Iar cararile viertii fiind grele si nguste, Ei ncearca sa le treaca prin protectie de fuste, Dedicnd brosuri la dame a caror

barbati ei spera C-ajungnd cndva ministri le-a deschide cariera. -De ce nu voi pentru nume, pentru glorie sa scriu? Oare glorie sa fie a vorbi ntr-un pustiu? Azi, cnd patimilor proprii muritorii toti sunt robi, Gloria-i nchipuirea ce o mie de neghiobi Idolului lor nchina, numind mare pe-un pitic Ce-o besica e de spuma, ntr-un secol de nimic. ncorda-voi a mea lira sa cnt dragostea? Un lant Ce se-mparte cu fratie ntre doi sau trei amanti. Ce? sa-ngni pe coarda dulce, ca de voie te-ai adaos La cel cor ce-n opereta e condus de Menelaos? Azi adeseori femeia, ca si lumea, e o scoala, Unde-nveti numai durere njosire si spoiala; La aceste academii de stiinti a znei Vineri Tot mai des se perindeaza si din tineri n mai tineri, Tu le vezi primind elevii cei imberbi n a lor clas, Pna cnd din scoala toata o ruina a ramas.