ALIMENTAŢIA ÎN PERIOADA 0 – 1 AN

ALIMENTAŢIA NATURALĂ
Definiţie: Alimentaţia naturală reprezintă alimentaţia sugarului din primele 4 - 6 luni de viaţă exclusiv cu lapte uman (l.u.).

Metode:  direct de la sânul mamei (suptul copilului)  din biberon cu tetina,  cu linguriţa,  prin gavaj.

ALIMENTAŢIA NATURALĂ

 hormonul lactogenic placentar.ALIMENTAŢIA NATURALĂ Mecanismul secreţiei lactate:  Factorul endocrin:  hormonii estrogeni. Factorul nervos  .

prin intermediul hormonilor hipofizari (factorii mamogeni 1 şi 2) determină transformările glandei mamare în vederea lactaţiei. • declanşarea şi Hormonii estrogeni. .Mecanismul secreţiei lactate: Factorul endocrin: • Prolactina controlează menţinerea secreţiei lactate.

• contribuie la formarea şi menţinerea secreţiei lactate. . prin excitaţiile declanşate de supt sau de storsul glandei mamare.Mecanismul secreţiei lactate: Factorul nervos: • acţionează reflex.

COMPOZIŢIA LAPTELUI UMAN Secreţia glandei mamare:  colostru.  lichid galben opac.  mai bogat în proteine şi Ig decât laptele uman matur. .  lapte matur.  lapte de tranziţie. Colostrul:  secreţia lactată în primele 5 zile după naştere.

anticoli.  90% din cantitatea totală de Ig sunt IgA (Ac antipoliomielitici. anticoxakie). . antistafilococici. care scad în primele zile după naştere.  Imunoglobulinele:  iniţial valori foarte mari.  Ac din colostru (rezistenţi la acţiunea fermenţilor digestivi) + Ac secretaţi de intestin distrug germenii patogeni din tractusul digestiv → grad crescut de imunitate locală.Colostrul Proteinele:  variază între 27-41 g/l  diminuă odată cu stabilirea fluxului laptelui.

.Colostrul Colostru este adaptat la necesităţile noului născut din primele zile de viaţă.  taurină.  proteine care leagă vitamina B12. având cantităţi crescute de:  lactoferină.  zinc.  enzime şi inhibitorii lor.  IgA secretorii.

.  oligozaharidele (23g/l). favorizează implantarea bacilului bifidus în intestinul nou-născutului.  lactoza este în proporţie mică (37 g/l).Colostrul Glucidele:  cantitate totală de 55-60 g/l.

n.Colostrul Lipidele totale:  iniţial 30g/l.  nivelul lor creşte ulterior. în corelaţie cu activitatea redusă a lipazelor intestinale ale n.. .  acizii graşi nesaturaţi mai ales cei esenţiali sunt în cantitate mare şi au rol în dezvoltarea sistemului nervos.

 nivelul Na. . în concordanţă cu cel al proteinelor.Colostrul Sărurile minerale:  în cantitate de 3. P. E. Cu mai mare. Zn. Valoarea calorică = 58 kcal/100ml. Ca. Fe. C. B12 sunt bine reprezentate în colostru comparativ cu laptele matur.9g/l. Vitaminele A.

ALIMENTAŢIA NATURALĂ .

 . pH-ul.  creşte nivelul lipidelor şi al lactozei. săruri minerale. deşi modificările biochimice şi imunologice continuă până la o lună.  scade conţinutul de proteine.Laptele de tranziţie ziua a 6-a şi a 10-a postpartum.

şi .Laptele uman matur Apă . Proteine totale .87%.  6g/l proteinele din lactoser (lactalbumine lactoglobuline).10g/l:  4g/l cazeina.  laptele uman este un lapte de tip albuminos.

cazeina are rol în colonizarea cu Bacilus Bifidus a intestinului sugarului alimentat natural. beta şi kappa).Laptele uman matur Cazeina umană:  trei fracţiuni (alfa.  kappa . .

 Lactoferina  glicoproteină capabilă să fixeze reversibil fierul.conţine lactosintetaza. .  chelator de fier → acţiune bacteriostatică. enzimă implicată în sinteza lactozei.  factor suplimentar de protecţie al intestinului.Laptele uman matur Proteinele din lactoser:  Alfalactalbumina .

blocând aderarea lor la suprafeţele epiteliale.tirozină. Klebsiella. virus hepatitic B şi virus rujeolic. Shigella. virusurile şi enterotoxinele bacteriilor. zinc. Coxackie.  Imunoglobulinele: IgAs  aglutinează antigenii de origine alimentară.  conţin Ac anti E. vit. virus poliomielitic. coli. Salmonella.Laptele uman matur Proteinele din lactoser:  Betalactoglobulina este absentă → laptele uman este nealergizant.  Albuminele serice → rol de liganzi pentru folaţi. Echo. . B12.

rol în:  digestia componentelor laptelui  apărarea antiinfecţioasă. Enzimele laptelui uman .  nu diferă structural de Ig serice.Laptele uman matur Ig G şi Ig M:  în cantităţi mici în lapte. .

Proteinele laptelui uman sunt absorbite şi utilizate de către sugar cu un randament optim. Nici un procedeu fizic sau chimic nu permite obţinerea unor proteine similare cu cele din laptele uman.Laptele uman matur Aminoacizi liberi: taurina . .rol în resorbţia lipidelor şi dezvoltarea creierului.

ALIMENTAŢIA NATURALĂ .

 oligozaharide (10 g/l) .70 g/l:  lactoză (beta lactoză .rol în apărarea antiinfecţioasă nespecifică (favorizează colonizarea intestinului cu Lactobacilus bifidus). .60 g/l) .sursă de galactoză (în compoziţia cerebrozidelor creierului).Laptele uman matur Glucidele .

D şi lipide).  antianemic şi antirahitic (favorizează absorbţia de Fe.Laptele uman matur Lactobacilus bifidus – roluri:  determină acidifierea mediului intestinal → inhibă creşterea germenilor patogeni. vit. Ca. .  sinteza vitaminelor B şi K.

 rol în maturarea SNC în perioada neonatală  trigliceride .u.Laptele uman matur Lipidele: 36 .40 g/l acizi graşi (AG) mono şi polinesaturaţi (acid oleic. palmitoleic şi linoleic):  peste 1/2 din totalul AG din l.raport egal între AG nesaturaţi şi saturaţi.  .

u. Prezenţa lipazei în laptele uman:  facilitează hidrolizarea lipidelor  favorizează eliberarea de AG rapid utilizabili pentru metabolismul energetic.v. . decât în l.Laptele uman matur Colesterolul şi lecitina:  cantităţi mai mari în l.

dacă fosforul şi calciul sunt insuficiente în dieta mamei. ele sunt obţinute prin mobilizarea din depozitele osoase ale acesteia. el fiind asigurat de depozitele materne.Laptele uman matur Sărurile minerale şi oligoelementele:  conţinut de 4 ori mai scăzut comparativ cu l. .. Astfel.v. puţin influenţat de aportul alimentar matern.

dar raportul Ca : P = 2 : 1 este favorabil pentru buna lor utilizare.. . Fierul:  cantitate de două ori mai mare în l.u.v. Calciu de 4 ori mai puţin şi fosfor de 6-7 ori mai puţin decât l.  absorbţia intestinală şi încorporarea în molecula de Hb sunt net superioare la sugarul alimentat natural..Laptele uman matur Sodiu: cantitate scăzută → este evitată suprasolicitarea funcţiei renale.

E. complexul vit.Laptele uman matur Vitaminele:  liposolubile (A. D. cu excepţia vitaminei D. . acid folic. K)  hidrosolubile (C. B)  proporţii variabile.  o dietă echilibrată a mamei asigură aportul adecvat al acestor vitamine. în raport cu aportul alimentar.

matur = 65-68 kcal/100ml. Valoarea energetică a l. ceea ce explică incidenţa mai mică a rahitismului la sugarul alimentat natural.Laptele uman matur Cantitatea de vitamină D din laptele uman nu asigură necesităţile sugarului chiar în condiţiile unei expuneri solare corecte. dar este mai mare comparativ cu cea din laptele de vacă.u. .

ALIMENTAŢIA NATURALĂ .

.Factorii laptelui uman 1. Factorii de protecţie antiinfecţioasă:  imunologici  biologici  asigură protecţia faţă de agenţii infecţioşi din mediul înconjurător până ce sugarul îşi dezvoltă imunitatea proprie. a diareei.  sugari alimentaţi natural versus sugari alimentaţi artificial:  rată scăzută de spitalizare.  incidenţă scăzută a infecţiilor respiratorii. a rash-urilor etc.

. Factorii modulatori ai creşterii: stimulează creşterea glandei mamare.Factorii laptelui uman 2. acţionează asupra unor organe ale sugarului.

ALIMENTAŢIA NATURALĂ .

Alte calităţi ale laptelui uman este întotdeauna proaspăt şi la îndemână (imediat accesibil).  are o distribuţie energetică optimă.  .  nu implică pregătiri speciale (este obligatorie igiena sânului). glucide (38%) şi proteine (7%).  nu determină alergie sau intoleranţă. totalul energetic fiind furnizat de lipide (55%).  este aseptic.  are temperatura ideală.

 febră.u. cefalee. tahicardie. de tranziţie şi apoi în l.EVOLUŢIA SECREŢIEI LACTATE “Furia laptelui” = transformarea colostrului în l. Manifestări clinice:  turgescenţa glandelor mamare ± durere. Paraclinic: leucocitoză cu limfocitoză şi eozinofilie. hipertermie locală. matur.u. .

depresive.  rareori se impune internarea mamelor în spitale de psihiatrie.EVOLUŢIA SECREŢIEI LACTATE “Psihoza de lactaţie” = modificări ale stării psihice ce pot ajunge până la stări maniaco .  aceste fenomene dispar spontan în majoritatea cazurilor. .

Compoziţia laptelui uman prezintă variaţii:  după etapele lactaţiei.  la acelaşi sân de-a lungul mesei.  poate dura un an sau mai mult dacă este stimulată prin supt sau stoarcerea sânului.EVOLUŢIA SECREŢIEI LACTATE Maximum de intensitate a secreţiei lactate:  între a 15-a zi şi 3 luni după naştere.  după timpul zilei (variaţii diurne/nocturne).  de la un sân la altul. .

după vârsta de 6 luni nu este suficientă calitativ şi cantitativ pentru dezvoltarea sugarului. deci este mai săţios şi mai hrănitor.EVOLUŢIA SECREŢIEI LACTATE La aceeaşi masă laptele de la sfârşitul prânzului („hindmilk”) este mai bogat în lipide şi proteine decât cel de la începutul prânzului („foremilk”). Administrarea numai de l.u. .

 alimentaţia.  paritatea: la primipare secreţia lactată se instalează cu o întârziere de câteva zile. repaosul. efortul fizic gradat şi mai ales factorul psihic contribuie la menţinerea unei secreţii lactate satisfăcătoare. perineorafii) prin traumatisme şi regim alimentar postoperator constituie factori inhibitori ai secreţiei lactate.  .FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ SECREŢIA LACTATĂ vârsta: femei tinere → secreţie lactată mai abundentă. forceps.  felul naşterii: intervenţiile la naştere (cezariene.

Agalactia: extrem de rară. .  storsul glandei mamare. la femeile care nu respectă repaosul. Scurgerea spontană a secreţiei lactate: poate fi un semn de hipogalactie. Hipogalactia: mai frecventă la primipare.SECREŢIA LACTATĂ Stimularea secreţiei lactate:  supt.  asigurarea confortului psihic al mamei. la intelectuale.

AVANTAJELE ALIMENTAŢIEI NATURALE 1.mamă trainică şi durabilă.u. cu consecinţe pe termen lung asupra sănătăţii psihice a copilului. are toate principiile nutritive necesare.  . Avantajele pentru copil:  creştere şi dezvoltare fizică optimă – l. în cantităţi şi proporţii ideale pentru nevoile copilului şi o biodisponibilitate maximă. legătură afectivă copil .

 incidenţă cu peste 50% mai redusă a proceselor maligne în perioada 0-16 ani. parodontoze). parazitoze intestinale.  patologie respiratorie şi ORL mai rară şi mai puţin gravă. boli diareice acute. malocluzii. afecţiuni dentare (carii.AVANTAJELE ALIMENTAŢIEI NATURALE Avantajele pentru copil  morbiditate scăzută prin:  riscuri incomparabil mai mici de malnutriţie. .

 rol protector faţă de HTA şi ateromatoză.  ITU de 5 ori mai rare în primele 6 luni de viaţă.AVANTAJELE ALIMENTAŢIEI NATURALE Avantajele pentru copil  morbiditate scăzută prin:  astm bronşic şi diverse manifestări alergice mult mai rare şi cu forme mai uşoare.  risc de diabet zaharat şi de moarte subită la sugar de 2-3 ori mai mic. .

. neglijare sau maltratare a copilului şi ↓ riscul stărilor depresive postpartum.AVANTAJELE ALIMENTAŢIEI NATURALE 2. Avantajele pentru mamă:  afectiv (psiho-emoţional):  contactul fizic nemijlocit („skin to skin”) mamă – copil → reacţii emoţionale pozitive → ↓ riscul de abuz.

de ovar.  .   scade riscul cancerului de sân.AVANTAJELE ALIMENTAŢIEI NATURALE Avantajele pentru mamă contraceptiv → spaţierea sarcinilor → efecte benefice asupra sănătăţii reproductive a mamei. osteoporoza are o incidenţă mai mică dacă alăptarea a durat mai mult de 9 luni.

Avantajele pentru familie: sugarul alimentat natural se dezvoltă armonios. reprezentând astfel un liant afectiv pentru familie.  . detergenţii etc. grijile şi pierderea timpului pentru prepararea laptelui.  economice – se evită costurile mari. se economisesc energia termică.AVANTAJELE ALIMENTAŢIEI NATURALE 3.

sterilizare. etc.  confort crescut – nu mai sunt necesare deplasări pentru procurare.  .AVANTAJELE ALIMENTAŢIEI NATURALE Avantajele pentru familie mai puţine îmbolnăviri → mai puţine vizite la medic. riscuri de contaminare. manevre de pregătire. mai puţine tratamente.

ALIMENTAŢIA NATURALĂ .

fără jet şi nu influenţează curba ponderală.  este izolată. în momentul eructării. tranzitorie. .  nu trebuie confundată cu vărsătura.  cantitatea de lapte eliminată este mică.  nu apare în timpul somnului.  se remit spontan în al 2-lea semestru de viaţă. fără simptome concomitente.INCIDENTE ŞI COMPLICAŢII ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ Regurgitarea:  apare la sfârşitul mesei.

agitaţie.  curba ponderală se menţine ascendentă. .  emisie de scaune semilichide.n. în timpul suptului sau imediat după alimentaţiei. galbene.  starea generală este bună. sindrom de colon iritabil al n.  nu este o gastroenterită.INCIDENTE ŞI COMPLICAŢII ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ Diareea (post)prandială = diaree motrice.  poate determina apariţia eritemului fesier. adesea însoţite de ţipete. şi sugarului mic alimentaţi natural. acide.

tratament antibiotic inutil. . 0. înainte de a se administra laptele.INCIDENTE ŞI COMPLICAŢII ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ Diareea (post)prandială:  sursă de nelinişte pentru mamă şi familie → consultaţii medicale.  alimentaţia naturală nu va fi întreruptă.  se poate recomanda administrarea de calciu carbonic.5 – 1g/zi.

începe către sfârşitul primei săptămâni de viaţă  .INCIDENTE ŞI COMPLICAŢII ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ Icterul: formă precoce („brest-feeding early onset jaundice”) .apare în prima săptămână de viaţă  formă cu debut tardiv .

INCIDENTE ŞI COMPLICAŢII ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ Icterul cu debut precoce: aport ↓ de lapte → inaniţie relativă → ↑ bilirubina Prevenirea accentuării icterului fiziologic:  alăptarea la sân. precoce şi frecventă.  suplimentarea temporară a alimentaţiei cu o formulă de lapte. .

. cu maxim în a 3-a săptămână şi persistenţă până la 10 săptămâni.  hiperbilirubinemie neconjugată (BI). şi ↑ la reluarea acesteia. Se recomandă continuarea alimentaţiei naturale ± fenobarbital câteva zile. dacă se întrerupe alimentaţia cu l.u.INCIDENTE ŞI COMPLICAŢII ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ Icterul cu debut tardiv:  a 4-a – a 7-a zi de viaţă.  absenţa altor semne de boală. în câteva zile. Test diagnostic şi terapeutic:  valorile BI ↓ rapid.

Copilul nu creşte în greutate.INCIDENTE ŞI COMPLICAŢII ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ Hipogalactia maternă:  rareori primară. de dieta mamei şi de o tehnică alimentară deficitară. apoi devine somnolent şi prezintă semne de deshidratare. este agitat (înfometat).  frecvent secundară. . legată de starea fizică. psihică. are scaune rare şi închise la culoare.

apărute ca urmare a suptului inadecvat.INCIDENTE ŞI COMPLICAŢII ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ Mastita şi abcesul sânului:  consecinţa stazei lactate şi a ragadelor mamare. .

 infecţii (rinite.  boli neurologice (hemoragii meningocerebrale. meningite. otite. encefalite). retrognatismul). pneumopatii). . gura de lup.OBSTACOLE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ Din partea copilului:  malformaţii ale cavităţii bucale (buza de iepure.

OBSTACOLE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ Din partea copilului:  prematuritate.  vărsături.  boala hemolitică a nou-născutului.  ictere. .

.  limfangite.  ragade mamelonare.  hipogalactia temporară a primiparelor.  mameloane ombilicate.OBSTACOLE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ Din partea mamei:  furia laptelui. mastite.

insuficienţă renală. hepatită.  boli neuropshice: tulburări psihice grave/psihoza de lactaţie. neoplazii/tratament cu citostatice. SIDA. . malarie. epilepsie/tratament cu anticonvulsivante.  alte situaţii/boli: diabet zaharat. septicemii. o nouă sarcină cu vârsta > 20 săptamâni. scleroza în plăci.Contraindicaţii permanente Cauze materne:  maladii viscerale evolutive grave: TBC. insuficienţă cardiacă.

unele chiar excepţionale):  galactozemie congenitală.  fenilcetonurie.Contraindicaţii permanente Cauze legate de copil (rare.  intoleranţă ereditară/primară la lactoză. .

Administrarea injectabilă a fierului este contraindicată.  prematurii:  2 – 2.6 luni.5 mg Fe elemental/kgcorp/zi.3 luni până la vârsta de 1 an. de la 1 ½ . timp de 3 luni.2 mg Fe elemental/kgcorp/zi de la vârsta de 5 . .Suplimentări necesare în alimentaţia naturală La copil:  Vitamina D (profilaxia rahitismului)  Fier (preparate orale):  sugarii născuţi la termen:  1 .

. nu este necesar un aport hidric suplimentar (apă/ceai. suc de fructe. Sugarul născut la termen.Suplimentări necesare în alimentaţia naturală La copil: În general. mai ales la nou născut şi sugarul mic.). în alimentaţia naturală. cu o curbă ponderală constant ascendentă nu are nevoie de nimic altceva decât de lapte uman. etc. sănătos.

.Suplimentări necesare în alimentaţia naturală La mamă . fasole.  evitarea conservelor. varză) care pot da diaree la copil.  evitarea consumului de alcool. usturoi.  evitarea alimentelor puternic mirositoare (ceapă.pentru lactaţie:  aport caloric suplimentar. condimente) şi a celor bogate în celuloză (mazăre.

.Suplimentări necesare în alimentaţia naturală Mamele vegetariene:  vor consuma lapte zilnic  vor suplimenta dieta cu vitamina B12 care se găseşte aproape exclusiv în produsele animale.

. 1 ½ .ÎNŢĂRCAREA   Se va face cât mai târziu posibil. chiar 2 ani.u. până la vârsta de 1an. Sunt considerabile avantajele oferirii fie şi a unor cantităţi mici de l.

ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ .

Se recomandă utilizarea preparatelor industriale din lapte de vacă (l.) deoarece prin prelucrare acestea tind să fie cât mai apropiate de l.u.v. doar atunci când este absolut imposibilă folosirea formulelor de lapte.ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ Definiţie: Alimentaţia artificială este alimentaţia copilului în primele 4 luni de viaţă cu un alt lapte decât laptele uman.  .v.  Se va recurge la administrarea l.

v.Compoziţia laptelui de vacă Proteinele: 32 . este un lapte de tip cazeinos)  proteinele din lactoser (lactalbumina şi lactoglobuluina): 4-6 g.34 g/l  cazeina .28 g (l. precipită în stomacul sugarului în cheaguri mari. . Cazeina l. β-lactoglobulina este puternic antigenică/alergizantă.v. greu digerabile → intervale mai mari de timp între prânzuri.

 .) reprezentate exclusiv de lactoză → aport mic de galactoză → mielinizare mai lentă a SNC.  oligozaharidele lipsesc → absenţa colonizării intestinului sugarului alimentat artificial cu bacil bifidus.Compoziţia laptelui de vacă Glucidele: 48-50 g/l (versus 68-70 g/l în l.u.

Compoziţia laptelui de vacă Lipidele: 36 g/l    saturate. . colesterol în cantitate mai mică decât în l. maldigeste. deficitare în acizi graşi esenţiali. cantitate de 5 ori mai mică de acid linoleic.u.

Compoziţia laptelui de vacă Sărurile minerale:  cantitate de 4 ori mai mare decât în l.u.  fosfaţi şi citraţi în cantitate ↑ → ↑ pH-ul gastric → împiedică absorbţia şi favorizează eliminarea Ca.  . alături de conţinutul proteic ridicat → metaboliţi şi osmolaritate ↑↑ → ↑ nevoile de apă ale sugarului.

Compoziţia laptelui de vacă Sărurile minerale
Raportul Ca/P ~ 1:  inadecvat pentru absorbţie,  rahitigen,  putrefactiv (flora intestinală - E. coli)  efort hepatic şi renal ↑ pentru eliminarea metaboliţilor.

Compoziţia laptelui de vacă
Fierul:  carenţa de Fe a l.v. şi absorbţia sa deficitară explică frecvenţa anemiilor feriprive la sugarii alimentaţi cu lapte de vacă. Vitaminele:  cantităţi mai reduse decât în laptele uman,  prin fierberea laptelui o bună parte din ele se distrug.

Dezavantajele administrării laptelui de vacă
deficienţa de fier, prin aport/absorbţie scăzute + pierderi intestinale (hemoragii oculte) datorate alergenicităţii laptelui de vacă;


 

deficienţe nutriţionale diverse (rahitism, ş.a.);
deshidratarea, prin încărcare renală crescută; riscul crescut de a face alergie.

mediată celular. . (cel mai probabil de betalactoglobulină).mediată prin IgE. Reacţia alergică:  imediată .  întârziată .v.ALERGIA LA PROTEINELE LAPTELUI DE VACĂ Definiţie: APLV = Reacţie de hipersensibilitate generată de oricare dintre componentele proteice ale l.

 aparat digestiv (vărsături. colici.ALERGIA LA PROTEINELE LAPTELUI DE VACĂ Manifestări clinice:  piele (eczema sugarului. . diaree. constipaţie cronică).  aparat respirator (wheezing recurent). Sugestivă: anemia carenţială feriprivă (hemoragiile digestive oculte). creştere nesatisfăcătoare. RGE. prima manifestare alergică).

v. Este suficientă înlocuirea l. .ALERGIA LA PROTEINELE LAPTELUI DE VACĂ Cel mai important test de diagnostic utilizat în practică este cel terapeutic (la sugar investigaţiile alergologice se realizează cu dificultate):  scoaterea din alimentaţie a l.v. Tratamentul medicamentos nu este necesar. cu o formulă de lapte hipoalergenică. şi a derivaţilor lui → ameliorarea simptomatologiei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful