Universitatea Bucureşti Şcoala doctorală de Sociologie

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
Tema :

Aspecte legate de mobilitatea spaţială şi socială a populaţiei după anul 1989, în Bucureşti

Coordonator ştiinţific Prof.univ.dr. Maria Voinea Doctorand Nicoleta (Tufan) Lupu

Bucureşti, 2009 Cuprinsul tezei de doctorat Mulţumiri Argument Capitolul I. Migraţia populaţiei.Cadru teoretic 1.1.Migraţie vs. mobilitate: concepte, definiţii 1.2.Teorii asupra migraţiei 1.2.1.Teorii ale migraţiei interne 1.2.2. Teorii ale migraţiei internaţionale 1.3. Factorii care influenţează migraţia 1.4. Etapele actului migrator 1.5. Tipuri de migraţii Note Capitolul II. Efecte şi consecinţe ale fenomenului migraţiei 2.1. Consecinţe demografice ale migraţiei 2.2. Consecinţe economice ale migraţiei 2.3. Consecinţe în sfera vieţii religioase şi culturale determinate de migraţie 2.3.1. Consecinţe ale migraţiei în sfera vieţii religioase 2.3.2. Consecinţe culturale ale migraţiei 2.4. Consecinţele migraţiei asupra familiei 2.4.1. Funcţiile familiei şi migraţia 2.4.2. Efecte pozitive ale migraţiei asupra familiei 2.4.3. Efecte negative ale migraţiei asupra familiei 2.5. Migraţia şi devianţa socială 2.5.1. Relaţia dintre migraţie şi devianţă 2.5.2. Conceptul de devianţă 2.5.3. Teorii ale devianţei 2.5.4. Fenomenul infracţional urban: percepţie şi atitudine 2.5.5. Studiu asupra atitudinii bucureştenilor faţă de infracţionalitate Note Capitolul III. Fluxuri migratoare : particularităţi în perioada tranziţiei

2

Fluxuri migratoare ale Bucureştiului 3.2. Migraţia internă în România.3.1. Zona de influenţă a oraşului 4.Migraţia externă Capitolul IV.3.3. Mediul înconjurător – conceptualizare.2.3.1.3. Perspective de evoluţie a oraşului Concluzii Lista figurilor Lista tabelelor Anexe 3 .2.5. după mediile rezidenţiale 3.3.1.3.1.5.2.3.1.1. Percepţia şi atitudinea locuitorilor Capitalei faţă de calitatea mediului bucureştean 4. Modificări în profil geografic determinate de migraţia populaţiei 4.2.2. Oraşul: definiţii şi caracteristici 4. Cine vine în Bucureşti ? 3.2. Consecinţe ale influenţei urbane asupra zonelor înconjurătoare 4.3. definiţii 4.2. Migraţia internă în România pe grupe de vârstă şi sex 3. Migraţia internă 3.4. Influenţa migraţiei asupre mediului geografic bucureştean 4. Cine migrează ? 3.3.2.2. Fluxurile migratoare ale României 3. Migraţia externă 3. Oraşul şi mediul înconjurător 4.2.3.2. Bucureşti: repere fizico şi economico-geografice 4.2.1.1.3.3.Bucureşti – amenajarea teritoriului şi calitatea mediului 4.1.4. Aspecte legate de calitatea şi funcţionalitatea mediului geografic al Bucureştiului 4. Istoric şi etape ale migraţiei în România 3.Consideraţii generale 3.3. Cine pleacă din Bucureşti ? 3. Solduri migratoare 3.3.1.2.2.

etc. unele empirice. pe durate de timp determinate sau nu”. economice. cărora le-am adăugat concluzii desprinse din studiul pe care l-am întreprins (prelucrarea unor date statistice şi o cercetare proprie). iar altele rezultate din studii. Sfera problemelor pe care le ridică fenomenul migraţiei este largă. spaţial-geografice produse. sociologie). Argument. demografice. implicând însă schimbarea locului de muncă şi a locuinţei. rezultate din realitatea imediată. cercetări şi teorii de specialitate (sociologice. geografie. Indiferent de perioada la care ne-am referi. dintr-o dublă perspectivă : sociologică şi geografică. 2 chestionare şi un ghid de interviu. deplasările în teritoriu s-au realizat cu intensităţi diferite şi motivaţii variate. elaborând scheme şi teorii care încearcă să explice mecanismul fenomenului. geografice. acesta fiind analizat din punct de vedere al mecanismelor declanşatoare.Acesta a intrat în atenţia cercetătorilor aparţinând unor domenii diverse (demografie. mi-am propus să analizez câteva aspecte legate de acest fenomen.De asemenea. după anul 1989. în Bucureşti” conţine 332 de pagini în care sunt inserate 97 de figuri. Interesul pentru studierea problematicii migraţiei pleacă de la mai multe întrebări:de ce deplasează oamenii în teritoriu ? Cine sau ce le influenţează decizia de a se deplasa. aspecte caracteristice oraşului Bucureşti. Ipotezele de plecare au la bază o serie de premise. pe ce distanţă şi durată ? Ce schimbări în viaţa personală a indivizilor şi în cea a comunităţilor din care fac parte vor avea loc în urma acestor deplasări ? Studierea fenomenului migraţiei nu este de dată recentă. aşa cum şi perspectivele de 4 . Lucrarea este structurată în patru capitole majore având ca temă centrală fenomenul migraţiei populaţiei.Bibliografie Rezumatul tezei de doctorat Teza de doctorat cu titlul „Aspecte legate de mobilitatea spaţială şi socială a populaţiei după anul 1989. 120). fiecare analizându-l din perspective diferite. în contextul evoluţiei fenomenului la nivel naţional (Cucu.) elaborate în urma unor cercetări riguroase de către oameni de ştiinţă. economie. din literatura de specialitate. lucrarea se sprijină pe 135 de titluri şi referinţe bibliografice sugestive. 59 de tabele. al manifestării şi al efectelor sociale. 1974. Pornind de la o definiţie clasică a migraţiei văzută ca o „deplasare în teritoriu a unui individ sau a unui grup de indivizi.

geografice şi diferenţierea ariei de cuprindere a cercetării migraţiei în domeniile amintite. Schimbările produse sunt vizibile la nivelul vieţii economice. Perspectiva sociologică evidenţiază faptul că definirea migraţiei se bazează pe argumente economice. etc. jurişti etc.Pe de o parte rămâne un „gol”. absenţa celor plecaţi fiind resimţită în special de către familie şi de comunitatea locală (mai ales în cazul celor rurale). dar se regăseşte şi în alte studii teoretice aparţinând altor discipline) şi socială (care nu se reduce doar la aspecte profesionale şi procese de socializare.De asemenea sunt prezentate teoriile explicative ale fenomenului. iar pe de altă parte. geografi. interacţiuni şi raporturi de interese. Capitolul 1. de unde urmează să plece potenţialii migranţi. A. ci implică în aceeaşi măsură sisteme şi opţiuni valorice. culturale. demografice. Abordarea cercetării acestui fenomen ar trebui să pună laolaltă puncte de vedere exprimate de oameni de ştiinţă cu pregătire diferită (sociologi. unilaterale ignorându-se astfel detalii semnificative care ar putea întregi imaginea asupra acestui fenomen. cât şi în cel de destinaţie. demografi.La modul general se pot identifica două componente majore ale procesului: teritorială (aspect studiat cantitativ în special de demografi. sociale. religioase. culturale. ci este un proces mult mai complex care aduce în ecuaţie mai multe elemente şi.). integrarea şi absorbţia noilor veniţi în comunităţile alese ca destinaţie ridică probleme.G. etapele de desfăşurare a actului de migraţie şi tipologia acesteia. politice.Studiile asupra migraţiei au fost realizate mai ales de către demografi. factorii declanşatori. modificând 5 . Primul capitol constituie un cadru teoretic general al problematicii migraţiei axat pe definirea conceptului din perspective sociologice. Migraţia sau mobilitatea teritorială a populaţiei nu se reduce doar la deplasări în spaţiu.Johnson defineşte migraţia drept o „deplasare fizică a oamenilor înăuntrul sistemelor sociale şi între ele”.Ele se manifestă atât în locul de origine.explicare a acestora sunt multiple. În realitate aceste abordări sunt. generează un spectru larg de efecte. în majoritatea cazurilor. cel puţin la nivel locativ şi ocupaţional. economişti. Această deplasare are o mare influenţă asupra compoziţiei sociale a populaţiei. sociale. indiferent de mecanismele care le pun în mişcare sau care le influenţează manifestarea.).

2004. teoria economiei neoclasice. 2). teoria dependenţei.relaţiile de natură rasială. În ultimele decenii.. acesta definind mobilitatea socială prin „seria de fenomene care rezidă în deplasarea indivizilor sau a grupurilor din loc în loc în spaţiul social" (Szczepanski. fie individuală. relativ durabile la nivelul agentului care le adoptă” (Sandu. teoria reţelelor.Miftode care consideră că „migraţia este o expresie spaţială a mobilităţii sociale" (Miftode. teoria duală a pieţei muncii.. fie prin prisma celor ce urmăresc desfăşurarea acestuia (ex.Aceste teorii nu se exclud. 1984. ci mai degrabă se completează reciproc. 402).De altfel. fiind în acelaşi timp o sursă importantă de creştere numerică a populaţiei urbane (Johnson. fie în grup a mai multor indivizi şi pe schimbările produse în mediu în urma acestei deplasări.Este evident faptul că migraţia nu este o simplă deplasare în teritoriu. De asemenea.De mare actualitate sunt şi abordările care privesc migraţia ca strategie de viaţă aceasta reprezentând „o perspectivă a raportului durabil dintre scopuri asumate şi mijloace [. Deşi teoriile clasice de tipul celor gravitaţionale sau modelul „push-pull” sunt adesea combătute. noua economie a migraţiei. presupunând doar o schimbare a cadrului natural. Studiile geografice asupra migraţiei (pentru care se mai folosesc termenii de mobilitate teritorială sau mobilitate geografică) pun accentul mai mult pe deplasarea teritorială propriu-zisă.Ele sunt structuri raţionale de acţiune. 2007. 215-216). 6) sau ca formă de protest „în faţa schimbărilor şi de abandon a unei societăţi în care nu-şi găsesc locul pe care şi l-ar dori” (Voicu. 86). teoria sistemelor mondiale). 2000. fiind considerate a fi mai degrabă „scheme descriptive sau clasificatorii” (Sandu. oferind 6 . ele sunt îmbogăţite şi adaptate unor situaţii concrete însă tendinţa actuală este aceea de a analiza migraţia fie prin prisma unor teorii care explică apariţia fenomenului (ex.154).12-13). educaţional. 1972. poate fi reţinută opinia profesorului V. 1984. dar nu ignorat. adică : emigraţia. cele mai multe teorii explicative ale migraţiei au pus în centrul atenţiei rolul factorilor economici în declanşarea şi desfăşurarea procesului. Procesul nu este doar unul fizic. teoria instituţională).]. înţelegerea actului de migraţie necesită definirea şi lămurirea unor concepte ce derivă din acesta. 1989. O definiţie clasică a migraţiei este dată de sociologul Jan Szczepanski.Aspectul social (profesional. cultural) este mai puţin luat în calcul. ci unul complex. etnică şi relaţiile de clasă. cu efecte sociale. nu se anulează. imigraţia si remigraţia (Raboca şi Surdu.

Factorii care determină migraţia pun în evidenţă numeroase elemente a căror importanţă este considerată determinantă în funcţie de perspectiva de abordare a fenomenului. provenienţa migranţilor.Mai mult decât atât. În noile condiţii social-economice se pune problema unor abordări raţionale ale migraţiei. mezo (comunitar) şi micro (individ / familie). participanţilor la deplasare. prin complexitatea sa generează multiple consecinţe asupra unor domenii diverse ale vieţii private sau ale unei colectivităţi. economici. Capitolul 2. relaţiile dintre resursele locale de forţă de muncă şi populaţia din zona respectivă. psihologici. Există însă şi numeroase particularizări care îmbogăţesc tabloul tipologiilor migraţiei. durata. indiferent de perspectiva de abordare a fenomenului. sociale. calitatea şi stilul de viaţă. demografici. sistemul de valori personal şi comunitar (Sandu. fiind vorba aici de „modele econometrice de tip costuri – beneficii” (Rotariu. motivaţia. Mezei. factori şi procese. Migraţia influenţează direcţiile de evoluţie a mai multor procese demografice. 7 .Migraţia nu este un fenomen independent. nr. structura şi funcţionalitatea gospodăriilor de la originea şi destinaţia fluxurilor. Astfel.Astfel sunt evidenţiaţi factorii geografici (care privesc trăsăturile fizice ale cadrului natural). economice.explicaţii multiple asupra fenomenului şi aceasta mai ales pentru că abordările respective fac trimitere la nivele diferite de referinţă : macro (societal). 10).Teoriile clasice asupra migraţiei sunt încă luate în calcul. 1984. putând aminti în acest sens : volumul şi structura demografică a comunităţilor locale şi evoluţia fenomenelor socio-demografice specifice acestora. mai ales în condiţiile în care formele de migraţie. numeroase studii asupra migraţiilor sunt orientate azi către cele ce se desfăşoară în spaţiul internaţional. acest model făcând trimitere directă la tipul migraţiilor internaţionale. motivaţiile şi fluxurile de migranţi au cunoscut schimbări semnificative. Ele urmăresc distanţa. ci se află în relaţie cu mai multe elemente. etc. 1999. dar sunt îmbogăţite şi adaptate unor situaţii concrete. influenţându-şi reciproc evoluţiile. În ceea ce priveşte clasificarea migraţiilor se pot identifica în literatura de specialitate numeroase criterii ce exprimă tipologii diversificate. 145-146).

Ele pot avea sensuri pozitive sau negative şi pot fi resimţite pe termen lung.În funcţie de un anumit context şi de un complex de factori ce intervin pe parcursul procesului. dar are implicaţii extinse şi asupra nivelului şi furnizării de servicii sociale. Eşanu. în cea de destinaţie. active profesional. cele mai importante şi vizibile efecte ale migraţiei ce caracterizează spaţiul românesc de după 1989 sunt reprezentate de: • Îmbătrânirea demografică prin antrenarea în migraţie mai ales a populaţiei tinere (20-40 ani). a familiei sau a grupului migrant. Din punct de vedere demografic. • Schimbări în evoluţia nupţialităţii. 2006. dependentă) şi sistemele de servicii sociale (vârstnicii au necesităţi speciale de îngrijire) (Bălaşa. educaţiei şi pentru funcţionarea economiei în sine (Sime.1copii/femeie în 1989 s-a ajuns la o valoare de 1. mediu sau scurt. în opinia mai multor cercetători.Astfel. 4-10). a fertilităţii (de la o rată totală a fertilităţii de 2. indivizii care optează pentru migraţie spre alte regiuni pleacă şi de la considerentul că în urma acestei acţiuni îşi vor 8 Supraaglomerarea regiunilor receptoare şi depopularea celor . fondului de locuinţe. dar şi în viaţa comunităţii căreia i-a aparţinut sau în care urmează să se integreze. efectele fenomenului migraţional apar imediat ce acesta începe să se manifeste. efectele migraţiei pot fi apreciate drept pozitive sau negative şi se răsfrâng asupra unor domenii foarte diverse ale vieţii economice. politice. culturale.3 copii/femeie în prezent conform datelor din Cartea Verde a Populaţiei. 12). Impactul acestui fapt se resimte mai ales pe piaţa muncii (diminuându-se ponderea populaţiei active creşte presiunea asupra celei rămase de a susţine populaţia vârstnică. sociale ale societăţii. putem privi aceste efecte ca schimbări în viaţa individului.O analiză corectă a migraţiei urmăreşte efectele pe care aceasta le produce atât în zona de origine a migranţilor. cât şi asupra migranţilor înşişi.În general. 2005. Identificarea şi analizarea efectelor migraţiei poate aduce în discuţie mai multe aspecte. 7-9) • Schimbări în structura pe vârste şi sexe a populaţiei ce reflectă un proces lent dar continuu de îmbătrânire demografică • Modificări ale dimensiunilor familiei • emiţătoare În sfera economică. 2005.

2005. „migraţia forţei de muncă educate şi calificate dinspre ţările sărace spre cele bogate”. mai ales după anul 1990): a). creşterea nivelului de trai.Stănică. Efectul negativ al migrării forţei de muncă înalt calificată pentru ţara de origine creşte mai ales în cazul în care emigrează cei cu profesii de care economia nu se poate dispensa. 110). Vasile.putea asigura un nivel de trai mai bun decât în momentul anterior deciziei. semnificaţia actului este discutabilă. afectând dezvoltarea întregii societăţi nu doar financiar. se constată că ţările spre care s-au îndreptat cei înalt pregătiţi profesional au înregistrat „creşteri economice datorită capacităţii creative deosebite a capitalului uman al imigranţilor” (Zaman. astfel că migranţii renunţă adesea la acestea acceptând munci inferioare calificării lor profesionale în favoarea unor venituri atractive. scăderea ratei şomajului în anumite sectoare de activitate. cât şi pe termen lung (Zaman.Însă ceea ce pentru individ poate fi un avantaj.În schimb. Sunt numeroase cazurile în care recunoaşterea anumitor studii şi calificări nu este realizată de toate ţările. 2007. asigurarea unui loc de muncă. citând diverse surse. Pierderea de forţă de muncă specializată / calificată.Acest aspect are o dublă semificaţie: pe de o parte au migrat persoane pregătite profesional ceea ce a creat un deficit de astfel de forţă de muncă în sectoarele economice în care profesau. se pot evidenţia şi o serie de efecte negative (situaţii întâlnite şi în cazul României. în unele cazuri. 59). în sensul că pregătirea profesională a indivizilor a însemnat un cost pentru ţara noastră. Vasile.S.Stănică. c). iar valorificarea ei se va face în contul altei ţări. Din punct de vedere al efectelor în plan economic. 46).pierderea calificărilor profesionale. „exodul creierelor”. urmărind o recunoaştere profesională şi o remunerare superioare. 9 . migraţia poate contribui la creşterea veniturilor populaţiei. fenomen cunoscut în literatura de specialitate ca „brain drain”. atât pe termen scurt şi mediu. condiţii îndeplinite în ţările dezvoltate. 2005. pentru comunitatea de origine. arată că semnificaţia conceptului de brain drain exprimă. în cele mai multe cazuri. b). orientarea migranţilor spre anumite sectoare economice deficitare de forţă de muncă la un moment dat.Pe de altă parte. iar pe de altă parte se poate vorbi de un nejuns pentru România. (S.

Ceea ce va fi influenţat prin migraţie este atitudinea oamenilor faţă de comunităţile religioase în care doresc să se integreze (temporar sau definitiv).Nu trebuie înţeles că migraţia populaţiei determină schimbări în ceea ce priveşte fundamentele. 2002. cel puţin în legătură cu apartenenţa şi identificarea cu o anumită confesiune. cât prin păstrarea relaţiei cu divinitatea). putem afirma că şi viaţa religioasă a unei comunităţi se confruntă cu o serie de transformări privite din perspectivă cantitativă. încep să se observe anumite similitudini între aceste medii. 105).d). în ceea ce priveşte religiozitatea începe să scadă” (Voicu. treptat. ca proces realizat şi prin migrarea populaţiei din rural. în derularea acestui proces un rol important îl pot juca reţelele de migraţie organizate prin intermediul bisericilor. a unei locuinţe. mai ales dacă sunt diferite de cele cărora le aparţin şi în care au crescut şi participarea la viaţa religioasă a noii comunităţi (nu doar prin prezenţa la slujbe şi evenimente bisericeşti.scăderea exporturilor (ca urmare a scăderii producţiei interne). susţinerea artificială a valutei naţionale. mai exact a învăţăturilor bisericii şi a controlului pe care aceasta îl exercită asupra enoriaşilor săi şi efectele pe care migraţia le are asupra acestora. dogmele şi ritualurile religioase ale diferitelor confesiuni. Interpretarea unor schimbări în viaţa socială a unei comunităţi ca rezultat al migraţiei poate pleca şi de la efectele pe care urbanizarea. dar şi calitativă. spre anii 2000. iar „distanţa dintre sat şi oraş. de amploare şi aproape orice individ inclus în circuit va creşte posibilitatea de apariţie în viitor a unui eveniment asemănator (Constantinescu. le-a impus în cadrul acestora. oferă sprijin în găsirea unui loc de muncă.Descifrarea migraţiei din această perspectivă este o tendinţă preferată şi actuală a multor cercetări. în România. în condiţiile unei efervescente mişcări teritoriale a populaţiei. Reţelele asigură migranţilor accesul la informaţie. Există o strânsă legătură între influenţa religiei. 2006. Referitor la migraţie.Fenomenul are un caracter dinamic. a unor mijloace de trai în alte locuri decât cele originare. 10 .Voicu arată că dacă până în anul 1990. facilitând şi legăturile dintre migranţi şi familiile acestora. diferenţele dintre cele două medii erau clare. activitatea lor presupunând alte destinaţii decât cele din ţară. 111-117). Într-un studiu realizat pe această temă. M.În cazul de faţă. diferenţele între mediul urban şi cel rural fiind destul de evidente.

1/4 din bucureştenii intervievaţi declarând că au fost victime cel puţin a unor infracţiuni de tipul furturilor. însă există reţineri în privinţa comparării celor două perioade întrucât validitatea înregistrărilor şi raportarea reală a numărului de infracţiuni sunt puse la îndoială. idee abordată de numeroşi sociologi. tâlhăriilor. fie un anumit context social. sociologul I. 238). atât la nivel individual cât şi comunitar şi afectează în mod negativ calitatea vieţii. ci trebuie considerate ca elemente ale unui context economic şi socio-cultural care duc la apariţia mai multor condiţii ce favorizează manifestarea actelor deviante. a rolurilor asumate de fiecare dintre aceştia. 1997.Jaszinski (1964) a încercat să stabilească o legătură între dezvoltarea economică şi urbană a unei localităţi şi dinamica infracţionalităţii. ceea ce permite un control social mai bun. De exemplu. Concluziile unor anchete realizate de ICVS în anul 2000 în mai multe capitale ale Europei de Est şi Centrale au plasat Bucureştiul într-o poziţie mediană în privinţa prevalenţei victimizării populaţiei în cazul a 11 tipuri de infracţiuni. 82). Pentru că nu este un fenomen izolat.Ea se va diminua pe măsură ce noile aşezări mărite şi aglomerate ating o anumită stabilitate. Diverse studii teoretice şi statistice în domeniu arată că rata criminalităţii în România a cunoscut creşteri semnificative după anul 1990 faţă de perioada anterioară acestuia. dar şi teama faţă de criminalitate în general. în perioada în care urbanizarea este accelerată şi infracţionalitatea (mai ales cea juvenilă) înregistrează perioade de creştere. Îngrijorător este faptul că a crescut numărul infracţiunilor comise. a valorilor şi credinţelor personale. se regăseşte şi la nivelul reconsiderării dimensiunii familiei. insecuritatea socială resimţită sau probabilitatea crescută de a fi victimă a unei infracţiuni în anumite zone sunt motive cei determină pe mulţi indivizi 11 .De asemenea.S-a constatat că. dobândită prin migraţie. trebuie subliniat faptul că industrializarea şi urbanizarea (care sunt considerate unele din cauzele migraţiei) nu determină în mod direct apariţia sau creşterea frecvenţei actelor de devianţă. Delincvenţa este un fenomen de inadaptare socială de care se face vinovat fie individul.Influenţa culturală asupra familiei. iar această teamă poate afecta în mod profund echilibrul şi funcţionalitatea socială. acestea fiind subdimensionate (Răşcanu. a relaţiilor dintre membrii acesteia. Teama de infracţiuni. 2006. am acordat de asemenea atenţie efectelor pe care migraţia le produce în sfera devianţei sociale. agresiunilor sexuale (Toth.

(Anexa1). am urmărit atitudinea bucureştenilor şi temerile lor vis a vis de acest fenomen în creştere. dezvoltarea urbană. extinderea teritorială a unui oraş. ceea ce echivalează cu mobilitatea teritorială. plecând de la considerentul că. în rândul locuitorilor Capitalei. 93-94). mai ales în condiţiile în care statisticile confirmă o creştere a ratei infracţionalităţii dupa 1990 . dar şi o întrebare cu răspuns liber. Punerea în practică a acestei decizii depinde însă de mai mulţi factori cum ar fi vârsta. 12 .de a lua decizia schimbării rezidenţiale. orientarea unor fluxuri migratorii spre marile centre urbane sunt aspecte ce pot fi însoţite de o anumită intensificare a infracţionalităţii.când circulă singuri sau în anumite zone ale oraşului) -aprecierea vulnerabilităţii Bucureştiului faţă de infracţiuni în comparaţie cu alte oraşe din ţară. 2006. Pornind de la aceste argumente am realizat o cercetare în Capitală încercând să surprind relaţia dintre migraţie şi infracţionalitate. Metodele folosite. în opinia chestionaţilor -determinarea gradului de apreciere/respingere a periferiilor oraşului din punct de vedere al siguranţei cetăţeanului -elaborarea unui „top al zonelor nesigure” din Bucureşti din punct de vedere al vulnerabilităţii faţă de producerea de infracţiuni. mobilitatea rezidenţială putând fi considerată „rezultatul inconsistenţei între statusul economic ridicat şi locuirea într-o zonă cu probleme” (Toth. sexul.Atingerea obiectivelor pe care mi le-am propus s-a bazat pe un demers ştiinţific ce a inclus o documentare teoretică şi colectarea şi analiza unor informaţii prin intermediul cărora am conturat o imagine a fenomenului cercetat. în calitate de victime sau de martori la astfel de acte -identificarea temerii bucureştenilor faţă de posibilitatea producerii unor infracţiuni în anumite circumstanţe (ex.Am ales o metodă cantitativă concretizată printr-un instrument de lucru de tipul chestionarului ce cuprinde preponderent întrebări precodificate. Obiectivele cercetării urmăresc : -evaluarea impactului infracţionalităţii în ultimii 10 ani. statutul socio-profesional şi economic.

Diferenţierile depind de : vârstă.Siguranţa pe străzile Capitalei. cu atât teama de a circula prin astfel de zone este mai mare. în Capitală. Am desfăşurat-o în mai 2008. Promiscuitatea.Cu cât sunt mai periferice.În ultimii 10 ani.Percepţia fenomenului infracţional din Bucureşti. nivel educaţional 2. Ipotezele de cercetare corelează evoluţia infracţionalităţii bucureştene cu o serie de variabile ce se ghidează după următoarele dimensiuni: 1. fenomenul infracţional este mai intens şi mai diversificat ca manifestări. Este o cercetare de tip exploratoriu. vârstă şi nivelul studiilor se prezintă astfel : Tabelul 1. fiind constituit din 145 de subiecţi.A fost ales în mod aleator.Teama bucureştenilor faţă de producerea de infracţiuni 2. probabilitatea de a fi martor/victimă la cel puţin un tip de infracţiune a crescut.6 11 4. sex.4 145 100 Tabelul 3. Structura lotului după sex Total % 82 56.1.6 63 43. calitatea mediului natural şi construit din anumite cartiere pot contribui la creşterea temerii de a circula singur pe stradă. sex.Structura lotului după vârsta subiecţilor Total 15-25 ani 26-35 ani 36-45 ani 46-55 ani 56-65 ani Total 35 61 27 16 6 145 % 24. Diferenţierile depind de: vârstă.Gradul de participare pasivă (ca martor) sau activă (ca victimă) la evenimente infracţionale.Structura lotului după nivelul studiilor 13 .2 42.2. Structura lotului în funcţie de sex.Aplicarea chestionarului am realizat-o predominant prin distribuirea chestionarelor şi autocompletarea lor de către subiecţi. Eşantionul.Activitatea de teren. 2.Circulaţia în zonele periferice ale oraşului.1 18. cu domiciliul stabil în Bucureşti. nivel educaţional 3.Comparativ cu alte oraşe din ţară.1 100 Masculin Feminin Total Tabelul 2.

Bucureştiul este perceput ca „mai predispus la infracţiuni” (pentru 61% dintre subiecţi) şi în special zonele sale periferice.5 35. astfel încât să se poată face o comparaţie reală (informaţiile acestora pot fi subiective. le evită. agresiuni fizice verbale şi ce au loc pe stradă. fără răspuns deoarece : -este discutabil gradul de cunoaştere directă a altor oraşe din ţară de către toţi subiecţii acestui studiu. se simt totuşi în siguranţă.Studii superioare Studii medii Şcoală profesională Total Total 82 51 12 145 % 56.Probabilitatea de a fi victima unei infracţiuni se reduce pe măsura înaintării în vârstă. recunosc şi identifică zone „nesigure” în Capitală.2 8. nu este neapărat un motiv de îngrijorare sau de temere pentru 62% din subiecţi (din care majoritatea sunt bărbaţi sau aparţin segmentului de vârstă cuprins între 26-35 ani). predispuse la infracţiuni este încărcată de subiectivism şi prejudecăţi şi nu se bazează în toate cazurile pe o cunoaştere directă şi imediată a realităţii. deşi pot fi vulnerabili în faţa infractorilor. zone pe care întotdeauna sau în mod frecvent. predomină în acest caz situaţiile de furt. indirecte sau incomplete) -exemplificarea cartierelor „rău famate”. dar aceleaşi categorii de persoane şi numai ele. singur.cele mai multe victime au fost din rândul bărbaţilor şi a tinerilor cu vârste cuprinse între 26-35 de ani. d).3 100 Concluziile desprinse în urma cercetării pun în evidenţă următoarele aspecte : a).Aceasta poate fi o explicaţie pentru cei care.Spre deosebire de alte oraşe din ţară. rezultând o deformare a acesteia în mai multe sensuri. 14 .participarea involuntară a bucureştenilor chestionaţi la acte infracţionale. în calitate de martori/victime este reală. b). tâlhăriile.Concluzia poate fi reţinută în măsura în care exprimă părerea şi percepţia bucureştenilor chestionaţi. c) A circula pe străzile Bucureştiului. dar ea ridică mai multe semne de întrebare care rămân deocamdată.

Ipotezele mele au la bază următoarele considerente: 1. Capitolul 3. folosind aceste surse am urmărit să verific veridicitatea unor ipoteze şi să găsesc explicaţii la unele întrebări legate de migraţie.După 1990 fenomenul migraţiei cunoaşte un avânt deosebit faţă de perioada anterioară. mai accesibile).Din păcate şirul de date din perioada amintită nu este continuu pentru toţi indicatorii urmăriţi. atât sărăcie şi mizerie (ex. atât în privinţa deplasărilor interne. dar cu foarte modeste resurse de supravieţuire cel puţin decente rămân în zonele periferice. cartierul Ferentari). condiţiilor precare de viaţă poate fi într-o oarecare măsură contrazisă sau cel puţin discutabilă şi aceasta pentru că periferia Capitalei înseamnă astăzi. conţinând date ce corespund perioadei 1990-2006. rural-rurale. cât şi opulenţă şi lux (ex.Deşi mai puţin mobil teritorial.Conturarea unor astfel de zone este determinată într-o anumită măsură. Serii statistice de Populaţie. fluxuri migratorii internaţionale). însăşi faptul de a indica drept „nesigure” zonele periferice ale Bucureştiului. cât şi internaţionale. zone asociate sărăciei. Stabiliri de domiciliu. segmentul persoanelor cu vârste de peste 60 de ani cu rezidenţă în Capitală se orientează. spre zonele rurale 15 .Cu toate acestea. în noile cartiere rezidenţiale ce trădează un nivel de trai ridicat. 2. concluzii conţinute în diverse lucrări de specialitate. dar şi de valurile celor care migrează spre aceste zone periferice. mortalitate.Prelucrărilor statistice le-am adăugat si concluziile unor cercetători care au studiat fenomenul migraţional. cartierul Pipera). Schimbări de domiciliu. urban-rurale şi urbanurbane. în proporţii semnificative. spor natural) şi mişcării migratorii (fluxuri rural-urbane. Informaţiile respective fac referire la indicatorii demografici ai mişcării naturale a populaţiei (natalitate. existând anumite discontinuităţi explicate prin absenţa datelor pe anumite intervale. şi de valurile de populaţie care vin spre Bucureşti (mulţi fiind atraşi de mirajul Capitalei.Astfel.Capitolul de faţă se sprijină pe o analiză predominant cantitativă şi a fost realizat pe baza prelucrării datelor statistice din diferite publicaţii editate de Institutul Naţional de Statistică şi anume Anuare demografice.Motivul este legat de diferenţe în înregistrarea şi centralizarea datelor în documentele la care am avut acces. În capitolul al treilea al lucrării mi-am bazat studiul pe analiza unor date statistice înregistrate în documente oficiale încercând să surprind anumite aspecte ale evoluţiei fenomenului migraţiei în România şi în Bucureşti.

schimbări importante de sens. vizând reclădirea vieţii. trafic de droguri. fluxul de la oraş către sat antrenează mai degrabă populaţia aflată peste pragul pensionarii. s-a accentuat însă migraţia internaţională nu atât cea definitivă. populaţia Bucureştiului descreşte. atât pentru cea provenind din mediul rural.În schimb. mentalitatea. Acestea devin cu atât mai însemnate cu cât actorii acestui proces aparţin unor categorii de vârstă diferite. sistemele de valori ale românilor care au optat fie pentru o migraţie definitivă.Această reducere se face pe seama evoluţiei mişcării naturale sau a celei migratorii ? Mişcarea migratoare din România a înregistrat după anul 1990. prin poziţia sa geografică.în scopuri turistice. dar şi externe (iniţial. ca strategie de viaţă. fiind asociată cu situaţii de „muncă la negru". etnică şi religioasă. cât mai ales cea de tip circulatoriu (du-te . 2003). Pe fondul atenuării migraţiei interne. fie temporară. în prezent.vino) între România şi alte ţări (Spania.) în scop de muncă. îngrijorător este cazul în care migraţia are un substrat ilegal.Sandu. cât şi pentru cea urbană (în contextul schimbării sensurilor fluxurilor migratorii la nivel naţional) ? 4. economică.). migraţia sat-oraş (ca formă predominantă până în anul 1989) cunoaşte o schimbare remarcabilă în sensul că fluxul urban-rural capătă nuanţe tot mai accentuate. Deschiderea culturală şi ridicarea barierelor circulatorii. Italia. trafic de fiinţe umane. Germania. pentru muncă. Se constată că. Ea poate fi legală sau ilegală însă.Bucureştiul.etc. contactul direct sau mediatic cu civilizaţiile occidentale au influenţat foarte mult atitudinea. 2003). 16 . alte acte infracţionale. fiind atrasă de oraş datorită unor posibilităţi de ocupare a unui loc de muncă şi de un nivel de trai considerat superior celui de la sat.Numeric. iar în ultimii ani.3. activă din punct de vedere profesional. circulatorie. de tip du-te-vino. populaţia care se deplasa era în general tânără. politică şi culturală continuă să fie un pol de atracţie a populaţiei. etc.Sandu. aceasta văzând în stabilirea la sat „o şansă de supravieţuire în condiţiile unui trai greu din punct de vedere economic" (D.În cazul exodului rural dominant până în 1989. de intensitate şi destinaţii exprimate printr-o relansare a migraţiei interne (exodul rural fiind înlocuit acum de un exod urban). sau în scop turistic (D. la scară naţională.

cultural este cel mai important oraş al ţării. din această perspectivă. însă evoluţiile sale migratorii au înregistrat în timp anumite particularităţi. educaţie. stabilirea rezidenţei în Capitală întâmpinând numeroase obstacole. Referitor la distanţe. În privinţa schimburilor de populaţie cu ruralul se constată că. afacerile. fluxurile cele mai intense ale Bucureştiului sunt legate de judeţele ce gravitează în jurul său (Ilfov.Capitala a „câştigat”. aceea de „redescoperire” a ruralului. Cu cât distanţa faţă de Capitală creşte. populaţie tânară cu vârste cuprinse între 16-29 ani. fie pentru accesul la condiţii superioare legate de locuinţă.Bucureştiul ocupă un loc aparte în contextul migraţional naţional. între 1990 şi 2006 Capitala a câştigat populaţie prin fluxurile de migranţi ce au sosit aici.Cele mai intense schimburi le-a realizat cu mediul urban atât pentru fluxurile care au plecat din Bucureşti. ea situându-se mai mult pe poziţie de receptor de migranţi din alte oraşe ale ţării decât de emiţător de populaţie spre alte localităţi urbane. Ialomiţa. Altfel spus ruralul furnizează urbanului un număr mai mare de migranţi decât cel ce-l primeşte din acest mediu. Rolul de capitală al Bucureştiului a influenţat în mare măsură evoluţia fluxurilor sale migratorii. economic. optează pentru călătorii în străinătate legate de muncă în asociaţie cu turismul. Buzău). cât şi pentru cele care au sosit aici.Cu toate că demografic. studiile. populaţie aparţinând celorlalte categorii de vârstă. Teleorman. Călăraşi. însă a „pierdut” prin migraţie. Bucureştenii.imigranţilor 17 . ca de altfel locuitorii oraşelor mari din ţară. structura fluxurilor migratorii evidenţiază o mobilitate teritorială mai mare în cazul femeilor (ele reprezentând circa 55% dintre migranţi) şi a segmentelor de populaţie cu vârste cuprinse între 16-44 de ani (peste 65% dintre migranţi). sănătate. cu atât fluxul scade în intensitate.El continuă să fie un pol de atracţie pentru populaţia din întreaga ţară. Cu excepţia perioadei dintre anii 2000-2002 când soldul migrator extern a fost pozitiv (nr. politic. Cu privire la migraţia pe grupe de vârstă se constată marea mobilitate teritorială a tinerilor. în perioada 1994-2006. cultură. De asemenea. fie pentru muncă. numărul celor ce pleacă din Capitală spre rural este mai mare decât al celor care sosesc din acest mediu (soldul mediu anual fiind de -625 persoane/an) şi. Giurgiu. până în anul 1989 a fost considerat un oraş „închis”. Argeş.Cu excepţia anului 2000 când soldul migrator a fost negativ. Bucureştiul se înscrie în tendinţa generală de migraţie manifestată în ultimii ani la nivelul întregii ţări.

importante spaţii agricole. sticlă.fiind mai mare decât cel al emigranţilor). Impactul acestor realităţi sociale asupra mediului nu este minim. relaţii de intercondiţionare. îndeosebi a aerului şi a solului. în acest caz artificializarea lui fiind evidentă. Prin aceasta se creează o anumită forţare asupra limitelor oraşului şi.Se ştie că oraşul. solurilor). 18 . cu anumite destinaţii (mai ales agricole sau spaţii forestiere) restrângându-se sau dispărând. asfalt. cel puţin în cazul Bucureştiului. este exprimată prin aceea că.În literatura de specialitate se evidenţiază faptul că. prin definiţia sa. în acelaşi timp. în anumite regiuni ale globului. dezvoltarea exagerată a oraşelor se răsfrânge negativ asupra mediului. pe o curbă descendentă. reprezintă unul din cei mai activi factori ce transformă mediul.De asemenea. oraşul se află numeric. un standard de viaţă ridicat. mediul este un ansamblu de elemente naturale şi antropice între care s-au stabilit relaţii foarte strânse. ca şi creşterea numărului de automobile contribuie în mare măsură la degradarea mediului. Capitolul 4. în general. o parte a populaţiei urbane se retrage în zona rurală sau îşi construieşte noi locuinţe în zonele marginale ale oraşului unde au apărut adevărate „cartiere rezidenţiale" exprimând eventual. prin schimbarea destinaţiei au devenit zone rezidenţiale impunând şi infrastructura necesară. apariţia de noi artere de circulaţie ce însoţesc noile cartiere. etc. între 1991-2003 soldul migrator extern a avut valori negative. influenţa asupra climei. ci şi materiale (beton.) care influenţează desfăşurarea proceselor din natură şi calitatea mediului înconjurător (ex. cu toate că migraţia aduce Bucureştiului un spor de populaţie. Din punct de vedere geografic. Supraaglomerarea unei zone poate determina direct sau indirect. însă această scădere trebuie pusă pe seama sporului natural negativ. O tendinţă frecvent întâlnită în prezent. a eficienţei activităţilor pe care le desfăşoară şi chiar asupra calităţii vieţii. Un alt aspect căruia i-am acordat atenţie şi l-am dezvoltat pe parcursul celui de-al patrulea capitol este legat de relaţia dintre migraţia populaţiei şi mediul înconjurător. teritoriile din jurul lor.Noi locuinţe înseamnă nu doar spaţii ocupate de construcţii.Astfel. degradarea mediului ceea ce are consecinţe negative asupra sănătăţii oamenilor.

însă cauzele sunt adesea generate de evoluţia unor procese economico-sociale specifice zonei respective. „Zona Metropolitană Bucureşteană”. într-o proporţie foarte mare. Capitala este plasată în rândul oraşelor aglomerate (din punct de vedere al densităţii populaţiei şi al densităţii construcţiilor) şi presiunea creată de acest fapt se resimte la nivelul aspectului şi funcţionalităţii oraşului.Din acest motiv căutarea unor soluţii care să rezolve aceste probleme se îndreaptă către „ecodezvoltare”. dar şi a cetăţenilor în asigurara unui mediu ambiant curat şi sănătos.6% dintre subiecţii chestionaţi. hrană. dacă nu sunt gestionate corect produc numeroase nejunsuri funcţionale şi ecologice.Cu toate acestea. neimplicarea responsabilă a autorităţilor.În numeroase lucrări ce abordează problema relaţiilor dintre populaţie şi mediu se consideră că degradarea mediului este determinată în mod direct de creşterea numărului de locuitori. dar deloc neglijabil. V. apreciind că acestea le influenţează în mod evident şi în mare măsură. desfăşurarea activităţii profesionale sau a altor activităţi cotidiene. „oraşul ecologic”.Această idee este destul de combătută. etc. multiplicarea numărului mijloacelor de deplasare. Numeroase sunt nemulţumirile cetăţenilor faţă de prea multa mizerie de pe străzi. energie.Ioanid (1991) argumentând că o abordare din această perspectivă este neştiinţifică şi trebuie abandonată pentru că există în lume numeroase exemple de oraşe milionare caracterizate de un nivel de trai ridicat. starea de sănătate şi confortul lor psihic şi în mai mică măsură. Faptul că sunt şi oraşe mari care se confruntă cu sărăcia este o realitate. cu privire la opinia bucureştenilor faţă de calitatea şi funcţionalitatea mediului Capitalei (Anexa 2) arată că aceştia se declară nemulţumiţi vis-a–vis de aceste aspecte. traficul rutier devenit adesea imposibil. de sex sau de nivelul studiilor. de locuinţe. sporirea nr. aspecte care. 19 . iar acest aspect a fost subliniat doar de 9.Cercetarea pe care am realizat-o pe un lot de 145 de subiecţi. de oaze de verdeaţă se situează pe un loc fruntaş în topul doleanţelor bucureştenilor atunci când se referă la mediul ambiant indiferent de vârsta lor.Realitatea exprimată de această orientare trebuie reţinută în măsura în care creşterea numărului de locuitori într-un oraş atrage după sine creşterea consumurilor de apă. adesea ineficiente sau deficitare. pe lângă autorităţile competente este necesară o reală educaţie civică a oamenilor. Nevoia de spaţii verzi. deşi în bună parte ele rămân la un stadiu teoretic.

iar din punct de vedere al utilizării terenurilor apar alte schimbări (foste spaţii agricole au devenit acum cartiere rezidenţiale). însă acceptarea acestuia creşte în măsura în care va reuşi să convingă că poate soluţiona o serie de probleme actuale ale oraşului legate de infrastructură. tema migraţiei populaţiei. reducerea poluării. dl.Gradul de cunoaştere a acestui proiect în rândul bucureştenilor (aşa cum a reieşit din cercetarea pe care am întreprins-o) este deocamdată relativ scăzut. predominant rurale. directe. mai ales în condiţiile în care. permanente şi diversificate. deoarece aceasta „nu a cristalizat în jurul său o constelaţie urbană strâns conectată la pulsul marelui oraş” şi nu a reuşit să creeze „o ţesătură de relaţii tipică zonei metropolitane” cu localităţile din jurul său (I. deşi procesul urbanizării are tradiţii vechi în România. cel puţin în spaţiul naţional şi bucureştean este de actualitate dată fiind evoluţia sa permanentă. Prin urmare. 139-140). geografice ale migraţiei asupra indivizilor şi colectivităţilor cărora le aparţin sau încearcă să se integreze ca şi viabilitatea 20 . există o mentalitate potrivit căreia extinderea urbanului distruge ruralul.Argumentele care contrazic această temere se bazează pe faptul că urbanizarea este un proces de creştere urbană dar nu în detrimentul ruralului.Ianoş este de părere că. 1991.Ca un bun cunoscător al sociologiei urbane. De asemenea.Ianoş. între acestea existând relaţii puternice. metropolizarea în ţara noastră este discutabilă. Cu toate acestea s-au realizat o serie de studii şi cercetări pe baza cărora s-a elaborat un proiect de creare a Zonei Metropolitane Bucureştene. implicaţiile economice. în ultimii ani limitele sale teritoriale tind să se lărgească. decongestionarea traficului. zona definită ca un un ansamblu integrat de aşezări formate din oraşul central (Bucureşti) şi localităţile din aria sa de influenţă.La nivel mondial metropolizarea pare să fie o condiţie şi o etapă obligatorie în evoluţia oraşelor mari. amenajarea şi utilizarea eficientă a spaţiilor. sociale. 2004. I. iar „urbanizarea ruralului are scopul de a reduce anumite decalaje tehnico-edilitare şi culturale dintre cele două medii” (Abraham. între urban şi rural existând influenţe reciproce.Abraham atrage atenţia asupra acestei prejudecăţi persistente şi cu o bogată încărcătură afectivă potrivit căreia „satul a fost subordonat oraşului şi urbanizarea a avut şi scopul desfiinţării ruralului prin înglobarea sa în urban”. chiar şi în cazul Capitalei.D. culturale. Bucureştiul nu se abate de la aceată etapă. Întrebările privind dinamica viitoare a fluxurilor. 171-172).

Vă simţiţi în siguranţă atunci când mergeţi singur prin Bucureşti ? a). Întotdeauna b) în general. nu d).şi eficienţa Zonei Metropolitane Bucureştene rămân în continuare deschise şi pot constitui ipoteze de lucru pentru o cercetare viitoare.furt de autoturism d).tâlhărie 3.da b).agresiune fizică pe stradă f).agresiuni verbale pe stradă e).furt din autoturism/mijloace de transport c).tâlhărie     h).furt din locuinţă  b).În ultimii 10 ani. apreciindu-le ca „zone nesigure”. nu stiu 21       .agresiune sexuală   g). vi s-a întâmplat să fiţi martor al uneia din următoarele situaţii?(în cazul unui răspuns afirmativ încercuiţi varianta / variantele corespunzătoare) a). în Bucureşti. Nu c).omor 2.furt din locuinţă  b). Anexa 1 Chestionar 1.agresiuni verbale pe stradă e).câteodată 5.furt din autoturism/mijloace de transport c).agresiune sexuală g).Consideraţi că zonele periferice ale Bucureştiului sunt mai predispuse la infracţiuni faţă de zona centrală a oraşului ? a). zone cu probabilitate de producere a actelor infracţionale ? a). da c). În ultimii 10 ani. Da b). Obişnuiţi să evitaţi anumite zone din Bucureşti.nu c). vi s-a întâmplat să fiţi victima uneia din următoarele situaţii?(în cazul unui răspuns afirmativ încercuiţi varianta/ variantele corespunzătoare) a).furt de autoturism d). în general. în Bucureşti.agresiune fizică pe stradă f). niciodată 4.

.Menţionaţi câteva zone din Bucureşti pe care le apreciaţi a fi „nesigure” ......Consideraţi că Bucureştiul este un oraş aglomerat ( referindu-ne la densitatea populaţiei şi a construcţiilor ) ? a)................. Da b). Care este părerea dvs.. 7.... Da b)... Nu c)....... confortul psihic c).. în legătură cu următoarele situaţii întâlnite în Bucureşti ? (marcaţi cu „x” varianta corespunzătoare) Foarte Proastă Indiferentă Bună Foarte proastă bună a).. e)...... mijloace de transport......... Cum apreciaţi calitatea mediului din Bucureşti ? a).Consideraţi că Bucureştiul este un oraş mai predispus la acte infracţionale decât alte oraşe din ţară ? a). În ce măsură calitatea mediului bucureştean vă influenţează .... Date personale a). pe stradă d)... îmi este indiferent 2. foarte bună b) satisfăcătoare c).....activitatea profesională d)..... Foarte Puţin Deloc puţin a)..starea drumurilor c)....prezenţa pe străzi a câinilor vagabonzi f)..depozitarea gunoaielor la întâmplare...........6. nu ştiu 8.......prezenţa pe străzi a cerşetorilor.. între 15-25 ani  între 26-35 ani  între 36-45 ani  între 46-55 ani  între 56-65 ani  peste 66 ani  b) sex : masculin  c) studii : studii superioare Anexa 2 Chestionar  feminin  liceu  şcoală profesională  1..... circulaţia rutieră b).....Vârsta dvs... nu ştiu 22 .......starea de sănatate b).. proastă c)..desenele graffiti de pe clădiri..... a „copiilor străzii” 3.......... alte activităţi cotidiene Mult Foarte mult 4...................... foarte proastă d).. Nu c)..........

. Implicaţii psihoclinice ale unor disfuncţii sociale: conflict... Bucureşti .. Virgil... Elemente de sociologie rurală...Vasile.3-4.8-10...Îmbătrânirea populaţiei: provocări şi răspunsuri ale Europei în Revista Calitatea vieţii XVI. Bucureşti : Editura Ştiinţifică şi enciclopedică Raboca.. 6. Bucureşti : Editura Tehnică Ianoş. Consideraţi că proiectul extinderii teritoriale a Bucureştiului şi crearea Zonei Metropolitane Bucureştene poate fi o soluţie pentru „degajarea” oraşului ?Argumentaţi..Introducere în sociologia urbană.Ruxandra....Dinamica urbană ..(1984)..... Geografia populaţiei şi aşezărilor umane............ suicid. homosexualitate.Date personale a).. Nicolae......(2004)...... Iaşi : Editura Polirom..... 5............5...... 29 23  între 26-35 ani  între 56-65 ani    între 36-45 ani peste 66 ani   feminin  liceu  şcoală profesională  ....G.......ce credeţi că ar trebui făcut pentru ca Bucureştiul să fie un oraş plăcut ? . Bucureşti: Editura Ştiinţifică Constantinescu....(1974). 224. Dicţionarul Blackwell de sociologie....... Traian.. Vasile....III....... maltratare.. Editura Humanitas Miftode............ 4-10 Cucu.Allan. nr..............(2005)...Dorel.. Bucureşti.....OraşeleRomâniei ......Zlate (coord).98-99.. Cluj Răşcanu..101-102...................(1999).................. .. Editura Tehnică Johnson. între 15-25 ani între 46-55 ani b) sex : masculin  c) studii : studii superioare Bibliografie Abraham....Ana..(1997).. 238-239 Rotariu.108-110 Ioanid.Bucureşti. 22....... (1991).... (2007).. ..... ... Iaşi :Editura Polirom....... Surdu........... În M..... Psihologia vieţii cotidiene....... (1991)..Editura Ştiinţifică Bălaşa.... în Sociologie românească...12-13. 7..nr.................Ioan........... violenţa....Vârsta dvs..... Monica.. 1517. Urbanism şi mediu... 3....(2002). În opinia dvs..94.....Mezei Elemer.......Asupra unor aspecte ale migraţiei interne recente din România..105-106.....(1989)....Vasile.... Iaşi:Editura Polirom.3-4....Teorii ale migraţiei internaţionale în Sociologie Românească nr.....

5-6. (2006).Migraţia forţei de muncă şi dezvoltarea durabilă a României.Gheorghe. În Viaţa socială în România urbană. Iaşi :Editura Lumen. ”Resurse.19.Dumitru. Bucureşti : Editura Ştiinţifică Toth.Bogdan.(1972). Iaşi: Editura Polirom. 26 Sandu. Voicu. modele.Dumitru.Sandu.(2005).Sociabilitatea în spaţiul dezvoltării.Ionela. Jan. D. Zaman. Bucureşti. D. 15.Simona. Editura Polirom.2. (2006).(2003).(2000).Dumitru. Bucureşti.(1984). Migraţie şi globalizare.(2005). Bucuresti : Editura Academiei Sandu.Migraţia circulatorie ca strategie de viaţă în Sociologie românească nr. Editura Expert ***Cartea Verde a Populaţiei (2006) Editată de Comisia Naţională pentru Populaţie şi Dezvoltare 24 .Vasile. Alexandru. teorii privind fenomenul „brain drain”. coord.Aurel. valori.(2007). Spaţii sociale de alegere în tranziţie”. Iaşi : Editura Polirom Sime.Bucureşti Voicu. În Viaţa socială în România urbană.Gabi.Vasile. Percepţia spaţiului urban şi teama de infracţiuni. strategii de viaţă..Fluxurile de migraţie în România. Editura Detectiv Stănică.Iaşi. Sandu.Sandu Iaşi: Editura Polirom.Teză de doctorat (coordonator Dumitru Sandu).Abordări.110 Szczepanski.Mălina.Sisteme de indicatori şi modele de analiză.Valentina. coord.(2004).Valori şi comportamente religioase în spaţiul urban românesc :o abordare longitudinală. Noţiuni elementare de sociologie . 9-13.În Revista de cercetare şi intervenţie socială vol..Eşanu. Abordări teoretico-metodologice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful