreptul de a experimenta pasiunea gi pacea interioarll, Ciutarea viefii perfecte, a rolului perfect gi a m69tii perfectc nu ne va implini niciodati, chiar daci vom atinge aceastll perfecfiune, pentru simplul motiv cI sinele nostru rcttl reprezint6 mult mai mult decdt acea sumd limitat6 de calittrli care corespund idealului pe care ni l-am ales. incercdntl s[ manifestim doar aceste calitS{i (despre care credem ci ne vor garanta acceptarea celor din jur), noi ne reprimilm cele mai prefioase qi mai interesante talente sau atribute, condamndndu-ne astfel la o viafi banal6, in care nu facerfl decf,t s[ jucdm la infinit acelaqi scenariu de mult uzat.
t38

Din dorin(a de a aveaparte de siguranfI gi previzibilitate, ne reducem dramatic libertatea de expresie, qi implicit ile. Mdine vom fi mai mult sau mai pulin acelaqi om suntem astdzi, cu mici varia{iuni, intrucdt singurele gr comportamente pe care suntem dispugi s6 le sunt cele ale imaginii pe care ne-am ales-o pentru a in lume. Prin respingerea laturii noastre intunecate ne temem, noi respingem toate acele pirfi amuzante, atrlgdtoare, puternice gi pline de succes ale noastre, care tinjesc sd se exprime prin noi. Aceasta principala cauzd a plictiselii pe care o simfim adeseori ul sau mai multe domenii ale vie{ii noastre. t Prin tlierea conexiunilor cu diferite p5rfi ale personali, noi ne negim accesul la stimulare, entuziasm, gi creativitate. Unul din cele mai pasionante aspecstatutului de fiinf6 umani este tocmai acela ci in noi sute de ipostaze puternice, utile gi creative care zac ite, dar care igi doresc si iasi din umbr6 gi sE se inin totalitatea sinelui nostru. in fiin1a noastri existl gam[ de sentimente minunate care nu aqteapt[ o ocazie pentru a ne oferi senza(ii corporale noi sau de fericire, de bucurie gi de pllcere pe care nu le-am niciodat[. Din picate, noi nu ne putem bucura de pafte invizibil[ a aisbergului fiinfei noastre, intruc0t t cine suntem dincolo de restric(iile gi de constrdnpe care ni le-am impus singuri in universul nostru
;

dorim sE ne reglsim inspira(ia intr-un domeniu

I al vie(ii noastre, tot ce trebuie s6 facem

este s[ ce aspecte sau ce roluri am respins p6n[ acum gi im modalitifi sigure qi nepericuloase de a le
139

Debbie Ford

impdcarea cu sine, cu ceilal1i si cu lumea

juca. Trebuie si ne provocim singuri s[ accept[m toitlt faletele umanit[1ii noastre. in caz contrar, rolurile pe cnra le-am respins gi pe care le-am reprimat vor continua si nl orchestreze din lumea lor invizibildviatppe care o tr[im. Nol
nu ne putem in(elege qi aprecia plenar totalitatea Ei unicitatsl decdt

prezenla sinelui nostru complet gi necenzurat, acest scop, trebuie s6 acceptim toate rolurile pe care dorcgtl si le joace acesta; in caz contrar, vom rlmdne in rdzboi otl

1n

li

noi ingine.

in permitem daci le eroilor din umbr6 si se integreze , le nostru complet ca forle ale binelui (mai exotice), ,vor conduce la experienfe mai bogate, la leglturi mai ice, la mai mult[ distrac{ie, mai mult6 sinceritate gi nnai mare libertate de expresie. Noi nu putem ciqtiga cu latura noastrl intunecati prin ur[ gi reprimare, intunericul nu poate fi contracarat tot de intuneric. v6, trebuie s[ ne acceptim cu compasiune umbra , sI incerc[m si o infelegem gi, in ultimi instan[I,
sabota siguri rela[iile gi de a ne ucide in fagd visele.

transcendem.

ivrRrrcrENIREA cu UMBRA
importantl este ta, incearc[ s[ i1i imaginezi o poveste f6r[ un conflict un erou a c[rui virtute nu este niciodati pusl la incercare dl un adversar de valoare. Practic, nu poate exista o povcstl al c[rei erou pozitiv si nu fie testat de eroii negativi dc'l lungul ei. DacS ceea ce afirm[ tradi{iile spirituale orientull este adev[rat, cum c6,,p6cdtosul qi sfdntul nu sunt doui note pe aceeaqi claviatur[", rezultA cd tensiunea natura noastri superioarl 9i cea inferioar6 creeazl confli necesar pentru a ne dinamiza evolu(ia ca fiinfe uffiBtlcr Acelaqi principiu care std labaza literaturii de bun[ calituts sti gi la baza vie[ii rcale un erou pozitiv nu poate fi md puternic decdt eroii negativi care i se opun. De-a lungul dramei evolu(iei noastre, umbra este eroul cel mai interesant. Ea nu este periculoasS dec0t dac[ o 1irlc6 incuiat[ in pivnila intunecati a reprimlrii. Atat timp cll facem acest lucru, noi ne asumlm riscul de a exploda, de 1 reveni la un consum excesiv de alimente dup[ o dietl fo(atl
Pentru a infelege mai bine
de
140

cit

remarcabila sa carte, Arta rdzboiului, Sun Tzu ci ,,pentru a-fi cunoagte dugmanul trebuie si devii tu na cu el". in cazul nostru, ,,dugmanul" nu este decdt interior pe care nu il in(elegem sau pe care nu s[ il interpretdm. Atdt timp cdt negim, reprimdm imalizlm importanfa acestui impuls (qi a altora ca sd credem c[ il vom putea menfine ascuns de ochii lumii, noi nu ne vom putea impirtSgi din iunea lui. Invers, prin cercetarea darurilor qi a iei pe care doregte sI gi-o aduci umbra in viafa noi ii putem redirec(iona puterea cdndva distructiv[, intr-o forfi benefic[ pentru viala noastr6. in rfel, devenim un exemplu inclusiv pentru alli oameni, ,pot gisi la r6ndul lor supape sdnitoase pentru acele din fiin1a lor ce nu corespund aqtept[rilor societifii sau stabilit de egoul lor. Noi putem deveni sfinfi numai dacl ii permitem din interiorul nostru libertatea de expresie de care ie, nu printr-un comportament inadecvat, ci c[utdnd it6li prin care sI folosim aceste impulsuri intr-o
t41

h

J

Debbie Ford

impdcarea cu sine, cu ceilalyi Si cu lumeo

maniere beneficd, in favoarea noastri sau a societ6{ii. Cu c0t ajungem sE ne acceptlm intr-o mai mare mlsur[ impulsurilo intunecate, oferindu-le supape sigure de manifestare, cu at0t mai mic devine riscul de a fi controla{i de ele. Probabil cI te intrebi cum {i-ar putea sluji acele p6(i din fiin{a ta de cart te temi gi pe care le dispreluieqti. i1i garantez insi ci dacl vei parcurge procesul propus in continuare, vei putea inscrl
aceste daruri in orice calitate, emo{ie qi experienfi pe carc 0

MASCA DIN UMBRA
rea acelor p6rfi din fiinfa noastr[ pe care le-am
reprezintd, cheia intelegerii motivelor pentru care domenii de viaf6 ne bucurlm de o mare libertate,

triieqti.
Asumarea plrfilor pe care pind acum le-am respinl, proiect6ndu-le in intunericul umbrei, reprezintA cea ntnl sigurd modalitate de a ne actualiza intregul potenfial umall, Dac[ ne imprietenim cu ea, umbra devine o hartl divin[, Citit6 li urmati corect, ea ne poate reconecta cu via{a pe carl ar trebui si o triim, cu personalitatea pe cate ar trebui str o avem gi cu contribu[ia pe care ar trebui si o oferim societtrfil, Metaforic vorbind, acceptarea bestiei interioare reprezintl biletul nostru c6tre libertate, citre miretia noastrd interioarAr Ea ne imbogi(egte viafa lduntrici pi o face mai semnificativl, Simultan, viala noastrd exterioarl devine mai pl6cut5. Dacl o transformlm intr-un aliat, umbra ne ajutl s[ ne integr[fl in totalitate gi sI nu ne mai simfim limitali de constrAngerih sinelui iluzoriu pe care ni l-am creat singuri. De ce estl iluzoriu? Deoarece noi ne-am creat imaginea publiol {indnd cont doar de acele calitili pe care le-am considuqt acceptabile, l6s6nd pe dinafarl alte atribute pe care le avcm gi care reprezintd de multe ori cele mai importante, ntal puternice gi mai minunate pdr[i ale fiinfei noastre.

ce in altele ac(ion[m ca nigte robofi. Cea care ne inge s[ purtim o mascl sub care si ne ascundem gi si ne im o costumafie care s[ i se potriveasci este teama. {lucrim fbrd incetare la crearea unei falade exterioare, ilncdt nimeni s[ nu afle care sunt gdndurile, dorin(ele ile noastre cele mai intunecate, ca sd nu mai de trecutul nostru. Cu alte cuvinte, noi ne-am creat masc[ din cauza umbrei trecutului. Ajungem astfel complimente in st6nga gi in dreapta, f5cdndu-le pe plac, sau dimpotrivi, sE ne retragem distan{i intr-o care nu permite apropierea nim[nui. incerc6m din i sI fim percepu(i ca un om cu multiple realizdri, iv[, ne mullumim sI stlm ore intregi in fafa i ori a Internetului, pe site-urile de ,,socializare" . Noi nu ne-am creat accidental actuala mascl, ci ,a camufla acele p5(i ale fiinfei noastre pe care le-am indezirabile qi pentru a compensa defectele noastre i mari (in percep(ia noastr[). sine fals nu are decdt o singurl misiune: aceea de toate aspectele noastre nedorite gi inacceptabile. fost crescuti de p5rin(i instabili emo[ional qi ne-am i{i in copillrie, facem acum eforturi pentru a pirea de calmi gi avdnd un autocontrol perfect. DacI am cu o tulburare de invdfare, incercdm sE ne creim o itate excesiv de afectuoas6, astfel incdt ceilalli sI nu ceea ce noi considerlm a fi un handicap. Dac[ ne
t43

t42

Debbie Ford

Impdcarea ctt sine, cu ceilaltri qi cu lumea

simlim ruginafi pentru cI am fost crescu{i in sdricie, sfhrgirtt prin a ne imbrica impecabil qi prin a vorbi elegant, incercdntl sI dim impresia c[ provenim dintr-un mediu social elevat, Imaginea publici pe care ne-o crelm este modelati de accn parte afiinfei noastre care a suferit, simlindu-se confuzi sau rdnit[. Chiar dacl ii putem pic[li o vreme pe allii (uneori chiar pe noi ingine), mai devreme sau mai tdrziu vom li nevoili si ne confruntdm cu r6nile pe care le-am ascuns sttb
aceastl masc6.

rolul pe care ni l-am asumat. Singura personalitate i-am atribuit intregul control asupra vietii noastre r cea previzibil[ pe care ne-am construit-o. Devenim orbi in fa{a imenselor posibiliti{i pe care le avem in
rNoi nu putem cunoaqte libertatea de expresie a sinelui autentic Ai nu putem dobdndi capacitatea de a face i reale pentru via(a pe care ne dorim cu adevirat sd ,m decdt daci incet[m sI mai pretindem cd nu suntem qpre suntem, ascunzindu-se sau compensAnd pentru pretinse sl5biciuni sau defecte personale. Dac6 ieqim transi gi nu mai suntem at6t de preocupafi s6 imaginii pe care qi-au format-o allii in legdturi i sau chiar imaginii noastre de sine, noi ne deschidem r$ fa{a unor oportunit5li care altminteri ar trece pe ]n not. aginea ideal5 pe care ne-am creat-o gi c[reia incerii corespundem sfdrgegte prin a ne epuiza. Noi ne din rdsputeri s[ fim mai mari, mai puternici, mai i mai siguri decdt suntem in realitate. FlrI si ne d5m ?ncerc5m de fapt si dovedim cI suntem mai buni sau de restul oamenilor, ori dimpotrivd, sd rimdnem li gi neb6ga{i in seam6. incercim astfel sI ne crelm dcea personalitate despre care suntem convingi cd ne aprobarea gi recunoagterea pe care ni le dorim cu Alternativ, ne oferim ,r urr un pretext PvrrLr urr PrwtwAL pentru a nu trii gi pentru a nu duce viafa pe care ne-am dori-o de fapt. aceste motive, ne comportdm (congtient sau inconin modalitifi care incearci sd ii conving[ pe ceilalli cI suntem ceea ce nu suntem, pentru a le cAqtiga ul, iubirea sau mila, iar acest proces continui momentul in care zidurile pe care ni le-am construit osdrdie injurul nostru se pribugesc.
145

Pentru a ne asigura c[ imperfecfiunile sau defectelc noastre nu vor fi descoperite sau expuse, noi am inceput s5 cultivlm in mod inteligent calit5lile opuse celor pe caro incercdm sd le ascundem. Am lucrat mult pentru a compenss acele p6(i pe care le-am considerat inacceptabile, sperdnd s[ sc[p[m de emoJiile negative asociate cu ele. Spre exempltt, dacd ne-am confruntat cu insecuritatea, este posibil si no fi construit o imagine de sine aroganti, de om care le qtio pentru toate, in incercarea de a-i convinge pe ceilalli c! avem o incredere in sine enorm[. Dacd ne-am sim{it un ratat, este posibil si ne fi inconjurat de oameni realiza{i srttt sI ne exagerlm propriile realizdri pentru a pdrea cI avcm un succes mai mare decit in realitate. Daci ne-am sim(it neputinciogi, este posibil s[ ne fi ales un partener de viafA care s[ ne facl s[ pirem mai puternici. Personalitatea pe care ne-am construit-o incearcl s! ne convingl cd noi chiar suntem persoana pe care o vedcnl in oglinda convingerilor noastre. Din picate, de indatd cE acceptlm acest lucru, noi inchidem poarta de acces cltro celelalte posibilitdli pe care le-am putea manifesta. No pierdem astfel capacitatea de a face alegeri, intruc6t rru consider[m ci mai avem dreptul de a face altceva dec6t do
t44

Debbie Ford

Impdcarea cu sine, cu ceilalli Si cu lumea

Spre exemplu, Amanda era extrem de ruginati c6 rrtr a absolvit facultatea qi era disperati la gdndul c6 ar putec fi asociatl cu rudele ei dinspre partea mamei, care erau in majoritatea lor needucate. De aceea, ea a frcut tot ce i-a stat in puteri pentru a-gi crea o masc[ gi a-gi ascunde astl'el st6njeneala, lIsdndu-le o impresie bund celor pe care dorea s[ ii impresioneze. $i-a gdsit o nigi intr-un domeniu specializol

si igi ascundi umbra, aceasta a iegit la suprafa{i,
totul in calea ei. [,a fel ca Amanda, foarte mulli oameni incearc[ (unii o vdrsti foarte fragedl) s6 fie ceea ce nu sunt. in si se accepte a$a cum sunt, ei incearci s6 se ridice la unui ideal gi ?gi asuml (congtient sau inconqtient) itate pe care nu o au, fbrl sd igi dea seama cI noul nu are nimic de-a face cu adevlrata lor identitate. dacl ne aflim cu adevlrat in clutarea libert[{ii, a
qi a autenticitSlii, este fundamental si infelegem ipurtdm o mascl pe care ne-am pus-o la20,30sau chiar l ani. Din cauzaei, sinele nostru real, care tAnjegte dupi ia noastrd, se zbate neputincios in celula intunecatd in l-am aruncat, in timp ce sinele nostru fals se bucuri de noastrd aten{ie. S[ spunem c5 atunci cdnd erai copil, ai primit un dar

in care era consideratd inteligentl, utili qi indispensabili, dar oricdt de multe cirfi ar fi citit gi oricdt de mult s-nr fi striduit la serviciu, sfdrgea de multe ori prin a se sinrll
inferioari. in incercarea de a-gi vindeca durerea, ea s-a decis si se intoarcl la gcoal6, sperdnd c6 dobdndirea unei diplonre o va transforma peste noapte dintr-o fati needucat[ crescutl intr-o ruloti intr-o femeie sofisticati de condi{ie buni. intr-o sear6, ea s-a dus la ora de psihologie, pundndu-qi masca obignuit[ de profesionisti. Se simfea m6ndr[, intrucil igi crease deja imaginea unei fete inteligente la ori. pc m[sur5 ce profesoarale-a explicat in ce consta tema pentru acea s5ptimdnI, umbra Amandei a iegit la iveall gi ea u fost cuprinsi de ruqine. Ea a simlit cum se contractd toatd afldnd ci tema pentru acea sIptImAnI consta in a prezentu un arbore genealogic detaliat al familiei sale care cE includ[ backgroundul educafional gi cariera profesional[ a tuturor membrilor familiei sale. in timp ce lucra la proiect, ea gi-u amintit de toate rudele sale dependente de droguri, instabile din punct de vedere financiar gi needucate, qi s-a confruntul cu o mare durere. Sentimentul c[ nu era suficient de buni u coplegit-o, iar personalitatea pe care a incercat at6ta timp s[ gi-o construiasci a explodat, nemaiputdnd suporta ruqineu, Acest sentiment s-a amplificat cdteva zile mai t6rziu, c6ntl pi-a citit proiectul in fala clasei. DupI ani de zile in carc o
146

bunica ta (poate o monedl fermecati). Dorind s6 il i in siguranld, l-ai ascuns intr-un loc in care nimeni va sI nu il poatl gIsi. Dupi citeva decenii, tu ai uitat v6rgire locul in care l-ai ascuns, ba poate chiar gi cd l-ai ascuns. La fel se petrec lucrurile gi cu sinele l. Tu l-ai finut ascuns at6t de multl vreme inc6t ai uitat gi faptul ci acesta exist6.

Natura personalitilii pe care ne-o alegem vanazd ie de backgroundul nostru, de plrinfii care ne-au
de mediul exterior gi de convingerile care ne-au fost ulate in leglturi cu aqa-zisul comportament ,,bun sau ,'in mod paradoxal, m[gtile p" .ur. le vedem in jurul in societatea modern[ nu diferd cu nimic de cele qi le-au pus oamenii cu sute de ani in urm[. Avem face astdzi cu aceleagi arhetipuri ale seducitoarei,

t47

Debbie Ford

impdcarea cu sine, cu ceilalyi Si cu lumea

blrbatului fermecltor, persoanei simpatice, eternului
optimist, tdnirului,,cool", martirului, fetei bune, birbatului cumsecade, tipului dur, abuzatorului, bdtiugului, qarpelui pe care il stringi la s6n, intelectualului, salvatorului, depresivului, bufonului, singuraticului, victimei gi omului care lasl impresia c[ reugegte in tot ceea ce igi propune care au existat dintotdeauna, doar c[ ugor actualizate. Ele sunt expresii arhetipale repetitive care au ap[rut la inceputul epocii modeme. Singura probleml legat[ de jucarea acestor roluri este cI ele ne fac sI uitlm cine suntem cu adevdrat gi c6te lucruri am putea face cu via{a noastr6. Prin refuzul

iderlm inacceptabile pentru cei dragi. poate fi vorba domeniu pe care nu il controllm, de o dependen{i cu rne luptim sau de o fantezie de care nu indrdznim sd cu voce tare. Atunci cdnd comportamentele noastre
nd m[qtii pe care o purtim, noi ne striduim din iiteri si le ascundem. Spre exemplu, putem fi extrem de i cu persoanele cu care avem de-a face in timpul idupl care ne ducem acasi gi fiplm dezldnfui{i la copiii La fel, putem face pe intelectualii rafinafi atunci cAnd impreunl cu colegii de munc[, dupl care ne ducem $i privim ore in gir emisiuni TV anoste sau juc6m jocuri 6jstupide. Putem fi angrenafi intr-o rela{ie de c[s6torie, in secret partenerul, sau putem pretinde c6 un succes nebun degi locuim inci cu p6rin(ii (frrd ca i sI qtie). inea noastrl nerezolvatl ne face si ne ascundem, i devreme sau mai tArziu ne determind sd rdbufnim ;gvel6m acele pi(i ale fiinfei noastre pe care ne-am atdta timp sd le pistrlm ascunse. Chiar dacl facem ne sti in puteri pentru a impiedica impulsurile noastre sd ias[ la suprafati, putem izbucni oric6nd, intr-o manierl care sI ne submineze respectul de pac6 actionlm fErI integritate gi ascundem acest lucru, rfl expus mai devreme sau mai tdrziu, de pildi atunci "yom scrie un cec fals sau atunci c6nd vom incerca sI fiscul. Dacd ne ascundem sentimentul singurltilii, se poate manifesta in toiul nopfii sub forma unei insafiabile de zahdr, de alcool sau de sedative, cu clrora incerc[m s[ umplem golul care ne mistuie. plstrim ani la rdnd resentimente gi nu incercim si vim, acestea se pot manifesta in familie: putem
r49

nostru de a pitrunde in intunericul zonelor psihice pe care le respingem, noi ne sufocim singuri puterea real[,
creativitatea qi visele.

EXPUNEREA VIETII NOASTRE SECRETE
Umbra noastr[ infloreqte atunci c6nd avem secretc, poarta de acces c[tre unul sau mai multe aspecte personale, noi punem in migcare o viall secret[. Programele in l2 paqi aulabazd, faimoasa afirma{ic: ,,Secretele te menfin bolnav." De-a lungul anilor in care anl lucrat cu mii de oameni am ajuns la concluzia cI aceast0 afirmafie este adevlrat[. Altminteri, nu este ceva ruginos, intrucdt aproape toti oamenii au o via[6public6 qi una secretl, Cu to(ii avem o mascl publicd pe care o expunem in falr lumii gi una secret[ pe care o plstr[m numai pentru noi. Noi ne construim aceastl via{5 secreti pentru a ascunde acclc pirfi ale fiinfei noastre de care ne sim[im rugina{i sau pe ciud

in clipa in care inchidem

t48

Debbie Ford

Impdcarea cu sine, cu ceilolli Si cu lumea

deveni un perinte sdcditor sau un so{ plin de amlrdciunc, Nemullumirea noastrd fa[5 de un pirinte care ne-a inqelat se poate manifesta prin atragerea unor parteneri de viafl in care nu putem avea incredere sau care ne abuzeazd emofional. Daci ne bloc6m curiozitatea sexuald normal5 la o v6rst0 foarte fraged5, putem deveni obseda{i de pornograliu ilegali sau de formele periculoase de sex. Pe scurt, pentru a ne elibera de aceste impulsuri greu de controlat care nc determin[ s[ tr6im o viat[ secretE, noi trebuie sI glsirn modalitili slnitoase gi sigure de a ne exprima aspectclc reprimate, astfel inc6t acestea sI nu ne saboteze inutil via1a, Un exemplu este cel al lui Matthew, geful personalului unei universitili medicale prestigioase, admirat de colegi. cu o so{ie iubitoare qi trei copii s5n6toqi. Degi pentru lumcu exterioar[ pdrea un st6lp al societ[]ii, Matthew se simlcrr plictisit de viafa sa intelectuali qi de toate obliga{iile pe carc le presupunea succesul siu. intr-o sear[, el s-a intors acas[ gi s-a uitat la o emisiune de televiziune de la acea or5 tdrzic, Fascinat de o tdn[r5 actrif[ care juca intr-un film, el s-a decis sI incerce sd intre pe Intemet gi sI afle mai multe despre en, Dintr-una intr-alta, a ajuns pe un site porno gi a dat clic pe o reclamd la un club de striptease local. Imaginile pe care le-n vizut acolo l-au umplut de entuziasm. GAndurile au incepul s5 ii r5tdceascl gi Matthew a inceput sI igi imagineze cll se va opri chiar a doua zi la acel club. $i-a glsit imediat argumente, spundndu-gi cE de vreme ce clubul era localiznl in partea opus[ a oraqului, era suficient s[ igi punl o gapc6 dc baseball pe cap pentru a nu fi recunoscut de nicio cunoqtin(! intdmplitoare. in scurttimp ,vizitelelui Matthew la clubul de striptease au devenit regulate. Matthew se simlea din ce in ce mai atras de una din dansatoare gi la un moment dat chiar gi-u
t50

int6lnire cu ea. Povegtile pe care i le spunea sotiei sale it din ce in ce mai complicate, iar el s-a afundat din ce mai tare in minciuni. A inceput sd participe in mod la conferinle medicale in cele mai obscure locuri lard, tocmai pentru a se putea bucura de un weekend it al[turi de amantele sale, ftrI a se teme c[ va fi prins.
ce sexul cu so{ia sa devenea din ce in ce mai rar qi mai , Matthew a devenit din ce in ce mai aventuros qi si asume riscuri din ce in ce mai mari alituri de amantele 'A ?nceput s[ le cumpere acestora lenjerie intimd sexy, s s[ ii trezeascd toate simfurile. tl intr-un weekend, sofia lui Matthew, Maria, a luat magina ia pentru a-gi duce copiii la un curs de tenis. CAnd a ctris pombagajul pentru a scoate echipamentele sportive, t observat o trus5 medical[ pe care nu o remarcase pAni

Dupi ce qi-a l[sat copiii, s-a intors in parcare qi, instinct, a deschis trusa. A r[mas gocat[ sI constate c6 era plini de prezervative, lenjerie intiml gi tot felul accesorii sexuale. Dorind s[ infeleagl p6n6 unde a
1i. s

soful siu cu infidelitatea, i-a verificat c64ile de credit, icul de pe Internet gi facturile telefonului mobil. Dup[ studiat comportamentul timp de mai multe slptlmdni, it cdt de ampl6 eruviala secreti pe care o ducea lew, care ajunsese sI igi petreaci aproape tot timpul in cluburi de striptease, apelAnd la agen(ii de escorte qi aventuri sexuale de o noapte. :Dupi mai multe siptlm6ni de suferin{[ t[cut[, Maria si il confrunte pe Matthew, pundndu-i in fa{[ toate ile pe care le-a descoperit. Matthew s-a trezit astfel noapte cI impulsurile sale secrete ii erau expuse, la gi comportamentul s5u privat, care nu avea nimic de-a
151

Debbie Ford

impdcarea cu sine, cu ceilalli si cu lumea

face cu imaginea publicl pe care qi-o crease qi pe care o cultivase atAta timp. DupI Eocul trlit, el a r6mas dezgustat de el insugi qi de faptul c[ s-a l6sat atras de umbra sa intr-urr comportament pe care pdn6 nu demult nu gi l-ar fi imaginlt niciodatl posibil. La fel ca majoritatea dependenfilor de scx. Matthew avea nevoie de ajutor specializat. in scurt timp, el gi-a dat seama cI nu avea nevoie numai de sex, ci gi tlc aten(ie, de admira(ie qi de excitalie. Dac[ gi-ar fi recunoscut la timp aceste dorin{e secrete, el ar fi putut c6uta ajutorul cle care avea nevoie inainte de pierderea completi a controlului asupra comportamentului siu. Din plcate, umbra sa l-rr determinat s[ iqi piardr demnitatea qi s[ igi distrugi crsnici', De-a lungul anilor, foarte mulli oameni mi-au relatat povegti similare la seminarele mele. F6rI sI se gdndeasc[ prea mult, ei s-au transformat, iar comportamentul lor n devenit demn de dispref (inclusiv in ochii lor). Realitatcn este cI atdt timp cdt nu facem nimic pentru a ne confrunln cu umbra noastrl, cu impulsurile qi cu sentimentele noastrc reprimate, noi risclm s[ fim controlafi de acestea. Dupil cum spune prietenul meu, dr. Charles Richards, in filmul Efectul umbrei:,,Ignorarea umbrei reprimate este ca gi cum ai ?ncuia pe cineva in pivni{i p6ni c6nd ajunge s[ faci un gest disperat pentru a-li atrage aten{ia. Dac6 nu ii ddm tlc bun[voie drumul, noi ne asumIm riscul de a experimentn ceea ce eu numesc efectul umbrei. Neglsind nicio supapll prin care sI se manifeste liber, aceste pi(i reprimate ale fiinfei noastre iqi asumi o viafd de sine st[titoare. De aceea. in loc sd izol[m in beznasubcongtientului ruginea qi vinovilin pe care le simfim, este mult mai bine sd deschidem po(ilc pivnilei qi si renunfdm la via{a noastrd secreti in favoarea
uneia autentice.o'

id)aci refuzdm sd ne exprimim printr-un canal sigur [a intunecatd {ba chiar s[ ii recunoagtem existenfa),
se acumuleazd Si se transform[ intr-o fo4d foarte capabil5 sd ne distru gd, viafa, inclusiv viafa celor din Rostru. Cu cdt incercim s6 reprimim mai puternic

lele personalit{ii noastre pe care le considerlm oeptabile, cu atdt mai malefice devin modalitllile pe rle gdsesc ele pentru a se exprima liber. Efectul umbrei atunci cdnd latura noastrl intunecatd reprimati igi face prezentp, silindu-ne sI acfionlm in modaliEli qi care nu ne sunt familiare. Este suficient ca un din lumea exterioar[ sd declangeze iegirea la iveali impulsuri intunecate pentru anetrezifafi in fa([ cu trislturi de caracter, comportamente gi emofii pe care sI le ascundem in viaf6 intreagi. Efectul umbrei unul planificat. Dimpotrivi, marea majoritate a ilor investesc foarte mult timp qi foarte multE energie a se feri de el. Din fericire , dacd ne propunem si m acest fenomen, noi ii putem revela misterul gi ne feri de autosabotarea propriei noastre viefi.
EF'ECTUL UMBREI
i cI fiecare atribut, fiecare emo{ie gi fiecare t pe care incerci sd le ignori qi s6 Ie ascunzi fel de mingi de plajl pe care incerci s[ le ascunzi Cam apa proced[m noi cu sinele nostru egoist, cu cu cel ,,prost de bun", cu cel care nu se simte lt de bun", cu cel stupid, cu cel orgolios, gi aga mai In aceste condilii, nu este de mirare c6la un moment

t52

t53

Debbie Ford

Impdcorea cu sine, cu ceilal1i qi cu lumea

dat nu mai reugim se ne ascundem toate aceste mingi tle gi cI ele ies la suprafa{i atunci cdnd ne sim[im obosi[], r[ni1i sau bolnavi, c6nd nu mai credem in posibilitatea unul viitor pasionant, c6nd lisim garda jos, c6nd nu ne nrfll gdndim la noi, ci suntem preocupafi de familia noastrd urg de perspectiva unei promov[ri la locul de munc[, ori pur;l simplu cdnd am blut prea mult! Este suficient sI facem ccvl necugetat (noi sau o alti persoani din jurul nostru) pentru ct una sau mai multe din aceste mingi de plaj[ s[ ias6 subit lr suprafali gi si ne loveascl drept in fa{I!Acesta este efcctrrl umbrei. Ce altceva sunt izbucnirile de furie dac[ nu asttbl de mingi reprimate care ies subit la suprafaf5? Citim tol timpul in mass-media despre astfel de lucruri. Cutufl realizator de filme cregtine se imbati qi strigl sloganurl antisemitice; cutare vedeti de la radio, vestiti pentru capacitatea sa de comunicare, face o declara{ie rasistI cnrt ii distruge credibilitatea gi cariera; cutare profesoar6 t6n[rl igi pericliteazi viitorul fdc0nd sex cu un elev de 14 anll cutare vedet[ de cinema furl din magazine, degi qi-ar putol permite orice pe lumea aceasta. Impulsurile reprimatc al dorinfele ascunse sunt ca nipte bombe cu ceas care aqteapll sI explodeze. Din plcate, efectul umbrei se manifesti de regulii in momentele cele mai nefericite, cdnd eram pe punctul de a obline succesul financiar pentru care am luptat at6ta. ifl mijlocul unei relafii noi cu un partener extrem de dezirabil, c6nd mai aveam pu{in pdni s[ ne pension[m sau c6nd suntem pe punctul de a incheia o afacere care ne-ar pulot schimba pentru totdeauna via{a. in astfel de momenl€ de cumpln6, noi ne autosabotim parc6 deliberat (deEi in

plajl

lochii obiectivi ai daunelor pe care ni le-am produs i (nou[ qi altor oameni). Ne trezim astfel peste noapte s-a tAiat curentul din cauza pasiunii noastre pentru ile de noroc care ne-a fIcut sI nu ne plltim factura, tocmai cdnd copiii ni se intorceau de la gcoal[. Ne ci suntem aresta{i din cauz6 cI am condus sub alcoolului. Ne ducem la restaurant cu prietenii gi im cE ospltarul ne anun([ in fala tuturor ci ne-a fost bt cardul de credit; abia atunci ne ddm seama c[ tendin(a 16 de a cheltui a intrecut orice mlsuri. Intrim prea mult I de cheltuieli al companiei pe care o definem, iar suntem prinpi ne dim seama cd am ignorat legea. Ne im singuri cd ne descurcdm perfect la locul de munc[, cdnd primim caracterizarea anual6, sau c[ dieta pe care
merge de minune, p6n6 c6nd ne urc[m pe c6ntar.
I umbrei apare in momentele cele mai neagteptate, dar de fiecare datd. dezechilibrul periculos in care a ajuns

facem acest lucru inconqtient) succesul, ftcdnd o greqitl care distruge peste noapte tot progresul pe Ecut pAnI acum, lupt6ndu-ne ani de zile. Orice act reprezintf o exteriorizare a ruginii ascunse subcongtientului nostru. pentru cI nu ne-am iliat la timp cu ruginea, vinovi(ia sau emotiile noastre , acestea ies la suprafala congtiinfei c6nd ne este mai drag[, fo(6ndu-ne astfel sd ne recunoaqtem qi 'acceptim sinele pierdut qi si ne intoarcem la starea a sinelui nostru integral. De cele mai multe ori, noi nu gisim motiva(ia de schimba dec6t atunci c6nd comportamentul nostru istructiv iese la iveal[, iar noi ajungem s[ ne privim

noastri interioard. Oricdt de dureroase ni s_ar pdrea
ts5

t54

Debbie Ford

Impdcarea cu sine, cu ceilalli si cu lumea

aceste momente ale adev6rului, ele declangeazl de multc

ori un proces de evolulie involuntar5. Atunci cdnd umhre noastrd iese la ivealS, nu doar in fa[a noastr6, ci 9i a celor I clror opinie conteazdpentru noi, noi ieqim din negare 9i rte dim seama c[ trebuie sI facem ceva in aceastd privin[6' Daci ne-am putea privi obiectiv, in adevlrata noastrl
lumin6, aceasti sarcinl ar fi mult mai uqoar[. Din p[cate, dg multe ori noi nu reugim si ne vedem aga cum suntem, motiv pentru care intr[m adeseori in starea de negare, cunoscutil 9l prin expresia: ,,Nici mdcar nu observ c5 mI mint singurr," Minciuna incepe intotdeauna cu noi inqine. Dacd am ll familiarizali cu impulsurile noastre intunecate qi dac[ ne-llln da seama cd lScomia, ura, egoismul qi intoleranfa noastrl ne transmit un mesaj important, noi le-am intAmpina cU bucurie, ca pe nigte prieteni de nldejde care ne bat la uql, tn schimb, dacl ne instr[in[m de umbra noastr6, refuzAnd nl recunoagtern sau s[ acceptim mesajele pe care incearcl sii nl le transmitS, noi putem fi absolut siguri c[ mai devreme suu mai t6rziu vom face ceva care va scoate la lumini intunericul nostru ascuns. in astfel de momente, proverbialele ciocinitutl la ugi par mai degrab[ nigte cioclnituri in capul nostru. Dc;l extrem de dureroase, aceste momente se dovedesc insir l0 final printre cele mai fertile perioade din via{a noastrS. Daci dorim sd evitim devastarea produsl de efecttrlul umbrei, noi trebuie s[ ne verificim zilnic comportamentul, pentru a vedea dacl acesta poate fl in vreun fel distructiv sau stinjenitor pentru noi qi pentru familia noastr[, perttru cariera, sInltatea sau respectul nostru de sine' Trebuic sl ne trezim gi sd reflectim dacd nu cumva ascundem o viufl

apoi o neg[m. Trebuie sI devenim conqtien[i obiceiurile, comportamentele gi atitudinea noastr[ pe care de ochii celorlalli. Dac[ ne temem de ceea ce putea intAmpla dacd membrii familiei noastre, colegii de sau prietenii ne-ar verifica istoricul de pe Intemet sau ne-ar putea citi gdndurile rlut[cioase, ar trebui sI finem de aceste semne de avertisment qi sd le lu[m in serios. este principalul vinovat de incapacitatea noastri de izaviala secreti pe care o ducem, atrigindu-ne atenfia ffira oricirui alt subiect decdt cel asupra clruia ar trebui

, pe care

rteflectlm.
evit6m ilitatea ca aceasta sd produc[ efectele sale devastatoare viefii noastre, noi trebuie sE ne lirgim perspectiva umanitilii noastre gi si reflectdm asupra adevlrului se ascunde sub marca personalitdlii pe care ne-am -o qi cu care am ajuns sE ne identificlm. Daci ne idem suficient de mult pentru a ne investiga propria izie, noi sfdrqim prin a accepta un adevdr mult mai gi mai semnificativ referitor la umanitatea noastr[, afirmi c[ toate p6rfile fiinfei noastre merit5 s6 fie privite fa15, recunoscute qi acceptate, ba chiar cI ele ascund i pe care nu le-am sesizat pdnl acum, care meritd s6 fie imate intr-o manierd sdnitoasS. Dac[ le vom scoate din icul lor gi daci le vom expune in lumina congtiin{ei, ne vor ajuta sI ne crelm obiceiuri sin[toase, relafii ioase, si ne redob6ndim starea de s6ndtate qi si ne nim cu adevirat potenfialul. ! Efectul umbrei spulberl masca perfecti pe care ne-am it-o gi ne permite sE ne reinventdm. in realitate, aunu este decdt refuzul sinelui nostru superior de inua si joace rolul pe care ni l-am atribuit singuri. La
157

Dac[ dorim s[ ne acceptdm umbra gi sb

2 in limba englez6: ,,Donl Even Notice I Am Lying".Inilialelc

cx' presiei alcltuiesc acronimul DENIAL, care inseamnI,,negare". (n. lr,f
156

Debbie Ford

impdcarea cu sine, cu ceilalli Si cu lumea

modul ideal, noi ar trebui sI acceptdm de bunlvoie aspectele pe care pdnd acum le-am respins. in caz contrar, riscim srl ne pribugim, iar aceast[ cidere poate fi extrem de dureroas5. Exemplele de acest gen abundi in jurul nostru. Britney Spears, cdntilreala care a purtat at6ta timp o mascl de fatil buni, alunecd astdzi pe panta autodistrugerii gi devine pe zi ce trece o fat[ mai ,,rea". Tiger Woods, celebruljucltor dc golf cu masca lui de b5rbat amabil care acumuleazdrealizare dup[ realizare, s-a transformat peste noapte dintr-un supcrerou ?ntr-un ingel5tor care s-a sabotat singur. Cdnd mascu personalitifii noastre ne devine prea str0mt5, ea nu ne mai permite si respirim liber, aga sI se sfdqie gi cade, permi[6ndu-ne astfel si ne recrelm. Existi literalmente milioane de exemple care au demonstrat de'a lungul istoriei efectul umbrei. Ori de c6te ori comportamentul neadecvat al unci personalitd[i celebre iese la lumin6, noi scuturim din cap gi ne intrebdm perplecgi cum a fost posibil. Numim aceastl stare ,,c6derea din gra{ie", dar expresia nu este foarte potrivit5. Dupd p[rerea mea, grafia inseamni ceva mai mult dec0t o masc6 abil construit[ pe care o afig6m in public in timp cc ne ascundem viafa secret[ de ochii celor dragi.

care nu le putem recunoaqte la noi inqine. Toat[ lumea

astfel, aga cd nu putem vorbi de un lucru rdu.
oiec{ia reprezinti un mecanism involuntar de autoapirare egoului nostru. in loc sI recunoagtem atributele care ne

ac, noi prefer[m si le proiectim asupra altor oameni, pildd asupra pirin{ilor, copiilor, prietenilor sau chiar
ilor publicepe care nu le-amintAlnit niciodatl. Tot ce criticim sau condamnim la alte persoane reprezintd imi instanfd un aspect personal pe care reftrz[m s6 il item. Atunci c6nd ne aflIm in mijlocul unei proieclii, ni pare ci vedem chipul unei alte persoane, dar in realitate vedem pe noi ingine (unul din aspectele noastre pe care le ). Oamenii asupra clrora le proiectim ne dezvlluie te intunecate reprimate, dar gi calitili personale pe care le recunoagtem. Din cauzd cd ne temem de propriile

defecte, dar pi de propria noastrl mlrefie, noi automat aceste atribute asupra altor persoane,
a nu ne confrunta personal cu ele.

REVELAREA UMBREI
Ori de cdte ori suntem obsedafi de aspectele umbrelor altor persoane, acest lucru aratl cI ascundem in noi inqine aceste aspecte. Noi credem ci nu ne putem vedea chipul dec6t dacl ne privim in oglind6, dar acest lucru nu este adevdrat decdt pe un anumit nivel. Dintr-o perspectivd mai larg[, noi ne putem vedea chipul reflectat de intreaga lume exterioartr, Noi proiectim intotdeauna asupra celor din jur calitIlilc
158

mii de.ori p6n6 acum proiec{iei in viafa ta personall. S[ spunem c6 intri camerd qi te simfi extrem de atras de cineva. incepi o ie cu el gi acesta ifi povesteqte ce preferin(e gi ce ipatii are. Dintr-odat6, constafi c6 acestea nu se potrivesc tale, aga cI nu te mai simfi atdt de atras de persoana iv5. Transa indusl de proiec(ie dispare gi tu percepi in cauzd,in adevlrata ei luminl. O clipi maitArziu, i(i spune c[ ifi poate procura bilete la un meci pe ifi doregti cu disperare si il vezi sau cI gtie pe cineva te poate ajuta si ?{i transpui in practic6 un proiect, dintr-odat6 o percepi din nou intr-o lumini extrem de bili. Conversafia continu[ qi persoana incepe s6
t59

,Cu siguran(5, tu ai experimentat de

Debbie Ford

impdcarea cu sine, cu ceilol1i Si cu lumea

ifi amintegte de tat6l tiu vitreg qi dc lIudirogenia lui, aqa ci ifi schimbi inci o dati percep]ia, Puterea proiecfiei este nemdrginit[. Daci vei in{elege acest fenomen, vei realiza imediat cum de este posibil sI simpatizezi la maxim pe cineva, iar in clipa urmltoare sd il antipatizezi la fel de puternic. Latura intunecatl pe care nu ne-o recunoaqtem se reflectd perfect pe ecranul lumii inconjuritoare. Noi ne identificim pasivitatea in spiritul mamei noastre, licomia in caracterul tatdlui nostru, lenea in indolenfa sofului sau ipocrizia morali in atitudinea politicienilor. Gdndurilc derivate din proiec(ie sund astfel: ,,Ce egoist!", ,,Este atdt dc plin de el'., ,,Ce idioto', ,,E un tatat"... Fenomenul proiecfiei explicd de ce cinci frafi pot creqte in aceeagi cas6, dar igi descriu plrin(ii in cinci lumini diferite, atribuindu-le calitEli qi defecte diferite. De multe ori, noi nu ne recunoagtem propriul comportament neadecvat tocmai pentru cI il proiectim tot timpul asupra celor din jur. Cu cdt suntem mai convingi de gregelile altora, cu atAt mai mare este probabilitatea s6 comitem la rAndul nostru aceleaqi greqeli. Unul din clienfii mei, A.J., un barman la un restaurant popular, se indrepta odatl spre casl dupd o zi grea de munc6, gi de-abia agtepta sd iqi petreacl linigtit seara allturi de sofia gi de copiii s6i. La scurt timp dupi ce s-a urcat in maginS, a auzit in spatele s6u sunetul de care se tem to{i qoferii: sirena unei maqini de polilie. A tras imediat pe dreapta qi s-a gdndit ce gregeal[ ar fi putut comite, dar nu i-a venit nimic in cap. $i-a cobordt geamul. iar poli(istul ia cerut carnetul de qofer. Dupi ce l-a examinat cu aten{ie, el s-a aplecat qi l-a intrebat sever: - Tinere, ai b[ut?
b6rfeasc6, fapt care

Nu, domnule, i-a rispuns A.J. Vin de la munci. - Eu cred ci ai b5ut, tinere, i-a replicat polilistul , gi ar fi in interesul tiu sd spui adevirul. Poate cI i nu vii de la serviciu... A.J. s-a simfit agitat gi ugor defensiv, aga ci i_a spus ifistului pe un ton ferm: - Nu, domnule, nu numai ci nu am blut nimic, dar eu fost cel care {i-a servit toatl dupl- amiaza b6uturi, din barului! Polilistul ar[mas blocat. I-adatimediatluiA.J. carnetul, ' intors in magina sa gi a demarat frrI s6 mai agtepte. Acesta intl un exemplu perfect de proiec{ie. C6nd a ieqit din probabil ugor amefit qi sim(indu-se vinovat de faptul cE in timpul serviciului, polilistul a inceput imediat sI pe crneva asupra c[ruia s[ igi proiecteze incongtient iul comportament. {,: chiar dacS incercrm din r6sputeri s6 ascundem diferite personale, acestea continuI s6 existe in cdmpul energetic. Comportamentele gi sentimentele cu care suntem imp[cafi gisesc intotdeauna un ecran pe care se proiecteze. Cel mai bun indiciu cd acest fenomen se este cel in care simfim o presiune emolionali in rzenta unei alte persoane. lmagineazd-(i cI porfi pe piept suti de prize. Fiecare reprezintdo caritate diferitr. cele pe le recunogti gi le accepfi au dispozitive de siguranfi, aqa ,nu te pot curenta. Nu acelaqi lucru il putem spune ins6 in ri cu atributele pe care nu [i le accep{i. in mod similar, i c6nd o altl persoanl reflectd o imagine cu care nu i sI te identifici, tu reac{ionezi impulsiv. S5 ludm un exemplu: am avut odat6 o relafie cu un t care mi se pdrea pufin rotofei gi lipsit de condifie

-

t60

t6l

Debbie Ford

impdcarea cu sine, cu ceilalli Si cu lumeq

fizicb. DupI citeva luni de int6lniri, am constatat c6 oriunde

aflat, el mi-i arita intotdeauna cu sarcasm pe b[rbalii supraponderali, cu abdomenul iegit sau clrora le atdrnau pantalonii sub burt5. intr-o zi, pe cdnd ne indreptam c[tre aeroport pentru un weekend romantic petrecut intr-o destina{ie turistic[, mi-a ar[tat un b[rbat pe care nu il vdzuse niciodatI tn viafa lui gi mi-a sPus: - Ce umflat! Oare de ce crezi ci se neglij eazd atdt de
ne-am
tare?

fi

Nu m-am mai putut abline, aqa ci mi-am adunat curajul gi i-am spus c[ nu ftcea decdt sI proiecteze asupra altora propriile griji legate de greutatea corporall. I-am sugerat ca in loc sd ii arate cu degetul pe al1ii, sI priveasci sub propria birbie. Am crezut cI o si se impiedice c6nd a ieqit de pe banda rulant[ qi qi-a vdzut, parc[ pentru prima datS in viali, propriul abdomen ieqit in afard' Fa[a i-a cdzut qi qi-a dat seama cd avea el insuqi 10-15 kilograme in plus. St6njenit. m-a intrebat ho(eqte dacl chiar atdta la fel ca ceilal(i birbati supraponderali. Speriatl si nu imi stric singur[ weekendul, am mintit qi i-am spus cI nu ar[ta la fel de riu ca al1ii, dar atunci cdnd ne afl6m in public s-ar putea uita la alte lucruri dec6t dupl b[rbafi supraponderali, ceea ce ardta ci pe un anumit nivel inconqtient iqi dorea si se ocupe mai mult de corpul lui. Existau literalmente sute de alte tris[turi asupra cirora s-ar fi putut focaliza pdtul altor persoane, zdmbetul lor" frumusefea ochilor sau nasul prea mare' El nu observa insi decdt pdntecele supradimensionate' Atunci cAnd le descoperim, proiecfiile noastre ne gocheazi de fiecare dat5. Ori de cdte ori criticdm pe altcineva, noud nu ne trece prin minte cI vorbim despre noi tngine. Dac[ in{elegem insl
t62

r - Una rasist6?

dincolo de aritatul cu degetul, noi ne putem teriza mai bine {indnd cont de propriile percepfii qi de icile pe care le aducem altora. Vorba proverbului: ,,Cine cu degetul se vede pe el insuqi." Spre exemplu, daci ne neglm sau nu ne simfim il in leglturl cu m6nia noastr[, noi ii vom remarca pe oamenii mdniopi. Dacd minfim fErd si ne d5m sau daci ne judecim pentru faptul cI am minlit in orice minciunl a unei alte persoane ne va irita la im. De-a lungul anilor in care am finut seminare pe tem6, am triit momente incredibil de amuzante i cdnd diferili participanfi s-au enervat pe mine pentru le sugeram cI practicl acest mecanism al proiecfiei gi ci n de defectele pe care le reprogeazi altora. Una din ile mele favorite se referl la o femeie frumoasi de 20 Ceva de ani, de ras[ hispanic6, care a venit la mine intr-o qi mi-a spus c[ nu seamind deloc cu tatdl ei, care nu pe niciunul din birbalii cu care iegea. Am intrebat-o i de ce nu ii agrea, iar ea mi-a rEspuns iritatd cL era A adlugat ci nu igi didea intdlniri dec0t cu birbali de asiaticS. C6nd am intrebat-o in gluml ce fel de femeie ic6 iegea numai cu birbafi asiatici, iritarea i-a displrut iat de pe fa{6 qi mi-a r[spuns mustlcind:
rse ascunde

In acel moment femeia gi-a dat seama ci era pufin la fel ca qi tatil ei, intrucAt nu era dispusd s6 iqi dea

r'

intAlniri cu bdrbafi din propria ei rasi. O alti femeie a protestat spundndu-mi cI nu semdna cu tatdl ei excesiv de critic, care ii spunea intotdeauna nu era in ordine cu ea. A addugat ci era un om furios, rit, rlutdcios, care ii judeca pe to(i, gi aga mai departe.
t63

Debbie Ford

impdcarea cu sine, cu ceilaltri Si cu lumea

Am intrebat-o atunci ce calitate credea c6 a demonstrat in timp ce qi-a descris tat[I. Femeia qi-a dat seama cu uimire cil ocazic. a manifestat acelaqi spirit critic ca 9i tat[l ei. cu o alt[ un barbat s-a ridiiat in picioare 9i a declarat c6t de tare ii
detesta pe oamenii inchistafi la minte de care era inconjurat
at1t

joc la toate emisiunile

sale de dependen{ii de droguri, ut mai tflrziu cd era dependent el insugi de diferite

la serviciu c6t qi in comunitatea in care locuia. intr-. zi, fiul lui a venit acasi de la colegiu 9i l-a anun[at c5 ern homosexual, iar b[rbatul s-a umplut de dezgust' Cdnd solirt
calmeze, el qi-a dat seama c6 facea dovadtt aceleiaqi ingustimi mentale pe care a dispre{uit-o intotdeaunt la cei din jurul lui. De altfel, tocmai acest lucru l-a atras 10
sa a incercat s6

il

seminarul meu referitor la ,,Procesul Umbrei"' Asumareu propriilor proiecfii reprezinti un act de curaj, dar care ne li smeregte. AtAt timp c6t nu trecem prin acest proces, noi nu ne putem glsi pacea interioar[' Acest act ne determin[ s6 recunoaqtem c6 noi suntem capabili, iar adeseori chiar avem acelaqi tip de comportament care ne displace la ceilalli
oameni.

numeroase exemple faimoase de proieclic' Fostul guvernator al statului New York, Eliot Spitzer, gi-tt petrecut intreaga cariera incercand s6 eradicheze prostitulia. pe care o considera inacceptabilS, dup[ care afost prins cu tr prostituati. Fostul purtator de cuvant al Congresului, Newt Gingrich, l-a criticat dur pe preqedintele Bill clinton pentrtt indiscreliile sale sexuale gi a fost pe punctul de a reuqi stl il demit6, pentru ca mai tdrziu s[ fie prins cu o afacerc extraconjugall. Faimosul predicator Ted Haggard, care a {inut discursuri fulminante impotriva homosexualitetii. pe care o considera imoral6, a fost prins c5 avea o relatie homosexuali in care ambii parteneri consumau droguri' in sf6rgit, marea vedet[ radiofonica Rush Limbaugh, care ipi

Existi

ieamente legale. Ag putea da ftrd nicio exagerare exemple de oameni care au demonizat public un pe care il manifestau ei ingiqi. Cu siguranli, doreau sd iqi pericliteze singuri cariera qi credibilitatea, itdu-se singuri gi umpl6ndu-qi de ruqine familiile. il cei mai mulfi dintre ei au fost surpringi ei ingigi iile impulsuri, sim{indu-se extrem de dezamlgi1i. ia: ,,Diavolul m-apus sd fac acest lucru" nu reprezinti decdt propria lor umbri deghizatd. Dupi cum s-a exprimat atdt de genial Shakespeare: na protesteazd pu[in cam prea mult." Oricare ar utul, comportamentul sau sentimentul pe care il m la alfii, noi putem fi siguri c[ acesta existl in psihicul nostru, ascuns printre hiligurile acestuia. ie sd privim prea departe pentru a descoperi c[ gi facem aceleaqi lucruri pe care le critic[m dur la al1ii. c[ le manifestlm altfel, dar impulsul care se ascunde le lor este in esenfi acelagi. Uneori este o veritabil[ s[ identific[m acest impuls in noi ingine, cu mai mult daci nu manifestim exact acelagi tip de nt ca qi cei asupra cdrora il proiectim, dar el cu siguranf5. Atft timp c6t nu avem un dispozitiv de [6 care s[ ne protej eze de atributele care ne displac gi revin la metafora cu prizele de dinainte), noi atragem in viafa noastr[ oameni qi incidente care ne ajuti m, s[ vindeclm gi sE acceptim aceste aspecte. ,.DacI ne vom accepta atributele pe care le respingem ilalfi, acestea nu ne vor mai deranja pe viitor. Le vom a, dar nu vom mai fi afectafi de ele. Cum s-ar spune,
t65

164

Debbie Ford

Impdcarea at sine, cu ceilalli si cu lumea

prizele vor avea sisteme de siguranf5, a$a ce nu ne vor rrttti curenta. Comportamentul unei alte persoane nu ne poittc afecta emo{ional dec6t dac[ ne min{im singuri sau dac6 respingem vehement un aspect personal similar. Marcle filozof qi psiholog Ken Wilber face urmdtoarea distincfie: cl afirm[ cI dacl o persoanl sau un lucru din lumea exterioar& ne informeazd, respectiv dacl percepem ceea ce se intdmplA ca pe o informafie de un interes mai mare sau mai mic. cel mai probabil nu proiect[m. itt schimb, dacd persoanr sau lucrul respectiv ne afecteaz4 frcdndu-ne sE ardtlm ctt degetul citre ele gi si le criticlm, inseamni c[ avem gansc mari sd fim victima propriei noastre proiec{ii. Atdt timp c6t nu ne vom asuma toate aspectele pe carc le-am proiectat in afara noastr[, refuz6nd s6 le acceptim. acestea vor continua sI apari in via[a noastr6, fie in comportamentul nostru, fie in cel al altor oameni apropia(i. Neglijarea umbrei personale afecteazd negativ rela{iilc noastre. Ea ne impiedicd si fim prezenfi gi sI ne bucurdm cle darurile celorlalli oameni, din cauza zidurilor critice pe carc le-am construit in jurul nostru, care ne impiedici sI ii vedem a$a cum sunt. Cu alte cuvinte, ea ne distrage aten(ia de lu rela{ia in ansamblul ei, silindu-ne s[ ne focalizdm aten{ia numai asupra greqelilor celorlalli. Comportamentul lui P i lar ilustre azd peffect fenomen u I proiec{iei. Femeie la 40 gi ceva de ani care se m6ndreqte cil este o fiicd bun6, Pilar este tot timpul iritatd pe tatll ei, clruia ii place sI adune tot felul de m[runfiquri. Degi il viziteazi cu regularitate in fiecare duminic6, ea incepe s[ se simtil anxioasl qi iritatl chiar in timp ce se apropie de casa lui. CAnd ajunge acasd la el, in loc s6 il intrebe ce mai face sau si ii povesteascl ce i s-a mai intdmplat ei, ea incepe sd {ipc
t66

din cauza vrafurilor de ziare de pe podea qi a sutelor quri adunate in camera lui. Frustrati de refuzul i ei de a o asculta gi de a arunca toate aceste lucruri la gunoi, Pilar se angreneazd intr-o conversafie in nu face altceva dec6t sI il ia peste picior qi sI condamne ipacitatea lui de a se detaga de lucrurile de care nu are Din cauza atmosferei create, amindoi se simt trigti, itele ei ii secituiesc de energie, plictisindu-i de moarte. lntoarcere, Pilar se simte intotdeauna vinovati, iar tatll doregte ca ea sd igi rireascl c6t mai mult vizitele, degi prea amabil qi prea singur pentru a-i spune acest lucru ,intr-o zi, pe cdnd lucra ?n biroul ei de acas6, pe care il cu so{ul ei Emilio, Pilar a avut o revelafie, Emilio a s[ goleascd unul din sertarele ei, astfel incdt s5 aibi imult loc pentru hdrtiile sale. Enervatd, ea i-a rdspuns cdavea nevoie de qase din cele opt sertare ale biroului h6rtiile ei atAt de importante qi cd Emilio nu avea
s[ igi cumpere un dulap nou dac6 avea nevoie de spafiu. de incapacitatea so(iei sale de a implrtiqi, Emilio a si ii deschidd pe rdnd sertarele, scolAnd din ele zeci

re pline cu tdieturi din ziare gi reviste. Degi auzea ia din casd, Pilar nu il mai asculta de mult pe Emilio, uluitd sd constate ci qi ea fEcea exact ce ii reproqa tatdlui d[dea seama cd pentru Emilio aceste tiieturi din ziare dec6t nigte vechituri flrd valoare. Ce-i drept, multe ele erau foarte vechi, inclusiv cupoane p[strate din facult6lii, cu peste 20 de ani inainte! Subit, in timp ce soful ei inc[ mai ricnea, spundndu-i cd nevoie de mai bine de jumltate din lucrurile adunate, a ?nceput sI rddl in hohote. in doar cdteva momente, ea
t67

Debbie Ford

Impdcarea cu sine, cu ceilalli Si cu lumea

momentul de stdnjenealI generat de expunerct umbrei sale la un moment de eliberare care a ajutat-o s[ iasl din transa proiecliei sale. $i-a dat seama cI avea acelaqi ,,viciu'o ca qi tatll ei, chiar dacl gi-l ascundea prin sertarc. Aacceptat faptul cI era la fel de str6ngltoare ca qi tatll ei 9i gi-a rugat soful si o ajute sd igi faci curat prin sertare qi sA arunce o parte din lucrurile adunate (qtia cd ii va fi greu str renun(e la ele de una singur6, intrucdt iqi iubea la fel de mult h6rtiile adunate cum qi le iubea tatll ei pe ale sale). Cdtevazilemaitdrziu,dupl ce Emilio a obfinut nu doar un singur sertar in pus, ci trei, Pilar s-a decis si ii povesteascil tatllui ei ce i s-a int6mplat qi sE il roage sI o ierte pentru ctr a fost atdt de criticl cu el. Cei doi s-au amttzat impreund 9i s-au imbrSliqat, lucru pe care pan6 atunci ?l frceau in mod rutinier, dar niciodat[ ca un semn real de iubire gi de respect reciproc. Recunoaqterea gregelii sale a condus la o relafic nou6,bazatilpe iubire qi pe respect, intre ea gi tatll ei, carc l-a ajutat qi pe cel din urmd sd se desprind[ mai ugor de trecut, incetul cu incetul. Drept urrnare, acesta i-a permis lui Pilar si umple c6{iva saci cu lucruri in fiecare duminicd qi sl ii arunce la gunoi. DacS vei in{elege in ce const[ fenomenul proiec[iei. tu nu vei mai vedea niciodat6 lumea exterioard cu aceiar;i ochi. in aceasti lume holograficd, totul reprezinti o oglindA in care tevezipe tine insu{i gi in care vorbeqti cu tine insu[i, Dacdrealizezi acest lucru, tu poti considera orice lucru sau persoan[ care te afecteazd emofional un semnal de alarml. un indiciu care te poate ajuta s[ ili descoperi propria umbrtr. un catalizator a[ creqterii care i{i oferd gansa s[ ifi recuperez.i un aspect pierdut al propriei tale fiin{e. Fiecare aspect din umbr[ pe care il vei accepta i{i va permite sI experimentezi
a trecut de la

mult[ iubire, mai multd compasiune, o stare nd6 qi o libertate mai deplinl.
{,:t,

de pace mai

Dar lucrurile nu se opresc aici. Atunci c6nd ne acceptim iile proieclii, oamenii din viafa noastrl experimenteazi ul lor o libertate mai deplin[ gi au o gansl suplimentarl i schimbe comportamentul. Atunci c0nd respingem ite trlsituri de caracter, anumite comportamente qi sentimente, proiectdndu-le asupra altora, ele par sd ifestate numai de acegtia, nu gi de noi. Am asistat insi nenumdrate ori la un proces de trezire din transa proieciiei, cdruia nu doar cei care s-au trezit s-au transformat, cei asupra cirora primii gi-au proiectat convingerile lor. i cdnd ii vedem pe oameni a$a cum sunt, eliberindu-i iticile qi de percep{iile noastre distorsionate, in jurul se naqte o realitate diferiti. in final, ajungem s[ cu detagare toate calitilile care existi gi s[ii privim ilalli oameni prin filtrul largal compasiunii, gi nu prin Ftr6mt al proiec{iilor noastre. Abia atunci devenim liberi iubim pe noi ingine qi si ii iubim pe ceilalfi oameni. atunci experimentdm adevlrata libertate.
1..

DEMASCAREA UMBREI
I

O alta modalitate eficienti de a descoperi acele p5(i fiin{a noastrl pe care am refvzat p6n[ in prezent sI ni const[ in a explora tiparele comportamentale *itive cu care ne-am luptat de-a lungul anilor. Aceste comportamentale deriv[ din pIrfile noastre personale
le-am respins pi pot deveni pentru noi un nemesis. De

ori, noi ne amlgim singuri spundndu-ne ci problema
t69

t68

Debbie Ford

Impdcarea cu sine, cu ceilalli Si cu lumea

const5 in comportamentele noastre mai pu(in acceptabile, dar refuzlm si cflut5m cauza acestor comportamente. Ne luptdm ani la rOnd cu kilogramele suplimentare, cu fumatul, cu rela(i ile sexuale haotice sau cu cheltuielile in exces, dar ne trezim dc fiecare datE in situa[ia din care am plecat, 9i adeseori chiar

DacI ne explorlm tiparele comportamentale, indeosebi pe care nu dorim sI le repetim, noi descoperim una un aspect personal pe care l-am reprimat in pentru a uita de el. Tiparele repetitive de care nu scipa refleeti intotdeauna sentimentele care au inso(it

intr-una mai rea. Dac[ vom in[elege c[ aceste comportamentc iqi au originea in anumite sentimente reprimate sau in altc aspecte ale fiinfei noastre pe care le-am respins in zonn umbrei, noi putem ajunge la sursa comportamentelor noastrc qi putem vindeca respectivele tipare. Toate comportamentele noastre repetitive igi au originen

inilial[.

Degi ne-am creat aceste tipare tocmai cu scopul

respective, comportamentele nu fac decdt si zgdnddre rana, nu si o vindece. ' Helena se simfeatottimpul agitatdgi anxioasldincauzd avea obiceiul sI t[r6g5neze intotdeauna lucrurile, de la de la slujbd qi p6ni la sarcinile casnice, schimbarea

a scdpa de sentimentele

?ntr-una sau mai multe experiente din trecut care ne-atl condus la o interpretare particulard a rolului nostru in lume' Aceastd interpretare a condus la anumite gdnduri, iar acesten au generat anumite sentimente legate de noi ?nqine, adeseori negative. Din dorin(a de a ne distan(a de aceste sentimentc nedorite, noi am cdutat modalitili de a ne simfi mai bine, pi astfel s-au niscut comportamentele care au sfdrqit prin a no
autosabota.

i la maqinl sau programarealadentist. Ori de cdte ori
frunta cu consecin{ele acestor amdn[ri, ea ipi promitea r5, ci, avea si se schimbe. Helenei ii era clar c[ acest comportamental nu frcea altceva decit s[ o sec6tuiasc6 ie, indeosebi in plan emolional. intr-o seard, ea m-a

Annette avea $ase sau qapte ani atunci c6nd mama ei i-n spus prima datd cdva ieqi in oraq qi o va l6sa singur[ in casiI. in timp ce se ldsa seara, ea a ajuns la concluzia ci mama ci nu o iubea. Era micinatd de gdndul ci mamei sale i se vit int6mpla ceva r6u, iar ea va rdmine singurd pentru totdeauna, De aceea, a ajuns si se simt6 singur6, abandonat[, speriati Ei. mai presus de orice, diferitd de ceilal{i copii de la qcoald alc clror mame stdteau acasd qi ii ingrijeau. Pentru a-qi reprimt aceste sentimente, Annette a inceput sI m[ndnce din ce in ce mai des dintr-o pungi mare de alune, ldsati de mama ci in bucltirie. Ea a constatat c6, cel pu(in pentru scurt timp. aceast[ tratafie o ajuta s[ se simtl mai bine.
170

gi mi-a spus cI nu mai putea suporta. Dupd ce am in ce consta problema, am intrebat-o daci se simfea it[ sd descopere cauza acestui tipar comportamental, tiv aspectul din umbrl care o impiedica sE se bucure ia[6. Ugor resemnati, dar gi cu un anumit entuziasm, ea
de acord.

[-am pus atunci prima intrebare: ce persoani din viata ignuia si t6riglneze lucrurile? Subit, in minte i-a venit nea tatllui ei vitreg, care stitea toati seara la televizor nda in mAn6, refuz6nd s5 faci ceva prin cas5, indignarea mamei sale. Dupi ce a localizat r6d6cina lemei, Helena s-a sim{it stdnjenitl qi rupinati c6 repeta indezirabilS a tatilui ei vitreg. CAnd am intrebat-o il vedea in copilIrie pe tatil ei vitreg, mi-a r[spuns c[ il ra un vagabond leneq, chiar dacl era un om de succes

t7t

Debbie Ford

impdcarea cu sine, cu ceilalli qi cu lumea

in plan profesional. De aceea, la vdrsta de l3 ani Helena s-tt jurat c[ nu va fi niciodatl lenega catatdl ei vitreg. Realitatcfi era ci cei din jurul ei o considerau o fatl (iar mai tdrziu tt femeie) plini de energie, dinamic6 qi extrem de eficientd irr tot ceea ce fEcea. Helena gtia insd intotdeauna ce ii rdm[scsc de fEcut, aqa cE iqi repeta ceea ce gdndise c6ndva despre tat6l ei vitreg: ,,Eqti o incapabilI leneqi, care nu eqti bunlt de nimic!", identific6ndu-se cu uqurin(6 cu aceast[ imagine care ii eraatdtde familiar[. Partea cea mai demoralizanti crtt c[ tot repet6ndu-qi aceste cuvinte, ea a ajuns s[ se identificc din ce in ce mai plenar cu ele de la un an la altul' Acum, ca adult, ea a ajuns la concluzia c[ deqi IEcctt enorm de multe lucruri zilnic, era incapabilS s6 facl exacl acele lucruri care ar fi contribuit cel mai mult la succesul ei. Deqi gAndul c[ ar fi putut fi la fel de lenegl ca tatil ci vitreg o frcea s6 se cutremure, intrucdt iqi reprimase aceasttl calitate in strifundurile intunecate ale subconqtientului ci, ea a trebuit sd recunoasc6 posibilitatea ca aceasta sI fi pus stdpdnire intr-un mod insidios pe via(a ei, controldnd-o din umbr6. Helenei nu i-a luat mult timp ca sI recunoascll faptul ci era intr-adevir leneql atunci cAnd venea vorbtt de ea. Odat[ identificati cartza, ea a inceput procesul tlc
reconciliere cu partea leneql a fiin1ei sale, astfel incdt aceasttt sI nu-i mai submineze zilnic op{iunile, impiedicdnd-o astlcl s[ se prefuiasci pe sine gi sI iqi indeplineasc[ visele'

Ori de c6te ori identific6m un comportament carc amenin{6 si ne rlpeasc[ pacea interioard, fericirea qii siguranfa, el ne transmite mesajul de a ne explora via{tr
afla cauza comportamentului nostru' DacE facem acest lucru, noi scoatem la lumind un aspecl al umbrei noastre. Nu avem nevoie in acest scop de un an sau de o via[[ intreaga. Uneori sunt suficiente cinci minutc
interioar[ pentru
t72

a

introspeclie sincerd qi onesti pentru a identifica un tipar trecut. DacI descoperim in noi ingine un impuls pe care acum l-am ascuns, noi avem dreptul gi capacitatea de raduce in lumina congtiin[ei, de a ne ierta pe noi gi pe l[i pentru durerea pe care am trlit-o qi de a ne elibera de portamentul neadecvat. 1, Unul din tiparele comportamentale cu care te-ai putea este neglijarea de sine. Poate cI ii ajuti intotdeauna ceilalli, dar nu egti niciodatl capabil sd i{i oferi fie insuti de ajutor. Poate ci [i-ai am6nat la nesf6rqit propriile pentru a-li ajuta blrbatul, copiii, rudele qi prietenii s[ qi iideplineascd pe ale lor. in final, ajungi sI nu mai supo(i i m[car o singur[ zifdrd a te ocupa de tine insufi. Acest .r poate fi identificat uqor pundndu-fi intrebarea: ,,Ce fel om iqi implinegte propriile vise ftrl a-i ajuta pe cei din Rlspunsul i1i vine pe loc: ,,lJn om egoist." Pentru o te sim[i fericit c[ nu eqti un astfel de om, intrucdt nu ii b4i pe oamenii egoigti. Privind retroactiv, i[i aminteqti cI la catolici pe care ai urmat-o [i s-a spus de nenumdrate 'cdt de r6u este s5 fii egoist, aqa c[ ai luat atunci o decizie i s-a p[rut corect[ in copilirie: aceea de a nu fi niciodatl De aceea, ai devenit un om altruist, cu inima de aur, de iubire qi de bun[tate, gata si faci oric6nd ceva pentru I lumii. in final, ai adoptat un tipar comportamental care in[ s[ le faci intotdeauna pe plac celorlalli oameni. ,' Pentru a te reconcilia cu tine insuli gi pentru a intrerupe cerc vicios, ceea ce trebuie s[ faci este s[ te confrun{i ,ideea de egoism pe care pdni acum ai considerat-o igust[toare, inclusiv cu toate criticile tacite pe care le-ai celor pe care i-ai considerat egoigti in trecut. Trebuie 'recuno$ti c[ atribui acestui cuvAnt exclusiv conota[ii ive gi c[ aceastl interpretare este foarte limitati, rigidl
173

Debbie Ford

Impdcarea cu sine, cu ceilalli qi cu lumea

gi nelalocul ei. Trebuie si te intorci la momentul in care [i s-a spus pentru prima dati cI oamenii egoiqti sunt rdi qi au un comportament gregit, sd i[i deschizi inima in fala sinelrri t6u egoist gi si ii ier[i pe tofi cei care au reflectat in trecttt aceast* calitate in fala ta pentru faptul c[ i-ai disprefuit. considerdndu-i egoiqti. Trebuie si accep{i viziunea dualistil care spune ci a fi om inseamnd a fi deopotriv[ egoist ;i altruist. DacE nu eqti capabil sI gdseqti niciun aspect pozitiv al conceptului de egoism qi continui si reprimi acest atribut in zona intunecati a subcongtientului tlu, tu vei continua sl rimdi prins in capcana tiparului comportamental actual ;i s5 neglijezi anumite lucruri importante pentru creqterea ta individuali qi pentru implinirea dorinfelor sufletului t[u. Pentru a putea accepta atributele pe care p6nd actrm

care nu dorim sI fim, inseamni cI suntem pringi nd, cd ne limitlm singuri libertatea qi ne privlm de itatea noastr5. Oricdt de greu de acceptat ar p5rea, dac[ putem fi mdniogi sau lenegiatunci cdnd dorim, inseamni

le-am respins, noi trebuie

s[ ne adunlm curajul qi sil

descoperim aspectele benefice ale sinelui nostru egoist. Spre exemplu, dacl p0nd in prezent am manifestat tiparul neglij6rii de sine, este absolut esen{ial si acceptlnt egoismul pentru a ne descoperi sinele real. Este minunat s[ ii ajuli pe oameni si iqi implineasc[ visele. Personal. mi-am frcut din acest lucru o meserie, dar dacl nu a9 optu din c6nd in c6nd pentru un comportament egoist nu aq putea termina niciodat6 o carte, intrucdt ar trebui sd r[spund tot timpul la telefon sau s5 discut cu multele persoane care mi soliciti zilnic pentru a le ajuta intr-un fel sau altul. Daci ntt avem libera optiune de a alege intre egoism qi altruism, noi putem rata oportunit[1i importante, care ar putea avea un rol hotdrdtor pentru via{a noastrS. Adevdrata libertate constl itt a putea alege ce rol dorim sI juclm intr-un moment sau altul al vie[ii noastre. AtAt timp c6t suntem nevoili s[ acfioninr

numai intr-un anumit fel, pentru a evita astfel
t74

s[ firl

suntem liberi. De aceea, este foarte important sI ne din nou pe(ile respinse ale fiin{ei, amintindu-ne facem acest lucru pentru propria noastrl mdrefie. Dupi spunea foarte inspirat C.G. Jung: ,,Prefer si fiu complet bun.t' La inceput, aceast[ cllltorie in propriul trecut ni se pdrea uqor enervantI, dar in final ea se va dovedi dintre cele mai fascinante cSl5torii pe care le-am frcut lntr-adevdr, este uimitor sI ifi descoperi propria sd infelegi cum s-a niscut aceasta qi sI invefi sd i inainte de a spune sau de a face ceva ce vei mai tdrziu. in ultiml instan[l, rolul umbrei noastre de a ne sluji, oferindu-ne o perspectivd nepre{uiti propriei noastre fiinfe. Noi nu vom putea niciodati controlim sau si ne eliberlm de comportamentele care pdni cdnd nu vom accepta impulsurile din care stati labaza lor. Nu existi tipar comportamental sI nu poat6 fi transcens sau schimbat, dar in acest scop ie s[ ii expunem cavza (indeosebi emofionalS) care I-a t. Daci vom accepta cu compasiune acea parte din noastri care a stat la originea acestui comportament, ii vom lua puterea gi vom putea intrerupe astfel reacliile ale tiparelor noastre nedorite. Procesul ne conduce ri la o mare stare de agitalie, intruc6t noi suntem i pentru a dori si ne sim{im in siguranld, iar vechile nfe ne transmit aceast[ stare, chiar dac6 este vorba siguran{i fals6. tntotdeauna pare mai ugor sd repetim
t75

Debbie Ford

impdcarea cu sine, cu ceilalyi si cu lumea

trecutul decdt sd explorlm un rezultat diferit. Daci dorirrr insl s[ renuntdm la un comportament repetitiv care nc autosaboteazd, noitrebuie sE renun{lm pentru un moment lu iluzia plasei de sigurant[ $i se cercetlm ce se afl6 de fapt suh noi. Vom descoperi astfel unul din aspectele umbrei noastrr' qi ii vom dezvilui misterul, determindnd astfel schimbarcu comportamentului nedorit. Cu c0t devenim mai congtienfi de incapacitatea vechilor tipare de a ne mai satisface, cu at6t mai uqor ne este si apeltrrn la sinele nostru curajos, sI ii solicit[m sprijinul gi sd ne con' frunt6m deschis qi cu compasiune cu partea din noi ascuns0 in umbrl. Prin familiarizarea cu eroii care populeaz[ lumcu noastrS interioarI, noi ne putem reconcilia cu ei 9i ii putcrlt determina si sprijine via(a pe care ne dorim cu adev6rat sI o triim. Pe de alt[ parte, dac[ refuzim s[ recunoaqtem fo4cle opuse care dau naqtere acestor eroi, noi riscdm sd cldem in capcana unor convingeri greqite referitoare la via{a noastril, pierzdnd din vedere oportunitdli minunate de a ne manifbs. ta plenar ca fiin{e umane. Dacd refuzdm si ne recunoagtcrR dualitatea l6untrici, noi sfArqim prin a ne identifica cu eroul interior care este cel mai giligios, indifererft dac[ menirct acestuia ne este benefic[ sau nu.

DARURILE UMBREI
Umbra noastr[ include o serie de eroi absolut esenfiali scenariul pe care ne-am propus sd il tr6im. De aceea, ina noastrd este si inv5f[m tot ce putem invlfa de bri, s[ o integrlm qi sd ii permitem si ne ldrgeascl iva qi modul de a gdndi, astfel inc6t personalitatea care am adoptat-o s[ devinl mai completd. Provocarea cu ne confruntim consti in a descoperi valoarea umbrei qi in a o aduce in lumina iert6rii qi a compasiunii, incdt sI nu ne mai controleze viafa. Scopul nostru este "scoatem astfel din umbr6 eroii pe care i-am exilat aici ne folosim de puterea lor ca de un combustibil sacru a ne implini menirea pe care ne-am propus-o pentru viald. Daci eroul negativ din interiorul nostru este furios, trebuie sI iertlm aceastd parte a fiinfei noastre qi s[ ne daci starea de furie nu este exact lucrul de care nevoie pentru a lupta impotriva unei injustifii sau a opresiuni, ori pentru a ieqi dintr-o situaJie abuzivd qi a ;r€gisi bucuria de a trii. Dac[ umbra noastrl este plinl de mascdnd sinele nostru real prin creareaunui sine fals tentic, noi trebuie sI ne iertdm qi si ne intrebim cum putea folosi intr-un mod eficient aceste calitili. poate c[ ne vor putea ajuta s[ facem fa[I mai bine unui partener ne controleazdviafa sau unui fost so{ care ne h[4uiegte, in{6nd sI distrugi rela(ia pe care o avem cu copiii. Chiar eroul negativ al viefii noastre este insaliabil qi doreqte [d sI se alimenteze cu ceva pentru a-gi umple interior, nu este absolut necesar s[ reprimlm acest printr-o dependen[I sau invinovS{indu-ne incontinuu,
177

176

Debbie Ford

Impdcarea cu sine, cu ceilalgi Si cu lumea

ci

putem folosi energia pentru a introduce o schimbarc pozitivd in via(a noastr[ sau in viala unei persoane dragi' Cu alte cuvinte, noi trebuie sI ne iert[m pentru cit dispunem de aceste atribute umane gi trebuie sI descoperim o supapi sln6toasl pentru manifestarea lor. Nu putem Eti niciodat[ cdnd vom avea nevoie de una din p6(ile fiinlei noastre pe care le-am exilat, c6nd unul din atributele pe carc le-am considerat lipsite de orice valoare se va dovedi exact lucrul de care vom avea nevoie pentru a obline succesul pc

ii

apropiate de vArsta sa si se intereseze in legdturl cu ile de milioane de dolari cu care Jack se lludase toatl
in numai cdtevazile,suspiciunile sale au fostconfirmate: a descoperit ci Jack era falit, c6 avea un istoric al creditului il, cI era angrenat in nenumirate procese juridice qi c6

care

ni-l dorim.

Acest lucru imi aminteqte de Jason, un b[rbat de 30 dc ani cu o infrliqare pldcutl 9i cu o dependenlS fa{6 de toatc lucrurile periculoase. C6nd era mic, Jason era luat pestc picior de membrii familiei sale qi de prieteni, care ii spuneau cd este un ,,pisoi speriat". De aceea, el s-a decis s6 nu-i mai fie fric[ niciodata in via([. A inceput s5 joace hochei la varstit de 11 ani, iar in scurt timp qi-a dezvoltat o pasiune pentru sporturile extreme. Aceastl c5utare permanent[ a pericolului a fost masca perfecti pe care ;i-a ales-o, clci nimeni nu poate crede c[ in spatele unui om care face cdlArdri periculoase in munfi sau care sare cu paraguta se ascunde un laq. Dup[ ce s-a intors acasd dintr-una din excursiile salc riscante in strdinitate, Jason qi-a vizitat mama divo(attl. pentru a-l cunoaqte pe noul ei logodnic. Cu aceastl ocazic, el a constatat $ocat ci Jack, logodnicul mamei sale; era ctt 20 de ani mai t6n[r dec6t aceasta. DupI ce a petrecut o searll intreagd ascultdnd poveqtile lui Jack referitoare la slujbele 1i afacerile sale, frica lui Jason a dep[;it respectul slu fa[I do intimitatea mamei sale, aga c6 el s-a decis s[ afle tot ce putctt despre noul iubit al acesteia. A incercat mai int6i pe Interncl, dar nu a aflat nimic. De aceea, qi-a rugat c6teva cunoqtin(o
t78

list[ nesfdrgit6 de datorii. Aqa-zisa afacere de milioane dolari a lui Jack consta de fapt intr-un birou elegant, in tele cdruia nu se afla insd nicio afacere real6. Degi a aflat l, Jason nu qi-a putut aduna curajul de a-i spune i sale ce se ascundea sub masca de om prosper a lui C6teva zile maitdrziu, cdnd aceasta l-a anuntat c6 Jack sI se mute cu ea pentru a imp[(i cheltuielile casei, qi-a adunat intreagatlrie de caracter, in speran{a c6 va i in interior curajul de care avea nevoie, dar nu l-a g6sit i dec6t pe bdiefelul speriat pe care a incercat at6ta vreme il ascundd qi care nu dorea s[ piardl iubirea mamei sale.
o

alte cuvinte, umbra
gtia cd trebuia sd

sa

ii dicta ce putea qi ce nu putea

face.

ii spun6 mamei sale adev6rul, dar se ca paralizatin prezenla sinelui s6u plin de team5, pe crezuse c[ l-a (inut sub control atdfia an|Abia dupi ce recunoscut qi qi-a acceptat acest sine qi-a gdsit el curajul
i spune mamei sale ce aflase.
Jason a rugat-o pe mama se mai gdndeasc[ la ideea de a-l accepta pe Jack in cas5 c6nd va qti mai multe despre el gi despre afacerile sale.

mu s-a ataqat de alegerea mamei sale, llsdndu-i acesteia

de a face cum doreqte, dar s-a sim{it implcat

ci

a avut curajul de a-i spune ce qtia gi pentru

ci

s-a

iliat cu sinele sIu speriat. La urma urmelor, ceea ce inat si il demagte pe birbatul care se pregdtea s6 le pe mama sa a fost frica din el, gi nu curajul siu.
t79

Debbie Ford

in urma unei introspecfii profunde, Jason gi-a dat seama c[ acelagi sine speriat gi suspicios l-a ferit de mai multe ori de pericol. Dup[ ce a descoperit binefacerile fricii sale, el a ajuns la concluzia cd nu mai trebuie s[ joace tot timpul rolul celui care iqi asum[ far[ team[ orice risc. Practic, ntt mai avea nimic de dovedit cuiva. A clpltat astfel o putere nou[, pe care nu o avusese cdt timp qi-a exilat aceast[ partc
a

fiin[ei sale in intuneric. Pentru a deveni o fiin[6 umani completi, noi trebuie si recunoaptem existenla tuturor sentimentelor, calititilor li experienlelor noastre. Mai mult decdt at6t, noi nu trebuie sil pre{uim exclusiv acele p6(i ale fiinfei noastre pe care egottl le consider5 acceptabile, ci qi pe cele pe care pin[ acum le-am considerat rele sau greqite. Daci ne vom propunc s6 integram latura noastr[ intunecata in totalitatea fiin[ei noastre, vom constata in scurt timp c6 aceasta este inzestrattr cu o mare putere, inteligent6 qi cu numeroase capacitd[i pc care le putem folosi pentru a ne schimba dramatic in bint:
via[a. Procesul de extragere a aurului din intuneric, respectiv

de descoperire a aspectelor benefice ale umbrei noastre. presupune o examinare extrem de onesti a acelor p6(i alc fiinlei noastre pe care pAnI acum le-am negat. Noi trebuie sil privim cu compasiune gi sd iertdm aceste p6(i de care p6nll
acum ne-a fost rugine, s[ acceptim cu iubire acele experien[c din trecutul nostru care ne-au umplut de durere qi s[ trat[m cu curaj acele domenii din via(a noastrl in care p0nd acum

ne-a fost teami sE ne recunoa$tem vulnerabilit[1ile. Noi nu mai trebuie si ascundem gunoiul sub preg, pretinzdnd cll lucrurile pe care le facem pentru a ne autosabota propriul succes nu inseamndmare lucru pentru noi. De fapt, nu vom
t80

impdcarea cu sine, cu ceilalyi qi cu lumea

putea g[si energia de a ne sfida trecutul gi de a accepta posibilitaflle infinite care ne stau in fa15 decdt dacd vom recunoaqte preful enorm pe care trebuie sd il plStim pentru

Atunci cdnd ne privim umbra in fa[d, noi in{elegem ci aceasta nu incearc[ sI ne distrugd, ci mai degrabd s[ ne londuci inapoi la totalitate. Acest lucru imi aminteqte de o gcenl din filmul Batman: Cavalerul intunecat, in care eroul negativ Joker {ine un cu{it la gdtul lui Batman. Acesta il $fideazd, qi ii spune: ,,Haide, ucide-ml!" Privindu-lperplex, Jokerii rispunde: ,,Nu vreau sdte ucid, clcitu md completezi."
.Cu alte cuvinte, el m[rturisegte cd

,

anumite comportamente ale noastre.

frrI

contrapartea

sa eroicd,

pl nu ar maiinsemna nimic. in mod similar, dacd vom avea pciunea de a integra eroii negativi din lumea noastrd r[ - pesimistul, sinele arogant, dictatorul interiog etc. - ?n scenariul sinelui nostru superior gi de a qte c[ ei nu reprezintl duqmanii noqtri, ci doar niqte fspecte ale fiinfei noastre rlticite qi triste, care au nevoie iubirea gi de acceptarea noastr[, noi vom putea trli in cu menirea noastrl suprem[ qi vom putea gisi pacea
aceastl lume.

AC CEPTAREA UMBREI LUMINOASE

Umbra noastr[ nu include doar atribute intunecate aspecte pe care societatea le consideri rele, ci gi toate pozitive pe care am refuzat s[ le acceptdm gi pe le-am ascuns de ochii lumii. Aceste aspecte pozitive cunoscute uneori sub denumirea de ,,umbra luminoasi". nu am ingropat in h[ligurile subconqtientului doar t8t

Debbie Ford

impdcarea cu sine, cu ceilalli Ei cu lumea

intunericul nostru l[untric, ci gi atributele noastre benelicc qi sublime, pline de iubire qi de putere' Vestea fantastici este cI aspectele luminoase pe care le-am ingropat sunt la fel tle numeroase ca qi cele intunecate. Mulli oameni iqi respilrg astfel propriul geniu, competenfa, umorul, succesul sittl curajul. Altii iqi ascund increderea in sine, farmecul personul sau puterea. Atunci cdnd copiilor li se spune: ,,Nu te nrui l6uta, daci nu doreqti ca oamenii sd te resping6", ,,Nu nrtti fr pe degteptul" sau ,,CAnd eqti pe culme, te sim[i singur", ei ajung sd igi respingi unicitatea, talentele gi bucuria dc rt

trii plenar.
Interesant este faptul c[ atunci cind ne descoperitn sinele intunecat, noi il descoperim simultan qi pe cel lumintls, Fenomenul proiec[iei ac[ioneazd in ambele sensuri. Atr"rncl cdnd vedem pe cineva care ne atrage qi pe care ne dorim sil ll imitdm, realitatea este cd noi recunoaqtem in el calit[1i cars existi deja in noi. Toate aspectele pe care le iubim la tltt persoane existl inclusiv in noi ingine; incaz contrar, nu illll avea nicio reac{ie emo{ionalS in fafa lor. Din picate, mtrltc dintre ele sunt ascunse sub comportamentele noastre grelite
sau sub anumite

nlacdvoi deveni o terapeut[. intre timp m-am mutat Francisco qi m-am scufundat in studierea materialelor conqtiinf[, devenind din ce in ce mai atrasi de munca bra. intr-o sear6, sora mea m-a sunat gi mi-a spus cd Williamson finea o conferin{i la Palatul Artelor Degi nu mai erau bilete, reugise sI imi procure unul. pe Marianne, am rimas inmlrmurit6. Nu-mi si cred cdt de mare era curajul ei de a-i indemna pe neni si adopte o perspectivi superioard asupra propriei vie{i gi asupra lumii. Aproape c[ ne-a implorat s[ iegim nimicnicia vie{ii noastre centrate in ego gi si devenim e de manifestare ale fo(ei divine dinl6untrul nostru. i i-am ascultat cu cea mai mare atenlie cuvintele, cel mult m-a impresionat prezenla ei. Pe scurt, am plecat acest eveniment complet indrdgostiti de Marianne
Dupd ce m-am intors acasd, mi-am propus sI descopir ne acele p[r[i ale fiinfei mele pe care le-am recunoscut da. Ui-a pl6cut faptul ci a avut curajul de a vorbi despre chiar daci trebuia sE ii gocheze pe oameni pentru a-i i. Am admirat maniera ei de a articula limpede un mesaj il, vorbind cu o elocvenfI at6t de mare incdt cuvintele ei ndeau pdn6 in addncurile min{ii qi sufletului celor care Itau. Eram coplegitd de profunzimea compasiunii sale 'de intreaga umanitate qi de faptul c[ iqi consacraviala ii meniri mai mari decAt destinul ei individual. in sfdrgit, invidiat frumusefea, stilul elegant qi dorin]a de a ardta femeie atrigitoare, nu ca unul din stereotipurile clasice i spiritual ascetic. Marianne ardta ca o femeie qi sofisticatS, dar sfin(enia ei emana din tofi porii sdi. 'Fiind at6t de preocupat[ de fenomenul proiec{iei, cercetat dincolo de comportamentul ei gi am incercat
183

"

lamson.

noi suntem opusul persoanei respective. ili garantezinsir cf, at6t timp c6t te simli atras de o calitate pe care o manifl'slll o alt[ persoand, oricdt de mSrea{d [i s-ar p[rea aceasta. cn existi inclusiv in interiorul t6u. Acum mai bine de 20 de ani, in timp ce m6 recuperatn in urma fostei mele dependen{e de droguri, viafa mea itt Florida de sud, unde aveam un mic magazin cu mirun{iEtrri, mi se pirea goal[ qi lipsitd de semnifica{ie. Sim{eam nevoin profundd de a face ceva mai important cu via{a mea, aqa cA m-am decis s[ mI intorc la qcoal6 9i sI studiez psihologin,
182

convingerivechi 9i depSgite care ne spun

ch

Debbie Ford

Impdcarea cu sine, cu ceilal;i qi cu lumea

caracteristicile care au stat la baza acesttti comportament. M-am intrebat: ,,Ce fel de persoand poate li ea insdqi pe o scen6, in fala unui mare numdr de oameni?" itt mod evident, numai o persoan[ foarte autenticd. ,,Ce fel de persoan[ poate fi atdt de preocupat6 de restul umanitdlii'/" Numai o persoand profund altruist[. ,,Care este calitatcu care ii permite lui Marianne si spund deschis adevdrul, chitrr daci risc[ s5 iqi sperie ascultItorii?" in mod evident, cura.ittl, Am recitit apoi aceasti list[ de calitili: ,,curajos, autentic qi altruist". Nu imi recunogteam niciuna din acestc caracteristici. Este posibil ca cei care mI cunosc astdzi sd ntt mI cread6, dar in acea vreme eram inc[ o persoand foartc naiv[, care nu iqi recunogtea adevlrul l[untric. Speriatd sl nu pierd aprobarea celor pe care ii iubeam, m6 temeam sll le spun adevdrul. lmi lipsea increderea in sine gi nu putealtt vorbi nici mlcar in fa{a unui grup de prieteni fIrE a tremuru, Eram mai preocupatl si le spun oamenilor ceea ce dorelu sd audd pentru a-mi atrage simpatia lor dec6t s[ le sptttt adevlrul, uneori dureros, dar care le-ar fi putut schimba via[t, imi doream mai mult sI fiu amabild decdt sI fiu sinceri pi autenticS. $i totugi, mi-am dat seama ci dacl am recunoscttt aceste calitl1i la Marianne Williamson, ele trebuiau sI existc inclusiv in mine, cel pufin intr-o formd latent6. De aceea, am inceput si le pun din ce in ce mai mult in practicd, devenind din ce in ce mai sincerl cu oamenii qi provocdndu-mi sd iau cuvdntul inclusiv atunci cAnd doreattt sI tac. Pentru a-mi dezvolta partea vizionar[ a fiinfei, artt inceput sI md rog diminea{a pentru pacea lumii, iar apoi pentru mine insimi. Pentru a-mi cultiva altruismul, m-atn focalizat mai mult asupra lucrurilor pe care puteam si le ddruiesc decdt asupra celor pe care doream sI le primesc,

sI descop[r

ia sublim[ a lui Marianne m-a ajutat sd imi descopir iul potenfial ascuns. Vizdndu-i lumina interioard, intrebat ce rol aq putea juca in aceast6 lume dac[ ag curajul qi tenacitatea de a recunoaqte ci dispuneam ul meu de calit5lile sublime pe care i le atribuiam. buni seam[, aceste atribute exist[ in noi toti. Curajul, icitatea gi altruismul sunt calit6{i universale qi fiecare care dreptul qi capacitatea de a le manifesta in maniera

lnainte de a iegi din transa proiecfiei mele luminoase lui Marianne Williamson, mi-am propus ca prima carte s[ fie la fel de frumoas[ ca qi cartea ei de temelie, la iubire. Pe mlsur[ ce m-am abandonat ins6 in calitdlilor mele luminoase, mi-am dat seama ci eram pe o cale diferitd de a ei. Menirea mea era sI fiu intunericului, nu Prima Doamni a Iubirii. Acesta p]pul divin al vie(ii mele, lucru pe care nu l-ag fi realizat dac6 nu mi-ag fi acceptat toate proiecfiile. Reasumarea luminii personale de la cei asupra cdrora ne deschide poarta in fala unui viitor pe nu ni l-am fi imaginat vreodat6. Personal, nu am visat c[ va veni o vreme cind voi scrie o carte impreunl ianne Williamson, cd ne vom imprieteni qi cI ne sprijini una pe cealaltl in vederea implinirii misiunii colective. Astfel de lucruri nu devin posibile decdt i c6nd i1i asumi responsabilitatea pentru lumina pe o vezi qi o admiri la alte persoane. Nu trebuie sd r6m6i ln trans6, ci trebuie si ii permili acelei pnrti din fiinfa ta sufer[ in ticere sI iasl la suprafa{d qi sE se integreze in blul personalititii tale. 'Tot ceea ce te inspiri la altcineva reprezint[ un aspect al i tale. Orice dorinf6 a inimii tale apare numaipentru a te
185

t84

Debbie Ford

impdcarea cu sine, cu ceilal\i Si cu lumea

sprijini s[ te descoperi pe tine insufi qi pentru a o manifesttt, DacI aspiri si devii cineva, acest lucru se datoreazi exclusiv faptului cd tu ai poten{ialul de a manifesta calitatea pe carc (r admiri qi comportamentul care o inso[eqte. Ce-i drept, tu vci face acest lucru in maniera ta unic[, nu copiind pe altcinevrt,

ii

La seminarele mele obignuiesc sd aleg o celebritate Ei s( intreb pe participan{i ce le place cel mai mult la ea. Reccnt

l-am ales pe Bono3 gi cel pufin 20 de persoane din sal6 s-ittt ridicat s[ spund ce anume le place la el. Una dintre elc n declarat ci ii iubea talentul; alta creativitatea; alta carisnttt, Unii se sim(eau inspirafi de viziunea lui, allii de capacitatcn lui de a conduce, de altruismul sau de generozitatea stt, To(i cei care au luat cuvdntul erau convingi ci atributclc vlzute de ei erau atit de evidente inc6t nu puteau dec6t sE fie confirmate de ceilalli. Rareori se int6mpl[ ins[ aqa cevo, intrucdt fiecare ii percepe pe ceilalli prin lentilele sinclrrl s6u respins, care doreqte s6 fie recunoscut qi acceptat' l)c aceea, oamenii au percep{ii diferite despre semenii lor, cilcl ei proiecteazl aspecte diferite ale luminii lor interioarc pe ecranul lumii exterioare (aga cum au procedat participanlll la seminarul meu cu Bono). in exemplul de mai sus, Bono nu a fost decdt o mard oglindd in care cei care s-au privit au putut vedea difcrite calitIli ascunse ale fiinfei lor. Din acest punct de vedere, cl le oferl oamenilor posibilitatea s[ iqi ia inapoi propria lunrirti qi s[ glseascd modalitSfi personale de expresie a calit5lilor pe care le reg[sesc in el. Toate celebritSlile au puterca 1l responsabilitatea de anupretinde cI dispun de toate califilile p. .u.. le proiecteazl oamenii asupra lor. in caz contrar, e l€ cad in capcana sinelui lor iluzoriu 9i se trezesc controlatc tle
3

lor (de unde qi comportamentele care ne uimesc din in c6nd). Sarcina lor este si reflecte inapoi proiecliile ilor asupra lor. Re(ine: umbra noastr[ este uneori at6t de bine ascunsl este aproape imposibil sI o g[sim. Dac[ nu ar exista enul proiec{iei, ea ar putea rdmdne ascunsl de ochii i inc[ foarte mult timp de acum inainte. Unii oameni ingropat anumite trls6turi cdnd aveau trei sau patru ani. ori de c6te ori sesiz[m o proiec{ie asupra unei 'fericire, persoane, noi avem posibilitatea s[ scoatem in sfhrqit la ini aceste comori ascunse in psihicul nostru.

INTEGRAREA UMBREI
.Cred
dup6 ce ai citit paginile de mai sus fi.ai dat it seama c[ umbra - cu toate durerile, traumele gi ictele sale - reprezinti o parte indestructibil[ a esen{ei reale. Oric6t de mult am incerca, noi nu vom putea niciodatd definitiv de ea. Tot ce putem face este sd im daci o vom l6sa sI ne distrugi via1a, impiedic6ndu-ne experimentim propria mirefie, sau dacl o vom scoate in[, ii vom accepta in{elepciunea gi ne vom folosi de ei pentru a ne recrea intr-o versiune superioarI. Cu savurat dulceafa iubirii, dar qi dezamlgirea pierderii iunea care r5m6ne dupd o desplrfire. Toate aceste ien[e fac parte integrant6 din planul nostru divin de care este absolut unic. FIr[ ele noi nu am fi cei care la ora actualS. Cei mai mulli dintre oameni suferl leauza p54ilor dureroase qi nedorite dle fiin{ei lor, dar oameni cu totul ieqifi din comun care opteaz[ pentru
187

ci

Solistul formafiei britanice U2. (n. ed.)

t86

Debbie Ford a se folosi de durerea lor, pentru a-gi vindeca inima 9i pentrtr a-qi aduce contribu{ia la bunul mers al lumii, in loc s6 se lasc

Impdcarea cu sine, cu ceilalli Si cu lumea

sufoca{i de aspectele din umbri ale trecutului lor' Un astfel de om este John Walsh, moderatorul emisiunii Cei mai cdutali oameni din America' Moartea unui copil
este unul din cele mai dureroase evenimente prin care putenl

:asti boal[ potenfial mortald qi sd o detecteze in fazele incipiente. in plus, gi-a adus o contribufie decisivl la ul cercet[rilor in vederea glsirii unor metode de
a el.

trece in viaJ5. Este greu s6 ifi imaginezi cum po{i supravieltri in urma unui astfel de eveniment. Cu toate acestea, mulli

i1i poli imagina cum ar ardta aceastl lume dac[ Thomas ison nu s-ar fi acceptat a$a cum era pe sine gi experien{ele ? inci de la o v6rst6 foarte fraged6, el a avut toate motivele lume sI se considere un ratat, un pierde-var6 gi un idiot.

oameni igi aleg aceastl experien(a ca parte integranta dirr planul lor de via{i. Dupd asasinarea fiului s6u Adam, itt vdrstl de gase ani, John a devenit avocatul drepturilot victimelor qi gi-a canalizatmdnia c[tre crearea unui progrillll de televiziune qi c[tre adoptarea unei legislafii care a pernlis punerea sub acuzare a zeci de mii de criminali' El ar li putut opta pentru a-gi consuma in tlcere durerea qi pentrtt a r6m6ne victima cumplitei sale experienfe, dar a prefbrfll s[ iqi canali zeze mdnia qi suferinla pentru a crea o emisiune de televiziune ce a permis capturarea a mii de criminali ql revenirea acas[ a peste 50 de copii pierdu(i' Din trauma sa personal5 s-a nEscut posibilitatea de a feri alli pdrinti dc rt du."r" similara, iar John walsh a devenit la ora actual[ unttl dintre cei mai respectafi oameni din America' Dup[ ce unica ei sor6 a murit de cancer la s6n ln vdrsta de 36 de ani, Nancy Goodman Brinker (ea insdgi rt supravie{uitoare a acestei boli teribile) a fondat Fundfl[ia de Luptd tmpotriva Cancerului la Sdn Susan G' Komen' o organiza[ie nonprofit care a adunat peste un miliard de dolari pentru servicii de cercetare, educa{ie 9i sanltate' l'rltl acceptarea evenimentelor din viafa ei qi prin angajamenlul de a nu rdmdne o victim6, ea a oblinut nigte realizllrl uimitoare, ajutdndu-i pe oameni si devinl mai conqtienli de
188

incercat mii de teorii pentru a descoperi cum func(ioneazd icitatea, dar a datgreq de fiecare datd. in loc sE renun{e, a invlfat din greqeli gi gi-a v6zut mai departe de drum, inudnd sd creadl in geniul s5u qi in viziunea sa, degi nu erau incl dovedite. DacE ar fi procedat la fel ca majoritate a oamenilor, etichet6ndu-se drept un ratat, dndu-gi propriile limite gi refuzdnd sI se ierte pentru le sale, lumea in care trlim ar continua si se afle in

ic, la modul cel mai literal. Din fericire, Edison gi-a egecurile qi a invd(at din ele, descoperind astfel
electric.

Edith Eva Eger a fost adusd la Auschwitz pe data de mai 1944. Dupi ce a fost desp[(it6 de tat[l ei gi a asistat mama sa este condusi la camera de gazare, Edie gi-a it fiecare zi in cele mai oribile circumstanle, privind cum egii ei de lag[r se electrocutau atunci cdnd atingeau lrdul electric al acestuia gi negtiind niciodati atunci c6nd condusi la dug dacd prin orificiile acestuia va iegi ap5 sau Edie a supraviefuit unor evenimente mai teribile decit le-am putea imagina cei mai mulli dintre noi, dar orice om o cunoagte astdzi vede in ea o fiinfi umani echilibratl gi ioas6, care s-a impicat cu trecutul ei dureros. ;; Ea a reuqit sI ajung[ la aceasti performan([ prin opliunilor pe care le avea chiar ?n timp ce trSia
r89

Debbie Ford

impdcarea cu sine, cu ceilalyi si cu lumea

inumane. C6nd i s-a cerut si dansezc pentru doctorul Mengele, arhitectul diabolic al torturilor gi crimelor siv6rgite asupra milioane de evrei, ea a inchis ochii qi gi-a imaginat c[ asculta muzica baletului Romeo ,yi Julieta de Ceaicovski. CAnd soldafii germani ii luau s6ngc de dou[ ori pe sipt[mdnl, spun6ndu-i cI aveau nevoie dc el pentru a cdgtiga rdzboiul, ea a optat pentru a-qi spunc: ,,Sunt o pacifist[. Sunt o balerin[. Sdngele meu nu ii vit ajuta niciodat[ pe germani si cAgtige rdzboiul." Edie qi-a considerat gdrzile care o {ineau captivl mai prizoniere declit ea. $i-a alinat durerea pe care o sim[ea in urma mo(ii mamci sale repet6ndu-qi zilnic de nenumlrate ori: ,,Spiritul nu moare niciodat6." S-a cramponat de acea parte a fiin{ei salc pe care inc[ mai avea puterea de a o controla gi a refuzat sii permiti circumstantelor exterioare si ii ucid5 spiritul. ,,Daci1 voi mai supravie{ui o zi, igi spunea eh, mdine voi fi liber6." La'ora actuald Edie este un psiholog clinic plin de diruirc qi de compasiune, qi are o familie numeroasd gi implinitir. Ea este convinsl c[ cea mai dulce rdzbunare impotriva lui Hitler a constat in integrarea armonioasi a intunericului pe care regimul acestuia a incercat s[ i-l inoculeze. Cdnrl a fost filmat5 pentru filmul Efectul umbrei, am intrebat-o dacl ii mai purta vreun resentiment lui Hitler. M-a privit crr inocen![ in ochi qi mi-a rlspuns: ,,Nu am niciun motiv sd nrii ag[f de furia mea impotriva lui Hitler. Daci ag fi frcut accsl lucru, el ar fi cdgtigat r[zboiul, clci l-aq fi purtat cu minc oriunde m-ag fi dus." Edie este o mare avocat[ a libertilii ;i o purt6toare a unei lumini atdt de mari gi de inspirate incat am avea cu to{ii de c6qtigat daci i-am cilca pe urne. Este ugor sd cazi in capcana propriei dureri qi sir ii permili umbrei tale sI iti dicteze viitorul gi sI iti subminczc

in acele conditii

n[starea prezentd,. Atunci cdnd ne crampon[m de imentele noastre fa6 de noi ingine sau fal6 de alte ne, noi ne legim practic chiar de lucrurile sau de rsoanele care ne-au provocat durerea iniliali, cu nigte furi mai dure decAt o{elul. DupE cum spune prietenul u Brent BecVar, refuzul de a-i ierta pe cei care ne-au r[nit
ca gi cum ne-am ineca din

cauzdci altcineva ne {ine cu

I sub apI. La un moment dat ne d6m seama c6 trebuie facem ceva pentru a supravie{ui". Singura armd cu care
putem invinge propria umbr[ gi natura ei opresiv[ este rea qi compasiunea. Iertarea nu trebuie si se petreaci in mintea noastr6, ci in inima noastri. Ea nu poate decAt atunci cdnd extragem infelepciunea pi darurile ienfelor qi emo(iilor noastre cele mai ?ntunecate. reprezintd puntea de trecere de la un trecut dureros un viitor inimaginabil de luminos. lstorii precum cele de mai sus ilustreazi faptul ci noi im in acord cu un plan superior gi c[ tot ceea ce ni se I are in spate o cauzd profundi. Nimic nu se poate accidental qi nu exist[ coinciden{e. Indiferent dacl conqtienfi sau nu de el, procesul nostru de evolu(ie se opre$te niciodat[. De multe ori, aceast[ evolufie se dureroasS, dar durerea pe care o sim[im slujeqte i scop important. Ea reprezintd ingredientul necesar implinirea scenariului divin pe care ni l-am asumat. i cdnd simfim durerea singurltl(ii, inima noastr[ se ide pentru a primi mai multl iubire. Atunci c6nd reugim iegim dintr-o situafie extrem de dificild sau sd sclp[m de i care ne-au oprimat, noi devenim congtien{i de tlria spiritual[. Dacd pornim de la premisa c[ durerea, le gi rlnile sufletegti prin care am trecut ne-au condus
191

190

Debbie Ford

la o mai mare in[elepciune, absolut necesar[ pentru cregterea

noastrd spiritualI, noi ajungem si iert[m in mod natural qi chiar si binecuv6ntdm lecfiile dificile pe care le-am invS{at. Via{a noastrl este special conceputl (la nivel divin) pentru

a primi exact lucrurile de care avem nevoie pentru a nc manifesta unicitatea in aceastd lume. Chiar dacl mintea ne spune c[ rdul este rdu, binele estc bine qi cI nu vom putea fi niciodati tot ceea ce ne dorim sil devenim, realitatea este c5 dacl umbra ar putea vorbi, ne-ar spune altceva. Ea ne-ar spune ci lumina noastri cea mai
strilucitoare nu va putea emana din noi decdt atunci cdnd nc vom accepta in totalitate intunericul. Ne-ar asigura cd oricc rani aduce cu sine o dozl suplimentar[ de in{elepciunc. Ne-ar invdfa cd viata reprezinti o cilStorie magicl ce nc poate ajuta sI ne reconciliem umanitatea qi divinitatcn deopotrivi. in sfdrgit, ne-ar spune cE meritim o viafi mai bun[, ci suntem mai mult decdt ne-am imaginat vreodatd qi cd la sfhrgitul tunelului ne aqteaptl lumina. Dac[ ne vom accepta umbra, vom descoperi cI facerrr parte integrantl dintr-un plan divin, extrem de importarrt pentru evolu{ia noastrl personal5, dar gi pentru evolu(iu umanit6lii. Aqa cum floarea de lotus se nagte din noroi, gi noi trebuie s[ ne onorlm latura intunecatl gi experienlclc dureroase, cici ele igi aduc o contribu{ie decisiv[ la naqterco sinelui nostru cel mai sublim. Noi avem nevoie de noroiul existenfei umane, de combinatia dintre rinile, pierderile gi experienfele noastre traumatice cu bucuriile, succescle gi binecuvAntlrile noastre pentru a ne lirgi perspectivu gi viziunea gi pentru a manifesta cea mai m6reafd dintre ipostazele noastre. Acesta este darul umbrei pentru noi.

Partea a III-a

Numai lumina poate alunga

intunericul
Marianne Williamson

192

n [ntr-o lume at6t de plinl de o frumusefe magici, de Ila bebelugii care dorm la copiii care se joacl, de la
le indrigostitilor la prieteniile durabile, de la flori culorile rdsiritului de soare sau la m[re{ia apusului, de la corpului uman la cea glorioasl qi in acelagi timp il6 a naturii, de la gra(ia animalelor la capacitatea noastrd a ierta, de la grafia lui Dumnezeu la bundtatea ardtatil inilor, 6i lista poate continua la infinit, c[ci manifestlrile irii pe plmdnt nu au practic sfhrqit - mai existi totuqi ceva.
Ce anume?!

Ei bine, in aceastd lume in care o operl de arti ne poate

iona pdnd la lacrimi existl totugi molestlri, violuri, ii inocen(i cu gdturi tAiate,prizonieri inchigi pe nedrept, care mor de foame, torturi, genociduri, rdzboaie, vie gi cele mai variate gi mai nenecesare tipuri de in(e cauzate de cruzimiea oamenilor, pe care nimeni nu capabil sI ii poatl opri. De ce? Ce for[[ existi in mintea in lumea noastri care pare s[ ne imping5 inexorabil sl suferinf5 gi distrugerea altor fiin(e vii? Daci este adevlrat cI existi un Dumnezeu al iubirii. de ie s[ existe gi un principiu al r6ului? Noi trlim intr-o lume in care bucuria se amesteci permanenfd cu durerea. Sper5m sa fim iubili qi sE ne
t95

Marianne Williamson

Numai lumina poate alunga intunericul

bucurim de succes qi de abunden[i, dar nu putem uita nicitr clipl de posibilitatea dezastrului. $tim cI existl mult bine in aceasti lume, dar gtim la fel de bine ci existd qi un principitr opus. Tr6im intr-o epoci in care acest conflict 9i aceastir lupti se intensificl de la o zi la alta. For[a care ii face pc oameni si urasca, si distruga qi sd ucid6.a devenit colectivit gi a cdpdtat o amploare fEr[ precedent, intrucflt tehnologia qi globalizarea ne permit astdzi mai mult ca oric6nd nu doar sit lovim pe altcineva, dar s[ o facem chiar in masi. Nicic6nd nu a existat pe Pim6nt o necesitate mai urgent[ de a anihila aceastl for[[ care dispreluieqte iubirea qi care igi doreqte sir ne distrug[ pe to[i. Pe scurt, nu este vorba de o for[6 care doreqte s[ ne facd mici necazuri, ci de una care doreqte s[ nc vadl morfi pe to[i! De fapt, aceastd for[[ este o anti-fo(6. Ea nu face irr sine ceva, ci se foloseqte de noi pentru a-gi pune in aplicarc planurile m6rqave. Ea ne face sI uitim cine suntem qi si1 acfionim ca niqte robofi. Este o fo(6 a intunericului, qi la lcl ca acesta, nu are o prezen![ in sine, ci reprezintd mai degrahfi absen(a luminii. Este o gaur[ neagrd in spa[iul psihic care lltl poate exista dec6t atunci c6nd lumina nu poate fi v[zut5' lat'
singura lumin[ reali este iubirea. intreblrile legate de aceast[ forfd intunecati, cunoscttlr\ de foarte mulli oameni gi numit[ in aceastd carte ,,umbrrt", i-au chinuit pe oameni inc6 de la inceputurile istoriei. Practic nu a existat comunitate sau civilizalie pe Plm6nt in citrc iubirea s[ prevaleze tot timpul. $i totuqi, oamenii continttft

,spirituale noi am trlit intr-o dimensiune a iubirii pure, dupl rcare continuim sI t6njim cu disperare. Faptul ci triim in :majoritatea timpului separa{i de aceastd stare de iubire purl

reprezinti o ruptur6 psihici de asemenea propo(ii inc6t ne ftraumatizeazl fiecare moment al viefii. Din plcate, la fel cum planeta se migcd at6t de rapid inc6t nici m6car nu ne seama cI ne aflIm in miqcare, noi suntem traumatizali un nivel atdt de profund incdt nici mlcar nu ne dim seama acest lucru la nivel conqtient. At6t timp c6t suntem separafi de iubire, noi suntem
i practic de Dumnezeu. Atdt timp c6t suntem separa(i Dumnezeu, noi suntem separa{i de noi ?ngine, iar at6t timp suntem separa(i de noi ingine, noi suntem practic nebuni.

Dupi cum spunea Mahatma Gandhi: ,,problema acestei i este ci umanitatea nu are min{ile acasi!., intr-adev[r, este problema lumii in care triim. La nivel individual colectiv, noi am intrat intr-o stare in care nu mai gtim cine
qi de ce ne afldm in aceast6 lume. Ea reprezintd o a puterii noastre, o pervertire a identitefii noastre o subminare a menirii noastre pe acest p[m6nt. Acest adevdr nu li se pare foarte vizibil oamenilog t starea in care ne aflIm este una a confuziei de ii cosmice. Atunci cdnd suntem separa(i de iubire, ni se pare ci m6nia noastrd este una justificat[, c[ inovl(irea altora este rezonabill gi c[ atacurile indreptate iva semenilor noqtri nu reprezint[ altceva decdt o de autoap[rare (chiar daci de multe ori reprezint[ cu altceva). C6nd qi cdnd, persoane sau nafiuni intregi se l6sa aspirate in intregime in aceasti gaurl neagrd a lipsei re, manifestAndu-gi inten{iile cele mai hidoase, cici stare (care este de fapt o non-stare) nu este deloc
t97

sI viseze la ea. Toate religiile numesc aceastl

stare

in

c:tt'e

nu mai existl decat iubirea: paradis. Anumite texte religiortsr' sugereazi c[ noi avem amintirea unei astfel de stlri, tlirt

c5 ea nu a existat pe PImAnt. La inceputul istoriei noaslt'c t96

Marianne Williamson

Numai lwnina poate alunga intunericul

inactivi. Conqtiinta uman[ este ca o flac5r[ care nu se stingc niciodatd. Ea poate fi folosit6 insi in egalS mlsur[ pentru crearea cildurii necesare vietii qi pentru o conflagratie carc distruge via{a..Acolo unde nu existd iubire, existi team6, iar atunci cdnd ne prinde in ghearele ei, teama devie un vicitr care ameniniI si ne distrug[ sufletul. Cam aga vld eu umbra. in cea mai mare parte a vie[ii noastre, ea nu se manifestl ca un foc gigantic, ci doar ca o arsurd lent6. Este suficient6 o remarc[ stupidl pentru a rini pe cineva drag sau pentru a pune in pericol o relafie. Estc suficient un gest minor pentru a-ti sabota propria cariertr. Este suficient si bei un pahar, deqi qtii c[ eqti alcoolic, iar acest viciu te poate ucide. Cu alte cuvinte, umbra este eul din interiorul tiu care nu i1i doreqte binele. El se ascunde in intuneric ai nu poate fi demascat decit prin aducerea lui in lumin[. Lumina lui Dumnezeu sllIqluieqte in noi qi eman[ din fiinfa noastri in fiecare moment al zilei. Atunci cdnd triinr la unison cu sinele nostru real, cel creat de Dumnezeu, ntti primim in permanen(i iubire, pe care o transmitem mai departe a$a cum am primit-o. Asta inseamnl si trliegti in
luminS.

pune separarea noastri de Dumnezeu gi acuzarea unui peamln al nostru. Dumnezeu nu refuzi nim[nui iubirea sa, iar noi nu putem ajunge la starea de echilibru mental decdt dacl inv615m si iubim la fel ca Dumnezeu. Dacd dorim s[ iegim din umbr6, noi trebuie sI invi([m

emitem numai ginduri nemuritoare, chiar dac[ trlim plan al mortalitltii. G6ndurile noastre superioare t singurele capabile si ridice frecven(a de vibratie a i planete gi si transforme aceast[ lume. Ce anume ne determind si uitim cine suntem, s6 stingem ina noastr[ interioari qi si imp6(im universul nostru ior (gi implicit gi pe cel exterior) in dou[ lumi distincte: a iubirii gi cea a fricii? Un singur gdnd: cI cineva este at. Maniera in care tratim imperfec{iunea uman6 este I criteriu care decide de ce parte ne situ[m: de cea a inii sau de cea a umbrei. Dumnezeu nuprivegte o persoan[ care a comis o greqeall cum procedEm noi. El nu incearcl si ne pedepseasci i c6nd gregim, ci si ne corecteze. Daci am proceda noi la fel, reglsindu-ne astfel echilibrul mental gi iubind ifionat, lumea in care triim s-ar transforma sub ochii
Asta nu inseamnd c[ trebuie s[ renun{[m la discernimdnt,

Deqi aceasti afirmatie.pare una de bun sim{, nu ltt fel ni se pare ea atunci cdnd vine vorba de un om al cirtti comportament nu pare demn de iubirea noastri. A-i dirui acestuia iubirea noastr[ ni se pare ceva greqit, iar daci ii refuzlm aceast[ iubire ni se pare ci facem ceea ce trebuic, Aceasta este rdd[cina tuturor relelor: acest mic moment in care nu numai cI emitem un g6nd lipsit de iubire, dar el chiar ni se pare justificat gi rezonabil. Aceasta este piatra de temelic a intregului sistem de gdndire al umbrei, cici acest momenl
198

sau la rafiune. Iubirea divini nu are nimic comun slIbiciunea. Ea nu este o iubire pateticl, gi nici mdcar bil6" in sensul edulcorat al cuv6ntului. Dimpotrivl, ea rostirea nemiloasd a adevlrului, a acelui adevlrpe inima il cunoagte, chiar daci mintea refuzdsi il accepte. divin[ nu este atdt de mult preocupat[ de stil, cdt de . Existi oameni care i1i refuzd cu gingigie iubirea degi insistl cI sunt alituri de tine, gi algii care te trateazd" ,

t99

Marianne Williamson

Numai lumina poate alunga intunericul

cu o onestitate realistl gi durl ce nu pare si aibl nimic de-a face cu iubirea, dar care mai tArziu se dovedeqte ci exact asta a fost. A sosit timpul si ne implicim cu to{ii mult mai serios in afacerea iubirii. DupI cum spunea dr. Martin Luther King Jr., a sosit timpul s[ injectlm ,,o semnifica{ie nouir in venele civiliza{iei umane". A sosit timpul s[ ne dilatim simful iubirii, astfel incdt acesta sd includi nu doar aspectelc personale, ci gi pe cele politice gi sociale. Numaiproced6nd in acest fel vom putea alunga noi spectrul intunericului carc amenin{6 la ora actuald s6 cuprindd intreaga lume. At6t timp c6t vom continua sd trdim in intuneric, noi vom continua sd triim in umbr6, iar umbra nu este altceva decdt domnia suferinfei.

POATE CA NU ESTE CEVAREAL, DARARATA CI CEVA REAL
Se intdmpli uneori si te cer[i cu cineva pe care il iubegti sincer 9i si nu-ti vinl sI crezi ce se int6mpli. Situalia pare un co$mar. Te auzi singur spun6ndu-{i: ,,Aga ceva nu se poate intSmpla!" Dintr-un anumit punct de vedere, lucrul respectiv nici nu se intdmpl[; tu doar eqti rdticit intr-un univers paralel, intr-o halucina{ie a separirii qi a conflictului. Cu ani in urmi, mi-am spus singurd cd nu are niciun rost si m[ tem de diavol, intrucdt acesta nu existi decdt irr mintea mea. CAnd amrealizat ce am spus, m-am cutremurat. De fapt, acesta era cel mai r[u loc imaginabil in care putea exista diavolul. Nu m5 m6ngdia deloc ideea ci nu existir un diavol care b6ntuie pe planeta noastr[ incercAnd si imi
200

sufletul. in schimb, md afecta profund ideea tendinfei permanente din mintea mea de a percepe realitatea fErE iubire, semindnd astfel suferin{i. i'.' De unde a ap[rut agadar aceastd ,,tendin{I,,? Daci Dumnezeu este iubire pur[ gi este atotputernic, cum s-a putut na$te aceasti contra-fo([? r Din punct de vedere metafizic,rdspunsul corect este cd contra-forfi nu a apirut deloc. Singurul lucru care este iubirea lui Dumnezeu, iar dupl cum spune Cursul miracole: ,,Ceea ce este omniprezent nu poate avea un " Principiul operativ care a permis nagterea unei lumi ii care de fapt nu existil, dar pare si existe, este liberul itru. u , Noi putem gdndi orice dorim, iar gAndurile noastre au putere, intrucdt intreaga putere creatoare provine de Dumnezeu. Legea cauzei gi efectului garunteazdfaptul ci ivom experimenta mai devreme sau mai tdrziurezultatul ilor noastre. Atunci cdnd emitem gAnduri pline de ire, noi cocre[m aldturi de Dumnezeu, iar iubirea se lifici ?n aceasti lume. Pe de alt[ parte, atunci c6nd item g6nduri lipsite de iubire, noi producem o stare de Cu alte cuvinte, mintea noastri este divizatl. O parte ea trlieqte in lumini, fiind de-a pururi una cu iubirea lui nezeu, iar o altl parte (cea pe care o asociem de reguli lumea muritoare) slldqluiegte in intuneric. Acesta este nostru din umbr[. Dumnezeu nu percepe umbra pentru simplul motiv cd nu existl, nefiind una cu iubirea. Datoritd iubirii sale el a sesizat totugi clderea noastrl in mrejele ricului qi ne-a asigurat o modalitate de vindecare In acel moment, el a creat o alternativl plini
20t

Marianne Williamson de iubire la nebunia $i teama pe care ni le-am impus singuri. Aceastd alternativl este precum un ambasador divin carc
:de

Numai lumina poate alunga intunericul

slldgluieqte impreun6 cu noi in lumea intunericului, gata oric6nd sd ne readucl inapoi la luminl la simpla noastrtr cerere. Acest ambasador este cunoscut sub multe numc. printre care gi cel de SfAntul Duh sau Schimb[torul dc G6nduri. Noi il vom numi Iluminatorul, intrucit vorbinr despre umbr6. in Cursul de miracole se spune cl noi nu suntenr perfecfi, intruc6t daci am fi fost nu ne-am fi ndscut in aceasti lume. De altfel, inslqi menirea noastri in aceastil lume este de a deveni perfecfi, de a transcende umbra qi de a deveni una cu sinele nostru real. Iluminatorul acfioneazd ctr o punte de leglturd intre sinele nostru din umbrl qi lumina noastr[ interioari. Dumnezeu i-a delegat puterea de a folosi toate puterile cerului qi ale pimdntului pentru a ne scoatc din intuneric qi pentru a ne readuce in lumin[.El teabzeaz.il acest lucru inainte de toate reamintindu-ne c[ intunericul na este real. Atunci cAnd suntem rlticili in intuneric, cea mai mare putere a noastri este aceea care ne permite s[ invoclm Iluminatorul, a cirui sarcinl este s[ separe adevirul de iluzie. Noi putem face acest lucru prin ruglciune, dar 5i prin angrenarea inten[iei noastre conqtiente: ,,Doresc sll percep diferit aceasti realitate." Aceast[ ftazd ii permitc Iluminatorului s[ pitrund[ in sistemul nostru de gAndire qi s[ ne conduci de la nebunie la adev6r. Acum c01iva ani i-am frcut o vizitil unei prietenc. Cdnd am ajuns, acas[ la aceasta se aflau deja mai multe alte prietene apropiate ale sale. Una dintre ele avea un mod clc a vorbi care mie mi se p[rea excesiv de grandilocvent' Ite scurt, in timp ce o ascultam aveam nervii intingi la maxim,
202

parcl ag fi auzit pe cineva scr0gnind cu unghiile pe sticl6. rDe buni seam[, eram excesiv de criticl qi nu puteam in{elege cum putea vorbi cineva at6t de afectat. .' Fiind o ciutdtoare a adevdrului, gtiam cd problema nu 'avea legdturl cu femeia, ci cu mine, mai exact cu lipsa mea -f,le compasiune. De aceea, am rostit in sinea mea o rugdciune mi-am exprimat intenfia de a o percepe pe femeie intr-o ini diferitE. Aproape instantaneu (cel pu{in aqa mi s-a mie), o altd femeie din cameri i-a spus primeia: ' -Am auzitcd" i-au dat drumul tatllui t[u din inchisoare. adevirat? I-am ascultat apoi povestea. Am aflat astfel c6 femeia fost finutd captivd de tatll ei pe aproape intreaga duratd a lSriei sale in pivni{a casei. intr-un t drziu afost salvati, iar I ei a intrat la pugclrie pe o perioad[ foarte lungE. Auzind de mult a suferit, am infeles de ce vorbea atAt de afectat. qi simplu nu a avut niciodatd un model de adult s[n6tos perioada in care a crescut. Nici micar nu qtia s6 vorbeasci maniera naturalS in care procedeazI oamenii gi fEcea tot ce stitea in puteri pentru a manifesta ceea ce considera ea a fi
personalitate normal6. Dintr-odat5, maniera afectati in care , care cu numai cinci minute inainte trezise in mine

fudecati at6t de acid6, mi-a trezit acum o admiratie qi o iune flri egal. Nu femeia s-a schimbat in acele cinci ute, cl ci eu. Atunci cOnd cdnd m-am rugat, am cerut ajutorul inii. Iluminatorul a intrat in lumea intunericului gi m-a de sinele meu critic, de umbra mea, oferindu-mi o
ie care a inlocuit gdndurile mele de iritare cu gdnduri

La urma urmelor, c6nd am dobdndit eu tendin{a de a-i at6t de dur pe oameni? Cu siguranli nu m-am nlscut
203

Marianne Williamson

Numai lumina poate alunga intunericul

cu ea, cel pu{in nu dintr-o perspective me1'afizicd. Noi nu nc naqtem in starea de p[cat originar sau de eroare, ci in cett mai pur[ gi mai fundamentall inocenld.

Personal, am o amintire foarte vie a nagterii melc. Nu am de unde sI gtiu desigur dac[ este real[ sau nu, dar o am de cdnd m[ gtiu. De pildl, imi amintesc perfect cil am vdzut lumina orbitoare a llmpii de deasupra mesei dc opera{ie, ceea ce mi face sI cred cE amintirea mea chiar ar putea fi real5. Ei bine, aceasti amintire imi confirm[ ci ant venit in aceastl lume cu o iubire infiniti pe care doream sit o diruiesc mai departe, iubire pe care de atunci nu am miti simfit-o niciodatd la aceeagi intensitate. Din p[cate, evenimentul s-a petrecut in anul 1952, cind medicii inci mai credeau cI trebuie s6 ii p6lmuiascil pe nou niscufi pentru a-i face s[ respire. De aceea, exact itt momentul in care am simfit acea iubire infinitl fafl de toatc fiinlele vii, am fost p6lmuit6. Medicul, pe care il iubeanr deja, ml lovise. imi amintesc incl perfect cdt de r[nit6, dc traumatizatil gi de qocati m-am simlit. De ce a frcut accl lucru? Pur gi simplu nu-mi venea sI cred ci tocmai s-tt int6mplat ce s-a intdmplat. Apoi, in mintea mea s-a lEctti tlcere, iar eu am intrat intr-o altl stare de conqtiin{i. Aceast[ amintire rlspunde la intrebarea dac6 ne na$tcrtl cu o umbrd sau nu. Rlspunsul este in mod evident negativ; noi ne naqtem intr-o stare de iubire perfecti. Din pdcatc, cineva din exterior ne trimite in regatul umbrei, de multe ori cu cele mai bune intenfii, aga ci sarcina care ne rim6ne tlr indeplinit este s[ iegim din aceasti lume a intunericului gi sll ne intoarcem la lumin6. incepAnd din acel moment al nagterii mele, in care arll fost separatd in mod traumatic de iubirea fa[[ de intreagrt
204

umanitate, am fost incontinuu tentatd, si pierd din vedere :iubirea. Pentru simplul motiv c6 mi-a fost negati iubirea, fie gi pentru un singur moment, am rlmas vegnic tentati s6 {e contest iubirea mea celorlalfi oameni. De aceea, menirea vielii mele (care este aceeaqi cu menirea viefii tuturor oamenilor) este de a-mi aduce aminte de iubirea dinlduntrul meu gi de prezen{a ei in to}i ceilaltri oameni. i .Degi femeia din casa prietenei mele era o fiin[I absolut admirabil[, primul meu g6nd a fost si o judec. Din fericire, ihm cerut atunci ajutorul luminii, iar aceasta mi l-a acordat. De dndati ce m-am deschis in fala luminii ei interioare, mi-am reg[sit propria lumin[, iar umbra a displrut. t

ACOLO UNDE NU EXISTA TUBIRE, NU POATE EXISTA DECAT TEAMA
Orice gdnd care nu emani iubire reprezintE o invitalie

tru umbr6. in mod regretabil, societatea ne invafd de mitul neutralit{ii. Ea ne spune cI nu trebuie sE iubim atAt timp cdt nu facem r6u altcuiva. in realitate, gdnd nu poate face decdt doui lucruri: s6 vindece sau rineascd. Puterea creatoare infiniti a gdndurilor noastre
teazd,faptul cd acestea vor avea efecte. Daci nu opt6m iubire, noi creim automat o stare de vid, iar prima ie care incearci sE umple acest vid este cea a fricii. Acest mecanism este valabil deopotrivl pentru gdndurile re referitoare la alte persoane qi pentru cele referitoare noi inqine. Daci ne focalizdm aten{ia asupra umbrei altor

, noi intrim automat in propria noastri umbr5, in
domnesc sinele nostru m6nios, cel care are tendinfa sI
20s

Mqrianne Williamson

Numai lumina poote alunga intunericul gi atunci c6nd ne angrenim intr-un comportament dependent sau distructiv fa[6 de noi ingine.

controleze pe toat6 lumea, cel care doregte si fle tot timpul cocoloqit, cel necinstit, cel manipulator qi aga mai departe. De indatd ce pltrundem in intunericul ruginii qi vinovdfiei. noi devenim orbi in fa{a luminii noastre interioare gi nu nc mai putem gdsi sinele real.

tn mod similar, daci uitim de adevirul esenlial al fiinfei noastre qi ne tratdm frrI iubire, neglijdnd lumina divin[ care sdl[gluiegte in noi, este foarte uqor s[ cldem in
capcana comportamentului distructiv. Ne angrenim astfel in acfiuni de autosabotare, care ii determinl inclusiv pe ceilalli oameni sI uite cine suntem cu adev6rat (la fel cum am uitat noi ?ngine). Ori de cAte ori ataclm pe altcineva sau ne atacdnr pe noi ingine, umbra ne tenteazd prin gAndurile sale asociatc cu distrugerea gi cu nebunia. Atunci cdnd se afl5 in starea sa neutr[, mintea umani'r comunici in permanen{I cu spiritul iubirii. Din pdcate, la fel ca iubirea, umbra are ambasadorii ei in mintea noastrir: gdndurile care ne fac si percepem realitatea intr-o manieril lipsit[ de iubire. ,,Mi-a spus cI mi va angaja qi nu a flcut-o, Ce ticllos!"; ,,Felul in care se comportd md dezgustd. Nu il pot suporta.o'; ,,Mdndnc[-[i toatd prdjitura. Nu conteazil ce a spus doctorul"; ,,Nu conteazd dacd pistrezi acegti bani pe care nu i-ai obfinut cinstit. Nimeni nu va afla vreodatir." Lumea in care tr[im este plin[ de g6nduri de team6, care nc amplifi c[ in permanenfd convingerile intunecate. in absenla ruglciunii sau a meditaliei (experien[e care permit implrtiqirea iubirii dintre Creator gi creaturu sa), noi suntem cu ugurinfl tentafi sE percepem fbrl iubirc. pdtrunzdnd astfel in zona umbrei noastre interioare. Aceastrr iqi aratd fafa urdt[ ori de cdte ori ne proiectdm proprirr vinov[fie asupra altcuiva, ori de cdte ori facem r6u cuiva, dar
206

$i de ce ne-ar surprinde acest lucru, c6nd primul lucru il facem diminea(a este sr ne abandondm in ghearere intunericului? Drm drumul la calcurator, ne citim ziarur sau ascultdm qtirile de Ia radio sau de la televizor. Mintea noastrl se umple astfel de gAnduri de team[ preluate din
pe care

toatd lumea. Acestea ne impregneazd. rapid subconqtientul, intr-un moment in care suntem foarte ugor de impresionat.
este foarte uSor sd reacfionlm cu teami, clci tot ceea ce vedem in jur este umbra colectivi! Nu este de mirare in aceste condilii ci ne simfim depresivi, nefericili qi cinici.

Ne

Lumea in care triim este dominatl de gdnduri de teamd, fiind vocea cea mai gildgioasi qi pe care o auzim prima. intunericul nu trebuie anarizat;tot ce trebuie s[ facem este si aprindem lumina! Altfer spus, dac[ dorim sE evitrm capcanele intunericului, noi trebuie si c6ut6m in permanen(d lumina. r 'Vocea iubirii este numitl in creqtinism 9i in iudaism: ;micufa voce goptiti" a lui Dumnezeu. Aceasta este vocea lluminatorului. Doar cinci minute de meditafie profundI dimineafa ne pot garunta cd gAndurile noastre vor fi aillduzite de ea de-a lungul intregii zile. cdt de mult s-ar schimba in bine aceasti lume dacl un num6r mai mare de oameni ar cultiva vibrafia sacri de-a lungul zilei! ile in care suntem angrenafi se dovedesc de multe ori ii nogtri, ocup6ndu-ne intreaga zi gi impiedicdndu-ne facem cdnd qi c6nd o pauzd,pentru a respira in atmosfera ic6 a planurilor spirituale. Aqa cum stlm uneori in fala ulatorului in timp ce un figier se descarcd lent, gtiind nu putem face nimic pentru a gr[bi aceasti activitate, la
aceasta
207

Marianne Williamson

Numai lumina poate alunga intunericul

fel, nu existe o modalitate rapidl de a ne l[sa imbr6{iqafi de iubire pentru a sc[pa astfel de ghearele fricii in condiliile in care nu ne angrendm in mod serios pe aceast[ cale. Starea de pace interioarl nu poate fi cultivat[ decdt prin incetinirea ritmului activititii noastre exterioare' Unul din principalele motive pentru care stilul modem de via!6 este at6t de tributar umbrei este acela c[ este foarte g5lIgios. Noi ne uitim prea mult la televizor, stdm prea mult in fata calculatorului qi primim prea multe stimulente din exterior' fapt care ne diminueaz[ lumina interioari, intrucdt aceasta nu poate fi g[sitd decdt in gdndirea reflexivd 9i contemplativi' Tlcerea este ca un mugchi ce poate fi antrenat 9i ne conferl capacitatea de a transforma mai ugor energiile dominate de sinele nostru din umbr[. O altl modalitate de a cultiva lumina consti in a intra in comuniune cu alte persoane intr-un spa(iu sacru. in grupurilc spirituale (religioase sau de altl naturl) se cultivd vibratia iubirii gi a devo{iunii, care d6 naqtere unui c6mp ce ridicl vibratia fieclrui membru al grupului in mod natural. Atunci c6nd te afli intr-o bisericS, intr-o sinagog5, la o qedin{d a unui grup ce practicl terapia in 12 pagi sau o alti formd dc meditalie, i[i este mult mai ugor sd i1i asculli inima. Sinelc din umbr[ pare foarte departe, nemaifiind activat de niciun impuls exterior. Tenta{ia sa nu dispare complet, dar este mult diminuatd atunci cflnd te uneqti cu alli ciutitori ai luminii. Atunci cAnd te alSturi altor oameni care fac afirma(ii de genul: ,,Doresc s6 imi ascult inima; doresc sd aflu carc este calea care conduce c[tre iubire; doresc sd qtiu care estc comportamentul corect din punct de vedere moral; doresc s5 aud vocea lui Dumnezeu", este mult mai ugor sl trlieqti tu insu{i in acest fel. Orice obicei nou este mult mai uqor dc
208

cultivat atunci cdnd te insofegti de oameni care fac acelagi lucru. Prin cultivarea obignuinfei practicii spirituale, tu te ancorezi practic in lumina adevlratei tale esenfe. Dac[ nu e$ti ancorat in aceasti lumini, nu trebuie si te surprindd dac[ spui sau faci lucruri pe care mai tdrziu le regre{i. Numlrul de ginduri intunecate care trec prin mintea unui om obignuit intr-o singuri zi este astronomic. Noi facem tot ce ne st[ in puteri pentru a fi mai buni, dar creierul nostru este in permanentd activ, iar tentafia de a emite g6nduri de teamd nu dispare niciodatl. Din fericire, tot in mintea noastri se ascunde gi Iluminatorul, care este autorizat de Dumnezeu sE ne ofere tot ajutorul de care avem nevoie, at6t timp cat i-l invocim. ' intr-o zi, discutam cu terapeutul meu qi i-am spus cd mI $impam intr-o stare foarte negativ[, in care m6 dispretuiam mine inslmi. ire - Cum pofi caracteriza aceastl stare? m-a intrebat el. Simt cE m[ detest pe mine ins[mi pentru cd sunt at6t de negativisti, i-am rispuns. I imi dideam seama de ironia r[spunsului meu, dar nu riil putea amuza.Terapeutul mi-a sugerat s[ incerc ceva nou: .;,. - Cultivl vibrafia recunoqtin{ei, mi-a spus el. Ori de ,cdte ori simli cd te scufunzi in aceastl stare de spirit negativE, toate lucrurile pentru care te simfi recunoscitoare.
Aga cum aveam sd descopir, aceasti tehnicd este extrem puternici. Chiar dacl petreceam ore intregi intr-o stare de

it negativI, era suficient sd cultiv pentru cdteva momente ia recunoqtinfei pentru ca umbra mea sd dispard la fel s-a topit Vrijitoarea cea Rea c6nd Dorothya a aruncat api peste ea. De fapt, chiar era vorba de acelaqi fenomen.
la o scenl din Vrdjitorul din Oz. (n. 209

tr)

Marianne Williamson

Numai lumina poate alunga intunericul

Umbra nu este ceva real. Ea doar pare astfel. De indati ce este expus lumipii, intunericul dispare. Adevlrata probleml cu care mi confruntam nu eru ptezenfa negativit[{ii, ci absenta pozitivitIlii! Era suficient s6 imi umplu mintea cu g6nduri de recunogtinfl pentru ca gdndurile mele critice la adresa mea s[ dispar5. in prezenla iubirii teama nu poate
exista.

urml sil[qluiegte in iubirea supreml a Creatorului, in

care

nu existi nicio urmi de intuneric, de teamd sau de suferin{6. Din punct de vedere psihologic, este nerealist s[ subestimim :puterea umbrei, dar din punct de vedere spiritual este imatur si subestimlm puterea lui Dumnezeu. Ruglciunea nu este

subestimim insd puterea umbrei' Simplele meditalii sporadice nu sunt suficiente. Noi trebuic s[ meditdm zilnic.Nu este suficient ca un dependent aflat in recuperare si participe ocazional la gedinlele organizate dc alli dependen(i ca qi el; el trebuie sd participe zilnic la astfel dc gedinfe. Nu este suficient si iert[m cdfiva oameni; trebuie sI ii iertlm pe to{i, cdci numai iubirea este autentic[. At6t timp cdt nu ne oferim iubirea tuturor oamenilor, este imposibil s[ ne-o oferim nou[ inqine. in sfhrqit, nu este suficient sil iubim numai atunci cind circumstantele exterioare ne sunt
favorabile, ci trebuie sI o facem mai ales atunci cdnd acestea ni se impotrivesc. Singura cale prin care putem sclpa de intunericul din viafa noastr6, dar gi de cel planetar, este iluminarea sacrl' Fiecare om poate contribui la amplificarea luminii pc planeta noastri prin iubirea sa' Cu tofii ne iubim copiii, dar acest lucru nu mai este suflcient la ora actual6. Noi trebuic si inv6[6m sI ii iubim inclusiv pe copiii altor oameni, pe cei defavorizati qi pe cei ai altor popoare. Este ugor sd ii iubeqti pe cei care sunt de acord cu tine qi care te ttateazd frumos. dar noi trebuie s[ inv6f[m sd ii iubim inclusiv pe cei care nu sunt de acord cu noi gi care nu ne trateazdcorect. Capacitatea de a iubi poate fi antrenatd, la fel ca musculatura. Un singur lucru poate triumfa asupra sinelui inferior (sau din umbrd), qi anume sinele nostru superior. Acesta din
210

Nu trebuie s[

doar o practic[ simbolic6, ci reprezinti o forld. in mod similar, meditalia nu este doar o practicd de relaxare, ci una care affnonizeazd, energiile Universului. Iertarea nu ne face doar sI ne sim{im mai bine, ci transformi literalmente inima noastr[. Orice putere care eman[ de la Dumnezeu ne poate
percepe lumina ca pe un dugman personal, dar nu percepe deloc umbra. Aceasta pur gi simplu nu "lumina pentru ea. .exist[

'

'elibera.

U-bra

i
I

APRoPo, UMBRA NU sTA NICIoDATA

Conqtiinfa este o energie dinamici qi creativi. Ea nu pste nici inert[, nici stagnantI, ci se dilat[ intotdeauna in ,.direclia in care se miqc[. Iubirea se acumuleazi intotdeauna 1pe fundamentul iubirii, aga cum teama se acumuleazd pe gfundamentul fricii. Umbra este impulsul care ne conduce inexorabil cdtre suferin(l qi durere. ril Cum este posibil ca acest lucru lipsit de via!5 gi iluzoriu acfioneze asupra noastrS? Rlspunsul este simplu: degi in sine nu este real6, puterea gindului care o cultivi . Teama este ca un explozibil, iar g6ndul este racheta ipare il duce la destina{ie. Mintea umani este creatl pentru fi un canal al divinului, qi singurul explozibil pe care ar ,trebui si il duc[ ea este cel al iubirii. Noi suntem inzestra{i

2il

Mqrianne Williamson

Numai lumina poate alunga intunericul
asa cA ne putem

insl cu un liber arbitru,

direc[iona gdndurilc

oricum dorim. Mintea conqtienti nu poate dec0t fie s[ igi dilate iubirea' fie sI igi proiecteze teama, iar cea subconqtientl nu face dec6t sI amplifice gdndurile min{ii conqtiente. Umbra nu este altceva decat mintea ta orientati impotriva intereselor tale. tnainte de a cddea, Lucifer a fost cel mai frumos inger din cer. inainte de a o lua razna, o celul[ canceroas[ estc o celul[ normal[. in mod similar' umbra este propria ta gdndire care se orienteazdintr-o direclie greqit[. Este ura de sine deghizatl sub forma iubirii de sine. Umbra este la fel de inteligentd ca gi tine, intruc6t se foloseqte de inteligenfa ta, orientdnd-o insd cltre obiectivele fricii. Ea are toatc atributele vie(ii, intrucdt se hrineqte din ins69i via{a ta' Dc aceea, la fel ca orice altd form[ de via15, dorinla ei este si sc autoprezerve. Ori de c6te ori iubirea este aproape, umbra devinc extrem de activ[, intruc6t doreqte s5 se fereasci de propria ei anihilare. Ea ptie perfect cd iubirea este singurul ei duqmarr real. Atunci c6nd simte apropierea iubirii sau a luminii' umbra fuge imediat, pentru a-qi salva via{a. Ea incearctr prin toate mijloacele s[ invalideze, s[ suprime qi sI conteste binele din tine, intrucit qtie c[ dac[ ifi vei aduce aminte dc lumina sinelui tlu real, ea va disp[rea' De aceea, se lupt[ din rSsputeri pentru viafa ei. De unde qi binecunoscuta fraz[: ,,Iubirea scoate la iveal[ tot felul de lucruri care nu au nimic de-a face cu ea"' Spre exemplu, in cazul in care cunoqti pe cineva cu carc sim[i c[ ai o leg[tur5 sacr[, tu eqti predispus s[ faci cevn stupid in prezenla sa. DacE ai qansa extraordinari de a-li implini visele, exist[ riscul sI te sabotezi singur' Aceastit este umbra: sora geamind a sinelui t5u real.
2t2

Atet timp cdt nu ne vom indeplrta in mod congtient de teamd, indreptdndu-ne c6tre iubire, energia dinamicd a fricii va continua sI ac{ioneze ca o fo(i distructivi care nu ia prizonieri. Ea ne poate conduce cltre cele mai variate incidente, de la cele minore, cum ar fi faptul cd spunem ceva stupid, dar fErI insemndtate, la cele majore, care pot avea consecin{e devastatoare pentru via(a noastrS. De aceea, .nu trebuie si ?i subestim[m niciodati puterea qi nu trebuie si ne indoim de capacitatea ei de a ne face r[u, cdci umbra ne ,conduce intotdeauna c5tre durere, mai lent sau mai rapid, ',dupd cum este cazul.

in

grupurile Alcoolicilor Anonimi se spune

cd

alcoolismul este o ,,boal6 progresiv6". Cu alte cuvinte, acest ,viciu nu stagneazd niciodat[, ci avanseazd citre distrugerea .total6. DacI ai o problem[ cu alcoolul astdzi, m6ine vei 'avea aceeagi problemd, doar cI mai gravd, dac[ nu faci :nimic ca si o vindeci. Scopul suprem al acestei boli este 'distrugerea gi moartea. O dependenfd de genul celei pentru ulcool nu se referl doar la blutura in sine, ci este strict .legatd de o energie intunecati care pune stlpdnire pe corpul gi pe sufletul omului. Motivul pentru carc atAtea milioane {de alcoolici s-au vindecat cu ajutorul programului AA este "cI acest program precizeazd de la bun inceput cI numai o uxperien[i spiritualI ii poate salva. Numai Dumnezeu este "tuficient de putemic pentru a invinge umbra, indiferent de iforma pe care o ia aceasta. CAnd Iisus a spus in Biblie cI ar trebui sI ne veselim, f$ntnrcdt a,,transcens'o lumea, el a folosit un cuvdnt fascinant. nu a spus c[ a ,ovindecat" lumea, ci cd a,,transcens" fo(ele rei intunecate prin inll(area in lumea congtiin(ei pure, in care le inferioare nu mai aveau nicio influenf[ asupra lui.
213

Marianne lVilliamson

Numai lumina poate alunga tntunericul

Aceasta este provocarea pe care ne-o lanseazi umbra: sA ne in6l{im atdt de mult cdtre lumina de deasupra noastr6, cltre o perspectivi elevati qi plin[ de iubire, incit umbra s[ nu ne

mai poati afecta.

UMBRA COLECTIVA
Este ugor

s[

recunoagtem umbra atunci c6nd aceasta

ia o form[ individuali, respectiv atunci cdnd o persoanl devine furioasS, dominanti, violent[, necinstiti qi aqa mai
departe. Este la fel de important sI recunoaqtem insd umbra

colectivd a unui grup de oameni. Grupurile mari, cum sunt nafiunile, sunt alcltuite din indivizi. De aceea, nu estc deloc surprinzdtor cE atributele personale ale membrilor sc reflect[ in comportamentul colectiv al grupului. Mai pu{in evident este faptul c[ energia generatd in cadrul unui grup sc amplifici, indiferent dac[ este orientati cltre iubire sau cdtrc teami. Energia a dou[ sau mai multe min(i care gdndesc la fel nu este egalS cu suma aritmetic[ a gdndurilor individualc. ci cregte exponenfial. Un exemplu in aceastl direc[ie este terorismul. o

ideologie patologicl se poate rispdndi ca un cancer.
afectdnd o intreagi popula{ie. DacI un numir suficient dc mare de oameni se inroleazd in r6ndurile sale distructivc.

forfa energiilor lor combinate poate zdruncina din temelii chiar qi o nafiune avansatd din punct de vedere tehnologic care dispune de o forf6 brutd foarte mare. Motivul este clr puterea unei amenin(dri teroriste nu are nimic de-a face cu rldlcinile sale ideologice, ci cu convingerea pasional[ a celor atragi de ideile sale. Terorigtii au convingere, qi tocmai
2t4

in aceasta consti puterea lor. puterea noastrl, a celorlalli, de a contracara intensitatea lor distructivr, const[ in adoptarea unei convingeri la fel de mari in iubire pe c6t de mare este convingerea lor in uri. Urdnd cu at6ta convingere, ei genereazd o uri din ce in ce mai mare. Daci noi am iubi cu o convingere cel pu{in la fel de mare ca a lor, noi am putea genera la rindul nostru o iubire din ce in ce mai mare. Se spune cd niciun om nu este perfect. Acelaqi lucru il putem spune gi despre grupurile de oameni. Umbra se ascunde de conqtiin{a individuald qi de cea colectiv d, pozdnd in lumin5, degi esen(a ei este intunericul. Ralph Waldo Emerson descrie perfect cum pozeazd in patriotism umbra nafionalismului: ,,Atunci c6nd o nafiune intreag[ ricnegte din tofi rrrunchii cuvdntul patriotism, sunt tentat s[ cercetez cu cea mai mare atenfie curifenia palmelor gi puritatea inimilor membrilor s6i." De multe ori, cu cdt un grup de oameni scandeazl cu mai mult entuziasm anumite principii, cu atdt mai abitir le incalcd el. Umbra este vicleand gi gtie si iqi ascundl urmele, fie folosindu-se de religie pentru a arde oameni pe rug, fie apel6nd la patriotism pentru a-qi acoperi tendin{ele imperialiste. Aga cum umbra colectivl ne poate trage in jos, lumina colectivi ne poate inll{a. Marea literaturl, basmele populare, filmele precum Avatar gi c6rfile precum cele din seria Harry Potter, ca s[ nu mai vorbesc de practicile spirituale qi religioase (autentice) de grup reprezintd exemple de raze colective de lumind.

in filmul Avatar este prezentat[ exemplar umbra ,colectivi a Americii contemporane. putem vedea in el ;combinafia per,iculoasI a capitalismului de tip prdditor cu terea militarismului american, neglijarea principiilor
2ts

Marianne Williamson

Numai lumina poate alunga intunericul

un simbol al lumii potenlialit[fii pure. Potenfialul realizdrii infinite devine manifest atunci cdnd aspiralia noastri activd c[tre lumin[ este mai mare dec6t teama noastri de intuneric' Aceastd lumin[ nu poate fi perceput[ cu ochii fizici' Realitatea ei face apel la un alt tip de vedere. Manifestirile muritoare sunt ,,reale'., dar numai iubirea nemuritoare este la ,,Real6'.. Dupd cum spunea Albert Einstein, cu referire lumea fizicd ,,Realitatea nu este dec6t o iluzie; ce-i drept.
una foarte persistentS."

citre umbrd. Atrac{ia luminii rimdne ins6 pentru totdeauna infinit mai puternici decdt am[girea umbrei.
pas inapoi

BUNELE INTENTII NU SUNT SUFICIENTE
Oamenii moderni au un respect de sine exagerat. in aroganla lor, ei cred ci pot ,,decide.. pur gi simplu ce igi doresc pentru ca dorinfa sI le fie indeplinitl. in aceste condilii, este curios cum nu reu$esc si pun6 capit ciclului nesfdrgit al suferinfei gi s[ instaureze o pace durabili pe ' PImdnt. Daci geniul uman este at6t de mare cum se pretinde, de ce continu[ umbra s[ puni stlpdnire pe el? r Unul din motivele pentru care lumea modeml continui ; sE rlmdni la latitudinea umbrei este acela cI nu recunoagte r rid[cinile metafizice ale acesteia. R6ul este o energie, la fbl ca gi iubirea. El se nagte din team6, iar teama se nagte din r,,lipsa iubirii. incercarea de a eradica intunericul exclusiv lprin mijloace materiale echivaleazi cu lupta impotriva lui ;,la nivelul efectelor, nu al cauzei. Po[i sI tai un neg, dar el va ,cregte la loc, pdnl cdnd ii vei arde r6ddcina. Iar rldicinile rlului nu sunt materiale. :, Existi o diferen{I intre energia nemateriald mentall qi isea pur spirituali. Mulfi oameni din lumea modernI au o upirere exagerat de buni despre puterea ,,inten{iei,.. in Cursul rde miracole se spune insd negru pe alb cd bunele intenfii ihu sunt suficiente. Spre exemplu, simpla intenlie de a nu i bea nu este suficient[ pentru ca un alcoolic si se lase de biut. Simpla intenlie de a fi un so( mai bun nu conduce tomat Ia schimbarea comportamentului. Bunele inten{ii
219

DacI nu ne identificlm dec0t cu lumea

muritoare.

teama noastrl pare intr-adevdr justificatd. DacI ne extindem insl percep(ia dincolo de aceastl lume, noi putem vedea lucrurile intr-o lumini nou6, superioarl qi dit[toare de speran{[. Realizim astfel ci iubirea este programati sI inving[ intotdeauna. Aceasta este natura realitSlii. Chiar dac[ suntem condamna{i s[ c[dem in mrejele umbrei, fiind silifi s[ coboram in lumea subterana psihica a ranilor noastrc nevindecate, nou[ ne este gatantatd mflntuirea. Iluminatorul este o prezen[d etem[. El este activ nu doar in psihicul individual, ci qi in cel colectiv- Dac[ un individ se smereqte qi solicitl iertare 9i c[liuzire , graliacoboar[ asupra lui. AcelaEi lucru este valabil qi pentru un grup. Cdnd cancelarul german Gerhard Schroeder qi-a cerut scuze poporului polonez' pentru asasinarea a peste 500.000 de polonezi in timptrl celui de-al Doilea R[zboi Mondial gi cdnd papa loan Paul al Il-lea qi-a cerut scuze pentru Inchizilie, aceste ,,purific6ri ale memoriei", dupl cum au fost numite ele de cdtre paptr. au invocat cobordrea luminii celeste, care a alungat astfel tr mare parte din umbr6. La fel ca indivizii, grupurile merg pe calea destinului lor. De multe ori noi facem doi paqi inainte c[tre iubire qi un
218

Marianne Williamson

Numai lumina poate alunga intunericul

pot fi cu ulurinte cople$ite de puterea umbrei' Singura carc poate risipi tenebrele acesteia este iubirea' Iubirea este tofuna cu Dumnezeu, iar Dumnezeu este iubire. Singura putere suficient de mare pentru a alunga umbra este cea a iubirii, respectiv a lui Dumnezeu' indiferent dac[ acesta este invocat efectiv sau dac6 0mul sc abandoneaza in fa(a energiei iubirii, chiar fbr6 a-l recunoagtc in ea pe Dumnezeu. Dorinta de a hr6ni copiiiinfometa{i din

prilelumiiatreiaesteunadincelemaisimplemodalitali de a elimina ameninlarea terorismului' Omul inlelept igi
abandoneaz[ defectele in fafa lui Dumnezeu, l[sdndu-l pe el si le vindece qi rugdndu-l s[ il scape de ele' Fird invocarea puterii superioare a iubirii este imposibil s[ sc6p6m de
team6.

Umbra nu acfioneaz[ in principal asupra minlii congtiente, ci asupra celei subconqtiente' Aproape nimeni nu decide in mod constient sd facl prostii, sd i$i jigneascil so{ia sau s[ se imbete la nunta fiicei sale, flcaridu-se dc r0s. ,,Diavolul m-a pus sI fac acest lucruo'nu este o scuztr suficient de bun6. Nimic nu il amuzi mai mult pe diavol decOt bunele inten(ii. Nu acelaqi lucru il putem spune instr despre rug6ciune, ciin{[, iertare qi iubire' Diavolul nu arc
nicio putere in fata acestor energii. religia estc dungem astfel la chestiunea retigiei' Dac[ un canal pentru iubirea divin[, cum se face c[ rSul continuti si facd ravagii in lume, 9i chiar in randul bisericii? Cum sc face c[ preofii celei mai mari religii de pe glob ascund itt randurile lor ata{ia pedofili? Realitatea este c6 nimic nu ii face mai mu,lt6 placere umbrei sau contrap[(ii negative a lui Dumnezeu dec6t s6 igi fac[ de cap in instituliile religioasc. Principalul ei instrument este confuzia pe care o instaureazil
220

in mintea omului, iar aceastl confuzie devine maximS atunci cdnd doctrina sau dogma bazatdpe iubire reprezintdo simpld acoperire pentru lipsa iubirii. Atunci cdnd un om religios ur[qte ceva sau pe cineva, el se indeplrtead" de Dumnezeu. Invers, atunci cind un ateu iubegte, Dumnezeu este aldturi de el. Dupi cum se spune in Cursul de miracole, nimeni nu il poate amigi pe Dumnezeu, blt6ndu-9i joc de el. Pe de altd parte, nu trebuie sd aruncim copilul odati cu apa din baie. Riddcina latin[ a cuv6ntului ,,religie" este re li gio, care inseamn6,,a reuni". Adevirata religie ne reuneqte cu adev[rul fiin{ei noastre, cu iubirea carereprezinti esenfa noastrd gi cu compasiunea capabili de vindecare, indiferent daci se petrece in cadrul unei institufii organizate sau al unei spiritualitlti mai universale. Singura modalitate de a invinge umbra const[ in a deveni una cu sinele nostru real, gi orice cale care ne conduce la aceastS experien[[ este una religioasl. Unii oameni trdiesc aceasti experien([ la bisericl, la sinagog[, la moschee sau la altar; allii atunci c6nd practici o tehnicl spiritual6 saupsihoterapeutic6. Unii o triiesc atunci c6nd se afl6 in natur6, iar allii atunci cdnd igi iau pentru prima .datd in brafe copilul nou-nlscut. Nu conteazd, at6it de mult cadrul exterior in care trdim aceastd experienSA, cdt ceea ce :se int6mpl6 in interiorul nostru in timpul ei. Atunci cAnd ne reglsim esen{a fiin(ei, fie qi numai pentru un singur moment, ceva se schimb[ ?n noi. Experienfa ne arat6 ce putem deveni, ridicdnd pentru o clipl vilul ce ascunde realitatea iubirii, rdar gi puterea noastrd real6. Puterea de a alunga umbra din :viafa noastrd nu apare decdt prin punerea la unison cu natura
noastrd esen{ial6.
221

Mariqnne l(illiqmson

Numai lumina poate alunga intunericul

DupI cum se spune in Cursul de miracole" ,,Miracolele apar in mod natural ca expresii ale iubirii'" Ori de c0te ori inima noastr[ se deschide, intunericul este inlocuit de lumin6. PinI atunci, umbra va continua s6 ne dea tdrcoale, profit6nd de fiecare moment de team6. Pe seama ei pot fi puse remediile neholistice, religiile care nu au la bazd doctrina iubirii, terapiile care nu includ o putere superioard gi rela(iile care nu sebazeazdpe dimensiunea sacr6' Umbra se insinueazd cu uqurinfl in sufletele oamenilor care nu fin cont de iubire, atrlgdndu-i din ce in ce mai mult pe calea intunericului qi impiedicandu-i s6 iqi indeplineascS visele.

Confesiunea catolic[ se doregte o experienf[ a clin{ei. Ideea care stllabaza ei este mirturisirea picatelor de c[tre peniten{i qi rugarea lui Dumnezeu si ii ierte. in religia ebraic6, cea mai sffint6 zi a anului este Yom Kippur, Ziua Cdini;ei. in aceast[ zi, evreii iqi recunosc toate picatele comise de-a lungul anului care s-a scurs gi il roagd pe Dumnezeu si ii ierte qi sI ?i inscrie pentru un nou an in Cartea Vielii. tn cadrul Alcoolicilor Anonimi, dependenJii sunt sfttuili s[ iqi

facl cu curaj inventarul moral, s[ igi recunoasc[ defectele de caracter gi sI il roage pe Dumnezeu s[ ii elibereze de
ele. Toate acestea reprezintAexemple ale procesului spiritual

ASUMARE $I CAINTA
Oricdt de bine am intelege umbra, ceea ce conteazd este sd ne eliberdm de ea. in acest scop, noi trebuie ins[ mai intdi de toate sd ne-o asum6m. Religia creqtind qi cea evreiascd oferd ca solu{ie pentru problema umbrei clin{a' Daci ne recunoagtem plcatele 9i i le mirturisim lui Dumnezeu, clindu-ne sincer pentru ele, noi suntem eliberafi de consecin(ele lor spirituale. (Cuvdntul ,,pdcat" derivd dintr-un termen folosit in afta tragerii cu arcul 9i inseamna ratarea {intei; semnifica{ia spiritual[ a cuvdntului este ,,eroare")' Buddha a descris perfect legea karma-ei, care in esen{tI este totuna cu legea cauzei qi efectului: acfiune, reacfie. ac{iune, reactie. Potrivit principiului cdin[ei, karma negativtr poate fi arsS intr-un moment de gratie. Metaforic vorbind' clinfa sau remu$carea este un buton cosmic al resetirii, prin care gdndurile intunecate sunt qterse qi inlocuite cu gdnduri
perfecte de iubire.
222

prin care umbra adusl in lumini poate fi transmutati prin puterea clin(ei. Cdinfa existl pentru cI este necesarI. Nu existd om care s[ nu aib[ r[ni interioare qi care s5 nu cadd cind gi cflnd pradd laturii sale intunecate. Din fericire, noi avem diferite instrumente care ne stau la dispozitie qi care ne pot ajuta s[ ne ridicim de jos atunci cdnd cldem gi si mergem mai departe. fn acest scop, trebuie si ne reconstruim insi aripile. Trebuie sE ne propunem in mod conqtient sI aducem umbra care ne macini in lumina iubirii gi s[ ne abandon5m in fala lui Dumnezeu. Si ludm un exemplu: sd spunem c[ am ajuns la concluzia cd la baza unei situalii dificile din via(a noastr[
a stat o gregeali personal[ sau un defect de caracter. Poate ci am fost prea dominanli intr-o relafie qi am creat astfel o stare conflictualI cu un prieten sau cu un membru al familiei noastre. C6in[a ne cere sI ne recunoa$tern defectul de caracter (in cazul de fa{6 tendin{a de a-i domina gi de a-i controla pe cei din jur) gi s[ il rugim pe Dumnezeu s[ ne elibereze de el.
223

Marianne Williamson

Numai lumina poate alunga intunericul

Aqa cum spuneam mai devreme' nu este suficient sd spunem: ,.Bine, de acum inainte nu voi mai incerca sd contiolez pe nimeni." Chiar daci aceastd decizie este corecti qi ne putem [ine de ea mult timp, atunci cdnd o trlsitur6 de face parte integranta din {es6tura noastra l[untric[, "uru"t", si ea nu poate fi extirpati cu una cu dou6. Nu este suficient lu6m decizia de a fi diferili, c[ci umbra este mai puternici dec6t puterea noastr6 de decizie. DacI dispunem de o trdsltur6 de caracter negativd (cum ar fi faptul cd suntem cinici, gelogi sau cd ne enerv[m uqor), adevdrata vindecare presupune neap[rat o clint[ sincer6, respectiv asumarea responsabilitAfi pentru rlul pe care l-am comis p6nd in prizentqi rugarea lui Dumnezeu sI ne vindece inima' Este foarte important s[ ne privim cu onestitate gflndurile gi acfiunile, mai ales dac[ acestea s-au dovedit gregite. in acest fel, noi incerclm si ne vindeclm nu numai I-L.u personalS, ci 9i pe cea colectiv[' in ultimd instan{6' vindecarea acestei lumi nu va fi posibili decdt atunci c6nd un num6r suficient de mare de oameni vor incerca si se vindece singuri, nu s5 ii schimbe 9i sI ii transforme pe ceilalli. De vreme ce toate min[ile sunt interconectate' capacitatea de a ne autocorecta are o influen{i corectoare urtrp.u intregului Univers. De fapt, aceasta este singura manierl de a transforma Universul' Aceast6 coreclie poate surveni in urma unui impuls al conqtiinfei. Mushlrile de congtiin{E pe care le sim{im nu sunt sinonime cu ruqinea obiqnuita. Ele reprezinta un disconfort s[n6tos qi provin de la 1umin6, nu de la umbr[' La urma urmelor, numai un sociopat nu poate sim{i niciun fel de remuqcare. Mustrarile de conqtiinla fac parte integranttr din umanitatea noastr6. Ele reprezint[ indicii c6 partea
superioarl a fiin1ei noastre gtie cd am greqit'
224

Procesul cdinfei este un act de curaj, de onestitate qi de compasiune: ,,tmi dau seama cI mi simt r6nit. Sunt dornic

s[ imi privesc problema in fa{a gi sd m[ transform." Este foarte ugor sI dai vina pe allii pentru problemele tale, dar adev[ratul clutitor se intreab6 intotdeauna: ,,Unde am greqit
eu? Care a fost rolul meuinacest dezastru?" DacI nu ne privim in fafd propriile defecte de caracter gi momentele in care suntem necinsti{i, duri, incapabili de iertare, Iacomi, lipsi{i de respect, dominan(i gi aga mai departe, noi nu putem schimba aceste defecte personale. DacI nu facem altceva dec6t si incerclm sd ne reprimdm umbra, neasumdndu-ne-o, aceasta va continua sI existe ca o parte neintegratl a fiin(ei noastre. Noi nu putem avea nicio putere asupra p64ilor neexplorate din fiin1a noastrl. De aceea, acestea vor actiona ca nigte terorigti emofionali din interiorul psihicului nostru, care ne pot ataca in orice moment. in astfel de momente, nu le vom mai putea ignora. Aceasta este maniera genial[ a naturii de a ne fo(a sI ne focalizlm atentia asupra unui aspect personal, c[ci nimic nu atrage mai mult aten(ia dec6t dezastrul personal gi conqtiin{a faptului c[ noi am fost cei care l-am provocat. Umbra aclioneazd ca o serie de mine de teren asupra personalit[1ii noastre. Cdnd credem cE ne-am pus in ordine intreaga via{[ (prioritSlile, afacerea, situa{ia financiar[ etc.), se intdmpld ceva care de totul peste cap. Aproape c5 nu ne vine sd credem. $i culmea este ci singurii vinova(i pentru ce s-a int6mplat suntem noi. Abia atunci ne dim seama ci atdt timp cdt nu ne vom rezolva problema legatd de latura noastr6 intunecatd, astfel de situalii vor continua sd se repete in via[a noastr6. Am intrebat odati o client6:
225

Marianne Williamson

Numai lumina poate alunga intunericul

Egti implicati intr-o rela{ie la ora actual[? ea' Aq - il detest pe partenerul meu, mi-a rispuns prefera de o mie de bri s5 nu fiu implicatl in nicio relafie' Aceast[ situalie este uqor de inteles. Mulli oameni i;i spun: ,,Nu imi doresc sI m[ implic intr-o relatie (sau intr-o afacere etc.) p6nd cind nu imi voi vindeca partea r[nit6 din

-

altceva decdt maniera in care corpul fizic ne spune: ,,Priveqte aceast[ parte a mea. ingrijegte-o gi vindec-o." Durerea psihici joac[ acelagi rol. De aceea, ori de c6te ori o sim{im,

fiin(a mea care mI saboteazd." Este nevoie de mult curaj sI ne privim cu onestitate in fa(5, dar nu ne vom putea bucura niciodat[ de o libertate 9i de o pace reall pAnd c6nd nu o vom face. Calea care duce c[tre fericire nu este uqoarS sau rapid6. Iluminarea ne asigura aceasta stare, dar nu imediat. Mai int6i de toate noi trebuie sd ne confruntim cu triste{ea care p[zeqte poarta cdtre aceasta' Dac[ nu ne vom face timp pentru a reflecta la disfuncliile gi la umbrele noastre, acestea nu vor disp[rea de la sine' Pentru ca vindecarea sd se produc[ este nevoie de un proces de detoxificare, iar acesta poate scoate la lumin[ emotii foarte dificile. cind anumite amintiri ies din ascunzigul lor aflat in mintea subconqtienti, noi rlmdnem de multe ori ingrozili cd ne-am putut comporta cdndva astfel. Din fericire, Iluminatorul ne poate veni in ajutor, dacl il invoc5m' Daci dorim acest lucru, noi ne putem abandona in fa[a puterii lui Dumnezeu, invocdndu-i ajutorul vindecdtor. Dumnezeu nu ne poate elibera de o povarl at6t timp cdt nu ii cerem acest lucru, clci in caz contrar ne-ar incdlca liberul arbitru' Dacd ii mlrturisim insi greqelile noastre gi ne clim pentru ele,
Dumnezeu ne poate transforma. Aceast[ munc[ cu sinele poate

fi extrem de dureroas5. dar este absolut vitale gi inevitabili. Durerea emolionall este la fel de importanti ca qi cea frzicd. Daci ne-am rupe un picior qi nu ne-ar durea, cum am putea ;ti noi c6 acesta trebuie ingrijit pentru a se vindeca? Durerea fizic[ nu estc
226

noi trebuie sd ne intrebim: ,,Ce doregte sd imi spuni aceastd situa{ie? Ce parte din fiin[a mea se afl[ in suferinf6? Ce pot face pentru a o vindeca?" Dacd ne ducem la doctor cu o gleznd sucit[, acesta nu ne spune: ,,Bine, s[ ne uit[m pulin la cot." El se ocup[ exclusiv de glezna inflamati. La fel procedeazi gi Dumnezeu. Pe de alti parte, medicul (fie el uman sau divin) nu se afl6 aici pentru a ne judeca, ci pentru a ne vindeca. De multe ori, noi ne temem s[ ne privim umbra in fa16, pentru a evita astfel ruginea sau stdnjeneala care insofesc de reguli recunoagterea unei gregeli. Ni se pare c[ daci ne vom privi prea direct, vom fi expuqi in toatl goliciunea noastr[. Nu dorim si ne privim in fa[d umbra, intrucdt ne temem de ceea ce am putea gdsi aici. in realitate, singurul lucru de care ar trebui sI ne temem este ignorare'a umbrei, intrucdt exact acest lucru o alimenteazl pe aceasta. La inceput ne spunem: ,,Nu doresc sI imi privesc in fa16 umbra intrucdt mI tem cI o si ajung s[ mi urlsc pe mine insumi", dar in final ajungem la concluzia cd ,,Trebuie sI fac acest lucru, cdci in caz contrar nu imi voi putea abandona umbra la picioarele lui Dumnezeu." Atunci cdnd facem acest lucru se inttmpl[ ceva minunat. Odati, am privit in fa{I un aspect al fiin1ei mele pe care l-am evitat foarte mult timp, tntrucdt mi se pdrea prea dureros. Cdnd am ftcut-o, am trdit o surpriz[ neagteptat[. in loc si simt ci mI detest singur6, am fost inundat[ de un val de compasiune, intrucdt am in{eles cdt[ durere aq mai fi experimentat dacl ag fi continuat s[ imi ignor acel aspect.
227

Marianne Williamson

Numai lumina poate alunga intunericul

Cu tofii puftem pe suflet cicatrice, dar acestea le apar de celor din jut .u niqte defecte de caracter' Dacd un copil spunem ne trei ani pldnge qi 4ip6, il privim cu simpatie 9i c[ micu(ul este obosit. in schimb, daci un adult de 40 de ani facc acelaqi lucru, nimeni nu il prive$te cu simpatie' indiferent de trauma pe care a suferit-o'

noi nici mlcar nu am realizat ce fbceam, intrucdt ne aflam sub efectul umbrei. Aceasta ne-a atras in intunericul ei qi noi am uitat de lumin6. De aceea, am avut de suferit. Umbra ne face si ac{ion5m stupid, dup[ care ne
pedepseqte cu duritate pentru prostia noastrS. Spre deosebire

Defecteledecaracternuaunimicde.afacecurSutatea personal[, ci cu rdnile sufleteqti. Indiferent cine ne-a provocat aceste rini, ele ne aparfin nou6, la fel ca 9i responsabilitatea ne de a le trata. Singura persoani care ne poate ajuta sl conteaz[ nu eliber6m suntem noi inqine' in ultiml instantS, este cI cum am preluat aceste defecte de caracter' [mportant piept pe ni le-am insugit. Nimeni nu poate trli cu o pancarti

dificili'" care spune: ,,Nu este vina mea. Plrinlii meu au fost Singura cale de iegire consti in a ne asuma responsabilitatea pentru aceste defecte. Defectele de caracter suntcele care ne fac s[ ne sabotlm jur' De aceea' noi singuri, sd ne rlnim pe noi 9i pe cei din si le privim in fa[[. Atit timp c0t nu ne vom asuma

trebuie noi responsabilitatea deplin[ pentru experien{ele noastre' nu le vom putea schimba. Dacd le vom privi ins6 in fa![' vom putea incepe procesul de vindecare' Ochii noqtri se am vor deschide gi noi vom putea spune: ,,Da, acum v[d cI pentru qi cdiesc mi ftcut cutare lucru. Recunosc acest lucru posibil greqeala mea. imi propun si o corectez at'6t cdt este mai persoani o ,'a inat.pt lucruiite. Sper s[ devin astfel

li

bun6."

Atunci c0nd am ac{ionat in mod greqit, noi nu ne-am trezit diminea(a qi ne-am spus: ,,Ast6zi mL voi comporta grup' ca un ticilos." Atunci c6nd ne-am dus la o 9edin15 de pe nu ne-am propus s[ spunem acele lucruri care i-au fEcut oameni sa se simtalign4i qi s[ ne respingd' in acele momente
228

de ea, Dumnezeu nu este nemilos. Iadul nu este altceva decAt lumea pe care o qeeazl umbra chiar aici, pe P6m6nt, iar singura fo(5 care ne poate scoate din el este cea a iubirii. Prin c6infa noastr6, noi suntem eliberati de tiparele comportamentale disfunclionale, qi implicit de lungul qir de suferin(e la care conduc ele. Acesta este miracolul transform[rii personale. Atunci c6nd ne abandonim deciziile gregite din trecut la picioarele lui Dumnezeu, noi putem spune (ca sI citez din nou Cursul de miracole).' ,,Nu m[ voi simfi vinovat, cici Sffintul Duh va anihila consecin[ele deciziei mele gregite dacl il voi l6sa sI facl acest lucru.", Atunci cdnd ne c[im cu onestitate gi cu inima smerit[, noi suntem eliberafi de haosul karma-ic Ai de dramele provocate de umbra noastr[. Dacd ne asumim (prin recunoagtere) latura noastri intunecat[, noi ne putem continua c[ldtoria cdtre luminl. in schimb, nu ne vom vindeca niciodatl dac5 ne vom vopsi problemele in roz, pretinzdnd ciacesteanu existi sau acuzAnd alte persoane pentru ele. Singura cale de vindecare constl in recunoaqterea qi asumarea acestor probleme generate de umbra din mintea noastr6. Aceasta este responsabilitatea noastrl. DacI ne-o vom asuma, ii vom putea deschide uga lui Dumnezeu, care va alunga umbra prin lumina sa. El este singurul care poate face acest lucru.

229

Mariqnne Williamson

Numai lumina poate alunga intunericul

IARrA-TE PE TINE iNSUTt. IARTA.I $I PE CEILALTI
Poate cd cineva te-a rdnit acum l5 ani, dar incd nu eqti dispus sd il ie(i. Dacd eqti cinstit cu tine insu{i, vei recunoaqte

tratmatizat atunci cdnd este separat de mama sa. Aceast6 trauml ne induce o stare de teami, fapt care ne face sI ne opunem oriclrei persoane sau situalii care pare sd ne ia ceva de care avem nevoie, chiar daci nu este cazul. in astfel de cazuri, umbra noastr6 se manifesti sub forma paranoiei sau
a dependenfei.

c5

in aceqti 15 ani ai greqit la rdndul tlu fatS de altcineva, f6ri sd i1i ceri iertare. Noi ne pricepem de minune sd ar[tim
cu degetul ce ne-au frcut alfi oameni, dar nu ne grdbim la fel de tare s[ analizlm cu ce le-am greqit noi altora' Umbra nu are nicio problemi in a se focaliza asupra

in al doilea rdnd, dac[ pornim de la premisa ci
suntem separali de restul lumii, noi ne sim{im separafi de experien{a iubirii gi a unitilii, care reprezinti dreptul nostru prin nagtere. in loc s[ ne sim{im fericili in compania altor oameni, noi ne sim[im singuri gi triqti. in astfel de cazuri,

intunericului, cu condi(ia s6 fie vorba de intunericul altor oameni! ,,Cutare are un comportament deviant; cutare este ciudat, sau pervers, dar eu - ce treabl am eu cu umbra?" Daunele cele mai mari sunt produse de oamenii care cred cE sunt perfect echilibrali, nu de cei suficient de smerili pentru a-qi da seama cI au probleme. Cei care iqi privesc in ochi umbra sunt conqtien[i cI aceasta nu reprezinti o simpld greqeald minor6, ci o fo([ cosmici ce se opune fo(ei binelui qi care se foloseqte de orice oportunitate pentru aface ravagii in inima omului. Iar cele mai bune oportunitili in aceastd direcfie i le oferd convingerea cI noi nu avem probleme, ci
numai ceilalli oameni.

umbra noastrl se manifesti sub forma atagamentelor excesive sau a respingerii, a complexelor de superioritate
sau de inferioritate, a comportamentului manipulator, a celui

Proieclia vinovi{iei asupra celorlalli oameni este endemicl pe Pimint. inci de cdnd ne naqtem, noi suntem inv[{a}i s[ adoptdm convingeri care ne intiresc simful
separlrii: ,,Eu sunt una cu corpul meu. Tu eqti una cu corpul tdu, iar Dumnezeu este separat de noi amAndoi." Majoritatea percepliilor greqite derivl din acest simt al separ[rii' Mai intdi de toate, dacl am fl separali de Dumnezeu, ar insemna c[ suntem separafi de insi;i sursa noastr[' Aceast[ idee ne traumatizeazd, la fel cum un bebeluq se simte
230

defensiv sau a personalitifii dominatoare (care controleaz6 totut). in s-f6rqit, aspectele separirii descrise mai sus conduc la un simf al separ[rii de propriul nostru sine, din care deriv[ toate celelalte forme ale umbrei. Dac[ pornim de la premisa c[ suntem separati de propriul nostru sine, care este iubire pur6, rezulti cI suntem separa[i de iubire. in astfel de cazuri, umbra noastri tinde si se manifeste ca ur[ sau respingere de sine, dar qi fa{a de alte persoane, respectiv prin consum de substan{e toxice qi prin violen{6. Toate manifest[rile umbrei igi au r[ddcina in gAndurile de separare. De aceea, solu{ia supremd la problema umbrei constl in vindecarea g6ndului gregit cI suntem separa{i de restul vie[ii, de Creatorul nostru, de ceilalli oameni 9i de celelalte lucruri create. Aceasti reconciliere a mintii qi spiritului ii permite sufletului si se intoarci la cunoaqterea sa divin[, iar aceasti lumind poate alunga orice umbr6.
231

Marianne l{illiamson

Numai lumina poate alunga tntunericul

in ce constd acest lumindcareapare atunci cdnd mintea in astfel de momente, noi in{elegem nu doar ci suntem una cu ceilalli oameni, dar gi faptul c[ tofi poarti in ei sdmdnfa divin6. Noi am fost crea(i cu tofii dupi chipul qi asem6narea lui Dumnezeu. De aceea, suntem perfec(i, la fel ca toate creaturile sale. Cu alte cuvinte, noi merit[m s[ ne acordlm noul ingine, dar qi celorlalli oameni, aceeagi compasiune pe care ne-o arati Dumnezeu. Atunci cdnd mintea noastr[ este vindecat[ de iluzia cd este definit[ de umbrI, compasiunea gi iertarea devin naturale. Nu conteazil atdt de mult forma pe care o ia umbra, cdt fapful cI aceasta s-a dezvoltat pentru un singur motiv: acela ci am uitat de iubire. in acel moment, noi am crezutci ne-am separat de aceasta. Poate c[ acest lucru s-a datorat faptului cI ne-am simfit abandonafi de mama noastr6, sau unei crize de furie a tatllui. Cert este c6 in acel prim moment traumatic noi am pierdut contactul congtient cu iubirea lui Dumnezeu. Din aceastd cauzd, am innebunit temporar. De aceea, ori de cdte ori trecem printr-o nou[ traum6, noi innebunim din nou. Singura cale prin care ne putem vindeca de acest mecanism este renagterea (reglsirea) spiritului nostru. Noi ne putem reconecta cu iubirea acum. Mintea noastrl poate fi vindecatd de nebunie ocum, iar noi ne putem ierta pe noi ingine qi ii putem ierta pe ceilalli oameni acum. Iertarea nu inseamnl si recunoqti intunericul qi si ii acorzi amnistie, ci si il recunoqti qi sd il transcenzi. Transcenderea intunericului nu se poate face prin negarea lui, ci numai pornind de la premisa ci el nu este real. Exist6 o negare negativl qi una pozitivi. Cea de-a doua se referl la negarea unei realit[fi care nu existi.
noastrd se reconciliazd cu adevirul?
232

Atunci cdnd te pl6ngi, c6nd te lauzi sau c6nd egti furios, cel care se manifestd prin tine nu este sinele t[u real. Acesta din urmi este un sine divin, plin de iubire gi imuabil. Chiar dac[ poate fi ascuns pentru o vreme sub vllul umbrei, el nu poate fi anihilat, cici a fost creat de Dumnezeu. De aceea, el existi in permanenli. Umbra este sinele nostru iluzoriu. De aceea, ea este masca unui impostor. Cu toate acestea, ea are efecte,,reale,. in lumea muritoare, care constau in autosabotare sau in respingerea altor persoane. in schimb, iertarea echivaleazd cu extinderea percep{iei de la lumea real6 la cea Reali (cu majuscul6), de la intunericul muritor la lumina nemuritoare. Cine percepe aceasti Realitate in el insugi gi in ceilalli oameni capdtd puterea de a o invoca. Atunci c6nd ne sim(im ierta{i qi cdnd ne afl[m in prezenfa compasiunii, noi ne vindec[m. DacI ne dorim cu adevdrat ca cineva si se schimbe, acest miracol este posibil, dar depinde de capacitatea noastri de a-i percepe perfec(iunea. Umbra nu dispare atunci c6nd este atacatd,dar se poate vindeca prin iertare. Noi nu suntem tentati s6 ne scoatem masca umbrei in prezen[a cuiva care ne invinovifegte, ci a celui care ne spune (in cuvinte sau prin atitudinea sa): ,,$tiu cI nu acesta este adevlratul t5u eu.,,Noi ne vindecdm in mod miraculos in prezen{a cuiva care crede in lumina noastrd chiar dacr noi ingine ne sim(im r[tiicili in intuneric. Dacd vom invl{a sd ii vedem la rdndul nostru pe ceilalf in lumina adev[ratei lor esen(e, indiferent dacl manifestd sau nu plenar aceasti lumind, noi putem slvArgi la rdndul nostru acest miracol. Iertarea este o ac(iune, dar derivd dintr-o atitudine. Este greu si ierfi pe cineva al clrui comportament te-a rinit, at6t
233

Marianne Williamson

Numai lumina poate alunga intunericul

timp c6t nu ai practicat ancorarea percepfiilor tale in efortul constant de a vedea dincolo de intunericul personalit6lii. Practica spirituald este secretul puterii noastre ca purt[tori ai luminii, clci nimeni nu poate rispdndi pacea in lume atit timp cdt nu o practic6 el insuqi' G0ndurile qi atitudinea trebuie cultivate cu perseverenf6 in aceasti lume ferm hotEriti s[ ne conving[ cd suntem ceea ce nu suntem gi cE nu suntem ceea ce suntem de fapt' G0ndurile pline de iubire sunt complet opuse g6ndurilor care prevaleazd in lumea modern6. De aceea, noi trebuie sd ne reamintim in permanenfd de lumin6. Aqa cum facem diminea]a un duq o sau o baie pentru a ne cur6{a de murdiria acumulati cu zi inainte, noi trebuie si ne practicdm dimineaga 9i tehnicile spirituale, pentru a curS{a de g6ndurile care ne-au murd[rit
ieri mintea qi inima. Lumea exterioarl continui sd ne inducd g6nduri de mai team6, de atac, de apirare, de mdnie, de judecati qi aqa departe, in locul celor de iubire. Ea incearcl in permanenfi nu este' sE ne convingi cI umbra este real6 qi ci lumina persoan6 este de ,,Cutare persoand este un tic[los' Cutare un vin6. Cutare persoan[ es te vinovatil'" Sau invers: ,, Eu sunt ticilos. Eru sunt de vin6. Eu sttntvinovat." tn ultim6 instan{l, proiectarea vinov5[iei asupra ta reprezinti o blasfemie la fel
de mare ca gi proiectarea ei asupra unei alte persoane'

,,NU VA OPUNETI

IUBIRII"

Dup[ ce Buddha a atins iluminarea sub arborele Bodhi gi a pavat calea cltre o via{6 tr[iti in compasiune, dupi ce Moise a impS(it marea in dou6 cu atingerea toiagului siu qi dup[ ce Iisus a inviat din mo(i qi s-a inilfat la cer, ai fi zis cd oamenii vor lua mai in serios aceste chestiuni, c[ ei vor aplica mai consistent mesajele marilor inv6{6tori, ci iqi vor deschide inimile, cI vor separa apele din inima lor gi c[ se
vor inll{a deasupra iluziei. Degi miliarde de suflete practicd ritualurile religioase, umanitatea nu pare sd faci marele salt revolu{ionar care i-ar putea schimba destinul. Ea continud sd se zbatl in ghearele umbrei, in pofida fiinfelor de lumind care s-au intrupat pe P6mdnt qi mesajelor de iubire pe care le-a primit de la ele de-a lungul istoriei. Marii maegtrii qi invltitori ilumina{i sunt fra(ii nogtri mai mari, care au avansat mai mult pe calea evoluliei spirituale gi care au actualizat lumina divinl ce rezidi in noi to1i. Orice religie reprezinti o poarti ce conduce la aceastd lumin[. Din picate, marea majoritate a oamenilor refuzd sI deschidl aceasti poart[. De ce? De ce nu imbr[(iqim noi mai serios lumina din noi, in pofida suferin(elor pe care ni le provoac[ umbra? in cartea mea, intoarcerea la iubire, exist[ un paragraf pare care sI fi atins o coard[ sensibil[ in foarte mulli cititori. Fraza care i-a sensibilizat cel mai mult din acest paragraf sunl astfel: ,,Cel mai mult ne inspdimdntd lumina noastrd, nu tntunericul din noi. " Cdnd citesc aceastl frazd, foarte mulli oameni reacfioneazd printr-un fel de ,,Evrika!'o Ei in{eleg cI adevlrata lor problemi (dac[ este s[ fie complet sinceri cu ei inqiqi) nu
235

Adevlrata iertare inseamnl s[ qtii c[ nimeni nu este cu adev6rat vinovat. tn ochii lui Dumnezeu suntem cu tolii
inocenfi. Singura realitate o are lumina din noi, nu aqa-zisul nostru intuneric.

234

Marianne Williamson este aceea c6 sunt controlati de umbr6,

Numai lumina poate alunga intunericul

cit cd evitS lumina. intr-adev[r, noi ne opunem sinelui nostru superior' At0t timp cat nu realizdmacest lucru, noi continudm sd aplicim tiparul evitarii frrdafi congtien[i de el. Singura modalitate de a sc6pa de umbrl consti in a o transcende, in a renunta la ea ca la o hainS care ne-a r6mas mic6 qi in a deveni uriagii spirituali care suntem menili sI fim. Oricdt de br:zar ar p6rea, umbra noastrl reprezinti pentru noi o zoni de confort. Atdt timp cdt suntem slabi, noi nu ne asum[m responsabilitatea de a fi puternici' At6t timp cdt rlmdnem in intuneric, nu suntem obligali sI aprindem lumina nouiha interioari. intr-un fel, am putea spune cI noi agteptim ca lumina sI coboare asuplo noastr6, dar ea
nu poate face acest lucru, tntrucdt nu poate emana decit din interiorul nostru.

addncurile fiintei noastre noi qtim perfect acest lucru. Tbama noastrd cea mai profundd nu este cd suntem inadecvali, ci cd suntem atotputernici. Specia umanl se afl6 pe pragul unui mare salt evolutiv, dar oamenii dau inapoi,

in

pretinzdnd

Care eSte altern ativa la renunfarea la droguri sau la alcool? Moartea? Care este alternativa la iertare? Amlrlciunea gi impietrirea inimii? Care este altemativa la
revelarea naturii noastre sacre? Distrugerea acestei planete? Care este altemativa la pacea mondiala? Aruncarea in aer a Pdmdntului?

ci

au de ales.

Desigur, umbra ar rispunde prin da la intrebdrile de mai sus, dup[ modelul clasic: ,,Mai bea un pahar, cI nu o sI morio', ,,Nu uita niciodati cdt de mult te-a durut ce [i-a fEcut", ,,P6m6ntul va fi in regul[, nu-(i face grlji"'Dar cel mai clasic rdspuns al ei in epoca in care tr[im r[mdne: ,,Ce, [ii cu terorigtii?"
236

Atunci c6nd r[spunzi negativ la intreblrile de mai sus se intAmpl[ ceva magic. ,,Nu, nu mai doresc si fiu slab. Nu mai doresc s[ m[ comport prostegte. Nu mai doresc s[ fiu cunoscut pentru defectele mele. Nu mai doresc sI imi risipesc inutil talentele. Nu mai doresc s[ tr[iesc o viatl lipsiti de semnificafie." Existi qi rdspunsuri formulate pozitiv la intrebdrile de mai sus: ,,Da, doresc si optez pentru iubire, qi voi opta astfel in fiecare zi de acum inainte. Da, mi d[ruiesc luminii gi optez pentru a o sluji. Nu numai c[ mi angajez sI imi manifest posibilitd[ile infinite gi poten{ialul superior, dar refuz orice altd alternativd." Ce-i drept, orice om are dreptul de a-gi alege viafa pe care doregte si o trdiasci . El poate opta pentru a fi cinic, morocdnos sau pasiv. Din plcate, oamenii nu mai aleg demult aceste alternative, ci sunt sclavii lor. Noi ne intrebdm: ,,Cine sunt eu co sd fiu genial, superb, talentat Si fabulos?" $i de ce nu ai fi? Tu eSti copilul lui Dumnezeu. Faptul cd te consideri insignifiant nu foloseSte nimdnui. Nu existd nimic sublim in o deveni Sters pentru ca ceilal|i oameni sd nu se simtd inferiori prin comparalie cu tine. Noi ne na$tem pentru a manifesta slova lui Dumnezeu care strdluceSte inlduntrul nostru. Aceasta existd in toli oamenii, nu doar tn unii. Atunci cdnd ne ldsdm lumina interioard sd strdluceascd, noi le acorddm inclusiv semenilor noStri permisiunea de aface acelagi lucru. Atunci cdnd ne simlim eliberali din ghearelefricii, prezenla noqstrd ii elibereazd automat Si pe ceilaltri. Am ajuns intr-un punct in care umanitatea trebuie s6 aleagd. Suntem fo4a1i la ora actuald sI optlm pentru calea fricii sau pentru calea iubirii, sd ne indreptlm citre intuneric sau c[tre lumin[. Cunoaqtem deja calea fricii gi gtim ce ne
237

Marianne l{illiqmson

Numai lumina poate alunga intunericul

poate oferi ea. Dace gdndurile de atac ajung s[ prevaleze pe P6mdnt, conducdnd - si zicem - la lansarea a o sutd qi de bombe nucleare, nebunia umbrei ar triumfa definitiv intreaga lume s-ar scufunda in intuneric. Ce putem spune insi despre calea iubirii? Cum ar ardta lumea in care tr6im dacd am opta cu tofii pentru lumin6, iar ochii nogtri ar incepe si o vad6 in sftrqit? Am avut cdndva un vis pe care nu-l voi uita niciodati' Se ftcea c[ mi plimbam printr-o sall care semina cu un restaurant. Toata lumea era intoars[ cu fa{a citre u96, pentru a-i saluta cu entuziasm pe noii venili. in mijlocul inciperii nigte se afla o fdnt6n{ art ezianduriaqi, iar oamenii stlteau in separeuri care semanau cu niqte lebede albe. celelalte culori care puteau fi vdzute in sal6 erau: albastru, verde qi turcoaz' Oamenii de la mese discutau fericili. in incipere domnea o atmosferS de bucurie absoluta, cum nu am intatnit vreodata
pe PdmdnL

Eu cred cu toati convingerea c6, in sinea lor, majoritatea

oamenilor sunt convingi cE se pot in[lfa qi pot atinge potenfialul maxim sau divin. Noi putem alunga umbra prin acceptarea necondilionat[ a luminii gi putem deveni o specie cu o conqtiin{d at6t de iluminat[ incdt in prezenta noastrl intunericul sI disparl automat. Aceasta nu este o utopie. Un val uriaq de iubire scald[ aceastl lume chiar in momentul de fa16, iar noi putem contribui individual la amplificarea acestui val prin alegerea iubirii in locul fricii. A sosit timpul s5 facem acest lucru, de dragul noilor genera[ii, al animalelor gi al naturii, al copiilor qi nepofilor noqtri.

CAnd m-am trezit, primul meu gdnd a fost ci am ajuns in rai. Am plstrat aceastl convingere p6n6 cdnd am citit in cursul de miracole un rdnd care spunea c6 ,,cerul qi p[mintul vor trece", ceea ce insemna c5 nu vor mai exista ca doul stiri separate. Am ajuns astfel la concluzia cd scopul acelui vis nu a fost s6 imi ilusffeze starea de rai (cerul), ci

cum va arlta P6m6ntul in viitor. Noi vom continua s6 tr[im pe acest P6m6nt, la fel ca fra{ii nogtri mai evolua{i care au cobordt pe el, dar gandurile noastre nu vor mai reflecta dec6t raiul (la fel cum s-a intamplat in cazul lor). vom continua s[

triim

pe P[m6nt, dar intr-o stare de fericire celestS. AceastS lume nu va mai fi saturatS de team[, intrucdt lumina noastrd interioari va strlluci atat de puternic incit va alunga pentru totdeauna tenebrele umbrei.
238

239

Te s tul

Efec

tului Urnbrei

si privim lucrurile exact ftrd autoamlgire gi fErd a ne scufunda in iluzie, asupra noastrl va coborf o lumin[ care ne va revela calea c[tre succes."
,,DacE vom avea curajul
a$a cum sunt,

;,
1. De

t ....

,.i.:r,,
rl
t_9-

. " IChing

cit timp

gonfrun{i, cu aceleagi probleme in

domeniul carierei, sfuetitii, rgla[iilor intime sau in celfinanciar?

A. De mai pu{in de 12 luni. B. De l-3 ani.
C. De mai bine de cinci ani. D. De mai bine de zece ani.

2. tn ultimele 12 luni, de c6teori ai ritdcitun document sau un obiect important, ai primit o amend[ de
circulafie, ai avut un accident sau ai distrus ceva de valoare?

241

A. Niciodat5.

6.

B.

O dat6 sau de dou6 ori'
Peste zece ori.

C. De peste cinci ori. D. De
-r.

Cdt de des te simli prefbcut, lipsit de autenticitate' sau consideri c[ trebuie s[ faci un efort prea mare pentru ca oamenii s5 te perceapl aga cum eqti?

Care din emofiile urmitoare egti predispus s[ le simfi atunci cind ifi indeplinegti un scop personal, de pild[ atunci cdnd atingi greutatea dorit6, cdnd termini de achitat ratele la cardul de credit, cdnd i1i organizezi biroul sau i(i faci curE{enie in cas[ etc.? ' A. Te simfi ugurat cI ai terminat, dar te temi sd nu cazi din nou in vechile obiceiuri. B. Te simfi indreptd{it sd primeqti o r[splat5 pentru efortul depus.
C. Te sim(i inspirat de acest succes gi i1i propui s[ continui pe aceast[ cale.

A. TottimPul. B. C6nd qi c6nd. C. AproaPe niciodatd. D. Niciodatl.
4. DacE prietenii, colegii qi membrii familiei tale ar intrebafi cdt de des te lamentezi, ar r[spunde:

D. Eqti plin de resentimente din cauza muncii
grele pe care ai depus-o.
7. Cdt de des consideri

fi

nu te integrezi, cI nu egti suficient de bun, c[ egti neiubit sau nedemn?

ci

A. Rareori sau niciodatl. B. Poate o dat[ Pe zi. C. Frecvent. D. Tot timPul.
5.

A. B.

Tot timpul. Cdnd gi c6nd.

C. Aproape niciodatI. D. Niciodat6.
Pe o

in ultimele 12 luni, de cAte ori ai spus sau ai fEcut ceva care te-a flcut s[ regrefi mai tdrziu, fie imediat'
fie in timp?

scari de la I la 10, cdt de dornic te consideri si spui intotdeauna ce gdndeqti, chiar daci opiniile tale

nu corespund opiniei generale a grupului in care te afli sau pirerii interlocutorului t[u?

A. Niciodat[. B. O dati sau de dou6 ori. C. De mai mult de cinci ori' D. De mai mult de zece ori.
242

A. 8-10. Sunt intotdeauna gata
gindesc.

s[

spun ce

8.5-7. De cele mai multe ori prefer sI spun ce
gindesc.
243

C. 3-5. SPun ce g0ndesc, dar mai rar' D.l-z.Nu spun aproape niciodatd ce g0ndesc'

9.

Pe ce pui principalul accent la ora actualS?

A. Niciun pic de timp. B. Mai pufin de o ord zilnic. C. Mai mult de o orI zilnic. D. Mai mult de trei ore zilnic.
12. Care dintre afirmafiile urm[toare crezi cd i1i descrie

A. Pe avansarea in carier6, pe imbunEtS[irea stIrii de sdnitate, pe acumularea averii sau pe aprofundarea rela(iilor. B. Pe plstrarea unor relafii cdt de cdt echilibrate qi pe stingerea eventualelor conflicte (acas6 sau la
serviciu). C. Pe progresul cltre indeplinirea scopurilor tale intr-un interval bine definit de timp' D. Pe evitarea unui dezastru imediat in domeniul financiar, in cel al rela{iilor, al sinit6tii sau al
carierei.

cel mai bine viafa?

A. De cele mai multe ori, lucrurile la sine in viafa mea.

se.

aranjeazd de

B. Am multe daruri gi numeroase talente, dar nu le folosesc la maxim. C. Sunt urmirit de ghinion, iar situaliile nefericite se succed in cascadi in viafa mea.
D. Trebuie sI muncesc din greu pentru a-mi men{ine situalia actuali.
13. Cat

10. Ce procent

de timp i1i acorzi pentru a-fi respecta promisiunile qi pentru a-1i line cuv6ntul (fap de tine insuti sau fa{5 de altcineva?

timp i{i aloci zilnic pentru indeplinirea obiectivelor tale pe termen lung?

A. Niciun pic.
ts. Mai pufin de 20 de minute pe zi. C. Circa o or[ pe zi. D. Nu ai obiective pe termen lung.
14. Cdtde des te simli tratat incorect, nein{eles sau folosit de cltre ceilalli oameni, fie in viafa ta personald, fie

A. Mai Pu{in de 10% B. Mai Pu[inde25oh C. Chca 50Yo D. Cea mai mare Parte a timPului'
11. Cet timp aloci zilnic b6rfei, respectiv discu(iilor despre persoanele pe cate le cunoqti, citirii tabloidelor sau privitului la emisiuni de televiziune
despre vedete?
244

in cea profesional6?

A. Zilnic.
B. Frecvent.

C. Ocazional. D. Rareori
I

C. S[ te confrunfi deschis cu situa{ia sau cu niciodati.
persoana respectiv5.

sau

D. S[ spui tuturor'ce s-a int0mplat, mai pufin
persoanei

5. C6nd cineva i1i cere si faci ceva ce nu te intereseaz[, eqti predispus s6:

in

cauzd.

'

A. Spui nu, cu congtiin{a imp[cat6' B. Spui nu, sim(indu-te insd vinovat'
C. Spui da, dar si nu-[i respec[i cuvintul' D. Spui da, sE faci ce [i s-a cerut qi sI te umpli
de resentimente.

18. Cdnd sim{i un impuls sau cdnd ai o idee despre

felul in care ai putea imbun[ti[i un aspect din viafa ta,
cum procedezi?

a. it

1o; ignori complet.

16. tmagineazd-li c5 via(a ta este

o cas[ cu numeroase inc[peri. Unele i[i plac, iar de altele te simfi ruqinat' Cdtor oameni le permili si vadd toate aceste inclperi?
A. Nim[nui.

B. Faci cAliva pagi in direclia respectiv6, dar rareori di duci proiectul la bun sf6rqit. C. i1i spui: ,,M[ voi ocupa de acest proiect intr-una din zilele urmitoare.'o
D. t1i creezi o structur[ de sprijin ca sI te asiguri ci vei trece Ia fapte.
19.

B. Unei singure persoane: sotului/sofiei, unui prieten foarte bun, unui plrinte etc'
C. Unui mic grup de oameni care te cunosc bine' D. Majorititii oamenilor, clci tofi te cunosc ca in palm6.

Ultima datd cdnd te-aitrezit c[ dispui de nigte timp liber, ce ai ftcut?

A. L-ai pierdut inutil, r[sfoind cataloage

de

produse, uitdndu-te la televizor sau navigdnd aiurea pe Internet.

B. Te-ai folosit de prilej pentru a-fi continua un
17.

C|ndte simti r6nit de cineva sau de o situa1ie, ce ai
tendin(a
sE

proiect important. C. Te-ai relaxat gi te-ai regenerat prin somn, meditafie sau lectur[. D. Viafa ta este atdt de agitatd, inc6t nu-{i aduci aminte s[ fi avut recent vreun moment liber.
247

faci?

A. Se

nu vorbegti nimlnui despre ce

s-a

intdmPlat.

B. S[ reflectezi, si ier[i qi s[ mergi mai departe'
246

20.

Atunei cdnd comili o greqea'li, cutil procedezi : ." : ' 'rl regul5?

de

; i,

,A-,Nu te critioiprea tare;'in schimb, i{i propui ca data viitoare siac{iooqzi diferit' n. i1i targeqti perspectiva, amintindu-1i de alte lucryri bune.pe c.are le-ai fEgy! il cpntextul

'

I

rgspegtiv, : a,criticismului descendenti C. C; in sfi.aa
i

:,

'i

CALCULAREA PUNC TAJUIUI

negativ.
", I ,

,

::

jl

oBTrNrrT
incercuiegte rlspunsul dat la intrebirile de mai sus:
' . t,'!

o dovadd in plus O. i1i interpretezi greqe aia "a iricerci a doua in.o*irri.ni '.a'r;ti 9i nu mai ,r.,. .
oara.
t. ,.:" I : , I
:

intrebarea

I
:,,.

A=I,B:3,C-5,D=8
lntrebarea 2

A: I,B:3,C=5,D=g intrebarea 3 A:5,B:3,C:l,D:0
intrebarea 4

'

A:0,B: l,C:3,D=5 intrebarea 5 A=0,B: l,C:3,D:5
intrebarea 6

'

A=0,8=5,Q:0,D=3

intrebarea 8

A:0,B:l,C:3,D=5
248

249

intrebarea 9

A:0,B =3,C= 0,D=5
intrebarea
10 3,

A:

8, B

:5,C=
11

D:

1

intrebarea

A= 0, B :3,C:5, D:8
intrebarea intrebarea intrebarea
12

A:0,B=3,C=5,D=3
13

INTERPRETAREA REZULTATELOR TESTULUI UMBREI
c6 te situezi intr-o zonl neutri, ceea ce inseamni cE (deocamdati) nu eqti afectat de cea mai mare parte a convingerilor gi r[nilor ce conduc Ia comportamente distructive generate de umbra ta. Ai un mare respect de sine, acfionezi la unison cu valorile in care crezi gi faci progrese serioase c[tre indeplinirea obiectivelor tale pe termen lung. Continu6 sd te iubegti pe tine insufi qi sI iti asculli vocea interioard. Dacd ai oblinut intre 38-75 puncte: chiar daci nu experimentezi plenarpovara gi impactul umbrei in momentul de fa{i, faci un efort foarte mare pentru a-[i reprima gi pentru a-ti ascunde anumite aspecte ale fiinfei gi ale viefii tale, care nu ifi sunt pe plac. fi-ai folosi mai bine energia pe care o cheltuiegti pentru ca lucrurile si nu scape de sub control (fie acas6, fie la serviciu, in domeniul sdnltlfii sau al bunist6rii tale interioare) dacl ai direcfiona-o cltre indeplinirea scopurilor gi dorin[elor tale. Dacd ai oblinut tntre 76-112 puncte: fie cheltuiegti o energie uriagd pentru a controla opiniile pelorlalli oameni in ceea ce te privegte, fie egti complet resemnat in legIturl

A:5,B:3,C:0,D:5
14

Dacd oi obtrinut intre

3-

j7 puncte.. inseamni

A:5,8 =3,C:
intrebarea l5

l, D = 0

A:0,B:3,C= 3,D:5
intrebarea intrebarea tntrebarea intrebarea
16

A=5,B:3,C:1,D=0
17

A:5, B:0, C: l, D = 5
l8
19

A:5,B:3,C:3,D:0
A:5, B:0, C:0, D:3
intrebarea 20

A:0, B:0, C:5, D = 5 Scor total - (Se calculeazdprin insumarea
incercuite)

rlspunsurilor

Apoi citegte la pagina urmdtoare pentru

a descoperi cum

licreazain propria tavialL efectul umbrei'
250

251

care te imcu viata ta. Practic, te afli sub influen[a umbrei' paralipiedici si faci ceva pentru a corecta aceasti situalie' din via{a ta z6ndu-te. Dac6 nu vei face nimic, haosul actual orice act te va conduce c[tre dezastru' Vestea bund este c6 de a te de autosabotare i1i ptezintd inclusiv o oportunitate din trezi gi de a congtientiza lucrurile cu adev[rat importante vei constata via{a ta. Deschide-(i inima, exploreazl umbra 9i c6tre indece pane gi cele mai acute dureri te pot conduce le vei plinirea unui destin miret, dac[ le vei in{elege qi dacl

Despre autori
DEEPAK CHOPRA a scris mai mult de 55 de c5(i, care au fost traduse in peste 35 de limbi. Multe dintre ele au ajuns si fie enumerate pe lista de bestselleruri a ziarului New York Times, deopotrivd la categoriile ficfiune gi nonfic(iune. Printre. cele mai bine vdndute c6r[i ale sale se numiri: Cele Sopte legi spirituale ale succesului; Cum sd il cunosti pe Dumnezeu; implinirea spontand a dorinlei; Cartea secretelor; Buddha; Al treilea lisus; Reinventarea c orpului ; inv iere a sufietului gi Rele t a feri cir i i supreme. Emisiunea radiofonici Bundstarea este difuzatd s6ptim6nal pe Sirius XM Stars, canalele l0l gi 1012, gi se focalizeazd asupra succesului, iubirii, sexualitilii gi rela{iilor, asupra bundstirii gi spiritualitilii. Deepak Chopra are o rubricd in ziarele San Francisco Chronicle Si The Washington Post, qi participl regulat la site-urile Oprah. com,Intent.com qi The Huffington Post. Dr. Chopra este membru al Colegiului Medicilor Americani, al Asociafiei Americane a Endocrinologilor

asimila.
,f

cu Cine doreqte sI igi trezeascd inima hebuie sI lucreze mai mare' umbra sa. Dac6 te sim[i pregitit pentru o iubire plenari pentru o pace mai profundS, pentru o satisfac[ie mai

gipentruunsuccesmaideplin,fb.neovizitdpesite.ul
TheShadowEffect.com

Clinicieni, profesor adjunct

la

gcoala Kellogg

de

Management qi membru alOrganizafiei de Cercetare Gallup.
252 253

Revista Time l'a desemnat pe Deepak Chopra drept unul dintre cei mai importanfi 100 de eroi qi modele ale secolului, numindu-l,,poetul-profet al medicinii alternative"' Pentru informa{ii suplimentare, viziteazd site-ul:
www.deePakchoPra'com

DEBBIE FORD este o instructoare, conferen(iarI' antrenoare in domeniul dezvoltarii personale, producatoare de film gi autoare de bestselleruri recunoscuti la nivel intema[ional. A consiliat zeci de mii de oameni, inv6{6ndu-i s[ iubeasci, si aibl incredere qi sd iqi asume propriul destin in integralitatea lui. Debbie este o pionier[ in domeniul introducerii studiului qi integririi umbrei umane in psihologia modeml giinpracticilespirituale.EsteproducEtoareexecutiv5a filmului Efectul (Jmbrei, un documentar emo{ionant in care sunt intervieva[i Deepak Chopra, Marianne Williamson qi alli g0nditori qi maeqtri de larg[ recunoa$tere na{ionald giinterna{ionali.Filmulafostrecunoscutincadrulunor iestivaluri prestigioase qi este considerat unul dintre cele mai importante documentare ale deceniului' Debbie este autoarea bestsellerului Latura intunecatd a cdutdtorilor luminii. A scris de asemene a secretul umbrei qi De ce fac oamenii buni lucruri rele? Este creatoarea faimoaselor
seminare intitulate Procesul Umbrei'

qeeze (impreuni cu alfi antrenori in domeniul dezvolttrrii personale) Inima Colectiv[, o organiza[ie nonprofit care ajuti la transformarea educatiei in intreaga lume. Pentru informafii suplimentar e, viziteazdsite-ul : www.DebbieFord.com

viala ta gi Metoda de purificare a conStiinJei tn 2l de zile. Pasiunea gi dedicafia ei pentru educafie au inspirat-o s6

MARIANNE WILLIAMSON este o maestrE spirituall de recunoagtere internafionali. Ultima ei carte, Epoco miracolelo4 a ajuns pa locul 2 in lista bestsellerurilor din ziarul New York rimes. Dintre celelalte nou6 c6di publicate de ea, patru (inclu siv intoarcerea la iubire) au fost pe locul I

moma ei vorbesc despre Dumnezeu.

paragrafele din carte, care include fraza: ,,Cea mai profundl teami a noastri nu este ci suntem inadecvafi, ci ci suntem atotputernici", atribuit in mod greqit lui Nelson Mandera, este considerat un simbor de generatia actuali de clutltori spirituali. Printre celelalte c6rfi ale lui Marianne Williamson se num[ri: Gralia de zi cu zi, Valoarea femeii, Illuminata, Vindecarea sufietului Americii, Darul schimbdrii qi Emma Si

Noii Spiritualit[gi. Unul din

pe lista bestsellerurilor ziarului New york Time s. intoarcerea la iubire este considerati o lecturd obligatorie in domeniul

Debbie este fondatoarea Institutului Ford pentru

qi Trainingul Transformlri i, faimoasa organizalie personalE profesionist[ de training care ofer6 o educafie emo[ionala qi

spiritualaindivizilorqiorganizaliilordinintreagalumepe

baza cdrlilor ei referitoare la lucrul cu umbra, printre care: Divorlul spiritual, intrebdrile corecte, Cel mai bun an din
254

Marianne a fost invitata extrem de popular[ a unor emisiuni de televiziune precum The Oprah Wnfrey Show, Larry King Live qi Charlie Rose. Ea s-a ndscut in Houston, Texas. in anul l9g9 a fondat programul alimentar Project Angel Food, care le oferl mese calde bolnavilor de SIDA aflali la pat din zona Los Angeles. La ora actual6, programul hrinegte mai mult de o
2s5

Revistd

dintre d numini

!

I
antreri

de fil
interi
s5 iut

efectuat O" ."rlrtu Newsweek a desemnat-o pe Marianne wilriamson in rdndul celor mai influen{i 50 de oameni niscufiin generafia Baby Boom. Revista Time a scris cI: ,,yoga, Cabalaqi Marianne williamson sunt noire curente ra care ader, cei care doresc s[ stabileasci o rela{ie cu Dumnezeu in afara cdii cregtine.., Pentru informafii suprimentar e, viziteaz| site-ur: www.marianne.com

mie de oameni in fiecare zi. Marianne a fost de asemenea cofondatoarea campaniei The peace AUiance pentru infiinfarea Departamentului pentru pace al Statelor Unite. In luna decembrie 2006, un sondaj

in ini
l

studj

fiIil
I

$tu
sunl

$i4 si1
fesl

md
aul

tu)

o/
sei
I I

rl
I

p1

sl

b
1

256