Curs 15 Farmacognozie

13.03.2012

ALCALOIZI DERIVATI DE LA LIZINA –ORNITINA
Alcaloizi cu nucleu tropanic Biogeneza Alcaloizii cu nucleu tropanic se formeaza printr-un proces biogenetic mai complicat la care participa pe de o parte produsii de ciclizare ai ornitinei iar pe de alta unitati biogenetice C2 .Formarea alcaloizilor are loc pe calea : Ornitina → N metilputresceina → higrina dupa care prin interventia diferitelor sisteme enzimatice se formeaza derivati de tropanol, ecgonina sau higrina.

O' NH CH3 metilornitina COOH NH2 CO2 NH CH3 putresceina NH2 NH C

O H

Nmetilbutiraldehida acid acetilacetic

ciclizare N H OH COOH N CH3

O N COOH CH3

O N CH3

ecgonina (C ocae folium )

cushigrina

O N CH3 COOH
-

O CO2 N CH3 higrina

H3C

N

Tropanul reprezinta un heterociclu care prin substitutie conduce la formarea nucleelor de baza a numerosi alcaloizi apartanand acestei clase: tropina (tropanol)

H OH
1

Curs 15 Farmacognozie 13. hiosciamina.anestezic local . scopolamina. Nucleul tropanic prezinta o stereoizomerie destul de interesanta cu profunde implicatii de ordin farmacodinamic . acest rol il are configuratia substituentilor de la C3 care determina structura tropanolului sau a pseudotropanolului Stereoizomerie H3C N H3C N H tropanol pseudotropanol (hiosciamina.midriatic OH H OH (cocaina) .spasmolitic .psihotrop 2 .03. atropina. cocaina si α si β truxinele.2012 H3C N HN nortropina H 3C N tropan COOH H3C N ecgonina OH H H OH pseudotropina (p seudotropanol) OH H H 3C N tropina (t ropanol ) H OH H H3C N scopina O OH Dintre acestia mai importanti sant : atropina. scopolamina) .

doamna mare. scopolamina.2012 Reprezinta radacinile si frunzele recoltate de la specia Atropa belladonna din familia Solanaceae denumita popular matraguna.03. Este o planta toxica originara din Europa Centrala ce poate atinge o inaltime de 1.5. optic inactiv. Recoltarea radacinilor se face toamna sau primavara iar a frunzelor cu petiol inainte de inflorire si continua tot timpul infloririi (iunie. umbeliferona) acizi fenolici aminoacizi liberi acid ascorbic Radacinile contin : 0. nu este admisa prezenta apoatropinei in atropina!!! 3 .august). are loc procesul de racemizare. obtinandu-se ATROPINA (d. beladonina.75% alcaloizi tropanici (hiosciamina.37-1% alcaloizi tropanici (hiosciamina.l-hiosciamina) prin incalzire se transforma in apoatropina. 0. scopolamina. hidrolizeaza la acid tropic si tropanol la uscarea produsului vegetal sau la extractia alcaloizilor. scopina) FR X prevede un continut de min. cuschigrina) flavonozide (glicozide ale cvercetolului si kemferolului) cumarine (scopoletina. beladonina.13-0. apoatropina.Curs 15 Farmacognozie Belladonnae radix et folium 13. cireasa lupului. nor-hiosciamina.3% alcaloizi totali exprimaţi în hiosciamina baze volatile pirolice si pirolidinice (N-metilpirolidina. scopina) FR X prevede un continut min. Compozitie chimica Frunzele contin : 0. 0.2 m. compus toxic.45 % alcaloizi totali exprimati in hiosciamina baze volatile (cuschigrina in cantitate mai mare ) cumarine enzime Hiosciamina esterul tropanolului cu acidul tropic (fenil-hidracrilic) izomer levogir putin stabil din punct de vedere chimic: in mediu acid sau alcalin.

N H OCO H5C6 CH CH2OH H OCO H C C6H5 CH2OH l-hiosciamină d.relaxarea musculaturii netede a tubului digestiv si a vezicii urinare .l – hiosciamină = atropină d-hiosciamină H3C N H OCO C CH2 H3C . sudoripare.03.la nivelul ochiului produce dilatarea pupilei (midriaza pasiva ) si o paralizie a acomodarii pentru aproape ( cicloplegie ) consecutiv relaxarii muschiului ciliar se produce si o crestere a tensiunii intraoculare 4 .bronsice.2012 H3C .N H OCO apoatropina atropina H5C6 CH CH2OH N H3C N COO CH3 OCO Beladonina Actiune si intrebuintari Alcaloizii tropanici sant parasimpatolitici (anticolinergici) f ixandu-se pe receptorii colinergici de la nivelul organelor periferice pe care-i blocheaza reversibil impiedicand astfel activarea lor de catre acetilcolina .Curs 15 Farmacognozie 13.N H3C . gastrice.diminuarea secretiei glandelor exocrine : salivare ( senzatia de uscaciune a gurii si de sete ). pancreatice si lacrimale .Ca urmare se produce: .

Curs 15 Farmacognozie 13.R. extracte uscate.2012 .Tinctura Belladonnae folium (0.In stare proaspata intreaga planta are un miros neplacut care dispare prin uscare: in timpul uscarii culoarea devine verde inchis.03. 5 . colon iritabil. urinarsau respirator: ulcer gastro. colici biliare.Extractum Belladonnae siccum (1. sol. la copii 10 – 20 fructe = fatale. X. pulbere. inj.in special fructele care seamana cu ciresele consumul a: 2 . (Venena) Toate organele plantei sant toxice nu numai frunzele si radacinile .reducerea motilitatii gastrice si intestinale La doze mici determina bradicardie si cresterea ritmului cardiac iar la doze mari determina stimularea centrilor nervosi superiori. la adulti - Hyosciami folium Reprezinta frunzele speciei Hyosciamus niger din familia Solanaceae denumita popular maselarita. la doze terapeutice hiosciamina este de 2 ori mai activa decat atropina.0015% alcaloizi totali) .03% alcaloizi totali exprimati in hiosciamina) . ciuperci din genul Amanita.urinare. colici ale cailor genito.5% alcaloizi totali) Produse farmaceutice Lizadon: atropina + papaverina + fenobarbital Distonocalm : alcaloizi totali din radacina + propranolol + amital alcaloizi din ergot Calmogen: alcaloizi totali din radacina + atropina + DH-ergotoxina + propranolol + hidroxizin Carbocif: sulf + bila bovina + fenolftaleina + carbune medicinal + extract de crusan + atropina sulfat Atropina sulfat. astm bronsic (alaturi de simpatomimetice medicatia preanestezica deoarece previne blocul cardiac si reduce salivarea excesiva si secretia bronsica boala Parkinson influentand rigiditatea si hipersalivatia oftalmologie in tratamentul inflamatiilor irisului si corneei si pentru examenul fundului de ochi intoxicatii cu pilocarpina. insecticide organo-fosforice Produs vegetal se foloseste : extractia alcaloizilor (radacini) tinctura. oficializeaza : . sirop F.duodenal. dar si mai putin toxica beladonina este usor analgetica si spasmolitica Principalele domenii de utilizare sant reprezentate de: spasme ce insotesc diferite tulburari organice/functionale ale aparatului digestiv.Sirupus Belladonnae (0.5 fructe = fatale. pulbere titrata.

. Mai contine baze volatile (tetrametilputresceina ). dar de intensitate mai mica. cumarine.reducerea capacitatii de memorare 6 .05-0. la nivelul miocardului si a organelor abdominale efectul are o intensitate mai mica deprimant al SNC psihotrop combaterea raului de miscare (de electie) boala Parkinson delirium tremens medicatia preanestezica Doze maxime : 1 mg odata si 3 mg/24 ore Intern scopolamina se foloseste sub forma de sare iar extern sub forma de baza.colina.17 % reprezentati in special de hiosciamina si scopolamina (hioscina) care se gasesc in proportii egale.Curs 15 Farmacognozie 13. deprimant-centrale (scopolamina) Ca si in cazul matragunei produsul vegetal nu se foloseste ca atare ci numai sub forma unor extracte riguros standardizate sau a alcaloizilor in stare pura. sup. mai putin utilizate. Transderm.2012 Compozitia chimica Contine alcaloizi tropanici in prop. analgezic fiind folosit in tratamentul durerilor reumatice sau a nevralgiilor in aplicatii locale datorita propietatilor analgezice Produse farmaceutice Bromhidrat de scopolamina. halucinatii. de 0. sol. In cazul administrarii unor doze mari pe o perioada indelungata apar efecte adverse care se manifesta prin : dificultate motorie. cp.5 mg scopolamina baza/3 zile) Lauronil (scopolamina + fenobarbital) Scobutil. in plus prezinta : proprietati usor hipnotice si narcotice. flavonozide. Buscopan ( N-butilscopolamina). la nivelul glandelor exocrine si cel ocular efectul este mai intens b. clorogenic). sau deloc astazi tigari antiastmatice Oleum Hyoscyami. narcoza. confuzie. sisteme terapeutice transdermice (1. Scopolamina (hioscina) parasimpatolitic asemanator atropinei dar cu o intensitate de actiune diferita: a. H3C . injectabila Isopto Hyoscine.N O H OCO C6H5 C H scopolamina CH2OH Actiune si intrebuintari Sant asemanatoare preparatelor de Atropa belladonna. Produs vegetal tinctura.(scopoletol ) acizi fenolici (cafeic. extract uscat.aminoacizi. cps.un principiu amar glicozidat : hioscitrina.03. Scopoderm.

0.indiferenta fata de mediul inconjurator . Intoxicatul prezinta o stare de agitatie puternica.Curs 15 Farmacognozie Stramonii folium 13. Recoltarea frunzelor se face in timpul infloririi impreuna cu petiolul deoarece acesta este mult mai bogat in principii active decat limbul. arbust originar din zonele tropicale si subtropicale ale Americii de Sud.Datura este una dintre putinele Solanaceae raspandite in sute de specii pe intreg globul.induce: . lactone terpenoidice. aminoacizi. de 0. midriaza.Intoxicatiile produse de hiosciamina si atropina se manifesta prin inrosirea pielii. cumarine (urme).2012 Reprezinta frunzele recoltate de la specia Datura stramonium din familia Solanaceae denumita popular laur sau ciumafaie. cresterea pulsului. incepe sa vorbeasca cu el insusi prezentand totodata si reactii psihice anormale : incepe sa umble in 4 labe sau sa fuga in cerc prin incaperea in care se afla. Compozitia chimica Contine alcaloizi tropanici in prop. Produsul vegetal mai contine : baze volatile. uscaciunea gurii.midriaza .tremor la nivelul membrelor Cocae folium Reprezinta frunzele arbustului Erythroxylon coca din familia Erythroxylaceae .03.enzime. 7 .1. Administrarea repetata a unei infuzii din Datura sp.totalul alcaloidic este cunoscut sub denumirea de daturina. halucinatii.instabilitate in mers . Actiune si intrebuintari Frunzele se folosesc: la fabricarea tigarilor antiasmatice in afectiuni respiratorii sub forma de pulbere extractia scopolaminei (Datura innoxia) Actiunea pe care o exercita asupra cailor respiratorii se datoreaza in special hiosciaminei care se resoarbe foarte usor atat prin piele cat si prin mucoase.schizofrenie . flavonoide.5% cei mai importanti sant hiosciamina (75%) si scopolamina (25 %) alaturi de acestea au fost identificate urme de apoatropina si norscopolamina .

Curs 15 Farmacognozie 13. CH3 8 . taninuri. In anul 1885 farmacistul american Pemberton a preparat un vin coca cu efect tonic . Se cunosc mai multe sorturi comerciale de frunze de coca : coca de Bolivia sau Huanaco care are frunzele cu dimensiunile cele mai mari coca de Truxilla sau Peru cu frunze de talie mica coca de Java Frunzele sant utilizate si astazi de catre populatiile indiene din America de Sud. Actiune si intrebuintari Frunzele de coca au fost intrebuintate din vremuri stravechi ca stimulent fizic. higrolina si cuschigrina O N CH3 CH2 CH3 N CH3 O N CH3 α higrina cushigrina 3. Compozitia chimica Contin alcaloizi care se gasesc in prop. ulterior a inlocuit alcoolul cu extract de cola si apa plata cu apa carbogazoasa→ reteta de Coca.Cola.Alcaloizi cu nucleu pirolidinic : α si β higrina. Alcaloizi cu nucleu tropanic din seria cis esteri ai ecgoninei si pseudotropinei cel mai important fiind cocaina (metil-benzoil-ecgonina )care reprezinta 30-50% din totalul alcaloidic .03. de 2% in produsul uscat si care se impart in 3 grupe : 1. ceara.aceasta pasta mentinuta in cavitatea bucala inlatura in timpul muncilor grele senzatia de oboseala datorita efectului de stimulare a SNC determinat de cocaina. La inceputul sec.Frunzele erau mestecate impreuna cu cenusa sau var . acid clorogenic. ulei volatil. 20. benzoilecgonina si truxilinele sau cocamine (esteri ai ecgoninei cu acizii truxilici) H3C N COOCH3 OCOC6H5 H cocaina 2.2012 Recoltarea frunzelor se face incepand din al 2 an de vegetatie cand culoarea devine galbuie si se sfarma intre degete. Cocae folium dispare din formula originala. flavonoide.Alaturi de acesta se gasesc : cinamilcocaina.Alcaloizi cu nucleu piridinic legat cu pirolidina : nicotina N N nicotina Frunzele de coca mai contin tanin.

diminuarea senzatiei de oboseala. episoade depresive.stimularea centrala de tip amfetaminic: senzatie de euforie. Compozitia chimica Contine 0. coma.03. stomatologie. existand anestezice locale de sinteza/semisinteza H3C N COOCH3 OCH3 OCO convocaina OCH3 H Granati cortex Reprezinta scoartele recoltate de pe radacinile. hiperluciditate. 9 . stimulare intelectuala. accelerare in elaborarea ideilor STUPEFIANT: dependenta psihica puternica COCAINISM= intoxicatia cronica COCAISM = mestecarea frunzelor in prezenta varului nestins  eliberarea ecgoninei din cocaină = nu da farmacodependenta 50 frunze = 2 g cocaina/24 ore Administrarea cronica provoaca: confuzie mentala.In cazul supradozarii apar convulsii. diminuarea permeabilitatii neuronale  intrerupe propagarea potentialului de actiune corespunzator mesajului senzorial .0.Curs 15 Farmacognozie 13. hiperactivitate. Utilizarea prelungita produce: deziluzii. pseudopeletierina care predomina din punct de vedere cantitativ. oftalmologie) a. blocarea canalelor de sodiu din membranele neuronale b. afectare cardiaca.7 % alcaloizi cu nucleu piperidinic cel mai important este peletierina si izomerul si N.3.2012 COCAINA . paranoia.simpatomimetic . tulpinile si ramurile mai dezvoltate ale arborelui Punica granatum din familia Punicaceae – rodie. cocaina leziuni cerebrale determinate de cocaina Cocaina nu se mai utilizeaza in terapeutica actuala. perforarea septului nazal.metil peletierina care imprima actiune terapeutica a produsului.anestezic local (ORL. halucinatii.

3 % in radacini. Alcaloidul principal este coniina care se gaseste alaturi de mai multi derivati ai sai: N. La doze toxice se instaleaza progresiv paralizia muschilor respiratori iar moartea survine prin stop respirator. Gustul si mirosul este gretos. pseudoconhidrina. tulpini si frunze in fructe ajungand la 1. Alcaloizii se gasesc sub forma de saruri cu acizii malic si cafeic. dar prezinta interes sub aspectul posibilei confundari cu frunzele de Petroselinium sativum (patrunjel) sau cu fructele de Pimpinella anisum (anason).03. Datorita toxicitatii ridicate produsul vegetal nu se mai foloseste astazi .metilconiina. preparatele de Conii fructus avand si propietati sedative si antispastice.050. Atat alcaloizi cat si produsul vegetal sant dotati cu o toxicitate crescuta.5% cel mai important alcaloid fiind sparteina: N sparteina 10 .Se foloseste ca tenifug. Conii herba et fructus Reprezinta partea aeriana si fructele recoltate de la specia Conium maculatum din familia Umbelliferae denumita popular cucuta. asemanatoare nicotinei si coniinei determinand paralizia sistemului nervos central. Compozitia chimica Contine alcaloizi cu nucleu piperidinic care se gasesc in toate organele plantei in proportii care variaza intre 0.2012 Mai contine 25 % tanin elagic si galic. Actiune si intrebuintari Produsul vegetal datorita alcaloizilor (in special sulfatul de peletierina) are propietati antihelmintice actionand prin paralizia acestora . conhidrina. dezagreabil prin zdrobire fructele degaja un miros neplacut de soarece. semintele contin o substanta identica cu estrona umana reprezentand materia vegetala cea bogata in acest hormon .impotriva ascarizilor si ankilostomelor.Curs 15 Farmacognozie O N R CH 3 R=H R = CH 3 peletierina metilpeletierina 13. Fructele de rodie nu contin alcaloizi. Compozitia chimica N Produsul vegetal contine alcaloizi cu nucleu chinolizidinic in proportie de 0. β -sitosterol. acid triterpenic identic cu acidul betulinic. N H coniina CH3 Actiune si intrebuintari Extractul obtinut din fructe se folosea sub forma de emplastre ca analgezic.5%. Pseudopeletierina prezinta propietati cardiovasculare. Sarothamni scopari herba Reprezinta varfurile inflorite ale speciei Sarothamnus scoparius sin Spartium scoparius din familia Leguminosae denumita popular maturice sau drob.3 –1. scoarta lor este foarte bogata in tanin avand propietati astringente. provocand moartea prin asfixie. Coniina actioneaza asupra terminatiilor nervilor motorii initial ca excitant apoi ca inhibitor.

Compozitia chimica Contine alcaloizi diterpenici care pot ajunge pana la 3% (normal 0.hemostatic in epistaxis. Aconitum napellus.Deoarece produsul vegetal este foarte toxic nu se usuca alaturi de alte produse vegatale. Mai contine compusi flavonici : scoparozida si carotenoide.In doze mari este un paralizant central si ganglionar producand moartea prin stop cardiac. se indeparteaza radacinile secundare si se usuca la o t de 40 C.5%) dar in produsul uscat nu depasesc 1%.lichid. derivând de la o alcamină polihidroxilată.purgativ . Aconiti tuber Reprezinta radacinile tuberizate recoltate de la speciile Aconitum tauricum. si Aconitum callibotryon din familia Ranunculaceae denumita popular omag.Curs 15 Farmacognozie 13. dupa 0 0 dezgropare se spala. F. La acestia nucleul de bază este neheterociclic si nu se formează din aminoacizi aparţinand unui grup structural diferit.CoA Din punct de vedere biogenetic se formează din acetil-CoA. Extractul de omag era folosit pentru otravirea animalelor salbatice si a rozatoarelor si ca otrava pentru sagetile de lupta sau vanatoare (in special vanatoarea de balene). ALCALOIZI DERIVATI DE ACETIL. esterificarea făcându -se cu diverşi acizi alcamine = aconine esterii lor = aconitine "Aconitina“ iniţial izolată reprezinta un amestec de mai mulţi esteri structural apropiaţi (aconitină + hipaconitină + mezaconitină) Aconitinele se găsesc în produsul vegetal sub forma sărurilor cu acidul aconitic.5 % alcaloizi eterosolubili exprimati in aconitina.Se foloseste ca uterotonic pentru declansarea travaliului mai ales in cazuri de insuficienta cardiaca. Atomul de azotul este adus şi ataşat într-o catenă laterală sau un ciclu adiacent. Recoltarea se face dupa perioada de inflorire de regula dimineata cand cantitatea de alcaloizi este mare .R. 11 .03. prevede un continut de cel putin 0.3-1. incolor care prezinta o alcalinitate marcata. Actiune si intrebuintari Produsul vegetal se folosea inca din Evul Mediu ca diuretic . Acestia sant alcaloizi esteri. prin transaminare fiind consideraţi pseudoalcaloizi si nu alcaloizi propriu-zişi.2012 Este un alcaloid neoxigenat . Sparteina are propietati analeptic cardiace si ocitocice : sub forma de sulfat se foloseste in tratamentul aritmiilor cardiace avand o actiune similara chinidinei.

rizomii pot fi usor confundati cu rizomii de odolean.Intern se foloseste in afectiuni respiratorii (tuse.03. Compozitia chimica Contine alcaloizi (1-2. Se foloseste sub forma de unguent cu aconitina de conc. de max 50 C . nevralgii intercostale.la adulti 5-10 picaturi odata si maxim 40 picaturi/ zi In cazul intoxicatiei apar furnicaturi in anumite zone ale corpului ( buze.laringita).tulburari de ritm cardiac si tulburari vizuale (vedere colorata in galben sau verde ).Curs 15 Farmacognozie OH OMe OMe OCOC6H5 N 13. gat ) dureri puternice in membre. steroidică si provin biogenetic de la colestan/pregnan. Alcaloidul actioneaza intr-o prima faza prin excitarea terminatiilor nervoase periferice si a centrilor motori din creier si maduva (centrul respirator.crize de sciatica . au propietati hipotermizante si antinevralgice. se usuca la soare sau in uscatorii la o temp. pulberea daca este mirosita provoaca un stranut violent. limba. Se folosea sub forma de t-ra care continea 0. hipotermie. tetraesteri ai alcaminei proverina 12 . Veratri rhizoma Reprezinta rizomii insotiti de radacini recoltate de la specia Veratrum album din familia Liliaceae denumita popular stirigoaie 0 Recoltarea se face toamna sau primavara timpuriu .pneumonie. in formele febrile scade si temperatura. Acestia se gasesc sub forma : alcamine libere alcaloizi esteri Alcaloizii principali sunt protoveratrinele A şi B. termoreglator) iar apoi prin deprimarea marcata a acestora.1-2% care se aplica de maxim 3 ori/zi .2012 CH2 C CH COOH COOH COOH HO MeO OMe aconitina OH OCOCH3 acidul aconitic Prin hidroliza aconitina formeaza aconina.dar nu pe zone intinse in nevralgia de trigemen. membre.moartea survine prin stop respirator.Datorita toxicitatii ridicate nu se usuca alaturi de alte produse vegetale. Actiune si intrebuintari Aconitina este cel mai toxic alcaloid o doza de 1-5 mg sau 10 g Aconiti tuber fiind letale pentru om.5%)care sant derivaţi cu structură C27.5% alcaloizi totali adm. In doze terapeutice aconitina si preparatele din Aconiti tuber stimuleaza respiratia .

toxici faţă de animalele cu sânge rece 13 .alcaloizii esteri: vasodilatatori puternici  hipotensiune .doza minim activă este foarte apropiată de doza activă .03. afecţiuni reumatismale . anestezic local tip aconitină  nevralgii.Curs 15 Farmacognozie 13.acţiune similară digitalicelor  cardiotonic numai asupra cordului insuficient .2012 N H H O RO OH H OAc H OH H OH OH OCOCH(CH3)CH2CH3 OAc protoveratrina A protoveratrina B: R=OH Acţiune si intrebuintari .extern.doza toxică = 1-2 g produs vegetal sau 10-30mg alcaloid (protoveratrina A) .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful