Junimea si junimismul

“Junimea” este o grupare culturala, initiate de tineri intelectuali entuziasti

ca Petre Carp, Vasile Pogor, theodor Rosetti, Iacob Negruzzi, avand ca mentor pe Titu Maiorescu. Printr-o bizara dar sugestiva coincidenta, Titu Maiorescu avea, la initiarea societatii “Junimea” (1863), exact varsta lui Mihail Kogalniceanu atunci cand a creat miscarea culturala “Dacia literara”, adica 23 de ani. Societatea culturala “Junimea” a luat fiinta la Iasi in 1863 si a avut doau directii principale: una literara si alta culturala. Pentru a promova ideile Junimii, se infiinteaza, tot la Iasi, la 1 martie 1867, revista “Convorbiri literare”, in care se vor publica si principalele opere ale scriitorilor de valoare ai epocii. Etapele “Junimii”: • 1863-1874 –activitatea s-a desfasurat la Iasi si a fost importanta mai ales prin caracterul ei polemic in domeniul limbii, al literaturii si al culturii. Se promoveaza in aceasta perioada principii estetice si sociale; • 1874-1885 –se consolideaza “o noua directie” in literature romana, prin aparitia operelor de maturitate ale lui Eminescu, Creanga, Caragiale, Slavici; • Dupa 1885 –societatea “Junimea” si revista “Convorbiri literare” se muta la Bucuresti. Activitatea junimistilor se canalizeaza in aceasta perioada catre preocupari universitare, capatand un character academic. In aceasta etapa, junimistii se intreseaza de dezvoltarea unor domenii ale vietii culturale, neabordate pana acum si anume filozofia, istoria, geografia. Ca urmare, se publica primele studii de istorie (A.D.Xenopol-“Istoria romanilor”, in 14 volume) si de filozofie (Vasile Conta) Obiectivele “Junimii”: -raspandirea spiritului critic; -incurajarea literaturii nationale; -neatarnarea intelectuala a poporului roman; -originalitatea culturii si a literaturii romane; -crearea si impunerea valorilor nationale; -educarea oamenilor prin cultura; -unificarea limbii romane literare;

se vorbeste deja despre eminescianism. pe care l-a caracterizat prin identificarea trasaturilor dominante: “spiritual filozofic”. Tudor Vianu a definit in “Istoria literaturii romane moderne” fenomenul cultural junimist. In acest sens. spiritual classic si academic. in care sustine toate ideile junimiste privitoare la limba: ortografia sa fie fonetica. esenta culturala junimista insumeaza spiritual filozofic si oratoric. propune normarea limbii (introducerea de reguli gramaticale). Titu Maiorescu publica studiul “O cercetare critica asupra poeziei de la 1867”. respinge etimologismul sustinut de pasoptisti. academia romana aproba si oficializeaza aceasta scriere pentru intreaba tara. In concluzie.cel mai valoros este ion Luca Caragiale. reusind sa impuna o mentalitate junimista in epoca. propunere exprimata inca din 1860. in dramaturgie. care il va consacra definitive ca indrumator si critic literar. “spiritual critic”. iar in primul numar al revistei “Convorbiri literare”. fara dogme sis a dezvolte spiritual oratoric pe care il considerau o arta. in proza. In domeniul literaturii. privind poezia. se remarca in mod deosebit Ioan Slavici si Ion Creanga. Ca urmare a efortului lor. “gustul […] classic si academic”. ironia si spiritual critic. . organizate cu scopul concretizarii obiectivelor: • Educarea publicului prin “prelectiuni populare”. este apreciat Vasile Alecsandri si se pune accent pe poezia populara. Titu Maiorescu publica articolul “Despre scrierea limbei romane” (1866). Inca din 1865. “ironia” si “vestita zeflemea junimista”. • Interesul pentru literature se manifesta inca de la infiintarea societatii si a revistei. “spiritual oratoric”.Manifestarile “Junimii”. • Unificarea limbii romane literare incepe prin propunerea junimistilor privind inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin. inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin. junimistii emit idea publicarii primei antologii de poezie romaneasca pentru scolari.